Barbu Dimitrie Stirbei

VIATA$1DOMNIA

L 4 Barbu Dimitrie Stirbei

DOMN AL TER1I-ROMANE$TI .

(1849-1856)

DE. N. IORGA 1

o . VA.LENI1-DE-MUNTE 2 TIPOGRAFIA (CNEAMUL RO.MA.NEO)) 1940.

La 11 Iunie 1849 sosia in Bucure§ti vestea numirii noului Domn care trebuia sl urmeze in Principat regimul Regulamentului Organic, im- povarat Inca de prescriptiile Conventiunii abia atunci incheiate la Balta-Liman, un locu§or din apropierea Constantinopolef. El era sa cirmuiasca numai §epte ani, pazind (Cu scumpg, tate §i cu desavir§ire, Constitutia lui Chiselev §i a lui Da§cov. La dreapta lui va sta comisarul extraordinar al Ru8iei,§1 mai puternic mai poruncitor §i mai gata spre ofense §i con- stringer' decd chiar consulul de pang atunci ; la stinga, uitindu-se piezi§ la celalalt suprave- ghetor, va strajui comisarul extraordinar al Sul- tanulur, deprins a vedea in Tara-Romaneasca o provincie §i in acela cAruia i se mar zicea, din respect pentru datina :Voevod §i Domn, un simplu (guvernator). Pentru a se impiedeca intimplator o navalire a Ungurilor ce fierbeail Inca dincolo de hotarul muntilor §i pentru a infrina pe revolutionarii de acask cele douA Puterr

4 N, 10110A ce tineatifriiele,singerindu-ne, eraii sa hraneasca din sarAcia acestut pamint pgna la so- 6o.000 de oamenT armatT,giaceastaford termen hotarit : atita timp cit vor mai putea fi temerl cu. privire la siguranta hotarelor si la linistea publica.Divanurile de mai innainte trebuiati inlo- cuite prinadunarilecleruluTinnalt§iboie- rilor celor mai mad, maT nesupusi, maT cerbi- cosisicircotasT.Inacesteconditii, Domnul muntean trebuia sä cse grAbeasca a dobindi crescindele dovez1 ale imparatestir bunavointe pentru bunele slujbesilAudatele silinte 1. Asa zicea firmanul de numire, pe care-I adusein, Bucurestil plinT de chipurile straine ale Turcilor Asiel si ale Cazacilor DonuluT, tezrivagiul Meh- med La 16 'ale lunii, alesul PortiT §i al Puteril pro- tectoare, fericitul care putuse placeagiRusilor gi Turcilor, ce-sT aratail dintiT in BucurestY,,mergea la Mitropolie aproape fard alaiii $i in mijlocul uneT marl tAceri din partea multimii strinse la privelistea zadarnica a infAtisariTinch unur Domn treator. In clAdirea sfintA se cetiaii cuvintele firmanuluT venit de la Imparatul pagin. Vechea aclamatie cIntru multi anT sd trAiesti, Maria Ta,, abia cuteza O. se ridice in calea Voevodulul timpurilor celor maT grele. Oastea de tail, asupra careia apasa greaua rgspundere ca a pregatit si a sprijinit pang. la capat

VIATA §I DOMNIA LTA BARDU D. §TIRBEI 5 carea din 1848 a tinerelor capete nebune, nu se vedea nicairr. Nu se vedeail nicT uniformele Tarulul, nicI ale Sultanulu!, cad se zicea ca Domnul ceruse pentru dinsul o cinste care nu i se putea da. Numa! Fuad-Efendi, comisarul turcesc, §i colegul sail, Duhamel, vestit de mult, in cuvinte de ura, pentru toata du§mania ce hrania impotriva noastra §i pentru despretul cu care se purta fata de nol, stateail insa. de fata ca sa se vada de orl§icine de unde vine puterea, li Duhamel, Francesul rusificat, care unia in sine pacatele a doua neamur!, avea linga dinsul pe un alt renegat, pe Kotzebue, consulul. La 21, se facea apoT plecarea la Constantinopol, unde a§teptail primirile oficiale ca pentru un Pa§a de mina a doua, minile, multele mini In- tinse de sus pentru pe§che§urT, pocloane §i ru§- feturi, audienta la imparatul in haine europene, in redingota §i fes, care stringea insa in el toata trufia §1 siguranta de stapinire a innainta§ilor in turbane marete. In cea din urma zi a luT Iulie, noul numit se intorcea in sfir§it la Braila, Domn deplin §1 adevarat. Atit de deplin §i de adevarat, incit NicolaeMavros,supusul sail prea plecat, dar director al carantinelor Dunarif in numele administratiel ruse§tI, 11 opria In portul lipsit de orice pregatirT pentru primire, it lasa fara lumina, fdra hrana proaspata§ifail un pahar cu apa rece, pe care ducindu-se sa.-1 caute ofi-

6 N. JORGA terul Vilara, ginerele domnesc, se impiedecl in sabie §i cazu pe Intunerec In Dunare, de unde-1 scoasera intr'un tArziii, mort.

CAP. I.

Familia §i tinereta lui Barbutirbei.

Barbu Dimitrie StirbeT, nascut in 1795, asa de aproape de inceputul until veac noil,ale cArui aspiratir nu era sAle impartaseasca in toate, era Zul marelui boier Dumitrachi Bi-, bescu. Bibestir sInt un neam de boierinasi ol- ten!, cari se ridica pe vremea stApinirii Aus- trier in Banatul Craiover. LeagAnul for e in Gorj, unde va fi trAit depArtatul strabun, mos- neanul llibul, undeva pe plaiuri, intre teranimea liberA, mindra a pArtilor acelora. La JupAnest1 statea, prin 170o, gAsim $i pe tatal sAtt,' Tudor Bibescu, in veacul al XVII-lea ,Mihaiii Bibescu, boier de tail fAra dregatorie, facind hotarnice §i alte trebi de mazil. Peste douazeci de ani, stApini erati aic1 Ion, Dumitrascu si Constantin, fiii, cu Anuta, a1 acelui Mihaiii, care a fost cA- pitan, adecd dregAtor la hotare in vremile lui ; o fats, Anuta, luase pe boierinasul Preda din Hurez. SAulestii, Crasnarii eraii in numarul ru- delor si vecinilor, cu cari se schimbail din rind in cind pAminturile. Constantin a fost abia cpor-

10 N. 1ORGA

Wel de judet', o boierie asa de mica, incit abia se ridica mar presus de lipsa desavirsita a bo- ierier.loan(t 1742),casatoritcu o Ca lina, are un fiu, Stefan. si un altul care iea pe Ba- lasa Argetoianu. Dumitrascu lasa putina mostenire, impovarata de datorir, fetelor sale Anita si Safta, dintre care cead'intaiiilua pe un Tutoianu, tot din Gorj 1.Smerite sislabe in- ceputua pentru un neam care era menit sa dea dot Domnr Principatulur muntean ! Acel care a facut cu putinta marirea Bibes- tilor e Dumitrachi, fiul lui Stefan si fratele lur Dina siStefanica, a surorilor Balasa si Ca- tinca. El se ridica rapede in a doua jumatate a veaculur al XVIII-lea, cind Oltenia se Linea acuma iarasr de Domnul din Bucurestr. Mar ales dupa pacea de la Chiuciuc-Cainargi (1774 si noua rinduiala a lucrurilor, izbuteste sa a- junga un om cunoscut, puternic si bogat. Ca- satoria lur cu Ecaterina lur Constantin Vaca- rescu, fiica de suflet a lul Barbu StirbeI2 (1794), it adusese in legaturr de inrudire cu toata boierimea cea mare. La 1811 e in Divanul Cra- iover. Revolutia de la 1821it arunca deer in pribegie ca Mare- Logofat alTerir-de-jos. Fu

I V. Studil §i docaniente, VI, cap. vi ;VIII, Pre Ian, vii; XI, p. 221siurm. 2 V.si genealogia Bibe§tilor, adausa la Begne-de Bibesco, a rap. G,h. Bibescu.

VIATA SI DONINIA Lill BASBU D. FIRM 11 printre cet d'intaid cari se incurnetara a se intoarce pentru a incunjura pe noul Domn de Cara, Grigorie Dimitrie Ghica, ocrotitorul sail de acum innainte. Dumitrachi fu facut Mare- Logoat, Mare-Vornic, si averea luf cea insemnata it facu sa joace un rol in descurcarea de- ficitulut terit. El traia inca la deschiderea razboiulut celut nod dintre RusT si Tura, la 1828. Mat statu in fruntea Divanulut desavirsitor al Craiovet, pe vremea ruseasca, la 1829. Fratele sad Stefan se urca numat pang. la rangul de Stolnic. Pe atunct un neam vechiii de boierr mart, care se poate urmari pans la Postelnicul Stirbel de care vorbeste o scrisoare a lul Mihaid Vi- teazul, era in decadere. Vornicul Barbu rama- seseeeldin urma din linia de capetenie a Stirbeilor, pe linga care se intilneste ramura Stirber-Draganescu, represintata pe la 1820 prin Fotachi si Ionita. Barbu fusese pe rind Sluger, Serdar, Clucer, intinereta, Vistier in1803, apot el luase Vornicia cea Mare. Traia inca in 1805, cind era privit ca un batrin cum se cade, cu cpraxis de economieD, dar el nu ajuta revolutia. TO facu diata sad testamentul abia in i81 1 ', si mat trai un an siunsprezece lunt. Inca din 1815 se vindea la mezat, de vaduva,

1Vezi-I in anexe. Pentru familia 5tirbeI §i notele ce se dad in Prefata vol. VIII din Shultz f 1. documente.

-12 N. IORGA

Ecaterina, mo§ia lui, Mosti§tea din Mehedintr, pentru cheltuielile de pomenire. 0 cumpara Dumitrachi Bibescu,care stapinia acum.in numele fiului sad celui ma! mare, §i Cepturoaia, temeiul, cscaunul,stapinirilorfamiliel stinse, viteazului neam al Buze§tilor de la caretirbei o primise, ca de la ni§te innainta§i §i rude de singe. $tirbef, Oltean §i el, traitor mai molt in Craiova, botezase la 1796 pe cel d'intaid flu al lul Du- mitrachi Bibescu. Mama lui Barbu era, cum am spus, o Vacareasca, §i numele lui de botez aminte§te pe Barbu Vacarescu cel d'intaid, dar, cum am spus iara§1, ea fusese crescuta de $tirbei, care o §i cununase cu Bibescu. Deci Stirbei, neavind copii,lass prin diata salui Barbu Bibescu §i numele de familie, precum §ioare- care parte dintr'omo§tenire cam ingustata §i primejduita, anume :Cepturoaia sad Ciutu- roaia, Curti§oara,zisa.§i Dobretul, Barbe§tit, a§ezate toate trei una lingl alta. Barbu Bibescu $tirbei avea un frate mai mic, Gheorghe, un mezin Iancu §i, de la unchiul sad, Stefan, un war, Nicolae, colonelul de me amid.

II. Copilaria lul Barbu $tirbei se petrecu intreaga la mo§ii sad in Craiova, parintele sad hind pains in ultimil anialvietillui un boier oltean.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 13

Adesea el era infatisat de tatal cel adoptiv1a rude si cunoscuti. Astfel, in 1813, fiind un proces pentru mostenire intre Barbu Stirbei cel .tinAr einepoatele batrinului,din surorile lui, Uta GrddisteanueiStanca Pirscoveanu, episcopul de Rimnic, Galaction,arata cag mai nainte de plecarea Sfintiel Sale din Bucuresti, intru una din zile, mergind spre vedere3iluare de zioa-buna la raposatul VornicStirbeid,unde era si.dumnealui Logofatul Bibescu cu sotia cu copilu' dumnealul Barbul,ail zis raposatul copilului sa-i sarute mina, cum si Sfintiet Sale au zis sa-1 blagosloveascasisa-T ureze ca sl traiasca sA se procopseasca,fiindca este epar- hiot al Sfintiet Sale. Asijderea au zis raposatul Sfintiei Sale ca au facut pa acest copil fecior de suflet si ail dat sclitada dumnealul, ca. sa 81 numeasca Stirbeiti.Insa nu numai atunci i -au zis, ci §i alta data, cind s'ati dus la dumnealui spre vederes'adintimplat a fi §i copilu' acolo, asemenea cuvinte1., Innainte de anul 1821, era la Craiova o scoall de greceste,intemeiata deAlexandru-Voda Ipsilanti, odata cu multe altele ;o scoala slo- veneasca intocmar ca4icea din Bucuresti, fusese infiintata din nod la 1796, tocmai anul nasterii luitirbei, dui:4 ce ea se inchisese din 1 Act de judecatg, din 10 lulie 1814, in ArhivatirbeT.

14 N. IORGA pricina rasboiului§i a ciumei. Ca orice boier din vremea sa, viitorul Domn §tia grece§te, insA cuno§tinta acestel limb! va fi capatat-o el in casa, de la un dascAl particular. Tot astfel va fi dobindit cele d'intliii notiuni de frantuze§te. De un timp, boidrii incepuserA ail trimete fii! la Paris. loan VAcarescu, un FA.lcoianu cl- latorisera intr'acolo Incdin1804. In1829, dintre cei dol boieri canstateaii in Divanul oltean linga Dumitrachi Bibescu, Nenciulescu §i lordachi Golescu, fiecare 41 avuse copiii la studii cinlluntru,, adeca (inafarA,. A§a facu §i Dumitrachi cu tustrei copii!sal. El poate sa fi fost chiar cel d'intAiti care a urmat, in Oltenia, noului curent, caci Brailoiii, viitorul jurist, nu se gAsia in Svitera decit pe vremea razboiulur din 1828'.

Din scrisorilelui BrAiloiii,din calatoria in Europa a lul Constantin Golescu, se §tie la ce invatAturA mergeaii pe atunci tineri! no§tri. EY nu urmail la UniversitAtI, unde mai era apo! §i o viata liberl §i libel-all care punea pe gin- durI pe pArinti? ci stateau intaiti ca intern! in Colegi!, unde mat primiad lec %i! §i de la cite un preparator. Ca Brailoiii, cu bucurie tinerii scriail acasa a Ohl acum logica, economia po- 1 V. Documentele Cantacuzinilor, lstoria literaturit romine in veacul at XVIII-lea §i Hurmuzaki, X, tablele.

Vint.I DOMNIA LUI BARBU D. STIBBEI 15

Mica, dreptul, limbile latina §i greaca, algebra, geometria, $i, neaparat, pe linga toate aceste stiinte, si arte :musica, pictura, dantul. Cite unul urma la vre-o scoala innalta, fail a fi inscris, cad n'avea inca dreptul laaceasta. El visaii bacalaureatul cel mult sail vre-o cariera diplomatica in serviciul Turciet. $tirber urma astfel,stindintr'un Colegiu, cursurile de acasa ale mat multor profesort : unul dineT, Thurot,IT da un atestat pentru filosofie la 17 Novembre 1819. Cam tot pe atuncT el facuse sa fie primit inloja francmasonica din Paris. Tinarul se infectase dee! de ideile liberale, ce stapiniati- la Paris pe acea vreme, §i el ist va fi zisca siBrailoiii :t Acum vad mat mult nedesavirsirea §iviciile organisarif noastre sociale , Abia in 1826 el era intors innapoi in Cara si cu acest an, in care el implinia vrista de fret- zee de ant, se incepe cariera lut de functionar si de om politic. Deocamdata !ma, el era dregator dupa vechiul regim patriarhal.

Fu numit Vel Caminar de Domnul national Grigore Ghica, si primi de la acesta unul din locurile de ispravnical judetulur Vlasca.In acelasr an el izbuti sa fie stramutat la Ilfov, ceia

46 N. IORGA

ce-I ingaduia sa locuiasca la Bucure§ti. In dot an! ce mai trecura pans la razboid, tindrul $tirber innainta /Ana la Cluceria cea Mare, care era pe atunci, ca §iMarea-Caminarie, numal un titlu onorific. N'avea Inca pe departe insemnatatea §i perspectivele fratelui sad mai mic, Gheorghe, care Meuse politica la Bra§ov, impreuna cu ceilalti tineri, pe vremea pribegiel, tinuse, in 1827, o cuvintare frantuzeasca inna- iii.tea ambasadorului rusesc Ribeaupierre §i prin casatoria sa cu Zoe Brincoveanu, era Oita§ la mo§tenirea averii vestite a acestui boier. Pe vremea ocupatielruse§tf insa, se parea ca el va trece innaintea fratelui sad, decit care se arata mai simpatic, mai potrivit pentru administratia moderna, mai harnic, mai om de isprava, intr'un cuvint. Inca din Maid 1828, indata dupa ocupatie, el e trimis innaintea comitelui Palin, cel dintaiii president plenipotentiar al Divanurilor romane§tf. Peste citeva zile, capata §i sarcina de a se ingriji de trecerea trupelor ruse§ti,fiind astfel un comisar al terii pe linga comandantii lor. Grija nu era mica, §i trebuiail multe insu- §iri de dibacie pentru a se putea intelege cu oameni cari avead fata de not sentimentele de covir§itor dispret ale generalilorru§I din acel an de necrutatoare navalire. Toate functiile ce se incredinteaza lur Stirber

VIATA §I DOMNIA LUI BARDU D. §TIRBEI 17 in acest timp de incercare sint cam de acelasT fel. Cererile rusestT nu maT conteniaii, °stile strabateati tara in lung si in lat ; prin rechisitia vitelor de munca, prin luarea la caraturl si sa- lahorie a muncitorilor cimpuluT, recolta nu putea fi decit neindestuldtoare ;multi dintre boierX fugiati. Vistieria era mai mult goalsi, citde piing. sa fifost, pare ca tot n'ar fiajuns. LuT *tirbei i se dadu in 1829 locul de al doilea Vistier si sames al VisterieT adeca locul de Vistier de fapt, precum ar fi astazT secretar general al MinisteriuluT de Finante, in locul Hatmanulul Vilara, dintr'o familie care stia totusY se umble cu baniT. Inca in acest an se alcatui comisiunea care trebuia se dea aminduror terilor acelec asaza,- minturi indeplinitoare, neaparat trebuincioase pentru orinduiala si aducerea intru bung stare a acestuT pamint ,,care ail primit numele de Regulamentul Organic. Comandantul rusesc, care era pe atuncY Jeltuhin, dadu sarcina de refe. rendar lul BarbutirbeT. El avea sa pregateasca tot lucrul, sa dea forma definitive hotaririlor si sa stea in necontenita legatura cu represintantir imparatestI, supt privigherea §i cu invoirecd- ror se urmail toate lucrarile. Tot Regulamentul Organic s'a alcatuit bucata cu bucata supt ochiT fur, si nimenT nu putea fi mai potrivit pentru ca sa-1 aplice.

48 N. 1011GP.

$i in aceastA misiune, el multdmi pe totrsi se deosebi prin insu§irile de capetenie ale vietil sale :co deosebitA osirdie§i folositoare oste- neap. I se dAdu ca rasplatA, in cele din urmA zile din acela§1 an, locul de Vornic de Politie. Titularul avea datoria de a privighia asupra ora§ului de re§edinta, fiind astfel, in aceia§l persoana, §i Primar §i Prefect de politie. Simt de gospodarie §i energie harnica se cereaii de o potriva dela dinsul. Era, astfel, o dregAtorie bine platitA §i care putea imbogAti §i pe altcale decit a veniturilor ingaduite. $tirbei incepu prin parasirea chiar a veniturilor acestora, mArge- nindu-se a priorileafa fixl de- 950 de le! pe luna, vre o 30o de francr de astazr. Dar ceru ca §i zapciil sal sa.-§T aiba plata hotAritA, pentru a li se taia gustul, indatinat, de hrapire. In curind conducerea Principateloro capAta un om destoinic, luminat, cu un spirit de organisatie superior. Gene! alul Pavel Chiselevera un Frances prin cre§tere, precum era §i Stirbef. Ideile liberale nu-1 speriau, Siera bucuros cd le poate aplica undeva. Se gindia, ce e dreptul, ce bine ar fi pentru nor daca ne-ar anexa Ru§if, dar de la o vreme mila pe care o simtise pentru Rominf seprefAcu intr'oiubireOrinteasca. Aspru administrator, socotitor cinstit al bandur sarmanilor, om de gust, el a facut mult binin mijlocul nostru. Partile cumin§i bineBcat are

VL&TA SI DOMIXIA LUT I3ARBU D. STIRBEI 19 ale RegulamentuluT Organic, pe care se poate zice cd el cel d'intaid1-a urnit dinloc, cad I -au facut in mare parte boieriT nostri, potrivit cu dorintele cele vechT ale clasei lor, se dato- resc decTi indemnuluT sail. Chiselev nu putea gasi decit cu gred oamenT cari sd raspunda dorintelor sale. IT trebuiati, in adevar, tined deprinsT cu lucrul sistematic, de o loialitate desavirsita gi tara scope egoiste. In Moldova el alese pe un Nicolae Canta, in Tara-Romaneasca el avu norocul silgaseasca pe Stirber. Din Iasi, la 22 Maid 183o, el it numia Ministru de Interne, inDivaliul Savirsitor,,$i numirea era intemeiata pe ciubirea bineluT public si purtarea onorabilil ce ad deosebit totdeauna, pe noul ministru. Chiselev nu era un om darnic in complimente,1icorecta luT frantuzeasca din al XVIII-lea veac oglindia drept sentimente sincere. Stirbei 'Astra in acelas timp titlulsad de Vornic si era impodobit cu Ordinul Sf. Ana, pe care-1 meritase slujindu-sT tara, pe cind altix it capatad pentru ca o trildase. In 1831 el Intra, impreuna cu doT colaboratorT obscurT, carinu putead nicT sa-I ajute, dar nicT sa-1 stinghereasca, in Eforia 5colilor, care trebuiau prefacute cu desavirsirepentru tnt&ia oara dupa reforma lur Alexandru Ipsilanti, veche de maT bine de cinzeci de an!. Peste citeva sAptaminT, iata-I $i se-

20 N. 10FIGA oretar al Guvernulur §i membru al noulut Sfat Administrativ, care urma Divanulur Savir§itor. De aict trecea in 1833 lademnitatea,Ia sarcina si la rdspunderea de Logofat al Trebilor Bisericeer, fiind acum un adevarat Ministru al Cultelor §i Instructier Pub lice. Inca °data Chi- selev II multamia pentru priceperea neobosita cu care indeplinise pana atuncr atitea 'delicate Indatorirl' Si, pomenia indeosebr aducerea Ia indeplinire a Regulamentului Organic, care cazuse, cum era§i firesc,in sarcina lur. 'Nea- dormitele osteneliv§i "printipurile de cinster erau amintite §iintr'o adeverinta deosebita din partea presidentulur-plenipotentiar, a viceregelur terilorromine. Decoratia Sf. Stanislavsosia din Petersburg celul mai bun functionar din amindoul Principatele.Meritele pentru apro- visionarea oeilor erati puse alaturl cu acelea fata de noua lege §ifata de §colile reorgani- sate. Dupa inset scrisele lui Stirber, putem vedea in ce chip intelesese el aceste doua misiunr din urma, precum §i ce parer! I I facuse, intr'o indelungata experienta, asupra celor mar bune mijloace pentru a aduce propa§irea patrier sale.

In 1834, la plecare, Chiselev ceruse ajutato- rulur sati de capetenie o dare de sama corn- pieta a muncir pe care o indeplinisera impreuna. Stirber dadu o lucrare precisa, cumpatata, bo-

VIATA §I DOMNIA LU! BARBU D. STIRBEI 21 gate. In tot felul de IlmurirT, IntovarAsita de statistice pretioase. Ceva ma! bun decit atita nu s'a scris asupra vechiulu! regim, asupra con- stitutier noun $i asupraimprejurarilor in care acela fusese inlocuit cu aceasta.

5tirbef n'a fost niclodatA un entusiast, nicl un vorbaret, $i putinT ()amen! ail patruns vre-odatl in intimitatea cugetulu!$i a vieti1 sale. Traia in mijlocul dusmanilor, $i aceasta o stia foarte bine ;in viata luT n'a avut un adevarat prieten sail un ajutor sigur lalucru ;din fire el era sfios, $i educatia lui desAvirsita izbutise numa! sa impace aceasta sfialA cu demnitatea innaltelor dregatoril $i a situatie! supreme. IubitoriT de frase, de declamatiT, de dibaci! retorice $i de avinturT poetice ar ceti in zadar raportul din 1834, In care n'ar afla nimic dui:4 gustul lor.

insa orIcine- s'a deprins elinsusT nu lucrul sistematic, fAcut cuminte,in fiecare zi, in ye- derea unuT scop bine ales sicare nu se maT schimbA nicIodata, oricine a invatat a-sT stapini gindul $i a-$1 InfrIna cuvintele, orYcine a elstigat stiinta de a se expri ma potrivit cu toata cuviinta $i cu raspunderea sa intreaga, orIcine a gustat si el bucuria de a vedea indeplinit un lucru. urmArit multA vreme cu toate puterile sufletuluT $i cu toatA jertfattupuluT, acela va

22 N. IORGA firecunoscAtorlui Barbu *tirbeTca. a scris astfel aceste pagini. Ele nu sint numaT o constatare, ci si o cri- tica ; unaeialta merg totdeauna alaturT. Vechiul regim e analisat judecat in toate infatisarile i urmarile sale. AcestuT cercetator cinstit nu i Se pare nicT ca teranul arfi lenes si nepri- ceput, nicT ca boierimea de tara ar fi fost ne- trebnica afundata in vicil dintre care cel mar mic arfi toropirea orientala. El gaseste rau siqemul, care nu vine nicl de la Nicolae Ma- vrocordat, nicr de la orrcare altul dintre Fana- riotiT pe cari el nu-1 numeste astfel, ci care s'a desvoltat istoriceste. Lipsa de rindaiald e cusurul cel mare, din care vine nedreptatea, reaua gospodarie, Impiedecarea orIcarui progres.Hos- podariT strainT, n'aveail nicTo norma in cirmuirea for : aceasta o vedegio spune $tirbei ford sa poata descoperi insA motivele, care sint datina patriarhala, pe care n'o pot indepliti binefa- cator decit mini curate $iparintestI,i apob, de an. pal te,cererile neaparate ale Turcilor, adust de alte imprejurari sa se hraneasca numar inumaldin munca noastra. Fata de acestt HospodarT nu mai este acuma nicro neatir- nare, a nimanui : teranul e rob, de si n'ar trebui sa fie ;rob al abusurilorsi al tuturor acelor cari le represinta. Boierul, care $i acum ar avea o frumoasa chemare pentru pastrarea dreptu-

VIATA SI DOMNIA LUY BARBU D. FIRM 23 rilor teriT si desavirsirea arm9niel sociale, atirng intru toate de principele grec. El it tine prin rangurT. prin dregatoril, prin impartireade scutelnicI $i poslusnicl, un izvor de bogatie pentru cine1 are, prin dreptul sail de a ho- tail cu de la sine putere orTce procese noul si de a invia orlcind pe cele vechT, care se credeati inchise. Dregatoril mar mid vin si se duc, el se fac platitl de popor, de cbietul teran ,, care-1 iarta pentru cite indura. de la dinsir. Conruptia in aceasta administratie fara cadre fixe si fail potrivire cu schimbarile timpuluT e fail indoiala mare, dar aceasta nu inseamna ca slujbasif ar fi in sine ral.El citeaza faptul cslujitoriT cari stringeau birul de la liude si-1 aduceau la sames, nus'ail infruptat nicTodata din pungile de banT ale Cirmuiril. Dar in astfel de conditii ca ale timpurilor de panel la 1829 nu. se pot avea dregatorl de isprava, cinstitI si crutatorr. 0 reformg era neaparata :o reforma, nu o revolutie, nu o rAscoala, ca alul Tudor, in care $tirbel vede numal un act de desperare din partea teranimil. inlocuirea (Hospodarilor strainl, cu cl-lospodarI de tail, nu ajunge, si el aduce innainte socotelile Vistieriel din. 1827 ca A. se vadd ce bine samand cu acelea din 1818, cind se codificase intru citva sistemul cel

24 N. IORGA rail. Era, deci, 4 o nevoie absoluta de a cladi din temelie dupa un plan mu,. Aceasta s'a acut, multgrnita luT Chiselev, pe care scriitorul 11 laudg tare si din convingere, ail frase, ail lingusiri, ara pomenirea lega- turilor sale personale cu dinsul. Regulamentul, in toate partile sale,i se pare o opera ideala, a carii aplicare in scurtul termin de la 15 No- vembre 1829- pang lai-iti Iulie 1831 i se inati- seaza ca o uimire. Pe rind se arata toate insu- sirile si ImbunatAtirile acute :in ele s'ar cuprinde tot binele de care avea nevoie acel popor romanesc, c mult1 vreme clevetit si rgil cunoscut, si care n'a avut poate alta vina decit de a se fi lgsat prada celor ce aveainteres sa -1 injo- seasca. c Teranul muntean,, scrie raportorul optimist, codinioarg cea mai nenorocita fiintl, este astgzi cel mai fericit poate din clasa lui.,

IV. Acest raport a fost scris innainte de alegerea unu! noii Domn. Stirber avea, ca si fratele sail Bibescu, ambitia safie acel Domn, dar el nu izbuti, fiind Inca unul din boierii finer' al terif, ca unul ce nu atingea nici vrista de patruzeci de ant. Fu numit Alexandru Ghica, fratele mult mai dnar albatrinulur ceparasise Scaunul muntean in 1828lanavalirea Rusilor. Noul

VIATASIDOMNIA LUI HAMM D.FIRM 25

Alexandru-Vodg jura asupra Regulamentulul Organic, in redactarea cgruia el n'avuse niclo parte, si la 14 Octombre 1834 el mergea la biserica Curtea-Veche, unde se facu cu o pompg strAlucitg ceremonia sfintirif 1.Adunarea Ob- steasca era strinsg in Bucurestl, gata de lucru supt calguzirea unul nou stgpinitor. In mijlocul el ill ceti, peste citeva zile, la16 Novembre, raportul sAil despre clersi scoll Stirber, ca Mare- Logofat al Trebilor BisericestI. In aceasta cuvintare, care se tipgri la tipografia lul Eliad2, se aratg intreaga opera de cultura indeplinitg de dinsul.

In celed'intaidtimpurl ale navglirif Rusilor, scale se inchiseserg. Niclodata aceste scoll noun romanesti nu fuseserg tocmal temeinic asezate, fiind mai mult Indemnuri pentru viitor. Manas- tirile, bisericile se darapanali in pargsire. Cele neinchinate nu se bucurail de niclo Ingrijire deosebitg, iar cele ale cgror veniturl imense mergeall la Locurile Sfinte ale alugarilor gr&1

1 Hurmuzaki, X, D. 466. Rapoartele prusiene de acolo sint intrebuintate inaceasta lucrare pe linga cele doul volume ale mete privitoare latirbel-VodA :Corespon- denta1ui tirhet -Voda (Bucuresti,1904)siillarturit istoriceprivitoare laviafa ti Domnialuitirbet-VotItt (Bucuretd1, 1905). 2Reprodusli acorn in2Ifarturiiisoorice, cap. penultim.

26 N. IORGA tinjiail de preot, de slujbl, ba chiar de cope- reminte.Inraportulgeneral,Stirbeiscria : (Halal de manastirea in care se mar gase§te o candela aprinsd innaintea altarului ! Halal de biserica in care and citeva fl.clii§i unde un preot in zdrente, neplatit, mar vine sd ceteascl Li turghi a ! Destrdbllarea i§i pierdu drepturile in timpul Ministeriului omulul de isprava care vorbia acum membrilor AdunArii. Preotil hirotonisiti pentru un bac§iq §i flra niclo cuno§tinta de carte, la Vidin sad aiurea, pe la Vladicii greci din Bul- garia, furl inlaturati§i pu§i la bir cu teranii ; in niciun sat nu se ingaduira mar multi de dor preotr, statorniciti .de protopop, de proprietarf §i de juratil satului. Seminare pentru pregatirea preotilor cu carte incepurd sl functioneze, pe cind innainte de aceasta nu era decit un singur se- minariu, in Moldova, al Mitropolitulul Veniamin. 0 reparatie a bisericilor §i manlstirilor incepu, din nenorocire flrl a se respecta,din ne- §tilnta §i lipsd de mijloace §i de oameni, vechea for infati§are ;se incepu cu Bistrita, care fu cladita din nod pe ruinele vechiulul laca§, §i se urma apor, pina dupa anul 1850, cu Arnota, Tismana, Dealul, bisericile bucure§tene Curtea- Veche §i Sf. Spiridon Nod. Eforiile bisericilor din ora§e trebuiati sä dea seamde veniturl innaintea primarului, sad, cum se zicea atunci,

VI trA §1 DOMNIA LUI BARBIT D. STIRBE1 27

4 maghistratului,, §i numaT in fiinta acestuia §1 a LogofatuluI BisericiT se puteati arena. acum aceste veniturT. Datoriile manastirilor neinchinate full platite. Cu toata impotrivirea egu- menilor grec!, eT furl silitT sa se supuie unor masuri de indreptare, ca arendarea mo§iilor pe cite trey anT numaT, §i fall plata de innainte, renuntarea din partea for la protectia §i jurisdictia strains,crutareapadurilor. Casele de binefacere, spitalele, furl a§ezate pe base trai- nice, §i se hotari cladirea a Inca trel spitale. In sfir§it, discursul tinut de *tirbef la Cole- giul Sfintul Sava, in ziva de 13 Septembre 1834, cind se deschideau, in Domnia cea noun, cursurile acelel §colT,ne lamure§te pe deplin asupra organisarir invatamintulur. $coli primare cu treT clase in doT anT§i cu o a patra de §coall primary superioara furl raspindite in Cara, de §i numaT in ora§e, incepind. astfel acum intaia§1 data invatamintul popular. Dupa acela§1 regulament din 1833, se adaugisera Colegil de umaniore, dupa modelul celor din Franta. Ele aveail ss dea in §ese anT cuno§tinte de istorie, geografie, aritmetica, gramatica, in cursul inferior, Cursul superior, de ft-el clase, avea in program istoria universals§i retorica, limbile greaca, Latina§i ruseasca, pe lingl urmarea limbiT francese, inceputa Inca de la clasa intaia, §i in sfir§it desemnul. (Cursuri complementarek

28 N. IORGA eraii un inceput de Universitate ;ele priviaii filosofia,dreptul §1 matematicile aplicate. Un pension fu pus In Bucure§tl unde Colegiul functiona complet, pe cind in Craiova erail numaY patru clase supt conducerea Ardelea- nului Gheorghe Pop. Organisatorul cel d'intAiii al InvatAmintuluI romAnesc noti socotia la 3.000 numarul §colarilor.$i,cu privire la scopul pentru care elinvataii,el se exprima inaceste cuvinte deosebit de frumoase : 'Resultatul cel mai mare al organisatiel §colilor de acum este cA toate invataturilese urmeaz1 in limba romaneasca. Resultat nepretuit, care singur poate insufla un caracter nationalz §i tinArul, instrainat pentru indeplinirea invAtAturiI sale, va 'Astra In sine,intot locul, ne§ters acest sentiment de nationalitate., i astAzi putem aplauda aceste cuvinte ale until om. de bine ! In cuvintarea sa de la Colegiu, ca §i in raportul sail catre Adunare,tirbel laudase persoana nouluI Domn, ca pe unul ce, cpalruns de innalte sintimenturl §i plin de dragoste pentru binele ob§tesc, este chemat, la aceastil epocA Insemnatoare,spre a statornici drepturile acestel teri §i a ridicadin a sa amortire numele romin'. Alexandru-Voda nu-1 Msg. multil vreme sl slujeasca Statulul in ramurl dinviata pu-

VIAJA SI DONINIA Lill BARBU D. STIRBEI 29 blicA pe care le cunogtea aga de bine. Om foarte banuitor, el voi sa se incunjure de minigtri cu totalsigurr. 0 crisg fu provocatg astfel prin vointa luT, in Ianuar al anulur urmgtor chiar : IordachiFilipescu, Nenciulescu giStirber se duserg ; local acestur din urma fu luat de foarte bdtrinul Scarlat NIihailescu, care n'avea, de sigur, insugirile trebuitoare pentru a duce mar departe organisarea invatAmintulur nationalgi modern. Fostul ministruigT puce candidatura la ale- gerile pentru noua Adunare Obgteascg, giel iegi, in Decembre 1836,in fruntea color dougzecr de deputatT a! Bucuregtilor. Aceasta izbindg. Ii apropie de Domn. 0 noun crisg ministeriala izbucni, gi ea se prelungi mar multa vreme. In Iunie 1837 ea fu resolvatg, gi minigtrir eel nor furl Constantin Cantacuzino, care ajunse Cai- macam la 1848, Constantin BAlaceanu, caruia i se incredinta Logofetia Bisericeascg, pgrasita de bgtrinul er titular, Alexandra Ghica gi Stirber. Mihar Ghica, fratele Domnulur gi intemeietorul Museular pe care Logofatul Scolilor 11 anunta la 1834, ramase la Departamentul Trebilor din Launtru. Lur Stirber i se dgduse Dreptatea sail Justitia, gicel ce criticase cu asprime incetineala procedurir vechiulur regim avea acum prilejul de a aduce o indreptare. Decretul domnesc de numire are data de 15 Iunie.

30 N. iORGA .. Stirbel a tiparit in 1840 o dare de seams a Ministeriulur sail :el arata ca a redus procesele la a treia parte din numArul enorm al celor ce gasise Inca pendente, ca a inceput prin Condica de comert traducerea kgilor noul din frantuze§te §i ca a facut sa innainteze incepatoarea §coala de drept, ale aril temelil totelle pusese. In tot acest timp, el e foarte bine privit de Domn, care-1 capata de la Poarta, in 1838, §i decoratia cea mare a TurcieT europenisate : Ni§am-Iftiliar. Cind, in 1837, el vorbise de a-§I da demisia, pentru neputinta in care se gasia de a infrina pe tovinzatoril de dreptate, Dorn- nul se impotrivi, §i, din partea lul, noul consul rusesc, Rucman, IV dadu toate silintile pentru a-1 'Astra in Ministeriii. El era socotit ca c miezul Ministeriuluf,, spune un consul, care it nume§te aiurea : tun functionar integru, luminat §i care voie§te binele public,. Dar in 1841, anul complotuluT, bulgaresc dela Braila, Ghica, atacat cu invier§unare de o opositie puternica, compromis in ochil Turcilor §i, de mult Inca, ajuns antipatic Ru§ilor, se apropia vadit de sfir§itui Domnie lur.$tirber nu voi sa ramlie ling-a dinsul pans in ultimul moment, intre altele §i pentru ca intelegea sa-§T puie din nou candidaturala tron. El ie§i deci din Mi- nisteriu in Iunie 1841.5,i plea. in strainatate. Motivul ce aduse innainte era bodia§i grija

VIATA SI DONINIA LUI BARK) D. gIBIILT 31 ce datoreste educatier copiilor slT. Boa la poate sa fi fost reala. Iar copii! saT, Gheorghe si Ale- xandru, nascuti din casatoria cu Elisaveta Can- tacuzino din Moldova, casatorie incheiata Inca innainte de 1828, eraii destul de marl pentru ca sapoatA incepe pentru dinsir vremea studiilor in Paris.

La noua alegere de Domn in 1842, dupa c,a- derea luT Ghica prin destitutie, reusi Gheorghe Bibescu. $tirber nu mar era acum peste hotar, §i-1 gasim in tara Inca in Iunie 1843, cind. lud locul luT Teodor Vacarescu ca Ministru de In- terne. Acest post it tinuel mar multa vreme, conducind de fapt masurile de administratie din toata Domnia fratelul sail, precum condu- sese reforma justitier in tot cursul stapiniril lu! Alexandru Ghica. In 1844 it vedem mergind la Braila cu inginerul Balzano pentru lucrarea unul cheiii gi construirea unel flotile carantinare. Tot atuncr el se gindia sä aduca in tail 500 de or merinos din Silesia pentru imbunatatirea rasel indigene. Unit cu varul sari Nicolae Bibescu, el punea la dispositia importatorulur un capital de 6.000 de galbenr 1. La 1846, in Iunie toate numirile sale sint din luna Iunie Marele-Vornic Stirber era in-

1 Hurmuiah., X, 1. 48.

32 N. lORGA naintat Mare-Ban, dar ministeriul sail se mintuise. Astfel el n'avu niclun rol fats de revolutia de la 1848, pe care o privi cu neincredere pentru tined §i cu indiferenta fats de guvernul care cazuse. 0 singura data numele sail nu e pomenit in aceste imprejurarr. Totu§I se pare ca el nu parasise tam. Cind fu vorba sa se numeasca un Caimacam, el nu rivni aceasta situatie, care fu luata cu bucurie de fostul sad coleg de Ministerid, Constantin Cantacuzino. Cind insa fu vorba sa se aleaga un Domn, el se presinta a treia oars §i inlatura pe Cantacuzino ca §i pe Ghicule§tY.Ii impusera Ru§iI, adeca Duhamel :ace§tia trebuisera sa primeasca pe Alexandru Ghica, pe care-1 scoasera, apoI el admisera pe Bibescu, mar simpatic boierilor, care se lasa sa cada ; acum, cind avead puterea ce trebuie pentru a numi,el* se gindisera la colaboratorul luf Chiselev, pe care-1 intelegead ca pe un ve§nic colaborator al politicel ruse§tI in Orient.

In aceasta insa el se in§elail.tirbel se incerca de la un capat al DomnieT sale la altul sa domneasca a§a cum it indica simtul sad de corectitudine, datorialul de om §i de Domn. Iar la sfir§it el 1§1 indeplini fati§ §i datoria de Romin, in intelesul cel nod §i mare al cuvin- tulul.

CAP. IL Domnia.

Cea d'intaiti mare greutate a Domniel noun era presenta, apAsarea ruinatoare §i umilirea de toate zilele a armatef de ocupatiune. Dupa Invoiala de la Balta-Liman, acea mare oaste straina de Turd §i Rue trebuia sl stea la no! in intregime, atita timp cit va fi la hotar primejdia revolutionarl ungureasca. Turcit nu se schimbag ..§i nu se adaugiail ;ef erail im- partiti in BucureeT §iCraiova, dar §i In alte localitatT, supt comanda supreml a luT Omer- Pa§a. Acesta, un Austriac turcit, ramas in mo- nogamia veche cu c Dciamna Omer-Pa§a,, era un Wean cinstit, care tinea discipline destul de buna §iingrijia bine de regimentele sale, care, hranite cum trebuie §i a§ezate multamitor in corturT saii cvartire, n'aveail nevoie sA des- poaie §i sä supere lumea. Generalisimul avea insa pi catele sale : era de o neinchipuitA trufie §i, incredintat cl el,Omer-Pa§a, e in stare a da Sultanulul biruinta impotriva orTcarif oeiri europene, nu putea privi decit cu despret pe

d6 N. IORGA

Domnul terir insusr, in care nu voia sl vadA. decit un musir dintre cer mar nor, deer, fata de dinsul, un inferior. Dreptatea romAneasca nu con- simtia sA o recunoasca, si cine dintre locuitorf i se parea vinovat, era bAtut militAreste la scars, fOra nick, formA de intrebare a autoriatilor noastre. °data Aga, prefectul de politie, care era ginerele Domnulur, Plagino, poruncise a se da in urmA. trasura lur Omer, care astepta la usa uner sale de concert, impiedecind pe altele de a trece ; trasura consulului rusesc innaintA in locu-i, si privitorir, indignatr, dar increme- nip de Ma., putura sl vadA gesturile de minie ale generalului turcesc, ce se plingea astfel, in- jurind dupg. legea lur cea noug. pe acela care 1-ar fi ofensat, pe Plagino. Cind si cind excese care mergeag panA la omorurf, ai cAror fOptasr nu se mar descoperiati niciodatl, erati sAvirsite in Bucurestr, al cArur comandant din partea Turcilor era un sAlbatec Mehmet-Pala, care venise din Asia cu o faimA din cele mar rele. Altfel insa, tot aceasta oaste era cea mar bung. ; furtul nu se obisnuia in mijlocul er, si Vistieria imparateascl de la Constantinopol platia, daca nu toate cheltuielile, cel putin partea cea mar mare a lor. Cu totulastfel era din partea Rusilor. Nu- marul for se schimba necontenit : pe lingl oas- petir cer vechr sosiau altir, cari se coborati din.

VIATA SI DOMNIA LUI BASBU D. STIBBEI 37 ... Ardeal, unde luptasera cu revolutionarit ungurt. Comanda o avea intdiu generalul Dannenberg, care striga odata :(*i ce e Domnul muntean mat la urma ?Ia un subprefect !,. Ea trecu apo! asupra lut Ltiders, §i acesta un German, dar care sustinea ca. nu §tie nemte§te ;altfel, om blind§ibine crescut, care petrecea ford obraznicie §ifara scandal§iprimia cu oarecare modestie balurilece eraii datort s ile dea Domnul §i boierimea. Altt comancIantt, in al doilea rind, n'aveati insA acelea§t maniere fine : Hasford, din Craiova, impunea tribuna- lulut de acolo sa dea hotaririle care se cum- parasera de ladinsul. Komar, un general de garnisoana, care nu merse Ia razboiti, cuteza sa ridice, in obrazul Domnuluf§ial frunta§ilor boierimit muntene, un toast cpentru doamne, cea mat frumoasa rasplata a luptatorulut,. Cu- tare alt general, cind fu sa plece, puse la cale o subscriptie boiereasca pentru a i se oferi o sabie de onoare. 0 comisie militara de tret, in fruntea careia statea principele Bagration, ca- satorit cu o Rominca din familia Vacarescu, fu alcatuita pentru a marita cu ofitert rut fetele cu zestre mat mare. Pentru chestit de eticheta nu se crutail jignirile chiar Domnului :la un Te-Deum Liiders ar fi voit sa iea dinsul intaiu nafura §i, neputindu-se aceasta coborire pe al doilea plan a Stapinitorulut dupa nume in Cara

38 N. IORGA

10 insasf,el intracel, d'intaitiin biserica si iesi innaintea luf Voda. Ostasif faceati o bunA impresie cind sosiau de pe drumurile lung' in uniforme cuviincioase §i fail semne de obosealA. OdatA ajunsf ins in garnisoand, el erati lasatf mar mult fail niclo treaba :sarcina de salahorlin cazarmile lor, care fusesera odata scale si spitalele noastre, o faceail rindasil rominf ;ostasifimparate§tI indreptAtiatizilnic pArerea poporuluf despre iubirea Muscaluluf pentru avutul strain. De multe orf ef eraii silitl sa fure, cacl aprovisio- narea se facea foarteprost. Tot! generalif si ofiterif superior! isT insusiati banir destinatI trupelor, sill' faceati astfel veniturf frumoase, pe care le pargsira numaf suspinind. Acestorlaltf osta§l imparatestlIi se dadeati cvartire bune, casA, hrana, tot, afara de finul si orzul cailor. care se lua de prin sate, mar mult cu hapca decit cu plata. De la inceput, Vistieria, in care Revolutia lAsase un gol de 1.330m0 de le!, se gasi fall mijloace pentru a sprijiniastfel de cheltuielf. Trebui sa i se it nainteze o sums de 3.000.000 din partea Case! ostasestf a Rusief. Intr'un an §1 vre-o trerlunl, Rusif costars nu mal putin de 7.000.000, dintre care cincf ramasera neplAtite, adaugind la un deficit desna- dajduitor pentru imprejurarile de atunc!, CACI el se urca la aproape 16.000.000. Campania din.

VIATA. *I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 39

Ardeal tusese facuta mat mult cu provisit muntene. Hotarirea c marinimoasa, a Tarulut Nico- lae de a pune in sama terit numat cheltuiala ce trecea peste cea obi§nuita a regimentelor stramutate pe pamintul nostru, nu ajuta mult, mat ales a§a cum a fost aplicata. In fiecare an deficitul trebuia sa se mat adauge cu L000.000 de lei. Nenorocirea ar fi fost §i mat mare, daca revolutia ungureasca ar fi putut sa tie mat mult. Vestea ca s'a mintuit cu dinsa Inca In vara anulut 1849 princapitularealuT Gorgey la $iria §i neizbinda coboririt lut Bem in Moldova pang. la Tirgu-Ocna fu primita dect cu cea mat mare bucurie. Acum invoiala de la Balta-Liman cerea ca doua treimt din soldatit de amindoua neamurile sa. plece. Ospetele acelea mart pentru Liiders cuprindeail in ele §ibucuria liberarit de povara. Turcil erau bucuroe de evacuare. Cact ocupatia n'avea pentru dinet nicrun scop altul decit a supraveghia pe Rue §i a nu-t lasa sin- gurt stapint la Dundre. Altfel, et n'aveaii de spre partea noastra niclo temere ca am voi sa ne desfacem de diner, ancora autonomiel noastre. De §i vorbiali necontenit de stapinirea for asupra acestel c provincii,, de t suveranitatea, Sul- tanulur§ide cguvernatorul), dec muerul, *tirber, pe care abia se induplecaii sa.-1 intitu-

40 N. IORGA leze cAlteta,, el aveafi atita judecatg incit sa vada cg intr'un viitor apropiat va trebui sg ni se dea ceva ma! mult. In intimitate, grosolanul Omer recunostea cg cel mal bun lucru e acela pe care-1 doresc si Domnul si boieri! patriot!: Unirea Principatelor si intemeierea unei Belgic dungrene, tributarA a SultanuluT si asigurgtoare a hotarelor turcestr. Ocupatia costa apo! foarte multY ban!, si, cu felul for de gospodgrie, TurciI n'ati avut niclodata prea multi in neorinduita for Vistierie. Li era prin urmare de-a scgparea.

Inca din August 1849, el puserg decl in cir- culatie zvonul de evacuare partialg,pang. la cele 10.000 pe care le prevedea Conventiunea, cit timp nu e cu totul asiguratg linistea in Lard. Comisarul turcesc, Fuad-Efendi, un c Turc tingr, foarte cult, cu invataturg apusana, elegant §i cu aplecarl poetice, priceput inversurile de harem persane si in versurile de salon francese, sprijini cu cea ma! mare staruintd evacuarea turceasca, pentru a sili pe Rusi sd plece §i el. Turcil nu petrecura iarna la no!, ci se strecu- rara pe incetul, Inca din toamng, spre Giurgiu §i Vidin. Nu ramase nic! numgrul Ingaduit de Conventie, cad Fuad marturisia cl de fapt nu sint ma mult decit 7.000 de oamenl, cari $i acestia ar fi fost mar bucuros in Rumelia. Dar Rusii nu urmara exemplul ce li se dgdea.

VIA2A SI DOIINIA. LU1 BARBU D. STIRBEI 41

Pentru interesul for momentan, revolutia dela no!, ca §i cealalta, cu mult mat serioasa §i destoinica, din Ungaria, fusesera intimplari fericite. Pentru eiteva mil de °ament pierdutf in cioc- nirile cu strinsura lui Kossuth, et capatasera dreptul de a reclama mult vreme de la Imp.- ratul austriac o mare datorie de recuno§tinta ; et restabilisera autocratia in situatia el cea veche §i capatasera in Principate un minunat punct de observatie. Ispita de a raminea §i mat departe la Dunare supt deosebite cuvinte era prea mare pentru ca ea sa nu zaboveasca evacuarea partiala Ond la cele din urma margera §i O. nu arunce evacuarea generala intr'un viitor cu totul nelamurit, Un pretext se infati§a indata. La 2 August 1849, Dembinski §i Meszaros trecura granita la Or§ova. Perczel, alta capetenie a Revolutief un- gure§tf, facu tota§a. In urma lor, Kossuth el insu§I, cu sotia sa§i cu diamantele CoroaneY, sosia 'n sfir§it in acest loc de adapost. Cu din§if erail douazeci §i tret de ofitert. Unsprezece Po- lon!, cari luptaserd in rindurile Ungurilor, se dadura §i el in mina Turctlor. 0 scrisoare fusese adresata §i catre Administratorul din Craiova. Dar refugiatif fury indreptatl spre Vidin, unde furl tinutY ma! mult ca oaspetf decit ca prin§1. Rusia §i Austria 'nu voiati insa ca Revolutia

42 N. IORGA ungureasca. poate chiar o Revolutie polona, sa poata incolti din noti pe pamintul cosit de bu- ruiana nesupunerir catre stapinirea data de Dumnezeti. Aducind anumite exemple $i argu- mentul nevoiI de a urmari pans la sfirsit pe tulburatorY, er cerura sa li se dea fugari1, fie- carir Puteri, adeca, supusiT ei. TurciT nu puteati sa faca aceasta fara a se injosi in ochir tuturor, si in ochii supusilor for chiar. Pe de alta parte, Franta, ca govern revolutionar, Anglia, apara- toarea statornica a liberalismului, o indemnati, IT impuneau sa nu cedeze, siflotele acestor cloud Puted aparura chiar innaintea Constan- tinopolei. Aceste still umplura de frica pe to' aceia cari nu puteau decit sä piarda la un noti raz- boiu ce ar fi fost sa se desfasure pe malurile Dunarii. Se urmariati cu grija miscarile trupelor rusesti, care pareati ca se insiruiesc pe un singur front de la Prut pana la Vidin ; se ascultaii cu intristare laudele Rusilor Ca vor patrunde in Bulgaria §i ale Turcilor ca vor dovedi dusmanilor for ereditarl ca s'aii innoit cu totul §i sint altit acuma. La 25 Septembre Stirbei, care n'apucase macar a fi un Domn sfintit dupa datina, spunea desnadajduit consululu! frances : c Poate ca in douazed de zile sa avem un gu- verna I or rus ,.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIFIBEI 43

Avuram norocul sd scapam :,ii de aceastd pri- mejdie. Tarul trimesela Constantinopol pe adiutantul sail Radziwill, a cam! trecere prin BucurestI fu un mare eveniment. Pe de altd. parte, Fuad, care era cel mai ager dintre di- plomati1 turd de scoald noud, venise la Peters- burg sa dea explicatiun1. Multi credea5 cd el nicr nu vafi primit de Nicolae I-iti,dar in curind se aft' cd misiunea lull a izbutit pe deplin. Istetul cavaler $i poet se intoarse Ina in toamnd, aducind ramura paciT. El trebuia sd fie rdsplatit pentru aceasta prin chemarea in Ca- pitald, unde ajunse indatd. Pasd, ministru al Tanzimatulul (Consiliulul de ministri european), factor hotaritor in politica otomand pe vremea razboiuluT Crimeit. Iar noT itgatirdm de cale cu un dar de 50.000 de galben1, impartit de o potrivd intre Tara-RomAneasca si Moldova. Cite una din ascultdtoarele poesiilor sale declamate elegant fs1 aduse aminte multd vreme de frumoasa fatd inspirata a potolitorulul revolutiel ctulburdtorilor, din 1848 1.

II. De si in astfel de imprejurdr1, Domnul cel nod nu pierduse timpul pand atunc!. Pe de a parteel avuse prilejul sd-s1 dovedeascd talentul 1 V. Aurelie Ghika, La Valachie moderne, Paris, 18511.

44 N. 101iGA de administrator, impacind pe cit era cu pu- tintgcererile, pretentiilesi poftele strginilor, iar, pe de alta, el 41 incepuse acum opera de reforme. in aceasta el avea in Moldova un tovarg,.. Grigore-Voda, fiul lul Alccu Ghica si ginerele bunuluT Domn de la 1822, Ioan Sandu Sturdza, era un om Inca tingr, foarte frumos si de o bu- natate deosebita. Spiritul.Apusulur it cucerise si pe dinsul, dar prin alte insusiri ale lul lecit pe Stirber. La acesta se vede directia precisa, practica, masurata a veaculu!al XVII1-lea ; celglalt era fermecat de frumusetile noulul ideal romantic, si, fall a se gindi prea mult la mijloace,el cladia in altarul visurilorzidirl mi- nunate, in care sä poata incapea toatt fericirea oamenilor. Despretuitor pentru ban!, putin pa- timas pentru putere, foarte setosdeglorie, el stgtea lingg vecinul sail,care stia in sfirsit cum se organiseazg si se conduce lucrul, avea totdeauna in vedere scopul cel mar apropiat, voia puterea pentru binele ce trebuia neapgrat sa rodeascg din easi arlta cea mar desavir- ita nepgsare pentru parerile judecatorilor, che- mat1 or1 nechemat!. indatg. dupt chestia refugiatilor, urma it sa afacerea greceasca. Un conflict izbucniint -e Guvernul regal gi .!cesc si Anglia ; amiralul 13,..r-

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEi 45 ker lua masur1 de fapt pentru a capata satisfactie. Franta se dAdu de partea celul mar slab, si se ajunse chiar la plecarea ambasadoruluT er din Londra. TurciT se bucurail fatis de pedeapsa data acelor cari-I suparati necontenit cu pre- tentiilelor,pe cind Rusia se arata gata sa joace iarasi rolul de aparatoare, impotriva orT- cui, a ortodoxilor din Rasarit. Apol, totin acest an 185o, se zvonira tul- burarT inSerbia,teranilbulgart se rasculau prin unele locurfgi,urinal-4T de Turd, et tre- curd Dunarea. Primirea for de catre pichetasif rominT de la hotare, oplosirea forsimaT departe adusera plingerT amare ale Turcilor, cari se intrebati daca Dunarea nu este acum o granita, dincolo de care tolldusrnanii for sa poata fi in siguranta. in sfirsit temerl noua de razboiii se ivira cind, peste putin, Bosnia se rascula crestinilsimohammedaniT laolalta siin- nabusirea revoltet se facu de Omer-Pasa, care nu maT era acum comandantul din Principate, ci seful ostilor din Rumelia, cu o salbatacie deosebita.

