Serie nouã iulie7 2012 Am (CXXXIII) ACTUALITATEA 36 pagini MUZICAL~ 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

D i n s u m a r:

Scena lirică Adio, Dumitru Capoianu Flautul de aur Festivalul “George Grigoriu” de la Brăila Iris 35 În imagine: Remember Valenţiu Grigorescu Elena Gheorghe Editorial necuantificabilă. Ei bine, atunci când un asemenea Competenţă limbaj necuantificabil este guvernat excesiv de şi informaţii aparţinând limbajelor cuantificabile, el va suporta o perturbare performanţă calitativă fundamentală, deoarece informaţia pe care Liviu DĂNCEANU o comunică devine din tranzitivă, intranzitivă, fiind Există oare un decalaj între opacă la orizontul de competenţă şi performanţă ? Mai întâi, aşteptare al receptorilor. competenţa este definită de ansamblul Prin urmare, cu cât regulilor care controlează mecanismele bombardăm mai intens un generative ale actului componistic, în timp ce limbaj necuantificabil (cum performanţa este precizată de restricţiile este arta sunetelor) cu contingente (de spaţiu, timp, mod), ori ale informaţie mensurabilă, cu capacităţii intrinsec inovatoare. E simplu de atât favorizăm procesul de constatat că, atunci când limbajul sonor este alterare al mesajului frecventat de un creator ”înnăscut”, performanţa va domina imanent muzical. Reciproca fenomenului este, competenţa, iar atunci când limbajul respectiv cade pe mâna deasemeni, posibilă: un limbaj cuantificabil, unui creator ”făcut”, decalajul va surclasa, lesne, performanţa. poate fi subminat dacă este tratat cu informaţie Interesant este că, din ce în ce mai frecvent, performanţa este incomensurabilă. Cum ar arăta, de exemplu, o la cheremul competenţei. Consecinţa imediată este formulă matematică exprimată printr-o înstrăinarea şi reducerea audienţei. S-a crezut mult timp că secvenţă sonoră ? Nu ne propunem aici limbajele naturale îl domină pe om, iar omul domină limbajele căutarea şi, cu atât mai puţin, găsirea unor artificiale. Un sâmbure de adevăr există aici. Ceea ce soluţii. Credem însă că un punct de pornire ar înseamnă că, tot mai abitir, compozitorii au şansa să putea fi tâlcul cuvintelor din zicala ”ce-i al meu supravegheze şi să manipuleze (deci, să supună) e pus de-o parte”. componenta artificială a limbajului muzical. Apariţia serialismului, cu întreaga lui escortă de semantici avagardiste (de sorginte expresionistă sau suprarealistă) a dus, inevitabil, DIN SUMAR la denaturalizarea limbajului sonor, implicit la artificializarea şi, pe cale de consecinţă, la dezumanizarea lui. Muzica este scoasă astfel, tot mai agresiv, de sub tutela naturalităţii şi Săptamâna Internaţională a plantată în solul arid al artificialităţii. Parafrazându-l pe Muzicii Noi 2012 2-5 G.Steiner, putem afirma că, treptat, a început să se accentueze utilizarea unor mijloace lingvistice matematice, Eveniment la Ateneu 6 simbolice, electronice, cunoaşterea artistică înstrăinându-se “Flautul de Aur” 7 de public, deoarece şi-a distrus punţile de comunicare cu Adio, Dumitru Capoianu! 11 acesta. E-adevărat că ceea ce astăzi aparţine unei minorităţi 12 elitiste, mâine, prin educaţie, poate fi în beneficiul unei Opera din Timişoara - 65 majorităţi domestice. Dar ceea ce se întâmplă de vreun secol Opera pentru copii 13 încoace în componistica savantă semnifică îndepărtarea Don Quijote 14 muzicii de necesităţile eterne ale fiinţei umane. Totul este redevabil tipului de informaţie pe care limbajul muzical îl Festivalul Viva Vox 15 comunică publicului. Sunt limbaje (să le spunem, Punctul pe j... azz 19 cuantificabile) care transmit informaţii mensurabile: de pildă, Festivalul “George Grigoriu” 20-22 limbajul computaţional, al cărui cantitate de informaţie se măsoară, bunăoară, în biţi. Dar există şi limbaje (să le numim, Iris 35 24 necuantificabile) a căror cantitate de informaţie nu se poate Gabriela Daha 27 măsura (bunăoară, limbajul religios sau cel filosofic). Sunt, Recenzii 28-29 deci, incomensurabile. Limbajele comensurabile sunt tranzitive, dacă se bazează eminamente pe informaţie Ştiri 30-31 cuantificabilă, iar limbajele incomensurabile sunt, deasemeni, Juniorii 32 tranzitive, dacă mizează predominant pe informaţie Valenţiu Grigorescu 34

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 SIMN 2012 „spectacol”, căci, în cele din urmă, Antonela Bârnat, foarte expresivă în tot George Balint rezultatul este un „spectacol” cu ce a cântat, la soprana Ligia Dună cu adevărat. sclipirile când metalice, când cristaline, – o nouă operă Chiar dacă indicaţiile lui precise dar şi la basul Marius Boloş, posesor al şi numeroase nu au putut fi integral unui glas cu ample reverberaţii. Olga GRIGORESCU respectate (timpul prea scurt de Participarea compozitorului Cristian pregătire, numărul redus de repetiţii), Alexandru Petrescu în ipostază „Prin intermediul artei, am remarcat dinamismul scenariului, interpretativă vocală a fost, ca suprarealismul este un excelent al discursului în general, totul fiind în întotdeauna, variată, creativă, plină de exerciţiu de acceptare a nelimitării mişcare. Interpreţii, în special vioiciune şi umor. Cei trei tineri actori, imaginaţiei umane, de exercitare instrumentiştii, au fost trimişi în trei Armine Vosganian, Lucian Rus şi entuziastă a creativităţii în afara locuri diferite ale sălii, pe scenă, la Marian Olteanu au adus prospeţime tiparelor, în deplina conştienţă a balcon şi pe existenţei acestora” - ne spune Irinel culoarele de pe cele Anghel în prefaţa catalogului realizat două laturi, în afara pentru Festivalul „Săptămâna scaunelor (specta- Internaţională a Muzicii Noi”, indicând colul a fost gândit tema propusă anul acesta celor invitaţi pentru „Aula să participe cu lucrări. Palatului Canta- Compozitorul George Balint a cuzino „), în aşa fel răspuns provocării printr-o Operă încât auditorii să fie executată în concert, în care ideea, surprinşi, să fie scenariul şi muzica îi aparţin. înconjuraţi perma- Un titlu criptic la prima vedere, nent de „magia” „Maiism”, ne indică de fapt conţinutul, sonoră multicoloră căci urmează imediat explicaţia: creată de autor. Moduri de aşteptare, Imnuri, Deşi cele două Istorioare şi Sunete Muzicale. O lumi care alternează ilustrare prin diferenţiate procedee a sunt contrastante, stării de ...„aşteptare”, aflată în mai cea comică şi cea multe ipostaze: acomodare, pregătire, gravă, ceva le uneşte întâmpinare, ascultare, mulţumire şi dincolo de prima reflecţie. impresie; este Dat fiind că estetica suprarealistă concluzia la care George Balint (foto: Mihai Cosma) permite explorarea unor zone ideatice ajunge fiecare din şi imagistice foarte disparate, el a scenetele şugubeţe inspirate de Osho, replicilor vorbite, deşi prestaţia lor ne-a alternat pe parcursul a 19 numere tot o reflecţie asupra vieţii, tot un sfat părut puţin rigidă, declamatorie, în timp prezentul imediat (dialogurile din prolog înţelept de urmat, rimând în cele din ce am fi dorit-o mai nuanţată, mai şi epilog care fixează cadrul în care are urmă cu îndemnurile Imnurilor sacre, expresivă. Ansamblul instrumental loc spectacolul), învăţăturile stabilind astfel un fel de armonie „Profil” şi-a dovedit maleabilitatea şi moralizatoare luate din Imnurile sacre – interioară a întregului. posibilităţile coloristice multiple. „expresia celei mai înalte filozofii Există şi în desfăşurarea strict „Maiism” a fost o primă audiţie pitagoreice”- transmise de un muzicală o anume unitate, motive din complicată, pretenţioasă, pe care reprezentant de seamă al celebrei şcoli Prolog sau de pe parcurs putând fi numai autorul ei, George Balint, o antice, învăţatul Hierocles, şi câteva regăsite în alte secvenţe spre final. putea conduce, coordona, dirija. A mici scenete comice aflate în scrierile Desigur, sonorităţile care susţin enunţul făcut-o cu aplomb, cu o mare putere unui alt savant iluminat, indianul Osho, Imnurilor este cu totul alta decât cea a distributivă şi o mare concentrare, cel care a sintetizat căile spirituale scenetelor comice. Timbruri grave, impresia finală pentru noi cei din sală majore oferite de Yoga, Zen, Taoism, ritmică solemnă cu valori mari, melopei fiind aceea a unui act artistic Tantra şi Sufism. Această vastă vocale cu sens incantatoriu. Spre impresionant şi a unei lucrări cu panoramare ideatică, în care găseşti deosebire de acestea, scenele comice semnificaţie spirituală înaltă. „O muzică generoase îndemnuri la gândire, la sunt pline de şfichiuiri sonore, motive generează un etos, nu o idee – ne reflecţie asupra vieţii şi coexistenţei capricioase, jocuri de silabe uneori cu spune compozitorul în programul de noastre în lume, a fost realizată cu sens imitativ, efecte onomatopeice. sală - Ea te cuprinde holistic, ajutorul unui grup vocal format din trei Fondul sonor înregistrat pe CD a determinându-te din interior, fără să actori şi patru cântăreţi, a unui grup contribuit de asemenea la conturarea bagi de seamă. Nu are rost s-o instrumental destul de bogat, conţinând unor momente, fie de amploare, fie de analizezi, căci spune mult mai puţin 16 partide soliste, şi a unui fond sonor mai mare sugestie. decât revelează. Precum o poveste, preînregistrat pe CD. Complexitatea acestui trebuie ascultată doar cu inima. Abia George Balint este un creator „spectacol” a solicitat interpreţilor atunci este posibil să-i atingi înţelesul”. extrem de inventiv şi totodată foarte eforturi deosebite. Am remarcat Şi, adăugăm noi, o adevărată punere în minuţios în felul în care gândeşte frumuseţea vocilor alese şi străduinţa scenă ar fi realmente un câştig. construcţia fiecărui moment în parte, de a reda cât mai fidel partitura; ne dar şi arcul mare al întregului referim în primul rând la mezzosoprana

2 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Concerte... sub lupă că nu trăieşte sub un cer cu stele nesigure şi una mult Muzica lui Ulpiu Vlad mai importantă, aceea că, artistic privind lucrurile, el poate dărui. Mircea ŞTEFĂNESCU Am citat la începutul acestei cronici numele soliştilor care au apărut la un moment sau altul pe În seara zilei de 27 mai, la Aula Palatului podium. Cantacuzino, compozitorul Ulpiu Vlad a prezentat Este de subliniat astfel impresionantul contur şi publicului patru dintre creaţiile sale camerale, pentru relevanta expresie pe care flautistul Ion Bogdan care şi-a asigurat colaborarea de excelenţă a Ştefănescu a conferit-o, cu superb talent şi largă interpreţilor Ion Ivan Roncea, harpă, Ion Bogdan Ştefănescu, flaut şi Roman Ion Bogdan Ştefănescu, Roman Vlad, Ulpiu Vlad, Ion Ivan Roncea Vlad, pian. Atracţia faţă de acest moment muzical a făcut ca publicul să fie numeros şi format din compozitori, critici muzicali şi muzicologi, cât şi din melomani interesaţi de apariţia în recital a unora dintre creaţiile şi lumile sonore ivite în real de Ulpiu Vlad. Sub sigla evocatoare Lumini şi rezonanţe, am audiat Din sunetele privirii III pentru flaut si bandă, Gri şi rezonanţe II pentru harpă şi bandă, Rezonanţe-n viitor XI-B pentru pian şi bandă şi Lumină pentru viitor, pentru flaut şi harpă. S-au recitat versuri, în lectura autorului, de către Ion Bogdan Ştefănescu, şi versuri de Marin înţelegere, acestei muzici, în felul ei, ca nici o alta. Sorescu, în lectura lui Roman Vlad, în sens de respiro Acestei prezenţe muzicale, Ion Bogdan Ştefănescu i-a în această suită a unor desfăşurări sonore şi de adăugat o altă faţetă a condiţiei sale artistice şi implicaţii ideatice intense şi tulburătoare ca creatoare, şi anume ne-a recitat câteva dintre poemele problematică, motivaţie, portanţă şi densitate. sale în versuri, dovadă a admirabilei sale condiţii Muzica lui Ulpiu Vlad este modelată prin intelectuale. determinarea naraţiunii, fiecare linie sonoră şi fiecare Harpistul Ion Ivan Roncea, a cărui măiestrie, grup de sunete sincrone, inclusiv figurările cu filiaţia experienţă şi conştiinţă artistică îl confirmă drept unul muzicii de film puse în sonor de înregistrările prealabile dintre cei mai importanţi muzicieni ai scenei noastre de pe bandă, sunt personalizate. recital şi de concert, şi asta încă de multă vreme, s-a Ulpiu Vlad are un stil propriu, şi creează lumi profilat realmente spectacular cu instrumentul său în muzicale în care transfigurează realitatea. Şi nu o interpretarea paginilor scrise de Ulpiu Vlad, până acolo desfigurează. încât în momentele de tensiuni intense şi de În trăsăturile de caracter şi în temperamentul conglomerate de energii năvălitoare, practic nu se mai său nu se învederează nimic din ceea ce s-ar putea auzea o harpă, ci un pian... defini ca un contrast reliefant pentru forţa şi vitalitatea Pianistul şi compozitorul Roman Vlad, inspirat şi muzicii sale. Muzica lui Ulpiu Vlad emoţionează cu o uimitoare intuiţie muzicală pe claviatură, a făcut profund, dar pe alte deschideri, faţă de muzicile din alte corp comun cu multitudinea de evenimenţialităţi sonore orizonturi, şi nu ne intimidează. Şi ascultând, fie şi cristalizate de partitura componistică. Roman Vlad aceste 4 titluri din programul de recital pe care l-am poartă acel splendid blazon al tinereţii, şi natura sa evocat, o analogie şi o înlănţuire asemeni ADN-ului se artistică distinctă e împodobită de orizonturi face, muzical vorbind, cu Enescu şi cu Bartok. Aici se imprevizibile. pot spune mai multe, rămân însă la o imagine, şi nu la L-am văzut şi l-am auzit pe Roman Vlad şi în o similitudine, care alătură melopeele din muzica lui postura de recitator al unor poezii de Marin Sorescu. A Ulpiu Vlad şi cutremurătorul şi celebrul solo de corn fost o lectură cu dicţie, cu accente şi cadenţe fireşti, cu englez din Suita a II-a, Săteasca de Enescu, solo şarm şi cu un prea-plin al bucuriei. A fost o întâlnire cu singular şi singuratic şi însingurat şi clamat în haos. un alt Roman Vlad. În lumea cuvântului... Ulpiu Vlad poate întrucâtva să aibă mulţumirea

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 3 SIMN 2012 din Franţa este un muzician posibile, şi mai mult, la iminenţa Un concert cunoscut şi întâlnit de ani de zile pe cuvântului. scenele de concert de la noi, el fiind Aceste partituri, în special extraordinar specializat pe interpretări de partituri Diferencias pentru saxofon bas şi care au reprezentat şi reprezintă orchestră, în primă audiţie noutatea, avangarda, dincolo de tot absolută, de Cornel Ţăranu şi Mircea ŞTEFĂNESCU ce este şi ar fi deja vu... Aici însă, in Simfonia a 3-a de Adrian Diferencias de În programul Săptămânii Cornel Ţăranu, el Muzicii Noi, ediţia 2012, concertul a dat o probă de simfonic din seara zilei de 23 martie, excelenţă, şi cred la Sala Mihail Jora a Radiodifuziunii că a înţeles că Române au fost prezente trei dincolo de compoziţii semnate de Sorin notaţiile din ştimă Lerescu, Cornel Ţăranu şi Adrian există acea Iorgulescu. personalizare cu Arăt că muzicile auzite – rol dramatic, fiecare cu orizonturile respective – adică exact ceea mi-au creat o stare de real şi ce face actorul, binevenit confort, întrucât am dar nu cu reîntâlnit, asemeni unei mult spusele articu- aşteptate regăsiri, ceea ce este cu late. Cornel adevărat contemporan în sens Ţăranu a artistic şi imaginativ, şi ca destin şi generat şi a ca vocaţie. realizat împreună Simfonia a V-a „a viselor” de cu solistul Sorin Lerescu are configuraţia creaţiei sale, o pulsatorie şi întrucâtva imprevizibilă reuşită pentru a ceea ce este visul, care nu are literatura muzi- trecut, ci numai viitor, visul care cală universală. poate dispărea pe neaşteptate din Simfonia memorie, sau care poate fi întrerupt a 3-a, cu cor şi sau dominat de zguduiri şi coşmare orgă, de Adrian şi uneori vis mai mult decât visul. O Iorgulescu se orchestraţie de o multitudine de impune prin felurimi timbrale şi cu deschideri în expresia sa strict luminozităţi auditive şi de umbre ne muzicală şi de conduce printr-o imagistică şi înalt suflu. confesivă şi continuă şi convulsivă, Ascultând-o, mi- chiar şi delicată, ca în pictura a venit în minte, olandeză, când se lucra cu nuanţe din antece- de alb pe alb şi de negru pe negru. dentele mele Diferencias de Cornel livreşti, un gând Ţăranu, încă din titlu anunţă o spus cândva de Iorgulescu, sunt antologice, şi cu un disjuncţie, şi strict organologic, Andre Malraux... „Secolul XXI va fi drept cert să-şi aibă locul pe afişele semnalul porneşte de la însăşi religios, sau nu va fi”...Avem aici Filarmonicii din Bucureşti, ca şi al alegerea saxofonului bas ca orchestra simfonică mare, avem altor orchestre simfonice din ţară, şi instrument solo. Saxofonul bas orga, avem corul de voci feminine şi nu numai. Şi aici nu este vorba nici care, cum se spune nu se mariază totul relevat cu luminiscenţe şi de vreo euforie, nici de o facilă de nici o culoare cu o orchestră de reflexe situate în strălucirea de pledoarie pro domo. corzi, şi cu o formaţie de suflători vitralii. La Adrian Iorgulescu Orchestra Naţională Radio şi oarecum în stil preclasic. Scena performanţa componistică şi forţa Corul Naţional Radio merită toate sonoră este astfel şi terifiantă şi de o creatoare se îmbină frumos şi firesc mulţumirile pentru condiţia lor permanent lovitoare tensiune cu universul axiomatic puternic care interpretativă de certă dramatică. Saxofonul este un emoţionează şi ne face distinşi. recunoaştere. personaj, el are un rol. Şi semnifică În arta lui Adrian Iorgulescu Dirijorul Tiberiu Soare şi monstrul, acestea fiind Diferencias - se înmlădiază virtuozitatea maestrul de cor Dan Mihai Goia – diferenţele – între valoare, componistică cu ilustrarea de primesc admiraţia şi felicitările strălucire, frumuseţe şi demnitate, şi expresii şi efigii într-o mare de spaţii noastre pentru modul impresionant ceea ce este şi rămâne în sub- fin româneşti, spaţii înalt siderale şi în care au navigat prin lumile uman, monstrul pe care aceste de conştiinţă lucidă şi ardentă, sonore ale acestor creaţii, valenţe superioare ale spiritului îl fresce cu umbre şi încânturi, conferindu-le atât relieful, cât şi împing la expiere. Avem aici metope de conglomerate şi rarefieri înţelesurile specifice. spectacol, avem aici ceva, dar şi sonore, ca la metopele de la Adam altceva decât în teatru. Klisi şi totul cu elansarea mai Saxofonistul Daniel Kientzy totdeauna dincolo de intonaţiile

