editorial DISCURSUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS, LA BILANŢUL ACTIVITĂŢII MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE PENTRU ANUL 2014 (10 martie 2015)
Domnule Prim-ministru, Domnule ministru al Apărării Naţionale, Domnilor senatori și deputaţi, Domnule general-locotenent, șef al Statului Major General, Doamnă și domnule secretar de stat, Domnule secretar general, Stimaţi invitaţi, Doamnelor și domnilor generali, amirali, ofi ţeri, maiștri militari și subofi ţeri,
articip, astăzi, pentru prima dată în calitate de PPreședinte al României la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Un moment de bilanţ poate fi unul formal sau presupune un raport rece. Vă asigur însă că pentru mine nu este. Daţi-mi voie, înainte de a vorbi despre rezultate, despre provocări și nevoi în noul context global sau despre angajamente politice, să împărtășesc câteva gânduri. La 1 decembrie 2014, ca președinte ales, am fost prezent la parada militară de la Alba Iulia. Ca Președinte în funcţie am asistat apoi la cea din 24 ianuarie de la Iași. De fiecare dată, privindu-i pe militarii noștri, mai tineri sau mai experimentaţi, am văzut patriotism, onoare și curaj. Sunt convins că aceleași lucruri le-au văzut și milioane de români. A-ţi pune viaţa în slujba apărării ţării tale este una dintre expresiile cele mai clare și directe ale patriotismului. Sunt momente care ne unesc și ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceţi, de fi ecare dată, să redescoperim mândria și încrederea în forţa naţiunii noastre și în noi înșine. Pentru aceste lucruri vă mulţumesc, în numele meu și al concetăţenilor noștri. Vă mărturisesc că pentru mine, în exerciţiul funcţiei de Președinte, nu există moment mai emoţionant decât salutul drapelului de luptă. Doamnelor și domnilor, Ne afl ăm într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnifi cative la nivel regional și global. În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional și hibrid reprezintă o provocare directă și violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul document 2015 1 (67) 1 editorial strategic cu Statele Unite ale Americii și de statutul parlamentare – pentru prima dată după 25 ani – de membru al Uniunii Europene, reprezintă pentru creșterea bugetului apărării la 2% din PIB, coordonatele fundamentale ale politicii noastre începând cu anul 2017. Mai mult, am propus – și toate externe și de securitate. Consolidarea profilului partidele au fost de acord – susţinerea acestui prag României în NATO și UE reprezintă o prioritate minim timp de 10 ani, până în 2027, pentru a avea esenţială și o componentă a securităţii ţării noastre, predictibilitatea necesară unei mai bune planifi cări a o linie de conduită specifi că bunei guvernări. Și, în resurselor bugetare destinate sectorului apărării. Este, același timp, răspunde așteptărilor concetăţenilor însă, responsabilitatea dumneavoastră ca acest efort noștri. fi nanciar făcut de întreaga naţiune să se materializeze La 11 ani de la aderarea la NATO și la 8 ani de printr-o prioritizare adecvată a programelor de la aderarea înzestrare, care efectivă la să corespundă Uniunea noilor realităţi Europeană, strategice și ţara noastră bugetare. trebuie să își consolideze Doamnelor credibilitatea și domnilor, strategică. Armata este Într-o zonă o instituţie a caracterizată statului cu de coliziunea misiunea intereselor de a proteja strategice interesele vitale și într-o ale naţiunii. Ea perioadă este, totodată, marcată de un simbol al modificări perenităţii și geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare continuităţii statului român, o instituţie fundamentală naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii și a sistemului de securitate naţională, în care concetăţenii partenerii noștri, cât și cu propriii noștri concetăţeni. noștri au cea mai mare încredere. România și-a Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai dovedit capacitatea de furnizor de securitate în plan mulţi factori: internaţional, inclusiv prin participarea cu forţe • continuitatea în promovarea unei politici militare la misiuni internaţionale de stabilizare orientată european și transatlantic; și asistenţă. De acum înainte, acest statut trebuie • predictibilitatea în asumarea deciziilor de consolidat atât printr-un spectru mai larg de politică externă, în defi nirea intereselor naţionale și instrumente, prin demersuri diplomatice, cât și prin a obiectivelor strategice ce decurg din ele; măsuri ce vizează creșterea capacităţii operaţionale • transparenţă în conceperea politicilor publice și a armatei. în planifi carea resurselor necesare implementării lor. În calitate de Comandant al forţelor armate și de În România lucrului bine făcut, politica în președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării domeniul apărării și buna guvernare merg împreună voi acorda atenţia cuvenită atât problemelor ce ţin spre folosul cetăţenilor. Așa cum spune și legea de optimizarea cadrului legislativ și organizatoric al noastră fundamentală, Armata este subordonată unei structuri de forţe efi cace și agile, cât și de buna voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a pregătire a Armatei și de înzestrarea corespunzătoare integrităţii statului, dar și a democraţiei. De aceea, nu a acesteia. Avem nevoie de o legislaţie clară, unitară întâmplător, unul dintre primele demersuri politice și coerentă, de mai puţină birocraţie și de dotări pe după învestirea mea ca Președinte al României a fost măsura provocărilor actuale, dar și a angajamentelor obţinerea consensului politic din partea partidelor noastre.
2 1 (67) 2015 document editorial Doamnelor și domnilor, Particip pentru prima dată la analiza stării structurii Ministerului Apărării Naţionale. Am afl at ce realizări și neîmpliniri aţi avut anul trecut, dar și ce v-aţi propus să înfăptuiţi în anii care vin spre a fi mai eficienţi. Tocmai de aceea, vreau să vă împărtășesc câteva dintre preocupările pe care cred că ar trebui să le avem în continuare. În conformitate cu prevederile Constituţiei și în termenul prevăzut de Legea planifi cării apărării, voi prezenta Parlamentului noua Strategie Nu în ultimul rând, vreau să subliniez că va fi Naţională de Apărare a Ţării. Acest document va nevoie de o prezenţă mai activă la dezvoltarea Politicii evalua mediul internaţional de securitate, va prezenta Comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene, potenţialele riscuri, ameninţări și vulnerabilităţi, în condiţiile în care va începe în curând procesul de precum și direcţiile de acţiune pentru asigurarea revizuire a Strategiei de Securitate Europeană. securităţii naţionale a României pe termen lung. Conform legii, în baza acestui document și a Cartei Doamnelor și domnilor, Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naţionale va Armata este o instituţie al cărei crez, «Onoare elabora noua Strategie Militară, ultimul document și Patrie», exprimă valorile fundamentale pe care de acest tip care a fost aprobat datând din anul 2000. se clădesc unitatea, coeziunea și loialitatea, mai De asemenea, în conformitate cu angajamentele și ales în situaţiile difi cile în care această instituţie priorităţile actualului program de guvernare, ar trebui fundamentală este chemată să intervină. Valoarea finalizat procesul de revizuire strategică a apărării, supremă a instituţiei dumneavoastră sunt oamenii în cu rol determinant asupra planificării și generării uniformă, femei și bărbaţi, militarii de toate gradele, capabilităţilor de apărare naţionale și multinaţionale. care în ţară sau în teatrele de operaţii din afara ţării Rezolvarea restanţelor în materie acumulate în ultimii își fac datoria, conform jurământului și având în ani și respectarea termenelor reprezintă o datorie politică minte și în sufl et fi delitatea faţă de ţară. Este datoria și o dovadă de responsabilitate și seriozitate. Acestea noastră să le asigurăm un statut profesional și social sunt esenţiale pentru asigurarea credibilităţii strategice. corespunzător, condiţii bune de muncă și de viaţă, Nu în ultimul rând, în concordanţă cu nevoile atât timp cât sunt activi profesional, dar și pensii operaţionale și cu nivelul prognozat de bugetare, majorat decente după trecerea în rezervă. Creșterea calităţii la 2% din PIB, avem nevoie de o regândire a cadrului vieţii personalului militar și civil trebuie să devină o strategic privind priorităţile de înzestrare. Obiectivul preocupare permanentă a conducerii ministerului și nostru comun este de a asigura armonizarea politicilor a Guvernului. de achiziţii cu planifi carea apărării și cu resursele puse În încheiere, vă felicit pentru rezultatele obţinute la dispoziţie prin buget. Într-o perspectivă pe termen în anul 2014 și vă doresc succes în realizarea sarcinilor scurt, este obligatoriu să ne îndeplinim obiectivele – deloc ușoare – pe care le aveţi de îndeplinit anul asumate în comun la ultimul summit al Alianţei acesta. Vă mulţumesc! Nord-Atlantice, în special operaţionalizarea celor două NOTĂ noi comandamente, precum și să fi nalizăm, conform www.presidency.ro, Departamentul de Comunicare Publică, Discursul calendarului agreat cu partenerul strategic american, Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, la bilanţul activităţii operaţionalizarea Bazei de la Deveselu. Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2014 (10 martie 2015). document 2015 1 (67) 3 studii/documente ALEXANDRU IOAN CUZA LA CONSTANTINOPOL
Dr. Luminiţa GIURGIU1
n perioada ce a urmat anului 1859, Principatele Alexandru Ioan Cuza a făcut două vizite la Îau avut ca obiective ale politicii externe Constantinopol, în anii 1860 și 1864, vizite care consolidarea Unirii, apărarea autonomiei Principatelor, au subliniat în mod pregnant noul stadiu al relaţiilor pregătirea obţinerii independenţei și desăvârșirea româno-otomane4. uniunii statale, precum „În întreaga sa domnie, Cuza a împletit, în În cartea dedicată domniei și respingerea oricărei consecinţă, acţiunile desfăşurate pe plan intern, lui Alexandru Ioan Cuza, imixtiuni în viaţa unde s-a împlinit un vast program de reforme A.D. Xenopol scria că era internă. menite a constitui România modernă, cu o aceasta o datorie de îndeplinit, Academicianul Dan îndrăzneaţă politică externă, prin care a afi rmat faţă cu puterea de care atârnau Berindei aprecia că drepturile tânărului stat naţional şi a pregătit și pe care congresul european ce le încununarea politicii de cucerirea unei poziţii de deplină independenţă”. recunoscuse dreptul la existenţă, apărare a autonomiei o menţinuse ca suzerană a Academician Dan BERINDEI a fost marcată, în vara Principatelor Unite5. anului 1864, de prevederea În continuare este consemnat: dar, protocolului încheiat între deși Alexandru Ioan se ducea, ca vasal Poartă și reprezentanţii să facă un act de curtenie suzeranului Puterilor Garante, prin său, cât de deosebit se așternură care legiferarea internă a relaţiile de astă dată între sultan și Principatelor Unite urma să domnul Principatelor! Orice urmă fi e scutită de orice imixtiune și de înjosire care să amintească poziţia intervenţie din afară2. precumpănitoare a împărăţiei turcești Dubla alegere a lui și acea închinată a capului Ţărilor Cuza a produs o cotitură Române, dispăru; ba dimpotrivă, în relaţiile dintre Sublima Sultanul, prin măsurile ordonate de el Poartă și Principate. Pe și prin purtarea sa personală, caută să plan diplomatic s-a căutat înalţe pe domnul acestor ţări, pe care schimbarea naturii legăturilor predecesorii săi erau deprinși a le strivi dintre cele două state, prin sub călcâiul lor6. apărarea fermă a autonomiei Prima vizită la Constantinopol a ţării și neincluderea în fost pregătită cu multă grijă. Alături prevederile unui nou tratat de domn au stat Baligot de Beyne, comercial dintre Poartă și 1864. Fotografi e realizată de Carol Popp de Szathmary șeful cabinetului domnesc și bun 7 Puteri, restituirea de teritorii, (Colecţia Muzeului Unirii de la Iaşi) prieten, Costache Negri , Dimitrie stabilirea graniţei pe talvegul Bolintineanu8 și Ioan Alecsandri9. braţului Chilia, stabilirea directă de relaţii diplomatice Nu numai că Alexandru Ioan I știu să-și păstreze și încheierea de convenţii și tratate proprii. vaza personală cu acest prilej, dar el luă măsurile cele mai Istoricul A.D. Xenopol aprecia despre conducătorul amănunte, pentru a asigura vizitei sale un cu totul alt providenţial că avea să se urce pe tronul Ţărilor Române, caracter decât îl avuse acele ale predecesorilor săi. C. Negri în momentul cel mai critic al vieţii lor, atunci când fi xează programul împreună cu ambasadorul francez10. tratatul de la Paris, scoţându-le de sub jugul turcilor și Protocolul stabilit cu Savfet Pașa prevedea că al rușilor, sub care stătuse până atunci încujbate, le chema principele va fi primit cu cele mai mari onoruri și la o viaţă nouă, atribuindu-le un rol în mersul politic al anume că va intra, nu pe poarta cea mică, ci prin cea a lumii orientale3. sultanului. Alexandru Ioan Cuza urma să fi e cazat
4 1 (67) 2015 document studii/documente la palatul Emirgian, ceea ce-l va pune pe picior egal cu A.D. Xenopol concluzionează: de altfel această vizită principele Napoleon și cu marele duce Constantin11. avea o mare însemnătate, prin măgulitoarele distincţii La 22 septembrie 1860, Alexandru Ioan I a plecat al căror obiect fusese domnul și prin care el făcuse Ţărilor către Constantinopol din Galaţi, fi ind întâmpinat de Române o slujbă covârșitoare, înălţându-le în propriii ochi doi ofi ţeri turci, cu grad de colonel, trimiși de Sultan. și în acei ai Europei. În curând se văzu rezultatul bunelor La dispoziţia delegaţiei române a fost pusă corveta relaţii închegate între Sultan și domnitorul românilor. de război otomană „Beyruth”. Se obișnuia până atunci ca pașapoartele eliberate de Dimitrie Bolintineanu, care făcea parte din suită, cancelariile române pentru Turcia, în loc de a fi numai descrie pe larg primirea făcută de către autorităţile vizate de autorităţile otomane, să fi e preschimbate de ele în turcești, primire ce nu se deosebea aproape întru nimic de pașapoarte turcești, pentru a se menţine ideea încorporării aceea a unui suveran neatârnat. La intrarea în Marea Principatelor în Împărăţia Otomană. C. Negri cerând, Neagră, când domnul se apropie cu barca de corvetă, ea după vizita domnitorului suprimarea acestui obicei, se ilumină deodată sub fl ăcările unui foc bengal și când ministrul de Externe al Turciei încuviinţează cererea o părăsi, în portul Constantinopol, reprezentantului român14. coborându-se în caiac, corveta salută Academicianul Dan Berindei aprecia, prin o descărcare de tunuri. O gardă la rândul său, că rupând cu tradiţia de soldaţi turci prezentară arma la umilitoare predecesorilor, noul domnitor debarcarea domnului. El fu găzduit n-a cedat presiunilor și a amânat mai bine în palatul de la Emirgian. Hrana, de un an vizita sa la sultan. Găzduit la atât a domnului, cât și a întregului său palatul Emirgian, vizitat de ambasadori personal, se dădu pe socoteala Porţii. și de ministrul de Externe al Imperiului Îndată ce se așeză în palat, domnitorul Otoman, a fost condus de vizir și primit ca primi vizita ambasadorilor puterilor un suveran de sultan15. europene și a ministrului Afacerilor A doua călătorie la Constantinopol Străine ale Porţii. La vizita făcută de a domnitorului Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan I Sultanului, acesta îl a avut loc în mai 1864, cu scopul de a aștepta în picioare, în mijlocul salonului obţine acceptul Porţii pentru schimbarea și făcu câţiva pași întru întâmpinarea Constituţiei și a Legii electorale. Primirea Coperta lucrării lui A.D. Xenopol dedicată domnului care era îmbrăcat în uniformă personalităţii şi epocii lui Alexandru Ioan Cuza ce i se face este iarăși din cele mai alese, atât românească. Domnul fi ind puţin răcit și din partea Sultanului, cât și din aceea a tușind de câteva ori, sultanul se informă de sănătatea lui și-i ambasadorilor puterilor europene. Totuși la început părea arătă dorinţa de a-l vedea de mai multe ori în timpul cât că el trebuie să se mulţumească numai cu onorurile, fără a va sta la Constantinopol. La ieșire, vizirul petrecu pe domn obţine încuviinţarea actelor sale sau cel puţin știrbindu-se până la ușa seraiului. La vizita pe care domnul o înapoie atât de mult aceste din urmă, încât să nu le mai poţi ministrului de Externe, muzica turcească execută arii recunoaște [...] adus la nerăbdare prin opoziţia ce întâlnea românești. Sultanul trimise domnitorului o sabie de onoare în cale, domnitorul declară că el se va întoarce în ţară, împodobită cu pietre scumpe de o foarte mare valoare. Se întrucât nu putea părăsi tărâmul pe care-l împinsese dădu o reprezentaţie la teatrul de la palat, la care domnitorul poporul său. Înaintea acestei ameninţări ascunse potrivnicii asistă în lojă, alăturea cu Sultanul, și așa mai departe12. cedară. Ambasadorii Angliei și Austriei se dădură pe partea Dimitrie Bolintineanu îl citează pe Alexandru Franţei; numai Nediloff (ambasadorul Rusiei – n.n.) Ioan Cuza, încercând să precizeze scopul vizitei și mai tărăgănă cu subsemnarea actului de recunoaștere, să combată zvonurile răuvoitoare: nu am mers acolo, până la sosirea unor noi instrucţiuni, care nici acelea nu spune el, spre a căuta mijlocul de întărire dinăuntru, căci întârziară prea mult. Domnitorul obţinu deci, cu mici realizarea legitimelor dorinţe ale românilor atârnă de modifi cări recunoașterea statutului și a legii electorale și, ei însăși. Aș socoti coborât neamul românesc, dacă afară deci, a plebiscitului care le consfi nţise. Lovitura de stat din ţară ar fi avut nevoia sau aș fi căutat mijloace de a trecea în domeniul legalităţii internaţionale16. ajunge la ţelul dorit. Mergerea la Constantinopol a fost Visul domnitorului se împlinise: Principatele Unite o simplă vizită de curtoazie13. vor putea în viitor modifi ca și schimba legile care privesc document 2015 1 (67) 5 studii/documente ocârmuirea lor pornea, o mulţime lăuntrică, cu considerabilă adunată concursul legal pe mal a salutat pe al tuturor Principele Domnitor statelor și cu vivat repetate. fără nicio La ora 8 seara, intervenire Măria Sa sosea la din afară, Cernavodă. exceptându-se După câteva bineînţeles minute, Principele legăturile era complimentat la ce unesc bord de Salih Pașa, Principatele general de brigadă, șef cu Imperiul al Statului Major, care Otoman17. a fost atașat pe lângă Acade- persoana Principelui micianul Dan Alexandru Ioan. Berindei D. Bordeanu, girantul concluziona: Agenţiei Principatelor Cuza a dus o Unite lângă Sublima 1859. Harta Principatelor Unite (Colecţia Academiei Române, apud A.D. Xenopol) politică fermă Poartă, se prezintă tot faţă de Poarta Otomană. Demnitatea a luat locul deodată. Pașa anunţă Principelui Domnitor că o corvetă, obedienţei și străduinţele pentru dobândirea neatârnării, „Beyruth”, pusă la dispoziţia Măriei Sale de Maiestatea umilinţelor. [...] Vizita din 1864 a fost pentru domnitor Sa Imperială Sultanul, îl aștepta la Küstendje21. Salih un nou prilej de afirmare a autonomiei și pentru Pașa a avut onoarea a petrece o parte din seară cu pregătirea puterilor europene, și chiar a puterii suzerane, Principele și a-i prezenta, cu doi ofi ciali ai corvetei, pe la acceptarea progresivă a unui statut de neatârnare al generalul Nusret Pașa, directorul emigraţiei circassiane22. ţării18. Înălţimea Sa a petrecut noaptea pe bordul „Beyruthului”. Supunem atenţiei cititorilor relatarea din ziarul A doua zi, luni, Principele primi din nou pe trimisul „Courier d’Orient” a primei vizite a lui Alexandru Sultanului și pe Nusret Pașa. Măria Sa ascultă cu un Ioan Cuza la Constantinopol, publicată în „Monitorul mare interes deslușirile ce avuse onoare a-i da generalul Oastei” nr. 23 din 19 iunie, nr. 24 din 27 iunie și Nusret despre emigraţia circassiană și generoasele sacrifi cii nr. 25 din 2 iulie 1864. ce-și impune guvernul imperial ca să dea nefericiţilor exilaţi o patrie nouă. În astă lungă convorbire, Principele Partea Neofi cială Domnitor, afl ând că era lipsă de lemne, declară celor în Courier d’Orient din 11 iunie, se citesc doi pași că dorește a se asocia la opera de umanitate următoarele amănunte asupra călătoriei a Sultanului și porunci a se da prin telegraf prim- Măriei Sale Domnitorul la Constantinopol19 ministrului său din Întru de a elibera lui Nusret Pașa toate lemnele de care s-ar putea dispune din pădurile unei Măria Sa Principele Domnitor al Principatelor Unite insule române situată în faţa Cernavodei. a sosit marţi la Constantinopol. Iată câteva amănunte La zece ore, un tren expres a fost pus la dispoziţia despre călătoria Înălţimii Sale. Măriei Sale. D. (domnul – n.n.) Barkley23, directorul Duminică, la ora 6 dimineaţa, principele Alexandru drumului de fi er, avusese onoarea de a conduce el însuși Ioan I a pornit din București; a sosit la ora 11 la Giurgiu, acest convoi. unde Înălţimea Sa a fost primit cu aclamaţiile cele mai Pentru a se duce la drumul de fier, Principele călduroase. Alexandru Ioan I a îmbrăcat uniforma de mică ţinută Principele Domnitor s-a îmbarcat cu suita sa pe vaporul de ofi ţer general. Înălţimea Sa, însoţit de Salih Pașa, accelerat al companiei Danubiului „Arhiducesa Sofi a”. trecu prin șirurile de circassieni pedeștri și călări, pe care Măria Sa a păstrat incognito pe bordul bastimentului20 Nusret Pașa a avut graţioasa atenţie de a-i înșirui la austriac. Cu toate astea, în momentul când pachebotul trecerea Înălţimii Sale.
6 1 (67) 2015 document studii/documente După ce se opri un sfert de oră la Medine, trenul expres - pe căpitanul adjutant major Gelal Bey, nepotul sosi la Küstendje la ora 11 jumătate. Alteţei Sale viceregele Egiptului și vechiul elev al școlii „Beyruthul” era deja gata. Mai înainte de a se duce pe de St. Cyr din Franţa. bord, Principele Alexandru Ioan I voi să mulţumească însuși După aceste primiri, Principele Domnitor al domnului Barkley și îi oferi, drept aducere aminte de trecerea României iese din vasul Beyruht și pavilionul Măriei sa, un orologiu magnifi c, ornat cu cifra sa, în diamante. Sale este din nou salutat de artilerie în momentul când La Küstendje, toate autorităţile civile și militare erau Înălţimea Sa ieșea de pe bord. Pe ţărm două companii adunate la intrarea în port ca să facă onorul Măriei Sale. de zuavi26 din garda imperială erau înșiruite pe chei și Principele Domnitor se duse la bord, în vasul cel mare prezentară armele. Principele Alexandru Ioan I intră în Beyruth, înaintea căruia fâlfâia pavilionul tricolor român; palatul de la Apele Dulci cu toată suita sa. echipajul se afl a sub arme și când Măria Sa puse piciorul Se știe că acest măreţ kiosk imperial a fost rezervat pe puntea până acum Beyruthului numai o salvă de pentru 21 tunuri persoana salută pe Majestăţii oaspetele Sale ilustru al Imperiale Sultanului. Sultanul. Totodată, Prin o pavilionul distincţie princiar cu totul era ridicat particulară pe catargul și prin cel mare al voinţa corvetei. suverană La două ore, Primirea lui Alexandru Ioan Cuza la Palatul Dolmabahce (Colecţia Muzeului Unirii de la Iaşi) a M.S.I., Beyruthul pornea pe un timp magnifi c de care s-a bucurat palatul de la Apele Dulci a fost pus la dispoziţia Măriei până la sosirea sa în Bosfor. Sale Principele Domnitor al Principatelor Unite. În momentul când Beyruthul trecea pe dinaintea Suita Principelui Alexandru Ioan I se compune din: Th erarpialei, pavilionul Principelui Alexandru Ioan I - D. C. Negri, agentul Principatelor Unite lângă a fost salutat de avizoul24 staţionar francez, care a ridicat Sublima Poartă, care se întoarce la postul său; pe catargul său cel mare culorile române. - D. R. Bălănescu, ministrul de Externe; Marţi, la ora 9 și jumătate, Beyruthul aruncă ancora - D. Baligot de Beyne, secretarul, șeful cabinetului înaintea kioskiului25 imperial de la Apele Dulci. Principelui; Îndată, Kiamil Bey, marele maestru de ceremonie al - D. Principele A. Cantacuzino, d. S. Silion, membri palatului, se duce pe bord în mare uniformă. Kiamil Bey ai Curţii de Casaţie; se scuză că nu s-a dus înaintea Principelui Alexandru - D. G. Lambrino, prefect. Ioan până la Cernavodă, silit fi ind de a se afl a în ziua - D. Strat, membru al Consiliului Superior al Instrucţiunii Publice; precedentă la Dardanele, ca să primească pe principesa - D. doctor Davila27, Inspector General al Serviciilor egipteană, mama vicepreședintelui. Sanitare, Civile și Militare; După Kiamil Bey, sosiră ofi ciali otomani desemnaţi - Dd. locotenent-colonei Pisotski, G. Catargiu și de M.S.P. spre a fi atașaţi pe lângă persoana Principelui Zefcari, domnul căpitan Silion din statul major al Alexandru Ioan I cât va sta la Constantinopol. Generalul Principelui; Salih Pașa, șeful acestui stat major, prezintă Măriei Sale: - D. căpitan Filitis și domnul locotenent Casimir, - pe colonelul de stat major Ali Bey, vechiul director ofi ciali de ordonanţă de cavalerie; al Colegiului otoman la Paris; - D. Halfon, bancher din București; - pe căpitanul adjutant major Etliem Efendi, vechiul - D. Szathmary28, pictor și fotograf al Curţii, sunt elev al Școlii de stat major din Franţa; asemenea atașaţi pe lângă suita Măriei Sale.
document 2015 1 (67) 7 studii/documente Cinci subofi ţeri adjutanţii M.S.I. Marele Vizir veni să primească pe de diferite arme Principele Alexandru Ioan în capul scării și conduse pe din Armata Alteţa Sa într-un salon imens unde se opri suita princiară. Română, însoţesc Sultanul a voit a amenaja Principelui Alexandru Ioan pe oficialii din o primire de un caracter cu totul intim și cu totul conform suita Principelui scopului călătoriei Măriei Sale. Principele Domnitor Alexandru Ioan. al României, precedat de marele maestru de ceremonie, În aceeași zi, de șambelanii Sultanului și însoţit de Marele Vizir, în marţi, Emin Bey, uniforma de ceremonie, este introdus într-un salon mic primul secretar unde sta Maiestatea Sa. Fuad Pașa, singur, rămase cu al Sultanului, Sultanul și cu Principele. s-a dus la kioscul Nu putem raporta convorbirea ce a avut loc; ceea imperial spre a ce însă putem zice, este că la această întrevedere, care felicita pe Principele nu a ţinut mai puţin de trei cuarte (sferturi – n.n.) Dimitrie Bolintineanu (Colecţia Academiei Române, apud A.D. Xenopol) Alexandru Ioan de oră, Sultanul arată cea mai simpatică bunăvoinţă în numele M.S.I. Principelui Alexandru Ioan și cele mai loiale dispoziţii Puţin după aceea, un înalt funcţionar, venind din partea lui pentru România și drepturile sale autonome. M.S.I., Puad Pașa și Abro Efendi, venind în numele lui Ali Pașa care se ocupă mult cu studiul limbii franceze, înţelegea avu de asemenea onoarea de a fi primit de Măria Sa și de a-i destul de bine limbajul Principelui Alexandru Ioan, spre prezenta felicitările Marelui Vizir și ministrului de Externe. a putea, în mai multe rânduri, răspunde Măriei Sale fără În cursul zilei, D.D. primii dragomani ai diferitelor ca Marele Vizir să aibă trebuinţă de a traduce. Aseară ambasade sau legaţii, în mare uniformă, veniră să se cita într-un salon diplomatic din Pera o zicere atât prezinte Înălţimii Sale felicitările corpului diplomatic. de înaltă, cât și aleasă a Principelui Alexandru Ioan. Miercuri, Principele Domnitor al Principatelor Unite Măria Sa felicita pe Sultan pentru schimbările făcute în a fost primit, cu toată suita Sa, de M.S.I. Sultanul. uniforma Armatei Otomane. Maiestatea Sa îi răspundea Principele Alexandru Ioan s-a dus la palatul de la că mai rămâne încă mult de făcut. „Maiestatea Voastră Dolmabahce pe bordul unui vapor, pe care M.S.I. l-a pus imperială, răspunse Înălţimea Sa, a făcut ceea ce este la dispoziţia Înălţimii Sale pentru tot timpul cât va sta mai important: dând trupelor sale costumul lor naţional, la Constantinopol. Maiestatea Sa le-a dat credinţa și drapelul”. Sultanul La ora 1, acest bastiment, având pe catargul cel mare s-a arătat cu deosebire simţitor, se zice, la acest omagiu pavilionul princiar, se oprea înaintea palatului. Măria făcut forţelor sale stăruitoare pentru îmbunătăţirea stării Sa se duse la uscat într-un caiac magnifi c al palatului. armatei. Se asigură că M.S.I., care știe că Principele Suita Sa îl însoţea în vase de război înaintea cărora Alexandru Ioan a creat în România o adevărată armă fâlfâia pavilionul naţional român. naţională, a invitat pe Înălţimea Sa a vizita oștirile, Din ordinul Sultanului, Principele Alexandru Ioan cazărmile și spitalele din capitală, și a recomandat lui nu se coborî deloc la scala de la Mabein, după cum se Fuad Pașa de a da ordine pentru aceasta. obișnuia mai înainte. Astă dată, prin distincţie neuzitată, După ce s-a terminat întrevederea, Marele Vizir a Înălţimea Sa a intrat în palat prin poarta rezervată exprimat Majestăţii Sale Imperiale dorinţa de a-i prezenta M.S.I. Sultanul. suita Principelui Alexandru Ioan. Sultanul a binevoit a În grădină, o companie de zuavi ai gărzii imperiale primi rugăciunea lui Fuad Pașa și s-a dus la salonul cel și o companie de vânători erau sub arme și au adus mare unde aștepta suita princiară. Principele Alexandru cuvenitele onoruri Principelui Alexandru Ioan. Cei mai Ioan a prezentat Majestăţii Sale persoanele din suita sa înalţi funcţionari ai palatului și adjutanţii Sultanului și Sultanul a binevoit a le adresa câteva cuvinte graţioase. așteptau pe Măria Sa jos la scara grădinilor. Cortegiul s-a dus apoi în saloanele din apartamentul În tinda cea imensă a palatului, gărzile Sultanului erau de jos. Marele Vizir însoţea pe Principele Alexandru Ioan. înșiruite la trecerea cortegiului în costumele lor magnifi ce Ciubuce și cafea au fost servite după obicei. După aceea reprezentând toate provinciile imperiului. Această sală și Principele s-a retras cu suita sa. Fuad Pașa a petrecut pe scara cea vastă, acoperite cu o cupolă de cristal roșu, erau de Măria Sa până la poarta grădinilor, unde Marele Vizir un aspect grandios. Pe laturile acestor scări stau nemișcaţi a stat cu curtenire până când a ieșit toată suita.
8 1 (67) 2015 document studii/documente Vaporul care adusese pe Principele Alexandru Ioan a-l felicita asupra l-a condus, cu același ceremonial ca și la sosire, la palatul abilei sale direcţii de la Apele Dulci. și asupra talentului Înălţimea Sa a întrebuinţat restul zilei de a primi artiștilor care vizite. Impiegaţii agenţiei și cancelariei Principatelor compun muzica Unite și o delegaţie a coloniei române din Constantinopol particulară a au avut onoarea de a fi admiși a prezenta omagiile lor Majestăţii Sale și Principelui Domnitor. a-i da un orologiu Tot în ziua aceea, Principele Alexandru Ioan a trimis împodobit cu cifra pe unul din adjutanţii săi pe bordul vasului francez sa în diamante. „Ajaccio”, ca să mulţumească domnului comandant Astăzi, vineri, Dupetit Touars pentru salutul făcut în ziua precedentă domnul ambasador pavilionului princiar. al Franţei s-a Joi, Principele Alexandru Ioan a primit vizita dus la kioskul Marelui Vizir și a ministrului de Externe. imperial ca să facă Costache Negri La o oră, Măria Sa s-a îmbarcat cu o parte din suita sa vizită Principelui (Colecţia Academiei Române, apud A.D. Xenopol) pentru Dolmabahce, unde trăsuri și cai ai palatului erau Alexandru Ioan. D. Marchiz de Moustier și tot la dispoziţia sa. Principele Alexandru Ioan s-a dus la Pera personalul ambasadei erau în mare uniformă. Oamenii în trăsură, condus de mai mulţi piqueuri (lăncieri – n.n.) ambasadorului erau în ţinută de gală, cu livrea, cu armele ai palatului; pe lângă cele două uși ale trăsurii se ţineau Excelenţei Sale, cu tricorn și cu pantaloni scurţi. călare, la dreapta, căpitanul Gelal Bey și la stânga, Domnul internunciul Austriei, domnul ambasador al căpitanul Silion. Generalul Salih Pașa avea onoarea de Angliei, domnul ministru al Prusiei au făcut asemenea a sta în stânga Măriei Sale. vizite în mare ceremonie Principelui Domnitor al Principele Alexandru Ioan a întors vizitele domnilor Principatelor Unite. ambasadori ai Angliei, Franţei, domnului internunciul29 Principele Alexandru Ioan afl ând că Lady Bulwer al Austriei și domnului ministru al Prusiei. Măria Sa se afl a pe câmpiile de la Apele Dulci, a vrut a se duce să a fost primit cu toate onorurile cuvenite rangului său de salute pe doamna ambasador. Măria Sa s-a dus pe jos E.E.L.L., înconjurate de personalul ziselor ambasade și prin grădina kioskului imperial pe câmpie și a dat braţul legaţii în mare uniformă. Lady Buiwer pentru a o aduce în saloanele palatului, Ieșind de la legaţia Prusiei, Principele Alexandru Ioan unde a oferit băuturi răcoritoare doamnei ambasadoare. s-a dus la Patriarhatul Ecumenic, unde Înălţimea Sa a Astă seară, domnul ambasador al Franţei dă un dineu fost precedat de domnul girant al Principatelor Unite și mare Principelui Alexandru Ioan și mai multor persoane unul din adjutanţii săi. din suita Sa. Marele Vizir, din cauza dureroasei pierderi Măria Sa a fost primit de Patriarhul Ecumenic ce a încercat zilele trecute, n-a putut primi invitaţia înconjurat de arhiepiscopii și episcopii, membri ai domnului marchiz de Moustier; dar ministrul Afacerilor Sf. Sinod și de un număr mare de prelaţi. După aceea, Străine, ministrul Comerţului și alţi înalţi funcţionari Principele Alexandru Ioan a făcut o vizită scurtă ai S.[sublimei – n.n.] Porţi vor asista la acest dineu. patriarhilor de Ierusalim, Antiohia și Alexandria. Duminică, domnul ministru al Afacerilor Străine va da Principele Domnitor a anunţat S.S. Patriarhului un dineu mare Înălţimii Sale Principelui Alexandru Ioan. Ecumenic că va asista duminică la liturghia patriarhală. Tot în „Courrier d’Orient” de la 15 iunie citim și Măria Sa s-a întors la palatul de la Apele Dulci acestea, sub titlul „Interioare”: Precum am anunţat, pe la ora 5. Domnitorul Principatelor Unite a asistat vineri la o mare În lipsa Principelui Alexandru Ioan, un viceamiral masă dată în onoarea sa de domnul ambasador al Franţei. a venit să anunţe că, din ordinul Sultanului, domnul Principele Alexandru Ioan a mers la palatul Franţei, ministru al Marinei luase dispoziţii pentru ca Măria la Terapia, pe un vas cu abur al Înălţimii Sale Murad Sa să poată vizita arsenalele și fl ota. La ora 10, muzica Efendi, fi ul primogen30 al răposatului Abdul Medjid31. imperială, dirijată de Gauteli Pașa, a sosit la palatul de Este cunoscut că acest frumos vapor s-a dat în dispoziţia la Apele Dulci și a executat în tot timpul seratei bucăţi Domnitorului Românilor prin ordinul Majestăţii Sale. variate. Principele Alexandru Ioan, care este însuși un Când vaporul ajunsese aproape de Terapia, acel staţionar amator distins, a binevoit să cheme pe Gauteli Pașa spre francez „Ajaccio” salută pavilionul Principelui, înălţând document 2015 1 (67) 9 studii/documente colorile naţionale române, pe când o parte din echipaj Magnifica rânduită înainte prezenta armele, în sunetele clarinei [sic!]cazarmă bordului care comanda onorurile cuvenite. a gărzii În momentul când Măria Sa se ducea la uscat pe un imperiale magnifi c caiac al Palatului Imperial cu șase perechi de și cea de lopeţi, o numeroasă mulţime se îndesa pe chei aproape la Galata de palatul Franţei: asistenţii își descopereau capetele cu Serai au fost respect la trecerea Principelui, care răspundea cu graţie la inspectate saluturile lor. Principele Alexandru Ioan lăsase uniforma în tot de de general și purta haina civilă cu placa Ordinului Înălţimea Imperial „Medjidie”32. Sa, care a Înaintea porţii ambasadei, domnii secretari și dat atenţie la dragomani, precum și domnul comandant Dupetit Touars toate detaliile și statul major al lui „Ajaccio” așteptau pe Principele relative la Alexandru Ioan. Sub vestibulul palatului, Măria Sa a buna stare trecut printr-un șir de mateloţi ai lui „Ajaccio” care i-au a armatei. făcut onorurile militare. Principele a La intrarea în palat, Principele Alexandru Ioan, întrebat pe însoţit de generalul Salih Pașa și de patru persoane și mai mulţi doi ofi ţeri din suita sa, a întâlnit pe domnul ambasador soldaţi și a Doctorul Carol Davila al Franţei care l-a dus cu dânsul în salon. Ministrul luat de la ofi ţeri informaţii care atestă solicitudinea și Afacerilor Străine, Ali Pașa, Kiamil Pașa, Guiritli cunoștinţele sale în organizarea militară. Mustafa Pașa și mai mulţi funcţionari ai Ministerului La școlile militare, Principele Alexandru Ioan găsi de Externe erau în faţă. Corpul diplomatic încă avea pe ministrul de Război, Husein Pașa și șase batalioane mai mulţi membri, între alţii pe domnul conte Brassier sub arme, cu artileria. Înălţimea Sa voi să treacă în de St. Simion, ministrul Prusiei și domnul conte Greppi, revistă și străbătu toate rândurile examinând cu mare însărcinatul cu afaceri al Italiei. atenţie echipamentul acestor frumoase trupe. După ce a Principele Alexandru Ioan a părăsit palatul Franţei complimentat pe șefi asupra excelentei ţinute a soldaţilor, la ora 11, tot cu ceremonialul cu care sosise. Înălţimea Principele ceruse ministrului de Război să-i execute mai Sa a mers pe jos, în mijlocul numeroșilor preumblători multe manopere. Mișcările erau executate cu o precizie la scara Terapiei, escortat de mateloţii lui „Ajaccio” cu și o rapiditate ce determinară călduroasele felicitări ale torţe și însoţit de domnul ambasadorul Franţei, de Ali Înălţimii Sale. Pașa, de Kiamil Pașa, de domnul ministru al Prusiei După exerciţiu, Principele Alexandru Ioan ceruse să se și însărcinatul cu afaceri al Italiei pe care Principele îi lase soldaţii în repaus până va vizita școala și se rugă să invitase cu graţie la vaporul său. Vaporul, cu strălucire nu se întrerupă cursurile prin prezenţa sa. Înălţimea Sa iluminat, lasă pe oaspeţii momentani ai Înălţimii Sale asistă câteva minute la o lecţie de fortifi caţie și străbătu la Bebek, la Top-hane și pluti apoi către kioskul imperial tot stabilimentul. Într-una din sălile de studiu, Principele de la Apele Dulci unde sosi către miezul nopţii. găsi, ca niște camarazi de arme printre ceilalţi elevi, și A doua zi de dimineaţă Înălţimea Sa a primit vizita, doi juni prinţi imperiali, cel din urmă fi u al răposatului în mare ceremonie, a Patriarhului Ecumenic însoţit de Sultan Abdul Medjid și fi ul cel dintâi al Maiestăţii Sale un numeros cler. Sultanul Abdul Aziz, cu care Înălţimea Sa vorbi câteva Cealaltă parte a zilei, Principele Alexandru Ioan a minute. făcut vizitele militare la care îl invitase Maiestatea Sa În sala de arme, Înălţimea Sa găsi pe elevi ocupaţi cu Sultanul. De dimineaţă, contraamiralul Rassim Pașa, exerciţiile de scrimă. Principele îi invită să le continue adjutantul Majestăţii Sale, venise să se pună la ordinele înaintea sa și binevoi să felicite pe mai mulţi elevi de Principelui. siguranţa și rapiditatea jocului lor. Profesorul de scrimă, De la Dolmabahce, Principele Alexandru merse în italian de naţionalitate, a avut onoarea să fi e chemat de trăsură la cazarma gărzii imperiale. Înălţimea Sa era în Principe; Înălţimea Sa vorbi cu dânsul în limba italiană mică ţinută; ofi ţeri români și otomani escortau trăsura pe despre metoda ce întrebuinţa și îi adresă laudele cele mai care o precedau și o urmau două plutoane de cosaci otomani. măgulitoare asupra rezultatelor deja obţinute.
10 1 (67) 2015 document studii/documente După inspectarea tuturor părţilor școlii terminate, Principele Alexandru Ioan trecu pe urmă la Tophane, Principele Alexandru Ioan era invitat a merge în unde I.S.S. fu primit la scara imperială și unde găsi, salonul cel mare al acestui frumos stabiliment, unde erau ca și la cazărmi, trupele sub arme. Marele maestru de preparate mai multe băuturi răcoritoare. artilerie afl ându-se absent, un general de divizie al După un sfert de oră, Înălţimea Sa se urcă în balconul artileriei se puse la dispoziţia Principelui Domnitor al școlii militare ca să asiste la defi larea trupelor ce le trecuse românilor, spre a-i face onorurile măreţelor stabilimente în revistă. Zuavii, vânătorii și artileria erau îngrămădiţi de la Tophane. Atelierele de construcţie a furgoanelor, a în dosul școlii, așteptând ordinul de marș. carelor etc. fusese cu amănuntul vizitate de Înălţimea Sa, Îndată ce Principele se așează în balcon, începu precum și atelierul de sfredelirea și ghintuirea tunurilor, defi larea. Înălţimea Sa lăudă mult și de mai multe ori care sosesc aici în stare brută din uzinele militare de la precizia și excelenta ţinută a trupelor și avuse plăcerea să Zeitin Burun. Principele a admirat mult activitatea ce constate progresele considerabile realizate în instrucţia, domină în atelierele de la Tophane și a felicitat în gura ca și în ţinuta armatei. mare pe ofi ţeri pentru abila direcţie dată lucrărilor. Un incident particular cauză oarecare senzaţie și „Dumneavoastră susţineţi cu demnitate – zise Înălţimea între ofi ţerii otomani ce însoţeau pe Înălţimea Sa și între Sa unuia din ofiţeri – vechea reputaţie a artileriei trupe. În toate armatele europene este obicei să se închine otomane”. stindardul înaintea șefului statului și șeful statului să Principele Alexandru Ioan pleacă din Tophane destul salute stindardul care personifi că, ca să zicem așa, patria de târziu și abia pe la ora 7 seara se duse la kioskul și poartă în îndoiturile sale interesele și onoarea ţării. Cu imperial de la Apele Dulci. toate astea, Înălţimea Sa, printr-o cugetare de curtoazie Duminică dimineaţa, la ora 8 și jumătate, Principele care a făcut impresie asupra asistenţilor, și-a dezvelit Alexandru Ioan se duse la Fanar cu o suită numeroasă capul înaintea fi ecărui drapel ce trecea. și strălucită, spre a asista la liturghia patriarhală. La Un alt incident a făcut o plăcere personală Principelui portul Fanarului, Înălţimea Sa se urcă în trăsură și Alexandru Ioan. La sosirea sa în școală, Înălţimea Sa a porni spre biserică în mijlocul unei mulţimi, care striga găsit pe domnii ofi ţeri ai Misiunii Militare Franceze, cu entuziasm: „Zito!”. Mulţumită intervenţiei unei trupe rânduiţi în linie și care i-au făcut onorurile cu sabia de cavași34, Principele Alexandru Ioan a putut ajunge, nu în mână: Înălţimea Sa a vorbit câteva cu domnul șef fără greutate, așa de mare era mulţimea, la Patriarhat. de escadron din statul major de Lalobbe, comandant al Liturghia începuse deja. Tot clerul înalt veni a primi pe misiunii și cu ceilalţi ofi ţeri și i-a complimentat asupra Înălţimea Sa la Poarta dinafară a metropolei cu cădelniţele, succeselor prea învederate ale lucrărilor lor. cu sfi ntele imagini și cu cea mai mare ceremonie a bisericii Principele Alexandru Ioan și-a luat atunci rămas bun orientale. Principele Domnitor al românilor se puse în de la ministrul de Război, Huseim Pașa, mulţumindu-i strană pe un tron dresat (așezat – n.n.) în faţa celui de toate onorurile ce i-a făcut. Seraschierul33 răspunse că al P.S. Patriarhului Ecumenic. are o îndoită fericire fi indcă ordinele pentru primirea Patriarhul crezu că poate profi ta de prezenţa Înălţimii Înălţimii Sale i s-au dat personal de Maiestatea Sa Sale spre a sfi nţi un nou episcop, ceea ce da liturghiei Sultanul. Înălţimea Sa adaugă, retrăgându-se, că-i duminicale o lungime neobișnuită. O întâmplare părea rău că nu cunoscuse mai dinainte dispoziţiile date neprevăzută, de care se vorbește mult și într-un mod și că s-a afl at în mică ţinută pentru o revistă de onoare. neexact și pe care vrem a o menţine în adevăratele ei Principele purta uniforma de general, cu epolete, cu chipiu proporţii, făcuse pe Principele Alexandru Ioan a se și placa Ordinului Imperial „Medjidie”. Înălţimea Sa îi retrage mai înainte de împlinirea tuturor ceremoniilor spusese încă [sic!] că nu va lipsi de a spune Maiestăţii consacrării noului episcop. Sale Sultanul toată satisfacţia ce avusese. Voim a zice mai întâi că Patriarhul Ecumenic a Principele Alexandru Ioan se duse apoi la Dolmabahce, făcut Înălţimii Sale cele mai înalte onoruri, pe care spre a vizita măreţul vapor ce face serviciul particular biserica orientală le acordă capetelor încoronate și a al M.S. Sultanul și care staţionează înaintea palatului. chemat binecuvântările cerului asupra Principelui Rassim Pașa și comandantul vaporului făcură cu multă Domnitor și Principesei Doamne a Principatelor Unite, graţie onorurile bordului Înălţimii Sale, care admiră în într-o rugăciune elocventă, în care numele Principelui detaliu frumoasa construcţie, ingenioasele amenajări, Alexandru Ioan și al Principesei Elena fuseseră de mai instalarea splendidă și ţinuta excelentă a Taliahului. multe ori repetate. Dar după cum ne spun unii din document 2015 1 (67) 11 studii/documente martorii oculari, Patriarhul ar fi crezut a putea resuscita, afl ase că prin secularizarea averilor mănăstirești în într-un discurs adresat Înălţimii Sale, o formulă, pe România, școala greacă din Constantinopol s-ar fi afl at care Patriarhul o adresa odinioară gospodarilor, când în lipsă de mijloace. Înălţimea Sa, care a anunţat proiectul aceștia, venind a primi învestitura S. Porţii, se duceau fondării în Constantinopol a unei școli române, în care a cere consacrarea religioasă la Patriarhul Ecumenic. să se primească elevii tuturor naţionalităţilor de origine Astăzi însă, România are o biserică naţională, al cărei orientală, voii, până la înfi inţarea acestui institut, să cap este P.S. Mitropolitul Ungro-Valahiei, capul clerului susţină școala greacă. Eforia acestei școli a primit zilele român. Această biserică, spiritual, este ca și cea din acestea o sumă de 3.000 galbeni pe care Principele Constantinopol; ea admite, asigură unii, supremaţia Alexandru Ioan îi dă ca ajutor în numele României. spirituală, alţii zic numai onorifică, a scaunului de De la Fanar, Principele se duse la legaţia Italiei, la Constantinopol; dar, în oricare altă privinţă, ea se spre a înapoia domnului conte Greppi, însărcinatul cu consideră independentă. Patriarhul Ecumenic nu are afaceri, vizita ce reprezentantul Italiei îi făcuse sâmbătă prin urmare nicio acţiune, și mai cu seamă nicio acţiune dimineaţa. politică să exercite asupra Principatelor Unite, nici asupra În restul zilei, Principele Alexandru Ioan a primit românilor și cu atât mai puţin asupra șefului statului. vizita mai multor membri ai corpului diplomatic și a Formula de care se servi venerabilul Patriarh: mai multor înalţi funcţionari ai Înaltei Porţi. „Te ung și te recunosc de Principe etc.”, amintea de Seara, Principele a prânzit la ministrul Afacerilor un trecut șters și, amintindu-l, părea a zice că această Externe cu persoanele suitei sale. Toţi demnitarii cei mai consacrare lipsise până acum Alesului naţiunii române. înalţi ai Sublimei Porţi asistau la serbarea dată în onoarea Principele Domnitor al Principatelor Unite întrerupse Principelui Alexandru Ioan. Înălţimea Sa a vorbit mult cu respect pe Sfi nţia Sa zicându-i în limba greacă și cu o cu ministrul de Război Husein Pașa și a felicitat asupra voce foarte accentuată: „Sunt șase ani, părintele meu, de stării excelente a trupelor și a bastimentelor ce a vizitat. când sunt Principe Domnitor al României prin voinţa Luni dimineaţa protosinghelul Patriarhului Ecumenic naţiunii. Mulţumesc P.S. Voastre pentru rugăciunile ce s-a dus la palatul imperial de la Apele Dulci ca să aţi binevoit a adresa pentru mine și pentru Principesa mulţumească Principelui Alexandru Ioan în numele soţiei Doamnă celui Înalt. Voi rămâne, ca și părinţii mei, fi ul sale că a binevoit să onoreze cu vizita sa pe Patriarh și credincios al bisericii ortodoxe”. că a asistat la liturghia de duminică. Ceremonialele urmară apoi și Înălţimea Sa se retrase Seara, Principele Alexandru Ioan a prânzit la după înălţarea Sfi ntelor Daruri. ambasadorul Angliei. Înălţimea Sa avea haine civile. Principele Alexandru Ioan manifestase dorinţa de a Ministrul Afacerilor Străine și cei mai însemnaţi se duce la Palatul Patriarhal, spre a aștepta acolo fi nele funcţionari ai Înaltei Porţi se afl au între oaspeţi. Sir Henry serviciului divin și a saluta pe P.S. Patriarhul, dar Bulwer a rostit un toast pentru Domnitorul Principatelor enorma adunare de oameni nu permise Înălţimii Sale Unite. Într-un larg discurs a făcut istoria României de a-și realiza acest proiect. Înălţimea Sa nu putu nici 10 ani și a felicitat pe Înălţimea Sa că a învins atâtea chiar a ieși din biserică și a se duce la trăsură decât prin difi cultăţi. Ambasadorul Angliei a reamintit că Principele ajutorul unui numeros detașament de cavași, care abia Alexandru Ioan are fericirea să fi e un Principe ales de putea deschide un loc de trecere. Asistenţa arăta cea mai naţiunea română; că Înălţimea Sa are acest îndoit noroc vie dorinţă de a vedea pe Principele Alexandru Ioan că e ales de două ori, voind fără îndoială, prin o delicată și Înălţimea Sa primi pretutindeni, din mijlocul unei aluzie, să reamintească votul unanim prin care românii mulţimi așa de impresionabile, semnele celui mai sincer au încredinţat din nou destinul lor în mâinile Principelui respect, care, afară din biserică, se traduceau în aclamaţii. Alexandru Ioan. Sir Henry Bulwer a reamintit de Principele era în mare uniformă și purta pe lângă placa asemenea, de mai multe ori, raporturile de suzeranitate Ordinului Imperial „Medjidie” și acea a Ordinului Regal ale Principatelor Unite cu Înalta Poartă. al „S.S. Mauriciu și Lazăr” al Italiei cu cordonul cel mare. Principele Alexandru Ioan a răspuns domnului Spre aducere aminte a vizitei sale la Fanar, Principele ambasador al Angliei printr-un toast în onoarea Alexandru Ioan a trimis 100 galbeni spitalului grec. Sultanului Abdul Aziz și a Armatei Otomane. Nu se Populaţia greacă din Fanar făcu act de recunoștinţă puteau mai bine exprima ultimele vorbe ale domnului primind cu curtoazie pe Principele Domnitor al Henry Bulwer. Înălţimea Sa a adăugat că a admirat Românilor. Acum de curând, Principele Alexandru Ioan silinţa și solicitudinea M.S. Sultanul pentru armata
12 1 (67) 2015 document studii/documente sa, că a admirat și pe soldaţi și a declarat cu glas mare Iată, într-adevăr, o bună și mare politică! că Armata Română va fi, la trebuinţă, avangarda Jurnalul „Curierul Orientului”, care se publică la armatei imperiale. Aceste puţine vorbe au produs, se zice, Constantinopol, ne-a făcut cunoscute interesantele o impresie însemnată asupra persoanelor prezente. amănunte ale petrecerii Principelui Domnitor, de la După cină, au trecut în saloane unde i-au urmat sosirea sa în Bosfor până sâmbătă 1/18 iunie. Nu ne toţi membrii corpului diplomatic. Principele Alexandru rămâne decât a completa această descriere până la sosirea Ioan n-a părăsit, până la ora 11 și jumătate, palatul Înălţimii Sale în România. Ambasadei Angliei. Zilele de sâmbătă și duminică au fost întrebuinţate de (Va urma) Principele Domnitor în conferinţe politice, precum și în a primi și face câteva vizite. E.E.L.L. marchizul de Moustier, Partea Neofi cială35 ambasadorul Franţei, sir Henry Bulwer, ambasadorul Angliei, baronul Prokesch d’Osten, internunciul Austriei, Jurnalul „Curierul Orientului” din 22 iunie, contele Brassier de St. Simon, ministrul Prusiei și Italiei calendarul nou, conţine, la partea interioară, următoarele au fost succesiv primiţi de Înălţimea Sa. Marele Vizir importante scrieri: și ministrul Afacerilor Străine al S. Porţii avură, de Pe timpul petrecerii Principelui Alexandru Ioan asemenea, o lungă convorbire cu M. Sa Domnul. la Constantinopol, mai multe conferinţe s-au ţinut În urma acestei întrevederi și a conferinţelor cotidiene între miniștrii Sultanului și domnul Negri, agentul ale domnului Negri, agentul Principatelor Unite lângă Principatelor Unite. Credem a știi că totul s-a sfârșit S. Poartă, cu Fuad Pașa și Ali Pașa o înţelegere se statornicii printr-o bună înţelegere. între Guvernul Imperial și reprezentanţii Puterilor Acest acord odată așezat nu mai rămânea altceva decât Garante, de o parte și reprezentantul României, de altă a lua parte la dânsul reprezentanţii Puterilor Garantate. parte, asupra marilor acte săvârșite în 2/14 mai de către Alaltăieri, duminică, la o oră după amiază, Principele Domnitor și sancţionate în 9/21 de către naţiune. ambasadorul Franţei, ambasadorul Marii Britanii, Duminică, la ora 1 după amiază, o adunare având internunciul Austriei, ministrul Prusiei și agentul ca scop de a reglementa această înţelegere s-a ţinut Principatelor Unite s-au adunat la palatul Angliei. la domnul ambasador al Angliei, decan al corpului Abro Efendi, secretar general al ministrului Afacerilor diplomatic. Se afl au prezenţi cu Excelenţa Sa sir Henry Străine, reprezenta Poarta în această adunare. Bulwer, E.E.L.L. marchizul de Monstier, baronul de După o dezbatere care a ţinut două ore și jumătate, un Prokesch d’Osten, contele Bassier de St. Simon, domnul protocol s-a redactat și semnat pe timpul ţinerii ședinţei. Abro Efendi, secretar general al Ministerului Afacerilor Astfel se afl ă acum pe deplin reglementat tot ce este Străine al S. Porţi și domnul Negri. După două ore și privitor la marile reforme inaugurate în 2/14 mai de jumătate de dezbateri, pe timpul cărora domnul agent al Principele Alexandru Ioan. Principatelor Unite dă toate explicaţiile cerute și susţine Suntem fericiţi a constata că bărbaţii de stat ai Porţii cu energie actele politice ratificate prin plebiscit, un au încuviinţat foarte înţelept Statutul Adiţional și Legea protocol era redactat și semnat pe timpul ţinerii ședinţei. electorală, afară de câteva ușoare modifi cări de amănunt S. Poartă și Marile Puteri Garante au dat în care nu micșorează câtuși de puţin caracterul liberal. această împrejurare o nouă și strălucită dovadă despre Această bună înţelegere, între S. Poartă, Puterile simpatiile de care ele sunt animate pentru România. Ele Garante și guvernul Principelui Alexandru Ioan, are au completat opera Tratatului de Paris și a Convenţiei mai multă importanţă pe cât s-ar putea crede. Curtea constatând cu solemnitate încă odată și fără nicio excepţie suverană și puterile n-au vrut a reglementa numai drepturile de autonomie ale ţării. chestiunea pendinte: ele au proclamat, odată pentru A doua zi, luni, Principele Alexandru Ioan a fost totdeauna, autonomia efectivă a Principatelor Unite. primit în audienţă de rămas bun de către Sultan, la Afl ăm, în această privinţă, de la sorginte sigură, că actul ora 11 și jumătate. Înălţimea Sa a mers la Palatul internaţional, menit a sancţiona Statutul și Legea electorală, Imperial de la Dolmabahce pe bastimentul de război va cuprinde această declaraţie: „Pe viitor, orice modifi care, otoman „Nureddin”, al cărui pavilion fâlfâia pe vârful recunoscută de folositoare în Constituţia României, va putea marelui catarg. Ca și la cea dintâi audienţă, cele mai fi efectuată de Principele Domnitor împreună cu Corpurile mari onoruri s-au făcut Principelui Românilor. M.S.I. de Stat, fără a fi necesitate de a se referi pentru aceasta la a primit pe Înălţimea Sa cu cea mai mare afabilitate în Sublima Poartă și la Puterile Garante”. prezenţa Marelui Vizir și a binevoit a exprima în mai document 2015 1 (67) 13 studii/documente multe rânduri urări pentru prosperitatea Principatelor La ora 7 și jumătate „Beyrutul” ridica ancora și Unite. După o convorbire de aproape trei sferturi de oră, înainta spre Marea Neagră. La Th erapia, vasul francez pe timpul căreia limbajul Sultanului a fost necontenit „Ajaccio” înalţă pavilionul român spre a saluta pavilionul întipărit în cea mai graţioasă afabilitate, Înălţimea Sa și-a princiar care fâlfâie pe catargul cel mare al „Beyrutului” luat adio de la M.S.I. Atunci Sultanul luă de pe o masă o și echipajul făcu onorurile militare. bogată cutie în catifea și o prezentă cu propriile sale mâini A doua zi, marţi, la ora 2 după amiază, „Beyrutul” Principelui Alexandru Ioan, zicându-i: „Iată Ordinul meu poposea la Küstendje după o repede și magnifi că [sic!] călătorie. «Osmanie»36. Vreau, Principe, să știi bine că Sultanul e cel Sosind în dreptul portului, corveta otomană se care conferă acest ordin din propria sa iniţiativă Principelui pavoază, mateloţii se suiră pe vergi, și în momentul Românilor”. Însemnele Ordinului Imperial „Osmanie”, când Principele Românilor pleca de pe bord, o salvă oferite Înălţimii sale într-un chip atât de fl atator, sunt de nouăsprezece tunuri salută pe Înălţimea Sa. Mai împodobite cu briliante și de o rară magnifi cenţă. înainte de a urca pe vasul cel mare, Principele Domnitor La ora 1, Principele Alexandru Ioan reintra în Palatul a mulţumit căpitanului de fregată care comanda Imperial de la Apele Dulci. „Beyrutul”, pentru toate atenţiile sale și a lăsat ofi ţerilor După amiază, mai mulţi din reprezentanţii Marilor și echipajului semne de recunoștinţa sa. Puteri veniră a-și lua rămas bun de la Principele O mulţime considerabilă se adunase la port ca să asiste Domnitor. Cu o zi înainte, P.S. Patriarhul Ecumenic, la debarcarea Principelui Domnitor. Autorităţile otomane însoţit de mai mulţi episcopi greci și de un numeros au primit pe Înălţimea Sa. Un șir de cavași garnisea scala personal, a venit să-și ia adio de la Înălţimea Sa. (scară – n.n.) și micul spaţiu ce aveau a străbate ca să Neriman Khan, însărcinatul cu treburile Persiei și vină la trenul special al drumului de fi er pregătit pentru domnul însărcinat cu treburile Greciei, în mare uniformă, Înălţimea Sa. Domnul Barkley, directorul drumului de au fost asemenea primiţi de Înălţimea Sa. fi er, sta în ușa vagonului princiar și a avut onoarea de a La ora 2, corveta de război „Beyrut” care mai primi pe Înălţimea Sa. avusese onoarea a merge să ia pe Principele Domnitor La Küstendje, se afl a asemenea primul secretar al la Küstendje și care era să mai primească pe bordul său Guvernatorului General al Rusciucului, însărcinat de pe Înălţimea Sa, veni de a poposi dinaintea Palatului a complimenta pe Înălţimea Sa și de a-l însoţi până la Imperial de la Apele Dulci. Giurgiu. Mai înainte de a se îmbarca, Principele Domnitor La ora 3, trenul înainta drept spre Cernavodă. La merse a-și lua rămas bun de la Alt. LL. Fuad Pașa și staţia însă de la Medjidie (Medgidia – n.n.), Principele Ali Pașa. Domnitor întâlni mai multe sutimi de circassieni și toată La ora 6, Înălţimea Sa primi în audienţă particulară forţa publică a orașului sub arme, cu generalul Nusret pe generalul Salih Pașa, pe colonelul de stat major Ali Pașa în cap, în mare uniformă. După dorinţa Înălţimii Bey, pe maiorul de geniu Nedgib Efendi, pe căpitanii de Sale, convoiul se opri și E.S. Nusret Pașa era invitat a stat major Ethem Efendi și Djelal Bey, care avuseseră lua loc în vagonul de onoare. onoarea de a fi atașaţi lângă persoana sa și binevoi a-i La ora 4 și jumătate convoiul sosea la gara de la felicita de chipul cu care ei își îndepliniseră misiunea lor. Cernavodă între un îndoit șir de circassieni călare. Înălţimea Sa îi anunţă că le va trimite suvenire despre Principele Domnitor, după ce a mulţumit domnului înalta sa satisfacţie. Barkley, care avusese grija de a dirija (conduce – n.n.) La ora 7 și jumătate, Principele Domnitor și suita sa însuși convoiul, se duse îndată pe bastimentul de război se afl au pe bord. E.S. Kiamil Bey, maistru de ceremonii, otoman care îl aștepta. „Kilidj-Ali” era pavoazat într-un se duse pe bordul lui „Beyrut” spre a lua rămas bun de la chip magnifi c, o parte din echipaj se urcase pe vergi; Înălţimea Sa și a-l anunţa că M.S.I., voind ca Principele pavilionul princiar era ridicat pe catargul cel mare îndată Românilor să fi e oaspetele său cât se puteau mai mult ce Înălţimea Sa puse piciorul pe bord pe când, totodată, timp, dăduse ordin ca „Kilidj-Ali”, bastiment de război se trăgea o salvă de nouăsprezece tunuri. otoman în staţionare la Dunăre, să vină a se pune la În același moment, imense aclamaţii răsunară după Cernavodă la dispoziţia Înălţimii Sale și să-l ducă până malul opus al Dunării. Era o mulţime de locuitori din la Giurgiu. Kiamil Bey transmite totodată lui Salih Pașa Călărași și ţărani din districtul Ialomiţa, care se duseseră ordinul de a însoţi pe Principele Alexandru Ioan până la pe pichetul grănicerilor de pe malul fl uviului cu preoţii lor această destinaţie. și cu steaguri spre a saluta sosirea Principelui Românilor.
14 1 (67) 2015 document studii/documente La fi ecare dat de tun răspundeau strigări de ura călduroase În tot lungul Dunării, grănicerii numeroaselor ale populaţiei. Din ordinul Principelui Domnitor, domnul pichete ce se afl ă pe fl uviu erau sub arme și făceau ministru Bălănescu și domnul colonel Pisotaki se duseră onorurile militare Principelui Alexandru Ioan. pe malul român spre a mulţumi acelor bravi și li se dădu Îndată ce „Kilidj-Ali” sosi în dreptul Giurgiului, gratifi caţii în numele Înălţimii Sale. Domnul Prefect bastimentul se împodobi cu steaguri. Pe ţărm, o mulţime al districtului Ialomiţa se dusese la Cernavodă și a avut însemnată acoperea marginile fl uviului și navele ce onoarea de a complimenta pe Înălţimea Sa și a-i vorbi despre se afl au în radă, române, turcești, austriece, grecești interesele administraţilor săi. Își aduse aminte cineva că se împodobiră. Un mare arc de triumf de verdeaţă, ducându-se la Constantinopol, Principele Domnitor afl ând împodobit cu fl ori și cu cifra princiară se înalţă la schelă: că nenorocita populaţie circassiană adunată la Cernavodă catargele purtau pavilionul și facle în culori naţionale. nu avea lemne, a dat ordin ca Prefectul de Ialomiţa să pună Agenţiile consulare, precum și agenţiile de navigaţie o mare cantitate de lemne la dispoziţia generalului Nusret austriacă și greacă ridicaseră asemenea pavilioanelor Pașa, organizatorul emigraţiei circassienilor în Bulgaria. lor. La debarcader se afl au întinse bogate tapete. Era, Înălţimea Sa s-a încredinţat că generoasa sa cugetare a într-un cuvânt, o magnifi că decoraţie și un spectacol fost executată întocmai. impozant. La Cernavodă, domnul Negri a avut onoarea de a-și „Kilidj-Ali”, dirijat cu dibăcie, veni de poposi la lua rămas bun de la Principele Domnitor spre a se duce schelă în mijlocul bastimentelor ancorate și salutat prin în Moldova, unde va petrece câtva timp mai înainte de detunările navelor de comerţ de toată naţiunea și prin a se întoarce la postul său la Constantinopol. strigările de ura entuziaste ale mulţimii. Îndată ce La ora 6, „Kilidj-Ali” porni din Cernavodă și înaintă Principele Domnitor se arătă pe pod, însoţit de generalii spre Giurgiu. Principele Domnitor invitase pe generalul Salih Pașa și Nusret Pașa în mare uniformă, aclamaţiile Nusret Pașa ca să-l însoţească. Înălţimea Sa afl ă pe bordul crescură cu avânt frenetic. „Kilidj-Ali”, ca și pe bordul „Beyrutului”, magnifica Domnul ministru al Justiţiei și domnul ministru ospitalitate pe care o primise la Constantinopol. Oamenii al Instrucţiei Publice și al Cultelor, care sosiseră de de serviciu cu livreaua imperială au fost îmbarcaţi și puși dimineaţă de la București, se duseră îndată pe bord spre la ordinele Înălţimii Sale până la Giurgiu. Comandantul a saluta și felicita pe Înălţimea Sa. vasului „Kilidj-Ali” și secretarul Guvernatorului General al Puţin după aceea, Principele Domnitor ieși din Rusciucului au avut onoarea de a prânzi la masa princiară. „Kilidj-Ali” invitând pe cei doi generali otomani a-l În dimineaţa de miercuri, secretarul Guvernatorului însoţi. În momentul acesta, mateloţii se urcaseră pe vergi General de Rusciuc, Arif Pașa, a avut onoarea a prezenta spre a face Principelui Românilor onorurile militare, pe Principelui Domnitor primul volum, foarte bogat legat, când artileria de pe bord saluta o ultimă oară pe oaspetele a unui mare uvragiu (album, lucrare – n.n.) asupra ilustru al M.S.I. Sultanul. costumelor vechi ale Turciei, publicaţie pe care E.S. La schelă, Principele Domnitor era primit de Prefectul a întreprins-o sub auspiciile M.S.I. Sultanul. Acest judeţului Vlașca și de Consiliul municipal al orașului uvragiu în folio cuprinzând un text turc și altul francez, Giurgiu. În dreapta erau înșiruite damele din oraș, este ilustrat de un mare număr de bilete litografi ate în stânga junele fete din școală, care aveau onoarea a în culori, care au fost examinate cu mult interes de prezenta buchete Înălţimii Sale. Principele Domnitor Principele Domnitor. Cu această ocazie Înălţimea Sa oferi graţios două din acele buchete celor doi generali a dat secretarului, E.S. Arif Pașa, un orologiu în aur otomani, care au devenit oaspeţii săi și înaintă spre împodobit cu cifra princiară în diamante. trăsura ce-l aștepta, trecând prin șirul format de trupele garnizoanei și de grănicerii judeţului. Partea Neofi cială37 Înălţimea Sa se urcă în trăsură având în stânga pe generalul Salih Pașa. Într-o altă trăsură se pusese Comandantul, ofi ţerii și echipajul vasului „Kilidj- domnul ministru al Afacerilor Străine cu generalul Nusret Ali” au primit asemenea preţioase suveniruri cu trecerea Pașa. Cortegiul escortat de dorobanţi se duse la clădirea Înălţimii Sale. Prefecturii. După o ușoară gustare servită prin îngrijirea
document 2015 1 (67) 15 studii/documente domnului Prefect, generalii Salih Pașa și Nusret Pașa Măria Sa. Domnul Bordeanu s-a întors la postul său luară rămas bun de la Înălţimea Sa și au fost conduși în compania generalului Salih Pașa, care a plecat din la schelă, escortaţi de un pluton de dorobanţi, comandaţi Giurgiu tot în ziua aceea pe „Kilidj-Ali”. de un ofi ţer. Principele Domnitor, după ce a primit felicitările Domnul Bordeanu, garantul Agenţiei Principatelor domnului Prefect al judeţului și ale Consiliului municipal Unite la Constantinopol, avuse onoarea de a fi primit din Giurgiu, s-a îndreptat îndată spre București, unde în urmă de Înălţimea Sa și de a lua rămas bun de la Înălţimea Sa a sosit în aceeași zi, la ora cinci seara.
