5. Solul

5.1. Introducere Pe teritoriul judeţului se găsesc o gamă variată de soluri, această diversitate rezultând din acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factori hidrogeologici, hidrologici precum şi cei topoclimatici. Astfel, la o altitudine de peste 1500m, sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează printr-o aciditate ridicată şi un conţinut mare de materie organică. O altă categorie de soluri o reprezintă solurile brune şi brune acide de pădure acestea având o răspândire mai mare în munţii , dar apar insular şi în munţii Bodoc, Vrancei şi Întorsurii. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente. Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină stejarul, gorunul şi uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale. O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se întâlnesc îndeosebi în jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Câmpu Frumos. Aceste soluri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de humus şi de substanţe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr, cartofi şi plante furajere. Partea cea mai joasă a judeţului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice şi turbele eutrofe, acestea prezintă un grad redus de fertilitate şi un exces de umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special pentru păşuni şi fîneţe. Un alt tip de soluri, întâlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km2, în apropierea localităţii o reprezintă nisipurile nesolificate, menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini, mesteceni, iar pe supafeţe relativ restrânse se cultivă cartoful şi secara.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe.

Suprafaţă totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186286 ha o reprezintă terenurile agricole,165161 ha reprezintă pădurile, iar suprafaţa de 184691 ha o reprezintă terenurile neagricole. La 31.12.2007, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186286 ha, iar tendinţa este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie.

71

Tabel 11.1.2.1 – 1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna Nr. Categ.de 2005 2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007 Crt. folosinţă 1 Arabil (ha) 86331 86331 86331 86331 83785 83787 83428 83428 Păşuni 2 65009 65009 65009 65009 60862 60727 60941 60941 (ha) Fâneţe şi pajişti 3 33814 33814 33814 33814 40617 40731 40906 40903 naturale (ha) 4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0 0 5 Livezi (ha) 1262 1262 1262 1262 1025 1044 1014 1014 TOTAL AGRICOL 186416 186416 186416 186416 186289 186289 186289 186286

În ceea ce priveşte repartiţia terenurilor agricole pe grupe de proprietari, cea mai mare parte se află în proprietate privată după cum urmează:

Tabel 5.2.1-2 Repartiţia terenurilor pe grupe de proprietari Total Nr. Grupe de Arabil- Păşuni- Fîneţe- Livezi- Vii-ha agricol- crt. proprietari ha ha ha Ha ha Proprietate 1 publică-total 1080 3976 436 0 2 5494 Proprietate privată-total 82032 53743 40374 0 1012 177161 Din care- 2 proprietate privată persoane 80731 17651 38364 0 1010 137756 fizice

Având în vedere condiţiile pedoclimatice favorabile pentru cultura de cartofi, aceasta deţine ponderea privind ocuparea terenurilor agricole, urmată fiind de cerealele paioase şi sfecla de zahăr.

Tabel 5.2.1-2.Dinamica şeptelului în perioada 1999-2007 în judeţul Covasna , Nr. Efective (nr. de capete) Categorii de crt 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 animale . 1. Bovine total 44651 45900 48495 44830 47515 48122 48231 44893 2. Vaci lapte 23615 23778 23887 26619 25044 25354 27526 26040 3. Alte bovine 77 98 54 36 54 46 48 0 (bubaline) 4. Ovine total 136607 134100 126415 140231 132965 158720 157284 164045 5. Caprine 3211 3095 2904 4029 5170 9810 11320 12505 6. Porcine 87728 92300 101136 77315 83804 79717 75519 63360 7. Păsări total 555883 573900 434003 377710 691045 783352 606600 479395 8. Găini ouătoare 312638 346531 229858 258710 390350 358520 276000 267194 9. Cabaline 11800 12400 12440 13190 13435 13541 13598 15091 10. Animale blanã 25370 23840 30320 29740 27322 26300 18420 0

Din tabelul prezentat se observă o uşoară creştere a efectivelor de ovine şi caprine, iar la efectivele de bovine şi porcine se constată o scădere substanţială a acestora.

72

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor.

