AYPTIRIDI\DRIBEGIA

dupa 1848.

NOUli SCRISOIti CORE V. ALECSANDRI.

BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCEC(5,Comp. Ca lea Victories No.7. 1889

Din Stabilimentul gra& Soceen & Tee lu Strada Berzei, 96.

[27,641]

I.

Londra, Fevruarie 1888.

Dragul meamic,

Scica la Constantinopol rar sa nu te po- menesci din somn in sunete de tun;al caror numer varieaza dupa rangul localitätei unde s'a ivit incendit. In noaptea de Boboteaza a anulul 1853 ca- cluse o zapada numai apa, un fel de lapovita; §1 temperatura dedese in hung:o raceala umeda, care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, unfrig cutotulnedunoscut in ri1eunde oamenii at sobei ferestre indoite. Me culcasem §i d'abia incepusem a me obicinui, clentäninddin dinV, .cu temperatura aternutu1ui cu reveneala ciar§afurilor, cand aud tunul; numer trei dätäturi, linTic ca focul era undeva pe Bosfor,i me afund mal adanc in

4 PlUBEGIA DDPA 1848 plapumg Me lua somnul, cand becciul,lovind de trel or cu bata in caldarim striga:Iangan vaaaa r1 Ortakioida" (foc la Ortakioi). La aceasta scire said repede din pat §i alerg la cio- rapi 0 la cisme ;dar incaltandu-me incep a ra- Vona, §i-mi qic cä pang rn'oid imbraca §'oit da de vale la Tophana, o sa treaca un ceas ;acolo, cid gasi.n'oitgasi caic, dar cli c'am gasit; mai imi trebue un ceas baidone, pang la vadul de la Ortakioi ;apoi mai pune vre-otrei-cleci de minute la deal in sus, pang la casa banche- rului armean Pi§mi§ (casa la care me interesam, caci imi tineam acolo hartii,intr'un dulap la D-na Snadeska, o arnica din copilarie a comite- sel Edling, nascuta Sturdza), fac trel sail patru ceasuri, timp destul ca sg arcla toata mahalaoa. pang ce cid ajunge ed. Mai bine sa Wept sg. se lumineze. In chug, cand rn'am dus sa ved ce se pe- trecuse, am gasit casa arsa pang, la pament inipreuna cu vre-o sutg, done de alte case; noroc ca focul incepuse de la deal 0 servitoril chiria§ei, ajutati de oamenil proprietarülui, avusese timp sa scape obiectele §i sculele din casa, aruncan- du-le pe ferestre in gradina peste zidurile tera- selor. Acolo am gasit§ieti hartiile mele vra- furl p'intre spalirile de portocall §i de iasomii,

CORESPONDENTA EMIGRATILOR 5 amestecate cu apa cacluta din cer §i din tulum- bele pompierilor. Le-am strins gramada intr'o boccea, pe care am purtat'o cu mine ani multi pe la Pera§i. pe Bosfor, din casa 'n casä, am carat'o pe la Samos, pe la Bucuresci, pana ail ajuns la movie la Ghergani. Acolo, and mi:am a§ezat hartiile in biblioteca, am ales intr'un pa- chet corespondenta emigratilor no§tri din timpul esiliului. Mu lt am mai cautat acu dol ani acel pachet ; am petrecutclileintregi resfoind, cu ajutorul d-lui Bianu, toate hartiile mele, fara a da peste dinsul; cand, asta tOrnna, voind A, fac öre-cari reparatil la casa, lucratoril ail gasit acele hartii inghesuite intre zid §i biblioteca. Am esitat mult pana ce me hotaril sa le dail publicitatii, dar mi-am pus intrebarea dad, eram in drept sa le distrug;caci, de§i printre dinsele sunt unele pline de barmen', de acusari §i de invective; altele carl respira ura §1 invidie, stare psichologica inerenta tuturor emigratiuni- lor ;caci esiliatul departat de patrie,despartit de familie §i de tote afectiunile sale din tinerete §i din copilarie, trait in lipse §i privatiuni, d'abia tolerat in parnentul unde a putut gasi un trist adapost, 10 inaspresce spiritul,i§1 impetresce inima,se crede persecutat, tradat, spionat, §i

6 PRIBEGIA BUPA 1848 devine Mnuitor, §i de multe oil chiar nedrept 0 pismuitor. Mi-am qis ca sunt unele din acele hartii call au, pcite, un interes istoric, altele iar cari, prin talentul§i patriotismul cu carea:afost concepute §i redactate intr'acei nenorociti timpi, ne impun recunoscinta catre acel earl at §tiut sa atraga atentiunea Europei asupra Wei nOstre. Pastrez originalele tuturor actelor ce volt' publica ad; ele sunt la dispositiunea acelor cari ar voi sa le yap sail sa le controleze. Cat pen- tru cele scrise de mine, epistole, note §i memo- rande, cate vor fi scapat de foc, de apa §i din calatoril, Imi propuia a le publica mai la urma, intr'un volum separat.

* In cliva de "/29 Malt 1848 me imbarcam la Braila pe un vapor al Lloydului austriac, plin de Gred §i de Ovrei cari fugeau de frica cho- lerel ,§i a treia cli in resaritul soarelui aruncam ancora in Cornul-de-Aur, intre Sarai-Burnii, Scu- tari §i Tophana, unde furam indata inconjurati de toate patine de barcile ghiumrucciilor ('), cari se agatat cu cangile de vapor leganatl de tala-

I) Impiegatif vtimel.

LA CONSTANTINOPOL zurile mart% Voia4 sg ne ieasa ne ducg in fundul golfului, la vama de la Galata, ca sa ne caute prin 141; noroc ca servitorul de piata al Otelulul Missiri a venit de ne-a scapat din ma- nile acelei lae de cer§etorI patentatl', astupandu-le gura cu cati-va gologanl. Acel servitor, Charles, fostul calauz al ma- relui poet Alphonse de Lamartine in cglatoria sa in Orient, era fiul luI Giacomo, pictorul de- corator care a zugravit divinitaVe Olirnpulul ce impodobeat saloanele palatuluf juT Grigorie Vocla Ghica, casg cacluta acum de vre-o catl-vaant, prin cumporgtOre, in familia Lahovari;iar Gia- como, amicul luf Silvio Pelico §i al lul Gonfalo- nieri, din pictor ajunsese birta§ la insula Prin- ghipo. Dunia darki feleki(lurneae o roata, lumea e ca o roata) clice poetul Persan. Aci era acea roata cand cholera a venit de a pus capet aceleI decadente, luand intr'o singura noapte pe Giacomo §1 pe fiul sea Carlo, in momentul cand I§1 faceag pregatirile d'a se duce sa se inroleze sub bandiera eroului Garibaldi.

Indata ce m'am instalat la otel, cea d'intal grijg mi-a fost de a me presenta generaluluI Aupick cu scrisoarea ce aveam de la doctorul

8 LA OONSTANTINOPOL

Mandl, scrisoare despre care ti-am vorbit In epi- stola precedenta.(') La intrebarea mea daca putearn sa vöd pe generalul, vestitul Nicol,portarul ambasadel", mi-a respuns ca generalul era stabilit la Terapia, in palatul de vara,icg, nu venea la Pera de- cat o data pe septemana,in clilele cand sosea vaporul Mesageriilor de laMarsilia ;iar, daca aveam vre-o afacere urgenta, puteam sg, mö a- dresez la Vicomtele de Reculot intaiul secretar. Profitand de aceste indicatiuni, am intrat

i) Scrisori. Editiune nouk 1887, pag. 722. late, textul scrisoarel d-rulul Mandl cAtre Generalul Aupick :

Bucharest, ce 14 juin 1848.

Monsieur le Gdnéral, Envoye par Mr. Lamartine, comme agent confidentiel du gouvernement frangais, pour lui rendre un compte exact de la situation politique de la Valachie, j'ai eu di;jä plusieurs fois l'occasion d'adresser des rapports au ministre des affaires etrangeres. dans lesquels j'ai du fixer son attention principa- lement sur les points suivants : La Valachie et la Moldavie sont actuellement des pro- vinces russes. Touts la partie intelligente du pays se revolte contre une administration pareille; on est prêtAfaire une revolution; on pourrait memo compter sur un succès heureux, si les menaces d'une intervention russe n'etaient a chaque in- stant mises en avant. Le Prince regnant lui-meme se dit porte aux reformes, mais empOche par la Russie. Le parti national

MICHAS AD A PRANCIEI 9

In cancelarie, ca sg, iaü sfat de la secretar, cum sä fac ca sa pot vedea pe ambasador cat maI neintarqiat. Vicomtele de Reculot era tipul adevëratuldi gentilom frances ;tinër,plin de arnenitate, de §cdla acelor cari die: Soyons citoyens, mais di- sons nous Monsieur. Liberal atat prin credintele sale proprii cat §i prin traditiunile familieica- reia apartinea;Repot al generaluluI Lafayette, vër cu Ferdinand de Lasteyrie, facea parte din grupul republican in capul caruia erat Arago, du pays a done resolu d'envoyer un agent confidentiel, Mr. Ghika (Jean), a Constantinople, a, fin de s'entendre avec le ca- binet Turc. 11 espère trouver prbs de vous, Monsieur le Gene- ral, tout l'appui moral que vous pourrier lui preter.J'ai déjà prOvenu Mr. Lamartine, ii y a quelques jours, du prochain depart de ce delegue, et il est possible que dans une des pro- chaines depeches que vous recevrez de Paris, il en sera que- stion. Seulement, comme ii avait Otd d'abord decide que ce serait Mr. Etienne Golesco, qui partirait, j'ai donne ce nom. J'espOre, Monsieur le General, que les esperances des patriotes Valaques ne seront pas trompees, et que l'insuffl- sance de ma recommandation ne diminuera en rien l'appui moral, que la pOlitique de la Republique vous permettra de donner au delegud, Mr. Ghika. Veuillez agreer, Monsieur, l'expression de ma plus haute estime. Veitre trés-humble serviteur.

Dr. Louis Mandl."

10 LA CONSTANTINOPOL

Garnier Pages §i Carnot. Cu venirea Republicei din 1848 fusese numit prim secretar la amba- sada din Constantinopol in locul duceluI de Beau- fremont, de odata cu numirea generalului Aupick in locul baronuluf de Bourqueney. Nu eram de qece minute la vorba, cand intra Cor, prirnul dragoman, vechit cunoscut al meg de la Paris. Acesta, dupa schirnbarea cator-va cuvinte de politqa, Ine intreaba daca cunosceam pe Stefan Golescu §i de eram in bune relatil cu dinsul, spuindu-mi ca, dupa continutul uneI depe§e a lul Lam artine, atunci ministru trebilor din afarA,era a§teptat de ambasador. I-am esplicat ca imprejurarf independente de vo- inta sa oprind pe Stefan Golescu de a calatorl, misiunea cu care era sa fie insarcinat ImI fusese incredintata mie. E§ind de la ambasada, am intrat cu dra- gomanul Cor In casa, la socru-so, la bancherul Jacques Alleon, unde am gasit pe un alt vechig cunoscut, pe polonezul Czaika Czaikowski, agen- tul principelul Adam Czartoryski, pe care Bucu- rescenif maT tarclig, pe la anul 1855, l'ag cu- noscut sub numele de Sadik-Pa§a. Dupa o lung convorbire cu ace§ti doi vechl amid, Cor mi-a oferit sa-1 intovara§esc la Tera- pia ca sa me presinte indata ambasadorului.

AMBASADA PaitivoIxf 11

Generalul Aupick mi-a facut o mica espu- nere, cam idilica, despre sentimentele pacinice de cari era animat guvernul Republicel §i despre sprijinul ce pot Wepta de la Republica franceza toate nationalitatile cari aspira la o viata poli- tica; mi-a chs ca se simtea fericit a putea de- clara susi tare, ca a gasit in guvernul pe langa care era acreditat sentimentele cele mai gene- roase §i intentiunile cele mai binevoitoare pentru populatiunile cre§tineale Imperiului Otoman, asigurandu-me ca puteam compta pe concursul §i pe sprijinul Portel pentru isbanda misiunei mele. M'a sfatuit sa vëcl cat mai curênd pe Rifaat Pap, ministrul afacerilor streine, prevestindu-më tot odata ca ori-ce i-ag destainui avea safie sciut chiar de a doua-cli de internunciul Aus- triei, baronul St firmer; mi-a recomandat deplina incredere in marele Vizir, patriotul Sarim Pap, §i m'a sfatuit sa nu vëd de indata pe Seraskie- rul (ministru de resbel) Riza Pap, caci voia sa-1 informeze chiarel insqf de misiunea cu care eram insarcinat. Riza Pap era p'atunci ministrul cel mai influent la Palat, partisan calduros al aliantei francese §i amic personal al generalului Aupick.

12 LA CONSTANTINOPOL. POARTA

Chiar de a doua-cli am inceputalergärile mele, urmand sfaturilor ambaradorului Franciel. Espunerile mele despre aspiratiunile §i de- terminarea Romanilor produceau cea maI bung, impresie asupra ministrilor Portel. La top' ga- seam incurajafi 0 asigurari ca vom fi sustinuti. Eram bine informat de tot ce se petrecea la Poarta; cunosceam, Inca de cand eram student la Paris, pe Emin Mull lis Efendi p'atunci prim se- cretar al ambasadel Otomane de la Paris §i pe colonelul Mehemet Bey, ata§at militar in timpul ambasadel lui Re§id Pa§a, tinerI pe carl actim ii gäseam pe unul mare dragoman al Portei. 0 pe celalalt general de divisie (Mehemet Kibrisli Pa§a), comandant al armatel Iracului §i Arabi- stanului,chemat la Constantinopol,ca sa fie trimis ambasador la Londra.

* In seara de 18/80 Iunie, aflandu-me la Boia- gikioi, la Ernin Efendi, mi se spune ca venise Kiri la logofatul Aristarchi, ca in Bucuresci p0- 14ia Mouse arestari,§i ca orasul era in mare ferbere. A doua qi, la ambasada englesa la Te- rapia, Alison, secretarul oriental, imi remite un plic;agentul diplomatic engles din Bucuresci, Colquhoun, imi facea cunoscut arestärile operate

SCIItt DE LA BUDITREBC± 13 in Bucuresci. Plicul contineai o scrisoare de la , care me insciinta ca seafla ascuns la loc sigur§i ca mai multi din amicii no§tri, intre Carl imi cita pe Stefan Golescu, pe A. G. Golescui pe Eliad, pornise la Islas, unde se aflamaiorul Tell 0 capitanul Plevianu cu dOue companii. De aci incolo scirile, de0 tarp de cate lecei cinci-spre-pce vile, dar se urmati lant unele dupa altele, regulat dupa repeqiciunea evenirn en telor. In liva urmatOre, insarcinatul de afaceri al Belgiei, Kerkow, venind de la o visita ce Meuse ambasadorulul rusesc, imi spune ca acolo logofatul Nicolae Aristarchi povestea in detalid arestarile facute in Bucuresci in qiva de 719 Iunie siatentatul din 8/2o Iunie in contra vietel lul Vodä Bibescu. Nu trece o soptemana dupa aceeai Emin Efendi mö insciintéza cä Aristarchi adusese la Poarta un plic adresat mie, trimis prin lipcan al Postelniciel (curier de cabinet) din Bucuresci, care tragend dupa obiceiii la cancelaria roma- neasca la Fanar, hartiile ce continea apse in mana lui Aristarchi, din al caror cuprins resulta cä guvernul lui Bibescu incetase ica se a§- tepta in Bucurescl sosirea Guvernului provisoriil proclamat la Islas.

14 LA CONSTANTIN OPOL

Logofatul Aristarchi ceruse lusi Rifaat Pap, ca et sa fit arestat. FacOnd et cunoscuta lui Riza Pap aceasta imprejurare,a trirnis indata pe secretarul sët la Rifaat Pap de i-a cerut acele hartil pe cart mi le-a trimis la otelul uncle locuiam, insciin- tandu-rno ca nu aveam sa mö tern de nitnica. Chiar in cliva aceea Principe le Hangerliu, fiorosul dragoman rusesc, a cerut Portel din partea lui Titoff ocuparea Principatelor cu trupe combinate rusesci §i turcesci, §i restabilirea sta- tulul quo din nainte de "/23 Iunie 1848. Co,nsulul general al Rusiel, Kotzebue, im- preuna cu generalul rus Duhamel, comisarul ex- traordinar,parasise Bucurescii, protestandin contracelor petrecute.Generalul G-esterswein trecuse Prutul cu divisiunea ce comanda, ocu- pase Ia§ii §i inainta spre Focpni ;dar in urma notei rusescl, convocandu-se Marele Consilit al Portel §i rostindu-sein contra cererii rusesci, s'a ernis idea de a se trimite o comisie care sa cerceteze pasurile §1 dorintele Romanilor. De§-1 Inca din luna WI Aprilie, de cand cu turburarile de la Imi, Poarta trimisese pe Talat Efendi in Principate, dar s'a hotarit sa-1 inlo- cueasca printr'o persoana de o mal mare insem- natate, §i alegerea eyi s'a oprit asupra lul Solei-

COMISAR TURCESC IN PRINCIPATE 13 man Pa§a de curend intors de la ambasada din Paris, dandu-I de consilier pe Emin Efendi. In seara cand Emin Efendi mi-a anuntat nu- mirea sa, am avut ocasiunea a face o curioasa cunoscinta. Emin Efendi imiice ca, voind sa aiba cu dinsul pe cine-va care sa cunoasca limba terei, ise recomandase un tillercare pretindea ca, scie vorbi romanesce,§i me ruga s. intru in vorba cu dinsul, ca sa-1 spun daca II pOte servl ta dragoman, §i ordona servitorulul sa-I cheme pe Ahmet Aga.Eti me adresez catre dinsul, licendu-I : Excelenta sa irni spune cscil romanesce; ca mine :reteveiii de teiti pe miriVe de

Tenerul repeta curat ca un Roman neau§ cuvintele mele. Atunci II lie : Dumnea-ta, domnule, nu numai cvor- besci romanesce, dar eti Roman dupä vorba ca §i dupa chip." Tinerul sero§1 §i-mi lice : am trecut §i nol prin teara §1 am avut ocasie a inveta limba d'acolo". Vrei sa cud pOte a te-al oprit mai mulp aril in Sfantul Sava".

16 LA CONSTANTINOPOL

Dupa aceste Mine vorbe schimbate cu acel tinör, am asigurat pe Emin Efendi ca, daca Ahmet Aga vorbesce §i turcesce tot a§a de bine ca romanesce, va avea un dragoman perfect. MulV ani mai in urma m'am gasit la masa la Necet Bey cu un Ahmet Efendi, functionar important la ministerul de finante;acesta era fostul Ahmet Aga de care vorbiiii. §i iata tragi- comica sa istoriora. Acest musulman, pana a nu fi Ahmet Aga, fusese un Petrake, calfa la un cojocar din Bu- cures& Cum sell, blanaria cea mai fina §i mai scumpa care se obicinuia in Seyaiti §i in casele Regialilor era lucrata de cojocaril no§tri Bucu- resceni. Stapanul sat jupanul lul Petrake 11 tri misese cu cate-va misade de kakum, de sin de silvie§i de spinari paced, coade §i profiruri de samur, tot blanarie aleasa, la un corespondent al sët din Tarigrad, ca sa le vincla; §i tinérul Petrake le ducea pe la haremurile §i selamlicu- rile din Stambul §i Scutari, pana s'a indragit cu o hanumei vëduva bogata din Kadikioi, in casa careia petrecea adesea in lini§te §i pace Vile §i nopti, pana intr'o cucand, voind sa iasä, vede casa inconjurata de o mulVme de mahalagil turd botrani, intre carl Kadiul, Imamul §i Muftiul §i hanume botrane färä idsmac, carI strigad resbu-

UN HOMAN TIIROIT 17 nare pentru profanatiunea religiel.Uncle s'a mai pomenit, strigati cu totii, ghiaur in casa unel ficeaIslamului luminatI"Tin6ru1, care cunoscea C. dupa legea mahometana, casul se pedepsea cu perderea capului,se reträsese in casa §i sta ascuns,fail, a indräsni sa pa§asca pragul u§ei, a§teptandu-§i ceasul Trecuse Qile multe §i casa tot ocolita §i cliva §i noaptea de fanatici carl pandeaft pe cre§tin ca sa-1 inhqe ; pang, intr'o dimineata hanuma ese furioasa in poarta la ulitä, cheama pe cel mai in- fluenti dintre incunjuratori, intrebandu-1 pentru ce afrontul ce i se facea? El il respund furio§l, ca religia cea luminata era nesocotitä, insultata, calcatä in picioare, §i-1 cerea pe ghiaur. La aceste cuvinte ea le respunde, ca una din cele mai marl datoril ale unui bun Musul- man, fie barbat, fie femee, era de a lumina pe cel necredincio§i, arbtandu-le religia cea adevé- rata;ca acum tinërul era catechisit §i ca era gata a imbrAti§a Islamismul. Tinërul fu chemat indatadinaintea Ima- mului, caruia II respunse prin cuvintele : Allah hil Allah Mohammet Rusul Allah." Dumnepa e Dumnecleil §i Mohamet este Profetulset. Cuvinte cabalistice prin carl Petrake a de- Ghica, Amintiri. 27,641. 2 18 LA CONSTANTINOPOL

venit Ahmet Efendi, barbatul unel frumoase §i. bogate hanume, §i ce scii acum o fi vre-un Ah- met Pap, guvernatorul vre-unui aialet din Eu- ropa sat din Asia. Cred ca, printre Mahometanl se afla multi Romani din cel dupa malul Dunarei, mai ales earl,dintr'o imprejurare sat dintr'alta, de voe sat de nevoe, s'at turcit, precum am avut un cas la 1866 cu oficerul de granita Leurdeanu, care, intr'un moment de aberaVune nei*leasä, refusand a se supune ordinelor generalului Ma- gheru, s'a resvratit, a arestat pe §eful set §i l'a dat pe mana Turcilor, ceea-ce l'a facut a nu mai indrasni sa se intoarca in teara,i s'a turcit. La Brusa in anul 1849, cerend voie lui Sarim Pap, guvernorul Hudaverdighiarului,sa putem visita mormintele vechilor Sultani, Pap a orenduit pe un venerabil Imam (popa) sä ne calanzeasca. Era un om inalti frumos, imbracat in haine albe de la cap panä la picioare. Eram cu Golescii(Alecu §1 Radu); Serghiad, Zane, Alecu Mann, G. Valeanu, Pädeanu §i aI1ii. Dupa, ce Imamul ne-a aretat toate mormintele curl sunt intr'un fel de cimitir aprOpe de Ult Giarnl, me intorc catre camaraclii mei, qicendu-le ca nu ne-a aretat mormintul Sultanului Baiazed. Atunci

RUSII SPRE PRINOIPATE 19

Imamul ne Vice in romaneasca cea mai roma- neasca cuvintele : Mormintul lui Baiazed este tocmai colo in deal la giarnia care se numesce Sultan Baiazid Giamisi". Acel Imam era fiul unui tëran roman din satul Mola-Braini, din judetul Brand.. Intrat de copil servitor la un aga turc din cetatea Brailei, la caderea fortaretel la 1828, s'a dus cu sta- panu-so,si departandu-se de allul a invëtat carte turceasca, a fost admis la Medreseaua de la giarnia Sultan Selim, §i a imbratilat Islamismul.

In urma atitudinel ce luase Poarta, dup. sfaturile ambasadorului Franciel, generalul Ges- terswein a primit ordin sa tread, inapol Prutul pe rnalul stang, luandu-i-se comanda §i dandu-se gen eralului Lilders,aruncandu-se vina Wahl teritoriului Otoman asupra acelui cornandant, care de inima rea s'a §i sinucis. Europa intreaga era in ferbere §i temerile de rasboit §i de revolutiuni erat mai pretutin- dent Ambasada generalului Aupick era o am- basada mai mult militara. Osebit de personalul civil obicinuit, care se compunea din vicomtele de Reculot, de marchisul de Massignac, de Edm

20 LA OONSTANTINOPOL de Bourqueney, §i vre-o §ase §apte atapti §i dragomani, G eneralul adusese in suita sa mai multi ofiteri,pe colonelul Margadel, ofiter de Stat-Major, pe capitanul Dessain, outer de genit, pe capitanul de artilerie Sabatier, pe capitanul de cavalerie Lefrangais; mai avea inca, V trei altiofiteri,pe capitanii Magnan, Dupreuil V Mouginot, carora li se incredintase §coala militara de la Taxim. Toti ace§ti ofiteri erat ocupati a studia positiunile strategice §i rnijloacele de ape- rare ale Constantinopolului, §i erat destinati ca la cas de trebuinta sa iea parte in armata tur- ceasca, precum s'a facut mai tarp cu ofiteril call intovara§ise ambasada generalului Baraguay d'Hillier. Mal de-odatä cu pornirea lui Soleiman-Pa§a spre Giurgiu, generalul Aupick a trimis la Bu- curesci V la Ia§1 pe capitanii Sabatier, Dessain §i Lefrancais. La 7/19 August ace§ti ofiteri erat ajun§1 la Braila, V dupä cate-va clile se puneat la dispo- sitiunea generalului Magheru in tabara din cam- pul lui Traian. Efectul sosirel ofiterilor francesi in teara a fost mare. Cate sperante de§teptate in inimele Romanilor ! Un orizont intins V glorios se des- chidea aspiratiunilor nationale.

OPICERI 811ANCEII IN PIIINCIPATE 21

Iata ce-mf scriea Dimitrie Gheorghe Golescu, prefectul Brailel de atuncl, despre sosirea acelor o fi ceri :

No. I(') Ibraila 1848, le 7/19 Aoilt.

7)Mon cher (3 hika7 Les capitaines Sabattier et Dessain avec Mr. Jules Colsar m'ont remis votre lettre.Je me suis conforme en tout A ce que vous m'y prescriviez. Les deux premiers sont partis hier pour Bucarest, dans votre voiture. Je leur ai donne une lettre de recommandation pour Et. Golesco. Je vous remercie de m'avoir procure leurconnaissance.Je viensde déchirer une longue lettreque je vous adressais relative- ment A nos affaires. La deputation qui arrive avec ce bateau vous en fera sentir laraison. On m'écrit de Galatz que dans peu ildoit éclater en Moldavie aussi un soulèvement ge- neral ,mais, selon touteslesapparences, ce soulèvement aurait pour unique but ladesti- tution du Prince, contre lequel on commence déjA A y distribuer des violentes diatribes. Votre I) Acest num6r corespunde cu acela§1 nunt6r al hartieT originale.

22 LA CONSTANTINOPOL

belle idée de la reunion des deux Principautes ne prendmalheureusernentracine que dans tits peu de tetes moldaves. Je jettais l'autre jour les yeux sur une carte imprimée a Vienne il y a plus de vingt ans, qui ne contenait que les pays de race roumaine, la Valachie, la Bes- sarabie,la Moldavie, la Bucovine, la Transyl- vanie et le Banat. Savez vous que cela for- merait un joli petit royaurne, tout rond, avec des fronti6res que la nature semble avoir indi- quées? La Mer Noire, le Danube, le Teiss lui formerait une jolie ceinture de fiancée, un beau rempart contre les outrages de l'Otranger. Le centre dece royaume nous donnarait Iassy ou Romano pour capitale ,quiserait comme un phare pour les nations slaves qui nous en- tourent, et qui repandrait sesrayons de lu- mibre parmi elles. Je ne sais pourquoi je pense que cette idOe,qui eutéte une pure utopie l'anée passée, me parait aujourd'hui sirëali- sable, qu'on pourrait presque parier quela chose aura lieu, mais quand? voila le seul point d'incertitude qui me reste encore. La revolution francaise de 48 A proclamO l'affranchissement des peuples, mais encore plus leprincipe des nationalités.Chaque nationa un droit a sa propre existence politique, et tous les hommes

DIIMITILIT G01,28017 23 qui parlent une rnerne langue doivent etre con- sid6rés comme ne formant qu'une seule nation. C'est la lesignedistinctif que Men leur a donne pour les separer les uns des autres sur ce globe; les frontieres qui tiennenta,la na- ture du terrain ne viennent qu'en second lieu. Si le principe des nationalites doit triompher, comme tout le fait esperer les Roumains seront un peuple de huit millions. Mais il y aura des luttesterribles, avant que ce principe puisse setransformer enfait dans toutel'Europe. C'est une desdernières épreuves que notre société malade doit essuyer. La fraternisation des peuples ne viendra qu'apres pour accomplir l'ceuvre de le civilisation. Je vous prie de m'écrire par chaque ba- teau et d'accuser la reception de mes lettres. J'en ferai de merne a, l'egard des votres. Agreez l'expression de mes sentiments les plus distingues.

1)Demetre Golescu."

Yr 14k- 4°1V(74it* --p) , v

II.

latä pe scurt cum se petreceail lucrurile in tan : In urma arestarilor din clioa de 9/21 Iunie, cati-va din membril comitetuluI revolutionar, isbutind a se furi§a §ia scapa de arestarI, at alergat la Islaz, unde se afla maiorul Tell §i cd- pitanul Plerianu cu douë companii de infanterie, §i acolo at radicat stindardul revolutionar, at proclamat Constitutiunea §i at dat de scire in toata, tam, incunosciintand§i pe comitetul din Bucuresci. Pretutindeni scirea rescularei a fost prirnita cu multamire §ientusiasm. Tara intreaga s'a de§teptat ca dintr'o letargie adanca. Magheru,carmuitorul judeOlui. Romanati, insciinteaza indata din Caracal pe voda Bibescu despre cele ce se petreceat §i de mar§a insur-

REVOLUTIA LA IBLAZ 25

gentilor spre Cralova. Bibescu fl respunde or- donandu-1sa-§Istringa top dorobantii, sä por- neasca in contra rebelilor, sa-1 loveasca §i sà im- pusce pe top' capil. Mare agitatiune in Bucuresci in urma sci- rilor sosite de la Islaz. Voda Bibescu, voind sä arate nepasare, ese in plimbare la §osea in tra- sura deschisä, insotit de ministrul set'Villara, atunci trei tineri inarmatl se arunca intr'o birja, ajung träsura domneasca, trag asupra Domnului, pe care din norocire nu-1 nemeresc, sdrobindu-i num ai epoleta. In timpul acesta Eliad, Tell §i Stefan Go- lescu pornesc cu cele done companil de la Islaz spre Caracal, radicand satelei implantand stin- dardul tricolor pe biserici §i pe casele publice. Ajungend, gloata de mai multe mil, la mar- ginea ora§ului Caracal cu strigatele de :sa tra- iasca Constitutiunea, sa traiasca libertatea,le-a e§it inainte prefectul Magheru cu 600 de doro- bantl inarmatldar, in loc de a-I intimpina cu focuri, se arunca in brate unil altora, strigand sa tralasca libertateai Constitutia, traiasca gu- vernul provisorit. A doua igloata, marita cu oamenii lui Magheru §i cu ora§en1 din Caracal, inainteaza spre Craiova, marindu-se necontenit pe drum pe

26 INT INDEREA BEVOLUTIEI unde trecea cu oamenil satelor. La apropierea lor, prefectul de DO, Iancu Bibescu, cu maiorulVia- cla§anu §i doue companil de infanterie, paräsise Craiova, ineat revolutionarif intra in ora§ MIA a intimpina cea mai mica impotrivire. Dar peste cli,in primirea facuta notabililor de ung din membril noului guvern proclamat, ace§tia aft intrat in tratatiuni cu o comisiune trimisa de lumea reaqionara din Craiova, faga- duindu-le modificatiunI in unele articole ale nouei ConstituOuni, dand chiar ordine caiganii robi, de §ideclaraV liberi,sä se intoarca la slujba fo§tilor stapani §ieranii c1aca§1, declaratl afran- cap de munca obligatoria, sä lasa la munca cam- pului boeresc. Aceste mOsuri, de §i aq imbunat care-cum clasele avute, dar aü rocit fOrte mult zelul popular, in cat reactiunea, luand curagiA, peste noapte casa ocupata de membrii guvernu- lui a fost inconglurata §i amenintata. Situatiu- nea devenea critica daca nu venia Magheru, care prin curagiul sou a impra§tiat mulOrnea incon- giuratorilor §i a deblocat pe membrii guvernu- lui, cariaft putut porni a doua ispre Bucu- resci, intovara§41 de donO companii de infante- rie §i de 800 de dorobanV calarl. In Bucuresci, sosind proclamaVa din 9/21 Iunie de la Islaz in qiva de 11/23 Iunie, tinërul

REVOLT/VA IN BUCIIIIEBCI 27 iuncar Nita, Magheru, nepotul generalului Ma- gheru, gasind un esemplar, Ii citesce in piata in Lipscani. Lumea se aduna §i pornesce in gloata la palat, unde Voda Bibescu, dupg, putina esi- tatiune, iscalesce Constitutiunea §.1 numesce mi- nisterul cerut de popor ;dar dupa trei clile pa- rasesce capitala, pleaca la Bra§ov §i tara rëmane pe manile guvernului proclamat la Islaz,care intra triumfator in capitala in cima de 16/28 Iunie. Dar, fie neesperienta a noilor Omeni de la guvern, fie dibacie din partea reactionarilor, fap- tul este ca in cliva de19 Iluurcomanda o§tirei se gasesce concentrata in manile colonehlor Odo- bescu §i Solomon, cari inconjoara palatul cu un batalion de infanterie,§i membril comitetului revolutionar se pomenesc de o-data arestati, dar §i de asta data iar curagiul §i presenta de spi- rit a lui Magheru scapa, situatiunea : el trage sa- bia, trece printre navalitori §i se baricadeaza in- tr'o camera in palat cu cati-va dorobanti §i tine bine pana ce a putut sosi poporul condus de Ion Bratianu §i de popa Tun, carea deblocat auvernul §i a arestat pe cei doi colonell cari con- dusese atacul palatului §i arestarea guvernului. Acel atac pare sä fi fost mai mult asupra persoanelor cari compunean guvernul decat in

28 GIIVERN17L BEVOLITTIIINEI contra ideel revolutiunel. Viva de 191 Lute a co- stat viata a 13 oameni, popor §i soldatl. Cate-va qile dupa reinstalarea guvernului, oamenii cari 11 compuneat, in urma scirilor false ce primiat despre intrarea trupelor rusesci care nu sosise nicl laFoc§ani, pe candel, creclOn- du-le ajunse la portile Bucurescilor la Urziceni §i la Afumatl, parasesc capitala fa veste, la- sand pe locuitorii el in voia intimptarilor ; luase cu din§11§i o parte dinmilitie,qicOnd ca se trag la munte ca sa facä o campanie de gueril- las in contra Ru§ilor, dar, parasitl de o§tirea ce luase cu dinp, se indreptéza spre granita Transilvaniel§i. unil resbesc pana in Bra§ov. Dar, afland ca trupele rusesci nu nurnai ca nu intrase in tart, dar ca parasise chiar §i Moldova, trecend pe malul sting al Prutului, se intorc in Bucuresci §i iat in mana franele guvernului fara cea mai mica impotrivire; atat era de mare iu- birea §i devotamentul poporulul pentru Consti- tutie, in cat toate erat iertate oamenilor de la Islaz. Aceasta era starea lucrurilor pe la ince- putul lul August, cand Soleiman-Pa§ai Ernin- Efendi, terminand la Giurgiu clilele de carantina, dupa mai multe intelegerI ce at avut cu mem- bril guvernului prin dragornanul Tinghiroglu, ace§ti soli al Portil at avut o primire triurnfalä,

REVOLUTIA IN BUCIIRESCI 2 9 poporul ii saluta cu strigatele: Sd, traiascd Sul- tanul, Augustul nostru Suveran". Soleiman-Pap intra indatd, in cele mai bune relatii cu guver- nul i,dobandind cate-va modificatiuni in Con- stitutiune 0 in personalul guvernului, recunoasce, in numele Sultanului, §1 Caimacamia de trei corn- pusd de Eliad, Tell 0 N. Golescu. La intaia mea convorbire ce am avut cu Sir Stratford Canning, dupd isbucnirea revolutiunei, Ambasadorul mi-ais ca intelegea causele care aU putut aduce acel resultat, adaogand ca luau] in sine nu ar avea nici o gravitate daca ar privi numai pe Poarta; dar Ca e preocupat de consecintele ce poate avea asupra politicei gene- rale a Rusiei in Orient. Mi-aisca politica sa era a sfatui pe Turd a nu se arnesteca§ia nu vedea in rescularea Romanilor decat o do- rintä de reforme constitutionale 0 a nu trata pe Romanl ca rebel,ci sa cerceteze cu blan- detepasurile iaspiratiunile lor ;a addogat ca va sfatui pe Poarta sa se fereasca, mai ales de a trimite trupe peste Dunare, cum parecd, voesce a face ;cad aceasta ar trage fail in- doeala trimiterea de trupe rusesd, sub cuvint sa apere pe Cretini in contra barbarilor Maho- metarii,i ca toata lucrarea Ambasadei Rusesci consta intru a convinge pe Turd a face act de

30 RIISIA autoritate, trimetOnd o§tiri §i pedepsind pe re- sculatori. Poarta credea ca putea umbla in duoë luntre, el trimetOnd pe Suleiman Pap cu instructiuni impaciuitoare §i bine voitoare, §i dand ordine lui Omer Pap sä tread, Dunärea, urma tot-de-odata o jurnatate a povetelor Ambasadorilor Francei §i a Engliterel, §i pe jumatate povetile lui Titoff. Tot p'atunci baronul Tecco, Ministru Piemo- tului, m'a intrebat dad, aveam cunoscinta de mi§- carea Romanico-Slavista ce se facea, spuindu-mi ca fusese insciintat despre aceasta chiar de un membru al Patriarchiei. Adevërul este ca indata dupa, isbucnirea Revolutiunel Romane oamenii Patriarchatului din Fanar alergail pe la repre- sentantii Puterilor streine §i pe la Mini§tri Turd, §optindu -lemisterios despre un marecorn- plot, spuindu-le cä, un mare nurnër de Slavi lu- crail pe subt ascuns la formarea unui Stat inde- pendent, cuprinclend Valachia, Moldova, Croatia, Transilvania, Serbia, Bulgaria §i Iliria ;stat unit prin limba §ireligie,cu un principe suveran independent. Din nenorocire la Constantinopol lucrurile se complicati dincriin qi mai mult ; esigenteleRu- sieIdeveneaa din ce in ce mai staruitoare, pe cand resistenta Portiel mergea tot slabind cu cat se

SLABIOICTNEA PORTE! 31

sim,tea mai putin sustinuta. Cu cat partidele estreme in Francia 41 accentuat mai indrasnet ideile §i pretentiunile esagerate, cu atat actiunea guvernului republicel in afara devenea mai slaba §i mai reservata, incat ambasadorul sëil nu mai indrasnea accentua cuvintele §ia impinge pe guvernul Portel la o impotrivire curagioasa cererilor Rusiel. Ministerul Sarim-Pa§a era inlo- cuit printr'un minister de conciliatiune, prin Re- §id-Pasa, care se temea sa impinga lucrurile pina la o ruptura, noul vizir 41 punea toate si- lintele intru a impaca pe Rusia §i a nu fi acusat sari banuit de o politica aventuroasä. Reactiunea deja incepuse a radica pretutindenea capul. Rusia in fata slabiciunil Portei §1 a esitatiunei Ambasadorilor Franciel §i Engliterel, devenea din cliinqi mai dictatoriala, suqinend cnimeni altuldecat Tarul§i Sultanul avea dreptul a se amesteca in afacerile Principatelor ;respingea ori-ce reforma §i inbunathVre §i staruea pentru pedepsirea Revolutionarilor Romani. Se areta hotarita a sili pe Poarta a lua mesurile ce pro- punea. Iata un extract dupa o nota a lui Canning catra Lordul Palmerston din luna Iulie 1848 : Rifaat-Pa§a a venit de mi-a cerut cu staruinta a v6 informa cä Poarta ar don sä stringa, mai mult de-

32 ELUSIAtTURCIA

catori cand relqiunele de incredere icordialitate ce esistd. intre Guvernuld Sultanului §i acela al Ma- jestätei Sale Britanice. Excelenta Sa mi-a observat ca, Poarta, se afl a. expusa la un mare pericol,i ca avea incredere cGuvernul Britanic ar fi dispus a o sustineichiar a o ajuta la trebuinta. Mi -acerut mai intaid a cunoasce opiniunile mele asupra modului cum Europa ar privi starea lucrurilor fata, cu Turcia, cand i-am expus cin mijlocul intunericulul §ial incertitudinel se aratat trel casuri de pericol mai mult sat mai putin apreciabile: eventualitatea unei erup- tiuni din partea Franciei, dqteptarea populard a con- sciintelor nationale inecesitatea in perspectiva de nouö combinatiuni politice, s'a oprit mai special asupra eventualitdtii dinurma ,ca asupra unui obiect de neodihna pentru Poarta. Mi-a qis ea in insurectiunea Valachiei vedea apropierea celor duoë eventualitati din urma.; 0 a adaogat ca dorea sa cunoasa vederile Excelentiei tale despre recunoascerea Republicel fran- cese, acum a mai multe din Statele cele mid ad recunoscut acel Guvern."

Acum ambasadorul rusesc Titoff cerea,in mod cominatorit, rechemarea §i desaprobarealul Soleiman-Pa§a, ocuparea Principatelor cu trupe combinate ale amandorora Imperiilor §i numirea unui Caimacam, care sa restabileasca domnirea Regulamentului Organic. Guvernul otoman, cat timp a putut compta pe sprijinul ambasadoruluf PrancieT, a resistat cerintelor Rusiel.

RIISIA qz PRINCIIPATELE 33

Inteuna din cele din urmaile ale lui Ju- lie, ducendu-me la Terapia, am gasit pe genera- lul Aupick cu lacramile in ochi; tinea in mana o epistola sosita chiär atunci, prin vaporul me- sagerilor ; tremura citind'o ;cel mai bun arnic camarad de arme al sea, generalul Breat, fu- sese asasinat neomenesce de insurgenti pe ba- ricadele Parisului in cliva de 14 Iulie. Intorcendu- se catre mine imi clice : La guerre civile est chez nous, mon pauvre Ghica; maintenant rien n'empechera plus les Russes d'entrer dans vo- tre pays".i in adever peste putineile Poarta acceda cererilor Rusie, desaproba mésurile luate de Soleiman-Pa§a, iIi inlocuia cu Fuad-Efendi, amegiul marelui Vizir, cu instructiuni de a lucra in acord cu generalul Duhamel, tramitend or- dine lui Omer-Pap sä ocupe Bucurescii, impre- una, cu generalul alders, instaland caimacam pe Constantin Cantacuzino ea sa restabileasca re- gimul Regulamentului Organic. In tot timpul acesta, Soleiman-Pap era in cea mai mare ignoranta despre cele ce se pe- treceati la Poarta. De §i eliineam pe guvern in buna sciinta, de tot ce se pregatea laConstantinopol,Loco- tenenta noastra, rezemandu-se pe asigurarile lui Soleiman-Pa§a, clicea ca scrisorile mele erati di- Ghica, 27,641. 3 34 INTELAREA TIIRCILOR IN TARA. date de scopurI ascunse §i ca nu trebuiaq cre- clute. Atat cestiunea Domniel intorsese capul unora din oameniI no§tri de la guvern I Inteo dimineath,, generalul de brigada Ri- faat-Pap trece Dunarea cu douë regimente §i ii apaza tabera in marginea Brallei§i la ener- gica protestare a prefectului D. Golescu, röspunde verbal §i confidentialca, inputine cue Fuad- Efendi, noul comisar, va intra §i el cu trupe in Bucuresci. Tot-o-dath generalul Duhamel se im- barca la Gaa, suindu-se pe Dunare in sus spre Giurgiu. In cliva de 10 (22) August, servitorul ote- luluI, care venea de la vaporul sosit de laGa- lati,unde se dusese sa caute pasageri, ImI spune ca pe acest vapor vOluse maI mult1 boeri ve- nit1 de la Bucurescl, dar cas'ailscoborit la Stambul. Am crept intafil ca sa fifost vre-o deputatie din partea boerilor reactionarI, dar nu trece o ora §i prirnesc urrnatorul bilet iscalit de Nicu Balcescu. No. II. ([1848, 10 (22) August] I x ceasurt Iubite Ghica"

Sosirarn aci acum. Nti putern trage lao- telul unde e§tI,cad. Pap ce ne-a insotit ne-a

TUBA:3U FATA. CU REVOLUTIA 35 poftit a merge la dinsul pana mane, cand ni se va da o locuinta. Adresul nostru este :Bance Capusit Hassertilarin BaOnda Raib Efendi. Sun- tem in ornul turcesc. Cauta dar sä nevelill astazi. cSalutare $i frI0e

N. Balcescu".

Gandul mi s'a dus indata, ca aceasta tra- gere la casa lui Raghib-Efendi, secretarul lui So- leiman-Pa§a, care intovara§a de la Bucuresci pe deputatii no§tri, sa nu fie o secuestrare deghi- sata, §i dupa cele ce am aflat mal tarclit, cam aveam dreptate. Raghib-Efendi, ca sa se arate cu slujba la Poarta concepuse idea de a detine pe ace§t1 trimi§1 ca ostatici, creclend Ca astfel o sa poata dobandi modificatiunI in Constitqi- unea proclamata la Islaz. Preocupat de idea de lipsa de sinceritate din, partea Turcului, am alergat indata la gene- ralul Aupick, prevestindu-1 de cele ce se petre- ceat. Generalul a trimis Indatä pe Doprat, unul din Dragomanil sei, la noul Ministru al afacerilor streine Aali-Pa§a, sfatuindu-1 sa lase pc mem- brii deputatiunil liberl all alege locuintelelor unde vor voi. Comisia sail deputatiunea aleasa de Soleiman-

36 OIIVERNIIL REVOLUTION AR

Pa§a,In intelegere cu cel trel CalmacamI al no§tri, se compunea de cinci membril §i anume: de Stefan Golescu, Dumitru Bratianu, Nicolae Balcescu, Grigorie Gradi§teanu, Vasiliadi, avend pe Melic ca dragoman. Dupa povetele ambasa- dorului Franciel,Raib-Efendile-adeclarat,cd dna voiat puteau sal aleaga locuinte in Pera; §i pana seara ceI maI multi' erata§ezatlin otelul Missiri, unde locuiam 0 et. Nicu Bdlcescu, pus in curent de cum stall lucrurile la Constantinopol, el care, ca 0 C. A. Rosetti §i Bratianu, erat pentru o resistenta des- perata, s'a hotarit sd, se intoarca la Bucuresci ca sä lumineze pe guvern sa preintimpine cele ce se pregatead, §i a 0 plecat,cu cel d'intalt va- por, iar cel-1a1t1 deputati at maI rëmas cate-va clile in Constantinopol, asteptand dupa vorbele lui Raghib-Efendi sa se infati§eze la Sultanul. Nicu Balcescu ducea cu dinsul la Bucuresci o epistola adresatä lul Magheru iscalita de din- sul, de Balcescu, §i de mine, in care ii cliceam ca, daca dupa o luptd, cu Turcil sat cu Ru§il se va gasi strimtorat sa treaca in Transilvania cu do- robantil §i cu panduril lul 0 sa se uneasca cu Iancu, cu Roman §i cu Axenti sat cu Buteanu. In urma arestarilor facute in qiva de13 (25) Septembrie 1848 §i instalarea Logofatulul

EXILABEA REVOLUTIONABILOR 37

Constantin Cantacuzino Caimacam al Valachiei, oamenif Carl ail luat o parte mal activa, in tim- pul celor trel luni de guvern revolutionar au fost irnpartiti in mai multe categorii. 1. Cel trei fo§ti Caimacami, Eliad, Tell §1 N. Golescuescortati, pana la Turnul-Ro§u §i ajun§l la frontiera Transilvaniei, all fost pu§1 in libertate, ca sa se poata duce fie-care unde ar voi,cu conditiune numal de a nu se intoarce in tail. 2. Dintre Romanii call au jucat un rol mai important in revolutiune, precum fratii Costache §i Nicolae Balcescu,fratifD. §iI.Bratianu, fratil §tefan, Radu §i Alexandru C. Golescu, Ce- sar Bo Iliac §i cati-vaaltil,all fosti trimi§1 sub escorta la Giurgiu §i acolo imbarcati pe o ghimie turceasca. §i porniti In susul Dunärei sub bung. paza ;§i, ajungend la Or§ova, peste trel septe- mani de calatorie pe apa, au fost pu§1 inli- bertate. 3. Cel mai mare riumër dintre cei arestati la Cotroceni all fost siliti sa treaca peste frunta- rifle terei, care incotro all putut apuca. Dintre membril guvernului provisorig, unul mai cu seama era cunoscut de poporul de jos, de tinerime, de §colari §i de negustorime. Tinea de mai multi ani condeiul romanesc in mana

38 NICOLAE BALCEEICII ca literator §i ca jurnalistmai ales douë satire de ocasiune, pline de spirit,.111eicepl i Duhaf Duhaf mao, Ii facuse foarte popular. El eclipsase in guvern pe doi colegi ai sëi, .carl in toate ocasiunile ii cedat pasul, personificase in- tr'insul tot meritul de§teptarei nationale. Invalit in manta alba se arëta In public escortat de o garda compusa de vecini din mahalaua In care locuea, cei mai multi armeni §i rude. Cu cat Caimacarnii no§tri se ingamfail mai mult,cu atat afacerile importante eraU mai neglijate§1 mai uitate, in cat popularitatea locotenentei mer- gea decrescend, §i §cadea pe toata clioa in spiritul oamenilor dotati cu simt politic §i patriotic. Transcrit aci trel epistole ce am primit la Constantinopol in timpul guvernului revolutionar. No. III. Nicolae Beilcescu lui Ion, Ghica la Constantinopol.

Bucurescl, 16 Iunie 1848.

11IubiteGhica" Am primit vr'o doue scrisori de la tine, din 11 §i 17 Iulie,afara de alte doue cifrate. N'am pututsg-tiscriU de loc,din pricina ca de la Revolutie incoace vremea mi-a lipsit de

MERSUL REVOLUTIEI 39 tot spre a scrie pentru treburilei fortunele ce le-am avut. Ca sä pop intelege starea lucru- rilor la nol, trebue sd scil ce s'a urmat de la 11 pänd acum. Me voiti nevol atile spune pe scurt. Revolutia de la 11 a fost cea mai frumoasa ces'aintimplat vr'o data la un popor. Cu o cliinaintese aflase revolta de peste Olt; se aflasecain mai multe locuri inca tara e in picioare, cum la Prahova iVdlcea. Iuncdrul Magheru, intr'aceai,dupd arniaqi, citesce pro- clamatia in Lipscani ;semnalul prin clopote se da, pipoporul se indrepteaza in gramadd, cdtre Palat, unde strig mereti lui Voda sd iscaleasca Constitutia. Cu oi inainte Voda fusese la ca- sarma ipoftise pe ostiresa-i apere Tronul, §iostasiii-anclisca el vor apera Constitutia si Fat poftiti pe dinsuls'o primeascd. Voda a iscAlit Constitutia, veclendu-se silit de popor, , numinduliiun noil minister dintre revolu- tionari anume :N. G-olescu, eü, Tell, Eliad, Magheru, St. Golescui Roset-aga. Peste doue Oile insa, Bibescu demoralisat de tot de cele ce se intimplase,si-a dat demisia. Atuncl nol am intocmit un guvern provisoriu. La Mitro- politul se adunasera boerii. Acolo am niers si nol cu poporul, si am proclamat guvernul,

40 N. BALCESCU

puind pe Mitropolit ca Pre§edinte. A doua cli avuram sfintirea steagurilor§i juramintul gvar- diei nationale, a armiel, a poporuluI, in campul delaFilaret, ce s'a numit Campul Libertatii. Imi aduceam atunci aminte, in aceasta frumoasa, solemnitate, de qiva acea, cand acum cinci ani, juraram nol patru in§I acolo, intocmirea socie- thp noastrecare acum mantul tara! Peste trelclue,sosira §irnembrii de peste Olt.In lipsalor,spre a tine buna, renduiala in Vire noI facurarno mare gre§ala, cadi läsaram pe Odobescu ca ministru §i pe Solomon in capul regirnentuluidinCapitala. Cum a venit sä fa- cernaceasta nu V-0 pot desluO acum, dar la vreme tile voit spune pe larg. A treia , dupa sosirea membrilor la 19 Julie, Odobescu §iSolomon, complotara impotriva noastra. A- gitatia incepuse de ambitio§I rnascati in apëra- torlaI proprietatii, carl ne invinovateau cä vrem sa rapim de la proprietari ca sa dam tëranilor, cu toate ca nol le declarasem, cä vom lasa aceasta chestie sa se deslege prin ob§teasca adunare constituanta.In cliva aceea dar, Odo- bescu§iSolomon, sub pretext de o visitä de representatiea oficerilor, ,aduc6nd fara veste douë roate de soldati beti, ne arestui in Palat. Cum se aflä aceasta in popor, indata, se aduna

MERBUL REVOLUTIEI 41 cu o graba nespusa. Solomon atunci, vêcl6nd nevoia, se trase cu soldatil spre casarma, dupa ce slobozi foc in norodul desarmat, din care se omorira vre o nouö in§1§ialtiatatiraniti. Odobescu, remaind in Palat, se arestul, mai pe searase arestul §i Solomon, caci poporul inconjurase casarma, §i.el, vroind se fuga, fu arestuit. Guvernul incepu iara§1 lucrarile sale, insa reactia tot crescea. Ru§ii atund cu ciocoil incepura a urcli la intrigi. Kotzebue de la Foc- §ani incepuse a scrie rneret scrisori dupa seri- sori la mitropolitul ca sa gateasca bucate pentru o§tirilerusescice at trecut Prutul. Vestea se respandi ca Ru§ii yin §i reactionaril luara 0 indrasneala mare. Guvernul era paralisat in lu- crarile sale. Osta§ii corupti fiind prin Odobescu §i Solomon, erail cu totii demoralisati. Oamenii ce trimiseram pe la granite §1 in Moldova ne asigura ca Ru§ii stag sä intre in tara noastra. In Bucuresci era o panica nespusa. Ne sfatuiam ce sa facem ? Dupa cum era §i ideea ta, hota- risem a concentra toata o§tirea §i a ne trage lamuntiunde-va spre Campulung, de unde sä putem avea relatil cu Transilvania ce ne fagaduia a ne ajuta cu regimentele granitare. Cand propusesem oficerilor regimentului No. 3 ca sa ne insoteasca,top.oficerii o bagara pe

42 N. BALCEsccr maneca,§ica nisce la§i merserasaltdea de- rnisia§iincepura a striga in contra-ne decla- randu-semaiin insurectie.Reactia inauntru crescii§imai mult. Atunci, mai primind sciri sigure Ca Ru§ii ail intrat in Moldova, ca sunt Inca la Foc§ani, am hotarit a ne trage cu roa- tele ce venise cu tabara luiTell, cu tunurile §icu 0 parte din calarime spre Campulung, lasand inCapitala regimentul insurgent §i pe Mitropolitul pana la intoarcerea noastra. Indata dupa retragerea noastra, Baleanu §i cu T. Va- carescu, ajutati, de Odobescu §i Solomon, ca- rora Mitropolitul, ce s'a purtat ca un tradator, le dete drumul din inchisoare, intemeiaza Cai- macarnia. Vestitul Capitat Costache ese cu bi- ciul pe ulie, toate semnele §istindardele se dAramara. Poporul nostru alCapitalei trebue insa sa scii, fara flaterie, ca a intrecut pe toate popoarele Europel, chiar §i pe Parisieni. Indata fiiinpicioare, rasturnara Caimacamia, ce abia domni vr'o cate-va ceasuri, §i poporul striga §i trimisedeputatil ca sa ne cherne indarat, nu- mind pana la sosirea noastra un guvern interi- mar in care §i Carnpineanu. Odobescu §i Solomon se inchidincasarma. Poporul inconjoara ca- sarma in num6r de vr'o 40,000, iarsoldatii nu mai indrasnesc a face foc, §i ambii coloneli

MEESUL REVOLIIVE 43 tradatori de douë ori i§1 del demisia §i easa afara din tail. Campineanu0-aperdut mult din popularitate,facend gre§eala sa apere pe Odobescu mereil. Intoarcerea noastra fu un tri- umf, in vreme ce tragerea noastra din Capitath, fii o deruta. 'De atunci am mers mai bine, mai lini§tit, ne-am ocupat in pace §i intre altele am scos si decretul alegerilor, hotarind deschiderea Constituantei pentru 25 August. Starea din la- untru esteast-fel: suntem tall in Bucuresci, caci poporul e cu noi §i mai cu seamä negustoril, earlail Mut mult in revolutia din 30 Iunit. Mara poporul am inceput a-1 pregati prin sate, prin trimiterea de comisari.Prin crap sunt mca multi reactionari. De am avea insa, lini§te §i nici un atac din afara, n'am mai avea nici o temere. Dar astacli trebue sä Sell ca arme n'a- vem deloc. Armata noastra s'a demoralisat, §i-a perdut de tot disciplina, incat tot ce putem face cu dinsa e s'o stricam. Nu ne este de fo- los nici inauntru nici data, caci aret ca nu vor a se bate. In tara asemenea, toti clic sa nu se bath,§i sa cautam a ne lupta cu puterea mo- rala§i reclamand dreptul nostru. 0§tirea ne- regulata, cu care am insarcinat pe Magheru, nu e Inca formatä. Magheru e peste Olt pentru a- ceasta. A ne trage la munti nu putem acum,

44 N. BID:am:Hi nicI nu ne lasä poporul din Capita la,ci tre- bue sa, stam aci oil ce s'o intimpla. Talat-Efendi ne-a spus meret ca Poarta a recunoscut Con- stitutia§ipe tinede agent,§ine da cele mai marl§i. frumoase nadejdf, spuindu-ne ca Ru§il se trag din Moldova, acea ce se adeve- reaza, dupa scirile ce avem cä at inceput a se trage spre Prut indarat. Solirnan Pa§a §i Emin- Efendi cucei-lalti atsositlaRusciuc. Am trirnes pe Voinescu II inainte-I.El astacli ne scrie ca, dupa, ce n'a voit a-I primi la Rusciuc ca om oficial ci numal confidential, i-a dat bune nadejdil. Nol aci &earn luiSoleirnan-Pa§a o intrare triumfala.In urrna Voinescu neclise ca Emin-Efendi i-a clis dupa acea ca vor intra cu un corp insemnat de o§tire,§ii-acerut §i 0 presa pentru ca sa tipareasca proclamatil romanesci. Nol am respuns lui Voinescu ca sa-i spue ca n'agäsitpresa,negustoril refusand sa mearga de ternere;ca,de va voi, sa se adreseze la guvern, cu toate Ca,acesta n'are presa lutCa,insfir§it,el trebue sa se de- clare de vineca prieten sat ca inamic, de voesce a recunoasce dreptul nostru d'a ne da legi §i autonomia tërei sat nu, ca sa scim in ce positie tara §1 guvernul at afiunul ca- tre altul. Acum nu scia ce se va alege. Na-

MERSUL REVOLUTIEI 45 dejdea noastra de apërare e numai in Virea din Transilvania,§i aceasta foarte slaba. Tara noastra n'are arme, n'are Vire, care s'a de- moralisat cu totul. Scrie-mi cum merg lucrurile p'acolo ? Nol aci ne vom lupta cu cuvintul cat vom putea. Nu trebue a perde insä nadejdea. D-(jea veghiaza asupra Romaniei.

27Ti-am trimes bani. Salutare §i frOtie N. Bcilcescu. Complimente multe la M-me Ghica."

Intai o imbrati§are §'apoi ca eg singur am inchis acestea la bunul consul Engles". Rosetti." No. IV. N. Balcescu luf Ion Ghica la Constantinopol.

Bucurescl, 1S/30 Iulie [1848.] Iubite Ghica" Cu venirea Ra§canului acolo,d'abia am vreme sail writ vr'o cate-va renduri. Aicea suntem lini§titide mai multe clue, de cand a- dica, ne-am intors in Capitala iara.§1(3Iulie).

46 N. BALCEEICIIT

Reactionari sunt destul§i in toata tara,dar i-am cam speriat cu vorba, de §i nu in fapta. Poporul II ca§tigarn din qi ini mai mult. Ne- gustorimea toata din Bucuresci este revolutio- nara.Reactionaril insatot cam comploteaza. Nadajduim acuma in venirea lui Soleiman-Pa§a. Acesta mane vinela Giurgiu de la Rusciuc. El \ne asigura ca ne va fiin favor. Nadajduim ea niciotenI turcesci nu vor veni in tail. 0§ti1e rusesci se trag din Moldova. Nadajduim ca ne-o merge bine. Am dat afara legea ale- gerilor. Ti-am trimes, sunt vr'otrei qile,bani §i scrisori. Lucreaza cu activitate acolo, ca sa dobindim recunoascerea Constitutiei. Numai prin aceasta scapam revolutia §i biruim toata reactia. Adio, iubite Ghica. Scrie-mi mai des". Salutare §1 fratie

N. Balcescu". De va avea trebuinta Ra§canu de ceva a- colo, ajuta-1. Complimente de la Tell,§i Go- lesci §i toti. cel-lalti."

C. A. B.013EITTI 47

No. V. C. A. .Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.