Alexandru Ioan Cuza at Constantinopol Luminiţa Giurgiu, Ph.D.
Abstract: Prince Alexandru Ioan Cuza had as main objective of his foreign policy to recognize at international level the new state – United Principalities. He made two visits in 1860 and 1864 at Constantinopol.
Keywords: Alexandru Ioan Cuza, Costachi Negri, Constantinopol, offi cial visit, foreign policy
NOTE
1 Serviciul Istoric al Armatei. Ediţia a III-a, revăzută de autor, Bucureşti, Editura Cartea 2 Dan Berindei, Constituirea României moderne, Bucureşti, Editura Românească, f.a., pp. 15-16. Enciclopedică, 2009, p. 393. 17 Ibidem, p. 16. 3 A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, volumul XIII. 18 Dan Berindei, Constituirea României moderne, Bucureşti, Editura Domnia lui Cuza Vodă 1859-1866, Partea Întâia, Ediţia a III-a, Enciclopedică, 2009, p. 393. revăzută de autor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, f.a., p. 19. 19 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond 4 Dan Berindei, Constituirea..., p. 393. microfi lme, rola RSEM 1201, cd. 362-371. 5 A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 20 Navă (de război), de obicei de mare tonaj volumul XIII..., pp. 81-82. 21 Denumirea turcească a oraşului Constanţa. 6 Ibidem, p. 82. 22 Cerchez; grup etnic în Caucazia de Nord. 7 Costache Negri (1812-1876, n. Iaşi), om politic, diplomat şi scriitor 23 John Trevor Barkey (1826-1882) inginer englez. român; participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea 24 Monitor, bastiment mic şi rapid folosit pentru recunoaşteri şi Principatelor; agent diplomatic al Moldovei (1855-1856), apoi al culegeri de informaţii. Principatelor Române (1859-1862) şi al României (1862-1866) la 25 Pavilion de grădină fără pereţi. Constantinopol. 26 Soldat francez dintr-un corp special de infanterie care a existat 8 Dimitrie Bolintineanu (1819-1872, n. Bolintin-Vale), scriitor şi în Algeria. publicist român; participant la Revoluţia de la 1848. 27 Carol Davila (1832-1884, n. Parma) medic şi farmacist român 9 Ioan (Iancu) Alecsandri (30 decembrie 1826-15 mai 1884, de origine franceză; a organizat serviciul sanitar militar şi ocrotirea n. Iaşi, m. Paris), între 1859 şi 1866 a fost primul agent diplomatic sănătăţii publice în România; împreună cu N. Kretzulescu a pus al Principatelor Unite la Paris şi Londra. bazele învăţământului medical. 10 A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 28 Carol Popp de Szathmary (1812-1888, n. Cluj) pictor şi grafi cian volumul XIII..., p. 82. român; primul fotograf român de artă. 11 Ibidem. 29 Internunuciu (internunţiu): ambasador al Papei pe lângă un guvern. 12 Apud A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 30 „Primul născut”, mai ales în familiile domnitoare, princiare, volumul XIII..., pp. 82- 83. nobiliare. 13 Ibidem. 31 Sultan otoman (1839-1861) iniţiator al unor reforme cu caracter 14 A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, liberal. volumul XIII..., p. 84. 32 Ordin instituit în anul 1851 de sultanul Abdul Medjid (1823-1861). 15 Dan Berindei, Constituirea Românei. Alexandru Ioan Cuza, domnul 33 În Imperiul Otoman, comandant al armatei şi ministru de Război. Unirii şi al reformelor, în Academia Română, Istoria Românilor, 34 Agent de poliţie, jandarm. vol. VII, tom I, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 500. 35 A.M.R., Fond microfi lme, rola RSEM 1201, cd. 376-380. 16 A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 36 Ordin înfi inţat la 4 ianuarie 1862 de sultanul Abdul Aziz I. volumul XIV. Domnia lui Cuza Vodă 1859-1866, Partea a doua, 37 Ibidem, cd. 383-384.
16 1 (67) 2015 document studii/documente DE LA SPIONAJ LA DECIZII DIPLOMATICE. ROMÂNIA VERSUS IMPERIUL AUSTRO-UNGAR (IANUARIE-IUNIE 1915)
Dr. Alin SPÂNU1
a șase luni după începerea ostilităţilor între interesele Vienei și Budapestei. Acesta avea misiunea de Lcele două blocuri politico-diplomatice – a atrage România de partea Puterilor Centrale, folosind Antanta (Anglia, Franţa și Rusia) și Puterile Centrale toate mijloacele și metodele posibile: referirea la tratatul (Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar și semnat în 1883, ascendenţa germană a monarhilor Imperiul Otoman) – balanţa victoriei nu se înclina români, oferirea de către imperiu a unei regiuni decisiv într-o parte sau cealaltă. La fi nalul anului locuite de români sau chiar ameninţări mai mult sau 1914, forţele germane și austro-ungare se luptă cu mai puţin voalate. Ministrul austro-ungar a fost, însă, rușii pe râul Vistula și la Lodz reușind să le stopeze victima serviciilor de informaţii românești, care l-au ofensiva și să protejeze bătrânul Imperiu Habsburgic. deposedat de servieta diplomatică în care se afl a, printre În februarie-martie 1915, armatele ţariste traversează altele, cifrul utilizat în corespondenţa cu Ministerul Munţii Carpaţi și ameninţă din nou Imperiul dualist. de Externe de la Viena (cunoscut sub denumirea de În faţa ofensivei ruse, generalul austriac Pfl anzer- Ballplatz)2. Astfel, liderii politici români afl aţi la putere Baltin, comandantul unor unităţi care vor deveni au fost la curent cu cererile și instrucţiunile Vienei, nucleul Armatei 7, contraatacă în Bucovina și ocupă dar și cu răspunsurile lui von Czernin, care însumau Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Siret și Cernăuţi. evoluţii interne din spaţiul românesc, analize, prognoze Din acest moment, reevaluând pericolul rus, Germania și propuneri de acţiune. Acesta nu a omis să informeze își schimbă strategia și consideră Frontul de Est că starea de spirit a populaţiei, în cea mai mare parte, drept prioritar, astfel că își redirecţionează o parte era favorabilă Antantei și că șansele unei schimbări nu din armate din vestul Europei către est. În a doua puteau proveni decât în cazul unor victorii militare ale bătălie de la Lacurile Mazuriene (februarie 1915), Puterilor Centrale și/sau cedarea către România a unui Armata 3 rusă pierde 400.000 de morţi, răniţi și teritoriu locuit de conaţionali din Imperiul Austro- dispăruţi în faţa Armatelor 9 germană și 4 austro- Ungar. Propunerile sale s-au lovit, în primul rând, de ungară, care au raportat pierderi de 90.000 de oameni. rigiditatea și opacitatea guvernului ungar, care nu putea La Gorlice-Tarnow (mai-iunie 1915), Armatele 10 și concepe să cedeze vreun petic de pământ, și mai ales 12 ruse (220.000 militari) se confruntă cu Armatele către România. 8 și 10 germane (100.000 militari). Rușii pierd bătălia Un alt factor decizional de la Viena îl reprezenta și 200.000 de oameni, în timp ce învingătorii nu au personalitatea ministrului de Externe. Până la fi nalul decât 15% victime din rândurile proprii. anului 1914, titularul de la Ballplatz a fost contele Evoluţiile militare pe diferite teatre de operaţiuni Leopold Berchtold von und zu Ungarschitz Frättling au reprezentat un barometru de opinie extrem de und Püllütz, însă la 13 ianuarie 1915 acesta a lăsat sugestiv pentru statele neutre, care își nuanţau poziţia locul baronului Stephan Burian von Rajecz3. Acesta diplomatică faţă de învingători/învinși. Pe acest era un vechi diplomat și om politic, care deţinuse fond de succese militare ale Puterilor Centrale în anterior funcţiile de ministru plenipotenţiar în Grecia apropierea graniţelor românești, diplomaţia austro- (1897-1903), ministru de Finanţe al imperiului ungară a încercat să preseze Bucureștiul să aibă măcar (1903-1912) și premier al Ungariei (1913-1915). o neutralitate binevoitoare, dacă nu chiar o participare Conform memoriilor lui von Czernin, venirea lui activă la confl ict. Burian în fruntea diplomaţiei imperiale a reprezentat România reprezenta o ţară extrem de „apetisantă” un semn al sporirii influenţei politice a Ungariei4. pentru ambele tabere beligerante, care doreau atragerea După aproape doi ani în fruntea diplomaţiei (până în în sfera de infl uenţă, atât din punct de vedere economic, decembrie 1916), baronul Burian va relua conducerea dar mai ales militar. Puterile Centrale aveau ca vârf de Ministerului de Finanţe (decembrie 1916-septembrie lance la București pe contele Ottokar Th eobald Otto 1918) și, concomitent, Ministerul de Externe Maria Czernin von und zu Chudenitz, care reprezenta (aprilie-octombrie 1918). document 2015 1 (67) 17 studii/documente Relaţiile cele mai bune ale lui von Czernin O lună mai târziu, la în București erau cu Alexandru Marghiloman, 23 mai 1915, Italia lider al Partidului Conservator și un susţinător al a declarat război cauzei Puterilor Centrale, însă această susţinere Imperiului Austro- era condiţionată de concesii teritoriale în favoarea Ungar și a început României și o îmbunătăţire a situaţiei românilor operaţiunile transilvăneni. Diplomatul i se confesează lui militare. Marghiloman, la 3 februarie 1915, că detectivi unguri Între cele două în colaborare cu Direcţiunea Poliţiei și Siguranţei evenimente, la Generale monitorizează activitatea a cinci ruși care 11 mai 1915, au intenţia probabilă de a comite un atentat5, posibilele von Czernin ţinte fiind premierul Ionel Brătianu, Alexandru a discutat cu Marghiloman, ministrul Imperiului german, premierul Ion von Busche sau chiar... el însuși. (Ionel) I.C. La 4 martie 1915, von Czernin a informat Viena Brătianu despre despre atitudinea ministrului italian la București, care Italia (Anexa afi rma public că relaţiile dintre Roma și imperiu s-au nr. 1). Pentru a înrăutăţit6, și tind către un stadiu critic. De asemenea, epata, aristocratul Contele Stephan Burian von Rajecz regele Ferdinand s-ar fi confesat unui om politic că, austriac a afi rmat că Austro-Ungaria și Germania au în cazul în care Italia ar ataca Austro-Ungaria și obţinut victorii decisive în Galiţia și sunt mai tari ca el ar fi nevoit7 să facă același gest. Două săptămâni la începutul războiului. Victoria defi nitivă poate să ne fi e mai târziu (18 martie 1915), ministrul austro-ungar îngreunată, dar nu mai poate să ne fi e răpită15. Presiunea are o audienţă la regele Ferdinand, căruia îi cere diplomatului pare a clătina intransigenţa lui Brătianu, permisiunea de tranzit a unui tren cu muniţii către mai ales că șeful guvernului i se confesează că, în cazul Imperiul Otoman. Regele a respins în mod absolut8 în care Italia ar intra în confl ict, opoziţia îi va cere să toate propunerile și variantele de acţiune, motivând ia aceeași decizie. Desigur, l-a asigurat pe interlocutor că opinia publică ar fi indignată la afl area știrii, iar că va face tot posibilul să păstreze neutralitatea ţării, el va fi considerat principalul vinovat. În opinia lui dar nu știe dacă va reuși. Von Czernin este indus în von Czernin, monarhul român este o piedică încă și mai eroare și consideră că victoriile din Galiţia au făcut ca mare ca dl. Brătianu. De aceea, toată afacerea nu a stat România să șovăiască16 în luarea unei decizii politice niciodată mai rău ca acum și am pierdut orice speranţă antiimperiale. de a putea obţine ce dorim9. La jumătatea lunii mai 1915 îi explică lui Cu o zi înainte de audienţă, ministrul i s-a plâns lui Marghiloman că la întâlnirea cu Brătianu la primul Marghiloman de discursul anti-austriac susţinut de cuvânt de acţiune comună în schimbul compensaţiilor Ion ( Jean) Lahovary10, membru de frunte al Partidului acesta a declinat net orice conversaţie17. Pe parcursul Conservator, iar acesta profi tă de context și îi arată discuţiei a făcut efortul de a-l convinge de contrariu cât de grea e situaţia când ești cu mâinile goale în ceea ce și a lăsat să se înţeleagă că în plus de Bucovina s-ar mai privește Transilvania11. putea avea ceva18. În aprilie 1915 diplomatul merge din nou în La 16 mai 1915, ministrul plenipotenţiar audienţă la rege, pe care l-a găsit foarte preocupat12 de german la București, von dem Busche, discută cu problema italiană. În opinia sa, dacă Italia va intra în Marghiloman despre ce ar putea oferi Puterile război situaţia va deveni foarte critică13 și în România. Centrale pentru o neutralitate binevoitoare imediat Totuși, la 18 aprilie 1915, într-o discuţie cu Alexandru și o intrare în război, în perspectivă: retrocedarea Marghiloman îi destăinuie că negocierile dintre Viena Bucovinei și transformarea Transilvaniei în principat și Roma sunt în bună cale14, după o perioadă mai puţin independent, depinzând de Viena, ca înainte de 1867. fastă. Patru zile mai târziu von Czernin era extrem Liderul conservator notează cu amărăciune: cât de de fericit după victoria obţinută de armatele austro- puţin e aceasta, având în vedere perspectivele cu care ungare în Galiţia și se arăta optimist în legătură cu suntem ademeniţi de aiurea19. menţinerea neutralităţii Italiei. Într-o altă audienţă a contelui austriac la Ionel La 26 aprilie 1915, Italia a semnat un Pact de aderare Brătianu (21 mai 1915), acesta din urmă a invocat la Antanta. În schimbul participării la război Roma situaţia europeană complicată și i-a declarat lui a fost asigurată că va primi teritoriile austro-ungare von Czernin că îi este cu desăvârșire imposibil20 să locuite de italieni și coloniile germane din Africa. permită tranzitul muniţiilor austriece către Turcia.
18 1 (67) 2015 document studii/documente Peste două zile, la 23 mai 1915, ministrul imperial este discuţii: pentru neutralitate ca acum „răuvoitoare” nu informat de superiorul său, baronul Burian, că România putem căpăta nicio concesie; pentru una „binevoitoare” s-a angajat, deja, incontestabil, departe pe calea înţelegerii cu siguranţă se poate vorbi; pentru colaborare la război cu inamicii noștri21 (Anexa nr. 2). Șeful diplomaţiei a mari concesii29, ceea ce atestă interesul Vienei pentru făcut o analiză asupra șanselor României de a obţine o asigurare fermă din partea României. sau de a păstra anumite teritorii, în raport cu interesele La 9 iunie 1915, von Czernin anunţă Ministerul Rusiei. În opinia sa înfrângerea Rusiei este, deci, o de Externe din Viena că tratativele dintre România condiţie de viaţă pentru România; a contribui la triumful și Antantă n-au fost nici întrerupte, nici terminate, dar Rusiei, o sinucidere22. De asemenea, baronul Burian dl Brătianu, conform principiului său, tărăgănează30. a recomandat contelui von Czernin să dea impresia Telegrama provoacă un răspuns din partea – prin calmul și siguranţa noastră23 – că neutralitatea baronului Burian chiar a doua zi, în care cere șefului Bucureștiului trebuie tratată ca un lucru normal. Deci, misiunii diplomatice de la București să explice la jumătatea anului 1915, cercurile conducătoare de la decidenţilor români că interesul Austro-Ungariei Viena erau conștiente că România nu va putea fi atrasă este ca Rusia să fi e despărţită de peninsula Balcanică de partea Puterilor Centrale. Totuși, exista posibilitatea printr-o Românie tare31. Extrem de tranșant, baronul ca România să rămână în neutralitate și se făceau Burian a renunţat la limbajul neutru și a făcut eforturi susţinute în această direcţie. următoarea apreciere: să nu-și facă la București lumea La 26 mai 1915, von Czernin raportează despre iluzia că Rusia va tolera în viitor un regat român de audienţa la rege, al cărei subiect a fost intrarea Italiei în 10 milioane de locuitori pe drumul ei spre Constantinopol32. război de partea Antantei (Anexa nr. 3). În secundar, Adevărul era undeva la mijloc. Negocierile cu Antanta diplomatul a încercat să-l convingă pe monarh să nu s-au împotmolit la capitolul drepturilor teritoriale ia aceeași decizie. Răspunsul a fost ambiguu, că va postbelice. Drepturile istorice românești asupra încerca, dar că regii nu sunt întotdeauna liberi de a face Bucovinei s-au lovit de intransigenţa Rusiei, care a cum vor24. În plus, orice înfrângere militară a germano- considerat că Bucureștiul are pretenţii nejustifi cate austro-ungarilor conduce la presiuni publice și nu se asupra regiunii. Al doilea blocaj s-a înregistrat știe când situaţia poate deveni foarte critică25. în privinţa Banatului, dacă să fi e alipit integral la În prima zi a lunii iunie 1915, diplomatul are România sau să fi e împărţit cu Serbia. un dialog cu Alexandru Marghiloman pe tema Oricum, la 11 iunie 1915, discuţiile privind neutralităţii sau atragerii României în confl ict, pe eventuale concesii pentru menţinerea neutralităţii care ultimul îl reproduce: României au fost reluate. Liderul conservator – von Czernin: Pentru neutralitate România nu îi explică diplomatului imperial că nu poate fi va primi nimic deoarece, dacă suntem bătuţi, tot se va retrocedată Bucovina fără orașul Cernăuţi și nici fără arunca asupra noastră. o soluţie privind Transilvania. Interlocutorul bate în – Marghiloman: Băgaţi de seamă și nu vă lăsaţi retragere (chestii de detalii, nu sunt bine orientat33) și orbiţi de succesul din Galiţia!26. încearcă să minimalizeze disensiunile (toate acestea Tema victoriilor militare va fi reluată de von sunt fără valoare34), dar speră într-o înţelegere din Czernin în toate discuţiile cu oamenii politici români, partea guvernului român. ca un factor suplimentar de presiune, mai ales că, la În aceeași zi, Alexandru Marghiloman are o 3 iunie 1915, fortăreaţa Przemsl a fost recucerită de întrevedere cu Ionel Brătianu, iar premierul îi declară că armatele austro-ungare de la ruși. este dispus să menţină neutralitatea fără nicio condiţie. Aceeași temă a fost reluată de cei doi și, la La propunerea lui Marghiloman de a primi Bucovina, 7 iunie 1915, când reprezentantul Vienei a avansat șeful guvernului îi răspunde scurt: nu ţi-o lasă rușii!35. o propunere fermă: să se dea României Bucovina Von Czernin insistă pe lângă Marghiloman și, la românească, ca aceasta să fi e pentru opinia publică. Dar 16 iunie 1915, îi afi rmă că oferta cu Bucovina este să fi e bine înţeles între Rege, Guvern și d-ta că, în mod valabilă o lună și îi prezintă propunerile primului secret, sunteţi angajaţi să intraţi într-un timp hotărât ministru ungar, Istvan Tisza, privind o îmbunătăţire în contra Rusiei27. a situaţiei românilor transilvăneni. A doua zi omul de Două zile mai devreme, la 5 iunie 1915, contele stat conservator răspunde printr-o scrisoare în care, l-a vizitat pe fostul lider conservator, Titu Maiorescu, între altele, a afi rmat că nici un român nu poate vedea în pe care l-a cultivat pentru a susţine neutralitatea aceste propuneri un ajutor pentru difi cultăţile problemei36. ţării. Bătrânul junimist îl consideră pe austriac om de O discuţie între diplomatul austro-ungar și șeful omenie28 și notează că acesta nu are încredere în Ionel guvernului (23 iunie 1915) îi oferă primului prilejul Brătianu. De asemenea, promisiunile nu au lipsit din să propună o cooperare activă, pe fondul victoriei document 2015 1 (67) 19 studii/documente de la Lemberg (care fusese cucerit cu o zi înainte), Anexa nr. 1 cu menţiunea că dacă mai tărăgănează, va veni prea 37 Contele Czernin către baronul Burian târziu” . Ionel Brătianu nu a făcut decât să se vaiete 46 mereu că „răspunderea ar fi prea mare”38, mai ales că București, 11 mai 1915 rușii pot întoarce soarta luptelor. La această ultimă În convorbirea ce am avut astăzi cu dl. prim-ministru, afirmaţie von Czernin a zâmbit politicos, dar a domnia sa a început să vorbească imediat de Italia considerat-o neverosimilă. Totodată, nu a ratat ocazia spunând că războiul ar părea inevitabil. I-am explicat că să menţioneze că răspunderea unei omisiuni ar fi tot ar fi tot așa de posibil ca Italia să primească oferta noastră. așa de grea39 ca și aceea a unei acţiuni. De altminteri suntem pregătiţi și pentru eventualitatea Un apropiat al premierului, Ion G. Duca, ministrul războiului și vom ști să respingem cu energie atacul Cultelor și Instrucţiunii (1914-1918) confirmă italian. I-am atras atenţia asupra strălucitelor progrese propunerile lui von Czernin, care a oferit Bucovina ale ofensivei noastre în Galiţia și asupra faptului că imediat și Basarabia după pace, dacă România va lua noi și Germania suntem astăzi mai tari ca la începutul numaidecât armele alături de Puterile Centrale40, dar războiului. Victoria defi nitivă poate să ne fi e îngreunată Brătianu a refuzat fără o clipă de șovăire41. Oferta însă, dar nu mai poate să ne fi e răpită. a ajuns și a urechile lui Nicolae Filipescu, unul Președintele Consiliului mi-a mărturisit că armatele dintre liderii conservatori pro-antantiști care, la noastre se bat strălucit în Galiţia și m-a chestionat cu 12 iulie 1915, notează că miniștrii plenipotenţiari ai interes asupra mai multor detalii. Mi-a zis că în cazul Germaniei și Austro-Ungariei au început să facă oferte când Italia ar declara războiul, situaţia lui va deveni cu termen42 pentru intrarea României în confl ict, iar foarte grea căci opoziţia va face tot posibilul pentru a în mod concret propunerea se referea la Bucovina43. provoca războiul. Dânsul, însă, se va opune cu toate forţele și speră că va reuși să păstreze neutralitatea, nu Ultima depeșă trimisă de reprezentantul Vienei, poate garanta, însă, că va reuși. în luna iunie 1915, se referă la viaţa politică internă Impresia mea este că marea noastră victorie în Galiţia și liderii grupurilor politice. În afară de Partidul a făcut o impresie mai mare decât cum puteam spera Naţional Liberal, von Czernin i-a luat în considerare la început și că România a început, în consecinţă, să pe partizanii lui Alexandru Marghiloman, grupul lui șovăiască. Judecând după atitudinea actuală a guvernului Ion ( Jean) Lahovary și Take Ionescu, președintele 44 este probabil că România nu va intra în acţiune imediat. Partidului Conservator Democrat . Diplomatul În cazul declarării războiului din partea Italiei va aștepta era informat că Jean Lahovary și Take Ionescu au întâi desfășurarea evenimentelor. hotărât să acţioneze alături de Împătrita Înţelegere45 și să fuzioneze pentru a avea o greutate mai mare. * * * Prima parte a anului 1915 a stat sub semnul Anexa nr. 2 intrării în război a Italiei. Fiind în aceeași situaţie ca și România, adică având un tratat de alianţă cu Baronul Burian către contele Czernin Germania și Austro-Ungaria, gestul Italiei a fost, în Viena, 23 mai 191547 primul rând, o lovitură de imagine. Intrarea în război Șovăitoare în modul cum își înţelege interesele și de partea Antantei și cu scopul declarat de a-și elibera lăsându-se să fi e ademenită de promisiunile strălucitoare congenerii de sub dominaţia dualistă a trezit, în al ale Puterilor Înţelegerii, România s-a angajat deja, doilea rând, interesul altor state de a lupta pentru incontestabil, departe pe calea înţelegerii cu inamicii unifi carea naţională. noștri. Dacă nu ne facem în această privinţă nicio La București ministrul von Czernin era „lucrat” iluzie, totuși nu ne îndoim că România va evita să se din punct de vedere informativ, iar prin monitorizarea angajeze defi nitiv pe o cale fatală pentru ţară și aceasta fl uxului corespondenţei cu Viena guvernul român se înainte de a fi prea târziu, pe temeiul calculelor tuturor afl a în avantajoasa postură de a cunoaște atât cererile eventualităţilor și unui egoism politic sănătos. guvernului imperial, cât și punctele de vedere ale Pentru România important nu este numai ceea ce diplomatului. Având acest ascendent, premierul poate dobândi, dar și ceea ce poate păstra. Este ușor de Brătianu a putut să jongleze într-un mod elegant, dar calculat că cuceririle ce ar putea să le facă România în extrem de pragmatic, în favoarea intereselor naţionale, dauna Monarhiei, cu ajutorul Înţelegerii, nu ar fi decât chiar dacă, uneori, a lăsat impresia că este gata să precare. Afară de inevitabilele încercări de redobândire cedeze la propunerile sau ameninţările imperiale. ce le va face în viitor Monarhia, Rusia, odată victorioasă și cu scopul atins, nu ar accepta în Balcani o situaţie în * * * care o Românie tare i-ar închide drumul continental
20 1 (67) 2015 document studii/documente spre strâmtori, ar împiedica situaţia dominantă a Rusiei încercat să provoc din partea Maiestăţii Sale asigurarea în Bulgaria și ar avea preponderenţă asupra celorlalte state că România n-ar fi capabilă de o asemenea faptă. Regele balcanice, mai ales asupra celor slave. Bărbaţii de stat români mi-a mărturisit trădarea Italiei, replicând însă în repetate să chibzuiască consecinţele ce vor decurge în viitor din aceste rânduri că „va încerca tot posibilul spre a rămâne neutru, consideraţii. Înfrângerea Rusiei este, deci, o condiţie de viaţă dar domnitorii nu sunt întotdeauna liberi de a face cum pentru România; a contribui la triumful Rusiei, o sinucidere. vor”. Zicând aceasta, Maiestatea Sa lăsa să se înţeleagă că Aceste adevăruri fundamentale trebuie să le repetăm tot dacă s-ar întâmpla să fi m bătuţi situaţia sa ar deveni foarte mereu la București. Pe lângă acestea trebuie să producem, critică. Furtuna s-ar îndrepta direct în contra Dinastiei. prin calmul și siguranţa noastră, impresia că considerăm Am încercat să-l liniștesc în această privinţă. neutralitatea ca ceva care se înţelege de la sine. Trebuie să În cursul conversaţiei și cu privire la d-nii Take cerem tot mereu cooperarea militară a României și aceasta Ionescu și Filipescu, Maiestatea Sa mi-a spus că după grelele înfrângeri ale Rusiei, cu atât mai mare insistenţă. principalul argument al acestor domni ar fi că Viena și Cele de mai sus spre a vă servi de directivă în Berlinul nu vor ierta României niciodată atitudinea conversaţiile ce veţi avea. ei. De aceea ar fi necesar ca România să contribuie la înfrângerea noastră. Am replicat numai că România este * * * liberă să-și redobândească simpatiile noastre. Anexa nr. 3 From Espionage to diplomatic Decisions. Contele Czernin către baronul Burian Romania versus Austrian-Hungarian Empire București, 26 mai 191548 ( January-June 1915) – Alin Spânu, Ph.D. Maiestatea Sa Regele m-a primit astăzi în audienţă Abstract: Th e military evolution on the war theatres de o oră. Regele este bine informat asupra situaţiei noastre made the main actors to try to determine Romania to favorabile în Galiţia și speră că rușii vor fi nevoiţi să take part to the confl ict or to keep its neutrality. Knowing the code, which allowed reading the correspondence părăsească toată Galiţia. Mi-a spus însă că opinia publică between minister von Czernin and Vienna, put Romania continuă să fi e foarte agitată aici și că din această situaţie in the position to fi nd out the interests of the imperial rezultă mari difi cultăţi pentru dânsul. government and to serve its national interests. Am apăsat intenţionat asupra perfi diei Italiei care, Keywords: Czernin, Burian, neutrality, King ca aliat, atacându-ne, a comis o faptă dezonorantă și am Ferdinand, telegram
NOTE 1 Centrul de Studii Euro-Atlantice. 20 A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 18. 2 Pentru mai multe detalii privind modul în care Direcţiunea Poliţiei şi 21 Ibidem. Siguranţei Generale a intrat în posesia cifrului diplomatic al Legaţiei 22 Ibidem, f. 19. Austro-Ungare din Bucureşti şi exploatarea corespondenţei cu Ministerul 23 Ibidem. de Externe de la Viena, a se consulta: Alin Spânu, De la spionaj la decizii 24 Ibidem. diplomatice. România versus Imperiul austro-ungar (iulie-septembrie 1914), 25 Ibidem, f. 20. în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” nr. 1/2014, 26 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 293. pp. 29-33; idem, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus 27 Ibidem, p. 294. 28 Imperiul austro-ungar (octombrie – decembrie 1914), în revista „Document. Titu Maiorescu, România şi Războiul Mondial. Însemnări zilnice inedite, volum editat de Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1999, p. 81. Buletinul Arhivelor Militare Române” nr. 2/2014, pp. 37-40. 29 3 Ibidem. Stephan Burian von Rajecz (n. 16 ianuarie 1851, Stempfen – d. 20 octombrie 1922, 30 Viena), baron din 1900 şi conte din 1918 şi-a început cariera în diplomaţie în A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 20. 31 Ibidem. calitate de consul general la Moscova (1882-1886) şi apoi în Bulgaria (1887-1895). 32 4 Vladimir Roşulescu, Primul Război Mondial. Anii de neutralitate în Ibidem. 33 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 296. memoriile lui Czernin, la adresa: http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot. 34 ro/2012/09/romania-primul-razboi-mondial-anii-de1533html. Ibidem. 35 Ibidem, p. 297. 5 Alexandru Marghiloman, Note Politice, ediţie şi introducere Stelian Neagoe, 36 Ibidem, p. 302. vol. I, Bucureşti, Editura Scripta, 1993, p. 255. 37 6 A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 20. Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare se va cita A.N.I.C.), Fond Casa 38 Ibidem, f. 21. Regală – Miscelanee (în continuare se va cita C.R.-M.), dosar nr. crt. 243, f. 16. 39 7 Ibidem. Ibidem. 40 I.G. Duca, Memorii, vol. II Neutralitatea, partea II-a (1915-1916), ediţie şi 8 Ibidem. 9 indice de Stelian Neagoe, Timişoara, Editura Helicaon, 1993, p. 32. Ibidem. 41 10 Ibidem. Ion (Jean) N. Lahovary (n. 25 ianuarie 1844, Bucureşti – 14 iunie 1915, 42 N. Polizu-Micşuneşti, Nicolae Filipescu. Însemnări 1914-1916, Bucureşti, Bucureşti) a devenit deputat din 1871, din partea Partidului Conservator. Între Tipografi a ziarului „Universul”, 1936, p. 164. 1892 şi 1895 a fost ministru plenipotenţiar al României la Paris şi a deţinut funcţia 43 Ibidem. de ministru de Externe în două rânduri (1899-1900 şi februarie-martie 1907). 44 Take Ionescu (n. 13 octombrie 1858, Ploieşti – d. 22 iunie 1922, Roma) a 11 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 272. intrat în politică alături de Partidul Naţional Liberal (1883-1885), apoi a aderat 12 A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 17. la Partidul Conservator (1891-1908), perioadă în care a fost ministrul Cultelor 13 Ibidem. şi Instrucţiunii (1891-1895) şi ministru de Finanţe (1904-1907). Din 1908 a 14 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 280. înfi inţat Partidul Conservator Democrat, cu care a participat la guvernarea 15 A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 17. conservatoare din 1912-1913, în care a deţinut Ministerul de Interne. 16 Ibidem, f. 18. 45 A.N.I.C., Fond C.R.-M., dosar nr. crt. 243, f. 21. 17 Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 290. 46 Ibidem, ff. 17-18. 18 Ibidem. 47 Ibidem, ff. 18-19. 19 Ibidem. 48 Ibidem, ff. 19-20. document 2015 1 (67) 21 studii/documente ZBURĂTORI FRANCEZI PE FRONTUL ROMÂNIEI MARI (1916-1918)
Prof. univ. Dr. Valeriu AVRAM
esfășurarea operaţiilor militare în toamna anului pe căpitanul Constantin D1916 pe un front întins, la sud și nord-vest, Beroniade, care nu se faptul că Rusia nu și-a respectat angajamentele faţă remarcase printr-o de România, trimiţând pe front trupe puţine și slab activitate deosebită. instruite – multe unităţi rusești au părăsit de mai multe Locotenentul Rene ori frontul în timpul ofensivei germane în Dobrogea –, Chambe, pilot de cât și amânarea ofensivei aliate pe frontul de la Salonic, vânătoare cu mare au favorizat succesul trupelor Puterilor Centrale experienţă, a primit comandate de feldmareșalul August von Mackensen. ordinul să apere Capitala În faţa acestei situaţii critice, când armata noastră de atacurile avioanelor trebuia să lupte pe două fronturi, România a cerut de bombardament ajutor Antantei și în special Franţei. Guvernul francez a germane, a zepelinelor. reacţionat imediat și a trimis la cererea Marelui Cartier Totodată, prin General (în continuare M.C.G.) român o Misiune Ordinul nr. 658/ Locotenent-colonelul aviator militară condusă de generalul Henri Mathias Berthelot, 1916, locotenentul De Vergnett e Delamott e ofi ţerii francezi urmând să colaboreze la elaborarea De Tholozan a (colecţia Valeriu Avram) planurilor de operaţii, împărtășind din experienţa lor fost numit la comanda aviaţiei de recunoaștere, (de doi ani de război) comandanţilor români. urmând să preia noile avioane „F.40” și „F.42” Parte integrantă a Misiunii Militare Franceze, sosite de curând din Franţa. sosită la Iași1 în ziua de 11/24 octombrie 1916, În perioada 1 august 1916-1 ianuarie 1917, Misiunea Aeronautică comandată de locotenent- aviaţia română a primit din Franţa următoarele colonelul aviator De Vergnette Delamotte era avioane: 11 „Breguet” tip V, 12 „Breguet-Michelin” formată, conform telegramei trimise din Paris de de bombardament dotate cu tunuri de bord de colonelul Vasile Rudeanu Ministerului de Război 37 mm, 10 „Caudron G.4” bimotoare de recunoaștere român, din 42 de ofi ţeri, 45 subofi ţeri, 36 caporali și îndepărtată și bombardament, 18 „Nieuport 162 soldaţi și civili2. XI Bebe”, 10 „Nieuport” tip XXI de vânătoare, Aceasta a fost precedată de venirea în România, în 91 „F.40”, „F.42” de recunoaștere și bombardament perioada 16 iulie-12 august 1916, a primilor aviatori ușor. Se mai adăugau câteva mii de bombe de avion francezi: locotenenţii Jules De Lareinthy de Th olozan de tipurile „Gros” (10 kg) și „Michelin” (10-12 kg). și Rene Chambe, sergentul-pilot Gilbert Adam și Avioanele de recunoaștere și bombardament ușor mecanicii Billet și Derozier. De remarcat faptul că au fost înzestrate cu aparatură de bord, lansatoare locotenentul aviator de Th olozan, care fusese în anul de bombe și aparate de vizat. Pentru adaptarea unor 1915 în Serbia cu o misiune de aviatori francezi, avioane pentru bombardamentul de noapte s-au vizitase România de câteva ori, luând contact cu achiziţionat din Franţa 23 lansatoare tip „Herard”, aviatorii români pe care i-a apreciat de la început ca 12 aparate de ochire (vizat) cu lămpi electrice, fi ind buni piloţi, dar lipsiţi de experienţa frontului. 145 busole, 54 vitezometre tip „Eteve”, 72 hărţi de Personalul navigant aliat venit pe frontul românesc front pe sectoare. În ceea ce privește armamentul pe bază de voluntariat s-a integrat perfect în de bord, s-au achiziţionat: 81 mitraliere de bord escadrilele românești și, după o acomodare de tip „Hotchkiss” de calibru 8 mm, 45 „Lewis” câteva zile, a trecut la îndeplinirea unor misiuni de (calibru 7,7 mm), 16 aparate de ochire-vizare recunoaștere pe Frontul de Sud. pentru bombardierele „Breguet-Michelin”, În conformitate cu Ordinul nr. 645/1916, 3.872 fuzee-rachetă tip „Le Prieur”, 10 baloane captive comandamentul Corpului de Aviaţie l-a numit pe tip „Caquot”, 6.472 proiectile de tun de 37 mm, locotenentul aviator Rene Chambe la comanda 740.000 cartușe pentru mitralierele de bord, Escadrilei de Luptă, unitate dotată cu 6 avioane de 2.000 de săgeţi de aruncat din avion, 44 de camionete, vânătoare „Nieuport XI Bebe” armate, înlocuindu-l 25 de remorci cu prelate etc.3.
22 1 (67) 2015 document studii/documente Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 11/1916 (Ordinul Echipajul Dumitrescu – Cristescu a survolat în Marelui Cartier General român nr. 324/1916) maiorul cea de-a doua misiune a zilei această zonă, aviator De Malherbe a fost numit comandantul fotografi ind liniile inamice din perimetrul localităţilor Aviaţiei Militare române4, maiorul de stat major Tortomani – Cernavodă și mamelonul de la Dolartar Gheorghe Rujinschi, a rămas adjunctul comandantului unde ascensiona balonul captiv german. Echipajul, francez, ocupându-se cu problemele administrative. format din sergentul pilot Dumitru Teodorescu și Aviatorii francezi încadraţi în Grupul 3 Escadrilă subofi ţerul observator francez Caradec, a observat au executat misiuni de luptă pe Frontul de Sud mari mișcări de trupe între Rusciuk și Șiștov, coloane și în Dobrogea. Astfel, la 6/19 noiembrie 1916, lungi pe mai mulţi kilometri de trăsuri, căruţe și sublocotenentul pilot francez Mahieu a plecat în camioane și multe garnituri de trenuri în gările patrulare în sudul Dobrogei. În timpul misiunii Șiștov și Rusciuk. O recunoaștere de aviaţie executată a interceptat în dimineaţa zilei de o escadrilă de 9 (22) noiembrie avioane germane 1916, a descoperit „Taube” care se 15 pontoane întorcea dintr-o aruncate în portul misiune de Rusciuk, pe malul bombardament bulgar, la adăpostul executat asupra insulei ce este imediat Bucureștiului și la sud-est de Rusciuk, a satului Letca 16 pontoane, Nouă. Aflat la 2 monitoare și 2.500 m altitudine, 1 vedetă; lângă pilotul amic s-a Ostrovul Dinu lansat în picaj în 4 monitoare, mijlocul formaţiei 1 vedetă și 4 șlepuri, care, la acest iar pe braţul drept al atac neașteptat, Avion de bombardament „Breguet V” (colecţia Valeriu Avram) Dunării, în dreptul s-a dispersat. Ostrovului Batin, Sublocotenentul aviator Mahieu a pornit în urmărirea 2 șlepuri7, se arăta în Raportul telegrafi c nr. 1393 al avioanelor inamice și deasupra localităţii bulgărești Comandamentului Grupării Apărării Dunării. Drama, a atacat două avioane germane pe care le-a La mijlocul lunii noiembrie 1916, organigrama doborât în fl ăcări5. Grupului 3 Aviaţie unde luptau și aviatori francezi În zilele de 8/21 și 9/22 noiembrie 1916, tot sudul pe Frontul de sud și în Dobrogea era următoarea8: ţării, inclusiv Dobrogea, a fost survolat de aviatorii Comandant – căpitanul Ioan Capșa. Terenul de Corpului de Aviaţie și de zburătorii francezi. Astfel, zbor se afl a la Băneasa. Unitatea avea în subordine: echipajul format din caporalul pilot De Triquerville Escadrila de recunoaștere și bombardament – și sublocotenentul observator Adrian Dimitriu a comandant: căpitanul Panait Cholet. Piloţi: căpitanul informat M.C.G. român despre modul de organizare Leblanc, locotenentul de marină aviator ing. Radu a poziţiilor inamice din Dobrogea. Linia principală de Irimescu, plutonierul-major Ioan Dumitrescu, rezistenţă începea de la Dunăre pe înălţimile de la nord plutonierul Ioan Gruia, plutonierul Dumitru de satul Boascic spre localităţile Băltăgești și Saragea, Naidinescu și plutonierul Dumitru Teodorescu. trecea pe la cota 203 spre satul Ghelengic Tepe, urmând Observatori: căpitanul Constantin Cristescu, linia înălţimilor dintre satul Ester și lacul Tașaul, locotenentul Gheorghe Pravilă, sublocotenentul cuprinzând tranșee bine organizate pentru trăgători, Gheorghe Damian, sublocotenentul Alexandru adăposturi, șanţuri de comunicaţii și reţele de sârmă Mavrache și sublocotenentul Ballet. ghimpată pe mai multe rânduri. În tot lungul acesteia, Escadrila de vânătoare „Nieuport” – comandant: la 300 m înapoi, poziţia inamică era dublată de cea de-a căpitanul Constantin Beroniade. Piloţi: căpitanul doua linie de tranșee, iar între Dunăre și Băltăgești, la Nicolae Capșa (nr. 1412), locotenentul Kergorlay nord de Dorobanţul se afl a o a treia linie de lucrări, (nr. 1416), sublocotenentul De Maille (nr. 1413); întrerupte pe alocuri. A doua poziţie era organizată sublocotenentul Feodoroff, pilot rus în aviaţia pe aliniamentul: Seimeni – Docuzal – Tortomani – franceză (nr. 1418), adjutantul Charles Revol-Tissot Cartal – Horolar, cu lucrări de fortifi caţii incomplete6. (nr.1411). document 2015 1 (67) 23 studii/documente În a doua jumătate a lunii noiembrie 1916, La ora 4.00 primele trupe inamice au debarcat pe Înaltul Comandament german a considerat că pe malul românesc. Când dușmanii au fost descoperiţi teatrul de război românesc, evenimentele au ajuns, de posturile românești, artileria grea germană afl ată în desfășurarea lor, la un punct hotărâtor. Sosise pe malul bulgăresc a dezlănţuit un bombardament momentul potrivit ca o armată să treacă peste puternic, despărţind printr-o perdea de foc zona de Dunăre, spre a lua parte împreună cu generalul Erich debarcare de la Zimnicea și de satele vecine unde von Falkenhayn, la o înaintare concentrică, asupra se afl au trupele române. Sub protecţia acestui baraj, Bucureștiului. Ideea atacării simultane a ţării noastre remorcherele au trecut grosul trupelor celor șase din două direcţii, dinspre nord – peste Carpaţi și divizii inamice pregătite pentru invazie. Bombardarea dinspre sud – peste Dunăre, era, după cum se știe, malului românesc a fost generală, de la Izlaz până la ideea iniţială și fundamentală a planului strategic Giurgiu. În scurt timp, invazia devenea generală, în german. Planul fusese elaborat de Marele Cartier spaţiul dintre râurile Argeș, Neajlov și fl uviul Dunărea General german, îndată după bătălia de la Brașov, la urma să se deruleze cea mai sângeroasă și cea mai 8/21 octombrie 1916. dramatică bătălie de pe frontul românesc, al cărei Momentul așteptat pentru executarea acestei deznodământ avea să aibă profunde implicaţii asupra operaţii sosise. Străpungerea frontului dobrogean a întregii campanii în anii Războiului de Întregire. permis feldmareșalului von Mackensen să construiască La 6 decembrie 1916, Bucureștiul a fost ocupat o puternică linie de apărare în regiunea cea mai îngustă de trupele Puterilor Centrale, unităţile de aviaţie a Dobrogei, observată și fotografi ată din aer de aviatorii române și voluntarii aviatori francezi s-au retras pe români și francezi. Von Mackensen a constituit aerodromurile de la Tecuci, Galaţi, Bârlad, Vaslui o nouă armată, destinată invadării Munteniei. El și Iași. Aviatorii francezi care luptau în Grupul 3 a completat-o Aviaţie Galaţi în cu unităţi de Escadrilele „F.5”, cavalerie și „N.10” și „B.M.8” artilerie luate vor executa în de pe frontul perioada decem- macedonean, cu brie 1916 - trupe din Divizia iulie 1917 12 bulgară care misiuni de până atunci recunoaștere și făcuse paza bombardament, Dunării și cu mai ales asupra o divizie turcă. trupelor inamice Aceasta era din Dobrogea. „Armata de În zilele de Dunăre”, trupele Avion „Caudron G4” (colecţia Valeriu Avram) 14/27 și 15/ din subordine primind misiunea să treacă fl uviul 28 decembrie 1916, aviatorii din Escadrila „F.5” între Șiștov și Zimnicea. Misiunea a fost fi xată pe 10/ Galaţi au executat misiuni de recunoașteri în zona: 23 noiembrie 1916, când armata generalului Kuhne, Viziru–Făurei–Giurgeni–Tulcea–Isaccea – Babadag, înaintând în urmărirea Armatei Române de la Jiu echipajele: Dumitrescu – Houlon și Minier – Meyer; (înfrântă) care se apropia de Olt. aviatorii români și francezi sesizând tendinţa Marele Cartier General român a primit numeroase inamicului de a ataca în zona Tulcea – Greci – informaţii din care reieșea clar intenţia inamicului. Ceacârul, întrucât acesta concentrase în zonă Aviatorii englezi, sosiţi din insula Lemnos, au numeroase forţe, inclusiv artilerie de mare calibru. raportat că, în zborul lor peste teritoriul bulgar, au Echipajul Dumitrescu – Houlon a lansat bombe văzut o coloană lungă de peste 20 km, mergând de asupra trupelor inamice afl ate în apropiere de Tulcea9. la est la vest, pe șoseaua Osman – Pazar, la Târnovo. Prin ordinul M.C.G român, începând cu 17/ Alte echipaje româno-franceze au observat mari 30 decembrie 1916, grupurile de aviaţie au primit concentrări de trupe în jurul Plevnei. Pentru a înșela numele de grupuri aeronautice, care cuprindeau unităţi atenţia Comandamentului român, inamicul a început de aviaţie și companii de aerostaţie10. o bombardare intensă în tot lungul Dunării, în ziua de În zilele de 17/30 și 18/31 decembrie 1916 9/22 noiembrie 1916, și a ocupat mai multe ostroave. au executat misiuni de luptă echipajele din În dimineaţa zilei de 10/23 noiembrie 1916, Escadrila „F.5” formate din subofi ţerul pilot Ioan o ceaţă deasă acoperea fluviul și malurile. Dumitrescu – locotenentul observator Meyer,
24 1 (67) 2015 document studii/documente locotenentul pilot Minier – locotenentul observator și Teodorescu–Popovici, Houlon, sublocotenentul pilot O. Benoit – semnalând numeroase trupe locotenentul Gustave Minier, locotenentul de marină inamice în Dobrogea. În satul aviator ing. Radu Irimescu – locotenentul observator Ianca s-a observat o mare Albert Ballet, plutonierul pilot Anghel Gănţoiu – circulaţie, aviatorii au văzut sublocotenentul observator Mihail Filotti. Au fost aproximativ 500 de camioane survolate sectoarele frontului din Dobrogea și zona și căruţe, precum și numeroase Buzău – Dunăre. La sud de calea ferată Făurei – trupe între Ianca și Făurei. Brăila se duceau lupte grele, podul de cale ferată de Galaţiul a fost bombardat la Râmnicu Sărat era distrus, iar cel peste râul Buzău în mai multe rânduri de o scăpase neatins; la Isaccea s-a văzut un balon captiv baterie germană de artilerie german ascensionat. afl ată în Dobrogea, aviatorii Sublocotenentul aviator Aviaţia germană și-a stabilit bazele pe aerodromurile ruși, deși au survolat un Vasile Craiu din localităţile Focșani – Dragosloveni (13 km teritoriu întins, n-au reușit s-o (colecţia Valeriu Avram) sud-vest de Focșani), Soveja, Brăila (2 escadrile), localizeze. Echipajele franco-române din Escadrila Măcin, Hagilar, Hatmangea, Tulcea – Babadag (teren „F.5” au efectuat în zilele de 2/15 și 3/16 ianuarie de rezervă), Isaccea, Făurei (teren de rezervă), Buzău, 1917 mai multe zboruri pentru reperarea acesteia. Râmnicu Sărat, Târgu Secuiesc și Sihlea11. Echipajul, format din locotenentul aviator ing. Radu Cea mai mare bază aeriană germană se afl a la Irimescu și sublocotenentul observator Ballet, a Focșani dotată cu trei aerodromuri, comandată de identifi cat bateria inamică dotată cu tunuri marine căpitanul von Boelcke12. Din această mare unitate de 150 mm și colaborând direct cu bateriile românești de aviaţie făceau parte Staff els (escadrilele) nr. 267, și rusești, echipajul nostru a dirijat tragerea așa de bine 42 și 20, care aveau în dotare fi ecare câte 10 avioane. prin telegrafi a fără fi r (t.f.f.), transmiţând coordonatele La Târgu Secuiesc se afl a un grup de aviaţie dotat cu unei baterii românești de 120 mm lung, încât la a opta avioane de vânătoare tip „Aviatik” și „Fokker” D.I, salvă, a încadrat-o, ca apoi să fi e lovită și distrusă14. D.II și E.III., precum și cu avioane de recunoaștere Echipajul, format din ajutorul de sublocotenent pilot și bombardament ușor tip „Rumpler” și „L.V.G.”13. Ioan Dumitrescu și locotenentul observator Henri În primăvara anului 1917, Înaltul Comandament Meyer, a descoperit la nord de Brăila, între calea german va trimite pe frontul românesc noi unităţi ferată și șosea un aerodrom german cu șase avioane de aviaţie, înfi inţându-se aerodromuri la Covasna, afl ate în faţa hangarelor. În timpul misiunii, echipajul Hârșova, Szentmiklos, Tuzla, Gijera (Miercurea Ciuc), româno-francez s-a luptat cu un avion inamic care Soveja, Topliţa. La Brăila – Lacu Sărat și Constanţa a părăsit lupta. s-au înfi inţat două noi escadrile de hidroavioane care Vremea nefavorabilă și terenul acoperit cu zăpadă vor executa misiuni în zona Galaţi – Nămoloasa; a favorizat Comandamentul germano-bulgar să echipajele germane au survolat și porturile Chilia, concentreze importante forţe în zona frontului Sulina și Sfântu Gheorghe, lansând bombe asupra cuprinsă între Brăila și Galaţi. Acest sector era vaselor rusești staţionate. apărat de Armata 6 rusă; nevoile de informaţii erau 31 decembrie/12 ianuarie 1917. Ninsoarea nu mai foarte mari, mai ales că trupele Puterilor Centrale contenea de câteva zile, termometrul înregistrând o se pregăteau de ofensivă în acest sector. Aviatorii temperatură de -200C. După-amiază ninsoarea a încetat Grupului 3 Aeronautic Galaţi au primit ordinul să și echipajul din Escadrila „F.5” format din subofi ţerul execute zilnic misiuni de recunoaștere pentru trupele Ioan Dumitrescu și locotenentul observator Meyer a ruse, folosind pentru zbor fi ecare oră prielnică. plecat într-o recunoaștere pe itinerarul Galaţi – Vădeni – Personalul navigant al Escadrile „F.5” a îndeplinit Siret –Buzău – Brăila – Măcin. S-au fotografi at mai misiuni foto executate de echipajele: sublocotenent pilot multe baterii de artilerie germane ce se găseau în Benoit – sublocotenent observator Ștefan Popovici, acţiune în apropiere de localitatea Latinul. ajutor de sublocotenent pilot Ioan Dumitrescu – Linia frontului a fost fotografi ată în ziua de 1/ sublocotenent observator Ioanid Ralea Ion și adjutant 14 ianuarie 1917 de echipajul Dumitrescu – Minier pilot Du Ram – locotenent observator Ballet. S-au din Escadrila „F.5”. Poziţiile amice se întindeau de la fotografi at bateriile inamice din Dobrogea situate la Cota 23 (sud-vest de Tichilești) – calea ferată Cota 86, portul Brăila și linia ferată Făurei – Ianca, Brăila – Buzău – Romanul, alte două recunoașteri observându-se un mare trafi c, trenurile militare se au fost efectuate de echipajele Irimescu–Meyer îndreptau toate spre Brăila. Pe baza acestor date, document 2015 1 (67) 25 studii/documente - Escadrila „F.5” – cu terenul de zbor la Vânători și Galaţi. Comandant: căpitan de marină aviator ing. Radu Irimescu. Zbura pe avioanele „F.40” nr. 3248 și 3208. Piloţi: locotenent Gustave Minier (nr. 3235 și 2492); ajutor de sublocotenent Ion (Iancu) Dumitrescu (nr. 3197), adjutant Paul De Ram (nr. 2580), sergent Dumitru Teodorescu (nr. 2636 și 3193), sergent Nae Iliescu (nr. 2794 și 2519). Observatori: locotenentul Albert Ballet, sublocotenentul Ștefan Popovici, sublocotenentul Ioanid Ralea Ion și locotenentul de marină Aurelian Păunescu. - Escadrila „N.10” – comandant: căpitanul aviator Paul Blery (tip XXI nr. 1923), locotenentul aviator Vasile Craiu (nr. 1534). Terenul de zbor se afl a la Vânători și Galaţi. Piloţi: adjutantul Brun (tip XVII nr. 1863 și tip XXI nr. 1951), adjutantul Tresch (nr. 1348), plutonierul Marin Popescu (nr. 1403), sergentul Carol Pauckert („Morane Saulnier” nr. 286), sergentul Paul Magâlea („Morane Saulnier” nr. 4). Escadrila va fi dotată cu un „Caudron G.4” nr. 1815 pilotat de căpitanul Bernard. Observatori: căpitanul De Pauniat, căpitanul Meyer, sublocotenentul Amedee de Flers și caporalul Alexander Henri Schwartz. Aviatori români şi fr ancezi din Grupul 2 Aeronautic (colecţia Valeriu Avram) - Escadrila „B.M.8” – comandant: căpitanul aviator Armand Delas. Zbura pe bombardierele „Breguet” aviatorii din Escadrila de bombardament „B.M.8” nr. 266 și „Breguet-Michelin” nr. 572 armat cu un tun au bombardat în două rânduri bateriile germane de de bord de 37 mm tip „Hotchkiss”. Piloţi: locotenentul 150 mm de la Cota 86 din Dobrogea, echipajele au Cachet („Breguet” nr. 264, caporalul Enel („BR.” lansat 14 bombe rusești de 32 kg și 9 bombe de 18 kg nr. 255), caporalul Blanchet („BR.” nr. 252), fi ecare. Avioanele „Breguet-Michelin” au fost puternic caporalul Bourgey („BR.” nr. 251), caporalul Pigrenet bombardate de artileria A.A. germană, niciun avion („BR.” nr. 270). La sfârșitul lunii mai, o perioadă de n-a fost lovit. Piloţii și bombardierii acestei escadrile, timp va lupta în această escadrilă și adjutantul Gerard comandaţi de căpitanul aviator Armand Delas, își („BR.” nr. 270). Bombardieri: caporalul Mercier, făceau debutul pe frontul nostru. soldatul (caporalul) Labric, soldatul (caporalul) Siguret, 21 martie/3 aprilie 1917. Aviatorii Grupului 3 soldatul Pain, soldatul Guimon și soldatul Maringer. Aeronautic Galaţi au bombardat câteva zile la rând 20 aprilie/3 mai 1917. Timp frumos dimineaţa, după- bateriile germane din Dobrogea situate la cotele 86 și amiaza a început să plouă. Aviatorii din Escadrila 72. Subofi ţerul De Bentzmann din Escadrila „N.10” „N.10” au îndeplinit trei misiuni. Personalul navigant a asigurat protecţia, apărând formaţia de atacul unor din Escadrila „N.10” a efectuat două misiuni între avioane germane. Iată ce nota pilotul francez într-un orele 8.45-10.15. Echipajele Minier – Popovici raport: La ora 11.00 dimineaţa, am plecat să interceptez („F.40” nr. 3235) și Dumitrescu – Ioanid („F.40” avioanele inamice care survolau Galaţiul pentru reglarea nr. 3197) au primit misiunea din partea Corpului 47 tirului bateriilor din Dobrogea. Pe unul l-am atacat Armată rus să fotografi eze frontul în zona localităţilor deasupra portului Reni, forţându-l să amerizeze pe apa Romanul – Nazarul. Locotenentul Vasile Craiu canalului Măcin. Am deschis focul asupra hidroplanului asigura protecţia formaţiei. „Jurnalul de front” al inamic, apa a început să ţâșnească în jurul lui; am tras până Escadrilei „F.5” consemnează: Artileria A.A. inamică când aparatul german lovit în planuri, s-a răsturnat15. a deschis focul și o schijă de obuz lovește planul superior Structura Grupului 3 Aeronautic Galaţi, la al avionului sublocotenentului Minier. La ora 9.00 1 mai 1917, era următoarea16: reîncepe bombardamentul de către bateria inamică din Comandant – căpitan aviator Nicu Capșa. Dobrogea. Primele 7 obuze cad în jurul hangarului Comandamentul se afl a la Tecuci. Avea în subordine nr. 2, cel mai sudic, al 8-lea lovește hangarul în plin, unităţile: iar al 12-lea, din nou lovește hangarul în plin. Pânza
26 1 (67) 2015 document studii/documente hangarului complet sfâșiată, Dunăre. În apropierea gării din Ciulniţa se găsește un tirul era reglat de un avion depozit de muniţii, inamicul se întărește în Dobrogea, inamic însoţit de un altul construind noi linii de tranșee. Același lucru intens se de protecţie. La ora 10.00, constată în regiunea [cuprinsă] între râul Buzău și se întorc din recunoaștere Dunăre, iar între localităţile Traian și Românul s-a pus aparatele noastre, locote- în funcţiune o porţiune nouă de cale ferată19. nentul Craiu (Vasile) atacă În ultima parte a lunii iunie 1917, luptele aeriene avionul de protecţie inamic, se desfășurau zilnic deasupra frontului, avioanele iar sublocotenentul Ioanid germane și austro-ungare decolau de pe aerodromurile Ralea avionul de reglaj, fără afl ate la Hârșova, Isaccea, Tulcea, Babadag și Brăila. șovăire, de la 150 m. Nu În raportul înaintat M.C.G. român, căpitanul aterizează decât după ce a Nicolae Capșa, comandantul Grupului 3 Aeronautic Comandantul aviator De Malherbe tras toate cartușele17. propunea decorarea echipajului Blanchet – Guimon (colecţia Valeriu Avram) Și echipajul, format din Escadrila „B.M.8”, care executase mai multe din sergentul pilot Carol recunoașteri și bombardamente aeriene asupra Pauckert și sublocotenentul observator De Flers, a adus poziţiilor inamice din Dobrogea, deoarece am remarcat informaţii importante după ce a survolat zona frontului activitatea și sângele rece cu care pilotul Charles Blanchet cuprinsă între Tulcea și Isaccea. S-au descoperit și-a condus aparatul, care literalmente a fost făcut ciur de depozite noi de materiale, o reţea nouă de tranșee, schijele și gloanţele inamice. Numai stăpânirea excepţională precum și o baterie de artilerie marină de calibru a tehnicii pilotajului și curajul deosebit al echipajului au 130 mm, care făcut ca aparatul să nu trăgea asupra se prăbușească20. poziţiilor Prin Ordinul românești. În nr. 4161/1917 al zilele următoare, M.C.G. român artileria grea (din 7 iulie 1917) au română dirijată fost stabilite zonele de din aer de echi- acţiune ale grupurilor pajele româno- aeronautice, în ceea franceze din ce privește recu- „F.5” a deschis noașterile îndepărtate. focul asupra ei, În acest sens, distrugând-o18. personalul navigant Plecat în român și francez al dimineaţa zilei Grupului 3 Aeronautic de 26 aprilie/ Avion de recunoaştere „Caudron G3” (colecţia Valeriu Avram) Galaţi avea misiunea 9 mai 1917, echipajul, format din căpitanul pilot să urmărească trafi cul de nave inamice pe Dunăre, Bertrand și caporalul observator Alexander Schwartz, drumul Măcin – Cernavodă; aviatorii Escadrilei afl at la bordul avionului „G.4” nr. 1815, a pătruns în „F.5” trebuia să urmărească cu prioritate observarea spatele liniilor inamice survolând Dobrogea, fotografi ind activităţii pe liniile ferate Brăila – Făurei – Buzău podurile peste Dunăre și orașul Hârșova. S-a bombardat și Făurei – Cernavodă, survolarea Dunării în cu succes, cu 8 bombe „Gros”, obiectivele militare de la zona portului Brăila și a modului în care inamicul Cernavodă și Constanţa, avionul „G.4” ajungând până utilizează navigaţia pe fl uviu pentru aprovizionare și la marginea Bucureștiului, unde a lansat manifeste. transporturi de trupe. Se va urmări concentrarea vaselor Misiunea a durat 5 h și 30’, avioanele bimotoare tip de război inamice și mijloacele de navigaţie în Dobrogea „Caudron G.4” dovedindu-se deosebit de performante prin executarea de recunoașteri în zona Măcin – pentru efectuarea recunoașterilor îndepărtate. Cernavodă, a circulaţiei pe șoselele Tulcea – Constanţa și Rezultatele foarte bune obţinute de aviatorii Medgidia – Babadag21. Grupului 3 Aeronautic Galaţi au fost consemnate în Pe frontul din Dobrogea, echipajul, format din „Buletinul Informativ” nr. 171/1917 al M.C.G român, locotenentul de marină observator Aurelian Păunescu care preciza că, în urma recunoașterilor aeriene, și pilotul locotenentul aviator Gustave Minier, a aviatorii din Escadrilele „F.5” și „N.10” au descoperit dirijat tragerea artileriei cu ocazia bombardării bateriilor între Brăila și Cernavodă un pod de pontoane peste bulgare de la Tulcea din 30/13 iulie 1917. A zburat document 2015 1 (67) 27 studii/documente 4 ore deasupra Aeronautic. Escadrila bateriilor „N.10” s-a deplasat inamice, cu pe aerodromul de la toate că era Botoșani, apărând bombardat în spaţiul aerian rămas mod violent, liber datorită plecării se arată în unor unităţi de aviaţie brevetul de rusești de pe frontul decorare bucovinean. Escadrila prin care de bombardament temerarul „B.M.8” a fost ofiţer de trecută în subordinea marină directă a M.C.G. observator român, personalul și camaradul navigant francez și Avion de recunoaştere „Maurice Farman 7” (colecţia Valeriu Avram) său francez român urmând să au fost recompensaţi cu Ordinul „Steaua României” îndeplinească misiuni de luptă pentru Armata 1 cu spade în gradul de cavaler22. română. În vederea unei colaborări strânse între Trupele Aviatorii francezi au luptat cu mult eroism Terestre și Aeronautică, în timpul ofensivei Armatei împreună cu camarazii lor români la Mărăști, Române din vara anului 1917, în conformitate cu Mărășești și Oituz. În perioada 19 noiembrie 1916 și Ordinul nr. 2454 al M.C.G. român din 20 iulie 29 octombrie 1917, zburătorii francezi au obţinut pe 1917, Grupul 3 Aeronautic Galaţi a fost desfi inţat23. frontul românesc 28 victorii aeriene24. La 28 februarie Escadrila „F.5” a fost pusă la dispoziţia artileriei 1918 Misiunea Militară condusă de generalul Henri grele; terenul de zbor a fost stabilit la Domnești Berthelot va părăsi România, întorcându-se prin (Vaslui). Personalul navigant se subordona Grupului 2 Rusia, în Franţa.
French Aviators on the Battle Field of Great Romania (1916-1918) prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D.
Abstract: Being part of the French Military Mission, the Aeronautics Mission arrived in Romania in Octomber 1916. With the Romanian aviators the French pilots proved their professionalism in the battles that took place on the Romanian territory.
Keywords: French Military Mission, Aeronautics Mission, De Vergnette Delamotte, De Malherbe, pilot
NOTE
1 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Marele Cartier 12 Valeriu Avram, «Crucile negre». Aviaţia Puterilor Centrale deasupra General (în continuare M.C.G.), dosar nr. crt. 311, f. 116. României 1916-1917, Bucureşti, Editura Pro-Historia, 2001, pp. 29-32. 2 Valeriu Avram, Misiunea aeronautică franceză în România 1916-1918, 13 A.M.R., Fond Direcţia Aeronautică, dosar nr. crt. 72, f. 167. Bucureşti, Editura Militară, 1998, p. 14. 14 Ibidem, dosar nr. crt. 56, ff. 280-281. 3 A.M.R., Fond Direcţia Aeronautică, dosar nr. crt. 6, f. 28. 15Ibidem, dosar nr. crt. 89, f. 66. 4 Valeriu Avram, Aeronautica română în Războiul de Întregire Naţională 16 Ibidem, dosar nr. crt. 53, f. 145. 1916-1919, Bucureşti, Editura Militară, 2012, p. 90. 17 Valeriu Avram, Misiunea aeronautică franceză…, p. 70. 5 Ibidem, p. 110. 18 Ibidem. 6 A.M.R., Fond Direcţia Aeronautică, dosar nr. crt. 139, f. 175. 19 A.M.R., Fond Direcţia Aeronautică, dosar nr. crt. 17, f. 34. 7 Ibidem, dosar nr. crt. 139, f. 17. 20 Ibidem, dosar nr. crt. 149, f. 52. 8 Ibidem, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 196, f. 31. 21 Ibidem, dosar nr. crt. 31, ff. 62-120. 9 Ibidem, dosar nr. crt. 176, f. 196; fond Direcţia Aeronautică, dosar 22 Ibidem, Fond M.C.G., dosar nr. crt. 815, f. 33; Fond Armata I, dosar nr. crt. 1B, ff. 1-9. nr. crt. 157, f. 202. 10 Ibidem, dosar nr. crt. 294, ff. 665-666; Fond 1704, dosar nr. crt. 57, ff. 2-3 23 Valeriu Avram, Misiunea aeronautică franceză…, pp. 179-183. 11 Valeriu Avram, Op. cit., p. 118. 24 Ibidem, p. 149.