5.3.1. Îngrăşăminte În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimice. Dejecţiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutriţia plantelor şi influenţează favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate în cantităţi excesive îngrăşămintele naturale pot influenţa negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului. De asemenea, şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel azotatul de amoniu folosit o perioadă îndelungată şi în cantităţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelaşi timp apariţia nitraţilor şi nitriţilor în apă şi în plante. Din informaţiile deţinute, pe raza judeţului nostru nu există suprafeţe de teren agricol care să fie afectate de utilizarea necorespuzătoare a îngrăşămintelor, întrucât aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale. Situaţia utilizării îngrăşămintelor, pe tipuri şi cantităţi este prezentată în tabelul următor

Tabelul 5.3.1.-1Îngrăşaminte chimice utilizate în anul 2007 Îngraşaminte chimice folosite-tone subst.activă N+P2O5+k2O- Anul kg/ha N P2O5 K2O Total arabil agricol 2007 3981 1797 283 6061 169 115

Tabelul 5.3.1-2 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008, în judeţul Covasna An Îngrăşăminte chimice folosite N + P2O5 + K2O ( tone substanţă activă) N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2008 3500 1200 120 4820 68 57

Din tabelele prezentate se poate observa o reducere a cantitatilor de îngraşăminte chimice utilizate, asta se datorează în mare masură lipsei suportului financiar. Pe lângă fertilizarea chimică, pe terenurile agricole s-au administrat şi îngrăşăminte organice, aceste fertilizări realizându-se în special pe terenurile agricole proprietate privată a persoanelor fizice, iar îngrăşămintele organice provin din propria lor gospodărie, din această cauză nu deţinem date privind cantităţile de deşeuri organice administrate.

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

De asemenea, în anul 2008 au fost executate acţiuni de protecţia plantelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor precum şi a buruienilor. S-au utilizat produse fitosanitare din grupele III şi IV de toxicitate. Din datele primite de la DADR- Covasna s-au utilizat produse fitosanitare astfel: -pentru anul 2007: -insecticide-acaricide pe o suprafaţă de 20.120ha -fungicide - pe o suprafaţă de 48.850ha

73 -erbicide - pe o suprafaţă de 36.620ha -pentru anul 2008: -insecticide+acaricide pe o suprafaţă de 15000ha -fungicide pe o suprafaţă de 35.000 ha -erbicide pe o suprafaţă de 35900ha Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare în anul 2008 s-au utilizat 1200kg insecticide,38000kg fungicide şi 35900kg erbicide.

Pentru protecţia plantelor s-au utilizat numai pesticide omologate în ţară, tratamentele făcându-se mecanizat, sub îndrumarea specialistului agricol, care stabilişte tipul, cantitatea de pesticid şi epoca de aplicare a acestora.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În ceea ce priveşte utilizarea dejecţiilor animaliere în fertilizarea terenurilor agricole, putem menţiona că s-au utilizat în mod judicios, cu respectarea celor mai bune tehnici agricole. Totuşi, punctiform putem vorbi de soluri afectate de depozitarea dejecţiilor animaliere, aceste terenuri fiind localizate în zona fostelor CAP-uri şi IAS-uri, mai precis în zona de depozitare a gunoiului de grajd rezultat din sectorul zootehnic. Aceste suprafeţe sunt relativ mici. De asemenea, o altă sursă de poluare cu reziduuri zootehnice a provenit de la SC.Suinprod Let- SA –Complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor,unitatea şi-a încetat activitatea în anul 2008.

5.3.4.Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/ agricole

În judeţul Covasna au fost amenajate 3 sisteme de irigaţii prin aspersiune - Moacşa Pădureni, Brateş şi Câmpul Frumos, pe o suprafaţa totală de 4789 Ha. Din aceste trei sisteme de irigaţii în stare de funcţiune se află numai sistemul Cîmpu Frumos, celelalte două sunt într-un stadiu avansat de degradare, asta şi datorită faptului că nu au existat solicitări din partea producătorilor agricoli din zona, cât şi a lipsei de interes a celor care administrează aceste sisteme. De asemenea, pe teritoriul judeţului au fost executate în anii ’80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 8078 ha, din care 7842 ha este teren agricol, O altă categorie de terenuri sunt cele afectate de excesul de umiditate:  16600 ha afectate de stagnarea apei  22849 ha afectate de apa freatică  3432 ha aflate în zone inundabile De-a lungul timpului au fost executate lucrări de drenaj pe 6208 ha teren agricol, precum şi lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 355174 ha. Din verificările făcute pe teren s-a constatat faptul că aceste lucrări nu sunt întreţinute corespunzător, majoritatea canalelor de desecare fiind colmatate şi pline de vegetaţie lemnoasă. În general, în ultimii ani, lucrări de îmbunătăţiri funciare şi de ameliorare a solurilor s-au făcut pe suprafeţe relativ mici. În anul 2007 s-au recepţionat lucrările de ameliorare pentru perimetrul ‚’’Apa Roşie’’, pe o suprafaţă de 85,32 ha,iar în anul 2008 s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor pentru : 1.“ Perimetrul de ameliorare COVASNA “, având o suprafaţă de 34,20 ha ; 2. “ Perimetrul de ameliorare CHIURUŞ “ 33,70 ha ; 3. “ Perimetrul de ameliorare DOBÂRLĂU “ 121,24 ha.

