MONOGRAFIA JUDEŢULUI DOLJ

C U O PR E FA Ţ Ă DE D-L g e n e r a l i o a n n . p e t r e s c u PREFEOTUL JUDEŢULUI DOLJ

TIPÂRITÂ SUB ÎNGRIJIREA D-LUI Dr. C. S. NIQOLĂESCU-PLOPŞOR ------o------

IZVOARE ISTORICE v o LUMUL II PARTEA I-« DOCUMENTE

APARE IN

OLTENIA DOCUMENTE • CERCETĂRI • CULEGERI ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALA, k RKQIONALA ORAIOVA

O R A I O V A „ O L T E N I A" DOCUMENTE - CERCETĂRI - CULEGERI

C A R T E A Vlll-a PARTEA I-B

ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALA, REGIONALA CRAIOVA Revista înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Trib Dolj la Nr 1/940 şi autorizată tle CENZURA MILITARĂ, Serviciul Central,

Nr‘ ^ f l S a ^ 'p a g i n i a.cătuesc o carte, care va avea copertă, tablă (le materii şi indice. ______

R ed acţia şi A d m in istraţia: ARHIVELE STATULUI Direcţiunea Regională Craiova.^ ^ ^ g NICOLĂESCU.PLOPŞOR

Secretar de Redacţie, Pr■ D. BĂLAŞA Casier, Maria Petrescu

Colaboratori: Bă/aşa, Preot D„ Craiova; Bă/aşa, Pr. Ion, Craiova;StfrcdcUd. Prof. Al., Turnu-Severin; Căncea, Ioan V., Arhivar ajutor la_ Arhive Statului din Craiova; Ciauşanu. Preot G. F.,Cnuoy«; Cojftj*. P riu w T Dinculescu, Prof. N. G., fost Director al Arhivelor Statului din

Preof Ioan S., Amărăşti-Romanaţi; Metzu/escu, Dr Aurel, Cra.0 NpcIq P rof Ioan M„ Bucureşti; Nicolâescu-Plopşor, D i. C. S Directorul A r h i v e l o r Statului din Craiova; Pdfea/OtfU. V. G„ Corlate M aria /., Arhivar la Arhivele Statului din Craiova; Popesca-C///e«/, Pr. A, S t Cinică, Preot Constantin, Orodel Dolj; S«c« /or., Arhivar Arhivele Sta­ tului, Bucureşti; Vincenz, Arhitect A., C r a i o v a . ______

Abonamentul la cartea VlII-a este de lei 500. DOM NIA LUI MIHAI VITEAZUL 1593, Septemvrie — 1600, Noemvrie 25.

8. 1594 (7102) Feuruarie 19, Bucureşti. Porunca lui Mihai Viteazu, prin care întăreşte mînăstirii Coşuna stâpinirea asupra satului Cornăfelul. Cu mila lui Dumnezeu, eu Mihail Voievod şi domnâ a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi prea bunului Pătraşco Voivod, dat-am domnia mea această poruncă a domnii meale sfintei şi dum- nezăeştii mînăstiri ce să chiamă Coşuna, dă lîngă Craiova, unde iaste hramul sfintului arhiereu făcă­ torul de minuni Nicolae al Miralichiei, ca sâ-i fie lui satul Cornăţelul, tot cu tot hotarul din cîmpu, din pădure şi din apă, pentrucă acest sat de moş­ tenire al Mărcii post. din Şătoaia, iar după aceia M areea post, el au fost miluit pe slugă lui anume Stan Visul, pentru bună şi credincioasă slujbă care i-au slujită prin ţări străine. Şi au stăpînitâ Stan Visul acestâ satâ în pacea, din zilele răposatului Pătru Voievod, feciorul Mircii Voivod, pînă în zi- lelea bătrînului răposatului Alixandru Voivod, Iar într'aceia Stan Visul, el au vîndut jumătate din- tr’acestâ satâ Cornăţelul, lui Stan logof. din . . . (alb), iar cialaltă jumătate de sat, el âu vîndut-o jupî- nului Stepan clucer. Şi au stăpînit-o Stan logofăt şi jupîn Stepan a ceilaltă jumătate de satâ amândoi dimpreună, pînă s'au întîmplat lui Stepan clucer de i-au dat domnia sa Alixandru Vodă de l-au pus mare ban Craiovii. Deci cînd au venit la sca­ sfînta mînăstire, pentru sufletul domnii meale şi a unul Craiovei, iar el au cugetat întru sine bun cu­ părinţilor domnii meale, ca să fie sfintei mînăstiri get al lui Dumnezeu, iar cu vrere lui Dumnezeu, de întărire, iar călugărilor celor ce lăcuescâ într’însa să facă această sfîntă dumnezeeascâ mînăstire ce întru hrană, iar domnii meale vecinică pomenire. Şi s’au zis mai sus şi au datâ şi au pus la sfînta mî­ am dat însu-mi domnia mea slugii domnii meale năstire a lui părţi toată. Iar într’aceia Stepan clu­ Hamza logofăt 7000 de aspri, de am cumpărat*o cer, el s'au tocmită cu Stan logofăt şi-âu făcut schimbu dela dînsul şi l-am dat sfintei mînăstiri ca să fie de au datâ Stepan clucer lui Stan logofăt satul sat de moştenire şi ohabnic şi de nimenea să fie Dragomireşti, pentru această jumătate de satâ din clătit peste zisa domnii meale, că iată şi mărturii Cornâţel şi au datâ lui Stepan clucer tot satul Cor­ am pus domnia mea: jupan Mitre marele vornic, năţelul. Iar după aceia lui Stan i s'au întâmplat jupan Andrei marele logofăt i jupan Pangratie vis­ moarte, iar feciorul lui Hamza logofăt.l-au apucat tier şi Dumitrache spătar şi Pană comis şi Sîrbu pribegia. Deci călugării, ei tot au stăpînitâ satul stolnic şi Manta paharnic şi Coice marele postelnic Cornăţelul deplin pînă acum în zilele domnii meale şi Andrei marele logofăt ispravnici. cîndu m’au dăruită domnul Dumnezeu cu dom­ Şi eu Marco am scris în scaunul Bucureştilor. nia şi cu stegul în Ţara Rumînească şi am şâzut Fevruarie 19 zile, leat 7102 (1594). însu-mi domnia mea în scaunul domnii meale. Iar sluga domnii meale Hamza logofăt, iar el n’au Arhivele Statului, Bunuri Publice, Condica Minăstirii Căluiu stăpânit satul Dragomireşti cu împăcare şi cu şi Bucovăţ Nr. 722, fila 349 v. — 351 v. odihnă, ci s’au luat satul lui dela mîna lui precum era de moştenire, iar după aceia Hamza logofăt, 9. sluga domnii meale, el au avut pîră cu călugării 1594 (7102), Martie 4 dela sfînta mînăstire înnaintea domniei meale pen­ tru satul Cornăţelul, însă pentru jumătate de sat.’ Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte Iar într’aceia domnia mea am căutatâ şi am jude­ dreptul de stăpînire lui Pătru Văcrescul, lui Dan, lui cată pre dreptate şi pre leage cu toţi cinstiţi dre­ Dragu, lui Stan şi lui Cosma, asupra satului Hlemna, gătorii domnii meale, şi am văzut şi am citit îosu-mi moştenire dela bănui Pirvu şi banul Barbu din Craiova. carte lui Stan clucer de schimbare, cum că au schim­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevcd şi bată cu Stan logofăt, tatăl al lui Hamza logofăt, de Domn a toată Ţara Rumînească, dat-am domnia au datâ Stan logofăt jumătate de sat den Cornăţel m e a această poruncă a domnii meale lui Pătru Vă­ lui Stepan clucer, iar Stepan clucer au dat satul crescul şi lui Dan şi Dragului şi lui Stan şi Cosmei Dragomireşti lui Stan logofăt şi l-au luat dela dîn-i Şl cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să-i sul. Deci s'au sculat să ia această slugă a domnii fie lm moşie la satul Hlemna, tot du preste tot ho­ meale jumătate din satâ den Cornăţel şi-au rămas tarul, însă să să ştie hotarul: din apa Jîiului pre călugării de leage dinaintea domnii meale. Iar în­ ^'alea Pietroaie!, pînă în Calea Brestei şi pre piscul tr’aceia domnia mea, dacă am văzut că încă s’au Sărbătoarei pre drumul cel bătrîn, pînă la gura luat jumătate de satâ dela sfînta mînăstire şi au pîrailor pre calea Diiului, pînă la piscul Rumînilor, lipsit sfînta mînăstire de hrană, iar domnia mea pînă în apa Jîiului. Pentrucă aceasta mai sus zisă am luat ace jumătate de sat dela sluga domnii meale rnoşie au fost de baştină a banului Pîrvul şi a Bar­ Hamza logofăt, de am dat-o şi am adaos iar la dului banul ot Craiova şi au fost miluit pre aceste slujbe ce s’au zis mai sus cu această moşie, încă mai dinainte vreame, din zilele lui Basarab Voevod, pen_ 5 l0ian funie una şi a Domnului funie una şi a tru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au' slujit şi Cll jViircii funie una şi a lui lovana funie una şi a lui şi cu vărsare de sînge. Şi de atunci tot au stâpîD;t JVlihăilă funie una şi Deşul funie una şi Raciul pînă acum şi au fost tot în pace cu această moşie funie una şi a Popei Oprei funie una şi a Nicolei care se cheamă Hlemna şi n'au avut de către nimeni funie una şi jumătate şi a Popei lui Stănislav o nici-o bîntuială nici cum şi după aceia am văzut jumătate de funie şi Cozianul funie una şi Gruia domnia mea, bătrîne cărţi dela alţi răposaţi domni, funie una şi Stroe funie una şi a lui Baico funie cartea răposatului Basarab Voevod veche şi stricat una şi a lui Nicoară funie una şi Raiciul cu Şteful şi spart (sic) şi cartea răposatului Pătru Vodă, fratele funie una şi Dragul funie jumătate şi a lui Bogdan d-sale. Aşişdere înnoim şi am întărit acele cărţi cu funie una şi a Stanciului funie una şi Gligul funie această carte a domnii meale. Pentru aceasta am una pol şi Tudor funie jumătate şi Liciul funie una dat şi domnia mea lui Pătru Văcrescul şi lui Dan şi Tatul funie una şi Cunie funie una şi Radul funie şi Dragului şi lui Stan şi Cosmii ca să le fie lor una şi Boica funie pol şi Molmocă funie pol şi moşie ohabnică, fiilor lor şi nepoţilor şi de către Ivul funie una şi Mojacher toate părţile lui. Insă nimeni să nu să teamă după zisa domnii meale. să să ştie şi seamnele aceştii mai sus numite moşii: Iată şi mărturii am pus domnia mea: Dumitru din lacul Viţelului pe Vian calea cea bătrînă, pînă vel vornic i jupan ...... i j u p a n ...... lacul Geamănului, la Rîpa Roşie şi din Rîpa Roşie pe padina Fîntînealelor trece la ţărmurile Tîr- Martie 4 zile, leat 7102 (1594). navei, pre ţărmurile Tîrnavei în sus pînă la la­ cul cu Cîrligele şi din lacul cu Cîrligele pînă în obîr- Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi şia poenii Boţii. Deci pe cale în sus pînă în tîntîna Bucovăţul, Nr. 722, fila 733-4. Grecilor, iar la lacul Calului şi în lacul Dobrei, iar 10. la lacul Viţeljl ui. Pentrucă această sus numită moşie au fost moş­ 1594 (7102) Iunie 5, Bucureşti tenitoare acestor oameni ce s’au zis mai sus, şi au Porunca lui Mihai Viteazu, prin care întăreşte fost vîndut ei această moşii lui Daniil Călugărul mînăstirii Coşuna de lingă Craiova, satul Radovanul, de a lor bună voe, drept 24.000 de asprii şi au fost pe care îl avea moştenire dela Daniil Călugărul. scos lor şi la oameni dă năpăştii din vistiria dom­ niei meale de bir, pentru sfînta mînăstire ce s'au Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod ş| zis mai' sus şi să fie ei rumîni sfintei mînăstiri. domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui Iar după aceia Daniil călugărul, el au fost cum­ şi prea bunului Io Pătraşco Voivod, dat-am domnia părat singur acest sat ce s’au zis mai sus Radova­ mea această poruncă a domnii meale, sfintei mînăstiri nul şi l’au dat sfintei mînăstiri ca să fie sfintei mî- ce se numeşte Coşuna, unde iaste hramul stinţulijS nâstiri de întărire şi călugărilor de hrană, iar lui făcătoriului de minuni Nicolae de lingă Craiova* Daniil călugărul veacinică pomenire. Şi au vîndut ca să fie moşie în Radovanul, funia lui Ţoader toa # aceşti oameni ce s’au zis mai sus de a lor bună şi a Negului şi funia Vladului şi f u n i a Popei vOe şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din naintea dom- Stănislav şi a Oprei Arcanul funie una şi j u m â t a n’> meale. de funie a Jitei şi a lui Şărban funie una şi a Drept aceia am dat şi domnia mea sfintei mî- n-'Stiri ce s'au zis mai sus, ca să-i fie acesta mai sus numitul sat Radovanul ohamnic şi de nimenea să sfînta mînăstire. Iar după aceasta călugării s’au dus fie neclătit preste zisa domnii meale, că * iată şj la Ţarigrad, înnaintea jupînului Iane biv vel ban, mărturii am pus domnia mea : jupan Mitrea vel vor. de au mărturisit cu mulţi boiari, care au fost la nic i jupan Andrei vel logofăt şi Pangratie vistier moartea Pîrvului logofăt acolo la Ţarigrad, cum au şi Dumitraşco spătar şi P anăcom i^şi Sîrbul stolnic dat Pîrvul logofăt toate aceale sate şi ţigani şi mori şi Manta păharnic i jupan Coicea vel postelnic şi şi toate părţile lui ca să fie la sfînta mînăstire şi cu Andrei vel logofăt. S’au scris în scaunul Cetăţii au fâcut carte şi au trimis-o la Ştefan Vodă ca să Bucureştilor. le şi facă hrisov domnesc sfintei mînăstiri pe aceste Iunie 5 zile, leat 7102 (1594). mai sus zise sate şi ţigani şi pe toate părţile lui Arhivele Statului, Bucureşti, Bunuri Publice, No. 722, Con­ pîrvului logofăt, cum au lăsat ş’ au rînduit la moar­ dica Mînăstirilor Căluiul şi Bucovăţul p. 634 — 646. tea lui cu limba lui, iar altâ nimic measticâ să n’aibă pre părţile lui şi i-au făcut şi carte Ştefan Vodă, 11. apoi au fost rămas Pîrvul logofăt 40.000 de aspri birul lui în ţară, cîndu au pribegit Mihnea Vodă, 1594 (7012) Iunie 10, Bucureşti, şi viind Ştefan Vodă în ţară şi au apucat catatiş- Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte tele lui Mihnea Vodă şi au aflat de aceşti bani ce mînăstirii Coşuna, dreptul de stăpîmre asupra satelor: am zis mai sus, birul lui neplătit, apoi într’aceia Perişorul, Saca, Cîrna, Ciutura şi o parte din Stejar, Ştefan Vodă şi cu Scurtul aga, ei m'au apucat pe partea lui Florea Vătafu, cu ţiganii, dăruite de jupîn domnia mea atuncea cînd am fost vel agă la Ştefan Pirvu biv vel logofăt, de mai înainte vreme. Vodă, cum să plătească domnia mea aceşti mai sus zişi bani şi să ţiu satele şi ţiganii şi morile şi toate Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi părţile Pîrvului logofăt şi cu tot venitul. Şi am plă­ domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi tit domnia mea 40.000 de aspri toţi gata şi am luat prea bunului Pătraşco Voivod, dat-am domnia mea domnia mea toate satele şi ţiganii pentru acei bani această poruncă a domnii meale, sfintei fnînăstiri ce am plătit domnia mea. ce să chiamă Coşuna, ca să-i fie satul anume Peri­ După aceia călugării dela mînăstire, ei au venit şorul tot cu tot hotarul si Saca toată cu tot hotarul ;■ la domnia mea de atuncea dela Ştefan Vodă, de am şi Cîrna toată cu tot hotarul' şi cu balta şi la plătit aceşti bani 40.000 gata în mîinile domnii meale Ciutura ce iaste partea lui şi Ia Stejaru partea Florei şi am lăsat domnia mea să fie la sfîntă mînăstire Vătafu şi ţiganii, pentrucă aceste mai sus zise sate toate satele şi ţiganii şi toate părţile Pîrvului logo­ şi ţigani au fost de moştenire şi de cumpărătoare făt, cum au-dat şi au adaos Pîrvul logofăt pentru dela jupîn Pirvul biv vel logofăt, care s’au dat şi sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să le fie pomenire au adaos aceaste mai sus zise sate şi ţigani la sfînta in veaci. Aşijderea am dat şi am lăsat şi domnia mînăstire ce s’au zis mai sus, ca să fie lui şi părin­ mea ca să fie precum iaste mai sus zis. ţilor lui veacinică pomenire, iar călugărilor de hrană Şi iar au rămas Pîrvul logofăt Predei spătar şi de îmbrăcăminte. Iar după aceia, s’au întîmplat dator de pe neşte- telegari 40.000 de aspri şi iar Pîrvului logofăt de au pribegit cu Mihnea Vodă călugării dela sfînta mînăstire şi acei 40.000 de aspri şi întîmplîndu-i şi vreame de moarte, de au murit ^ Ce s’au zis maf sus, i-au plătit şi de cătră neşte ru­ în Ţarigrad, iar acestâ mai sus sat zisâ şi ţigaI’1’ gini den Perişor, dreptâ 15 boi, pentru acei boi ce s'au apucat mulţi boiari de dînşii ca să-i ia dela l"au fost luat birarii pentru birul Pîrvului logofăt şi iar au plătit călugării de la sfînta mînăstire şi cai albi, preţul lor trei mii de asprii şi o dulamă au cheltuit călugării, cîndâ au fost la Ţarigrad îmblănită, preţul patru, mii cinci sute de asprii. 11.000 aspri. Şi au vîndut jupîneasa Marga de bună voia ei Pentru aceasta am dat şi domnia mea sfintei şi cu ştirea tuturor megiaşilor din prejurul locului. mînăstiri ce am zis mai sus, ca să fie -6atul şi ţiganii, Şi iar să fie sfintei mînăstiri ce s'au zis mai sus şi moşie ohabnică şi nimenea să nu să amestece după altă jumătate din satul Perişorul, partea lui Vlăsan cum am zis domnia mea. încă şi mărturii am pus toată, pentrucă o au fost cumpărat jupan Stepan, domnia mea: jupan Mitrea vel vornic, Andrei vel biv vel clucer, iar în zilele lui Alexandru Voevod, logofăt, jupan Gratie vistier, Dumitraşco spătar. dela feciorii lui Vlâsan anume Danciul şi Radul pe Pană comis, Sîrbul stolnic, Manta păharnic, Cocea un zăbun de Iarpa, preţul lui 100 de florinţi şi pe postelnic şi ispravnic Mitrea. o ghiordie îmblănită cu jder, preţul ei 3000 de as­ Şi am scris eu Vasilie, în oraş în Bucureşti. prii şi pe o abioară de sîrmă drept doaoă mie cinci sute de asprii şi un cal bun turcescu, preţul lui 50 Iunie 10 zile, 7102 (1594). de florinţi. Şi au înfrăţit feciorii lui Vlăsan Danciul Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica mină* şi Radul pe jupan Stepan biv vel clucer pe acea ştirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, fila 419=420 şi filele 837 şi 839. jumătate de sat din Perişor dinnaintea răposatului Alexandru Voevod. Şi au înfrăţit pe acest mai sus 12. zis sat boieri de a lor bună voie şi fâr' de nici-o silă. Iar cînd au fost în zilele Mihnei Voevod, iar 1594 (7103), Noemvrie 10. jupan Pîrvul biv vel clucer, feciorul lui jupan Ste­ Porunca Iui Mihai Viteazul dată Minăstirii Co- pan biv vel clucer, el au dat şi au închinat acest şuna, pentru stăpinirea a o jumătate de sat din Perişor. mai sus zis sat la sfînta mînăstire ce s’au zis mai sus, ca să fie sfintei mînăstiri de întărire şi călugă­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi rilor celor ce lăcuesc acolo de hrană de îmbrăcă­ domnul a toată Ţara Rumînească, fiul marelui şi minte, iar lor veacinică pomenire. prea bunului răposatului Pătraşco Voevod, dat-am După aceia, cînd au fost acum în zilele domnii domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei mele, iar călugării dela sfînta mînăstire ce s'au zis şi dumnezăeştii mînăstiri ce se cheamă Coşuna, unde mai sus, ei nu s'au putut odihni de cinstitul dregă* iaste hramul simţului arhiereu şi făcătorului de mi­ toriul domnii mele şi jupan Danciul biv vel logo­ nuni Nicolae al Miralichiei, metohul sfintei mînăs­ făt, vrînd să ia acest mai sus zis sat dela sfînta tiri ce să cheamă Varlaam, unde iaste hramul Du­ mînăstire. Intr'aceia au venit călugării din naintea mineca Tuturor Sfinţilor, ca să-i fie satul Perişorul domnii mele, în Divanul cel mare cu cărţile de cum­ tot cu tot hotarul, pentrucâ acest mai sus zis sat părătoare, cu cartea Mihnei Voevod şi cu cartea fost-au de moştenire al lu Matei fratele lui Vlâsan boierului domnii mea le jupan Danciu biv vel logo­ din Caracal. Intr’aceia au cumpărat jupan Stepan făt şi a mumei lui Maria şi a fraţilor lui, cu mare biv vel clucer jumătate de sat din Perişor, încă din blestem, cum au fost dat ei acea jumătate de sat zilele răposatului Io Alexandru Voevod, dela jupî' din Perişor, lui jupan Stepan biv vel clucer, de a lor neasa Marga fata lui Matei, drept opt mii de asprii bună voe. Şi am văzut domnia mea şi cărţile călu­ de argint gata şi drept un lighean de Braşov, care gărilor ce le-au avut şi au văzut şi dregătoriul au fost preţul lui patru mii de asprii şi drept şasă domnii mele Danciul biv vel logofăt, aceale cărţi. Apoi au lăsaţ şi el acel sat la sfînta mînăstire de a vel postelnic şi de jupan Stroie vel stolnic, 24.080 lui bună voia şi s'au împăcat cu călugării dinnain- de aspri gata. tea domnii mele. Şi au scris în slîntul pomelnic Insă părţile să se ştie cine cîţi *stînjini au avut unsprezece suflete, pentru acest mai sus zis sat Pe. şi au vîndut, Goia stînjeni: 100 drept 2000 de asprii rişorul, ca să fie sfintei mînăstiri de întărire, iar lor gata şi Drăgoi st. 180 drept 3600 de asprii gata şi vecinică pomenire. Drept aceia am dat şi domnia Sîrbul st. 37 drept 740 de asprii gata şi Stoica mea aceştii sfinte mînăstiri ce e mai sus zisă ca să-i st. 60 drept 1200 de asprii gata şi M ire st. 45 fie această mai sus zisă moşie Perişorul, întru moş­ drept 900 de asprii gata şi Gogul st. 20 drept 400 tenire şi ohabnică în veci. de asprii gata, Stoiană st. 90 drept 1070 de asprii Iată dar şi mărturii am pus domnia mea, pre gata şi Albul st. 40 drept 800 de asprii gata, şi jupan Andronache vel ban al Craiovei şi jupan M ane st. 120 drept 2400 de aspri gata şi Bune st. Mitrea vel dvornic şi jupan Andrei vel logofăt 107 drept 2140 de asprii gata şi Radul st. 10 drept jupan Pangratie vel vistier şi jupan Dumitru ve 200 de asprii gata şi dela Biran st. 80 drept 1600 spatar şi jupan Dragomir vel stolnic şi jupan Pan de aspri gata şi Stoica st. 15 drept 300 de asprii vel comis şi jupan Manta vel paharnic şi jup gata şi Raico st. 30 drept 600 de asprii gata şi Cocea vel postelnic şi işpravnic jupan Andrei v Cîrste st. 100 drept 2000 de asprii gata, şi Toader logofăt. Şi s'au scris în luna lui Noemvrie în 10 zii st. 20 drept.400 de asprii gata, şi Flore st. 80 drept 1600 de asprii gata şi Bogdan st. 30 drept 600 de Io M ihail Voevod Văleat 7103 (1594 asprii gata, şi Pătru st. 40 drept 800 asprii. Deci (pecetea domnească). au vîndut aceşti oameni ce s’au zisă mai sus această Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica i moşie ce s’au scris mai sus, cinstitului dregătoriului 443, filele 155-56. domnii mele, jupînului Radul marele clucer şi ju­ pîn Predii vel postelnic şi jupîn Stroe vel stolnic, 13. cu a sa bună voe şi cu ştirea tuturor megiaşilor 1595 (7103) Eevruarie 27, Bucureşi denprejurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domnii meale. Porunca lui Mihai Viteazul, dată mînăstirii Cep Iar după aceia au venită dregătorii domnii turoae pentru a stăpîni satul Răbegii cu tot hotarul. meale, ce s'au scris mai sus jupîn Radul marele Cu mila lui Dumnezeu, Eu Mihail Voivod şi clucer, jupîn Preda marele postelnic şi jupîn Stroe domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui vel stolnic, ei însuşi înnaintea domnii meale, de au şi prea bunului răposatului Pătraşco Voivod, dat-am dat şi au miluit şi au întărită cu această satâ ce domnia mea această poruncă a domnii meale, sfintei s’au scris mai sus, la sf. mînăstire, ce s’au zis mai mînăstiri, care se chiamă dela Cepturoaie, care iaste sus, ca să aibă ei cu părinţii lor pomană în viaţa hramul al siîntului părintelui nostru Arhiepiscop al vecinică, iar sfintei mînăstiri ce s’au zis mai sus, Miralichiei Nicolae făcătoriul de minuni, ca să fie să fie satul Răbegii moşie ohabnică în veci, să fie satul Rabegii şi cu tot hotarul din cîmpâ şi din pă­ sfintei mînăstiri de întărire şi celor ce vor fi la dure şi din apă şi de pretutindene, din hotar pîn sfînta mînăstire de hrană. hotar, pentrucă această satâ ce s’au scris mai sus, Drept aceia am dat domnia mea sfintei mînăs­ iaste cumpărată de cinstiţii dregătorii domnii meale tiri ce s'au scris mai sus, ca să fie moşie ohabnică de jupânul Radul mai ele clucer şi de jupan Preda în veci şi de nimeni să fie clătită preste zisa dom- torul domnii meale ce s’au zis mai sus. Ju p an Radu vel clucer dela Brăste st. 60 drept 1500 de asprii nii meale, că şi mărturii am pus domnia mea: ju- şi dela Sîrbul st. 60 drept asprii 1500 şi dela Stan- pîn Ivan vel vornic, Miroslav vel logofăt, Tudosie ciul stînjini 60 drept asprii 1500 şi dela Mire stîn- vel vistier, Calotă vel spătar, Radul comis, Stroe jeni 60 drept asprii 1500 şi dela Stan st. 60 drept stolnic, Şerban păharnic, Preda vel postelnic. Eu asprii 1500 şi dela Albuţâ st. 30 drept asprii 750 şi Marco (am) scris în Bucureşti. * dela Mane st. 120 drept asprii 3000 şi dela Radul Februarie 27 leat 7103 (1595). st. 80 drept asprii 2000 şi dela Drăgoi st. 120 drept Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica ml* asprii 3000 şi dela Stoian st. 120 drept asprii 3000 năstiri Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, filele 471—72. şi dela Raste st. 120 drept asprii 3000 şi dela Goiie \ st. 100 drept asprii 2500 şi dela Flore st. 80 drept 14. asprii 2000 şi dela M irca st. 30 drept asprii 750 şi 1595 (7103), Iunie 5. dela Ivanâ st. 40 drept asprii 1000, de preste tot satul cin stînjeni 1140 şi la toţi asprii preţul face Porunca Iui Mihai Viteazu, prin care întăreşte asprii 28.500. lui jupan Radu vel clucer şi feciorilor lui, stâpînirea Şi au vîndut aceşti oameni ce s’au zisâ mai sus asupra salului Răbegi, pe care l-a cumpărat dela mai toate moşiile de a lor bună voie şi cu ştire tuturor mulţi oameni şi pe care jupan Radu îl dăruieşte mî- megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domnii năstirii Cepturoaia, domnul întărind şi această danie. meale. Iar după aceia cinstitul dregătoriul domnii meale, jupan Radul marele clucer, el au a venit în­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi suşi înnaintea domnii meale de au dat şi au miluit domnâ a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi acest satâ Răbegii, la sfînta şi dumnezeeasca mînăs­ pre bunului Pătraşco Vodă, dat-am domnia mea tire dela Cepturoaie, unde iaste hramul stîntului această poruncă a domnii meale, cinstitului dregă­ arhiereu şi făcătorului de minuni Nicolae al Mira- torului domnii meale jupan Radului vel clucer şi lichii, ca sâ-i fie vecinică pomenire Jui şi părinţilor feciorilor lui cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui în veci. iar călugărilor de hrană şi de întărire lui moşie în Răbegi şi tot satul cu tot hotarul şi sfintei mînăstiri în veci. cu vii şi cîmpu şi din pădure şi dă pretutindene,. Aice au pusâ jupan Radul marele clucer bles­ veri cîtă moşie se va alege a satului Răbegilor, veri tem, cine va lua acest satâ dela sfînta mînăstire să multă, veri puţină, pentrucă această mai sus zisâ fie subt mare şi înfricoşată alurisanie. satâ tot sătenii au sărăcit şi au căzut la multă greo-, Drept aceia am dat domnia mea sfintei mî­ tate şi mare nevoe pentru dăjdii şi pentru birâ, şi năstiri, că să fie moşie ohabnică şi de nimenea să şi pentru multe greotăţi. Deci într'aceia toţi sătenii, fie neclătită preste zisa domnii meale. ei au venită sînguri de a lor bună voe, la cinstitul Şi iată şi mărturii am pus domnia mea; jupan dregătorul domnii meale jupan Radul marele clucer Ivan vel dvornic, Miroslav vel logofăt, Tudosie vel de au închinată şi au vîndutâ toţi toată moşiea însă vistier şi Calotă vel spătar, Radul vel comis, Stroe tot satul să fie toţi rumînii dregătorului domnii vel stolnic, Şerban păharnic şi Preda vel postelnic. meiile ce s'au zisâ mai sus. Iar cinstitul dregătorul Iunie 5 zile, leat 7103 (1595). domnii meale jupan Radul vel clucer, el au cumpă­ rat această satâ tot, toată moşie dela dînşii dela toţi Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con­ dica mînăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 473 - 75. oamenii cu asprii totâ gata ; însă au dat asprii fii?' tecăruie precum au avut moşie, au cumpărat dregi- 15. 16. 1595 (7103) August 1. 1595 (7104) Septemvrie 5. Porunca lui Mihai Viteazul, Ia mina Popii Du­ Cartea lui jupan Manta vel ban al Craiovei, prin mitru şi Popei Pătru cu feciorii ca să le fie moşie care întăreşte sf. mînăstirii Nicolae de lingă Craiova în Radovan. moşie în Radovan, cumpărată de sf. mînăstire de la popa Oprea. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi Scris-am jupan Manta bel van al Craiovei prea bunului lo Pătraşco Voivod, dat-am domnia această carte a mea, sfintei mînăstiri ce se numeşte mea această poruncă a domniei meale, Popei lui a lui sf. Nicolae, de lîngă Craiova, ca să fie sfintei Dumitru şi Popei lui Pătru şi feciorilor, cîţi Dum­ mînăstiri moşie în Radovanul, partea Popei Oprei nezeu la va dărui, ca să fie lor moşie în Radovan toată, pentru că au cumpărat sf. mînăstire dela Popa din partea Diicului o funie întreagă, pentru că o Oprea din Radovan, drept 670 de aspri. Iar după au cumpărat drept 2000 de aspri gata. Şi iar au aceia Popa Oprea, el s’au lepădat şi au zis că au cumpărat Popa Dumitru dintr’o funie jumătate dela luat aspri dela sfînta mînăstire şi iar i-au dat îna­ Jitea drept 700 aspri gata. Şi iar au cumpărat Popa poi la siînta mînăstire, iar sfînta mînăstire au venit Dumitru o vie dela Busui drept 260 asprii gata; înnaintea lui Calotă vel ban, împreună cu Popa şi iar au cumpărat Popa Dumitru şi Popa Pătru o Oprea şi aşa pîrâia Popa Oprea cum că au în- vie dela Ermei drept 800 de aspri gata; şi iar au torsu aceşti aspri 670 iar îndărăt la sfînta mînăstire. cumpărat Popa Dumitru dela Dragul o vie drept Calotă ce au fost vel ban, el au dat leage Popei 260 aspri gata. Şi iar au cumpărat Popa Dumitru Oprei să jure cum că au luat asprii şi iar i-au aat o vie dela Mihăilă drept 360 aspri gata, şi iar au la sfînta mînăstire, iar Popa Oprea, el n'au vrut să cumpărat Popa Oprea funie 1 întreagă drept 2000 jure nici cum. Aşişderea au rămas de leagea din- aspri gata. Iar alţi săteani, care au vîndut călugă­ . naintea lui Calotă banul. rilor dela sfînta mînăstire ce să numeşte a lui Stăi Deci Popa Oprea, el văzînd aşa, ei iar au zis INicolae, iar aceşti popi ce s'au zis mai sus, ei n’au că încă nu va jura pentrucă sînt asprii la mîna vîndut cu alţi săteani. Pentru aceia am dat şi dom­ lui, ci n’au luat asprii toţi, ci au cerut încă 400 de nia mea ca să le fie lor moşie ohamnică, feciorilor, aspri preste aceşti asprii 670. Pentru aceia sfînta nepoţilor, strănepoţilor şi de nimenea să fie neclătit \ mînăstire i-au dat şi acei 400 de asprii. Deci Popa • peste zisa domnii meale. Că iată şi mărturii am O prea, el s’au lăsat şi au dat moşia să fie a sf. mî­ pus domnia mea : jupan Mitrea vel vornic i jupan năstiri, însă funie 1 de moşie, de a lui bună voie Andreiu vel logofăt şi Radul spătar şi Nanul co­ ?> au făcut sfintei mînăstiri carte Calotă banul şi a mis şi Sârbul vel păharnic şi cu Mitrea vel vornic. dom nului Io Mihail Voevod. Şi am scris eu Neagul. Iar cînd au fost acum. Popa Oprea iar s'au le- August 1 zi, leat 7103 (1595). Pâdat şi au zis că au dat asprii îndărăt sfintei mî- Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con­ năstiri. Pentru aceastea eu am căutat şi însumi am dica Mănăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 636 - 637. ^ăzut cartea a lui Calotă biv vel ban şi cartea domnului nostru Io Mihail Voevod şi i-am dat cale ,nnainte la domnul nostru. Ci au căzut Popa Oprea iar la pace şi cu multă rugăciune la sfînta mînăstij de sau împăcat Popa Oprea cu sfînta mînăstire. SL scoată de pîră, nici de moştenire, nici de cumpă­ cînd au dat sfînta mînăstire ace?ti 400 d.e aspri din rătoare. Deci văzînd domnia mea că într’alt chip nu să lasă acest sat mai sus numit, altă zi, şi-am naintea Popei Mareei şi a Popei Ghiocăi, deci s'au pus, cînd vor afla cărţile, să să judece cu numiţii împăcat dinnaintea mea, dinnaintea O prii vornicu) mai sus dregătorii domnii meale. Deci iarăşi aceşti din Gabru. Şi mărturii iaste: Popa Mareea şi Popa săteani nici cum n’au putut să aducă nici cărţi în­ Oprea şi Călino şi Varnava din Craiova şi din Fl0. naintea domnii meale. Şi iarăşi au rămas săteanii reşti Stanciul, de s’au tocmit şi s'au împăcat de a' din Pleniţă de leage şi a doua oară înnaintea lor bunăvoe. Şi am dat toată moşia Popei Oprii din domnii meale, iar cinstiţii dregătorii domnii meale Radovan, funie 1, ca să fie sfintei mînăstiri. care sînt scrişi mai sus, au adus cărţi de moştenire Drept aceia am dat şi eu ca să fie moşie sfintei pentru acest sat mai sus zis, numit Pleniţa, cartea mînăstiri şi am dat să fie neclătită în veacii vea- cilor, amin. Scris eu Ion logofăt. răposatului Vlad Voivod Călugărul şi cartea răpo­ satului Radu Vodă şi cartea răposatului Vladului Septemvrie 5 zile, leat 7104 (1595). Vodă Spînzuratul şi cartea Radului Vodă, moşul Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con» domnii meale, şi cartea părintelui domnii meale Pă- dica Minăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 637—38. traşco Vodă. Şi văzînd domnia mea s’au citit toate cărţile pre rînd în divan, înnaintea domnii meale 17. şi înnaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii meale, şi cu socotinţă am căutat şi am adevărat 1596 (7104) Mai 26, Gherghit domnia mea cum că acest sat Pleniţa iaste de moş­ Cartea lui Mihai Vitea u, prin care întăreşte tenire al numiţilor mai sus dregătorilor domnii meale, jupan Radui vel clucer, juoan Preda vel postelnic dînd şi miluindu-se de aceşti mai sus numiţi bătrîni Stroe vel stolnic, satul Pleniţa, ce-l aveau moşteni domni, care au fost mai nainte de vreame, pentru de a moşii şi părinţii lor, dăruit fiind de mai mu dreapta slujbă carea au slujit moşii şi părinţii dre­ domni bătiîni. gătorilor domnii meale, care sînt mai sus scrişi. Iară după aceia însă nu am lăsat aşa domnia • ...... (începutul acestui act lipsei, mea a nu face voia Iarciului şi a cetaşilor lui din din condică) ...... jupan Str< satul Pleniţa. Datu-le-am voe ca să ia lege să jure vel stolnic, ci au avut pîră în naintea domnii meale cum că satul Pleniţa iaste al lor de moştenire sau cu Iarciul şi cu bătrînul Marco şi cu Giarfoiul W de cumpărătoare. Deci văzînd Iarciul împreună cu cu Ivănuţă şi cu Lazăr din Pleniţa şi cu tot satul toţi cetaşii lui, n’am putut lua lege, ci au rămas Pleniţa. Şi aşa pîrâia satul Pleniţa înnaintea Iarciul şi bătrînul Maree şi Giarfoiul şi Ivănuţă şi domniei meale cum că iaste a lor dela moşi. Deci Lazăr şi toţi săteanii din Pleniţa de leage înnaintea văzînd domnia mea am cerut dela satul Pleniţa domnii meale şi la al treilea judecată. am întrebat, au pentru acest sat cărţi ca să sco. Pentru aceasta am dat domnia mea numiţilor la divan, să să pîrască cu mai sus numiţii dregi mai sus dregătorilor domnii meale jupan Radul vel torii domnii meale, şi n’au avut, şi ş-au pus soroc clucer i jupan Preda vel postelnic i Stroie vel înnaintea domnii meale. Şi cînd au fost la zi ?| stolnic, pentru ca să fie lor satul Pleniţa tot cu tot la soroc, care au pus înnaintea domnii meale aceşti hotarul, moşie de moştenire şi ohamnică lor şi fe­ săteni din Pleniţa, n’au avut nici o carte ca ciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimenea cartea răposatului Mircei Vodă şi cartea răposatului neclătit peste zisa domnii meale. Insă şi mărturii Pătru Vodă- feciorul Mircei Vodă şi au scos aceste am pus domnia mea: j u p a n Mitrea vel vornic i cărţi, cartea răposatului Mircea Vodă şi cartea ră­ ţupan Chesar vel logofăt i Negrea spătar 1 leo- posatului Pătru înnaintea răposatului Pătru Vodă, dosie vel vistier i Radul vel comis i Stroie vel fratele domnii meale, iar cinstiţii dregătorii domniei stolnic, Şărban vel păharmc i Preda vel postelnic meale numiţi mai sus au scos cărţile lor de moşte­ şi ispravnic Ivan vel vornic. * 1 anycns cu Voico nire, însă cartea lui Vlad Călugărul şi cartea Ra­ logofăt, înGherghiţă. ^ ^ ^ ^ dului Vodă, care au perit în Rîmnic şi cartea lui Vladu Vodă Spînzuratul şi cartea răposatului tatăl Arhivele Statului B u c u r e ş t i Bunuri Publice N r . 722, Condica domnii meale, lui Pătraşco Vodă. Şi s'au cetit toate Mînăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 561-562. cărţile pe rînd înnaintea răposatului Pătru Vodă, fratele domnii meale. Deci fratele domnii meale 18. Petru Voivod văzînd cărţile dela alţi domni bă- 1596 (7104) Iunie 15, Gherghiţa. trîni, aşa au judecat atuncea domnia sa, împreună cu toţi dregătorii domnii sale şi au dat domnia sa Porunca lui Mihai Viteazul, la mina lui Radu săteanilor Pleniceani leage 12 boiari, anume din 1 Preda vel post. şi Stroe vel Stolnic pentru Sulari Manea şi din Smîrdăşteţ Ureache şi din cu ,ot Hot.ru, ,i Sili;,'* Sălcuţa Hrana şi Dumitru şi din Radovan Petco şi Păstaia din hotar pina n hotar. | H din Hrasti Cîrstea şi din Stîngăceaua Oprea şi Stănislav portariu. Şi la soroc la Vovedenie să spuie Cu- mila lui Dumnezeu, Io Mihai Voivod şi cum că satul Pleniţa şi Păstaea iaste al lor de moş­ tenire. Iar cînd au fost la zi şi la Soroc iară săteanii Pleniceanii, ei n'au putut ca să aducă acei 12 boiari nici cum, ci au rămas săteanii pleniceani de leage A ţ f . - “ Radul Tef'dutf i T p a ” naintea răposatului Pătru Vodă, fratele domnii Predei vTp^ţelnic i ^ ^ e V e l ^ ^ * meale. Deci fratele domnii meale Pătru Vodă au luat acele cărţi domneşti pentru satul Pleniţa şi pentru Păstae, cartea răposatului Mircei Vodă şi cartea ‘răposatului Pătru Vodă şi le-au spart în divanu domnescâ. Iară când au fost în zilele domnii meale, iară săteanii pleniceani anume Albul i Oprea Iarcitul şi Marco şi Lazăr şi Ivaniţ împreună cu I a r cînd au Eost în zilele râposatulm Pe.ru VodJ alţii toţi s'au sculat şi iarăşi au venit naintea domnii frateledomnii meale, sâtenii plemceam,, anume meale şi aceasta pîrîia şi zicea cum că ei au avut cărţi de moştenire pentru satul Pleniţa i pentru Păstae. Iară domnia mea am cerut cărţile lor de râţTosatului P^tru V oi, fratele domni, me.1. J Moştenire sau de milă sau de cumpărătoare ca să aceasta pîriia sătem. Plen,f an' ,P™e^ “ şi scoaţă la divanul domnii meale, să să pîrască cu gâtorii domnii meale cum c* ^ ^ r u cinstiţii dregătorii domnii meale. Ei au zîs că nu iaste al lor de moşten.re ^'ibegi *e sînt cărţile aicea, iară cinstiţii dregătorii domnii cînd au fost dregătorii domnii meale in pr meale jupan Radul vel clucer şi jupan Preda vel postelnic şi jupan Stroe vel stolnic, ei au scos cărţi aceşti numiţi mai sus oameni niscare cărţi la vreo dela alţi domni bătrîni, care mai sus scrie, -cartea vreme pentru satul Pleniţa şi Pâstae, aceale cărţi răposatului Petru Vodă tratele domnii meale dă să ştie că sînt reale şi mincinoase şi nicicum să rămas, cum că au rămas săteanii plentceni dă lege nu să crează, pentrucă aceasta am dat domnia mea dinnaintea domnii sale atuncea şi acei 12^ boiari cinstiţilor dregătorilor domnii meale, jupan Radul şi am cetit domnia mea toate cărţiTe pre rînd ale vel clucer i Preda vel postelnic i Stroe vel stolnic cinstiţilor îndreptătorilor domnii meale. numiţi mai ca să Ge lor satul Pleniţa şi Pâstae moşie ohamnice sus naintea a tot divanul domnii meale şi înnaintea lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi tuturor dregătorilor domnii meale. de nimenea clătit, peste jDorunca domnii meale. Deci domnia mea n’am vrut ca să las să rămîe încă şi mărturii am pus domnia mea: jupan aşa dâşarţi sătenii pleniceanii dă lege dinnaintea Mitrea vel vornic, jupan Ivan vel vorn,ic jupan, Du­ domnii meale şi le-am pus domnia mea zi ca să mitru biv vel logofăt Miroslav ce a fost vistier i aduci cărţile naintea domnii meale, şi să stea faţă Calotă biv vel ban, Tudosie vel vistier, Negrea vel cu cinstiţii dregătorii domnii meâle numiţi mai sus. spătar, Radul vel comis, jupan Şerban vel paharnic, Iar cînd au fost la soroc, ei n’au putut aduce mci-o i Stroe vel stolnic. Preda vel postelnic i jupan Che- carte; iar domnia mea le-am pus şi al doilea soroc sar vel logofăt. Şi am scris eu Voicu logofăt, fecio­ pentru cărţi ca să aducă cărţile lor naintea domnii rul Fierăi logofăt, în scaun la Gherghiţa. meale, ei iarăşi n’au adus nici-o carte. Deci domnia mea iară n’am lăsat aşa zicînd ei cum că au cărţi Iunie 15 zile, leat 7104 (1596). şi au. Şi iar le-am pus domaia mea şi al treilea Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con. soroc pentru cărţi şi ei nici cum n au putut scoate dica Minăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 539=542. nici o carte. Iară cînd au fost al patrulea soroc ei au scos o carte a M hnei Vodă. Deci domnia mea 19. am cetit cartea în divanul domnii meale, înnaintea 1596 (7104) Iulie 29, Tîrgovişte. tuturor cinstiţilor îndreptătorilor iomnu meale. ^ am adevărat domnia mea foarte bine şi am văzut| Porunca tui Mihai Viteazul, pentru stopînire de domnia mea cum că au fost cartea lor rea^ şi mm- moşie în Radovan, dată Tatului şi lui Moş, însă par­ cinoasă şi nu s’au crezut nici cum de către dom ni» tea de moşie a tatălui lor Iovan Popoveanul. mea. Insă iar n’am lăsat domnia mea pe săteanii» Cu mila lui Dumnezeu, lo Mihail Voevod şi plenicsani ca să fie osteneala lor în zadar, ci l-am domn a toată Ţara Rumînească, fiul marelui şi prea dat domnia mea leage ca să jure cu 12 boiari cum bunului răposatului Pătraşco Voevod, dat-am dom­ le-au fost dat şi fratele domnii meale, lo Pâtru • nia mea această poruncă a domniei mele, Tatului şi Voivod leage cu 12 boiari. Iar ei n i c i cum n au lui M oş şi cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va dărui, putut ca să ia leage. Şi aşa au rămas săteanii ple- ca să le fie lor moşie îţi Rădovan una funie, partea niceani de leage înnaintea domnii meale şi înna­ tatălui lor Iovan Popoveanul, toată ‘oricîtă se va intea tuturor cinstiţilor îndreptătorilor domnii rae® aleage de preste tot hotarul şi din cîmpu şi din din divanul domnii meale, că au fost rămas de lege Pădure şi din apă şi din dealu cu viile şi din vad denaintea răposatului Pâtru Vodă. Aşişderea au de moară şi de pretutindenea, pentru că această rămas şi naintea domnii meale, iar cindva vor sdoaişw moşie ce iaste mai sus scrisă le este bătrînă şi dreaptă moşie de moştenire, din zilele vechi ale lui 25 paşi de moşie în satul Radovan, pentrucă o aveau Iovan Popoveanul. Şi iar să fie lui Iovan, feciorul bătrlnă şi dreaptă moşie de moştenire. Manei, una funie şi cinci paşi de moşie în satul Radovanul, partea tătîni-său Mănei, toată oricîtâ Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai Voevod şi domnâ se va aleage, de preste tot hotarul şi de pretutin- a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi prea bu­ denea, pentru că această moşie ce"tnai sus s'au zisă, nului răposatului Io Pătraşco Voevod, dat-am domnia iea iar au fost bătrînă şi dreaptă moşie şi de moş­ mea această poruncă a domniei meale, Mănei feciorul tenire şi demult cumpărată încă din zilele Mircei lui Tatomir şi feciorilor lui cîţi Dumnezeu îi va dărui, Voevod. După aceia cînd au fost în zilele domniei ca să fie o funie şi cinci paşi de moşie în sat, în mele, iar ceilalţi săteni din sat din Radovan, ei au Radovan, pentrucă iaste a lor bătrînă şi dreaptă vîndut părţile lor de moşie sf. dumnezeieştii, mî­ moşie şi de moştenire. Deci alţi săteni din sat ei au năstiri ce să numeşte Coşuna de lîngă Craiova, iar fost vîndut ale lor părţi de moşie toate, iar Mănea, Tatul şi Moş feciorii lui Iovan şi iar Iovan feciorul feciorul lui Tatomir, el n’au fost vîndut nici cum. Mănei, ei nici cum n’au vrut să vînză părţile lor de Pentru aceia domnia mea am dat Mănei ca să ţie moşie, ci au lăsat părţile lor de moşie ca să le fie a lor această moşie ce s'au zis mai sus ohamnică şi lor moşie de moştenire în veci. Drept aceasta am feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor, şi de nimenea să dat şi domnia mea Tatului şi lui Moş şi lui Iovan fie neclătit preste zisa domnii meale şi silă dela că­ feciorul Mănei, ca să le fie lor moşie întru moşte­ lugări să n'aibă Mănea de acum înnainte, ci să-i nire lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor fie moşie ohamnică în veaci. Că iată şi mărturii am lor şi de nimenea să nu să clătească preste porunca pus domnia mea: jupan Ivan vel vornic i jupan Teo- domniei mele şi silnicie de către călugări să nu dosie vel logofăt i Negrea spătar şi Radul comis şi aibă şi nici de către nici un om de acum înainte. Stroe stolnic şi Şărban păharnic şi jupan Preda vel Iată şi mărturii am pus domnia mea, pre jupan postelnic şi cu Ivan vel vornic şi eu Stan am sens Ivan vel dvornic şi jupan Kisar vel logofăt şi ju­ în scaun în Gheorghiţa. pan Theodosie vel vistieri şi jupan Negrea vel spă­ Septemvrie 23 zile, leat 7105 (1596). tar şi jupan Radul vel clucer şi jupan Stroe vel stolnic şi jupan Radul vel comis şi jupan Şerban Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con* vel paharnic şi jupan Preda vel postelnic şi isprav­ dica Minăstirii Căluiul şi Bucovăţul, fila 645. nic jupan Kisar vel logofăt. J 21. Şi am scris eu Stancul, în scaunul cetăţii Tîr- 1595-6 (7104). govişte în luna lui Iulie 29 zile, şi dela zidirea lu­ mii curgerea anilor dela Adam pînă acum, văleatul Hrisovul lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte 7104 (1596) şi jumătate. fraţilor Buzeşti: Radu vel clucer, Preda vel postelnic Io Mihai Voevod (pecetea gospodară). şi Stroe vel stolnic, stăpînirea peste saţul Pleniţa. Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai Voevod şi 443, fila 122. domn a toată Ţara Rumînească feciorul marelui şi 20. prea bunului răposatului Pătraşco Voevod, dat-am 1596 (7105) Septemvrie 23, Gherghita' domnia mea această poruncă a domniei meale cin­ stiţilor şi dregătorilor domnii mele, Radul vel clucer Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte şi jupîn Preda vel postelnic şi Stroe vel stolnic şi Mănei, fiul lui Tatomir şi feciorilor lui, o funie de tuturor feciorilor lor cîţi Dumnezeu le va dărui, mea această poruncă a domniei meale popei Dumitru fiindcă am dat lor satul Pleniţa tot cu tot hotarul, şi popei Pâtru cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va da din cîmp, din apă, din pădure, din vii, din hotar şi le va dărui, ca să le fie lor moşie în Radovan pînă în hotar, pentrucă acest sat Pleniţa, el a fost din partea Diicului o funie întreagă, pentru că o al lor de moştenire, iar ei după aceasta jupîn Radul au cumpărat drept 2000 aspri gata, şi iar a cum­ vel clucer şi jupîn Preda vel postelnic şi jupîn Stroe părat popa Dumitru dintr’o funie întreagă jumătate vel stolnic, ei au avut pîră înaintea domniei meale dela Jitea, drept 700 aspri gata. Şi iar au cumpărat ...... şi cu bătrînul M arco şi cu Zarfoiul şi popa Dumitru o vie dela Busuiu, drept 260 aspri cu Ivâniţă şi cu Lazăr din Pleniţa şi cu tot satul gata, şi iar au cumpărat popa Dumitru şi popa Pătru Pleniţa şi aşa pîra satul Pleniţa înaintea domniei o vie dela Irmin, drept 800 de aspri gata, şi iar dela meale, cum că iaste al lor dela moşi. Şi deci văzînd Dragul o vie drept 260 aspri gata, cumpărîml-o sîngur domnia mea am cerut dela satul Pleniţa şi am între­ popa Pătru. Şi iar au cumpărat popa Pătru una vie bat, au pentru acest sat cărţi ca să scoată la divan dela Mihăd drept 360 aspri gata şi iar au cumpărat să să pîrască cu mai sus numiţii dregătorii domnii popa Oprea o funie deplin dela Ionah drept douoă mele ? Şi n'au avut şl şi-au pus soroc înaintea dom­ mie de asprii, iar ceilalţi săteni, ei au vîndut călu­ nii meale şi cînd au fost la zi şi la soroc, care au gărilor dela sf. mînăstire care se chiamâ Sfeti Ni- pus înaintea domniei meale, aceşti săteani din Ple­ colae. Iar aceşti popi, ce mai sus s'au zis, ei n'au niţa n'au avut nici-o carte ca să scoată pîra, nici vîndut cu ceilalţi săteani. de moştenire, nici de cumpărătoare. Deci văzînd Drept aceia le-am dat şi domnia mea ca să le domnia mea că într’alt chip nu să lasă acest sat fie moşie de moştenire lor şi feciorilor lor, nepoţilor mai sus numit, altă zi şi-au pus cînd vor afla căr­ lor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu se clă­ ţile să se judece cu numiţii mai sus dregătorii dom­ tească după porunca domnii meale. nii meale. Deci iar aceşti săteani nici cum n’au pu- Iată şi măturii am pus domnia mea : pe jupan tut să aducă nici cărţi înaintea domniei meale şi Ivan vel dvornic şi jupan Kisar vel logofăt şi jupan iarăşi au rămas săteanii din Pleniţâ de leage şi a Negre vel spătar şi jupan Teodosie vel vistieriu şi doua oară înaintea domniei meale, iar cinstiţii dre­ iupan Radu vel comis şi jupan Şerban vel paharnic, gătorii domniei meale, care sînt scrişi, au adus cârţi. şi jupan Stroe vel stolnic şi jupan Preda vel pos­ telnic. Şi ispravnic jupan Ivan vel dvornic. Arhivele Statului Bucureşti, Documentele minăstirii Căluiul,. pachetul VIII, Nr. 4, comunicat de Pr. D. Bălaşa. Şi am scris eu Neagul grămăticul, în scaunul în Gheorghiţa şi dela Adam pînă acum şi dela fa­ cere, văleatul 7104 (1595-1596). 22. Io Mihai Voevod (pecetea gospodstvami). 1595-6 (7109), Gherghiţa. Arhivele Statului Bucureşti, Condica Nr. 443, fila 122. Porunca lui Mihai Viteazul, la mina Popei Du­ mitru şi Popei Radu pentru stâpînirea a mai multor 23. părţi de moşie în Radovan. 1597 (7105) Aprilie 30, Ctptw oaia. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi Porunca prin care Mihai Viteazul întăreşte mî- domnul a toată Ţara Rumînească, fiul marelui şi năstirei Coşuna, stăpinirea asvpra 30 funii de moşie prea bunului Io Pătraşco Voevod, dat-am domnia în Radovan. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi rneseţa April 30 şi dela Adam pînă acum vălea- domnu a toată ţara Romîneascâ, fiul marelui şi prea tul 7105 *(1597). bunului Io Pătraşco Voevod, dat-am domnia mea Io Mihai Voevod (pecetea domnească), această poruncă a domniei mele, sfintei şi dumne- Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri publice, Condica Nr. 443, zeeşti mînăstirii ce să numeşte Coşwna, unde iaste fila 123=24. Altă traducere aproape identică, în Condica No. 722, hramul sfîntului ierarh Nicolae şi făcătorului de filele 644=645. minuni, ca să fie ei moşie în satul Radovanul 30 de funii, pentru că au fost cumpărat călugării dela 24. sfînta mînăstire aceste mai sus zise funii de moşie 1597 (7106) Octomvrie 6, Tirgovişte. din sadul Radovanul, drept 20.000 aspri gata şi să scoaţă zece năpăşti de bir, însă au fost şi moşia Porunca lui Mihai Viteazul, la mina lui Radu Niculii din sat într'aceste funii, într'aceia domnia vel clucer, Preda vel postelnic şi Stroe vel stolnic pen­ mea am lăpădat aceaste năpăşti din catastiful vis­ tru stăpînire de moşie in Pleniţa şi Păstaia. tierii domnii mele. Iar cînd au fost acum, iar călu­ Cu mila lui Dumnezeu, Io~Mîhail Voevod şi gării dela sfînta mînăstire, ei au venit pîră înnaintea domnu a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui domnii mele cu Nicola. Şi aşa pîra Nicola înnaintea şi prea bunului şi milostivului răposatului Io Pă- domnii meale cum că n’au vîndut, ci numai au dat traş.o Voevod, dat-am domnia mea această poruncă o funie de moşie ca să-l scoaţă din bir. Intr aceia a domnii meale, cinstitului dregătoriului domnii domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate meale jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel şi pre lege cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele postelnic i jupan Stroie vel stolnic şi feciorilor lor, şi am adevărat domnia mea cum au fost vîndut cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie lor satul Ple­ ei aceste mai sus zise funii de moşie, de a lor bună niţa şi cu tot hotarul şi cu siliştea Păstoaei din ho­ voe şi dinnaintea a mulţi boeri şi oameni buni tar pînă în hotar, din cîmpu şi din pădure şi din trîni, drept 20.000 de aspri şi pentru zece năpăşti apă şi cu vii şi cu tot venitul şi de pretutindenea, care le-am lepădat domnia mea din bir, iar Nicola,-» pentrucă acest sat Pleniţa şi cu siliştea Pâstaei au el au rămas de leage dinnaintea domniei meale, c i fost de moştenire al dregătorului domnii meale ce toată ceata lui. s'au zis mai sus. Iar cînd au fost în zilele răposa­ Drept aceasta am dat şi domnia mea sfintei şfl tului Pătru Voivod, fratele domnii meale, iar satul dumnezăeştii mînăstiri ca să-i fie ei moşie ohabnică» Pleniceani anume, Albul şi Şutilă şi Cioroviţă şi şi de nimenea să nu să clătească după porunca! Oprea şi cu tot satul cu mare, cu mic, ei au avut domniei mele. pîră cu dregătorul domnii meale înnaintea răpo­ Iată şi mărturii am pus domnia mea: pre jupan satului Pătru Voivoda şi aşa pîrâia sătenii Pleni­ Dumitru vel dvornic şi jupan Theodosie vel logofâ» ceani pre cinstiţii dregătorii domnii meale, cum că şi jupan Negre vel spătar şi jupan Stoica vel visa iaste satul Pleniţa şi Păstaia a lor de moştenire şi tieriu şi jupan Radul vel comis şi jupan Stroe vţj au cărţi de milă, însă de cînd au fost pribeagi stolnic şi jupan Şerban vel paharm (sic) şi jupana dregătorii domnii meale, cartea răposatului Mir,cei Preda vel postelnic şi ispravnic jupan Teodosie Vodă şi cartea răposatului Pătru Vodă, feciorul vel logofăt. , _ Mircei Vodă, şi au scos aceste cărţi, a răposatului Şi am scris eu Marco logofătul în Cepturoaiar Mircei Vodă şi cartea răposatului Pătru Vodă, îna­ intea răposatului Petru Vodă fratele domniei mele. lor dela domni bătrîni precum s’au scris mai sus şi cartea răposatului Pătru Vodă, fratele domnii meale, iar dregătorii domniei mele ce s’au zis mai sus, au de rămas precum că au fost rămas săteanii Pleni­ scos cărţile lor de moştenire, însă cartea răposatului ceanii de leage, de naintea domniei lui de atuncea Vladului Vodă Călugărul şi cartea Radului Vodă pentru acei 12 boiari. Şi am citit domnia mea toate carele au perit la Rîmnic şi cartea Radului Vodă cărţile pre rînd ale cinstiţilor dregătorilor domniei cel sugrumat şi cartea răposatului părintelui domnii meale, care sînt mai sus scrişi, înnaintea a tot di­ meale Io Pătraşco Voivod. î?i au citit domnia lui vanul domnii meale şi denaintea tuturor cinstiţilor toate cărţile lor pre rînd, înnaintea răposatului Pe­ dregătorilor domnii meale. Iar într'aceia domnia mea tru Voivod, fratele domnii meale. n’am vrut să-i las pre dînşii aşa în deşert ca să să Deci într’aceia domnia lui Petru Vodă, văzînd scoale satul Pleniceanii, ci le-am pus domnia mea cărţile ceale bătrîne domneşti, atuncea domnia lui soroc şi zi ca să-şi aducă cărţile lor în naintea domnii au judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi meale, să stea de faţă cu cinstiţii dregătorii domnii au dat domnia lui săteamlor leage 12 boiari, însă meale, care sînt scrişi mai sus. Iar cînd au fost la pe anume: din Colareţi Radul şi din f emna Dră-- zioa sorocului, iar ei n’au adus nici o carte. Deci ghia şi din Rudari Lupul şi Susari (sic) Manea şi le-am pus domnia mea şi al doilea soroc, zi, iar pentru din Smîrdăşteţ Ureache şi din Sălcuţa Hrana şi cărţile lor ca să le aducă înnaintea domnii meale, Dumitru şi din Rădovan Petco şi din Hrast Cîrstea iar ei n’au adus nici o carte. Deci domnia mea nu şi din Stîngăcea Oprea şi Stanislav port. şi soroc la am lăsat aşa pentru că ei tot au zis aşa că au cărţi Vovedenie să jure cum iase satul Pleniţa şi Păstaia şi le-am pus domnia mea soroc şi zi şi a treia oară ale lor moştenire. Iar cînd au fost la ziua sorocului, pentru cărţile lor, iar ei n'au scos nici o carte. Iar iar satul Pleniceanu, ei n’au putut să aducă pre aci cînd au fost al patrulea rînd, ei au scos o carte a 12 boiari nici cum, ci au rămas satul Pleniceanii Mihnii Voevod. Deci domnia mea am citit cartea de leage dinnaintea răposatului Petru Voivod, tra­ lor în divanul cel mare al domnii meale, înnaintea tele domnii meale. a tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii meale şi am Deci într’aceia fratele domnii meale răposatul adevărit domnia mea, şi am văzut domnia mea cum Petru Voivod, au luat domnia lui cărţile plenicea- că nu sînt oameni drepţi Pleniceanii şi au fost foarte nilor, cartea răposatului Mircea Vodă şi cartea ră­ răi şi cu cuvinte în deşărt şi în toarte (sic) şi cum posatului Petru Voivod, de au rupt acelea în diva­ că iaste carte a lor rea şi mincinoasă. nul domniei lui. Iar cînd au fost acuma în zilele Deci domnia mea nu i-am lăsat singuri pe să­ domniei meale, iar satul Pleniceanii anume Albul teanii Pleniceani ca să să ocoale aşa în dăşărt, ci şi Oprea şi Iarciul şi Marco şi Lazăr şi Ivăniţă, iara am dat lor domnia mea leage 12 boiari, ca să jure ei n’au vrut într’aceia să se lase. Aşa ei iar au venit sj cu dînşii înnaintea domnii meale precum le-au înnaintea domnii meale şi aşa zicea ei şi pîrâia cuna-jj fost dat şi răposatul fratele domnii meale. Petru că au cărţi de moştenire pe satul Pleniţa şi Păstaia. Voivod, leage lor 12 boiari, iar nici cum n’au putut Deci domnia mea am cerut cărţile lor ceale de moş- { să să apuce de leage, ci au rămas săteanii pleni­ tenire şi de miluire sau de cumpărătoare, ca să le ceanii de leage dinnaintea domniei meale şi din­ scoaţă în divanul domnii meale, ca să să pîrască cu naintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii meale cinstiţii dregătorii domnii meale. Iar ei au zis cum j din marele divan al domnii meale. Iar după aceia că nu sînt cărţile la ei, iară cinstiţii dregătorii domni» n’au trecut multă vreame şi aceşti mai sus zişi dre- meale jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel pos­ telnic şi jupan Stroe vel stolnic, ei au scos cărţile gătorii domnii mele, jupan Radul vel clucer i jupan 25. Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic n’au putut să să odihnească, ci iar au avut pîră .de să­ 1596-1597 (7105), Gherghifa. teanii pleniceani anume Cioroviţă cu cetaşii săi şi Porunca Iui Mihai Viteazv, dată sfintei mînăstiri Dragul cu cetaşii săi şi Lazăr cu cetaşii săi şi al Coşuna de lingă Craiova, ca să i fie satul Radovanul cincilea înaintea domnii meale. Şi aşa au cerut ple- tot cu tot hotarul. niceanii Cioroviţă şi Dragul şi La^ăr şi cu cetaşii lor de naintea domnii meale leage 12 boiari. Iar Dat-am domnia mea această poruncă a domnii într'aceia domnia mea am judecat pre aceştia pre ineale sfiintei mînăstiri ce să cheamă Coşuna, unde dreptate şi pre leage, cu toţi cinstiţii dregătorii iaste hramul sfîntului ierarh de minuni făcătoriul domnii meale, Şi am dat însumi domnia mea sătea- Nicolae de lîngă Craiova, ca să-i fie satul Radova­ nilor pleniceanilor leage 12 boiari aiuţme: din Ple- nul, tot peste tot hotarul, însă partea lui Toader şoiu Mircea şi din Urzicuţa Iscrul şi din Groşi Lupul toată şi a lui Şârban şi a lui Ionaşco şi a Neagului şi din Stîngacea Prodan şi Oprea şi din Poiană şi a lui Toader şi a lui Beito şi a Vladului şi a lui Stoica şi din Bălţaţi Drăgoiu şi din Flămînda Staiul Ivaşco şi a lui Iovan şi a lui Tudor şi a Lupului (sic) şi din Zlaşoma Dulavă şi din Cucuiaţi Nidea şi a Oprei şi a Arcanului şi a lui Nan şi a lui Du­ şi din Rucşoreani Pobora şi ispravnic Mirul vel mitru şi a lui Ivan şi a Jitei şi a lui Şărban şi a portar. Şi soroc la Văsnesenie ca să jure cu dînşii lui Stoian şi a Ţarogăi şi a lui Mijacherii şi a Jitei cum că iaste satul Pleniţa şi Păstaia a lor de moş­ şi a Dumei şi a lui Bogdan şi a Maicii şi a lui tenire. Iar într'aceia satul Pleniceanii nici cum n’au Voico şi a lui Ivan şi a lui Mihăilă şi a Teaşului putut să aducă acei 12 boiari la zi şi la soroc în­ şi a lui Pătru şi a Radului Mutanul şi a lui Ivan naintea domnii meale, ci au rămas pleniceanii anume Sperlan şi a Cogeacului şi a lui Stoian Grecul şi Cioroviţă cu cetaşii lui şi Dragul şi Lazăr şi cu a Popei Oprii şi a Neculii şi a Voinei şi a Gruei toţii cetaşii lor de leage dennaintea domnii meale, şi a lui Neagoe şi a Oprii şi a lui Stan şi a lui cum că de acum nicio treabă să n’aibă 3 Stroe şi a lui Baico şi a lui Crăciun şi a Ancăi şi Drept aceia am dat şi domnia mea cinstiţilor a Radului şi a Ştefului şi a Dragului şi a lui Tato- dregătorilor domnii meale, jupan Radul vel clucer mir şi a Dragului şi a lui Pătru Grecul şi a lui i jupan Preda vel Postelnic i jupan Stroe vel stolnic Crăciun şi a lui Drăghiciu şi a lui Neagomir şi Nea- ca să le fie lor satul Pleniţa şi Păstaia moşie ohamnicâ gomir Grecul şi a Stanciului şi a lui Cioară i Şutul feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor 9 i Gligul i Barbul i Stanciul Hîrghian i Moşul i Li- de nimenea să fie neclătit peste zisa domniei meale. ciul i Tatul i Dragul i Moşul i Radul i Dan i Băr- Aicea sînt iscăliţi mărturie boiari 10, în Tîrgovişte. bucea i Boca i Molamoc i Dumitru i Ivul i Stan­ Octomvrie 6 zile, leat 7106. ciul i Lupul i Anca i Ivul i Voico Bălănescul i Anume mărturie; Dumitru vel vornic, Miroslav Radoslav i Lăzăroaie i Ivuleasa i Stnciuroaie, pen- biv vel logofăt, Tudosie vel logofăt. Calotă biv vel trucă aceaste mai sus zise nume de oameni, ei au ban, Negrea vel spătar, Stoica vel vistier, Radul venit toţi de faţă înaintea domnii meale, de au fost comis, Şerban vel păharnic, ispravnic Tudosie vel vîndut ale lor părţi de ocină şi de moşie, toate logofăt. sfintei mînăstiri ce scrie mai sus, ce să cheamă C o­ Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722. Con»*] şuna, drept 24.000 aspri gata. Şi încă am scos dom­ dica Mînăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 563-568. nia mea dintr’aceşti oameni ce scrie mai sus, 10 oa­ • ) meni năpaste dela catastif din visteria domnii meale, năstire de popa Oprea, ci iar au avut pîră cu pentru bir şi pentru slînta mînăstire şi s=â ne ei toţi călugării şi în naintea dregâtoriului domniei meale, rumîni sfintei mînăstiri se scrie mai sus. Insâ să sâ jupan Manta banul la scaunul domnii meale în ştie seamnele acestui ce scrie mai sus satul Kado- Craiova. Şi aşa au fost pîrînd cum că nu sau vanul: din lacul Viţelului pe calea cea bătrînă a vîndut partea lui de ocină şi au fost întors banii Vianului pînă la lacul Geamăn 1* Ripa Roşie Ş1 înapoi. într’aceia dregătoriul domnii meale jupan dela Rîpa Roşie pînă în padina Finunealelor şi. ln Manta banul au căutat şi au judecat pre dreptate drept la dealul Tirnavei în sus pînă la lacul cu Câr­ şi pre leagea lui Dumnezeu şi foarte bine au ade­ lige şi dela lacul cu Cîrligele pînă în obirşia poenu vărat şi au văzut cartea domnii meale şi cartea Botei, deci pe cale în sus, pînaîn f.ntina Cod.lei Şl cinstitului dregătoriului domnii meale jupan Calotă iar la lacul Calului şi în lacul lui Dobre şi i a r la vel ban de rămas, cum că n’au fost putut popa lacul Viţălului. Şi s’au vîndut aceşti oameni ce sînt Oprea să jure şi au fost banii în mîna lui şi încă zişi mai sus cu toată ocina lor, care se cheamă ce i-au fost dat preţ şi mai sus şi iar au rămas popa sene mai sus satul Radovanul, de a lor bună voie Oprea de leage şi dinnaintea lui jupan Mantei şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dionaintea d o banul. nii meale. » * * După aceia popa Oprea au făcut pace cu că­ Iar după aceia călugării dela sfînta mînăstire lugării dela slînta mînăstire şi au dat partea lui ce scrie mai sus Coşuna, ei au avut pîră m aiiiM de moşie ce scrie mai sus toată, sfintei mînăstiri de cinstitului şi dregătoriul domnii meale jupin Calotă a lui bună voie drept aceşti bani ce scriu mai sus. vel ban, la scaunul domnii meale dela Craiova cu Şi după aceia iar au avut călugării dela sfînta Popa Oprea. Şi aşa pîrâia Popa Oprea ce sene mai mînăstire ce iaste mai sus zisă, cuTatul şi cu fraţii sus cum nu şi-au vîndut partea lui de ocm lui ce scriu mai sus, iar la scaunul domnii meale la cum şi cum au fost întors banii ce au fost luat stai Craiova, înnaintea lui jupan Mantei banul şi aşa tei mînăstiri. într’aceia dregătoriul domnii mea! pîrîia cum că nu şi-au vîndut partea lor de moşie Calotă vel ban fost-au judecat pe dreptate şijj ce scrie mai sus nici de cum. într’aceia jupan Manta leagea lui Dumnezeu şi au fost dat Popei p banul au judecat pe dreptate şi pre leagea lui leage ca să jure pre slînta Evanghelie, cum Dumnezeu şi foarte cu adevărat bine, cum că au întors banii înapoi sfintei mînăstiri depe ocna la fost luat preţul jumătate şi au rămas de leage din­ însă 670 aspri, iar el nici cum n au putut:să } naintea Mantei banul. într’aceia Tatul şi cu fraţii Intru care văzînd popa Oprea că are silă pent| lui, ei încă s’au împăcat cu călugării dela sfînta jurămînt, el încă au mai cerut preţ preste ce J mînăstire, de au luat toţi banii deplin dela sfînta aspri încă 400 aspri. Şi au spus cum că sunt ba mînăstire 740 de asprii gata şi au dat a lor moşie în mîna lui. într’aceia călugării dela sfînta rama sfintei mînăstiri de a lor bună voie. Şi am văzut tire, ei au dat popii O prei şi aceşti ce scriu © domnia mea şi cărţile cinstiţi dregătorilor domnii sus 400 de aspri, care fac împreună 1070 de aafflj meale ce scriu mai sus, de rămas şi de tocmire. Şi încă am văzut domnia mea cartea lui )UP » J într’aceia şi domnia mea am întărit şi am făcut Iotă vel ban de rămas şi am făcut domnia mea car . această carte a domnii meale, pre aceste moşii ce domnii meale sfintei mînăstiri de rămas, pentru scriu mai sus satul Radovanul. Drept aceia am dat tea popei Oprei de ocină. ' .. \ Şi domnia mea sfintei mînăstiri ce să chiamă Coşuna După aceia nu s'au putut odihnii sfînta ^ ca să-i fie satul Radovanul ce iaste mai sus zisâ moşie ohamnică şi de cătră nimenea neclătită să fie peste zisa domnii meale. popa Oprea nu s’au lăsat aşa şi au zis că nu va Şi am pus domnia mea şi mărturii: jupan Ivan jura pentrucă sînt aspri în mîinile lui şi cum că au vel vornic 1 j u p a n ...... vel logolăt i Teodosie - î !S!najPni d ~a sfînta mînăstire, ci au cerut iar vel vistier i Negrea vel spătar i Radul vel comis i încă 400 de aspru peste aceşti asprii ce s'au zis mai Stroie vel stolnic i Şerban vel paharnic i jupan sus şi s au împăcat cu sfînta mînăstire. Iar cînd au Preda vel postelnic. Şi ispravnic Ivan vel vornic. fost acum, iar s'au ridicat şi iar au cerut asprii 400 Şi am scris eu Vîlcul, la scaunul oraşului domnii dela sfînta mînăstire şi iar i-au dat aceştea şi s'au meale la Gherghiţa. împăcat de a sa bună voe şi cu ştirea tuturor me- Leat 7105 (1596-1597). giaşilor din sus şi din jos şi dinnaintea domnii meale. Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice; Condica Nr. Drept aceia am dat şi domnia mea ca să fie sfintei 722, filele 640=644. mînăstiri moşie ohamnică, că iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Dumitru vel vornic şi jupan 26. Pană vel ban şi jupan Teodosie vel logofăt şi Stroe 1598 (7106) Martie 25. stolnicul şi Radul clucer şi Şerban paharnic şi ju­ pan Preda vel postelnic şi Cupa (?) vel ban. Am Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte scris eu Dumitru. mînăstiri Coşuna stăpînirea asupra unei funii de moşie M artie 25 zile, leat 7106 (1598). din satul Radovan, cumpărată de mînăstire dela popa Oprea, mai dinainte vreme. Buco4S». ^ * Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi 27. prea tunului Io Petraşco Voevod, dat-am domnia 1598 (7106) Mai 23, Craiova. mea această poruncă a domnu meale, sfintei minăs- tiri ce să chiamă Stăi Nicolae din Coşuna, ca să-i Cartea lui jupîn Pană vel ban al Craiovei, prin fie moşie satul Radovanul, însă o funie dela popa^ Oprea din Radovan, de peste tot hotarul din sus| Zli:taTdov^Tirii Coşuna mai ™Ue ** şi din jos şi de pretutindenea, pentrucă au cumpă­ cart^fi8^ 11^ 11 Pană. ve* ban al Craiovei această rat sfînta mînăstire dela popa Oprea drept preţul carte sfintei dumnezăeştn mînăstiri dela Cosuna ra- dintîiu 670 de aspri gata, iar după aceia popa O p re a s’au sculat şi au zis că au luat aceşti aspri dela moşieSăîn R adă ^ * l ÎDt?lui N.icol^> ca să-i fie sfînta mînăstire şi iar i-au dat la sfînta mîaâstire. culV t ° fume de moş,e' P^trucă o au Iar sfînta mînăstire au venit înnaintea cinstitului de m*năstire această funia dregătoriului domnii meale jupan Calotă vel ban, c e tW l i deIa.frate-său Ivan şi dela toţi s f; ? 110.° asPrn gata. Şi iar au cumpărat împreună cu popa O prea şi aşa pîrâia popa^ O p re a nta mînăstire moşie în Radovan jumătate de funie cum că i-au luat şi iar i-au dat la sfînta mînăstire* g a patra parte dela Boca, drept 550 asprii gata. Şi Iar Calotă banul i-au dat leage să jure cum că i-au luat şi i-ar i-au dat la sfînta mînăstire. Iar popa iumătU*tCU? P1rat- iDtia ™în.ăstir,e mo?ie ^ Radovan Oprea n'au putut să jure, ci au rămas de leage; iar ba^l ■ NT T dela V°1Ca dln Laz * dela băr- stîncl eP- 5„10 asPra* 5» iar au cumpărat nta mînăstire moşie în Radovan, a patra parte din funie, a patra parte dela Boca, drept 550 de asprii gata ; şi iar să fie sfintei mînăstiri moşie în Rado­ van o jumătate de funie dela Voica şi dela bărbatul funia dela Cioră din Gabrul, drept 280 aspru. Şi ei Nica, drept 510 asprii gata ; şi iar să fie sfintei iar au cumpărat slînta mînăstire moşie in Radovan mînăstiri moşie în Radovanul a patra parte dintr'o dela Stan feciorul Grozei şi dela cetaşn lui jumătate funie fulcioară dela Gabru, drept 200 deaspri gata, funie, drept 640 de aspru şi iar au cympărat sfînta şi iar a mai cumpărat sfînta mînăstire moşie în Ră- mînăstire moşie Î q Radovan o iunie ş, şa'se pa».l de dovan dela Stan feciorul Grozăi, şi dela cetaşii lui moşie dela Ivan feciorul Mănei a lui Tatomir. drept o jumătate de funie, dreptâ 640 de aspri gata ; şi 1150 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni ce sau zis iar să fie moşie sfintei mînăstiri în Radovanul o funie mai sus, această moşie ce sa u zis mai sus de a lor şi şease paşi dela Ivan, feciorul Manei Tatomirov, bună voie şi cu ştirea tuturor niegiaşilor de pe îm­ dreptâ 1550 de aspri gata. prejurul locului din sus şi din jos, ca să fie sfintei Şi au vîndut aceşti oameni ce s'au zis mai sus, mînăstiri din hotar în hotar şi de pretutmdenea şi moşie de a lor bună voe şi cu ştirea tutulor megia- din uscat şi din apă şi din pădure. Pentru aceia eu şilor dinprejurul locului, din sus şi din jos şi de na­ încă am dat sfintei, dumnezăeştu mînăstiri « să fie intea domnii meale. ei moşie ohamnică şi de nimenea să fie neclătită Şi iar să fie moşie sfintei mînăstiri în Radovan peste zisa noastră. dela Stanciul Pai (?) a patra parte dintr'o funie Şi am scris eu Ion logofătul, în Craiova. dreptâ 200 de asprii. Şi au vîndut Stan a Iui moşie de a lui bună voie şi cu ştirea tuturor megiaş lor M ai 23 zile, leat 7106 (1598). din sus şi din jos, şi dinaintea domnii meale. Drept Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 772. Con. aceea am dat domnia mea ca să fie moşie ce s’au dica Minăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 647=648 zis mai sus, sfintei şi dumnezăestii mînăstiri, ca să fie moşie ohamnică şi călugărilor de hrană şi de nimenea 28. să fie neclătită peste zisa domniei meale. Că iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Dumitru vel 1598 (7106), Mai 30, Tirgovişte. vornic i jupan Teodose vel logofăt, jupan Stoichiţa Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte stâ- vel vistier i Negrea vel spătar i Stroe vel stolnic pînirea mînăstirei Coşuna, asupra mai multor funii de şi Şărban vel paharnic,- jupan Preda vel postelnic, ispravnic Teodosie vel logofăt. Şi am scris eu Ivan moşie din Radovan. logofăt, în cetatea Tîrgoviştei. Cu mila lui Dumnezeu, Io M'.ha.l Voivod şi domnâ M ai 30 zile, leat 7106 (1598). a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi piva Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Nr. 722, bunului şi răposatului Pătraşco Voivod, dat am dom Condica Minăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 847-849. nia mea această poruncă a domnii meale, sfintei şi dumnezăeşti mînăstiri ce să cheamă C o ş u n a unde 29. iaste hramul sfîntulm arhiereu făcătorului de m num Nicolae, ca să fie lui moşie den satul Rado^a“ 1598 (7106), Iunie 1, Iaşi. funie din cîmpâ, din apă, din pădure şi din Ş e d e r e a Porunca lui Mihai Viteazul, prin care întăreşte satului. Pentrucă au cumpărat această moşie d minăstirii Coşuna, satul Radovan ce-l aveau cumpă- Nan şi dela frate-său Ivan şi dela cetaşn lui, drep 1100 de aspri gata. Şi iar sk fie sfintei şi dumn eştii mînăstiri moşie în Radovanul, o jumătate d