Ordinul de evacuare fu dat abia la 7 Martie 185o, dupa ce oastea ruseasca petrecu Inca o iarna intreaga in tarn, spre marea bucurie a ofiteri- lor naraviti la balurTsipetreced usoare §i scutitT de orIce paza a guniT intr'un loc unde nu lucra

46 N. IORGA politia patriei lor. El nu fu indeplinit insA nici atunci, si Duhamel, stapinul de fapt la Bucu- Testi ca si la Iasi, care plecase de citeva lunt In Rusia, se intoarsetot asa de poruncitor In primAvarl, intrunind acum in sine calitatea de comisar cu aceia de consul si chiar de general- comandant, in locul lui Luders. Numai pe incetul se incepu plecarea Rusilor, can lAsarA in Principate mult mai mult decit cei io.000 de °amen' prevAzuti in Conventie. Brigada iubi- torului de dame Komar nu pArAsi Cara decit in cursul \Teri!.

Situatia extraordinary a lul Duhamel incetase In acelasi timp, spre marea usurare a Domnului, care pAnA atunci avusea suferi cel mai apa- sAtor control din partea omului cAruia de ani de zile i se incredintase de la Petersburg politia Principatelor. Cu toate multele deosebirl, ce! do! Domni se inteleseserl insA foarte bine, mai mult decit atita, frcifeqte, timp de citiva ani de zile. 0 sub- ordonare se facu rApede, mai folositoare decit o emulatie zAdarnicA. Ghica recunoscu superio- ritatea insusirilor de cirmuitor ale WI Stirbei si nu uita niciodatA sA-1 intrebe asupra mAsu- rilor ce voia sA iea, fiind incredintat cl el vor izbuti mai bine lucrind, intru toate, impreunA.

VIATA §I DOMNIA Lill BARBU D. STERBEI 47

Se incepu intaiti cu organisarea poster, care era de nevoie, $i pentru desvoltarea economicl normalA a Principatulur muntean, $i pentru ca- patarea la timp a stirilor asa de insemnatoare pe astfel de vreml. 0 legAturA destul de punc- tua IA $i sigura se fAcu de la Severin pAna la Focsanr,$i prin intelegerea cu Grigore Ghica si Alexe Caragheorghevicr din Serbia. Citeva scrisori prietenestr se schimbara intre acesta si Stirber. Dar Domnul muntean primi bucuros in Capitala sa pe Mihail,fiul Principelur sirbesc detronat Milos Obrenovicr, $ipe acesta din urma chiar, care-sr cumpArft mosie la Herestr, in Ilfov. Se zicea chiar ca ar fi fost vorba de a se mArita cu Mihail una din fetele WI Stirber.

0 alta nevoie era aceia de a se injgheba din noii o ?tirea. Se pare cA Stirber se temea in adevar de ziva cind cer din urnia soldatr ar ostirilor de ocupatie ar fi parasit tara, cu toate cA intelegerea de la Balta-Liman prevedea ca er nu se vor del:arta prea mult de granitl, gata sA intervie din nal la orrce chemare. Oamenir Revolutier erail destul de tined, de convinsr, destul de harnicr ca sA nu se astimpere. Cu atita mar mult, cu cit er gasiaii mingliere, sprijin si indemnurr in multe locurr. In tara, ce e drept, er nu aveaii legaturr decit cu un numar de persoane din boierime, rudelelor,dar in

48 N. IORGA strainatate et se simtiau ocrotilT In Franta, In Anglia, in centrele revolutionare germane. Ni- colae BAlcescu statu la Paris §ila Londra ; statornictla Parisfurl Eliad§i unit dintre Gole§tr, Rosetti, BrAtienif ; aid era §i o societate a studentilor romint supt patronagiul lut Lamartine, al lul Edgar Quinet, al lul Michelet, care glorifica inaccente lirice pe energica doa mnA Rosetti 1 ;la urrna aceasta societate in- cApu supt conducerea revolutionarulut fanatic Ledru-Rollin. In Turcia, erad tinutl cu cinste Magheru, Bolliac, chiar un Marin Ionescu, un Zalic, Sirghiescu, un Iscovescu, un popa Sapca, dar mat ales Ion Ghica, bunul prieten al lut Colquhoun, consulul engles din Bucure§tt, care avea grija corespondentet emigratilor. Noul comisar turcesc care inlocui in primavara lut 185o pe Fuad, Ahmed-Vefic, era pnvit ca un om ci§tigat cu totul de EngLest, §i dect de Ghica. Pribegit stAteati mar mult la Constantinopol §1 la Brusa, dar din cind in cind et eraii sem- nalati la DunAre, in Tulcea, in Rusciuc, in Vidin, ca o amintire§i o amenintare pentru 4 Domnul Ru§ilor,, pentru cHospodarul Regu- lamentulut Organic,. Turcit nu se invoiail de loc sa-I indepArteze, §i Inca mar putin sa-t pri-

Incroneasca.

1 V. qi Floarea Dar:triton II, p. 327 §i urm , 343.

VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. FIRBEI 49

Ba chiar §iAustria, cea care spinzura pe Lingua cu minile salela Arad sicerea pe Kossuthcasa-1 faca aceiastcinste, nu se arata tocmat asprA cu refugiatit munteni. Re- volutia romaneasca din Ardeal se Meuse doar pentru dinastiesicentralisare. Fruntast de-at ei fusesera amestecatt, ca Laurian $i Ion Maio- rescu, §i in Imprejurarile de la Bucurestl. Noua orinduire a Statelor austriace nu era Inca hotarita : Inca de pe atuncl unit se gindiali la o Romanie unita, care arfi o anexa la Austria si ar infrina in vect pe Ungurt. Maiorescu avea un post de incredere la Viena, Alexandru Go- lescu putu O. vie in acea Capitala.la185o, Constantin Filipescu sä debarce la Triest ; Tell fu primit citva timp la Sibiiu,i revolutionarit nu furl impiedecatt cind se gindira, in a celast an, ca li-ar prii mult o curl la Mehadia, de unde puteati sa vada mat bine in tara. Domnul simti nevoia sa facd o calatorie in tara pentru a linistii cistiga lumea,siel se indrepta spre Oltenia, unde se credea ca $i de aceasta data trebuie sä izbucneasca Revolutia. Data el se $i fixase :aniversara de dot ant a Revolutiet de la 1848, care cadea dect in, Iunie 185o. Ministrit pe cari-t numise Stirbel in 1849 nu erail tott oament de incredere at Domnu- luI : pe linga Ministrul de Culte loan Bibescu,

50 N. IOR(.A un frate,§i Aga Plagin6, un ginere, se mat intilnesc Constantin Cantacuzino, fost Caimacam, candidat la Domnie §i caruia Stirbe111 refusase o despagubire de 18.000 de galben! pe care i-o harazise Poarta. Apo! vedem pe C. Sutu, zis §i Sutachi, care fu banuit in 1851 ca a organisat un complot de rasturnare §i care fugi dupA citva timp peste hotar cu banir until a§ezamint de binefacere. Alexandru Ghica era ruda de aproape a lid Alexandru-Voda, care nu ierta niclodata pe Stirbei pentru ca ajunsese Domn, §iruda de departe a lu! Ion Ghica, pe care Stirber it privia ca pe candidatul la Domnie al Anglie!. I.Filipescu n'avea nic1ellegaturi vech! §i strinse cu capul Statula Stirber, care vorbise in cuvintarea sa de la ungerea ca Domn despre bucuria ce avuse odinioara, in 1842, vazind alegerea fratelui sail ma! mic §i durerea ce o are acum, cind trebuje sa-I iea locul, nu privise cu prea multa placerecil- ldtoria la Constantinopol a acestur trate, buna primire semnificativa ce intimpinase acolo, a§e- zarea luT in tail, de unde purta o intreaga corespondenta diplomatica. Bibescu fusese invitat sa piece la Odesa, dar el zabovise pana in vara, cind pentru a doua oara i se dadu de la consulatul rusesc sfatul de a parasi tam. Cind, dupa plecarea in inspectie a lu! Stirber, se zvoni prin Bucure§tY, in August, a seva

VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 51 lncepe Revolutia, mini§tril pastrara o atitudine ciudata §i uitarl chiar sA in§tiinteze pe Domn. Se ma! spunea cl la consulatul rusesc, unde trona, din Martie, Polonul Halcinschi, in locul lul Kotzebue, yin necontenit tinerT me§te§ugarr §i din negustorime, §i mAsurile de paza, pe care crezu ca trebuie sA le iea in vederea tuturora comandantul rus Hasford, full judecate ca ma! mult atitAtoare decit asiguratoare.Domnul fu a§a de impresionat, Incit socoti cA trebuie sä rAspIndeasca proclamatia din 24 August, In care, a/111nd ce mijloace alesese pAnA atund pentru a ci§tiga §i aduce la pocainta pe cratacitT,, de- clarl ca e hotArit acum a lua cele ma hotArite masurr de represiune. Un Ministeriii de rude §i intiml fu alcAtuit pentru luptA :el cuprindea pe Iancu Manu la Secretariul de Stat, pe Fanari- otul Constantin Arghiropulo, care refusase Im- parnintenirea, la Justitie, pe batrinul Constantin Berescu, la Finante pe Emanuil BAleanu la In- terne §i pe Iordachi Filipescu; ca pre§edinte, impreuna cu fratele §i ginerele Domnulu!. Acesta lAmuria until consul cl noul Sfat Administrativ are macar Insu§irea de afidispus sl lucreze potrivit cu interesul aceluT care-I numise.

0 armata credincioasa, bine pregatitA §i co- mandatA, ar fi fost cel mal bun sprijin. PanA acum cea mal mare parte din militia

52 N. IORGA munteana fusese impartita pe la pichetele du- narene, unde de fapt facea numar putina isprava. Garnisoane nu erail mar de loc. De aceia se putuse organisa pronunciamentul din 1848 la Izlaz, la Bechet, si orase cum eraii Craiova, Pitestir putusera sh fie ocupate asa de lesne_ De aceia miscarea Revolutier ajunsese a pune in citeva zile stapinire pe Capita la insasr.

Se hotari acum, 'Inca din cele din urmA lunr ale anulur 1849, o reorganisare completA si in alcatuirea ostirir, si in armarea si comandaeL Pentru paza hotarelor se recruteaza de acum 1nnainte grciniceri. Grija siguranter §i linistir la tail se dadu pe sama dorobantilor calarr, cu sabie si carabinA, comandati de ofiterr din armata si avind in frunte un colonel :er erail totr cu schimbul. Militia, mult crescuta la numar, Imbracata binisor, darsi mar pe ruseste, era lasata acum numar pentru orase. In fruntea er stAtea SpAtarul. Stirber dAdu acest post de incredere lur Constantin Ghica, iar, dupA moartea acestuia, lur NAsturel- Herescu, creatorul unuia din premiile Academies. Ajutorul Spatarulur era Rusul Paznanschi, de mult timp in serviciul terir, iar pe ling' er era alipit colonelul Voi- nescu. Totr colonelii la un loc formai' Consi- liul superior al armater, care se aduna in fiecare saptamina. Instructorir runs functionara Ora

VIATA SI DOMNIA LUf 13ARliU D. STIRDET 53 tirziiI. Se creel §i un batalion model pentru formarea cadrelor. Munitiile furs cerute sari cumpArate de la Turd §i Rue. Sultanul dAdu. intelili patru tu- nurl,.apor alte opt, care furA aduse in triumf. Doul din ele trebuiailsel rambe pentru paza Palatultd. Acesta e inceputul artileriel noastre, cad darurl de acestea se facura tot atunci §i in Moldova. 0 §coala militara fu infiratatA Inca din 1849. tin numar de cadell luase parte la ceremonia din Decembre a sfintiri! DomnuluY, dar el nu veniail din vre-o §coalel deosebita. Intre cei d'intaid elevI se intilnesc nume care ni amin- tesc ofiterl superior! ce au stat panel dAunazi infrunteao§tiT Regelu! RomanieY :Barozzi, Mate! Vladescu, Popescu, Cotrut, Slaniceanu. Comisia care-T examind laintrarea in §coalg, la 18. Martie1850, era alcAtuita din colonelil. Voinescu §i Florescu, ginerele lu! VodA Bibescu, din maiorul Salmen §i un Dimitrie Pavel. Cel comandant al§coliTfulocotenentul Hagiu. Limba francesa, aritmetica §i geografia erail materiile din programa concursulu!. Stu- diile tineau cinc! ant,§i numarul elevilor se lira la §eizecl. Stirbe!gasise 1.200 de ostae §i un numAr de pAzitor! al pichetelor, ma! mult in serviciul Ru- sie!, care, prin Nicolae Mavros, avea comanda

5i N. IORGA carantinelor. In1853el putea sl se laude ca creat o oaste de peste 6.000 de oamenl, mar mult militie decit picheta§l. TreI regimente de infanterie, apol cavalerie, artilerie, pompierl §i chiar un inceput de flotilA o compuneau. Gra- niceril formai"' chid batalioane. PAng la300de dorobantl se glsiad in fiecare judet, formind la. un loc peste8.000de oamenl. Teama unel mi§cArl revolutionare dispAruse, §i in imprejurArile de dui:41853trebui sa se vorbeascA §i despre militia 'munteanA. Legea rurala, organisarea §colilor, alcatuirea noulul Divan, alegerea Mitropolitulur §i episcopilor, grija deficitulur, veniaii acum la rind, In programul scurtel Domnil nesigure.

Aceia dintre proprietaril marl al pamlntulurr, cari fusesera adu§I a crede a revolutia de la. 1848va, dlinui§i va putea sa statorniceascA. prefaced §i a§ezAminte, se ingroziserl la ginduL cal proprietatea teraneascA, mo§ioara, se va rAs- cumpAra §iva trai liberl de acum Innainte. imprejurarile din toamna anulul de tulburare II lini§tirA. Si in aceastal privintal Regulamentul. Organic ramase hotalritor. Dar desbaterile din comisia pentru desrobire

VIATA §I DO3INIA LUI BABID.1 D. STIRBEf 55

§i cuvintarile oamenilor revolutiel nu ramase- serf all urmArt. Ele se zaresc ict §i colo, prin ziareletimpulul. CAimacamia WI Constantin Cantacuzino incepu cerceart cu privire la pa- gubele pe care be aduseserA claca§it rasvratitY, §i o comisie speciall 1§Y Incepu lucrarile Indata 1. *tirbet o desfiinteaza Inca din 1849, crezind cu dreptate ca nu e bine A. se mat scormo- neasca patima puternica a pamintulut pe care o trezisera Imprejurarile din urmV. In Conven- tia de la Balta-Liman, friul cel nod, se prevedea o comisiune pentru cercetarea din noil a Regulamentulut §iesemnalarea schimbarilor celor mat potrivite pentru a da administratiet teril regularitatea §i unitatea care i-au lipsit pAng acurn, ;fire§te ca.hotaririlecomisiunit, IntArite de Domn, trebuiati supuse celor doug. Putert de care atfrnaii Principatele, §i numat dupA aceasta ele aveaii putere de a lega deopotriva cu pArtile neatinse ale Regulamentulul. Dect se prevedeall numal schimbart In felul de cirmuire. Dar chestiunea rurala se impunea dela sine, §i de fapt numal in privinta et furl luate hotarirl, pe cind In privinta altor puncte : numirea cu rinduiala a tunctionarilor, statornicirea unel legt a pensiilor, alcatuirea, dupg cum pre-

IVestitortil rorricinek pe 4849, n-1 din 25 Octombre. 2 Ibid.

56 N. IORGA vedea §i Conventia, a uner legr electorale noug. pentru Adunarr Ob§te§tr ma! bune §i folositoare, numirea sub-cirmuitorilor din judete,fixarea mar dreapta a celor §ese zile de lucru pentru §osele §i, insfir§it,legea de recrutare pentru militie, se exprimail numar dorinte, de care Domnul putea sa tie seama sail ba (de fapt el n'a tinut sea* §icomisiunea, ()data inchisa, nu §i-a mar inceput vre-odata lucrarile). In Octombre 1849, o comisiune era acum numita §i avea in fruntea er pe acel, Fanariot foarte destoinic in lucrurile practice de (nice fel, care a fost dr. Arsachi, vechiul ministru al multor Domnr, Inca de la Alexandru Sulu §i de la Grigore Dimitrie Ghica, al carur secretar la Afacerile Straine fusese acest medic de la spitalul Colter. Un firman anume, capatat de sigur de Domn, margeni atuncr chemarea comisiunir mime la revisuirea legit rurale ;astfel putura sä inceapa §edintele e!, aminate pang. atuncr, cu toata nerabdarea multor localnic! §i straini, can a§teptaii mare lucru de la acest mic comitet de boierr. Lucrarile urmara in cursul iernir, o iarna care lass pe oamenr primavara cu totul se- catuitr de mijloace §1 de puterr,fail porumb pentru casa §ifara hrana pentru vite, intre care secera cu furie epizootia, molima. Proiectul

VIATA BSI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 07 comisiunir, pe care Domnul era sä-1 primeasca, statea supt ochir lur. El nu fusese pus la talefdrA multe ft-Amin- tad. Erail dopA curente, dintre care nicrunul nu pornia de la proiectele binetdcatoare ale anulur blestemat :1848. Cer mar aspri, spriji- nindu-se pe o logica desavir§ita, pe comparatir care putead sl in§ele lesne,§i fAra nitro cuno§tinta, sad failnitro luare-aminte pentru procesul istoric al proprietatir mart, priviad pe teranr ca pe ni§te oamenr fdra pa.mint §i fdra drepturr, vechr sail noun, la dinsul. In dreptatea §i iubirea for de oamenr, er vo- iail sa-r deosebeasca pe deplin, sä-r descurce din toate legaturile incatu§Moare ale atitor legiuirr me§te§ugite §i, dupd aceasta, sä a§eze pe ace§tr oamenrt liberr,intreperspectiva mortir de toame §i neindurata tocmeala pe care o propunea celalalt factor liber al munch ogoa- relor, proprietarul. Teranul nemultamit de con- ditiunile aceluia ce fusese pAnd atuncr boierul sail,era slobod sa mearga aiurea, orrunde, daca numar ar putea sä-§r plateasca datoriile de multe felurr, dacl ar avea mijloacele de drum §i dacl ar §ti unde ar putea sl se duca. Pentru altir, mar bunt, cu toata infati§area contras, trebuia sä se pastreze starea de crobie, a Regulamentulur Organic, dar imblinzindu-se. *i in aceasta imblinzire erailiara§r deosebirr,

58 N. IORGA care se puneati in legAturA cu cele doul prin- cipilopuse.ConstantinCantacuzino,fostul. Caimacam, at fi vrut sg se hotarascA pretul pogonulu de pune pe timp de parsprezece ant, adeca pe doug recensaminturr,si anume fArA deosebire dacg e vorba de pogonul ce se cddea teranului dupA lege sari de pogonul su- pranumerar, pe care teranulit lua in amide's' printr'o invoiala anume, o c tocmeala agricola,.. Dar altir protestaii, arAtind cl. astfel s'ar strica toatA logica legit,impiedecindu-se libertatea transactiilor pentru viitor §i cl, pe linga aceasta ca si cum nu s'ar fi putut gasi un mijloc de indreptare ! , s'ar pune pe aceiast treaptg pamintuI de once fel. Din toate aceste discutit nu iesi insa 'Astra- tea orinduirilor Regulamentului cu privire la strgmutarea satenilor, de care cei mat multi proprietart se temeall strasnic, tInguindu-se cA astfel s'ar crea o stare de anarhie, care ar pri- mejdui izvarul de cApetenie at bogAtie! natio- nate. Ca sA nu se prefacg, adecA, toatA teranimea munteanA in horde ratacitoare de tigani fig- mInzT, strabAtind ogoare salbatAcite de lipsa bratelorcitA neintelegere pentru firea nespus de statornicA a locuitorulu1 nostru de la tail 1 Regulamentul prevedea, in adevar, ca sateanul sA nu poatA pleca decit atunci cind proprietarui n'ar avea de unde s1-1 dea pAmint de lucru

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 59 duped lege, cind ar capata loc aiurea prin mos-- teniregicasItorie,ginumal dupg instiintarea cu sese luny innainte gi deplina rAspundere a biruluY gi dijmel. In ceia ce priveste pamintul, de lucru,giRegulamentul impartia pe teran! In cer cu doul perechi de bol, ce1 cu o pareche- si cei cu bratele, dind unora opt pogoane §i trey sferturY, celor de-al doilea sesegijumatate, iar patru pogoanegijumAtate celor din urml.- Aid nu se fAcu nicio schimbare. Mar departe, cu privire la munca datoritproprietarului, Re- gulamentul cerea de fapt trelzeci de zile pe an, de lacel fdrd vite,iar de la celalalt numaL pasprezece, care se puteati urca la optsprezece, tinindu sesi mar bine in seama munca aclevAratA ce se indeplinia. Urma dijma de la. produse. Dupa noua legiuire, dijma fu micsoratl iipAmintul de pAsune se indoi, crescind la un pogon. sateanul cu bo! §i celalalt erail de acum innainte datorY sd dea treYzecr de zile de lucru pe an, §i nu mai mult. Cine n'ar fi vrut aceasta, se putea invoi in alt chip cu proprietarul sdli. DacA nu izbutia, el puteasaltcaute-. de lucru aiurea. Comisiunea era formatnumal din boierr marl $i boier1 ma! batrinr: Banul Constantin Ghica,fillgifrate al celor din urmA Domnt din aceastA familie, Banul Alecu Filipescu, zis Vulpe, mare rusofilsi se zicea bun prieten.

60 N. IORGA pe vremur! al DoamneY Marioara a luT Gri- gore Vocla-Ghica, Constantin Cantacuzino, Clu- cerul Barbu Catargiu, care era sa apere apoI, supt Cuza-Vocla, cu atita Invier§unare, teoria teranuluTc chiriap pe pamintul sailstramo- §esc, Gheorghe Otetele§anu, Asachi §i Logo- fatul Alexandru Ghica (Ministru de Finante). Dar invinseseparereaDomnuluT, careera pentruinvoielileslobode§ipentrustramu- tarea libera a teranuluT, pastrindu-se insa anumite ingradirl de legT§i regulamente §i lasin- du-se la o parte orIce teorie. Pentru a se face toate cu oarecare rinduiall §i garantie, el hotarl, prin regulamentul adaus la legea cea notia, a terani1 vor putea sa aleaga intre lnvoiala pe cincYanY sail stramutarea dupa indeplinirea tuturor sarcinilor dar §iproprietarul putea goni, dupa Regulament chiar, pe teranul neplacut luY pang. la 1852 1.

Legea WYtirbeT cuprinde, pe linga principiul mascat al totalel exproprierT a teranuluT, o sums de masurY parinte§tY. Sateanul va face

-I lorga, Corespondenta luitirbet,-Vodii,I,Corespon- denta politica, Bucurestl, 4904 (se va cita: Doeumente 'tirbet, 1), pp. 4.-3, 378; Marturii istorice privitocire to viata gi Domnia Jai S''tirbel-Voda, Bucurestl, 1904 (se va cita: Documente rtirbei, II), pp. 48, 50-1, -57, 61, 99, 112, 414-6,128, 153;Vestitoral romeinese pe 1851, No. 49.

VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBE1 61 de acum 20 de zile pe an,ziledestul de In- carcate §i de data aceasta, insa el e scutit de multele pocloane. Ie§irea teranilor la claca se face dupa lista primita de deputatit satulul, §i oamenilor li se da o chitanta, cu chipurl ala incit sä poatg. intelege §1 ne§tiutoriI de carte I. Munca sateanuluT nu se poate inchiria nimanuT altuia. Padurea e deschisd pentru locuitor. Li, brete de contracte pentru c prisoase, opresc, ca §i biletele pomenite, in§elarile ma! neru§inate. Domnul raspinge clausa de a se indatori teranul sa lucreze bine, zarind in ea un izvor de §icane pentru omul simplu §ineapara0. In cursullucrulul,proprietarultrebuie sa dea hrana. Dacd teranul a in§tiintat cu tref lunI innainte ca un accident nenorocit it impiedeca de a da citimea de munca la care s'a indatorit el e iertat de dinsa 3. Dijmuirea se face In zece zile, §i, daca e zabava din partea proprietaruluT, teranil pot proceda singurr la operatie,c cu preotif §i deputatir satuluI,. $tirbel-Voda credea ca se poate aduce o intoarcere catre reglemen- tarile trecutulu!, dind voie proprietarulul sd facai programul de culturd.

1 Sturdza clieienu, Acte ;i legittirt privitoare la chestia ierdneasca, I, p. 650 §i urm. 2 Ibid., p. 645. 8 Ibid., p. 640.

62 N. IORGA.

In 1852, de Sf. Gheorghe, legea rurala a lul $tirbei Infra in vigoare, §i un nou recensamint fu orinduit pentru a se invedera starea de lucrurl creata prin acea lege 1. Se constata, peste un an, in 1853, el ea fusese binefacatoare sail eel putin nu indemnase spre ma! rail : pretul pamintuluY crescuse §i stramutarile fusese foarte putine 2.ProprietariT, cel putin, n'aveaii de ce se plinge. Domnul mar void sa schimbe §i legea §oselelor, puind jumatate din sarcina pe umeril proprietarilor, cari aveail ma! mult folos decit satenil din crearea §i intretinerea acestor dru- muri sigure §i lesnicioase care lipsiail, cum se §tie, cu totul innaintea Regulamentulul Organic 3. Aceasta n'o putu face decit intr'o forma indul- cita, prefacind lucrul in ban! §i impuind pe proprietar cu o treime. Dar, pretuind deplin pe teran, inrolulsail economic §iin valoarea sa morall, mar mult decit in insemnatatea sa nationall,tirbeI avu totdeaund de grija ca el sa nu fie prea mult apasat de o administratie 1 Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 31; instructit pentru introducerea nottet legiuiri privitoare la reciproacele drepturt fi, indatorirt ale proprietarulut i ale lucre'. torulut pamintulut ;Bueure§t1, 1851, Cf.Vest. rom. pe 1850, No. 42. 2 VOL I, pp. 264-5. 8 lbid ,p. 378.

VIATA §I DOMNIA LW DARBU D. rIRBEI 63 nepriceputd, rail ndrIvitA $i stingace. in 185o inca, el trimetea comisiunr prin judete ca A. constate dacd teranir ail fost plAtiti pentru pro- dusele date ostirilor de ocupatie, dacd nu li se cer mar mult decit cele sese zile legiuite- pen- tru sosele, dacd inteadevAr ele se intrebuin- -teazd la acest lucru si in sfirsit dacd legile si regulamentele se aplicdla sate 1.El declara solemn, in caldtoria ce flcu in WA, tot in acel an, cd intelege sd nu mar fie cacele ndravurr rele : de a imparti Cara in cloud, in apdsatorr si apasati... Nu caut sd am vre-o partidA pentru a mea persoand : partida mea 6 caut numar in cer ce vor simti pentru public... EU m'as socoti vinovat de mare crimA dacd as mar indelunga indulgenta pentru asemen.ea fapte netrebnice,. Acestea le spunea dui:4 ce vAzuse cum se face administratia in Arges. La Rimnicu-Vilcea gasi hotir, la Tirgu-Jiiulur un orasel saracit. In judetul Mehedinti se incredinta cl csuptcirmui- torir apas1 siastazr pe teran fall sfiall cu felurr de abusurr,. La Craiova afla cd er puse- serain sarcina satenilor o suma de greutatl supt cuvint cl astfel se gateste cconacul dom- nescp. Medicul din Olt, ca si eel din alte OW ale terir,vedeati din functia for numar leafa. Acela pe care-1 intrebd despre bolile ce bin-

1 Bak. d. Zeit. pe 1850 (Iunie), No. 44.

64 N. IORGA tuiad intre copir, pustiind satele, se Incurca a§a de rail in rgspunsurr, incit primi in fatA, innaintea atitora cari ad trebuitsg.asculte §i sa invete, aceste strapice cuvinte :c De se va intimpla la vre-un sat in judetul dumitale mor- talitate in copir, din varsat, sg. §tir cA vel fi dat in criminal). Unde nu sosiati plingerl, gazetarul oficial §ioficios, batrinul Bra§ovean Zaharia Carcalechi, a§ezat acum in Bucure§tr, dupg ce jucase, cu toata simplicitatea sa, un mare rol cultural in Pesta, putea tipAri : (Nu va fifost oare efectulfiorilor de apropierea stapinulur, de care ad avut vreme unit altil a lua miros de departe §i a face pace cu teranul, prin fa- gAduielT sail §i prin intoarcere ? '). Cutare functionar abusiv fu scos din slujbA, dus cu un om al Cirmuirir prin toate satele unde jafaise, ca sa dea ci§tigul nelegiuit indargt, inchis pe dor anT la o mangstire, dat in judecata§i impie- decat pentru totdeauna de a ocupa vre-o functie a Statulur. Un LogofAt fiind prins cu pacate, Domnul porunci csg se batA cu 25 toiege in fata loculur, in sat, sa se arestuiasca in temnita Giurgiulul pe §ese lunT§i sa se dea aceastg punere la cale prin Gazetci §1 Foaia sciteasca,a. intre legile de reforme marl care se aplicg rail

1 V. Vest. rorn. kii Buk. d. Zeit., n-1 66 §i urm. 2 Vest rom. pe 1851, n -19. Cf. acela§ ziar pe 1850, n -179

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 65

§i intre legi modeste, mediocre, sfioase, care se alpha bine, multi ar avea dreptul O. aleaga pe acestea din urma.

IV. *collie, a§a cum ajunsesera a fi in urma tur- burarilor §1 a indelungater ocupatii, trebuiaii sa cheme luarea-aminte a oricarui stapinitor luminat §iintelegatoral nevoilor acelora care trebuie indeplinite innaintea tuturor celorlalte. Cu atitmar mult trebuia sa se gindeasca la ele §i sa lucreze pentru aducerea for din nal in stare bunk. §i desvoltarea for potrivita acela care Inca de supt cirmuirea ruseasca de la 1828-1834 intemeiase regimul §colar modern, european al Regulamentului Organic. El n'avea nimic de innoit,ci intelegea numar sä duel mar rapede innainte ceia C5 fusese inceput de dinsul, stricat de altii sa ne gindim la Colegiul frances al lui Bibescu, cu program frances §i indraznind sa zareasca favoarea de a fi inspectat de oamenT de §coala francesi, cari mergeail si . tie examene la Constantinopol, pentru Turd nor §i Levantini §i acum se poate zice ca nu mar era in fiinta. In adevar, o oarecare activitate §colara con- tinua, dar numar in pensionate particulare §i cu roade foarte putin insemnate. Ziarele ofi-

66 N. IORGA.

cioase pe atunci orice ziar trebuia sd fie ofi- cios vorbesc astfel, in Iulie, epoca examenelor, de institutul Jannelloni (Gianelloni, supus sard)1, care se pastreaza §i mai tirziu, dind cuno§tinte ware, pentru oamenil de salon : musica militard cinta la premil, §i Fuad Efendi s imparte cartile la §colaril sirguitori, de toate neamurile. Ba e de falli represintantul invatamintului romdnesc, juristul C. Brailoiii, crescut in Geneva, care, in calitatea lui de 'Director general al §coalelor muntene,, multame§te luT cannelloni, scinteietor de bucurie, pentru stilduintele ce a cheltuit in tolosul invAtdmintului, timp de cinsprezece ant' de zile. Peste citeva zile, uniformele turce§t1, Fuad, se- cretarir, apar intre beni§uri §i redingote, sucne §i rochil de Paris, la §coala de fete a doamneT, a contesel de Grandpre, care se muta apor in casa Perdich din Gorgani. In 185o se dAdeau lectir de germand, francesd, istorie, musica, lucru de mind, etc., la d-na Malanotti 3. Mare triumf al limbil, programelor, culturiT francese pe toata linia ! Seara, diplomati §i gene- raft, frunta§ii strdinilor can ocupd Cara, merg la singurul teatru din Bucure§tr, 'care e o nevoie,, 1 Institutul data din 1834 si directorul it privia ca o esucursalA a celut al Colegiului Sf. Sava)) (Arch. Statulut). V. Anexele. 2 Tot asa face mat tirziti Ahmed Vefic. 8 Vestitorul pe 1850, n-1 75.

VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. STIRBEY 67 zice ziarul frances Journal de Bucarest, cpoli- tique, commercial et litteraire,, cinteun ora§ ca Bucure§tif, unde toata lumea vorbe§te aceasta limbs §i unde ragazul ce lass viata de societate poate desvolta gustul de litere, ; Madame Jules, Mademoiselle Ang Ne incinta in vodevilur! u§uratece pe ascultatorf, cari zic In gind c ha- ra§(52§icpechb. indata, in Octombre 1849. Grecul Papanicola, om harnic, nervos, sfadalnic, se intoarce cu o trupa de opera italiana pentru aceia§r oaspet! innaltf. Lumea de toate neamurile petrece la Colintina, unde prime§te cu un foarte mare aier Doamna vaduva Marioara Ghica, nascuta Hanger 11, al a/if flu ma! mic tine pe d -ra Aurelia Soubiran, pe cind Monsieur Pou- jade, consulul Francier, e sotul une! nepoate, fata beizadele! Costachi. Aga Alexandru Be lu, Bellio, are §1 el un salon vestit, foarte primitor. Linga Mihaf Sturdza din Moldova se vede Milo§ al SerbieT, §iel un print fugar, care uime§te la balurile stralucite prin cbogatia neauzita a costumuluf sail national', §i o droaie de general! i ofited din cele doua o§tiri, pe linga care (militia, noastra pare o biata jandarmerie dis- pretuita.

Scolile noastre sint deocamdata inchise, toate fail osebire,§i cu toate plingerile parintilor ; soldatif strain! staiila Sf. Sava ;not nu ma!

68 N. IORGA

avem represintanti1 de teatru romanesc ; scrii- torit nostri, amestecatl in Revolutie, sInt spul- beratT peste hotare, si, cind se serbeazA intro- narea lulStirbei -Voda,iea cuvintul cutare bgazetar care vorbeste de c feluritele refresimente D, de buteliile de sampanie care-0 arata bucuria cu prilejul

La Capitoliu totl s'au oprit

E manifiea astazi sacra : Juuimea toata §i copil mil Ieaa p'a for mume, yin sä ya faca Cununi de dafin Si urarl vii! 1 Invatamintul romanesc se infAtiseazA in acest an numaY prin §coala militara, flcuta pentru douazecr si patru de elevl, dintre cari do! bur - sier!, §i al carif program se anunta la 19 Oc- tombre, pe cind ctirsurile nu putura incepe decit

1 Vest. rm. pe 1849, Novembre-Decembre.

VIATI §1 DOMNIA LUT DADBU D. ST111130 69 in Maid urmator, sub directiunea maiorului Salmen I. Trebuie O. se adauge insa §coala de fete pentru lucru de mind §1 cunostinte elementare, pe care o infiintase Inca din 1843 Doamna Elisaveta, care merits numele de cprotectoarea orfanilor, ce i se dd de ziaristul frances al Bu- cure§tilor. Doamna, cind era in Bucurestr, cerceta hramurile fArd a nicio pomp din partea hi, Vodd spunea, in calatoria sa din 185o: (nu voiesc nici sd iasd cirmuitorul din ora§ ca sa ma escorte cete de dorobanti pe drum ; doro- bantif nu sint pentru alaiuri, , si ea dAdea din cind in cind sipe la §coalaei, asistind si la examenul care se tinu, dupa obiceiti, in Ianuar. In Maui' 185o era sa se intemeieze in Bucure§ti, tot de Doamna, §i a doua §coald de fetero- maneasca, in seama Statului aceasta. Cea d'intaiii era cercetata cam de o suta de §coldrite, dintre fetele sdrace al mahalalelor. Cea de a doua, a§ezata in casele Perieteanu, din coloarea de Negru, nu va fi fost mai putin cercetata ;si In ea se primiail fete intre 9 §1 12 ant s.coala particulars romaneasca de Meg a lui Mitilineil /ilia mai in umbra.

1 Journal de Bocarest, n-1 67. 2 Journal de Bucarest, n-1117, an. 1850. 0 Elena Becerescu avea pension de fete Inca de la1845 (Arch. Statulut, dosarul 3779).

70 N. IORGA

In epoca ebalurilor mascates (masch") ale lur Bossel, balurilor lur Momulo §i cbalurilor de societate,ale vestitulur capelmaistru Wiest, in vremea represintatiilor de opera italiana cu balet, cind Bucure§til strainr §i Bucure§tr nobili fier- beau de setea petrecerilor, Domnul pregAtia noua orinduire a §colilor. Principiile care-1 calauzira. sint foarte sanatoase. In parte ele se intimpina §i in spusele altora sad in ale lur chiar din alte timpurr, iar parte din ele se afia in raportul ce i se infati§a de Eforie supt iscalitura lur P. Poe- naru, WI S. Marcovicr §i a lui C. Brailoirt la 27 Sept. 185o 1.Cultura francesa, primitA in Franta §i mar ales in Paris, punea pe ginduri: copiir se intorceaii ca tined ciudatr, nesupu§r, tarn rinduiall, vorbind de ider necunoscute intea limbs stricata. Partea buns pe care o aduceaii nu se deslu§ia rapede pentru generatia batrina. §i partea rea, din potrivA, se vedea foarte lesne- §iinspaiminta. CMaterialismul -gros,ingrijo- rase §i pe un om ca Ioan Maiorescti, care nu. era de sigur flier un innapoiat, nicr un du§mart al curentelor europene, de care insu§I era pe deplin strabatut. MultA lume cinstita §i iubitoare de tail se intreba ce va fi viitorul lasat in mina unor oamenr u§ori la vorba, u§orr in viataei fara nicro §tiinta solids despre imprejurarile pa-

1 Urechig, 1st. &oatelor, III, p. 15 §i urm.

VIATA SL DOMNIA LUI DABDU D. srinnEl 74 trier lor, in care veniaii pentru a despretui. Se luarl incA de prin 1843 mAsuri pentru a impiedeca emigratia tinerilor cari, 41Asati de capul lor, orse rAtAcesc in netrebnicii sail cel putin isr pierd vremea la indeletniciri zAdarnice, la invAtaturi nepotrivite cu trebuintele ter'' noastre'D. La inceput chiar se ivi planul Colegiului frances asezat in Bucuresti, dar avind programele si profesorii obisnuiti in Franta. Bibescu 11 intemeie, aducind astfel foloase intereselor conservatoare si daune simtitoare culturii ro- mAnesti, fiindcA acest Colegiu frances smulgea la dinsul §ifiner' cari nu s'ar fi dus la Paris si, in sfirsit, luase pentru sine tot locul invAtA- mintului secundar. Si Stirber voia sa existe un astfel de Colegiu, copiat dupA cele parisiene, cArora trebuia O. li rApeascA toy scolaril romini. Dar si aceasta e la dinsul partea originals si buns el intelegea sl mai fie pe alAturi si o in- treagA organisatie a scolii secundare si superioare romanqtz. Iar, pe lingl aceasta, Domnul intemeie, prin aceleasi masuri orinduitoare din 185o, si un invatAmint al mestesugurilor, pentru acea parte din clasa mijlocie ce n'ar avea de gind sail n'ar fi in stare sA se innalte pAnA la functil,

1 'bid., p_ 236. E o culegere de documente si notite, iar nu o carte. Materia n'are niclo rinduiala. Subiectele se amestea intre ele. Tab la lipseste.

72 N. IORGA pentru care se cerea lic en! sail §i cursurile corn- plimentare, de Universitate incepatoare. Tot invatamintulafara de §coala de lux trebuia sa capete deci o directie practic§i romaneasca. Scopul celui ce-1 organisa in 185o era csa scoata din invatamint resultate positive §i practice, adaptindu-1 nevoilor poporatiel §i avind mar ales in vedere a da elevilor specia- MAO folositoare societatii §i potrivite pentru ca O. asigure o cariera cinstita).cInvatamintulD, scriaStirbel In Aprilie 185o,c trebuie O. fie privit, nu ca scop, ci ca mijloc. Instructia publica trebuie sä fie potrivita cu nevoile poporului §i sa nu aiba in vedere exclusiv convenientele citorva familii privilegiate ;ea trebuie deci sa fie nationala, sa multameasca nevoile diferitelor clase §i sa pastreze coloarealocala., In viitor poate sa ajungem indeplinirea intreaga a acestor desiderate, ce yin dintr'un trecut pe care-1 acoperim de toate ocarile marii noastre ne- §tiinti §i neintelegeri.

Iata elementele planului scolar celui noil : In fiecare re§edinta de judet,in Bucure§ti pentru fiecare coloare, §coli primare de o singura categorie, cu patru ani de studiu, impar- tip', , cu toata parerea contrarA a Eforier, tot ca mar innainte,in doua clase cu doua cdivisira. In ele se planuise cite una in fie-

VIATA §IDONINIALUI BARBU D. STIRBLI 73 care ora§ deocamdata se vor ImpArti cuno§- tinte temeinice entru viata in orrce imprejurArr. artile de cetire,dintre care se alcAtui chiar atuncr cea (Prietenul tinerimil,, pre- fO.cuta din frantuze§te, vor cuprinde mar multe lucrurr privitoare la istoria terir,la economia casnicA,. la. fisica §i matematica. Scoala secundara fu stability pe indoita bass a limbic romAne§tt §i a limbic latine, predate paralel de aceia§r profesorr ; protestarile consululu! Francier in folosul limbic §i al celor tree profesori francesT ramaseserA fyra folos. Spiritul lur Petru Maior, represintat acum prin generatia. lur Laurian §iloan Maiorescu, invinsese spiritul parisian adus prin dasealif strain! din tarn i studentir no§tri din strainatate. Dar aceasta scoala nu era una singura, ci in formarea programelor el' se vede iara§1 spiritul organisator practic- al lur tirbe!. Scolarir cari nu voiaii sA mearga mar .departe decit a treia class de toate erad §eseerail scutitr de invatatura limbic latine, dar er ascultati in schimb cursurr de arhitectura, mecanicA, fisica, himie §i aveati voie sA urmeze limbile moderne, care se predati in cursul superior. Ace! cari alegeail sA mearga dupa ispravirea celor §ese clase in clasele complImentare de §tiinte, urmaii in loc de latine§te lectir de nemte§te §i frantuze§te. Aceste limb! eraii stavilite in cer trer an! din urma, §i

74 N. 1011,GA cine nu voia surmeze mar mult decit §coala secundarg, avea dreptul sa aleaga numar una din ele ;greceasca era facultative .ca §i limba ruseasca §i cea turceasca, §i astfel Grecir vechr erati prigonitY pentru pacatele Grecilor nor. in schimb antichitatile, pastrate pang. atuncr pentru anir intregitori, erati introduse acum in insa§r alcatuirea@colicsecundare. cCursurilecomplimentare, fusese infiintate de Stirber inca de pe cind era numar ajutorul lur Chiselev. Acum .insa se.hotara ca ele vor tinea tire anT in capat. in locul cursulur de filosofie din alts vreme se imparti acel de cmatematici aplicate, in curs de geodesie §1 curs de arhi- tecturg, pe linga care ramase qi acel de drept. Diploma de drept se cerea de la functionarir innalt1 §1 de la judecgtorr, precum §i de la ad- vocatr, cari incepeati abia sa rasara ; hotarnicir trebuiati sa fi urmat amindoug cursurile de matematicr. Se nadajduia astfel inmultirea acestor §colarr innaintatr, cad in 1847, fata de 158 de elevi intratr in Colegiu, dar din.cari numar 83 trecuserA cel dintaiii examen, eraii numar 5 matematicr §i 2 juri§tr la ccomplementare). Cer ce se pregatiaa pentru locuri in diplomatie sail in serviciul carantinelor erail datorl sA urmeze cursurile facultative de ruse§te §i. de turce§te 1, La II

1 Vol. T.p. 266 si urm. ;II,p.171 §i urm.

VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. SI'LRBEr 75

Decembre 185o, Marcovici lua masurr cu privire la trecerea din gimnasiu in cele doua Fa- cultati 1. Medicina: nu sA invAta Inca nicAirI. In 1849 patru Rom In1 fusesera primitl ca bursierr in scoala de doftori turceasca de la Galata 2 j la 185 / eraii doisprezece acolo, la Galata-Saraii13.coala de mica hirurgie a luI N. Cretulescu §i Davila se intemeie mai tirziii numai, §i nicrodata ea n'a fost altceva decit o pregatire pentru

1 Beck. deutsche Zeitung pe 1809,n-1 450. V. Anexele. 2 Journal de Bucarest, n-1 52. 3 Anexele. 4 VOL I, 266. 6 Ibid., p. 267.

76 N. IORGA cerea polcovniceser Iacobson, cu cinstitutrite aduse din strainatatel-, aceasta §coall superioara de fete,(Pensionatul Domnesc,, cu interne, Intre care bursiere din familir nobile sail fiice de ofiterr 1.*coil secundare mar erail planuite la Braila, cu curs italian facultativ, §i la Ploietr, care avea la1854, dups cererea ora§enilor, cursurr de greaca moderns, francesa §i conta- bilitate (doppia scritturo). Pe linga aceasta, Statul acorda subventir la acele §coli particulare care ise pareau mar vrednice de incredere. Una, francesa, cea mar veche, era condusa, cum s'a spus, de Monty, care cerea de la §colarir internr o plata de 8o de galbenr pe an. Mar ieften, pentru copiii de negustorr, era, Inca din 1842, cu stagiu la Pite§tr, in 1848-51, internatul din strada Mihar-Voda, al Germanulur, Sasulur Bucholzer, in care se platia suma, cneauzit de mica', de 500 de ler pe an a. Se planuise§i un altreilea institut, cu plata mijlocie. Inca din 185o se stramutase in Capitals §coala de fete germana din Craiova .a Wilhelminer Dahlen 3, prefacuta in §coala oficiala, iar In 1852 se dadu, cum s'a spus, o sub-

1 V. Anexele qi Floarea Darurilor, I,p. 142. 2 Vestitorul rom. pe 1854, n-1 47. II inlocui, in Ianuar 11857, Riureanu (Arch. Statulu1). I Buff. deutsche Zeitung pe 1850, n-I 71. V. Anexele.

VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. STIRBET 77

ventie §colir de fete a polcovniceser Ana Ia- cobson, pirita pentru amestec in Revolutie. La Braila urmh innainte pensionul frances al lur Tulie, avind §idascal1 de limbile italiana §i greaca. La Buzau Linea §coala de baietr Cane la, iar la Craiova, unde Raimond deschide, la 1851, un pension cu programul lur Bucholzer §i subventie de 40o de galbenr pe an 1, se intemeiase bine institutul de fete Lazaro-Oteteli§anu, avind ca directoare pe Marieta Massenza §i apor pe d-ra de Villeneuve °. Se prevedeati insfir§itburse pentru strainatate :una a fost data pictoruluT Tatarescu, care urma la Roma §inu invata fail folos 3, iar alta unur pictor cu riumele de P. Alexan- drescu (1851-3) 4. La 1855 invata la Paris Teodor Aman, care facuse dar

78 N. IORGA pentru cdesenul grafic,, pe treI anl, In Italia C. J. Stancescu §i G. Grigorescu, Eel d'intaiii elev al luT Tatarescu. La Viena mar aflam studentr in medicina, viitoruldr. Marcovici, §i In tehnica ;la 1856 chiar (Ater! romini inInstitutul -Geografic : -Costaforu,paru§nic,locotenentiT Slaniceanu, Barozzi, Dona §i Marculescu. La Pesta studiaza cu bursa Mitropolier, impreuna cu altT colegT, ierodiaconul Inochentie Chitulescu, in 185o, iar la Atena, cu ajutor de la- Chesarie al Buzaulur, invata Inca in acel an, Dimitrie Racovita, trimes In 1840 Inca. Institutorul Gr. Vladescu iea cea d'intaiii bursa de pedagogie In Germania I. Trel studentI mersera pe socoteala Vistieriel la Paris ca sa invete silvicultura, dupa ce se deprinsesera pe linga silvicultoril francesi pe cari Domnul IT adusese in Cara 2. tirbeT av ea in vedere §i o §coala de agronomie §i economie agricola 3. Inca de la inceput doT bur- sier1 pentru limba turceasca mersera la Cons- tantinopol 4. *coala de meseriT, prevazuta Inca de la inceput In program, se deschisese abia In1851,

1 Anexele. 2 VOL I, p. 267 -8; Anexele ; James Caterly (Gh.tirbe1), ilominil, trad. Lovinescu, Socec, [4909], p. 153. 8 Mid., p. 379. 4 UrechiA, 1.c., p. 8.

VIATA SI DOMNIA LUt BARBU D. STIIIBEI 79 cu mae§tri de fierarie §i lemnarie 1. Dar Inca din 185o. se numise o comisie, care trebuia O. se ocupe de aceste §coll§i de plantatiile de .duzi 2. in 1852 se gatia localul c§colil de arte' lingA biserica Mavrogheni de la Sosea. Abia la 1855 Grigore Bengescu II elabora un proiect de §coala de comert 3. Carte de §coala tura cerute Inca din 185o, de la oamenil cari erail in stare sA le prelucreze. Lui Limburg, i se dAdu redactarea uner gra- maticr romino-germane ;colonelulloan Voi- nescu II, director al §coli militare, membru bdi- nioara. al SocietAti1 literare §i acum revolutionar pocait, dupa ce fusese ministru in1848, indeplini sarcina traduceril din frantuze§te a unul manual de Istorie SacrA ;un autor care iscale§te I. C. P. prefA.cu din nemte§te, dupe. Wilmsen, Prietenul tinerimit, cartea de cetire pentru §colile populare. D. Brezoianu dA un cInvatAtor primar,, din frantuze§te. Lul Barasch i se cerura §i cart1 de §coalA din materia §tiintelor naturale. Se mar lucrarl aritmetica, trigono- metria, textul latin pentru clasa I-a, iar in 1851 erail supt tipar Viata lui Isus (de Penescu, dupa Duruy), Gramatica latina (de Hill), algebra (de

1 Vol. I, p..266. 2 Buk. deutsche Zeitung, n-1. 91. 3 Anexele.

80 N. IORGI

D. Pavel), fisica si chimia (de Alexe Marin). Erati gata in manuscript : logica si morala (de- Zalomit), geometria descriptivA (de Al. Orascu)- si retorica. De sigur cu ajutorul Domnulur, se fAcea a doua editiune dinc Minunile naturir, a d -rulul Barasch, o carte bine scrisA sipiing de avint, si autorul, care fusese panA atuncr la Craiova (de loc era din Silesia),fu adus ca profesor la gimnasiu in Bucurestr, unde sotia lui statea in fruntea balulur de binefacere israelit. 0 comisiune in care intrail Ioanid, I. Pop, Hill, unul din autoril dictionariulur frances, pus la cale Inc. de atuncr, dar apArut mar tirziu, Al. Orascu, un tinar atuncr, mar pe urma arhitectul UniversitA Or, unde a fost profesor §i rector, si filosoful original,altfel decit in ider, Zalomit, fu numitl pentra a supraveghia redactarea si publicarea manualelor.In ele trebuia sA fie o singura limba, wall, §i o singurA ortografie ; neologismele prea multe trebuiaii evitate 1. Se incepu cu redactarea dictionarelor. Am vazut tine trebuia sa lucreze la cel frances : Hill im- preunL cu Petrachi Poenaru. Iancu Pascale se oferise pentru un dictionar ruso-romino-turc, care nu s'a scris insa niciodata. Ioanid cap=

1 Vestitorul pe 1851, n-I 52; dr. Istrati, in Literature f i arta l'0»tina, IV, p. 634 ;cf. Iorga, Istoria literaturit. routine in veacul al X1X-lea, III, p. 102 §i urm.

VIATL SI DOMNIA LUI BABBU D. STIRBEI 81

Insarcinarea de a prelucra un dictionar greco- romin, care se mai intrebuinta in liceele noastre, cu mult folds, §ipe vremea mea. Citiva profesori furl chemati sä adapteze cunoscutul dictionariii al limbic latine de Quicherat. Nifon Bala§escu lucra la Sibiiii marele sail dictionariii latin-romin, tiparit la Hochmeister, care ramase neispravit.Dr.Polizu porni un dictionariii romin-german §i Emanuil Drohoiovski se oferia la1856 cu unul in cinci limbi 1. Hill lucra §i b gramatica latina, I. Pop una frances1, Theot o alta gramatica franco-romina. Directorul Mu- seului, (Scarlat 2 Wallenstein, scrise un tratat de istorie naturala, §i se dadu o editiune noun din geografia lui Genilie, pe cind o geografie politica era alcatuita de I. Pop 2. Pentru intaia§i data §coala romineasca dobiedia astfel, cu des- tula unitate de plan §i de forma, toate cartile de care avea nevoie, de la abecedariii pana is cartile innalte pentru cursul superior. Era, fall indoiala,§iun mare foldspentru litexatura noastra, mai ales pentru cea §tiintifica. Grigore Ghica, vecinul din Moldova §i ri- valul in cele bune, hotarise, din partea lui, deschiderea §colilor moldovene§ti §i a Academies,

1 Arch. Statulul, dosarul 3779. Altfel, Anexele. 2 Urechia, II, p. 20-1. Cf. Anexele.

82 N. IORGA. care nu se ma! zicea acum cmihaileana2, dupa. MihaI Sturdza, ci iara§! (basilianas, dupa Vasile Lupu, vechiul el intemeietor, pe ziva de I-iil Oc- tombre 185o, cu 8o de bursierl§i solvent! ce platiail 2.000 de lei pe an 1. La aceasta data Guvernul muntean pusese la concurs locurile de profesorI pentrucatehism, istoriaveche, (mediana., §i moderna, istoria naturals, fisica §1 chimia, §i la 21 ale lunif el IV publics proiectul de organisare a invatamintulul 2. Cursu- rile trebuiail sä inceapa °data cu anul 1851, §i se alegea pentru supravegherea for o comisiune compusa din Alexandru Filipescu, ca president, Arsachi, colonelul I.Florescu, care Linea pe una din fetele lul VodaBibescu, §i vechiul director al §colilor, Petrachi Poenaru, iar locul de (director al §colilor nationale 211 luase,la 17, Simion Marcovicl 3. Domnul, care fusese rail bolnav, n'avu bucuria A. fie de fats la deschiderea §colilor, care se facu in chip pompos la 8 Ianuar, gimnasiul avind 214 §colarI a. Cam tot pe acest timp se deschidea §1 (§coala In- cepatoare de la Ci§megiiia§ialta era proiec- tata. Gimnasiul din Craiova incepuse §i el din

1 Buk. d. Zeit., n-1 58. 2 Vest. rom., n-1. 83. 3 Buletinul §i Buk. d. Zeit., n-1 85. 4 Vest. rom. pe 4851, n-1 4; Urechia, 1. c., p. 25.

VIATA §I DOMNIA LTA BADDU D. §TIBBEY 83 moil, cu 76 elevl 1.Cu toata greutatea de a gasi profesorl buntba chiar nu se presinta aliment spre a concura pentru anumite materil, $i Inca in 1852 se cautau profesort de istorie universals si de trel specialitatt ale dreptulut 2 , lucrul cel mat bun al invataturir se urma de acum innainte zi de zi in toata tare, supt conducerea unor profesort iesitt cu cercetare. Inca in cursul anulut se formara $i amindoul Facultatile 3. Iar, pand la iesirea absolven- tilor,cursurt de iarna la Colegiu pregatira conductorit cari eraii de nevoie pentru sosele 4. In Iunie $tirber asista la examenele de la Monty, recomandind invatatulut cagregat, sa dea absolventt cari O. poata sta alaturt cu at liceelor francese, cuprinzindu-se si clase de retorica 5.El mergea si la impartirea premiilor de la Colegiu, si, inteo cuvintare ce insira deo- sebitele masurt luate pentru orinduirea terir, el facea sa se auda parerea cuminte a :c patrio- tismul nu sta. in cuvintarr sonore si pompoase, ci In lucrart straduincioase, sistematice si de o indelunga rabdare,. Iar un alt orator adaogia, vorbind In deosebt de scoala cea noua :'Va

1 UreelliA, 1.c., III, p. 46. 2 Vest. root., pe 1851, n-1 55. 3 Vest. rim., pe 1851, n-1 34. 4 Ibid., n-1 52 ; Urechia, 1.c., p. 36. 5 Vest. rom. pe 1851, n-1 50.