4 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Concerte... sub lupă contactul cu Maestrul Sergiu Ulpiu Vlad Surprize, surprize... Celibidache, în cadrul cursurilor de măiestrie de la Trier Despina PETECEL-THEODORU şi München şi perfecţionată pe Un concert simfonic susţinut de către Orchestra parcursul înde- Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia lungatei sale Andreescu, având-o ca solistă pe pianista Mihaela Ursuleasa, cu un experienţe dirijorale, program alcătuit din două opus-uri romantice de referinţă – la pupitrele unor an- Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în fa minor, op. 21 de sambluri simfonice Frédéric Chopin şi Simfonia a III-a, în Mi bemol major, op. 97, europene renumite -, „Renana”, de Robert Schumann -, precedate de o primă audiţie Horia Andreescu a românească – Lumina drumurilor, de Ulpiu Vlad – va reprezenta stăpânit admirabil întotdeauna garanţia unei seri muzicale de autentică valoare orchestra şi partitura artistică. schumanniană, con- Prima surpriză – plăcută de altfel – a constituit-o includerea struind Simfonia cu în program a unei prime audiţii româneşti: Lumina drumurilor de aplomb, creativitate, Ulpiu Vlad, autor ale cărui partituri simfonice – adevărate „vehicole”, trecând cu supleţe şi călătorind prin „Lumina viselor” şi „Dincolo de vise”, în speranţa de precizie, de la impe- a le descoperi „taina” – nu se mai făcuseră auzite sub cupola tuozitatea „vioaie” a Ateneului, de mai bine de două decenii! primei mişcări În ultimii ani, compozitorul şi-a decantat expresia muzicii, (Lebhaft), la aerul estompând contrastele, adesea conflictuale, eruptive, dintre starea graţios, pastoral, cu de visare contemplativă şi cea bulversată de coşmaruri, acordând inserturi contra- un spaţiu mai generos luminozităţii şi limpezimii „privirii” interioare, punctice, din cu „rezonanţe-n viitor”. Lumina drumurilor (2011) – lectură în oglindă Scherzo; de la ritmul a Simfoniei I, „Drumuri în lumină”, din 1979? – face parte din de vals, „nu prea rapid”, din mişcarea a treia, intitulată chiar Nicht această categorie estetică. Şi totuşi, mai mult decât în lucrările schnell, la dramatismul „solemn”, cu tentă morbidă, de sorginte anterioare, lumina/luminozitatea se aliază aici cu ceaikovskiană, al părţii a IV-a (Feierlich), ca un lamento extins pe melodia/consonanţa, „iradiind” din unisonul distinct al corzilor, chiar suprafeţe polifonice de proporţii, şi, de aici, la revenirea, ciclică, a din primele măsuri. Dualitatea „transparenţă şi iradiere a unor stări ”vioiciunii” din prima secţiune (Lebhaft), cu un accent pe caracterul de linişte meditativă” – „tensiune şi dramatism” e marcată, pe de o dansant, în ritmuri alerte, perpetue, pentru a culmina cu o parte, de zborul în registrul acut, al viorilor, pe de altă parte, de somptuoasă coda sau stretta. Iubitor al contrastelor, al construcţiilor gravitatea şi aerul quasi funebru al violoncelelor, ce-şi deapănă monumentale – vezi predilecţia pentru simfoniile lui Gustav Mahler, unisonul cu lentoarea unei dilatări spaţio-temporale... Independent Dmitri Şostakovici, George Enescu -, dar conştient şi de importanţa de fluctuaţiile ritmico-timbrale ale suflătorilor, care îmbogăţesc detaliilor, ca în orice arhitectură complexă, Horia Andreescu şi-a orchestraţia cu sonorităţi complementare, sau de stridenţele canalizat, în ultima vreme, energiile creatoare spre sintetizarea explozive ale alămurilor, unisonul continuă să existe. El re-apare, acestor elemente într-un arc unitar – temperat la suprafaţă, dar leit-motivic, la aceleaşi compartimente ale corzilor, ca un element clocotind de pasiune şi efervescenţă în interior. catalizator, dătător de echilibru sufletesc, pe care autorul doreşte Cea de-a treia şi cea mai spectaculoasă surpriză a serii de să-l conserve. Solourile de clarinet şi oboi sparg paroxismul 9 Iunie a constat într-un alt anunţ, care ne informa că, din cauza ansamblului orchestral, instaurând o atmosferă purificatoare de unei indispoziţii imposibil de remediat până în acel moment, în locul nobilă expresie. Este momentul în care „drumurile” sonore încep să Mihaelei Ursuleasa, care urma să interpreteze cel de-al doilea se bifurce, trecând din lumină spre întuneric, într-un joc ireal de Concert pentru pian şi orchestră de Chopin, îl vom asculta pe umbre şi lumini. Revenirea unisonului – de data aceasta iniţiat de pianistul Andrei Licareţ, în Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră, compartimentul violoncelelor şi secondat de cel al viorilor – în Do major, op. 15 de Ludwig van Beethoven! pregăteşte, prin accentuarea tensiunii lăuntrice, vecină însă cu Tânărul de 30 de ani, Andrei Licareţ, şi-a făcut apariţia pe fervoarea, apariţia unui traseu melodic în care reverberează, parcă, podium, într-o ţinută neconvenţională, acceptând să se transforme, motivul spiritualizat, al Preludiului la Parsifalul wagnerian... ad hoc, din „auditor”, în solist! Fenomenul acesta de drumuri alternative, se repetă până la sfârşitul Cu un touché de o mare fineţe, o tehnică suplă, cu o lucrării, subliniind starea de spirit a compozitorului, „captivat de muzicalitate înnăscută, cu un acut simţ al frazei şi mai ales al sufletul muzicii” şi de „energiile superioare” pe care le emană şi pe accentelor şi respiraţiilor dintre o secvenţă şi alta, dintre o perioadă care e nevoie doar „să le descoperim şi activăm.” Fermecaţi sintactică şi alta, menite să pună în valoare sensul muzicii, ca într-o probabil de frumuseţea muzicii, instrumentiştii Orchestrei recitare poetică, sau aidoma umbrei ce evidenţiază formele – Filarmonicii bucureştene, în frunte cu excepţionala violonistă Mioara naturale sau umane – dintr-o operă picturală -, Andrei Licareţ a Moroianu, în calitate de concert maestru, şi, deopotrivă, cu dirijorul impus şi a impresionat publicul din primul moment, atacând – fără Horia Andreescu, s-au lăsat purtaţi pe „drumurile” mai line sau mai partitură! - cu aplomb şi naturaleţe, Do major-ul beethovenian. accidentate ale piesei lui Ulpiu Vlad, identificându-se cu fiecare Arpegierile din partea I, Allegro con brio, care păstrează încă spiritul dintre ele - căci, fiecare dintre ele conţine ceva din trăirile tipice mozartian, anticipând totodată tumultul romantic al opus-urilor oricărei vieţi psihice umane. Drumurile – ca tot atâtea cărări spre beethoveniene de mai târziu, se succedau în perlaje cursive, sine însuşi – ne apar ca o confirmare a faptului că Ulpiu Vlad e transparente sau consistente, pline de expresivitate şi plasticitate. În foarte aproape de stadiul luminii cathartice a stării sale existenţiale, partea mediană, Largo, fluidităţii pasajelor cantabile, cu uşoare pe care o şlefuieşte necontenit şi prin intermediul propriilor creaţii. nuanţe funebre, i s-a alăturat sunetul inconfundabil al clarinetului lui Reacţia publicului a fost şi ea neaşteptat de spontană şi entuziastă Aurelian Octav Popa, conferind un plus de rafinament discursului faţă de o lucrare contemporană – o dovadă concludentă că atât muzical. În final – Rondo. Allegro – Andrei Licareţ şi-a etalat din nou creaţiile lui Ulpiu Vlad, cât şi ale altor confraţi – fie de generaţie, fie virtuozitatea, lejeritatea, spontaneitatea, siguranţa cu care ştie să din generaţiile maeştrilor lor – ar merita să fie ascultate nu doar o construiască şi să redea esenţa intrinsecă a unei muzici. dată pe an, în cadrul Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi, sau în Cred că întâmplarea a însemnat totodată un test deoarece Portretele de compozitor, organizate sporadic de către Uniunea nu e deloc simplu – oricât de versat ai fi în conclucrarea cu Compozitorilor şi Muzicologilor, pentru un cerc restrâns de ansamblurile instrumentale - să acompaniezi un solist apărut ca profesionişti! Deus ex machina, fără nici o repetiţie prealabilă şi, totuşi, rezultatul Cea de-a doua surpriză – generatoare de oarecare să fie unul la fel de performant şi de precis, ca şi când ar fi avut la tensiune în rândul publicului! - a fost anunţul transferării, în prima dispoziţie o săptămână întreagă de studiu!! parte a programului, a Simfoniei a III-a de Robert Schumann. Dar, Absenţa Mihaelei Ursuleasa a fost astfel compensată din făcând abstracţie de această inversare am constatat – mutatis plin, spre încântarea publicului - iniţial dezamăgit de schimbare! mutandis – cum, suflul adesea romantic al piesei lui Ulpiu Vlad, Aplauzele sale interminabile, l-au readus pe podium pe Andrei datorat contrastelor dintre cantabilitate şi dezlănţuirile pasionale, Licareţ, care a oferit drept supliment, partea a III-a, Scherzo. Allegro patetice, ale demersului sonor, se prelungeau parcă în elanurile assai, din Sonata în Re major, op. 28, „Pastorala”, de acelaşi romantice ale partiturii schumanniene – desigur, cu deosebirea că Ludwig van Beethoven. dinamica lor tindea spre exuberanţă, spre exultare, determinate În ciuda derutantelor inadvertenţe iniţiale, Concertul din 9 contactului sufletesc al autorului cu natura spaţiului german, Iunie a fost o reuşită demnă de...”Cartea recordurilor”! traversată de apele Rhinului... Cu o gestică simplificată, elegantă, mai degrabă sugerând intrările instrumentelor, ca şi devenirea frazelor muzicale – printr-o tehnică „fenomenologică”, deprinsă din ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 5 Concerte... sub lupă fără egal al imaginilor muzicale, care evocau un caleidoscop de Recital eveniment stări sufleteşti diverse, situate între optimism, serenitate şi exuberanţă. la Ateneu A urmat celebra Sonată opus 24 nr. 5 în fa major, supranumită a primăverii. Prezentarea acestei capodopere a Carmen MANEA prilejuit celor doi mari artişti ocazia de a-şi dezvălui plenar fantezia creatoare; pentru ei, lucrarea lui Beethoven constituie un simbol şi Ca şi în anii precedenţi, am aşteptat cu emoţie şi interes o stare sufletească ce îngemănează original o multitudine de recitalul cameral susţinut de pianistul Valentin Gheorghiu şi conotaţii afective şi intelectuale. Ascultând Sonata primăverii, violonistul Gabriel Croitoru, un duo consacrat pe scenele de publicul a avut senzaţia că aude ceva nou. Artiştii au redat concert româneşti. Ca şi în alte ocazii, cei doi artişti au inclus în puritatea şi sinceritatea sentimentelor compozitorului şi au evocat programul de sonate din 24 aprilie, capodopere ale genului cu măiestrie combinaţia inedită a virtualităţilor muzicale cu cele muzical: Sonatele opus 12 nr.1 şi opus 24 nr. 5 de Beethoven şi picturale şi poetice. Inspiraţi de magia muzicii, interpreţii au creat Sonata în la major de César Franck. Ca trăsături generale ale o lume a imaginarului, infinit mai bogată şi mai frumoasă decât interpretării de excepţie a celor doi artişti menţionăm: echilibrul lumea reală şi au transmis publicului emoţia artistică şi starea de perfect între conţinut şi expresie, între respectul faţă de trăsăturile elevaţie spirituală. stilistice ale lucrărilor abordate şi propria viziune, între sensibilitate Prima mişcare Allegro a dezvăluit o bogăţie fără egal de şi gândirea muzicală. Ceea ce impresionează în prestaţia duo-ului nuanţe şi stări sufleteşti. Artiştii au evocat lirismul interiorizat de este nu doar sincronizarea propriu-zisă (la nivelul preciziei ritmice, factură poetică şi delicateţea temei întâi, în contrast cu energia şi al planului dinamic şi agogic), concepţia unitară asupra accentele pasionate ale temei a doua (care amintesc violenţa unei repertoriului, sau realizarea artistică la cel mai înalt nivel, ci şi furtuni). Publicul a fost fascinat de expresivitatea şi subtilitatea cu capacitatea comunicării directe cu publicul, care devine co- care au fost conturate ideile melodice şi schimbările armonice, de participant în procesul interpretativ. modul în care s-a desfăşurat dialogul celor două instrumente, de Pe tot parcursul recitalului am simţit pasiunea şi dăruirea felul în care au fost realizate contrastele de nuanţe şi de stări celor doi artişti pentru muzică, emoţia lor sinceră în faţă afective. Mişcarea a doua, Adagio molto espressivo, a prilejuit capodoperelor; artiştilor ocazia de a-şi valorifica plenar sensibilitatea şi fantezia. chiar dacă era Aceştia au pus în valoare lirismul şi caracterul contemplativ al vorba despre discursului muzical şi au realizat prin contrast momente de lucrări prezen- intensificare a expresiei (în secţiunile în tonalităţi minore). În cea tate de multe de-a treia mişcare, Scherzo-Allegro molto, am admirat ori în cariera virtuozitatea şi dezinvoltura instrumentală, dialogul plin de vervă al lor, interpreţii celor două instrumente. Atmosfera de serenitate şi exuberanţă a au transmis fost reinstaurată în ultima mişcare a sonatei, Rondo–Allegro ma entuziasmul şi non troppo. Cei doi maeştri au evocat cu multă subtilitate prospeţimea caracterul dansant şi atmosfera plină de seninătate a muzicii; ei caracteristice nu s-au preocupat doar de reliefarea expresivităţii muzicii şi a prestaţiei din inovaţiilor stilistice aduse de Titanul de la Bonn, ci au reuşit să tinereţe. Ne-a traducă semnificaţia şi transcendenţa mesajului muzical. impresionat În încheierea recitalului am ascultat Sonata în la major de armonia crea- César Franck, lucrare reprezentativă pentru compozitor, dar şi toare stabilită pentru repertoriul cameral universal. Elaborată în patru mişcări între cei doi contrastante din punct de vedere al conţinutului, al formei şi al parteneri, care tempo-ului, sonata aminteşte grandoarea arhitecturii sonore a a condus la o creaţiilor lui Bach. Prin prestaţia lor expresivă şi elevată în acelaşi interpretare timp, interpreţii au oferit publicului bucuria supremă pe care o deosebit de caută în muzică: abolirea contingenţelor materiale în favoarea sensibilă şi exaltării vieţii spirituale. Prima mişcare, Allegretto ben moderato a elevată, remar- sugerat muzical, cu multă nobleţe şi expresivitate anumite cabilă prin probleme şi întrebări existenţiale. În mişcarea a doua, Allegro a simplitatea, avut loc o adevărată confruntare între forţe potrivnice (întreruptă sinceritatea şi de anumite fraze lente, interiorizate); a urmat o nouă mişcare cu firescul expri- carcater meditativ, intitulată sugestiv Recitativo-Fantasia. Ben Foto: Mihai Cosma mării. moderato. Bogăţia imaginilor muzicale a fost redată cu o expresie Calitatea de originală, marcată de emoţie artistică şi de elan sentimental. În excepţie a recitalului s-a datorat nu numai colaborării fericite finalul sonatei, Allegretto poco mosso, am admirat capacitatea dintre cei doi muzicieni, ci şi aportului fiecăruia dintre ei; maestrul interpreţilor de a comunica publicului tezaurul de frumuseţe şi Valentin Gheorghiu a făcut dovada harului incontestabil, a nobilele idealuri evocate în această creaţie sublimă şi profundă. inegalabilei arte pianistice şi a experienţei îndelungate, iar Gabriel Artiştii au prezentat la bis Burlesca pentru vioară şi pian, Croitoru a contribuit cu violonistica sa de excepţie, cu tonul o lucrare plină de vervă şi strălucire, scrisă de maestrul Valentin vibrant, inconfundabil, menit să evidenţieze plenar expresivitatea Gheorghiu în anul 1946 - publicată recent la editura Universităţii muzicii. Naţionale de Muzică din Bucureşti -, pe care compozitorul i-a În debutul programului a fost prezentată Sonata opus 12 dedicat-o violonistului Gabriel Croitoru. Magia acestei seri de nr. 1 în re major de Beethoven, lucrare aparţinând aşa-numitei neuitat ne-a făcut să reflectăm asupra „secretului” celor doi mari perioade clasice din creaţia compozitorului. Dacă în prima artişti, pentru care interpretarea constituie în acelaşi timp o mişcare Allegro con brio interpreţii au evidenţiat cu fantezie încheiere şi un punct de plecare. După ce au fost cântate pe varietatea tematică, verva şi strălucirea discursului muzical - scenă, lucrările oferă interpreţilor ocazia de a descoperi şi remarcabil prin inspiraţia melodică şi originalitatea mijloacelor experimenta noi modalităţi de exprimare (la nivel expresiv şi componistice -, în cea de-a doua mişcare Andante con moto. semantic); publicului i se deschid multiple posibilităţi de receptare Tema con variazioni, aceştia au creat tablouri muzicale a frumuseţilor acestora şi a mesajului muzical. Prestaţia muzicală contrastante, de o rară frumuseţe. Finalul Rondo-Allegro, a celor doi artişti este atât de expresivă şi originală prin ea însăşi, prilejuit interpreţilor ocazia de a reliefa cu rafinament şi nobleţe dăruind ascultătorilor momente unice de înălţare sufletească şi cantabilitatea cuceritoare şi caracterul dansant şi al muzicii; dorinţa de reveni la un nou concert. publicul a fost fascinat de frumuseţea, originalitatea şi dinamism

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Concerte... sub lupă Un instrument de vis: „Flautul de Aur”

Vorbind despre instrumentul la care cântă, Ion Bogdan Ştefănescu, cel mai renumit flautist român al prezentului, mărturiseşte: „Flautul de aur - Muramatsu - este un vis atins. Foto: Virgil Oprina Cred că orice flautist pe lumea asta îşi doreşte un astfel de instrument. Între legendele muzicii, un instrument „cu totul si cu totul de aur”, reprezintă ceva de nepreţuit, aşa cum era sunetul celebrissimului interpret francez Jean-Pierre Rampal, care cânta cu un astfel de flaut şi în concertele susţinute la Bucureşti. Asemenea este instrumentul care a fost înfăţişat publicului în perioada 25 aprilie-7 mai, în cadrul turneului „Flautul de Aur” susţinut de flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Ion Bogdan Ştefănescu Mihail, doi maeştri ce ating maturitate în acest deceniu. Flautul ce aparţine lui Ion Bogdan Ştefănescu este Caracal, Teatrul Dramatic – 7 mai. Complex si atractiv, unicul de acest fel din ţara noastră, şi a fost creat special pentru programul turneului oferea publicului, la Braşov, Piteşti şi artistul român la celebra fabrică Muramatsu din Japonia, Bucureşti, o expoziţie de flaute organizată de Wiener renumită în toată lumea pentru calitatea flautelor pe care le Flötenwerkstatt. În cursul celor 25 de ani de existenţă, Wiener produce dar şi pentru faptul că fiecare angajat este obligat să Flötenwerkstatt a devenit unul dintre cele mai importante ateliere studieze flaut în cele mai importante şcoli ale lumii. Flautul lui Ion specializate în producerea şi comercializarea de flaute din Bogdan Ştefănescu a fost ales de o echipă de specialişti ai firmei Austria, câştigând aprecierea instrumentiştilor de pretutindeni. care l-au ascultat şi imprimat pe muzicianul român cântând pe Aceste expoziţii, coordonate de Mihaela Anica, reprezentantul mai multe flaute de aur de diferite categorii, alegând în cele din Wiener Flötenwerkstatt în România, vor însoţi turneul „Flautul de urmă pentru el flautul de 18 karate masiv. Revenim la spusele lui aur”, cu. prezentarea susţinută de interpretul Ion Bogdan Ion Bogdan Ştefănescu: “Îmi doresc, în primul rând, ca sunetul Ştefănescu. Întâlnirea cu melomanii bucureşteni în Studioul de flaut să ajungă la sufletul oamenilor, să-i mângâie pentru o “Mihail Jora” al Rediodifuziunii române confirmă interesul şi clipă şi astfel să devină mai îngăduitori unul cu altul, mai amprenta de personalitate a artistului care şi-a asumat misiunea zâmbitori şi, de ce nu, mai optimişti.” unor viziuni convingătoare şi de evidentă originalitate. Deoarece În cele cinci oraşe alese pentru această expediţie se ştie că în viaţa flautistului poezia se îmbină perfect cu muzica, neobişnuită, Ion Bogdan Ştefănescu şi Horia Mihail au parcurs Ion Bogdan Ştefănescu şi-a invitat ascultătorii să-i devină şi un repertoriu ce porneşte de la limpezimea sonoră a lui Bach şi cititori, prin lansarea volumului “Cuvântul de trecere“, ce îi Mozart, traversează romantismul unei partituri de Dvořak, apoi poartă semnătura, apărută la Editura Tracus Arte, cu viziunea sonorităţile şi armoniile neoclasice ale lui Poulenc şi ne grafică a lui Mircia Dumitrescu. Multe noi motive, deci, pentru a confruntă cu contemporanii Taktakishvili şi Mower. ne considera părtaşi la destinul de excepţie, în compania unui Duoul flaut-pian a fost astfel fi ascultat la: Braşov, Sala pianist ca Horia Mihail, ce are temeritatea pornirii într-o a doua Reduta – 25 aprilie, Piteşti, Casa de Cultură – 26 aprilie, Reşita, aventură a turneului prin ţară cu „pianul călător”. Palatul Culturii – 27 aprilie, Bucureşti, Sala Radio – 2 mai,

rămâne timp de trei ani, pentru concertele de străbătut peste 7000 de kilometri, Finalul celui de organizate în oraşul natal al marelui încântând mai mult de 7000 de spectatori compozitor Bela Bartok. „Ideea pianului cu un program de recitaluri şi concerte cu al doilea drum călător poartă două semnături – declara orchestra. Itinerarul turneului s-a finalizat muzicologul Oltea Şerban Pârâu - a mea practic cu un post scriptum la Chişinău, pentru şi a lui Horia Mihail... Ceea ce este miercuri 11 iulie – Rapsodia de important este că Pianul călător nu a Rachmaninov pe o temă de Paganini. Pianul Călător rămas o simplă idee ca multe altele şi că „Sunt surprins că mă simt foarte bine la a existat susţinerea reală a radioului sfârşitul acestui maraton, uitând, practic, Cu recitalul de la Sânnicolaul public şi a conducerii acestuia...” Acest oboseala miilor de kilometri parcurşi şi a Mare, în Sala festivă a castelului Nako, proiect de anvergură naţională a fost zecilor de recitaluri şi concerte susţinute. Pianistul Horia Mihail a atins ultima gândit pe trei ani, cel de al doilea turneu Contactul cu publicuri atât de diferite, cu destinaţie pentru cea de-a doua ediţie a fiind realizat de Radio România Cultural şi oameni dornici de cultură, poate oferi unui Asociaţia Culturală Accendo, muzician susţinerea pentru a-şi duce mai autentic eveniment cultural şi departe misiunea. Atmosfera şi istoria mediatic. Ideea unor asemenea fiecărui loc are, cu siguranţă, momente manifestări, asemenea celorlalte aparte, care te influenţează într-un fel sau lansate în perioada recentă - altul.” a declarat Horia Mihail la finalul „Duelul Viorilor”, „Flautul de aur, turneului. Nu încheiem acest comentariu „Cele trei dive” – contribuie la fără a sublinia originalitatea performanţei situarea pe un nivel de largă susţinute de Horia Mihail şi prin răspândire a muzicii aşa-numit arhitectura unui program care a prezentat clasice. Pianistul Horia Mihail a publicului ineditul formulelor componistice început a doua ediţie a turneului aparţinând principiului variaţional - ”Pianul Călător” în 21 mai, la parafrază, prelucrare, rapsodie, adică a Mediaş, locul unde a fost lăsat dialogului cvasi-improvizatoric cu pianul ce l-a însoţit în prima ediţie a capodopere inspiratoare, subiect turneului, anul trecut. Performanţa repertorial deschis descoperirilor şi, Horia Mihail artistică a interpretului, niciodată fireşte, performanţelor interpretative întâmplată până acum şi greu de semnate Horia Mihail. turneului „Pianul Călător”. Este de fapt şi egalat, are şi indicative neobişnuite de Articole de locul în care pianul oferit comunităţii efort. Timp de 52 de zile, pianistul a avut Grigore CONSTANTINESCU locale de către Radio România, va ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 7 Turnee recomandau ca o mare speranţă, parcurgând acum Tradiţionala scriitura cu o anume lentoare, chiar şi în secvenţele dramatice. „Lucia din La pupitru, Guillermo Garcia Calvo s-a confruntat cu destule probleme, de la impreciziile Lammermoor” surprinzătoare ale instrumentelor de suflat şi până la decalaje serioase, fie în raport cu corul, fie cu Anca FLOREA ansamblurile solistice, ba chiar şi în intervenţiile baritonului care „cerea” un tempo mult mai alert, Am revenit în sala Operei din Viena pentru a orchestra rămânând astfel în urmă. urmări Lucia din Lammermoor de Donizetti, care a Montarea, datând din 1978 (iată că şi la „beneficiat” de o serie de reprezentaţii cu mari emoţii, Staatsoper multe producţii rezistă de mai bine de 3 pentru că în opera donizettiană sopranele s-au decenii…), în regia lui Bleslav Barlog, decorurile îmbolnăvit succesiv, iar în seara la care mă refer, rolul semnate de Pantelis Dessyllas şi costumele create de titular a fost interpretat de tânăra Brenda Rea, „intrând” Silvia Strahammer, oferă o concepţie clasică, fără nimic însă în locul Dianei Damrau. Mi s-a părut deosebit de deosebit, dar are farmec şi acea atmosferă specifică interesantă abordarea sa, creionând un personaj timid, epocii, cu costume foarte frumoase, dar destul de timorat, poate întunecată atât în scenele de exterior, cât şi în cele de chiar fragil, la castel, surprinzătoare fiind însă dispunerea corului, destul de în scena nebuniei”, pe scaunele din stânga şi în introvertit, aşa dreapta salonului, asistând impasibil la disperarea şi încât, pe moartea Luciei. De altfel şi plasarea tabloului final lângă apariţia cumva în interiorul castelului lui Edgardo, cu pereţi şi scenică şi arcade ce adăpostesc mormintele strămoşilor, ornate mişcarea per- cu sculpturi masive, ar avea logică, dar se transformă fect adaptată într-o eroare în momentul în care, în acel spaţiu, intră şi acelor date, a cortegiul funerar ce poartă trupul Luciei, deci curtenii lui cântat Enrico, duşmanii de moarte ai acelei familii, care au şi prioritar în determinat de piano (ade- altfel întreaga sea pianissi- tragedie, ne- mo), cu scurte fiind vorba aici, momente în ca în Romeo şi forte, glasul Julieta, de o său calitativ, eventuală luminos, con- reconciliere. dus cu Un eleganţă şi rigoare, pretându-se la o asemenea tratare, spectacol tradi- dovadă fiind şi ovaţiile nesfârşite de care s-a bucurat. ţional, cu Partener i-a fost tenorul Piotr Beczala, aflat în ultima glasuri fru- vreme în top-ul internaţional, realizând un Edgardo moase şi foarte eroic şi sensibil, etalând un glas metalic şi o tehnică bine susţinute, sigură, dezinvolt şi charismatic, cu un adevărat bel- cu aplauze şi canto, dar fără excese sau sublinieri manieriste. La ovaţii entu- rândul său, baritonul Eijiro Kai a cucerit prin timbrul său ziaste deo- întunecat, robust, ideal pentru un Enrico incisiv şi potrivă „la furibund, iar Ho-yoon Chung a fost foarte convingător scenă deschi- în Arturo, deloc rezervat aşa cum ne-am obişnuit, ba să” şi la final, chiar vindicativ şi cu prestanţă. În rolul Raimondo a chiar dacă mă apărut basul Sorin Coliban, credibil ca personaj, dar în aşteptam ca dirijorul să fie contestat mult mai puternic, plan vocal, deşi partitura s-a prezentat fără „tăieturile” măcar de către împătimiţii operei… Probabil că, de tradiţionale, având astfel de susţinut şi scena cu Lucia această dată, după cele câteva „buu”-uri răzleţe, au premergătoare nunţii, am avut sentimentul că emisia nu preferat să asculte superba muzică interpretată (în mai este aceeaşi din vremurile sale bune, că nu mai are adevăratul sens al cuvântului) de solişti tineri de reală siguranţa şi strălucirea care, la început de carieră, îl valoare.

