Consiliul raional Edineti

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A RAIONULUI EDINET 3 PE PERIOADA 2021 - 2025

i

. • l : u

* î 11 □ IIIui

Edineţ, 2020 Activitatea de planificare şi realizare strategică a raionului Edineţ este aprobată prin Dispoziţia Preşedintelui raiomdui, nr. 121 din 15 iulie 2020. Conţinutid Strategiei este parte a efortului comun a membrilor Grupului de lucru.

Componenţa grupurilor pentru planificarea strategică a raionului Edineţ Nr. Numele, prenumele Funcţia 1. Ion NISTOR Vice-preşedinte al r. Edineţ 2. Gheorghe PULBERE Vice-preşedinte al r. Edineţ 3. Iurii GARAS Vice-preşedinte al r. Edineţ 4. Ion SAMSON Secretarul Consiliului raional Edineţ 5. Stela BOTNARU Şef Direcţia Finanţe 6. Mariana ODOBESCU Şef Direcţia Educaţie a Consiliului raional Edineţ 7. Ion PADUCA Şef Direcţia Construcţii, economie şi atragerea investiţiilor 8. Vasile COVALI Şef Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru 9. Valerian CIOBANU Şef Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei 10. Angela BAZATIN Şef Secţia Raională Cultură 11. Sergiu GHEORGHIŢĂ Şef-adjunct Direcţie Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei 12. Petru PLEŞCAN Şef Serviciu Administraţie publică locală 13. Mihail EVDOCHIMOV Arhitect-şef al raionului Edineţ 14. Rodica CHIRIAC Specialist principal Direcţia Construcţii, economie şi atragerea investiţiilor 15. Lidia LÎSÎI Specialist principal Direcţia Construcţii, economie şi atragerea investiţiilor 16. Petru SIMINIŢCHI Specialist principal Direcţia Construcţii, economie şi atragerea investiţiilor 17. Ion PANCIUC Specialist principal Direcţia Construcţii, economie şi atragerea investiţiilor 18. Lilia FULGA- Specialist principal, Secţia Raională Cultură ANDRIESCU 19. Andrian GHEŢU Specialist principal Serviciul Sport şi Turism 20. Petru JACOT Şef Inspecţia pentru Protecţia Mediului Edineţ 21. Aliona PISTRIUGA Şef Direcţia Centrul de Sănătate Publică Edineţ 22. Inna STANCIU Director Camera de Comerţ şi Industrie, fii. Edineţ 23. Vasile IA CHIM Director SA „Baza de transport auto - 12 Edineţ” 24. Igori NEPEIVODA Director SRL „Edineţ - Gaz” 25. Vitalie SOROCAN Şef ÎM ..Apă-Canal Edineţ” 26. Valeriu COSOVAN IM „Direcţia de Producţie a Gospodăriei Locativ - Comunală Edineţ” 27. Grigore MUSTEAŢĂ Administrator Asociaţia Obştească „Colaborare” 28. Alexandru PATAPI Director Centrul de tineret Edineţ 29. Angela BOIAN Şef Secţie natură Muzeul ţinutului Edineţ 30. Oleg GUŢAN Şef IMSP "Centrul de Sănătate Edineţ” 31. Alina REŞETNICOV Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia raională de Educare a Adulţilor „Prutul de Sus” 32. Anatolie GUŢU Director IMSP” Spitalul raional Edineţ” 33. Liliana SAMCOV Director executiv, Asociaţia Obştească „DEMOS” 34. Domnica PETROVICI Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Oamenii pentru oameni” SUMAR EXECUTIV I. LISTA ABREVIERILOR...... 5 II. INTRODUCERE...... 6 2.1 Abordarea metodologică...... 7 2.2 Elementele de creare a identităţii raionului Edineţ...... 8 2.3 Contextul local...... 9 III. CONTEXTUL STRATEGIC...... 10 IV. ANALIZA - DIAGNOSTIC...... 10 4.1 Prezentarea generală a raionului...... 10 4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice...... 10 4.1.2 R elieful...... 11 4.1.3 Repere istorice...... 12 4.2 Capitalul natural...... 13 4.2.1 Fondulforestier, flora şifauna ...... 13 4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane...... 14 4.2.3 Clima şi aerul...... 15 4.2.4 Solurile şi subsolurile...... 16 4.3 Planificarea spaţiilor localităţilor...... 18 4.3.1 Dezvoltarea urbanistică...... 18 4.4 Mediul social-cultural...... 21 4.4.1 Demografia, procesid migraponist,incidenţa factorului sărăciei...... 21 4.4.2 Speranţa de viaţă ...... 24 4.4.3 Ocuparea popidaţiei din localitate în cămpid muncii...... 24 4.4.4 Salariul mediu lunar...... 25 4.4.5 Şomajul...... 26 4.4.6 Activitatea asociativă, societatea civilă noua paradigmă de dezvoltare a societăţii....27 4.4.7 Patrimoniul cidtnral...... 28 4.4.8 Evaluarea sector ului sportiv al raiomdid Edineţ...... 31 4.4.9 Odihnă şi divertisment...... 34 4.4.10 Mass-media...... 36 4.5 Servicii orientate către locuitori...... 37 4.5.1 Educaţia...... 37 4.5.2 Ocrotirea sănătăţii...... 40 4.5.3 Protecţia socială...... 41 4.5.4 Fondul locativ şi facilităţi de confort...... 44 4.6 Dezvoltarea economică...... 44 4.6.1 Industria...... 47 4.6.2 Agricultura...... 50 4.6.3 Comerţul şi senlciile...... 56 4.6.4 Turismul...... 57 4.7 Infrastructura...... 70 4.7.1. Reţeaua de transport...... 70 4.7.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare...... 73 4.7.3 Reţelele energetice, eficienţa consumului de energie, utilizarea energiei regenerabile ...... 74 4.7.4 Reţelele de telecomunicaţii...... 75 4.7.5 Managementul deşeurilor...... 75 4.7.6 Infrastructura administrativă...... 76 4.8 Mediul ambiant şi situaţia ecologică...... 76 4.8.1 Factorii calităţii mediului - apele, solurile, aerul...... 77 4.9 Guvernarea locală...... 78 4.9.1. Consiliul raional...... 78 4.9.2 Managementul senicii lor publice...... 81 4.9.3 Managementulfinanţelor publice locale, proprietatea publică şi implementarea proiectelorfinanţate din exterior...... 81 4.9.4 Transparenţaprocesidui decizional...... 83 4.9.5 Capacitateafactondui uman din APL şi evaluarea resurselor...... 84 4.9.6 Parteneriairegional şi cooperare intercomunitară...... 85 4.9.7 Parteneriatid Public Privat...... 87 4.9.8 Egalitatea de Gen în administraţia publică locală...... 87 V. STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ INTEGRATĂ...... 89 5.1 Cadrul General al Strategiei...... 89 5.1.1 Analiza SWOTsectorială a raiomdui Edineţ...... 89 5.1.2 Viziunea, misiunea şi obiectivele strategice...... 96 VI. ANALIZA CADRULUI STRATEGIC...... 99 6.1 Direcţiile Strategice...... 99 VII. PLANUL DE ACŢIUNI CONFORM DIRECŢIILOR STRATEGICE (2021 - 2025)...... 104 ANEXE...... 132 Anexa 1. Portofoliul fişe de proiect...... 132 Anexa 2. Strategia AAC "Apă şi Canalizare”, 2018 - 2025...... 138 Anexa 3. Strategia de incluziune socială a raionului Edineţ pentru anii 2018 - 2021...... 138 I. LISTA ABREVIERILOR

RDN - Regiune Dezvoltare Nord ADR - Agenţie de Dezvoltare Regională APL - Administraţie Publică Locală CR - Consiliul raional CM - Consiliul municipal CO - Consiliul orăşenesc CL - Consiliul local GIZ - Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei UE - Uniunea Europeană MECC - Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării MSMPS - Ministerul Sănătăţii Muncii şi Protecţiei Sociale IMSP - Instituţia Medico-Sanitară Publică CSP - Centrul de Sănătate Publică ORL - Secţia OTORINOLARINGOLOGIE OSC - Organizaţia Societăţii Civile CCI - Camera de Comerţ şi Industrie ANOFM - Agenţia Naţională Ocuparea Forţei de Muncă IMM - întreprinderi Mici şi Mijlocii PNAET - Program Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor DASPF - Direcţia asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei YK “Salve” - Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor AO “AREAP” - Asociaţia Raională de Educaţie a Adulţilor “Prutul de Sus” AGE - Agenţia Guvernare Electronică FNFM - Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova FEE - Fondul pentru Eficienţă Energetică FIS - Fondul de Investiţii în Sănătate FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Moldova FR - Fondul Rutier FNDR - Fondul Naţional de Dezvoltare Regională USAID - Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională UNDP (PNUD) - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare FEN - Fondul Ecologic Naţional II. INTRODUCERE

Moldova se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, antrenată în procesele provocărilor regionale şi internaţionale, unde tindem să fim competitivi economiei tot mai globalizate. Viitorul Moldovei este acela, al unei economii dinamice, competitive şi inovative, funcţionând în structurile economice, sociale şi politice ale economiei globale. Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Edineţ pentru perioada 2021-2025 vor constitui întărirea capacităţilor de cooperare a Administraţiei publice locale cu societatea civilă, mediul de afaceri, altfel spus, antrenarea societăţii civile în ansamblu, în actul deciziei, în discuţii privind problemele care afectează viaţa de zi cu zi, pentru a identifica în comun, soluţii de perspectivă durabilă. Bazat pe colaborare şi complementaritate, procesul de dezvoltare va fi unul mult mai funcţional cu un sistem de reguli stabile, menit să reducă factorii defavorizaţi, să asigure transparenţa instituţiilor locale în procesul decizional, să consolideze democraţia prin libertatea de acţiune şi exprimare. Obiectivele proiectate în Strategie vor contribui la dezvoltarea raionului Edineţ într-un cadru democrat, care va asigura creşterea calităţii vieţii şi prosperitatea locuitorilor raionului. Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Edineţ pentru perioada 2021-2025, constituie un document de politici publice, care va ghida acţiunile Administraţiei Publice Locale, în următorii 5 ani, în vederea asigurării unui proces continuu, coerent şi transparent de dezvoltare a localităţii. Strategia reprezintă un document de tip „ viziune generală” privind modul în care ar trebui să arate în viitorul apropiat - o comunitate dezvoltată, cu o economie inteligentă bazată pe investiţii în educaţie, cercetare şi inovare, o economie durabilă, focalizată pe dezvoltarea unor surse „verzi” de energie, o economie favorabilă incluziunii sociale, prin reducerea sărăciei şi dezvoltarea unor politici viabile privind crearea de locuri de muncă pentru toţi etc. în acest sens, sunt identificate priorităţi tematice şi teritoriale de bază: • Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde naţionale; • Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei raionului; • Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman; • Consolidarea capacităţii administrative eficiente; • Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate. 2.1 Abordarea metodologică Dezvoltarea durabilă trebuie să fie un obiectiv de bază al fiecărei comunităţi. O comunitate modernă are nevoie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa pentru o perioadă viitoare. Existenţa unei asemenea viziuni complexe, duce la o activitate administrativă organizată, planificată în cadrul căreia se pot proiecta oportunităţi privind resurse umane şi financiare, eficient orientate în beneficiul comunităţii. Proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent gândit din timp şi când există o coordonare bună la nivel strategic. Planificarea strategică de obicei este însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să valorifice oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Planificare strategică la nivelul raionului Edineţ, reprezintă un demers ambiţios, complex şi extrem de necesar. Este construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe experienţa naţională ce intenţionează să reunească eforturile tuturor actorilor publici şi organizaţiilor interesate, prin care se urmăreşte atât evoluţia managerială complexă, cât şi una de implicare a comunităţii active în luarea deciziilor corecte şi legale. Planificarea strategică, de obicei, vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5 ani. Metodologia de lucru aplicată este caracteristică elaborării unui document strategic amplu: 1. Diagnosticul teritoriului - bazat pe datele existente şi realizat cu implicarea părţilor interesate (administraţia publică, mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic) şi a responsabililor pe domenii. Această analiză, ce conţine o dimensiune tematică, dar şi una integrată, a servit drept conţinut de bază în cadrul grupurilor de lucru. 2. Analiza SWOT- instrument de analiză a potenţialului de dezvoltare a raionului, care contribuie la identificarea punctelor tari şi slabe ce permite examinarea oportunităţilor şi riscurilor posibile, rezultate din diagnosticul teritoriului, în baza unui proces participativ al părţilor interesate. 3. Planificarea strategică - conţine direcţiile strategice şi obiectivele specifice de dezvoltare ale raionului şi Planul de acţiuni 2021-2025. 4. Planul de acţiuni 2021-2025 - acţiuni concrete descrise, pe termen scurt şi mediu pentru realizarea obiectivelor specifice de dezvoltare, stabilite în strategie. în contextul unei mai bune administrări a organizării vieţii publice locale, în baza art. 53 şi 54 din Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală, nr. 436 din 28.12.2006, art. 12, 53, 124 din Codul Administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018 şi în scopul asigurării bunei colaborări pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Edineţ pe perioada 2021-2025 (în continuare Strategia raionului), preşedintele raionului Edineţ a dispus crearea grupului de lucru privind Strategia. Pentru elaborarea strategiei, prin Dispoziţia Preşedintelui raionului Edineţ, nr. 121 din 15 iulie 2020, au fost create şi aprobate trei grupuri de lucru, axate pe cercetare a domeniilor strategice, după cum urmează: „Economie, agricultură, infrastructură şi mediu”, „Educaţie, Cultură, Turism şi Sport”, „Guvernare locală, Servicii sociale, Migraţie şi Egalitate de Gen”. în concordanţă cu obiectivele procesului de planificare strategică, oficialii locali, atât cei aleşi cât şi cei numiţi, liderii comunitari din localităţile rurale, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri, cetăţeni ai raionului s-au întâlnit pentru a discuta problemele actuale şi pentru a identifica unele dintre provocările cărora Consiliul raional Edineţ trebuie să le facă faţă. Procesul strategic participativ a fost coordonat la nivel local de Grupul de lucru local. Metodologia de elaborare a asigurat caracterul participativ şi transparent al procesului de consultare şi elaborare a documentului de strategie, prin organizarea de focus group-uri, grupuri de lucru sectoriale, consultări şi audieri publice în fazele esenţiale de elaborare a documentului.

2.2 Elementele de creare a identităţii raionului Edineţ Raionul Edineţ îşi propune să devină un pol cultural european în regiunea de Nord a Republicii Moldova. Pentru a reuşi realizarea acestui obiectiv important, se propune definirea unei identităţi şi implicit, elaborarea unui brand reprezentativ al raiomdni. Prin crearea brandului, raionul urmăreşte să-şi creeze o imagine pozitivă cu scopul de: • a atrage noi investitori privaţi în raion; • a atrage noi rezidenţi şi turişti; • a creşte numărul de activităţi culturale; • a se transforma în destinaţie turistică atractivă; • a deveni centru multicultural şi multiconfesional; • a creşte calitatea vieţii tuturor cetăţenilor săi.

Stema şi Drapelul raionului Edineţ au fost aprobate în temeiul: - art. 49 (2) din Legea privind administraţia publică (nr. 123-XV din 18.03.2003); - şedinţei Comisiei Naţionale Heraldică a Republicii Moldova, proces-verbal nr. 81-11 din 28 ianuarie 2005; - deciziei Consiliului raional Edineţ nr. 16 /8 din 26 noiembrie 2004.

Istoria raionului Edineţ are mai multe abordări şi interpretări în funcţie de cum a fost văzută de strămoşii acestor locuri. Un trecut cu o imagine specifică, frumoasă, care mai e perpetuă şi până în vremurile contemporane, bogată în evenimente culturale, amprente arheologice unice, cum sunt Defileul Feteşti şi Grotele Brânzeni, ce frapează călătorii prin măreţia puterii naturii. Edineţul rămâne a fi un raion în continuă dezvoltare, care să păstreze cu sfinţenie moştenirea dobândită şi să investească pentru a păstra şi transmite către moştenitori. O carte de vizită a raionului, este şi cea mai mare şi frumoasă Grădină Publică din regiunea de Nord - Grădina publică „V. Alecsandri”, amplasată în mun. Edineţ - centrul administrativ al raionului. Un alt aspect identificat important, de care dispune raionul Edineţ, constituie cultura regiunii, un potenţial de dezvoltare al raionului. Existenţa patrimoniului cultural - material mobil (bunuri culturale aflate în muzeu şi colecţii) şi imobil (monumente, clădiri istorice) şi patrimoniu cultural imaterial (tradiţii, festivaluri, obiceiuri), moştenit din strămoşi, aduce şi până în prezent raionului, un „suflu” al frumosului artistic moştenit, îmbinat cu dragostea şi dorinţa societăţii de a păstra şi valorifica tot acest tezaur. De asemenea, creştinismul este o valoare majoră pentru locuitorii raionului Edineţ, devenind centru Episcopal al nordului ţării. Raionul Edineţ este considerat unul multiconfesional, unde tradiţiile specifice, religia, obiceiurile fac ca comunitatea să îmbine armonios elemente de multiculturalietate şi de multiconfesionalitate.

2.3 Contextul local Raionul Edineţ este unul dintre cele 32 raioane administrative ale Republicii Moldova, amplasat pe suprafaţa totală a teritoriului, ce constituie 932,91km2. Este situat în Regiunea de Nord a ţării, într- o zonă cu potenţial sporit de dezvoltare. Din punct de vedere al amplasării geografice, raionul Edineţ este situat în partea de nord-vest a Republicii Moldova pe Platoul Moldovei. în partea de nord-vest raionul are hotare administrative cu raionul Briceni, la nord cu raionul Ocniţa, la est cu raionul Donduşeni, la sud cu raionul Râşcani, la vest pe râul Prut, cu România. Distanţa dintre raion şi capitala ţării mun. Chişinău, este de 202 km. Raionul Edineţ, este situat la intersecţia unor coridoare de transport, importante pentru dezvoltarea economică a regiunii, dar şi a întregii ţări. în contextul naţional şi regional, se regăseşte drept potenţial pol de creştere economică, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord (RDN). în acest sens, raionul Edineţ, continuă să-şi identifice şi valorifice competenţele-cheie pe care le deţine, pentru a-şi păstra rolul de actor important la nivel regional şi naţional. Existenţa unui potenţial economic, administrativ, turistic şi asociativ, cu infrastructură ce oferă beneficii avantajoase, va contribui în continuare la menţinerea dinamicii în dezvoltare accentuată multilaterală. Pentru eliminarea unor impedimente în dezvoltarea raionului Edineţ, urmează a fi consolidate eforturile comune ale tuturor actorii din diferite domenii, comunităţi, pentru a asigura gestionarea eficientă a resurselor locale, calitatea înaltă a serviciilor, reducerea fluxului migraţiei forţei de muncă din raion, sporirea accesului la servicii, procese decizionale, informaţii de interes public, precum şi impulsionarea promovării intereselor raionului Edineţ, atât la nivel naţional, regional, cât şi internaţional. III. CONTEXTUL STRATEGIC

Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Edineţ a fost elaborată, ţinându-se cont de o serie de documente, de politici şi de programare de dezvoltare locală, regională, naţională şi internaţională: • Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Edineţ (2016-2020); • Strategia de Dezvoltare Regională Nord 2016-2020; • Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2016-2020; • Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2030”; • Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”; • Strategia Europa 2020. Totodată, au fost examinate strategiile de dezvoltare şi planurile de acţiuni sectoriale, de nivel naţional şi local.

IV. ANALIZA - DIAGNOSTIC

Scopul acestei lucrări este de a face o diagnoză a raionului în ansamblu, în vederea identificării principalelor provocări, probleme cu care se confruntă întreaga comunitate, precum şi definirii unei strategii de dezvoltare pe durata următorilor cinci ani. Diagnoza acestui spaţiu a fost realizată pe mai multe dimensiuni: - dimensiunea statistică; - activitatea administraţiei publice locale; - evaluarea politicilor locale, concordanţa cu politicile de dezvoltare naţionale.