84 N. IORGA lipsi cu acest chip acea invatatura superficialk ceruta de mods, care face pe om sail inchi- puiasca capacitati cu atit mar marl si sa se in- gimfeze cu atit mar mutt, cu cit are mar putine cunostinte positive, indreptate la un scop special si folositor societatii, 1. Dar in Iulie1851frecventarea scolara era inc.. toarte mica, pe jumatate din ce fusese la1834.. Gimnasiul din Bucuresti avea332de scolari, in scolile primare ale Capitate erail numai597, iar toate cele din judete numarati abia 66o de ascultatori 2. Comunitatile straine isi vor fi avut si ele scolile lor, si la1851Evreil din Bucuresti IT faceau scoala deosebit 3. Dar ce mar multi copil eraii la pensionate. *coala rurald era tot oprita. Totusi inlucrul care incepuse nu era numai chibzuirea rece a alcatuitorului de pro- grame, indemnul Cirmuirii si silin$a interesata a functionarului numit la o scoala, precum ar fi numit la un biroil,cio adevarata pornire culturala sipatriotica. TineriT profesorT 41 iu- biati scoalasiscolarii,si multi dintre dinsir vedeail bine legatura ce exista intre asezamin- tele din zilele for si silintile grele ale innainta- silor inimosi cari facusera din nimic acele vechi lacasurr de invatatura pe care le urmail cscolile

1 Vest. row. pe 1851, n-1 52. 2 lbid. 8 Ibid., n-I 82.

VIATA §I DOMNIA LUT BARBU D. §TIRBEI 85

primare,, Colegiile, institutele, Facultatile §i §colile speciale de acum. In iarna cd-rul in legT, §i Serdar Gheorghe Costaforu incepea cursul sail, §i cu acest prilej el pomenia pe harnicul Cos- tachi Moroiti, care el pentru intlia§r data se in- cumetase a vorbi despre principiile §i temeiurile dreptulul unor ascultatorT rominT. t Dati-mi vole a va interpreta inimile,, zicea Costaforu, c§i a innalta a noastra veneratie pana la me- moria barbatuluT romin care a fndraznit cel d'intaiti pe ruinele §colil de la Sf. Sava a preda §tiintile in limba patrieb. Si profesorul cel nod se vedea cu douazed de an! in urma, supt Domnil de Cara fara leg! ruse§a §ieuropene, supt batrinul Grigore-Voda Ghica, ascultind pe Moroiti, respectabilul sau predecesor, innainte de a merge O. capete la Paris, unde fusese §i Mo- roiti insa, titlul de doctor, a§a de rar Inca,§i cuno§tintele speciale care it facead vrednic de catedra ce ocupa 1. Cind se incheie cel d'intaiti an §colar complet §i normal, Stirbef veni din nod, de Sf. Petru §i Pavel, sa presideze la Colegiu impartirea premiilor. El vorbi iara§T, cu acea elocventa sta- pinita, discreta, dar une orf duioasa, care ni-1 face mar simpatic noun de astazT decit contemporanilor sal. Innaintea parintilor §i a profeso-

1 Vest. rm. pe 1851, no. 87.

86 N. IORGA rilor, In cap cu noul director, care inlocuise de curind pe S. Marcovid, C. Bozianu, el I§I aduse aminte, intrealtele, de anume priveli§ti frumoase ale copilArie sale. c Am cunoscut a, zicea, omul care. era Domnul terii, cam cunos ut pa- rint! cari se strimtorail de celelalte al 1 r trebuinte, iar, cind erau pentru cre§terea §i educatia copiilor, nu era cheltuiall cit de mare, nici jertfa, care O. nu o facA cu plAcere §1 bucurie. Am cunoscut pArinti cari §tiail prea putina carte §i nu era zi in care sa nu-1 a,duca cite un ceas impreunA cu dascalii §i sA li faca. examen de ceia ce ad invAtat peste zi ; de multe orl se aflad de fata §i strAiniT cari veniad sA-§1 petreacl seara, §i citY din ace§ti asistentr se pri- cepead, trebuiad sA, iea parte ca examinatori. In ziva cind se parea ca invAtAturile se urmasera. bine, vedea cineva zugravita veselia in obrazul pArintilor, precum §i la din potrivl intristare... Aceslt pcirinti erau Romini, Si 1)umnezeu a vrut sei fie ai miei. Asemenea parinti eraii, pc aces vreme mat multii., Cu prilejul acestei serbAri se constatara insem- natele progrese indeplinite in §coala. invatamintul primar era dat dupa metoda lancasteriana §i se adaugasera cbibliotecT speciale, pentru cetirea §colarilor; elemente de §tiinte naturale fuseserit introduse in program. Cursurile incepusera, §i. 1 Acela§i pe 1852, no. 52.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 87

Facultatea de drept, unde preda si Bozianu si cvechiul profesor Stefan Ferechide 1, si la scoala de matematici superioare, pentru ingineriT de poduri $i sosele si pentru arhitecti, si la scoala de mestesugurT, care avea menirea sä ne aduca in stare ca fabrica noT insine,, zicea directorul scolilor, cobiectele trebuincioase omului pentru viat g. si a ne libera de tributul ce dlin indus- trieT strgine). Pensionatelor strgine li se impu- sese can studio special al limbiT romine2,iar al lul Monty raspunsese pe deplin asteptarilor DomnuluT, care vorbia astfel catre directorul luT :. cat! flcut invederat in ochiT acelor pArinti cl, fgrg. all del:arta copiii din sinullor, all a jertfi cheltuel1 covirsitoare cu intretinerea in strainatate, tinerir isT pot face umanioarele, in- tocmaT precum sint regulate in Colegiurile Pa- risului. La examenele ce s'ati fAcut astimp cu institutele dumneavoastrk s'ail gasit scolarl cari pot intro toate Linea concurenta cu cel din cla. seIe corespunzgtoare ale Colegiurilor Frantel, 2. Ina. in cursul acestuT an 1852, clasa I-a a Colegiului bucurestean trebui O. fie impArtita in douL divisii sail, cum zicem astazI, c divisio- flare, 3. Trel catedre noun furl Intemeiate la

1 Dr. Istrati, in Literaturti g. artu roninei, IV, p. 551. 2 Vest. rent., pe 1852,1.c. 3 Acelasl, n-1 55.

88 N. IORGA drept, §i le suplini deocamdata Costaforu 1. Se spera a noua §coala munteana va fi recunoscuta de strainatate.

VIATA §I DONINIA LIJI "URDU D. .T111131:1 89 dicii statead in ora§e ;ei erail Greci §i Nemti, iar dintre Romini unul singur, dr. Nicolae Cre- tulescu, caruia i se datorWe intemeierea §colii de la Filantropia, care nu putu merge deocamdata. La 3 Aprilie foaia oficiala publics cea d'intaiii lege sanitara, care statornicia media de plasa, carora li se dadeati ca ajutoare felcerr. Pentru ace§tia trebuia insa neaparat o §coala. $tirbei era hotarit s'o infiinteze, cand cead'intaia parte a Domniei lui lua sfir§it innaintea nava- lirii 1. inca din 1851 se propusese Domnulur, de unii .oamenT grabiti, O. se intemeieze un Conser- vatoria, care sa iea asupra§i sarcina, parasita, din motive politice, de Societatea Filarmonica. Acest Conservatoriii trebuia sa caute innainte de toate a da actors nottlui Teatru National. De mult fusese vorba ca acesta sä se infiinteze, Stirbei grabi foarte mult lucrurile. Arhi- tectul vienes Hefft avu conducerea constructiel, decoratiile furs incredintate altui specialist cunoscut, Miihldorfer din Mannheim. Cele mai midi amanunte eraii supraveghiate de Domn, cum se vede din corespondenta Jul.Teatrul National', pe care-1 avem §i acum innaintea .ochilor, ca o podoaba a Bucure§tilor, i§i incepu represintatiile la ilanuar 1853. A fost o re-

1 Samanatorul pe 1903, articolul despre CarolDavila.

90 N. IORGA presintatie de caritate. Se alesese o traducere, Zoe, §i !Titre interpret! erati :eel mar bun actor muntean de atuncr, Costachi Caragiale, unchiul marelur nostru scriitor, §i vestita Nini Valery, o favorita. a publiculur, care jucase pang. atuncr mar mult in Iapr, cu Millo. Cele trer rindurr de loje §i338de scaune de parter erau in mare parte pline cind aparu Domnul, salutat cu respect §i recuno§tinta. Pe linga teatrul german din sala Slatineanu §i concertele de la Lieder- tafel, societate de cintarr intemeiata in1852,pe linga teatrul frances §iopera italiana care faceati ca in Aprilie1853Bucure§tir sä aiba, cum observa cronicarul de laBut arester deutrhe Zeitung,teatru in patru limb!, Teatrul Natio- nal mergea, condus de Caragiale, cu ajutorul lur Wachmann pentru musica. Frumosul teatru, despre care cronicarul german pomenit nu se sfia a spune ca (e de sigur unul din cele mar frumoase din Europa), atrase §i pe Millo, cu care patrunse, dupa marturia contemporanilor, un (spirit nal) 1.

In1851,innainte de a se deschide teatrul romanesc, Domnul raspinsese hotarit cererea pentru Conservatoriii, observind nu fara oarecare dreptate ca (in nicro parte nu e §coala pentru profesia de actor!). In1852insa, pare- 1 V. Anexele.

VIATA SI DOMNIA LTA DATUM D. §TIRBE1 91 rile lur se schimbasera, §i el se arata gata a intemeia o §coala, care a fost in general mar zapacita §i mar nenorocita de cit toate celelalte ale noastre 1. Domnul mar avu parte sa asiste la examenul din Iu lie1853, cind insa ostile imparatestr it incunjurati. Bozianu era Inca directorul scolilor, §1 in cuvintarile ce se tinura se insemna introducerea musicer vocale in scolile primare. Erati acum 24 de scoll primare ale Statulur, pe linga 134 ale particularilor, si Eforia, rusinata de acest resultatstatistic, se indreptatia prin lipsa de ban!. De alminterea, scolile acestea particulare nu erati toate pensioane, ci traiail in imprejurarile cele mar grele §i mar pacatoase. Multe erati alipite pe linga bisericr, 'mar la toate bisericile, la zidurile biseririi,, fiindca nu se d-- dead odar pentru invatatura. S collie de tete fiind asa de putine, parintir trimeteati pe alo- cur! copilele la singura scoala primary din localitate,cea debaietr, si, de oare ce scolarir atingeati si vrista de 12 an!, Eforia opri aceasta, aratind ca. e timpotriva buner orinduielr ca sexul femeiesc, mar virtos cind este de o virsta asa de innaintata, sä fie impreuna cu partea bar- bateasca , 2. Unir invatatorr a! Statulur chiar se 1 UrechiA, o. c., III, pp. 60-2; Buk. d. Zeit., 1853, n-le 2, 5, 8, 9, 11, 27 §i urm. 2 Urechia, o. c., pp. 98, 103 ; Bak. d. Zeit., 1853, n -151.

92 N. IORGA

vazuserg cu totul ImpiedecatI de a face §i clasa a IV-a. In gimnasiu, directorul §colilor socotia 40o de elevT, fatde ceva max putinT in anul precedent. Numgrul celor din §colile prima re era de 8.055, cu citTva maT putinT decit in 1852 1. Indata dui:4 examene, Monty 41 dadu demisia, intelegind cg. §coala francesg nu prea are sortl de izbinda intr'un timp cind Cara era ocupatA de Ru§1, cari se pregAtiail de luptg cu impgra- tul Napoleon. El a §i plecat din tall, ca sg. nu se maT intoarcg, puind capat tot °data §colil nobile subventionate de Stat a. Alexandru Ghica, urma§ul, in calitate de Caimacam, al luT Stirbex demisionat, 41 c4tigase odatg merite marl fa tg de §coala, dar acuma el avea, de sigur, alte griji, §i maT marl §i maT mid decit a Invatg- mIntului. La examenele din 1854 se constata o noug scgdere a numaruluI §colarilor 3. Peste citeva lunl dupg tinerea acestor examene, Stirbel se intorcea iarg.§T in Domnie. Data aceasta insa, el nu maT este sprijinitorul sta- tornic §i supraveghetorul de aproape al §colilor. In mijloculplanurilor de viitor, in nesi-

Buk. d. Zeit., 1.c. 2 urechi5, 1.c., p. 74. 8 Ibid., p. 405.

VIATA §I DOMNIA DUI BARBU D. STIRBET 93 guranta zilel de mine, el paraseste si stria in- parte insus1 ce Meuse. Starea scolilor se arata foarte slabita. La scoala de cultura mataser, o familie lombarda traia ca in sinul lur Avraam, la scoala de agricultural vegeta un singur profesor, cu doulzec1 de elevi,fireste foarte rail pregatitr. Planul uner scoll de comert nu se indeplini nicrodata. Cu atit maT putin acela al Conservatoriulu1 sari al marelur internat pentru 200 de elevT, care trebuia sal se ridice pe locul unde std astaz1 Universitatea 1. N'avem stir! despre activitatea Facultahilor in acest timp, cu toate ca in 1855 cea de-- stiinte fu inzes- trata cu Inca patru catedre, nia asupra des- voltarir MuseuluT, condus de Wallensteinsi caruia Domnul II facuse donatil de tablourl ale putinilor pictorl de atund 2 : profesorul de desemn C. Lecca, studentul Tatarescu (pentru Domn lucra Ungurul Szatmary, zugravindu-1 la incoronare si in costumul sail de general). Ca scoala de fete a Statulul ramine tot pensionatul Iacobson, si bursieriT la Colegiu de mar innainte sint trecutT acum ca intern! la institutul cel nod at luT Riureanu 3. BursierT se trimit mar multi : Vasile Boerescu la Paris, tot acolo Marcovicl, o viitoare celebritate medicaid, apol altil pentru

1 ibid., pp. CC: 1. V. Anexele. 2 urechil, 1.c., pp. 35, 60, 70. 3 Ibid., p. 70, 74. V. .Anexele.

94 N. IORGA inginerie, pentru pedagogie, pentru matematicr. Intre din§ir aflam §i peun nepot de Domn, fill de beizadeg scapatat : Alexandru, fiul lur Scarlat al lul Grigore Dimitrie Ghica 1. Si P. S. Aure- lian cere a fi trimes pentru agriculture 2. Vremea Ru§ilor se mintuise, §i acum stapinia influenta austriacg, influenta francesg. Doctorul Davila, scos de guvernul militar rusesc, e chemat din nal in rindurile militiel. I se dA voie a deschide in incaperile de la Mihar-Voda can mused de anatomie §i hirurgie,, pe socoteala sa Insu§r ; iar dui:e citava vreme Statul declarA oficialg §coala de felcerie, 3.I se constitui un fond de 240.000 de leT, §i se numi pentru supravegherea el o comisie compusa din Banul Constantin Florescu, Spatar al militia §i filantrop, din Gussi, protomedicul sail cdirectorul serviciulul sanitar, §i din Davila insu§r a. Dar aceleia§r influence francese, intarite prin biruintile din Crimeia, i se datore§te §i o mare gre§alg. Eforia §colilor se declarg,de-odata, foarte nemultAmitA cu sistemul bine chibzuit care se introdusese in 185o. In raportul el sint frase care sunA chiar necuviincios :cDe aci

1 Ibid., pp. 85, 89. 2 lbid. V. Anexele. 3 Samiincitorul, 1. C. 4 Butz. d. Zeit., 1854, a-I 24.

VIATA §I DOMNIA Li li BARLIU D. suns Er 95 urmeazA,, zic ace domnr, ccA din scoll se va vArsa in societate o tinerime usoarA., trindavA, -WA principir, rebelA la toate ideile de munch. .si de datorie, pretentioasA si infumuratl, cu un cuvint periculoasO pentru societate,. Ceva din aceastA semnalare de boall poate sA fie ade- vArat, dar nu sint de loc potrivite mAsurile de insAnAtosire, pe atit de simple, pe cit de co- mode : sl se suprime a patra clasA din invAtl- min tul .rural,sl se incarce programele §i, in general, cit priveste invAtAmintul secundar, sA se adopte pe de-a 'ntregul programele francese, programele liceulur napoleonian, care, cum se §tie, sint un atentat monstruos la inteligenta copiilor si pe lingl aceasta nu se potriviati de loc cu situatia si nevoile noastre. Din partea lur, Domnul arata temeri numar In privinta programelor mar bogate :

1 UrechiA, 1.c.,p. 84 qi urm.

96 N. IORGA ocupatie, feldmare§alul austriac Coronini §i Pa§a Soliman, precum §i innaintea consulilor 1. Pang la aceasta data de 1855-6, care incheie rostul domnesc al lur Stirber, principatul n'avuse col de sate. Ele fusese intemeiate supt Ale- xandru Ghica :invatatorir se chemail< candi- dap, §i aveau cuno§tintr de cetire §i de scriere ; erail platitr dinteun fond pe care-1 forma con- tributia de dol ler pe an din parteafieedrul cap de familie. Se numiaii §irevisorl, din rapoartele carora nis'a pastrat unul care dove- de§te ca macar pe alocurea aceasta §coala pe vreme de iarna nu era privita cu du§manie de catre satenr. Dar in 1848 invatatorir fura in- vinuitr ea ar fi adus servicif de propaganda re- volutionarilor §i printr'un ordin formal §colile de sat se inchisera, luindu-se chiar masurr pentru ca dasealir sa nu iea plata ce nu li se mat cu- venia. Darea aditionala de 2 ler se strinse§i mat departe, dar ea fu intrebuintata pentru tinerea §colilor, mier §i marl, de prin ora§e. Frica de turburarr prin sate, amintirea imprejurarilor neplacute de la 1848, ca §i o grija exagerata de cintereseleconservatoare),oprirain loc, nu numal pe Domn, ci §ipe aceia cari eraii in masura sä puie cuvint pe linga dinsul pentru §co-

1 Buk. d. Zeit., la aceasta data.

VIATA SI DOMNIA LW BARKI D. STIRBEI 97 lile cele mai de nevoie. Numal in 1855, Eforia interveni printr'o adresa pentru reorganisarea invatamintului satesc. Se capAta atuncl de la Domn hotarirea ca cse vor deschide §1scoale sAtestr centrale prin fiecare judet, pe unde dorinta se va arata §i trebuinta va fi,.

Cum se vede, numar scoli centrale $i numai dupl cerere, pe cind oamenii trebuiati imbiati, siliti chiar la InvatAtura cartil. Era insI rolul firesc al spiritulur de clash., care a facut cele mai marl rele acestui popor. Orinduirea mai amanuntita stabilia ca §coala rurala nu se poate intemeia decit in sate cu o suta de familii (innainte ins limita era de cinzeci).

1 UrechiA, c. c., III, p.. 93. 2 Toate amanuntele in Urechia, 1.c., p. 98 §i urm.

98 N. IORGA.

V. Preotir fusesera mar fericitr :er i§r aveati acum seminariul. El se datoria de o potrivA Domnulur §i Mi- tropolitulur celur noii. Stirber gAsise pe Neofit, omul cel mar slab, mar fricos§i mar lipsit de credinta ce se poate inchipui, gata totdeauna sl-§I piece capul fata de once stApinire, pe rind revolutionar cu Revolutia §i sprijinitor al ordi- ner al:al-ate de baionetele Turcilor §i Muscali- lor. 0 indreptatire a lur arfi ca era bolnav, in adevar bolnav, cad §i muri dupa aceia, in Ianuar 180'. Dar hotArirea lur de a se re- trage i-o grabi vointa Domnulur. Acesta fusese numit in Iunie, §1 Inca de la 27 Iulie st. v., indata dupA intoarcerea de la Constantinopol a WI Stirber, Neofit demisioneaza, c aflindu-se cuprins de boale cronice netamaduite §i prin urmare neputind implini sfintele datorir insu§ite arhipastorier). Demisia fu primita cu cea mar mare placere, §i locul de vicariil se incredintA titularulur de Sivas sail Sebaste (Sevastia), Ni- fon. Era, dupA du§manir lur, Bulgar 2,dar el se dadea totdeaunadrept Romin adevarat.

1 Journal de Bucarest, n-1 89. 2 B[olintineanu]. L'Autriche, La Turqute et les Princi- pautis danubiennes, Paris, 1854.

VIATA SI DOMNIA LUI ISARBU D. STIRBEI 99

Avea cu Rusia legaturile pe care le aveail §i cei mar multi dintre clericil romini aT timpuluT sAti, §i se §tie ca. el a fAcut un testament nenorocit prin care-§1 depunea la o bancA ruseascA averea din care trebuia sA se tie Seminariul Nifon. IT placeaii banil §1se pricepea a-r stringe, dar era om harnic §i bun gospodar, om de bisericA cu foarte naulta priintA pentru clerul sdu. Toate insu§iri care trebuiesc tinute in seamA, mAcar nn aceia§T masura ca §i defectele.

Alegerea de Mitropolit nu trebuia sA intirzie. Se mar intimplase ca. nici Scaunele de Rimnic, Buzau §i Arge§ nu eraii ocupate, de mar multA vreme Inca. Moldova null avea nici ea Mitro- polit, cad Meletie murise in Iunie 1848. Se adAugia o greutate : dupA spiritul Regulamen- tulul Organic, Mitropolitul §i episcopir trebuiall sA fie ale§i de Adunarea Ob§teasca. Acuma insA aceasta adunare era opritA prin Conventia dela Salta- Liman. 0 parte din atributiile ei trecu- serA asupra Divanului ad -hoc, dar nu se spunea ca intre ele ar fi §i aceasta. In sfir§it, Divanu- rile nu fuseserA constituiteInca, nici intr'un Principat, nici in celAlalt. Rusia ceru in April 185o sA se facA alegerea i corpul electoral sAfie alcAtuit flume din §ese boierl mad §i §ese egumenr. Ghica -VodA, in Moldova, credea, din potrivA, ea, dupA da-

100 N. IORGA tina, se impune sA cheme pe top boierit de la rangul de Postelnic in sus. Comisarul turc, Ahmed Vefic, propunea lul Stirbet sa se string& Divanul ad-hoc potrivit cu Conventia §isai se adauge boierit cu titlul de Vornict §i Logo- feti, a§aincit sa formeze o Adunare de 8o pana la too de membri. Cum nu se Intelegeall asupra alegatorilor, a§a nu se intelegeail cet dot stapinf aT stapinulur asupra persoanef celuT ce s'ar cuveni sä fie ales la Mitropolia Ungro- vlahiet. Duhamel, comisarul rusesc, privia cu ochT mat bunt pe cucernicul parinte Calinic de la Cernica, unde §i Domnul obi§nuia sä mearga pentru a petrece Pa§tile in ctitoria Stirbeilor celor de demult ;pe acea vreme era Inca la Cernica deprinderea lucrulul literar §i caligrafic, §i biblioteca bogata in tipariturt §i manuscripte ispitia spre cetirl folositoare pe calugart. Turcul era insa pentru Nifon §i se spunea acela§t lucru despre $tirber, adaugindu-se lamurirt ofensa- toare pentru persoana DomnuluT.

Adunarea de alegere fu convocata pe ziva de 14 26 Septembre 185o. Erati de fats patru- zecT de votantt, din cea mat innalta boierime.. Nifon invinse cu zece voturt pe egumenul Cer- nicar. Acesta izbuti insa la Rimnic, pe cInd la Arge§ §i Buzau se alesera vicarit de pana atunct :- Climent .§i Filoteiti, acesta din urma cunoscut

VIATA SI DOMNIA Lill DARK; D. STIRBEi 101

Domnulur din calltoria cea ce fAcuse prin Cara §ipretuit ca un bun administrator. StrAlucitul alaill al arhiereilor celor not se des- Apra. §i data aceasta panella Pa lat, unde se ImpartirA cirjile, precum cerea obiceiul. Cu acest prilej, Voda vorbi foarte raspicat, amintind VIA- dial de Buzau pe Innainta§ul sail,care, de§i iu era carturar, lasase a§a de bune amintiri recunoscatoare In diecesa sa, sfatuind pe Ar- ge§ansa.arate §i de acuma innainte aceia§rhdr- nicie §i osindind Inca odata purtarea lut Neofit, innaintea acelut care era, chemat sa curate§i saindrepte intr'o eparhie parAgenita :cPrivin- du-1 ca obiect de ambitiune personals, [acesta] este un post mic, §i cu atit mat mic, cucit vedem innaintea ochilor trista dovadA de josil- rarea In care se affil cAzut, 1.

Nifon gAsi un cler in mare parte lipsit de in- watatura §i deosebindu-se din terant flume prin portul barbit. Aceasta o vazu in cercetarile pas- torale prin care i§t incepu cirmuirea sufleteascA. Indreptarea putea sA se facA flume prin §coli,

1 Vol. II, pp. 159, 186, 189;Bukarester deutsche Zei- Lung,eauVestit.2.0 »L.la aceasta data. La 15 Novembre 4849, Domnul constata public ca de la 1848 incoace Neo- fitcheltuise veniturile MitropolieI, afara a varsa cea mat mica suina in vre-o casa publican §ifacuse datorit care Acura se anuleaza(Vestitorul rom.din 15 Novembre).

102 N. IORGA dar, de§i legea din 1847 hotarise intemeiarea unui seminariii metropolitan cu §epte clase §i a trei seminarii episcopalecu citepatru, pana atund Inc l nimic nu fusese adus la indeplinire. Nifon inlAtura iute toate piedecile,§iseminariul din Bucure§ti i§i Linea celed'intahlexamene la 1852, innaintea intemeietoruluT WI 1.Deschi- derea se facuse la 24 Maid 1851, cu doul clase, avind 5o de elevi §i un corp profesoral compu din clericr §i mirent : unul din cuvintatorii cu acest prilej boteza §coala :Seminariul Nifonal, 2. PArintele Veniamin era (inspector, g. Dupa ce multa vreme toate cartile de slujbl se lucra- serf flume la Buzau, Mitropolitul deschideao tipografie centralA a cartilor biserice§t14, care lucrenza de acum pe lingA tipografia §colilor, Inaugurarea se flcu in 1852, §i presa, puindu-se in mi§care innaintea asistente solemne, desfa- §ura un program cu chipurile Domnului, lul Nifon §iGuttenberg cin mar multe color! §i plin de simboluril 5.

1 Vest. rout. pe- 1851, n-1 73, 76 ; pe 1852, n-1 55.. 2 Vest. rom. pe 1851, n-1 43. 3 Ibid. pe 1852, la n-1 89, cf. n-1 55. 4 Vol. I, p. 267. 5 Vest. om. pe 1852, n-1 77.,

VIATA SI DOMNIA LUr BARIjU D. STIRBEi 103

VI. Pentru casg-slfacA cineva o ideie adevarata despre mAsurile luate in Tara-Romaneasca cu privire la invatamint, e bine sä se amin- teasel§iceia ce s'a implinit pe atund in Mol- dova. Aid miscarea scolara era condusg de Laurian insusT, de la principiile caruia se inspiraserg,§i reformatorif munteni. Spre marea supArare a luf Nicolae Sutu, care se plingea cd crectorul, urmaria scopurl ce erau siale politicef austriace, ca lucra impotriva cnationaliatif mol- dovenestf§ipentru izbinda tutopiilor,, cA se silia sä cstrice limba,§iarunca limba greceascg. in al patrulea an al Colegiuld 1,indgrAtnicul urmas al luf Petru Maior razim5. toad cladirea scolilor pe studiul limbic latine unit cu at celel romanestf : una din alta§iuna prin alta. $i aid o comisiune alcItui noua lege scolara, dar aid comisiunea nu era o Eforie, ci se Linea de Ministeriul Cultelor. Se recomanda indreptarea dupa§colileprusiene, de sigur cele mat bune din Europa, Invierea scolilor satestr§i crearea unur invAtamint practic prin scolf de mestesugurri ferme-model 2. Un tindr, Teria-

1 Ilkmoires de Nicolas Soutzo, Viena. 1899, pp.187-9. 2 Ibid.

104 N. IORGA chiu, mal tirziii ministru liberal, merse in Prusia chiar, pentru a studia acolo organisatia §i me- todele 1.

Iatl acum ce se facu in adevar, in largul cuprins teoretic al acestul program cultural. Scolile de sate care trebuiati sl fie deocam- datA 63 nu se intemeiarl nicT in acest Prin- cipat, §i, cAtre sfir§itul Domnier luT Ghica, se vorbia numar de crearea uneT §colT pregAti- toare cu elevT interns, la Trel-Ierarht :aceia care a fost mar tirziiiintaia §coalA de invata- tor' a MoldoveT. Aid obi§nuia sa se acorde dreptul de tirg satelor maT potrivite pentru tinerea de bilciuri sail iarmaroace, §i fire§te cA proprietarul satuluX innaltat astfel trAgea ne- asamanat maT multe foloase ;se hotari acum cA privilegiul nu se va maT da decit dupA ce proprietarul vafi ridicat o §coala, care rarpi- nea apol in seama luT. Ar trebui sl vedem insa citeailfosttirgurile infiintate supt Grigore Ghica. Se votaserA §colT primare pentru toate ora- §ele ; in Ia§I trebuiati sA fie cincT. Fiecare capitala de judet era sa aibl o §coalA de fete, iar Capitala treT. InvatAtoril erail indatoritT O. facl §i un an de pedagogie. NumArul §colilor

1 Urechia, o. c., 111, pag. 59.

VIATA SI DOMNIA LU[ BARBU D. STIRISEY 105 ce se creara a fostinsa,pentru baieti, foarte rnic, iar alts scoala de fete decit cea din Iasi a luI LAzIrescu n'a existat. Gimnasiul de septe clase se deschise in Iasi 'Inca de la 1850. Internatul, in care eraii pri- -miti ca bursieri si copir de la tarA, era organisat la 1851. Invatamintul superior era O. aiba, pe lingl .cursurile create la Bucurestf si altele de filosofie simedicina. Dar elenailinceptit decit dupA. 1859. In proiect ramasera si cele trei scoli reale : din Iasi, BotosanisiGalati, prevazute dupA norma prusiana. Aceiasi soarta o avura scolile de moase, de hirurgie si veterinari. Scoala de meserii putea da absolventr inca din 185o, si in curind ea organisa o expositie pe care o visita si Domnul. In sfirsit Seminariul Veniamin fu prefacut cu totul si capatA un curs de opt clase i. Din aceasta apropiere se vede ca intreaga societate romdneasca din acest timp avea aceiasr pornire nobilA catre luminL, dar ca, pe de o parte, ea indraznia prea putin in ceia ce priveste invAtAmintul sAtesc si invAtAmintul inferior in genera, si prea mult in ceia ce priveste ramurile superioare al instructier. Se mar vede

1lbicl., p. 29.

106 N. IORGA iarA§1 o nesiguranta, o lipsa de leg-Mull solide, care trebuia sa risipeasca u§or toate roadele dobindite prin jertfe mart. Vechi pacate, care nu sint margenite numal la aceasta epoca din desvoltarea noastra.

VII. In ceia ce prive§te Divanurile ad-hoc, conventia de la Balta-Liman specificafoartelim- pede drepturile for :(sa hotarasca dArile §isa. cerceteze budgetul anuab. AIcatuirea for era cuprinsa in aceste cuvinte nelarnurite :

VIATA §I DONINIA LUT BARBU D. §TIRBEP 107 tropolie, ascultati ofisul domnesc care-r consti- tuia. Dupl citeva saptamini, la 3o Maid, er erati chemati O. se ocupe de anumite afacerr ale Statulur.

Ghica, pentru a inlatura poate de la dinsul o parte din raspundere, fi cu sa se voteze de Divanul. sou multamirr si un dar de 13.000 de galbenr lur Fuad Efendi, comisarul turc care era O. plece§iputea fi folositor mar tirzia Terir §i mar ales Domnulur er. Stirber fu de parere ca asemenea hotariri nu pot fi luate de o Adu- nare ca aceasta, foarte ad-hoc in ceia ce priveste chemarile er 1. El intelegea articolul respectiv din Conventie in sensul acela ca intreaga putere de a face legile a trecut asupra Domnulur,§iaceasta nu putea sa desplaca unur om cu temperamentul, sau. Legile se aduceati innaintea Divanulur, ce e drept, dar numar pentru ca el sa aiba cunostinta de dinsele §i sa-sr dea parerea, pe care cirmuitorul ar fi slobod sa n'otiein seams. Asa facu chiar de la inceput cu legea paten- telor, care crea Inca o class de patentari, cu platy mar mare, dar cu privilegii boieresti in ceia ce priveste penalitatilei drepturile la o

1 Vol. I, pp. 32-3, 301, 604, 614-5; vol. II, pp. 139,143, 146-7, 150-1.

108 N. IORGA educatie mar innalta copiilor. In a doua cirmuire a sa, el facu sa se ceteascg. in Adunare Iegea cailor ferate .§i a exproprierilor, care a§eza basele concesiilor ce ar fi sa se acorde (atuncr se trata cu Maximilian Haber din Munchen) ; dui:A votare, el scria :c Ma vditl gasi indata in situatia de a incheia definitiv o conventie pe basele citate, §1 voiti cere §i voia Portir, ; dar probabil cg ar fi scris tot ala §i dacg. Adunarea nu s'arfi invoit cu proiectul, cad nu-I recuno§tea dreptul deplin de a raspinge.

Acest drept it aveaU, sail §i-1 puteail lua orrcind, cer dor stapinr al Terir, comisarir.tirber, din partea lur, obi§nuia sä li aduca la cuno§- tintg. orIce masura mar insemnata voia sa ieie, dar fara a-I intreba despre hotarirea lor. I se ,parea cg. ar fi dator sa fact. aceasta numar cind s'ar atinge de principiile normative ale Regu- lamentulur. Cit pentru alte legiuirr, intregitoare numar, el era de pgrerea pe care o aratg intr'una din scrisorile lur catre Ghica : cNu sint gelos de prerogativele legate de persoana mea, dar este de datoria noastra innaintea contem- poranilorno§tri, innaintea istorier§icon§ti- inter noastre, -sd tinem in intregime ramg§itele ce mar pastreazg Cara din vechile er privilegil §i sa transmitem neatins urma§ilor no§tri de-

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU' D. STIRBEr 109 positul ce am primit, 1.Cuvinte frumoase §i care, dupa putinta, ail §i fost urmate.

°data ce se adunail membril Adunarir, Dom- nul numia pre§edintele :pe bcq-boier, boierul batrin care purta, din darul Turcilor, acest titlu. Astfel Iordachi Filipescu, boier foarte batrin §i fara nicro indreptare politica lamurita, statu in fruntea citorva Divanuri.Inlocuitorul sail fu beizadeaua Costachi Ghica, dar acesta 141 ced a dreptul MitropolituluT Nifon, care ramase president al AdunariT pans la sfir§itul Dom- niei. NumaY la urma, cindGhicule§tiT pregatiail Caimacamia lul Alexandru Voda-Ghica, beizadea Costachi 4T reclama drepturile pe care Mitropolitul le-ar fi incalcat 2. Indata dupa. con- stituire, Divanul se Impartia in comisiunT, care insa, cel putin intaia oars,ail fost numite de Domn.

Cea d'intaiil sesiune a DivanuluY fu in Maki- Iunie 1851. Cea de a doua se incheie in Fe- vruar 1853. MaT intllnim o sesiune in 1853, care se incheie cu adresa de multamire din 9 (2i) April. in Iulie se tinu o adunare extraordinary pentru a pofti pe Domn sa rarnlie chiar supt

1 Vol. I, p. 33. 2 vol. II, la numele sld, Cf. p. 187.

110 N. IORUA ocupatia ruseasca. Dupa intoarcerea WI StirbeI in 1854, Divanul e convocat numaT la 20 Martie 1855: data aceasta, el delibereazA 'Aria la 20 Iunie, cind 41 infati§eazA raportul. Sesiunea in- -ceputa la2 (14) Ianuar 1856 a fost cea din urma. Chemarea de capetenie a DivanuluT, §i aceia pe care numaT decit trebuia s'o Indeplineasca, de§i cu foarte putina libertate§ichiar price- pere, era revisia socotelilor §i chibzuirea asupra bugetelor. $i anume trebuia sä se inceapl cu cele d'intahl bugete necercetate, care duceaii tocmal la anul 1847. Chestiunea aceasta budgetary avea o deosebita insemnatate, cacT, nu numat c6. Vistieria -statea foarte rail, dar ea nu putea scapa de gramAdirea deficitelor fail plecarea trupelor de ocupatie, §i chiar dupa aceia nu se puteall gasi nicT lesne, nicT, mar ales, iute, mijloacele trebuitoare pentru ca sa astupe groapa datoriilor. Cind se ajunse totu§T la o foarte simtitoare imbunatatire, veni a doua ocupatie ruseasca, cea din 1855, mar impovaratoare §i decit cealalta, a§a 'Mat toata socoteala cea buna de pAnA atuncT fu stricata §i se intoarse iara§T vremea desnadajduita. S'a vazut care era de la inceput situatia fi- nanciar6. : o datorie de 16.000.000 de leT vechT.

VIATA §1 DOMNIA LUI BARIJU 1). '§TIRBEf 111

5.000.000 se datoriail Case! ostirilorrusest1; o parte din celelalte sume fusese ridicata in deosebite timpurI de la Casacolilor si de la celelalte ce se Infiintasera in epoca RegulamentuluI : pentru aceastaStatul nu era indatorit sa res- tituie indata si nu platia niclo dobinda. In sfirsit era o parte care se imprumutase de la deosebite persoane din Bucuresti ; acestea erail foarte bucuroase ca-sI putusera pune capitalurile in siguranta, primind pentru ele dobinzI asa de mar! ca Io $i 12%. Dupa ce tara avu norocul uneY evacuarI cind nicI nu se putea astepta, Guvernul lu! *tirbel simtia, fireste, ca Intiie datorie plata sumelor pentru care se raspundea in fiecare an o foarte insemnata dobinda. ApoI el trebuia sa gaseasca un mijloc de intelegere cu Rusir, cari la nof nu erail printre creditorii aplecatI sa astepte. La urma ar fi venit restituirea banilor luatT de la Casele §colastice, eclesiastice si de binefacere, care 'ere"' stingherite pans atund intot niersul lor. Asa se sifacu, in margenile restrinse ale putinteli cu un mers incet impus de impre- jurarT.

Se incepu cu o scadere a dobinzilor :cine nu se invoia cu aceasta, era liber sa-s1pri- measet bani! InnapoI. Pe urma se facura platI

112 N. IORGA de cite 011 ramineaii mijloace. In Martie 1852, se cerea creditorilor celor mai barmiti,Rusir, O. se invoiasca la intrebuintarea pentru dobinzi i pentru unele restitutil catre Case a sumei de 550.00o de lei din asa-numitul fond de amortisment, a carui alcatuire si al aria scop se va vedea indata. Particularil aveau in 1852 numal 4.270.000 de lei in minile Statulul§ipeste un an se socotiati baniT for numal la noo.000 1. Una vorbiail in 1850 de oferta ce ar fi facut Rusia de a imprumuta terii 14.000.000 de lei, garantati in averile manastirilor inchinate ;se pare ca. n'a fost niciodata o hotarire serioasa in aceasta privintl ; zvonul aparei dispare 2. Inca din 1847 insa un om de afacerl german,. Reinecke, venise in Moldova cu un plan de banca nationala. In Octombre 185o se infatisail Guver- nulul muntean conditiile pentru un astfel de ase- zamint, din partea Bancir de Dessau §i altor capi- talistY,intre cari si_vestitul bogatas macedonean din Viena, baronul Sina. In dosul prdpunatorilor era Statul prusian. c Banca nationala munteanar era sa aduca un capital de 3.000.000 de florinT, dintre cari o a treia parte in banl, iar restul in bilete cu termen scurt. Trebuia sA i se acorde un privilegiu pe douazeci gi unu' sail douazed

1 Vol. I, pp. 558-9, 596. 2 Vol. H, p. lea

NIATA SI DOMNIA LUl BARBU D. sruthEf 113

Si cinct de ani, care trebuia denuntAt la sfir§it cu dor an innainte. Intreprinzatorir cerura dintru intaiu drepturr foarte intinse in toate do- meniile afacerilor bane§tt :emiterea de bilete de I, 2, 5, 10, 5o, Ioo §i chiar L000 de florint, pentru o sutra egala cu capitalul, iar, dupa termin de tret ant de experienta, de cloud ort mai mare decit dinsul, Banca avea voie a tace scont, a Linea cont-curent, a primi deposite, lom- barde, efecte §1 a intemeia chiar un Munte de Pietate, sarcint pe care le credea ca atirna una de alta, aducind innainte citatit din tratate asupra finantelor. Biletele presintate la casa trebuiail platite orrcind in numerar. Guvernul avea dreptul de a imprumuta cu 60/0 pana la a §esea parte din capital. Actiunile trebuiail sa fie numar de 15o de florin!, cu 5°/0. Actionarit aleg un Consiliu de administratie compus din optsprezece membri, dintre cari §esetrebuie sa stea la Bucure§tr. Consiliul se aduna de trer or! pe an : una din adunari va fi la Leipzig, pe timpul Pa§tilor.. Trei director! a§ezati in Bucure§ti §i alp tre! in Germania sint ales! de Consiliul de administratie. Functionarii pot raminea supu§Istraint: er grit scutitt de toate darile directe §i ramin supt protectia consulatulu! prusian. Se ingAduie un comisar al terit, care sa supravegheze §i tiparirea biletelor decirculatie, §i guvernul mun-

111 N. IORGA tean poate numi in neintelegerile sale cu Banca un superarbitru. Adunarea generala actiona- rilor se tine pe rind la Bucuresti in Septembre si la Leipzig in cursul Pastilor. Actionara aveati drept la un venit de 5° 0. Daca insa dividendele intreceau 1o° 0, dobinda trebilia sa fie scazuta pentruparticular! de la 8°/0 la 70/0 si chiarla 60/0, daca se reali,eaza dividende maY mar! decit 12°/0.Banca are dreptul de a stabili sucursalesi de a se uni cu Banca MoldoveY. Consulul prusian, necajiciosul Meusebach, care facu multe scene si afrontur! unui Domn care nu putea sa se apere odata voi sa vie la audienta in palton si nu veni de loc, ci pleca, deci Consulul prusian presinta pe Nuhlandt si Oelschlager, directori! Bancir de Dessau, si apoY porni cu dinsi! la Iasi. Prin negocierl se capatara citeva concesif de mare insemnatate. Biletele de moo de florin!, precum si cele de o valoare mar mica decit 5 florin!, furs pa- rasite, temindu-se din causa acestor din urma o depreciere a hirtieT-moneda Banca renunta, iarasr, la dreptul de a functiona ca societate de asigurare, Munte de Pietate si Casa de economie. Dar, in privinta altor puncte, greutatile nu se putura invinge. Domnul nu voia sa admita, in adevar, supravegherea prusiana si dreptul. de a imprumuta pe ipoteca. Directoril se oprira deci,

VIATA SI DOMNIA LUI BARDU D. STIRBEf 115 si la inceputul anului 1851se credea ca afacerea e cu totul ingropata 1. inca din acest an 185o,se facu o noun arendare a mosiilor ce eraii in stapinirea manastirilor neinchinate din Principate §i a episcopiilor. Se atinse de data aceasta suma de 6.500.0oo de lei, cu 2.400.000 mar mult decit in perioada precedents. Terminul de arendare era de trei an! 2. Din sfertul venitulur acestuia, ca si din sfertul venitului manastirilor inchinate, care nu voisera nici sa auda pans atunci de o contributie in folosultasezamintelor de binefacere,, adeca al Statulur, ci se priviail ca proprietari deplini in senstil Regulamentului Organic, voia, sa scoata Domnul mijloacele cele mar bogate pentru acoperirea datoriilor. Cad mijloacele erati slabein ele insele, gi mar mult slabite Inca printr'o indelungata boala a vitelor, care ar fi luat jumatate dintr'insele, prin recolte relesiprin toate impiedecarile§i suferintele ce veniail din ocupatia strains. Bud- getele din 1850-2 ale lul Stirbei insira :capi- tatia sailbirul, in sutra de vre-o 9.000.000 ; darea pe mazili, vre-o 300.000 ; patentele, cam 1.000.000, acestea ca venituridirecte. La

1 Vol. I, pp. 36-7, 63: IL pp. 190-1, 199. 367 §i urm. 2 Vol. I, p. 383.

116 N. 10fiGA cele indirecte se noteaza : ocnele cu 3.500.000- 4.000.000incifra rotunda ;vamile, datein arenda, cu 3.600.000 ;vre-o suta de mil de la ciobanil ardeleni cell pa§unatioilein Cara, Inca 850.000 veniturile Domeniilor Statului, care se alcatuiall atunci numal din acele paminturi de raia, asupra carora particularii nu-§i putusera dovedi drepturile§icare ramasesera deci in seama terii. Drepturile de export pentru vite, sail Si cervi§ faceail vre-o 400.000 de lei ;100 - 200.00o acelea pe lipitori, cam cit taxa pe pa- §apoarte. Celelalte taxe la un loc dadeail aproape 600.000 de lei Inca. Suma totala a veniturilor se urca la cel mult 20.000.000. Datoria era astfel mai mica decit un an de venit, pe cind astazi ea ajunge aproape venitul pe cinci ani. Dar deosebirea in mai rail pentru acele tim- purl era, pe de o parte, caracterul imediat exi- gibil al datorieT,iar,pe de alta,prevederea neaparata a deficitelor aduse de imprejurari neobi§nuite §i neprielnice. Budgetul pe 1$50 prevedea un deficit de aproape 900.000 de lei, sa zicem un milion, de§i cheltuielile se margeniaii la tributul de 1.240.000 de lei, lalista civila, ceva mai mare (i.600.co0o), la 6.000.000 de lei, 3.000.000 pentru oaste, 1.500.000 pentru pensii, supuse unei lee noun, mai darnice, lacite ceva pentru po§ta, drumurynchisori §i rascum- pararile de 'Wigan!. Pentru rasplatirea functio-

VIATA §I DOMNIA Lur BABBU D. STIRDEI 117 narilor si a altor persoane meritoase, pentru politie sicheltuielt neprevazute era un fond deosebit, zis al cerealelor, fiindca era format dintr'o taxa pe exportul cerealelor. El se urca la boo.000 de let. StirbeT, pentru a inchide gura clevetitorilor, luase aceiast masura ca si vecinul sail din Moldova :dispusese publicarea in Bu- letinul Statului a sumelor impartite 1. Sfatul Administrativ al Caimacamiet din 1848-9 Notarise, pentru acoperirea cheltuielilor de ocupatie, doul zeciml aditionale asupra proprietatit rurale, atit a boierilor, cit si a teranilorceia ce se pretuia la cel mult 2.000.000 pe an, 51, pe paminturile nelocuite, apot lista civila,nefiind Domn, $i chiar taxa pe cereale, totust asa de trebuitoare ortcul voia sa aiba mijloacele de a dis- tinge pe unit slujbast, precum si de a Linea o politie buna, mar ales din punct de vedere politic 2. Caimacamul incuviintase numat intrebuintarea spre acest scop a celor d'intaiti doul izvoare de veniturt. Acum trebuiail sä hotarasca Divanurile.

tirbet s'ar fi gindit la confiscart din averea oamenilor anulu! 1848, raspunzatort pentru o parte din deficit, dar Ahmed Vefic, comisarul turcesc, 1-ar fi oprit, pretinde consulul frances,

I. Vol. II, cap. vii. 2 Ibid., pp. 452-3.

118 N. TORGA de la aceasta masura 1. Divanul din 185o a fost acela care a votat cele doua zecimr, anume pentru a se plati °data Rusir.Ele incepura a se stringe in August, $idadura simtitor mar putin de cum se astepta. Din partea lor, Rusir socotiaii cu scumpatate tot ce li se clatoria, ba chiar i se parea Cancelariulur ca.prea putini banr iese a trebuie sa plateasca Principatul muntean. In primavara anulur 1852, Tarul Ni- cola e lua hotarirea definitive :prin ea se ad- mitea plata in anuitati pang. la r-iti Iulie 1858 ; pentru aceasta se pot intrebuinta deocamdata flume cele doua zecimrsi taxa de 5 0/0, dar, indata ce vor ingaduiimprejurarile,se vor varsa si alte veniturr ale Vistierier in aceiasr Casa de amortisment2. Pe atuncr mar ramasese de raspuns o suma asa de mare ca 2.000.000 de ruble 3.

Planul Domnulur era sa se adaoge laacest fond sfertulde venituri ale manastirilor in- chinatesineinchinate,chibzuit,in 185o, la 1.260.000 pentru acestea din urma si la 1.44o.000 pentru cele d'intaiii. La 1847, se lease masura provisorie de a se opri din venitul lor soma to-

1 Vol. 1, p. 201. 2 Vol. 1, pp. 54,60, 393, 556 ;II, pp. 198-9, 200-1, 454-8, 482, 484-5, 530, 541 §i urm., M4. 546-8, 557. 8 Vol. H, p. 560.

vIATA F DOMNIA LIN BAIIBLI D. STIBBEI 119

WA de 30.000 de galbenr. Ghica le culegea partea de 12.500, dar Stirber void, $i cu dreptate, mar mult decit atita.Tarul fusese intrebat in aceasta privinta,si parerea lui arfi fost sa se arendeze public mosiile Grecilor, luindu-se sfertul dorit pentru nevoile terii. Cirmuirea Sf. Mormint $i a Patriarhier de Alexandria se in- voird la arendare, in conditii care nu putead sd fie decit prielnice, §i cu mosiile Ierusalimului se incepura astfel strigarile la mezat in ziva de Sf. Gheorghe din anul 18511. Rdminea acum incasarea aceluT §fert mintuitor. Dar aceasta nu se putu face. Toate staruin- tele DomnuluT pe linga Rue ca sipe linga Turd ramasera zadarnice ;si uniT si altir uitaii sa raspunda. Pana si Capuchehaiaua terii, Grecul Miltiadi Aristarchi, se furisd de la datoria lul, facindu-se a crede ca un resultat se poate ajunge cconvingind pe Sfintil Parinti sa primeasca de bun voie masurile ce s'aii hotarit 21. Asigurarile celeTlalte capuchehar,alMoldover, Photiades, ca Grecii s'ar invoi a da §fertul veniturilor, daca Domnul muntean ar renunta la suma pentru reserva si la aceia pentru intretinerea cld.dirilor (August 1851), rarnasera fard nicTo urmare S.

I Ibid., pp. 532, 540. 2 Ibid., p. 55i. s Vol. I, pp. 48. Cf. pp. 42-4 §i 53, 404.

120 N. IORGA.

Totusl budgetul din 1852 dadu celd'intaid un excedent de 5oo.000 de ler 1. Pan. la I-ill Ia- nuarie din acest an, pe de alts parte, intregimea datoriel scazuse la 8.000.000. La inceputul acestul an financial' ea se coburise cu alte 2.000.000 ; pe la mijlocul anuluIeecuprindea chiar nu- maT 4.500.000 2.Divanul din 1856 cerceta un budget care prevedea un excedent de 2.500.000 de lel 3. De la I-iii Iulie 1852 cele doua zecimT aditionale erail intrebuintate numal0inumaT pentru stingereadatorielrusestT 4.in 1851, Divanul ad-hoc propusese sa se amine restituirea sumelor ridicate din Casele comunale in 1848 0ichiar de a \Tana in Vistierie fondul de reserva, in suma de i.500.000, al scolilor 5'. Ultima masura nu fu primita de Domn,i pe incetul Casele despoiate prinsera iaras1 puterT. $tirbei is1 facea un punct de mindrie sa arate in 1853, cind i se incheie intaia perioada de guvernare, c. situatia Caselor e deosebit de favorabila : Casele comunale aveati 3.000.000, Casa centrala bisericeasca 6.000.000 (3 de la manastirile de lard, 2 de la episcopil), Casa scolilor aproape

1 Ibid., p. 558. 2 ibid., p.556.Cf. Back.d. Zeit. pe 1853, n-1 26: pe 1856, n-1 19. 3 Back. d. Zeit.n-1 3. 4 Vol. 1,p. 261. 6 1 bid., pp. 404-5 :11, 261.

VIATA SI DOMNIA LUI BARKI D. §TIRBEI 121

2.000.000, a podurilor §i §oselelor 3.000.000, fdra a se vorbi de altele mai sal-ace 1. In 1854 ele erail scAzute intru citva 2. 0 noul ocupatie ca zuse asupra terir. Nestatornicia in toate era insA a§a de mare, incit dui:a ocupatia cea nouA a Ru§ilor cifreleerati altele :3.000.000 la bise- riot,6.000.000 la mAnAstiri, 2.000.000 la rAzboiil, 1.000.000 ale milelor §i... grAdinilor, 6.700.000 ale §oselelor, 1.000000 ale dorobantilor §i granicerilor, 1.5oo.000 ale spitalelor §i 1.5oo.000 ale §colilor 3.

Cind Ru§ii plecara, in 18541§ise intoarse cirmuirea Domnulur gospodar, datoria era acum de 26.000.000, adaogindu-se adeca 2o.000.000 in capat. Cea ma! mare parte din aceasta suma venia din partea bunilor oaspetr cre§tinr :er nu lasaserl mar putin decit 8.9.000.000 neacoperite la furnisorir lor. Se fA.cea socoteala cA aceasta insemna budgetul totalpe optsprezece lunr4. Din partealor,Tura', venitr in April 1854, lasasera panA in Ianuar 1856 nu mai putin decit 4-5.000.000 de bonurr de provisir neplatite 6. Data aceasta Inca, Domnul propune iarAV mijloacele cele vechr : zecimile aditionale, §fertul

1 Vol. 1,p. 261. 2 Vol. II, p. 584. 3 Bak. d. Zeit., 4856, n -119. 4 Vol. 1, p. 557, Cf. vol. II, pp. 254-5 s Vol. 1,p. 595.

122 N. IORGA venituluI de la manastirile inchinate §i restul mare de plata pe care Locurile Sfinte it avead fatg. de Stat 1. In privinta §fertulul manastirilor, el satuie§te mar mult decit orIcind. Divanul lua masurl hotaritoare pentru ca Vistieria sg-§r capete drepturile. Domnul pune calugarilor un termen de doul lunl innainte de a le aduce la indeplinire. El declare. luf Fuad-Pa§a, acum ministru atotputernic al Portia, cg. va strange tot restul manastirilor, in curs de cincI ani, lasin- du-li pe fiecare an 107.000 galbeni, cit era tot venitul innainte de mezatul pe care-1 supraveghia Cirmuirea, la Primarie, in 1851.

Poarta numi o comisiune, care se declara §i ea pentru supunerea la plata a manastilor. Afir- mind cu energie ca., de fapt,nicl nu mar sint, ca sg. zic a§a, manAstirl pe pamintul muntean, ci numar bisericl ruinate ), 5tirber pune in De- cembre 1855 alternativa :sad plata §fertulul sad ie§irea Locurilor Sfinte de supt ocrotirea Re- gulamentulur Organic. Ghica filcu pe mini§tril sal sa voteze secu- larisarea a douil treimI din acest mare venit grecesc, §i auxiliaril sal, C. Negri §i Ralebt, mersera la Constantinopol pentru a incerca dacil. se poate da urmare acestel hotarid. Er trecura.

1 1 ol. 1,p. 557.

VIATA §I DOMNIA I,Ili TARIM D. STIRBEI 423 prin Bucurestr§i vorbira Domnulur muntean, care 'Astra punctul sail de vedere, cd un ttert numar trebuie luat, cu voia sail cu de-a sila. Deocamdata calea delegatier la Poarta se paru nepotrivita 1.Pentru ramasita listercivile, el ceru si capata voia de a creste pretul sarir cu. 5 ler la suta de ocale S.In acelasr timp, incepea(' negocierr pentru Banca Nationala cu ca- pitalistul austriac Brandeis-Weikerstein 3.Din partea lur, Grigore Ghica se intelegea in acelasr an cu Banca din Dessau, care aducea urr capital de 10.000.000 de talerr, ce trebuiail strinsr prin actiuni de 200 talerr ; biletele erail fixate la 4o de sfantr. A treia parte din fond trebuia sa fie depus in banr,si emisiunea era sa fie deocamdata egala cu fondul intreg 4.

tirber nu izbuti nicr cu Grecir, nicr cu Aus- triacir si, negasind o cale sigura, it vedem cerind, Inca din Februar 1856, Turcier ca,la congresul de pace ce trebuia sä se stringa. la Paris, ea säintervie infolosul Principatulur muntean pentru a se ierta vechea datorie de ocupatie din 1848 fata de Rusia 5.

1 vol. 1, pp. 267, 556-8, 563-4, 593, 595 ;II, pp. 262 -3- 2 /bid, pp. 587-8. 8 Ibid., p. 242. 4 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-I 49. 5 Vol. 1, pp. 597-8.

424 N. IORGA . , Dorinta de a face rinduiall a luitirbef se intinse $i in alte domenil unde lucrase, iarAsT, ii in alte timpuri ca ministru. El, care daduse principatului incA de atund codul de comert, puse sA se prelucreze acum codul penal §i pro- cedura criminala. Se alesera mai cu ingrijire, se supraveghiara mat de aproape magistratif. Pentru a se descurca atitea afaceri ce taraganiail cle an! de zile, se adausera judecatori-supleanti. °rice sentintA trebuia sa fie de acum innainte executata in cuprinsul anului in care fusese pronuntata ; pana la 1855 se nadajduia ca nu vor Trial fi lipsurf si plingeri in aceasta privintd1. Curtea de apel, judecind 573 de procese intr'un singur an, primi multAmire publica din partea Domnului, in 18532. In 1849, Stirber constatase cl in timpul verii 7 Curti luaserA in cercetare numai 448 de procese §i daduse o solutie numai la 278 dintre ele,1o1 fiind de resortul Curtil criminate. 'Unit din d-lor madulari1 au venit cite §epte sail cite zece zile numar in tref luni,. Iar la Craiova (cite Ire! din madu- larl au mers numal de cite sese or!,iarcei- lalt1 nici de cum, 3. Asemenea abusurr nu se mai repetara.

1 Vol. I, p. 271: vol. If,p. 497. 2 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 12. 8 Vest. row. pe 1849, 8 Novembre.

V1ATA SI DONINIA LU1 BARBU D. STIRBEF 125

VIII. Pentru europenisarea oraselor noastre, carora, prinmunicipalitatr, Regulamentul Organicli daduse o noun viata,tirber cheltui necontenite silinte. Aproape or! unde to dud in Muntenia, ti se arata cite ceva care vine din Domnia luTr dar mar alesparcurile, zavoaiele. El orinduia totdeauna ca sumele ce se votail pentru primirea sail daruirea lur safie intrebuintate in folosul orasulur, cacr orrce fel de pompa it lasa cu desavirsire rece 1.Tirgul Calarasilor, cladit pe pamintul manastiri! Colter,fu ajutat sa se rascumpere si lua numele de ectirber), ca un semn de recunostinta, care nu era sa dureze insa prea molt 2. El hotari sä se faca in alt oras- nod,Giurgiul, frumoasa piata centrala, si tot aid el lua masurr impotriva acelora cari, dupa ce luasera cu preturr de nimic locurr de case, le lasau goale acuma, ca maidanurr primejdioase sanatatir. Prin navigatia cu aburr pe Dunare, Giurgiul capata o mar mare insemnatate, ca si prin asternerea soseler Bucurestr-Giurgiu si inceperea curse! de posta si diligenta ce se facu de acum innainte intre Capitala si portul eT du-

1 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 18; rAspunaul de fa cere monia iertarilor :a sint dueman al tuturor formelorv. 2 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 38.