5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

74 Principalele ramuri industriale ale judeţului Covasna sunt: - Industria extractivă :lignit,andezit,argila,gresie şi turbă industria de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale. - industria de maşini şi aparataj electric,care produc motoare electrice şi aparataj electric auto - industria constucţiilor metalice şi a produselor din metal si industria de maşini şi echipamente, agregate şi subansamble auto, etc - industria textilă şi a confecţiilor care produc materiale textile din bumbac şi confecţii textile în special pantaloni - industria alimentară care valorifică în special resursele locale ale judeţului ca : ape minerale zootehnie,produse agricole (cartoful, porumbul) - industra de exploatare si prelucrare a lemnului care valorifică resursele lemnoase din judeţ sub formă de cherestea şi mobilă. Dintre ramurile industriale menţionate ,exploatarile miniere si carierele au un impact semnificativ asupra solului , în sensul că sînt scoase din circuitul agricol (definitiv sau temporar) suprafeţe importante de teren, prin ocuparea acestora cu steril provenit din decoperta . Sectorul minier şi-a redus semnificativ activitatea în sensul ca în prezent este funcţională numai exploatarea carboniferă Racosul de Sud, celelalte exploatări miniere fiind închise şi ecologizate conform măsurilor stabilte prin programele de conformare emise de catre Agentia de Protecţia Mediului.Carierele de exploatare a zăcămintelor minerale(piatră,nisip pietriş)sînt atent monitorizate fiind obligate sa procedeze la refacerea tuturor zonelor afectate de lucrări.Un alt potenţial poluator il reprezintă şi activitatea de extracţie hidrocarburi, prin poluări accidentale cu ţitei, apă sărată de zacămînt,sau depozite de şlam.La nivelul judeţului activitatea de extragere hidrocarburi este desfasurată de SC Petrom SA-Sector Gheliţa. De asemenea depozitul de deşeuri periculoase existent în incinta platformei de extracţie a fost închis ,urmînd ca zona să fie ecologizată.

5.3.6.Poluarea solurilor cu emisii de la termocentrale pe cărbune- nu este cazul

5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Repartitia solurilor pe clase de calitate Judeţul Covasna fiind situat într-o depresiune intramontană, dispune de o varietate de soluri destul de mare de la solurile aluvionare din luncile râurilor până la litosolurile puţin dezvoltate pe culmile munţilor. În tabeul de mai jos, prezentăm clasele de pretabilitate ale ternurlor agricole identificate în judeţul Covasna

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Covasna

Nr. Specificaţie Clase de bonitate ale solului ( ha ) Crt. I II III IV V Total 1 Arabil - 1252 44503 34484 3189 83428 2 Pasuni+Fîneţe 1423 9396 49279 36250 5496 101844 3 Vii ------4 Livezi - 4 158 627 225 1014 TOTAL 1423 10652 93940 71361 8910 186282

75 5.4.2 Principalele restricţii ale calităţii solurilor La nivelul judeţului Covasna o parte din suprafata arabilă este supusă unor restricţii în ceea ce priveste utilizarea acestora. Principala restricţie o constituie zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apa potabilă a oraşelor cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor. Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare.