8 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Scena lirică a unor „nume” mari, dar în spectacolul pe care l-am urmărit, Un „Don Carlo” Ramon Vargas (Don Carlo) s-a confruntat cu serioase probleme de cânt, emiţând acutele cu mare dificultate, cu voci mari personajul său rămânând, ca de obicei, la nivelul corectitudinii sub toate aspectele; mult mai expresiv, Simon Keenlyside (Rodrigo) a creat un Marchiz credibil, camarad de Anca FLOREA încredere al lui Carlo, cu prestanţă în secvenţele cu Filip,

Dacă în urmă cu câţiva ani, la Staatsoper Viena s-a montat versiunea franceză (în 5 acte) a operei Don Carlos de Verdi, prezentată atunci, într-un foarte interesant „experiment” alternativ cu vechea producţie a variantei în limba italiană, recent aceasta a fost înlocuită cu o punere în scenă realizată de Danielle Abbado, fiul celebrului dirijor, în concepţia scenografică modernă imaginată de Graziano Gregori. De altfel, regia nu aduce noutăţi (exceptând poate tratarea celor doi buni prieteni – Don Carlo şi Posa – mai aproape de gestica şi reacţiile adolescentine, uneori chiar cu tentă jucăuşă), iar imaginea scenică se construieşte printr-un complicat joc de panouri care deschid sau închid fundalul, coboară foarte jos pentru a sugera închisoarea, creează atmosfera grădinii (poate cea mai frumoasă) prin lumina albastră strecurată prin fantele tăiate în panou şi proiectată pe podea, totul în tonuri cenuşii, senzaţia de spaţiu limitat (nu doar fizic, ci şi spiritual) devenind pregnantă prin sensibil şi cu frazare inteligentă în ariile finale, care au stârnit desfăşurarea acţiunii într-un fel de cub. Totul este apăsător, ropote de aplauze. Dacă în Filip II, basul Rene Pape a avut amintind perioada întunecată a Inchiziţiei din Spania Evului anvergură, a fost impozant dar foarte uman în celebra arie, Mediu, semi-întunericul aproape permanent fiind colorat doar înfruntarea sa cu Marele Inchizitor a devenit un moment de prin luminile bine gândite, uneori surprinzătoare pentru că, referinţă, pentru că Eric Halfvarson a impresionat din nou prin glasul său incredibil, incisiv şi amplu, cu acute terifiante, cu o atitudine pe măsură. Debutând în Elisabtea cu prilejul premierei, soprana Krassimira Stoyanova a propus o interpretare mult mai voluntară, poate chiar răzvrătită sau măcar revoltată în faţa nedreptăţii şi a suferinţei sufleteşti, cântul său fiind deosebit de frumos, ceea ce nu aş spune în privinţa mezzosopranei Luciana D’Intino (Eboli) care, deşi apreciată de presă, nu m-a convins nici ca personaj, cu atât mai puţin sub aspect vocal, pentru că diferenţele de registre sunt supărătoare, gravele chiar neplăcute, în „canzona” cântată în compania sopranei Ileana Tonca (un Tebaldo cuceritor) nu a atras prin nimic, în terţetul „din grădină” a fost anostă, rezolvând însă aria mai aproape de aşteptări. Deosebit de bine a cântat Dan Paul Dumitrescu în Călugăr/ Carlo V, vocea sa amplă, rotundă şi generoasă, perfect egală în toate registrele, aducând şi calmul şi autoritatea cerute în cele două roluri, reuşind să se impună spre exemplu, în scena autodafe-ului era de aşteptat ca totul pregnant. În scurta sa intervenţie, soprana Valentina să fie înroşit de flăcări sau (simbolic) de sânge, dar culmea, Naforniţă a rezolvat cu acurateţe scriitura, fără a avea însă lumina era parcă însorită. Printre foarte puţinele elemente de puritatea şi limpezimea unei Voci din Cer. decor, remarcabile sunt lumânările din camera lui Filip, Corul a sunat bine, asemeni orchestrei, dar dirijorul conturând o atmosferă aparte. Mai puţin reuşite sunt Franz Welser-Most a îngrădit cumva derularea generoasă a costumele, regele Spaniei fiind îmbrăcat mai curând ca… frazelor, tacând cu precizie de metronom, cu fermitatea unui Napoleon, Don Carlo într-un fel de redingotă, Rodrigo poartă adevărat conducător care nu face concesii şi nu se lasă o haină fără mâneci mai aproape de… Wilhelm Tell, iar înduioşat de romantismul muzicii, ceea ce nu înseamnă că nu rochiile sunt simple şi nefericit croite, fără personalitate, au existat şi uşoare decalaje. Privit în ansamblu, a fost un banale, în timp ce în scena „autodafe-ului” apar, ca într-o lojă, spectacol cu voci mari (şi la propriu şi la figurat), bine figuranţi desprinşi parcă din diverse epoci şi zone europene, echilibrate, dar fără anvergura şi monumentalitatea pe care înalţii prelaţi au veşminte lipsite de grandoare, doar însuşi Verdi le-a gândit pentru personajele dure sau eroice, condamnaţii fiind mai aproape de „adevăr”. plasate într-o epocă în care, la Escorial, sobrietatea şi Distribuţia a fost însă fastuoasă, cel puţin ca alăturare grandoarea erau suverane, cel puţin în aparenţă.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 9 Universitaria bucureştean. Mai mult de două decenii, personalitatea sa aparte, de om cu In memoriam doamna Ioana Ştefănescu a fost remarcabilă cultură, exigentă în membru al Catedrei de istoria muzicii, elaborarea lucrărilor destinate a formând numeroase generaţii de rămâne documente ale literaturii Ioana studenţi în spiritul iubirii şi pasiunii muzicale româneşti – monografia profesionale pentru arta sunetelor. Johannes Brahms, cele patru volume Ştefănescu Coleg de o remarcabilă eleganţă şi intitulate O istorie a muzicii distincţie, s-a aplecat ca cercetător universale. Acestea reprezintă o Un muzician care şi-a îndeplinit asupra istoriei muzicii universale, importantă moştenire dedicată misiunea, muzicologul dr. Ioana devenind o autoare de valoare a urmaşilor, înscriindu-i numele printre Ştefănescu, şi-a încheiat periplul vieţii literaturii româneşti de specialitate prin maeştrii a căror memorie o respectăm la vârsta de 93 de ani. Iniţial un jurist de volumele semnate, în paralel cu studii, cu preţuirea şi afecţiunea meritată clasă, doamna Ioana Ştefănescu articole, cronici conferinţe ce i-au adus pentru tot ce ne-au dăruit prin munca părăseşte timpuriu cariera descoperind satisfacţia de a deveni membră a lor de o viaţă dăruită muzicii. Discipolii, atracţia spre valorile muzicii şi urmând Uniunii compozitorilor şi muzicologilor colegii, dar şi cadrele didactice ale astfel studiile de specializare în din România. Cei care i-am fost un timp actualului corp profesoral nu vor uita domeniul artei, ca discipolul maestrului aproape, în perioada de profesorat la această pildă nobilă pentru artă, ce George Breazul, al cărei asistentă a Universitatea Naţională de Muzică, poartă numele profesoarei universitare fost după absolvirea Conservatorului până în 1975, ne amintim dr. Ioana Ştefănescu. Grigore CONSTANTINESCU consacrate de evoluţie sonoră orizontal-verticală a scriiturii De la Roma la Bizanţ neoclasice cu elemente de notaţie neconvenţională (Ave Maria 1, 2).

Ioan GOLCEA

Compozitorul Marcel Octav Costea (n. 1957) este, totodată, organist, profesor şi dirijor de cor. Volumul de Coruri religioase, editat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (editura Glissando), 2012, pe texte sacre în limba latină şi română, cuprinde lucrări destinate ansamblurilor corale mixte şi bărbăteşti, a cappella şi cu acompaniament de orgă. Creaţia din colecţie este un exerciţiu de stil şi de aplicare a modalităţilor versatile de compoziţie orientate atât de ethosul gregorian cât şi către sorgintea bizantină a cântării corale cu text religios. În cuprinsul volumului se găsesc lucrări de sine stătoare (Ave Maria, Kyrie eleison, Rugăciune, Tatăl nostru), dar şi creaţii înscrise în ciclu (precum Trei miniaturi corale pe texte religioase sau Triptic religios). Totodată întâlnim lucrări cu caracter miniatural (O, bone Jesu, O salutaris Hostia) şi de o întindere substanţială (Tatăl nostru, Kyrie eleison, Aliluia). Încă de la prima „citire” descifrăm afinitatea compozitorului faţă de muzica gregoriană, care îl fascinează şi îi inspiră melosul. În acelaşi timp, contactul compozitorului cu repertoriul cultic şi de concert destinat orgii se imprimă în diversitatea de mijloace de expresie armonico-polifonice ale opusurilor sale corale, dar şi în limbajul de factură cromatică, promovat cu precauţia căutătorului de echilibru tensional. În acelaşi consens, al simetriei, compozitorul Marcel Octav Costea este preocupat şi de armonia evoluată, aflată mereu la intersecţia dintre modal - tonal - atonal. Coleţia de Coruri religioase marchează o nouă etapă în craţia religioasă a compozitorului MarcelOctav Costea - probabil, cea de maturitate artistică - în care scriitura de tip Marcel Costea (Foto: Diana Murăşan) tradiţional evoluează spre expresia liberă, metrica diversă, polimetrie, politonalism, polimodalism, sintaxe omofone şi Rugăciunea Tatăl nostru exprimă capacitatea creatoare polifone îngemănate, monodie cu ethos modern (atonal). şi totodată elaborată a compozitorului de a împleti elemente de Limbajul muzical melodic este circumscris unei limbaj muzical bizantin (monodie însoţită de ison) cu tehnica sensibilităţi contemporane, cu evidente rezonanţe atonale elaborată a polifoniei renascentiste şi cu recitarea armonică (Kyrie eleison). Structura melodică se calchiază pe o gândire izoritmică. modală sui generis. Construcţia sonoră se realizează prin Aceeaşi pătrundere în esenţa cântului bizantin o dezvoltare motivică, susţinută de un veritabil simţ al evoluţiei sesizăm (din partea autorului) şi în lucrările Doamne, îndură-Te individualizate a fiecărei voci corale. Mersul orizontal este tratat de noi, Domnul e păstorul meu, Ectenie, Aliluia, Heruvic. cu dezinvoltură, stimulat de numeroase imitaţii, intersectat de În lucrarea O, bone Jesu (2) sonoritatea corală tinde să cadenţe interioare şi de captivante confluenţe finale în registrul atingă rezonanţele orgii, cumulând un sumum de durate uimitor mediu şi nuanţe stinse. Pauzele reprezintă o importantă de eterogene şi inspirate. modalitate de expresie, tăcerile muzicale fiind explorate cu Privită în ansamblu colecţia de Coruri religioase fantezie de către compozitor, atât în articularea discursului în compusă de Marcel Octav Costea promovează un limbaj coral întregul lucrărilor cât şi în evoluţia vocilor sau a grupurilor de modern, atent structurat de o conştiinţă muzicală înzestrată cu voci. un bogat orizont stilistic şi interpretativ. Darul oferit de autor Formele muzicale sunt diferite, de la coral la motet dirijorilor şi corurilor este unul nepreţuit, pe care aşteptăm să-l (incluzând Ecteniile şi Heruvicul), alternând procedee fructifice cât mai mulţi interpreţi.

10 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Despărţiri De la miniaturile vocale pentru copii la fiindcă aduce şi o strălucire tehnică, Adio, operete şi musical-uri pentru cei mici, concertantă, nu lipsită de virtuozitate. de la lied până la cantată şi oratoriu, Din această cauză partiturile sale Dumitru de la jazz şi muzică uşoară până la (Variaţiuni cinematografice, Motto muzică electronică şi ambientală, fără perpetuo, Cvartetul de coarde nr. 2, Capoianu a ocoli – bineînţeles – formele clasice Sonata pentru harpă) pretind un nivel (trio, cvartet, uvertură, poem simfonic, superior de pregătire al interpreţilor. În suită, concert instrumental etc.), strânsă legătură cu aceste vitruţi, A plecat dintre noi, discret, sesizăm plăcerea lui D.C de a creaţia lui D.C. reflectă şi ceva din cum a fost în ultimii ani, descoperi în fiecare lucrare un omul şi artisul dezinvolt, hâtru, compozitorul Dumitru Capoianu, element inedit, constituindu-se parcă şugubăţ. Umorul deliberat din unul dintre ultimii reprezentanţi ai într-un ţel de majoră răspundere Fabulele vocale, filmele lui Ion generaţiei de creatori care a format Popescu-Gopo, osatura modernă a şcolii româneşti Valsurile… nu de compoziţie. prea sentimen- Dumitru Capoianu lasă în tale sau pagina urmă o creaţie bogată, variată şi camerală Cinci valoroasă, ce pendulează între moduri de genurile tradiţionale şi muzica de întrebuinţare ale film, orientată cu precădere în unui arcuş, direcţia animaţiei (Omuleţul lui Ion ajunge la Popescu-Gopo, premiat cu Palme momente sati- d’Or la Cannes, este ilustrat cu rice de puternică muzica lui Dumitru Capoianu). forţă expresivă. A avut şi responsabilităţi Adeseori, mu- publice, fie în cadrul Comisiei zica atinge o Simfonice a UCMR, în Consiliul de Foto: Mihai Cosma forţă superioară Conducere al aceleiaşi instituţii, ori cuvântului, la Radiodifuziune, la Filarmonică profesională. Virtutea esenţială a coloanele sonore din filme (Paşi spre (unde a fost director), la Uniunea întregii sale creaţii rezidă în lună, Scurtă istorie, Homo sapiens, Cineaştilor (a înfiinţat şi a condus ‘’spectacolul de sunete’’ pe care îl S-a furat o bombă) transformându-se Asociaţia Autorilor de Coloană oferă auditorilor, în plasticitatea în personaje ce comentează acţiunea. Sonoră) sau în structurile alese ale sonorităţilor ce direcţionează până şi Poate că aici se află ‘’secretul‘’ statului, înainte de 1989. ideile, discursul muzical, armonia şi priorităţii lui D.C. în muzica Un om vesel, mare amator polifonia, formele şi structurile românească de film care l-a deterinat de calambururi, prieten devotat, arhitectonice ce surprind prin non- pe regizorul Ion Popescu-Gopo să mereu gata să relateze istorii conformism, cutezanţă, paletă, afirme: ‘’Este fără îndoială cel mai bun palpitante sau amuzante din viaţa coloristică. După cum singur compozitor pentru filme, variat, nou - artistică, ferm în convingeri, luptând recunoaşte în interviurile sale, modern şi clasic – cunoscător al neobosit pentru ideile la care ţinea în colaborarea timpurie cu tehnicii cinematografice, stăpâneşte mod deosebit - aşa ni-l amintim pe cinematografia, radioul şi teatrul i-au inteligent coloana sonoră contopind-o Maestru, a cărei plecare reprezintă o oferit ‘’materia primă’’ a acestor surse cu imaginea, întotdeauna având ca grea pierdere pentru muzica de inspiraţie. Ceea ce caracterizează principal obiectiv conţinutul şi nu românească. Dumnezeu să-l majoritatea lucrărilor lui D.C., cu forma.’’ odihnească! (M. C.) precădere cele de inspiraţie folclorică, Astăzi după îndelungata Redăm mai jos este puternica densitatea emoţională expreienţă şi colaborare cu cea de a caracterizarea stilistică făcută de conţinută în materialul tematic. şaptea artă, D.C. s-a detaşat de Viorel Cosma (Muzicieni din Caracterul lapidar, sintetic, aforistic rigorile peliculei şi a turnat în oratorii şi România, vol. I). uneori, a pieselor instrumentale in poeme simfonice, în piesele “Compozitor înzestrat cu o special, îşi are izvorul în plasticitatea instrumentale şi vocale, dar mai ales fantezie creatoare surprinzătoare şi în şi forţa temelor, motivelor, ideilor, în musical-uri, acel farmec al acelaşi timp debordantă (nu se repetă sonore. Chiar o înclinare vădită spre sonorităţilor inconfundabile stilului său de la o lucrare la alta, chiar în ciclul formele arhetipale, ritmurile primare, inventiv, exploziv, rafinat. Paginile filmelor atât de unitare ca idee şi genurile arhaice din folclor (colindă, semnate de D.C. se remarcă prin conţiut ale lui Ion Popescu-Gopo), decsântec, bocet), reflectă dorinţa densitatea ideilor şi meşteşugul epuizând aproape toate genurile şi compozitorului de a porni de la exprimării lor directe, conturând o formele muzicii contemporane, D.C. esenţă, de la speranţă. Lucrările lui personalitate artistică distinctă în se înscrie printre creatorii români cei D.C. atrag prin miezul lor conştient. muzica românească contemporană”. mai îndrăzneţi, spontani şi originali. Muzica sa place de la prima audiţie,

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 11 Aniversări orgolios şi dur, basul craiovean Sorin Drăniceanu a Opera din Timişoara adus, în Ramfis, bogăţia profundă a sonorităţilor grave, un alt clujean – basul Simonfi Sandor – a susţinut rolul a împlinit 65 de ani Regelui, în roluri episodice apărând Marius Zaharia şi Nicoleta Colceiar, în timp ce balerinii (solişti Cristina Anca FLOREA Romândaşu, Manuela Ardelean, Alina Mihai, Alin Radu) au conferit un plus de strălucire în special în „Tabloul În urmă cu 65 de ani, la Opera din Timişoara s- Triumfal”. a ridicat pentru prima oară cortina pentru ca noul teatru Chiar dacă fiecare interpret şi-a construit liric să ofere publicului prima producţie, realizată în personajul aşa cum a crezut de cuviinţă, rezumându- regia reputatei soprane Aca de Barbu, directorul şi se, în general, la atitudini statice şi gesturi minimale, sufletul acelei fără a reuşi o relaţie adevărată cu partenerii, aşa încât înfăptuiri care, în 27 o trăire ardentă şi o „poveste” adevărată nu aprilie 1947, aveau cum să se regăsească în plan devenea realitate scenic, ne-am bucurat să ascultăm voci de prin montarea calitate, într-o alăturare cum rar se creaţiei verdiene întâmplă pe la noi, remarcând, încă o dată, Aida. Păstrând şi nivelul excelent al corului (pregătit, ca de tradiţia, mai ales la obicei, de Laura Mare), şi supleţea ceas aniversar, ediţia coloristic-expresivă a orchestrei, care a XXXVII a Festivalului reliefat elemente de fineţe adesea trecute „Timişoara muzicală” cu vederea, alternând paginile de lirism cu a debutat exact în 27 cele de mare încărcătură dramatică, aprilie, propunând, apreciatul dirijor italian David Crescenzi evident, aceeaşi coordonând cu mână sigură întreg celebră partitură, de ansamblul, chiar dacă uneori a optat această dată în pentru un tempo fluctuant. versiunea scenică O seară pe măsura dublului semnată, în urmă cu eveniment aplaudat, la cea de sărbătoare, câteva stagiuni, de de o sală arhiplină, spectatorii pregătindu- regizorul Ognian Anda Louise Bogza se pentru avalanşa reprezentaţiilor pe care Draganoff, echipa sa Opera le oferă din Bulgaria (scenografii Bois şi Tzvetanka Kamen Chanev până în ultima zi Stoinov) şi coregraful sârb Konstantin Kostiukov. de mai, într-o Onorând deopotrivă momentul încărcat cu derulare mozai- semnificaţii aparte (pentru cei care, de şase cată, incluzând şi decenii şi jumătate, scriu istoria superbă a operă (Bal teatrului, dar şi pentru cei care, de-a lungul mascat, Tosca, vremii, au aplaudat entuziast performanţe de Bărbierul din neuitat), spectacolul a beneficiat de o distribuţie Sevilla) şi operetă echilibrată, cu glasuri frumoase şi ample, cu (Ţara surâsului, oaspeţi îndrăgiţi din ţară şi de peste hotare; Voievodul astfel, soprana Anda-Louise Bogza, stabilită de ţiganilor) şi balet mulţi ani la Praga, apreciată constant la Arena (Giselle, precum şi din Verona, la Paris, la Florenţa şi München, la producţia Cine Viena sau în Japonia, a revenit pe scena cântă acolo? timişoreană pentru a susţine rolul titular, în care propusă dee şi-a pus în valoare calitatea timbrală cuceritoare, Teatrul Naţional de dublată de anvergura specifică „vocilor mari”, Operă şi Balet din evoluând în compania tenorului bulgar Kamen Belgrad – Serbia), Chanev, de asemenea binecunoscut în interpretări la fel melomanilor noştri (imbatabil în acut, poate mai de atractive, cu „fanat” în registrul mediu comparativ cu oaspeţi de reală precedentele sale apariţii), ca şi mezzosoprana valoare, aşa cum Liliana Mattei-Ciucă de la Cluj, frumoasă se cuvine într-un Amneris, cu un cânt pe măsură, deşi, surprinzător, de teatru liric de top, această dată uşor stridentă în acut; baritonul Ştefan mai ales atunci când este vorba despre un festival (cu Ignat (de la Bucureşti) a fost, ca de obicei, un Amonasro adevărat) internaţional.