DOCUMENTE ISTORICE rat dela mai mulţi săteni, cari de a lor bună voe se vinduseră rumîni mînăstirii. dumnezeeştii mînăstiri Coşuna, ce s'au zis mai sus, ca să-i fie ei satul Radovanul cu toată moşia, tot Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi cu tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindenea, domn a toată Ţara Rumînească şi a toată Ţara întru moştenire şi ohabnic şi de nimenea să nu fie Moldovei, dat-am domnia mea această poruncă a clătit preste porunca domnii mele. domnii mele, sfintei şi dumnezeeştii imnăstiri ce se Iată dar şi mărturii am pus domnia mea: jupan numeşte Coşuna ca să-i fie satul Radovanul tot cu Mihalcea vel ban şi jupan Teodosie vel logofăt şi tot hotarul de pretutindenea, pentru că au venit jupan Radul vei clucer şi jupan Bărcan vel vistier însuşi săteani din sat de s’au vîndut ei de a lor bună şi jupan Leca vel comis şi jupan Stoica vel postel­ voie, ca să fie rumîni mînăstirii. Iar cînd au fost nic şi ispravnic jupan Teodosie vel logofăt. acum în domnia domnii meale, iar sătenii din sat Şi am scris eu Creciun, în scaunul Iaşi, în Ţara ei au venit înaintea domniei mele, în Ţara Ungu­ Moldovei, meşeţa. Iunie 1 zi şi dela Adam curge-, rească în Belgrad, la scaunul domniei mele de au rea anilor pînă acum, văleat 7106 (1598). jăluit zicînd aşa cum că au venit Tudorache banul Io Mihail Voevod. la dînşii de le-au dat numai 6000 de aspri, în sil­ (pecetea domnească) nicia lui. Iar cînd am fost domnia mea în Ţara Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Nr. Moldovei, în scaunul domniei mele în Iaşi, iar călu­ 443, filele 124-125. gării dela sfînta mînăstire ce s’au zis mai sus, ei au venit înaintea domnii mele în divan şi au scos îna­ 30. intea domnii mele şi cărţi de cumpărătoarea acestui sat. Intr'aceia domnia mea am văzut cărţile şi le*am 1598 (7106) August 29. citit şi s'au adeverit că au fost dat călugării pe sa­ Cartea jupînesii Stanca şi a lui David Postelnicu, tul Radovanul ce s'au zis mai sus, dintâiu 100 de prin care dărueşte mînăstirii Gura Motrului, satul galbeni pentru dăjdiile lor. Şi iar au dat călugării Scăeşti şi totdeodată vinde clucerului Preda siliştea în mîinile sătenilor 12 000 de aspri gata şi au ve­ Bui ceşti. nit şi boerii domnii mele Nica vistierul înaintea dom­ niei mele, de au mărturisit şi au jurat el cu mîinile numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului pre sfînta Evanghelie, cum că au fost venit săteanii Duh, Amin. Scris-am noi jupîneasa Stanca i David din Radovan şi cu Daniil călugărul dela sfînta mî­ postelnicu aceasta a noastră carte sfintei mînăstiri năstire dela Coşuna, înaintea Nicăi vistierul de au ce se chiamă Gura Motrului, ca să-i fie satul Scă- plătit Daniil Călugârul birurile lor, cu 100 de gal­ eŞti tot cu tot hofaruITverTcît va fi. din cîmp şi din beni, care sînt scrişi mai sus şi s’au dat ei rumîni şi din pădure ver cît se va alege, pentrucă au de a lor bună voie. Şi încă au plătit călugării dela °st miluit boerii pre sfînta mînăstire ce este mai sfînta mînăstire după aceia birurile lor, la cisla cea sus scrisă, cu satul cu Buiceşti, iar satul Buiceşti el mică 2660 de aspri gata. Şi iar au plătit la alt bir pustiit şi s’au spart, de n'au rămas nimeni în boi patru drept 1000 de aspri şi iar au plătit oi uiceşti, ce a rămas siliştea pustie, de am văzut noi uscate cu două sute opt zeci de aspri. Şi iar au c n are minăstirea nici un venit dintr’acea silişte mai plătit birul lor 880 de aspri. C? pustie, ci am chemat igumenul anume Aga- Pentru aceia am dat şi domnia mea sfintei şi P>e şi cu alalţi călugărasi cîţi au fost aciia anume etratie şi Popa Onofrie i şi Popa Ştefan, de i-am DOCUMENTE ISTORICE nezeu sau din rodul meu sau din rudele mele, să nu întrebat au vreun venit sau vreun folos dintr’acea aibă voie a întoarce asprii...... boeri, pentrucă silişte, au n’au. Deci ei au zis, că n’au nici un folos. eu însumi am vîndut de a mea bună voie. Iar . . . Deci noi am dat la sfînta mînăstire satul Scăeşţi cît este sat cu rumîni, iar siliştea ce se chiamă Bui- va voi să calce această carte a m ea ...... sau din r o d u l meu sau din rudeniile mele, şi el să fie bles­ ceşti noi o am vîndut Predii Clucerul pentru dato­ temat şi anatema de 318 sfinţi, care au fost în Niceea ria Danciului vornicul şi a Raduhii postelnicu, de şi să judece ...... unde nu este făţărie, la înfrico­ am plătit datoria şi am vîndut noi de a noastră şata judecată, în vecii vecilor, amin. bună voe însă nu pentru alceva, ci pentru datoria ce au făcut boerii. Deci să fie satul Scăeşţi ce e Am scris Amza, luna August, zile . . . în anul 7107 mai sus scris, sfintei mînăstiri moşie şi ctitorilor (1599). pomană în veci. Iar siliştea ce se chiamă Buiceşti Arhivele Statului Craiova, Documente necatalogate, origi­ să fie Predii clucerul, iar cela ce va vrea să mai nalul slavon, traducere de Pr. D. Bălaşa. facă alte tocmele de acum înainte, veri boeri, veri călugări, pre urma noastră, să fie proclet şi anatima, 32. amin. S'a scris în luna Avgust 29 zile, văleat 7106 1599 (7108) Septemvrie 19. (1598). Arhivele Statului Craiova, Condica minăstirii Motru, filele Cartea lui jupan Calotă marele ban, prin care 200*201. H întăreşte minăstirii sfirtului Nicolae de lingă Craiova, stăpînirea peste o parte de moşie din Hlemna, cum­ 31. părată de călugări dela mai mulţi. 1599 (7107), August. S:ris-am jupan Calotă marele ban această carte Cartea lui jupan Şerban mare paharnic (Şerban a mea, sfintei mînăstiri care se chiamă a sfîntului Voevod) prin care vinde boerului Stan Grama din Băl- Nicolae de lîngă Craiova, ca să-i fie moşie în sat teni, moşia sa părintească Almăju din judeţul Jiul de Jos. Hlemna, pentrucă o au cumpărat călugării dela Io jupan Şerban mare paharnic (am dat) această, Hamza, nepotu lui Hamza logofăt, însă o funie de­ plin drept 2500 asprii gata. î^i iar au cumpărat că­ carte a mea, acestui boier anume Stan Grama dţfl lugării dela Hamza din altă funie a treia parte, Bilteni, ca să-i fie tot satul Almâjul şi cu toate ho­ tarele, ori cît se va alege de către celelalte sate pen­ drept 900 asprii gata, şi iar au cumpărat dela Hamza din altă moşie drept 700 asprii; şi iar au cumpărat trucă acest sat Almăju fost-a vechi şi drept al meu de moştenire, încă dela părinţii mei, dar eu însura» moşie din Bărbasa, însă două părţi dintr’o funie drept 1600 asprii gata; şi iar au cumpărat călugării am vîndut acest sat mai sus zis lui jupm G ram a, moşia Bunii toată cîtă să va alege, du preste tot drept 24.000 de asprii gata, de a mea bună voie. Iar hotarul din Hlemna, drept 2500. Şi au vîndut ei după aceea, cînd a fost cumpărat jupîn Stan G ram a această moşie ce s'au zis mai sus de a lor bună acest sat dela mine, el a fost dat acest sat tot şij|9 voie şi dinnaintea mea şi au luat toţi aspri din­ tot hotarul zestre fiicei lui anume Stana. Şi aşa s naintea mea şi cu ştire tuturor megiaşilor dinpre- fie moşie scutită ei şi fiilor ei. Şi a dat jupan G ra « H jurul locului şi cu ştirea craiovenilor. Şi mărturii acest sat fiicei sale mai sus zise, zestre dinaintea mea şi dinaintea tuturor boerilor. Pentru aceasta şi bIest€«B am pus : jupan Preda clucer şi Pantazii logofăt şi am pus e u ...... va voi să aleagă Domnul Du®' Neagoe din Işanic şi Iscrul logofăt şi Radul şi Deci am rădicat pă megiaşi din divanul domnii Gheorghe şi Armega şi Lambul din Şătoaie şi Hamza jneale cu mare ruşine. din Spineni i Vlaicul logofăt i Vlă(di)slav logofăt Drept aceia am dat domnia mea satul Rado­ şi Viînde (sic). vanul la sfînta mînăstire, ca să fie la sfînta mînăstire Drept aceia am dat sfintei mînăstiri moşia întru acest sat întru moşie şi ohamnică şi de nimenea vecinică pomenire, amin. Şi într'alt chip să nu fle neclâtită să fie preste zisa domniei meale, pentrucă după zisa mea. , au rămas megiaşii de leage dinnaintea domnii meale. Calotă vel ban Craiovescu. Că iată şi mărturii am pus domnia mea : jupan M i­ Septemvrie 19 zile, leat 7108 (1599). hai cea biv vel ban i jupan Teodosie vel logofăt şi Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul si jupan Stoica vel postelnic şi jupan Bărcan vel Bucovăţul, Nr. 722, fila 734. vistier şi jupan Leca vel comis şi jupan Stoica vel postelnic. 33. ’ / Am scris eu Ivan logofătul cel bătrîn, în saunul 1600 (7108) August 8, Beligrad. Beligradului. Porunca lui Mihai Viteazul, prin care dă satul Avgust 8 zile, leat 7108 (1600). Radovanul, tot cu tot hotarul, vaduri de moară şi tot Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Nr. 722, Con. venitul, mînăstirii Coşuna de lingă Craiova. dica Mînăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 648*649. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai Voevod, domn a toată Ţara Rumînească şi al Ţării Ardealului şi al Ţării Moldovei, feciorului marelui şi prea bunului, răposatului Pătraşco Voevod, dat-am domnia mea această poruncă a domnii meale, aceştii sfinte mî­ năstiri ce să numeşte Coşuna de lîngă Craiova, hramul sfîntului arhiereu al lui Iisus Hristos Nicolae, ca să-i fie satul Radovanul tot cu tot hotarul, din cîmp, din apă şi din pădure şi din vaduri de moară şi din tot venitul, pentrucă au avut călugării pîră cu săteanii megiaşi din Radovan şi au venit în­ naintea domnii meale, în cetatea Făgăraşului şi aşa pîrîia cum că n’au fost dat călugării leage megia- şilor, cum că n’au fost vîndut. Deci domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pe leage cu toţi cinstiţii dregătorii domnii meale şi au măr­ turisit înnaintea domnii meale, boiarii jupan Nica vistierul şi au jurat pă sfînta Evanghelie cum că au văzut cînd au dat călugării în mîinile megiaşilor 100 de galbeni şi au plătit ale lor biruri cu aceşti galbeni. Deci domnia mea însumi am văzut cum că au fost vîndut megiaşii singuri ei de a sa bună voie. Şi aşa au mărturisit înnaintea domnii meale. re se numeşte Coşuna aşa nu s'au lăsat, ci au mers O iniil călugăru împreună cu toţi săteanii şi cu cartea je cumpărătoare, iar înnaintea părintelui domn ei eje Io Mihail Voevod, cînd au fost în \ ara M ol­ dovei, la scaun în Iaşi, de s’au pîrît de faţă şi au v ă z u t şi au citit părintele domniei mele şi cartea de DOMNIA LUI NICOLAE PĂTRAŞCIJ cumpirătoare a sfintei mînăstiri cum au fost cum­ 1599 Noemvrie — 1600 Septemvrie. părat cllugârii acest sat, de au fost dat pe satul Ra- ţlovanul întîi galbeni 100, pentru dăjdi.le dor. 1. Şi iar au fost dat în mîinile sătenilor aspri 12.000. 1600 (7108) Iulie 9, Tirgovişte, Deci au fost mers şi boieriul domniei meale Nica vistieriul de au mărturisit înaintea părintelui dom­ Porunca lui Nicolae Pătraşcu-Voevod, prin care niei meale Io Mihail Voevod, la scaunul în Iaşi şi 'întăreşte mînăstirii Coşuna, satul Radovanul. au jurat el pe sfînta Evanghelie cum că au fost venit Cu mila lui Dumnezeu, Io Nicolae Voevod şi săteanii din Radovanu ei singuri şi cu Danul călu­ domn a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi gărul dela sfînta mînăstire Coşuna, înaintea Nicăi prea bunului Io Mihail Voevod, craiul a toată ţara vistierul de au plătit Daniil călugărul birurile lor Ardealului şi domnu a toată Ţara Moldovei şi stă- cu 100 de galbeni, precum mai sus s’au scris şi sau pînitoriu a toată Ţara Rumînească, dat-am domnia dat ei sînguri rumîni, de a lor bună voie. Şi J nc^ mea această poruncă a domniei mele, sfintei şi dum- i-au plătit călugării dela stînta mînăstire şi după nezăeştii mînăstiri ce să numeşte Coşuna, unde să aceea birul lor la cisla cea mică, cu 2.660 de aspri prăznueşte şi să cinsteaşte hramul sfîntului ierarh gata. Şi iar au plătit la alt bir de boi patrudrept Nicolae al Miralichii, fâcătoriului de minuni, ca să-i 1000 de aspri, şi iar i-au plătit de oi uscate 280 de fiie moşie satul Radovanul tot, cu tot hotarul şi cu aspri, şi iar au mai plătit birul lor de 880 de aspri. tot venitul de pretutindene, din cîmpu, din pădure Intr’aceea au rămas aceşti săteni din Radovan, ce şi din apă, pentrucă acest mai sus zis saţ au losţ s au zis mai sus, de leage şi de judecată dinnaintea judeci. D upă aceea ei s’au sculat şi au venit sîngun părintelui domniei meale Io Mihai Voevod şi Ic-^u săteani din satul Radovanul de s’au vîndut ei de a făcut părintele domniei meale carte de rămas şi de lor bună voie, fără de nici o silă, ca să fie ruroin» moştenire. sfintei mînăstiri ce s'au zis mai sus. Iar după aceea, cînd au fost acum au venit şi Iar cînd au fost mai la urmă, s’au sculat numi» înnaintea domniei meale faţă. Intr aceea domnia mea săteani din sat şi au mers înaintea părintelui a 201—203. şi părinţii lor şi să le fie spre ajutor la înfricoşatul 3. şi dreptul judeţ acela, unde nu este făţăne. Pentru aceia au dat aceşti boeri ale lor sate, de a lor 1604 (7112), A ugust 22. bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi Cartea lui jupîn Preda, marele Ban Craiovenesc, din jos şi dinaintea domnii meale. Drept aceia am prin care întăreşte minăstirii Tismana, părintelui egu­ dat şi domnia mea aceste sate ce s'au sens mai sus : men Nichiîor şi călugărilor, dreptul de stăpînire asu­ Scăeşţi şi Slătinicul, sfintei şi dumnezeeştu mînăstiri pra unei jumătăţi din Balta Bistreţului. ce este mai sus scrisă, ca să fie la sfînta mînăstire moşii de moştenire şi ohabnice şi de nimenea să nu Scriu eu jupan Preda marele Ban Craiovenesc, să clintească după hotărîrea domnii meale. Iată dar această a mea carte sfintei mînăstiri Tismana ce să zice, unde este hramul Prea sfintei curatei şi Prea Io Basarab Voevod şi domn a toată Ţara Rumî­ binecuvîntatei Stăîpnei noastre de Dumnezeu, Năs­ nească, nepotul răposatului Io Basarab Voevod, dă cătoare şi pururea Fecioarei Măriei şi al cinstitei domnia mea aceasta poruncă a domniei mele, slugii ei Adormiri, ca să fie volnic părintele igumenul Ni- domniei mele Pătru logofăt din Plăviceni şi cu fii chifor şi cu fraţii din sfînta mînăstire să-şi ţie păr­ lui cîţi i-a dat Dumnezeu, pentru ca să-i fie moşie ţile lor din balta ce se chiamă Biştreţul, însă jumă­ în Goeşti, partea popii Stoica şi a fratelui său Du­ tate din tot Biştreţul, dela Covăciţă pînă în Măceş, mitru fii călugărului, veri cît se va alege din cîmp şi pînă la Gîrla Repede, ce au fost adăogat toţi şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, pen­ domnii de mai nainte vreme, pentrucă am văzut trucă a cumpărat sluga domniei mele Pătru logofăt domnia mea şi cărţile tuturor domnilor ce au fost de la popa Stoica şi de la frate-său Dumitru cu în trecutele vremuri. # 22.000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Pătru logofăt Drept aceia şi eu am dat sfintei mînăstiri ce-i de la Giura şi dela frate-său Mihai şi dela noru-sa mai sus scrisă, ca să-şi ţie aceste mai sus scrise Bis- Cătălină, femeia popii Danciul, toate părţile lor de treţul, adecă şi cu toate obîrşiile şi cotiturile cît ţin moşie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din ca să fie dumnezeeştiilor monaşi spre hrană, pentru siliştea satului, pentrucă a cumpărat Pătru logofăt aceia să fie volnici călugării din sfînta mînăstire, cu 2.300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Pătru logofăt însăşi să-şi ţie această baltă cea mai sus scrisă, şi o vie în siliştea satului de la Cătălină cu 700 aspri că nimenea să nu cuteze a-i bîntui sau a-i popri gata; şi iar a cumpărat Pătru logofăt de la Cătălină înaintea acestii cărţi, pentru că acel om ce se va două curături, care au fost ale cumnatului ei Dan, încerca a i bîntui sau a-i popri, unul ca acela, rău cu 200 asprii gata; şi iar a cumpărat Pătru logofăt ş i urgie va primi, ca u d necredincios şi călcător şi de la Stan şi de la Costea şi de la Preda şi de la ruşinător aceştn porunci. Intr’alt chip să nu fie, după Oprea fraţii lui Costea, toată partea lor de moşie zisa mea. . cîtă se va alege, din cîmp şi din pădure şi din apă Scris-am eu Ianca, în luna August ziua 22, anul şi de peste tot hotarul, cu 2.100 asprii gata. Şi iar 7112 (1604). a cumpărat Pătru logofăt de la Stan cumnatul lui (L. P. B. C.) Costea şi (de la) fraţii lui deosebi nişte cumpărături şi a dat un bou ; şi iar a cumpărat Pătru logofăt Arhivele Statului Craiova, Condica Mînăstirii Tismana III» partea lui Sţănică toată şi a fiilor lui, Stoica şi fila 672. Vladul de peste tot hotarul, oricît va fi din cîmp şi 4. din pădure şi din apă şi din siliştea satului, pentrucă 1605 (7113), Iunie 2, Tirgovişte. a cumpărat Pătru logofăt această moşie dela Stănică şi dela fii lui mai sus zişi Stoica şi Radul, cu 1.600 Radu Şerban Vodă Basarab întăreşte lui Pătru asprii gata. Şi iar a cumpărat Pătru logofăt de la logofăt din Plăviceni (Olt) stăpînire peste mai multe Dumitru şi de la fraţii (lui) în cîmpul Pometeştilor cumpărături în Goeşti (Dolj), iar Preda Buzescul 8 locuri de arătură cu 800 aspri gata; şi iar a cum­ Banul Craiovei îi iartă birul satului Goeşti pe un an, părat Pătru logofăt de la Dumitru şi de la fraţii pentrucă i-a adus din Tirgovişte ştirea că Ieremia (săi) Oprea şi Pătru şi Drăghici şi Stoica şi Stan- Movilă a murit. ciul, toată partea lor de moşie oricît se va alege Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu Voevod şi de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din domn a toată Ţara Rumînească, nepotul răposatului apă şi din siliştea satului, cu 3.400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Pătru logofăt de la Dumitru deosebi de de 9000, Stan din Băşcoi şi'Cernea birari aspri 1650,. iraţii lui, nişte curături ce se chiamă Adîncata cu şi iar la un bir de 5000 la Săliman şi la Manea 1 bou. Şi iar a cumpărat Pătru logofăt de la D u­ birari aspri 1030, iar la Stanciul postelnic şi Do- mitra femeia lui Negrea, toată partea lui Neagoe de bromir oieri, oi 6 şi la birul de 10.000 la Urluianul moşie şi cu vie şi din cîmp şi din pădure şi din apă. O pre aspri 1840, iar la bir de 7000 la slugile lui şi de peste tot hotarul, cu 1300 asprî gata. Şi iar a Vodă Ban aspri 1050, iar la un bir de 9000 la cumpărat Pătru logofăt o vie de la Opre Sămni- Stanciul şi Stoian birari aspri 1370, iar la un bir cescul cu 700 asprii gata; şi iar a cumpărat Pătru de 8000, Matei postelnicu şi Preda birari aspri 1370. logofăt de la Duca o vie cu 400 asprii gata şi iar încă după aceea a trimis dregătorul domniei mele de la frate-său Standul o vie cu 300 asprii gata, şi Pătru logofăt aici la domnia mea, pentru multe iar de la Ştefan fiul Zotei o vie cu 700 asprii gata, trebuinţe, şi atunci în această vreme cînd era Pătru şi iar o vie dela Pătru cu 700 asprii gata, şi iar a logofăt aici la domnia mea, s’a întâmplat şi a sosit cumpărat Pătru logofăt o vie de la . . . (şters) cu 400 veste din Moldova pentru Ieremia Vodă, că a murit aspri gata. Iar, apoi, Pătru logofăt a schimbat cu şi Pătru logofăt a sărit foarte de iuţeală şi a pornit diaconul şi a dat această vie dela Colţea mai sus zis, la dregătorul domniei mele mai sus zis şi i-a spus iar diaconul a dat altă vie Iui Pătru logofăt, care era vestea bună pentru Ieremia Vodă că a murit. Şi lîngă via lui Pătru logofăt şi iar a avut Pătru lo­ dregătorul domniei mele pentru vestea bună a gofăt pîră cu Devul înnaintea cinstitului dregător iertat birul din sat din Goeşti, al lui Pătru logofăt al domniei mele, popa Preda mare Ban, pentru pînă ce va împlini anul deplin, cum a fost tocmala moşia ce se zicea a bisericii, pentrucă a plătit, cu vecinii. Şi s'au vîndut acei moşneni mai sus zişi Ţicşea nişte biruri pentru această moşie, împreună toţi de a lor bună voie şi fără de nici o sîlnicie şi cu vecinii lu Pătru logofăt şi a dat Ţicşa la bir 2j cu toată moşia lor, ca să fie vecinii lui Pătru logofăt părţi, iar vecinii lui Pătru logofăt au dat o parte, şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi pentrucă această moşie a fost dată toată bisericii; din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru însă Devul n’a voit să rămînă pe această tocmeală, aceia am dat şi domnia mea slugii domniei mele, ci a vîndut peste tot lui Ghioca din Cruşet, şi la Pătru logofăt ca să-i fie toate aceste moşii şi ve­ această cinstitul şi dregătorul domniei mele mai cinii şi vii, moşie de moştenire, ohabă lui, fiilor lui sus zis a înţeles că este mai volnic Pătru logofăt a şi nepoţilor şi de către nimeni neclătită după po­ întoarce asprii ce au fost partea vecinilor lui şi să runca domniei mele. Iată şi mărturii punem domnia ţină el moşia şi a dat Pătru logofăt toţii asprii în mea: jupan Radul clucer Buzescul şi jupan Cernica mînă lui Devul fiul Ţişcăi, 670 aspri dinaintea dre­ mare vornic şi jupan Stoica mare logofăt şi Nica gătorului domniei mele mai sus zis. Şi iar a cum­ vistier şi Mîrza spătar şi Bârcan stolnic şi Gligorie părat Pătru logofăt de la Devul fiul Ţişcăi, 2 locuri comis şi Stanciul postelnic şi jupan Leca mare pos­ cu 200 asprii gata; iar apoi 'Pătru logofăt a avut telnic, ispravnic jupan Stoica mare logofăt. Şi eu tocmeală cu acei vecini mai sus zişi şi a plătit toată Neagoe logofăt am scris în oraşul Tîrgovişte, luna moşia lor cu aspri şi a plătit şi birul lor^ şi toate Iunie 2 zile şi de la Adam pînă acum, cursul (anilor) dările cîte sunt peste an într'un an. Mai întîi luna în anul 7113 (1605). Martie birul de 9.000, la Dumitru şi la Oprea bi- Monograma mare cu roş. Pecete mijlocie aplicată, sem­ rari asprii 1650, şi la birul de 7000 la Dumitru nătura proprie a Domnului. Muzeul Gorjului ţ Gh. Ghibănescu, Obogeanul şi Pârvul birari aspri 1250; iar la birul Şurete şi Izvoade voi. VI, p. 176-180. 5. toată vericît se va alege şi cu locuri de arătură alese 8 şi din apă şi din cîmp şi din pădure şi din siliştea 1605 (7114), Septemvrie 16, Tîrgovişte. satului şi de pretutindeni, pentrucă a cumpărat-o Radu Vodă Bisarab, întăreşte lui Pătru logofătul, pătru logofăt, cu 1200 aspri gata. Şi au vîndut aceşti stăpînire peste mai multe cumpărături în Goeşti (Dolj), mai sus zişi anume oameni, mai sus zisele moşii de a lor bună voie şi cu ştirea tutulor megiaşilor şi din Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu Voevod şi su s şi din jos şi dinaintea domniei mele. şi domn a toată Ţara Rumînească, nepotul răposa­ Pentru aceasta am dat şi domnia mea, slugii tului Basarab Voevod, dă domnia mea această po­ domniei mele Pâtru logofăt, aceste mai sus zise moşii runcă a domniei mele, slugii domniei mele Pătru lo- şi vecinii, pentrucă să-i fie ohabă lui şi fiilor şi ne­ gofătul şi cu fiii săi cîţi îi va da Dumnezeu, pen- poţilor şi strănepoţilor lui şi de către nimeni neclă- truca să i fie moşii în Goeşti şi vecini, partea lui titâ după porunca domniei mele. Devul Turtii toată vericîtă se va alege şi cu locuri Iată şi mărturii punem domnia mea: jupan Ra­ de arătură alese 28 şi din apă şi din cîmp şi din dul clucer Buzescul şi jupan Preda mare ban al pădure şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul, Craiovei şi jupan Cernica mare vornic şi jupan pentrucă a cumpărat Pătru logofătul această moşie Stoica mare logofăt şi jupan Nica vistier şi Mîrzea de la Devul Turtii, cu 3500 aspri gata; şi iar să fie spătar şi Gligorie comis şi Bărcan stolnic şi Stan­ slugii domniei mele Pătru logofăt, moşie în Goeşti, dul paharnic şi jupan Leca mare postelnic. Isprav­ partea lui Vlădica toată, vericît se va alege peste nic Stoica mare logofăt şi eu Paraschiva logofăt tot hotarul şi cu locuri de arătură 22 şi din apă şi am scris în oraşul Tîrgovişte, luna Septembrie în din pădure şi din silişte şi cu loc de vie şi de pre­ 16 zile, în anul 7114 (1605). tutindeni, pentrucă a cumpărat Pătru logofăt dela Monograma cu roşu. Pecetea aplicată în faţă, bine conser» Vlădică cu 2200 aspri gata; şi iar să-i fie slugii dom­ vată. Este semnătura proprie a Domnului. Muzeul Gorjului; Gh. niei mele Pâtru logofăt, moşie în Goeşti partta lui Ghibănescu, Surete şi Izvoade, voi. VI, pag. 182. Ştefan fiul lui Zota toată, vericît se va alege şi cu locuri de arătură alese 16 şi din apă şi din cîmp 6. şi din silişte şi loc de vie, pentrucă a cumpărat Pâ­ 1606 (7114), August 7, (Craiova). tru logofăt cu 1400 aspri gata, şi iar să-i fie slugii dom­ Preda Buzescul marele ban al Craiovei întăreşte niei mele Pătru logofăt, moşie în Goeşti partea Vişei lui Pâtru logofăt din Goeşti (Dolj) stăpînire peste şi a nepoatei sale Maria, toată şi a fraţilor ei anume toate cumpărăturile făcute şi ce va mai face. (loc liber) vericît se va alege şi cu locuri de arătură alese 14, şi din apă şi din cîmp şi din silişte şi de t (Scrie jupan Preda mare ban al Craiovei pretutindeni, pentrucă a cumpărat PJTtru logofăt cu această carte a mea) cum să se ştie că au venit 1500 aspri gata; şi iar a cumpărat sluga domniei Pătru logofătul / denpreună cu Preda a lu Booader mele moşie în Goeşti, partea lui Bocşa şi a nepo­ de în satul de Goeşti, naintea mea ş’au spus Pred(a) tului său Oprea, toată vericît se va alege şi cu locuri lu / Boader nainte meah cum cînd au vrut să de arătură alese 13, şi din apă şi din cîmp şi din cumpere Pătru logofătul, el au întrebat pre toţi oa­ silişti şi de pretutindeni cu 1350 aspri gata; şi iar menii din Goeşti ocna în Goeşti şi prea jupîneasa să-i fie slugii domniei mele Pătru logofăt moşie în Mariia a Ghiocăi din / Cruşet şi prea el şi pe toţi Goeşti, partea Colţei şi a femeii sale anume . . . • alalţi nu deodat, ce de multe ori, de a spus Pred(a) a lu / Booader aşa naintea meh cum au fâcut toc-1 voe, am vîndut jupînului Predii vel ban za asprii meal el de a lua bun voe cu Pâtru logofăjul / ca 20-000 gata, făr de alte nevoi şi dăjdii ce ne-au scos cine va vreah să se vînză lu Pătru logofătul, iar după capetele noastre. Şi cînd ne-am vîndut noi ju­ lui nu-i trebueşte să cumpe/rea pre mminile macar pînului Predii banul, el ne-au întrebat de cărţile cine să are vre să se vînză, măcar fraţii lui şi oa­ noastre ca să i le dăm, iar noi am spus naintea tu­ menii lui / numai ocina lui să aibi pace cît o va turor boeriilor că ni le-au luat cărţile haiducii lui putea ţine; iar de va pleca Preda aş /vinde ocina Deli Marco. El nici aşa nu ne-au crezut, ci ne-am să nu o vînză întraltă parte, ce iar să o vînză lu jurat noi într’o sfîntă şi dumnezeiască biserică, cu Pătru logofătul; aş(a) a fâcut tocmeai a lui Booader mîinile pre sfînta Evanghelie, cum nici-o carte n’a- cu Pătru logofătul deinauntea meh şi dina / mtea vem. Dar măcar cine şi ori cînd, cărei dintru oa­ multor megiiaş. Deg am dat şi eu lu Pătru logofăt menii noştri ar scoate vreo carte, nici o credinţă să ca să-i / Ce ocin ohabnică ce au cumpărat şi ce va n’aibâ nicăeri, că ne-am vîndut noi de a noastră cumpăra şi dei domnia mea am înoit şi am întărit cu acest hrisov i Crăciun sin Bodgan i Lăpădat sin Goriului i Tă- al domnii meale, cinstitului boiariu domnii meale şi tulea sin Goia i Crăciun sin Lăudat i Radul sin bunului sfeaţnic jupînului Predii vel ban, ca să-i fie Sasului i Toma nepotul Sasului, derept 21.100 asprii. moşii ohamnice şi feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor Şi iar să fie cinstitului deregătoriului domniei mele ui şi de către niminilea nemişcat peste porunca domnii jupînului Predei vel ban, satul Mileştii cu tot ho­ meale. încă şi afurisanie prin domnnra mea, ca după tarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumînii, pentru că petrecania domnii meale pe car’ va alege Domnul l’au cumpărat cinstitul dregătoriul domniei mele, ce uunanezău a fi domn Ţării din rodul inimii domnii s'au numit mai sus acest sat dela Rogoz şi dela meale sau den neamul domnii meale, au pentru pă­ Borce şi dela Albul şi dela Puşcă şi dela Ghioca i catele noastre va fi dintr’alt neam strein, au cine ar Laţco i Frîncul i Corlat i Pîrvul i Barbul şîi dela > va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov Şerban, drept... şi le-au [plătit] birurile şi dăjdiile de al domnii meale, pe acela Domnul Dumnezău să-l au cheltuit asprii 5000, pentru că au fost ei piedici întărească în ceastă lume în domnia lui, iar în vii­ torul veac să-l odihnească împărăţia Ceriurilor. Iar de nu va cinsti, nici va înnoi, nici va întări, ci va călca acest hrisov al domnii meale, acela să fie bles­ temat de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia şi să aibă parte şi lăcaş cu Iuda şi cu Ariia şi cu ovreii cei ce au strigat asupra Domnului nostru Is. Hs.: ia-1, ia-1, răstigneşte-1, sîngele lui pe noi şi pe copiii noştri, care iaste şi va fi în veaci, Amin. Fevr. 10 din 7116 (1608). L-am tălmăcit pe cum am văzut în hrisov acum la Aprilie 7 din 7249 (1741). Vintilă pcrt. md. Arhivele Statului Craiova, Documente Nr. 439. Donaţiunea D»nei Florica G. Gabroveanu.