4.1 Prezentarea generală a raionului

4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice Raionul Edineţ reprezintă una dintre unităţi administrativ-teritoriale de nivelul II. Este amplasat în partea nord-vest a republicii şi se învecinează cu raionul Briceni la nord, cu raionul Râşcani la sud, cu raioanele Donduşeni şi Ocniţa la est şi cu România la vest. Raionul Edineţ include 49 localităţi, organizate în 32 primării: mun. Edineţ, or. Cupcini, 11 comune - Bleşteni, Brătuşeni, Burlăneşti, Cepeleuţi, Constantinovca, Cuconeştii Noi, Hincăuţi, Parcova, Rotunda, Ruseni, Zăbriceni şi 19 sate. Denumirea: Raionul Edineţ Anul fondării: Prima atestare istorică despre Edineţ, datat cu 15 iulie 1431. Poziţia geografică: Raionul Edineţ este situat în nordul ţării, la o distanţă de 201 km de capitala ţării, Chişinău. Suprafaţa totală: 932,91 km2 ’ Numărul de locuitori: 79,2 mii locuitori. Densitatea populaţiei: 316 locuitori/1 km2 Preşedintele raionului Edineţ: Adresa Consiliului str. Independenţei 33. MD 4601, mun. Edineţ raionului Edineţ: Republica Moldova

Populaţia raionului Edineţ constituie 79 160 mii locuitori, dintre care bărbaţi 37 658 mii, (47,6%) şi femei 41 502 mii (52,4). Populaţia urbană constituie - 25 774 mii cetăţeni, dintre care bărbaţi 12 011 mii (46,6%) şi femei 13 763 mii (53,4%). Populaţia rurală constituie - 53386 mii cetăţeni, dintre care bărbaţi 25 647 mii (48,0%), iar femei 27 739 mii sau (52,0%). Astfel, putem spune că populaţia raionului este una preponderent rurală.

27739

13763 25647

12011 Femei

bărbaţi

Total locuitori populaţie urbană populaţie rurală

■■ bărbaţi ■ Femei

Figura nr. 1. Structura populaţiei raionului Edineţ, pe sexe (mii locuitori), anul 2019 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

4.1.2 Relieful Geomorfologic teritoriul raionului Edineţ face parte din două regiuni ale Câmpiei Moldovei de Nord, care coincide cu partea de nord-est a Platoului moldovenesc ce are relief slab deluros şi Câmpia terasată Prepruteană. Relieful teritoriului este complicat, ceea ce a condiţionat fragmentarea semnificativă a teritoriului şi formarea lanţului de Toltre în partea de vest a raionului. înclinarea totală a suprafeţelor este din nord-vest spre sud-est. Raionul Edineţ este amplasat şi caracterizat printr-un relief slab deluros, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Partea vestică a raionului este mai ridicată, cu o mică coborâre la nivel de relief din nord spre sud, cu o variaţie a înălţimii de 45-50 m la distanţa de 1000 m. Altitudinea medie faţă de nivelul mării constituie 208 metri, cele mai înalte culmi au înălţimea de 252,6 m; 244,5 m şi 228,5 m. Conform reliefului se poate clasifica ca zonă de silvostepă. Profilul transversal este sub forma de trepte şi este acoperit cu vegetaţie. Pe teritoriul raionului sunt prezente ravenele, care aduc pagube în primul rând agriculturii. în urma fondării ravenelor se distrug şi ies din uz pământuri fertile. Una din cele mai mari ravene de pe teritoriul Edineţului este râpa Bogda. Zona industrială a mun. Edineţ, situată în partea nord-vest se caracterizează printr-un relief colinar, brăzdat de o reţea de văi înguste, cu pante domoale cu aspect de platou. în partea de est a raionului, persistă dealuri cu înălţimi mijlocii, ce cresc aplatizate, cu versanţii limitrofi, cu pante neuniforme şi frecvenţe fenomene de alunecări de teren de forme şi dimensiuni diferite, fenomene ce conferă acestora din urmă aspectul de microrelief accidental.

4.1.3 Repere istorice Primul document în care apare Edineţul este „gramota”, din 15 iulie 1431, prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun, dăruieşte lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi şi locuri pustiite pentru a-şi înfiinţa sate noi şi o prisacă. Conform acestui document vechea denumire a Edineţului este Viadineţi. Insă un document, mai convingător, datează cu data de 18 august 1690, prin „gramota” dată de Constantin Movilă lui Cozma Plop, în consecinţa căruia are loc transformarea toponimicului Viadineţi în Iadineţi. Denumirea de Edineţ este atestată documentar în anul 1663, rămânând stabilă până în prezent. în anul 1852 Edineţul este pomenit drept târguşor, în care în anul 1859 se deschide o şcoală profesională evreiască. Satul avea 324 case cu o populaţie de 2302 persoane, dintre care 1221 bărbaţi şi 1081 femei, o biserică, o casă evreiască de rugăciuni. în anul 1866 localitatea este afectată de o mare epidemie de ciumă. In 1870, în Edineţ este construită biserica de piatră a Sfântului Vasile, este deschisă prima fabrică de lumânări, existau 9 mori de vânt, 2 oloiniţe. O dată în săptămână au loc iarmaroace mari, unde se vând câte 300-500 capete de bovine, 100-150 capete de ovine. în 1876, la Edineţ au fost deschise primele două şcoli: una pentru băieţi şi alta pentru fete. Din 1885 târguşorul Edineţ se dezvoltă destul de furtunos pentru acele timpuri. Un rol important în dezvoltarea municipiului o are şi aşezarea geografică a Edineţului. Prin Edineţ treceau două magistrale centrale - spre Lipcani şi Bălţi. în 1885 şi-a început activitatea primul punct medical, unde lucrau un medic şi două asistente medicale. în anul 1890 punctul medical se transformă în spital local cu 18 paturi. în perioada 1890-1897 municipiul este dens populat de evrei (4230 persoane). în acea perioadă în municipiul şi-au început activitatea mai multe unităţi economice, cea mai reprezentativă fiind fabrica de săpun. Din punct de vedere demografic, în acea perioadă Edineţul avea 14 561 locuitori. La începutul sec. XX, Edineţ devine un important centru comercial din nordul Moldovei. în anii treizeci ai secolului al XX-lea, începe să funcţioneze poşta, telegraful şi staţia de telefonie. La 11 noiembrie 1940, Edineţul devine centru raional. După cel de al Doilea Război Mondial, economia raionului Edineţ a cunoscut o dezvoltare rapidă. Astfel, au fost construite şi date în exploatare mai multe întreprinderi dintre care uzina constructoare de maşini pentru prelucrarea lemnului, fabrici de vinuri, conserve, unt etc. Dezvoltarea intensă a economiei a contribuit la creşterea numărului populaţiei. Majoritatea populaţiei erau moldoveni, iar mai târziu se mută în municipiu şi lipovenii. Creşte numărul evreilor şi al ruşilor. în afară de aceste naţionalităţi pe teritoriul municipiului mai locuiau ucraineni, polonezi şi nemţi. Un loc aparte în istoria Edineţului îl are Cimitirul Evreiesc, aici fiind reamenajate mormintele frăţeşti, unde au fost îngropate jertfele holocaustului din anii 1941-1944. în municipiu există strada Holocaustului, iar pe peretele fostei sinagogi este atârnată o placă comemorativă ce comunică despre moartea tragică a sutelor de edineţeni din timpul războiului. in prezent, raionul Edineţ este unul dintre cele mai importante Unităţi Administrativ-teritoriale de nivelul II din nordul republicii, cu un impact important major în dezvoltarea economiei întregii ţări.

4.2 Capitalul natural Capitalul natural este stocul de resurse naturale, care include geologia, solurile, aerul, apa şi toate organismele vii. Unele active de capital natural oferă oamenilor bunuri şi servicii gratuite, adesea numite servicii ecosistemice. Două dintre acestea, apă curată şi sol fertil stau la baza economiei şi societăţii noastre şi, astfel, fac posibilă viaţa umană. Capitalul natural oferă oamenilor servicii esenţiale, precum captarea apei, controlul eroziunii şi polenizarea culturilor de către insecte, care la rândul lor asigură viabilitatea pe termen lung a altor resurse naturale.

4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna Suprafaţa fondului forestier al raionului Edineţ, constituie 7327,92 ha, dintre care 6209 ha sunt gestionate de către organele silvice de stat prin intermediul Ocolului Silvic Edineţ a întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Edineţ, iar 1118,92 ha - de către APL-uri. Astfel, raportând suprafaţa fondului silvic cu cea totală a raionului, denotă că gradul de împădurire a raionului Edineţ e de 7,85% suprafaţă. Vegetaţia naturală dominantă a fondului silvic, este populată în mare parte cu păduri de foioase, stejar pedunculat în amestec cu gorun şi cu cireş. Persistă şi ecosisteme de stejar în amestec cu frasin, tei şi alte specii de arbori. Raionul Edineţ dispune şi de un număr mare de monumente ale naturii atât de importanţă naţională, cât şi internaţională. Fondul ariilor naturale protejate de stat, amplasate pe teritoriul raionului include următoarele obiecte: a) geologice şi paleontologice: - Grotele Brânzeni (suprafaţa totală de 14 ha şi, amplasate la sud-est de satul Brânzeni, în gestiunea primăriei Brânzeni); - Recifele Brânzeni (suprafaţa totală de 44 ha, amplasate la sud-vest de satul Brânzeni, gestiunea primăriei Brânzeni); - Defileul Buzdugeni (suprafaţa totală de 100 ha, amplasat lângă satul Buzdugeni, la confluenţa râurilor Bogda şi Racovăţ, în gestiunea Primăriei Burlăneşti); - Defileul Burlăneşti (suprafaţa totală de 10 ha, amplasat lângă satul Burlăneşti, în gestiunea Primăriei Burlăneşti); - Râpa Volodeni (suprafaţa totală de 6 ha, amplasată între satele Volodeni şi Bleşteni, în gestiunea Primăriei Bleşteni); - Defileul Trinca (suprafaţa totală de 70 ha, amplasat la sud-vest de satul Trinca, în gestiunea Primăriei Trinca); - Defileul Feteşti (suprafaţa totală de 68 ha, amplasat la sud-vest de satul Feteşti). b) Rezervaţiile peisagere: - „La Castel” (suprafaţa de 746 ha, cuprinde valea râului Racovăţ, fâşie de 200 m, cu lungimea de 5 km pe malul stâng, mai jos de satul Gordineşti, în gestiunea primăriilor Gordineşti (100 ha), şi Ocolul Silvic Edineţ (646 ha); - „Feteşti” (suprafaţa de 555 ha, la nord-est de satul Feteşti, în gestiunea Ocolul Silvic Edineţ); - „Zăbriceni” (suprafaţa de 596 ha, la nord-vest de satul Oneşti, în gestiunea Ocolului Silvic Edineţ). c) Rezervaţiile de resurse: - Complex de cernoziomuri podzolite şi soluri cenuşiu închis de pădure cu soluri fosile îngropate ale obiectului arheologic al zonei de silvostepă din Nordul Moldovei (cuprinde 28 ha de pădure, gestionată de Ocolul Silvic Edineţ, şi 2 ha de teren arabil gestionate de Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară Brătuşeni). d) Monumente de arhitectură peisaj eră: - Parcul din s. Brânzeni (cu suprafaţa de 2 ha); - Parcul din s. Hincăuţi (cu suprafaţa de 27 ha); - Parcul din s. Stolniceni (cu suprafaţa de 3 ha). Fauna ce populează fondul silvic al raionului Edineţ este reprezentată prin numeroasele specii: - de mamifere: căprioara, porcul mistreţ, iepurele de câmp, vulpea, bursucul, veveriţa ş.a.; - de păsări: coţofana, pupăza, privighetoarea, fazanul, raţa sălbatică, prepeliţa, cucul ş.a. - Pe iazuri şi bălţi vom întâlnim gâscă şi raţa sălbatică, barza, lebăda ş.a. - Râurile şi iazurile sunt populate de specii de peşti cum e crapul, carasul, şalăul, plătica, somonul. în scopul protecţiei fondului forestier, florei şi faunei raionului Edineţ se conturează necesitatea acţiunilor de: - creşterea suprafeţelor terenurilor împădurite; - consolidarea activităţilor APL-urilor şi a întregii comunităţi pentru asigurarea pazei şi protecţiei şi valorificării patrimoniului natural; - sporirea gradului de cunoştinţă a populaţiei privind importanţa protecţiei mediului înconjurător, atât prin intermediul discuţiilor directe, materialului informaţional, cât şi prin publicaţii în presă.

4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane Reţeaua hidrografică a raionului Edineţ e valoroasă, formată din mai multe râuri: Prut, Racovăţ, Draghilte, Ciuhur, Bogda, Sarate, Lopatinca ce se întregeşte cu 201 bazine acvatice, cu suprafaţa totală de 805,4 ha. Pe curs - 39; lateral - 162; contract de arendă - 96; APL - 95; private - 10; mod de folosinţă: generală - 8; piscicult - 120, cu stare satisfăcătoare - 186; avariate - 15; satisfăcătoare - 173; înnămolit - 28; există - 115; lipsă - 86; satisfăcătoare - 186; avariate - 15; funcţionale - 10. Acestea sunt bazine artificiale de acumulare de apă. Cel mai mare bazin este „Heredeuca” cu suprafaţa de 117 ha amplasat pe teritoriul s. Badragii Vechi; „Cupcini” cu 73 ha amplasat pe teritoriul corn. Brătuşeni; „Bercu” cu suprafaţa de 24 ha de pe teritoriul mun. Edineţ ş.a. O mare importanţă în aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei raionului Edineţ, îndeosebi a celor din localităţile rurale, îi revine pânzei freatice. în cele 49 de localităţi (2 municipii, 47 de comune şi sate), în total, sunt 15898 de fântâni de mină şi 99 de izvoare. Aproape jumătate din numărul total al localităţilor din raion dispun de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă potabilă. Apa sulfatată sodico-magneziene puţin mineralizată, este descoperită în forajele din apropierea satului Brătuşeni, Edineţ. în mun. Edineţ şi în or. Cupcini, apeductul este gestionat de IM „Apă-Canal Edineţ”. E îmbucurător faptul, că pe parcursul ultimilor ani, e în creştere numărul localităţilor unde se desfăşoară lucrări de construcţie sau de reconstrucţie a apeductelor. Un rol important întru protecţia bazinelor acvatice le revine staţiilor de epurare a apelor uzate. Cea mai mare staţie de epurare este gestionată de ÎM „Apă-Canal Edineţ”, care, având capacitatea de producere de 17 mii m3/24h, permite epurarea apelor reziduale menajere din mun. Edineţ şi or. Edineţ, la fel şi apele reziduale de producere de la agenţii economici din teritoriu, aşa ca SA „Natur Bravo”, SA „Inlac”, SRL „TB Fruit” ş.a. E indiscutabilă eficienţa campaniilor naţionale „Râu curat de la sat la sat” şi „Apa izvorul vieţii” întru protecţia bazinelor acvatice din teritoriu. Graţie desfăşurării acţiunilor de mediu, organizate în fiece primăvară, la care participă APL-urile, instituţiile desconcentrate pe teritoriul raionului, colectivele de muncă şi populaţia, albiile bazinelor acvatice şi teritoriile riverane devin mai curate şi mai amenajate. Se salubrizează şi teritoriile aferente fântânilor arteziene şi celor de mină. La fel se amenajează şi izvoarele. Deşi se realizează activităţi participative de îngrijire a mediului, totuşi mai există încă probleme care urmează a fi soluţionate. în acest scop se recomandă: - reabilitarea fâşiilor de protecţie a bazinelor acvatice prin plantarea unui număr mare de arbori; - intensificarea monitorizării stării bazinelor acvatice în scopul preîntâmpinării formării gunoiştilor ilicite în zonele riverane ale acestora; - sensibilizarea populaţiei privind importanţa protecţiei resurselor de apă.

4.2.3 Clima şi aerul Clima din raionul Edineţ este temperat-continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi secetoase. Schimbările bruşte ale climei produc fenomene nedorite, precum: secete, ploi torenţiale, vijelii, furtuni, ploi cu grindină şi inundaţii. Temperatura medie în luna ianuarie este de -8-10°C, iar în luna iulie ajunge la +25°C. Cantitatea anuală de precipitaţii este de aproximativ 550 mm/m2 Vânturile mai frecvente sunt cele de Nord-Vest şi Sud-Vest. Precipitaţiile în mediu sunt moderate (548,5 1/m2 media anuală, maximă în luna iunie 88,7 1/mp şi minimă în luna februarie, cu 22,6 1/m2). Numărul anual de zile cu precipitaţii lichide este de 110,9, iar numărul anual de zile cu precipitaţii solide a fost de 27,5. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada a Il-a. Condiţiile climaterice pe terasele râului Prut, în comparaţie cu alte regiuni sunt mai aride şi mai calde. Pe pante, dimpotrivă, e mai rece şi mai umed, aici observăm zonificarea verticală a configuraţiilor geografice - de la stepele uscate până la dumbrave. Protecţia bazinului aerian este o problemă naţională. Calitatea aerului atmosferic este grav afectată de procesele de poluare, cantitatea anuală a substanţelor poluante degaj ate în atmosferă creşte încontinuu. Poluarea aerului atmosferic este o problemă gravă ce necesită activităţi de control, cât şi implicarea societăţii civile în soluţionarea acestor probleme. Soluţionarea problemelor de protecţie a aerului atmosferic, asigurarea respectării normelor şi cerinţelor ecologice, rezultate din actele legislative naţionale, cum ar fi: Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr,1515-XII din 16.06.1993, care declară protecţia mediului obligaţie generală a întregii societăţi, Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr.l422-XIII din 17.12.1997, care stabileşte drept obiectiv păstrarea şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici şi de altă natură asupra atmosferei cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi/sau mediul înconjurător şi reglementează activitatea antreprenori al ă în cazul în care direct sau indirect, afectează sau poate afecta calitatea aerului atmosferic. Calitatea aerului atmosferic în raion este influenţată de emisiile provenite din două tipuri de surse poluante: - surse fixe, ce includ cazangeriile şi o centrală electrotermică şi sursele fixe de la întreprinderi; - sursele mobile, ce includ transportul auto, feroviar, aerian şi tehnica agricolă Bazinul aerian al raionului Edineţ e poluat de emisiile atât de la surse staţionare, cât şi cele mobile. - sectorul transport, ce este administrat de 11 agenţi economici ce prestează servicii de transport şi o instituţie de stat. La aceste întreprinderi sunt înregistrate 31 de surse orientate şi 167 surse neorientate, ce aruncă anual cantitatea sumară de 77,93 tone de noxe. - sectorul industrial, ce include întreprinderile prelucrătoare, în special, a materiei prime agricole. Printre cei mai mari poluatori sunt SA „Moldova Zahăr”, care pe parcursul unui an calendaristic activează în mediu 40 de zile, în a câte 3 schimburi, iar emisiile anuale constituie 194,0 t de la 48 surse. Celelalte obiecte al industriei sunt cu impact minim (redus), majoritatea lor fiind întreprinderi de prelucrare a legumelor şi fructelor. Printre acestea se enumeră: fabrica pentru prelucrarea fructelor în sucuri concentrate SRL „TB FRUIT”; fabrica de conserve SA „Natur-Bravo”; fabrica de lactate SA „Inlac” ş.a. - subsectorul minier, cu companii ce activează pe teritoriul raionului Edineţ: SRL „ MACONRUT” din s. Brânzeni, având anual sumar emisii de 17,42 t, dintre care solide -11,26 t, de la 15 surse de poluare; SRL „Cariera-Nord”, din s. Feteşti, având anual sumar emisii de 6,3 t, inclusiv 4 t de emisii solide, de la 19 surse. SA „Mina Cupcini”, care activează pe teritoriul primăriilor Cupcini şi Volodeni, având anual sumar emisii de 2,834 t, inclusiv solide - 0,173 t, de la 18 surse. De asemenea printre obiectele ce constituie surse de poluare a aerului atmosferic se enumără oloiniţe, mori, două ferme avicole şi una de vaci, magazine agricole, de materiale de construcţii şi două brutării.

