Coperta Branisca Finala Ok
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
IOACHIM LAZÃR GHEORGHE-LAURENÞIU DOBREI LAURA-MAGDALENA DOBREI Comuna BRÃNIªCA MONOGRAFIE IOACHIM LAZĂR LAURA MAGDALENA DOBREI GHEORGHE LAURENŢIU DOBREI MONOGRAFIA COMUNEI BRĂNIŞCA 1 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LAZĂR, IOACHIM DOBREI, LAURA MAGDALENA DOBREI, GHEORGHE LAURENTIU Monografia comunei Brănişca / Ioachim Lazăr, Laura Magdalena Dobrei, Gheorghe Laurenţiu Dobrei. - Deva: EMIA, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-753-066-0 908 (498 Brănişca) Tehnoredactare computerizată: Olar Marius Leonard Corectura: Autorii Fotografii: Ioachim Lazăr şi arhiva primăriei Brănişca Toate drepturile sunt rezervate Editurii Emia şi autorilor. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii Emia. Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin editurii. Copyright © 2007 by EMIA Copyright © 2007 by Primăria comunei Brănişca Lucrarea a fost tipărită prin grija Consiliului Local şi a Primăriei comunei Brănişca Primar Teodor Lazăr All rights reserved. The distribution of this book outside of Romania, without the written permission of Emia is strictly prohibited. Editura EMIA 330011 Deva, România Str. Mareşal Averescu, nr. 20 Tel. / Fax: 0254 230246 e-mail: [email protected] www.emia.ro 2 IOACHIM LAZĂR LAURA MAGDALENA DOBREI GHEORGHE LAURENŢIU DOBREI MONOGRAFIA COMUNEI BRĂNIŞCA Editura EMIA 3 4 ÎN LOC DE PREFAŢĂ Stimaţi cititori! Această monografie a comunei Brănişca a fost concepută şi realizată în anul 2007 din dorinţa noastră de a face cunoscut trecutul comunei Brănişca şi în ideea de a nu se pierde obiceiurile şi datinile acestor locuri, aceasta constituind prima lucrare, complexă, de la atestarea centrului comunei, localitatea Brănişca, din anul 1329. Comuna Brănişca este situată pe malul drept al râului Mureş, pe drumul judeţean 706 A Băiţa - Ilia fiind la o distanţă de 14 km de reşedinţa judeţului Hunedoara, municipiul Deva. Localitatea Brănişca este străbătută de calea ferată Deva - Arad, cu ramificaţie din Ilia spre Lugoj, fapt ce facilitează legăturile comunei cu principalele oraşe şi zone ale ţării. Comuna Brănişca are o suprafaţă de 7.846 ha şi o populaţie de1.830 locuitori. Comuna Brănişca a fost formată iniţial din cinci localităţi: Brănişca, Bicău (azi Rovina), Boz, Târnava şi Târnăviţa, la care până nu demult se mai adăuga şi cătunul Bejan-Târnăviţa. În urma noii reforme administrative, din anul 1968, s-a ataşat la Brănişca şi comuna Furcşoara cu satele Bărăştii Iliei, Căbeşti şi Gialacuta. În prezent comuna Brănişca este alcătuită din nouă sate. Locuitorii comunei au fost şi sunt oameni harnici, simpli şi foarte ospitalieri. Cea mai mare parte dintre ei se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor, exploatarea pietrei şi a marmurei. Am putea aminti aici Cariera de piatră din Brănişca şi carierele de marmură de la Boz şi Bărăştii Iliei. Turiştii care trec prin comuna Brănişca au ocazia să viziteze cele şapte biserici din lemn, ridicate în secolele XVII-XVIII, monumente istorice de o deosebită valoare artistică, ansamblul Castelului familiei Josica, familie de origine românească. O vizită pe Valea Bozului sau a Târnăviţei lasă impresii de nedescris prin frumuseţile naturale ce se perindă prin faţa ochilor. Un loc de popas ospitalier şi cu un excelent serviciu de deservire este la Brănişca la campingul ce dispune de o pescărie şi trei bălţi pentru peşte, precum şi de un ştrand format din două bazine. Din localităţile comunei Brănişca au căzut numeroşi eroi în primul şi al doilea război mondial, în memoria cărora s-au ridicat monumente care pot fi de asemenea vizitate. Din Brănişca era originar căpitanul erou Romulus Pete căzut în luptele de la Arad din toamna anului 1944. Din această comună s-au ridicat o serie de oameni de cultură între care amintim pe scriitorii Nicolae Ţic, Miron Ţic, Gherasim Ţic şi muzicianul Betea Lazăr Augustin. Stimaţi cetăţeni, anul 2004 a fost anul începerii unor schimbări importante şi în comuna noastră. S-a introdus internetul la Primărie şi Şcoala Generală, se asigură transportul gratuit al elevilor şi cadrelor didactice cu microbuzul primăriei. S-au executat lucrări de reabilitare la toate instituţiile publice din comună şi s-a introdus încălzirea cu 5 ajutorul centralelor pe lemne. Primăria dispune, pentru prima dată, de utilaje pentru repararea şi întreţinerea drumurilor şi a străzilor din comună. Primăria şi Consiliul local Brănişca şi-au întocmit valoroase şi documentate proiecte de viitor prin care s-ar reduce diferenţa dintre sat şi oraş şi ar contribui la ridicarea nivelului de viaţă şi confort al locuitorilor. Printre obiectivele cuprinse în aceste proiecte amintim: - Modernizarea tuturor drumurilor comunale şi a străzilor din comună. - Introducerea alimentării cu apă potabilă şi realizarea