12 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Opera pentru copii realizatoarei. Adevărat, a fost însoţită de fantezia Flautul mozartian imagistică a pictoriţei scenograf Adriana Urmuzescu, de sunetul pur al flautului Teodorei Ducariu şi de integrarea farmecă în jocul scenic a interpreţilor, acompaniaţi copii spectatori de orchestra celor două piane (Lidia Butnariu, Grigore CONSTANTINESCU Mădălina Florescu), de lichting design semnat Opera-basm este, pe scara istoriei Angelo Linzalata, luminile capodoperelor lirice, o invenţie care, prin toate şi proiecţiile lui Emilian componentele sale, aparţine „soarelui Vienei”, altfel Nicolae Stancu şi Cristian spus, Wolfgang Amadeus Mozart. De peste două Vintilă. Primul semn de secole, basmul muzical Flautul fermecat îşi atrage adaptare aparţine spectatorii prin minunile felurite pe care le cuprinde. Nu opţiunilor narative care sunt puţine versiunile scenice, nici interpretările artistice părăsesc simbolurile care fac din această capodoperă o permanenţă filozofice în favoarea Daniel Filipescu repertorială a teatrului muzical, pretutindeni. Şi, totuşi, întâmplării minunate a iată că Flautul fermecat şi-a creat acum un alt drum unor personaje pitoreşti, amuzante, dar şi cu capacitate spre spectatori, la Studioul de comunicare sentimentală. Deci, experimental de operă şi balet exprimarea simplă, dar aflată sub rigoarea „Ludovic Spies”, al Operei Naţionale compozitorului, s-a păstrat unită cu Bucureşti. Un alt fel de drum spre... un firescul experienţei – Lucian Corchiş- alt fel de public. Regizoarea Anda Tamino, Cristina Marta Sandu-Pamina, Tăbăcaru Hogea şi-a propus să Daniel Filipescu-Papagheno, Valentin adapteze basmul lui Emanuel Racoveanu-Monostatos, Cristina Eremia- Schikaneder (adaptat la rându-i după Papaghena, (ordinea enumerării fiind şi o poveste orientală) la un spectacol ierarhică valoric). Mozart şi-a dorit ca dedicat copiilor, păstrând însă şi toate lumina soarelui să inunde finalul acestui momentele însoţitoare ale partiturii basm, Anda Tăbăcaru Hogea l-a invitat mozartiene. Greu de ales, greu de pentru aceasta pe basul Pompeiu repovestit, dacă cel care te urmăreşte Hărăştenu-Sarastro, să conducă astfel nu a mai avut întâlniri prealabile cu spectacolul. Alteori, mai aşteptăm de la Flautul fermecat, în sala mare de interpreţi familiarizarea cu dificultăţile operă. Studioul experimental le partiturii pentru Regina nopţii-Rodica Vică, propune aceasta, cu îngăduinţa de a cele trei Doamne. combina toate componentele care făceau din ultima Privirea spectatorilor mai vârstnici, din categoria creaţie de teatru a lui părinţi şi bunici, a urmărit derularea filmului scenic Mozart ceva care propus dar şi reacţiile celor mici. Probabil că, de-a atrage, interesează, lungul seriei de reprezentaţii programate, întregul va impresionează şi nu câştiga în calitate şi coerenţă, aşa cum am observat şi se uită. la alte titluri ale Studioului, gândite pentru câteva Fireşte, nu pot momente, reluate pentru câteva stagiuni. Ideea este pretinde că, la captivantă şi, poate, ar fi fost interesant să se fi păstrat premiera din titlul şi pe scena mare, unde ultima montare ne dimineaţa lui 7 aprilie, dezamăgise pe de-antregul. Anda Tăbăcaru Hogea şi-a făceam parte din împlinit proiectul pentru că, în paralel cu propriile sale grupul micilor idei, a ştiut să-şi construiască echipa. Nu pare imposibil spectatori. Curiozi- ca, întorcând filele istoriei, spectacolul acesta să-şi fi tatea era totuşi găsit replica la premiera vieneză iniţială, unde un basm importantă urmărind cu muzică şi texte vorbite amuza spectatorii de la teatrul minimalizarea între- popular Freihaustheater din Viena. „Toate-s vechi şi gului, noutatea în nouă toate” ar fi spus Eminescu. fluxul teatral şi, Cristina Marta Sandu evident, concepţia

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 13 Eveniment figuri”, reuşind să ţină în priză atenţia publicului în cele Primăvara lui aproximativ 50 de minute. Felul cum compozitorul a colorat şi desenat muzical Don Quijote cele câteva tablouri din care este format poemul, ca şi tălmăcirea lui, m-au dus cu gândul la Goya, la atmosfera Doina MOGA cald-auriu-albăstrie a Mediteranei şi la mirosul de iasomie. Orchestra a cântat cu degajare şi plăcere, ba chiar cu un Se ştie că spaniolii au fost navigatori de elită. Şi, spirit dansant, insuflat - miraculos - oarecum firesc, tot ei l-au dat şi pe Don Quijote. El de 500 de de însuşi Don ani, nealterat şi fermecător, navighează neobosit planeta, nu Quijote care din loja pe mare, ci în spirit, atingându-i cele mai îndepărtate colţuri, lui celestă, visa şi se îmbogăţind imaginaţia locuitorilor ei, cu egală încântare amuza ascultându- pentru copii, adulţi şi maturi. se. Concertul a avut În primăvara asta l-am întâlnit mai peste tot la noi. şi o primă parte în Probabil că în vremuri ciudate, cu nori nu tocmai luminoşi la care pianistul Andrei orizont, Don Quijote îşi alege un perimetru geografic potrivit Licareţ a interpretat unde poposeşte - eu cred că nu întâmplător - pentru a-şi Concertul nr. 2 spune, oare a câta oară? povestea. Şi aici a făcut-o în stil. pentru pian şi Doar sub forma unor premiere: de balet, la Cluj, Bucureşti, orchestra de Sibiu, Constanţa, înnobilând cu aura sa scenele teatrelor Brahms. Ampli- respective şi, de muzică, cum a fost Poemul simfonic al lui ficarea deranjantă, Richard Strauss la Ateneul Român, pe care foarte mulţi din mult prea tare public l-au ascultat acum pentru prima dată. pentru o astfel de A fost ceva, venit parcă de la sine şi foarte potrivit sală, nu i-a făcut un pentru primăvara lui în România. serviciu. Nu avea Acest Poem nu se cântase de mult la Filarmonica, şi nevoie, dar ce-i poate de aceea impactul asupra ascultătorilor a fost pe drept, cu ajutorul ei, măsură şi atmosfera sonoră, cea care trebuia să fie: uşor Theodor Coman (Foto: Mihai Cosma) am constatat neliniştită, străbătută de îndoieli şi mirări, dar şi de bucurie şi precizia pe ceva certitudine. claviatură, momente reuşite în cantilene şi în fragmentele de Muzica lui Richard Strauss ilustrează din primul impetuozitate. Mi-a lăsat impresia unei versiuni autentice a moment Spania: cea cu inchiziţia, cea cu morile de vânt, cea acestei capodopere brahmsiene a pianului. cu amorurile lui Don Quijote, cu inocenţa lui, într-un amestec Revenind la popasul legendarului călător printre vise încântător de naturalism şi vise nemărginite. Iar faptul că la noi, mărturisesc că mi-a plăcut nespus această primăvară fiecare dintre noi, cândva, undeva, în imaginaţie sau realitate a lui. Şi probabil pentru că îl îndrăgesc în mod deosebit, şi am fost un Don Quijote, a făcut ca participarea afectivă a cred în legende, inocenţă şi mituri, m-a răsfăţat, lăsându-mă publicului, trezit din letargia obişnuită, să se împletească să îl întâlnesc la Cluj şi să îl intuiesc la Bucureşti. De altfel din magic cu povestea muzicală. tot ce am putut urmări până acum, lipite de suflet, mi-au rămas superba montare a baletului Don Quijote de la Opera Româna din Cluj, în regia coregrafului Valentin Barteş şi tălmăcirea Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu sub atenta baghetă a dirijorului Gerd Schaller, dată poemului simfonic Don Quijote de Richard Strauss de la Ateneul Român. Pentru asta, îi spun lui Don Quijote „Gracias y vaya con Dios”. N. red. De remarcat evoluţia excepţională a cuplului solistic, format din Marin Cazacu (cello) şi Theodor Coman (violă), acesta din urmă, în mare Dirijorul Gerd Schaller, cu o mână sigură, lucid, şi cu formă, venit special de la Paris, unde este şef de partidă la un anumit haz, a construit un Don Quijote exploziv, de o Orchestre Nationale de France. anumită portanţă, specifică poate doar „cavalerului tristei

14 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Academica Szeged şi Debreţin se pot numi participanţi tradiţionali ai Festivalul Studenţesc acestui festivalul, fiind prezenţi în 2012 pentru a treia oară, participarea Universităţii de Muzică şi Arte Dramatice Mozarteum din Salzburg, reprezintă o premieră ce de Operă Viva Vox developează intenţia organizatorilor de a asigura în viitor o mai largă participare europeană. la a III-a ediţie Din ce în ce mai căutate, cursurile de măiestrie din cadrul festivalului îşi confirmă şi în 2012 utilitatea. Prezenţa unor redutabile personalităţi ale lumii muzicale, precum Sabin Mircea RUS Maestrul Petre Sbârcea (dirijat), Maestra Leontina Văduva (canto), Maestra Anda Tăbăcaru Hogea (regie-clasă de Anul 2012 a adus Academiei de Muzică „Gheorghe operă), au arătat grija manifestată pentru asigurarea unui Dima” din Cluj-Napoca o reuşită remarcabilă, rezultat al standard valoric ridicat. Pe de altă parte, prezenţa în festival efortului organizatoric coordonat de prof. univ. dr. Francisc a cursurilor de jurnalism muzical şi management cultural, Fuchs şi semnatarul acestor rânduri, ce a condus la cea de- susţinute în această ediţie de Costin Popa, respectiv Sabin a treia manifestare a Festivalul Studenţesc de Operă Viva Mircea Rus, fac dovada unui spirit managerial extrem de Vox, într-o ediţie înnobilată de personalitatea remarcabilă a inovator. doamnei Lucia Stănescu, sub preşedinţia căreia s-au derulat Sub semnul noutăţii pe care anul 2012 o aduce în timp de 10 zile 11 spectacole şi concerte, şase cursuri de Festivalul Viva Vox s-a aflat şi debutul Simpozionului Ştiinţific măiestrie, două decernări de titlu Doctor Honoris Causa, un Internaţional “Music, Management and Media – a timeless simpozion ştiinţific internaţional, un wokshop de introspecţie competition”. Aflat în organizarea Societăţii Culturale a universului operei şi lansarea a două volume, deja Filarmonia şi Societăţii Internaţionale de Studii Muzicale, considerate referinţe ale scenei lirice româneşti. partenere ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Aşa cum era firesc, spectacolul de inaugurare din Cluj-Napoca la organizarea festivalului, simpozionul s-a data de 7 mai 2012 a coincis cu omagiul adus sopranei Lucia remarcat prin larga audienţă, înregistrată în special în rândul Stănescu, cea care a adunat în bagajul carierei personale tinerilor studenţi şi masteranzi, care au avut ocazia, de statutul de excepţională artistă, renumită fostă directoare a asemenea în premieră, să-şi prezinte lucrările în cadrul Operei Române clujene, reputată profesoară de canto la acestui forum. Conservatoarele din Cluj şi Livorno, dar şi susţinătoare neobosită a tinerelor talente, produse ale şcolii româneşti de Extrem de interesantă s-a dovedit a fi la momentul canto, cărora le-a dedicat grija şi ocrotirea, de multe ori închiderii agendei festivalului, dezbaterea prilejuită de aproape maternă, şi care, datorită acestui sprijin, au reuşit să workshopul „Opera şi societatea contemporană globalizată” se afirme pe marile scene europene sau mondiale. Simbolica moderat de Ionel Pantea şi Costin Popa, care a oferit prilejul ”Galei Lucia Stănescu” a încercat şi spunem noi, a reuşit să manifestării unor opinii extrem de consistente din partea unor oglindească cariera artistică a maestrei, reunind pe scena vorbitori precum prof. univ. dr. Adrian Pop, prof. univ. dr. Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca patru dintre tinerii Elena Moldovan, prof. univ. dr. Francisc Fuchs, soprana ce au beneficiat de generozitatea ei, tineri care azi sunt nume Angela Nemeş, tenorul Constantin Nica, Sabin Mircea Rus, sonore ale unor importante scene lirice din lume: Celia dr. Răzvan Rimbaşiu şi Miron Mărie, atât în privinţa cadrului Costea, Tatiana Lisnic, Ştefan Pop şi Alin Anca. Alături de ei, orchestra Operei, aflată sub bagheta venerabilului colaborator şi statornic coleg de teatru al Luciei Stănescu, maestrul Petre Sbârcea, a adus lumina şi culoarea necesare unei efervescente ambianţe festive, a onorat atât prezenţa adulatei artiste aflată la vârsta senectuţii, cât şi debutul ediţiei 2012 a Festivalului Viva Vox. Prezenţa unor ilustre personalităţi internaţionale precum Peter Mario Katona, directorul de casting al Operei Regale din Londra, renumitul impresar pe care expansiunea globalizării şi dezvoltarea tehnicii îl Luisa Petrov, artiştii Leontina Văduva şi Ionel Pantea, prof. conturează în societatea contemporană, cât şi a direcţiei în Hermann Keckeis de la Universitatea Mozarteum din care regia de operă tinde să gliseze. Salzburg, domnul decan Kerek Ferenc şi profesorii Temesi O prezentare a ediţiei a III-a a Festivalului Maria şi Mohos Nagy Eva de la Conservatoarele din Szeged Studenţesc de Operă Viva Vox, nu se poate încheia fără a şi Debreţin, Ungaria, dar şi criticii muzicali Luminiţa remarca faptul că acest festival unic în Europa şi în lume, Constantinescu şi Costin Popa, regizorul Anda Tăbăcaru Hogea, dirijorul Gheorghe Victor Dumănescu, nu în ultimul devine unul dintre stâlpii de susţinere ai proiectului Cluj- rând, ÎPS Andrei, Mitropolit al Clujului şi Maramureşului - cea Napoca – Capitală Culturală Europeană 2020, o dovadă mai de seamă personalitate locală ce a fost prezentă - extrem de elocventă în acest sens, fiind cuvintele de precum şi mulţi alţii, au conturat adevărata dimensiune pe despărţire a Luisei Petrov care nota în ”Cartea de Aur” a care această ediţie a festivalului a reuşit să o atingă. AMGD următoarele: “Clujul este acum una din metropolele Dacă şcolile de canto din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, muzicii în Europa”. ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 15 Concerte... sub lupă aparenţa angoasantă. O serie de mijloace Ateneului, ca să îi faci să tacă din harţă). Recital cameral expresive tipice instrumentelor cu arcuş Şi, tocmai atunci, se ‘întreauzeau’ nişte erau etalate cu măiestrie: dialoguri în glissando-uri pe o singură coardă a viorii, pizzicato, tremolo la unison, glissando şi cu flageolete naturale suave. Apoi, o mini- Marcel FRANDEŞ flageolete. Debutul părţii a doua, cu acel toccată, cu sunete pisate mărunt la spiccato marcato la talonul arcuşului, ambele instrumente. (Un şarpe cu fălci Miercuri 9 mai 2012, în sala mică iniţiat de vioară într-un stil motorist, a fost dilatate ingerând o pradă gigantică pe un a Ateneului Român, a avut loc un recital foarte convingător. Bariolajele aduceau o ritm halucinant). Vioara executa salturi cameral susţinut de Diana Moş - vioară, anumită transparenţă, alături de puritatea intervalice imense. Actul II începe printr- Eugen Bogdan Popa - violoncel şi sunetelor armonice în duble coarde. un tremolo în pianissimo al viorii ce vine Adriana Maier – pian. În deschiderea Finalul, a fost interpretat cu mult nerv, din neant. Ideea de evanescenţă nu te programului, am ascultat monumentala elementele repetitive, sublinierile şi surprinde, mai ales că totul trece brusc. Sonată opus 94 bis a lui Prokofiev, iniţial aspectul predominant ritmic, cu accente Dan Dediu scrie partituri pentru violonişti scrisă pentru flaut şi pian, iar ulterior, în puternice au întărit impresia de dinamism. cu o foarte bună tehnică. Pasaje dificile, 1943, aranjată pentru vioară şi pian. Violoncelistul Eugen Bogdan Popa şi-a alcătuite cu multe întorsături, încolăcite Lucrarea a fost dedicată prietenului său demonstrat calităţile de partener al duo- apropiat, violonistului David Oistrach, ului, printr-o atentă, rafinată şi calitativă fiind interpretată în primă audiţie îmbogăţire timbrală a discursului muzical. împreună cu pianistul Lev Oborin, la 17 Un text dificil a beneficiat de o redare iunie 1944. Sonata cvadripartită, plină de acurateţe intonaţională şi compusă în stil neoclasic este o lucrare precizie a atacurilor, precum şi o dozare ce presupune o construcţie interpretativă adecvată a planurilor dinamice. În solidă, bine echilibrată, în care încheierea serii muzicale, am ascultat elementele de virtuozitate instrumentală lucrarea Don Giovanni/Juan - alternează cu ideile muzicale lirice. SonatOpera in due atti op. 53, per violina Violonista Diana Moş şi pianista Adriana e piano de Dan Dediu. Lucrarea a fost Maier au reuşit să redea diversitatea scrisă în anul 1995 şi cuprinde Ouverture, stărilor sufleteşti conţinute în mişcările Atto I şi Atto II. Prin intermediul parametrilor sunetului am perceput mesajul ‘asprimii’. Era acolo o violenţă extremă. Tensiuni incredibile degajate din doar două instrumente, de altfel destul de paşnice. Remarcabil Bogdan Popa (Foto: Mihai Cosma) efortul artistic comunicaţional al muzicienelor. Debutul pianului uneori ameţitor, provoacă instrumentistul aducea un enervant monolog, o la o concentrare maximă. Pizzicato-ul bolboroseală stridentă, fără urmă viorii în progresii destoinice se topea într- de consonanţă, poate o o cadenţă solistică, urmată de reîntâlnirea lăudăroşenie de sine, ceva de celor două instrumente: pian şi vioară. fante de mahala, povestind Întreg ambitusul pianului răsuna grotesc aventura sa nocturnă, dramatic. Interpretarea pianistei Adriana abia încheiată. Imaginea de o Maier impresionează prin tehnicitate, complexitate orchestrală era forţă de transmisie şi diversitatea sugerată printr-o concentrare ‘îmbrăcării’ sunetului. Revenirile maximă, cu ajutorul registrelor zvârcolite ale unor idei din debutul extreme ale pianului – lucrării, diversificate timbral, se perindau Diana Moş (Foto: Mihai Cosma) contraoctava şi octava a cincea. prin preajma urechilor, degetele pianistei sonatei. Accentele expresive pline de Apoi, într-o manieră contrastantă, alergau fără ostoire, pe când vioara ţinea fermitate din prima parte, Moderato, o idee baladescă, se înfiripa la vioară. Iar isonul în duble coarde prelungi. emisia plină de umor a Scherzo-ului, ‘picăturile’ pianului aminteau de sunetul Sonatopera pulsa continuu; ea nu se Presto, poco più mosso del Tempo I, de toacă, o aluzie la incipitul păţii a doua reducea, ci evolua către abstractul finalul sclipitor – toate au fost realizate cu a Sonatei a III-a enesciene în caracter sonatei instrumentale. Înghiţea limba o mare grijă pentru evidenţerea popular românesc, op. 25. Clipocitul aspectului simplificator al muzicii scrise pianului, peste care se auzea un tremolo de compozitorul rus, aflat pe atunci într-o de mână stângă, nu avea însă, nimic cu perioadă de esenţializare şi purificare a nostalgia plaiului. Să fi fost relicvele stilului său. Cele două muziciene au descriptive ale unui crochiu feminin? excelat în expunerea melodică Acest cadru însă dispare rapid şi revine generoasă, în reliefarea varietăţii aspectul motorist al discursului, pentru armonice şi în sublinierea caracterului puţin timp. Cluster-ul de la pian fluent al discursului liric. Îndelungata şochează. O estetică a urâtului invadează colaborare a interpretelor în ansamblul totul. Se aude parafraza unui motiv de Profil şi-a spus cuvântul, sincronizarea jazz, prelucrat à la Gershwin cu pizzicato- intenţiilor interpretative având un firesc ul viorii drept bonus. Apoi elemente de benefic. Interpretarea Note traffic, pentru virtuozitate paganiniană la vioară, vioară şi violoncel a lui Yehuda Yannay, executate cu mult aplomb, ordonează conţinând de asemenea patru părţi, a ritmic desfăşurarea – jeté-ul din zona Adriana Maier (Foto: facebook.com) adus în faţa publicului un plus de vârfului de arcuş era alternat cu pizzicato- omogenitate a emisiei, datorită celor două ul de mână stângă, totul pe suprafeţe tuturor personajelor; nevorbind şi grăia instrumente de coarde. Imitaţiile, întinse temporal şi herzian. Diana Moş astfel, prin sunetele, combinarea unisonurile şi motivele obsedante se utiliza aceste elemente tehnice cu mare efectelor coloristice ale celor două oglindeau cu profunzimi specifice uşurinţă. Vioara se ‘certa’ cu pianul. Striga instrumente clasice, până la paroxism, registrului şi timbrului lor. Experienţa parcă, un instrument la altul, cu o aducea imagini complexe, audiovizuale. Dianei Moş şi preferinţa ei pentru convingere molipsitoare. (Îţi venea să te repertoriul muzicii contemporane au făcut scoli din public şi să trânteşti virtual un ca amplul opus să fie perceput departe de capac de metal pe cimentul din subsolul 16 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Recenzii doi talentaţi cornişti ploieşteni Grecu Alin şi Stanciu Ştefan, Două manifestări studenţi ai Facultăţii de Muzică din Braşov, clasa lectorului univ.dr.Liviu Săvuţă.Programul a cuprins duete din repertoriul universal dedicat acestor instrumente , indispensabile muzicale-eveniment ansamblurilor simfonice. După vernisajul unei interesante expoziţii de Al. I. BĂDULESCU documente inedite “Paul Constantinescu” în universul artei teatrale şi cinematografice” şi a unui superb foc de artificii, Din bogata agendă a manifestărilor muzicale până după miezul nopţii, au fost audiate arii, duete şi coruri realizate în ultima parte a stagiunii trecute (2010-2011) de celebre din cele mai cunoscute opere din repertoriul universal – aflate în arhiva sonoră a Societăţii Române de către Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” din Ploieşti, Radiodifuziune şi a Muzeului Memorial “Paul Constantinescu” două s-au remarcat în mod deosebit, cea din seara zilei de 14 precum şi vizionarea a două valoroase filme de lung mai a..c., dedicată Nopţii Muzeelor (la care au metraj:Centenarul Paul Constantinescu participat peste 500 de vizitatori) şi din 18 mai Dan Cavassi (2009), produs de Televiziunea Română a.c., prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaţionale (realizator Emanuela Profirescu Geamănu) a Muzeelor. şi Concursul Naţional “Paul Constan- După cum se ştie, începând din anul tinescu”, ediţiile 2009, 2010. 1999, pentru a întări relaţia “Muzeu-Public”, “A fost o noapte de vis” – a ţinut să Ministerul Culturii din Franţa – împreună cu precizeze spectatorii care au urmărit întregul marile muzee pariziene, în cadrul Programului nostru program. “Educaţie pentru toţi”, au decis ca noaptea din Cea de-a doua manifestare realizată cea de-a treia sâmbătă a lunii mai “să fie de către Muzeul Memorial “Paul rezervată vizitării gratuite a muzeelor de către Constantinescu” a marcat, în mod deosebit toate categoriile de public”. “Ziua Internaţională a Muzeelor”, eveniment Cu fiecare an, tot mai multe instituţii major înscris în Agenda muzeelor lumii muzeale din toate ţările Europei, (inclusiv din pentru ziua de 18 mai, începând din 1977, România) au aderat la această lăudabilă pe baza Hotărârii celei de-a doisprezecea iniţiativă, astfel încât, la ediţia din acest an, Adunări Generale a Consiliului Internaţional numărul muzeelor – de toate profilurilor deschise al Muzeelor (ICOM). pentru public până după miezul nopţii, a depăşit Pentru a şasea ori consecutiv, cifra de 3.000. Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” a Ca şi în anii precedenţi, Muzeul Memorial “Paul beneficiat de imensul concurs al clasei de canto de la UNMB, Constantinescu” din Ploieşti – pe lângă vizitarea expoziţiei condusă de celebra soprană şi prof.univ.dr.Silvia Voinea. permanente, care oricând poate vorbi prin documentele În cuvântul introductiv rostit de prof.dr.Al.I. Bădulescu expuse despre viaţa şi opera acestui muzician de geniu, a au fost aduse în prim plan importante date despre pregătit un program cât mai complex şi divers de activităţi însemnătatea evenimentului aniversar şi a principalelor pentru publicul din toate mediile sociale. muzee din lume, din ţară şi judeţul Prahova, după care a Debutul a avut loc sâmbătă, 14 mai a.c., la ora 19,00, urmat un extraordinar recital vocal-instrumental sugestiv cu un Recital vocal extraordinar susţinut de prestigioasa intitulat “Voci de primăvară”.În aplauzele repetate unui formaţie camerală din elita muzicală bucureşteană, “TRIO numeros public au evoluat, cu brio, studenţii: Alexandra PRO MUZICA”.Cei trei remarcabili protagonişti: Dan Cavassi Cristian, Cristina Vasilache, Iulia Tache, Plamena Anghelova, – violoncel, Viniciu Moroianu – pian şi Cristian Mancaş – Denise Călinescu, Virginica Stamate Simulescu, Adelina clarinet, au oferit publicului trei dintre bijuteriile muzicale din Diaconu, şi absolvenţii Vladimir Catană şi Natalia repertoriul cameral universal:Trio KV 498 de W.A.Mozart, Trio Buciuman.Programul a cuprins importante arii din opera în Si Bemol Major nr.4, op.11 de L.van Beethoven şi Trio în la nemuritorilor muzicieni: G. Meyerbeer, L. van Beethoven, A. minor nr.3, op.114 de J.Brahms. Dvorak, C.W. Gluck, O. Nikolai, J. Massenet, W.A. Mozart, G. Numeroasa asistenţă a răsplătit, cu îndreptăţite Rossini, Ch.F. Gounod, Paul Constantinescu, T. Brediceanu, aplauze – “la scenă deschisă”, realul talent, măiestria şi L. Pipkov, etc., şi o interesantă Baladă irlandeză (solist voce performanţele artistice pe care cei trei virtuoşi ai artei noastre şi pian, contratenorul Vladimir Catană). interpretative, le-au afirmat, şi cu acest prilej, în neuitata De data aceasta, tinerii concertişti au fost seară muzicală. acompaniaţi la pian de către asistent.univ.dr.Violeta În aceiaşi superbă atmosferă artistică, a evoluat, cu Ştefănescu, care, graţie profesionalismului, a asigurat la un brio, tânărul violonist ploieştean Radu Barabancea, student nivel artistic performant întreaga partitură generală a an I la UNMB, clasa prof.univ. Gabriel Croitoru, cu partea I-a recitalului. din Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op.35 de Îndreptăţite aplauze au fost dăruite, în repetate P.I.Ceaikovski.La pian s-a aflat bunul său coleg de studii, rânduri, absolventei clasei de regie – operă, Cristina Lascu, Daniel Dascălu. pentru modul deosebit în care a recitat superbe pagini din O surpriză excepţională a constituit-o prezenţa unuia opera unor maeştri ai literaturii universale şi româneşti şi dintre cei mai tineri pianişti ruşi, Denis Ivanov din Sankt pentru inspiratul comentariu la fiecare din opusurile Petersburg, care în prezent urmează cursuri de măiestrie interpretate de viitorii solişti ai artei noastre lirice. interpretativă în capitala Franţei, cu reputata profesoară Prezentă la acest eveniment, strălucita soprană şi universitară, compozitoare, concertistă, dirijoare şi muzicolog profesoară dr. Silvia Voinea, în alocuţiunea rostită, a ţinut să Lea-Yoanna Adam. Interpretarea lucrării “Basso Ostinato” de remarce nivelul artistic ridicat al evoluţiei fiecărui protagonist, R.Shchedrin a captivat, de la primele acorduri, întreaga calităţile tehnice, vocale şi interpretative cu care, invitaţii săi, asistenţă. La cererea publicului, împreună cu profesoara Lea- au onorat acest eveniment artistic. Aplauzele publicului nu au Yoanna Adam a interpretat, la patru mâini, cunoscuta creaţie întârziat să apară, întreaga asistenţă în picioare exprimând “Galopp” pentru “Scetches” de Valery Gavrilin. cuvinte elogioase pentru realizatorii acestei manifestări ce La interesante cote artistice, s-au dovedit a fi şi cei atestă realul potenţial de creativitate al şcolii româneşti de canto.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 17 Actualitate BRĂILA: 1-12 AUGUST laureata Marelui Premiu Darclée 2010, Mariana Nicolesco pe care l-a obţinut vă invită la alături de baritonul MAREA SĂRBĂTOARE A ARTEI CÂNTULUI spaniol Alvaro Lozano. Împreună cu acesta şi Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto cu alţi laureaţi ai ediţiilor anterioare, ea Hariclea Darclée va putea fi admirată la «Este cu adevărat fantastică vitalitatea Celebrarea Verdi - Wagner şi în acestor manifestări» capodopera verdi-ană Il Trovatore, sub bagheta Nu mai puţin de 166 de concurenţi din 24 de ţări s-au maestrului Marco înscris şi în acest an la marea Competiţie a celor mai Balderi, manifestări ce frumoase tinere voci ale lumii: 75 de soprane, 26 de onorează geniul lui mezzosoprane, 23 de tenori, 2 contratenori, 21 de baritoni, 8 Verdi şi, respectiv, bas-baritoni şi 11 başi. Ei reprezintă România şi Republica Wagner, de la naşterea Moldova, Armenia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, cărora se vor împlini în Croaţia, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Israel, Italia, curând 200 de ani. Iar Japonia, Kazakhstanul, Luxemburgul, Norvegia, Polonia, creaţiile prezentate au Rusia, Spania, Statele Unite, Turcia şi Ucraina. Din rândul lor, fost alese cu precădere din operele cântate cândva de Juriul Internaţional, compus din personalităţi de prestigiu din Hariclea Darclée. Tot Marco Balderi, care contribuie de ani şi România, Italia, Polonia, Israel şi Grecia, îi va desemna pe ani de zile la triumful prestigioaselor manifestări, va dirija câştigătorii ediţiei 2012 a Concursului Internaţional de Canto Corul Filarmonicii George Enescu şi Orchestra Festivalului Hariclea Darclée, pe care-i vom aplauda la Gala Laureaţilor. Darclée în Etapa Finală, cu public, a Competiţiei, la Concertul Toţi aceştia, împreună cu publicul, vor trăi momente Extraordinar Verdi-Wagner de pe Esplanada Dunării, la care emoţionante la conferinţa susţinută de Dr. Stephan Poen vor asista mii şi mii de persoane, şi la Concertul de Gală al intitulată Nicolae Herlea - O celebrare la 85 de ani, însoţită Laureaţilor din 12 august. de videoproiecţii cu arii interpretate de marele bariton “- Aştept cu o mare bucurie întâlnirea cu tinerii prezent, ca întotdeauna, la Festivalul şi Concursul Darclée . concurenţi, afirmă Mariana Nicolesco, şi mărturisesc că am Deschiderea Festivă din 1 august va fi urmată de mai multe emoţii pentru fiecare dintre ei decât am avut Concertul Inaugural al sopranei Edith Borsos din România, vreodată în propria mea carieră”.