30 Iu lie nI2 August(1848).

Cher ami7 Nu ti-am scris pana acum, caci crede ca nu am putut; at trecut cluei noptlintregi MA, sä vit acasa,i pana acum chiar de la 8Iunie,de cand. capitan Costache m'a mutat incasarma. i pana malalalta-erl,socotind pestetot, n'am vorbit cu biata Maria mea 60 de minute.Lipsa ta am simtit'o atat de mult incat de10 orl pe fie care clicliceam, unde este Ion. nTaraa fost gata pentru revolutie, insa din nenorocirenu sunt oameni, nu sunt oameni rnavirtoscu capacitate. Oamenii ce alcatueat guvernul aveau capacitate de ddtruire, inais non pascellede construire. Nu socotl ca mö scot §i pe mine din acest numër, cad cu toate ca scil ca-t1 mancam urechile 'cu Cand 01 IIgu- vern provisorie, nicl o data nu am fost atat de prost incat sa nu cunosc ca nu am capa- citate de a guverna. Nu voesc sa acuz pe ni- menea, dar am desavar§ita convinctie ca, daca acest guvern se compunea de alp' oamenl, tara

48 O. A. ROBETTX era scapatg. Crede cg inima mea n'a simtit un minut mgcar bucuria libertatii din princina a- ceasta. Dar sg le lgsgm acestea ;a se lamenta cine- va de cele trecute este o perdereetimp. In cate-va vorbe se-ti spun ea cum stain. Dupg o stgruinta a Turcilor de 10 qile, dacg nu va fi§i mai mult, s'a ales un guvern de 6 membri sub numele de Locotenenta Domneascg ; sa lsäm cg §1 aci a fost o escamatorie. Acest guvern, indatg dupg cererea prin graia al unui Tinghir-Effendi, trimisul lui Soleiman-Pa§a,ca- role a profitat de poltroneria lui Eliad §i carele a induplecat §i pe cei-lalti, Locotenenta a facut o publicatie In care (pee: Les nouvelles institutions demande'es par le peuple Valaque, ne seront en vigueur qu'apres l'ap- probation de S. E. Suleiman-Pacha et la sanction de S. H. le Sultan". Ce sg facem not? sg-1 dam jos §i sub ju- decatg, se face istorie mare pe campul Fila- retului ;dar adunand, dupa obiceiul ce avem, vre-o 6 7 mil oameni,II adusergm din vorba §i protestarg in potriva acelel proclamatii. Apoi fiind cu Soleiman-Pa§a a cerut ca negre§it sg fie ale§1 numai trel membrii numai din mini§tri. Se alese indata N. Golescu, Eliad §i Tell; §i po-

EILSIIL REvoLtrvE1 49 porul veni la palat §i le Vise: Nu aveti voe sä ninstrainati nici unul din drepturile noastre, cad la dinpotriva nol vorn protesta §i. nu vom recu- noasce acea lucrare." Preste cate-va ceasuri dupa aceasta, acest not guvern republica acea afurisita proclamatie, insa trage numal 6 esemplare. Nol dar, ca sä nu perdem tot ce avem mai scump, umblam acurn sä facem un protest din partea poporului iscalit, prin care sa anulam a- cea hartie nenorocita. Tata, dragul meu, trista stare in care ne aflarn. Silesce-te tu cel putin sa scapi biatataxa, cad noi suntem ticalo§ii ticalo§ilor. La revedere. Serie mai des. Mes respects a Madame G-hica". [C. A. Rosettij

Membrii Caimäcamiei ajun§1 la Sibiiü, N. Go- lescu §i-a urmat indata drumul spre Viena. §i Paris, iar Eliad si Tell au remas in Sibiit, unde incetul cu incetul s'aq adunat mai multi emi- grati, ca la 30 la numër, §i facendu-se acolo a- dunare s'a hotarit de cati-va ca fosta Cain-laza- mie de trei sa lucreze in numele Emigratiei pe langa guvernele straine.

Ghica, .Amini in, 27,641. 4 50 RIIBIA fil TURCIA

La 4 Octombre 1848, in urma afacerii de la casarma din Dealu-Spirea, Ambasadorul Titoff a facut cunoscut Portel, ca Imperatul Rusiel a dat ordin a ocupa Principatele cel putin 2 ani cu 30,000 de o§tire ;§i la 4 Noembrie comu- nica lui . Aali-Pa§a un rnesagiu, prin careCo- mitele de Nesselrode acusa pe Poarta de a cruta pe revolutionarii Romani, §i reclama incon- tra piedecelor ce ar duce noul Comisar Fuad- Efendi la intrarea trupelor rusesci in , cerend Portel sa trimita grabnic instruqii acelui Comisar de a lucra in unire cu Generalul Du- hamel. In urma acestui mesagiu, Sultanulin- grijat a cerut lui Canning o manifestare din par- tea divisiunei navale de sub comanda Amiralu- lui Parker ;cererela care Lordul Palmerston nerespur4end intr'un mod categoric in timpul ernii 48-49, relatiunile intre Rusia §i Poarta ati devenit mai strinse;i in toate actele §i comu- nicatille, Imperatul Niculae asuma o perfecta ega- litate cu Curtea Suzerana in tot ce privea Prin- cipatele Danubiane. Dupa restabilirea staril celei vechi a lucru- rilor, Rusia a propus o ocupatiune in comun de §apte ani §i semnarea unel conventiuni, §i la inpotrivirea ce aceasta propunere aintim- pinat din partea Poqei, Imperatul a trimis in

EMIGRATIIINEA ROMANA 51

Aprilie pe Generalul Grabbe cu o epistola au- tografa, care Sultan 0 cu instructiuni de a con- vinge pe Poarta despre recunoscinta ce-i datora pentru pacificarea Principatelor. Cu toata energica nota a lui Canning §i cu toata cooperatiunea Generalului Aupick, Poarta, ne fiind asigurata despre un sprijin material, a cedat injonctiunilorluiGrabbe,§i la 1Mail 1849, a incheiat Conventia prin care Rusia ca§- tiga mult mai mult decat ceruse lainceput, 0 a prornulgat un Hati-§erif prin care Hos- p6darii erat sa fie numiti pe §apte ani prin in- telegere intre Imperatul §i Sultanul ;Ob§teasca Adunare suspendata indefinit ; numirea unei co- misiuni pentru a propune reforme organice §i ocuparea Principatelor.

* Afland in Constantinopol el N. G-olescu a sosit la Paris, i-am scris o epistola in care-i es- primam ideea de a avea un singur §ef al emigra- tiunei, eare, ajutat de luminele §i devotamentul tinerilor emigrati, sa lucreze in numele tërei pen- tru un viitor mai mult sat mai putin departat, §iil sfatuiam sa se duca indata sa gaseasca la Viena sat la Dresda pe fostul domn Alexandru Ghica §i sa-i propue sa se declare capul emigra-

52 EMIEFRATIIINE A Rome NA tiuneI,adoptand principiile programulul revolu- tionar din 1848. 11 trimeteam §i o epistola ca- tre fostul Domn, prin care rememoram conver- satiilece aveam la Viena, in anil 1845 §i 1846, cand ne plimbam noaptea,. parcurand de cate clece §i cinci-spre-clece ori distanta dintre otelul Stadt London §i Stadt Frankfort; iar in cas de a nu pute convinge pe Alexandru Ghica laa- ceasta actiune, sa se declare el, Nicolae Golescu, §ef al emigraOunei, ca unul ce putuse ca§tiga amicia lui Soleiman-Pa§a, fostul comisar al Pon tei in timpul revolutiunel. Mal adaogam intr'o epistoll ca considerarn de cea mai mare importaqa ca generalulMa- gheru sa, nu depue armele ise, nu licentieze trupele adunate intabera de la Traian,ci sä treaca cu panduril in Transilvania. Me aflam la Constantinopol cu totul in ne- sciinta despre cele ce se petreceat intre emigrati §i despre terile pe unde rataceati, nu eram in comunicatiune decat cu trimisul guvernului la Paris, Alexandru G. Golescu, cu trimisul la Frank- fort Joan Maiorescu§i cu generalul Magheru, care se stabilise la Triest ; ace§tia, sciindu-me la Constantinopol, imi impartg§eati cugetarile §ilu- crarile lor, tiindu-1 §i al in curent despre cele ce se petreceail in Constantinopol §i in Bucuresci. Ill

Putinei1e dupa intrarea trupelor turcesci in Bucuresci, sosia la Constantinopol Ubicini, a- ducetor de intaiele sciri despre cele petrecute in cliva de 13/25 Septembre. Aducea §i o petitiune din partea terei catre Sultanul, petitiune pe care foasta Locotenenta me insarcina sa o inmanez Mi- nistrului afacerilor 8traine. Ubicini mai aducea depe§ile lui Colquhoun catre Sir Stratford Canning, intors dinadins din congedit,i pe ale cancela- rid franceze care generalul Aupick ;el era in- sarcinat a face acelor ambasadorii o espunere verbala despre cele petrecute cu intrarea lui Fuad Efendi cu trupe turcesci, cu instalarea Caima- camulul C. Cantacuzino, cu lupta pompierilor in dealul Spirel §i cu arestarea deputatilor Romani la Cotroceni.

54 ()ERBIUM!: ROMANILOR

Am esitat mult de a da petitiunea ce-mI era trimeasa, pentru ca nu gasiam redactiunea potrivita cu starea terei de atunci,dar sfatu- indu-me CU Ubicini §i cu Cor, am ajuns a ne convinge ca nu eram in drept a nu me achita de sarcina ce mi se impunea §i am dus'o chiar a douai lul Aali-Pa§a. Ministrul Portei citind'o, repeta necontenit cuvintele : c' est malheureux....c'estdeplo- nrable". §i dupl ce a citit'o a pus'o intr'un seltar al mesei Je la porterai a lacon-

),naissance de Sa Majeste le Sultan"; i-o fi vor- bitSultanului, de acea petitiune, se poate, dar de dat sunt sigur ca nu i-a dat'o, cad dupa dol saft trel ani, Aali-Pa§a, cautand inteacel seltar, o hartie privit6re la o cerere ce-i dédusern din partea unora din Romanii detinutl la Brusa, am zarit acea petitiune tot unde o pusese cand i-am dat'o. Ministrul parendu-rni bine dispus, am pro- fitat de ocasiune ca sa-I qic: Comme jevois que V. E. n'a pas grand besoin de ces papiers je laprierai de m'en faire don,ils pourront servir un jour a l'histoire de mon pays". Aali- Pa§a, fan, cea mal mica esitatiune, mi-a dat-o impreuna cu mal multe alte hartil privitoare la cestiunea Principatelor. Tot atunci, avend pofta de vorba, mi-a spus cum Re§id-Pa§a desemnase

PETITIA CATRA SULTAN E5 de Caimacam pe Costache Cantacuzino, creqend cA. era frate-so Grigorie, pe care il cunoscuse la Paris , mi-a mai spus §i.cuvintele pentru cari Fuad-Ffendi sustinuse candidatura luitirbei la Domnie in contra lul C. Cantacuzino. Mai tarqiil fo§tii Locotenenti mi-ail maT tri- mes de la Paris §i un protest. Continutul ace- lor doue acte catre Sultanul era cel urmätor : No. VI.

Petitiunea Romdnilor adresatd Sultanultd cu data de 17 (29) Septembre 1848. Sire, Les vassaux toujours fideles de Votre Ma- jeste Impériale habitants de la vile de Bucarest et de laValachie toute entière Vous adjurent au nom de l'humanite, au nom de Dieu qui est le meme pour tous, de mettre un terme aux scenes horriblesqui ensanglantent le pays de- puis trois jours. Votre Commissaire Fuad Efendi est venu accompagne de notre ennemi mortel et le Vo- tre, Sire, le general Duhamel. Il nous a dit que tel était le bon plaisir de Votre Majeste, que le detestable Reglement Organique fut rétabli con-

56 PETITIA CIATRA SULTAN

trairement aux assurances qui nous avaient été données par son predecesseur Suleyman Pacha. Bien qu'ayant peine a croire a une pareille in- jonction, nous eussions trouve sans doute la force de nous y soumettre;mais on ne nous en a pas laisse le temps. Nous avons été trahis, egorges par celui-la mOme en qui nous avions mis notre confiance. On nous dit : envoyez une deputation dans le camp pour entendre les volontés du Sul- tan. Nos deputes partent et on les retient pri- sonniers et le general Duhamel les menace de les envoyer en Siberie. On dit a notre guverne- ment :calmez les populations effrayées, empO- chez toute manifestation qui pourrait are mal interpretee, ayez confiance,nous sommes vos amis. Et voila que l'armée Imperiale entre dans notre ville en ennemie, massacre nos soldats, se repend dans les rues, pile nos maisons et ou- trage nos femmes et nos fines, nous tuant, et nous blessant nous mèmes quand nous refusons de nous laisser voler. Qu'avons nous fait? quel est notre crime ?Est-ce que notre ville a ete prise d'assaut 2 Pour quoi a-t-on disperse et foule aux pieds des chevaux les pretres de nos villa- ges qui s'étaient portes lundi au devant des trou- pes Imperiales avec la croix qui est le signe de notre religion et le simbole de la paix?

PETIT1A. ()Amt.& SULTAN 57 Et comme si ce n'aait pas assez de ces maux, on nous annonce que les Russes seront ici dans trois jours pour achever l'ceuvre de des- truction. Sire, celui qui a fait ou souffert toutes ces choses adit qu'il venait en Votre nom, mais nous ne le croyons pas. Comment Votre Ma- jesté, qui est le pere de ses peuples, aurait-elle pu commander d'egorger des paisibles habitants, des femmes, des enfants, des vieillards ? VoilA pourquoi nous en appellons A Vous meme, Sire, et nous placons sous votre sauve- garde personnelle, Vous priant de ne pas redu- ire des hommes qui se sont montrés jusqu'au bout les fidèles vassaux de Votre MajestOane prendre plus conseil que de leur desespoir". (Signds) D. Bratiano, Balcesco, Cretzulesco, Rosetti, Boeresco, Nazlim, Manole et 2,000 autres signatures. No. LII. Protestul Emigratilor din Paris celtre Sultan. A Sa Hautesse le Sultan. Sire, Au milieu des maux qui ont pese sur no- tre patrie, maux rendus plus douloureux par la

58 OMPATIA 111780-TIIII0EASCA main qui les infligeaient, nous avons su renfer- mer en nous l'amertume de nos plaintes et le cri de notre desespoir. A quelque epreuve que notre fldélite ait éte mise, nous n'avons point devie de la ligne de conduite que nous nous etions tracée, nous som- mes restes jusqu'au dernier moment et nous res- tons encore lesfideles vassaux de Votre Ma- jeste. Votre Majeste nous rendra elle-meme ce te- rnoignage qu'en ceci nous avons fait tout ce qui dependait de nous pour déjouerles esperances de nos ennemis et ouvrir a la Sublime Porte la voie d'une politique plus regulière, plus conforme sa dignite et a, ses intérets. Nous espérions que de son cote la Sublime Porte pour prix de notre fldelité ne tolérerait sous aucun pretexte l'intervention armee de la Russie, intervention qui viole a la fois les droits des Principautés et les prerogatives de la Cour Suzeraine, seule arbitre dans la question. Aujourd'hui, bien que l'occupation des Prin- cipautés soit un fait accompli, notre conflance dans le triomphe de nos droitsest la méme comme aussil'espoirque nous placons dans l'appui de notre Auguste Suzerain.

PROTESTIIL ROMANILOR 59

;La justice a ete violée, ii faut que la jus- tice recouvre ses droit. La verité a été etouffée sous le mensonge, ii faut que la verité se fasse jour. Voilapourquoi nous déposons aux pieds du trOne de Votre Majeste le memoire ci-joint oti se trouve retrace avec un court expose des droits des Principautes, l'historique de la revo- lution roumaine du 11/23 juin. nEt en meme temps que nous accomplissons ce devoir sacre envers Votre Majeste, laquelle ne peut vouloirjeterle decouragement dans Fame de ses &Wes vassaux par un plus long oubli de leurs droits, nous remplissons un au- tre devoir non moins sacre envers notre patrie en protestant une dernière fois en son nom, ainsi que nous le faisons par la presente: Contre le fait meme de l'occupation ; Contre l'emprunt impose recemmentla Valachie pour subvenir aux frais de cette occu- pation, et qui tend a, la priver a jamais de son in depen dance ; Contre toute atteinte portée a, son droit d'autonomie. Et subsidiairement contre tout acte de quel- que nature qu'il puisse etre accompli tant pen- dant la duree de cette occupation que sous le

60 EMIGRATIA ROMANA poid des mesures de rigueur et de proscription qui en frappant des milliers de citoyens privent le pays de sa representation complete et legale. Les membres de I 'ex- gouvernement pro- visoir et delegues de l'emigration Valaque : ('Signe& N. Golesco, I. Eliad, Maghiero,I. Voinesco, C. A. Rosetti, Chr. Tell, N. Kretzulesco, D. Kretzulesco, D. Bratiano, N. Plevianu, A. Christa,I.C. Bratiano,Stefan G-olesco,Gr. Gradi§teano, P. Teulesco, Jean J.Philippesco, I. Maioresco, A. G. Golesco.

In qilele cat a stat Ubicini la Constantino-. pol in toamna anului 1848 am elaborat impre- una o schita de organisare §i de actiune a emi- gratiunel, project pe care el s'a insarcinat a-1 sustine. dinaintea Romanilor cari se adunase in mare numer la Paris. Intr'acel proiect de organisare, idea domi- nanta era unitatea de actiune :un singuref; idee bine primita de multi din emigrati, precum Nicu Balcescu, Alexandru G. Golescu, Balaceanu sialtil;dar combatuta de Rosetti, de Bratieni §i de mai multi ; a fost inlaturata de majoritate. Rosetti voia un comitet compus de cel pu- tin cinci membri, lucrand sub controlul unui consilit compus de mai multe persoane.Eliad

ACTIIINEA EMIGRATIE/ 61

§i Tell tineaa intr'una ca. el fusese proclamatl la Sibit §efi al emigratiunei. In proiectul elaborat cu Ubicini era cd cen- trul de actiuneiscaunul directiunel sa fie in Constantinopol, avend agentl in toate capitalele §i orlunde va cere trebuinta pentrua pleda drepturile törel pe 1ng guvernele Europel a atrage simpatiile prin presa, §i prin opinia pu- blica asupra Romanilor, araand lumel pericolul ce poate resulta pentru Orient dintr'o prea mare estindere a actiunel §i a impietarilor Rusiel. Unul din punctele importante aleacestul program era intelegerea cu toti capil carlcon- duceati partidul liberal din Ungaria, Transilva- nia, Banat, Bucovina, Italia, Po Ionia, G-ermania, §i infiintarea unul ziar care A, se ocupe cu in- teresele tuturor nationalitatilor, propagand unire §i fratie intre dinsele. Circumstantele politice ere' favorabile pen- tru intelegerea §i infrätirea popoarelorimpilate. Romanil din Constantinopol ne pusesern in re- latiuni bune cu mai multi din Italienil influentl cari ne deschisese coloanele ziarelor celor mai importante. Baronul Tecco, rninistrul Piernontu- lui, protegia iseconda actiunea noastra. Stam in cele mai bune relatiuni cu agentii Principelui Adam Czartoryski, cu §efil radicall al Ungurilor

62 ACTIIINEA EMIGRATIEI

§i cu generalii Polonesi Carl comandat armatele Italiene §1 Ungare, §i incepusem a ne ocupa cu organisarea unei legiuni Romane in Transilva- nia, ca sa putem aduce o intdegere §i o comu- nitate de actiune intre Romani §i Unguri. Ne asigurasem pentru aceasta de concursul genera- lilor Bern,Czanowski, Visoski §i Dembinski ; credeam ca generalul Magheru, dupa povata noa- stra, a lui Nicu Balcescu§i a mea, trecuse in Transilvania cu o§tirea ce adunase in campul lui Traian, ca se unise cu Iancu §i ca lucra sa, im- pace pe Romani cu Unguri. Dar la Sibit ca §i in Romania, marea ma- joritate asculta de Eliad, ale carui invective §i bar-well ne faceat sa ne indoim unil de altil. Pe cand el i§1 petrecea timpul §i talentul in scrieri mistice §i acusä ri copilaresci in contra Jul N. BOA- cescu, lui Rosetti, a Bratienilor §i in general in contra tuturor acelora earl nu se plecag talen- tulul sëü politic ; top cap indräsniam a vorbi sag a scrie fara scirea §i incuviintarea lui, eram in ochii lul tradatori §i spioni muscalesci. Aceasta purtare a lui Eliad ne-afacut pe mai multi a lua hotarirea a ne tiné cu totul afara de actiunea celor trei membri a fostei Lo- cotenente earl, 1§1 adjudecase lor lucrarile §i con- ducerea emigratiunii.

C. A. ROSETTI DESPRE inficiRitvz 63

Cel retrall sag 1161114 dug, din colectivi- tate,consideram revolutia de la 1848i per-- petiile celor trel luni de guvern al revoluVunel numai ca o dovada de de§teptare a nationalita- tei romane,ca un preludit sag un mic episod al dramel celei marl ce se pregatia pentru Ro- mania, drama al carel desnodamint Dumnecleti scie care generatie se va invrednicia-1 vedO. Lucram fara preget fie-care in cercul sög de ac- tiune, cum ne pricepeam mai bine, pastrandu-ne individualitatea noastra ,ceea cenu opria d'a corespunde §i adesea chiar a ne intelegeasu- pra unor cestiunl. Dag aci textul a cator-va din erristolele co- respondentel cu unil din amicil mel din copila- rie precum Rosetti, Alex. G. Golescu. No. XVII. C. A. .Rosetti lui Ion Ghica la Constantinopol.

p1849, Aprils 20, Passy. Am primit alaltaeri epistola ta,i de §i nu sciu cand pleaca vasul furnegator, am hotarit astaill sa vorbesc cu tine putin, dar pan' a nu incepe aii respunde o sail vorbesc putin de mine.

2)Am fost sat sunt bolnav din chiar senin/ cum clice Romanul. Am scuipat sange vre-o patru

64 0. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE

ileneincetat§1 am scuipat o catatime destula sa, sature §i sa inece chiar pe *" insu0,dad& a§1 fi putut sa-1 scuip pe fata. Acurna insä am incetat, §imedicul dice ca, de nu void muri, o sä traesc. Dar soil tu oare ca nu-mi prea vine a§a lesne sa me mut la Pere Lachaise,i pri- cina gandesc ca este :1) ca omul insurat moare mai anevoe de cat flacaul, 2) ca hotarisemsa nu mor panä ce voia vede Republica Univer- sala ;dar in pisrna patriei tot o sä traesc cel putin pana la liberarea Romaniei de Muscali, de Turd' §i de Eliad. Yelp ca nu cer lucruri de tot cu neputinta, caci nu sunt Inca atat de atacat cat sa nu 'pot trai pana la toamna; ipana la toamnä o sä inviam. Dar sa, lasam mortiI cu mortil §i viii cu viii,i pana ce suntem Inca vii, sa vorbim despre viata. Scil ca in Franta domnesce reactia §i ca, pe toataiva comprima cate-o libertate,§i tu scil ce puternica se face libertatea cea comprimata. A§a dar eü crez Ca foarte cure'nd vom aye sfanta explosie, mai crez ca §i mai curend vom ave Republica G-ermana, daca mai cu seama Unguril vor aye timp sa vie la portile Vienei. A! Unguril, Unguril! Spu- ne-mI cand amp' acest nume nu-ti vine sail pui in cap sacul cu cenu§a, ? Nuil vine sä iei un pistol, §i incepend de la Eliad sa sfir§esci la tine ?

C. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE 65

Ru§ine§ide o mie deori rqine !Ceclic! blestem pe oamenii aceia, intr'al carora numer sunt primul, care perdura gloria natiei romane §i napadira pestedinsa suferintele §i ru§inea robiel. A! dad, eram un guvern de Romani, gloria aceasta d'a scapa lumea din robie n'ar fi avut'o Ungurii,ci no! ;sat,uniti cu Ungurii, am fi fost siguri sa luam Viena §i sa procla- main Republica ; cand acum tremuram §i.a§tep- tam sa putem aduna faramiturile ospatului un- guresc. Dar, mai bine decat sä plangem pe rui- nele trecutului,sa ne pregatim pentru viitor ; §i despre aceasta voitsa-Vivorbesc cate-va mi- nute. Dar, pentru ca sa, procedarn dupa regula, sa-ti respuncl la epistola ta,caci find-ea medi- cul m'a oprit d'a vorbi cu cei de pe langa mine, prescriindu-mi ca Pitagorasilence absolu,voit sa-mi rësbun, vorbind cu tine in pisma facul- tate!. J)Dicica tacerea mea te face sa banuesci ca intriga §i calomnia m'ati biruit §i pe mine. Dar !inteleg banuiala ta, cand imi aduc aminte cum aceste douë arme at omorit libertatea §i fericirea omului de la inceputul lumel, de cand omult era androgin,§i pana cand dobitoacele lui Alexandrescu luarä carma Romaniei. Insa nicio-data nu dat creclamint calomelor, §i Ghica, Amintiri, 27,641. 6 66 C. A. ROBETTI cand am vre-o banuiall pe cine-va,Iicer cu- vint. Un orn onest §i virtuos nu poate fi nici insultat,nici calomniat, aducl aminte cd Diogen cand 1-a clis cine-va :rid de tine oamenil ceia", el a respuns: nu me cred insultat, pentru ca n'am nimic de ridicol" ;§i tot pe acest te- rneit n'al dreptate candcudcd de al fi fost in tara, du§maniI töi ar fi profitati te-ar fi ucis cu adevërurile ce al fi qis. Nul nu-mi va fi teamd met o-data de calomnil, candvoitlft inaintea poporului. Dar este virgin, cum qici, §i lesne se poate in§ela, insa cand vor fi adunatl la un loc

10,000 de oameni, atuncl nu me mal tern, cad. dreapta judecata, lumina, Dumnecletl, este in mij- locul lor. A ! Daca ai fi fost tu in Bucuresci, alfl sprijinit ideile cele bune §i al fi combdtut pe cele rele, ne-al fi lurninat pe totl, al fi avut mai pu- tind credintd in Turcia,i atuncl negre§it ca e- ram sa, fim astacli fundatoril Rornaniel celef noue 0al libertgei. Dar cea ce nu facuramerl,de ce sä n'o facem mane? Asculta-më! Daca vel afla revolutia Frantiei, care, daca, eil nu sunt un smintit, va veni ourênd,plead, indata §i vino in tall, unde eti foarte trebuincios. Nu trebue sa ne Madam unil pe a1ii, dar suntem foarte sëraci de oameni. Cauta, gandesce-te qile intregi §1 \Tech cd, n'avem un ministru de finance, n'a-

DEEIPRE EMIGRATLE 67

vem un ministru de resbel, n'avem nici 17 ad- ministratori. Vino dar,§i lasa diplomatia d'a- colo, cad m'am saturat de intelepeiunei de di- plomatie. Domnu Eliad, daca este un bun grama- ticsau nu, aceasta o poate hotari Laurianu. Poet? nici-de-cum, §i am s'o dovedesc. Cat pen- tru geniul §i caracterul set este copia lui Claud, imperatul Roman, §ial Jul Caligula --numai a- cesta este mai r6ti cleat din§ii ca tot cel par- venit;11 compar cu impëratii pentru Ca intre din§ii gasesc imbecill cu desavar§ire, ca sa adune petril de pe marginea marii §i sä intre apol in capitol cu triumful de liberator, a§a precum a facut d. Eliad, cand a fugit la sAnatoasa §i apoi a intrat tras de popol. Dar sa-1 lasam, ca nu merita sa vorbesc dedinsul. 0 !candaisci cum se silira mai toti sa denigreze Romania in ochil Francezilor ;cand ai sci ce intrigi, ce ba- sete ;cand alsci ca fratil emigratl qiceat Ca Fanariotii ne fericira. Tu al dreptate sä te teml de lucrarea cea proasta mai rëil decat de ne- lucrare mai bine cu eel sdravan la paguba de- cat cu cel ticalos la ca§tig ;dar dada este a§a, cum ti-a venit sa alegi un singur §ef §i sa alegl pe d. Negri. Eu unul, daca a§i putea m'a§1 o- pune la aceasta, de §i poate are avantagiul d'a

68 O. A. BOSETTI ne scapa de Eliad ;insä, pentru ca cred ca este lesne de resturnat, nu voesc sa-1 restorn cu a- cest mijloc. Golescu Negru,sluga lui Eliad§i dictatorul Romaniei, a facut toate piedicele ce a putut ca sa nu se voteze alegerea voastra, §i a isbutit. Et insa a§1 fi votat contra §i iata cu- vintele mele: Alegem un comitet, alegem un §ef ca cap ca sä desrobeasca tara! El bine, cand dar d. Negri va desrobi tara, ce vor clice Ro- mann Ne perdura cel 9 §i cei 3 §i ne scapa u- nul. Se traiasca d. Negri, .sa traiasca Negri! sa, traiasca dictatorul! N'a§1 vol, dragul met, sa o- bicinuesc pe Romani a crede ca un om poate sa fericeasca sat sa nenoroceasca. N'asi voi sa-1 1nvëa, adora pe om, n'a§1 vol, sa-i espuit la primejdia de a fi escamot41. Apol cata, capaci- tate II trebue acelui dictator ? §i noi din neno- rocire n'avem nimeni capacitatea unul orn de genit, sat cel putin acel om nu este d. Negri. A§a dar votez pentru 3,§i am §i qis'oi am scris'o aici la Romani (cacl eram bolnav cand se adunara),§i, creqend ca vor face ceva, am scris ca votez pentru IonG-hica,Nicolae Bal- cescu, Costachi Negri, dar nu s'a facut Inca ni- mica, pentru ca nu o vrea Proconsulul lul Eliad, Golescu,i pentru ca nirneni din nol nu se pune cu peptul inainte-I. Dar asculta-me ;toate

DESPRE EMIGRATIE 69 acestea sunt de prisos. Daca reactia va triumfa, nici d. Negri, Dici tu chiar, nu yeti puteface nirnic sail mai nimic, cad Turcil sunt barbari, in decade*, §i prin urmare all toatevitiile. Slabiciunea Turcilor in§ala ;§i cand sunt slabl ne da in gura Muscalului, cand sunt tarl vor sa ne inghita ei. Socot insa ca cerul va fi drept §i ca peste o Irma doue II vom goni cu totil din Romania §i vom prodarna Republica romana in- dependenta §i sociala. Respectele mele sotiei tale, §i spune-i ca in viitor sa fad, ruga §i pentru pamint, cad crede-me ca avem noi mai multa trebuinta de cat blestematii acel de Angell. Al tea frate

)7Rosetti.

Mes amities a Cretzulesco. Spune-I Ca oa- menil lul d'aici n'au vrut sa-mi dea nicl o para. Spun e-1 sa se lase de a crede in Turd, c'o sa-1 taie capul. Salutare §1 fratie Ionescului,de va fi acolo. Sotia mea ii va scrie, gandesc, mane, de acea nici nu clic nimic pentru dinsa."

70 C. A. ItOBETTI

No. XV. C. A. Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol. Paris, rue Fleurus, No. 1. Maid 11 [1849].

2)Prietene,

)7Ast4l am primit epistola ta de la 24 A- prile.Coprindereaeleste foarte grava, §i de aceea trebue sail vorbescasp, cum a§l" vorbi unui, frate §i unui cetatean virtuos. Asculta-rnë dar :

15Ti-am scris mai deunacll parerea mea a- supra alegerii de Dictator a lui Negri, §i crecl cg, al inteles ca nu voesc un Dictator. Mil ca vrel prin aceastasa,scapl tara de acel aroganti §i imbecill egoi§ti carl o perdura o-data, §'acum o compromit in toate felurile. Mal scift Inca c'al ales pe Negri pentru ca-1 cunoscl ca esteun om onest, pentru ca-ti este prieten, pentru ca al veclut ca el poate fi ales,§i pentru ca prin alegerea unul Moldovan crecll ca Moldovenii ce sunt mal susceptibill, ca sä nu qic mai inapoiatl decat Muntenii,o sa primeasca mal lesne U- nirea Principatelor, care este parghia (le levier) libertatii Romanilor. Sunt de parerea ta.Pri- mesc pe d. Negri §i. alege Inca dol sat Inca un Moldovan, pe Melinescu spre pilda, §i votez cu

Dt8PICE EMIGRATIE 71 toata inima. Dar pentru unul singur nu votez, cacivëcl prirnejdie pentru Romani a aye un Dictator. Nu ca d. Negri va abusa de positia sa, ca scit ca nu este capabil de tradare, dar des- chide drumul ambitio§ilor ;vede tara ca trebue un Dictator ca sa fie fericitä §i libera. Apoi dar tie trebue sail.spuntot,fie chiar §i o nebu- nie sat parere gre§ita, nu cred pe d. Negri re- volutionar ;1'a§1 face poate intaiul ministru, sat President sat Print, de vorn mai fi osandiV sa avem Printi sat Presidential Republicel Ro- mane, dar nu voit da votul met pentru Negri ca sä fie el singur guvernator in timp de revo- lutie, pentru Ca Inca o-data nu cred ca are la foi d'un revolutionnaire. A§a dar vecli ca etu- nul, aicinu pot luainitiativaa aduna pe Romani §i a-1indemna, a-Iimboldi,a-Iesalta a-i sillsa. voteze nurnirea lui ;destula jertfa am facut Ca n'am clis nirnului nimic,i aceasta am facut'o pentru tine. Acumsailmai spun ceva. Nu scia, dar dupa cat pot judeca, tu fad douëgre- §eli foarte marl, dupa parerea mea. Cea d'in- tait este ca crecli ca prin diplomatie o sa isbu- tim sä scoatem pe Ru§1 dintan, §iuniti cu Turcia sa dobandirn cel putin Constitutia de la 11/23 Iunie 1848. Te inseli.Nu vom dobandi ni- mic, sai mai nimic, pe cat Franta va fi in re-

72 C. A. ROSETTI actie. Nu creq in Turcia precurn nu del in E- liade;sat cu alte cuvinte Turcia este ca Eliade §iEliade caTurcia, 1aä, imbecilA§irapi- toare ca dinsul,necinstitA §1 ipocritA ca slAbi- ciunea, o natie barbara, in decadentd,dela care nu a§tept decat trAdare irobie ori de cate ori if va yen). bine.Speranta mea dar a fost §i este in triumful democratiel, §i diploma- tia meaceea ce am cerut §i nu m'a ascultat nimenf§i ceea ce cer in de§ert este sA se nu- meascA un comitet de 3 Romani, BAlcescu, tu, Malinescu sat unul din BrAtienI, sat dol din ace§tia §i unul pe cine veti vol. Acest comitet sa guverne totul, §i toatA emigratia sA se supue lui. Fie-care Roman sA depue tot ce arebani sciintA, viatA. Acest comitet sl trateze diploma- ticesce cu Poarta, dar pastrand tot-d'a-una dig- nitatea natiel §i sa, in§ele pe cat se va pute pe diplomatii turd, etc., etc. SA adune arme §i sA le aibA gata, sA cumpere jurnalurilefrancese, germane,etc., etc.SA facä elchiar un jurnal in Franta, altul in Germania §ialtul in Tran- silvania. SA scrie neincetat jurnaluri sat bro§urf romanesci §i sA le bage inará. Destul cat am clis, ca sa intelegi ce voesc, mai adaog numai CA aceasta am cerut'o din lunaluf Decembre, adaogand CA trebue sa mergern mai aproape de

DESPRE EMIGRATIE 73 tan:, §i creV, sunt sigur, ca daca eram ascultat, astaVi Muscalii din Romania ar fi fost in iaduri, §i Romanii cu Unguril la zidurile Vienel. Acum este foarte tarViu ;cu toate aceastea §i acum tot aceasta o cer, tot in acest mod de guvern §i diplomatie ved salvarea noastra. Dar irni vei Vice :vec11c5 nu se poate, pentru ca Eliad §1 Tell sunt ticalo§1, pentru ca Nicolae §i Stefan Golescu nu sunt revolutionari §i sunt oameni fara vointa, pentru ca Negru Golescu este prost, ambitios, intrigant §i devotat lui Eliad §i Tell, pentru ca ei se supun vointelor sale, §i pentru Ca uresc pe totiacei ce indrasnesc sa-1stea impotriva, §i nu1 adoara ca pe un genit al Ro- maniei ; pentru ca Bratienii, Ghica, Rosetti, Bal- cescu etc. nu se pun serios pe lucru sa se uneasca intre dIni1, sa iea initiativa §i sa mearga ina- inte, calcand pe aceste cadavre,§ipentru Ca cei-l-alti Romani se invertesc ca barca fall car- ma". A§a este; pe cat vom fi a§a, nu vorn face nimic, dar nici cu sistemul ce ai luat, cu pove- tilelui Canning §i Aupick, §icu dictatura lui Negri nu vom face nimic, ba inca me tem Ca de vom face ceva, vom face doue rele §1 abia un bine.. Iata, dragul met, parerea mea §i crede ca aid, daca nu s'a votat, saü ca säic mai bine,de nu s'a luat in bagare de seama pro-

74 C. A. BOSETTI grama voastra, vina nu este a mea, cad cum ti-am is, eli n'am e§it din camera mea de la Passy, §ivina este a amicului teü Negru, carelecu- noasce acum diplornaVa ,Barro §i Falloux§i cel-l-alti tineri allluat'o§i aceasta cu aceea§1 u§urinta cu care Romanul boer,privesce toate chestiile nationale. Acu, vina ta este pentrucl, n'aicunoscut, nu-1 cunosci§i nu vrel sa-1 cu- nosci pe Negru G-olescu.Ti-am vorbit tot de trecut, vorbesc putin de viitor. Nu sail, cum ti-am mai clis, nicl ce-al facut, nici ce fad acolo ; nu schl cari sunt ideile tale, cum crecli ca ar fi mai bine sä urmam, §i ce crecli ca tre- bue sa facem. Ti-am spus numal ca banuesc ell de tine, ca locul in care traesci§i oamenil cu cari te aduni, §i. cu cari e§ti in corespondenta te-ati facut moderat, §i nu mai WI sigur ca in curend democratia. va triumfa. Eli unula am cre- clut §i creci mai mult decat tot-dea-unaca,in curOnd vom aye aid une Republique democrati- que et sociale ,ca Val merge laviitorul gu- vern cu 10, 15 mil de Francezi §i vom cere 50 de mil de pusci, oficeri,etc.,etc.; ca tu, Bn- cescu, Bratianu §i a1i tineri veVi intra intara (cad armiile vor e§i indata Sfl Ca le vom scoa- te),\Tetilua in mana guvernul§iyeti merge inainte ;Ca Turcil o sa fiesi1iI de Frantasa

DESPEE EMIGRAVE 75 ne lase in pace, sail ca, daca nu ne vor lasa, vorn merge pentru a doua oara la Adrianopol. Aceasta am creclut'o §i aceasta o crecl. Aceasta am a§teptat§iaceasta o Wept acum din cli in qi, din ceas in ceas. Nebunie ? Poate, dar o sa mor curend cu aceasta nebunie §i aceasta moarte va fi mai dulce dent aceea de care am perit, creclend in diplomatie §i ascultand pe celinle- lepti. A§a dariti clictie :fil gata §i la cel mai mic semn, plead, spre tail §i du-te acolo unde vorficei-lalti Romani, fratiitelintr'ocre- dinta §i patriotism. Eti crel, dragul met, a suferintele cu cari teluptid'un an de qile te-ail ostenit, caci in adever, iti cliC tu nu maf e2ti tu.Eral tare, ni- mic nu te speria, nimic nu te descuragia, nimic nu tefacea sa la§1 din mana aceea ce apuca- se§1. Necazurile, durerile cand te loviat, te gar siat tare ca marmora §i, de §.1 poate lasat cate un semn in inima ta, insä ea tot remanea puter- nica.. Eral intelept, insa eral §i nebun, §i poate a acel amestec de intelepciune §i nebunie m'a facut sa te stim, sa te iubesc §isa, me inclin inaintea superioritatil tale ,dar acum nu te mai cunosc. Sciti ca ai suferit mult, §i sail a sunt suferinte de acelea ce nu le scie nimeni §i cari sunt mai dureroase decat acelea ce ne lovesc

76 O. 4. ROSETTI

ca trasnetul. Dar nu gasesci tu in tine, in da- toriile tale, in trebuinta ce KIT ca are Roma- nia de tine? nu gasesci,Iic, o parte din pute rea ta, ca sä le invingi §i sä te ridici iara§1 §i sa ne dal pe Ion al nostru? Ce? Nenorocirile facura oare sä cap din capul -Mu firele de pör in care sta puterea ce aveai? Nu, dragul meU, cad nol traim Inca §i te iubim, §1 firele puteril tale sunt Romania §i prietenil tel. Scoala-te clar, cad, Inca o-data, ai cape. Ce? al simti,qici, destula abnegatie ca sa te la§l sa te turteasca un colos, §i te ingrijesci, te revolti, veclendu-te atacat de nisce insecte? Spune tu singur, acesta este limbagiul lui Ion al nostru? Nu, Ion al met, cand vedea colosul venind asupra-1,se ridica inintea lui§i sumecandull manicele se apuca la lupta §irésturna colosul ;dar cand veclé o insecta ca se urca pe dinsul, suriclea §i cand ii ostenia sbarnaitulelii da un bobarnac §i cadea jos insecta. Riql dar, sat da-le un bobar- nac §i nu vor mai esista. Nu te teme de din§ii §i de nimeni. Röul ce au putut sa ne faca,l'ati %cut. Mal mult nidi ca mai pot acum. De nu va triumfa democratia, el nu vor pute faceni- mic. Nici Turcia, nici Rusia n'o sä dea carma törel lui Eliadi tovara§ii. De va triumfa, pre- cum sunt sigur, apol cu toata propaganda lor,

DESPRE EMIGRATIE 77

sunt atat de incapabili§i atat de criminali, in cat cinci minute numal espune portretul lor pe campul Libertatii,§i vei vedé trecOnd pe dMa- inte-tipopolul tëll Roman licênd :Caesar mo- rituri te salutant." Scil ca am fost bolnav, dar ceea ce me intristeaza, mai mult este c'a§1 vol sa me due in Transilvania§i medicul nu mö lasa.Ariata este atat de dulce in cat me supuit, iat la doe, tuff, mi-am captu§it pieptul cu visicdtori §i me supuiti la toate ticalo§iile facultätil. Din noroci- rea mea, a plecatCretulescud'aici,caci cine mai scie cate rani §i cata amaraciune Nrea sa mai imi fad, §i sa-mi mai dea §i eL Spune-I, te rog, c'am primit alaltaeri scrisoarea lui, dar ca nu-i respun g.astdcli, pentru ca n'am ce sa-I spun decat ceea ce i-am qis mereüi nu vrea sa me creacld :ca Turcii sunt mi§el §i ea Franta o sa scape lumea de robie.El nu voesce sa mö ere* §i de aceea nu-i scriti astädi; cu toate a- cestea da-I pentru mine o sdrutare, spune-1 ca M-me Catherine Iacovencu a arötat mare talent in rola ce a jucat pe scena ruseascd, §i ca-1 rog, and i-o scrie s'o feliciteze i din parte-mi. Bi- bescu acerut iertaciune frate-so, §i ast-fel s'a sfir§it pricina. Respectele mele sotiei tale §i a lui, §i Inca o imbrati§are pentru voi amandol. C.A. _Rosette. 78 C. A. ROSETTI

No. XVI. C. A. Rosetti, lzei Ion, Ghica la Constantinopol.

Paris, 12 Rue de l'Ouest, dans mes meubles. 16 Octobre [1849]. Imi WI dator o epistola, atat mai bine, acuma o sa-mifii dator doue. Cu mine n'o sa al nici o-data cearta pentru asemenea lucruri; insä, pentru ca nu mi-al respuns sunt silit ail mai spune ca nu wit, nu dori*le, nicl ideile tale; acele le sell pentru ca e§ti roman ca§i mine ;dar ceea ce nu sciU este sistemul, calea, ideiletaleoficiale,ca saclica§a,prin care §i cu care crecli ca putem sä ne redobandim pa- triai libertatea. Ea ti-am spus, mi se pare, pe ale mele, §i-5 voil mai spune cand vel vol, ce cred ell ca putem §i ce ar trebui sa, facem. A- cum me socot dator ail vorbi putin politica. Crecli tu Ca Turcil vor trage acum sabia, saU, ca saclic mai drept,crecli ca Nicolae va scoate sabia? §i dad, se va face resbelul, crecli tu ca Turcil in sfar§it se vor de§tepta din le- targia, din stupiditatea lor ? El unul nu cred nici una nici alta ;nu cred Ca Nicolae va in- sista, sal de va insista,crecl. ca Turcil vor da tot §i. totuli pe totii nu vor goll iataganul. Nu cred iara§1 ca Nicolae se va risca a

DESPRE MEIER AVE 79 deschide un resbel care poate fipeirea lul, in asemenea tirnp ;§i in sMr§it chiar daca Turcul va goll iataganul, chiar daca Nicolae va fi atat de orb, in cat sa nu vacla cg un resbel poate fi peirea IA tot nu cred ca, Turcil vor vedé cä noi putem sa le fim de mare ajutor, ca putem sari scapgm din peire, de vor vol sg faca ceea ce se cuvine. Cu toate acestea insa, de §i nu crecl nici in rgsboiti,nici ca Turcil vor inceta d'a fi Turd (cesailfac, nu creQ. ca mortii in- viazg, §i Turcii sunt mortl pentru mine);de§i pe de alta parte sunt sigur,ca laintimplare d'o minune ca aceasta, tu e§ti destul a carmul lucrurile, am socotit de cuviinta a-ti spune §i parerea mea. Turcii sa se inteleaga cu noi mai intaiil in toate ;sa ne dea firman, intarind anticele tra- tate §i recunoscend intreagg-ne §i deplina inde- pendenta. Apoi sä ne dea bani §i arme, sa ne inlesneascg sa intram incognito 4,5in tail; comandantul armiei sä fie in intelegere cu nol, §i cand va veni ora, sa ne sculam intr'o unire §i sa curgim taxa de Muscall, apol sa se traga §i dumnea-lor ;arasailaleaga de buna voe oamenil ce va vol s'ocarrnuiasca, §i modul guvernului ce-i va placeei,chiar §i Republica ;§i Roma- nia una cu Moldovia ii va da 30,000 de sold*"

80 0. A.. ROEIETTI ca sa cornbata pe capitan Nicolae, poate chiar §i Ungurii, de le va inlesnl rnijloacele, de §i prea tarp, insä se poate sa isbuteasca a ridica ia- ra§1 o armie. Acest sublim resbel va topi pe Nicolae, §i Republica Romana va .esalta capetele siinimele ;§i ea unul sunt sigur ca lumeain- treaga ce turbeaza in larqurile el le va rurnpe in acel moment. Am ispravit ; de m'ai irVes,a- tat mai bine pentru mine ;de nu m'al inteles, atat mai rëa pentru noi. Tu veqi bine ca a.§1 aye multe sail clic in aceasta, dar este de pri- sos. De rn'ai inteles, tu scil tot ;de nu mai in- teles, oil cat a.§1 desvolta ideile mele, ar fi de prisos ;pentru ca omul nu irOlege ceea ce nu simte §i nu crede. IIic nurnal ca pentru mi- ne e§ti rospunclator de binele §1 de röul ce va e§1. Daca nici unul din aceste vise nu se vor realisa, precum cred, n'ar fi cu putinta oare sa ne intelegem cu tine cel putini sa lucram? Nu al tu ca §i mine asigurarea cä in curend mane poate, peste un an, peste doul, peste trei socialismul o sa, triumfe? Nu trebue oare sa ne pregatim ca sa, nu ne mai gaseasca invierea got, cum am fost in anul trecut? Nu suntern datori sa cream o patrie, sa pregatim mijloacele des- robirel, §'apol mijloacele d'a interneia,d'a sadi libertatea ? Daca dar eti d'aceasta parere, ea

DEEIPRE EMIGEATIE 81 II voig spune ceea ce trebue sa facern dupd parerea mea; mai cu searna ca sper Ca in luna aceasta sag in cea viitoare sa isbutim a face aci o mica societate de 6,7, 10, ori cap ne vom put6 ajunge in idei,§i sa incepem a lucra ;de ce oare sa nu fii§i tu cu noi §i noi cu tine ? De ce puterile tale sa se paraliseze nefiind spri- jinite d'ale noastre, §'ale noastre nefiind suqinute d'ale tale? De ce sa nu fim un suflet §1 idee, precum suntem fiii uneI singure mume? Acestea aveama-ti qice d'o-cam-data.

Arata, te rog, respectele mele sotiei tale §i fratescile imbrati§ari lul Sergiescu, Ionescu, ca- ruia sunt dator o epistola, §i tutulor Romanilor ce vor vol sa le primeasca cu bucuria cu care le dateg. Trebile mele merg §i mai rëft decat ale tale ;fie, nol nu vom perl. De veivol sa-mi scril,te rog a nu-mi scrieprin Golesci.Pri- mesce acum o imbrati§are de frate, pana la re- vedere.

Rosetti".

Ghica, Amintiri, 27.641. 6 82 A. G.GOLESCIII

No. XXI. A. G. Golescui §Itefan Golescu lui Ion Ghica la Constantinopol.

,Paris, 17 Decembre 1848. Frate ! Pana nu vom abate tirania ce apasa Ro- manismul Dreptateai Freitia" tot in doll sa opurtam. Planurile tale de a ne aduna ca sa deter- minam modul uniform, dupa care trebue sä lu- cram, Imi place foarte mult,dar cum sä-1 pun in lucrare cand nu sunt bani? Al venit aid N. 0 St. Golescii, Voinescu, Grad*eanu, C. Bal- cescu, Rosetti, N. Cretulescu iBratienii ;se mai afla poetul Alexandri,i se a§teapta peste putini Negri, Alexandri cel mic, un Muruzi, Lascar Rosetti, Iepureanu §i inc. vre unul sail dol Moldoveni. Din catIne aflam aid numai vre-o suta galbeni mai avem ;bani numai 500 galbeni se Weapta de la Colqhoun din cei public): ce i s'ail incredintat lui ca sa-I trimita la Paris. A- cum aflam ca nici un bancher din Bucurescl nu vrea sa mai trimitä polita. Ce va fi nu mill, dar macar cu ace§ti 500 galbeni cum sä se misce toti din Paris ?i cata cheltuiala vom mai face

AOTIIINEA EMIGRATILOR 83 pang, vor sosi §i acel bani ? Dad, aduc Moldovenil ceva bani cu din§ii nu scitl, dar hu crecl, dupg, §ti- rile ce avem din Bucovina §i Transilvania. C. BM- cescu avea cu dinsul aproape 3,000 galbenl,§i s'a pus de i-a dlul Magheru §i Eliad, §i a ve- nit numal cu 400 galbeni, din care a mai dat unora §i altora §i a Minas cu nimic. Magheru n'avea banl saie pandurimeai cheltuia din punga lui!...1000 de galbeni lugl de la BM- cescu i-a cheltuit chiar in campul lui Traian §i cei-lalpbani s'au impärtit refugigilor din Ar- deal !... Acuma ce facem nol fara bani? Cum sä lucram §i cum sa porneasca Rornanil la Con- stantinopol satla Viena? Subscriptiiin tall cum sa, fad, cand toti cei buni sunt arestuiti? Cand n'avem agenti prin Transilvania, Bucovi- na, Banat, Serbia, Bulgaria, Romania §i Moldova ? A§a, dar, vecll tu bine cg, ne aflam inteun cerc vicios :färä organisare nu se aduna bani, §i fart bani nu ne putem organisa! In ast-fel de imprejurari organisgia se face (de par laloi de nécéssité).Fie N. Go- lescu §i N. Ghica capl al emigrgiei. Nu scit de vafivenit N. GhicalaConstantinopol,dar pang, sa vie N. Golescu nu Wept*" ;scrip' §i trimiteti oamenl sg, adune bani in taxa §i sa ft.-- mega sumele la Constantinopol, §i tu trimite- 81 A. G. GOLE8017 le incoace, ca sa se porneasca de aici Romanii §i sa remae numal unul sat dol.Aici top' pri- mesc pe acel doi capi cei-atinumit voide a- colo ;et scil ca de mult ti-am scris, Ca mö su- puit la toate ce yeti hotari, nu mai sa fie un comitet oare-care, sa fie un cap. Nu avem nu- vele de la Eliad -Mel de la Tell.Balcescu mi-a scris in 22 N. din Sibit §i nu-milicenimic de moartea lui Bolliac, ba clice ca a sosit cu din- sul §i cu vërul met Alecu ;a§a dar moartea lui Bolliac nu este adevërata. Magheru a plecat spre Francfort. Balcescu clice ca politia austriaca nu l'a lasat in Transilvania, §i mai adaoga ca nici de dinsul nu este sigurcalva lasa politia ;cli nu prea crecl la aceasta; se poate ca numele lui Magheru sa fisperiat pe guvern, dar despre cel-laltlemigrati nu cred sa-I goneasca Austria, cad mai mult decat orand guvernul Au- striei a inteles Ca trebue sa se sileasca a atrage simpatiile Romanilor. Este un lucru de mare importantä pentru Austria ca printre cele-lalte natii din cuprinsul imperiului sa recunoasca §i o natie romana care va numëra pana la 3,500,000 oameni §i care,prosperand sub guvernul con- stitutional al Imperiului, ar trage neapërat sim- patiile Principatelor Romanesci in favorul Ger- maniei. Cum vrel dar ca Austria sä persecute

ACTIIINEA BMIGRATILOR 85 pe Romani? Ba ea all povatul pe toata emi- gratia din Transilvania sä ceara de la Viena na- turalisatiein Transilvania §i a§a averile lor in Principate sa fie sigure, precum §ipersoanele lor, cand vor vol sa-§1 caute de interesuri. Ea sunt patruns Ca de va renasce Romanismul in Austria, nu mai poate perl Romanismul in Prin- cipate, macar dei ar remand Muscalil pentru tot-d'a-una in tail ;de aceea socotesc ca cestiu- nea Romanismului din Austria este o cestiune de viata sail de moarte pentru noi ;de aceea §iindemn pe tov ca sa nu se departeze din Transilvania, Bucovina §i Banat. Austria, avend acela§Iinteres cu nol, nu ne poate persecuta; dar cine kie ce gre§ala vor fi facut emigratif no§tri? Vor fiinceput a sbiera deniocratie §i fratie cu Unguril, pe cand Austria nu vrea sä asculte de democratie, §i atat uresce pe Ungurl, in cat numai pentru perderea lor favoreaza cele- lalte nationalitati? De la aceste toate, nu trebue sa tragi tu consecintä ca et a§i bate cu toba ca trebue sa ne unim cu Austria. Et kill ca ce se scrie prin gazete nu trebue sa cap sub respunderea noa- stra ; insä nici prin gazete n'a§i vol sa se prea vorbeasca larnurit despre unirea Principatelor cu Austria. Ce a lucrat Maiorescu este lucru secret,

86 A. G. GOLESCII

O. de se va descoperl putern sa desavuarn un a- gent ;chiar .eilca dinsul lucrasern MIA a lua instructii de la nimeni, caci vedearn c. numal a.§a vom atrage simpatiile§i atentia Germaniel catre nol. Trebuia sa facem pasurl ca sä doban- dim favorul Austriei pentru Romanil din Tran- silvania, Bucovina etc., etc. Trebuia sä doban- dim acest favor, ca sa asiguram fiinta nationala a Principatelor. Nimic dar din aceste pasuri nu trebue sa sperie pe Turcil cel 1uminai,iar pe ceI-laltITurd n'ai cum sari fact sa inteleaga, ca ne trebue libertate, §i in aceasta sta dificultatea cea serioasä a positiel noastre. Ea sunt partisanul cel mai mare §i mai sincer al unel nedespartite uniri a Principatelor cu Turcia pe terneiul capitu- latiilor ;eu cu inima curata a§1 puté sa jur cre- dint& Portel, O. nu cred sa fie o tradare adevë- rata cand facem pasuri de acelea carl aduc pe Austria sa iea drept sisterna a protege pe Ro- manil din Transilvania ;§iprin un asemenea cuib de libertate, facem cu neputinta periciunea nationalitatel Romanesci in Principate. Cand ai gasi un Turc luminat, care sa voiasca ca nol libertateaPrincipatelor, fara a se teme de ye- leitati vrajma§esci din parte-ne, de fata cu din- sul aT lucra pentru Romanil din Austria ;dar

ACTIIINEA EMIGEATILOR 87 gasesce-mi pe acel Turc, tu care traesci printre Turd. In scurt, nu crecl sa avem multe sisteme de politica. Romanii se afla impartiti intre trel puteri ;acei ce se afla.in Basarabia putine re- law aü cucer-lalti,iarace§tia, de§i facparte unil de Imperiul Austriei, iar altil de Imperiul Otoman, insa. multe §i adese re1aii all intre ei. De va inflorl dar Romanismul in Austria nu se poate sa piara in Turciai vice-versa ;cum se poate dar sa nu se intereseze unif de desvolta- rea naVonala, a celor-lalr Politica celor din Au- stria este sa se alba bine cu Curtea ca sa scape de ungurism. Politica celor din Turcia este sa se alba, bine cu Sultanul, ca sa scape de slavonism. Toata maestria noastra este sa arötärn Turcilor ca. cu cat vor sprijini. mai mult desvoltarea noastra nationala. cu atat vor fi mai siguri sa ne aiba cu din§ii, cad numai dorinta de a pastra natio- nalitatea noastra §ineputinta de a o dobandi cu Turcii ne-ar face so ne aruncam in manile Austriei; incolo este marea antipatie intre Ro- mani §i Germani, chiar dupa caracterul lor na- tural ;i cand ar fi Turcia o putere tare 0 li- berala, mai lesne aralerga Rornanil din Au- stria la Constantinopol decat noi la Viena ; cand amfinoldesvoltati iputernici mai lesne

88 .A.. G. GOLEBCII

ar veni Transilvania la noi decat noisa mer- gem a ne lipi de Austria prin Transilvania. De m'am intins atat de mult asupraa- cestui punt, pricina este ca vream aröt ca nu prea ne paralisam luerarile unii altora ;sunt lucruri de carl n'a,§I vorbi prin gazete :nu all pune, spre esemplu, sä scrie ca Tell §i Eliad se due la Francfort ca sä inchine taxa Germaniel, dar ca sa ceara ajutorul Germaniel in contra Ru§ilor, cari ameninta libertatea comerciuluiDu- näril, §i viseaza deslipirea provinciilor slave de care Germania. Dar toate cate se scrill prin gazete nu sunt ale noastre,§i Turcil ceilumi- nailvor intelege lucrul cum merge; poti sa le §i qicI ca, chiar agentii §i spionii ru§i scrit ast- fel de lucruri prin gazete ca sä ne strice cu dini, §i ea nol atat de mult dorim sa le are- tam sinceritatea noastra, in cat le comunicam toate lucrarile noastre catre curiae straine,§i am vrea cu din§ii §i print-14i sa lucram; noi cerem §i consul permanent turcesc in Bucuresci, ca sa nu mai remae nici o indoiala Turciel de- spre disposiii1e noastre. Dar, ca sä ne nimicim cu totul in cat prin noiin§i-ne§id'a dreptul sa, nu cerem nimica de laCabinetele Europei, aceasta sa nu o a§tepte Poarta nici s'o doreasca, caci ori eine mai bine 1§I apera causa sa ;§i apoi

ACTIUNEA EMIGRATILOR 89 ce natie nu are §i ea ambitia §i susceptibilita- tea sa, §i ce ar vice chiar cabineturile Europei veclend ca nu facem pasuri d'a dreptul? Ar clice ca, nu avem destula ambitie §i energie nationala, §i decat sä fim un stat färä nerv §isub influ- enta Muscalilor, in cat sä incurcam tot mereu relatiileinternationale, mai bine sa, fim o-data incorporati Rusiei. Aceste toate ti le qisei caci imi adusel a- minte ca Mehmet-Pa§a vrea ca sä nu lucram ni- mic d'a dreptul la Paris, Londra, etc., ci tot prin Constantinopol. Bine este dar sa le dam sa in- teleaga ca ar trebul sa se lase de o trufie §i de o susceptibilitate foarte reü inteleasa ; §i ca, cand noi recunoascem cu toata sinceritatea suprema- tia Portei §i comunicam toate lucrärile noastre agentilor turcesci prin Europa, atund facem tot ce se poate face ca sa ne aretam curatenia ini- mei §i respectul catre Suzeran. Iar cand ne-am arka Turcilor cu totul retra§1 din scena politica §i Europeana, atunci sa le fie mai multä teama de intentiile noastre, cad atunci negre§it ca ne ascundem, nefiind cu putinta a ne abdica viata noastra nationala §i neaperatele noastre relatii cu cele-lalte natil. Acum imi romanesa-tIcer mai multe es- plicatil :ce tot intelegi tu ca-ti plac frasele sen-

90 A. G. GOLESCII tirnentale, dar numal prin carp', nu §i aiurea? Mi-al repetat asta de vre-o treiori, §i nu inteleg ce vrei sa imputezii cui? Diplomatica sentimen- tall nu face nimeni cad ar fto nebunie,dar gazetele sa nu faca frasuri umflate ? Tu scil bine ca gazetele prepara opinia publica, §i a aceastä opinie mai lesne isbutesci a o impinge cu ah I §i cu oh !, numal acest ah !i acest oh! M. nu a- junga la ridicol. Protestul poporului Roman scris in frantuzescede Bratianu nu s'a tiparit,nici cred sä se tipareasca,acela nu-mi place nici mie; dar and hill serial tu despre ura ta pen- tru frasele ampulate nu era pe aicinici Bra- tianu nicl Rosetti. Nu credeam sa me socotesci §i pe mine unul din aceia a caror imaginatie sboara prin eterul absurdului, precum o clic 6U insu§1 acelor ce poseda aceastä Nirtute, care a- deverat este o calitate in sine, dar o calitate o- pusa ratiei, de care mie mai mult irni place sa me lipsesc. Bilecoc §i.Vafflant,alte excentrici- tap', alte esageratil!D'apoi, cum poti sa aduci lumea la uniformitate de caractere, §i. de ce cu- sururile avocatilor sä traga pecat asupra causel? Alta esplicatie :Ce al de te legi de mine pentru presupusa ta combinaVe de casatorie cu biata fate, de care-mi vorbesci? N'aicitittu scrisorile ce am trirnescaclutel Locotenentii ca

ACTIIINEA EMIGRATILOR 91 sg o insciintez despre prepusurile mele asupra trimisului Consul la not? De ti-avorbit bine de mine, aceasta este o dovada cO, m'am Mcut §i eil diplomat §i scia a jertfl §i a ascundeafini- täi1e sad disparitgile politice ce am cu cutare sag cutare partidaaceasta a trebuit sa depar- teze de la tine teama el mö voig tinOde fra- suri ampulate. Destul cu glumele. nalm'am inteles cu Maiorescu §i cu Mini- sterul din Francfort ca sa se mijloceasca o confe- rinta diplomatica pentru causa Principatelor intre Franta, Anglia §i Londra (sic. Germania?). Ministe- rul din Francfort a §i recomandat agentilor set la Paris §i la Londra ca sa cerceteze disposiiile cabi- netelor in privinta Principatelor, §i sa atraga a- tentia lor asupra importentei ce poate lua causa Principatelor la un cas de resbel intre demo- cratie §i absolutism. Incurcgtura causel Italiel poate sg aducg la iveala causa Principatelor §i deschiderea until congres, ca sg pue termen la aceasta cestiune. Pentru aceasta me §i due eti la Londra cu scrisorldin partea luiSchmerling, ministrul trebilor din afara din Francfort, §i din partea lui Gag ern, fratele presidentului, catre a- gentil puterel centrale §i a Prusiei. Cu din§ii o salucrez ea sa indemn pe Ministerul sg de- schidg conferintesailsecretesail deschise a-

92 A. G. GOLESOUVISTEFAN GOLESCU supra Principatelor dimpreuna cu Cabinetul fran- cez §i vienez. Acum a§1 mai trece §ila pagina urma- toare de n'a,§1 fi suit sa las §i lul Stefan loc de scris §i sa, me supun §ieil somnului care me doboara. Te rog sä infati§ezi sotiel tale inchinaciu- nile mele. Ed cu revolutia noastra §1 cu atatea preocupatil uitasemca, ai plecat amindoi din Bucuresci. Al teq amic4 frate,

I. G. Golescu". Frate Ghica, Indata ce am sosit la Paris, cea dintaiu preocupatie a fost ca sail* scria, dar in cliva a- ceea plecase posta. Sunt §.1 am fost tot-d'a-una de parere ca. cea mai multa parte a emigratiei trebue sä traga la Constantinopol, atat ca sa dam curagit Turcilorsa, se impotriveasca Ru- §ilor, cat ca sa, ne opunem la orl-ce prefacere a institutiilor noastre, pana, cand mai intaig Ru§ii nu vor e§i dintail.Cred ca acum Turcii or aye ma multa, increclere in povetele noastre, -ca ceea ce s'a intimplat o preveclusem §i intr'o scrisoare detaliata ce in qiva plecarel noastre

A OTIUNEL EMIGRATILOR 93 de laConstantinopol am adresat lui Emin E- fendi, i-amdescriscurat. lacepericole ne espune politica fal§d a Turciei. A§a dar mal adaug nimic despre interesurile noastre po- litice,fiind cu totul de parerea ta §i a Gole- scului; daca aveti pe acolo mai multe mijloace, trimete-ne bani§i indath pornim. Am remas multumiti de dispositiile amicale atat a guver- nuluicentraldin Germania cat §i a dietei, §i aid am dat sä inteleaga Frantezilor ca n'am aori sa dobandim mai mult. Maiorescu a lucrat prea bine la Francfort. Acum trebue sa fi ple- cat la Viena §i sper ci acolo va triumfa, de §i in adever causa noastra e mai greU de a fi pledath la Viena &cat in offcare altaparte, cad me tern de vre o alianta secreth facuta cu Rusia. Creel ca cunosci cum am scapat din ma- nile Turcilor. Balcescu neaperat si-a scris. A§tep- tam toi cu nerabdare o scrisoare de la tine pana a nu ne determina a plecadin Paris ; pang, atunci veriil meü ne va pute face cuno- scut resultatul ce va dobandl la Londra. Infä- ti§aza plecatele rnele inchinaciuni lui M-me Ghica. Irnbrati§aza din parte-mi pe Filipescu,Melic §i Ipatescu.

