JUDEC ĂTORIA RM.SARAT – JUDE ŢUL BUZ ĂU

R A P O R T

DE BILAN Ţ AL ACTIVIT ĂŢ II DESF ĂŞ URATE ÎN ANUL 2009

CAPITOLUL 1 .

PREZENTAREA GENERAL Ă A INSTAN ŢEI

Judec ătoria Rm.S ărat func ţioneaz ă în sediul propriu apartinand Ministerului de Justitie, sediul Judec ătoriei fiind situat pe strada Gheorghit ă Lupescu nr.7, avand cinci birouri de judec ători, cinci birouri de grefieri, depozit arhiva, un birou in care functioneaza registratura, un birou pentru grefierul ins ărcinat cu primirea si repartizarea aleatorie a cauzelor şi biblioteca . Judec ătoria Rm.S ărat detine dou ă s ăli de judecata din care una mai spatioasa şi care este dotat ă cu aparatur ă tehnic ă de înregistrare, in care se desfasoara zilnic sedintele de judecata şi in cealalta functioneaza grefierul operator ins ărcinat cu primirea si repartizarea aleatorie a cauzelor şi in care este montat si scanerul pentru arhivarea electronic ă a dosarelor. In circumscrip ţia Judec ătoriei Rm.S ărat , arondat ă Tribunalului Buz ău şi Cur ţii de Apel Ploie şti, intr ă un num ăr total de 20 de comune limitrofe acesteia, respectiv Valea Rîmnicului, , Greb ănu, , Buda, , , Puiesti, , Rîmnicelu, Balta Alb ă, , Cochirleanca, Murgesti, M ărg ăritesti, Pardosi, Bălăceanu, Vîlcelele, si Racoviteni .

CAPITOLUL 2 . - ANALIZA ACTIVIT ĂŢ II INSTAN ŢEI – ASPECTE CANTITATIVE

1 2.1 Volumul de activitate În cursul anului 2009 instan ţa a avut de solu ţionat un num ăr de 3091 din care 474 cauze penale şi 2617 cauze civile, fa ţă de cauze 2779 cauze aflate pe rol în anul 2008 din care 2244 cauze civile si 535 cauze penale . Adaugandu-se si cele 766 cauze ramase in stoc la 31 decembrie 2008, din care 126 cauze penale si 640 cauze civile rezult ă un volum de activitate de 3857 cauze , din care 3257 cauze civile si 600 cauze penale, volumul de activitate a crescut fata de anul 2008 cu 478 cauze civile şi 65 cauze penale. Au fost solutionate 474 cauze penale şi 2617 cauze civile in total 3085 cauze, iar la 31 decembrie 2009 ramanand in stoc un numar de 772 cauze din care 131 cauze penale şi 556 cauze civile, mai mult cu 6 dosare decat la finele anului 2008. Cresterea stocului de dosare de la sfarsitul anului 2009 fata de cel de la sfarsitul anului 2008 se explic ă prin vacanta judec ătoreasca ce a fost continuata de protestul magistratilor care a condus la acordarea unor termene de judecata mai mari si la solutionarea unui numar mai mic de dosare , cre şterea volumului de activitate , dar deopotriv ă si prin pensionarea, incepand cu luna martie 2009, a unui magistrat, domnul judec ător Nicolae Nicolae, dosarele acestuia fiind repartizate ciclic, inc ărcandu-se astfel sedintele celorlalte complete. Analizand stocul trimestrial se constata ca in materie civila acesta a scazut in primele dou ă trimestre, dar in trimestrul III 2009 , dup ă vacanta judec ătoreasca acesta a crescut de la 373 la 866 cauze, iar în trimestrul IV 2009 s-a realizat din nou o sc ădere a stocului, de la 866 la 630 cauze. Din totalul celor 556 cauze civile r ămase in stoc, 73 de cauze sunt cu judecata suspendata, potrivit normelor procedurale. In materie penala stocul de dosare a crescut in trimestrul I de la 126 dosare la 198, in urmatoarele trimestre acesta scazand semnificativ in trimestrul II 2009 , de la 198 cauze la 155 cauze. In anul 2009 au fost inregistrate un num ăr de 16 propuneri arestare preventiv ă, din care 3 au fost respinse , precum şi 32 de cereri de perchezitii de la Parchetul de pe langa Judec ătoria R Sarat, fiind admise in totalitate. Au fost emise in aceeasi perioad ă un numar de 10 autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice.

