DECIZIA nr. 63 din 11.12.2017

de închidere a investigaţiei privind posibila încălcare a prevederilor art. 5 și art. 6 din Legea concurenţei, precum şi ale art. 101 și 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin modul de comercializare a drepturilor de difuzare a meciurilor din cadrul competiţiei fotbalistice

CONSILIULUI CONCURENŢEI

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/29.02.2016, cu modificările și completările ulterioare; 2. Decretului nr. 301/05.03.2015 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015; 3. Decretului nr. 302/05.03.2015 pentru numirea vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015; 4. Decretului nr. 18/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017; 5. Decretului nr. 19/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017; 6. Decretului nr. 974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/20.12.2011; 7. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009; 8. Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 376/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601/26.07.2017, cu modificările și completările ulterioare; 9. Regulamentului de procedură al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 377/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601/26.07.2017; 10. Regulamentului privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 499/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687/12.10.2010, cu modificările şi completările ulterioare; 11. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/05.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare; 12. Plângerii depuse de către RCS&RDS SA cu privire la posibila încălcare a prevederilor art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996 republicată şi ale art. 101 din Tratatul privind funcţionarea

1 / 45 Uniunii Europene de către Liga Profesionistă de Fotbal prin vânzarea în comun a drepturilor de difuzare a meciurilor din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RS 22/23.05.2014; 13. Regulamentului privind desfăşurarea audierilor şi adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 509/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674/04.09.2015; 14. Raportului de investigaţie susţinut de raportor în sedinţa de audiere din data de 11.12.2017, precum şi a celorlalte acte şi lucrări din dosarul cauzei; 15. Audierii părţii implicate şi a reclamantului din data de 11.12.2017; 16. Deliberării plenului Consiliului Concurenţei din data de 11.12.2017 cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil.

Având în vedere următoarele:

1. Prin Ordinul nr. 260 din 01.07.2014, emis de preşedintele Consiliului Concurenţei, a fost dispusă declanşarea unei investigaţii privind posibila încălcare a prevederilor art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată1 şi ale art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene de Liga Profesionistă de Fotbal (în continuare “LPF”). 2. În urma audierilor din data de 8.12.2016, Plenul Consiliului Concurenței a dispus2: (i) retrimiterea raportului de investigație către raportor și echipa de caz, pentru completarea analizei, luând în considerare că titulara acestor drepturi este LPF; (ii) suplimentarea analizei actelor şi faptelor în ceea ce privește modul de comercializare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I, începând cu sezonul competițional 2014/2015, având în vedere observaţiile la raportul de investigaţie şi susţinerile din cadrul ședinţei de audiere; (iii) analizarea compatibilităţii actelor şi faptelor LPF cu dispoziţiile art. 6 din Legea concurenţei şi ale art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (în continuare “TFUE”). 3. În consecinţă, prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 237 din 13.04.2017, a fost dispusă extinderea investigaţiei declanşate prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 260 din 01.07.2014, în scopul analizării posibilei încălcări a art. 6 din Legea concurenţei şi a art. 102 din TFUE, de către Liga Profesionistă de Fotbal. 4. În baza Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 368/21.06.2017 şi a Autorizării judiciare emise de Curtea de Apel Bucureşti prin încheierea nr. 18/20.06.2017, a fost efectuată o inspecţie inopinată, în data de 22.06.2017, la sediul social al întreprinderii Liga Profesionistă de Fotbal. 5. Prin adresa Consiliului Concurenţei nr. RG 16114/23.11.2017, întreprinderea Liga Profesionistă de Fotbal a fost convocată la şedinţa de audieri în faţa plenului Consiliului Concurenţei, ce a avut loc în data de 11.12.2017. Totodată, întreprinderea a fost informată3 cu privire la drepturile sale procedurale privind accesul la dosarul cauzei. Prin aceeaşi adresă, Consiliul Concurenţei a transmis către Liga Profesionistă de Fotbal o copie a raportului de investigație şi a solicitat acesteia comunicarea, în scris, a observaţiilor cu privire la conţinutul acestuia. De asemenea, întreprinderea RCS&RDS SA, în calitate de reclamant, a fost informată4 privind

1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240/03.04.2014. 2 În cadrul ședinței de deliberare din data de 13.12.2016. 3 Prin adresa Consiliului Concurenţei nr. RG 15014/07.11.2017. 4 Prin adresa Consiliului Concurenţei nr. RG 15877/21.11.2017. 2 / 45 admiterea participării la şedinţa de audieri stabilită pentru data de 11.12.2017 şi i-a fost transmisă o copie a raportului de investigație. 6. În data de 11.12.2017 a avut loc deliberarea plenului Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca acesta să poată decide în mod valabil.

I. Rezumatul cazului

7. Investigaţia a fost declanşată ca urmare a plângerii5 înaintate Consiliului Concurenţei de RCS&RDS SA, întreprindere ce activa atât ca furnizor de servicii de comunicaţii electronice (retransmitere de servicii de programe audiovizuale, servicii de acces la Internet, transmisiuni de date şi linii închiriate, servicii de telefonie fixă, servicii de telefonie mobilă), cât şi ca radiodifuzor (furnizor de servicii media audiovizuale). La momentul înregistrării plângerii, LPF anunţase încheierea unui contract prin care urmau să fie vândute drepturile de difuzare ale meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I către întreprinderea CFM6, iar întreprinderea RCS&RDS SA, deși era interesată de achiziţionarea drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I7, nu a avut posibilitatea de a face o ofertă pentru achiziţionarea respectivelor drepturi de difuzare. 8. LPF este o structură sportivă, constituită prin asocierea cluburilor sportive de fotbal profesioniste, indiferent de forma de organizare a acestora, care participă la Campionatul național “Liga I”. Calitatea de membru LPF o are clubul afiliat la Federaţia Română de Fotbal care a obţinut licenţă profesionistă. Datorită modului de organizare a domeniului fotbalistic, cluburile sportive membre, din Liga 1, au ca scop clasarea între echipele fruntaşe ale categoriei competiţionale, atât pentru a nu retrograda în Liga a 2-a, cât, mai ales, pentru a se califica la competiţiile europene şi mondiale. De altfel, la finalizarea campionatului naţional, în urma promovării echipelor fruntaşe şi a retrogradării echipelor ce s-au clasat pe ultimele locuri ale fiecărei categorii competiţionale, structura membrilor Ligii 1 se modifică. Astfel, anual, o parte din echipele Ligii 1 îşi pierd calitatea de membri ai LPF ca urmare a retrogradării; în acelaşi timp, un număr similar de echipe ale Ligii a 2-a promovează în Liga 1 şi devin, astfel, membre LPF. 9. Champion Football Management Ltd. (în continuare “CFM”)8, este persoană juridică străină, constituită și existând în conformitate cu legile din Malta, ce și-a făcut cunoscută prezența pe piața din România prin preluarea drepturilor mass-media privind competiţiile de fotbal organizate de LPF, conform Contractului 2014 (LPF-CFM), acord ce prevede exploatarea acestora pentru 5 ani (sezoanele competiţionale 2014/2015, 2015/2016, 2016/2017, 2017/2018 şi 2018/2019)9. 10. În urma analizei efectuate, echipa de investigație a identificat10 piaţa relevantă ca fiind piaţa naţională a vânzării drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an11. Cererea pentru drepturile de difuzare care rezultă din competiţiile fotbalistice este reprezentată de operatorii economici care sunt interesaţi de exploatarea acestor drepturi, în special, posturile de

5 Înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. RS 22/23.05.2014. 6 Intel Sky Broadcast Ltd., la momentul înregistrării plângerii. 7 Interes materializat totuși prin încheierea, la data de 05.02.2015 (dată ulterioară înregistrării plângerii la Consiliul Concurenței), a Contractului de cesiune de drepturi mass-media privind competiţii de fotbal cu ISB Media Holding Ltd. - actuala CFM, Transilvania Look SA și NCN Look TV SA. 8Pe parcursul derulării investigaţiei, întrepinderea Intel Sky Broadcast Ltd., şi-a schimbat denumirea, astfel că a devenit mai întâi ISB Media Holding Ltd. şi apoi, Champion Football Management Ltd. În cadrul prezentei Decizii, pentru unitatea de referință, se va utiliza actuala denumire a acestei societăţi – Champion Football Management Ltd. 9 LPF vinde drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I, iar CFM cumpără aceste drepturi cu scopul de a transmite competiţiile fotbalistice, astfel dobândite, prin intermediul canalelor TV proprii (Look TV şi Look Plus), precum şi de a le revinde canalelor de televiziune interesate. 10 În acest sens, a se vedea Secţiunea IV din prezenta Decizie (punctele 40-53). 11 Campionate naţionale, Cupa României, Supercupa României, UEFA Champions League şi UEFA Europa League. 3 / 45 televiziune, societăţile care sunt active pe piaţa telefoniei mobile şi societăţile care sunt implicate în furnizarea de conţinut prin intermediul internetului. Piaţa geografică relevantă este naţională, întrucât drepturile de difuzare ale meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an sunt vândute pe baze naţionale datorită importanţei mari a factorilor culturali şi lingvistici. 11. Contractul de cesiune drepturi de mass-media nr. 1 din 4 martie 2014 încheiat între LPF şi CFM [în continuare Contractul 2014 (LPF-CFM)] are atributele unei vânzări exclusive a drepturilor mass-media a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I, având potențialul de a afecta concurența și consumatorii, ținând cont de următoarele aspecte: • totalitatea drepturilor comerciale sunt cesionate pe o perioadă de 5 ani (începând cu sezonul competițional 2014/2015) și • necesitatea existenței acordului scris al CFM în momentul în care LPF ar dori să cesioneze12 către terți. 12. Caracterul restrictiv al acordului de exclusivitate încheiat între LPF și CFM a fost analizat prin prisma incidenței art. 5 din Legea concurenței și a art. 101 din Tratat. 13. Același acord de exclusivitate, și anume Contractul 2014 (LPF-CFM), a fost analizat și prin raportare la un posibil abuz de poziție dominantă, incriminat prin dispozițiile art. 6 din Legea concurenței și ale art. 102 din Tratat - săvârșit de LPF prin încheierea Contractului 2014 (LPF- CFM) 13. 14. Contractul 2014 (LPF-CFM) ar fi putut avea ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, prin exploatarea drepturilor exclusive obținute de către CFM14 de natură a crea și a consolida o anumită putere pe piață, care, ulterior să conducă la apariția unor bariere la intrare, blocând astfel accesul altor furnizori de conținut media pe piața pe care activează operatorii economici interesaţi de exploatarea drepturilor de difuzare a competiției fotbalistice Liga I, a societăţilor active pe piaţa telefoniei mobile şi a societăţilor implicate în furnizarea de conţinut prin intermediul internetului. Vânzarea directă a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I către un singur cumpărator a avut ca rezultat faptul că celelalte întreprinderi nu au mai avut acces direct la respectivele drepturi pentru o perioadă de cinci ani. În schimb, CFM a atribuit către două societăți media drepturile aferente difuzării în direct a meciurilor Campionatul Liga I, respectiv Transilvania Look şi NCN Studio TV, care dețin canalele Look TV şi Look Plus și care, la rândul lor, au intrat în relaţii comerciale contractuale cu operatorii de cablu pentru retransmisia la nivel național a canalelor Look TV şi Look Plus. Transilvania Look şi NCN Studio TV transmițând în mod public invitaţii către operatorii de cablu pentru oferte de preţ indicative în vederea preluării spre retransmisie a celor două programe TV, accesul (ca urmare a acceptării ofertei comerciale) la meciurile din Liga I s-a realizat în mod transparent și nediscriminatoriu. Orice operator de cablu (prezent pe piaţă sau nou intrat) a avut acces la cele două canale TV și nu au existat exclusivităţi pentru un operator de cablu în sensul în care meciurile s-ar fi putut vedea doar pe canalul propriu al unui singur operator de cablu. Distinct, CFM a vândut drepturile de retransmisie și către societăți ce dețin canale TV cu profil sportiv, cum ar fi RCS&RDS SA și Telekom Comunications SA/Nextgen Comunications SA, precum și televiziunilor generaliste interesate de competiția de Liga I (spre exemplu Antena TV

12 Cesiune ce ar putea fi efectuată de către LPF, în perioada valabilității Contractului 2014 (LPF-CFM). 13 Plenul Consiliului Concurenței a constatat că investigaţia nu a condus, până la momentul deliberării din data de 13.12.2016, la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenței printr-o înţelegere de fixare a preţului între membrii LPF la vânzarea în comun a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I, luând în considerare că – potrivit probelor aflate la dosar - titulara acestor drepturi este LPF și a dispus suplimentarea analizei actelor şi faptelor privind modul de comercializare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I. 14 Prin Contractul 2014 (LPF-CFM). 4 / 45 Group SA și Societatea Română de Televiziune), fapt ce demonstrează asigurarea accesului în mod transparent și nediscriminatoriu pentru orice întreprindere interesată. 15. O durată mare de atribuire a drepturilor (5 ani, față de o posibilă atribuire pe o durată de 3 ani, spre exemplu) conduce la ipoteza conform căreia CFM ar fi putut să folosească acest lucru pentru a dobândi un avantaj competitiv pe care, în consecință, să-l folosească în vederea restricționării concurenței sau în vederea limitării concurenţei în viitoarele atribuiri ale drepturilor. La nivel teoretic, o durată mare de atribuire a drepturilor de difuzare poate avea efecte restrictive de concurenţă și sub forma unor bariere la intrarea pe piaţă, întrucât un nou operator s-ar putea găsi în situaţia de a nu putea achiziţiona drepturi care îi sunt necesare pentru crearea unui produs care să fie propus consumatorilor. În practică, accesul transparent și nediscriminatoriu a fost acordat încă din luna aprilie 2014, imediat după momentul în care Contractul 2014 (LPF-CFM) a fost semnat (4 martie 2014), CFM neavând, în concret, posibilitatea de a exploata contractul în discuție15 în sensul unei eventuale restricționări a concurenței sau în vederea limitării acesteia la viitoare atribuiri sau acordări de acces, indiferent de formă, pentru difuzarea meciurilor din competiția Liga I. 16. Încheierea unui acord de exclusivitate cu o singură întreprindere ar fi putut constitui un posibil abuz de poziţie dominantă, dată fiind poziția deținută de LPF pe piaţa relevantă a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. În urma analizei efectuate, nu au fost descoperite efecte ale comportamentului LPF pe piața relevantă sau pe piața din aval, care să deterioreze concurența. 17. Astfel, conform analizei comportamentului LPF, se constată că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei.

II. Părţile implicate

18. RCS&RDS SA (denumită în continuare RCS&RDS), întreprinderea reclamantă, are sediul în municipiul Bucureşti, strada Dr. Staicovici, nr. 75, Forum 2000 Building, Faza I, etaj 2, sector 5, codul unic de înregistrare 5888716 şi numărul de ordine în registrul comerţului J40/12278/1994. RCS&RDS este deţinută în proporţie de aproximativ 94% de N.V. (societate înregistrată în Olanda). Restul capitalului social, de aproximativ 6% se împarte între alţi diferiţi acţionari persoane fizice şi juridice. RCS&RDS este, în principal, furnizor de servicii de comunicaţii electronice, respectiv: retransmitere de programe audiovizuale (prin cablu, satelit, plaforme online), servicii de acces la Internet (la puncte fixe şi la puncte mobile), transmisiuni de date şi linii închiriate, servicii de telefonie fixă, servicii de telefonie mobilă. De asemenea, RCS&RDS este radiodifuzor [furnizori de servicii media audiovizuale), deţinând licenţe pentru mai multe posturi de televiziune precum - cele 4 canale TV, Digi Film, Digi 24, Digi World (World Channel), Digi Life (Life Channel) sau Digi Animal World (Animal World Channel), posturi de radio (Digi FM – PRO FM) şi platforme de acces online (Digi Online – Digi Play)16]. 19. LIGA PROFESIONISTĂ DE FOTBAL, partea investigată, este o persoană juridică de drept privat, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ, ce are sediul în str. Alexandru Vitzu nr.2A, sector 5, Bucureşti, şi este înscrisă în Registrul federațiilor aflat la Tribunalul București cu nr. 61/C/2002. Pentru activităţile comerciale pe care le întreprinde în afara activităţilor sportive, LPF poate fi considerată ca fiind o asociaţie de întreprinderi, constituită prin asocierea cluburilor sportive de fotbal profesioniste, fiind organizatoarea campionatului naţional de fotbal pentru Liga I.

15 Durata contractului este de 5 ani. 16 http://www.cna.ro/IMG/pdf/Proprietarii_posturilor_de_radio_si_TV_SITE-3.pdf. 5 / 45 20. CHAMPION FOOTBALL MANAGEMENT LTD17, este persoană juridică străină, constituită și existând în conformitate cu legile din Malta, având sediul social în 6B Xghajra Beach Mansion, Triq IL-Knisja, Xghajra, Malta, înmatriculată la Registrul companiilor din Malta sub nr. C 62061.

Relaţia comercială existentă între LPF şi CFM este una verticală: primul se situează în amonte faţă de cel de-al doilea. LPF vinde drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I, iar CFM are calitatea de cumpărător de astfel de drepturi, cu scopul de a le comercializa atât prin intermediul canalelor proprii (Look TV şi Look Plus), cât şi direct către societăţile înteresate.