9. 1608 (7116) August 14, Tîrgovişte. Cartea Mitropolitului Luca dală mînăstirii Buco- ■văţul, prin care Drosu postelnic şi jupîneasa lui Rada dăruesc mînăstirii Bucovăţul toată partea lor de mo­ şie din satele: Drăgoaia, Gabrov, Mărăcini, trei să­ laşe de ţigani, Birceşti, Tîmbureşti, Muşeteşti, mînâs- tirea Roboaia şi satul Balomireşti. Cu mila lui Dumnezeu, prea sfinţitul Mitropolit chir Luca, a toată Ţara Rumînească. Scris-am vlădicia mea această carte a vlădi- ciei meale, sfintei mînăstiri ce să cheamă Bucovăţul, aproape de Craiova, unde ia9te hramul sfîntului slăvitului şi făcătoriului de minuni, ierarhului Ni­ colae al Miralichiei, pentrucă să să ştie că au venit însuşi Drosul postelnicul, feciorul lui Armega banul, împreună cu jupîneasa lui Rada, fata Radului pos­ telnicul, feciorul Paşadiei, de faţă înnaintea Vlădi- ciei meale şi a tot clirosul vlădiciei mele dela sfînta Mitropolie, de au dat şi au închinat ale lor sate şi ţigani ce au avut de'moşie, de a lor bunăvoe sântei mînăstiri mai suszise, însă după moartea lor ău lă­ sat şi au dat satele anume: Drăgoaia şi din Gabrov partea Drosului postelnicul toată, şi din Mărăcini MONOGRAFIA JUDEŢULUI D O L J

TIPĂRITĂ SUB ÎNGRIJIREA D-LUI DR. C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR Directorul Arhivelor Statului, al Institutului ele Istorie Naţionala şi al Muzeului Regional al Olteniei din Craiova

SECRETAR DE REDACŢIE P r. D. BĂLAŞA

APEL

Rugăm pe toţi cititorii noştrii a ne semnala toate lipsurile, dlndu.ne în acelaş timp sugestii şi colaborînd la înbogăţirea materialelor monografice de tot felul vce urmează a vedea lumina tiparului sau a fi folosite în redactarea Monografiei. Astfel rugăm a ni se trimite toate informaţiunile privitoare la numirile de locuri şi oameni pomenite în documente, statistică şi folklor. Rugăm apoi a ni se semnala locurile şi aşezările istorice şi arheologice, trimiţîndu.mUse documente istorice, hotărnicii, planuri de moşii, legende, amintiri, tradiţii, culegeri de folklor şi ori ce lei de date privind pămîntul şi locuitorii Doljului. Cei Jpe doresc a colabora la culegerea datelor necesare intocmireiftceslei monografii, sunt rugaţi a intra direct în cores» pondenţă cu noi, spre a li se trimite chestionare ce urmează a fi complectate cu datele cerute. întreaga corespondenţă, va fi îndrumată pe adresa D«lui Dr. C. S. Ni| Qlăescu*Plopşor, Arhivele Statului, Craiova. MONOGRAFIA JUDEŢULUI DOLJ

C U O P R E F A Ţ Ă DE D-L GENERAL IOAN N. PETRESCU PREFECTUL JUDEŢULUI DOLJ

TIPĂRITĂ SUB ÎNGRIJIREA D-LUl Dr. C. S. NICOLÂESCU-PLOPŞOR ----o----

IZVOARE ISTORICE • V O LU M U L II PARTEA 11-a DOCUMENTE

APARE IN

OLTENIA DOCUMENTE • GERGETARI » CULEGERI

ORGAN AL'INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALĂ,

REGIONALA CRAIOVA

CRAIOVA „O L T e- N 1 A." DOCUMENTE - CERCETĂRI ^'CULEGERI

CARTEA VI! I-a PAKItA ll-a

ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALĂ, REGIONALA CRAIOVA RevisM înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Trib. Dolj la Nr 1/940 şi autorizată de CENZURA MILITARĂ, Serviciul Central, cu Nr. 370 din 21 Iunie 1940. Trei fascicole a 64 pagini alcătuesc o carte, care va avea copertă, tablă de materii şi indice. '

R ed arfia şi A d m in istraţia: ARHIVELE STATULUI Direcţiunea Regională Craiova. Director, Dr. C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR Secretar de Redacţie, Pr. D. BĂLA$A Casier, Maria Petrescu

Colaboratori: Bă/aşa, Preot D., Craiova; Bălaşa, Pr. Ion, Craiova; Bărcădlă, Prof. A!.. Turiiu-Severin; Căncea, loan V., Arhivar ajutor la Arhivele Sfatului din Craiova; Claiişanu, PreotG. F., Craiova; Costescu, Prof. C. Craiova; Diiirulescu, Prof. N. G., Fost Director al Arhivelor Statului din Craiova; Firulpsca, Preot /., Cornii Dolj; Illescu, Oclauian O., Craiova; Mfthdrarpii ui, Arhivar principal la Arhivele Stufului din Craiova; Mazilescu, Fh-p.ot lotru S., Amărăşti-Romanaţi; Metsulescu, Dr. Aure!.' Craiova; Noilp, Pro loan Bucureşti; Nicolâescti-Plopşor. Dr. C. S„ Directorul Arhivelor Statului din Craiova; Paleotogu, V. G„ Corlate Dolj; Petrescu, M aria /., Arhivar la Arhivele Statului din Craiova; Popescu-Cilieni, Pr.l.; Stdnică, Preot Constantin, Orodel Dolj; Şucu Ion, Arhivar Arhivele Sta­ tului, Bucureşti; V in c-m , Arhitect A., Craiova.

Abonamentul la cartea VlII-a este de lei 500 aşişderea partea lui toată, oricîtă se va aleage preste tot hotarul, şi trei sălaşe de ţigani. După aceia s'au sculat şi jupîneasa lui Rada de iar au dat.din moşii şi din ocinile ei, satul anume Birceşti, partea ei toată, jumătate de sat şi din Tîm- bureşti, din plasa Paşadiiască, partea jupînesii Radei toată, şi Muşeteştii, partea Drosului postelnicul şi a jupînesii lui toată, oricîtă să va aleage. Aşişderea au dat şi au închinat şi mînăstirea din Roboaia, cu toată moşia ei şi cu rumînii şi cu tot venitul, ca să fie metoh sfintei mînăstiri dela Bucovăţ. Şi cine să vor afla călugăraşi dela Robaia să caute să asculte de egumenul dela Bucovăţ şi de învăţătura lui şi de alţi fraţi din sfînta mînăstire şi să puie el ce călugări va vrea el, carii vor asculta de învăţătura lui. Şi încă au şi dat jupîneasa Rada patru sălaşe de ţigani sfintei mînăstiri mai sus zise, din moşte­ nirea ei. încă după aceia, aşa s’au tocmit Drosul postelnicul şi jupîneasa lui Rada cu egumenul şi cu alţi fraţi din stînta mînăstire, cum cînd să va în- tîmpla moarte Drosului postelnicul şi jupînesei lui Radei, să aibe grije egumenul cu toţi călugării din mînăstire, să-i aducă să-i îngroape la sfînta mînăs­ tire, să Ie zacă oasele acolo, unde iaste îngropat şi Armega vel ban, tatăl Drosului postelnicul şi să aibă grije egumenul şi călugării de să-i pomenească şi să le facă toate pomenirile cum e leagea morţilor, pentrucă aşa s'au pomenit Drosul postelnicul şi ju­ pîneasa lui Rada. Şi au dat ei şi au închinat aceaste mai sus zise moşii şi ţigani şi metochuri ale lor, sfintei mînăstiri, de a lor bunăvoie, pînă au fost ei cu viaţă şi cu suflete, însă după moartea lor cum de va muri mai înainte Drosul postelnicul de jupîneasa lui Rada, să ţie sfînta mînăstire aceale sate şi ţigani partea lui mai sus zisă. Aşişderea de va muri jupîneasa lui Rada, iar să fie partea ei mai sus zisă sfintei mînăstiri. încă după aceia iarăşi au mai dat din moşiile ei satul Balomireştii, bărbatului ei Drosului postelnicul, însă după moartea ei, de să să hrănească pînă va fi el viu, iar după moastea lui, să fie iar 10. sfintei mînăstiri. . Aşişderea au lăsat Drosului postelnicul jupî­ 1608 (7116), Cctomvrie 20. neasa R ada şi ţiganii ei ce vor rămînea nedaţi mî­ Nicolea Blendea din Creţăşti, fiind dator lui Gîscă năstirii, să fie ai lui, să facă cum va vrea el cu Dinu din Câpreni şi fiind strîmtorat de aceasta, se dînşii şi după moartea lui să-i dea ci^i va vrea el. împrumută de 8500 bani dela doi nepoţi ai săi, Stan­ Aşa au tocmit şi au închinat şi au dat Drosul dul şi Dan, dindu-le partea sa de moşie din satul postelnicul şi jupîneasa lui Rada aceale mai sus Creţeştii. zise, ca să-i fie moşie de moştenire, în veac, iar lor şi părinţilor şi moşilor lor să le fie pomeană în Adică eu Nicolea Bleandea ot Creţăşti, dat-am vecie, pînă va sta stînta mînăstire. zapisul meu la mîna nepotu-meu Stanciul Cioplea Aşişderea iar s'au tocmit Drosul postelnicul şi otam cum să s ştie că fi(i)ndu eu datoriu Guscăi jupîneasa lui Rada cu egumenul şi cu tot soborul Dinu din Căpreani, apucîndu-mă cu mare strînsoare din stînta mînăstire, cum slugile ce au avut din Ba- pentru datoriia şi eu neavîndu cu ce a mă plătii lomireşti, de vor vrea să şează în sat şi să slujeaseă m am rugat di nipotu-meu Stanciul de mi- au dat banii sfintei mînăstiri, bine va fi, iar de nu Je va plăcea, 7300 şi nepotu-meu D anu bani 1200 de m'au tot (luat) ei să aibă slobozie să meargă unde vor vrea, să nu din mîna Guscăi din Căpreni şi m’am plătit de tot, aibă nimenea treabă cu dînşii. . . „ , . iar eu încă le-am dat acestu zapisu al meu la mîna După aceia Drosul postelnicul şi jupîneasa lui acest nepoţii ai mei anume Stanciul i Danu ca să Rada cu mare blestem au lăsat dinnaintea vlădiciei aibă a ţinea şi a stăpîni partea mea de moşiia din meale, care să va ispiti a sparge această pomană Creţăşti pă unde va fi, din pădure, din cîmpu, din şi a lua aceale sate şi ţigani şi metocul mai sus zis silişti de casă, din vadu de moară, di peste tot ho­ dela sfînta mînăstire mai sus zisă, din ruda lor ori tarul şi cu curăturile din Blâniţă să le fie lor moşie frate, ori sor, ori veri primari, ori nepot, iar acel ohamnică în veacu, lor şi feciorilor şi nepoţilor cîţu om să fie anatema şi de trei ori blestemat de Dum­ să vor trage. Şi cîndu am făcutu acestu zapisu fost-au nezeu şi de trei sute optsprezece sfinţi părinţi dela Stanciul Curteanul i Şandru ot Comăneşti i Pătru Nikeia, parte şi lăcaş să aibă cu Iuda din Iscariot Stănomanu ot Creţăşti i Flore(a) otam i Lăpădat şi cu Aria şi de vlădicia mea încă să fie proclet otam, şi pîntru credinţă me-am pos peţetea mea ca să s crează. şi afurisit. Şi într'alt chip să nu fie înnaintea poruncii Leat 7116 (1608), msţa Octombri 20 dni. Eu Nicola i sin ego fi-său Drag(o)mir, vlădiciei meale. Şi s'au scris această carte vlădicească, in cetatea Muzeul Gorjului, Gh. Ghibănescu, Surete ăi Isvoade, voi. VI. Tîrgoviştei şi sfînta Mitropolie, în luna lui A v g u s t pag. 5. în 14 zile, văleat dela zidirea lumii 7116 (1608). 11. Luca Mitropolitul Vlahiei. 1607-8 (7116). Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Nr. Porunca lui Radu Vodă Şerban, prin care întă­ 443, filele 55-56 v. reşte dreptul de stăpînire lui Dumitru ban, peste o ju­ mătate de funie din satul Sălcuţa. Cu mila lu i ...... Voevod şi domn al întregei Ţări Romîneşti ...... răposatului a mea carte sfintei mînăstiri ce să zice Tismana, Io Basarab Voevod, dat-am P°runca unde este hramul cinstitei Adormiri a prea sfintei domniei mele, slugei domniei mele lui D u m ...... curatei şi prea binecuvîntatei Stăpînei noastre de cu fii precîţi Dumnezeu îi va da, c ă ...... Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria, la Sălcuţa, jumătate de funie precit .... alege ca să fie volnic părintele egumenul Gherasim şi fraţii de peste tot hotarul; deoarece aceastS moşie a iost din sfînta mînăstire, să-şi ţie partea lor din balta cumpărat-o Drâgan, ginerile lui Dumitru^ban, dela ce se chiamă Bistreţul, însă jumătate dela Covăciţă, Chamza şi dela consortă...... jâră ştirea pînă în Măceş şi pînă în Gîrla Repede, pentrucă lui Dumitra ban ...... a apucat de veste au adăogat această baltă sfintei mînăstiri ce-i mai ia ră şluga domniei m ele ------. . ban nu s a lăsat sus scrise toţi domnii de mai înainte vreme, pentru de acea mai sus ...... ■ ’<* ridicat Ş1 a răspuns care le-am văzut şi cărţile tuturor domnilor ce au aspri ainerului său Dră . . . 8000 aspri tocma,, ban. fost de mai nainte, şi am văzut şi cartea răposatu­ gata, pentru acei------învoit a ţine aceia mai sus lui fratelui meu jupan Preda marele ban Craiove­ numita moşie. . . . nesc, cum că să-şi ţie partea lor de baltă. Drept Şi a v ă z u t ...... mea Şl cartea răposatului aceia am dat şi eu carte, ca să ţie sfînta mînăstire cinstitului...... ■ domniei mele ce este mai sus scrisă, ca să-şi ţie mai sus zisa baltă marele ban al Craiovei...... ? int?rs sl.u6a cu toate obîrşiile şi cotiturile pre cît ţine, ca să fie domniei mele Dumitru ...... aspri la mina gule­ dumnezeeştilor monaşi spre hrană, pentru care să rului s ă u ...... anul c u rg ă to r...... fie volnici călugării din sfînta mînăstire, ca să ţie pentru această tocmeală ...... • ■ • • • • • • această baltă ce este mai sus scrisă şi nimenea să Bîrcan stolnic ...... Stanciul păharnic ş. nu cuteze a-i bîntui sau a-i popri înaintea aceştii ■ . logofăt şi N i c a ...... tul, cărţi, fiindcă acel om, rău va pătimi. Intralt chip marele logofăt scaun oraşul Tirg ^pineasa hotară. Deci au văzut şi au adevărat el însuşi cum Rada cu mare blestem au lăsat dinnaintea vlW nu le împresoară călugăr i nimica în moşia acelor ciei meale, cari să vor ispiti a sparge această p rumîni, ci numai ce ţin ei călugării moşia lor pînă mană şi a lua aceale sat şi ţigani şi metoh“l *da în hotar, cum i-au fost hotărît acei 12 boiari mai sus zis dela stînta mînăst.re mai sus zisă, dm dennainte vreame. lor ori frate, ori soră, ori vâr primare ori nq Drept aceia am dat domnia mea călugărilor de acela om să fie anatema şi proclet de Dumnez ^ în stînta mînăstire ce scrie mai sus, ca să fie în pace 318 părinţi cei dela Nicheia şi să fie cu Iuda ^ Şi slobod de către Sulăreani, iar ei de vor vrea să Iscariot şi cu Aria şi de ylâdicia mea incâ sa mute hotarele, ei să vie înnaintea domnii meale să-şi proclet si afurisit şi de nimenea să fie neclătit ia 24 de boiari să hotărască. Drept aceia nici de zisa şi porunca vlădiciei meale. $ 1 am scris eu cum să nu aibă bîntuială preste această carte a domnii meale şi nici de cum peste zisa domniei să n aibă. Şi după aceea i-au apucat pre ei pe amîn­ meale. doi moarte şi s'au îngropat amîndoi la mînăstirea I sam rece gospodstvami. Pis Gherghe. din Coşuna. Iar după moartea lor, iar copila Stanca, Avgust 22 zile, leat 7117 (1609). ea, n au murit, ci au crescut şi au trăit pînă a făcut Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi şi ea copilă. Deci s’au întîmplat iar moarte amîn- Bucovăţul, Nr. 722, fila 795. dorora şi Stancâi şi fetii. Deci nu s'au îngropat ea unde s au îngropat părinţii ei în Coşuna, ci s’au 17. îngropat la slînta mînăstire dela Creţeşti, cu fata eh iar după moartea lor, s’au sculat călugării dela 1609 (7118), Octombrie 29, Tîrgovişte. Coşuna, de au venit cu pîră înaintea domnii mele, Porunca lui Radu Şerban Voevod, prin care ho- cu călugării dela Creţeşti. Şi aşa pîrîia călugării dela tăreşte ca jumătate din satul Povarul, cu ţiganii spe­ Creţeşti, cum să ţie numai ei acest sat Povarul şi cificaţi, să fie împărţiţi pe din două intre mînăstirile aceşti ţigani ce s’au zis mai sus. Iar într'aceia dom­ Coşuna şi Crefeţti. nia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi am văzut însumi domnia mea, că nu este cu cale domn a toată Ţara Rumînească, nepotul răposatului şi cu dreptate să ţie numai mînăstirea dela Creţeşti Io Basarab Voivod, ' dat-am domnia mea această aceste moşteniri afară din mînăstirea dela Coşuna; poruncă a domnii mele, sfintei şi dumnezeeştii mînăs­ pentrucă în mînăstirea dela Coşuna s'au îngropat tiri ce să chiamă Coşuna, unde este hramul simţu­ părinţii lor, iar în mînăstirea dela Creţeşti s'au în­ lui Nicolae al Miralichii, ca să-i fie jumătate de gropat fn lor. Deci aşa am socotit şi am ales dom­ moştenire jupînului Rusco şi a jupînesii lui Călii, nia mea, ca să împarţă aceste mînăstiri amîndoao însă din satul ce se chiamă Povarul; însă jumătate acest sat Povarul şi aceşti ţigani ce s'au zis mai sus, du preste tot hotarul, şi ţiganii iar jumătate. Şi ţi­ că aşa au tocmit domnia mea, dinaintea a tot diva­ ganii anume Lupul cu ţiganca lui Drăgana şi cu nul domnii mele. Drept aceia am dat domnia mea Feciorii lui anume: Luma şi Voica şi A niţa; ţiganii shnţei şi dumnezeeştii mînăstiri dela Coşuna, ca să-i anume Dobra şi Stan; să împarţă această moşie a. he jumătate de sat din Povar şi jumătate din ţiganii satului Povarul şi aceşti ţigani ce s'au zis mai sus, ce s au zis mai sus moştenire ohamnică şi de ni- în doao slînta mînăstire ce să grăeşte Creţeştn, hra­ mene să fie neclătit peste zisa domnii mele. Că iată mul sveti Ioan proroc Botezătorul, pentru acest sat şi mărturii am pus domnia mea: jupanul Cernica ce au fost mai sus zis. Ei, ţiganii au fost cumpărat marele vornic i jupanul Lupul vel logofăt şi Ena- jupîn Rusco portarul şi jupîneasa lui ce s’au mai nache vistier şi Mazăre spătar şi Bărcan stolnic zis mai sus Călii, cîndu au fost în viaţa ei. Deci ea şi Coste comis, şi Stanciul păharnic şi jupîn Leca atunci numai au rodit din trupul lor o copilă anume marele postelnic şi jupan Lupul vel logofăt. Şi eu Stanca. Ci aşa s’au tocmit ei singuri de a sa bună Neagoe am scris în Tîrgovişte, Octomvrie 29 zile, voe, de au fost făcut ei şi carte cu mare blestem, leatul 7118 (1609). cînd va vre să moară, iar ei să aibă să-i îngroape pe amîndoi la slînta mînăstire în Coşuna, şi să ne Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Bucovăţul din acest sat Povarul şi aceşti ţigani ce s’au zis mai sus, grupa condicelor Brîncoveneşti, f. 723—725; Oltenia, cartea II, pagina 2-3, publicat de Stoica Nicolaescu. toţi ai sfintei mînăstiri Coşuna, şi altul nimene treabă mele, ce Te veţi opri vama peştelui, apoi bine să ştiţi că voi trimite domnia mea, de vâ va lua şi partea voastră din vama peştelui şi veţi avea mare răutate de către domnia mea. Aceasta vă grăesc domnia mea şi într’alt chip să nu fie după cuvîntul domniei mele. Şi însuşi am zis domnia mea. Dechembrie 29, anul 7120 (1611). DOMNIA LUI RADU MIHNEA VOEVOD Io Radul Voevod (L. P.) 1611 August-Septemvrie — 1616 August. | Arhivele Statului Craiova, Condica Mînăstirii Tismana III, fila 675. 1. 16i l (7120), Decemvrie 29. 2. Porunca lui Radu Mihnea Voivod, prin care în- 1611 (7119) Mai 23, Tirgovişte. tăreşte mînăstirii Tismcna, părintelui Radu Vodă întăreşte stăpînirea mînăstirii Coşuna călugărilor, dreptul de stăpimre asvpra bălţii Bistrefal. peste a şasea parte din Iamnic. Zlnlindu-, să ia jumătate din vama peştelm. Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi domn Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi domn, a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi ră­ fiul răposatului Mihnii Voevod, dă domnia mea posatului Mihnei Voevod, dat-am domnia mea a domnieimele, sG nte, ş. această poruncă a domniei meale, sfintei şi dum­ nezeeştii mînăstiri dela Coşuna, unde iaste hramul sfîntului arhiereu şi făcătoriului de minuni Nicolae a S s S B S s s Miralichii şi ieromonaşilor şi fraţilor ce lăcuesc într’acel, lăcaş ca să-i fie moşia Iamnicul, de peste tot satul a şasea parte, din cîmp, din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi cu şăderea satului, de i eiugâr\i,acuVsSînic; din.raceastă bal.» .ori pe unde peste tot hotarul, pentrucă această moşie ce e mai sus scrisă au dat-o şi au închinat-o sfintei mînăstiri ce s'au zis mai sus, jupîneasa Jăpei, încă din zilele răposatului Mihail Voivod. Şi s’au îngropat acea jupîneasă a Jăpei acolo la sfînta mînăstire şi s’au scris ia şi boianul ei şi feciorul lor la sfîntul jărt- Şerban Voevod. Aşişderea şi domnia mea. a venic. Insă mai de nainte vreame au păzit-o călu­ sfintei mînăstiri ce .aste mai sus zisă, ca să h gării dela sfînta mînăstire pe jupîneasa Jăpei Gani. nici călugări sâ-ş. ia vama de peaşţe, cumau Şi la moartea ei, ea au dat-o şi au închinat această şi de nainte vreame. Drept aceia şi voi, . moşie ce s’au zis mai sus sfintei mînăstiri, pentru cari veţi fi acolo pre la ace e bălţi, încă ^ ^ sufletul ei şi al bărbatului ei şi a fiilor lor ce s’au de sâ înpărţiţi vama de peşte in d°u* c“ Ci\ %niei zis mai sus. Şi am văzut şi domnia mea cartea ră­ iar de nu veţi asculta cum este învăţătura ' j posatului Mihail Voivod de miluire pentru acea