2 Cu privire la cooperarea juridicar ă in materie penala in cursul anului 2009 au fost emise un num ăr de 7 mandate europene de arestare şi 5 mandate de urm ărire internationala. Este necesar de relevat si activitatea pe compartimente a instan ţei. Astfel, la biroul execut ări penale au fost înregistrate un num ăr de 527 pozi ţii in registrul de execut ări penale, fiind pronun ţate un num ăr de 358 sentin ţe penale şi au fost închise 372 pozi ţii. Pe întreg parcursul anului 2009 au fost emise 41 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind operate 34 confirm ări de mandate. In prezent, exist ă un num ăr de 18 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea neexecutate, ne-a fost comunicata de c ătre organele de politie m ăsura punerii in urm ărire general ă pentru 13 mandate, iar pentru 5 s-a dispus darea în urm ărire interna ţional ă. De asemenea, în aceea şi perioad ă au fost emise un num ăr de 380 adrese de debitare în vederea încas ării cheltuielilor judiciare, fiind primite şi operate un num ăr de 333 debite. A fost înaintat un num ăr de 316 extrase de pe sentin ţele penale, pentru Serviciul de cazier judiciar, 41 extrase de pe sentin ţele penale, pentru interzicerea drepturilor c ătre Consiliile Locale şi au fost comunicate un num ăr de 157 extrase de pe sentin ţele penale, către Centrele militare. A fost înaintat, la instan ţa de control, în apel şi recurs, un num ăr de 140 dosare, fiind operate în registre un num ăr de 113 extrase de pe deciziile penale pronun ţate în c ăile de atac. În vederea punerii în executare a m ăsurii confisc ării dispuse în baza dispozi ţiilor art. 118 Cod penal, au fost comunicate un număr de 5 sentin ţe penale c ătre Direc ţiile Generale ale Finan ţelor Publice şi Inspectoratele Jude ţene de Poli ţie, iar în sentin ţele penale în care s-a făcut aplicarea art. 86 1,art. 86 2 Cod penal la r ămânerea definitiv ă a acestora, s-a procedat la înaintarea cu adrese a unui num ăr de 4 copii către Serviciile de Proba ţiune. Pentru debitele neconfirmate în termen s-au întocmit un num ăr de 47 adrese de reveniri. Mandatele de executare a pedepselor cu închisoare au fost emise la data r ămânerii definitive a sentin ţelor penale sau, dup ă caz, la data la care s-au primit de la instan ţa de apel sau instan ţa de recurs, extrasele de pe deciziile penale. În cursul anului 2009 s-a pronun ţat o sentin ţa de amânare a execut ării pedepsei, pentru stare de graviditate. 3 Semnificativ ă a fost în perioada de referin ţă şi activitatea Biroului de execut ări civile şi contraven ţionale. Astfel, în anul 2009, în Registrul de execut ări civile au fost deschise un nr. de 554 pozi ţii pentru plângerile contraven ţionale , înregistrându-se, practic, un volum mai mare sub acest aspect. S-au emis 415 scrisori de debitare, din care s-au executat un num ăr de 415, iar restul de 139 pozi ţii reprezint ă : 26 dosare care nu au r ămas definitive, 36 dosare fiind înaintate la instanţa de recurs şi pentru care pân ă în prezent nu s-au primit solu ţiile iar 77 de dosare se afla in curs de executare . Pe rolul instan ţei, în anul 2009, s-au înregistrat 49 pozi ţii transformare amend ă din care au fost executate un num ăr de 25 pozi ţii, restul de 24 fiind în curs de executare.

2.2. Operativitatea la nivelul instan ţei

Comparând totalul cauzelor aflate pe rol cu dosarele solu ţionate, indicele general de operativitate al instan ţei este de 81,53 % . În materie penal ă, operativitatea a fost de 78,16 % , iar în materie civil ă, operativitatea a fost de 80,31 %.

Operativitatea pe judec ători este urm ătoarea : Dinc ă Ionel 82,10 la sut ă, Donea Mioara 83,79 la sut ă, Bogdan Marieana 83,01 , Făşie Stefana 83,05 la sut ă, Cristescu Mihaela 96,28 la sut ă, deoarece nu a avut dosare pe stoc la finele anului 2008 fiind detasata pe perioada acestui an la Ministerul Justitiei, Horhocea Georgeta 84,04 la sut ă şi Nicolae Nicolae pe perioada celor dou ă luni, ianuarie şi februarie 2009, un procent de 29,21 la sut ă . Aceasta operativitate a fost calculata prin raportarea num ărului total de dosare aflate pe rol, respectiv cele inregistrate in anul 2009, la care s-au adaugat cele ramase in stoc la 31.12.2008. Asa dup ă cum se poate observa fata de anul 2008, indicele general de operativitate al instantei a crescut semnificativ, apreciem că putea sa fie si mai mare, daca nu ar fi intervenit in anul 2009 protestul magistratilor, precum şi pensionarea unui judec ător.

2.3. Înc ărc ătura pe judec ător

4 Activitatea instan ţei s-a desf ăş urat cu un num ăr de 7 judec ători in primele dou ă luni ale anului, iar incepand cu 1 martie cu 6 judec ători. Fiecare judecator a condus in cursul anului 2009 un num ăr de 37 – 40 sedinte de judecata, ceea ce inseamna 4 sedinte de judecata lunar, completele de judecata fiind mixte, cu cauze civile, penale, dreptul familiei, fond funciar si comercial, la nivelul instantei nefiind complete specializate. In anul 2009 la nivelul instantei au fost rulate 7621 dosare, in medie, pe fiecare judec ător 1270 dosare rulate ceea ce inseamna 35-45 cauze pe sedinta de judecata. S-au solutionat in total 3085 cauze din care 474 penale şi 2617 cauze civile, adic ă o medie pe judecator de 475 dosare, 73 penal si 403 civil. Alaturi de activitatea judiciara fiecare judecator desfasoara si o activitate non-judiciara in cadrul compartimentelor instantei unde sunt delega ţi şi desemna ţi , conform Regulamentului de Ordine Interioar ă şi celorlalte legi.

2.4. Concluzii privind evolutia indicatorilor statistici la nivelul instantei in anul 2009. Vulnerabilitati identificate. Masuri de remediere.

Asa cum rezulta din datele statistice analizate in anul 2009 se poate vorbi de o evolutie a unor indicatori statistici , acestea au fost in crestere privind procentul de operativitate, a numarului cauzelor repartizate fiec ărui judec ător care a solutionat in medie 475 dosare fata de 460 dosare in anul 2008, corelativ crescand si numarul de dosare pe sedin ţă , de la 30-40 dosare in anul 2008 la , in medie, 45 dosare in anul 2009. Se pot eviden ţia ca şi vulnerabilit ăţ i anumite deficiente in respectarea termenului rezonabil in solu ţionarea cauzelor, determinate atât de cauze obiective : - protestul magistra ţilor ; - nerespectarea dispozi ţiilor procedurale de c ătre p ărţile in proces in ceea ce prive şte stabilirea cadrului procesual, neindicarea tuturor mo ştenitorilor in ac ţiunile de partaj succesoral, nedepunerea de acte, modificarea ori completarea ac ţiunilor introductive, nerespectarea dispozi ţiilor in ceea ce prive şte administrarea probelor, - promovarea de c ătre avoca ţi a unor ac ţiuni insuficient precizate, redactate cu nerespectarea prevederilor art.112 Cod

5 procedura civila, f ără a fi înso ţite de actele doveditoare si f ără indicarea temeiurilor de drept al cererii; - nedepunerea la termenele stabilite, a rapoartelor de expertiza, redactarea unor lucr ări incomplete sau gre şite ceea ce a impus completarea sau refacerea acestora; dar si subiective : - neaplicarea cu consecventa a regulilor ce guverneaz ă desf ăş urarea procesului civil, dispoziitiile legii procesuale civile stabilind clar termenele pana la care se pot formula cereri, modalit ăţ ile de atragere a ter ţilor in proces si momentul pana la care se poate largi cadrul procesual, termenele de incuviintare si administrare a probelor, precum si sanctiunile care intervin pentru nerespectarea acestora. Astfel, probatoriile nu se discuta la prima zi de infatisare si se administreaza in mod esalonat, proba cu expertiza tehnica se discuta si se dispune cu întârziere desi sunt cauze unde acest mijloc de proba este necesar , cum ar fi materia fondului funciar.