4.2.4 Solurile şi subsolurile Solurile, vegetaţia şi absolut toate resursele naturale regenerabile trebuie să coexiste în componenţa autorităţilor publice locale şi asigurate informaţional pentru planificare, monitorizare şi gestionare. Instituţiile centrale şi locale pot controla conformitatea legală, regimurile de exploatare şi asigură cunoaşterea reala a stării. Pentru regenerarea acestor resurse este necesară utilizarea lor eficientă aplicând o metodologie specializată pe categorii, care ar include procesele de formare, evidenţă şi valoare a lor în dimensiuni numerice unificate. Contabilizarea şi punerea lor în circuit valoric impune o modificare a conturilor integrate în sistemul naţional şi local. Starea actuală a solurilor, precum şi eficienţa utilizării resurselor de sol nu pot fi considerate satisfăcătoare din următoarele motive principale: parcelarea fondului funciar şi deteriorarea sistemelor antierozionale regionale; lipsa organizării antierozionale a terenurilor agricole şi a măsurilor de conservare a solurilor; cantităţile insuficiente de îngrăşăminte încorporate în sol; lipsa asolamentelor, ierburilor perene şi predominarea cultivării pe pante a culturilor prăsitoare. Inspecţia pentru protecţia mediului Edineţ (statut de direcţie), asigură respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului. Fondul funciar general al raionului are suprafaţa totală de 93291,64 ha, inclusiv: 60171 ha de teren arabil, 5041,81 ha de plantaţii multianuale, 10084,72 ha de păşuni. Pe teritoriul raionului sunt prezente mai multe tipuri şi subtipuri de sol grupate în două categorii mari: zonale şi azonale. Solurile zonale formate sub influenţa zonalităţii climei şi vegetaţiei, sunt reprezentate de două tipuri de cernoziom: levigat şi agroiluvial, format sub vegetaţia ierboasă de stepă, dar şi de solul cenuşiu format sub pădurile de stejar şi alte specii. Cernoziomul are un conţinut de humus, cel mai ridicat comparativ cu alte tipuri de sol, şi constituie de la 1,5 la 6%. Cernoziomul este valorificat aproape în totalitate pentru diverse culturi agricole - cerealiere tehnice, furajere şi pomi fructiferi. Solul cenuşiu are un conţinut de humus de 1,5-2% şi este favorabil pentru pomicultura şi cultivarea plantelor tehnice - sfeclei de zahăr. Dintre solurile azonale cele mai des răspândite sunt cele aluviale, întâlnite în luncile râurilor sub vegetaţia de luncă favorabilă creşterii culturilor pomicole şi legumicole. 23 % din suprafaţa totală a terenurilor arabile sunt erodate şi anume: 12732 ha sunt slab erodate, 3413 ha sunt mediu erodate, 1187 ha sunt puternic erodate. Suprafaţa râpelor şi alunecărilor de teren constituie corespunzător 92,22 ha şi 561,85 ha. Printre principalele surse de poluare a solului se enumeră: - Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi organice; - Impactul peşticidelor asupra solului. Pentru redresarea stării fondului funciar al raionului Edineţ ar fi bine de realizat următoarele acţiuni: - Aplicarea sistemelor antierozionale în special fâşii forestiere; - Consolidarea terenurilor agricole; - Stoparea practicilor arderii resturilor vegetale în urma recoltării; - Elaborarea programelor ştiinţific argumentate pentru menţinerea fertilităţii solurilor; - Respectarea asolamentelor. în raionul Edineţ, cele mai răspândite sunt zăcămintele de minerale nemetalice, sunt substanţele minerale utile de calcar. Industrial se extrage calcarul rupt şi tăiat. Printre întreprinderile de extragere minieră care activează pe teritoriul raionului Edineţ se enumeră: - SRL „MACONRUT” din s. Brânzeni; - SRL „Cariera-Nord”, din s. Feteşti; - SA „Mina Cupcini”, care activează pe teritoriul primăriilor Cupcini şi Volodeni. Pe timpuri existau cariere de nisip în localităţile Bădragi şi Lopatnic care nu funcţionează de mai mult timp, odată cu lichidarea întreprinderilor care le gestionau. Aceste terenuri sunt în subordinea primăriilor. în localităţile Edineţ şi Chiurt a fost o carieră pentru extragerea argilei pentru cărămidă. Cariera de nisip-prundiş din s. Badragii Vechi e abandonată. Pe marea majoritate a suprafeţelor fostei cariere, în prezent e păşune şi arbuşti. Carierele de piatră a fostei SA „Maconi” din satul Volodeni şi Gordineşti sunt abandonate de peste 25 ani. Printre problemele privind sectorul minier, vom menţiona soarta carierelor abandonate.

4.3 Planificarea spaţiilor localităţilor Planul local are drept scop: corelarea programelor locale cu programele de nivel naţional şi regional, interconexiunea programelor locale, corelarea planurilor şi regulamentelor de urbanism pentru localităţile cuprinse în teritoriu, stabilirea condiţiilor de construibilitate pentru intravilanul şi extravilanul localităţii. Raionul Edineţ, la moment, nu dispune de Plan Urbanistic.

4.3.1 Dezvoltarea urbanistică Dezvoltarea fondului locativ este de o importanţă majoră pentru întreg raionul Edineţ. Locuinţele au un rol important în dezvoltarea localităţilor şi constituie un factor decisiv al progresului socio-economic. Locuinţa, amplasarea şi asigurarea cu complexul de instituţii prestatoare de servicii necesare locuitorilor zonei, sunt factorii determinanţi pentru calitatea vieţii locuitorilor raionului. Starea fondului locativ existent după mai mulţi parametri este sub nivelul satisfăcător, fapt ce poate fi explicat prin uzura fizică şi morală a acestuia, dar şi prin neajunsurile în procesul de dare în exploatare a locuinţelor, determinate de reţeaua inginerească şi utilaj, care se referă atât la locuinţele mai vechi, cât şi la cele noi. Problema-cheie ţine de lipsa resurselor financiare necesare pentru întreţinerea şi reînnoirea fondului locativ. Analizează fondul de locuinţe existent în condiţiile actuale, asigurarea cu locuinţe noi, eficienţa energetică în sectorul locativ şi managementul fondului de locuinţe, urmează a prioritiza domeniul pentru următoarea planificare strategică. O politică de dezvoltare corect planificată, privind spaţiul locativ, oferă şi garanţii de dezvoltare economică durabilă, determinând populaţia cu capacitate de muncă şi investiţiile locale, să fie în creştere. O necesitate stringentă a raionului, rămân, investiţiile ample în dezvoltarea domeniului, construcţia spaţiului locativ cu accent pe spaţiu locativ social. Direcţiile principale pentru dezvoltarea fondului locativ sunt reînnoirea şi modernizarea construcţiilor noi, determinarea structurii optimale a construcţiilor noi după tipul de construcţie (individuale cu lot pe lângă casă, apartamente), mulţi etajate, asigurarea infrastructurii edilitare. Unul dintre factorii formării caracteristicilor tehnico-arhitecturale trebuie să rămână proprietatea consumativă, comoditate funcţională şi confortabilă, adecvată condiţiilor climatice, tradiţiilor naţionale, cerinţele estetice şi foarte important, ecologice. Pentru soluţionarea problemelor locative, pe întreg teritoriu al raionului, este necesar: - extinderea volumului de construcţii locative; - sporirea construcţiilor în zonele de construcţii formate, în legătură cu deficitul de teritorii; - dezvoltarea amplă a diferitor forme şi tipuri de construcţii locative preponderent ecologice; - îmbunătăţirea aspectului arhitectural a localităţilor, al regiunilor, reieşind din necesitatea creării unui nivel practic de trai; - formarea fondului locativ social (construcţii noi, procurarea apartamentelor pe piaţa secundară, renovarea căminelor şi a caselor cu cinci etaje) şi crearea unor mecanisme de finanţare şi creditare cu înlesniri; - realizarea reparaţiilor capitale, reorganizarea şi modernizarea fondului locativ existent; - formarea pieţei imobiliare capabile de gestionarea şi deservirea fondul locativ; - asigurarea fondului locativ existent cu apeduct şi canalizare centralizat; - aprovizionarea cu gaze naturale, introducerea sistemului de încălzire autonomă etc., ce va contribui la reducerea diferenţelor nivelului de trai între case individuale şi blocuri mulţi etajate, între mediul urban şi mediul rural.

T abelul 1. Intravilanul şi suprafeţele diferitor tipuri de terenuri, ha Categorii de terenuri Suprafaţa (ha)/% Terenuri arabile 59180,4 63,4 Păşuni 10032,2 10,8 Păduri 6605,41 7,08 Drumuri 1926,54 2,07 Construcţii 3279,97 3,52 Vii si5 livezi 4841,04 5,19 Altele 7426,08 7,94 TOTAL 93291,64 100 Sursa: Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru

Altele, 7.94 % Vii şi livezi, 5.19% Construcţii, 3.52% Drumuri, 2.07%

Păduri, 7.08%

Păşuni. 10,8% Terenuri arabile, 63.4%

HTerenuri arabile HPăşuni «Păduri HDrumuri HConstrucţii u Vii şi livezi «Altele

Figura nr. 2. Distribuirea intravilanului pe diferite categorii de terenuri Sursa: Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru

Dezvoltarea rurală trebuie să devină o prioritate generală a întregii comunităţi, în special a conducerii raionului, dar şi a mediului de afaceri. Sectorul agricol continuă să fie considerat cu un rol esenţial în conturarea peisajului rural şi în menţinerea comunităţii rurale viabile. Există argumente solide pentru justificarea investiţiilor în dezvoltare rurală, scopul fiind facilitarea procesului în curs de restructurare agricolă, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi o relaţie echilibrată între spaţiul rural şi spaţiul urban. însă dezvoltarea zonelor rurale nu se mai poate baza exclusiv pe agricultură. Diversificarea din cadrul şi din afara sectorului agricol este indispensabilă pentru promovarea unor comunităţi viabile şi durabile. Politica de dezvoltare rurală trebuie să se aplice în toate zonele rurale ca fermierii şi alţi actori din mediul rural să poată răspunde provocărilor legate de restructurarea în curs a sectoarelor existente. Toate părţile interesate în asigurarea dezvoltării economice, ecologice şi sociale durabile a zonelor rurale ar trebui să fie încurajate să participe la elaborarea măsurilor de dezvoltare rurală. Politica ar trebui să garanteze sprijinul pentru zonele rurale prin intermediul parteneriatelor locale ascendente, între organizaţii publice, private şi societatea civilă, conform principiului subsidiarităţii. Zona rurală a raionului Edineţ reprezintă peste 852,47 km2 cea ce constituie 91,4% din suprafaţa totală a raionului. Populaţia rurală constituie - 51,6 mii cetăţeni sau 67,5% din totalul populaţiei prezente a raionului Edineţ. îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale face parte din Prioritatea III. „îmbunătăţirea nivelului de trai şi a condiţiilor de muncă în mediul rural” din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural.

T abelul 2. Volumele de investiţii alocate pentru renovări capitale, mii. lei Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Clădiri rezidenţiale (de locuit) 1837,0 659,8 695,1 1866,1 Clădiri nerezidenţiale 5560,3 67882,3 48300,2 41580,0 Maşini şi utilaje 26757,3 101932,6 173602,0 123964,6 Mijloace de transport 8726,0 7124,7 6755,6 14434,4 Sursa: Rapoartele Consiliului raional Edineţ

o O 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2016 2017 2018 2019 i Clădiri rezidenţiale (de locuit) 11 Clădiri nerezidenţiale Maşini şi utilaje Mijloace de transport

Figura nr. 3. Volumele de investiţii alocate pentru renovări capitale (mii. lei), perioada 2016-2019 Sursa: Rapoartele Consiliului raional Edineţ Principiile de subvenţionare şi stimularea, sursele de finanţare şi subvenţionare ale submăsurii respective, autoritatea responsabilă de implementarea măsurilor de sprijin prin aprobarea deciziei cu privire la autorizarea spre plată, criteriile de eligibilitate a solicitanţilor sprijinului financiar, procedura de examinare a cererilor de acordare a subvenţiilor şi achitarea lor, măsurile de supraveghere a respectării prescripţiilor de subvenţionare şi alte particularităţi specifice procesului de subvenţionare sunt descrise în Legea nr. 276/2016. Analiza efectuată relevă o creştere a trendului investiţiilor în următoarele domenii: - clădiri publice: grădiniţe, şcoli; - infrastructură: străzi şi drumuri noi, reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare.

4.4 Mediul social-cultural Respectul diversităţii socio-culturale în ajustarea strategiilor de dezvoltare este fundamental pentru succesul acestor practici de dezvoltare. Agenţii comunitari, care îşi propun să realizeze schimbarea benefică, de obicei trebuie să cunoască nu numai legi, reguli de acţiune eficientă, dar şi cultura şi specificul locului. Starea socio-culturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientaţi similar, în interacţiune de tip cooperare, este benefică şi este menită să ducă la condiţii de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară.

4.4.1 Demografia, procesul migraţionist, incidenţa factorului sărăciei Republica Moldova trece printr-o tranziţie demografică de durată, una care va marca evoluţia economică şi socială încă multe decenii înainte. Se vorbeşte la toate nivelele chiar de o „criză demografică acută” şi este clară că această criză nu poate fi rezolvată nici în mod direct şi nici rapid, fiind rezultatul atât a unor tendinţe social-economice negative mai profunde, precum migraţia externă a populaţiei, cât şi a unor decizii individuale legate de momentul oportun şi numărul copiilor pe care bărbaţii şi femeile şi-i doresc. în ultimii 20 de ani, migraţia internă şi, în special, cea externă au devenit fenomene caracteristice expresive pentru Republica Moldova, cu multiple consecinţe demografice, sociale, culturale şi economice. Populaţia raionului Edineţ constituie 79 160 mii locuitori, dintre care bărbaţi 37 658 mii, (47,6%) şi femei 41 502 mii (52,4). Populaţia urbană constituie - 25 774 mii cetăţeni dintre care bărbaţi 12 011 mii (46,6%) şi femei, 13 763 mii (53,4%). Populaţia rurală constituie - 53386 mii cetăţeni dintre care bărbaţi 25 647 mii (48,0%), iar femei 27 739 mii (52,0%). Astfel, putem spune că populaţia raionului este una preponderent rurală. Migraţia în Republica Moldova continuă să ia proporţii. Deşi remitenţele îmbunătăţesc standardele de viaţă în gospodăriile unor migranţi, consecinţele migraţiei asupra stării psihologice a migranţilor, dar şi a membrilor familiilor (copii rămaşi fără supraveghere, bătrâni abandonaţi, familii destrămate) sunt devastatoare. Fluxul migraţional înalt, provoacă pierderi demografice substanţiale, precum şi declin socio-economic. Migraţia internă este greu de urmărit, deoarece obligativitatea vizei de reşedinţă a fost anulată, însă anumite tendinţe pot fi întrezărite în urma recensământului general al populaţiei şi locuinţelor din 2014. Conform datelor statistice, în anul 2017 în raion au sosit 365 persoane şi au plecat 475 persoane, prin urmare sporul migratoriu a constituit 110 persoane. în anul 2018 au sosit 502 persoane şi au plecat 622 persoane, prin urmare sporul migratoriu a constituit 120 persoane. în anul 2017 în raion au sosit 365 persoane şi au plecat 475 persoane, prin urmare sporul migratoriu a constituit 110 persoane. în anul 2019 în raion au sosit 625 persoane şi au plecat 795 persoane, sporul migratoriu constituit 170 persoane. Datele statistice pe perioada anilor 2017-2019 indică un spor de creştere continuă a emigrării locatarilor raionului Edineţ. In perioada anilor 2012-2020 se constată o diminuare continuă a numărului populaţiei din raionul Edineţ de la 77,7 mii la 73,8 mii populaţie, fiind înregistrată o scădere de 3,9 mii persoane, ceea ce constituie o rată de diminuare cu 1,1% a populaţiei stabilite în 2020 comparativ cu anul 2012. Numărul populaţiei urbane a rămas constant pe parcursul acestor ani, constituind 24,5 mii populaţie în anul 2012 şi 25,0 în anul 2020. S-a constatat o creştere uşoară a numărului populaţiei din mediul rural cu 3,5 mii persoane în anul 2019 faţă de anul 2018, ceea ce constituie 0,9% (tab. 3).

Tabelul 3. Populaţia raionului Edineţ după mediul de reşedinţă (mii persoane), în perioada 2016 - 2019 2016 2017 2018 2019 Total 75,6 75,4 75,0 79,2 Localităţi urbane 24,7 24,8 25,1 25,8 Localităţi rurale 50,9 50,6 49,9 53,4 Ponderea populaţiei urbane, % 32,7 32,9 33,5 32,6 Ponderea populaţiei rurale, % 67,3 67,1 66,5 67,4 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

Tabelul 4. Ponderea populaţiei raionului Edineţ după categoria de vârstă, anul 2019 0-9 10-19 2 0 -2 9 3 0 -3 9 40-49 5 0 -5 9 60- 69 70-79 80 + 8157 8258 11 366 11014 10534 11013 10019 5173 3626 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ, anul 2019

NUMĂRUL TOTAL AL POPULAŢIEI

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

180+ ■ 70-79 ■ 60-69 50-59 «40-49 «30-39 i 20-29 «10.-19 «0-9

Figura nr. 4. Structura pe vârste a populaţiei în raionul Edineţ (persoane), anul 2019 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

Imigrarea cetăţenilor rămâne un subiect important pentru autorităţile statului de toate nivelurile. întru realizarea Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind (re)integrarea cetăţenilor Republicii Moldova reîntorşi de peste hotare, aprobat prin Hotărârea nr. 724 din 08-09-2017 a Guvernului R. Moldova, Agenţia teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Edineţ şi Agenţia teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, au semnat un acord de înţelegere în scopul implementării Mecanismului interinstituţional de referire a cetăţenilor reîntorşi de peste hotare în raion. Instituţiile au delegat responsabil de asigurarea comunicării între instituţii şi asistenţei cetăţenilor. Activităţilor instituţiilor partenere este coordonată de vicepreşedintele raionului. Scopul este ca, în parteneriat interinstituţional şi implicarea ONG se fie asigurată integrarea fiecărui cetăţean revenit în ţară. Totuşi serviciilor pentru imigranţi urmează a fi îmbunătăţite. Dificultate cetăţenilor care revin în ţară, în special în perioada de restricţii pandemice, a determinat MSMPS, în parteneriat cu organizaţiile internaţionale, să dezvolte şi să piloteze un nou serviciu pentru aceştia - Serviciul Plasament de Urgenţă pentru migranţii în dificultate repatriaţi/reveniţi şi persoanele în situaţie de criză. Sunt necesare mai multor acţiuni din partea autorităţilor publice centrale şi locale în procesul de integrare a migranţilor în dificultate, care întâlnesc dificultăţi de integrare pe piaţa forţei de muncă, acordarea Poliţei de Asigurare Medicală gratuită pentru migranţii în dificultate, asigurarea accesului migranţilor în dificultate, cu capacitate de muncă, la piaţa forţei de muncă, la programe de formare profesională, indiferent de viza de reşedinţă, pentru a reduce cazurile de angajare informală şi exploatare a forţei de muncă. în scopul executării prevederilor Memorandumului interinstituţional, Consiliul raional Edineţ a prezentat Raportul pe domeniile Diaspora, Mi graţie şi Dezvoltare, referitor la acţiunile întreprinse în semestrul I, anul 2020 în domeniul de (re)integrare a cetăţenilor Republicii Moldova reîntorşi de peste hotare. în această perioadă Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Edineţ a oferit asistenţă pentru 20 cetăţeni reîntorşi de peste hotare, din care: femei - 6; bărbaţi -14, cu studii gimnaziale (9 clase) - 6 cu studii liceale (11-12 clase) - 4, secundare profesionale - 3, cu studii medii de specialitate (colegiu) - 2, cu studii superioare - 5. Destinaţii: Rusia - 3; Polonia - 2; Cehia - 1; Portugalia - 1; Franţa - 7; Germania - 3; Irlanda - 2; Italia - 1. Şeful IMSP „Centrul de Sănătate Edineţ”, a raportat despre situaţia epidemi ologi că creată de COVID-19, menţionând că, în perioada 27.02.2020 - 30.06.2020 au revenit de peste hotare 3181 persoane, din care: femei 1001 şi 2180 - bărbaţi. Totuşi, factorii primordiali în dinamica procesului demografic îi constituie natalitatea şi mortalitatea populaţiei. Situaţia creată în raionul Edineţ, se caracterizează printr-o tendinţă continuă de descreştere anuală a ratei natalităţii de la 8,8 la 1000 locuitori în anul 2016 până la 7,1 în 2019. Concomitent, este în diminuare rata mortalităţii generale a populaţiei, care a scăzut de la 14,5 la 1000 locuitori în anul 2016 până la 14,0 în anul 2019.

Tabelul 5. Evoluţia principalilor indicatori demografici, în perioada 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Populaţia stabilă 75,6 mii 75,4 mii 75,0 mii 71,3 mii Numărul nou-născuţilor 668 579 570 529 Numărul decedaţilor 1095 1138 1113 1040 Sporul natural al populaţiei -427 - 559 - 543 - 511 Rata de natalitate 8,8 7,7 7,6 7,1 Rata de mortalitate 14,5 15,1 14,9 14,0 Sursa: IMSP „ Centrul de Sănătate Edineţ” Tendinţa de majorare a natalităţii pe fundalul diminuării mortalităţii a contribuit la creşterea sporului natural al populaţiei din raion care s-a majorat de la - 5,7 în anul 2016 până la - 6,9 în anul 2019, fiind astfel sub nivelul mediu al sporului natural stabilit la nivel de ţară. La fel şi migraţia are un impact ce dăunează demografia comunităţii. Emigrarea forţei de muncă, naşterea copiilor din familii de moldoveni, în afara ţării, au impact negativ asupra situaţiei demografice. Imigrarea cetăţenilor în special a celor cu probleme de sănătate, pune presiune pe sistemul social şi dezavantajează monografia localităţii.