(simbolizând lalelele) si instrumentele de Sergiu coarde în surdină, harpa (vântul). Printre alte imagini ale Suitei reţinem, în partea a Celibidache şaptea “Cântec noaptea crapu-şi cântă”, este compusă polifonic; Celibidache foloseşte acest procedeu de scriitură compozitor muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puţine voci, Celebrarea a 100 de ani de la asemănător unui lac plin de peşti, din naşterea marelui dirijor, marcată în care puţini pot fi văzuţi în acelaşi timp. România prin desfăşurarea primei ediţii a O îmbinare de sunete de templu Festivalului internaţional Sergiu tibetan cu melodii lirice întruchipează a Celibidache (mai – iulie 2012) a continuat zecea parte, “Rugăciune verde”. În partea în ultima parte a evenimentului cu un a douăsprezecea, “Plouă soare’n serial de concerte, precedat de momentul stropitoare”, muzica imită murmurul dezvelirii bustului Sergiu Celibidache în picăturilor de ploaie. Grădina de piaţa ce îi poartă numele, din oraşul natal buzunar a apărut în 1979, într-o al artistului, Roman, judeţul Neamţ. înregistrare cu Orchestra Simfonică În 29 iunie s-a desfăşurat la Iaşi Suita pentru orchestră în 13 părti, Der Radio din Stuttgart, la casa de discuri concertul simfonic, susţinut de Taschengarten (“Grădina de buzunar”) Deutsche Grammophon, o producţie- Filarmonica de stat “Moldova”, dirijor este o creaţie inspirată de lumea beneficiu UNICEF. Odată cu înregistrarea Rony Rogoff – în program Arnold copilăriei, fiind de altfel dedicată de artist lucrării din 1979, au fost publicate pe Schonberg – Noapte transfigurată op.4, copiilor. Conform celor spuse de coperta discului câteva fotografii din Anton Bruckner – Adagio, Nicolai Rimsky- comentatori, partitura nu este străină de perioada timpurie a activităţii sale de Korsakov – Scheherazada op.35. relaţii stilistice cu maniera unor dirijor si un text pe care Celibidache l-a Sâmbătă 30 iunie, la Ateneul compozitori al secolului XX, precum scris odată cu lucrarea. Orchestra Român, seria de concerte bucureştene a Maurice Ravel sau Igor Stravinsli, Sergiu română de tineret si-a încheiat programul fost inaugurată cu programul susţinut de Celibidache acordând, în calitate de cu o celebră partitură a romantismului Orchestra română de tineret, dirijor interpret-dirijor, o importantă particulară rus, Simfonia nr. 5 , op. 64 de Piotr Ilici Cristian Mandeal, ocazie cu care publicul efectelor sonore. Astfel compozitorul Ceaikovski, capodoperă confecţionată de a putut asculta, pentru prima dată, exprimă, în partea a doua “Vântul stă, marele artist Sergiu Celibidache, la lucrarea lui Sergiu Celibidache Grădina florile cântă”, un dialog liric între aniversarea centenarului naşterii sale. de buzunar. Compusă în anul 1978, instrumentele de suflat din lemn Grigore CONSTANTINESCU

18 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Punctul pe j...azz vocal bucureştean lipsit de Bellamy, laolaltă „Portico Quartet” Samfest jazz acompaniament instrumental şi de invitat a concerta şi la Festivalul aceea numit „Jazzapella” (de la Jazz à Internaţional de Jazz de la Gărâna, international capella). Deþi activează în formula de din 12-15 iulie. componenţă aliniată la Festivalul Mergând într-un crescendo sătmărean de numai câteva luni, cei valoric, seara a treia i-a revelat 2012 şase cântăreţi profesionişti, cu toţi publicului pe Barabás Tamás - ghitară studenţi, absolvenţi de studii superioare bass, Kovács Ferenc - trompetă, Cel mai nordic festival de jazz şi masteranzi, se relevă prin calităţi vioară, vocal, Kovács Zoltán - din România a ajuns în vara anului de distinctive, cum sunt omogenitatea de claviaturi, Banai Szilárd - baterie, graţie 2012 la cea de a VIII-a ediţie, grup, acurateţea intonaţională, Égerházi Attila - ghitară, lider, derulată timp de trei seri (21-23 iunie) în rafinamentul dozajului dinamic, promotor, membri ai puternicului grup sala Filarmonicii „Dinu Lipatti” din Satu diversitatea repertorială, ţinuta scenică ungar „Djabe” (cuvânt care în dialect Mare. Cum era şi firesc, după luni de şi simţul show-ului, atribute african înseamnă „libertate”) ce zăpezi, geruri şi ploi, această sală i-a recomandând grupul pentru oricare activează de 17 ani, răstimp în care a întâmpinat în susţinut sute de anotimp estival pe concerte în zeci Jazzapella melomani cu de ţări de pe mai multă... căldură, multe continente, întrucât fie ei identitatea lor pereţii cât de groşi stilistică vizând o ai locaţiei, nu au fuziune între constituit o frână folclorul ungar şi suficientă pentru elemente ritmice canicula alimen- afro. Toţi cei cinci tată generos de muzicieni s-au săgeţile de foc vădit drept dinspre astrul zilei. admirabili Organizatori au tehnicieni ai fost şi de astă dată instrumentelor Centrul Cultural lor, dar bass-istul „George Mihail Zamfirescu”, podium festivalier de gen. Iată şi şi bateristul s-au remarcat printr-o Primăria municipiului şi Consiliul numele interpreţilor din „Jazzapella”: virtuozitate puţin comună. Punctul local. Uninominal vorbind, cei mai Raluca Stoica, Zoltán András (liderul, culminant al Festivalului sătmărean a implicaţi s-au dovedit Gigi Molnar, compozitorul, aranjorul grupului, fost marcat de prezenţa scenică în Maria Magdalena Matei, Maria totodată membru al formaţiei epilog a Quintetului avându-l drept Muslea de la amintitul Centru Cultural, „Sarmalele reci”), Elena Moroşanu, protagonist pe tânărul (26 de ani) dar ca şi primarul Iuliu Ilieş care împreună Mircea Mutulescu, Ana-Cristina deja celebrul violonist polonez Adam cu asistenta sa Natalia Covaci, timp de Leonte, Bogdan Tudor. Bałdych, interpret pe drept cuvânt opt ani, au sprijinit cu entuziasm De la o sărbătoare festivalieră evaluat drept unul dintre cei mai buni manifestarea. din nordul României nu puteau lipsi mânuitori ai instrumentului cu coarde şi Judicios concepută şi artişti din... nordul Europei, precum în arcuş din Europa, colaborator cu mari concretizată „în pagină scenică”, deschiderea serii a doua saxofonistul artişti polonezi şi americani, distins cu aducând la rampă exclusiv nume Tore Brunborg şi bateristul Thomas câteva premii în domeniul muzicii inedite în areal autohton, cea mai Stronen, ambii norvegieni, alcătuind clasice şi cu peste zece premii pentru recentă ediţie festivalieră a debutat cu o împreună cu notoriul pianist britanic jazz, prezent la peste douăzeci de seară românească, menită în chip John Taylor (care ne-a mai fost Festivaluri de jazz, având la activ expres a promova tinere talente. Astfel, oaspete cu ani în urmă la Bucureşti douăsprezece albume discografice. În în deschidere Duo-ul clujean „June împreună cu saxofonistul conaţional recitalul de pe podiumul prezentului Trip” alcătuit din compozitorul Cristian John Surman) Trio-ul „Meadow”, festival, violonistul Adam Bałdych a Ciceu, ghitarist, mânuitor de purtător de mesaj al unei muzici ce fost însoţit în demersul său artistic meşteşugite efecte electronice şi din impresionează prin subtilitate, claritate revelând o certă inspiraţie şi o intensă vocalista Cristina Moraru – glas a exprimării, îndelungă şlefuire a texturii expresivitate, de pianistul Paweł interesant pus în slujba unui langaj sonore. Nu mai puţin atractivă a fost Tomaszewski, de percuţionistul Paweł poetic improvizat, numai de ea ştiut şi formaţia engleză „Portico Quartet” al Dobrowolski, de bass-istul Piotr înţeles, iar în încheiere Quartetul cărei specific timbral inconfundabil se Żaczek şi de saxofonistul Maciej braşovean „FusionCore” (în raportează la un instrument special de Kociński. componenţă Septimiu Hîrşan - percuţie numit „hang”, un corp metalic Spectatorii reuşitului „SamFest baterie, Alexandru Bucur - ghitară, de câţiva zeci de centimetri diametru, Jazz International” (reflectat ca atare Adrian Nagy - ghitară bass, Anca semănând cu un... OZN; cei patru în presa locală) au putut admira, în Brădean - solistă vocală), cultivând o oaspeţi londonezi au fost saxofonistul foaierul sălii Filarmonicii, expoziţia de mixtură de jazz, funk, bossanova, Jack Wyllie, contrabass-istul Milo artă fotografică semnată de Robert rock, aşadar aceste două grupuri au Fitzpatrick, percuţionistul Keir Vine, Costea. încadrat recitalul-surpriză al unui sextet interpret la „hang”, bateristul Duncan Florian LUNGU

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 19 Festival Laurenţiu Zmău (baterie), Eugen Tegu (chitară-bas), Din nou la Brăila Andrei Tudor (claviaturi). Juriul, cum spuneam, a reunit personalităţi diverse, inclusiv de peste hotare (chiar în absenţa elveţiencei Eliane Dambre, reţinută în ultima Ana-Maria SZABO clipă de probleme familiale), dar am opina că diferenţa Marius GHERMAN de competenţe dintre valoroşii reprezentanţi ai României şi cei de peste hotare (nemaivorbind că nu e Pe “ruinele” festivalului de la Mamaia s-a ridicat bine să fie doi strălucit Festivalul internaţional “George Grigoriu” de la “juraţi” din Brăila, ajuns la ediţia a VIII-a. Şi de această dată Bulgaria...), H. Anaç manifestarea a avut loc la cote superlative, fiind evident în organizată impecabil de Consiliul judeţean Brăila favoarea româ- (preşedintele Gheorghe Bunea Stancu este nu numai nilor, s-a reflectat un mare iubitor în palmares, H. Masiuk de cultură, dar şi îndeosebi în un adevărat câştigarea neme- producător de ritată a Trofeului televiziune!) şi de de o solistă din Centrul de creaţie Italia, evident Brăila (director surclasată muzi- Maria Puşcaciu). cal de albaneză. Co-producători Dar iată compo- au fost TVR 3 şi nenţa juriului: Radio România, Marius Ţeicu colaboratori – (preşedinte), Fundaţia Horia Moculescu, culturală Phoenix Titus Andrei, Andreea Andrei, Oleg Volontir (Rep. şi Radio TV Moldova), Franco Ianizzi (Italia), Rumiana Nacheva şi Unirea Viena, iar Martin Karnolski (Bulgaria), prof. de muzică din Brăila, între partenerii Mariana Iordache. media, la loc de În finală s-au calificat 14 concurenţi de peste cinste, “Actua- hotare, evident mai buni, şi 11 din România. Este clar litatea muzicală” şi “Ultima oră”. Într-un că sistemul de învăţământ program de sală elegant (ar trebui însă muzical de la noi se cuvine adăugat şi un alt brăilean de marcă, A. Anghelache perfecţionat, pentru că prea Johnny Răducanu...) am descoperit este tot mai mare prăpastia multe mărturii emoţionante, fotografii dintre tinerii de la noi şi cei de ale compozitorului, precum şi informaţii peste hotare. Cu toate acestea, utile legate de concurs. După ştiinţa au fost câţiva solişti din ţara noastră, este unicul festival din ţară cu noastră care, deşi nu au intrat în o asemenea tipăritură, dar şi din alte palmares, au dovedit reale puncte de vedere Brăila depăşeşte calităţi: Alexandra Anghelache manifestările similare din ţară (îi calcă (Moineşti) - sprijinită intens de pe urme doar festivalul internaţional primarul Viorel Ilie, Ruxandra “Dan Spătaru” de la Medgidia, găzduit Tomulesei (Hîrlău) sau însă de un oraş mai mic, cu posibilităţi Alexandra Penciu (Galaţi), aşa financiare inferioare): juriu de elită, cum dintre străini meritau şi ei sonorizare, lumini, decor, premii (un un premiu Iulia Şmidt (Rusia) autoturism BMW ca trofeu, plus premii sau Biliana Biba Ivanovici de peste 9000 de euro!), ecran de (Slovenia). Seara de gală a fost proiecţie în faţa Casei tineretului, pe deschisă de cele 2 premii care publicul de afară putea urmări speciale acordate de Rumiana concursul, plus excepţionalul grup de Nacheva, constând în acompaniament condus de participarea la festivalul compozitorul Ionel Tudor. Instrumentiştii internaţional “Silver Yantra” de din orchestra Radio aflaţi alături de el au fost admirabilii la Veliko Tărnovo, Bulgaria; fericiţii au fost Melania Marian Georgescu, Alexandru Cotoi (chitare), Dan Reale (Italia) şi Marcus Elisei Sucilea din Sînmihaiu Ioniţă (saxofon, percuţie), Dan Pirici (percuţie), German (jud. Timiş). Acesta din urmă, 18 ani, a fost

20 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Festival distins şi cu premiul II, după ce se remarcase la un remarcabile ale pieselor compuse de George Grigoriu concurs muzical televizat, “X Factor”. Premiul special al (jos pălăria în faţa orchestraţiilor, semnate de Ionel revistei “Actua- Tudor, Andrei Tudor, Marian Georgescu şi colegii lor!): litatea Muzicală” a „Nu suntem îngeri”, „Cui îi pasă de mine?”, „Speranţe D. Antonică Uniunii compo- vis, speranţe flori”, „Marea mea iubire, marea!”, zitorilor şi „Eternitate”, „Niciodată, niciodată”, „O fată şi-o chitară”, muzicologilor a „Doar băieţii sunt de vină”, „Cred că m-am îndrăgostit”, revenit talentatei „Cred în soliste din Belarus, fericirea noas- E. Dani Halina Masiuk, în tră”, „Nu se timp ce Premiul poate trăi fără special al Centrului dragoste”, „Să de creaţie Brăila facem florile să talentatei eleve a cânte”, „Amur- lui Adrian gul”. Cum Daminescu, Diana creaţia lui Maria Antonică din George Grigo- Constanţa. Un alt riu numără sute premiu special, cel de piese, iar al Consiliului câteva titluri s- judeţean Brăila, a au repetat fost acordat obositor, e de surprinzător lui dorit ca pe Marcel Roşca, viitor aseme- român născut la nea situaţii să Chişinău, solist “curat” (este student la UNMB), dar fie evitate. fără strălucire. Revelat publicului din ţara noastră de Pentru premiul obţinut anul trecut la festivalul “Dan Spătaru” recitaluri am de la Medgidia, exuberantul solist din Turcia, Hakan recomandat de fiecare dată, în general fără a fi Anaç, a fost preferatul publicului, fiind distins de justeţe cu Premiul de C. Stăncic, S. Masella, Gh. Bunea Stancu popularitate. Cele 3 menţiuni au fost câştigate de Iolanda Ulmeţeanu (Constanţa), Steliana Hristova şi Hristiana Dînkova, confirmând, iată, ce spuneam despre anomalia din juriu, ambele soliste din Bulgaria intrând în palmares. Pe poziţia a treia s-a situat ucraineanca Galina Konah. Premiul II a fost acordat aceleia care de fapt trebuia să câştige, excepţionala tânără de 19 ani din Albania, Elhaida Dani, cu interpretarea fără cusur a pieselor “Amurgul” de George Grigoriu şi “Suus” de Florent Boshnjaku. Superioritatea ei valorică, faţă de cântăreaţa de 29 de ani din Italia, Sabrina Masella, a fost evidenţiată de ascultaţi, invitarea acelor monştri sacri şi artişti care au interpretarea aceleiaşi piese, “Amurgul”. Spre colaborat cu George Grigoriu, care l-au cunoscut bine, surprinderea generală, italiencei i-a fost acordat însă pot vorbi despre el şi mai ales să-i cânte creaţiile: importantul Trofeu, aşa cum se întâmplase anul trecut Marina Voica, Alexandru Jula, Luminiţa Dobrescu, cu un conaţional al său...Cheile i-au fost înmânate Stela Enache, Cristian Popescu, Pompilia Stoian... câştigătoarei de preşedintele Gheorghe Bunea Stancu Anul acesta ne-au luminat cu talentul lor de excepţie şi de Cristi Stăncic, directorul general al sponsorului patru vedete îndrăgite, unele din ele revenind pe scena principal, Tancrad. festivalului. Pe când se numea încă Paul Surugiu, Dincolo de aceste aspecte de “italienizare” şi Fuego a primit de la George Grigoriu şansa de a cânta “bulgarizare”, concursul a revelat versiunile pe scena festivalului de la Mamaia, în 1993, lansând