II. Măsuri de remediere preconizate: -Primirea cererilor sa se faca cu respectarea riguroasa a prevederilor art. 112 din Codul de procedura civila, modificarea si completarea acestora sa se faca cu respectarea dispozitiilor din legea procesual civila şi s ă aplice sanctiunile prevazute de aceasta; - Eliminarea administrarii probelor in rate. - Discutarea şi dispunerea expertizei tehnice la prima zi de infatisare mai ales in cauzele privind fondul funciar; - Degrevarea judec ătorilor de sarcinile nonjuridice. - Vor fi analizate dosarele mai vechi de 6 luni, respectiv de 1 an împreun ă cu completul de judecat ă în scopul adopt ării măsurilor necesare şi legale pentru finalizarea acestora, cu respectarea termenului rezonabil. Apreciem c ă prin implementarea programului elaborat de CSM pentru stabilirea volumului optim de munc ă şi asigurarea calit ăţ ii activit ăţ ii în instan ţă , începând cu 01 ianuarie 2010, aceasta va aduce o îmbun ătăţ ire substan ţial ă a actului de justi ţie, o s ă se elimine toate disfunc ţiile ar ătate . Idealul oric ărui sistem judiciar este acela de a crea prin hot ărârile pe care le pronun ţă un sentiment de încredere în rândul justi ţiabililor.

6 Pentru a reu şi s ă se impun ă printr-o astfel de încredere, este nevoie ca actul de justi ţie s ă fie unul de calitate, astfel încât s ă ofere justi ţiabilului încredere, indiferent de solu ţie.

CAPITOLUL 3 . - ANALIZA CALITATIV Ă A ACTIVIT ĂŢ II INSTAN ŢEI

3.1. Efectele principalelor modific ări legislative operate în cursul anului 2009 asupra activitatii instantei .

Modificarile legislative survenite in cursul anului 2009, nu au avut, din punctul nostru de vedere, nici o influenta asupra activitatii desfasurate de instanta, indeosebi in scopul infaptuirii cu celeritate a actului de justitie, cu exceptia Legii 276/2009 prin care s-a modificat si completat Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Astfel, cu privire la cererile prin care se solicita pronun ţarea unei hotarari care sa tine loc de act autentic de înstr ăinare a unor bunuri imobile, si pentru care se prevede a se solicita rela ţii de la OCPI Buzau, Asociatia de proprietari, precum si avizarea expertizei tehnice de OCPI, toate acestea sunt de natura a conduce la tergiversarea solutionarii acestui gen de cauze. Totodat ă, şi prevederea de la art.19 din aceea şi lege prin care se dispune ca taxa judiciar ă de timbru s ă fie achitat ă în contul bugetului local al unit ăţ ii administrativ teritoriale în a c ărei raz ă î şi are domiciliul, sau dup ă caz, sediul fiscal, debitorul are un impact negativ, intrucat cei care promoveaz ă ac ţiuni şi au domiciliul in alta localitate, consemneaz ă taxele judiciare de timbru tot la bugetul local al Prim ăriei Rm.Sarat. Au fost situatii in care pentru sume modice am acceptat taxa judiciara de timbru astfel consemnata, avand in vedere c ă persoanele care au solicitat de exemplu, legaliz ări , eliber ări de certificate de gref ă, veneau de la distan ţe foarte mari.

3.2. Indici de calitate ai activitatii judiciare.

Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor şi func ţionarea sistemului informatic de repartizare.

7 Monitorizarea distribuirii aleatorii a cauzelor, a fost permanent în aten ţia presedintelui instantei si judecatorul desemnat in acest sens, şi în anul 2009. Şi în cursul anului 2009 cauzele au fost repartizate în mod aleatoriu şi echilibrat, fiind folosit sistemul informatic ECRIS. In anul 2009 nu s-a inregistrat nici o abatere de la principiul repartizarii aleatorii a cauzelor, situatie de fapt constatata si cu ocazia controalelor efectuate de inspectia judiciara a C.S.M. Incidentele procedurale au fost solutionate cu respectarea stricta a Regulamentului de ordine interioara, modificarile intervenite in sistem fiind evidentiate intr-un registru special si in procesele verbale incheiate, orice modificare si completare fiind supuse aprobarii presedintelui sau judecatorului desemnat . Nu au fost constatate deficien ţe deosebite de ordin tehnic ale sistemului. În situa ţia desfiin ţă rii unor complete de judecat ă, intervenit ă ca urmare a eliber ării din functie prin pensionare a unui judecator, , cauzele deja repartizate au fost redistribuite ciclic celorlalte complete de judecata conform prevederilor art. 99 alin.11 din Regulamentul de Ordine Interioara. Au fost inregistrate 48 declaratii de abtinere din care 41 au fost admise şi 7 respinse şi 10 cereri de recuzare din care 8 au fost respinse, una anulata ca netimbrata, si una admis ă, în toate aceste situa ţii f ăcându-se aplicarea prevederilor incidente din Regulamentul de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti, în sensul repartiz ării aleatorii a cauzelor respective. Atat judecatorii cat si grefierii au respectat cu strictete permisiunile de acces in sistem acordate de administrator. Dosarele au fost inregistrate in ordinea stricta a primirii lor de catre grefierul cu studii superioare desemnat sub indrumarea zilnic ă, prin rotatie a unui judec ător. In prezent sunt completate toate campurile unui dosar, pornind de la data inregistrarii si pana la cea a solutionarii, inclusiv caile de atac si punerea in executare a hotararilor. Dupa fiecare sedinta de judecata grefierul inscrie noul termen de judecata si motivele amanarii cauzei, iar dupa pronuntarea hotararii solutia inscrisa de judecator in minuta. S-au respectat hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, nr.163/2008 privind interpretarea dispozitiilor art.99 al.6 din Regulamentul de Ordine Interioara in situatia cauzelor casate cu 8 trimitere spre rejudecare, daca judecatorul s-a pronun ţat doar pe exceptie, acesta este tinut sa respecte principiul continuitatii judecatii cauzelor si hotararea nr.614/2008 prin care s-au modificat dispozitiile art.99 indice 2 al.4 din Regulamentul de Ordine Interioara in sensul ca numarul unic dat de instanta de fond se pastreaza fara modificari pe tot parcursul solutionarii dosarului pana la executarea hotararii. Dup ă casarea sau desfiin ţarea hotararii cu trimitere spre rejudecare, nu este aplicabil principiul repartizarii aleatorii a cauzei in toate cazurile, in unele situa ţii având prevalenta principiul continuitatii judec ării cauzelor. Prin repartizarea cauzei la completul initial investit nu se încalc ă normele de repartizare aleatorie, intrucat cauzele au fost repartizate aleatoriu. Dosarele din c ăile de atac, casate cu trimitere spre rejudecare, revin completului ini ţial investit. Dispozi ţiile art. 98 din Regulamentul de Ordine Interioar ă se aplic ă în mod corespunz ător în situa ţia existen ţei unui caz de incompatibilitate. Incidentele procedurale referitoare la membrii completului de judecat ă se solu ţioneaz ă de completul cu numarul imediat urmator care judec ă in aceeasi materie.