Suprafaţa Din care erodată prin apă: Teritoriul totală administrativ agricolă Slab Moderat Puternic Foarte Excesiv (ha) puternic Total judeţ 186.416 3.293 4.836 896 261 0 97,3 % 2,6 % 0,5 % 0,1 % 0 %

5.6. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Situatia alunecarilor de teren

Total Tipuri de alunecare judet Suprafata In In In alunecarilor de brazde valuri trepte Curgatoare Prabusire teren (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) 4.735 523 3.848 364 0 0 2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%

Alunecari de teren ce ocupa suprafete de peste 200 ha se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor: , Baraolt, Batani, Bradut, Cernat, Intorsura Buzaului, Malnas, Sita Buzaului si . Masuri de consolidare si prevenire(canale de garda in partea superioara si laterala a alunecarii, drenaje si puturi drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate in anul 2006,dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmarit in mod special interzicerea exploatarilor forestiere in zonele cu alunecari

76 Terenuri inundabile

Total Suprafata Suprafata Din care inundabile (ha) judet agricola totala agricola cartata rar frecvent f.frecvent 186.416 ha 181.370 ha 4.255 2.763 3.868 100% 97,3% 2,3% 1,5% 2,1%

Cele mai mari suprafete inundabile se gasesc situate pe teritoriul administrativ al localitatilor Aita Mare, Baraolt, Batani, Belin, Bretcu, Catalina, Intorsura Buzaului, Sanzieni, Sfantu Gheorghe, Sita Buzaului, Valea Mare, Varghis.

Terenuri cu soluri pseudogleizate

Total Suprafata Din care judet agricola Suprafata totala ha afectata de Slab Moderat Puternic Foarte Excesiv pseudogleizare puternic 186.416 63.495 24.960 27.615 8.224 2.598 98 100% 34,1% 13,4% 14,8% 4,4% 1,4% 0,1%

Cele mai mari suprafete afectate de acest fenomen se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor Aita Mare, Batani, Bodoc, Intorsura Buzaului, , Malnas, Reci, Sfantu Gheorghe, Valcele, Zabala.

Terenuri cu soluri gleizate

Total Suprafata Din care judet agricola Suprafata totala ha afectata de Slab Moderat Puternic Foarte Excesiv gleizare puternic 186.416 43.564 6.187 9.372 10.561 11.314 6.130 100% 23,4% 3,3% 5,0% 5,7% 6,1% 3,3%

Cele mai mari suprafete afectate de acest fenomen se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor Batani, Brates, Catalina, Ghelinta, , Reci, Sanzieni, Targu Secuiesc, Zabala.

Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite

Total Suprafata Din care erodate prin apa judet agricola Suprafata totala ha cartata Slab Moderat Puternic Foarte Excesiv pedologic ha puternic 186.416 181.370 3.293 4.836 896 261 0 100% 97,3% 1,8% 2,6% 0,5% 0,1% 0%

Cele mai mari suprafete afectate de acest fenomen se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor Aita Mare, Batani, Bradut.

77 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite

Total Suprafata Suprafata Din care colmatate prin apa judet agricola cartata totala ha pedologic ha Slab Moderat Puternic Foarte Excesiv puternic 186.416 181.370 103 277 233 0 0 100% 97,3% 0,1% 0,2% 0,1% 0% 0%

Cele mai mari suprafete afectate de acest fenomen se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor Chichis, Tg. Secuiesc.

Terenuri afectate de eroziunea de adancime

Suprafata Suprafata Din care pe forme de eroziune Total agricola agricola cartata Siroiri, rigole Ogase Ravene judet totala 186.416 ha 181.370 ha 130 1.035 53 100% 97,3% 0,1% 0,6% 0,03% Cele mai mari suprafete afectate de acest fenomen se gasesc pe teritoriul administrativ al localitatilor Bradut, Cernat, Covasna, Dobarlau, Haghig, Intorsura Buzaului, Sfantu Gheorghe, Sanzieni.

Tot in cadrul inventarului terenurilor afectate de diferite procese se inscriu si activitatile carierelor. Astfel se constata ca fata de perimetrul aprobat de Agentia Nationala de Resurse Minerale majoritatea carierelor depasesc perimetrul aprobat (linie de culoare albastra) situatia reala fiind alta ( linie de culoare galbena ),doar cariera Axon si Orko se incadreaza in aceste limite

78

79

5.6.2.Inventarul siturilor contaminate.