,Stefan Golescu".

94 A. G. GOLESCII

Venirea noastra la Paris a fost mai mult ca sä redigiem un memoria, prin care sa just- ficam revolutia noastra, sä lepadam acusatia d'asupra-ne, acusatie ce ne-o fac de comuni§ti, sa protestam in potriva ocupaVel Principate- lor. Acest memorand se va iscall, §i se va da atat osebitelor Carnere cat §i Ministeriilor".

No. XX.

I. G. Golescu lid' Ion Ghica la Constantinopol.

Paris, le 26 DOcembre 1848. Mon cher Ghika, Cette decade a ete sterile pour nous. Nous n'avons pas fait grande chose ;l'élection du Pré- sident absorbait l'attentionde tous:bien fou celui qui se serait hasardé a parler a, quelques Français de Tures, de Roumains ou de Cosaques. Le manque d'argentcontient toujours les no- tres ici, et m'empeche aussi d'aller a Londres. Ii y a plus de deux mois que personne n'arecu ici de lettres de Bucarest. Les banquiers de chez nous ne veulent pas donner de lettre de change pour Vienne ni pour Constantinople, en- core moins pour Paris. Les 500 * qu'on at- tend de Mr. Colquhoun n'arrivent pas, et on

ACTIIINEA EXIGRAVLOR 95 n'en a point des nouvelles. Mais supposons qu'ils nous arrivent un de ces jours :C'esta peine de quoi suffire pour les depenses que nous au- rons fait jusque la, et de quoi payer le voyage d'ici a Constantinople pour deux ou trois d'entre nous. Que feront les autres ? Je n'en sais rien. Balcesco Constandin a fait la sottise de donner tout l'argent qu'onluiavait confie pour une mission (pres de 3000 #). Notre gouvernement a fait aussi la faute de ne pas m'envoyer les 1000 # qui étaientdecrétes pour la mission dont retais charge et voila que maintenant nous nous trouvons sans moyens d'action.Il nous faut au moins 1000 # pour fairealler la pu- blicité a notresatisfaction,et il nous en faut autant pour pouvoir nous repandre et agir se- lon les nécessités du temps. J'apprends 'avec peine que les Tures qui devraient etre nos meilleurs amis se méfient de notre action a l'étranger. J'aurai pense que c'est aeux, nos amis et protecteurs, de nous recom- mander aupres des cabinets etrangers. Qu'avons nous done fait pour éveillera Constantinople des méfiances a notre égard ?Pour moi, je pousse lafranchise et la sincerité du cceur si loin,que je communique aS. Ex. Mehmet- lui de- Pacha tous nos projets et démarches, 96 A. G. GOLESOff

mandant conseil et appui comme h un des no- tres. Devons nous nous effacer cornpletement de la scene politique et nous en rapporter aux en voyes de la S. Porte du soin de faire nos propres affaires ? Mais cela ne serait ni à notre avantage ni a celui de la S. Porte; cela ne se- rait pas a notre avantage, parceque personne mieux que nous ne saurait plaider notre cause et qu'il y aurait contradictionhdesirercer- taMes libertés nationales, et a ne rien faire pour temoigner de ce désir a l'Europe qui, hier en- core, nous croyait russolatres et depourvus de tout sentiment national.Cela ne serait pas k l'avantage de la S. Porte, car l'Europe pourrait toujours elever des doutes sur une parfaite en- tente entre Tures et Valaques, tant qu'elle ne palpera pas cette entente en contant les uns et les autres. Que fait la Russie depuis 17 ans sinon repeter h qui veut l'entendre, que les Moldo-Valaques sont avec les Russes contre les Tures? sur quoi se fondaient les Russes quand ils demandent les Principautes, sinon sur cette préten due inimitie qui separe les Valaques des Turcs, et qui fait de lapossession des Princi- pautés nne veritable cause de faiblesse pour la Turquie ? C'est a nous done h dejouer ces pro- jets perfides, et c'est h la Sublime Porte h nous

A CTIIINEA EMIGILATILOR 97 aider de son mieux pour faire conriaitre nous memes nos vceux h Paris,Londres, Francfort, Vienne, Berlin etc. Mais la Russie, est encore lh pour nous brouiller avec nos protecteurs natu- rels. Elle eveille des méfiances dansla pensee des Turcs sur le but de nos dèmarches ; *elle fait croire que nous cherchons h nous détacher corn- pletement de la S. Porte, que nous dernandons isl'Autriche de nous incorporerases Etats, et que sais-je encore! A tout celaii y a un re- mede excellent, c'est de travailler sous les yeux et par les conseils merne des envoyes de la S. Porte, de ne faire aucune démarche qui ne soit connue d'enx. Quant h rnoi,frit-ce meme des démarches qui pourraient paraitre suspectes h la S. Porte, je les cornmuniquerai avec la plus grade franchise aux ambassadeurs Turcs, quand je sentirai que les ambassadeurs ontl'intelli- gence des intérets véritables de la S. Porte. On suspecte, par exemple, nos relations avec l'Au- triche ;h ce sujet je diraien m'adressant aux Turcs intelligents :Etes vous bien sfirs que les articles qui paraissent dans les journaux alle mands ne soient de fabrique russe pour met- tre la discorde parmi nous ? Ne sentez-vous pas d'ailleurs, que nous avons besoin de l'appui di- plomatique de l'Autriche ?Pourquoi se méfier Ghica, Amineiri, 27,641. 7 98 A. G. GOLESCII de l'Autriche. N'a-t-elle pas les mêmes intOrêts de conservation que la S. Porte envers la Rus- sie ? Craindrait-on, par hasard, ses velditds de conquete sur les Principautds Moldo-Valaques? Mais ne sait-on pas que s'il y a une antipa- thie Men marquee entre peuples,c'est entre ceux d'origine latine et d'origme germaine? Corn- ment supposer done que nous voudrons jamais devenir un avec les Allernands? Les Turcs in- telligents ne sentent-ils pas que, rdduits a re- chercher l'appui diplomatique de l'Autriche, sans lequel nous n'aurons pas celui de la France et de l'Angleterre, nous sommes bien obliges de nous taire sur bien des prétentions dlevées dans les journaux allemands, de ne point elever une voix de protestation, et de caresser mane ces douces espdrances de l'Autriche, bien assures d'avance que jamais l'Autriche ne pourra nous engloutir, tant que nous aurons les Turcs pour nous ? Que les Turcs ce rassurent doneiin'y a pas de peuple qui desire plus aujourd'hui une Turquie forte quele peuple Moldo-Valaque, et dans ce peupleiin'y a pas de parti plus dOvoue aux interdts de la S. Porte que le parti dOrnocratique, celui qui travaille avecune per- severance infatigable à détourner les classespau- ACTIIINEA EMIGRATILOR 99 vres et ignorantes de l'influence que les Russes pourraient exercer sur elles par le moyen des boyards qui toujours ont incline pour la Rus- sie et toujours ont trahi la Porte pour servir laRussie, qui en retourdeces bonsoffi- ces enlevait au pleuple ses droitsantiqueset donnait aux boyards des privileges qu'ils n'a- vaient jamais eu et qui consommaient la mine du pays. Les nouvelles que tu nous donnes sont graves ;elles peuvent amener laguerre ;que le bon Dieu veuille qu'il en soit ainsi,et aus- shin nous affluerons a Constantinople oa nous formerons une legion Moldo-Valaque, pour mar- cher avec les Turcs contre ces maudits Kal- mouks qui ruinent notre pays.S'il y avait a Constantinople autant de haine contre les Rus- ses qu'il y en a parmi nous,la guerre serait déja déclaree, mais peut-etre cela viendra bientOt. Efforces toi de faire comprendre a Constan- tinople que tout travail de revision du Regle- ment qui se ferait sous lepoids de l'occupa- tion etrangere, porterait en soi leprincipe de sa propre condamnation, ainsi qu'il en a ete du Reglement lui-rneme ;et en outre,ce travail risque d'être fait a l'avantage de la Russie, vu que pres de 2000 Valaques sont hors d'etht d'in- 100 A. Cf. GOLESCII finer sur l'opinion publique, et que ce sont pré- cisément ceux qui réunissent en eux leplus d'intelligence et de haine du protectorat russe. Co serait une faute immense pour, la Turquie que de consentiracette r6vision avant l'éva- cuation des Principautés et avant la proclama- tion (rune amnistie g6n6rale qui permettrait, a, tous les raugies Moldo-Valaques de rentrer dans le pays pour renforcer le parti turc. Nous esp6- rons bien que cette faute ne sera pas faite, sans quoi toute la campagne contre le protec- torat russe serait a. recommencer dans des con- ditions bien plus d6savantageuses. Adieu, courage et foi en l'avenir, que ce soit notre devise.

A. G. Golescu".

No. XXII. A. G. Golescu luf Ion Ghica la Constantinopol. Frate Ghica, Scrisoarea aceasta scrit frantuzesce, dupa, povetele d-lul Siefels de Soldenhof, care ne (lice ct Turcll sunt infricopti de simpatia noa- sträcatre Austria §i cä o scrisoare care ne-ar apöra de toate imputatiile ce ni se fac (fail a

TURCIA RATA CT ROMANI! 101 fi destinatd insd pentru dinsii) le-ar da mare in- credere in lucrdrile noastre candle-alciti o tu ca &wan, de bunele noastre simtiminte. Tata dar pentru aceasta m'am pus si et de 22 am scriscele alaturate in lirnbA frantuzeascd. Tra langd aceastasailmai recomand aic a cduta, de va fi cu putiqa, prin archivele tur- cesci, daturi despre dreptul nostrupolitic. Tu scil turcesce, vecti dar nu cum-va vel pute sa dobandesci vOia a scormoni prin archivele lor ? Poate sa gasescI multe foarte folositOarei ne- sciute dfbi, precum spre pilda corespondenta cand cu tractatul de la Carlovitz, unde Turcil at respuns trimisilor Lesl, cd Priricipaturile nu sunt supuse cu sabia,1iprin urmare, Poarta nu poate instrdina nici o parte dinpdmintul bor. YeçlI asernenea coresponderqa, cand cu da- rea Bucovinei si a Basarabiel. Yeq1 asemenea protesturile ce s'at fAcut pe puterile Europeue in contra tractatuluI de St. Petersburg (1834), prin care se qice ca nu s'a recunoscut Regula- mentul terei de legal nici protectoratul Rusiel. Aceste protesturl le voit cduta,i et, dar poate cd tu malesneleye): dobandi de la Turci. Acum imi aduc aminte cd tu me intrebl de resultatul conversatiei mele cu Thiers. Iatä-l:

102 A. G. GOLEEICII

De se vor areta Ru§ii el vor sa pastreze Prin- cipaturile peste sorocul conditional pus in circu- lara luI Nesselrode, 19 Iulie(1 August), apol crede §i el a Franta nu poate privi cu nepa- sare, etc. etc. ! 11" Alaturata scrisoare pentru vara-mea fa bine de o trimite la Bucuresci.

Salutarei fralie".

No. XXIII. A. G. Golescu lid Ion Ghica la Constantinopol.

Mon cher Ghika, Je t'écris encore a la hate chez Mr. Vo- ronitz. J'ai vu Ubicini ,il nous sera d'un grand secours, mais ilfaut de l'argent pour publier n'importe quoi, et l'argent est introuvable pour nous dans les circonstances actuelles. Il est indispensable de nous pouvoir ren- -contrer quelque part. Francfort, malgré son 6- loignement, est le point le plus propre a cet effet. Vienne ne peut plus fairenotreaffaire d'après les nouvelles que j'en regois. N'importe comment et n'irnporte on, faites en sorte que nous nous rencontrions quelque .part. Quand vous vous serez entendus, vous

ACTIIINEA EBTIGELAVLO 103

n'avez qu'a me le faire savoir et je volerai au rendez-vous, s'il me reste bien entendu de l'ar- gent pour cet effet, car en ce moment je n'ai pas plus de 60 #, tout juste ce qu'il me faut pour aller a Londres, oil ii faut bien que je me rende, puisque personne de vous autres n'y a été envoye. Si vous vous réunissez a Francfort, je m'y trouverai a mon retour de Londres, si non, je tacherai de venir n'importe oil,a part en Transylvanie, oü je serai bien pris et pendu par les Magyars qui se sont permis d'intercepter quelques unes de mes lettres a Laurian. Dans tous les cas, vous pouvez disposer de ma personne, decidez comme ii ,vous plaira a mon egard.Je suis a vos ordres.Jecrois qu'il nous faut plus que jamais une discipline militaire. Nos esprits sont trop indisciplin6s et avec cela trop inexpérimentés. Cela nous a fait beau- coup de tort. II faut que l'expérience nous serve de lecon et que nous sortions de cette anarchie des vues et des tendances. Je vote pour une sorte de dictature,et je'In' en dOclare soldat soumis a la discipline la plus militaire; que la rnoitié d'entre nous en fassent autantet nous sommes sauvés ;si non, non. II est done bien entendu que vous me

104 A. G. GOLESOU ferez savoir oa et quand vous vous reunissez. Si j'ai encore quelqu'argent, je m'y rendrai, si non, je vous &lira" pour vous demander des ordres, a la lettre, pour tout ce que vous au- rez decide de faire par moi, n'importeofi et n'importe de quelle maniere.

f,J' a i recu tes lettres; je ta,cherai de voir Bastide aujourd'hui et demain et puis je pars pour Francfort et Londres. Dans ma prochaine lettre, je t'écrirai ce que j'aurai fait. A present je veux te parler seulement d'une petition que je veux presenter a l'assemblée nationalede ma part et de celle de MaIoresco, dont je vais recueillir la signature a Francfort, et qui avait comme rnoi des pouvoirs illimités, et de la part de ceux que je pourrai encore y trouver parmi les notres-demandant formellement .et officiellement la protectionfrancaise comme nous demande- rons par le rneme procede la protection du pou- voircentral allemand et celle de l'Angleterre. C'est bien peu de chose relativement aux a- dresses que j'avaisdernande a notre Lieute- nance princiere, recouvertes d'environ 10 a 20 mille signatures 1Mais ce n'est pas une raison pour se refuser de nous attacher par ce faible ffi a l'ancre salutaire des formalik's, des formes plus ou moins le:gales qui seules peuvent amener

POLITIOd. EMIGRATILOR 105 notre question surle tapisde ladiplomatie Européenne,etforcer ces Messieurs de s'en saisir bpn gre malgre. A Paris du moins c'est le seul moyen de provoquer un rapport de la part du comité des Affaires etrangeres, base sur un travail se- rieux, un examen attentif,unp enquette enfin sur les affaires de M.-Valachie. Ma petition te paraitra peut-ètre trop sur la pente de la politique de sentiment, comme tu l'appelles avec raison. Mais je crois qu'il est bon et convenable de ne pas abandonner celle- la, qui nous gagne la simpathie des demago- gues (lesquels demain pourront etre au pouvoir), tout en nous attachant a la politique plus po- sitiye des intérets. Du reste jetel'enverrai par la prochaine expedition, tu en jugeras toi- m erne. Les petitions pour Francfort et Londres seront sans doute écrites sur un autre pied. A chaque nation,il faut parler son langage. 11 n'est pas mal de parler a la France celui du cceur, parcequ'elle s'en vante tant. Ii n'est pas mal de lui jeter a la figure les justes reproches de bassesse et d'hypoerisie.Cela me fait encore penser au dit projet de conspirationgenerale de la presse de l'Europe contre la France bour-

A. G. GOLE8017 geoise qui veut se couvrir d'un manteau de Caton ou du Christ. Le mets-tu en pratique ce projet? Songes-y bien, la guerre en depend, et tu sais que laguerre seule peut nous sauver. Or tu connais bienle caractère des Français : Ce sont de grosenfants;iifaut les prendre par l'amour propre, les blesser au vif dans l'hon- neur.Cela amenera indubitablement la guerre au printemps prochain. Adieu. Ton ami A.G. Golesco".

IV.

Cu putine clue inaintea intraril Turcilor in Bucurescii restabilirea stäriI dinainte de 11/23 Iunie, guvernul caimacarftiei de trel trimise dol agent1 in Europa : pe loan Maiorescu la Francfort, ca S. lucreze In favorul Romanilor pe langa dieta germana §i pe langa guvernele Confedera- tiune1,i pe Alexandru G. Golescu la Paris §i la Londra, ca s. sustie drepturile Romanilor pe langa guvernelei parlamentele FrancieIgi En gliterel. Aceastä misiune, de§i ii s'a dat cam tarp, ast-fel c, pe cand aceI agentl allajuns la po- sturile ce li se desemnase,totul era terminat

108 A.G. GOLESCII in Bucurescl,i Caimacamul Cantaeuzina dompea prin vointaJul Fuad Efendi ia Generalulul Duhamel ;insä acestl dol barbati 'fat -calf-tat mai putin all face datoria cu zel, patriotism §i inteligenta, respandind in jurul lor adeverul a- supra cestiunel romane §i chemand atenOunea Europel asupra Principatelor.El, sciindu-me la Constantinopol, me tineatin curent de toate lucrarile lor. Dail aid cate-va din epistolele,raporturile §i memoriile ce Alex. G. Golescu §i I. Maiorescu au adresat guvernelor pe langa earl erau acre- ditati,precum §i corespondenta generalului Ma- gheru. No. VII. A. G. Golescu he Ion Ghica la Constantinopol.

[1848]. Mon cher Ghika, Je t'envoie ci-joint trois pikes : 10 Une petite note que j'ai fait remettre ii y a quelque joursa,Mr. Drouyn de Lhuys par un depute, et d'après laquelle je crois qu'il va faireexpedier aujourd'hui des instructions pour engager Aupick a ro'opposer formellement a tout projet de confiscation ;

POLITICA ENIGRATILOP, 109

112° Un mémoire statistique qué j'ai fait é- galement remettreaMr. Drouyn de Lhuys II y a dix jours, pour lui faire connaitre l'impor- tance matArielle de la question Moldo-Valaque; 1)30 TJne epreuve de mémoire sur notre droit historique, tel qu'il sera joint au mémoire justificatif de notre revolution(piece non en- core terminée). Par la premiere pièce tu verras quelle est la raison principale que j'ai mise en avant pour determiner leministèreaintervenir.J'avais ete effraye par les correspondances de Constan- tinople, insérées dans les journaux, mais il pa- raitque lamenace n'est pas bien positive, puisque tu ne nous en dis rien dans ta dernière lettre. Par la seconde pièce tu verras la manière dont je presente ici notre question,et pout- être tu ne sentiras bien l'esprit dans lequel j'ai ecrit ce memoire que quand je t'en enverrai un second auquel jetravaille actuellement et dans lequel je veux aborder la question des alliances pour la France, et specialement de cel- les contractees avec la Turquie et lesdivers peuples de l'Autriche. Tu ne chercheras pas l'exactitude dans les chiffres qui, la plupart du temps, sont un

110 A. G. GOLESCIII peu ampoules, mais tu examineras surtout la maniere de les grouper pour en faire ressortir ma these et tu me communiqueras tesobser- vations a cet egard. C. Balcesco m'a etO d'un secours infini dans cetteceuvre ;ila trouvO dans sa mOmoire tous les chiffres dont j'avais besoin ;je n'ai fait que les grossir proportion- nellement pour mieux plaider notre cause, en me gardant bien, cependant,de presenter des chiffres exagérOs pour les faits contestables ainsi que 'pour ceux qu'il est facile de constater, et en modérant beaucoup lespretentionset les esperances dans l'avenir, car le ton de la mo- deration est le plus favorable a, l'insinuation. Par la troisième piece tu verras notre po- litique vis-a-vis de la Turquie. Les notesd'a- pres lesquellesce mémoire a ete fait etaient pretes depuis plus de deux mois, et il y a plus de trois mois que je les avais communiqueesa quelques deputes et a Bastide, mais tu auras appris deja pourquoi et comment ce. retard. Je t'en ai parle, je crois, dans mes dernières let- tres. Trois mois pour accoucher d'un mémoireI Je rougis devant les deputes pour notre repu- tation a nous tous I La decade qui vient de s'écouler n'a pas ete plus heureuse que les precedentes, mais elle

ACTIITNEA EMIGRATILOB. 111 a Ote plus orageuse. Les dissentiments ont de- genere en disputes, dont je n'aurais pas voulu etre temoin et encore moins acteur. LI s'est forme deux partis bien tranches : l'un qui, tout en avouant qu'il fallait menager la Porte, l'attaquait cependant dans sa suscep- tibiae, si non dans ses intentions, et cela par des raisons de dignité nationale ,l'autrequi voulait taire tout ce qui Otait de nature a 6- veiller la susceptibilité de la Turquie.S'il n'y avait rien de personnel dans le parti qu'on em- brasse, on serait toujours pret a se rendre a, la raison, mais il n'en est point ainsi, et l'on est toujours plus dispose a epouser la cause de ses amis ou cellequi est en harmonie avec ses propres passions. Du reste, tous les dissentiments et ce re- tard extreme ont porte leurs fruits,car après tant de debats et de disputes, VoInesco a trouve moyen de concilier les deux partis en meme temps que d'éviter toute cause de refroidissement a la Porte, en proposant d'adresser les mémoires directement a la Porte avec une petition au Sultan pour protester contre tout changement porte a nos loisconstitutionnelles, pendant la durée de l'occupation et sous le coup des me- sures de proscription qui frappent la partie la

112 A. G. GOLESCU

plus intelligente du pays (près de 1500 hommes, c'est-a-dire presque tout le pays legal, hors une centaine de boyards) et de n'adresser aux Puis- sances de l'Europe qu'une simple communica- tion de cette démarche auprès de la Porte, ac- compagnee d'une priOre de seconder nos efforts pour obtenir de notre Suzeraihlareparation des torts qui ont etO faits a larevolutionet au pays. Si les cabinets de l'Europe ont quelque sentiment de la justice, ils sentiront bien qu'ils nous doivent quelque appui dans ce sens, eux dont les demarches a Constantinople ont tant compromis notre cause !Les Turcs seront de leur cOtétrèsflattésde ce que nous ne de- mandons l'intervention des Puissances que com me moyen d'obtenir plusfacillement l'appui de la Porte, et de notre cOte, nous ne mendions pas des Puissances ce que nous savons biend'a- vance qu'elles ne nous accorderont pas, mais nous nous contentons de leur demander la juste reparationdestortsqu'ils nous ont faits au- prbs de notre Suzerain. Notre démarche va se deciderje crois dans ce sens et ce sera très sage. Il me reste tout juste assez de temps pour te dire quelques mots de la note dont tu m'as

AOTIIINE.A. EMIGRATILOR 113

envoye une copie. Mon avis estque,sauf la recommandation que tu fais de la personne de Campineano, et que nous dösapprouvons comme nuisible h notre cause,leresteest biendit pour plaire aux Turcs et les faire agir en no- tre faveur. Nous trouvons la recommandation que tu fais de la personne de Campineano dan- gereuse, parcequ'il a Ote prouve qu'il est inca- pable de risquer qulque chose de ses interets pour tenter une politique nationale !Pour la plupart d'entre nous Campineano a trahi. la cause du pays ;pour moi ses intentions sont pour le moins douteuses et,par consequent,jecrois qu'il fallait Oviter de le presenter comme Otant du parti turco-national.

2)Je t'observe en outre avec la plus sin- cere amitie que cette recommandation peut en outre te faire du tort en laissantcroire aux mefiants et aux indifferents que tu fais les af- faires de ton oncle. Pèse bien cette consideration et abstiens toi par la suite de tout ce qui peut preter a de telles suppositions, car plus que jamais nous avons besoin de preserver notre reputation de toute atteinte ;les temps viendront bientOt oil il faudra qu'on ne puisse pas dire : mais celui-la,

Claw, Amintirt, 27,641. 8 114 A. G. GOLESOU tient de trop près a tel traitre ou a, tel horn- I)mesuspect". J'espere que tu ne verras dans ce qui preckle aucun indice de méfiance dela part des notres. Je n'ai voulu y mettre qu'un aver- tissement justifiable à, mes yeux par les innorn- brables imputations que se sont mutuellement renvoyees lesgens de chez nous, que nous croyons le plus lies entre eux et qui cependant agissaient les uns a,cOtedes autres et pour ainsi dire par les places publiques. Adieu et presente mes hommages respec- tueux a Madame G-hica. Ton ami A. G. Goleseo".

No. VIII. Petitiune ecitre Adunarea Nationalci a Frantiet.

27Citoyens repre'sentants ! Quand la Republique de 24 Fevrier eut lance son manifeste aux peuples et aux sou- verains de l'Europe,les Roumains ne purent plus douter que l'heure de la délivrance n'etit sonne aussi pour eux. Sans considerer les pe- rils de leur situation, Hs eurent confiance dans

PETITIIINEA CATRE PRANTAL 115 les prommesses de la ROpublique ;ilsarbor6- rent l'Otendard de la libert6 et parlèrent un lan- gage que la France leur avait appris. Mais, tan- dis que la revolution triomphait chez eux, des evenements imprevus venaient jeter le trouble dans la société française, et la grande Républi- que ne put s'occuper que de son propre salut. L'autocrate du Nord s'en réjouit.Ilre- doubla d'activité, envoya ses armées souiller le sol de la liberté et lanca contre la Roumanie un manifeste dont rien ne peut egaler l'injustice de la perfidie. Le peuple Roumain ne put retenir son in- dignation. Il rem arqua avec douleur le silence de la diplomatie nouvelle a cet egard, mais con- fiant dans son bon droit, il brisa avec le pro- tectorat russeeten appela a l'Europe de la justice de sa cause, prêt a sceller de son sang les droits sacrés qui lui étaient contestOs. La Sublime Porte envoya son plénipoten- tiaire Suleynian-Pacha, lequel ne tarda pas a re- connaitre legouvernement provisoire, sorti a- lors pour la seconde fois des suffrages du peuple. Mais, livrée par l'abandon general de l'Europe Asa propre faiblesse, la Sublime Porte ftit bien- ta forcée de se désavouer elle-même et de de- venir le bourreau de la Russie.

116 A. G. GOLESCII

Dans cette triste situation, il ne reste au peuple Roumain que de protester au nom de la libertO et de demander de l'Europe libérale le redressement des torts qu'une injuste indif- férence a fait commettre a, son égard. Ils vous conjurent donc, citoyensrepré- sentants de la grande et magnanirne Nation : De surveillerde près le crime politique que la diplomatie russe trame en ce moment contre sa nationalité; De ne pas tolérer que cette diplomatie soutienne sans contradiction a la face de l'Eu- rope, qu'il n'y a de droit public pour les Princi- pautés Roumaines, que celui que le caprice du Czar veut bien lui accorder , De prendre en sèrieuse consideration le mOmoire ci-joint, contenant la justification des droits des dites Principautes,telsqu'ils résul- tent de la justice aernelle del'histoire et des capitulations, en vertu desquelles les Principau- tés ont fait soumission a la Sublitne Porte; De prendre egalement en consideration les justes griefs des Roumains contre le protecto- rat russe, protectorat inique et corrupteur, dan- gereux a l'équilibre de l'Europe, par la facultO qu'il accorde a la Russie d'entraver le develop- pement national des Roumains et de se reser-

PETIVIINEA OAT/1E PRAII.TA 117 ver par a une action plus libre et plus imme- diate sur les Slaves du Midi ; De declarer,enfin,leprotectorat russe nul en droit, en attendant que lescirconstan- cespolitiques permettent de lesupprimer en fait. Tels sont, citoyens représentants, les voeux que nous avons mission de vous faireenten- dre. Envoyes d'un gouvernement issu du peuple, reconnu par leplenipotentiaire de laSublime Porte et par lesrepresentants des puissances etrangbres dans les Principautes, notre mandat ne peut pas s'anéantir devant la force de baIo- nettes, et decides, en vertu de nos pleins pou- voirs,tplacer notre Patrie malheureuse sous la sauvegarde des Puissances amies de la li- bertO, nous demandons, par laprésente sup- plique,lagenereuse assistance de laNation frangaise".

No. IX. Cdtre Lordul Palmerston. Mylord ! Dans la situation deplorableoil les évé- nements de Septembre dernier ont place la Va-

118 A. G. GOLESOU lachie, il ne reste plus a, cet infortuné pays que d'en appeler aux sentiments de justice de l'Eu- rope libOrale, et de mettre sous sa sauvegarde ses droits méconnus et violés. ,,Les soussignOs, deleguës plénipotentiaires du gouvernement Valaque alors existant et of- ficiellement reconnu par le commissaire pleni- potentiaire de la S. Porte, ainsi que par les re- présentants des Puissances étrangères residents a. Bucarest,supplienta, ceteffet le gouverne- ment de Sa MajestO Britannique : De vouloir bien,par son intervention, faire évacuer les Principautes, qu'une plus longue occupation par les armOes russes menace d'une ruine totale et d'une dette qui finirait par corn- promettre A tout jamais leur indépendance ; De ne pas tolérer plus longtemps que la Russie soutienne a, la face de l'Europe qu'il n'y a, qu'il ne peut y avoir pour les Principautes de droit public autre que celui que lecaprice du Czar veut bien leur accorder ; De vouloir bien prendre en consideration le mémoire ci-joint, contenant l'appreciation des droits de la Roumanie, fondés non seulement surlajustice éternelle,mais encore sur son histoire etses capitulations avec la Sublime

PETIT/UNEA CATRE ANGLIA 119

Porte,capitulationsqui sont entrOes dans le droit public de l'Europe , De vouloir bien, en outre, prendre en con- sidération les justes griefs des Roumains con- tre le protectorat russe,protectorat iniqueet corrupteur, qui a su s'imposer par la ruse et par la force et qui devient tous les jours plus dangereux a ,l'oquilibrede l'Europe parla fa- cultO qu'elle s'est reservée d'entraver le dOve- loppement national des Rournains, pour acquOrir plus de libertO d'action sur les Slaves du Midi , De prendre les mesures que Sa haute sa- gesse lui suggOrera a l'effet d'arriver a la solu- tionde laquestion Moldo-Valaque,conformO- ment aux voeux et aux droits imprescriptibles du peuple Roumain. Tels sont les voeux que nous avons mis- sion defaireentendre a Votre Grace. Nous comptons d'autant plus sur lagOnOreuse as- sistance du gouvernement de la Grande Bre- tagne que (Suit la terminaison non encore dOcidOe)".

120 IOAN MAIOREBOU

No. X.

1-ul Memorial dat Ministerulid Germanic in Francfort, in 17 Septembrie 1848, din partea agentului Romdnid, Joan Maiorescu.

nOnorabileMinisteriu Revolutiunea Romana de la 9 (11) Iunie .a tras asupra Dunaril de jos luarea aminte a tu- tulor popOrelor lurninate ale Europel. Evenimen- tul a facut o intiparire cu atat mal profunda cu cat in Europa domnia peste toto parere cum ca Principatele Romane de la Dunare cu simtimintele lor sunt inchinateRusiel.Acest prejudet, de cum-va a fost cu adanc nutrit din vre-o parte, putea sa se nasca, numal din necuno- scinta poporului §ia starelluipoliticecatre Turcia §i catre puterea protectoare de la Nord. Nu !Romanii n'at nimic mai pucin decat sim- timinte rusesci. Pe cand evenimentele din Februarie Martie cutremurarä lumea §i promisera o to- tala reformare a stärelsociale a poporelor, se milca §i in Romania cu puterespiritul de li- bertate tinut in amorteala prin ap6sarea secu- lilor trecuti, facura.i el revolutiunea lor po- litica, cea mai pacifica din ate at fost vre-odi-

raznunat. ckraz GERMANIA 121 nioara, pentru ca era e§itä din cele mai intime dorinte ale poporului Roman intreg.Mi§carea politica a Romanilor este singura in felul set, pentru ca de la inceput ea nu s'a intemeiat pe vre-o putere materiala ;aceasta a fost gandul cel din urmai pe drept §i pe dreptate. Ea n'a a- vut de fundament nici vre-o intelegere generala sat vre-o conjuratiune, dupa cum Rusia se in- cearca a respandi. Caci manifestarile politice ale Romanilor ies la lumina in deosebite provincil §i in deosebiti timpi. Ast-fel in in Mar- tie ;in Transilvania la Blaj, in Malt ;in Roma- nia proprie in Iunie §i ceva mai tarp in Ba- nat. Tocmal* in aceasta avem dovada Ca popo- rul Roman intrega ajunsla cunoscinta §i la simtul trebuintel de libertate §i de independinta nationala. §i in adever, acest 'popor Roman din re- sarit nu este vre-un numer neinsemnator de co- nationali, ci un popor mare §i compact in cu- prinsul terilor sale,precum se va pute vede din tabela ce urmeaza ad, care este scoasa cu icrupulositate din protocoaleledeosebitelor au- toritäti civile §i eclesiastice.

122 IOAN MAIORESCII

Astacli locuesc Romani in Dacia : In Moldova fail Basarabia §i Bucovina : 1,460,000

In Romania proprie. . . 2,455,000 In Basarabia 896,000 ') In Transilvania 1,486,000 In Banat, Ungaria §i Bucovina 2,385,000 8,682,000 Ce se atinge mal virtos de Romanii din Ro- mania §i Moldova, el Inca ag avut a purta resbel cu Poarta in seculii 14, 15 §i 16, §i i§1 ca§tigara in ele un grad mal mare de independinta de- cat era obicinuitä Poarta atuncl invingaoare a da inimicilor set Amendouë Principatele prin capitulatiuni propril se a§ezara sub protectiunea Portei, mai ca staturi suverane. Capitulatiunile Romaniel sunt de curOnd tiparitein bro§ura d-lui Alecu Golescu la fata4, 6, pe care sub- semnatul are onoarea de a sub§terne inaltului Minister spre vedere. In acelea a rëmas Princi- patelor in cele din nauntru, nu numal indepen- dinta legislativa§i administrativa, dar chiar §i dreptul de all alege pe Principil liberidin si-

I) Aceasta num6ratoare am retinut'o pentru ea eofi- eiala, dar dupa alte daturl sigure, numérul Romanilor din Ba- sarabia se urea, la un milion.

raznacatrfr CATRE GERMANIA f2g nul lor, iar in a fath s'a reput dreptul de a face tractate cu statele sträine,de adeclara resbel §i de a lncheia pace, faraafidatoare pentru aceasta cu vre-o r6spundere care Malta Poarta. Principatele nu se indatorara nicI maL car a ajuta pe Poarta cu puterea lor armata, cand din contra Poarta se legase a protecta Prin- cipatele §i a le apëra in contra ori-carul inimic. Pen- tru toate aceste foloase Principatele nu s'ati indato- rat decat la un tribut anual prea neinsemnator. Poarta Otomana, Inca la capitolul 117 in tratatul de la Carlovitz 1699, a recunoscut cu solemnitate aceste capitulatiuni, prin urmare §i integritatea Principatelor. Cu ocasiunea aceasta, legatiIPoloni pretinsera pentru sineoparte din Moldova, la care trimi§ii PorteI rëspunsera : Ca ei nu pot Instrainadin Principatenicio palma deloc, pentru caPrincipatele nu sunt supuse cu sabia,ci s'at pus ele de buna voe sub protectiunea Portel. In adevër, ce se atinge de legislatiunea interna, Turcia nu s'a atins de dinsa nicl o-datä,§i aceasta este causa pentru care Principatele §iin timpil cel din urma se arétan credincioase §i sincere catre Poarth, cand din contra, ura asupra Ru§ilor a tot crescut din an in an, din cause foarte naturale, precum se desvolta in cele urmatoare :

124 IOEN MAIOREEICII

Inclinarea principilor catre casa Austriei in suta17-lea§i mai mult apol deplina apo- stasie a Principe lui Moldovan Cantemir in fa- voarea lui Petru I In anii 1710 §i 11, umplura pe Poarta de prepusuri §i neincredere in prin- cipil din familiele terilor, §1 atunci forma ea pla- nul de a da Principatelor cu puterea principi dinfamiliele Fanarului delaConstantinopol, fara insa de a se atinge de legile Orel. Ace§ti fa- narioti ail §i domnit in Principate un secol in- treg pana la anul 1821, insa nu in folosul Por- tei unde a tintit ea prin aceasta intocmire,ci din cli initot mal mult in favoarea Rusiel, pentru scopurile acestei puterl pe socoteala ne- fericitelor tëri.Cabinetul rus, adica,spre a fi consecuent in urmarea mar§rutei politice desem- nate de Petru I catreConstantinopol, promise Fanariocilor salvarea G-reciei §i-ilingu§ia cu laude de conlucratori la acest lucru mare.Not' scim bine ca Rusia nu S'a gandit nici pe departe la liberarea Greciel, asemenea c.i Fanariotil at ingrijit mai mult de pungile lor, decat de fratii lor cei nefericiti; cu toate acestea Rusia a reu§it a-i atrage in folosul sea. Acum cauta Rusia a stringe relaVunile a- cestea§i mai tare,§iin adevër resbelele cu Poarta Inca in suta 18 ii infaAara mai multe

NEMORItt OATRE GERMANIA 125 ocasiuni favorabile.Mai virtos Caterina 2-aa- duse lucrul pang inteatat in cat, prin uneltirea printr'ascuns a Fanariotilor, e§ira dela cati-va boeri cererl pentru protectiunea rusg. Caterina se fo- losi de acest moment §i, in tractatul de la Cu- ciuk-Cainargi anul 1777, se declara. protectoare a Principatelor. In calitatea aceasta se poarta Rusia d'atunci incoace in tractatele ce s'ag mai incheiat intre ea §i Poartg, in care in toate se stipuleaza cae ceva §i pentru Principate, pana ce in tractatul de la Adrianopole de la1829, se face vorba espresg despre capitulatiunile cele vechl care sa §i raporteazg din nog ;insa pe langa aceasta se vede, din ce in ce, tot mai lu- minat scopul rus 'de a supune oare cand Prin- cipatele Imperiului sëg. A§a intractatul de laCuciuk-Cainargi 1777 in care Basarabia se desparte de Moldova, ca cand nu s'ar fi tinut de ea, se lasa din ye- dere garantata integritate a Principatelor. A§a in anul 1769, Rusia, numal cu pute- rea, farg nici un drept, promite Austriei Bu- covina pentru aliantace avura intre sine,§1 apoi in anul 1777silesce pe Poarta, a concede formal Austriei aceastg parte a Moldova A§a purtarea Rusiei care patriotul Gri- gorie G-hica, principele Moldovel, care la ocasiu-

126 IOAN MAIOREE3011 nea aceasta s'a opus in puterea vechilor capi- tulatiuni. A§a staruirea Rusiel In Pacea de la Tilsit de all asigura din partea lui Napoleon domnia peste ambele Principate, A§a luarea i inerea pentru tot-dea-una a Basarabief In anul 1812 in contra tractatelor 0 mai cu searna in contra capitulatiunilor. A§a introducerea unui Regulament Orga- nic pe temeiul tractatelor de la Adrianopol, care Regulament insä in mai multe puncturi sta d'a dreptul in contra acestui tractat. A§a In urrna incercata virire pe furi§ in Regulament a unei clause care nu este tiparita in Regulament, 0 care s'a gsit numal intr'un esemplar manuscris, insemnata de o man& ne- cunoscutaa margine cu condeiul de plumb, care insa, cand s'ar fi primit intocmai dupa cum pretindea consulul Ruckman, ar fi dat Rusiei in legislatdunea interna drept sanqionator. Aceasta sin* a Rusiel de a faceoare- cand din Principate proprietati ruse, rea rënias necunoscuta Portel, §i dad, ea nu s'a opus mai eu putere acestor plane inimice §ipericoloase pentru dinsa, causa nu este lipsa de intelegere 0 de vointa, ci lipsa de putere de lasine §i

MEMORII-7 CATEE GERMANIA 127 isolarea cea politica a Portel in relatiunile sale catre acest puternic vecin. Aceastä pusaciune a Portei catre Rusia, pusaciune fundata in natura lucrului§i cuno- south inaintea Europei intregi,s'a araat in fapta, §i in Vele acestea cu ocasiunea ridicaril Romanilor §i a reformarei statului lor, in cele interne. Cad pe cand Poarta, care Intr'o mai mare independinta a Principatelor de catre Rusia i§i vedea prea bine folosul sal,segrabl a primi resultatele revoluVunei §i a recunoasce Consti- tutiunea de la 11 Iunie pe care §i-a dat'o Ro- mania sie§i in 9Rusia, care din contra in mi- §carea Romanilor nu vedea decat o piedica in planurile sale,sestudi In tot modul a oni- micnici§i nu sesfilde note pline de min- ciuni cu scop pe de o parte ca Europa sanu-§I poata, face o dee luminata §i adevaata despre starea lucrurilor la Dunarea de jos, iar pe de alta parte ca sä impinga, pe Poarta la mësuri inimice catre tara Romana. Ast-fel consulul muscal de la Ia§i, dom- nul Kotzebue, intr'o scrisoare de la Iunie catre Mitropolitul Roma,niei, acusa pe Romanil din a- ceasta, tara ca at conspirat CU .Unguril cu scop spre a-i aduce In tara. Ast-fel manifestul domnului Nesselrode de

128 IOAN MAIOREBOU la 19 Julie descrie pe Romani ca pe nisce ye- cinl periculo§1 altor staturl. Ast-fel notele ruse in Constantinopol de- ping starea Principatelor de la scularea Roma- nilor ca oanarchie intreaga care asacrificat mil de oameni. Apoi ca putere protectoare, clicendca se intemeiaza pe acestea,gäsesce ocasiune de a intra cu arme in Moldavia §i de a ameninta de acolo §1 pe Romania. Pe drurnul acesta pa§ind, Rusia a ree§it a produce la Poarta o purtare retrograda §i a o face ca nu numal sa-§I traga aprobatiunea data Constitutiunel Romane, ci sä tramitä §i un comisar din parte-§1 in persoana lui Suleiman-Pala, cu oare-care trupe armate §i cu insarcinare de a restabili in Romania or- dinea legala. Comisarul Portel, dupa ce a adunat sciinta curata despre starea lucrurilor in tara, s'a sim- tit motivat nu numai a nu implini scopul pen- tru care era trimis, ci, intemeindu-se pe cea ce a veclut cu ochil, cd reformele de stat ce se facurä sunt favorabile pentru Poarta, §i ca sunt isvorite din vointa comuna a poporulul, §i ca pretutindenea domnesce cea mai mare pace §i orinduiala, a recunoscut pe guvernul provisoriti din Bucurescl, l'a intarit sub nume de Locote-

MEMORIII CATR.E GERMANIA 129

nentg Dornneasca V a invitat pe agentili ple- nipotentii puterilor strgine din Bucuresci ca sg reinceapg relatiunile lor diplomatice cu guvernul cel nog, ca cu un guvern legal §i recunoscut de Malta Poartg, ceea ce s'a V fäcut de top cap' se Oat in Bucuresci. Lisa Rusia iar a sciut a ridica prepusurl a- supra caracteruluilui Suleiman Pa§a §i asupra scopului revolutiunei romane, ca sa nelini§teasca pe Poartg, §i a reu§it prin aceste imputgciuni plasmuite a o face ca sg, trimita pe un alt co- misar in persoanalui Amegi Fuad Efendi, se- cretarul Divanului, cu plenipotentaiinstruc- tiuni despre a carora natura, pe cat ajung sci- rile din targ,guvernul provisorit pang acum n'a putut dobandi sciintg curatg §i sigurg; vorbe insä, de altmintrelea din isvoare de credinta, cir- culeaza V se crucesc una pe alta.Vic unil ca cornisarul este venit spre a implini dorinta Portei §i a-I asigura interesul, influentand alegerea nou- lui Domn constitutional ;clic aIiI ca insgrcinarea comisarului este de a restabill lucrurile in sta- rea dinaintea revolutiunel, §1 ca spre acest scop se adung, trupe turcesci la Dungre.Altil iar le esplicg pe amèndouë intr'acolo, ca Poarta sim- tind gandul Rusiel de a ocupa chiar acum Princi-

Ghica, Aminliri, "7 641. 9 130 IOAN NAIOREEICII patele §i de a le tine pentru sine,se prepara la un resbel defensivin contra acestei puteri. Aceasta este starea lucrurilor de astalp in Principate. 0 imprejurare numai este de luat a- minte, cä toata, Romania, ori §i cat de neinsem- natoare II sunt mijloacele de aperare in contra Rusiei, este determinata a opune toata resistenta putincioasa pentru libertatea sa inauntru §i pen- tru independinta sa catre Rusia ;insä tot de o- data bucuroasa a intra inori-ce relatiuni prin care pe de o parte i s'ar asigura drepturile sale, iar pe de alta s'ar ridica frica de o totala sub- jugare de Rusia. Este de toti cunoscut ca, afara de intere- sul comun tutulor puterilor Europei, de a pune odata .stavila intinderei Ru§ilor spreamiadt-di, Germania mai are§i alt interes proprit la te- rile de la Dunarea de jos ;§i mai ales as-tap cand Principatele intind bucuroase mana la on- cetocmealacuviincioasa,se pare ,nu numai ca, a sositminutul cel mai favorabil spre a a- sigura aceste interese, cipoate sa se nasca, §i pericoldinintarcliere ;cad Rusia sigura de resultatele politicel sale, este in stare de a face in curend ori-ce amestec on intervenire din alta parte cu neputinta satcelputin foarte cu a- nevoe; la intimplare de a cere cestiunea italica MEMORIII CATRE GERMANIA 131 neapërat vre-o schimbare teritoriala pentru Au- stria, Principatele nu numal ca n'ar vrea, ci ar fi Inca bucuroase a intra amèndouë intr'o in- tima uniune de statintre sine §i in alta rela- tiune de stat cu Austria sub principe de casa aceasta §i sub protectiunea Imperiului german. Ina lta putere centrala, care in causa ita- lid, a luat asupra-§1 intervenirea cu Franta§i Englitera,ar putea gasi fara greutate drumul care unesce interesele germane cu ale Principa- telor. Insa inainte de toate sa bifie-voiasca a In- toarce a sa luare aminte la cerereaceo face prin mine guvernul met, de a primi asupra-§I intervenirea intre Principatei intre ambele pu- teri protectoare in interesul german bine inte- les §i conform timpului de astacli. Pe langa incredintarea de cea mai aleasa stima infatiaza subscrisulacest memorial din mandatul guvernuluistn.

,Plenipotentul Principatelor Danubiane in Francfort. Joan Maiorescu.

Francfort, 17129 Septembrie, r848a.

132 IOAN MAIORESOIT

No. XI. 2-lea Memorial dat Ministeriului German in 16 Noembrie, din partea plenipotentulid Romdnier,. Ioan Maiorescu. Inalt Ministeriu! Greutg.tile actiuneforientale ocupg de un §ir de anI pe cef mai insemngtori publici§ti §i bgrbatl de stat al tutulor tërilor Europef, mai virtos af Germaniel. Ca dintr'un instinct cautg Europa spre tërile despre Mama Neagrg carl se véd alese de ursitg a fi teatrul unor marl eve- nimente. Acl, simte §i clice fie-care, catg sg se aleagg libertatea Europef mai ales a Germaniel ca acelei mai de aproape! Pe de o parte, in- semngtoarea din punct politic §i comercial pu- sgciune a Constantinopoluluf, astäi scaunul unef putréde ma§ine de stat, a until corp trage agonia, care insg tot mai are sub sine fructu- oasele tërf Danubiane ;pe de alta parte,pute- rea Rusiei ce necontenit tot seIntinde spre miaclg-cli, impinsa de nesatiul de töri §i ajutatg, de o diplomatie astutg §i cu multg mgestrie or- ganisatg ca infati§gtoarea absolutismuluf celul maI teapën §i inimica oncgref libere desvoltäri a mintef ;aceste dag dreptate popoarelor libere

MEMOR/II 0.A.TRE GERMANIA 133 la comunä parere despre resaritul Europel. La aceasta se mai adaoga numeroasele vise slavice earl se intind pana in inirna G-errnaniei, §i care prea u§or se pot insufla, aprinde §i IV de ideia unul slavism universal, daca inparte nu sunt §i pana acum. Tot ce este greti §i periculos din acest punct de vedere se subsemneaza sub nume de panslavism. Panslavismul representat, dupa cum cred unit, de Rusia dupa cum se afla ea astacli, este o chimera, o neputinta, pentru ca Rusia se teme mai tare de semintiile slavice iubitoare de libertate decat de alte natiuni. Apol idea panslavismului nici n'a e§it de la Rusia, §i de§i nu se poate nega cä diplomatia ruseasca se fo- losesce de aceasta idee pentru scopurile sale, totu§i chiar Ru§ii sunt convin§1 de neputinta reelisarii panslavismulul prin Rusia. Dar peri- colul amenintä din alta parte, de la semintiile slavice, despre apus §imiada-di, earl atiasverlit mai intOid idea panslavismului in lume. Dupä gradul in care s'a de§teptat pretu- tindeni sirntul nacional, dupa studiul nationali- tatilor de a se descata de elemente straine §i a se desface de legamintele cele nenaturale spre a se stringe mai tare de cele egale§ispre a se constitua de sine,realisarea panslavismulul nu mai este chimera, ba are Inca multd proba-

134 IOAN MAIM:MEMO'

bilitate pentru sine. Eli nu cred nicI pe departe larealisarea panslavismului, sub forma unui stat unic §i nedespartit ;cat pentru aceasta po- poarele slave sunt prea despartiteintresine prin datine, limba, literatura, §i religie. In punc- tul acesta popoarele slave stat unele catreal- tele mai tot in acele relatiuni in cari stati §i po- poarele romane : Romani, Italieni, Spanioll. Este insa realisarea panslavismului cu putinta §i pro- babila in forma de staturi confederate, sail in forma de o alianta, legatuinta de stat. Pericolul ce se nasce de aid pentru Ger- mania este invederat, daca mai virtos vom lua aminte cat de profunde radëcini a prins ura a- supra Germaniel in toate semintiile slavice. Ne- voia impune Germaniei datoria de a se gandi la mijloacele prin carl sä poata a sta in contra pornirilor panslave §i a inlatura pericolul ce o ameninta ;mijloacele acestea sa imbie ele de ce s'a imbiat §1 pana acum ;dar Germania nu le-a pus in lucrare ;ea nu §i-a pretuit importan- tele sale interese in Sud-Estul Europel nicio- data. Ea le-a päräsit inteun mod ce nu se poate escusa; aceasta se recunoscii §i se §i mustra cu amaraciune de catre cel mai eminent): bärbati de stat ai Germaniei in toti timpii, precum a- nume §i in clilele acestea de catre legatul Au-

MEMORIII CATRE GERMANIA 1315

striei din Atena, domnul de Prokesch. Observa- tiuneaacestui barbat de state cu mult mal importantä decat st nu ise dea un loc in a- cest memorial. Ea se cuprinde intr'o scrisoare a acelui legat din 30 August 1848, cAtre pefe- ricitul ministru Latour, §i suna- ast-fel : Rugii,qice domnul de Prokesch, se a4-eazd in Principatele Danubiane cu o ne.pisare ce se a- profile de crima de fnalted trddare ; ldsardm nol in anul 1829 (ce n' am scris eg in contra) gurq Dundrei sd cacid in mdna Ru4.ilor intr'un mor ment cand armata ruseascd se Via intr' o ad:fel de pusdciune, in cat cabinetul din Petersburg ar fi primil orl-ce remonsiratiune din fiarte-ne. Poccle ce i acum ne vom Idsa a ne purla de nas cu vorbe goalegia ajuta ca influenta ruseascd sd se intdreascii panel la Drava fi Sava. Poarla se re- luta, dar n' are pe nimeni dupl. sine. Franta se tird de Austria fi anarchia stet sub un cort cu Rusia,i AustriagiGermania care ar avea aid celinaig cuvint sunt nule ; fie aceasta a,ra sag ba, mie mi se rupe inima, dar ce j5ol th ?" Nu mat putin amar se esprim1 redaqiu- nea Gazetei universale de Augsburg"in foia sa principalä de la 18 Oct. 1848 :

17Inteaceea in Principatele Danubiane, de

17unde avem scrisori de curOnd, consulif austriacI

136 IOAN MAIORESCII

se tracteaza de catre Rusia §i Sturza cu o bat- jocura, dupa care, dna vorsa-§imantue onoa- rea, nu le mai rërnane alta detht sa-§1 iea pas- porturile§i sa plece.Rusia va domni d'aici incolo ea singura in tërile acelea, pana cand

1)Germania 1§1 va aduce atninte ce ca§tigase ea odata. acolo cu §iroae de sange. 77 In adevër, pasivitatea representantilor pu- terilor germane in Constantinopol, in hmele din urma, cu ocasiunea amenintatoarei sculari a di- plomatiei rusesci in contra Portei in causa Prin- cipatelor, a batut foarte tare la ochi. Nimenea nu este care sä DU cunoasca incurcata stare a G-er- maniei peste tot §i mai ales a Austriei precurn §i nilscuta de aci greutate de a pa§i in cele din afara cu energie; dar cu toate acestea, daca vorn cugeta ca in cele din urma Poarta nici a cerut, nici a alteptat mal mult decat ca politica ei in contra nedreptelor pretentiuni ale Rusiel sä fie aprobate, pasivitatea Internunciului Austriel rë- mane ori §i cum neesplicabila ;§i omul se simte fara voe aplecat a da creqemint until prepus acceptat din mai multe parti ca .cabinetul vie- nez a fost din mai inainte inteles CU Rusia, pen- tru ca ast-félsaltasigureze votul §i ajutorul a- cestei puteri in cestiuneaItaliei. Cat pencru aceasta,fie ala sat alt-fel, a-

MEMORIII caTaz GERMANIA 137 tat este adeverat ca §i cea mal noul ocasiune de a deschideinfluentel germane un drum si- gur §i indelung tiitor spre resarit a fost neba- gata In seama. Dar soarta Principatelor Danubiane Inca nu este determinata ,insä se relupta Turcia a pune in lucrare toate mësurile cei se propun de catre Rusia, Inca arata ca printre armärile sale cele puternice §i prin trimiterea numeroase- lor trupe spre Dunare, acea buna intelegere dintre ea §i Rusia la care se provoaca necon- tenit manifestele rusesci, este numai sfortata §i minutala, insa mai e timp de a reapuca §i a indrepta acea ce s'a trecut cu vederea. De aceea imi iag voie de a desfa§ura Inal- tului Minister in putine cuvinte mijloacele prin a carora punere in lucrare, resaritul Europei se poata asigura in interesul Germaniei §i al teri- lor de la Dunn.e peste tot, §i prin care in parte se poata intreprinde §i acum un ce foarteim- portant pentru Moldavia §i Romania ce gem sub indoita ocupatiune militara. De la marginele sud-ostice ale G-ermaniei pana la Marea Neagra sunt mai ales douë po- poare, cu putin la numer, Maghiari §i Romani orientall, carl II taie poporimea slavica, in douë parti. Intre el locuesc si Germain*, anurne ni§te

138 IOAN MAIORESCIT neinsemnatoare colonii germane prin Ungaria siapoi mai virtos Sa§ii in Transilvania. Ace§ti din urma, ca la trel sute de mii CU numërul, esistat de secoll ca o natiune de sine, cu drep- turf §i privilegiuri singulare pana ce uniunea Transilvaniei cu Ungaria, decretath in Dieta de la Clujin contra vointei lor§iin contra vo- intei Romanilor, a tras dupa sine nimicirea esi- stentei lor politice, §i a ocasionat ridicarea lor, in unire cu Romanii, in contra Maghiarilor. Aceasta insurgenta dinTransilvania,ca sa insemnam in treacät, n'are nimic a face cu mi§caciunele slavice, n'are nici o tendinta rem- tionara, precum place unora a qice, §i nu tin- tesce la stingerea Maghiarilor oil la ingroparea libertatel lor. Nu ;acesta e un resbel impus de nevoe, o lupta in contra pretentiunilor §i in contra terorismului partidel maghiarizatoare ce acum se afla la guvern ; §i nu are alt scop decat ega- litatea de drepturi pentru natiunea germana §i romana, a§a cum s'a pronuntat ea in Constitu-. tiunea austriaca§i probarea prin faptha ne- clintitel lor credinte catre Casa Habsburga. De aceea Sa§ii §i Romanii in Transilvania s'aii decla- rat pentru Constitutiunea austriacä. Ca nascut Ro- man din Transilvania, crescut intre Romani, Sa§1

MEMORIII GIME GERMANIA 139

gaghiari, sunt curioscut cu starea §i relatiu, nile acestortëri. Daca Maghiaril ar fi recunoscuti asigur rat prin lege pe cele-lalte nationalitäti, el ar fi avut in Romani §i Sa§i pe cel mai naturall§i mai credincio§I conluptatori in contra pornirilor panslavice, daca acestea esista in adevOr. Dar G-ermanii acWia sunt, dupa numërul lor, un element cu mult mai neinsemnator decat ce sä se poata lua drept basa pentru combina- tiuni politiceinameritoare (?). Din contra Maghiaril Romanil orientali se insupsc intemeierel unul propugnacul tare 0 permanent in contra pan- slavismului in interesul libertätei Europel 0 al lumina Ambele elemente, cel maghiaric ce se tine de familia sernitica,i cel oriental roman, a careia patrie originara este Italia, esista astacli in resaritul Europel cu totulisolate, intocmal ca o insula intr'o mare slavica care numal printr'o ingusta limba de pamint se unesce spre apus cu Germania. Precum este de invederat cä numal peste cadavrul acestor douë natiunii peste al Smi- lor ce locuesc printre ei, vor putea da mana Slavii despre rësarit §i miacia-noapte cu cei de lamiada-dispre a realisa un imperia universal slay, tot a§a este de sigur ca numal prin inte-

140 IO AN NAIONESOU

meierea unul stat maghiar liber§i fundarea unul asemenea, stat roman tare mai incolo spre resarit, §i prin alegarea lor de Germania va de- veni panslavismul cu neputinta,iar Maghiaril §i Romanil in stare de 'all implinl misiunea lor, ca inainte-garda a popoarelor civilisate in resä- ritul Europel. Ce se atinge mai. intaiti de Ungaria nu se poate nega ca elementul maghiaric in acest regat nu este mai nicairi compact de ajuns, ast- fel ca, consolidandu-se odata in läuntru intr'un mod perdurator,sailpoata, urma neimpedecat a sa misiune. Din contra, Romanil orientali, in- tre termenil vechil Dacil, Dunarea Nistru §i Tisa, fac poporimea cea principala foarte precumpa- nitoare, cad Romanil stafl astacli in Dacia noue milioane in contra dolimilioane trel sute de mil Maghiari, Serbi §i Germani,§i ce se tine de ambele Principate Danubiane poporimea este esclusiv romana. Maghiaril voira sa, se intareasca prin in- corporarea Transilvaniel cu Ungaria, §i stoarsera cu putere a§a numita uniune in contra vointei Romanilor §i Sa§ilor. Dar natiunea maghiara in Ungaria se afla inainte de uniune intr'o propor- tiune mult mai favorabilacatrecele-laltese- mintil decat dupa uniune ;pentru caTransil-

ELEMORIU CATRE GERMANIA 141 vania a adus Ungarieicinci sute de mil Ma- ghiarl §i un milion jumaate Romani,§itrei sute de mil Sa§1. In adevör, aceasta nu se poate numl ca§tg. Cea d'intait urmare a acestul pas rët calculat este resbelul de nationalitate ce a prorupt §i In Tfansilvania. Maghiaril se vede all fi cunoscut mai tarclit eroarea, cad elfac Se- cuilor propuse premibile de a se stramuta in Ungaria. De se va intimpla aceasta, precum e §i probabil, atunci dad, nu toata partea apu- sana a Daciel, dar de sigur Transilvania nu se mai poate sustine pentru Ungaria, cad Secuil din punct de vedere militar fac poporimea prin- cipala a Maghiarilor in Dacia iar in Transilvania §i cu numërul. Apol Transilvania dupa pusaciu- nea sa geografica numal impreunata cu Princi- patele Danubiane va putea ajunge vre odata la o stare materiala placuta,§iastacliprodusele industriel Sa§ilor mai numal in Principatele Da- nubiane i§1 at a lor plata.