3.3. Durata de solu ţionare a cauzelor. La sfâr şitul anului 2009 se aflau pe rol un num ăr de 772 cauze civile si penale. Din situa ţia statistica trimestriala intocmita cu regularitate, rezulta urm ătoarele : Au fost solutionate un numar de 3085 cauze, astfel :

- un numar de 2242 cauze in interval 0 - 3 luni,

- 586 cauze in intervalul 3 - 6 luni ,

- 238 cauze în intervalul 6 luni – 1 an si 19 cauze solu ţionate peste 1 an.

Durata de solu ţionare se diferen ţiaz ă in raport de materii. Astfel, in materie civila durata de solu ţionare este mai mare in cauzele in care probatoriile au o complexitate sporita. Tergiversarea judec ăţ ii cauzelor are loc acolo unde se administreaz ă proba cu expertiza tehnica , de aceea s-a discutat ca acest mijloc de proba sa se dispun ă in faza ini ţial ă a procesului.

9 La finele anului 2009 au r ămas 15 cauze mai vechi de un an, din care 14 dosare civile şi o cauza penala. Din cele 14 dosare civile mai vechi de un an la data 31 decembrie 2009, 4 au avut judecata suspendata şi au fost repuse pe rol la cererea p ărţilor, iar cu privire la majoritatea celorlalte dosare civile mai vechi de un an au un grad de mare complexitate (partaje, revendic ări, fond funciar), dep ăş irea termenului rezonabil a fost determinata atât de protest dar şi de întârzierile in depunerea de către exper ţii judiciari a lucr ărilor dispuse de instanta sau de efectuarea unor expertize incomplete sau necorespunzatoare, dispunandu-se noi expertize, acordarea mai multor termene de judecata fata de lipsa aparatorului ales. Pe de alta parte un numar de 6 din acestea , dosare au fost repartizate ciclic celorlalte complete , prin eliberarea din functie prin pensionare a dl.judec ător Nicolae Nicolae, care de la inregistrare si pana la repartizare pe celelalte complete nu au fost incuviintate probatoriile. In cauzele penale exista un singur dosar nr.1582/287/2008, care are ca obiect plangere impotriva rezolutiei procurorului – 278 indice 1 cod procedura penala, care a fost inregistrat la data de 14 iulie 2008 şi s-a suspendat solutionarea acestuia la data de 29 ianuarie 2009, fa ţă de invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate, cauza fiind trimis ă la Curtea Constitutionala la data de 24.02.2009 şi s-a restituit la instan ţă la data de 19.10.2009, cauza fiind repus ă pe rol la data de 19.10.2009, cu prim termen de judcat ă la data de 20 noiembrie 2009. In cursul anului 2009 au fost atacate cu apel 61 cauze civile si 78 cauze penale. Cu recurs au fost atacate 243 cauze civile si 92 cauze penale. Deci ponderea atacabilitatii o detine recursul in materie civila. S-au pronuntat 1801 hotarâri civile si 358 hotarâri penale. Au fost admise 4 apeluri civile, 52 recursuri civile, 6 apeluri penale si 72 recursuri penale. Indicile de casare in materie civila este de 4 % iar de mentinerea hotaririi de 96 % i ar in materie penala indicile de casare este de 13 % iar de mentinere a hotaririi de 87 %. Procentul de casare / mentinere a hotarârilor au fost calculate in raport de hotarârile atacate si nu in raport de hotarârile atacabile. Trebuie facuta precizarea ca au ramas definitive si irevocabile prin neapelare si nerecurare in materie civila 2319 hotarâri si in materie penala 299 hotarâri, ceea ce inseamna ca 10 partile din proces si-au format convingerea despre justetea solutiei instantei de fond intr-un mare numar de cauze fara parcurgerea cailor de atac. Principalele motive de casare inregistrate sunt aspecte de nelegalitate si anume : gresita interpretare a legii , interpretarea diferentiata a legii , necunoasterea modificarilor legislative , iar pe aspecte de temeinicie, gresita apreciere a probelor, lipsa rolului activ iar intr-un procent redus lipsa de diligenta a partilor, nepronuntarea asupra tuturor capetelor de cerere sau asupra exceptiilor invocate ori solutionarea gresita a acestora din urma, administrarea unui probatoriu insuficient pentru corecta stabilire a situatiei de fapt. Ponderea in reformarea hotaririlor instanei o constituie casarea in recurs in materie civila situatie ce se datoreaza si regulilor de competenta in materia cailor de atac.

