JUDEC ĂTORIA RM.SARAT – JUDE ŢUL BUZ ĂU

R A P O R T

DE BILAN Ţ AL ACTIVIT ĂŢ II DESF ĂŞ URATE ÎN ANUL 2011

CAPITOLUL I .

PREZENTAREA GENERAL Ă A INSTAN ŢEI

Judec ătoria Rm.S ărat func ţioneaz ă în sediul propriu apartinand Ministerului de Justitie, sediul Judec ătoriei fiind situat pe strada Gheorghit ă Lupescu nr.7, avand cinci birouri de judec ători, cinci birouri de grefieri, depozit arhiva, un birou in care functioneaza registratura, un birou pentru grefierul ins ărcinat cu primirea si repartizarea aleatorie a cauzelor, un birou pentru şedin ţele Camerei de Consiliu şi biblioteca . Judec ătoria Rm.S ărat detine dou ă s ăli de judecata din care una mai spatioasa şi care este dotat ă cu aparatur ă tehnic ă de înregistrare, in care se desfasoara zilnic sedintele de judecata şi in cealalta functioneaza grefierul operator ins ărcinat cu primirea si repartizarea aleatorie a cauzelor şi in care este montat si scanerul pentru arhivarea electronic ă a dosarelor. In circumscrip ţia Judec ătoriei Rm.S ărat , arondat ă Tribunalului Buz ău şi Cur ţii de Apel Ploie şti, intr ă un num ăr total de 20 de comune limitrofe acesteia, respectiv Valea Rîmnicului, , Greb ănu, , Buda, , , Puiesti, , Rîmnicelu, Balta Alb ă, , Cochirleanca, Murgesti, M ărg ăritesti, Pardosi, Bălăceanu, Vîlcelele, si Racoviteni .

CAPITOLUL II . - ANALIZA ACTIVIT ĂŢ II INSTAN ŢEI –

1 II.1. Indicatori statistici relevan ţi pentru activitatea instan ţei

II.1.1. Volumul de activitate la nivelul instantei

În cursul anului 2011 s-au inregistrat un numar de 4259 cauze din care 3830 cauze civile şi 429 cauze penale, fa ţă de 4093 cauze aflate pe rol în anul 2010, din care 3622 cauze civile si 471 cauze penale . Adaugandu-se si cele 981 cauze ramase in stoc la 31 decembrie 2010, din care 817 cauze civile si 164 cauze penale rezult ă un volum de activitate de 5240 cauze , din care 4647 cauze civile si 593 cauze penale, volumul de activitate a crescut fata de anul 2010 cu un total de 375 cauze. Au fost solutionate 472 cauze penale şi 4078 cauze civile in total 4550 cauze, iar la 31 decembrie 2011 stocul s-a diminuat ajungand la un numar de 567 cauze la care se adaug ă 103 cauze suspendate, in total 670, deci mai putin cu 311 dosare decat la finele anului 2010. Din totalul celor 670 cauze r ămase in stoc, 103 cauze sunt cu judecata suspendata, potrivit normelor procedurale. In anul 2011 au fost înregistrate un num ăr de 21 propuneri arestare preventiv ă, precum şi 21 de cereri de perchezitie în care s- au emis 29 autorizatii de perchezitie, toate fiind admise. Au fost inregistrate in aceeasi perioad ă un numar de 11 cereri de interceptari in care s-au emis 33 autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice. Cu privire la cooperarea judiciar ă in materie penala in cursul anului 2011 au fost emise un num ăr de 3 mandate europene de arestare şi 3 mandate de urm ărire interna ţional ă. Este necesar de relevat si activitatea pe compartimente a instan ţei. Astfel, la biroul execut ări penale au fost înregistrate un num ăr de 586 pozi ţii in registrul de execut ări penale, fiind pronun ţate un num ăr de 419 sentin ţe penale şi au fost închise 441 pozi ţii. Pe întreg parcursul anului 2011 au fost emise 49 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind operate 44 confirm ări de mandate. In prezent, exist ă un num ăr de 16 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea neexecutate, ne-a fost comunicata de c ătre organele de politie m ăsura punerii in urm ărire general ă pentru 11 mandate, iar pentru 7 s-a dispus darea în urm ărire interna ţional ă. 2 De asemenea, în aceea şi perioad ă au fost emise un num ăr de 411 adrese de debitare în vederea încas ării cheltuielilor judiciare, fiind primite şi operate un num ăr de 346 debite. A fost înaintat un num ăr de 217 extrase de pe sentin ţele penale, pentru Serviciul de cazier judiciar, 52 extrase de pe sentin ţele penale, pentru interzicerea drepturilor c ătre Consiliile Locale şi au fost comunicate un num ăr de 225 extrase de pe sentin ţele penale, către Centrele militare. A fost înaintat, la instan ţa de control, în apel şi recurs, un num ăr de 132 dosare, fiind operate în registre un num ăr de 104 extrase de pe deciziile penale pronun ţate în c ăile de atac. În vederea punerii în executare a m ăsurii confisc ării dispuse în baza dispozi ţiilor art. 118 Cod penal, au fost comunicate un număr de 7 sentin ţe penale c ătre Direc ţiile Generale ale Finan ţelor Publice şi Inspectoratele Jude ţene de Poli ţie, iar în sentin ţele penale în care s-a făcut aplicarea art. 86 1,art. 86 2 Cod penal la r ămânerea definitiv ă a acestora, s-a procedat la înaintarea cu adresa a 15 copii c ătre Serviciile de Proba ţiune. Pentru debitele neconfirmate în termen s-au întocmit un num ăr de 105 adrese de reveniri. Mandatele de executare a pedepselor cu închisoare au fost emise la data r ămânerii definitive a sentin ţelor penale sau, dup ă caz, la data la care s-au primit de la instan ţa de recurs, extrasele de pe deciziile penale. În cursul anului 2011 nu s-a pronun ţat nici o sentin ţa de întrerupere a execut ării pedepsei. S-au comunicat un numar de 24 extrase de pe sentin ţele penale la Oficiul Na ţional al Registrului Comertului şi DGFP privind cazierul fiscal. Semnificativ ă a fost în perioada de referin ţă şi activitatea Biroului de execut ări civile şi contraven ţionale. Astfel, în anul 2011, în Registrul de execut ări civile au fost deschise un num ăr de 590 pozi ţii pentru plângerile contraven ţionale , înregistrându-se, practic, un volum mai mare sub acest aspect. S-au emis 420 scrisori de debitare, din care s-au executat un num ăr de 420, iar restul de 170 pozi ţii reprezint ă : 19 dosare sunt înaintate la instan ţa de recurs şi pentru care pân ă în prezent nu s-au primit solu ţiile, iar 151 de dosare se afla in curs de executare . Pe rolul instan ţei, în anul 2011, s-au înregistrat 366 pozi ţii transformare amend ă din care au fost executate un num ăr de 180

3 pozi ţii, 29 dosare nefiind definitive, iar restul de 157 fiind în curs de executare. De asemenea, in anul 2011 s-au inregistrat 50 cereri de ajutor public judiciar in conformitate cu dispozitiile OUG 51/2008, din care 7 sunt respinse , s-au formulat 4 cereri de reexaminare , din care 4 sunt respinse. In anul 2011 s-au inregistrat la Biroul de executari silite un num ăr 1100 cereri de incuviintare a executarii silite, din care 1080 admise, iar 20 respinse.