28 1 (67) 2015 document studii/documente „HONOR ET PROBITAS” – DEVIZA FAMILIEI COLONELULUI DE ARTILERIE GHEORGHE VĂSESCU
General de brigadă prof. univ. Dr. Adrian STROEA1 Colonel (r) Marin GHINOIU
ntre descendenţii unor vechi familii aristocrate, Colonelul de artilerie Gheorghe Văsescu, fi u și Îcare și-au intersectat în mod fericit destinul cu nepot de ministru, s-a născut la 26 iunie 1856 la artileria se numără și colonelul Gheorghe Văsescu. Botoșani. A benefi ciat de o aleasă educaţie. A fost Acesta provenea dintr-o distinsă și respectată familie absolvent al Școlii Politehnice din Paris (1877-1879) boierească din nordul Moldovei, cu notabile tradiţii și al Școlii de Aplicaţie de Artilerie și Geniu de la liberale. Fontainbleau – Franţa (1879-1881), instituţie în care Tatăl său, Alexandru Văsescu, născut la 20 noiembrie s-au format multe dintre elitele artileriei române din 1820, la Fălticeni, a fost un ilustru jurist și om politic. acea vreme. Fiu al spătarului Ioniţă Grigoriu, cel ce mai târziu și-a A fost un valoros ofiţer de artilerie. A fost reluat vechiul nume al familiei, Văsescu, a benefi ciat înaintat în grad, după cum urmează: sublocotenent – de o aleasă educaţie, desăvârșită prin studiile efectuate 6 august 1879, locotenent – 20 august 1881, căpitan – la Facultatea de Drept din Paris (1840-1842). După 24 aprilie 1885, maior (în rezervă) – 28 noiembrie absolvirea facultăţii a revenit în ţară unde s-a înscris în 1906, locotenent-colonel (în rezervă) – 21 iunie 1913, magistratură, ca judecător. Și-a desfășurat activitatea la respectiv colonel (în rezervă) – 1 decembrie 19162. tribunalele din Suceava (1846-1848), Neamţ (1850) și Și-a început cariera militară în calitate de Iași (1851). Din acest ultim an menţionat, până în 1859 comandant de baterie. A exercitat această funcţie în (când în urma realizării unirii celor două principate diferite regimente de artilerie. Ca urmare a temeinicei române a devenit membru al Comisiei Centrale de la pregătiri artileristice, s-a bucurat de aprecierea Focșani) și-a desfășurat activitatea ca avocat. Alexandru onorantă a comandanţilor și șefi lor săi. A fost și o Văsescu a fost și un apreciat om politic de orientare excepţie, colonelul Dimitrie Dumitrescu Maican, liberală. De reţinut faptul că în anul 1867 a făcut parte comandantul Regimentului 6 Artilerie (1883-1885), din Guvernul C.A. Creţulescu, deţinând portofoliul care nu-l percepea ca pe un valoros militar și-l Finanţelor. De asemenea, a fost senator de Dorohoi considera în mod ironic a fi mai degrabă un funcţionar în anul 1866 și deputat, reprezentant al aceleiași urbe, civil. De reţinut faptul că cei doi, colonelul Dimitrie în perioada 1867-1868. Dumitrescu Maican și colonelul Gheorghe Văsescu Mama sa, Ortansa Văsescu provenea de asemenea au un numitor comun în carierele lor: ambii au fost dintr-o veche familie moldavă. Tatăl acesteia, Vasile comandanţi ai Școlii de artilerie. Primul a exercitat Morţun, era un intelectual rasat, cu studii de litere această funcţie în perioada 1882-1883, fi ind al doilea și filozofie la Bruxelles. Constantin Graur l-a comandant din istoria școlii, iar locotenent-colonelul caracterizat extrem de laudativ: era mare orator, fi n Gheorghe Văsescu în perioada 1916-1917. De reţinut literat, adorator al artei, om de inimă, a fost un cuceritor și că Dimitrie Dumitrescu Maican a contribuit la cucerea în toate clasele sociale. Vasile Morţun a fost atras formarea primei promoţii a instituţiei de învăţământ de idei socialiste pe care le-a descoperit pe timpul mai sus-menţionată (1883), formată din 13 ofi ţeri de studiilor în străinătate. În bibliografi a sa un loc aparte artilerie și 10 ofi ţeri de geniu. îl ocupă faptul că a condus revisa „Contemporanul” și În anul 1893, locotenentul Gheorghe Văsescu a avut a fost ministru al Lucrărilor Publice. I-a asigurat fi icei șansa să-și îmbogăţească pregătirea profesională prin sale, Ortansa Văsescu, o educaţie aleasă, dezvoltându-i participarea în Franţa, alături de alţi camarazi, la manevrele aplecarea către artă și limbi străine. din luna septembrie ale Corpurilor 7 și 8 Armată. Prezentarea succintă a câtorva aspecte despre Între activităţile sale merituoase se numără și părinţii săi, despre familiile din care aceștia proveneau, detașarea de către generalul Ștefan Fălcoianu la relevă fără echivoc determinarea nobilă, intelectuală exerciţiile de testare prin trageri a cupolelor cuirasate a ascendenţei sale. ale fortificaţiilor Cetăţii București, realizate sub document 2015 1 (67) 29 studii/documente conducerea renumitului general belgian Alexis Centrale. De reţinut faptul că a preluat comanda Brialmont. La această activitate s-a distins prin școlii de la colonelul Paul Angelescu, cel ce a devenit profesionalism și responsabilitate primind aprecieri nu peste mult timp general și mai apoi ministru elogioase din partea tuturor șefilor, inclusiv a de Război (1927-1928; 1936-1937). Se pare locotenentului-colonel Panait Wartiadi, comandantul că numirea în această funcţie s-a datorat nu numai Regimentului 2 Artilerie (devenit ulterior general); profesionalismului său, ci și foarte bunelor relaţii cu acesta l-a apreciat și a regretat că anumite obligaţii îl generalul Vauillemin, membru al delegaţiei franceze din fac indisponibil pentru armată3. Într-adevăr, în luna România condusă de generalul Henry Mathias Berthelot. mai 1886 a fost disponibilizat la cerere, dar reprimit După exercitarea acestei funcţii a revenit în viaţa în armată în același an, în cadrul Marelui Stat Major. civilă, devenind liberal de Dorohoi, unde poseda La 1 octombrie 1886 a fost detașat ca atașat moșia Coţușca. Despre această moșie, extrem de militar în Franţa. În același timp a îndeplinit și cunoscută la acea vreme a scris între alţii, poetul și responsabilităţile de reprezentare militară a statului ziaristul francez Andre Bellessort în cartea Roumanie român în Belgia. Pe lângă activităţile de reprezentare contemporaine publicată la Paris în 1905, un întreg militară, specifi ce funcţiei de atașat militar, a coordonat capitol. Referitor la monsieur Vasesco scria că este un participarea la studii a militarilor români trimiși la vechi elev al Școlii Militare de la Fontainbleau, ofi ţer pregătire în cele două ţări mai sus-menţionate și s-a demisionar și deputat care s-a consacrat agriculturii. ocupat de achiziţionarea de materiale de război. De De asemenea, menţiona: sunt uluit de parcursul său, asemenea, s-a preocupat de însușirea și transmiterea grădinile și viile sale, dar mai ales de liniștea care experienţei militare franceze, Armatei Române. domnește peste această oază. După încheierea misiunii, la 1 decembrie 1889, s-a Indiscutabil, colonelul Gheorghe Văsescu a făcut retras din nou din cadrele active. După aproape un parte din elita societăţii. Cu el și cu familia sa, s-au sfert de secol a reintrat în armată, fi ind mobilizat ca relaţionat de-a lungul timpului iluștri conaţionali. ofi ţer de rezervă pentru a participa la Campania din De reţinut că medicul familiei Văsescu (al părinţilor 1913 din Bulgaria. De reţinut faptul că a mai activat ofi ţerului) a fost Șerban Eminovici, fratele marelui în Ministerul de Război, în cadrul Direcţiei 3 Artilerie nostru poet naţional, Mihai Eminescu. Între prietenii și în comanda Corpului 5 Armată. din copilărie, dar și de mai târziu îl regăsim și pe Un loc aparte în cariera sa îl ocupă așa cum arătam viitorul mare savant Nicolae Iorga. Peste ani, Nicolae mai sus, faptul că în perioada 1916-1917 a îndeplinit Iorga a menţionat în memoriile sale momente din onoranta funcţie de comandant al Școlii Militare de copilăria sa din Botoșani, petrecute în distinsa casă Artilerie și Geniu, instituţie evacuată în acei ani din Văsescu de pe strada Belvedere, astăzi Unirii (după București la Iași și mai apoi la Botoșani, ca urmare moartea colonelului casa a fost vândută de urmași a ocupării capitalei de către armatele Puterilor Ministerului Învăţământului). De reţinut faptul că în perioada în care era comandant al Școlii Militare de Artilerie și Geniu, locotenent-colonelul Gheorghe Văsescu l-a chemat pe vechiul său prieten Nicolae Iorga să le vorbească viitorilor ofiţeri despre nobilele lor îndatoriri, cetăţenești și profesionale, acelea de a ajuta cu sacrifi ciul lor total la refacerea patriei îmbunătăţite. Un alt prieten apropiat al colonelului Gheorghe Văsescu a fost Ionel Brătianu. Despre această frumoasă și sinceră amiciţie a celor doi, începută Casa Văsescu din Botoşani
30 1 (67) 2015 document studii/documente acestuia menţiona: Creat la școala franceză, a fost mult timp atașat militar al României în Paris... Din vechea sa carieră iubită a păstrat o rectitudine de caracter, o loialitate în relaţiile personale, un fond de cavalerism. Colonelul Gheorghe Văsescu a avut trei copii: Viorica, Marieta și Alexandru. Fără a minimaliza personalitatea celorlalţi, apreciem că o contribuţie la dezvoltarea renumelui familiei l-a avut Viorica Văsescu devenită Agarici prin căsătorie, născută la 24 februarie 1886 la Dăminești. Ca toţi înaintașii săi, de trei generaţii, și-a desăvârșit educaţia în străinătate. Împreună cu familia l-a urmat pe tatăl său Gheorghe Văsescu, la Paris, în perioada în care a fost atașat militar. A urmat cursurile, ca internă, a faimosului Institut „Les Ruches” (tradus stupii de albine – n.n.), înfi inţat de celebrul psiholog Marie Claire Souvestre (fi ica scriitorului Emile Souvestre). Viorica Văsescu s-a căsătorit, după absolvirea studiilor, cu Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licenţiat al Universităţii Charlottenburg. Acesta a avut o importantă contribuţie la dezvoltarea scientistă a agriculturii românești. Bun român, are meritul de a fi Biserica din Coţuşca înfi inţat școala primară din Călugăreni. Din nefericire pe timpul studiilor la Paris a scris Sabina Cantacuzino, a decedat timpuriu, la numai 47 de ani, în 1927. Astfel, fi ica cea mai mare a lui Ion C. Brătianu. Viorica a rămas văduvă, cu trei copii: Gheorghe Se impune a menţiona faptul că notorietatea (născut în 1911), Constantin zis și Costăchel (născut familiei Văsescu a fost conturată și de Ilie Văsescu, în 1912) și Vasile (născut în 1913). fratele colonelului Gheorghe Văsescu. Acesta a fost Viorica nu s-a mai căsătorit, dedicându-și viaţa prefect de Dorohoi în timpul Răscoalei din 1907 creșterii copiilor și activităţilor sociale și caritabile. (ultima mare răscoală din Europa). A militat pentru Aceste acţiuni au debutat chiar în anul decesului prevenirea crizei și mai apoi pentru soluţionarea soţului. La 30 septembrie 1927 a donat Școlii Primare pașnică a acesteia. Din nefericire, demersurile acestuia „Costache Morţun” din satul Drăgești suma de nu au fost luate în seamă și nici sprijinite ulterior de 500 de lei pentru efectuarea de reparaţii. Din anul autorităţile centrale. De la acesta a moștenit, colonel 1928 s-a dedicat, cu admirabilă dragoste și energie, Gheorghe Văsescu, casa din Botoșani. acţiunilor caritabile din orașul Roman, preluând de Revenind la aceasta din urmă, amintim că are la Cornelia Morţun funcţia de președinte al Filialei meritul de a fi ctitorit, împreună cu fratele său Ilie, Biserica din Coţușca, sfi nţită la 3 mai 1892. Societăţii Naţionale de Cruce Roșie. De asemenea, a De asemenea, a ctitorit biserica „Sfântul Mucenic făcut parte din Comitetul de Sprijin al Orfelinatelor Gheorghe”, în satul Horodiștea, cea mai nordică din Roman și, timp de 23 de ani, a condus Comitetul localitate a ţării, unde, la începutul secolului XX, nu de Sprijin a Școlii nr. 1 din același oraș. exista locaș de închinăciune. Biserica a fost sfi nţită Ca șef al Filialei orașului Roman a Societăţii în anul 1904. Naţionale de Cruce Roșie, a intervenit energic, Distinsul colonel Gheorghe Văsescu a trecut la cele curajos la autorităţile locale, la 3 iulie 1941, pentru veșnice la Paris, în anul 1925. Nicolae Iorga, prietenul îmbunătăţirea tratamentului evreilor transportaţi cu său din copilărie, a publicat în „Neamul românesc” trenul morţii de la Iași la lagărul de la Călărași. Gestul un emoţionant necrolog. Între altele, în conţinutul său de un umanism profund a evidenţiat totodată
document 2015 1 (67) 31 studii/documente puterea excepţională de După anul 1989 a venit și deplina sa cinstire în a trece peste teamă și ţară. Astfel, numele său a fost acordat unei străzi din prejudecăţi. Viaţa multor Roman, în anul 2005 i s-a ridicat un bust în gara din evrei din acel transport de Roman (autor, sculptorul Florin-Mircea Zaharescu), foarte tristă amintire i se unde cu multe decenii în urmă intervenise în favoarea datorează. Comunitatea evreilor deportaţi, iar la 16 mai 2011 i s-a atribuit evreiască din România titlul de cetăţean de onoare al orașului Roman. De și din Israel a dat peste asemenea, la 28 martie 1995, personalitatea sa de ani o profundă apreciere excepţie a fost evocată în Parlamentul României de gestului său. Astfel, Alexandru Șafran, rabinul șef al Comunităţii Evreiești pentru a o ajuta să trăiască din România. în condiţiile confiscării Și cei trei fi i ai săi au fost intelectuali rasaţi, buni locuinţei și a lipsei de Viorica Agarici români. Din păcate, au cunoscut în mod nemeritat venit, Federaţia Comunităţilor Evreiești din București vitregiile generate de schimbările de după cel i-a oferit o rentă viageră. De reţinut că multă vreme de-al Doilea Război Mondial. Atât Gheorghe, cât și și-a câștigat existenţa numai prin ţinerea de lecţii Constantin, au fost privaţi o vreme de libertate, iar particulare de engleză, franceză și germană, limbi pe Vasile a avut domiciliul forţat. De reţinut că tânărul care le vorbea la perfecţie. Constantin/Costăchel Agarici a servit patria sub tricolor Viorica Agarici a încetat din viaţă la 19 februarie în război ca pilot (nu trebuie confundat cu legendarul 1979, la venerabila vârstă de 93 de ani. A fost pilot Constantin I. Agarici cu care era văr primar). înmormântată în cimitirul Bellu în cavoul unor rude, Acest excurs în ascendenţa și în descendenţa al familiei Pillidi. colonelului de artilerie Gheorghe Văsescu arată că În semn de preţuire, Institutul Yad Vashem din toţi reprezentanţii acestei familii și-au subscris cu Ierusalim i-a acordat post-mortem titlul „Drept între generozitate viaţa și activitatea pe deplin devizei de popoare”. pe blazonul său – HONOR ET PROBITAS.
“Honor et Probitas” – Motto of the Artillery Colonel Gheorghe Văsescu Family Brigade General prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu
Abstract: Colonel Gheorghe Văsescu was part of an old and distinguished aristocrat family from Moldavia. Excellent artilleryman, he had also a remarkable activity as a military attaché in France and Belgium.
Keywords: Gheorghe Văsescu, aristocrat family, military attaché, artilleryman, Artillery Military School
NOTE
1 Brigada 8 LAROM. 3 Maria Georgescu, Căpitan Chistophe Midan, Un exemple de 2 Col. prof. univ. dr. Adrian Stroea, Col. (r) Marin Ghinoiu, Din elita operation bilaterale. Les attaches militaires en Roumanie et artileriei, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, roumains en France (1860-1940), Bucureşti, Editura Militară, 2012, p. 335. 2003, p. 206.
32 1 (67) 2015 document studii/documente BICENTENARUL NAŞTERII LUI GEORGE WASHINGTON OMAGIAT LA BUCUREŞTI
Anca-Oana OTU1
a 16 ianuarie 1926, din conduse de două comitete: unul de onoare Liniţiativa unor personalităţi și unul executiv. Din primul au făcut parte române și ca urmare a înfi inţării, N. Iorga, primul ministru în funcţie, în 1920, la New York, a Societăţii mareșalul Alexandru Averescu, Mihail „Amicii României”2, s-a constituit, Sadoveanu, președinte al Senatului, la București, sub patronajul reginei Dimitrie Pompei, președinte al Camerei Maria, Societatea „Amicii Statelor Deputaţilor, Dimitrie Ghyka, ministrul Unite”3. Scopul noii organizaţii Afacerilor Străine, Iuliu Maniu, fost era strângerea relaţiilor culturale, prim-ministru, I. G. Duca, fost ministru știinţifi ce și economice dintre Statele George Washington de Externe, Ion Bianu, președinte al Unite ale Americii și România Academiei Române și Charles S. Wilson, printr-o cunoaștere temeinică a realităţilor din ministrul american la București6. cele două ţări. Președinte executiv a fost desemnat Comitetul executiv era condus de Mihail Oromolu, Mihai Oromolu, iar secretară Cristiane Galitzi, de fost guvernator al Băncii Naţionale și fost ministru profesie sociolog. Societatea număra între membrii și a avut ca vicepreședinţi pe Alexandrina Gr. săi personalităţi publice și știinţifice importante Cantacuzino, președinta Consiliului Naţional al ale societăţii românești: George Enescu, Nicolae Femeilor Române și generalul Radu R. Rosetti, Titulescu, I.G. Duca, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, istoric și consevator al Bibliotecii Academiei Române. Constantin Angelescu, Alexandru Vaida-Voevod, Secretariatul era asigurat de Gheorghe Alexandrescu Petru Comarnescu, Charles Vopicka, fostul trimis și Petru Comarnescu7, iar în comitetul executiv au american la București în perioada primei mari fi gurat Simona Lahovary, doamnă de onoare a reginei confl agaraţii mondiale4 ș.a. Maria, Maria Filipescu, președinta Asociaţiei de Peste aproape șase ani, în noiembrie 1931, a luat Femei din România, Alexandru Vaida-Voevod, fost fi inţă, tot la București, pe lângă Societatea „Amicii prim-ministru, Ion Pangal, subsecretar de stat la Statelor Unite”, Institutul American din România Ministerul Propagandei, profesorul Nicolae Petrescu care și-a concentrat atenţia asupra dimensiunii de la Universitatea din București, Aurel I. Vasiliu, știinţifi ce, academice, editând, din 1937, și un Buletin, ministru plenipotenţiar, Nicolae Dianu, consilier de sub direcţia lui Nicolae Petrescu. Președinte al legaţie, Eugen Filotti, director al Departamentului de Institutului era tot Mihai Oromolu. presă din Ministerul Afacerilor Externe, profesorul Societatea „Amicii Statelor Unite” și Institutul au D. Andronescu de la Academia de Agricultură și organizat multiple activităţi consacrate cunoașterii consulul Ioan D. Popovici. istoriei, culturii și civilizaţiei americane de către Omagierea lui George Washington a avut un publicul românesc, fapt care i-a sporit audienţa și i-a caracter complex și a cuprins o suită de activităţi cu consolidat prestigiul. impact mediatic. Astfel, „Societatea Amicii Statelor Una dintre cele mai ample iniţiative a fost Unite” a instituit un premiu de 5.000 de lei, adresat comemorarea, în anul 1932, a bicentenarului studenţilor de la Facultatea de litere din București nașterii lui George Washington, primul președinte pentru cea mai bună disertaţie asupra personalităţii al Statelor Unite ale Americii. Trebuie spus că a lui George Washington, concurs care a generat interes fost un eveniment aniversat în toată lumea, astfel că în mediul studenţesc. Câștigător a fost desemnat activităţile de la București s-au încadrat într-un larg Marin Cernea, student la Facultatea de litere și context internaţional5. Activităţile aniversative s-au fi losofi e a Universităţii din București cu eseul: George desfășurat sub patronajul reginei Maria și au fost Washington, Builder of the American Nation.
document 2015 1 (67) 33 studii/documente S-a organizat, de asemenea, un ciclu de conferinţe de sărbătorirea cu mare fast în Franţa a zilei sale despre viaţa și activitatea liderului american, acestea fi ind de naștere. Istoricul aprecia că, în acel moment, era susţinute de: Alexandrina Gr. Cantacuzino, profesorul fi resc ca personalitatea întâiului președinte pe care Nicolae Petrescu, George I.G. Duca, profesorul Grigore l-a dat America să fi e omagiată de francezi, întrucât T. Popa, Petru Comarnescu și Richard Hillard. ei așteptau ca trupele americane, ce soseau în număr Cel mai important moment l-a reprezentat din ce în mai mare pe bătrânul continent, să aducă festivalul desfăşurat la Ateneul din Bucureşti, în ziua victoria după o epuizantă confruntare cu Germania, de 22 februarie 1932, cu participarea regelui Carol începută în primele zile ale lunii august 1914. al II-lea și a reginei Maria. Evenimentul a fost Pentru Iorga, Washington apărea ca un om deschis prin intonarea imnului regal român și a care până la patrucezi de ani nu însemna nimic. imnului american, Origine modestă, interpretate de educaţie ca pentru orchestra Filar- acele împrejurări: monicii bucureștene, nici bază clasică, sub bagheta nici limbi străine, maestrului George nici literatură, nici Georgescu. În știinţe – nici gramatică continuare, orchestra și ortografi e engleză; a executat uvertura ceva matematică. „Eleonora” de Un rol oarecare în Beethoven. Au rostit luptele cu vecinii alocuţiuni omagiale francezi. Colonel al Mihail Oromolu, trupelor neregulate președintele cu care s-au căpătat Asociaţiei și istoricul succese ușoare. Nimic N. Iorga, în dubla sa strălucitor la dânsul: calitate de istoric și Participanţi la activitatea de la Ateneu nicio făgăduială în prim-ministru. grai, în ochi, în gest9. Mihai Oromolu a evidenţiat semnifi caţia deosebită Și totuși, geniul său a creat o ţară care a evoluat spre a momentului aniversar, societatea pe care o o mare putere a lumii, chemată, în acele momente, să conducea și întreaga Românie neputând să lase să întindă asupra lumii întregi noua declaraţie de drepturi10. treacă această zi, fără a aduce omagiul făuritorului Istoricul își exprima speranţa că aceste drepturi vor naţiunii americane. Vorbitorul a relevat, totodată, birui și întreba dacă, în vreme de război, nu era fi resc rolul Statelor Unite ale Americii la deznodământul să se salute nobila fi gură a lui Washington care n-a fost conflictului mondial, pacea restabilită și prin un împărat, nici un mare om politic, ci abia un general?11. contribuţia poporului american, aducând un sufl u După război, N. Iorga a aprofundat cunoașterea istoriei de viaţă nouă, graţie, în primul rând principiului și culturii americane și a făcut, în lunile ianuarie-martie autodeterminării, care a permis României să-și vază 1930, o călătorie pe noul continent la invitaţia românilor îndeplinită Unitatea Naţională8. americani12. Impresiile și notele sale au fost publicate, ele Evocând personalitatea celui omagiat, Mihai fi ind încă o dovadă a geniului marelui istoric13. Oromolu aprecia că este greu de spus dacă George În discursul său de la Ateneu, N. Iorga a evocat în Washington a fost mai mare om de stat sau mai mare om culori calde personalitatea lui Washington pe care l-a de arme. A excelat în ambele ipostaze, așa că pe drept caracterizat drept un nobil fără prejudecăţi, un fermier cuvânt istoricii l-au proclamat Father of his Country. fără lăcomie, un luptător fără cruzime, un om popular În cuvântul său, N. Iorga a evocat cu forţa geniului fără demagogie. Prin toate stările, el a dus același sufl et său, activitatea și calităţile lui George Washinton. neschimbat în puritatea lui absolută. Viaţa lui a fost de Nu era pentru prima dată când Iorga se referea la o unitate desăvârșită14. personalitatea liderului american. O făcuse și în După opinia lui N. Iorga, Washington n-a creat o 1918, în articolul Amintirea lui Washington ocazionat tradiţie, ci a lăsat un model. Tradiţiile se pot strica prin
34 1 (67) 2015 document studii/documente interesele și pasiunile ulterioare, dar modelele rămân been, had not the intangibile. Tot ce este în America idealism și virtute – heros of yesterday concluziona Iorga – vine în rândul întâi de la dânsul15. left us a sacred Din partea misiunii diplomatice americane, a vorbit inheritance. Louis Sussdorf, însărcinatul de afaceri la București. El a Strange and mulţumit familiei regale și ofi cialităţilor române pentru wonderful are toate manifestările organizate cu prilejul împlinirii a certain destinies. două secole de la nașterea lui George Washington și Who would have pentru gestul de a acorda unei piaţete din București, dreamed that numele lui. De asemenea, diplomatul american a avut the boy born at cuvinte de aprecieri pentru Societatea „Amicii Statelor Bridge Creak, a Unite”, omagiind întreaga sa activitate desfășurată quiet corner of spre a face înţelese și cunoscute în România, America și green Virginia, instituţiile americane16. son of a rich Seara s-a încheiat cu un program artistic. Pianista planter would be Madeleine Cocărăscu a interpretat la pian două piese the one chosen by Coperta Buletinului editat de de Alexander Reinagle și un „rondo” de William Fate to liberate „Societatea Amicii Statelor Unite” Brown, ambii compozitori fiind contemporani his country from foreign sway and to lay the basis of the cu personalitatea sărbătorită. În final, orchestra stupendous country, or more correctly said the stupendous Filarmonicii, sub conducerea lui George Georgescu, continent of the United States of to today. a prezentat „Poema română” de George Enescu. Solider fi rst and then Statesman, for America would not allow him to retreat after his military feats, but lay upon * * * his shoulders the honourable but heavy task of organising Cu prilejul bicentenarului nașterii lui George the country he had called to life through his valour. Washinton, Societatea „Amicii Statelor Unite” a First President of the United States in 1789, he was editat, în limba engleză, și un frumos buletin care reelected in 1793, but refused the honour for the third conţine aprecieri ale unor personalităţi politice și time preferring to retire at last to a simple quiet family culturale românești la adresa personalităţii lui George life at his beloved Mount Vernon. Washington. Între cei care semnează menţionăm pe: Since the time of Washington, America has regina Maria, N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Dimitrie astoundingly developed, has become a country of Pompei, Nicolae Titulescu, Constantin Argetoianu, astounding achievements and just as astounding I.G. Duca, mareșalul Alexandru Averescu, Gheorghe possibilities, and stands today like a titan to which all G. Marinescu, Simona Lahovary ș.a. looks turn. Prezentăm, în cele ce urmează, o parte din But America in her might has not forgotten the man materialele incluse în această publicaţie. Reproducerea who laid the basis of what she is today, she knows the beauty lor s-a realizat fără nicio intervenţie. of hero-worship. A touching proof of this is that, when incited to build a pavillion in the Colonial Exhibition of In Memory of Washington Paris last year, instead of errecting one her insolent heavn- defying sky scrapers today, she preferred to reproduce the Today all over the world the name of Washington is modest white-painted colonial house of Mount Vernon, being specially honnoured in remmembrance of his birth home and death place of their fi rst President, considering 200 years ago. if the real cradle of their power an wealth. If does not need any special occasion to remember Washington. His fame is such that his name with that of Editorial al Buletinului consacrat Abraham Lincoln are the two great outstanding names lui George Washington of America: but we are glad that certain days should be set aside in our busy striving world of today, days when Today the entire Univers joins in with America to we turn our looks backwards, remembering those who commemorate the birth of that simple Citizen who became laid the foundations for the progress we in our turn were great and forever unforgetable because he held holy those able to achieve – and which perhaps could never have two great ideals: Country and Liberty. document 2015 1 (67) 35 studii/documente All those who go to America make a pilgrimage to Mount work, and at the same time an English gentleman of the Vernon that peaceful spot overlooking the Potomac river. XVIII-th century, correct, discreet, proud and taciturn – so it My children and I of course followed up this tradition appears to me the fi gure of George Washington his true fi gure. and were charmed by the unpretentious white house, sober, It is sad that we pass through life misunderstood by those of line, pleasing of proportions and well in keeping with who do not know the depth of our life and thought, by those the unsophisticated taste of the day, simple in every detail, who cannot, and do not want to understand us. It is still not a milionaire mansion, but a home, the home of a man sadder, that even after death, when all that was in us and who after great wxhrtion and many honours craved for with us is known, with good, and with how much evil has solitude and rest. been mixed in good, the same misunderstanding follows. Framed by fi ne trees, the placid house looks out upon Each epoch giver another interpretation not deeper in green lawns sloping gently down towards the river. Th e truth, but wider around it. principle sensation received is one of peace and when Th us the French of their Revolution have created the sauntering through the quiet grounds I was much reminded Washington Cincinnatus. Later, others have put in him of England, and old what was in them. English in taste is also Th e man cannot the flower garden, speak by his writings, box-edged and full of because he has not simple cottage plants. written, nor by his Th is charm-fi lled garden discourses, because he harbours a certain rose- did not speak. bush, this also of the He shows himself fragrant old-fashioned only in his small house kind, and my daughter here where he lived was told to pik a sprig and died. All modest, of this bush as it had the clean and well cared virtue of bringing Luck for. A Rome with a to young girls on the little of the powder brink of life... of Versailles. Mount Vernon is But above all, by Pagini cu aprecierile unor personalităţi both a museum and a that which lives of shrine; millions come to visit it, it is a halowed spot, a place him in the American nation that continual need of thought, of remembrance, but there is nothing dead about it. Th e of feeling in everyday doings, made simply and sincerely. spirit of the man who laid the basis to America’s freedom, N. Iorga still seems to breathe through Mount Vernon. Th is spirit goes with you when you enter his study; it mounts the stairs with George Washington has given to mankind one of the you towards his bed-chamber, looks with you from the upper most illustrious examples of a happy blending of military terrace down upon the charming restful view, and saunters virtues with the virtues of civic spirit. with you through the fragrant, box edged garden… Mareşal Alexandru Averescu And fi nally when you stand before the hero’s tomb, you have not the sensation of looking down upon a grave, Th e activity of the great George Washington was but upon a stone which is America’s corner stone, for guided by those three wonders of humanity: Wisdom. Washington is not dead, never can die because he lives Power and Beauty: that is why his work is everlasting. for ever in each American heart. Mihail Sadoveanu Regina Maria Nowadays when public activity is felt by the A man of the Roman antiquity – not of the Greek complexity of life, George Washington’s life has activity one – a spirit formed not by reading but by contact with appears to us, as a marvellous example of great deeds nature herself, a rich and free nature, a worker who makes accomplished with an admirable simplicity. his mediocre well being and relies all his existence on his D. Pompeiu
36 1 (67) 2015 document studii/documente George Washington appears still greater in the of the United States realises the happy sinthesis of the perspective of history through his personality and work, qualities of an entire nation. His personality, a high incorporation of patriotism, His infl uence upon life and people during his life-time, character and abnegation, remains as an eternal example his living legend after his death, do not only serve as a to those who want to consacrate themselves to the public preface to the History of the United-States, but off ers life and welfare of the nation. also a mervellous example of wise energy and heroic His work not only survieved him but it developed in perseverance, characteristic of his generation. one of the most powerful democracy of the world and it And then, when in a rush of sacrifi ce and enthusiasm is natural that in its walk towards progress, material the followers of the fi ghters for Independence crossed the prosperity and cultural brilliancy tho this democracy ocean, bleeding on the French soil, for the triumph of should always look back in recognition to the one who Liberty, they have shown how much they knew how to was her real builder. keep untouched the patrimony of civic virtues and how I.G. Duca close the present and the past are interlacing. Constantin Argetoianu Washington left to the world and example of heroism and moderate virtues of creative and patient faculties, of Th e history of mankind is dominated by great fi gures, social devotions and love for individual life. appearing from time to time whose very name ends by As a founder of state, he has united a rare political being an expression of the nation to which they have instinct which led him to understand and to obey the will devoted their lifelong eff ort. of union and obedience of collectivity, with an admirable Such is the fi gure of George Washington: Soldier, he historic sense, which permitted him to distinguish the unsheathed the sword by which freedom was won for character of durability of social achievements. the people of North America, and birth given to a great Washington was a powerful and majestic chief, but he nation: statesman, he embodied the principles of order, did not lef himself be worried by vain and hasty vanities. solidarity, justice and individual liberty within the laws He was a chief who has served, because the power and of the Commonwealth; – to end his days amidst the peace wealth of the United-States of today owe him their fi rst of nature, waiting serenely for his Creator to call him to origins: but his existence interlaces with the passion of everlasting rest. liberty and the consciusness of the organisation which Dimitrie Ghika characterizes the american civilization. Washington served the union and national power, It goes without saying that George Washington was oposing the excessive velleities, or anarchic tendencies, one of the foremost amongst the builders and leaders of paving the way for the constructive forces of colectivity nation at the end the XVIII-th century. and founding the state upon the free, conscious and Guided by a high ideal, by an unlimited personal disciplined consentment of citizens. abnegation and by a warm patriotism, he put his entire Nicolae Titulescu energy, all his work and all his soul qualities for the achievement of a great task – the powerful american It suffi ces to cross Th e United States, be it even as a democracy. basty traveller, to realize that after two hundred years, the He entered into immortality not only by achieving the spirit of George Washington has relinquished none of its independence and leadership of a great nation, but also by hold upon the souls of people who, although their ancesters the fact that his action has had a formidable repercurssion came from so many diff erent countries, have accomplished upon the old world, in setting on fi re the great social the miracle of forming one powerful and united country. shaking, at the end of the XVIII-th century, which laid Th us centuries cannot weaken the impulse of one noble new foundations to mankind and civlization. conscience. Simona Lahovary Doctor Angelescu Th e personality of George Washington detaches itself In organizing the great American democracy, George from the frame of the XVIII century, and continues to Washington opened a new epoch in the evolution of mankind. be the object of unanimous admiration. Th e true founder G.G. Mironescu document 2015 1 (67) 37 studii/documente In the moment you are commemorating the anniversary world, and, when refl ecting calmly upon circumstances of the Man who concrets your ideal and your most noble and weighing the means which were at his hand, one is aspirations, may the roumanian women be permitted inclined to believe that the marvels were not obliterated to greet in Goerge Washington the most mafnifi cient by the modern epoch. example of civic spirit. Th e defi nite explanation of his success can be found His life was both a doctrine and a program. He is a but in that rare blending of high qualities which defi ne chief who above frontiers, oceans, continents, time and George Washington: A strong willpower in the service of space, animates the sould and conducts them towards a total abnegation. imperishable hights of truth, justice and eternal glory. Maria N. Filipescu Honour to Him and to the great Nation of which George Washington was the illustrious servant. Th e United-States of North America, can be proud that two hundred years ago, within the limits of their Alexandrina Cantacuzino vast territories was born George Washington, who is the pride of manking. The commemoration of great men has its entire His energy, wisdom, high soul qualities, the noblessness significance and meaning throughout the history of of his character and his faith in the power of religion, may mankind. Th ose sort of moments dispel the doubt, raises serve as an example now and in the future to all those the pride of race and awaken the optimism. who want to lead nations on the way of prosperity and Two centuries elapsed since the birth of the One who order, necessary to all. knew to be the founder of the greatest democracy of the Stelian Popescu
Bicentenary of George Washington’s Birth celebrated at Bucharest Anca-Oana Otu
Abstract: At the initiative of remarkable personalities and under the patronage of Queen Maria at Bucharest were established in 1926 the “Romania’s Fellows” Society and in 1931 the American Institute from Romania. Th ese two institutes organized in 1932 the celebration of the bicentenary of George Washington’s birth. Keywords: “Romania’s Fellows” Society, American Institute from Romania, Bucharest, George Washington, 1932
NOTE
1 Serviciul Istoric al Armatei. Europei, traducere, note şi postfaţă de Andrei Alexandru Căpuşan, 2 Mircea Răceanu, Cronologie comentată a relaţiilor româno- Institutul European, 2012. americane. De la începutul cunoaşterii reciproce până la prăbuşuirea 5 History of the George Washington Bicentennial Celebration. Foreign regimului comunist în România, Bucureşti, Editura Silex, 2005, Participation, George Washington Bicentennial Commision, 1932, p. 94. „Societatea Prietenilor României” (Friends of Romania Society), pp. 486-491. constituită în 1920, avea scopul să dezvolte prietenia dintre popoarele 6 S.A.N.I.C, fond P.C.M., S. S. I., dosar nr. 72/1934, f. 17. regatului României şi Statele Unite ale Americii şi a activat până la 7 Petru Comarnescu, Jurnal (1931-1937), Iaşi, Institutul European, începutul celui de-al Doilea Război Mondial. 1994, pp. 14-45. 3 Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Contemporane (în continuare 8 „Universul” din 24 februarie 1932. S.A.N.I.C.), fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Serviciul Special 9 N. Iorga, Oameni cari au fost, II, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură de Informaţii (în continuare P.C.M., S.S.I), dosar nr. 72/1934, f. 11. şi Artă „Regele Carol II”, 1935, p. 391. Pentru relaţia reginei Maria cu Statele Unite ale Americii, inclusiv 10 Ibidem. călătoria din toamna anului 1926, a se vedea, între altele: Hannah 11 Ibidem. Pakula, Ultima romantică. Viaţa reginei Maria a României, traducere: 12 Sanda-Ileana Racoviceanu, Bucureşti, Editura Lider, Editura Cartea Lucian Boia, Nicolae Iorga şi Statele Unite ale Americii, „Revista pentru Toţi, pp. 426-448; Adrian Silvan Ionescu, Regina Maria şi de Istorie”, tom 29, nr. 8, august 1976, pp. 1153-1173. 13 America, Bucureşti, Editura Noi, Media Print, 2009; Dr. Ştefania N. Iorga, America şi românii din America. Note de drum şi conferinţe, Ciubotaru, ... O regină venită din depărtări... (18 octombrie- Vălenii de Munte, 1930. (328 pagini). A se vedea şi N. Iorga, 24 noiembrie 1926), în „Revista Româno-Americană”, editată de Pe drumuri depărtate, vol. III, ediţie critică îngrijită, selecţia textelor, Asociaţia „Amicii Statelor Unite” sub conducerea unui comitet de redacţie, note şi postfaţă, comentarii de Valeriu Râpeanu, Bucureşti, Editura seria a II-a, numărul XXIV, martie 2013, pp. 147-155 etc. Minerva, 1987, pp. 7-224. 4 Pentru activitatea în Balcani şi România memoriile diplomatului 14 „Neamul Românesc” din 24 februarie 1932. american sunt foarte importante. Charles J. Vopicka, Secretele 15 Ibidem. Balcanilor. Şapte ani din viaţa unui diplomat în centrul furtunos al 16 „Universul” din 24 februarie 1932.
38 1 (67) 2015 document studii/documente LUMEA LA RĂSPÂNTIE (1939-1940). EVALUAREA LUCIDĂ A UNUI ŞEF AL MARELUI STAT MAJOR – GENERALUL ION SICHITIU –
Dr. Petre OTU1
eneralul de corp de armată Ion Sichitiu a fost a Armatei Române prin materializarea programelor de Go personalitate de prim rang al vieţii militare înzestrare și instruire6. Astfel, la 16 aprilie 1937, generalul românești interbelice. El a urcat treptele ierarhiei ostășești Ion Sichitiu are o lungă întrevedere cu Armand Călinescu, în până la gradul de general de corp armată, ocupând și funcţia cursul căreia i-a arătat că armata nu e pregătită să facă război. Nu de șef al Marelui Stat Major în perioada 1 februarie- există muniţii, nu e sufi cient echipament militar, nu sunt foi de cort. 1 noiembrie 1937. Iar materialul de război cel mai important abia în 1938 va începe Ion Sichitiu s-a născut la 19 ianuarie 1878, în să fi e fabricat7. Cu același prilej, generalul Sichitiu s-a pronunţat comuna Rugi din judeţul Gorj. A absolvit Școala Fiilor pentru găsirea unei căi de apropiere de Italia și Germania, spre de Militari de la Craiova și Școala de Artilerie și Geniu a căpăta o siguranţă minimă ceea ce privește Rusia8. (1897-1899), ca șef de promoţie. De asemenea, Ion Sichitiu, în funcţia de Și-a continuat studiile în Germania, șef al Marelui Stat Major, a contribuit la la Școala de Artilerie și Geniu de la menţinerea viabilităţii alianţelor politico- Charlotenburg (1902-1904). Revenit militare ale României, participând la întrunirile în ţară, a lucrat în unităţi și mari unităţi șefi lor marilor state majore ale Micii Înţelegeri de artilerie, obţinând rezultate bune și Înţelegerii Balcanice. și foarte bune2. Între anii 1909-1911, Scurtul mandat al lui Ion Sichitiu în fruntea a urmat Școala Superioară de Război Marelui Stat Major are mai multe explicaţii. (promoţia a 21-a), avându-i colegi, între Prima dintre ele ţine de conștientizarea de alţii, pe viitorii generali Florea Ţenescu, către clasa politică românească a serioaselor Constantin Ilasievici și Ion Antonescu3. neajunsuri ale Armatei Române. În acest După absolvirea Școlii Superioare context, regele Carol al II-lea nota că de Război a ocupat diverse funcţii manevrele din anul 1937 au arătat și mai mult Generalul de divizie Ioan Sichitiu de stat major în Corpul 5 Armată (1878-1952) că în armată este o boală cronică, se bate apa în și Marele Stat Major. La începutul piuă, comandamentul s-a învechit, a pierdut din Războiului de Întregire (1916) a fost șef de cabinet al vigoare și a crescut în admiraţie mutuală. S-a ajuns la un generalului Constantin Prezan4. În calitate de șef de stat fel de șablon calat pe războiul de poziţie din 1917, se trec major al Diviziei 2 infanterie a luat parte la bătălia de prea ușor cu vederea noile mijloace, noile posibilităţi care la Mărășești (24 iulie/6 august-6/19 august 1917). Tot stau la îndemâna comandantului9. în timpul războiului a fost ofi ţer de legătură pe lângă În aceste condiţii s-a promovat o nouă Lege a Armata 9 rusă. înaintărilor în armată, care a încercat să scoată la pensie În primii ani postbelici a fost șef al Secţiei cadrele mai în vârstă și să facă loc celor mai tineri. În Operaţii în Marele Cartier General (1 aprilie 1918- total, au fost deblocaţi circa 1.200-1.300 de ofi ţeri, între 25 septembrie 1920), profesor la Școala Superioară de care s-a afl at și Ion Sichitiu. Evident, nemulţumirea a Război (1921-1926)5, șef de stat major la Inspectoratul fost foarte mare, unele publicaţii vorbind chiar de o General al Intendenţei (1926-1928) și Inspectoratul răzmeriţă a acestora. În Jurnalul său, regele Carol îl General al Aeronauticii (1928-1929); comandant nominaliza pe Sichitiu în fruntea celor nemulţumiţi10. al Brigăzii 13 Artilerie (1929-1930); comandant al O a doua cauză ţine de simpatiile politice ale Comandamentului Trupelor Aeronautice (1930-1932); generalului Sichitiu care erau apropiate de Partidul comandant al Comandamentului Forţelor Aeriene Naţional Ţărănesc, al cărui lider era Iuliu Maniu. (1932-1935). Întrucât regele Carol al II-lea și Iuliu Maniu se afl au A revenit în cadrul forţelor terestre, îndeplinind într-un confl ict deschis, suveranul a decis schimbarea funcţii înalte – comandant al Corpului 1 Armată (1935- șefului Marelui Stat Major. După ce a fost schimbat 1937) și inspector al Inspectoratului General de Armată din funcţie, generalul Sichitiu a publicat o scrisoare nr. 3 (1937). La data de 1 februarie 1937 a fost numit de înscriere în Partidul Naţional Ţărănesc în care șef al Marelui Stat Major, funcţie pe care a exercitat-o poza, după cum scria Constantin Argetoianu, în șef al o perioadă scurtă de timp, până la 1 noiembrie același tuturor ofi ţerilor deblocaţi și nemulţumiţi a căror cauză o an. Succesorul său a fost generalul Ștefan Ionescu. îmbrăţișează astfel partidul în care s-a înscris11. În această perioadă de nouă luni de zile, el a continuat A mai contat probabil și opţiunea lui Ion Sichitiu eforturile pentru perfecţionarea capacităţii combative ca România să se apropie de Germania și Italia, ideea document 2015 1 (67) 39 studii/documente împărtășită doar de o mică parte a spectrului politic nu am intervenit în text. Am corectat tacit greșelile de românesc. tipar, iar intervenţiile noastre, foarte puţine de altfel, Cariera militară a fost următoarea: sublocotenent – le-am marcat prin semnul [...]. 1 iulie 1899; locotenent – 10 mai 1903; căpitan – 10 mai 1909; maior – 14 martie 1916; locotenent- * * * colonel – aprilie 1917; colonel – 1 aprilie 1919; general Situaţia politică a României văzută în prisma de brigadă – 25 martie 1928; general de divizie – evenimentelor internaţionale din cursul anului 1939 15 aprilie 1933; general de corp de armată – și urmările ce se întrevăd pentru viitor. 1 februarie 1938. La data avansării la gradul de general Consideraţii generale13 de corp de armată a fost trecut în rezervă. A îndeplinit funcţia de ministru al Agriculturii și Anul trecut, către sfârșitul lunii decembrie, într-un Domeniilor (14 ianuarie 1941-19 martie 1942) în guvernul studiu foarte succint, am arătat felul cum vedeam situaţia condus de Ion Antonescu, din care a demisionat în semn României în cadrul ultimelor evenimente internaţionale. de protest faţă de trecerea Nistrului de către Armata Studiul acesta s-a bucurat de aprecierea elogioasă a Română și angajarea ei masivă pe frontul de răsărit. regretatului fost prim-ministru Armand Călinescu14 și a La 24 septembrie 1946 a fost arestat, judecat și condamnat altor personalităţi politice, puţine la număr, cărora le-a prin sentinţa Curţii de Apel București din 6 februarie fost prezentat. 1948 la zece ani temniţă grea și confi scarea totală a averii. În acest studiu, făcând analiza situaţiei politice A decedat la 23 noiembrie 1952, la închisoarea de la Aiud. mondiale am arătat că, la acea epocă, două erau problemele Ion Sichitiu a fost și unul dintre cei mai importanţi de covârșitor interes care preocupau cancelariile Marilor teoreticieni militari ai perioadei interbelice12. Lucrările Puteri și anume: sale au abordat atât probleme de strategie, tactica armelor – Problema Mediteraneană cu caracter de actualitate și tactica generală, cât și chestiuni de largă cuprindere ridicată de fapt odată cu războiul abisinian și agravată de cum ar fi: originea, cauzele și evoluţia conflictului amestecul Italiei în războiul civil din Spania. armat ca fenomen social, caracterul războiului modern, – Problema Pacif icului care interesa deopotrivă doctrina militară etc. Anglia, Franţa, Statele Unite și Japonia, dar dezlegarea În acest context se înscrie și ampla analiză întreprinsă acesteia o vedeam pentru mai târziu și numai după ce asupra evoluţiei situaţiei politice și militare internaţionale problema Mediteranei și-ar fi găsit o soluţie. între anii 1938-1940, perioadă dramatică din istoria Faţă de aceste probleme, puterile mari, cu interese secolului al XX-lea. În acest răstimp, omenirea a alunecat imperialiste, se găseau grupate în jurul a două axe: puterile spre război aproape pe nesimţite, crizele înșiruindu-se totalitare deoparte (axa Berlin – Roma – Tokio), puterile una după alta; alipirea Austriei, criza sudetă, Acordul de democratice de altă parte (Anglia, Franţa). În faţa acestei la München, Pactul Ribbentrop-Molotov, atacul german grupări de forţe și a obiectivelor politice care se desemnau la asupra Poloniei, izbucnirea celei de-a doua confl agraţii acea epocă am arătat cum înţelegeam cu situaţia politică a mondiale, războiul ciudat, atacul german asupra vestului României și pe care am rezumat-o astfel: „Confl ictele politice, continentului european. eventuale, în Oceanul Pacifi c nu interesează România decât În expozeul său, Ion Sichitiu face dovada unei vaste în cazul în care Rusia Sovietică s-ar așeza de partea Angliei culturi istorice, a unei foarte bune cunoașteri a aspectelor și Franţei contra Japoniei și a forţelor care li s-ar alătura, caz gândirii militare pe plan european și mondial. În același în care am socotit că războiul s-ar putea generaliza”. „Orice timp, studiul face dovada calităţilor de fi n analist a confl ict în Mediterana și pentru Mediterana va pune, faţă generalului Sichitiu, ceea ce i-a îngăduit să intuiască în faţă, cele patru mari puteri occidentale”. evoluţia unor evenimente. Pentru asemenea caz apreciam că România nu va fi O parte importantă a studiului său este consacrată atrasă în confl ict atâta timp cât Rusia Sovietică nu va poziţiei geopolitice și geostrategice a României pentru interveni în confl ict sau Germania nu va căuta lărgirea care a recomandat, încă din 1937, așa cum am văzut, spaţiului vital în sensul exprimat de cancelarul Hitler în apropierea de Germania și Italia. Această opţiune este lucrarea sa „Mein Kampf ”. discutabilă, dar ea a circulat în mediile politice și militare Analizând mai de aproape evenimentele petrecute în din acea vreme. Europa, în primăvara anului 1938 (anexarea Austriei de În concluzie, Ion Sichitiu a elaborat un studiu către Germania) și toamna aceluiași an, pentru situaţia profund al situaţiei internaţionale de la sfârșitul României în acest cadru, am ajuns la concluzia că, atâta deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, iar unele timp cât problema mediteraneană nu va fi favorabil dintre problemele analizate de el își păstrează și astăzi rezolvată, Franţa și Anglia nu se vor putea angaja într-un actualitatea. Un exemplu este problema Pacifi cului, confl ict care ar viza obiective în estul Europei înainte de competiţia dintre SUA și China din zilele noastră fi ind a-și fi asigurat libertatea de acţiune, care se traduce prin din ce în ce mai acerbă. libertatea de navigaţie în Mediterana. În acest interval Documentul a fost reprodus integral, fără adăugiri de timp socoteam că Germania va avea toată libertatea de sau întreruperi. Conform unei practici largi răspândite acţiune în centrul, estul și sud-estul european.
40 1 (67) 2015 document studii/documente Într-o asemenea aceleiași rase, animat de o superioară stare morală, servit eventualitate și ţinând seama de o puternică industrie, constituie în centrul Europei o de acordurile de la München15 fortăreaţă greu de cucerit”. Paralel cu această apreciere și Viena16 din toamna asupra înarmărilor Germaniei redau felul în care vedeam anului 1938 și care aduceau situaţia ţărilor democratice, în special aceea a Franţei, Germania la graniţele noastre, Rusiei și Poloniei. prin dreptul ce obţinuse de a Despre înarmarea Franţei m-am exprimat astfel: construi o autostradă în lungul „Franţa, de la Marele Război până la 1935, a avut ca Cehoslovaciei până la Chust, singură grijă întărirea graniţei spre Germania, după care România avea de ales între o a urmat aceea spre Belgia și Italia, fortifi caţii formidabile, prietenie cu Germania sau să însă atâta nu e de ajuns pentru a păstra neștirbită gloria se alipească blocusului destul militară a Franţei. Pe când Germania calcă în picioare, una Adolf Hitler (sursa internet) de slab ruso-polon, cu toate câte una, clauzele Tratatului de la Versailles, Franţa era urmările ce ar fi putut avea o asemenea orientare. condusă de Frontul Popular care a paralizat acţiunea ei în Din examenul ce am făcut realităţilor politice și militare afară, prin slăbiciunea ei internă. Comunismul distrugător la acea epocă (decembrie 1938), am ajuns la concluzia a distrus în bună parte puterea militară a Franţei, a distrus că România nu-și putea asigura mai bine graniţele demnitatea ei în afară, a distrus încrederea prietenilor, și independenţa decât printr-o politică de prietenie cu Germania grăbindu-se să-i ia locul la Roma și Belgrad”. Germania și Italia. Vedeam posibilă această orientare „Grevele neîncetate cu ocuparea uzinelor săptămâni întregi, politică din cultivarea relaţiilor economice pe care atât scăderea orelor de lucru la 40 pe săptămână, au împiedicat Germania, cât și Italia căutau să le dezvolte în România. Franţa să păstreze ritmul înarmărilor celorlalte popoare și Altă politică, mai înţeleaptă, nu vedeam posibilă la acea a lăsat să fi e depășită, în domeniul forţelor aeriene și chiar epocă, dată fi ind situaţia noastră geopolitică care ne-a navale, de Italia, fără a vorbi de Germania”. așezat, în urma întregirii noastre naţionale, între dușmani Despre armata sovietică, judecând evenimentele politice, la toate graniţele. Pe lângă toate acestea și pregătirea noastră în special cele din toamna anului 1938 care au ţinut Rusia militară, mai mult decât slabă, la acea epocă, nu ne-ar fi Sovietică departe de criza cehoslovacă, precum și ca o îngăduit să ducem altă politică. consecinţă a execuţiilor în masă printre conducătorii militari În adevăr, pentru motivele arătate mai sus, Franţa și politici, spuneam: „Puterea militară a Rusiei Sovietice și Anglia preocupate de cele ce se vor putea petrece în rămâne pentru foarte mulţi cercetători o enigmă, cu toate că Mediterana, iar pregătirea militară a Germaniei, s-a scris și s-a vorbit mai ales despre o formidabilă aviaţie superioară aceleia a oricărei mari puteri europene, așeza roșie”. Credem, spuneam eu, că despre armata sovietică, în Germania, în urma acordului de la München, într-o situaţie starea ei actuală, putem spune ceia ce se spunea altă dată strategică din cele mai favorabile pentru a duce război pe despre armata Rusiei Ţariste: «Colos cu picioare de lut»”. mai multe fronturi, dacă va fi nevoită. „Îndoiala ce ne exprimăm este o consecinţă, nu numai Judecând după situaţia geografi că a Germaniei, la acea a stărilor de lucruri din interior sau a lipsei cadrelor, ea epocă spuneam: „Din poziţia pe care o ocupa Germania cu mai este și o consecinţă a sistemului de comunicaţii foarte legăturile feroviare și terestre de mare capacitate de care este precar. O armată, oricât de puternică ar fi ea, ca număr brăzdată stăpânind malurile Dunării pe o mare întindere, și ca înzestrare, având fronturi întinse de apărat, nu va cu fl ancurile atât de solid sprijinite, cel de sud pe Elveţia fi în stare să le apere dacă nu are posibilitatea să-și miște și Munţii Tirolului, cel de nord pe Ţările de jos, neutre cu repede rezervele dintr-o parte în alta a frontului de luptă graniţele puternic întărite, strategic vorbind, ea se găsește și acesta este cazul Rusiei Sovietice în faţa agresiunii unei în poziţie centrală, cu avantajele pe care le-a pus în lumină armate posedând o mai mare nobilitate”. Operaţiile care marele război”. se desfășoară în Finlanda depășesc chiar cele mai pesimiste Mai departe, analizând puterea militară a celor două păreri asupra calităţilor armatei sovietice17. axe antagoniste, arătam următoarele, relativ la Germania: Este locul, credem, să cităm din studiul amintit situaţia „Cu toate clauzele restrictive ale tratatului de la Versailles, politică în care socoteam că se găsea la acea epocă Polonia și ce Germania și-a continuat în taină înarmările. Aviaţia se putea aștepta de la viitorul cel mai apropiat. „Cochetăria comercială, în plină executare a tratatelor, a crescut între cele două popoare – polon și german spuneam eu – a formidabil ca număr de avioane, ca putere motrice, ca durat atâta timp cât interesele politice ale Germaniei antrenament de personal, iar de la 1933 încoace, data au concordat cu acelea ale Poloniei, adică «mutilarea venirii cancelarului Hitler la conducerea statului și anularea Cehoslovaciei», și în care Polonia ar fi putut avea un cuvânt clauzelor militare ale tratatului de la Versailles, înarmarea hotărâtor. A preferat însă, pentru scopuri mărunte și mânată Germaniei s-a executat într-un ritm neîntrecut de niciun de un orgoliu nemăsurat, să încurajeze acţiunea Germaniei popor și în toate domeniile: forţe de uscat, de mare și în aer, în loc să i să pună în cale. «Asigurând Cehoslovacia, reînarmare care continuă foarte activă, în special pentru Polonia și-ar fi asigurat propria-i siguranţă»”. „În urma forţele navale și aeriene. Această formidabilă pregătire a dispariţiei, ca forţă militară a Cehoslovaciei, Polonia unui popor care numără 80.000.000 de oameni, aparţinând va avea în coastă o Germanie mult mai puternică decât document 2015 1 (67) 41 studii/documente Germania din septembrie au cerut să fi e alipiţi României, cerere refuzată de guvernul 1938. Acţiunea de învăluire român, care în acele grele împrejurări a luat înţeleapta strategică a început atât pe hotărâre de a nu accepta ceea ce Tratatul de la Versailles cale diplomatică, dar mai ales îi refuzase. Prin alipirea la Ungaria a acestor teritorii, pe cale militară”. Apoi, mai graniţa României cu Ungaria s-a întins mult spre nord- departe: „Greșeala iniţială est, devenind o graniţă învăluită, cu toate neajunsurile ce a Poloniei de a fi participat decurg pentru apărarea ei. la mutilarea Cehoslovaciei a Odată cu dispariţia Cehoslovaciei, în martie 193918, fost agravată de pretenţiile urmată la un an numai după anexarea Austriei19, stăruitoare de a avea o Germania și-a dezvăluit planurile de expansiune spre frontieră comună cu Ungaria. est și dominarea nu numai a teritoriilor din bazinul În ce scop? mă întrebam eu și dunărean, ci și a celor din sud-estul european; planuri expuse nu găseam motive”. Greu de altfel destul de precis de cancelarul Hitler în lucrarea sa de spus că înţelepciunea a „Mein Kampf ”. Regele Carol al II-lea dictat acţiunea diplomatică a Europa surprinsă de brutalitatea sugrumării Poloniei. În acea critică situaţie politică, Polonia nu se putea Cehoslovaciei n-a reacţionat nici de data aceasta, cum nu bizui decât pe sprijinul Rusiei Sovietice, pe care îl credeam a reacţionat nici în martie și septembrie 1938. Franţa și posibil la acea epocă, ca urmare antagonismul declarat al Anglia, a căror pregătire militară a întârziat prea mult, celor două ideologii în care trăiau cele două popoare (rus nu s-au socotit destul de puternice ca să declare război și german). Mai curând însă vedeam Polonia, singură în Germaniei, deși garantaseră graniţele Cehoslovaciei cazul unui confl ict de prevăzut cu Germania. mutilată în octombrie 1938. Ele s-au mulţumit să Aceste aprecieri asupra situaţiei politice și a posibilităţilor înștiinţeze Germania că orice nouă agresiune, contra militare a principalelor puteri cu cuvânt hotărâtor în oricăruia dintre vecinii Germaniei, va găsi Franţa și politica mondială și care infl uenţau politica ţării noastre Anglia în calea ei. Această înștiinţare, însoţită mai târziu ne-au condus a preciza astfel situaţia României. „Cu de declaraţii de garanţii unilaterale de securitate pentru nesiguranţa pe care i-o dă alianţa cu Iugoslavia la sud, anumite state mici ameninţate direct20, n-au împiedicat România se găsește în greaua situaţie de a se simţi izolată Germania să pregătească noi agresiuni, condusă poate de în această parte a Europei, toţi vecinii ei având revendicări gândul că Franţa și Anglia nu vor reacţiona, cum n-au teritoriale de la România. Criza europeană din septembrie reacţionat cu un an înainte, când știam că pregătirea trecut trebuie să ne servească; ea a arătat preţul pe care militară a Germaniei era încă departe de a fi ceea ce s-a trebuie să-l punem pe alianţa cu Polonia când în joc sunt dovedit a fi cu un an mai târziu. interesele noastre, după cum am convingerea că la fel se vor Urmările dispariţiei ca stat a Cehoslovaciei și desfășura lucrurile din partea Iugoslaviei într-un viitor atitudinea Poloniei. Înainte de a prezenta Cehoslovaciei confl ict cu Bulgaria”. cererile ultimative ale Germaniei, cancelarul Hitler a izolat Evenimentele politice internaţionale desfășurate în politicește Cehoslovacia prin înţelegerea cu Polonia care cursul anului 1939. O scurtă privire asupra evenimentelor avea mici revendicări teritoriale în regiunea minieră a politice, desfășurate în cursul anului 1939, ne conduce a Teschenului (Tizin)21, pe lângă ura neîmpăcată ce o nutrea vedea o Europă cu totul schimbată în structura pe care i-a faţă de Cehoslovacia din cauza opunerii ce aceasta a făcut lăsat-o Tratatul de la Versailles; o Europă în plină fi erbere trecerii muniţiilor trimise Poloniei de aliaţi, în timpul și pe orizontul căreia se îngrămădesc norii prevestitori războiului polono-sovietic din 1920. Singura mare putere de furtună, furtună care se dezlănţuise odată cu topirea care ar fi putut salva Cehoslovacia în toamna anului 1938 zăpezilor. era Polonia, dar diplomaţia ei n-a prevăzut cursa pe care Cehoslovacia, mutilată prin acordul de la München și i-a întins-o Germania și a căzut cu ușurinţă în laţurile ei. Viena, redusă la neputinţa de a se apăra prin pierderea Prin această neexplicabilă greșeală politică, Polonia și-a centurii care o formau Munţii Boemiei și fortifi caţiile ei, săpat singură groapa în care și-a îngropat nu numai orgoliul a fost sugrumată peste noapte. Boemia și Moravia sunt conducătorilor, ci și existenţa ei ca stat. În schimb, Germania transformate în protectorat german, iar Slovacia s-a și-a deschis calea spre ţelurile de mult dorite: redobândirea constituit stat independent sub oblăduirea Germaniei care, ultimelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Versailles. pentru a-i fi recunoscătoare că i-a înlesnit sugrumarea Situaţia politică a Poloniei a fost fundamental schimbată surorilor ei, Boemia și Moravia, și-a rezervat dreptul de a în urma mutilării Cehoslovaciei. Alianţa polono-franceză, ţine garnizoane și a întări regiunile pe care le va socoti de destul de slăbită în urma încheierii Pactului de neagresiune folos pentru apărarea graniţelor. cu Germania, a slăbit și mai mult. Relaţiile cu Rusia Ungaria, prietena Germaniei și Italiei, și-a văzut Sovietică, din prietenoase, au devenit, dacă nu dușmănoase, teritoriul sporit și întinse hotarele în paguba Slovaciei, atât cel puţin reci. Tot sub acest capitol trebuie menţionate la vest, cât și spre nord, pentru a avea o graniţă comună încercările guvernului polon de a avea o frontieră comună cu Polonia, în care scop i s-a cedat Rusia Subcarpatică. ungaro-polonă, fapt care dovedește, nu numai o rea politică, Populaţia acestui teritoriu, în bună parte maramureșeni, dar și o inconsecvenţă politică.