3.4. MASURI LUATE PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE

Potrivit prevederilor art.26 indice 1 din Regulamentul de ordine interioara, lunar judec ătorii instan ţei au analizat aspectele de practica judiciara neunitara la nivelul instan ţei si, atunci când a fost cazul, si cele de la nivelul instan ţelor de control judiciar. Pentru pronun ţarea unor hot ărâri temeinice si legale si pentru a nu se înregistra situa ţii de practica judiciara neunitara, s-au luat urmatoarele masuri: -dezbaterea tuturor problemelor de drept controversate; -dezbaterea tuturor hotararilor pronuntate de instantele de control judiciar prin care au fost casate hotarari pronuntate de judecatorii instantei; -organizarea studiului profesional al judecatorilor ; -dezbaterea tuturor deciziilor Curtii Constitutionale si a deciziilor I.C.C.J. pronuntate in recursurile in interesul legii; -dezbaterea Hotararilor CEDO in cauzele privitoare la Statul Român; -asigurarea participarii judecatorilor la dezbaterile organizate de Curtea de Apel pe probleme de practica judiciara neunitara; -dezbaterea minutelor incheiate la nivelul CSM urmare analizarii aspectelor de practica judiciara neunitara; 11 -publicarea pe portalul instantei a hotararilor judecatoresti relevante.

3.5 Aplicarea dreptului comunitar respectiv a CEDO la nivelul instan ţei.

Judec ătorii au urm ărit respectarea dreptului la un proces echitabil, reducerea duratei excesive a solutionarii unor cauze pentru a se asigura astfel dreptul p ărţilor de a fi judecate intr-un termen rezonabil, drepturi garantate de art. 6 din C.E.D.O. atat in materie penala cat si in materie civila. In materie contraventionala judec ătorii au aplicat jurispruden ţa CEDO potrivit c ăreia contraventiile intra in sfera acuza ţiilor in materie penala la care se refera primul paragraf al art.6, deoarece norma juridic ă sanc ţionatorie are caracter general, iar sanc ţiunile urm ăresc un scop represiv şi preventiv, hotararea in cauza Anghel fiind un instrument util de lucru. S-a asigurat prelucrarea actelor normative a jurispruden ţei române şti şi a C.E.D.O., studiul acquis-ului comunitar şi a transpunerii acestuia în legisla ţia intern ă. Prin participarea judec ătorilor la seminarii, simpozioane organizate la nivel central prin I.N.M. ori la nivelul Cur ţii de Apel Ploie şti pe materia Dreptului Comunitar, judec ătorilor le-a fost facilitat ă aprofundarea cuno ştin ţelor în domeniu şi implicit aplicarea acestor principii şi norme în cauzele pe care le instrumenteaz ă. In anul 2009 nu au fost situa ţii în care judec ătorii s ă fac ă aplicarea direct ă a dreptului comunitar. Cu privire la cooperarea judiciar ă interna ţional ă în materie penal ă, în cursul anului 2009 au fost emise 7 mandate europene de arestare şi 5 mandate de urm ărire internaţional ă. 3.6. Cre şterea gradului de specializare in activitatea judiciara . Au fost infiintate prin hotarâri ale colegiului de conducere, complete specializate tinând seama de optiunea si specializarea judecatorilor cu asigurarea continuitatii. Astfel, la nivelul instantei sunt complete specializate in dreptul familiei minori, drept funciar , drept comercial. Totusi, fiind o instanta cu volum mic de activitate, trebuie subliniat ca judecatorii nu beneficiaza de specializare intr-un singur domeniu de drept , fapt ce le solicita un efort sporit în pregatire, practic toti judec ătorii instantei judecand in toate materiile. 12 Fiecare judec ător a fost planificat in sedinta de judecata, ciclic, şi a lucrat cu un singur grefier pentru a se asigura o echip ă sudata intre acestia şi pentru a spori eficienta activit ăţ ii desfasurate.

3.7. Formarea profesionala la nivelul instantei .

In anul 2009 judec ătorii instantei au participat la programul de preg ătire profesionala conform tematicii anuale intocmite , dar si prin studiu individual, în aprofundarea legisla ţiei şi a jurispruden ţei. In cadrul acestor întâlniri au fost dezb ătute în jurispruden ţa legile noi ap ărute şi probleme de drept noi ap ărute. De asemenea, judec ătorii au fost cuprinsi si in programe de formare profesionala in mod centralizat prin INM , dar si descentralizat, la nivelul Curtii de Apel Ploiesti. Personalul auxiliar de specialitate a participat la invatamantul profesional organizat trimestrial la nivelul instantei, sub indrumarea doamnei judec ător delegat Horhocea Georgeta. De asemenea, in anul 2009 parte din grefieri au fost cuprinsi in programele de formare specializata la nivel centralizat prin SNG.

3.8. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instan ţei.

Potrivit Legii de organizare judiciara nr.304/2004 fiecare instanta este condusa de un presedinte care exercita atributii manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia. Art.46 alin.(1) din lege prevede ca presedintele instantei: -ia masuri pentru organizarea si buna functionare a instantei pe care o conduce; -asigura si verifica respectarea obligatiilor statuare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate. In anul 2009 activitatea manageriala s-a desfasurat in conformitate cu aceste dispozitii, astfel aceasta a fost concretizata in adoptarea unui numar de 18 hotarari de c ătre Colegiul de conducere al instantei, care a condus la cresterea legitimitatii deciziilor luate şi la eficientizarea activitatii instantei. Prin Ordinul de serviciu nr.1 din 2009 avizat de Colegiul de Conducere, pre şedintele instantei a stabilit modul de organizare al activit ăţ ii instantei in anul 2009 şi sarcinile ce revin fiec ărui 13 compartiment de lucru, judec ătorilor şi grefierilor, a delegat si desemnat judec ătorii şi grefierii pentru coordonarea anumitor activit ăţ i, stabilind şi alte masuri necesare infaptuirii in cele mai bune conditii a actului de justitie. Judec ătorii şi grefierii delegati au fost antrenati in solutionarea tuturor problemelor instantei, iar preşedintele a efectuat controale si verificari pe sectoare şi pe anumite aspecte ale activitatii. Activitatea manageriala a fost desfasurata si prin intermediul judecatorilor delegati sau desemnati, care au depus eforturi pentru conducerea compartimentelor instantei in care, in anul 2009, toate activitatile au fost desfasurate cu respectarea normelor legale si regulamentare, periodic s-au f ăcut controale pe compartimente consemnate in caietul de control. Toti judecatorii conduc lunar acelasi numar de sedinte cu caracter mixt, penale şi civile, in doi timpi, in timpul doi fiind luate cauzele penale, dup ă ora 11:00, masura luata pentru ca justitiabilii sa nu petreaca mult timp la instanta.