------DOCUMENTE ISTORICE moşie ce s’au zis mai sus. D rept aceia cînd au pînlre peste cîte o bucată de moşie din Găv/eni, ră­ fost acum în zilele domniei m e a l e , au venit cu pîră masă fiecăruia moştenire. înaintea domnii meale cu călugării dela shnta nu- năstire o rudenie a bărbatului ei Jipei, anume Cu mila lui Dumnezeu, Io Gavril Moghila Dana, cu frate său. Şi aşa pîrî.a si -naintea dom­ Voevod şi domn a toată Ţara Romînească, feciorul niei meale, cum că ar fi dat Jăpa la shnta minăs- marelui şi răposatului Io Simion Moghilă Voevod; tire dintr’alte părţi, iar cea moşie ce s au zis mai dat-am domnia mea această poruncă a domniei sus Iamnicul, n'ar fi fost dată şi închinată sfintei meale lui Stoea şi cu fraţii lui şi lui Lăpădat, cu frate-său, şi lui Pătru cu frate-său şi Stoicăi, şi Ni- mmăsti^ri. t £ omnia mea am căutat şi judecat colei cu fraţii lor şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu pe dreptate şi pre leage cu toţi cinstiţii dregătorii le va dărui, ca să le fie lor moşie în Gîrleani, însă domnii meale. I am văzut domnia mea şi cartea ră­ Sta(o)ea şi cu frate-său să ţie dintr'o funie deplin a posatului Mihai Voevod la mîimle călugărilor de şasă parte, ce să zice funia Drăgănească...... miluire, făcută cu mare blestem pentru această moşie să ţie din funia Nănească a noua parte cu frate-său, ce s’au zis mai sus, cum că au fost miluit jupîneasa şi din funia Drăgănească să ţie drept 420 aspri, Jipei încă mulţi boiari s’au întîmplat la divanul parte de moşie cîtă se va alege şi Barbul să ţie domniei meale, cari au mărturisit înnaintea domniei sîngur din funia Udrească partea lui, şi Stoica să meale cum câ au fost daţ şi închinat Jupme.«a J % . ţie din funia Nănească a 9 parte, şi iar Nicola cu această. moşie ce sau zis ma. sus sfintei m in ^M frate-său să ţie a treia parte din funia Drăgănească. Drept aceia Dana şi cu frate-său au rămas de Şi hotarul acestor moşii încă să se ţie, din mijlocul leage şi de judecata înnaintea domniei meale, pre- apei Jiului, pînă în drumul Sărei, şi să hotărăşte cum de acum înnainte sl nu aibă nici un lucru şi n c cu Comoşteanii şi cu Hueezii pînă în piatră şi pînă un amestec, pentrucă am dat-o “f1 în gîrla Stradoveanului, şi despre Bojneşti pînă în mînăstiri ce s’au zis mai sus, ca să fie ei moşie de piatră, şi pînă unde se chiamă lumina Ocolnei, pen­ moştenire ohamnică dumnezeeştilor căluSăr‘> “ ' trucă aceaste moşii ce s'au zis mai sus, au fost a ce vor vieţui într’acel stînt lăcaş, să le fie de hrană lor dreapte şi bătrîne, de moştenire fiind toţi judeci. şi de chiverniseală, iar ctitorilor ce s au zis ma După aceea cînd au fost în zilele lui Mihail Vo­ sus vecinică pomenire. Şi de niminea neclătit peste evod, iar aceşti megiaşi ce s’au zis mai sus, ei s’au zisâ domniei meale. Că iată şi mărturii P fost vîndut lui Mihail Voevod cu toate moşiile, iar domnia mea : jupan Vintilă vel vornic i j u p a n Nica în urma lui Mihail Voevod au căzut aceste moşii vel logofăt i Deadiul vistier i Cirstea spăltar :i Pa toate, în mîna lui jupan Pană visteriu şi le-au tot nait stolnic i Braţul clucer i jupan Foti vel pos- ţinut Pană vistieriu aceste moşii pînă la moartea “eT n ic şi ispravnic Nica vel logofăt şi eu Neagoe lui, iar după moartea lui, iar au căzut aceaste moşii, logofăt am scris în Tirgov.şte. ^ ^ ^ pe mîna featei lui jupaniţa Caterina şi a gineri-său Vasilie vistieriu. Apoi cînd au fost în zilele Ra­ dului Voevod feciorul Mihnei Voevod, iar jupîniţa 3‘ X 1 Caterina şi cu bărbatî-său Vasile vistieru, ei au fost 1612 (7120), Mai 11, Tirgovişte. vîndut aceste moşii ce s’au zis mai sus popei Badei, Porunca lui Găurii Movilă Voevod, prin care în­ ca să-i fiie lui moşie de moştenire. După aceea tăreşte lui Stoea cu fraţii lui şi altora, dreptul de sta- moştenitorii ce s’au numit mai sus, ei n’au îngăduit cum iastea obiceiul rumînesc şi să le ia găleţilea şi pentru aceaste moşii, fiindcă mai denainte vreme, să-i dătuiască cum ca şi alalţi boieri pre rumînii au fost ale lor de moştenire, apoi au fâcut tocmeală lor; pentru că aceaşti ei s'au fost vîndut lu Pătru cu popa Badea, de au răscumpărat moşule lor ce logofăt încă mai dinainte vreme, de în zdele lu Şer­ s’au zis mai sus, însă să se ştie care oameni, şi cite ban Voevod, cînd au fost venit întîiu domn în ţară. cîţi bani au dat pe moşia lui ce s_au zis mai sus : Deci dă atunci pînă acum, tot i-au fost rumîni cu întîiu au datStoea cu frate-său 815 aspri şi Lăpădaţ bună pace şi i-au lucrat toate lucrurile şi i-au dă- cu frate său, şi Pătru cu frate-său au dat, 880 aspri tuit ca pre nişte rumîni. Iar cînd au fost acum în şi Barbul sîngur aspru 600 şi Stoicai au dat 50ft zilele domniei mele, ei au zis către Pătru logofătul aspri, şi Nicola cu Irate său au dat 650 aspri, de cum că nu i-au vîndut de în siliştea satului, nici a u răscumpărat moşiile lor, ca să le fie moştenirea de (în) apă, nici de în pădure, făr’cît au zis ei că iar pe mîna lor, precum au fost mai denainte vreme. i-au v-îndut numai cîmpul. Iar domnia mea am vă­ Pentru aceea am dat şi domnia mea lui Stoia cu zut şi cartea lui Şerban Voevod, cum au iost cum­ fraţii lui, şi lui Lăpădat, şi lui Pătru cu fraţn lu. părat Pătru logofăt toată ocina aciia cu rumîni preste şi Barbului şi Stoicăi, şi Nicolei cu fraţii lui ca să tot hotarul, cum să fie şi ei rumîni. Drept aceia am le fie moşiile ce s’au zis mai sus ohabmce, lor şi dat domnia mea lui Pătru logofătul ca să-şi ţie ru­ feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor ior şi dă ni­ mînii şi să-i lucreze tot lucrul, iar carele nu va menea să nu să clătească după zisa domnii meale. asculta, să aibe certare de Pătru logofăt, pentrucă Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan aşa iaste învăţătura domniei meale. Ianache vel ban al Craiovei şi jupan Ivaşco vel vor­ Iunie 6, 7120 (1612 ?). nic şi jupan Papa vel logofăt f jupan ------vel vistier şi Miho spătar şi Mihalache stolnicu şi (monogram peceţi) Buzinca Comisu şi Vladu paharn.cu şi jupan •-•••• A. O. XIV p. 9 7 ; publicat de I. Donat. vel postelnic şi ispravnic jupan Papa vel logolăt şi am scris eu Neagoe logofăt în cetatea Tirgoviştei. 5. M aiu 11 leat 7120 (? 1612). 1613 (7121), Aprilie 6. Io Gavrilă Moghilă Voevod. (Pecetea domnească; Porunca lui Radu Mihnea Voevod, prin care dă- rueşte lui popa şi fiilor săi o parte din moşia Comani, Data trebue revizuită cu concluzii. Milostia Bojia, Io Radul Voevod sînu pocoi- 4. nomu M ihnev Voevod. D avat gospodsvomi siio po- 1612 (7120), Iunie 6. veleanie gospodsvami acestor oameni pi'e nume : Popa cu feciorii şi Stoian i Pătru şi Iiuova şi Stoiian Radu Mihnea Voevod, întăreşte lui Pătru logofătul i Giora de în sat de în Comani, ca să fie de acuma din Goeşti, stăpînirea asupra rumîmlor din acest sat, înainte în pace şi slobozi de cătră boiiarinul domnii cumpăraţi de el, în zilele lui Şerban Voevod. mele Ion comisul de în Priia pentrucă au venit aceşti oameni ce sunt mai sus zişi, înaintea domniei Io Radu Voevod sin Mihnea Voevod, lui Pătrul meale de se-au jeluit şi au spus cum suntu rumîni logofătul ot Goeşti, ca să fie volnic cu cartea dom­ sfintei mînăstiri dela Tismeana de moşie de în sat niei mele de să-şi ţie însă ai lui rumîni de m sat de în Comani. Deci, cîndu au fost mai denainte de în Goeşti de să-şi lucreze tot lucrul cu dinşn. din cîmp, din pădure şi din apă şi din selitatea sa­ vreme, au fost trecut Dunărea de multe nevoi şi de tului şi cu rumînii cîţi vor fi, de peste tot hotarul, răutăţi. Iar cîndu au fost în zilele lui Şerban Vodă, din hotar pînă iară în hotar, pentrucă aceasta mai deacă se-au împăcat seara, ei au trecut Dunărea sus zisă moşie din Băloşani partea cumnatăsei jupî­ iar deîncoacea în ţeară. Deci au fost mersu de au neasei Măriei, el au scimbat Malcocii cu cumnată-sa şezut în satul lui Ion comisul in Maglavit, patru ai jupâneasa Maria, de au dat Malcocii Sulgeru par­ şi au lucrat şi i-au dijmuit ca pre nişte oameni ce tea lui de moşie toată din Cruşiţu şi cu toţi rumînii, se-au hrănit pre locul lui deatunce pînă acum. Iar şi cu tot venitul din hotar, pînă iară în hotar cum­ cînd au fost acum, în zilele domniei meale şi se-au natăsei jupânesei Măriei, iară cumnată-sa Maria, dus la a lor moşie în Comam. Iar Ion comisul el ia iară au dat a ei parte de moşie de la Băloşani, i trage să-i facă rumîni cu sila. Şi au venit şi ^egu­ iar toată de peste tot cum s'au zis mai sus, cumna- menul Ioan dela Tismana de (au) spus înaintea tu-său lui Malcoci Sluger, moşie pentru moşie şi aşa domnii meale cum săntu rumîni minăstirei de moşie s’au aşezat ei de a lor bună voie şi s’au întîmplat (şi) Ion comisul nare nici un lucru cu dinşn. Urept acolo la această tocmire mulţi boeri mărturii anume : aceaia am dat domnia mea popei lui Stan şi cui le- Neague Cămăraşu, Neagoe logofăt din Strîmbeşti şi ciorii lui Stoian i Pătru şi Iovei şi Stonan i Geora Şoptelir i Dragomir an îndoi vtor armaşi şi Staicu de va fi aşa cum au spus ei, să fie in pace de către postelnic ot Sinteşti, şi Clada cu peţu, şi bădica Ar- boiarinul domnii meale Ion comisul, mai mult lucru maşul of Negomireşti, şi încă mulţi boeri care nu cu ei să n’aibă ce să-i lase în pace, săşează la sa­ sunt scrişi aici. tul mînăstirei cu toate bucatele lor şi de mmemlea După aceia iar au cumpărat jupan Malcoci Slu­ opreală să n’aibă, că aşa iaste in ruptura domnii geru, oarecari ţigani anume Radul Grier şi cu ţi­ meale i naco (danii) est po recii gospodsvomi ot di- ganca lui şi cu trei băieţi un sălaş, dela nepoţii lui Banu Vodă, anume Dana i Dima i Lena, drept V3n Pi9‘ April 6 dni, leat 7121 (1613), 6000 aspri gata şi au fost acolo mărturii, aldămăşa- Io R adul Voevod Gospodioî. Milostieio Bojeio. rii anume, Nica i Dima al Mencăi din Căpreni şi A. O. I- p. 236 ; publicat de N. G- Dinculescu. Mihăilă din Milineşti şi Preda din Căpinteni, încă şi mulţi boeri şi megiaşi care nu s'au scris aici, şi

6 . au vîndut aceşti mai sus zişi ţigani de a lor bună voie, şi cu ştirea tuturor megieşilor dinprejurul lo­ 1613 (7121), Mai 5, Tirgovişte. cului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Porunca lui Radu Mihnea, prin care întăreşte lui Drept aceia am dat şi domnia mea boeriului dom­ Malcoci slugerul, nişte moşii şi ţigani in Baloşarti, niei mele lui Malcoci Slugeru, ca să fie lui moşie, şi ţiganii ce s’au zis mai sus, întru moştenire şi oham- Dolj. nici lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi şi de nimenea să nu să clătească după porunca dom­ domn a toată Ţara Rumînească, fiul răposatul Mih­ niei mele, iată şi mărturii am pus domnia mea: ju­ nei Voevod, dat am domnia mea această poruncă a pan Vintilă vel dvornic şi jupan Nicola vel logofăt domnii mele, boeriului domnii mele Malcoci Slugeru, şi jupan Dodiol vel vistier şi jupan Cîrstea spăta- şi cu feciorii lui caţi Dumnezeu îi va dărui, ca să riul şi Panait stolnicu şi Braţul comis şi Lupu pa- fie lui moşie Băloşanii toată partea lui, oncitâ va h harnicu şi jupîn Bernad vel postelnic şi ispravnic şi partea cumnată-sei jupîneasei Manei, iar toată, pînit călugării dela Coşuna. Şi de atunci pînă acum jupan Nicolae vel logofăt şi cu Neagoe logofăt, care ei tot au stăpînit călugării dela Jîtian această mai leam scris în Tîrgovişte, în luna lui Mai 5, zile şi sus zisă ocină cu bună pace. Iar cînd au lost acum dela Adam pînă acum văleat 7121 (1613). în zilele domnii meale, călugării dela Coşuna, şi Io Radul Voevod. s’au sculat de s’au pîrît cu jupîneasa Dana şi cu (peceta gdafră). călugării din Jîtian faţă la Divan şi aşa pîra înna­ intea domnii meale, cum că au şi ei ocină al şaselea Acest izvod s’au tălmăcit după hristov slove- parte du preste tot hatarul din Iamnic şi Arşova. nesc, în dialectul rumînesc, întocmai din cuvînt în Apoi domnia mea am căutat şi am judecat cu drep­ cuvânt, de mine Dionsie Eclisiarhul, dascăl slove- tate, după leage cu toţi boerii divanului domnii nesc în Craiova 1819. meale. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Pă­ A. O. an. V. p. 233-34, publicat de N. Plopşor. traşco Vodă, teciorul Mircei Vodă şi cartea răpo­ satului Alixandru Vodă cum că n’au avut călugării 7. dela Coşuna ocină în Iamnic şi din Arşova du preste 1613 (7121) Mai 12. tot hotaru al şaselea parte, ci numai au avut în Iamnic jumătate din sat, al şaselea parte, iar alt Radu Vodă Mihnea întăreşte stăpinirea mînăstirii nimic. Şi apoi au rămas călugării dela Coşuna de Jitianu peste Iamnic, partea jupînesei Dana din Vul- judecată dinnaintea domnii meale, cum să ţie ei căneşti. ocina al 12 parte în Iamnic şi în Irşova, cum au ţi­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi nut şi pînă acum. domn a toata Ţara Rumînească, feciorul răposatului Drept aceia am dat şi domnia mea călugărilor Mihnei Voevod, dat-am domnia mea sfintei şi dum­ din Jîtian. ca să le fie lor moşie ohabnică de hrană nezeeştii mînăstiri ce să chiamă Jitian, hraam sfîn- şi de'nbrăcăminte şi pentru pomenirea ctitorilor. tului şi marelui mucenic Dimitrie mirotoghivago şi încă şi mărturii am pus domnia mea pre jupan părinţilor călugări, cîţi vor lăcui într’această sfîntă Vintilâ vel Dvornic i Necula vel logofăt i Dediul mînăstire, ca să fie lor ocină în Iamnic, însă partea vel vistier i Panait vel stolnic i Cîrstea spătar i jupînesii Danei din Vîlcăneşti, jumătate din sat şi Braţul comis i Lupul paharnic i jupan Bernea vel din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi doi postelnic. peste tot hotarul, pentrucă această ocină ce am zis Şi am scris eu Neagoe logofăt. mai sus fost-au veache şi dreaptă dela strămoşii ju­ pînesii Danei. Iar cînd au fost în zilele Radului M esiţa M ai 12 zile leat 7121 (1613). Vodă Şărban, jupîneasa Dana, ia au dat această Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mină­ ocină mai sus zisă, satul jumătate la Sţagora, la stirii Jitianu Nr. 723, tila 453. Sfinţii Pavel, iar cealaltă parte de satu din Iamnic şi din Arşova o au cumpărat-o jupîn Preda biv velj Ban Cralevscni, partea Ghiţii şi a Mărcii şi a liţ! 8 . Pătru şi a Neculii şi a lu Stan dreptu 20.000 aspri J1613 (7121), M ai 25. gata. Apoi iar au dat această ocină la mînăstirea ce s'au zis mai sus, iar partea Jăpei jumătate din Porunca lui Radu Mihnea Voevod, prin care în­ sat al 6 parte, el au fost miluit Jăpa pe călugării tăreşte jupînesii Cătălină băneasa, sofia răposatului dela Coşuna. Şi de atunci pînă acum, ei tot au stă- jupan Preda Buzescu şi jupînesii Mara, stăpînirea nici cum n’au putut să jure, ci au rămas de leage peste satul Pleniţa şi siliştea Păstaia. şi de judecată înnaintea lui Pătru Vodă Cercel. Şi după aceia Pătru Vodă, el au luat aceaste cărţi Cu mila lui Dumnezeu Io Radul Voivod şi ale Pleniceanilor, cartea Mircii Vodă şi cartea lui domn a toată Ţara Rumînească feciorul răposatului Pătru Voevod de le-au rupt atunce în divan. Iar Mihnii Voivod, dat-am domnia mea această po­ după aceia cînd au fost zilele răposatului părintelui runcă a domnii meale, jupîneasei Catilinii băneasei, domnii meale Mihnii Voivod, iar au ridicat pîră a răposatului jupan Predii ce au fost vel ban al aceşti rumîni ce s’au zis mai sus, a doua oară. Deci Craiovei şi cucoanei ei jupîneasei Marăi, ca să le aşişderea au rămas de leage şi de judecată de nain­ fie satul Pleniţa şi Siliştea carea se chiamă a Păs­ tea părintelui domnii meale, Mihnii Voevod a doua tăii toată cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu oară. Iar după aceia iar nu s’au lăsat aceşti rumîni dealul cu viile şi cu tot venitul, din hotar pînă în ce s'au zis mai sus, ci iar au rădicat pîră în zilele hotar, pentrucă acest sat ce s’au zis mai sus, el au răposatului Mihail Voevod satul Pleniceanii şi cu fost al ei dela moşi, dela strămoşi Iar după aceia săliştea Păstăii anume Oprea şi Albul şi Iarciul şi cînd au fost în zilele lui Pătru Voivod Cercel, iar Marco şi Lazăr şi Ivaneţ şi cu toţi cetaşii lor ei au satul Pleniţa şi satul Păstaia anume Albul şi Sutilâ venit in pîră a treia oară înnaintea răposatului şi Cioroviţă şi Oprea şi cu toţi săteanii şi mari şi Mihail Voevod. Deci iar pîrîia ei ca şi întîiu. Iar mici, ei au avut pîră înnaintea lui Pătru Vodă într aceia răposatul Mihail Voevod, iar însuşi au Cercel cu jupan Radul clucer Buzescul şi cu frate-'ău căutat şi au dovedit din preună cu toţi dregătorii Preda biv vel ban şi cu jupan Stroe biv vel stolnic. domnii lui din divan şi au văzut domnia lui cum Şi aşa pîrîia ei atuncea înnaintea lui Pătru Voi­ că n’au fost avut săteanii Pleniceani nici un ames­ vod cum că iaste al lor acest sat de moştenire şi tec-şi lucru cu acest sat. încă au văzut domnia lui de milă tot satul Pleniţa şi cu săliştea Păstăii. încă cum că au fost rămas Pleniceanii de leage şi de au scos ei atuncea în divan cartea răposatului Mir­ judecată de atîtea ori dela toţi domnii mai denainte cei Vodă şi cartea răposatului Petru Vodă, feciorul vreame. Deci aşişderea au rămas aceşti rumîni Ple­ Mircei Vodă şi jupan Radul clucer şi cu frate-său niceani de leage şi de judecată denaintea răposa­ Preda Banul şi Stroe stolnicul, ei au scos cărţile lor tului Mihai Voevod cum ca să fie ei rumîni. Iar de moştenire: încă cartea răposatului Vladului Vodă cînd au fost după aceia în zilele Radului Voevod Călugărul şi cartea Radului Vodă, care au perit lai Şărban, iar satul Pleniţa şi Păstaia anume Albul şi Rîmnic şi cartea Vladului Vodă cel sugrumat şi Oprea şi Iarciul şi Marco şi Lazăr Ivănet, ei nu cartea răposatului Pătraşco Vodă. Şi au cetit dom­ s’au lăsaf, ci iar au venit în pîră înnaintea Radu­ nia lui toate cărţile lor pre rînd în divan înnaintea lui Voevod Şărban, după moartea Radului clucer tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei lui. Deci şi a jupînului Predii banul şi a jupînului Stroe într’aceia Pătru Voevod, văzînd toate cărţile acelor stolnicul, cu jupîneasa Cătălină băneasa, iar pentru domni bătrîni, îndată domnia lui atunci au judecat acest sat ce s'au zis mai sus Pleniţa şi siliştea Păs­ pe dreptate şi pre leage şi cu toţi dregătorii domnu tăii. Deci iar pîrîia ei ca şi întîiu, cum că au fost lui şi au dat domnia lui săteanilor Pleniceanilor şi a lor moşie satul Pleniţa şi cu Păstaia. Iar într’aceia săliştii Păstăii leage 12 boiari, să jure cum că iaste Radul Voevod Şerban foarte bine au socotit, din- ale lor aceste sate Pleniţa şi Păstaia de moştenire şi preună cu toţi dregătorii domniei lui din divan, şi de milă. Deci cînd au fost la zi şi la soroc, iar ei au dovedit domnia lui cum că au fost rămas Ple- niceanii de atîtea ori de leage şi de judecată de 12 boiari, încă n’au fost jurat Pleniceanii şi cu Păs­ naintea atîtor domni şi n’au avut nici-un amestec taia, ci sînt reale la peceţi, iar într’aceia domnia şi lucru cu satul Pleniţa şi cu Păstaia ci i-au scos mea am luat această cărţi toate de le-am căutat Radul Voevod Şărban pre aceşti rumîni, care au domnia mea denaintea a tot divanului domnii zis mai sus din divan cu rea ruşine. Deci iar au meale. încă am mişcat domnia mea cartea răpo­ rămas satul Pleniţa şi cu Păstaia de*leage şi de ju­ satului Mihail Voevod la peceate şi nu s'au aflat decată şi din naintea Radului Voevod Şărban pînă nici o carte să fie rea la peceate, ci s’au aflat toate al patrălea rînd. Iar după aceia cînd au lost acuma cărţile bune şi de credinţă. Şi după aceia iar au în zilele domnii meale, iar satul Pleniceanii şi cu scos Pleniceanii nişte cărţi reale, mincinoase, cartea Păstaia anume Albul şi Oprea şi Iarciul şi Marco răposatului Mihail Voevod şi cartea răposatului şi Lazăr şi Ivăneţ, ei iar au venit în pîră înnaintea Simeon Voevod şi aşa scria în cartea lui Mihail domnii meale cu jupîneasa Cătălină băneasa şi au Voevod, cum că au fost rămas ei pe Buzeşti în leage scos aceşti oameni ce s’au zis mai sus Pleniceanu 12 boiari. Intr’aceia domnia mea bine am dovedit înnaintea dom nii meale nişte cărţi mincinoase: şi am văzut cum că au umblat aceşti rumîni cu şu- cartea părintelui domnii meale răposatului Mihnii tulire şi am văzut domnia mea nişte cărţi şi răvaşe Voevod şi cartea răposatului Mihail Voevod cum la mîna jupînesei Catatlinei bănesei dela toţi domnii că au iurat 12 boiari; iar într’aceia domnia mea am jrecum că au fost rămas Pleniceanii şi Păstaia de -citit toate cărţile pre rînd în divanul domnii mele fa toate judecăţile pînă acum. Deci aşijderea acuma şi au văzut domnia mea cum că n au lost jurat au rămas Pleniceanii şi Păstaia de leage şi de ju­ Pleniceanii cu 12 boiari nici o dată, ci au lost tă­ decată denaintea domniei meale pînă al şaselea cut Pleniceanii nişte cărţi mincinoase. încă am văzut rând, cum ca să fie ei rumîni de acum înnainte însumi domnia mea cum că au lost rămas Pieni- în- veaci. ceanii de leage de atîtea ori de naintea tuturor Aicea roagă pre domnii cari vor fi pre urma domnilor ce au fost mai de nainte de noi. Deci domnii lui să înnoiască şi să întărească acest hrisov aşişderea au rămas Pleniceanii de leage şi de ju­ al domnii lui, rugîndu-să, lui Dumnezeu ca să-i feri­ decată denaintea domnii meale şi dinnaintea tu­ cească şi pre dînşii, iar de vor face într'alt chip, îi turor cinstiţilor dregătorilor domniei meale din di­ blestemă să fie supt groasnică şi înfricoşată afuri- van, pînă al cincea rînd cum că să fie ei rumîni m sanie. veaci şi am luat însumi domnia mea şi aceaste cărţ_ Aici sînt iscăliţi mărturii boiari 8 anume măr­ din divanul domnii meale de le-au rupt domniei turii: Vintilă vel vornic, Nica vel logofăt, Deadiul meale acealea în divan, cartea răposatului părin­ vel vistier, Cîrstea spătar, Panait vel stolnic, Bra­ telui domniei meale Mihnei Voevod şi cartea ră­ ţul comis, Lupul vel paharnic, Bernat vel postelnic. posatului Mihail Voevod. . - . Iar după acea încă nu s’au lăsat aceşti rumîni M ai 25 zile, 7121 (1613). care s'au zis mai sus din Pleniţa şi din Păstaia, ci Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi iar au venit ei în pîră înnaintea domniei meale a Bucovăţul Nr. 722, filele 570-75. Un document aproape identic doua oar cu jupîneasa Cătălină băneasa, carea cu cel de faţă, probabil altă traducere, la filele 545-547, cu luna chiamă pînă a sasia rînd la pîră. Şi aşa pinia ei i -j M ai 19, acelaş an* naintea domniei meale cum că nu sînt cărţile bun ceale dela Ctatlina Băneasa ce au fost rămas dela care să numeşte mai sus, ca să fie ei slobozi în satâ. 9. Pentru aceasta domnia mea am căutat şi am jude­ 1614 (7122), Ianuarie 26, Tîrgovişte. cată pre dreptate şi pre lege cu toţi cinstiţii îndre­ ptătorii domnii meale şi am socotită însumi domnia Porunca lui Radu Mihnea Voevod, prin care în­ mea cum că nu să cade de atunce ca să lepede acei tăreşte mînăstirii Căluiul stăpînirea iţeşte o parte de mai sus numiţi asprii pre care şi atunce jumătate au moşie din satul Cioroiul. fost ai Radului clucerul cumpărată această mai sus numită moşie şi avîndâ Radu clucer şi de moşte­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi nire în satul Cioroiul de mai nainte vreme. Şi au Domnu a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui rămas Dumitru dă lege înaintea domnii meale. Pen­ şi pre bunului Mihnii Voivod, dat-am domnia mea tru aceasta am dat şi domnia mea sfintei şi dum- această poruncă a domnii mele, sfintei şi dumneză- nezăeştii mînăstiri ca să fie ei această mai sus nu­ eştii mînăstiri Căluiul, pentrucă am dat ei o parte mită moşie ohabnică, stătătoare şi de nimeni neclă- dă moşie în satul Cioroiul, însă partea Niculcii din tită preste porunca domnii meale. Vlădeni toată oricîtă sar alege du preste tot hota­ Insă şi mărturii au pusu domnia mea: jupan rul şi cu rumînii şi cu tot venitul, pentrucă această Ianache vel ban, jupan Cîrste yel vornic, jupan mai sus numită parte de moşie au fost de moştenire Lupul vel logofăt, Dedul vel vistier, Leca spătarul a Neculcii den Vlădeni. Drept aceia cîndu au fost i Mihalache stolnic i Braţul comis, Lupul păharnic, în zilele răposatului tatului domnii meale, Mihnii Bogdan vel postelnic, ispravnic Lupu vel logofăt. Voivod, Neculce din Vlădeni, el o au făcut-o vînză- Şi am scris cu Stanciul logofăt din Olăneşti, în sca­ toare partea lui dă moşie, iar rumînii Neculcii din unul Tîrgoviştii. Cioroi au vrut să să judecească, ci s’au tocmită cu G henar 26 zile, 7122 (1614). Neculcea cu această parte de moşie mai sus numită în 20.000 asprii. Şi au dat toţi banii în mîinile Ne- . Şi au fost şi altă carte tot a Radului Vodă iar culcii. Iar după această Radul clucerul Buzescul, şi acesta tot aşa scria chiar tot un cuvînt, cum aici înţelegîndu că iaste această moşie mai sus numită şi acolo. parte de moşie vîndută şi răscumpărată de numiţii Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi Bu« mai sus rumîni din Cioroi, ca să fie stăpini in sa­ covăţul Nr. 722, filele 449-450, comunicat de Pr. D. Bălaşa. tul lui> el n'au vrut să lase să stăpînească să fie fraţi cu dînsul, ci au data şi au întors-o aceşti_ nu­ miţi mai sus 20.000 de asprii în mîinile Necolcu, iar 10. Necolce au dat aceşti bani mai sus numiţi în mîinile 1614 (7122), Iunie 6. rumînilor şi au luat Radul clucerul Buzescul^ acea­ stă mai sus numită parte de moşie şi cu rumînii, ca Cartea lui jupîn Enache vel ban al Craiovei, prin să fie* lui dă moştenire şi au tot stăpînitâ cu bună care întăreşte mînăstirii Coşuna stăpînire peste satul pace. Iar cîndu au fost acum în zilele domnii mele, Povarul, dăruit de Rusco portar şi jupîneasa lui Calea, iar egumenul Irimia dela această sfîntă mînăstire împotriva pretenţiilor jupînesei Anca. numită mai sus, el au avut pîră înnaintea domnu Jupîn Enache vel ban Cralevski, scris-am a mele cu un rumînâ anume Dumitru feciorul Mu» noastră carte sfintei şi dumnezeeştii mînăstiri dela din Cioroiu şi aşa pîrîia Dumitru cum că ar fi Coşuna, ca să-i fie satul Povarul tot cu tot hotarul lăpădat aceşti bani mai sus numiţi sfintei mînăstiri precum l-au ţinut de cînd l-au miluit Rusco por­ tar şi jupîneasa lui Calea pre slînta şi dumneză- ească mînăstire ce iaste mai sus numită, iar acuma cîmpu den apă, cu vadure de moară / pentrcă iaste au avuta călugării pîră cu jupîneasa Anca din Li­ a lui de moşie a muerii lui Cătălinei, numai ci-au vezi, pentru acest satâ ce iaste mai sus scrisâ. Şi vîndut Cata/lina lui Pătru log. din sat de întracia atîta pîrîia jupîneasa Anca cum c^, iaste acestâ parte a ocinei a popei Danciului 12 locure / derept satâ ce iaste mai sus scris al ei şi zicea că este stră- as. 1200, iară alalaltă ocină să fie tot a Cătălinei, nepoată jupînesii Călii. Iar noi am văzut la mîna că aşa le-au fost tocmeala / iar Pătru a vrut să ţie călugărilor carte lui Rusco portar şi a jupînesii lui partea pop(i) Danciului toată şi aspri n’au dat şi Călii de miluitură şi cu mare blestem, cum să fie am văzut / domnia mea şi cartea Radul(u)i Voevod sfintei mînăstiri satul Povaru moşie ohamnică şi ni- la mîna Cătălinei, cum se-au pîrît de faţ / Cătălină mini din rudilea lor să nu aibă cu acestâ ce iaste cu Pătru log. şi au rămas Pătru log. de leagea de- mai sus scris. Ci au rămas jupîneasa Anca de leage nainţea Rad(u)lui voevod Şerban / că n’au fost dat şi de judecată denaintea noastră şi dinainte altor aspri pre toat ocina ci-au dat numai pre aciale lo­ boeri. Drept aceia .am dată carte noastră sfintei şi curi c(e) est(e) mai sus scris. (Derept) aceea am dat dumnezeeştii mînăstiri ce iaste mai sus scrisă, ca şi domnia mea Cătălinei ca să fie în paci de acum să-i fie satul Povarul, ce iaste mai sus scris, moşie nainte / de cătră Pătru log. de rumîaie şi sâ ţie ohamnică. Şi mărturii au fost mulţi cînd s’au aşă- ocina ei cu bună paci, iar Pătru log. / să-şi ţie numai zatâ această judecată a lor şi după cum am ales aciale 12 pămînture ci-au cumpărat, iar cu Cătălină mai sus dreptate, am datâ această cartea a noastră mai / mult meteah să n’aib, ce foarte în paci să o de judecată. Aceasta scriem. lase să se rapaose şi să se ştie ce au / cheltuit Că­ tălină pînă au scos acia ocina as. 600 ca să aib Iunie 6 zile, leat 7122 (1614). credinţă de cătră fraţii ei. Intralt chip să nu fie Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mînăs- după cuvîntul domniei mele şi însum i domnia tirii Căluiul şi Bucovăţul Nr. 722, fila 334 verso. mea a zis. Scris îq Craiova, August 15, anul 7122,(1614). 11. Monograma mică cu roşu. Pecetea mijlocie aplicată în faţă> Nu este semnătura proprie a Domnului. 1614 (7122), August 15, Craiova. Muzeul Gorjului; Gh. Ghibânescu, Surete şi Isvoade, voi. VI, fila 188. Radu Vodă Mihnea dă poruncă, ca femeea Cătă­ lină din Goeşti (Dolj), văduva pooii Danciul, să fie 12. liberă de rumînie de către Pătru logofăt tot de acolo. 1614 (7123), Septemvrie 10. Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi Cartea lui Radul Voevod fiul lui Mihai Voe­ Domn, fiul răposatului Mihnei Voevod, dă domnia vod, cu care au dit întru stăpînire minăstirii Co- mea această poruncă a domniei mele, aceşti mueri şunei satul Virvorul, tot cu tot hotarul şi cu tot ve­ Cătălină den Goeşti ca să fie în paci şi slobodă nitul, care sat zice că ieste, dat la mînăstire de Mihai de acum nainte de cătră Pătru log. de rum(î)nie Vodă prin cartea iscălită de însuşi Măria Sa. şi să-şi ţie a ei ocina den Goeşti ce este de moşie a popoii Danciului de preste tot locul den silişte, den Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voevod şi domn a toată Ţara Rumînească, fiul răposatului Mihai Voevod, dat-am domnia mea această poruncă ţinerea în pace şi slobozi ocinile lor şi moşiile lor a domnii mele, sfintei dumnezăeştii mînăstiri ce să ce le-au rămas lor dela părinţii lor, insă cînd au fost numeşte Coşuna, lângă Craiova, unde iaste hramul acum în zilele domnului nostru, de multe ori pen­ sfîntului părintelui nostru arhiepiscopul şi făcăto- tru o parte de ocină ce au ei în sat în Ciutura, însă riului de minuni al Miralichiei, ca să-i fie ei satul a treia parte din ocină din sat, iar cînd au fost apoi Vîrvorul, tot cu tot hotarul şi cu toţi -rumînii şi cu ei iarăşi s'au socotit ca nişte oameni buni şi înţe­ tot venitul ori cît să va alege, căci acest sat Vîr­ lepţi de s’au tocmit şi s'au împăcat denaintea vlă­ vorul fost-au mai denainte vreame megiaşi. Deci diciei meale şi denaintea a mulţi boiari şi a oameni cînd au fost în zilele răposatului Mihai Voevod, la buni, cum să-şi ţie Preda partea de ocină şi cursul anilor 7104 (1596) ei s’au vîndut acest saţ Gheorma iar şi cu feciorii lor altă jumătate de ocină de bună voe lui Mihaiu Voevod să-i fie ,rumîni şi cum au ţinut mai denaintea vreame şi părinţii lor i-au cumpărat Mihai Voevod drept 30-000 costande. şi moşii lor. Şi să fie pace bună între ei şi între fe­ Apoi M.ihai Voevod i-au miluit la această sfintă ciorii şi între nepoţii lor şi niciodinioară să nu să mînăstire Coşuna. Şi am văzut domnia mea şi cartea mai rădice cu pizmă şi cu vrajbă a împresura sau de milă a lui Mihaiu Voevod şi scrisă mai jos cu a bîntui unii pe alţii, ci să ţie frăţeşte cum iaste însuşi mîna lui Mihai Voevod. _ Jj mai sus scris. încă după aceia eu am pus şi am bles­ Drept aceia am dat şi domnia mea aceştn sfinte temat care dintre ei nu va ţinea această tocmeală mînăstiri satul Vîrvorul, cum să fie sat de moştenire, cum iaste mai sus scris, au feciorii lor, au rudeniile cum l-au miluit Mihai Voevod, să-l ţie fără de lor sau alţi săteani, acel om să fie proclet şi afuri­ opreală de nimenea şi într’alt chip să nu fie după sit şi de vlâdicia mea şi cu precletul Aria şi cu porunca domnii mele. Şi ispravnic însumi am zis ceeace au răstingnit pre Domnul nostru Isus Chri- domnia mea. Şi’am scris eu Paraschiva vtorii lo­ stos. Şiîntraltă chip, să nu fie, că aşa e porunca vlă­ gofăt, în luna lui Septemvrie 10, văleat 7123 (1614). diciei meale. Io Radul Voevod. Şi au fost la această tocmeală, boieri anume: (pecetea gospod). Mircea Armaşul ot Fratoştiţa, Radu Mălinescul, Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mînăsr Iane ot Pleşoi i Simion ot Başco i Stan ot Măneşti tiri Bucovăţul Nr. 146, fila 143; Oltenia I. p. 57, publicat de N. i Cîrstea ot Gioroc i Dragan ot Rădeşti. Plopşor. Şi am scris eu Efrem, eclesiarchul Mitropolii. 13. M ai 10 zile, 7123 (1615). 1615 (7123), Mai 10. Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mînăs» tirii Jitianu, Nr. 723, fila 106. ' Cartea vlădicăi Ia mîna megiaşilor: Gheorma, feciorul lui Radu Stoican din Ciutura, şi Preda, fecio­ rul lui Radu din Diia, prin care se hotăreşte ca fie­ care din aceţti megiaşi să stăpînească cîte o jumătate din moşia lor din Ciutura. Scriem cartea vlădiciei meale, acestor megiaşi anume: Gheorma feciorul Radului Stoican din Ciu­ tura şi Preda feciorul Radului din Diia şi cu fe­ ciorii lor cîţi Dumnezeu le va da, ca să aibă a-ş‘ am ertat pe acest sat mai sus zis de toate cîte am scris mai sus, pentru merticul sfintei mînăstiri dela Stagora s-ti Pavel, care iaste miluit şi de alţi mulţi buni şi credincioşi împăraţi şi domni, care au fost mai denainte vreame, de 9000 de aspri. Drept aceia şi domnia mea ne-am voit a ne chema ctitori într’această sfîntă şi dumnezeiască mî­ DOMNIA năstire S-ţi Pavel dela Stagora şi ne-au scris pe noi LUI la sfînta proscomedie, ca şi pre alţi buni şi credin­ cioşi domni, moşii şi strămoşii noştrii, care-i i-au ALEXANDRU ILIAŞ VOEVOD făcut şi au înfrumuseţat cu cît le-au fost pen pu­ tinţă pentru ajutoriul şi întărirea sfintei mînăstiri 1616 Septemvrie — 1618 Iunie. precum s'au zis şi aicea. Şi am văzut domnia mea 1. şi hrisovul Radului Vodă, feciorul Mihnei Vodă, iar aşa întărit precum am întărit şi acesta. 1616 (7125), Noemvrie 7, Tîrgovişte. Drept aceia şi domnia mea am înnoit şi am în­ Alexandru Iliaş Voevod întăreşte stdpînirea mî­ tărit cu această carte a domniei meale şi am dat năstirii Jitianu peste satul lamnicul, pe care-l scu­ domnia mea sfintei şi dumnezeeşti mînăstiri ce s'au teşte de dări. ,—------zis mai sus, ca să-i fie satul lamnicul ertat de toate cîte s'au zis mai sus, pentru merticul şi Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru Voevod mila dela S-ţi Pavel şi dela S-ta Gora, să fie ertat şi domnu a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui în zilele vieţii domnii meale, încă şi în zilele altor şi prea bunului, răposatului Iliaş Vodă, dat-am credincioşi domnii, iar după moartea noastră, pre domnia mea această poruncă a domniei meale, sfin­ carele îl va alege Domnul Dumnezeu ca să fie stă- tei şi dumnezeeşti mînăstiri ce să chiamă Jîtian, pînitoriu şi domnu Ţârii Rumîneşti, sau din neamul unde iaste hramul sfîntului şi marelui mucenic şi domnii meale, sau din oricine din pravoslavnicii izvorătoriul di mir Dimitrie, ce iaste metoh la creştini domni, rogu-vă cu numele lui Dumnezeu şi s-ti Pavel dela sfîntul Munte Athonului şi părin­ cu al Prea cinstitei Maici lui Dumnezeu şi al sfîn­ telui Gligorie egumenul şi fraţilor călugări cîţi vor tului Pavel ajutoriu să întărească această carte a fi lăcuitori la acest sfînt lăcaş, ca să le fie lor satul domnii meale, să miluiţi la această sfîntă mînăstire Iamnecul în pace şi slobod de bir şi de găleată şi ce s'au zis mai sus cu aceste mai sus zise mile, să de fîn şi de vînărici şi de oerit şi de dijmărit şi de vă îndure Domnul Dumnezeu cu prisosire de ajunsu cal domnesc şi de cai de olac şi pentru cai să nu precum şi stăpînul Hristos au zis întru bună a sa ia din satul acela să ducă într’alt sat şi dobitoacele ştiinţă: fericiţi milostiviţi că aceia se vor milui, că ei, au pe birarii să nu-i tragă într’alt sat sau pen­ întru acestea veţi moşteni veacul ce va să fie. Iar tru alte năpăştii, sau pentru alte dăjdii sau slujbe cine nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va cîte sunt peste an, cîte vor eşi dela domnie, ca să ruşina această carte a domnii meale, prea acela fie în pace şi slobod să se odihnească, numai pentru Domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 în­ ascultarea şi în treaba sfintei mînăstfri ce am zis tărească pre el întru domnia lui, în veacul ce va mai sus, pentrucă m'am milostivit domnia mea de să fie, sau cine s’ar ispiti să ia această milă dela stînta mînăstire, acela să fie afurisit de 318 părinţi satului ce să zice Stejarul din judeţul Jiul de Jos, din Nicheia, care va şi fi în veaci. Amin. tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumînii încă şi mărturii am pus domnia mea pre jupîn cîţi să va afla şi cu viile şi de pretutindenea, din Dumitru vel ban Cralevschi i jupîn Cîrstea vel hotar pînă în hotar. vornic i jupîn Nica vel logofăt, jupîn Stenan vel Şi hotarăle să să ştie că să hotărăşte cu satul vistier i pan Ruşi vel spătar i )upîn Gorgan vel Sulari şi dela Sulari pe drum pînă în lacul Mără­ stolnic i Grigorie vel comis i Mîrzea vel paharnic cinului şi pe drumul Viianului pînă în măgura Vi- i jupîn Iane vel postelnic i ispravnic Nica vtori ianului, pe Gălboaca padinii şi pînă în piatra Peri* logofăt i azu Şărban mali diacon na pisah în scaun şorului, unde se hotărăşte cu Perişorul şi cu lntor- în Tirgovişte. Noembrie 7, leat 7125 (1616). sura. Pentrucă acest sat mai sus zis, el au fost mai denainte vreme judeci. Şi îndată cînd au fost în A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Minăs* tirii Jitianu Nr. 723, filele 451 - 452 v. zilele răposatului Mihail Voevod iar această mai sus zisă selişte de sat Stejarul, ia s’au vîndut răpo­ satului Mihai Voevod a fi rumîni. Apoi de atunci 2 . pînă acum tot âu fost această selişte de sat pe seama domnească. 1617 (7125), Ianuarie 21. După aceia cînd au fost acum în zilele domnii mele, cînd s'au milostivit Domnul Dumnezeu asu­ Hrisovul lui Alexandru Iliaş Voevod, prin care dă- pra domnii mele şi cinstitului împărat, de m'au dă­ rueşte mînăstirii Coşuna, seliştea satului Stejarul şi ruit şi m’au miluit cu domnia şi cu schiptrul stâpî- cu toţi rumînii. nirii Ţârii Rumîneşti, în scaunul domnii mele, iar Intru Hristos binecredinciosul şi blagocestivul domnia mea am socotit şi am gîndit pentru pome­ şi iubitoriul de Hristos,însumi stăpîmtonu Io Alexan­ nirea noastră şi am cugetat a mă numi ctitor nou dru Voevod, fiul răposatului Io I l e a ş i Voevod, cu acestui hram al sfîntului ierarh şi fâcătoriului de mila lui Dumnezeu şi cu dumnezăescu dar stâpinina minuni Nicolae al Miralichii, apoi am dat domnia şi domnind toată Ţara Rumînească încă şi laturi­ mea şi am miluit pe sfînta şi dumnezeeasca mînăs­ lor plaiurilor Almăjului şi Făgăraşului, herţeg, bi- tire mai sus zisă cu această mai sus zisă selişte de nevoind domnia mea dintr’o a mea bunăvoire cu sat Stejarul, preste tot cu tot hotarul, ca să fie sfin­ curată şi luminată inima domnii mele, ca să prosi - tei şi dumn^zăeştii mînăstiri de întărire şi părinţilor vesc pre Dumnezeu cel ce m au proslăvit pre nun călugări de hrană, pentru sufletul domnii mele şi al şi cu mărie mau înălţat pre scaunul răposaţilor pă­ părinţilor domnii mele, şi ne-am scris la sfînta pros- rinţilor domnii mele. . . • comidie. Iată dăruesc domnia mea cu acest intru tot cu* Drept aceia am dat domnia mea sfintei şi dum-