4.4.2 Speranţa de viaţă Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2030”, aprobată de Guvernul R. Moldova, recunoaşte starea critică, în special a populaţiei din mediul rural. Speranţa de viaţă la anumite vârste constituie un reper important pentru elaborarea unor politici care iau în considerare ciclul vieţii pentru fiecare dintre cele două sexe, cum ar fi politicile de ocupare a forţei de muncă, politicile din domeniul îngrijirii sănătăţii. Totodată, speranţa de viaţă la vârste înaintate este un indicator care reflectă influenţa condiţiilor de viaţă ale populaţiei asupra numărului de ani pe care îi mai poate trăi o persoană şi un reper important pentru ajustarea politicilor în domeniul pensiilor şi a îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice. Durata medie a vieţii în Republica Moldova în anul 2019 a constituit 70,9 ani. Indicatorul speranţa de viaţă la naştere în anul 2019 a crescut cu 0,3 ani comparativ cu anul precedent şi cu 1,6 ani în medie pentru ambele sexe în ultimii 6 ani (comparativ cu anul 2014). Creşterea speranţei de viaţă din ultimii ani se datorează în mare parte unei reduceri a ratei mortalităţii generale şi a ratei mortalităţii infantile. în anul de referinţă, comparativ cu anul 2018, a scăzut numărul de decese - cu 2,4%, rata mortalităţii în 2019 constituind 13,7 decedaţi la 1.000 locuitori, inclusiv la bărbaţi - 15,1%, la femei - 12,3%. Există o disparitate de gen majoră în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, femeile trăind, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbaţii (66,8 ani comparativ cu 75,1 ani). Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature în rândul bărbaţilor. Totodată, în anul de referinţă, diferenţa în ani între speranţa de viaţă a femeilor şi a bărbaţilor s-a diminuat comparativ cu anul precedent cu 0,4 ani. Pe parcursul ultimilor ani în raionul Edineţ se observă o tendinţă continuă de creştere a speranţei de viaţă. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ, acest indicator, în perioada anilor 2015-2019 a înregistrat o creştere a duratei medii de viaţă pentru populaţia raionului Edineţ cu 1,3 ani, atingând valoarea maximă pentru perioada dată în anul 2017 - 74,0 ani. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii cu 8,4 ani, vârsta medie a femeilor fiind 78,1 ani, iar a bărbaţilor - 69,7 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, care pe parcursul vieţii active sunt implicaţi în procese de muncă cu o intensitate mai sporită decât activităţile practicate de către femei. în acelaşi timp bărbaţii sunt predispuşi într-o măsură mai mare consumului excesiv de substanţe nocive pentru sănătate (produse alcoolice şi de tutungerie).

4.4.3 Ocuparea populaţiei din localitate în câmpul muncii Analiza datelor privind ocuparea forţei de muncă în ultimii 4 ani relevă o evoluţie neuniformă a acesteia. Astfel, din anul 2016 activi din punct de vedere economic erau 50 758 persoane, în 2017 - 49 748; 2018 - 49 281; 2019 - 48 831. T abelul 6. Trendul indicatorilor ce reflectă ocuparea populaţiei în câmpul muncii din raionul Edineţ (persoane), perioada 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Numărul populaţiei active din punct de vedere 50 758 49 748 49 281 48 831 economic Numărul şomerilor în raion 1935 1724 1445 1298 Rata şomajului din raion, % 3,82 3.47 2.94 2,66 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

în perioada 2017-2019 se observă o descreştere continuă a indicatorului - Numărulpopulaţiei active din punct de vedere economic, acesta ajungând în 2019 la 48 831 persoane angajate în câmpul muncii. Prin urmare, în aceeaşi perioadă, rata şomajului are tendinţa generală de diminuare, de la 3,82% în 2016 până la 2,66% în 2019. Acest fenomen contradictoriu îşi are explicaţia prin reducerea numărului de şomeri oficial înregistraţi generat de migraţia populaţiei.

4.4.4 Salariul mediu lunar Din analiza datelor statistice naţionale, se poate de menţionat că câştigul salarial brut mediu lunar în perioada 2016-2019 are tendinţă de majorare de la 4031,8 lei în anul 2016 până la 5632,5 lei în anul 2019, ce constituie 39,7%. Pensia lunară medie în raion este la fel în creştere şi constituie 1097,86 lei în anul 2016, iar în anul 2019 este 1644,47 lei fiind in creştere cu 49,8%.

T abelul 7. Evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător în economie din raionul Edineţ (lei), 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Câştigul salarial mediu al unui angajat din raion, lei 4 031,8 4 187,2 4 998,6 5 632,5 Pensia lunară medie din raion, lei 1097,86 1200,24 1326,99 1644,47 Indicele preţurilor de consum, % 102,38 107,31 100,88 107,54 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

în rezultatul celor expuse, putem constata că numărul persoanelor apte de muncă, veniturile disponibile medii ale cărora sunt mai mici decât minimul de existenţă stabilit pentru aceştia, precum şi numărul pensionarilor, veniturile disponibile medii ale cărora sunt mai mici decât minimul de existenţă stabilit pentru pensionari este destul de mare. Astfel, problemele-cheie privind nivelul de trai al populaţiei din raionul Edineţ în ultimii 5 ani ţin de: - O mare parte a populaţiei apte de muncă câştigă un salariu la limita minimului de existenţă; - O mare parte a pensionarilor din localitate primesc pensii sub nivelul minim de existenţă. Sporirea nivelului de trai al populaţiei din raion în următorii ani este posibila prin atragerea de investiţii, dezvoltarea şi diversificarea economiei locale, deschiderea noilor unităţi economice competitive şi crearea locurilor noi de munca. T abelul 8. Câştigul salariat mediu lunar nominal brut pe anii 2016 - 2019, pe activităţi economice Activităţi economice 2016 2017 2018 2019 Total economie 4597,8 4 787,2 4 998,6 7233,7 Agricultura 3 241,0 4 037,3 4 475,9 4 841,6 Industria 5 604,0 5 567,8 6 397,7 6 667,1 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale 5 111,8 5 227,8 6 000,8 6 703,8 obligatorii a învăţământ 3 255,0 3 683,1 4 376,0 5 253,5 Alte activităţi 3 757,2 3 653,5 4511,3 5 398,6 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

4.4.5 Şomajul Una din priorităţile raionului Edineţ, o constituie dezvoltarea şi valorificarea resurselor umane prin pregătirea continuă a forţei de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, pentru a reduce şomajul şi a creşte veniturile populaţiei şi, implicit, pentru a creşte nivelul de trai al populaţiei. Totuşi nivelul şomajului este mai sporit în localităţile rurale comparativ cu cele urbane. Dacă e să comparăm proporţia şomajului din raion cu media naţională, atunci putem spune că în raionul Edineţ ponderea şomerilor faţă de media naţională este mai redusă. Pentru a prezenta totuşi starea de lucruri privind ocuparea populaţiei în câmpul muncii pot fi folosiţi doar nişte indicatori cu relevanţă scăzută cum ar fi cei din tabelul de mai jos.

T abelul 9. Numărul de şomeri înregistraţi în raport cu numărul de locuri de muncă vacanţe în raionul Edineţ, 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Numărul de şomeri care s-au înregistrat la 1935 1724 1445 1298 Agenţia ocupării forţei de muncă locale Numărul de locuri vacante înregistrate la 543 579 615 616 OFM, Edineţ Sursa: Oficiul Forţei de Muncă Edineţ

Astfel, numărul şomerilor înregistraţi la Oficiul Forţei de Muncă Edineţ în ultimii 5 ani este în descreştere continuă. Principalele probleme privind ocuparea populaţiei în câmpul muncii sunt următoarele: • Puţine locuri de muncă; • Locuri de muncă slab plătite; • Condiţii nefavorabile de muncă; • întreprinderi slab dezvoltate. în ultima perioadă se atestă necesitatea elaborării unui Plan de Corelare a formării profesionale a şomerilor la necesitatea agenţilor economici. Printre oportunităţile existente privind diminuarea şomajului din raion în următorii 5-7 ani pot fi menţionate următoarele: • Instruirea şi calificarea profesională a şomerilor; • Crearea noilor locuri de muncă atractive; • Dezvoltarea sectorului rural, ocuparea tinerilor specialişti fără experienţă. 4.4.6 Activitatea asociativă, societatea civilă noua paradigmă de dezvoltare a societăţii Societatea civilă devine parte a democraţiilor consolidate şi cauza acestor democraţii. Este expresia unei maturităţi sociale, când indivizi şi grupuri au tot mai multă eficienţă, considerată al treilea sector, după sectorul public şi cel privat, care împreună cu familia şi celelalte două reprezintă universul pe care societatea îl oferă individului. Acest sector interacţionează activ cu sectorul public şi cel privat oferind o raţiune economică, chiar dacă este un sector non-profit. Asociaţiile obşteşti au o dezvoltare instituţională ajustată normelor, cu strategii de dezvoltare şi misiuni conştientizate, încât au fost recunoscute ca parteneri ai administraţiei publice. Organizaţiile cu activităţi importante în dezvoltarea şi susţinerea societăţii, cetăţenilor din raionul Edineţ sunt: „DEMOS” - organizaţie regională axată pe dezvoltarea socio-economică a comunităţii şi crearea condiţiilor de viaţă şi dezvoltare a tinerilor din regiunea de nord a Republicii Moldova şi integrarea/reintegrarea lor socială, angajarea în câmpul muncii şi dezvoltarea afacerilor. Asociaţia Obştească „DEMOS” a atras fonduri de la donatori internaţionali în valoare de peste 2,5 mln Euro. Cele mai importante Programe şi proiecte implementate AO „DEMOS” sunt: Centrul de Reintegrare Socială a Tinerilor „Alternativa” (Reintegrare socială şi găzduire temporară în Locuinţa socială asistată a tinerilor ieşiţi din sistemul de protecţie şi a tinerilor defavorizaţi. Buget: 210.000,00 CiSD. Finanţator: PNUD Moldova); Serviciul Integrare Socio-Profesională (Buget: 416.527,00 Euro; Finanţator: Caritas Elveţia din sursele Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare); Abilitarea Socio-Economică a Femeilor (Grant: 2.100.00,00 Lei Moldoveneşti. Finanţator: Fundaţia Orange Moldova); „Serviciul Integrare Socio-Profesională a tinerilor defavorizaţi”, faza V, implementat în raioanele Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Drochia, Râşcani, Orhei (în parteneriat cu AO „Asociaţia Umanitară „Filantropia Creştină”) şi în mun. Bălţi (în parteneriat cu AO „Moştenitorii”), în cadrul Strategiei Caritas Elveţia pentru Republica Moldova. Durata: 36 luni 2013-2016. Buget: 375.000 Euro. „Orientarea vocaponală a elevilor din nordul Moldovei”, 2015-2018, implementat în parteneriat cu Direcţia Educaţie a Consiliului Raional Edineţ din sursele Caritas Viena. Buget: 134.330 Euro. „Iniţiative comune ale organizaţiilor societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea integrării socio-profesionale a tinerilor defavorizaţi din Republica Moldova” (SVIS Moldova): finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului "Consolidarea Măsurilor de încredere (CBM) IV, co-finanţat de Caritas Viena, Municipalitatea Viena şi un donator european privat. Buget: 738 737 Euro. „Socio-Vocational Integration of Youth from Protection System and Socially Vulnerable Youth from Northern Region of Moldova” (SVIS-Nord) finanţat de un donator european privat şi implementat în perioada februarie 2019-februarie 2020. Buget: 148.000 Euro.

AO „Aripi de Viaţă” - promovarea valorilor morale şi a principiilor bunei guvernări, de toleranţă în societate şi promovare a drepturilor omului. Asociaţia „Aripi de viaţă” a implementat proiecte în care scopul principal a fost integrarea socială a copiilor din familii social-vulnerabile şi a copiilor cu dezabilităţi, acordarea asistenţei în prevenirea şi reducerea violenţei în şcoli, pe străzi şi în familii, promovarea educaţiei mediatice prin dezvoltarea de competenţe noi în exersarea drepturilor democratice şi a responsabilităţii cetăţeneşti etc. Proiectele implementate sunt: „Pictează vara cum vrei tu”, „De la tine vine schimbarea”, „Femeia - victimă a violenţei în familie”, „Broderia - tradiţie, Broderia-parte din viaţa modernă”.

AO „Eco-Protect” - promovează respectarea drepturilor omului; creează oportunităţi pentru cetăţeni locali, realizează parteneriate cu companii şi autorităţi care să le permită să lucreze împreună în vederea rezolvării problemelor socio-economice şi de mediu; furnizează activităţi de instruire şi formare profesională; furnizează servicii sociale grupurilor vulnerabile şi dezavantajate etc. AO „Eco- Protect” a obţinut rezultate deosebite în urma implementării proiectului „Tinerii dezvoltă presa On­ line a raionului Edineţ”, (finanţator - Uniunea Europeană, Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung. în cadrul acestui proiect a fost creat portalul informativ „Ştiri de Edineţ” pe care sunt plasate materiale jurnalistice din viaţa de zi cu zi a raionului Edineţ. Articolele sunt scrise de reporterii-voluntari, elevi ai instituţiilor de învăţământ din raion, care au fost instruiţi de către jurnalişti, în cadrul unui training organizat de către AO „Eco-Protect”.

AO „ Oameni pentru Oameni” - promovează cultura prin organizarea activităţilor pentru tineri şi dezvoltare comunitară. A creat în mun. Edineţ, un „Centru de zi pentru Persoanele Vârstnice”. Oficiul Centrului a fost oferit AO „Oameni pentru Oameni” la 1 martie, 2016. Cu suportul Fundaţiei Est-europene, în cadrul proiectului „îmbătrânim activ, cu demnitate” a demarat reparaţia capitală.

AO „AREAP” - promovează bunele practici în domeniul formării profesionale şi educaţiei adulţilor în vederea sprijinirii dezvoltării durabile a comunităţilor din Regiunea de Nord şi Nord-Estul Republicii Moldova. Propune dezvoltarea unui program de susţinere a integrării socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale şi formarea continuă a angajaţilor spitalelor Neuropsihiatrice şi dezvoltarea economiei sociale.

AO „Colaborare” - activează în domeniul protecţiei mediului ambiant. A implementat mai multe proiecte în domeniul protecţiei mediului şi a educaţiei ecologice. în cadrul proiectului finanţat de Fondul global de mediu, au fost instalate 3 colectoare solare cu 3 colectoare de apă cu două contururi instalate şi conectate la reţea pentru încălzirea apei. Au fost asigurate 3 instituţii cu condiţii mai bune de igienă şi gospodărire. La fel, a organizat 8 campanii de informare în domeniul ecologiei şi schimbări climatice pentru populaţia din localităţile rurale.

AO „ARIS” - organizaţie naţională care promovează iniţiative şi inovaţii în domeniile: social, educaţie, dezvoltare comunitară.

AO „ Vivere” - organizaţie de tineret locală ce promovează protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

4.4.7 Patrimoniul cultural Republica Moldova a aprobat Strategia de dezvoltare a culturii „CULTURA 2020”. Ministerul Culturii a elaborat un şir de acte normativ-legislative cu scopul de a facilita dezvoltarea sectorului cultural şi salvgardarea patrimoniului naţional din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova. în acest context, au fost aprobate opt legi ordinare şi create două instituţii noi, care au rolul de a asigura condiţiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului cultural. Cultura trebuie să fie percepută ca un domeniu care poate contribui la creşterea social-economică a regiunii. Fie că vorbim de municipiu sau de întreg teritoriul administrativ al raionului Edineţ - este încărcat de o diversitate culturală, dublată de un cadru istoric bogat. Sunt construcţii unicale pentru regiune şi pentru întreaga ţară. Instituţiile care asigură dezvoltarea culturii în raionul Edineţ sunt: Căminele de Cultură şi Casele amplasate pe întreg teritoriul raionului, 41 la număr; 46 Biblioteci publice, 2 şcoli de muzică; 1 şcoală de arte şi 1 scoală de artă plastică. Muzeul Ţinutului, Studioul artistic „Steaua Nordului”, 3 cete de bărbaţi colindători (Muzeu înscris în patrimoniul Cultural UNESCO), orchestra de muzică populară „Ciocârlia” condusă de Maestru în Arte, Ion Popov, La evenimentul cultural anual „Gala Culturii” Cultura raionului a fost remarcată prin munca şi succesele Doamnei Raisa Iaroţchi - directorul Muzeului Ţinutului, Doamnei Guţu Valentina - Meşter Popular şi Doamnei Bazatin Angela - Şef Secţie raională Cultură. în iunie 2020, specialistul principal, Doamna Lilia-Fulga-Andriescu a fost decernată cu ordinul „Gloria Muncii”. în perioada 2016-2020, Secţia raională Cultură, prin intermediul specialiştilor săi a organizat evenimente de nivel raional, zonal, naţional şi internaţional cu evenimente realizate în fiecare localitate a raionului. Calitatea evenimentelor a devenit o carte de vizită a raionului. De asemenea, 26 de colective de amatori au fost apreciate cu titlul onorific „MODEL”. Tinerele talente din raion au participat la cele mai valoroase concursuri din ţară şi de peste hotare de unde de fiecare dată au revenit cu trofee locul 1, 2, 3. Ecaterina Reşetnicov s-a învrednicit de Bursa de susţinere a copiilor talentaţi până în clasa 12. Meşterii populari ai raionului au participat la „master-class”, târguri şi iarmaroace, expoziţii unde au prezentat experienţele şi bunele practici, dar au şi adus cunoştinţe vaste necesare pentru dezvoltarea industriei meşteşugăritului. Casele şi Căminele de Cultură, Bibliotecile şi Muzeul Ţinutului au fost reparate capital, fiind dotate cu utilaj modem, mobilier, calculatoare, aparate de sonorizare, costume naţionale, cărţi ş.a. Bibliotecile din raionul Edineţ activează în baza prevederilor documentelor de politici în domeniul culturii, informaţiei, educaţiei, ştiinţei şi inovării, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Biblioteca Publică Municipală Edineţ oferă membrilor comunităţii resurse, servicii şi facilităţi orientate spre realizarea următoarelor scopuri: asigurarea accesului la informaţie; cunoaşterea şi învăţarea pe parcursul vieţii; asigurarea accesului la dezvoltarea culturală şi socială, la recreere, tehnologii informaţionale şi la cunoştinţe necesare pentru utilizarea acestor tehnologii; contribuţii pentru păstrarea, valorificarea şi promovarea istoriei locale; asigurarea rolului de centru public de acces gratuit al membrilor comunităţii la Internet. Biblioteca Publică Municipală Edineţ, este parte integrantă a Sistemului Naţional de Biblioteci, organizate în reţele după principiul teritorial. Biblioteca Publică Municipală Edineţ are Statut de Biblioteca Publică Raională, Centrul metodologic pentru bibliotecile publice teritoriale din raionul Edineţ. Biblioteca Publică Municipală Edineţ, beneficiază de asistenţă biblioteconomică din partea bibliotecilor naţionale. Biblioteca este amplasată în incinta Casei de Cultură, etajul II. Este conectată la sistem de încălzire centralizată cu carburanţi - gaze, apă şi canalizarea centralizată. în municipiul Edineţ funcţionează o bibliotecă publică, o bibliotecă pentru copii, o filială Carte românească. Biblioteca Publică Municipală prestează servicii, pentru a satisface necesităţile membrilor comunităţii de a se informa, comunica, instrui, dezvolta şi recrea, axându-se asupra formării competenţelor şi abilităţilor necesare membrilor comunităţii, precum sunt competenţele digitale, cele antreprenori ale, de dezvoltare profesională, de comunicare, de cultura informaţiei şi altele. Informatizarea bibliotecilor publice are o evoluţie în creştere, aceasta datorându-se în mare parte activităţii Programului Novateca. La 1 ianuarie 2019, cele 3 biblioteci sunt echipate cu 38 de computere, tablete şi alte tehnologii. Acces la Internet oferă toate 3 biblioteci. De o mare popularitate se bucură Muzeul Ţinutului Edineţ înfiinţat în anul 1975, amplasat în edificiul de o valoare arhitecturală importantă, construită de familia evreilor Smil şi Hova Leibman, în anii 1922-1924. Clădirea a fost o perioadă utilizată de societatea evreiască din acea perioadă, pe rol de spital şi sinagogă. După al Doilea Război Mondial în incinta clădirilor muzeului a activat Policlinica raională şi stomatologică. Prima expoziţie importantă a fost inaugurată în anul 1992. în prezent, muzeul are trei secţii: istorie, natură, artă populară. Muzeul dispune de un fond de 27 100 de piese, rezultat al eforturilor colectivului care a investit pe parcursul multor ani. Investiţia în aspectul interior şi exterior ar face mult mai atractiv obiectivul cultural şi ar oferi o siguranţă de durată a construcţiei cu valoare arhitecturală specială. în municipiu de asemenea funcţionează Casa de cultură şi Casa de creaţie a copiilor din Edineţ. în aceste edificii de cultură se organizează evenimente social- culturale de care se bucură toată comunitatea municipiului Edineţ. Este necesar de planificat reparaţia sălii principale şi a încăperilor conexe, la fel reparaţia faţadei şi amenajarea teritoriului adiacent clădirii. Pentru a face edificiul pe deplin utilizat, e nevoie de conectare la reţelele de apă şi canalizare. Casa de creaţie a copiilor este situată în centrul municipiului, reprezentând un edificiu cu un nivel, în incinta căruia activează 37 cercuri creaţie, cele mai solicitate fiind: cercul de dans, cercul de pictură, cercul literar, cercul teatral etc. Beneficiarii Casei de creaţie sunt copiilor din municipiul Edineţ şi localităţile rurale ale raionului. Localul întruneşte toate criteriile ce permit activitatea satisfăcătoare. Cinematograful „Luceafărul” a fost propus pentru a fi trecut în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu scopul de a fi renovat şi a pune aici temelia lansării activităţii unui teatru profesionist. Unul dintre cele mai importante centre ale muzicii lăutăreşti din republică se află în municipiul Edineţ. Un studiu precizează că au existat între anii 50-80, circa 100-150 de lăutari care au dus în timp faima regiunii. Municipiul Edineţ a rămas şi astăzi un mare centru al tradiţiei lăutăreşti din Moldova, care poartă un stil propriu de interpretare, bazat pe un repertoriu specific regiunii. Astăzi la Edineţ mai cântă reputaţii lăutari, trombonistul Anatol Ciobanu, violonistul Ion Ciobanu, trompetiştii Ion Popov şi Dorin Boldurescu. Formaţii artistice din municipiul Edineţ: Formaţia folclorică „Colinda”, Formaţia folclorică „Raznoţvetie”, Orchestra de muzică populară „Ciocârlia”, Orchestra de muzică populară „Lăstăreii”, Orchestra de muzică populară „Izvoraş”, Taraful dinastiei Popov, Ansamblul de fluieraşi, Formaţia de muzică uşoară „Expromt”, Formaţia de muzică uşoară „Expres”, Teatrul dramatic, Formaţia folclorică „Ţărăncuţa”, Formaţia folclorică „Ruşnik”, Formaţia de muzică uşoară „Moldova”, Corul lucrătorilor din cultură, Teatrul dramatic „Oedip”, Formaţia de dans sportiv „Graţie”. Tot în or. Edineţ activează meşterul popular - Valentina Guţu din satul Gordineştii Noi, care con­ fecţionează adevărate lucrări de artă, iar casa şi gospodăria ei a devenit un veritabil muzeu sub cerul liber. Localnicii consideră că lucrările Valentinei Guţu reprezintă o adevărată carte de vizită a localităţii. Tabelul 10. Indicatori despre activitatea culturală în raionul Edineţ, 2016-2019 Indicatori 2016 2017 2018 2019 Biblioteci 47/1 46/1 46/1 46/1 Fondul de cărţi din biblioteci, nr. de cărţi 449.199 450.164 448.262 444.310 Cluburi, săli de concerte 41 41 41 41 Numărul de concerte muzicale organizate 61 92 123 114 Muzee 1 1 1 1 Numărul de vizitatori ai muzeelor 6364 6557 5080 4376 Şcoli muzicale 2 2 2 3 Numărul de elevi în şcolile muzicale 315 324 336 328 Cercuri de activităţi culturale, inclusiv: 125 144 115 122 - cercuri de dans 38 41 36 40 - cercuri de pictură 13 10 14 9 - cercuri literare 27 39 22 35 - cercuri teatrale 47 54 43 38 Numărul de evenimente culturale organizate 813 1554 930 821 Volumul de resurse alocat anual pentru 280000 300000 320000 320000 promovarea şi dezvoltarea culturii în raion, lei Sursa: Consiliul raional Edineţ