II.1 Modul de organizare al Ligii Profesioniste de Fotbal

21. LPF este o structură sportivă, constituită prin asocierea cluburilor sportive de fotbal profesioniste, indiferent de forma de organizare a acestora, care participă la Campionatul național “Liga I”. Articolul 14 al Statutului LPF prevede faptul că LPF are ca scop organizarea, promovarea şi dezvoltarea fotbalului profesionist la nivelul Campionatului naţional „Liga I”, potrivit cu statutul şi regulamentele Federaţiei Române de Fotbal, în condiţiile legii. 22. Pe teritoriul României, Federaţia Română de Fotbal (FRF) organizează activitatea fotbalistică, la toate nivelurile, fiind singura autoritate a „fotbalului asociaţie” recunoscută de organismele internaţionale – FIFA18 şi UEFA19. FRF este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, de interes naţional, constituită prin asocierea cluburilor sportive, a asociaţiilor judeţene de fotbal şi a asociaţiei municipale de fotbal Bucureşti. 23. În Statutul FRF, la articolul 46 – Ligile Profesioniste de Fotbal, se prevede faptul că: „1. Ligile profesioniste de fotbal sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop patrimonial, constituite prin asocierea cluburilor profesioniste de fotbal participante la un campionat naţional divizionar de acelaşi nivel competiţional. 2. Organizarea competiţiilor de fotbal profesionist se realizează prin ligile profesioniste de fotbal alcătuite pe niveluri competiţionale. 3. Pentru un nivel competiţional se poate constitui o singură ligă profesionistă. 4. Ligile profesioniste de fotbal sunt subordonate FRF şi îşi desfăşoară activitatea în baza Statutelor şi regulamentelor proprii. La înfiinţarea unei ligi profesioniste de fotbal este necesar acordul scris al FRF. 5. Statutele şi regulamentele ligilor profesioniste de fotbal aprobate de adunările lor generale, se avizează în mod obligatoriu de FRF20. 6. Înfiinţarea de ligi profesioniste de fotbal sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor de la alin. 4 şi 5 de mai sus, sunt nule de drept. 7. Ligile Profesioniste de Fotbal nu pot recurge la jurisdicţia instanţelor de drept comun în ceea ce priveşte litigiile decurgând din activitatea fotbalistică, precum şi din dispoziţiile statutelor şi regulamentelor FIFA, UEFA şi FRF. În aceste situaţii, litigiile vor fi soluţionate de instanţele

17 Inițial, Intel Sky Broadcast Ltd.. Pe parcursul derulării investigaţiei, întreprinderea şi-a schimbat denumirea, astfel că a devenit mai întâi ISB Media Holding Ltd. şi apoi, Champion Football Management Ltd. În cadrul prezentei Decizii, pentru unitatea de referință, se va utiliza actuala denumire a acestei societăţi – Champion Football Management Ltd. 18 Fédération Internationale de Football Association. 19 Union of European Football Associations. 20 Această obligaţie decurge şi din prevederile Legii nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, art. 42 alin. 5. 6 / 45 competente în conformitate cu statutele şi regulamentele FIFA, UEFA şi FRF, precum şi cu Codul TAS.” 24. Calitatea de membru LPF o are clubul afiliat la Federaţia Româna de Fotbal care a obţinut licenţă profesionistă şi participă la Campionatul naţional „Liga I”. Clubul devine membru LPF în baza rezultatelor sportive obţinute, respectiv ca participant la competiţia „Liga I”: clubul care, potrivit sistemului competiţional, promovează în campionatul naţional „Liga I” devine membru LPF, iar clubul care retrogradează din campionatul naţional „Liga I” pierde calitatea de membru.21 25. Principalele organe de conducere, administrare şi control ale LPF sunt: - Adunarea Generală; - Comitetul Executiv al LPF; - Comitetul de Urgenţă al LPF; - Comisia de cenzori22. 26. Adunarea Generală a LPF este organul de conducere, alcătuit din totalitatea cluburilor profesioniste de fotbal din Campionatul Liga I, printre atribuţiile acesteia regăsindu-se adoptarea şi modificarea actului constitutiv şi a statutului23.. 27. Comitetul Executiv al LPF – este organul care asigură conducerea LPF între două Adunări Generale. Acesta pune în executare hotărârile Adunării Generale a LPF, fiind alcătuit din 11 membri: preşedintele LPF, secretarul general al LPF şi jumătate din reprezentanţii24 cluburilor din Liga I. 28. Comitetul de Urgenţă al LPF – este organul care decide asupra tuturor problemelor privind activitatea curentă a ligii, precum şi a celor care necesită o rezolvare imediată între şedinţele Comitetului Executiv al LPF. Comitetul de Urgenţă al LPF este alcătuit din 3 membri: preşedintele, secretarul general, directorul economic.25 29. Potrivit art. 73 alin. 1 din Statutul LPF, „În activitatea sa, LPF respectă prevederile Statutului FRF, Statutului LPF, ROAF26, Regulamentului disciplinar [...], hotărârile Comitetului Executiv al FRF [...]”. 30. Astfel, din descrierea modului de funcţionare al LPF, cluburile de fotbal membre LPF pot lua decizii prin intermediul Adunării Generale cu privire la organizarea şi funcţionarea LPF, acordul lor de voinţă, fiind materializat în Statutul LPF. Ca urmare a deciziei Adunării Generale din 199727, cluburile membre LPF şi-au cesionat, către LPF, drepturile de difuzare asupra meciurilor organizate în cadrul competiţiilor organizate de aceasta. Decizia s-a materializat în prevederile Statutului

21 Statutul LPF – art.16 alin.1, alin.2 şi alin.3 - Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 288 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 22 Statutul LPF – art. 20 alin.1- Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 288-289 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 23 Statutul LPF – art.21 - Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 289-290 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 24 Jumătate din reprezentanţii cluburilor din Liga I (președinții acestor cluburi) vor face parte din Comitetul Executiv al LPF în tur, şi cealaltă jumătate a reprezentanţilor cluburilor din Liga I vor face parte din Comitetul Executiv al LPF în retur. 25 Statutul LPF – art. 32 - Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 293 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 26 Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice - Dosarul cauzei Volumul 1 LPF, doc. 26, pag. 151-246 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 1980/11.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10785/12.09.2014. 27 Actul Adiţional la Statutul Ligii Profesioniste de Fotbal aprobat în Adunarea Generală Extraordinară a Ligii Profesioniste de Fotbal din data de 20 decembrie 1996 şi de Adunarea Generală Extraordinară a Ligii Profesioniste de Fotbal din data de 18 martie 1997 şi aprobat de Judecătoria Sectorului 1 la data de 23.01.1997 prevede la art. 17, printre atribuţiile Adunării Generale Ordinare a LPF şi faptul că “aprobă contractele anuale de radio şi televiziune, de publicitate şi reclamă. Consiliul Ligii poate să dea un acord de principiu în acest sens până la întrunirea adunării generale” - Dosarul cauzei Volumul 8 LPF, doc. 6, pag. 51 - Anexa 4 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 456/29.03.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 4589/29.03.2016. 7 / 45 LPF28, decizie menţinută până în prezent, conform căreia sunt atribuite către LPF drepturile de difuzare ale meciurilor.

II.2 Sistemul de desfăşurare a competiţiilor

31. Potrivit art. 52 din Statutul FRF, Federaţia Română de Fotbal este singura în măsură să decidă în legătură cu organizarea competiţiilor interne de fotbal la care participă membrii săi afiliaţi. Adunarea Generală a FRF hotărăşte crearea sau reluarea unor competiţii interne, precum şi încetarea unora dintre cele existente. 32. Cele mai importante evenimente sportive din România, atât din punct de vedere al interesului populaţiei, cât şi ca volum al veniturilor generate, sunt competiţiile naţionale de fotbal masculin seniori organizate pe stadioane omologate (fotbal în 11 - masculin), în sistem: • Campionat29, • Cupă30 şi • Supercupă31. Pe lângă acestea, pe teritoriul României se mai desfăşoară şi competiţii de fotbal în sală, fotbal feminin, competiţii de juniori etc.

II.2.1 Campionatul naţional

33. Campionatul naţional de fotbal este o competiţie anuală organizată într-un sistem piramidal, pe niveluri competiţionale. Aceasta este jucată în sistem campionat (tur-retur), mai exact sistem sezon regular, urmat de faza grupelor play-off, play-out, în condiţiile stabilite de forul organizator. Astfel, în România sunt structurate patru niveluri competiţionale: Liga 1, Liga 2, Liga 3 şi Liga 4, apartenenţa la unul din cele patru niveluri competiţionale făcându-se în funcţie de rezultatele obţinute de echipele de fotbal ale cluburilor sportive la meciurile desfăşurate în cadrul campionatului. Calificarea echipelor în faza următoare se stabileşte prin cumularea punctelor obţinute pe toată durata desfăşurării sezonului regular. 34. FRF organizează Campionatul Naţional „Liga a 2-a” şi Campionatul Naţional „Liga a 3-a”, iar asociaţiile judeţene de fotbal (AJF) şi a municipiului Bucureşti (AMFB)32 organizează la nivel judeţean campionatele Ligii a 4-a. Pe lângă campionatele judeţene de fotbal, AJF/AMFB sunt încurajate să organizeze şi alte competiţii la nivel municipal, orăşenesc sau pe zone geografice, cu drept de promovare în campionatele judeţene respective33. Liga a 4-a este cel mai slab cotat nivel competiţional, iar Liga 1 este cel mai bine cotat nivel. Apartenenţa unei echipe la un nivel competiţional nu este fixă, acestea concurând în competiţiile

28 În prezent art. 56 din Statutul adoptat de Adunarea Generală Extraordinară a Ligii Profesioniste de Fotbal din 18 august 2015- Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 297 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 29 Joc oficial care se dispută pe niveluri competiţionale, pe baza unui regulament şi a unui program dinainte stabilit, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a echipelor în clasamentul final. 30 Competiţie organizată de FRF, respectiv AJF/AMFB - pentru faza judeţeană, câştigătoarea urmând a primi un trofeu transmisibil, pe care îl păstrează de la data decernării acestuia până înainte cu 10 zile de data disputării finalei ediţiei următoare, când acesta se încredinţează spre păstrare FRF. 31 În deschiderea fiecărui sezon competiţional, FRF organizează Supercupa României, între echipa câştigătoare a Campionatul Naţional ”Liga I” şi câştigătoarea Cupei României în sezonul competiţional precedent. În cazul în care aceeaşi echipă câştigă şi campionatul Ligii I şi Cupa României, Supercupa României se va desfăşura între echipa campioană şi echipa clasată pe locul doi în Campionatul Naţional ”Liga I”. 32Potrivit statutului FRF, asociaţiile judeţene de fotbal şi a municipiului Bucureşti, sunt persoane juridice de drept privat constituite din cluburile şi asociaţiile sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea. La nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui o singură asociaţie judeţeană de fotbal, acestea organizând activitatea fotbalistică la nivel judeţean, respectiv municipal. 33 Articolul 34 - Campionate judeţene din ROAF - Dosarul cauzei Volumul 1 LPF, doc. 26, pag. 183-184 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 1980/11.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10785/12.09.2014. 8 / 45 Liga 4, Liga 3 şi Liga 2 pentru accesul într-un nivel competiţional superior, iar cele ajunse în Liga 1 străduindu-se să nu retrogradeze. 35. Liga 1: este cel mai bine cotat nivel competiţional, este organizată de LPF, fiind compusă, începând cu anul competiţional 2015/2016, din 14 echipe de fotbal în sistem play-off / play-out după cum urmează: a) Sezonul regular (faza I) - fiecare echipă va disputa câte un joc în sistem tur-retur cu celelalte echipe. La finalul sezonului regular se califică în faza play-off primele 6 echipe clasate iar următoarele 8 echipe vor participa în faza play-out. b) Play-off (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 1 - 6. Fiecare echipă calificată în play-off va disputa jocuri tur-retur cu toate celelalte echipe calificate în play-off. Câștigătoarea campionatului este echipa clasată pe primul loc la finalul fazei play-off-ului. c) Play-out (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 7 - 14. Fiecare echipă participantă la play-out va disputa jocuri tur-retur cu toate celelalte echipe participante la play-out. Ultimele două echipe retrogradează în Liga a 2-a. d) Jocurile de baraj (faza III). Echipa clasată pe locul 6 în play-out (practic, ocupanta locului 12 în Liga 1) va disputa un joc de baraj tur/retur cu echipa clasată pe locul 3 în Liga 2 şi sunt organizate de LPF. 36. Aşa cum s-a precizat şi mai sus, calitatea de membru LPF o are clubul afiliat la Federaţia Română de Fotbal care a obţinut licenţă profesionistă şi participă la Campionatul naţional Liga I. Clubul devine membru LPF în baza rezultatelor sportive obţinute, respectiv ca participant la competiţia Ligii I: clubul care, potrivit sistemului competiţional, promovează în campionatul naţional Liga I devine membru LPF, iar clubul care retrogradează din campionatul naţional Liga I pierde calitatea de membru.34

II.2.2

37. Potrivit art. 28 alin. 4 din ROAF, Cupa Ligii este o competiţie ce a fost organizată de LPF (în perioada 2014-2017) separat de meciurile din campionatul României. La această competiţie pot lua parte numai echipele aparţinând cluburilor şi asociaţiilor sportive din Liga 1. Aceasta se desfăşura, cu excepţia semifinalelor, în sistem eliminatoriu într-o singură manşă, la sfârşitul căreia un club este calificat în faza superioară, iar celălalt club este eliminat. Începând cu sezonul competiţional 2017/2018 această competiţie a fost desfiinţată35.

III. Legislaţia aferentă domeniului

38. Legea educaţiei fizice şi sportului36, nr. 69 din 28 aprilie 2000 (denumită în continuare Legea sportului) cuprinde cadrul general de desfăşurare a activităţii sportive din România şi reglementează “organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România”. Anterior anului 2000 era în vigoare Legea nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport37, lege ce conţinea prevederi cu privire la organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive, asociaţiilor şi federaţiilor. Aceasta a fost abrogată indirect prin Legea nr.

34 Statutul LPF – art.16 alin.1, alin.2 şi alin.3 - Dosarul cauzei Volumul 11 LPF, doc. 58, pag. 288 - Anexa 1 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 35 Competiţia a fost desfinţată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a LPF din 25.05.2017 - Dosarul cauzei: Volumul 12 LPF, doc. 19, pag, 100 – Anexa 3 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 36 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200/09.05.2000, cu modificările şi completările ulterioare, numită în continuare Legea nr. 69/2000 sau Legea sportului. 37 Republicată în Buletinul Oficial nr. 40/11.05.1977. 9 / 45 69/2000 şi expres prin Legea nr. 158/2004 privind declararea ca abrogate a unor acte normative38. Legea nr. 29/1967 nu conţinea prevederi cu privire la drepturile de reclamă, publicitate sau transmisiuni sportive. 39. O noţiune esenţială cu care Legea sportului operează este noţiunea de “structuri sportive”, acestea fiind enumerate la art. 21, titlul IV din Legea sportului: “(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale; f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv; g) alte organizaţii sportive naţionale.” În continuare, la art. 45 din Legea sportului sunt precizate următoarele: “(1) Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Român deţin exclusivitatea: a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri; b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează; c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz. (2) Drepturile menţionate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, în condiţiile legii.”

Cadrul legal de funcţionare al LPF

40. Liga Profesionistă de Fotbal îşi desfăşoară activitatea ca structură sportivă în condiţiile Legii sportului. În ceea ce priveşte LPF, acesteia îi sunt aplicabile atât prevederile generale, cât şi dispoziţiile speciale cuprinse în capitolul VI al Legii sportului, capitol intitulat “Ligile profesioniste”. Conform art. 42 din Legea sportului, ligile profesioniste sunt: “structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport”. Ca regulă generală, se poate constitui o singură ligă pentru o ramură de sport. Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive este supusă, prin lege, condiţiei obţinerii acordului federaţiei naţionale corespunzătoare, precum şi a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului şi Sportului. Ligile profesioniste sunt subordonate federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii. Legea sportului instituie pentru ligile profesioniste obligaţia ca statutele în baza cărora acestea funcţionează să fie avizate de către federaţia naţională corespunzătoare şi de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

IV. Piaţa relevantă

41. Conform prevederilor Instrucțiunilor privind definirea pieţei relevante39, piaţa relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse şi aria geografică pe care acestea se produc şi/sau se comercializează. Piaţa relevantă are deci două componente: piaţa produsului şi piaţa geografică.

38 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467.25.05.2004. 10 / 45 IV.1 Piaţa relevantă a produsului

42. Piaţa relevantă a produsului include toate produsele şi/sau serviciile care sunt considerate de către consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită caracteristicilor, preţului şi utilizării date acestora.

Punctul de vedere al LPF cu privire la definirea pieței relevante

43. În opinia LPF40, “piaţa relevantă a produsului/serviciului ar trebui să cuprindă toate drepturile comerciale legate de difuzarea şi exploatarea competiţiilor sportive, indiferent de sportul în legătură cu care se organizează competiţiile. Există sporturi populare şi sporturi cu audienţă redusă, există preferinţe diferite în funcţie de zona geografică, pe teritoriul României. Acestea sunt determinate inclusiv de prezenţa unei echipe reprezentative într-un anumit sport în zona geografică a consumatorului (ex. un oraş/judeţ are o echipă puternică de handbal şi nicio echipă de fotbal). Astfel de realităţi influenţează preferinţele consumatorului. De aceea, considerăm că nu doar competiţiile fotbalistice determină piaţa relevantă a produsului/serviciului, câtă vreme «produsul» fotbal este interschimbabil cu «produsul» tenis sau handbal. Cu toate acestea, dacă se doreşte identificarea pieţelor relevante strict pe activitatea sportivă fotbalistică, în acest moment şi raportat mai ales la exploatările anterioare ale drepturilor media (2008-2011 şi 2011-2014) putem identifica pieţele relevante ca fiind următoarele: În amonte: Piaţa relevantă pe care acţionează cluburile membre ale LPF (în prezent şi în viitor) - constituită din (i) totalitatea cluburilor membre LPF şi licenţiate de FRF care dispută meciurile din Liga 1 în acest moment - respectiv 18 cluburi41, precum şi din (ii) cluburile membre FRF, licenţiate de FRF, ce în acest moment nu activează în Liga I, dar pot promova în viitor şi pot astfel să dobândească calitatea de membru a LPF. În aval: Piaţa relevantă a furnizorilor de reţea - alcătuită din totalitatea entităţilor ce deţin reţele de retransmitere a programelor oferite de radiodifuzori, indiferent de modalitate (prin cablu, satelit, internet etc). Piaţa relevantă a radiodifuzorilor ce operează canale TV - alcătuită din totalitatea entităţilor ce deţin posturi TV, inclusiv furnizorii de reţea indiferent de mijloace (cablu, satelit, internet etc) care operează, în nume propriu sau printr-o entitate din grup, canale TV (în calitate de radiodifuzori). în această piaţă vom include atât entităţile ce au transmis sau accesat drepturile media în trecut, precum şi toate entităţile ce au potenţial de a intra pe această piaţă. Nu fac parte din această piaţă radiodifuzorii care operează canale TV şi sunt deţinuţi de furnizori de reţea, aşa cum este cazul posturilor TV DolceSport42 sau DigiSport.” Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 8986/27.07.201543, reprezentanţii LPF susţin că meciurile organizate de Liga I reprezintă o parte redusă din meciurile de fotbal televizate în România. LPF consideră următoarele competiţii ca făcând parte din aceeaşi piaţă relevantă cu meciurile organizate de LPF: turneele finale ale Campionatului Mondial de fotbal şi ale Campionatului European de fotbal, UEFA Champions League, UEFA Europa League, campionatele naţionale din Anglia, Spania, Germania, Franţa şi Italia, Cupa României, Supercupa

39 Puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/05.08.2010. 40 Dosarul cauzei: Volumul 2 LPF, doc. 19, pag. 198-199 – Anexa 9 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 439/06.03.2015 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2265/06.03.2015 - Punct de vedere al Ligii Profesioniste de fotbal cu privire la vânzarea drepturilor comerciale media prin contractual încheiat la data de 04.03.2014. 41 Începînd cu sezonul competiţional 2015/2016, competiţia Liga I se desfăşoară cu 14 echipe. 42 Actualele Telekom Sport, în urma redenumirii canalelor Dolce Sport începând cu luna septembrie a anului 2017 [n.n.] 43 Dosarul cauzei: Volumul 3 LPF, doc. 47, pag. 263-281281 - adresa părții implicate, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 8986/27.07.2015. 11 / 45 României, Liga a II, meciuri din campionatele Greciei, Turciei, Poloniei, Ucrainei, Bulgariei - campionate în care activează jucători şi/sau antrenori români sau campionatul din SUA (MLS) ori cele din America de Sud.