27De aici ar e§1 pentru viitorul stat roman de sine un teritorit ce ar cuprinde cam intreaga .Dacie veche ;Bucovina §i Basarabia rupte cu puterea §i cu nedreptul din Moldavia, se tin fi- resce de acest stat roman. Maghiaril din contra ar ca§tiga o popo- rime de vita lor mai compacta, §i spre a !neon-

14ff IO A.N MAIORES if jura pe viitor luptele de nationalitate intre Ma- ghiari §i Romani s'ar putea §i ar cata a se da voie rëmg§itelor ambelor nationalitäti de a trece in statul respectivel lor semintii dupa esemplul Secuilor. Pacificului §i industriosului popor Sas i s'ar asigura in noul stat roman esistenta sa nationala, precum era inainte de uniune. Ungaria, fara Croatia §i Slavonia§i fara Transilvania §i ce se va mai adäogt la ea, Unga- ria,clic, cu o poporirne maghiara ca precumpa- nitoare va fi mult mai fericita §i mai tare. 0 ast-fel de Ungarie, legata prin alianta ofensiva §i defensiva cu Romania §i alipite arnendouö de Germania printr'o legatura de stat, cum am pro- pus ea pentruPrincipatele Danubiane in Me- morandul meti de la 17/29Septembrie, Inlatura pericolul panslavismului,asigura resaritul Eu- ropel §i ca§tiga Germaniel o influenta necesara ce i se cuvine pana, la Mama Neagra. Cum ca, natiunile aceste amendouë ail sa se lege de Germania, este o incredintare gene- rala a tutulor RomaniloriMaghiarilor celor luminati §i intelepti ;cadon i cat de favora- bil s'ar alege, s'ar determina esistenta de stat a ambelor douë natiunl,elefara, Germania sunt prea debile contra panslavismulul. Insa, ca cestiunea orientala sa se desnoade

MEMORIII CATTLE GERMANIA 143 mai cu deplinatate, ar cata a admesura Gre- ciei termeni mai naturall atat pe uscat cat §i in insule. Realisarea acestor combinatiuni este fall indoiala lucrul viitorului,insa daca, nu ne in- §alatoate semnele,rninutul nu este departe care va pretinde toata activitatea §i indemna- tatea barbatilor destatalGermaniel pentru realisarea acestor combinaVuni intoata, a lor estensitate.

17Chiar ridicarea Romanilor din vara aceasta a adus Germaniel aminte de datoriasa, §i a dat dorita ocasiune de a lucra care acel scop. Aceasta se poate §i acum, cat pentru Moldavia §i Romania ;§i sunt sigur ca resultatul va re- munera intreprinsa ;caci, cum am insemnat mai sus, soarta acestor frurnoase dar nefericite teri nu esteinca, nimic mai putin decat determi- nate.. Firesce, aci ni se pune incaleIntreba- rea : cum s'ar purta Turcia la aceasta? Fara a me lása asupra evenimentelor ce la o transformare a staturilor Europel neaperat vor lovi pe Turcia, intrebaciunea aceasta cat pentru Moldavia §i Romania, cum sunt ele as-MA se poate deslega preau§or. Insa§i Turcia ne iese aid cu bratele deschise. In anil cel dol din

144 IOAN MA1031E13017

urmg maI de multe orl a venit vorba la Poartg cg prin capitalisarea tributului anual sa se u§u- reze rescumpërarea acestor douë Principate st se lase de tot libere. Turcil argumenteazg ast-fel: Pentru Tur- cia este mai bine, este nemgrginit mal folositor all face cu modul acesta din poporul roman un amic credincios cleat ca Principatele sg mai rëmana §i de aci inainte nurnal un camp de- schis pentru intrigi din partea RusieI in contra lor in§ile §i in contra TurcieI. In adevër, departarea influenteI rusesci de la Dungre este pentru Turcia o cestiune de viata, §i ori-ce ajutor pentru aceasta din partea Ger- manieI l'ar primi ea cu recunoscintä. Principatele sunt in stare de a se rescumpëra; insg pentru cuvinte ce se inteleg de sine, ele nu pot incerca rescumperarea decat sub garantia §i protectiu- nea Germaniel. De aci se vede ca cea d'intait ocupaciune a ambasadeI germane la Constantinopol ar fi a lucra ca trupele rusescI A, se tragg din Princi- pate, la care sä cearti neapërat Invoirea cabine- tululvienes, pentru el Turcil sunt dedati a ved6 pe Germania in Viena ;cgtre aceasta Tur- cil nu vor intelege nicl odatg ce va sa clicg pu- terea centrala a Germaniel pang ce Prusia §i MEMORIt CATRE GERMANIA 145

Austria nu se vor supune rechigma pe am- basadoril lor special Tot oda U..cu acest pas s'ar putea incepe negociatiuni pentru rescumpë- rarea Principatelor §i pentru unirea lor intr'un stat, sub un Principe din casa Austriei §isub protectiunea Germaniel. Ceea ce mai remane de facut pentru un stat Roman mai mare atarng de la viitor. Inalta putere centrala a Germaniel este de a gäsi pe urr drumul cel mai bun, spre a adveni la un resultatfericit ininteresul Ger- maniei §i al Principatelor tot de odatg. Dand inaltuluiminister alGermaniela- ceasta, hartie, subsemnatul remane cu cea mai aleasg sting. loan Maiorescu P1enipotentu1 Principatelor Danubiane. Prancfort, 4116 Noernbrie, 1848".

No. XII. Din actele Parlamentului de Francfort asupra Principatelor Danubiane. In pdinta 96 de la 13 Octombrie, dom- nul Schulz de la Vailburg a pus aceastg intre- bare Ministerului celor esterne:

Ghica. Amintiri. 27,641. 10 146 PARLAMENTI:11, DIN FRANCIPORT (Ce mésuri a lual Ministerul Imperiului German spre aafidrainteresele Germanid in Moldova 4.i Romania in contra esorbilan/elor ru- sesci?, )2Ministeriul a clis Ca va da röspunsul in lu- na urmatoare, adica la 16 Octombrie. In edinta,97 de la 16 Octombrie dom- nul FOrster de la Hiinfeld a motivat a doua in- terpelaciune ast-fel : ePrinczatele Romanice, Romania §.i Mol- davia, s' azi &Oil Autintele (?) populilor germani fientrua-§-1 intocmi o Constitutiune democratica. Rusia s' a ameslecat, Poartainset a recunoscul nouele institutiuni find ele un profiumnacul pen- tru sine insdfi, dar prin influenta ruseasceise vi§iu nevoild ali lua inapoi aprobarea data. Ru- sia concentreaza la marginile Principatelor trupe, trupe armate insemnaloare, eland cu aceasta sco- pul sea invederat pe fala de a apuca Principa- tde §i de a le line pentru sine, cand de alla parte ea §i acum face ,Fi drege in eleca in casasa. Principatele nu sunt cu dreplul de resbel subju- gate de Pearta, ci s' azi pus de buna voie sub pro- tectiunea ei prin tractate reginduli drefitul de independinta legislativa §.i admnistrativa, 4.i finan- fidesuntale Princifiatelor,, cariaziseidea Poried numai un tribute pentruca sa le prolegeze. DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 147

.Nici o natiune n' are interes asa de mare ca cea germand de a nu ldsa sâ cacid aceste Princi- patesi.tb puterea Rusid. Un Imperiii Romanic desfire amictfld-cli legal firescede Germania, are tot acea inaltd insemndtate ca cel Maghiar, ba incd si mai inaltd. De aceea imi iad voie de a pune aceste intreMciuniMinisleriaiaI tr. Ce misuri a luat Ministeriul de a opri inundarea Principatelor de trufie rusesci si de a aHra drepturile bor." t 2. Ce piedici stag la mifloc de nu setri- mit legati la Petersburg si Constanfinopol? (3.Putem spera a acesti ambasadori vor porni curênd?,

27Ministeriul a rëspuns in aceasta sedinta la ambele intrebaciuni precum urmeaza.: Dozed" interpeldciuni se tin de relafiunile Germanid si ale puterei centrale cdtre Moldavia siRomilnia. 0 interpeldciune, ce s' a fdcut cuno- scutd incd de Vineri,este din partea domnului Schulz si a mai multor altor domni; cea-laltd este din partea domnului Fairster ces' a adus astdo'i in cunoscinta Parlamentului. La aceasta am a- noare a respunde mallet Adundri a ponderosi- &tea Principatelor Danubiane pentru Germania s' a recunoscut de .Ministerite in toad a ei es/en- sitate, cd Ministeriul cunoasce foarte luminatcti

148 PARLAMENTIIL DIN FRANOPORT o mare parte a viitorului PrinczPatelor atirnd de la o amesurald inlucrare a Germaniei,91 cd prin urmare Ministeriul este petruns de necesi- tatea de a clistiga acolo cat se va putea mai cu, rend elementului german ponderantia cea mai de- terminatd ; dar mnalla adunanid va recunoasce cd asemenea prelimindri urmeazd a se face intr'un mod respuncl dor scopului. De aceea Ministeriul s' a pus in relatiuni directe cu bd. rbatii cari aü cunoscinie intinse despre starea Principatelor dela Dundre, ca impreund cu ei sd se consulteze de- spre modul cel mai inemeritor de a innoda rela- tiuni diplomatice cu aces& Principate. tResultatul desbaterilor cu acesti bdrbati este cd desi PrincOatele aü un grad cell de independin/d, dar incd tot se lin de Turcia ; prin urmare, rela- liunile diplomatice cu ele nu se pot innoda inainte de a se lega cu Constantinopolul. Asa dar s' a determi- nal a se tune in lucrare ambasada la Constan- linopol, si am onoare de a face cunoscut Adu- ndrei cdaceastase va face incel mai scurt limp. Fiind-ca ministrul n'a rëspuns nimic pen- tru ambasada de laPetersburg, interpelatiunea s'a repetatla23 Oct.§iministrul iar a rö- spuns numaI pentru Constantinopol §i Princi- pate ast-fel: DESPRE PRINOIPATELB ROXANE 149

.111inisteriocl,firecum a declarat in una din odintele trecute, se ocufid Cu' ambasada din Con- stantinopol, 4.i am onoore de a notifica cá amba- sadorul s' a 4i denumit.Tot odatd cu ambasado- rul vor fileca$iagentii difilomatid fientru Prin- cipatele Danubiane,siale puncluri in Orient,. ,,Iri §edirqa 106 de la 31 Octombrie, dom- nul Schulz §1consortil aü motivat ce se vede mal jos in modul urrnAtor : Luand in bdgare de seamd cd Romania ci Moldavia firintr'un adins imputernicit,care de mai mult limpapeeafildresultatul stdruintelor sale, a cerut o intervenire sprijinitoare din par- lea Germaniei ; eLuand in bdgare de seamd cd de cele d'intdiü dalorii ale puterei centrale se tine a intoarce a sa luare aminte asupra terilor de la Dundre, a trage incercul activild/ei saleomateriece fidnd acum a fast neglijald intr'un mod neespli- cabil; tLudnd in bag-are de seamd cd aid nu se lucreazd de mai putin decal de destuparea vechi- lor drumuri ale comerciului fi ale emigratiunei germane,fidespre asigurarea relatiunilor inlime cu Orientul, prin impingerea inapol a exorbilan- Iiilor ale Rusiel ce cresc amenintand; cLuand In bdgare de seamd cd acestd mi-

150 PARLAMENTTIL DIN FRANCPOILT

siuni, ce urmeazd din noii poseiciunea Germania, vine inajulor ridicarea Romanilor resdriteni fientru libertate, 4.1 cd violota a fiesare a acestei ridicdri indoesce trebuinfa protectiund ; eLudnd in urmd in Mgare de seamd cd Germania in implinirea acestd misiuni poate fi sigurd chiar de sprifinirea Porfa, Adunanfa ge- nerald decreteazd : 1 A se intocmi un comitel care sd se consul- teze asufira cestiund Dundra in toatd a el esten- sitate fi sd facd proiedele cuvenite,.

21Aceasta motiune s'a dat la comitetul causei internationale ca sä raporteze. Raportul s'a ci- tit in pdinta 108 de la 3 Noembrie, a caruia cuprindere pe scurt este aceasta : t Comisiunea causei internafionale cunoasce in toata a el insemndtate fi estensitate cestiunea Danubiand atinsd in mogunea ae mai sus, 4-i so- cotesce de datoria puterel centrale a intoarce de- plina sa luare aminte ferilor Danubiane, precum a fi declarat Ministeriul celor externe cd se o- cupd cu aceasta cestiune importantd, care cu du- rere mcirturisim, firea a fost fidnd acum pardsitd de Germania; 4 Comisiunea, unindu-se in fiintel cu motivele celor ce ag facut mofiunea, nu gdsesce cu cale a intocmi ocomisiune speciald pentru aceastd ce-

DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 151 stiune acum, cand prin incurcalurile cesailivit in toad fiartea sud-esticd, desnodamentul acestei cestiuni nu cade nemiflocit in cercul lucrdrilor Adunantei. Dar Germania are sci urmeze o fioli- tied fiuternicd la Duncire,ciaceasta fiolitica sfie- ram, ai fioate lucra ,si va lucra curend cu atat mai tare fi mai facetoare de bine, cu cat Germa- nia n' are sd refiresenteze in risdrit decal causa dreptalei,civilisaliuneifi a libertalei. Aceste mari interese de via/a vor fi recunoscute in timfiul sdzi fientru ferile Danubiane,. Comitetul propune ca aceasta causa së rëmae la comitetul causei internationale.Pre§edintele va insemna o cu de desbatere."

No. XIII. Generalul Magheru catre Ion Ghicala Con- stantinopol.

Trieste, 24 Ianuarie (5 Febr.) 1S49".

Socot de prisosa-tidaaid1. o relatie a- mënunta despre deliberarea fratilor no§tri espa- sigur find ca vei fisciind aceasta foarte bine. Trebue sa fi sciindasemenea ca Archi- mandritul Ioan Snagoveanul, Bolliac, N. Balcescu, Bolintineanu, Gr. Ipatescu, A. Zane, Aristia, Io-

152 GENERAL MAGRERII nescu §i Deivos at trecut In Transilvania unde se AA §i Tell §i Eliad; iarcei-lalti s'at dirigeat catre Occident, spre Paris §i London. Et, precum ,§i aiti Romani, am fostsilit a parasl Hermanstadtele, unde me aflam, prin co- municatie oficiala din partea cornandantului Tran- silvaniei. Mi s'a imputat adica Ca Transilvanenil §i Banatenil m'ar fi fost cerut ca cornandant al lor, intriga facuta negre§it de catre inimicii no- §tri Ru§i. De aceea am §i hotarit a me trage spre Occident §i a me oprl de o cam data aici la Trieste, unde pang acum sunt inpace,§i undo dupa positia geografica a acestui ora§ me aflu la egala distanta, de care Paris, Francfort, Viena, Romania §iConstantinopol. Inca de la Belgrad, mai multi amid ai causei noastre §i chiar compatrioti d'aino§tri m'at indemnat a veni acolo la Stambul, facêndu me sa pricep, ca la ori-ce eventualitate de ruptura intre sciutele done puteri a§1 putea fi de folos la organisatia mesurilor resbelnice ce ar fi luat intara noa- stra. Eram aproape de a o face, dar alta consi- deratie rn'a facut a renunta pentru putin timp la acest proiect ;iata ce : Indata dupa plecarea mea din Herman- stadt, in tot cursul calatoriei mele am auclit di- ferite noutati, cari erat departe de a me bucura.

POLITICA MUCH A T, ILOR 153

Ca adicala Constantinopol se dusese§ise a- cralitase falsa faima cum Ca emigratii nostri ar fiitnpartiti in doue campuri oposite ;ca la Con- stantinopol incep a se grupa Rornanil cel bunt sub nume de partidaturca,si ca acestiadin toate puterile se silesc acolo a contrabalanta si a paralisa acturile si lucrarile unei alte partide Romane a carei numire ar figermana§i care la Francfort, cu capul ei Eliad, ar fi lucrand cu totul in contra interesurilor Turciel, si prin ur- mare ar fl avend o politica cu totul oposita cu aceea a adevératei partide turca dela Constanti- nopol. Ca pe langa acestea,aceasta din urma ar fi vrend sa-si dea un cap, de vreme ce in- chipuita partida germana si-a dat pe Eliad, care, dupa cum se credea. la Constantinopol, s'ar fi§i afland de mult la Francfort cu Maiorescu. Aceste vestm'adintors din drumul mea, caci am voit sa larnuresc ca ce aparenta ar fi putut sa dea nastere unei asemenea supositil. Apoi, iubite domnule, trebue sä scil mai inainte de toate ca desi s'arfiivit intimpii trecuti mai multe desghinari personale, insä a- ceste mic jocuri de ambitie s'aiA sters, imi place sa o cred in toata convinctia,s'ad§ters clic di- naintea periculului iminent al patriei comune.

154 GENERAL MAGHERIT

Nimeni, clic, nu poate fi atat de mic la inima, atat de putiniubitor de tam lui ca sa se mai gandeascglani§te calculevile de ambitie e- goista.

12Soil' bine, domnul met, cg din capullu- cruluitot-deauna nol am vizat a ne agata, a rezerna politicanoastrg de Puterea suzerang. Toate lucrarile noastre, toate faptele noastre aü trebuit negre§it sg dovedeascg Europei§.1 mai cu seamg Portel ca adevërat acest sentiment a format esenta politicel noastre, cad intr'alt fel, ca sg aduc aid un mic esemplu, ce n'ar fi pu- tut face bravii Romani, cari aveat armele in mana §i toate gloatele din Romania mica ?.... Am vNut insa Ca Turcia, cu toata buna vointa de a ne sprijini, se gasia inteo positie inferioarg inaintea celel-late puteri.Ce trebuia sa facem nol ?Negre§it sa cautam a scoate pe Poartg din aceastapositie,§i a o pune pe un picior mai ferm. Cum o putedm face? Pe cat ne ierta puterile, negre§it prin silinta de a trage sim- patiile celor-lalte puteri libere asupra causei noa- stre, §i de a capota prin chipul acesta puterf noue, cel putin morale, InaltelPorti. Aceasta am facut'o§iaceasta mai mult decat toate poate dovedi maichiar cat de strins ne ti-

POLITICA EMIGILATILOR 155 nem nol de Turcia §i cu cgtg caldurg sincerd ne silim a o vedé tare 0 puternicd, ca ast-fel sg poata §i pe noi a ne ajuta cu mai multa e- ficacitate. Acestea eraa destule ca sä nimiceascg ori- ce supositie nefavorabila asupra agenWor din Oc &dent al emigratiel. Ea am scrislui Maiorescu, inca dela A- gram 0 chiar de aid, caci Eliad nu s'a mutat de loc pana acum din Hermanstadt, cerêndu-I un espus de lucrdrilesale de acolo.El ImI§ia- dresa algturata scrisoare care n'are trebuintd de comentaria. Maiorescu apoi a 0 venit aci la Trieste, mi-a narat 0 din gurg ale lui lucrgri §i mi-a spus ca aa fost intru toate aprobate §i de fratil no§tri, cari,spre a se duce la Paris, aa trecuti s'at oprit mai multe qile pe la Franc- fort. IVtrimit chiar scrisoarea in original a lui Maiorescu, ca dacd, vei socoti de folos, s'o pot): aröta la care vei voi acolo, casg-IScottdin ori-ce presupus asupra noastra, §1 ca sg-i incre- dintezi cd. inG-ermania n'am cdutatalt dent a face politica el' arnica §i conformä cu a Tur- ciei In cestiunea romand. Acum remane a-ti comunica §idiferitele

156 GB NERALIIL MAGIIERIT mösuri ce am socotit de neapörata trebuinta a lua in causa organisarel ernigratiel.

11Atat Maiorescu cat §i eü am scriscelor dela Paris in causa aceasta. Cel din Transilva- nia, in numër de mai bine de douë sute, §1 noi (§i negre§it, dupa cum mi-a spus Maiorescu,§i cel dela Paris aprobau ideaaceasta) am liiat hotarirea a alege un comitet. Comitetul acesta va fi mixt, vafi compus adica de Romani0 Moldoveni, caci ar fifoarteimpolitic §i foarte imprudent ca noi de sine ne sa facem o despar- tire intre interesele omogene ale t6rilor Roma- nia §i Moldavia. Acest comitet va denumi dele- gati la toate cabineteleputerilor europene, ori unde va gasl cu cuviinta.Politica comitetului va fi determinata de voturile majoritatel mem- brilor lui. Se va ocupa in numele natiunel ro- mane de toate mijloacele atat materiale cat §i morale pentru triumful causei noastre §i pentru intretinerea fratilor ernigrati (Romani-Moldoveni). Aceasta ideefara indoiala ai sa, o aprobezi §i d-ta; cu toate el, dupa comunicatiunile ce ni le facia Filipescu, d-ta precum §i cei-lalti fral emi- grafi de acolo ati fost de parere a numi un sin- gur cap. EA insa socot ca sa parasiti aceasta din urma opiniune, mai vidosca, dupa cum

POLITICA EMIGRA TILOR 157 m'am silit a ye esplica,ori-ce prepus de dife- rite partide s'a aridicat pentru tot-deauna de de- asupra emigratiei. Am convocat pe top capil revolutiei noastre a se aduna sat la Viena sat la Trieste, ca cen- tru, spre a procede la electia acestui comitet, §i fiind-ca spre esemplu ar ficu greil in toate privintele ca top ceI de la Transilvania säse transporte aid, s'a gasit cu cale ca ei satri- mita numai delegati carora sä le confieze votu- rile lor pentru acest comitet. Ast-fel vor vedea Turcia §i Europa Ca Ro- manii de ob§te sunt unip §i ca toate silintele lor sunt indreptate spre un singurtel,spre mentinerea puterei Otomane §isprefericirea tërei lor. Luand in consideratie toate acestea, färä indoiala Inaltul Divan se va convinge daca nu s'a fi convins Inca bineca noi lucrain ca chiar ni§te Turd, cad inamicul comun a facut a ni se confunda interesele §i a ne uni ca ni§te frap pe earlII ameninta tot un pericol. loan Filipescu, amicul nostru, mi-a spus, spre bucuria tutulor, c'avem amid bunl la Stam- bul. Cat pentru d-ta ii multumesc i din parte-mi ca roman ca prin energica §i patriotica d-tale ac- tivitate pop balanta, dupa cat se poate face, in- fluenta inimicilor no§tri.

158 GENERALIIL MAGHERII

Adutl aminte ca patria d-tale nu va fi in- grata catresalvatoril el§i aceasta idee sa te sustie In dificila d-tale misie.

Salutare §i fratie Amicul d-tale, G. Maghieru.

P. S. Te rog, iubite domnule, de a cer- ceta, de se va putea,'.daca s'a primit la amba- sada franceza de acolo un pachet ce l'amfost adresat prin d. Hory din Bucuresci catre D. Des- saint. Intrinsul se cuprindea o relatieesacta de toate eveniinentele §io esplicatie pe larg a conduitel ce am trebuitsa,tinin timpul din urma. Toate astea, rugam ped.Dessaint, ca dupa ce le va imparta*1 generalului Aupick, de va socotl Ca e bine, sa le dea apol lui Riza Pa§a,cad)."nol totl credeam ca acesta era sa ramplaseze ca comisar cu noue instructii pe Fuad Efendi. Nu me indoesc Cavel binevol a me o- nora cu respunsul d-tale,§i a me vest ce s'a Mout cu pachetul mal sus numit. Adresa mea este: Constantin Barthelemi, Trieste, Poste-Restante.

IOAN MAIORESOU 159

No. XIV.

_roan Afaiorescu ceitre Generalul Magheru la Triest.

Viena, 1O/29 Decembre, 1848. Dreptate, Freitie! Amice, Am primit scrisoarea d-tale de la Agram, in care imi chef ca sa via dela Viena sa ne ve- dem in Triest, am primit§i pe cea-laltachiar de la Triest, in care me insciintezi, c i ami- cul nostru I. Filipescu, ce se intoarce de la Con- stantinopol, se aflä cu d-ta in Triest. Void pleca §i et in 2-3 cuile,ca sa ne intilnimacilea. Pana atunci me grabesea-ti da o scurta rela- tiune despre lucrarile mele in Francfort, ca sa putetii d-iioastra a informa pe agentul nostru din Constantinopol. Eu, care cunosc indemana- tatea diplomatiei moscovitei basa el, de a se servl de toate mijloacele ce duc la scop, nu me mir de prepusul intru care se Oa Poarta Oto- mana, ca o partida romana in capul careia se afla d. Eliade, ar fl lucrand prin mine in Franc- fort in contra intereselor Turciel. Interesul ce a luat in Francforti Ministeriuli Parlamentul la causa romana, a facut cea mai neplacuta inti-

160 IOAN MAIOBEBOU

Wire in Petersburg,§i diplomatia acestui ca- binet a inceput de acum a prepara piedici §i stavile ambasadorului Imperiului german, pe cand va merge acesta in Stanibul. Aceste le aflai chiar din gura minWrilor §i a pre§edintelui Par- lamentului in Francfort. Nu este nici o indoiala addiplornatia ruseasca se incearcti a speria pe Poarta, Ca noul Imperia german va fipericu- los pentru Osmani ;insa frica aceasta va tine la Turci numal pana atunci, pana cand e vor citiConstitutiunea Germanief de laFrancfort, in care la titulul, despre terminul Imperiului german s'a decretat acest principig :Nici o tard care nu este germand, adicd al cdrui popor nu este german, nu se va putea incorpora nicodatd cu mci un stat german. Principii Germani car' dom- nese asteicli peste teri ce yult sunt germane, vor sta de aci, inainte cdtre aceste terti numai' in relatiune de unire personale.Ce frica poate sä alba Tur- cia acum cand in legile fundamentale ale nouluf IMperit, se anuleaza inainte ori-ce conquista din partea Germaniei ? Iata, pe scurt cea ce am lucrat in Francfort cu Ministeriul d'a dreptul §i prin Parlament : La 17/29 Septembrie am dat Ministeriulul un memorial, in care am araat drepturile Prin- cipatelor intemeiate pe capitulatiunilelor cu

PARLAMENTIIL GERMAN 161 Poarta §i pe tractate, am esplicat relaVunile Principatelor care Turcia §i Rusia, precum §i relatiunile intre Turcia §1 Rusia inceeace se atinge de Principate, pana la trimiterea lui Fuad, fara a sci eil la 17/29 Septembrie ce a fa- cut Fuad in Bucuresci. La 4/16 Noembrie am dat alt memorial in 17 care tractez Cestiunea Orientala' din punct de ve- dere european in general§i roman in parte. Ca roman in acest memorial nu putearn a nu me gandi §i de intimplarea and o totala me- tamorfosa in Europa ar lovi pe Turcia in teme- liile sale, §i a nu me intreba :ce ar putea fi atunci Romanii pentru Europa in general §i in parte pentru Germania? Afara de acest cas, toata lucrarea mea este in interesul Turciel, unit cu interesul Principatelor. Venind la Triest, ye voila citl lucrarile mele, §i yeti vedea. Acum ve in- semnez ca causa romana a venit de cinci ori in Parlamentul GerrnanieI, pana la plecarea rnea spre Viena, 10 In §edinta 96 in 13 Octombrie inter- pelara cluburile din centrul stang §i aripa stan- ga :Ce mösuri a luat Ministeriul in contra esor- bitantelor rusesd In Principate? 20 In §edinta 97 s'a citit alta interpelare foarte interesanta, intemeiata pe capitulatiunile Ghica, Amintiri 27,641. 11 162 IOAN MAIORESCII Principatelor. Un roman nu ar putea face mai bine. Ea desvolta importanta poporului roman pentru Europa, Germania §i Turcia in interesul ace§tia. Ca sa vedeti ca nu e in contra intere- selor Turciel, iata traduc aci rëspunsul Ministru- lul celor esterne, scos din cuvint in cuvint din actele Parlamentului cele tiparite. Respunsul s'a dat tot in §edinta 97 de la 16 Octombrie ; dupa ce la 13 Octombrie seara s'a tinut o conferinta ministeriala de 3 ore, asupra memorialului met dela 29 Septembrie. In conferinta a fost de fata Archiducele Ioan, §i dup a. stäruirea mea s'a a- dus §i Baronul Richthofen, consul general al Pru- siei in Principate, pentruca la intrarea Ru§ilor in Moldavia a rupt relatiunile sale cu Sturza, venise la Berlin ;tot dupa staruinta mea,s'a chemat in acea conferinta §i istoricul Fallmereyer cunoscut Turcilor in Constantinopol §i chiar per- sonal Sultanului, dela care are §i Ordinul Ni Dupa conferintaceaavutMinisteriul, s'a dat apoi Luni in 16 Octombrie la ambele inter- pelate acest respuns in Parlament : (Doug interpelate se tin de relatiunile Ger- maniei 4.i ale puterei centrale cdtre .Moldaviasi Romdnia. 0 inierfielatd, ces' a f dem` cunosculd incd de Vineri (13 0 dombrie), estedin p artea d-lui Schulz, 4.i a mai multor altor cunoscuti ;

PARLAMENTIIL GERMAN 163 cea-laltd este din tartea d-lui Forster 4-i a con- sortilor, care s' a adus astddi in cunoscinta Par- lamentului. La aceste am onoare de a rispunde Inallei Adunante, cii ponderositatea Principatelor Danubiane s' a recunoscut de Minister in toalita ei estensitate, cd Ministeriul cunoasce foarte lu- minat, cd o parte a viitorului aces/or Principate atirnd de la o cuviincioasd (convenable) inlucrare a Germaniei,sicd, trin urmare, Ministeriul este petruns de necesitalea de a cdp`iga acolo Germa- niei ponderanta cea mai determinald. Dar inalta Adunanta va recunoasce cii asemenea prelimindri urmeazd a se face intr'un mod amesurat scopu- lui. De aceea Ministeriul s' a pus inrelatiuni directe cu bdrbati can* azcunoscinte intinse de- spre starea Princit atelor,ca impreund cu ei sd se consulteze destre modul cel mai inemerit de a inoda relatiuni ditlomatice cu aceste Principal& Resultatul desbaterilor cu acep`i bdrbati este cd, dep. Princitatele ai un grad cell (certain) de in- dependintd,dar eletot se tin de Turcia; firin urmare relatiunile diplomatice cu ele se pot inoda numai dupa ce se vor incepe cuConstantinotolul. Am onoare de a face cunoscut Adunantei, cii s' a determinal a se tune in lucrare ambasada de conslantinopol in cel mai scurtlimp,

))Acesta este rëspunsul Ministrului, in toe-

161 IOAN MAIOILESCII mai dupd original,scos din actele Parlamen- tulul. 3() La 23 Octombrie s'a tractat iar despre Principate. In ambele interpelate trecute s'a in- trebat ministeriul de ce nu se trimit ambasa- dorl la Petersburg §i Constantinopol ?Ministe- riul, dupa, cum se vede din respunsul set, a tei- cut cu totul despre Petersburg. De aceea din par- tea Parlarnentului, Luni"la 23 Octombrie, s'a fäcut a 3-a intrebare Ministeriulul, atingendu-se causa ambasadel de Petersburg din punctul ro- man. Ministrul a respuns,teice'nd iacum cu totul de Petersburg. Respunsul este acesta, scos din actele Parlamentulul. e Minisieriul, precum a declarat in una din .yedintele trecute, se ocupd cu ambasada dela Con- stantinopol, fi am onoare de a notifica Adunantei cã ambasadorular fi denumit. Tot de odald cu ambasadorul vor pleca ci agentii diplomatici pen- tru Principategiate puncturi in Orient,.

1)40 Inedinta 106 de la 31 Octombrie centrul stang unit cu maT multe fraqiunl, a motivat intr'un mod foarte interesant o rnotiune in Parlament. In motive se desvolta ca cestiu- nea Danubiand, din punct de vedere roman, prea a fost neglijata de Germania, ca Rusia dupa de- bilitatea Portel a luat o positiune periculoasä,

PARLAMENTI:IL GERMAN 165

Ca a ocupat Principatelefargnici un drept, cg un agent al Principatelor(eg) adasta atata timp resultatul stäruintelor sale, ca chiar Poarta Otomang s'ar bucura veclOnd pe Germania ca, incepe a lucra spre a paralisa esorbitantele Ru- siel, cerOnd aceasta chiar interesul eL Dui:4 ace- ste se pune motiunea urrngtoare : tParlamentill decreleazd a se intocmi oco- misiune care sd se consulleze asupraestiunei Da- nubiane in toata a ei esiensitatesisd facd pro- iectele cuvenite,. Parlamentul a decretat ca motiunea sg se dea la comitetul causelor internationale,ca sa raporteze. 50 In §edinta 108 dela 3 Noembrie, s'a citit raportul comitetului international, care nu gasesce cu cale casa, se denumeascg o comi- siune speciald pentru causa Danubiang, ci sa rë- manai causa aceasta tot la comitetul internatio- nal, ca sa, o lucreze acesta. Eq am fost de fatg cgnd s'a desbätut la comitet motiunea,i atarna dela mine ca sä fac sa se denumeasca o comisiune speciala;dar in- telegend ca ai depus d-ta armele, am vëclut Ca lucrul nu se mai poate tracta nemijlocit in Par- lament, ci pe drum diplomatic. De aceea m'am invoit ca causa sg rënigng la comitetulinter-

166 IOAN MAIORESCU national, care o cunoscea mai. bine. Iata pe scurt rOspunsul saü raportul comitetului tradus din protocolul Parlamentului dinedinta108, 3 Noembrie. Comisiunea causeior internationale cunoasce in toad a ei insemndtatei estensitate cestiunea Danubiand atinsd in mogunea de mai sus,4.i socotesce de datoria fiuterel centrale a intoarce de- filina sa luare aminte terilor Danubiane, firecum a declarat .111-inisteriul celor esterne, cd se ocupd de aceastd cestiuneimfiortantd carecu durere mdrtu- risimfirea a fost fi and acum 15 dr dsild de Germania. Comisiunea celor internationale se unesce in fiintd cu motivele motiunel,dar nu gdsesce cu cale a in- tocmi o comisiune speciald fientru aceastd causd acum, and firin incurcdturile ce s'aivit in boatd fiartea surt-osticd, desnoddmintul acestei cause nu cade nemijlocit in cercul lucrdrilor Parlamentu- lui. Dar Germania trebue sa urmeze opolitica fiuternith la Dundre, oaceastd politica sfierdm cdfioate lucrai cã vailucra in curend, cu atat mai tare 4.i mai fdaloare de bine,cu cat Germania n' are sd refiresenteze in Orient decal causa drefitalei, a civilisatiei4.i a libertdlei.A- ceste marl interese de viald vor fi recunoscute in limfiul br,,ci fientruPrincifiatele Danubiane.

PARL AMR NT1:71. GERMAN 167

Comisiunea internalionald propune ca eausa a- ceasta sã rrnâie la sine). Pre§edintele a declarat ,ca va insemna o cli ca sa se desbata Orerea din acest raport. Pana in 8 Decembrie, and am plecat din Franc- fort, nu s'a desbatut.

/2Cat pentru ambasada, aceasta s'a arnanat pana la incetarea provisoriuluii alegerea unui cap definitiv al Germaniel, care se va face pela eapotul luneY Ianuarie ort la inceputul lui Fe- bruarie. In Minister se AA acum capitulatiunile noastre §i toate tractatele intre Poarta §i Rusia comentate bine ;asernenea §i memorialele mele. Cunosc §i instruqiunileearl se vor da amba- sadei. Nu putea fi mai favorabile decum sunt. Ministeriul s'a adresat §i la cabinetul En- gliterel ca sa-1 provoace a se uni cu politica Germaniei in causa Danubiana. Mini§trii, dupa staruirea mea, dedera §i Golescului scrisori de recomandatie catre ambasadorii puterilorger- mane la Londra ca sad ajute ; mie imI dedera asemenea scrisori la Viena, dar politicaVienei va remanea tot cam pasiva, pana ce vorn im- paca pe Ungaria. Atunci se va schimba. Aceste sä le facetl cunoscute amicului no- stru Ghica in Constantinopol ea sa scie. Dad, §i Austria §i Prusia nu-0 vor rechiema pe am-

168 IOAN BIAIORESCIT basadorii lor speciali de pe la puterile Europei, ca sa romana numai un ambasador pentru toata, Germania, precurn s'a decretat la Francfort, po- litica lortot vafiuna cu politica Imperiului german; va fi nurnal una, indata ce Austria va scapa de resbelul din Ungaria §i va avea armata de acolo disponibila,. Ea se va a§eza indata, pe marginile Rusiei §i ale Principatelor. Turcia va avea in Germania pe cel mai credincios arnic. Frica ca in Francfort s'ar lucra in contra Tur- ciei este o intriga a diplomatiei moscovite. Ne vom vedea peste putin la Triest. Pana atunci, salutare, fratie.

I. Maiorescu". No. LXXII.

I. Maiorescu ccitre N. Balcescu.

Amice Bcilcescule ! Viena, 7 Februarie1849. Ell am primit scrisoarea ta, lasä-m5t vorbesc cu tu, Ca e roman , din Triest.Scrisoarea amicului Ma- gheru de la 2 Februarie am primit/o alaltaeri. Cum se poate Ca a ta dela1 Februarie saa- junga, aci mai tarp ? 12ici Ca mai §ecli in Triest 5iIe. Va sa qicA scrisoarea aceasta nu te va

AOTIIINEA IN GERMANIA 169 gsI acolo? Haide, eli iT suit cu toate acestea. Pentru implinirea datoriilor mele e roman am cautat multumirea tot-deauna in consciinta mea §i bucuria in resultatele, fructele lucrului meti, ca daca nu me voiü putea recorl cu amandoue, sa am cel putin pe cead'intaitidrept man- gaere. Primesc de la orl-cine, cu atat mai virtos dela N. Balcescu, ori-ceobiectiuni ;dar scil, a- mice, ca cuvintele ce le aducl§i care imI sunt cunoscute ca §i In loc de a me face sa-mI para ret de pasul met, me intarese §i mai mult in idea ea bine am facut ? SA nu crecll ca n'a§l fi avut atata petrundere diplomatica ca sA scifl ca ochil cel de Argus al diplomatiel moscovitice me urrnAriail pretutindene. Yelp tu bine ca o luna de Vile am §eVut inFranfort, farä de a scrie macar o literä ;insa atat Archiducele Joan, cat §i pre§edintele Ministeriului cerea dela mine un memorial, clicend CA pe vorbe nu pot tine conferinte. Ce eram sa fac ? Plenipotinta aveam in creditiva, pour prendre des engagements au mon nom et au nom du pays"; dar instructiuni detaiatoare, specificatoare lipseau cu totul. De erat aceste, le puteam da pe ele, §i memoria- lul putea e§1 atunci altfel. Me mir ca 'citind memorialele arnandoue,

170 IOAN MAIORESOU ti-al format pgrerea caeti ai isbiinteresele Turciel! Ea care am strigat tot-deauna, care am scris §i fratilor Eliade §i Tell la Francfort 0 mai eurOnd celor de la Paris (caris'attaiat in douö secteBratienii, Voin escu §i Rosetti, anti- Turd, Golescii, Gradi§teanu iAlexandri mai positid) ea sa nu se lase din vedere singurul principi4 (le leg itimitate, pe care s'a urclit toatg revolutiu- nea §i pe care nu se mai poate tracta astaqi causa ;adicg inteirirea relatiunilor cu Poarta 0- tomanâeü clic, care nu m'am lepadat nici un minut de aceasta dogma, cum puteam lucra in contra Turciei ? Citesce bine rnernorialele §i vecll Ca combinandu-le pe amandoue,eti nu ara ni- mic in contra intereselor Turciel. In 1-iul memorial, cererea principalg este intervenir ea Germaniei, insa arunc §1 idea de u- nirea Principatelor sub un principe austriac, le- gand'o de cestiunea italicg. Adevërat aci nu a- ret cum sa se impace interesul Turcilor ; resufla insa tot memorialul credintg §isinceritate din partea Romanilor catre Poarta. In al 2-lea memorial am purces din idea panslavismului,de unde me contrariezi§itu. Vorbind de panslavism, potl sg nu te gandesci la desmadularea Imperiului otoman ?i gandin- du-te la acest eveniment, poti a mai vorbi de

ACIIIIINEA IN GERMANIA 171

un stat mare roman inrelatiuni cu Poarta ? Poate oare insa§i Poarta a pretinde o asemenea intimplare ca Romanii sa se sacrifice pentru ea in darnu ? Nurnai in supositiunea aceasta unica am uitat pe Turd: :cad,nici el nu pot fi a§a, de seci, ca sa nu scie ca la o asemeneaintini- plare n'are nicl un cuvint de a cere ca sa ca- dem impreuna cu ea; n'at nici un cuvint, dupa ce cugetul le spune, cä eli acum, cand n'at fost amenint4 de panslavism, ne-at sacrificat. Indata insä ce m'am scoborit din aceasta suposiVune, pe care o vëd §i et ca §i tine inteun viitqr nu prea departat, §i am trecut la positiv, dupa cum sunt lucrurileastacli, et vorbesc de unirea Frincipatelor §i alipirea de Germania cu invoirea PorteI, prin capitalisaredetribut.Se irVege, ca daca nu va vol Poarta, vom remane tot sub ea, caci, in memoriale, n'am atins nici cu o vorba neplacuta pe Turcia. Acesta e co- mentariul acelor memoriale. Me intrebi de comitet §i de Romanii Ar- deleni. Te in§eli creclend ca oamenii aceia vor, ori sunt Inc1inai Muscalilor. Frica numal de Un- guni-aadus la acel pas desperat de a se gandI sa, fie ajutati de Ru§i. Alaltderi am primit o scrisoare de laBarnutitiatace-mi scrie de- spre aceasta;sunt cuvintele lui :

172 IOAN MAIOREFICII

Sabina 24 Ianuarie. Suntem intr'o dilema periculoasa. Adaunazi ne-am incurcat contra voiei l)noastr e a da plenipotenta domnulul §iaguna §i profesoruluf sas Gottfried Muller, ca sä cheine Rup intr'ajutor. D. §iaguna ne-a scris din Bu- curesci, ca aiders nu poate da fall scirea Im- përatului Nicolae.Aseara, in 23 Ianuarie, am luat scire sigura ca aprobarea a venit de la Cur- tea ruseasca ca sa dea ajutor indata ce vor cere natiunile, insa ajutorul se va da sans consequence. Sa§ii at tinut consilit mare aseara, sarY cheme ori nu ; nu scit ce at conchis. .Acela care ne-a descoperit resolutiunea Rusului, ne-a dat consi- liul sa ne declaram §i nol, pana la 8 ore dimi- neata (adica in 25 Ianuarie), dar nof am judecat,

17sci nu pckim nici un pas maf incolo in aceastei diplo- matie incurcatd 0 dilematicet. Cand am dat We- l)nipotentia, Inca numai cu acea rnangaiere am dat'o, ca am crept toata intreprinderea aceasta a nu fi decat o Spiegelfechterey (ilusiune). Dar, de ar fi lucru serios, ar fi de tot periculos pen- tru Romani, ca spesele resbelului numai cu Mol- davia 0 Romdnia s'ar pleiti ! Mal bine sa murim decat sa ne vindem noi pe nol, oti pe fratii no- §tri. Insa §i acum suntem plecap a crede ca, nu ,,e lucru serios.

TRANSILVANIAVIPRINCIPATELE 173

Mini§tril de aci m'at primit bine ;dar am in- teles, cä pentru ochi ; nu pot figura ca pentru Principate ;a§a darm'andesbräcat de caracte- rul de agent cu care am fost laFrancfort,§i sunt aci ca roman transilvan, in interesul na- tiunei Romane din statele Austriel. E mai bine §ipentru Principate. Am fäcut mult. Ca sä in- telegi, judeca, ca Ministril me intreaba :oare In adever Romanii sa nu fie inclinati Ru§ilor ? cad noue tot din contra ne spun". In memoriul ce am dat pentru Romanil din statele Austriel,i pe langa care am alatu- rat 0 pe cele dela Francfort, am virit§i. causa Principatelor, §i am apostrofat cam aspru ne- suferirea in Transilvania a Romanilor din Prin- cipate. Kogalniceanu pleaca astacli la Paris, prin el mai scria §ieti.El va trebul sa remana a- gentul Principatelorla Viena ;ell me bag in Transilvania ;cad: mi-mi place cum s'ati purtat. Fiti siguri a in calitatea aceasta ye voill face treaba cea mai buna, 0 din cand in cand ye voit in- sciinta. Eil motivez constituirea nqiunei Romane din Austria intr'un singur corp, tot cu privire laPrincipate.Ideile mele at inceput a prinde radking, §i memoriele all fäcut la Minister in- tiparire. Voiil copia scrisoarea ta (lasand ce nu

171 MAN MAIORESCII se tine de el) pentru Mini§triI Schwarzemberg, Stadion §i. Bruck.Laurian s'a trirnis de comi- tet ad, ca sA se uneasca cu mine;a plecat la 15 Ianuarie §i n'a mai venit.

Salutare, frätie I. M."

'74c- ;

V.

Pe la inceputul anulul 1849, venind Nicu Balcescu cu Iancu Balaceanu la Constantinopol, am conceput impreuna idea formärel unelle- giunI Romane in Transilvania care sa lupte a- laturf cu Ungurii incontra absolutismulul§i pentru liberarea nationalitg,tilor, cautand a im- paca pe Romanil cu Maghiaril, intre care ura si persecutiunea ajunsese la culme, se omorat unil pe a1i gloate ca selbaticiI;e destul de a aminti aci ca. conducatoril Romanilor i§1 da numele fio- ros de comitet de macel. Nicu Balcescu §i Ba- laceanu se ofereat sä mearga in munti la Moti sa se inteleaga cu Iancii1 cu Axentie. In epistola de scrieam §efuluI rescularii din

, Transilvania iiconjuram sa se impace cu Un-

176 REVOLUTIIINEA DIN TRANSILVANIA guril, clicendu-I ca daca Maghiaril ar triumfa MIA ajutorul Romanilor, nu se va face nimica bun pentru Romani, iar daca,ar triumfa princo- operarea Romanilor atunci Maghiaril nu vor pu- tea sa tagaduiasca sat sä nu recunoasca dreptu- rile nationale ale Romanilor, cad altfel poate vorbi omul cand are arma in mana. Nu se poate admite ca natiunile sa fie con- duse nurnai de interese;ele fiind colectivitati de oameni traiesc,cugetai sirntca oamenii, prin urmare ca §i pentru orn, nu se poate ad- mite ca singurul mobil alactiunilor lor sä fie interesul.Dumneclet, cand a zidit pe om, i-a dat ca cumpana a instincteloregoiste,§ialte instincte mai inalte,mai nobile, §i cat vor dura instinctele de un asemenea ordin, pe cata vreme omenirea va urmarl in aceastä lume si altceva decat satisfacerea trebuintelor materiale, natiu- nile vor fi conduse mai lesne de idel cari vor- besc imaginatiunef §i inimel decat facend apel la in terese. De §i multi se lepadati de programul din Iunie 1848 §i-1atribuiaiA unor oameni pe care II tratail de vinduti cand Muscalului and Tur- cului, cand Englezului, nolcel-lalViaperam fap- tul revolutionar din 1848 a§a cum a fost§i cum a remas in inima §i in sufletul nostru.El.

ACTIIINEA IINGURILOR 177 a putut ficopiat sat imitat, cum or vrea sd clicd, dupa cele ce se faceat p'atunci ;dar, de ni s'ar fi dat sä optam intre cea mai frurnoasä, organisatie 0 intre unirea Romanilor, nol nu am fi §ovait un singur moment. Slavismul, prin intrarea Ru0lor in Austria; primea o puternicd cooperatiune §i devenea a- menintdtor pentru Romani ca §i pentru Unguri, singuri cari puteat organisa o stavila intre ma- rele slavism Rus §i Iugo-slavi. Baronul Tecco, Ministru Piemontului din Constantinopol, ne incuraja 0 ne seconda in in- treprinderea noastrd, trimetea §i el la Debretzin, impreund cu Bdlcescu §i cu Baldceanu, pe un o- Wr Sard, pe capitanul Monti,cu scop de a forma §i elin Ungaria o legiune italiand ala- turi cu legiunea romana. P'atunci armata ungureascd, sub comanda lui GyOrgey, a lul Klapka §i a lui Bern, batea pe imperatesci in toate intdlnirile, dela Turnu-Rop pana la Presburg, 0 tinërul imporat Frantz-Iosif nu gasise alt mijloc de a opri perderea coroanel S-tului Stefan dent de a recurge la ajutorul Taru- lui ;tratarile 0 incepuse la Petersburg 0 gene- ralul Luders a§tepta la Bucurescl din moment in moment ordinul sä tread, in Transilvania cu corpul ce comanda in Principate. 12 Ghica, Amintin, 27,641 178 POLITICA 1INGIIHILOR

Transilvania este o cetate tare pentru Un- garia, dar pentru Romani este ceva mal mult, este o cestiune de nationalitate, o cestiune vi- tala. Situatiunea dificila in care se gaseat atunci Unguril iisilea sa lase la o parte trufia ma- ghiara §i erag nevoiti a priml conditiunile Ro- manilor ca sa-I poata aye alaturi cu din§ii in lupta pentru libertate. Imprejurarileerailfavorabile pentru Ro- mani §i ocasiunea nu trebuia lasata sä scape fall% a se araa §i el pe campul de luptä cu ar- mele in mana, adunati sub un steag romanesc ca toate natiunile cari revendicaü drepttil la o viatä nationala. Comitele Teleki,trimisul lui Kossuth la Paris intrebat despre intentiunile guvernului un- guresc asupra situatiunei ce cugeta sa fad, Ro- manilor din Transilvania §i din Banat, ne-a rë- spuns prin secretarul sëü Szarvady Ca soarta ce guvernul Ungariel voia sa faca Romanilor din Ungaria era identica cu aceea ce cugeta pentru Croati §i Serbi §i cele-lalte nationalitati ale Re- gatului, trimitindu-neocopie dupa respunsul ce facuse comitelui Zamoyski la o intrebare a- naloga privitoare la Slavi. Dag aci textul acelui respuns :

ISZAHVADY 179

No. XXIV. Bespunsul NI Szarvady la intrebarea comiteluf Zamoyski.

Paris, le 9 Mars, 1849.

)1Monsieur I En repondant a, votre invitation flatteuse, de vous faire connaitre les intentions du gou- vernement hongrois et sortout des Magyars, vis- a,-vis des elements Slaves du Royaume de la Hongrie, je ne fais que remplir un devoir sacré. Puissent ces lignes etre accueillies par ceux a, qui elles s'adressent avec tant de bienveillance qu'elles ont éte écrites avec sincérite. L'union étroite des peuples promettait de devenir la devise du nouveau temps, la politi- que exclusive des Cours semblait avoir fini son rele, mais les tristes événements dont presque tous les pays form antleterritoire de la mo- narchie toura, tour sont devenusletheatre, ont cruellement desabuse ces esperances. L'avenir nous laisse encore une possibi- lite de réparer le mal ;c'est la suppression de toutejalousiedenationalité,c'est larecon- ciliation sincere de toutes les nationalités inte- ressees.

180 SZARVADY

Que de notre cOté ce désir est sincere je veux le prouver, parceque je laisse tomber un voile sur le passé. C'est un sacrifice de se taire sur les causes d'un combat qu'on croit etre un juste combat et d'abandonner ainsi le terrain au raisonement du partiadversaire. Tachons de nous faire mutuellement ce sacrifice ! II est toutefois nOcessaire de remarquer que les principes exposés ci dessous et que je proclame sans crainte comme ceux de notre gouvernement ne datent pas d'aujourd'hui.Le ministere hongrois leur aurait voulu rendre hom- mage des son avenement. Si pourtant sa bonne volonté ne fut pas couronnée du succes attendu, la raison en doit etre cherchée dans des évé- nements d'avant Mars, et dans leur habile ex- ploitation de. la part de l'Autriche. Le gouvernement hongrois avait toujours l'egalité des nationalités devant les yeux et la Constitution particulière a la Hongrie lui aurait permis de faire une realité de ce principe. L'homme qui encore aujourd'hui est a la tete du gouvernement hongrois,avaitdéclaré solennellement a la dernière Diete de Pesth que la Hongrie ne s'opposerait nullement a l'indé- pendance complete de la Croatie, si les Croates

P OLITICA UNGURILOR 181

forrnulaient cette indépendance comme condition de leur amitié. Le gouvernement hongrois aurait éte 6- galement pret de faire aux Serbes toutes les concessions possibles, s'il avait pu se faire en- tendre. Chez les Serbes les difficultés que nous avons rencontrOesa l'egard des autres natio- nalités Slaves, furent augmentées par l'influence insurmontable des Serbes Turcs. C'est comme si les Polonais ou les Tchèques se laissaient in- fluencer par les Russes. Des dialecticiens saga- ces pourraient peut-etre découvrir quelque ho- mogén6itO d'intérets nationaux, mais toute u- nion avec les autresnationalites, meme avec les nationalitOsSlaves,deviendrait impossible par une telle alliance. Je ne veux nullement mettre en doute que les Serbes Turcs, ne fussent pas conduits par un noble élan de nationalité , mais je veux constater un fait qui devait nécessairement em- pecher nos intentions pacifiques. Ces intentions pacifiques existent et aujourd'hui plus qu'autre- fois. Le gouvernement hongrois veut sincere- ment la paix avec les Serbes, et il serait pret d'appuyer la creation de la Voévodina Serbska". cet egard iine pourraits'Olever de &bat sérieux entre nous que concernant les limites

182 BZARVADT de cette Voevodina. Ces limites devraient etre indiquées par le meme droit au nom duquel les Serbes réclament la creation de la Yoévodine, par le droit de l'egalite des nationalités. Les Slovaques auraient trouve dans le sy- steme de municipalite, dans le jury, dans la re- presentation nationale, les garanties nécessaires, et la liberté de l'enseignement et des cultes au- rait dU chasser les derniers doutes dans notre sincerité 1 Aux Valaques, pour ne pas les oublier dans cet expose, on avait fait toutes les promesses possibles dans la personne d6 leur Eveque Scha- guna. Mais tout etait inutile. Nous voyons agir chez cette nationalitédes causespareilles que chez les Serbes. Les Valaques des Principautés du Danube, dans une jalousie aveugle, avaient excite leurs freres contre le gouvernement hon- grois. Celui-ci fut pousse au combat, mais tou- jours ii s'est montre pret de donner la main a. la reconciliation.Sa victoire meme ne serait pas une défaite de la nationalité Slave dont la reconciliationet non l'oppressiondoit etre le but du gouvernement hongrois. Cette reconci- liation est un principe de vie suffisamment re- connu par lui.

POLITICK IINGURILOR 183

Notre invitation adresséeavotre noble compatriote le general Dembinski, de se rendre en Hongrie, pourrait vous garantir de la sincO- rite de ces sentiments. Nous, les representants du gouvernement hongrois,le comte Ladislas Teleki a la tete,nous n'avons pas hésité un moment d'adopter le programme du brave gé- néral,publie depuis par les journaux, de l'a- dopter au nom du gouvernement hongrois. Cet acte vous prouvera que les intentions actuelles du gouvernement hongrois a l'egard des Slaves sont loyales, si vous vouliez meme contester la loyautè de ses intentions antérieures. Le gouvernement est donc pret a une ré- conciliation sincere avec les nationalités Slaves qui dans ce moment lui font la guerre.Il est pret de réaliser l'egalite de toutes les nationa- lités. La langue magyare n'aurait la preference qu'a la Diete generale. Si la Croatie doit pren- dre part a celle-ci, cela devrait etre dOcidO par ce pays lui-meme, jusqu'a ce que lamajorité de toutes les nationalités egalement representees n'opterait autrement. Mais le territoirede la Hongrie, de laCroatieet de laTransylvanie ne pourrait etre lie avec les autres classes he- réditaires que par l'union personnelle du Sou- verain.

184 EIZAIINTADY

Une telle reconstitution des rapports mis en question aujourd'hui serait d'autant plus re- commandable,qu'elle estla plusnaturelle et par consequent la plus durable, sans entraver le developpement indepenclant des autres pro- vinces. El le serait la plus naturelle, parceque les habitants du territoire hongrois, dansla plus large signification du mot,c'est-a-dire y com- pris la Croatie et la Transylvanie ayant les me- mes intérets materiels et moraux. Ce territoire forme une unite naturelle consolidée encore par l'influence d'une commune histoire. Cette reconstitution serait la plus durable parcequ'elle Oterait a la politique Autrichienne les rnoyens de se servirdes partis differents de la Monarchie les uns contre les autres. Elle n'empecherait pas le developpement independant des autres Etats,tandis que tout autreplande reorganisationdiscuté jusqu'a present parlapresse entraverait l'avenir de toutes les provinces. Une telle reorganisation serait favorisée par l'Allernagne. La Monarchie formerait une confederation dont tous les membres se garantiraient le main- tien mutuel de leurs droits. Un groupement na-

POLITICA IINGIIRILOR 185 turel indique par l'histoire faciliterait ce main- tien, parcequ'une collision serait presque impos- sible.

!,Toute autre position vis-a-vis de l'Autriche ne pourrait nous etre imposee que par la force des armes. Si une telle position serait durable, si elle serait avantageuse pour les autres pays, je le soumets a votre appreciation. C'est ainsi a peu pits que je m'imagine une transaction pacifique. Que le parti qui de- cide aujourd'hui du sort de l'Autrichereflé- chisse bien avant de se her a jamais.Si une fois les armes autrichiennes auront vaincu en Hongrie, il sera trop tard pour nous tous. Agreez, etc. .etc. ,Frdderic Szarvady Secretaire de la Legation Hongroise".