Numele sitului Adresa Proprietar Suprafata Poluant (ha)

Parc 1 Ghelinta Com. Ghelinta Petrom S,A.- 0,5640 Prod. extravilan OMV Grup petroliere Parc 5 Ghelinta Com. Ghelinta Petrom S,A.- 0,3337 Prod. extravilan OMV Grup petroliere Parc 2 Ghelinta Com. Ghelinta Petrom S,A.- 0,2590 Prod. extravilan OMV Grup petroliere Parc 3 Ghelinta Com. Ghelinta Petrom S,A.- 0,2174 Prod. extravilan OMV Grup petroliere Depozit, st. Com. Ghelinta Petrom S,A.- 2,1134 Prod. Dezbenzinare, st. extravilan OMV Grup petroliere Compresoare Depozit pesticide Campul Frumos, Sf. Primaria Sf. 0,04 Pesticide Gheorghe Gheorghe Depozit pesticide Sf. Gheorghe str. Dir. 0,12 Pesticide Recoltei nr.7 fitosanitara Depozit pesticide Aita Mare nr. 215 Bino- Trans 0,OO2 Pesticide S.R.L. Depozit pesticide Tg. Secuiesc str. Dir. 0,1006 Pesticide Garii nr. 1 fitosanitara Depozit pesticide Sf. Gheorghe str. S.C. IAPEX O,O15 Pesticide Fermei f.n. S.R.L. Depozit pesticide Tg. Secuiesc Ferma S.C.D.C. Tg. 0,0024 Pesticide S.C.D.C. 525400 Secuiesc Depozit pesticide Ferma com. Nyrcsa Iuliu 0,002 Pesticide Dalnic Andrei Depozit pesticide Ferma Sol-Lact orfan 0,002 Pesticide

80 Depozite Rurale

Comuna Localitatea Nr. Supra- Capacitate (mc) Obs. ram faţa Pozitionare pe -mp Totală Cant. şi volum deşeuri- Medie cap. ocupata anual Aita Mare Aita Mare 1 6000 7000 900 2,5 Kh de loc-Domokos Sallasall ocupat 3500 mc Aita Medie 1 2000 3500 300 1 Km de loc.-fosta caramidarie ocupat-1000 mc Arcuş Arcuş - - - - Se transporta la Sf. Gheorghe Barcani - - - - Se depoziteaza la Intorsura Buzaului Lădăuţi - - - - Se depoziteaza la Intorsura Buzaului Sărămaş - - - - Se depoziteaza la Intorsura Buzaului Băţani Băţani Mari 1 10000 3000 400 La 3 km spre Sf. Gheorghe Ocupat-1500 mc Băţani Mici - - - - Transporta la Batani Mari Herculian 1 7500 2000 300 2 km de centru ocupat- 1000 mc Aita Seacă 1 15000 4000 500 3 km spre Valea Zalan- ocupat-2000 mc

Ozunca - - - - Transporta la Batani Mari Băi Belin Belin - - - - Se transporta la Belin Vale Belin Vale 1 5000 5000 500 1,5 Km de loc ocupat-2000 mc Bixad Bixad 1 2000 4800 300 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat Bodoc Bodoc 1 4500 10000 900 La 150 amonte Ocupat-4500 mc Olteni - - - - Se transporta la Zalan Zălan 1 2500 6000 400 La 500 m spre Olteni Ocupat 2500 mc Boroşneu Boroşneul 1 2000 10000 250 200 m AECITO Mare Mare -1000 mc Boroăneul 1 200 150 40 800 m spre Valea Mica- Mic 100 mc Leţ 1 2100 5000 350 200 m est de cimitir- 1000 mc Ţufalău - - - - Transport la Borosneul Mare Doboli de - - - - Transport la Borosneul Sus Mare