Punctul de vedere al unor întreprinderi din pieţele din aval

44. Pro TV SA, una din întreprinderile căreia autoritatea de concurenţă i-a solicitat informaţii în timpul derulării investigaţiei, a precizat că: „Cu privire la modul de definire a pieţei drepturilor de televizare a competiţiilor fotbalistice, considerăm că definiţia prevăzută în cuprinsul Deciziei nr. 13 din 19.04.2011 de acceptare a angajamentelor asumate de Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal în cadrul investigaţiei declanşate prin Ordinul 119/2009 emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei şi anume «piaţa naţională a vânzării drepturilor comerciale asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (campionate naţionale ale României, Cupa României, Supercupa României, UEFA Champions League şi Europa League)» este una în concordanţă cu opinia subscrisei.”44 45. Poziţia exprimată de RCS & RDS SA45 este următoarea: ”Susținem această definire46 a pieței relevante în care a avut loc încălcarea de către LPF a art. 5, alineatul (1) din Legea concurenței și a art. 101, alineatul (1) din TFUE, dar observăm că piața poate fi definită chiar mai îngust, și anume ca piața vânzării drepturilor comerciale asupra meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I. În acest sens putem invoca atașamentul suporterilor - consumatori față de anumite cluburi din România – alegerea suporterilor nu este una în întregime rațională, ci adesea este o alegere emotivă, bazată pe considerente de ordin geografic – atașamentul față de echipa locală de fotbal – sau afinități dobândite în cadrul familiei și al grupului de prieteni față de un club sau altul. Definiții mai înguste ale pieței relevante există și în practica Comisiei Europene – de exemplu Decizia din 10 mai 2000, caz 32150 Eurovision […]. De asemenea, Comisia Europeană delimitează piețele competițiilor defășurate în mod regulat – cum sunt campionatele naționale – de competițiile care au loc mai rar – campionatele europene sau mondiale între echipele naționale, care au loc odată la 4 ani. […] Din perspectivă geografică, pieța relevantă pe care a avut loc fapta anticoncurențială acoperă întregul teritoriu al României. […]”

Practica de la nivelul Comisiei Europene

46. În cazul UEFA Champions League, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că pentru a analiza efectele practicilor de vânzare în comun a drepturilor pentru meciurile de fotbal care au loc în competiţia UEFA Champions League, trebuie avute în vedere următoarele pieţe47: - piaţa din amonte, de achiziţionare a drepturilor TV pentru evenimentele fotbalistice care se desfăşoară cu regularitate în cursul fiecărui an; această definiţie include, în practică, şi meciurile din campionatele şi cupele naţionale precum şi meciurile din UEFA Champions League şi cupa UEFA48; - pieţele din aval, de exploatare a drepturilor obţinute, pieţe pe care difuzorii de programe TV concurează pentru venituri din publicitate în funcţie de scorurile de audienţă în cazul televiziunilor cu acces liber (-to-air), şi pentru abonaţi în cazul televiziunilor cu plată (pay);

44 Dosarul cauzei: Volumul Pro TV, doc. 3, pag. 12 - adresa Pro TV SA nr. 1869/25.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11522/26.09.2014. 45 Dosarul cauzei: Volumul RCS&RDS, doc. 1, pag. 9-10 - plângerea RCS&RDS SA nr. 14903/23.05.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RS 22/23.05.2014. 46 „În cadrul investigației sale din 2009, Consiliul Concurenței a luat în considerare că piața relevantă ar fi «piaţa naţională a vânzării drepturilor comerciale (drepturi de difuzare: incluzând toate mediile de transmitere: prin difuzare, radio, internet şi telefonie mobilă; şi dreptur de reclamă şi publicitate: panotaj, drepturi de imagine) asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (campionate naţionale ale României, Cupa României, Supercupa României, UEFA Champions League şi Europa League)»”. 47 COMP/C.2-37.398, vânzare în comun UEFA Champions League, para. 79 - 81. 48 În prezent denumirea competiţiei este UEFA Europa League. 12 / 45 - pieţele din amonte şi din aval pentru achiziţionarea drepturilor de fotbal pentru mediile noi (wireless/3G/UMTS şi internet). Aceleaşi pieţe afectate au fost identificate şi în cazul vânzării în comun a drepturilor media pentru meciurile de fotbal din cadrul Bundesliga49. În ceea ce priveşte piaţa relevantă, în cazul UEFA Champions League, Comisia Europeană a definit-o ca fiind "piaţa achiziţionării drepturilor de transmisie de televiziune a meciurilor de fotbal din cadrul competitiţiilor care se desfăşoară în mod regulat în cursul fiecărui an"50. Conform Comisiei Europene, în practică, această definiţie include, în principal, meciurile de fotbal desfăşurate în prima şi a doua divizie a campionatelor naţionale, precum şi meciurile de fotbal desfăşurate în cadrul UEFA Champions League şi Cupa UEFA51. Tot la nivelul Comisiei Europene, dar în cazul analizei unor concentrări economice, s-a considerat că trebuie făcută o distincţie între următoarele pieţe relevante: - piaţa drepturilor de televizare pentru evenimentele care au loc cu întreruperi, în general o dată la 4 ani (FIFA World Cup şi Campionatul European – fiecare dintre aceste competiţii fiind foarte probabil să constituie pieţe separate); - piaţa drepturilor de televizare pentru evenimentele care se desfăşoară în mod regulat pe tot cuprinsul anului (şi care implică meciuri din campionatul intern, în special campionatul naţional şi cupa naţională, UEFA Champions League precum şi cupa UEFA)52.

Analiza efectuată de Consiliul Concurenţei

47. Pentru deternminarea pieței relevante în cazul de față, s-a avut în vedere faptul că fotbalul este un eveniment sportiv care este foarte popular şi care prezintă mult interes pentru consumatori53. Din acest punct de vedere, fotbalul nu este un sport care să poată fi substituibil cu un alt sport54. Competiţiile fotbalistice se desfăşoară având ca participanţi cluburile sportive de fotbal care concurează între ele, pe categorii şi la nivele competiţionale diferite. Cluburile de fotbal, indiferent de forma lor de organizare şi indiferent dacă au statut de club profesionist sau amator, desfăşoară o activitate care are ca scop participarea la competiţiile sportive şi obţinerea unor rezultate cât mai bune. Pentru scopul prezentei investigaţii, de o mare importanţă sunt drepturile comerciale asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I, întrucât acestea sunt capabile de a atrage un interes sporit din partea publicului. Ţinând cont de faptul că, pe teritoriul României, cluburile de fotbal sunt organizate într-o singură Ligă Profesionistă de Fotbal, putem trage concluzia că poziţia LPF pe piaţa drepturilor comerciale asupra competiţiilor de fotbal este importantă. Cererea pentru drepturile comerciale care rezultă din competiţiile fotbalistice este reprezentată de operatorii economici care sunt interesaţi de exploatarea acestor drepturi, adică, în special, de posturile de televiziune sau de radio, de societăţile care sunt active pe piaţa telefoniei mobile şi de societăţile care sunt implicate în furnizarea de conţinut prin intermediul internetului. Aceşti operatori economici caută să achiziţioneze drepturile comerciale care să corespundă cel mai bine nevoilor pe care le-au identificat pentru a putea pune la dispoziţia consumatorului final un produs care să se bucure de succes. Însă, ar fi dificil de susținut că un meci de fotbal transmis prin intermediul radioului va suscita, în rândul consumatorilor finali, acelaşi interes ca un meci de fotbal transmis prin intermediul televiziunii, internetului sau a telefoniei mobile.

49 COMP/C-2/37.214 - vânzare în comun . 50 COMP/C.2-37.398 - vânzare în comun UEFA Champions League, para. 63. 51 În prezent denumirea competiţiei este UEFA Europa League. 52 COMP/M.2483 - Group Canal +/RTL/GJCD/JV, para.21. 53 Inclusiv pentru consumatorii din România - a se vedea în acest sens secţiunea IV.3. din prezenta Decizie, care prezintă cotele de piaţă ale competiţiilor organizate de LPF. 54 COMP/M.2483 - Group Canal +/RTL/GJCD/JV, para.19. 13 / 45 Totodată, în evaluarea cazului de faţă, trebuie luat în considerare şi faptul că meciurile de fotbal care se desfăşoară pe niveluri competiţionale diferite pot suscita grade diferite de interes în rândul consumatorilor finali. Un meci de fotbal desfăşurat în cadrul Ligii a III-a nu va atrage acelaşi interes din partea consumatorilor ca un meci de fotbal desfăşurat în cadrul fazelor finale ale Cupei României sau ca un meci de fotbal desfăşurat între două echipe importante din Liga I. 48. Astfel, în cazul de faţă s-a considerat că piaţa produsului poate fi definită ca fiind piaţa vânzării drepturilor comerciale asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. Această piaţă relevantă poate fi împărţită în: (i) piaţa vânzării drepturilor de difuzare55 a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an (campionatul naţional, Cupa şi Supercupa României, UEFA Champions League56 şi UEFA Europa League57); (ii) piaţa vânzării drepturilor de reclamă şi publicitate (panotaj, drepturi de imagine) pentru meciurile de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. Trebuie precizat faptul că piaţa vânzării drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an poate fi segmentată în mai multe categorii, în funcţie de mediul prin care meciurile de fotbal sunt transmise şi ajung la dispoziţia consumatorului. Astfel, ar putea fi identificate următoarele pieţe: - piaţa vânzării drepturilor de difuzare prin televiziune a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an58; - piaţa vânzării drepturilor de difuzare radiofonică a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an; - piaţa vânzării drepturilor de difuzare prin internet a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an; - piaţa vânzării drepturilor de difuzare prin intermediul sistemelor de telefonie mobilă a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. Cu toate acestea, ținând cont de: • natura drepturilor ce au fost cedate de către LPF (dintre care cele mai semnificative sunt cele de fixare a imaginilor în mișcare privind drepturile de fotbal și materiale asociate și de transmitere integrală, primară și secundară, în direct sau înregistrat, a desfășurării meciurilor de fotbal, cu/fără comentarii audio), • tipul de cedare a drepturilor - integral/în bloc (audiovizual, vizual sau audio prin orice mijloc tehnic ce serveşte la propagarea prin fir sau fără fir), • mediul de transmisie a drepturilor cedate [prin cablu, prin fibră optică, internet, satelit, reţele de telefonie mobilă, precum şi orice alt procedeu de transmitere a semnelor, sunetelor sau imaginilor statice şi/sau în mişcare însoţite sau nu de sunet, existente la data semnării Contractului 2014 (LPF-CFM) sau care vor fi dezvoltate ulterior, cu privire la desfăşurarea meciului de fotbal şi/sau cu privire la materialele asociate], delimitarea mai sus prezentată, în contextul obiectivului urmărit în investigaţia curentă, nu ar avea o relevanţă deosebită, deoarece întreprinderile care ar putea fi interesate de valorificarea drepturilor (prin achiziționarea lor în integralitate, împreună cu responsabilitățile tehnice și logistice aferente) sunt supuse presiunii convergenței tehnologice (unele dintre aceste întreprinderi fiind deja integrate

55 Considerându-se că LPF este titulara drepturilor de difuzare nu poate dispune de drepturile de reclamă și publicitate ce aparțin cluburilor de fotbal din Liga I – ce nu fac obiectul analizei prezentei decizii. 56 Fosta denumire a competiţiei este Cupa Campionilor. 57 Fosta denumire a competiţiei este Cupa UEFA. 58 Întreprinderile interesate de achiziţionarea acestor drepturi sunt posturile de televiziune cu acces liber, respectiv, posturile de televiziune cu plată. 14 / 45 vertical, posedând toate mijloacele de propagare a semnalului audio-video) și, în concluzie, s-a considerat că se impune definirea pieţei produsului/serviciului ca fiind piaţa vânzării drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an.

IV.2 Piaţa geografică

49. Piaţa relevantă geografică cuprinde aria în care sunt localizate întreprinderile implicate în comercializarea produselor şi/sau serviciilor incluse în piaţa relevantă a produsului, în condiţii similare de concurenţă şi care poate fi delimitată de ariile geografice învecinate. În mod similar, noţiunea de piaţă geografică se referă şi la servicii. În ceea ce priveşte piaţa drepturilor de difuzare pentru competiţiile de fotbal care se desfăşoară în mod regulat de-a lungul unui an, la nivelul Comisiei Europene s-a considerat că această piaţă este naţională datorită faptului că drepturile de difuzare sunt vândute pe baze naţionale chiar şi pentru competiţiile care se desfăşoară la nivel european cum ar fi UEFA Champions League şi UEFA Europa League. În ceea ce priveşte drepturile de difuzare pentru campionatele şi cupele naţionale, specificitatea acestui produs datorată unor factori culturali legaţi de cerere precum şi preferinţele naţionale duc la concluzia că piaţa este naţională59. În situaţia analizată în prezenta decizie, piaţa geografică este naţională întrucât drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an sunt vândute pe baze naţionale datorită importanţei mari a factorilor culturali şi lingvistici. În practică, drepturile comerciale au fost vândute unei întreprinderi care le-a exploatat cu predilecție pe teritoriul României.

IV.3 Poziţia deţinută de LPF pe piaţă

50. Pe baza informaţiilor transmise de principale canale de televiziune60 ce transmit competiţii sportive, mai exact sumele plătite de acestea pentru achiziţionarea drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an, au fost calculate cotele de piaţă ale principalelor competiţii fotbalistice pentru mai mulţi ani calendaristici şi competiţionali61.

Graficul nr. 1: Cote de piaţă calculate pe ani calendaristici încheiați

[]

Graficul nr. 2: Cote de piaţă calculate pe ani competiţionali

[]

59 COMP/M.2876 - Newscorp/Telepiu. 60 Canalele TV din grupul Antena Group, canalele TV DigiSport (aparţinând RCS&RDS SA), canalul TV Look Plus, canalul TV Look TV, canalele TV ale PRO TV SA, canalele TV Telekom Sport (aparţinând Communications SA) şi postul TVR. 61 În calculul cotelor de piaţa pentru ani calendaristici încheiați s-au folosit cursuri medii de schimb euro/leu, iar pentru analiza pe ani competiţionali, cursurile de schimb euro/leu de final de an. 15 / 45 În graficele prezentate se poate observa că ponderea deţinută de Liga I în totalul acestor competiţii este cuprinsă între [50…80]%, indiferent dacă se calculează cotele de piaţă pe ani calendaristici încheiați (2013, 2014, 2015 şi 2016) sau pe ani competiţionali (2013/2014, 2014/2015, 2015/2016 şi 2016/2017). După cum se poate observa, aprox. []% din sumele totale plătite de televiziuni pentru acest tip de competiţii revin Ligii I. În urma analizei datelor de mai sus, ce vizează cotele de piaţă înregistrate de Liga I pe piaţa relevantă (total competiţii fotbalistice ce se desfăşoară cu regularitate în fiecare an), s-a putut concluziona că Liga I este cea mai mediatizată competiţie fotbalistică din România.

IV.4 Pieţele pe care se manifestă concurenţa între potenţiali cumpărători ai drepturilor de difuzare media aferente competiției fotbalistice Liga I

51. În cazul COMP/C-2/38.173, Comisia Europeană a arătat că pieţele de achiziţionare a drepturilor media sunt strâns legate de pieţele din aval acolo unde aceste drepturi sunt exploatate, singure sau împreună cu alte drepturi, pentru a furniza servicii media consumatorilor62. Vânzarea drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an afectează pieţele din aval, respectiv pieţele unde aceste drepturi de difuzare sunt exploatate, în principal, piaţa difuzării canalelor de televiziune - în afara întreprinderii care încheie contractul exclusiv cu LPF, televiziunile, cu plată sau fără plată, sunt private de plano de posibilitatea de a dobândi direct drepturi de difuzare. 52. În ceea ce priveşte piaţa furnizării de conţinut prin intermediul telefoniei mobile şi internetului, trebuie făcute următoarele precizări: LPF precizează că63 „Referitor la exploatarea drepturilor media prin internet, telefonie mobilă şi radio, trebuie precizat că valorificarea acestora a început în cursul anului 2011 când au fost vândute împreună cu drepturile TV, în loc de pachete separate. Astfel, începând cu acest an, LPF a inclus în contractele de cesiune media şi valorificare drepturilor prin internet şi prin telefonie mobilă, acestea fiind vândute împreună cu drepturile valorificate prin platformele TV (cablu, satelit). Cu toate acestea, până în sezonul competiţional 2014-2015 aceste drepturi nu au fost efectiv valorificate de cesionarii lor. Începând cu sezonul 2014-2015, valorificarea drepturilor prin internet şi telefonie mobilă se realizează în condiţiile stipulate în Contractul încheiat cu ISB64.” LPF precizează şi că în prezent65: „Meciurile din Liga I pot fi vizionate online (internet şi mobil) prin platforma Seenow, ce a preluat în grila sa cele două canale respectiv Look Plus şi Look TV. Totodată, operatorul RCS&RDS facilitează prin internet şi mobil vizionarea canalelor proprii DigiSport, prin aplicaţia gratuită DigiOnline, operatorul Telekom permite vizionarea prin internet şi mobil a canalelor proprii DolceSport [actualele Telekom Sport, în urma redenumirii realizate începând cu luna septembrie a anului 2017 (n.n.)], precum şi a celor două canale Look TV, prin intermediul aplicaţiei gratuite Dolce TV (din 1 aprilie 2015 aceasta devenind Telekom TV), în timp ce operatorul UPC furnizează aplicaţia HorizonGO prin care se pot viziona prin internet şi mobil canalele Look TV şi Look Plus ce conţin meciurile de fotbal. Precizăm că facilităţile respective de vizionare sunt disponibile atât prin conexiuni clasice la internet (PC, laptop) cât şi pe cele mai noi metode cum ar fi smartphone, tablete sau alte dispozitive mobile.” După cum se poate observa, chiar LPF afirmă că până în sezonul competiţional 2014/2015, drepturile de difuzare a competiţiilor fotbalistice nu au fost exploatate prin internet şi telefonie

62 COMP/C-2/38.173, vânzare în comun FA , para. 22. 63 Dosarul cauzei: Volumul 4 LPF, doc. 33, pag. 258-259 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 322/29.02.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2992/29.02.2016. 64Actuala CFM (a se vedea lista de Acronime şi prescurtări utilizate în cadrul Deciziei- pagina 3). 65 Dosarul cauzei: Volumul 4 LPF, doc. 33, pag. 259 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 322/29.02.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2992/29.02.2016. 16 / 45 mobilă, în prezent, întreprinderile interesate de preluarea acestora având acces la ele în mod indirect şi doar în condiţiile solicitate de cumpărătorul exclusiv CFM. 53. În ceea ce priveşte piaţa difuzării canalelor de televiziune, trebuie făcute următoarele precizări: Conform datelor existente la dispoziţia autorităţii de concurenţă, întreprinderea care a achiziționat drepturile de difuzare de la LPF printr-un contract încheiat pentru o perioadă de 5 ani (sezoanele: 2014/2015, 2015/2016, 2016/2017, 2017/2018 şi 2018/2019), deţine indirect două posturi de televiziune – Look Plus și Look TV. În iulie 2014, UPC a anunţat că a lansat un pachet separat, numit Extra Fotbal, care are preţul de 10 lei / lună (TVA inclus); pachetul va conţine Look TV, Look TV HD, Look Plus şi Look Plus HD66 și este menținut neschimbat de operator și în prezent. Telekom Romania Communications SA67 a anunţat în august 2014 că posturile de televiziune Look TV şi Look HD vor fi vândute abonaţilor într-un pachet separat, Extra Liga I, care va costa 1,7 euro/lună fără TVA68. În octombrie 2014 SA anunţa că Orange TV va transmite canalul de televiziune Look Plus HD, televiziunea care transmite o parte din meciurile Ligii 1, este oferită în continuare gratuit pentru toţi abonaţii, iar canalul de televiziune Look TV HD, care transmite restul meciurilor, va putea fi vizionat doar prin achizitia unei opțiuni dedicate, denumita tot Look TV HD, care costă 2,5 euro/lună (TVA inclus).69 De la momentul semnării Contractului 2014 (LPF-CFM), cele două canale au fost/sunt retransmise de numeroase societăți media importante, printre care se regăsesc UPC, , Orange TV, Telekom, Nextgen, RCS&RDS, precum şi de multe alte companii de cablu TV mai mici 70. CFM precizează următoarele71: „Încă din lunile aprilie şi mai 2014, CFM a făcut anunţ public şi a trimis invitaţii reţelelor de distribuţie în vederea preluării în grilele de canale TV a posturilor Look TV şi Look Plus. în urma negocierilor s-au semnat contracte de retransmisie cu UPC, Focus Sat, Telekom (inclusiv preluarea meciurilor pe Dolce Sport72), Nextgen, Orange şi cu alte 28 de companii de cablu TV mai mici. În urma repetatelor discuţii purtate cu reprezentanţii reţelelor de distribuţie în perioada iulie - decembrie 2014, şi la recomandarea majorităţii acestora, unul dintre posturi (Look Plus) a fost disponibil în grilele de canale de bază, iar celălalt (Look TV) a fost inclus într-un pachet superior. Din ianuarie 2015 meciurile de fotbal din competiţiile organizate de LPF sunt disponibile şi în reţeaua RCS&RDS atât prin preluarea posturilor Look Plus şi Look TV cât şi prin transmiterea meciurilor pe posturile Digi Sport. Din noiembrie 2016 meciurile sunt disponibile prin posturile Look Plus şi Look TV în reţelele Digital Cable System şi AKTA Telecom. Totodată, pentru prima oară, ambele posturi TV au fost disponibile atât în România cât şi worldwide pe două platforme digitale: Koolnet şi Seenow, către toţi consumatorii, chiar fără abonament la vreo reţea de distribuţie TV.[…] CFM a oferit tuturor posturilor independente de reţelele de distribuţie (Pro TV, Sport.ro, , , TVR 1, TVR Moldova) posibilitatea de a transmite meciurile în paralel cu Look, Digisport şi Dolcesport. Astfel s-au încheiat contracte cu Antena Group, SRTV şi TVR Moldova”.