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 21 Festival acolo trei piese în primă audiţie: “Ne vom vedea în câştigătoare a “Cerbului de aur”!), Antonio Marino, nu vacanţa mare, din nou la mare”, “Paşi pe parchet” şi s-a mai deranjat să susţină microrecitalul contractat, în “Mica mea păpuşă cu ochi verzi”. Alintat de Maestru schimb ne-am reîntâlnit cu sensibila câştigătoare de la “Cârlanul”, Paul Surugiu a devenit Fuego, artist cu prima ediţie, din 2005, clujeanca Elena Mândru, orientată ulterior cu succes A. Similea, O. Komornyik, O.K. Band către jazz. Şi Angela Similea a colaborat mult în tinereţe cu George Grigoriu. În prezent are un show superb alături de Ovidiu Komornyik şi de O. K. Band, cei doi artişti coagulând un spectacol perfect, cu şlagăre româneşti şi compoziţii ale lui Komornyik, cu emoţie şi sensibilitate, în care Angela Similea l-a făcut fericit şi pe Marius Ţeicu, căruia i-a cântat un şlagăr. Angela Similea şi Ovidiu Komornyik sunt deja, împreună, un brand de mare succes. În final, Loredana Groza, alături de formaţia sa, “Agurida”, a electrizat atmosfera cu ritmuri antrenante, de mare dinamism. Preşedintele CJ, succes uriaş, lansând nu mai puţin de 25 de albume în 11 ani, dintre care 6 au obţinut “Discul de aur”, iar cel Fuego de Colinde – Platina. La a 3-a prezenţă pe scena festivalului, Fuego, elev preferat al lui George Grigoriu, a susţinut alături de orchestra festivalului un minunat recital de muzică şi poezie, ca un actor desăvârşit. Deşi trecut în program, ne-merituosul câştigător italian de anul trecut (când “victima” a fost o malteză

M. E. Sucilea

Gheorghe Bunea Stancu, şi echipa sa au dat încă o lecţie de organizare a unei manifestări profesioniste, de clasă. (Foto: Teodor Bîtica)

22 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Music-hall Din distribuţie fac parte Cristina Stamate, NAE LĂZĂRESCU şi Adriana Trandafir, Ortansa Stănescu, George Enache, Monalisa Basarab, Raluca Guslicov, Miruna Birău, VASILE MURARU în Cristian Simion, Nae Alexandru şi Paul Talaşman. Partiturile muzicale sunt interpretate soliştii Daniela „COMEDIE pe Tănase (fostă Cristea) şi de Radu Ghencea. Acompaniază Orchestra Teatrului de Revistă TITANIC” “Constantin Tănase”, dirijor Dan Dimitriu, iar invitaţi în spectacol sunt percuţioniştii de la DRUM CAFÉ, cu un

Teatrul de Vară „HERĂSTRĂU” al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” a găzduit Premiera N. Lăzărescu, G. Enache, V. Muraru spectacolului Daniela Tănase “COMEDIE pe TITANIC”. Îndrăgiţii actori Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru sunt capetele de afiş ale Revistei Estivale, cu texte savu- roase semnate de Nae Lăză- rescu, Mihai Maximilian, Aurel Storin şi recital de excepţie. Trebuie remarcată revenirea în Dan Mihăescu. Momentele comice alternează cu cele forţă, în formă maximă şi cu o prezenţă scenică de muzicale, iar Baletul (solişti Edy Chiriţescu şi Ligia

Judeanu) este, ca de obicei, la înălţime. invidiat a solistei Daniela Tănase, la numai 6 luni după Regia este semnată de Cezar Ghioca, ce l-a născut pe... Constantin Tănase. Aşa îl cheamă coregrafia Ansamblului de Balet al Teatrului de pe băieţelul ei! Dacă ar fi fost fetiţă ar fi botezat-o Revistă “Constantin Tănase” de Cornel Popovici , iar Maria. Maria Tănase... Dar nu e timpul pierdut! Asta scenografia (costumele şi decorurile te poartă într-o da, dragoste de Teatru! De Teatrul “Tănase”... croazieră de vis) de Ana Iulia Popov. Text şi foto: Oana GEORGESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 23 Rock zilei” şi alte piese care nu au mai fost cântate din anii ′90, cum IRIS 35 ar fi „Iris”, „La popas”, „Valuri”. Al doilea Medley a fost alcătuit din 7 piese (după cum ne spune Andreea Codolean, membră a fanclubului Iris) cum ar fi „Frumuseţea ta” şi „Doar Mii de fani au fost prezenţi la concertul desfăşurat, pe amintirea”, urmate de vechile „Demagogi”, „Cine mă strigă în o căldură infernală, în Piaţa Constituţiei şi nu pe Arena noapte”, dar şi mai noile „Inocenţa ta”, „Vis cu stele”, „Mătase Naţională, cum fusese programat. Organizare impecabilă, albă”, „O lumea doar a lor”. Partea I a concertului s-a încheiat datorată lui Dorian Ciubuc (prin Fun Time Production şi cu un medley acustic, interpretat doar de Valter, Relu şi Cristi, Convel Mat, cu sprijinul Primăriei Generale), artizanul tuturor format din cântece precum „Noaptea”, „Vis pierdut” ….o concertelor aniversare Iris. cortină albă se coboară, pe care se conturează umbrele lor. După celebrul „Bună seara, prieteni!” al lui Cristi A urmat o proiecţie video pe ecranul imens, de-a lungul Minculescu, a urmat primul Medley, care cuprinde „Lumina scenei. Partea a II-a oferă piesa cu care Iris deschidea concertele de la lansarea albumului „12 Porţi”: „Nimeni nu mai plânge”, iar cântecul de pe primul album Iris – „Cei ce vor fi” - o aduce iar pe scenă pe Felicia Filip. După un solo baterie Nelu Dumitrescu (fondatorul grupului) au urmat şlagăre ale rockului autohton – „Trenul fără naş”, „Jocul nu e greu” (Pe ape), „Floarea de Iris”, „Strada ta”, şi un bis cu „I Want To Break Free” - Queen. Focuri de artificii şi explozie de confetti , apoi luminile s-au stins, dar fanii şi muzicienii zic într-un glas: NE VEDEM LA IRIS 40! LA MULŢI ANI, IRIS! Noul val

Grimus Grimus împlineşte „cei 7 ani de acasă”. În cei 7 ani de activitate Grimus: - a susţinut peste 300 de concerte în 7 ţări, atât în cluburi cât şi pe scenele celor mai importante festivaluri autohtone (Bestfest, Peninsula, Coke Live, Stufstock), dar şi de pe alte meleaguri (Anglia, Ungaria, Serbia, Polonia), alături de nume majore ale muzicii mondiale precum Moby, Motorhead, Kasabian, Prodigy, Rasmus, Eros Ramazzotti reţeaua Cărtureşti) - a propulsat The Light”, „Vanity”, „In Your Eyes”). - a lansat două albume: „Panikon” zece piese pe cea mai înaltă treaptă Prima participare Grimus la un (considerat albumul autohton al a clasamentelor alcătuite de festival în 2012 va fi în cadrul anului 2008) şi „Egretta” („doar” radiourile ce suportă muzica rock Rocker’s Festival de la Garnic. second-best in 2011, care la 5 luni („Solitude”, „In A Glimpse”, de la lansare continuă să fie cel mai „Backseat Driver”, „Confused”, Pagină de bine vândut produs autohton în „Insanity”, „Umbre”, „Started”, „Face Florin-Silviu URSULESCU

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Vedete a stabilit JAMA(L) se întoarce definitiv în România, unde Oana GEORGESCU se simte ca acasă. Apreciatul cântăreţ de origine libaneză, pe Reper- numele lui complet Jamal Boulad, s-a născut în 1973, la toriul variat, Beirut. Provine dintr-o familie numeroasă, compusă din prezenţa sce- 9 fraţi, cu 5 fraţi şi 4 surori. A studiat la Academia de nică a lui Jamal Muzică din Beirut. şi mai ales A câştigat numeroase premii la festivalurile de vocea sa puter- muzică pop din Liban, dar şi-a dorit mereu ca succesul nică, sonoră, şi notorietatea să depăşească graniţele ţării sale, să cu influenţe aibă fani în întreaga lume. Şi tot destinul a avut, la un orientale au moment dat, ultimul cuvânt… La 26 de ani, Jamal vine impresionat împreună cu fratele său mai mare la Bucureşti. Era publicul, dar şi pe câţiva dintre artiştii autohtoni, invitat să cânte la petrecerea organizată de libanezul colaborând cu nume sonore din industria Ambasadorul Libanului în România cu ocazia Zilei muzicală românească. Practic,el s-a lansat în show- Nationale a bizz cu piesa “Khalini“, interpretată în duet cu Sanda Libanului. Su- Ladoşi, şi a colaborat cu Costi Ioniţă, piesa lor, “Femeie ccesul de frumoasă ca luna”, având un succes răsunător. care s-a De curând, interpretul s-a… reinventat. Noul său bucurat atun- nume de scenă este Jama, a cărui etimologie provine ci, mai ales în dintr-un cuvânt de sorginte orientală care înseamnă – rândul comu- cum altfel? - “frumos, arătos”... În prezent, Jama se nităţii liba- pregăteşte pentru lansarea oficială a single-ului de neze din debut, o piesă cu influenţe dance, intitulată “Agamo”. Bucureşti şi Aceasta a fost înregistrată şi produsă în colaborare cu din România, DJ Frissco, la studioul său din Constanţa. Melodia este a făcut ca însoţită de un videoclip regizat de Florin Botea, Jamal să fie regizorul care a semnat şi ultimul videoclip, “Zaleilah”, al nevoit să-şi formaţiei Mandinga. prelungească Cu siguranţă că Jama are succesul asigurat, şederea pen- mai ales că a ales să lucreze şi cu unul dintre cei mai tru a onora talentaţi, vizionari şi prolifici regizori ai momentului, cu invitaţiile şi peste 200 de clipuri la activ realizate în cei peste zece cererile de a ani de experienţă. Botea a lucrat cu Iris, Voltaj, Direcţia susţine reci- 5, Andreea Bălan sau Delia şi recent a colaborat şi cu taluri şi unul dintre coregrafii lui Usher pentru filmul “Get ready spectacole. to dance with Mandinga”. De ani buni s-

Girls”, licenţiată de asemenea în Anul Elenei zeci de ţări, i-a permis cucerirea unui nou teritoriu, Mexic. În fine, În 2012, Elena Gheorghe a „Your Captain Tonight” se bucură avut o sumedenie de satisfacţii de mare audienţă în Franţa, Israel, majore. Pe plan profesional, la loc Columbia. În turneele sale în de cinste se înscrie Premiul de Olanda, Spania, Germania sau excelenţă primit din partea revistei Serbia, Elena Gheorghe a cântat noastre. Apoi, la nivel internaţional nu o dată şi în faţa a 40.000 de popularitatea sa a atins cote spectatori. Pe plan personal, 2012 maxime, prin câteva piese de mare i-a adus nunta cu muzicianul succes. Este vorba de „Midnight Cornel Ene şi botezul băieţelului Sun”, licenţiată în nu mai puţin de lor, aşa încât artista poate declara 50 de ţări, cu locuri I în Top-urile din că 2012 este cel mai frumos an din Olanda şi Spania şi staţionare timp viaţa ei! de 3 luni în „Top 10 România”. ”Hot

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 25 Aniversări caselor de cultură ale sindicatelor din România. 40 de ani de muzică C. S. din Ploieşti a fost inaugurată pe 17 iulie 1972, printr-un spectacol festiv susţinut tocmai de cele Octavian URSULESCU două formaţii reprezentative care au fost şi acum pe scenă, rezistenţa lor în timp datorându-se valorii Puţine sunt casele de cultură din ţară cu o incontestabile. Corala camerală mixtă “Ioan Cristu asemenea activitate intensă şi complexă! Casa de Danielescu” are numeroase succese internaţionale la cultură a sindicatelor din Ploieşti a ajuns la activ, fiind dirijată de conf. univ. dr. la UNMB, Valentin performanţe Gruescu. Corala a oferit un program variat şi îndelung Nico în primul aplaudat: “Ce-ai de gând” de Mihai Măniceanu rând datorită (pianistul coralei), pe versuri de Nichita Stănescu: stabilităţii (se “Flăcăruia” şi “Dar de nuntă” de Radu Paladi; “Ain’ a aude?), That Good News” de William Dawson; “Kyrie eleison” avându-l de din “Messa di gloria” de Puccini; “The Battle of Jericho” nu mai puţin de Moses Hogan (solistă: soprana de mare valoare de 38 de ani Adina Stănescu); “Ploaia” de Miroslav Hronek-Valentin în frunte pe Gruescu; “Sări mîndra” de Sabin Păutza. La final, pasionatul emoţionantă urcare pe scenă a mai vechilor membri ai director Ioan coralei, pentru interpretarea unei piese “în familie”. Bălcinoiu. La După un intermezzo poetic (Nichita Stănescu – ceas aniver- firesc, am spune – cu Nelu Stan, fostul director al sar, zeci de Palatului culturii din Ploieşti), a intrat în scenă cealaltă personalităţi formaţie reprezentativă de care vorbeam, Ansamblul din Ploieşti şi folcloric “Chindia”, în fruntea căruia s-a aflat multă din ţară au vreme regretatul Puiu Drăgan. Sub “bagheta” unor făcut sala de adevăraţi maeştri ai genului (conducerea muzicală – 750 de locuri Costel Anton, coregrafia – Theodor Vasiliu, maeştri arhiplină, la coregrafi – Constantin Dogaru, Marin Barbu), membrii un spectacol ansamblului au încântat cu suitele de dansuri din intitulat Muntenia, Oaş şi Oltenia, cu reprizele vocale oferite de frumos “Un Rozalia Toader şi Tanţi Roth, precum şi cu mănunchiul dar la ceas de refrene de altădată aduse la microfon de cunoscuta aniversar”. Domnica Sorescu. Cum pe perioada când propria sală Înainte însă era în renovare toate spectacolele se jucau la CCS, cei au avut loc vernisajul unei expoziţii foto-documentare, de la Teatrul “Toma Caragiu” au dăruit la rândul lor primirea unor dovezi de recunoaştere din întreaga două momente mult-gustate, unul de umor, cu Mihaela lume, dar şi acordarea unor diplome de excelenţă Duţu şi Mirel Mîneru (“Apocalipsa”, text de Cornel tuturor colaboratorilor din aceşti ani; acestora din urmă Udrea), şi altul, incendiar (de parcă nu ajungea li s-a oferit şi câte un exemplar din impresionanta canicula de afară!), cu îndrăgita vedetă Nico, alături de monografie “O casă ca o familie” de Nicolae încântătoarele ei dansatoare. La plecare, toţi şi-au Dumitrescu, lansată cu acest prilej şi prefaţată de dorit ca asemenea evenimente artistice memorabile să Eugen Luha, director general al Asociaţiei naţionale a aibă loc an de an...

un public al său, un public care AMARĂ a ajuns la o maturitate Noul val vrea să înţeleagă mai mult, care muzicală care se reflectă perfect Luna Amară vrea să se implice mai mult. În prin compoziţiile şi textele Luna Amară este cea mai 2009, formaţia a lansat albumul albumului lansat prin A&A Records complexă şi mai controversată Don’t let your dreams fall asleep, - PIETRE ÎN ALB. Formaţia se apariţie muzicală a scenei rock susţinut de un turneu de promovare întoarce la sonorităţi mai dure, însă româneşti din anii 2000 încoace. în 18 oraşe Componenţă: Nick păstrează şi melodicitatea de care, Cenzurată din cauza opiniilor Făgădar – voce, chitară, Mihnea de fapt, nu s-a debarasat niciodată. politice tranşante, cu un clip pe TV Blidariu – voce, trompetă, chitară, împreună cu texte în principal în atunci când încă nu exista un Mihnea-Andrei Ferezan – chitară, limba română, extrem de lucide, album, prezentă la toate Sorin Moraru – bass, Razvan piesele constituind fundalul unei festivalurile importante, o noutate Ristea - tobe. După 11 ani, sute de existenţei culturale aflate la absolută prin integrarea sunetului concerte în ţară şi străinătate, periferia unei societăţi dominate de de trompetă într-un sound participarea la mari festivaluri incultură, ignoranţa şi prostie. alternative, Luna Amară şi-a format autohtone şi 3 albume, LUNA M. ANTON