81 Brateş Brateş - - - - Transport la Pachia Pachia 1 30000 10000 350 Ieşire spre Chirus 3000 mc Telechia - - - - Transport la Pachia Brăduţ Brăduţ 1 12000 5000 1000 500 m sud-est Bradut ocupat 2000 mc Filia - - - - Transport la Bradut Doboşeni - - - - Transport la Bradut Tălişoara - - - - Transport la Bradut Breţcu Breţcu 1 15000 6000 800 La 40 m drum naţional spre onesti-ocupat 3000 mc Mărtănuş - - - - Se transporta la Bretcu Oituz - - - - - Cătălina Cătălina 1 10000 32500 1400 Ieşire spre Hatuica- 22500 mc Imeni 1 1000 2000 50 200 m Ieşire spre Covasna- 115 mc Mărtineni 1 1500 1000 75 800 m spre Marcusa-225 mc Mărcuşa 1 1500 1000 75 2500 m spre Cernat-225 Hătuica - - - - Transport la Catalina Cernat Cernatul - - - - Se transporta la Tg. de Jos Seciiesc-rampă oras Cernatul - - - - Se transporta la Tg. de Sus Seciiesc Albiş - - - - Se transporta la Tg. Seciiesc Icafalău - - - - Se transporta la Tg. Seciiesc Chichiş Chichiş - - - - Se transporta la Sf. Gheorghe Băcel - - - - Se transporta la Sf. Gheorghe Comandă Comandău 1 7500 8000 600 700 m vest de primarie u ocupat 4500 mc Dalnic Dalnic 1 3300 3500 400 La 600 m nord localitate- ocupat 1650 mc

Dobârlău Dobârlău 1 400 1200 80 Fosta cariera piatra-200 mc ocupat Valea - - - - Se transporta la Dobarlau- Dobârlău 200 mc ocupat Lunca - - - - Se transporta la Dobarlau- Mărcuş 200 mc ocupat Mărcuş 1 64 800 30 50 m sud –38 mc ocupat Estelnic - - - - Transport la Tg. Secuiesc Valea - - - - Transport la Tg. Secuiesc Scurtă

82 Ghelinţa Ghelinţa 2 19000 La 200m sup.sat şi în vechea balastiera- 5400 mc Harale - - - - Transport la Ghelinta Ghidfalău Ghidfalău 1 1500 5000 200 400m-sud complex zoo- 750 mc ocupat

Fotoş 1 1200 3500 150 300 m-N-E localitate 600 mc ocupat Angheluş 1 3400 6500 300 Ieşire Anghelus spre Padureni- 960 mc ocupat Zoltan 1 3400 12000 500 100 m sud Zoltan-3400 mc ocupat Hăghig Hăghig 1 400 2000 150 600 m drum spre Iaraşi – 400 mc ocupat Iaraşi - - - - Se depoziteaza la Haghig Ilieni 1 3000 12000 500 500 m spre Doboli de Jos 1500 mc ocupat Dobolii de - - - - Se depoziteaza la Ilieni Jos Sâncrai - - - - Se depoziteaza la Ilieni Lemnia Lemnia 1 700 3000 100 Valea apa neagra 900 m nord Lemnia Ocupat 350 mc Malnaş Malnaş sat 2000 4800 200 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat Malnaş Băi 2000 4800 150 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat Valea 2000 4800 100 Cariera Bixad- 1200 mc Zălanului ocupat Mereni Mereni 1 6400 10000 800 Sud-est localitate-300m 5120 mc ocupat Lutoasa - - - - Transport la Mereni Micfalău Micfalău 2000 4800 300 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat Moacşa Moacşa 1 2000 2000 300 300 m sud de complex bovine ocupat-1000 mc Pădureni - - - - Transport la Moacsa Ojdula 1 7200 18000 2000 200 m spre partea superioara loc. 10800 mc Hilib - - - - Transport la Ojdula Ozun Ozun 1 16000 24000 800 N-E localitate-150 m 6400 mc ocupat Lisnău 1 2660 3000 250 500 m ieşire Bicfalau 800 mc ocupat Bicfalău 1 1625 3000 250 150 ieşire spre Dobarlau- 800 mc ocupat