66 http://www.ziardecluj.ro/upc-ofera-pachetul-extra-fotbal-unde-sunt-transmise-meciurile-ligii-i-cu-10-lei-pe-luna. 67 Fosta denumire a întreprinderii este Romtelecom SA. 68http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/oficial-romtelecom-a-reintrodus-in-grilele-sale-look-tv-si-look-plus-13065012. 69 http://www.reportervirtual.ro/2014/10/orange-tv-ofera-look-tv-hd-pentru-25-euro-lunar.html. 70 Aproximativ 40 de societăți au fost implicate (unele, și în prezent) în relații comerciale de transmisie (indirectă/retransmisie) cu CFM în perioada cuprinsă între 1 iulie 2014 – 1 iulie 2017 - Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 13-16 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 71 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 10-11 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 72 Actualele Telekom Sport, în urma redenumirii canalelor Dolce Sport începând cu luna septembrie a anului 2017 [n.n.] 17 / 45 În paralel, CFM a semnat şi contracte de vânzare a drepturilor de televizare a meciurilor din Liga I cu operatorii de cablu - Telekom Romania Communications SA şi RCS&RDS SA - pentru ca aceştia să le difuzeze prin intermediul canalelor proprii sportive Dolce Sport 1, Dolce Sport 2, Dolce Sport 3 şi Dolce Sport 473, şi respectiv, DigiSport 1, DigiSport 2, DigiSport 3 şi DigiSport 4. 54. În ceea ce priveşte difuzarea televizată a competiţiilor sportive, nu doar reclamantul (RCS&RDS SA) și-a manifestat interesul pentru drepturile media ale meciurilor organizate de LPF, ci şi alte întreprinderi. Punctul de vedere al Antena TV Group SA74 este că: „[]” De asemenea, PRO TV SA menţionează75: „[]”. Orange România SA76 (unul dintre cei mai importanţi operatori din domeniul telefoniei mobile ce desfăşoară şi activităţi de retransmisie a canalelor de televiziune prin platforma Orange TV) susţinea și în calitate de cumpărător actual/potenţial de drepturi de transmisie a competiţiilor sportive din Liga 177 că: “[…] [] […]”. Totodată, Orange afirmă şi că: “[…] Putem aprecia faptul că o vânzare individuală (de către fiecare club în parte) a drepturilor de televizare ar genera un process de negociere complex şi anevoios între cluburi şi entităţile care ar dori să le achiziţioneze. Pe de altă parte, Orange concură la ideea că o vânzare a drepturilor de televizare printr-o procedură competitivă (spre exemplu licitaţie) a drepturilor de televizare ar putea facilita un rezultat pozitiv pentru concurenţă şi consumatori. Trebuie să menţionăm în acest context faptul că accesul la meciurile incluse în ofertele operatorilor (fie că vorbim de operatori tv, operatori mobili, operatori de conţinut web etc.) trebuie să fie permis în realitate (adică o societate care achiziţionează drepturi pentru conţinut mobil trebuie să poată achiziţiona producţia şi transmisia de la un canal tv care la rândul lui deţine drepturi, pe baza unor costuri rezonabile).”

V. Prezentarea caracterului exclusiv al cedării drepturilor de difuzare prin Contractul 2014 (LPF-CFM)

55. La data de 4 martie 2014, a fost încheiat contractul nr. 1/04.03.2014 între LPF şi CFM 78, prin care LPF cesionează către CFM, iar CFM dobândeşte integral şi pentru întreg teritoriul lumii, toate drepturile comerciale de mass media: audiovizual, vizual şi audio privind toate meciurile de fotbal, precum şi materialele asociate în cadrul Campionatului Liga 1 – Partener pentru un număr de cinci ani competiţionali consecutivi, în următoarele sezoane competiţionale: 2014/2015, 2015/2016, 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019 şi pentru cele din cadrul Cupei Ligii – Partener79. Pe lângă clauzele ordinare tipice contractelor consensuale, de tipul prevederilor ce definesc termenii contractuali sau care reglementează obiectul contractului, valoarea contractului, termenele și modalitățile de plată, se regăsesc și cele care privesc respectarea legislației de concurență în exploatarea drepturilor cesionate, de către CFM.

73 Actualele Telekom Sport, în urma redenumirii canalelor Dolce Sport începând cu luna septembrie a anului 2017 [n.n.] 74 Dosarul cauzei: Volumul Antena TV Group, doc. 3, pag. 10 - adresa Antena TV Group SA nr. 1046/15.10.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 12408/16.10.2014. 75 Dosarul cauzei: Volumul Pro TV, doc. 3, pag. 12 - adresa Pro TV SA nr. 1869/25.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11522/26.09.2014. 76 Denumit în continuare Orange. 77 Dosarul cauzei: Volumul Orange, doc. 13, pag. 61-64 - adresa Orange România SA nr. 16/MGM/LEG/25016/ASA/ 24.06.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 9931/06.06.2016. 78 Denumirea contractantului la încheiere fiind Intel Sky Broadcast Ltd. (a se vedea lista de Acronime şi prescurtări utilizate în cadrul Deciziei - pagina 3). 79 Cupa Ligii a fost organizată pentru 3 sezoane competiţionale (2014/2015, 2015/2016 şi 2016/2017) şi a fost desfiinţată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a LPF din 25.05.2017 - Dosarul cauzei: Volumul 12 LPF, doc. 19, pag. 100 – Anexa 3 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 18 / 45 La momentul încheierii sale, Contractul 2014 (LPF-CFM) prezenta atributele unei vânzări exclusive80 a drepturilor mass-media a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I şi avea un potențial ridicat de afectare a concurenței (pe piața din aval) și a consumatorilor, ținând cont de faptul că: [] 56. Conform datelor aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei, la nivelul întreprinderilor care exploatează drepturile de difuzare aferente meciurilor din Liga I exista un interes viu pentru acest tip de competiție, însă modul81 lipsit de transparență (raportată la așteptările pieței, întemeiată pe istoricul recent al modalității de comercializare a drepturilor de difuzare - perspective conturate și de Decizia nr. 13/2011 a Consiliului Concurenței) nu a permis accesul direct al altor operatori la acestea, ci doar în condiţiile solicitate de cumpărătorul exclusiv. La o primă vedere și imediat după momentul încheierii Contractului 2014 (LPF-CFM), întreprinderile interesate de achiziționarea acestor drepturi apăreau a fi nevoite să plătească, pe lângă preţul drepturilor, şi partea de profit a întreprinderii care le-a achiziţionat în mod exclusiv (fiind „interpusă” între LPF și întreprinderea interesată). Achizitorul CFM, la rândul său - conform contractului cu LPF - poate decide în mod unilateral: (i) dacă permite altor întreprinderi să exploateze drepturile de difuzare și (ii) în ce condiții exploatează respectivele drepturi de difuzare. Caracterul restrictiv al acordului de exclusivitate încheiat între LPF și CFM a putut fi analizat atât prin prisma incidenței art. 5 din Legea concurenței și a art. 101 din Tratat, cât și prin raportare la un posibil abuz de poziție dominantă, incriminat prin dispozițiile art. 6 din Legea concurenței și ale art. 102 din Tratat - săvârșit de LPF prin încheierea Contractului 2014 (LPF-CFM).

VI. Analiza aspectelor investigate – art. 5 din Legea concurenței

VI.1 Dispoziții legale relevante

57. Art. 582 din Legea concurenţei, prevede că: „Sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare; b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile; c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare; d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte”. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că, pentru a se constata incidența interdicției prevăzute la art. 5 din Legea concurenţei, trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: 1. existenţa a cel puţin două întreprinderi; 2. existenţa unei înţelegeri;

80 Valabilă pe un termen de 5 ani. 81 Modul de vânzare a drepturilor către CFM. 82 Articol similar, ca şi conţinut, cu art. 101 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. 19 / 45 3. înțelegerea respectivă are ca obiect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei ori are astfel de efecte pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.

VI.2 Analiza practicilor anticoncurențiale suspectate

VI.2.1 Incidenţa art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei

VI.2.1.1 Condiția existenţei a cel puţin două întreprinderi

58. Potrivit art. 2 alin. (1) şi (4) din Legea concurenţei, dispoziţiile acesteia se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, săvârşite de întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi - persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină, săvârşite pe teritoriul României, precum şi celor săvârşite în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României. Legea concurenţei defineşte83 noţiunea de „întreprindere”. Conceptul de „întreprindere” a fost construit de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene84. În cazul Polypropylene85, CEJ a statuat că „subiectul regulilor de concurenţă sunt întreprinderile, un concept care nu este identic cu chestiunea personalităţii juridice utilizată în scopul legii comerciale sau fiscale. Acesta se poate referi la orice entitate angajată în activităţi comerciale”. O „activitate economică” reprezintă orice activitate care constă în a oferi bunuri şi servicii pe o anumită piaţă86. Din punctul de vedere al jurisprudenţei instanţelor comunitare, nu prezintă relevanţă faptul că o entitate nu are scop lucrativ, în măsura în care această entitate produce bunuri sau prestează servicii pe care le oferă pe piaţă şi poate intra în concurenţă cu alţi operatori economici, indiferent dacă ceilalţi operatori economici desfăşoară o activitate cu sau fără scop lucrativ87. 59. În cazul de faţă, părţile implicate sunt LPF şi CFM, care la data de 4 martie 2014 au semnat Contractul de cesiune drepturi mass-media nr. 1 și au desfăşurat activităţi cu caracter economic constând în cesionarea integrală și pe întreg teritoriul lumii a tuturor drepturilor comerciale de mass-media privind toate meciurile de fotbal din cadrul Campionatului Liga I pentru un număr de 5 ani consecutivi (sezoanele competiţionale 2014/2015, 2015/2016, 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019) şi, prin urmare, sunt întreprinderi în înţelesul art. 5 din Legea concurenței. Ligile naţionale (inclusiv LPF) sunt întreprinderi în accepţiunea legislaţiei concurenţei şi prevederile acesteia le sunt aplicabile. Conform legislaţiei române, aceste structuri sportive sunt organizate fie ca persoane juridice de drept public, fie ca persoane juridice de drept privat. Pot fi organizate ca societăţi comerciale sau sunt constituite ca persoane fără scop lucrativ. Ţinând cont însă de jurisprudenţa de la nivelul instanţelor comunitare, prezintă relevanţă în cazul de faţă faptul că aceste structuri sportive (ligile naționale, și în speță, LPF) sunt implicate în activităţi economice. Champion Football Management Ltd. este o persoană juridică88 și este o întreprindere în sensul Legii concurenței. Relaţia comercială existentă între LPF şi CFM este una verticală: LPF vinde drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I, iar CFM are calitatea de cumpărător de astfel de drepturi, cu scopul de a transmite aceste competiţii fotbalistice prin intermediul

83 Art.1 alin. (2) din Legea concurenţei prevede că: «Prin întreprindere, în sensul prezentei legi, se înţelege orice entitate economică angajată într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanţare, astfel cum este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene». 84 Denumită în continuare CJUE / CJ sau CEJ (întrucât denumirea anterioară a acesteia a fost Curtea Europeană de Justiţie). 85 OJ L230/1, (1988) 4 CMLR 347, para. 99. 86 Cauza C-35/96, Comisia Europeană vs Italia, para. 36, Cauza C-180/98 to C-184/98, Pavel Pavlov şi alţii vs Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten para.75, C-475/99, Ambulanz Glöckner vs Landkreis Südwestpfalz, para. 19. 87 Cauza C-244/94, Fédération Française des Sociétés d'Assurance, Société Paternelle-Vie, Union des Assurances de Paris-Vie şi Caisse d'Assurance et de Prévoyance Mutuelle des Agriculteurs vs Ministère de l'Agriculture et de la Pêche, para. 17- 22, C-67/96, Albany International BV v Stichting Bedrijfspensioenfonds Textielindustrie, para. 84-87. 88 CFM este persoană juridică străină, constituită și existând în conformitate cu legile din Malta. 20 / 45 canalelor proprii (Look TV şi Look Plus) precum şi a drepturilor de transmisie a competiţiilor organizate de Liga Profesionistă de Fotbal.

VI.2.1.2 Condiția existenţei unei înţelegeri

60. Art. 5 din Legea concurenţei şi art. 101 din TFUE interzic orice înţelegere care are ca obiect sau ca efect restrângerea concurenţei pe piaţa în cauză, fiind tratată în acest fel ca practică anticoncurenţială. Pentru ca acordurile (și în special cele verticale) să restrângă concurența prin efectul lor, ele trebuie să afecteze concurența actuală sau potențială într-o măsură îndeajuns de mare, încât să poată produce, cu un grad rezonabil de probabilitate, efecte negative asupra prețurilor, producției, inovației sau varietății, sau calității bunurilor și serviciilor pe piața relevantă. Conform jurisprudenţei europene, o practică anticoncurenţială există acolo unde părţile aderă la un plan comun de acţiune, care limitează sau tinde să limiteze activităţile lor comerciale, prin determinarea unei direcţii în care acestea urmează să acţioneze sau a modului în care aceste firme se abţin să activeze. Din punctul de vedere al modului de manifestare, pentru ca o practică să fie considerată anticoncurenţială, nu este neapărat necesar să existe o formă scrisă/exprimareformală a acesteia, care să prevadă, eventual, şi sancţiuni sau măsuri de implementare. 61. În cazul de față, cu atât mai mult, există o înțelegere bilaterală și sinalagmatică, în formă scrisă, semnată/însușită de ambele părți (LPF și CFM) pe teritoriul României (în București) la data de 4 martie 2014, ce ar fi putut prezenta un potențial ridicat de afectare a concurenței și a consumatorilor, ținând cont de: • totalitatea drepturilor comerciale cesionate pe o perioadă de 5 ani (începând cu sezonul competițional 2014/2015), și • necesitatea existenței acordului scris al CFM la cesionarea către terți. Caracterul restrictiv al acordului de exclusivitate încheiat între LPF și CFM a fost, astfel, analizat prin prisma incidenței art. 5 din Legea concurenței (așa cum s-a dispus prin minuta plenului89 în sensul considerării LPF ca titulară a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I).

VI.2.2 Posibilitatea ca înţelegerea să aibă ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia – analiza acordului vertical

62. Posibila înțelegere, ar fi putut avea ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, prin exploatarea drepturilor exclusive obținute de către CFM de natură a crea și a consolida o anumită putere pe piață, care, ulterior să conducă la apariția unor bariere la intrare, blocând astfel accesul altor furnizori de conținut media pe piața pe care activează operatorii economici interesaţi de exploatarea drepturilor de difuzare a competiției fotbalistice Liga I, adică a posturilor de televiziune, a societăţilor active pe piaţa telefoniei mobile şi a societăţilor implicate în furnizarea de conţinut prin intermediul internetului. Vânzarea directă a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I către un singur cumpărător90 a avut ca rezultat (firesc/previzibil, dar nu în mod obligatoriu

89 Întrucât plenul Consiliului Concurenței a constatat că investigaţia nu a condus, până la momentul deliberării din data de 13.12.2016, la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenței printr-o înţelegere de fixare a preţului între membrii LPF la vânzarea în comun a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei fotbalistice Liga I. 90 Atunci când toţi furnizorii sau majoritatea acestora aplică distribuţia exclusivă, acest lucru poate slăbi concurenţa şi facilita coluziunea, atât la nivelul furnizorilor, cât şi la nivelul distribuitorilor. Distribuţia exclusivă poate duce la excluderea altor 21 / 45 nociv pentru concurență) faptul că celelalte întreprinderi nu au mai avut acces direct la respectivele drepturi pentru o perioadă de cinci ani. Astfel, privind strict prin prisma temporală (adică la momentul încheierii contractului între LPF și CFM), se nuanța riscul potențial ca întreprinderile interesate de competiţia fotbalistica Liga I să fie nevoite să plătească un preț prohibitiv întreprinderii care le-a achiziţionat în mod exclusiv (astfel încât să le împiedice pe acestea să mai achiziționeze drepturi de difuzare sau de retransmisie). Însă, atâta timp cât CFM (asimilat unui comerciant cu ridicata, angrenat într-o distribuție exclusivă) poate să vândă produsele fără restricţii comercianţilor91 cu amănuntul din aval, apariţia unor efecte anticoncurenţiale semnificative este puţin probabilă. 63. În cazul în care drepturile de difuzare ar fi fost vândute92 pentru o perioadă mai mică de cinci ani (spre exemplu, trei ani), operatorii interesaţi ar fi putut concura pentru achiziţionarea drepturilor respective, tot în mod regulat, dar mai frecvent. O durată mare de atribuire a drepturilor conduce la o situaţie în care CFM ar putea să folosească acest lucru pentru a dobândi un avantaj competitiv pe care să-l folosească în vederea restricționării concurenței sau în vederea limitării concurenţei în viitoarele licitaţii. În acelaşi timp, o durată mare de atribuire a drepturilor de difuzare poate avea efecte restrictive asupra concurenţei și sub forma unor bariere la intrarea pe piaţă, întrucât un nou operator s-ar putea găsi în situaţia de a nu putea achiziţiona (într-un interval determinat de exclusivitatea atribuită CFM, competitor al său) drepturi care îi sunt necesare pentru crearea unui produs care să fie propus consumatorilor. Programele sportive în general, şi meciurile de fotbal în special, sunt programe de mare audienţă, programe care cresc foarte mult notorietatea staţiei TV care le difuzează, influenţând în mod pozitiv cota de piaţă a acesteia şi nu în ultimul rând, oferă staţiei oportunitatea de a-şi promova în rândul a mult mai multor telespectatori decât de obicei, celelalte programe. Audienţa foarte mare a unui program difuzat în mod regulat, nu influenţează cota de piaţă doar prin cifrele ridicate de audienţă obţinute de programul respectiv. După ce se creează obiceiul de consum, se observă o creştere a audienţei tuturor programelor. 64. Acordurile de furnizare exclusivă cu durata mai mică de cinci ani, încheiate de întreprinderi care nu ocupă o poziție dominantă, trebuie evaluate, de regulă, pe baza unui bilanț între efectele favorabile concurenței și efectele anticoncurențiale. 65. La evaluarea cazurilor în care se depășește pragul cotei de piață de 30 % se realizează o analiză completă a situației din perspectiva concurenței. Următorii factori sunt în mod special relevanți pentru a stabili dacă un acord vertical determină o restrângere semnificativă a concurenței: (a) natura acordului 66. În cazul analizat, trebuie în primul rând stabilit dacă acordul îmbracă sau nu forma unui contract de agenţie. Conform noului Cod civil, prin contractul de agenţie comitentul îl împuterniceşte în mod statornic pe agent fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât şi să încheie contracte, în numele şi pe seama comitentului, în schimbul unei remunerații, în una sau în mai multe regiuni determinate. Conform Orientărilor privind restricțiile verticale (2010/C 130/01), agentul este o persoană fizică sau juridică împuternicită să negocieze și/sau să încheie contracte pe seama altei persoane (comitentul), fie în nume propriu, fie în numele comitentului, în vederea: - achiziționării de bunuri sau servicii de către comitent sau - vânzării de bunuri sau servicii furnizate de comitent.