42 1 (67) 2015 document studii/documente Firesc ar fi fost ca Polonia să ceară o mai întinsă frontieră Victoria naţionaliștilor cu România cu care avea o alianţă încercată de mai mulţi spanioli de o parte, politica ani, decât cu Ungaria care nutrea faţă de România intenţii de apropiere între Anglia și revizioniste. Cerând frontieră comună cu Ungaria, Polonia Italia, de altă parte, urmată de a descoperit aripa dreaptă a frontului strategic românesc, aceeași politică de apropiere a expunându-l a fi învăluit strategic și a arătat României Franţei, au schimbat relaţiile preţul pe care trebuie să-l pună pe alianţa sa cu Polonia în destul de încordate dintre cazul în care interesele României ar fi în joc. marile puteri cu interese Prin dezmembrarea Cehoslovaciei, urmată după primordiale în Mediterana, mutilarea suferită din cauza și cu ajutorul Poloniei, frontiera din relaţii dușmănoase în de sud a Poloniei rezemată cu stânga pe armata și fortifi caţiile relaţii prietenoase între cehoslovace a rămas în vânt, sub continua ameninţare, atât Italia și Anglia și aceea de din Moravia, prin așa-numita poartă moravă, calea atâtor relaţii normale între Italia invazii, cât și din Slovacia, creată pare anume în scopul de a și Franţa. Constantin Argetoianu ușura manevra de învăluire pe la sud a tuturor rezistenţelor Acţiunea de apropiere a Angliei, urmată de aproape de polone la est de Vistula și afl uentul său Sanul. aceea a Franţei, precum și măsurile militare și diplomatice Luând atitudinea pe care a luat-o în confl ictul germano- luate de Anglia și Franţa în nordul Africii, în Tunis și cehoslovac, Polonia a pregătit izolarea ei politică, rămânând Egipt, în Asia Mică, în Siria și Palestina, precum și acordul singură în faţa puternicului ei vecin care n-a întârziat decât încheiat mai târziu cu Turcia, au produs o vădită schimbare puţine luni de iarnă pentru ca, odată cu topirea zăpezilor în atitudinea Italiei în Marea Mediterană. să se topească și speranţele ce Polonia a pus în făgăduielile Dacă la aceste măsuri de ordin strategic și diplomatic cancelarului Hitler, „de a nu mai avea alte pretenţii adăugăm și acordul încheiat între Germania și Rusia spre teritoriale dacă se trec Germaniei regiunile sudete”. sfârșitul lunii august23, înţelegem atitudinea Italiei faţă Mai târziu, odată cu încheierea alianţei anglo-polonă și de revendicările Germaniei de la Polonia și soluţia pacifi că reafi rmarea alianţei cu Franţa, Germania denunţă Pactul din Mediterana, cel puţin atâta timp cât puterea navală a de neagresiune încheiat cu Polonia și anunţă revendicările Angliei și Franţei va avea superioritatea în Mediterana, iar ei faţă de Polonia, revendicări modeste la început, mai lupta încinsă între Germania de o parte, Anglia și Franţa importante pe măsură ce pregătirile militare progresau, de altă parte, nu va arăta în care parte înclină balanţa. pentru ca în lunile iulie și august ele să ia forme greu de Nu trebuie să uităm că în prezent Italia este admis fără război. „nebeligerantă”, dar face febrile pregătiri militare. Și în ce Istoria timpurilor relativ recente n-a folosit de lecţie scop le-ar face dacă nu în acela de a-și putea spune cuvântul bărbaţilor de stat poloni; ei au uitat că Bismarck a ridicat cu mai multă greutate, atunci când o nouă ordine în bazinul Germania la rangul de Mare Putere, la care se găsea în mediteranean și acela al Dunării va căuta să fi e stabilită. 1914, graţie manevrelor sale dibace de a izola politic pe Socotim dar că problema mediteraneană soluţionată de vecinii al căror atac îl pregătesc. Astfel a procedat cu Austria atitudinea prezentă a Italiei este provizorie și că soluţia în 1866 și cu Franţa în 1870, zdrobindu-le apoi militar. defi nitivă, dacă ceva defi nitiv poate exista, în relaţiile Politica, puţin înţeleaptă, a bărbaţilor de stat poloni a politice între State. pregătit nu numai catastrofa poporului polon, ci și catastrofa Problema Pacifi cului. Arătam, în studiul despre care civilizaţiei europene care este în curs, dar ale cărei proporţii am pomenit mai sus, că această problemă interesează de nu pot fi nici pe departe bănuite. aproape și direct 4 mari puteri: Anglia – America –Franţa Problema Mediteraneană. În studiul pe care l-am citat, și Japonia. Această problemă s-a pus din momentul în care îmi exprimam convingerea ce aveam că, atâta timp cât Japonia a apărut ca Mare Putere cu interese imperialiste și această problemă de actualitate europeană, în special, nu-și cu tendinţa de a-și asigura dominaţia în Oceanul Pacifi c, va fi găsit o soluţie, Franţa și Anglia nu se vor putea angaja grupând în jurul său popoarele asiatice dezorganizate și într-un confl ict care ar viza obiective în estul Europei, neînarmate pentru apărare. fi indcă legăturile lor imperiale, spre întinsele lor domenii Criza politică în Oceanul Pacifi c a izbucnit odată cu coloniale, erau ameninţate de Italia, aliată a Germaniei. dezlipirea Manciukuo-lui și a continuat cu operaţiile Atâta timp cât victoria în războiul civil din Spania, spunea militare contra Chinei, fără declaraţie de război, cu toate un bărbat de stat străin, va aparţine generalului Franco22, nu că războiul chino-japonez durează de mai bine de 2 ani24. există primejdie de război în bazinul mediteranean; dar dacă Japonia, de data aceasta ca și în trecutul apropiat, a ales victoria se va așeza de partea comuniștilor spanioli, războiul momentul prielnic pentru a-și atinge scopurile ei politice, va fi inevitabil, deoarece, spune acest bărbat de stat, Italia atât Franţa, cât și Anglia fi ind fi xate de interesele lor va interveni în confl ict cu toate forţele ei, ceea ce desigur va imediate politice din bazinul mediteranean și cele europene, întâlni opunerea Franţei și Angliei. în general. Atâta timp cât va dura războiul angajat cu Germania, în cazul acesta, va acoperi politic și militar Germania, Anglia și Franţa vor fi absente în Pacifi c. Italia, ceea ce ar putea duce la un confl ict generalizat dacă Japonia, în tot acest timp, rămâne singură în faţa Statelor Rusia se așeza hotărât de partea Franţei și Angliei. Unite care, după cum informează presa tuturor statelor, fac document 2015 1 (67) 43 studii/documente febrile pregătiri pentru întărirea forţelor lor, în special a ameninţate, altele au văzut, în criza ce se deschidea, forţelor navale și aeriene. Natural, aceste pregătiri pot fi momentul prielnic trâmbiţării din nou a revendicărilor interpretate și în sensul că America, așa cum a declarat-o în lor teritoriale și politice. Călăuzite de instinctul primejdiei repetate rânduri președintele Roosevelt25, nu poate rămâne comune, curând după alarma din luna martie, micile state, indiferentă în ceasul în care o ordine nouă în lume va fi pe lângă pregătiri de apărare, și-au examinat fi ecare poziţia creată de confl ictul european și cel din Pacifi c și că America faţă de vecini și de marile puteri de care le legau interese va avea de spus cuvântul său, după cum pot fi considerate ca economice sau politice. Războiul diplomatic a luat locul o manifestare de voinţă faţă de Japonia, pentru momentul războiului cu armele, Anglia și Franţa năzuind la izolarea când Japonia ar încerca să rezolve confl ictul ei cu China în Germaniei printr-un blocus politic care să se transforme în benefi ciul ei. blocus militar, la cea dintâi agresiune a Germaniei. Rezistenţa îndârjită pe care o opune poporul chinez, sub Am asistat, în această perioadă de timp, din luna martie comanda mareșalului Chang-Kei-Sek26, invaziei japoneze până către sfârșitul lunii august la o foarte activă acţiune și confl ictele diplomatică repetate a Angliei și cu statele a Franţei interesate care a avut în liberul ca rezultat comerţ cu Pactul China, tripartit au creat anglo- Japoniei franco- greaua turc27, situaţie Alianţa în care se franco- găsește la anglo- începutul polonă și noului an, pregătirea de a vrea terenului pacea dar pentru Artizanii dezmembrării Cehoslovaciei (de la stânga la dreapta) Neville Chamberlain, Edouard Daladier, Adolf Hitler şi Benito Mussolini nu o poate încheierea obţine, în timp ce manifestările de neîncredere din ce în ce unui Pact tripartit anglo-franco-sovietic28. mai pronunţate ale poporului american îi arată primejdia Germania a răspuns acestui război diplomatic cu febrile către care se îndreaptă, odată cu sleirea puterilor ei materiale pregătiri militare, cu acorduri economice cu ţările dunărene și morale. și balcanice și cu încercarea nereușită de a împiedica Astfel credem că trebuie văzută, în momentul de faţă, încheierea Pactului anglo-franco-turc. În același timp, situaţia în Pacifi c, cu toată dârzenia pe care o arată armata, denunţând Pactul de neagresiune cu Polonia, Germania stăpână de fapt în Japonia, în cererile ei repetate de a duce a început aţâţarea spiritelor la populaţia de origine războiul în contra Chinei până la victoria fi nală pe care germană din coridorul polon și din provinciile de vest ale o vedem totuși destul de depărtată. Atâta timp cât armata Polonei (Poznania și Silezia polonă) pentru alipirea la chineză va primi materiale americane, ruse și engleze, ea Germania, cereri care în luna august au fost extinse și asupra nu va putea fi decisiv înfrântă și pacea atât de mult dorită Poznanului și Sileziei polone. va întârzia. Nemairămânând nicio îndoială asupra obiectivului Confl ictul germano-polon și urmările lui. Am arătat urmărit de politica germană, agresiunea asupra Poloniei, într-un capitol precedent situaţia pe care și-a creat-o Franţa și Anglia care nu aveau o frontieră comună cu Polonia, guvernul polon prin asistenţa dată Germaniei la mutilarea au încercat încheierea unui pact de asistenţă mutuală cu Rusia Cehoslovaciei și nu voi reveni. Ceea ce era de așteptat s-a Sovietică, singura în măsură să împiedice agresiunea care întâmplat. Lăsată fără posibilitatea de a se apăra, izolată părea tuturor cancelariilor europene foarte apropiată. de vecinii ei mari și mici, Cehoslovacia a fost sugrumată Acest pact de asistenţă mutuală, cu toată durata în martie 1939 în faţa Europei înspăimântată. Anglia și tratativelor, n-a dus la rezultatul așteptat, fi ind dejucat de Franţa care îi garantaseră în comun graniţele Acordului diplomaţia germană. În loc de un pact de asistenţă tripartit, de la München nu s-au socotit destul de puternice pentru a Europa a fost pusă în faţa unui pact de neagresiune ruso- declara război Germaniei. Europa întreagă aproape a fost german care, nu numai că acoperea Germania spre răsărit, pusă sub arme, iar pregătirile militare au fost intensifi cate dar asigura acesteia debușeurile de materii prime pentru la maximum, cu gândul de a înlătura alte agresiuni pe care industria sa de război și mari resurse alimentare de care ea diplomaţia statelor apusene le bănuiau apropiate. duce lipsă. Nu cred că diplomaţia europeană să se fi găsit Micile state dintre bazinul dunărean alarmate, au luat, vreodată în faţa unei atât de brutale trădări ca aceea pe care unele dintre ele, măsuri militare la graniţele ce le socoteau i-a servit-o politica de duplicitate a Sovietelor.
44 1 (67) 2015 document studii/documente Dușmani ideologi de la venirea la putere a cancelarului al forţelor disponibile Hitler, nimeni n-a putut crede că așa curând s-ar putea uita neînchegat, n-a putut opune trecutul și în locul dușmăniei să asistăm la mărturisirea o rezistenţă îndelungată. unei prietenii care totuși suna atât de fals în urechile acelor Trupele germane reușind care, cunoscând trecutul, pot prevedea ce va aduce viitorul. să învăluie armata polonă Diplomaţia germană a reușit și de data aceasta să izoleze la ambele aripi, aceasta cu victima agresiunii ce plănuia și să rupă lanţul cu care foarte grele pierderi s-a retras Franţa și Anglia urmărea să o lege pentru a o face incapabilă pe Vistula, între Modlin și să atace. Rezultatul acesta era de așteptat din partea Demblin, front pe care a conducătorilor sovietici cărora, după cum s-a văzut, le-au trebuit să-l părăsească repede surâs foloasele ce aveau de cules de pe urma trădării unor din cauza presiunii germane idealuri pentru care s-a vărsat sânge în Rusia și Spania. asupra flancurilor și aceea Mâna liberă în Marea Baltică și în ţările baltice; a rușilor asupra spatelui I.V. Stalin împărţirea prăzii prin sfâșierea, între Germania și Rusia trupelor polone. În mai puţin de 20 zile armata polonă era, Sovietică a Poloniei; aservirea Finlandei și cine poate ști în marea ei majoritate, captivă, iar statul polon, ca atare toate condiţiile trădării; acestea au fost foloasele văzute a încetat de a exista. de Rusia Sovietică, cu toate că anumite știri au lăsat să se Diplomaţia germană pregătise Comandamentului creadă că împărţirea Poloniei n-a fost premeditată și că german o problemă ușor de rezolvat, iar rezultatul atât de intrarea trupelor ruse în Polonia a fost o surprindere pentru fulgerător obţinut a consternat toată lumea civilizată, atât comandamentul german29. prin slaba rezistenţă a armatei polone considerată ca una din Dacă acesta este adevărul rămâne să o confi rme viitorul; cele mai bine înzestrată, dar mai ales prin situaţia politică pentru noi este surprinzător cum diplomaţia franco-engleză creată prin înaintarea spre vest, spre centrul Europei, a s-a lăsat a fi înșelată și a mers atât de departe pe calea bolșevismului distrugător, care are de acum, calea deschisă negocierilor încât a trimis la Moscova misiuni militare spre Budapesta de o parte, spre inima Transilvaniei prin pentru a adăuga la Pactul de asistenţă mutuală și un Plan de poarta tuturor invaziilor barbare (pasul Tătarilor) în cooperare a forţelor armate ale celor 3 puteri. Surprinderea platoul transilvan, de altă parte. este cu atât mai mare cu cât francezii, în special, au fost Pentru România, prezenţa rușilor în Galiţia constituie preveniţi prin câteva articole apărute anul trecut în ziarul o primejdie permanentă, primejdie pe care numai „Gringoire” și în care un fost agent al poliţiei secrete sovietice, solidarizarea statelor care se consideră ameninţate, generalul Krevitski , refugiat în America, a divulgat multe combinând mijloacele lor de apărare cu acelea ale noastre, dintre isprăvile poliţiei secrete sovietice și în special dorinţa, ne vor putea asigura integritatea fruntariilor. deseori exprimată de Stalin, de a se apropia de cancelarul Consecinţele văzute ale Acordului germano-sovietic. Hitler, singurul om de care avea teamă. Generalul Krevitski O primă consecinţă a cuceririi Poloniei a fost împărţirea (numele poate fi eronat scris) a fost, pentru multă vreme, teritoriului acesteia între Germania și Rusia, cu circumstanţa omul de încredere al lui Stalin și a luat parte la multe agravată faţă de trecutul apropiat, aceea că Sovietele s-au consilii ale Sovietului Superior în care se discutau chestiuni inoculat [instalat – n.n.] în câmpiile destul de mănoase de politică externă. Mărturisirile lui ar fi trebuit să fi e luate ale Galiţiei, cu avangarda pe căile de invazie în câmpia în considerare de diplomaţia franceză pentru a nu se expune ungară și spre Viena30. În lupta încinsă între marile puteri la umilinţa la care s-a expus. occidentale și Germania, Rusia Sovietică servește de supapă Vestea încheierii acestui pact de neagresiune a căzut de siguranţă Germaniei spre răsărit și sud-estul Europei, ca o bombă în cancelariile europene care, fără a ezita, au spre petrolul și grânele României, ca și spre minereurile atât răspuns imediat cu întinse măsuri militare, prevăzând că de bogate ale Iugoslaviei. războiul a devenit inevitabil. Războiul era cerut în presa Germania lăsând mână liberă Rusiei în ţările baltice și de propagandă, din zi în zi mai stăruitor, iar pregătirile Finlanda, aceasta n-a pierdut timpul și urmând exemplul militare la frontiera Poloniei începute din luna iulie, Germaniei în Cehoslovacia, a întins asupra micilor popoare activate în luna august, astfel încât către sfârșitul lunii o baltice aruncate de Germania pradă lăcomiei moloch-ului armată, cu un efectiv de cca 1.500.000 oameni, era gata sovietic, mâna ei protectoare prin instalare de garnizoane dispusă pentru atac. Atacul s-a dezlănţuit în zorii zilei de în aceste ţări. Dar odată cu aceste protectorate deghizate 1 septembrie cu o repeziciune și brutalitate necunoscută în Rusia este astăzi stăpână în Baltica, atât prin poziţiile ce istoria războaielor. Toate încercările făcute de diplomaţia și-a asigurat pe malul ei de sud, cât și prin forţa navală Marilor Puteri europene, acelea ale Suveranului Pontif, ale pe care o reprezintă. Stăpână în Baltica, Rusia Sovietică președintelui Roosevelt pentru a cruţa civilizaţia de ororile poate stânjeni serios comerţul german cu ţările nordice. și distrugerile războiului au fost zadarnice. Dacă Germania a înţeles să lase mână liberă Sovietelor Cartea galbenă franceză ne arată textul tuturor și în ţările nordice – Suedia și Norvegia – rămâne ca documentelor ofi ciale schimbate în perioada premergătoare timpul să o dovedească; pentru prezent constatăm că atacului german asupra Poloniei și nu voi insista. Polonia, cererile Rusiei Sovietice către Finlanda, urmărind același surprinsă cu armata nemobilizată și într-un dispozitiv scop ca acel obţinut de la ţările baltice, au dus la războiul document 2015 1 (67) 45 studii/documente care se desfășoară sub cehii Austriei, iar Italia a trimis diviziile ei pe Brenner. În noștri și din care prestigiul tovărășia silită pe care Berlinul a încheiat-o cu Moscova, Rusiei scade pe zi ce trece, Italia a putut vedea scoborârea demnităţii marelui și pe când agresiunea asupra puternicului popor german și subordonarea intereselor lui, Finlandei a ridicat toată intereselor revoluţionare ale comunismului de pretutindeni, lumea civilizată contra ei. pentru unicul scop, acela de a îngenunchea Anglia și a lua Ce va urma după asupra Germaniei dreptul de hegemonie asupra Europei inevitabila înfrângere a și, dacă va fi posibil, asupra lumii întregi. Despotul de Finlandei, dată fi ind marea la Moscova, distrugătorul religiei, al civilizaţiei și al Armand Călinescu disproporţie de forţe, lăsăm oricărei libertăţi a popoarelor, se poate mândri că temutul viitorului să ne arate. Pentru noi problema rusească a trecut său dușman, cancelarul Hitler, este la picioarele sale, iar pe primul plan al preocupărilor guvernului și naţiunii. propaganda comunistă pentru revoluţia universală are Rezistenţa eroică a acestui mic și brav popor fi nlandez este un dușman mai puţin. Recrudescenţa acestei propagande a un îndemn de încredere și siguranţă în viitorul neamului început să se resimtă în toate statele, dar mai ales în Franţa, nostru, așezat aici de secole, neclintit în calea atâtor furtuni. Olanda, Belgia, care au fost nevoite să ia măsuri riguroase Istoria sa avea să judece dacă diplomaţia germană de apărare. căutând apropierea de Rusia n-a făcut greșeala pe care Fostul prim-ministru italian, dl Nitti, în lucrarea sa a făcut-o Polonia în ziua în care a lăsat mână liberă „La désagrégation de l’Europe” făcând o paralelă între Germaniei în Cehoslovacia. comunismul lui Stalin și naţional-socialismul cancelarului Rusia de astăzi nu este și Rusia de mâine, iar armele Hitler găsește o mare asemănare de ideologie, dar că cu care luptă, pe lângă acelea cunoscute, ea întrebuinţează aplicarea, în sânul maselor a acestei ideologii diferă numai arma insidioasă a urii de clasă, care a mai pus Germania prin gradul de cultură la care au ajuns masele celor două la două degete de prăpastie. Și nu este numai atât; viitorul popoare – german și rus. statut al Europei și spaţiul ce va ocupa Rusia după acest nou Asemănarea asupra concepţiei vieţii de stat în ideologia statut ar putea avea consecinţe neprevăzute asupra ţelurilor comunistă și naţional-socialistă a putut ușura iluzia poporului german în această parte a lumii. apropierii celor două popoare și îndepărtarea Italiei care Judecând mai de aproape lucrurile și răsfoind istoria, își vede periclitate interesele ei de atâtea ori proclamate, care pare să fi fost uitată, Rusia n-a fost niciodată o aliată atât în bazinul dunărean, cât și în Peninsula Balcanică. credincioasă; aliată cu puterile occidentale în 1914 le-a Italia, prin anexarea Albaniei și prin întinsele ei legături trădat în 1917. România în 1877 n-a fost ea jefuită deși economice și de prestigiu, are aici interese de primul ordin de a fost chemată în ajutor, deci aliată, contra Turciei? Apoi se apărat. Acestea pot fi numai unele din motivele care au putut știe că după fi ecare război, Rusia a fost zguduită din temelii determina atitudinea de „nebeligerantă” a Italiei, atitudine de revoluţii, iar o asemenea repetare a istoriei este cu putinţă pe care o traducem prin aceea că Italia urmărește desfășurarea și ea ar aduce cu sine nu numai eliberarea poporului rus, ci evenimentelor în gigantica luptă, pe cale a se încinge, între și aceea a poporului german. puterile occidentale, gata a-și apăra interesele cu arma în Nu este mai puţin adevărat că dintr-o asemenea mână, când aceste interese ar fi ameninţate dintr-o parte sau prăbușire zorile libertăţii popoarelor se vor arăta din nou, alta, dar, mai ales, când ar fi ameninţate acele interese care se iar poporul român nu ar avea decât de câștigat în prestigiu referă la prestigiul și onoarea poporului italian. și putere, iar munca generaţiilor viitoare ar fi mai asigurată. Din punctul de vedere al conducerii războiului din Atitudinea Italiei. Este știut că Italia ca și Japonia partea aliaţilor (franco-englezi) atitudinea Italiei a erau membre ale Pactului [anti]comintern, ale acelui pact servit mai mult cauza Germaniei decât cauza aliaţilor îndreptat contra comunismului propagat de Soviete în care, e drept, au fost surprinși că Italia rămâne în afară toate părţile globului31. Lupta dusă în Spania, cot la cot, de confl ict. Prudenţa Italiei, fi e că ea a fost infl uenţată de de Italia și Germania contra Sovietelor care puseseră mâna neașteptatul Acord germano-sovietic, fi e că a fost infl uenţată pe conducere, precum și sprijinul diplomatic pe care Italia de sentimentul izolării în care s-ar fi văzut găsindu-se l-a acordat Germaniei la anexarea Austriei, în primăvara singură în faţa forţelor combinate anglo-franceze de anului 1938 și acela din toamna aceluiași an în criza sudetă, uscat, aer și navale, poziţia ce a luat nu putea decât să se lăsau să se înţeleagă că Italia va sta alături de Germania consolideze. În adevăr o alăturare a Italiei la politica de într-un eventual confl ict de prevăzut între Germania și agresiune a Germaniei contra Poloniei, urmată, cum era grupul franco-englez. de așteptat, de războiul cu Franţa și Anglia, lăsa Italia Acordul germano-rus, acord încheiat fără asentimentul singură în faţa puternicilor ei adversari, supusă atacurilor Italiei sau, mai precis, contra voinţei Italiei, a schimbat forţelor anglo-franco-turce în Mediterana, atacului forţelor datele problemei. Schimbarea aceasta de atitudine a de uscat franceze, mai puternice și mai bine înzestrate, Germaniei și tovărășia încheiată cu dușmanul comun de atacului forţelor franco-anglo-egiptene, eventual turcești ieri, a putut provoca acea stare de spirit care să trezească la în Tripolitania, iar legătura cu Abisinia tăiată. Într-o conducătorii poporului italian aceeași teamă ca aceea trezită astfel de situaţie Italia ar fi sucombat înainte de a fi putut în anul 1935, când Germania a ameninţat independenţa fi ajutată de Germania.
46 1 (67) 2015 document studii/documente Izgonită din Tripolitania, din Abisinia, care nu e bazinul dunărean și Peninsula Balcanică se consolidează, complet pacifi cată, cu posesiunile din Dodecanez pierdute iar neutralitatea lor se va respecta cu mai multă hotărâre din în favoarea Turciei, Italia ar fi decăzut din rangul ei de partea beligeranţilor. Italia va considera desigur, tot așa cum Mare Putere, iar poporul italian, destul de sărăcit în urma considerăm și noi, că o acţiune disperată de ultimă oră poate precedentelor războaie din Abisinia și Spania, este de a Germaniei în contra Ungariei, Iugoslaviei sau României prevăzut că ar fi căzut din nou prada bolșevismului. ar dezvălui la aceasta intenţia de a ajunge la Adriatica sau Înţeleapta politică a regelui Victor Emanuel și la gurile Dunării proiecte vechi schiţate de „pangermanism” sentimentul profrancez al poporului italian au reţinut Italia în acel „drang nach osten” și care ar înlătura orice concurenţă de la gestul care îi putea fi fatal. Și este atât de adevărat economică a Italiei în această parte a lumii. că aceasta putea fi situaţia când știut este că grosul forţelor Într-un studiu recent, cu caracter confi denţial, am putut franceze, imediat după atacul german asupra Poloniei, a desprinde ţelurile politice viitoare ale Germaniei în estul și fost concentrat la frontiera Italiei, pe când măsuri similare sud-estul Europei și care ar fi limitele spaţiului viitor vital fuseseră luate în nordul Africii și în Siria. al poporului german, popor tânăr cum vrea să-l distingă Printr-o lovitură puternică, Franţa și Anglia erau propaganda germană, faţă de popoarele îmbătrânite hotărâte să doboare la pământ Italia pentru a-și asigura ale Europei, cum se consideră poporul francez și englez. libertatea navigaţiei în Mediterana și a-și deschide o poartă Considerând importanţa acestui studiu și izvoarele de care de intrare în dispozitivul de apărare german. Iată motivul s-a servit autorul, Italia, mai mult ca oricare alt stat afl at care ne face să credem că atitudinea de nebeligeranţă a Italiei astăzi în afara confl ictului, trebuie să stea de veghe pentru a a slujit mai mult cauza germană decât aceea a aliaţilor. Cine asigura pacea în bazinul dunărean și Peninsula Balcanică, s-ar putea îndoi că războiul, care abia va începe, ar fi fost mult scop care grupează în jurul ei toate statele cu interese mai scurt decât se crede, dacă aliaţii s-ar fi găsit în situaţia similare și care și-au afi rmat destul de categoric hotărârea de a închide bazinul dunărean aprovizionărilor germane. de a apăra pacea, apărându-și neutralitatea. Voinţa aceasta Fără grâul din câmpia dunăreană și fără petrolul românesc, exprimată la Belgrad în ziua de 3 și 4 februarie a găsit o Germania nu ar fi putut duce războiul, oricât de bogată ar primire favorabilă în presa tuturor popoarelor interesate, fi producţia rusească. Nu e de ajuns ca Rusia să fi e bogată în dar mai ales în Italia care a urmărit de aproape dezbaterile materii prime de tot felul, mai este necesar ca aceste bogăţii să Conferinţei Înţelegerii Balcanice de la Belgrad. poată circula ușor dintr-o parte într-alta a vastului imperiu „Aceste consideraţii, cu întreg înţelesul pe care îl cuprind, și tocmai mijloacele de transport sunt acelea care lipsesc Rusiei ne fac să credem că prin atitudinea luată, Italia acoperă politic astăzi ca și în trecut și tot acesta este motivul pentru care și strategic spatele Ungariei și indirect pe acela al României”. foametea bântuie, an după an, în anumite regiuni ale ei. Din Acordul anglo-franco-turc. Însemnătatea lui politică și cele de mai sus reiese rolul de echilibru pe care îl joacă Italia, strategică. Fără îndoială, succesul cel mai de seamă obţinut în confl ictul puterilor occidentale, după cum cred că Turcia de diplomaţia anglo-franceză în cursul anului 1939 a fost joacă același rol sau îl va juca din clipa în care războiul și-ar încheierea Acordului tripartit anglo-franco-turc și succesul lărgi cadrul și în sud-vestul asiatic. Platanul balanţei se va diplomatic este cu atât mai mare cu cât, știut este, relaţiile putea înclina, în favoarea unuia sau altuia dintre beligeranţi, franco-turce au fost ani de-a rândul destul de reci și partenera după cum Italia va arunca în cumpănă sabia sa, de o parte sa Anglia pare a nu fi fost cu totul streină de această răceală. sau de alta. Atâta timp cât Turcia va sta cu arma la picior și Diplomaţia franceză, prin Acordul asupra Sandgiacului, zicând Turcia înţeleg toate forţele afl ate în prezent în Siria, Alexandreta (mărul discordiei) care a precedat Acordul Egipt, Asia minoră și cele aliate lor din Afganistan și Iran, tripartit a arătat multă supleţe și prevedere pregătind, pe Italia, credem că va păstra atitudinea de „nebeligeranţă”, calea aceasta, terenul favorabil acordului care a urmat. Franţa după cum fără a face profeţii, avem convingerea că la orice și Turcia, cu toate atacurile presei germane și chiar ale unei atingere s-ar aduce stării de fapt din bazinul dunărean și părţi din presa franceză, legată prin aceleași interese în sud-estul european, Italia se va pune în calea agresorului, fi e Mediterana orientală, ameninţate de aceeași primejdie prin el prietenul de ieri sau dușmanul din anii trecuţi, combătut creșterea puterii navale italiene și tendinţele de amestec ale în Spania și pe care îl va combate oriunde el ar încerca să-și acesteia în Balcani, au uitat repede trecutul și s-au pus de arate infl uenţa lui distrugătoare. acord asupra acţiunii lor comune pentru a asigura viitorul. Să nu uităm că fascismul italian s-a născut și s-a afi rmat Acţiunea Angliei, care a precedat pe aceea a Franţei și a tocmai din nevoia imperioasă de a scăpa Italia din ghearele pregătit-o, a contribuit în largă măsură la reușită. comunismului care ameninţa să o ducă la pieire, după cum Însemnătatea politică a acordului. Urmărind acordul nu trebuie uitat că Italia a fost printre cele dintâi state cu Turcia, Anglia și Franţa au reușit să strângă, în jurul care a trimis materiale de război Finlandei în lupta grea Italiei, un lanţ aproape continuu de alianţe pe malul sudic angajată cu Rusia Sovietică, iar declaraţiile repetate ale al Mediteranei, cel mai important din punct de vedere ducelui de a sta alături de Japonia contra Cominternului strategic, politic și economic, alianţe care se completează prin nu trebuie considerate ca acte izolate condamnate a rămâne neutralitatea Spaniei naţionaliste și aceea a Iugoslaviei, fără urmări. pentru a lăsa Italiei impresia izolării și a determina pe lângă Prin atitudinea de nebeligeranţă, care înseamnă cu cauzele arătate mai sus, atitudinea actuală de nebeligeranţă totul altceva decât neutralitate, poziţia micilor state din a acesteia. document 2015 1 (67) 47 studii/documente Nu trebuie uitat că Turcia are o strânsă alianţă cu Grecia, rus. Această tendinţă a Rusiei a dus la neîncetatele războaie impusă ambelor state de strânsa apropiere a Iugoslaviei și din ultimul secol între Rusia și Turcia, iar mai târziu, după Bulgariei, realizată se pare nu numai de interesele celor decadenţa Turciei Marilor Sultani, Rusia a întâlnit în două popoare, după cum nu trebuie uitat că Turcia, deși un calea ei Imperiul Habsburgic, care în „Drang nach Osten” element important al Înţelegerii Balcanice, privea Acordul a jucat rolul de avangardă. Astfel ne explicăm cum, după bulgaro-iugoslav ca o ameninţare permanentă din partea războiul turco-rus din 1877/78, Austria, deși nu luase parte celor două state susţinute direct sau nu de alte state. la război, și-a întins braţele ei protectoare asupra Bosniei La Conferinţa Statelor Majore ale Înţelegerii Balcanice și Herţegovinei, pregătind astfel butoiul cu pulbere care care a avut loc la Ankara, în anul 1937, către sfârșitul lunii a explodat în anul 1914 și a pus focul care s-a întins în octombrie32, dată la care primul ministrul al României se aproape întreaga lume civilizată33. găsea la Ankara, oaspete al guvernului turc, nesinceritatea Atâta timp cât Rusia și Austria n-au reușit în tendinţele șefului de Stat Major al Iugoslaviei în timpul dezbaterilor lor expansioniste, Rusia de a ajunge la Bosfor și Dardanele, conferinţei și încercările repetate ale acestuia de a se sustrage iar Austria la Salonic, Marile Puteri occidentale n-au găsit obligaţiilor operative pe care le impunea actul diplomatic al cu cale să intervină pentru a le împiedica. Intervenţia lor Înţelegerii, în cazul unei agresiuni a Bulgariei contra unuia a fost hotărâtoare ori de câte ori Rusia a fost aproape de din membrii Înţelegerii, m-au determinat să cer primului obiectivul ei secular. Astfel se explică războiul din 1856 ministru să întrerup lucrările conferinţei și a lăsa loc acţiunii în Crimeea și apariţia puternicei fl ote engleze în faţa diplomatice care la acea epocă nu era destul de precisă. Constantinopolului, în momentul în care avangărzile ruse Cu acest prilej, precum și acela ce mi l-a procurat se găseau la porţile Constantinopolului în 1878. Importanţa manevrele armatei turcești din Rumelia, în luna august strategică a strâmtorilor n-a scăpat Angliei, deţinătoare de același an, am putut să atrag atenţia Statului Major turc două secole a stăpânirii mărilor și care a socotit primejdios prin ofi ţerul de stat major care mă însoţea asupra intenţiilor a lăsa drumul deschis maselor slave la sud de Balcani, până viitoare ale prieteniei eterne dintre Bulgaria și Iugoslavia: la Marea de Marmara și Marea Ionică și poate mult mai o poartă deschisă la Dedeagatch și Salonic în apele turcești și departe pe ţărmurile sudice, spre inima Asiei Minor sau grecești. Ce a urmat, Alianţa greco-turcă – am arătat, ceea austro-germanilor spre Salonic și de acolo, cu același scop ce trebuia să-i urmeze – o Alianţă româno-turcă – nu s-a de a ajunge stăpâni în Asia Minor care, mai târziu, le-ar căutat atunci. Poate că viitorul cel mai apropiat o va impune. fi asigurat bune baze strategice pentru atac spre Canalul Pentru a accentua și mai mult însemnătatea covârșitoare Suez și Golful Persic. a Acordului anglo-franco-turc, voi reaminti că Turcia Cu aceste tendinţe, ne putem da seama mai bine care ar a știut să grupeze în jurul ei toate statele mahomedane, fi fost harta de astăzi, nu numai a Europei, ci a lumii, în Iranul, Afganistanul și poate și Irakul, din vestul Asiei, cazul unei Germanii victorioase în marele război. în alianţe solide de interese comune politice și economice. Din aceste succinte consideraţii reiese însemnătatea Această grupare de forţe politice și economice pot juca un rol strategică covârșitoare a Acordului tripartit și care a fost deosebit de însemnat în conducerea războiului, prin resursele inspirat din lecţiile trecutului, atât acel depărtat, cât și din lor, sustrase pe această cale Germaniei. Dar nu numai aceste cel mai apropiat. Astfel, războiul balcanic din 1912/1913 state, în centrul cărora stă Turcia, se vor găsi la un moment slăbise Turcia atât de mult, încât a lăsat austro-germanilor dat în sfera de interese anglo-franco-turce, ci întreaga impresia că sosise momentul să facă un pas gigantic spre lume musulmană din bazinul Mării Roșii și din bazinul Salonic. Terenul era pregătit de Germania, atât pe cale mediteranean sporesc forţele politice ale Angliei și Franţei. diplomatică, cât mai ales pe cale economică. Poziţia Acestea sunt consideraţiile care m-au făcut să consider Germaniei era de nezdruncinat, iar anexarea de către că Acordul anglo-franco-turc strânge cu un lanţ puternic Austria, a Bosniei și Herţegovinei, a dat mult de lucru bazinul mediteranean, izolând Italia și obligând-o să cancelariilor europene pentru a împiedica războiul, care a păstreze atitudinea pe care a adoptat-o și pe care suntem izbucnit totuși anul următor. siguri că o va păstra, cel puţin în bazinul mediteranean. De data aceasta Anglia a pierdut partida. Infl uenţa Însemnătatea strategică a Acordului anglo-franco- Germaniei la Constantinopol era atât de solidă, încât după turc. Prin situaţia sa geografi că, stăpână pe porţile de refugiul în apele turcești, a cuirasatului german „Göben”, intrare și de ieșire din Marea Neagră în Marea Mediterană, Turcia a fost nevoită să iasă din neutralitate și să pună la Turcia a fost, secole de-a rândul, obiectivul politicei ţariste, dispoziţia Germaniei formidabila poziţie ce oferea Bosforul cu scopul de a alunga din Europa și a lua în stăpânire și Dardanelele. În același timp Germania găsea în Asia aceste chei prin care și-ar fi asigurat, nu numai aservirea Minor cele mai bune baze de atac, fi e spre Suez, fi e spre intereselor rusești a popoarelor balcanice, ci și a celor din Golful Persic. Din această poziţie Germania ţintea drept bazinul dunărean. Stăpânind gurile Dunării și având în în inima Angliei, primejduindu-i comunicaţiile cu vastul buzunar cheile Bosforului și Dardanelelor, rușii ar fi ajuns la ei imperiu colonial. Rezistenţa îndelungată a Germaniei Marea Mediterană, mare liberă pentru comerţ în orice timp în războiul mondial a fost puternic ajutată de poziţia ce a al anului, la marea mult visată de ţarul Petru cel Mare, știut să-și asigure în strâmtori și Asia Minor. marea care punea Rusia în legătură directă cu civilizatul Acei ce au studiat războiul mondial știu că armatele Apus și care ar fi înrâurit dezvoltarea ulterioară a poporului turcești, cu sprijinul mai mult tehnic al Germaniei,
48 1 (67) 2015 document studii/documente au imobilizat în Egipt și se poate spune că războiul se va sfârși a doua zi după ce Mesopotamia, mai mult unul dintre beligeranţi va fi consumat ultimele picături de ca un milion și jumătate petrol. Este fi resc deci ca anglo-francezii să caute a sustrage oameni din diversele părţi ale Germaniei toate posibilităţile de aprovizionare cu petrol, imperiului colonial britanic oriunde s-ar găsi aceste izvoare de aprovizionare. Oricât de și metropolă, efective care au mari ar fi stocurile de rezervă înmagazinate de Germania lipsit de pe frontul de vest, în vederea războiului, oricât de intensivă ar fi producţia considerat front principal. petrolului sintetic și a celui natural extras din regiunile Tot din studiul războiului de vest ale imperiului, ele nu vor fi efi ciente să alimenteze mondial afl ăm că prăbușirea nevoile, mereu crescânde, ale armatelor de uscat, aer și rezistenţei Puterilor Centrale navale. Construcţiile, în domeniul aviatic, submarin și al a început cu prăbușirea navelor de suprafaţă, devin din zi în zi mai accentuate, rezistenţei lor în Siria, apoi fabricarea mașinilor cuirasate și a elementelor motorizate Iuliu Maniu cu înfrângerea din Macedonia nu va cunoaște limită decât acea impusă de posibilităţile greacă, înfrângeri care deschideau larg porţile invaziei spre de aprovizionare cu petrol, fără a ţine seamă de nevoile de Budapesta și Viena. consum cerute de activitatea interioară a statului. Nu cu puţin au contribuit înfrângerile din Siria și Dintr-o serie de articole apărute în presa cotidiană se Macedonia la înfrângerea morală a Puterilor Centrale și poate afi rma, după calculele germane chiar, că Germania va sateliţilor lor, urmată, curând după aceea, de lovitura de trebui să importe anual, pe toată durata războiului, cel puţin graţie suferită la Piave și pe frontul de vest. Acesta este 12 la 15 milioane tone de petrol. Cifrele pot fi exagerate, trecutul. Ce va aduce viitorul, când poziţia strategică a dar ele sunt o mărturie a greutăţilor pe care Germania le-ar Bosforului, Dardanelelor și Asiei Minor se găsește la libera întâmpina în ziua în care importul petrolului ar fi redus dispoziţie a puterilor acordului? prin pierderea celor mai bogate izvoare de aprovizionare Pentru a estima destul de just valoarea strategică a din Europa. Astăzi Germania obţine petrol din România acordului, ar trebui să avem la dispoziţie documentul politic și speră să primească în mai mari cantităţi din Rusia, în de bază. Din ceea ce presa a lăsat să se întrevadă, am dedus ziua în care va reuși să-i asigure transportul. Considerată că Turcia a formulat anumite rezerve faţă de Rusia, în astfel situaţia, în lupta angajată pe viaţă și pe moarte sensul de a nu lua parte la o acţiune contra Rusiei, fără să între Germania și grupul anglo-francez, nu este exclusă se lase a înţelege dacă această neparticipare este absolută sau posibilitatea unor operaţii care să aibă scopul arătat mai sus. condiţionată. În orice caz, prin posibilitatea ieșirii Turciei O asemenea diversiune, dacă operaţiile ar păstra numai din această rezervă, prin deschiderea strâmtorilor fl otelor acest caracter, ar funcţiona ca o pompă aspiratoare faţă de aliate din Mediterana și participarea Turciei la o acţiune Rusia, obligând-o la mari mișcări de trupe și materiale terestră contra Rusiei, în cazul când starea de război ar pe tot întinsul teritoriului rus, ceea ce ar paraliza orice alt exista între puterile occidentale și Rusia, s-ar deschide o trafi c spre Germania. Dar, odată operaţii începute în această poartă vulnerabilă conducerii războiului de către Germania, parte, este de prevăzut ca ele să ia o considerabilă dezvoltare prin aspiraţia către sud, a forţelor ruse și paralizarea oricărei din cauza marilor interese naţionale și economice care se vor activităţi economice între Rusia și Germania. ciocni într-o regiune în care viaţa socială a popoarelor care Se vorbește mult în presa neutră de operaţii militare care o locuiesc nu este destul de consolidată. O asemenea acţiune ar avea ca obiectiv regiunile petrolifere din Batum și Bacu. va angaja Rusia Sovietică în război alături de Germania, Mai mult, încă se crede că pentru acest scop s-ar găsi în care va trebui să caute mijlocul de a o ajuta ajutându-se pe Siria și Egipt o puternică armată sub comanda generalului sine, ajutor care ar putea lua diferite forme, până la aceea Weygand care ar avea această misiune34. Dacă cele ce se spun de a căuta petrolul în România, singura care ar mai putea în presă și se șoptesc pretutindeni sunt adevăruri, rămâne să intra în calculele Statului Major german. Această extremă ne confi rme viitorul. Un lucru rămâne netăgăduit, acela că acţiune, suntem siguri, n-ar putea lăsa Italia indiferentă, operaţiile despre care se vorbește ar putea să ducă la lărgirea ea însăși tributară petrolului românesc și interesată la confl ictului și nu este exclus ca pacea ţărilor balcanice și menţinerea păcii în bazinul dunărean și în ţările balcanice. dunărene să poată fi tulburată. Atâta timp însă cât Turcia Pentru motivele acestea credem că războiul s-ar generaliza, nu va participa la aceste operaţii nu este e așteptat ca Anglia din momentul în care Germania ar căuta să-și croiască, cu și Franţa să ia singure iniţiativa acestor operaţii, pornind forţa, calea către petrolul românesc. de pe altă bază, de pe alt teatru de operaţii, cum ar fi acela Am face o greșeală să excludem eventualitatea aceasta cu constituit de Iran și Afganistan și în cazul acesta armata toate urmările grave pe care ea le prezintă și printre care nu Weygand din Siria nu ar avea scopul care i se atribuie. cea mai mică ar fi aceea de blocus complet pe care Germania Războiul, care abia de acum înainte va începe, nu și l-ar fi pregătit singură. Nebunia aceasta nu credem să se poate duce fără petrol pentru că motorul cu explozie, o comită Germania cu toată formidabila forţă pe care o elementul dinamic de prim ordin care a revoluţionat atât prezintă armata și dezvoltarea căilor ei de comunicaţie de adânc arta militară, consumă petrol, fi e el natural sau și care i-ar îngădui să arunce, cu toată iuţeala, diviziile sintetic, în cantitate atât de mare încât fără exagerare ei disponibile, când într-o parte când într-alta, pentru a document 2015 1 (67) 49 studii/documente zdrobi brâul de foc care s-ar încinge în jurul ei. Dacă ar fi germane. Propria ei existenţă ca stat independent a povăţuit să considerăm numai aceasta din urmă eventualitate și ar fi Ungaria să renunţe la politica ei revizionistă, cel puţin de ajuns pentru a defi ni rolul strategic al Acordului anglo- pentru moment și să caute siguranţa ei alături de Italia și franco-turc și importanţa hotărârii de „nebeligeranţă” pe de toate popoarele din Valea Dunării și Peninsula Balcanică care a luat-o Italia la declararea războiului. care sunt hotărâte să apere pacea în spaţiul lor, apărându-și Stăpânind cheile Mării de Marmara, Mediteranei și neutralitatea cu toate forţele. Deși o coalizare într-un singur Marea Neagră, cu o bază solidă în Asia Minor și Siria, blocus a acestor popoare nu s-a încheiat formal, comunitatea cu ajutorul statelor mahomedane din sud-vestul Asiei, de interese, care le leagă în faţa pericolului comun, nu va asigurat de alianţele lor cu Turcia, „grupul anglo-franco- întârzia să ducă la forma cea mai potrivită, pentru a asigura turc” prezintă o primejdie dintre cele mai grave pentru apărarea tuturor și a fi ecărui popor ameninţat în parte. La Germania, atât prin absorbţia indirectă a produselor de frontiera sa de vest, România nu are să se teamă, atâta timp orice natură interesând conducerea războiului, în direcţia cât independenţa Ungariei nu este ameninţată, iar Italia opusă intereselor germane, cât și prin dislocarea întregului rămâne consecventă ei – anticomunistă. Trebuie să repet sistem de transporturi ale vastului imperiu rus. și cu acest prilej afi rmaţia ce am făcut-o într-un capitol Situaţia internă creată în Rusia de războiul pe care îl precedent, că Italia, prin atitudinea ce a luat, acoperă direct duce cu atâta ferocitate pentru subjugarea Finlandei, lasă Ungaria și indirect România. să se întrevadă urmările unei acţiuni militare în Caucaz Bulgaria. Evenimentele din primăvara anului trecut și Marea Neagră a forţelor unite anglo-franco-turce. Ea au lăsat și Bulgaria să creadă că a sunat și pentru ea arată direcţia cea mai ceasul de a revendica favorabilă din care s-ar cadrilaterul putea ajuta Finlanda dobrogean și febrile în lupta ei eroică pregătiri militare, contra Rusiei precum cu ajutorul german și direcţia de atac cea și italian, au mai vulnerabilă pentru arătat guvernului Germania. român la ce se poate Înlesni-va Italia aștepta din partea ducerea acestei operaţii? Bulgariei, în ceasul Dibăciei diplomaţilor în care aceasta va popoarelor interesate crede că poate să le revine sarcina să atace România. Dar găsească soluţia, singura și în această situaţie după părerea noastră, evenimentele au fost care ar putea scurta deasupra bieţilor Joachim von Ribbentrop (stânga) şi Veaceslav M. Molotov (dreapta), durata războiului. S-au împreună cu Iosif V. Stalin (centru) oameni și Bulgaria îngrămădit destule asigurată că Italia ruine în scurtul timp de când a izbucnit, iar civilizaţia și Germania, protectoarele ei, s-au despărţit la cotitura de occidentului este ameninţată cu ruina pentru ca Italia să drum care nu mai asigura comunitatea lor de interese ca și nu vadă mântuirea Europei, așezându-se mai curând de Ungaria, deși pentru motive diferite, a trebuit să renunţe partea aliaţilor decât de partea opusă. la planurile ei revizioniste și să-și proclame neutralitatea; Atitudinea Ungariei și Bulgariei. Ungaria. mai mult decât atât, ea caută astăzi o apropiere cât mai Ameninţată atât de la nord de bolșevismul în plin mers, strânsă de România și de loiala Turcie care în momentele cât și de la vest de partenerul de ieri, Ungaria a ales singura grele din primăvara anului 1939 a arătat României cât de cale pe care a crezut-o mântuitoare independenţei ei, aceea de credincioasă știe să rămână obligaţiilor ce și-a luat. Povaţa a-și încredinţa soarta în mâinile Italiei. Această schimbare dată de Ștefan cel Mare fi ului său, acum mai bine de patru la faţă a Ungariei a putut fi prilejuită atât de încheierea veacuri, rămâne pildă vie de înţelepciune marelui voievod. Acordului germano-sovietic, cât mai ales de primejdia ce Războiul anglo-franco-german. Consideraţii o ameninţa din partea Germaniei de a i se pregăti soarta generale. De aproape șase luni omenirea privește uimită Boemiei și Moraviei și ar fi mai curând ori mai târziu la încleștarea în luptă, pe viaţă și moarte, a popoarelor în spaţiul vital german. O reconstituire a domeniului cele mai civilizate ale Europei, fără a putea distinge alte habsburgic prin anexarea Austriei și protectoratul boem- rezultate decât confruntarea din zi în zi mai accentuată morav a putut apărea oamenilor de stat unguri ca făcând între forţele aeriene și navale ale Angliei și Germaniei. Pe parte din planul de expansiune germană în valea mănoasă a uscat, afară de acţiunea armatei franceze în spaţiul dintre Dunării și Tisei. Astfel trebuie explicată atitudinea actuală cele două linii de fortifi caţie a graniţelor încheiate odată a Ungariei, care a avut o alta în toamna anului 1938 și cu recunoașterea amănunţită a fortifi caţiilor germane și primăvara anului 1939, cu tot marele profi t pe care l-a tras concentrarea forţelor principale germane de la est la vest, din politica ei, aservită până atunci mai mult intereselor nicio acţiune care să merite a fi menţionată35. Comunicatele
50 1 (67) 2015 document studii/documente foarte sărace ale beligeranţilor, rezumate în „nimic demn mase de oameni și materiale de război, atât de mari, atât de de semnalat” au putut da loc la nedumeriri, nu numai la variate și atât de risipitoare în luptă, n-ar fi posibilă și lipsa popoarele interesate, dar și la cele neutre ale căror sentimente lui ar reduce ritmul operaţiilor la acela al vitezei motorului se așază deoparte sau de alta, după ideologia care le e mai uman și animal, iar efectele la acelea ale războaielor din apropiată. Nedumerirea popoarelor, justifi cată de înalte ultima jumătate a veacului trecut. Infl uenţa motorului cu sentimente umane, o explicăm prin forma cu totul deosebită explozie, asupra conducerii operaţiilor tactice și strategice, sub care s-au desfășurat operaţiile militare până acum, a făcut dovada în marele război mai ales în anul 1918, în formă diferită de aceea în care s-a încheiat marele război cursul marilor bătălii din lunile martie-noiembrie, servind în 1918. În cele ce urmează, voi căuta să defi nesc cauzele Înaltul Comandament Aliat prin repeziciunea transportului care au înrâurit conducerea războiului de astăzi, faţă de acel rezervelor, prin bombardamente masive aeriene, dar mai ales trecut și căror elemente se datorează aceste cauze. le-a înlesnit culegerea victoriei prin întrebuinţarea masivă „Niciun război nu începe așa cum s-a sfârșit cel a carelor de luptă, toate posibile numai graţie motorului cu precedent” este adevărul pe care istoria războaielor l-a explozie. Războiul fulgerător al Germaniei în Polonia și predicat totdeauna. Nu avem decât să întoarcem fi lele distrugerea, în mai puţin de 20 de zile, a armatei poloneze se istoriei mai recente și să constatăm că războaiele revoluţiei datorează întrebuinţării motorului cu explozie care se traduce franceze și acelea ale primului imperiu au răsturnat din în mase de avioane și trupe moto-mecanizate, singurele temelie formele învechite de conducere a războiului și au pus elemente care pot imprima războiului ritmul fulgerător bazele pe care s-au clădit armatele moderne. Mai târziu, în necesar conducerii lui victorioase36. epoca armelor ghintuite, istoricul constată că, puterea focului – Al doilea element hotărâtor al evoluţiei războiului armelor ghintuite, faţă de aceea a armelor fără ghinturi, este este electricitatea sub toate formele sub care această o chezășie a victoriei, afi rmată mai ales în războiul austro- mare descoperire a geniului uman se poate manifesta. german din 1866 și cel austro-franco-italian din 1859. Întrebuinţată mai ales ca forţă motrice și sub formă de Descoperirea pulberii fără fum și invenţia armelor cu unde și curenţi electrici, stă la dispoziţia comandamentelor repetiţie a revoluţionat adânc conducerea războiului și se și trupelor în lupta terestră, avioanelor în lupta și misiunile poate afi rma că acest progres realizat de tehnică, în uriaș lor aeriene, forţelor navale de suprafaţă ca și celor din a 3-a progres, în ultimii 50 de ani, a făcut ca războiul să fi e atât dimensiune (submarinelor). Fără undele și curenţii electrici de costisitor și distrugător de vieţi și bunuri, încât popoarele n-ar fi posibilă conducerea în operaţii a enormelor mase de să privească războiul ca un fl agel care se abate asupra lor. oameni și materiale pe care naţiunile sub arme le pun la Ultimul mare război, pregătit vreme de mai multe decenii, dispoziţia conducerii superioare a războiului. Fără aceste prin progresele tehnice realizate, s-a deosebit fundamental unde și curenţi războiul în aer, războiul naval sub toate de toate războaiele care l-au precedat, atât prin efectivele aspectele, n-ar putea fi legat cu războiul terestru pentru angajate, cât mai ales prin durata lui. Dacă cercetăm cauzele realizarea scopurilor urmărite. Posibilităţile electricităţii acestui nou fenomen în evoluţia războiului constatăm că ele sunt atât de numeroase și atât de variate încât s-a considerat se datorează unui destul de mic număr de factori, dar de secolul în care trăim ca „secol al electricităţii”, care e tot una covârșitoare însemnătate. Voi enumera acești factori: cu a spune că civilizaţia secolului nostru datorează gradul – Motorul cu explozie. Acest nepreţuit de mare progres la care a ajuns, descoperirilor de fi ecare zi, în domeniul atât tehnic a infl uenţat viaţa socială a popoarelor atât de mult, de vast al electricităţii. încât poate fi considerat ca principalul element de evoluţie – Al treilea element care a avut o înrâurire tot atât de al armatei războiului, prin lărgirea infi nit mai mare a hotărâtoare asupra evoluţiei războiului, este progresul social spaţiului în care el se dezvoltă. Motorului cu explozie i se al popoarelor. Datorită acestui progres în toate domeniile datorează războiul aerian, războiul în a treia dimensiune vieţii sociale au putut fi înlăturate marile pierderi pe care a spaţiului infi nit, după cum tot lui i se datorează, în cea bolile molipsitoare în special și celelalte boli în general le mai largă măsură, creșterea efectivelor armatelor moderne. cauzau armatelor. Marele război a confi rmat efectele acestui Motorului cu explozie i se datorează uriașele mase de progres prin marile pierderi suferite de armatele naţiunilor avioane care brăzdează cerul însângerat al celei mai mari înapoiate pe scara progresului social, în comparaţie cu acele părţi a continentului european și asiatic, după cum tot lui i suferite de armatele marilor puteri occidentale. Progresului se datorează masele de unităţi motorizate și mecanizate care social în toate domeniile vieţii de stat i se datorează au imprimat operaţiilor din Polonia și care vor imprima și dezvoltarea atât de mare a sistemului de comunicaţii, căi operaţiilor pe alte teatre, ritmul dinamic, capabil a sfărâma ferate, șosele, drumuri, căi navigabile etc. și care la rândul toate obstacolele ce i s-ar pune în cale. Fără acest element lor ușurează mișcarea și aprovizionarea marilor armate al progresului tehnicii, conducerea războiului ar fi lipsită moderne și le întreţin efectivele. Enunţând numai acești de elasticitatea necesară combinării elementelor de acţiune trei factori credem că este de ajuns pentru a înţelege de ce terestră și aeriană, combinării direcţiilor și a dozării de războiul de astăzi nu se va asemăna cu cel de ieri, după forţe într-un tot armonios pentru executarea operaţiilor cum alt război nu se va asemăna cu cel de astăzi. Știinţa plănuite. Fără motorul cu explozie, adică fără lungul șir omenească nu și-a spus încă ultimul cuvânt în domeniul de autovehicule de toate categoriile, mișcându-se pe toate atât de vast al posibilităţilor tehnice și orice progres se va direcţiile proprii mișcării lor, aprovizionarea enormelor realiza, naţiunile nu vor întârzia să-l folosească pentru document 2015 1 (67) 51 studii/documente a-și întări scutul lor de apărare. Pe lângă factorii enunţaţi Ceea ce poate aviaţia, ca armă de luptă, a dovedit-o mai sus și care au revoluţionat așa de mult războiul, alte aviaţia germană în Polonia, ceea ce va putea astăzi, când cauze au infl uenţat desfășurarea operaţiilor, imprimându-le cele mai puternice aviaţii ale lumii se înfruntă, vom vedea caracterul static sub care ele s-au prezentat până acum. Voi în curând, fi e că va fi vorba de lupta aviaţiei cu fl ota de enumera aceste cauze, iar din examenul lor voi încerca să război, fi e că va fi vorba de bătălia aeriană, premergătoare deduc caracterul operaţiilor. a bătăliei terestre. Cauzele care au infl uenţat desfășurarea până astăzi a Subliniem fenomenul acesta, unic în istorie și care operaţiilor în războiul anglo-franco-german. Operaţiile a îngăduit mobilizarea și concentrarea la graniţele pe frontul germano-polon. Pentru a zdrobi Polonia în beligeranţilor a enorme mase de oameni și materiale fără cea timpul cel mai scurt și a putea apoi să facă faţă la graniţa mai neînsemnată încercare de a le împiedica. Deși războiul sa de apus, majoritatea forţelor germane, în special marea a fost declarat de mai mult ca 4 luni, totuși, nicio bombă majoritate a forţelor aeriene și motomecanizate, a fost n-a căzut la răsărit sau apus de Rin și nu va cădea atâta concentrată la graniţa răsăriteană a Germaniei. Paza timp cât se va mai nădăjdui că mașina războiului va putea graniţei apusene a fost încredinţată unui minim de forţe și fi oprită în plin mers. Aceasta poate fi una dintre cauzele puternicelor fortifi caţii ridicate pe această graniţă cu un an pentru care războiul de astăzi nu se va asemăna cu cel de mai înainte. acum 22 ani. Slabele forţe Fortif icaţiile și aeriene lăsate în ritmul operaţiilor. apus și poate credinţa Războiul trecut a pus conducătorilor în lumină puterea poporului german extraordinară a focului că vor reuși să armelor moderne, în rupă Franţa de special aceea a armelor Anglia au putut automate. determina aviaţia Fortificarea germană la rezerva terenului ca singur care și-a impus-o mijloc de a reduce în tot timpul pierderile în apărare, în care armata iar pentru atacator franco-engleză nevoia unei mari s-a concentrat pe superiorităţi de foc, graniţa răsăriteană Neville Chamberlain şi Benito Mussolini în special de artilerie, a Franţei. De altminteri, aceeași atitudine a păstrat și care să zdrobească mijloacele de apărare reprezentate de aviaţia franco-engleză toată perioada de timp cât a durat generatoarele de foc, apărări accesorii, lucrări de sapă etc., transportul și concentrarea trupelor germane la graniţa iar atunci când nici acestea n-au mai fost de ajuns, a apărut, apuseană după sfârșitul victorios al operaţiilor din Polonia. graţie geniului franco-englez, carul de luptă, elementul Fenomenul acesta a produs uimire în lumea militară și de surprindere și care, se știe, a grăbit sfârșitul războiului. cea politică de pretutindeni. El calcă toate principiile știinţei Cu învăţămintele atât de scump plătite timp de mai bine războiului care recomandă întrebuinţarea aviaţiei și a de 4 ani, naţiunile au trecut iarăși la activitatea de pace și trupelor terestre cu mare mobilitate din primele ceasuri ale progres în toate domeniile activităţilor sociale, uitând cauza mobilizării, în special aviaţia este arma prin esenţă ofensivă, referinţelor prin care au trecut și care credeau că nu se vor arma care poate împiedica transporturile pe căi ferate și șosele, și repeta. Acele naţiuni care s-au culcat pe laurii victoriei poate tulbura mobilizarea și concentrarea enormelor mase de s-au deșteptat prea târziu pentru a mai avea timpul să oameni și material pe zone relativ restrânse de teren, poate evite furtuna. Franţa, deși victorioasă, dar cu primejdia întârzia în orice caz aceste operaţii. Renunţând la acţiune, care n-a încetat de a o ameninţa, destul de vie în amintirea cele două aviaţii au îngăduit mobilizarea și concentrarea în tuturor francezilor, a pășit cea dintâi la fortifi carea graniţei cea mai perfectă ordine, atât la răsărit, cât și la apus de Rin. ei de nord-est, ridicând acea puternică centură fortifi cată, Dacă aviaţia germană, prin slăbiciunea ei pe frontul cunoscută nouă sub numele de linia „Maginot”, cu scopul apusean german, a rămas aproape inactivă, faptul are de a-și acoperi mobilizarea tuturor mijloacelor cu care se explicaţia în evitarea represaliilor la care s-ar fi expus, dar duce războiul, de a acoperi concentrarea acestor mijloace la inacţiunea aviaţiei franco-engleză nu-și găsește justifi carea graniţă în vederea bătăliei, de a pregăti activitatea de război în teama de represalii ulterioare. Mai curând am putea a naţiunii. Iată pentru ce poporul francez a primit cu liniște considera că limitarea acţiunii aviaţiei franco-engleze, și încredere marele sacrifi ciu, impus de agresiunea germană, la recunoașteri și mici lupte între aviaţiile de vânătoare, pentru siguranţa lui viitoare și a moralei internaţionale. decurge din conștiinţa grelei răspunderi în faţa istoriei Linia „Maginot”, strălucit exemplu de prevedere, pentru năruirea atâtor bunuri pe care, secole după secole, reprezintă tot ceea ce ultimul război a lăsat ca experienţă, în civilizaţia le-a strâns deoparte și de cealaltă a Rinului. primul rând continuitatea apărării și progrese ce se așteptau