83 Lisnău - - - - Se transporta la Lisnau Vale Măgherus - - - - Se transporta la Lisnau Lunca - - - - Se transporta la Ozun Ozunului Sîntionlunc 1 2400 15000 700 400 m est localitate-1920 a mc ocupat Poian Poian 1 3500 3000 150 1000 m intre Poian şi Belani- 500 mc ocupat Belani - - - - Transport la Poian Reci Reci 1 20000 20000 800 În cariere de nişip-ocupat 10000 mc Aninoasa - - - - Transport la Reci Bita - - - - Transport la Reci Saciova 1 3000 2000 200 Vest –500 mc de localitate- ocupat 1000 mc Sita Sita - - - - Se depoziteaza la Buzaului Buzaului Intorsura Buzaului Zabratau - - - - Se depoziteaza la Intorsura Buzaului Crasna - - - - Se depoziteaza la Intorsura Buzaului Sânzieni Sânzieni 1 15000 9500 500 La 1 Km de localitate Ocupat –2500mc Valea - - - - Se transporta la Sanzieni Seacă Petriceni - - - - Se transporta la Sanzieni Caşin - - - - Se transporta la Sanzieni Turia Turia 1 6000 10000 800 0,5 km de localitate ocupat 3000 mc Alungeni - - - - Se transporta la Turia Bálványos - - - - Se transporta la Turia Valea Valea - - - - Se transporta la Sf. Crişului Crişului Gheorghe Calnic - - - - Se transporta la Sf. Gheorghe Valea Valea - - - - Transport la Borosneul Mare Mare Mare Vâlcele Araci 1 22000 100000 1000 1,5 Km spre Ariusd- 17 000 mc ocupat Vâlcele - - - - Se depoziteaza la Araci Hetea - - - - Se depoziteaza la Araci Ariuşd 1 3750 3500 100 100 m de intrare localitate- 450 mc Vârghis Vârghis 1 10000 5000 400 100 m localitate ocupat- 1000 mc Zagon Zagon 3 50000 18000 1000 Rampe situate : aval pod, Padurea Telechia şi Parte sup.sat- 6000 Păpăuţi - - - - Transport la Zagon

84 Zăbala Zăbala 1 40000 100000 1000 700 m N spre Harale 44000 mc ocupat Tamasfală - 5000 - - 200 m spre Covasna u 1500 mc Se depune la Zabala Surcea - - - - Se depoziteaza la Zabala Peteni - - - - Se depoziteaza la Zabala Total - 51 393199 540650 23700 -

In afara celor 39,32 ha reprezentand suprafata ocupata de rampele de deseuri din zona rurala, rampele orasenesti (Sf. Gheorghe,Targu Secuiesc, Baraolt, Intorsura Buzaului) ocupa 11 ha. Pentru aceste suprafete, deseurile provin din gospodariile cetatenillor

Situatia alunecarilor de teren Tipuri de alunecare Suprafaţa În În În Total alunecărilor de brazde valuri trepte Curgătoare Prăbuşire judeţ teren (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) 4.735 523 3.848 364 0 0 2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%

Alunecări de teren ce ocupă suprafeţe de peste 200 ha se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor: Aita Mare, Baraolt, Băţani, Brăduţ, Cernat, Întorsura Buzăului, Malnaş, Sita Buzăului şi Zagon. Măsuri de consolidare şi prevenire (canale de garda în partea superioară şi laterală a alunecării, drenaje şi puţuri drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate în anul 2008, dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmărit în mod special interzicerea exploatărilor forestiere în zonele cu alunecări.

5.7. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor.

5.7.1. Modalitati de investigare Investigarea terenurilor degradate s-a facut prin colectarea datelor furnizate de diverse institutii, precum si din datele detinute de agentia de protectie a mediului prin observatii proprii.

5.7.2. Reconstructia ecologica a soluriurilor

Principalele actiuni intreprinse si programate pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate au fost pentru suprafetele afectate de activitatile miniere si petroliere.

85

Redari de teren cariera Bodos

86 Investitiile in protectie mediului la nivelul anului 2008 sunt urmatoarele:

Denumire agent economic Valoare Denumire lucrare fizica investitie (mii.RON) 1. S.C. CASTRUM – . -inchidere si ecologizarea carierei Sfantu- Corporation SRL-Negresti-Oas Gheorghe 7881 2.Petrom SA 934 PL.Moinesti-Ghelinta Echipare sonde in vederea eliminarii pierderilor de fluide la capul de pompare Parc 1 Ghelinta-8 sonde active 3. SC Cartel Bau SA Cluj 3950 -inchidere si ecologizare cariera Bodos 4.S.C. CASTRUM – Inchidere si Ecologizare a Minei Racos Put 921 Corporation SRL-Negresti-Oas si Statia de Brichetare