distribuitori, reducând astfel concurenţa la acest nivel. 91 Dosarul cauzei: Volumul LPF 1, doc. 3, pag. 9 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 468/10.03.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2329/10.03.2014. 92 Printr-o procedură competitivă. 22 / 45 Factorul determinant în definirea unui contract de agenție în temeiul art. 101 alin. (1) din TFUE şi implicit art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei este riscul financiar sau comercial suportat de agent în legătură cu activitățile pentru care a fost desemnat ca agent de către comitent. Trei tipuri de risc financiar sau comercial sunt relevante pentru definirea unui contract de agenție în temeiul art. 101 alin. (1) din TFUE / art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei, respectiv: - riscurile direct legate de contractele încheiate și/sau negociate de agent pe seama comitentului93; - riscurile legate de investiții specifice pieței94;. - riscuri legate de alte activități desfășurate pe aceeași piață de produse, în măsura în care comitentul cere agentului să întreprindă astfel de activități, dar nu ca agent în numele comitentului, ci pe propriul său risc. Acordul este considerat un contract de agenție propriu-zis şi, astfel, exceptat de la prevederile art. 101 din TFUE / art. 5 din Legea concurenţei în cazul în care agentul nu suportă niciun risc sau suportă numai o parte nesemnificativă a acestor riscuri în ceea ce privește contractele încheiate și/sau negociate pe seama comitentului, în ceea ce privește investițiile specifice pieței din domeniul de activitate respectiv, și în legătură cu alte activități, solicitate de comitent, pe aceeași piață de produse. Cu toate acestea, riscurile aferente activității de prestare a serviciilor de agenție în general, cum ar fi riscul ca venitul agentului să fie subordonat reușitei sale în calitate de agent sau investițiile generale în incinte și personal, de exemplu, nu sunt relevante pentru această evaluare. 67. În sensul aplicării exceptării pe categorii un acord este considerat un contract de agenție propriu-zis în cazul în care proprietatea bunurilor contractuale cumpărate sau vândute nu aparține agentului, sau în cazul în care agentul nu prestează el însuși serviciile contractuale și în cazul în care agentul: (a) nu contribuie la costurile legate de furnizarea/achiziția bunurilor sau serviciilor contractuale, inclusiv costurile de transport aferente bunurilor. Aceasta nu împiedică agentul să efectueze serviciul de transport, cu condiția ca respectivele costuri să fie suportate de comitent; (b) nu deține, pe cheltuiala proprie sau pe propriul risc, stocuri de bunuri contractuale și, în special, nu suportă costurile de finanțare a stocurilor și costurile ocazionate de pierdere a stocurilor și poate returna comitentului, fără cheltuieli, bunurile nevândute, cu excepția cazurilor în care este angajată răspunderea pentru culpă a agentului (de exemplu, pentru neluarea unor măsuri de securitate suficiente pentru a evita pierderea stocurilor); (c) nu își asumă responsabilitatea față de terți pentru prejudicii provocate de produsul vândut (răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate de produsele defecte), cu excepția cazului în care, în calitate de agent, este angajată răspunderea pentru culpă în acest sens; (d) nu își asumă răspunderea pentru neexecutarea contractului de către clienți, mai puțin pierderea comisionului său, cu excepția cazului în care este angajată răspunderea pentru culpă a agentului (de exemplu, pentru neluarea unor măsuri suficiente de securitate sau antifurt sau prin neluarea unor măsuri rezonabile de semnalare a unui furt comitentului sau poliției sau pentru necomunicarea către comitent a tuturor informațiilor necesare pe care le are la dispoziție privind fiabilitatea financiară a clientului); (e) nu este obligat, direct sau indirect, să investească în acțiuni de promovare a vânzărilor, cum ar fi contribuțiile la bugetul de publicitate al comitentului; (f) nu realizează investiții specifice pieței în echipamente, incinte sau formarea personalului, cum ar fi, de exemplu, un rezervor de benzină în cazul vânzării cu amănuntul de benzină

93 Cum ar fi finanțarea stocurilor. 94 Acestea sunt investițiile cerute în mod special de tipul de activitate pentru care agentul a fost desemnat de către comitent, și anume care sunt necesare pentru a permite agentului să încheie și/sau să negocieze acest tip de contract. Astfel de investiții sunt în general irecuperabile, ceea ce înseamnă că, la abandonarea domeniului respectiv de activitate, ele nu pot servi altor activități sau nu pot fi vândute fără a înregistra pierderi considerabile. 23 / 45 sau un program de calculator specializat pentru vânzarea polițelor de asigurare în cazul agenților de asigurări, cu excepția cazului în care aceste costuri sunt rambursate în totalitate de comitent; (g) nu întreprinde alte activități pe aceeași piață de produse, solicitate de către comitent, cu excepția cazului în care aceste activități sunt rambursate în totalitate de către comitent. Această listă nu este exhaustivă. Cu toate acestea, în cazul în care agentul își asumă unul sau mai multe din riscurile sau costurile menționate anterior, acordul între agent și comitent nu se consideră contract de agenție. Problema riscului trebuie analizată de la caz la caz, ținând seama mai degrabă de realitatea economică a situației decât de forma juridică. Din motive operaționale, analiza de risc poate începe cu evaluarea riscurilor specifice contractului. În cazul în care riscurile specifice contractului sunt suportate de către agent, este suficient pentru a concluziona că agentul este un distribuitor independent. În caz contrar, dacă agentul nu suportă riscurile specifice contractului, trebuie continuată analiza prin evaluarea riscurilor legate de investițiile specifice pieței. În cele din urmă, în cazul în care agentul nu suportă niciun risc specific contractului și nici legat de investiţiile specifice pieței, este posibil să fie necesară analizarea riscurilor legate de alte activități necesare pe aceeași piață de produse. În cazul în care agentul își asumă unul sau mai multe din riscurile relevante menționate anterior, acordul între agent și comitent nu reprezintă un contract de agenție.În această situație agentul este tratat ca o întreprindere independentă, iar acordul dintre agent și comitent are vocația de a intra sub incidența art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei, ca orice acord vertical. 68. Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 8986/27.07.2015, LPF afirmă faptul că: „Notabil, din perspectiva analizei de concurenţă este faptul că vânzarea drepturilor s-a realizat către un intermediar, acesta sub-licenţiind în mod nediscriminatoriu drepturile pe pieţele din aval.” Această afirmaţie este reluată şi în adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2992/29.02.2016, unde se susţine faptul că: „Referitor la Contractul încheiat cu ISB95, arătăm că, deşi drepturile valorificate nu pot fi clasificate în integralitatea lor într-un tipar al drepturilor reale sau de creanţă conform principiilor de drept, Contractul respectiv este în esenţă unul de mandat, având cele mai multe dintre caracteristicile acestui tip de contract civil.” 69. Având în vedere prevederile contractului de cesiune drepturi de mass-media, între Liga Profesionistă de Fotbal şi CFM96, precum: [] reiese în mod clar că CFM a cumpărat pentru sine respectivele drepturi. Rezultă astfel că, în mod clar, acest contract nu este un contract de agenţie, astfel încât să fie exceptat de la aplicarea prevederilor art. 101 din TFUE / art. 5 din Legea concurenţei. (b) poziția părților pe piață 70. Poziția părților pe piață oferă un indiciu asupra gradului puterii de piață deținute, după caz, de fiecare parte sau de ambele părţi ale contractului. Cu cât cota lor de piață este mai ridicată (aprox. []%97, în cazul LPF), cu atât poate fi mai mare puterea lor de piață, astfel încât și situația opusă exprimă un adevăr: cu cât sunt mai puternici și mai numeroși concurenții existenți, cu atât mai mic

95 Actuala CFM. 96 Intel Sky Broadcast Ltd., la momentul încheierii contractului. 97 Aşa cum s-a prezentat în secţiunea IV- „Piaţa relevantă”, ponderea deţinută de competiţia Liga I în totalul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an, este cuprinsă între [50…80]%, indiferent dacă s-au calculat cotele de piaţă pe ani calendaristici încheiați sau competiţionali. 24 / 45 este riscul ca părțile să poată exercita individual puterea de piață și să blocheze accesul pe piață sau să atenueze concurența. În cazul unui acord de exclusivitate, poziţia pe piaţă a furnizorului (LPF – []% cotă de piață) şi a concurenţilor săi (FRF – []%, UEFA – []%) prezintă o importanţă deosebită, întrucât cu cât poziţia furnizorului este mai puternică, cu atât reducerea concurenţei intramarcă este mai gravă. Atunci când se depăşeşte pragul cotei de piaţă de 30%, concurenţa intramarcă riscă să se diminueze semnificativ. Tot firesc este ca și puterea de cumpărare să poată conduce la creşterea riscului de coluziune între cumpărători, atunci când acordurile de distribuţie exclusivă sunt impuse de cumpărători importanţi, eventual situaţi în teritorii diferite, unuia sau mai multor furnizori. Pe de altă parte, la momentul încheierii acordului, CFM era o întreprindere nou înfiinţată, ce nu avea nicio cotă de piaţă. Ulterior perfectării acordului, aceasta a încheiat contracte de retransmisie cu UPC, Focus Sat, Telekom (inclusiv prevederi referitoare la preluarea drepturilor pentru transmisia meciurilor de fotbal pe canalele proprii, Dolce Sport98), NextGen, Orange, RCS&RDS (inclusiv prevederi referitoare la preluarea drepturilor pentru transmisia meciurilor de fotbal pe canalele proprii, Digi Sport) şi cu alte 4099 de companii de cablu TV mai mici. Reiese de aici că CFM (deși pornind de la lipsa unei cote de piață către o poziție dominantă, prin semnarea Contractului LPF-CFM) nu a acționat în sensul denaturării concurenței pe piața din aval, oferind acces tuturor celor interesați de retransmisie ori preluare drepturi transmisie. (c) poziția concurenților pe piață 71. Celelalte competiţii fotbalistice cu frecvenţă anuală care intră în concurenţă cu competiţia organizată de LPF sunt: Liga 2, UEFA Champions League, UEFA Europa League, Cupa României şi Supercupa României, astfel:

Competiţii (ani calendaristici 2013 2014 2015 2016 încheiați)

Liga 1 []% []% []% []%

Liga 2 []% []% []% []%

UEFA Champions League []% []% []% []%

UEFA Europa League []% []% []% []%

Cupa României + Supercupa []% []% []% []%

Se poate observa din tabelul de mai sus100, că interesul pentru competiţia organizată LPF este cel mai ridicat pe această piaţă. (d) poziția cumpărătorilor de produse contractuale pe piață 72. Poziția clienților părților pe piață permite să se observe dacă unul sau mai mulți clienți dețin sau nu putere de cumpărare. Primul indicator101 al puterii de cumpărare este cota de piață a cumpărătorului de pe piața achizițiilor.

98 Actualele Telekom Sport, în urma redenumirii canalelor Dolce Sport începând cu luna septembrie a anului 2017 [n.n.] 99 Aproximativ 40 de societăți au fost implicate (unele, și în prezent) în relații comerciale de transmisie (indirectă/retransmisie) cu CFM în perioada cuprinsă între 1 iulie 2014 – 1 iulie 2017 - Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 13-16 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 100 Alcătuit pe baza informaţiilor transmise de principale canale de televiziune ce transmit competiţii sportive, mai exact sumele plătite de acestea pentru achiziţionarea drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. 25 / 45 Puterea clienţilor pe piaţă, rezultată din cotele de piaţă ale acestora, poate împiedica titularul drepturilor de comercializare a drepturilor să-și exercite puterea pe piață independent de voinţa acestora. Principalii clienţi, care s-au arătat interesaţi şi în anii anteriori de drepturile de difuzare comercializate de către LPF, sunt canalele TV din grupul Antena Group, canalele TV DigiSport (aparţinând RCS&RDS SA), canalul TV Look Plus, canalul TV Look TV, canalele TV ale PRO TV SRL, canalele TV Telekom Sport (aparţinând Telekom Romania Communications SA) şi postul public TVR. Drepturile de difuzare cumpărate de la LPF reprezintă materia primă pentru întreprinderile care pot alcătui un produs final pe care să-l livreze către consumatori. Astfel, interesul posibililor cumpărători pentru competiția Liga I apare ca fiind diferit: • televiziunile generaliste sunt interesate să achiziţioneze drepturi pentru unele meciuri considerate mai importante într-un sezon competiţional102; • televiziunile cu profil sportiv sunt interesate să cumpere drepturi chiar şi pentru o perioadă mai lungă; • în timp ce operatorii care nu deţin niciun post de televiziune sau capacitatea de a prelucra drepturile într-un produs final, sunt interesați să retransmită canale de televiziune care difuzează meciurile Ligii I. Principalele două întreprinderi care ofereau (și încă oferă) servicii de retransmisie pe teritoriul României, respectiv RCS&RDS SA şi Telekom Romania Communications SA și sunt integrate vertical, acestea deţinând propriile canale de televiziune pe care le transmit în reţele lor. La momentul încheierii contractului dintre LPF și CFM (4 martie 2014) erau încă în vigoare contractele (ce vizau sezoanele competiționale 2011/2012, 2012/2013 și 2013/2014 – urmând a expira în luna iunie 2014) încheiate de LPF cu Romtelecom SA103 – 1 meci/etapă, cu RCS&RDS SA – 7 meciuri/etapă şi cu Antena TV Group SA – 1 meci/etapă, pentru care LPF încasa suma cumulată de []milioane euro/an. Astfel, marea majoritatea a meciurilor era transmisă de cei doi distribuitori principali de posturi TV (RCS&RDS şi Telekom), celelalte reţele de distribuţie (de ex. UPC, Orange, DCS/Akta etc.) neputând oferi propriilor clienţi posibilitatea vizionării meciurilor din Liga I. Ţinând cont de faptul că cele două întreprinderi menționate anterior deţineau, pe lângă structura integrată vertical, avantajul istoricului recent (parteneriat comercial cu LPF în transmiterea competițiilor fotbalistice Liga I) și o cotă de piaţă de cca. [30…60]%104, respectiv, [10…30]%, acestea aveau/au capacitatea reală de a exercita presiune concurenţială asupra LPF, prin puterea lor sporită de negociere, indiferent de modalitatea de valorificare aleasă de LPF (adică, atât în cadrul unei proceduri competitive, cât și a unei negocieri directe), capacitate ce poate împiedica titularul drepturilor de comercializare a drepturilor să-și exercite puterea pe piață independent de voinţa acestora. (e) barierele la intrare 73. Barierele la intrare sunt evaluate prin luarea în calcul a măsurii în care întreprinderile prezente pe piață își pot crește prețurile peste nivelul concurențial, fără a provoca intrarea pe piață a unor noi

101 Alți indicatori se referă la poziția cumpărătorului pe piața sa de revânzare, inclusiv caracteristici precum întinderea geografică a punctelor sale de desfacere, mărcile proprii, inclusiv mărcile private ale distribuitorilor și imaginea mărcii sale printre consumatorii finali. 102 Cu titlul de exemplu, în sezonul 2012/2013 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I Antena TV Group a retransmis meciurile care puteau suscita un interes sporit şi cote de audienţă ridicate pe postul de televiziune generalist Antena 1, iar celelalte meciuri de fotbal asupra cărora Antena 1 deţinea drepturi au fost retransmise pe canalul de televiziune GSP TV. Întreprinderea Pro TV practica o strategie similară în ceea ce priveşte anumite meciuri de fotbal asupra cărora deţine drepturi de televizare - unele meciuri erau transmise pe postul Pro TV, în timp ce alte meciuri erau transmise pe postul Sport.ro (devenit între timp PRO-X). 103 Denumirea actuală a societăţii este Telekom Romania Communications SA. 104 https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/indicators 26 / 45 societăți. În absența barierelor la intrare, posibilitatea unei intrări ușoare și rapide pe piață ar face asemenea creșteri de preț să apară ca nerentabile. Atunci când intrările efective, care împiedică sau limitează exercitarea puterii de piață, pot interveni într-un termen de un an sau doi, se consideră că, în general, barierele la intrare sunt reduse. Restricțiile verticale și integrarea verticală pot să constituie, de asemenea, bariere la intrare, prin îngreunarea accesului pe piaţa vânzării drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an și prin excluderea concurenților (potențiali). Barierele de natură financiară sunt reprezentate de faptul că sumele de bani necesare pentru achiziţionarea drepturilor de difuzare pentru anumite competiţii sportive se situează la un nivel foarte ridicat (în cadrul ultimelor proceduri organizate de către LPF au fost adjudecate contra unor sume de ordinul zecilor de milioane de euro). În sezoanele competiţionale 2011-2014, RCS&RDS exploata respectivele drepturi doar prin intermediul canalelor sale şi oferea celorlalţi retransmiţători canalele DigiSport la un preţ de []. Prin urmare, în situaţia anterioară, dacă concurenţii RCS&RDS ar fi decis să preia canalele DigiSport, atunci fiecare abonat ar fi plătit în plus [] euro/lună (sau respectivul retransmiţător ar fi suportat de unul singur suma de [] euro pentru fiecare abonat al său), sumă considerabilă, raportată la preţul minim de vânzare al întregului abonament la cablu (aprox. 25 lei/lună). În prezent (începând cu sezonul competițional 2014/2015), CFM vinde canalele sale fără obligaţia de a fi introduse în pachetul de bază, vinde şi drepturi de televizare către canale ce sunt concurente pentru CFM pe piața retransmisiei (de exemplu Telekom Sport, DigiSport), telespectatorul nefiind obligat să plătească suplimentar, cu excepția situației în care acesta doreşte un pachet opţional la pachetul de bază105. La nivelul societăţilor de retransmisie a programelor audiovizuale (societăţi de cablu/DTH), în prezent, nu mai operează avantajul competitiv al modalității de retransmisie a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I. Cumpărătorul actual al acestor drepturi de la LPF, în speţă CFM, nu este integrat vertical şi astfel este preocupat activ să îşi comercializeze propriile canale de televiziune către toţi operatorii de cablu/DTH interesaţi. În anii precedenţi, întreprinderile ce cumpăraseră majoritatea drepturilor de difuzare a competiţiilor fotbalistice din Liga I, RCS&RDS şi Romtelecom SA, deţinând atât reţele de retransmisie, cât şi canale de televiziune, şi-au exploatat în cea mai mare parte propriile canale de televiziune, prin intermediul propriilor reţele de retransmisie, oferind posibilitatea de a vedea respectivele meciuri de fotbal doar propriilor abonaţi. Dacă CFM ar fi luat decizia de a exploata respectivele drepturi doar prin intermediul unor televiziuni cu plată, atunci probabilitatea ca situația anterioară să se repete ar fi fost mare, și anume, retransmiţătorii de posturi de televiziune să nu fie interesaţi de preluarea respectivelor canale. Dacă CFM ar fi luat decizia de a exploata respectivele drepturi prin intermediul unor televiziuni libere la retransmisie, care se finanţează exclusiv din publicitate, atunci posibila afectare a unui consumator - abonat la o companie de retransmisie, ce, fie nu ar fi dorit includerea unor canale cu plată în grila proprie, fie ar fi solicitat ca plata să fie repercutată asupra abonatului - nu ar mai fi existat, deoarece nici retransmiţătorul şi nici consumatorul nu ar mai fi plătit/resimțit nicio taxă suplimentară. Modalitatea în care CFM a decis să valorifice respectivele drepturi [intrând în relații contractuale cu mai mult de „două Posturi TV” – condiție minimă impusă de art 13.2 din Contractul 2014 (LPF- CFM)] și prin oferirea spre retransmisie a canalelor proprii reprezintă, practic, un model comercial (adoptat/ales), căruia i-a lipsit nocivitatea, datorită unui acces extins la competiția Liga I, din

105 Ce de exemplu pachetul opţional „extra fotbal” oferit de UPC contra unui preţ de 10 lei/lună: http://www.upc.ro/televiziune/canale-tv/pachete-suplimentare/extra-fotbal. 27 / 45 perspectiva oricărei întreprinderi interesate (societate de cablu/retransmițător sau post/canal TV). Din cele prezentate mai sus rezultă că CFM nu acționat în sensul ridicării unor bariere la intrarea pe piețele pe care aceasta acționează, oferind acces pe baze nediscriminatorii și transparente tuturor celor interesați de retransmisie ori preluare drepturi transmisie. (f) nivelul de comercializare și natura produsului 74. Nivelul de comercializare este legat de distincția dintre bunurile și produsele intermediare și bunurile și produsele finale. Bunurile și serviciile intermediare sunt vândute întreprinderilor în vederea producerii altor bunuri sau servicii și, în general, nu se identifică în bunul sau serviciul final. În privința naturii produsului, tot în cazul produselor finale, aceasta joacă un rol în evaluarea eventualelor efecte negative și pozitive. La evaluarea efectelor negative probabile, se poate determina și dacă produsele de pe piață sunt mai degrabă omogene sau mai degrabă eterogene. În general, atunci când produsul în cauză este mai omogen, probabilitatea ca restricțiile verticale să producă efecte negative este mai scăzută. În cazul acordului exclusiv în cauză, ce privește un produs omogen (competiția Liga I), nivelul de comercializare ar fi putut fi considerat important dacă eventualele efecte ar fi fost corelate, atât la nivelul comerţului cu ridicata (unde sunt prezente întreprinderile interesate de drepturile de difuzare), cât şi la cel al comerţului cu amănuntul (unde sunt prezente societăți de cablu/retransmițători, cu impact asupra consumatorilor finali106) și, deși ar putea fi echivalat cu distribuția exclusivă (ce, tipic, se aplică distribuţiei de bunuri şi servicii finale), efectele negative pe fiecare nivel nu au putut fi demonstrate. Așadar, nu a fost posibilă realizarea unei analize comparând/corelând impactul negativ pe un palier cu impactul negativ pe celălalt palier, astfel că nivelul de comercializare să poată fi considerat important.