Anual în oraşul Edineţ se organizează 10-12 evenimente culturale de amploare: - Hramul municipiu, la care sunt menţionaţi şi apreciaţi cetăţeni de onoare ai municipiului, - experienţa este preluată şi în satele Alexăndreni şi Gordineştii Noi; - Festivalul Folcloric pentru instituţiile de învăţământ din Raionul Edineţ; - Iarmarocul agricol „Coşul de aur” cu tradiţionalele prezentări, degustări. Toate evenimentele reflectate, ne demonstrează că societatea este influenţată benefic, ceea ce indică la necesitatea continuării proiectelor în spiritul tradiţiilor de cultură şi artă, fiind genul de manifestări apreciate de public.

4.4.8 Evaluarea sectorului sportiv al raionului Edineţ în fiecare an, în municipiul Edineţ este organizat evenimentul dedicat Zilei Sportivului şi Mişcării Olimpice cu deschiderea sezonului sportiv, susţinute de autorităţile publice locale din raion la care participă înjur de 1000 participanţi de diferite vârste. Acest eveniment are scopul de a lansa un îndemn la o viaţă mai activă şi echilibrată, subliniind beneficiile practicării sportului de către întreaga societate. Activitatea sportivă din raionul Edineţ este susţinută şi promovată în instituţii şi organizaţii raionale care au un program amplu de activităţi sportive: • Şcoala de sport pentru copii şi juniori; • Clubul de Fotbal Edineţ; • Clubul de fotbal Brătuşeni; • Asociaţia Obştească Edineţ - Sport; • Asociaţia raională de fotbal Edineţ; • Federaţia de atletism Edineţ; • Federaţia de tenis de masă Edineţ; • Şcoala de sport ATLET Trinca; • Centrul metodic - sportiv al Centrului Tineret Edineţ.

Tabelul 11. Lista instituţiilor sportive din municipiul Edineţ Nr. Denumirea localităţii Instituţia Unitatea 1 mun. Edineţ - Stadioane - 1 - capacitatea 1600 locuri; - Terenuri sportive - 18 - Zone de agrement amenajate - 2 s. Alexandreni - Terenuri sportive - 3 s. Gordineştii Noi - - Total - Stadioane - 1 - capacitatea 1600 locuri; - Terenuri sportive - 21 - Zone de agrement amenajate - 1 2 mun. Cupcini - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 11 - Zone de agrement amenajate - 1 s. Chetroşica Veche - - s. Chiurt - Terenuri sportive - 2 Total - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 13 - Zone de agrement amenajate - 1 3 s. Alexeevca - Terenuri sportive - 3 4 s. Bădragii Noi - Terenuri sportive - 1 5 s. Bădragii Vechi - Terenuri sportive - 2 6 corn. Bleşteni - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive s. Volodeni - Terenuri sportive - 6 Total - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 6 7 corn. Brătuşeni - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 5 s. Brătuşenii Noi - Terenuri sportive - 2 Total - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 7 8 s. Brânzeni - Terenuri sportive - 3 9 corn. Burlăneşti - Terenuri sportive - 3 s. Buzdugeni - - Total - Terenuri sportive - 3 10 Corn. Cepeliuţi - Terenuri sportive - 1 s. Rângaci - - s. Vancicăuţi - - Total - Terenuri sportive - 1 11 s. Chetroşica Nouă - Terenuri sportive - 1 12 corn. Constantinovca - Terenuri sportive - 1 s. Iachimeni - - Total - Terenuri sportive - 1 13 s. Corpaci - Terenuri sportive - 3 14 corn. Cuconeştii Noi - Terenuri sportive - 2 s. Cuconeştii Vechi - - Total - Terenuri sportive - 2 15 s. Feteşti - Terenuri sportive - 4 16 s. Gaşpar - Terenuri sportive - 2 17 s. Goleni - Terenuri sportive - 2 18 s. Gordineşti - Terenuri sportive - 3 19 s. Hancăuţi - Terenuri sportive - 2 20 com. Hiuncăuţi - Terenuri sportive - 2 s. Clişcăuţi - Terenuri sportive - 1 s. Poiana - Terenuri sportive - 1 Total - Terenuri sportive - 4 21 s. Hlinaia - Terenuri sportive - 3 22 s. Lopatnic - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 3 23 com. Parcova - Terenuri sportive - 1 s. Fântâna Albă - Terenuri sportive - 2 Total - Terenuri sportive - 3 24 com. Rotunda - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 3 s. Hlinaia Mică - - Total - Stadioane - 1 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 3 25 com. Ruseni - Terenuri sportive - 2 s. Slobodca - tabără pentru copii - 1 locuri Total - Terenuri sportive - 2 - tabără pentru copii - 1 locuri 300 26 s. Stoliniceni - Terenuri sportive - 1 27 s. Şofrâncani - Terenuri sportive - 4 28 s. Terebna - Terenuri sportive - 1 29 s. Tâmova - Terenuri sportive - 4 30 s. Trinca - Terenuri sportive - 6 31 s. Viişoara - Terenuri sportive - 3 32 com. Zăbriceni - Terenuri sportive - 4 s. Oneşti - Terenuri sportive - 1 Total - Terenuri sportive - 5 Total pe raion - Stadioane - 1 - capacitatea 1600 locuri; - Stadioane - 5 - capacitatea 150 locuri; - Terenuri sportive - 122 - Zone de agrement amenajate - 3 - Tabără pentru copii - 1 locuri 300 - Centrul sportiv - 1 sală de judo, 1 sală de forţă, 1 sală de lupte , 1 sală de box, 1 sală de atletism, 1 Şcoli sportive sală de tenis de masă. - 2 - Edineţ, Trinca Sursa: Şcoala de sport pentru copii şi juniori, Edineţ

Pe teritoriul municipiului Edineţ funcţionează şcoala de sport cu capacitate pentru 421 beneficiari. Este situată în centrul municipiului, pentru a fi accesibilă pentru toţi doritorii. Programul de activitate este planificat cu activităţi sportive şcolare şi extraşcolare. Principalii beneficiari sunt copiii şi tinerii cu vârsta între 13-18 ani. Şcoala sportivă este specializată în următoarele genuri de sport: baschet, volei, fotbal, tenis de masă, box, trântă. Principalele provocări care urmează a fi soluţionate în următoarea perioadă sunt: numărul redus al beneficiarilor, insuficienţa surselor financiare, condiţii nesatisfăcătoare în sala de sport existentă. Stadionul din or. Edineţ necesită la fel investiţii pentru amenajare. Are o capacitatea de 1360 locuri unde se pot practica diverse genuri de sport: fotbal, atletică uşoară, volei etc. Municipiul Edineţ este reprezentat de echipa profesionistă de fotbal „Clubul de Fotbal Edineţ”. In 3 ani de la constituire, echipa s-a plasat din liga B în liga A, deţinând întâietatea la campionatele republicane. La fel, Juniorii, doi ani la rând sunt campioni republicani. Şi echipa de fete se plasează pe locul II la nivel de republică. Administraţia locală, FMF, AE locali au dotat echipa cu echipamentul sportiv necesar. în municipiu există 9 terenuri sportive în aer liber. Ele sunt situate în zonele rezidenţiale ale municipiului. Investiţiile pentru crearea acestor terenuri au fost realizate din sursele locale. Cel mai performant teren are o acoperire artificială de cea mai bună calitate. Dimensiunile terenului sunt de 22 m x 4 4 m. Printre principalele obstacole care afectează dezvoltarea cu succes a sportului, rămân: - lipsa unei săli multifuncţionale; - bugetul redus pentru dezvoltarea domeniului sportului; - lipsa unui complex sportiv în centrul raional cu bazin de înot şi sală pentru jocuri sportive (handbal, minifotbal, volei etc.). Oportunităţile de dezvoltare şi promovare a activităţilor sportive din raion: - tragerea fondurilor extrabugetare; - crearea de parteneriate publice private pentru investiţii; - remunerare atractivă pentru antrenori, tineri sportivi pentru a activa în domeniu.

4.4.9 Odihnă şi divertisment Zonele şi spaţiile de odihnă şi divertisment, bine amenajate, corect amplasate, atractive pentru cetăţeni şi în egală măsură cu norme de securitate adecvate, pot atrage turişti din toate regiunile ţării şi din localităţile din vecinătate. Bazele de cazare şi alimentaţie publică alcătuiesc împreună cu resursele atractive şi căile de transport vectorul fundamental ce definesc turismul ca activitate umană. Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse de evaluare şi apreciere. în definirea tipurilor se ţine seama de următorii parametri: mărime, confort, funcţionalitate, perioadă de utilizare, tipul de turism pe care-1 deservesc etc. în raionul Edineţ, sunt hotele, unităţi de cazare organizate conform cerinţelor şi normelor prevăzute:

• Hotelul „Florentina” - Vila Turistică a fost construit şi înregistrat ca obiectiv de agrement, în anul 2013. Este amplasat în or. Edineţ, la intrare, pe traseul către mun. Chişinău, pe strada Independenţei 228. După gradul de confort este clasificat cu 4 stele. Dispune de o capacitate de cazare de 10 camere cu 18 locuri.

Foto: Hotelul „Florentina " • Hotelul „Bomond” oferă cazare de înaltă calitate. Fiind amplasat în centrul municipiului Edineţ, în zona parcului, este simplu de identificat de călători. Oaspeţii au la dispoziţie un restaurant. După gradul de confort este clasificat cu 3 stele. Proprietatea asigură acces gratuit la internet WiFi în toate zonele şi parcare privată gratuită. Toate camerele hotelului sunt dotate cu aer condiţionat şi TV prin cablu. în plus, hotelul oferă 2 terase mari şi săli de conferinţe. Vila Bomond oferă activităţi/servicii: teren de joacă pentru copii, karaoke, divertisment de seară, club de noapte/DJ.

Foto: Hotelul,,Bomond"

• Hotel - Restaurant „La Paris Bastilia,, se află în municipiul Edineţ. Oferă servicii de bar şi terasă de calitate. Proprietatea pune la dispoziţie recepţie cu program nonstop şi un restaurant. Oaspeţii beneficiază de WiFi gratuit. Camerele hotelului includ TV cu ecran plat şi canale prin cablu.

• Pensiune agroturistică Sălcioara - amplasată în satul Hlinaia Mică, la numai 9 km distanţă de municipiul Edineţ. Căsuţele sunt amenajate pentru a deservi maturii şi copiii. Sunt dotate cu dormitoare, măsuţe&scaune, baie (wc, duş), aer condiţionat. Pe teritoriul pensiunii este amenajată piscină, cadă şi saună, grătar şi se poate pescui.

Mediul de afacere a investit în domeniul industriei alimentare şi agrementului. în mun. Edineţ, există 9 restaurante şi cafe-baruri: • Restaurantul „Paradis”, adresa - str. Independenţei, 37a; • „Arina Restaurant”, adresa - str. 31 August; • Restaurantul „Bastilia” - traseul Chişinău - Cernăuţi, M14; • Restaurantul „Smarald”, adresa - str. Independenţei 167; • Cafe-barul „Creposti” (fig. 52), adresa - Şoseaua Bucovinei 15; • Restaurantul „Bucovina”, adresa - Şoseaua Bucovinei; • Restaurantul „Sangal”, adresa - str. Independenţei; • Restaurantul Family, str. Independenţei 84; • Restaurant de tip american, „Apetit Cafe”. în raionul Edineţ au fost create şi dezvoltate zone importante de odihnă şi agrement. Grădina publică „Vasile Alecsandri” din or. Edineţ, fondată în 1963, poartă numele clasicului Vasile Alecsandri. A fost fondat în 1963, amenajat în raza municipiului şi reprezintă o compoziţie peisagistico- dendrologică ce acoperă o suprafaţă de 44,5 ha. Constituie un întreg complex de plantaţii forestiere, lacuri, compoziţii florale dense. în parc este amenaj at un teren sportiv bine dotat, iar pe una din alei este amenaj at un teren dejoacă pentru copii. Pe teritoriul parcului este o cascadă din trei lacuri, peste care sunt amplasate poduri cu decoraţiuni metalice. Zona centrală a parcului este înfrumuseţată cu havuzuri şi fântâni. Un alt loc impresionant al Grădinii publice „V. Alecsandri” este şi aşa-numita „Insula de poveste” situată în mijlocul unuia dintre lacuri. Sălciile plângătoare sădite pe malurile lacurilor, cu crengile urmând în apă, fac ca locul să fie unul cu totul special. Recent, în parcul central al municipiului a fost inaugurată „Aleea Personalităţilor”, ca un altar de cinstire şi recunoştinţă înaintaşilor naţionali: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Eugen Coşeriu, Ion Buzdugan. Parcul a fost gândit încât să fie atractiv pentru locuitorii regiunii, în orice anotimp al anului din primăvară până în iarnă târziu. Originalitatea sculpturilor amplasate în Grădina Publică „V. Alecsandri” aduce mândrie locuitorilor or. Edineţ şi creează o punte între iubitorii de artă. Sculpturile sunt amplasate încât să întâmpine fiecare trecător, oaspete al acestei minunate Grădini Publice.

4.4.10 Mass-media Instituţiile Mass-media locală sunt reprezentate de 2 ziare locale principale, „Curierul de Edineţ” şi „Nord Info” şi Portalul informativ ştiriedineţ.md.

Tabelul 12. Instituţiile mass-media din raionul Edineţ, 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Ziare 2 2 2 2 Curierul de Edineţ 1800 1600 1500 1300 Nord Info 3000 2500 2300 2000 Numărul jurnaliştilor locali Curierul de Edineţ 3 3 3 3 Nord Info 2 2 2 2 Portalul informativ stirideedinetmd Numărul de vizitatori şi vizualizări în perioada 7000 de vizitatori care au vizualizat decembrie 2019 - iulie 2020: postările 14000 de ori

Sursa: Consiliul Raional Edineţ

Ziarul „Curierul de Edineţ” este o publicaţie locală amplasată în incinta Consiliului Raional Edineţ, distribuită la nivel raional, în mediu, într-un tiraj de 1550 exemplare. Publicaţia informează cititorii despre ştirile şi noutăţile din raion, plasează anunţuri şi informaţii de interes local şi zonal, precum şi anunţuri de publicitate. Ziarul „Curierul de Edineţ” cu 4 pagini. în cadrul întreprinderii activează o echipă de 3 ziarişti. Ziarul „Nord Info” este o publicaţie regională, amplasată pe str. Independenţei, 38, ce se distribuie la nivel raional într-un tiraj, în mediu, de 2450 publicaţii. Ziarul informează cititorii despre ştirile şi noutăţile din municipiul Edineţ, precum şi cele din regiunea de nord, plasează anunţuri importante, de interes local şi regional. Ziarul „Nord Info” este o publicaţie de limbă rusă cu 16 pagini. Stirideedinet.md este noua sursă de informare lansată în mediul on-line în decembrie anul 2019 de o echipă de tineri, realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin intermediul proiectului „Tinerii dezvoltă presa on-line a raionului Edineţ”. Colectivul redacţional e format din tineri din localităţile raionului care zi cu zi, aduc mai multe noutăţi veridice, subiecte de actualitate din raion, din ţară şi de peste hotare, informaţii utile şi interesante. Intr-o perioadă relativ scurtă de la lansare decembrie 2019 - iulie 2020, portalul informativ stirideedinet.md se bucură de rezultate importante. Au atras 7000 de vizitatori la 14000 postări. Printre principalele provocări cu care se confrunta mass-media din raion în ultimii 5 ani pot fi menţionate următoarele: 1. Bugetul foarte redus pentru editarea ziarelor şi salarizarea personalului; 2. Numărul abonaţilor şi profitul mic al redacţiilor ziarelor; 3. Susţinerea insuficienţă din partea autorităţilor locale de nivelul I.

4.5 Servicii orientate către locuitori Această secţiune cuprinde o analiză detaliată a domeniului social, educaţional, de sănătate, ţinându-se seama de indicatorii utilizaţi cu precădere la nivel inclusiv naţional. De asemenea, sunt realizate analize asupra disparităţilor pe dimensiunile indicate, pentru a putea identifica zone sensibile, arii ce necesită intervenţie sau zone cu un potenţial deosebit.