52 1 (67) 2015 document studii/documente în mijloacele de atac, dar mai ales sintetizează elasticitatea factori, simt obligaţia de a preciza acești noi factori de la spiritului francez în domeniul tehnicii moderne. care se așteaptă victoria și care sunt diferiţi la beligeranţi. Aș merge prea departe dacă aș încerca să dau o idee cât de De partea aliaţilor – blocusul economic. Germania sumară asupra organizării acestei linii, pe care am vizitat-o dezlănţuind războiul contra Poloniei și indirect acela contra în cea mai mare parte a sectoarelor ei importante37; ţin totuși anglo-francezilor s-a simţit atât de puternică încât poate să afi rm că, deviza înscrisă cu atâta sânge în sufl etul poporului zdrobi orice rezistenţă i s-ar opune pe pământ, în aer și pe francez de eroicii apărători ai Verdunului și care se citește apă. Credinţa aceasta este atât de adânc săpată în conștiinţa astăzi pe frontispiciul tuturor forturilor „Nu se trece” („Ou conducătorilor poporului german și, mai ales în aceea a ne passe pas”) justifi că pe deplin încrederea poporului francez, cancelarului Hitler, încât nu se scapă niciun prilej pentru solidar și hotărât în sacrifi ciul ce și-a impus. Iată lămurită, a o afi rma prin scris sau viu grai. Care sunt elementele în cea mai bună parte, enigma ritmului static, ca să numim care ar îndreptăţi această credinţă este întrebarea fi rească astfel inactivitatea pe frontul terestru, din partea germanilor. care se pune. Odată cu venirea la putere a naţiunii socialiștilor și Am arătat într-un capitol precedent că graţie poziţiei elaborarea planului cancelarului Hitler de a descătușa geografi ce pe care o are în centrul Europei, cu graniţele poporul german de clauzele Tratatului de la Versailles, fortifi cate, cu fl ancurile solid sprijinite, servită de cea mai cu o febrilitate necunoscută până acum s-a pornit la puternică industrie din Europa, Germania constituie în reînarmarea poporului german și pregătirea acelui spirit centrul Europei „o fortăreaţă greu de cucerit”. al maselor poporului, dar mai ales al tineretului, care să Afi rmam această convingere a mea în toamna anului renască încrederea în forţele proprii și în viitorul predestinat 1938 când Germania nu-și întinsese graniţa ei de răsărit poporului german. Paralel cu afi rmarea din ce în ce mai dincolo de Vistula și nu era stăpână pe platoul boem-morav. puternic a spiritului nou al maselor germane, cancelarul Astăzi poziţia Germaniei este și mai mult consolidată; ea Hitler a pășit în primăvara anului 1938 la întărirea interceptează toate marile linii de comunicaţii terestre și graniţei cea mai vulnerabilă – graniţa de vest. fl uviale ale Europei centrale și sud-est orientale îndrumând, În mai puţin de șase luni s-a ridicat în lungul graniţei spre Viena – Praga și Berlin, tot trafi cul feroviar și fl uvial apusene, acel val uriaș de fier și ciment cunoscut sub care nu s-ar îndrepta spre Marea Neagră sau Adriatică. denumirea de Linia „Siegfrid” care de fapt nu este o linie, Prin acordul încheiat cu Rusia Sovietică, Germania cum era Linia „Maginot” până la începutul războiului, ci o și-a deschis o poartă spre vastul Imperiu Rus, atât de bogat zonă adâncă de lucrări puternice, semănate metodic pe teren în materii prime de care industria de război germană are și pe care nicio armată din lume nu ar putea-o străbate decât imperioasă nevoie și tot atât de bogat în cereale, petrol, cu pierderi înspăimântătoare. Iată și explicaţia acţiunii alimente de tot felul, pentru aprovizionare în caz de lipsă. statice din partea franco-englezilor. Spiritul de prevedere și admirabila organizare Înapoia acestor valuri de apărare, armatele la graniţe, economică studiată din timp și aplicată cu severitate, popoarele pe teritoriul naţional se războiesc fără încetare, imediat la începerea ostilităţilor, dau poporului german război care nu face victime, război care înveninează încrederea, nu numai că nu va fi înfrânt, dar că victoria spiritele, uzează nervii și pregătesc acele stări morale ale va încununa năzuinţele lui de dominaţie prin înfrângerea popoarelor care, susţinute de lipsurile inerente războiului, franco-englezilor. slăbesc și uzează resorturile sufl etești și determină acele Pentru a-și menţine această poziţie, care asigură mișcări de la care se așteaptă anarhia în interior și revolta Germaniei posibilităţi sufi ciente de aprovizionare, ea ţine peste tot. sub continuă ameninţare toate popoarele vecine neutre care Cu aceste arme se bat deocamdată beligeranţii și la care i-ar putea închide izvoarele de aprovizionare și mărește astfel adaugă de la o zi la alta încăierări, între cele două valuri cu nesiguranţa care domnește astăzi în sânul popoarelor mici. mici detașamente, pentru a ţine trează conștiinţa primejdiei Cu toate acestea viaţa poporului german este extrem de ce nu este departe sau acţiuni din ce în ce mai violente între anevoioasă și supusă celor mai mari privaţiuni, poate nu atât forţele aeriene și cele navale. din cauza lipsurilor reale, cât credem mai mult ca o măsură Rezumând, putem afirma că fortificaţia modernă, de prevedere pentru cazul unei lungi durate a războiului. prin puterea ce dă apărării, prin continuitatea focului Pentru a face viaţa poporului german din ce în ce mai și a obstacolului pe care îl opune mijloacelor cuirasate, grea și a-l forţa să capituleze, anglo-francezii au recurs la mijloacele terestre care combinate cu cele aeriene imprimă blocusul economic, armă cunoscută, armă pe care nu o poate războiul modern caracterul de repeziciune și brutalitate, este mânui decât acela care are supremaţia navală și de la care adevărata cauză care a impus timp de atâtea luni caracterul se așteaptă înfrângerea puterii de rezistenţă a poporului static al operaţiilor sau mai bine zis fortifi caţia modernă german. Blocusul aplicat de franco-englezi nefi ind total, a sfărâmat dinamismul operaţiilor terestre, condamnând nu se poate aștepta numai de la ei victoria, de aceea franco- armatele să aștepte victoria mai curând de la alţi factori englezii strâng din zi în zi mai mult blocusul nu numai decât de la lupta cu armele cu care sunt înzestrate. al importului german dur și exportul pentru a le sustrage Menţionând aici că din cauza fortificaţiilor care mijloacele plăţilor în afară (devizele) și ca atare, să nu mai străjuiesc graniţele, victoria pare a se aștepta de la alţi poată cumpăra. document 2015 1 (67) 53 studii/documente Tot ca un mijloc de a strânge blocusul trebuie să Ea a dus la neașteptat de bune rezultate, fi e că avionul a considerăm o lărgire eventuală a teatrului de operaţii în fost folosit contra vaselor de război, fi e că el a bombardat Asia Minoră, cu obiectiv zona dintre Marea Neagră și vasele de comerţ. De la aviaţia sa Germania așteaptă marile Marea Caspică, pentru a se pune stăpânire pe izvoarele cele rezultate pe care cele 5 luni de război i le făgăduiește, pentru mai bogate de petrol din Europa și a spori astfel greutatea distrugerea comerţului și a fl otei de război anglo-franceză. de aprovizionare a Germaniei, destul de grea și astăzi. Asupra chestiunii acesteia vom reveni. Nu odată s-a cerut, de reprezentanţii englezi în Camera A treia armă folosită de Germania contra blocadei este Comunelor și în presa zilnică, ca Anglia să pășească la fapte mina, fi e ea magnetică ori nu, presărată de avioane special de arme care să-i oblige a consuma petrol, cât mai mult construite în acest scop sau de submarinele puitoare de mine. petrol, din rezervele strânse înaintea începerii ostilităţilor. Mina a produs foarte grele pierderi marinei comerciale Ţinând însă seamă de producţia benzinei sintetice în a statelor neutre în special, mult mai grele chiar decât continuă creștere, de aceea a puţurilor de petrol din regiunea pierderile cauzate de submarine. Hanovra și a acelora ce revin Germaniei în Galiţia, lipsa Acestea fi ind armele folosite de Germania în lupta ei contra petrolului nu s-ar resimţi decât mai târziu și după o intensă blocusului anglo-francez și judecând rezultatele obţinute activitate de război. până în prezent putem trage concluzia că Marea Britanie, Pe lângă lipsa petrolului, Germania ar putea duce lipsa în special, are de dus o luptă din cele mai grele și plină de și a altor materii prime, care ar infl uenţa simţitor industria primejdii pentru viitorul poporului englez. Führerul cancelar de război. Acestea ar fi , după declaraţia dlui Goebels38, fi erul, al Germaniei a declarat în repetate rânduri că scopul de război arama, cauciucul și textilele, înţelegând că fără acestea nu pe care îl urmărește este distrugerea Angliei și a plutocraţiei se poate duce războiul. pe care ea o reprezintă. În acest scop nu s-a reţinut a spune că Pentru unele din aceste articole, Germania a fost va dezlănţui iadul, înţelegând prin aceasta că este hotărât să tributară statelor străine, neutre și beligerante, în proporţie ducă războiul total contra Angliei și Franţei, adică în această de peste 50%; pentru cauciuc ea a fost tributară statelor ce se luptă angajată nu va cruţa pe nimeni și nimic, ci va distruge găsesc sub controlul Angliei. Cu toată industria surogatelor, tot ce i se va opune în cale (Epoca lui Genghis-Han reîncepe atât de dezvoltată în Germania, un război de lungă durată în bătrâna Europă). i-ar pricinui mari greutăţi și îndreptăţesc blocusul pe care Din cele petrecute până în prezent constatăm o tot mai anglo-francezii îl aplică nu numai importului german. mare activitate a aviaţiei și submarinelor în jurul coastelor O blocadă completă a Germaniei, singura garanţie de engleze și pierderile tot mai grele suferite de vasele de comerţ mai scurtă durată a războiului, nu s-ar putea obţine decât neutre. Această activitate crescută lasă să se întrevadă ceea închizându-i-se porţile deschise spre estul și sud-estul ce ea ar putea deveni în ziua în care Germania va crede Europei, precum și aceea foarte importantă dinspre nord că a sosit momentul unui puternic atac al fl otei sale aeriene (ţările scandinave marele furnizor de minereuri, în special contra fl otei de război și comercială engleză. Anglia care a de fi er și nichel). știut să tragă din războiul trecut toate învăţămintele, s-a Din aceste foarte sumare consideraţii tragem concluzia apărat cu mult succes atât contra războiului submarin, cât că victoria nu se poate câștiga de aliaţi numai pe calea și contra celui aerian, dus cu necruţare contra fl otei sale de blocusului, ci este nevoie să recurgă și la arme, cel puţin război și comercială. Prin executarea transporturilor în ca un mijloc de a strânge blocusul prin închiderea porţilor convoi și sub escortă puternică a fl otei de război, pierderile deschise aprovizionărilor germane și a o obliga la un mai de vase, din cauza atacurilor submarine, au fost mult reduse. pronunţat consum al rezervelor pe care prevederea poporului Prin mijloacele noi de a culege minele din calea vaselor de german le-a îngrămădit. comerţ și a vaselor de patrulare și vânătoare de submarine Contra blocada germană. Ca arme de apărare contra s-a reușit a reduce simţitor efectele acestor arme. Rămâne blocusului anglo-francez, Germania dispune de submarine, de învins acţiunea aviaţiei germane și aceasta nu o poate de fl ota sa aeriană și minele submarine. Ca răspuns la face decât o puternică și vigilentă aviaţie de vânătoare; o blocada engleză s-a recurs la războiul submarin, fără mai bună organizare a mișcării vaselor de comerţ în raza de restricţii, așa cum ea l-a exercitat în 1917-1918, fără însă acţiune a acestei aviaţii și o coordonare a acţiunii aviaţiei a obţine și aceleași rezultate, atât din cauza mai micului de vânătoare și aceea a vaselor de război în jurul coastelor număr de submarine disponibile la începutul ostilităţilor, pentru a oferi sprijin în orice moment contra atacurilor cât mai mult din cauza progreselor realizate de tehnica aviaţiei germane. navală anglo-franceză. Astăzi prezenţa submarinului este Rezumând, putem constata că arma blocusului nu identifi cată de la o mult mai mare depărtare decât în trecut, va fi în măsură singură să ducă la rezultatele așteptate, iar minele cu explozie în adâncime, aruncate de pe vasele fără concursul forţelor armate aeriene și terestre pentru a de suprafaţă, le distrug sau în orice caz le cauzează avarii completa blocusul Germaniei și a-i răpi toate posibilităţile care le fac inofensive. Dacă ar fi să credem amiralitatea de aprovizionare, în special cele cu petrol, fără de care ea britanică, mai mult ca jumătate din submarinele germane nu va putea continua războiul cu sorţi de izbândă. Pe de au fost distruse și faptul nu este departe de adevăr, date fi ind altă parte, Germania, pentru a distruge comerţul de import relativ slabele rezultate ale războiului submarin. și export englez, fără de care n-ar putea trăi, va trebui A doua armă de apărare contra blocusului este aviaţia. să distrugă forţa navală a Angliei, să câștige absoluta
54 1 (67) 2015 document studii/documente supremaţie a aerului pentru a executa o efectivă blocare Aceste consideraţii asupra apropierii bazelor aeriene ne a coastelor Angliei. Odată Anglia înfrântă în lupta aero- fac a crede că operaţia va fi precedată de o invazie pe cale navală, Franţa singură nu ar putea sta în faţa Germaniei cu terestră a Olandei, teritoriu neutru, dar care deschide largi sorţi de izbândă. Într-un asemenea caz ipotetic nu rămâne posibilităţi aviaţiei și submarinelor germane. Numeroase nicio îndoială că confl ictul ar putea lua proporţii nebănuite, au fost, în desfășurarea evenimentelor, faptele care să nu lase după cum nebănuită este forma pe care ar lua-o harta lumii îndoială asupra gândurilor conducerii superioare germane. și viaţa socială a popoarelor. Destăinuirile dlui Rauschning În lupta în care s-a încleștat Anglia și Germania, aceasta asupra convorbirilor avute cu cancelarul Germaniei, în din urmă nu va cruţa niciun mijloc care i s-ar părea că o decursul anilor, ne dau numai o vagă idee. apropie de ţinta năzuinţelor ei – distrugerea puterii navale Ce ar putea aduce viitorul cel mai apropiat. Războiul a Angliei – și ca urmare dezagregarea imperiului ei colonial. anglo-franco-german, începând târziu, în toamna anului Scopurile acestea au fost deseori mărturisite, tot așa cum a trecut, iar starea timpului neîngăduind acţiuni de mai fost mărturisit scopul de a câștiga, pentru poporul german, mare însemnătate, după cum s-a arătat, a luat caracterul spaţiul vital de care are nevoie pentru dezvoltarea sa. pronunţat static, cu excepţia forţelor aeriene ale căror Revista germană „Nonatschefte für Ausvärtige Politik” ciocniri cu efective reduse n-au însemnat altceva decât defi nește în modul următor această noţiune de „spaţiu vital” recunoașterea în aer reciprocă, a posibilităţilor materialului, considerat ca element economic, diplomatic și strategic: „Din a dibăciei și instrucţiei personalului, precum și a măsurilor punct de vedere economic, spaţiul vital este o regiune care de apărare luate de o parte și de alta în vederea unor mari trebuie să fi e sufi cient de mare și care să permită construcţia acţiuni în viitor. unui edifi ciu economic cuprinzând toate ramurile, astfel ca Recunoașterile executate deasupra teritoriilor beligerante, grupările de oameni ce trăiesc în cuprinsul acestei regiuni mai ales cele din ultimul timp și care n-au cruţat nici și care conlucrează împreună să aibă putinţa de a trăi la teritoriile statelor neutre, le considerăm ca preludiul un standard de viaţă corespunzător secolului al XX-lea. Se marilor acţiuni pe care lumea înfrigurată le așteaptă. Aceste cere totodată ca această regiune să fi e aproape independentă recunoașteri, pe lângă alte însărcinări, au putut avea și pe faţă de fi nanţa care stăpânește marile izvoare de materii acelea de a determina raza de acţiune a diferitelor tipuri de prime precum și de alte spaţii vitale”. avioane, a determina încărcătura maximă ce ar putea purta, „Din punct de vedere diplomatic spaţiul vital este o obiectivele pe care bombardamentul le-ar viza, precum și regiune în care diferitele state ce o alcătuiesc trăiesc în bune datele necesare zborului pe orice timp, ziua ca și noaptea. raporturi de vecinătate, dând dovadă de înţelegere faţă Nu trebuie uitat că iarna a fost folosită de o parte și de de nevoile lor reciproce și fi ind hotărâte să-și făurească o alta a Rinului pentru a consolida fortifi caţiile și a le întinde securitate proprie”. „Aceasta trebuie totodată să împiedice în adâncime, iar în interior industria de război a fost dusă ca vreunul din statele aceluiași spaţiu vital să urmeze o la maximum de producţie, mai ales în ramura industriei politică de dușmănie sau de alianţe împotriva altui stat din motoarelor și a avioanelor. același spaţiu, stând astfel în legătură cu puteri din afară și Industria de avioane anglo-franceză, în întârziere faţă slujind drept unealtă a lor”. de cea germană, a fost nevoită să recurgă la industria Statelor „Din punct de vedere strategic se înţelege o regiune mai Unite și Canadei căreia i-a trecut comenzi masive, în special mare, având la îndemână sufi ciente energii, hrană și materii avioane de bombardament și vânătoare. Pe terenul acesta al prime, datorită cărora populaţiile respective să fi e scutite de aviaţiei de război beligeranţii fac cele mai mari pregătiri. a deveni, fără voia lor, simple unelte sortite să trăiască sau Tehnica realizează pe zi ce trece, tot mai însemnate progrese să moară pentru hegemonia unei oarecare puteri maritime”. și nu facem afi rmaţii prea îndrăzneţe dacă credem că acesta Nu se poate o defi niţie mai puţin precisă, în sensul va fi domeniul care ne va rezerva cele mai mari surprinderi. întinderii regiunii ce trebuie să alcătuiască spaţiul vital al De pe acum se vorbește de avioane de bombardament care ar poporului german; dar din examenul succint al defi niţiei depăși viteza de mărimea 600-650 km. dată de „Monätshaften”, regiunea care alcătuiește acest Dacă mai ţinem seama și de acţiunea din ce în ce mai spaţiu este fără limite sau mai bine zis spaţiul poporului puternică a aviaţiei germane în Marea Nordului și pe german ar cuprinde aproape toată scoarţa globului. coastele Angliei, este de așteptat ca lovitura de trăsnet care să Ce sens altul ar putea avea independenţa pe care acest dezlănţuie iadul va fi aplicată Angliei pentru a i se distruge spaţiu vrea să o aibă faţă de alte spaţii vitale (poate acel al fl ota, industria de război și aviaţia de apărare a coastelor și poporului japonez sau american) și de fi nanţa care stăpânește interiorului Angliei, operaţie care, dacă va reuși, ar reduce marile izvoare de materii prime și care din punctul de vedere simţitor efectele blocusului39. Pentru ca o asemenea operaţie strategic trebuie să fi e cuprinse în spaţiul vital german pentru să reușească nu este exclus ca [sic!] conducerea superioară ca popoarele care ar trăi în acest spaţiu să nu moară pentru germană să caute a apropia, cât mai mult posibil, bazele hegemonia unei oarecare puteri maritime? de plecare ale aviaţiei sale de coastele engleze, cu scopul Noţiunea de hegemonie a unei oarecare puteri de a reduce consumul de benzină trebuincios zborului și a maritime, pe care poporul german vrea să o distrugă, nu spori încărcătura de bombe. Mai mult încă, apropierea de se găsește ea oare cuprinsă în noţiunea de spaţiu vital? coastele engleze ar îngădui mai multe atacuri în aceeași zi Ce altă însemnătate ar putea să aibă construcţia, în cu aceleași aparate. cuprinsul spaţiului vital, a unui edifi ciu economic care să document 2015 1 (67) 55 studii/documente cuprindă toate ramurile de activitate (agricole, miniere, Aviaţia este arma capabilă să dea războiului acest industriale etc.) și să fi e aproape independentă de alte spaţii caracter atât prin puterea ei de distrugere, cât mai ales vitale, decât hegemonia poporului german peste toate prin repeziciunea cu care își poate afi rma puterea. Nimeni acele regiuni care i-ar pune la îndemână energiile, hrana și n-a prevăzut mai bine rolul ce va juca aviaţia în războiul materiile prime care să asigure populaţiilor conlocuitoare ale modern ca generalul italian Douhet în lucrarea sa apărută spaţiului, astfel defi nit, un standard de viaţă corespunzător curând după război40. Doctrina predicată de Douhet cu secolului XX? Nu poate să existe nicio îndoială că urmărind privire la aviaţie este de cele mai îndrăzneţe, pentru epoca distrugerea hegemoniei maritime a Angliei, Germania la care ea a fost recomandată; astăzi părerile generalului urmărește să o înlocuiască cu hegemonia sa proprie. Douhet apar profetice atât de exact s-au dovedit a fi . Führerul cancelar o are înscrisă în programul său – după Ce preconiza generalul Douhet? Recunoscând puterea cum o afi rmă dl Rauschning în destăinuirile sale – și a covârșitoare a focului armelor automate care au condus la aplicat-o acolo unde a putut, în centrul, estul și sud-estul întrebuinţarea pe o scară întinsă a fortifi caţiilor, generalul european. Vizând marile izvoare de materii prime pe care Douhet, considerând că în războaiele viitoare fortifi carea le doresc în spaţiul lor vital, conducătorii poporului german graniţelor va deveni un imperativ de neînlăturat pentru au arătat, fără nicio urmă de îndoială, cât de mare este siguranţa popoarelor, a recomandat în lucrarea amintită primejdia ce ameninţă libertatea popoarelor care în cuprinsul defensiva terestră ca doctrină strategică în conducerea teritoriilor lor au bogăţii de materii prime. Și mergând pe războiului și ofensiva aeriană și navală ca formă a această cale de analiză a spaţiului vital german suntem războiului. Bătăliile pe poziţii fortifi cate devin foarte nevoiţi a include în acest costisitoare și nu dau garanţia spaţiu ţările nordice cu succesului, cu toată durata lor bogăţiile lor miniere lungă, pe când bătălia aeriană și forestiere; Rusia se poate decide în scurt timp, Sovietică cu izvoarele ei aviaţia fiind prin excelenţă nesecate de materii prime arma deciziilor repezi, arma de tot felul, dar mai în calea căreia nu se pot ridica ales petrolul; Ungaria întăriri; arma care are trecerile și România bogate în deschise, arma ale cărei progrese, cereale, petrol și alte ca și teatrul operaţiilor ei, materii prime; statele nu cunoaște margini. Odată din Peninsula Balcanică supremaţia în aer câștigată, pentru minereurile și socotea Douhet, soarta produsele lor variate de războiului poate fi decisă prin hrană și textile; Asia neputinţa rezistenţei armatei Dispariţia însemnelor de graniţă cehe (sursa internet) Minor cu drumul spre lipsită de mijloacele de a duce Golful Persic și spre bogatele izvoare de petrol și textile din războiul căci aviaţia, care a câștigat supremaţia aerului, este Irak și Iran. După cum tot în acest spaţiu vital trebuie să în măsură a transforma în ruine toate uzinele care întreţin cuprindem și teritoriul Franţei, bogat în special în minereu viaţa armatei (material de război, muniţii și materiale de de fi er, de aluminium și Spania cu marile ei zăcăminte tot felul) și pe acelea care asigură viaţa economică a ţării, miniere. Și astfel, continuând, ajungem la ceea ce cancelarul în toate ramurile ei de activitate. Prin paralizarea tuturor Hitler a înţeles: dominaţia poporului german asupra lumii mijloacelor de producţie și circulaţie a bunurilor de orice întregi, poporul german fi ind singurul popor tânăr și viguros natură, generalul Douhet crede că moralul naţiunii și acel care are dreptul să organizeze o viaţă nouă a lumii, după al armatei ar fi atât de încercat încât armata terestră nu ar concepţiile pe care experienţa proprie le-a dovedit ca cele avea prea mari greutăţi pentru a sfărâma o rezistenţă care mai solide. Popoarele îmbătrânite ca francezii, englezii și n-ar mai putea fi alimentată. care conduc după principii așa-zise democratice, va trebui Această doctrină a stat la baza organizării armatei să cedeze pasul poporului german. aerului în Italia și marea dezvoltare care i s-a dat. Armatele Am făcut această încercare de a defi ni spaţiul vital europene la început au urmat cu precauţie doctrina italiană; german pentru a arăta că urmărind distrugerea forţelor astăzi, armatele marilor puteri au făcut o distincţie precisă navale engleze care asigură acesteia stăpânirea mărilor, între aviaţia de colaborare cu trupele terestre și aviaţia de Germania nu va ezita să-și deschidă drum prin Olanda luptă, organizată în mari unităţi (divizii aeriene, escadre, și poate chiar prin Olanda și Belgia, pentru a-și apropia fl ote aeriene etc. sau armata aeriană). bazele de plecare atacului masiv și fulgerător asupra fl otei Războiul total, așa cum l-a predicat Douhet în lucrarea și aviaţiei britanice, continuat cu distrugerea industriei și sa a fost aplicat de germani în Polonia unde, în mai puţin a mijloacelor de producţie ale naţiunilor engleze, pentru a de 24 de ore, aviaţia germană câștigase supremaţia pe cerul o face incapabilă să ducă mai departe războiul. polon, având apoi toată libertatea de a distruge tot ce putea Războiul total. Conducătorii poporului german înţeleg să servească armatei polone pentru a-și prelungi rezistenţa, să ducă contra Angliei și Franţei războiul total. Am arătat de la cea mai mică uzină de război până la distrugerea mai sus înţelesul ce trebuie să dăm acestei noţiuni. tuturor izvoarelor de producţie pentru viaţa poporului polon
56 1 (67) 2015 document studii/documente (depozite de alimente, gări, căi ferate etc.) și toate acestea noapte, executate de avioane în grup sau izolate, au făcut cu o repeziciune și brutalitate nebănuită. Atât armata, cât această dovadă. și poporul polon au putut fi învinse în primele 48 de ore de Cum la această gigantică luptă apărarea antiaeriană aviaţia germană și sora ei terestră, forţa mecanizată. a teritoriului beligerant va lua o parte activă, trebuie să Iată, descris foarte sumar, ceea ce putem aștepta în socotim acest factor care, de o parte și de alta, a căpătat o viitorul cel mai apropiat din partea conducerii superioare dezvoltare și organizare dusă până la perfecţiune. a poporului german. Germania nu va întârzia să ia Totul lasă să se creadă că din această bătălie aeriană iniţiativa acestei operaţii cu gândul de a surprinde fl ota și aviaţia germană nu ar putea ieși învingătoare decât aviaţia engleză în bazele ei și a o distruge sau a-i cauza surprinzând, prin dezlănţuirea atacurilor, aviaţia franco- așa de grele pierderi încât supremaţia aeriană să rămână engleză nepregătită a primi atacul sau prin dozarea de partea ei. neașteptată a forţelor atacului pe diferitele direcţii de atac. Prima mare bătălie aeriană. Adeptă a doctrinei Profet nu poate fi nimeni, dar este de așteptat ca bătălia preconizată de Douhet, cum a lăsat să se vadă în Polonia, aceasta aeriană să lase multe ruine și să cauzeze mari armata aerului germană, ale cărei efective trebuie să pierderi de material și personal de o parte și de alta fără a însumeze mai multe mii de aparate de bombardament și lăsa completa stăpânire a aerului niciuneia dintre ele. Bazez luptă, o vedem în mase mari de avioane care în eșaloane aceste aprecieri pe eroismul de care au dat dovadă echipajele succesive vor împânzi cerul Mării Nordului astfel ca, în franceze, pe tenacitatea eroică a echipajelor britanice și zori de zi să se găsească deasupra coastelor Angliei, deasupra pe nu mai puţin eroicele echipaje germane care au asupra bazelor aeriene engleze apropiate, deasupra porturilor care adversarilor lor și experienţa unui război victorios. adăpostesc marea fl otă de război, pe când parte din unităţi se Calitatea materialului și instrucţia personalului rămân, vor îndrepta asupra uzinelor de avioane, șantierelor navale în orice caz, hotărâtoare într-o bătălie aeriană în care, și altor obiective recunoscute de mare însemnătate pentru nu atât numărul avioanelor și armamentul lor hotărăște apărare. Fără îndoială că, oricât de mare discreţie ar pune victoria, ci supleţea de manevră a acestora și valoarea Comandamentul german pentru a camufl a pregătirea unei echipajelor ca antrenament și instrucţie de luptă. Afi rmând astfel de puternice mase de avioane, este greu de presupus aceasta mă refer la caracterul bătăliei aeriene care, cu tot că vasele din largul coastelor engleze și posturile de pândă marele număr de avioane ce se înfruntă, se transformă special organizate în acest scop să nu alarmeze la timp în cele din urmă în lupte individuale, fi ecare echipaj, în întreaga apărare antiaeriană britanică. Și astfel omenirea, formaţiunea în care a fost încadrat, căutându-și adversarul în mai puţin de 24 de ore, să primească impresia celei mai pe care îl doboară sau va fi doborât dacă nu a manevrat bine mari bătălii aeriene cunoscute care are să decidă supremaţia sau focul său n-a fost la timp și destul de precis dezlănţuit. în aer, cel puţin pentru o perioadă de timp. Supremaţia Trebuie să mai ţinem seama încă de faptul că germanii, aeriană se câștigă și se pierde mult mai ușor decât cea luând iniţiativa operaţiei pentru motive de ordin psihologic navală, dată fi ind repeziciunea cu care se pot concentra și strategic, vor arunca în bătălie cea mai mare parte din forţele aeriene faţă de cele navale sau terestre. unităţile lor de bombardament, acoperite în mișcarea lor În concluzie, prima mare bătălie aeriană pentru cucerirea de unităţi de aviaţie de vânătoare și asalt. Formaţiunile supremaţiei aeriene este de prevăzut că se va da deasupra astfel constituite vor avea să combată aviaţia de pază a coastelor și teritoriului englez. Rezultatul acestei bătălii coastelor și să sufere focul artileriei antiaeriene a coastelor va putea avea o infl uenţă hotărâtoare asupra conducerii și aceea ce străjuiește marile centre economice, marile uzine, ulterioare a războiului41. Nu rămâne nicio îndoială că marile depozite etc. ofensiva aeriană contra Angliei ar putea fi susţinută de Rezultatul în bătălia aceasta decisivă îl va hotărî, în cea ofensiva aeriană contra Franţei pentru a produce acea mai mare parte, aviaţia de vânătoare, cea mai numeroasă și diversiune care provoacă îndoială asupra scopului urmărit cu mai mare supleţe de manevră. Caracteristicile aparatelor și a repartiţiei forţelor care atacă de o parte și de alta a cunoscute din luptele aeriene de până acum lăsa să se creadă că Canalului Mânecii. aceste calităţi aparţin în grad superior aviaţiei de vânătoare Vor putea Anglia și Franţa să respingă un atac în britanică. Această constatare ne conduce a crede că aviaţia de masă al aviaţiei germane? Ţinând seama de potenţialul vânătoare britanică ar putea obţine supremaţia în bătălie uzinelor franco-engleze și de ajutorul industrial al Statelor și odată aviaţia de vânătoare germană împrăștiată, să Unite și Canadei, socotim că fl ota aeriană franco-engleză se poată arunca asupra aviaţiei de bombardament, fi e la nu va rămâne în urma celei germane, atât în ceea ce privește ducere, fi e la întoarcere și să-i cauzeze așa de grele pierderi numărul și puterea de foc a avioanelor, cât și în ceea ce încât expediţiile acesteia să devină foarte rare. privește instrucţia și elanul personalului. Numeroase au Războiul germano-polon a demonstrat că aviaţia fost cazurile de afi rmare a superiorităţii manevriere a de bombardament, zburând în formaţiuni masive, prin aviatorilor franco-englezi, după cum tot așa de numeroase puterea focului armelor cu care sunt armate, se poate apăra sunt dovezile că raza de acţiune a avioanelor, care vor avea cu succes contra aviaţiei de vânătoare, în schimb artileria să se înfrunte în lupta decisivă ce se așteaptă, a sporit atât antiaeriană le poate cauza pierderi foarte grele prin precizia de mult încât ea acoperă aproape întreg teritoriul pe care o asigură tragerilor aparatelor de conducere centrală beligeranţilor. Recunoașterile de zi, dar mai ales cele de a focului. document 2015 1 (67) 57 studii/documente Iată motivele pentru care credem că din uriașa bătălie Firește că înţelesul scopurilor de război astfel exprimate aeriană pe care o așteptam, o supremaţie aeriană absolută va depinde de gradul de cultură și de civilizaţie la care a nu este de așteptat și mai curând vom vedea succedându-se ajuns fi ecare popor în parte. Așa, bunăoară, nu știm ce ar bătălii când deasupra teritoriului Angliei sau Franţei cu înţelege un german din noţiunea spaţiului vital, atât de acelea de deasupra Germaniei. puţin precis exprimată, pe când știm prea bine ce înţelege Va putea aviaţia, prin mijloacele ei, să decidă de soarta un englez când este ameninţat să decadă din rangul de războiului? Asistăm de la declararea războiului între prim cetăţean al lumii, cum s-a crezut până acum. De la puterile occidentale și Germania la fenomenul, necunoscut acest înţeles al scopului pentru care luptă fi ecare naţiune până acum, acela al urii reciproce, al nervilor beligeranţilor și de la felul în care otrava meșteșugit turnată, zi de zi și la tendinţa, afi rmată cu alt prilej, de a câștiga războiul și picătură cu picătură, în sufl etul popoarelor în luptă, va mai curând pe calea unei defecţiuni sufl etești decât pe depinde rezultatul războiului nervilor. Sunt toate motivele calea armelor. Arma folosită până în prezent este aceea a a crede că popoarele care vor suferi mai puţin de pe urma propagandei; acesteia i se va alătura aviaţia. privaţiunilor și a pustiirilor războiului să reziste mai mult. „A domina, a spus cancelarul Hitler, înseamnă a impune Este cunoscut de toată lumea că naţiunea anglo-saxonă, prin o voinţă superioară alteia mai slabă. Ajung la aceasta prin severitatea creșterii ce capătă și prin infl uenţa ce exercită un a analiza mai întâi voinţa adversarului și a-l tulbura climat atât de vitreg, este, printre popoarele în luptă, cea mai în așa [...] încât să se îndoiască de el însuși”. „Mijlocul: bine pregătită sufl etește și cea mai stăpână pe nervii ei. Nu propaganda care pregătește psihologic războiul și în care se mai puţin poporul german, în urma succeselor neașteptate întrebuinţează mai ales armele invizibile”. „Propaganda s-a îmbătat în glorie și este animat de o încredere oarbă în inamică în ultimul război va apărea ca un joc de copii, führer, gata la orice sacrifi ciu, la orice privaţiune pentru comparată cu metodele pe care le păstrează în rezervă și triumful cauzei care l-a împins la război. Oricât de intensă care vor surprinde întreg universul”, spune mai departe ar fi o propagandă, oricât de dibace ar fi conducerea ei, nu se cancelarul. Cu același prilej, cancelarul adaugă că „nu va va putea aștepta de la ea rezultate hotărâtoare de la simpla duce niciodată un război exclusiv cu puterea militară a ei acţiune. Va trebui adăugată convingerea slăbiciunii faţă naţiunii și nu ţine deloc la un război sângeros. Chiar în de adversar, va trebui adăugată teama distrugerii avutului asemenea caz se bazează pe surprinderea adversarului și a vieţii pentru a obţine acea defecţiune sufl etească care pentru a-i impune voinţa sa”. pregătește prăbușirea. Aceste noi elemente în sprijinul Arma propagandei, folosită pe o scară tot mai întinsă propagandei numai aviaţia îl poate da. de toţi beligeranţii, pentru a da rezultatele așteptate va Aviaţia care va fi în măsură să obţină superioritatea trebui să găsească un mediu prielnic, provocat de o depresie absolută prin distrugerile pe care le va executa asupra sufl etească, rezultat al neîncrederii în puterile proprii și teama tuturor centrelor de viaţă economică, asupra mijloacelor de necunoscut insufl ată fără răgaz, cu perseverenţă și pe toate de transport (căi ferate și șosele), asupra uzinelor și asupra căile pe care le procură mijloacele moderne de transmisie. Legi depozitelor care alimentează viaţa armatei și a populaţiei draconice au fost decretate, în special în Germania, pentru a prin distrugerea izvoarelor de energie care dau viaţa stăvili propaganda străină și totuși nu se va putea împiedica uzinelor, dar mai ales prin acele distrugeri radicale pe care la infi nit nici ascultarea posturilor de radio, nici ridicarea este în măsură să le execute. Aviaţia poate arunca groaza în afi șelor de propagandă răspândite din avion pe largi suprafeţe. sufl ete și produce prin singurul efect al distrugerii bunurilor La acestea, dacă adăugăm lipsurile și restricţiile de tot felul individuale și colective, acea depresie sufletească, acea la care sunt supuse populaţiile statelor în război, propaganda deznădejde care ar putea să ducă la neîncredere în puterile insistentă, bine condusă, cu inteligenţă exprimată, poate proprii și odată cu aceasta la acea depresie sufl etească care avea o mare înrâurire asupra puterii de rezistenţă a nervilor să îndemne a cere ca să se sfârșească odată. popoarelor beligerante. Fără îndoială că alături de aceste Am insistat îndeosebi asupra acestui capitol pentru a cauze care slăbesc moralul populaţiilor beligerante stau alte sublinia, odată mai mult, rolul considerabil ce se aștepta de forţe psihologice care echilibrează pe cele arătate și acestea la aviaţie, în conducerea războiului total declarat de führerul sunt folosite de propaganda interioară a fi ecărui stat cum ar cancelar și căruia aliaţii vor fi obligaţi să-i răspundă tot ca fi de exemplu scopul pentru care luptă naţiunea și credinţa un război total. Civilizaţia, fruct al muncii de atâtea secole, de luptă pentru o cauză dreaptă. va fi îngropată sub ruine, iar omenirea înapoiată la epoca Astfel, propaganda franceză prezintă războiul, în care s-a barbară prin decadenţa celor mai înalte simţăminte umane, angajat poporul francez, ca o cruciadă contra forţei de agresiune iată ce poate rezerva viitorul cel mai apropiat. germană care ameninţă, nu numai libertatea popoarelor mai Ce se va întâmpla în cazul când aviaţia prin mici și mai slabe, dar și libertatea poporului francez. nelimitata ei putere de distrugere nu va putea decide Propaganda engleză, mai categorică, pune în gardă soarta războiului? Analizând bătălia aeriană am ajuns poporul englez asupra scopului mărturisit de Germania la concluzia că o supremaţie absolută în aer nu va putea fi de a distruge Anglia, pe când propaganda germană, din obţinută și ca atare nici victoria uneia asupra alteia nu va ultimii ani, a lăsat poporul să creadă că va trebui să lupte putea fi decisivă. Am bazat afi rmaţia mea pe organizarea pentru a-și lărgi spaţiul în care să-și poată dezvolta toate mijloacelor de apărare terestră, pe progresele tehnice de o puterile de muncă, pentru un standard de viaţă compatibil parte și de alta, pe volumul în creștere al construcţiilor, pe cu secolul al XX-lea. comparabila putere a armamentului, dar mai presus de toate
58 1 (67) 2015 document studii/documente pe avântul și instrucţia de luptă a echipajelor. Natural, cu posibilităţile de a inunda o mare parte din zona frontierei surprinderi pot să aibă loc, mai ales în domeniul tehnic unde și înapoia acesteia, precum și organizarea fortifi cată a știinţa are încă un larg câmp de manifestare. frontierelor lor, dau siguranţa că armatele acestor două Întrebarea pe care ne-am pus-o n-ar putea avea loc în state primind puternica lovitură a diviziilor germane de cazul în care frontierele beligeranţilor n-ar fi încinse cu acele ruptură vor putea rezista cel puţin atâta timp cât va trebui centuri de fi er și beton care fac cooperarea armatei terestre, franco-englezilor să ajungă pe câmpul de bătălie. N-am în special a mijloacelor ei rapide, la bătălie, extrem de socotit în acest calcul elementul surprinzător care joacă costisitoare, cel puţin atâta timp cât mijloacele de distrugere rol covârșitor în operaţiile militare. Introducând și acest a obstacolelor vor rămâne acelea pe care le cunoaștem din element și considerând la justa ei valoare puterea combativă războiul trecut. a armatei olandeze, operaţia ar putea să reușească. În toate războaiele o armă nouă, o tactică nouă în Conducerea germană a dat dovadă că știe să pregătească întrebuinţarea mijloacelor au produs surprindere și adesea surprinderea și să dozeze forţele în vederea scopului propus victoria. Războiul trecut ne oferă, în cadrul de luptă, așa fel ca acest scop să fi e atins. Și este cazul a aminti că una un strălucit exemplu, după cum în războiul din 1866 și dintre condiţiile de reușită ale unei operaţii este și aceea de [18]70 tunul încărcându-se pe la culată a smuls victoria a proporţiona forţele potrivit scopului de atins și acest pe câmpurile de luptă principiu derivă din de la Sadova42 și de la acela al posibilităţilor St. Privat . proprii faţă de acelea Viitorul cel mai ale inamicului. Armele apropiat ne va dovedi moderne, cu puterea pe dacă beligeranţii dispun care ele le reprezintă, și de alte mijloace decât dozate în proporţii cele întrebuinţate până cerute de obstacolele acum. Până atunci ce au să învingă și și pentru ipoteza că coordonate în acţiunea numai aviaţia nu va lor, sunt o garanţie de putea decide soarta succes, cu condiţia ca războiului, ce se va posibilităţile lor să fi e întâmpla? Nu ar just apreciate. rămâne decât să intre În orice caz, pentru în acţiune și armele Germania, ca și pentru terestre, cu toate anglo-francezi de 1938. Susţinerea entuziastă a lui Adolf Hitler (sursa internet) piedicile ce stau în altfel, victoria nu se va calea beligeranţilor, piedici cunoscute sub numele de valul putea câștiga fără a recurge la toate armele de care ele dispun „Siefgried” ori „Maginot”. Cu toate acestea va trebui să și a căror acţiune să fi e astfel armonizată, cu posibilităţile examinăm și această eventualitate. fi ecăreia în parte, încât să se poată ajunge la un tot superior, Bătălia terestră. În această bătălie terestră, ca și în cea ca putere, obstacolelor ce au de învins. O reușită a primelor aeriană, acordăm armatei germane iniţiativa operaţiilor. operaţii pe solul olandez, eventual și pe cel belgian, va Două ipoteze sunt de analizat în acest caz. atrage imediata reacţie anglo-franceză, iar războiul se va Atacul principal se va produce la unul sau ambele duce pe teatrul de operaţii al Ţărilor de Jos, cu toate riscurile fl ancuri ale dispozitivului de apărare franco-englez, cu complicaţiilor la care ar putea da loc. O astfel de acţiune va încălcarea teritoriilor neutre, susţinut acest atac de un putea determina intrarea în război a Americii și poate chiar altul asupra fortifi caţiilor liniilor „Maginot”. În a doua o schimbare în atitudinea unora dintre neutri. Războiul ipoteză consider atacul principal asupra fortificaţiilor s-ar putea generaliza și nu credem că reacţia conducătorilor liniei „Maginot” și respectarea neutralităţii Ţărilor de Jos germani să nu fi e cercetată din perspectiva ce le-ar deschide și a Elveţiei. generalizarea confl ictului. Prima ipoteză. Am arătat, într-un capitol precedent, Făcând abstracţie de orice altă intervenţie posibilă și că Germania este hotărâtă să ducă contra beligeranţilor judecând numai forţele în prezenţă, nu vedem desfășurarea războiul total și că în vederea acestui scop trebuie să dispună operaţiilor cu toată repeziciunea cerută de factorul de baze aeriene mult mai apropiate de coastele engleze decât surprindere dat fi ind caracterul geografi c al Ţărilor de Jos acelea pe care le folosește în prezent. Pe de altă parte, am presărate cu numeroase obstacole artifi cial create, inundaţii considerat că numai aviaţia poate da războiului caracterul pe zone întinse, canale numeroase care brăzdează în totalitar și ca o consecinţă logică nevoile strategice ale acestei special Belgia și care constituie tot atâtea piedici pentru arme sunt acelea care primează. repeziciunea operaţiilor diviziilor motomecanizate, linii Încălcarea teritoriului Ţărilor de Jos răspunde și puternice de fortifi caţii la dispoziţia armatelor acestor cerinţelor strategice ale bătăliei terestre. Atât Belgia, cât și state, întărite la timp de forţe franco-engleze, iată atâţia Olanda au luat întinse măsuri militare; în special Olanda, factori care pot limita surprinderea primului moment. Este document 2015 1 (67) 59 studii/documente de bănuit că [sic!] conducerea superioară a forţelor franco- oferă cele mai mari posibilităţi de exploatare ulterioară, să engleze, în așezarea în dispozitiv a forţelor, a prevăzut fi e susţinută de o altă bătălie, pe alt front, cu scopul de a această eventualitate și a așezat rezervele lor de trupe fi xa în acea parte rezervele inamice. Fără această prealabilă rapide astfel ca să ajungă pe teatrul de luptă în cel mai condiţie, ruperea frontului întărit inamic nu va avea târziu 24-36 de ore, iar aviaţia de luptă după câteva ore sorţi de izbândă cum n-a avut nici altădată. În lupta pe va putea să participe la bătălie. Rezultatele unei asemenea poziţiile întărite, în războiul trecut, încercările repetate de încercări nu credem că pot echivala riscurile unei eventuale străpungere ale aliaţilor din anii 1915-1917 n-au reușit intrări în război a Americii alături de anglo-francezi și din cauză că materialul nu se găsea la înălţimea grelei acelea de a fi creat zone de slabă rezistenţă în dispozitivul însărcinări de a distruge lucrările de întărire, mai mult ca strategic al armatei germane. Acestea sunt consideraţiile care număr decât ca putere, iar durata pregătirii bătăliilor a mă îndreptăţesc a crede că Germania va ezita mult înainte eliminat elementul surprindere. de a încălca teritoriul Ţărilor de Jos, cu toate marile foloase Bătăliile de ruptură din primăvara anului 1918, duse strategice pe care le-ar avea și pe care le-am arătat. de germani cu forţe și material considerabil, au reușit să O încălcare a teritoriului Elveţiei, pe lângă faptul străpungă fronturile fortifi cate și să creeze situaţii foarte că operaţiile s-ar desfășura cu foarte mare greutate și ar critice, dar din cauză că bătăliile s-au succedat la intervale progresa mult prea încet pentru a surprinde, dar un atac de timp destul de mari pe deoparte, pe de altă parte din cu forţe puternice la aripa dreaptă a dispozitivului de cauză că rezervele aliate n-au fost fi xate departe de atacul apărare franco-englez nu răspunde nici scopului strategic decisiv, toate spărturile în frontul aliaţilor au fost, până de primă importanţă, acela de a lovi mortal Anglia prin în cele din urmă, astupate și atacurile înfrânte cu pierderi apropierea bazelor de atac de coastă engleză. Un asemenea foarte grele pentru atacatori (diviziile motomecanizate nu atac nu ar fi justifi cat decât în cazul când Germania ar se născuseră, iar cele de cavalerie erau dizolvate). Începând reuși să atragă și Italia în confl ict, ceea ce pentru moment, din iulie 1918 iniţiativa operaţiilor trecând de partea credem, este exclus. Această analiză sumară a posibilităţilor aliaţilor, aceștia au pus în acţiune un material considerabil operative ne conduc a ne exprima credinţa că oricât de mari de artilerie și care de asalt – element de surprindere – și par foloasele strategice ale încălcării neutralităţii statelor pe au putut asigura operaţiilor continuitatea pe care n-au care se sprijină fl ancurile dispozitivului strategic, conducerea putut-o asigura germanii în primăvară, din cauza lipsei germană numai în extremis va căuta soluţia războiului materialului cu care să poată angaja concomitent frontul angajat pe această cale. inamic în mai multe puncte. Materialul în proporţie cu Atacul frontului fortifi cat francez. În această a doua scopul de atins a adus victoria aliaţilor în 1918. ipoteză în care ne-am așezat este vorba de a executa un Care este situaţia actuală? Două sunt elementele atac de ruptură într-un front organizat după toate datele mai însemnate care au făcut posibilă victoria aliaţilor știinţei geniului militar și a experienţei războiului trecut. în 1918. Primul element, carul de asalt de mic tonaj, cu Fortifi caţiile de pe linia „Maginot”, prezentându-se la destul de slabă cuirasă, încet la mișcare, care totuși a produs începutul ostilităţilor sub forma lineară destul de subţire, surprindere. Prin reducerea la minimum a timpului necesar au fost completate cu lucrări puternice, așezate în adâncime pregătirii atacului, carul de luptă a ușurat realizarea și pe poziţii succesive, dând astfel fortifi caţiilor aspectul surprinderii. Angajat în mase mari, la 8 august, în unei zone întărită cu tot ceea ce tehnica pune astăzi la regiunea Amiens, a condus la rezultate neașteptat de mari. îndemână. Astfel fi ind, nu mai poate fi vorba de ruperea Ziua de 8 august a fost ziua neagră a armatei germane, unei linii fortifi cate care, trebuie să recunoaștem, avea și a fost începutul sfârșitului, a mărturisit Lundendorf43. părţi slabe, ci de ruperea fortifi caţiilor într-o zonă adâncă Al doilea element a fost continuitatea în acţiune, ușurată, și destul de largă pentru ca, odată spărtura obţinută, să de partea aliaţilor, de cantitatea și puterea de distrugere a se poată împiedica ocuparea ei prin aruncarea pe poarta materialului – mai precis a artileriei și carului de luptă – deschisă a diviziilor motomecanizate spre a lărgi spărtura care reducând pierderile a înlesnit continua alimentare a prin manevre asupra fl ancurilor și spatelui. Reţinem dar bătăliei. Ca învăţăminte: bătălia din primăvara și toamna că, ruptura ce trebuie făcută în frontul fortifi cat trebuie să anului 1918 a făcut dovada că în războiul modern rolul fi e destul de largă și destul de adâncă pentru a absorbi, în considerabil și de primă importanţă îi revine materialului, cursul bătăliei de ruptură, rezervele inamice, a le consuma sub diferitele aspecte sub care el se poate prezenta, ceea ce este ori distruge pentru ca poarta ce se va deschide să nu mai tot una cu a spune că războiul modern este războiul tehnicii, poată fi închisă. Cu acest scop credem că va fi angajată este războiul industriilor, este războiul știinţei superioare bătălia de ruptură de ale cărei rezultate și unul și altul de a crea și aduce material mai numeros și mai puternic. dintre beligeranţi leagă multe speranţe. Progresele tehnice au condiţionat și vor condiţiona atât Războiul trecut a dovedit însă că ruperea unui front tactica de folosit în luptă, cât și strategic, adică conducerea întărit nu este problema cea mai rea, dacă se pune în superioară a operaţiilor. În marile bătălii din primăvara cumpănă preţul necesar; ceea ce este mai greu este absorbirea anului 1918 și după aceea, aviaţia își manifestă, timid ce rezervelor în altă direcţie, pentru ca sosirea lor pe punctul e drept, dar cu rezultate strălucite, acţiunea ei în bătălia decisiv și la timpul potrivit să nu se poată face. Aceasta terestră, lăsând să se întrevadă rolul considerabil care îi este cere ca bătălia de ruptură, pe frontul care tactic și strategic rezervat în războiul modern.
60 1 (67) 2015 document studii/documente În timp de 20 de ani progresele realizate de aviaţie au germane în Polonia au făcut o netăgăduită dovadă. Bătălia fost așa de mari, încât aviaţia este considerată astăzi ca de ruptură pe care o așteptam pe frontul de vest acest scop l-ar element determinant în conducerea războiului, cu toate că urmări; a deschide drumul marilor unităţi moto-mecanizate tehnica, în materie de aviaţie, nu și-a spus ultimul cuvânt. în dispozitivul inamic. Dacă acestea sunt constatările în ceea ce privesc Posibilităţile beligeranţilor pentru obţinerea elementele determinate ale victoriei aliaţilor în 1918, care succesului în bătălia de ruptură. Din cele expuse mai sus, este situaţia astăzi pentru a putea înfăţișa modul în care se desprinde în mod lămurit că ruperea zonei fortifi cate, vedem desfășurându-se o bătălie de ruptură pe actualul front care încinge frontierele beligeranţilor, nu s-ar putea obţine occidental, fi e că această bătălie o vor căuta franco-englezii, numai cu ajutorul carului de asalt cu care s-au rupt lucrările fi e că ea va fi căutată de germani? de fortifi caţie, cu caracter mai mult trecător, ridicate în În timpul scurs de la trecutul război, trei au fost războiul trecut, cu toată dezvoltarea proprietăţilor acestui principalele preocupări ale conducătorilor destinelor material. Fortifi caţiile ridicate de o parte și de alta sunt popoarelor. Prima preocupare a fost aceea de a dezvolta fortifi caţii permanente, având armele principale de apărare mijloacele de apărare contra carului de luptă care contribuise sub turele de oţel sau în cazemate puternic betonate. Înaintea în așa de largă măsură la victorie și a dezvolta în aceeași fi ecărei zone fortifi cate sunt așezate apărările accesorii, atât largă măsură carul de luptă ca element de surprindere și contra carelor de luptă, cât și contra atacului infanteriei. de repeziciune în acţiunea terestră. A doua preocupare Apărările contra carelor de luptă sunt alcătuite pe linia și cea mai susţinută a fost aceea de a-și asigura o aviaţie „Maginot” din traverse de cale ferată pe mai multe linii, puternică, concomitent cu asigurarea mijloacelor terestre înfi pte adânc în pământ, astfel ca ele să nu lase deasupra de a-i împiedica acţiunea. A treia preocupare a fost aceea solului decât cel mult 1 m-1,25 m. Experienţa făcută de de a asigura graniţele contra atacurilor bruscate conduse cu francezi cu carul de asalt de 30 tone a dovedit că nu poate mijloace motomecanizate care căpătau, pe zi ce trecea, o tot frânge decât cel mult trei linii de traverse din cel puţin 5-6, mai mare dezvoltare. din care era formată reţeaua. Aceleași apărări antitanc pe Franţa, ameninţată de un atac bruscat din partea linia „Siegfried” sunt formate din piramide de beton așezate Germaniei, căreia tratatul de pace îi lăsase o armată de în rânduri regulate sau nu, cu baza adânc înfi ptă în masa meserie și o poliţie interioară foarte puternică, pentru a de beton; în unele părţi reţeaua aceasta este dublată cu preveni un asemenea atac a pășit cu hotărâre la întărirea apărări metalice mai puternice chiar decât acelea ale liniei graniţei de nord-est. Fortifi carea graniţei franceze urmărea „Maginot”. Impresia generală este aceea că apărările liniei și scopul de a ușura bugetul militar prin reducerea efectivelor „Siegfried” sunt mai puternice ca acelea ale liniei „Maginot”. și a termenului de serviciu, cerute de nevoile sociale ale Din ceea ce cunoaștem până astăzi, carele de luptă în naţiunii. serviciu nu pot zdrobi aceste apărări și trebuie ajutate în Dacă pentru Franţa întărirea graniţei de răsărit opera aceasta de distrugere și acest ajutor nu ar putea fi dat s-a dovedit a fi singura soluţie înţeleaptă de siguranţă decât de artilerie, eventual de aviaţia de bombardament cu contra puternicului ei vecin din răsărit, pentru Germania bombele ei de mare capacitate de exploziv. hotărârea fortifi cării graniţei dinspre Franţa a fost dictată În războiul trecut, armata germană era înzestrată cu de alte consideraţii decât acelea care au călăuzit Franţa. artileria necesară distrugerii fortifi caţiilor permanente ce Și astfel, cele două popoare sub arme stau de 6 luni faţă acopereau frontiera de nord-est a Franţei. Lunga perioadă în faţă, lăsând aceluia care se va socoti mai puternic să ia de pace a îngăduit serviciului secret german și organelor iniţiativa bătăliei de ruptură. În spatele armatelor, uzinele tehnice de a găsi și experimenta calibrul gurii de foc și de război, laboratoarele tuturor ramurilor de știinţă tehnică, proiectilul în stare să ducă la distrugerea fortifi caţiilor lucrează cu febrilitate la găsirea mijloacelor de distrugere, permanente din centura fortifi cată franceză. cele existente neinspirând destul încredere pentru a deschide Nu putem afi rma același lucru astăzi; ceea ce credem că drum singurei arme în stare să ocupe și să păstreze terenul putem afi rma este că fortifi caţiile franceze, îngropate complet cucerit – infanteria. în pământ sunt acoperite cu un strat de beton care sfi dează S-a crezut că [sic!] carul greu de luptă – de la 20 tone în toate calibrele gurilor de foc cunoscute și bănuite chiar. Este sus – va fi în măsură să distrugă apărările accesorii, așezate totuși de presupus că, de o parte și de alta, tehnicienii sunt în de-a lungul frontierelor, iar ca urmare armatele marilor căutarea mijloacelor de distrugere a primului obstacol pe care puteri au dezvoltat la maximum atât puterea carelor de îl formează apărările accesorii, distrugeri care să îngăduie luptă, cât și posibilităţile de a le construi încât mai mare elementelor cuirasate să pătrundă în frontul fortifi cat. Se cantitate. Organica armatelor a prins momentul pentru vorbește de experienţe care se fac, în special în Germania, a exploata progresele realizate de tehnică și a imprima pentru a construi un car de luptă de mare tonaj și de mare războiului caracterul de repeziciune și surprindere ușurat viteză care, azvârlit asupra reţelei de șine de cale ferată ale de carul de luptă modern, înzestrat cu mare viteză și de liniei „Maginot”, să le poată rupe sau să le îndoaie și apoi aviaţie. Astfel, toate armatele Marilor Puteri au organizat să pătrundă mai departe, după cum tot așa se vorbește de unităţi motorizate care să fi e în măsură a exploata imediat material în stare să distrugă apărările germane graţie unui succesul obţinut pe câmpul de luptă de unităţile cuirasate. extrem de puternic exploziv. Ceea ce este adevărat din toate Rezultatele fulgerătoare care au fost obţinute de armatele aceste șoapte se va vedea; ceea ce credem noi este nevoia ce se document 2015 1 (67) 61 studii/documente simte, de o parte și de alta, de a găsi mijloace noi fără de care care se dispune în prezent. O singură soluţie ar rămâne – o bătălie de ruptură ar duce la înspăimântătoare pierderi neutralizarea acestor generatoare de foc – neutralizare de vieţi și material. care s-ar putea obţine, prin întrebuinţarea fumigenelor și În lupta aceasta neîntreruptă dintre fortificaţie și a aruncătoarelor de fl ăcări, fumigenele pentru a acoperi cu proiectil, acesta din urmă a ieșit victorios. Este de presupus fum dens lucrările care adăpostesc generatoarele de foc și a că și de data aceasta, proiectilul, fi e el zvârlit de o gură de îngădui aruncătoarelor de fl ăcări să se apropie la distanţa foc de calibru neîntrebuinţat până acum, fi e că va fi aruncat la care bătaia acestor aruncătoare este efi cace. Sub acţiunea din avion sub forma unei mine cu mare capacitate de acestor aruncătoare de fl ăcări, crenelurile și observatoarele explozie, va ieși până în cele din urmă victorios. Acţiunea vor fi orbite, iar infanteria va putea trece barajul de foc pe de distrugere a artileriei de mare calibru, azvârlind care se sprijină de fapt apărarea. Este un procedeu care se proiectile ce conţin mari cantităţi de exploziv și sub mari poate aplica cu destul succes, procedeu care presupunem că unghiuri de cădere, a fost și în războiul trecut și va fi și se va întrebuinţa de ambii beligeranţi și pe care literatura astăzi extrem de puternică pentru a răscoli pământul la militară nu l-a neglijat arătând perfecţionările la care s-a mari adâncimi și a supune apărările accesorii, despre care ajuns. Procedeul acesta a fost întrebuinţat în Spania contra am vorbit, la deformări care le-ar reduce mult rezistenţa centrelor de mare rezistenţă, cum a fost acela de la Alcazar. și ar asigura sarcina carelor de luptă. Nu este nimic nou în Neutralizarea organelor de foc și aceasta poate fi ceea ce afi rmăm, căci, după cum am spus mai sus, numai de numai trecătoare deoarece adversarul va reacţiona cu la dozarea mijloacelor în raport cu puterea obstacolelor de toate mijloacele de artilerie așezate în afara lucrărilor și învins se poate aștepta un rezultat favorabil. Este atât de va distruge atât aruncătoarele de fl ăcări, cât și orice alt adevărat acest principiu încât îl socotim că adevărata cauză mijloc de atac care ar fi reușit să ajungă la mică distanţă de a absenţei oricărei încercări de atac de ruptură pe frontul lucrări. Rezultă din aceste consideraţii că astăzi, ca și ieri, anglo-franco-german. artileria rămâne arma care va decide în bătălia de ruptură Din ziua în care unul dintre cei doi beligeranţi se va și acela dintre beligeranţi care va reuși să pună în linie un socoti destul de puternic, ca mijloace de atac, este de așteptat mai mare număr de guri de foc (tunuri) aprovizionate cu că o străpungere a centurii de fi er și ciment va fi încercată, o mai mare cantitate de muniţii, putând fi ușor înlocuite fi e că acest plus de putere va fi dat de carul de asalt, fi e de în caz de uzură, acela va avea mai mulţi sorţi de izbândă. artileria de mare calibru cu tragere verticală, fi e de un nou Celelalte arme pe care le-am menţionat, în special carul exploziv cu mare capacitate de distrugere, fi e de toate acestea greu de luptă, cu propriile lui mijloace, nu vor putea învinge în aceeași acţiune cu același scop. Lipsa acestor mijloace obstacolele ce i se opun dacă artileria nu va fi slăbit sau distrus sau insufi cienţa ca număr a celor existente a împiedicat apărările antitanc ridicate de inamic, iar odată învinse conducerea superioară a războiului să caute soluţia ruperii obstacolele anticar nu vor reuși să deschidă calea infanteriei în frontului fortifi cat într-o bătălie de ruptură, care, după barajul inamic, infanterie fără de care nu se poate cuceri terenul, părerea noastră, se va impune în cazul în care l-am nu se poate afi rma reușita. Și nu este exclus ca această infanterie, prevăzut, acela în care aviaţia, cu formidabila ei putere de pentru a se sustrage grelelor pierderi ce i le-ar provoca focul distrugere, nu va fi reușit să frângă moralul apărătorilor și armelor automate, să o vedem chiar în cursul războiului, să-i constrângă să ceară pacea. acesta traversând barajul de foc al lucrărilor de fortifi caţie sub Să admitem că soluţia ruperii frontului fortifi cat, de o carapacea de oţel a micilor mașini construite în acest scop. parte sau de alta, a fost găsită și că adversarii vor arunca Cu cât încercăm să împingem mai departe analiza diviziile lor motomecanizate în spărturile făcute cu condiţia bătăliei de ruptură, cu atât mai evidente apar cauzele pentru ca acestea să fi e destul de largi și adânci. Aceste unităţi care ea nu s-a produs încă și convingerea ce ne lasă, că o vor căuta să câștige, prin viteză, fl ancurile spărturilor asemenea bătălie nu se va produce, cel puţin atâta timp cât și să le întoarcă înaintea sosirii rezervelor pe câmpul de materialul corespunzător unei atât de grele operaţii nu se va bătălie, ipoteză greu de admis astăzi graţie motorului cu fi construit în cantitatea și calitatea trebuincioase, fără de explozie care îngăduie mișcarea a mase mari de oameni care infanteria necuirasată va suferi pierderi foarte grele, cu și materiale într-un timp mai scurt decât cel trebuincios rezultate foarte slabe. Căpitanul Liedel Hart44, cunoscutul artileriei și carelor de asalt să rupă apărările antitanc ale scriitor militar, ajunge la aceeași concluzie, adică la aceea că fortifi caţiilor. Dar ruperea apărărilor antitanc nu este forma statică a războiului pe frontul de vest este consecinţa de ajuns pentru a pătrunde adânc în frontul fortifi cat; dezechilibrului dintre [...] și proiectil, cuirasa formată din va trebui să se distrugă concomitent și generatoarele de oţel și beton fi ind mai puternică decât proiectilul. foc adăpostite sub cupele sau cazemate puternic betonate. Dar, cum am arătat mai sus, în lupta aceasta care Numai cu această condiţie diviziile motomecanizate și, cu durează de aproape un secol, proiectilul a triumfat, este ele odată, infanteria vor putea exploata spărturile făcute de așteptat ca atunci când se va fi găsit gura de foc care să în frontul fortifi cat de artileria de mare calibru și de carele arunce un proiectil cu mare putere de pătrundere și mare de asalt. Distrugerea generatoarelor de foc – mitraliere, capacitate de exploziv, în ziua aceea o bătălie de ruptură tunuri de 75 mm, obuziere, mortiere etc. – înseamnă va fi posibilă, dar ale cărei rezultate nu le-ar putea bănui distrugerea lucrărilor de fortifi caţie, distrugere pe care nimeni, cu datele pe care le avem la îndemână sau acelea pe nu o cred posibilă cu mijloacele artileristice și aviatice de care experienţa trecutului ni le sugerează.