3.9. Aspecte privind asigurarea transparen ţei activit ăţ ii instan ţei şi protec ţia datelor cu caracter personal.

Sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplineasc ă rolul de serviciu public, nu numai prin înf ăptuirea actului de justi ţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de rela ţii între justi ţie şi justi ţiabil. In centrul sistemului juridic nu st ă judec ătorul sau instan ţa, ci justi ţiabilul: el este utilizatorul serviciilor create de stat pentru protectia drepturilor sale şi are dreptul s ă fie tratat într-un mod profesionist : cauza sa trebuie solu ţionat ă în mod drept, într-un termen rezonabil, într-un mod impar ţial şi el s ă fie tratat cu respect. Comunicarea între instanta si justitiabil este in parametri reglementati prin Legea 233/2002 şi Legea 544/2001, indiferent daca informa ţia este transmis ă verbal sau în scris. Punerea la dispozitia publicului, justitiabililor, a informatiilor necesare, poate aduce o imbunatatire a imaginii justitiei, astfel c ă se impune acordarea unei atentii sporite acestei activit ăţ i. Furnizarea imediata, chiar pe loc, a raspunsurilor solicitate, reprezinta o componenta a procesului de comunicare . In acela şi plan, acela al comunic ării, rela ţia cu mass-media reprezinta un segment important al procesului de informare a publicului asupra realit ăţ ilor sistemului judiciar. 14 Si in anul 2009 la nivelul instantei s-a urmarit aplicarea corespunzatoare a prevederilor Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public şi Legii 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulatie a acestor date. In anul 2009 în aceast ă calitate judec ătorul delegat cu activitatea Biroului de Informatii şi Rela ţii Publice, judec ător Cristescu Mihaela, a asigurat o reala comunicare, manifestand transparenta si disponibilitate in rela ţia cu reprezentantii presei, dar si cu justitiabilii direct, acordand audiente la care a dat raspunsul pe loc dar şi la petitii în scris. Apreciem c ă în anul 2009, prin activitatea desf ăş urat ă, întregul personal al instan ţei şi-a adus contribu ţia la înf ăptuirea acestui obiectiv strategic, prin: - furnizarea informa ţiilor de interes public; - afi şarea dosarelor cu înscrierea motivelor de amânare a cauzei şi a solu ţiilor pronun ţate; - organizarea manifest ării de tipul „U şilor deschise”; - distribuirea de ghiduri pentru justi ţiabili; - asigurarea protec ţiei datelor cu caracter personal - instalarea infokiosc-ului pe holul instantei, la care au acces justitiabilii şi avocatii, putand sa-şi urmareasca dosarul de la inregistrare pân ă la solu ţionare. În perioada care face obiectul prezentului bilan ţ, nu au fost cazuri în care persoanele care beneficiau de dispozi ţiile Legii nr. 677/2001 s ă formuleze cereri cu privire la respectarea drepturilor prev ăzute de legea respectiv ă, iar pe rolul instan ţelor nu sunt înregistrate litigii având ca obiect ap ărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001 şi instan ţa noastr ă nu a fost supus ă unei proceduri de investigare exercitat ă de c ătre Autoritatea Na ţional ă de Supraveghere a Prelucr ării Datelor cu Caracter Personal.

3.10. Aspecte privind site-ul instan ţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la JURINDEX.

Pe site-ul instan ţei noastre este prezentat ă instan ţa, cum este organizat ă aceasta, listele de şedin ţă , dosarele, pentru cauzele solu ţionate se trece de c ătre grefierul de şedin ţă solu ţia pe scurt imediat dup ă pronun ţare şi informa ţii de interes public (declara ţii de avere şi interese)

15 • Hot ărârile judec ătore şti pronun ţate de instan ţele de judecat ă reprezint ă documente de interes public prin excelen ţă , caracterul public al activit ăţ ii de solu ţionare a litigiilor de c ătre instan ţe având o importanta majora pentru func ţionarea corect ă a statului de drept.

• Punerea la dispozi ţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înf ăptuire a justi ţiei reprezint ă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare , care este un principiu de baza al democra ţiei.

• Accesul la hot ărârile judec ătore şti trebuie sa fie integral , f ără sa fie limitat de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor, cum ar fi no ţiunea de jurispruden ţă relevant ă, şi f ără s ă se intervin ă asupra formei originale a hot ărârilor judec ătore şti pronun ţate de instan ţe.

• In cadrul instantei s-a trecut deja din vara acestui an la aplicarea programului JURINDEX prin publicarea hotararilor judec ătore şti , preluate automat de acest program. Atât grefierii de şedin ţă cât şi tehnoredactorii au fost instrui ţi privind modul de operare, conformându-se în acest sens.

3.11. Asigurarea liberului acces la justi ţie.

Asigurarea liberului acces la justi ţie impune realizarea unui cadru legislativ coerent, care s ă ofere garan ţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prev ăzute de lege, de c ătre fiecare persoan ă. În plan legislativ, au fost realizate o parte din măsurile înscrise în Planul de ac ţiune pentru implementarea strategiei de reforma a sistemului judiciar. Şi la nivelul instan ţei, în anul 2009, acest obiectiv a fost urm ărit şi a fost realizat prin: - asigurarea accesului p ărţilor, conform Regulamentului de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti, la dosarele în curs de solu ţionare ori arhivate, direct ori prin ap ărător în arhiva judec ătoriei cu respectarea programului stabilit de conducerea instan ţei, potrivit aceluia şi regulament; - solu ţionarea cererilor privind accesul la eviden ţele instan ţei şi eliberarea înscrisurilor prin intermediul compartimentelor registratur ă şi arhiv ă, de regul ă în aceea şi zi în care cererea este formulat ă; - asigurarea accesului liber la judec ătorul delegat cu activitatea B.I.R.P.;