stit şi bine închipuit şi prea cinstit care i a s t e preste nezăeştii mînăstiri şi părintelui egumenului Arsenie toate darurile mai cinstit, acest hrisov al domni eromonah şi fraţilor celor ce vieţuesc în sfîntul lăcaş, mele, sfintei şi dumnezăeştn mînăstiri ce să zice ca să le fie această selişte de sat ce s’au zis mai sus Coşuna, unde iaste hramul sfîntului ierarh şi Stejarul, cu tot hotarul întru moştenire şi ohabnic, torului de minuni Nicolae al Miralichiei şi PăriDt iar domnii mele şi părinţilor domnii mele să ne fie lui egumenul Arsenie ieromonah şi fraţilor ceA° vecinică pomenire. vieţuesc într'acest sfînt lăcaş, ca să fie lor se i încă şi blestem am pus domnia mea : După pe- 3. trecerea domnii mele, pre eare-1 bine va voi Dom­ 1617 (7125), Ianuarie 23, Tîrgovişte. nul Dumnezeu a fi domnul Ţârii Rumîneşti, sau din rodul inimii domnii mele, sau din neamul nostru, Porunca lui Alexandru Iliaş Voevod, prin care sau după păcatele noastre, alt oare care din pra­ întăreşte jupînesii Sima Stolniceasa, sofia răposatului voslavnicii creştini domni, vă rog cu numele lui Dum­ Stroe Buzescu, dreptul de stăpînire peste a treia parte nezeu şi a prea curatei Maicii lui şi cu ajutoriul din satul Pleniţa, cu rumînii. sfîntului părintelui nostru făcătoriului de minuni Ni­ colae al Miralichii, ca să întărească şi să miluiască Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Voevod pe această sfîntă mînăstire cu acest mai sus zis sat,, Ş1 Domn a toată Ţara Romînească, feciorului mare­ şi să înnoiască acest hrisov al domnii mele, precum lui şi prea bunului răposatului Iliaş Voevod, dat-am iaste aici făcut, ca dela Dumnezeu să aveţi agom- domnia mea această poruncă a domniei mele, ju­ niseală şi ajutor dela sfîntul părintele nostru ierar­ pînesei Sima Stolniceasa şi feciorilor ei cîţi Dum­ hul Nicolae. Iar de nu va cinsti şi nu va întări acest nezeu îi va dărui, ca să fie moşie în Pleniţa însă a hrisov al domnii mele, ci îl va ruşina şi-l va rumpe, treia parte din sat din Pleniţa, partea jupînului Stroe pre a

Porunca lui Alexandru Iliaş Voevod, prin care în­ 5. tăreşte popei Grigorie din Ciotora şi feciorilor lui, sta- pînirea asupra viei din dealul Cozmii, cumpărată dela 1617 (7125), Martie 17. mai mulţi oameni. Alexandru Iliaş Vodă porunceşte popei Greşit din Milostiiu Bojiiu, Io Alisandsu Voivod i gospo­ Amărăşti (Dolj) să dea nişte bani nepoţilor săi Ştefan dină văsui zemlio Ugrovlahiscoe, snâ pocoinago^ şi Dumitru şi să fie scutite bucatele lui de orce dări. Cu mila lu Dumnezeu, Io Alexandru Voevod şi A ldea şî Mosciorul şî Dragul şî Bogdan şî Lupul Domn, dă domnia mea această poruncă a domniei şî Stăncuţa şî Cioroviţa şî Nistor şî popa Radoslavâ mele popei lui Greşit de Amărăşt(i) ca să aibă a şî cu toţi fraţii lor şî cu toată ceata lor şî cu feciorii darea nepoţilor lui, lu Ştefan şi lu Dumitru mşt(e) lor cîţi Dumnezeu le va da, ca să fie al lor mai sus bani ai lor ce sînt la acest pop 2500 as. / iar alţi zisul sat Pleniţa şi Pastaia cu tot hotarul şî cu tot bani ce vor mai avea ei să şi-i caute unde sînt / şi venitul şî cu viile şî de pretutindenea, din hotar pînă decia păntru o bute seacă ce o au dat păntru 5 / în hotar, şî hotarele satului se se ştie ; despre salcie sărăcustea şi o dulam ce o au fost datie păntru Du­ pînă în poteca lui Mareş, şî pînă în padina cea mnezeu şi păntru sufletul acelui mort, iar să fie in mare ; şî hotarul satului Pleniţa cu ţarina, şî hotarul paci popa Greşit şi bucatele lui toate să fie in paci în poiana castraveţilor, şî iar hotarul satului Pleniţa de cătră tot, nemenea să naib’ / voe a lăoarea buca- şî cu Păstaia, şî hotarul este în gura padinii pe calea tela popei lui Greşit cîtu e un cap de păr sau să-l fîntînii pînă în valea lui Radin, şî pînă în piatra lui trag ceneva făr’ de ştire domniei meal(e), ce numai Nan, şî iar hotarul satului Pleniţa §î cu Păstaia cu dacă va da aceşti bani ce sunt mai sus scrişi m piscul Dîrvariului şi este hotar în piatra Ţeposului mîna nepoţ(i)lor lui; decia el să fie in paci şi / ne­ şî pînă în calea Părului, la padina Severinuţilor. Pentru menea să nu s(ă) ispitească a-1 bintui sau a-1 trage­ că acest sat Pleniţa şi cu Păstaia a fost al său bă­ rea pre pop Greşit că acela om aşa să-i / fae in şti­ trînă şi dreaptă moşie dela moşi şi dela strămoşi din rea, că va fi apoi şi de pradă, c e să aib paci de toţ zilele altor mai dinainte bătrîni domni, care au fost aşa este învăţ(ă)tura dumnn meal(e). Intralt chip să mai dinainte vreme, cîştigate aceste moşii şi moşte­ nu fie după cuvîntul domnii mele ; ^ ş domnia nire dela bătrînii domni cu dreaptă slujbă ce au fos[t] mea a zis. S ’a scris M artie 17, zile anul 7125 (1617). slujît moşii lor, şî au stăpînit aceşti moştenitori mai Monograma mică cu roş. Pecetea mică mijlocie aplicată cu sus zis ale sale bltr[i'ne şi] drepte moşii şî moştenire tuş, ştearsă. Nu e semnătură proprie a domnului. Muzeul GorJ de mai sus zise la toţi blagocestivi creştini Do[mnii ju lu i; G h. G hibănescu, Scurte şi Isvoade voi. v I, pag. 189. care] au fost mai înaintea nostră, din zilele bătrînului şi reposatului Dan vv şi frate-so Mircea vv şî bă- 6 . trînu Radu vv, şî în zilele lui Vintilâ vv şî Radu vv cel frumos şî în zilele lui Moise vv aşizderea şî 1617 (7125), Mai 4, Tîrgovişte. în zilele lui Pătraşcu vv şi M ircea vv şî fiul seu Porunca lui Alexandru Iliaş Voevod prin care în­ Petru vv şî bătrînul Alesandru vvr şî în zilele fiului tăreşte moştenitor specificaţi din satele Plenija şi ras- seu Michnea vv şî la Petru vv Cercel şî în zilele taia, cu toti fraţii lor, cu toată ceata şi cu feciorii lor, lui Ştefan vv şî la Mihaiu vv şi la Simion vv şî la dreptul să-şi stăpînească suszisele sate, cu tot hotarul toţi domnii mai sus zişi au stăpînit satul Pleniţa şî Păstaia ale lor moşteniri şî hotare mai sus zise de şi cu tot venitul. i pretutindenea cu bună pace, pînă în zilele Radului Cu mila lui Dumnezeu, Io Alesandru Voivod Vodă Şerban, şi au foşt toate cărţile, acestor domni şi Domn a toată Ţara Romanescă, feciorul reposa- mai sus zîşi, de moştenire la mina lor încă şî alte tului Ion Iliaş Voivod, dat-am domnia mea acesta multe cărţi. porunca a domniei mele, satului Pleniţa şi Păstaia, Iar după aceea cînd au fost în zîlele Radului din judeţul Mehedinţi şi moştenii satului şi anume : Vodă Şerban au fost sculat Buzeşti cu pîră, jupîn Stanislavâ şî Neagoe şî Tîrgovişteanul şi Dragotâ ş» Radu Cluceru şî frate-so jupîn Preda biv vel------şî jupîn Stroe biv vel stolnic, asupra acestui sat Pleniţa cum că pînă în veci amestic şi triaba se nu aibă şi cu Păstaia mai sus zîse, pentrucă au fost redicat — — cu satu Pleniţa şi cu Păstaia, ci se fie ei slo­ ei domn pe Şerban vv atunci cu puterea lor şi cu bozi şi megiaşi de acum înainte în veci. Pentru aceia barbaţia lor, aceştia au fost biruit şi au împresurat am dat domnia mea satului Pleniţa ------mai sus pe acest sat Pleniţa şî cu Păstaia şî le*au luat or zisa moştenire lor ohabnică şi Ficiorilor lor şi nepo­ tote cărţile de moştenire mai sus zise cu puterea lor ţilor. Încă şi blăstem am pus domnia mea dupe mer­ fără cale şî fără dreptate, şî de atunci, din zilele R a­ gerea domniei mele, pe care va orîndui Domnul Dum­ dului vv Şerban, tot au stăpînit Buzeşti. acest saţ nezeu se fie domn Ţerei Romîneşti, ori din fiii dom­ Pleniţa şi cu Păstaia pînă acum in zilele domniei niei mele, seau din neamul nostru, ori din alte se­ mele. Apoi cîndu au fost acum în zîlele domniei mele, minţii, de va cinsti şi va înoi acesta carte a domniei cînd s'a milostivit Domnul Dumnezeu asupra dom­ mele, pe acela D-lu D-zeu se-lu cinstescă şi se-lu în- niei mele şî cinstit împărat de m au dăruit şi mau tarescă in domnia lui, şi în ceriu va se fie sufletul miluit cu domnia şi cu scipţrul stăpimtorilor jerei lui. Iar de [nju va cinsti şî nu va întării acesta carte Româneşti, pe scaunul domniei mele. Iar aceşti stă- a domniei mele, pe acela D-lu D zeu se-i repue [tru­ pînitori de mai sus zişi, ei au venit înaintea dom­ pul] Iui, er in veacul ce va se fie sufletul lui, să fie niei mele în marele divan, şi înaintea tuturor cin­ proclet şi afurisit de [sfinţjii părinţi cari au fost în stiţilor dregătorilor domniei mele, de s au plin[s] şi Micea şi aibă parte ca Iuda şi ca Arie, la un loc s'au iăluit cu multe lacrămi înaintea domniei mele, cu alţ[ij necunoscăton ca Iuda, care au strigat asupra pentru multa nevoie şî împre[su]rare care au avut-o ui Hristos D-lu D-zeul nostru şi a singelui seu, şi ei de cătrâ Buzeşti şî că au fost împresuraţi de i-au au zisu : luaţi-1, luaţi-1 pe el, er singele lui asupra lor romînit, şi le-au luat moşiile lor cu puterea lor. Iar şi asupra fiilor lor şi va fi în veci amin. - Iată şî pentru aceaia domnia mea însumi am căutat şi am mărturii am pus domnia mea, pe jupîn Dumitru biv- judecat dupe dreptate şî dupe lege şi cu toţi cin­ vel Ban al Craiovei şî pe jupan Costea biv vel dvornic stiţii dregătorii domniei mele, din marele divan şi şi pe jupîn Nica biv vel logofăt şî Sterian biv vel vornic mari şi mici, şî dupe aceia 8’âu m U m pki acolo la PC ^ pa“ blvveI silnic şî Gligore bivvel acesta judecată şi părintele vlădica Luca Mitropo- comis şi M irzea biv vel păharnic şî jupîn Iane biv vel litu şî părintele vlădica Matern Mireon, şi am ade- postelnic şi eu Neagoe logofetul am scris în cetatea verat însuşi domnia mea dela totă curtea domniei 1 îrgoviştei, luna M aiu 4. Anul 7125 (1617). mele, cum că au fost împresuraţi aceşti moşteni de (L. P. de mai sus zîşi de către Buzeşti, de le-au luat moşia lor de i-au romînit cu sila. Acest hrisov s’au scris după hrisovul în slovenie. Iar de pe Insă s’au sculat aceşti boeri şi dregători care au s a'lăsat to c 'g o f63 ° UVent în cuvent> iar unde au fost rupt fost bătrîni de au mărturisit înaintea domniei mele S au scris înşcolaslovenescă a sfîntului Gheorghe vechiu (1803). în marele divan, cum că au fost împresurat satul loniţă B. dascal în şcola slovenescă. Pleniţa şî cu Păstaia de cătră Buzeşti şi au lost toţi Prescris de mine dupe copia dela 1803. de faţă înaintea domniei mele, jupanesele Buzeşti 1883 Februariu 27, Pleniţa. (iscălitură neciteaţă). şî feciorii lor şî călugării dekCâlu^apoiau remas O (tenia, Seria veche, Cartea II-a, fasc. I, pag. 10-12. jupînesa Sima stolniceasa şi jupinesa fata» na bă nes şi fata ei M aria, şî jupînesa M ana, fratele ei R ada postelnicu şi călugării dela minăsirea dela Călui, 7. în spatele acestor mai sus zişi moşneni cu silnicie, de le-au luat moşia lor, şi au rumînit şi le-au luat toate 1617 (7125), Mai 7. cărţile lor cu sîlnicie, fără de cale şi fără dreptate, şi fără judecată şi nici au fost jurat cu 24 de boeri. Porunca lui Alexandru Iliaş Voevod, _Prin car* Deci de atunci pînă acum, tot au ţinut Buzeştii acel întăreşte stăpînire mai multor moşneni în Risipiţu sat în puterea lor şi cu sîlnicia lor. Iar cînd au fost Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Voevod acum în zilele domniei mele, cînd s’au milostivit şi domn a toată Ţ ara Rumînească, fiul răposatului Domnul Dumnezeu asupra domniei mele şi cinstitul Io Iliaşi Voevod, dat-am domnia mea această po­ împârat de m'au dăruit şi m’au miluit cu domnia runcă a domniei mele, satului Risipiţi şi moştenitorii şi schiptrul stăpinirii Ţării Rumîneşti, la scaunul dom­ satului, anume: Pâtru şi Mâneţa şi Pâtru şi Mâmla niei mele, iar aceşti mai sus zişi moşneni, ei au ve­ şi Ciortan şi Potărga şi popa Albul şi Brătin şi Bu­ nit înaintea domniei mele în divanul cel mare, îna­ toi şi Curicea, şi Stanciul şi Lăpădat şi Răsip şi intea tuturor cinstiţilor boerilor domniei mele de s’au Sidoe şi cu toţi fraţii lor şi cu ceata lor şi cu feoo- plîns şi s au jăluit cu multe lacrimi pentru multă rii lor cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor a nevoie şi greutate şi împresurare ce au fost avut ei lor sat mai sus zis, tot, cu tot hotarul şi cu tot ve­ de către Buzeşti, cum i-au fost împresurat şi rumî- nitul şi cu viile şi de preste tot, din hotar pînă ,ar nit şi le-au luat moşia lor in sîlnicie, pentrucă au în hotar. Şi hotarăle satului să se ştie : din măgura fost ei stăpînitori; şi au fost şi jupînesele Buzeştilor Cerătului pînă în lacul Sîngur şi la doauă măguri de faţă înaintea domniei meale de s’au pîrît cu sa­ tul Rîsîpiţi. gemene, şî la deal pe drumul Cuşmirului şi a P‘atI? lui Nan şi pe drumul fîntmilor şi la hotarul Dobri- într’aceia domnia mea am căutat şi am judecat dovului; şi de aciia pe drumul Ascunsei, apoi iar pre dreptate şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii la măgura dela vii. Pentrucă acest sat mai sus; zis domniei mele de divan, şi bine am adevărat domnia iaste ă lor bătrînă şi dreaptă moşie, dela moşi dela mea, cum că au fost împresurat acest sat mai sus strămoşi din zilele altor bătrîm domni, care au fost zis de către Buzeşti, fără de cale şi fără de drep­ ~de mai înainte vreme. Şi tot au ţinut aceşti moşteni tate. încă au mărturisit înaintea domniei mele şi toţi mai sus zişi al lor sat şi moştenire cu bună pace boerii, mari şi mici pentru dreptatea acestor mai sus pînă în zilele Mihnei Voevod. Intr aceia Mihnea zişi moşneni, cum că au fost împresuraţi de către Buzeşti. Voevod, domnia sa, au căutat şi au judecat pe drep­ tate şi pre lege, cu toţi Risipiţii boern domnie sale, Deci au rămas jupîneasa Sema stolniceasa şi ju­ pîneasa Cătălină băneasa şi fata ei Mara şi jupî­ şi au dat acestor mai s u s z i ş i moşneam kage 122 bo­ eri. ca sâ jure cum câ n’au fost avut Buzeştn n,« neasa Maria şi fratele ei Radul postelnic, de lege un amestec şi nici un lucru cu dinşn D upă ace, şi de judecată înaintea domniei mele, cum mai mult Buzeştii, ei au fost luaţi lege preste lege 24 boer, amestec şi lucru să nu aibă cu satul Risipiţii, ci să ca să strîmbăţează pe acei 12 boeri. Apoi cînd fie ei slobozi şi megiaşi cu moşia lor de acum îna­ fost la zi şi la soroc, iar ei nici cum n au ^ inte în veci. Şi am luat domnia mea dela dînşii şi aduna legea lor, ci au rămas de judecată d nam cărţile lor de pîră şi după aceia, aceaste mai sus Mihnei Voevod, ca ma, mult amestec şi lucru zise jupînese, ele au fost jurat pe sfînta Evanghelie nu aibă cu satul Risipiţii. După aceia Buzeşti ei cum că nu sunt la mîinile lor nici o carte a satului n'au vrut să se lase, şi iar sau pus pe grumazii Risipiţi, iar de va scoate ei de aici înainte niscareva iele lui Ţalapie logofătul din Merişani, vînd jumătate cărţi de judecată şi de pîră la alţi domni, să nu se din moşia Strîmba, mai multor megiaşi. crează căci sunt mincinoase. . _ . . Pentru aceea am dat domnia mea satului Risi­ Adecă eu jupîneasa Anca şi jupîneasa Maria, piţii şi tuturor moşnenilor satului ca să le he lor, fetele lui Ţalapie logofătul ot Merişani, scris-am al lor sat mai sus zis, tot cu tot hotarul, întru moş­ zapisul nostru la mîna acestor megiaşi anume: tenire şi ohabnic, şi feciorilor lor şi nepoţilor. Nan i brat ego Duia, i Stoica, i braţ ego Dra- încă şi blestem am pus domnia mea, după pe­ gomir, i Negre, i sin ego, i Ursea, i brat ego Stan, trecerea domniei meale, căruia îi va dărui Domnu i Barbul, i brat ego Lăpadat, i Vladul, i Dragomir, Dumnezeu a fi domn Ţării Rumînăşti din rodul i brat ego Radul, i Staicul sin ego, i Dragomir, i inimii domniei mele sau din rudenia noastră, sau brat ego Negrea, i Iova, i Bercea, să(s) sini ego, i din alt neam, de va cinsti şi de va în[ă™ această Stancul i brat ego, i Golea, i brat ego Stan, i Oţăt, carte a domniei mele, pre acela Domnul Dumnezeu i brat ego Manea, i Ursea, i brat ego Lungul, i să-l cinstească şi să-l întărească întru domnia sa ; Vucea, i brat ego Mihai, i Bălan, i brat ego Grozea, i iar de nu va cinsti şi nu va întări această carte a I Preda, i brat ego Stanciul, i Stanciul, i brat Slavea, i domniei mele, ci o va călca şi o strica, pre acela Ilie, i sin ego Neagomir, i brat ego Dragomir, i Crăciun, Domnul Dumnezeu să-l calce şi să-i bată aici trupul i brat ego Drăgan, i Radul, i brat ego Stanciul, iar în veacul ce va să fie sufletul lui, şi să he bles­ cum să se ştie că le-am vîndut noi partea noastră, temat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia, ■care ne-au fost dat tatăl nostru Ţalapie logofătul şi să aib parte cu Iuda şi cu Aria la un loc, şi iaste din moşia Strîmba jumătate, şi din Baltă şi din Gîrle, şi va fi în veci vecilor amin ! preste tot hotarul cîtă se va alege, jumătate, că Iată şi mărturii am pus domnia mea pre jupan această moşie ne-au fost dat tatăl nostru zestre, iar Dumitru vel ban al Craiovei şi jupan Cirstea vel ceailaltă jumătate o au fost dat tatăl nostru la moar­ dvornic şi jupan Nica vel logofăt şi jupan Stinan tea lui la sfînta mînăstire Govora, iar cînd ne-au vel vistier şi Pârus vel spătar şi Gorgan vel stolnic ajuns vremea de nevoie, noi o am vîndut acestor şi Grigorie vel comis şi Mîrzea vel postelnic şi ju­ oameni ce scrie mai sus drept 23.000 de aspri, ca pan Ianea vel postelnic şi ispravnicul jupan Nica să le fie moşie lor şi feciorilor lor, că această moşie vel logofăt şi cu Neagoe logofăt carele am scris m cînd o am vîndut am fost întrebaţi toată rudenia scaunul cetăţii Tîrgoviştei. mea, şi nimenea nu s’au apucat, iar cine se va scorni In luna lui Maiu 7, văleat vericinie din rudenia noastră, sau din neamul nos­ Io Alexandru Voevoda. tru să să scornească cu pîră asupra acestor oameni (Pecetea domnească) ce sunt scrişi mai sus, să fie afurisit şi proclet şi anathema de 318 părinţi dela Nichea, şi să lăcuească Acest isvod s’au tălmăcit după hrisov slavonesc în limba întru loc cu Iuda şi cu Aria, întru veaci de veac romînească din cuvînt în cuvînt întocmai de mine Dionisie Ecl ziarh dasc(ăl) slovenesc, anno Domno 1816. Arhivele Olteni amin, şi să avem a le face şi cărţi domneşti şi pen­ pag. 231—34, publicat de Al. Bărcăcilă. tru mare credinţă ne-am pus şi peceţile şi am scris eu Stoichiţa logof. în luna Iunie 11, leat 7125 (1617). 8. Arhivele Statului Craiova, Condica Mănăstirii Govora, filele 1617 (7125), Iunie 4. 395— 396. "Zapisul prin care jupînesele Anca şi Maria, fe 9. lui Cioclan la deal, pînă în drumul Mocanilor. De acolo pînă în copăcel în jos şi din Copăcel pînă în 1618 (7126) Ianuarie 9 Tirgovişte. gura Zăieştilor şi Criva pînă în apa Jiului. Porunca lui Alexandru Iliaş Voevod, prin care Şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea întăreşte mînăstirii Coşuna şi călugărilor, stăpînirea bătrînului Alexandru Voevod şi a M'hnii Voevod, peste satul Săcuiul cu siliştea Bucoviciorul. făcute cu mare blestem, cînd au fost cursul anilor Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Voevod la leat 7096 şi cartea răposatului arhimitropolitul domnu a toată Ţara Rumînească, feciorul marelui şi chir vlădicăi Evthimie de închinăciune. Şi au fost prea bunului răposatului Iliaş Voevod, dat-am dom­ tot ţinut călugării dela sfînta mînăstire ce iaste zisă nia mea această poruncă a domniei meale sfintei şi mai sus moşie pă hotarul cel bătrîn cu bună pace, dumnezeeştii mînăstiri care iaste dela vale de Cra­ iar cînd au fost acum în zilele Radului Vodă, fe­ iova şi se chiamă Coşuna, unde iaste hramul_ sfan­ ciorul Mihnii Vodă, iar un om anume Novac din ţului arhiereului şi făcătoriului de minuni Nicolae Vîrîţi, el au fost trecut preste hotarul satului Săcu- şi sfinţilor şi dumnezeeştilor călugări cîţi sînt lăcui- iului, peste hotarul cel bătrîn în lung din fîntîna tori întru acea sfîntă mînăstire, ca să he lor satul Teiului, pînă în vadul Focşei. Iar cînd au fost acum Săcuiul si săliştea du preste apa Jiului, care să în zilele domnii meale, iar călugării dela sfînta mî­ cheamă Bucoviciorul, tot satul şi cu tot hotarul. năstire, ei s’au sculat cu pîră înaintea domnii meale Pentrucă acest sat şi săliştea au fost dela moşii ju­ de faţă cu Novac pentru acest hotar Sâcuiului ce pînesei Slavnei şi dela fii-sa Stanca din Bratovoeşti. l'au fost împresurat Novac. Deci văzînd domnia Iar când au fost acum în zilele bătrînului şi răpo­ mea le-am dat megiaşi 6 boiari pe răvaşul domniei satului Alexandru Voevod, tatăl Mihnii Vodă, iar meale la mijlocul lor anume: din Gaia Iscrul logofăt jupîneasa Slavna şi cu fii-sa Stanca, laie au lost şi din Mă eşti Radul şi din Dîlga Mihăilă Stan închinat aceaste sate ce sînt zise mai sus Săcuiul şi vătaful şi din Popînzăleşti Gură Dulce şi iar din săliştea Bucoviciorului la sfînta mînăstire ce iaste Dîlga Aga şi le-am dat carte dela părintele vlădica zisă mai sus, de a lor bună voie. Şi înaintea domnu Luca făcută cu afurisanie ca să caute şi să adeve- meale ca să fie lor veacinică pomenire şi părinţilor reze cu dreptate pentru acest hotar satul Săcuiului lor, iar sfinţilor şi dumnezăeştilor părinţi de hrană al sfintei mînăstiri şi să umble şi să îndrepteze. Şi şi s’au scris iale la sfîntul pomeanec la sfînta Fros- au umblat pe aceastea seamne bătrîne ce sînt mai camidie, să se pomenească numele lor şi ale pârin: sus zise, boiarii şi cu alţi megiaşi împreună şi aşa ţilor lor şi a tot neamul lor. Şi seamnele aceştu au aflat cu sufletele lor cum că Novac au fost trecut moşii să ştie hotarul din apa Jiului, gura Sasului şi peste acest hotar bătrîn din fîntîna Teiului pînă în pe matca Sasului dirept comoară pre calea ţiga­ Balta Rătunda şi pe Şuviţa Bondrei (sic) dreptul nului pînă în drumul Seacăi şi de acolo laplacul Bălţii, pînă în vadul Focşăi, atîta au fost împresu­ Purcăreţilor şi dela lacul Purcăreţilor in lacul 9 \u*te rat Novac moşia mînăstirii şi şi-au fost fâcut No­ şi din lacul Ciutei în fîntîna Teiului şi din fintina vac pă moşia mînăstirii casă şi cu vie împrejurul Teiului drept în baltă Rătundâ la vale, pe şuviţa casei, iar după ce au rămas pă Novac călugării i au Bobrei (sic) drept în vadul Focşei şi din vadul to c - spart casa şi via, căci că au rămas Novac de leage şei în apa Jiului şi pă apa Jiului in sus pînă m şi de judecată înaintea acestor boiari ce sînt zişi Plopuleţ şi în padina Cioroiului drept valea ^P ui­ mai sus daţi de domnia mea. şorilor şi pînă în capul tufelor Albului şi in fintina Drept aceia şi domnia mea am dat sfintei mî- năstiri ce iaste zisă mai sus ca să-şi ţie moşia pă dereptu prin Grindul cu mărăcinii. De acolo pre în hotarul cel bătrîn, precum au ţinut încă mai dena- piscul Marmurilor, de acolo pre în măgura cu stu- inte vreame de către nimenea neclâtit peste zisa pini, deacia în dereptu la măgura de preste în dru- domniei meale. Şi aceştea sînt boiarii domniei meale mulu Diiului, de colo la măgura cu pietrişul la piscu, sfeatnici: jupan Dumitru vel ban ot Craiova, jupan de acolo pre dinsus de calea Hurezilor 2 rîndure de Vintilă vel vornic, jupan Nica veliogofăt şi Stoica agre de locure, de acolo în dereptu la Ciuta, unde vel vistier şi Pătruşi vel spătar şi Gorgan vel stol­ se lovescu hotarăle cari vinu dela baltă dimpreună nic şi Lamba vel comis şi Mîrzea vel postelnic. Şi cu ceale dela Jîiu, prinu vîrful cîmpului alăturea cu am scris eu lepădat logofătul, din scaunul oraşului hotarul Comoşteanilor pînă iar să împreună cu a lu Nidienilor. Aceasta am scris ca să se ştie. Tîrgoviştu. Ghenar , z ih Uaţ 7126 (1618)_ Pis Aprilie 20 dni. Leat 7126 (1618). Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi | p. | (ss) Eu Gorgan stolnicul. Bucovăţul Nr. 722, filele 687.90.

| P - 1 (ss) Eu Mateiu peharnic. 10. Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Documentele 1618 (7126), Aprilie 20. Mînăstirii Hurez, Pachetul 13, Documentul l original. Cartea de hotărnicie a lui Gorgan stolnicul şi Mateiu paharnicul, prin care se precizează semnele hotarelor satului Marmurile, despre Nedeia. f Să să ştie semnele hotarului a satului Mar- murilor de cătră Nidia, pri unde iaste pre cum am căutatu şi am adivîratu cu oamini bum şi bătmu cari au ştiut seamnile hotarîlor, cîndu am tost MB Gorganu stolnicul şi Mateiu păharnicul, cîndu am căutat seamnile hotarălor a satilor de pre baltă ca- răra pre unde mirgu hotarăle şi am făcutu şi scri­ sori la fieşticari sat să să ştie seamnile hotarăio

aşijderea şi la satul Marmurile d e s p r e Nedeia, den malul Dunării în dereptu pri măgurile Lupului, pr în gîrle în bălţi, de acia prin capul Ucibucului,cjc acolea Îq dereptu pre în capul Ţincuşilor de aco în dereptu la câmpu pre în Băşicuţă, alăturea măgura lu Rade, pre dinsus despre Marmure, acolea în dereptu prin Grindu despre Mar * pînă unde să împriună calea Marmurilor cu Comoşteanilor, iar pre dinsusu despre M âceşax, Calul Dunării direptu pre măgura cu Donul, prin Grindul înfundatie deci pre in lopoliţe jumătate, nici de cum. Iar după aceia după moartea lui Barbul postelnicul, unchiul lui Hamza, iar Hamza fiul lui Vădislav, lui i s’a părut cu nedreptate pen­ tru aceste sate mai sus zise. Deci cînd fu acuma în zilele domniei mele el, Hamza, a venit la pîră cu DOMNIA LUI GAVRIIL MOVILĂ jupîneasa Stanca, jupîneasa lui Barbul postelnicul, 1618 Iulie — 1620 Iulie şi cu Hamza, fiul jupînesei Stancăi şi cu nepoţii ju­ pînesei Stancăi, fiii lui Danciul împreună, ca să se 1. pîrască pentru satele Tîrgul Gilortului şi satul IVIo- 1619 (7129), Ianuarie, Tîrgovişte. goşanii şi satul Vrătopul din cîmp. Iar cînd a fost în urmă nu s’au pîrît, ci au fost căzut la pace şi Gartea lui Gavril Movilă Voevod, domnul Ţării s’au împăcat şi astfel s’au întocmit: cum ca să ţină Romîneşti, prin care întăreşte stapînirea lui Hamza, Hamza, fiul lui Vădislav, singur satul Bezdina tot fiul lui Vădislav, peste satul Bezdina şi cu partea din cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu toată partea soţul Urzica din Doljiu. din Urzica, veri cîtă se va alege; iar jupîneasa Stanca f Cu mila lui Dumnezeu, Io Gavnl Moghilă, jupîneasa lui Barbul postelnicul şi cu fiul ei Hamza voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul ma­ şi cu nepoţii ei, fiii lui Danciul, apoi ei să ţină sin­ relui şi preabunului răposatului Io Simion voevod, guri satul Tîrgul-Gilortului tot cu tot hotarul şi cu dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele toţi vecinii şi satul Mogoşanii tot şi cu toţi vecinii, lui Hamza, fiul lui Văd.s av, şi cu fin lui c.ţ Dum­ cîţi se vor afla, şi a rămas satul Vrătopul să fie al nezeu îi va dărui, ca să-i fie lu. satul Bezdina ttţ jupîneasei Stancăi şi al fiului său Hamza pen­ cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, şi tru aceea cheltuială, care a fost cheltuit-o Barbul partea din Urzica toată, pentrucă aceste sate ce s au postelnicul, unchiul lui Hamza. zis mai sus, au lost bătrîne şi drepte moşii de moş­ Şi s’au îmocmit ei de a lor bună voe şi dinain­ tenire de strâmoşie ale lui Hamza, fiul lu. V ă ^ s'“v' tea lui jupîn Ventilă dvornicul, şi din Pade Stanciul dela părintele său. Şi a test avut Hamza şl m alte postelnicul, din Măldăreşti Tudor comisul, şi din sate părţi de moşii, însă în satul Tirgu-G.lortulu. Lumaş Drosul postelnicul, şi Pădure din Săcuiani, jumătate de sat şi din satul Mogoşann iar şi Danciul din Uscaţi, şi Manea logofătul din Mi- şi din satul Vrâtopul, din cîmp jumătate. Ş. a lost hăeşti, şi Andronie din Albeni, Ion din Frumuşei, şi inut Hamza cu unchiul său Barbul Benga pos.el Dumitru din Bălcin, şi Pătru din Vîlcăneşti, şi Ra­ „icul totul pe în două. Iar după aceia unchiuUsău dul din Bucureşti; şi astfel s’au întocmit ei dinain­ Barbul postelnicul, cît a lost el m viaţă, după moar tea acestori boeri, cari s’au zis mai sus şi dinaintea tea fratelui său Vădislav el a fost oprit satele Tirgu- domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisurile Gilortului tot, şi satul Mogoşam. tot şi satu Vt - dela aceşti boeri, cari s’au zis mai sus, la mîna lui topul tot, şi aşa a fost zis unch.ulu. său Barbul po» Hamza şi la mîna jupînesei Stancăi şi a fiului ei telnicul, cum că a fost cheltuit nişte aspri pentru Ham za şi s’au întocmit ei, precum scrie mai sus. aceste mai sus zise sate şi n a voit si dea Bartoa Drept aceia am dat şi domnia mea lui Hamza, ca postelnicul şi nepotului său Hamza să albă parte: ^ să-i fie lui satul Bezdina tot cu tot hotarul şi păr­ ţină şi el din Tîrgul Gilortului jumătate şl d.n satul ţile din satul Urzica toate cu toţi vecinii, cîţi se Mogoşani jumătate şi din satul Vrătopul den cîmp vor afla, să-i fie lui de moştenire şi în ohabă lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi de către dovanul cum că nu pot ei să biruiască atîta nevoie nimeni să nu se clintească, după porunca domniei şi le-au perit lor atîtea bucate, iar ei singuri de a mele. Iată şi martori aşează domnia mea: jupan sa bunăvoie s'au vîndut lui Daniil călugărul să fie Enache vel ban Craiovenesc, şi jupan Ivaşco vel rumîni, de le-au dat asprii călugărul să fie rumîni, dvornic şi jupan Papa vel logofăt şi jupan Mechiu de le-au dat asprii gata 24.000, asprii de argint şi vel Vistier şi jupan JVLiho vel spătar jupan Mi- au plătit birurile lor şi năpastea, iar cu 20 000 de halachi vel stolnic şi jupan Grigorie vel comis şi asprii a zeace oameni de năpăşti din visteria dom­ jupan Vladul vel paharnic şi jupan Nicula vel niei lui. Şi multe biruri de năpăşti au plătit lor postelnicu şi ispravnic Papa vel logofăt. Şi am scris atuncea în zilele lui Mihail Voievod. Deci după eu Stanciul în scaunul de cetate Tirgovişte, luna aceia Daniil călugărul, el singur au dat şi au miluit Ghenarie... zile, dela Adam pînă acum cursul anilor, pe sfînta mînăstire, ce s’au zis mai sus cu acest sat în anul 7127 (1619). . cu tot şi cu toţi rumînii să-i fie lui veacinică po­ t Io Gavril Voevod, din mila lui Dumnezeu domn. menire şi s’au îngropat trupul lui acolo la sfînta (ss) Gavril Moghila Voevod. mînăstire. Iar într’aceia călugării dela sfînta mînăs­ tire deaceia au văzut cum că iaste stătătoriu şi dă 2 . moştenire acest sat sfintei mînăstiri, iar ei s'au sculat de au mersu la Mihail Voevod de s'au rugat pen­ 1619 (7127), Aprilie 17, Tirgovişte. tru aceşti 10 oameni de năpăşti şi i-au ertat şi au Porunca lui Gavriil Movilă Voevod, prin care în­ scos Mihail Voevod aceaste năpăşti dela catastifu tăreşte mînăstirii Coşuna de lîngă Craiova, părintelui din visteria domniei lui pentru sfînta mînăstire. Serghie şi călugărilor, dreptul de stâpînire peste satul încă după aceia acest sat şi aceşti rumîni din Radovan cu tot venitul şi cu toţi rumînii. Radovanul, ei nu s'au lăsat să fie rumîni cu pace sfintei mînăstiri, ci s’au sculat şi atuncea în zilele Cu mila lui Dumnezeu, Io Gavriil Moghila Vo­ lui Mihail Voevod de au mers cu multă pîră şi cu ivod şi domn a toată Ţara Rumînească, feciorul şutuliri cu călugării dela sfînta mînăstire prin Ţara marelui şi prea bunului Simeon Moghilă Voivod, Ungurească la Făgăraş şi la Beligrad înnaintea lui dat-am domnia mea această poruncă a domniei Mihail Voevod. încă după aceia şi la Ţara Moldo­ meale sfintei şi dumnezăeştii m î n ă s t i r i ce să vei au mersu rumînii din satul Radovanul cu călu­ numeşte Coşuna de lîngă Craiova, unde iaste hra­ gării de s’au pîrft toţi de faţă. Şi aşa pîrîia rumînii mul sfîntului arhiereu de minuni făcătoriul Nicolae cum că nu s’au vîndut ei de a lor bună voie să fie al Miralichiei şi părintelui Serghie şi ieromonaşilor rumîni ci le-au făcut silă Tudorache banul de le-au şi fraţilor care lăcuiesc într'acel sfînt lăcaş, ca să-i dat numai 6.000 de aspru. Iar de aceia călugării ei fie satul Radovanul, tot cu tot hotarul şi cu tot ve­ au mărturisit înnaintea lui Mihaiu Voevod cu ju­ nitul şi cu toţi rumînii şi cu viile de pretutindenea, pan Nica vistier, încă au şi jurat pe sfînta Evan­ din hotar pînă iar în hotar, pentrucă acest sat ce ghelie cum că ştie şi ei că s'au vîndut acest satul s’au zis mai sus, mai de nainte vreame ei au fost Radovanul lui Daniil călugărul de a lor bunăvoie judeci; iar după aceia cînd au fost în zilele lui Mi­ şi au luat ei săteanii atîţia asprii precum am zis hail Voivod, iar satul Radovanului au căzut în spa­ mai sus 24.000 de sprii de argint şi pă năpăştii 100 tele lor multă nevoie şi sărăcie pentru năpastea de ughi făr de alte dăjd u de biruri care au plătit aceştia biruri. Iar după aceia deaca au văzut ei, satul Ra- ce s’au zis mai sus. Deci au rămas satul Radovanul de leage şi de judecată dinnaintea lui Mihaiu Voe­ vod ca să fie ei rumîni sfintei mînăstiri. Deci de atuncea pînă acum tot au stăpînit sfînta mînăstire acest sat cu toţi rumînii, cu bună pace. Iar cind au fost fost acum în zilele domnii meale, iar satul Ra­ dovanul ei s’au sculat toţi de au venit cu pîră în­ naintea domnii meale cu călugării dela sfînta mînâ- stire. Şi aşa pîrîia şi precum au fost pîrît şi înnain­ tea lui Mihaiu Voevod cum că nu s'au fost vîndut ei de a sa bună voie, că le-au fost făcut silă Tudo- rache banul. Iar> într’aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre leage cu toţi cin­ stiţii dregătorii domnii meale şi am văzut însumi domnia mea şi am cetit muite cărţi de cumpărătoare şi de pîră dela M ihaiu Voevod, cum că au fost ju­ rat jupîn Nica vistier pe stînta Evanghelie înnain­ tea lui Mihaiu Voevod precum au fost ei atuncea cînd s’au fost preţuit satul Radovanul cu Daniil călugărul şi cînd au luat toţi asprii deplin precum s'au zis mai sus şi precum au fost rămas aceşti ru­ mîni din Radovan de leage, din naintea lui Mihai Voevod. • Drept aceia şi domnia mea am văzut însumi cum că umblă aceşti rumîni cu şutuliri şi nu pot călugării să se odihnească de către aceşti rumîni. Drept aceia i-am scos însumi domnia mea din divan pre aceşti rumîni cu rea ruşine şi însumi i-am băgat şi în temniţă şi după aceia i-am scos domnia mea de i-am bătut pre ei înnaintea divanului foarte mult şi au rămas aceşti rumîni de leage şi de jude­ cată dinnaintea domnii meale, cum ca să fie ei iar rumîni sfintei mînăstiri precum s'au fost vîndut şi precum au fost ei pînă acum. Drept aceia am dat şi domnia mea sfintei mî­ năstiri ca să fie satul Radovanul tot cu tot hotarul de pretutindea şi cu toţi rumînii, ca să fie de moş­ tenire şi ohamnici şi de nimenea să fie neclătit peste zisa domnii meale. Că iată şi mărturii am pus dom­ nia mea: jupan Ianache vel ban al Craiovei i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Papa vel logofăt i jupan M O N O G R A M A J U D EŢULU1 D O L J