62 1 (67) 2015 document studii/documente Cum se va sfârși atunci războiul? Pare cel puţin superioară conducere a războiului ca o consecinţă a formei prematură întrebarea căreia ne propunem a-i da răspunsul. politice totalitare care îngăduie hotărâri repezi luate de Vom încerca totuși să tragem o concluzie din consideraţiile o singură voinţă, fără control, fără ezitare. Nu același pe care le-am expus, atât din scurta privire ce am aruncat lucru din partea aliaţilor, unde acţiunea guvernelor se asupra situaţiei politice internaţionale, cât și din felul în găsește în orice moment sub controlul parlamentului, care am crezut că se vor desfășura operaţiile angajate de sub controlul naţiunii. Atât în Anglia, cât și în Franţa, armata germană contra forţelor coalizate franco-engleze. sub infl uenţa opiniei publice, schimbări au avut loc în Trei sunt factorii care se evidenţiază cu influenţă compunerea guvernelor, iar în Franţa chiar o schimbare de hotărâtoare asupra sfârșitului războiului și anume: blocusul guvern. Acestea sunt dovezi, oricât am dori să nu fi e așa, economic, arma de încredere a puterilor occidentale; aviaţia de slăbiciune, sunt motive de încurajare de cealaltă parte. cu nelimitata ei putere de distrugere și demoralizare; Este fi resc să fi e așa în statele cu regim democratic, în statele superioritatea tehnică, cu tot ceea ce această noţiune în care opinia publică cere să știe pentru ce duce războiul însemnează în conducerea războiului. Voi analiza acești și să ceară conducătorilor să-l ducă astfel încât durata lui factori pentru a desprinde concluzii de superioritate de o să fi e cât mai mică pentru ca pierderea bunurilor câștigate parte sau de alta. cu atâta muncă și în atâta timp, să fi e cruţate. Blocusul a Blocusul economic. La această armă au recurs aliaţii putut avea în războiul trecut efi cacitatea pe care a avut-o, (franco-englezii) socotind-o ca cea mai efi cace pentru a scurta cu toată întinderea teritoriilor cucerite de germani, pentru că durata războiului și a economisi cât mai mult sângele naţiunilor era complet atât terestru, cât și maritim. Astăzi lucrurile nu în luptă. Aplicând blocusul economic, aliaţii urmăresc nu atât mai stau așa; prin porţile larg deschise, atât pe uscat, cât și înfometarea poporului german, cât mai curând a-l lipsi de pe apă, Germania poate încă primi unele materii prime din materiile prime principale în conducerea războiului, în special afară, în special minereuri, textile, petrol și altele. Pe de altă a-l lipsi de petrol, cauciuc, textile, minereuri, uleiuri diferite, parte industria germană a reușit să producă, pe cale sintetică, pe care germanii le consideră de primă importanţă pentru a o bună parte din produsele de care conducerea războiului are conduce războiul. Vorbind despre blocus, am arătat că atâta nevoie. Acestea sunt motive care ne-ar conduce a crede că timp cât Germania are porţile deschise spre estul și sud-estul pe calea blocusului nu este de așteptat o scurtare a duratei Europei, efi cacitatea blocusului, pentru unele dintre materiile războiului decât cu condiţia ca blocusul să reușească a închide prime ca textile, petrol, minereuri și altele, va fi foarte redus porţile încă deschise și să se alăture blocusului și acţiunea și este de așteptat ca aliaţii să strângă cât mai mult acest demoralizantă a distrugerilor provocate de o aviaţie mai blocus, cu riscul de a lărgi teatrul operaţiilor. Atâta timp însă numeroasă, mai puternică. cât nu se cunoaște stocul german de materii prime nu se va Aviaţia cu nelimitata ei putere de distrugere și putea exprima o părere cât de aproximativă asupra infl uenţei demoralizare. În capitolul consacrat bătăliei aeriene ne-am blocusului economic asupra duratei războiului. Ceea ce se poate exprimat convingerea ce avem că numai o aviaţie care va afi rma este că [sic!] conducerea germană, urmărind refacerea putea obţine superioritatea aeriană poate, prin distrugerea fostului imperiu german în graniţele, cel puţin acelea din centrelor de viaţă economică, prin distrugerea izvoarelor 1914, cu spirit de prevedere, a stocat multe dintre materialele de energie necesară industriei de toate categoriile, prin întrebuinţate de industria de război, începând acest blocaj distrugerea mijloacelor de transport etc. poate provoca acea curând după încheierea păcii, cel puţin pentru unele din stare de depresie sufl etească care slăbește rezistenţa naţiunii materiile prime. Acest stoc, dacă a putut să îndestuleze unele și atrage după ea slăbirea rezistenţei forţelor armate și nevoi ca acelea pentru crom, vanadiu, molibden, nichel etc., n-a supunerea inevitabilă voinţei celei mai tari. putut să înmagazineze în cantităţi îndestulătoare materiile Cu același prilej ne-am exprimat părerea că prime de mare volum și mare consum cum este petrolul, aviaţiile beligeranţilor pot fi considerate astăzi, nu și cauciucul, minereurile de fi er și aramă. Petrolul în special, ieri, echivalându-se ca număr de aparate, ca putere a după cum am arătat, este materia primă de care Germania armamentului și instrucţia de luptă a echipajelor. Dacă va putea duce lipsă într-un război susţinut de majoritatea acest echilibru ar putea să fi e rupt în favoarea unuia dintre forţelor sale aeriene, de forţele sale motomecanizate, adică de beligeranţi rămâne a se vedea, fi ecare făcând maximum de acele elemente ale forţelor armate care infl uenţează în mod sforţări pentru a construi cât mai mult, cât mai repede și deosebit durata războiului. cât mai perfecţionat. În lupta aceasta de întrecere pe terenul Nu aceeași este situaţia franco-englezilor care au la aviatic este de așteptat ca industria puterilor occidentale, dispoziţie izvoarele nesecate ale vastului lor imperiu ajutată de industria Statelor Unite și Canadei, să aibă colonial. Franco-englezii pot aștepta efectele blocusului a prioritate atât cantitativ, cât și calitativ. căror efi cacitate vor crește pe măsură ce timpul trece, cu Dacă mai ţinem seama că pentru Anglia și Franţa condiţia de a constrânge conducerea germană la consumul consumul petrolului nu poate fi pus în discuţie, pentru din ce în ce mai accentuat al materiilor prime stocate, ceea ce Germania, în ziua în care petrolul rusesc i-ar lipsi, nu se va putea obţine decât printr-o conducere mai activă, restricţiile în folosirea aviaţiei ar fi poate inevitabile. Din mai dinamică a războiului, în special cel aerian și naval. acea clipă, în care unul dintre beligeranţi ar fi obligat să Până în prezent iniţiativa Germaniei atât pe teren reducă acţiunea aviaţiei și să sufere legea adversarului său, diplomatic, cât și pe cel militar, a lăsat să se creadă într-o războiul poate fi considerat pierdut moral, în primul rând. document 2015 1 (67) 63 studii/documente Pe această situaţie bazează aliaţii credinţa lor în victorie; pentru a descoperi și produce mașini mai puternice și mai pe aceeași situaţie credem că se bazează și cancelarul Hitler distrugătoare ca acelea ale vecinului. Sentimentele umane, speranţele că victoria va fi de partea armelor germane. vorbe fără sens, războiul total, războiul așa cum l-au conceput În ziua în care bătălia sau mai precis bătăliile aeriene adesea popoarele vechi, război de exterminare cum a fost care se vor desfășura, supremaţia aerului ar rămâne de partea conceput de mari cuceritori ca Genghis-Han și urmașii lui, unuia dintre beligeranţi, din ziua în care una din aviaţii iată spectacolul ce se pregătește omenirii de știinţa tehnică, de va putea trimite zilnic, fără teama de a fi stânjenite, mase spiritul omenesc în veacul al XX-lea. de avioane de bombardament deasupra satelor și orașelor, Cine ar putea spune de care parte este superioritatea deasupra uzinelor de tot felul, deasupra depozitelor și triajelor în acest război al tehnicii, al spiritului sub diferitele sale de cale ferată, din ziua aceea sfârșitul războiului nu va fi prea aspecte? De partea Franţei care a strălucit în toate timpurile depărtat. Niciun popor, oricât de disciplinat ar fi el, oricât de prin supleţea spirituală a poporului francez ori de câte ori încrezător ar fi fost în conducătorii săi, oricât de patriotică ar probleme grele au trebuit soluţionate. De partea Angliei fi socotită lupta ce duce, nu va putea rezista bombardamentelor cu acel spirit inventiv de atâtea ori afi rmat și susţinut de de zi și noapte, nu va putea scăpa groazei pe care o produc perseverenţa calmă și încrezătoare în forţele creatoare ale distrugerile de vieţi și bunuri proprii sau ale altor oameni ai poporului englez sau de partea Germaniei cu acel spirit lui, peste tot locul peste care au trecut bombardierele inamice, știinţifi c de care a dat dovadă în trecut, dar mai ales în fără acel zdruncin al nervilor care produce deprimare la unii, ultimul timp. Întrebării acesteia greu i se va putea da un revoltă la alţii și la toţi dorinţa de pace. Ziua aceasta fatală, răspuns dacă nu recurgem la date cu putere convingătoare, omenirea o așteaptă cu înfrigurare; totul lasă să se vadă că dar pe care nu le putem avea la îndemână. ea nu este apropiată judecând după cele ce se petrec de o parte Judecând trecutul, judecând câmpul atât de larg al și de alta a baricadei. O bătălie aeriană, susţinută în mod activităţi tehnice pe care îl prezintă Anglia și Franţa, intensiv zile și luni în șir, nu o va putea susţine decât aviaţia precum și varietatea spirituală a domeniilor imperiilor care va ști rezervoarele de benzină sau orice alt carburant, lor coloniale și dacă la acestea asociem și America, am fi pline în spatele ei și că acest carburant va decide de partea înclinaţi a crede că superioritatea spirituală tehnică s-ar cui va fi victoria. Totul ar lăsa să se creadă că sub acest raport găsi de partea aliaţilor. Conștiinţa acestei superiorităţi și puterile occidentale au superioritatea, dacă alţi factori nu modul cum ea va fi folosită va putea imprima războiului vor interveni, factorul surprindere în primul rând, factorii forma care să ducă mai repede la sfârșitul lui. Ce ar putea tehnicii noi în al doilea rând. însemna acest sfârșit către care nu se va putea merge decât pe Superioritatea tehnică. În luptă se găsesc cele trei mari ruine! În furia de distrugere și ucidere, care se va dezlănţui puteri industriale ale Europei: Germania – Anglia – Franţa. din ziua în care primele bombe vor fi fost aruncate dintr-o Trecutul nu prea îndepărtat le-a așezat, pe acest teren, faţă parte sau alta a aviaţiilor în luptă, asupra centrelor de viaţă în faţă și nimeni n-ar fi putut prevede sfârșitul războiului, industrială sau economică, nimic nu va fi mai cruţat și iadul așa cum el s-a produs, fără intervenţia americană. Cu pe care cancelarul Hitler l-a făgăduit Angliei și Franţei va toate acestea, evoluţia materialului a însemnat un progres înghiţi sub ruine civilizaţia atât de înaintată a puterilor mai accentuat de partea franco-englezilor decât de partea apusene, așa cum hoardele mongole ale lui Genghis-Han germanilor, cu toată puterea industrială a acesteia din urmă. au îngropat sub ruine civilizaţia de secole a popoarelor din În războiul actual, Germania se prezintă cu industria văile mănoase ale Tibrului și Eufratului. sa proprie, foarte dezvoltată, întărită cu forţele industriale Am convingerea că acest război se va sfârși cu așa de mari cehoslovace și poloneze. Industria germană, sub această pierderi de o parte și de alta, încât pacea ce va urma nu va formă și ca o consecinţă a programului de autarhie practicat, fi pacea dorită de toţi, ci pacea de compromis care va lăsa îndeosebi în ultimii ani, este, din punct de vedere al popoarelor în război câmpul deschis tuturor rătăcirilor, iar aplicaţiei știinţei tehnice, pe un plan superior aceluia al conducătorilor lor remușcarea nebuniei săvârșită și groaza Angliei și Franţei. Pe de altă parte, industria germană, pedepsei pe care o merită. ca produs al știinţei printr-o admirabilă organizare a București, 27 aprilie 1940 producţiei și adaptarea ei la scopurile războiului. Pentru a judeca însă unde este superioritatea tehnică nu * * * este de ajuns a face constatări cu privirea la realizările trecute și pe care le considerăm cunoscute, ci la acelea pe care geniul PARTEA a 2-a fi ecărei naţiuni este în stare să le producă și să le aplice pentru CONSIDERAŢII GENERALE scopurile războiului, în timpul chiar al războiului. Cu alte În scurta privire pe care am aruncat-o asupra situaţiei cuvinte ar trebui să comparăm aptitudinile spirituale ale internaţionale la sfârșitul anului 1939 și începutul anului 1940 fi ecărei naţiuni în materie tehnică, în materie de prevederi am încercat să construiesc un cadru politic european în care să dincolo de ceea ce se știe și există și este folositor atât progresului așez România. Acest cadru se prezintă sub următorul aspect: omenirii, cât mai ales nevoilor cerute de conducerea superioară a) Două state mai puţin pe harta Europei – statul a războiului. Niciodată spiritul naţiunilor în luptă nu a polon și cehoslovac – prietene și aliate, prin dispariţia cărora fost mai mult muncit de gândul distrugerii; niciodată nu graniţa de nord a României nu mai este asigurată. Prin s-a cunoscut o mai febrilă activitate în uzine și laboratoare împărţirea Poloniei între Germania și Rusia Sovietică pe de
64 1 (67) 2015 document studii/documente o parte, pe de altă parte prin atribuirea Rusiei Subcarpatice Aceeași atitudine a luat și faţă de recentul confl ict născut Ungariei, frontul strategic al neamului românesc, atât cel din agresiunea Germaniei contra Norvegiei și ocuparea de la vest, cât și cel de la est, este învăluit la aripa de nord, prin surprindere a Danemarcei. Această atitudine n-a deci mult mai vulnerabil. Prin ocuparea Galiţiei de către împiedicat Rusia să atace Finlanda neutră și să-și întindă Rusia Sovietică frontiera noastră cu acest stat a devenit protectoratul, adică să încalce suveranitatea statelor baltice. mult mai întinsă și orice înţelegere viitoare între Ungaria și Nicio declaraţie, sub nicio formă concretă, nu asigură Rusia Sovietică, posibilă pentru motive pe care le cunoaștem, latura cadrului politic al României spre răsărit și dacă pun România în faţa unor probleme nespus de grele pentru n-am insistat în de ajuns de mult asupra atitudinii de viitorul neamului nostru. prevăzut a Rusiei Sovietice faţă de România, voi căuta b) Marile puteri europene din vestul Europei, mai mai departe să împlinesc acest gol prin judecarea obiectivă puţin Italia, încleștate în război pe viaţă ori moarte și a situaţiilor politice atât de des schimbătoare. Acesta este că acest război exercită o presiune nervoasă și economică cadrul politic european în care se găsește așezată România mereu crescândă asupra micilor state din jurul lor, cu toate în a 4-a lună a anului 1940, cadru destul de slab în partea că aceste mici state au declarat de la început neutralitatea cea mai vulnerabilă. În acest cadru voi încerca să precizez și hotărârea de a o apăra cu arma în mână. Ce valorează atitudinea pe care România va trebui să o păstreze, precum această neutralitate, când în jos sunt interesele Marilor și posibilităţile pe care le întrevedem de a păstra atitudinea Puteri, ne dovedește situaţia Danemarcei și a Norvegiei. pe care interesele ei superioare o impun. c) La graniţa noastră de vest, Ungaria care a navigat Atitudinea României faţă de puterile beligerante. De atâta timp în apele germane, fără a părăsi aceste ape, cel la începutul confl ictului anglo-franco-german, România, puţin aparent, a pus capul busolei sale politice spre Italia, prin glasul înţeleptului ei Suveran45 și de repetate ori prin interesată din ce în ce mai mult la independenţa statelor acela al ministrului Afacerilor Străine46, și-a afi rmat voinţa din bazinul dunărean. Pentru acest motiv am socotit că nu de a păstra o strictă și loială neutralitate faţă de puterile avem a ne teme la graniţa noastră de vest deoarece Italia, beligerante. Atât izolat, cât și ca membră a Înţelegerii acoperind politic Ungaria, acoperă indirect România. Balcanice și de comun acord cu puterile membre ale acestei Primejdia comună pe care o inspiră prezenţa trupelor înţelegeri, România se străduiește a împiedica lărgirea sovietice în Galiţia a ușurat apropierea, pe care o consider confl ictului și în această parte a Europei, cu convingerea pe trecătoare, între Ungaria și România. Pentru consideraţii care le-o lasă hotărârea lor că în felul acesta servesc interesele de oportunitate politică, vecina noastră de la sud, Bulgaria, a păcii și o mai ușoară reconstrucţie a Europei după război. făcut repetate declaraţii de neutralitate absolută, înţelegând Atitudinea luată de România este fără îndoială soluţia ca, alături de celelalte puteri balcanice, să împiedice lărgirea logică și corespunzătoare intereselor neamului românesc întregit confl ictului și în sud-estul european. cu atât de mari sacrifi cii și nimic nu va putea determina d) Italia interesată, atât politic, cât și economic, părăsirea poziţiei ce a luat, atâta timp cât suveranitatea ei nu la liniștea în Peninsula Balcanică ca și în bazinul va fi atinsă și graniţele ei nu vor fi încălcate. mediteranean, a luat atitudinea de nebeligeranţă, păstrând Întregită în graniţele ei etnice, România nu are raporturi corecte cu Anglia și Franţa și o binevoitoare revendicări teritoriale de la vecinii ei, după cum nu este politică faţă de Germania cu care este aliată. Italia continuă dispusă să cedeze niciun deget din pământul care constituie totuși cu febrilitate înarmările navale și aeriene în special spaţiul vital și etnic al poporului românesc, a declarat la și nu scapă niciun prilej pentru a anunţa revendicările de Oradea Mare, la Chișinău, ca și la Constanţa Suveranul întâietate în bazinul mediteranean. nostru47. Aceste declaraţii de înalt simţământ patriotic cer e) Acordul anglo-franco-turc a fost considerat ca un României sacrifi cii de orice clipă și o perspectivă hotărâre de mare succes al diplomaţiei aliaţilor, atât din punct de vedere a-și întări graniţele și a-și oţeli braţul pentru a putea face politic, dar mai ales din punct de vedere strategic, cu menirea faţă oricărei agresiuni și din orice parte ar veni ea. de a asigura pacea în partea de răsărit a Mediteranei, Situaţia României, după cum am arătat și în prima forţând Italia să rămână în afara confl ictului. Turcia, parte, nu este ușoară. Ea deţine în solul și subsolul ei materii făcând parte din blocul celor 4 puteri cu interese vitale în prime, în special petrolul, de care conducerea războiului Balcani (România, Iugoslavia, Grecia) este tot atât de modern nu se poate lipsi, dar pe care ea nu-l poate refuza interesată la păstrarea păcii în sud-estul european ca și beligeranţilor decât cu riscul de a-l da forţat sau a-și încălca România și Iugoslavia și exprimam credinţa ce o am că neutralitatea în favoarea unuia cu consecinţele ce ar decurge orice atingere adusă integrităţii teritoriale și independenţei dintr-o măsură unilaterală. Neutralitatea, noţiune precis vreunuia din aceste state, ar putea conduce la generalizarea definită de legile dreptului internaţional, a devenit o confl ictului. Turcia și Italia joacă rol de echilibru de forţe noţiune lipsită de sens în practica actuală a războiului și în războiul angajat între puterile occidentale, iar ieșirea când este vorba de interesele justifi cate sau nu ale marilor vreuneia din aceste puteri din rezerva pe care și-a impus-o puteri. Exemple avem destule de încălcarea neutralităţii ar putea duce la generalizarea confl ictului. micilor naţiuni și mai mult decât atât, mari puteri au f ) La graniţa noastră de răsărit, Rusia Sovietică smuls prin formă sau numai prin ameninţare cu forţa a declarat că va rămâne în afara confl ictului și că va suveranitatea micilor state pe care procesul de consolidare păstra atitudine de neutralitate binevoitoare Germaniei. al statelor le-a așezat în calea ambiţiunilor lor. document 2015 1 (67) 65 studii/documente Astfel civilizatul secol al XX-lea ne oferă exemplul ar putea să aștepte viitorul, nu ar fi fost rău dacă în faţa Austriei, Cehoslovaciei, Albaniei, Finlandei, Danemarcei Parlamentului sau numai în cercul restrâns al comisiilor și Norvegiei în care forţa a suprimat dreptul și cine ar putea pentru armată din Cameră și Senat miniștrii de resort ar prevede ce va aduce viitorul cel mai apropiat. fi expus situaţia din punct de vedere al înzestrării, fi rește Popoarele mici, dar tari pe dreptul lor la viaţa liberă, în limitele îngăduite de absoluta discreţie cu care trebuiesc cu aceste exemple în faţă, au toate motivele a-și crede învăluite asemenea declaraţii. Dacă asemenea declaraţii existenţa în primejdie, atâta timp cât organizarea apărării n-au fost făcute și dacă nivelul la care a ajuns pregătirea lor naţionale nu impune respectarea suveranităţii lor sau noastră nu ne este cunoscut, voi căuta, în cele ce urmează, atâta timp cât alianţe puternice nu-i ocrotesc. Iată pentru să arăt sumar sensul ce trebuie dat noţiunii de pregătire în ce am crezut totdeauna și cred și astăzi că, oricât de grele vederea războiului și cât de întinsă este sfera cunoștinţelor ar fi sacrifi ciile pe care ţara va trebui să le facă pentru a-și ce ea cuprinde. pregăti apărarea neutralităţii și implicit a independenţei, Pregătirea de război a naţiunii în înţelesul de azi nu vor fi prea grele dacă ele ne vor pune la adăpost graniţele. al cuvântului. Pentru a defi ni noţiunea de pregătire a Am văzut prea târziu primejdia care de atâtea ori ni s-a războiului astfel ca ea să fi e înţeleasă de către oricine nu arătat, dar chiar fără acele semne destul de ușor de înţeles, are ca primă ocupare știinţa militară, va trebui să precizez singurul fapt că vecinii, unii turbulenţi, alţii prea puternici, că în concepţia de astăzi toată naţiunea duce războiul, spre ne ameninţau integritatea fruntariilor, trebuia să trezească deosebire de trecut când războiul se ducea numai de o parte la conducătorii noștri sentimentul grelelor răspunderi faţă a naţiunii, pregătită anume cu scopul de a lua armele în de neam și ţară și să pășească cu un minut mai din vreme caz de primejdie și a apăra graniţele, sau a trece graniţele la întregirea măsurilor de apărare. pentru a ataca inamicul pe teritoriul lui. Întreaga naţiune Nu va uita nimeni epoca tristă a unităţilor militare cu toate mijloacele ei materiale și spirituale duce războiul fantomă, a pelerinajelor continui între cazarmă și vatră care, în înţelesul acesta vizează nu numai forţele armate a soldaţilor în termen, a înstrăinării localurilor militare ale naţiunii, ci toate acele forţe materiale și spirituale care pentru scopuri care nu aveau nimic a face cu apărarea, a servesc armatei pentru a-i întări rezistenţa sau mijloacele înstrăinării cailor armatei pe preţuri ridicole în târgurile de atac. A le zdrobi înseamnă a deschide calea victoriei și de săptămână ale orașelor, după cum nu se va putea uita a dicta naţiunii învinsă pacea pe care o dictează interesele că ţara a avut un ministru la Apărarea Naţională care de naţiunii învingătoare. la tribuna Camerei a putut să afi rme că soldatul român Războiul, în felul acesta, și-a lărgit cadrul peste măsură se va bate cu pumnii și va mușca cu dinţii, dacă îi vor fi indcă și mijloacele de care dispun naţiunile pentru a-l duce lipsi armele și aceste fanfaronade după un război atât de și-au sporit considerabil raza lor de acţiune. Războiul de crâncen și atât de edifi cator asupra puterii armamentului astăzi este războiul total despre care s-a vorbit și se vorbește modern. Tot astfel nu se va putea ușor uita că ţara a avut tot mai mult, fi indcă între două naţiuni în luptă efectele un ministru de Externe care în serenadele istorice de la lui pot fi simţite, moral și material, în tot locul, până în Geneva și în capitalele europene propovăduia, alături de cele mai depărtate unghere ale teritoriului. Spre deosebire alţi cântăreţi politici, dezarmarea sau profera ameninţări de trecut, războiul poate fi dezlănţuit aproape instantaneu, la adresa vecinilor când știa prea bine că scutul ţării era iar practica din zilele noastre ne-a arătat că nu mai este atât de ruginit48. Cine ar putea de asemeni uita monstruosul necesară nici chiar o declaraţie de război. Exemple avem proces Skoda care a dezvăluit, în faţa lumii întregii, starea atâtea, iar pentru a ilustra vom cita toate agresiunile recente de nepregătire a armatei, mergându-se atât de departe în ale Germaniei, ale Japoniei și Rusiei. Mai mult încă Rusia înșirarea lipsurilor noastre încât vecinii dușmănoși n-au a încheiat pacea cu mica Finlandă, fără ca ea să fi recunoscut avut de atunci încoace decât a înseria comenzile de material starea de război între ea și Finlanda. trecute în străinătate sau în ţară pentru a cunoaște puterea Din aceste sumare consideraţii se poate trage concluzia armatei noastre. că naţiunile nu se pot considera în siguranţă decât atunci Și toate acestea în ce scop și cu ce rezultate? Istoricul de când au luat toate măsurile necesare pentru a face faţă mai târziu al faptelor acestea de decădere morală va judeca instantaneu primejdiei care le ameninţă, dintr-o parte sau pe fi ecare răspunzător de atâta lipsă de prevedere și suntem alta. Se mai trage încă concluzia că naţiunile mici, așezate siguri că sentinţa poporului îi va condamna. lângă vecini puternici sau între vecini puternici, nu se Ţara și întreg neamul românesc vor rămâne pururi vor putea bucura de deplina lor suveranitate și nu își vor recunoscătoare Suveranului pentru dârza și perseverenta putea apăra independenţa decât atunci când așezarea lor hotărâre cu care a luat în mâna Sa conducerea destinelor geografi că le ușurează apărarea sau atunci când interesele neamului și a pus ca prim obiectiv al străduinţelor Sale și contrare ale vecinilor dictează păstrarea independenţei al întregului neam românesc „făurirea scutului” puternic, lor. Exemplul Elveţiei, acela al Ţărilor de Jos, exemplul la adăpostul căruia munca naţiunii să se poată îndeplini României chiar înainte de 1914 este edifi cator. în liniște și pace. S-a lucrat mult, se lucrează continuu zi Războiul care se poate dezlănţui instantaneu cere ca și și noapte pe șantiere și în uzine pentru a câștiga timpul măsurile de apărare să poată fi puse în aplicare cu aceeași pierdut. Ce s-a putut realiza puţini sunt acei care știu și eu repeziciune și astfel ajungem a defi ni noţiunea de pregătire. cred că pentru liniștea naţiunii, pentru încrederea cu care Pregătirea de război a unei naţiuni este asigurată atunci
66 1 (67) 2015 document studii/documente când prin simpla apăsare pe un buton electric se poate de apărare contra acţiunii acestor arme. Marile puteri sunt dezlănţui o serie întreagă de măsuri verifi cate din timp și singure în stare, graţie marilor mijloace fi nanciare de care care să transforme întreaga activitate de pace a naţiunii dispun, să-și organizeze o puternică aviaţie de luptă și într-o activitate de război. Aceste măsuri se întind asupra numeroase unităţi motomecanizate cu care să zdrobească întregului bun al naţiunii, ca și asupra bunurilor particulare, repede rezistenţa micilor state învecinate care nu vor putea fi indcă naţiunea întreagă, cu toate bunurile ei materiale, niciodată să-și creeze o aviaţie tot așa de numeroasă sau în primul rând, duce războiul. Luarea acestor măsuri este unităţi blindate tot atât de puternice. Dar, dacă mijloacele operă a guvernului și a Marelui Stat Major. Legiuirile fi nanciare ale micilor state nu le îngăduie o înarmare tuturor naţiunilor prescriu aceste măsuri tot așa cum ele se aeriană și terestră la înălţimea nevoilor lor de apărare, le găsesc prescrise și în legile noastre. Marele Stat Major este rămâne ca singură soluţie, la care pot recurge, aceea de a crea organul îndreptăţit a cere ca executarea lor să se facă după un acele mijloace cu care să frângă avântul unui atac cu unităţi plan de amănunt care, odată întocmit și aprobat de organul blindate și să reducă posibilităţile aviaţiei inamice, cu un îndreptăţit de lege, are putere de executare prin organele cuvânt să ia războiului caracterul de repeziciune, caracterul respective. Un asemenea plan se găsește întocmit la Marele de surprindere pe care i-l dau aceste arme. Stat Major cu concursul tuturor organelor prescrise de lege, Aceste mijloace, micile state le găsesc în organizarea iar pentru executarea lui Marele Stat Major are delegaţii de fortifi care a graniţelor pentru a se pune la adăpostul săi pe lângă fi ecare minister și autoritate publică prevăzută unui atac bruscat cu unităţi blindate și prin organizarea de lege. Nu voi intra în amănuntele acestui plan, care se apărării antiaeriene a teritoriului împinsă până în cele referă în prima linie la instituţiile de stat, ci voi căuta să mai amănunţite prevederi, care să reducă efi cacitatea rezum sumar măsurile pe care o bună pregătire de război le mijloacelor aeriene inamice. Reacţia acestor mijloace trebuie cer guvernului și Comandamentului Superior. să se producă ca aceeași repeziciune cu care se poate dezlănţui Aspectul războiului modern. Pentru a fi bine pregătiţi atacul. Aceasta cere instalarea lor din timp după un plan să facem faţă unei primejdii care ar ameninţa naţiunea este bine conceput în raport cu posibilităţile adversarului și cu nevoie să știm sub ce formă s-ar putea prezenta primejdia caracterul apărării. și din ce anume direcţie și cât de mare este forţa care ne Dacă considerăm că războiul modern, cu toată puterea primejduiește. Conduși suntem deci să analizăm aspectul mereu crescândă a focului, pentru a ajunge repede la războiului modern și a scoate din această analiză elementele rezultate hotărâtoare, folosește manevra pe care o pregătesc esenţiale ale unei bune pregătiri. Două sunt elementele aviaţia, elementele motomecanizate și puterea de distrugere de bază care imprimă războiului de astăzi caracterul de a armamentului, ne putem da mai bine seama că micile instantaneitate, de brutalitate, de repeziciune în execuţie state, cu populaţie mică, cu graniţe întinse, servite de o slabă și anume: aviaţia și unităţile motomecanizate. industrie și de slabe resurse economice și fi nanciare, rămân Aviaţia, după cum am arătat și în prima parte, imprimă neputincioase în faţa poftelor de expansiune sau de aservire războiului caracterul de repeziciune și de brutalitate, atât a vecinilor puternici care nu cunosc altă lege între naţiuni prin proprietatea cu care este înzestrată, de a acţiona de decât pe aceea a dreptului celui mai puternic. la primul semnal de alarmă, cât și prin considerabila Războiul Rusiei contra Finlandei, acela al Germaniei putere de distrugere asupra mijloacelor cu care inamicul își contra Norvegiei, aservirea fără luptă a Cehoslovaciei, a mobilizează și concentrează forţele armate și asupra acelora Albaniei și Danemarcei sunt atâtea dovezi că independenţa cu care alimentează războiul. Aviaţia, prin repeziciunea și statelor mici nu mai este asigurată într-o lume în care a brutalitatea ei, ușurează factorul surprindere și pregătește dispărut morala internaţională. demoralizarea atât a comandamentului inamic, cât și a Pentru acele state care sunt încă prea mici pentru a fi naţiunii inamice. Nu mă voi folosi de aceste exemple afară destul de puternice dar pe care mijloacele le îngăduie să-și de acelea pe care ni le oferă războiul polono-german și acela pregătească apărarea suveranităţii lor, singure sau aliate cu din Norvegia. alte state ameninţate de aceleași primejdii, problema apărării Unităţile motomecanizate reprezintă pe al doilea deși destul de grea se poate totuși soluţiona. Această soluţie element care imprimă războiului caracterul de repeziciune (pe lângă cele expuse) întărirea graniţelor și organizarea în execuţie. Războiul fulger, așa cum l-a întrevăzut apărării antiaeriene, nu se poate găsi decât într-o raţională comandamentul german ca o fi rească concluzie trasă din întrebuinţare a efectivelor, într-o destul de puternică și bine experienţele din Spania și Polonia, este o realitate bazată pe folosită industrie de război, într-o instrucţie desăvârșită proprietăţile caracteristice ale acestor două arme – aviaţia a trupelor și comandamentelor, în folosirea unei doctrine și unităţile motomecanizate. tactice și strategice adaptată mijloacelor de care se dispune, Noţiunea de război fulger trebuie însă corectată fi indcă printr-o ordine și disciplină desăvârșită a naţiunii, în toate dacă războiul germano-polon și cel actual dintre Norvegia și ramurile de activitate politică, socială și economică, dar Germania au putut justifi ca prevederile comandamentului mai presus de toate, prin solidaritatea în faţa primejdiei a german, ea a fost infi rmată în războiul dintre Germania și întregii naţiuni, ceea ce face să rodească încrederea și spiritul aliaţi49. Război fulger poate prea ușor fi dus de o mare putere de sacrifi ciu. contra unei mici puteri sau chiar contra unei mari puteri Întrebuinţarea raţională a efectivelor răspunde nevoii (cazul Poloniei) care n-a avut grija să ia din timp măsurile de a prelungi rezistenţa naţiunii prin posibilitatea ce document 2015 1 (67) 67 studii/documente oferă comandamentului de a menţine capacitatea de luptă consecinţe pentru viitorul naţiunii. De gradul de pregătire a unităţilor angajate, de a economisi forţele și de a avea profesională, de experienţa ce a putut dobândi fi ecare șef în orice moment rezerve sufi ciente de oameni și material din orice treaptă ierarhică va depinde instrucţia trupei, pentru a face faţă manevrelor inamicului, manevre pe care instrucţia de luptă a fi ecărui luptător în parte și aceea a superioritatea numerică și puterea sa materială le îngăduie. unităţii ca element component al armatei. Puterea de foc O armată mică, având de apărat frontiere lungi, nu va a armamentului modern este atât de mare și nevoia de a reuși în sarcina grea pe care i-o încredinţează naţiunea se sustrage de la efectele lui omorâtoare atât de imperioasă decât prin repeziciunea mai mare cu care comandamentul încât luptătorul izolat sau în grup scapă de sub directa și va folosi rezervele ce și-a creat. Această imperioasă imediata conducere a șefului superior și rămâne a se conduce nevoie, comandamentul nu o poate împlini decât având singur sub infl uenţa celor învăţate și sub a aceleia pe care o la îndemână o reţea de comunicaţii bine orientată, bine solidă educaţie morală i-a insufl at-o. întreţinută, bine păzită și a cărei folosinţă să se poată face Mă voi abţine de a face aprecieri și nici nu le-aș putea cu toată regularitatea, ziua ca și noaptea; condiţie foarte face având în urma mea aproape trei ani de la trecerea în greu de îndeplinit fără o puternică aviaţie de luptă și o și cadrele de rezervă ale oștirii, timp în care multe s-au putut mai puternică apărare terestră. În ipoteza în care ne-am schimba, dar pentru a căror judecare nu avem toate datele. pus, adică o mare superioritate a aviaţiei inamice, problema Ceia ce se poate afi rma, cu toată convingerea pe care o dau siguranţei comunicaţiilor va fi dintre cele mai grele pe faptele, este lipsa cadrelor, a cadrelor active în special și care comandamentul va avea să o rezolve. Soluţia nu o slaba pregătire, pentru a le înlocui, a cadrelor în rezervă și vedem decât în fragmentarea rezervelor și așezarea lor în acestea neîndestulătoare pentru dezvoltarea pe care a luat-o dispozitivul de bătălie adoptat, astfel încât ele să poată fi organismul nostru militar. concentrate, cu toată repeziciunea, pe punctele pe care atacul Lunga perioadă de concentrare, condiţiile neprielnice inamic le va fi arătat primejduite. pentru instrucţia de luptă, lasă teama îndreptăţită a O puternică industrie de război. Războiul, sub aspectul slabei pregătiri, atât a cadrelor, cât și a trupei. Prea desele sub care încercăm să-l prezentăm, este războiul tehnicii, schimbări în poziţia ofi ţerilor activi, provocată de golul este războiul materialului mai perfecţionat, mai puternic, lăsat prin trecerea prematură în elementul rezervei, mai numeros, cu accentuarea că [sic!] consumul este atât de precum și folosirea multora dintre elementele destoinice mare încât numai acele naţiuni îi pot face faţă care au știut ale oștirii în posturi administrative, ne face să credem că a și au putut să-și organizeze o industrie puternică care să-l lipsit continuitatea în pregătirea de luptă a unităţilor, dar producă în cantitate și calitate îndestulătoare alimentării mai mult decât atâta cred că s-a împiedicat cimentarea războiului. O industrie, oricât de puternică ar fi ea, dacă legăturilor sufl etești între cadre-șefi și trupă. i-ar lipsi materiile prime sau nu le-ar avea în cantitate Pentru a justifi ca în parte afi rmaţiile sale, citez cazul sufi cientă nu va putea justifi ca existenţa ei pentru sacrifi ciile unui tânăr general de infanterie, ofi ţer de stat major, în consimţite de naţiune. O industrie puternică cere în schimb gradul de general de brigadă de abia de 1 an și 4 luni, să fi e bine apărată contra distrugerii pe care o va încerca care socotea că foarte curând îi va veni rândul la comanda aviaţia inamică. Fără această apărare uzinele ar înceta de divizie. Conștient că trecerea, așa de repede, de la o curând activitatea și conducerea războiului ar fi îngreunată comandă la alta nu este în folosul oștirii, tânărul general dacă nu paralizată, mai ales în cazul că nu ar avea putinţa își exprima teama că în felul acesta cadrele oștirii vor fi de a primi ajutor din afară, sau nu ar dispune de rezerve lipsite de experienţa pe care nu o pot dobândi decât după sufi ciente de materiale depozitate. stagii mai îndelungate la comanda de unitate și cu deosebire Instrucţia trupelor și a comandamentelor. O armată la comanda de companie, regiment, divizie, unităţi care valorează atâta cât valorează șefi i care o conduc, de la cea formează pe viitorii șefi . mai mică treaptă ierarhică, până la cea mai înaltă. Șefi i Repetăm greșeala făcută în 1916 când am trimis la nu se pot improviza; ei trebuie să se impună atât prin unităţi foarte multe cadre cu pregătirea profesională foarte cunoștinţele profesionale de care au putut da dovadă, cât slabă. S-au chemat și acum, pentru a li se face o școală de mai ales prin folosirea acestor cunoștinţe în practica [sic!] 2 luni, mulţi tineri care au refuzat gradul de sublocotenent conducerii trupelor. Această practică se obţine comandând de rezervă în timpul prescris de lege pentru serviciul lor unităţi de arme combinate cât mai mult timp pentru ca militar și s-au mulţumit cu acela mai modest de subofi ţer. acel sortit să devină șef, să devină comandant, să poată Și sunt foarte mulţi aceea ce vor fi trimiși să încadreze căpăta experienţa necesară conducerii de trupe, în situaţii unităţile cu această slabă pregătire, după cum destul de mare diferite, așa cum diferite sunt situaţiile ce se întâlnesc pe este numărul acelor ofi ţeri de rezervă care, neputând să-și câmpul de luptă. Șefi i care au trecut repede de la un grad facă o carieră, au cerut activarea lor. la altul, fără a fi făcut dovada unor excepţionale însușiri, Ecoul acestei slabe pregătiri a cadrelor, atât a celor nu vor putea conduce trupele ce le-au fost încredinţate la mici cât și a celor înalte, nu mai este un secret pentru acei victorie. De aceea, pe lângă experienţă îndelungată în obișnuiţi să judece obiectiv faptele și să observe cu aceeași conducere, fără însușiri excepţionale de voinţă, de hotărâre obiectivitate manifestările vieţii militare. Mă voi limita la și simţ al răspunderilor, de caracter neșovăielnic, nu este această sumară analiză a elementelor de primă importanţă îngăduit ca cineva să fi e ridicat la rangul de șef, fără grele a unei solide pregătiri și din care se poate deduce cu ușurinţă
68 1 (67) 2015 document studii/documente că o naţiune nu se poate considera bine pregătită pentru anglo-franco-turc am ajuns la convingerea că atâta timp a-și apăra independenţa și integritatea fruntariilor decât cât Italia nu va părăsi atitudinea de nebeligeranţă și nu în următoarele condiţii: va provoca punerea în vigoare a Acordului anglo-franco- a) Graniţe întărite și la adăpostul unui atac bruscat turc, pacea în bazinul mediteranean se va putea menţine, al unităţilor cuirasate și motorizate inamice. în caz contrar socoteam că generalizarea confl ictului pare b) O aviaţie de luptă cât mai puternică și o industrie inevitabilă. aviatică cât mai dezvoltată pentru a putea înlocui pierderile Situaţia pare a se fi schimbat în ultima lungă prin aceea atât de grele pe care le suferă această armă, mai ales atunci că atitudinea neprecisă, ba uneori chiar ameninţătoare a când are de luptat cu o aviaţie superioară ca număr și putere. Italiei, a forţat Anglia și Franţa să ia măsuri de siguranţă în Personal bine instruit și animat de un neînfrânat spirit Marea Mediterană, întărind și dislocând forţele lor navale ofensiv izvorât dintr-o desăvârșită încredere în valoarea în așa fel ca să poată face faţă oricărei situaţii. Nimeni nu aparatelor și a armamentului de care dispun. O puternică poate face profeţii asupra intenţiilor Italiei, dar, judecând apărare antiaeriană care să completeze acţiunea aviaţiei după tonul presei italiene și numeroasele întrevederi și să facă paza tuturor centrelor de viaţă economică, de diplomatice de la Roma, Londra și Paris, s-ar putea trage activitate industriale și a mijloacelor de transport care concluzia că nu ar fi exclus ca Italia să facă gestul fatal și să asigură viaţa armatei și a naţiunii. intre în război alături de Germania. Ar îndreptăţi aceste c) O puternică industrie de război bine utilată, bine concluzii și următoarele fapte: aprovizionată cu materii prime, bine păzită, pentru a fi în a) Tăcerea Italiei la invitaţia adresată de președintele stare să asigure menţinerea capacităţii de luptă a armatei, Consiliului de Miniștri francez – dl. Paul Reynaud 50 – de îndestulând-o cu armele și materialul de tot felul, cerute de a examina în comun revendicările Italiei. marele consum în războiul modern. b) Eșecul suferit de anglo-francezi în Norvegia care d) O armată puternică ca efective, bine instruită, bine ar putea îndemna Italia la acte de ostilitate în Mediterana, încadrată, bine înzestrată mai ales cu acele arme pe care considerând că forţa navală britanică a pierdut mult din tehnica modernă le pune la îndemână pentru a ne apăra superioritatea cunoscută ceea ce ar îngădui Italiei să obţină contra celor mai primejdioase arme cu care se duce războiul în Mediterana foloasele scontate sau care ar fi putut fi – avionul și carul de luptă blindat. Un comandament stabilite de acord cu führerul cancelar și ministrul său de superior bine pregătit, bine selecţionat, pătruns de înalta Externe dl. von Ribbentrop cu prilejul ultimelor întrevederi. misiune ce i se încredinţează, înzestrat cu acele însușiri de Luxul de amănunte asupra pierderilor marinei britanice în caracter, de curaj al răspunderii, de prevedere, de posibilităţi Marea Nordului și afi rmarea zdrobitoarei puteri a aviaţiei proprii faţă de acelea ale adversarului, dar mai presus germane în presă și radio au contribuit, este de presupus, de toate înzestrat cu nemărginită dragoste de ţară și o la agitarea spiritelor în Italia. Acţiunea Italiei alături de nezdruncinată încredere în destinele neamului și a puterii Germania ar pune foc Europei întregi. Este de presupus lui de sacrifi ciu. că Italia n-ar ezita să-și afi rme tendinţele de hegemonie e) Ordinea și disciplina internă asigurată de în Balcani și că primul ei obiectiv terestru ar putea să solidaritatea tuturor fi ilor neamului românesc în jurul fi e Dalmaţia pentru a-și asigura stăpânirea absolută în Regelui și al guvernului. Neîncredere în toţi cei care Adriatica. Turcia și Grecia nu ar putea rămâne nepăsătoare, cu cuvântul sau fapta încearcă să slăbească încrederea iar intervenţia lor ar lărgi peste măsură cadrul confl ictului, în puterile naţiunii sau să arunce dezbinare înăuntru. cum am arătat și cu altă ocazie. Este bine totuși, înainte de Combaterea cu toată vigoarea a spionajului practicat pe a merge mai departe, să analizăm încă odată, în lumina o scară atât de întinsă cu scopuri prea puţin ascunse și cu evenimentelor, posibilităţile Italiei, foloasele și riscurile mijloace atât de seducătoare. Neutralitatea noastră de atâtea la care s-ar expune precum și infl uenţa ce ar putea avea ori afi rmată, cere să înlăture cu toată vigoarea îngăduită de acţiunea ei asupra sfârșitului războiului. legile ţării orice amestec, orice uneltire străină în treburile Situaţia în bazinul mediteranean la începutul lunii noastre. Mai mult ca oricând acel „Ferește-te române de cui mai. Italia cu forţele ei intacte terestre, aeriene, navale. străin în casă” trebuie să fi e grija de orice clipă a noastră a Presa și organele de propagandă au răspândit în lumea tuturor. Oricât de puternică, oricât de brav ar fi comandată întreagă compunerea acestor forţe. În spaţiu, forţele Italiei o armată, dacă nu este bine păzită de spionaj inamic, nu este sunt grupate: cele terestre, socotite de propaganda italiană la asigurată de ordine și disciplină în spatele ei, va fi învinsă 8 milioane baionete, grupate în peninsulă și Africa italiană; în cele din urmă. Se cunosc atâtea cazuri din trecutul cel mai cele navale, sprijinite pe baze puternice, par a fi grupate îndepărtat și până la cel mai apropiat. Și nu este exagerat în trei mari grupări: Mediterana orientală, în Mediterana a crede că nu se poate închipui o naţiune bine pregătită de centrală și în bazele metropolei; cele aeriene, în marea lor război dacă n-a știut să organizeze un bun serviciu de majoritate, în metropole. contraspionaj. În faţa acestor forţe stau forţele aliate terestre dispuse în Cum privim viitorul și ce evenimente s-ar putea marea lor majoritate, în Africa de Nord, Siria și Anatolia, produce care să oblige România să părăsească atitudinea care formează un lanţ puternic, întrerupt numai în de neutralitate. În prima parte a prezentului studiu, Tripolitania și care s-ar putea întregi cu forţele iugoslave, analizând atitudinea de nebeligeranţă a Italiei și Acordul grecești și acelea ale Turciei europene. Cele navale într-un document 2015 1 (67) 69 studii/documente dispozitiv strategic corespunzător situaţiei. Nu am luat în de acţiune asupra vaselor de război britanice, va trebui să considerare armata terestră franceză care nu ar vedea niciun dea de gândit conducerii superioare italiene, cu atât mai avantaj strategic iniţial care să o povăţuiască să atace Italia. mult cu cât ea nu se va bucura de libertatea oceanelor cum Considerăm iniţiativa atacului de partea Italiei, fi e că se bucură Anglia. această iniţiativă s-ar manifesta printr-un atac asupra La aceste consideraţii de ordin strategic va trebui să Franţei, în Africa și în Alpii maritimi, fi e concomitent pe adăugăm și factorul psihologic care călăuzește poporul italian aceste fronturi și în Dalmaţia. Orice direcţie se va imprima în ceasul în care sunt în joc destinele multor popoare. Ar fi o atacului italian, el nu se va produce înainte ca o bătălie aero- nesocotire a celor mai elementare învăţăminte pe care ni le navală să nu fi hotărât superioritatea absolută a Italiei în lasă istoria, dacă am crede că se poate duce un război pe care Mediterana. Strategic vorbind, Italia ocupă în Mediterana poporul nu-l dorește sau dacă se duce un asemenea război el o poziţie centrală faţă de Anglia, Franţa și aliaţii lor. Ea va putea fi câștigat. are posibilitatea de a executa concentrări masive de forţe Războiul cere concursul tuturor energiilor naţiei, cere aero-navale, fi e într-o parte fi e într-alta a Mediteranei și mai presus de toate solidaritatea întregii naţiuni cu scopurile distruge succesiv forţele anglo-franceze, acolo unde ele s-ar războiului prezentate de conducătorii lui. Oricât de popular prezenta în vădită inferioritate. ar fi dl. Mussolini și regimul pe care îl reprezintă, oricât Acest mare avantaj strategic poate duce la rezultate de promiţătoare ar fi perspectivele victoriei, nu credem că numai când adversarul stă și așteaptă atacul sau acest atac poporul italian să fi uitat până și origina latinităţii lui îi este impus prin surprindere. Nu trebuie uitat că o escadră comună cu aceea a poporului francez, după cum nu credem ca și o forţă aeriană poate să primească sau să refuze bătălia ca el să fi uitat că datorează întregirea lui ajutorului armelor până ce vor putea executa concentrările necesare pentru a franceze, iar victoria de la Piave a fost posibilă numai cu angaja bătălia cu sorţi de izbândă. ajutorul franco-englez. Ţinând seama că fl ota anglo-franceză are o superioritate Oricât de multe au putut fi certurile între fraţi nu este pronunţată asupra celei italiene, suntem conduși a crede că o de crezut că, în ceasurile de primejdie comună, să nu le uite superioritate navală nu o vedem câștigată de partea Italiei, și să-și dea mâna, după cum nu credem că dl. Mussolini care, în toată această perioadă de timp, va avea închise toate să nu-și cunoască astăzi, mai bine decât ieri, tovarășul ieșirile din Mediterana, iar fl ota ei comercială blocată în de soartă căruia ar vrea să lege soarta poporului italian și porturi, expusă distrugerii sau capturii pe întinsele oceane. ce înseamnă făgăduielile cancelarului Hitler și prietenia Geografi c, Italia se prezintă cu foarte lungi coaste de acestuia când are mărturia repetată, atât a necredinţei, cât apărat, cu marile ei porturi expuse bombardamentului și a trădării cuvântului dat. vaselor de război aliate, cu legăturile maritime tăiate și fără Nu trebuie, de asemenea, uitat că biserica catolică s-a operaţie de a le deschide, toate trecând prin Suez și Gibraltar pronunţat de atâtea ori contra păgânismului hitlerist solid ţinute de aliaţi. și a luat poziţie, făţiș ostilă, conducătorilor poporului Din punct de vedere economic, situaţia Italiei va putea german. Poporul italian, catolic fervent, atât de iubitor de deveni curând dezastruoasă. Lipsită de materii prime Dumnezeu și locţiitorul său pe pământ, nu credem că va pentru bogata ei industrie, lipsită de cărbune, de carburanţi ridica arma contra fraţilor catolici francezi, oricât de mare și chiar de grâu în cantitatea sufi cientă, este de presupus că i-ar fi fost altă dată ura contra acestor fraţi, mai bogaţi, mai Italia nu va putea duce multă vreme războiul dacă n-a puternici și poate nedrepţi cu poporul italian. A duce poporul putut să înmagazineze mari cantităţi din materiile prime italian la război, alături de dușmanul de ieri, ar însemna să necesare conducerii războiului. se nesocotească partea cea mai delicată a sufl etului omenesc, Ţinând apoi seama și de starea fi nanciară a Italiei ca iubirea de Dumnezeu, iubirea de oameni și poporul italian, o consecinţă a două războaie, cel din Abisinia și Spania, popor latin, cu o civilizaţie de atâtea mii de ani, nu credem precum și de marile sforţări pentru înarmare din ultimii că ar putea fi așa de ușor dezbrăcat de această podoabă care ani, este de presupus că rezervele de materii prime sunt este de esenţă divină – iubirea de Dumnezeu și oameni. limitate, factor de care trebuie să se ţină seama. Și dacă Pentru a părăsi atitudinea de nebeligeranţă, Italia va în cursul războiului etiopian Italia a avut de învins trebui să fi e sigură de victoria aero-navală contra anglo- atât de mari greutăţi, cu toată libertatea navigaţiei peste francezilor în Mediterana. Fără această siguranţă, și nu oceane și cu tot sprijinul obţinut pe marile porţi deschise de întrevăd cum ar putea-o avea, riscurile acţiunii Italiei sunt nesancţioniști, cu atât mai mari vor fi greutăţile ce va avea atât de mari încât pierzând războiul pierde tot ceea ce truda de învins în situaţia în care s-ar pune prin ostilităţile din poporului italian a reușit să câștige, iar Italia va decădea Mediterana. Războiul contra anglo-franco-turcilor nu se din rangul ei de mare putere. va asemăna cu acel din Etiopia și această deosebire nu va Foloasele acţiunii italiene alături de Germania. Să putea rămâne în afara calculului conducătorilor italieni. încercăm a evidenţia aceste foloase. În primul rând, Italia Lupta care se duce fără răgaz de către aviaţia germană va trebui să aibă siguranţa că, luptând alături de Germania, contra fl otei și aviaţiei engleze, fără a se putea mândri vor câștiga războiul. În prima parte, tratând această că o împiedică de a naviga în Marea Nordului și fără a chestiune și căutând să stabilesc factori de superioritate de ţine seama că o bună parte din forţele aeriene germane o parte sau de alta, n-am reușit să găsesc decât factori de sunt concentrate în Norvegia și au avut toată libertatea echilibru.
70 1 (67) 2015 document studii/documente Situaţia este întrucâtva schimbată astăzi când Germania întreagă, așa cum o înţelege führerul cancelar. Riscurile este stăpână pe cea mai mare parte a teritoriului norvegian Italiei, nu atât cele prezente, cât cele viitoare, întrec cu mult cu posibilităţile ce i se oferă prin apropierea bazelor aeriene foloasele ce ar avea luptând alături de Germania. de coastele engleze. Acest avantaj strategic și politic este Rivalităţile mediteraneene n-au împiedicat Franţa în parte echilibrat de distrugerea unei bune părţi a fl otei de a contribui la întregirea Italiei, după cum prietenia ei germane și posibilitatea ce oferă amiralităţii britanice de a cu Anglia, veche de secole, n-a împiedicat-o de a se stabili slăbi fl ota metropolei în profi lul celei mediteraneene. în Tripolitania și în Dodecanez și mai recent în Albania. Victoria Germaniei și ipotetic victoria italo-germană Mediterana a fost în toate timpurile un lac latin. Pe într-o bătălie de ruptură, nu o vedem posibilă după cum ţărmurile ei s-a dezvoltat acea puternică civilizaţie latină n-am văzut posibilă o superioritate zdrobitoare aeriană care a radiat atâtea secole binefacerile ei asupra tuturor care să ducă la demoralizare totală urmată de supunere de o popoarelor, iar amintirea acestui bun comun moștenit, în parte sau de alta. Întrucât ar putea schimba aceste concluzii o egală măsură de cele două popoare, va trebui ca într-o zi să le acţiune a Italiei alături de Germania, când este de presupus apropie nu să le despartă. Pe lângă atâtea altele și acesta este că acţiunea Italiei ar putea duce la extinderea confl ictului, un motiv care ne face să credem că Italia nu va face în acest iar forţele puse în mișcare, astăzi în așteptare, după credinţa război jocul Germaniei părăsind atitudinea de până acum noastră sporesc mai mult forţele anglo-franceze decât cele pentru a lupta contra Franţei și a Angliei. Dacă, contra italiene ar spori forţele germane? tuturor așteptărilor, Italia ar face altfel, ea va fi dovedit că Presupunând chiar o stare de echilibru, acţiunea Italiei ar diplomaţia anglo-franceză n-a văzut departe, lăsându-se putea ușura poziţia Germaniei, fără însă a reuși să ușureze înșelată de diplomaţia fără scrupule a Germaniei51. propria-i situaţie deschizând porţile ce îi sunt închise. O atitudine de nebeligeranţă a Italiei trebuie să-i Bucuroasă ar fi Germania ca Italia, prin acţiunea ei, să-i deschisă ochii și să clarifi ce poziţia acestui stat mai înainte deschidă calea spre Istanbul și Asia Minor și să împiedice de orice altă acţiune. Flota anglo-franceză, cu marele ei vasele de război britanice să pătrundă în Marea Neagră. Nu prestigiu din septembrie trecut, putea să rezolve problema credem că Italia socotește că o asemenea sarcină ar putea-o cu mult mai multă ușurinţă decât acum și odată Italia scoasă duce la bun sfârșit singură sau socotește că Germania, cu din luptă, victoria asupra Germaniei izolată s-ar fi obţinut tendinţele ei de hegemonie bine afi rmate, i-ar îngădui să se și cu mai puţine sacrifi cii și în mai scurt timp. Simplul fapt al instaleze pentru multă vreme pe malurile Bosforului și în existenţei unei alianţe între Italia și Germania îndreptăţea Marea Marmara și să deţină ea cheile Orientului Apropiat o clarifi care pe calea armelor sau o neutralitate garantată pe care le visează Germania de atâta timp. În cazul acesta în mâinile anglo-francezilor. Neprocedând astfel, Anglia blocusul economic de care Germania are atâtea motive să se și Franţa au dovedit lipsă de prevedere atât din punct de teamă, ar dăuna deopotrivă și Italia și Germania. vedere politic, cât și din punct de vedere strategic. Războiul Numai siguranţa ce ar avea, atât Germania cât și Italia, că Rusia Sovietică ar putea rămâne și în această ipoteză în nu se duce cu mănuși ci cu pumnul lovind puternic, lovind afara confl ictului pentru a păstra larg deschisă o poartă spre la timp și unde adversarul este slab. răsărit, ar putea să consilieze lărgirea confl ictului în bazinul Atitudinea României. În ipoteza în care ne-am pus, dunărean, cu sau fără participarea Germaniei. Și pentru adică Italia părăsește starea de neutralitate în folosul că este vorba de Rusia Sovietică, ar rămâne de examinat și Germaniei, este de văzut dacă România va putea rămâne atitudinea ce este de presupus că ar lua aceasta când cheile în afara confl ictului, în cazul când vreunul din membrii Bosforului și Dardanelelor ar putea să cadă în alte mâni. Înţelegerii Balcanice ar fi atacat, cu toate că Pactul Balcanic este alcătuit pentru sprijin mutual în cazul când Bulgaria Din cele arătate până acum nu vedem foloasele pe care 52 le-ar putea culege Italia dintr-o acţiune a sa alături de ar fi agresoare . A păstra mai departe neutralitatea, Germania atâta timp cât fl ota britanică va domina oceanele. România nu ar putea-o face decât având garanţii sigure Balanţa forţelor nu s-a înclinat încă în partea Germaniei atât din partea Italiei, cât și din partea Germaniei sau cu toate victoriile ei ușoare de până acum și pentru a vedea când ar încheia o alianţă cu aceste state. Strânsă între de care parte se va înclina, va trebui să așteptăm rezultatele Rusia Sovietică la răsărit și presiunea pe care ar exercita-o bătăliei aeriene sau de ruptură care nu va întârzia prea Germania la apus, România cu greutate s-ar putea sustrage mult, bătălie la care va participa sau nu și aviaţia italiană, unei precizări a situaţiei ei viitoare, neutralitatea putând dacă, contrar oricărei drepte judecăţi, va socoti folositoare să nu mai apară ca sufi cientă garanţie că ea nu-și rezervă Italiei intervenţia ei alături de Germania. Nici în acest caz acţiunea pentru momentul potrivit. Cu toată hotărârea nu putem vedea foloasele Italiei atâta timp cât interesele României de a-și păstra și apăra neutralitatea contra oricui italiene se vor ciocni cu interesele germane viitoare în ar ameninţa-o, cu toată convingerea pe care o au beligeranţii Balcani și Mediterana. Ajutând victoria germană Italia că România nu are niciun motiv de a părăsi atitudinea ei va fi pregătit nu numai căderea Franţei și poate a Angliei, de până acum, totuși, în ceasurile în care harta Europei ci va pregăti și propria ei cădere fi indcă nu se poate explica este supusă unei complete revizuiri și când practica [sic!] stăpânirea Mediteranei cu cheile Bosforului și Dardanelelor, conducerii războiului în timpul acestor 8 luni a dovedit că ale Suezului și Gibraltarului în mâinile altora și acestora independenţa statelor mici nu le mai este garantată, este de vor fi aliaţii de astăzi ai Italiei, care, fără acest zălog presupus că România va fi silită să intre în sfera de acţiune în stăpânirea lor nu vor putea domina Europa și lumea a unora sau altora dintre beligeranţi. document 2015 1 (67) 71 studii/documente După cum am arătat și în altă parte, statele mici nu-și ei. În acest din urmă caz este de așteptat o presiune puternică vor putea păstra întreaga lor independenţă decât atunci anglo-franceză asupra României însoţită, foarte probabil, când sunt ocrotite de aliaţi puternici sau în cazul în care de o demonstraţie navală pe coaste și la gurile Dunării ambele tabere beligerante sunt deopotrivă interesate la pentru a forţa România să iasă din neutralitate. Această păstrarea integrităţii lor teritoriale și independenţei lor ipoteză creează României cea mai grea situaţie în care ea politice. s-a găsit vreodată în cursul istoriei sale. Din punct de vedere România s-ar părea că se găsește în acest din urmă caz. sentimental ea se simte atrasă de partea aliaţilor care au Cele două mari puteri care și-ar putea disputa stăpânirea contribuit la întregirea neamului în graniţele lui fi rești; gurilor Dunării și implicit să deţină monopolul trafi cului din punct de vedere al intereselor de moment ea trebuie la gurile acestui fl uviu, Germania și Rusia Sovietică sunt să rămână în orbita Germaniei, singura în măsură să-i legate printr-un Pact de neagresiune și amiciţie și ale garanteze integritatea teritorială și independenţa politică, cărui clauze sunt necunoscute. Pacea între aceste două mari faţă de puternicul ei vecin din răsărit. popoare ar putea să asigure și pacea României, în cazul în Mergând contra acestor interese, România nu va putea care situaţia prezentă nu s-ar schimba și sunt destule motive evita soarta Poloniei, aceasta cu atât mai mult cu cât pare a crede că ea nu se va schimba. Printre alte motive consider și problematică o victorie câștigată pe calea armelor. Și este pe acelea care ar decurge din lărgirea confl ictului în bazinul atât de mare interesul Germaniei de a stăpâni câmpurile Mării Negre și Mării Caspice atrăgând Rusia Sovietică și petrolifere românești, pentru a asigura carburantul necesar Turcia în război. În acest caz interesele României ne apar ducerii războiului, încât nu ar ezita să pătrundă în mai mult legate de acelea ale Germaniei decât de acelea ale România. Exemplul Norvegiei este edifi cator și nu trebuie altor mari puteri. Înseamnă aceasta că România trebuie să-l uităm. Germania instalându-se în România contra să se așeze hotărât alături de Germania? Niciun motiv voinţei noastre, nu va mai putea nimeni să o forţeze să temeinic nu ar consilia aceasta, în afară din partea altor lase o pradă atât de bogată. Nu cred că ar putea cineva puteri afară de Germania. Pentru o mai bună precizare a afi rma că în situaţia în care ne-am așezat, România ar atitudinii României va trebui să analizăm și aceasta din putea rezista unui atac german, fără să se expună a vedea urmă ipoteză. distrugându-i-se tot ceea ce s-a clădit cu atâtea sacrifi cii și Atitudinea României în cazul extinderii confl ictului totuși fără speranţă de reușită. în bazinul Mării Negre și acel al Mării Caspice. În prima Reamintesc ceea ce am afirmat în prima parte că parte a studiului am arătat că o extindere a confl ictului pare Germania, stăpână la Viena, stăpână pe platoul boem, cu evidentă din ceasul în care Turcia va fi nevoită să pună fl ancurile sprijinite pe obstacole naturale foarte puternice, în aplicare Acordul anglo-franco-turc. Motivăm această constituie, în centrul Europei, o fortăreaţă greu de cucerit. extindere pe deosebitul interes pe care îl au anglo-francezii Brăzdată de căi de comunicaţie bine orientate, cu frontierele de a sustrage Germaniei izvoarele de petrol rusesc și acelea puternic întărite, Germania își poate mișca diviziile cu toată de alte materii prime pe care Rusia nu le-ar mai putea repeziciunea în orice parte din răsăritul și apusul Europei. procura, ea însăși fi ind în război. Iată motivele care ne fac să credem că Germania nu va O acţiune a Italiei alături de Germania ar fi semnalul putea fi învinsă pe calea armelor, iar pacea care se va încheia intrării Turciei în acţiune. Atâta timp însă cât fl ota anglo- după istovirea tuturor, nu va fi o pace născută dintr-o franceză nu va fi rămas stăpână în Mediterana, iar pe uscat victorie, ci mai curând ea va fi o pace de compromis, o pace Turcia și aliaţii săi balcanici nu vor fi respins o agresiune la masa căreia Germania va pune ca garanţie gajurile ce a italiană în cazul că ea s-ar produce sau una italo-germană știut să își asigure. Că ar putea fi altfel, nimic mai adevărat, spre Istanbul și Dedeagaci, nu este de prevăzut o acţiune cu condiţia însă ca datele problemei să se fi schimbat și această anglo-franco-turcă în bazinul Mării Negre, acţiune care schimbare nu ar putea-o provoca decât intervenţia în luptă ne interesează direct. a altor state sau când mijloace noi sau procedee noi de luptă Primejduită devine situaţia politică și strategică a ar putea spori forţa de atac a anglo-francezilor. României din ceasul în care aliaţii vor înfrânge fl ota România va avea tot timpul să-și aleagă linia de italiană și vor avea deschisă calea spre bazinul Mării Negre. conduită din ceasul în care va avea să judece cu alte date la Este de presupus că în acest caz Germania va întreprinde îndemână. În situaţia prezentă nu vedem motivele care să o acţiune puternică în Peninsula Balcanică, cu obiectiv o determine să părăsească atitudinea ce singură și-a impus. Istanbul, pentru a împiedica pătrunderea vaselor de război Este de așteptat un atac sovietic contra României? aliate în Marea Neagră. Două ipoteze se pot prezenta. Într-o primă ipoteză Nu este niciun motiv a crede că o asemenea acţiune considerăm Rusia Sovietică provocată la război de intrarea ar încălca teritoriul României la care n-ar consilia nici în război a Turciei, alături de aliaţi care, după cum am interesul politic, nici cel strategic. În plus, încălcarea arătat în altă parte, credem că se va produce în ceasul neutralităţii României va trebui să fi e precedată de aceea în care Italia ar părăsi atitudinea de nebeligeranţă. În a neutralităţii Ungariei, fapt care socotesc că nu ar fi pe această situaţie este de așteptat ca o victorie aliată aero- placul aliatului italian, presupus alături de Germania. navală contra Italiei în Mediterana să deschidă calea fl otei În orice caz, o acţiune a Germaniei în Balcani nu ar sili britanice spre bazinul Mării Negre pentru a împiedica România să-și schimbe atitudinea decât în cazul nereușitei aprovizionarea cu petrol a Germaniei din regiunea Batumi
72 1 (67) 2015 document studii/documente și a închide orice trafi c, din Marea Neagră pe Dunăre, Întrebarea care s-ar putea pune este aceea dacă, cercetând spre Germania. Am arătat că această situaţie va putea mai de aproape evenimentele în curs de desfășurare, ipoteza provoca o acţiune puternică a Germaniei în Balcani; în aceasta are baze solide de a se adeveri, întemeiază și cum niciun caz nu este de așteptat o agresiune sovietică contra înţelegem să soluţionăm această grea problemă pentru României. Mai curând ar fi posibilă o acţiune germană în neamul românesc. Pentru a răspunde amintim că în cazul în care România ar fi dovedit că nu-și apără singură prima parte a studiului am considerat Italia ca factor de neutralitatea faţă de o presiune anglo-franceză pe coastele echilibru în Mediterana, iar Turcia o considerăm că servește noastre maritime sau la gurile Dunării. același scop pentru Mediterana răsăriteană și în sud-estul În a 2-a ipoteză, considerăm că Rusia Sovietică ar european. Italia părăsind starea de nebeligeranţă, în profi tul schimba frontul și s-ar așeza de partea anglo-francezilor. Germaniei, rupe echilibrul presupus și aduce un considerabil Este de presupus că Rusia Sovietică nu poate sprijini o creștere spor de forţe Germaniei. Turcia care ar putea ezita atâta a puterii germane dincolo de orice limită, fără a-și periclita timp cât Rusia Sovietică nu este angajată, nu o consider în propria-i existenţă. Stalin știe prea bine ce vrea cancelarul stare să împiedice, chiar alături de forţele iugoslave, grece, Hitler și mai ales ce poate să facă, dacă nu va fi împiedicat la eventual și cele aliate din Siria, o invazie italo-germană momentul oportun. O asemenea politică, așezând-o alături în Peninsula Balcanică, cu obiective Istanbul, Dedeagaci, de puterile aliate franco-engleze, o așează implicit de partea Salonic. Turciei de care este încă legată printr-un Pact de neagresiune Sporul de forţe continentale italiene, pe de o parte, și amiciţie. Ultimele convorbiri diplomatice, care au avut loc la de altă parte imposibilitatea în care se găsesc aliaţii de a Moscova în toamna anului trecut, au arătat limpede care sunt rupe fortifi caţiile germane într-o bătălie de ruptură pe cererile Rusiei Sovietice, cereri contrare intereselor Turciei din frontul occidental, ne lasă convingerea că, atât aliaţii, cât momentul în care o înţelegere, care să mulţumească cele două și Germania aliată cu Italia, vor căuta decizia pe frontul părţi, n-a putut interveni. oriental sud-est european, natural cu condiţia ca aliaţii Totuși interesele precumpănitoare ale Rusiei Sovietice să câștige bătălia aero-navală contra Italiei. Fără această ne apar că gravitează mai mult spre frontierele ei europene condiţie, diviziile italo-germane nu vor putea fi împiedicate decât spre cele asiatice, cel puţin atâta timp cât Rusia de a ajunge pe coastele Mării Negre și Mării Marmara. Sovietică nu va fi renunţat la gândul unei revoluţii a Rusia Sovietică nu ar mai putea rămâne pasivă și, fără proletariatului universal și nimic nu lasă să se înţeleagă a face profeţii, ea va trebui să recurgă la arme pentru a nu că ar fi renunţat. Din contră, socotind măsurile luate de se vedea ameninţată atât de direct și atât de primejdios în Franţa, Olanda și Belgia, se pare că agitaţiile comuniste interesele ei vitale din bazinul Mării Negre. Iată rezumată dau mult de gândit conducătorilor acestor state. situaţia politică și strategică în care socotim că Rusia Pentru aceste consideraţii logic ar fi să presupunem că Sovietică n-ar mai putea să privească resemnată la creșterea Rusia Sovietică ar rămâne cu braţele încrucișate, așteptând puterii germane fără a acţiona. să culeagă roadele nebuniei generale care va cufunda în În faţa acestei situaţii România nu are mult de ales dacă mizerie și disperare popoarele civilizate ale Apusului, dacă dorește să-și păstreze independenţa ei politică. Soluţia se nu va fi provocată. impune de la sine și avem credinţa că este singura la care Ori, chiar dacă n-ar exista provocare, Germania n-ar trebuie să ne gândim și a cărei executare să fi m pregătiţi a putea aștepta ca Rusia Sovietică să o surprindă și să se o aplica în ceasul în care, fără voia noastră, vom fi siliţi să instaleze la gurile Dunării și să i se răpească ultimele surse de recurgem la arme. petrol pe care ea le are în România, ci credem că va acţiona cu În situaţia atât de grea în care se zbate Europa, în toată repeziciunea și cu toată puterea pentru a o împiedica. mijlocul unei lumi care așteaptă cu îngrijorare ziua de Fără voie îmi vin în gând declaraţiile, care mi-au fost făcute mâine, România nu poate face altă politică decât aceea a cândva de atașatul militar francez la București, asupra intereselor prezente și viitoare ale neamului românesc și intenţiilor Înaltului Comandament sovietic de a-și sprijini aceste interese cer de la conducătorii ei să se dezbrace de orice aripa stângă a dispozitivului forţelor sovietice pe Carpaţii sentimentalism și să privească realităţile politice cu toată moldoveni, într-un eventual confl ict cu Germania. obiectivitatea pentru a evita orice pas greșit. Importanţa strategică a platoului transilvan n-a scăpat Știind de unde ar putea veni primejdia și cât de atenţiei Înaltului Comandament rus, iar această declaraţie puternică este forţa care ne ameninţă, știm și care sunt este o punere în gardă contra celei mai mari primejdii ce mijloacele de care avem nevoie să ne apărăm. Să pregătim ameninţă neamul românesc, dacă această ipoteză s-ar aceste mijloace, să întărim continuu și fără răgaz scutul adeveri. Într-o asemenea eventualitate, România va avea de apărare al graniţei noastre de răsărit singura direcţie de ales între Rusia Sovietică și Germania; zicând Rusia de unde ar putea veni primejdia. Pentru întărirea acestui Sovietică înţeleg totodată dușmănia aliaţilor și a acelor scut niciun sacrifi ciu nu va fi prea mare și niciun ajutor nu vecini care ar dori să profi te de situaţia grea a României. va fi de prisos. Dar pe lângă toate acestea și mai mult decât Și într-un caz și în altul pământul românesc va fi încălcat, acestea se cere ca folosirea acestui scut să fi e încredinţată unui fi e de hoardele slave comuniste, fi e de diviziile germane, și braţ destoinic, condus de o minte luminată și cu hotărâre unii și alţii cu tendinţe de dominare și secătuire a tot ce este neșovăielnică izvorâtă din adânca cunoaștere a oamenilor bun românesc. și faptelor lor. document 2015 1 (67) 73 studii/documente Rezumând, ajungem la următoarele concluzii asupra a stăvili agresiunile, pentru a întrona în lume dreptul de situaţiei României faţă de evenimentele în curs de desfășurare: viaţă al popoarelor mici ca și acela al marilor popoare, toate a) Atâta timp cât confl ictul actual rămâne în cadrul cu geniul specifi c rasei lor contribuind la progresul omenirii. în care l-a adus agresiunea Germaniei, adică în apusul A găsi motiv de agresiune contra Belgiei și Olandei în Europei, România nu are a se teme că neutralitatea ei ar faptul că Statul Major belgian nu a întărit decât graniţa putea fi încălcată. de est a Belgiei, iar pe cea de vest a lăsat-o deschisă, sau b) Prin intrarea ipotetică în război a Italiei alături de că presa belgiană era mai severă în aprecierea politicii Germania, socotim că focul se va aprinde și în Peninsula germane decât aceea a aliaţilor sau că X ministru s-ar fi Balcanică, dar că România va putea rămâne și în cazul exprimat în favoarea aliaţilor și a deduce din toate acestea acesta afară de confl ict, cu toată presiune ce s-ar exercita că guvernul belgian și Statul Major belgian uneltesc un asupra ei de către alianţa anglo-franco-turcă, îndreptată atac al aliaţilor prin teritoriul belgo-olandez spre regiunea în special contra Italiei sau a Rusiei, după cum una sau alta carboniferă a Ruhr-ului, este cel puţin o nereușită încercare se va mișca în orbita intereselor germane. de a justifi ca crima premeditată și a cărei executare a fost de c) În ipoteza schimbării de atitudine a Rusiei Sovietice mult pregătită în cele mai mici detalii. odată sau după intrarea în război a Italiei alături de Pentru a camufla pregătirile de atac, propaganda Germania, România se va găsi în greaua situaţie de a germană a făcut tot ce a fost posibil ca să atragă atenţia se apăra la vest ca și la est, în cazul că interesele ei nu o beligeranţilor și neutrilor spre sud-estul Europei și în povăţuiesc să cheme ajutorul acelei puteri care îi chezășuiește Mediterana, anunţând cu surle și trompete intenţia aliaţilor mai sigur viitorul. de a lărgi confl ictul și a crea noi fronturi de luptă în Orient, după cum, cu câteva săptămâni înainte, i-a învinuit de a București, 1 mai 1940 fi creat frontul norvegian, front pe care germanii aveau tot interesul să mobilizeze maximum de forţe aliate. Acum * * * ca și atunci, operaţia a fost cu mult înainte pregătită, iar Agresiunea Germaniei contra Belgiei, executarea ei era în curs atunci când fl ota britanică a minat Olandei și Luxemburgului coastele norvegiene; atunci, ca și acum, presa străină, cea engleză și americană, a anunţat că pregătiri febrile se fac Înainte de a se fi uscat bine cerneala ultimelor rânduri în porturile germane unde se strâng vase de transport și se în care apreciem situaţia României în confl ictul actual, îmbarcă și debarcă trupe, după cum, cu câteva zile înainte evenimente noi, prevăzute ca posibile, au schimbat de agresiune, telegrame din Washington au anunţat divizii fundamental datele problemei ce am studiat prin germane în mișcare spre frontiera olandeză. Dezminţirea repercusiunea ce vor exercita asupra situaţiei generale, nu acestor știri și stăruinţa presei germane de a depărta numai europene, ci și mondiale. atenţiunea lumii de la frontul de vest adaugă la convingerea În dimineaţa zilei de 10 mai, lumea întreagă a fost universală că invazia a fost premeditată. alarmată de agresiunea dezlănţuită de Germania asupra Abia acum ne putem da seama asupra rostului explicaţiei pașnicelor popoare ale Olandei, Belgiei și Luxemburgului. dlui Chamberlain în Camera Comunelor și prin care, cu Motivele agresiunii au fost explicate de von Ribbentrop, sinceritatea care îl caracterizează, a arătat că nu este în ministrul de Externe al Reich-ului, reprezentanţilor presei interesul Angliei să transforme teatrul de operaţii norvegian străine la Berlin, cărora li s-a dat o largă publicitate în într-un teatru principal, adăugând mai departe că Anglia presa germană și aceea a statelor neutre câștigate intereselor vrea să aibă toate mijloacele la îndemână pentru a face faţă germane. Aceste motive sunt de natură a consterna întreaga ceasurilor grele care o așteaptă. lume civilizată, obișnuită totuși cu propaganda germană și cu Adevăratele motive ale agresiunii germane asupra justifi carea acţiunilor condamnate de legile care au guvernat Belgiei și Olandei. În prima parte a prezentului studiu, până mai ieri relaţiile între popoare. Aceleași acuzaţii, vorbind de aviaţia germană, spuneam: „Germania așteaptă aceleași intenţii presupuse de a fi pactizat cu anglo-francezii, de la aviaţia ei marile rezultate prin distrugerea comerţului aceleași măsuri preventive pentru a dejuca presupuse planuri și a fl otei de război anglo-franceză care îl apăra”; mai de agresiune ca acele invocate pentru agresiunea contra departe, întrebându-mă ce se va întâmpla în ziua în care Norvegiei, aceeași iniţiativă, cu aceleași fi lantropice gânduri aviaţia cu formidabila ei putere de distrugere nu va putea de a le apăra neutralitatea pe care o garantaseră, dar pe care decide soarta războiului, răspundeam că nu rămâne altceva nimeni nu o ameninţa, acestea sunt motivele pe care nimeni de făcut decât să calce neutralitatea Ţărilor de Jos sau a risca nu le poate crede, afară de poporul german care nu are dreptul o bătălie de ruptură. Interesul strategic pe care socoteam că de a spune cum gândește și care nu trebuie să gândească decât îl urmărește Germania, fi ind acela de a distruge puterea ceea ce conducătorii îi dau dreptul să gândească. Ca și unei navală a Angliei, nu vedem mijloc mai sigur altul decât turme necuvântătoare, poporului german i se poate spune acela de a-și apropia bazele ei aeriene de coastele engleze orice, dar a socoti celelalte popoare tot atât de îngrădite în – Norvegia, la data când scriam aceste rânduri, nu căzuse judecata lor, aceasta întrece orice limită a făţărniciei. victimă a agresiunii germane. Lumea a dovedit printr-o condamnare, fără drept de Din punct de vedere tactic, operaţia aceasta socoteam recurs, felul ei de a gândi. Atâta nu este de ajuns pentru că se va putea duce cu mai multă repeziciune dat fi ind, pe