VI.3 Concluziile analizei aspectelor investigate

75. Ca urmare a analizei efectuate cu privire la modalitatea de comercializare a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din competiţia Liga I, de către LPF, respectiv a caracterului restrictiv al acordului de exclusivitate încheiat între LPF și CFM, prin prisma incidenței art. 5 din Legea concurenței, investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, respectiv nu a constatat existența unor motive pentru intervenţia autorității de concurență în baza prevederilor art. 101 din TFUE. 76. În ceea ce priveşte realizarea unei eventuale înțelegeri anticoncurențiale între întreprinderi concurente, investigaţia nu a relevat existenţa unor elemente de probă în măsură să demonstreze aspecte diferite de cele statuate irevocabil de către instanţele de judecată, și anume faptul că Liga Profesionistă de Fotbal este titularul drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I. Aşa cum se menționează în secţiunea II - Legislaţia aferentă domeniului, cadrul legal incident care prezintă o relevanţă deosebită în acest caz este reprezentat de prevederile art. 21 şi ale art. 45 din Legea sportului, deoarece s-ar putea susţine că atât cluburile, cât şi LPF, respectiv FRF, ca structuri sportive, sunt titularele drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune. În baza prevederilor mai sus amintite, în litigiul declanşat de Fotbal Club Dinamo Bucureşti, Fotbal Club Rapid Bucureşti şi Fotbal Club Steaua Bucureşti, în calitate de reclamante, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de cesiune de drepturi de televiziune încheiat la data de 22.06.2004 între Liga Profesionistă de Fotbal şi SC Intermedia SRL, instanţa a respins

106 Conform declaraţiei CFM, în prezent distribuţia meciurilor din Liga 1 acoperă peste 97% din gospodăriile populaţiei României - Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 18 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 28 / 45 cererea reclamantelor, reţinând în esenţă că, în baza prevederilor art. 45 din Legea sportului, LPF, ca structură sportivă, este titulara drepturilor de televiziune la competiţiile sportive pe care le organizează. Instanța de fond107, a respins acţiunea reclamantelor pentru motivele prezentate mai jos, care au în vedere interpretarea prevederilor art. 45 din Legea sportului: • atât cluburile sportive, cât şi ligile profesioniste sunt considerate de Legea sportului, structuri sportive; • potrivit art. 42 din Legea sportului, ligile profesioniste au ca atribuţie prevăzută în lege organizarea competiţiei oficiale profesioniste în ramura respectivă şi la nivelul stabilit de Federaţia Sportivă Naţională. Tribunalul București a reţinut următoarele: • LPF, ca structură sportivă, este titulara drepturilor de televiziune la competiţiile sportive pe care le organizează; • art. 45 din Legea sportului stabileşte că structurile sportive deţin exclusivitatea “drepturilor de reclamă, publicitate şi transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.” Structurile sportive cărora legea le-a atribuit competenţa de a organiza competiţiile oficiale profesioniste la nivel de ramură de sport (şi deci la care se referă art. 45 alin. (l) lit. c) sunt ligile profesioniste, iar structurile sportive care “participă” la competiţii conform art. 29 din Legea sportului sunt cluburile sportive; • afirmaţia în sensul că expresia “după caz” din cuprinsul art. 45 alin. (l) lit. c) din Legea sportului s-ar referi la situaţia în care s-ar putea afla una şi aceeaşi structură sportivă, respectiv un club sportiv, pentru că liga nu se poate afla în cea de-a doua ipostază (și anume, participantă la o competiţie) nu poate fi reţinută, deoarece formularea “după caz” vizează două situaţii distincte, prin raportare la două subiecte de drept distincte. Dacă textul de lege ar fi avut în vedere doar un singur tip de structură sportivă, cum susţin reclamantele, formularea “după caz“ ar fi fost inutilă. Astfel, instanţa a reţinut că pârâta LPF este titulara drepturilor de televiziune, iar art. 64 din statutul acesteia care prevede că “LPF este titulara drepturilor de radio-televiziune, respectiv transmiterea directă, de înregistrare şi retransmiterea în întregime sau în rezumat prin radio-televiziune sau prin orice mijloace audio-vizuale a manifestărilor fotbalistice organizate în cadrul LPF“ este în concordanţă cu dispoziţiile Legii sportului. Aceste aspecte conţinute de sentința Tribunalului Bucureşti au fost statuate irevocabil, deoarece sentinţa respectivă a fost menţinută atât în apel, de către Curtea de Apel Bucureşti108, cât și în recurs, prin hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie109, fiind reiterate în principal aceleaşi argumente principale, dezvoltate în sentinţa Tribunalului Bucureşti. În ceea ce priveşte posibila înţelegere de fixare a preţului între membrii Ligii Profesioniste de Fotbal, investigaţia nu a relevat existenţa unor elemente de probă în măsură să demonstreze aspecte diferite de cele statuate irevocabil de către instanţa de judecată în sensul că Liga Profesionistă de Fotbal este titularul drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I.

VII. Incidența dispozițiilor art. 6 din Legea concurenței și ale art. 102 din TFUE

107 Dosar nr. 25661/3/2004 - sentinţa Tribunalului Bucureşti nr. 9743 din 08.11.2006. 108 Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 593 din 04.12.2007. 109 Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2969 din 20.10.2008. 29 / 45 VII.1 Dispoziții legale relevante referitoare la practica de încălcare a art. 6 din Legea concurenţei şi a art. 102 din Tratat

77. Art. 6 din Legea concurenței, similar art. 102 din TFUE, interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Conform Comunicării Comisiei — Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82110 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante111, în analiza unui posibil abuz de poziţie dominantă este nevoie să se determine puterea reală de piaţă a întreprinderii investigate şi modul în care comportamentul acesteia a deteriorat concurența autentică și loială pe piață. Fiecare caz este analizat individual şi trebuie demonstrat efectul nociv asupra concurenţei. Cu privire la modalități în care o întreprindere care deţine o poziţie dominantă poate abuza de această putere de piaţă, art. 6 din Legea concurenței, similar art. 102 din TFUE, prevede: „(1)(...) Aceste practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile; b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. (2) Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile alin. (1), în măsura în care folosirea în mod abuziv a poziţiei dominante poate afecta comerţul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. (3) Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă, în situaţia în care cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 40%” - conform art. 6 din Legea concurenţei112. De asemenea, „Este incompatibilă cu piaţa internă şi interzisă, în măsura în care poate afecta comerţul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: (a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile; (b) limitează producţia, comercializarea sau dezvoltarea tehnică în dezavantajul consumatorilor; (c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; (d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.” – conform art. 102 din Tratat. Din analiza prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea concurenţei rezultă că o practică intră sub

110 În prezent art. 102 din TFUE. 111 Denumită în continuare Orientările CE privind art. 102. 112 Articol similar, ca şi conţinut, cu art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. 30 / 45 incidenţa acestui act normativ numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: 1. întreprinderea respectivă deţine o poziţie dominantă pe piaţa relevantă; 2. întreprinderea respectivă abuzează de poziţia sa dominantă prin săvârşirea unor fapte anticoncurenţiale.

VII.2 Deţinerea unei poziţii dominante pe piaţa relevantă definită

78. Dominanţa a fost definită de instanţele europene113 ca fiind „o poziţie dată de puterea economică de care se bucură o întreprindere care îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă şi care îi oferă puterea de a se comporta, într-o măsură apreciabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, de clienţii săi şi în cele din urmă faţă de consumatorii săi”. Legătura dintre cota de piaţă deţinută de o întreprindere şi puterea sa de piaţă este constatată şi de CJUE – La Roche / Comisia114: „Mai mult, deşi importanţa cotei de piaţă poate varia de la o piaţă la alta, se poate interpreta în mod legitim că o cotă foarte mare este în sine, şi în lipsa unor circumstanţe speciale, dovada existenţei unei poziţii dominante. O întreprindere care are o cotă de piaţă foarte mare şi o deţine pentru o anumită perioadă de timp ... este în virtutea respectivei cote într-o poziţie de putere”. Dominanţa este o stare de fapt, a cărei existenţă poate fi probată prin analiza următoarelor criterii115: analiza situaţiei concurenţiale (numărul şi dimensiunea concurenţilor, poziţia acestora pe piaţă, cotele de piaţă şi stabilitatea acestora în timp), gradul de concentrare al pieţei, barierele la intrare şi dezvoltare pe piaţă, dar şi la ieşirea de pe piaţă. Determinarea dominanţei se realizează de la caz la caz şi nu implică în mod necesar analiza tuturor criteriilor de mai sus, ci numai a acelora care ar indica în mod clar existenţa acestei stări de fapt. 79. Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice, document aprobat de Comitetul Executiv al FRF, precizează116 că FRF117 este singura în drept să organizeze jocuri cu echipele naţionale ale altor federaţii/asociaţii, membre ale FIFA/UEFA și că LPF este singura care organizează: Campionatul Naţional ”Liga I și Cupa Ligii118. Din cele de mai sus, rezultă ca LPF este îndreptăţită să organizeze Campionatul Naţional ”Liga I”, astfel cota de piaţă a competiţiei Liga I fiind importantă pe piaţa relevantă identificată, şi anume: piaţa vânzării drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. Decizia membrilor asociaţiei, conform căreia LPF este titulara drepturilor de difuzare ale meciurilor organizate în cadrul LPF, a fost considerată de instanţele de judecată119 ca fiind în concordanţă cu dispoziţiile Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, şi cu Statutul LPF. Prin minuta

113 Cazul 27/76, United Brands Co and United Brands Continental BV v. Commission, Cazul 85/76, Hoffmann-La Roche & Co AG v. Commission. 114 Hotărârea în cauza 85/76[1979] ECR 461, [1979] 3 CMLR 211, para 41. 115 Există însă şi alţi factori a căror analiză poate arăta existenţa dominanţei, cum ar fi: gradul de integrare verticală, maturitatea pieţei şi gradul de diversificare a produselor, puterea de contracarare a cumpărătorilor, existenţa reglementărilor sectoriale şi eficienţa acestora, accesul facil sau privilegiat la resurse financiare sau de capital, accesul la facilităţi esenţiale, costurile schimbării furnizorilor etc. 116 Art. 28 - ”Competenţa de organizare” - Dosarul cauzei Volumul 1 LPF, doc. 26, pag. 151-246 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 1980/11.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10785/12.09.2014. 117 Art. 65 - “Organizarea jocurilor” - Dosarul cauzei Volumul 1 LPF, doc. 26, pag. 151-246 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 1980/11.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10785/12.09.2014. 118 Competiţia a fost desfinţată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a LPF din 25.05.2017 – Dosarul cauzei: Volumul 12 LPF, doc. 19, pag. 100 – Anexa 3 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 119 Litigiul comercial judecat prin Sentinţa comercială nr. 9743/08.11.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială în dosarul nr. 25661/3/2004, Decizia Comercială nr. 593/04.12.2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială în acelaşi dosar, şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Comercială nr. 2969/20.10.2008. 31 / 45 plenului, s-a considerat, de asemenea, că LPF este titulara acestor drepturi, astfel că analiza actelor şi faptelor LPF, prin prisma prevederilor art. 6 din Legea concurenţei, pornește de la această premisă. Ţinând cont de cele prezentate anterior, în secţiunea IV.3 cât și în secţiunea VI.2, se reţine că ponderea deţinută de Liga I pe piaţa relevantă este cuprinsă între [50…80]%, indiferent dacă s-au calculat cotele de piaţă pe ani calendaristici încheiați (2013, 2014, 2015 şi 2016) sau competiţionali (2013/2014, 2014/2015, 2015/2016 şi 2016/2017). 80. Pentru a suplimenta analiza care constată puterea semnificativă de piață a LPF, se poate lua în considerare și măsura în care întreprinderea în cauză se confruntă cu constrângeri, în raport cu posibilitatea de a se comporta independent pe piaţă. Cele mai importante constrângeri sunt determinate de concurenţa actuală şi de cea potenţială. Așa cum s-a arătat mai sus, concurența actuală a titularului drepturilor de difuzare a competiției fotbalistice Liga I este reprezentată de către FRF (organizatoarea competițiilor Liga 2, Cupa României și Supercupa) și UEFA (organizatoarea competițiilor Champions League și Europa League), iar concurența potențială este reprezentată de aceleași foruri, în cazul în care acestea ar decide organizarea unor altor competiții120, fiind improbabilă o astfel de situație din cauza calendarului competițional încărcat și a restricțiilor de ordin subiectiv (limitele fizice, de joc, ale jucătorilor de fotbal). Dacă se analizează situaţia de piaţă din punct de vedere al ofertei, prin faptul că LPF este singura întreprindere din România îndreptăţită legal să organizeze acest nivel competiţional, se poate considera că există o poziţie de monopol. Or, din punct de vedere al cererii, se observă că există un anumit grad de substituibilitate între competiţiile organizate de LPF şi celelalte competiţii organizate cu regularitate în fiecare an (Liga 2, UEFA Champions League, UEFA Europa League, Cupa României şi Supercupa României), din felul în care întreprinderile interesate de drepturile de difuzare ale meciurilor îşi folosesc bugetele şi îşi formează produsele care să ajungă la consumatorul final. Astfel, cota de piaţă a fost calculată în funcţie de sumele plătite de principale canale de televiziune121 pentru achiziţionarea drepturilor de difuzare asupra meciurilor, acestea manifestându-şi interesul în anii anteriori pentru a achiziţiona respectivele drepturi. Principalele întreprinderi care ar fi putut achiziţiona şi drepturi pentru difuzarea meciurilor LPF prin internet sau GSM, respectiv RCS&RDS SA, Telekom Romania Communications SA, sunt integrate vertical deţinând propriile canele de televiziune, putând livra produsul final rezultat din drepturile de televizare prin orice mijloc tehnologic dorit. Această cotă de piaţă conferă LPF o poziţie dominantă pe piaţa vânzării drepturilor comerciale asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an. Presiunile concurenţiale exercitate asupra competiţiilor organizate de LPF 81. Celelalte competiţii fotbalistice cu frecvenţă anuală care, din perspectiva interesului operatorilor de a crea produse media pentru consumatorul final, intră în concurenţă cu competiţia organizată de LPF sunt: Liga 2, UEFA Champions League, UEFA Europa League, Cupa României şi Supercupa României. Se poate observa din tabelul de mai jos, că interesul pentru competiţiile organizate LPF este cel mai ridicat pe această piaţă:

Competiţii (ani calendaristici 2013 2014 2015 2016 încheiați)

120 În trecut, UEFA a organizat 3 competiții (European Champion Clubs' Cup – actuala Champions League, UEFA Cup – actuala Europa League și Cup Winners' Cup), dintre care, doar primele două mai sunt organizate în prezent. 121 Canalele TV din grupul Antena Group, canalele TV Digi SPORT (aparţinând RCS&RDS SA), canalul TV Look Plus, canalul tv Look TV, canalele tv ale PRO TV SA, canalele TV Dolce Sport (aparţinând Telekom Romania Communications SA) şi postul TVR. 32 / 45 Liga 1 []% []% []% []%

Liga 2 []% []% []% []%

UEFA Champions League []% []% []% []%

UEFA Europa League []% []% []% []%

Cupa României + Supercupa []% []% []% []%

Interesul întreprinderilor din piaţă pentru crearea unui produs bazat pe meciurile din competiţia organizată de Liga I, pe care să-l livreze consumatorilor finali reiese şi din declaraţiile principalilor operatori, televiziuni şi retransmiţători: 82. Orange122 consideră că „operatorii TV care deţin în oferta lor canale care difuzează meciurile din Liga 1 (sau alte meciuri de interes naţional) beneficiază de un avantaj concurenţial [...] Interesul pentru meciurile din Liga 1 se reflectă în audienţa mare a canalelor sportive pe durata meciurilor prin comparaţie cu audienţa lor medie totală sau cu audienţa din zilele în care nu se difuzează meciuri şi în evoluţia bazei de clienţi a operatorilor TV”. Compania demonstrează pe baza datelor publice şi a propriilor estimări din perioada iulie-decembrie 2015, cum audienţa canalelor din timpul meciurilor poate creşte de două până la trei ori în perioadele când se transmiteau meciurile LPF. 83. Antena Group declară123: „[]”. 84. Pro TV SRL precizează124 că „[]”. 85. Telekom Romania Communications SA menţionează125 că: „[]”. 86. După cum reiese din declaraţiile celor care au achiziţionat drepturi de difuzare asupra meciurilor din Liga I, cât şi din ponderea acestei competiţii în totalul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an, rezultă importanţa comercială acordată transmiterii către consumatorul final a unor programe sportive care să conţină respectivele meciuri. 87. Puterea de piață a clienţilor, rezultată tot din cotele de piaţă ale acestora, poate împiedica întreprinderea dominantă să-și exercite puterea pe piață independent de voinţa acestora și, astfel, poate opri apariţia unei eventuale probleme de concurență. Principalii clienţi, care s-au arătat interesaţi şi în anii anteriori de drepturile de difuzare comercializate de către LPF, sunt canalele TV din grupul Antena Group, canalele TV DigiSport (aparţinând RCS&RDS SA), canalul TV Look Plus, canalul Look TV, canalele PRO TV SRL, canalele TV Telekom Sport (aparţinând Telekom Romania Communications SA) şi postul TVR. 88. Drepturile de difuzare cumpărate de la LPF reprezintă materia primă pentru întreprinderile care pot alcătui un produs final pe care să-l livreze către consumatori. Astfel, interesul posibililor cumpărători pentru competiția Liga I apare ca fiind diferit:

122 Dosarul cauzei: Volumul Orange, doc. 1, pag. 6 - adresa Orange România SA nr. 16/MGM/LEG/17174/ASA/22.04.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 6581/26.04.2016. 123 Dosarul cauzei: Volumul Antena, doc.19, pag. 66-67 67 - adresa Antena TV Group SA nr. 1920/28.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10947/31.07.2017. 124 Dosarul cauzei: Volumul Pro TV, doc. 21, pag. 73 - adresa Pro TV SRL nr. 1164/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11015/01.08.2017. 125 Dosarul cauzei: Volumul Telekom, doc. 26, pag. 82 - adresa Telekom Romania Communications SA nr. TKR/TM/JRC/44830/10.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11371/10.08.2017. 33 / 45 • televiziunile generaliste sunt interesate să achiziţioneze drepturi pentru unele meciuri considerate mai importante într-un sezon competiţional126, • televiziunile cu profil sportiv sunt interesate să cumpere drepturi chiar şi pentru o perioadă mai lungă, • în timp ce operatorii care nu deţin niciun post de televiziune sau capacitatea de a prelucra drepturile într-un produs final, sunt interesate să retransmită posturi de televiziune care difuzează meciurile Ligii I. Așa cum este reținutși și în prezenta Decizie, principalele două întreprinderi care oferă servicii de retransmisie pe teritoriul României, respectiv RCS&RDS SA şi Telekom Romania Communications SA, sunt integrate vertical, acestea deţinând propriile canale de televiziune pe care le transmit în reţele lor. Ţinând cont de faptul că cele două întreprinderi menționate anterior deţin o cotă de piaţă de cca. [30…60]%127, respectiv, [10…30]%, acestea au capacitatea de a exercita presiune concurenţială asupra LPF, prin puterea lor sporită de negociere.

VII.3 Abuzul de poziţie dominantă

89. Aplicarea art. 6 din Legea concurenţei şi a art. 102 TFUE impune analiza dacă comportamentul unei întreprinderi aflate în poziţie dominantă deviază de la concurenţa desfăşurată în condiţii de „loialitate”, bazată pe merite, denaturând-o în detrimentul concurenţei şi consumatorilor finali. CJUE a afirmat în cauza Michelin/Comisia128 că o întreprindere ce deţine o poziţie dominantă are „o răspundere specială de a nu lăsa comportamentul său să împiedice concurenţa nedenaturată” pe piaţa internă. Se regăsesc129 numeroase afirmaţii conform cărora prin condamnarea conduitei unilaterale a unei întreprinderi se urmăreşte protecţia concurenţei, aceasta fiind răspunzătoare de beneficiul consumatorilor, şi nu protecţia concurenţilor; pct. 6 din Orientările CE privind art. 102 specificând: „În activitatea sa de aplicare a normelor de concurență la practicile de excludere, Comisia pune accentul pe protejarea procesului concurențial pe piața internă și pe asigurarea faptului că întreprinderile care dețin o poziție dominantă nu își exclud concurenții prin alte mijloace decât concurența pe baza meritelor produselor sau serviciilor furnizate. În acțiunea sa, Comisia este conștientă că este important să fie protejată concurența efectivă și nu doar concurenții”. 90. Din jurisprudenţa instanţelor UE au reieşit cel puţin două tipuri de practici abuzive: exploatare abuzivă şi excludere abuzivă130. • Exploatarea abuzivă se referă, printre alte practici, la impunerea preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile. Acestea sugerează obţinerea unui profit de tip monopol pe seama clientului. • Excluderea abuzivă priveşte faptul că o întreprindere care deţine o poziţie dominantă poate avea un comportament care să blocheze concurenţii într-un mod anticoncurenţial, nebazat pe eficienţă sau inovaţie, de la a intra pe piaţă, sau împiedică concurenţii existenţi de la a creşte pe respectiva piaţă.