II.1.2. Înc ărc ătura pe judec ător

Activitatea instan ţei s-a desf ăş urat cu un num ăr de 6 judec ători, desi schema s-a completat cu inc ă un judec ător incepand cu 01 iulie 2011, îns ă acesta nu a condus nici o sedinta de judecata fiind delegat, incepand cu 01 august 2011, pe o perioad ă de 6 luni , la Judec ătoria Buzau. Fiecare judecator a condus in cursul anului 2011 un num ăr de 37 – 40 sedinte de judecata, ceea ce inseamna 4-5 sedinte de judecata lunar, completele de judecata fiind mixte, cu cauze civile, penale, dreptul familiei, fond funciar si comercial, la nivelul instantei nefiind complete specializate. In anul 2011 la nivelul instantei au fost rulate 9028 dosare, in medie, pe fiecare judec ător 1500 dosare rulate ceea ce înseamna 35-45 cauze pe sedinta de judecata. S-au solutionat in total 4550 cauze din care 472 penale şi 4098 cauze civile, adic ă o medie pe judecator de 761 dosare, 78 penal si 683 civil. Alaturi de activitatea judiciara fiecare judecator desfasoara si o activitate non-judiciara in cadrul compartimentelor instantei unde sunt delega ţi şi desemna ţi , conform Regulamentului de Ordine Interioar ă şi celorlalte legi.

II.1.3. Operativitatea la nivelul instan ţei

Comparând totalul cauzelor aflate pe rol cu dosarele solu ţionate, indicele general de operativitate al instan ţei este de 88,96 % , mai mare fa ţă de anul trecut, care a fost de 81,44 %. În materie penal ă, operativitatea a fost de 79,60 %,fa ţă de 63,75 în 2010, iar în materie civil ă, operativitatea a fost de 89,74 la sut ă, fa ţă de 84,41 in 2010 . 4 Operativitatea pe judec ători este urm ătoarea : Donea Mioara 86,53 la sut ă, Bogdan Marieana 88,73 la sut ă, F ăş ie Ştefana 84,03 la sut ă, Cristescu Mihaela 86.41 la sut ă, Horhocea Georgeta 87,16 la sut ă si Prodea Aura 85,42 sut ă. Aceasta operativitate a fost calculata prin raportarea num ărului total de dosare aflate pe rol, respectiv cele înregistrate in anul 2011, la care s-au adaugat cele ramase in stoc la 31.12.2010. Asa dup ă cum se poate observa fata de anul 2010, indicele general de operativitate al instantei este crescut, acest aspect datorându-se şi modificarilor legislative, Legea 202/2010 – Mica reform ă, fiind respectate prevederile art. 132 indice 1 Cod procedura civil ă. II.2. Aspecte calitative

II.2.1. Ponderea hotararilor atacate din totalul hotararilor pronuntate. Indicele de desfiin ţare .

In cursul anului 2011 au fost atacate cu apel 16 cauze civile, iar cu recurs au fost atacate 340 cauze civile si 70 cauze penale. Deci ponderea atacabilitatii o detine recursul in materie civila. S-au pronuntat 3045 hotarâri civile si 419 hotarâri penale. Au fost admise 10 apeluri civile, 74 recursuri civile si 43 recursuri penale. Indicile de casare in materie civila este de 2,75 % iar de mentinerea hotaririi de 97,25 % iar in materie penala indicile de casare este de 10,26 % iar de mentinere a hotaririi de 89,74 %. Procentul de casare / mentinere a hotarârilor au fost calculate in raport de hotarârile atacate si nu in raport de hotarârile atacabile. Trebuie facuta precizarea ca au ramas definitive si irevocabile prin neapelare si nerecurare in materie civila 2689 hotarâri si in materie penala 349 hotarâri, ceea ce inseamna ca partile din proces si-au format convingerea despre justetea solutiei instantei de fond intr-un mare numar de cauze fara parcurgerea cailor de atac. Principalele motive de casare inregistrate sunt aspecte de nelegalitate si anume : gresita interpretare a legii , interpretarea diferentiata a legii , necunoasterea modificarilor legislative , iar pe aspecte de temeinicie, gresita apreciere a probelor, lipsa rolului activ iar intr-un procent redus lipsa de diligenta a partilor, nepronuntarea asupra tuturor capetelor de cerere sau asupra exceptiilor invocate ori

5 solutionarea gresita a acestora din urma, administrarea unui probatoriu insuficient pentru corecta stabilire a situatiei de fapt. Ponderea in reformarea hot ărârilor instan ţei o constituie casarea in recurs in materie civila situatie ce se datoreaza si regulilor de competenta in materia cailor de atac.

II.2.2. Elemente statistice privind durata de solutionare a cauzelor

Cerinta „termenului rezonabil” in care orice persoana are dreptul sa fie judecata, constituie o alt ă garantie de ordin general inscris ă în art.6 paragraful 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, fiind consacrat astfel principiul celeritatii procedurilor judiciare. Prin impunerea respectarii unui „termen rezonabil” pentru infaptuirea actului de justitie, Conventia subliniaza importanta faptului că justitia trebuie s ă fie administrata fara intarzieri de natura a-i compromite eficacitatea şi credibilitatea , statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare. In general, in cursul anului 2011 solutionarea litigiilor la instanta noastr ă s-a facut cu respectarea principiului celeritatii si implicit a termenului rezonabil. La sfâr şitul anului 2011 se aflau pe rol un num ăr de 670 cauze civile si penale, din care 103 suspendate. Au fost solutionate un numar de 4550 cauze, astfel :

Din situa ţia statistica pe anul 2011 , rezulta urm ătoarele:

- un numar de 3849 cauze in interval 0 - 3 luni,

- un numar de 450 cauze in intervalul 3 - 6 luni ,

- un num ăr de 153 cauze în intervalul 6 luni – 1 an,

- 98 cauze în intervalul 1-2 ani .