126 N. JOR(.A narean ; un Italian,Bottinelli,zidi atunci cel d'intaiiiotel giurgiuvean, cal Vaporulur)1. Craiova se desvolta repede, intrecind pe la anul 1856 cu mult cel20.000 de locuitori ce avea la inceputul Domnier. Parcul I. Bibescu era unul din cele mar frumoase din Cara. Inte- meietorul lul, un frate al Domnului, propusese ora§enilor §i un Teatru national. El se incepu in 185o cu actors bucure§tenr, jucindu-se c Due- lurile) de Caragiale si cPiatra din casa) a lui Alecsandri, cdoun individe ), scrie corespondentul oltean al Vestitorului, cinnaintea carora scena romina se inching. cu respect si recunostinta 2. La Braila selucra mar departe la cheiti §i se luara toate masurile ce se puteati lua pentru innaintarea marelui magazin $i debuseil de grine al Principatulul. in Bucurestr. ora§ de peste 100.000 de locuitori, se deschisera strade noun, ca acelea de linga Teatru ; vechiul pod al Beiliculur se prefacu in strada *tirber-Voda, *oseaua lur Chi- selev, gradina Cismegiulur, care se zicea acum tgradinatirber-Voda) 2, se bucurara de o in-

1 Vest. rom. pe 1851, supliment la n-1 55. Acolo era i un pension at lul V. Marcovicl (Urechia, 1.c.,p. 14). 2 Vest. rom. pe 1850, n-1 56. 3 Beck. d. Zeit. pe 1856, n-1 12.

NIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. §TIRBEI 127 grijire deosebitn :in acestea cintati music! militare §itarafur! de TiganY, dar lumea, care trebuia sn fie poftita a veni la balurile de trei slant! numa! (in imbracaminte cuviincioasa,, acea lume bucure§teand din anii 185o care n'a- vea citu§i de putin cre§terea civilisatiel celer noun, obi§nuia sA faca scandal in mijlocul cin- tecelor militare§itigane§ti.Dec!,tiindu-se seama ca se fAcea zgomotoase aplause §i bisari repetate musicilor, cu un ton §i manierr foarte inconvenabile), se hotari de catre Primarie ca nu mar e ingaduit Asa aplaude §i sa bisuiasca musicilor, 1. Un pod mar fu intins pe Dimbo- vita 2. Cimitirul fu scos afarA din ora§ 3. 0 comisiune specialty se alcatui pentru infrumusetarea Capitalei 4. In toate pArtile se deschideati, ma! fntaiil pentru Ru§I §i Austriac!, dar apo! §i pentru localnicr,gradinile de yarn,ca gradina Warmberg sail a Castripair, luatn in intreprin- dere pe rind de Polonul Pruczynski, de cona- tionalulsail,noul cofetar Fialkowski, care a avut noroc §i, in sfir§it de Rominul Marinescu. Lingo casele BAInceanu, cintail lnutarii la c Gra- dina de Lipsca, in 185o. Het-Asti-Mil ramine un loc de plimbare plAcuta. Pe rind veniail in Ca-

IVest. roan. pe 1852, n-1 80. 2 Buk. d. Zeit., n-1 27. 8 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 63. 4 Ibid.

128 IORGA pitala munteana prestidigitators ca cprofesorul Buren>, teatre de maimute din Viena, circurr vestite, ca Pazziani-Smolinskisi Beranek. cin- tareti cunoscutiKossewski, Fols, Maria Petri, Terschak, tinArul violonist W. Humpel, venit atuncl din Constantinopol ;< profesorul > Eduard. Rasimi, cu gimnasticitenglesi,si Berger, cu seradele spirituale>, fel de fel de trupe strAine. Lumea de rind, care cbisuia> precum s'a vazut, avea petrecerea serbArilor oficiale, in care, ca la Iasi in ziva intrarir ca Domn a lur Grigore Ghica, se aceall cjocurr acrobatice, arbors de cocagnia si un mare foc de artificii>, pe cind lumea bun avea represintatiile celor trer teatre, alP operer siale ccelebritAtilor>straine, care une ors, ca Buren, aduceau respectos (la cunostinta d-lor boieri ca poate da searala domi- ciliul persoanelor ce doresc, represintatir de una sau de alta din materiile curioase cu care se ocupati>. Teatrul Fontin intemeiaz1 un Tivoli la Graclina cu car in 1856. Sint berarir, ca a lur K. Roth, crestaurante italiene si parisienel, cu antreprenori strain! din strAing.tate sau Evrer din tail, cafenele vienese, ca czum Mohren> a lur Schedwitz, cofetarir occidentale ca a lur Gh. Dertmann ; se cladesc oteluri matt in stil apusean, ca c Hotel de France>, care a ramas pAnA in zilele noastre, (Hotel zur Stadt Wien> al lur Horoczek, cHotel de Londres>, Otel St.

VIATA §I DOMNIA ,LUI BARBU D. .TIRBEI 129

Petersburg. Elegantele se coateaza la friserli, ca M-me Wagner taus Wien, ; se imbraca la modiste vienese, ca Amalia Eckerbach saa de- moazel Maria, directrita de mar§anderie, ; sint parfumeril ca a Madalenel Marcovicr In Hanul Villacrose §1gradinarii de lux ca a lur Bal- main ;croitorT nemti :K,lenk, Singer. Frank, care lucreaza §i vinde, dupa prospectul sail insu§T, 4 pantaloni neglije, §i cmanu§1 de Jacman,-, servesc pe elegantY. Manu§er strain e §i Scha- kowski. Casele in stil nou se cladesc de arhi- tectlfrancesT, ca Iuliu Villacrose §1Tillaye. Montresor, Gackstatter del lectii de musics, §i Guvernul se ginde§te sa deschida o §coala de gimnastica 1. Fotografir Wilhelmina Dorner, Bin- der, ca la galerie vitree, (Hotel de France), August Frederic Hock, del clientilor cdaghe- reotipif ,. D-r Turner a deschis bai nemte§tr la Sf. Elefterie, pe clnd cOberdoktorul, Hatschek dela Telega Intemeiaza un institut de hidroterapie la Cimpina. Se anunta prin ziare Max_ Alexander, coptic din Bavaria,. Dantul se In- vata de dame la Emilia Petrovicr. Advocatul Neugeboren, German, advocatul Atanasiu, Grec nascut In Romania, unde se Intoarce, se ofera pentru apararea In procese dupa legile cele noun. Librariile C. A. Rosetti-Winterhalter, Danie-

1 vest. rom. pe 1852, n-1 69.

130 rc. Tonto, lopol si Ioanidi, apoT Ventel Socec vind $i cart! straine ; libraria Ioanidi $i -a fa.cut o specialitate din editarea de traducer! dupA romane francese proaste, pe care une or! le cumpara insa si Eforia Scolilor. Pentru nevo! ma! materiale s'a deschis bacania Wilhelm Thtiringer, magazinul de vi- nur! al lul Massenza. Marcovic! din Podul Mo- gosoaiT vinde lucrur! scumpe $ifine, obiecte de arta. cNegutatorul de Viena,, represintat si prin D. Barbulovici, apare. Ba gasestf §i un Ma- gazin Angluis. Ma! multe strade sunt pietruite, de sili se mai zice cpodurl,, dupa vremea cind erail im- bracate cu lemn. Ele sintiluminate cu tgaz,, adeca petroleil, si antreprenori! sail ccontracciil ecleraril ulitelon Capitalel cu Lampe, primiail a lumina si gangurile, curtileparticularilor, dar si inteun cas si in altul se aprinde egazul, numa! in noptile cu totul intunecate : cpe noptile hotarite, adeca pe intunerec, 1. In 1852 se mai adaugira 25 de felinare, ciluminarea Ulitel Mo- go§oaier va.zindu-se oarecum ma1 intunecoasa) a. E impus propjietarilor sal! inchida maidanele, supt amende vechitil cintec fara rAsunet ;

I Vest. rom. pe 1851., n- 118.Pentru luminarea CraieveI, Vest. 2'0//1. pe 1852,n-I 77. 0 compluie negocia pentru luininaroa cu gaz In 1850 (inedite). 2 Vest. rorn. pe 1852, n-1 48.

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEf 131 negustorif trebuie sl mAture Innaintea prAvalie for 1. Podul Mogosoail, Soseaua, unde si atunci e marea plimbare cu musics militare csi zgo- motoasA inurmuil de havuzurI), se stropesc. Opt sute de sergentI de oras pgzesc linistea sail Impodobesc, ea $i astAzl, curtile celor mart 2 ; pentru paza de noapte se Infiinteaza apol in 1856 un alt corp de 500 de sergentl 3. Birjele, In numAr de 400, trec, cu felinare rosil, albe si negre, pentru ca sa se vadA astfel daca sint de clasa intgia,a dotp,sail a treia, de trel sfantl, de dol sail de unul singur 4. Dumineca e repaus impus pentru negot,si chiar Evreil sint datorl all ilichide pravaliile 6. Brutaril era il silitY a da drept lacintar ;altfel, pinea albg se vindeh ca neagrA si cea neagrg. se confisca 6.

Chipurile ca si marturisirea contemporanilor, chiar a dusmanilor 7, aratA pe Stirber ca pe un

1 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 63. 2 Journal de Bucarest, n-1 109. 3 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 31. Buk. d. Zeit. pe 1856. u -144. Cf. n-I 14. 6 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 37. Era pe atuncl mita evlavie, §i.Politia publics, prin n-1 6 alVest. rorn. din 1850, cum s'aJecuit de surdomutia capatatb. accidental Mann sin Stan, care visase in noaptea de la Boboteaza spre Sf. loan itrel Weil imbracatt in alb*. 6 Buk. d. Zeit. pe 1856, n -18 ;Vest. rom. pe 1852, n -149. 7 V. bro§ura citata a tut Bolintineanu.

132 N. IORGA om frumos §1 placut. Vorbia lesne §i gasia cuvinte care mi§cail ;altfel, nu-i placea s4 faca discursuri §i se Linea totdeauria de fapte sail de ides conducatoare. Era accesibil oricui, §ii. Inca de la inceput el statornicise ziva de Joi pentru audiente, care se acordaii la Secretariatul de Stat'. Oriunde, vorbia oamenilor de-a dreptul, despre ceia ce-1 interesa pe -dinsul, nu despre ceia ce era lipsit de interes §i pentru el §i pentru con- vorbitorul sail. Nu confunda pe top in aceia§1 pretuire mic§urAtoare, ci alegea cu luare aminte intre unit §i altii§i punea mare pret atit pe lauda, cit §i pe mustrarea lul,singurul mijloc pentru ca lauda §1 mustrarea sä fie simtite de acel carele prime§te. °data, in 185o, el se plingea cu amAraciune ca cla niciun .devis de clAdire nu poate sa se intemeieze pe regulele fire§ti ale aritmeticel a 2 §i cu 2 fac 4, ci totdeauna trebuie sa zica 2 §i cu 2 fac 8, g, dar el era incredintat ca pacatele sint trecatoare §i, pentru ca ele sä disparA, calea cea mai buna nu e sa fie lasat oricine in voia aplecarilor sale.

IX. Cu timpul, de §i nu magulia pe nimeni §i cruta numal In anumite imprejurAri, cind ne-

1 Vest. roan. pe 1849, n-1 din 13 Anguig, 2 Vest. rorn. pe 1850, n-1 66.

VIATA §1 DOMNIA LUi BARBU D. STIRBEf 133 voia lucrurilorsaillegaturilor era mal pu- ternicA decit voia lur,tirbei capata oarecare popularitate. Nu multa si nu amestecatl, ci pu- tinA si aleasA, asa cum era si dorinta 14 cad formele goale, fie si ale cuvintelor mestesugite, nu 1 -au Inselat nic1odata. In cuvintarile de la Anul Nod, cind era bunul $i frumosul obiceiii ca toate corpurile constituitesa. vie Innaintea Domnulul cu multamirile si dorintile lor, in cuvintele ce se schimbati la nobila ceremonie a iertarilor, cind, innainte de luarea Impartasenier, Domnul si Inna ltil dreg tor! se iertaii intre sine, $i la alte prilejuri,se simte putina caldura si adevaratA incredere prin greoaiele frase de parada. In calatoria din 1851,elfu mult mal bine primit, adeca mal sincer, cla numal aceasta poate O. alba interes, decit in cea d'intaiil inspectie. Pacat numal cl batrinul Carcalechi nu prea cuteza sl scrie in Vestitorul sail si ca. null cauta corespondent! la astfel de intimplarI deosebite I Unul, rAsArit in mijlocul coloanelor goale, vorbeste Insa despre venirea 1u1 VodA la Telega. Aic1 it intImpinA cdouazecl june fete satene, alese din cele ma curate, intr'un costum uniform, adevArat national, dar foarte elegant, purtind niste il cusute cu fir si cu fluturI de o frumuseta rarA, incit reflectati strAlucirea for ca niste stofe muiate in aur, purtind fuste albe de tulpan, pe d'innainte cu sorturi de martilin sta.

131 N. IORGA cojiti, garnisite cu fluturi,purtind pe cap cite o coroana, de flori si tinind in mini fiecare bu- cheturi'. *tirbel era cu fiul sail cel mar mare, Gheorghe, cfiul Marie Sale,printsi major $tirbei, tinarplin de gratie, ce dovedeste in interior capacitate, in exterior amabilitate). Sa- lutarea o facucfetitaamploiatului, domnul Ghita Popescu, ca de 5 anl, imbracata intr'un costum unguresc (sic)i purtind Inna ltimir Sale un buchet cu florl ce Linea in fragedele el minT, cu expresia : S4 traiefti Maria Tea. !1,.

In acest an, Domnul visita intaiii partea mun- toasa a Terii-Romanestl, trecind pe la Pitesti, Cimpulung, Tirgoviste, Sinaia pentru a vedea cit si cum s'a lucrat in adevar soseaua Bucurestl- Predeal, care punea in legatura cu Brasovul, pe la PloiestT, si abatindu-se la sfirsit $i pe la Braila (August) B. Se intorcea numal in Octombre si, Cu privire la insemnatatea acestor calatoriT, el sorie astfel ambasadorului rusesc la Constanti- nopol si fost consul in Principate, Titov :cvi- sita mea in fiecarelocalitate nu e un simplu act de presents,ci o sarcina grea. Culegind toate lamuririle, constatind eu insumr felul cum se indeplinesc masurile mele,cercetind cu 0

1 Vest. rom. pe 1851, n-1 63. 2 vol. 1, pp. 426-7, 429, 433.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRI3EI 135 luare aminte con§tiincioasa toate petitiile, Ifni fac o ideie precisa despre gradul in care spi- rituladministratier celer noun a strabatut in fiecare localitate. Dupa aceia, chemind in jurul mien pe tog functionarir din ludetul acela, fac un tabloil exact al situatier, dovedindu-li astfel cnimic nu scapa de supt ochir mien ; la cel mar mic lucre scot in lumina gre§elile, neorinduielile sae neglijentele faptuite, li dail instruc- tiunile cele mar positive §i mar precise la toate pArtile administratier, autind sa cobor in sufletul fiecAruiaprincipiile care calatizesc cirmuirea mea. RAsplAtesclafata loculur capacitatea §i rivna, chiar §i la functionarul cel mar de jos §i, tot astfel, chew la datoria for pe cer cesad departat de dinsa. In sfir§it, ma silesc sAinrA- dAcinez in oamenr incredintarea a nu mar e vremea cuvintelor §iformelor zAdarnice, ci a unei vointr cumpanite, §i hotArite cu orIce pret sA nu ingAduie nicr de cum orice-arfinecin- stit,arbitrar sae neregulat 1,. SAnAtos cugetat §i frumos spus, dar nu in vileag, ci la urechea unur om cAruia, mar la urma urmer, din purtarea lui $tirber partea cea mar plAcutA nu putea sA -I fie grija zilnicA a indreptarir unei Orr tie - norocite.

1 Vol. 1,p. 30.

136 N. IORGA

X. Nenorocirea cea mare a acestor Domnil nu era alta cleat clausa aceia din Conventie care li margenia durata la 7 ani. Daca Domnii pe viata, ca Alexandru Ghica si Bibescu, iar, In Moldova, Mihar Sturdza, o vulpe asa de cuminte, n'avu- serA un ceas slobod in Domnia for de spre partea acelora cari voiailsa-T rastoarne, iar unit sa-I si InlocuiascA, cu atit mar mult trebuia sa fie necontenit sapata aceasta Domnie care avea acelasi caracter provisoriu ca $i tot ceia ce o incunjura. Erad intaiii pretendentii, aceia cari fusesera Domni si null parasise sperantele. Bibescu- Vocla mersese la Constantinopol, fusese foarte bine primit acolo 1,se asezase in tara si urma de aid relatiile cu prietenii sal de pe linga Poarta. Cei dor frati nu mar aveati acum niciun fel de legaturi $i nu se mai vedeail intre dinsii. Unul rivnia,iar celalalt se temea. Bi- bescu locuia la Magurele, linga Bucuresti, ca oaspe al lur Iancu Otetelesanu, fost tovaras de isprAvnicie al lur Stirber, iar de la 1851 sef al cControlulta financiar 5. De aicr trimete fostul Domn o plingere amara catre urmasul sail, prin care cere sa i se dea Innapoi palatul din Bu-

I V.Calendarul Neamutui Romcinese, pe1910, p. 65.

VIATA §I DO6INIA LUI BARBU D. §TIRBEI 137 curegtY, cladit gi mobilat cu cheltuiala a 50.000 de galbeni gi cu osteneala a parsprezece am de zile gi In care stAtea acum comisarul turcesc 1. Pe ace14 timp, el ceruse o pensie de 8.000 de galbenI pe an, In privinta careia RugiI null dAdurA invoirea2. $tirberit cruta la o revendicatie baneascl facutA de Divan in numele Vistierier 3. In curind insa Bibescu pArasi Cara dupa ordinul Turcilor, ducindu-se la Paris4.

Celalalt Domn mazil, Alexandru Ghica. se facuse a nu gti nimic despre revolutia care iz- bucnise, gese am dupa ce el parAsise puterea, Impotriva aceluia care-1 inlocuise. La Inceputul anulur 1851, el se intoarse probabil din Paris, gi veni Intaiiila Iasi,uncle ruda sa Grigore- Voda it primi cu o deosebita cinste, gazduindu-1 la palat. De aid el veni la BucurestI, pentru cafacerl personale,.tirbel, o fire banuitoare, se plinse de prelungirea gederil sale, gi comisarul turcesc sfatui pe Alexandru-VodA sa plece. El gi fAcu astfel, cu toate ca denunta, se zice, Ru- gilor sfatul ce i se daduse 5. Foarte desgustat gi

1 Vol. II, pp.697-8.Cf. Journal de Bucarest, n-I 74 (4849). 2Vol. 11, p. 436. 8Ibid., p. 170. 4Ibid., p. 161. 6Vestitorul pe 1851, n-I 6: vol II,p. 225.

138 N. IORGA socotind Domnia ca o lintel nevrednica pentru silintile unul om cuminte. el trai in strdindtate. Pana la intrarea Rusi lor in Lard, la 1853, $tirbef n'avu sl se plingd de dinsul 1.

Dintre ceilalti Ghiculestf, fiul eel mai mare al luf Grigore-Vodd din 1822-8, beizadeaua si Ban Constantin, nu era chemat la un rol politic, §inumai in imprejurarile din 1853-6 el putu sä fie cistigat pentru opositie. Odatd, el e cuprins cu o sums mare in impartirea fondului cerealelor. Alt Constantin, Cdpitanul si sef al Mili- tief, fratelelul 6rigore, muri in Maid 185o. Alexandru (Barba-Rosie), fiul luf Scarlat si nepotul luf Grigore-Vodd, fu Vistierul lul $tirbef gi indeplini pentru dinsul o misiune in Moldova. Scarlat, alt flu al Domnulul de la1828, era deocamdatd numai jude la tribunal. In sfirsit, Dimitrie, cunoscut supt numele deBeizaded Miticd,, atrase, ce e dreptul, asupra-f simpatia lui Ahmed-Vefic, comisarul turcesc, care ar fi voit sd-1 faca Spatar, dar acest plan nu fu indeplinit nicrodatd; chiar dupd intoarcerea luf Stirbei in 1853. Dimitrie Ghicase arata asa de multamit de situatie, incit primi sa fie AO, adeca Prefect de politie 2.

I Mid.; p. 290. 2 V. tabla volumelor I §i

VIATA §1 DONINIA Ulf BARBI] D. §TIRBEf 439

Constantin Cantacuzino, fostul Caimacam, se gAsi §i el bine in orinduiala cea noud. La 23 August 1849, $tirbef, care numise Logofat at Dreptatil pe acest ccinstit §i credincios boier al Domniel Sale', 11 innainta la rangul de Vornic- Mare 1. Candidatura sa la tron, foarte putin se- rioasd, e foarte tirzie, ca §i aceia, nea§teptatd, a bdtrinului boier, de un caracter cu totul §ters, Emanoil Baleanu. Odata Grigore Ghica plra§te luiStirber ca vinAtor al Domniel muntene pe MihaT Sturdza insu§f, care petrecuse pe la balurile din Bucu- re§ti 'DATA. in 185o, cind plea in Germania. 0 asemenea §tire nu putea sä fie decit o ciudatd ilusie 2. Fatd de revolutionaril de la 1848, *tirbei avu aceia§1 politica pe care o urmase §i pand la 185o.in tail void a se intoarce numai po- cditii, cari oferiail garantii. Voinescu II it servi ca ofiter §1 director at Scolit militare. Constantin Filipescu, ministru de Finante at Revolutiel, cd- pda iertarea, pe care niciunul din colegil §1 tovard§iI sAl nu se Injosi s'o ceard 2. Pentru top cerlalti el fu neinduplecat. Felul sail de a privi

IVest. roan., n-1 din 20 August 1849. 2 VOL I, p. 48. 8 V. tabla volumelor I §i 11.

140 Ii. IORGA lucrurile, care nu se poate tagadui cl era singurul potrivit cu principiile, situatiasi caracterul sail, era cl nu poate jertfi pentru 30-40 de indivizT, linistea a doul milioane si jumAtate de locuitorl aT teriT. Chiar dupA intoarcerea sa in 1854, cind vintul bAtea de spre partea revo- lutionarilor, el inchise portile innaintea nenoro- citulur Plesoianu, care era sA moarl In exil, a lui Bolintineanu, a luT Peret, cel ce trasese cu pistolulin VodA Bibescu, a luT Serghiescu, tot! sprijinitl. cu putere de Turd. Numal preotul SapcA se putu intoarce, in Novembre 1854'. IndreptAtirea lu! Stirbei mat' era $i aceia cl proscrisiT sint tinutT departe de Cara for printr'o hotArire a PortiT. Insa in Iunie-Iulie 1851, pe un timp cind mat' era o censura in Moldova, gazeta lu! Asachi, omul Guvernulu1 totdeauna, publich stirea ca refugiatil din Brusa si Cons- tantinopol, dupA o scrisoare din cel d'intliil oras, au fost amnistiati si se vor intoarce. Domnul muntean protests indata la Poarta si,fiindca Guvernul moldovenesc lasase sa se tipAreasca aceastA stire, sentimentele sale fall de Grigore Ghica furl intru citva schimbate.

XI. In eel dot' anT d'intAiii al Domniilor de dupa Conventie, cea mat' deplina intelegere domnise I lbid.

VIATA §1 DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 441 intre nobilul romantic din Ia§1§i cumintele chib- zuitor din Bucure§tr, cari, deli cam de aceia§I vristA, paread cl represinti insu§irile §i defectele a doul generatil deosebite. $i mat sus s'a atras luarea aminte asupra acestel prietenil, care se ma- nifesta prin schimburr dese de scrisort §i sfAtuirl asupra masurilor ce trebuiail luate in amindoul. terile. Ghica n'avea insl revolutionarI neimpa- cat1 impotriva lu!, in Moldova nu fusese o mi§- care puternica, un Gdvern al Revolutie!, o mare pribegie a tinerilor, plin1 de nadejde ca iarae li va veni ceasul. Indata Insdupl tipArirea scrisoril din Brusa, care se dovedi neadevaratl, ce! do! DomnI se intilniail la Foc§anI (in August 1851)1, §i dupa aceia corespondenta for urmeazA, tot a§a de in- crezatoare §i prietenoasI ca §i pdna atunc! 2. Din partea luT, Ghica avea sa se lupte, daca nu cu revolutionar!, macar cu fel de fel de nemulta- mitt, cari-1 acoperiaii de clevetirr intentiile a§a de curate. Era §i o fire ma! slabA. decit a lur Stirbel, oboselile cirmuirir it impovaraserA greti §i loviturile ce se indreptara impotriva lu!11 ranirl a§a de adinc, incit se imbolnavi de nervi. In ziva de 26 Ianuar st. v. 1853 mini§tril sal §i putini1 adevAratI prieten1 ce avea it auzira cu.

1 Vol. I, pp.480-1. 2 ibid., cap. I.

-142 N. 1ORGA uimire Injghebind povestirI fara legatura cu privire la invinuirr de falsificatie ceis'arfi adus. El trebui sä se duca pe citeva saptaminT la tail, lasind altora grija afacerilor 1. Cind se simti mai bine si putu sa gindeasca la intoarcerea sa in unde fu primit in stri- gate de bucurie gi cu o ninsoare de florI, cad acestalalt Domn, cu frumuseta sa visatoare9i cuvintele-I duioase, era foarte iubit, ellug. Insusi condeiul in mina pentru a marturisi prie- tenuluisivecinulul ca e tot acela care fusese maI innaintegica zvonurile de nebunie ce se raspindisera aufostneindreptatite.c Oboseli mad',scrie el cu o adinca tristeta, care de atuncI a apasat necontenit asupra sufletulul sail,pans ce mintea i s'a innecat si el ,'i -a luat viata, coboselI marl, amestecate cu amare parer! de rail, cu silintrsijertfe ce nu s'ail maT pomenit, nu sint In stare sa uneasca toate spi- ritele spre acelasi scop : binele terii, si nu ajung a stinge patimile care, necontenit zguduite, cauta sa paraliseze planurilegiactiunea GuvernuluT,, acestea i-au casunat boala2. Scrisoarea lu! Stirbel, care nu era,fireste, menita sa fie cunoscuta vre-odata de alti!, arata ce frumoase erati sentimentele acestuT sfios gi tacut :cPriveste ne- placerilegidesilusiile ca nedeslipite de situatia

1 V. Memoriile luI N. Sulu. 2 Vol. I, pp. 78.9.

Vint. §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE] 143 noastra §i de misiunea de a cirmui oamenir cu toate patimile care 11mi§cA... Nu lasa insa nimic sa se vadA, nu destAinui amaraciunea ce trebuie sl simtr; mArgene§te-te a trage folos din ceia ce ImprejurArile ti -au desvalit §i a-tr forma o pArere statornicA despre oamenr, pentru ca sg. §tir a to indrepta cu IncetinealA §i prudenta. In positia noastra Brea §i ginga§A, orIce zgomot, orrce scandale sint rail venite '.,

DeocamdatA, opositia munteanA n'avea mijloace de lucru, nicr innauntru, nicr in afara. Censura era, neaparat, stapina pe art! §i pe ziare. Scriitorirlipsiail din tarn §i ramaseserl puma! diletantI fdrA cuno§tinta de stil, cart ti- Oriel, cu numele tritreg sail cu initiate, amin- tirT de calatorie prin Petersburg sail Helgoland §i traducer! din literatura frances1 recenta. Ne- voile teatrululaduceail iarg.§1 o noun serie de traducer!, slabe in cea mar mare parte,chiar cele %cute de un Millo qi un Costache Cara- giale. Aceasta era singura literatura In afara de cArtile de §coalA 2.

1 lbid, pp. 79-80. 2 V. qapitolul respectiv din a mea lstorie a literaturit romcinegt in veacul al %1X -lea, III.

144 N. IORGA

Ziare straine nu par sL fi fost admise in principat. Poate cA se fAcea o exceptie pentru foile din Ardeal cFoaia pentru minte, iniml si lite- raturAsi cGazeta de Transilvaniak, §i pentru cele din Moldova. Acestea eraii, orlcum, mar libere. Asachi scotea, in adevar, cu cea mar strictA oficiositate Gazeta de Moldavia, romino- francesA, urmare, din 1849, a cAlbinir, sale. Dar mar erati pe lingA dinsa Jarnalul de Galati, foarte bine redactat, cu literatura bung in foileton §i unele aprecierl originale asupra fapte- lor de administratie curenta. El se opri insa in Martie, fAgAduind o eontinuare, Patria, care nu iesi nicrodatA. Apor, in Iulie 1850, incepu sl apara laIasi Zimbrui, condus de mar multr tined, can se ascundeati supt responsabilitatea unur A. Fotino. Literatura de aicr era §i noul si bogata. c Zim- brul, merse bine pang, la 1852, cind fu supri- mat, in Februar ; el se prefAcu in revistA curat literara, cBuletinul Zimbrulur,.

In Tara-Romaneasca, chiar Cirmuirea tipAria doul for: una, Buletinul, cuprindea legile, regulamentele si mAsurile de tot felul, si se trAgea numar in 400 de exemplare ; cealalta, Foaia &I- teascei , ar fi vrut sA fie,ceia ce n'a ajuns Ina nicrodata, si o foaie de invataturA morall pentru locuitorir satelor. *i. una §i alta se lucraii in

NIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEY 145 tipografia fostuluT editor, cferleghers de carts romane§tT la Pesta §i organisator de ziare §i bi- bliotecT nationale Zaharia Carcalechi, de loc din Brwv. Mal tarziii, in 1852, se hotAri contopirea celor doua publicatiT, care urmail sa iasa de doua orT pe sAptAmina, in numere de cite patru foT gi in 4.000 de exemplare. Mitropolitul Nifon daduse in seama Arhiman- drituluT Dionisie publicarea uneT fob biserice§tr :

146 N. IOR(,A prin el ofiterif ru§r aflad o multime de lucrud, despre care in tara for nu era voie sa se scrie. Anul 1850 se incepu cu sperante bune, dar Inca din Maid redactorul fu silit sa anunte a opre§te foaia, din motive care n'ad nimic a face cu vointa Jul. e Bukarester deutsche Zeitung2, cinstita,serioasa, plinA de respect pentru toate Guvernele §i toti dregatoril, culturala prin faptul ca urmaria de aproape teatrele §i publica in foileton traduced din Bolintineanu §i Alexandrescu, de pastorul luteran, pe linga o multime de ve§tI culese din ziaristica germana, privia mg mult colonia nemteasca, din ce in ce mai insemnata, cum s'a maT vazut, din Bucure§ti ;§tirile din strainatate se cerneati cu cea mar mare paza, §i once judecatl asupra politicei erad excluse. Acest ziar, toarte gospodAresc, instructiv §i sigur, nu era dintre acelea care se pot opri. Foaia romaneasca menitA sa se ceteasca maI mult, era Vestitorul ronicinese al luf Carcalechi. Fostul ferlegher, acum Serdar §i cinstit de Tam' Insu§i prin trimiterea until inel, n'avea de la un timp incoace niclun ajutor la alcatuirea publi- catier sale. Pe linga aceasta greutate pe care o marturise§te In 1851, scriind ca credactorul este acum silit a ceti singur toate gazetele straine, ca O. poata sa-§T aleaga materia interesanta §i placuta a, se mar adaogati §i multiplele ocupatif

VIATA SI DOMNIA I.1.11 DARBU D. §TIRBEI 147

.ale batrinulur, care vindea, intre altele, §i vinuri negre de Tokay. eVestitorul, dadea, ca §i gazetele straine din tail, innainte de toate un bogat baletin politic strain, apor §tirr oficiale din tara, iar, ca literature, traduced proaste de nu- vele straine, reproduced din (Zimbrul,, rare poesir, mar mult caraghioase. Mu ltr eraii de pa- t-ere ca e prea putin, §i cereatistil, norme de limba. La acestea el raspundea astfel in 1852 : 4Vorbirea va raminea tot aceia§r, a parintilor no§tri, cad aceastA gazeta nu este nicr gramatica, nicr tehnologie, ca sa indrepte §ise in- noiasca limba, ci este un instrument prin care sa ajungA cu cea mar mare grabs la cuno§tinta tuturor de ob§te luminatele ofisurr ale Marie Sale prea-innaltatulur nostru Domn, poruncile cinstitelor Departamente §i noutatr interesante din tara noastra. Pe lingA acestea, se va alege §i se va publica novitatile din tea strAine, cele mar vrednice de auzit. FiindcA tinerir se poate cultiva de spre limba in Colegiul National, care prin buna vointa a innalter Stapinid s'a organisat §1 s'a inzestrat cu cer mar invatatr bar- batr, ce se intrec a merita increderea Innalter Stapinirr, precum §i din mult frumoasele uvraje ce se tipAresc cu imbiel§ugare §i de unde se a§ teaptA toatA innaintarea natier'. Aceasta era o ziaristicA foarte cuminte. Astfel Carcalechi era un foarte bun gospodar, aicr ca

148 N. IORGA

§i la vinurile de Tokay, §i foaia apArea curat, bine rinduita §i corectata. Cit despre foile ce- tinerif incercara sA publice la Paris : Romania viitoare, Janirnea romind, ele n'avura viatA.

XII. Chestia Locurilor Sfinte, misiunea lu! Menci- cov la Constantinopol, de o neauzita brutalitate-, cre§terea rivalitAtir dintre Anglia §1 Rusia,dorinta lul Napoleon al III-lea de a invia prin bi- ruinte asupra du§manuluT de odinioarl gloria lul NapoleonI-iti,aduserA rAzboiul Crimei1. El veni tocmar intr'o vreme cind lucrurile incepusera acum a se a§eza la noT §i Principateleluau un oarecare avint economic. LegAturile lul StirbeT cu aceia dintre Ru§1 cari avusera un rol insemnat in ocupatie, rA- mAseserl totdeauna prietenoase. Du§manir s6.1 it invinuiau chiar cel ar fi omul Tarulur §1 tipul (HospodaruluI, de ctarl ve§nic smeritax. Daca insa ofiterir ru§r intrebuintatr ca instruc- tor! in militia munteana fuseserl IngAduitrsb rAmiie §i dupa evacuarea desavir§ita,indepli- nindu-se astfel o dorintl a Domnulu!, cererea de praf de pu§ca, fAcuta In 185o, atrase acest rAspuns: ca Guvernul c sl se adreseze de-a dreptul Turcilor, 1.In afacerea datoriilor teril fats, de 1 Vol. I,p. 397.

VIATA §I DOMNIA LUI BAUM D. 11IRBEI 149

Casa military ruseasca, se facura prea putine concesir din partea creditorilor. Calugarir grecr furl, partenitr in dauna celor mar vajnice interese ale Vistierier. Se pare cd politica din cale .afara de masurata, cuminte §iprevazatoare a Domnulur muntean, care voil sa domneasca fard a fi unealta nimanui, nu placea la Peters- burg. In April-Maiii 1851 plecasera, supt comanda generalulur Ivin, cam in acela§T timp cu comisarul tiranic Duhamel, cele din urma trupe ruse§tr. Stirber era tulburat in bucuria sa fireasca de gospodar bun §i de patriot prin nesiguranta fata de partidele ce doriau o prefacere imediata §i viblenta. Odata el s'a gindit chiar sa-§r faca, pentru deplina siguranta, o garda de Sviterr, ca Papa sail regir Francier 1. Deocamdata Ivin, imultamind pentru c primirea bung. §i prietenoasa, ce se facuse osta§ilor sar, anunta cd regimentele care ie§iail acum din Principate nu se vor departa prea mult de hotare §i nu vor pierde din vedere starea de lucrurr de la nor, gata sä se intoarca la cel mar mic semn de nelini$te §i saexercite

I ibid., pp. 254-7, 401. 2 Ibid., pp. 414-6.

150 N. IORGA

OrdinuluT Sf. Ana, §i principele Gheorghe facea o calatorie la Petersburg 1. In curind Domiiul se incredinta ca se poate cirmui toarte bine, $i dupa 1848, fara sprijinuL ocupatieT straine. Dar Inca de la sfirsitul lur Ianuar 1853, cind nicT nu se putea banui tri- tneterea provocatoare a luT Mencicov, cu cererr asa de neasteptate, cind Turcia se arata gata sa impace pe AustriecT in chestia Muntenegru- luT, dind un raspuns multamitor conteluT Lei- ningen, venit anume pentru aceasta la Cons- tantinopol, cind, in sfirsit, firmanul de egala indreptatire a tuturor confesiunilor crestine in Imparatie era in pregatire, atuncT s'ar fi vorbit intaia oars luf *tirbel despre o noun ocupatie ruseasca. Consulul trances Poujade IT dadu stirea,. capatata de dinsul prin Viena, ca in curind Principatele vor fi sechestrate de Rusia, pe cind Austria se va incuiba in Serbia si Bulgaria.. Domnul ceru lamurirl la Poarta, dar Fuad-Pala, care n'avea insusT Informatif $i nu putea sa pre- vada nimic, lasa scrisoarea fara raspuns Episodul dramatic al misiuniT luT Mencicov sedesfasurain Mart ;Trimisul rusesc ceru, SultanuluT la 8 Mart retragerea firmanulul privitor la contesiile crestine, partenirea fatisa a 1 Ibid., pp. 420-1. 2 Vol. 11, p. 304.

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 151 cpravoslavief, in Ierusalim si 40.000.000 de lel ca despAgubiri pentru ocupatia din 1848-51. La 21 ale luni1 se stia in Paris ca flota ruseascA din Marea-NeagrA, al aril amiral era Mencicov, se aduna la Sevastopol si ctrel corpuri de armata stag gata de mars in Rusia-de-Sud. Flota francesa plea. indata din Toulon spre Orient ; cea englesL se afla in apele Malta Se prevedea in Franta ocuparea Principatelor, cviolare a in- tegritAtil Imperiului Otoman, care, din nenorocire insa, n'ar fi o innoireb. La 5 Maid Men- cicov isr scria ultimatul, si el pleca la 211. In citeva zile se stia la Bucurestt acest fapt hotA- ritor, iar Ina de la 20 ale luniT venise vestea cA Rusi1 stad gata sA treacA Prutul. Halcinschi opri trimiterea la Iasr, dupa latnurid, a colonelulur N. Bibescu si, intarind zvonurile de ocupatie, luA asuprA-s1 a o anunta s. In adevar, la 29 Iunie, comandantul trupelor rusesti de la hotarul Prutulur, Gorceacov, facea cunoscut Domnuluf muntean, Inc. din Chisinaii, a (motive de innalta insemnAtate, cer ocupatia si cu acest prilej amintia ca.ostasil rusT sint vestitI prin cdisciplina si aleasa for rin- duialal. Era anexatAsiproclamatia adresata

1V. Das Blaue Bitch, erste and vollstandigste Samm- lung, etc., Viena 485i §i Rosen, Gesch. der Tarkei, IL 2 Sturdza, .4cte si documente, 11, p. 684; vol. II din cu- le,,Prea mea, p. 304.

152 N. IORGA catre elocuitori1 MoldovesiMuntenieT,, pentru a-I lumina asupra aceste cocupatilprovisori1), care nu Insemna Ina un razboiti 1. Inca mai de mult Halcinschi lAtnurise deplin pe $tirbei, dui:4 fagAduiala ce-I (Muse, si la i8 Iunie el plecase In Basarabia, ca un semn, vadit pentrutop,al celor ce eraii O. se Intimple. La 2 Julie se facea trecerea PrutuluI,i Halcinschi se indrepta spre BucurestI pentru a supraveghia primirea Ru- silor 8. Intlid infra in Moldova Dannenberg, o veche cunostinta a noastra, apor, intimpinat de ginerele lu! Grigore-VodA Ghica, Nicolae Ma- vrocordat,Batman al Militieii rusofil declarat, Gorceacov insu i. DupA marturisirea cuiva care a vAzuteteremoniastrAlucita, a intrariI luT in Capitala MoldoveI, Postelnicul Manolachi DrA- ghicl, c Gorceacov nu s'a at-Mat prea blind catre boierl, fiind de un caracter aspru ostasesc,si dupa venirea sa a' Inceput a curge polcurile de peste hotar, de se Innegria' dealurilesidrumul mare din SculenI pang. laIasi, strecurindu-se neincetat vre-o lunA de zile, 3. La 25 Iunie st. v.(7 Iulie) ostile erail la Focsanl, la 28 in Buzau. In sfirsit, 1a3 15 Iulie, Mitropolitul Nifon, clerul, dregAtoriI ce! mar!

1 Vol. 1, pp, 445-7. 2 Sturdza, 1. c. 8 Manolachi DrAghicl, Istoria Moldorei ye limp de .300 am, II, p. 238 §i urm.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 453 aT teriT primiad la bariera Colentinel pe generalul Anrep-Elmpt, care intra cu avangarda. Peste treTsprezece zile aparea, ca o straluci- toare cornea de razbolii, (Excelenta Sa, in- sup, pe care-1 primiserg la hotarul muntean bas-boierul Filipescu, un ministrusifiulcel maT mare al Domnulur. Casa luT Filip Lens, bogatul Logoft, era gItita pentru a -T gazdui, si in curte militia romaneasca, cu muzica in frunte, facu onorurile aspruluT Muscal. Gorcea- cov trecu soldatiY In revisth, avind linga el pe Spatarul Nasturel Herescu, fost outer in garda imperialg. La un loc it asteptati, in salonul luT Lens, consuliT si ministriT. Peste treT ceasurT de la sosire, careta lul Voda *tirbeT isT facea intrarea : Domnul venise, Impotriva tuturor regulelor de buna-cuviinta, ca sA. complimenteze el Intaiii pe Innaltul oaspete. Acesta-T intorcea imediat visita. Era acum rindul de afiprimitT pentru Mitropolit, clerul Innalt, toata boierimea si functionarimea acestel ter! alcate in picioare. Mine se plecard cu totiT innaintea acelur care infati§a atotputernicia TaruluY, §i putine vor fi Post inimile in care sä se fi miscat durerea si mania'.

Inc. de la inceputul luT Iunie,tirbei§tia, prin sosirea capuchehaielel Aristarchi, care e

I Sturdza, 1.c. ; Deli. d. Zeit.

154 N. IORGA hotArirea Portil in ceia ce priveste purtarea Domnilor : sA stea la locurile for atita vreme cit se va mar 'Astra fantasma paci/ intre Turcia i cotropirea el trufasA. Printr'o scrisoare primita la Bucurestl in ziva de 6 Iulie, cancelarul rusesc Nesselrode oprise, spune raportul fAcut in 1854 din partea Turcilor, pe amindo! Domnil de a mar corespunde cu Poarta, dar n'am gasit acest act in dosarul de scrisorl relative la Rusia al tut Stirbel, deli el a existat fArlindoiala. Sumele pentru tribut trebuiail O. fiedate in mina Rusilor, pentru ca el sl le intrebuinteze cum cred mar bine. Ghica dAdu de stire indata la Constantinopol, pe cind Stirbel trecu somatia supt tAcere, precum stim ca ar fi tAcut $iGhica, daca ar fi fost sigur de tacerea lul Stirbel 1. E sigur insA el la 25 Iulie Resid-Pasa, Ma- rele-Vizir, in2tiinta pe Domnl cA datoria for e spiece farl zabava. Poarta protestase intdiu impotriva ocupatie!, fArl a lua vre-o masura in ceia ce priveste cirmuirea Principatelor. Acuma insa ea gAsia in destainuirea lu! Ghica dovada cRusia nu se tine de cuvintul, ce daduse prin proclamatie, de a respecta ra;ezAmintele publicep din prdvinciile ocupate, ci iea mAsurl privitoare

I Das blaue Buch., p. 81viurm. ; Sturdza, 1. c. ; vol. I, p. 82 ;II, pp. 302-3 ; Memoriile lui N. Sulu, p. 202 §i urm.

VIATA §I DOMNIA LUT BARBIT D. FIR BEI 155 la actiunea Domnilor §i jignitoare pentru drepturile de proprietate, ale Portii. Puterile, spunea adresa Vizirului, au fost incuno§tiintate de a- ceastA hotArire, §i, dacA ace! pe can ea II prive§te nu i s'ar supune, ei vor avea sA sufere- urmArile nesupunerii for 1. Invitatia to repetata la29sail 3o August, adaogindu-se insa cu plecarea se impune mime, daca relatiile cu Cons- tantinopolea n'ar putea fi nici intr'un chip in- tretinute 2. Nic! Domnul care vorbise, nici acel care tA- cuse--intele§i prin misiunea lu! Petru Mavro- gheni la Bucure§ti 3 nu se grabira a se supune. If indemna de sigur dorinta firE ascl de a-§1implini ce! §epte an! de Domnie la cari aveai drept. Se mai adAoga temerea patriotica de a lAsa Cara fard un Guvern al ei inastfel de imprejurari. Vor fi fost insl, mai ales la Bu- cure§ti, §i incurajAri, asigurAri §i fagaduinte din partea Austriei, care interveni in varA cu un proiect de impaciciune, oferind Rusiel §i Turcief bunele e! servicii,. Toamna, ImpAratul Nicolae le intilni cu impAratul Francisc-Iosif la mane- vrele austriace din Olmittz. La2August, Colquhoun, consululenglesr pusese cea d'intAiU poruncA aliltReid in rni-

1 Das blaue Bach, pp. 83-4. 2 vol. I, pp. 453-4; Mem. luf Sutu, p. 205. 3 3.Pmeires de N. Soutzo, p. 203.

156 N. 'GAGA nile lur Stirber. Fara a mar intreba pe vecinul sail* din Moldova, care nu-1 intrebase pe dinsul cind Instiintasepe. Turd, Domnul muntean -cherna pentru consultare, ca de obiceiil, Diva- mul ad-hoc, adaugindu-s1 pe Mitropoliti epis- -copr. Adunarea aceasta it indemna, la II, sA ramlie. Dar, la 7 August Inca, Domnul muntean Taspunsese lur Colquhoun cd nevoileterirgi rugamintea fruntasilor er 11 Impiedeca de a se duce. Raportul filcut Portir dupA cercetarea din 1854 a Trimisulur el pretinde ca Stirber nu s'ar fi simtit asigurat flume prin aceasta manifestatie a fruntasilor Principatulur, ci ar fi voit §i din partea Rusilor o cerere de a rAminea, pe care nu putu sA o capete 1.

Consulir Anglia $i Francier it coborira atuncr steagurile : pentru Turcia cagipentru aliatele er Guvernul lur Stirber nu mar era un Guvern legitim $i nu se arata fats de dinsul, care era crezutrusofil,toleranta de care s'a bucurat Grigore Ghica 2,cu toate ca $iel procedase tot asa. Cu aceasta InsA relatiile ramasera bune, i in Septembre Constantin, fiul Domnulur moldovean, veni la Bucuresti.gilila la intoarcere

I Sturdza, 1. c.; vol. II,p. 302. 2 Sturdza, 1.c.

VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEY 157 o scrisoare prin care se fagaduia co buna §i lo- iala in telegere 1.

*** Alanifestul prin care, cu toatA mijlocirea austriaca, Turcia declara razboiii Rusierfu celit la 7 Octombre in lagarul otoman de la *umla. indata anumite puncte de dincoace de Du- nare primira visita neplacuta a Turcilor. Ziarele publicara suplimente pentru a povesti aceste intimplarr. In astfel de imprejurarr Domnia era moralice§te imposibila. Domnir atirnaii numar de Ru§r, §i ace§tia, prin trimeterea la Bucure§tr §i Ia§r (Octombre) a principelur Urusov, cu in structir secrete, it lasara liberr sa aleaga !rare a raminea §i a pleca ; aceasta insemna sa li se porunceasca parasirea puterir. Inca de la 11/23 Octombre, Domnul muntean dadea de §tire- Porta ca-§r depune autoritatea, iar la 17/29 Oc- tombretirber parasia tara. Prin scrisoarea din aceasta zi, data din Pite§tr,el declara numar ca imprejurarile de acum IT cer sa se departeze pentru citva timp din tail ;ba§-boierul Fili- pescu capata ,Ingrijireaafacerilor. tirber se ducea la Baden, linga Viena, a§teptind imprejurarile a.

1 Vol. 1, pp. 83-4. 2 Das Blaue Buck, pp. 119-21 ; Buk. d. Zeit., n-1 83.

158 N. IORGA

La 18/3o Ghica arAtA cA situatia lul nu se ma1 poate concilia cu acelea§T imprejurArY de care vorbia §i StirbeY. El nu alegea insl nicrun quasi-Caimacam ca vecinul sail, ci lasa Sta- tul Administrativ, adecA mini§triT, liber O. gru- verneze cum intelege §i pe raspunderea membrilor sAY, pAna ce se vor lua calte masurb, fire§te de altiT 1. Stirbef nu era deci un Domn dernisionat, cum i s'a zis de atiteaorI §i cum zicea Tarul in eneimpotrivirea, sa la aceasta demisie 2, ci unul care plecase din tara din causa unor intimplAr1 pe care nu putea sa le impiedece. Fata de Ru§T el nu fAcuse alta decit sa se puie la dispositia for pentru provisi! §igazduire, dindu-li drept comisar pe Manolache Florescu 3. Turcir nu rup- seserA legaturile cu dinsul, §i,fiind la Viena, linga fiica sa Elena, maritata cu contele Leon de Larisch, el primi o scrisoare de la Re§id- Pa§a, care-1 aproba purtarea, adAugind ca i se tri- mesesera la Bucure§tY instructiT, in sensul cArora §i lucrase fArA sa ail:a cuno§tintA de dinsele . Plecarea lu! $tirbel se datoria, prin urmare, In rindul d'intaiii izbucniril rAzboiulu1 fAti§ (ma-

1 Mem. lul Sutu §i Das Blaue Buch, li. cc. 2 Das Blaue Buch, pp. 121-2. 8 Vol. I, cap. ultim. 4 Vol II, p. 305.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBI! D. STIBBEI 159 nifestul Rusilor e din I-iii Novembre st.n. $i el se tiparia in Bucurest1 la 14 ale lunii abia 1). ()data cu acest fapt, Rusii nu puteail ingAdui decit un Domn care ar fifost numit sail insarcinat din noil cu Guvernul de dinsii. Domnil de panA atunci, raminind, ar fi facut o faptA de trAdarefatA. de Poarta. Cum se infAtisail insa lucrurile, Turcir avind drept aliati sail spri- jinitori Europa apuseanA, ar fi fost o nesoco- tinta ca Domni1 sa se indep5rteze pentru totdeauna de Puterea suzerana. Atit Stirbei cit §i Ghica mersesera pana la ultimele margeni ale corectitudini1, dar nu mai departe decit dinsele. Pentru afi si mai neatacabil, Stirber refusa partea din lista civila pe care i-o oferiaii sta- pinii strain! ai tell! sale 2.

Rusii, sumetitf de marea for biruinta navala de la Sinope, incepuserA batindu-si joc de cele d'intaiil manifestarT razboinice ale aliatilor. Sti- rile ziarelor for erail reproduse apoT cu sfintenie de acelea care iesiailin BucurestI. In curind insA veni, dupa conferintele din Viena, alianta franco-englesa si, in sfirsit, somatia austriaca

1 Bilk. d. Zeit., n-1 88. 2 Sturdza, 1. c.; vol. II. p. 305.

960 N. IORGA din 3 Iunie. Prin aceasta se marturisia limpede nemultamirea Austrier cu mentinerea trupelor ruse§t1 in Principate, prin care se primejduiesc interese esentiale ale monarhier ; se cerea opri- rea operatiilor la Dunare §i stabilirea until termin pentru evacuare §i se arata speranta cd Austria nu va fi silita all apdra tinsa§r, interesele de care s'a vorbit. La i-ill Iunie se incheie cconventia Intre Austria §i Poarta Oto- mand pentru a aduce evacuarea Principatelor din partea armater straine §i restabilirea stdrir legale in ele2. in August, dupd refusul Rusier §i nesiguranta Prusier care, un timp, mersese aldturr cu Austria, se ajungea la a§a-numita (intelegere a celor trer PuterY). Ocuparea Princi- patelor de cdtre Austriecr se indeplini decT 1.

t Dumnezeil e cu nor ; cine vafiimpotriva noastra2, strigase Tarul Nicolae in noul 011 manifest din 23 April 1854, prin care primia lupta cu Europa. Aceste mindre cuvinte fuse- serf cetite §i in foile ce apareaii in Principate, asigurind pe aceia cari iubiail Rusia mar tare decit Cara for insd§r. Nu treceail mar mult decit trer lunr §i, la 31Iulie, Gorceacov, despretui- torul comandant al Dundrir, era silit sa anunte Bucure§tenilor ca,

VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D.TIRBEI 161 din tind mini§trilor cgestiunea afacerilor publice, §i multamind tuturor celor ce ajutasera in sol- datul Tarulul causa ortodoxid 1. Presidentul Gu- vernuluI muntean, Budberg, care /Ana atuncf hotarise toate, schimbind legile§i innaintind in boieril ca §iin rangurile milhare, adaugi peste doua zile cl Gorceacov ci-a poruncit sl urmeze armata imparAteasca in concentrarea er,. Ru§il plecarA iute, pentru a nu da och! cu Austriecir, cari trebuiau sa vie indata pentru a-I inlocui. Ziarul german din Bucure§tI scrie la 7 August : (0 lini§te neobi§nuita stapine§te de citeva zile stradele noastre, care sint de obiceiii a§a de zgomotoase,. MultI se temead ca StirbeI odinioara sI nu se intimple tur- burad la plecarea strlinilor, dar militia terii se arAta destoinicL pentru pAstrarea lini§tiI 2. Cel d'intaiti se ivira Turci!, cari tineaii sA-§I arate printr'aceasta drepturile for inprescrip- tibile de suzeranitate. El furl primit!, nu numaf cu o deosebita strIlucire, dar §i cu iubire ade- varatA. La 29 Iulie (8 August) Spatarul, acela§I Herescu care intimpinase pe Gorceacov, ie§i innaintea lu! Feri-Halim-Pa§a cu douit batalioane de infanterie, doua escadroane de cavalerie, avind musica innainte. TurciT erail numa! 1 Buk. d. Zeit., n-1 58. 2 Ziarele, si mai ales Buk. d. Zeit.

162 N. 101i4A

4.000. Halim nu voi sl primeascA defilarea militier, amintindull poate de 1848i de ciocnirea din Dealul Spire!, intimplatA tocmai pentru ca ai no§tri voisera sl facA cinste militara oaspetilor.Prin Podul Ca lite iPodu-Mogo§oaii, Pa§a merse, in ploaia florilor ce cadeaii de pe ferestrele deschise, la casa fostulu! Caimacam Cantacuzino, unde fu primit de acesta, avind lingo el pe consulul austriac, Laurin. Gazda i se pregatise la Len§, de unde abia plecase Gor- ceacov I. 0 proclamatie anunta Rominilor ca au sositco§tile SuveranuluT lor, §ica er ail acum datoria de a nu cere cumva vre-o schimbare, cad astfel de turburatori vor fi pedep- sip aspru de no's.. Era dect ca in 1848, cind Omer-Pa§a orinduise, din tablra de la Baneasa,

Omer insu§T veni peste putine zile, dar schim- bat mutt, indatoritor §i prietenos. El comunica, pans a nu trece Dunarea, ca intelege foarte bine neputinta de aparare in care s'ailgasit Rominil tatA de Ru§i, dar ca oricine va mar pastra legAturi cu din§ir va fi judecat de acum innainte dupa legea martiala. Cind o deputatie

1 Ibid. 3 Buk. d. Zeit., n-I 90.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIDBEf 163

.de trel boierI merse la Rusciuc sä-1 cheme pentru a mar vedea Bucuresti1, el s'ar fi aratat asa de binevoitor, incit trimesiT ar fi fost miscati pana la lacram1; li se facuse o mare cinste :et trecusera Dunarea in barca Vizirulu!, cu opt vis- Lae in uniforms, fusesera primig de un aghio- tant si intrasera. in orasul turcesc calarr pe cal scumpr. DIVA ce intoarse visita la Giurgiu, Omer mar zabovi citva timp pe malul bulgaresc. Intrarea lulin Capitala munteana se facu in fruntea a 30.000 de ()stall, la 23 August, in cä- dereaflorilor sifilfiirea vesela abatistelor : fu incarcat de adresele de salutare ale cleru- luI si scolilor. Constantin Cantacuzino, a caruT stea se ridica iaras1si care visa Caimacamie, Domnie chiar, il duse in trasura sa luxoasa la frumoasa case a Ghiculestilor de la Colentina l.