}

Transilvania se afla Mteo stare insPaimin- tatoare. Ungurii o voiaa Ungariel cu pretenp c. ar fi fost concuistata de din§iI ;Sa§ii o voiat pamint sasesc pe temeiul hrisoavelor rege§ti prin carl li se invoia colonisarea, §i Romanil fi- resce o voiafl parnint romanesc cu dreptul de

186 SITITATIIINEA IN TRANSILVANIA intal ocupantf §ide concuistadela Dad, cu dreptul de locuita de din§ii fara intreruptie de 17 secoll, §i in fine cu dreptul a sunt de trel patru oil mai numero§1 intre Carpati§i Tisa decat toate cele-lalte nationalitati impreuna. Guvernul imperatesc,folosindu-sede idea nenorocita a TJngurilor de a vol sa maghiari- seze pe Romani sciusesa semene§isa hra- neasca ura §i gelosia intre Romani §i Unguri, ura care crescuse dincliIn cli,mal ales de cand parasise limba latina, care unia färä riva- litate deosebitele nationalitäti ;§i acum lupta de- generase in resbel de esterminare. Idea de maghiarisare era pe atat de peri- culoasa pe cat era de intempestiva idea de o Dade mare, carese manifestase in adunarea dela Blaj, a carei consecinta ar fi fostdespar- tirea Transilvaniel de Ungaria. Amandoue ace- ste idel, departe de a apropia nationalitatile din Ungaria intre dinsele §i a fi favorabile libertatel §i nationalitatilor, in imprejurarile de atund pro- fitail absolutismulul. Rolul nostru alemigrati- lor Romani din Principate era de a araa Un- gurilor ca el patru milioane nu puteati contopi §i mistuldouecleci de milioane de oameni de nationalitati diverse. Kossuth intelegea bine a- ceasta §i convenea, insä numal intre patru ochi,

ACTIIINEA ROMINILOR 187 dar oficial clicea lui Balcescu Ca daca ar renunta la idea maghiarisaril n'ar maifiel Kossuth ; cu toate acestea insa in multe dinelocintele sale cuvinte chcea ca Ungurii cai Romanii erat §i unit §i a1ii isolati in Europai ca numai in- fratirea II putea mantul de amenintarile pan- slavice §i pangermanice. Intelegerea cu Romanii arfiadus Ungu- rilor un contingent de peste douë sute de mil de luptatori din Transilvania§i din Banat in contra carora ajutorul lul Paskievitz §i luiLu- ders ar fi römas fara efect. Romanii de pesteCarpati sperat mult in Romanii din Principate; casul era preveOut §i fu- sese discutat §i hotarit intre noi inComitetul revolutionar indata ce se ivise idea de a se a- duna la Blaj. Transilvania se presinta firesce ca refugiulrevolutiel romane in cas de a fi in- vinsa, hotarirea era de a lupta la munte §1 a trece cu armele pe la Bran. Dar Locotenentil no§tri, odata ce s'ati vëclut recunoscuti de So- leiman Pa§a, at uitat toate §i a§teptat Domnia. Daca pe la inceputullulOctombrie 1848 ar fi trecut la Bra§ov numal 5000 de Romani bine armatl §i condu§1 de un capitan cu renume precum era generalul Magheru, aducènd impa- ciuirea intre Romani §i Ungurl, Bern ar fipri-

188 IN TRANSILVANIA mit toate conditiunile Romanilor, cacl o armata de 40,000 Ungurl ce comanda eratinuta in respect §i paralisata in toate mi§carile de un pumn de RomanI far. arrne comandati de Iancu §i Axentie. Daca cel putin le-ar fi trirnis armele ce guvernul revoluVonar adunase in Bucuresci, pe carl mai inurrna Caimacamul Cantacuzino le-a trimis in Transilvania, nu insa 6a sä se dea Romanilor ciSa§ilor, de§i Romanilerati cel a- devèrat espusi la nO.valirile Secuilor carl veneail bine armati, se napusteau asupra satelor roma- nescl, le jefueailile ardeat, pe cand el Ro- manil nu aveail decat ciomege ca sa se apere. Inteo singura nävälire le-ail ars SAcelele, nouë sate din cele maI marl ;chiar armele ce Ro- manil apucail din lupta dela Unguri i dela SecuI, guvernul austriac le lua §ile da Sa§ilor. Un general ungur ImI spunea ca Romanil chiar fara. arme de foc, numal cu ciomege §i erag inspai- mintatori :navaleail asupra lor §i le opreaft tre- cerea";spunea ca odata, ca sa poata trece dela Turda la Sibia, fusese silit sa omoare o gloata de 8000 de Romani. Trei lunI aü aperat Bel- gradu contra bombardaril Ungurilor, facOnd e§iri in toate noptile inarmati numai cu su1iiicu ciomege; la Abrud àü nimicit cu totul o§tirea lui Hatvani de n'at lasatsa scape nici picior

ACTIIINEA ItomANILos 189 de Ungur, trecend totul prin foc §i ciomag. Nu- mai el Rornanil au aperat Bra§ovu in contra ngvalirilor Secuilor §i all tinut in nemi§care 40,000 de o§tire ungureascg comandata de viteazul§i genialul Bern. Nurnal cu Romanil s'au tinut gar- nisoanele dupg linia muntilor de la Mure§ pang in virful lui Craiil. Si pentru toate serviciile cele insemnate ce all adus ImperatieIii s'a respuns dela Olmiltz Ca se vor bucura §i el de drepturile celor-lalte popoare,iar cand a fost §'a lost, in Constitutia acordatg, Transilvania a fost tratatg ca pamint sasesc, iar Unguril le fagaduea amnistia cu con- ditiunea d'a depune mal intal armele, §i aceasta nurnal poporului de jos, nu insg §i §efilor.Iar amnistia acordatg de Bern era data din propria sa initiativa, de acea nici nu oprise pe Ungurl d'a comitecrwilimi". Romanif n'ad ca§tigat nirnica in 1848 §i 1849, puindull pelea in saramurg pentru im- peratul, dar all speriat pe Maghiari cu vitejia lor,a§aca peste qece ani, la1859 in con- vorbirea ce Kossuth a avut cu Napoleon III, cand irnperatul i-a propus ca derivativ In con- tra AustrieIa ridice o resculare de Unguri in Transilvania in contra Austriei, s'a cutremurat carnea pe dinsul,§iiatg acel respuns al lui

190 SITUATIIINEA IN TRANBILVANIA

Kossuth : non I non Sireje ne jouerai pas a la legére avec le sang de ma nation, il pourrait se trouver encore parmi les Valaques de ce pays des hommes qui renouvellent les atrocités commi- ses en1849",0 s'ar fi gasit fan indoiala, pen- trucaUnguril n'arl invëtat nimic dela luptele nenorocite din1848 §i 1849.

*

La sosirea lui N. Balcescu 0 lui Balaceanu, starea Transilvaniei era infioratoare. Bern, dupa mai multe desbateri cu ace§ti do l.tinerf, admi- sese idea de a preface causa maghiara in causa romana, sa intre in Moldova isa poarte ra- sboia pana in Galitia;dar predarea dela Vila- go§ 0 chemarea lui a lua comanda dela Dem- binski la Ternipara a pus capot rasboiului au- stro-ungar.

*

Pe la finitul lui Martie1849irqelegerea in- tre Poarta 0 arnbasadorul rusesc in privmta Principatelor era sëvêr§itä ;guvernele erat in- telese chiar 0 asupra persoanelor cari eratsa

SOHIIEBARI IN PRINOIPATE 191 ocupe tronurile Valachiei §i al Moldovel. Poarta primise pe Stirbeig de Domn al Valachiel cu conditiunea ca Rusia sprimeasca numirea lui Grigorie A. Ghica de Domn al Moldovel.Con- ventiunea era iscalita la Balta-Liman,§i se a- §tepta venirea generalului Grabbe cu sanctiunea impëratului Nicolae. Cu toate cinusem pe Al. G. G-olescu in curent de toate tratatiunile §i de tot ce se fa- cea pentru Principate, §i-1 trimesesem lista chiar de persoanele ce eraü sa fie proscrise, Locote- nentii o tineat una §i buna ca toate aceste sciri erail numai scornituriCarl invalueat candida- tura lui Campineanu la Domnie. Preocuparea noastra, de atunci, a Balcescu- lui§i a mea, era intelegerea cu Unguril§i cu Iancu §i formarea legiunil.Mai multi din Ro- manil aflatori in Constantinopol :Apoloni, Dei- vos, Al. Manu, Caraca§, C. Florescu §i alti mai multi a§teptaft cu nerabdare sa porneasca sä gäseasca pe Balcescu §i pe Balaceanu in Tran- silvania. Generalii poloni treceaa de cei mai ca- pabill organisatori icomandanti ;armata ita- liana era comandata de generalul Czanowski, ar- mata ungara 'de Dembinski, Visoski §i Bern ; noi ne asigurasem de bravul comite Ilinski, cuno- scut mai tarclit cu numele de Skinder Pap.

192 pnosesupf attuNTENI

Dumined, in qiva de Pasce anul 1849, des de dimineatg, N. Balcescui BalAceanu, into- vgx5,0ti de Alecu Manu, de comitele Ilinski§i de capitanul italian Monti, alergat cu po§tacg- %xi pe campul care se intinde delaS. Ste- fano spre Silivria, trAgend spre Adrianopol, ca sg, tread, in Ungaria prin taxa sOrbeasca pe la Panciova. Cu douë clile mai inainte, douë vapoare, u- nul al Lloydului austriac venind de la Varna, 0cel-alalt de la Odesa, purtand pavilionul rus de onor la catargiul cel mare, se opreat in Bo- sfor.Cel d'intAit desbarca, intre alp*alaorl, 0 28 tineri romani refugiql sat isgonill. anume pe : Adrian, Apolonie, P. CernAtescu, Duilie, Dutulescu, Fratil Costachei Dumitrache G. Florescu, Giurescu, Fratil Radui Alexandru C. Golescu, Joranu, Fratii Nicolae 0 C. Ipatescu, Rusu Läcusteanu, Llzureanu,

EXILA TZI 193

Nita ,Magheru, Alexandru I. Manu, ManO, Mihail Marghiloman, Negulici, Padeanu, Constantin Raco vita, Scarlat Filipescu, Serghiad, imon, Teologu, Fratil Costache §i Iorgu Valeanu, Zane, Zosirna. D'abia isbutisebietii tinerIa se capetul, ghemuitl cate patru §i cate cincl intr'o camera, §i casele toate unde locueallere' inconjurate de cava§iI politiel earl nu-i lasa sa se departeze prea mult din mahalaua bor. Mai' pe seara intra in camera mea doi functionari alMinisteriulul afacerilor straine,Ali-Nehad Efendi§i Rusten Bey (Marini), clicendu-rni ca ayeat ordine a in- terna la Brusa pe RomaniI not* yenitl,cerên- du-ml a-i pune, in relatiecu ca,t1-yadintr'in§ii pentru a se intelege asupra modului calatoriel i intretinerel lor. Se intimplase sa, fie la mine AlexandruC. Golescu §i G. Valeanu,cu call

Ghica, Amintiri, 27,641 13 394 CONVENTIIINEA s'aü inteles ;§i a doua cli, afard de vre-o treI, patru earl atil preferat sa treacd in alteState, porneati la Brusa condu§1 de Ali-Nehad Efendi. Cel-alalt vapor apartinea marinei rusesci de resbel §i aducea la Constantinopol pe generalul G-rabbe cu instructiuni pentru incheierea con- ventiei care s'a iscalit la 1 Mail 18491a Balta- Liman. Iata textul acestei conventiuni :

Convention entre la Bussie et la Turquie, relative aux Principautés Danubiennes, signée ci Balta-Liman, le 1 Mai 1849. Sa Majeste Impériale le trés haut et très puis- sant Empereur et autocrate de toutes les Russies, et Sa Majesté Impérialele trés haut et tres puissant Empereur et Padichach des Ottomans, animés d'une egale sollicitude pour le bien étre des Principautés de Moldavie et de Valachie,et fideles aux engagements antérieurs qui assurent aux dites Principautés le pri- vilége d'une administration distincte et certaines au- tres immunités locales, ont reconnu qu'a la suite des commotions qui viennent d'agiter ces provinces, et plus particulièrement la Valachie, ii devient nécessaire de prendre, d'un commun accord, des mesures extra- ordinaires et efficaces pour proteger ces immunités et privileges, soit contre les bouleversements revolution- naipes et anarchiques, soit contre les abus de pouvoir

DELL BALTA. LIMAN 195

qui y paralysaient l'ex6cution des lois et priyaient les habitants paisibles des bienfaits du regime dont les deux Principaut6s doivent jouir en vertu des trai- tés solenneIs conclus entre la Russie et la Sublime Porte ; A cet effet, nous soussignés par l'ordre et l'au- torisation expresse de Sa Majest6 l'Empereur de tou- tes les Russies, et Son Altesse Rechid Pacha, Grand- Vizir, et Son Excellence Hali-Pacha, ministre des af- faires étrangères de la Sublime Porte Ottomane, par l'ordre et l'autorisation expresse de S. M. le Sultan,' après nous are dtment expriqués et concertés ensemble, avons arrét6 et conclu les articles suivants:

nArticle 1. Vu lescirconstances exceptionnelles amen6es par les derniers 6vénements, les deux Cours Impéria- les sont convenues qu'au lieu de suivre le mode 6- tabli par le règlement de 1831 pour l'élection des Hos- podars de Moldavie et de Valachie, ces hauts fonc- tionnaires a vie seront nommés par Sa Majest6 le Sultan d'après un mode spécialement concerté pour cette fois entre les deux Cours, dans le but de con- fier l'administration de ces provinces aux candidats les plus dignes, et jouissant de rneilleure renomm6e parmi leurs compatriotes. Pour cette fois egalement, les deux hospodars ne seront nommés que pour sept ans, les deux Cours se réservant un an avant l'expi- ration du ternie fix6 pour la présente transaction, de prendre en consideration l'état intérieur des Princi- pautés et les services qu'auraient rendu les deux Hos-

196 CONVENTIIINEA podars pour aviser d'un commun accord A des deter- minations ultérieures. , Article2. Le Reglement Organique accorde aux Principau- tes en 1831 continuera a etre en vigueur, sauf les changements et les modifications dont l'experience a prouve la nécessité ,notamment pour ce qui con- cerne les assemblees ordinaires et extraordinares des boyards. Dans le mode de composition et d'election suivi jusqu'ici,ces reunions ayant donne lieu plus d'une fois a des conflits deplorables, et meme a des actes d'insubordination ouvertes, leur convocation res- tera suspendue, et les deux Cours se réservent de s'en- tendre, au sujet de leur rétablissement, sur des ba- ses combinées avec toute la maturite requise, a l'é- poque oil elles jugeront que cette mesure pourrait etre mise a execution sans inconvenient pour la main- tiendu repos public dans lesPrincipautés. Leurs fonctions délibératives seront provisoirement confiées a des Conseils ou Divans ad-hoc formes des Boyards les plus notables et les plus dignes de confiance, et a quelques membres du haut clerge. Les attributions prin- cipales do ces Conseils seront l'aprette des impOts et l'examen du budget annuel dans les deux provinces.

)7Article 3. Afin de procéder avec toute la maturite néces- saire aux ameliorations organiques que réclament la situation actuelle des Principauteset les abus admi- nistratifs qui s'y sont introduits, ilsera établi deux

DELA BALTA LIMAN 197

Comités de revision, un a Yassi, l'autre a Bucarest, composes des boyards les plus recommandables par leur caractere et leur capacite, auxquels sera defer& la tache de reviser les réglements existants et desi- gnaler les modifications les plus propres h donner h l'administration du pays la regularité et l'ensemble qui leur ont souvent manque. Le travail de ces co- mites sera soumis dans le plus bref Mai possible h l'examen du gouvernement Ottoman qui, apres s'étre entendu avec la Cour de Russie, et avoir ainsicon- state l'approbation mutuelle, accordera aux dites mo- difications sa sanctiondefinitive,qui sera publiee, moyennant la forme usitée d'un Hatti Sherif de S. M. le Sultan. Article 4. Les troubles qui viennent d'agitersi profonde- ment les Principautes ayant démontre la nécessité de preter h leurs Gouvernement l'appui d'une force mili- taire capable de reprimer tout mouvement insurrec- tionnel, et de faire respecter lesautorités établies, les deux Cours Impériales sont convenues de prolon- ger la presence d'une certaine partie des troupes Rus- ses et Ottomanes qui occupent aujourd'hui le pays ; et notamment pour preserver les frontières et la Mol- davie des accidents de dehors, il a été decide qu'on y laisserait pour le moment de 25,000 a 35,000 horn- mes de chacune des deux parts. Apres le rétablisse- ment de la tranquilite des dites frontières, il restera dans les deux pays par 10,000 hommes de chaque cOte, jusqu'h l'achevement des travaux d'amélioration

198 CONVENTIIINEA organique et laconsolidation du repos interieur des deux provinces. Ensuite les troupes des deux puissances eva- cueront complètement les Principautés, mais resteront encore a portée d'y entrer immédiatement, dans le cas oü des circonstances réclameraient de nouveau l'adoption de cette mesure. Indépendamment de cela, on aura soin de completer sans retard la reorganisa- tion de la milice indigène, de manière a ce qu'elle offre, par sa discipline et son effectif, une garantie suffisante pour le maintien de l'ordre legal.

»Article 5.

)7Pendant la duree de l'occupation, les deux Cours continueront a faire resider dans les Principautés un commissaire extraordinaire Russe et un commissaire extraordinaire Ottoman ;ces agents spéciaux seront charges de surveiller la marche des affaires, et d'offrir en commun aux Hospodars leurs avis et leurs con- seils, toutes les fois qu'ils remarqueront quelques abus graves, ou qulque mesure nuisible a la tranquillité du pays. Les ditscommissaires extraordinaires seront munis d'instructions, identiques, concertees entre les deux Cours, et qui leur traceront leur devoir et le degre d'ingérence qu'ils auront h exercer dans les affaires des Principautes. Les deux commissaires auront également as'entendre sur le choix de membres du comité de revision a. établir dans les Principautes, ainsiqu'il a &Le dit a. l'article 3. Ils rendront compte a leurs Cours respectives du travail de ces comités, en y joignant les propres observations.

DELA BALTA LIMAN 199

Article 6. La duree du present arrangement est fixe au terme de sept annees, a l'expiration duquel les deux Cours se reservent de prendre en consideration la situa- tion dans laquelle les Principautes se trouveraient alors, et d'aviser aux mesures ulterieures qu'elles jugeraient les plus convenables et lesplus propres a assurer pour im long avenir le bien etre et la tranquilite de ces provinces. Article 7. II est entendu que par le present Acte, motive par des circonstances exceptionelles,et conclu pour un temps limite, ii n'est derog6 a aucune des stipu- lations existantes entre les deux Cours a l'egard des Principautes de Valachie et de Moldavie, et que tous les traites anterieurs, corrobores par l'acte separe du traité d'Andrianople, conservent toute leur force et valeur. Le sept articles qui precedent ayant 6t6 arretes et conclus, notre signature et le cachet de nos Armes ont ete apposes au present Acte, qui est remis a la Sublime Porte en echange de celui qui nous est remis par Son Altesse le Grand Vizir et S. E. le Ministre des affaires etrangères précites. Fait a Balta Liman le 19 Avril (1 Mai) 1849 (et de l'Hegire le 8 Djemasi-ul Akhir 1265). (L. S.) (s.) Vladimir Edon'. Envoye extraordinaireet ministre plenipoten- tiaire de S. M. l'Empereur de Russie pres la Sublime Porte Ottomane".

200 CAIMACAMII

Tot atuncl intra in Cornul de aur §i vapo- rul frances al mesageriilor pe care se allati cel trel fo§tI Caimacami al no§tri, Eliad, Tell §i N. Golescu. Inca de cand e§ise dintailfo§til no§tri Caimacaml aveall dorinta de a se stabill la Con- stantinopol, dar pare ca arfi voit sa ail:A un fel de autoritate, chemati oare-cum§istipen- diatlde guvernul Otoman ;scrieat necontenit mini§trilor cerendu-le sa letrirnita banl,dar scrisorile lor rémaneau fait respuns. Intr'o li chernat de Aali-Pa§a, iml spune ca primise o depe§e prin care Principe le Cali- machi ilfacea cunoscut dela Paris, cafostil Caimacarni se hotarise sa vie la Constantino- pol ; me chemase ca sa-mi qica sa le scrill sä nu vie, cad dupa intelegerile ce avea cu Ru- sia, Poarta va trebul sa-1 interneze undeva in Asia. De §i nu eram in relatie de corespondenta cu aceloarnenl, dar am insciintatindata pe Alexandru G. Golescu de toate lisele lullAali- Pasa, insarcinandu-1 ale da aceasta in cuno- noscinta ;intalnind apol pe Costache Alexan- drescu, cumnatul lull Eliad, pe strada, la Pera, i-am fãcut silui cunoscut, de §i el fusese d'a dreptul insciintat. Eliad insa atat la avertismen-

LA CONEITANTINOPOL 201 tulGolescului cat§ila acelalcumnatu-sen Alexandrescu, respunde ca aceasta era numal o intriga a mea ;Costache Alexandrescu a fost chiar trimis de Aali-Pa§ala Pirea ca sag' o- preasca d'a venila Constantinopol, dar a fost cu neputinta de a I scoate din idea lor. Ajun§lInportul Constantinopolului, cand afl voit sa iasg din vapor au fost opritl de po- litie §i cu mare anevointa s'a permis numal nuia, WI N. Golescu,ca sa meargg insotit de un pazitor pang, la Suleiman-Pa§a. Acesta l'a primit sfatuindu-1 sa se intoarca indata pe batel. Intr'acea trecere Golescu s'a pu- tut abate un minut pe la mine. Pe laamiacl am fost chemat laAali- Pa§a care m'a Msarcinat sä me duc pe vapor sa staruesc din partea lui ca sa se intoarca,gi pentru casul ca poate nu ar avea bani de in- toarcere mi-a dat un bilet catre bancherul Al- leon sa pue ladispositia mea suma de 3300 fraud. Vaporul pornea la 5 ore seara §i se in- timplase sa fie qiva de Pasce,prin urmare cu neputinta de a gasi. un cantor deschis ;d'abia am putut gasi pe Allëon, dar neavend bani a- casa mi-a, dat o creditiva asupra easel James Bell & C-ie la Malta ;acel efect l'am dusi l'am inmanat pe vapor lui N, G-olescu pentru care mi-a

202 CIAIMACAMII dat o recipisa ('). Tot odata i-am remis §i un or- din al generalului Aupick catre comandantul ba- teluluI, ca sa le dea trecerea gratuita pana la Marsilia,i astfel aü pornit inapol. Cate-vavile dupa intoarcerea la Paris, N. Golescu mi-a trirnis o epistola la adresa luI Su- leiman-Pa§a, dupa care alatur aci copie. Am in- credintat'o unui impiegatalPorteI,lui Enys Efendi sa o dea la adresa et Enys Efendi mi-a adus'o Inapol dupa o luna sail douö, cerOndu-ml din partea lui Suleiman-Pap sa-I fac o traductie in limba turceasca, traductie pe care i-am tri- mes'o. Adaog aci §i alte trel epistole ale lui Alex. G. Golescu privitoare la cestiunea formärei le- giuneI romane §i asupra calatoriel celor trei Cal- macaml la Constantinopol.

1) Textul recep-isel este urmatorul: Recu par Monsieur Ion Ghyca une lettre de credit de fr. trois-mille-trois-cent, de la part de MM: Jaques et Antoine Alléon sur MM. James Bell et C-ie a Malte. .,15 Avril, 1849, Constantinople. (Signd), N Golescu".

N. GOLESCII 203

No. LVI. N. Golescu cdtre Suleiman-Pap(').

Paris, le 17 Mai, 1819 Excellence, II m'a été de toute impossibilite de vous exprimer toute la joie que j'ai ressentie en vous voyant, lors de mon arrivée a Constantinople ; avec quel regret pourtant ne suis-je pas parti. Je suisaccourru aupres de vous, Excellence, comme un fils dans les bras de son Ore. Tout Valaque Men pensant vous consicière pour tel, d'autant plus moi, qui a pu, plus souvent que les autres, apprécier votre cceur plein de dou- ceur et de magnanimite. Je viens done exposer a mon perel'état critique dans lequel je me trouve, ainsi que tous mes autres compatriotes demeurant a Paris. Nous sommes sans argent, Excellence,et par consequent exposes a etre enferrnes d'un jour a l'autre. Voici done ce que je prie Votre Excellence de vouloir bienfaire pour nous.

1) Adresa sub textul serisorel : A Son Excellence Suley- man Pacha, Ministre de la Marine.

204 N. GOLE8CII

Nous pouvons etre classes en deux cate- gories. Les uns ayant de la fortune, les autres n'en ayant pas du tout. Les premiers supplient Votre Excellence de vouloir faire en sorte que le gouvernement turcleur avancat une som me d'argent, qui lui sera restituee des que nous rentrerons dans le pays,oil. bien que nos fa- milies puissent le faire. Quant pour les autres, le gouvernement fera un acte de pieté que de leur envoyer de quoi se nourrir.Jusqu'a pre- sent nous avons partage ensemble, mais main- tenant nous autres aussi, nous sommes obliges de courrir a la munificence de la Sublime Porte, qui j'espere ne nous laissera pas subir les con- sequences de la misere. Veuillez, Excellence, vouloir prendre en consideration ma priere tout en me mettant au nombre de vos plus devoués serviteurs. J'ai l'honneur d'etre

,,De Votre Excellence le trbs-humble et trbs-obéissant serviteur

N. Golesco".

A. G. GOLESCII 205

No. LXVIII. A. G. Golescu care Ion Ghica la Constantinopol.

Paris, le 24 Février 1849. Mon cher Ghica ! Je suis pris au dépourvu. Je n'ai que le temps de t'ecrire peu de lignes a la hate. Nos imprirnés seront finisaujourd'hui,et demain nous les envoyons avec lettres d'envoi aux ca- binets de Londres, Francfort, Vienne et Berlin. Nous en distribuerons environ 2000 exemplaires aux divers parlements, journaux et cabinets de lecture. Mardi prochain (27) on fait des interpel- lations a Londres, et Lord Palmerston n'en est pas facile, ce qui prouve bien que la reponse qu'il doit fairene peut etre que favorable a notre cause.J'ai yu Mr. Poujade,ilest tres bien dispose pour nous, et son caracthre, que tu connais fort bien, nous garantit que sa mission sera tres-serieuse. Ii m'a dit que la meme mis- sion lui avait eté offerte peu apreslarévolu- tion de Févrieret qu'il n'avait pas voulu ac- cepter pgrcequ'il avait demandé avant tout des instructionspositives, une politique netteet digne de ]a, France, ne voulant pas jouer le rOle

206 G. A. GOLE9017 d'une poupee. Cela veut bien dire, il me semble, que s'il accepte en ce moment, c'est que la po- litiquea tourne et que lesinstructions sont de nature alelaisser agir avec energie et di- gnité. Je suis bien fache de ne pouvoir repon- dre bien longuement a ta dernière lettre. Je me reserve de le faire par leprochain paquebot. Imagines toi que jen'aiqu'un quart d'heure pour écrire. La journée du 24 n'était point celle de l'expedition, je ne m'attendais point a etre si presse. Je viens d'apprendre par Mr. Schefels, que cette fois-ci le paquebot se derange de ses habitudes, et qu'il faut absolument t'écrire- a la hate, sous peine de remettre au 7 du mois pro- chain. Mr. de Reculot est tres bon pour nous. Je pule souvent avec lui de toi. II ne revien- dra a Constantinople que si on veut le nom- mer charge d'affaires et il pretend que pour le moment il n'a pas beaucoup de chances. Il est parti hier pour un mois a la campagne. Peut-étre par le prochain. paquebot Nicolas pourra-t-il partir, je ne le pense cependant pas, car ii ne compte trouver de l'argent qu'd Vienne et ii n'a pas encore de quoi alter jusqu'd Vienne. Encoren'est-il pas bienstird'en trouvera

RELATII O FRANCES/I 207 Vienne. Je crains que l'ex-Prince Ghica ne le retienne plusieurs semaines en remettant d'un jour a l'autre pour lui donner 100 # qu'il lui écrit ne lui etre pas bien facile de trouver. Adieu, mes hommages respectueux a Ma- dame Ghica et mes amities a, N. Balcesco ton ami

A. G. Golesco". Je viens de me rappeler seulement que c'est l'anniversaire de la trop fameuse revolu- tion du 24 Fevrier ;vive donc a jamais la re- volution democratique et sociale, comme on l'ap- pelle, mais meurent tous les républicains socia- listes qui ne valent pas le diable ;que Dieu pre- serve notre pays de ce fléau HI"

No. LXVI. A. G. Golescu lid Ion Ghica la Con.stantinopol.

Paris, 27 Avril, 1849. Cher Ghica ! L'affaire de la legion roumaine dont tu me parles dans ta dernibre lettre, est connue ici de presque tous. Je n'ai donc pas jug pru-

208 A. G. GOLEBOU

dent de cacher quelque chose a, cet egard et je ne serais pas etonne que Tell et Eliad sachent déja tout ce qui s'est fait a, cet egard. Maghero eut Ote le meilleur pour se mettre a,latete d'une legion roumaine. Si tu lui a écrit et qu'il ne t'a point repondu, c'est sans doute que ta let- tre ne lui sera pas parvenue, ou bien qu'elle l'aura trouve très-malade, comme on ledisait ici,ii y a quelques semaines. Du reste quel que soit le chef de la legion, je e,ras qu'il ne soit trop tard pour la pouvoir organiser. Le Valaques de Transylvanie ont eu un moment supreme, c'est celui oii l'on a proclame la levee en masse ;ii fallait se saisirde cette occasion pour demander de armes et menacer de marcher sur les Saxons pour les desarmer, si on ne voulait leur en fournir.Si on s'était montre hardi, Puchner n'aurait pas joue avec ces pauvres Valaques comme avec des marionet- tes.Lorsqu'ils'etaitagi de délivrer Lauriani de la prison, on n'a pas hesite a, soulever les villages Valaqueset a les faire marcher sur Hermannstadt, quand les Saxons n'en etaient pas encore aux abois et que la guerre contreles Maghiars n'etait pas encore declaree ;et quand le fameux Ianco s'est trouve, par le fait de la levee en masse, a. la tete de 80,000 hommes MItICAREA DIN TRANSILVANIA 209

(dit-on), on a hésité de tenir un langage apeu près comme celui ci:Donnez nous des armes et non point des fourches et des piques, si vous voulez que nous risquions nos vies et nos biens pour l'Empereur. Nous voulons bien sauver l'Em- pire et le consolider pour l'avenir, mais nous ne voulons point le faire en automates, qui ne soient bons qu'a, servir de chair a canon ; nous voulons jouer un rOle special a nous, un rOle important danslaconservation de l'Empire. Laissez-nous donc nous organiser en legions na- tionales, donnez nous des canons et des fusils, de la poudre, de l'argent, ou bien nous mar- chons sur les Saxons qui ont pristout pour eux et qui nous laissent exposés a la mitraille de l'ennemi, tandis qu'ils s'enferment dans leurs villes. Donnez-nous des armes ou nous les pre- nons de force, car nous voulons sauver l'Em- pire malgré vous. Les Roumains sont vaillants et ils sont fideles a la Maison d'Autriche ; vous autres, vous etes poltrons, et si vous ne nous donnez point des armes vous etes traitres a la Maison d'Autriche et nous marchons sur vous comme sur des rebelles ou des traitres". Je ne sais tropce que Puchner eut pu rOpondre a un tel langage ;les Croates n'ont- ils pas commence a peu pr6s comme cela leur Chico,.4mintiri. 27,641. 14 210 A. fa. GOLEBOU resistance, malgre les protestations et les me- naces de l'Archiduc Etienneet du cabinet de Vienne ? Si les Valaques avaient éte armés, s'ils .avaient parle comme ont pule les Croates, s'ils avaient eu des chefs, comme ceux-ci en ont eu, on n'aurait pas entendu dire :lalacheté des Valaques, la perfidie des Valaques etc. etc. On n'aurait pas entendu repéter que les Valaques sont tan tOt avec l'Autriche, tanta avec les Ma- ghiars, tantOt avec les Russes et toujours avec le plusfort !...On nous aurait respectes com- me on respecte les Croates quoiqu'instrurnents de la reaction ;devant la question de la natio- nalite, il n'y a pas de question de démocratie. Avant tout etre et puis examiner le comment. Les Valaques comme les Croates devaient are pour ceux qui leur promettaient l'existence na- tionale. Les Maghiars la leurrefusaient, l'Au- triche la leur promettait, le choix n'était pas embarassant pour eux et il ne pouvait are des- honorat pour une nation de s'alliera un mo- narque qui leur promettait l'existance pour re- pousser une democratie qui menacait d'aeindre les nationalités. Que si ensuite le monarque s'é- tait montre ingrat et avait mis sa perfidie decouvert, ii n'en aurait pas coute aux Rou- mains plus qu'aux Croates de le menacer d'une 2ILIVCAMEADINTRANSILVANIA. 211 defection et cette menace eut été d'autant plus efficace, que les Roumains eussent pris une part plus directe et plus brillante dans la lutte. Voyez que d'efforts les Maghiars font pour entrainer la defection des Croates, tandis gulls disent a- vec un mépris desesperant: Quant aux Vala- ques nous en aurons facilement raison; iine .vaut pas la peine de leur faire des courbettes, ni de nous her a leur egard par desengage- ments positifs qui pourraient enchainer notre a- venir !Voyez aussi avec quel soin l'Autriche menage la susceptibilite des Croates, tandis qu'elle est sourde aux plus modestes reclamations des Roumains !C'est que les Croates ont agi avec vigueur,qu'ils ont eu une politique certaine, invariable, ferme etqu'ils n'ont point manqué d'hommes d'Etat, tandis que les pauvres Vala- ques n'ont su que servir de. chair A canon !Je me rapelle encore, qu'A mon pasage par la Tran- sylvanie, on ne savait pas encore s'il fallait etre avec l'Empereur oil avec les Maghiars I Et ces hesitationsse sont prolongees jusqu'A ce que le cabinet de Vienne, ayant mis en quelque sorte les Valaques en demeure de se declarer, Bs se sont livr6s comme des moutons A discretion d'un Puchner. Quand nos emigres sont arrives en Tran-

212 A. G. GOLESCII sylvanie, ils n'ont pas vu en quoi avait cloche la politique des Valaques de Transylvanie,et ils se sont mis inconsidérément a crier a droite et h gauche qu'ilfallait s'allier aux Maghiars pour renverser laperfidedynastie d'Autriche, croyant qu'il suffirait, qu'eux, inconnus dans le pays, parlassentet prechassent Valiance ma- ghiare pour changer tout d'un coup lesidees et les prejugés du peuple contre les Maghiars. Ils n'ont réussi qu'a compromettre les Valaques aupres du cabinet de Vienne, sans rienfaire pour la cause maghiare, car je ne suppose pas que quelques mots lances h tort et h travers aient fait quelque chose pour l'armée de Bern. Quoiqu'il en soit, puisque le mal est main- tenant fait, puisque les Valaques sont enfin par la force des choses avec Bern, puisque l'armée russe va se frotter avec celle de Bern, ne fal- lait-il pas songer h organiser une legion Rou- maine, quand ce ne serait que pour se donner le plaisir d'abattre quelques tetes de Calmouks? Oui, sans doute, seulement jecrains qu'il ne soit trop tard. S'il n'est pas trop tard, vous aurezsans aucun doute faitlaseulechose qui pouvait quelque peu relever l'honneur des Valaques. Nous verrons.

MIVAREA DIN TRANSILVANIA 213

Quant a Maghero, je croisqu'ilaccepte- rait d'autant plus volontiers de prendre part a, la formation de la dite legion, que ce sera peut-etrele seul moyen de réparerlafaute immense qui a eté commise lorsqu'il a licencié ses pandours et qu'il n'a pas passe avec armes et bagages et avec ce quietait plus determine du ate des Valaques de Transylvanie sans la permission de Puchner. S'il avait pu joindre Ianco, avec deux mille pandours seulement,iiprenait une posi- tion inexpugnable contre l'Autriche elle-meme, si elle avait voulu empecher que des Valaques vinsent au secours de Valaques, comme des Serbes de Turquie étaient dep. venus au secours des Serbes d'Autriche. J'en ai deja, parle a Ma- ghero comme d'une chose a, desirer, et sans lui dire que la chose était en train de s'exécuter. Je ne doute pas qu'il ne se rende en Transyl- vanie s'il est en bonne santeet s'ilen a les moyens. Par le prochain paquebot nous attendons des nouvelles des trois chefsde l'emigration, chefs sans autorite, puisque toi qu'ils consentaient a.te laisser- continuer tes fonctions a-bas, tu ne veux point les reconnaitre, ni N. Balcesco non

214 A. G. GOLESCII plus, et que Bratiano D. gulls consentent égale- ment a, laisseraLondres,n'est pas de ceux qui sont tres-disposes a les reconnaftre. Quant Amoi, j'aiplie devant ce que je croyais etre la ferme volonte des emigres de Transylvanie, ce qui ne m'a pas empeche de leur dire era- ment desvéritésassez dures. Je ne me suis cependant pasretire parceque je ne veux pas les reconnaitre, car je crois que toute insubor- dination contrelamajorite est toujoursdan- gereuse par l'exemple, mais parceque je suis degotte du tout en masse. Nous manquons d'hommes, voila mon avis; nous n'avons que des brouillons ou des intri- gants et des malhonnetes ;s'il y a des excep- tions, elles sontsi peu nombreuses que je ne veux pas accepter de solidarité avec la masse. Quand je verrai quelqu'un a la tete avec l'étoffe d'un dictateur,,je serai toujours pretaoffrir mes services, sans accepter d'autresolidarité que celle du fonctionnaire vis-a-vis du chef. Mais quant a conseiller telle organisation plutOt que telle autre (dans l'émigration) ou tel mode d'ac- tion plutet que tel autre, c'est ce que j'ai bien résolu de ne point faire a l'avenir. Que la mas- se d'intrigants et de fanatiques se tire d'affaire

ORGANIBAREA. EMIGRATIIINEI 215 comme elle pourra. On peut bien aussifaire quelque bien a son pays, en se tenant a l'écart. Adieu, ton ami I. G. Golesco. Mes hommages respectueux a ta femme".

No. LXX. A. G. Golescu lui Ion Ghica la Constantinopol.

Fontenay aux Roses, 27 Juin, 1849. Mon cher Ghica! Comme tu reviens encore sur la question tant rebattue de l'ex-Lieutenance et qu'Alexan- dre, mon cousin, me reproche aussi comme une faute impardonnable, l'ombre d'un soupcon qui a pu passer un moment par mon esprit, je suis bien oblige aussi de revenir sur un sujet que je croyais assez éclairci pour ne plus encourir des reproches plus graves que ma faute, si faute il y a. Tu n'as jamais estime ni les talents, ni le caractère moral d'Eliade ;celui-ci, a tort ou a. raison, passait pour dieter ses volontés a Tell et pour etre maitre, par consequent, des votes

216 A. G. GOLEEIGIT de la Lieutenance ;voila plus qu'il n'en fallait pour te rendre ennemi decide de la dite Lieu- tenance. Mais ce n'est pas tout :plusieurs per- sonnes, qui, avant la revolution, étaient loin de professer pour la personne d'Eliade un mépris souverain, comme tu le faisais au vu et au su de tout le monde, se sont singulièrement rap- prochees de ta maniere de voir, depuis qu'elles ont vu la Lieutenance a l'oeuvre; Balcesco no- tamment, quiavait une confiance illimitée en Tell et qui ne mésestimait nullernent Eliade, en est venu a penser a peu pres comme toi au sujetde ces Messieurs. Tout cela a dill singu- lièrement fortifieren toila conviction que la Lieutenance avait Ote et qu'ellecontinuerait a etre fatale au pays et a la revolution; qu'y a-t-il que de tres naturel dans tout ceci? Le premier tu m'as propose de faire en sorte que Tell et Eliade se desistassent de l'initiativequ'il leur appartenait de prendre dans les actes de l'émi- gration, en leurqualite de membres de l'ex- Lieutenance. Tu as écrit dans le meme sens a d'autres personnes, et en cela tu n'as pas &LC heureux, car Tell et Eliade avaient appris que ton désir cache était de les voir mis de cOte et de voir arriver Nicolas Golesco seul a, la tete des affaires de l'emigration. Il ne m'est janlais

ORGANISABEIA EMIGRATIIINEI 217 venu dans l'esprit de blamer ce désir de ta part, ni les demarches que tu aurais employees pour arriver a sa realisation, car je n'y voyais que laconsequence logique d'une convictionirré- sistible, d'une invincible repulsion pour les per- sonnes en question ;mais j'ai eu l'occasion de constater que la maniere détournée dont tu a- vais voulu insinuer a Tell et a Eliade de se de- sister avait completement manqué son but, car ces Messieurs arriverent a Paris avec la con- viction que tu t'etais entendu avec nous pour faire allerNicolas comme seul chef de l'émi- gration a Constantinople, afin de faire triompher sa candidature a la principaute aux depens de ces Messieurs etc.etc. Pour la premiere fois j'ai étO soupçonne de donner dans des tripota- ges de cette nature ;d'un mot j'ai voulu en- clouer cette batterie de soupgons qui, atteignant tout le monde sans distinction, rendait tout tra- vail impossible ;vous soupconnez notre bonne foi, leur ai-jedit, he bien,prenez l'incognito, partez au plutOt sans mot dire a personne, ren- dez-vous a, Constantinople, vous deux et Nicolas Golesco, entrez en relation avec les Turcs,et vous verrez vous memes ce qu'il en est.S'il n'est point vrai que les Turcs n'ont ,pas grande confiance en vous deux, demeurezAConstan-

218 A. G. GOLESOIT tinople tous le trois et vous deiouerez l'intrigue que vous supposez qu'on ourdit contre vous ; si au contraire,les Tures ne veulent point en- trer en pourparlers avec vous deux, Vous seriez sots et coupables en meme temps, de vouloir demeurer plus longtemps a Constantinople a ti- tre de Lieutenance. Ceci futdit quelques jours seulement apres levote des emigres de Paris, qui confirmait celui de l'emigration de Transyl- vanie, par lequel ces Messieurs se disaient ap- pelés avec Nicolas G-olesco a la tete des affaires de l'ernigration roumaine. Un mot d'explication a ce sujet : Dans notre reunion ii s'est trouve deux personnes qui ont nie que ces Messieurs aient Oté élus chefs de l'anigration ;Teulesco est l'une de ces personnes ;quand ii lui fut ob- serve que l'électionavait eu lieu a Kronstadt, ii répondit que la quantitê des emigres ne de- vait pas l'emporter sur la qualite de ceux qui se trouvaient a Hermannstadt et a Paris sans doute ;cette reponse malheureuse ne fit qu'em- brouiller d'avantage la question.Enfin, iifut décidé que pour donner preuve de dêférence en- vers la majorité (qui avait droll, de se forma- liser de cette pretendue comparaison qu'on vou- lait établir entre laquantite des votes et leur qualite) nous reconnaitrions provisoirement ces

WIG-ANIS A.REA ZMIGRATIIINEI 219

Messieurs pour chefs et que nous écririonsis tous les emigres pour tacher d'obtenir une mo- dification du vote qui avait eu lieuen Tran- sylvanie (s'il y a eu vote).J'ai vote avec la majorité parceque j'ai trouve cette proposition plus propre A concilier tout,etsurtout A pre- venir un dissentiment entre nous et la majo- rite des emigres.J'ai vote encore pour cette proposition afin de voir au plutet un commen- cement d'action au nom de l'emigration entiere, ce qui serait devenu impossible avant deux ou trois mois,sil'on n'avait point reconnu l'au- torite de ces Messieurs du moins provisoirement ; j'ai vote surtout dans la pensee de prévenir la dissipation du peu d'argent qui ëtait resté A la . disposition de l'emigration et dans celle de de- mander compte au plutOt des sommes quia- vaient été confiées A plusieurs d'entre nous. Cela fait, je n'ai pas voulu etre un des trois secré- taires que ces Messieurs se sont choisis tout de suite et cela par des raisons simplement person- nelles et non point par esprit d'opposition con- tre ces Messieurs. Je prevoyais, par exemple, la perte d'un temps que je pouvais employer plus utileMent et je prevoyais aussi qu'on in- terpreterait d'une fawn calomnieuselacoinci- dence, par laquelle il se faisait que précisérnent

220 A. 0. GOLESCII

ceux qui ent le plus appuyé la proposition qui a- vait triomphé étaient aussi ceux qui,avec les trois membres de la Lieutenance, devaient tout decider et tout faire. Mais vous voulez prévenir les imputations d'un parti ; vous tombez parla mème sous l'accusation du parti adverse ;tel est le sort de ceux qui ne sont d'aucun parti : mon refus a eté mal interpreté par Eliade et par Tell, et comme j'ai vu que je n'avais réussi qu'A aggraver les mefiances, je me suis ravise ; j'ai accepte de travailler avec ces Messieurs, et c'est alors que du premier coup,j'aipropose de mettre un terme a,une situation si fausse et j'ai conseille levoyage incognito. Tous les autres ont approuve l'idee, personnen'y a fait là moindre objection et il a été decide que nous devions éviter la moindre indiscretion.Depuis j'ai ete a meme d'apprecier ce que vallent ces Messieurs comme hommes politiques ;ii y a en des disputes plutet que des discussions, et comme Tell confond toujours laséverite du franc re- publicain avec lagrossièreté d'un mal appris, ii y a eu du froid entre nous. Il y avait done pres de deux mois depuisqu'iln'étaitplus question entre nous ni du depart de ces Mes- sieurs ni de quoiqu'ilsoit d'important, lorsque j'airegu ton premier avertissement que ces

ORGANIBAREA EMIGRATIIINEI 221

Messieurs ne seraient pas bien vus a, Constan- tinople.Ces Messieurs se trouvaient alorsa Londres ;ton second avertissement étaitbeau- coup plus categorique. Tu me disais que le mi- nistere Turc leur faisaitsavoir par toide ne pas venira, Constantinople.J'ailu a. Nicolas Crezzulesco cette seconde lettre, et lui ai même communique les soupçons que ton premier aver- tissement avait éveille en quelques uns d'entre nous,soupçons que je n'avais pas eu le cou- rage de repousser pour plus d'une raison. D'a- bord, j'étais a bout de mes forces que j'avais epuisées a. force d'avoir bataille envers et con- tre tous, et je ne me sentais pas le courage de recommencer une nouvelle lutte pour repousser de nouveaux ; a. peinevenais-jede sortir d'une querelle d'une violence peu com- mune que j'avais eu avec Rosetti et Bratiano et de toutes les scenes qu'elles avaient entraine avec elle ; en moins d'un mois je m'étais dis- pute ou refroidi avec Tell, Eliade, Rosetti, Bra- tiano, VoInesco, C. Balcesco et quelques autres; II faut, sans doute, que j'aie peche Darquel- qu'endroit pour m'etre ainsi brouillé avec tout le monde. Ce que je sais, cependant, c'est que je ne me suis passione que contre l'indignite des uns et contre les passions personnelles des au-

222 A. G. GOLESCII

tres ;j'eusse sans doute beaucoup rnieux réussi si j'avais pu contenir l'indignationen moi et conserver plus d'indifférenceet plus de sang froid, tout en soutenant ma these comme on soutient une chose de peu d'interet. Mais la question n'est point de montrer par oa j'ai pe- chO, ce que je veux te faire comprendre c'est qu'au moment oa est arrive ton premier aver- tissement, j'etais tellement épuise au moral, que je ne me sentais pas le courage de commencer une neuvelle lutte pour détruire des soupeons nouveaux ;j'ai done garde le silence sur Ia prO- tendue intrigue qu'on t'attribuait. Du silence A un commencement d'hésitationii n'y a qu'un pas, et A force de voir des gens convaincus que tu intriguais pour empecher ces Messieurs d'ar- river A Constantinople, j'ai incline a penser que cette intrigue n'était pas impossible de ta part, du moment que tu avais la conviction que ces Messieurs seraient nuisibles A notrecause.Si j'ai commis quelque peche A ton égard, c'est celui-laet non pointd'autre,et la meilleure preuve c'est que j'ai continue A t'Ocrire comme auparavant, ce que je n'eusse certes point fait si j'avais pu croire qu'il y efitquelque chose d'indigne au fondde ta pensée ;comme j'ai communiqué cette hesitation de mon esprit A

mina, IF ELIADE 223

Nicolas Crezzulescoet que d'apres une de tes lettres et d'apres une lettre que celui-ci m'a é- crit de Constantinople, j'ai pu croirequ'il t'a- vait devoile le soupçon auquel je m'etais laisse aller, j'ai mieux aime t'avouer la chose plutet que de t'abandonneral'exageration immanquable des faits quand ils sont mal appris.C'est ce que j'ai fait dans une de mes dernières lettres, mais mal fait,sansdoute, puisque je ne suis pas encore parvenu a, me mettre al'abri des reproches injustes. Je te le répete done encore une fois, ma rnéfiance n'est pas allee plus loin; ii y aurait mensonge de ma part a vouloir pa- raitre plus confiantque je ne l'aité, mais ii y a aurait injustice aussi de votre part a, m'ac- cuser de plus de méfiance que je n'en ai eu. Quand Tell et Eliade s'efforçaient de me prouver que Bratianoet Rosetti avaient trahi, j'étais tres prévenu contre ceux-ci, et cependant je leur ai toujours répondu que s'ils parviennent jamais a me prouver quelque chose, ce ne sera jamais que Bratiano et Rosetti ont conspire contre leur pays, mais seulement qu'ils ont conspire contre Messieurs Tell et Eliade;sans prejuger la ques- tion, je mettais une borne de bon sens a, la méfiance. Quand ces memes personnes voulaient me prouver que tu avais aussi trahi, je met-

224 A. G. GOLEBOIr

tais aussi une borne a leur mAfiance a, ton 6- gard, borne antérieure a, toute discussion. J'ad- mettais le fait d'ambition, mais je n'y voyais pas de quoi t'en faire un reproche. J'admettais clue tu 6tais clëvou6 a Carnpineano, jusqu'a tra- vailler pour sa candidature a la Principauté, mais un dövouement de conviction n'est point un reproche, comme le serait un dévouement fac- tice. J'admettais que dans ton mariage ii pou- vait y avoir eu du calcul('), mais je n'y voyais rien d'infamant. J'admettais une excessive ha- bileté de ta part, mais je soutenais que l'habi- letO n'était ni supercherie ni indignite, et je con- cluais que tout ce que ces Messieurs pouvaient tenter de me prouver, c'estqu'ilfallait avoir les yeux ouverts sur toi, pour voir si ton dé- vouement pour Campineano, ou si tapropre ambition ne t'entraineraient point a, mettre toute ton habileté au service d'une personne que nous n'estimons pas comme homme politique.C'est la,il me semble, parler en homme sérieux qui ne se laisse entrainer nia.un exas de con- fiance,ni a un excès de méfiance.Je ne me chargeais pas de faire l'apologie des hommes ; jevoulais seulement &after par anticipation

I) Car il a ifite question de tout cela, vois-tu?

TELL qz ELIADE 225 tout exc6s d'indignite, afin de prouver qu'il y avait moyen de travailler avec les mêmes horn- mes si fautifs qu'on les suppose. Voila qui est dit pour la méfiance ;du reste lA n'est point toute la question :quand j'ai reçu ton second avertissement, ii n'y avait plus mefiance qui tienne :iifalait communiquer l'avertissement A ces Messieurs, afin de les prévenir de ce qui les attendait s'ils se rendaient A Constantinople, et ce qu'on me reproche, c'est que, loin de leur avoir communiqué la chose, je leur cache tout, je les engage encore A partir,jecours même faire de l'argent pour leur faciliter les moyens de se rendre A Constantinople, et je fais tout cela en trompant les uns et les autres, et je suis accuse de tout cela par Nicolas Crezzou- lescoI Tu ne dois done pas t'Otonner de l'indi- gnation a laquelle ces accusations odieuses m'ont dii porter, ni de la reponse que cette indigna- tion m'a dictée pour N. Crezzoulesco. Quels ont ete les moteurs infames de ces calomnies, ce n'est pas A moi a les decouvrir ;du reste,a- près un premier mouvement d'indignation,ii ne m'est resté de tout cela, qu'un profond me- pris et tine profonde pitie pour les vrais cou- pables. J'ai des témoins qui attesteront toujours que j'ai fait part A ces Messieurs de ce qui les Ghica, Arnintiri, 27,641. 15 226 A. 0. GOLE EICII attendaitaConstantinople.Telllui- memo a- vouera, que quand je lui ai fait part de la cho- se, il m'a repondu qu'il en avait d6ja connais- sance, qu'Eliade en avait 6t6 averti par ses pro- pres parents (ou amis) de Constantinople, que néanmoins iiétait bien décid6 pour son compte a partir avec N. Golesco par le prochain paque- bot, que quant a Eliadeiin'avait point d'ar- gent pour le moment; paroles que j'ai repe- teesa N. Crezzoulesco et tandis que celui-ci croyait que je m'entendais avec Tell et Eliade pour le tromper dansle stupide plaisirde le faire voyager en compagnie de ces Messieurs, j'étais, moi, brouill6 avec Tell et froid avec E- liade en raison de nouvelles disputes que nous avions eues une semaine auparavantI Et on a os6 inventer que j'ai continue a engager ces Messieurs a partiretque jesuisall6jus- qu'acourir pour leurfairede l'argent.Je pourrais bien invoquerle temoignage de Co- galniceano qui, m'ayant exprim6 l'intention oi ii Otait deux jours avant le depart de ces Mes- sieurs de faire une souscription entre Moldaves pour fournir aux frais du voyage d'Eliade, n'a recu de moi que cette simple réponse :Four moi je ne donne pas un seul sol par la raison que je n'en ai point. Je pourrais encore invoquer le

TELL Ip ELIATIE 227 temoignage de ces Messieurs eux-rnemes, car ils sayent bien qu'ils ne m'ont parle de cette af- faire de l'argentque le jour mème de leur de- part. Mais a quoi servirait d'invoquer des te- moignages suspects contre des calomniesstu- pides ? Ii ne restera riende tout ceci qu'une trace d'infarnie sur le front des calomniateurs, que Dieu leur permette de la pouvoir laver par leur conduite a venir! Pour mon compte, je ne demande pas mieux. Pour terminer le long 4 ennuyeux retour vers un passe triste, je te dirai qu'Eliade et Tell sont persuades que le premier intrigant dans toute cette affaire c'est toi, le se- cond Balcescoetletroisibme moi,et pour preuve de ceci, ii dévoile au monde notre cor- respondance reguliere, comme si cette correspon- dance avait ete un secret pour quelqu'un! Com- ment correspondre avec quelqu'un qu'on croit tre pour la candidature de Campineano !C'est Ia un crime impardonnable et qui ne peut s'ex- pliquer que par un crime encore plus grand, celui de conspirer avec Ghica et Balcesco con- tre le vrai parti de la djmocratie, c'est a dire contre Messieurs Tell et Eliade, sans doute dans le but toujours cache de travailler a la candi- ature de N. Golesco etc. etc !... Tout ceci devrait bien, il me semble, vous

228 A. G. GOLESCII prouver que je n'ai cherchéAtromper person- ne au profit de Tell et d'Eliade, avec lesquels j'ai été la plupart du temps ou brouille ou en froid, sans que les charitables faiseurs de ea- lomnies s'en soient seulement doutes, et ce n'est pas la moindre peine que je leur réservais dans ma malice, car en leur cachant les querelles presque continuelles et le froid qu'il y a vait en- tre moi et ces Messieurs, je leur laissais igno- corer que leurs calomnies seraient un jour mi- sesAdécouvert et qu'ils se casseraient le col contre une éclatante impossibilité ! Puisque le temps est venu, j'ai mis tout a, découvert et vous pouvez maintenant me ju- ger tel que j'ai OtO: ni excès de confiance, ni excas de mOfiance. Quant a mon devoir jel'ai rempli en dépit de toute méfiance et jedéfie quiconque d'articulervis-a-vis de moi un seul fait qui prouve que j'ai manqué a quelque de- voir de dignitO, de loyautO, ou d'honneur. La présente explication est la dernière que je me permettraia.cet egard, et a, moins qu'on ne vienne de nouveau articuler quelque fait con- traire a ce que j'avance la.Ii reste bien en- tendu que je ne te parlerai plusde tout cela. Si jet'en ai tant parle cette fois-ci, c'est pour clOre une fois pour toutes une explicationin-

LEGIIINEA ROMANI 229 terminable. Comme je n'ai pas le temps de re- peter les memos choses a mon cousin Alexan- dre, envoie lui, je te prie, la présente lettre, a- fin qu'il en prenne connaissance. Je n'ai qu'un mot a ajouter a tout ce que je viens de dire, c'est que je défie quiconque de s'élever en faux contre ce qui est dit dans les pages qui prece- dent, ou du moins de le faire d'une maniere claire et categorique en articulant des faits pré- cis et en ma presence. J'arrive maintenant aux affaires du pays. Tout ce que tu me dis relativernent a notre po- litique vis-a-vis des peuples qui nous environ- nent est parfaitement vrai. Je suis absolument du menle avis, et quant a,la formation d'une legion roumaine, je la crois d'une si grande im- portance pour nous, que je m'étonne comment tu as pu rencontrer a cet egard des obstacles parmi les nOtres ;il me semble que ledevoir de tous ceux qui se sentent un pen le courage militaire, devrait etre de se rendre en Transyl- vanie pour contribuer de leur mieux a la for- mation de cette legion qui nous donnera et des rnoyens d'action pour l'avenir et le droit de re- clamer quelque chose de Maghiars apres la vic- toire et le moyen de faire parler la presse Eu- ropéenne des 3,500,000 Valaques qui vivent dans

280 A. 0. GOLESCIT les Etats de l'Autriche et de l'emigration rou- maine qui. joue auprbs de ces Valaques le rOle que l'on voit jouer a l'emigration polonaise en Hongrie. Tant que nous avons fait mine de ré- sister soit a la Turquie,soit a laRussie,les journaux ne cessaient d'énumèrer nos forces et de parler a tout propos des Roumains de la Moldo-Valachie ;depuis que nous n'avons plus l'air de vouloir on de desirer quelque chose, on ne s'occupe plus de nous, ete'estjustice.Si nous voulons montrer a l'Europe que nous vou- lons quelque chose et que nous levoulons a outrance, si nous voulons lui apprendre qu'elle peut compter sur l'Olement Roumain, sur son ënergie et sa force vitale dans la combinaison des elements de labalance politique,si nous voulons enfin mettre en evidence notre haine contre le protectorat russe, poursuivons done de cette haine tout ce qui porte l'uniforme russe et scellons de notre sang cette haine que nous ne saurions trop dOvelopper chez nous pour as- surer notre existence politique. Mais nous sou- tenons que le peuple entier daeste le russe, et que le pays est pret a se soulever contre les armOes du Czar ; nous mettons dans nos actes publics : Jeune encore et pleine de vigueur la na- tion Roumaine veut vivre ou inourir pour la libertd...,

LEGIIINEA IN TRANSILVANIA 231 puis, qu' elle salt que Dieu a implanté en elle la mission de repousser les barbares et de civiliser l' Orientetc.etc.Nous faisons par la meme raison un crime au gouvernement revolution- naire de notre pays de n'avoir pas tente Ia lutte contre la Turquie et la Russie en meme temps, et puis quand ii s'agit de faire vivre le nom de Roumanie dans une lutte contre les Co- saques, et qui s'opere sur un territoire Rou- main, nous laissons tout faire aux Maghiars. Eux luttent et nous nous contentons de parler de lutter 1et de tant de sang Roumain, repandu sur le theatre de la guerre,iin'est dit rnot nulle part, par la raison que la, oil ii n'y a que le drapeau maghiar, tout l'honneur des efforts revient aux Maghiars, et nous qui avons le cceur si ardent lorsqu'il s'agit de poser, n'avons plus le courage d'aller aupres de nos freres de Tran- sylvanie pour les servir de nos conseils et de notre exemple, pour faire vivre le drapeau et le nom de la Roumanie au milieu de la pous- sière des combats. OU sont done nos braves mi- litaires, ces héros qui devaient sauver la revo- lution de Bucarest? Voila ce que se demandent les gens sérieux,et s'ils savaient que de tous ceux que le pays possedait, les plus braves ont dilemigrer et que de ceux-ci pas un ne se

232 A. CF. GOLE80II trouve surle' champ de bataille ou se jouent les destinées de l'Europe orientale et par con- sequent de tous les Roumains, s'ils savaient tout cela, que se diraient-ils ? Ils se diraient pro- bablement que ces héros de notre revolution sont bienloin d'être braves,ou bienqu'ils n'ont dans le cceur ni amour de la liberté, ni amour de la patrie, pas plus qu'ils n'ont dans l'esprit l'intelligence de la situation ;qu'en un mot ils ne se proposaient de lutter en Valachie que pour une sorte d'independance de clocher et non pour se faire de la Roumanie une pa- trie grande et libre. Je n'entends point blamer nos officiers qui promènent leur triste existence dans l'exil.J'en connais qui ne demanderaient pas mieux que de se rendre sur le theatre de la guerre. Mais oil sont les fonds pour les faire partir ? Tant qu'il y a eu quelques fonds,et qu'il était indispensable d'avoir un comité di- recteur pour en regler l'emploi,ii ne nous a pas été possible de venir a bout de former ce comité;iifaut done bien que nous subissions les consequences de nos fautes; ii faut bien se resigner a une honteuse inaction, pendant que sur le territoire Roumain des flots de sang Ma- ghiar et Polonais coulent pour la liberte et l'in- d6pendance nationale.