Durata de solu ţionare se diferen ţiaz ă in raport de materii. Astfel, in materie civila durata de solu ţionare este mai mare in cauzele in care probatoriile au o complexitate sporita.

6 Tergiversarea judec ăţ ii cauzelor are loc acolo unde se administreaz ă proba cu expertiza tehnica , de aceea s-a discutat ca acest mijloc de proba sa se dispun ă in faza ini ţial ă a procesului. La finele anului 2011 au r ămas 7 cauze mai vechi de un an, 1 cauza mai veche de doi ani şi 1 cauz ă mai veche de 3 ani, toate cauzele fiind civile, trimise spre rejudecare şi înregistrate in anul 2011, conform anexei.

II.2.4. Formarea profesional ă la nivelul instantei

Cu privire la tematica preg ătirii profesionale a magistratilor, au fost stabilite un numar de 10 teme, fiecare magistrat avand de prezentat cate 2 teme. Lunar, la aceea şi dat ă la care s-a prezentat tema respectiv ă, s- au discutat si probleme de practic ă neunitara , daca au existat in luna respectiva şi s-a prezentat si practica de casare, sens in care s-au intocmit procesele verbale ce se afl ă atasate la dosarul cu invatamantul profesional pentru magistrati pe anul 2011. In anul 2011 judec ătorii instantei au participat la programul de preg ătire profesionala conform tematicii anuale intocmite , dar si prin studiu individual, în aprofundarea legisla ţiei şi a jurispruden ţei. In cadrul acestor întâlniri au fost dezb ătute în jurispruden ţa legile noi ap ărute şi probleme de drept noi ap ărute. De asemenea, judec ătorii au fost cuprinsi si in programe de formare profesionala in mod centralizat prin Institutul Na ţional al Magistraturii , dar si descentralizat, la nivelul Curtii de Apel Ploiesti. Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil aceste participari au fost mult mai frecvente, fiind organizate mai multe seminarii la care au participat to ţi judec ătorii, fiecare întocmind un referat pe baza celor discutate. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, respectiv dup ă vacanta judecatoreasca, la nivelul instantei, s-a intocmit un program de pregatire profesionala a judecatorilor prin organizarea, saptamanala a unor intalniri ale judecatorilor pentru discutarea, pe sectiuni, a prevederilor acestuia. Au fost stabilite 8 teme iar la alegerea lor s-a avut in vedere elemente de noutate, temele au fost sustinute de unul sau doi judecatori raportori care au prezentat, succint, un referat asupra elementelor de continuitate dar si cu privire la cele de noutate, din Noul Cod Civil.

7 Studierea Codului Civil , ins ă, s-a f ăcut in fiecare zi organizat intre orele 8 şi 9 dimineata, cu întreg colectivul de magistrati, pe parcursul lunilor septembrie-noiembrie . De asemenea, s-au desfasurat si o serie de actiuni la nivelul instantei potrivit planului de implementare a Noului Cod Civil, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la data de 13 septembrie 2011 : s-au postat afi şe la sediul instantei cu privire la intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, s-au afisat extrase cu materialele elaborate de CSM şi MJ, s-au multiplicat si difuzat brosuri, imediat dup ă primirea acestora, s-au multiplicat materiale postate pe site-ul CSM „Noul Cod Civil, prin afisarea pe holul instantei si biroului registratura, au avut loc intalniri intre pre şedintele instantei cu factorii de decizie de la SPAS de pe langa Primaria R Sarat, şi celelalte autoritati tutelare locale, cu Politia R Sarat, primari şi avocati . In anul 2011 personalul auxiliar de specialitate a participat la invatamantul profesional organizat trimestrial la nivelul instantei, sub indrumarea doamnei judec ător delegat Horhocea Georgeta, ocazie cu care s-au dezbatut temele inscrise in program, precum şi alte probleme in leg ătur ă cu activitatea profesionala a personalului auxiliar. Acelea şi modificari legislative au fost aduse şi la cunostinta personalului auxiliar, care şi le-au insusit, iar orice problem ă neclar ă, a fost discutata atat cu conducerea instantei, cât şi cu judec ătorul delegat. Toti grefierii şi-au insusit cuno ştintele teoretice, atat cu ocazia particip ării la invatamantul profesional, cât şi prin studiu individual, aplicandu-le in mod corespunzator in practic ă. De asemenea, in cursul anului 2011 o parte din grefieri au fost cuprinsi in programele de formare specializata la nivel centralizat prin SNG, la care au si participat.

II.2.5. Managementul instan ţei în anul 2011.