16 - asigurarea respect ării tuturor prevederilor procedurale referitoare la desf ăş urarea proceselor, comunicarea actelor procedurale a dreptului de a exercita c ăile legale de atac împotriva hot ărârilor judec ătore şti, conform legii; - asigurarea permanen ţei, inclusiv în timpul vacan ţei judec ătore şti la toate compartimentele instan ţei; - afi şarea la locuri vizibile a unor extrase din Codul de procedur ă civil ă, Legea nr.146/1997, cu modific ările şi complet ările ulterioare şi altele; În strâns ă corela ţie cu asigurarea liberului acces la justi ţie s-a acordat aten ţia cuvenit ă şi cre şterii transparen ţei actului de justi ţie. S-a avut în permanen ţă în vedere ca instan ţa de judecat ă s ă-şi îndeplineasc ă rolul de serviciu public nu numai prin înf ăptuirea actului de justi ţie, dar şi prin stabilirea unor rela ţii optime între judec ător şi justi ţiabil. Acest lucru a fost realizat şi în anul 2009 îndeosebi prin: - distribuirea în continuare către justi ţiabili a ghidurilor de orientare juridic ă; - manifestarea „Portilor deschise”, scop în care la datele de 1 iulie (ziua magistratului ) si 25 octombrie ale fiec ărui an, justitiabilii şi presa vor fi invita ţi la sediul instantei şi le va fi asigurat accesul în birourile unde angajatii isi desfasoara activitatea, oferindu-le posibilitatea de a percepe nemijlocit specificul activit ăţ ii judiciare.

3.12.Aspecte privind evaluarea şi raspunderea disciplinara a personalului instantei .

Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instantei a fost evaluata in anul 2009 de c ătre pre şedintele instan ţei, obtinandu-se de intreg personalul calificativul „foarte bine „. De asemenea, nu au fost Înregistrate cazuri de indisciplina din randul personalului auxiliar de specialitate al instantei care s ă atraga raspunderea disciplinara.

3.13. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilit ăţ ile identificate şi m ăsurile de remediere a acestora.

Ca si in anii anteriori şi in anul 2009 instanta si-a indeplinit in mod corespunzator rolul de serviciu public, judecatorii asigurand prin intreaga lor activitate suprematia legii, respectand drepturile si libert ăţ ile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii. 17 De asemenea, judec ătorii precum si personalul auxiliar au respectat principiile înscrise in Codurile deontologice, neînregistrându-se nici o abatere de la acestea. Rezultatele, ce pot fi apreciate drept foarte bune, au fost eviden ţiate in capitolele anterioare si cu riscul de a ne repeta nu putem sa nu ar ătăm din nou, ca in aproape 90% din cauzele cu care instan ţa a fost investita solu ţiile au fost pronun ţate intr-un termen de pana la 3 luni ceea ce, in mod evident, a influen ţat în mod pozitiv percep ţia cet ăţ enilor privitoare la actul de justi ţie. Au fost si unele disfunc ţionalit ăţ i si vulnerabilit ăţ i la care am făcut de asemenea, referire, de altfel inerente in condi ţiile in care legisla ţia este in continua modificare, iar judec ătorii nu au fost degreva ţi de activit ăţ ile extrajudiciare pentru a-si rezerva tot timpul activit ăţ ii de judecata. In anul 2010 atât colegiul de conducere cat si pre şedintele instan ţei trebuie sa ac ţioneze pentru : - asigurarea evidentei lunare a dosarelor mai vechi de 3 si 6 luni si monitorizarea acestora, astfel incat sa nu mai existe dosare mai vechi de 1 an; -supravegherea activit ăţ ii compartimentelor auxiliare si efectuarea de controale lunare eviden ţiate in registrul unic de control; -monitorizarea permanenta a modului de repartizare aleatorie a cauzelor; -urm ărirea respect ării stricte de c ătre întregul personal a prevederilor statuare, regulamantare si a codurilor deontologice; -formarea profesionala continua prin studiu individual, prin dezbaterea temelor înscrise in programele proprii si prin participarea la formele centralizate de preg ătire; -eviden ţierea şi analizarea tuturor problemelor de drept controversate si a cazurilor de neaplicare unitara a legii ; -informarea permanent ă a judec ătorilor cu deciziile Cur ţii Constitu ţionale si ale I.C.C.J., precum si cu hotararile CEDO; -asigurarea cunoa şterii jurispruden ţei instan ţei judec ătore şti, - identificarea practicii neunitare, pe materii, la nivelul instan ţei, prin reluarea analizei solu ţiilor, lunar în care s ă fie discutate cu argumente juridice f ără a afecta în vreun fel independen ţa, numai astfel putem stabili o jurispruden ţă unitar ă în fiecare materie ; 18 In anul 2009 s-a resim ţit şi criza financiara privind lipsa fondurilor, pentru asigurarea necesarului de consumabile şi materialele necesare activit ăţ ii specifice.

CAPITOLUL 4. GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. Resursele umane aflate la dispozi ţia instan ţei in anul 2009.

In lunile ianuarie – februarie 2009 instan ţa a func ţionat cu 7 judec ători, iar începând din luna martie doar cu 6 judec ători, un post de judec ător fiind vacant prin eliberarea din func ţie prin pensionare, a domnului judec ător Nicolae Nicolae. Schema personalul auxiliar de specialitate este compus din 14 grefieri, din care 2 sunt grefieri arhivari, 3 grefieri dactilografi si un grefier desemnat prin ordin de serviciu cu atribu ţii de operator pentru repartizarea aleatorie a cauzelor si primirea cererilor de chemare in judecata ale justi ţiabililor. Doi din grefierii instan ţei sunt încadra ţi cu studii superioare, fiind licen ţia ţi în drept, iar parte din ei urmeaz ă cursurile facult ăţ ii de drept.

4.2.Resursele materiale aflate la dispozi ţia instan ţei în anul 2009.