LEGIUNRA IN TRANSILVANIA 233

Nous sommes tous solidaires quand il s'a- git de la question nationale; les fautes commi- ses par les uns retombent sur tous. C'est pour- quoi,il faudrait etre plus indulgent et conseil- ler plutOt que de reprocher. D'ailleurs aucun d'entre nous ne peut se croire enti6rementa,l'abride tout reproche. Le devoir de tous ceux qui se trouvaient en Transylvanie étaitd'y rester et non point de courir en Europe pour chercher la sympathie des peuples et des cabinets a, Vienne, Francfort, Paris, Londres etc. etc. Quand Us ont fait cette faute, notre devoira. nous, qui étions envoyés pour cela en Europe, c'était de precher par l'e- xemple plutet que par des reproches ;c'était de nous en retourner en Transylvanie, puisque ces messieurs venaient faire en Europe ce que nous étions charges de faire nous memes et cd a, quoi nous pouvions sans doute suffire ;si nous l'avionsfait,nous eussions entraine de force tout le monde et nous serions parvenus a, or- ganiser la resistance armee des Roumains de la Transylvanie. Nous ne l'avons point fait, soyons donc justes et indulgents et répartissons sur tous une' faute que nous n'avons rien fait pour prevenir. Tu as de l'argent et tu l'emplois pour faciliterle voyage de ceux qui veulent aller

234 A. G. GOLESCII

contribuer h la formation de la legion roumaine. C'est fort bien ;c'est fort bien,tu fais ton de- voir ; moi qui ne peux aider de mon argent, je voudrais bien aider de ma personne. Non que je crois qu'un fusil de plus ajoutera h la force de la legion ;d'ailleurs je ne sais meme pas si je serais bon soldat, c'est une chose que je n'ai jamais essayee, et le courage peut me manquer comme h bien d'autres. Mais quand je voulais aller en Transylvanie je n'entendais pas donner a la cause un soldat de plus, mais aller aider de la parole, de l'influence et de l'exemple, 4 la formation d'une legion roumaine que je crois indispensableanotre cause et seule capable de réparer bien des fautes commises par nous. Pour l'election de Broussa, je n'ai qu'une chose a te dire.C'est que quand j'ai dit que je ne voulais plus me meler de rien, je l'ai bien pense et dit en memo temps et que rien au monde ne peut me faire revenir sur ma deci- sion h cet egard. C'est donc peine perdue de me faire entrer dans une combinaison quelconque. Tu peux declarercelah tout le monde ;du reste, je crois que les emigres de Paris n'ap- prouvent nullement l'idee qui a domine ceux de Broussa ;II y a eu une reunion hier au soir, mais je n'ai pas pu m'y rendre ; je ne sais done

ORGANISAILZ A EXIGRATIIINEI 285 pas tout ce qui a 6-té dit ; mais en somme ii a ete decide, me dit-on, qu'on ferait une adresse aux emigres de Broussa, pour leur dire pour- quoi on n'approuvait pas leur idee. La protestation qui sera remise au mi- nistbre au nom des trois ex-Lieutenants est faite, mais je ne l'ai pas encore lue.C'est Sefels de Soldehoff qui l'a faite ; on Pa lue a, Maugin (re- présentant), qui l'a trouvée tras-bien. VoilA tout ce que j'en sais. Du reste parle prochain pa- quebot, je t'en enverrai une copie. Comme je n'ai pas le temps de repéter les mêmes doses a, Alexandre, mon cousin, et A Nicolas Crezzoulesco je te prie de leur donner connaissance de cette lettre, car j'avais absolu- ment les memes choses a,leurdire,relative- ment aux imputations qui ont ete A tort por- tees contre moi et auxquelles ils ont bien plus a tort prete créance. Je suistitscontent de voir que tu es dispose A continuer notre correspondance, non pas d'agent a, agent, car nous ne sommes plus que les agents de notre cause,delegues par nous mêmes, mais de RoumainARoumain, car quoique je ne veuille me meler dans aucune combinaison, je n'entends pas rester entièrement inactif, et après avoir essayé de me retremper

236 A. G. GOLESCII un peu par la solitude a la campagne, ii faut bien que je recommence a faire quelque chose par la presse ou par la parole.Je tiens donc ace que nous soyons en correspondance pour nous Oelairer mutuellernent sur ce que nous a- vons a faire. Dis a Negri,Alexandri, N.Crezzoulesco et mon cousin Alexandre, que je me propose de leur ëcrire par le prochain paquebot. Adieu Mes hommages respectueux a ta femme, a ma tante ZoO et a Catinca Rosetti aussi.Je vais Ocrire par le prochain paquebot. Tauhe de faire parvenir la lettre ci-incluse a Bucarest".

VI.

Starea Europel lainceputul primäverel a anului 1849 se putea resuma astfel : Lupta prin- cipiulul de nationalitate in contra dominatiunel straine ;Italienil, Ungurili RomaniI luase ini- tiativa. Italienil, biruitorl la inceput, fusese silii a primi conditiunile aspre ale Jul Radetzky, dar a- cum cavalerescul lor Rege Victor Emanuel se gAtea sa reinceapa luptai sa rësbune pe Regescul si pärinte. RomaniI, abandon* de toata Europa, depuserit armele, dupä ce araarä inDealul Spirei vitejia de care eraU capabill ;§i acum nu- mai Ungurii luptatil, §i tinerele lor trupe, cari sburat din victorie in victorie, aträsese asupra

238 N. BALCESCII

Ungariel admiratia lumel intregii ingrijase nu numai pe Austria, dar chiar Rusia incepuse a se teme ca revolutiunea sa nu se intinda in Polo- nia. Germania era in fermentatiune §i toata, lu- mea se a§tepta la o prefacere generall a härtei Europel. Rusia sta cu arma in mana cu ochii tintiti la resultatul alegerilor din Franta §i u- nirea intre Unguri, Romani§iItalienl putea sa faca isbanda certa. In fata acelor imprejurari nu ne era permis noue Romanilor din Principate sstain nepasa- toriiafara din actiunea generala. Noi cati-va corespundeam intre noi §i ne comunicam unil altora lucrarile§1 cugetarile noastre. Dat aci corespondenta mea cu N. Bälcescu, cand era in Ungaria §i in Transilvania.

1. Belgrad, 28 (16) Decembrie, 1848.

Iubite Ghica7 Nu ti-am scris de mult §i pricina e ca nu sciam unde te afli.Scrisoarea ta din 17 Oc- tombrie am primit'o tarclit§i dupa aceea am auclit CPL tu ai fi plecat din Constantinopol. Nu sciam unde trimit respunsul. Et scitl el dela Semlin, dupa ce am sca-

DI N TR ANSILV AN I A 239 pat din manile Turcilor, m'am intors in Tran- silvania ca sa studiez micarea Romanilor de a- colo §i din Banat. Nu vream smerg inainte, pana n'of vedO cu ochiI ce avem sa alteptam dela Romanil de acolo.Scii ca atat in Banat, cat §i In Transilvania Rornanii in gloatas'a4 sculat asupra Ungurilor ii-a stins cif totul §i pentru tot-deauna din acele tërI. Din nenorocire mi§carea Romanilor, care e dreapta intr'aceea ca Ungurii erat ciocoil lor §i le refusa nationalitatea, a profitat reactiel Imperatesci. Pe langa aceea comitetul Roman, care este in capul natiel acolo, se afla cu totul sub poruncile 1u General-Comman- do, care il dirigeaza cam in scopul lul. Spre a scapa din aceasta positie am povatuit pe comitet ca sä convoace o adunare nationala, care sä Inceapä a organisa Transilvania ca oara Romaneasca §i a o declara astfel. Aceasta a facut'o, dar ble- stematul de General-Commando,ca sa-I parali- seze, i-a silit sa faca douö adunarl, una de Ro- mani unit);§i alta de neuniti. Astfel cu dogma religioasa ce impreuna totl Romanil §tersesera in Adunarea dela Blaj asta primavara, umbla a-Idesuni. Am povatuit pe Romanif din Banat ca sä trimia deputatl laacele adunarI,i im- preuna sä ceara ca Romanimea toata, cata se aflä in Imperiul austriac, st formeze un corp

240 N. BAIA:3E80U nedespartit, avend aceea§f organisatie §i aceea§1 adrninistratie. Lucru nu e sfar§it §i numai ince- put intr'aceste locurf. Romanii din Transilvania acum ca, se \Ted scapati de Ungurf vor sa se in- toarca in potriva Sa§ilor, pe cari if urase ca§i pe Ungurf, §i cef din Banat In potriva Serbilor care se incerc sa-1 incalece §i sa-1 invelue in vertejul Pan- slavismuluf. 0 !cate nenorociri simtimintul de nationalitate a adus intr'aceste locurf.Rasboiul intre Ungurf §i Romani este un rasboit barbar, §i astfel cum nici in secolul de mijloc nu s'a urmat. Aceea ce e un avantagiil pentru Ro- mani, este ca s'at pus totl in picioare, ca, se alb, multi tinerl in capul natief §i cu mare populari- tate §i ca at invetat a se bate §i a nu le fi teama de rasboit. Cand gloatele s'aü mi§cat atat de tare, este anevoie a le supune faila lemul- tami, de aceea Imporatul va fi silit a le acorda mult §i prea mult. EU a§1fidorit ca Unguril sa se fi purtat altfel,sa nu fi provocat pe Ro- mani §i sa se fi infratit cu din§il, cad lucrurile ar fi luat o fata cu totul alta, §i Imperiul au- striac se desmadula. Dar oil cum, crecl Ca acum soarta Romanimef va fi mult irnbunatacitä §i Ca Transilvaniai Banatul desmadulate de Ungaria s'a.ilapropiat mult de unirea cu nol. Apropo de

SPRE TRANSILVANIA 241

nol, ce se lucreazg pe acolo ? EU nu schl nimic §i numal de pe audite pe aci aflai cateceva, aceea ce in'a hotärit ca in loc sg me due la Paris, unde n'am mult a face, sa vit acolo langa tine. Sell ca Gole§tii, Bratianu §iRosetti s'aUdus inainte. Cred ca or fl la Paris, cad n'am primit scrisori de la din§ii.Magheru a plecat mai di- nainte tot acolo,§iTell §i Eliade at venit cu mine pana aci§is'an dus tot la Paris.Ple- careaacestorvestql Locotenenti afost nu- mai, cad le era frica sa mai §ada in Transil- vania.N'or face nimicnicilaParis, dupa cum n'aq fäcut in guvern. Acum, ca sail e- scusezenevrednicialor,, nu facaltcevade- cat sa ne innegreasca pe nol pe tql,qicend Ca numal eierat de treaba§i partidanatio- nalg, §i noi top' partida muscaleasca. Audi tu, nol partida muscaleasca ! Asta aft umblat s'o bage incapul tutulor Romanilor ernigrati. EU mai §ed acilea vre-o 5 dile, pana ol primi ceva pa- rale d'acasa §i apol plec pe la Triest spre Con- stantinopol. 0 sa am mare mu4umire sa fla cu tine.

»Adu-me aminte laplacuta suvenirea M-mel Ghica. Nu scia daca N. Cretulescu este acolo, dupa cum am aup. De e adever, spune-i

Ghica, Amintin, 27,611. 16 242 N. BALOBEICTI complimentei ca i-am rëspuns la scrisorile ce mi-a trimis la Sem lin. Complimente multe lui I. Filipescu.

, 1)Al töu prieten N. Balcescu".

2. Belgrad, 4 Janvier, 1849. Jubite al meg Ghica, Me afluinca a§teptand in Belgradscri- soil d'acasai pe Balaceano care nu este de tot sanatos. Socotosc cintr'o septernana cel mult vorn putea porni spre Triest§ide acolo ne vom ambarca pentru Constantinopol. Sunt ne- rabdator sa ajung acolo sä flu cu tine. De nu vom avea ce face acolo, apoi sunt hotarit sa trec in Italia, de se va face pe acolo vre un rasboia. Sunt nesatios de o viata,activa. Idea ta de o legiune rornana caresä mearga in Italia e irealisibila, din lipsa de oameni. Tot ce am putea stringe este vre-o 30 tineri dintre e- migrati, cari sa, voiasca a merge sa se bata. Cat pentru organisatia unui Comitet, o a- probez §i socotesc a o face; pentru acea am

EXIGRATIA acautril 243

sprijinit parerea aceasta cu confratil mei priso- nieri, cand ne-am aflat la Sem lin, acum douë luni, ca sa ne ducem cu totil in Transilvania, sa ga- sim §i pe cei-lalti emigrantii sa tocmim un Co- mitet. El insa n'at aprobatiail fost de parere ca mal intâdü sa mearga la Viena sä vada sta- rea lucrurilor,id'acolo ne-am dat rendez-vous in Transilvania, unde nu numal ca nu s'au in- tors, dar nici nu mi-ati mai scris,i acum nu scit de nici unul unde se afla. Afara de aceasta fondurile nogstre sunt foarte neinsemnate, cu toateca am audit cd suntern acusati Ca am luat mai multe milioane. Acusatie cu totul ne- adevOrata, cad trebue sascii ca cheltuelile ex- traordinare ale revolutiei nu se urea la mai mult de 700,000 lei, in plata progoanelor, plata agentilor in strainatate, cheltuell cu tinerea Tur- cilor la Giurgiu, tinerea trupelor lui Magheru, lefileComisarilor trimiV printara cu propa- ganda. Din aceasta suma, scadOnd 450,000 lei, lista civila ce s'a econornisit, cum V alte eco- nomil, romane invederat Ca revolutia n'a costi- sit pe taxa mai Mmic. Acesteai le spun atat pentru sciinta ta catica sa poti disculpa pe acolo revolutia Ca ar fi saracit tara.Socotelile sunt lamurit tiparite in Monitorifi de banil ce am gasit in casa. Voiü ca viind acolo sa lucrarn 244 N. BALCEscu un mic uvragiii asupra Ideilor revoligiei ronidne. In starea de astaqi a lucrurilor ne va fi cu a- nevoe a strange bani prin subscriptie. Tara noa- stra geme sub un regim de teroare §i eg crecl ca numai un räsboiti turco-rus poate schimba starea de fata. Spre aceasta trebue sa tintim. Acolo ye facetf mare ilusie asupraspiri- tului Slavilor din Turcia 0 Austria, socotindu-1 anti-rus. E cu totul din. potriva. Rusia a lucrat puternic prin propaganda itoate aceste po- poare privesc §ia§teapta pe Ru§1 ca pe nisce liberator!. Sunt de douë luniin mijlocul ace- stor popoare §i am veclut cu durere cat de mare este popularitatea Ru§ilor. Panai Romanil din Banat §i Transilvaniaii doresc 0-i a§teapta sa vie ca pe nisce mantuitori. In Transilvania am staruit mult pe langa Comitetul roman ca sä faca propaganda in contra, dar n'a Mout nimic cu putine qile pana a nu pleca din Kronstadt, poporul adunat in piata, striga in gura mare ca sä cheme sävie Muscalii, ca-Iprapadesc Ungurii. Barit §ialti Romani inteligenti ce se impotrivira furl insultati, ba Inca un popa ro- man din Sacele se fagadul Ca va impu§ca pe Barit. Ce este bine in Transilvania este ca Ro- manil sunt in picioare §i la trebuinta vorn putea MIFAREA DIN TRANSILVANIA 245 cu inlesnire a recruta oameni, spre a intrain tara.Sunt mai multi tineri cari sunt in capul poporului §i s'au facut vestiti cum Iancul, So- lomoni a1it Toate posturile insemnate sunt in mana Romani lor. Emigrantil no§tri fac propa- ganda republicand §ianti-rusa. Transilvania se face cu totul arä Romaneasca. Laurianul §i Pro- topopul Papazolul era sa mearga la Viena. Bdlaceanul imi da zor sa sfaresc. Aveam sa-ti suit' mai multe. Vina e a lut Multe complimente la M-me Ghica.

Salutare si fratie,

N. Beilcescu".

3. Belgrade, 21 Ianuarie, 1849.

Iubite Ghica7 Arn primit enscrisoarea ta din 10 Ghe- narie. Imi pare bine ca aprobezi hotarirea mea d'a ven1 la Constantinopol. Mane plec cuBala- ceanul la Triest, unde me voiti imbarca pentru Constantinopol. Pricina de nu ti-arn scris din Tran- silvania nu a fost lenea mea, care e mare, dupa cum soil', darnesciinta de teafliIncaacolo,

246 N. BALCESCIT cacl p'acolo e§ise vorba ca afost silit sa pleci. Dela plecarea mea din Transilvania n'am primit inca nici o scire. Se vede ca comunicatiile iar s'aa taiat.Se aude ca Ungurii sat mai bine Secuil sub generalul BOmes ar fi facut progrese §ica ar filuat indarat Clausenburgul cum §1 Cronstadtul. Inteo scrisoare din Viena se qice ca, Rornanil din Transilvania §i Banat ar fi pri- mit dela Imporatul dreptut d'a fi guvernati d'un Voevod roman. De ofiadeverat,apol e un mare pas al nationalitatel noastre in aceste partl. Pentru mine chestia nationalitatel o pul mai pre- sus de libertate. Pana cand un popor nu va esista ca natie, n'are ce face cu libertatea.Li- bertatea se poate lesne redobandi, cand se va perde, iar nationalitatea nu. De aceea ea crecl a in positia de acum a tërelnoastre trebue sa tintim mai mult a pastra nationalitatea noa- stra atat de amenintata§isa cerem atata li- bertate, pe cat ne este neaperata pentru desvol- tarea nationalitatei noastre. Mi-e teama mult ca prietenif no§tri din Franta sa nu fad, marl gre- §ell§imai röa sa ne vatame decatsa,ne foloseasca. N'am incredere deplina decat in A- rapila, dar mö tern ca fiind singur, glasul lui va fi astupat de cel imprudenti. Ed le-am scris de mai multe on. Scrie-le asemenea.

SPRE TI1AN8ILVANI& 247

Am vëclut aci pe Lenoir. Mi-a placut mult. Dar socotesc ci0 face prea marl ilusil asupra Slavilor, mal cu seama in privinta simpatielor ruses& Slavii, dupe ideea mea, grepsc tare pri- mind ajutorul rusesc pentru resturnarea ambe- lor imperil a Turcieli Austriel, OA nu e in- doiala ca acolo tintesce slavismul. Aci se vor- besce foarte mult despre o curOnda revolutie in Bulgaria 0 Bosnia. Generalul Duhamel a trimis aci, e cate-va qile, pe secretarul sëü baron Grot cu asemenea propunerl catre Printul d'aci. Rusia fagaduesce intruparea Bosniel cu Serbia, iar Bulgaria se va da lul Mih. Milo§. Se vede ca aceste propuneri ag ridicat indoelile lui Caragheorghei Pat ho- tarit a lucra in acest sens. Imperiul turc va cadea farä indoialä, de nu va grabi a face con- cesii populatiilor cre§tinei a goni pe Ru0 din Principate. Astacli aflal c'a mai sosit un trimis dela Bucuresci. Rup ii del mare activitate.

)7Din Ungaria se aude ca armata lul Kos- suth s'a impraVat mai toata §i se da cu soco- teala ca el va cauta sä fuga in Turcia pe la Adakali sat prin Serbia. Caderea Ungurilor poate sa aduca §i evacuatia Principatelor de RuO, caci insä0 Europa reactionara, care a suferit ocupa- tia Principatelor ca sa poata ataca pe Unguri la

248 N. BALCESCII trebuinta §i a suqinea Imperiul austriac, va don retragerea lor ;cu atat mai rnult ca Austria voesce ca indata ce se va scapa de Unguri sa desarmeze pe Slavi. Toate acestea poate insä sa aduca complicatii nouë. Ministeriul austriac este in cumpena sa cacla, cad nu voesce a primi principiul suvera- nitatei poporului sat sa inchicla Camera. Cama- rila, cu toate, triumfurile ei, nu va indräsni, so- cotesc, a se arunca de tot in absolutism §i a se alia cu Rusia. Aprobez tare mult idea ta d'a constitui un guvern in emigratie, care sa represinteze le- rile. Dar nu prea sunt multumit, cad vreime- reilun Locotenent. Cate trel nu fac o ceapa. N. G-olescu poate este cel mai bun, tocmalfi- md-ca este mai nul. Tell e o a doua editie a lui Eliade, §i acesta un blestemat. Sunt nerabdator sa ajung in Constantino- pol, sa mai traesc cu tine. Apropo, sä scii ca m'am facut mai puternic §i me bisuesc Ca te-oi birul lesne acum. Multe complimente la M-me G-hica. Salutarei fratie, N. B.

EIPRE TRANSILVANIA. 249

0sail vie scrisori catre mine sub numele de Conrad Albert dela Bucuresci. Le vel 'Astra pana la sosira mea acolo."

4 26 Aprile (8 Maiu) 1849. Prin cele treT scrisori ce ti-am trimit dela plecarea mea, ai avut scire cum am mers pana atunci. Scil pentru ce m'am oprit 5i1e la Ne- gotini pentru ce apoI m'am dus la Milanovat Balaceanu a plecat singur la Or§ova, ca safle ce se petrece in Banat §i apoi sa se intoarca .curend la Sainita ce este un sat in Banat in dreptul de unde eram

Am hotarit Impreuna cu Skender sa ne riscam singurli sa facem une reconnaissance in Banat, §i sne asiguram pe unde am putea trece la Ungurl, 0 cum scil pasurile noastre nu erat vizate. Am trecut dar vis-a-vis. Am fost

250 N. BALCESCII

seara la Drencova, pretestand ca cautgm vapo- rul care plecase in acea dimineatg d'acolo. A doua qi, dupg ce am vizat pasul intr'un sat, am plecat inainte, clicend Ca mergem sg trecem in Serbia pe la Gradi§tea. Para a nu ajunge acolo, am aflat Ca TJnguril aü intrat cu oi mai ina- inte in Verei Ca s'e a§teapta in acea noapte in Weisskirchen. Am hotgrit atuncl a merge inaintea lor. Am isbutit a ne mai viza pasul pana la Kurin, clicend cg trecem la Semendria. Am intalnit in drum o rnultime de emigrati din acele orme, cumi trupele ce o luase la fuga. Erarn oprit §i intrebat la tot pasul. Pericolul nostru era cu atat mai mare, ca intelesesem p'acolo ca cv (?),care trecuse tot p'acolo ina- inte de 8 qile fusese arestat ca spion la Ver- §et, noi insä cu minciunii cu curagia am e§it Iirnpei din toate fara a patimi nimic. Era no- roc ca vorbearn romanesceisarbesce. Am a- juns seara in Weisskirchen, de unde fugise top, afará de cati-va ora§eni Nemti §i Romani par- tisani al Ungurilor. Toti ne asigurag ca ace§tia vor sosi indata. Dar nol nu ne multumeam cu aceastg nadejde. De aceeai hotarirgm ca chiar in acea noapte sg mergem inaintea lor. El ye- niserg pana la un sat numit Lagerdorf, trois heures loin de noi, unde chiar in acea noapte

REVOLUTIA IINGURILOR 251 all avut 0 bataie cu o trupa de imperatescl. Pare- rea mea era ca In acea noapte sa furam call chirigiului §i astfelcalaresa mergem, dar pe urma, privind ca nu vom nimeri drumul, sotul meu clise ca sa mergem noaptea in caruta §i, e§ind din oras, sa silim pe chirigill cu armele ca sa schimbe drumul §i sa ne duca unde vrearn. Ne-am in voit cu chirigiul, dar in rninutulple- caret' n'a vrut in nici un chip sa piece pana a nu se face qiul.Nuilpop' inchipul turbarea noastra. Nu putem a-1 sillin sfart inmijlo- cul oraplul, ce era inpicioare pe u141,qiva ne ajunse in disputa cu dinsul. Am vrut sa la- sam bagagiuli sa mergem pe jos, dar nu mat era vreme, cad in acea vreme 4 companil im- periale intrara in oras. S. [Kender], care nu iu- besce a fi fata cu oastea regulata, care putea a ne ispiti prea mult, a vrut sa plece. La retraite a dt6 honorable avec armes et bagages. Mais la tristesse d' avoir 6choué quand on a de' au port a etj três profonde. Pourtant sans se de'courager car on avait la conviction d'avoir fait tout ce qu' on pou- vait faire pour re'ussir,on a décidd de sere- tirer en Serbie par Semendria §id'acolo la Be- ligrad, unde cumpörand cal sa ne intoarcem iar p'acolo prin proteqia pa§il, cad guvernul serb nu ne favoriseaza. Apol trecend Dunarea sa ne

252 N. BALCESCII indreptam pe la Alibunar. De trei qile dar me aflulaBeligrad, ocupandu-me pentru aceasta. Aci ati venit toti sotii de calatorie.

))Si Mahomet ne va pas a la Montagne c'est la Montagne qui vient a Mahomet.Tel fat mon cri quand on vient me dire a l'instant que les Ma- gyars sont a Panciova. Am uitat spul ca atat Balaceanu cat §iManu, intalnind la Orsova mai multi Romani, intre carli Transilvaneni,le-aqspus toate. A cum sail daft oare-care scire,de cea ce se trece in Banat. Puchner cu vre o 10 mii a- curn vre-o trei qile se afla la Orsova si Meha- dia. Spunea ca armata lui e foarte demoralisata. Unguril intr'acea parte erat la Caransebes si se intinsesera pana la Teregova. Se qicea la Or- soya Ca Puchner asteapta ca s. opereze intra- rea Rusilor in Transilvania, care era sa fie la 5 KrillMai la centrul Banatului, Unguril dupa ce ati intrat in Verset, aU batut pe Teodorovitz mai alaltaierisi spun Ca aCtintrat aseara in Pan- ciova. Multi d'aci se tern di, vor veni iaci. O lupta insa favoritoare pentru Unguri a fost intre eTi Stratirnirovitz Si Chitiani. Peste putine clile Unguril matura tot Ba- natul de ostirea imperateasca, care mai Ca nu esista aci. 0 mare descuragiare e in popor in Banat.

REVOL ITTIA DNGURILOR 253

Ii y a impuissance complete chez les Slaves, leur et leur mouvement national a disparu depuis qu'ils combattent avecet pourl' Autriche, ce n'est plus l'entousiasme de l'annee pass6e. Este adevër Ca din Banat a mers o de- putatie cerOnd ajutor la Duhamel, dar nu li s'a fagaduit. Se clice ca Romanii §i Sa§ii din Transilvania ati pactizat cu totul cu Ungurii. Se clice cit la Panciova, pe cand se a§teptasavieUngurii, a fost o lupta cu pietre intreora§enii ce erall de partida lor cu Unguril pe unde merg inroleaza§i revo- lutioneaza. Astfel armata lor acum se alcatuesce mai mult de sträini, pana §i pe Sa§ii din Tran- silvania inrolat. Mai de una-cliintr'olupta spun cas'a luat de o§tirea impörateasca cincl prisonieri, din Carl doi SOrbi, dol Romani §i un Ungur. Intre- bandu-i comandantul ca cum slujesc el in o§tirea ungureasca in potriva fratilor lor, el au respuns : Slujim cad* Unguril se bat pentru libertate, iar nv oi pentru Impöratul". Banul Ielacici se a§tepta la Semlin. Spun ca, Patriarchul se duce la Es- sek inaintea lui,ca sa, se inteleaga.Tot popo- rul acusg, pe Patriarchulca-I vinde Austriei §i de una-qi a fosto emeute la Semlin.Se clice

254 N. BALCESCII ca Ielacici In potriva vointei lui Velden a lasat armata impörateasca, §i cu rëma§itele armiei lui s'a intors in tara sa. Spun ca e foarte nemul- tamit. Positialui Maherhofer §i intrigile lui pe langa, Patriarchul at adus mare nemultarnire. Positia Sèrbilor ede jale.Uräsce§ipe Ma- ghiari §i pe Austriaci,§i nu scie ce SärI fad, capului. In sus Ungurii at trecut Raab §iPre- sburgul §i se aflä p'aproape de Vierta. Campa- nia se va sfar§1 curend, de nu va fi interventie sträina.

Ministerul de la Viena a cerutlui Dern-.. binski o armistitie de o luna §iel le-a dat nu- mai de o qi,clicend ca nu va incheia nico armistitie alta decat la Viena. Intr'un jurnal din Cracovia se invedereaza c. Ru§ii in numör de 40,000 intrainG-alitia. Asemenea §i Prusienil in nurnër de 60,000 se asaza pe hotarul lor. Ei vor sa intervie in fa- vorul Austriel pretestand ca Maghiarii s'at unit cu Polonezil §i ca, §i ei sunt amerintati. Nu mai este indoiala ca toate guvernele din Europa s'at inteles ca sa infraneze dorin- tele natiilor ce vor a se ridica §i a se constitua. Bern a fdcut ca Maghiaril,Secuil, Romanii §i Nemtil sa fraterniseze intre din§ii in Transilvania.

REVOLIITIA IINGURILOR 255

Spun ca§i-afacut un cachet, unde suntInsem- nate trel ter`i unite, Ungaria, Po Ionia §i Roma- nia. Ce qici d'acestea toate? El se afla la Te- mesvar, pe care il asedie, fárä sa-1 fi luat Inca. Toata recrutatia ce Nemtii din Banat §i Tran- silvania facuse pentru oVrea luiPuchner at dat'o ei in00 lui Bern. Aflai acurna ca nu e adeverat cä, Maghiarii at intrat in Panciova, dar sunt aproape. Ei se aflä in nurnör de vre-o 17,000 sub Pertzell. Otirea imperiala din Banat, ce se afla sub comanda lul Puchner, Teodorovitz, Stratimirovitz §i Kicsiani se urca la vre-o 27 mil, dar toate aceste 4 cor- purl sunt despartite, isolate, batute in deosebi sifoarte demoralisate. Bern, cum ti-am scris, se afla cu o§tirea lui spre Temesvari Caransebq §i Pertzell din aceasta parte. Acurn sa4i vorbesc d'alt-ceva ;Wept so- sirea unui om ce am la Panciova, ca sä spue adeverul. Cautam cai de cumperati apoi cat mai curend plecam. Me afluintr'o nerabdare nespusa, pana savecl aceasta treabd sfar0ta.

7)A m aflat aci dela Gauthier ca muma-mea mi-a trimis 300 galbent G-andesc ca-1 vel fi pri- mit.Scii ca din suma de 400 4*, ce era la mine a luat Peret Grigore 42 4k, pe care este dator a-Ida el.

256 N. BALCESCIS

Ea din banil ce mi-a dat Marin la plecare, am Minas numal cu 100 #.Ceilaltis'at chel- tuit in calatorie icu plata unor mid datoril din Tarigrad §i curnpörarea de arme §i cele tre- buincioase de drum. Din ace§ti 100 # am dat 22 # lui Metaxa, irni rërnane dar 78 #, din cari trebue sa chel- tuesc aci cel putin vre-o 30 # pentru a cum- Ora un cal,earl sunt foarte scumpl, cum §i haine serbe, de va fi anevointa a merge la el. Prin urmare iml va remanea numal vre-o 50 # pentru calatoria mea, traiul meg acolo §i deose- bite strapaturi ce trebue sa am pe laDebre- czin ;altmintrelea nu voig putea fi de Mei un fo- los. De aceea am spus lui Bälaceanu, cum §i lui Manu,earl iml cer bani, ca nu le pocifl da. Cand vel avea mijloc §i vei putea a-mi mai tri- mite ceva bani, n'ar strica. Ti-am scris cam multe §i poate le scil §i nu vor avea mult interes pen- tru tine ;o sa al inca anevointa la descifrat. Trimite, te rog lui Arapila la Paris alfabetul ci- frat ce-1 am cu tine, cad n'am cum corespunde cu el. N'al ultat sä ingrijesci de dinsul §isa-I inlesnesci dela Turd ceva bani de care are tre- buinta spre a trai. Adieu. B.

REVOLUTIA IINGUREASC A 257

Sall spurn un lucru,care te va face sa 27 rich : Monti a trimis §i el un om la Pancioya ca sa mearga la Unguri sä pofteascasa,viecu- rend sagiea,e fricos. S[kende]r e sdravan§i sunt rnultumit de el, numai prea iubesce a face propaganda cu vremei farä vrerne §i la ori cine. Acea ce putea se ne dea de belea in Banat".

5. ,27 Aprilie (9 Maiii) 1849. Oeul a venit. Unguril at intrat in Pan- ciova astaqila 2ore. Mane crecl ca plecam. Dieta dela Debreczin a proclamat independinta Ungariei §i a törilor unite cu dinsa de Austria depanta familiel de Habsburg. Un jurnal a- sigura ca Bern a luat Ternevarul. Ecrivez a tous ceux (sic) Mess. de Paris. Expliques leur la poli- tique que nous voulonssoutenirici et dites que osta§ii sa vie in Ungaria. Tachez de faire en sorte que Gauthier ob- tient (sic) le consulat pourrait nous étre d'une grande utilite". Je pars ci,l' instant".

6. Negotin, 17 (29) Aprile 1849. Iubite, suntem de 5 lile aci, cad sotil no- §tri, negasind aci pe cel ce trebuia sari a§tepte, Ghica, Amintiri, P7,641 17 258 N. BALOBBOU le-ati espediat scrisori ca sä vie, 0 a trebuit sa-I a§teptam pang, a se intoarce de la Belgrad. A- staqi plecam. Starea lucrurilor este aceasta :La Or§ova este oVrea lui Puchner, care se intinde pang, la Mehadia. UnguriI sunt la Caransebe§. Bern a plecat din Transilvania la Dembinski care se aft, langa Pesta. Aceste imprejurari ne o- presc a trece la Or§ova,ci orl pe la Svinita, pe unde a trecut batalia,san pe la Belgrad. Balaceanu, care are pasul vizat de Nerntl, va trece la Or§ova 0 de acolo pe marginea Dunarei, pana unde va socotl ca §i noi putem trece. Monti va trece prin Valachia pe la Calafat. IVvoig maI scrie poate dela Belgrad de voit merge acolo. multe din parte-mIla M-me Ghica. Vream sa-Iscritl§isa-Idescrin calaoria noastra calareatai episoadele ei, dar vremea imi lipsl. Rëmâi dator a o face indata ce voiti putea. De a venit Negri §i Alexandri acolo im- brAi§eaza-i din parte-ml, precumi pe Filipescu. Salutarei fratie, B.

N'am pututsa-titrirnit aceasta scrisoare d'alaltaierI§iiata trimit astacllprin Vol-

BEVOLITTIA. IN UNGAILIE. 259 zeag,cu care ne intimpinaram aseara acila Milanovit1, in dreptul Svinitei. Vom cauta, dad, vom putea, a trece p'aci. Balaceanu s'a dus ierI la Or§ovai deseara ii a§teptam.

17Am auclit ca frate-met cel mic a trecut la Constantinopol. Me rog sa-1 tif de aproape §i sa-1 intrebuintezi, sä nu-1 la§1 oinar".

7. 30 (18) Aprilie 1849. Iubite Ghica, Ti-am scris pana acum de doue oil dela Lom §i Negotin. Astaill de dimineata ti-am scris cea din urrna scrisoare prin D. Colsag. Stint tot unde eram astap dimineata,voit §edea 'Ana mane 0 apoi voit vedea incotro voit lua-o. Nu e anevoe a intra in hotar, dar Ma- ghiarii sunt d'aci departe la 3 ori 4 qilei pana a ajunge la e e greu, on sera ford vom [merge ?) 0 la Patriarchul. Am auclit ca Pesta s'a luat de Unguri§1 ca Bern cu Pertzel au deblocat Comorn, facend un frumos mar§ 0 transportanduli o§tile din Tran- silvania in cara. Ar fi bine ca, de se va putea, sa porne§tid'acolovre-o doi-treIdin()Ruff ce all venit de curend pentru aceasta; insa, ar

260 N. BALCE8C17 fi bine sä Wei*" alta scrisoare dela mine sati de se va putea sl-i trimiti la Belgrad sa Wepte porunca mea. Am inOles ca frate-met Barbu a venit acolo, ti-am scris ca doresc sa-1 iel pe langa tine §i sa-1 povatuesci spre bine. Te rog sa al pentru fratil mei acela§i prietqug ce al pentru mine. WA aceasta scrisoare,s'o dal la ori-care din fratil mei vel intalnl mai inainte§i.sAle qici ca, dupa ce o va citi unul sa o comunice 0celui-lalt. Adio, complimentele mele la Czaika. Al WI, B.

De-mi va fisositacolonisce hartil,ce scrisesem la Bucuresci sä mi le trimita, me rog sa le iel tui sa le dal la 31-me Ghica, pe care o rog a mi le 'Astra, precum §i lucrurile ce am lasat acolo la plecarea mea. tntre acele hartil poate or fi §i nisce ofi- suri ale lui G-hica in privirea tëranilor, pe cari sä le comunicl lui Ionescu, dar tot sa mi le pa- strezi. Alaturata scrisoare care D. Bobrick s'o dal lui Czaika".

REVOLUTIA IN IINGAILIA 261

8. Panciova, 10 Mai 1849.

Mon cher Ghyca, Enfin j'airempli lapremiere partie de mes souhaits,je suis depuis le soir parmi les Hongrois, qui nous ont reçu tres bien. Le ge- neral Pertzel, que nous avons trouve ici, a été tres aimable pour nous. Nous avons été tres heureux d'arriver sans aucun peril. Adieu, mes compliments a tous les amis. Le general Bern est tits pres d'ici et j'irai le voir avant d'aller a Pesth ou doit se trouver le gou- vernement hongrois". Salut et fraternité, B. G.

Je vous écris sur ce chiffon n'ayant pas pu trouver d'autre papier. ,A la guerre comme a la guerre".

9. Panciova, 12 Matti 1849.

Iubite Ghica, sunt de aseara aci, dupa cum te-am insciintat printr'un ravA§el. Am fost silit

262 N. BALCEBOIT sä§eel aell §i poate §i mane aci, ca sg a§tept pe Giuvara, Manu §i Costiescu, care i-am läsat sä plece dou6 ceasuri dupa pornirea mea, nefiind gata a me insoti, cand am plecat. Me mir cum n'ail mai venit. Creel ca ploaia, care se varsa de ieri pana astacli i-a oprit. Pe nol insä nu ne-a stan- jinit §i am ajuns aci aseara noaptea pe o ploaie grozava. Un minut ne-am socotit pierduti. Lul Monti a vrut sa-1 vie le§in. La cel d'intal post cand abordaram (cad am venit cu luntrea pe Dungre) ne pomenirgm cu mai multe pusci ochite spre noi. Acei ce ne ochiat ne adresati vorba serbesce, aceea ce ne facii sa credem un minut ca avem kaiserlichii inaintea noastra. Generalul Bern se afla asediand Teme§va- rul. Eri era venit la Weissenkirchen. Va sg clica nu e departe d'aci. Se qice ca peste 5 elile vine. Pe Puchner auel Ca l'a bätut Beni §i l'a gonit iarg§i in taxa Romaneasca. Am aflat dela unila- genti Poloni§i Unguri ce ail fost prin tara noastrg, ca poporul e gata a se ridica;numal ciocoii mari §i mici sunt cu totul muscaliti. Si- le§te-teca Turcii sg, nu facg vre-o mi§elie cu acel protocol. Pentru nol creel ca tot ce trebue sä facem acum, este sg ne silim a ca§tiga vreme §i a nu lasa pe Turd a se invol cu Ru§ii, dupa

REVOLUTIA IN UNGARIA 263

cum ace§tia ar vrea acum, cgcl chestia Ungariel §i a Poloniel ne va favoriza. Et am rëmas aci cu Skender. Monti im- preung cu altul aü plecat la Debreczin §i Pesta, unde va ggsi guvernul unguresc. Ii va jeter dans la balance des destins de la Hongrie le poids de son epee italienne. Dui:a cele ce am intelesdin conversatia cu generalul Pertzel, Unguril a cordg nationalitgtilor numai cam aceea ce le acordeaza §i Austria, adicg administratie municipalg cu exercitiul limbel or ; nu sunt Inca sigur de li se acordä §i administratie cum §i dietä provin- cialg. Dar incolo limba ungureascg ca limbg a guvernului Regatului §i a Dietel ob§te§ti. El re- clamg integritatea Ungariei ;alt-fel qicend, nu confederatie de deosebite nationalitäti egale in toate, ci o Ungarie unitg, tot cu predominatia limbel sari a elementului Maghiar. Nu cred cg, aceasta va rnultumi pe Slavl. E adevör ca acum Slavils'aninvins, mais ii ne suffit pas de con- quérir, ii faut pouvoir conserver. Apol, de nu se vor rnultumi macar o parte din cererile lor, Rusia §i Austria lesne II vor organisg §i pune din nog in picioare. Este de sigur aci Ca Rusia va interveni. A§teptam manifestul Dietel Maghiare pen- tru independinta. Scrie-mi, mö rog, prin L. Lr. la 264 N. BALCE8CU

Belgrad, care mi-a fagaduit a gasi mijloace a-mi trimite scrisorile. Cand vel putea, te rog sa-mi mai trimiti ceva parale. Fa bine de scrie la Paris ca Magheru §i ofiterii sa, vie incoace. Mu lte complirnente la M-me Ghica, pe care o rog a nu uita ca mi-a fagaduita-miscrie. Salutare §i fratie, N. Balcescu.

Dembinski e in Galitia, unde a batut pe Nernti §i a sculat pe Poloni. FAI dela tine n'am primit alta scrisoare decat cea trimisä prin Manu. Am aflat aci ca Bern a trimis un Ungur agent in tara Romaneasca. Mi s'a spus numele dar l'arn uitat. Cred Ca am fäcut bine de am venit aci§i ca voigfifolositor. Mi se .rupe inima cand vöd pe bravii Unguri §i entusiasmul lor §i cand gandesc in ce apunere §i ce proasta rola jucam noi Romani pana acum. Ii n'y a pas d'humiliation plus profondement sentie que celle qui blesse l'amour propre national. Insciinteaza pe Arapila despre mine §i cata a te intelege in toate cu dinsul. Ai don mult, pentru binele tërel noastre, ca noi trei sa fim BEVOLUTIA IN IINGARIA 265

bine impreuna §i strins legatl unul langä altul. Trimite aceasta lui Arapi la."

10. Panciova, 14 Main 1849. Iubite Ghica, Iata acli a 4-ai de cand sunt ad, a§tep- tand pe Balacealiu §icel-laltica sä vie. Cand am plecat, am vrut sa-iat. impreuna cu mine §i mi-aflis ,c5, nu se pot gat a§a curaid, pa n'aveam timp de perdut nici un ceas. A remas dar sa plece peste douë ceasuri. Le-am lasat toata inlesnirea, le-am tocmit §i luntrea, n'aveall decat sä se imbarce. Bani aveall fie-care cate 20-30 #. Pentru ce n'ag venit Inca, nu pot pri- cepe. Am trimis de acilea un om, care a venit cu noi pana aci, pa sa-I aduca §iiata ca tot n'ati venit. Am anuntat aci pe la avantposturi sosirea lor, ca sa nu-I opreasca Eti nu-I mai pot altepta, §1 plec peste 2sail 3 ceasuri. Ai pleca indata, dar Skender are putina treaba. Tata o gramada de clile, cari le-arn perdut pentru tovaräsil mei. Mai mult de 14 clue perdute de geaba, ca sa Wept pecel-lalti,cand la Negotin, cand la Milanovati, cand aci. Are drept Itallianni cand qice :Me- 266 N. BALCESCII

.,glio solo che mal accompagniato." Imi pare rön ca tinërul Magheru n'a venit. El mi-ar fi fost de folos Aud acum ca Bern e la Orsova. Entu- siasmul Ungurilor este nespus. Lui Kossuth 11 clic Dumnecleu1 lor. Spun Ca la inceputul rësbo- iului el n'avea decat 15,000 ostali §i acum at 150,000 §i a1t1 50,000, cari Inca nu sunt armati. At fabrici bune de arme si acum fac arme pen- tru Polonezi ! Fara indoiala ca Polonia toata are sa se ridice. Se clice ca avantgarda ruseasca in numër de 8,000 a intrat in Silesia§ica,alp' 32,000 vor venl ea sg, apere Viena §i sa opereze in con- tra Ungurilor. Nurnai de atat nu se sperie Un- gurii, ci grija lor e .ca,s'a rospandit vorba ca Rusil vor trimite 300,000 in potriva-le. Elclic ca nu vor emigra nici o data,ci se vor apera in Carpati, de le va merge rëil. E vremea ca §i Turcii sa se misce acum. Banatul e de§ertat de Kaiserlichi. Generalul Pertzel a plecat sg, ia Semlinul, unde sunt prea putini vräjma§i, numal 4 batalioane §i 2 escadroa- ne. Ea cred ca s'or retrage fara impotrivire. Sol- datil ca §i ofiteril Unguri sunt cei mai multi' copil dela 1620 ani, dar an entusiasm §i se bat bine. Generalul Pertzel era avocat §iin 7 luni a a-

ILEVOLITTIA IN 1INGABIA 267

juns general. El este sub Bern, care e cornan- dant peste Transilvania §i Banat. Va sa, Oi Ca, CA cu dinsul am de fäcut. A ajuns seara §i n'am plecat din pricina lui Skender. A rernas pedimineata. Toatea- cestea zAbAvi me supera grozav. G-eneralul Bern are numaI in Banat 30,000 oaste afara din ce are in Transilvania. Pertzel are 20,000. Aicea in ora§ a venit cu 7-10,000. Dembinski a intrat inGalitia numal cu 12,000 Polonl §ia bgtut pe Slick in treI rin- durl".

-

11. Aux bains de Mebadia 20 (8) Maid.

Je suis ici, mon cher ami, depuis avant hier soir. Ici j'ai trouve Bern. Il m'a dit qu'il ne peut faire la legion sans l'autorisation du gouvernement, que je dois par consequent allerb,Debreczin et que si je reussis la,,il me promet de me faire avoir en dix jours deux mille ou meme plus oameni, din prisonieri scat' recruti ronzdnf. Je pars donc au- jourd'hui. Balaceano avec les deux autres ce sunt

268 N. 331.Loz8etr cu mine, j'ai obtenu qu'en attendant le succes mon projet sei intro inteun batalion roman que Bern forme maintenant. Vous savez que Puchner n'a pas attendu l'arrnee Hongroise a Orsova et qu'il est rentre en Valachie. Il avait pourtant 14,000 hommes et 56 canons, troisfois plus que les Hongrois. Le general Bern a envoyé faire dire aux Turcs de les désarmer.

1)J'ai appris a Panciova, par le dernier bul- letin de Czaika, le protocole quia ae fait a Constantinople et qui m'a fait une peine extreme. Le Sultan nous a trahi de nouveau et je crois qu'il continuera de le faire et que nous ne pou- vons pas avoir aucune confiance dans lui et les siens. Toute notre action trebue acum a fi sur TJnguri. Me tern mult de orbirea acestora.Je tacherai pourtant de remplir mon devoir avec toute l'abilite,et toute l'activite dont je serai capable,afinque ma conscience ne me re- proche rien. Adio. Al tOa prieten, B.

Multe complimente la M-me G-hica. Ea n'am primit altl, scrisoare dela tine, cleat cea adusA prin Zelinski (M). ,

REVOLITTIA IN IINGARIA 269

On ne 'croft pas ici que les Russes inter- viendront en Hongrie. Bem este numal osta§, §ililice ca nu se ocupa, cu politica. Cand i-am clis que je m'offre pourlaconciliationdes Roumains, mi-a lis : Ca are oaste §i tunuri. Les événements nous favoriseront en dé- pit des hommes. Par ce petit mot de Balaciano vous voyez qu'ils ent change d'avis et ce qu'ils vont deve- nir. J'ai reussi a faire recevoir Costiesco qui 6- tait officier d'artillerie, avec le meme grade. Le general Bern lui a demande d'offrir des preuves qu'ilest officer et comme iln'avait rien avec lui, pas meme un passeport, alors il a Cté recu sur mon assurance qu'il a ete officier chez nous. Si je réussis a faire la legion ces MM-rs. pour- ront passer la. J'ai dit que les evënements nous favori- seront, car Bern ala promesse des Hongrois ca indata ce vor birul pe Nerntl, sa-I dea 30 mil ca sa tread, in Polonia.

21 Mai. Je continue ma lettre pour vous raconter ce qui s'est passe hier soir.

270 N. BALOBSCIII Bern a dit a ces MM. que les Roumain sunt foarte roil vOclutiin armata lul Bn a lui By in Ardeal cu qu'ils ne profiteront rien a, servir comme sim- ples individus dans des corps hongrois et qu'ils feront mieux s'a§tepte isbanda mea. Quoiqu'ils dou- tent de cela car Unguril in genere §i Kossuth sont exaspOrOs contre les Roumains qui ont de nou- veau cornencé la guerre.Il a trèsbiencorn- pris les grands avantages de notre projet et il en a convenu, et il parrait en souhaiter. le slice cès, les MM. lui ont très bien repondu. Et ainsi tous les trois ils partent aujourd'hui a. Sibilt oui ils attendront mon succès. Bern a l'air faux. Il a des petits yeux, et iisouritcontinuellement.Ii dit toujours qu'il ne s'occupe pas de politique. Je suis str qu'il cache des grands projets. Il est d'une politesse froide. Ii parrait qu'il déteste le parti de Czaika. Sa lettre et celle de Bisczanovski que j'ai eua. Beligrad ont fait mauvais effet sur Bern. Aussi Skender a etO très mal rep etilvient avec rnoi a Debretzin.

Bal... a repris son petit moi qui n'avait plus d'irnportance,aprescequis'estpassé depuis. A cOtO d'autres tribulations nous sommes

HEIVOLUTIA IN IINGARIA 271 aussi genes dans le point de vim pécuniaire. Moi j'ai da donner encore de l'argent a ces MMrs. et il m'en reste a peine 50 4*, avec cela je dois faire le voyage et un séjour prolong peut-etre d'après ce qu'on m'assure ici, ces MMrs. ont a eux tous 11 4*. M. a eu la sotise de prendre en route son sad avec son linge et 25 4*. Il faudra donc que j'en donne encore a ces MMrs.

)70 n a demandO a ces MMrs. s'ils ont des chevaux, et ils ont repondu negativement, mais en eux memes ils ont pense que s'ils en a- vaient pour le moment ils les auraient mange. Un allemand qui vient de Craiova me dit : que les paysans sont exaperes a un telpoint, que trente mille russes ne sont pas assez pour les maintenir, qu'ils ne veulent plus travailler en disant qu'ils mouront de faim mais avec les ciocof et qu'ils attenclent Magheru. 0 ndit que lesTurcs en Valachie ont 22 donne 5 jour a Puchner pour sortir du pays. Si vous pouviez m'envoyer une lettre de change qui me soit payee a Debretzin par l'agent Polo- nais qui est la vous ne feriez pas mal".

12. ,Debreczin, 29 (17) Maid. Iubite Ghica, sunt de trei clile aci. A doua

272 N. NALON86:r qi dupa, sosirea mea am avut o conferinta de doue ceasuri cu pre§edintele L.Kossuth. Am fost tare multumit de dinsul §i de primirea ce mi-a facut. Mi-a parut nu numai un om lumi- nat ifoartedeosebit, dar Inca un homme de bien.Null pot povesti in deamerunt aceea ce am vorbit, caci. timpul imi lipsesc.e. Destul ca in ceea ce privesce pe nol intra cu totul in idee de o confederatie, §i a primit bucuros d'a formale- giunea. Mane voig face o adresa catre Raeff Ef- fendi d'aci, cerendu-I formarea until batalion de infanterie, un division de cavalerie §i o jume- tate baterie. Acum aceea ce me ingrijesce este ca cu ce voiiiforma aceasta, cad pana acum n'am decat patru confrati. Nu sciii daca a scris la Paris ca Magheru cum §i Tell §i toticel-laltIsa vie aci,cad'este de trebuinta sa avem capi in aceastä Wire dinemigrati. Trimite-mi dar de unde scilasemeneaemigrati.Scrie-mia- semenea cu deameruntul starea lucrurilor in Con- stantinopol.ELI aci am fost prea cu reserva. Je n'ai pas l'air d' aller au devant, las ca s'o faca ei.Am clislui Kossuth ca nu voia sa intru acurn in tara pentru revolutie. La aceasta s'a in voit §i el qicend ca, de ar privi numai inte- resul lor, ar face-o, ca sa ocupe pe Muscali acolo, dar ca e mai bine a a§tepta putin. Dupa cum

BEVOLUTI.A. IN TILANSILVANIA 273

ti-am scris in cea din urrna scrisoare, lupta iar a inceputin Transilvania, din nenorocire.Se vede ca cu toate ca Bern dedese amnestie ge- nerala,dar inver§unarea acelorpopoare, cum §i purtarea cea neornenoasa a comisarului trimis nolo Czany a adus pe Romani in desperare §i intr'o incruntare a§a mare, in cat at facut gro- zävii laAbrud, at omorit pe un deputat Ro- man Drago§,trirnis acolo de aci,spre a-i im- paciul,aU batutiaft potopit un corp de 1,800 Unguri, dupa cum clic, §i aq luat §i 4 tunuri. Aft buna positie la muntii sunt vre-o 40 mil intrecari2 muregulati, itoti aft pusci cu baioneta. Iancu e peste dif (?). Imi pare bine ca Romanii tin bine, caci vor dobandi bune conditii, cad Unguril sunt foarte ingrijati. Am vëqut astäcli pe Ministrul din gall §i a cerut interventia mea. Comme ii y a defiance re'ciproque, vor que noi sa slujim catre Romani de garant aldrepturilor ce li se va da; ase- menea §i Serbia pentru Slavi.Veclica cu a- ceasta luam o positie minunata aci. Le gouver- nement parait assez bien dispos6 pour les Va- laques de la Transylvanie. Ii leur accorde bien des choses et des droits. Tout ce qu'il veut, et c'est a quoi les Valaques ne se sont jamais op- posé, a ce que je sache, c'est que la langue di- Glz;ca, Amintiri 27,641 18 274 N. BALCESOIT plomatique du pays soitla langue hongroise, mais dans les affaires ale districtelor cum §i In ale religieI, fie-care natie sä alba limba sa. Ase- menea guvernul doresce a maintenir integrita- tea.regatulul. J'espère que l'arrangement est possible, quoique un peu difficile Cc cause du fa- natisme et de l'excitation des deux parties. Pre§edintele itniclicea: eil nu pricep pe Romanil din Transilvania ;elcarl, o mar- turisesc,afl suferitatatain trecut de nobili- mea ungara din Transilvania,elcarl aü sufe- nit §i de la Nemtl §i afi. tacut, §i acum, cand le am dat libertate, se scoala, in potriva noastra, se aliaza cu Nemtil §i Ru§ii,vrajma§il d-voastre. EA a§1 fiinteles sa se scoale pentru indepen- dinta lor §i unirea cu tara Romaneasca, dar asta nu se arata a fi scopul lor. Asta arfi Meal o idee pe care o inteleg,de§i nu o pot acorda, nefiindu-mi iertat a demembra statul". De aci a venit vorba ca Ungurii ne prepun ca am tint a face Regatul Daciel§i ca am indemnat pe Romani la rescoala, intemeindu-se pe o scrisoare a lui A. Golescu catre Laurian prinsa de din- sul. Nu am avut greutate a-i dovedi §i crecl §i a-1 conVinge de nedreptatea parel ce ni se face, cä in loc de a desparti pe Transilvania de Un- garia, noi am vrut Inca mal mult a o uni, §i

REVOLITTIA. IN TRANSILVANIA 275

Inca a face mai mult pentru Ungaria ; cd in sfar- §it ca idea de Regatul Daciei este nascocita de RV spre a baga neunirea§1 vrajba intre noi §i Unguri. Kossuth are marl planurl, darii trebue pusci. Ar dorlsa capete dela Sultan cu bund plata. I-am fagdduit cd-tivoitl scrie ca sä mij- locesci intru aceasta. IV trimit aceastä scrisoare prin agentul ce se trimite acolo §i cu care vel fi in relatil. Adio. Salutare §i frdtie, B.

Intimplarea reinceperel ostilitatilorintre Romani §i Unguri in Transilvania a fost a§a, dupa cum auclii :cd capii Romanilor impreu- nandu-se in Abrud ca sa facd pacea, §1 pe cand era sa jure in biserica credinta Constitutiei Un- gariei, at fost loviti fail. veste .§i prin tradare de o ceata de Unguri. Iancu a scapat in munti, iar Butian§i Dobrea at rftas, clicend 0, nu vor sa fuga, de vreme ce at fäcut pace, §i lu- andu-1 Ungurii i-at spanzurat. Aceasta a adus intdritarea Romanilor sub Iancu§i Axentie §i prapanirea Abrudului de din§ii".

276 N. BALcsscu

13. Debreczin, 3 Iunie 1849. Iubite, al veclut prin epistola No. 9 dela 29 ale trecutel I), ce ti-am trimis prin Andrassy (yell alaturata llstA de numiri pe care o val a- daoga la cea-lalta facuta de nol acolo), care vine agent al Ungariel la Constantinopol, Ceea ce s'a urmat pana atuncl.Ell sunt foarte superat, ca Inca n'am scrisoare dela tine. Nesciinta in care sunt de ceea ca se petrece in Constantinopol me paralisena in lucrarile male aci. Nu sciu de trebue a da angajamente anume sail a face tractat pentru un fel de confederatie pentru taxa noastra. Am auclit ca Sultanul ne-a tradat iara§i§i ca §tirbel s'a numit Domn. Am auclit Inca ca in Bucuresci s'a facut o revolutie. Tu ar fi trebuit sa-ml dal instructil lamurite de ceea ce trebue sä fac. Aicl idea Ca Ungaria nu poate trai decat prin confederatia Romanilor din Transilvania§i a Slavilor,este foarte mult respandita. Dar gu- vernul nu vrea Inca aceasta, dar lice mult ca vor a face confederatie cu Valachia mare §i Va- lachia mica, cu Moldavia §i cu Serbia. Despre a- ceasta mi-a vorbit mult Kossuth, Bathiani §i. Sa- mara, §i Ca pentru cea-lalta vor face concesil §i

I) Mal sus, pag. 271.

BEVOLUTIA IN TRANSILVANIA. 277 asigurarl pentru nationalitatea fie-carul. Aci totl cef dreptlic ca Romanil aa mare drept, dar ca all facut rëti, de at unit causa lor cu Austria. Iancui Moldovan spun ca all ca la 50 mil arrnati cu puscii tunuri, au ofiteri cu din§iI, §i au batut in aceste Vile de douon pe Ungurl. Bern s'a dus acum in contra lor; in cea din urma data at perit mai mult de 1,000 din Unguri. Legioana dela Viena s'a stins cu totul, Iancu poarta nu- mele poetic de Craiul Muntilor.Fanatismul §i inver§unarea e mare. El dat groaza mare in Un- gurl;all tactica §i comanda deosebita. Spun ca if aud strigand din muntl: Irnpingetl pe Uungurl la vale, mai". Nu schl daca s'an deosebit de Austria. A§I dori-o mult, dupa cum a§1 dori sá mai bata odata pe Unguri, cad cu aceasta s'ar inlesni trac- tatul ce lucru acum. Intru aceasta iata ce am facut. Am cerut de la deputatl sa-mi arate ce all cerut Romanif.Mi-ail dat elacest proiect, ce in copie alatur ad;JC ca cu aceste putine se multumesc Romanil. Am dat'oierila Ba- thiani. I-am Vis:vedetl Ca Romanil acorda vouë ambele principil ce voit1 :integritatea Regatu- luIi liinba voastra de diplomatie; cele-lalte sa le datl. Vecll dar, ca din partea Romanilor ce- rerea nu e mare. Aceasta se va alege la Pesta, unde guvernul §i ell plecarn mane. Aceste pre-

278 N. BALOESCII

tenth reciproce mi se par mie nisce secaturI curate, caci cu democratia majoritatea Dietel Ungariei va fi Romanil §iSlavii,§i ca anevointelere- ciproce vor sill pe tql a priml a tral in confe- deratie. Ce este de facut acum, este a impaciul(?)

orl-cum pe Romani cu Unguri, spre a-i opune, catre Muscall. §i fiind-ca Romanil §i Iancu n'ar vol a depune puscile, cu idea de nationalitate sa caut a arunca .toata, aceasta gloata in Valachia mare §1 Moldova in contra Muscalilor. Aceasta idee crede Ca, cu toata anevointa sa, tot s'ar putea esecuta daca Ungurii §i guvernul ar fi cu minte. Altmintrelea vor fi perdutl. Daca guvernul me va asculta, atunci eUi cu deputatif vom merge la Iancu §i vom cauta a-I convinge. Mi-e tearna Ca o fi tanclig.Eti am clisla guvern sa caute a face o armistitie cu Romanil de o cam data, pana a se intelege. E rëü numai ca Dieta s'a prorogat pana la 2 Julie. G-uvernul asemenea se muta, la Pesta. Multi critica aceasta. GOrgyei a fost adi a cautat a o oprl ;dar guvernul se teme poate ca Muscalii din Galitiai Romanil din Transilvania sa nu vieaci. Am uitat clic Ca Iancu se afla spre Abrud §i Moldovan in Banfi-Huniad. G-Orgyei e foarte ambitios sipresumtios, de§i se arata mult republican. El a bagat intriga

REVOLUTIA IN TRANSILVANIA 279 intre Lechi §i Unguri. Dembinski s'a super-at ca nu-1 &IA voie sä mearga in Galitia,§*1 a dat de- misia. Visoskis'a pus in locul lui. Dembinski a scris la Visoski, care a scris ierI Ia guvern ca 25 mil Muscali at trecut din Galitia pe la Duc las §i 10 pe la Solnoc incoace. Aceasta a dat groaza in Unguri, earl se tern de Muscali §i nu credeat Ca vor vent Slovacii vin cu Ungurii, dar nu- mai fiind-ca legioana Lehilor a garantisat ca Un- guril le vor da nationalitatea. Semere rn'arugat ieri ca sa scrid la a- gentii no§tri la Londra §i la Paris, uncle,vice, scit ca sunteti mult ,ca sa apere §i sa ajute §i pe Unguri. Cum veclitu et jocaci rola de protector. Agissez en cons6quence. Ar- mata e foarte superata ca Dembinski s'a retras. Bisczanovski n'a sositInca aci, de care imi pare ret, cacim'a§1fi ajutat cu dinsul. Bathyani ti-a scris tie prin Andrassy, pre- cum §i lui Czaika. SA nu te superi,caci ti-am scris Prince, cad: am facut'o pentru caacisuntUngurii simai cu seama Bathyani aristo-democratt Dar sa scii ca alta data n'of face-o. Vecli insa sa nu me dal de ru§ine,caci o imprejurare lung de spus m'a indemnat la aceasta. Et am scris lul Bathyani cla Constan-

280 N. BALCESOU

tinopol tu §i Czaika putetl mult §i Ca Andrassy sä caute a fi bine cu vol. De aceea vol cautatl a-I influenta mult, cad lupta va tine mult aci, cad Ungaria are mai mult de 200 milosta§1 sdravenl §i mult entusiasm. Pentru legioana iata, eum stain.Ell am dat a douai, dupa ce ti-am scris alaturata in copie sub No. 1 adresa la Ministru. A doua a venit acestala mine §i mi-a clis ca cererea mea e primita intocmal, dar puscl nu ati. Eti am ips sa-mi dea macar vre-o 200, ca sä fac de o cam data macar o companie care va sluji de noyeau,§i cand eI onnol vom ca- peta pusci, vom completa legioana,ca de voia gasi eli pusci guvernul sa, le plateasei. A§a ne am invoit. Cat pentru cele-lalte conditil ale trac- tatului, vorn avea intocmal ca legioana Lehilor, adicä foarte bune ;intre caree aceasta ca la sfar§itu1 resbeluluisa ne dea atatlosta§1d'al lor ajutor cat vor fiaino§tri, cum §i cate 6 tunurl de o brigada.lToili umbla a scoate sol- dat,1 §i oarneni cu puscl din Valachia mare §i mica, dar toata nadejdea mea este ea tu sa fad a mi se trimite la Or§ova =car 2 sail 3 miI pusci carlse vor plati de guvern. Dar acestea trebue sa vie anume pentru mine ca sa nu poata guvernul a le hla pe seama lor, cad guver-

REVOLUTIA IN TRANSILVANZA 281

nul are nevoie spre a arrna Ca la 50 mil recruti. Aci am element mare intre Romani §i de a§1 avea pusci multe §i un bun general Roman, a§1 pune o armata cel putin de 30 mil; cadi Romanil, cand afl aulit ca wig ridica un steag Roman, cu totiivor alerga sä se bata sub el ,iar sub al lui Semere nu vor. Ca Archimed dar me a- dresez la tine Oil cer aceste doue lucrurl,fa- gaduind cu dinsele a resturna lumea. Cauta dar a-mi trimite cat mai multe pusci. De-am dobindi aceasta, apol ar trebui sa mijlocesci prin Czaika.ca sä capeti un bun general Leah, §i de cei vestitl, ca sä-1 punem In capul armatei noastre. Bine e sit scril la Paris, ca sa vie aci toti cati sunt o- sta§I. ai no§tri. Ea n'o pot face, cad n'am co- municatie deschisä. Dupa cum vel vedea In copia cu No. 2 a Ministerului, tractatul pentru legion il yob) face la Pesta. In scrisoarea catre M-rne G-hica,pe care te rog sa o mustri ca nu §i-a tinut fagaduiala 'ce mi-a dat, vel vedea ce am patit cu Bolliac. Afara de aceea trebue sa scii,ca nu s'amul- tumit a. ridica o contributie pe ora§e, ci voesce a o face §i pe sate, §i a venit sä ceara voie de- la guvern pentru o foaie de sate. Et nu prea eram de aceasta parere,ca sa nu ostenirn aci pe oameni cu cererile ;dar n'am avut ce-i face.