26 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Musical precum Casilda Gabriela Daha, („Gondolierii” de Arthur Sullivan), Liza de la Bucureşti („Contesa Maritza” de Emmerich Kalman), pe Broadway Jaqueline („Suzana” de Jean Gilbert), Cristinel („Vânzătorul Oana GEORGESCU de păsări” de Kark Zeller), Sikima („Ţara A absolvit Liceul de Artă din Craiova şi are la Surâsului” de Franz activ trei specializări de-a lungul a 10 ani de studiu: Lehar), Bessy vioară principal (10 ani), canto principal (2 ani) şi pian („Floarea din Hawaii” secundar (7 de Paul Abraham), ani). În 1995 a Ţic-Ţic („Micuţa absolvit Aca- Dorothy” de Marius demia de Teicu), Miryna Muzică „George (”Lysistrata” de Enescu”, canto Gherase Dendrino), principal şi pian Suzănica („Lăsaţi-mă să cânt” de Gherase Dendrino), secundar. Pri- Minnie („Hello, Dolly!” de Michael Stewart), Arsena mele înregistrări („Voievodul Ţiganilor” de Johann Strauss), Riquette de CD le-a („Victoria şi-al ei Husar” de Paul Abraham), Klarken făcut, studentă („La Calul Bălan” de Ralph Benatzky), Ernestina fiind, la Radio („Domnul Choufleuri” de Jacques Offenbach) sau Suisse Roman- Nitouche („Mam’zelle Nitouche” de Florimond Herve). de, în Elveţia, A jucat în „Vaporul Dragostei” alături de Horaţiu unde a susţinut Mălăele şi Emilia Popescu şi în spectacolul şi un concert. „Broadway-Bucureşti” (regia: Răzvan Ioan Dincă, alături de Stela Popescu Chiar în anul Beatrice Rancea, Ion Caramitru, Alexandru Tocilescu) absolvirii a fost şi a fost extraordinară în rolul Prinţesei Violeta din angajată la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”. spectacolul „Dragostea celor trei portocale” de Cristian Soprana Gabriela Daha este şi colaborator de bază a Pepino, după scenariul lui Carlo Gozzi. În Operei Comice pentru Copii. A anul 2007 a jucat, în filmul de scurt metraj susţinut concerte şi spectacole în „Fly”. A jucat teatru, fiind distribuită în numeroase ţări ale lumii - Germania, rolul studentei Sophie de Palma în Israel, Elveţia, Croaţia, Italia, Franţa, spectacolul „Maria Callas” (după piesa Belgia, Austria, Polonia, Spania, „Masterclass” de Terence McNally) şi în Cehia, India, SUA sau Kuweit. În „Marginea Eternităţii” la Teatrul Bulandra, SUA, pe Broadway, la Tawn Hall, a alături de actori precum Florian Pittiş, jucat în musicalul „O noapte Florin Zamfirescu, George Ivaşcu, furtunoasă”, rolul Ziţei, alături de Alexandru Georgescu, Constantin artiştii Operei Comice Bucureşti. Dinulescu, Eusebiu Ştefănescu. În anul 2004 a fost distinsă cu Succesul şi notorietatea Gabrielei Daha Premiul pentru promovarea muzicii se datorează şi colaborărilor cu Opera româneşti de către Forumul Muzical Comică pentru Copii, directorul Român, iar în 2011, de către acelaşi Smaranda Oţeanu Bunea acordându-i for, cu Premiul Aniversar al Revistei încrederea şi posibilitatea de a juca pe “Melos”. În 2006, în Italia, la Palermo, scena de la Giuleşti. „Magia muzicii”, Gabriela Daha a fost membru în juriul „Regal de Aprilie”, „Primăvara celei de-a VIII-a ediţii a Concursului Magnoliilor”, „Directorul de Teatru” de European de Interpretare „Antonino Miserendino”. Un W.A. Mozart, „Telefonul” de Gian Carlo Menotti, an mai târziu, în Sala Unirii a Palatul Parlamentului a musicalurile „O noapte furtunoasă” de Roman Vlad, interpretat aria Adelei din „Liliacul” de Johann Strauss, adaptare după I. L. Caragiale, sau „Coana Chiriţa” fiind acompaniată de Orchestra Palatului Schönbrunn (după “Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri, (Schonbrunner Schlossorchester) din Viena, dirijată de muzica Al. Flechtenmacher), în regia lui Cristian Guido Mancusi. Mihăilescu, sunt doar câteva dintre titlurile în care Repertoriul său de operetă este foarte vast şi Gabriela Daha a jucat. variat, Gabrielei Daha venindu-i mănuşă roluri diferite ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 27 Cărţi Anton Şuteu: despre care a vorbit compozitorul Cătălin „Deschideţi poarta Târcolea. Anton Şuteu a fost un admirabil conducător al soarelui” secţiei de muzică uşoară a UCMR, pledând pentru UCMR a organizat, prin demnitatea breslei, pe care a strădania văduvei compozitorului, apărat-o în toate apariţiile sale Ioana Şuteu, şi a fostului student al publice, inclusiv din aceea de muzicianului, George Natsis, o preşedinte al juriului la emoţionantă manifestare în Aula Festivalul internaţional Palatului Cantacuzino, la 2 ani de la “George Grigoriu” de la Brăila, dispariţia lui Anton Şuteu, unde acorda de fiecare dată personalitate de mare complexitate un important premiu din a muzicii româneşti. Manifestarea a partea UCMR. De aceea era fost prefaţată de preşedintele de dorit să se acorde un UCMR, Adrian Iorgulescu, care a spaţiu şi creaţiei sale de rostit cuvinte de mare preţuire la muzică uşoară (evocată de adresa unui om devotat breslei şi Horia Moculescu), domeniu în învăţământului muzical. A urmat un care ne-a dăruit câteva concert omagial care a inclus autentice bijuterii pe care le binecunoscute lucrări semnate de regăsiţi în cuprinsul CD-urilor Anton Şuteu: “Fructul vieţii”, pe din cadrul Antologiei muzicii versuri de Dan V. Dumitriu (solistă uşoare româneşti, editate de UCMR, în frunte cu compozitoare şi textieră. Sunt “Deschideţi poarta soarelui”. amintiri şi mărturii emoţionante Editat în condiţii grafice dintr-o activitate prodigioasă, dar nu remarcabile de Editura vă povestim cartea, ci vă sfătuim să Arpeggione, acest “Jurnal o cumpăraţi, pentru că, aşa cum componistic subiectiv”, cum procedează mereu, Margareta îl numeşte regretatul autor, cedează toate drepturile de autor în permite cititorilor să vederea susţinerii tinerilor talentaţi, descopere şi talentul de prin premiul anual “Pentru grafician al lui Anton Şuteu. originalitate interpretativă”. Cartea Între numeroasele partituri include numeroase citate din presă, din carte am regăsit-o şi pe fotografii, partituri. Mai important cea a altui mare şlagăr de este să consemnăm succesul muzică uşoară, “Nu-ţi spun acestei cărţi, care la târgul de adio”, pe versurile lui Dan V. specialitate Bookfest s-a clasat pe Dumitriu, textierul preferat al locul 2 la vânzări, la standul Editurii nedespărţiţilor prieteni Anton “Curtea Veche”. La acelaşi târg, Şuteu şi Cornel Fugaru. Editura “Litera”, partener oficial al Livia Tudor, acompaniată la pian de Unor asemenea compozitori premiilor revistei noastre, anunţa tot George Natsis), “Rugăciune” (solo excepţionali nu le vom spune pe locul 2 seria de cărţi “Citim în pian George Natsis), “Portretul niciodată “adio”, ei au rămas veşnic engleză” - ediţii bilingve, în română mamei” (solo pian Andrei Tudor), în inima noastră... şi engleză, ale unor poveşti “Un rêve d’amour” şi “Toamna în binecunoscute (“Degeţica”, Cişmigiu” (Petrică Andrei Trio). Irina “Motanul încălţat”, “Crăiasa Odăgescu a prezentat pe larg Margareta Pâslaru: zăpezii”), conţinând câte un CD cu superba carte intitulată “Deschideţi „Eu şi timpul” poveştile respective în lectura poarta soarelui”, lansată cu acest Margaretei Pâslaru. Pe coperta a prilej. Este de fapt o minunată IV-a a acestui fascinant mini- Subintitulat “Viaţă, vocaţie, confesiune muzicală, o profesiune documentar al vieţii şi carierei viziune”, acest volum este prima de credinţă a compozitorului, artistei descoperim o imagine în parte a memoriilor, să le spunem vorbind despre lucrările sale, care aceasta se află lângă bustul aşa, ale reputatei artiste Margareta gravate pe cele 9 CD-uri înglobate făcut ei la 19 ani de celebrul Pâslaru, care după ce a devenit o în volum. Cu aceeaşi ocazie a fost sculptor Corneliu Medrea, bust vedetă a muzicii uşoare a lansat CD-ul “In memoriam Anton redescoperit de curând. Şuteu-De vorbă cu mine. Vol. I”, îmbrăţişat cu succes cariera de 28 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Confirmări Ion Moldovan: „Bianca Luminiţa, come back Ionescu - Flacăra din mine” spectaculos! La Editura “Buna Vestire” din Blaj a apărut acest nou volum din colecţia Olivia DUŢĂ “Memorii” a Teatrului naţional de operetă “Ion Dacian”. Este mai mult decât lăudabil faptul Cu ocazia lansării unui album la care ne vom referi că o instituţie de cultură se îngrijeşte de separat, îndrăgita interpretă Luminiţa Dobrescu a revenit pe o imaginea artiştilor săi, opinăm de altfel că scenă importantă din România, la...43 de ani de la superba sa acest demers este singular, după ştiinţa victorie la festivalul internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov. noastră. Cartea include multe fotografii color Reamintim că, în primăvara anului 1969, foarte tânăra (de altfel tiparul este de calitate), aprecieri reprezentantă a ţării noastre era primul artist de la noi care păstra ale unor colegi de scenă, dar mai ales trofeul acasă. Aşa încât spectacolul de la sala Radio a fost părerile îndrăgitei artiste despre tot ce ne deschis, inspirat, cu reamintirea, de către excepţionala orchestră a Radiodifuziunii, condusă de Ionel Tudor, a temei şlagărului lui Edmond Deda, “Of, inimioară”. Prin interpretarea superlativă a acestei piese, Luminiţa Dobrescu surclasa pe toţi concurenţii de peste hotare. Spectacolul la care ne referim a fost prezentat de Horia Moculescu şi Alexandra Velniciuc, care o avuseseră invitată pe artistă la prânz, la populara lor emisiune “Atenţie, se cântă!”, de pe TVR2, iar aranjamentele muzicale, foarte inspirate, au aparţinut lui Ionel Tudor şi lui Andrei Tudor. A fost evocat George Grigoriu, cel care o lansa pe Luminiţa în 1965 cu hit-ul “Doar băieţii sunt de vină” (de ani de zile milităm pentru invitarea vedetei la festivalul de la Brăila închinat compozitorului, poate că măcar acum vom fi ascultaţi!), după care solista a dat viaţă unor binecunoscute melodii româneşti şi internaţionale: “Close To You”, “When I Fall In Love”, “A Song For You” (piesă care dă titlul albumului), “I’m A Fool To Want You”, “Je t’aime”, celebrul “The Man I Love” al lui Gershwin, “Je ne regrette rien”, înconjoară, enunţate cu sinceritate şi curaj “Mama” de Bixio, Luminiţa Dobrescu trecând cu lejeritate prin (vezi, între altele, opiniile sale despre ruşinea toate genurile muzicale. După cum se ştie, în plină glorie, inclusiv din domeniul divertismentului TV din ziua de internaţională, Luminiţa Dobrescu s-a stabilit în Germania, unde, azi). Muzicologul Ana Buga notează pe după propria mărturisire, l-a descoperit, în 1970 la Berlin, pe Burt coperta a IV-a: “Continuând seria interviurilor Bucharach. Tot în Germania, în anii ‘70, a figurat în Top-uri cu o în “Colecţia Memorii” a Teatrului Naţional de melodie având un titlu sugestiv: “I’ve Found My Freedom”. Din Operetă, autorul ne propune un nou volum, repertoriul de concert n-au lipsit piese cum ar fi “De ce?” de Cornel dedicat de această dată personalităţii Fugaru (care a figurat şi în recitalul Luminiţei de la “Cerbul de aur” artistice a sopranei Bianca Ionescu. O 1970), “Dragostea e val de mare” (de George Grigoriu, mentorul lectură deosebit de plăcută îl “conduce” pe său), “Îndrăgostiţii n-au nevoie de cuvinte” de Edmond Deda, cititor prin lumea fascinantă a artiştilor lirici, precum şi cântecul în primă audiţie “Gelozia”, de Marcel Dragomir. lume căreia îi aparţine protagonista cărţii. Invitaţi în spectacol (din păcate “popularizat” catastrofal de Radio Întrebările incitante ale lui Ion Moldovan şi România, unde a fost editat şi albumul) au fost colega de răspunsurile Biancăi Ionescu ne deschid o generaţie a Luminiţei, Pompilia Stoian, stabilită în Germania şi perspectivă interesantă asupra unor detalii şi venită special pentru acest eveniment, precum şi actorii de mare întâmplări care particularizează persona- popularitate Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. litatea complexă a artistei”. A fost o revenire spectaculoasă a Luminiţei Dobrescu pe Recenzii de scenele de acasă, acolo unde este aşteptată să fie cât mai des, în Octavian URSULESCU viitor.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 29 Ştiri să lucreze împreună la un cântec pentru concursul Eurovision Flash 2012, în selecţia norvegiană în loc de cea din România: Marius GHERMAN populara cântăreaţă norvegiană Reidun Saether fiind norocoasa interpretă aleasă. HI-Q lansează primul videoclip 3D anaglyph, un Deepside Deejays lansează şi videoclipul piesei experiment digital realizat de către cei mai inovatori artişti din “Never Be Alone”. Single-ul “Never Be Alone” este în continuă online: Regie şi imagine: George Leca, Montaj 3D: Lucian urcare în topurile air play din România, Rusia, Turcia şi Grecia Alexe. Stinge lumina, aşează-te cât mai comod, pune-ţi şi videoclipul piesei poate fi vizionat pe toate canalele tv de ochelarii 3D şi călătoreşte pe ritmuri de charleston alături de specialitate.După succesul de care s-au bucurat cu piesa HI-Q şi Gică Petrescu. Realizat cu susţinerea Consiliului “Never be alone”, băieţii au ales să realizeze un videoclip Judeţean şi a Primăriei Braşov, Mihai, Dana şi Florin îţi pentru single-ul STAY WITH ME TONIGHT. Clipul, regizat de prezintă oraşul natal printr-un videoclip “special”, realizat cu Iulian Moga, îi are ca protagonişti pe actorii Ada Condeescu şi prima cameră 3D din România. Cu o îndelungată tradiţie Andrei Roşu, care ne prezintă o frumoasă poveste de iubire, inovatoare, mai ales în domeniul internetului, HI-Q este prima atât cu momentele ei bune, cât şi cu acele mici certuri specifice oricărei relaţii. HI-Q Videoclipul 3D al LOREDANEI – “Rain, Rain”, regizat de Julien Rocher, a fost premiat ca fiind cel mai bun videoclip 3D în cadrul Festivalului de Muzică şi Film 3D de la Los Angeles. “Rain, Rain” a fost selectat în competiţiile a 3 festivaluri de film internaţional, iar aceasta este prima distincţie. Cel mai mare “Festival de Muzică şi Film 3D” a avut loc la Hollywood, California, iar preşedintele juriului, Christopher Crescitelli, a anunţat câştigătorii în faţa unui public larg, prezent la Gala de închidere a festivalului. “Încercăm să ne menţinem fresh, relevanţi şi demni de a reprezenta comunitatea 3D. Am demonstrat şi în acest an prin selecţia realizată prezenţa unor adevărate spectacole de modă inovatoare, comedie, precum şi prezenţa unor uimitoarele trupă autohtonă care a avut site (1999), primul fanclub online spectacole vizual-muzicale “, a declarat Crescitelli. Videoclipul din România (2006), prima televiziune online a unei trupe 3D “Rain, Rain” a fost regizat de francezul Julien Rocher, cu (2008), prima pagină oficială de Facebook (2006), primul blog care Loredana a colaborat şi la videoclipul “Like A Rock Star”, al unui artist român (2006), primul single digital cu vânzare iar animaţia 3D este semnată de Pitof (Jean Christophe stradală (2010). Comar), regizorul faimosului Catwoman, un maestru în Sore şi-a lansat noua piesă “Different” într-un mod industria efectelor vizuale, printre operele sale numărându-se neobişnuit… din propriul living. Pentru că nu îi place să se conformeze regulilor, Sore a realizat un scurt filmuleţ cu un mesaj pentru toţi fanii ei şi a pus singură piesa pe internet. Eu Loredana mi-am dorit ca fanii mei să se regăsească în această piesă şi să capete curajul de a se privi pe ei înşişi, fără să le pese de stereotipuri. De altfel, piesa are un stil care în România nu a fost exploatat. Este vorba de pop cu influenţe dance hall. In plus, noul meu single se bucură şi de participarea extraordinară a lui Alex Velea, a declarat Sore. Sore a realizat şi o sedinţă foto pentru promovarea noii sale piese, Different. Singurul outfit pentru această şedinţă foto a constat într-un banner pe care apare scris Different, artista neavând, în rest, nici un alt articol vestimentar. OVI s-a stabilit în România. Determinat de lanţul de succese început cu performanţa obţinerii locului 3 (împreună cu Paula Seling) la Eurovision, Ovi a luat o decizie capitală : a hotărât să revină în România, după 15 ani de rezidenţă în filme precum Alien, Astérix et Obélix contre César, Norvegia, una dintre ţările cu cel mai ridicat standard de viaţă. Delicatessen, etc. Cu atât mai importantă este această decizie cu cât ea a fost Cutiuţa Muzicală vine cu o ofertă nouă. Odată cu luată de comun acord cu soţia, Kitty, care este norvegiancă lansarea albumului “Cutiuţa Muzicală vol. 9” a avut loc şi get-beget. Soţii Jacobsen au hotărât să se stabilească în lansarea site-ului oficial al brandului, ce a intrat în viaţa copiilor România împreună cu cei doi copii - Martin (6 ani) şi Philip (4 dar şi a părinţilor acum mai bine de zece ani. Pe noul site, ani). Au luat, deocamdată, cu chirie, o casă la Corbeanca. Kitty www.cutiutamuzicala.ro, poţi găsi toate informaţiile despre a renunţat la job-ul pe care îl avea la o bancă, preferând, apariţia colecţiei, povestea colaborării cu fiecare vedetă, deocamdată, să se ocupe direct de educaţia celor doi copii. Iar versurile pieselor, dar şi multe alte surprize, cu o ofertă Ovi continuă să se împartă între concertele din România şi specială. “După această ofertă, promitem să venim şi cu alte cele din Scandinavia, compune (singur sau în colaborare), cadouri, surprize, promoţii şi să o ţinem aşa tot anul. În plus, produce piese (în asociere cu alţi confraţi). Nu e exclus ca tot ca noutate absolută, de acum Cutiuţa Muzicală a fost realizată Eurovision să reprezinte un nou prilej de succes pentru Ovi, şi în varianta animată”, a spus Liliana Ştefan. nefiind un secret că Ovi Jacobsen şi Thomas Geson au decis

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Ştiri inclusă şi pe următorul album solo al nou single, “Thank You”, se bucură de un Mondo pop Madonnei - MDNA. videoclip spectaculos. .Albumul “Shine” DEATH CAB FOR CUTIE a a fost unul dintre cele mai bine vândute anunţat datele turneului nord - american, albume ale anului 2008, asigurându-i Mihai ANTON dar şi noi show-uri care vor fi susţinute în cântăreţei britanice notorietatea, un hit Australia şi Asia de Est. Turneul va fi de primă mână - “American Boy (feat. BRUNO MARS. Artistul casei unul inovator pentru trupă, cu Kanye West)” şi un Grammy. de discuri Elecktra a mai adăugat o reprezentaţii în cadre restrânse, dar şi în reuşită în cariera sa de interpret. Astfel, săli încărcate de istorie împreună cu VIVENDI şi subsidiara sa, el deţine „cel mai bine vândut single în orchestra “Magic*Magik”. Cunoscuţi UNIVERSAL MUSIC GROUP (UMG), au format digital” în topul IFPI. Cântăreţul a pentru colaborările lor inedite, membrii anunţat semnarea unui contract definitiv ocupat primele două poziţii din top cu hit- orchestrei din San Francisco au mai cu Citigroup (“Citi”) pentru achiziţionarea urile „Just The Way You Are” şi lucrat în trecut cu formaţia pentru “VH1 diviziei de la casa de discuri a EMI „Grenade”. În plus, cel de-al treilea Storytellers”, dar şi pentru ultimul album Group, pentru suma totală de 1.2 single semnat Bruno Mars, „The Lazy - “Codes And Keys”. Albumul lansat în miliarde de lire sterline. EMI Group este luna mai a anului trecut a urcat în topul unul dintre cei mai proeminenţi jucători Bruno Mars “Billboard 200” până pe locul 3. din industria muzicală, deţinând un FERRY CORSTEN activează de portofoliu foarte bogat. Divizia de casă 20 de ani ca DJ/producător şi cu această de discuri, EMI Music, operează în ocazie va lansa cel de-al patrulea album întreaga lume şi reprezintă artişti dintr-o de studio, “WKND” . Cunoscut pentru largă varietate de genuri muzicale. meticulozitatea creaţiilor sale, DJ-ul este FLO RIDA. Hit-ul “Good unul dintre cei mai căutaţi şi apreciaţi Feeling” semnat Flo Rida, a fost producători muzicali din lume. Printre recompensat cu discul de platină pentru cele mai cunoscute compilaţii ale lui vânzări digitale de aproape 2 milioane de Corsten sunt “Trance Nation”, “World copii. Videoclipul piesei a atins mai mult Tour and Passport” sau “Once Upon A de 35 de milioane de vizualizări pe Night”. Primul volum “One Upon A Night” YouTube, fiind în continuă creştere. a ajuns pe prima poziţie în topul iTunes Artistul originar din Miami a lansat un Dance Chart din Statele Unite. Insă single nou, “Wild Ones”, împreună cu Sia Corsten s-a remarcat şi prin single-uri, (o cunoscută cântăreaţă şi compozitoare nu numai prin compilaţii şi albume din Australia). Succesul i-a surâs odată dance. Printre cele mai cunoscute hit-uri cu lansarea single-ului “Low” (feat. T- ale sale se numără “Punk”, “Gouryella” Pain) din 2007, care a avut vânzări (feat. Tiesto), “Walhalla”, “Cry”, “Rock digitale de 11 milioane de copii. Song”, a intrat şi el în top 10, făcând din Your Body, Rock”, “Fire” si multe altele. LAMB OF GOD. După două Mars primul artist cu trei single-uri în ESTELLE. BET Networks a teasere care au cuprins piesele “Ghost primele 10 cele mai bine vândute piese anunţat că Estelle va fi capul de afiş în Walking” şi “Desolation”, formaţia “Lamb ale anului. Cel mai recent single al cadrul BET Music Matters “The All Of me Of God” a lansat ultimul teaser din seria artistului, „It Will Rain” ocupă prima Tour”. Cântăreaţa va fi acompaniată de de promovare a albumului “Resolution”. poziţie în „Billboard/ Top 40 Chart”. De Elie Varner, Stacy Barthe şi Luke James, Acest videoclip conţine şi piesa care asemenea, Bruno Mars a primit şase închide CD-ul şi anume: “King Me”, nominalizări la cea de-a 54-a ediţie a Estelle care beneficiază de contribuţia unei premiilor Grammy . întregi orchestre. “W.E. MUSIC FROM THE VAN HALEN. Una dintre MOTION PICTURE”. Nominalizată la cele mai importante şi influente Globurile de Aur, coloana sonoră a formaţii ale tuturor timpurilor anunţă filmului “W.E.”, regizat şi produs de revenirea pe scena concertelor live, Madonna, se lansează, în format digital, cu ocazia turneului nord-american, la Interscope Records. Filmul “W.E.”, având în deschidere pe Kool & The pentru care Madonna a fost regizor, co- Gang. Turneul este prilejuit de autor şi producător, urmează să se lansarea noului material, A Different lanseze în februarie. Înregistrat la Kind Of Truth, primul album de celebrele studiouri Abbey Road din studio cu David Lee Roth, de la Londra, cu o orchestră de 60 de premiatul cu multiple discuri de muzicieni, dirijată de Terry Davies, platină, 1984. Primul single de pe materialul este compus şi orchestrat de noul album, “Tattoo”, şi videoclipul Abel Korzeniowski. Pe lângă magnificele corespunzător au fost lansate deja. ca invitaţi speciali. Printre surprizele compoziţii ale lui Korzeniowski, Înfiinţată în 1974, distinsă cu două turneului este şi show-ul din New York soundtrack-ul include şi piesa discuri de diamant pentru albumele “Van unde Estelle îşi va lansa cel mai recent “Masterpiece”, care a câştigat Globul de Halen” şi “1984”, trupa a creat un album, “All Of Me”. CD-ul vine după Aur, interpretată de Madonna şi repertoriu de hituri care vor rămâne cele mult-apreciatul album de debut al compusă de artistă împreună cu Julie printre cele mai durabile şi influente senzaţiei soul britanice, “Shine”. Cel mai Frost şi Jimmy Harry. “Masterpiece” va fi piese scrise vreodată în aria rockului.

ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 31 Juniorii Premii în Italia Ieşeni la înălţime

Copiii din România nu încetează a uimi Italia! Elevii de la cercul “Melos”, coordonat de prof. Localitatea Rodi Garganico, din sudul Peninsulei, a Gabriela Nechita, continuă neabătut succesele de găzduit cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional al altădată ale compozitorului Titel Popovici, cel mai mare Şcolilor, o competiţie cu tradiţie, cu nu mai puţin de 12 descoperitor de talente din Iaşi. Vom trece succint în secţiuni de concurs. România a participat pentru a 7-a revistă câteva din distincţiile obţinute de micii solişti oară şi s-a înscris din nou între performerele festivalului, moldoveni. Astfel, Ruxandra Tomulesei, care a avut o devansând echipele venite din Spania, Turcia, Maroc, Grecia, Slovacia sau Italia. La loc de cinste s-a situat G. Dăriescu prestaţia elevilor de la Şcoala generală nr. 1 Sfinţii Voievozi din sectorul 1 al Capitalei, care s-au întors acasă cu două premii I. La Dans modern cele 7 fetiţe din ansamblul “Clopoţeii”, coordonat de Elena Lazari, au cules aplauze furtunoase. Un triumf previzibil, am spune, judecând prin palmaresul ei impresionant, a repurtat la secţiunea Canto valoroasa interpretă de muzică uşoară Ştefania Chesar, 11 ani şi jumătate, elevă în clasa a V-a a şcolii. Ştefania a avut alături 4

Şt. Chesar

evoluţie notabilă şi la festivalul internaţional “George Grigoriu” de la Brăila, a cucerit premiul I la festivalul internaţional “Vise printre stele” de la Cernăuţi, Ucraina. După salba de premii de la festivalul “Lucky Kids” de la Roman, unde preşedinte de juriu a fost Corina Chiriac, au urmat recunoaşterile de la ediţia a VI-a a International Art Festival “Young Europe” de la Kiev, Ucraina, unde din nou Ruxandra Tomulesei a făcut dovada înze- strărilor sale, R. Tomulesei intrând în posesia Trofeului, fiind premiate şi colegele sale Daria Grigoraş şi Andreea Lepâr- da. La festivalul “Flori-le copilăriei” de la Bârlad, cei de la “Melos” au colege-dansatoare şi a interpretat melodia “Legenda obţinut un număr sânzienelor” de Claudiu Bulete, antrenând la dans şi record de premii, cântec tot juriul, pe ceilalţi concurenţi şi pe DJ! Ştefania peste 20, în Chesar, despre care am mai scris în paginile noastre, fruntea palma- are peste 20 de premii la activ şi este în anul II de studiu resului situându- la Şcoala de artă din Capitală, la clasa de canto muzică se Georgiana Dăriescu, care a plecat acasă cu Trofeul uşoară a prof. Viorela Filip. În paralel se pregăteşte şi cu competiţiei, la care se adaugă circa 20 de premii compozitorul Dan Dimitriu şi face parte, alături de Irina speciale. Ruxandra Tomulesei, 16 ani, după succesele Ionescu şi Bianca Oprişan, din trupa “Vis”. Pe cât este din Italia, şi-a mai adăugat un Trofeu în palmares, la de serioasă, talentată şi frumoasă, micuţei Ştefania i se Moineşti, la festivalul “Vis de stea”, precum şi un premiu vor îndeplini cu siguranţă toate visele! I la Brăila, la “Armoniile Dunării”. Sandra PROESCU

32 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 Graţii altfel cetăţenia italiană), participând acolo a absolvit Facultatea de relaţii Femina la spectacole, festivaluri şi emisiuni TV. internaţionale şi studii europene din Înainte şi după „perioada italiană” a cadrul Universităţii „Spiru Haret”. Dar încă apărut în toate emisiunile TV importante de la 7 ani a intrat în corala „Fantasia” din Carmen SLAVE de la noi, dând viaţă şlagărelor Vaslui, simţindu-se atrasă de muzică. Din încredinţate de compozitorii noştri de 2002 începe să ia parte la diverse EMILIA DIŢU. Mulţi cititori ne frunte. Iată o listă selectivă a melodiilor concursuri de muzică uşoară, fiind întreabă ce mai fac numele foarte celor mai cunoscute legate de numele laureată la „Micul prinţ”, „Steaua de cunoscute altădată, curiozitatea lor fiind Emiliei Diţu: „Eşti învingător”, „Din cristal”, „Festivalul de francofonie” (Sibiu). legitimă. În aceste rânduri răspundem dragoste să poţi ierta”, „Primăvară, Din 2005, timp de 2 ani, trece la „etno”, în acelora care doresc să ştie ce mai face primăvară”, „Bună seara, iubire!”, postură de componentă a formaţiei Emilia Diţu. Ei bine, n-o să credeţi, dar „Luceafăr nemuritor” (toate de Marcel „Romanitza”. În 2006 participă la aceasta este avocat în Baroul Bucureşti, Dragomir), „Dragoste de corturar”, „Ce preselecţia „Mandinga alege o solistă” în urma absolvirii cursurilor Facultăţii de frumos mint uneori băieţii” (Jolt (era momentul când Elena Gheorghe se Drept (Drept comunitar) şi susţinerii Kerestely), „Însingurare târzie” (Dani dedicase unei cariere individuale), intrând masteratului în „Dreptul financiar, bancar Constantin), „Fructul oprit” (George în „Top 10” - de altfel ulterior a colaborat şi al asigurărilor”! Dar continuă să cânte Natsis), „Adio!” (George Grigoriu), „E tot cu cunoscuta formaţie. Anul următor o cu succes, aşa cum a făcut-o la Gala ce am” (Dan Stoian), „Nu regret nimic” găseşte, la solicitarea lui Gabriel Huiban, (Ionel Tudor), „Lasă-mi iubirea” (Ovidiu în postura de „backing vocal” la selecţia Komornyik) – hit-ul său de dată recentă, Eurovision, dar şi alături de Victor Lavric cântat în duet cu Mihai Dinescu. ROZALINA BULDUMEA.Am făcut cunoştinţă cu această valoroasă solistă şi autoare din Republica Moldova graţie lui Ovidiu Komornyik: acesta i-a editat un album la casa sa, Ovo Music (recenzat în paginile noastre), apoi a invitat-o la Sala Palatului la Gala Ovo Music, în faţa a 4000 de spectatori. Rozalina are serioase competenţe muzicale: compune, cântă la violoncel şi pian. De altfel, după absolvirea Şcolii de muzică „Valeriu Poleacov” a devenit