Al treilea Turc mare pe care-1 vazura atuncr Bucurestenil fu Dervis-Pasa. Era un functionar de un rang ma! mic si venia pentru a face o cercetare a intregir Domnil a 1(11 Stirbel, cercetare puss la cale de dusmanil la In aparenta insa Dervis venia pentru a fagadui, nu intoarcerea ye- chit star! de lucrurI, cad el socotia ca ttratatele Lint anulatez, ci numal e bunavointa parinteasca a SultanuluTz. El orinduia la 31 August un Guvern

1 Mid., an. 1854, n-I 66.

164 N. IORGA provisoriu, cu Constantin Cantacuzino $i Sputa- rul Herescu I. In Septembre, $tirbei primia la Baden invitatia lul Dervis-Pala de a se intoarce pentru a lua Guvernul 2. Pentru Austrieci, cari nu voiaii amestecul turcesc in tail, ilia o noun afir- marie de cproprietate a Turcilor printr'o numire de Domn sad Caimacam, pentru Austrieci cu can se tot sfAtuiserl in ultimele timpuri ale Cirmuirif lul si lingA cari el isT cAutase adApostul in 1853, $tirbe1 era indispensabil, ca si Ghica, a caruT purtare fusese tocmai aceiat4 de la 1853 incoace. ImpAratul Francisc-Iosif itcunostea personal, de cind venise in 1852 la Sibihi, unde el se afla, pentrua-1 infatisa salutarile Sulta- nului, si atunci incl. $tirbel fusese declarat, in rAspunsul imparatesc, pe care principele Gheor- ghe merse sa-1 ducA la Constantinopol, drept prieten al Austriel 3. Turcil n'aveaii nimic impotriva Domnulu1 Moldovel, dar acestalalt era pus bine la cale pe lingA dinsi1, atit de Ghi- culesti, cit $i de Constantin Cantacuzino §i de alts boier1 batrinr doritor1 de Domnie. InsA fireste cA invinse vointa Cabinetulur din Viena. Din parte-1,tirbel intelegea intoarcerea sa

1 ibid., n-I 67. 2 Vol. I, p. 167 ci. urm, 3 Ibid., p. 137 0 urm.

VIATA SI DOMNIA LUT BARDU D. STIRBEI 165 ca un lucrulogic §inormal :avea dreptul la §epte an! de Cirmuire §1 venia sa T mintuie. Ba Inca el zariain viitorul de prefacer! nea - Orate §i foarte marT o u1mare a puterir sale, pe viata poate, o intemeiere de dinastie. Era vremea cind toate sperantele erail legitime.in credintat de enobilele§igeneroasele intentil ale ImpAratulu! Austrier in favoarea terir sale lb, el multami §i se pregati de plecare, ajungind Innaintea lu! Ghica. Pentru a sosi ma! rapede §i pentru a -u! cruta multe ostenelT §i neplacerr, lua calea pe Dunare. Innaintea lu!, sosisera insa Austrieci!. La 6 Sep- tembre 12.000 de catane intrail In Bucure§tr supt conducerea feld-mare§alulur Coronini. Acesta era Italian,§itot Italien!eraii 4.000 de soldatr din regimentulg Arhiducele Sigismund 2. Acest fapt trebuia sä trezeascA simpati! intr'o vreme cind §coala lu! Laurian intemeiase a§a de adinc in Principate crezul roman. Pana §i ziarul german din Bucure§tr stria astfel :cDe la ImpAratul Traian, ale carur legiunr, cum se §tie, au ocupat terile Dunarir-de-Jos, n'atl ma! calcat trupe italiene in Dacia de odinioarA, care e Moldova §i Tara-Romaneasca de atuncr,. La Baneasa I! a§teptail Turci! §i Rominir, pe cind mir de oamenT umpleail strazile Capitaler mun-

1 p. '167.

166 N. t0rw4 tene. rn Piata Teatrului, Coronini siceilalti general! primira defilarea. Seara, colonia ger- manl dAdu o represintatie solemnA,insala SlAtineanu, oaspetilor ce veniaii in numele Im- pAratulur austriac. Maresalul von Hess IV fAcea Intrarea ceva mai tArziii.

XIII. La 23 Septembre st. v., adecl 5 Octombre, era rindul lui Stirber, care venia cu trAsura din Giurgiu, cam bolnav, obosit$i ingrijorat. Co- misarul turcesc luase, sezice, mAsurile sale pentru ca el sA nu fieprimit prea calduros 1. Cu atitia stApini ce mai eraii acum, stApinut de acelasi neam trebuia apol, ca in 1849, sl se infAtiseze mic si §ters. Gazeta germana dl n impresie justA cind scrie a a fost co adevAratl serbare de familie, ca paring ce se intorc acasa). Atita $i nimic mai mult. Totus! avuse si el intimpinare de militie side catane, salutare la Palat din partea generalilorsi chiar defilarea Innaintea lul a, uner companir de Austrieci in parada. IndatA, Cantacuzino is! dAdea demisia, si se fAcea un Ministeriii blajin, cu dor- Filipescu, cu Nicolae BAleanu, cu I. Cimpineanu si gine-,

1 Vol. I, p. 167 si urm. Celelalte sari le dad cele douti ziare, Vest. rom. §i maI alesBuk. d. Zett.

VIATA SI DOMNIA LUIHAREM D. STIRDEI 467 rele domnesc Plagind .1. Demisia lur Paznanschi, Rusul naturalisat, ca si a lur Herescu, din capul Militier, era primal, si in locu-r se numia Barbu VlAdoianu 3, care nu voise sa urmeze pe Rusi peste hotar, ci-sr adusese innapor biata oaste, pradatA de tunurr si chiar de mantale 3. Se vorbia mult de inlocuirea creaturilor rusestr.cu ctinere talente harnice, 4. Ceva bun nu se mar putea tace insl ; Domnia noun a fost ce trebuia sn fie : o serie de greutAtr si de umilinte. Cu Turd! era, mar usor intru citva. Er pleca- serf dintarn, lAsind mime o garnisoanl in Bucurestr. Ce e dreptul, se cereal'', intimplAtor, card, provisii, fel de fel de ajutoare ; scrisorile musirulur Omer, eiad si data aceasta,mar ales data aceasta, cind, multamitA lur, Sultanul era biruitor asupra celur mar inviersunat si primejdios dusman,departe de cuviintd si prietenie ; necontenit, comandantir din apropiere avead nevoie de cadourr si ceread hatirurr. Dar, in general, purtarea Turcilor era acum multami- toare 5. Din nenorocire insa pentru Stirber, poruncile impArAtestr si mAsurile luate de Past' nu se po- I LI. cc. 2 ibid., n-1 90. 3 Ibid., n-1 66. 4 1id., n-1 100. 5 Vk:. 1, cap. x.

188 N. IORGA. triviau cu principiile §i felul de a vedea al Aus- triecilor. Turcir Toiati sal! razbune, cit de putin, asupra color ce pacatuisera fata de din§ir, sa expulseze pe cer compromi§1, sa goneasca din Lard §i pe supu§ir ru§i§i pe ce! grece§tr. La acestea toate Coronini opunea cel mar hotArit veto. Astfel facu§i in casul colonelulur Solo- mon, care totu§1 ajutase fati§,militare§te, pe Ru§r, pradind sate nesupuse §i facind acolo cele mar mart cruzimr Romin impotriva Romi- nilor , pang. la aruncarea in foc a copiilor. Alta data, era vorba de o porunca gre§ita a colonelulur austriac Manoilowitz, pe care Turcir o talmaciati ca o demonstratie Impotriva for 1. Erati obi§nuitele neintelegerr zilnice Intre o§tr care, farsafie du§mane chiar, se ating. *i toata rAspunderea cadea asupra Domnulur. Ce era mal greti insa, raminea viata impreuna cu Austriecir. De la inceput er se purtara ca stapinr necrutatorr, ca oaspetrtot a§a de bat- jocuritorr ca §i Ru§ir, de can se deosebiati insa printr'o cinste baneasca. nepatata. Nu °data. mi- tocanir din Bucure§t1 au trebuit sa puie mina pe parr pentru a scapa de ace! ce se lacomiati la averea §1 la nevasta altuia. Conflictele intre ofiterir austriec!§i autoritatilecivile muntene

1 V. tabla documeatelor yStirbel, la numele Solomon, Ma- noilowitz si Biografia tut Solomon dictata de dinsul (Craiova, 1862).

VIATA V DOMNIA LIM BABBU D. STIRBEI 169 erail destul de desecasulsecretarulul de la Foconl, palmuit de un maior fiindca s'ar fi uitat insulatorla dinsul§iarfivorbit romane§te, facu oarecare zgomot. Alte intimplarl ca acestea amasera ascunse. in locul unde se petrecusera. Nemultamirile cu cvartirul le pri- cinuiail de cele mar multe or! 1. Inca de la In- ceput, Domnul poruncise militie sale sa salute gardele austriece 2,dar fara indoiala ca nu se acea tot a§a din partea o§tirii de ocupatie. Soldatii no§tri nu vedeau cu ochl bun! pe cel- Nip : la plecarea trupelor lu! Coronini, cata- nele pusera mina pe ni§te cars ale militieT, §i de aid urma o mare gilceava, cu lovitur! §i ranitI. Austriecil ailplecat de la noT cu totul altfel de cum venisera 3. Domnul erafire§te absolut la dispositia co- rmandel-generale austriece ; rostul luI chiar nu era altul decit a face administratia zilnica supt supravegherea e!.Pentruintereselemilitare ale Austriel se grabira lucrarile §oselel Bucu- re§t1 Predeal,pentrueleseIntinserafirele telegrafulu! ; Austria arfifolosit ma! mult .decit once alt vecin din planul cel mare de cale ferata, care arfistrabatut Tara-Roma-

V. vol. II, cap. It. 2Buk. d. Zeit. pe 1854, n-1 104. 9 V. nota 1.

170 N. IORGA neascd $i Moldova, ducind de la Or§ovai Pre- deal la Cern Autr, cu o linie laterals, pe pArnint turcesc, spre Marea NeagrA. Pentru aceastA din urml linieCernavoda-Constanta de astazi fAcu oferte o Companie europeana, alcatuita din Frances!, EnglesT si Germans. Cu privire la cAile ferate muntene, venire propuneri de la Maxi- milian de Haber din Carlsruhe, represintat de bancherul Curtis din Viena,§i de la un grup de capitali§tT austrieci, pentru care vorbia Ca- mera de convert din Brasov. Conditiile lur Haber erati din cele mar grele ;concesie pe 99 de ani, monopol al drumurilor nouA, concesia mi- nelor ce ear gAsi la lucrarea linier, arenda a patruzeci de padurr dintre alemAnAstirilor, §i anume pastrindu-se pAnA is implinirea celor 99 de anT pretul obi§nuit in 1850-5 ; scutirea de vamA a intregulur material,tarif cit cel mar urcat din Europa, garantie a dobinzir de 7 °/a7 cu ipotecarea veniturilorStatulur 1.Grigore Ghica se intelese cu ni§te Francespentru a se face navigabil Siretiul §i Prutul ; o interventie austro-turcA zAdArnici contractul. Tot de aceia nu se putu face nimic relativla liniile ferate moldovene§tr cu Creditul Mobiliar Frances, care primise in principiu, §itrimesese chiar pentru

IV. tabla, la numele lul Haber,i Bak. d. Zeit. pe 1856, n -Ie 2, 3, 9, 12, 49, 51, 71.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 171 studit §i negocierr pe inginerul Bonaut '. Tot de atunct e planul de conventie.munteana cu Aus- tria, care prevedea sa nu se creasca patenta pentru supt*T austriect, sa nu li se ceara dart §i prestatir ford intelegere cu Austria, sA nu se trateze procese mixte de tribunalele locale fail a se in§tiinta Agentia, sA se admita. la ele un delegat austriac cpentru a veghia la aplicarea exacta a legilor infiinta2, sA se recunoasca Agentiel dreptul de a face apel innaintea Dom- nului, de a se executa sentinta de slujba§it el, de a se aresta §i instrui criminalit dintre supu0 austriect. Se putea cere extrAdarea ortcut de cAtre Guvernul austriac, pe cind Muntenilor li se extradaii numat desertorit. Ace§tia din urma puteati fi urmaritt de Austriect §i ..pe pamintul romAnesc, printr'unul sau dot granicert avind papport 2. Totul pentru Austriect §i prin Aus- trieci, dacA se poate. Stirbet se arAtA cit se poate de preveuitor fa ;A de Imperial!. Delegatie -pentru a saluta pe oamenir mart ce se apropiati de hotarele sale, deplinA curtenie fats de Coronini, ajutor loial dat cu once prilej o§tirif, desmintire prin ziarele straine a zvonului de excese austriece care se raspindiati prin alte ziare in Apus. Alte cele, nu mat avea vreme sA facA. I Vol. II, p. 262. 2 Vol. 1, p. 309 §i urm.

472 N. IORG

XIV. Dar razboiul se intorcea tot mai mult impotriva Rusier. Se vedea bine ca la viitorul tratat de pace protectoratul va fi inlocuit prin altceva, cazind in acela§i timp partea politica a Regu- lamentului Organic §i restrictiile conventiel de la Balta-Liman. Toata lumea se pregatia in vederea acestor schimbari hotaritoare. Punctul de vedere al le Stirbei s'a desvoltat pe incetul, §i el se poate deslu§i din o serie de memorir pe care le-a infati§at pe rind deosebi- tilor factors as politicei europene din acest timp. In 1854, fiind poate Inca la Baden, el adreseaza Portil un foarte insemnat memoriu prin care vrea sa.-1arate care ar trebui sfie de acum innainte politica es fats de Principat. De la inceput el se ridica impotriva eGuvernelor fanariote, care stateau in a se du cu arenda terilor noastre la ignobilele sfarimaturi ale Bizan- tului,. Dad. Rusia a catitat sa stabileasca, prin tratate ca acelea din Chiuciuc-Cainargi §i Adri- anopol, jafurile §i neorinduielile de atunci, aceasta n'o facea de alta decit pentru cA a§a-I trebuia el sä fie lucrurile. Prin concesiile smulse Tur- cilor §iaceasta e o constatare pretioasa caceste tratatenauadaus o iota la drepturile cf§tigate §i recunoscute ale Moldo-Valahilor la

VIA,TA §I DONINIA LUI BARBU D. §TIRBEi 473 prerogativele lor cele vechr, insemnate toate In hati§erifurr imparAtegtr: ele n'ail flcut alta decit sa, le noteze, sl le cheza§luiasca§i sa. aducl Poarta innapor la observarea lor, dupg ce ele nu fuseserA tinute in seamA, ingradind drepturile el de suzeranitate in hotare pe care be 1ntre- cuse ,. in schirnb, se cladi asupra sufletelor ro- mAne§tI stinca strivitoare a protectoratulur, care n'a fost nicrodatl o bung §i binefacatoare pro- tectie. De un timp, acest protectorat 1§rpier- duse singura legitimare prin europenisarea Tur- ciel, in care atunci se credea foarte mutt. cRe- forma intreprinsa de Turcia §i imbunatatirea con- ditier cre§tinilor 11 flcusera fall scop, luindu-r caracterul de urgenta §i umanitate ce avea la inceput., Rusia aducind depunerea lur Alexandru Ghica in 1841 §i, dupl. 1848, regimul Domniel de §epte anr, a sfarimat stilpul cel mar puternic al ordinir in Principat :stabilitatea Domniel. E, deer, cnevoie neaparatl de a se intoarce la vechile capitulatir, (pe care Stirber nu, le §tia ca ail fost ticluite abia cu optzecr de and in urml, pentru a se da. o bass revendicatilor turcega in favoarea noastra, la pacea din1774). Sul- tanul trebuie sä exercite numaI cprotectia, fail niclun fel de ingerintl, primind omagiu §i tribut. lar, dacA Turcir n'ar crede a se coboarI sail a instrgineaza ceva din drepturile lor, facind o aliantcu Principatele, aceasta ar fi co noul,

174 N. IORGA garantie pentru integritatea$iindependenta Imperiulut Otoman D. Domnir pe viata ar lua .i indatorirea de a nu lasa sa treacA dusmanul ce ar voi sa atace pe Turci 1. Cum se vede, e programul pe care-1 avea si Ion Ghica, pe atunci Caimacam al Turcilor la Samos. Inca de la2 Decembre 1854, Aus- tria innainta Rusie un proiect de pace,in care, cu privire la Principate, se prevedea ceia ce dorise $tirbei :inlaturarea protectoratului, pastrarea privilegiilor vechl, o noun organisatie daruita de Sultan, masur1 militare pentru apararea hotarelor. Moldova ar fi capatat si malul sting al Prutului, de si nu toata Basarabia s. in Mart 1855 incepura conferinte la Viena, dupA moartea intransigentulul Imparat razboinic Nicolae I-iii, care, cautind triumful de la Constan- tinopol, gasise numar nestearsa rusine de la Sevastopol. Era vorba sA se ducA acolo si represintanti de-al Principatelor, ca sa dea lamu- riri la nevoie. Ghica II numi, pe cind Stirber tot zabovi alegerea lor. La I I Maid, Vizirul cel nod, Ali -Papa, II raspunse ca nu mai e nevoie a se trimete cei trel boleti, de oare ce conte- rintele sint intrerupte pentru moment $i, cind

1 Vol. 1, p. 283 si urm. 7Rosen, 1. c.

VIATA SI DOMNIA LIN BARAD D. siinnEl 175

se vor deschide iara§r, va fl vorba deocamdata de liniile marl, cu care Principatele n'ail nimic a. face 1. Inc A de la 22 Mart, aflind Inceputul nego- cierilor, Domnul muntean afirma until prieten turc, Mehmed-Sadic, cl s'amintuit de acum cu capitulatiile §i cl e urgent sl se gindeascl Puterile la schimbarl mar potrivite cu nevoile timpulul 2. Pe atuncl el scrie un alt memoriu, poate catre Cabinetul austriac,mijlocitorul in acel moment al plcil, repetind cele spuse cu citeva lunl in urm Turcilor §i insistind asupra faptulul ca terile noastre n'aii fost de fapt nicl- °data parte integrantA a Imperiulul, cum sustinea insa §i-acum Poarta 3.Relatiile cu Aus- triecileratiatunclfoartebune :principele Gheorghe saluta in lunie pe ImpAratul Francisc- Iosif venit In Ardeal ; Coronini, intors de acolo, era primit cu cinste mare, §i la un dar de spen- cer oriental, adus ImpAratesei Elisabeta de Loan Maiorescu, suverana raspundea prin trimeterea a patru vase de alabastru pAntru Doamna Elisa 4. Dupa intreruperea conferintelor de la Viena, Oesterreichische Zeitung, foaia austriacA subven-

1 Vol. I, p. 542 §i urm.; vol. II. cap. II. 2 Vol. 1, p. 533 §i urm. 3 Ibid., p. 290 qi urm. 4 ibid., p. 197 §i. urn., 552, p. 159 ai urm.

176 N. IORGA tionata de Stirbei, publica o corespondenta din Galati, 6 Iunie 1855, care lamureste mai departe asupra ideilor gi dorintelor Domnulur muntean, inspiratorul ei.Aid' se intra oarectfm si in amanuntele viitoarer organisari. Astfel : capitulatiile sA fie schimbate in toate partile ce nu se potrivesc cu situatia de State organisate crestine a Principatelor. Domnia sa fie ereditara. Domnul sl nu fie aruncat in datorii la inceput prin calatoria la Constantinopol, care costa Ora la 200.000 de galbenY. Casta conruptA$ie, goistA a boierilor functionarr, creatA de Regifla- mentul Organic, casta de vinatori de Tron si de vinatori de titlurr, de venituri, casta aceasta care a fAcut din pamintul romAnesc to taro fara. moravuri8iWA spirit public), sa se ducA. Orice om destoinic sA poatA avea locul cesi-1 poate cuceri prin merite. DArile sA fie impArtite dupA dreptate. Legea ruralA sa fie schimbata pe incetul, cautind a seimparti teranimea dupA nevoile culturii. Tiganir sA fie liberatlmasura pe care o $iiea Stirber in Februar 1856, oferind proprietarilor cite zece galbeni de fiecare. E foarte interesantlsi de altminterea potrivlt cu ideile ce el a avuttotdeauna in aceasta privinta, idei cu totul gresitelarga parte pe care Domnul o acordA strAinilor in desvoltarea mo- dernA a poporului romin. Se va parAsi, dintr'o parte, jurisdictia consulara, iar din alta, se vor

VIATA §I DOMNIA LUI BARED D. STIRBEf 177 lAsa lao parte masurile strimte §i invechite care opresc pe strainT de a poseda proprietAtf funciare. «AtuncI se vor vedea ,, scrie el, c viind din biel§ug .capitalele straine, industria §i activitatea europeana, §i va fi dat Principatelor sA, intre in sistemul general european §i sä se bucure de binefacerile pe care primirea in sinul acesteI marl familiT li le-ar asigura 11. in August 1855tirber merse la Rusciuc sä salute pe Mamie-Vizir Ali-Pa§a, care calatoria. spre Apus, in vederea resolvaril punctelor ce opriserl in loc conferintele din Viena 2.incl din Iulie el redactl pentru aceasta un nal memoriu, pe lingacel dinMart, primit de Franta 3. El propune ca Principatele sä fie !lives- tite cu caracterul de teritoriu neutru §i invio- labil, ca al BelgieT §i ElvetieT. Domnul sä fie din aceia§I familie, ca in Egipt de altmintrelea, §i In Serbia. AicI insa cinstea sufletuluI sail II sile§te sA adauge urmatorul pasagiu, protivnic intereselor sale §i ale familiel sale :e Pentru a fi totu§i interpretul credincios al opiniei publice, trebuie sd addugim cd dorinfile unanime ale Valaho-Moldovenilor chiamci Unirea celor dou'd Principate supt un singur cap, chiar daca acesta

1 Vol. I, p. 292 gi urm. a ibid., pp. 200-1. 8 Caterly, 1.c., p. 161 gi urm.

478 IN\ IORGA.

ar trebui sd fie luat in una din familiile prin- ciare dinstraincitate, eeiace ar crufa cu admiral o (ard ce a suferit atita de incercdrile alegeritor §i prefacerilor a. Domnul trebuie O. fie ajutat de to adunare, oricare ar fi numele ce i s'ar da), §i aceasta adunare se cuvine sa aiba dreptul de a cerceta§i di§cuta budgetul §i legile. In ea §i altiTdecit boieriT veali sail cer not saliailod.locul ;se cade, deci, a se studia ce clasa nota de locuitori §1 ce interese so.ciale noua, ndscute din desvoltarea vietil publice, ar fi capatat dreptul de a fi primite la discutia afacerilor tern. In aceasta se va urrna principiul a drepturile orfcaril clase trebuie sä corespunda sarcinilor ce apasa asupra eT. Toata multimea de exploatatori trebuie tinuta in frig, ca sa nu mai fie ca acum cind, t pentru fiece loc vacant,sint,necontenit, macar patruzeci de postulanti) dintre cari trerzecr §i noua ajung, fire§te, multamiti, numai pentru cd perspectiva asigurata a uneT schimbarr apro- piateli dd nadejclea sa ajungd supt un nod Domn la positia dupa care umbla 1. Nu e vorba de o prefacere u§urateca, dupa oarecare frumoase ides abstracte, ci de o adaptare, savir§ita prudent, dupa studir adinci §isigure, o t traducere a lucrurilor de §coala in realitati politice,, o timpacare a ideiT cu nevoile vietil in- telectuale §i materisale ale natieT, cu traditiile,

VIATA SI DOMNIA Ltil BARBU U. 5 i MBE! 479 obiceiurile eT, convingerile si firea el',. In toate Insa, trebuie sa se pastreze principiul autoritatir, care nu va apasa, dar se va simti inorYsice : 4A arata deodatA $i cind trebuie puterea pre- tutindenT, e mijlocul de a nu o intrebuinta ni- aid', 1. La inceputul luT Ianuar 1856 incepura la Constantinopol conferintele de ambasadorT, me- nite sa dea basele asupra carora trebuia sa ne- gocieze congresul ce era sa se adune la Paris. Dnpa dorinta luT Prokesch-Osten, ministrul austriac pe linga Poarta, Stirbefiftrimese still asupra organisarii muntene $i citeva desiderate ale lut, nadajduind ca vor fitinute in seamA. Ele cuprind :principiile de legalitate siegali- tate fata de lege a persoanelor $i averilor, su- primarea robiel, crearea unul Senat de 24-30 de oamenT, ales de Domn printre functionariI ce ail macar 42 de anT de serviciu activ, cu chemarea de a discuta budgetul si legile 2, Un memoriu ma)* intins are alt cuprins decit acesta ;el trebuie sa fi fost supus until ministru din Franta, unde plecase, supt cuvint de al! desavIrsi studiile militare intr'un regiment imparatesc, principele Gheorghe.

i Vol. I, p 298i urni. 2 End., pp. 216-7.

180 N. IORGA

Aici avem a face cu un represintant al celor mai frumoase aspiratil romane§ti, §i nu se poate obiecta ca ar fi proiectul until facator de con- stitutir, care proiect ar fi ajuns in minile Dom- nului. Stirber nu prea ',Astra astfel de acte, pe care nici n'avea de unde sa le prinda. Data e puss cu creionul, de mina lui Stirber.Si Inca din memoriul catre Ali-Pa§a 1-am vazut partisan al Unirii. Deci Stirbei i§i arata temerea ca. Rusia va incerca sa restabileasca autoritatea ei asupra Principatelor. c Se intelege ca ea s'a impotrivit tare planurilor de contopire intr'un singur Stat a Principatelor, planuri care ad Post puse une on pe tapet, §i ca separatia Terii-Romane§ti §1 a Moldovei se potrive§te cum nu se poate mat bine cu vederile ei... Unire Principatelor intr'un Stat neatirnat, ca Belgia, ar atinge singura, fara doar §i poate, scopul voit. Intemeierea'acestul Stat, a arili integritate, neutralitate §i invio- labilitate ar fi cheza§luite de Coate Puterile §i ar face parte din dreptul european, ofera evi- dent singurul mijloc ca sa se ajunga la resultatul de a stabili intre Rusia §1 Turcia o bariera, care ar fi un bulevard pentru cea din urma ,.. Turcia ar fi impacata dindui-se co sump, echi- valenta cu capitalul represintat de tributul anual? §i socotita, cu dobinda de 8%, cu care imprumuta acum Guvernul Sultanului, precum §i sti-

VIATA §I DOMNIA LW BARBU D. STIRBEI 181 pulind un sistem defensiv §iinlesnir1 corner- ciale reciproce, care ar stabili legaturI mutuale §i solide intre Statul cel noil §i Imperiul Oto- man,. De la Rusia s'ar deslipi o parte din Ba- sarabia, spre folosul comerciuluT european : cPaza gurilon Dunari1 §i a cursuluI el pe o intindere. de peste 250 leghe, de la Or§ova la Sulina, ar fi astfel incredintata mug Stat, nu numal neutru, dar §i interesat sä mentie Intrarea libera §i des- Chisa pentru Europa Intreaga. Aceste Principate Unite, cu totul omogene prin origine, limba, le- gislatie, moravur!, datine §i religie, di ruite apoI cu toate darurile naturil §i ocupind o situatie din cele ma potrivite, cuprind acum, dupa toate Inenorocirile §i schimbArile for de soarta, o po- poratie de aproape 5.000.000 de locuitorr, care s'ar Indoi de sigur In jumatate de veac, daca o administratie luminata §i neatIrnala ar desvolta tot1 germenif de prosperitate ce cuprind ele,. *i data aceasta, tirbe1 se declara pentru principele strain : can principe strain, ie§it dintr'una din familiile domnitoare din Europa, 1.

in conferintele de la Constantinopol, TurciI §i EnglesiI mai ales se aratara Impotrivitor1 fats de idealele pe care le exprima §i Stirbei. inteo corespcmdenta la cAugsburger Zeitunga, acesta

1 Vol. 1, pp. 321-2.

182 N. IORGA infiera purtarea lacoma Sifa-A tact a Portir, care refusase Unirea §i principiul dinastic. El arata cl mat la urma urmelor Principatele ar primi §i numirea Domnilor, dar ca ele tin nea- pArat salt dea singure a§ezamintele de care ad. nevoie ' in astfelde imprejurArr cu totul nesigure, $tirber,care cedase innaintea unor principir superioare, nu intelegea sA. pAraseascl puterea in folosul cine§tie cut pe care-1 pretuia mar pun decit pe sine insi.W. 0 adresA de multl- mirr fu vofata, in Mart, de Divanul ad-hoc, §i $tirber se ingriji ca ea O. fie cunoscutA pre- tutindenr, prin reps oducerea in ziarele strain- - tail'. Austriecir, fArA a-r impartA§1 paerile asupra viitorulur romanesc, rAmasesera incAIi pArerea for de mat innainte, cA adeca el ar fi. csingura persoana in stare O. cirmuiascA aceasta tail, in situatia et exceptionala, mat ales in impre- jural care, daca ad fost totdeauna incurcate, sint astfel§i mar mult in vremea de acurn, 2. inlAturind ideia uner ClimAcamir sad a unor cinovatif organice, in aceastd stare a negocie- rilor de pace §i neadmitind 2,ca §i $tirber in- 84 pe acest timp, leg-auradintre intctia cir-

1 Vol. II,p.283. 2 Vol. 1,p.222. 3 Cf. ibid.,pp.237-9 ; v. sip.222.

IA fA SI DONINTA LUI BARBU D. §TIRBLI 183 muire a lulsi rolul ce-1 juca el de la 1854 incoace, ea vedea intr'insul omul chemat pentru a administra pAra la cele din urmI margenl ale provisoratulul constitutional. inca din 1854-5, principele Gheorghe fusese in Francia, facuse asigurarr Guvernulul frances, ii deschisese perspective de influents in Cara §1 adusese rechemarea lull Poujade, consulul du§- man si ruda Ghiculestilor 1.Noul represintant al Franciel la Bucurestr lua totdeauna parte la serbarile Curtir §i se credea ca el are sim- patil pentru Domnia Jul Stirber. Cu mult mai nesigurl erail Turcil, pe cind Englesii ir aratail tot vechea lul du§mg.nie. in Februar, Vornicul de politiesipresidental Epitropiel orfanilor, C. A. Sutu, zis §i Sutachi, dispAru din Bucuresti §i trecu DunArea pe la Giurgiu, cu ajutorul lur Colquhoun. El fusese cindva Ministrul de justitiealJulStirber, fiind silit a demisiona in 185o, dupl zvonurile de tentative revolutionarA ; in .1852 el fu gasit pe plaiurile Buzaulur incunjurat de servitors inarmati, prin locurile unde avea mo§ie beizadea Constantin Ghica,§i nu putu raspunde

IVal. I, cap. vu. Pentru planul frances de a da Princi- patele Austrie1, dacA ea ar ajuta pe Napoleon al III-lea la un nod atac impotriva Rusilor, v. destainuirile din Caterly, 1. c.,p. 166 BSI urrn.

481 N. IORGA alta decit cl plecase pentru desgroparea uner comorr. Dui:a 1854 Sutu era printre ace! ce In- cunjurati pe bAtrinul Domn Alexandru Ghica, intors In tail, §i $tirber 11 pomenia totdeauna intre membrir conspiratier ghicule§tr. La facerea anchete! lur Dervi§-Pa§a, el fusese cu deosebire vorbaret. Denuntind lipsurile bane§tr pe care Sutachi le lasa In urma 14 Domnul f§r clAclea seamA ca plecarea acestuia avea §i un alt rost, primejdios pentru dinsul 1. Peste citeva saptAminr Constantin Ghica trimetea Portir o protestare, destul de proste§te scrisA, impotriva adreser de multamir! a Diva- nulur, dupl ce lipsise la §edinta, supt cuvint a-§1 maritA o tatA. Protestarea fu publicata in mar multe ziare europene, §i $tirber o vazu cu indignare §i In cPresse &Orient', ziar care ie§ia in Constantinopol, supt controlul censurer 2. Domnul se plinsese Turcilor incA. din Mart pentru uneltirile celor ecincr, §ase, boierr strin§I in jurul lu! Alexandru-Voda, Fuad raspOnsese destul de rece ea asemenea cpurtarr putin cu- mint!' (judicieuses) se pot explica prin t.starea de lucrur! actualA. Slabs mingliere de sigur ! Raspunsul la o noun plingere impotriva tipl- ririr la Constantinopol a scrisori! lu! Constantin

1 V. tabla Documentelortirbe1. 2 Vol. II, cap. u.

VIATA §1 DOMINIA LUI DARDU D. STIRBEf 185

Ghica era §i mai putin placut :ise facea cunoscut ca cGuvernul imperial nu poateimpie- deca sa nu i se adresezepetitir,ba chiar O. se publice, In sfir§it, dupa ce ancheta din 1854 se Meuse in ehipul %eel mai jignitor pentru Domn, luat la cercetare ca un functionar vinovat de deturnari de fondue, de incercarr de conrupere tala de multi frunta§1 turce§ti §i chiar de tradare,resultatul el se tinea in cartoane §i, cu toate cererile dureroase ale luiStirbei, el nu fu dat la lumina, pentu a 'Asa ca norul de.plumb al IA- nuielii sa apese asupra lui 2.Si situatia ce se dadu la Samos, in 1856, lui Ion Ghica, era foarte dureroasa pentru Domnul muntean. Inca In Maid, Stirbei cauta sä intrebuinteze staruintr austriece fats de All-Pa§a, cerind sa nu se turbureeadministratia regulata §i nor- mall §i sa nu se arunce Cara In necunoscut'. Cind Englesii fac necontenit intrigi §i revolutionarii de la 1848 1§I innalta sperantele, ar fi tin pleat sa se numeasca un Caimacam, care nu poate fio garantie pentru interesele con - servatoare' 3.

I Vol. 1, cap. ultini. a Vol. II, cap. It §i vol. L cap. v. 8 Vol. 1, pp. 237-9.

186 N. 101SUA

La 27 April fuseserd schimbate la Paris ra- tificatiile plea, incheiata la 3o Martie. Austriecil incepusera evacuarea. Indatd dupdiscalirea tratatulul din Paris, Ghica ceruse sa i se ingaduie retragerea innaintealunil Iunie, cind se impliniaucer §epte an! al ConyentieT de la Balta-Liman. I se rdspunse de la Constantinopol cd deocamdatd presenta lul e incd trebuitoare 1. Data aceasta, nu fusese nicl o intelegere intre cel dot DomnI. Dupa intoarcerea for in 1854, urmaserd in cele d'intaill lunt ale anulul urmator soliile lul Lased'. Rosetti in Tara-Romdneased §i ale WI Plagino in Moldova.tirber §i Ghica se intilnird apoT in Iunie la Foc§anT.

Dar prietenia veche nu mar putea fi inceputd. Ghica era incunjurat de tined liberalT §i avea, prin el', legdturT cu presa innaintata din Europa ; aceasta-I aducea laudele cele mar marl, in timp ce, dupd §tirile date de emigrantil muntenr, ea ataca in chipul cel mar violent pe Domnul Terii- Romlne§tr.tirbeT se ardta jignit de la o bucata de vreme. Dar §1 Ghica socoti ca se poate plinge in privinta unor lucrurr scrise in nemte§te de loan Maiorescu, atuncl functionar la. Viena, §i in care el vazu §i indemnul rasbu- nator al MI $tirbel. Acesta nu voisd recu-

1 Vol. I, p. 240. Cf. Bak. d. Zeit. pe 1856, n-1 44.

VIAL:A §I DOMNIA LIN DARBU D. SFIRBE! 187 noasca legaturile sale cu profesorul revolutionar, care erail Inso realitate. Ghica interveni la Guvernul austriac§ialona destituirea lul Ma- iorescu. Aceasta izhinda nu imbunatati asemenea relatir regretabile,§iintre hirtiile lul *tirbel se afla o copie a plingeril,cu totul nedrepte, pe care o indreptarl catre Poarta, impotriva lul Ghica, in Decembre 1855, mal multr boierl ba- trinf neimpacatT§icitiva tined ratacitt 1. Asa fiind lucrurile, fiecare din cer dol Domni lucra dupa propriaJulsocotintg.$tirbel privi ca o cdesertiuner, demisia luT Ghica si nu merse pe urmele lui. La 26 Iunie se redacta la Cons- tantinopol primirea demisiel Domnulul Moldovel, §iacesta pleca pana a nu sosi hirtia care-I invita sa transmita puterea unuT dusman, lul To- derita Bals 3. La 25 Inca, $tirbel era la Pitestl, .de aid el anunta terii ca, dupa cseapte anT cari n'au fost decit o singura crisa lungaa,el paraseste definitiv puterea in minile Ministe- riulul sail, presidat de batrinul Baleanu. Comi- sari! Europe'. trebuiaii sa soseasca in curind 3. La 4 Iulie 1856, BAleanu facea cunoscut ca Voda -Ghica a fost numit Caimacam. Firmanul constata numar ca cel §epte anT de Domnie al lultirber se incheiasera iafirma cu putere

1 Cf. vol. I, cap. I §i vol. II. cap. 11. 3 Manolachi Drlahici, I. c. 3 Bub. d. Zeit. pe 1856, n-I 52.Cf.Vest. rom.. §iBt letintel; apol Caterly, 1.c., pp. 188 -9.

188 N. IORGA calitatea de provincie turceasca a Teril-Roma- ne§t1. Ghica fu bine primit. El incepu un Guvern care al-Ma prin toate masurile sale ura fail de cel de mal innainte. Pang §i in anuntarea zilelor de audientldoul pe saptAminase strecura adausul ca aceasta 'se fAcea innante numa! odat12. Membril familiilor Bibescu §i tirbel trebuira 81 iasa din armatA, a cariT comandl o luase Odobescu. Publicind lista mini§trilor celor nor, Vestitorul romdnesc adaugia cl el represinta o schimbare de sistem fata de regimul de panA atunc!, a caruf legalitate nu poate fi recunoscuta 1.

Zi de zi se desbAteail, prin convorbirT, articole de ziare §i memoril, chestiunile esentiale pentru Rominil de la Dun Are. in strAinatate, underd- mase citeva lunT, dupl obiceiul Domnilor mazilf, §i unde-I gAsise mingiierea turceasca a until Megidie de clasa intdiu 9, *tirbel redact un proiect de Constitutie, care n'a fost adus la cuno§- tinta vre unel Puterr europene, ci trebuia sA fie supus numa! Divanulul ad-hoc, prevAzut de Pu- ter! pentru noua orinduire a terir. Se prevede egalitatea innaintealegit,dreptul

1 Bud;. d. Zeit., nr. 54 Si urm. 2 lbid., nr. 65. in paralel, celelalte dotal ziare.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 189 orrsicuT la orrce functie, aceleasi indatoriri militare, dreptul de petitir, dar mune individual, libertatea religioasa, inlaturarea oricarir urme- de robie. Teranul va fi liber fArl pAmint, si nu-1 vor apAsa flier clad, flier rechisitir. In fruntea Statulur va fi Domnul. El va fi: ajutat permanent de un Consiliu de Stat, compus- din sersprezece membri, a arta chemare- va. fi Con tenciosul administrativ, arbitragiul intre puterea judecAtoreasca si cea executivA si sfa- tuirea Domnulur. Adunarea voteaza legile, con- ventiile de comert, dupe propunerea Domnulur si Consiliulur de Stat, la care trebuie O. vie si toate amendamentele ce s'ar propune. Ea se alege de un corp compus din cetAtenir cari au vrista de 25 de an! siplAtesc Statulur contri- butii in alma de 250 de ler.Sint eligibili cer in vristA de 3o de an!, cari contribuie la, veniturile Statului cu moo de lei pe an. Fiecare- judet dA dor deputatf, afarl de Ilfov, notat cu patru, si de Do lj, cu trer ; vine cite un deputat la 12.5oo de familir. Deputatir trebuie sA, fie in jumatate macar localnicr al judetelor unde aii. Lost alesr. Aceia dintre er cari sint numitr func- tioned, trebuie sl se supuie uner alegerr noul. Sesiunile tin trer lunr; deputatir ce nu stain in CapitalA primesc 6.000 de ler pe sesiune.. Presedintele, vice-presedintir siintreg biurouL sint numitr. Votul e secret. Ministrir asistA la,.

190 1,. IORGA.

§edinte fara sa.voteze. Dari le de seamy sint simple procese-verbale, care dati ideia, dar nu §i discursul. Administratia va fi organisata dd o ccomisie de oameni speciali,, adu§i din strainatate, cu voia Guvernului respectiv. Vor fi judecatorli de pace, tribunale, Curti de apel §i o Curte innalta. Scoli primare se vor infiinta, dar numar in ccomunele mai impopciratel ; fiecare capitala de judet va avea §coli secundare ;fiecare re§edinta de episcop seminariul. Se prevad §coli speciale : de ofiteri, normale, de drept, precum §i c cursuri complecte de matematici, §tiinte aplicate 3., §coala de agriculture, de arte §i meserir. Pensionatele §i §colile particulare vor fi libere ; in Bucure§ti va fiun seminariii central,inBucure§ti§i Craiova se vor intemeia Universitati. Din doisprezece in doisprezece an! Constitutia va putea primi schimbari, dar ele trebuie sä fie votate de dotia Adunari consecutive in acela§i an, §i anume de fiecare cu cite 2 8 din membri ' Cum se vede, nimic nu se spune asupra celor dota puncte hotaritoare : nationalitatea principelur §i caracterul Domniei, de o parte, §i Uni- rea celor doua tell, de alta. Cel mult se poate vedea o indicatie in paragraful care stabile§te ca.

1 Vol. 1, p. 328 §i urm.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 191 acea comisiune de strainr pentru punerea baselor administratier poate fi una singura in amindoua Principatele. E aicl ceva din viitoarea comisiune comuna de la Focsanr. Din Viena se scria necontenit lurtirber pentru a-I indemna sa nu se unease, nicr intr'un chip cu cer ce urmariail aceasta chimer. ce nu se va realisa). Poarta n'ar primi nicrodata, cacr ea

1 Ibid., 1). 243 §i urm.

192 N. IORGA indemna cAlduros sl lucrezepentru alianta romino-turceasca, pe care o doria i.

e Anarhia, dAdu in curind votul pentru Unire, apoi pentru alegerea lui Cuza. Inca din Iulie, cind Domnia cea noun implinise abia jumatate de an, Gheorghe *tirbei, deputat, se plingea ambasadorilor de la Constantinopol ca adunarea, < compusl din elemente pe care se abtine de a le califica ,, a crescut in cel mar neauzit chip, neorinduiala B. El a fost §i arestat in 186o pentru vorbe de amenintare la adresa Domnului 8. AceastA c51- care a imunitAtii parlamentare aduce Were& Ministeriulur muntean Ion Ghica, In 1865, numele flului celui mai mare al lui Voda *tirber se aflAintreale oamenilor politici de toate colorile cari pusesera la cale detronarea cti- ranului, S. Cit despre fostul Domn, el nu se amestecA personal in politica Orli, unde nu putuse domni din noii.

1 Vol. I, p. 619 §i urin.; II, p. 698 §i urm. 2 Vol. I, p. 350 si urm. 8 XenopoI, Cum-Vocia (dupa ziare). 4 ibid.

VIATA st DOMNIA LUI DARBU D. §TIRBEI 193

XV. imprejurarile din Februar 1866 Inlaturara Domnia lur Cuza. Dintr'o scrisoare particulars scrisa indata dupa ce se aflarefusul conteluf de Flandra de a primi Tronul romanesc, se vede a Stirber se gindia la avantagiile uner solutir prin care un Domn de Cara ar fi proclamat de Camere, §i recunoscut indata, cu placere, de Puterr, care avea5 groaza chestier Orientulur: in acest cas,el ar fi vrut sa van pe tronul romanesc mar bucuros pe unul din fiii sarcacr la el nu se mar gindia decit pe un altul, ruda sad strain. Scrisoarea unur gazetar din Nizza pare ca intare§te aceasta presupunere. Dar Domnul ales fu principele Carol. Purtarea lur Stirber fats de noul Domn se anunta prin scrisoarea foarte frumoasa pe care el i-o adresa din Nizza, la 28 Mai5 1866, dupa ce Carol de Hohenzollern luase abia in minile sale puterea.

aMaria Ta, irTara mea li-a incredintat acum soarta el. Lin popor crud incercat vi se oferil kii va iea drept sef.. Fii, Doamne, parintele, regeneratorul lul, incepatorul unel ere noua. Astfel vet raspunde increderil ce a pus-o in Maria Ta, precum si innaltel voastre misiuni, pe care v'o inseamna degetul lul Dumnezed. Oa voie, Maria Ta, unul veteran at causel romanestl,

194 N. IORGA a fi si el unul dintre ceI d'intaid carisli-pfacA omagiuii el theme din adincul inimil binecuvintarile Cerului asupra capulul vostru sfintit. iDacialfi mat tinar, as fi cAutat cu nerabdare cinstea de a da cel d'intaid exemplul devotamentulut fata de .MArii Ta; dar flit mei mA vor inlocui pe linga Maria Ta prin servicil pline de rivnA si de credintit. PotI sa to razimi pe eentimentele for de cinste si de loialitate, care sint inhe- rente Casel noastre 1. Aceste sentimente le intilnim §i in alte scrisort ale lur *tirbeT, din acest an de crisg 1866. El crede cl pentru terile noastre s'a mintuit acum nenorocitul. cregim revolutionar, in care cuprinde §i Domnia abia incheiatA a lul Cuza, pe care 1-a despretuit, pe cind adese onT ar fi trebuit sg admire pe acest Indraznet luptator care nu-§1 cruta raspunderea. °data ce era anon- malg a fost inchisA, trebuia sg se deschidg alta de prudentg loialg, de inteleapta chibzuire pentru scopurT nobile. Tot ce e violent, nelegal, trebuie sg se inlature :chestier manastirilor inchinate sit i se dea altg solutie, una care sal fie defini- tivg §1 de pe urma careia sg nu se mai audg pro- testari. Tot a§a §i chestieT rurale. Rusia, care 41 manifestase a§a de energic punctul de vedere fatg de nor la conferintele Puterilor din 1866.. Incit un prieten al familieT*tirbei, deputatul italian Rasponi, constata cal ea nu §i-ar fi pierdut

1 Vol. II, p. 700.

VIATA SI DOMNIA LUI BAT= D. §TIBBEI 195 speranta de a va inghiti2, Rusia, tAmaduitl de ranile primite in Crimeia, trebuie impacata, ca una ce eenecesarA, indispensabila D.Aceasta din calcul, nu din sentiment. Partidele trebuie sA ramlie bine osebite unele de altele, dar ar fi o gresalA a conservatorilor surmareascA distrugerea rradicalilor1, cari ail fost intrebuintati inimprejurarile cele mart$i pot sl mar fie incA. cAtacatr ideileeitendin- teleraufAcAtoare prin argumenteIiprintr'o logica serioasA, dar respectatr persoanele si convingerile for. Ca sa se ajungA la solutia chestier noastre politice, ind.ependenta nationals, au colaborat toate partidele,5i,intr'o bunA masurA, §i radicalir; ar fi ded nedrepti nepolitic a-I aduce laextrem, Inviersunindu-ne impotriva for. Cu sentimente de dreptater9iajutind9i experienta, se va ajunge a-I cistiga in mare parte sail a fi scAdea numArul aderentilor, pe cind ajutorul for in clipelegrele nu poate h de prisos, find asa de putinr oamenr capabill §i insufletitr de un patriotism adevArat,. De si nu se impIcase cu Guvernuleiactiunea politics a Ghiculestilor 1nnainte de 1859, *tirber lAuda intr'un loc Ministeriul lur loan Ghica.

Constitutia, votatA in acel an, i se pare (mar putin rea de cum se credea' si el recomanda fiilor sai observarea strictA, creligioas1,, a cu-

196 N. IORGA prinsulul er,4 aplicarea er con§tiincioasal, rA- minind sl i se aducl apor cu vremea Indreptarile pe care acest bun judecAtor al teoriilor, vremea, le va impune. Inainte de toate insA, datoria orrcarurom luminat qi patriot, a orrcarur om de bine, e sl spri- jine tronul nesigur al celuT d'intaiii Domn fArN trecut §i nepartenitor. c Trebuie decT ca oamenir can I§1 simt ceva valoare sl se alipeascA de Guvernul principelur Carol, ca de singura scin- durA de scApare, §i sl-1 serveascA cu devota- ment §i cu toata credinta in viitor.Greutatile vor fi la inceput foarte marl, dar se vor Invinge printr'o muncl stAruitoare §i bine urmata, cacr Principele, care poseda un fond de cinste fireasca §i de mare loialitate, nu cere decit sA fie ajutat in chip nobil ... Cariera orrcArur om politic atirnA astAzi numar de zelul con§tiincios §1 staruitor ce va fi desvoltat la inceputul Domnier actuale, in slujba activA a Statulur, §iviitorul orr§icur atirnA de positiace-§1 va fi flcut in aceste grele momente ale inceputulur, 1. * * * Acesta era testamentul politic al luT Barbu $tirber: Peste dor anT de la data acestor seri- sort ultimele sint din Novembre, and el veni

1 V. Apendicele de documente.

VIA1A BSI DOMNIA LUt HAMM D. §TIRBEI 107 pentru citva timp in lard §i fu primit cu toata cinstea de principele Carol , i se Incheia viata in strainAtate. Barbu Dimitrie *tirbet, fost Domn al Terir-RomAne§tr, muria, In credinta seninA a viitorulut RomAnier unite, in luna lut April 1869, la Nizza. OsAmintele luT zac la Buftea, un sat de lingA Bucure§tt.

Iar faptelelut,fericite sailgre.ite, pornite insA totdeauna dintr'un gind prielnicterit §i sAvir§ite totdeauna cu un brat harnic, sint acelea care, cu nepArtinire §1intrebuintarea multor izvoare, povestit aicea,innainte de toate pentru cd un popor trebuie sA cunoascA totdeauna adevarul asupra trecutulut

I. AFACERI, POLITICE.

I. Interne.

La 19 April 1849, din Colentinl, bAtrilia Doarnnit a lul Grigore Ghica, MupimTaiga,cere a i se ingAdui Tirgul Mosi lor, ce se facea pe mosia el, pentru cl acuma s'a res- tabilit linistea t. La 26. Julie 1850, Departamentul din Lluntru raporteaztt Domnulul cu privire la Mihail Marghiloman, care a venit de la Paris, supt cuvint cl va eta numal zece zile, pentru afacerl de familie, gi va pleca iaras1 la Paris, pentru studil. Se vede insa acl numitul a luat parte la evenimentele din 1848, ca propagant >lipredicator cu osebire In orasul Buzau, si se mal and cl tnumitul, impotriva nadejdilor sale, mergind Intel) grAdina public!, ad indraznit a face alusil foarte necuviincioase asupra trecutelor evenimente, care aceasta s'a auzit chiar de d. plat-maiors. HotArirea Domnulul e aceasta :S'a exilat luaus!, s'a intone furl a cere voie si a dobindi-o, in sfirsit indrAzneala de a iu- cepe a doua zi dupa sosire-I non& uneltirI nix ne iarta a mai tolera asemenea oamenl ritil-cugetAtorl. De aceia De- partamentul din Launtru va lua de loc masurl ca in patru zile sA fie negresit expulsat din Principat : 28 Julies.

1Dosartil 378t al Arhivelor Statulut.

200 N. IORGA

Aceasta se ei flea, dar Marghiloman se opri la Brasov. De aici scrie Domnulul, pretextind di e prigonit de duq- manl cu invinuirl neadevarate, cad nu putea face astfel de lucrurl, sea Romin adevarat, ca om cu mica expe- rientas. cAstazi ratacesc in locuri strainede dad luni aproape, pierz un timp ce l-a§ intrebuinta cu fobs in tara mea §i laical rams parintesc, intrebuintindu-1 in curs de mai multi ani in studiul ce am facet; astazi numai bunavointa fratilor volt face a ex[is]ta,(Ara a alerga la o me- aerie de tot injositoare, cad soarta Rominilor saraci in strainatate o cunoa§tell innaltimea Voastra foarte bine care ar putea fin. Cere deci de laa parinteasca Innaltimii Voastre milostivireA a se putea intoarce : petitionarul qtte cit a avat sa sufere -tara §ise roaga dee! pentru binele Domaulta. Acesta nu pane nicio resolutie 1. In Iulie 4850 se infatiseaza o cerere de despagubiri din partea sotiei lul Eliad. Ea arata ca e la Constantinopol, cu copiiI,in cea mai mare lipsa. Averea din Ora ii este incificata. Astfel Turcii sint adual a-I sprijini cererea, cu- prinsil in memorial ce urmeaza : Note approximative de in fortune mobiliere et immo- biliere laissee en Roumanie par le sujet ottoman Heliade. 1. Un vaste atelier de douze presses avec tous leurs accessoires, pour imprimer tous lea ouvrages elementaires, scolastiques et litteraire, du nombre de trente-deux vo- lumes, Mites par milliers d'exemplaires, pour .subvenir aux besoins de toutes lea institutions et &oleo de la Rou- manie. L'auteur de toutes ces oeuvres est Heliade. 2. Un vsste atelier pour composer et imprimer deux journaux redige% par Heliade. 3. Une lithographie avec. tons ces nombreux accessoires, soit en pierres a ecritures et a &mins, soit en machine% a imprimer. ' Dosarul 2.931 at Archivelor StatuluT.

VIATA SI DO3INIA LUl BARBU D. FIRBEt 201

4. Une fonderie considerable, avec toutes les machines et tons les outils necessaires pour couler et monter trois especes decaracteres, appliqués aux langues roumaine, grecque et francsise, sans compter les diverges formes et grandeurs de ces trois especes. 5. Une volumineuse bibliotheque commerciale, composee -en grand nombre de toutes lea oeuvres ci-dessus relatees et de tons lea principaux ouvrages. strangers. Cet etablis- eement keit entretenu de paniere n pouvoir alit-neater toutes les institutions et stoles de la Roumanie, ainsi que des bibliotheques des provinces danubiennes, et tout cela a Ote pills et bride. 6. Une bibliotheque particuliere, composee de livres de choix, et par consequent d'une grande valeur, queles liommes eclaires peuvent facilement apprecier. 7. Onze cents ramea impression grand format, dont l'une ne revenant a Bucarest qu'it 150 piastres environ. 8. Un nombre considerable d'ouvrages elementaires scolastiques at litteraires qui se trouvait, lora de l'invasion, dans nos vingt-deux entrepots de la Roumanie, charges d'alimenter lea institutions et stoles, ainsi que bibliotheques partieulieres, et qui ont eprouve be meme sort que ceux contenus dans nos bibliotheques de Bucarest. 9. Une villa composee de sept corps de batiment, avec sea dependences, oit est caserne depuis deux ans un regiment de cavalerie etrangere, avec un nombreux kat- major. Les dependences de la dite villa,entr'autres un vaste jardin richement corn plant& ont servi de pature aux che- vaux de ce regiment. 10. La plus grande partie de l'ameublement, des usten- -Biles et du, Tinge de ménage A Pugage d'une nombreus famine, accumules pendant trente ans. Je die ci-dessus .note aproximatives, vu que mon mari pourrait beaucoup mieux que moi preciser toutesnos

202 N. JORGA ... pertes, que revalue' au chiffre hien minime de deux mil- lions de piastres, aved lesquels He Rade aurait pu acheter de vastes terres,sitn'efit envisage que sop interet prilM et l'avenir de sa famille. Fri outre de ce,it nous reste dd par ]'Administration 5.000 ducats pour uu reste de compte d'impression valaque de dix ans, pour le Gouvernement.s De rapt, cum se vede din urefata series noun, din 1847, a qCurieruluip.. Eliadse intorsese cu un nod mateial tipografic din calittoria sa in straintitate, facuta atunci. Domnul cern un raport asupra afaceril.El cuprindea conclusia en d-na Eliade nu poate reclama pe drel tale nimic. Deci se adresn AlareluI-Vizir, in numele caruin ce facuse interventia, scrisoarea .urrnatoare :

Monseigneur, eA la suite de la depeche que V. A. m'a fait Flionneur de m'adresser le 13jollier,dernier, je n'ai pas manqué der saisir le Conseil Administratif Extraordinaire de l'examea des reclamations elevees par reponse du sieur Heliad et de' ]'inviter A me soumettre uu raport sur le resultat de sea recherches. Le Conseil rient de ui'informer,apres avoir attentive- meat examine cette affaire, que le Gouvernement n'a aucune connaissance que la, moindre partie de .l'avoir du gear Heliade ait die atteinte par aucune mesure de con- fiscation ; que, si ea maison a ete occupee par un quartier militaire, c'est uniquement l'effet d'une mesure generale- a laquelle ont ete sournises toutes les maisons de la Ca- pitale et des environs, afin de subvenirft ]'indispensable necessite des logementsmilitaires, (we le Gouvernement n'a mis le moindre empechement a ce que le sieur He- liade disposat de safortune a son gre et gull ne pent encourir par consequent aucune responsabilite a ce sujet,

VIAfA §I DOMNIA LUI BARBU D. SfIRBEI 203' la propriete de ses biens n'ayant jamais cease de lui ap- partenir. Je me fais un devoir empresse de soumettre ces faith k la connaissance de V. A. S., en execution des ordres qu'elle a bien voulu tnetransmettre, et je profite de cette occa- sion pour lui offrir Phommage reitere de mem sentiments respectueux et devoues. S. A. S. Monseigneur le Grand-Vizir, etc., etc., etc. t.s II. Externe. Inch de la 15 (27) Februar 1849, Fuad -Pala se plinge ca un Turc din Braila, ce se intorcea de la Silistra, a fost batut rad la carantina din Maras!. La 1 (16) Martie Caimacamul asigura pe Fuadsi pe Duhamel ca s'ad lust masurt ei l'effet de prevenir et re- primer legalement les propos malveillants ou inconsideres qui oat ete repandus dans le public et qui inquietent la population paisibles, hotarindu-se a se tipari qi nota celor dot comisarl in cel mat apropiat nr. din Buletin 2. Tot in Februar se fac reclamalli din partealut Fuad pentru un Grec supus otoman, negtuttort de fesurl, care s'a &tit ucis linga casarma Malmaison 3. Din partea lut, in Martie, Duhamel destainuieste ca un Neamt supus rusesc, Neumeister, gasind pe malul Dim- bovitel un sac de ban! turcestl Uzluel, 1-a adus la Primarie si ca a doua zi a fost aspru mustrat pentru ca si-ar fi rIs de functionart, aducindu-li numat ntcte cjucarll de plumbs 4. La 19 Wile- 1850, Ahmed-Vefic, noul comisar turcesc, deplingecai se deschidplicurilelacarantina din Giurgift 5.