4.5.1 Educaţia Este demonstrată deja, necesitatea învăţării bazate pe satisfacerea nevoilor, care urmează a fi concepută în sens mai larg, ca achiziţionare de valori, atitudini, cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru a face faţă provocărilor lumii contemporane. Tendinţele actuale ne duc spre formele de educaţie incluzivă, care trebuie prioritizată în sistemul de învăţământ. Reconsiderarea educaţiei din perspectiva incluziunii reprezintă o nouă abordare educaţională, care reclamă reforme profunde în domeniul învăţământului, pentru asigurarea accesului la educaţie a tuturor copiilor. Documentul de bază care fundamentează politicile statului şi creează cadrul normativ strategic în domeniul educaţiei incluzive este Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020. Analiza procesului educaţional din raionul Edineţ este structurată pe trei dimensiuni importante: resursele umane; participarea la educaţie; eficienţa internă a sistemului de învăţământ şi rezultatele obţinute. Fiecare dimensiune urmând, prin intermediul indicatorilor specifici, să ofere gradul de poziţionare al situaţiei regionale din domeniu. Totodată, având o situaţie specifică perioadei, urmează să fie extinse domeniile de cercetare şi raportare, în funcţie de modificările produse, de efectele crizei pandemice, a proceselor migraţionale locale şi naţionale. Aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne în sistemul educaţional, implementarea proiectelor privind introducerea intemetului în toate unităţile instructiv-educative, implementarea tehnologiilor didactice bazate pe comunicaţii electronice, asigurarea cu echipamente şi softuri educaţionale. în raionul Edineţ sunt 13065 de copii, ceea ce constituie cca 16 la sută din populaţia raionului. în structura pe vârste a efectivului de copii (53%) ponderea o alcătuiesc copiii de 6-16 ani din numărul total de copii încadraţi în învăţământul preşcolar, iar 6823 - în învăţământul primar şi secundar. Procesul educaţional din raionul Edineţ este asigurat de către următoarele instituţii: • 44 grădiniţe de copii; • 1 şcoală primară; • 30 gimnazii; • 8 licee. • Educaţia preşcolară Sistematizarea datelor privind capacitatea instituţională demonstrează că, majoritatea instituţiilor preşcolare au capacitatea între 50 şi 100 de copii (43%). La nivelul întregului raion, utilizarea capacităţii edificiilor instituţiilor preşcolare înregistrează o medie de circa 73%, cu diverse variaţii. Din numărul total de 44 instituţii de învăţământ preşcolar din raion: - 21 instituţii (47%) valorifică integral capacitatea de proiect; -10 instituţii (22%) - între 60-80%; -14 instituţii (31%) - până la 50%

Tabelul 13. Capacitatea instituţiilor din sistemul educaţional al raionului şi gradul de utilizare a acestora, 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Instituţii preşcolare 43 43 44 44 - Capacitate, copii 4160 4160 4205 4180 - Număr de copii înscrişi, copii 3076 3076 3051 3055 - Grad de utilizare a capacităţilor, % 73,9 73,9 72,55 73,0 Instituţii de învăţământ primar şi 39 39 39 39 secundar general - Capacitate, elevi 17648 17648 17648 17348 - Număr de copii înscrişi, elevi 6875 6875 6826 6817 - Grad de utilizare a capacităţilor, % 38,9 38,9 38,67 39,2 Sursa: Consiliul Raional Edineţ

• Educaţia şcolară în raionul Edineţ accesul la educaţie al copiilor de vârstă şcolară este asigurat de 39 de instituţii de învăţământ, dislocate în 44 de localităţi, inclusiv: 44 de instituţii preşcolare, 30 de gimnazii, 10 licee şi 4 instituţii extraşcolare. în vederea asigurării accesului copiilor din localităţile în care nu există instituţii/servicii educaţionale, este organizat transportul şcolar (pentru 301 copii). Gimnaziile şi liceele raionului dispun de 11965 locuri, unde învaţă 6817 elevi. Procesul de învăţământ se desfăşoară conform sistemului de cabinete, într-un singur schimb. Cu apeduct şi canalizare sunt dotate 96% şcoli. în comparaţie cu media naţională ponderea învăţământului gimnazial în raion este mai redusă. La nivelul municipiului Edineţ, educaţia şcolară este asigurată de 2 gimnazii şi 4 licee. în două dintre liceele teoretice din municipiu Edineţ se predă în limba română, în unul din ele doar în limba rusă, iar în al patrulea în limbile rusă şi ucraineană. Numărul copiilor care frecventează aceste licee este de 1458. Starea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea gimnaziile din localitate este relativ bună. Principalele probleme cu care se confruntă instituţiile menţionate sunt infrastructura fizică deteriorată, cheltuielile mari pentru încălzirea localurilor în perioada rece a anului, baza tehnică şi materială învechită.

• Educaţia în instituţii de învăţământ mediu profesional tehnic Instituţia publică, Colegiul de Medicină veterinară şi economie agrară din Brătuşeni, este amplasat la Nordul ţării, în satul Brătuşeni, r-nul Edineţ. Colegiul este creat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 415 din 22 iunie 1992 „Cu privire la reorganizarea instituţiilor de învăţământ mediu cu profil agrar” şi ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului al Republicii Moldova nr. 124 din 26.06.1992. Colegiul, ca instituţie de învăţământ superior de scurtă durată, s-a reorganizat în instituţie de învăţământ mediu de specialitate. Acreditat prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educaţiei Culturii şi Cercetării nr.253 din 10 martie 2005. în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1152 din 17 octombrie 2016 şi ordinului Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr. 229 din 02 noiembrie 2016, denumirea Colegiului de Zootehnie şi Medicină Veterinară din Brătuşeni s-a modificat în Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni. Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni este o instituţie de învăţământ profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar, care asigură pregătirea cadrelor pentru activitatea cu caracter aplicativ în domeniile agriculturii şi industriei alimentare. Odată cu industrializarea intensă a oraşului Cupcini, a apărut şi necesitatea de a pregăti muncitori calificaţi pentru deservirea tehnică şi tehnologică a industriei oraşului, de aceea a fost construită o şcoala profesională, pe un loc mlăştinos, nu departe de râul Ciuhur, care între anii 1972 - 1974, devine filială pe lângă fabrica de conserve din or. Cupcini, cu un contingent de 120 de elevi, a căror pregătire profesională era asigurată de 4 maiştri şi 2 profesori de specialitate. în anul 1975 a fost înfiinţată Şcoala Tehnică nr.14. La momentul fondării şcoala începuse procesul de instruire în două clase nu prea mari, cu trei învăţători, trei maiştri de producţie şi un educator; numărul elevilor constituia 60 de persoane. Primele profesii au fost: ajustor pentru utilajul de conserve, sterilizator, laborant. între anii 1975 - 1977, Şcoala Tehnică nr. 14, cu statut independent, pregătea specialişti calificaţi pentru fabrica de conserve: fierbători, laboranţi, reglori şi aparatişti- sterilizatori; contingentul fiind de 180 de elevi cu 6 maiştri şi 2 profesori de specialitate. Din 1977 devine Şcoala Tehnică Profesională nr.18, având un contingent de 210 elevi, în bază de 10 clase şi 150 elevi, în bază de 8 clase, cu 16 profesori de instruire profesională şi cultură generală, 14 maiştri şi 5 educatori. Pe lângă profesiile anterioare, şcoala a început să pregătească şi electricieni, maşinişti în domeniul instalaţiilor frigorifice. în urma unor reforme şcolare, prin anii 2000, instituţia capătă statut de Şcoală Profesională Polivalentă. în rezultatul reorganizării şi comasării Şcolii Profesionale nr. 1 şi a Şcolii Profesionale nr.2, conform Hotărârii Guvernului nr.580 din 10 august 2012, instituţia primeşte statut de Şcoală Profesională. Instituţia de învăţământ, de aproape 15 ani, şi-a reorientat activitatea de pregătire a specialiştilor pentru economia naţională, conform standardelor europene. Cadrele didactice au fost implicate în mai multe proiecte internaţionale, organizate de către ţările UE. în anul 2000, un grup de profesori ai şcolii au mers în Danemarca pentru a studia experienţa de pregătire a specialiştilor din această ţară. în anii 2000-2001 , maiştrii-instructori s-au aflat la expoziţia din Hannover, Germania, unde au studiat sistemul de învăţământ de profil, având posibilitatea să se familiarizeze cu activitatea unui centru de pregătire a specialiştilor în prelucrarea metalului. în baza proiectului CONSEPT, finanţat de Liechtenstein, au fost procurate utilaje în valoare de 2446200 de lei. Tot această ţară a alocat peste 800 mii de lei pentru procurarea utilajelor la specialităţile Bucătar şi Cofetar, precum şi pentru termoficarea căminului şi schimbarea geamurilor. Colaborarea cu diverse instituţii, organizaţii, fundaţii este o rezultată a străduinţelor tuturor angajaţilor şi ale colectivului de elevi din Şcoala Profesională din oraşul Cupcini, o condiţie a îmbunătăţirii calităţii serviciilor educaţionale şi de dezvoltare a instruirii profesionale. Astăzi în şcoală activează peste 100 de angajaţi, dintre care 65 de cadre didactice. Şcoala dispune de 14 cabinete de pregătire teoretică, 5 laboratoare, 9 ateliere, 2 săli de sport, 2 cămine, 2 biblioteci. Astăzi elevii studiază următoarele specialităţi: Operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor, Mecanic auto, Electrogazosudor-montator, Bucătar, Cofetar. Pe parcursul anilor, au fost pregătiţi peste 8 mii specialişti pentru economia naţională a republicii în diverse domenii. Apărută ca o necesitate, din considerente economice, şcoala noastră rămâne o soluţie pentru cei cu venituri mici, dornici de a face carte şi a se înarma cu profesie.

4.5.2 Ocrotirea sănătăţii în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii şi serviciile medicale oferite la nivelul raional, se remarcă o amplasare privilegiată a dotărilor medicale în mediul urban, în special în municipiul Edineţ. Acest fapt indică o dependenţă a majorităţii locuitorilor din întreg raionul Edineţ faţă de urbă. Deoarece în localităţile rurale nu există servicii mai complexe de control şi tratament, locuitorii satelor şi comunelor din periferie sunt în situaţia de a se deplasa pentru servicii de sănătate în centrul raional, fiind dependenţi de infrastructură rutieră, care face accesul mai greoi. Tabelul 14. Numărul instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, 2016 - 2019 Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Numărul de spitale 1 1 1 1 Numărul paturilor în spitale 321 321 321 321 Gradul de utilizare a paturilor în spitale 80,7 85,9 89,9 89,9 Numărul de instituţii medicale de tip ambulatoriu, inclusiv: - proprietate publică 1 1 1 1 - proprietate privată Număr de personal medical 325 322 318 320 Necesarul de personal medical Număr de personal medical la 10000 locuitori 40,6 40,4 40,4 40,9 Sursa: IMSP ,, Spitalul raional Edineţ”

Asistenţa medicală a raionului Edineţ este asigurată de 9 instituţii de profil: ■ 1 Spital raional; ■ 2 Centre de sănătate Edineţ şi Cupcini; ■ Oficii ale medicilor de familie din localităţile rurale; ■ 3 Servicii de deservire urgentă medicală; ■ 1 Centru de Sănătate Publică.

IMSP „Spitalul raional Edineţ”, şi-a iniţiat activitatea în anul 1947, iar în anul 1971 s-a dat în exploatare blocul cu 3 etaje în care au fost transferate secţiile de chirurgie, traumatologie, maternitate, terapie generală, secţie de copii şi internare, blocul alimentar şi blocul-tip pentru secţie ORL oftalmologie, dermatovenerologie, clădirea pentru morga şi blocul administrativ în 2 nivele. în a. 1978, şi-a lansat activitatea blocul cu 3 etaje cu secţii de terapie generală, secţie pentru copii, fizioterapie, laborator. Spitalul dispune de secţia pulmonologie, cardiologie. în spital activează 548 de colaboratori: 106 medici, 226 asistenţi medicali, 216 personal inferior şi auxiliar. Cu suportul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică a fost efectuată reparaţia capitală a două blocuri - reparaţia acoperişului, uşilor de intrare, reparaţia faţadei şi termoizolarea pereţilor. Cu susţinerea Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), au fost îmbunătăţite serviciile medicale prestate în spital, prin dotarea cu echipamente şi utilaje medicale performante. Prin realizarea proiectului finanţat de Guvernul Elveţiei, Consiliului Raional Edineţ şi CNAM şi tot cu susţinerea CR Edineţ şi CNAM a fost deschisă secţia de Neurorecuperare. IMSP„Centrul de Sănătate Edineţ” construit în a. 1990, zilnic consultă circa 1200 pacienţi, servicii care sunt asigurate de o echipă de circa 102 specialişti (medici, surori medicale, infirmiere, personal auxiliar), in cadrul instituţiei activează centrul de sănătate prietenos tinerilor, YK ”SALVE” din Edineţ. Instituţia prestează servicii medicale, consiliere psihologică; informare, educare, comunicare; asistenţă metodologică, logistică etc. Scopul principal este de a asigura un genofond sănătos, bine dezvoltat fizic, echilibrat psihic, inteligent şi responsabil pentru faptele sale. Pe parcursul perioadei 2016-2019 şi prima jumătate a an. 2020 au beneficiat de serviciile centrului 19 126 persoane. Instituţia este renovată şi termoizolată cu suportul Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională „Creşterea indicilor de eficienţă energetică a Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Edineţ”. Medicii de familie sunt bine dotaţi, dar cabinetele de renghenologie şi USC au nevoie de reparaţie, mobilier şi utilaj medical. Clădirile Serviciul de deservire urgentă medicală, Edineţ, Cupcini, Feteşti sunt în stare bună. Serviciul dispune de maşini specializate modeme, personal calificat şi condiţii benefice de muncă. Timpul necesar pentru ca o ambulanţă sa ajungă la beneficiar este de max. 8 min. Din datele statistice se observă că ponderea populaţiei cu asigurare medicală începând cu anul 2008 are tendinţă de majorare de la 62,8% până la 68,1% în anul 2019. Populaţia localităţilor urbane atestă un procent mai mare de asigurare, decât populaţia rurală. Există o tendinţă de majorare de la 61,9% în anul 2008, până la 67,1% în anul 2019. Ponderea asigurării medicale a populaţiei din raion este mai redusă decât media naţională de la 12,2% în anul 2008 până la 15,2% în anul 2019. Principalele probleme cu care se confruntă sistemul de ocrotire a sănătăţii sunt următoarele: - lipsa posibilităţilor de diagnosticare modernă; - insuficienţa tratării eficiente a infarctului miocardic; - condiţiile depăşite şi neconforme de spitalizare. îmbunătăţirea sistemului de ocrotire a sănătăţii din raion, precum şi sporirea nivelului de calitate al serviciilor medicale prestate pentru următorii 5-7 ani, poate fi realizată prin: - atragerea investiţiilor în domeniul sănătăţii; - îmbunătăţirea infrastructurii medicale; - achiziţionarea echipamentului medical performant; - atragerea specialiştilor tineri în mai multe domenii medicale. Sporirea nivelului de calitate a serviciilor medicale prestate poate fi realizată prin: - construcţia unui spital nou sau renovarea capitală a spitalului existent din fonduri europene cu conferirea statutului de spital regional pentru deservirea populaţiei din Regiunea de Nord; - procurarea utilajului modem pentru diagnostic; - sporirea calităţii serviciilor medicale specializate.

4.5.3 Protecţia socială Serviciul de asistenţă socială include prestaţii şi servicii sociale acordate persoanelor aflate într- o categorie defavorizată sau a unui grup vulnerabil în care sunt identificaţi copiii, vârstnicii şi adulţii cu nevoi speciale, populaţia cu venituri mici, în mare parte din mediul rural, şomerii. Beneficiarii serviciilor sociale sunt locuitorii cu venituri mici, cei cu dezabilităţi, copii şi vârstnici, la fel şi victime ale diferitor infracţiuni etc. Raionul Edineţ, dispune de o gamă largă de servicii sociale, însă sunt concentrate în mare parte, în centrul raional. Aproape 70% din populaţia raionului locuieşte în mediul rural unde se simte necesitatea stringentă a serviciilor sociale. Serviciile sociale prestate de consiliul raional nu sunt suficiente pentru acoperirea necesităţilor şi nu sunt accesibile pentru locuitorii mediilor rurale. Populaţia raionului Edineţ este o populaţie îmbătrânită, cu o proporţie a persoanelor în etate de peste 25% şi un spor natural negativ pe parcursul a ultimilor 4 ani. Principalele categorii de persoane defavorizate rămân în continuare bătrânii, în special cei solitari care se confruntă cu izolare socială şi sărăcie materială; minorităţile etnice ce se confruntă cu excluziune socială, şomaj, documentare insuficientă; persoane cu dezabilităţi, cu acces redus la servicii, izolare, sărăcie materială; familii de minori - imposibilitatea juridică de a se adresa după suport, sărăcie materială, lipsa serviciilor specializate; familiile migranţilor excluşi din viaţa socială, lipsa serviciilor de consiliere familiale şi alte categorii. Direcţia raională de Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei are drept scop promovarea politicii de stat în domeniul asistenţei sociale a persoanelor, în special a familiilor social-vulnerabile, persoanelor cu dezabilităţi, persoanelor în vârstă etc. Activitatea prioritară este contracararea sărăciei, ocrotirea, îngrijirea, recuperarea şi integrarea socială a persoanelor în situaţii de risc realizând suportul social prin două componente de bază: - Prestaţii băneşti (ajutor social, ajutor pentru perioada rece a anului, compensaţia pentru serviciile de transport, indemnizaţii pentru copiii adoptaţi şi cei aflaţi sub tuteiă/curatelă). - Servicii de asistenţă socială (comunitară, îngrijire socială la domiciliu, asistenţă personală, servicii prestate de echipa mobilă, casa de copii de tip familial, asistenţă parentală profesionistă, protezare şi ortopedie, centru de plasament pentru persoanele în etate, reabilitare balneo-sanatoriale, suport financiar pentru familiile aflate în situaţie de risc, sprijin pentru familiile cu copii în situaţie de risc, cantină socială). în anul 2019 au beneficiat de ajutor social, în medie pe lună 1200 beneficiari, care au ridicat suma totală anuală - 11 425,680 mii lei. Pe parcursul lunilor noiembrie-martie 2020, de ajutor pentru perioada rece a anului au beneficiat 5800 persoane, care au ridicat suma totală anuală - 12060,225 mii lei. De Serviciul îngrijire socială la domiciliu au beneficiat 1061 persoane, beneficiari ai serviciului cu plată au fost 51 persoane, costurile estimându-se la 5998,659 mii lei. De Serviciul Asistenţă personală, estimat la suma de 4540,5 mii lei, au beneficiat 102 persoane. Serviciul social Echipa mobilă, a acordat suport pentru 24 persoane în sumă 320,4 mii lei. Beneficiari ai Serviciului Asistenţă Parentală Profesionistă au fost 20 copii, pentru care s-au investit, 24780 lei. De serviciul social Azil, pentru persoane în etate din s. Oneşti au beneficiat 9 persoane, costurile constituind 1174,2 mii lei. Beneficiari ai serviciului social Protezare şi Ortopedie au fost 1041 persoane, costurile fiind de 92,2 mii lei. De Serviciul Sprijin familial pentru familiile cu copii în situaţii de risc au beneficiat 195 familii, costurile fiind în mărime de 1000,7 mii lei. Serviciul social Suport monetar pentru familiile aflate în situaţie de risc a fost acordat la 102 familii în valoare de 605 mii lei. în anul 2019 au beneficiat de ajutor social 13946 familii, suma anuală achitată fiind 11425,679 mii lei. în anul 2018 au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului 28930 familii. Suma anuală achitată a constituit 12060,225 mii lei. Pe parcursul anului 2019, de Serviciul tutei ă/curatelă au beneficiat 28 copii şi 26 copii adoptaţi. Indemnizaţia a constituit 900,252 mii lei; cheltuielile de buzunar - 115,230 mii lei. în anul 2019, prestaţiile sociale pentru serviciile de transport au constituit 1880,7 mii lei, beneficiari - 5567 persoane, inclusiv 407 persoane cu dereglări ale aparatului locomotor.