Instanta judecatoreasca se infatiseaza ca un tip special de organizatie in care isi desfasoara activitatea magistratii in vederea realiz ării unor scopuri precis determinate prin lege. Avand in vedere ca ratiunea existentei oricarei organizatii rezida in organizarea scopurilor sale, formalizate, dar con ştiente, evident c ă şi activitatea judiciar ă desfasurata de magistrati, ca activitate social ă (uman ă), se 8 supune unor exigen ţe legate de nevoia de previziune, planificare, organizare, motivare şi control-reglare. Faptul c ă pre şedintele instan ţei, prin realizarea func ţiilor manageriale, nu poate influen ţa în mod direct activitatea proprie judec ătorului, întrucât acesta din urm ă se bazeaz ă în mod deosebit pe lege, prob ă şi con ştiin ţă , ci numai colateral, respectiv sub aspect administrativ, nu este de natur ă a contrazice nevoia unui management judiciar, ci dimpotriv ă, pune în eviden ţă particularit ăţ ile acestuia, marcându-i specificitatea, inclusiv în planul realiz ării func ţiilor manageriale. Acest lucru presupune proiectare şi realizarea unui efort conjugat de echip ă, materializat în corelarea activit ăţ ii de management, atât între preşedinte cât şi colectivul de magistra ţi. Cele trei legi cu privire la justi ţie şi regulamentul de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti creeaz ă cadrul adecvat pentru un management de echip ă, participativ, apt s ă asigure cele mai bune condi ţii pentru desf ăş urarea activit ăţ ii de judecat ă şi de înf ăptuire a actului de justi ţie. În vederea îndeplinirii acestor obiective, pentru a da eficien ţă sporit ă managementului instan ţei, presedintele şi-a propus atât pentru anul 2011, cât şi pentru viitor, urm ărirea unor direc ţii prioritare de ac ţiune constând în: mai buna organizare a activit ăţ ii instan ţei, cre şterea gradului de transparen ţă a actului de justi ţie, asigurarea transparen ţei actului de conducere. In anul 2011 activitatea manageriala s-a desfasurat in conformitate cu dispozitiile legale, astfel aceasta a fost concretizata in adoptarea unui numar de 21 hotarari de c ătre Colegiul de conducere al instantei, care a condus la cresterea legitimitatii deciziilor luate şi la eficientizarea activitatii instantei. Prin Ordinul de serviciu nr.1 din 2011 avizat de Colegiul de Conducere, pre şedintele instantei a stabilit modul de organizare al activit ăţ ii instantei in anul 2011 şi sarcinile ce revin fiec ărui compartiment de lucru, judec ătorilor şi grefierilor, a delegat si desemnat judec ătorii şi grefierii pentru coordonarea anumitor activit ăţ i, stabilind şi alte masuri necesare infaptuirii in cele mai bune conditii a actului de justitie. Judec ătorii şi grefierii delegati au fost antrenati in solutionarea tuturor problemelor instantei, iar pre şedintele a efectuat controale si verificari pe sectoare şi pe anumite aspecte ale activitatii Activitatea manageriala a fost desfasurata si prin intermediul judecatorilor delegati sau desemnati, care au depus eforturi pentru 9 conducerea compartimentelor instantei in care, in anul 2011, toate activitatile au fost desfasurate cu respectarea normelor legale si regulamentare, periodic s-au f ăcut controale pe compartimente consemnate in caietul de control. Toti judecatorii conduc lunar acelasi numar de sedinte cu caracter mixt, penale şi civile, in doi timpi, in timpul doi fiind luate cauzele penale, dup ă ora 11:00, masura luata pentru ca justitiabilii sa nu petreaca mult timp la instanta. De precizat c ă in anul 2011, ca de altfel şi în anul 2010, nu s-au înregistrat întarzieri în redactarea hotararilor, unele fiind redactate cu mult inainte de implinirea termenului de redactare. De asemenea, în cursul anului 2011, activitatea managerial ă a instan ţei a urm ărit şi preg ătirea profesional ă a personalului auxiliar de specialitate, în vederea cre şterii calit ăţ ii actului de justi ţie, prin îndeplinirea corespunz ător şi în termen a lucr ărilor încredin ţate. În acest scop, la nivelul instan ţei au fost organizate intalniri de prelucrare a temelor cuprinse în programul de preg ătire profesional ă, şedin ţe de aprofundare a dispozi ţiilor Regulamentului de ordine interioar ă şi a normelor Codului Deontologic, s-au comunicat personalului auxiliar de specialitate actele normative cu inciden ţă în activitatea de judecat ă. Pe de alta parte, conducerea instan ţei s-a preocupat de asigurarea particip ării la seminariile de preg ătire organizate la nivelul Institutului National al Magistraturii şi Şcolii Na ţionale de Grefieri, conform programului anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Din perspectiv ă managerial ă, obiectivele echipei de conducere au fost în cursul anului 2011 realizate în cea mai mare parte. La aceasta a contribuit, pe lâng ă eforturile personale ale reprezentan ţilor conducerii şi magistra ţii instan ţei care au dat dovad ă de interes şi profesionalism în preg ătirea şi participarea la întâlnirile profesionale şi au fost receptivi la toate problemele instantei, încercând şi g ăsind solu ţii pentru rezolvarea acestora.

II.3. Modific ările în plan normativ

II.3.1. Impactul principalelor modificari legislative şi regulamentare operate in cursul anului 2011 asupra activitatii instantei

10 Principala modificare legislativa majora a fost intrarea in vigoare a Noului Cod Civil pentru care nu am fost pregatiti privind implementarea acestuia. Dup ă intrarea in vigoare întreg colectivul de magistrati a facut un efort deosebit pentru a participa la toate seminariile organizate, la nivelul instan ţei in fiecare zi de la 8 la 9 s-a citit articol cu articol dispozitiile Noului Cod Civil, deopotriva şi a legii de aplicare a acestuia cu efect de imediata aplicare pentru anumite institutii – Dreptul familiei şi minori . La nivelul instantei apreciem ca am stabilit o practica unitara, ne-am insusit modificarile legislative astfel şi legea pentru punerea în aplicare – 287/2009, privind Codul Civil. Astfel, cu privire la Dreptul familiei şi minori pentru actiunile introduse inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, s-au recalificat ac ţiunile în conformitate cu dispozitiile acestuia, ne-au inspirat şi materialele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii , Ministerul Justitiei şi Asociatia Romana pentru Custodie Comun ă, avand in vedere ca la acest moment nu se poate vorbi despre o practica la nivel na ţional. In continuare apreciem ca este greu pentru ca unele dispozitii au fost de aplicare imediata, altele sunt dup ă vechiul Cod Civil, sunt institutii nou create, insa printr-o aprofundare temeinica şi discutata in colectivul de magistrati, dar şi in speranta c ă se va crea şi o practica in acest sens, vom putea dep ăş i eventuale disfunc ţii. In cursul anului 2011 şi-a facut efectul mai pregnant Mica reform ă in sensul ca s-au pronuntat mai multe hotarari definitive şi irevocabile la plangerile contraventionale - OUG 195/2002 şi Legea 61/1991, dar şi pentru actiunile in pretentii pân ă la 2000 lei .

Cu privire la divor ţuri, parte din acestea s-au luat în Camera de Consiliu , prin acord, sau pronuntandu-se sentinte definitive şi irevocabile in conditiile Noului Cod Civil.

CAPITOLUL III – ACCES ŞI ÎNCREDERE ÎN JUSTI ŢIE, TRANSPAREN ŢĂ ŞI INTEGRITATE

III.1. Asigurarea accesului liber la justi ţie

Asigurarea liberului acces la justi ţie impune realizarea unui cadru legislativ coerent, care s ă ofere garan ţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prev ăzute de lege, de c ătre fiecare persoan ă.