282 N. BALCEsou

As-tap a plecat indarat. Ce e drept jurnalul lui nu e röü, cu toate ea e prea unguresc, §i dupa cum imi spune baga multe numere in tara. I-am is sa se pue in corespondinta cu tine prin mij- locul, prin care eram sa-ti scrifi §i ea de mergeam in Transilvania, adica prin Bucuresci cu Paleo- logu, §i i-am dat cifra noastra cu acesta. Cauta §i tu se-I scril,ca-ti poatefi de folos. Ia-1 cu bi- nele, ca aci l'am facut de a injurat pe Eliade, §i ais ca e de parerea noastra pentru Negri. Bolliac este a§ezat la Bra§ov. Scrierni, me rog, cat mai curend §i, de nu e§tI sigur ed scrisoarea me va gasl, trimete-mi-o cu un om espres. Numal sa-ml scril lamurit de- spre toate cate ti-am scris. Eu te ostenesc pe tine cu a§a lungi scrisori cifrate, dar imi inchi- puesc ea §i tu al patina treaba ca mine §i prin urmare 1I dafi de lucru. Toi eel ce aü fost cu mine din al nostris'ag dus la Sibit, unde me alteapta. Skender numal e cu mine §i plecam irnpreuua, mane la Pesta.

)2Salutare §i fratie, B.

27Sa-midalvoesa-tifac eornision de un Moldovean, cad doresc sa am macar unul de pofta in legion".

REVOLIIVA IN TRANSILVANIA 283

14. Pesta, 6 Iunie 1849. Sunt d'aseara in Pesta. N'am putut all trimite scrisoarea de laDebreczin. Am plecat alaltaieri d'acolo, §1 am venit cu trasura pana la Solnoc, d'aci cu drumul de fer pang. in Pesta. Kossuth a avut oprimire triumfala atat pe drum, cat §i aicl. Am fost martor la toate, cacl am venit p'acela§i train. Astacli n'am putut avea intalnire cu Bathyani, caci ne-am dat vorba pe mane, Jol, a ne vedea. N'am ce face, mi-e urit, §i de aceea iti mai suit cate ceva. Kossuth are mare popularitate in popor, dar tot are multi oposantl; acurn sunt cu minte §i tac. Kossuth este bun demagog, dar spun ca are putina capacitate de om de Stat. Se Vice Ca Nyari §i altii ce sunt cam opositie, se arata mai favoritori causel nationalitatilor celor-lalte ,dar ffind-ca, acum at putina influenta, n'am vrut sa-1 vëcl, ca sa nu mö compromit la guvernul maghiar. TJn Roman trebue a avea multa circonspectie aci, cad Unguril at deena de nol, mai cu seama cati at in cap ca lucram pentru imptratia noastra. In 8 Vile, cat am §eclut in Debreczin, am \rept Rumani(?) pe Kossuth, Bathyani, Sernere. Acesta dupa Kossuth e cel mai popular. Generalii Un- guri merg cam ponci§l cu guvernul§i cu cel

284 N. BALI:7E8MT

Lehi. Gorgey este frondeur 0 a facut marl mi- §elif lui Dembinski. Pertzel asernenean'a vrut sa rornfte sub colnanda lui Bern, §ia dat de- misia. Sunt sigur c. sfar§indu-se rësboiul vor incepe a cauta s restoarne pe Kossuth, dar acum nu cred. Scrie-mi ce nadajdue§ti dela Sultanul ; va face rösboit ? sat de nu, atunci sa cautam a ne mantul singurl cum vom putea, cad and am Vis lul Kossuth ca noi nu voim a face acum revolutie, ci a mai a§tepta, a clis 0 el ca soco- tesce a§a, adaugand :Mie mi-ar filesne a a-

11runca pe Pertzel in Valachia mare, ca sa ocup pe Muscali acolo §i sä-I opresc a veni aci, dar s'ar 77 prapadi Valachia mare". Dar imprejurarile rë- sboiului §iinvasia Muscalilorin Or§ova, cum §1. revolutia Bern Lehia (?) ne pot da ocasie favora- bill ;atunci et sunt de idee d'a nu ne opri chiar daca Sultanul s'ar impotrivi.Se Vice ca Austriacilarfi batut pe Unguri de curênd la Edimburg. Dela Transilvania numal scit nirnic. Tu pop' afla ceva despre aceasta mai bine dela Bo- liac,cu care sa te pui incorespondinta. &it ca nu-1 fad haz,i al cuvint. Asemenea sunt §i et, dar credca.oameniipolitici nu trebue sa 'alba patimi §i trebue a sepovatui nurnai de calculul ratiei §i a trage folos din ori-cine.

REVOLIITIA N TRANBILVANIA 285

Ea aci la Unguri me tin mandru, nu prea arat ca nadajduesc numai la ei,§i fac mare cas de buna intelegere a noastra cu Sultanul, §i a- ceasta ca sa n'am aer de suplianti sa nu le dat nas. Sunt tare sanatos §i ce e mai mult7 me simt mai puternic§i mai cu activitate decat alta data.. Eti crecl ca in vhtor partidele, care vor sfa- §ia in Semere (?) vor fi ale nationalitatei Unguresci chiar,se vor impart1 intre din§ii,unittiind pentru nationalitatea a unei natil, dui:A, cum s'a §i facut in anul trecut, §i aliI pentru alta.Ce- la donnera a ce pays un caractere particulier. Ce sera pas certes en Europe lutte des clases mais des nations, pana vor ajunge la o adevë- rata, confederatie, cu toate a §i aceasta e de indoit, de va fi cu putinta, privind dorintele de unitate nationala ce Romanii §i Slavilviseaza a face cu fratil lor din Turcia §i care sunt foarte respandite. Dans le monde moral comme dans le monde physique rien ne se fait par saut. Les nations devraient tacher d'obtenir leur affran- chissement en commun et après s'occuper de leur affranchissement partiel. Ii n'y pas a dire que TJngariae§imaterial §i moral mai ina-

286 N. BA.LCEE}OtT

inte decat Romanil §i Slavil. De la une pre- ponderance toute naturelle, mais qui ne peut durer et nedoitpas. Me rog sä fad cuno- scut ceea ce fac aci§i-ti suit lui Negri. Et am fps §i clic Ungurilor :le différend intre vol §i RomAni vient de la. Vous dites :Transilva- nia §i Banatul est notre pays car nous l'avons con- quis autre fois ;el clic sunt ale noastre §i sun- tern stapanil cel vechi §i acum nu mai vrem a fi conquis. Suntem 3 milioane §i vol 4 cel mult, dar nu tocmai, §i vrem sa fim natie. V'ail pro- pus astä \Tara unire fr4easca §iconditil mo- deste pentru aceasta prin mai multi deputati din Transilvania §i Banat, §i i-ati nesocotit. Vol ati clis ca dreptul de nationalitate cu sabie se ia, at fost darnevoitl a face aceasta §i Bind slabi §i nearmati at luat de ajutor §1 pusci, de un- de at putut gasi, de aci a venit firesce alianta cu Austria. Vous les avez provoque et meprise parce- que vous saviez qu'ils sont faibles, et ils ont dft ta- cher d'être puternicl. Acum iata ce trebue a face etc. etc. Trebue in ori-ce chip §i cu orl-ce jertfa a se impaciul natiile, caci altmintrelea ele vor fi pentru Ungaria, precum Polonia §i Irlanda sunt pentru Rusia §i Englitera, §i Moscovitismul le va inhata curend sat mai tarclit. Libertatea individualä nu e destul. Les nations vor libertate naVonala.

REVOLT:I:IA IN TRANBILVANIA 287

Unguril spun ca, all la 200 mil armata, dar creq ca ail nu mai mult de 120, adica 91 bata- lioanesi17regimente decavalerie,carl fac 108 mil-I-4 mii legioana leaha; afara de guarda nationala care are putine pusci. Aci me mai opresc, cad sunt ostenitsi crecl cai tu te-ai ostenit descifrand,i m'al dat dracului pe mine si depesile inele de mai mul- teori. La Romani am clis sa socoteasca ca din robi ce erail nu pot ajunge de o data domni, prin urmare trebue a remanea langa Unguri, chiar intr'o positie putin mai de jos, si Ca viitorul va fi al lor ;Ca garantia cea mai temeinica a na- tionalitatei lor este In libertatea Valachiei marli mid si Moldaviei, ica aceasta nu se va do- bandi decat prin ajutorul Ungurilor. On doit s'im- poser des sacrifics dans le present pour des a- vantages dans l'avenir. vrea ca sa pastrezi toate aceste scri- sori. Ele ne pot fi trebuincioase mai tarclia, cand patriotii ne-or acusa, ca am vrut sä vindem tara sinatia la Unguri in contra Locotenentei. Moi je pense toujours a mes ennemis politiques et je veux qu'ils me trouvent toujours arme et cui- rasse contre leurs attaques. Decifrand sa pa- strezi copiilei originalul.

288 N. BALCESCff

11Am auqit astadi ca Bern, care s'a dus la Transilvania in contra Romanilor, ca ail de gand a-I impresura muntil §i a le da foc §i prin gloate de Secul a sterpi pe Romani, dupa cum at facut fan. isprava Muscalii in contra Cerchezilor. Dad, resboiul va lua un asemenea caracter de ester- rninatie, apoi anevoe se va impaca. Aceasta m'a mahniti m'a desperat. Sunt intr'o po- sitie echivoca. Iubesc pe Romani §i mi-ar parea reg sa se stinga. Je sens qu'ilest nécessaire pour tous ceux qui airnent la liberté de soutenir les Maghiares qui sont le seul peuple qui est armé et qui en merne temps combat contre la Russie et ses aliös les despotes. Apoi pacea ce doresc, se face din ce in ce mai anevoie.

8 Iunie.

Astaqi am vëclut pe Bathyani in pricina legioanel; n'am sfar§it inca tot din pricina are- tata mai sus, dar socotesc a sfar§1 curend. Am aflat la dinsul Pressa din 22 Main, unde am ye- clut protocolul incheiat acolo.El aclisca, Un- guril or fiprieteni cu Turcil§i. tot deodata si cu Romanii, cata vreme interesele ambelor nea- muri orfi asemenea, ca, departandu-se, ei pot

REVOLIITIIINEA t& IINGARIA 289 römanea bine sat Cu amandoi, sat cu unil sat cu altii. Pe urma a clis ca eI sper mult in noi, §i ca arfibine a lucra impreuna a tragein confederatia noastra in contra Austriei pe Bosnia, Bulgaria, Albania. Intelesul vorbelor lui celor din sus era ca o asigurare ea Unguril nu ne-or läsa pentru Sultan. Mi s'a plans foarte de Pertzel ca s'a amestecat in treaba lui, legand re1aii cu Au- striacii §i numind pe Lenoir §i pe Czaika agenti aT Ungurilor, cum §i de Biscianowski caruia a scris sa vie aci.Acum ve,1 ctoata speranta noa- stra e aci. Et socot ca sederea ta in Constan- tinopol este de putin folos §i prin urmare ai. putea venl macar pentru putine qile aci; potl veni cu mare inlesnire pe la Vidin la Or§ova, cu atat mai mult ca este de _mare trebuintä sa avem un om sdravan ; §i et spul drept §1 din fundul inimei,ie G-hyco, ca unui bun prieten al met, doresc sa mor §i de aceea sa merg sä me bat. Nu me intreba pricina acestei hotariri, cad n'o sciü nici efl. Voit a§tepta insa aci §i hotarirea ta, caci mat inainte de toate voit sa fit credincios indatorirei ce am luat cu tine. Et ar trebul sa me duc in Transilvania spre a priveghia formarea legioanei, dar nu scit ce voit face, atat ca alte trebi ar cere sa fit aci, cat §i din lipsa de bani. Tu ai putea sa-nni Ghica, Amintiri, 27,641. 19 290 N. BALONectr trimip o po1ia prin Andrassy. Et trimit aceastä scrisoare la Belgrad §i tu tot prin acest mijloc sa-mi sail. Dupe cum mi-a spus ast41 Bathyani, Mu- scalii nu yin inca aci.De vei venl aci, ingri- jesce mai intai acolo de pusci. Skender inca n'are bani acum §i-1 dat et, caci Monti l'a in§elat §i nu i-a platit cea ce era dator. Al teü prieten, B. Proiectul de lege s'a luat de guvernul Un- guresc la cercetare, cer oare-care rnodificatil, dar m'oi sill sa treacg a§a. Et a§i socoti Ca n'ar trebui sa vie multi din cei vestip compatriop dela Paris,caci mai röt ne vor incurca aci lucrarea. De pop, trimite pe frate-met Barbu aci pentru legiune. CetaVle cari se mai pn de Nemti in Transil- vaniai Banat sunt : Belgradu Arad §i Temevar. Skender te roagl sa spul lui Horvad sa-i trimitä peceple la Belgrad cumi vre-o 4 fesuri. Tunes (?) a fost trecut, se vede, cfti a fost aci spre dus in mo§ie, nu l'am gasit noi. Ar trebui sä grabip cu organisareaerni- gratiei, dupe curn hotärisem la Constantinopol."

LEGIIINEA ROMANEASCA. 291

(Anex& la pag. 280).

Monsieur le Ministre, L'émigration Roumaine de la Moldo-Va- lachie désirant elle aussi s'associerhcette lutte glorieuse que la Hongrie soutient avec tant de bravoure contre les ennemis de laliberté des peuples, rn'a charge de prier l'honorable Gou- vernement de la Hongrie de lui permettre de former une legion composee des troupes de trois armes sous son drapeau national.Cette legion se mettant en tout a, la disposition de l'hono- rable Gouvernement Hongrois, j'espèrequ'il voudra bien se charger de son equipement, ar- mement et de son entretien. En vous priant, Monsieur le Ministre, de soumettrea,l'honorable Gouvernement lade- mande clue j'ai l'honneur de lui faire, j'ai l'hon- neur, etc. Debreczin, 30 Mai, 1849.

)7A Son Excellence C-te Bathyani,Ministre des Affaires Etrang6res".

292 N. BALCESOU

(Anexä la pag. 281).

Monsieur;

Comme on a (MA emballe chez Mr. le G-ou- verneur les ecrits, quiont rapportal'enrole- ment des legions etrangeres, je suis facile de ne pas pouvoir vous soumettre les points en ques- tion jusqu'a ce que arriverons à Pesth. Je dois done vous prier de vous y rendre comme ii e- tait d'ailleurs votre intention, a ce que je crois. Veuillez bien y passer a, mon bureau dans le courant de la sernaine prochaine et j'espère que nous nous entendrons a ce sujet. Agreez l'assurance des sentiments distin- gues avec lesquels j'ai l'honneur d'être votre devoué serviteur, Casimir Bathyani Ministre des Affaires Etrangiires. Debreczin, 2 Juin, 1849.

17A Mr. Balcesco, enooyd du p. n. R.

IMPACIDIREA ROMANILOR 293

(Anexä la pag. 277.)

PROIECT DE LEGE

Art. I.Despre drepturile natiunei Romane civile 0, judiciale.

§ 1. Incetand Intrebuir4area cuvintului Olah, in locul lui se interneiaza cuvintul Roman. § 2. Nationalitatea Romanilor se recunoasce §i pentru de apururea se asigureaza. § 3. Romanii se pot folosi cu limba lor liberi in biserici §i §coli §i in exercqiunea drep- turilor civil e. § 4. Statul e dator a ridica pentru Romani, dupa proportia poporului, §coll mai marl §i ele- mentare, in cart limba maghiará va fi §i ea in- vqata, insa toate sciintelese vor propune in limba romana. § 5. La UniversitaVle Maghiare se va ridica cate o catedra de limba Romana. § 6. In comunitätile (sic)cele Romanesci, comanda guardiel nationale stabile va fi roma- nesce.

294 N. BALCESCU

§ 7. In aceste comitaturI, scaune §i cetati, unde Romanil fac multimea, limba consultaril" va fi Romana.Pr otocolul se va incheia in limba Romanä §i Maghiara. Corespondintele oficiale la Dietä, cu ocarmuirea §i cu juridictille (afara de acelea unde Romanil formeaza, majoritatea) se vor face in limba Maghiara. § 8. In privinta dreptului petitiunei fie-ca- ruia Roman e liber a-§1 a§terne causa sa inain- tea ocarmuirei in limba Romana. § 9. Ocarmuirea e indatorata ca legile törei §i toate ordinele ce s'ating de toti sa se apliceze a le tipari §i in limba Romanä. § 10. In cornitaturile acelea unde Romanil fac multimea trebuesa,seaplice ocarmuitorI supreml din natiunea Romana. § 11. In dregatoriile Statului, precum §i la scaunele de sus §i de jos, in ramurile de slujbe mart §i mid, dupe proportie, trebue sa se aplice §i Romani. § 12. In comunitgile (sic) Romanescf, unde se vor intocmi Juril,limba judecatoare va fi Romana, iar judecata pentru impaciuirea ambelor Orli se va alcatul in limba partilor.

IMPACIIIIBEA 3101ITAN1LOR 295

Art. II. Despre treburile bisericesci.

§13. Romanii trebile sale cele bisericesci rezimate pe temeiul democratic liber le vor car- mul in urmare : § 14. Stand sub un ocarmuitor bisericesc, liber ales, yor fi sco0 pentru d'apururea de sub ierarchia serbeasca. § 15. In tot anul sa poata tinea odata Si- nod partial 0 general. § 16. La Ministeriul Cultului se va ridica pentru Romanif de legea rësarituldi o ramura de slujbe deosebit,alcareia membri safietoti Rom ant § 17. Romanil unitl vorfi neatarnati de Mitropolia dela Strigon.

(Anexá la pag. 277).

Extrait de lacircularie du Ministre des Affaires E- trangeres C-teCasimir Batthyany de Pest, le 10 Juin 1849, d tous les agents diplomatiques et comandants mi- litaires des frontieres. Art. 4. Il y a trois principes qui doivent servir de base avant tout a cette reconciliation,

296 N. BALCEsetr et respectivementà,toue aliance, surlesquel- les nous ne ceclerons en rienetci, aucune condi- tion, car ce serait autant. que noussuicider nous- memes. Ces principes sont ceux qui suivent : ,,u) L'unité de l'Etat. b) L'intOgritè du territoire de l'Etat comme elle existe depuis des si6cles.

7)0 La suprématie del'élement hongrois telle qu'il l'acquis depuis Mille ans par les armes ci la main, par laquelleils'estconstituë en état autonorne, et qu'il s'est conserv6' eneta- blissant l'usage de la langue hongroise comme langue diplomatique lorsqu'il partageat tous ces droits civils avec les nations des langues diffe- rentes qui habitent la Hongrie. La qualité di- plomatique de lalangue hongroiseestdéfinie par les lois dans les points suivants : a) Les consultations du corpslOgislatif ainsi que les loiset tous les documents qui y ont rapport se font en langue hongroise. b) Dans l'administrationintérieurec'est cette rneme langue dont on se sert,mais on correspond avec l'etranger dans la langue res- pective. c) Devant tous les tribunaux inférieurs et supérieurs.

IMPACIIIIRE A ROMANILOR 297

d) Dans lesecolessuperieureslehon- grois est la langue qu'on doit employer.

27e) Les matricules doivent etre écrites en hongrois. f) Pour la correspondance entre les mu- nicipalités de la Hongrie et cellesdes parties intégrantes, celles-ci sont obligees d'accepter les lettres hongroises comme celles-la les latines. Art. 5. A part de ces trois principes la nation hongroise partagera non seulernent tous les droits politiques sansdistinction de langue ou de religion avec toutesles nations qui ha- bitent le pays, mais elle garantie aussicette egalite(!) du droit des nationalités qui bien que promise dans d'autres états ne fut nullernent ef- fectuée aussi sincerernent que chez nous(?), et qui servent de pretexte pour exciter la révolte contre la Hongrie ne fut en vérité qu'un moyen par lequel l'absolutisme cherche a se consolider. Art. 6. Cependant pour lever toute diffi- culté, le gouvernement Hongrois est pret a ac- cepter au nom de la nation toutes les condi- tions par lesquelles les nations de languesdif- férentesde la Hongrie croient rnieux garantir leurs nationalités, pourvu que ces conditions s'ac- cordent avec les trois principes ci-dessus enon- ces.Il est done pret a. confier l'administration

298 N. BALCEBOU des affaires 6désiastiques sous l'inspectionsu- prème de l'Etat uniquement aux fidèles de chaque religion, et dans laquelle, aussi bien que dans toutes leurs affaires particuli6res, qui re- gardent leurs écoles a eux, leurs familles, leurs communes, leurs proc6s aux tribunaux infbrieurs et ceux qui se font de vive voix, ils se peuvent servir de leur propre langue".

15. Pesta, 14 Iunie 1849.

MuscaliI sunt la Presburg. Spun ca numal vr'o 14 mil. Gorgey a batut pe Austriacl la Anus (Neusatz). Bern, la propunerea de a primi a comanda en chef armia a respuns ca el cunoasce Ca Dem- binski este mai bun §i ca voesce a slujI sub din- sul. Ce va lice la aceasta Gorgey, care primia a servl sub Bern iar nu sub Dembinski ?Bern nu are de loc confierqa in GOrgey§i ice ca numal Dembinski poate bate pe Muscall. El lice : OM, acum ai facut numal vinatoare, iar nu ras- boit. Pertzel s'a batut la Titel (Timel ?) pe Jela- cid, Nugent §i Puchner §i s'a tras la Varbas. Un- guril stall reit in Banat, cad acetia trel at ca la 35 mil. In Transilvania Rornanif asemenea stat bine §i trebue multa oastecasa-1 birue

REVOLUTIIINEA iN IINGARIA 299 macar cu Bern. Din nenorocire guvernul ma- ghiar lucreaza incet ca guvernul nostru din tim- pul revolutiune, §i nu s'a grabit a face concesil la Austriaci 0 la Romani. athyani mi-a spus ca Szemere lucreaza intru aceasta o proclama- tie. Am fostierii astalpla dinsul,dar nu l'am putut vedé Bind bolnav. Szemere e prep- dinte al Mini§trilor.

22 Iunie.

2)A doua Qi dupa, ce incepusem scrisoarea aceasta a sosit aci P. §i am oprit'o ca sa ti-o trimit printr'insul. Aducëtorul iti va spune toate imprejurarile d'aci§i cum stad lucrurile.Per- tzel a sosit aci, precurni Bisczanovski. Se ga- tesce oopositie strarica contralui Gorgey. Mi s'a propus d'a lua§i ed parte §i d'a lucra intr'aceasta, dar am refusat, cad void sa a§tept sa nu m'arnestec in partidei sa-mi compromit positia ad, dupa cum creq ca face Bisczanovski §icei-lalti. Atat void face :void sprijmi ca din partea Romanilor, Bern sa rërnae in Transilvania cu putere, unde poate face bine. Iti alatur aci o proclamatie data de Bern cand s'a intors in Tran- silvania, in care infrunta, pe Unguri 0 de care ace§tia s'a superat foarte. Am pus pe un tinör

300 N. BALCEscu d'a tradus'o din unguresce. Cauta s'o pricepi, cad limba romana, in care a tradus'o e cu to- tul ungarisata, §i n'am avut vreme a o drege. Kossuth a fost la Varadin, de s'a intalnit cu Bern, pricina ti-o va spune P. Am primitaseara, tocrnal scrisoareata No. 5,iar cele-lalte 4 dinainte Inca nu le-am voclut. Aceasta e singura scrisoare ce am luat dela tine, de cand am venit in Ungaria. Bern apera mult pe Rornanil din Transilvania §i Banat. Voia vedea acurn daca i§1 va tinea §ifagaduialace mi-a dat d'a ne da oameni pentru legiune. Pen- tru legioana astaa trebuit sa trimit un om intr'adinscasa mi aduca regulamentulalei polone din tabara ei spre Galitia,§i a§a capë- tandu-1 ieri mi-ais Bathyani sä fac un pro- iect de conventie, pe care l'am §i facut §i mane ildue. Fiind-ca n'o sa pot poatea-titrimite o copie dupa dinsul, neavOnd ocasie sigura ca a- ceasta, 11 volt insemna aci preliminarul §i con- clusia. Sper ca voiu face pe Bathyani a-I priml astfel curn e scris. Tot ce trebue sä silesci este a-mi trimite cat mai curOnd este pusci. Eu voiü capeta dela din§if vr'o 300. Pentru toate cele- l'alte rn'arn invoit :ca tot volontirul care va a- duce una a ise plat cate 16 florinti argint ; pe acest pretdar socotind insä §i transportul,

REVOLIIVIINEA IN IINGARIA 301 poti a-mi trirnite bune§i multe, cad: face 48 sfantihi una. Despre aceasta ti-am scris in nu- mërul 10. Despre aceasta pun.e-ri poalele in brág, curn cliceag stramo§ii nqtri,§ilucreaza iute. In scrisoarea ta am gasit multe vederi minu- nate. Am avut intal idee ca dinteinsa sa trag inateria unui mernoar, dar apol din cuvintul in- semnat de tine ca Sultanul sa nu afle poate aceasta (aceea ce nu e anevoe aci), am socotit ca mai bine sa citesc scrisoarea ta lui Bathyani §i Sze- mere. Aceasta o voidi face-o mane. GOrgey a fost deunacli aci vre-o dou6 qile ; am cautat sa-1 vöd §ine dedesernceas de in- talnire in Buda, dar intarqiind el mult in Pesta dupa treburi, err,dupa ce l'am a§teptatvre-o trei ceasurl, m'am intors, §i el indata a plecat la oaste,§i a§a nu l'am vëclut.Imi pare rön, caul poate oamenii sunt nedrepti catre dinsul §i a§1 ti dorit a judeca singur despre el. Din ce am §eclut mai mult aci, m'am a- sigurat §i mai mult in opinia mea asupra oame- nilor insemnati d'aci,j care ti-am insemnat'o in deosebitele mele scrisori. Iti trimit vre-o cate-va numere din foaia lui Bolliac, din care un esemplar sa trim41 la Paris.

)7Aci s'a inceput o foaie romana; n'am vrut

302 N. BALozsou sa me dat de fatä ca redactor, dar voit cauta a o influenta mult §i fait asta, curn §i a scrie cate odata. 0 sa caut a-ti trirnite No. 1, ce tre- bue sa fie§it din tipar. Bisczanovski a fost a- cum la mine §i m'a rugat sa1 dat cererea ce am facut eü pentru Romanii dinTransilvania §i Banat ca sa ceara§i el aceea pentru Slavi. Aceea ce am fäcut. Aristocratii Unguri din Tran- silvania sunt impotrivitori stra§nici mai cu seama. art.7 §i.10.P.iti poate povesti o disputa, ce am avut cu mai multi dintr'in§ii. Et,cum ti-amis, doresc sa me bat;pen- tru aceea te rog sa-mi trimiti aci un ajutor, pe care sag pot insarcina cu trebile aci, pang cand oiuface et chief la bataie.Doresc sa fie un om de inteles §i intelegetor. De s'ar putea u- nul din Alexandri Vasile sat Iancu,cel d'intai mai bine,cel d'al doilea arfi bine sa,-1 dat o companie in legioana. Imi pare ret ca n'am pe nimeni acum sub mana ca sä las aci,cad va fi neaperat ca eu sa me duc chiar acum In Transilvania pentru a priveghia organisarea le- gioanet Cand ai fi putut tu a vent pentru cate- vaile, n'ar fi fost ret, en atat mai mult ca te doresc tai-e. Ai dorl §i pe cocoana d-tale, dar

sunt supérat pe d-ei ca nu mi-a scris de loc; me rog s'o pedepsesci stra§nic, §i aceasta lasand'o acolo

LEGIIINEA ROMANEABOA. 803

§i viind tu singur incoace. De maI nadajduesci ceva Inca, atuncl remai acolo. In nisce gazete am vöclut ca Englitera cere a se desfiinta conventia dela Balta-Liman. Nu Kit de e adeverat? Scriemi. Scrisorile sa mi le trimii prin Bathyany. Vasile ar fi bun, cal'a§Ipune sa faca curte la una.doue .din damele ce aü influenta,§i a§a am merge bine,cad din nenorocire eg sunt taregaucheinaceasta materie.Banii i -am star§it,dar socotesc ca e de prisos a-mi mai trimite,de se va facelegiunea.Ar trebui insa ca sa mijlocesci prin suscriptil a avea un Ca- pitala§, de care vom avea trebuinta in alte o- casil §i pentru alte pricini. I. e in Transilvania, dar cei-lalti de call me intrebi nu Kit ce s'at facut. Despre trate-meg Barbu nu-mi scril. Ti-am scris sag trimiiaci adeca la Sibit.Scrielui Alecu la Paris de toate cele ce-ti scrig,ca ei nu-i pot scrie.

/2Cand cifrezi me rog s'o fad mai bine, a- dica fara gre§ell §i sa deosibesci cuvintele. Scrie-mi mult, deslu§it §i mai des. Trebue sa sell Ca toti Lehil din legiunea alor cese aflainTransil- vania sunt cu totul in favorul Romanilor d'a- colo, §i o marturisesce de fata chiar §i p'aci prin capitala.

304 N. BALCESOU

L'opinion du gouvernement hongrois corn- me aussi celle despatriotes qui ontdirige et qui dirigent encore le mouvement national et liberal Roumain est, que les deux nations Hon- groise et Rournaine, par leur voisinage, par leur position topographique, par la similitude de leurs intéras industriels et politiques, et surtout par le peril, dont toutes les deux nationalités sont menacées du cOté du panslavisme, qui tend h s'élever sur leur ruine, sont destineesàne for- mer dans l'avenir qu'un seul et meme etat fé- daatif.Il est done de leur devoiret de leur droit de s'entraider reciproquement et de com- battre aujourd'hui sous le mane drapeau con- tre le panslavisme pour la defense de la liberte, comme autre fois ellescornbattaient de mane contre l'islarnisme pour la defence de la Chrétienté. Ces considerations ont amené les patriotes Rou- mains de la Moldo-Valachie h proposer au G-ou- vernement hongrois de leur permettre de for- mer une legion de volontaires Roumains pour s'associeràcette lutte sainte que la Hongrie soutient avec tant de courage et de gloire con- tre l'Autriche et la Russie, qui sont les ennemis de la liberté des peuples ;et le Gouvernement hongrois a accepté avec plaisir cette proposi- tion et la confirme par le present acte, sous les

LEGIIINIA ROMANEASCA 305

conditions ci-dessus mentionnées, dont ilgaran- tit l'execution. (UrmeazA 19 articole tratand de oamenl,lefile, armarea ,imbräcaminteaetc.). Apoi conclusia. La legion jure fidelité a la Romanie (Mol- do-Valachie) et a la Hongrie, s'oblige de combattre pour la liberté, mais jamais contre la Hongrie. En cas de reels dangers pour sa patrie, la le- gion, avec la permission du gouvernement. hon- grois (lequel ne la lui refusera pas) se rendra au secours de sa patrie avec armes, munitions, artillerie et cavalerie et le gouvernement Hon- grois promet de soutenir la Romanie autant que l'intéret reciproque l'exigerait. Les Roumains peuvent etre stirs que la noble et magnanime nation Hongroise ne corn- battra que pour la cause de la liberté et jamais pour opprirner quelque nationalité que ce soit, lebut du gouvernement Hongrois etant que toutes les nationalités de la Hongrie, aient dans l'avenir un libre etegal developpement. Par consequent iigarantit la nationalite des Rou- mains habitant la Hongrie.Ce pour quoila legion Roumaine combattra les ennemis de la Hongrie, qui sont en meme temps ceux de la liberte. ',Les patriotes Rournains s'engagent de plus Ghica, AminGri, 27,641. 20 306 N. BALCESCU. a user de tous leurs moyens moraux pour agir sur leurs freres de la Transylvanie et les ame- ner a, cesser cette lutte fratricide qu'ils soutien- nent encore contre la nation Hongroise et a se donner la main pour la defense de la liberte de la patrie commune. Szemere Inca nu a sfar§it proiectul pentru concesiile ce vor a face nationalitaVlor.Bat- thyani mi-ais ca indata ces'a sfar0,mi-1 va infati§a ca sa-1 cercetami sal discutam im- preuna. E adever cä aci se lucreaza fOrte incet. Au mo§tenit gleich-ul Nemtilor.

(Anexii, la pag. 299).

Proclamatia Generaluluf Beni attre locuitorif Tr ansilvaniei. Din Virea, mea cea din Banat, m'am in- tors indarat, dupe ce acest tinut insemnator, care este intre Dunare, Tisa §i Mure§, tarel Un- gurqti, l'am cuprins indärat. Numai Timi§Ora mai este in mana improtivnicului, dar intru a- tata inconjurata, ca in putintica vreme trebue sa se dea. Locuitoril cei apas41 plini de bucurie s'aa dat pe sine subt ocarmuirea cea Maghiara,

PROOLAIXATIA Mil BEM 307

§i pentru ca1-amscos din jugul Austriacesc §i din tirania SOrbilormi-aamultärnit mie. Cu cat mi-e mai mare bucuria ca invin- gerea improtivnicului cu foarte putine jertfe a armadiei mele cea viteaza o am facut, atat mai tare me supera §i me infioarg jelbile cele multe, earl le-am auclit dupe ce rn'am intors, in cat cg amnestia care prin mine s'a vestit locuitorilor Transilvaniel, prin unii nu in tot locul se cin- stesce, §i mai virtos unii dintre madulgrile scau- nelor judecatoresci straordinare,nici ca cat nu o baga in seama. Fac cunoscut dar, cum Ca cu amnestia care o am dat, cand am recuprins Transilvania loeuitorilor teril,§i care insu§i ocarmuirea Inca o at primit de bung, incat idcolea nu s'ar tine, dupe faggduinta mea, me voit sili a o tine in sus, dupe ce aceasta numai in privinta vencla- torilor patriei, jefuitorilor §i ucigatorilor i§1 poate perde puterea sa. Prochern dar prin aceasta publice pe toti aceia car! in contra datei mele amnestiale orin- duele, macar cu ce s'ar fi vagmat, plangerile sale documentate sa mi le a§tearne mie,ca la ocarmuirea,care vrea numai dreptate iar nu isbande, sa mijlocesc punerea pa§ilor celor de lipsaincontra aceloracari impotriva orin-

308 GENERALIIL BEM duelei mele amnestiale gre§ind, acea o aü vatg- mat. Plangerile nedocumentate nu se vor lua in samg. Ca darg toate excesurile, earl s'ar pute in- tampla prin cuprinderea §i 1icitaia averilor, pre- cum §i incuiareaijudecarea statariala a per- soanelor sg se incunjure renduesc; cum ca lu- crarile judetelor acestora pang la alta rênduiala a ocarmuirei interimaliter sa. incete, Iuand afara investigatiile cele legale cari sunt in curgere in contra uciggtorilori rapitorilorcel earlsunt prin§1. Tar toti. aceia langg cheza§ie din prinsoare, numai decat sg se libereze, in contra cgrora nu se dovedesce apriat cum cg sunt venclgtori de pa- trie sag sunt uciga0 sat jefuitorl. In contra ace- stora investigatia numai pang atuncl inceatg, pang and se vor pune scaunele cele judecgtoare, iara in curgerea sa cea de mal inainte, iarg atuncea se va continua, ca fiind ei slobocli toate docu- mentele ce sunt de lipsä spre adeveri nevi- novatia sa, mai lesne sa le poatg caltiga. Cu mare durere vedem, cum cai aceia earl* pentru cg§tigarea 1ibertäii civile§i-ad1Tel-- sat sangele, libertatea cea adeverata red intele- gend'o asuprescsiteroriseazg §i prin aceasta instrging simpatiacgtre ocgrmuireacea Ma - ghiara.

PROOLAMATIA CATRA TRANBILVANIA 309

Drept acea et Vote individele cele militare din earl stall mai virtos judetele cele statariale, ci lipsesc de dregatorie, 0 de cum va fi lipsa §i mai aspru ii voig pedepsi, de cum va acestei po- runci a mea nu s'or pleca ,persoanele cele civile cari sunt la ace1ea§1 scaune judiciare, de cum va vor indrazni a face asemenea excesuriif voia prinde §i iivoit pune inaintea judecatil stata- riale, find ca vreat ca orinduiala mea cea am- nestiala, care §i ocarmuirea pana la un hotar marginit o at intarit 0 o ail cunoscut sa rernae adever, sä nu se vatarne 0 rnic§oreze de arna- giala.Et vointeiacestelvoitscia-Ida 0 putere. Aceia cari vreat sa se indulceasca eu bu- natatea orinduelei mele amnestiale,dara pana acum ca fugiti din taxa se afla in tart straina, cu intoarcerea inapoi sa se sileasca all castiga docurnente adeveritoare, cum cä el sat n'at §tiut nemica din orinduiala mea amnestiala sat cu pu- terea aft fost siliti a remanO acolo 0 pentru acea nu o aa sciut folosi spre binele sat. Preolilor, macar din ce nearn sat religie, pre vol cari sunteti mai aproape de popul, ye indatorese ca sa-mi araati mie ce apasa pe po- pul mai tare 0 prin ce mijloace s'ar put6 mai curOnd 0 mai bine ajuta ,ca voesc subt ocar-

310 BATTHYANI muirea mea interimala cataneasca nu numai inde- stularea fiete-caruia concetatean loyal a o temeia, dar vreag cai incredintareai dragostea catre Ocarmuirea Maghiara dinli in cli sa o intaresc, care este dorirea§i scopul insql a Ocarmuito- rului President al törel."

16.

Circulaire ci tous les agents diplomatiques de la Hongrie.

176 -K. U. Aprbs les actions terribles, dont la dynas- tie autrichienne s'est rendu coupable envers les peuples habitant ses pays, et surtout le royaume de Hongrie, on pouvait biencroire sa fureur sanglante rassasiée, pensant qu'il ne restait a marquer sur les pages historiques de notre mal- heureuse patrie, aucune nouvelle injustice, aucune cruauté non commise. Trahison, parjure, violation de sa parole donnee, cabales jouées, excitation a la revolte, alliance avec des bandes meurtrières qui ne fai- saient que piller, incendier et tuer, arrestations des parlementaires, emprisonnement des patrio-

CRITIMILE AUSTRIACILOR 311 tes,leurs jugernents et executions contre tout droit, contributions violentes, fabrication de faus- ses notes, insolence de tout genre, bombarde- ment et incendies non motives des capitales, destruction sauvage de biens des particuliers, ainsi que des tresors publics, souillure du droit des peuples et de la morale; tout ce qui sou- leve le coeur en effrayant Fame, tout ce qui est horrible, lache et blaspheme fut commis contre ce pauvre pays. La Hongrie souffrit, mais jamais elle ne s'ecarta de la voie de la justice, jamais elle ne se laissa emporter par un sentiment de ven- geance, jamais elle n'usa de pareils moyens sous prgexte de repressailles. La nation Hongroise fut victorieuse en champs ouverts par l'heroisme de ses troupes et la justice de ses armes; le dernier de ses simples soldats ne versa son sang qu'en defense de sa propre personne, menageant l'ennemi traitre merne au milieu du combat le plus furieux.

)7Vonce qui explique la douleur profonde, que cettenationressentit en voyant traites ignominieusement ses malheureux combattants, qui tomberent prissonniersentre les mains de l'ennemi barbare.Ii n'y a d'inhumanité qui ne fut commise par les mercenaires de l'Autriche

312 BATTHYANI vis-a-vis de ces pauvres captifs. Rtre accablOs de famine, trainès sans aucune raison d'un endroit a l'autre, atteints de paroles blessantes et d'in- jures personnelles, souvent même l'exécution a mort Otaitleur sortordinaire ;pendant qu'au contraire au camp hongrois, la majorité des pri- sonniers autrichiens n'a eu qu'a se louer d'un traitement humain et gOnéreux, et quelques uns en publibrent leur reconnaissance. Le General en chef de l'armée Hongroise espérant faire finir de tels méfaits,adressa un écrit au maréchal de camp de l'arméeautri- chienne, et tout en lui reprochant le manque de noblesse de cette manière d'agir,il l'interpella a ne plus tacher de cette manibre le nom de l'armée autrichienne etcelui de ses comman- dants. Encore luifit-il observer que 68000 prisonniers autrichiensainsiqu'un nombre a peu prës egal de blesses et de malades se trou- vent en nos mains,que ce nombre,. dépasse de beaucoup celui des notres(sic) captifs,et qu'entre les captifs autrichiens ily a des of- ficiers de grades supérieurs hongrois de nais- sance et par consequent coupables du crime de trahison envers leur patrie ;qu'il ne dependra donc que du premier signal pour que la tête d'un

cauliumaLE AIISTRIACILOR 313

Hongrois massacre soitvengee par une triple execution. Mais cet appel du General n'eut aucune suite. Au contraire, un nouveau crime fut com- mis. Le Baron Mednyanszky, döfenseur heroique et commandant du fort de Leopoldstadt, ainsi que lecapitaine d'artillerie Gruber tomberent dans les mains ennemies, une partie de la gar- nisonayant capitule.On lestraina pendant plusieurs mois dans des cachots, puis leur fit un proces illegal, et malgre ledit appel de notre General en chef,auquel on ne repondit .pas meme, ces deux officiers furent executes pour avoir selon leur devoir consciencieusement dé- fendu la forteresse. Et pour que l'execution Mt plus dégradante encore, c'est la corde qui fut choisie comme moyen d'execution. Cependant la Hongrie a toujours encore horreur de cruellesrepressailles, elleestime beaucoup trop la vie de ses braves citoyens pour les livrer a de sauvages massacres, et c'est pour cette raison que le Gouvernement a decide de ne s'eloigner pas meme a.l'avenir du chemin que l'humanité lui prescrivait jusqul present.

314 BATI.HYANI

Mais en attendant la, le sort de nos mal- heureux prisonniers reste toujours plonge dans une cruelle incertitude; soit qu'ils fussent tom- bés dans les mains de l'ennerni comme prison- niers de guerre, soit comme victirnes de la po- litique.C'est en ce sens que je vous charge d'établir et constater ces faits pits du Gouver- nement auquel vous etes envoyé, au nom de l'humanité et de la civilisation, reclarnerqu'il fasse finir ces cruautés inoules.

2)Siles puissances étrangbres ne veulent nous secourir, qu'ils fassent valoir au moins la justice celeste et les droits sacrés des peuples, en faisant sentir a l'Autriche la honte des pa- reils procedés, qui ne sont dignes que des peu- ples sauvages, et qu'ils sauvent aussi la vie a plusieurs centaines d'hommes de tout parti, en soulageant au moins leurs souffrances. En autre, servez vous de la presse,afin que l'opinion publique soit le juge de ceux qui se sont soufflé de pareils forfaits et que leur nom soit marque a toute éternité par le mépris general. Enfin faites savoir, que le Gouverne- ment lui-même avec toute la bonne volonté de retenirle peuple etlesoldat ne pourra a la fin plus etre en état de maitriser l'exasperation, que des pareils forfaits font naitre, et que rien

ItEVOLUTIA tN IINGARI& 315 ne serait plus terriblequ'une guerrea,mort, üü chacun se rendrait justice a lui meme. Pesth, le 18 Juin, 1849.

Comte Casimir Batthydni, Ministre des Affaires dtrangeres."

17. Pest, 25 (13) Juin 1849.

i- a m scris alaitaieri prin Paleologu. Poate aceasta scrisoare II va ajunge inainte, dar tot pentru aceasta nu pot reveni asupra celor ceV- am scris acolo§i numai continuez acea seri- soare. Am citit, dupa cum ti-am scris, scrisoarea ta lui Batthyani. Mi-adis sunt hotariti la o lupta, inver§unata, ica, nu vor primi nici o condiVe sattransactie. Kossuth s'a esprirnat asernenea catre Bisczanowski, care s'a presentat la dinsul alaltaieri. Bern s'a impacat cu Guyer- nul Maghiar In conferinta ce a avut cu Kossuth, day n'a primit cornanda in Banat.Lehii sunt privi0 aci comme un mal ne'ce'ssaire. Bern scii ca dedese demisia. Amnistia, mic§orarea pretului säril facuta de el, cumi dorinta d'a fi independent de GOrgeyi a fost pricina. Dembinski s'a tras

316 N. BA Loasou cu totul, se alteapta aci. Starea militard §i po- sitia ambelor parti s'a insarcinat Skender a o scrie lui Czaika, cad eü n'avusei vreme acum a scrie mutt. Te man dar la scrisoarea alaturata. Vei vede ca stam cam rOti.In Guvernul Ma- ghiar moliciune. Ne invoire in Genera li. Neimpa- care a nationalitätilor. Generalul Asunj (?) imi cli- cea astacli cd cele mai multe batalioane nu sunt complete ;d'abia at cdte 300400,§iin loc d'a-le completa fac altele nouë. Pu§ci lipsesc, Austriacii. §i Muscalii ne impresoard. Dupe o a§- teptarede douo qeci chle,astdcli am primit dela Bathyani alaturata nota despre concesiile ce vor a face nationalitätilor.Cum ti-am scris de unach,era vorba ca sa discutdm impreund, §1 maine mo voit duce la dinsul pentru aceasta. Cum poti singur vede comparand'o cu cea ce am cerut, nu me poate multumi, caci fdra, indo- iala, cd cu aceasta nu se vor impdca Romanii ; caci inteinsa nu se da, dent acea ce at avut totdeauna Rornanii, adicd limba In biserici §i in §coalele bor. Acea celise da mai mult, este limba lor in comune. Dar nu se vorbesce nimic 1. de §coalele superioare (acea ce a avut pand acum) ; 2. de organisarea nationala a comitatelor unde majoritatea sunt Romani ;

IMP IC ARE A It OMANIL OR 317

3. de garda nationala romaneasca ; 4. de despartirea Romanilor in treburile religiei de Serbi §i de Mitropolia de Strigong ; 5. de limba romaneasca in jury ; 6. de nationalitate nu pomenesce nici un cuvint.

1)Apoi acestea era cererilecele principale. Cum sa fad pe Roman,care arearmele in mana §i canna Austria prin constitutie I-a dat egalitate nationala,administratie §i dieta pro- vinciala§i legiuitoare, cum sa-1 fad cu aceste concesif a se multumi, a depune armele §i a tine cu Unguril. Ea desperez despre aceasta. Voit cauta mane a le vorbi §i a lede§chide ochii. Le-amclis de mai multe ori :. Les re- volutionsactuellesse sontfaites pour deux principes :democratic et nationalite'.Ce fait nul part ne s'est montre avec tant de force qu'en Hongrie. Vous devez compter avec lui dans l'in- téret de votre salut dans le present et de votre sécurité dans l'avenir, etc. etc.De voig socoti de trebuinta,voit face §i un memoar. M'am silit §i me silesc sa, fac tot ce voiti pute ca sa n'avem mustrare de cuget ca nu ne-am facut dato- ria noastra, aducend o impacare atat de doritä §i- atat de trebuincioasä intre Romani §i Unguri. Proiectul meg cum l'am dat, creq ca era bun ;

318 N. BALCEsou de o parte pastra tot acea ce vrea Ungurii a pastra mai mult, adicg integritatea tëril, limba lor diplomatica §i chiar §i centralisatia ce ei o socotesc cu gre§alg de neaperatg. Dintealta Ro- inniTdobandiatoare care garanVI naVonale, bune pentru din§ii §i carl 1-arfi indestulat acum. Din nenorocire timpul grabescen'ai vreme a lumina oamenil sag a lucra asupra opiniel publice. Tre- buese fapte grabnice §i asta e anevoe de doban- dit aci. Privesc viitorul cu multg ingrijire. Dacg Ungaria va cade, apol noi cadem cu totul.§i pentru mult timp. Eu le-am clis adesea :in politica eg nu creq mult la simpatil §i numal la interesuri; ye märturisesc dar ca gonesc interesul natiel mele, dar pe acela ii gasesc cu totul in al vostru, §1 pentru acea sunt cu totul pentru vol §i do- resc numal ca a§a sa sitntiti§i vol. Asemenea ca Ungaria are douö di,sagsafiearisto- cratica-monarchicg §iinlegaturg cu Austria, sag democraticg -§i unitg la olalta cu Romanit Batthydni mi-a spus ca ambasadorul Sultanului la Viena a propus ca sa dea V el ajutor Aus- triacilor. De acea Batthydni a scris lui Adrassy, ca sg spue Sultanului,Ca de nu vor a le face ajutor sag a sta neutri, apol Unguril vor cguta a nu aye trebuinta de el V a-I supëra in Vala- chia mare, mica §i Moldova. Sunt osteniti null'

IMPACAREA ROMANILOR 319 pociscrie mai multe. Pentru legioana am dat actul alaltdieri lui Batthydni, era sa-1 arate Guvernului maghiar §isa mö in§tiinteze, dar pana acli nu mi-a facut nimic cunoscut. Unguril sunt ca Turcii, lucra incet. Bacalimul §i aci dorn- nesce. Mi-e téma ca s'o sfar§i lucrul, cand o fi prea tarlia. Crede insê ca nu e vina mea, ca ne- rabdarea m'a mistuit cu totul. Socotesc Ca ar trebui sa mai astepti vr'o scrisoare de la mine pana sa te misci de acolo, dupe cumi scrisesem. Sa-mi trimii insé pe eine va, n'ar strica. Spune, te rog, la cucoana D-le, ca mi-am facut testarnentul §i am lasat cu su- fletul acolo ca o iert,caci nu mi-a scris, dupa fagaduiala. Al tea

13-

1. L'usage diplomatique de la langue Hon- groise ne s'étendra que sur l'administration des affairespubliqueset gouvernementales et en tantqu'elleestindispensablementnécessaire pour le maintien de l'unité de l'Atat de Hon- grie. 2. Le Gouvernement reconnait le principe que dans l'état de Hongrie, la langue dans l'ad-

320 N. B ALCM= ministration des communes sera celle de la ma- joritedes habitants,exceptéoilla commune memearegard de la langue peut etre divisée en deux communes separées. 3. La langue d'instruction clans les ecoles élémentaires sera celle qui sera determinee par l'administration de la commune. 4. On se servira partout de la langue ma- ternelle dans l'eglise et pour l'instruction réli- gieuse ;les matricules seront aussi redigées dans la memo langue. 5. Les croyants du rite oriental auront les memos droits dont les confesseurs des autres religions jouissent a l'egard de l'administration autonome de leurs eglises et a, l'egard de l'ad- ministration de leurs écoles. 6. Le Gouvernement consent à ce qu'ils donnent le titre de Patriarche a leur archi-pre- tre (pontif), dont le pouvoir ecclesiastique ne pourrait jamais s'étendre au dela des frontières de l'Etat de Hongrie. 7. On établira au Ministere de l'Instruo- ton publique une section particuliere pour les affaires des croyants du rite oriental. 8. Les Ocoles et les églises du rite orien- tal participeront de tous les avantages qu'on accordera a. celles de toute autre religion.

REVOLUTIA IN UNGARIA 321

9. Comme jusqu'h present,ils pourront aussi h l'avenir administer eux-mernes les fon- dations de leurs eglises et de leurs ecoles. 1.0.S'ilsle désirent, on etablirah l'Uni- versite de Bude-Pesth une faculte theologique part pour eux. 11. us seront admisal'egal des autres ci- toyens à tous les emploits de l'Etat et le passe ne pourra jamais former un obstacle hcet egard pour ceux qui seront compris dans l'am- nistie generale. 12, On convoquera un synode general pour les croyants du riteorientalaussitOt que les circonstances de l'Etat le permettront. Outre cosconcessionsle Gouvernement Hongrois publie une amnistie generale pour tou- tes les comunes, qui seduites par les intrigues de la dynastie autrichienne, se sont levees les armes 4 la main contre le Gouvernement legal de la Hongrie, aussitOt qu'il déclarent de vou- loir rester fidbles h la patrie commune, qu'ils rendent leurs armes a l'autorité militaire ou civile designeeacela, et qu'ils deposent le ser- ment sur l'independance de l'Rtat Hongrois",

Ghica, Amintin, 27,641. 21 322 N. BALOESCII

18. Pesta, 27 (15) Iunie 1849.

Starea lucrurilor e aceasta. 64 mil Muscali §i Austriaclallintratin Ungaria din Galitia. Wysoski, care avea 10 mil le-a stat In potriva la Eperjes, Kassa, Enyitzke §i GOntz(itlinsernnez numele ora§elor§i satelor dupe o carta ungu- reasca ea n'am alta, cauta a le ghici pe cartele ce ai), dar a fost snit a se trage indarat pana la Miskoltz, (20 mile de Pesta, 10 mile de De- breczin departe). Dintr' alta parte Jelacici, care are la 40 mil spun ca a trecut Tissa vrind sa mearga la Temesvar. Wetter (?), care cornanda acolo pe Ungurl, spun ca s'a tras la Teresiopol (?). Din sus Unguril asernenea s'at tras in preajrna Comornu- lui ; spun ca acolo se afla 80 mil Austriaci cu Muscall..In Transilvania ail intrat 30 mil Mus- call pe la Time§ ocupand Kronstadtul §1 din Bucovina pe la Bargail.Bern, care se afla la Belgrad din Transilvania, s'a dus sä-1 bata ;se slice ca el are la 40 mil in tot Banatul §i Tran- silvania. In sus Unguril afi 40 mil §i vre-o 10 contra lul Jelacici.Vecli dar ca armia Unguri- lor d'abia trece peste 100 mil ; positia e grea §i mai desperata. Guvernul maghiar va fi nevoit a lasa Pesta §i a trai in tabara. Asta e hotarit §ise va face curend, cad Muscalii pot fi aci in Pesta in 5

REVOLUTIA IN TRANBILVANIA 323 clile. Dembinski a venit en plangendu-se mult de Gorgey. Astac11 s'a intalnit cu Kossuth, caruia a fagaduit sa remae in Ungaria. Gorgey a primit sä mearga astacli la dinsul sa-I faca escusurI. Eft am \rept putin astacii pe Dembinski, dar mane de dimineata am vorbit sä merg la dinsul ca sa.-1 gasesc singur §i sa-I vorbesc. Eft am clis ca sa puI conditii in garantiI, cad UnguriI sunt porci de calni. Inchipue§te-ti c. Batthydni s'a in§elat a-mi spune ast541 ca dorinta §i scopul lor este sa amalgamiseze pe Romanil din Transilvania §i Banat.Ils n'ont ni rien oublie, ni rien appris. I-am facutobservatil asupra notei ce am trimis in privinta concesiilor,§i mi-a fagaduit oare care modificatil. (Unguriiic ca vor sa face, pe Romani Ungurl ,dupe cum Franceziiau frantozit peAlsatienI). MaineIIvoia da un memoar, despre ce modificatilvoift. Numai ml-e tearna c'or fi toate prea tarclit. Despre legioana asemenea am vorbit §i mi-a fagaduit ca maIne se va intelege cu Ministru de finance §i rasboin pentru aceasta. 1111-e teama Ca din toate n'or ie§i nimic. Din nenorocire banil am sfar§it de tot Nu Kit ce m'oit face. Nu crecl ca voit mai e§i din Ungaria. N'am nicl cum sa me duc In Transilvania. Dela Skender am sa, iat 160 florini de argint §i nu are §i eL Sunt hotarit insä sa staft

324 BUTEANII pana la urma. Din MAI multe pricinl voiti fi ne. voit pete a me duce sa me bat. P6te aceasta seri- soare e cea din urma ce-ti scria,cad: comuni- catiile s'or inchide. B. Wisocki fait une retraite admirable.Il a battu et repousse plusieurs fois les Russes. La derniere fois c'êtait a Szikso. Ii n'a avec lui que 5 mille Polonais, les Hongrois ayant f. le c Despecetlui scrisoarea ca clic ca CI-Orgey, iii loc sa merga ieri la Dembinski, a plecat la ,ta- bara. Szabo, locotiitorul Ministrului rasboiului, a fost aseara la Dembinski §1 1-aspus ca este o nebunie sa se bata cu Muscalii§i Austriacii§i cä el vor se rendre aux Ru0.Dembinski le-a respuns :on vous donnera le pied au cu.Sic transit gloria mundi. alatur aci o copie dupe o scrisoare a lui Butianu, fostul prefect Roman ce s'a spenzurat mai deunacli de Unguri. Aceastä scrisoare adre- sata catre Unguri a trimis'o la Maiorul Ciutac. Mie mi s'a imparta0t ierl 0 am pus'o de s'a tradusdinunguresce,casa ti-oimpartapsc, ca sa vecli ce clic§i Romanil 0 cum se al:16M 0 el".

BUTEANII 325

Din rindurile, earlcatreLadislati Fop scrise§I, aa véd cum ca D-voastra lucrati langa principiile egalitatil 1ibertaU, ia fraternitatil. Foarte me mir, cad §i nol Romani).* tot pentru ace- la§iprincip ne luptarn ;0 de cand am inceput lupta aceasta tot adeverata libertate §irecunoscinta existentei politicesci a natiunei Romane o am strigat. Aceasta ne-a fost sirnbolul, pentru asta traimi murirn. Daca dar §i D-voastra pentru asta ye luptati, atunci intre nol nu este nici o disclinire §i e paguba a versa atata sange fara nici un folos.Acésta nu o poftesce nici nu o aduce cu sine principiul fratietatii ;dar a§a veg. ca ce cliceti despre noi Romanil, Ca noi ne lup- tam langaabsolutism,aceia tocmai se potri- vesce pe sama voastra. N'arn cercat nof cu vol a ne insoti spre luptarea libertatil, numai natio- nalitatea sa ne o cunoa§teti ? N'arn voit noi a in- tinde dreapta noastra voue, numal principiul ega- ntatil a§a sa-1 intelegeti, precum e intelesul lui cel adevérat ? Credeti, a trecut timpul d'a mal subjuga popor. In tot poporul ca §i in D-vOstra s'a trezit simtulnationalitatii.Nici atata nu v'ati putut inca desmeti, Ca de simpatia Roma- nilor aveti lipsa ?Nu vedeti ca §i nofi vol, doue elemente isolate,stain In mijlo cul atator milioane de SlavI,carise silesc a ne inghiti.