126 Cu titlul de exemplu, în sezonul 2012/2013 al Campionatului Naţional de Fotbal Liga I Antena Group a retransmis meciurile care puteau suscita un interes sporit şi cote de audienţă ridicate pe postul de televiziune generalist Antena 1, iar celelalte meciuri de fotbal asupra cărora Antena 1 deţinea drepturi au fost retransmise pe canalul de televiziune GSP TV. Întreprinderea Pro TV practica o strategie similară în ceea ce priveşte anumite meciuri de fotbal asupra cărora deţine drepturi de televizare - unele meciuri erau transmise pe postul Pro TV, în timp ce alte meciuri erau transmise pe postul Sport.ro (devenit între timp PRO-X). 127 https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/indicators 128 Hotărârea în cauza 322/81 [1983] ECR 3461, [1985] 1 CMLR 282, pct. 57. 129 Richard Whish, David Bailey - „Legea concurenţei” ediția a VII-a, Competition’s Consulting, 2016, pag. 201. 130 Richard Whish, David Bailey - „Legea concurenţei” ediția a VII-a, Competition’s Consulting, 2016, pag.206-207. 34 / 45 91. Contractul 2014 (LPF-CFM) are caracteristicile unei vânzări exclusive, dar nu conţine clauze care să împiedice cumpărătorul să achiziţioneze drepturi de difuzare de la competiţiile fotbalistice concurente. Astfel, contractul în cauză nu conferă părtilor capacitatea de a-i bloca pe concurenţii LPF să intre pe piaţă. Art. 32 din Orientările CE privind art. 102 precizează că o întreprindere dominantă poate încerca să își excludă concurenții, împiedicându-i să vândă consumatorilor, prin utilizarea unor obligații de cumpărare cu caracter exclusiv sau a unor reduceri care au în practică acelaşi efect, fapte neconstatate în cazul de faţă. Prevederile din contract, referitoare la cesionarea drepturilor mass-media a meciurilor de fotbal din cadrul Ligii I realizată de către LPF către CFM, care dau caracterul de exclusivitate vânzării sunt: []. 92. Obligația asumată de către LPF, de a vinde exclusiv către CFM, are la bază nevoia cumpărătorului de a-şi proteja încasările, în condiţiile în care şi-a asumat faţă de LPF că urmează să facă investiţii atât tehnice prin achiziţionarea a două posturi de televiziune care să producă şi să furnizeze produsul final retransmiţătorilor, cât şi de a investi în îmbunătăţirea calităţii competiţiilor organizate de LPF, cumpărătorul precizând că „[...] plătește contravaloarea drepturilor de transmisie a ”Liga 1 România” către LPF, și are de efectuat și investiții masive în România [...]”. Astfel, CFM descrie131 implicarea efectivă în îmbunătăţirea calitativă a competiţiilor LPF: „pentru creşterea valorii şi atractivităţii campionatului de fotbal şi implicit a produsului Liga 1, CFM a propus LPF reducerea numărului de echipe din Liga 1 de Ia 18 la 14, modificarea sistemului de desfăşurare a competiţiei de la un campionat cu două părţi tur şi retur la un campionat cu sezon regulat urmat de playoff şi payout. De asemenea CFM a propus LPF înfiinţarea unei noi competiţii între echipele din Liga 1, Cupa Ligii”. La momentul încheierii acordului, CFM era o întreprindere nou înfiinţată, fără cotă de piaţă. Posturile de televiziune cumpărate de aceasta și care au început să transmită meciurile organizate de LPF au intrat astfel pe piata relevantă, consolidând concurența între televiziunile cu plată. 93. Din documentele existente la dosarul cauzei, în perioada anterioară semnării contractului cu CFM, reiese că LPF a avut discuţii cu două întreprinderi: []132și []133. [] nu şi-a manifestat intenţia de a încheia un contract, iar [] s-a retras din negocieri pentru că []. Referitor la întreprinderile interesate de drepturile de difuzare asupra meciurilor de fotbal, chiar LPF precizează134: „[] [...]”. 94. Dată fiind modalitatea de cesionare a drepturilor trasată de angajamentele din perioada 2011- 2014, întreprinderile posibil interesate de achiziţionarea drepturilor de difuzare au presupus că LPF urma să organizeze o licitaţie publică şi transparentă sau o procedură competitivă asemănătoare, motiv pentru care nu au pornit demersuri din proprie iniţiativă. Mai mult, dintre principalele întreprinderi interesate, o parte și-au manifestat dezinteresul în a cumpăra drepturile de difuzare a competiției Liga I: 95. Antena TV Group SA precizează135 că: „din datele şi informaţiile pe care le deţinem, nu a participat la nicio discuţie, negociere cu Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) în perioada anterioară

131 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag 10 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 132 Dosarul cauzei: Volumul 2 LPF, doc 26, pag. 264 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 439/06.03.2015 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2265/06.03.2015. 133 Dosarul cauzei: Volumul 2 LPF, doc 25, pag 263 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 439/06.03.2015 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2265/06.03.2015. 134 Dosarul cauzei: Volumul 12 LPF, doc. 38, pag. 235 – Anexa 7 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 830/07.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017. 135 Dosarul cauzei: Volumul Antena, doc. 19, pag. 66 - adresa Antena TV Group SA nr. 1920/28.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10947/31.07.2017. 35 / 45 semnării contractului de cesiune drepturi de mass-media încheiat între LPF şi Intel Sky Broadcast Ltd. (ISB) []”. 96. Orange declară136 că: „[]”. 97. RCS&RDS SA menţionează137: „[]”. 98. PRO TV SRL precizează138 că: „nu a participat la discuţii sau negocieri cu LPF privind o posibilă achiziţie directă a drepturilor de difuzare media a meciurilor din competiţiile organizate de LPF” în perioada anterioară semnării contractului dintre LPF şi CFM. De asemenea, „[]”. 99. Telekom menţionează139 referitor la perioada anterioară semnării contractului dintre LPF şi CFM că „vă putem confirma ca a existat o singura discutie informala cu presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), dl. Gino Iorgulescu, fara a se ajunge insa la negocieri sau propuneri financiare. Nu am primit vreun document sau corespondenta referitor la participarea la o procedura de atribuire a drepturilor si nu am emis documente in acest sens”. Referitor la modalitatea de atribuire a drepturilor: „[]”. 100. SRTV declară că a fost interesat de drepturi în condiţiile în care a primit de la CFM câte un meci în fiecare etapă în regim „free to air”, dar că nu a putut susţine financiar nici acest model de business: „Iniţial, nu am fost interesaţi de achiziţionarea acestor drepturi, motiv pentru care nu am participat la discuţii/negocieri cu LPF. După achiziţionarea drepturilor de mass-media pentru Liga I de către Intel Sky Broadcast Ltd, am avut o relaţie bună cu reprezentanţii acestei companii şi chiar am transmis în direct, pentru o durată de 4- luni, câte un meci din fiecare etapă din Liga I. ISB care dorea să aibă cel puţin un meci <>; cu toate acestea, din cauza condiţiilor comerciale şi economice în care se afla SRTV la acea vreme, nu am mai putut difuza nici jocul respectiv din etapă”. 101. În perioada anterioară încheierii contractului cu CFM, LPF nu a manifestat public intenţia de a vinde drepturile de difuzare asupra meciurilor şi nu a primit vreo solicitare din partea întreprinderilor interesate din România. Modalitatea în care fost încheiat contractul cu CFM a fost netransparentă (față de așteptările create în piață), dar faptul că LPF este o entitate privată şi se considera titulara drepturilor îi conferea libertatea de intra în relații contractuale cu orice întreprindere aleasă pe criterii proprii, fără a-și manifesta public această intenţie. Legat de vânzarea drepturilor asupra meciurilor de fotbal, LPF precizează în septembrie 2014140: „După cum am precizat [...], un aspect extrem de important este că LPF (iar nu cluburile de fotbal în mod individual) este titulara exclusivă a tuturor drepturilor rezultate din ori în legătură cu cele două competiţii organizate de LPF, respectiv Campionatul Naţional de Fotbal Liga I şi Cupa Ligii I Adeplast. Acest lucru rezultă din art. 64 din Statutul LPF, de la înfiinţarea Ligii în anul 1993, inclusiv după reorganizarea sa din anul 2002, titulara acestor drepturi fiind fără întrerupere LPF (în nici un moment vreunul dintre aceste drepturi nu au aparţinut vreunui club în mod individual). [...] Referitor la modalitatea de valorificare a acestor drepturi, LPF a avut în vedere experienţa valorificării realizate în anii anteriori - unde cel mai elocvent exemplu este procedura de licitaţie iniţiată de LPF în 2011 ce a dus în fapt la cesiunea a aproximativ 78% din aceste drepturi unui singur operator TV, generând multiple restricţii pentru consumatorii de fotbal din România, aceştia

136 Dosarul cauzei: Volumul Orange, doc. 22, pag. 110-111 - adresa Orange România SA nr. 17/GM/8050/31228/ 24.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10774/25.07.2017. 137 Dosarul cauzei: Volumul 3 RCS&RDS, doc. 9, pag. 151 - adresa RCS&RDS SA nr. 28319/31.07.2016 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11016/01.08.2017. 138 Dosarul cauzei: Volumul Pro TV, doc. 21, pag. 73 - adresa Pro TV SRL nr. 1164/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11015/01.08.2017. 139 Dosarul cauzei: Volumul Telekom, doc. 26, pag. 82 - adresa Telekom Romania Communications SA nr. TKR/TM/JRC/44830/10.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11371/10.08.2017. 140 Dosarul cauzei: Volumul 1 LPF, doc, 9, pag. 2-3 - adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 1980/11.09.2014 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10785/14.09.2014. 36 / 45 neputând viziona meciurile respective dacă nu erau abonaţii respectivului operator. Mai mult decât atât, considerăm că imposibilitatea de a prelua respectivele posturi TV de către alţi operatori prin cablu/satelit a creat o perturbare a concurenţei la nivelul acestei pieţe relevante. În urma experienţei precedente, LPF a considerat benefică adoptarea unui model diferit faţă de cel aplicat în perioada 2011-2014, astfel încât să fie asigurat tuturor consumatorilor de fotbal accesul la vizionarea meciurilor din cadrul celor două competiţii, precum şi creşterea concurenţei dintre operatorii de cablu/satelit. Prin urmare, LPF a încheiat la data de 04.03.2014 cu partenerul Intel Sky Broadcast Ltd. (“ISB”) un contract având ca obiect valorificarea drepturilor media rezultate din Campionatul Naţional de Fotbal Liga I şi Cupa Ligii I Adeplast, pe durata a 5 sezoane consecutive, respectiv 2014-2019 („Contractul”). După cum cunoaşteţi, LPF şi-a luat toate măsurile rezonabile prin respectivul Contract pentru ca ISB şi ceilalţi retransmiţători să respecte întru totul dispoziţiile concurenţiale. Ulterior acestei date, ISB a atribuit către două posturi TV, respectiv Look Plus şi Look TV, drepturile aferente difuzării în direct a meciurilor Campionatul Liga I şi Cupa Ligii Adeplast. Cele două posturi de televiziune au demarat negocieri cu operatorii de cablu pentru retransmisia la nivel naţional a celor două posturi şi implicit a conţinutului meciurilor din Liga I şi Cupei Ligii I Adeplast (principiul „no single buyer” fiind respectat).” 102. Din cele prezentate rezultă că LPF nu a aplicat criterii diferite de selecţie care să fi defavorizat unii cumpărători în relaţie cu alţii, ci s-a limitat să cesioneze drepturile de difuzare asupra competiţiilor fotbalistice din Liga I, într-un mod în care să păstreze confidențialitatea inerentă oricăror negocieri prealabile unui asemenea contract și să contacteze direct companii posibil interesate, comportament considerat legitim în condiţiile în care se considera titularul drepturilor asupra competiţiilor fotbalistice organizate de Liga I.

VII.4 Afectarea concurenţei şi a consumatorului final

103. În Contractul 2014 (LPF-CFM) sunt prevăzute clauze ce au rolul de a preveni afectarea întreprinderilor interesate de produsul Liga I, precum și de a evita crearea sau consolidarea unei poziţii dominante pe pieţele din aval: de exploatare a drepturilor obţinute, pieţe pe care difuzorii de programe TV concurează pentru venituri din publicitate în funcţie de scorurile de audienţă - în cazul televiziunilor cu acces liber (free-to-air) şi pentru abonaţi - în cazul televiziunilor cu plată (pay), respectiv pieţele din aval pentru achiziţionarea drepturilor de fotbal pentru mediile noi (wireless/3G/UMTS şi internet). 104. Astfel, articolele din contract referitoare la exploatarea drepturilor de către CFM au următorul conținut: []. 105. În prezent, cei care au achiziţionat drepturile de la CFM ori retransmisia canalelor Look TV și Look Plus141 s-au declarat mulţumiţi de modalitatea în care au achiziţionat drepturile/posturile TV şi mulţi au precizat că ar fi prejudiciaţi de rezilierea contractului înainte de termen: 106. Telekom menţionează142: „[]”. 107. Orange menţionează143: „[]”. 108. RCS&RDS precizează144: „Astfel cum am precizat şi în cadrul poziţiei orale exprimate cu ocazia audierilor din data de 8 decembrie 2016, câtă vreme nici Consiliul Concurenţei şi nici

141 Pentru meciurile de fotbal din competiţiile organizate de Liga I. 142 Dosarul cauzei: Volumul Telekom, doc. 26, pag. 82-83 - adresa Telekom Romania Communications SA nr. TKR/TM/JRC/44830/10.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11371/10.08.2017. 143 Dosarul cauzei: Volumul Orange, doc. 22, pag. 110 - adresa Orange România SA nr. 17/GM/8050/31228/ 24.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 10774/25.07.2017. 144 Dosarul cauzei: Volumul 3 RCS&RDS, doc 9, pag. 153-154 - adresa RCS&RDS SA nr. 28319/31.07.2016 înregistrată la 37 / 45 instanţele de judecată competente nu au dat curs solicitării RCS&RDS exprimate în cursul anului 2014 în sensul adoptării de măsuri interimare potrivit art. 48 din Legea concurenţei nr. 21/1996, respectiv în sensul admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială ca drepturile ISB să fie înlăturate şi să se organizeze o licitaţie publică până la soluţionarea definitivă a plângerii RCS&RDS, am înţeles să negociem cu ISB în vederea obţinerii drepturilor mass-media privind meciurile din Liga 1 astfel cum aceste drepturi au fost încredinţate direct de LPF. Am acţionat în acest mod şi ca urmare a precizărilor din comunicatul oficial de presă al Consiliului Concurenţei şi a altor adoptări de poziţie din partea Consiliului Concurenţei în sensul că raporturile contractuale dintre LPF şi ISB, respectiv drepturile de licenţă obţinute de ISB nu au fost afectate prin investigaţia declanşată de Consiliul Concurenţei. []”. 109. SRTV declară145: „în aprecierea noastră, nu am fost prejudiciaţi de LPF sau de către ISB, având în vedere că cele două organizaţii au manifestat o atitudine corectă faţă de postul public de televiziune, cu intenţia ca meciurile din Liga I să poată fi vizionate de un număr cât mai mare de consumatori. Aşa cum am arătat mai înainte, am avut acces la drepturile de difuzare, dar anumite aspecte comerciale şi economice de la acel moment ne-au împiedicat să achiziţionăm acele drepturi”. 110. Legat de situaţia concurenţială existentă pe pieţele unde sunt exploatate drepturile de difuzare asupra meciurilor, CFM precizează: „Din istoricul achiziţiei drepturilor mass-media a tuturor ediţiilor Liga 1 până în prezent nici un post de televiziune independent, neafiliat unei reţele de cablu nu a fost interesat în achiziţia completă a drepturilor mass media pentru această competiţie, nici pentru exploatarea exclusivă nici pentru comercializare către posturi TV concurente, aşadar nu poate fi vorba nici măcar ipotetic de o afecţare a concurenţei dintre posturile de televiziune prin favorizare, deoarece s-a constatat din anii precedenţi că nu există interes din partea posturilor TV neafiliate unor reţele de cablu de a achiziţiona drepturile mass media în totalitate. Ar putea fi considerată o favorizare, atribuirea drepturilor mass-media pentru Liga 1 către unele posturi tv care sunt disponibile doar în cadrul unor reţele de cablu, fără a putea fi recepţionate de către toţi marii distribuitori tv prin cablu, DTH (direct-to-home), internet, reţele de telefonie mobilă sau de către operatori de platforme OTT (over-the-top content), deoarece abonaţii reţelelor care nu retransmit aceste competiţii ar fi nevoiţi să migreze către reţeaua în care se difuzează meciurile sau să-şi facă mai multe abonamente la diferite reţele. În prezent distribuţia meciurilor din Liga 1 acoperă peste 97% din gospodăriile populaţiei României. Meciurile sunt transmise direct şi în platforme digitale /moble, fiind deasemenea disponibile pentru orice post de televiziune din România sau din străinătate”. 111. Situaţia vizibilităţii meciurilor competiţiilor organizate de LPF, înainte şi după contractul încheiat cu CFM146 este următoarea:

Preluare drepturi şi posturi TV Perioada 2011 – 2014 Perioada 2014 - prezent

- contractul nr. Antena TV Group SA – contract în 2695/11.04.2011 încheiat perioada 09.07.2015 – 27.08.2015 între LPF şi Romtelecom SA - a achiziţionat drepturi şi canalele – 1 meci/etapă, acesta fiind LOOK Plus şi LOOK TV pe

Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11016/01.08.2017. 145 Dosarul cauzei: Volumul SRTV, doc. 28, pag. 94 - adresa Societăţii Române de Televiziune nr. C/338/09.08.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11400/10.08.2017. 146 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 11-16 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 38 / 45 transmis pe canalele de internet televiziune DOLCE SPORT, actualele Telekom Sport; FOX Networks Group Netherlands BV - contract în perioada - contractul nr. 01.07.2016 – 30.06.2019 2696/11.04.2011 încheiat între LPF şi Antena TV Gambling Malta Ltd - contract în Group SA – 1 meci/etapă, perioada 14.07.2017 – 30.06.2019 acesta fiind transmis pe canalul de televiziune pe Instat Football - contract în Antena 1; perioada 27.10.2016 – 30.06.2019 - contractele nr. 2716/21.04.2011 şi nr. NCN Studio TV SRL - contract în 2980/28.06.2011 încheiate perioada 23.04.2014 – 31.07.2019 între LPF şi RCS&RDS SA – 7 meciuri/etapă, acestea fiind RCS & RDS SA - contract în transmise pe canalele de perioada 15.01.2015 – 30.06.2019 televiziune DigiSport. - a preluat doar drepturi

SRTV - contract în perioada 08.2015 – 12.2015

SportRadar Digital Media AG - contract în perioada 26.06.2015 – 30.06.2019

Telekom Romania Comunica tions SA şi Nextgen Comunications SA - contract în perioada 27.08.2014 - 30.06.2019 - difuza meciuri pe canalele proprii Dolce Sport şi LOOK Plus şi LOOK TV în reţea de cablu şi pe internet

UPC Romania SRL şi Focus Sat SRL – a încheiat 2 contracte care acoperă perioada 2014 -2019 - au preluat canalele LOOK Plus şi LOOK TV

Orange Romania SA - 3 contracte pentru perioada 07.10.2014 - 16.06.2019 - canalele LOOK Plus şi LOOK TV pe cablu internet şi Orange GO

- a vândut canalele LOOK Plus şi LOOK TV către aprox 40 de societăţi de retransmisie de dimensiuni mai mici în perioada

39 / 45 2014 – prezent.