11 În plan legislativ, au fost realizate o parte din m ăsurile înscrise în Planul de ac ţiune pentru implementarea strategiei de reforma a sistemului judiciar. Şi la nivelul instan ţei, în anul 2011, acest obiectiv a fost urm ărit şi a fost realizat prin: - asigurarea accesului p ărţilor, conform Regulamentului de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti, la dosarele în curs de solu ţionare ori arhivate, direct ori prin ap ărător în arhiva judec ătoriei cu respectarea programului stabilit de conducerea instan ţei, potrivit aceluia şi regulament; - solu ţionarea cererilor privind accesul la eviden ţele instan ţei şi eliberarea înscrisurilor prin intermediul compartimentelor registratur ă şi arhiv ă, de regul ă în aceea şi zi în care cererea este formulat ă; - asigurarea accesului liber la judec ătorul delegat cu activitatea B.I.R.P.; - asigurarea respect ării tuturor prevederilor procedurale referitoare la desf ăş urarea proceselor, comunicarea actelor procedurale a dreptului de a exercita c ăile legale de atac împotriva hot ărârilor judec ătore şti, conform legii; - asigurarea permanen ţei, inclusiv în timpul vacan ţei judec ătore şti la toate compartimentele instan ţei; - afi şarea la locuri vizibile a unor extrase din Codul de procedur ă civil ă, Legea nr.146/1997, cu modific ările şi complet ările ulterioare, brosuri editate de Ministerul de Justitie, privind precizari despre familie, mo şteniri, proprietate şi contracte şi altele; În strâns ă corela ţie cu asigurarea liberului acces la justi ţie s-a acordat aten ţia cuvenit ă şi cre şterii transparen ţei actului de justi ţie. S-a avut în permanen ţă în vedere ca instan ţa de judecat ă s ă-şi îndeplineasc ă rolul de serviciu public nu numai prin înf ăptuirea actului de justi ţie, dar şi prin stabilirea unor rela ţii optime între judec ător şi justi ţiabil. Acest lucru a fost realizat şi în anul 2011 îndeosebi prin: - distribuirea în continuare c ătre justi ţiabili a ghidurilor de orientare juridic ă; - manifestarea „Portilor deschise”, scop în care la datele de 1 iulie (ziua magistratului ) si 25 octombrie ale fiec ărui an, justitiabilii şi presa au fost invita ţi la sediul instantei şi li s-a asigurat accesul în birourile unde angajatii isi desfasoara activitatea, oferindu-le posibilitatea de a percepe nemijlocit specificul activit ăţ ii judiciare.

12 III.2. M ăsurile luate la nivelul instan ţei pentru unificarea practicii judiciare

Unificarea practicii judiciare constituie unul dintre obiectivele importante prev ăzute in Strategia de reform ă a sistemului judiciar, urmarind s ă asigure dinamizarea activit ăţ ii de judecata si sporirea eficien ţei actului de justi ţie. Pe linia activit ăţ ii de unificare a practicii judiciare, la inceputul anului 2011, au fost intocmite calendare cu intalnirile lunare ale judec ătorilor pentru discutarea problemelor de drept care au condus la pronuntarea unor solutii diferite . De asemenea, au fost discutate in cadrul colectivului instantei, probleme transmise de instantele arondate curtii de apel cu ocazia intalinirii trimestriale. Potrivit prevederilor art.26 indice 1 din Regulamentul de ordine interioara, lunar judec ătorii instan ţei au analizat aspectele de practica judiciara neunitara la nivelul instan ţei si, atunci când a fost cazul, si cele de la nivelul instan ţelor de control judiciar. Pentru pronun ţarea unor hot ărâri temeinice si legale si pentru a nu se înregistra situa ţii de practica judiciara neunitara, s-au luat urmatoarele masuri: - dezbaterea tuturor problemelor de drept controversate; - dezbaterea tuturor hotararilor pronuntate de instantele de control judiciar prin care au fost casate hotarari pronuntate de judecatorii instantei; - organizarea studiului profesional al judecatorilor ; - dezbaterea tuturor deciziilor Curtii Constitutionale si a deciziilor I.C.C.J. pronuntate in recursurile in interesul legii; - dezbaterea hotararilor CEDO în cauzele privitoare la Statul Român; - asigurarea participarii judecatorilor la dezbaterile organizate de Curtea de Apel pe probleme de practica judiciara neunitara; - dezbaterea minutelor incheiate la nivelul CSM urmare analizarii aspectelor de practica judiciara neunitara; - publicarea pe portalul instantei a hotararilor judecatoresti relevante.

13 Toate aceste masuri au avut ca finalitate aplicarea la nivelul instantei a unei practici unitare, nefiind pronuntate hotarari contradictorii in spe ţe similare.

III.3. Aspecte privind asigurarea transparentei activitatii instantei

Sistemul judiciar trebuie s ă-şi îndeplineasc ă rolul de serviciu public, nu numai prin înf ăptuirea actului de justi ţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de rela ţii între justi ţie şi justi ţiabil. In centrul sistemului juridic nu st ă judec ătorul sau instan ţa, ci justi ţiabilul, el este utilizatorul serviciilor create de stat pentru protectia drepturilor sale şi are dreptul s ă fie tratat într-un mod profesionist, cauza sa trebuie solu ţionat ă în mod drept, într-un termen rezonabil, într-un mod impar ţial şi el s ă fie tratat cu respect. Comunicarea între instanta si justitiabil este in parametri reglementati prin Legea 233/2002 şi Legea 544/2001, indiferent daca informa ţia este transmis ă verbal sau în scris. Punerea la dispozitia publicului, justitiabililor, a informatiilor necesare, poate aduce o imbunatatire a imaginii justitiei, astfel c ă se impune acordarea unei atentii sporite acestei activit ăţ i. Furnizarea imediata, chiar pe loc, a raspunsurilor solicitate, reprezinta o componenta a procesului de comunicare . In acela şi plan, acela al comunic ării, rela ţia cu mass-media reprezinta un segment important al procesului de informare a publicului asupra realit ăţ ilor sistemului judiciar. Si in anul 2011 la nivelul instantei s-a urmarit aplicarea corespunzatoare a prevederilor Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public şi Legii 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulatie a acestor date. In anul 2011 în aceast ă calitate judec ătorul delegat cu activitatea Biroului de Informatii şi Rela ţii Publice, a asigurat o reala comunicare, manifestand transparenta si disponibilitate in rela ţia cu reprezentantii presei, dar si cu justitiabilii direct, acordand audiente la care a dat raspunsul pe loc dar şi la petitii în scris. In anul 2011 s-au inregistrat un numar de 4 petitii, la care s-a raspuns in scris, iar la BIRP o singura cerere ce viza nemultumirea petentei de solutie, şi căreia i s-a dat raspuns oral.