74 1 (67) 2015 document studii/documente de o parte surprinderea care se putea realiza cu mai mare manevră pe care Comandamentul german o poate aplica, ușurinţă și Germania a făcut tot ceea ce era posibil ca să deoarece dispozitivul de apărare aliat se reazemă cu fl ancul adoarmă vigilenţa comandamentelor și guvernelor a căror de nord pe Marea Nordului, iar cu cel de sud pe Elveţia agresiune o pregătea, pe de altă parte socoteam și capacitatea neutră, obstacole, cel de nord absolut, cel de sud condiţionat de rezistenţă a trupelor olandeze, insufi ciente pregătite ca de respectarea neutralităţii Elveţiei. instrucţie și material, iar cele belgiene slabe ca număr pentru Atacând cu centrul lor de greutate la nord de Meuse, frontiere de apărat, ofereau graniţa unor succese cu mari germanii vor repeta manevra nereușită din 1914, pe repercusiuni asupra desfășurării ulterioare a operaţiilor. De când atacul principal la sud de Meuse pe frontul Namur – altminteri acţiunea din primele ceasuri ale atacului german Longwy, are avantajul de a fi xa la sud de Sambre rezervele fac dovada că Comandamentul german urmărea cucerirea franco-engleze și a reduce la minimum ajutorul armatei prin surprindere a aeroporturilor Rotterdam, Haga și altele, belgo-olandeze. Atacul astfel executat mai are avantajul aeroporturi care, în momentul când scriu aceste rânduri, de a întoarce apărarea ce ar putea opune aliaţii pe râul sunt pe punctul de a rămâne defi nitiv în posesia germanilor. Sambre; prezintă însă și primejdia unui puternic atac Iată dar motivele pe care propaganda germană caută pornind din regiunea [...]aubeuge – Mons – Charleroi – zadarnic să le ascundă; ele sunt motive de ordin strategic, natural primejdia aceasta numai în cazul că la nord de iar nu politic și exprimate în felul acesta, oricât de Meuse aliaţii vor reuși să se menţină pe linia est Anvers monstruoase ar fi apărut, ele găseau o dreaptă justifi care – Louvin – Namur. pentru conducerea războiului angajat pe viaţă ori moarte Operaţiile desfășurate în primele zile ale ofensivei între Germania și blocul anglo-francez. germane în Luxemburgul belgian și cele din ducatul de Calculul Comandamentului german se dovedește a Luxemburg, orientate spre sectorul Meusei între Namur și fi fost just întrucât toată desfășurarea primelor operaţii Longwy, lasă a se deduce că atacul principal va avea această arată că surprinderea a fost generală, atât de partea belgo- direcţie și că el va viza ruperea frontului anglo-francez olandezilor, cât și de aceea a franco-englezilor, care se pare rezemat pe Meuse și afl uentul său Chiers, între Namur și a fi fost surprinși cu bună parte din aviaţia lor pe terenuri Longwy, pentru a întoarce apoi puternicele fortifi caţii ale dinainte recunoscute și bine reperate. liniei „Maginot”. Astfel Comandamentul german socotește Surprinderea mai dovedește și slaba activitate sau că va forţa armata franco-engleză la bătălie în câmp insufi cienţa pregătirii Serviciului de Informaţii anglo- deschis, bătălie în care aviaţia germană și marile unităţi francez, altfel nu se poate explica cum a fost posibil, după cuirasate vor putea contribui în largă măsură la succesul atâtea semne prevestitoare de apropiere a furtunii, să nu armelor germane. se ia toate măsurile care se impuneau pentru a o preveni. În același timp armata germană reușind să rupă legătura Numai așa se explică cum s-a putut dispune pentru atac între forţele aliate de nord de Meuse și cele de la sud, printr-o o uriașă armată și într-o regiune care nu mai lăsa nicio manevră de învăluire asupra aripei de sud a acestor forţe, îndoială asupra scopului urmărit. Aceeași învinuire se va putea ulterior să manevreze între cele două grupe de poate aduce Serviciului de Informaţii și mai ales celui de armate, cu toate avantajele pe care le poate oferi o asemenea Contrainformaţii belgo-olandez, care s-a lăsat subminat manevră. Acest plan cere o mare superioritate de forţe, o de spionajul german întru atât încât îndrăzneala spionilor puternică dotaţie cu material, în special artilerie și mijloace a mers așa de departe că au constituit pe teritoriul olandez blindate și repeziciune în execuţie. Primele condiţii par a în deosebi, centre de rezistenţă armată care au servit fi îndeplinite, ultima, adică repeziciunea legată de factorul elementelor coborâte din avioane să opereze distrugeri, să surprindere, nu o credem realizată atâta timp cât armatele pună stăpânire pe puncte importante și să le ducă până la aliate, la nord ca și la sud de Meuse, cu toată surprinderea sosirea unităţilor terestre. Așa se explică că olandezii, cu primului moment vor rămâne bine sudate și rezemate pe tot sprijinul aviaţiei britanice, n-au reușit să recucerească solide obstacole naturale și fortifi caţii. În caz de nereușită aeroportul Rotterdam. a acestei manevre în centrul frontului Namur – Longwy, Planul Comandamentului german așa cum reiese Comandamentului german îi rămâne încă posibilitatea din desfășurarea primelor operaţii. Din comunicatele dislocării frontului anglo-franco-belgian la nord de Meuse, laconice, transmise de comandamentele armatelor în luptă, forţele germane din această parte putând fi întărite cu acelea se poate deduce cu sufi cientă precizie orientarea strategică ce înaintează din Olanda. a operaţiilor. În rezumat, succesul manevrei germane va depinde de Consecvent doctrinei marelui fi lozof și strateg, generalul succesul bătăliei de ruptură care se va desfășura pe linia von Schliefen, afi rmată atât de elocvent în operaţiile din fortifi cată Anvers – Louvain – Namur sau pe linia de Polonia, Comandamentul german urmărește ca într-o fortifi caţie care prelungește linia „Maginot” la nord de mare bătălie să sfarme aripa stângă a dispozitivului Longwy. Aceste fortifi caţii a căror dezvoltare nu ne este anglo-franco-belgian printr-o străpungere la nord sau la cunoscută, dar pe care consider că lucrările, începute abia sud de Meuse, după care să aplice manevra de învăluire a în anul 1936/1937, nu pot avea dezvoltarea acelora ce se întregului dispozitiv aliat, dacă ruperea a avut loc la nord întind la sud est de Longwy. de Meuse sau asupra ambelor aripi interioare, în cazul când Reamintesc cele ce spuneam în prima parte a studiului, ruptura se realizează la sud de Meuse. Aceasta este singura asupra bătăliei de ruptură, că reușita unei asemenea bătălii document 2015 1 (67) 75 studii/documente este în funcţie de deschiderea ce putem face în dispozitivul ar putea-o afi rma, chiar dacă ar ţine seama de prăzile făcute inamic și repeziciunea cu care putem arunca pe această în Cehoslovacia și Polonia. poartă deschisă rezervele care să lărgească și să adâncească Rezultă, din compararea acestor trei factori esenţiali, poarta. Mai este în funcţie această bătălie și de materialul în rezultatele bătăliei de ruptură, că superioritatea nu de care dispunem pentru a angaja forţele inamice pe mai apare decât în domeniul aviaţiei și, posibil în acela al multe puncte deodată și a-i fixa rezervele. Mijloacele elementelor cuirasate, astfel încât succesul în bătălia ce se moderne de luptă, aviaţia și unităţile motomecanizate, va desfășura pe liniile fortifi cate anglo-franceze apare numărul și puterea gurilor de foc cu care sunt înzestrate deocamdată nesigur. De reușita acestei bătălii depinzând armatele noastre, dau garanţia că aceste condiţii pot fi reușita planului ce atribuim Comandamentului german, ea astăzi mult mai ușor îndeplinite ca în războiul trecut. ne apare îndoielnică, cel puţin cu elementele de comparaţie, În bătălia de ruptură ce se va angaja sau se va fi angajat așa de puţin sigure, care ne stau la îndemână. în clipa în care scriem aceste rânduri, aviaţia și unităţile Iniţiativa operaţiilor găsindu-se pentru moment în blindate ale beligeranţilor vor avea cuvântul hotărâtor; mâinile Comandamentului german, acesta a are posibilitatea aviaţia în pregătirea și întârzierea adusă intervenţiei grupării forţelor și a mijloacelor în timp și spaţiu și a da rezervelor în bătălie, unităţile blindate pentru a asigura atacurilor sale puterea care să ducă la ruperea rezistenţelor în repeziciunea pătrunderii, exploatând succesul pregătit de anumite puncte și pe anumite direcţii care, repetate, ar putea artilerie și aviaţie și afi rmat prin înaintarea infanteriei. disloca frontul anglo-franco-belgian și îngădui o exploatare Căutând succesul în acţiunea masivă a aviaţiei și unităţilor adâncă a unităţilor blindate și a aviaţiei. blindate, Comandamentul german folosește tactica care i-a Pentru a împiedica asemenea operaţii de dislocare adus câștigarea, în așa scurt timp și cu așa mici pierderi, a a frontului fortificat, aliaţii vor trebui să dispună de războiului contra Poloniei și dovedește încă odată cât de bine numeroase rezerve de aviaţie, care de luptă și unităţi a știut să îndrume instrucţia trupelor și a comandamentelor motorizate, grupate astfel încât intervenţia lor în luptă să în vederea războiului modern. se facă cvasi instantaneu pentru a închide la timp o poartă Dacă considerăm puternica industrie de război a care s-ar deschide în dispozitivul lor de bătălie. Mai mult Germaniei și câștigul de timp dobândit asupra aliaţilor decât toate li se cer rezerve puternice de aviaţie, iar în lipsa printr-o înarmare masivă, mai ales în domeniul aviaţiei și acestora numeroase și foarte mobile mijloace de apărare acela al unităţilor cuirasate; dacă mai socotim că la industria antiaeriene și antitanc, precum și orice alte mijloace pentru germană s-a adăugat și aceea a Cehoslovaciei și Poloniei, a opune aviaţiei și unităţilor cuirasate germane. ne dăm seama că, [sic!] concepând planul recomandat de Odată această bătălie de ruptură câștigată, se poate von Schliefen, nereușit în 1914, Comandamentul german considera războiul câștigat, căci pierderile în material și are mulţi sorţi de reușită. oameni vor fi atât de grele încât ele vor cere timp pentru a Nu este mai puţin adevărat că rivalele sale Franţa și fi înlocuite, timp în care este de așteptat că situaţia politică Anglia, Franţa în special, dacă în alte domenii au fost prea mondială va oferi alte date pentru judecarea evenimentelor. puţin active, în domeniul fabricării mașinilor blindate și al Înainte de a termina aceste scurte consideraţii asupra organizării marilor unităţi blindate, și-au îndreptat toată situaţiei creată de agresiunea Germanei contra Ţărilor atenţia și credem a nu greși afi rmând că marile unităţi de jos, mă voi opri o clipă asupra procedeelor noi de luptă blindate anglo-franceze ar putea fi tot atât de numeroase folosite de germani. și cel puţin tot atât de puternice. În anul 1937, Franţa Procedee noi de luptă. În prima parte a studiului arătam dispunea, pe lângă carul de luptă ușor (cca. 10 tone), de că surprinderea adversarului se poate realiza, printre unităţi de car de luptă de 20 și 30 tone, bine înarmate, alte mijloace, și prin întrebuinţarea unei arme noi sau puternic blindate, putând realiza o viteză de 40-45 km pe procedee noi de luptă. Așa de pildă în războiul trecut gazele oră. Este de așteptat să vedem întrebuinţate care de asalt și otrăvitoare de partea germanilor, iar carul de asalt de partea mai grele și mai puternice, date fi ind puternicele fortifi caţii aliaţilor, au fost arme necunoscute. Ele au adus surprindere, și masivele înarmări ale beligeranţilor. iar carul de luptă, pe lângă surprindere, a contribuit în cea În ceea ce privește aviaţia, cu tot ajutorul pe care l-a putut mai largă măsură la victoria aliaţilor. În războiul care se avea de la Statele Unite, este de prevăzut că aviaţia anglo- desfășoară sub ochii noștri, dacă armele folosite au cunoscut franceză, cel puţin în prezent, este mai puţin numeroasă decât mari perfecţiuni, procedeele de luptă, adică tactica folosirii aviaţia germană. Aviaţia de vânătoare germană înarmată cu lor, ne-a dus într-o continuă surprindere până în prezent, tunuri de mic calibru și două motoare s-a dovedit superioară de fapt numai de partea germanilor. Voi căuta să analizez în multe privinţe monomotoarelor franco-engleze, chiar aceste procedee noi de luptă. atunci când și acestea aveau un tun la bază. Ca procedee noi de luptă, atât cât ele pot fi deduse din Considerând și celălalt factor de succes în bătălia de desfășurarea operaţiilor din Polonia, Norvegia și cele prezente ruptură, artileria grea de toate calibrele, în special artileria de pe frontul occidental, mă opresc asupra a trei de mai mare grea, Germania dezarmată în 1918, a fost obligată să însemnătate: folosirea masivă a aviaţiei și a unităţilor construiască, în cei 3-4 ani care i-au stat la dispoziţie blindate pentru a da războiului caracterul de necunoscută o artilerie nouă care va fi superioară calitativ. Dacă și repeziciune pe care aceste mijloace moderne de luptă îi cantitativ ea va fi superioară aceleia a aliaţilor, nimeni nu îngăduie (războiul fulger); folosirea avionului în luptă contra
76 1 (67) 2015 document studii/documente navelor de suprafaţă și folosirea parașutiștilor în spatele trupelor și a comandamentelor, să pună în evidenţă și liniilor inamice. Le voi examina succint pe fi ecare în parte. retușările ce mai erau necesare pentru ca instrumentul de Folosirea masivă a aviaţiei și a unităţilor blindate. luptă să fi e perfect. Rezumând tragem concluzia că o aviaţie Am considerat și trebuie să considerăm aceste două arme, superioară și puternice unităţi blindate sunt o garanţie a avionul și carul de luptă blindat, ca fi ind cele două elemente succesului în războiul modern. de însemnătate covârșitoare în conducerea și execuţia Folosirea avionului în lupta contra navelor de războiului modern. În adevăr, prin viteza și puterea de suprafaţă și a submarinelor. Germania a dezlănţuit care dispun, ele sunt capabile să execute concentrări de foc în războiul cu toată inferioritatea recunoscută a fl otei germane timp scurt, în orice punct din raza lor de acţiune, iar prin faţă de aceea a franco-englezilor, fi indcă s-a bizuit pe puterea pe care o reprezintă bomba, armamentul automat puternica sa aviaţie de luptă și bombardament, antrenată și artileria pe care le poartă, aceste arme pot să distrugă îndeosebi la lupta aeriană și bombardamente de precizie. orice rezistenţă justifi cabilă de puterea lor prin izolarea Nu cunoaștem înzestrarea aviaţiei germane în mijloace de obiectivelor alese de orice ajutor în momentul oportun. Tot bord pentru orientare și vizare, dar călăuziţi de rezultatele așa de repede pot exploata un succes dobândit și pregăti un obţinute, aceste mijloace trebuie să fi e excepţional de bune. altul. În felul acesta rezistenţele pot fi sfărâmate una după Exemple folositoare de întrebuinţare a aviaţiei în luptă alta, până ce echilibrul este rupt, întreaga rezistenţă se contra navelor de suprafaţă a oferit tot războiul civil din prăbușește, iar drumul elementelor motorizate este deschis Spania, iar modul cum germanii au folosit experienţa a pentru a completa victoria. dovedit-o războiul din Polonia, dar mai ales operaţiile duse Acest procedeu de luptă favorizează iniţiativa și de aviaţia germană contra fl otei aliate în Marea Nordului păstrarea ei, în cazul unei vădite superiorităţi, până la și acelea duse de aceeași armă în Norvegia, atât în cooperare victoria fi nală, adversarul fi ind nevoit să se apere în toate cu forţele terestre, cât și cu forţele navale. părţile și ca o consecinţă fi rească să-și împrăștie rezervele. Pe Amiralitatea britanică a trebuit să recunoască lângă aceste nepreţuite avantaje, folosirea masivă a aviaţiei superioritatea aviaţiei asupra fl otei, când această fl otă nu și unităţilor cuirasate, ușurează manevrele pe fl ancuri sau poate fi apărată în aer contra aviaţiei de bombardament. în intervale, fi e că aceste fl ancuri sau intervale au existat Această recunoaștere, izvorâtă din posibilităţile aviaţiei sau au fost create prin atacurile masive executate în acest faţă de navele de suprafaţă, confi rmată prin destul de grele scop. În plus, prin înaintarea cu repeziciune în adâncimea pierderi ale marinei de război și comerciale britanice, a dispozitivului inamic, acesta este împiedicat să organizeze sfătuit amiralitatea să nu expună mai departe fl ota pentru noi rezistenţe și silit a lăsa în mâna inamicului tot materialul o operaţie de diversiune germană, dar al cărei caracter se greu, nemotorizat, pe lângă demoralizarea produsă trupelor pare a fi fost prea târziu recunoscut. Nicio mărturisire nu și comandamentelor din zona atacată. Natural, asemenea poate fi mai elocventă ca aceea făcută de lordul Churchill în foloase numai o aviaţie și unităţi blindate mult superioare Parlamentul englez și care să confi rme mai sincer pierderile le pot culege și în cazul ce examinăm, aviaţia germană și la care poate fi expusă o fl otă neînsoţită de aviaţie și puternic unităţile ei blindate se dovedesc superioare ca număr și armată cu mijloace antiaeriene, în lupta pe care este nevoită întrebuinţare faţă de cele ale aliaţilor. să o ducă cu o aviaţie puternică și bine instruită. Plină de Experienţa câștigată de Germania pe câmpurile învăţăminte rămâne pentru viitor această constatare în ceea războiului civil din Spania, metodica folosire a rezultatelor ce privește politica de înarmări navale și aeriene. acestei experienţe, în special în domeniul aviaţiei, atât în Ca mijloc de transport de mari proporţii, avionul și-a lupta terestră, cât și în aceea contra navelor de suprafaţă, trecut cu succes examenul în războiul civil din Spania, precum și ca mijloc de transport, a folosit Statului transportând numeroase forţe terestre din Africa spaniolă, în Major german pentru a îndruma instrucţia trupei și a timp ce fl ota republicană stăpânea trecerea peste strâmtoarea comandamentelor pe adevăratele căi care au fost arătate de Gibraltar. Exemplul acesta a fost folosit pe o scară tot atât posibilităţile nelimitate ale acestor noi mijloace de luptă. de întinsă în operaţiile germane din Norvegia în perioada Ca în toate împrejurările, Statul Major german a folosit critică a minării de către englezi a apelor dintre cele 4 aceste experienţe pentru a pune la punct în primul rând strâmtori ce despart coastele Danemarcei de Scandinavia și carele de luptă care în Spania se dovediseră a fi inferioare a coastelor baltice ale Germaniei. Întăriri numeroase au fost celor ale altor armate, apoi celelalte mijloace pe care le-au trimise pe calea aerului, atât trupelor din sudul Norvegiei, putut compara cu cele franceze, rusești și italiene, precum cât și a celor ce stăpâneau portul și fi ordul Trondjem. sunt artileria antitanc și antiaeriană. Dar ceea ce trebuie În adevăr, marina britanică a minat apele de pe coasta reţinut se referă tot la acţiunea aviaţiei de luptă, în special de vest a Danemarcei și acela din strâmtorile Skacerak, aviaţia de bombardament, care a putut constata în repetate Kattegat, Beltul Mare, Beltul Mic și chiar cele de pe coasta rânduri formidabila ei putere de distrugere și efi cacitatea de nord a Germaniei pentru a împiedica transportul trupelor intervenţiei în lupta terestră, în cooperare cu unităţile de ajutor în Norvegia. blindate, iar războiul dus contra Poloniei a servit drept Pentru a continua operaţiile cu repeziciunea cerută de repetiţie generală a acţiunilor prezente contra anglo-franco- împrejurări, germanii au recurs la marile lor avioane de belgienilor, cu corectivul că, aceste operaţii au dat prilejul transport, graţie cărora au putut transporta însemnate să se verifi ce, pe lângă calitatea materialului și instrucţia contingente de trupe și materiale care au îngăduit trupelor document 2015 1 (67) 77 studii/documente germane debarcate în primul moment să se menţină pe poziţiile operaţiilor aviaţia și carele de asalt. Exemplul dat de trupele ocupate și să-și întindă operaţiile, în special la nord de Oslo de parașutiști germani în Olanda este edifi cator. Nu aceleași și în regiunea portului Trondjem. Succesul acestor operaţii rezultate au fost obţinute în Belgia unde, după primele clipe se datorează atât îndrăznelii trupelor de aviaţie germane, de dezorientare, unităţile de parașutiști au fost în parte care din primele momente au ocupat toate aeroporturile nimicite, în parte făcute prizoniere. norvegiene, cât și concepţiei de conducere a războiului pe Condiţiile de întrebuinţare pe cele două teatre de teatre de operaţii, despărţite prin obstacole de netrecut, cum operaţii au fost foarte deosebite. De o parte trupe insufi cient s-au prezentat operaţiile lui Franco (Gibraltarul în mâinile pregătite, comandament slab pregătit, de altă parte trupe republicanilor spanioli) și Marea Baltică și strâmtoarea și comandament plin de abnegaţie și cu o bună și solidă Shagerak (stăpânite de marina germană). pregătire militară. În Olanda, obiective apropiate și ușor de Învăţămintele trecutului. Bătălia secolelor trecute, ca și ţinut uneori cu concursul elementelor etnice locale, în Belgia aceea a epocii napoleoniene, de cele mai multe ori, nu dura obiective, deși destul de apropiate, dar acoperite de puternice decât o singură zi și aceasta pentru că efectivele puse în lucrări de fortifi caţie și bine apărate de trupele belgiene, linie rareori au depășit 200.000 oameni, iar armamentul au îngăduit rezistenţa la atacurile masive ale aviaţiei și cel mai perfecţionat al timpului nu trăgea decât cel mult carelor de asalt și a dat timp detașamentelor belgiene să 800 – 1.000 m. Odată bătălia angajată se ajungea repede distrugă unităţile de parașutiști. Comandamentul german la lupta corp la corp, dacă unul din adversari nu se dădea a renunţat, după cum se pare, la asemenea operaţii care duc învins și se retrăgea înainte ca deznodământul să se fi la pierderea unităţilor de bravi, în cazurile în care ei n-ar produs. Pentru a se împiedica adversarul de a se sustrage putea fi sprijiniţi la momentul oportun. de la o hotărâre prin arme s-a recurs la manevră, fi e cu Unităţile de parașutiști nu vor putea da rezultatele trupe mobile (cavalerie), fi e cu trupe de toate armele așezate care să compenseze pierderea lor decât în cazul unei mari în dispozitivul strategic, astfel ca să împiedice retragerea dezagregări morale în rândurile adversarului, în cazul unei armatei adverse și refuzul luptei. înfrângeri și unei retrageri grăbite, caz în care unităţile de Caracterul manevrelor a fost diferit de la o epocă la alta. parașutiști, coborâte pe liniile de retragere a adversarului, Bătăliile epocii napoleoniene ne oferă strălucite exemple la trecerile importante peste cursurile de apă, la intrarea în de manevre reușite, atât pe fl ancul adversarului, cât și în defi leuri sau trecerea unor anumite puncte obligate, pot duce centrul dispozitivului strategic inamic. Aceste manevre la nimicirea sau capitularea adversarului. Prin armamentul au scurtat durata bătăliilor și a imprimat războaielor cu care au fost înzestrate, prin alegerea cu deosebită grijă napoleoniene repeziciunea necunoscută până atunci. a trupei și șefi lor acestor mici unităţi, ele sunt capabile să Armamentul automat și marea bătălie a artilerie au aducă mari servicii, cu condiţia ca în prealabil să se fi obţinut schimbat radical ritmul operaţiilor, iar sporirea considerabilă zdruncinarea morală a adversarului sau sprijinul să le fi e a efectivelor armatelor, a serviciului militar obligatoriu, a asigurat la momentul oportun. Fără aceste condiţii folosirea condus în războiul trecut, foarte curând, atât pe teatrele unităţilor de parașutiști va duce la pierderea lor. mari apusene, cât și în răsărit, la imobilitatea armatelor, Încheiere. Închei acest studiu în care am urmărit un manevra ne mai fi ind posibilă pe fronturi cu fl ancurile singur scop: precizarea situaţiei României în actualele rezemate pe obstacole de neînvins. Această decadenţă a împrejurări. Dacă voi fi reușit să prezint această situaţie în artei militare care a caracterizat operaţiile marelui război lumina adevărată sau nu voi fi reușit, las ca evenimentele pe frontul principal de vest, aviaţia și unităţile blindate au care se vor desfășura de acum înainte să confi rme sau nu luat sarcina să o înlăture și să repună manevra în drepturile aprecierile mele. ei de prioritate [...] În prezentarea acestora m-am călăuzit de spiritul celei Acestea sunt învăţămintele trecutului aplicate războiului mai desăvârșite obiectivităţi, rezultată din lungi meditaţii modern, războiului motorului cu explozie, războiului asupra evenimentelor ce ne-au fost aduse la cunoștinţă în maselor de avioane și de care blindate, războiul dinamic, presa cotidiană și emisiunile posturilor noastre de radio, războiul fulgerător care se apropie atât de mult ca durată precum și din observarea cu toată atenţia a evenimentelor și cruzime de războaiele secolelor trecute. ultimilor ani, atât pe terenul politic, cât și pe cel militar. Adaptând mijloacele moderne de luptă concepţiei Sunt încredinţat că pe această cale voi întâlni gândurile sănătoase a artei militare, Înaltul Comandament german conducătorilor destinelor neamului românesc și că nicio a pregătit în laboratoarele sale de știinţă militară – statele consideraţie de alt ordin decât acelea ale intereselor majore – spectacolul războiului modern sub forma aceluia ce permanente ale acestuia, prezente și viitoare, nu îi va am văzut desfășurându-se pe câmpiile Poloniei și pe clasicele călăuzi. câmpuri de bătălie din Belgia și nord-estul Franţei. Lumea de mâine nu va fi cea de astăzi sau cea de ieri; Folosirea trupelor de parașutiști pe o scară atât de ea va fi complet schimbată și în toată adâncimea structurii întinsă în Olanda și Belgia și aceea a detașamentelor de ei – geografi că, politică, socială și economică. Puţine vor motocicliști, bine înarmate, n-a avut alt scop decât acela de fi popoarele pe care prefacerile de după război nu le va a ocupa și păstra acele puncte de mare importanţă strategică atinge. Dacă printre acestea va fi și poporul românesc cine care altă dată cădeau în sarcina cavaleriei. Aceste operaţii n-ar dori-o și cine dintre acei ce simt românește și și-au îndrăzneţe sunt posibile astăzi cu ritmul pe care îl dau călit sufl etul în dragostea de neam și ţară nu ar consimţi
78 1 (67) 2015 document studii/documente orice sacrifi ciu pentru ca neamul nostru, întregit cu atât de neatinse valorile morale și materiale cărora le închină toate grele sacrifi cii în lungul secolelor, să nu fi e prins de vârtejul strădaniile de fi ecare clipă. zguduirilor care se vor produce, de atâtea ruine ce va fi Fie ca în dragostea aceasta de neam și ţară să găsească calea lăsat războiul. cea bună care să asigure României o existenţă liberă după ce Sarcina conducătorilor este grea, am însă credinţa că se va fi liniștit atmosfera și se va fi statornicit iarăși pacea. înţelepciunea cu care Suveranul nostru a călăuzit până București 14 mai 1940 astăzi destinele neamului românesc, cu toată furtuna care l-a ameninţat, va reuși și de aici înainte să păstreze Gl. Sichitiu
Th e world at turning Point (1939-1940). A clear Evaluation of a General Staff ’s Chief – General Ion Sichitiu Petre Otu, Ph.D.
Abstract: General Ion Sichitiu was a remarkable personality of the interwar military life. He made an analysis that shows the evolution of the international political and military situation between 1938 and 1940 for his contemporaries and not only. An important part of the study is dedicated to the strategically position and geopolitics of Romania, for which he recommended an alliance with Germany. Keywords: General Ion Sichitiu, chief of General Staff , alliance, Germany, Soviet Union
NOTE
1 Institutul de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Adolf Hitler. Cei patru lideri au decis cedarea către Germania a regiunii 2 Detalii în Colonel prof. univ. dr. Adrian Stroea, colonel (r) Marin sudete din Cehoslovacia fără ca această ţară să fi e consultată. Acordul Ghinoiu, Din elita artileriei, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic- de la München a reprezentat apogeul politicii de conciliere duse de Editorial al Armatei, 2012, pp. 291-293. Marea Britanie şi Franţa faţă de regimul nazist, deschizând drumul 3 General-locotenent Mircea Agapie, maior Dănuţ Chiriac, maior Ion acestuia în sud-estul continentului european. În acelaşi timp, actul Emil, maior Constantin Hlihor, De la Şcoala Superioară de Război la semnat în capitala Bavariei a însemnat şi dispariţia Micii Înţelegeri, Academia de Înalte Studii Militare. Comandanţi, Profesori, Absolvenţi alianţă regională defensivă creată în anii 1920-1921 de Cehoslovacia, (1889-1995), Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Iugoslavia şi România. 1995, pp.179-181. 16 Este vorba de primul dictat de la Viena din 2 noiembrie 1938, 4 Petre Otu, Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei, Bucureşti, prin care Ungaria a anexat din teritoriul cehoslovac o suprafaţă de Editura Militară, 2008. 12.000 km2 cu o populaţie de 1 milion de persoane. 5 General-locotenent Mircea Agapie, maior Dănuţ Chiriac, maior Ion 17 „Războiul de iarnă” cum este cunoscut confl ictul militar dintre Emil, maior Constantin Hlihor, Op. cit., pp.140-142. Uniunea Sovietică şi Finlanda s-a desfăşurat între 30 noiembrie 6 Carol al II-lea, Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, vol. I 1939 şi 12 martie 1940. (Pentru detalii a se vedea Carl Gustaf Emil (1904-1939), ediţie de Marcel-Dumitru Ciucă şi Narcis Dorin Ion, Mannerheim, Memorii, cuvânt-înainte de general-locotenent Ernei Bucureşti, Editura Silex, 1995, p.161. Kanninen, preşedintele de onoare al Comisiei Finlandeze de Istorie 7 Armand Călinescu, Însemnări politice, ediţie îngrijită şi prefaţă de Militară, ediţie îngrijită de Dumitru Preda, Adrian Pandea, Bucureşti, dr. Al. Gh. Savu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990, p.346. Editura Militară, 2003. În pofida disproporţiei de forţe, armata 8 Ibidem. fi nlandeză a opus o rezistenţă foarte dârză trupelor sovietice. Pe această 9 Carol al II-lea, Op. cit., p. 230. bază s-a acreditat ideea despre slăbiciunea congenitală a Armatei Roşii, 10 Ibidem, p. 231. care s-a dovedit, în cele din urmă, falsă. În istoriografi e s-a lansat şi 11 Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, 1 iulie- ideea ca această slăbiciune a fost „mimată” pentru a induce în eroare 31 decembrie 1937, ediţie de Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura Germania. În fond, Uniunea Sovietică avea propriile planuri de invadare Machiavelli, 2001, p.250. Acelaşi memorialist scria că despre Sichitiu a Germaniei şi a altor ţări din estul continentului, Pentru această se vorbea de bine în cercurile politice şi militare (Ibidem, p. 193.) perspectivă a se vedea Victor Suvorov, Spărgătorul de gheaţă. Cine 12 Petre Otu (coordonator), Teofi l Oroian, Ion Emil, Personalităţi ale a declanşat al doilea război mondial?, Iaşi, Editura Polirom, 1999. gândirii militare româneşti. Volumul I, Bucureşti, Editura Academiei 18 Destrămarea Cehoslovaciei s-a fi nalizat în decurs doar de câteva de Înalte Studii Militare, 1997, pp. 241- 246. zile. La 14 martie 1939, Slovacia şi-a proclamat „independenţa” sub 13 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al oblăduirea Germaniei. În zorii zilei de 15 martie 1939, trupele germane Partidului Comunist Român, Secţia administrativ-politică, dosar au intrat în Cehia şi au ocupat Praga, iar la 17 martie acelaşi an, Ungaria nr. crt. 45/1940. a defi nitivat ocuparea Ucrainei subcarpatice. 14 Armand Călinescu (1895-1939), om politic, unul dintre liderii 19 Anexarea Austriei a avut loc la 12 martie 1938, în urma acestui marcanţi ai Partidului Naţional-Ţărănesc, cu orientare de centru. A eveniment formându-se Germania Mare. devenit, în cele din urmă un apropiat al regelui Carol I, intrând în 20 La 31 martie 1939, Marea Britanie şi Franţa au acordat garanţii de grupul celor au susţinut politica acestuia. A fost ministru de Interne securitate Poloniei, iar la 13 aprilie acelaşi an, României şi Greciei. în guvernele Goga-Cuza şi Miron Cristea, iar după moartea acestuia 21 Ţinutul (regiunea) Teschen era situată la graniţa dintre Polonia şi a preluat funcţia de şef al guvernului (7 martie 1939). A combătut Cehoslovacia şi a constituit, în întreaga perioadă interbelică, subiect drastic mişcarea legionară, aceştia ucigându-l la 21 septembrie 1939. de dispută între cele două ţări. 15 Acordul de la München a fost parafat la 29 septembrie 1938 de 22 Francisco Franco (1892-1975), general spaniol care a condus Spania primii miniştri ai Italiei (Benito Mussolini), Marii Britanii (Arthur în mod dictatorial între 1939 şi 1975. A venit la putere după ce a obţinut, Chamberlain) şi Franţei (Edouard Daladier) şi cancelarul german în fruntea naţionaliştilor, victoria în războiul civil (1936-1939). document 2015 1 (67) 79 studii/documente
23 Este vorba de Tratatul (Acordul) Ribbentrop-Molotov din 23 august 39 Previziunea autorului s-a dovedit corectă, Germania încercând să 1939. Tratatul de neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică era câştige supremaţia aeriană, prin iniţierea unor ample operaţii, care dublat de o anexă secretă prin care cele două mari puteri îşi împărţeau sunt cunoscute drept „Bătălia Angliei” (10 iulie-31 octombrie 1940). sferele de infl uenţă în Europa de est, de la Oceanul Îngheţat la Marea După înfrângerea forţelor aeriene urma să fi e declanşată invazia Baltică. Acordul Ribbentrop-Molotov a reprezentat avanscena celui terestră asupra insulelor britanice. (Operaţiunea „Leul de Mare”). de-Al Doilea Război Mondial, izbucnit la 1 septembrie 1939, prin Bătălia Angliei a fost prima luptă purtată integral doar de forţele atacul german asupra Poloniei. aeriene. A fost de asemenea cea mai mare şi susţinută campanie de 24 Confl ictul chino-japonez a izbucnit în 1931, când Japonia a ocupat bombardamente desfăşurată până la acea dată şi primul test adevărat al Manciuria, creând şi un stat satelit Manciukuo. Războiul chino-japonez teoriilor bombardamentelor strategice dezvoltate după Primul Război a izbucnit în august 1937 şi a durat până în 1945, când japonezii au fost Mondial. Eşecul Germaniei de a distruge forţa aeriană a Angliei este învinşi. A urmat un război civil între Partidul Comunist Chinez şi Gomindan considerată prima înfrângere majoră a celui de-al III-lea Reich . (Kuomintang; formaţiune politică naţionalistă, primul partid politic chinez, 40 Este vorba de generalul italian Giulio Douhet (1869-1930). În 1921 a după model occidental, fondat în 1921), câştigat de comunişti care, la publicat lucrarea Stăpânirea aerului în care a fondat teoria supremaţiei 1 octombrie 1949, au proclamat Republica Populară Chineză. aeriene şi a rolului decisiv al aviaţiei într-un viitor război. Teoria lui 25 Franklin Delano Roosevelt (1882-1945), om politic american, s-a verifi cat parţial în timpul Primului Război Mondial. preşedinte al SUA în perioada 1932-1945. 41 De fapt această bătălie aeriană începută deasupra teritoriului franco- 26 Chiang Kai-Shek (Jiang Jieshi) (1887-1975 ) a fost un om politic belgian, a continuat 14 zile cu afi rmarea supremaţiei aviaţiei germane chinez, preşedinte al guvernului naţional din Nanjing (1928-1949). Ca cel puţin asupra celei franceze. şef al Gomindanului (Kuomintang), a contribuit la unifi carea Chinei. 42 Bătălia de la Königgrätz (cunoscută şi ca Bătălia de la Sadova) 27 Tratatul tripartit franco-anglo-turc a fost semnat la 19 octombrie 1939 s-a desfăşurat la 3 iulie 1866 între forţele armate Prusiei şi cele ale la Ankara. El stipula ajutorarea Turciei în cazul unui atac al acesteia Imperiului Habsburgic, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut de către o putere europeană. şi ca „Războiul germano-german” şi „Războiul fratricid”, în germană 28 Tratativele tripartite anglo-franco-sovietice pentru încheierea unui „Bruderkrieg”). Localitatea este astăzi pe teritoriul Cehiei. Austria a pact de asistenţă mutuală s-au desfăşurat în perioada aprilie-august fost învinsă şi pentru a supravieţui a acceptat să împartă puterea cu 1939, dar ele au eşuat. Stalin a preferat o alianţă cu Hitler, care, Ungaria, creându-se Imperiul Austro-Ungar, împăratul austriac fi ind dornic să rezolve „chestiunea poloneză”, a fost mai generos faţă de şi rege al Ungariei (1867). ambiţiile sovietice. 43 Erich von Ludendorf (1865-1937), general german. În timpul 29 Trupele sovietice au intrat pe teritoriul Poloniei la 17 septembrie Primului Război Mondial a fost şef de Stat Major al generalului Paul 1939, Uniunea Sovietică apreciind că a sosit momentul materializării von Hindeburg, obţinând cu acesta victorii importante cum ar fi cea celor stabilite în anexa secretă a Pactului Ribbentrop-Molotov. de la Tannenberg (1914) împotriva armatei ruse. În toamna anului Acţiunea Armatei Roşii nu a fost, prin urmare, o surpriză pentru 1916, cuplul Hindenburd-Ludendorf a primit puteri discreţionare în Germania. 30 conducerea războiului, dar nu a reuşit să obţină victoria. După război a Acordul fi nal de împărţire a sferelor de infl uenţă în Polonia, de aderat la grupări de extremă-dreapta şi naziste, participând, inclusiv la desfi inţare a acestei ţări, a fost semnat la 28 septembrie 1939 puciul lui Hitler, de la München (1923). Se desparte de acesta, pe care 31 Pactul anticomintern a fost parafat la 25 noiembrie 1936. Documentul îl acuză de trădare într-o broşură din 1913. După război, el se apleacă prevedea combaterea comună a Internaţionalei a III-a, prin schimbul şi asupra memorialisticii şi teoriei militare. Lucrările publice sunt de reciproc de informaţii. Într-un protocol secret, cele două ţări îşi luau valoare inegală, dar printre cele mai importante este Războiul total. angajamentul să nu încheie niciun tratat care să aducă atingere spiritului 44 Sir Basil Henry Liddell Hart (1895-1970), ofi ţer, istoric şi teoretician pactului. Durata lui era de cinci ani, în 1941 fi ind reînnoit. La acest militar britanic foarte cunoscut. În lucrările sale s-a aplecat asupra pact a aderat şi Italia. personalităţii lui Napoleon şi a epocii sale, a analizat diverse aspecte ale 32 Conferinţa statelor majore ale ţărilor membre ale Înţelegerii Balcanice celor două războaie mondiale ale secolului al XX-lea, rolul tancurilor s-a desfăşurat în perioada 28 octombrie-4 noiembrie 1937. Autorul a pe câmpul de luptă etc. reprezentat România, el fi ind şef al Marelui Stat Major al armatei române. 45 33 Este vorba de regele Carol al II-lea. Prin Tratatul de Pace de la Berlin (1878), Austro-Ungaria a primit 46 spre administrare Bosnia şi Herţegovina. Ele au fost anexate în anul În perioada decembrie 1938-mai 1940, Grigore Gafencu a condus Ministerul de Externe al României. 1908 de monarhia dualistă. 47 34 Maxime Weygand (1867-1965), general francez. A luptat în Primul La sfârşitul anului 1939 şi începutul anului 1940, regele Carol Război Mondial, în răstimpul căruia a fost avansat general de brigadă al II-lea în dorinţa de a ridica moralul armatei a făcut un turneu în (1916) şi general de divizie (1918). A fost membru al Misiunii franceze unele garnizoane ale ţării. Declaraţiile au fost belicoase, el afi rmând că care a consiliat armata poloneză în războiul germano-polonez (1920). România nu va ceda nicio bucată de pământ. Ele au fost pentru opinia Ulterior, în 1923, a fost numit comandant al forţelor franceze în Levant. publică internă, pentru că în momentul decisiv de la sfârşitul lunii Reîntors în 1925 în Franţa a ocupat diverse funcţii militare, iar în iunie, Carol al II-lea a fost principalul artizan al cedării, derogându-se 1935 a trecut în rezervă. A fost rechemat în serviciul activ în august de răspunderea care îi revenea în calitate de comandant suprem, care 1939 şi numit de comandant al teatrului de operaţii din Orient. A fost a fost transferată Consiliului de Coroană, organism cu rol consultativ. 48 rechemat în Franţa, în mai 1940, după atacul armatei germane şi numit Autorul face referiri la marele diplomat Nicolae Titulescu. 49 comandant şef al armatei franceze. Nu a reuşit să redreseze situaţia, La data redactării acestui studiu Germania nu declanşase operaţiile Franţa fi ind înfrântă rapid. asupra vestului continentului european. În Belgia, Olanda şi Franţa, 35 În perioada septembrie 1939-mai 1940 s-a desfăşurat aşa-numitul „război „războiul fulger” a funcţionat, armata germană obţinând o victorie ciudat” („la drole de guerre”; „phoney war”), caracterizat prin absenţa categorică. În Uniunea Sovietică, „războiul fulger” a fost un eşec, confruntărilor de amploare dintre Germania, Franţa şi Marea Britanie. ceea ce a reprezentat o premisă importantă a înfrângerii Germaniei. 36 Războiul fulger („blitzkrieg”) s-a bazat pe binomul tanc-avion şi a 50 Paul Reynaud (1878-1966), avocat şi om politic francez. A fost preşedinte fost aplicat cu succes de armata germană în campaniile din Polonia şi al Consiliului de Miniştri al Franţei în perioada 22 martie-16 iunie 1940. Franţa. El a eşuat, însă, împotriva Uniunii Sovietice Pentru detalii a se În faţa iminenţei dezastrului armatei franceze a demisionat fi ind înlocuit vedea lucrarea: Karl - Heinz Frieser, Mitul Blitzkrieg -ului. Campania cu mareşalul Henri Philippe Pétain, care a şi semnat armistiţiul. Werchmacht-ului în Vest. 1940, traducere: Augustin Văduva, revizia 51 Italia a declarat război Franţei la 10 iunie 1940, când victoria germană traducerii şi stilizare: Radu Voinescu, Bucureşti, Editura Militară, 2010. era deja o certitudine. Armata italiană n-a obţinut împotriva Franţei 37 Generalul Ion Sichitiu, în calitate de şef al Marelui Stat Major, a decât succese minore. vizitat Franţa în perioada 9-21 iulie 1937. 52 La 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroană a decis în unanimitate 38 Paul Joseph Goebbels (1897 - 1945) A fost ministru al Propagandei ca România să rămână neutră faţă de confl ictul declanşat. La sfârşitul în timpul regimului nazist din anul 1933 până în 1945 şi unul dintre lunii mai 1940, respectiv la 28 mai, România a renunţat la neutralitate, cei mai apropiaţi colaboratori a lui Adolf Hitler. optând pentru o nonbeligeranţă cu apropiere de Germania şi aliaţii ei.
80 1 (67) 2015 document studii/documente REFUGIAŢII MILITARI POLONEZI ÎN ROMÂNIA, ÎN ATENŢIA MARELUI STAT MAJOR GERMAN (28 AUGUST-4 FEBRUARIE 1941)
Dr. Cornel ŢUCĂ1
roblematica refugiaţilor militari polonezi română asupra acestora și punerea lor la dispoziţia Pdin România a constituit, alături de multiple părţii germane. Motivarea cererii germane fi ind aceea alte priorităţi, una din preocupările autorităţilor că ele urmau să slujească la întocmirea istoriei acestei militare (și nu numai) germane. În acest studiu, în campanii. baza documentelor de arhivă identifi cate, prezentăm 4. Indicarea de conferinţe, lucrări și publicaţii demersurile Marelui Stat Major (în continuare redactate în limba polonă, în legătură cu desfășurarea M.St.M. – n.n.) german făcute pe lângă autoritatea războiului germano-polon, identifi cate de Armata militară română în legătură cu refugiaţii militari Română asupra refugiaţilor militari polonezi. polonezi din România. 5. Comunicarea către partea germană a oricăror La 28 august 1940, colonelul I. Cretzulescu din altor detalii sau chestiuni care ar privi această campanie. cadrul Secţiei a II-a a M.St.M. român, a informat Solicitarea primirii unui răspuns urgent, la cele Secretariatul General al Ministerului Apărării Naţionale specifi cate, a fost justifi cată prin aceea că Marele Stat (în continuare M.Ap.N. – n.n.), prin Adresa nr. 32796, Major German intenţionează să publice lucrarea într-un contrasemnată de șeful Biroului atașaţilor militari, termen scurt. O trecere sumară în revistă a cerinţelor maiorul N. Boian că: Atașatul militar al Germaniei ne-a formulate de M.St.M. german indică, fără dubii, solicitat, pentru Diviziunea de Studii din M.St.M. german, faptul că interesul acestuia viza în realitate aspecte ce o serie de informaţii necesare pentru întocmirea unui studiu depășeau scopul iniţial enunţat către partea română. ce urmează a fi făcut asupra [războiului] Germaniei din Pe respectiva adresă, șeful Serviciului Secretariat 2 Polonia . Urmare a solicitării germane, M.St.M. român al Secretariatului General, locotenent-colonelul a specifi cat faptul că: dorește să procure M.St.M. german I. Constantinescu, a pus următoarea rezoluţie: aceste informaţii cât mai precise și cât mai complete. În acest 30.VIII.1940. Prezentată domnului Secretar General sens, M.St.M. român a solicitat Secretariatului General Șova. Domnul general Șova va aviza la timp. să dispună ca Biroul internaţilor polonezi, condus de Azi, cunoaștem, cu toţii, ce a reprezentat ziua de maiorul Manolescu, să întocmească un răspuns cât 30 august 1940 pentru ţara noastră. Raptul teritorial mai neîntârziat. Solicitarea M.St.M. german a vizat căruia i-a căzut victimă în acea zi România, făcut problematici specifi ce cu referire directă la refugiaţii sub directa presiune politico-militară a Germaniei și militari polonezi din România originali atât din teritoriul Italiei, a justifi cat din plin amânarea generalului Șova. Poloniei ocupat de Germania, cât și din cel ocupat de Urmare directă a schimbărilor intervenite în viaţa URSS. În cele ce urmează enunţ principalele solicitări, pe politică internă a României și, implicit, în cea militară, această linie, adresate de M.St.M. german părţii române. solicitarea germană nu a mai fost de actualitate. La 1. Evidenţa efectivului total al militarilor poloni rândul lui, M.St.M. german în perioada imediat refugiaţi în România. Răspunsul trebuia redat într-un următoare, cunoscându-și foarte bine locul și rolul Tabel detaliat indicând ofi ţerii și trupa pe grade, câţi au jucat în pierderea Ardealului de nord-vest de către fost și câţi mai sunt ? În plus, dacă era posibil, trebuia să România, nu a mai făcut nicio intervenţie în legătură se indice și unităţile din care aceștia au făcut parte. cu solicitarea în cauză. 2. Specifi carea faptului dacă refugiaţii militari Însă, imediat ce alianţa militară româno-germană, polonezi au trecut frontiera în România constituiţi în nu numai cea politică, a devenit o realitate certă, unităţi. În această situaţie, partea germană a solicitat demersul a fost reluat. La 17 noiembrie 1940, consemnarea în plus a următoarelor elemente: colonelul Dumitrescu Polihron, din Secţia a II-a a denumirea unităţilor, numele comandanţilor și cifra M.St.M. român, a remis Cabinetului ministrului efectivelor acestora, precum și evidenţa armamentului, apărării naţionale Adresa nr. 34620, contrasemnată echipamentului și uneltelor avute asupra lor. de șeful Biroului legături externe, maiorul N. Boian. 3. Indicarea jurnalelor de campanie și notelor sau În respectiv document, acesta a arătat că: Atașatul însemnărilor personale zilnice identifi cate de partea militar al Germaniei revine din nou asupra cererii document 2015 1 (67) 81 studii/documente sale și insistă asupra răspunsului solicitat. Mai mult, 4. Afl uirea elementelor izolate polone a început la colonelul Dumitrescu P. menţionează că, la toate 17 septembrie 1939, când s-au prezentat la punctele de revenirile telefonice făcute, nu a primit răspuns. Drept frontieră primele grupe de ostași poloni amestecaţi cu urmare, pentru a nu mai fi puși în situaţia delicată refugiaţi politici poloni. Ulterior, sub presiunea forţelor de a nu putea da acest răspuns, a solicitat ministrului germane, au apărut la graniţa română grupe mai apărării a dispune ca Biroul internaţilor polonezi (maior compacte de civili și militari, îngroziţi de urmărirea Manolescu) să ne comunice informaţiile cerute3. necruţătoare a trupelor și în special a aviaţiei germane. Urmare a adresei M.St.M. român, locotenent- 5. Operaţia de dezarmare a militarilor poloni a colonelul Aurel Balaban a ieșit la ministrul apărării întâmpinat oarecare greutăţi, din cauza modului de naţionale cu Nota nr. 3848 din 23 noiembrie 19404 de comportare a unora din refugiaţii poloni, deoarece – prezentare a istoricului solicitării în cauză. Generalul bănuind, că se acordă avantaje mai mari militarilor și în Ioan Ilcușu, ministrul apărării naţionale, a pus special ofi ţerilor – căutau să inducă în eroare autorităţile rezoluţia: Se va întocmi lucrarea cerută de Marele Stat noastre militare, astfel: Major și se va trimite la Marele Stat Major. – unii civili își asumau calitatea de militar; Conform ordinului primit, Secretarul General – unii ostași poloni (grade inferioare) căutau a trece al Secretariatului General, generalul Nicolae Șova, drept ofi ţeri poloni. a transmis Secţiei a II-a din M.St.M. român, un 6. Trierea refugiaţilor militari poloni s-a terminat răspuns intitulat Nota informativă asupra refugiaţilor la data de 14 octombrie 1939. militari poloni, internaţi în lagărele militare de II. ADĂPOSTIREA REFUGIAŢILOR MILITARI internare din România cu nr. 3848 din 26 noiembrie POLONI ÎN LAGĂRELE DE INTERNARE 1940, contrasemnată de șeful Biroului 3, căpitanul Gheorghe Chiliman5. De asemenea, în respectiva 1. Iniţial, zona hotărâtă pentru internarea refugiaţilor adresă s-a specifi cat și faptul că Armata Română nu militari poloni a fost regiunea Tulcea – Babadag, în nordul posedă de la internaţii militari polonezi nici broșuri Dobrogei. Cum, însă, Bucovina era congestionată de (conferinţe, lucrări, publicaţii în limba polonă) și nici marele număr de refugiaţi militari poloni (circa jurnale de campanie, note și însemnări personale zilnice 24.000 de oameni) și pentru o cât mai grabnică cu referire la războiul germano-polon. degajare a acestei regiuni de frontieră, s-a format – în În continuare prezentăm Nota informativă 6 trimisă de primele momente – o zonă de internare intermediară generalul Nicolae Șova către M.St.M. român pentru a pentru refugiaţii militari poloni, la Focșani (înglobând fi înaintată M.St.M. german, sublinierile aparţinând localităţile: Focșani, Mărășești, Panciu, Odobești și textului original. Narja), unde au fost îndreptate primele convoaie de polonezi. Toate convoaiele au fost însoţite de gărzi de jandarmi. Notă informativă 2. Începând din ziua de 20 septembrie 1939, asupra refugiaţilor militari poloni refugiaţii militari poloni au fost dirijaţi, cu C.F.R. și internaţi în lagărele militare de internare autocamioane, în zona Tulcea – Babadag (înglobând din România localităţile: Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Pecineaga). 3. Zona Tulcea – Babadag era hotărâtă să fi e zona I. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA defi nitivă de internare a refugiaţilor militari poloni. REFUGIERII MILITARILOR POLONI, PE Deoarece, însă, cantonamentele din Dobrogea nu au fost TERITORIUL ROMÂNIEI găsite bune, pentru a asigura o bună cazare internaţilor 1. Faţă de evenimentele desfășurate la graniţa militari poloni pe timpul iernii, iar construirea taberelor nu Bucovinei și cu deosebire în urma intervenţiei Rusiei ar fi putut fi terminată, până la sfârșitul lunii Decembrie Sovietice în războiul germano-polon, Statul Român – 1939, s-a hotărât a se înfi inţa mai multe lagăre provizorii, semnatar al Convenţiei de la Haga și în conformitate pentru trupă și ofi ţeri, arătate în Anexa nr. 1. cu dispoziţiile prevăzute în această convenţie – a luat 4. La 10 februarie 1940 s-au desfi inţat lagărele măsuri intense și severe, pentru respectarea strictă a provizorii de internare și refugiaţii militari poloni au regulilor neutralităţii. fost grupaţi, în 2 zone importante de internare, astfel: 2. Refugiul – atât al populaţiei civile polonă, cât și a) Zona Tg. Jiu unde s-au instalat 1 lagăr de al refugiaţilor militari poloni – s-a făcut în grupe răzleţe, internare pentru ofi ţerii poloni și 1 lagăr de internare venite de-a valma, nu în unităţi constituite și sub comandă. pentru trupa polonă; 3. Grupurile de trupe răzleţe și fracţiunile de b) Zona Târgoviște unde s-a înfi inţat 1 lagăr pentru formaţiuni militare polone, trecute pe teritoriul României, ofi ţerii poloni la Târgoviște și 1 lagăr pentru trupa polonă au fost dezarmate, fi xându-li-se regiuni de internare. la Comișani.
82 1 (67) 2015 document studii/documente În plus, au luat fi inţă următoarele lagăre speciale: tratativele cu Legaţia germană. Lagărele trebuie eliberate – Lagărul de la Dragoslave[le] pentru mareșalul cât mai curând. Ritz Șmygli și suita sa (2 ofi ţeri superiori poloni); De semnalat, de această dată, faptul că M.St.M. – Lagărul de la Băile Herculane pentru 19 generali german nu a mai făcut trimitere la studiul dedicat poloni; campaniei din Polonia, el preocupându-se direct de – Lagărul de la Balș pentru ofi ţerii poloni de origine problematica repatrierii din România a refugiaţilor etnică germană; militari, și nu numai, polonezi. – Lagărul de la Cetăţuie (Brașov) care a funcţionat Statul Major al Misiunii Militare Germane în ca lagăr disciplinar (închisoare) pentru ofi ţerii poloni; România, la 22 ianuarie 1941, a comunicat părţii – Lagărul de la Făgăraș considerat ca lagăr române că delegatul nostru, maior Wollmann, a disciplinar (închisoare) pentru trupa polonă. stabilit de comun acord cu delegatul domniei voastre, 5. În prezent, sunt numai 2 lagăre importante de locotenent-colonel Balaban Aurel, condiţiile de repatriere internare, pentru refugiaţii militari poloni și anume: a prizonierilor internaţi polonezi afl aţi în lagărele Târgu a) Lagărul de internare ofi ţeri poloni – Călimănești; Jiu și Călimănești9. b) Lagărul de internare trupă polonă – Tg. Jiu. Conform înţelegerii amintite, predarea trebuia În plus, la Dragoslavele are domiciliul fi xat mareșalul efectuată în ziua de 1 februarie 1941, prin grija Ritz Șmygli, împreună cu suita sa. părţii germane, în gările feroviare din Târgu Jiu și III. EFECTIVELE MILITARILOR POLONI Călimănești. Garniturile feroviare trebuiau puse REFUGIAŢI ÎN ROMÂNIA la dispoziţie de germani, iar paza și siguranţa refugiaţilor militari polonezi treceau în seama acestora. 1. Situaţia cu variaţiile în efectivele internaţilor Transportul internaţilor poloni (militari și civili) din militari poloni, de la data de 14 octombrie 1939 (când România a fost efectuat de Batalionul 514 german, iar s-a terminat trierea refugiaţilor poloni) și până la destinaţia iniţială a respectivelor garnituri feroviare 10 februarie 1940 (când s-au înfiinţat cele 2 zone a fost localitatea Kaisersteimbruch, Districtul militar importante de internare a militarilor poloni, de la 1710. La 28 ianuarie 1941, maiorul Wollmann Fritz Tg. Jiu și Târgoviște) se arată în Anexa nr. 2. a informat partea română că efectuarea transportului 2. Situaţia de efective a internaţilor militari poloni, la preconizat a fost amânată pentru 4 februarie 194111. data de 20 noiembrie 1940, se arată în Anexa nr. 3 […]. La aceeași dată, șeful Statului Major al Misiunii Numai după câteva zile de la remiterea Notei Militare Germane în România, colonelul Hauff e, a respective, generalul Nicolae Șova a raportat ministrului comunicat părţii române transporturile ce trebuiau apărării naţionale prin Adresa nr. 23622 din efectuate de Batalionul 514 german12: a) în staţia 2 decembrie 1940, contrasemnată de șeful Serviciului Cornet, într-un tren trebuiau îmbarcaţi polonezii Secretariatului General, locotenent-colonel Aurel din Lagărul Călimănești (1.041 ofi ţeri și 21 trupă; Balaban, că în ziua de 1 decembrie 1940, ora 6, au printre ofi ţeri fi ind și generalul maior Litwinowicz, plecat cu două vagoane germane, din Turnu Severin, un viceministru de război polon); b) în staţia Cărbunești, număr de 2.344 internaţi militari poloni și 10 persoane în 2 trenuri trebuiau îmbarcaţi polonezii din Lagărul civile (familii de subofi ţeri poloni), pentru repatriere în Polonia germană. Repatrierea în cauză s-a făcut prin Târgu Jiu (47 ofi ţeri, 644 trupă). intermediul Legaţiei germane din București, dar numai În ceea ce privește transportul refugiaţilor militari pentru subofi ţeri și trupă polonă. Din respectiva adresă, polonezi trebuia să se comunice acestora că această afl ăm că la acea dată mai erau în ţară 1.758 internaţi îmbarcare se face în vederea transferării în altă localitate, militari poloni, din care: 691 în Lagărul de internare trupă iar soldaţilor polonezi nu li se va comunica destinaţia. polonă Târgu Jiu (47 ofi ţeri, 115 subofi ţeri, 523 trupă și Guvernul român, pentru fi ecare garnitură feroviară 6 funcţionari militari) și 1.062 în Lagărul de internare (tren) în parte trebuia să asigure câte un vagon special ofi ţeri poloni Călimănești (1.041 ofi ţeri, 2 subofi ţeri, prevăzut cu hrană rece pentru 4 zile. De asemenea, 7 ca suplimente, s-a prevăzut servirea de băuturi calde 16 trupă și 3 funcţionari civili) . Secretariatul General al M.Ap.N., sub semnătura în staţiile din Sibiu și Arad pentru garnitura plecată generalului Ilie Șteflea, a comunicat generalului din Cornet și în staţiile din Timișoara și Arad pentru Nicolae Șova, prin Adresa nr. 1644/M din 9 decembrie garniturile din Cărbunești. Pentru toate garniturile 19408, rezoluţia generalului Ion Antonescu, ministrul feroviare, pe teritoriul din Ungaria, aceste băuturi apărării naţionale, pusă pe adresa sus nominalizată: trebuiau distribuite în staţiile Szolnok și Ersckrijvar. 9.XII.1940. Trebuie urmărită cu perseverenţă și În plus, faţă de cele stabilite iniţial, la 4 februarie repatrierea restului. În acest scop se va continua 1941, generalul Calotescu, Secretarul General al document 2015 1 (67) 83 studii/documente Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, din începând cu 4 februarie 1941 a fost încheiată partea română și maiorul Wollmann Fritz, din partea operaţiunea repatrierii prin Germania a refugiaţilor Misiunii Militare Germane, au încheiat un Proces- militari polonezi rămași după 30 august 1940 verbal prin care s-a ajuns de comun acord a se repatria în România. Cu această dată, M.St.M. german și familiile ofi ţerilor și subofi ţerilor poloni (soţii, copii și și-a încheiat preocuparea, dintre multiplele rude) în total general 40613. priorităţi urmărite în acea perioadă, în legătură cu În urma acestor măsuri organizatorice, conform problematica repatrierii din România a refugiaţilor celor stabilite de comun acord între cele două părţi, militari polonezi.
* * * Anexa nr. 1 T A B E L de lagărele provizorii de internare polone înfi inţate în intervalul de timp de la 23.IX.1939 la 10.II.1940 Localitatea Categoria Data înfi inţării Numărul de dislocare Observaţii de lagăre lagărelor de lagăre a lagărelor R[âmnicu] Vâlcea R[âmnicu] Sărat T[urnu] Severin 23.IX.1939 7 Calafat Caracal Slatina T[ârgu] Jiu 24.IX.1939 1 Pitești C[âmpu] Lung 29.IX.1939 1 (Muscel)
trupă polonă Urziceni 30.IX.1939 2
Lagăre de internare Lagăre Strehaia 3.X.1939 1 Craiova Comișani 9.X.1939 1 (Dâmboviţa) Lagăr disciplinar 1.XI.1939 1 Făgăraș (închisoare trupa polonă) TOTAL 14 Drăgășani Lagăr pentru of[iţeri] poloni, de origine Corabia 25.IX.1939 4 germană. Balș Lagăr pentru of[iţeri] generali poloni. Băile Herculane 28.IX.1939 1 Călimănești 29.IX.1939 1 Ocnele Mari Roșiori de Vede 2.X.1939 2 Govora G[eneral] Stackiewicz, 10.X.1939 1 Slănic Prahova șeful M.St.M. polon cu suita ţeri poloni ţeri
ofi 20.X.1939 1 Dragoslavele Mareșal Ritz Șmygli și suita Lagăre de internare Lagăre Lagăr disciplinar 25.10.1939 1 Cetăţuie (Brașov) (închisoare pentru ofi ţerii poloni) TOTAL 11
TOTAL 25 GENERAL
84 1 (67) 2015 document studii/documente
Anexa nr. 2 S I T U A Ţ I A cu variaţiile în efectivele internaţilor militari poloni (în intervalul de timp de la 14.X.1939 la 10.II.1940) TOTAL Detalii Efectiv La 10 februarie 1940 La 7 iulie 1940 lipsuri faţă de asupra personalului la Lipsuri faţă Lipsuri faţă efectivul de la militar polon 14.X.1939 Efectiv de data de Efectiv de data de 14.X.1939 10.II.1940 14.X.1939 Generali 26 20 6 18 2 8 Superiori 870 440 430 236 204 634 OFIŢERI Inferiori 2.883 1.225 1.658 963 262 1.920 TOTAL 3.779 1.685 2.094 1.217 463 2.562 TRUPA 17.707 7.759 9.948 5.328 2.431 12.379 TOTAL MILITARI 21.486 9.444 12.042 6.545 2.399 14.941 Funcţionari militari 1.173 334 839 89 245 1.084 Familii ofi ţeri 1.178 229 949 - 229 1.178 TOTAL GENERAL 23.837 10.007 13.830 6.634 3.373 17.203
Anexa nr. 3 SITUAŢIA de efectivele internaţilor militari poloni (la data de 20 noiembrie 1940) Eliberaţi Ofi ţeri Trupa Fugiţi Lagărul de din lagăre internare Gen Super Infer Subof Total Trupă Total ţeri ţeri Trupă Total militari Funcţ [ionari] civili Total general
[erali] [iori] [iori] [iţeri] Trupă Ofi Ofi Dragoslavele 1 2 - 3 - - - 3 - 3 - - - - Călimănești 16 238 792 1.046 5 21 36 1.082 3 1.085 - - - - T[ârgu] Jiu - 6 42 48 333 2.783 3.116 3.164 42 3.206 - - - - Dif[erite] 1--1- --1- 1---- garnizoane Dispăruţi din diferite ------2.404 11.242 277 3.313 lagăre desfi inţate TOTAL 18 246 834 1.098 338 2.814 3.152 4.250 45 4.295 2.404 11.242 277 3.313 GENERAL
Polish military Refugees in the Attention of the German General Staff (August 28-February 4, 1941) Cornel Ţucă, Ph.D. Abstract: Polish military refugees in Romania were in the preoccupation of the German authorities. German General Staff requested with the help of its military attaché to the National Defense Ministry to provide a series of information that were needed for a study regarding the confl ict with Poland. Keywords: Poland, civil and military refugees, situation, Germany, repatriation
NOTE
1 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 8 Ibidem, f. 326. 2 Idem, Fond nr. 3810, dosar nr. crt. 21/1940, f. 912. 9 Ibidem. f.350. 3 Ibidem, f. 910. 10 Ibidem, f. 360. 4 Ibidem, f. 909. 11 5 Ibidem, f. 898. Ibidem, f. 362. 6 Ibidem, ff. 899-904. 12 Ibidem, f. 366. 7 Idem, Fond nr. 5475, dosar nr. crt. 2632/1940-1941, f. 327. 13 Ibidem, f. 412. document 2015 1 (67) 85 studii/documente ŞI EI AU LUPTAT LA OARBA DE MUREŞ
Locotenent-colonel Drd. Gabriel-George PĂTRAŞCU1
„De la Luduș la Iernut, conformitate cu Înaltul Decret nr. 2159 din 29 iulie Trei divizii am pierdut!” 19417. Compartimentele de activitate și subunităţile batalionului erau structurate după cum urmează: unt versurile unui cântec trist cântat de către COMANDANT. Ajutor comandant; Șef Serviciu militarii români din Diviziile 9, 11 și 21 S Pază și Control; Infanterie care au Ofiţer la dispoziţia luptat în toamna mareșalului Antonescu; anului 1944 la Biroul Instrucţie- Oarba de Mureș. Informaţii; Biroul Despre eroismul Adjutatură; Biroul lor, istoriografia Mobilizare; Ofiţer cu militară româ- Aprovizionarea; Ofi ţer nească a scris cu Cazarmarea; Ofi ţer numeroase lucrări. cu Armătura; Ofiţer Însă doar pentru cu Îmbrăcămintea; aceștia, pentru alţii Contabil în bani; care au fost și ei Comisar Special. acolo și au ajuns COMPANIA primii prin luptă SPECIALITĂŢI: pe celebra de tristă 1943, Câmpina. Militari ai Regimentului de Gardă al Conducătorului Statului Companiile 1, 2 și 3 aducere aminte Pușcași; Compania Cota 495, s-a scris foarte puţin2 și la fel de redus s-a și Mitraliere Compania Depozit; Compania Poliţie8. vorbit. Au fost daţi uitării, voit sau nu, deoarece făcuseră La 1 februarie 1943, Batalionul de Gardă al parte din Regimentul de Gardă al Conducătorului Conducătorului Statului s-a transformat în Regimentul Statului, iar pentru 54 de zile din Regimentul 115 de Gardă al Conducătorului Statului prin Înaltul Decret Infanterie. Mărturie despre vitejia și eroismul lor, dar nr. 449 din 23 februarie 19439. și despre desfi inţarea unităţii, stă Jurnalul de Operaţii al unităţii afl at în Arhivele Militare Române. În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, Conducătorul Statului Român3 și Președinte al Consiliului de Miniștri, general de corp de armată Ion Antonescu, va lua hotărârea de constituire a unui Batalion de Gardă în vederea asigurării propriei protecţii. Pentru îndeplinirea acestei misiuni va fi desemnat Batalionul 1 al Regimentului 1 Infanterie Ușoară Câmpina. Batalionul respectiv, fi ind la acel moment o unitate mobilă, cu mare4 putere de foc, și care fusese adus în București pentru a combate rebeliunea legionară din ianuarie 19415. Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului a luat fiinţă în septembrie 1941 prin schimbarea Regele Mihai I trece în revistă Garda de onoare denumirii Batalionului 1 Infanterie Ușoară6 în constituită din militarii Regimentului de Gardă
86 1 (67) 2015 document studii/documente Organigrama regimentului prevedea: Plutonul 1 Aruncătoare 120 mm; Plutonul 2 A.A. 20 mm; – COMANDANT. Ajutor administrativ; Ofiţer Plutonul 3 A.A. 20 mm; Plutonul 4 Tunuri A.C. 47 mm. informator; Adjutant; Comisar special; Biroul Instrucţie Batalionul I: comandant batalion – maior Crăciunescu și Operaţii; Biroul Mobilizare; Serviciul Aprovizionare; C-tin; Grupul de comandă Compania 1: Grupul de comandă; Serviciul Financiar; Serviciul Echipament; Serviciul Plutonul 1; Plutonul 2; Plutonul 3. Compania 2 Pușcași: Armătură și Gaze; Serviciul Cazarmare; Serviciul Sanitar; Grupul de comandă; Plutonul 1; Plutonul 2; Plutonul 3. Serviciul tehnic; Muzica; Confesor, Ofi ţer cu pregătirea și Compania 3: Grupul de comandă; Plutonul 2; Plutonul 3. administrarea fermei; Batalionul II: comandant batalion – lt. col. Brădăţeanu – BATALIONUL 1: Companiile 1-3 Pușcași; Vasile; Grupul de comandă. Compania 4: Grupul de comandă; Compania 4 Mitraliere; Plutonul 1Mitr. (mitraliere – n.n); Plutonul 2 Mitr.; – BATALIONUL 2 MOTOMECANIZAT: Plutonul 3 Arunc. (aruncătoare – n.n.) 81, 4 m și 60 mm. Compania 1 Moto Infanterie Purtată; Compania 2 Compania 5 Pușcași: Grupul de comandă; Plutonul 1 Mecanizată; Compania 3 A.A. (artilerie antiaeriană – Pușcași; Plutonul 2 Pușcași; Plutonul 3 Pușcași n.n.) și A.C. (anticar – n.n.); Pluton Motocicliști; Pluton Compania 7 Pușcași: Grupul de comandă (elevi)13; Ateliere și Depanaj; Pluton Circulaţie. Plutonul 1 (elevi); Plutonul 2 (elevi); Plutonul 3. COMPANIA SPECIALITĂŢI: Compania Școală; Compania 8: Grupul de comandă; Plutonul 1Mitr (elevi); Compania Depozit10. Plutonul 2 Mitr. (elevi); Plutonul 3 Arunc. 81,4 m și Cu această organizare, regimentul avea să funcţioneze 60 mm (elevi). până la 23 august 1944. În perioada 24-28 august 7 septembrie 1944 1944, având o nouă denumire, Regimentul 115 La ora 7, regimentul începe îmbarcarea, care se termină Infanterie (conform Ordinului verbal al comandantului la ora 13. Comandamentului Militar al Capitalei din seara zilei de 8 septembrie 1944 23 august 1944), va participa la luptele pentru apărarea La ora 2, regimentul îmbarcat pe C.F. (calea ferată – Bucureștiului, fi ind prima unitate a Armatei Române n.n.), pornește din gara Crivina spre zona de concentrare. care va angaja acţiuni de luptă cu trupele germane în La ora 16, regimentul ajunge în gara Predeal, unde dimineaţa zilei de 24 august 1944. staţionează până a doua zi dimineaţa. La 1 septembrie 1944, în conformitate cu Ordinul 9 septembrie 1944 Marelui Stat Major nr. 64.587 din 31 august 1944, Regimentul continuă transportul de la Predeal și seara Regimentul de Gardă al Conducătorului Statului la ora 19, ajunge la Codlea, unde rămâne până a doua zi de dimineaţa. s-a transformat în Regimentul 115 Infanterie11, fi ind 10 septembrie 1944 concentrat în vederea refacerii la Snagov. Aici va Regimentul continuă transportul pe C.F., începând din primi ordinul de participare la acţiunile militare ce se gara Codlea, până la Șercaia, unde ajunge la ora 16.20. desfășurau pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. 11 septembrie 1944 Supunem atenţiei cititorilor Extrasul din Jurnalul Regimentul continuă transportul de la gara Șercaia și de Operaţii al Regimentului 115 Infanterie, întocmit la ora 19 ajunge în staţia Sebeș – Olt unde rămâne până pentru perioada 6 septembrie-15 octombrie 1944, la a doua zi. document relevant pentru eroismul și sacrifi ciul ostașilor 12 septembrie 1944 12 săi, pentru dramatismul luptelor purtate : Regimentul continuă transportul pe C.F., pornind din Sebeș – Olt. La ora 15.50 sosește în gara Tălmaciu. 6 septembrie 1944 13 septembrie 1944 La ora 18.30 regimentul s-a pus în mișcare cu direcţia Din cauza aglomeraţiei de trenuri în gările următoare pădurea Snagov – gara Crivina, în scopul de a se îmbarca și pentru motivul că din Ordinul Marelui Stat Major s-a la acea gară de unde să pornească pe zona de operaţii, în dat drumul numai trenurilor ruse, regimentul a staţionat Ardeal. Regimentul ajunge în gară la ora 21.30. întreaga zi în gara Tălmaciu. Regimentul a plecat pe zonă cu următoarea ordine de 14 septembrie 1944 bătaie: Comanda regimentului: Blaga Traian – colonel – Regimentul pleacă din gara Tălmaciu la ora 10 și la ora comandant regiment; Georgescu Ioan – lt. col. (locotenent- 15.50 ajunge la Mediaș. Noaptea, staţionează în această colonel – n.n.) – comandant secund; Melecca Ștefan – localitate. Din acest moment regimentul intră sub ordinele lt. col. ajut. adm. (adjutant administraţie – n.n.). Corpului Blindat. Compania Comandă: Pluton Transmisiuni; Pluton 15 septembrie 1944 Pionieri; Pluton Flăcări (Arme); Secţia Auto; Secţia În conformitate cu Ordinul Comandamentului Corpului Depanaj. Compania Armament Greu Regimentar: Blindat, la ora 9.30, regimentul se pune în marș cu direcţia document 2015 1 (67) 87 studii/documente Mediaș – Boziaș. La ora 18, regimentul se găsește intrat ordin ca în dimineaţa zilei de 18 septembrie să atace în întregime în cantonament, staţionând în următorul în legătura la dreapta cu Regimentul 4 Vânători Moto dispozitiv: Compania Comandă și Batalionul I în Boziaș; (Ordinul de Operaţii nr. 516 din 18 septembrie 1944). Batalionul II și Compania Armament Greu în Leuca. Dispozitivul Batalionului I/115: Compania 2 16 septembrie 1944 (cpt. Gheorghiu) + Compania 4 M[itraliere] în linia I La ora 14.30 se primește ordin telefonic de la Detașamentul la stânga dispozitivului, atacă în direcţia cotei 495. general Nicolescu, că regimentul intrând, din acel moment, Compania 1 (cpt. Fira N.) în rezervă face siguranţa la în compunerea acelui detașament, se va pune în marș astfel dreapta dispozitivului, înapoia Companiei cpt. Pintilescu. ca la ora 18 să se găsească cu capul coloanei la marginea de Executarea atacului: la ora 4.45, atacând prin nord Pădurea Petrișan, unde va primi noi ordine. La ora surprindere unităţile din linia I, au progresat repede. 16.30, regimentul se pune în marș și la ora 18.30, ajunge Compania cpt. Gheorghiu în 30 de minute ajunge pe creastă, pe marginea de sud a Pădurii Petrișan (marginea de nord a cu 2 plutoane, 1 pluton însă este oprit cu focuri din pădurea Pădurii Petrișan era deja ocupată de unităţi române și ruse). din stânga. Cpt. Gheorghiu văzând că plutonul din rezervă Regimentul staţionează noaptea în această pădure. nu înaintează se duce personal la acel pluton, reușește să-l 17 septembrie 1944 aducă sus pe cota 495. Între timp Companiile Pintilescu și În conformitate cu Ordinul nr. 468 al Detașamentului general Niculescu, regimentul se pune în marș către Cucerdea, unde ajunge la ora 8.30.
