Parcul Național Călimani
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PARCUL NAȚIONAL CĂLIMANI GHIDUL VIZITATORULUI 1 2 Introducere Acest ghid a fost conceput pentru a veni în ajutorul iubitorilor de natură și excursii montane care doresc să viziteze Parcul Național Călimani, oferindu-le informații utile cu privire la patrimoniul natural și la traseele ce pot fi vizitate acolo. Recomandăm lecturarea cu atenție a documentului și pregătirea în prealabil a echipamentului necesar pentru drumeție, pentru a nu vă expune la pericole inutile. De asemenea, Parcul Național Călimani permite vizitarea doar cu respectarea unor anumite reguli pe care vă încurajăm să vi le însușiți. Mediul natural a devenit tot mai vulnerabil ca urmare a activității antropice intensive, ceea ce impune pentru păstrarea unor zone neafectate, un impact uman minim. Contribuiți la protejarea și nu la distrugerea lui! 3 Cuprins Partea I ................................................................. 8 Ce este Parcul Național Călimani? ..................... 9 Localizare ......................................................... 9 Scurt istoric ..................................................... 10 Cadrul fizico-geografic .................................... 10 Geologie ..................................................... 10 Geomorfologie ............................................ 12 Clima .......................................................... 13 Hidrologia ................................................... 15 Sol şi substrat .............................................. 17 Flora şi vegetaţia ......................................... 19 Fauna .......................................................... 24 Peisajele ...................................................... 30 Mărturii istorice ........................................... 32 Manifestări cultural din trecut- ..................... 32 Nedeea din Călimani ................................... 32 Căi de intrare în Parcul Naţional Călimani ... 34 Ce putem vizita în zona Parcului Național Călimani? .................................................... 35 Zonarea parcului ............................................. 42 Cum ne pregătim de drumeţie? ........................ 44 Reguli de vizitare în Parcul Naţional Călimani: ................................................................... 44 Partea a II-a ........................................................ 48 A. Trasee care au punct de plecare Depresiunea Negrii Şarului- Gura Haitii .............................. 49 4 1.Traseu Gura Haitii- Pietrele Roșii- Dornișoara................................................... 49 2. Traseul Sat Gura Haitii – Poiana Izvoarelor – Vf Pietrosu Călimani – Vf Reţitiş – Vf Iezerul Călimanilor – Pasul Păltiniş ......................... 53 3. Traseu Sat Neagra Şarului – Vf. 12 Apostoli – Poiana Izvoarele – Vf. Reţitiş – Vf. Iezerul Călimanilor – sat Neagra Şarului.................. 59 4Traseu Vatra Dornei – Poiana Spânzului – Poiana Snopului – Apa Rece – com Saru Dornei ......................................................... 64 B. Trasee care au punct de plecare localitățile Poiana Negri și Dornişoara .............................. 66 5. Sat Dornişoara – Izvoarele Dornei ...... 66 6. Traseu sat Dornişoara- Gura Haitii (vezi traseu nr.1) .................................................. 69 7. Sat Poiana Negri – Vf 12 Apostoli – Sat Gura Haitii – Vf Calimanul Cerbului – Sat Coverca ....................................................... 69 C. Trasee care au punct de plecare Piatra Fântânele- Colibiţa .......................................... 76 8. Traseu Sat Piatra Fântânele- Poiana sub Măgură - Vf. Buba - Şaua Terha - Poiana Dălbidanul- Muntele Viişoara - Şaua Bistriciorul – Curmătura Tihului- Pietrosul .. 76 9. Traseu Sat Colibiţa – Valea Colbul - Vf. Bistriciorul .................................................. 79 D. Trasee care au puncte de plecare în Defileul Mureşului........................................................ 81 10. Traseu Bistra Mureşului - Valea Bistra - Valea din Mijloc - Poiana Cofu .................... 81 5 11. Traseu Gura Cofu - Valea Cofului - Poiana Cofu................................................. 83 12. Valea Bistra - Zăpodea cu Cale - Zăpodea Ursului .......................................... 83 13. Gălăoaia - Poiana Stegii - Zăpodea cu Podul - Valea Bistra..................................... 84 14. Traseu Răstoliţa - Valea Vişa - Poiana Stegii 85 15. Traseu Valea Secu - Poiana Lungă - Tăul Zânelor........................................................ 86 16. Traseu Tihul Răstoliţei - Şaua Tihului . 87 17. Traseu Valea Rusca - Vârful Tihu ....... 89 18. Traseu Sălard - La Sărăcin .................. 90 19. Sălard - Poiana Obcinelor - Valea Fântânel - Lunca Bradului............................ 