Dosarul 2.988. 2 Dosarul 2.438.. Dosarul 2.463. 4 Dosarul 2.473. 5 Dosarul 2.925.

204 K .IORGL

o N-1 419. Anul 1830, Aprilie 10. 4 Offs ccitre Sfatul Administrativ Extraordinar. (DupS ce Excelenta Sa Maregalul, intrindintars in .eapul impArategte1 armil otomane intr'o epoch foarte cri- b* a restatornicit linigtea gi buna orinduialti giprintr'o discipline pilduitoare a atras dragostea gi respectul Ro- minilor, acum se aflA pe punctul de a pleca. aPoftim dar pe Sfat a se aduna mInP-, la 10 ceasurl, impreuna cu Prea Sflntia Sa cirmuitorul Miiropoliel gi cu .dumnealor boierildivanitIgi a merge in corp la Ex- eelenta Sa spre a-I arAta sentimentele de recunogtinta de care Mut patrunsetoate clasele societAtiI romine pentru -o binefacere atit de -insemnata.) [Concept.] (N-I 2.770 )

Printr'unraport din 17 Octombre 1854 se arAta ca o divisie de husart a vrut al plateascA la BuzAll in bancnote pe care nu vread al le primeasca negustoril.Resolutia -donineascA e aceasta : *SA stAruie a lua intelegere cu Ex. Sa [Maregalul Coronini], ca pentru un obiect foarte important, intru inlesnirea trebuintelor armelor impArategtI 1.

La14 Novembre urmator, Regid-Papa recomandAluI Voda- ..5tirbeI al aibl grijA de supugiI greet din principat, supra- vegbindu-I de aproape 2. Aceiagl Hale de purtare i se re- comandA fatA de Ring printr'o scrisoare a luf Ali -papa, din 7 Decembre. Intervin Insa Colquhoun gi Poujade, consuliI eagles gi frances, pentru a se zabovi masurile aceatea. Tot In Decembre, consulul austriac Mihanovich protests contra expulsAriI RA Colonia, consulul grec din Craiova. Consulii

I Dosarul 3.770. ' Dosarul 3.779.

ytATA SI DOMNIA LUI DARBU D. STIRBEf 205

Angliel §i Frantel observa cd Grecil, find mat mult aren- dasT, expulsarea i-ar lovi gray. Se recunoa§te Ind ci sta vroforit ce se ridicaserl pentru Rust, vor trebui sä fie ur- maritl. La urmA,- se admite ca supu§ii rust sä rAmlie pe garantie. Cu Grecil se Meuse mat de mult o intelegere de Stat

Dosarul 3.951 e yelativ la arestarea de catre Austria el aid a bancherulul brailean Niculcea Zenu, care ofensase §i persoana Imparatulut (1856).

Dosarui 3.784.

II. ADMINISTRATIA. I. Sistemul metric. uBuceirest, le :k) decembre 1854 Mr. le secretaire d'Etat, S. E. M. le Ministre des Affaires Etrangeres de France a ete inforrne dans le temps que Mr. Lilanne, oppele a in direction des travaux publics en Valachie, await reussi6 faire adopter par le gouvernement de S. A. le systeme metrique decimal. Cette reforme, qui fait l'objet d'une deliberation de In commission technique en date du 28 mai (9 juin) 1853, a 4te approuvee par le chef du Departement de l'Interieur, et etait sur le point de s'accomplir au moment oil les Prin- cipautes furent occupees par les armees russes. S. E. Mr. Drouyn de Lhuys, d'apres le voeu que lui exprime Mr. le ministre des Travaux Publics de France, freinvite a rappeler a Pattention du Gouvernement valaque combien it serait a desirer que cette oeuvre pet etre men ee A bonne fin. Je vous serail oblige, Mr. le secretaire d'Etat, de vouloir bien me faire connaitre si le systeme metrique decimal est definitivement adopte. en- Valachie et, dans le cas contraire, quelles sont les intentions du Guvernement de S. A. a ce sujet. Je profite, etc. Eug. Poujade. A. M. Plagino, secretaire d'Etat de Valachie.*

VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D. STIRBE1 207 r

Reso lutia domneasca e aceasta : sVa starui pe linga Sfatul AdmiAistrativ, unde am indreptat pricina, spre a chibzui ci a incheia jurnalul cu precisie despre ceia ce va gAsi cu euviintA si in folos a se urmai. Jurnalul, din 11Ianuar 1855, cuprinde trey puncte :Primirea sistemului metric, hotgirirea sk inceapa lucrarile pregAtitoare Si reserva ml- surilor ce se vor lua pe urma. Lisa Domnul observa impotrivA :*Sint doua lucrurl a se lua in bAgare de seama : 61-id, de se poate lesne puhlicul pricepe despre noul sistem si a se deprinde cu dinsul, incit sti nu aducA con- fusie. 62-lea, asAmilnarea cit prin putinta cu mAsurile inveci- natelor Staturt si prin urmare trebuinta de o preintelegere. Drept pceia, mat intAid de a avea o Were despre aceasta, este trebuinta de a vedea lucrarea Comisiel tehnice adusa intru acea precisie ca cum ar fi a se aplica pe loc, si atunct numal vom putea judeca gradul folosintit si a chibzui despre mijloacele de intelegere si unire cu cele din prejurul nostru Staturts. Cind Bedard, urmatul lul Poujade, cere din nod rAs- puns(8 15Maid 1855), i se spune ca acum chestia e la Co- misiunea tehnica. AceastA Comisiune se declara, la 28 tulle, pentru siste 'nut metric. Data aceaste, Domnul it rAspinge insa hotArit : a Ni se pare de prisos astAzi a ne ocupa cu modificatia tpAsurilor in de obete, ci rAmine ca vremea si experienta sA ne poviltuiasca, incit ceia ce se va hotari sA se fad cu o deplina maturitate si sa corespunza cu adevaratele tre- buil* ale teril, luind insa in bAgare de seamindoiala in care pinA mat claunAzts'a aflat adevarata lungime a stinjenulul Constantin-VodA ci a lul $erban-VodA, precum $i nevointa cu care prin felurime cercarlci comparatil tie mAsurAtorl a mat multor motif intregi d'abia s'a putut determina a for lungime, care, sprea fixa cu un chip

208 N. IORGA nepreschimbat in viitor, a trebuit a se reporta stinjenul lul Constantin-Vodala 2.014 milimetrigi at MIerban- VodA la 1.962 milimetri, privim- ca o trebuinta de obgte si neaparata spre a iegi din indoiala mdsuril a doua felurf de stinjinl, sit se determineze pe viitor un stinjen de 2.000 milimetri, mAsura adecit, care nu va mat putea fi supusA la nicIo ratacire, aflindu-se fixata in natura pe meridiana intululI. La 10 Septembre, se decide a se face 500 de modelurl din stinjenul cel noutirbel-Voditgi a se impArti pe la comune. Acest catinjen metric numittirbel-Vodits de 2 metri se imparte decimal in palme gi linil ;cotul, o jumatate din el,e de 4 metru ;pogonul se socoate 1/2 de hectar, ocaua 1 litru, vadra 10 ocale, iar ocaua de greutate 1 kgr. 1.

II. Grija sanitary la sate. Printr'un raport din 27 Mart 1853, se cere Domnulul infiintarea unor mamogI de sate. RAspuns :a Cu ce chip' gi cu ce lnlesnire ?s.$ila 24 Iunie seface aceastit pro- propunere. Alt rAspuns : cSe va chibzui mat tirzids 2. In 1855 se presintl un proiect pentru infiintarea ecolil de moage 8.

HI. Altele. In 1853, proiect at unul basen de natatie la Bucurecti, dupit planurile unul Rus 4.

Dosarul 9.796. Dosarul 3.578. Dosarul 9.869. 4 Dosarul 3.581.

VIA cA SI DOMNIA LUI DARBU- D. STIRBEf 209

IV. Anchete. La 13 Maid 1850, polcovnicul N. Bibescu se plinge ca un capitan de posts 1-a ofensat cind se intorcea de la Bra- sov, unde fusese trimes de Cirmuire. EL-am amenintata, marturiseste Bibescu, acs, daca ma va zabovi, voiu fi silit a-I maltrata a. Domnul hotaraste ca aaceasta e o faptft fitra pildan si porunceste a se face o cercetare cu de-arnanuntul. Din ea se vede ca Bibescu se abatuse din drum, mergiud la mosia sa, Cioranil 1. In 1850, se fac cercetarl impotriva PrimarieI sad ama- ghistratulul Dde la Curtea-de-Arges 2. In atelasl an, se goneste din Craiova Napoleon Tavernier, al cam' tats venise in tars cu trel fil,caninvatala Si- hiiu, ajungind functionarl. Napoleon intrase in casa colo- nelulul Solomon in lipsl acestuiadin oral, cu gindurl amoroase se pare, precum Meuse si in casa traposatulul Clucer Petrache Poenaru a.Venise innaintea. lulSolo- mon, chemat innapol pentru aceasta, siacesta, vazindu-1 calare si inarmat, trase asupra lul. Tavernier era functi- anar la Politie. Doinnul' pune aceasta resolutie pe report : aSe va departa din acel oral lard a putea a se mat arata acoloa 3. In 1854, supt administratia ruseasca, Alexandru Laptev, mostenitorul la Cindestl (jud. Buzau) al Logofttulul Mihal Filipescu, intra in gilceava cu locuitoril din imprejuriml. La observatiile administratorulul, el se credo in drept a-I trimete, acomme gentilhomme et officier de S. M. l'empe- reur de toutes les Russiesa, o scrisoare cuprinzind cele maT grave ofense, precum si initiativaEa moderer dans vos relations officielles votre ton arogant avec moi, qui ne suis nullement du nomhre de vos schokoy subordonnesa

Dosarul 2.823. Dosarul 2.951. 7 Dosarul 3.185.

210 N. 10111,A gi declaratia ce : avous n'avez pas meme une simple notion de savoir-vivre D . Budberg, presidentul plenipotentiar, pune urmAtoarea resolutie : aLe Departement de l'IntCrieurle fera venir son departement pour lui declarer, séance tenante.qu'il doit se conduire convenablementt In Ianuar 1855,tirbel fund acum iaragl Domn, se pre- Bina none plingerl, tlin cele mai grele, impotriva propri- etarului Cindestilor. El cere de la terani a-I lucra cite 10- 15 zile de fiecare, slid nu le-ad tinut in seamA, ha Inca nicibileturl le-ad dat pe laminile lor, minindu-1 a-g1 ante cu ispravnicel, ce-1 schimba in toate lunilea. Li se iea rodul viilor. Se bat megterii pentru a-I lucre cu cite dot lei pe zi. Oamenil sint opritia-g1stringe bucatele. In sfirgit, a este a juns in primejthe de a atita o rascoala in eat. iar furia pomenitului Laptev a savirgi omoruri cu armea. a Prevenitul, impotriva printipelor morale, ad. inchis sf. biserica, darimat clopotnitai, biserica era de la Constantin Cepitanu.1 Filipescu, cronicarul as luat odoa- rele din leuntru, din care li s'au dat numai 4 odAjdil cu rucavitelelor,o anafornita gi o pareche paftale, iar 5 candele de argint, un Penticostar, un Apustol, un Octoih, o Psaltire, broasca usi1 bisericii, un clopot,sfinta cruce de -de-asupra clopotnitilgi o stofe de damasc necusuta, lecute toate acestea de cltre enoriagi, lipsesc... Ince a po- prit, prin punerea de slrejuitori,pe preoll ca se nu mai inmorminteze pe nimenTin curtea sf. biserici, ci if in- morminta intr'o gropelnita ce au fost silitt lecuitoril BA o face inteadinso. Propunerea Administratiel e aca d. Laptevsitse po- preasce deocamdate a mai lecui la mogia d-sale, de vreme ce d-lui nu este in stare a traiin bung intelegere cu le- cuitorii de acoloD. Domnul e mai blind : «Prima», spune hotArirea lul, ( gi intocmal se va urine intru toate dupe chibzuirea Depar-

VIA1A SI DO3INIA LI. li BARRU D. STIRBEI 211 tamentulul, neingaduind cituvl de mica abatere din cele legiuite vi din cele ce de obvte se urmeaza la invecinate movil ; indatorim pe insuvI cirmuitorul a merge lafats loculul vi a starui spre despagubirile ce se vor cuveni vi ciesavirvita regulare orIcareia pricinl ; pe proprietarul Ind nu-1 putem popri a merge pe a sa movie, nicl a-1 indatora all deschide hiserica la saten1strAinl,dupa alte movils. Laptev nu tinu in seams nicluna din masurile luate cu privire la dinsul. Pe un raport din 12 Maiii, Domnul pune o noun resolutieastfel :sPlingerile necurmate ale satenilor, precum vi recomandstiile noastre dateaza de 6 inn!, vi acum Departamentul ni face raport ca sa ni crate ca 'lido mAsura pans acum n'a luat,flindcAn'a fost bunavointa acelul abAtut din legl. intru adevar nu ne adastam la un asemenea raport,ci cel ce nu se supune la invita- tiile Guvernulul se trimete prin mijloace politienevtl sail se face in lipsa-1 cu toath ceruta scumpatate, vi dupa aceia se executeazA A. Peste un an insa, plingere noun ca Laptev umblA sa iea viile oamenilor. in sfirvit,in Ianuar 1857, supt Caimacamie, vine din Buzau raport cA Laptev a numit pe administratorul ju- detulul shot, scelerata in cancelaria lul chiar. Data aceasta iata ce scrie Alexandru Ghica : cSa porunceascA Cirmuito- rulul a trimetescriserile-dovezI ce are de la d. Laptev, de insulte, ca sa i se fats indestulare,potrivitplingeril se i se va ii fAcuts 1. In 1855, in calatoria sa laCraiova, Domnul constata, intre alte neorinduiell, aceasta : call de lascomanda de foes sint efoarte WHO si betegls, arestantil bolnavi sint aculcatl pe jos, pe scindur1, lipsindu-li paturile cu totul. precum vi once fel de tacimurla 2.

1 Dosarul 3.728. 8 Dosarul 3.9)

212 N. IORGA

V. Lucrari de edilitate.

Lucrarile la Ci§migid sint aratate in dosarul 2641: era vorba sa se ageze in aceastl grAdina gi o statuie a Dianel. In 1850 se luaii masur1 pentru a se face un palat dom- nese laosea. Raportul e molivat astfel: a CAldurile cela covirgitoare ale veril find cu alit mal simtitoaregi mai suparatoare, cu cit clAdirea oragulul este neregulata, uli- tile strimpte gi noroiul sail praful domnegte in toata curgerea acestul timps. Se prevede .o suma de 20.000 de gal- henT 1.

Dosarul 2 883 e relativ la stropirea slrazilor,n-1 2.951 la pavagid, n-I 3.155 la §osele, n-1 3.6901a aganturile Dim - bovitels, n-1 3.743 la cimitire. Din dosarul 3.164 se vede a la Focgan1 se luminaa strilzile,darneindestulAtor,contracciulfind dator a aprinde luminarile la cloud nopt1 odata. In 1851 se isprave§te birtul de hotar de la Virciorova, prevAzut Inca de Voda Bibescu 2. In 1853 se hotaragte adueerea a incAdol inginerl din. strainAtate 3. Dosarul 3.744 cuprinde Acte privitoare la gcoala de conductorl. In 1856 se cere de care Vornicull2eodor Ghica, antreprenorul diligentel in Moldova, un asemeneaprivilegin In Tara-RomAneasca, a pentru portulscrisorilorgi a banilor Statulul gi ale particularilors. Dar Sfatul Administrativ it refusa 4.

1 Do;arul 2.810. 2 Dosarul 3.217. 3 Dosarul 3.585. 4 Dosarul 3.995.

VIATP,§IDOMNIA LW 13,11113U D. SIIIIHE 213

VI. Privilegli pentru industria noua.

La 1849 ined era o fabrics bucuresteand de t stemelurl I. In 1850 se da un privilegiu celel de macaroane a lul Ba- rabino 2. In acest din urma an, Germanul Paul Foil]) face cautar1 miniere la Bdicoid, Tintea si inalte locurl, inlatisind si un proiect de lucrArl 8. Pentru Stat lucre la ocne un inginer de mine ungur ka- racsony, Carol aCarac1onia 4. In 1854 Ungurul Vasari (Vas ir)) cere privilegiu pentru un stabiliment de poleit cu our si argint pe wile electro- himica 5. in 1855, ce cere un privilegiu pentru ofabric'{de cl- ramida, cu masinl, a Serdarulul I. I. Filipescu 6.

VII. Manastiri.

In 1849 se lucra la. Mislea 7. in 1850, la Stelea din T r- goviste 8. Tot atuncl Xavier Villacrose aine a ales pentru !cern la Sft. Gheorghe Nod din Capitald. in 1847 arsese o mare parte din coperi'?, acu boltile$iturlele de lemn, surp n- -du-se si anvonul dinnaintea antretulul, impreund.cu stiliil de piatrA pe earl era rlizimat acelaa. Departamentul crede, lard sovaire, es e iInal bine sd se eladeasca chiar din te-

1Dosarul 2.373. s Dosarul 2.871. 3 Dosarul 2.963. 0Dosarul 3.754. 5 Dosarul 3.800. ° Dosarul 3.413. 7 Dosa ul 3 519 4Do-aII -.86

214 N. IORGA ...... , .... melie din nods. Preotul singur se rugs a se [Astra mdcar o parte din zidurl I. Dar in 1852 Villacrose are proces cu Sfintul Mormint. El cere un adaos de platA pentru es marise biserica, pas- trase in parte ales ceintres de la net'« §i legase cu fier zidurile vechi de cele noud. Domnul pusese la inceput aceastd resolutie :«Priimit, pecitsoliditateaconstructiel vafr cu desdvir§ire asigurata impotriva grelelor cutremure ce adesea se intimpla, §i pe cit armonia proportiilor arhitec- turale va 11 pdzita dupa toate reguleles .De cloud on consulul frances, Poujade, intervine pentru Villacrose 2. In 1850 incl, egumenul de la Viero§ arata ca biserica sa «estein toate partilecrdpata, turla PandocratoruluL cazutd jrundtate §i destule cardmizI prin mal multe locurl gata slt cazdt,precum a cazut o parte din clopotnitd qi cad §i oddile ce ad mai rAmas. Ilottirirea e sa se darime tot ce e §ubred, in vederea unel reparatil viitoare a. In 1850, reparatil la MAndstirea Baia4§i la Tismana5. In 1851, la Curtea-Veche din Bucure§L16. La Sf. Spiridon-Nod, din aceia§1Capitals,biserica ce ajunsese tintru desavir§ita darlIptinaret, lucre arhitectul strain Tahai7. Tot atunci, in 1851, se fac ultimele repa- rati1 .pe mal era sa primeascd schitul Tingor8. In privinta bisericil Antim, sarhitectul mandatiresc, face acest raport in 1851 : tzidaria bisericil se afia Inca in buns stare, afara numat de zidul de capetenie din fatd, la care s'a addogat mal la urma un antred §i care, acesta, find de o marime neproportiopata cuacelzid,poate cd cu

Dosarul 2.885. 2 Dosarul 3.511. Dosarul 2.910. 4 D sarul 3.101. 5Dosarul 3.159. bDosarul 3 215. 7Dosarul 3.216. Dosarul 3.210.

NIATA SI DONINIA LUi liARBU D. ST1RIiEf 215 prilelul unul cutremur a urmat a sl desparti de celelalte Lidurl ale bisericil, in care s'ad si legat spre acest sfirsit legaturl marl de fiero. El crede ca trebuie sl se clArime antreul, sl se puie alta tencuiala si pardoseall. aTurnurile bisericil se an asemenea intro proasta si.ruinoasl stare, incit trebuie a se daritna de tot sia se face iarls1 din nod ; insa numal soclul for se va face de zid, iar turnurile de lemna. E nevoie de invelitoare. SA se faca apol aaltar si strane nouA, precum si alte ferestre mal marl labise- rica si a se zugravi acestea din nod pe dinnifuntrus. in raportul cAtre Domn se vede cd Sfatul Orasenesc cerea a darimarea zidulul de imprejmuire de la biserica Antirn,Iiindcl amerintl prime,jdie, precum si acelace tine de dinsul si care merge pAna in clopotnita...s La 7 April 1853, episcopal Climent de Arges arata cif la Episcopie a pietrele turlelor, din cutremurele duple vreml, sint mal toate miscates, temelia e stricatl, ca si amvonul, scara. NTot invalisul bisericil este stricat, turlele asemenea si care, [la Antim], fund de lemn, urmeazA a sl da jos si sl se facts dirt- nod... ZugrAveala, aflindu-se prea veche, s'a sters, incit mal nu se cunosc figurile si este de neaparata trebuintit a se zugrAvi din nod... Starea for de astazI infatiseaza ochilor o trista priveliste...a 5i,la 6 Septembre 18t6, episcopal scrie despre biserica episcopala a lul Neagoe-Vodl: a Zugraveala din Mantra' bise- rkit,find veche, s'a sters p'alocureas. Pardoseala e stricatil, a aflindu-se sfarimata mal toga marmura. La turlele bisericil, sus, mal multe florl de pietre sint chute dupa vre- murls. El ar voi reparatie. Hottirirea Caimacamulul Alexandra Ghica e neasteptatk si pune in cea mal frumoasA luminl gustul artistic si simtul istoric al acestul principe. Ea sunk astfel : aprimite, din toate cerutele reparatii, numal acelea ce nu s'ar atinge de pArtile artisticilor sculpturl si podoabe, si de turnurl,

216 N. IORGA ... carele toctte trebuiesc pipdite cu respect fi de orti;t1 sn- periorte. Se fac insa reparatil la bolnita 1. In 1852, se fac propunerl pentru restaurarea bisericilor Curtea Dornneasca §iMitropolia din Tirgovi§te (7 Oc- tombre). La biserica, zidul era stricat de la boltl in sus, turnurile cele trel crapate in toata desfasurarea lor, amvonul stricat sus, invelitoarea in Stare rea. Se cere, intre allele. inchiderea ferestrelor de la turnuri. La Mitropolie se semnaleaza urmatoarele : aToate zidurile bisericil, precum §i invalitoarea,sint in buns sure. Biserica a fost mal Inulta vreme desvalita, din care pricing s'a stricat zugraveala §i s'adpricinuit oarecare cra- paturl, insa nu pricinuiesc niclo vatamare In soliditatea zidurilors. Se cerea se zugravi din nod, a se restaura altarul, a se tencui §i spoi cu alb pe din afara, a se lace legaturl de fier la amvon, asa destupe toate ferestelea, eä se dreaga pardoseala,asa darime zidurile a' seminarelor color vechl din prejurul bisericil, cu chipul ca sit ramiie numal un zid de imprejmuirep. Sitse faca o clopotnita mica lapoarta deintrare; toatepentruo sums de 3-4.000 de galbent. La 11 August 1856 insaMitropolitul trebuia sa ceara din nod a se repara inveli§ul Mitropoliel din Tirgoviste, care e in a§a hal, eincit poate a inceta qi savir§irea slin- telor biserice§t1 slujbes ;elinsu§1 se invoise pentru un coperi§ de tinichea alba cu adol me§terl evreltinichigils, can cer 100 de galbeni. Caimacamul Ghica aproba 2. VIII.SC011. La 15 Februar 1854, raport catrepresidentul plenipo- te0ar rus, de Budberg, pentru reclamatia lui Moise Ni- 3 Dosarul 3.237. 2 Dosarul 3.524.

VIATE. SI DOMNIA LVI BARBU D.1'111Iit.:1 217 col-tam, asupus otomann, cunoscutul Moise Nicoara lia- nateanul, a carut corespondentd se pastreaza la Academia Romind. El cere o despagubire pentru ca a lost scos in 4833 din locul de inspector al §colilor nationale,fail a i se arah motivul. In 1841 Alexandru Ghica 11 acordase, dupa plingerea lul, o pensie de 400 de let pe luna. !titre lamuririle cuprinse inpetitialul din Bucuresti, 23 Mart,seafla. si urmatoarele :aChemat din Constantiuopole (la 1832), am fost indemnat staruitor sa primesc locul de revisor ea alte fagaduiell...D. eforfirbel, in unire cu intimul sau d. Poenaru, ma destituise dictatorial fail sa ardte vre-o- data motivelen.. in Octombre 1856, se hotaraste ell,ape cita vreme nu are in vedere slujbe slivirsite de reclamantul §i care, dupa legiuire, i-ar da dreptul a pretinde .pensie, nu poste face niclo urmare din parte-I spre a sa indestularen 1. La 25 Julie 4855 se presinta Domnulul noul proiect scolar, luat dupit legea francesa. .5tirbef pune pe el aceasta lungs resolutie : «Proieetul ce ni se alatura este o lucrare bine resonata §i din celeniat insemnatoare care nis'ad supus liana acunt. Nu putem indestul a o recomanda la luarea aminte a Eloriel .5colilor, care sa va adupa indata§inecurmat se va ocupat cliemind in sinul et trel sad patru din profesort, sprea chibzui imbunatatirile cele mal invederate ce s'ar putea introduce, ca sistema invataturilor sa fie un sir de cunostinte sprijinite una dealta. Va alcdlui programa definitive §i liana la 1 Septembre cel mal tirzili ni va fi negretitit supusli, ca,luind a noastra [incuviintareJ, sa inceapa anul cu noua programs. aBagarile noastre de seams ar fi despre §colile incepd- toare, cd proiectul mic§oreaza numarul anilor, resumindu -1 la trel in loc de patru, in vreme ce inmulte§te numarul studiilor ; apol limba latina socotitn ca null are acolo Dosarul 3.685.

218 N. IORGA locul. Despre clasele gimnasiale, vedem in fiecare clad a notuenclaturA lungl de felurite invittAtur1. Despre aceasta facem trel bagarl de seaml : d. CA trebuie al itnbra[tilsAm numal cit putem cuprinde si sA ne ferim de [a] ameti mintea Inca cruda a copiilor. a2. CA pentru fiecare clasA, pinA la a V-lea, trebuie neaparat un singur profesor, care O. predea toate cunost[int]ele ce se cer in acea clad, dui:4 cum urrneaza in toate Cole- giile natiilor luminate, si osebit trebuiesccartl didactice complecte si tiplrite pentru fiecare clas. N3. Rominul e ailit a invata cel putincite dota limb! strAine vorbitoare, cind Francesul, Germanul nu are aceastA povar3. De aceiasitconfortAm invatatura limbil latine, cacl nestiind a ne mar,geni, am compromite in ortce cm, folosul positivs 1. La 31 Main 1858, G. Costaforuface un raport despre- cliiitoria sa in I'uropa peutru cercetarea scolilor. Raportul foarte intins, scris cu litere latine, ar merita sA fie tipArif2.

I. ?coli prinzare in Capitalci §i provincie. Se cere un *tor din partea Pitarului Costachi Stancio- viol, care l'usese profesor timp de septesprezece an!, la Tirgu- Jiiulul si la Slatina si Meuse si elucrati literare, cad are acum manuscris de o colectie din zoologie, botanicA si micrologies 8. Profesorul Andreid Pretorian din Pitesti fu amestecat in afacerile din 1848toauferiprigonirl pentru aceasta 4. in 1850, scoala primarA din Tirgu-Jiiulbl se reparA din venitul tine taxe pe circiume6.

Dosarul 3.779. ' Ibid. 3Dosarul2301. IDosarul 2.790. 8Dosarul3.0%2.

VIAfA §I DOMNIA LUI BAR13U D. STIRBE1 219

La Bucurestlfusese Oa la 1847 cite o scoala in fiecare coloare. Atuncl cea pentru Coloarea Rosie se iea dela Colegiul Sf. Sava 1.

t.?. qcoala de fete superioard. Regulamentul Organic prevedea introducerea noel scat superioare de fete. Legea de instructie din 1847 o pome- neste si ea. Se hotarasc pentru aceasta 40.000 de lel de la Eforia Sf.Spiridon-Nod si 50.000 de laCasa colilor. in raportul din 9 Mart1851 so propune agezarea scoli1 chiar in inctiperile Sf. Spiridon, acordindu-se cite 10 galbenl pentru fiecare din cele dougzect de stipendiste. Domnul hotaraste a se deschide institutul la 1-iil Octombre- si a se incepe indata pregatirile. La 26 Maid 1852 acum, se propune ca, pana ce luerArile la Sf. Spiridon -Noll vor fi gata, sä se iea cu cbirie o cash a lui Manuc, pe Podul Tirgulul-de-afara, pe trel ant, ow 400 de galben1 pe an. La 23 Iunie se recomanda stipendistele : fete de ofiterl, - colonelul Bauer, colonelul Voinescu, colonelul Horbatchir maioril Scordili, Salmen, Romanenco, Vladoianu, Boteanu, Stoica si fete de functionarl. Fata lul Stoica are numal cincl anl ;altele Ora la 44. 0 cerere pentruprimirea fiice1 sale o presinta -si Vorniceasa Anica $tirbe1. Se adauge efiica dumnealul Marelul Clucer Radu Roseta, care nu se- presinta. In Ianuar 1853,polcovniceasa Iacobson era directoara si avea la dispositia sa mal multe einstitutrite aduse din strainatates. Tinea 20 de eleve ebursiere si 9 externe si era destul de strimtorata. Trebuie sa i se dea (Octombre 1853) Inca 20 de galbent pe tuna. DeIiCitul scoliI se lixase la 573 de galben1 pe an.

I Dosarul 3.77 .

220 N. IORGA

Dar inca in 1857 o intilnim ca directoara. imprejuritrile .erad tot grele. Biserica Sf. Spiridon-Noll nu voia sttpht- teascA rata anualll, supt cuvint ca se cheltuiestp' cu rezi- direa. Astfel dataria bisericil ajunsese la 231.500 de tel 1. 0 programA tipArita a §coli1 se afla adausA la dosarul din 1851 privitor la reorganisarea §colil craiovene Lazaro- Otetelesanu, dupA modelul pensionulul de fete din Buell- re§t1, acordindu-se subventie pentru bursiere §i supuin- du-se Eforiel. Anexa citatll se chiarnA «Programa invlltll- turilor dinPensionatul Domnesc ce se dirrgede d-na profesoarg Iacobsonn 2. to 1853 era vorba sa se cladeascl un ediftpiu anume pentru pensionul de fete. Saul lucrllrilor publice, Leon Lalanne, propunea terenul spitalululrailitar, «mal sus de Ci§migido. Din potriva,la 2 Mart, Epitropiabisericil Sf. Spiridon-Nod §i acolilor sint pentru locul de Hue acea bisericA si se razimA pe spusa doctorulul Arsache ca,adupitcuno§tintele medicinel, apropierea unel ape curgatoare insanAtorste un loc, curAtind aieruln. Dar Dom- ani, cAlcindhotArireasa din 1852,se hotara§te pentru locul de la Ciqinigid 3.

3.§1coala cornerciala. aProiectul §calil ccrmerciale din principatul RomAniel, -elaborat in anul 1855 de Grigorie Bengescu 11-n,e recomandat de Domn Eforiel. SI se caute, aerie el,profesorl bunt. aSintem in n.erabdare a pregAti in Colegiile noastre elevl cu toate pregatitoarele specialp §tiinte, ca prin concurs sA trimetem pe cel cu vocatie trel dintein§11, in anul viitor, spre a invitta §i a practica tinerea contabilitati1 dup5 orinduiala ce se paze§te la Finante, la Control §i la Batica».

1Dosarul 3.165. gDosarul 3.246. 9 Dosarul 3.412.

VEATA §I DOMNIA LTA BARIW D. STIRBEI 221

Ar fi potrivit ca scoala sa dcaSieepistatl-ingrijitorI al mosiiloro 1.

4. coala veterinard. 0 scoalti veterinard fusese silita a se inchide din lipsd de elevl. Mitropolitul iea in seminariT pe elevl gi pe pro- fesor1. La 15 Septembre '1856 el cere «a semal adaugi incti un an scolastic peste eel prevazut1 de legiuire pentru elevil seminarist) ca sa se poata pregatisicu cunostinte veterinare« ; pentru practicaO. se intiinteze in Bucurestf .run spital de dobitoacee. Domnul admite 2.

5. Colegii.

La 5 Septembre1851,Eforiaarata Domnulul ca este de nevoie a se cladi «in apropiere cu Colegiul Sf. Sava o incapere spatioasasi temeinica, care O. cuprinda pana la trel sute scolarl intern) Cu plata de lel 500 pe an, afara de eart1 siimbracaminte». Se alega un Joe al spitalulul Coltea, la Nord de Colegiu, se iea cu enahatic de la spital si se darima ce clddirl eraa pe dinsul (1853)% Lemnul de la darimaturT se intrebuinteazala yScoala de Bele-Arte 3. fn Octombre 4854, dupa cererea orasenilor, se admite a se introduce la scoala din P1oiest1 cursurl de greaca mo- deraa, francesa.,vidoppia scvittura. Craiovenil petitioneaza la 30 Ianuar 1855 pentruorga- nisarea Colegiulul lor, ce fusese inchis trel ant. Va ti un gimnasiu cu patru clase, pe linga doul clase primare. in clasa a IV-a gimnasiala se va propune limba francesasi cea germanti 4.

1Dosarul 3.779. 2 Dosarul 4.043. 3 Dosarul 3.233. 4 Dosarul 3.779.

222 N. IORGA

In 1854 WA care era numele celor mar cunoscuti dintre profesorii secundarl : Ignatie Piso, cl. III, Braila. G. M. Fontanin, latina cl. III, IV, Craiova (asi inspector al gimnasiuluiD, de Ia Decembre 4851). aI. Massim, de limba latina in paralel cu cea romind si geografia in class a III-a si in a IV-a de limba latina ; anul 1851, Januar. aloan Zalomit, de logicasi morala, it cl. IV, V si 1 I : 1851, Ianuar. sAfntonin] Roc (Rogues), de limba francesa in cl. IV 5i V ; 1853, Decembre. alulius Baras (dr. Barasch), de istoria Haturala in cl. VIII : 1851, Septembre. aUlise de Marsiliac, de literature limbeT francese in cl. VI ; 1853, Februar. a Alexie Marin, de fisica si himie ; 4851, Ianuar. a Alecu Orescu, de geometric descriptiva (la clasele corn- plementare) ; 1851, Ianuar.o Tillaye, de adesemn topogratic in clasa de inginerie : 1853, Novem,bren 1. In 49 Septembre 1851, I. Massim e numit subdirector Ii Colegiul din Bucuresti, dar nu pritneste 2. In Octombre 1857 Colegiul capata si un profesor de retorica. E numit singurul care se presinta, Medelnicerul Florian Aaron, fost inspector 5i profesor la Craiova, subdirector 5i profesor de istoria generala la BucureTti, revisor-general al scolilor comunale ;el va primi 600 de lei pe lung. In aceiasi tuna e numit 5i Petru Cernatescu, care trecuse un concurs la 1853 3. Se decide,la 6 Februar 1858, concurs pentru catedra de economic politica 5i istoria dreptulut, intlintata Ia 1850,

2 Dosarul 3.779. 2 Mid. ' /194.

VIATA SI DOMNIA LUI BARLIU D. §fIRDEI 223

,cu o mie de let pe lund, §i pe care o ceruse acum Mar- tiani (Martianu),care urmase la Viena legile §istiintile de Stat I. In 1858se desbate iar41 desprecladireaunlit gim- .nasiu 2. In 1858 Inca, se cumpara, cu 19.575 de lel, o marina pentru tipografia Colegiulul 3. La 8 Martie 1856, se cere intemeierea unut internat la Ploiestl,cu subvenlie de 9.000 de let pe an. Iar in No- vembre e vorba de alt internat la Giurgiu 4. 6. Pensionte. Inca de la 19 August 1849, L. Jannellony, supus sard (Giannelloni), innainteaza Guvernulut o petitie, aratind ca sine pensionat de cinsprezece ant de zile, privindu-I ca o sucursala a ColegiululSf. Sava)) (Monty). Dorinta mut e acuni sa capete un ajutor bAnesc, o decoratie turceasca sat. nisan§ial asigure celor dotfit atsat o ocariera social)))).El aduce ca argument ca unul din colegii sal ))are 300 de galbent pe lung)). Se mat plinge ca multi parintl nu-§1platesc datoriile, dind §ilistalor, care ins)) lipse§te acuma din dosar 5. In 1849, Craiovenit se ridica impotriva directoarel pen- sionatulul de fete din ormul lor, Mina Dahlen, pe motive politice :o.ca numita Madama Dalen nu mat este vrednica a 11 directrita de institut, cad in evenimentele anului 1848 s'a abatut cu totul din datoriile impuse unel bune direc- trite)).El cbiama la directia acestelcolt de externe §i interne pentru invataturl incepatoare §i lucru de mina pe

1Ibid. 2 Ib'cl. 3 Dosarul 3 Ob. 4 Ibid. 5 Dosarul 2.'127.

224 N. IORGA . . .

Marieta Massenza, din Bucure$1.coala se cite= Lazaro- Otetele§anu, dupa dot donator! 1. In 851 era vorba sit fie reorganisata dupitpensionul Statulut din Bucure§t1 gip aceasta facindu-se in 1853, d-na Massenza fu inlocuita en d-ra de Villeneuve 2. Ci in 1850 Jannellony innoieqte plingerile sale (25 Julie). in 1837-8 el avea acum pensionatulsed,dar, dupit cererea Eforiel,isltrimetea §colarit la Colegiul Sf. Sava. A ajuns sApiarda 1000 de galbeni, pe cind alte institute se tinead de interesele lor. In 4811 a cerut o subventie, care is'a refusat, Casa Ycolilor avind deficit. In anul urmator i se dit numal o agratification bien minime». Altit cerere, din 1815, rAmine zAdarnicA. Acum s'ad dat altut director de Institut 300 de galben! :tut i se cuvin ded vre-o mie 3. Tot in acest an, vechiul profesor §i scriitor frances C. Valliant se adreseaza catre Domn, expunindu-I nevoia unul instant de fete. sOn semble avoir meconnun, spune el, (cette verite clue, dans lee trois situations de la vie, connne Lille, comme epouse, comme mere,la femme exerce tine immense influence sur l'homme et par lui sur l'ordre social». DupA aceastadeclaratie solemnA, el insists asupra datoriel ce o are in aceastit privintl sun peuple chretien et civilises. Se adaug qi cugetArt ale Doamnel Vaillant : aPrincipes stir l'eflucation par Mme C. V. Influenco de la tenimes 4. In 1851 se da voie lut Raimond sti deschida la Craiova un pensionat de baiett cu programul Int Buchholzerdin. Bucurestl, acordindu-i-se qi o subventie de 400 de gal - bent pe an 5.

Dosarul 2.788. 2Dosarul 3.2'i6. 3 Dosarul 2.994&. Dosarul 3.063. 5 Dosarul 3.369.

N IATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBET 225

In 1854 se acorda 200 de galben1 contesel de Grand-Pre si 50 nurnal Elenel Becereasca, scare tine un pensionat de fete aid in Capitalg, inch de la anul 4845s 1. In April 1856. era vorba sit se numeasca un inspector al pensionatelor 2. La 23 Novembre 4854, Craiovenil cer BA nu se desfi- inteze definitiv, pentru lipsa de veniturl, pensionatul Rai- mond. El avea 45 elevl internl, intre cari patru bursierl, si un venit de 8.800 de lel pe an. Cam pe atuncl, vAduva directorulul de pensionat Miti- lineu, Aploherita, cere un ajutor 3. In 4856, Buchholzer, care-§I avea pensionatul inch din 1842, care stase in Bucureflti liana la 4884, trecuse in 4850 la Pite§t1, se intorsese la Bucure§t1 in 4851, cere a ft scutit de grija §colil sale. Riureanu se oferk a o priori. (Ianuar 1857), ceia ce se §i aprobh. La 3 August 1855, se propune reinfiintarea unul pension pe lingColegiu. Resolutia Domnulul e aceasta : aPrimim a se deschide pensionat in proximitate cu Colegiul pe base mal desvoltate, ce se arata aid, tid cu pret de lel una mie pe an, in care sA se cuprinza toate, afara de imbracAminte ; pensionatul ce va rhspunde pe deplin la aceste conditil, se va subventiona cu jumatate stipendiurl ph& in numar de §eizecls. Raportul prevede ca pensionatul sit fie al lul Monty ci sit primeasch o subventie de 37.325 de lel pe an, avind aguvernatorls §i arepetitorls. La 2 Novembre se propune a se da directia Colegiulul lul I. Pop. Internil de odinioara al lul Monty fusesera im- pArtitl la pensionul lul Riureanu (27 Novembre 4854) t.

I Dosarul 3.779. 1 Ibid. 3 Dosarul 3.788. I Dosarul 3.788.

226 N. IORGa

IX. Cleruli seminariile. In 1849 viitorul Mitropolit Nifon era numal arhiereul Nifon Sevastias, «cirmuitorul Sfintel episcopil Rininicub, 1, Mitropolitul Neofit avuse o oarecare avers, §i, find dator fats de Stat, ea fu urrnarita. Pentru acest stop se facura, dar fara folds, cercetArT la directorul Mitropoliel supt dinsul, Paharnicul lordachi Zosima 2. In 1850, vicariul episcopieT de Buzau propune a se ridica un monument lui Chesarie episcopul (-I 30 Novembre st. v. 1846): gin cinstea unul asemenea barbat cu fapte vrednice de lauds, un monument potrivit caracterulul ce a purtat arel arhiered in a sa viatan. Domnul botari4te : amal intaid se va face plan ei ni se va supunec. Planul prevede un podia, cu doua rindur1 de trepte imprejur §i patru stilpl, toate din piatra de Pietroasa. Va fi apol o etabla de tier turnat, impodobitA cu ornamente brzantine ei in- scriptils §i un grilaj de Fier, care va lam se se vada curna in ce se pastreaza inima raposatuluT episcop«, pe cind sus va sta co figura cu atribute,in marime naturall, facuta asemenea de tier turnat §i poleita cu bronz, care aceasta va fi de o innaltime de vre-o 5 :id1/2 §uhs :toate podoa- bele se vor turns la Viena. Domnul aproba acest plan §i cheltuiala de 41.830 de lel B. Putem adaugi ca astaz1 se vede nurnal,la stinga bisericil, un saracacios monument de piatra,inzestrat cu o gratie prin care veal cu indignare un sicrie§ de copil §i doua titve. dintrecare una einvalitaintr'un tol. Ti se spune ca sint capetele episcopilor Chesarie §iFilotein. Un raport din 4-id Maid 1850 arata ca arhimandritul Dio- nisie (cred ca e Dionisie Romano, a. 1806, care, dupa ce a fost episcop de II4T, a luat la 1865 locul luT Filoteiuyi

Dosarul 2.517. 2 Dosarul 2.705. an. 1851i. 3 Dosarul 2.815.

VIATA§IDO3INIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 227 a pa storit plina la 18731), tiparitorul Chiriacodromiulut, ea inceput a tiparisio mica biblioteci religioasa ¢i morala, adunare de rugaciunle,sicere un ajutor. Reso lutia Dom- nulul e aceasta : eCa pentru cartI bisericectl, urmeaza sa i se dea din fondurile bisericectl lel patru mil, din cel clestinatl pen.tru linerea seminarelors 2. La 19 lunie, Efrosin Poteca, fostul profesor de filosofie, acum egumen la Monastirea Motrulul, arata purtarile obraz- nice ale arendaculul mociel Vatra, a manastirit, cu dinsul ci cu calugaril a. In 4850, Mitropolitul supune Domnulut planul tipogra- fief cartilor bisericectl. Cartl ajunsese a se cumparasi(din alte termMoldova gi Ardeal, eneaflindu-se astazi intea- zest Princi pat vre-o tipografie bisericeasca completa. Sf. Mitropolie a Ungro-Vlabiel a avut Iipografia sa,care din greutatea imprejurarilor s'a desfiintat, incit astazt abia se mat alla vre-o cite-o oca de stove ruginite, care nu se mat pot intrebuintaa. Nifon cere imprumut 2.000 de galbeni pentru a o alcatui din nod, aducindo marina, doua teas- curl, slova, celelalte trebuincioasee.I,ucrul incepindu-se, se mat cer, in Octombre 1851, 5.000 de lel, tot cu impru- inut, pentru hirtie. Mat tarzid e vorba de o macina de la Viena. tar la 19 Februar 4852, intro adresa a Mitropoliel, se spune a etipografia Stintel Mitropolil, acum din nod infiintata §i intru tot completa, a inceput, cu ajutorul lut Dumnezefi, tiparirea citrtilor bisericectlo 4. in 1851 Mitropolitul cerea un censor pentru tipariturile sale 5.

I V. Inscriptiite mele, I, cap. Buzda si N. Dobrescu, Studa. le istoria Bitericir routine contimporane, I,BucureTU. 1905, pp. 111-2 ; apol lorga tstoria Bisericii,II. Dosarul 2.815. 3 Dosarul 2.887. 4Dosarul 3.157. Dosarul 3.19.

228 N. !ORGA

Episcopal de Buzad, Filoteid, care a !Ant o foarte rea reputatie, find invinuit si cA ar fi otriivit pe Chesarie pentru a-I lua local, are o judecatA cu calugarita Epiharia cu privire la facerea trapeze! de la schitulCotestl. Cu prilejul cercetaril iese la ivealA o porunca a lta Chesarie in care secere (28 Iunie 1844) staretulul din Dalhautl, supra- veghetor at Cotestilor, sA aduca trapeza la indeplinire, in aceste cuvinte drastice :a De aceia poruncim Cuviosiel Tale ca, data nict Cuviosiel Tale nu-II va fi Meta cunoFcut [Epi- haria] de aceasta, apol sA-I arittl din partea noastrA cA tocmat acum am inteles cA este.... flioarta de GalatI i. Inca din 1852 e vorba a se clAdi un Seminarid in Bucu- rest!, dupA planurile arhitectulu! Freywald, asezat de foarte multi vreme in tarA 3. Se alege dealul Filaretulul si se face adjudecarea in 1853, Novembre, pe pre! de 778.500 de let. Acelasi dosar ingira intimplarile din care se alcatuieste odiseea scolia de preotI bucureslene. La 4836, erad patru clase de seminar in szidinle episcopie! Argess (la Antim). Peste patru an! Seminariul e mutat de acolo, si mutArile urmPaza lute una dupA alta. In 1842, se reparA anume pentru acest stop casele de la Schitul-MAgureanulul, insA in zAdar. Se bumpara apol, pentru clAdirea unul edificia anume, grAdina lul Belu, dar se face apol in acest loc cimitirul. UrmeazA cumpArarea terenulul de lingA ifintina lul Filarets. De la 1851 numai, ad fost patru mutArl. China platitA se socotia odatA 450 de galbenl, odatA 11.655 de lel pe an. In 1852, Domnul declara cA nu vrea sA se cheltuiascA maI malt decit 400.000 de lel pentru clAdire. In Seminarid erad o sutit de intern!, aafarA de extern! si candidata ce se hirotonisesc dupA grabnice trebuintes, -Jcestia in numlir de cinzecl 8.

' Dosarul 3.311. s V. Hurmuzaki, X, tabla. ' Dosarul 3.558.

VIATA SI DOMNIA LUI BATUMI D. *FIBRE' 229

In 1855, la 46 Decembre, arhimandritul Dionisie e numit profesor de religie la gimnasiu 1. Bataia pe care o sufere in 1856 chelarul seminarulul din Buzau, provoacit o anchetA ce (la resultate uimitoare : 44 inea este neagrA ca pacura. necoaptA, plinA de necuratenil §i patatit in mal multe locurl de bucatI de pAmint. aMArotiliga este de un mAlaid stricat gi plinA de murdAril. tin supA §i in feint de bucate read gasit mal adesea orl t oared fiertI, vierml §i alte necuratenil, iar in varzA §oa- Tecl intregl, din care pricing s'ad §i imbolnavit unit din qcolarl, qi mat cu seamA TAnase, care din inthnplare, luind 4oarecele drept o bucatA de came, a zAcut pAna acum o sgptamina. aBucAtAria este de o murdarie ingrozitoare ¢i vasele de o necurAtenie spaimintAtoare. Cazanul de ciorbA nu s'ar fi spoil de un an de zile. aDin fondurile Seminariulul nu se dad acestor polar! decit loud pgrechl pantofi de cavafi pe fiecare an §i o giubea la patru anT. Unele din giubele sint din douA fete de pos- 4av,incit eel investat cu dinsa samAnti maT mult cu un arestant decit cu un seminarist... MurdAria rufelor este ingrozitoare... aDu§umelele sint a§a de murdare, incit nu se maT poate- cunoalle din impestritarea nuantelor fataforprimitivA. oarecil se plimbA prin odAl Mei a se speria de zgomot. 40datit pe an, la DrAgaica, se spalA §i se scutura casa. atu celelalte °dal de jos, unde se culcA ccolaril externI, din desimea lor, duhoarea uritA §i murdaria cea mare, s'a incins riia, ce bintuie o mare parte dintein§iI aPetichirele din odaia de spAlat n'ad niclo deosebire din 4atrepl. BAtaia fusese provocatA de aducerea la mass a unul *ca.? imputit§iplin de vierml a.

1 Dosarul 3.77.4

230 N. IORGA

Opri Ian Antonescu etrimis cuplf ngere la Episcop. «Acesta, intrind la Prea Sfintia Sa qi aratindu-f nemultl- mirea §colarilor in contra inspectorulul §i chelarulul, Prea Sfintia Sa 1-a lovit cu bastonul pe gull, rupindu-I buzas. Resolutia Domnulul e blinda : (Le auzim §i nu le putem crede, iar acum, aflindu-se directorul Departamentulul din launtru la Burad pentru alte insArcinArl, s'a poruncit de not a cerceta despre fiinta adevarulul, §i din cele aid era.- tate vedem cu osebitA intristare neorinduielile ajunse la un grad ce nu e iertat. Se va incuno§tiinta prim ofisul dotn- nese Prea Sfintitul Mitropolit, ca sit theme peepiscopul Bugulul la cuno§tinta celor d'intlia datoril§i sl cearl indata o radicall indreptaren I.

X. Bursieril. I. La Constantinapol. Gel patru Rounitif trime§I la Galata- Seral, unde Sultanuf Mahmud inflintase o §coall de medicinA, al fost, cum se spune §i in text, I. Leresru, C. Burileanu, C. Burdeanu §i Grigore Calinescu ;li se adauge Dumitrache Nica, farl stipendiu din partea Guvernul al. La 4850, Burdeanu se plinge de fill-Acta pe care o indurA de zece luni. «Acum vilzind ins& cl o viatl aqa de negindita poate al ne arunce la moarte«, el cere ea ne smulge din aceia ce pericolul poate sl ne aruncer, crescindu-se clef para de lel 400 pe lunan. Ne§tiind bine vre-o limbs strainA, el trebuiad slit plateasca un dascal de eline§te, precum §i unul de turce§te, cicl fusesera trime§1 ci cu acest stop ; mat ales se ocupa cu aceasta limbA Burdeanu. Me- dicini§til romial de la Constantinopol, cad, urmind lava- tatur1 ce nu se predali in §coall, aveal locuinte deosehite,

1 Dosarul 3.98

NIATAsrDOMNIA LUI BAUM D. t;rinliET 231

mal aratad.si cheltuiala ce ate cu caicele. Leafa fu cres- cutA la 150 de lel pe luna. in 185041manifests dorinta de a studia medicina la Galata-Seral urmatoril tinerl : Em. Bosnagianu, loan Stra- tilat, G. Coculescu, Pavel Peret, Gheorghe Cretescu, Hie Petrescu, Grigore Busuioceanu si loan Gorneanu. Se mal -ntilnesc acolo Dim. Mirescu si Vurlan. De toil, erall in 1851 dolsprezece student! la Constantinopol. Unul din el, Nica, venit acolo inca de Ia inceput, invalase intaid farmacia. Lerescu, dintre cel vechl si el, fusese adepartata. Domnul poruncesle el se staruie pentru invAtarea limbil turcestl pe ling?! Nicolae Aristarchi, capuchehaiaua teril pe linga Poartk si corespondentul tinerilor. Un profesor de turceste fu luat atuncl pentru dinsill. Nica isbutise a lua _premil in cinc1 din cel zece anl de studiu al sal. In Julie 1855, el se intitula :Nmedecin militaire turc et attaché comme medecin aide-major a rho- pital militaire francais de Dolma-Bagtche a Constantino- plea.El si alt1 dol erad destinatisa cercetezAspitalele din Franta2. t.La Paris.

Domnia Jul i,itirbel-Voda alla Ia. Paris pe C. Cornescul, care tacuse acolo si Colegiul, peConstantin, dui Pahar- niculuI Andre! Bozianul, student in drept, si pe un al treilea.Inca din 1845, loan Curie invata cu banil sal lacoala de podurl si sosele8. La 1-id Decembre 1854 se da o bursa de drept lu! Di mi- trie Pavel Vioreanu4.

Doearur2.313. 2 Dosarta 3.752. D ,iarul 2.313. 4D .arul ..752.

232 N. IORGA

La 1 -id April 1855, hotarire de a se trimete un al cincilea bursier pentru matematica 1. Domnul ceruse ca tinarul ce se va trimete ea fi facut atoate cursurile care aid se predau, despre toate ramurile de maternatica §i de §tiintele exacter, sa fi reueit la concurs §i sa fi dovedit vocatie. El crede ca trebuie sa se trimeata qi un bursier pentru dreptul civil §i comercial. tElevil pentru leglp, zice el lima,a nu merg numal ca a asculte teoria, dar mat cu seams sa urme7e aplicatia, sa studieze formele pledoariilor, mecanismul grefel, alcatuirea actelor §i sentintelor, in sfir§it sit invete §i serviciul de avoue et de notaire». La 1-id April se Meuse raportul pentru bursele de drept administrativ ei comercial, precum §i pentru ingineria ci- vill Si pentru pedagogie, «stadia de neaparata trebuinta pentru perfectarea instructiel primareD 2. In 1855, Simian Marcovici cere sit poata trece stipendiul fiulul sad Constantin, ce fnvata la Viena, asupra altul flu, Alexandra, student la Paris ei care avea a diploma de bacalaureat in §tiinte in Academia Parisuluip, unde invata matematecile. Tot la Paris vine in 1855, din Roma, P. Alecsandru (Ale- xandrescu), care avea 200 de galbenl pe an ;acum i se mat adaug 40. La 7 August 1855, raport pentru ad. Serdar M. Rimni- ceanuf, supt-inginer de silviculture, trimes in Franta pentru studil in aceasta ramuras, care lucre ape linga Conservatia de Rouen, la operatiile relative la ramura de silvicnituray. El avea 750 de lel pe lima, §i mat cere un adaus de 250 de galbenl pe an. Peste trel zile, alt raport pentru cererea anal ajutor extraordinar de 200 de galbenl din partea lul Teodor Aman, *care studiaza arta picturil la Parish t;i a trimes a la galeria

, Ibid. a IN I.

VIATA §I DOMNIA LUI. BARBU D. STIRBEI 233 de tablouri a gimnasiului de aici un tablod ce infatigeaza Cea din urmd noapte a Jut Mi 1m:6-eel-Mare)) 1. La 12 Ianuar 1856 se hotaragte a se trimete la Paris D. Aninoganu, conductor de poduri. In luna urmatoare, Clucereasa Luxandra Iatropol cere o bursa de rnedicina la Paris pentru fiul el Panaioti. a Tinarul Iatropolos, spune raportul, aaduce dovada doua diplome ale gcoalelor Frantel, prin care asiguril a a depus examenul de bacalaureat gi licentiat cu note bune). Raspunsul Domnului e: cla dela', adeca :ala dosar v. In Martie se hotarasc burse pentru Mihai Capatineanu (arhitectura), N. Petru (a matematica purl cu a plicatiila astronomie)), aIoan Macsin, profesorul actual in Colegiu de limba latinti, pentru studiul literaturil gi al pedagogiels, gi Alexandru Cretzescu, a profesorului actual In Colegiu de istorie generals, pentru studiul dreptulul, aplicindu-se special la dreptul administrative. Firegte ca numal cel d'intaid era iegit prin concurs, profesorii trimetindu-se in lipsi de concurenti. La 3 lunie 18:,6 se declara a este de nevoie o bursa de gtiinte naturale 2. In 1857 N. Capga urma la Pariscoala Centrals (de inginerie). Intre studentil din Franca, in acest an era gi P. S. Au- relian. La 25 Ianuar 1857 se cere pentru el o bursa de Stat de catre acel ce-1 ajutasera pang atunci a invata la gcoala din Grignon. latti ce spun el : aTinarul Petre Aurelian, fiul profesorului Ardeleanu, in etate de 24 an!, terminind studiile gimnasiului nostru cu notele cele mai bune, a fost primit in serviciul Statului ca conductor la Municipalitate. Lisa, fiindca el era plin de ardoare pentrustudiu, patruns de sentimentul national,

1 Dosarul 3.753. a Ibid.

234 N. IORGA

s'a decis a se aplica la studiul agronomiel, importanta pentru tall in timpil de acum, §i, fiindca mijloacele 11 lipsiad, pro- paga aceastti dorinta a sa intreainicil§i camarazil sal, cari, in deliberatiile lor, hotarira a face o contributie, numal ginumal ca BA an lase nedesvoltata aplicarea acestul june, recunoscut for pentru exemplara conduits§i excelente principile. Cererea nu fu insa primita, si un functionar superior care iscale§te G. B. (G. Bengescu ?), eerie cu hotarire :«ladella)).'.