Regimentul staţionează în acoperire la 500 m sud Cucerdea, cu [sic!] Compania Comandă și Batalionul I în stânga șoselei și Batalionul II și Compania Armament Greu în dreapta șoselei. La ora 10.45 se primește ordin de la Detașamentul general Niculescu, ca un batalion din Regimentul 115, să se deplaseze la nord de Mureș în regiunea cotei 495. Se destină Batalionul I, care pleacă la ora 11.30. Schimbări în ordinea de bătaie. Domnul colonel Blaga Traian, fiind numit comandant secund la Detașamentul general Niculescu, trece la comanda operativă a regimentului domnul lt. col. Ioan Georgescu. Ordinul de Zi nr. 5 din 17 septembrie 1944. Septembrie 1944. Schiţă cu Dispozitivul de luptă al Regimentului 115 Infanterie şi al Regimentului 4 Vânători Moto la Oarba de Mureş 18 septembrie 1944 Pierdevară din Regimentul 4 Vânători Moto au fost primite cu foc puternic și apoi contraatacate din direcţia cotei 463. Aceste companii încep replierea. Între timp Compania cpt. Gheorghiescu este și ea contraatacată din direcţia cotei 409 și din faţă. După o rezistenţă de 3 ½ ore Compania 2 terminând muniţia a început și ea replierea. În urma acestui contraatac toate companiile s-au repliat pe vechea bază de plecare a capului de pod. La ora 12, regimentul a primit ordin de la Detașamentul general Niculescu ca să se deplaseze cu restul de elemente în jurul cantonului de pe C.F. Târgu Mureș – Războieni, în dreptul staţiei Iernut, pentru a se pune la dispoziţia colonelului Alecu. La ora 13.15, regimentul se pune în marș și către ora 16.30 ajunge cu Batalionul II, Compania Comandă 18 septembrie 1944. Schiţă cu Dispozitivul de luptă al Regimentului 115 Infanterie și Compania Armament Greu la sud de canton. la Oarba de Mureş În cursul serii domnul colonel Alecu, comandantul Batalionul I care trecuse Mureșul din ziua de Regimentului 3 Dorobanţi care comanda Gruparea de 17 septembrie, ora 16.30 și se puse la dispoziţia Grupării Luptă din capul de pod de peste Mureș a expus situaţia și Colonel Alecu, care formase deja un cap de pod, a primit a dat ordinul de atac pentru a doua zi. Începând cu ora 23,
88 1 (67) 2015 document studii/documente Batalionul II a trecut Mureșul pe două bărci. Pierderi suferite. Ofi ţeri: locotenent Casat Mihail – șocat. Trupă: morţi – 3 la Compania 1; 5 la Compania 2; Răniţi: 7 la Compania 1; 9 la Compania 2. Schimbări în ordinea de bătaie: în locul locotenentului Casat Mihail, trece la comanda plutonului sergentul Constantinescu. 19 septembrie 1944 Regimentul continuă trecerea peste Mureș, care se termină abia la ora 5. Trecerea peste râu se execută foarte încet din cauză că au fost puse la dispoziţia regimentului numai două bărci. Deși din punct de vedere tehnic trecerea s-a făcut greoaie, totuși și din punct de vedere tactic s-a putut realiza surpriza căci 19 septembrie 1944. inamicul, deși avea plajele reperate și putea Schiţă cu Dispozitivul de luptă al Regimentului 115 Infanterie la Oarba de Mureş să le bată cu artileria, nu le-a bătut, deoarece trecerea s-a făcut în mare liniște. La ora 12.15, inamicul execută o concentrare puternică În cursul serii de 18/19, Gruparea Colonel Alecu a dat de foc de artilerie și brandturi14 pe pantele de sud ale cotei ordinul de operaţii pentru a doua zi, în care se prevedea 495, apoi o concentrare de foc de armament automat de pe ca gruparea să atace cu două batalioane în linia I și un creasta cu cota 463, după care pornește la contraatac din batalion în linia a II-a (la stânga I/115 Infanterie în linia I, pădurea din dreapta. Compania cpt. Lupea Anghel face la dreapta II/3 Dorobanţi și I/115 Infanterie în linia faţă la dreapta cu un pluton și reușește a opri inamicul a II-a). Direcţia de atac pentru II/115 Infanterie cota 495. care înaintează din pădurea din dreapta. La ora 12.45 Obiectiv: creasta cota 495. Executarea atacului: La ora 7.20 inamicul a contraatacat puternic din stânga cotei 495 și dispozitivul pe baza de plecare la atac era complet instalat. reia contraatacul din pădurea din dreapta. Sub presiune, La ora 8, a început pregătirea de artilerie asupra cotelor Batalionul 1 se retrage pe vechea bază de plecare, companiile 495 și 463 care a durat 10 minute. După aceasta, artileria a sprijinindu-se reciproc. Pe noua line de repliere unităţile se încetat tragerile, infanteria a pornit la atac. Deși pregătirea amestecă cu cele din capul de pod. Ca și în timpul atacului sprijinul artileriei a fost foarte slab. Inamicul și-a reocupat și sprijinul de artilerie au fost slabe, totuși, ambele batalioane și el vechile amplasamente și a intrat și în pădurea din vest. din linia I au înaintat bine până la 600 m sud de creastă. În cursul după amiezii inamicul a bombardat intens plaja Prin această înaintare inamicul care a fost instalat în și întreg sectorul ocupat de regiment. pădurea din stânga s-a retras către cota 409. Pierderi suferite. Morţi: Compania 1 – 2; Compania La ora 8.25 când Batalionul II/115 Infanterie a ajuns la 4 – 1; Compania 5 – 2; Compania 6 – 2; Compania 7 – 2; 600 de m sud creastă a fost primit cu foc puternic de mitraliere Compania 8 – 2. Răniţi: ofi ţeri: locotenent Iancu Gheorghe de pe cota 465 și pădurea din dreapta. Compania 7 din – Compania 5; sublocotenent Tofan D. – Compania 8; dreapta dispozitivului e oprită. Compania 5 însă a putut locotenent Ionașcu A. – Compania 7; subofi ţeri: sergent- înainta și ajunge cu un pluton pe creasta cu cota 495, apoi și major Calapod Gheorghe – Compania 5; trupă: Compania cu al doilea pluton. Compania 7 se infi ltrează către stânga 1 – 21; Compania 2 – 13; Compania 4 – 9; Compania 5 și reușește să se apropie de creastă. Infi ltrarea se execută greu – 25; Compania 6 – 26; Compania 7 – 33; Compania 8 – din cauză că inamicul trage continuu de pe creasta cu cota 24; Compania Comandă – 2. Dispăruţi: trupă – Compania 463, totuși Compania 7 reușește la ora 10.30 să ia, cu [sic!] 1 – 5; Compania 2 – 5; Compania 4 – 5; Compania 5 – 4; Compania 5 și Compania 6, creasta cu cota 495. Pe această Compania 6 – 8; Compania 7 – 1; Compania 8 – 6. cotă mult disputată au ajuns numai unităţile Regimentului Schimbări în ordinea de bătaie. În locul locotenentului 115 Infanterie. Batalionul II/3 Dorobanţi a progresat Iancu Gheorghe comandantul Plutonului 1/Compania 5 mai repede și ocupă mai înainte creasta dintre 495 și 463. trece caporalul Șumahăr Costache. În locul sergentului- Inamicul execută continuu foc asupra crestei 495, trăgând de major Calapod Gheorghe comandant Pluton 2/Compania 5 pe cota 465 și marginea de vest a pădurii din dreapta. trece sergentul Ciuceanu I. În locul sublocotenentului document 2015 1 (67) 89 studii/documente Tofan Dumitru comandantul Plutonului 1 din Compania 8 23 septembrie 1944 Mitraliere trece [lipsă text]. În locul locotenentului Ionașcu În cursul dimineţii regimentul transportat pe mașini, se Adrian comandantul Plutonului 1 din Compania 7 trece deplasează de la Cucerda la Leucea unde ajunge la ora 6.30. [lipsă text]. La Leucea, din cauza pierderilor mari din timpul Niciun alt eveniment în legătură cu operaţiile. luptelor, s-a făcut o nouă organizare, constituindu-se din Starea atmosferică: soare, timp frumos. întreg regimentul un batalion operativ, după cum urmează: 20 septembrie 1944 comanda regimentului: lt. colonel Georgescu Ioan, comandant Activitatea inamicului: în cursul dimineţii, inamicul regiment; lt. colonel Melecca Ștefan, ajutor comandant. a bătut puternic cu branduturi, sectorul regimentului, în Compania Comandă: Pluton Transmisiuni; Pluton Pionieri; regiunea P.C. (punct comandă – n.n.) Regimentar și a Pluton Flăcări. Compania Armament Greu: Pluton plajelor. Regimentul se găsește în apărare pe linia capului de Aruncătoare 120 mm; Plutonul 2 A.A; Plutonul 3 A.A; pod în situaţia rezultată din repliere, în urma respingerii Plutonul 4 Tunuri A.C. Batalionul I: comanda batalionului atacului din ziua precedentă (Vezi Ordinul nr. 541 Jupiter – maior Crăciunescu Constantin, comandant batalion. din 19 septembrie 1944, ora 16.45). Grupa comandă: Compania 1 Pușcași cu Plutonul 1 Pușcași; Pierderi suferite. Răniţi: Compania 2 – 1; Compania 4 – 10. Plutonul 2 Pușcași; Plutonul 3 Pușcași. Compania 2 Pușcași Nicio schimbare în ordinea de bătaie. cu Plutonul 1; Plutonul 2; Plutonul 3. Compania 3 Mitraliere Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. cu Plutonul 1 Mitraliere; Plutonul 2 Aruncătoare 81,4 mm; 21 septembrie 1944 Plutonul 3. Cu Administraţia Companiilor Matcă. Detașaţi Activitatea inamicului: în cursul dimineţii, inamicul a la Corpul Blindat și Detașamentul Jupiter. bătut intens capul de pod și, în special, zona posturilor de La ora 10.30, regimentul se deplasează de la Leucea comandă batalionară și regimentară. La ora 18, căpitanul la Beșinelul în scopul de a înlocui unităţile din Divizia Stănescu Ioan cu 2 plutoane din 4 Vânători Moto + 21 Infanterie care se regrupează pentru a primi o nouă Compania 5 au făcut o incursiune în pădurea din stânga. misiune (Nota telefonică nr. 34 265 din 23 septembrie 1944 Scop: să recunoască dacă liziera de est și nord a pădurii a Corpului 2 Armată). este ocupată de inamic. După o pregătire de 10 minute, Regimentul 115 Infanterie, constituit într-un batalion compania astfel constituită atacă în direcţia pădurii, apoi operativ, împreună cu Regimentul 4 Vânători Moto de se îndreaptă către marginea de nord a pădurii, pe care o asemenea constituit într-un batalion operativ, formează ocupă. Inamicul n-a reacţionat și s-a retras spre nord. Prin Gruparea Lt. colonel Georgescu, cu misiunea de a cucerirea pădurii s-a creat o nouă zonă liberă, care a dat supraveghea și interzice trecerea peste Mureș a inamicului posibilitatea ca unităţile ce au atacat a doua zi să-și împingă în sectorul exclusiv Ogna, inclusiv Chirileul. baza de plecare cu 1.000 metri mai înainte. Pierderi suferite. Răniţi – 1 din Compania 4. 22 septembrie 1944 Activitatea inamicului: s-a manifestat prin foc de brandturi, executate în special asupra P.C. al batalionului. Trupe amice: începând cu ora 23, unităţi de infanterie din Divizia 9 Infanterie au trecut Mureșul și depășind unităţile vechi din capul de pod, au ocupat o bază de plecare la atac, în faţa liniei noastre, în scopul ca a doua zi dimineaţa să atace (Ordinul de Operaţii nr. 606 al Detașamentului general Niculescu din 21 septembrie 1944). După căderea nopţii unităţile din capul de pod au fost retrase și regimentul se regrupează la sud de Cucerdea. Pierderi suferite. Răniţi: ofi ţeri: lt. col. Brădăţeanu Vasile; trupă: 4 din Compania 5. Morţi: trupă: 1 din Compania 5. Dispăruţi: trupă: 2 din Compania 5. Schimbări în ordinea de bătaie: căpitanul Lupea Anghel trece la comanda Batalionului II în locul domnului lt. col. Brădăţeanu Vasile. Evenimente în legătură cu operaţiile: în dimineaţa zilei, începând cu ora 7.20 unităţile din Divizia 9, care ne-au 23 septembrie 1944. Schiţă cu Dispozitivul de luptă al Detaşamentului depășit, au atacat cu un sprijin foarte puternic de artilerie. locotenent-colonel Georgescu la Oarba de Mureş Atacul acestor unităţi a fost însă oprit în faţa crestei cu cota 495-463. Este de recunoscut că pe cota 495 nu au ajuns În după amiaza zilei de 23 septembrie 1944, s-au făcut decât unităţile Regimentului 115 Infanterie. recunoașterile poziţiilor în cursul nopţii până la ora 23, Starea timpului: soare, timp frumos. schimbarea a fost terminată în întregime.
90 1 (67) 2015 document studii/documente Pierderi suferite. Morţi: Compania 1 – 1. Răniţi: Pierderi suferite: 1 soldat rănit din 4 Vânători Moto. Compania 1 – 16 (compania în timpul recunoașterilor a Nicio schimbare în ordinea de bătaie. intrat într-un câmp de mine); Compania 2 – 3. Oameni veniţi de la P.S. cu plutonierul-major Daje Nicio schimbare în ordinea de bătaie. Ghe. au înlocuit, în timpul nopţii, pe elevii care încadrau Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. unităţile. Starea timpului: soare, timp frumos. Starea atmosferică: nor, ploaie. 24 septembrie 1944 27 septembrie 1944 Regimentul se găsește instalat în defensivă, în sectorul Activitatea inamicului: s-a manifestat prin foc rar de primit în ziua precedentă. brandturi. Activitatea inamicului: a acţionat prin foc slab de Trupe amice: în conformitate cu Ordinul Sulfinei brandt. În cursul serii elemente slabe inamice sau apropiat de nr. 307.349, regimentul a ordonat să se execute o incursiune malul Mureșului în faţa localităţii Chirileul, voind probabil cu misiunea de a aduce prizonierii, în sectorul Batalionului să mineze râul, pe plaja din faţa acestei localităţi (sectorul I/Vânători Moto. Incursiunea nu a dat rezultat din cauza Companiei Pierdevară). În urma focului de armă automată vigilenţei inamicului. dezlănţuit de posturile companiei, inamicul s-a retras. Nicio pierdere. Nicio pierdere. Nicio schimbare în ordinea de bătaie. Nicio schimbare. Evenimente în legătură cu operaţiile. În sectorul din Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. stânga (Cireșul) unităţi ale Diviziei 9 Infanterie, atacând 25 septembrie 1944 au cucerit cota 423. În sectorul din dreapta unităţilor Activităţile inamicului: s-a manifestat prin foc rar de Panterei au atacat și au cucerit satul Ungheni. brandturi și foc de armament automat. Starea timpului: nor, ploaie. Trupe amice: la ora 3 dimineaţa în conformitate cu 28 septembrie 1944 Ordinul Sulfinei nr. 34.338, regimentul organizează Activitatea inamicului: s-a manifestat prin foc rar de o incursiune în faţa sectorului Dileul, cu scopul de a lua artilerie și de brandturi executate asupra întregii poziţii în prizonierii din Comuna Sânmarghita. Deoarece terenul nu special în cursul serii. a fost recunoscut din timp, deși patrula a trecut Mureșul, Trupe amice: aceiași situaţie operativă, fără nicio nu a putut prinde niciun prizonier pentru că nefiind schimbare în dispozitiv. recunoscută din timp nicio organizaţie, patrula a căutat În conformitate cu Ordinul lui Mihai de a face sondaje în dintr-o parte în alta, până când a fost simţită și primită cursul nopţii, Batalionul Vânători Moto a organizat o nouă cu foc, după care s-a retras. incursiune. Din cauza vigilenţei inamicului incursiunea Nicio pierdere. nu a reușit nici de această dată, comandantul patrulei Nicio schimbare în ordinea de bătaie. sergentul-major T.R. (termen redus – n.n.) Coman Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. Ion, care conducea această incursiune a fost rănit. Loc: Diverse: la ora 16.30, a sosit de la P.S. (partea seden- Beșineni – Ogra. tară – n.n) un detașament de 170 de oameni pentru a înlocui Pierderi suferite: 1 rănit – 4 Vânători Moto, sergent- elevii Școlii de Subofi ţerii de Infanterie care urmau să plece major T.R. Coman. la Făgăraș pentru a continua școala. Nicio schimbare în ordinea de bătaie. Starea atmosferică: nor. Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. 26 septembrie 1944 Starea atmosferică: timp ploios. Activitatea inamicului: foc rar de brandt și armă 29 septembrie 1944 automată. La ora 2.30, în conformitate cu Ordinul Sulfi nei Activitatea inamicului: s-a manifestat prin trageri de nr. 34.338 Batalionul I/4 Vânători Moto a organizat o artilerie și brandturi executate asupra întregului sector al incursiune, din voluntari, cu scopul de a lua prizonierii. detașamentului. Inamicul a prins de veste din timp, astfel că atunci când Trupe amice: în conformitate cu Ordinul telefonic patrula a ajuns la mijlocul apei a fost primită cu foc. nr. 307436 al Sulfi nei, la ora 16.30, regimentul a organizat În cursul serii, ora 20, Batalionul I/115 Infanterie a 2 incursiuni. Una la nord de satul Sînpaul cu direcţia Dileul organizat și el o ambuscadă, trecând Mureșul la Dileul Nou și una la nord de satul Chirileul cu direcţia cota 429. Vechi, dar nu a găsit nemţi. A prins și a adus, la sud de Prima patrulă (organizată de Batalionul 115 Infanterie), a Mureș, 2 civili de la care s-au cules informaţii asupra înaintat până aproape de creasta cu cota 479 și nu a întâlnit situaţiei inamicului. La fel a început a se organiza de către decât lucrări neocupate. La ora 18.30, patrula s-a întors. Batalionul 4 Vânători Moto o astfel de ambuscadă, unitatea În cursul nopţii de 29/30 septembrie 1944, detașamentul însă nu a putut ajunge pe malul nord al Mureșului din a forţat Mureșul cu [sic!] Compania 1 din Regimentul cauză că a fost primită cu foc. 115 Infanterie la est de Sânpaul, iar cu altă companie, document 2015 1 (67) 91 studii/documente Pierdevară din Regimentul 4 Vânători Moto, creasta cu cota Nicio schimbare în ordinea de bătaie. 479 și înălţimile de la vest această cotă. Cu [sic!] compania Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. de la Sânpaul s-a reușit a se atinge mâncăturile 300 metri Starea timpului: soare. nord Mureș, unde a fost primită cu foc puternic de arme 2 octombrie 1944 automate din faţă și fl anc. În conformitate cu Ordinul de Operaţii nr. 10 al În urma unui foc puternic de artilerie și brandturi, Corpului 2 Armată, detașamentul atacă pe direcţia cota compania a fost contraatacată puternic și silită să se replieze 479, în scopul de a asigura dreapta unităţilor care atacau la sud de Mureș. în direcţia cotei 421. Pierderi suferite: 1 subofi ţer rănit. Dispozitiv: Compania cpt. Ilie Grigore – stânga, Nicio schimbare în ordinea de bătaie. dreapta – Compania cpt. Pierdevară. În linia a II-a Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. Compania cpt. Stănescu, înapoia stângii și Compania Starea timpului. nori. lt. Atanasiu, înapoia dreptei. 30 septembrie 1944 Direcţii de atac: Compania Ilie Grigore atacă în În cursul dimineţii detașamentul forţează Mureșul cu direcţia aliniamentului sud-vest, cota 479. Compania cpt. 2 companii: Compania cpt. Pierdevară și Compania Pierdevară în direcţia cotei 479. cpt. Ilie. Continuând atacul cu [sic!] Compania Ilie Grigore Pregătire de artilerie: de la ora 9-9.15 cu Bateria 5/5 (stânga) și Compania Pierdevară (dreapta) reușește, ca Artilerie. la ora 12, să cucerească cu [sic!] Compania Ilie Grigore Pornirea la atac: la ora 9.15. După 20 de minute, porumbiștea nord mâncăturile de pe malul Mureșului, iar Compania cpt. Ilie Grigore, înaintând viguros ajunge la ora 15 cota 429, cu [sic!] Compania cpt. Ilie. La ora la creastă. Compania cpt. Pierdevară a progresat foarte 17 începe trecerea peste Mureș, Compania cpt. Stănescu greu și foarte puţin. Compania cpt. Ilie, care ajunsese cu misiunea de a asigura cu 1 pluton stânga Companiei singură pe creastă fi ind mult înaintată faţă de Compania cpt. Ilie, iar cu 2 plutoane rezerva comandantului de batalion. cpt. Pierdevară, a fost puternic contraatacată și respinsă. În cursul serii la ora 21.30, inamicul a contraatacat Compania se repliează pe vechea bază de plecare la atac. din direcţia cotei 429, cu circa 1 companie, contraatacul a Compania Pierdevară din Regimentul 4 Vânători Moto fost respins. La ora 23, inamicul a contraatacat din nou cu fi ind fl ancată de focuri puternice de armă automată de pe mai mare tărie, ajungând la luptă la baionetă în sectorul pintenul ce coboară de la cota 479 către Sînmarghita, a Companiei cpt. Pierdevară din Batalionul 4 Vânători fost silită să se replieze din nou pe cotă, astfel încât la ora Moto, datorită căreia compania se repliază cu 200 metri 11.30, întreg dispozitivul se găsește repliat pe vechea bază mai spre sud. de plecare la atac. Pierderi suferite: Batalionul 115 Infanterie: 2 morţi; Pierderi suferite. Morţi: 10 – Regimentul 4 Vânători 23 răniţi; 20 soldaţi bolnavi scoși din luptă datorită răcelii Moto; 7 – Regimentul 115 Infanterie. Răniţi: 1 ofi ţer – ce au căpătat-o după trecerea prin vad. Regimentul 4 Vânători Moto; 15 trupă; 1 ofi ţer (cpt. Ilie Nicio schimbare în ordinea de bătaie. Grigore) – Regimentul 115 Infanterie; 1 subofi ţer; 32 trupă; Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. 8 bolnavi; 1 subofi ţer șocat; 23 dispăruţi. 1 octombrie 1944 Schimbări în ordinea de bătaie. Cpt. Ilie Grigore, Activitatea inamicului: s-a manifestat prin foc executat fiind rănit, trece în locul său la comanda companiei asupra capului de pod, plaje și satul Sânpaul. cpt. Dragostin, comandantul Companiei Comandă. Trupe amice: datorită faptului că inamicul a respins Evenimente în legătură cu operaţiile. Unităţile Diviziei Compania Pierdevară, detașamentul se hotărăște a întări 11 Infanterie care au atacat în stânga noastră au progresat capul de pod, cu încă o companie (lt. Atanasiu) care în cursul foarte puţin. dimineţii la ora 5, trece Mureșul în rezerva batalionului, Starea timpului: nor. în scopul de a întări capul de pod. La ora 9, Compania 3 octombrie 1944 Pierdevară atacă din nou, sub sprijin puternic de foc de Aceiași situaţie operativă. Detașamentul apără capul de artilerie și la ora 10.30, reușește să cucerească din nou pod format peste Mureș. cota 429. În restul zilei, liniște, numai foc de brandt și Activitatea inamicului: în cursul zilei a acţionat cu foc artilerie. La ora 20.20, inamicul a executat din nou, un de brandt și artilerie, trăgând în special asupra capului de contraatac, dar a fost respins prin focul puternic al artileriei, pod, satul Sânpaul și satul Chirileul. La ora 20.20, inamicul aruncătoarelor și al armamentului automat. după o pregătire puternică de artilerie și brandt executate Pierderi suferite: Regimentul 115 Infanterie: 1 rănit; asupra capului de pod a dezlănţuit, un contraatac în partea Batalionul 4 Vânători Moto: 1 ofi ţer rănit – slt. Maghearu dreaptă a sectorului, infi ltrându-se cu circa 1 companie Ion; 29 trupă răniţi; 6 morţi; 8 dispăruţi. prin viroaga ce duce din dreapta cotei 479 către 429.
92 1 (67) 2015 document studii/documente În urma tragerilor de oprire de artilerie, aruncătoare și focul 7 octombrie 1944 armamentului automat, contraatacul inamic a fost respins. Batalionul/115 Infanterie se găsește în rezerva Diviziei Pierderi suferite: Regimentul 115 Infanterie – 1 mort; 8 Cavalerie la Cipău. Compania Comandă și Armament 1 rănit; 2 bolnavi evacuaţi. Regimentul 4 Vânători Moto – Greu staţionează la Leucea. 3 răniţi; 1 bolnav evacuat, răcit. 8 octombrie 1944 Nicio schimbare în ordinea de bătaie. Batalionul 1 din 115 Infanterie se găsește în rezerva Evenimentele în legătură cu operaţiile. Divizia 11 Diviziei 8 Cavalerie. Compania Comandă și Armament Infanterie din stânga noastră, care a atacat la ora 8.30, a Greu, în staţionare la Leucea. progresat foarte puţin, din cauza rezistenţei înverșunate În cursul serii, Batalionul/115 Infanterie a schimbat a inamicului. unităţile Regimentului 3 Cavalerie Purtat, intrând în 4 octombrie 1944 poziţie la cota 421, în următorul dispozitiv: Compania 1 (cpt. Aceiași situaţie operativă. Detașamentul apără capul de Fira) și Compania 3 (cpt. Stănescu) în linia I (Compania 1 la pod de peste Mureș. stânga), Compania 2 (cpt. Constantinescu Paul) în rezervă. Activitatea inamicului: s-a manifestat prin tragere de 9 octombrie 1944 artilerie, brandt și armament automat. Activitatea inamicului: în a doua jumătate a nopţii În seara zilei la ora 20, a sosit, venind din Cucerdea, inamicul s-a retras. Compania 3, care fusese dată în rezerva Comandamentului În cursul dimineţii batalionul primește ordin de urmărire Jupiter și care în cursul dimineţii de 5 octombrie, înainte de în direcţia Barboși. Formaţia: în triunghi, Compania 1 în a se face ziuă, urma să treacă Mureșul pentru a schimba linia I, Compania 2 și 3 în linia a II-a. Compania cpt. Ilie Grigore, dar care nu a mai putut trece După o urmărire viguroasă, seara, batalionul ajunge la deoarece s-a rupt puntea și a trebuit să aștepte căderea serii, Barboși, unde se oprește și contraatacă, dând avanposturile unei deoarece ziua trecerea era imposibilă din cauza focului inamic. companii (Compania 3) pe Dealul Borza I (nord Papiu Ilarian). Pierderi suferite. Regimentul 115 Infanterie: morţi – 10 octombrie 1944 1 trupă; răniţi – 2 trupă; bolnavi – 2 trupă. Regimentul Activitatea inamicului: inamicul se retrage către N-V. Batalionul/115 Infanterie îl urmărește în direcţia 4 Vânători de Munte: răniţi – 3 trupă; bolnavi – 1 ofi ţer Aruncata, unde cantonează seara, luându-și măsurile de (Slt. Popileanu C-tin); 1 trupă. siguranţă pe Dealul cu cota 486. Nicio schimbare în ordinea de bătaie. 11 octombrie 1944 Niciun eveniment în legătură cu operaţiile. Regimentul primește ordin de la Divizia 8 Cavalerie, 5 octombrie 1944 să se pună la dispoziţia Diviziei 11 Infanterie, aducând în Aceiași situaţie operativă. Detașamentul apără capul de acela timp mulţumiri batalionului pentru modul cum s-a pod de peste Mureș. comportat (Ordinul Special de Operaţii nr. 129). Activitatea inamicului: s-a manifestat prin trageri de Batalionul care se găsea în Aruncata, se pune în marș artilerie, aruncătoare și mitraliere. în direcţia Viișoara, unde trebuia să se regrupeze întreg În cursul serii Compania 3 a schimbat Compania 5, care regimentul. Batalionul ajunge în seara zilei în Viișoara. trece în rezerva regimentului. Compania Comandă și Armament Greu și serviciile nu au Pierderi suferite: 1 rănit. putut ajunge din cauză că, a plouat și drumul stricându-se, Nicio schimbare în ordinea de bătaie. A sosit în zona a fost imposibil să se pună în marș. Sânpaul Batalionul 8 Marș în scopul de a schimba unităţile 12 octombrie 1944 detașamentului. Pentru a ajunge Divizia 11 Infanterie, care se găsea 6 octombrie 1944 cu P.C. în Cojocna, batalionul s-a pus în marș în direcţia Aceiași situaţie operativă. Detașamentul apără capul Viișoara – Cojocna. Seara târziu (ora 20), batalionul a de pod Sânpaul. ajuns în Cojocna unde a cantonat. Regimentul, depășind În conformitate cu Ordinul Corpului de Armată coloana, a ajuns la ora 16 la P.C. al Diviziei 11 Infanterie, nr. 34754 și 34810, în cursul nopţii de 6/7 octombrie, unde este încunoștiinţat că regimentul trebuie să verse unităţile detașamentului au fost schimbate de Batalionul 8 oamenii și materialele Diviziei 11 Infanterie. Marș (lt. col. Grosu). 13 octombrie 1944 Batalionul 4 Vânători Moto s-a pus în marș cu direcţia Batalionul/115 Infanterie staţionează în Cojocna, unde Boziaș, unde rămâne la dispoziţia Detașamentului lt. col. execută program administrativ. Aici sosește și dl. colonel Niculescu, iar Batalionul/115 Infanterie se pune în marș cu Blaga care hotărăște modul cum se va face vărsarea. Seara, la direcţia Cipăul, unde intră în rezerva Diviziei 8 Cavalerie. ora 22, conform ordinelor Diviziei 11 Infanterie, batalionul Regimentul a dat la dispoziţia Diviziei 8 Cavalerie se pune în marș cu direcţia Jugul de Jos, unde era P.C. al numai Batalionul Operativ, iar Compania Comandă și Eșalonului II al Diviziei 11 Infanterie, unde ajunge a doua Armament Greu au fost dirijate la Leuca. zi dimineaţa, la ora 5.30. document 2015 1 (67) 93 studii/documente
14 octombrie 1944 Th ey also fought at Oarba de Mureş Dl lt. col. Georgescu, luând legătura cu șeful Biroului 1 al Lieutenant-colonel Gabriel-George Pătraşcu, Diviziei 11 Infanterie, procedează la repartiţia oamenilor Ph.D. candidate din Batalionul 1 la Regimentul 2 Dorobanţi, Regimentul 3 Dorobanţi și Regimentul 19 Infanterie. Abstract: Battalion/Governor’s Guard Regiment 15 octombrie 1944 was one of the guard units belonging to Romanian Armed Forces, which developed its activity during 1941-1944. After the events on 23rd August 1944, the unit became 115th Infantry Regiment, taking part to Bucharest defense battles. Starting with September 1944, the regiment has been transferred to Ardeal, where it participated at Oarba de Mures battle. According to annotations from Operations Journal, this was the fi rst Romanian unit which succeeded to reach the 456 Elevation/Level, registering important human losses, due to which on 15th October 1944, the regiment was disbanded. Keywords: Oarba de Mureş; Sângeorgiu Hill; Governor’s Guard Regiment; 115th Infantry Regiment; Locul de odihnă veşnică a celor care au luptat la Oarba de Mureş Operations Journal.
Oamenii, repartizaţi Regimentului 2 Dorobanţi, 3 Dorobanţi NOTE și Regimentul 19 Infanterie, pleacă la regimentele respective. 1 Serviciul Istoric al Armatei, doctorand al Universităţii „Ovidius” După amiaza zilei sosesc și oamenii Companiei Constanţa. Comandă și Armament Greu, care au fost și ei repartizaţi 2 În anul 1995 a fost editată lucrarea De la Tiraliorii lui Cuza la Brigadă la aceleiași regimente. Cu ocazia despărţirii de regiment, 30 Gardă. 1860-1995, în care, pentru prima dată, este prezentată participarea Regimentului 115 Infanterie la luptele de la Oarba de Mureş. dl. colonel Blaga, a dat următorul Ordin de Zi (Nr. 86 din 3 Coordonatori: general de brigadă Nicu Apostu, căpitan Didi Miler, 15 octombrie 1944): Mareşalii României, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Ostași, Militare, 1999, pp.169-170. 4 Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I. Scafeş, Cornel Cu fruntea plecată mă înclin în faţa eroilor Regimentului Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, Armata Română 1941-1945, 115 Infanterie, căzuţi eroic în luptele duse de pe Valea Bucureşti, Editura R.A.I., 1996, p. 99. Mureșului, Dealul Sângeorgiu, Satul Sânpaul și Dealul 5 Ibidem, p. 100. Rapu T, pentru eliberarea Ardealului și întregirea hotarelor. 6 „Monitorul Oastei” nr. 6 din 20 mai 1933, p. 19. Prin Decretul Regal nr. 1399 din 9 mai 1933, Drapelului militar al Batalionului 1 Infanterie Ei să rămână pentru ostașii regimentului exemplu, pentru i s-a conferit Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” clasa a III-a. totdeauna, de împlinirea datoriei de ostași pentru patrie și Rege. În decret se preciza că acordarea decoraţiei se făcea pentru bravura şi Ostași, avântul cu care ofi ţerii, subofi ţerii şi trupa, au luptat în timpul atacului dat asupra Dealului Coşna (cota 695 şi 703), în lunile iulie şi august Cu începere de azi, intraţi în unităţile Diviziei 11 1917, unde prin lupte crâncene au reuşit să ocupe poziţiunile de pe Infanterie. Fiţi mândri că aţi fost repartizaţi la această Dealurile Stiborului şi Tarapanului, pe care le-a menţinut, cu toate divizie eroică. Faceţi-vă datoria de buni români și ostași. atacurile furioase ale inamicului. Fiţi uniţi în jurul comandanţilor voștri și pătrunși de 7 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Marele Stat Major, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar nr. crt. 2176, f. 4. sentimentul datoriei până la sacrifi ciu, cum aţi dovedit-o 8 Idem, Fond Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, dosar în luptele la care aţi luat parte până acum și nicio forţă nu nr. crt. 1, f. 2, dosar nr. crt. 33, f. 3. vă va putea învinge, fi ind întotdeauna victorioși. 9 Idem, Fond Marele Stat Major, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar Cu credinţă în Dumnezeul strămoșilor noștri, mergeţi nr. crt. 2174; Fond Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, dosar nr. crt. 32, f. 255. înainte pe drumul al cărui început l-aţi trasat în luptele de 10 Ibidem, f. 13; dosar nr. crt. crt. 23, f. 159; dosar nr. crt. 32, f. 255. pe Dealul Sângeorgiu. 11 Ibidem, dosar nr. crt. 226, f. 287. Semnează: colonel Blaga 12 Idem, Fond Regimentul 115 Infanterie, dosar nr. crt. 2, ff. 1-47. Întocmit: ofi ţer cu operaţiile – locotenent Voicu Ioan (șeful 13 Elevii făceau parte din Şcoala de Subofi ţeri de Infanterie nr. 2. 14 Biroului Operaţii)15. Aruncător de mine calibrul 81,4 mm, de fabricaţie franceză, construit sub licenţă de mai multe ţări europene, afl at în dotarea trupelor române La 27 octombrie 1944, Regimentul 115 Infanterie şi germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 15 a revenit în București. A fost desfi inţat în noiembrie Jurnalul de Operaţii al Regimentului 115 Infanterie, pentru perioada 6 septembrie-15 octombrie 1944, a fost redactat de către şeful Biroului 1944 conform „Instrucţiunilor speciale ale Marelui Stat Operaţii, locotenent Ioan Voicu. Major nr. 70 200/1944”, vărsând oamenii și materialele 16 A.M.R., Fond Regimentul de Gardă al Conducătorului Statului, de tot felul Regimentului 33 Infanterie16. dosar nr. crt. 226, f. 287.
94 1 (67) 2015 document studii/documente În elita „Piramidei Cantemiriste”
GENERALUL DE BRIGADĂ NICOLAE CORDUNEANU
Comandor dr. Marian MOŞNEAGU1
iul Nataliei și al lui a unor elevi etc.; concertele pe care fanfara școlii ni le dăruia FIlie Corduneanu, cu diverse prilejuri pe platoul școlii. Nicolae Corduneanu s-a Aspectele mai puţin faste pe care mi le amintesc se referă născut la 3 noiembrie 1940 la: efortul cu care distinsul nostru profesor de limba română în comuna Boroaia, jud. se străduia să ne convingă că Alexandru Toma, Marcel Suceava. Breslașu, Dan Deșliu etc., sunt cei mai mari poeţi români, După absolvirea școlii în timp ce Octavian Goga, Lucian Blaga și alţii erau omiși; generale în comuna natală, felul cum bunul nostru profesor de istorie se străduia să ne în anul 1954 a fost admis determine să învăţăm istoria patriei după imensul manual al la Liceul Militar Breaza, lui Mihai Roller; greutatea cu care profesorii de fi zică, chimie, pe care l-a absolvit în bazele darvinismului căutau să ne convingă că toate marile 2 Generalul de brigadă anul 1957 . descoperiri aparţineau doar savanţilor ruși și sovietici; faptul Nicolae Corduneanu Referindu-se la această că pe tot timpul liceului n-am făcut deloc geografi a României, perioadă, generalul Nicolae dar am tocit la nesfârșit geografi a U.R.S.S. Corduneanu rememorează cu nostalgie, dar și cu N-am avut nici un moment de recul nici pe timpul obiectivitate anii de liceu: Cum am ajuns la Liceul liceului, nici ulterior, pe întreaga durată a carierei militare, militar? Din întâmplare. Eram care s-a încheiat în anul elev în clasa a VIII-a la un liceu „În exercitarea conducerii Direcţiei s-a afi rmat 2000, la vârsta de 60 de ani. convingător prin capacitatea de a planifi ca, organiza, în Fălticeni și aveam un coleg îndruma şi coordona întregul ansamblu de activităţi, Întotdeauna am trăit al cărui tată era subofiţer la capacitatea de a se adapta la situaţiile nou intervenite cu convingerea că liceul Comisariatul Militar Raional. şi de a găsi oportun soluţii optime la problemele militar reprezenta, la Toamna au venit locuri la cu care se confruntă. Este foarte inteligent, cu o vremea respectivă, unul sesiunea a 2-a de admitere de dezvoltată memorie şi gândire logică, analitic şi cu dintre cele mai bune licee la Predeal, la Liceul militar, iar frumoase deprinderi de sistematizare a conţinutului din ţară. Convingerea mi-a colegul meu m-a rugat să merg cu documentelor. Prin măsurile întreprinse a asigurat fost confirmată câţiva ani el, ca să nu se ducă singur, iar eu îndeplinirea întocmai, la timp şi cu rezultate foarte bune mai târziu, după absolvirea am acceptat; m-a tentat călătoria a misiunilor de verifi care prevăzute în Tratatul asupra liceului, când am susţinut gratuită cu trenul la Predeal și forţelor armate convenţionale din Europa, Actul Final un examen de admitere la retur. S-a întâmplat să reușesc la de la Helsinki, Documentul de la Viena – 1994 cu Universitatea „Alexandru examenul de admitere pe locul 2, măsuri de întărire a încrederii şi securităţii în Europa şi Ioan Cuza” din Iași. deși concurenţa a fost foarte mare Acordul româno-ungar «Cer deschis». Prin activităţile Concurenţa a fost foarte mare desfăşurate, personal şi împreună cu cadrele direcţiei, (cam 20 de candidaţi pe un loc), (30 de candidaţi pe un loc). a contribuit substanţial la sporirea prestigiului armatei ceea ce a făcut să devin elev de noastre în relaţiile cu celelalte armate”. Fără o pregătire prealabilă liceu militar. deosebită, am reușit la acest Impactul cu noul stil de viaţă General-locotenent Nicolae ŞCHIOPU, concurs pe locul 2, ceea ce a locţiitorul şefului Statului Major General nu a fost nemaipomenit. M-au reprezentat o mare realizare bucurat uniforma, condiţiile de viaţă, copiii veniţi din a mea, dar și un merit deosebit al excepţionalului nivel al toate colţurile ţării. Nivelul sistemului de învăţământ nu învăţământului din liceul militar. mi-a părut inabordabil, mai ales că eram destul de bun la Nu m-am gândit niciodată că aș avea un spirit învăţătură, în general peste medie. M-am adaptat repede cantemirist. Eu mi-am petrecut toată viaţa în armată și la noile condiţii. Marele avantaj era gratuitatea, mai ales am considerat că deţin un spirit militar de ansamblu, spirit că veneam dintr-un mediu cu oameni destul de săraci. din care face parte și spiritul cantemirist. Cele mai plăcute momente pe care mi le amintesc sunt: Educaţia din liceu mi-a dat pentru întreaga viaţă nivelul foarte ridicat de pregătire al cadrelor didactice; grija curajul, voinţa și dorinţa de a învăţa, precum și convingerea manifestată faţă de noi de către personalul de comandă și cel că dacă vrei, poţi. Astfel, am urmat cursurile Academiei administrativ; lipsa manifestărilor de nepotism, de protejare Militare, am absolvit cei 6 ani ai Universităţii, obţinând document 2015 1 (67) 95 studii/documente cea de-a doua licenţă, am învăţat din nevoi profesionale Legături Externe, ofi ţerul dovedind spirit de observaţie, 6 limba rusă, engleză și turcă, am activat mulţi ani în diverse inteligenţă și capacitate de analiză . forumuri de tratative internaţionale multilaterale etc. Am În perioada 1972-1974 a urmat cursurile Facultăţii trecut prin multe momente grele, unele aproape imposibile, de Arme Întrunite și Tancuri – Secţia Arme Întrunite dar curajul, voinţa și dorinţa de a evolua, ce mi-au fost din Academia Militară. induse în liceu, m-au ajutat foarte mult în viaţă. La 20 august 1974 a revenit în Direcţia Informaţii, Trei categorii de oameni din liceu mi-au rămas în unde a îndeplinit diferite funcţii în Biroul Informare minte și lângă sufl et: profesorii de o valoare profesională Operativă. și umană deosebită; ofi ţerii din personalul de comandă și La 30 decembrie 1974 a fost înaintat la gradul de administrativ, comandantul școlii, șeful secţiei învăţământ, maior, iar la 23 august 1980 la cel de locotenent-colonel. comandanţii de pluton, companie și batalion; doi subofi ţeri În anul 1975 a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofi e care făcuseră războiul și mi-au dat mereu sfaturi din cadrul Universităţii din București. nemaipomenite; eu scriam frumos și îi ajutam în timpul În activitatea cotidiană a obţinut constant califi cative liber la documentele lor, timp în care tăifăsuiau pe săturate. superioare, șefi i remarcând că este organizat în activitate Din nefericire, eu am lucrat într-o zonă în care contactele și conștiincios. Este o fi re calmă, perseverent, calculat în cu foștii mei colegi au lipsit cu desăvârșire sau au fost doar ceea ce face, cu bune aptitudini pentru lucru de stat major. sporadice și întâmplătoare. Mi-e greu să afirm că am Lucrează îngrijit, expresiv și cu expertiză7. Modest, tenace infl uenţat pe cineva sau că am fost infl uenţat de cineva3. și receptiv faţă de nou, ofi ţerul are mari posibilităţi și Cariera militară, de la opţiune la performanţe perspective de afi rmare – concluziona în „Notarea de serviciu” pe anul 1983 șeful său nemijlocit, colonelul Atras de cariera militară, a urmat cursurile Școlii Ioan Parepa8. Militare de Ofi ţeri de Infanterie, pe care a absolvit-o la În această calitate a executat și misiuni cu caracter 20 august 1960, când a fost înaintat în gradul de locotenent. temporar în străinătate ca membru al delegaţiei române Școala Militară de Ofi ţeri de Infanterie Sibiu am urmat-o la Conferinţa pentru securitate și cooperare de la obligat de regulile de atunci. Nu m-a întrebat nimeni dacă Stockholm și de consultant al Ministerului Afacerilor doresc sau nu să urmez cursurile acestei școli. Această școală a Externe în problematica politico-militară internaţională, reprezentat o nouă treaptă în viaţa mea în sistemul militar, acţionând cu responsabilitate pentru a face cunoscut în care mi-a creat condiţiile evoluţiei mele ulterioare4 – avea să cercul de negociatori pachetul de propuneri românești mărturisească rezervistul Nicolae Corduneanu. și contribuind substanţial la îndeplinirea mandatului Repartizat comandant de pluton mitralieră A.A., și-a delegaţiei române. început cariera la Regimentul 33 Infanterie. La 21 iunie La 1 iunie 1985 a fost promovat șef al Biroului 1961 a fost încadrat comandant de pluton infanterie Studii și prognoză în domeniul militar și politico-militar moto la același regiment. internaţional. În anii 1962 și 1963, timp La 23 august 1987 a fost înaintat la gradul de colonel. de șase luni a urmat Cursul de La 22 martie 1988 a fost numit șef al Direcţiei cercetare organizat de Direcţia Organisme Internaţionale și Prognoză în Domeniul Informaţii. La 30 decembrie Politico-Militar Internaţional din Direcţia Informaţii, 1963 a fost înaintat la gradul iar începând cu 23 martie 1990, șef al Secţiei Tratate și de locotenent-major. Negocieri din Direcţia Relaţii Internaţionale Speciale a În perioada 2 iulie 1965- Marelui Stat Major. În această calitate s-a preocupat de 7 octombrie 1969 ofi ţerul a fost realizarea unui fond documentar cât mai complet privind încadrat ca ajutor al șefului de problematica abordată de forurile de negocieri internaţionale stat major pentru mobilizare pentru dezarmare. De asemenea, a depus eforturi pentru la Divizionul 88 A.A. din realizarea unei bune cooperări cu alte compartimente Botoșani, fi ind remarcat ca un din Ministerul Apărării Naţionale în probleme privind Locotenentul-major ofi ţer disciplinat și respectuos faţă punerea în aplicare în armată a prevederilor acordurilor Nicolae Corduneanu, şef Birou de șefi și superiori, organizat în 9 Mobilizare la Divizionul 88 internaţionale la care ţara noastră este semnatară . Artilerie A.A. din Botoşani muncă, inteligent și cu o capacitate În aprecierea de serviciu pe anul 1990 locţiitorul de analiză corespunzătoare șefului Direcţiei Relaţii Internaţionale și Tratate, funcţiei ce o îndeplinește5. colonelul Dumitru Mircea, evidenţia faptul că ofi ţerul La 30 decembrie 1968 a fost înaintat la gradul de a reprezentat cu multă competenţă Ministerul Apărării căpitan. Naţionale la negocierile de la Viena privind reducerea Începând cu 7 octombrie 1969 și-a desfășurat forţelor armate convenţionale și întărirea măsurilor de activitatea în cadrul Direcţiei Informaţii din Marele Stat încredere și securitate în Europa, aducându-și o reală Major, ca ofi ţer în Biroul C și ulterior ajutor în Secţia contribuţie în susţinerea mandatului delegaţiei române.
96 1 (67) 2015 document studii/documente Pe tot timpul negocierilor a informat cu operativitate Marele La 15 decembrie 1994 a fost numit șef al Direcţiei Stat Major asupra desfășurării acestora și a prezentat Controlul Armamentelor și Verifi care din Statul Major propuneri juste privind poziţia ce trebuie adoptată faţă de General. În exercitarea conducerii direcţiei – sublinia în problemele ridicate10. „Aprecierea de serviciu” pe anul 1994 generalul-locotenent Un an mai târziu, același șef evidenţia faptul că a Nicolae Șchiopu, locţiitorul șefului Statului Major General participat, dând dovadă de multă competenţă, în delegaţiile – s-a afi rmat convingător prin capacitatea de a planifi ca, Ministerului Afacerilor Externe la trei runde de negocieri organiza, îndruma și coordona întregul ansamblu de activităţi, la Viena și la seminarul de doctrine militare, la seminarul capacitatea de a se adapta la situaţiile nou intervenite și de a de la Paris, organizat de Uniunea Europei Occidentale găsi oportun soluţii optime la problemele cu care se confruntă. și la alte activităţi. A condus cu mult simţ de răspundere Este foarte inteligent, cu o dezvoltată memorie și gândire activitatea echipelor de însoţire a grupurilor francez și logică, analitic și cu frumoase deprinderi de sistematizare englez care au efectuat vizite de evaluare în două unităţi a conţinutului documentelor. Prin măsurile întreprinse a din armata noastră. asigurat îndeplinirea întocmai, la timp și cu rezultate foarte În cursul anului 1992 a organizat și coordonat bune a misiunilor de verifi care prevăzute în Tratatul asupra desfășurarea a 75 de activităţi privind pregătirea și forţelor armate convenţionale din Europa, Actul Final de la schimbul de date potrivit documentelor internaţionale Helsinki, Documentul de la Viena – 1994 cu măsuri de întărire la care România era parte, inspecţii și vizite de evaluare a încrederii și securităţii în Europa și Acordul româno-ungar și a pregătit analize pertinente privind negocierile de „Cer deschis”. Prin activităţile desfășurate, personal și împreună dezarmare și securitate. cu cadrele direcţiei, a contribuit substanţial la sporirea Ofi ţerul a îndeplinit funcţia de locţiitor al șefului prestigiului armatei noastre în relaţiile cu celelalte armate. Direcţiei Relaţii Internaţionale și Tratate până la 30 octombrie 1993, când a fost promovat șef al Direcţiei Tratative Multilaterale și Verifi care din Marele Stat Major. Ofiţerul s-a ocupat nemijlocit de probleme privind tratativele cu alte organisme militare, verifi carea dezarmării și controlul armamentelor și a participat direct la mai multe seminarii și conferinţe internaţionale unde a prezentat și susţinut punctul de vedere al armatei noastre – se menţionează în „Aprecierea de serviciu” pe anul 1993. Dovedind competenţă și o dezvoltată capacitate de analiză, a organizat și condus în bune condiţii misiuni internaţionale de verifi care pe linie militară, atât pe teritoriul naţional cât și în alte state. Totodată, a manifestat preocupare pentru pregătirea ofi ţerilor din subordine participanţi la astfel de misiuni, precum și 1994. Schimb de cadouri cu un inspector american la Hotelul militar „Haiducul” la elaborarea documentelor necesare pentru buna lor Pentru alesele sale calităţi, competenţa, munca stăruitoare desfășurare11. și rezultatele obţinute a fost avansat la gradul de general-maior12. La 25 octombrie 1994 a fost înaintat la gradul de general-maior. În anul 1995 a îndeplinit cu competenţă funcţia de director adjunct în cadrul conducerii aplicaţiei „Cooperative Determination ’95” și a pregătit temeinic participarea României la Conferinţa de examinare a Tratatului C.F.E., desfășurată la Viena în luna mai 1995. La 11 august 1995 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. În cursul anului 1996 și-a îndeplinit cu competenţă atribuţiile funcţionale, dovedind o capacitate apreciabilă de perfecţionare continuă a 1995. Schimb de plachete cu locţiitorul şefului Statului Major General al Armatei Greciei actului de conducere. S-a implicat direct în elaborarea document 2015 1 (67) 97 studii/documente mandatului delegaţiei care a participat la Conferinţa Lecţia de viaţă privind analiza și modernizarea Tratatului C.F.E. și și-a În general, eu nu am avut modele în viaţă – s-a adus o importantă contribuţie, în interesul României, la 13 confesat franc autorilor inspiratei și originalei lucrări desfășurarea lucrărilor de la Viena . memorialistice „Piramida Cantemiristă. De la lampasul cantemirist la vipușca de general” Nicolae Corduneanu, care va împlini anul acesta 75 de ani. Mi-am inventariat pe cât am putut calităţile și defectele și am încercat să-mi îndeplinesc cât mai bine îndatoririle de serviciu. Uneori am reușit, alteori poate că nu, dar n-am încercat niciodată să copiez pe cineva. Familia mi-a fost întot- deauna un sprijin [la 29 iunie 1965 s-a căsătorit cu profesoara Maria Vatamanu, având împreună doi 1996. Împreună cu Cristian Diaconescu la sediul NATO din Bruxelles băieţi, Mihai și Adrian – n.n.]. La 1 mai 1997 a fost numit locţiitor al șefului Direcţiei De multe ori mă Planifi care Strategică și Controlul Armamentelor, iar la întreb cum a rezistat 1 august 1997 locţiitor al șefului Direcţiei Doctrină și familia, deoarece anii Instrucţie din Statul Major General. mulţi pe care i-am Competent, cu foarte multă experienţă și la fel de mult pregătit petrecut în alte state, profesional, a reușit să conducă activitatea secţiilor din subordine i-am petrecut fără pentru îndeplinirea misiunilor primite. A adoptat un stil de familie. Germania. La tratativele de la Agenţia muncă deschis, dinamic, participativ. [...] Cinstea, corectitudinea de Control al Armamentelor și camaraderia sunt trăsături care-i definesc profilul moral. Ca să răspund la Poate fi defi nit ca model profesional și moral14 – concluziona întrebarea numărul 15 ar trebui să scriu eu însumi o carte cu în „Aprecierea de serviciu” pe anul 1998 șeful Direcţiei câteva sute de pagini, ceea ce nu se poate deoarece pentru așa ceva Doctrină și Instrucţie, generalul de brigadă Viorel Bârloiu. ai nevoie de un anume talent scriitoricesc. Amintesc doar câteva Un an mai târziu, același șef nemijlocit remarca: aspecte: m-am chinuit ani de zile să-mi perfecţionez limbile este liantul dintre șefii de secţii sau ofiţerii începători engleză și rusă, prilej cu care mi-am amintit de multe ori de și șeful de direcţie. dragii mei profesori din liceu, domnul Trifu Sever și doamna Merită aprecierea Taga; la Universitate, timp de 6 ani, mi-am amintit de multe de lider și asta ori de profesorul meu de istorie, domnul Palaghita; când am venind din timp. luat practica pedagogică cu nota 10 la Liceul (ce întâmplare!) A oferit un model pentru toţi cei cu care „Dimitrie Cantemir” din Capitală, dar și examenul de stat tot a lucrat. Mai rar cu nota 10, am închinat câte un pahar de bere și pentru domnul așa camarazi. Inte- meu profesor de la Breaza. ligent, conștiincios În rest am parcurs o carieră militară lineară, dar cu și dinamic. Foarte o notă de particular, deoarece un mare număr de ani am bun organizator, activat în condiţii ceva mai speciale, în serviciile militare de perseverent în informaţii, cu foarte multe misiuni cu o durată de la câteva atingerea scopului zile la câţiva ani în 23 de ţări. propus. Creează o Activităţile mele sociale s-au limitat la grija faţă de atmosferă plăcută, subordonaţii și colegii mei cât am fost comandant în Statul efi cientă în direcţie. Este un excelent Major General, Direcţia Relaţii Internaţionale și Tratate, camarad15. apoi Direcţia Tratative Multilaterale și Verifi care, apoi La 31 iulie Direcţia Controlul Armamentelor și Verifi care, iar în fi nal Germania. Împreună cu maiorul Gabriel Ciorobea 2000 a fost trecut am lucrat la Direcţia Doctrină și Instrucţie, de unde m-am la o şcoală de artilerie în rezervă. și pensionat.
98 1 (67) 2015 document studii/documente Datorită specifi cului activităţii mele, am avut contribuţii pe care nu are dreptul să îl fl uiere, huiduie, scuipe etc.; să nu mai mari sau mai mici în diverse structuri internaţionale. fure, mintă, nedreptăţească pe cineva etc. Nu mai vorbim [...] Deoarece vreo 3 ani m-am ocupat și de învăţământul de mită, nepotism, furtul din drepturile celorlalţi etc.; să militar aș face următoarele sugestii: să se pună un accent mai muncească acolo unde pus și să nu aștepte prea multe laude mare pe cultura generală, care a început să fi e neglijată, sub sau recompense pentru ceea ce face; la școală, indiferent de acoperirea falsă că totul se rezolvă prin tehnicizare excesivă; nivelul ei, să „pună burta pe carte” deoarece acumulările să se insiste pe revenirea la un climat de moralitate, cinste fundamentale se fac în școală. și corectitudine în învăţământul românesc și cel militar; Le transmit tuturor celor care mai sunt în viaţă din să nu fi e omisă pregătirea patriotică a cetăţenilor români, generaţia profesorilor și comandanţilor mei, din generaţia pentru a nu se mai petrece scene incredibile ca cele de la mea, respectuoase mulţumiri pentru tot ceea ce au făcut Iași și Focșani (24 ianuarie 2011), când imnul naţional și pentru mine și-i informez că, și datorită lor, am traversat, președintele ţării au fost primiţi cu huiduieli de către grupuri cu cinste și modestie o carieră îndelungată în armată. Am masive de cetăţeni [...]. avut la rândul meu mulţi subalterni, cu care m-am purtat Sugerez noilor generaţii: să nu uite sfaturile bunicilor cât se poate de bine și mă pot mândri că nu am lăsat în urma și părinţilor, să zică bună ziua oamenilor mai în vârstă mea decât prieteni16. când îi întâlnesc pe stradă; să nu uite să ajute pe un semen Pentru activitatea meritorie a fost distins cu Medalia al lor când se afl ă în nevoi; să nu uite că este român și că „Meritul Militar” clasele a II-a (1965) și I-a (1970) și simbolurile naţiunii sunt 4 și anume: drapelul, stema, imnul Ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a (1975), a II-a naţional și șeful statului, care este și comandantul suprem și (1981) și I-a (1986).
Brigade General Nicolae Corduneanu Captain (N) Marian Moşneagu, Ph.D.
Abstract: Born November 3, 1940 in village Boroaia, county Suceava, Brigade General Nicolae Corduneanu had a prestigious career grace to his intelligence, perseverance and an effi cient way of work which put in value his qualities as military leader, diplomat, negotiator and his remarkable camaraderie. He had a successful career at Regiment 33 Infantry, Regiment 88 Antiaircraft Artillery, Intelligence Department and General Staff , where he was an expert in international relations, having a decisive contribution at the representation and maintenance of Romania’s position as part of international organisms and activities.
Keywords: Nicolae Corduneanu, Brigade General, General Staff , leader and political-military expert, negotiator, diplomat
NOTE
1 Serviciul Istoric al Armatei. 7 Ibidem, f. 39. 2 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia 8 Ibidem, f. 48. Cadre şi Învăţământ, Memoriul original al generalului de brigadă 9 Ibidem, f. 50. Corduneanu Ilie Nicolae, dosar nr. crt. 12097, f. 2. 10 Ibidem, f. 52. 3 Prof. Constantin Giurginca, colonel dr. Constantin Moraru, colonel (r) 11 Ibidem, f. 63. Viorel Ciobanu, Piramida Cantemiristă. De la lampasul cantemirist 12 Ibidem, f. 65. la vipuşca de general, vol. II, Craiova, Editura Alma, 2012, p. 205. 13 4 Ibidem, p. 207. Ibidem, f. 67. 5 A.M.R., Fond Direcţia Cadre şi Învăţământ, Memoriul original al 14 Ibidem, f. 78. generalului de brigadă Corduneanu Ilie Nicolae, dosar nr. crt. 12097, 15 Ibidem, f. 84. f. 24. 16 Prof. Constantin Giurginca, colonel dr. Constantin Moraru, colonel (r) 6 Ibidem, f. 30. Viorel Ciobanu, Op. cit., p. 209. document 2015 1 (67) 99 agora STATUL MAJOR GENERAL – 155 DE ANI
erviciul Istoric fiind prezentate Sal Armatei următoarele comunicări: a continuat seria dr. Luminiţa Giurgiu – simpozioanelor dedi- Statul Major General de la cate aniversării a înfi inţarea statului modern 155 de ani de la înfi inţarea la regalitate (1859-1947); Statului Major General dr. Teodora Giurgiu – în garnizoanele Focșani Evoluţia Statului Major (23 septembrie 2014), General între 1948-2014; Iași (24 septembrie Lucian Drăghici – 2014) și Bârlad România și declanșarea (25 septembrie 2014) Primului Război Mondial Miercurea Ciuc și locotenent-colonel (16 octombrie 2014) și Gabriel Pătrașcu – Brașov (17 octombrie Cele 54 de zile de existenţă 2014). Activităţile au fost 24 septembrie 2014, Iaşi – Personalul Serviciului Istoric al Armatei ale Regimentului 115 găzduite de Cercurile alături de comandantul Brigăzii 15 Mecanizate, colonelul dr. Nicolae Tonu Infanterie. Militare, alături de În încheiere a fost personalul militar și civil afl ându-se și veterani de război, prezentată revista „Document. Buletinul Arhivelor cadre militare în rezervă și retragere, membrii de familie. Militare Române”. Cuvântul de deschidere a fost rostit de domnul Serviciul Istoric al Armatei a făcut o importantă locotenent-colonel Adrian Grigore, în continuare donaţie de carte pentru bibliotecile cercurilor militare.
iercuri, 12 noiembrie 2014, M comandorul dr. Marian Moșneagu, șeful Serviciului Istoric al Armatei, împreună cu dr. Luminiţa Giurgiu, dr. Teodora Giurgiu, Lucian Drăghici și Luminiţa Gavra, au participat la Simpozionul „Statul Major General – 155 de ani de existenţă ca organism superior de concepţie și comandă al Armatei României”, unde s-au prezentat o expoziţie de carte și documente de arhivă, precum și publicaţiile și lucrările de specialitate realizate de Serviciul Istoric al Armatei cu prilejul acestui moment aniversar.
C O N T E N T S Editorial Alexandru Ioan Cuza at Constantinopol From Espionage to diplomatic Decisions. Romania versus Austrian-Hungarian Empire ( January-June 1915) French Aviators on the Battle Field of Great Romania
(1916-1918) “Honor et Probitas” – Motto of the Artillery Colonel Gheorghe Văsescu Family Bicentenary of George Washington’s Birth celebrated at Bucharest Th e world at turning Point (1939-1940). A clear Evaluation of a General Staff ’s Chief – General Ion Sichitiu Polish military Refugees in the Attention of the German General Staff
(August 28-February 4, 1941) Th ey also fought at Oarba de Mureş Brigade General Nicolae Corduneanu Agora
100 1 (67) 2015 document