7.SC ABO-FARM SA Punct de a.Achizitia si administrarea de adjuvanti ( 26 lucru Ozun amestecuri de enzime, drojdie, ect.) care cordoneaza procesul de fermentatie. b. Acoperirea bazinului de colectare a 40 mustului de dejectii cu un material protector, termen de realizare 3 c. Realizarea 3 foraje de observatie, conform reglementarilor in vigoare 30 d. Lucrari de reparatii capitale a platformelor de dejectii uscate si lichide pe baza de contract si proiect cu un constructor autorizat 8. SC MOBEXPERT SRL a.Dezafectare rampa interventie 0,70 Tg.Secuiesc b.Verificarea etansetatii bazinului menajer 0,70 vidanjabil 0,20 c.Dezafectare rezervor din CT 0,4 d.Inventarierea azbocimentului nefunctional 9. . S.C. TEXTILA OLTUL SA -renovare cladirea statiei de epurare 8 SF. GHEORGHE -amenajare depozit HCl -ecologizare perimetrul societatii

TOTAL 13795

Lucrarile de imbunatatiri funciare la nivelul judetului ocupau in anul 2008 urmatoarele suprafete: - amenajari pentru irigatii: 4787 ha - terenuri desecate: 44370 ha - lucrari de combatere a eroziunii si de ameliorare a terenurilor: 8078 ha S-a facut receptia la terminarea lucrarilor pentru: - Perimetru de ameliorare COVASNA cu o suprafata de 34,2ha -Perimetru de ameliorare CHIURUS cu o suprafate de 33,7ha -Perimetru de ameliorare DOBARLAU cu o suprafata de 121,24ha

87

Tot in cadrul reconstructiei ecologice a solurilor se inscrie si actiunea de reducere a suprafetelor ocupate de rampele de deseuri din zonele rurale in vederea inchiderii definitive in anul 2009 La fel, tot pentru protectia solului s-au facut impaduriri care in fondul forestier de stat cuprind o suprafata de113ha cu 723mii puieti iar pentru fondul forestier administrat cu contract de Regia Nationala a Padurilor Romsilva- Directia Silvica Sfantu Gheorghe 48ha utilizandu-se 229mii puieti. S-a facut si un inventar al suprafetelor de terenuri degradate, care pot fi ameliorate prin reconstructie ecologica in vederea cresterii suprafetei padurilor in judetul Covasna si situatia este urmatoarea:

Nr. Localitatea Suprafata(ha) Denumirea perimetrului crt. 1 Sita Buzaului 3,00 Chichirau Crasna 2 Haghig 3,30 la brazi 2,00 omlas 1,34 izvor (Bay) 1,00 izvor (Ambrus) 8,30 valea Haghig 1,52 cartier rromi (stg.) 4,90 cartier rromi (dr.) 14,74 tovisesarok 22,00 drejiken 180,00 Iaras-coasta lui Bucur 0,62 Iaras-coasta lui Bucur 1,30 Iaras-balta lui Motoasca 0,30 Iaras-groapa lui Sotyui 0,70 Iaras-chiscul Borviz 3 Brates 0,60 Raul Negru-Telechia 5,00 Nadarka-Pachia 4 Ojdula 11,00 Comp. Hilib tarlaua nr. 79 5 Dobarlau 5,00 Cariera si Marcus 6 Baraolt 28,00 Kihago-Racosul de Sus 50,00 Kanasmezo-Racosul de Sus 73,00 Kovessor-Racosul de Sus 1,50 Alsolegelo-Biborteni 4,00 Tirko-Biborteni 7 Varghis 200,00 Zona mina 8 Belin 20,00 Elohago 40,00 Hosszuberc 20,00 Szurdokoldala 18,00 Berekoldala 9,00 Imreszarvanya 24,00 Matyasarka 8,00 Kecskekasar 12,00 Tamasnenyka 9 Intorsura Buzaului 2,00 Piciorele-u.a.10A 1,00 Dealul Stanii-u.a.37A 1,00 Ciocanas-u.a.40A 10 Ghidfalau 10,00 Tolgyavas 10,00 Balazsi

88 5,00 Tarla 16.126/1 11 Covasna 0,50 Trup 4 u.a.A 0,50 Sub Piatra 5,00 Groapa de gunoi Chiurus 0,50 Fond forestier U.P.4 u.a.8 Total 809,62

89