14 Apreciem c ă în anul 2011, prin activitatea desf ăş urat ă, întregul personal al instan ţei şi-a adus contribu ţia la înf ăptuirea acestui obiectiv strategic, prin: - furnizarea informa ţiilor de interes public; - afi şarea dosarelor cu înscrierea motivelor de amânare a cauzei şi a solu ţiilor pronun ţate; - organizarea manifest ării de tipul „U şilor deschise”; - distribuirea de ghiduri pentru justi ţiabili; - asigurarea protec ţiei datelor cu caracter personal În perioada care face obiectul prezentului bilan ţ, nu au fost cazuri în care persoanele care beneficiau de dispozi ţiile Legii nr. 677/2001 s ă formuleze cereri cu privire la respectarea drepturilor prev ăzute de legea respectiv ă, iar pe rolul instan ţelor nu sunt înregistrate litigii având ca obiect ap ărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001 şi instanţa noastr ă nu a fost supus ă unei proceduri de investigare exercitat ă de c ătre Autoritatea Na ţional ă de Supraveghere a Prelucr ării Datelor cu Caracter Personal. In cursul anului 2011 s-au asigurat conditiile necesare pentru ca persoanele interesate sa se poata adresa instantei, iar pe de alta parte au fost create mijloacele ca aceste persoane sa obtina informatii necesare pentru a-şi putea exercita drepturile care le sunt recunoscute de lege. În acest sens, la nivelul instantei func ţioneaz ă Biroul de Informare si Rela ţii Publice, care are program zilnic şi în cadrul c ăruia func ţioneaz ă un judec ător delegat, care îndepline şte şi func ţia de purt ător de cuvânt al instan ţei şi efectuarea lucr ărilor specifice, este asigurata de grefierul şef. Acestia asigur ă, în conditiile legii, accesul publicului la informatiile de interes public, şi de asemenea, dau raspuns la cererile justitiabililor. In incinta instantei sunt puse la dispozitia publicului ghiduri referitoare la materiale informative activitatea judecata cuprinzand elemente necesare pentru introducerea unei cereri in justitie, pentru a apela la procedura medierii, fiind afisate totodata, si tablourile cu mediatorii, infochio şk-ul destinat uzului public, care permite accesul la dosarele instantei . În scopul restabilirii încrederii între cei care înf ăptuiesc actul de justi ţie, beneficiarii acestuia şi societatea civil ă, dar şi pentru a apropia justi ţia de cet ăţ eni, Judec ătoria R Sarat a organizat la data de 25 octombrie 2011 Ziua European ă a Justi ţiei Civile, eveniment destinat sa permita cetatenilor europei s ă inteleag ă mai bine functionarea concreta a propriilor sisteme judiciare, şi de informare 15 destinata publicului larg cu privire la drepturile de fiecare zi. Cu aceasta ocazie conducerea judec ătoriei a invitat la sediul s ău doua grupuri de aproximativ 40 de elevi de la Scoala nr.5 R Sarat, interesati in cunoa şterea sistemului judiciar romanesc , care sa participe la acest eveniment. La initiativa Curtii de Apel Ploiesti s-a efectuat un proiect de sondare a opiniei publice, intitulat „Pentru o justitie mai aproape de cetatean” ce a avut ca principal obiectiv cunoa şterea perceptiei publicului cu privire la calitatea actului de justitie infaptuit de instantele din raza Curtii de Apel Ploie şti. In acest În acest sens, au fost chestiona ţi reprezentan ţi ai unor categorii profesionale implicate în derularea actului de justi ţie (procurori, avoca ţi), reprezentan ţi ai mass-media şi justi ţiabili. În scopul realiz ării acestui proiect, au fost elaborate variante de chestionare, adaptate fiec ărei categorii de reponden ţi. Concluziile au fost mai mult decat favorabile din partea tuturor respondentilor, dar mai cu seama a justitiabililor, privind increderea in actul de justitie . Pe site-ul instan ţei noastre este prezentat ă instan ţa, cum este organizat ă aceasta, listele de şedin ţă , dosarele, pentru cauzele solu ţionate se trece, de c ătre grefierul de şedin ţă , solu ţia pe scurt imediat dup ă pronun ţare şi informa ţii de interes public (declara ţii de avere şi interese)

• Hot ărârile judec ătore şti pronun ţate de instan ţele de judecat ă reprezint ă documente de interes public prin excelen ţă , caracterul public al activit ăţ ii de solu ţionare a litigiilor de c ătre instan ţe având o importanta majora pentru func ţionarea corect ă a statului de drept.

• Punerea la dispozi ţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înf ăptuire a justi ţiei reprezint ă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare , care este un principiu de baza al democra ţiei.

• Accesul la hot ărârile judec ătore şti trebuie sa fie integral , f ără sa fie limitat de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor, cum ar fi no ţiunea de jurispruden ţă relevant ă, şi f ără s ă se intervin ă asupra formei originale a hot ărârilor judec ătore şti pronun ţate de instan ţe.

16 • In cadrul instantei s-a trecut deja din vara anului 2009 - la aplicarea programului JURINDEX prin publicarea hotararilor judec ătore şti , preluate automat de acest program. Atât grefierii de şedin ţă cât şi tehnoredactorii au fost instrui ţi privind modul de operare, conformându-se în acest sens.

Programul JURINDEX - indexul de jurispruden ţă a fost dezvoltat înc ă de la început ca o aplica ţie care s ă faciliteze accesul gratuit şi liber al profesioniştilor şi publicului larg la jurispruden ţa instan ţelor judec ătore şti. Hot ărârile judec ătore şti pronun ţate de instan ţele de judecat ă reprezint ă documente de interes public prin excelen ţă , caracterul public al activit ăţ ii de solu ţionare a litigiilor de c ătre instan ţe având o importan ţă major ă pentru func ţionarea corect ă a statului de drept. Punerea la dispozi ţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înf ăptuire a justi ţiei reprezint ă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un principiu de baza al democra ţiei. Cet ăţ enii au dreptul s ă cunoasc ă hot ărârile pronun ţate de o instan ţă , astfel încât sa nu ri şte sa fie lua ţi prin surprindere şi s ă-şi poat ă realiza drepturile în instan ţă în conformitate cu practica constanta a acesteia. Accesul la hot ărârile judec ătore şti trebuie sa fie integral, f ără sa fie limitat de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor, cum ar fi no ţiunea de jurispruden ţă relevant ă, şi f ără s ă se intervin ă asupra formei originale a hot ărârilor judec ătore şti pronun ţate de instan ţe. Eficien ţa poate fi atins ă doar prin automatizarea procesului de publicare a hot ărârilor judec ătore şti şi dep ăş irea stadiului revolut de selectare, prelucrare şi publicare manual ă a acestora. S-au publicat hotarari relevante, ins ă nu un num ăr suficient de mare, avand in vedere c ă nici cazuistica noastr ă nu este foarte divers ă, urmand ca in anul 2012 s ă continu ăm într-un mod mai sus ţinut publicarea acestora pe portalul instantei.

III.4. Aspecte privind r ăspunderea disciplinar ă a personalului instan ţei

17 Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instantei a fost evaluata in anul 2011 de c ătre pre şedintele instan ţei, obtinandu-se de intreg personalul calificativul „foarte bine „. De asemenea, nu au fost Înregistrate cazuri de indisciplina din randul personalului auxiliar de specialitate al instantei care s ă atraga raspunderea disciplinara.