canalizării în localităţile Brănişca, Boz, Târnăviţa şi Rovina. - Construirea unui nou sediu pentru Primăria comunei Brănişca. - Construirea unui pod peste valea Bozului. - Construirea unei săli de sport pentru şcoală şi a două terenuri pentru fotbal la Brănişca şi Boz. - Extinderea suprafeţelor intravilane pentru facilitarea construirii de noi locuinţe. - Introducerea gazului metan în comună. - Organizarea transportului în comun de către Primăria Brănişca. Această monografie nu ar fi fost posibilă dacă inimoşii locuitori ai comunei Brănişca nu ar fi pus la dispoziţie materiale şi fotografii pe care le păstrează cu sfinţenie, dacă nu ar fi beneficiat de sprijinul preoţilor Emil Munteanu, Miron Pârva şi Daniel Faur şi fără ajutorul nemijlocit a domnului Cercetător ştiinţific gradul I, dr. Ioachim Lazăr de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, care în decurs de 3 luni a adunat toate mărturiile din această carte, ajutat de consilierul Gheorghe Dobrei şi soţia sa învăţător Laura Dobrei, din satul Boz, şi nu în ultimul rând Consiliul Local Brănişca care este sponsorul unic al acestei monografii. Primarul comunei Brănişca Teodor Lazăr 6 ARGUMENT Două dintre localităţile comunei, Boz şi Brănişca au atras atenţia cercetătorilor din diverse domenii care le-au studiat din punct de vedere istoric, etnografic, folcloristic, cultural-spiritual şi al tradiţiilor populare. Primul dintre autorii care au întocmit o monografie despre Brănişca şi Bicău (azi Rovina) a fost Nicolae Bembea, învăţător în cele două localităţi la începutul secolului al XX-lea. Monografia publicată de Nicolae Bembea, la Sibiu, în anul 1912, se înscrie printre primele apariţii de acest gen din Transilvania. Autorul valorifică din plin documentele privind evoluţia învăţământului românesc din această zonă, descriind eforturile primilor dascăli de a oferi copiilor familiilor române din cele două sate primele noţiuni şcolare. De asemenea el surprinde în mod obiectiv saltul înregistrat de şcoala românească după revoluţia din 1848 când şcolile sunt încadrate cu învăţători care au o calificare didactică primită prin cursurile organizate la Sibiu de către Episcopia ortodoxă. Autorul insistă asupra activităţii unuia dintre cei mai longevivi învăţători din Brănişca, Ioan Cioran, care a slujit cu devotament şcoala de aici şi de numele căruia se leagă întemeierea bibliotecii şcolare. O parte însemnată a monografiei este rezervată programei şcolare, prezentând pe larg obiectele şi orele de învăţământ. Foarte interesante sunt jocurile pe care le practicau copiii în curtea şcolii dintre care unele se mai cunosc doar din descrierea învăţătorului Nicolae Bembea. Date istorice despre evenimentele desfăşurate la Brănişca în timpul răscoalei din anul 1784 au consemnat în scrierile lor o serie de istorici reputaţi între care amintim numele lui Nicolae Densuşianu, David Prodan, Ştefan Pascu, Nicolae Edroiu şi alţii. Merită de asemenea să amintim două monografii rămase în manuscris. Prima aparţine preotului Iosif Oprean din Târnăviţa şi a fost încheiată la 7 februarie 1928, atunci când venerabilul preot atingea vârsta de 89 de ani. Ea constituie un izvor de date din care ne-am inspirat şi noi. A doua monografie rămasă în manuscris aparţine învăţătorului Petru Curcă, cel care a slujit şcoala din comuna Brănişca vreme de 40 de ani. Ea se referă cu prioritate la satul Boz, unde învăţătorul Petru Curcă şi-a desfăşurat cea mai mare parte din activitatea didactică. În „Monografia satului Boz”, Petru Curcă abordează genul de monografie în sens modern, aplecându-se spre studierea tuturor aspectelor vieţii sociale, a fenomenelor produse din impactul societăţii comuniste asupra vieţii satului patriarhal de până atunci. Scrisă înainte de 1989 monografia plăteşte tribut concepţiei care domina viaţa noastră cultural-spirituală. Cu toate acestea lucrarea, în două variante, scrisă şi rămasă din păcate în manuscris, a învăţătorului Petru Curcă rămâne un bogat izvor documentar şi merită cel puţin să fie multiplicată şi păstrată în bibliotecile din judeţul Hunedoara. Din comuna Brănişca şi cu prioritate din satul Boz a cules folclor regretatul profesor Vasile Molodeţ din Deva, prin anii 1977, cele mai valoroase colinde şi o serie de strigături fiind publicate într-un volum editat de Centrul de Îndrumare a mişcării artistice de masă din Deva. 7 Anii 2003-2005 au fost dintre cei mai productivi privind apariţia unor monografii dedicate comunei Brănişca şi satului Boz. În anul 2003 apărea la Editura Călăuza din Deva volumul „Monografia satului Boz”, autori Miron Ţic şi Cornel Gheorghe Cornean. Monografia se inspiră din cea aparţinând învăţătorului Petru Curcă pusă la dispoziţia autorilor. De altfel autorii monografiei mulţumesc „Domnului învăţător Petru Curcă pentru punerea la dispoziţie a monografiei scrisă în 1965, de unde am putut