TIPĂRITĂ s u b î n g r i j i r e a D -L U I D R . c. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR Directorul Arhivelor Statului, al Institutului de Istorie National* şi al Muzeului Regional al Olteniei din Craiova

SECRETAR DE REDACŢIE

P r . D . B Ă L A Ş A

APEL

Rugăm pe toţi cititorii noştrii a ne semnala toate lipsurile, dlndu.ne în acelaş timp sugestii şi colaborînd Ia înbogăţirea materialelor monografice de tot felul ce'urm ează a vedea lumina (iparului sau a fi folosite în redactarea Monografiei. Astfel rugăm a ni se trimite toate informaţiunile privitoare la numirile de locuri şi oameni pomenite în documente, statistică şi folklor. Rugăm apoi a ni se semnala locurile şi aşezările istorice şi arheologice, trimiţîndu=mi.se documente istorice, hotărnicii, planuri de moşii, legende, amintiri, tradiţii, culegeri de folklor şi ori ce fel de date privind pămîntul şi locuitorii Doljului. Cei ce doresc a colabora la culegerea datelor necesare întocmire! acestei monografii, sunt rugaţi a intra direct în cores» denţă cu- noi, spre a ii se trimite chestionare ce urmează a fi mplectate cu datele cerute. întreaga corespondenţă, va fi îndrumată pe adresa D-lui Dr. S. Nicolaescu-PIopşor, Arhivele Statului, Craiova. MONOGRAFIA JUDEŢULUI DOLJ

CU O P R E FA Ţ Ă DE D-L GENERAL IOAN N. PETRESCU PRBFEOTUL JUDEŢULUI DOLJ

TIPÂRITĂ sub îngrijirea d-lui Dr. C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR ----o----

IZVOARE ISTORICE VO LUMUL II PARTEA m-« DOCUMENTE

APARE IN

OLTENIA DOODMENTE « CERCETĂRI o CULEGERI ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALA. REGIONALA ORAIOVA

CRAIOVA „O L T E N 1 A "

DOCUMENT E - CERCETĂRI CULEG E RI

CARTEA Vlll-a PARTEA Ill-a

ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALA, REGIONALA CRAIOVA Revista înscrisă în registrul publicafiunilor periodice al Trib. Dolj la Nr. 1/940 şi autorizată de CENZURA MILITARĂ, Serviciul Central, cu Nr. 370 din 21 Iunie 1940. Trei fascicole a 64 pagini alcătuesc o carte, care va avea copertă, tablă de materii şi indice.;

R e d a c ţ i a ş i A d m l n l s l r a j l a : ARHIVELE STATULUI

Direcţiunea Begio.aU (M ova.^ ^ & $ n i c 0 l A e s c u . p l 0 p Ş0R

Secretar de Redacţie, Pr. D. BĂLAŞA Casier, Maria Petrescu

Colaboratori: Bă/aşa, Preot D„ Craiova; Bălaşa, Pr. Ion, Craiova; Bărcăcili, Prof. AL, Turnu-Severin; Câncea, Ioan V., A rhivar ajutor la Arhive e Statului din Craiova; Ciauşanu, Preot G. F C raiova; Costescu, Prof. C. Craiova; Dinculescu, Prof. N. G., fost Director al Arhivelor Statului din Craiova; Findescu, Preot /., Cornu Dolj; Iliescu, Octavicin O., Craiova, Mândroceanii, Arhivar principal la Arhivele Statului din Craiova ; Mazmca, Preot Ioan S„ Amârăşti-Romanaţi; Metzulescu, Dr. Aurel, Craiova, Neda, Prof. Ioan M., Bucureşti; Nicolăescu-Plopşor, Dr. C. S., Directoru Arhivelor Statului din Craiova; Paleologu, V. G., Corlate Dolj; Petrescu, Maria /., Arhivar la Arhivele Statului din Craiova; Popescu-Cilienl, Pri.; Stănică, Preot Constantin, Orodel Dolj; Şucu Ion, Arhivar Arhivele Sta­ tului, Bucureşti; Vincenz, Arhitect A., Craiova.

Abonamentul la cartea Vlll-a este de lei 500 Manea vel vistier i Mihai vel spătar i Mihalache vel stolnic i Grigorie vel comis i Vlad vel pahar­ nic i jupan Nicolae vel postelnic i jupan Papa vel logofăt. Şi eu Neagoe legofât am scris în cetatea Tîrgoviştei. Aprilie 17 zile, leat 7127 (1619). Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Căluiul şi Bucovăţul Nr. 722, filele 657.760.

3. 1619 (7128), Decemvrie 4. Gaoril Moghilă Vodă întăreşte jupînesei Ancăi a Iui Pătru logofătul din Goeşti, stăpînire peste tot satul Goeşti, cît a cumpărat Pătru logofătul. Cu mila lui Dumnezeu, Io Gavril Moghilă vo­ evod şi domn, dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupînesei Ancăi / a lu Pătru logfetl ot Goeşt(i) ca să i fie satul Goeşti, cît a cumpărat Pătru logfetl / den cîmpu şi den pădure şi den uscat şi den apă şi cu rumînii cîţi se voru / alege păntru că acest sat fost-au cumpărat Pătru logft. încă den zilele lu Şărban Voevod / şi tot l-au ţinut cu bună păci; iar cînd au fost acum în zilele domnii meale, ei au / venit cu pîr naintea domnii meale cu Pătru logft. şi aşa pîrîia naintea domnii meale / cum nu şe-au vîndut ei lu Pătru logft. de bună voe ci le-au făcut silă ; deci domnia mea / le-am dat 12 megiiaş pre răvaş domneşti să jure cum nu se-au vîndut ei de a lor bun / voe, ci le-au făcut Pătru logft. sil. Deci cînd au fost la zi şi la soroc, ei nu ş'au / putut aduce legea să jure, ci au venit cu Pătru logft. naintea domnii meale şi au / zis să le schimbe legea. Intrăciaia lu Pătru logft. (ia venit) moarte şi n’au / apucat să le schimbe legea, iar cînd au fost acum jupîneasa lu Pătru logft. ia au / venit şi i-a sorocit ca să vie să le schimbe legea sau să-ş aduc leagea cia dentîiu / să jure; deci ei nici au venit să le schimbe leagea nici ş'a adus leagea cia dentîiu / să jure. Drept aciaia am dat domnia mea jupîneasăi Ancăi a lu Pătru logft. săi ţie / săi fie rumîni, cum au fost şi mai denainte vreame şi de niminilea / opreai să nu aib preste cartea domniei meale ; iar ei de vor avea vre o strîmbătate I să vi^ de faţ naintea domnii mele, într’alt chip să nu fie după cu- vîntul domnii meale şi însumi domnia mea a zis. Scris luna Decemvrie 4 zile, anul 7128 (1619). Monograma mică cu roş. Pecete mijlocie aplicată în faţă cu DOMNIA LUI RADU MIHNEA VOEVOD tuş, căzută. Nu este semnătura Domnului. Muzeul Gorjului. Gh. Ghibănescu, Surete şi Isvoade, pag. 190. 1620 August—1623 August. 1. 1621 (7129), Iunie 7. .- P.orunca . Rradu lih n e a voevod, prin care în­ tăreşte părintelui loan egumenul şi călugărilor dela ™maJ[rea Turna™ dreptul de stăpînire asupra unei jumătăţi din balta Biştreţul.

A* JCU “ 'la lui Dumnezeu» Io Radu voevod şi domn dă domnia mea această poruncă a domniei mele pă­ rintelui loan igumenul şi cu alalţi călugări cari lă- cuesc in sfinta mînăstire din Tismana, ?e este hra­ mul cinstitei Adormiri a Născătoarei de Dumnezeu Z t V CU iCart-ea domniei mele să ţie din toată balta Bistreţului jumătate, şi din baltă şi din cirmă şi din tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai sie nîn^ î ’ P 8ă P°văci*a Pînă ^ Măceş şi pînă in G irla Repede,J n cit ţine toată balta Bistre- ţului jumătate pentru că această baltă este bătrînă şi dreaptă a sfintei mînăstiri miluită de alalţi domni ce au tost mai dinainte vreme şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrîni făcute de milă, cum să fie moşia sfintei mînăstiri. Drept aceia şi domnia mea am întărit şi am făcut cartea domniei mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie toată balta Bistreţulm jumătate şi de niminilea opreală să nu aibă înaintea cărţii domniei mele. Drept aceia şi voi vameşilor care sînteţi la acea baltă, în vreme ce veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să căutaţi nimic voevod feciorul Radului voevod şi cartea răposatului moşul domniei mele Alexandru voevod, cînd au fost să nu le opriţi din ce se va cădea a sfintei minăs- cursul anilor 7080 cum să fie moşie sfintei mînăstiri. Iar tiri, ci să aveţi a împărţi tot în două dintr aceia cînd au fost acum în zilele domniei mele igumenul baltă cu stînta mînăstire, şi mai mult val să nu fie Ioan, el au avut pîră înaintea domniei mele în Di­ înaintea cărţii domniei mele şi intr alt chip să nu vanul cel mare cu vameşii dela Diiu, şi s’au pîrît fie după zisa domniei mele şi singur.am zis dom­ de faţă, pentrucă au fost această baltă împresurată nia mea. de alţi oameni jumătate. Deci pîrăia vameşii cum Scris-am eu Stoica. ţin călugării din baltă a patra parte. într’aceia dom­ Iunie în 7 zile anul 7129 (1621). nia mea, am căutat şi am judecat pre drept şi pre lege cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele, şi am Io Radu Voevod (L. P). , adeverit domnia mea cum au ţinut călugării din toată Eu Costandin Postelnicu. balta jumătate. Drept aceia şi domnia mea, încă am Arhivele Statului Craiova, Condica Minăstirii Tismana III, întărit şi am făcut cartea domniei mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie din toată balta Bistreţului filele 677— 678. jumătate şi de nimenea val sau opreală, să nu aibă 2. înaintea cărţii domniei mele. Drept aceia şi voi va­ meşilor carii veţi fi la această baltă, încă să căutaţi 1622 (7130), Ianuarie 13. nimica să nu le opriţi din ce va fi venitul mînăstirii Porunca lui Radu Mihnea voevod, prin care• în­ şi să aveţi a împărţi tot în două dintr'această baltă tăreşte mînăstirii Tismana, părintelui egumen Ioan şi cu sfînta mînăstire. Şi mai mult val să nu fie îna­ călugărilor, dreptul să stăpineasca ]umatate din balta intea cărţii domnii mele şi să-şi ia partea cum scrie Bistreţului cu veniturile cuvenite. mai sus. Şi într’alt chip să nu fie după zisa domniei mele. Şi singur am zis domnia mea. Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod şi Am scris Lepădat, luna Ghenarie 13 zile, anul domn dă domnia mea această poruncă a domniei 7130 (1622). mele sfintei şi dumnezeeştii mînăstiri ce să numeşte Tismana, unde e s t e hramul cinstitei Adormiri a Năs­ Io Radul Vovod. cătoarei de Dumnezeu şi părintelui igumen Ioan, ca Eu Necula vistier. (L. P.). să fie volnici călugării cu această carte a domnu Arhivele Statului Craiova, Condica Mînăstirii Tismana, filele mele să ţie din toată balta Bistreţului jumătate >i 679-681. din baltă şi din cîrmă, şi din părpure delacară şi 3. din tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai dinainte 1622 (7130), August 6. vreme pre semne bătrîne, însă din Gîrla Repede dirept Covâciţa pînă în Măceş cit ţinetoatăbalta Zapisul Neguitei lui Grama din Almăj la mîna Bistreţului jumătate, pentru că această baltă es ficelor sale Stana şi Neacşa, pentru a stăpîni frăţeşte b ă S ă i dreaptă d= moşie a sfintei mînăst.r. m.lunâ satul Halmâjul. de alţi domni bătrîni ce an fost ma. dma.nte vreme Eu Neguita (sic) jupîneasa Gramei din Halmăj, şi am văzut domnia mea ş. cărţ.le altor domn. b scris-am acest zapis al meu ca să fie la mîna fici trîni făcute de milă şi cu mare blestem. Car tea r- mele (lipseşte numele) şi la mîna fie-mea Stana şi posatului Dan voevod feciorul Radului voevo^ci au fost cursul anilor 6894 şi cartea răposatului Mircn la mîna fie-mea Neacşei... că am avut satul Halmăjul că l-am lăsat domnia mea acest sat să fie num; împreună cu soţul meu Grama, însă cumpărat dela pre seama oamenilor patriarhul, iar alt nimenile Şerban vodă... D upă aceea noi l-am fost dat fici treabă în sat să n aibă. Că cine va învălui rumîn noastre Dumitrei cînd au fost după Hamza logofătul sau dobitocul lor fără ştirea domniei meale să aib de l-am dat zestre... iar după aceea feciori nu i-au a da domniei meale 500 de galbeni şi avea certar dat D-zeu... ci l-am tot ţinut... şi pînă au fost după cu 500 de toige derept aceaia şi tu, Stanciule, pos Lamba din Şitoaia şi după moartea Lambei încă tot de Dlăga încă să cauţi de acum foarte să te fereş l-au ţinut... pînă la vremea de moartea ei, iară cînd de sloboziia părintelui Patriarhiul, nimica să nu îr au fost la moartea ei, ea şi-a chemat surorile ei ce vâlueşti nici tu, nici feciorii tăi, nici să aibă opreai sînt mai sus scrise, de le-au dat satul Almăjul... rumînii de pre în păduri ce să-şi taie leamne de fo iar cînd au fost după moartea fici noastre Dumitrei, unde vor afla ori fie în ce pădure, că cine îi v eu cu soţul meu Grama, iar am dat satul Almăju... opri certare va avea. Aşişderea care boiari s'a fetelor noastre ce sînt mai sus scrise... iar cînd au oamenii lor sau slugnle domniei meale vor mearg fost după moartea soţului meu Gramei şi după moar­ fără ştirea domniei meale să învălueaască satul pă tea fetei noastre Dumitrei, eu Neguita aşijderea am rmtelui Patriarhul să fie volnici săteanii şi oameni dat fetelor mele ce sînt mai sus scrise satul Almă- sfinţiei lui cu această carte a domniei meale să- jul... însă am dat şi am fâcut acest zapis pînă sînt bată şisă-i trimiţă aicea la domnia mea. Derep eu vie... ca să mi-1 împartă satul frăţeşte, ca să nu aceia şi voi rumînilor şi voi ispravnicilor ai părin aibă pîră în urma noastră una cu alta. [Urmează telui Patriarhul încă să căutaţi să nu faceţi ceart; blestem]. August 6 văleat 7130 (= 1622). fără lucru cu vecinii voştrii, că apoi şi voi încă veţ Arhivele Olteniei, VIII p. 3. I. C. Filitti, Condica Poenarilor avea certare. Că aşa iaste învăţătura domniei meale Almăjani. Inaco da neast poreci gospodsvomi. I is san reci gosposvomi. 4. PisuG herghiţaM esita Oh. 28 dni, văleat 7131 (1622) Io Radul Voevod Milostieiu Bojieiu gospodinu. Ucii 1622 (7131), Octomvrie 28. vel postelnic. Porunca lui Radu Mihnea voevod prin care tran­ (ss) Io Radul Voevod. sforma satul Şegarcea în slobozie pe seama Patriar­ hului Chirii dela Alexandria Arhivele Olteniei II, p. 124, publicat de N. G. Dinculescu. Milostieiu bojieiu Io Radul voevod i gospo- dinu, davat gospodstvomi siiu poveleanuu gospod'- stvomi, satului Şegarcea de în judeţul Doljul, care iaste slobozia ci(n)stitului şi prea luminatlui pă­ rintelui Chirii Patriarhului ce au fost dela Alexan­ drie ca să fie în pace şi slobod de toţi boiarii şi mari şi mici şi de slugile lor şi de toate slugile do­ mniei meale şi de toţi oamenii de nimenilea val sau bîntuială să n'aibă, nici rumînii, nici dobitocul lor să nu se tragă pentru alţii, ce să fie în pace pentru 2. 1625 (7133), Iunie 23. Cartea Măriei fata boiariului Pîrvu al Craiovei şi a fiului său Mareea, la mîna lui Stănilă din Runc şi a lui Mlaj din Almăj, pentru moşia Almăj. Scris-am jupîneasa Maria fata (sic) banului DOMNIA Pîrvului al Craiovei şi jupîn Mareea feciorul jupî­ nesei ce s'au scris mai sus... această carte acestor LUI slugi pe anume Stănilă din Runc şi altă slugă Mlaj ALEXANDRU COCONUL VOEVOD din Almaj. ce i-au miluit aceşti boiari ce s'au scris mai sus dela ai lor moş (sic) pe nume Sieuş (sic) ; 1. (loc alb) ; iară să se ştie cum este hotarul de Almaj... Şi mărturie este pîrcălabul Rîca din Şitoaia şi Marsan 1625 (7133), Aprilie 16 din Şitoaia şi Vitomir şi Cozmo şi Stan din Pleşoi Scrisoarea egumenului Serghie dela mînăstirea şi Drăguţ din Şitoaia şi Pîrvul din Romîneşti şi din Coşuna la mina egumenului Gligorie dela mînăstirea Almăj Ion şi Fulga din Dragomireşti şi din Runc Jitianu, pentru vînzarea unei funii din Iamnic. Ariboşu şi cu fiu său Radu ! Iunie 23 leat 7133 (1625). Vă ima Oţia i Sina i Stago Dha. Amin. Arhivele Olteniei VIII. p. 2 — 5. I. C. Filitti, Condica Poe» Scris am eu egumenul Serghie dela sfînta mînăs­ narilor Almăjani. tire dela Coşuna, cu toţi fraţii şi cu tot soborul să să ştie cum au avut sfînta mînăstire o funie de locu 3. în sat, în Iamnicu; însă funia cît a fost a Jîpei. 1626 (7135), Septemvrie 2, Bucureşti. Deci Jîpa au miluit pre această sfîntă mînăstire ca să-i fie lui pomană în vecie, şi o au miluit la vreame Porunca lui Alexandru Coconul voevod, către de moarte; iar cînd au fost acuma la vreamea-mi năstavnicul mînăstirii Tismana părintele Serghie epis­ de moarte, în zilele lui Alexandru vodă, feciorul copul, prin care îi îngăduie să populeze siliştea Cclu- Radului vodă, noi ne-am tocmit cu egumenul Gli­ gâreani cu oameni străini, slobozindu-i de bir şi de gorie dela sfînta mînăstire dela Jitian de a noastră toate dăjdiile şi slujbele către ţară. bunăvoe şi o am vîndut şi noi această funie ce iaste mai sus scrisă cu aspri gata 8.000. Şi mărturii încă Milostieio Bojieio, Io Alexandru voevod i gos­ am pus pe Iscrul vornicul şi Saula şi Sionca pîrcă- podină sînâ pocoinomu Io Radul voevod, davat labi ot Craiova i Mitrea, feciorul Stanciului postel­ godspodsvomi sie povelanie gospodvomi părintelui nic ot Dălga i Lanba neguţătoriul i Dobre judeţul Serghie, episcopul Mucaceschi, năstavnicul mînăstirii i Neagomir judeţul i Pană cel Gros. Tismana hram Uspenie Boiţe, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale, de să strîngă oameni Scris-am eu Novac. striini pre siliştea mînăstirii anume Călugâreani(i) M esiţa Aprilie 16 zile, leat 7133, (1625). de în judeţul .... cari vor pohti să lăcuiască pre Oltenia IV, p. 60, publicat de N. Plopşor. această ocină a mînăstirii măcarâ sărb, măcarâ ar- bănaş, măcarâ grec, măcarâ ungurean, măcarâ mol­ şi călugărilor, dreptul să stăpinească jumătate din Balta dovean, măcarâ armean, să se apuce de locu şi de Bistreţ, luînd şi vama cuvenită. hrană să fie de posluşanie sfintei mînăstiri pentrucă această silişte de sat rămas-au pustieJără de oameni Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod încă din zilele răposatului M ihail -voevod. Iar acum şi domn fiul răposatului Io R adu voevod, dă dom­ domnia mea am dat părintelui Serghie - episcopul, nia mea această poruncă a domniei mele, sfintei şi năstavnicul mînăstirii 1 îsmana, ca să-şi tacă sat de dumnezeeştii mînăstiri ce să chiamă Tismana, unde milă şi slobozie, să strîngă oameni striini fără daj- este hramul cinstitei Adormiri a Născătoarei de de, să fie pre această selişte Călugăreanii, iar de Dumnezeu şi părintelui igumenului Teofil ca să fie către domnia mea să fie în pace şi iertaţi de bir şi volnici călugării cu această carte a domniei mele să de găleată şi de fîn şi de oaie seacă şi de cal şi de _ţie din toată balta Bistreţului jumătate şi din baltă mieare şi de ceară şi de dijmă de stupi de gorştină, şi din cîrmă şi din părpăre dela cară şi din tot ce de porci şi de oi şi de cai de olacul şi de potvoadă se va cădea, cum au ţinut şi de mai înainte vreme şi de bani, de judeţ şi de majâ şi de toate slujbele pre semne bătrîne, însă din Gîrla Repede dirept şi mîncăturile cîte sunt preste ani în ţeara domniei Covăciţa pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistre­ meale, de nimica val sau bîntuială să n aibă, pentru ţului jumătate, pentrucă această baltă este bătrînă că i-am iertat domnia mea de acum pînă în trei ani şi direaptă de moşie a sfintei mînăstiri, miluită de să fie în pace, niminilea între ei să nu intre. Derept alţi domni bătrîni ce au fost mai denainte vreme şi aceia şi voi birarilor şi voi toate slugile domnii meale, am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrîni oricari de ce slujbe veţi urma, într'acest judeţ, în făcute de milă şi cu mare blestem: cartea răposa­ vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, tului Dan voevod feciorului Radului voevod cînd iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de această au fost cursul anilor 6894 şi cartea răposatului Mir- silişte a mînăstirii, niminilea să nu i învăluiască, că cii voevod feciorul Radului voevod, şi cartea ră­ i-am iertat domnia mea să fie numai de treabă şi posatului strămoşului domniei mele Alexandru voe­ de posluşeame sfintei mînăstiri, că acela, mare cer­ vod, cînd au fost cursul anilor 7080, cum să fie mo­ tare va avea i naco doa neast poreci gospodsvomi sie şie sfintei mînăstiri şi am văzut domnia mea şi cartea sam reci gospodsvomi, pis u Bucureşti meşiţa, Sep­ cinstitului răposatului părintelui domniei mele, fă­ temvrie 2 dni. y ă leat 7135 (1626). cută sfintei mînăstiri cum au avut călugării pîră cu vameşii dela Diiu pentru acea baltă şi au rămas Io Alexandru Voevod, milostieia Bojieia gos­ oamenii de lege şi de judecată. Drept aceia şi dom­ podină. nia mea încă am întărit şi am făcut cartea domniei Ucit vtori logofăt. mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie din toată A rhivele Olteniei I, pag. 23 7 o 8 , publicat de N. G . Din* balta Bistreţului jumătate, şi de nimenea val sau culescu. opreală să n'aibă înaintea cărţii domniei mele, cum scrie şi în cartea răposatului părintelui domniei mele 4. Io Radul voevod, drept aceia şi voi vameşilor care veţi fi la aceea baltă, iar voi încă să căutaţi nimica 1627 (7135), Martie 27. să nu le opriţi din ce va fi venitul mînăstirii ci să Porunca lui Alexandru Coconul voevod, prin care aveţi a împărţi tot în două dintr'această baltă cu întăreşte mînăstirii Tismana, părintelui egumen Teofil sfînta mînăstire, mai mult val să nu fie că de se vor plînge câ le opriţi ceva, mare certare veţi avea de către domnia mea. Şi într’alt chip să nu fiie după biv spătari şi (Stroe biv : doi; post(elnic). Pentru zisa domniei mele. Şi singur am zis domnia mea. acest sat ce s’au zis mai sus, pentru căci au fost ei Scris M artie 27 zile, anul 7135 (1627). atuncea stăpînitori şi cu sila ei l-au năpăstuit pe acest sat de l-au rumînit şi le-au luat moşiia lor cu Io Alexandru Voevod L. P. sţătz sila i-au mai zis cum câ le-ar fi fost satul acesta Arhivele Statului Craiova, Condica Mînăstirii Tismana III,, de moştenire, iar după aceea acei moştenitori ce fila 681. s’au scris mai sus ei să plîngea de strîmbătate îna­ 5. intea Mihnei v(oe)v(od). După aceia domnia lui Mihnea voevod, au 1627 (7135), Aprilie 2, Bucureşti. luat seama şi au judecat după dreptate şi după Hrisovul lui Alexandru Iliaş Voevod, prin care lege cu toţi cinstiţii boerii domniei lui şi au dat întăreşte satul Risipiţi mai multor moştenitori ai satului. ace... tari lege: 12 boeri ca să jure cum că n’au fost avut (c)u Buzăştii nici un amestec cu satul Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Alexandru v(oe)- lor. Apoi cînd au fost la zi şi la soroc iar satul Răs- v(o)d domn a toată Ţara Rumînească, fecioru(l) ma­ (ipiţii) luat(u) deplin acei 12 boeri şi au jurat îna­ relui răposatului Io Iliaşi v(oe)v(o)d, dat-am domnia intea Mihnii voevod, cum n’au fost avut Bu- mea această poruncă a domniei meale satului Risi­ zăşti nici un amestec nici treabă că d... (a)u luat piţi din sud Meh(e)d(inţi) şi moştenitorilor satului lege peste lege 24 de boeri... copere pre acei: 12 boeri anume i Pătru şi lui Mănilă, i lui Ciortan şi lui sau să-i supu(e) apoi câţi au fost la zi şi la soroc iar... Pătrăgoi şi popei Albului şi lui Brătilă i Botoe şi aduna la lege să jure şi au răma(s)... ca Mihnii Suricea şi Stanciului şi lui Lepădatu şi lui Risipă voevod cum că nici un amest(ec) şi treabă să nu şi lui Ghidoe şi cu toţi fraţii şi cu toată ceata lor aibă cu oamenii şi... ţi apoi de aceia Buzăştii ei şi cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să n’au vrut să se lase ci... s’au sculat fără de nici o le fie lor acest sat ce s'au zis mai sus tot cu tot dreptate ci le-au înst(ăpînit) cu sila moştenitorilor hotarul şi cu tot venitul şi cu viile d(upre)tutinde- ce s’au zis mai sus .... şi le-au luat moşiia şi nea, din hotar să fie pîn’ la hotar şi hotarele sa­ cartea ce au avut dela mîinile sătenilor din Răsî- tului să se ştie din măgura Cerătului pînă la lacul piţi fâr de cale şi făr de judecată şi fâr de nici o singur şi la două măguri gemeni şi la dealu pă calea dreptate şi nici au fost (ju)rat cu 24 de boeri nici Cujmirului la piatra (lui) Nan şi pă drumul Pru­ nimic apoi de atunci pînă în zilele domniei mele 1 tului sau al fîntînii la hotarul lui Dobridor, de aci domnie tot au... Buzăştii... acel sat însă în s(am)a lor pe drumul Ascunsei, apoi iarăşi la măgura din vii, iar cînd au fost acum cînd am stătut domnia mea pentru că această moşie şi satul ce s’au zis mai sus a fi stăpînitorii Ţârii Rumîneşti în scaunul domniei au fost bătrînă şi dreaptă moştenire încă mai de­ meale cu schiptrul dela cinstitul împărat iar apoi nainte vreme din zilele altor bătrîni domni şi tot moştenitori ce s’au zis mai sus ei au venit înaintea au stăpînit moştenitori(i) ce s’au scris mai sus, acest domniei meale la marele divan şi înaintea cinstiţilor sat şi moşie cu bună pace pînă în zilele Mihnei boerii domniei meale de să plîngea şi să jăluia cu v(oe)v(o)d ; apoi cînd au fost atunci în zilele M ih­ multe lacrimi pentru multa nevoe şi greutatea şi nei v(oe)v(o)d, s’au' sculat Buzăştii cu pîră . . . . asupreala ce au avut ei de către Buzăştii cum că (jupînul Radul biv vel armaş . . .) şi frate-său Preda i-au fost asuprit d(e) i-au rumînit şi le-au luat mo­ şiilor lor cu sila pentrucăci era ei stăpînitori şi era ' de faţă la divan şi jupînesele Buzăştilor înaintea domniei meale, iar după aceia domnia mea am luat nului Catargiu şi i-au ru(mînit) ... şti moştenitorii ce s au zis mai sus : neavînd ei unde să ma(i) pî- seama şi am judecat după dreptate şi după lege şi rască. Apoi de atuncea pînă acum în zilele domniei toţi cinstitii boerii domniei meale din d(iva)n şi bine am adeverit domnia mea cum, că au fost asu­ meale tot au aştepatat aceşti moşte(nitori) ce s'au zis mai sus cu multe lacrămi : iar cînd au fo(st) priţi aceşti moştenitori ce s'au zis mai sus de către acum cînd s'au milostivit Domnul Dumnezeu şi Buzăştii făr de cale şi făr de drept(ate) în care au cinstitul împăratul de m’au dăruit şi m’au milu(it) întărit toţi boerii mari şi mici înaintea domniei cu domnia şi cu schiptru de stăpînirea ţării într’al meale pentru dreptatea acestor moştenitori ce s’au doilea domnie iarăşi la scaunul domniei meale ilr zis, cum că au fost ei asupriţi de către Buzeştii. Aci au satul Rîsipiţi ce s’au zis mai sus şi moşteni(tori) rămas jupîneasa Sima stolniceasa şi jupîneasa Cătă­ satului anume Nan şi Badea şi Nicoară şi Manea cu lină şi fiie-sa Maria şi jupîneasa Maria şi frate-său fraţii lor şi cu ceata lor şi iarăşi au venit înaintea Radu post(elnic) de lege de judecată dinnaintea domniei meale de jeluia şi se plîngeau cu lacrămi domniei meale cum că pînă în veac amestec şi tre­ pentru multa nevoie şi asupreala şi au fost avut ei abă să nu aibă cu satul Risipiţii şi să fie ei slobozi în urma domniei lui de către jupan Ianache banul Ca­ şi megiaşi cu moşiile l(o)r de acum înnainte în veac targiu şi de către jupîneasa Sima stolniceasa şi de către cum au fost ei şi mai denainte vreme şi am luat Radu post(elnicu) feciorul jupanului Radu clucerul de la dînşii domnia mea şi cărţile lor ce avea de Buzescu, cum iarăşi s’au fost pus acei boieri ce s'au pîră iar după aceia jupînes(ele) ce s’au zis mai sus zis mai sus în spinarea lor de i-au rumînit şi le-au ele au jurat pe stînta evanghelie cum că nu iaste luat moşia lor cu sila şi le-au luat şi cărţile lor de nici o carte la mîna satului Risipiţi, iar de va scoate moştenire ce au avut satu şi au venit şi jupîneasa de acum înainte . . . nişte căr(ţi) de pîră vre"odată Sima stolniceasa şi Radu post(elnicul) toţi la faţă la alt domn să nu să crează ci să fie mincinoase» înaintea domniei meale de s’au pîrît apoi întru aceea A poi după aceia tot au fost... acei moştenitori satul şi domnia mea iarăşi am luat seama şi am judecat Risipiţi ce s'au zis mai sus în pace şi . . cu după dreptate si după lege cu toţi cinstiţii boerii moşiile lor pînă în zilele lui Gavriil voevod, iar domniei meale din divan mari şi mici şi am văzut cînd au fost în zilele lui Gavriil voevod/ s’au seu- domnia mea cum i au fost asuprit pe aceşti moşteni­ lat, cu pîră un boer stăpînitori, jupîn Ianai(che) tori satul Rîsipiţi, Buzeştii neavînd nici o treabă şi (Ca) targiu biv vel ban : ce au fost luat pe jupî­ amestec cu satul Rîsipiţi. Apoi iarăşi au rămas de neasa M ana (f)ata Buzăscului jupanului Radu clu­ lege dinaintea domniei mele jupîneasa Sima stolni­ cer : apoi iarăşi s'au pus în spinarea acestor moş­ ceasa şi Radul postelnicul al doilea rînd după cum tenitori zis mai sus dimpreună cu jupîneasa Sima pînă în veaci amestec şi treabă să nu aibă ei cu stolniceasa .... a cumnatu-său Radu p o st: (elriic) satul Rîsipiţi de acum înainte şi am luat domnia apoi iarăşi i-au ru(mînit) în sila lor şi le-au luat mea toate cărţile lor ale jupînesii Sima stolnicesii toate căr(ţile) . . . satul de moştenire ce s'au zis mai şi ale lui Radu post Buzăscu şi cele ce au avut la sus întîiu luînd şi . . . (do) mniei meale altă carte satul Rîsipiţi, încă după aceea iarăşi au jurat al iarăşi a domniei meale şi iarăşi voevod toate doilea rînd jupîneasa Sima stolniceasa şi Radu pos­ aceste cărţi ce s'au zis mai sus . . . dă şi banul Ca- telnicul) pe sfînta evanghelie cum că altă carte veche targiu şi cu jupîneasa Sima (postel)niceasca şi cu de pîră de-ale satului Rîsipiţi nu au la mîna lor, Radu post(elnic) feciorul Buzăscului cumnatul ba­ iar de va scoate ei vreo-dat’ vre-o carte de pîră de acest sat ce s'au zis mai sus, să nu se crează şi să fie mincinoasă. Pentru aceea am dat şi domnia mea satului Rîsipiţi şi tuturor moştenitorilor satului ca să fie lor satul ce am zis mai sus de moştenire şi ohavnic lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepo­ ţilor şi de nimeni să nu se clătească după zisa dom­ niei meale. . . DOMNIA lată mărturii am pus domnia mea pe mpan ei LUI dvornic i jupan Hriza vel logofâţ i jupan Dum.traşco vel vist(ier) i Gorgan sp(âta)r , Dumitrachi ştolm- ALEXANDRU ILIAŞ VOEVOD cui i Romadă comisul 1 Diamandi pah(a)r(mc) 1 ju­ pan Candiloi vel post(elnic) şi ispravnic jupan Hnza 1627 Noemvrie — 1629 Octomvrie. vel log(o)f(ăt). Şi eu Neagoe log(o)f(ăt) am scris in scaunul Bucureşti. . ^ 1. April(ie) 2, leat 7135 (1627). Acest izvod s’au tălmăcit după hrisovul sîrbesc 1628 (7136), Februarie 3. pe limba rumînescă din cuvînt în cuvînt de popa Porunca lui Alexandru Iliaş voevod, prin care Radu prot(o)popu ot sud Doljiu. întăreşte mînăstirii Tismana, părintelui egumenul Teofil 1781 Sep(tem)b(rie) 2. şi călugărilor, dreptul de stăpînire asupra unei jumă­ tăţi din Balta Bistreţ cu veniturile ei. Popa Radul Protopopul. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod Arhivele Olteniei II, filele 126=130. Publicat de N . Plopşor. şi domn, feciorul răposatului Io Iliaşi voevod, dă domnia mea această poruncă a domniei mele, sfintei şi dumnezeeştii mînăstiri ce să cheamă Tismana, unde este hramul cinstitei Adormiri a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui igumen Teofil şi cu alţi călugări din sfînta mînăstire ca să fie ei volnici cu această carte a domniei mele să ţie din toată balta Bistreţului jumătate şi din baltă şi din cîrmă şi din părpără dela cară şi din tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai dinainte vreme pre semnele bătrîne însă din Gîrla Repede, drept Covăciţa pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că această baltă este bătrînă şi direaptă de moşie a sfintei mînăstiri miluită de alţi domni bă- trîm ce au fost mai denainte vreme şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrîni făcute de milă şi cu mare blestem: cartea răposatului Dan voevod feciorul Radului voevod, cînd au fost de-i împresoară moşia. Deci domnia mea v’am dat curgerea anilor 6894 şi cartea răposatului Mircii pre voi la mijlocul lor, ca să căutaţi şi să adevăraţi voevod feciorul B adului voevod şi cartea răposa­ de dreptul hotarele cele bătrîne... în vreme ce veţi tului Alexandru voevoda iar bătrînă, cînd a fost vedea cartea domniei mele şi sluga domnii mele Ra­ scurgerea anilor 7080 şi cartea răposatului Radu dul vtori portar... să mergeţi acolo... şi dacă veţi voevod şi cartea lui Alexandru voevod, feciorul tocmi să daţi ştire domniei mele... şi ispravnic însumi răposatului Radu voevod, de milă sfintei mînăstiri am zis domnia mea". cum scrie mai sus, aşişderea am miluit şi domnia August 3 zile, văleatul 7136 (1628). mea şi am înoit cărţile cu această carte a domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mînăstiri ca să Arhivele Olteniei VIII, fila 4. I. C. Filitti, Condica Poena* ţie din toată balta Bistreţului jumătate, şi de nime­ rilor Almăjeni. nea val sau opreală să nu aibă preste cartea dom­ niei mele. Drept aceia şi voi vameşilor cari veţi fi 3. la acea baltă, în Vreme ce veţi vedea această carte Fără an, August 5. a domniei mele, iar voi încă să căutaţi nimica să nu le opriţi din ce va fi venitul mînăstirii, ci să Alexandru Iliaş voevod, întăreşte stăpînirea lui aveţi a împărţi tot în două din această baltă cu Barbu postelnicu şi jupînesei Neacşa fata lui jupîn sfînta mînăstire, mai mult să nu li se oprească călu­ Stan Grama, peste satul Halmăjul din judeţul Jiul de gărilor, cît este în cap de păr, că de se vor plînge Jos, cumpărată dela Şerban voevod, pe cînd acesta era că le opriţi ceva, mare certare veţi avea de către „Paharnic mare“ la 7108 (1600), Mai 24. domnia mea şi într’alt chip să nu fie după zisa ţ Izvodul cărţii Io Alexan .... feciorul mare- domniei mele. Şi singur am zis domnia mea. lui şi prea bunului...... Io Iliaş voevod, slugii Scris luna Fevruarie 3 zile, anul 7136 (1628). domnii meale Barbu ...... icul şi jupîneasăi lui Io Alexandru voevod (L. P). Neacşa, fata Gramei şi cu feciorii lor care Dumnezău le va da, ca să '...... satul Halmăjul din judeţul Arhivele Statului Craiova, Condica Mînăstirii Tismana III,, Jiului de Jos, totâ satul, cu totâ hotarulâ şi cu toţi filele 683=685. rumînii şi cu totâ venitul, din cîmp, din pădure, 2. din- apă şi de preste tot hotarul, cît să va găsi şi să va aleage dîn hotarâ pînă în hotarâ, pre hotarul 1628 (7136), August 3. cel bă4trîn şi pre seamne. Şi ca să să ştie seamnele Cartea lui Alexandru Iliaş către Mihai clucerul şi hotarulâ satului: Din Şitoia pe Dîmboviţ, pi din şi Barbul postelnicul, in pricina hotarului Almăjului. susâ. La Jii cade în gîrlă ...... ulmulâ • ;...... ; • şj din Mălăeşti pe curmătură, pe Cartea lui Alexandru vodă. Voao tuturor bo­ piscul cu gropile şi din curmătură în Poiana Bordei ierilor care sunteţi luaţi pe răvaşele domnii mele de şi din Goeşti, pe dosul Adîncăţii, care cade la Bră- boerul domnii mele Mihai clucer şi de sluga domnii deşti în Valea Predei pă cursura Mărţinului şi de mele Barbul postelnic... înaintea domnii mele veni- acolea cade in Valea Iui Bran şi pîn în Dragomi- t-au... Barbul postelnicul de s’au jeluit cum intră reşti. Pentrucă acestâ satâ Halmăjul, care scrie mai Mihai clucerul în hotarul Almăjului, cu o carte ce susâ (au) fost de moşie al pomenitului Şerban voe­ au fost făcut Dragotă post., în zilele lui Mihai vodă, vod, dela părinţii lui. Iar după aceia cîndâ au fost mai nainte vreame, în zilele Io Mihail voevod cînd 4. au fost cursul anilor 7108, pe vreame cainda au lost dumnealui boeri păharnicâ mare, iar atuncea pe acea 1629 (7137), Februarie 17. vreame pomenitul Şerban voivod, singui'el a vain- dutâ satul Halmăjul care scrie mai s u s , Gramei din Porunca lui Alexandru Iliaş voevod, prin care Bălteani, socrul slugii domnii meale, Barbul posteal- întăreşte mînăstirii Căluiul dela Cepturoaie, stâpînirea nicul din Poian(a), derept 24.000 de aspri gata şi au peste satul Răbegii, din judeţul Jiului de jos, cu toţi fost vâîndutâ de a lui bună voe; şi cu-ştirea tuturor rumînii şi cu tot venitul. boerilor şi a megiaşilor din prejurul locului, ^i am Cu mila lui Dumnezeu, Eu Alexandru voivod văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mina d ra­ şi domnâ a toată Ţara Rumînească, feciorul mare­ mei din Bălteani pe satul Halmăjul făcută din l u n a lui şi prea bunului Io lliaşi voivod, dat-am domnia lui M ai 24 de zile, cînd au fost cursul anilor ap» (.1600) mea această poruncă a domnii meale, sfintei şi dum- cu mulţi boeri mărturie şi întărit cu mare blestem nezăeştii mînăstiri ce să cheamă Căluiul dela Cep­ şi cartea de cumpărătură peste tot satul Halmăjul. turoaie, unde iaste hramul sfîntului arh. şi făcăto­ Iar din luna lui Mai de cînd au fost iar cursul ani­ rului de minuni Nicolae al Miralichiei, ca să fie lor apH şi cartea pomenitului Radului voev(o) . . - sfintei mînăstiri ce s'au zis mai sus, satul Răbegii M ihnei voivod în cursul anilor 7125 (?) şi cartea din judeţul Jiiului de Jos, tot satul cu toţi rumînii lui Gavril voevod, cînd au fost cursu anilor 712». şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, din cîmpu şi din Şi au dat ginere .... Barbului postelnicul şi jupi; pădure şi din apă şi cu vie veri cîtă să va alege neasei lui Neac .... (Almă)jul zeaste in zilele lui satul Răbegii, veri multă, veri puţină, du preste tot Gavril voevod. Iar în cursul anilor 7128 cu mu . . . hotarul din hotară pînă în hotară, pă bătrîne hotară şi cu mare ble . . . . Derept aceia am datâ domnia şi pre seamne, pentrucă aceastâ satâ Răbegii ce mea Barbului postelnicul şi jupîneasăi lui Neacşăi s’au scris mai sus, el au fost totâ cu oameni megiaşâ fata Gramei şi am . . . întărit domn., meale cu moşia lor încă mai dinainte vremea. Iar după ... şi mai denainte vr . . . satul Halmăjul cu tot ho­ aceia cîndu au fost în zilele răposatului Mihail tarul şi cu toţi rumînii, moşie de . . . ohabnică ^cio­ voivod, iar satul Răbegii ei s’au vîndutâ rumîni cu rilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de mme neclătită toată moşia lor jupan Radului Buzăscul, tot pă bani peste zisa domnii meale. Iată dar şi mărturii am pus gata, iar după aceia jupînul Radul clucer Buzescul, domnia mea: jupan Hriz vel dvornic, jupan 1 era el au datâ şi au miluit pă sfînta mînăstire Căluiul v(e)l logofăt, jupan Trufanda vel vistier, jupan Mi cu aceastâ satâ Răbege Ce s’au scris mai sus, pentru vel spătar, jupan Dumitrache vel stolnic, jupan Ra- sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor lui, ca să mandea vel comis, jupan Condela vel postelnic, Hera aibă pomană, iar călugărilor să fie de hrană şi de întărire sfintei mînăstiri. Şi de atunci tot au stă- Vel şTarn scris eu Lepâdat logofit, în scaunul ce- pînitâ stînta mînăstire Căluiul acest satâ Răbegii tăţii Bucureştilor, în luna lui August 5 dm şi dela pînă acum cu bună pace. Iar după aceia cînd au Adam pînă acuma cursul anilor.. . fost acum în zilălea domnii meale şi al doilea rîndâ h cit a« 3A* (şi acestea de aici) : al domnii meale şi în marele Divanâ de s’au pîrît La scamnele hota ... lipsă, iar cealealalte s’au găsit toate plin. de faţă cu egumenul Irimia şi aşa pîrîia satul Ră­ begii înainte domnii meale, în Divanâ cum că nu Comunicat de Pr. D. Bălaşa. s’au fost vîndutu ei rumîni jupîn. Radului clucer Buzescu, nici ei nici moşia lor, nici au a luata nici-un Dă domnia mea această poruncă a domnii mele ban şi i-au împresurat în silă. acestor oameni megiaşi anume Stan Mehedinţiul şi Deci într’aceia domnia mea am căutată şi am Gligorie, ginerile lui Meiuţă şi Opriş şi Oprea Ghi- judecată pre dreptate şi pre leage împreună cu toţi nea şi Lupuleţul si fiul lui Popa Sava din Caraula. cinstiţii dregătorii domnii meale şi am adeverit dom­ şi cu fiii lor cîţi Dum nezeu le va da, ca să le fie lor moşie nia mea cu tot divanul cum că au fost vîndut ru* în Caraula în judeţul Mehedinţi, însă numai părţile mîni jupănului Radu clucer Buzescul tot pe asprii lor UfTmoşie din cîmp şi din pădure, şi din apă şi gata, ei de a lor bunăvoe, făr de nici-o silă. Şi am din vie şi din vatra satului, de peste tutindinea veri­ văzută domnia mea şi cartea răposatului Mihail cît se va alege, de peste tot hotarul ca să fie în pace voivod dă cumpărătoare şi de miluire la stînta de către boierul domnii mele Mihai clucer din Co- mînăstire Căluiul scrişi toţi rumînii pre anume şi ţofeni, pentru că este a lor bătrînă şi dreaptă moşie cine cîţi bani au luatâ, cînd au fost cursul anilor la şi de moştenire ; iar după aceia cînd au fost acum în zi­ leat 7103 şi cu rftare blestem. lele domnii mele şi ceilalţi săteni din sat din C araula ei Deci au rămas satul Răbegii dă lege şi de ju­ s au vîndut toţi vecini boierului domniei mele__Jui decată denainte domnii meale den divan, ca să fie Mihai clucer Coţofeanu, iar aceşti de mai mai sus iar rumîni sfintei mînăstiri Căluiu, precum au fost zişi şi numiţi oameni megiaşi din Caraula, ei nu s'au şi mai denainte vreme. Drept aceia am dat şi în­ vîndut vecini lui Mihai clucer, nici dînşii, nici mo­ sumi domnia mea sfintei mînăstiri Căluiul ce s au şule lor ce au rămas cnezi cu părţile lor de moşie; zisă mai sus, casă fie tot satul Răbegii ohabnică şi dar temîndu-se să nu-i facă vecini, deaceia au venit de nimeni să fie neclătit preste zisa domnii meale. înaintea domnii mele în marele D ivan îm preună cu Mi-’ Mărturii am pus domnia mea : jupan Hrize vel hai clucer de au spus şi au mărturisit M ihai cluceriu vornic i Hiera vel logofăt 1 Trufanda vel»vistier^ 1 el singur în divan înaintea domnii mele, cum că aceşti Miho vel spătar i Dumitrache vel stolnic i Dia- oameni n’au luat dela dînsul nici un ban, nici s’au mandi vel comis i Costandin vel postelnic. vîndut de a fi vecini nici ei, nici moşiile lor, ci au Februarie 17 zile, leat 7137 (1629). rămas cnezi în sat cu părţile lor de moşii. Drept Arhivele Statului Bucureşti, (Condica Mînăstirii Căluiul şi aceia domnia mea le-au făcut această carte a dom­ Bucovăţul N r. 722, filele 475=77. nii mele la mînile lor şi au dat domnia mea lui, Stan Mehedinţul şi lui Gligorie ginerele lui Meiuţă 5. şi lui Opriş şi lui Oprea Ghinea şi jLupuleţului şi 1629 (7137), Aprilie 12, Bucureşti. fiului lui Popa Sava, ca să ţie părţile lor de moşii cu bună pace de către Mihai cluceru şi să le fie Cartea lui Alexandru Iliaş voevod prin care în­ lor moşie de moştenire precum au fost şi mai dina­ tăreşte lui Stan Mehedinţiul, Gligorie şi altora, părţile inte. Şi iar să fie lui Gligorie ginerile lui Meiuţă lor din moşia Caraulii jud. Mehedinţi, ce era a lor moşie în Cljcueaţi, care este alături cu moşia din de moştenire, recunoscînd asemenea dreptul de stăpî­ Caraula, însă partea socrului său Meiuţă, toată din nire lui Gligorie, ginerile lui Meiuţă, peste satul Cu- cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din va­ cueţi, rămas dela socrul său. tra satului de prestetutindenea şi de peste tot hota­ Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod rul, veri cît se va alege, pentru că este a lui dreaptă şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi moşie dela socru său Meiuţă. prea bunului răposatului Io Ilieaş voevod. Deci cînd au fost acum în zilele domniei mele apoi satul Cucueaţii, ei s’au vîndut toţi vecinii cu şi Dumnezeeştii mînăstiri ce se cheamă Tismana, părţile lor de moşie lui Mihail clucer Coţofeanu, unde este hramul, strămutare dela moarte la viaţă' iar partea lui Meiuţă socrul lui Giigorie, ea a ră­ cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu şi mas nevîndută şi nici au luat bani (şi) au mărturisit părintelui igumen Teofil, ca să-i fie sfintei mînăs- Gligorie cu mulţi oameni buni din Plepiţa, anume tiri mai sus scrise, vama ce se zice ...... Tigănelea şi Giurcă şi Oprea Forţan, cum că n’au din toată balta, ce să zice Biştreţul jumătate şi din fost cumpărat Mihai clucer partea lui Meiuţă; baltă şi din cîrmă şi din părpără dela cară şi din drept aceia am dat domnia mea acestor oameni din tot ce se va cuveni, precum a ţinut sfînta mînăstire Caraula mai sus zişi, ca să le fie lor moşie de moşte­ şi de mai nainte vreme pre vechile hotară şi semne nire lor şi feciorilor moşie de moştenire, şi ohabnică A^Să Gărla cea Repede drept Covăciţa pînă în feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către ni­ Măceş, cit ţine toată balta Bistreţului jumătate; meni să nu se clintească după porunca domniei mele. pentrucă această baltă este bătrînă şi direaptă de Iată dar şi mărturii, am pus domnia mea: jupîn moştenire a sfintei mînăstiri Tismeni, dată şi miluită Hriza vel dvornic şi jupîn Vladu vel logofăt şi ju­ de alţi bătrîni domni din vechime ce au fost dena­ pîn Trufanda vel vistier şi jupîn Mihul vel spătar inte vreme şi am văzut domnia mea şi cărţile altor şi jupîn Dumitrache vel stolnic şi jupîn Diamandi bătrîni domni făcute de miluire una cîte una, cu vel comis şi jupîn Costandin vel paharnic şi jupîn mare blestem: cartea răposătului Dan voevod ’fiul Condilo vel postelnic şi ispravnicu jupîn Vladul vel Radului voevod, pre cînd au fost cursul anilor logofăt. Şi am scris eu Soare grămătic, în scaunul 6894 şi cartea răposatului M ircea voevod fiul R a­ cetăţii Bucureşti, în luna Aprilie 12 zile şi dela Adam dului voevod şi cartea răposatului Alexandru vo­ pînă acum cursul anilor în anul 7137, iar dela naş­ evod cel Bătrîn în cursul anilor 7088, cum ca să fie terea lui Hristos 1629. moştenire sfintei mînăstiri Tismana, iar cînd au fost Io Alexandru voevod. in zilele răposatului Radul voevod fiul lui Mihnea voevod, dar părintele igumenul loan din sfînta (ss) Io Alexandru voevod. mînăstire Tismana, el a avut pîră înaintea Radului (L. P.) din mila lui Dumnezeu domn. yoevod cu oamenii dela Diiu şi s'au pîrît de faţă ia marele Divan, pentru că a fost această mai sus Arhivele Olteniei II, pag. 310, publicat de Gheorghe Fotino. zisă Baltă cutropită de alţi vameşi jumătate apoi sau prigonit vameşii atunci înaintea Radului voe­ 6. vod, arătînd că au stăpînit călugării din baltă numai 1629 (7137), Iunie 4. a patra parte, iar nu jumătate. Deci într'această domnia lui răposatul Radu voevod a căutat şi a Porunca lui Alexandru Iliaş, prin care întăreşte judecat după dreptate şi după lege dumnezeiască mînăstirii Tismana, părintelui egumen Teofil şi călugă­ impreună cu toţi cinstiţii dregători ai domnii sale, rilor, dreptul de stăpînire asupra unei jumătăţi din şi bine s au adeverit cu tot Divanul cum că au balta Bistreţ cu veniturile ei. ţinut călugării din balta toată jumătate, şi a citit Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod Radul voevod atunci şi cărţile celorlalţi domni cei şi domn a toată Ţara Ungro-Vlahiei fiul marelui care sunt pre rînd mai sus zişi şi am văzut domnia şi prea bunului răposat Io Iliaşi voevod, dă dom­ mea şi cartea răposatului Radu voevod fiul lui nia mea această poruncă a domniei mele sfintei Mihnea voevod, asupra acestei bălţi ce este mai sus zisă pre cînd a fost cursul anilor 7130. Pentru aceia Şi am scris eu Lepădat logofătul înscăunat la domnia mea încă am şi înnoit şi întărit printr această cetate Bucureşti. carte a domniei mele, precum a fost şi denainte Luna Iunie, ziua patra şi dela Adam pînă acum vreme şi a dat domnia mea sfintei mînăstiri Tismenei într'această scriere cursul anilor în anul 7137, iar dela ce este mai sus scrisă ca să ţie din^toată balta Bis­ naşterea lui Hristos 1629. treţului jumătate din tot venitul, şi de nimenea Io Alexandru voevod (L. P.) proprie (!) să nu aibă aşişderea şi oameiiii cei vor fi la această mai sus zisă baltă, încă nimic să nu aibă Arhivele Statului Craiova, Condica Minăstirii Tismana III, a opri ci să împărţea scă tot pe din două din baltă, filele 686=691. pentrucă am miluit şi domnia mea pe sfînta mînăs­ tire Tismana cu jumătate din baltă, precum a fost miluită şi de ceilalţi domni ca să fie sfintei mînăstiri Tismenii spre întărire şi dumnezeeştilor monaşi spre hrană, iar domnii mele să fie vecinică pomenire şi de orişicine neclintită după hotărirea domniei mele. încă şi blestem am aşezat domnia mea ca pe cine va alege Domnul Dumnezeu a fi domn Ţârii Ro- mîneşti sau din rodul inimii domnii mele sau din rudeniile noastre sau după păcatele noastre din altă semenţie, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domnii mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească intru domnia lui şi în veacul viitor sufletul lui. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această, carte a domniei mele de miluire şi o va călca şi o va strica şi o va dărîma, acela să fie blestemat şi ana­ tema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce au fost în Nicheea şi să petreacă cu Iuda şi cu Aria la un loc şi cu alţi necredincioşi Iudei, cei ce au strigat asupra sîngelui al Domnului Dumnezeului nostru Isus Hristos şi au zis: „Luaţi, luaţi răstigniţi-L pre El“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor precum şi este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi mărturii am aşezat domnia mea: jupan Hrizea marele vornic şi jupan Vladul marele logofăt şi jupan Trufanda marele vistier şi jupan Miho ma­ rele spătar şi jupan Dumitrache marele stolnic şi jupan Diamandi marele comis şi jupan Costandin marele paharnic şi jupan Condilo marele postelnic şi ispravnic jupan Vladul marele logofăt. în Gubavce n'au şezut şi aceste sate mai sus scrise. Ei n’au putut jura nici de cum, ci au rămas Stanciu de lege şi de judecată înaintea domnii mele. Am dat Condii vătaful ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele mai sus scrise de să ia pre Stanciul să-l ducă la moşie lui la Ştiu­ tei, să fie rumîn cum au fost şi mai de nainte vreme. I naco da ni; gospodsvami.