După cum se observă din tabelul de mai sus, în perioada 2011-2014, achizitorul principal (ce deţinea 7 din cele 9 meciuri ale fiecărei etape) desfăşura şi activitatea de retransmisie, astfel că doar abonaţii RCS&RDS SA au putut viziona canalele ce transmiteau respectivele meciuri de fotbal. În această perioada, RCS&RDS exploata respectivele drepturi doar prin intermediul canalelor sale şi oferea celorlalţi retransmiţători canalele Digi Sport la un preţ de [] euro/abonat, []. 112. Conform declaraţiei CFM147, în prezent distribuţia meciurilor din Liga 1 acoperă peste 97% din gospodăriile populaţiei României. Astfel, CFM vinde canalele sale fără obligaţia de a fi introduse în pachetul de bază, dar vinde şi drepturi de televizare către canale concurente (Telekom Sport sau DigiSport, de exemplu). Telespectatorul nu este obligat să plătească suplimentar, decât dacă doreşte un pachet opţional la pachetul de bază148, în prezent retransmițătorii integrați vertical oferind competiția Liga I în pachetul de bază, fără costuri suplimentare149. După cum reiese din cele prezentate, în prezent, majoritatea consumatorilor din România au acces la meciurile competiţiilor LPF, indiferent de abonamentul de cablu deţinut, precum şi în lipsa acestuia: „pentru prima oară, ambele posturi TV au fost disponibile atât în România cât şi worldwide pe două platforme digitale: Koolnet şi Seenow, către toţi consumatorii, chiar fără abonament la vreo reţea de distribuţie TV. [...] Preocuparea constantă a CFM de a lărgi bazinul de telespectatori ai competiţiilor Liga 1 şi Cupa Ligii s-a concretizat şi prin oferirea transmiterii în paralel a tuturor meciurilor prin mai multe posturi TV, astfel încât acestea puteau fi urmărite simultan pe trei canale TV: Look TV/Look Plus, Digisport şi Dolcesport. Totodată CFM a oferit tuturor posturilor independente de reţelele de distribuţie (Pro TV, Sport.ro, Antena 1, Kanal D, TVR 1, TVR Moldova) posibilitatea de a transmite meciurile în paralel cu Look, Digisport şi Dolcesport. Astfel s-au încheiat contracte cu Antena Group, SRTV şi TVR Moldova”150. 113. Luând în considerare: • posibilitatea ca LPF să fi vândut doar drepturi de difuzare asupra meciurilor din competiția Liga I (nu și produsul final, respectiv posturi TV care ar fi putut fi retransmise de orice operator de cablu, chiar și neintegrat vertical), • investițiile CFM în producția TV şi achiziția a două posturi TV - pentru a acoperi cererea întreprinderilor care doreau să preia meciurile, dar nu deţineau canale TV şi nici putere de negociere cu întreprinderile integrate vertical, de la care ar fi putut achiziţiona canalele TV ale respectivelor entități, rezultă că CFM a comercializat un produs diferit de al LPF, astfel că o analiză comparativă între posibilul preț de achiziție plătit direct către LPF și cel plătit efectiv către CFM, fără erori substanţiale legate de preţ. Însăși CFM declară că a înregistrat [] în valoare de [] lei până la data de 31.05.2017 şi [] să preia drepturile după finalizarea contractului în anul 2019151.

147 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 18 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 148 Ca de exemplu pachetul opţional „extra fotbal” oferit de UPC contra unui preţ de 10 lei/lună: http://www.upc.ro/televiziune/canale-tv/pachete-suplimentare/extra-fotbal 149 În general, la nivel mondial posturile sportive se regăsesc în pachete opţionale la pachetul de bază, din cauza faptului că televiziunile plătesc sume considerabile pentru exploatarea drepturilor de televizare ale competiţiilor sportive. 150 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 11 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 151 Dosarul cauzei: Volumul CFM, doc. 2, pag. 18 - adresa Champion Football Management Ltd. nr. 120/31.07.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11017/01.08.2017. 40 / 45 VII.4 Concluziile analizei aspectelor investigate

114. Față de toate aspectele evidențiate în cadrul prezentei secțiuni, în ceea ce privește modalitatea de comercializare a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din competiţia Liga I de către LPF - începând cu sezonul competițional 2014/2015 - se constată că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind un comportament de natura unui abuz de poziție dominantă, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei.

VIII. Poziția LPF – argumente și observații asupra naturii Contractului 2014 (LPF-CFM) și asupra posibilei încălcări a Legii concurenței

115. În anexele 7 și 8152 ale adresei înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 11261/07.08.2017, LPF susţine următoarele: „[...] motivaţia LPF de a opta pentru modelul de valorificare prin contractul încheiat cu ISB este reprezentată pe de o parte de neajunsurile modalităţilor precedente de valorificare, dar şi de dorinţa legitimă de a valorifica drepturile media eficient şi profitabil pentru cluburile membre, de pe o parte, şi într-o varianta care să asigure creşterea produsului media deţinut de LPF şi facilitarea accesului consumatorilor la acesta, pe de altă parte. După analiza (i) structurii pieţei relevante a operatorilor/întreprinderilor ce ar fi putut fi interesate de achiziţionarea drepturilor şi (ii) a nivelului de atractivitate a produsului media după ani de zile în care acesta a fost deţinut exclusiv de anumiţi operatori, LPF a ajuns la concluzia că încheierea unui parteneriat strategic cu ISB este soluţia ce răspunde cel mai bine (i) nevoilor LPF de creştere a nivelului şi vizibilităţii produsului media precum şi (ii) nevoilor cluburilor membre şi consumatorilor de a avea acces la produs, indiferent de operatorul TV cu care aveau abonament. în prezent, graţie contractului încheiat cu ISB, aproximativ 95% din furnizorii de reţea (cablu, satelit şi online) transmit sau retransmit meciurile din competiţiile organizate de LPF - adică orice consumator poate viziona toate meciurile, indiferent de reţeaua cu care are încheiat abonamentul. Acest fapt reprezintă o premieră în istoria valorificării drepturilor media din Romania şi în acelaşi timp un beneficiu esenţial pentru consumatorii finali ce nu poate fi pus la îndoială”. Totodată, cu privire la posibila încălcare a Legii concurenţei, respectiv art. 5 şi art. 6: „Modelul propus de LPF este unul de succes, ce respectă regulile concurenţiale şi asigură accesul oricărui consumator de fotbal la meciurile din Liga I şi oricărui operator TV interesat să transmită aceste meciuri. [...] prin încheierea contractului cu ISB nu se încalcă prevederile art. 5 (1) din Legea Concurenţei sau ale art. 101 (1) din Tratat, întrucât contractul cu ISB nu include restricţii concurenţiale prin obiect precum fixarea preţurilor de vânzare a produselor către terţi, limitarea producţiei sau a vânzărilor sau împărţirea pieţelor sau a clienţilor (aşa-numitele încălcări per se), singurele condiţii impuse ISB fiind acela de a acţiona nediscriminator în relaţiile cu operatorii interesaţi, lucru care s-a şi întâmplat”. În continuarea argumentării legitimității Contractului 2014 (LPF-CFM), LPF a motivat că „[...] simpla valorificare de către LPF prin intermediul unui terţ (ISB) a drepturilor media nu constituie o încălcare a normelor de concurenţă. Motivul pentru care LPF a optat pentru valorificarea drepturilor media prin intermediul unui terţ a fost pe de o parte acela de a face produsul accesibil tuturor operatorilor interesaţi, iar pe de altă parte de a creşte nivelul de atractivitate al acestui produs, prin apelarea la expertiza de specialitate a unui partener precum ISB. în plus, prin articolul 13 din contractul de cesiune drepturi, LPF se asigură că şi ISB, în raporturile cu terţii, va respecta prevederile Legii Concurenţei şi normele de concurenţă din Tratat”.

152 Dosarul cauzei: Volumul 2 LPF, doc. 19, pag. 190-191 - Anexa 9 la adresa Ligii Profesioniste de Fotbal nr. 439/06.03.2015 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 2265/06.03.2015 - Punct de vedere al Ligii Profesioniste de fotbal cu privire la vânzarea drepturilor comerciale media prin contractual încheiat la data de 04.03.2014. 41 / 45 Subliniind lipsa efectelor negative ale Contractului 2014 (LPF-CFM), LPF că acesta „[...] nu a condus la efecte negative pe piaţă. Din contră, faţă de realităţile socio-economice aplicabile la această dată pe piaţa din România şi experienţa valorificărilor anterioare, contractul cu ISB a adus beneficii semnificative atât pentru piaţa din amonte, cât şi pentru pieţele din aval, poziţia RCS&RDS în cadrul audierii din 8 decembrie 2016 reprezentând o dovadă concludentă în acest sens [...] sistemul aplicat de LPF pentru valorificarea drepturilor media în perioada 2014-2019 contribuie la îmbunătăţirea performanţei financiare a cluburilor sportive din Liga I. Această performanţă influenţează în mod direct calitatea actului sportiv, crescând interesul viitor pentru acest sport, atât din partea consumatorului final, cât şi al operatorilor TV. De asemenea, noul sistem a determinat o gestionare superioară a drepturilor media faţă de situaţia anterioară”. LPF a ținut să concluzioneze că „[...] sistemul propus de LPF a adus beneficii semnificative evidente atât pentru consumatori, cât şi pentru pieţele ce funcţionează în amonte şi în aval, iar măsurile aferente valorificării drepturilor media prin contractul cu ISB au fost indispensabile obţinerii avantajelor pro-concurenţiale şi beneficiilor vizate pentru consumatori şi cluburile sportive membre LPF”.

IX. Poziţia RCS&RDS SA

116. RCS&RDS SA (în calitate de reclamant) a formulat observații în legătură cu propunerile raportului de investigație153, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) din Legea concurenței, şi în cadrul ședinței de audiere din 11.12.2017. Astfel, RCS&RDS SA susţine următoarele: „[...] Din analiza Raportului în Completare, constatăm cu suprindere faptul că prin Minuta Plenului Consiliului Concurenţei din 8 decembrie 2016, pe de o parte, s-ar fi semnalat insuficienţa probelor pentru a se constata încălcarea de către LPF a dispoziţiilor art. 5 din Legea concurenţei şi a art. 101 din TFUE sub forma unei înţelegeri orizontale de fixare de preţ, respectiv, pe de altă parte, s-a solicitat raportorului de caz să refacă analiza <> (i.e., iar nu cluburile de fotbal). În legătură cu această solicitare, în Raportul în Completare se consemnează că analiza cu privire la măsura în care practica LPF a constituit o înţelegere anticoncurenţială orizontală nu a mai fost continuată având în vedere << imposibilitatea reluării analizei posibilei înţelegeri de fixare a preţului între membrii LPF (componenta orizontală a art. 5 din Legea concurenţei) în urma constatării de către plenul Consiliului Concurenţei, prin aceeaşi minută a deliberării, a faptului că LPF este titulara drepturilor de difuzare asupra meciurilor din competiţia fotbalistică Liga I>>. Considerăm această abordare a echipei de investigaţie ca fiind una greşită. Admitem faptul că, în conformitate cu legislaţia privind concurenţa, autoritatea de concurenţă este entitatea cea mai în măsură să încadreze juridic faptele reclamate în cadrul unei plângeri. Totuşi, orice refuz al Consiliului Concurenţei în a mai analiza faptele LPF din perspectiva unei înţelegeri orizontale nu poate fi conform cu legislaţia privind concurenţa având în vedere faptele reclamate prin plângerea depusă de RCS&RDS, realitatea şi caracteristicile pieţei de comercializare a drepturilor sportive privind Liga 1, respectiv prin raportare la practica anterioară a Consiliului Concurenţei şi cea la nivel european. În primul rând, LPF este o asociaţie de întreprinderi. În cadrul LPF, cluburile de fotbal se află în competiţie nu doar din punct de vedere sportiv, ci şi din punct de vedere economic. Cluburile de fotbal şi LPF, ca asociaţie de întreprinderi, se supun în întregime regulilor de concurenţă din Legea nr. 21/1996 şi dispoziţiilor relevante din TFUE. Ar fi o premisă inedită (şi o premieră europeană nedorită) ca LPF să fie considerată titulara drepturilor mass media privind meciurile din Liga 1. O asemenea premisă ar permite LPF să dispună de drepturile mass media sub orice formă ar dori, putând alege chiar şi să renunţe la orice comercializare, după bunul plac, fără nicio

153 Adresa RCS&RDS SA nr. 46164/07.12.2017 înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG 16810/08.12.2017. 42 / 45 constrângere din partea titularilor veritabili (i.e., cluburile de fotbal), câtă vreme acestea sunt entităţile care în fapt votează, deci decid, în cadrul LPF, iar nu organele executive de conducere LPF. [...] În al doilea rând, practica autorităţii de concurenţă din România este în sensul calificării înţelegerii în cadrul LPF cu privire la comercializarea drepturilor mass-media privind meciurile din Liga 1 ca fiind o înţelegere orizontală între concurenţi. Prin Decizia nr. 13/2011, Consiliul Concurenţei a acceptat să închidă investigaţia iniţiată în 2009 faţă de LPF pentru aceleaşi fapte ca cele care fac obiectul prezentei Investigaţii. în cadrul acestei decizii, autoritatea de concurenţă a precizat că fapta investigată a constat într-o înţelegere orizontală între cluburile de fotbal, în cadrul LPF. Această abordare a fost confirmată inclusiv de practica Consiliului Concurenţei de până la acel moment şi de practica existentă la nivel european. Între momentul 2011 şi martie 2014, când LPF a încredinţat totalitatea drepturilor către societatea din Malta, câtă vreme angajamentele asumate prin Decizia nr. 13/2011 încă erau în vigoare, şi nici până în prezent, nu a intervenit niciun eveniment, de orice fel, care să acorde LPF posibilitatea de a acţiona în mod legitim sub orice altă formă decât în conformitate cu regulile şi principiile stabilite prin Decizia nr. 13/2011. Trebuie punctat faptul că închiderea investigaţiei faţă de LPF declanşate de Consiliul Concurenţei în 2009 nu s-a făcut în absenţa oricărei măsuri, ci prin acceptarea de angajamente. Abordarea din cadrul Raportului în Completare în sensul că Decizia nr. 13/2011 nu are nicio înrâuire asupra acestei Investigaţii prin simplul motiv că nu a fost o decizie prin care să se fi impus sancţiuni pecuniare nu este pertinentă. în absenţa unui angajament satisfăcător din partea LPF, Consiliul Concurenţei ar fi constatat cel mai probabil încălcarea legislaţiei privind concurenţa şi ar fi impus sancţiuni financiare şi comportamentale. În plus, faptul că în Decizia nr. 13/2011 nu se regăsesc detalii privind descrierea şi calificarea faptei investigate nu poate atrage concluzia că asemenea fapte nu ar fi fost investigate. Este regulă stabilită faptul că o decizie prin care se închide o investigaţie prin acceptarea de angajamente este una sumară, nedetaliată, tocmai din raţiunea economisirii de resurse la nivelul autorităţii câtă vreme cazul a fost soluţionat prin angajamente, deci „amiabil”. Astfel, argumentele din susţinerile LPF şi reţinerile din Raportul în Completare în acest sens nu sunt relevante pentru prezenta Investigaţie. Nu în ultimul rând, reamintim Consiliului Concurenţei că analiza comercializării de către ligile sportive similare a drepturilor mass-media privind competiţiile sportive la nivel european sau la nivelul statelor membre UE a dus întotdeauna la concluzia că ne aflăm în prezenta unei înţelegeri între cluburile de fotbal ca titulare efective ale drepturilor sportive în cauză. Astfel, în condiţiile în care problemele concurenţiale ridicate în această Investigaţie sunt identice cu cele abordate de multe dintre autorităţile de concurenţă din Uniunea Europeană (printre care şi Comisia Europeană, în cazul comercializării drepturilor media de către UEFA, dar incluzând şi cazul celor mai puternice campionate de fotbal naţionale - Bundesliga, Premier League), considerăm cel puţin neobişnuit ca autoritatea de concurenţă din România să devieze de la o asemenea practică prin recunoaşterea LPF ca titular direct al dreptului de comercializare a meciurilor din cadrul competiţiei Liga 1. În considerarea celor de mai sus, Societatea continuă să susţină conţinutul Raportului Iniţial referitor la constatarea încălcării de către LPF, ca asociaţie de întreprinderi (i.e., cluburile de fotbal), a art. 5 din Legea concurenţei şi a art. 101 din TFUE prin vânzarea centralizată a drepturilor privind Liga 1 pe durata a 5 sezoane competiţionale ca fiind o înţelegere orizontală cu privire la preţ şi cu privire la condiţiile de vânzare a produsului, care este interzisă de legislaţia privind concurenţa, cu excepţia cazului în care sunt întrunite condiţiile restrictive şi cumulative de exceptare stabilite prin alin (3) al art. 5 din Legea concurenţei, respectiv prin alin (2) al art. 101 din TFUE.” 43 / 45 X. Poziția Consiliului Concurenței

116. Indiciile care stau la baza declanșării unei investigații nu creează prezumţia existenței încălcării ce face obiectul investigatiei și nu sunt, prin ele însele, suficiente pentru a constata existența unei practici anticoncurențiale. Astfel, închiderea unei investigații prin acceptarea de angajamente nu oferă elemente în măsură să probeze existența practicii anticoncurențiale suspectate. În astfel de cazuri, autoritatea de concurență exprimă îngrijorări de ordin concurențial, fără a constata existența încălcării suspectate la declanșarea investigației respective. Aşa cum s-a arătat la punctul 75 din prezenta decizie, în cazul de față investigaţia nu a relevat existenţa unor elemente de probă în măsură să demonstreze aspecte diferite de cele statuate irevocabil de către instanţele de judecată, în sensul că LPF este titularul drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I. Faptul că LPF este titularul drepturilor media la competițiile pe care le organizează nu constituie, în mod automat, o încălcare a normelor de concurență - similar unei înțelegeri de fixare a prețurilor între concurenți. În privinţa competițiilor sportive, vânzarea centralizată a drepturilor media este răspândită la nivel european și nu are aptitudinea de a constitui, prin ea însăși, o înțelegere orizontală de fixare a prețului. Deciziile Comisiei Europene în materie154 relevă faptul ca vânzarea centralizată a drepturilor media privind competițiile sportive nu are gradul de nocivitate al unei înțelegeri de fixare a prețului. Compatibilitatea acestor fapte cu mediul concurenţial se analizează individual, în funcție de conținutul și de circumstanțele specifice în care se realizează fiecare dintre acestea.

În temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (4), art. 43 alin. (2), precum şi ale art. 46 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art. 1. Se respinge plângerea formulată de către RCS&RDS SA, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RS-22/23.05.2014, și se dispune închiderea investigaţiei privind posibila încălcare a dispozițiilor art. 5 și art. 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi care să justifice impunerea de măsuri ori sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, respectiv nu sunt motive pentru intervenţia autorității de concurență în baza prevederilor art. 101 și art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Art. 2. În scopul protejării concurenţei pe piaţa vânzării drepturilor de difuzare asupra meciurilor de fotbal din cadrul competiţiilor care se desfăşoară cu regularitate în fiecare an, Consiliul Concurenţei recomandă Ligii Profesioniste de Fotbal ca atribuirea respectivelor drepturi să se realizeze într-o manieră transparentă, nediscriminatorie şi având la bază criterii unitare, obiective, de selecţie a cumpărătorului/cumpărătorilor. Art. 3. Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 51 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.

154 UEFA (COMP/C.2-37.398), German Bundesliga (COMP/C.2/37.214), Football Association Premier League (COMP/C- 2/38.173). 44 / 45 Art. 4. În conformitate cu art. 62 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei. Art. 5. Direcţiile şi compartimentele din subordinea Secretarului General şi Direcţia Servicii din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei Decizii. Art. 6. Prezenta decizie va fi comunicată către:

Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) Cu sediul în București, Str. Alexandru Vitzu nr. 2A, Sector 5 Telefon: 021.412.00.91 Fax: 021.412.01.65

RCS & RDS SA Cu sediul în Bucureşti, Str. Dr. Staicovici, nr. 75, Forum 2000 Building, Faza I, etaj 2, Sector 5 Telefon: 021.400.44.40, Fax: 031.400.44.41/42

Bogdan M.CHIRIŢOIU Preşedinte

45 / 45