IV. GESTIONAREA RESURSELOR

IV.1. Resursele umane aflate la dispozi ţia instan ţei în anul 2011 .

Din luna ianuarie pana in luna martie 2011, instan ţa a func ţionat cu 5 judec ători, iar dup ă aceasta data cu 6 judec ători, iar schema s-a completat la 01 iulie 2011 cu un judecator stagiar, acesta in prezent fiind delegat cu data de 01 august 2011, pe o perioad ă de 6 luni, la Judec ătoria Buz ău, la instanta nemaifiind nici un post vacant. Schema personalul auxiliar de specialitate este compus din 14 grefieri, in prezent sunt doar 13 prin pensionarea unei grefiere, post ce a fost scos la concurs, insa neocupat pana in prezent, din care 2 sunt grefieri arhivari, 3 grefieri dactilografi si un grefier desemnat prin ordin de serviciu cu atribu ţii de operator pentru repartizarea aleatorie a cauzelor si primirea cererilor de chemare in judecata ale justi ţiabililor. Trei din grefierii instan ţei sunt încadra ţi cu studii superioare, fiind licen ţia ţi în drept, un grefier arhivar este licentiat de asemenea, post ce nu a fost transformat pe studii superioare din lipsa de finantare. Mai exista un grefier care urmeaza cursurile Facultatii de Drept.

IV.2. Resursele materiale şi financiare aflate la dispozi ţia instan ţei în anul 2011.

In anul 2011 nu am avut probleme datorit ă crizei financiare dimpotriva corespondenta s-a expediat la timp, am avut asigurate consumabilele si materialele pentru efectuarea curăţ eniei localului. In anul acesta am fost prinsi in programul de reabilitare termica a cladirii, s-au facut evaluarile, speram ca in anul 2012 sa se finalizeze aceasta investitie cu sprijinul conducerii Tribunalului Buzau. 18

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTAN ŢĂ ŞI CELELALTE INSTITU ŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVIL Ă

V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al Magistraturii, care prin activitatea sa are menirea s ă garanteze independen ţa justi ţiei, s ă apere judec ătorii şi procurorii împotriva oric ărui act de natur ă s ă aduc ă atingere independen ţei sau impar ţialit ăţ ii acesteia, în înf ăptuirea justi ţiei ori s ă creeze suspiciuni cu privire la acestea. In anul 2011 raportul de colaborare cu C.S.M. au fost directe, avand in vedere solicitarile facute de aceasta institutie dar si prin Curtea de Apel Ploiesti, ce au fost solutionate de c ătre judec ătorii desemnati s ă intocmeasc ă astfel de lucr ări conform regulamentului, iar materialele realizate au prezentat in mod obiectiv si realist situatiile constatate, s-a raspuns in termen si s-au exprimat punctele de vedere prin consultarea colectivului de magistrati. Nu a existat nici o problem ă de comunicare.

V.2. Raporturile dintre instan ţă , Parchetul de pe lâng ă Judec ătoria Rm.S ărat şi Poli ţia Municipiului R Sarat.

În cursul anului 2011 a existat o bun ă colaborare cu Parchetul de pe lâng ă Judec ătoria Rm.Sarat pe baza principiilor de respect reciproc, astfel încât s-a realizat o colaborare eficient ă în vederea aplic ării corecte a legii. S-a remarcat preocuparea parchetului ca sesizarea instan ţei de judecat ă cu dosare având ca obiect luarea m ăsurilor preventive s ă se realizeze cu respectarea termenelor scurte prev ăzute de lege, astfel încât s ă fie asigurate drepturile învinuitului ori inculpatului, dar şi posibilitatea ap ărătorilor de a studia dosarele. Nu lipsit ă de important ă este şi asigurarea de c ătre conducerea Parchetului de pe lâng ă Judec ătoria R S ărat a unei continuit ăţ i a procurorilor de şedin ţă desemna ţi pentru participare în cadrul şedin ţelor de judecat ă.

Totodat ă, organele de poli ţie au fost cele care au executat o parte din mandatele de aducere emise de judec ătorii instan ţei, 19 precum şi mandatele de executare a pedepsei închisorii, iar atunci când au aparut disfunctionalit ăţ i în colaborarea dintre institu ţiile noastre ele au fost rezolvate la nivelul conducerilor, întotdeauna existând disponibilitatea necesar ă pentru g ăsirea celor mai eficiente modalit ăţ i de solu ţionare.

V.3. Raporturile cu baroul de avoca ţi, precum şi cu exper ţii judiciari

Apreciem c ă raporturile cu baroul de avoca ţi au stat sub semnul colabor ării, avoca ţii au r ăspuns cu promptitudine solicit ărilor de acordare de asisten ţă judiciar ă din oficiu. Referitor la activitatea exper ţilor judiciari, consider ăm c ă, de şi unii exper ţi judiciari şi-au îndeplinit sarcinile dispuse de instan ţă , se impune mai mult ă operativitate şi calitate în efectuarea lucr ărilor de expertiz ă, întrucât aceasta este cea mai frecvent ă cauz ă de tergiversare a solu ţion ării cauzelor într-un termen rezonabil.

V.4. Raporturile cu mass-media

Exist ă o strâns ă leg ătur ă între justi ţie şi mass-media, presa nefiind adversara ci partenerul serviciului public care este justi ţia unui stat democratic.

Nu au existat cazuri de mediatizare a unor solu ţii în mass- media care s ă aib ă drept consecin ţă decredibilizarea actului de justi ţie la nivelul Judec ătoriei R S ărat . Rela ţiile cu mass-media local ă sunt foarte bune, reporterii TV SAT acreditati, au fost prezenti la evenimentul ce a avut loc în data de 25 octombrie a.c., respectiv Ziua Usilor Deschise ce s-a organizat de Ziua European ă a Justi ţiei Civile, iar reportajul realizat a fost publicat pe postul de televiziune locala. Purt ătorului de cuvânt al instan ţei îi revine un rol esen ţial în men ţinerea unei leg ături strânse cu presa şi în reflectarea, în media, a unei imagini corecte a actului de justi ţie înf ăptuit.