In anul 2009 datorit ă crizei financiare s-au întâmpinat greut ăţ i în ceea ce prive şte imposibilitatea expedierii la timp a corespondentei, datorita lipsei de fonduri b ăne şti , de asemenea, s-a resim ţit lipsa consumabilelor, lipsa materialelor pentru efectuarea cur ăţ eniei localului. Tot datorita lipsei resurselor materiale nu s-a putut efectua de izolarea termic ă a acoperi şului instan ţei, astfel încât sunt afectate condi ţiile de lucru, sunt temperaturi de nesuportat, atât vara cât şi iarna, fiind nevoi ţi pe timp de iarn ă să supliment ăm confortul termic si cu aparate electrice.

CAPITOLUL 5 . RAPORTUL DINTRE INSTANTA ŞI CELELALTE INSTITU ŢII ŞI ORGANISME , PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVIL Ă.

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

19 S-au concretizat în anul 2009 în comunicarea obiectivelor şi temelor form ării continue profesionale în anul 2009, în comunicarea tuturor datelor statistice privind activitatea instan ţei la termenele stabilite. Cu ocazia controalelor efectuate pre şedintele a pus la dispozi ţie toate documentele instan ţei si a dat explica ţiile cerute, receptând observa ţiile si propunerile formulate, pe care apoi, judec ătorii si grefierii le-au avut in vedere in activitatea desf ăş urat ă. Nu s-au ridicat probleme.

5.2. Raporturile dintre instan ţă şi Parchetul de pe lâng ă Judec ătoria Rm.S ărat .

În ceea ce prive şte Parchetul de pe lâng ă Judec ătoria R S ărat, raporturile în ansamblu au fost foarte bune, interesul comun fiind acela al ob ţinerii unui act de justi ţie de cea mai bun ă calitate. Nu lipsit ă de important ă este şi asigurarea de c ătre conducerea Parchetului de pe lâng ă Judec ătoria R S ărat a unei continuit ăţ i a procurorilor de şedin ţă desemna ţi pentru participare în cadrul şedin ţelor de judecat ă.

5.2. Raporturile cu baroul de avoca ţi, precum şi cu exper ţii judiciari

Apreciem c ă raporturile cu baroul de avoca ţi au stat sub semnul colabor ării, avoca ţii au r ăspuns cu promptitudine solicit ărilor de acordare de asisten ţă judiciar ă din oficiu. Referitor la activitatea exper ţilor judiciari, consider ăm c ă, de şi unii exper ţi judiciari şi-au îndeplinit sarcinile dispuse de instan ţă , se impune mai mult ă operativitate şi calitate în efectuarea lucr ărilor de expertiz ă, întrucât aceasta este cea mai frecvent ă cauz ă de tergiversare a solu ţion ării cauzelor într-un termen rezonabil.

5.4. Raporturile cu mass-media

Nu au existat cazuri de mediatizare a unor solu ţii în mass- media care s ă aib ă drept consecin ţă decredibilizarea actului de

20 justi ţie la nivelul Judec ătoriei R S ărat . Rela ţiile cu mass-media local ă sunt foarte bune.

5.5. Raporturile cu justi ţiabilii

Sunt apreciate ca fiind foarte bune. In anul 2009 au fost primite în audien ţă un num ăr relativ mic de persoane . În cadrul audien ţelor, nu au fost vizate aspecte legate de comportamentul personalului, de desf ăş urarea şedin ţelor de judecat ă sau de săvâr şirea unor fapte incompatibile cu statutul profesional al judec ătorilor sau grefierilor, ci se men ţine problematica ridicat ă de peten ţi, care ori solicit ă consulta ţii juridice, ori î şi exprim ă nemul ţumirea cu privire la solu ţiile pronunţate. Apreciem c ă este necesar, pentru realizarea dezideratului de a se asigura transparen ţa actului de justi ţie, a se milita de c ătre managerii instan ţei, pentru: - publicarea pe portalul instan ţei a hot ărârilor judec ătore şti relevante pronun ţate în materie civil ă şi în materie penal ă; - asigurarea respect ării dreptului la ap ărare; - respectarea termenului rezonabil de solu ţionare a cauzelor; - rezolvarea peti ţiilor şi cererilor formulate de justi ţiabili cu respectarea termenului legal de c ătre BIRP; - asigurarea accesului p ărţilor la dosarele instan ţei, cu respectarea Regulamentului de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti.

5.6. Raporturile cu asocia ţiile profesionale, societatea civil ă şi institu ţiile şi organismele interna ţionale .

Aceste raporturi au fost reduse ca num ăr şi caracterizate ca fiind bune. Majoritatea judec ătorilor instan ţei sunt membri ai Asocia ţiei Magistra ţilor din România. Se cuvine relevat ă, în acest context, şi cooperarea bun ă existent ă, cu organele de poli ţie sau cu penitenciarul , institu ţii cu care s-a luat leg ătura chiar şi telefonic, pentru a se proceda de îndat ă la înaintarea dovezilor de luare la cuno ştin ţă a dispozitivelor sentin ţelor penale de c ătre inculpa ţii aresta ţi, cu organele fiscale teritoriale , pentru confirmarea cu operativitate a d ării în debit a cheltuielilor de judecat ă, şi financiare din cadrul Consiliilor Locale arondate sferei de 21 competen ţă a Judec ătoriei R S ărat , pentru confirmarea adreselor de debitare şi a mandatelor de executare.

CAPITOLUL 6. CONCLUZII

Apreciem c ă în anul 2009 colegiul de conducere şi pre şedintele instan ţei au reu şit s ă desf ăş oare o activitate managerial ă corespunz ătoare , care s-a reflectat în indicatorii pozitivi la care am făcut referire în bilan ţul de fa ţă . Pentru anul 2010 urmeaz ă s ă punem un accent mai mare pe comunicarea organiza ţional ă. Comunicarea este crucial ă pentru existen ţa şi succesul echipei, este prima responsabilitate a fiec ărui manager, să elimin ăm eventualele obstacole, s ă dezvolt ăm, în continuare, un management participativ care implic ă consultarea şi antrenarea întregii echipe, la realizarea obiectivelor propuse.

PRE ŞEDINTE , JUDEC ĂTOR DONEA MIOARA

22