3. La Viena.

Aid se intimpina medicini§t1 §i student! tehnicl. In 1851, loan G, Tintareanuu studia ca bursier medieina la Viena. In anul urmator, directorul §colilor, Simion Marcovici, cerea un stipendiu pentru fiul sad, viitorul vestit «doctor Marcovicioca sa urmeze la Facultatea de medicina vienesa 2. In 1850, o astfel tie bursa fusese cerutit de doctorul Benedict pentru fiul sau, dar Eforia obiectase ca astfel de ajutoare se dad numal tinerilor cari, urmind ct staruinta la Colegiu, ad de gind sa fie profesorl3. In 1855, Octombre, se acorda o bursa aelevulul Petre Mateescu, ce studia pictura la Vienan, ca sa posta merge la Florenta. El trimesese sun mic tablod ce represintl Fugirea in Egipet a Familiei Sacred. In 1858 invittad la Viena I. Lupulescu si Vasile Anton studentl la tehnica, pentru cari se cere o bursa din partea directorulul yScolil de Arte si a Jul aWurm, maiestru de mecanica la Vienas4. La 1614(sic) Novembre 1856, generalul Marziani amts

lb d. 2Dosarul 2.313. Dosarul 2.831. D sarul 3.7:73.

%IA'fA §1 DOMNIA L11( BARBU D. §TIRBEI 235

lul Voda ca Imparatul a primit BA se trimeata la Institutul Geografic din Viena ofiterl rominf. Colonelul Fligely alege- pe parupicul Costaforu, pe locotenentil SlAniceanu, Barozzi,.. Marculescu ei Dona. Inca din 1850 se pomeneete un eierodiacon Inochenti Chitulescu, unul dintre ecolarif trimeql la Pesta, spre in vatatura, cu cheltuiala Sf. Mitropotilv. Un patriot Grec Barman, Andreas Apostolatos, cere in 1850 a se da fiuluI sad o bursa in Grecia, ceia ce fire§te- se refuse 1. Din Atena se intorcea in 1850 Dimitrie Racovita, care fusese trimes in 1840 de episcopul Chesarie al Buzau lufei nu-§1 mintuise decit acum studiile de teologie. Se aproba a i se da suma de 100 de galbeni pentru a cumpara ci educe in tarn carp straine, din specialitatea sa 2. La 15 Iulie 1854, doctorul Mayer, fost inspector al spi talutuf militar (1834-52), destituit in 1848, cere o bursa de agricultura in Wurttemberg pertru fliul sad Constantin 8. La 1-id August 1855, se face raport catre Domn pentru a se trimete in strainatate prin concurs tinerf cu cel putin septe clase aginmasiale, espre a urma partite civilisate ale Eu ropel, dol din trimesi, studiul artelor, .i dol, atagricul- tura e. Domnul, innainte de a hotari, vrea sa vada pro gramul studiilor ce vor face. 0 bursa de pedagogie fusese puss Ia concurs. Se presinta numal Grigore Vladescu, «institutor de clasa a IV-a a path publice din Foccants, care e examinat din deosebite materil, dar nu din limba germana, (dna ctiintile naturale if lipsesc cu totuls. El reu§e§te, ei Ia 31 Octombre se face- pentru el raportul catre Domn. Acesta scrie :EStiintilepe dagogice se pot lua mat cu seamy in Germania. Trebuie cel ce s'a gasi a se trimete, sa §tie bine nernteqte 4. 1 Dosarul 2.313. Dosarul 2.854. 3Dosarul 3.732. 4It ed.

236 N. IORGA

La 28 August 4857 se creiaza o bursa de a desenul geo- grafica in Italia pe trel ani. Se aleg dot :C. I. Stancescu si G. (?) Grigorescu. Cel d'intaid e recomandat si de G. Ta- tarascu, pictorul, amaiestrul sada ; are si lucrarI. La intors va fi profesor de desemn. Stancescu s'aintors si a fost o figura bucuresteana cunoscuta, de si nu ca pictor. Gri- gorescu pare a fi marele nostru pictor N. Grigorescu. 4. In Italia. In 1851-3, P. Alexandrescu invata pictura la Roma si el :Muse dovezi despre studiile sale, trimetind doua tablourl ((Cele trel grata» si sAtalas 1. In 1855, el trecu laParis.

XI. Biblioteca §i Museul. La 9 Septembre 1849, un raport catre Domn arata ca Museul si Biblioteca n'ad incaperl, ca instrumentele de matematicl si fisica se stria. E de nevoie a se face reparatie si a se intemeia un Cabinet. Se instircineaza cu facerea de visulul Al. Orescu, viitorul rector al UniversitatiI, pe atuncI numal a profesor de geometria descriptive si de arhitecturat la Colegiu 2. Planul acesta se cere de Domn insa si in Decembre 1852. Se constata din nod ca, adin pricina staril celel proaste a cladirilor, nicl cetitoril nu pot sta intr'insele, nicl cartilor nu se poate da o rinduire convenabilas. Ar fipotrivit a se cladi de-asupra tipografiel Colegiulul, in curteaecolil. Planul se face data aceasta de catre arhitectul Cuzcovschi, .prevazindu-se o cheltuiala de 205.992 de lel (antreprenorul Solomon Moise lass suet 200.000 de lel insa). La 20 Sep- tembre 4856, tocmal, Caimacamul aproba inceperea lucrarilor in primavara 3. I Dosarul 2.313. 'Dosarul 2.328. 3 Dosarul3.501.

%IATA SI DOMNIA Ltlf BATIBU D. STIRBEI 237

In August 1855 se face raport pentru a se numi bibliotecar Andrei Pretorian, care fusese revisor al scolilor primare, in locul lui Nicolae Simonidi Serdar 1. In Septet-Are e vorba a se nurni bibliotecar C. Aristia,. poetul 2. La 26 Mai1856, Scarlat Wahlstein (Wallenstei n), batrinul director al Museulul, face as i se numeasca ca ajutor fiul, Gheorglie 8. In 1885, Guvernul cumpara biblioteca speciall a grAdinarulut Mayer 4. Directorul Wahlstein era si pictor. Iata ce scrisoare in- dreapta el Mil Domn, dupa intoarcerea acestuia, in 1854 :

g Prea-Inndllate Doamne, ciPlecat va rog, Prea-Innaltate Doamne, sA binevoitl a primi acest tablod care infatiseaza intoarcerea si salutatia Mariel Voastre. ca stApinitor legitim, de care k. k. trupele austricestl, ca o dovada cit doresc si cit iubesc gloria dinas- tiet numelut Inaltimil Voastre,si,fiindcAExcelentia Sa i,eneral -conte de Coroniai este de parere ca acest mare act politic, de care s'a bucurat toata natia, meriteaza de a se !Astra ca un vesnic monument, vA rog, plecat, el bine- voitt a da voie ca sA-1 zugrAvesc mare in oleid, pentru, Museul National. a AI Innaltimil Voastre prea-plecat : Carol Wahlstein.a Voda it acorda o rasplatA, fail a-I face comanda : «Ta- bloul se va trimete Eforiel scolilor ca sa-1 aseze in galeria sa, si sa arAte a noastra... (sic); ii slobozim si gratificatie, let clad mit cinci lutes 6.

1 Dosarul 3.779. 2 Ibid. Ibid. 'Dosarul 3.923, 5 Dosarul3.933.

238 N. IORGA

XII. Teatrul.

Budgetul din 1849 al Primariel prevede 1.200 de galbent ,pentru °perk Jar 300 de galbent numaf pentru trupa ro- mAneasca I. In lulie 1850, Millo, cMateid Millo Comis", adirectorul Teatrulul National din Ia§la, arata, prin Secretariatul de Stat al Moldovet, cl sun numit Costachi HalepliuD,figu- rant din trupa sa, intors, dupe ce i se mintuise termenul -contractulut, in Valahia, as avut cutezare a anunta publi- culut din Bucure§t1 cA, supt directia lul, trupa nationala din Iasi va da in acea Capitall un abonament de opt represintatil, compus de citeva bucAtl de teatrp din repertoriul TeatrululNational dintaql,intre care bucAtI anunta §itret, compuse de sub-iscalitul : Baba Hirca, Ni?corescu sad lzvodul fruntat:dlor si Teranii salt lnsurciteiti. Millo aratA cd Halepliu n'are cu el decit alit dot figurantt at luI, Apostol giEvolschi, vi cA piesele Jl aunt furate tut, ceia ce e ofapt!I criminald a ;pe ling' aceasta, Halepliu n'are nicl musica pieselor, niclo orhestrA, aid atot felul de mijloace morale §i materiale pentru a le represinta dupe cu- viintA a. $tirbet observe cA, potrivit cu legea, Millo n'are decit sa facA proces acelul care vrea sl se foloseasca de piesele 11112. Halepliu se va mat intilni indatd, cu alt prilej. El a aerie InsnO piese de teatru pe care Eminescu le socotette printre cele mat rele din anti' 1860-70 3. Asupra incercArit Jul Halepliu, care adusese din !all §i .doul actrite, vorbe§te mat pe larg d. D. 011Anescu in Analele Academiei Romine XX, p. 141 gi urm. In 1852 se incheie contractul pe tret ant pentru exploa-

Dosarul 2.478. 8 Dosarul 2.940. 3 Scrieri potiticefiliterare, I. Bueurestl, Minerva, p. 57.

VIATL §I DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 239 tares Teatrulul celul nod de Papa-Nicola 1.El va trebui sa aiba 16 reverbere, 18 luminarl gi va inlocui policandrul cel mare cu altul, mal bun. Va da pentru abonatI trel represintatil pe saptamina, gi directorul oficial al Teatrulul 1a avea dreptul sa aleaga piesele. Pentru a se putea forma o parere, se vor da trel represintatil innainte de a se deschide abonamentul. In Maid, alt contract, pentru represintatiile romanectI, cu Pitarul C. Caragiale, fostul conducator al trupel de supt Alexandra Ghica gi Bibescu, care daduse represintatil gi supt .5tirbei, in 1850-1 2. Hotarirea Domnulul pe petitia lul e aceasta :ill dgm directia pe trel anl, inceputl de la 1-id Iulie 1852. Suhventia i se va da galben1 patru cute, cind ar 11 trebuit a o scadea, cad nu mal plategte nimic pentru sala Teatrulul, Ca pang acuma, cind in Teatrul nod are in- lioila incapere pentru public, ce nu-I putea cuprinde Tea- trul cel [de] [Ana acum, ramiind acum a multami publicul gi a-I trage a veni cu placere la represintatiile romanegtIi. Se prevede in contract cg va adaugi patru membrila trupa : idol primarl gi dol secundarli si gese cori,t1 : e patru dame si dot bdrbalte, fAcindu-se astfel, de tote,douazeci si patru. Cit priveste piesele, vor 6 pe liecare tuna reel putin douit piese noun pentru anul d'intgid, iar pentru ceT- lattl dot, cite trete. Se va intrebuinta rotiea, dindu-se pe rind : drama, comedie, comedie de caracter, farsagi vo- devil. Va ft gi sun personagiu reservabil de intgiul ordins. iSe indatoreaza asemenea d. Caragiale sit pastreze cronica stricta a costumelor, astfel Ca Teatrul sa slujeasca ca o istorie personificatii. In cel d'intaid seson, va putea da numal 36 de represintatil de abonament in iarna gi 20 in vara : pe urma Inca cifrele vor il de 50 gi 24. (Nu va 6 slohod pe sesonul de varg a ie§i cu trupa afara din Capitall fail

2 Dosarul 3.392. 2 011itneseu, Mem. II, partea 1-id, pp. 143-4.

240 N. IORGA aprobatiaInn. Stapiniri,nici prin provincil,nicl peste hotar s (in Moldova). El va primigiregulamentul Teatrulul, care este sä se redacteze. La 26 Novembre 1852, se nume!tesi directorul Teatrulul prin aceasta resolutie a Domnulul Directia Teatrulul hind totdeauna incredintata la persoane de distinctie gi dintre boieril eel insemnat1, mire a se pazi cu toata exac- titatea buna orinduiala si cuviinta ce se cere a sepazi, precum Si privigherea ce se cere intru indepinirea cu toata intregimea a celor contractate de dire directiile trupelor, nol punem aceasta insarcinare asupra d-lul Logofatulul Dreptatil I. Slatineanu, iar d-lul Paharnicul Iancu Samurcas ramine slobod de a tinea insarcinare despre aceastas. tirbel-Voda hotaraste ca preturile la represintatiile ro- manest1 vor fi o treimea mal mid decit la opera. C. Halepliu, care precedase pe Caragiale, in represintatiile romanestl de du pa 1848, pe care -I pusese in umbra si represintatiile lul Millo insusi in 1850, cere acum si el, impreuna cu un anume A. Dudescul, sa poata fonda un teatru, de concurenta. Raportul din 21 Februar 1.853 catre Domn arata ca dorinta celor dol petitionarl era (de a forma o scoala tea- trailside-a juca de 12 on pe luna in sala Teatrulul Vecititts. F.i infatiseazasiun program, observind ca. maid- unul din articolele prezisulul program nu educe vatamare trupel dirijate de d. C. Carageale, ba Inca ar produceo emulatie intre amindoul directiile, care ar da un zbor mal intins progresulul artel dramatices. Raportul se incheie prin propunerea de a se admite cererea, pazindu-se cu strictet4 conditiile. to proiect, Halepliu si asociatul sad declare ca doresc numal sa dea, prin silintaIifondurile lor, un folositor zbor Teatrulul Nationals. El vread sa faca o scoall in care se vor predadeclamatia, punerea in *tuna (dupa me- todul frances), musica vocals, o parte din istoria generals

VIATA §1 DOMNIA LU! BARBU D. glum 241 gi locul (baletul) gi retoricas. yScolariT vor fi primitl cu doua clase de umaniore, sad gi numal cu atalent firesc asupra acestel artep. Astfel, gi prin unirea cu elementele existente, se va forma o trup& de 44 barbat! gi 10 fernel cu leafs gi tot atitia ca aauditortr. AbsolventiI gcolil nu vor putea trece timp de trel ant la alts directie. Comitetul diriguitor poate forma din el companii pentru provincie, conduse de ace! mat eminent la purtare dintre diagils. Purtarea va avea o insemnatate deosebita, cum dovedesc gi curioasele prescriptil care urmeath : a Atit onoarea, cit gi persoana orIcAreia dame va fi asi- burata de directie in trupa gi respectata delacel mat mare pAna la cel mal mic dintre barbatil ce o vor incun- Jura. Cea mat mica impertinenta sad cuvint neonest zis din partea orIcaruia din acest corp, atit supt acoperemintul de exercitil, cit gi orlunde alt, va da dreptul orIcaruiaall face reclamatia sa, intaid la directie, care va fi datoare a-I face satisfactie (daca cele reclamate vor fi adevar). Oricare din actor! sad auditor! se indatoreaza a fi protector! onegt1 oticareia din damele trupel, in orlce loc Ili in contra orl- caruia va cuteza Ba atace onoarea corn panionel sale ; cad acela ce se va afla fata la insults vre uneia din dame gi n'o reclama indata satisfactia el la cea mal de aproape auto- ritate ce se vaafla,acela se va osindi chiar de comitet, dupd raportul directie!, in locul cutezatorulul. Arnabilitatea gi cuvintele potrivite cu modestia femeiasca trebuie sa fie totdeauna elementul de conversatie intre ambele sexe ale acestul corp, cad nictun fel de familiaritate indrazneata nu va fi iertata niclunul barbat sau damn. OrIcare actrita sad auditoare se indatoreazda-glpazi singura modestia sexulul sad, atit in gcoala, cit gi orlunde alt, ca FA nu dea nimulul prileje neplacute, sau prin vre-o rea purtare a sa sa aduca catigorie celorlalt! companion!, cad aceia va fi indata izgonita din scoala gi se va ramplasa cu alta, afi- gata in locu -!, pierzindull gi orlce drept, cit de legal macar

242 N. IORGA va avea. Orlcare actor, actrita,auditor sad auditoare se va dovedi cu vre-o intrig,a cit de mica macar, in scoall sad afara, on a categorisi pe directie sad pe vre unul din companionil sal, sau va cutezasaltformeze in public partida de aplaudi nemeritata prin examen, acel cutezator va fi pilduit chiar de catre comitet §i se va izgoni din trupa, dup. zicerea de sus, pentru ca tot! in acest corp se socotesc ca niste frag cu egale drepturl. eV-lea. Orlcare persoana a -tru pet nu este volnic sa tears ca sA joace in public un rol ce nu este aplicat laspecia- litatea talentulul sad dovedit prin examen, §i nimenI iarAII nu-1 va putea sforta sA joace un rol nepotrivit caracteruluI sad, hind aceasta o fapta in contra innaintariI. aVI-lea. In acest corp nimenl nu poate sA tie privilegiat cu rol, cad concursurile sint slobode §i se vor face prin cerere in stria de la directie, care va fi datoare sA roage pe onorabilul comitet ca sa numeasca ziva de concurs yi sa asiste dind bilet concurentulul biruitor, care bilet se va trece la directie in jurnal, dupa care apol se va putea urca pe scena cu acel rol. VII-lea. Egoismul, gelosia sad mice altd patina prici- nuitoare de innapoierea scopulul acesteldirectil, vor fi osindite §i pilduite pentru totdeauna chiar de cAtre comitet, dupa raportul directie! (cu dovezi). a VIII-lea. Orlcare persoani a trupel se va dovedi el este fArA silintA la invatatura ci nesupas regulelor directieI ce plAte§te lefurl numal pentru invatAturainnaintaril,acelul intaid i se va injumatiti leafa §i apol se va izgoni ca ne- vrednic a hnbrati§a aceasta cariera, iar auditorilor lise va taia acea jurnatate de beneficiu. Angajamentul insA se va face de NO cu pArintil tiecAruia (gall din ceI ce nu vor avea), in casele d-lul Matac, pe Podul Mogosoail, Vapseaua GalbenA, totdeauna dimineata de la 9 oare panl la 1 dupa amiazi, iar, dupl magi, de la 5 pAna la 7. a Directia anuntl toate acestea pentru ca un actor tre-

v1ATA sl DOMNIA LTA BARBU D. STIRBEi 243 buie sa fie model de purtare pi supunere in public,privindu-se de top ca un maiestru al talentulul, kli, data un actor nu se va purta bine, aaa incit prin maniera §i pur- rtarea nobill a sa BA poatA li bine prima in orice ma, ca BA poata vedea felurl de manierl §i positil atribuitoare la cariera sa, nu poate niclodata el tie actor bun. at Aceste dar find dispositiile acestel aced',sub-iscalitil le public(, sfAtuind pe once june de caracter sA calce peste mice calomnie egoist( ai sA vie a se inrola de timpurill, spre all forma cariera fail paguba sa materialA.v Preturile ce se prdvad sint :loja de rangul intAif, 24 de .sfant1; benuarul 2, stal 2; f otoil, 1 ,§i jum.; parterul, jumAtate. Jar in abonament :loja de rangulintaifi, 58 de galben1 : benoarul, .38 ; stalul. Sperantele lul Halepliu sint hulk imprA§Liate prin urma- loared hot4rire a lu1 VodA-tirbel : iNol n'avem Inca elemente pentru un teatru §i, cind abia am incropit trebuinta .unuia, am fi intr'o adevAratA ratacire a deschide mat multe, cu ruinarea §i celul ce abia pa§e§te a pa infiintares (pi care, chiar fArA concurentA, qtim cA s'a ruinat) I.

La 31 Martie 1853 se aratA multAmirl arhitectulul noulul Teatru, Heft, care plead( la Viena, recomandind Domnulul pe ajutorul sail, G. de Gaudi, pe tAlmacid 0. de Gaudi, pe Voci, adesenatorulv ai Mihail Gref, aconductorulv.

Mal mult noroc decit Halepliu avu Teodor Teodorini. La 10 August 1853, Cirmuirea de Dolj innainteaza cererea lul Teodorini, care, eavind o trupA convenabilA pentru Teatrul National din ora§ul Craiovel, cere a i se da vole ea represinteze acolo in cursul sesonulul viitor, ci a i se .da numirea de directors. Domnul hotarAqte, pe temeiul acestor arAtArl, ca :adadt este public doritor. dac& este

'Cf. 011ineseu, Mem., II, partea a 2-a, p. 14).Dosarul 3.39...

244 1. IORGA local de teatru, data directorul(IAchiza§uire destoinica de paza intru toate a buneI orinduiell §i de departarea im- punsaturilor ce ad urmat in anul trecut, poate a se da voier iar piese se vor represintacare vor fi cercetate §i auto- risate de Comitetul Teatral de aici» 1. In privinta representatillor lul Millo in 1851-2 (elmai) veni vi in 4855), gasitn o note a Secretariatulul de Stat moldovean catre cel muntean, din 16 Novembre 1852. Se- comunica prin ea plingerea antreprenorului de teatru din laA Delmary, a Millo I-aparasit, angajindu-se la Bucu- revti pe toata iarna. Cercetindu-se, directia Teatrulul din Bucureqt1 raspunde .ca Millo a fost primit, dupe cererea sa, in trupa munteana, cat el a spus ca n'are nicio piedeca. §i a aratat clausa din contractul cu Delmary care-I permite- sal se lihereze Oricind :a Clad d. Millo va vedea ca interesele nu-1 iarta a urma la.directia Teatrulul National,. se va putea trage oricind, farti de a putea face vre-o pre- tentie d. Delmari 2h.

XIII. Literature instructive §i didactics.

Inca de la 1843, Clucerul Petrache Poenaru fusese insarcinat a tipari aInvatatorul satuluiD, in tipografia Cole- giulul. Numele se schimba apolin aFoaia sateneascai. Printr'un ordin din 19 Novembre 1848 se hotara§te ca, pe linga eel trel, patru colaboratori cu plata :dr. Ionescu, A. Adamovici, corectorul tipografiel, §. a.,sa scrie cite un. articol in fiece numar noul director al §colilor, C.Brdi- loin :a despre religie,cit §i despre moral, precum FA cc- val instructil la vremea priincioasa despre agriculture §i munca cimpeneascas, primind pentru aceastacite 500 de let pe tuna. Dr. Ionescu, platit cu 200 de lei, va scrip ass,

I Dosarul citat. 2 Dosaru13.5i4.

VIATA V DOMNIA LUI UARBU D. STIRBEI 245 tincit sA poatit sateanulgisa le inteleaga ¢isa iea Si pia- oeree. InvAtatoril nu vor mat primi gratuit foaia, care se va impArti flecarul sat, cu pretul de 2 steno 1. In 4850 se discutA chestia dictionarulul Jelin-roil-An, incredintat Int Nicolae Ballsescu. El aratA cA, «fiind dus cu voia Sf. Mitropolil la orasul Sibilil,spretiparirea unlit dictionar, n'a primit leafa de profesor at Seminariului pe dot ants, luind snag, in schimb, de la 1843, cind se consa- crase lucraril sale, suma de 29.876 let, 16 parale. Pentru aceasta dAduse 23 de colt numal, tipgritela Hochmeister, acolo in Sibiid, ,vi din care adauge o probg (ed Institut am gAsit acele colt in biblioteca parintilormkt).Contractul era InsA pentru o coati{ peoAptIlminggipe vre-o 460 de colt : age incit tear mat cere dot ant si jumAtate de lucru. yStirbeihotgraste ca BAlgsescu va primi 120 delet pe coati, va da 40 de florin' de argint. El adauga insA : sCele traduse nu se vor da in tipar pAnA nu se vor examine mat intAid de o comisie rinduill de Eforiee. NumArul exemplarelor va fi de 2.000. Balasescu nu se invoieste. El vorbt ste de faptul ca si-au pierdut ochinl cel sting, precumgisenatateas, §i ca e ma- uuscriptul dictionarulut lucrat in wait trecuti §i allele, pe vremea rebelilor Ungurl, cind jaluitorul, impreund cualtil, era osindit la moarte, Wad rApuse. E gate sa scoata zece coil pe lung (!), dar i se vor plati 500 de let pe lung. El vreael -ladna la Sibiitt Qi biblioteca 2.

Dictionarul greco-romin, care a si apArut in doui volume enorme, fu incredintat tut Gheorghe Ioanid laMart 4850. Trebuia sa &easel doul colt pe lung, informatul dictionarulul Jul Balasescu. El nu mat are catedrg, de la reorganisarea invatginintulut incoace.

2 Dosarul 3.080. I Dosarul 3.086.

246 N. IORGA - ..... In 1851 se propune a i se da, pe lingd of 400 de let pe lund at dictionarulut, si altl 500, aca o recompensA pentru ostenelile ce a jertfit acest profesor public in curgere de doulzect de ants, eca o mingiiere§iincurajares. Tiparui trebuia el inceapa cu luna mut fanner 185E- Resolutia dom- neascIt are acest cuprins : aEforia-mt propune lucrurl care covirsesc puterea noastrA : a plati left pentru functil nein- deplinite. 8e increde traducerea dictionarulut grec d-lul Gh. Ioanidi, care, pe linga premiul ce se botarAste, va avea ambitia a-st intiparinumele la o asa de importanth lucrare. Pentru consideratia slujbelor sAvirgite de d-lut im ramura slujbet publice, i se va plAti, ca o singura esceptie, cite zece galbent de coalti. Treptat ce se vor pregati zece coale de tipar, se vor tipari. Cerem insA ca BA nu rAmlie aceasta ca o lucrare zadarnicA, dacit s'ar intreprinde pe scarf; mat intinsA. Cerem ca, in eine( ant mult, FBIfie tot dictionarul savirsit si pe fiecare an o a cincilea parte iesita din tiparo 1. In acelast an, august, se admite gramatica Int Lim- burg si eIntroductio in linguam latinama a lut Massimu

In Maid 1852, doctorul Stefan Piscupescu cere sit i se ierte datoria cAtre Tipografia pentru lucrarea sa «Doctorul de casks, din 1837, sad sfi se primeascA exemplare inlocul et.Ilotarirea e aceastaIiEforia va popri 150 exemphre, slobozindu-I o Huta 3». In 1855, la 19 Mart, se propune BA fie ale autorilor ciar- tiledidactice,rAsplAtindu-se si cu bard ace' ce le vor aerie pentru clasele a III-a - VIII-a 4. In Maid se admite a se subventiona dictionarul romin- german al doctorulul Polizu 5. Dar se rAspinge in 1856 pro- Dosarul 3.287. Dosarul 3.349. 3 Dosarul 3.476. 4 Dosarul 3.779. 6 Ibul.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 247 punerea de ai setipari un dictionar in cincl limbl, facuta de Emanoil Drohoiowski 1.

La 12 Novembre 4855, se raporteaza a vCronica Ro- minilors a lul Kogalniceanu, care a lost abonata pentru 50 de exemplare, a aparut complet Ili ca exemplarele se afla la starostia moldoveneasca a Putnel. La 20 April urmator, WA cum vorbeste Eforia t5colilor despre aceasta mare lucrare : *linbArbat moldav ce se bucurA ca istorian de un renume bine meritat, colonelul Mihail Kogalniceanu, adu- nind intr'un sir complet toate cronicele patriel sale,le-a dat pe rind la lumina, intro scriere compusA din trel volume, imprimate in Iasi,si intitulata Leatopiseiele terii Moldova. 4( Ca pentru fret! cu Moldovenil in rotionalitate si istorie, ca pentru frail cu dinsit in fapte glorioase ale strabunilor si in evenimente triste ce ne-ad apasat deopotriva ; ft-erg), un asemene,a uvragid findsi pentru Rominl o avere de mare pret, si euviinta terind ca, pans va veni timpul sA avem si nol cronicile noastre adunate intr'una, sA profitam de avantagiul ce ni se procurA prin ostenelile depuse de d. Kogalniceanu, Maria Sa Prea-Innaltatul nostru Down, facind a se aduce aid un numar de exemplare din acel uvragiu spre a se imparti pe in toate municipalitatile oraselor de capetenie ale districtelors, etc. Kogalniceanu scilzuse pretul de 3 galbenl austriaci la jumatate 2. In 1856, e George loanid, librarid-editorids, se adreseaza cAtre Domn pentru a i se inlesni is da la lumina o parte dinscrierile celor mat renumiti autorl contimporani si alte, traduse in limba nationals,si a intinde cit va fi cu putinta literature rornina, potrivit cu prospectul ce cutez Ib,d. Dosarul 3.910.

248 N. IORGA

a alittura aids. El arata cumlt prin insernatoare jertfe pecuniare s'a incheiat seria intAid a Bibliotecit Literuve, cu dulcea speranta de a pAsui (sic) acum §i in anul al doilea si in alti multi innaintes. El ar don Ca fiecare biblioteca sa se aboneze la cincl exemplare, precum ci fiecare manAstire incbinatA. aCdcl, daca este iertat strainilor de diferite natiunl a se adresa cu rugaciuni care printii moldo- rominl, cu cit mai mull trebuie sA fie iertat credinciocilor supu§1 a se adresa catre un parinte al for §i a cere ajutor §i protejare, mai cu seams cind ajutorul acesta are de tints principalit imbunittatirea morals a Rominilorn. Resolutia e aceasta : «SecretarulStatului ii va face cunoscut Si ii va recomanda la osebitele Departamenten I.

in Mart 1856, Eforia cere sit se redacteze un vocabular romin. .Ideile noun cer semne noun §i in alegerea acestor semne mai ca nu doinnecte niclo norms; fiecare scriitor are o fireascit aplecsre a imita expresiile si frasele limbil et/line in care '4i-a !lent educatia.Islictteasemenea dis- positii ale scriitorilor no§tri pot avea tristulefect de a face a se uita caracterul ci trasurile limbil noastre Orin- te§ti, sa fim reduel a avea o limba compusa din diferite elemente eterogeue §i putin proprie pentru culturAn. Vo- cabularul normal trebuie sd cuprindA etoate zicerile ce se aflA ad in limba vorbitoare, mai virtos in limba tera- nulul, care, neclintit de obiceiurile strAine ce all avant asupra ora§elor, a pastrat mai bine originea limbil.. Neo- logismele BA fie tiparite in italice. Sit fie macar 30.000 de cuvinte. Sit se ofere Ca premiu 800 de galbeni. Domnul se margene§te a intreba : aGrasitu-s'ad acel blrbat luminat care sa primeasca aceastit sarcizriin ?

Tot in 1856 (Mart),se decide a se tipAri in Tipogralia

Dosarul 3.948.

VIATASIDOMNIA LillBARBU D.STIRBEI 249

Colegiului un nod dictionar latin-romin, platit cu 200 de let -coala, in formatul dictionarulul latino-frances Quicherat 1.

In acelasi an se arata Domnulut cd aBiblioteca Cole- giulul poseda citeva manuscripte de cronict vecht ale principatelor moldo-romine, ce sint de un interes important pentru studiul istoriel terif, si, fiinded aceste manuscripte zac acolo fara a se putea trage din ele cuvenitul fobs, Efo- Tia a socotit a fi mat bine sa le tipAreascd in Tipografia Colegiulul cu cheltuiala etsiinbeneficiul fondurilor scolilors. La acestea Domnul hotArdste :aSe va arata ce manuscriSe sint si gradul importanter ton2.

i Dosarul 3.976. i Dosarul 3.999.

DIN SCRISELE LTA VODA STIRBEL

(RELATIE DE LUCRARILE DEPARTAMENTULUI LOGOFETIET TREBILOR BISERICE§T1, CUVNTATA. LA OB§TEASCA ADUNARE, TN §EDINTA DE LA 16 NO- VEMBRE, LEATUL1834,DE CATRE MARELE- LOGOFAT BARBU §TIRBEKT, DUPA EDITIA DIN1834, BucuRE§Ti)

Domnilor, Cinsprezece luni sint de cind mi s'a incredintat ocir muirea Logofetiel Trebilor Biserice§t1. Dupa obiceiul urmat de catre osebitilefi de Departamenturl, a da in cuno§tinta dumneavoastra lucrurile de peste an, ma infati§ez§ied. astazI spre a indeplini aceasta datorie. Cunosc, Domnilor, cit de pretioase sint momenturile acestel cinstiteAdunttrl : relatia care o supuid dumneavoastra este pe sourt, §i ma rog ca sa binevoitl a -mi da ascultare neavind a va intirzia cu cetirea. Atributiile Departamentulul Logofetiel find Clirosul, ma- udslirile§i toate a§ezarile publice, void descrie fiecare dintre aceste ramuri, pe rind, una dupa alta, aratind in naintarile ce ad primit §i starea intru care acum se afla.

CLIROSUL.

Iubitoril de patrie, rivnitoril binelul ob§tesc se nevoiesc a inchipui neincetat legiuirl folositoare : a§ijderea §i dumneavoastra, in cursul de dad sesiunl ale acestel cinstite Adunarl, v'atl straduit cu invapaiata osirdit?. a regula toate ramurile administratiel ; dar imbunataprea partil materiale a unel societati nu poate niclodata izbuti fare imbunatatirea moraliceasca a madularelor el, §i a§ezaminturile

254 N. IORGA cele mat mintuitoare- ramin zadarnice de nu vor fi late- meiate pe bune naravurl si pe un sAndtos moral. Mora lul insA al norodulut este Sf. Evanghelie, si firestilsat das- cult slat duhovniceslil pAstorl, can urmeaza a fi propove- duitoril EvanghelielgipovAtuitoril intru cunostinta si indeplinirea datoriilor °main' chemat a vietui intru societate.

I.Legiuiri asupra preotilorsiprotopopilor.

Dumneavoastra, patrunst de acest adevar, at1 adus tamA- duire intru aceasta, atitprin intocmirile legiuite asupra Seminarelor, protopopilorsipreotilor, citgiprin proiec- turile ce vi s'ad infatisat acum asupra invataturilor in se- minarele preparande ¢i asupra organisatiel Seminariulut Central pentru invataturt mat innalte. Prin legiuirile asezate, preotul, ce pAnA acutu era supus la felurl de raspunderl, este aparat de once impovarare, fi J se hotarasc folosurl potrivite cu treapta cinstel da- rulul ce s'a invrednicit. Asemenea protopopilor li se asigureaza soarta in viitorime, sprea-glputea Linea caracterul dupa toatA cuviinta, lira a mat fisilitt a se cobori la uneltire de abusurl, care pAna acum putead a se socoti ca legiuite, nedindu -li -se niolun mijIbc de vietuire sad vre-o nadejde de rAsplAtire.

II. Project de legiuiri asupra invitaturilor in Seminare.

Jar, prin intocmirile atingatoare de organisatia Semina- relor, indraznesc a zice el ridicam monumentul credintil inteaceasta Lard. Dintr'aceste Seminare ad a ieti, in putina vreme, pas- tor' vrednici, cari vor propovedui cuvintul lui Dumnezeil .in tot satul, in tot catunul ; vor povatui moralul prin pilda

yucca 3I DOMNIA LUl HAIM D. §TIRBEI 255 taptelor for ; vor ti ajutor omeniriT, atit la neputintele cele trupegti, cit gi la cele sufletegtl, gi printeingi1 iarAgl se va tiobindi resultatul cel mat nepretuit de a se infanta scoll incepatoare in toad intinderea Principatulul. Din Semina- riul Central vor iegi obraze bisericegti impodobite cu §tiinte mal innalte, gi din cari orinduindu-se egurnenT, se poate numal nadajdui a se aduce manastirile la acea info- ritoare stare, asamanatA cu cugetul ziditorilor ctitor!, pe care o dorim tot!, gi care a fost statornicul obiect al chib- zuirilor dumneavoastrA gi at legiuirilor ce all urmat intru aceasta. Dintr'aceste obraze se vor arata altele vrednice de a implini la trebuinta locuri mal innalte in Clirosul bisericesc. VedetT, domnilor, ca inteaceasta rarnurA, oricIte cerea trebuinta de a se face, toate le-ati prevtizutgile-ati intocmit cu intelepciune ;rAmine dar ca numal vremea gi stAruirea sa le faca a-gl da tot rodul ce se nadajduieste. Despre acestea razimati-va, domnilor, intru rivna Prea- sfintilor Parintilor Episcopl, cari, inteaceastA epoca de re- nagtere a flatlet noastre, s'aa aratat in adevar vrednic1 de toad cinstea si respectul, gi cArora in parte ma socotesc norocit a -mi marturisi recunogtinta pentru sprijinul gi ajutorul ce am dobindit intru implinirea datoriilor sarcinet mele.

III. Numarul preotilor eelor in fiintasiinscrierea for in condici.

Numarul preotilor gi diaconilor in Principat se sale la 9.060, Iasi 2.442, Sf. Mitropolie ; 3.892 St Episcopie Rim- nicul ; 899 Sf. Episcopie Buzaul gi 1 832 Sf. Episcopie Ar- gegul. Pentru acegtia Logofetia a intocmit condicl osebite pe fiecare eparhie, hnpartite pe judete, plaid gi sate, uncle se in-

256 N. IORGA acrd cei ce se hirotonisesc, cu arltare de leat si zi, asijderea si eel ce se stramuta de la o biserica la alta sail mor ; care condici cu acest chip ramin a sluji in toatl vremea, precum allturata form supt litera A face dovada. Acest fel de condici, alcatuite cu asemenea orinduiall, si intru care se inscrie indata No. fiescAreia cArti de hirotonie, s'a !lent punerea la cale a Linea si Sf. Mitropolie si Epis- copiile.

IV. Osebite masuri pentru paza bunei orinduiell despre pre*.

Multi din eel hirotoniti dupl trebuinta obisnuial pana acum a se stramuta dupl a for vointl la alta bisericl, uncle' numlrul preotilor era de prisos, Ilsindpe cea d'intlid bisericl in lipsa de slujbas ; de aceia s'a facut punerea la cale ca, in cartea de hirotonie ce se dl la mina preotului, numindu-se satul 'Si biserica pe seama careia s'a hiroto- nisit, sl nu poatl niciodinioara a se stramuta 1a alta decit numal dupl o inflintata trebuintl, dovedita prin formali- Wile- cerute, si dupl punerea la cale a insusi Preosfinti- tului Mitropolit, Ball a Episcopulul Eparbiel, si prin stiinta Logofetiel. Multi din lacuitorii birnici, fAcindu-se calcatori de cele sfinte, alergal la Arhiereul de la Vidin cu viclenie si, hiro- tonisindu-se, se intorcead preog la hallduinta Ion Spre pre- curmarea unul asemenea abus, introdus de multi ant s'al dat porunci a se alcatui catagrafie prin ocirmuirile judetelor de tog cig se vor fi preotit la Eparhiile din Rumen de la 1-il Iulie, leat 1831, ca tog acestia, fail osebire, pe de-o parte sl se inscrie in rinduf birnicilor, iar, pe de alta, luindu-li-se cArtile de hirotonie, sl se apuce a plati capi- tatia la cutia satului din vremea ce va fi incetat plata si pill acum. far protopopul carele se va dovedi in viitorime

VIATA SI DONINIA LUT BARBU D. STIRBEI 257

ca a dat voiela acest fel de oamen1 sa slujeasca la biserici, sit se departeze de slujbA, ¢i si se supuie la pedeapsa ce i se va cuveni dupA a lulvinA. Pe Raga acestea, multe biserici aflindu-se in lipsA de preot, in vreme cind la altele se gitsesc mull mat cu prisos, §i fiindck prin Regulamentul Bisericesc este margenit numArul preotilor cltrora li se asigureazit mijloace indes- tulatoare, spre a se putea pazi orinduiaja intru aceasta, am fi cut punere la tale Ca, la bisericile unde vor fi de prisos, protopopul, impreuna cu proprietarul mo§te1 yi juratil satului, sä aleaga dintre preot dot can vorficu purtarl mal bune ci cu §tiintA de rinduielile biserice§t1, ca aceia, cunoscindu-se de preotl, sa se impartiivasca de folosurile legiuife, iar, din preotil ce vor rilminea pe din afara, voind el a se stramuta, se vor imptirti pe la alte biserici ce vor ti intru adevarati lipsa de preoti, pe la satele ce li vor cadea mai cu apropiere, ,vi unde urmeazit a-§1 dobindi tot acele drepturl ce s'at hotarit pentru cel in slujba.

V.inscrisurile actelor civile, na§teri, casitorii §irnortl.

Una din insarcinarile cele mat delicate ce in urma Re-. gularnentulul s'ad pus intru indatorirea preotilor sint acturile civile pentru inscrierea celor nascutl, cununatl ci mortI. Pe cel d'intaid an, 1832 §i 1833, s'ad impartit de Sf. Mitropolie condiel cu hirtie alba,§icu osebita forms, all- tatoare in ce chip sit inscrje preotul intr'insele aceste trel imprejurittl ale vietil °mule. Pe leatul 1834, spre tales- nirea preotilor, s'a staruit a se intocmi tabele tiparite, cu locurj. descbise, spre a se trece numal numele, iar pe leatul 1$35s'addesavir§it aceste table pentru mat multa uprintit a preotilor, §i cu o simtitoare economie la cheltuiala ; precum se vad alaturatele forme supt litera B.

258 s.10/WA

Asupra presidentilor dupA Iatribunalurile judetelorfind pusA indatorire ca, la sfillitul liecArul an, sit stringa prin protopopi aceste condicl de acturile civile ce sint in nutudr indoit, sA le cerceteze, sA le adevereze cu a for iscAlitura sipecetie §i pe una din doutt condici sA o dea proto- populul ca sA o trimitA indata la preotul enorieT de unde o va lua, iar cealaltA sit se pAstreze la Tribunalul judetu- lul,si,intrunindu-le in trel deosebite tomurl, adeca pentru na§terl, pentru insuritrI¢imort1, dupA rindul satelor §i plAOlor, sA puie numere foilor de Ia inceput si pAnA la sfirsit,sA alcItuiasca acarA pe buchl lasfirtgtul fiecArul torn, cuprinzatoare de numele §i porecla fiecAruia ei a pa- rintilorlul, cu insemnarea, numArul foil unde seafla trecut inscrisul ce prive§te eatre dinsul Logofetia dar, pAtrunsA blind de folosinta ce urmeaiA a na§te dinteaceasta intocmire, n'aincetat pururea a da dumnealor presidentilor Coate cuviincioasele instructil §i povAtuirl, indemnindu-I a ingriji cu dinadinsul de a aduce aceasta lucrare la legiuita desAvirtlire. Atm dar, dupA staruirea ce s'a facut, numal la patru judete a rAmas pAna acum nesAvir§ita cercetarea acturilor din leatul 1831, iar din cele peleatul 1833 sint incl nesAvir§ite la douAspre- zece judete ; iar dupA mAsurile ce s'ad luat, se nAdAjduie§te ca be vor savirtti1ipe acestea cu indeplinirea tuturor for- rnalitAtilor cerute, pAnA la Martie viitor, §i apol se vor in- deletniciintrocercetarea acturilor pe leatul 1834, pe care urmeazA a incepe sAbestringA de la inceputul anulul viitor.

VI. indatoririle puse asupra Epitropilor de la biserici. Multe bisericl de prin orate, orinduindu-se dupA epi- tropi,saildesine§I luind acest drept in lipaa altora, nu dad la nirnenl socotea15,

VIATA SI DOMNIA LUt HAREM D. STIRDE1 259 ai la darapanare. De cite ort s'ad arAtat asemenea recla- math din partea oragenilor sail a rnahalagiilor,s'aluat drept temeid ca Epitropul sA lie dator lasfirgitul fiecarut an sa infAtigeze la Magistrat socotelile anulul trecut spre a se cerceta 9i a se incheia ; asemenea gi budgetul de veniturile gi cheltuieJile annlut urmator, ca,hotarindu-se de magistrat, potrivit cu veniturile liecaruf an, gi trebuintile cele mal grabnicegi mat folositoare ale bisericil,BA se urmeze intocrnal. Tar veniturile bisericil sa se inchirieze totdeauria de catre Epitrop prin mezat innaintea Magistra- tuluI, gi in urmA de publicatil formale facute cel pupil cu cinsprezece zile innainte. Acestea sint, domnilor, mAsurile primite pentru Cliros.

MANASTIRILE. I. LegiuirI asupra organisatid minastirilor.

Regularisirea manastirilor a fost asemenea obiectul celet mat pltrunzatoare gi staruitoare ingrijirl a dumneavoastra : jar, prin intocmirile ce s'ail legiuit in cea din urma sesiune, s'a hotarit cu desAvirgire organisatia manAstirilor ;era. Aceasta legiuire, a aril infiintare sintem mat cu seama datorl celul intru adevar Slint Mitropolit, raposatulut intru fericire parinteluI Grigorie, astatornicit temeiurl dupi care mogiilegialte acareturl ale ' fiecarit manastiri urmeaza a se arena de catre egumen, prin publicarisire, gi totdeauna la Sf. Mitropolie in iiinta Preasfintiel Sale gi a Logofatulul Trebilor Bisericegtl ;s'ail prevAzut toate trebuintele manAstirilor, gi s'a asigurat in indestulare mijloacele spre a for intimpinare, potrivit cu veniturile fiecareia : liar rrisosul se hotaregte pe sama caselor facatoare de bine. Osebit de acestea, se orinduiegte pentru fiecare mantistire a sums pe tot anul tyre a sluji drept Casa de reserva,

260 N. IORGA eau zidirile ce se vor cunoa§te de trebuinta neapArata, §ii pentru intocmirl de arzArt de facerI de bine. Aceasta legiuire regulari'ind slujba d'innauntru a lie- carit mAnastirl, §i supuind ocirmuirea veniturilor et la o inlesnicioasA priveghere, fere§te pe aceste aline lAca§urt in viitorime de cele Ma de orinduiall nenumarate abusurl ce suferiad mat Innainte, §i de darApAnarea ce li se pricinuia dintru aceasta ; §i tot intr'o vreme intimpina trebuintele asezArilor de facerl-de-bine, asigurind cu un chip- hotAritor veniturile orinduite pentru a for tinere cu din prisosul veniturilor manAstireqtl. Toate -aceste orinduielli 41 dobiudesc scum treptelnice§te a for indeplinire.

II. Punerea in lucrare a legiuirilor asupra ma nastirilor.

Arenda mosiilor manastirilor, s'a fAcut incepere de a se vinde Ia Sf. Mitropolie cu toata ceruta publicarisire. Din prisosul veniturilor s'a primit de cAtre Case le facAtoare de bine in leatul 833, de la Casa Centre la lel 319.291, iar in curOtorul feat lel 250.000. SocotelileCases Centrale pe anul trecut se afla in cercetarea controlulul, ca potrivit cu temeiurile arzate Ed se supine acestel cinstite ob§teet1 Adunart. Prin art, 10 alorganisaril manAstirilor, luindu -se in. vedere cA multe din manastirl ad trebuintA de meremeturt sad din nod zidirl, se hotArd§te ca sl se urmeze aceetea treptelnice0e ci (Ara precurmare din suma cea de petite an a Cases Reserves. Spre a se aduce dar aceasta intru FA- virsire, s'a orinduit arhitectul insArcinat cu clAdirile cite vor la mangstirl ; iar acum se afla trimis arbitect Ia mA- nastirea Bistrita spre a vedea zidirile cele darapAnate, §i a alcAtui plan, impreunA cu socoteall de cAtAtimea, mArimea si felurimea materialulut trebuincios, ca in urma el se iea,

VIATA §I DOMNIA LUI 13ARBU D. STIRBEi 261 anasurl de a se aduce lasAvirsire, potrivit cu mijloacele manAstiril;iasa se va urma treptelniceste yi pentru cele- -lalte mtinAstirl pAna se vor aduce toate intru cea d'intAid a for bung. stare. margenindu-se Ind pe tot anul lucrarea potrivit cu economiile Casil Reservel flecitreia manIstir1. Mal adlogim pe lingd acestea, cu osebita multAinire, ca in ziva de astAz1 toate mAnAstirile teril se afla cu desAvir- qire izbavite de datorie, plAtindu-se incA in cel dupA urmA an surna de lel 423.000 pentru mAnAstirea Znagovul si lel 134.359 pentrumAnAstirea Marcuta. datoril urmate din seat 1831.

RELATIA MINISTRULUT BISERICESC CATRE OBSTEASCA ADUNARE LA 1834. I. Neregularisirea manastirilor inchinate si lucrarile urmate spre aducerea for in buna orinduiald.

Dar lucru care aduce la mihnire este a manAstirile cele inchinate pAnA 4n ziva de astazI stallafarA de once imbunAtAtire,Qinirneni nu poate vedea fdrA intristare -sfinte lacasurl asexate tot intro tarit Qi alAturea una de alta aupuse . unele la ocirmuire folositoaregi religioasA, iar celelalte stind intru neorinduiala cea mat de demult, cu paguba, nu amniai a acestor manAstirl, ci chiar a obsteji- lidor cAlugArestl unde sint inchinate,I cu vAtAmarea mo- ralulul obstesc.N'argroas tufa mijloc care sa nu se fi iniscat Eyre regularisirea acestil pricinI, si nu se poate da d umneavoaatra dovadA mat destoinicA de acesta devAr decit prin oetirea pe ecurt a alAturatelor acturl supt litera C. D. E Aceste raporturl adresate cAtre fostul d. deplin imputer- /licit President Gbeneral Chiseler, s'ad dat dupe vreml in

262 N. IORGA cunostinta, atit a 3Iinisteriulut impArAtesc at PAcil, cit si d. Arubasador de la Constantinopol, iar, in urrnA,incetind vremelniceasca oblAduire, a rAmas aceast5 pricina fArA niclo deslegare. Vedetl, domnilor, dinteacestea toate cl pentru niclo ra- murA de slujbl, IndrAznesc a zice, nu s'ad urmat din partea obladuiril mat multe lucrAri cu mat multA osirdie si strA- danie in curgerea celoi din urrna ant, ca pentru partea manAstireascA, si acelea num)l ad rAinas pAna scum ne- intocmite si nepuse in lucrare cite nu i-ad fost prin putint.A. Cunoscind insA patrioticeasca rivnA a Prea-innAlta- tulul nostru Down, carele, mat presus de mice alt, doreste ca Domnia Sa sa se deosebeascA din cele Ora acum, si sA rAmiie drept pildA la urmasit nostriprin inflorirea flee- cAreia ramurl de administratie si desvoltarea tuturor asezarilor publice, trebuie sA nAdAjduim, domnilor, a si ml- nAstirile inchinate nu vor intarzia a intra intru aceiast orin- duialA ca si celelalte. Dar, pAnA a se regularisi aceastA pri- cinA, s'a fAcut iugrijire grin rinduiell administrative a se aduce aceste mAnAstirl a pAzi vechile obiceiurt de care din zi in zi se departail cu totul.

II. Masuri luate pentru paza buneI orinduiell din partea Igumenilor.

Asa dar s'ad strAsnicit Igumenil a nu mat putea arena averile mAnAstirestl innainte de soroc si mat mult decit pe trel ant, nici a mat primi veniturile mai mull decit pe un an innainte, cad prin asemenea abus ajungead et a impovara in toatA vremea rnanAstirile cu datoril; Iiiindcd cel noEgumen, supt pricinuire CA toate veniturilele gAsia primite innaintea orinduiril lul, cerea vole a se imprumuta in socoteala manastiril: apol, urmind si el asemenea ca procatohul sAd, rAminea pururea mAnAstirea in-

VIATA SI DOMNIA GUI BARBU D. F111130 263 greuiata de datoril, care neincetat trebuiad sA meargA spre adaos. Asemenea s'ad indatorat sa nu poata da in arendA la suditl pAnd cind aceia mai inlaid nu se vor lega printr'al for inscris adeverit de Consulatul de la care vor spinzura de-a dreptul ca, la cite se vor atinge de contractul ace! arenzl, se vor supune la hotAririle judecAtoriilor teril, far& a putea intru aceasta a se socoti nici cum de sudit, iar, la din impotriva urmare, ivindu-se vre-o pricina de jude- catA, toatd cheltuialaqipaguba va fi pe obrazul Egume- nulul, care se vasiscoate. S'ad luat pe Naga toate acestea toate putincioasele mijloace spre a-I popri de a dArApAna pAdurile pe care le ne- gutatoriad intr'al for folos, incit ajunseseril, in vremile cele de pe urmA, la un nesulerit abus ; cacI, nu numat ca printr'a- ceasta isterisiad mAnAstirile de un acaret nemiscAtor, dar acestI Igumenl, rand vremelnicl, se siliad all vinzA printr'as- cuns pAdurile drept un pret foarte de nimic, pricinuind din cele mat ineemnAtoare pagubl Principatulul, care peste putiul anl ar fi rAmas in lipsa de pAdurl. Osebit de acestea, unit din Ig,umenil greet, uneltind felurl de intrebuintArl rele si aducind mAnAstirile la darA- panare, alergad la protectil straine ; pentru acest cuvint niclun lgumen acum nu se mat intare§te in postul sad, fArft as dea mai intaid la Logofetie incredintare in mils ca nu poate nici odinioara a se arAta supt nicht!' fel de cuvint audit strain §i ca nu este volnic a se ajulora cu infatisare de niclun felde. contract fAcut in parte care nu poate avea niclo putere intr'acest Principat, ci se va supuneintru toate la legiuirile §i asezAminturile acestul pamint, pazind cu scumpAtate orinduielile ctitoricestl.

264 t,. loRGA

ASEZARI PUBLICE.

I. Scan.

Imiramine acum, domnilor, aIravorbi de apzarile publice. Pretuind scumpele momenturI ale dumneavoastra, nu and void intinde asupra Mari' scolilor publice. Or Ice am putea zice intru aceasta, se coprinde in cuvintarea ce am pus la examenul cel din urma de la 13 Sept. §i pe.care it veil gasi alaturat pe lingl aceasta, supt litera F. Nhnic dar alt nu am a adaoga intru aceasta decit numal ca anul §colar s'a inceput acum supt cele mai aorocite umbriri, prin complectuirea tuturor clasurilor de umaniore §i prin regularisirea invAtaturilor, ce s'ad adus in sfir§it la cea mat buns cumpanire. colile ad intimpinat toate cheltuielile obi§nuite§iextraordinare, innaintind neincetat desvoltarile sale ; §i, fail a avea datorie de un ban, la 1-id Ghenarie 1835ii rAmine capital din cel hotaritl cite lel 350.000 pe an, lima rama§ita a primil de laVistierie lel 207.825 ci de In averile biserice§t1 lel 251.69012.Pe linga aceasta se intocme§te acum la Colegiul din Sf. Sava un Mused, de care sintem datorl patrioticetir rivne a dumnealul Vorniculul Mihalache Ghica, carele daruie§te pretioase colectil de medalil §ialtele, spre cea d'intaid incepere a acestul Mused.

II. Spitaluri.

Spitalul Iubiril de oamenl hind in anul trecut impova- rat cu cheltuialA extraordinary de lel 70.084, par. 21. pentru zidirea ce s'a preinnoit mal de tot din nod, §i osebit cu datorie de alit lel99.018, par. 5, ma socotesc norocit a aduce astaz1 in cuno§tinta dumneavoastra ca toate chel-

VIATA SI DCIMNIA LTA HARM' D. STIRBEI 265 tuielile ci toata acea datorie s'a rafuit ; numarul bolnavilor, ce se margenia pana la 25, se alcAtuiecte astki de 37 ci, intimpinindu-se toate cheltuielile cu indestulare, ODA la sfircitul acestul an, 11 ramine capital la 1-ill Ghenarie 1835 in ramAcitA a primi de la Vistierie lel 80.000 ci de !a averile bisericectl lel 76.047. De aceia, potrivit cu § 19 al art. .65 din Regulamentul Organic, prin care suma hotarita pe an de lel 150.000 se orinduiecte pentru tinerea a trel spitalurl, unul in CapitalA, altul in oracul CraioveI ci cel at treilea intr'un oral mat central al Valahiel Marl, si, fiindcA astazi se infaticeazA mijloace de a se aduce intru indeplinire aceasta trebuinti, s'a fAcut punere la cale ca rAmAcita de let 80.000, ce are a se primi de la Vistierie, BAse intrebuinteze spre clAdirea unul spital in oracul Craiovei ; iar, de la 1-id Ghenarie 1835, din let 150.000 orinduitl pe fiec- care an,lel 100.000 s5 se cheltuiascA pe seama spitalului lubiril de oamenl, hind aceasta sumA de ajuns, atit spre linerea a 50 paturl, cit si spre plata cancelariel Eforiel ; lei 30.000 pe seama spitalulul din Craiova ci lel 20.000 ce mat prisosese e5 se stringl in curgerea celor d'intAid trei sad patru ant, ca cu aceia BA se clAdeascA cel de-al treilea spital, in oracul ce se va cbibzui in Valahia Mare, iar, in urmil, aceasta sumA sA slujeascA spre intimpinarea cheltuielilor de peste an ale acelul spital.Cu acest chip, nu- naarul bolnavilor, in spitalul Iubiril de oamenl, care la inceputul curgatorului an se InArgenia la 25 numal, se va indoi pe viitorime, avind a se aceza de la 1-ill Ghenarie 1835 intr'acest spital 50 paturl, ci tot intro vreme se va pune in lucrare intocmirea a doul spitalurl, unul in Craiova ci altul intr'un orac central al Valahiel Marl. In spitalulSf. Pantelimon sein ast5z1 pentruboll cronice 36 paturlciineel de la Coltea pentru boll iutI 20 paturi. Aceste spitalurl se afla supt cea de-a dreptul privighere fi epitropie a domnilor ctitorilor, can cu ose- Eta iubire de omenire ingrijesc pentrn acestea. Spitalul

266 N. IORGA de la Pantelimon este adus in cea mal buna orinduialA, atit pentru paza curateniel cit gi pentru indestularea de toate ajutoarele trebuincioase pentru hrana gi intremarea bolnavilor, gi are astAz1 un insemnator capital. Venituli spitalulul Co 101 se suie acum pe an la lel 77.599, par. 26,. gi la inceputul acestul an avea datorie de 36.680, dar, pentru tinerea a 20 paturl find de ajuns let 10.000, prisosesc pe tot anul lel 37.599, cu can in curgAtorul an se puate rAfub toatii datoria, gi pe anil viitorl acest prisos urtneazA a sluji spre dregerea spitalulul Coltil, care este primitor de in- semnAtoare imbunatatirl. Eforia Spitalurilor, al cAreia mitdularl se WM si dd. po- meniti1 ctitorl at Sf. Pantelimon gi Coltea, au alcatuit un proiect de intemeierea gi buna chivernisire a spitalurilor, care s'a foot infatigat obstestil Adunarl din leat 1832, dar, pang a selegiui acest Regulament, dupa punerra la cale a vremelnicegtil obladuirI, Eforia nrmeaza astazi dupti dinsul, asittnitnindu-se intru toate cu coprinderea sa. Se aratA dumneavoastra prin alaturata tablA supt litera G.: suma bolnavilor ce ad intrat in &scare spital de la 1-iu lunie 1831 pans acum, din care se va vedea ca in spitalul Filantropiel in curgerea celor d'intaid dol ant gi jumAtate ad intrat 557 bolnavl ;iar de la 1-id Ghenarie ping la1 -id de Noiemvre 1834 ad intrat 346 bolnavl, &ad 'nsanAtogit 273 si ad murit 37.