91 20. Traseul Lunca Bradului - Valea Ilva Mare - Şaua Negoiu ..................................... 91 21. Traseu Tihul Ilvei - Vârful Tihu .......... 93 22. Valea Ilişoara Mare - Valea Cucumberţul - Poiana Drăguş - Şaua Nicovala .................. 96 23. Traseu Stânceni - Valea Zebrac - Poiana Zebrac ......................................................... 98 E. Trasee care au punct de plecare localitatea Topliţa ............................................................ 99 24. Traseu Topliţa- vf. Reţitiş ................... 99 6 7 Partea I Parcul Național Călimani -arie naturală protejată și loc de recreere pentru vizitatorii responsabili față de natură- 8 Ce este Parcul Național Călimani? Parcul Naţional Călimani este o arie natural protejată a cărui scop este conservarea ecosistemelor și a viețuitoarelor din interiorul ei. Localizarei Se întinde pe parte din masivul Călimani din Carpaţii Orientali, între 47°1’49.17’’ - 47° 14’51.70’’ latitudine nordică şi 25°0’19.92’’ - 25°19’47.11’’ longitudine estică. Ocupă suprafețe pe teritoriile județelor: Suceava, Mureş, Harghita şi Bistriţa- Năsăud. Cuprinde zona superioară a masivului Călimani, care se individualizează ca fiind cel mai înalt masiv de origine vulcanică din țară, delimitat la est de depresiunile Păltiniş, Drăgoiasa, Bilbor şi Secu, la nord, de Depresiunea Dornelor şi Munţii Bârgăului, la sud de defileul Mureşului, iar la vest, se continuă cu Podişului Transilvaniei. 9 Scurt istoric Interesul pentru conservarea valorilor patrimoniului natural din Munţii Călimani se concretizează pentru prima dată în anul 1971 odată cu desemnarea Rezervaţiei geologice 12 Apostoli şi a Rezervaţiei ştiinţifice Jnepeniş cu Pinus cembra. Începând cu acel an, se declară şi Parcul Naţional Călimani, cu o suprafaţă de 15.300 ha. Ca urmare a prospecţiunilor miniere din zona Călimanului se descoperă un fenomen unic în lume descris pentru prima dată în România şi anume vulcanocarstul. Centrul de greutate al acestei descoperiri a fost sistemul de grote care au alcătuit Peşterile Luanei, declarate în anul 1973 monument al naturii. Abia în anul 2000 începe să se concretizeze demersul de înfiinţare a Parcului Naţional Călimani, acesta fiind recunoscut, cu o suprafaţă de 24.041 ha. Cadrul fizico-geografic Geologie Masivul Călimani aparţine „arcului andezitic”, catena vulcanică sprijinindu-se pe un fundament constituit din şisturi cristaline carpatice şi formaţiuni sedimentare triasice, depozite ale flişului transcarpatic şi formaţiuni sedimentare miocene şi pannoniene. Catena vulcanică este alcătuită din trei unităţi geologice orientate nord-sud: a) zona axială centrală alcătuită din podişuri andezitice şi piroclastice – dominată de conuri vulcanice; b) zona vulcano-sedimentară care înconjură zona centrală; 10 c) depozitele de lahar situate între formaţiunile precedente şi cele sedimentare de pe latura estică a Depresiunii Transilvaniei. Elementul principal al Călimanului îl constituie caldera, cu un diametru de circa 10 km, formată iniţial în urma unui proces de prăbuşire, condiţionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate: Căliman- Izvor, Voivodeasa, Reţitiş, Pietrosul, în urma dislocării unui volum important de magmă fluidă. Aglomeratele şi tufurile intens silicificate, caolinizate şi limonitizate din caldera Călimanului au favorizat apariţia grotelor Luanei, cu stalactite şi stalagmite metalice. Din păcate, aceste grote au fost distruse o dată cu deschiderea carierei de sulf Călimani. 11 Geomorfologie Munții Călimani sunt superiori ca altitudini Munţilor Bârgăului şi Podişului Transilvaniei. În regiunea muntoasă a Călimanului putem deosebi trei zone cu aspecte distincte: a) un relief interfluvial intens crestat, modelat în aglomerate vulcanice; b) podişul - stivă de aglomerate şi curgeri de lavă; c) caldera centrală, înconjurată de versanţi abrupţi şi cupola ce domină podişul. Altitudinea cea mai înaltă o deține vârful Pietrosul Călimani, 2103 m, apoi Negoiul Unguresc – 2081m, urmate de celelalte piscuri: Vf. Pietricelul - 1 993 m, Vf. Reţitiş de 2 021 m, Bradului Ciont 1899 m, Căliman-Izvor de 2031 m şi Călimanul Cerbului de 2 013 m, Vf. Măieriş -1885 m, Vf. Tămăului -1861 m, Pietrele Roşii -1705 m, Vf. Munceilor sau Doisprezece Apostoli -1760 m, Vf. Lucaciu -1770 m, Muntele Gruiu -1882 m, Vârful Ruscii -1913 m, Vf. Ciungetu -1923 m, Strunioru - 1885 m, Bistricioru -1989 m şi Zurzugău -1907 m, iar mai la nord - Străcior -1963 m, Drăguşu - 1768 m, Tihu - 1799 m. Podişul vulcanic ocupă cea mai mare parte, cu altitudini cuprinse între 1300 şi 1600 m, desfăşurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc - Pietrosul - mai ales către vest. Predomină suprafeţele plane, etajate asemenea unor trepte uriaşe, cu văi larg deschise spre obârşii şi cu aspect de defileu la ieşirea