DOMNIA LUI RADUL VOEVOD Iunie 20 zile, leat 7141 (1633?). Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Nr. Iulie — Octombrie 1632. 443, filele 554—55.

1. 1633 (7141), Iunie 20. Cartea lui Radu voevod, prin care voiniceşte pe Conda vătaf să aducă pe rumînul Stanciul din Gu- bavci, înapoi pe moşia lui din satul Ştiubeiu, de unde fugise. Milostiiu bojiu, Io Radul voevod i gospodina snâ pocoianom Mihail voievod davat gospodsvami siiu povelenii gospodsvami, bolerimu gospodsvami Conda vătafu ca să fie volnic sluga domnii mele de să aibă a-şi lua un rumîn anume Stanciul den satul Gubavci, să-l ducă iar la moşia lui la satul Ştiube- iul, pentrucă acel rumîn el au fost de baştină al ju- pînesii Marinii din satul Ştiubeiul, iar apoi el au fugit într’alt sat în Vrăbişor, apoi de vremea iar au fugit într’alt sat în Siliştoi, apoi în Mîrza, iar apoi dac'a umblat aceste sate t o a t e , el au mers în Gubavci iar Conda vătaful el au mersu să-l ea să 1 ducă la moşia lui la Ştiubei, iar el auzind de cînd au fugit, au şezut tot în Gubavce, iar n’au mai umblat în aceste sate mai sus scrise. Deci Conda vătafu el au mers în pîră înainte lui Ianache vel ban Krahevschi pentru acest rumîn ce iaste mai sus zis de s au pîrit. El au dat Stanciului leage 3 oameni bum anume Stegar ot Predeşti i Drăghici ot Pleşoiu î ot Mona Radu Mîlcomaş să jure cum au şăzut Stanciul numai viaţă cu limba lui. Şi au făcut Aga şi înscris dela mina lui de miluire pentru această mai sus numită moşie şi pentru părţile lui cu mare blestem, ca ori carele din rudele lui, de va fi chiar frate, sau ne­ pot, sau văr, nimeni treabă şi amestec să n'aibă pentrucă a lăsat Aga cu limba lui. Iar care om din rudeniile lui se va amesteca în pomana lui, să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi dela Nikea. DOMNIA LUI MATEI BASARAB Şi am văzut domnia şi înscrisul dela mîna Agăi pentru această moşie, precum este mai sus scris, cu 1632 - 1633 Februarie 3/18 - 1654 Aprilie 9. mulţi oameni buni mărturii iscăliţi în zapis anume : din Dîlga Prodea şi Stoica şi Tihul şi mulţi oameni 1. buni dimprejurul locului. 1633 (7141), Martie 23, Bucureşti. Drept aceia am dat şi domnia mea lui Stoica că să-i fae această moşie şi părţile şi casa de moşte­ Porunca lui Matei vodă Basarab prin care întă­ nire, ohabmce lui şi fuior şi nepoţilor şi strănepoţilor reşte lui Stoica dreptul de stăpînire asupra unei făşu şi de nimenea neclintite după porunca domniei mele. de vie cu casele ei, din satul Dîlga, judeţul Doljiu, Iată şi mărturii am pus domnia mea : jupan Ra­ pe care i-o dăruise tatăl lui adoptiv, Aga Sufu. dul marele ban al Craiovei, jupan Ivaşco marele Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi dvornic, jupan Radul marele logofăt şi Grigorie domn a toată Ţara Ungrovlahiei, nepot prea bu­ marele vistier şi Teodor marele spătar şi Buzica nului răposat Io Basarab voevod, dă domnia mea marele comis şi Vucina marele paharnic şi Cos- această poruncă a domnii mele, lui Stoica şi hilor tandin marele postelnic şi ispravnic Radul marele lui cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşie la logofăt. Şi am scris eu Tudor Grama în Bucureşti. Dîlga din judeţul Doljiu, o fâşie de vie şi cu casa T , , . . M artie 23, leat 7141 (1633). şi din toate locurile şi cu toate părţile ale lui Aga Io Matei voevod. din Dîlga, ori cît se vor alege mult şi puţin, pen­ (locul peceţii). trucă această mai sus zisâ moşie a fost de moşte­ M ir ă r ii t 7 iTtâCi-t j ntocmai duPă hrisovul slovenesc din condica nire a lui Aga din Dîlga. Iar cînd a fost m zilele Jiriastirn Zlătari de mine adică Zaharia Nenovici, 1850 Febru­ lui Alexandru Iliaş voevod la leat 7137, iar Aga arie 7, Bucureşti. el a luat pe Stoica şi l-au făcut fiu de suflet pentru Alatari,7 lă f a rpach. f S leo 9, S? documentul tului Bu,CUre,Şti’ 3 (copie). Bunuri Publice, Mînăstirea multa îngrijire şi căutare ce au avut dela Stoica şi în vreme de râsbăi la Hotin şi la Daşova s au duş 2 . Stoica, în locul lui Aga Suţu, fiind Aga bătrin şi 1633 (7141), M ai 17. neputincios. . A Porunca lui Matei Basarab voevod prin care vol- Intraceia Aga văzînd atîta căutare şi mgrinre rcey e pe Barbu biv vel paharnic să stăpînească satele dela Stoica a făcut pe Stoica fiu de suflet şi a dă­ şttubeiul şi Vilcomvl cu toţi rumînii şi cu tot venitul. ruit această mai sus numită sfoară de moşie din Dîlga, ci via şi cu casa şi de peste tot locul şi cu Milostiiu bojiiu, Io Matei vodă i gospodin vnuc toate părţile să fie la mîna lui, încă fiind Aga î ocoi nego Io Basarab voevod davat gospodsvami 3. 1633 (7141), August 13. Zapisul prin care Negoiţă Postelnicul dă lui Vă- dislav din Belcin, partea sa din satele Fintina, jud Mehedinţi şi Salcia, cu toţi rumînii, primind în schimb dela acesta partea lui din satul Corbi, jud. Vlaşca asemenea cu toţi rumînii.

^ £ ică eu, Ncgoiţă Postelnicul, feciorul răposa­ tului Vintilă d vornicul scris-am această al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna nenii Vădisiav ot Belcin cum să să ştie că am făcut schimb noi am îndoi de i-am dat eu partea mea de sat din Fîn- tmă ot sud Mehedinţi, de preste tot satul a opta I s i i s i parte şi cu toţi rumînii cîţi se vor afla şi iar i-am dat partea mea din Salcie a patra parte, şi cu toţi rumînii cîţi se vor afla, iar nenea Vădisiav el mi-au dat partea lui din sat din Corbi ot sud Vlaşca a patra^ parte şi cu toţi rumînii cîţi se vor alege şi 7S: nrJtZee! am judecat domnia mea £ .» d g din cîmp şi din pădure şi cu vad de moară, şi de preste tot hotarul cît se va afla şi să potrivesc cu ^a s, le iuml rumîni, iar la care vor fi rumîni mai mulţi să aibă a întoarce unul la altul, şi am făcut schimb de a noastră bună voie fără nici o silă dinaintea a mulţi P ^ s s m m boieri mari, anume jupan Ivaşco vel vornic i jupan Radu Năsturel vel logofăt i jupan Hrizea biv vel dvornic i jupan Grigorie vel vistier i jupan Teo­ dosie vel spătar i jupan Miho biv vel spatar i jupan -MB f l i S I I Radu al 2-lea vistier, i Papa logofătul i Stanciu Pos­ aceste w * * l'K"" pe'm o^e despre Areeşti =S le telnicu ot Pade, î sin ego Mitrea i Hamza postel­ nicu ot Tîrgu Gilortului i Muja ot Răteşti şi alţi mulţi boieri care îşi vor pune mai jos peceţile lor. p S i f S ^ 5 £ 3 ^ Aceasta am scris şi mi-am pus şi pecetea mea mai jos şi s a scris în Bucureşii de Dumitru logofătu în i-r r .? ^ sîs-i'" - “ luna lui August 13 zile, leat 7141 (1633). l nacodanis gospodsvami. Mai 17 zile, 7141 (16 )■ Eu Neagoe Postelnicu (L. P.) Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica M »W Teodosie vel spatar (L. P.) tirii Jitianu Nr. 723, filele 951-53. # _____ J Paraschiva Logofătul (L. P.) Radu, al 2-lea vistier. (1633)St0e 0t Iamnic' Octomvrie 26 zile, leat 7142 Eu Mitrea Postelnicu. Arhivele Statului Craiova, Condica Minăstirii Motru, filele vătalFmiluît*^ ^Upîneasa a dumnealui jupanului Condi 223-224. C * A' aJtu .z^Pis,toţ al jupînesii Marii a jupînului 4. Condi vătaf de dama tot aceştii moşii Ştiubeiu ai­ 1633 (7142), Octomvrie 26. doma cum au sensu în zapisul acest ce s’au scris ş intr acela tot aşa adăvra şi într’acel zapisu pece­ Zapisul jupînesii Maria, sofia lui Conda vătaf, prin tluit cu trei peceţi. care dăruieşte minăstirii Jitianul, partea et de moşie, , jumătate din satul Ştiubeiu, cu ruminu menfionafi. 725, i T Z t versa” B“CUre?“' mM5,M Nr-

Adecă eu jupîneasa Maria a jupînului Condi 5. vătaf scris-am şi mărturisesc întru al mieu zapisu, U <5stie că am miluit la stînta mînăstire la 1634, Mai 20, Bucureşti. cumJitianu, să săunde ş iaste uramulnramui Stăiotct Dimitrie ^ Mirotocivago p , VPl am rare iaste închinat la Sfetagoră la Stăi Pavel, am pnmCartf a lui Matei Ş?sarab voevod, domnul Ţării Komineşti, prin care eliberează de vecinie pe Stan al dat şi am miluit de a mea bună voe partea mea din doilea comis şi pe fratele lui Ţamblac cu fiii lor şi t rlir» Stiubeiu însă jumătate de sat şi cu rumînii pe nepotul lor din Băileşti, jud. Dolj. cîti s î n t pre ace jumătate de sat anume: Stane,u cu feciorii lor şi Stan cu teciom lui i Ţinta cu te ciorii * t Tik Dum“efeu;Io Matei voevod şi domn ui i Siman cu feciorii lui i Neagoe cu feciorii lui a toată Tara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi prea i Datco cu feciorii lui i Lupul cu feciorii lui îA - bunul111, bătrmului răposatului Io Basarab voevod. vram cu feciorii lui i Toma cu feciorii lui i Radu- D ă domnia mea această poruncă a domniei mele, im Stan vton comis; şi fratelui său lui Ţamblac şi cu hn lor şi cu nepoţii, Simion şi cu fiii lor ăţi Dum­ nezeu n va da, ca să fie de aci înainte în pace şi ib e la X i tîS l ohabaicâ. slobozi de vecinie, ei şi fiii ]or de către toată ru­ denia domniei mele ; de nimeni bîntuială să n’aibe j“ J*?* ^ntrucă aceşti mai sus zişi oameni din Băi­ leşti din judeţul Dolj, au fost toţi slugi ale domniei mele dm tinereţe pînă la vremea de bătrîneţe. Şi intimplatu-s a domniei mele şi pribegie, şi ei tot au lost Ia domnie şi la bine şi la rău, de au slujit dom­ niei mele tot cu dreptate. Şi încă le-am fost făcut domnia mea şi zapis dela mîna domniei mele de ier­ ^/e'noi â l S ă c u Iuda Şi cu Aria teW ^ tare cu mulţi boieri mărturii, scrişi în zapis, anume : Şi cînd s'au făcut acest zapis fost-au bo.a Oorjan spătarul şi Mihai Coţofeanul şi Dumitru mărturii anume: Dimian căpitan > Lupul ot i îlieşeanu şi Mihart Desitoaia, pe vremen cînd am Craiova i Stan pîrcălabu ot tam. ţ» am domnia mea in pribegie la Haţeg pe rîul Băr- Constandin vel postelnic şi ispravnic însumi am zis bat Micleuş. Iar după aceea cînd lu acuma în zilele domnia mea. Şi am scris eu Lepădat logofăt în scaun domniei mele, cît mă dărui Domnul Dumnezeu pe la cetatea Bucureşti, luna Mai 20 zile, şi dela Adam domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu scep­ şi pînă acum la această scriere, dela zidirea lumii în trul, ţiind Ţara Rumînească pe scaunul moşului dom­ cursul anului 7142, iar de lanaşterea lui Christos 1634. niei mele şi domnia mea m'am milostivit cu aceasta Io Matei voevod (locul peceţii) din mila lui de i-am iertat domnia mea de vecinie -pe slugile dom­ Dumnezeu domn. # niei mele, pe Stan comisul şi pe fratele său Ţamblac (ss) Io Mateiu voevod. cu fiii lor şi cu nepoţii lui Simion, pentru dreapta Arhivele Olteniei, XIII, filele 352-353. şi credincioasa slujbă ce au slujit domniei mele şi cu bună nevoinţă ce s’au nevpit în tot locul, şi cînd 6. am fost domnia mea în boierie şi la domnie. Drept aceea domnia mea le-am făcut lor această 1634 (7142), Iunie 29. carte a domniei mele la mîna lor de iertare şi le-am Cartea lui Matei Basarab voevod, dată mîndstirii dat-o domnia mea slugilor mele lui Stan vtori comis Bucovăţul prin care voiniceşte pe egumen să ia dijma şi fratelui său Ţamblac şi nepotului său lui Simion, dupe jumătate din moşia Povarul, din judeful Dolj, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către dom­ proprietatea mînăstirii. nia mea şi de către rudele domniei mele, ei şi fiii lor, şi nepoţii lor şi strănepoţii lor; de nimeni bîn- Milostiu bojiu, Io Matei Basarab voievod i gos­ tuială să n’aibă în veci şi de nimeni să nu se clin­ podină davat gospodstvami siu poveleaniu gospod­ tească, după porunca domniei mele. încă şi blestem svami sfintei şi dumnezeeştii mînăstiri Bucovăţul, aşează domnia mea: după petrecerea domniei mele, unde iaste hramul sfîntului şi de minuni făcătoru pe cine va alege Domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Nicolae al M iralichii şi părintelui egfumenu ca să Romîneşti, să-l cinstească şi să-l păzească întru dom­ fie volnici cu această carte a domnii meale că să nia lui, iar în viaţa ce va să fie, sufletul lui; iar ai[bă] a luare dijmă dupre ocina mînăstirii dela Po- de nu va cinsti şi nu va întări această carte a dom­ varu 6t sud Dolj, care iaste ocină a mînăstirii ju­ niei mele, ci o va călca şi o va strica şi prăpădi şi mătate du preste tot hotarul cîtă să va aleage, cum întru uitare o va lăsa, unul ca acela/să fie de trei scrie în cartea lui Şerban voievod, cum am văzutu ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 Sfinţi şi domnia mea ace carte. Părinţi ce sunt la Niceea şi să aibă parte cu Iuda Drept aceia să aibă a-şi luare toată dijma din şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi şi iudei care toate bucatele cîte vor fi pre ocina mînăstirii si ni­ au răstignit pe sîngele lor, pre Domnul Dumnezeu meni să nu să cuteze a-i opri, nici călugării dela.... şi M întuitorul nostru Isus Christos, şi au zis : ia-1, nici nimenile că cine îi va învălui mai mare certare ia-1, răstigneşte-1 pe el şi sîngele lui asupra lor şi dă acel om nu va lua altul, că aşa iaste învăţătura asupra copiilor lui cadă, precum este şi va fi în doamnii meale, să-şi ia dijma cum au luat mai dina­ veci, amin ! Iată dar şi mărturii aşează domnia mea : inte vreame, şi -aşa poruncimî domnia mea. Jupan Hriza vel Ban al Craiovei şi jupan Ivaşco I i sam rece gospodstva-mi. vel dvornic şi jupan Gligorie vel logofăt şi jupan Iunie 29 zile, leat 7142 (1634). Dumitru Dudescul vel vistier ?i jupan Minai vel Arhivele Statului, Bunuri Publice, Condica Mînăstirii Călu* spătar şi jupan ...... vel stolnic şi jupan Buzinca iul şi Bucovăţul Nr. 722, fila 335. vel comis şi jupan Vucina vel paharnic şi jupan 7. 8. 1636 (7144), Iunie 28. 1635 (7144), J'Ioemvrie 30. Cartea lui Matei Basarab voevod, prin care voi­ Zapisul lui Petre slugeru, prin care vinde,lui Dima niceşte pe jupînul Paraschiva Cu pe ful, să stăpînească cluceru din Bîzdina şi lui Balotă paharnic din Breasta, satele: Lazul şi Gabrovul din judeţul Dolj. satul Lazu din judeţul Mehedinţi, cu toţi rumîni; ase­ Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voievodâ i menea moşia lui din Gabrul, cu toţi rumînii şi cu tot gospodină, davat gospodsvami siiu poveleniiu gospod- venitul. vami, jupînului Parascihva cupeţul ca să fie volnic cu această carte a domniei meale de să ţie satul Adică eu Petru slugeru snâ Aslanâ vornicul Lazul i Gabrovul ot sud Dolj, cu tot hotarul şi cu scris-am acestâ zapisu ai imeu ca să fie de mare toţi rumînii şi cu tot venitul, pentrucă aceste sate credinţă la mîna Dimii clucerul din Bîzdina şi la Lazu i Gabrovul ce scrie mai sus, fost-au ale lui mîna Bâlicăi paharnic din Breasta, ca să să ştie câ Petre slugeru feciorul lui Aslan vornicul. Deci Petre le-am vîndut satul Lazul din sud Meh(edinţi) cu slugeru le-au făcut vînzătoare. Intr’aceea Dima clucer rumînii toţi şi cu toată ocina din hotar pînă in ho­ şi Balica păharnic s’au sculat de au luat bani dela tar, din cîmpu şi din apă şi din pădure, cum scrie Paraschiva neguţătoriul ughi 700 cu zi pînă la Stăi şi în cărţile domneşti care am cumpărata noi mai ]Pe tre şi cu zapis dela mîinile lor. Şi au fâcut toc­ dinainte vreme şi parte mea de ocină din Lrabrul meală atunci cu zapisul lor, cum dă nu vor putea şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul, cît să va alege plăti bani, lasă să fie aceste două sate ale jupînului du prestea tot hotarul. Şi am vîndut drept ughi^70 Paraschiva neguţătoriul. Deci cînd au fost la zi, tot bani gata de a mea bunăvoie şi fâr, de nici-o bani n au avut se-i plătească, ci au venit singur Dima silă şi c;u ştirea tuturora boiarilor şi a tuturor me- clucerul înnaintea domnii meale în divanâ, de au giaşelor dimprejurâ, ca să le fie dumnealor moşie stă­ mărturisit cum n’au bani să plătească. Şi cum s'au tătoare şi copiilor în veci. La această tocmea ă a fost cumpărată aceste sate cu banii jupînului Pa- noastră au fost mulţi boieri, care vor pune mai jos raschivei neguţătoriul. Drept aceia şi domnia mea peceţile şi iscăliturile. Şi aşa am tocmită c*Te am judicat şi am dat lui Paraschiva neguţătoriul noi va vre să întoarcă să de la domnie ughi 200. s» ca să aibă a ţine aceste sate Lazul i Gabrun să-i mi-am pus eu pecete şi iscălitura ca să să crează. fiie moşie cu toţi rumînii şi cu tot venitul, cum că s’au cumpărat cu ale lui drepte bucate, şi de către Noembrie 30 zile, 7144 (1635). nimeni opreală sâ n’aibă, într’alt chip să nu fie. I i sam rece gospodsvami. Eu Pătru sluger, Mihai vel stolnic, Ivan vornic, Iunie 28, leat 7144 (1636). Zaharia sluger, Dragomir, Radu postelnic, Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Minăs* logofăt, Socol clucer, Mihartâ clucer, Tudor logofăt. tirii Jitianu No. 723, filele 1018.19.

Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Nr. 44.-., 9. .filele .1019—20. 1636 (7144), Iulie 20. Cartea de hotărnicie a lui Balica paharnicul, Iane şi Drăghici, prin care stabilesc hotarele satelor Cor- năţelul şi Gabroveni, pentru lacul Tomei, pe cari îl 10. dau mînăstirii Bucovăf, aşa cum fusese şi mai nainte vreme. 1637 (7145), Aprilie 26. Adecă noi boiarii judecători şi căutători hota­ Zapisul lui Mihai din Cîrcea la mîna călugărilor dela mînăstirea Jitianu, pentru o funie mare de moşie rului Cornăţelului şi al Gabroveanilor pentru lacul in lamnic. f Tomei, zicînd Găbroveanii şi arătînd altă lac Vesti- şanii într’alt loc părîndu-se că călugării dela Bu- . ,A decă e.u M'hai ot Cîrcei, feciorul lui Lopşă covăţ fost-au purtat boiarii pre răvaşe domneşti Y^căneşti, scriu şi mărturisesc eu zapisul meu Iane şi Drăghiciu den Pleşoi şi Popa Gligorie cli- ca să ne de mare credinţă la mîna părinţilor dela seariul ot Craiova. Apoi al doilea rînd au fost so­ shnta mînăstire Jitianul ce iaste hramul lui sfîntu cotitori şi judecători luaţi iar pre răvaşe domneşti Dimitne, ca să ştie că i-am datâ şi i-am închinată Danciul logofăt den Pîrîiani şi Balica din Breasta moşie den lamnic, însă cîtă moşie' au fost cumpă­ şi Stan Vătaful ot Gaia. A treia oară au fost iarăşi rata tată-mieu despre partea Grecilor, ce au fost căutători Iane din Pleşoiu şi Balica paharnicul din a lui de moşîe, însă o funie mare, însă de preste Breasta şi Drăghici din Pleşoiu şi Danciul din Pî­ tot hotarul şi din Deltu şi den Hîrşova de Sus şi rîiani şi Tudor Ciocor vornicul ot Răteşti, ispravnic de Jos şi den venitul vadul podului cît au fost al cu cartea domnului nostru Matei voevod iscălită moşiei, ca să fie de hrana sfintei mînăstiri şi noao ca să alegem întru toate rovinile şi ditru toate lo­ şi păruiţilor pomană. Această moşie ce iaste mai curile adevărat lacul Tomei. Umblat-am aceste trei sus zisă de au cumpărat-o tată-mieu că au fost a rînduri de boiari şi toţi cîţi sîntem scrişi mai sus, noastră moşie ohabnică şi am dat-o eu Mihai, de a toţi am aflat lacul Tomei şi am căutat cărţile Gă- mea bună voie şi fâr’de nici o silă dinainte a mulţi broveanilor şi am aflat seamnele de prin piscul boeri anume: Stanciul postelnic ot Dîlga, Radul Cerului pre matca văii Cerului, pănă în lacul ce să vornic ot Bîzdîna, Dima clucer ot Vîrîţi, Nicola chiamă de lîngă drumul Diiului în dreptul locului vătaf ot Pleşoi, Iane postelnic i Drăghici logofăt, pănă în lacul Tomei, aşa am dat pe seamnele ceale tiarbu clucer sin Stanciu postelnic qt Dîlga, Mitrea bătrîne deci care au fost a Gabroveanilor să le fie postelnic, Radu paharnic ot Vîlcăneşti, David i moşie, iar aşa am aflat cu ale noastre suflete, cum Urosul i Paraschiva postelnic şi mulţi boeri, care mearge hotarul Cornăţelului preste drumul Diiului îşi vor pune peceţile şi iscăliturile. Dar cine s’ar pînă în lacul Tomei şi despre Găbroveani pre în ispiti din neamul mieu şi din rudele mele să strice seamnele ce sînt mai sus scrise noi cu ale noastre această pomană să fi afurisit şi proclet de 318 oteţi de- suflete am dat moşia cîtă au fost împresurată de q. ' ci să lăcuiască într’un loc cu Iuda şi cu Aria. Găbroveani să fie a mînăstirii cum au fost a lor R'1 j»CeSt s au ^ăcut *n casa Dimii cluceru din veac. ot pizdina. Şi pentru mare credinţă pusu-ne-am Iulie 20 zile, leat 7144 (1636). iscăliturile mai jos ca să să crează. Şi am scris eu Popa Stoica ot Bîzdana. L. P. Balica paharnic, L. P. Iane, L. P. Drăghici. Aprilie 26 zile, 7145 (1637). Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mînăs- Pecetluit acest zapis cu şapte peceţi. tirii Căluiul şi Bucovăţul No. 722, filele 405-406. Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mînăstirii Jitianu No. 723, fila 453 v. 11. pentru 150 de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat egu­ menul Pahomie ocină la Hurez dela Aldea 30 de Bucureşti, 4 Octomvrie, 1637. paşi din funia Brăgeştilor de peste tot hotarul cît se Voevodul Matei Basarab întăreşte mînăstirii Jdreala va alege, pentru 1.500 de aspri gata şi dela Bunea şi dela Iov 25 de paşi de peste tot hotarul, pentru cu hramul Sf. Dumitru, stăpinirea peste ocina dela Hu­ 1.250 de aspri gata şi dela Necula.17 */2 paşi de peste rez, în judeţul Dolj, şi peste ocina dela Caciulateşti, in tot hotarul, pentru 875 de aspri gata. Şi iarăşi a hotarele fixate prin acest hrisov. Egumenul Pahomie cumpărat egumenul Pahomie dela Albu 33 ‘/2 de paşi dela Jdreala, adună prin cumpărare şi prin donatiune din funia Brăgeştilor, pentru 1.675 de aspri gata şi mai multe părţi de ocină. Vinzatorn sunt 38 de pro­ dela Stepcea 30'/2 de paşi, pentru 1.525 de aspri prietari numiţi în hrisov, ca şi cei 6 proprietari cari gata. Şi iarăşi a cumpărat egumenul Pahomie ocină donează 25 de paşi de ocină. Pe lingă aceasta egu­ la Hurez dela Dumitru 15 paşi din funia Urdoacăi menul Pahomie mai primeşte în acelaşi sat un dar cît se va alege, pentru 750 de aspri gata şi dela dela Dragomir. Acelaş egumen cumpăra pentru mi- Danciul 6 paşi, pentru 300 de aspri gata şi a dăruit năstirea Jdreala o treime din satul Căciuleşti şi un Gădăiu pentru pomenire 6 paşi din partea unchiului loc de moară, etc.. său Albu din fuma Urdoacăi şi a vîndut Gădăiu 3 Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn paşi, pentru 150 de aspri gata. Şi iârăşi a cumpărat a toată Ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi prea egumenul Pahomie ocină la Hurez dela Albul lui Iuga bunului, răposatului Io Basarab voevod cel Bătrîn, din funia Ilieştilor 26 de paşi de peste tot hotarul, dă domnia mea această poruncă a domniei mele s.intei pentru 1.300 de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat egu­ şi dumnezeeştei mînăstiri care se numeşte Jdreala, menul Pahomie dela Neagoe Dadulea 20 de paşi, cu hramul stîntului mucenic Dimitrie şi părintelui pentru .1.000 de aspri gata şi dela Voinea 20 de egumen Pahomie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc paşi, pentru 1 000 de aspri gata. Şi iarăşi a cum­ în acest lăcaş, ca să fie sfintei mînăstiri mai sus nu­ părat dela Cacăban 4 paşi, pentru 100 de aspri gata. mită, ocină la Hurez în judeţul Doi, anume partea Şi iarăşi a cumpărat Pahomie egumenul dela feciorul lui Albu unchiul lui Dragomir, toată din fuma Amă- lui Codiţă 28 de paşi de peste tot hotarul, pentru răştilor, din cîmp şi din pădure şi dm ape şi din 1.400 de aspri gata şi dela Goia 4 paşi, pentru 200 seliştea satului, de pretutindeni, ori cit se va alege de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat dela Pătru Chi­ dela hotarul Dobreştilor pînă a hotarul Birce^pen- lianul 20 de paşi, pentru 1.000 de aspri gata şi dela trucă a dat Dragomir, nepotul lui Albu din tjurez’ D an fiul lui Cioban 5 paşi, pentru 250 de aspri gata. a.eastâ mai sus numită ocină sfintei mînăstiri J^eala Şi iarăşi a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hu­ mai sus scrisă, pentru pomenirea şi pentru sufletul rez dela Ion din funia Hiravilor 12 paşi, pentru 600 lui Albu. Şi iarăşi si aibă m'năstirea Jdreala ocină de aspri gata şf a dăruit Stan pentru pomenire şi în Hurez din funia Mihneştilor 19 paşi de peste tot pentru sufletul unchiului său Buţu 6 paşi la sfînta hotarul, pentrucă a cumpărat egumenul Pahomie dela mînăstire şi a vîndut Stan 5 paşi, pentru 250 de aspri Barbul Hîncă pentru 990 de aspri gata. Şi iară:şi a gata. Şi iarăşi a cumpărat egumenul Pahomie ocină cumpărat egumenul Pahomie ocină in Hurez dela Ion la Hurez dela Biilă din funia Guiceştilor 15 paşi, şi dela Beleguciu 26 de paşi de peste tot hotarul cit pentru 750 de aspri gata şi dela Băla 8 paşi, pentru se va alege şi au dăruit ei singuri pentru P°menire 400 de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat dela Proica 4 paşi. Şi iarăşi a cumpărat dela Danciul 3 paşi, 29 de paşi din funia Guiceştilor de peste tot hotarul, pentru 1.450 de aspri gata şi dela lutele 15 paşi, pentru 750 de aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat egu­ vornic şi pe jupîn Gligorie marele logofăt şi pe jupîn menul Pahomie ocină la Hurez dela Crăciun 20 de Radul marele vistiar şi pe jupîn Preda marele spă­ paşi, pentru 1.000 de aspri şi a dăruit Stoica pentru tar şi pe jupîn Vasilie marele stolnic şi pe jupîn pomenire 6 paşi şi a vîndut Stoia 2 p*şi, pentru lOOi şi pe jupîn Buzinca marele comis şi pe jupîn Bu- de aspri. Şi iarăşi a cumpărat dela Dragomir din cina, marele ciaşnic şi pe jupîn Costandin marele funia Răbeştilor 6 paşi, pentru 300 de aspri şi dela postelnic şi ispravnicul Gligorie marele logofăt, am Mica 4 paşi, pentru 200 de aspri gata şi dela Mirea scris eu Stan spudeiul, în cetatea de scaun, în Bu­ 12 paşi, pentru 600 de aspri gata şi a dăruit Mirea cureşti, luna Octomvrie 4 zile şi dela Adam pînă pentru pomenire 3 paşi. Şi iarăşi a cumpărat egu­ la acest scris curgerea anului 7146 (1637). menul Pahomie ocină la Hurez dela Zamfira şi dela Io Matei voevod (1. s.) cu mila lui Dumnezeu domn. Savul 13 paşi, pentru 650 de aspri gata şi dela Stoica 12 paşi, pentru 600 de aspri gata. Şi iarăşi a cum­ (m. p.) Io Matei voevod. părat dela Nanul 17 paşi, pentru 850 de aspri gata Grigorie Nandriş, Documente Româneşti in limba slavă din şi dela Voinea 4 paşi, pentru 200 de aspri gata. Şi Athos, 1937, pag. 168=173. iarăşi a cumpărat dela Creţul 10 paşi, pentru 500 de aspri gata şi dela Buciumaş 15 paşi, (pentru) 750 12. de aspri gata. Şi iarăşi să fie egumenului Pahomie 1638 (7146), Aprilie 11, Bucureşti. ocină la Căciuleşti lîngă mînăstirea Jdreala, din tot satul a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din Matei vodă dă volnicie popii Iui Tatomir din ape şi din sâliştea satului şi un vad de moară, de Somor ca să scoată de la sătenii fugiţi din acel sat peste tot hotarul oricît se va alege, pentrucă a cum­ 12 ughi şi alţi 8 ughi de pre tăierile lor, căci nu şi-au părat egumenul Pahomie această ocină dela toţi să­ plătit mierea şi talerul. tenii, moşneni ai satului, pentru 37 de ughi bani gata. Şi iarăşi a cumpărat dela Neaga fiica lui Gomoi Cu nula lui Dumnezeu, Io M.atei Basarab voe­ partea tatălui ei Gomoi toată din Câciulăteşti de vod şi domn dă domnia mea această poruncă a peste tot hotarul, pentru 1.600 de aspri gata. Şi ia­ domniei mele acestui / preot anum(e) pop(a) Tato­ răşi a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Căciu- mir, carele au lăcuit în sat în Somor, ca să fie volnic lăteşti dela Dabul şi dela Dragu, partea lor toată cu ceastă / carte a domnii meal(e) şi cu sluga dom­ de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru 1.250 niei meale anume (loc liber) de să umble / să caute de aspri gata. Şi au vîndut aceşti oameni, numiţi mai pre săteanii ot Somor or unde va afla, în ţara dom­ sus, părţile lor de moşie dela Hurez şi dela Căciu­ nii meal(e) au în sat domnescu / au în sat boerescu, leşti, de buna lor voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor,. au în călugărescu, au la slobozie, au la oraşe tot să din sus şi din jos şi din locurile de prin prejur şi apuce cu ciastă / carte a domnii meal(e) să plătească înaintea domniei mele. Drept aceea am dat domnia ug. 12 şi de pire talenl(e) lor ce le-au lost partea/ mea sfintei mînăstiri Jdreala, cu hramul siîntului Di- ug. 8, însă far de cam(â)ta banilor, că aceşti bani mitrie, ca să-i fie ocină de moştenire şi ohabnică şi i-au luat cu cam(â)ta şi / un bou, pentrucă au venit de nimeni neclintită după porunca domniei mele. Iată popa Tatomir naintea domnii meal(e) în divan de deci martori am pus domnia mea pe jupîn Hriza,. s au / jăluit şi au spus cum i s’au luat aceşti bani ce marele ban al Craiovei şi pe jupîn Ivaşco marele scriu mai sus tot pentru partea/ satului Somorul de miiare şi de taler, că au fugit din sat de n'au vrut să-ş' plâ / tească partea de miiare şi tăierile, i-au naim Stan i brat ego Lupul ot Crăişanii vă sud prădat slugile domnii meal(e) pre pop Tatomir pen­ ,V- • fie în Pace, si slob(o)zi de rum ' tru dajdea sătenilor din Somor. Dreptu aceaia dom­ me de cătră Dima post şi de cătră jupîneasa lui nia mea / m'am milostivit de i-am fâcut iastă carte L.atali(na) . de către jupîneasa feciorii lor şi de să-i apuc să-i plătească să-i trag(â) să le ia bucate cătră toat(ă) ruda lor mai mult val să n’aibă nici pîn / va împlea preţul acest bani. Aşişderea şi tu ei nici feciorii lorâ. Insă numai capetele fără de Cioană com. în ceas ce vei vedea*/ cârtea domnii moşie pentrucă aceşti oamenii Stan . . Lupu fost meal(e) iar tu să cauţi să dai boul popei lu Ţato- rum(i)m de moşie ot Crăişani. Deci cînd au fost mir carel(e) l-ai / luat pentru talerul Somorului, mai acum m zilele domniei meali Dima post şi cu ju- mult ca să nu-1 mai învălueşti nici să mai / vie şi pineasa lui Cătălina ei au cugetat pentru Dîmnzeu adoaoară cu jalbă la domnia mea, că apoi bine să şi pentru sufletele lor de i-au slobozit şi s’au răs­ ştii că mare scrbă / ver(i) petreaci de cătră domnia cumpărat de către dînşn de r(u)mînie cu fec(io)ni- mea. Aşişderea şi voi toate slugile domnii meale / fără df ™°$'e de le-au dat un ţigan anume Rud oricarii de c(e) slujbe veţ îmbla, în vrem(e) ce veţ cu zapis de la mina lor de răscumpărătoare şi cu vedea iastă carte a domnii meal(e), iar voi foarte mulţi bâiari şi oameni bu(n)i mărturie scrişi în za­ si aveţ a vă fer(i) de popa Tatomir şi de bucatele pis şi am pus şt blestem cum cine-i va ispiti a-i lui să nu i să trag(ă) bucatel(e) pentru alţi dajnici . rumîni au pre dinşu au pre feciorii lor acela om să ce vor (fi) fugiţi(i, ce bun pace să-i daţ(i) că l-am tie .... să aibă parte cu loda şi cu Aria . ertat domnia mea / să n'aib(ă) nimea nici o treab cu Derept aceia am dat ş. domnia mea lui Stan şi dînsul, iar cine să va ispiti a-1 mai învălui bine / să frăţim-său Lup(u) ot Crăişanii ca să aibă pace de ştie că mare urgie va petreace de cătră domnia mea rum(i)me ei şi fecioam lor fără moş(ie) prec(cum) întra’alt chip să nu fie şi însumi domnia mea a zis, . scrie mai su s ...... v 7 scris în Bucureşti, luna Aprilie 11 zile in anul LJdrist vtori . . . Dumitru lui Ignaţi . . 7146 (1637). Ogt. 2 din Văl(e)at 7147 (1638). Monograma roşie mică. Pecete mică, octogonă cu tuş roş puţin citeaţă. Este semnătură proprie a Io M atei voevoda. p ecetă mică roşie. Domnului. Milstuo bijno gvmid. Muzeul Goriului, Gh. Ghibănescu, Surete şi Isvoade, voi. Comunicat de Pr. C. Stănică«OrodeI VI, fila 193. 14. 13. 1638 (7147), Octomvrie 2. 1639 (7147), Ianuarie 11.

Hrisovul lui Matei Basarab voevod prin care slo- Zapisul lui Tudosie paharnic şi al fratelui său bozeşte de ruminie pe Stan şi fratele său Lupu din Preda prin care vind lui Stoica din Popeşti, toată Crăişani, de către Dima postelnicu şi jupîneasa lui partea lor din moşia din Popeşti. Cătălină. Adecă eu Tudosie vel pah. i brat Preda scriem Mlistio bjiie Io Matei Basarab voevod i şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de gspd davat ...... (p°) veleanie gvmid .... mare credinţă la mîna Stoicăi din Popeşti, cum i-am vîndut partea mea de moşie toată din Popeşti cît să vă amestecaţi nimica acolo în baltă, iar de vă va va aleage de preste tot hotarul, ca să-i fie lui moşie părea vooo cu strâmbul să veniţi de faţă cu cărţi ohabnică că i*o am dat eu de a mea bună voie făr de nici o silă. Ci i-o am dat pre bani gata drept S i p T ^ f i e ^ aVea' ACCaSta VăScHu ^ W & ughi 35 ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui şi nepo­ însumi am zis domnia mea. ţilor şi strănepoţilor moşie ohabnică rfeclătită, că o am dat eu de a mea bună voe. (L p ) M ai 1» anul 7149 (1641). Şi cînd am făcuta ceastă tocmeală fost-au mulţi oameni mărturie anume : Vladul ot Popeşti, Albul illele 6WS'a,UlUl Cral°Va' C°ndica MiniMrii Tismana III, Popa de sat, Stoica din Băileşti căpitan, Popa Lupul din Desa şi Ivan ot tam şi Dumitru ot Pogar, şi Mihai 16. şi Marin Ursi. Şi pentru credinţă mi-am pus pecetea. Pis mesiţa G henar 11 dni, 7147 (1639). 1641 (7149), Mai 2, Tîrgovişte. (L. P.) Tudosie pah., (L. P.) Preda. Porunca lui Matei Basarab voevod vrin caro tnr» (L. P.), (L. P.), (L. P.), (L. P.), (L. P.), (L. P.), (L. P.), (L. P.). 1Z ,T o ^aSadova- s° ^ ^ FrZ Arhivele Statului, Bunuri Publice, Mînăstirea Horezu, Con= dica N r. 449, filele 382-383. voeÎ şi domn ^ 0 ^ 7 ^ ^

15. nâstin ce se cheamă Sadova, unde este hramuÎ X 1641 (7149, M ai 1. M 1-C[a Ş1 f?că\orul“i de minuni Nicolae dela Cartea lui Matei Basarab voevod, către egumenul Miralichia şi părintelui egumenului Gavriil şi tuturor dela Hotărani prin care îi face cunoscut că nu are c ugănlor ciţx vor fi lăcuitori într'acest sfînt lăcaş nici un drept asupra bălţii Bistreţul, care este numai a Mînăstirii Tismana. dînlîmp SdrneiDârd,năStiri Sad°Va t0ată mo^

Cu mila lui Dumnezeu eu Matei Basarab voe­ vod şi domn scrie domnia mea ţie egumenul dela Hotărani către aceasta îţi dau în ştire domnia mea pentru balta Bistreţului că ai fost venit astă iarnă P ă d u r e ţ a p ă , a î ^ i aicea de ai zis cum aveţi şi voi parte în baltă, iar cînd au fost acuma au venit părintele Glegorie egu­ r iFi=r-s;r. rai-z teâ menul dela Tismana, de au arătat în Divan cartea lui Alexandru voevod sin Radului voevod şi alte cărţi bătrîne domneşti, cum nu aveţi nici o treabă m e l^ n rA de mo?tenire ale domniei acolo în baltă. Drept aceia dacă vei vedea această Ti ^ — U carte a domniei mele să cauţi să laşî în pace, să n’aibă nici un val călugării dela Tismana nici să demult. Apoi cînd au fost în zilele domniei mele. dacă mau dăruit domnul Dumnezeu cu domnie şi 17. cu skiptru a stăpîni Ţara Rumînească, domnia mea m’ara milostivit şi m'am îndurat, şi am cugetat cu 1642 (7150), Mai 20 Tirgovişte. voea lui Dumnezeu de am fâcut această simtă şi Zapisul lui Preda clucer din Greci, Preda pa­ dumnezeească mînăstire ce se chiamă Şadova, de harnic din Plăviceani, Pătru clucer Aslan şi jupîneasa isnoavâ din temelia iei, şi o am întărit-domnia mea Lima Butca, prin care vînd lui Chiriţă Cămăraş par­ cu moşii şi cu avere nemişcată şi neclintită, şi mai tea lor de moşie din Poiana şi Rătunda cu tot venitul mult am întărit şi am dat aceste sate shntei minâs- şt cu rumînii. tiri şi să-i fie de întărire şi moşie stătătoare in veci şi călugărilor de hrană şi de îmbrăcăminte ; iar dom­ Adecă eu Preda clucer ot Greci i Preda pa­ niei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pome­ harnic, ot Plăviceani şi eu Pătru clucer Aslan cu nire. Şi am întărit domnia mea cu mare blestem, jupîneasa mea, cu Elina i Buică, scriem şi mărtu­ după moartea domniei mele, pre carele va alege risim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare Domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumineşti, ori credinţă la mina lui Chiriţă cămăraş, ca să se ştie din seminţia domniei mele, sau din rudenia noastră cand au fost acum in zilele Măriei Sale domnului sau din alt neam, de va cinsti şi va moi, şi va în­ nostru Io Matei Basarab voevod, noi toţi aşa îm­ tări această carte a domniei mele, pre aceia Dom­ preună am vîndut dumnealui ocină în Poiana în nul Dumnezeu să-l cinstească şi siă-1 păzească intr u judeţul Mehedinţilor a treia parte cu rumîni şi cu domnia sa, şi sufletul lui să-i fie intr u odihnă de tot venitul de preste tot hotarul. veci. Iar de nu va cinsti, nici va moi, nici va întări Şi^ iară am vîndut în Rătunda a treia parte această carte a domniei mele, ci o va călca, ci o veri cit să va aleage cu rumîni şi cu tot venitul va strica şi o va lăsa întru uitare, acela să he atu- de preste tot hotarul în preţ za ughi 460 bani toţi risit şi anatema de 318 sfinţi părinţi dela Nicea şi gata. i-am vîndut noi toţi aceaste moşii de a să aibă parte cu Iuda şi cu Ane într un loc, şi cu noastră bunăvoe din Poiana şi din Rătund cîte a alţii necredincioşi cari au strigat asupra singelui L>om- treia parte cu rumînii cîţi se vor aleage, cum scrie nului Dumnezeu, şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos şi mai sus, şi cu tot venitul preste tot hotarul, ca zicînd: luaţi-1, luaţi-1 şi-l răstigniţi pe el, sîngele lui să-i he dumnealui ocine şi rumîni de moşie ohabnici, asupra lor şi asupra feciorilor lor, şi este şi va fa coconilor in veaci, făr de nicio gîlceavă, pentrucă în veci amin. Şi la a doua venire, să aibă pîră şi şi-au dat dumnealui ai Iui drepţi bani ca să-i poată pe hramul siîntului Ierarh Nicolae. Iată şi mărturii h moşie şi rumîni cu pace şi să-şi facă şi cărţi dom­ am pus domnia mea: Ban Vasilache vel ban al Cra­ neşti, să-i he lucrul' stătător. iovei, ban Hrizea vel vornic i Grigorie vel logotăţ, Aceasta am scris ca să se ştie. Şi pentru mai i Radul vel vistier i Preda vel spătar i Dragom.r adevărată credinţă ne-am pus peceţile şi iscăliturile vel clucer i Socol vel stolnic, i Radul vel comis, i mai jos. Voinea vel paharnic i Costandin Kantacuzino vel on j P -S P m « Şoldiciu u Tîrgovişte, mesiţa Mai postelnic şi Ispravnic mare al curţii. Şi am scris eu 20 dm, leat 7150 (1642). Pîrvul logofătul în oraşul ^şov.şte^ ^ ^ (L. P.) Preda clucer ot Greci. Io Matei Basarab voevod. (PeceteaDomnească). (L. P.) Preda post. ot Plăviceani. Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Sadova. (L. P.) Petre vtori clucer. (L- P ) Jupîneasa Buicâ. lui Stepan banul dela satul Cioroiaşi şi o au fost Chirca biv vel post. dat şi miluit la sfînta mînăstire Coşuna pentru po­ lvaşco vtori post. mană încă de mai nainte vreame cu cărţile de cum­ Buliga vel căpitan. părătoare cu tot, pentrucă au fost ctitor sfintei mî- năstin ca să fie sfintei mînăstiri de hrană şi de în­ tărire şi Pîrvului cluceariul ctitorul mînăstirii po- dica Nr. 449, fila 372. meană în veaci. Şi tot o au ţinut stînta mînăstire Coşuna cu bună 18. pace, iar dela o seamă de vreme încoace fostu-o-au 1642 (7150), Iunie 13. împresurat pre aceastâ moşie săteani dela Cioroiaşi şi au zis cum că au fost întors ei banii călugărilor Porunca lui Matei ^ [ ab^ t7 Co^na, egame- înnapoi şi nici au avut ei carte de cumpărătoare tăreşte mînăstirii Bac?™% ’Uor stăpin rea peste moşia nici zapis dela călugări de răscumpărătoare, ci au fost ţinut ei tără dreptate şi fără nici o treabă. După r'iSi’' jsrsâsft-- * aceia cînd au fost acum în zilele domnii mele iar î-r«... r - * ui egumenul Iosaf şi cu toţi călugării dela stînta mî­ năstire Coşuna, ei au avut cărţi de moştenire şi au Cu mila lui Dumnezeu Romînească, dat-am ştiut cum iaste dreaptă moştenire a sfintei mînăstiri sarab * domnu a a domnii mele sfintei cumpărată^ de Pîrvul cluceriul şi miluită la sfînta domnia mea această por ţ ce să numeşte mînăstire Coşuna pentru pomană. Au venit înaintea şi dumnezâeştii m^âsUn . Nlcolae şi pj- domnu mele în-divanul cel mare de s’au pîrît de Coşuna, unde iaste w f şi tuturor călugărilor cîţi faţă cu Şerbul cel bătrîn şi cu Stan al popei din rintelui egumenului losa ş ^ ^ sfintei nu- Cioroiaşi. Şi au scos călugării din Bucovăţu doaoă lăcuesc într acestu ^ Perişor din sud Mă­ cărţi ale Mihnei voevod şi una carte a lui Mihai năstiri mai susscne ş ^ ^ ^ 12 boieri hotar- voevod pe această moşie de cumpărătoare. Iar să­ he dinţi, moşie aleasă ş ^ Cernat teanii din Cioroiaşi ei au scos o carte a lui Şerban voevod numai pe şase funii de loc cumpărate din Cioroiaşi. 5 ţSZCŞX&tSS tX S '?• Intr aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre leagea lui Dumnezeu împreună jupan Cernat vel P ^ . i Perişorului din în ,os cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele. Şi am dat Insă Să S? •iX ^atra ce iaste la stejar şi pîn* domnia mea 12 boeri hotărnici cu cartea domnii dela Intorsură dela pia păducel aproape de 2 mele şi cu dregătoriul domnii mele jnpan Cernat în piatra ce au pus g drumul Cioroiaşului vel portar anume boierii din Şitoaia Mihart clu­ perişori. Iar a doaoă piatră^ pe ^ ^ păducel ; cerul şi din Pleşoiu Drăghici logofătul şi din Ciu­ în coasta Padinii^ ce tas ^ j rumuţ cîmpului în mă- tura egumenul Gavriil şi din Craiova Costea Cu- peţul şi Costea căpitanul şi din Cânugreani Golean ■; urr: s & r î ? p " - Ceauşul şi Dumitru portaru şi popa Baca şi din ? : ^ t \ T S t mcumP“ rat Pîrvul clucerul, J e c ^ Intorsură Iarciul pîrcălabul şi Hamza şi Vladul şi Nicola şi Ion şi din Cioroiul cel mare Măican şi curgerea anilor pînă acum văleatul 7150 (1642). Io M atei Basaraba voevoda (pecetea domnească). Alt hriăovu tot al Domnului Matei voevod Basarab dela leat 7152 cu doi ani mai în urmă prin S Up ^ :^ t.^ n o Şie?cum^ e legea * care au dat asemenea sfintei mînăstiri Bucovăţul ca să stăpînească mînăstirea moşia dela Perişor, care °biCtfr'aceia aceŞti mai sus şi» boieri Hotar"id,i o au ales-o 12 boeri hotărnici şi o au împietrit-o eu jupan Cernat vel portar e. au cSutat ş de către săteanii Cioroiaşului, însă şapte funii mari văritPcu suflete e or pe au ales din hotarul Cioroiaşului şi o au lipit-o pe teanu din Uioroiaşi . . -se aici m- lîngă moşia Perişorul, care iaste iar a mînăstirii această moşie moi au^scos t Intr-aceia Bucovăţul. mic, ci au fost ţinu funia din cin pînă în (atît se află scris în condică). Arhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica 443, pagina 157 v. 159.

19. 1643 (7151), Ianuarie 16. Zapisul lui Teodosie, biv vel ban, la mîna lui Vădislav postelnicu şi a lui Barbu paharnicu, prin stînta mînăstire cinci funii ca să aibă a ţinea s i n ^ care le vinde părţile lui, cu toţi rumînii, din satele: Fîntîna, Ulmul, Salcia şi Ascunsa. mînăstire a treia parte. Dap&a« funie sâ stînta mînăstire .satul^ ^ l°/°na T ari şi o au lipit Adică eu jupan Teodosie, biv vel ban, scris-am ţie stînta mînăstire 9 P . mînâstiri moşie acest al meu zapis ca să fie de mare credinţă la lîngă moşia Perişorului a sbn . ^ ^ mîna lui Vădislav postelnicu şi la mîna Barbului lîngă moşie, precum iaste lege * ^ fie paharnicul cum să se ştie că m’am tocmit eu cu pietrii şi seamne precum Ctitorilor po- dumnealor de le-am vîndut partea mea din Fîntînă cît am ţinut eu în Fîntînă a opta parte moşia şi cu h t r r r ; rumînii cît se vor afla din partea mea, şi iar le-am ia - mai sus dat partea mea din Ulm iar a opta parte moşie şi cu rumînii iar cîţi se vor afla. Şi i ar le am mai ,c riS T Şi am mea: jupan vîndut eu dumnealor partea mea din Salcie a patra Iată şi mărturii aD rP o^.r ^ dvornic Şl pan parte cît am ţinut eu moşie şi cu rumînii cît se vor afla însă din Salcie rumînii nu mi-am vîndut pe E r t Urieele£lani'ogŞol« ,i pan Dumjtru vel vişt.erj. toţi Dărăbanţului anume Lupul şi cu fraţii lui pans M ihai anume Ion şi Udrea şi Lepădat sin Stanciului că, carii ailalţi cîţi se vor afla să fie tot pre seama “ rcom Cl " r Cortandln vel postelntc. St - domniei lor. Şi iar le-am vîndut eu domnii lor partea mea din Ascunsa cît am ţinut eu şi cu rumînii cîţi -S’SX-1^ 13 51 de,a Adam se vor afla ca să le fie dumnealor moşii în veaci Ş» ne-am tocmit drept bani gata *S6nft «; nentru că le-am vîndut eu dumnealor pe bani gata dut noi de a noastră bună voe ftrî'• ne'-.m VÎn‘ ughi 270 ca să le fie dumnealor moşu stătătoare. scne mai sus, ca să fim * ”1CÎ ° ' cum Şi cînd am făcut eu cu dumnealor aceast> £ cmea ' feciorii noştri cîţi ne va dAr * dumnealor şi fost-au şi boieri mărturie la tocmeala noastră insă înainte, şi coconilor dumneaL s^n eze« Şl de acum prenume: din Farcaş Radul Căpitanul din MileşU nepoţilor dumnealor în veaci Si J Ş* Stră' Danciu logofătu, din Vinţi Nicola vătafu. Paras au fost la tocmeala no 1 T d ° e‘am vîndut, chiva spătaru sin Nicola postelnicu, i Lepădat: şi mărturie: jupan Dra^omt Tk* ^ " divanului alti boieri mulţi cari aici în zapis pune-şi-vor mai Dudescul t e f vo7nfcST ,u b a en ° Umh™ ios peceţiile, şi ales pentru mai mare credinţă ma* jupan Stroe vel vTstLr si ^n ° H ^ ,0g°făt * £ Pp4u-mi-am pecetia Şi mîna iscălitură ca a se nic, şi jupan Radul v*»I • P u.mitraŞCo vel stol- POS.1L P5Î ve!‘ p 'o T e f n " arC° crează- Ghenarie 16, leat 7151 (1643). Dumitru vel sluger si iunan n,' ,p ,eJnic S1 jupan Drăguşin vel a rS ^ ' Teodosie biv vel ban (L. P-) CU acest zapis al nostn, ? - Ş mărturisim . Paraschiva. tru credinţă ne-am pus dejtile în W dT*' “ P-eD- Arhivele. Statului Craiova, Condica MlnMlrii Motru, filele am sens eu DumitraŞco logofătul * ** 324 - 325. Fevruarie 4, leat 7151 ( 1643). 20. m artorf-D um i^nJ11 D? g? - Dr?S<™ " vel ban,' 1643 (7151), Februarie 4, Tirgovişte. dul vel logofet “a«or ? ' T ™ ’ ’ R - Zapisul lui Baico şi al fiilor săi din satul Câr- leani vrin care se vînd rumîni cu toţi fecl0r!1. 1. Ş cu toată moşia, lui Matei Basarab voevod şi lui jupan martor; D um kra^' veîToTn'c, marTor"6' p a h arn ic ' Preda vel spătar Brîncoveanul. Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Sadova. Adică noi din sat din Gîrlean^ ot sud, anume Baico şi cu fiul meu Pîrvul, şi eu Drăgan şi cu fiul 2 1 . Danciul scris-am şi mărturisim cu zapisul no- Sru ca să fie de mare credinţă ^ domnu nostru 1643 (7151), Februarie 12 Io Matei Basarab voevod şi la jupan Pre spătar Brîncoveanul, cum să se ştie că ne-am

din drumul Sării pînă !n apa J .ulu,, c't e va a g acesta al nn«t ru Iacov, scriem şi mărturisim cu Matei Basarab voevod cum să se ştie cînd au fost rumînii cîţi se vor aleage şi cu tot venitul şi un acum în zilele mării sale, iar noi ne a m vi du ^mârn sălaş de ţigani, ţiganul anume Nicula şi cu sora sa sale să fim rumîni cu feciorii noştri, şv ^ toate pâr ţiganca anume Paraschiva, să le fie moşie lor şi coconilor. ţile noastre de ocină, şi dumnealui de a noastră bună voe fără de nu» o silă. insă eu Pentru că aceaste moşii den Clăbuceari şi cu Stan sin lui Drăgan drept ughi '9, şi fecion mei, a rumînii şi ţiganii fost-au partea lui Socol, tatăl ju- deosebi cineşi pre capul lui Danciul drept ughi t> pîneasii Vlădaii, socrul Băr^i ot Tiha; iar deaca şi Pîrvul drept ughi 5, şi cu Chinţă drept ughi , se-au tîmplat lu Socol moarte, iar feciorii lui: Hamza şi fiul mieu Neagoe drept ughi 5 şi eu I>âgan drep i Stanciul i Udrea i Bălăci, ei n’au vrut să aleagă ughi 9, şi fiul mieu Danciul drept ughi 5 şi zeastre surori-sa Vlădaii de... e tată-său Socol ne­ drept ughi 9, şi fiul mieu L ăpădat drept ughi 5 ş mic ce-au venit în păr în naintea domnii meale în am luat noi toţi bani. ce scrie mai sus in mumie divan de faţă pentru zeastre. Deci într aceea dom­ noastre, cu ştirea tuturor boerilor din prejur ; aceasta nia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre scriem şi mărturisim şi pentru credinţă pusune-am eş leage şi le-am dat domnia mea la mijloc ju[decători] tile în loc de pecete ca să se crează. boiari pre răvaşe domneşti, anume : ot Desa Radul Vor. i ot Pade Stanciul post i ot Şitoaea Mihai Februarie 12, leat 7151 (1643). post i ot Cornet Ionaşco post. Deci. aceşti boiari (Dg<) E u Stan sin Drăgan. au ales Vlădaii şi Bârăi partea den Clăbuceari ju­ (Dgi) Eu Baico ginerele lui Marco. mătate cu rumînii şi cu tot venitul şi un ţigan cu (Dgi) Eu Chiriţă sin Stanciului. o ţigancă. Şi am văzut domnia mea cartea boiarilor (Dgi) Eu Drăgan sin Pătru Iacov. de judecată şi zapisul fraţilor pre aceste moşii ce scrie mai sus. Arhivele Statului Bucureşti, Condica Mînăstirii Sadova. Deci le-am dat şi domnia mea Bărăi şi jupî- neasii lui Vlădaii ca să-şi ţie zeastrele cu pace, să 22. — le fie lor moşie şi ohabnică coconilor în veaci şi de 1643 (7151), Iulie 12, Tîrgovişte. nimeni neatinsă după porunca domnii meale. Iată şi martori pune domnia mea : jupîn Dra- Porunca lui Matei Basarab voevod întărind lui gomir vel ban şi jupan Dumitru vel Dvornic şi Ra­ BăraotTiha Şi jupînesei sale ^ e a ja ta lu , Socol dul logofăt şi Stroe vistier şi Preda spătar şi Du- din Padea-Dolj, stăpînirea peste /urnite■ dm satu mitraşco stolnic şi Radul C. şi Marco paharnic şi Clăbuciari Ghidici - cu ruminn şi cu un salaş de f Costandin postelnic şi is[pravni ]: vel logofăt. gani, zestrea Vlădaei. ... în Tîrgovişte luna Iulie, 12 ziua şi dela Adam t Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab în leat 7151 (1643). j • A a tmtA Tara Unerovlahiei dă dom- Io Matei Basarab (pecetea) cu mila lui Dum­ nezeu domn.

1) Original pe hirtie. Format 40/30. Simplu. Semnătura m. p. f t f r ş ş 5 X.r£ HăŞrSi" a voevodului peste monogramă. Pecete aplicată, ceară roşie aco= această carte a domnii meale de să aibă a ş ţ Perită cu hirtie. Deslipită. Act rău păstrat. Rîndurile subliniate sunt scrise in limba slavonă. Oltenia III, paginile 150-151. Publicat de Pr. Ioan S. Mazilescu. t Cu mila lui-Dumnezeu, Io Matei Basarab voe­ vod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a 23. domnii mele, sfintei şi Dumnezeeştii mînăstiri, numită 1643 (7152), Septemvrie 21. dela Creţeşti hramul sfîntului Ioan Botezătorul !), ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii Zapisul lui Mihne şi al nepotului, său Danciul, mele de să ţie o crivină ce-i zic Lulalco, toată cri­ prin care vînd armaşului Lăpădat, moşia lor din Birza. vina, însă pre semne: din gura limbii vecină pînă în Jiiu şi pre malul Jiiului pînă în hotar, la deal Adecă eu Mihne şi cu nepotu mieu Danciul, iar pînă în hotar. Pentrucă această crivină Lulalco, scris-am această zapis al nostru să fie de mare cre­ fost-au dată şi adaosă la sfînta mînăstire la Creţeşti, dinţă la mîna armaş Lăpădat, cum să să ştie că i-am de cei răposaţi ctitori în zilele'Mihnei voevod, Hamza vîndut ocina ot Bîrza ; eu Mihne i am vîndut stin- banul din Creţeşti cu fraţii lui Neagoe, şi cu verii jeni 30, iar eu Danciul stînjem 20 pre bani gata, eu lui Drăghici logofătul şi VJadin şi Brata şi Jitian Mihne dereptu ughi 5, Costande 5, iar e« Danciu şi popa Ion, pentru pomeana şi pentru sufletele lor, dereptu ughi 3 pol; î n s ă moşie a nostră, cită s ă va şi cu zapis dela mîna lor. Şi tot au ţinut mînăstirea alege, partea nostră şi în lung şi in lat, ocină ot Birza. această crivină Lulalco cu bună pace. Iar cînd au Si o am vîndut dă a noastră bunăvoia, fără nici fost acum în zilele domniei mele, s’au sculat Balica o silă şi cu ştire tuturora fraţilor dă moşie, să-i he paharnicul din Breasta cu pîră ca să ia partea mo- moşie d-lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţnor şu-său lui Vlădin dintr’această crivină, zicînd Balica în veci, însă loc sterpu Şi mărturii au fost o GnşăJ paharnicul, cum cînd s’au făcut beserica, au scos cu comisul ot Armăşeşti şi Ivan Călăraş ot Honzi şi zidul şi ţărînă moşu-său de au scos de acolo şi cum Dragomir Iuz ot tam şi Vlaica ot tam şi Osie ('> nu sînt la pomeanic. Şi au venit înnaintea domnii ot Nedea şi Vlăcul ot Zâval. mele în divan de s’au pîrît de faţă cu cinstitul bo- Şi am scris eu Albul logofăt. Şi pentru credinţă iarinul domnii mele Barbul paharnicul Brădescul, ne-am pus şi peceţile. ctitorul mînăstirii dela Creţeşti. într’aceia domnia Pis meseţa Septemvrie 21 dni, leat 7152 (1643),. mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lege dumnezeiască împreună cu toţi cinstiţii dregătorii (p) f Grişăţu vel comis. domnii mele şi am dat domnia mea Balicăi pahar­ (p) Ivan Călăraşu. nicul lege, să jure cum n ’au dat moşu-său şi unchiu- (p) Eu Mihne. său această crivină partea lor la sfînta mînăstire la (p) Eu Osie. Creţeşţi şi cum nu sînt la pomeanic. De aceia el să (p) Eu Vlaica. o ia dela mînăstire. Iar el nici cum n’au putut jura. Arhivele Statului, Bunuri Publice, Mînăstirea Zlătari, pach. 7„ Ce aceiaşi den Divan s’au lăsat şi au mărturi­ doc. 1 (hirtie). sit şi el, că au dat moşu-său şi unchiu-său acolo la mînăstire cu zapis dela mîna lor. Deci au rămas 24. Balica paharnicul de lege den Divan, cum mai mult treabă să n’aibă cu această crivină Lulalco, ce să 1643, Noem vrie 18, Tîrgovişte fie mînăstirii de pomană şi întărire şi acelor ctitori bătrîni pomenire în veci. Şi într’alt chip să nu fie, Porunca lui Matei Basarab voevod, domnul Ţorii Romineşti, prin care întăreşte stcpînirea mmaştim Creţeşti peste crivina Lulalco. după porunca domniei mele. Scris în Tîrgovişte, luna năstire satul Răbegii şi cu tot hotarul din hotar Noemvrie 18 zile, în anul 7152. pînâ’n hotar cu bună pace iar după aceia când au iost acum în zilele domnii mele după moartea lui Io Matei Basarab voevod, din mila lui Dumne­ Pătru Magion, iar nepotă-său Stan ot Tîrnava, el zeu domn. ^ au rădicat pîră pentru aceşti patru zăci de stânjeni de moşie den Răbegi care au fost ai unche-său ai (ss) Io Mateiu voevod. lui Pătru Maigionă şi au venit înnaintea domnii meale O narte din text s’a tradus din slavoneşte. în vel divan de s’au pîrîtă de faţă cu părintele egu­ Hârtie^ Semnul hîrtiei: o floare de in. Pecetea aplicat» în men Ioan den sfînta mînăstire Căluiul. Şi aşa pîrîia fată • mare, rotundă, de ceară roşie. * ' Biblioteca Academiei Romîne, secţia Stană nepotul lui Pătru zicîndu aşa cum că n’au „Oltenia" cartea II, p. 3 -4 , publicat de Stojca Nicolaescu. fost vînduţi aceşti 40 de stînjeni de unchi-său Pătru cîndu s’au fost vîndut satul Răbegii răposatului Ra­ dului clucer Buzescul şi au scos Stan înnainte dom­ 25. nii meale în divan o carte a Mihnii voevod, altă 1644 (7152), Ianuarie 12. carte a răposatului Radului voivod, feciorul Mihnii vodă pre aceşti patruzeci de stînjeni, iar egumenul Porunca lui Matei Basarab voevod, prin care în­ Ioan, el încă au scos hrisovul răposatului Mihai tăreşte mînăstirii Căluiul şi călugărilor, dreptul de vodă de această cumpărătoare pre toţi satul Răbegii stăpînire peste 40 stînjeni de moşie din satul Rabegi din hotar pînă în hotar. judeţul Dolj, dăruiţi de răposatul jupîn Radul clucer într’aceia domnia mea am căutată şi am jude­ Buzescul, din timpul lui Mihai Viteazu. cată pre dreptate şi pre leage dimpreună cu toţi Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voe­ cinstiţii dregătorii domnii mele. vod şi domnă a toată Ţara Rumînească, dat-am dom­ Şi bine am dovedit domnia mea şi cu toţi bo- nia mea această poruncă a domnii meale sfintei mi- ierii divanului domnii meale cum că au fost cumpă­ năstiri ce se cheamă Căluiul hramul simţului Nicolae rată răposatul Radul clucer Buzescul tot satul Ră­ şi părintelui egumen Ioan şi tuturor că ugăn or c.ţ begii împreună cu aceşti 40 dă stînjeni, iar Pătru lăcuesc într'acest lăcaş, ca să fie sfinte! au fost oprită atuncea cărţile dă moştenire de n’au moşie în Răbegi în sud Dolj, insă partea lui P vrut să le de cîndă au vîndut o moşie ca să fie cu Magion toată stînjeni 40 din cîmpu şi din pădure bani şi cu moşie. Deci au rămas Stan nepotul lui Pătru şi din apă şi cu vad dă moară şt din vie şi din h- Magion, de lege şi dă judecată dinnainte domniei tezi şi Sin şedere satului şi dupretutindenea veri meale. Şi am luat cărţile dela mîna lui Stan ce au rît să va alege du preste tot hotarul, din hotaru fost ale unchi-său Pâtră de le-am dată în mîna pă­ Găureniîor pînă în Ltarul Rădeştitii Pentrucâ to rintelui egumen Ioan dela mînăstirea Căluiul să fie satul Răbegii ce s’au zis mai sus, au fost al sfantei moşie iar la mînăstire precum au fost şi mai nainte mînăstiri de cumpărăre de răposatul jupin Radul vreme şi de acum înnainte, treabă, Stan să uu mai clucer Buzescul din zilele răposatului Mihail voivo aibă cu aceşti 40 de stînjeni, nici el nici rudele lui şi s’au dat de Radul clucer Buzescul miluire la shnta în veci. Drept aceia am dat şi domnia mea sfintei mî­ mînăstire pentru sufletul lui. a afînt_ roî_ Şi de atunci încoace tot au stăpinită shnta m năstiri Căluiul aceşti 40 de stînjeni de s’au scris mai sus să fie moşie moştenitoare şi ohabnică şi de ni­ meni să fie neclătit peste zisa domnii meale. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Barbu vel ban i Dragomir vel dvornic, Radul vel logofăt i Stroe vel vistier, Preda vel spătar, Radu vel comis, Socol vel clucer, Costandin vel postelnic. Ghenarie 12 zile, leat 7152 (1644). Arhivele Statului Bucureşti, Condica Minâstirilor Căluiul şi Bucovăţul Nr. 722, filele 477—478; Comunicat de Pr. D. Bălaşa. m o n o g r a m a JUDEŢULUI d o l j

tipAritA sub îngrijirea D-LUI DR. c. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR Directorul^Arhivelor Statului, al Institutului de Istorie Naţională şi al Muzeului Regional al Olteniei din Craiova

^SECRETA-P ..oUACŢIE Pr. D. BÂLAŞA

Monografia judeţului Dolj, va cuprinde circa 2000 pagini şi va apare săptămînal cu începere dela 1 August 1944, în tascicole de câte 64 pagini. Abonamentul la această monografie este de lei 5.000. Doritorii se vor adresa la Administraţia Monografiei, Arhi* vele Statului, Craiova.

APEL

Rugăm pe toţi cititorii noştrii a ne semnala toate lipsurile, dîndu.ne în acelaş timp sugestii şi colaborînd la înbogăţirea materialelor monografice de tot felul ce urmează a vedea lumina tiparului sau a fi folosite în redactarea Monografiei. Astfel rugăm a ni se trimite toate informaţiunile privitoare la numirile de locuri şi oameni pomenite în documente, statistică şi folklor. .... Rugăm apoi a ni se semnala locurile şi aşezările istorice şi arheologice, trimiţindu-ni-se documente istorice, hotărnicii, planuri de moşii, legende, amintiri, tradiţii, culegeri de folklor şi ori ce fel de date privind pămîntul şi locuitorii Doljului. Cei ce doresc a colabora la culegerea datelor necesarc întocmirei acestei monografii, sunt rugaţi a intra direct in cores­ pondenţă cu noi, spre a li se trimite chestionare ce urmează a fi complectate cu datele cerute. întreaga corespondenţă, va fi îndrumată pe adresa D-lui Dr. C. S. Nicolăescu-Plopşor, Arhivele Statului, Craiova.