III. Casa copiilor sarmanl.

Casa copiilor siirmanl gi Cutia Milosteniel se aflad mat innainte supt ingrijirea Epitropiel obgtiilor ; in unnA, prin Regulamentul Organic, s'a legiuit pentru tinerea copiilor siirmanl pe tot anul cite lel 400.000; pentru Casa Milelor let 50 000 gipentru tinerea cergetoriloralit lel 50.000 ; dupa aceia s'aS intocmit in leat 1832 legiuirile cele mal fo-

VIATA §I DOMMA LU BARBU D. STIRBEI 267 lositoare spre intemeierea bunel orinduiellgispre desvoltarea ce poate II primitoarefiegcaredintr'aceste age- zarl ; iar Ia April leat 1832 s'a agezat Eforie pentru casele II- catoare de bine, dui:4 asernanarea gi celorlalte Eforil ; de- atuncl se poate socoti introducerea bunel orinduiell gi innaintarea ce a avut aceasta ramurA de slujba prin osird- nica ingrijire a mAdularelor acestel Eforil. Numarul copiilor garment era de 402 la 1-id G henarie 1832, cind s'a desfintat Epitropia ; de atunci gi panA la 11: ale acestel lunl Noemvre, in curgere de luni 30 gi zile 10, ad mat intrat copil 350, iar, din toatA suma de 452 copil, ad murit 193, s'ad dat de suflet gi la megtegug 53 gi rdmin acum supt ingrijirea Eforiel 206, gi, cu toate cif mortali- tatea se arata insernnAtoare, dar simtim o mingiiere socotind cd, este mat putina decit in alte tent civilinte, uttde se fac jertfa mortis mal mull de jumAtate din copiil ar- maul. Punem insA la incredintare c5, cite mitsurl era prin putinta spre imputinarea acestel mortalltall, toate 's'a luat si se urmeaza cu cea mat de-adinsul ingrijire. Casa sArmanilor copil are astAzI capital in ramAgiti a priori de la Vistierie lel 79.004, gi de la averile, roAnAsti- regti lel 403.142, socotitl de la 1-id Iulie 1831 pans la 144 Ghenarie 4835; rnal are gi lei 50.400 in galbenT 1.600, dell cu. dobinda la d. Caminarul Mosc. Peste aceF,dia mai are a primi gi analogul dupA vinzarea mogiel Cucuruzul, potrivit cu rinduielile vietii raposate1 PAharnicesei Catinchil Fitr- ctiganchil, gi cu hotarirea cinstitel Curti de revisie. Ci, flindcA, prin intocmirile atingAtoare de sArmanil copil, se legiuiegte laart. 43 ca pAnti Ia virsta de treland sl se creasca afarA pe la doici, iar de la acea virsta in sus sa se ageze intr'un institut, s'ad luat masurl .spre a se cladi fall intArziere incAperile trebuincioase, socotindu-se de ajuns de spre aceasta aratatele de mal sus sume ce alcatuiesc la sfirgitul acestul an c3pitalul easel copiilor sar- rnani. CAcl Prea-Slintia Lor parintil Episcopl. ocirmuitoril

268 N. IORGA

Sf. MitropoliT, pornitI cu iubire de oiuenire, atbinevoit a da locul dupit Podul BeiliculuI, unde se afla in rechime Dulapul, spre a se cladi institutul, fara nicio platy de em- batic, dobindind printr'aceasta noirn driturl la recunos- linta troastra pentru o asemenea intru sclerar crestineasca fapta.

IV. Bilantul de starea financier& a tuturor asezarilor publice.

Asa dar, legiuindu-se prin Regulamentul Organic pe an leI 600.000 pentru cite trele ase.zarile publice,scoll,spi- talurliiinstitutul copiilor Barman!, iar prin § 10 al tablel, litera B de Ia capul al 3-lea al finantel, trecindu-se intre veniturllel 400.000 din averile bisericesti,yifacindu-se in urma punere, la tale ca aceasta surna de la 1 -ill Julie 1831 sä se primeasca pe seama aratatelor trel case, au ramas lel 200.000 a se da pe an de Ia Vistierie spre corn- plectarea de lel 600 000. Acura, asternind bilantul de ceia ce all primit si de ceia ce ramine a primi pana Ia 1-ill Ghenarie al leatulul viitor, it supuid dumneavoastra prin alllturare supt litera 11. Din acest bilant se face dovada cli cite trele acestecase impreuna allrarnasitA a primi de la Vistierie lel 366.829, iar de la averile manastirestI 430.8971/2; ramasita de Ia Vistierie se implineste cu incetul, iar cea de la averile biseticestI, flu numal ca nu este prilej de a- se raspunde, dar lipsesc si in viitorime pe flescare an cite lel 450.000, din pricina ca manastirile dnchinate nu contribuiesc intru nimic, si, incetind din teat 1831 a plati (Wile ce raspundead mat innainte. n'ad vrut a -se asAmAna nicl cu noile intocmirl ale Regularnentului, $i !gra a6 contenit once dare, rllmiind pana astazi nepuse Ia niclo orinduiala. Ci, flindca, asezarile facatoare de bine

VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 269 treptelnicesteinnaintind, si-a luat depare, dupl cum alb vazut, desvoltarea sa, urmeazg, domnilor, neapArat, ca sA-si alba in viitorime intregimea, toate cheltuielile :§i aceasta. ingrijire egte vrednicA de a dumneavoastra luare-aminte.

V. Casa milelor :Ii a cersetorilor.

Din suma hotaritA pe seama cersetorilor si pe seama Case! milelor, Wad imp Artit prin Eforie, de la 15 August 18,33panella 10 aleacestil luni, Noietnvre, lel 103.989, ban! 103 la fete ; 3984 §i la 1-id Ghenarie at curgatorulul an rAminea a mai primi Casa cersetorilor de la Vistierie lei 45.000, dup . cum se arata in olltescul bilant ce se all-- tureaza. Socotelile tuturor acestor case pe leat 1832, incheiate de control, s'ad adus incercetarea cinstitel Obstestil AdunarD; iar cele pe leat 1833 se afla date la control, §i, indatA ce se va savirsi cercetarea lor, se vor supune iara§1 dumnes- voastrA.

VI. .Epitropia obsteasca.

Domnilor !Una din cele mai mintuitoare legiuirl, din cite sat intocmit prin cbibzuirile acestil cinstite Ob§tetgl Adunari, este negre§it intocmirile pentru cresterea si chi- vernisirea averilor nevirstnicilor ce rAmin sArmani de O- rin% fail niclun tel de ingrijitor, §i asezarca obstestil Epi- tropii. CAcl se coprinde cineva de jalg, cind vede acum de aproape neorinduiala ce se urma hitru cea mai sfinta, pocid sl zic, dintre toate indatoririle amenirii,si, simtim astazi cu totii o usuring a sufletului, avind intru 4rttelep- tele tenaeiuri ce atl legiuit si intru caracterul madularilor ce alcAtuiesc obsteasca Epitropie, cea mai vrednicA chezA-

270 N. IORGA vuire pentru parinteasca ingrijire pe viitorime a intereselor nevirstnicilor copil. Ob§teasc,a Epitropie s'a orinduit la 4 -i0 Iunie 1833 §isocotelile pe un an se afla scum supt cercetarea Comisiel priveghetoare.

Acestea sint, domnilor, cite aveam a aduce la cuno*- tinta dumneavoastra, despre cele ce privesc la indatoririle Ministeriulul ce mi s'a incredintat. Osirdia amploiatilor Departamentulul Logofetiel qi ostenelile jertfite din parte-li m'ad sprijinit intru indeplinirea sarcinil mele, §i ma socotesc indatorat de a nu pierde niclun prilej a li marturisi multAmirea mea. )Este inset vrednica de bAgare de seania bunavointa §i nepregetarea amploiatilor no§tri de ob§te, aflindu-se supt o buns directie, care, aceasta, cu alit mat mult este vrednica de laudA, cu cit nu aveait pAnA acum innainte-li nicIunfel de rasplAtire, dupa meritul ci dupgi ostenelile lielcAruia. Una din cele mai de aproape indato- rirla fost din parte-mi privegherea asupra pArtit morale a amploiatilor ;de aceia indraznesc a lua asuprA-nit responsabilitatea pentru once abus s'ar dovedi urmat din partea vre -unul subordinat al LogofetieI Trebilor Bise- riceint. Domnilor ! Data vre-o ramurl de slujbA dincelece privesc la acest Departament nu§i-aluat loathintin- derea care ate fi dorit, vä rog a ma invrednici indulgentel dumneavoastra, binevoind a lua in vedere imprejurArile vremil §i indelungatul interegn intru care, dupA cum vA este cunoscut, am fost insArcinat §i ea alte indatorirI, care, cu atit mat mult cereati o osebitA luare aminte, cu cit su- punead la o mat mare raspundere. Domnilor ! Este cea de a cincea sesiune intru care petrec acum cu dumneavoastra, §i void avea WA in toata vremea el m'am invrednicit a fi pArta§ lucrArilor dumneavoastra. tntr'acest curs de ant poate de multe on BA fi gre§it, poate al fi tras asuprA-mt neplacerea dumneavoastra ; indraznesc

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 271 lnsa a crede ci nimenl n'a pus la indoiala cugetttrile mele §i curAtenia sentimentelor decare am fost totdeauna imiscat. De aceia niclo rasplgtire mal dulce nu rivnesc de- .cit acea incredintare ci am putut merita o buna opinie .din partea dumneavoastra.

INNALTET EXCELENTEI SALE, DOMNULUT DEPLIN- IMPUTERNICITULU! PRESIDENT CHISELEF. .1.... oPana a null incepe Cornish BisericeascA ale sale lu- crArl, Excelenta VoastrA binevoind a insArcina pe supt-is- cAlitil de a intrain incepAtoarele cuvintArt cu trimesil Sfintelor Locurl, ca BA li dea trebuincioasele deslusirl asupri scoposulut celui adevArat al stapiniril si sit aseze prin obsteasca invoire inceputurile obstestl ce urmeazA a se lua drept temeiurl pentru punerea in buns orinduiala a chi- vernisirel ManAstirilor, Supt-insemnatil s'ad grabit a se aduna, cu pomenitil trimesi si a incepe cu orinduialA cercetarea arAtatelor temeiurl ; dar, dupa ce at intrebuintat toate mijloacele de induplecare pentru scoposul insarcinarilorsi dupl ce ad cercat toate chipurile de invoire cite le-ad fost prin pu- tintl, sub-insemnatil cu milmire se vAd sing a aduce la cunostinta Excelentel Voastre cA toatesilintile for ad rams zadarnice. Allturatul jurnal, pe care parintil exarbi n'ad volt sA-I iscAleascA, supt pricinuire de a nu grest intru folosul Sfin- telor Locurl, puindu-s1 iscAliturile la vre-un act, va dovedi adevarul aratarilor noastre.

IATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 273

Catre aceasta pomenitul jurnal va da Excelentel Voastre desavirsita incredintare de neputinta intru care ne-am vazut spre a ne intelege cu trimisil, caH nici cum nu se patrund de sfirsitul insarcinarilor, ca unil ce nu privesc decit numai la interes material. Singurul cuvint de impotrivire cu care pururea Wad slujit parintil exarhi este ca Manastirile shit aver! ale Sfin- telorLocurl,si ca numal Sfintia Lor, ca unil ce infatiseaza aceste Sfinte Locur!, pot face cu Manastirile mice vor voi, neavind sa dea seama la nimeni,sica nu cu- nose alte indatorirl afar5 dintr'acelea care se ating numal de slujba bisericeasca, in biserica fiescaril Manastirl. In desert a fost toata strAdania supt-iscalitilor de a li arata cd aceste sfinte asezad nu s'adfacut decit numal pentru un sfirsit de folos obstesc. care aceasta War putea dovedi foarte lesne de ar fi mijloc a se putea dobindi adevaratele hrisoave ale celor d'intaid ziditorl prin care s'a intocmit fiescare dintr'aceste sfintelacasurl, indatoririle coprinse intr'acele hrisoave intinzindu-se si la daniile celor ma! din urmA ctitorl. In desert s'ad shit sä li arate adevaratul chip cu care Slintele Locurl trebuie sa inteleaga drepturile de proprietate ce pot avea asupra Manastirilor celor inchinate ; cad parintil exarhl, neinduplecindu-se nici la dreptul cuvint, nicY la flinta adevArulul, ad staruit pana in sfirsita socpti aceste Manastirl ca o a 1,or curata proprietate si a scoate dinteaceasta Were a Sfintie! Lor toate urmarile cite neaparat izvorasc dintr'insa. Acest cuvint de proprietate, de se va cerceta cu toad cuvenita scum patate, se va vedea de catre oricine ca averea mud particular, land numai a lul sl supt a lul stApinire si chivernisire, el poate el o intrebuinteze dupa cum va voi; cad, de o va chivernisi rad,se vatamA numal pe sines!, iar nu se poate zice asemenea si pentru un chinovid, pentru ca averile lul se cuviu atit parintilor celor de acum,

274 t1. IORGA cit si celor viitorl, si ocirmuirea for trece din neam in neam ; tireste dar se intelege cd cel de acum pgring nu pot intrebuinta aceste averi Ora slobozenia Statulul, carele este firescul epitrop al neamurilor celor viitoare, ce se in- tereseaza a nu se dArapana si mistui de cAtre neamurile de acum averile de care si ele vor fi in drept vre-odatti a se bucura ; prin urmare ,StApinirea este chemata a apara drepturile neamurilor celor viitoare, si aceasta nu o poate face fAra numal prin drept (le a priveghia si de a lua cu de-amanuntul seama asupra ocirmuiril averilor, care cu vreme trebuie sl se chiverniseascA si de cAtre urmasit parintilor celor de acum. Acestea sint imprejurArile ce urmeaza a se pune in buna orinduialA, si iarAs1 asemenea a trebuit safiesi scoposul Sfintelor Locurl, care, prin orinduirea parintilor exarhl, all voit negresit ca prin obsteasca unire sA aseze stator- nice rinduiell spre a putea slujiin viitorime de regulI nestramutate si destoinice .de a popri ortce fel de rca in- trebuintare. Cu toate acestea, nicI cuvintele cele destoinice ce li s'au pus innainte, nici musaadcaua celi s'a facut cu gind de invoire nu i -all putut aduce la induplecare. Asa dar, de vreme ce pi rintiI exarhl, fArA de a lua in bagare de seamA folosurile ce au izvorit pentru averile manAstirestl din Organicescul Regulament, nu voiesc a da ajutor la cheltuielile Statulut in folosul Caselor facatoare- de-bine, potrivit cu coprinderea pomenitulul Regulament Organic, intemeiat intru toate pe instructiile MinisteriuluI imparatestiI Curtl a Rusiel; de vreme ce printr'o impiz- muire pe care supt-insemnatil nu voiesc ea -0 numeascA, pentru respectul ce all catre caracterul parintilor exarhl, acestia nu primesc a se tinea in manastirile cele inchinate asezarl fleAtoare de bine, potrivit cu duhul hrisoavelor celor d'intAid ziditortctitorl, al carora dub nicldecum nu se poate tAgAdui, supt-insemnatil socotesc cStapinirea

VIATA SI DOMNIA LUt LiARItU 1). STIRBEI 275 este silita a face punere la tale ca pe de-o parte Stint* Locurt sg iea veniturile manastirilor ce li sint inchinate, dupg pravilele gi obiceiurile cele de mat naintea Regu- lamentulul Organic, far, pe de alta, sa lase dupg toad dreptatea pe seama Statului prisosul folosurilor ce au izvorit pentru proprietate din nougle intocmirt. De aceia, pang cind aceasta insemngtoare pricing se va hotari cu desAvirgire, de aeapgratg trebuintg ar fi a nu ge mat zabovi arenduirea mogiilor mgastiregtl, care aceasta una data s'ar cuveni O. se facg prin mezat, spre a se de- 'Arta relele urrnarl ale invoirilor in parte, ce sint cu totul vatamatoare celor kdevarate interesuri ale Sfintelor Locuri ; -cad atunci nu mat pot gi acestea cunoagte veniturile cele adevarate ale mAngstirilor, a se folosi de cgtre gtirea acestor veniturl care se risipia pang scum impotriva ctitoricestilor intocmirI, gia se unpartAgi de intregimea drepturilor lor.

Iscaliti : Statschi-Sovetnic Mavru. Secretariul StatuluI : Barbu Stirbei. 27 Maui 1833.

[CUVINTARE COLARA.]

Adunarea prin care se cinsteste astAzi Colegiul, spre a se vedea resultatulinvataturilor de peste anul scolar ce acum se. incheie, se insufteleazA de o bucurie noult, vazind cu city dorire Prea.-InnAltatul nostru Domn, ca un adevArat pArinte al obstil, a binevoit a cerceta de aproape urmarea tinerimit la invAtaturA. La o epoca de renastere pentru neamul romanesc, cind institutiile strAmosesti, ce din nenorucite intimplari ajun- seserA la o jalnicA dArtipAnare, allluat iarAsi infiintare. Dumnezeiasca Provedinta ni arata mat cu prisos sprijineala sa in viitorime prin alegerea Innaltimit Sale Alexandra Dimitrie Ghica, care, pAtruns de innalte sentimenturi si plin de dragoste pentrubinele obstesc,este chemat, la aceasta epoca insemnAtoare, spre a statornici drepturile acestet. teri si a ridica din a sa amortire numele romin. intemeierea insa si inflorirea institutiilor unel societAtt neputind rAzima aid odinioarA decit pe fapte de bArbati vrednici si virtuosi, s'a cunoscut ca una din cele Ontaill trebuinte a' unul Stat este ingrijirea pentru educlia publics. De aceia, cind toate celelalte ramuri ale administratiel s'ad organisat, aceasta nu se putea trece cu vederea de cdtre Puterea ocrotitoare, supt a cAreia vrednica admi nistratie, soarta acestel teriIliadincredintatA in minile celul mai vrednic oblAduitor si mai fierbinte doritor de binele obstesc,s'ad pus temeiuri de o fericita viitorime-

VIATA §I DONINIA LUI ItARBU D. §TIRBEf 277

a neamulul romairesc, care nu va uita cit vafi ca de la Gheneralul Chiselev, implinitorul innaltelor volute prea- puterniculul sad Monarh, a dobindit o noun suflare de viata. Cunoscuta este de obste starea scotilor pita la leat 1831, cind s'a asezat cea de acum Eforie. ingrijirea sa cea .d'intaid a fost a se patrunde de intinderea acesteI trebuinte si a aseza temeiurl pentru a se urma invataturile dup. o sistema regulatasi primitoare de o treptelniceasca des- voltare. Dupa aceia, indata cu incetarea naprasnicei bolt a Ho- lerel, s'ad deschis scolile in Sfintul Sava, in Craiova si in alte judge, invataturile s'ad urmat de atunci neincetat, Wind din ziinzi ma! multit intindere, si inlesnindu-se innaintarea printr'un metod regulat si adus prin cercare din ce in ce la o mai mare desavirsire. Mal la urma Eforia, luminindu-se din experienta, a alcatuit Regulamentul invataturilor publice, care an leat 1833 a avut putere de pravild, statornicinduse aceasta ramura in rindul institutiilor celoi mai de temeid ale acesteI ten. Dupa aceasta legiuire incepindu-se invataturile in scolile publice, s'ad artitat la examenul anulul trecut eel mat d'intaid resultat. De atunci in curgerea acestul an s'ad dat invatitturil publice inlesnirl noun, care erad de o netaga- duita trebuinta si de un simtitor folos. intaid, printr'oclasificatie a cursurilor, mai potrivita cu natura invataturilorsi cu fireasca graduatie a desvol- Uri! cunostintelor, s'a luat intr'aceasta drept sfirsit intemeierea si desvoltarea scolarilor in invatatura literaturil limbic romanesti si altor limbl clasice, care mat innainte se urina intr'o vreme foarte margenita si tot de odata cu stiintele exacte, incit scolarul ce nu stia inca a scrie limbs sa, invata algebra, geometria si altele mai presus de a sa putere. Al doilea, s'ad inlesnit mijloacele invataturi1 prin tiparire de carp, de care scolile noastre erad de tot lipsite,

278 N. IORGA incit toate cursurile se urmall Oa astAzt dupk manuscripte, §i dintr'aceasta se poate judeca nemdrgenita impiedecare ce se pricinuia tinerimil la invataturA. Acum din cartile cele mat de trebuinta unele E'ad ti- Wit, altele se 45 supt tipar, care §i acestea ad a se sA- virqi pAna la viitoarea deschidere a cursurilor. CArtile acestea pint : Catehismul, Geografia, Aritmetica, Caligrafia si Retorica. S'ad alcAtuit toate dintre profesoril Colegiulul, a carora osirdie meriteaza toata lauda, §i dupa o scumpit cercetare s'atl gAsit vrednice de a se tipari prin ajutoruf Eforiel §i a se da in mina §colarilor. Pe linga acestea, luindu-se in bagare de seamit cA deprinderea din vrista frageda cu principiile religiet este temeiul cel mat neclintit al educatiel, s'a facut chibzuire de a se aqeza invAtAturile Evangheliel in §colile publice, ca una ce coprinde moralul mat curat propoveduit de insu§t Mintuitorul nostru §i al cAreia stil tot intr'o vreme poate sluji drept model la scrierea in limba romAneasca. De aceia s'a tiparit aceastA sfint6 carte cu cheltuiala din Casacolilor §i astAzt se dA ucenicilor ce s'ad deosebit printr'a for silinta, ca cel mat stump engolpion. Dupa clasificatia cea din urma a cursurilor, un §colar, incepind Abecedarul, urmeaza in dot ant tret clasurl elementare, unde invata a ceti, a aerie, a declina, a conjuga ; se deprinde cu invAtAtura in elementurile Catehismulut, in cele patru operatilale Aritmeticil, §i in oarecare idel ale Geografiel. DouA dintr'aceste clasurl se afla intocmite in toate oraple de cApetenie ale judetelor. AfarA din fretclasurl elementare, s'a a§ezat §i at 4-lea clan in Bucure§t1 §i Craiova, spre oarecare indeplinire a cunostintelor acelor tcolart ale cArora invatAturl se mar- genesc aid, neputindu-I ierta starea parintilor a urma in clasuri mat innalte. Din cele elementare, §colarul trece In clasurile de umaniore, care sint in numAr de sere, fiescare de cite un an.

\IATA SI DOMNIA LUi BARI3U D. .'nfiBLI 279

Yn cele d'intAid trel clasurl, scolaril se desavirsesc in in- vatAtura gramaticel sise deprind instilul scrierilprin feluriml de compunerl ;inteaceiasi vreme se desavirsese Inca la invatAtura caligrafiel,si tree cursurile geografiel si al hronologiel. Yn celelalte trel clasurl de umaniore se deprind scolaril la compunerl de un stil mat innalt, tree cursul Istoriel Universale, siinsfirsit cursul Retoricel. 'Arnim frantuzeascA se incepe cu clasul intaid si se ur- measA sese ant de rindin toate clasurile de umaniore. far limba elineascA si cea latineascA, incepindu-se dintr'al treilea clas de umaniore, se urmeaza !Anain eel mat de pe urmit al retoricel, in curgere de trel ant. Pe ling-'d acestea, se urmeaza incl. in tret de aceste clasurl desemnul si in doul deosebite limba ruseascA. Patru clasurl de umaniore se an acum infiintate si in scoala din Craiova, celelalte doua nefiind pAna acum intocmite din pricina neajungeril profesorilor si a neprega- tirit scolarilor, si mat ales din pricina Upset incaperilor trebuincioase, panA a se gad zidirea ce acum se clAdeste din nocu cheltuiala din Casa or. Cu acest chip, un scolar incepind abecedarul la o vrista de septe ant si urmind regulat clasurile de mat sus ail- tate, poate iesi in vrista de 45 sad de 16 ant deprins la literatura limbilor clasice si a celel nationale, pregatit inca si cu toate celelalte cunostinte filologice. DupA aceia incep cursurile complementare sispeciale, adeca filosofia, legilesimatematica. MIA acum se afla deschise in Colegiul din Sf. Sava, dintr'aceste invatAturi, numal cursul legilor, atalgebrel, at geometriel si al tri- gouometriet, ramiind a se deschide si celelalte treptelniceste, dupl trebuinta ce va cere. Printeaceasta intocmire ce s'a dat scolarilor, instructia publica va dobindi toata intinderea cuviincioasA, pArintil nu vor mat fisiliti instraina copil Inca intr'o vristA fragedA, mat innainte de a se pregAti printr'o educatie te-

280 N. IORI.A

meinicif si a se face printr'aceasta vrednicl de a dobindi dintr'a for instrainare un folos potrivit cu atitea jertfe ale parintilor, nadajduindu-se ca, fail de a se departa din cam parinteasca, copiil vor putea gasi in scolile noastre toate invataturile cite sint trebuincioase a impodobi duhul si a insufla bune sentimenturl. far resultatulcel mal mare al organisatiet scolilor de acum este ca toate invataturile se unneaza in limba romaneasca. Resultat nepretuit, care singur poate insufla un caracter national, si tindrul instrainat pentru indeplinirea invataturil sale va pastra in sine in tot locul nesters acest sentiment de nationalitate. Numarul scolarilor, ce au urmat pe anul acesta in sco- bile publice se Buie pana la 2.900, insa in scolile incepatoare de prin judete 4.600,in scoala din Craiova 560 si in cele din BucurestI 890. La toate aceste scoll tinerimea a alergat cu o mare rivna ; numarul scolarilor insa a trebuit ea se margeneasca din pricina strimtoraril incaperilor, dar si aceasta impiedecare se ridica siin zi in zi, pilda data de orasul Giurgiu cu cia- direa scout fund o buna incepere, ce se nadajduieste a se urma si de celelalte orase. In pensionatul Colegiulul, de cind s'aluat supt de-a dreapta directie a Eforiel si se afla supt ingrijirea dorn- nuluI profesoruluI 'Gheorghe Pop, s'a statornicit intru toate buna orinduiala,si cu deosebita multarnire putern lucre- dinta el astazI se afla in cea mal placuta stare. Numarul pensionistilor se suie la 48, din cart9 pe seama Statulu!, ales! la examenele trecute dupa a for ose- bill destoinicie si osirdie la invatatura. Acest numar curind s'ar indoi, data ar ft in pensionat incaperI destule. Dreptatea cere sa se dea aid obsteasca multarnire profesorilor canse afla patrunsI intru adevflr de datoriile

VIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. STIRI3EI 281

puse asuprA -li si iutru caracterul carora se inchipuieste acum gravitatea slujbel ce implinesc. Iata se pune innaintea acestel cinstite AdunarI resultatul dobindit iutr'acest an, dupa cercetarea ce la sfirsitul cursurilor s'a flcut in parte tuturor scolarilor din flestecare clas. Pentru vol, iubill tinerl, s'a gatit serbarea de astazI ; ceI alest sint chematl a se incununa cu laude ; parinti1 se alai 4e fatA la aceasta serbatoare de famine. asculta cu bucurie sa auda numele copiilor lor, si cu qchil tlntitl asupra-va asteapta sA yea resultatulsilintil voastre.Cita. mihnire, -din potriva, pentru acel parintl al cArora copil n'all putut arata la examen niclun rod, ci ramin sipe anul viitor inteacelasI clas, dar trebuie sa se patrundit si acel parintl de un adevar, cd copilul care nu este de aproape prive- ghiat si in sinul familiel de spre a Int invatatura si purtare putin se poate folosi de la scoall. Spre stiinta parintilor de urmarile copiilor la invatatura, so dad fiescaruia polar in toate Simbetele bileturl de catre profesorl :inteacestea s'a putut vedea urmarea tiescaruia scolar, si, daca vre unul a ramas innapoI, aceasta a fost vina parintilor, cad putin all ingrijit a lua in bagare de seama instiintarea profesorilor, incit null din copil all lipsit cea mat multa vreme din clasurt ; de aceia nu se poate face indestull indemnare acelor parintl a avea mai multa ingrijire in viitorime, mat ales ci urmeaza a se lua masurl mat strasnice spre a nu se mat prinde locul in zadar de scolariI neregulatt lubitl tinerl, primal aceste povatuirl ce izvorasc din inimA de adevarat ,prieten ; vedetl cite felurt de mijloace de innaintare vi s'ad deschis acorn : la mina voastra sta sa vi folositl de dinsele si sa fits odatA nadejdea sispriji- ueala patriot ; patrunde-va-t1 (sic) de timpurill de vrednicul adevAr cA pentru out, in oricare positie innalta s'ar afla, nu poate it fericire pe parnint fara patrie. lar patria ce al-

282 N. IORGA , .... , .... cAtuieste de bArbatl vrednicl si virtuosi can sprijinesc binele obstesc. Straduiti-vä dar, iubill tineri, a dobindi prin invatAturf temeinice acest merit ca un singur mijloc de a vti asigura o fericire fiebintuitA.Cel vrednic de a lucra binele Ob- stesr RR poate fi la niclo intimplare nenorocit, cad, si im- potriv de v'ar eta soarta, dar si Stuncl multdmirea cuge- tulul este pentru dinsul rAsplAtire nepretuitgi sineasAmti- nata cu orlcare altA fericire. Siliti-vA dar fArli pregetare la ostenell : vremea ce vl ramine inct a petrece in scoalA trece iute ; grAbAi-vA a va, foloqi de aceasta vreme, cAcl cu ceia ce yeti dobindi scum aveti a va urzi toatA soarta viitoare. Vedeti ca acum invgitAturile si purtarile voastre se privesc de Prea-InnAltatul nostru Domn, a cAruia iniml totdeauna a bgitut pentru a voastra luminare, a cAruia cea mat d'intAiii ingrijire si acum, dupa a Sa suire pe Scaunul strAmosesc, este de a vA pregati o viitorime fericitA. StrAduiti-vA dar ca printr'a voastra sporire lainvAta- tura, intemeiere in credintA si in bune obiceiurl ea im- pleat( cununa de multamire Prea-Innaltatului nostru Domn, care, prin fericirea obsteasca ce voiestesa intemeiez intr'aceasta tail, sAdeste fort pe calea vietii voastre.

Marele Logofat al Biserieestilor, B. $tirbei. Jot, 13 Septembre 1834.

TABLA NUMELOR (Redactati de Mihail Lizarescu.)

TABLA NUMELOR.

A_ Aaron (Florian, Medelnice- Aninosanu (D.,student), rul, profesor), 222. 233. Adamovici (A.), 244. Anrep-Elmpt (general rus), Agrara (comisiasupt tir- 153. be1), 59-60. Anunteltorttiromin (ziar), AgrarA (legea , supttir- 145. be1), 60-2. Antim (biserica), 214, 215. Ahmed-Vefic(comisarturc), Anton (Vasile, student), 48, 100, 117, 138, 203. 234. Alecsandri (V.), 126. Antonescu (Oprisan), 230. Alexander (Max, coptic din Apostol (actor), 238. Bavarian), 129. Apostolatos (Andreas), 235. Alexandrescu (Gr.), 146. Arghiropulo (Const., mi- Alexandrescu (P., student nistru), 51. in picturA), 77, 232, 236. Aristarchi(Miltiadi,Ca- All -Pala (Vizir), 174, 177, puchehaia Teril-Roma- 185, 204. nest°, 119, 153. Aman (Teodor, pictor), 77, Aristarchi (Nicolae, Capu- 232. chehaie), 231. Angele (mademoiselle, ao- Aristia (C., ca bibliotecar), trill), 67. 237.

286 N. IORGA

.Arsachi (doctor, ministru, Atanasiu (advocat), 129. presidentul Comisid ru- Augsburger Zeitung, 181. rale), 56, 60, 82, 146. Aurelian (P. S.), 94, 233.

'Badulescu (C., ziarist), 445. Becereasca (Elena, direc- Bagration (principele), 37. toare de pension), 225. Baia-d e-Aram(manas- Bedardconsul frances), tire), 214. 207. Balaceanu (Const.,minis- Belu (=Belli°, Alex., Aga), stru), 29. 67. Balasescu (Nic., Nifon), 81, Bern (§ef ungur), 37. 245. Benanek (circul), 128. Balcescu (N.), 48. Bengescu (Grigore Il ,79, Baleanu (Emanoil, candidat 220, 234. la tron), 51, 139. Berger (director de trupa ), Baleanu (N., ministru), 166, 128. 187. Bibescu (familia), 9 si urm., Balmain (gradinarie), 129. 188. Bal§ (Toderita), 187. Bibescu (Dumitrachi), 9,10. Baltaliman (Conventia de Bibescu (Gheorghe, Domn), la), 3, 35, 39, 55, 99, 47, 31, 436, 140. 106, 172. Bibescu (Ion, ministru), 49. Balzano, inginer, 31. Bibescu N. (colonel), 151, Baneasa (tabara de la), 162. 209. Barabino (fabricant), 213. Bibescu (parculdin Cra- Baran (Barasch, Julius, doc- iova), 126. tor, profesor), 79, 222. Biblioteca Literary(co- Barbulovici (D., negustor), lectie), 248. 130. Binder (fotografia), 129. Barozzi (elev in scoala mili- Boerescu (Vasile), 93. tara), 53. (locotenent), 78, Bolintineanu (D.), 140, 146. 235. Boliac (C.), 48. Bauer (colonel), 219. Bonaut (inginer), 171.

TABLA NUMELOR 287

Bosmagianu (Em., student Buchholzer(director de in medicina), 231. pension), 76, 225. Bossel (balul mascat at lut), Budberg (president pleni- 70. potentiar rus), 161, 210, .Boteanu (maior), 219. 216. Bottinelli (otelier), 126. Bukarester deutsche Zei- Bozianu (C., directorul co- tung, 146. lilor, 86, 87, 91, 231. Buletinul,foaieoliciala, Brailoid (C., jurist, direc- 144. torulcolilor), 14, 66,70, Buletinul Zintbruluz, re- 244. vista, 144. Brandeis-Weikerstein (ca- Burdeanu (C., bursier), 230. pitalist austriac), 123. Buren (a profesorula, pres- Bratianu (N.), 68. tidigitator), 128. BrAtieni1 (D. §i 1.), 48. Burneanu (C., bursier),230. Brezoianu (D., traducator), Busoioceanu(Grig-.,stu- 79. dent in medicina), 231. Brusa, 141.

C. Calinescu (Grig., bursier), Capatineanu(Mibal, stu- 230. dent), 233. Calinic (staretul de la Cer- Cap§a (N., student), 233. nica,apoiepiscop de Garagheorghevid (Alexe), Buzau), 100. 47. Canela (§coala de baiet1 a Caragiale (Costachi, actor, 1111), 77. autor), 90, '126, 143, 239. Canta (Nicolae), 18. Carcalechi(Zaharia,zia- Cantacuzino (Const., minis- rist), 64, 133, 145, 146. tru, apol Caimacam), 32, Carol (Principele), 193. 50, 58, 60, 139, 162, 163, Casa copiilor sarman1, 266 164, 166. a Casa Milelors, 266, 269. Cantacuzino (Elisaveta, so- Castripai1 (gradina din (ia lul Barbu tirbel), 31. Bucure§t1 a), 127.

288 N. IORGA

Catargiu(Barbu, Clucer, Coronini (feldmaregal aus- membru in Comisia a- triac), 96, 165, 168, 175 E,ra ra), 60. 204. Cernatescn (Petru, profe- Costaforu(Gh.,Serdar, sor), 222. (doctor in legts), 85, 88, Chesarie (episcop de Bu- 218. zau), 226, 228, 235. Costaforu (porugnic), 78, Chiselev (Pavel), 18 gi 235. urm.,261, 272, 277. Cotegtl (schitul), 228. Chitulescu (Inochentie, ie- Cotrut (elev in gcoala mili- rodiacon), 78, 235. tara), 53. Cimpineanu (1., ministru), Cretulescu (Gh., student in 166. medicine), 231. Cigmigiu(gradina).212, Cretulescu (N., doctor), 89. 220. (,coals de mica hirur- Climent (vicarid, apot epi- gie a Int), 75. scop de Argeg), 100, 215. Cretzescu(AI.,profesor, Coculescu (G., student in student bursier), 233. medicine, 231. Cucuruzul (mogiel, 267. Codul de comert, 30. Culegdtorul roman (ziar), Codul penal, 124. 145. Codul de procedure pe- Curie (loan, student), 231. nala, 124. Curierut (ziarul lul Eliad), Colegiul frances, 71. 202. Colonia (consul grec la Curtea Domneasca (sad Craiova), 204. Veche, in Bucuregt1; bi- Colquhoun (consul engles), serica), 25, 214, 216. 48, 155, 456, 183, 204. Curtis (bancher dinViena), Coltea (spitalul), 265, 266. 170. Constantin-Voda (stinjenul Cuza-Vocla, 192. lul), 207. Cuzovschi (arhitect), 236. Cornescu (C., student), 231.

TARGA NUMELOR 289

D. Dahlen (Wilhelmina, di- Dessau (banca de), 112, 123. rectoare de pension), 76, Dionisie (arhimandrit, pro- 223. fesor), 229. Danielopol (librarie), 129. Dionisie (Romano, arhi- Dannenberg (comandant mandrit), 226. rus), 37, 152. Divanul ad-hoc,99, 100, Dascov (consul), 3. 106 $i urm., 156. Davila (Carol, doctor), 88, Dolma-Bagce (spital), 281. 94 ; (scoala de mica hi- Dona (locotenent), 78, 235. rurgie a 1u1), 75. Dorner (Wilhelmina, foto- Delmary (antreprenor de gra fa), 129. teatru), 244. Drlghict (Manolachi, Pos- Dembinski (cApeteniede telnic), 452. revolutieungureasci), Drohoiovski (Emanuil, au- 41. tor), 81, 247. Dertmann (Gh., cofetarie), Dudescu (A., antreprenor 128. de teatru), 240. Dervis-Pasa(functionar Duhamel (comisar rus), 5, turc), 162, 164, 484. 32, 46, 100, 149, 203.

E. Eckerbach(Amalia, mo- Elisa Doamna, 175. V. stir - distI), 429. beT ( Elisabeta). Ecoul eclesiastic (foaie bi- Elisabeta(Imparateasa), sericeascA), 145. 175. Eliad, 48. (sotia lul), 200, Epibaria (cAlugaritA), 228. 202. Evolschi (actor), 238.

F. Fllcoianu, 14. Feri-Halim (Pasa, coman- Ferechide(Stefan, profe- dant turc), 161. sor), 87.

290 N. IORGL

Fialkowski(antreprenor Florescu (I., colonel),53, de gradint), 127. 82. Filantropia (spitalul), 266 ; Florescu (Manolachi), 158. (§cvla de hirurgie de Foaia pentruminte,inima la-), 88. fi literaturei, 144. Filipescu (Al. zis Vulpe, Foaia sciteneascei,144. Banul), 59, 82. 244. Filipescu (Const.), 49, 139. Foc§anl (intilnirea de )a), Filipescu (Capitanul Cons- 141, 186. tantin, Cronicarul), 210. Foith (Paul, intreprinzator), Filipescu(lon,ministru), 50. 213. Filipescu (I. I., Serdar), 213. Fols (cintAret), 128. Filipescu (lordachi), 29, 51, Fontanin (M. G., profesor), 109. 222. Filipescu (Mihal, Logofat), Fontn (Teatrul), 128. 209. FotinO (A.,. ziarist), 144. Filipescu (presidentul Di- Francisc -Iosif Ora t), vanulul) 153, 457, 166. 155, 164, 175. Filoteid (vicarid, apol epi- Frank (croitor), 129. stop de BuzAd), 100, 222, Freywald (arhitect), 228. 228. Fuad-Efendi (comisar turc) Flandra (contele de), 193. 5, 40,.43, 66,107, 184 ; Fligely (colonel), 235. (ca ministru al Portii), Florescu (Const., Ban), 94. 122, 150, 191, 203.

G. GackstAtter (profesor de Gaudi (0. de, talmacid), musicA), 129. 243. Galaction (episcopul Rim- Gazeta de Moldavia, 144. niculut), 13. Gazeta de Transilvania, Galata - Serail(§coala de 144. medicine de la), 75, 230. Genilie (Geogratia lul), 81. Gaudi (G. de, ajutor de ar- Gheorghe (Sf., biserica din hitect), 243. Bucure§tI), 213.

TABLA NUMELOR 291

Ghica (Alexandru-Veda), Ghica (Teodor, Vornicul), 24, 92, 137, 184, 187, 215, 212. 276. Golescu (Alex.), 49. Ghica (Alexandru, minis- Golescu (Iordachl), 14. tru), 29, 50:60, 138. Gole§til (familia), 48. Ghica (Alex., nepotul Jul Gorceacov (comandant Grigore), 94. rus), 451, 152-3, 160-1. Ghica (Const.CApitanul, Gorgey (vef de rAscoall un- .frate cu Grigore), 138. gureascA), 39. Ghica (Const., ministru), Gorneanu (student in me- 52, 59, 109, 138, 456. 184. dicina), 231. Ghica(Const., beizadea, mo- Grandpre (contesa de, in- gialei),183 stitutul de fete al el), 66, Ghica (Dumitru, Aga). 138. 225. Ghica (Grigore, Domnul Gref(Mihail,(conductor» Moldove1), 44, 81, 96, 99, de teatru), 243. 422-3, 137, 141, 154, 170, Grignon (scoala din), 233. 186. Grigore (Mi tropolitul), 259. Ghica (Ion,president de Grigorescu (G.), 78. Consiliu), 48, 185,192, Grigorescu (N.?,pictor), 195. 238. Ghica (Marioara, Doamna Gruson (August,ziarist vAduva), 67. franceslaBucure§ti), Ghica (Mihalachi, Vorni- 145. cul), 264. Gussi (directorul Serviciu- Ghica (Scarlat, fiul lul Gri- lul sanitar), 94 gore-Voda,judecator), 138.

H. Haber (Maximilian), 108, Halcinschi (consul rus), 51, 170. 149, 151-2. Hagiu (locotenent, comand. Halepliu(C., actor), 238, Militare), 53. 240, 243.

292 N. IORGA

Hasford (comandant rus la Hess (von, mare§alaus- Craiova), 37, 51. triac), 166. Hatschek (director de ins- Hill, 80, 81. titut de hidroterapie), Hochmeister (tipografie In 129. Sibii11), 245. Hetit (arhitect), 89. Hock (Friderich-August, Herescu (Const , ministru), fotograf), 129. 51. Horbatchi (otter), 219. Herescu-NAsturel (SpAtar), Itoroczek (atelier), 128. 52, 153, 161, 164, 167. Humpel (W.,violonist), 128.. I. Jacobson (Polcovniceasa, lonescu (Marin, revoluti- pensionul el de fete), 76, onar), 48. 93, 219, 220. lonescu (doctor), 244. Iatropol (Panaioti, student), Ipsilanti (Alexandru, Doma 233. muntean), 43. Intnitatorul Satelor (ziar), Iscovescu(revolutionar), 244. 48. Ioanid (librArie),80, 130, tInbirea de oamenis (spital 247. in Bucure§ti), 264, 265. Ioanid (G., profesor), 245. Ivin (general rue), 149. J. Jannellony(=Giannelloni, Jules (madame, actritA), 67.. L., director de pension), Junimea rominci(ziar),, 66, 223, 224. 148. Joltu hin(comandant rus)17. Jul:4'1qt' (sat in Gorj),9. Journal de Bucarest, 67, Jurnalul de Galati, 144. 145. K. Karicsony (Carol, inginer), Komar (comandant subal- 212. tern rus), 37. Klenk (croitor), 129. Kossewski (cintaret), 128, Kogalniceanu (M.), 247. Kossuth, 41, 49. Kotzebue, 5.

TABLA NUMELOR 293

L. Lalanue (ministru de Lu- Leiningen (Trines austriac crtirl Pub lice in Tara- la Constantinopol), 150. Romtineascii), 206. Len, (Filip, Logofat), 153, Lamartine, 48. 162. Laptev (Alex.),209, 210,211. Lerescu (student in medi- Larisch (contele Leon de, cinA), 231. ginerele Iti1tirbeI-Voda), Lerescu (I., bursier), 230. 458. Lhuys (Drouyn de), 206. saurian (Aug.), 49, 103. Limburg (autor de grama- Laurin (consul austriac) ticA romino-germang), 79, 162. 246. Lizarescu (§coala de fete aLipsca (Gradina des), 127. din Ia§1 a ha), 105. Locurile Hate (mAnasti- Lazaro-Oteteli§anu(insti- rile inchinate la), 25, 122, tutu] defete), 77, 224. 148, 272 §i urn. Lecca (C., profesor de de- Liiders (comandant rus), semn), 93. 37, 46. Ledru-Rollin (revolutio- Lupulescu (I., student),234. nar frances), 48.

Macsin (loan, profesor, stu- Marcovicl (Const. §i Ale- dent bursier), 233. xandru, studenti), 232. Magheru (G h.), 48. Marcoviol (Madelena, par- Maiorescu (loan), 49, 70, fum erie), 129. 175, 486 -7. Marcovicl (doctor), 78, 93, Malanotti (doamna, institut 234. de fete), 66. Marcovicl (S., directorul MAnastir1 (reparare de), 26. §colilor), 70, 75, 82, 234. Manoilowitz (colonel aus- Marcovici (V., pension din triac), 168. Giurgiu), 126. Mann (Iancu, ministru), 51.

294 N. MilGA

Marcovici (magazin de ar- Mehemed-Sadic (prietenul ta), 130. lultirbel), 175, 191. Marculescu (locotenent). 78, Mehmet-Chiamil-beid (tes- 235. rifagi)d, 4. Marcuta (manastire),261. Mehmet-Patta (comandan- Marghiloman (Mihail),199, tul turcesc al Bucure§- 200. tilor), 36. Marinescu (antreprenor de Meletie (Mitropolitul Mot- gradina), 127. dovel), 99 Marin (Alexie,profesor), Mencicov (trimes rusesc la 80, 222. Constantinopol), 148, Marioara (Doamna Jul Gri- 150-1. gore Ghica-VodA), 60. V. Meszaros (capetenie de re- §i Ghica. volutie ungureasca), 41. Marsillac (Ulise de, profe- Metric (sistemul), 206 §i sor), 222. urm. Martiani (=Martianu, pro- Meusebach (consul prusi- fesor), 222. an), 114. Marziani (general), 234. Michelet, 48. Massenza (Marieta, direc- Mihailescu (Scarlat, mini- toare de scoala), 77, 224. stru),. 29. Massenza (magazin de vi- Mihanovich (consulaus- nur1), 130. triac), 204. Massim (I., profesor), 222, Mil lo (Mate, actor), 90,143, 248. 238, 240, 244. Nateescu (Petru, pictorul). Mirescu (Dumitru, student 77, 234. in medicina), 231. Mavrocordat (Nic., Hatma- Mislea -(manastire), 213. uul (Militie1) 22, 152. Mitilined *mita 1u1),69. Mavrogheni (Petru), 155. Mitiline(Aploherita, va- Mavros (Nicolae, director duva directorululde al carantinelor Dunari1), pension), 225. 5, 53, 275. Moise (Solomon, antrepre- Mayer (Const.,student), 235. nor), 236. Mayer (gradinar), 237.

TABLA NUMELOR 295 --- -- ...... - -_ .. Momulo (balul mascat al 75, 87, 92 (pensionul), 1u1) 70. 225. Montr6sor (profesor de mu- Moroitl (Costachi), 85. sics), 429. Moscu (CAminarul), 267. Monty (Leopold, directo- Mo§ilor (Tirgul), 199.

rulColegiulul frances), I Mtihldorfer (decorator), 89.

Napoleon al Ill-lea, 148. Nicolae I-id (Tarul), 118, Neagoe- VodA, 215. 155, 460, 474. Negri (C.), 122. Nicorescu (Moise, inspector Nenciulescu, 14, 29. §colar), 216. Neofit (Mitropolitul). 98. Nifon (Sevastias, apol Mi- 101. tropolit), 98, 100-4, 409, Nesselrode (cancelar rus), 415, 452, 226. 154. Nuhlandt (director de Neugeboren (advocat), 129. BancA), 114. Nica (Dumitrachi, student in medicinA), 230-1.

Obrenovic1 (Mihail), 47. Omer -Pays (comandant Obrenovici (Milo,), 47, 67. turc), 35, 45, 163, 462, Odobescu (ministru deRAz- 467. boi 0), 188. Orescu (Alecu, -profesor, Oelschlager (director de 80, 222, 236. 13anca), 114. Oteteli§anu(Gheorghe, OesterreichischeZeittcng, membru in Comisia a- 175. grarA), 60. Ohm (ziarist), 145. Oteteli§anu (Iancu), 136. Olmtitz (intilnirea de la). 155.

296 N. IORGA

P. Pa lin (comite, president at Petru (N., student), 233. Divanurilor romanegt1), Photiades (Capuchehaiaua 16. Moldovel), 119. Pantelimon( mAnastirea ; Piscupescu (t., doctor), coala de agriculturA de 246. la), 88. Piso (Ignatie,profesor), 222. Pantelimon (spitalul), Plagind (ginerele Domnu- 265-6. luI, AgA, apoi ministru). Papanicola (antreprenor de 36, 50, 167, 186. teatru), 67, 239. Ple§oianu (revolutionar), Parker (amiral engles), 44. 140. Pascale (Iancu), 80. Poenaru (Petrachi), 70, 80, Pasha! (Gr., poet), 68. 82, 217, 244. Patria (ziar), 144. Polizu (doctor, autor), 81, Pavel (D., autor de cArti 88, 246. de §coall), 53, 80. Pop (Gheorghe, profesor), Paznanschi (ajutorul Spa- 28, 280, tarulu1), 52, 167. Pop (1.), 80-1, 225. Pazziani-Smolinski(circul), Popescu (elev in §coala mi- 128. Mara), 53. Penescu (traducAtor), 79. Poteca (Eufrosin, fost pro- Perczel (capetenie de re- fesor,_ egumen), 227. volutie ungureascA), 41, Poujade (consul frances), Peret (revolutionar), 140. 67, 150, 183, 204, 206, Peret (Pavel, student in 214. medicina), 231. Presse d'Orient (ziar din Perieleanu (casele), 69. Constantinopol), 184. Petrescu (Hie, student in Pretorian (Andrei6, profe- medicinA), 231. sor), 218, 237. Petri(Maria, cintAreata), Prokesch-Osten (ministru 128. austriac la Poarta), 179. Petrovici (Emilia, profe- Pruczynaki (antre pren or d e soara de dant), 129. gradina), 127.

TABLA, NUMELOR 297

Q. Quinet (Edgar),48.

R. RacovitA (Dim., student), Ribeaupierre (eonsul fran- 78, 235. ces), 16. Radziwill (adiutantul Ta- Rimniceanul (M., student), rulul), 43. 232. Raimond (director de pen- Riureanu (director de pension), 77, 224, 225. sion), 76, 93, 225. Ralet, 422. Romanenco (major), 249. Rasimi (Eduard, director Romania Viitoare (ziar), de trupi), 128. 448. Rasponi (deputat italian), Rogues (Anton, profesor), 194. 222. Regulamentul Organic, 47 Rosetti (C. A.), 48. §i urm., 58, 59, 99, 172, Rosetti (C. A. §i Winter- 176, 265-6, 268, 274 §i halter ; librarie), 429. urm. Rosetti (Lazar), 186. Reinecke (om de afacerI), Rosetti (Radu, Clucer), 219. 412. Roth (K., berarie), 128. Re0d-Pa§a (Mare-Vizir), Rucman (consul rus), 30. 154, 158, 204.

S. Salmen (maior, comandan- erban-Voda(stinjenul lul), tul militare), 53, 207. 69, 219. Sirghiescu (sad Serghiescu, Samurca§ (lancu, Mar- revolutionar), 48, 140. nic), 240. Sirghiescu (Toma), 68. apcA (Popa), 48, 140. Schakoweki (manu§er),129. Sava (Sfintul; Colegiul), 27, 'Schedwitz (cafenea), 128. 264, 277. Scordili (major), 219.

298 N. IORGA

Simonidi (Nicolae, Serdar, tirbel (D., efor), 217. bibliotecar), 237. tirbel (Elena, fiica lui Sina (baronul, bancher din BarbufirbeI), 158. Viena), 112. tirbel(Gh., fiul Domnu- Singer (croitor), 129. lul, deputat), 16, 95,134, Sinope (biruinta de la), 159. 153,'164, 175, 179, 483, Slaniceanu (elev alcolil 191-2. militare),53. (locotenent), tirbel(faroilia), 11 gi urm., 78, 235. 188. SlItineanu (I., LogoPatul tirbei-VodA (stinjenul me- Dreptatil, directorul ge- tric), 208. neral al Teatrelor), 240. Stoica (major), 219. Snagov (manAstire), 261. Stratilat (loan, student in Socec (librarie), 130. medicina), 231. Soliman-Paga, 96. Sturdza (Mihal-Voda), 67, Solomon (colonelul), 168. 139. Soubiran (d-ra Aurelia), 67. umla (lagdrul otoman de Spiridon-Nou (Sf.,biseri- la), 157. ca), 214. Sutu (A. C. -= Sutachi, Stitncescu (I. C., pictor), 78, Vornic de politiemi- 236. nistru), 50, 183-4. Stanciovici (Costachi, Pi- Sutu (Nicolae), 103. tar), 218. Szattnary (pictor al Dom- Stelea (mAnAstire), 213. nulti1), 93. tirbel(Anica,Vorniceasa), 219.

T. Tabai (arhitect), 214. Teodorini (Teodor, direc- TAtarescu (G., pictor), 93, tor de teatru), 243. 236. Teriachiu (viitor ministru), Tavernier (Napoleon, func- 103. tionar), 209. Terschak (cintAret), 128 Tell (generalul), 48. Theot, 81.

iTABLA NUMELOR 299

Thuringer (Wilhelm, bAca- Tirgor localitate), 214. nie),130. Tismana (manastire), 214. Thurot (profesorul Jultir- Titov (ambasador rus la bel), 15. Constantinopol), 434. Tillaye (arhitect), 129, 222. Tulie (pensionul frances ab TintAreanu (loan G., stu- lui), 77. dent), 234. Turner (dr., director de Tirgovigte (Mitropolia din), bat nemtegt1), 429. 216.

U. Unireu 9, 177. Urusov, 157. 1

V. VA cArescu (Ecaterina, 1lica Vilara (ofiter), 6. lul Constantin Vacares- Vilara (Hatmanul, sameg at cu, sotia lul Dumitrachi Vistieriel), 17. Bibescu), 10. Villacrose (Iuliu, arhitect), VacArescu (loan), 14. 429. VACArescu (Teodor, minis- Villacrose (Xavier), 213, tru), 31. 214. Vaillant (C., profesor, scrii- Villeneuve (d-goara de, di- tor), 224. rectoare de gcoall), 77, Valery (Nini, actritA), 90. 224. Weary, 213. Vioreanu (Dim, P., stu- Veniamin* (parintele, ins- dent), 231. pector seminarial), 102. VIAdescu (Gr., institutor, Veniamin (Seminariul), 26, bursier), 78, 235. 105. VlAdescu (Mateid, elev in Vestitorul romcinesc, 133, gcoala militarA), 53. 146, 188. Vladimirescu (Tudor), 23.- Vidin (episcopul de), 256. VIAdoianu (Barbu, maior,. Vierog (manAstire), 214. ministru), 167, 219.

300 N. IORGA

Voci (desemnator de teatru), Voinescu (Ion II, director 243. alcoli1 militare), 79, 'Voinescu (colonel),52-3, 439. 219. Vurlan (student in medicina), 231.

W. Vachmann (cef de mu- (Gheorghe, ajutor al sAu), sicA), 90. 237. 'Wagner (friseria), 429. Warmberg (gradina), 127. Vallenstein (=Wahlstein, Wiest (capelmaistru, balul Scarlat, director al Mu- mascat al lui), 70. seului),81,93,237,

Z. 2adic (revolutionar), 48. Zimbrul (ziar), 144, 147. Zalomit (Joan, profesor), 80, Zosima (lordachi, PAbarni- 222. cul, directorul Mitropo- Zenu (Niculcea, bancher lie*, 226. .brailean), 205.

CUPRINSUL

Pag.

Cap. I. Familia §i tineretatut Barbu Stirbel . . 7 Cap. II. Domnia 33 I. Afacerl politice 199 II. Administratia 206 Din scrisele lul VodAtirbel (Relatie de lucrArile Departamentulul Logofetiel Trebilor Biserice§t1, cuvIntatA la Ob§teasca Adunare, in §edinta de la 16 Novembre, leatul 1834, de cAtre Marele-LogofAt Barbutirbeid, dupa editia din 1834, Bucure§tI). 251 Innaltel Excelentel Sale, Domnulul deplin-imputer- nicitulul President Chiselef 272 Tabla numelor 283

ERATA.

La p. 190, rindul 6 de jos, in loc de 2 q se va ceti 2 3.