V.5. Raporturile cu justi ţiabilii

Sunt apreciate ca fiind foarte bune. In anul 2011 au fost primite în audien ţă un num ăr relativ mic de persoane . 20 În cadrul audien ţelor, nu au fost vizate aspecte legate de comportamentul personalului, de desf ăş urarea şedin ţelor de judecat ă sau de s ăvâr şirea unor fapte incompatibile cu statutul profesional al judec ătorilor sau grefierilor, ci se men ţine problematica ridicat ă de peten ţi, care ori solicit ă consulta ţii juridice, ori î şi exprim ă nemul ţumirea cu privire la solu ţiile pronun ţate. Apreciem c ă este necesar, pentru realizarea dezideratului de a se asigura transparen ţa actului de justi ţie, a se milita de c ătre managerii instan ţei, pentru: - publicarea pe portalul instan ţei a hot ărârilor judec ătore şti relevante pronun ţate în materie civil ă şi în materie penal ă; - asigurarea respect ării dreptului la ap ărare; - respectarea termenului rezonabil de solu ţionare a cauzelor; - rezolvarea peti ţiilor şi cererilor formulate de justi ţiabili cu respectarea termenului legal de c ătre BIRP; - asigurarea accesului p ărţilor la dosarele instan ţei, cu respectarea Regulamentului de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătore şti.

V.6. Raporturile cu asocia ţiile profesionale, societatea civil ă şi institu ţiile şi organismele interna ţionale .

Aceste raporturi au fost reduse ca num ăr şi caracterizate ca fiind bune. Majoritatea judec ătorilor instan ţei sunt membri ai Asocia ţiei Magistra ţilor din România. Se cuvine relevat ă, în acest context, şi cooperarea bun ă existent ă, cu organele de poli ţie sau cu penitenciarul , institu ţii cu care s-a luat leg ătura chiar şi telefonic, pentru a se proceda de îndat ă la înaintarea dovezilor de luare la cuno ştin ţă a dispozitivelor sentin ţelor penale de către inculpa ţii aresta ţi, cu organele fiscale teritoriale , pentru confirmarea cu operativitate a d ării în debit a cheltuielilor de judecat ă, şi financiare din cadrul Consiliilor Locale arondate sferei de competen ţă a Judec ătoriei R S ărat , pentru confirmarea adreselor de debitare şi a mandatelor de executare.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

Ca si in anii anteriori şi in anul 2011 instanta si-a indeplinit in mod corespunzator rolul de serviciu public, judecatorii asigurand prin

21 intreaga lor activitate suprematia legii, respectand drepturile si libert ăţ ile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii. De asemenea, judec ătorii precum si personalul auxiliar au respectat principiile înscrise in Codurile deontologice, neînregistrându-se nici o abatere de la acestea. Rezultatele, ce pot fi apreciate drept foarte bune, au fost eviden ţiate in capitolele anterioare si cu riscul de a ne repeta nu putem sa nu ar ătăm din nou, ca in aproape 90% din cauzele cu care instan ţa a fost investita solu ţiile au fost pronun ţate intr-un termen de pana la 3 luni ceea ce, in mod evident, a influen ţat în mod pozitiv percep ţia cet ăţ enilor privitoare la actul de justi ţie. Au fost si unele disfunc ţionalit ăţ i si vulnerabilit ăţ i la care am făcut de asemenea, referire, de altfel inerente in condi ţiile in care legisla ţia este in continua modificare, iar judec ătorii nu au fost degreva ţi de activit ăţ ile extrajudiciare pentru a-si rezerva tot timpul activit ăţ ii de judecata. In anul 2012 atât colegiul de conducere cat si pre şedintele instan ţei trebuie sa ac ţioneze pentru : - asigurarea evidentei lunare a dosarelor mai vechi de 3 si 6 luni si monitorizarea acestora, astfel incat sa nu mai existe dosare mai vechi de 1 an; -supravegherea activit ăţ ii compartimentelor auxiliare si efectuarea de controale lunare eviden ţiate in registrul unic de control; -monitorizarea permanenta a modului de repartizare aleatorie a cauzelor; -urm ărirea respect ării stricte de c ătre întregul personal a prevederilor statuare, regulamantare si a codurilor deontologice; -formarea profesionala continua prin studiu individual, prin dezbaterea temelor înscrise in programele proprii si prin participarea la formele centralizate de preg ătire; -eviden ţierea şi analizarea tuturor problemelor de drept controversate si a cazurilor de neaplicare unitara a legii ; -informarea permanent ă a judec ătorilor cu deciziile Cur ţii Constitu ţionale si ale I.C.C.J., precum si cu hotararile CEDO; -asigurarea cunoa şterii jurispruden ţei instan ţei judec ătore şti, - identificarea practicii neunitare, pe materii, la nivelul instan ţei, prin reluarea analizei solu ţiilor, lunar în care s ă fie discutate 22 cu argumente juridice f ără a afecta în vreun fel independen ţa, numai astfel putem stabili o jurispruden ţă unitar ă în fiecare materie ; - eficien ţa şi responsabilizarea pe de o parte, precum şi deprinderea abilit ăţ ilor de management al dosarelor pe de alta, constituie preocuparea esen ţial ă pentru perioada urm ătoare, în condi ţiile în care judec ătorul trebuie s ă aib ă permanent controlul propriu asupra volumului de dosare, a evolu ţiei acestora, a motivelor de amânare şi a m ăsurilor pe care le dispune în vederea finaliz ării judec ăţ ii. - repartizarea aleatorie a dosarelor, cunoa şterea şi utilizarea curent ă de c ătre judec ători a sistemului informatic sunt deosebit de importante pentru c ă asigur ă monitorizarea întregii proceduri judiciare, de la termenele de judecat ă acordate, la motivele de amânare şi apoi la elaborarea hot ărârii şi expedierea coresponden ţei şi a procedurilor dispuse în dosar.

Apreciem c ă în anul 2011 Colegiul de Conducere şi pre şedintele instan ţei au reu şit s ă desf ăş oare o activitate managerial ă corespunz ătoare , care s-a reflectat în indicatorii pozitivi la care am f ăcut referire în bilan ţul de fa ţă si care sunt în cre ştere fa ţă de anul precedent. Pentru anul 2012 urmeaz ă s ă punem un accent mai mare pe comunicarea organiza ţional ă, dar şi pe stabilirea unui nou tip de rela ţie între justi ţie şi justitiabili si s ă dezvolt ăm, în continuare, un management participativ care implic ă consultarea şi antrenarea întregii echipe, la realizarea obiectivelor propuse, Dezvoltarea unor rela ţii de colaborare cu factorii implicati in infaptuirea actului de justitie face sa functioneze eficient mecanismul : Transparen ţă = corectitudine = încredere = dreptate. Ne propunem s ă continu ăm activitatea în acela şi ritm sus ţinut, cu acela şi spirit de echip ă pentru a putea face fa ţă tuturor provoc ărilor adresate justi ţiei, mai ales c ă în anul acesta vor intra în vigoare şi celelalte coduri.

PRE ŞEDINTE , JUDEC ĂTOR DONEA MIOARA

05 ianuarie 2012 23

24