Serviciu Localitate Asistenţă socială comunitară Toate primăriile (32) Deservire la domiciliu Toate primăriile Echipa mobilă Acoperă 18 localităţi Asistent personal 26 localităţi Asistent parental profesionist 3 localităţi Casă de copii de tip familie 3 localităţi Centre de zi + cantine sociale 4 localităţi Azil pentru bătrâni Raional (s. Oneşti) Serviciul suport monetar DASPF Edineţ Serviciul sprijin pentru familiile cu copii DASPF Edineţ

Parteneriate sociale importante: - întreprinderea socială „Spălătoria socială”, gestionată de Asociaţia Raională de Educaţie a Adulţilor “Prutul de Sus”, dezvoltat în parteneriat cu Primăria municipiului. Oferă spaţiul fizic şi acoperă o parte din costul serviciilor pentru persoanele defavorizate. - Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Salve” din mun. Edineţ, care oferă servicii de informare, prevenire, consultaţie medicală, consiliere psihologică şi training adolescenţilor, tinerilor şi părinţilor, anual beneficiază înjur de o mie persoane cu vârsta de la 14-30 ani. - Centrul de zi pentru persoane în etate în mun. Edineţ, realizat de Asociaţia Obştească „Oameni pentru Oameni” ce prestează servicii în cadrul spaţiului oferit de către municipalitate. - Centrul de reintegrare socială a tinerilor „Alternativa” gestionat de către Asociaţia Obştească “Demos”. Oferite mai multe tipuri de servicii pentru elevi, tineri defavorizaţi cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani, precum: Serviciul Integrare Socio-Profesională (servicii sociale, psihologice, juridice, educaţionale, suport în dezvoltarea antreprenoriatului tinerilor). - Centrul de zi pentru persoane cu dezabilităţi din mun. Edineţ, prestează servicii sociale, consiliere, încadrare în câmpul muncii, dezvoltarea abilităţilor de muncă, reintegrarea în societate. Proiectul este implementat de Asociaţia raională de educaţie a adulţilor “Prutul de Sus”. - Azilul de persoane în etate din satul Oneşti.

îmbătrânirea activă Aplicarea politicilor viabile privind prevenirea timpurie a îmbătrânirii, în Strategia de dezvoltare a raionului Edineţ, rămâne în continuare o necesitate stringentă. Identificarea soluţiilor şi resurselor de sprijin a cetăţenilor raionului, în special a celor cu risc sporit de îmbătrânire timpurie, trebuie să devină o prioritate pentru instituţiile locale, raionale. întru asigurarea accesului la serviciile sociale de calitate pentru grupele de risc din mun. Edineţ, a fost creat „Centru de zi pentru Persoanele Vârstnice”. A fost semnat Acordul de parteneriat trilateral dintre Direcţia Economie, Asistenţa Socială şi Protecţie a Familiei, Primăria or. Edineţ şi A.O. „Oamenii pentru Oameni” în scopul asigurării şi susţinerii persoanelor aflate in dificultate. Un aspect important urmărit în acest proces, îl constituie stimularea participării active a persoanelor în etate, la viaţa socială şi civică a comunităţii, cu valorificarea experienţei acestora în viaţa de zi cu zi. într-un proiect de parteneriat public privat, Primăria mun. Edineţ a asigurat „Centru de zi pentru Persoanele Vârstnice” cu local şi şi-a asumat suportarea cheltuielilor legate de întreţinere. O contribuţie importantă a avut şi proiectul oferit de Fundaţia Est Europeană, in cadrul proiectului „îmbătrânim activ, cu demnitate”. Servicii instructiv-educative, de informare, instruire, socializare si petrecerea timpului liber, consiliere, terapie ocupaţională, stimulare a voluntariatului persoanelor vârstnice pentru prevenirea marginalizării si excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale, sunt extrem de necesare şi actuale. Activităţile de promovare a îmbătrânirii active urmează a fi implementate în continuare în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea principiului îmbătrânirii active, 2018-2021 şi anume: - creşterea gradului de participare a vârstnicilor la procesul de luare a deciziilor; - consolidarea sustenabilităţii bugetare a programelor de protecţie şi asistenţă socială şi a programelor de sănătate; - reducerea ratei sărăciei în rândul vârstnicilor prin creşterea nivelului de trai în gospodăriile vârstnicilor şi a gospodăriilor cu vârstnici; - creşterea angajării productive a vârstnicilor pe piaţa muncii; - creşterea accesului la servicii de calitate de educaţie continuă şi calificare profesională pentru persoanele din grupul de vârstă; - sporirea calităţii sănătăţii vârstnicilor. Realizarea activităţilor propuse în Plan vor contribui la o integrare efectivă a persoanelor în etate în viaţa politică, socială şi culturală a societăţii, cât şi implicarea mai activă în activităţi publice promovate de APL.

4.5.4 Fondul locativ şi facilităţi de confort Cu dinamica cea mai mare în sensul unei creşteri a suprafeţei locuibile sunt totuşi suburbiile mun. Edineţ. Fondul locativ al raionului constituie 1853,6 m2 In mediu, unui locuitorii revine 15,2 m2, inclusiv: la sat - 16,9 m2, la municipiu - 11,6 m2 în raion există 23841 case de locuit. Unei case de locuit îi revine în mediu 42,2 m2 din suprafaţa totală. Situaţia privind asigurarea cu locuri la 1000 de locuitori se caracterizează astfel: în grădiniţe-creşe la municipiu - 68 locuri sau 85%, la sat - 52 locuri sau 96%; în şcoli la municipiu - 153 locuri sau 116%, la sat - 183 locuri sau 127%. Fondul locativ a municipiului la 31.12.2019 constituia 598,2 mii m2, 69% din totalul fondului locativ este reprezentat de casele particulare (381,4 mii m2), restul de 31% reprezentând blocurile cu apartamente (216,8 mii m2). Suprafaţa medie este de 56,7 mp/locuinţă, iar suprafaţa medie locuibilă pe cap de locuitor este de 15,0 m2 Partea centrală a municipiului este ocupată cu clădiri administrative, de menire socială şi culturală.

4.6 Dezvoltarea economică Raionul Edineţ are un potenţial economic înalt, cu experienţă şi tradiţii în agricultură şi industrie, îşi va diversifica economia prin atragerea investiţiilor şi promovarea afacerilor locale pentru a spori calitatea vieţii locuitorilor săi. în acest sens, se vor stabili metode de guvernare prietenoase mediului de afaceri, se va acorda o atenţie deosebită consolidării capacităţilor antreprenori ale prin susţinerea, încurajarea şi promovarea afacerilor locale. Promovarea atractivităţii investiţionale a raionului va contribui la deschiderea noilor întreprinderi cu capital străin. Principala activitate care urmează să impulsioneze dezvoltarea economică prin susţinerea producătorilor agricoli şi crearea lanţurilor valorice locale este atragerea producătorilor agricoli la platformele de dezvoltare a afacerilor Parcul Industrial Edineţ şi Centrul Apicol, sporind în aşa fel competitivitatea producţiei autohtone pe pieţele externe, precum şi oferirea asistenţei în crearea asociaţiilor de producători. Foto: Parcul Industrial Edineţ Suprafaţa totală a PI Edineţ -17,89 ha teren GREENFILD

Rezidenţiin Parcului Industrial Edineţ n SRL "TB FRUIT", producere suc concentrat de mere

CÎ "ECO- FRUCT", frigider pentru păstrarea fructelor cu linie de sortare si ambalare a fructelor CÎ ' ASPECT-FRUCT" COM, frigider si uscătorie de fructe

SRL' AGRODENIDAN", linie cutii carton, de diferite mărimi

SRL "CREATIVSEVEIM", servicii de arhitectură, proiectări şi dizain pentru imobil Figura nr. 5. Piramida de selectare a rezidenţilor PI Edineţ

Blocul administrativ ocupă suprafaţa 800 m2: Terenuri pentru construcţii disponibile - 180000m2 Infrastructura Parcului Industrial Edineţ: Reţele electrice: 1 punct, tensiune 10 kV, puterea maximă 630 KW Apeduct: 1 staţie de pompare apă şi canalizare Gaze naturale: 1 punct de conectare Drum: cu acces la traseul internaţional M l 4

Avantaje pentru a activa în Parcul Industrial. Asigurarea cu infrastructura necesară: ♦♦♦ Energie electrică ❖ Gaz ❖ Apă şi canalizare ♦♦♦ Iluminarea teritoriului ♦♦♦ Drumuri interne ❖ Parcări pentru oaspeţi ❖ Infrastructura de telecomunicaţii ♦♦♦ Preţuri minimale pentru arenda terenului în blocul administrativ pot fi arendate oficii pentru dezvoltarea afacerilor. Parcul Industrial Edineţ nu dispune de facilităţi de producţie pentru noi rezidenţi, iar procesul de atragere a acestora este unul dificil datorită capacităţilor financiare limitate ale investitorilor locali şi îngrijorării investitorilor străini de a investi în active fixe în ţări străine. Pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile acţiunile vor fi direcţionate spre încurajarea cooperării şi relaţionării locale prin crearea unei platforme de dialog între APL de nivelul I şi II, instituţii publice şi mediul de afaceri. Centrul Apicol amplasat în or. Cupcini, raionul Edineţ a fost creat din sursele Guvernului României prin RoAid - Programul României de Cooperare pentru Dezvoltare. în cadrul Centrului Apicol sunt două departamente: unul informaţional şi de marketing al produselor apicole, iar celălalt de achiziţie, procesare şi ambalare. Centrul Apicol, ca organizaţie, creează noi oportunităţi: - asocierea pentru producătorii de produse apicole în scopul valorificării producţiei membrilor grupului; - majorarea numărului de clienţi; - crearea unor noi game de produse apicole; - promovarea exportului produselor apicole. Un sprijin important pentru dezvoltarea economiei şi a mediului de afaceri din Edineţ, îl oferă Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Edineţ. Oferă consultanţă, furnizează informaţii pentru atragerea unor potenţiali noi investitori, pe site-ul propriu, facilitează dialogul local privind promovarea şi dezvoltarea mediului de afaceri, organizează evenimente în parteneriat cu consiliul raional, pentru dezvoltare armonioasă şi progres al economiei raionale.

4.6.1 Industria La data de 01.01.2020 numărul agenţilor economici activi a constituit 10785 companii, din care: - întreprinderi individuale - 692; - Gospodării ţărăneşti - 8506; - Societăţi pe acţiuni - 20; - Societăţi cu răspundere limitată - 917; - întreprinderi de stat - 17; - întreprinderi municipale - 18; - Instituţii publice - 93; - Asociaţii obşteşti -211; - Sindicate - 42; - Alte forme organizatorico-juridice - 269. Tabelul 15. Evoluţia de ansamblu a economiei raionului Edineţ, mii. lei Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Volumul producţiei livrate, inclusiv: 709495,6 1301040,9 674650,9 991467,5 - piaţa internă 600557,2 699864,5 470425,2 564931,7 - piaţa externă 108938,4 601176,4 204225,7 426535,8 Volumul producţiei fabricate 511566,4 1069030,1 885098,1 1149472,6 - industria extractivă 22259,2 34420„0 37574,3 31750,1 - industria prelucrătoare 489307,2 1034610,1 847523,8 1117722,5 Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

Raionul Edineţ rămâne a fi un important centru industrial din nordul Republicii Moldova, fiind considerat un pol de creştere economică a Regiunii de Dezvoltare Nord. Cooperarea între businessuri în raionul Edineţ este bună şi este asigurată de către Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Edineţ, Primăria municipiului Edineţ şi Agenţia de Dezvoltare Nord, MIEPO, ODIMM. Cooperarea locala între businessuri este asigurată şi de către alţi donatori internaţionali şi programe guvernamentale. Cu suportul Poloniei şi APL s-au creat în cadrul Parcului Industrial Edineţ cooperativele de întreprinzători: „Aspect Fruct” şi „EcoFruct”, SV Fruct (producerea depozitarea şi exportul merelor şi prunelor). Tabelul 16. Principalii actorii ai economiei locale Denumirea Domeniul Produse SRL TOVITO-LIR Industrie Producerea şi comerţul materialelor de construcţie (cu ridicata şi amănuntul) SRL TB Fruit Industrie Rezident PI Edineţ, produce suc concentrat din mere ICS Moldova-Zahăr SRL Industrie Producerea zahărului ICS Natur Bravo SA Industrie Producerea conservelor din fructe şi legume SR1 “Vlados-Com” Comerţ Servicii de restaurant SRL “Gloria-Qvarc” Industrie Produse petroliere SRL Dimigor Comerţ Mărfuri de larg consum şi materiale de construcţie SRL Pâine pe Vatră Comerţ Producerea pâinii SRL ASTRA Comerţ Producerea pâinii SC Maximos - Pan SRL Comerţ Producerea pâinii SRL “Caro-Service” Comerţ Servicii hoteliere şi restaurant, balneo-sanatoriale II Acherman Industrie Producerea mobilei Î.I “Cristea Alexandru” Comerţ Producerea uleiului din floarea soarelui SA BTA 12 Servicii Servicii logistica şi transport auto SRL Edineţ Gaz Servicii Distribuirea prin reţele a gazului natural GT Scutari Victor Agricultură Creşterea produselor agricole, depozitare si export SC VVS Solar-Nord SRL Comerţ Ouă ÎM PB - Nord SRL Comerţ Ouă SRL Constructorul Construcţii Prestare servicii de construcţie SA Mina din Cupcini Industrie Piatră SRL MACONRUT Industrie Pietriş, nisip SRL BIOCAMARA Comerţ Produce ceaiuri din plante medicinale şi miere Sursa: Serviciul Fiscal de Stat

Susţinerea şi promovarea mediului de afaceri din raion atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă se efectuează în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Edineţ. Anual se desfăşoară cea mai aşteptată expoziţie din ţară Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”, la care participă agenţii economici din raion. Anual, se organizează circa 8 evenimente expoziţionale: Expoziţici-târg, „Pentru voi femei frumoase”, „Accentele primăverii”, „PrimExpo”, „Caleidoscopul verii”, „Augustiniada”, „ Toamna de aur ”, Festivalul florilor, „ Ultima frunză Companiile SA Natur Bravo, SA Inlac, ICS Moldova Zahăr SRL se înscriu anual la Concursul Marca Comercială a Anului, „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii produselor şi serviciilor ”, ce are drept scop identificarea companiilor care au implementat cu succes managementul calităţii şi promovarea abordărilor moderne ale calităţii. Premierea învingătorilor concursurilor sus-menţionate se desfăşoară în cadrul evenimentului ‘‘Gala Businessului Moldovenesc ”. Pe lângă concursuri şi expoziţii naţionale, agenţii economici din raion participă şi în cadrul expoziţiilor internaţionale. In perioada de referinţă 2016-2019, circa 40 companii din raionul Edineţ au participat la Misiunea cumpărătorului din cadrul expoziţiei „ China Home Life ”, Polonia, Misiunea Cumpărătorului în Turcia, Grecia, „Becua a I ’a\ie:ie ”, Belarusi, ,, flempoacKiiii npjviapoK ”, Ucraina. Reieşind din situaţia creată în 2020 la nivel mondial de noul virus Covid-19, dar şi pentru activitatea nemijlocită a filialei, responsabile de organizarea expoziţiilor, s-a decis crearea platformei (virtual fairs), care pune la dispoziţia autorităţilor, a instituţiilor comerciale şi a consumatorilor, informaţii actualizate despre mediul de afaceri autohton la general şi despre expunerea acestuia în cadrul expoziţiilor. în anul 2017 şi respectiv 2019 în mun. Edineţ au fost organizate două Forum-uri economice, la care au participat circa 200 reprezentanţi ai mediului de afaceri a regiunii. Pe parcursul anilor 2018-2020 în Edineţ a fost implementat proiectul finanţat de Uniunea Europeană, implementat de Primăria mun. Edineţ, CCI RM, Centrul de Dezvoltare Comunitară Integrată Edineţ - pol de creştere economică în regiunea de Nord a Republicii Moldova. Ca rezultat al implementării proiectului a fost sprijinită incubarea a 10 noi întreprinderi pentru tineri în Incubatorul de Afaceri; îmbunătăţită reţeaua şi cooperarea între sectoarele de afaceri, publice şi ştiinţifice, pentru promovarea inovării şi antreprenoriatului în regiunea Edineţ; au fost consolidate capacităţi pentru minimum 100 tineri potenţiali întreprinzători cu scopul înfiinţării de întreprinderi proprii, a fost crescută infrastructura de producţie fizică cu 1000 m2 din Parcul Agro-industrial (PAI) din Edineţ, pentru atragerea investiţiilor externe de aproximativ 1 mln. euro în sectorul agroindustrial din regiunea Edineţ, îmbunătăţite condiţiile de investiţii pentru crearea celor 100 de locuri de muncă, îmbunătăţite condiţiile de muncă pentru 120 de lucrători efectivi ai PAI din Edineţ.

Antreprenoriatul social în ultimii ani economia socială a devenit unul dintre cel mai frecvent abordate subiecte atât la nivel naţional, cât şi local. întreprinderile sociale se dezvoltă vertiginos şi aduc beneficii majore comunităţilor în care se dezvoltă. în Republica Moldova dezvoltarea întreprinderilor sociale a devenit o prioritate naţională odată cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Strategiei pentru Dezvoltare a Societăţii Civile pentru anii 2012-2015 şi a Planului de Acţiuni, pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2030”. Activitatea de antreprenoriat social, desfăşurată de întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie, este orientată spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi oferirea de oportunităţi persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunităţii, prin creşterea incluziunii sociale. Unele dintre probleme sociale majore la nivel de raion, care necesită intervenţii imediate, sunt relaţiile de comunicare şi asistenţă cu persoanele cu nevoi speciale, grupurile de locatari în situaţii de risc, care sunt vulnerabili pe piaţa muncii la nivel local. Se constată că locurile de muncă sunt puţine, angajatorii nu doresc să angajeze aceste persoane, pentru că aceste categorii au nevoie de un spaţiu adaptat şi consiliere psihologică continuă. Astfel, din anul 2017 AO AREAP încearcă să dezvolte continuu antreprenori aiul social în raion, pornind de la aceste considerente a dezvoltat atelierul de croitorie/spălătorie/tipografie unde sunt angajate legal 2 persoane cu nevoi speciale, iar alţi beneficiari primesc pachete sociale. Aceste practici necesită a fi multiplicate atât în beneficiul comunităţii cât şi a celor ce au nevoie de susţinere a administraţiei publice locale.

Sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii pentru anii 2012-2020, ce oferă cadrul de politici pe termen lung şi mediu privind dezvoltarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (în continuare - IMM-uri) din întreaga ţară, în contextul trecerii de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre exporturi, investiţii şi inovaţii, a dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale. Sectorul EMM este de o importanţă deosebită, în perioada de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul IMM-urilor era determinat nu doar de structura economiei creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de întreprinderile mici, ci şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business. în decursul a 20 de ani, sectorul IMM a crescut atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ însă criza economică şi cea pandemică a creat obstacole şi probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din raionul Edineţ. Instituţiile locale discută despre soluţii posibile de susţinere şi revigorare întreprinderile mici şi mijlocii. Mediul de afaceri din Edineţ constituie veriga cea mai importantă în dezvoltarea economică locală. Se insistă la formalizare dialogul dintre business şi autorităţi pentru a soluţiona mai eficient problemele IMM, prin instrumente de advocacy, în mod transparent şi public. Urmare a datelor statistice din Edineţ, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al agenţilor economici locali ce asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel de venit, asigură saturarea pieţei de mărfuri, participă la crearea bugetului local. Pentru a susţine IMM pe cele mai importante aspecte care necesită o remediere sunt: s Dificultăţile cu care se confruntă IMM la iniţierea afacerii şi susţinerea necesară din partea autorităţilor; S Taxele locale pentru IMM-uri; s Necesităţile de susţinere a IMM-urilor ce implementează soluţii inovaţionale; S Suportul actual al Consiliului raional pentru dezvoltarea sectorului IMM în r. Edineţ.

4.6.2 Agricultura Agricultura este una din ramurile principale ale economiei raionului. Este un sector cu un mare potenţial economic şi cu largi rezerve şi posibilităţi determinate de calitatea solului, factorii de climă şi resursele umane. Pe suprafeţele importante agricole ale raionului Edineţ se practică o agricultură mixtă având ponderi diferite în producţia agricolă. Suprafaţa totală a terenurilor cu destinaţia agricolă constituie 69530 ha, din care teren arabil 53832 ha, plantaţii multianuale 4521 ha, inclusiv livezi 4376,6 ha şi vii 3,94 ha.

Actualmente în sectorul agrar al raionului activează: 1. Cooperativele Agricole de producţie 6, 2. Societăţi cu răspundere limitate 82, 3. Gospodării Ţărăneşti cu suprafaţa peste 10 ha 28, 4. Gospodării Ţărăneşti cu suprafaţa până la 10 ha 12761, 5. Societăţi pe Acţiuni 1, 6. întreprinderi Agricole de Stat 2.

în raion pentru prelucrarea producţiei agroalimentare sunt amplasate 7 fabrici: - de conserve: Terebna, Edineţ, Cupcini; - de lapte; - de zahăr; - combinatul de cereale; - fabrica de prelucrare a culturilor oleajinoase.

Terenurile cu destinaţie agricola includ terenurile din proprietatea publică a LAT şi terenurile aflate în proprietatea privată. Terenurile din domeniul privat sunt prelucrate în mod individual, s-au sunt date în arendă.