”Ovo Music”, şi să editeze albume apreciate. Dar să derulăm rapid firul în piesa în manieră house „Tell me why”. carierei artistice a Emiliei Diţu. A debutat Versatilitatea sa este extraordinară, cu lauri la festivalul de la Mamaia din pentru că în 2008 devine solistă vocală a 1985, când a obţinut premiul I la trupei de rumba-flamenco „Latino Kings”, secţiunea „Interpretare” şi a condus către dar şi membră a grupului de soul condus premiul III la „Creaţie” o melodie de de Brad Vee Jhonson. După ce timp de 2 Marcel Dragomir. Are în palmares ani cântă funk-soul cu trupa The Funk numeroase distincţii ce i-au revenit la Society, în 2011 se stabileşte la actuala competiţii organizate de Radio- formaţie, Breeze, alături de soţul său, Televiziune („Şlagăre în devenire”, „O Florin Sâia, semnatarul acestui proiect melodie dintr-o sută”) sau la festivalurile necomercial, în care se cântă, cu „Melodii” de la Polivalenta bucureşteană evidentă plăcere, bossanova, de care ne (ediţiile 1984, 1985, 1986). În 1985 era atâta dor de pe vremea Ilenei reprezintă ţara noastră la festivalul Popovici şi a Puicăi Igiroşanu... Ioana internaţional „Orfeul de aur” din Bulgaria studentă la Academia de muzică, teatru şi Sâia este nu numai solista, ci şi emblema, şi este distinsă cu Premiul presei pentru arte plastice din Republica Moldova, la imaginea quintet-ului Breeze (alcătuit cea mai bună interpretare a unei melodii Facultatea Arte instrumentale, compoziţie exclusiv din instrumentişti cu studii bulgăreşti. A colaborat ani buni cu teatrul şi muzicologie, specialitatea Canto academice de muzică). La nici 25 de ani, de revistă „Constantin Tănase”, apărând estradă şi jazz. În paralel a absolvit Ioana se poate considera o femeie în spectacole alături de Stela Popescu, Facultatea de relaţii internaţionale şi împlinită pe toate planurile: are un soţ Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu, Vasile ştiinţe politice administrative. Vorbeşte perfect, un copil minunat, o voce Muraru, Cristina Stamate, Paula curent cinci limbi, fiind des plecată în deosebită şi un proiect muzical de familie, Rădulescu, Sanda Ladoşi, Manuela turnee peste hotare. Rozalina Buldumea care-i exploatează ideal înzestrările Fedorca. În paralel a participat la turnee cântă cu mult succes, dar se ocupă şi de vocale. Cîntă în mod curent în engleză, în ţară şi peste hotare, a cântat la Sala organizarea de concerte şi alte portugheză sau spaniolă, declarând că se Palatului şi la Sala Polivalentă alături de manifestări. regăseşte 100% în bossanova. Ioana şi toate numele mari ale show-business-ului IOANA SÂIA. Frumoasa Ioana Florin au pus bazele grupului Breeze românesc. Explicaţia dispariţiei ei din Andreea Sâia s-a născut în 26 (patru români şi un cubanez cântând prim-planul genului s-a datorat faptului că septembrie 1987 la Vaslui, fiind sortită muzică braziliană!) de ziua fiului lor, Filip, mai mulţi ani a locuit în Italia (posedă de iniţial unei cariere diplomatice: în liceu a în februarie 2011. studiat intensiv limba franceză, după care ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 33 Remember C. Tănase” şi al Teatrului de revistă şi de judeţului Ilfov” şi mutat ulterior la Giurgiu, Un nume comedie “Ion Vasilescu”, în spectacole de unde a şi sucombat, Valenţiu Grigorescu a succes cum ar fi “Cunoştinţe… cu cântec”, încredinţat, firesc, multe din compoziţiile “Cu concertul în buzunar”, “Un cântec sale soliştilor acestui teatru, lansându-le în pentru dumneata”, “7 note potcovite”, spectacolele de succes ale acestuia. Cu aproape uitat: “Muzica, bat-o vina!”, “Revista revistei”, câţiva ani în urmă, când a fost lansată o “Fără noi nu e spectacol”, “Reflectorul carte retrasând biografia interpretei Lucky revistei”, “Vine, vine Olimpiada!”, Marinescu, aceasta s-a întâlnit acolo cu Valenţiu “Crizanteme muzicale”, “Se caută un mulţi dintre foştii ei colegi: Cornel toboşar”, “Alb şi negru”, “Fantomas la Constantiniu, Doina Spătaru, Dorin revistă”, “Pepsi-Variété” (în 1966 probabil Anastasiu, Petre Geambaşu… Din această Grigorescu se mai găsea Pepsi!), “Ca-n filme”, “Fotbal categorie fac parte piesele “Nu regret nimic” Mexico ‘70”, “Revista la volan”, “Mezel-Tov” (Ion Ulmeanu), “Nu te-am mai văzut de (la Teatrul evreiesc de stat). Orchestrându- mult” (Dorina Drăghici), “Lasă că ştiu eu!” Octavian URSULESCU şi de fiecare dată propriile compoziţii, (Nicolae Niţescu), toate din 1970, “Cântec Valenţiu Grigorescu a figurat în aceste rupt din soare” (Rodica Paliu), “Să-mi spui În portretul consacrat lui Ion spectacole cu diverse numere muzicale un cuvânt” (Ion Ulmeanu), “Să nu mă minţi” Cristinoiu aminteam că prin 1968 el a avut (“Cearta instrumentelor”), piese de (Lucky Marinescu), toate din 1971. O istorie o primă tentativă de a înjgheba o formaţie, orchestră (“Dixie”, “Feerie”, “Studiu pentru interesantă a avut piesa “Când se-aude o “Jolly Jokkers”, din componenţa căreia orchestră”), tablouri muzical-coregrafice trompetă”, pe versuri de Mihai Dumbravă, făcea parte şi Valenţiu Grigorescu, un nume (“În faţa porţilor închise” - curajos titlu din 1966. Devenită rapid şlagăr, în din păcate aproape uitat astăzi. Tocmai de pentru anul 1961!, “Dans cubanez”, interpretarea Ancăi Agemolu, cu orchestra aceea ne-am gândit să readucem în “Undeva în ţara libertăţii”, “Chitariştii”, “Alb Valenţiu Grigorescu, a fost preluată de actualitate personalitatea din multe puncte şi negru”, “Ritm în culori”, “Circul”, “Ploieşti Ansamblul Armatei pentru spectacolul de vedere unică a acestui compozitor, 1920”, “Magnetic”, “1900 şi… ceva”, omonim, pentru care compozitorul a scris şi “Culoare, ritm şi voioşie”, “Repaus activ”, un tablou coregrafic, având ca motiv “Muşchetarii”, “Lumea de aur a semnalul militar “Începerea programului”. A comediei”, “Fotbaliştii”, “Tablou participat la finala concursului internaţional sud-american”, “Sala de de la Split (Iugoslavia), dar şi la cea a gimnastică”, “Raliu coregrafic”, festivalului de la Mamaia, cu cântecele “Hai “Hoţii de maşini” - ia uite, erau la drum” (1966), “Sus în munţi” (1971, încă din 1971!, “Povestea George Enache), “Scrisoarea marinarului” maşinii”, “Începerea programului”, (1973). coregrafii cu care a lucrat cel mai Fără discuţie, textierul său mult fiind Sandu Feyer, Sultana preferat a fost Ciupi Rădulescu, cu care a Tismănaru, Nutzi Dona, T. Oroş, semnat zeci de succese, dar a colaborat piese de jazz (“S-a înserat”). fructuos şi cu Mihai Dumbravă, George După cum se poate constata, fiind Mihalache, Saşa Georgescu, Aurel Felea, instrumentist şi dirijor încă de Petre Bărbulescu, Constantin Cârjan. Alte tânăr, compozitorul s-a specializat titluri intrate în fonoteca radio-ului, dar care pe elaborarea unor valoroase azi nu mai sunt, regretabil, difuzate, sunt lucrări instrumentale. Piesa “Cântă, cântă inimioară!” (Margareta “Studiu pentru orchestră”, din Pâslaru), “Mi-e teama că iubesc cu- instrumentist, dirijor plecat dintre noi în 1963, lansată la Teatrul de revistă adevărat”, cu Lucky Marinescu (editată pe 2002, în plină efervescenţă creatoare. “Fantasio” din Constanţa, a fost preluată şi un disc Electrecord alături de compoziţii ale S-a născut în 1937, dovedind de orchestra Ansamblului artistic al UTC, lui Temistocle Popa), “Probabil că te iubesc” aptitudini muzicale precoce: la numai 4 ani dirijată de George Grigoriu, şi a fost apoi (Petre Geambaşu), “1 plus 1 fac 1” (Rodica a devenit instrumentist “profesionist”, la înregistrată la Radio cu orchestra condusă Paliu), “Un om de zăpadă” (Doina Spătaru), acordeon şi percuţie, pentru că din 1950, de Sile Dinicu, cu compozitorul însuşi la “Un cântec pentru tine” (Norina Alexiu), “Pe an în care devine artist de circ, să se dedice trompetă, ca şi “Feerie”, în 1965, “Întâlnire” bulevard” (Dorin Anastasiu), “Aur, aur” trompetei. Sub cupola circului “Franzini”, (o bossanova înregistrată în 1968 cu (Doina Spătaru), “Scrisoare de dragoste”, unde a activat din 1941 până în 1959, în propria orchestră), “Balt-Orient Express”, “Omul” (ambele cu Cornel Constantiniu). ultimii cinci şi ca dirijor al orchestrei, “Pe stradă” (orchestra Radio, Paradoxal, deşi a locuit execută o serie de numere incredibile prin dirijor Sile Dinicu). mult timp în acelaşi bloc, varietate şi dificultate: acrobaţii pe sârmă, Prima piesă de pe aceeaşi scară, undeva călărie acrobatică, jonglerie, acrobaţii la muzică uşoară “oficială” poate în Colentina, cu Marina bară fixă, comic muzical, plus momentele fi considerată cea din 1960, Voica, nu am găsit în de ansamblu. Tot mai cunoscut în postura “Să nu spui că-i şi mâine o zi”, documentaţia noastră nici de muzician, în intervalul 1960-1962 îl cântată de Gigi Marga (care un cântec scris pentru ea. găsim ca solist instrumentist la Teatrul de cântă şi acum cu succes în Titlurile de referinţă din revistă “Constantin Tănase”. Simte totuşi SUA, unde este stabilită!), creaţia lui Valenţiu nevoia unor studii muzicale aprofundate, urmată de “Bate aripă, Grigorescu sunt, aşa încât între 1962-1967 este student al dorule!” (1961). Din acest indiscutabil, “Noapte de Facultăţii de compoziţie, dirijat, pedagogie moment la posturile de radio catifea”, “Aminteşte-ţi la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, se aud tot mai des cântecele mereu” (ambele apărute pe între profesorii cu care s-a pregătit semnate de el: “Dansăm un disc Electrecord al lui numărându-se Zeno Vancea, Victor amândoi” (Lucky Marinescu) - Cornel Constantiniu), Giuleanu, Aurel Stroe, Florin Eftimescu. 1965, “Ca doi străini” “Când se aude o trompetă” Anterior însă, din 1954 ia lecţii particulare (imprimată în 1967 de Lucky (Anca Agemolu), de care de teorie, armonie, contrapunct şi fugă. Marinescu, cu orchestra am amintit deja. A fost, se Susţine examenul de stat în 1969, pentru Radio dirijată de Sile Dinicu, înţelege, membru al că după terminarea facultăţii a fost plecat dar reluată un an mai târziu şi Uniunii Compozitorilor şi peste hotare cu propria formaţie. în versiune orchestrală, cu Muzicologilor şi a murit, A început să compună în 1954, formaţia Valenţiu Grigorescu), dureros, în anonimat… scriind timp de 5 ani pentru numerele “Nici azi nu ţi-am putut vorbi” În articolul de faţă apar, specifice circului muzică de tip distractiv (1967, solist Florin Anca), “Voi după cum se vede, (erau vremurile în care circul avea păstra” (1968, Doina Badea). numeroase nume fie orchestră proprie): vals, samba, fox, cadril, Dirijor la Teatrul de revistă şi trecute în veşnicie, fie marş, galop. În 1959 părăseşte cupola de comedie “Ion Vasilescu” uitate sau total circului pentru a începe o colaborare (avea sală în fostul necunoscute generaţiei fructuoasă cu teatrele de revistă din ţară, la cinematograf “1 Mai”, vis-à-vis mai tinere, dar care trebuie Piteşti, Constanţa, Galaţi, Ploieşti, fiind de stadionul “Dinamo”, acum să figureze într-o eventuală nelipsit şi de pe afişul Teatrului de revistă“ acolo este un bloc), devenit apoi “Teatrul istorie a muzicii uşoare româneşti. 34 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 CD-uri „Şlagărele noastre titluri fiind creaţii originale, scrise Icuagu. Nu lipsesc lucrări faimoase special pentru solistă de Mihai cum ar fi „Mamma”, „Harem”, „Un bel di toate” Constantinescu (3 piese), Dinu Giurgiu vedremo”, „Besame mucho”, „Historia (5), Emanuel Gheorghe “Fisă” (2), Relu de un amor”, „Parla più piano”, Am scris, la timpul cuvenit, de Marin, Silviu Hera şi... Natalia Guberna „Caruso”, „Con te partiro”, „I believe in excepţionala manifestare care a fost Gala Ovo Music, ediţia I, organizată la Sala câte una. Dar protagonista semnează you” (aceasta din urmă alături de Palatului de Asociaţia culturală Ovo şi şi 4 texte, mai ales la melodii recente, Distinto), cântate toate absolut Casa de producţie Ovo Music, în regia albumul acoperind astfel o plajă de impecabil. Laude se cuvin şi semnată de Florentina Satmari şi Lucian timp de circa 30 de ani. Alte titluri pe orchestratorilor: Daniel Alexandrescu, Nuţă. Iată că Ovidiu Komornyik ne face care le veţi re-fredona ascultând CD-ul: Mihai Braşoveanu, Vitalie Curilchin, surpriza de a lansa pe piaţă un DVD care “Mi-ar plăcea să fiu o floare”, “Cum eşti Cristian Faur, George Nemeznic, surprinde, în 198 de minute, o parte din Sandu Gorgoz. N-am înţeles însă de ce incendiarul show cu 31 de artişti de în booklet autorii apar cu numele de valoare, între care mai toate marile familie înaintea prenumelui, gen vedete ale muzicii noastre uşoare Puccini Giacomo, Rota Nino, Dalla colaborînd cu Ovo Music: Angela Similea, Lucio... Florin Piersic, Corina Chiriac, Ovidiu Komornyik, Luminiţa Anghel, Anastasia Lazariuc, Marcel Pavel, Gabriel Cotabiţă, Eva Kiss: „Amintiri” Anastasia Lazariuc, Gabriel Dorobanţu, Carmen Trandafir, Adrian Daminescu, Stabilită de ani buni în Sanda Ladoşi, Adrian Enache, Silvia Danemarca, Eva Kiss a decis să Dumitrescu, Mihai Constantinescu, Oana editeze, la Electrecord, un album care, Sîrbu, Zoia Alecu, Cornel Verban, Daniel în principiu, ar fi trebuit s-o readucă în Iordăchioae, Lucia Bubulac, Ileana Şipoteanu, Alina Mavrodin, Emilia Diţu, prim-planul atenţiei marelui public. N-a fost aşa pentru că, de neînţeles, solista a achiziţionat tot tirajul, nici un CD tu?”, “O iubire mi-a bătut la geam”, “Te neajungând în magazine! Păcat, pentru chem, te-aştept”, “Noaptea dragostei”, că este o realizare de mare calitate, “Aşa sunt eu”. Acest CD ne dovedeşte mai toate orchestraţiile aparţinând convingător că generaţia medie nu şi-a soţului artistei, Radu Constantin, spus încă ultimul cuvânt în muzica acesta fiind şi autor al piesei “Voi iubi uşoară românească! iubirea”. Între cele 18 titluri – mari hit-uri internaţionale interpretate impecabil, în Ianna Novac: frunte cu faimosul “Puterea dragostei”, „Open Your Eyes” dar şi parte din cele mai cunoscute piese încredinţate ei de compozitorii români: Camelia Dăscălescu, Jolt O solistă şi foarte frumoasă, şi Kerestely, Ionel Tudor, N. Kirculescu, dotată cu o voce excepţională (studiile academice o recomandă de altfel din plin) – aceasta este Ianna Novac, originară din Republica Moldova. Fosta Gina Pop, Flavia Stoica, Carmen componentă a grupului ASIA ne Rădulescu, Irina Soroiu, Mihai Dinescu, propune 13 versiuni inspirate ale unor Marian Spînoche, Rozalina. Formaţia pagini muzicale celebre, singura O.K.Band este alcătuită din Emanuel Gheorghe “Fisă” (chitară), Vladimir originală fiind piesa titulară, aparţinând Sergheev “Vova” (tobe), Mihai Pană lui Cristian Faur (cu care ar fi meritat să (vioară), Marius Căpitanu (chitară bas), ne reprezinte la Eurovision, clasându- Nicolae Suciu (clape), având alături se atunci pe locul 2!) şi cântată grupul de backing vocal: Aida Borovină, împreună cu grupul Distinto şi Anthony Andreea Petricean, Georgiana Mircea. O colecţie impresionantă, în variantă video, a “şlagărelor noastre toate” din ultimele decenii! Natalia Guberna: Ştefan Kardoş, Dan Dimitriu, Dinu Maxer. Am fi scris că este vorba de un „Best of” “Best of”, dar lipsesc mari şlagăre scrise de George Grigoriu şi Cornel După o carieră prodigioasă, Fugaru, piese pe care solista le-a Natalia Guberna îşi vede editat, de cântat la spectacolul de lansare! Dar, casa Ovo Music, un (prim!) CD, reunind dincolo de toate este un album toate piesele de succes din această încântător, dovedindu-ne că Eva Kiss perioadă. Firesc, albumul este deschis are aceeaşi voce de excepţie. cu hit-ul său nr. 1, “Valuri albe”, singurul Pagina de Ruxandra TOMŞA cântec străin de pe disc, restul de 13 ACTUALITATEA MUZICALĂ  Nr. 7  Iulie 2012 35 Pe micul ecran specializat în care să se lanseze şi să se vândă tot ce …ca exponat de ţine de restituiri muzicale. De altfel, expoziţia dedicată acum Irişilor va fi urmată în toamnă, dacă nu mai repede, muzeu! de o alta având în vizor sărbătoarea „Phoenix – 50 de ani”! Pe de altă parte, pe măsură ce vom strânge diversele exponate într-un Din 20 iunie, Club A (care nu depozit, orice mare concert mai are nevoie de nici o prezentare) sau festival de la Sala a mi făcut un pas (mare pentru Palatului (dar nu numai de muzica românească) în siajul acolo) va putea fi însoţit în oficializării rock-ului, folk-ului şi jazz- foaier de câte un vernisaj la ului românesc, în sensul deschiderii temă. Nu excludem nici unei instituţii numite generic „Rock exportul diverselor expoziţii Museum”. Un proiect despre care s- (la modul itinerant) prin a făcut vorbire încă din 2006, tot diverse cluburi ori instituţii acolo, la lansarea cărţii „Timpul culturale din ţară, aşa cum de chitarelor electrice”. Ieşirea din... altfel Club A a mai avut în plan underground la parter a demersului, cu ani în urmă. O temă ar în noua incintă „Music Café”, s-a putea fi, prin urmare, şi marea produs cu două zile înainte de aniversare a Casei de Cultură marele concert „Iris – 35 de ani”, o Studenţeşti din Bucureşti, avanpremieră când s-a putut astfel care în toamnă împlineşte nu lansa şi noul disc al grupului mai puţin de 75 de ani! aniversat. Mai mult, pe lângă Cu siguranţă, genul expoziţia de fotografii vernisată, a acesta de muzeu şi de putut fi vizionată şi Integrala Remix cinematecă nu se adresează (produsă de TVR Cultural), doar un doar tinerilor care început pentru difuzarea frecventează cluburile, în săptămânală, gratuit (în limita particular Centrul vechi al locurilor disponibile), a zeci de filme capitalei. Ce e de făcut? Păi documentare dedicate numelor să mergem cu propunerile majore – „Cinemateca mai departe... Bunăoară, TVRockFolkJazz”! editarea unor DVD-uri cu Cu aceasta, îmi pun mare muzică românească grupată pe diverse teme. Acum speranţe în adiţionarea în timp a unui târg al dezvolt doar una – aceea a Muzicii Bucureştiului colecţionarilor de discuri, nemaivorbind de un magazin (variantă: Bucureştiul tinereţii noastre). Care ce-ar putea REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE U.C.M.R. CU SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL cuprinde sub aşa un generos titlu? Păi clipuri (muzică CULTURAL dedicată metropolei) din diverse epoci, din interbelic până în prezent. Iată o propunere de sumar din goana calului, nicidecum exhaustivă, folosind doar arhiva TVR, ACTUALITATEA reluând atmosfera bulevardelor, a cartierelor, a MUZICALĂ diverselor instituţii: Jean Moscopol, Zavaidoc, Cristian Vasile, Maria Tănase, Gică Petrescu, Margareta Pâslaru, Redactori: Mihai COSMA Ştefan Bănică, Dan Spătaru, Colea Răutu, Aura Octavian URSULESCU Urziceanu & cvintetul Bucureşti, Cornel Fugaru & Editorialist: Liviu DĂNCEANU Sincron, Mircea Vintilă, Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Şef de producţie: Costin ASLAM Angela Similea, Mirabela Dauer, Mircea Baniciu şi, nu în ultimul rând, Doru Căplescu şi Vali Sterian cu cele două Semnează în acest număr: Al. I. BĂDULESCU, Grigore CONSTANTINESCU, senzaţionale clipuri („22” respectiv „Nopţi”) cu imagini Anca FLOREA, MArcel FRANDEŞ, Oana GEORGESCU, din Revoluţia Română! Ioan GOLCEA, Olga GRIGORESCU, Doru IONESCU, Să oferi un astfel de material dedicat Florian LUNGU, Carmen MANEA, Doina MOGA, Despina PETECEL-THEODORU, Sabin Mircea RUS, Bucureştiului, în plin sezon turistic, nu mi se pare ceva Mircea ŞTEFĂNESCU, Florin-Silviu URSULESCU ieşit din comun ci un fapt de normalitate, acum, după ce toate platformele electorale ale candidaţilor la Primărie www.ucmr.org.ro se duc uşor în uitare. Că e A.F.C.N. (dacă e să discutăm Adresa redacţiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, de patrimoniu) sau A.R.C.U.B., o eventuală finanţare ar 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 înnobila „părţile” angajate în într-o astfel de producţie nu E-mail: [email protected], [email protected] doar trei zile, nici o singură vară. Se sesizează cineva TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL din oficiu. Care oficiu? TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x Doru IONESCU