Sectorul vegetal: în structura semănăturilor, ponderea majoră a suprafeţelor o deţin culturile cerealiere 45%, culturi tehnice 43%, cartofi, legume şi culturi bostănoase 4%, culturi furajere 8%. Anul 2019 a fost relativ reuşit în domeniul agriculturii. Conform rezultatelor finale, recolta medie a producţiei agricole a constituit: - Cerealiere - 47010 tone, din care 8272 grâu cu o recoltă de 38 ch/ha, porumbul 7901 ha 12000 tone, cu o recoltă de 60 ch/ha, orzul 1064 tone, cu o recoltă de 33 ch/ha. - Tehnice - sfeclă de zahăr 22400 tone, cu o recoltă de 2800 ch/ha, floarea-soarelui 20014 tone, cu o recoltă de 18 ch/ha, soia 2400 tone, cu o recoltă de 12ch/ha. - Cartofi, legume şi culturi bostănoase - cartofi - 4860 tone, cu o recoltă de 200 ch/ha, - legume - 3036 tone, inclusiv: - varză - 406 tone, cu o recoltă de 200 ch/ha, - roşii - 280 tone, cu o recoltă de 100 ch/ha, - ceapa - 669 tone, cu o recoltă de 300 ch/ha, - morcovi - 51 tone, cu o recoltă de 300 ch/ha, - mazăre verde - 244 tone, cu o recoltă de 15 ch/ha, - vinete - 320 tone, cu o recoltă de 200,0 ch/ha. Fructe sămânţoase: 42000 tone, cu o recoltă de 200 ch/ha. Fructe sâmburoase: 2430 tone, cu o recoltă de 80 ch/ha. Pentru o susţinere a activităţilor agricole, raionul este avantajat de o bază tehnico-materiale relativ bună. Astfel, în raion sunt înregistrate 235 combine, 1548 tractoare, care se află în starea satisfăcătoare. Agenţii economici la moment dispun de un număr suficient de tractoare modeme, pentru prelucrare solului, combine contemporane pentru recoltarea cerealelor, agregate combinate ce execută 4-5 operaţii la o trecere. Tabelul 1 7. Suprafaţa şi recolta culturilor agricole pe raionul Edineţ, perioada 2016 - 2019 2016 2017 2018 2019 Denumirea Suprafaţa, Recoltare, Roada, Suprafaţa, Recoltare, Roada, Suprafaţa, Recoltare, Roada, Suprafaţa, Recoltare, Roada, culturilor ha ch ch/ha ha ch ch/ha ha ch ch/ha ha ch ch/ha Grâu 7838 275819 7323 7323 199536 27,2 6903 201818 29,2 8272 31400 38 Orz 1516 41473 1121 1121 19924 17,8 807 17822 22,1 1064 3610 33 Porumb în 1452 56835 1843 1843 60956 33,1 1555 44832 28,8 7901 12000 60 grăunţe Floarea 4884 100366 20,5 20,5 6893 16,5 7958 154813 19,5 11119 20014 18 soarelui Soia 4228 99645 7950 7950 177187 22,3 8790 101876 11,6 3693 2400 12 Sfecla de 739 319983 534 534 146381 244,1 445 113425 254,9 1136 22400 2800 zahăr Porumb la 171 28903 154 154 28725 186,5 146 23892 164,3 288 32705 113,6 siloz Ierburi 320 17099 406 406 19371 47,7 279 11086 39,7 231 9690 41,9 multianuale Legume 526 43574 737 737 43164 58,6 501 39374 78,6 314 3036 100 Livada 909 35617 1067 1067 62887 58,9 885 76253 86,2 2214 42000 200 seminţoasă Livada 164 4851 182 182 3186 17,5 101 2260 22,4 303 2430 80 sâmburoasă Cartofi 737 83575 1048 1048 124783 119,1 1075 132139 122,9 243 4860 200 Sursa: Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru Raionul dispune de 10 complexuri de maşini pentru prelucrarea conservativă a solului de tip Mini-Till, No-Till.

Tabelul 18. Efectivul parcului de tractoare şi maşini agricole antrenate în realizarea lucrărilor de recoltare, pregătirea solului, anul 2019 Denumirea Efectivul, total Tractoare 1548 Combine 235 Heder pentru porumb 60 Remorci 525 Pluguri 573 Cultivatoare 570 Semănătoare 505 Grape de discuri 592 Sursa: Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru

Principalele culturi agricole crescute de agricultori raionului sunt cerealiere, legume, floarea- soarelui, culturile multianuale (pomii fructiferi). Produsele agricole recoltate sunt destinate consumului local, procesării industriale şi comercializării pe piaţa internă.

Sectorul Zootehnic: Creşterea animalilor şi a păsărilor are un rol important în asigurarea securităţii alimentare a raionului şi cuprinde mai multe ramuri: - ramura de creştere a bovinelor, - ramura de creştere a porcinelor, - ramura de creştere a cabalinelor, - avicultura (creşterea ovinelor şi caprinelor), - avicultura (creşterea păsărilor), - piscicultură (creşterea peştelui), - apicultura (creşterea albinelor) şi altele.

Situaţia actuală în sectorul zootehnic din raion se caracterizează prin revenirea din criză de şoc provocată de secetă cumplită a anilor 2012 şi ceea ce a pornit în 2018, care a provocat scădere bruscă a efectivelor de animale: Tabelul 19. Efectivul de animale, perioada 2015-2019

Speciile 2015 2016 2017 2018 2019 % animale şi 2019 faţă de 2015 păsări total inel sect total inel sect total inel sect total inel sect total inel sect total inel sect asociat asociat asociat asociat asociat asociat bovine, 13292 645 13338 476 12737 626 11609 536 11504 518 86,5 80,3 total inclusiv 10870 450 10907 279 10212 308 9436 294 8661 277 79,7 61,6 vaci porcine, 6265 278 6566 426 11556 459 10159 94 9264 79 147,9 28,4 total inclusiv 1410 84 1900 119 2027 99 1810 33 1432 12 101,6 14,3 scroafe ovine, 22702 629 21455 651 20168 385 16310 124 15357 80 67,6 12,7 caprine, total inclusiv 21000 629 20500 651 18936 385 12716 124 12122 25 57,7 4,0 ovine cabaline 1537 65 1521 57 1373 55 1260 31 1121 24 72,9 36,9 păsări, 308883 43192 349214 55770 463887 112000 332232 82169 384992 110793 124,6 256,5 total inclusiv 211280 41276 220000 22647 416887 112000 294232 80150 342890 29494 162,3 71,5 găini iepuri 6600 8450 8500 5000 4950 75,0 albine 4090 200 3100 200 3300 200 3300 4039 98,8 0,0 familii Sursa: Direcţia Agricultură, Relaţii Funciare şi Cadastru Efectivul de animale din raion este concentrat în cadrul gospodăriilor casnice, dar care în ultimii 5 ani a fost redus esenţial: bovinele cu 11,6%, ovinele cu 32%, cabalinele cu 27%, pe când porcinele şi păsările au crescut cu 148% şi respectiv 182%. Diminuarea efectivului de animale în raion este explicată prin aceleaşi cauze, care justifică amplificarea acestui fenomen, în ansamblu pe ţară, cum ar fi politicile agricole necoerente în domeniu, eficienţa redusă în sector, competitivitatea scăzută a produselor animaliere pe piaţa internă, efectele secetei. La toate acestea, asupra diminuării efectivului de animale un impact esenţial îl exercită şi factorii locali: proprietăţile funciare restrânse, deficitul de furaje şi dominaţia clară în sector a gospodăriilor casnice, care nu sunt orientate spre piaţă şi care sunt excluse din programele de Stat orientate spre susţinerea crescătorilor de animale. Perspectiva revitalizării sectorului agricol pentru perioada de până în anul 2030 în mare măsură va depinde de implementarea tehnologiilor avansate, de cultivare a culturilor agricole, aprovizionarea cu tehnologii noi, formarea pieţei de desfacere a produselor agricole concomitent cu costurile sale de producere, şi protecţie a producătorilor de intermediari prin crearea asociaţiilor producătorilor agricoli. Folosind fonduri şi granturi pentru subvenţionarea agriculturii, ar trebui să fie o bază pentru depozitare şi să se perfecţioneze condiţionarea produselor agricole. Programul de stat pentru sprijinul agriculturii, plantaţiile multianuale extrem de productive, reabilitarea terenurilor existente şi crearea de noi sisteme de irigare, este cea mai bună modalitate de dezvoltare progresivă a agriculturii.

4.6.3 Comerţul şi serviciile Sectorul serviciilor este unul bine dezvoltat şi cuprinde 6 sucursale de bănci, 3 asociaţii de economii şi împrumuturi, peste 600 de unităţi de comerţ cu amănuntul, 4 pieţe agroalimentare, 31 de unităţi de alimentaţie publică, 32 de unităţi de deservire publică (frizerii, băi etc.), 3 hoteluri, cu circa 200 locuri.

Tabelul 20. Principalii indicatori ce caracterizează dezvoltarea sferei comerţului din raionul Edineţ, mii. lei Denumirea indicatorilor 2016 2017 2018 2019 Volumul vânzărilor agenţilor economici din sfera comerţului 1576,4 1577,3 1636,8 1669,0 Investiţii în sfera comerţului 13,3 14,6 15,1 16,5 Numărul agenţilor economici activi din sfera comerţului 96 112 123 118 (CA > 15 mii. lei) Sursa: Direcţia pentru Statistică a raionului Edineţ

Comerţul rămâne a fi unul de bază din domeniile economice. în anul 2019, volumul vânzărilor cu amănuntul a fost cu 5,5% mai înalt decât volumul vânzărilor cu amănuntul înregistrat în anul 2016. Din totalul volumului de vânzări cu amănuntul la nivelul anului 2019, circa 70% reprezintă volumul vânzărilor de mărfuri nealimentare. Numărul total al unităţilor de deservire socială este de 32, dintre care 7 sunt frizerii, 5 băi şi 2 case de deservire. Sectorul serviciilor în construcţii s-a dezvoltat rapid, deşi în raionul Edineţ sunt doar 2 companii mari din acest sector de activitate. Principalele probleme legate de dezvoltarea sferei comerţului sunt următoarele: • Majoritatea mărfurilor comercializate în magazinele raionului şi pieţe sunt de origine străină şi se comercializează la preţuri exagerate; • Nu se promovează la nivelul corespunzător mărfurile autohtone; • Insuficient control asupra calităţii mărfurilor realizate; • Implicarea necontrolată a intermediarilor în procesul de realizare a mărfurilor; • Informarea insuficientă a cumpărătorului cu privire la calitatea produselor comercializate. Măsuri şi viziuni ca soluţii pentru problemele identificate: • organizarea vânzărilor doar în cadrul pieţelor autorizate, fiind asigurat controlul calităţii produselor; • asigurarea parcărilor pentru autoturismele clienţilor şi locuri dejoacă pentru copiii mici; • organizarea vânzărilor prin autodeservire; • excluderea din reţea a intermediarului, ce ar diminua nivelul preţurilor; • organizarea vânzărilor online şi livrarea la domiciliu.

4.6.4 Turismul Turismul este un sector important al economiei mondiale şi are o tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional. Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice şi private, generatoare de beneficii economice şi sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi. Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrânge asupra majorităţii sectoarelor sociale.

Acest moment urmează a fi conştientizat şi la nivel local atât de autorităţile publice de nivel I şi II, cât şi de populaţia locală. Atractivitatea turistică a raionului este determinată de bogăţia şi diversitatea resurselor turistice, fiind potenţată de legătura organică cu populaţia şi cultura predominantă, dar şi cu grupuri etnice. Interesele turiştilor identificate şi nuanţate în acest capitol, constau în: - Cunoaşterea patrimoniului cultural; - Contactul cu atmosfera tradiţională din sate; - Relaxarea într-un cadru natural pitoresc; - Practicarea unui turism activ şi sportiv; - Factorii curativi, turism de sănătate şi de înfrumuseţare. Raionul Edineţ are un potenţial turistic bogat în monumente naturale de importanţă locală şi internaţională. Raionul Edineţ este amplasat în partea de nord-vest al Republicii Moldova, situat pe malul stâng al râului Prut, la frontieră cu România. Poziţia pe care o ocupă raionul, la confluenţa unor râuleţe (Draghişte, Racovăţ, Bogda şi Ciuhur) cu râul Prut, a unor căi magistrale terestre (M14 Chişinău - Cernăuţi), nu poate să nu atragă atenţia turiştilor. Resursele atractive se clasifică în: ❖ Resurse aparţinând cadrului natural; ❖ Resurse de provenienţă antropică. Principalele obiective turistice naturale ale raionului Edineţ sunt: sf Monumente ale naturii - geologice şi paleontologice - 7; sf Arbori seculari - 5; sf Monumente de arhitectură peisageră - 3; sf Rezervaţii de resurse - 1; sf Rezervaţii peisagere - 3.

Tabelul 21. Lista monumentelor geologice şi paleontologice din raionul Edineţ Denumirea Suprafaţa (ha) Raionul Edineţ • Grotele Brânzeni 14 • Recifele Brânzeni 44 • Defileul Buzdugeni 100 • Defileul Burlăneşti 10 • Râpa Volodeni 6 • Defileul Trinca 70 • Defileul Feteşti 68 Sursa: ConciliuI raional Edineţ

Sub aspect geomorfologic raionul Edineţ se include în regiunea Toltrelor Prutului care creează pe aceste locuri un peisaj pitoresc. Toltrele reprezintă formaţiuni de recife submarine, care reflectă toate etapele înălţării munţilor Carpaţi, fenomen ce s-a produs cu circa 10-15 milioane de ani în urmă. Toltrele sunt masive de calcar recifal, fiind formaţiuni unice în Europa, răspândite în Podişul Podoliei (Ucraina) şi în nordul Basarabiei. Peisajul toltrelor constituie o alternanţă de formaţiuni recifale stâncoase, cu ape curgătoare şi vegetaţie ierboasă sau chiar păduri, edificatoare fiind speciile petrofile. Cursul Prutului cu afluenţii lor au spălat sedimentele cu structură poroasă de pe toltre, prezentându-le în toată splendoarea lor. In raionul Edineţ şirurile de toltre, fragmentate de spărturi formează defileuri pitoreşti cum ar fi, spre exemplu, cele de lângă satul Buzdugeni, Trinca, Brânzeni ş.a. in unele locuri ele formează cupole, pe care se înalţă stânci rifogene de o vârstă mai tânără în formă de creastă cum ar fi, spre exemplu, cele de lângă satul Feteşti. O formă foarte rară de formaţii rifogene-atoli poate fi văzută lângă satul Brânzeni, situat în cupa unui atol mare, care are câţiva kilometri în diametru.

1. Monumentul Natural Geologic Paleontologic „Defileul Trinca” Aria Naturală protejată de stat, Defileul Trinca, cu suprafaţa de 70,44 ha, este situată la sud- vest de s.Trinca, raionul Edineţ, în valea râului Draghişte. Altitudinea 160-210 m, data constituirii - 8 ianuarie 1975. Deţinător funciar - primăria s. Trinca. Defileul Trinca s-a format în urma adâncirii râului Draghişte în reciful de calcar badenian- sarmaţianul inferior, care constituie un fragment al şirului de Toltre, formând o vale îngustă cu versanţi abrupţi. Calcarele de aici, ca şi celelalte din zona de Toltre din nordul republicii, sunt constituite din resturi scheletice de alge şi briozoare, cochilii de foraminifere şi moluşte, coralieri şi din resturi ale altor organisme marine. Pe versanţii defileului de la Trinca au fost înregistrate mai multe grote, în unele dintre ele fiind descoperite urme de existenţă a oamenilor neandertalieni din Paleoliticul mediu (unelte de vânat şi de gospodărie, oseminte de mamut, rinocer blănos, bizon, cerb, cal, urs de peşteră şi ale altor animale, vânate pentru alimentare, blană, menţinerea rugului în locuinţe etc.). Valoarea turistică a acestui monument oferă posibilitatea amenajării în scopul practicării turismului de cunoaştere, ştiinţifico-practic. Aici s-au păstrat mărturii ale istoriei geologice şi faunei zonei date şi a modului de viaţă a omului din Paleoliticul mediu.

2. Monumentul Natural Geologic Paleontologic „Defileul Feteşti” Aria protejată de stat Defileul Feteşti se află la est de s. Feteşti, lângă şoseaua care duce spre or. Edineţ. Suprafaţa protejată - 37,45 ha. Altitudinea 190-220 m. Deţinător funciar este primăria s. Feteşti. Linele stânci au fost botezate de localnici datorită aspectelor inedite. Stânca Bunicii, de exemplu, de departe pare o bunică ce se odihneşte pe laviţă (mai zisă uneori şi „Stânca Bunelului”). Ea are o înălţime de circa 90 m, cu corp oval de calcar, compus din nevertebrate marine fosile. Broasca ţestoasă seamănă cu o reptilă cu carapace, iar Ţiglăul este o stâncă singuratică, impresionantă prin forma sa. O privelişte frumoasă se deschide în faţa celor care urcă Dealul Foto: Monumentul Natural Geologic scumpiei: în faţă apare o pădure fără pereche, din care se Paleontologic ,, Defileul Feteşti" ridică două stânci pleşuve. La est se află un recif badenian solitar, în vârful căruia se înalţă un martor de calcar de vârsta Sarmaţianului inferior, cu versanţi abrupţi. Pe vârful acestuia au fost depistate unelte de lucru din silex ale omului din Paleolitic. Sunt prezente şi alte formaţiuni rifogene, care, în asociaţie cu cele menţionate anterior, formează un peisaj în formă de amfiteatru. Defileul de la Feteşti prezintă interes în cunoaşterea mai amplă a particularităţilor şirului de

recife badeniene si5*5 volhiniene, având si o deosebită valoare turistică. **55 „Mica Elveţie” din Feteştii Edineţului are nevoie de o promovare, cel puţin ca să fie cunoscută la fel ca Orheiul Vechi.

3. Monumentul Natural Geologic Paleonto­ logic „Recifele Brânzeni” Sunt localizate pe teritoriul s. Brânzeni, sub protecţia statului se află un complex de recife: un recif - în partea de vest, un complex din 4 recife - în zona de est şi un complex original - în partea de sud. Deţinător funciar este Primăria s. Brânzeni. A fost constituit la 13 martie 1962, având suprafaţa de 44 ha. Actualmente, suprafaţa protejată constituie 26,18 ha. Reciful mare din partea de vest, CU altitudinea Foto: Monumentul Natural Geologic absolută de 165 m, se află pe malul drept al r. Racovăţ, Paleontologic „Recifele Brânzeni într-o zonă foarte pitorească, numită „La moara de apă”. în versanţii abrupţi ai recifului s-au păstrat bine mai multe grote cu urme (unelte de silex) ale existenţei omului din Paleoliticul superior. Cele 4 recife din partea de est (Zona Râmbu), atribuie satului un aspect deosebit de pitoresc. Cel mai mare recif, de formă ovală, este situat la marginea de est a satului. Extrem de originali sunt cele două formaţiuni din partea sudică a satului: una este situată pe malul drept al Racovăţului, la confluenţa acestuia cu r. Draghişte, având înălţimea de circa 135 m, cealaltă - cu înălţimea de 167 metri, este situat pe malul stâng al r. Racovăţ. în ultima se află şi vestita grotă cu o superbă staţiune paleolitică Brânzeni I. Peisajul extrem de pitoresc şi şopotul continuu al apelor Racovăţului, care, printre pietrele şlefuite de vreme, parcurg ultimele sute de metri până la contopirea cu apele Prutului, te fac ca mult timp să nu poţi lua privirea de la aceste locuri. „Recifii Brânzeni” completează cunoştinţele despre peisajele Toltrelor, despre istoria omului din Paleolitic, despre fauna preistorică de la începutul Pleistocenului tardiv.

4. Monumentul Natural Geologic Paleontologic „Grotele Brânzeni” Este situat în zona recifală din partea de Sud-Est a satului Brânzeni şi ocupă o suprafaţă de 14 ha, în zona de confluenţă a r. Draghişte cu r. Racovăţ. Altitudinea este de 100-120 m. Deţinătorul funciar - primăria s. Brânzeni. A fost constituit la 13 martie 1962. Majoritatea recifilor de pe teritoriul s. Brânzeni au pe versanţii lor grote, mai mult sau mai puţin adâncite, formate pe parcursul mileniilor sub acţiunea proceselor carstice. Foto: Monumentul Natural Geologic Linele grote au servit ca lăcaşe oamenilor preistorici, mai cu Paleontologic „ Grotele Brânzeni" seamă în timpul iernilor lungi şi geroase din fazele glaciare ale Pleistocenului. Două din cele mai interesante grote se află în reciful situat la sud-est de s. Brânzeni: una - adâncă de câţiva metri, necercetată de savanţi, alta - ceva mai la sud de prima, în care s-a depistat o valoroasă staţiune paleolitică, populată circa 35-40 mii de ani în urmă de mai multe