326 REVOLUTTA ROMANILOR

Elernentul Roman cu mult e mai compact dela Tisa pann, la Marea Neagra decat al vostru, §i nu poate peri din firul popoarelor.i ce bine ar fi aceasta, de v'ati gandi, v'ati lua la socoteala §i v'ati sili a ca§tiga dragostea Romanilor (pentru caclea 1de aceasta aveti lipsa) iar nu a omori oameni nearmati, a impu§ca femei §i prunci, a aprinde sate, a saraci poporul,i toata tara a o preface in centirirn (cimetierre). Aceasta se im- potrive§te cu drepturile omenirel,naturel 0 a popoarelor ;§i de nu yeti inceta de faptele aces- tea tirane, cari se cuvin numal popoarelor bar- bareisalbatice, acu§i yeti da seama Inaintea Europei celel culte, cad aceastä grea apesare nu oall ajuns numai subt jugul salbaticilor Mon- goli,Tatari §i Turd.§i ce e mai mult ?Are spurcati In bisericl,multe celece setin de slujba besericeasca §i de teremonii, aceleale-ati pradat §i le facetl nimic. A§a darn., fratilor Ma- ghiari, aceasta ye poruncesce vOue simbolul vostru ?AcAsta elibertatea ifraternitatea, care ati proclamat vol ?Aceia call se Intorc la vol,a§a II primiti cat II despuiatide toate averileipoporulIifaceti cacer§etorit,fu- gitoria in lume, ca prin aceasta §i moralice§te apasandu-1, sa-1 putetl intrebuinta ca un instru- ment. Aceasta nici Dumnecleil nicl oamenil nu o

BUTEANU 327 pot rabda.Noi suntem gata saa a trai sat a peri §i a ne sustMé omenia §i a ne osti §i mal incolo pentru principiul nostru. Soartea va hotari. Doara, neamurile cele culte a Europel vor privi aceasta ; §i nadajduim CA de nu altil, neamurile earl sunt tot de acela§1 soia, ace1ea§1 doara s'or grabi a ne fi intru ajutor §i a ne scoate din legturile sclavismulul. Caci doara, neamurile cari iubesc li- bertatea vor grabi .sa ne vie spre ajutor. Noi pana atunci ne vom bate pana la moarte, ca sa nu cada, pe nol blesternul nepotilor no§tri.Li- bertatea voastra sunt furcile, egalitatea dreptu- rilor sta intr'acea ca cele-lalte neamurI cari locu- esc cu vol Inteo teara sä le topiti in elementul maghiar. Treziti-vë, mai este Inca vrerne, §i nu ye patati caracterul national, cad sunteti falo§1, §i de Multe on fala cea proasta mult stria, unei natii, §i o politica reai smintita pe un neam ii poate rästurna in mormint. La acésta fie-ve de esemplu neamurile cele glorioase, call de mult s'aft stinsiat petit. Voli in timpul acesta al li- bertätil Inca tinetiin sus forma sistemel scla- vismulul vechit. Dregatorii din corpus juris §1 Verbotzi (legile fundamentale maghiare),adeca vol numal la slugl poftitl a fi ocarmuitorl, iar nu la cetateniliberi.A§a este ca libertatea

32,8 BEVOLII'VA IN IMANSILVANIA

voastra e lingu§itura, arnagiturai vorba seaca! Asta fie destul. in Aprilie. ,,(IscAlit) Bute'an, prefect". (Me rog sä pastrezi aceasta, cad o privesc ca un document istoric)".

19. ,Pesta, 29 Iunie 1849. lubite, l/Unguril at perdut o bätaie acum la Raab. Muscalii inainteaza spre Pesta. UnguriI at luat

Arad ul. Aici se gatese puternic deaperare. At convocat tot poporul la rasboit dant §i natio- nal. At douö proiecte :unuld'a remanO in Pesta, sa.-§i retraga aci Wile §i sa se apere ca la Rorna ;altul d'a merge G-uvernul unguresc in tabara. Proclamatia ce a e§it eri, declarand pa- tria in primejdie, e minunata. Primejdia e mare, cad landwer-ul tot rët a lucrat pana acum aci, §i in el e nadejde.

/7In Transilvania Rornanii s'at resculat cu tow in contra Ungurilor. Bern se af1ä in positie critica.

N. BALCEscrr 329

Din nenorocire nu se grabesc a da ce se cade nationalitatilor. Batthydni a rëspuns lui Biscza- nowski,care a cerut mal mult ceva decat eCi pe seama Slavilor :qu'ils prefèrent p6rir plutOt que de se suicider. Protocolul facut la Paris intru aceasta de Malali (?)§i Czartoriski nu s'a primit aci de G-uvernul Maghiar. A searg, a fost Dembinski §i cu Bisczanovski la mine §i cel dintaiu mi-a fagaduit a nu primi comanda, decat numai de vor da nationalitatea Romanilor §i Slavilor. Astaseara el s'a dus la sfat la Kossuth. A§tept sa se intoarca ca sa aflu ce s'a facut.Se lice ca GOrgey se trage §i.ca totul va fi in mana lui Dembinski. MI-ar 01.6 bine, cad este un om cum se cade §i-mi place mult. Am fost astacll la Batthyani. I-am dat o nota despre modificatiile ce trebue sa facala nota ce ml-a trimis'o, a carei condip ti le-am insemnat.Modificatiilece voiü, asemeneati le-am Insemnat in No. 12. MI-a primit toate afara de articolil6 §i 10 (yell din cel dintait proiect ce ti-am dat). Pentru legioana mi-a qis, acea ce este cam adevërat,Ca e cam tarclitl, cad acum, pana a o face, lucru se hotaresce aci, adica Muscalil yin in Pesta. Dar ca daca Ungurii or impinge ceva inapoi pe Muscall acum, atunci lesne putem face. Nu mö multumesc pe atat

330 REVOLITTIA IN IINGARIA voit sä me due maine sa vecl pe Kossuth §i st am cu dinsulo esplicatie hotarita §1 lamuritä. Batthyani este o sea:tura, om de.lum (?) iar nu de treaba, §i din nenorocire cu dinsul am avut a face. Tu yelp ca pupa treaba am facut. Dar, de al primit scrisorile mele in care ti-am lamurit starea lucrurilor §i a oamenilor aci, apol nu me vel invinovati.Ce puteam face et cand Dem- binski,Bern §ialtiI Inca 'fat putut scoate la cale cu Ungurii. Crede ea sunt pro§t1 §i ciocol totl, §i ca de n'ar fi contra Muscalilor n'ar me- rita sa-I priveasca cineva: Ea nu crecl ea aci o e§i lucru bine. Spalrna e mare. Lumea e oste- nita la resbel. tn capiT arrnatei dat putina con- fienta. Precum se arata spiritul lor prin vorba lui Szabo atre Dembinski ce tl-am insemnat'o in cea din urma scrisoare,§i pe urrna a taga- duit'o cand acesta a intrebat pe Kossuth ;tre- bue dar a ne a§tepta §i la tradart De me voit intelege cu Kossuth, apol me duc in Banatiaeolo scol poporul Roman sub steagul national.De nu, apolstall acii fac ce o face toata lumea. Poate Muscalii m'or prinde aci sat poate oill muri. Allah Kerirn ! Crecl ea e de datoria mea sa stall aci cat voit pute §i 'Ana iml veI scrie ce sa fac.

N. MULOESCII 331

Am primit ierl scrisoarea ta de la 11 Iunie. Tu de ce nu-m1 scrii de scrisorele mele de le-al prima pe toate ? Longuard e aci de vr'o 4 clile. Am fost ieri la dinsul cu Bisczanol'Tski.Pe cei de call imi scriicompatrioti nu i-am vNut §i nu §titi unde se afla. Inchipue§teli ca de la Balaceanu §icellalp n'am primit Inca nici o scrisoare §i nu scit ces'at fftut de cand ne-am despartit la Mehadia, sunt num 5 septamanl. Nu puteam merge impreuna la Debreczin§i acidin lipsa banilor. A§I vrea sa serif lui Golescu Negru toate cate IV Krill,sa-i spul ce-am facut §1 ce n'arn facut, cum §i opiniile mele asupra oamenilor §1 lucrurilor, §i sa-i impartalesci hartiile§i actele ce -VI-am trimis. Ele vor sluji sa, arate inteo qi ca in aceste momente critice pentru libertatea lumei, nol n'am stat in nelucrare, §i ca vina nu e a noastra nici a Romanilor. Batthyani imi cli- cea astäcliea de ce Romanil din Transilvania nu se unesc cu din§ii in potriva Ru§ilor, §i pe urrna iar or incepe a se bate impreuna pentru nationalitate. La care pricepl ca i-am respuns Ca de ce ei nu le da drepturile lor, §i asta s'ar face; ca ea a§1 face-o, dar poporul aprins impotriva-le nu resoneazd ca nol §. c. 1. Ca ei propun asta, fiind siguri ca pe urma vor puté ecrasa pe Romani §. c. L

332 Mit:MAL/I IN IINGARIA Fuseit la Dembinski ca sa yell de resul- tat §i Inca nu s'a intors de la sfat. Sunt 11 cea- surl din noapte. Mane dimineata voia afla, voia continua scrisoarea. Noapte buna.

30 Iunie, 10 ceasurl dimineata.

12ViU de la Dembinski.Iata resultatul de aseara. El arata ca Unguril pot Inca concentra 80 mui ca e chip de impotrivire astfel.Top' se trasesera de parerea lui,afara de Kossuth, cand primira raporturi de la G-Orgey ca armata lul e en deroutei ca se trage la munti, cum a facut asta iarna %sand drumul de Pestades- chis. Dembinski plena maine. Muscalil sunt la Debreczin. Je ne sais encore ce que je dois faire. Am venitaci sa me bati nu pocia aye nici acea multumire. Am scris astacli lui Balaceanu, ca sa-1 aret ce-i scrii§isa-1 povatuesc sa se traga d'acolo in Turcia. Socotesc sa me duc ai la Kossuth, cu toate ca multi. Imi clic ca e de prisos. Apoi Inca imi clic ca in aceste imprejurari nu ar trebui a mal compromite pe Romani".

ION OHIOA 333

20. Ion Ghica catrd N. Balcescu. Inca la 8 Iunie tu nu primise§I nici o seri- soare de la mine, cu toate cä afara de deosebi- tele ocasii, peste cleceII-arn maiscris pe toata septamana.prin leahul din Belgrad ;in una din cele din urnaa ii vorbesc pe larg de cea ce s'a facut la Paris intre agentul Guvernului Maghiar Szarvady, Pulski, Czartorysky §i Rieger deputa- tul Ceh. In previsia ca poate acea scrisoare sä se fi perdut iI trimit o alta copie. Tu sä pri- vesciacest protocolca unfelde 'indatorire luata de Guvernul Maghiar catre natia romana. Cat pentru Romani mi se pare mie ca aceasta ar fi non plus ultra a celora ce ar putea pretinde dela Ungurl, cum clici prea cu cuvint, ca toate acestea sunt .secaturi§i dovedesce Ca Romanil nu an avut oameni carisa-I povatuiasca,cacl Romanil §1 Slavii ar forma majoritatea 'in Par- lament, o data ce s'ar uni in princip egalitatea de drepturi- politice, §i ar impune once ar voi. Mai mult cleat ori cand eil sunt de parere ca este de facut ; de§i s'a facut tractalu(?) Grabe, de§i s'a numit Stirbey Domn, dar sunt de pa- rere sa lucram pentru confederatie intre Unga- ria,Valachia mare, Valachia- mica, Banat§i Transilvania, pe basa protocolului dela Paris §i

334 ION GRIOA putem aduce pe Sultanul a primi cu conditia de a i se da Crimeia, Inca Baronul Spleen mi-a cps ca i-ar filis'ochiar un Tun mi-a parut bine, cad'.Intaia data,cand i-am propus'o et,atat Spleen cat §i Major Braon s'at speriat. Erat amandol oameni cu mica capacitate. Andrassy nu mi se pare mai cu mita capacitate. Major Braon are avantagiul de a fi mai conciliant. Imi pare red ca se duce, cu atat mai mult ca era singurul agent ce putea aye G-uvernul Maghiar. Calitateasade- Englez iifacea inatacabil,in vreme ce Spleen a fost silit a-I ruga Vizirul sa piece din pricina protestatiilor §i acusatiilor lui Titoff §i Sturmer. Ti-am trimis in precedenta scri- soare ca Sultanul a protestat in potriva intrarel Muscalilor In Transilvania prin Romania mare, in potriva intrarei Austriacilor pe la Or§ova, §i a refusat intrarea prin Serbia. Se qice Ca Gene- ralul Malkowski, care a inlocuit pe Puchner, in- data ce a auclitcateva pu§ti ale Ungurilor de pe langa Or§ova, a tulit'o d'a fuga indarat §1 a intrat in Valachia la Cernett Se clice ca al- ders cu 25,000 Muscali ar fiintrat In Bra§ov §i ca ar fi avut §i o isbire, dar acestea toate se vor lumina mai bine mane sat poimane.Aid minciunile boncanesc §ieste foarteanevoie a descurca care novita este de crept, cand nu

SITUATIIINEA. DIIPA REVOLUTIE 335 este raport oficial, care se intimplä foarte rar §i chiar acela de multe ori se in§all,mai ales la Bucure§ti, unde nu mai este scrupul de a minti. Pastrez toate scrisorile tale, dar voind sä le co- mmie lui G. Negru §i neavend vrerne a le copia le-am trimis la Paris cu conditie ca sa mi le tramitä inapol.Acum inse pot trimite copil, fiind di am pe loran, care m'ajuta la scris. Tre- bue sail vorbesc in treat de magaria lui Eliad. A trimis o enciclica catre emigratil ce sunt la Brusa ;pe tine te face mincinos, necinstit, ca- lomniator, cad alscris ca. nu 1 a ales nimeni locotenenti in Transilvania. Te tratéza de hot, ca ai furat bani §i nu te-ai supus a-1 trimite lor, cand ti-at cerut socoteala ;te trata de intrigant §.al.Pe mine me trata de intrigant,ca nu m'am bagat inrevolutie, decat ca sa-1 trädez Muscalilor §i ca sä fac interesul met particular, precum mi l'am fäcut §i ca sa fac pe Campineanu Domn §. al. Poruncesce dar ca locotenent sa nu se supue nimeni la sfatuirile noastre. Na- dajduesc sail pot trimite o copie. Romanii de la Brusa sunt seci de tot. Le- arn propus sä contribue §imi-at raspuns Ca mai intaitsa le spuit ce am de gand sä fac cu banii ce se va da, daca acea cheltuiall e de folos ;a§a dar I-am lasat dracului. Et m'am in-

336 ION GRIOA curcat foarte req in privinta pecuniara.ItI tri- mit treloficerlCellI,ca saintrein legionul roman. Filipescu pornesce cu dinsiI. Ti-am Ois intr'una din scrisorile precedente despre hotarirea celor dela Brusa, pOte pune in lucrare ;cu toate acestea ell am lis lui Negri A, ia carma lucrarilor. MI-a lis ca va sa, se gan- deasca douë clile ; mane trebue sa-mi dea respuns. Va intra indata in tratatie cu A ndrassy si va scrie lul Batthydni. Intrigele lui Eliade sunt nepomenite si sunt pricina de nu-s Romanii Inca organisatt §tirile dela Paris sunt foarte rele. Ledru- 17 Rollin a facut interpelatie in potriva felulul de a interpreta votul CamereI in pricina speditiu- nel RomeI ;resultatul a fost chemare la ordin din partea Presedintelufsi un vot al Camerel, cä armia francesa a meritat dela patrie in lupta in potriva Romanilor. A doua cli grupe pe ulite pentru o manifestatie in favorul Italiei, intocmal ca la manifestatia in favorul Lehiei. La Camera Muntenil propun punerea inacusatie a Prep- dintelui L. Bonaparte si a ministrilor ca silui- torI aI articoluluI 111 al Constitutiel, care qice ca natia francesä respectä toate nationalitatile ; pe urma baricade,lovituri de puscl, catl-va oameni omoritl. Parisul §i toata Franta dechia- rata in stare de asediu.Pe Ledru-Rollin si pe

SITUATIA IN EUROPA 337

al deputati de partida luiIIinvinovatesc (?), cad at voit sa facao conventie nationalä in sala St. Martin. G-eneralul Changarnier iar este comandant al garnisoanel militare ialgarde)." nationale. In seara de 14 Iunie Parisul era lini§- tit. In Baden §i Palatinat tin, dar nu se intinde rni§carea in cele-lalte parti ale Gerrnaniel.Aici se clice ca Ltiderscu 24 mil Muscall ar fiin- trat in Herrnannstadt §i. se inclreapta spre Kron- stadt. La Predeal a fost o intalnire intre Secleri Muscall.Ace§tia ar fl impins pe Secleri; la, Or§ova Secleril at impins trupele lui Puchner iar in Valachia mica, §i cauta sa-1 treaca pe unde sa nu intalneasca Wire impotrivitoare. Se vede Ca sunt trupe foarte dernoralisate.Se clice ca Bern se afla la Tomos-Varos (?) aproape de Bu- covina. Sultanul s'a compromis foarte catre Mus- call§i. Austriaci cu sistemul de neutralitate ce a adoptat,i fara indoiala ca aceste douë puteri, de vor isbuti, §i-or rasbuna in potriva Turcilor, sipoate ca nu-I or lasa fara. rasboit. Turcil at luat putin rëü (nas?) decand unil alii at läudat armia lor de reserva. Pune in gand ca el n'o credeat nicl a treia parte, pe cat este. S'at pornenit o data ca yin 150 mil de ostallde unde nu a§teptat decat 40 mil.Apoi, de vor mai bate Gh;ca,Amintiri. 27,641. 22 338 ION Gales

Unguril o data pe Muscall, apol sunt la indoiald ca Turcil vor cadea pe el. Daca me voiiJ invoi CU pentru arme, apoi trimit pe Ma- rin Serghiescu ca sa privegheze transportul lor in numele tea pana unde vor putea trece din- colo. Am insarcinat pe Filipescu sa, caute a se intelege cu Pa§a de la Vidin. Cand voia gasi pe eine va, am de gand sä organisez o propaganda sistematica in toata tam. Vel scica eü sunt hotarita nu intrain tara decat cand voit putea sä intru cum sciti eü. Conditiile legioanel sunt foarte bune §i trebuesc primite ; cat pentru cele-laltetu trebue sa tratezi pe basele urma- toare. Nol vrem sa stam unitl cu Turcia sub regimul capitulatiilor, carl ne permit a trata cu cele-lalte popoare §i ne putem prea bine uni cu Romanil de la Transilvania, §i prin urmare cu Ungaria sub raportul comercial, industrial, sciin- tific etc. §i chiar politic, cacl atlmintrelea capitula- iiIenoastre nu se opun ca sa fim chiar unitl politi- cesce cu Transilvania §i cu Ungaria indestul(?), numal sa ne platim tributul regulat in totl anil §i dupe acea sunt patruns Ca ne .vom putea arangia cu Turcil ;scopul ar fi ca totl RomaniI sa fiereuniti cu nol§i chiar federaV cu altul dupe principiul egalitatil drepturilor ;acolo tre- bue sa vizarn. Filipescu a fost astädiinineata

INFO3:LauriPOLITICE 339 la Ministrul trebilor din afara ;l'a intrebat unde se duce, Filipescu 1-a qis ca se duce la Belgrad ca sa treaca mai departe. Ministru turc 1-a facut observatia ca nu va putea merge la Viena;Fili- pescu 1-a Iis atunci ca se duce in Transilvania. Mi- nistrul l'a intrebat daca poate sa tread,. Filipescu a profitat de asta, ca sa-I ceara scrisori de reco- mandatie catre Pasii dela Rusciuc, Vidin si Bel- grad. I-a dat aceste scrisori. Filipescu a -clis ca se va sluji cu ele ca sa cumpere arme pentru legioana. Pentru aceasta AndrassyII va da o intreaga putere.Turcii nu se supöra de a ne vedé armati,i chiar daca am lovi pe Rusi din Valachia mare, Valachia mica si Moldavia. Dar iata jocul ce vor: juca daca vor crede Ca Roma- nil (?) sunt pentru Unguri, ei vor cadea pe Mus- callin cas impotrivitor vor cadea pe noli pe Unguri. Bern ascrislui Fuad-Efendi o scri- soare,in carese plange ca Turcil nu pazesc neutralitateasi lasa pe Austriaci sa intrein Valachia, si termina, clicend, cä daca va bate pe Rusi, va merge sa-si Lea datoria si la Turdsi sa goneasca pe asta canalie,vorbind de Rusl. Asta scrisoare a fost trirnisa ad, ea a facut mal mult pe Vizir sa ridã. Pastrez scrisorile tale, fa tot aceasi cu ale mele. Aid in mom entul asta Romanil reactionari incep a fi in prea mare nu-

340 ION GHIOA men Vin cu fie-care paquebot.Buzoiano a de- barcat intait, pe urma Rizo cu femeea sa, Ion Aleco Ghica §i femea sa. Aproposito de aceasta a venit o cearta cu Madame Gosmann mar§anda de mode. Ele s'ati disputat,era aprcipe sd se incaerela masa laospelul Engliteril,find de fata oameni de toatenatiile §ichiar Indieni; dar cea mai mare bdtalie s'a dat la insula Prin- cilor. A venit Doamna Bogdan, Moisachi;acesta avenit ca easier §i dragoman al lui Ion G-hica ce era insärcinat a cumpera principatul pentru A. Ghica.Caciula mare a venit prea tarclit. Mane se a§teapta ex-Printul Bibescu. El vine sã facd bM cu nevasta la insulele Prinipului. Ru- sia l'afdcut Print de Iinperiu. §1 1-aMgacluit sa-I plateasca datoriile, precum §io mare pen- sie pe viata.Stirbey §i Grigorita Ghica trebue sa soseasca curend. Admiratoril lui Eliade se gan- desc sa mearga a-I vedé.

Lurg 2 Iulie.

Negri nu vrea sa primeasca ; gice Ca vrea mai intait sa son deze intentiile lui Grigorita Ghica, caci el crede ca va aduce mai multe slujbe to- rei,intrand. La ParisI. Bratianu,Rusetachi, Melinescu §1 Voinescus'atideclarat comitet cle-

N. EALCEscu 341 mocratic. Ne-am fi putut uni cu din§ii, daca nu ar fi luat un nume a§a pompos §i care o sa le paraliseze once lucrare ce este de facut. Go- lescu Negru umbla §ovaind cu curu in doué luntri.Comitetul democratic a protestat in po- triva conventiel Grabe ;la aceasta a facut bine. Frate-tëil pornesce sëptamana viitoare. Malca-ta nu mi-a trimis Inca banil. Daca oiü putea scoate ceva de la cel de la Brusa, trirnite indata.

21. Pesta, 31 Iunie 1849. Mbite, A ceasta e a 5-a scrisoare ce ti-am scris de 10 dile. Nu scia de le-1 primi pe toate, caci trebuiesa sciIca scrisorile mele se urmeaza ap, cat una se tine §i completeaza pe cea-laltä. Astfel cat mi-e teama ca pierclendu-se una vei pierde firul,i anevoie veI intelege pe cea-laltã. Eu am primit de la tine aceste scrisori nurnal: Din 4 Iuniu supt No. 5 ; 11 far& nurnër ;

17 ,2 No. 7.Pe aceasta am pri- mit'o aseara, dupa ce ti-am trimis pe a mea No. 14. Tu ar fi trebuit sa-mI insemnezi cate scrisoridela mine anume ai primit, isa-ml

342 N. BALOEsou respunc11 la toata scrisoarea §i la tot numêrul a- nume, ca a§a sä ne putem larnurl. Erl, dupe cum ti-am spus In scrisoarea No. 14, m'arn dus la 6 cea- surl dupe ameacli sa ved pe Kossuth, dar nu m'a primit, pretextand ca e bolnav. Batthyani a venit sa-mI spuie aceasta escuclandu-l. Am clis atunci acestuia, cea ce vream se qic celui-lalt.I-am spus ca nu e vreme de pierdut, ca ea crecl Ca Inca este timp a cerca a dobindi de nu coope- ratia macar neutralitatea lui Iancu, §i pentru a- ceasta trebuie maI intait facute concesil largl. 2-a a trimite plenipotentie lui Bem ca sa trateze sin- gur pentru aceasta cu Iancu, de vreme ce spun Ca G-uvernul maghiar nu are timp a face acum a- ceasta ; Ca din parte-ml voiu trimite §i eu un corni- sar la Iancu, ca Impreuna sa lucreze pentru aceasta. El ml-a qis ca nu pot a face concesil astfel cum voia eg, ca nu pot a da plenipotenVe lui Bem, cacl este prea liberal ;que du reste s'ils sont perdu, les Roumains nu-i va mantui. La acestea intelegi ca m'am supörat §i m'am dus la Dem- binski unde era Bisczanovski §i Longuard. Ace- stora le-am spus toate §i am ciis ca ea plec din Pesta, caci nu pocittfolosi §i mantui oamenil ce vor de buna voie a se perde, §i ca toate acestea do- vedescil ca sunt tarati: iar nu liberall,i Ca causa lor nu merita ca un orncinstit ase pierde

REVOLUTIA IN IINGARIA. 343

pentru el.Dembinski mi-a is sä mai remaiti cad poate va fi nurnit cap al armiel. Acum a- vein elemente pentru orevolutie contra gu- vernului, dar timpul nu epriincios,caciar urma mare desorganisare. Asta noapte a venit un curier de la Bern,clicend ca nu poate dis- posa decat de 5 mil oameni, avend cu inconjurat muntii lul Iancu §i ca trebuie cat mai curend a face pace cu Romanii. Nu putea veni mai apropo ca sä dovedeasca adevörul vorbei mele de ell. Peste oi sat doue Guvernul maghiar §i eu asemenea ne rnutam la Ketskemet, unde se va con- centra o§tile §i apol la nevoie la Segedin, §i apol Domnul scie unde (vecli inse directia). Tot ce e greu e ca Ielacici ne taie calea pe la spate. Aceia ce-mi cud ca trebuia Oise lui Bern le-am clis in parte de atunci, §i am mai insarcinat pe Bolliac cand l'am intalnit in Debreczin, care e bine cu din- sul ca sagica cu me§te§ug mare, ca nol l'am numi bucuros de Domn sat rege al nostu.Ori cum el e pe cat positia Ii iarta, in favorul Ro- manilor. Lehil din a lor legioana sunt cu totul pen- tru Romani, §i aU cerut dela Bern ca el sa nu se bata contra Romanilor. Kossuth a carmuit slab §i reti, el mia, dovedit §i mai mult Ca nicl o data un demagog nu poate fi un om de Stat. El a pierdut Ungaria. La aceasta iea mare parte

344 N. BA LCESCII

§i GOrgey. Acesta vrea sa fuga la munti §i nu ascultä pe Guvernul unguresc. S'a trimis eri ge- neralul Kis ? ca sa.-1 sileasca sä se supuie sat sa-i iea comanda. Tot un lucru Inca superator pen- tru mine este ca, n'am bani de loc. Astach n'am bani (?) nici cu ce sa marline. Ai putea sa-mItri- un credit la Lenoir ? san Bisczanovski de vre-o 40 #. DI, cum ti-am spus, me duc cu G-uvernul inaghiar §i ol sta aid in Ungaria pan, la urinä. Serrez la main bien affectueusement de ma part a M-ma Ghica que j'airne toujours beau- coup, malgré qu'elle m'a manqué de prornesse.

7)Am fost acum la Dembinski §i am aflat cä Gergey a dat demisia de general §i a rernas mi- nistru de resbel. Dembinski mI-a qis: ils ont fait plus de fautes qu'il y a de cheveux sur la tete d'un homme crepu. El inse se leaga sa tie res- belulil Inca 6 luni.Crecl ca va flnurnit. Inchi- puesce-ti cat aceste nehotariri aduc pierdere de vreme §i apasa positia.Dembinski vrea ca sa iea ofensiva, prapadind1-itcorpul lui Ielacici §i apoI contra Muscalilor. Vrea sä eviteze o batalie mare§i sa poarte resbel defensiv in privinta strategica, adeca a hartul pe du§man. Tu pricepi ca multe din cele ce-ti scriü, tre- buie sä leii ascunse de Unguril din Constantino- pol, altele de altil tot din Constantinopol. Deosi-

SITUATIA tN UNGARIA 845 besce singur, cap ai bre, ar clice un Osman lit. Ni- mic Inca nu e hotarit, planurile se schimba din ceas in ceas.Sunt prea bine cu Dembinski, me va ajuta crecl asemeneai Bisczanovski. Acesta este un peu brouillon,et une foisqu'il a quelque chose en tete, ii y revient a chaque moment et a propos de toute chose. Maintenantila tou- jours les Autrichiens dans la bouche. Je ne sais si c'est une qualite diplomatique, mais j'avoue que je ne la possede pas. En effet, je me crois tres peu propre à faire un diplomate :je ne suis pas assez souple.Cu toate acestea nu creq ca sunt de vinä In neisprava d'aci. Dembinski avea un tractat cu Ungurff ca sa-1 ajute sa intre in Galgia. picand tot fu gata fu oprit.Tot Lehii I-atpus in pieioare pe Unguri si el nu-I pot su- ferl. Bisczanovski e mai inapoldecat mine. De aci incheie ca Ungurii sunt foarte de nimic. Ati pen- tru Romani o ura nespusa. Cu toate acestea tot nu desper si tot faceam acum daca venirea Mus- calilor nu intrerupea lucrarea, acum Inca e vreme. Banl asernenea le lipsesc.Qi si noapte tiparesc la bancnote si nu pot isbutl a acoperl chieltuelile. Au sosit astaqi Murgu si aII Depu- tatl din Banat si Transilvaniai irni spun Ca acolo Romanil sunt foarte intaritql contra Ungurilor, cad acestia II maltrateaza foarte ret, si ca nu mai

346 N. BALCESCU e chip d-al opri a face revolutie §i a se uni cu Muscalii. EA insumi desper §i nu mai crecl ca e chip a impaca aceste ambe natil. Nu pop' resona cu ura, resbunarea, fanatismul, mandria nationala §iinver§unarea aminduror ;trebuie pentru a- ceasta vreme §i multa vreme.Cea mai mare vina e a Ungurilor. Acum e tarp. La fatalité s'accomplira.Ambele natii s'at tarit una pe alta in mormint !

n1 Iulie 3 ceasurl dupe ameadl.

Am fost la Dembinski. GOrgey nu s'a supus. S'a dus aseara acolo Mesaros. Guvernul maghiar plead, acuma. A§tept pasaportul §i o carta pentru drumul de fier de la Batthyani ca sa plec §i eti mane.Pesta infatileaza un spectacol trist. Pe ulita nu intalne§ti de cat calabalicuri §i oameni fugind incotro pot.

))Muscalii poimane trebuie se fle aid% Tot esteinddbandade.Kossuth s'adesceptat in sfar§it§iaseara a clisca se vede ca Gorgey vrea se rendre la Austrieci. Le sauve qui peut est Oneral, §i socot ca s'o opri in Turcia. Poate aceasta,scrisoare va sosi impreunä cu mine la Constantinopol. Nu scit de voiti putea a ti-o

SITITATIA tN UNGARIA 347 trimite inainte. Sunt ingrijat de Balaceanu si c-nie cdrora am scris la Sibiti de mai multe on §i n'am primit respuns. I-am scris §i ieri sa se traga spre Turcia. Nu mai este speranta. Prin aceastä scrisoare vecli cum tot minutul schimba empireaza situatia. P'aici s'a respandit vorba ca Ledru-Rolin e president al Republicei §i ca a declarat rasboiu Austriei, dar nu crecl nimic. Ii parait que Dieu s'est fait Cosaque et qu'il va refaire le monde a son image. Helas !Proud- hon avait bien raison de mettre ce mauvais Dieu a la porte en le honnissant. Am fost astacll de dimineata la Longvard. Prin douö trel con- vorbiri ce am avut cu dinsul, rani dispus cu totul pentru Romani §iimicliceaca voe§te a merge la Kossuth sa insisteze pentru aceasta. Tarclit ! Consciirqa noastra poate fl lini§titä, cad ne am fdcut datoria.Unguril nu pot clice a§a. Ungurii pier ca §i nol §i tot din acea causa. Ambele natil am avut in cap un general care. nu concentra armia la vreme. Gorgey poate da mana cu Tell.Inchipuesceil Ca Unguril, Inca at mai mult de 80 mil, dar impariita §ire- spandita nu inse departe ;§i cu toate acestea iata unde ne aflat (sic). E probabil ca cu top* ornfiprin§1 de Muscall. Eu sunt hotarita §edé §ia pleca din Ungaria cu cel mai din

348 N. BALCESCU

urrna. Sa n'al norocirea nici sa mori cu cinste !! Nu cunosc nimic mai crud. Je suis nO sous une mauvaise etoile. Scrisorile mele sunt mai mult jurnal.

10 ceasuri seara.

Fusel la Dembinski sa mai aflu ceva ;e un foarte bun 0 de treaba betran§i-miplace mult. Se respandise vorba in oras ca Rush' ail fost batuti la Capolna,dar el imi spuse ca e minciuna. Mane s'a§teapta scire dela Metzaros. Kossuth 0 Szemere aü plecat.Cei-laltiMini§tri sunt in permanenta §i pleaca mane la un ceas, cand voiti pleca §i eu, precum §i Bisczanowski, Longward§i top'ceilalti. Dembinski mi-ais Ca va remanea pana va primi scire dela Mesa- ros;i-amVissäse pazeasca ca nu cumva Swarz-Gelbovicii, de cari se afla multi intre ora- §eni, vëclOnd lipsa Guvernului§i a o§tirel din ora§ sa nu pue maim pe dinsul sa-1 dea Ru§i- bor. M'a ascultat §i a poruncitsa-1aduca un corps de garde. Asta seara se facuse oare care larma prin ora§ in potriva banquenotelor, caci se Vice ca Rusil ail declarat ca nu vor a le primi.C'est une ruse de guerre spre a paralisa Guvernul. DupO toate probabilitatile Metzaros va fi arestuit de GOrgey. Daca acesta iT aducea 0 se concentra

IINGUILII tin ROMAN If 349

cu corpul lui Vetter §i a lui Vissotzky, se aduna cala 80 mil oameni §i se putea intocmi o a- per-are. A§a imi iilicea Dembinski. El acum po- runcesce in lipsa lul Metzaros,care s'a numit en chef numai cu numele, pana va trage oastea dela GOrgey. Nici o scire din Transilvania. Regele Co- drilor Iancu a mai batut, se clice, pe Kerneny, care mersese sa-1 caute prin Munti. Poate GOr- gey s'a supune, dar atuncl poate o fi prea tar- çiiipentruconcentrare. La batalia de la Raab TJngurii aü pierdut 7 mil oameni. Daca Ungurii s'arfi impacat cu Romanii s'ar fi putut trage in Transilvania, unde arfi putut tine un resbel vecinic. Acum nu pot merge acolo. Bern se aflá paralisat in operatiile sale, §i oastea lui e perduta pentru TJngaria, cacl Secuil nu vor sä iasa din Transilvania, unde §ed. De- acea BernnicifolosesceUngariei,nicipoate fi folosit.Cum pot fi oameni de stat aceia ce nu prevedea aceasta §i earl cue Ca Romanii nu-I poate mantul. Apoi trebue sa scii ca Romani! se bat mai cu infocare§i ail mai mult ensemble decat Ungurii, §i. Muntil sunt in mana lor. Am trimes endoi tineri la Iancu sa-1 po- vatuiasca dinparte-rnisase tie neutru intre

350 N. B A L CE S C If

UngurI §i Miscall, §i sa nu iasl din rnunti, cum §i sä caute a se invol cu Bern, indemnand pe acesta a se pune in capul unel mi§cari mal mult rornanä sat curat Transilvanä, färä exceptie de nationalitati, cAclend Guvernul maghiar. Aseme- nea am scris lui Balaceanu. De void putea, in- surni me void duce in Transilvania. II faut du temps pour les bonnes choses et malheureusement les ëvénements marchent trop vite, les hommes ne sont pas assez inge- nieux, pour avoir des bonnes et grandes inspi- rations. Aussi je n'augure et n'attends rien de bon. Venisern aci cu credinta ca void muri sail void face vr'o fapta folositoare, §i ved Ca eveni- mente crude me stavilesc ,§i mö tem, §i. privesc cu groazA nevoia in care (At fi a pleca de aid'. §i a incepe iara§f trista vieatä de proscris.

,2 Iulie, 10 ceasuri. Metzaros a sosit. Gorgey este blocat de vrajma§i§inul'aputut vedé.Corpul acela dar, care era de 45 mil, e perdut.

3 Iulie, 11 ceasurI noaptea.

nKossuth s'aintorsastaqi dupa prAnz.

REVOLT:TVA IN IINGARIA 351

Aci a venit veste cala Comorn err in 2 Iu lie 50 mil vrajmasi isbind corpul luiGOrgey, a- cesta le-a taiat aripa stanga si i-a impins paha la Acs (sic).Centrula si aripa clreapta a fost respinsä de Klapka. Se Vice ca Unguril at per- dut 700 oameni si Nemtii 2000. Asemenea Un- guril arfiluat 9 tunuri ,dar scil casi Au- striacii at luat 6 dela ei,de care tace buleti- nulde aci. Pour menager les succeptibilités na- tionales Dembinsky n'a pas voulu etre en chef si a lasat pe Metzaros,dar el va purta ope- ratiile. Dembinsky se leaga ca va tine 6 lunr. Planul lui Dembinsky scii ca este sa mute ras- boiul in Ungaria de jos, in vreme ce Kossuth si GOrgey vor a parasi cu totul Ungaria si a merge la. Viena. Acea ce Dembinsky Vice ca nu este cu putinta acuma. Aradu s'a dat Ungurilor. Daca se va da si Temesvarul ce-1 bombardeaza acum, apoi lucrul merge bine, cad Un,guri at atunci basa buna de operatii.Se Vice ca Rusil de la Mis- koltz s'ail indreptat spre Debreczinsi ati lasat drumul Pester, acea ce ne Mei sa mai remanem putin aci.Se da cu socoteala cad vor sa taie Transilvania de, Ungariasi se indrepteaza in ajutorul Ternesvarului.Jelacicis'a retras spre Titel. Nemtir da la Comorn dupa bataia de alal- tderi, s'all retras, dar Dernbinsky banuia aseara

352 N. BALCEsou ca nu cumva sa se fi luat dupa corpul lui Kmety ee se afia la Stulveissemburg. La Debreczin po- porul a ornorit pe prisonierii ru§1 §i nerntice erail acolo, acum e ternere mare ca Ru§ii sa nu fad, repressailles. Astacli poate plecam spre Sze- gedin.

22. Pesta, 14 Juillet 1849, 6 ceasuri seara.

Ti-am trimes astacli o scrisoare, acum in- cep alta. Yei cascrisorile mele sunt un jur- nal in care insemnez nuvelele de toata clioa §i de tot ceasul.Daca Muscalii urma a 1)41ina- inte dupa cum incepuse, pana astacli se sfir§ia comedia in,Ungaria, dar n'ati fost infaillibles nici el.Ploile§idrurnul baltos a oprit apropierea Ru§ilor. Mor multi de caldura§i holera. Spun ca ar filaPolgar ,acum.Dembinsky aluat dispositil §i caltigand vreme se ca§tigaviata. Iata0 clile de cand guvernul sta in invalrna- §eala din pricina lui G-Orgey.S'a trimis eri §i astall curier la G-Orgey ca sa-i ceara 20 mil. Austriacil s'a tras indärät de la _Comm.. Dern-- binsky banuesce ca s'orfi pogorit inajutor lui Jelacici. Bisczanowsky a plecat eri. I-am dat eri 0

BEVOLUTIA iN IINGARIA 353' polita ca sa platesci lui Czaika 15 #.i astaqi alta ti-am trimes inscrisoarea mea ca s. pri- mesci 27 # tot dela Czaika. Am primit jurnalulcelor de la Brusa ce mi-ai trimes.Sunt §i et de parere ca trebue modificat. Mi-a parut bine vëlënd ca intre legi- timi§tii aceia (cad Locotenentil §i cu ai lor reso- neaza tocmal a§a socotindu-se ca de droit divin puterea revolutionara a Românilor este inerenta persoanel lor, §i Ca Romanii §i-at alienat pentru tot-deauna dreptul de a ave alt guvern sat cap decat pe dumnea-lor) s'at unit mai toti pentru Negri, dar conditiile ce pun la aceasta trebuesc modificate, de nu se vor putO suprima. Tu ar trebul sá incepi a face ca Czaika, la una sat douë septamani cate un buletin, dand in cuno- scinta la toil emigratii prin agenti starea lu- crurilor §i lucrarile noastre. Cu voia fara voia celor-lalti, tu organiseaza acolo concentrare §i da directie ethigratiel, et te voit secunda, §icine va vrea vie dupa noi. Cand este anarchie trebue a lua in mana directia lucrarilor fara a a§tepta a o primi delacei-lalti.Cauta Inca isvoare ba- nesci, ingrijesce Inca a-mi trimite pusci, cad a- ceasta este o mare stavila pentru legiune, find mare lipsa aci. Cum dracu sa insistez ca säfaca legiunea, cand i1 spun §i e adevër ca at multe Ghica, Amintirt, 27,641. 23 354 N. BiLozecnr batalioane incarl nici pe sfert oarnenil n'au pusci. Acesta ar fichipul cel mai bun spre a isbuti in planul nostiu. Totul dar atarna mai mult dela tine. Am lasat pe guvernul maghiar In aceste qile in pace, fiind-ca nu scia ce sa-§i faca capulul, dar je reviendrai a la charge bienta. Este mare nenoro- cire, ca Unguril nu pricep foloasele ce ar dobandi de ar lua alta politica cu nationalitatilei mai cu seama cu Romanil. Ce se va intimpla din a- ceasta ? lath. ce cred :dad. Unguril, cum efi do- resc din suflet, vor birul pe Ru§i, apol acea bi- ruinta va profita in viitor mai mult Romanilor decat lor, caci isprava acestei biruinte va n ipso facto liberarea Poloniloria Principatelor Carl al) o politica contraria politicei de acum a gu- vernului maghiar. Aceasta o simt Unguril §i pentru aceea cat va mana acesta lucrurile nu va lega relatii mai strinse cu Polonif §1. Ro- manil decat o alianta defensiva i ofensiva, §i a- ceasta Inca nu se va puté poate face din deosebi- rea politicei, dar cu vremea Inca firesce guvernul se va modifica §i. alti oameni mai putin ostill nati- onalitatilor vor lua carma, cad de asemenea oameni tot se aflai intre Unguri. Pentru Unguri chiar n'ail fara numai un mijloca-sipastra nationalita- tea lor, §i aceasta e federatia, iar nu suprematia;

IINGURII fp ItomINII 355 altmintrelea vor av6 soarta ce amerinta pe Turci. Inteadever Ungurii, vita concheranta, este foarte mica la num6r ca §i Turcil §i din cli ini piere. Este observat cä aceasta vita nu se inmultesce ca Romanil §i cele-lalte natil;elleest frappee de stérilit6 et destinée às'aeindre peu a peu ca§iTurcii.Crede ca am alergat mai prin toata Ungaria §i n'am v6clut Unguri compacti, afara de vre-o cate-va sate imprejurul Debre- czinului §i pe langa Tisain toate cele-lalte lo- curlsunt innecatiinnoianulaltor neamuri. Asemanarea lor cu Turcil este foarte mare, a- tat in caracter, in vitejia individuala, cat §i in trufia nationala. Soarta le vafiasemenea. Ea nu creclsa fienici 4 milioane de Unguri a- dev6rati§iace§tia nu compactl la un loc, ci respanditi in mijlocul unel populatii de patru oil mai mare §iostilalor.Acum ailoar- mata,dar in acea armata d6ue din trel parti sunt straini,intre cari la 30 mil recrutatl in- tre Romani. Din aceste date singur poti trage conclusia. Ea le-amçlis; suprematia§i demo- cratia nu se pot alia impreuna §i et crecl ca veti pica tocmai in groapa, ce vreti a sapa na- tionalitatilor. Dupa parerea mea, Ungaria are dou6 cal inaintea sa :de voiescea-§I'Astra su- prematia ce a avut pang, acum, atuncl trebue

36 N. BALCIEBOU a rërnané aristocrata §i despotica, sag intr'alte cuvinte a rëmanO cum a fost langa, Austria; de voesce a fi liberg §i democraticg §i a incongiura inteaceea§1 vreme §itemerea de Panslavism, trebue a da mana la 9 milioane Romani, nap innascuta democratica, ce sa stea impreung cu dinsa §i langg dinsa ;inteun cuvint din dou6 una, sag o Ungarie Austriacg sag o Ungarie Romang, altmintrelea nu se poate. Natia romang din toate naii1e Orientului are cel mai frumos viitor, este mare, crecl mai la 10 rnilioane, este compactä §i cuprinde tot tinutul din Tisa p8ng la Marea Neagrg §i din Carpa0 la Balcani, cad trebue sa scii cg in Transilvania, afara de vre-o 400 mil Semi iSa§1, Unguril sunt numai vre-o cate-va mil §i incolo tot Ro- mani. Asemenea in Banat. Dincoace de Tisa sunt foarte putini Serbi. In Bulgaria m'a mirat incl foarte mult neintalnind din Balcani §i pan in Dunare nici un sat bulggresc, §i numal sate romanesci. Unde sunt Bulgarii? In Bulgaria se aflg putini prin orme §i apoi intre Vidin §i Ni§ §i dincolo de Balcani ; Romanii se intind in toata Bulgaria proprie §i pe tot malul drept al Du- narei pang la Belgrad. In partea serbicg, pe Du- nare, dupg cum mi s'a spus, sunt mai mult de 40,000familii romane. dar, Bulgaria proprie INSEMNATATEA ROMANILOB. 357

dupa locuitorilel de astacli, este o tara roma- neasca; vecli dar ca am drept sreculez hota- rele patriel noastre pana in Balcani. 0 sa moara Bo Iliac de necaz cä n'a a.vut el intOitaceasta idee. Romanismul nu se va putedesvolta§i scapa .de atati vrajma§i ce-1 apasä, pana cand ambele Principate nu vor fi libere §i nu vor or- ganisa puterea lor armata., astfel cum o visam acum vre-o 5 ani, §i cu care sail traga cu sabia hotarele sale nationale. Puterea publica a unul stat organisat este singura garantie a sa. Dum- necleul met politic de mai multa vreme este puterea, este Iehova, Dumnecleul armatelor. Este de trebuinta, a popularisa intre Romani aceste idei §i a Intoarce toata tinta lor nationala catre arma, numal, caci numal cu dinsa se vor mantul §i vor fi marl §i puternici. Et simt cu atat mai mult aceasta trebuinta, cad se afla intre nol o §coala romantica, care despretuesce puterea ma- teriala a unui stat §i ne vorbesce numal de pu- terea moralä, puterea dreptului (ve01 d. ex. a- dresa guvernului provisorit din Iulie anul trecut catre Soliman-Pa§a).§coala romantica In care iat parte atat Russet,cat§i Eliad §ialtil, a perdut revolutia noastra. Sciü Ca §i tu al ideile mele §i nesciind ce se va intimpla cu mine aci,

358 N. B A.LCESCII aT dori sa nu le pastrezi pentru tine, §i sä cauti a le popularisa. Itltrimit No. 2 din f6aiea Democratiee, unde este un document al guvernului pentru Romanil din Transilvania. II trimit Inca §i a- cest estract, care arata opinia luI Kossuth §i hotarirea nestramutata intru aceasta. Acesta mi s'a dat in secret §1 doresc ca §i tu sa-1ii aseme- nea, cad afland guvernul maghiar Ca il am, poate sa-1 compromita positia mea aci. Et II impar- ta§esc toate aceste documente, pe care te rog sa le pastrezi impreuna CU scrisorile mele, cad doresc sa scrig ceva pe urma intr'aceasta. De n'o voig puté eg, apol veI face-o tu, sag Go- lescu negru, caruia mö rog a-I comunica toate. De poti tu, fa acum ceva pentru jurnale. Positia Turcilor in Principate (IA slabiciune politicei noastre ad, cad Ungurii §i Lehil vor a menagea pe Turd §i prin urmare se tem a face ceva ce nu le-ar placO, sag care ar trage bänuiala lor. Lucreaza Inca acolo asupra lui An- drassy. Nu e decat un mijloc pentru nationalita- tea natiflor ;a dobandi este a résturna guver- nul maghiar, dar acum e vreme. Apo'l o s'o faca Muscalil, cad ellcrecl ca isbanda e peste pu- tinta, afara numai daca lucrurile nu se vor pre- face in Paris, Londra §i Constantinopol.

REV OLIITIA. 'IN IINGABIA 359

6 Iulie.

Astacli am fost la Batthiany. Mi-a spus ca Iancu a scris lui Kossuth ca se unesce cu Un- guril contra Ru§ilorde-i va da nationalitatea sicele-lalte.I s'a rëspuns indata dupe basele hotarite cu mine. A ceasta e de o mare importanta mai cu seama ca Bern este silit a aye necur- mat ca acum contralig Iancu 10 mil.Bern se Oa acum intr'o positie rea. Muscalii at ve- nit in Transilvania cu 30 ; el avea numal 9, caci armata II era respandita. De aceea Mu- scalii afi inaintat 'Ana la Dej. Aceasta la 31 Maul Bern a§teapta artilerie ca sari atace. El se afla acum In Maros-Vasarhely, la Tecue (?).

12La Comorn as-tap era sa fie o bataie. Dupe aceea armata era sa se traga incoace, lasand o garmsoana buna. Toata, puterea se concentreaza spre Szegedin§iBanat. Dembinski spell,ca, va stringe 100 mil. Vor sa bata intêill pe Ielacici §i apol pe Muscali. Din ticalo§ia guvernului maghiar nu se scie Inca unde e Muscalii.Se cliceca e la Tokai §i ca Inca nu e la Debreczin. Se qice ca s'a de- spartit In douë, unii intr'acolo, altii incoace spre Pesta. Acestea le-am afiatacurn de la Dem- binski. Avem buna nadejde. Pentru legioana

360 14 Blmozscu

mi-a spus Batthyani ca sa mai Wept vre-o trei patru qile, pana se va orendul un ministru de rasboit, cad Gorgey a dat demisia. Se clice ca se va orendul Aulich. Metzaros s'a numit gene- ral en chef peste toate trupele §i Dembinski chef del'etat-majorgeneraldupa cum eraChra- novski la Piemont. GOrgey pastreaza comanda corpuluilui. Batthyani mi-a spus ca at greutate din pricina banilor. Inchipuesce-ti ca at nevoe acum a cumpera puscile care se afla la Vidin,§i a- ceasta ca din pricina acestor temeri §i mu- tanteascurilen'a putut lucra. De va tine, cum sper acum, rasboiul, apol voit face legiuneá, cad la aceasta qii noapte gandesc. Monti Inca n'a isbutit in legiunea lui par% acum din lipsa puscilor. Bathyani IrnIicea cvrea sa trimita la Vidin lume ca sa schimbe cu puscile. Cum lti pare? Ea tot me tin de idea ce ti-am imparta- §it intr'una din scrisorile mele (crecl No. 12), adica d'a me duce cu un steag national in muntil Transilvaniei la Iancu §i d'a porni pe Ro- mani contra Muscalilor prin ideia nationalitä- teI §i a-i scula pe toti. Am insarcinat astacli pe Longvard a o propune WI Kossuth. El este cu totul de parerea mea §i are bune argurnente a

BEVOLUTIA IN IINGARIA 361 da;a §i fost astäVI, dar neputend gäsi vreme pri- incioasd,a remas pe mane a se intelege cu di nsul. G-uvernul maghiar §i mal cu seamd Kossuth a Mit o ru§ine ca §i guvernul nostru luand fuga cum at auclit ca yin Muscalii. Jurnalele rid acum. Cartesc Inca pentru destitutialui GOrgey. Kossuth a venit astach aci, Bisczanovski asemenea. Aseara me aflam la Batthyani cand fu chemat afara §i indata inträ, aducendu-ml pe Neni§or care a sosit alaltdieri aci §i venise sa-1 intrebe unde me aflu. Mane il pornesc in Tran- silvania lacei-lalti,cdrora am scris ca de nu voiti pute isbuti curend in treaba d'aci, apol volt umbla a-i a§eVa pe top' dupd gradul ler in oastea ungara. Sunt foarte ingrijat dedin§ii,caci ii scit fara mijloace, §i in oare care chip nol a- mandol suntem responsabili, cdci i-am adus aci. Lui .Neni§or, care a venit fara bani, i-am mij- loCit de toate ca sä se duca in Transilvania. Se poate aceasta ca Negri §i Alecsandri sa fie acolo §i nicl tu, nicl ei sä nu-rni scrie nimic, el pe cari ii iubesc atat ? Tot aceasta a§1 Vice §i de M-me Catinca Negri, care am auVit ca a venit acolo, dar dumnea-el are mai multa drep- tate sd me fi uitat. Gandesc ca om mai §ede aci vre-o trel

362 N. BALOE8011 cli1eiapol om merge undeti-aminsemnat. Ce voig face dupa aceea, nu scit. AI fi dorit sa fig aci liber färinsarcinare, ca sm6 pot lasa dorintelor mele. Muscalii sufere multi va suferl Inca de clirna boalele ei, cum 0 de strugurii ce vor manca la Tokai peste putina vreme. Dembinski pune temeig p'aceasta. In scrisoarea nevestel sunt ceva hartii pentru tine. Nu plecam astacli, §i mai rërnanem pana vorn mai vedO starea vajma0ilui (?). Ti-am trimes prin Bisczanovski polita de 12 15 4* care i-am primit de la dinsul ca s'opla- tesci lul Czaica sag Lenoir. trimet acum una de 27 4* ca sa iei dela Czaica. Irni romai dator dar cu 12 4#, la care mai adaogOnd ce vei put6, mö rog a mi-i trimite cat mai curOnd".

23. Szegedin, 13 (1) Juillet 1849. Minuit. Je suis parti avec le gouvernement Hon- grois le 8 du mois en hate de Pest, oil on di- sait que les Autrichiens vont entrer dans quel-

PEVOLUTIA IN IINGARIA 363 ques heures. Rien n'est arrive pourtant et Pest est encore Hongrois. Je suis venu par Solnoc ici. Szegedin est actuellement la capitale du pays. Les choses ont vaneiciet nous sommes en faveur. Pusesem in lucrare mal multe mine pen- tru aceasta :Dembinski§i Longward. Acesta mi- a spusc Canning s'a pronuntat pentru Romanii 'dinTransilvania. Aceasta a spusel guvernului maghiar, care acum intr'acolotin- te§tefara a mtepta mult. Batthyani m'a pof- tit la dinsul spre a ne intelege. Eram cam supe- rat pe dinsul, cad ivedeam ca-mi stain cale ca sä nu me inteleg d'adreptul cu Kossuth. In vremea aceasta a sosit adBolliac, Deivos, Manni Vernescu. Am clis lui Bolliac sa mearga la Kossuth. L'am dascalit ce sa-I clica. Kossuth l'a primit bine 0 i-a fagaduit ca va implinl toate. Seara am fost la Batthyani §i ne-am Invoit in toate conditiile acelea, afara de art. X. Adeve- rat ca acel articol se reduce la putin, de vreme cesfaturilede administrap precum 0 sub- prefectif sunt ale0,i numal prefectul comitatu- lui e numit de guvern. Acestea s'a facutieri. AT am fost la Kossuth cu Bolliac. I-am dus a- ceste conditii care le-a primit, cum 0 tractatul pentru legioana, care asemenea a fost primit cu conditie d'a face acum un batalion de o cam data §i

364 N. BALCIESCII peste putin sä complectez legioana. Mane me duc iar la dinsul ca sa ieaa lucrul sfar§it §i sa plecarn cu totii in. Transilvania, atat pentru le- gioana cat §i ca sa caut a impeca pe Romani. Kossuth ne-aQisca el vrea sä trimitä pe Bern In Valachia mare ca sä compromita pe Turd §i sa-i sileasca a se demasca. El e cam superat peei.Ne a intrebat ce credem noi pentru a- ceasta. La care am respuns potrivitscrisori- lor tale, ca Turcil vor fi pentru Unguri daca vor bate. pe Muscali, ca ei nu mai pot pretinde la neutralitatea Valachiel marl, unde mai cu seama se aflä Muscali, Ca ei pot a sta in Valachia mica. Manevoiilintrain mai multa deslu§ire cu Kossuth. Bolliac, cum ti-arn spus, e bine cu Bern §i i-ais intr'o qi, Ca noi II putem face o cariera mai stralucita decat i-a facut Ungurii, daca se va da noire §i va goni pe Muscali din Valachia mare.Imi asigura Ca nui-a parut retid'a- ceasta isbire ci bout portant. Se vede Ca aceasta o doresce §i Bern. Se clice ca el a batut pe Mu- scan afarã din Transilvania§ica a intrat in Bucovina. Nu se scie de e adeverat. La intim- plare cand Bern va intra in Valachia mare, apol vol d'acolo trebue sa, veniti in Valachia mare cu Negri, ca sal puneti in capul trebilor. Pentru

REVOLUTIA IN TINGARIA 365

Iancu i se faggduesc& un rang de sus in armata Ungariel. EU voitisa. me intalnesc cuel in Transilvania. Kossuth mi-a spus ca scrisoarea lui e foarte frumoasa, dar cam vagg in cererl. Skender e la Panciova.tvote.serisgvie. Nous avons beaucoup de confiance dans l'action de nos arméesici.Nous esperons que l'en- nemi sera battu.L'esprit du peuple est admi- rable; ilse rassemble partout en landsturm. Gorgey a remas cu toatä o§tirea luilaCo- morn, adica cu 50 mil.Muscalii in numer de 45 mil s'a tras spre dinsul ca sg se uneasca cu 30 mil Muscali, ce sunt intr'acolo §i cu Au- striacii. Dembinski opereazg acum in dosul Mu- scalilor cu 28 mil. 15 mil Muscall ce erail spre Debreczin nu se §tie ce s'a facut, poate s'a dus spre Transilvania. Dembinski cauta acum a de- gagia pe Gergey. Cum veg.Iplanul s'a schim- bat de o cam data din mai multe necesitati, iar mai cu seamg din vointa lui Gergey, §.1 Un- guril acum vor sg tie linia Tisel. La nevoe se va face ce a voit Dembinski, adicg a se Con- centra intre Tisa, Mure§, Dungre §i in Transil- vania. Dar gloria? a cul sg fie? qicea Bolliac. Eu intaiii am avut idea. Ell acum m'am dus iara§1

366 N. HAL CEBOU la Kossuth pentru aceasta. Ca sä scap de din- sul, i-am fagaduit sa-I dati un röva§ la mana ca eglorios§il'amiscalitintratatullegit:5nel, dandu-I titlul de de'llegué special de l' emigration de la Transilvanie. Voit trimite pe Bolliac sa §ada pe langa Bern§i sag clascaleascafi voiti da plenipotentie a §i incheia ceva.

n14 _lune, 2 ceasurl dupã pranz.

, , 7Ghicaiubite Ghicaingenuche §i .mul- tumesce Jul Dumneclet, patria noastra se va mantui. Vit dela Kossuth. Aceea ce d'abia in- drasneam a visa, se va irnplinl. Beni a batut Muscalff la Bistrita §1 i-a gonit earl ; acum s'a dus la Bra§ov §i apoi la Valachia mare. Am ye- clut deperle lui. Mi s'a aretat de Kossuth. Vor sä ca§tige cu banI pe Orner-Pa§a. i se va face. Inchipuesceif bucuria mea cand Kossuth mi-a propus ca sä, beau pe Iancu cu toata armata lui in Valachia mare. Trebue, ais, ca top' Romanil din Transilva- nia §i Banat sa, mearga sa mantuiasca Principatele, unde e temeiul nationalitätei romane. A§a dar peste putin, impreuna cu Bern, voiu intra in Va- lachia mare c'o mare putere,§i8milioane Romani vorfiin picioarecontra Muscalilor.

IINGUR.11 lp ROMANII 367

Kossuth imi inlesnesce toate spre a lucra in'Tran- silvania 0 ne da 0 bani de cheltuiala ,el e in adevör un om mare. Acum crecl ca causa liber- tatei va isbuti. N'am fost nici odata, a§a fericit ca in acest minut. Astacli e trei luni de cand ne-am despar- tit. Am suferit mult, am trecut prin multe mo- mente crude, dar acurn toate mi s'aa resplatit cu prisos. Tu scilce-tf remane sa fact Nu-VI pot scrie mal mult. Am lis lul Kossuth ca In proclamatia ce va face Beni sa clica ca Unguril vor sa scape §i pe Valachia mare §i pe Turd de Muscali, care II tiresc intr'o politica rea, ca vor fratie cu totil etc. etc. Mane plecnegre§it, acum suntfoarte emu 0 am multa treaba ca sail mai pot scrie. Ti-am scris pe scurt. Tu completeaza cu gan- dul.IV trimit binecuvintarea mea pentru idea ce-ai avut d'a me trimiteaci.Nu credeam ca §i visurile se pot implini. A§tept o adresa dela Batthyani formala in privinta concesiilor. Imi aduc arninte acea ce scriam luI Ion Bra- tianu cand eram laConstantinopol,clicendu-i Ca acela va pute mantui patria, care va clice : diMru Ungaria am descalecat". Bolliac imi este de mult folos. Kossuth intra cu totul in pro-

368 N. BiLOESCII iectul 'din scrisoarea ta. Despre acesta am vor- bit mult astacli.Bern e cu totul pentru noL rai fait expedier les ordres du gouverne- ment a, Skender a Panciova, oCt il se trouve, pour qu'il aille au plutOt en Transylvanie. Legiunea sera en avant-garde cand s'o duce in Valachia. Kossuth a destituit le gouverneur de la Transyl- vanie,cacis'a purtat rëü cu Romanii, dupa cum a aratat Bolliac".

Creq ca mi-al vNut jurnalul. M'am stre- curat prin toate §i n'am parasit granita, lucrand cand pe ascuns, cand de fata. Am dobandit confi- enta multor oamenl trebuincio§i, §i de cand m'arn intalnit cu Balcescu la Debreczin, unde venisem pentru acela§i scop, lucram impreuna la toate. Serie lui G-rigorie Peretz, ca §i daca nu va vo sa vie aid tovara§ul lui, care ar fi de mare tre- buinta, el sä nu piarcla o cli, sa, vie singur, caci 0 e foarte trebuincios.

. 11Chesar Bolliac"

Manu te roaga ca, gasind un ocazion, sag tri- miti. geamantanul lui ce l'a lasat la Vigoureux ca sa-1 dea tie..Deivos II trimite passaportul.

IINGUR.Ti I B.O.KANI1 369 Este de mare trebuinta a trimite un agent in Bucovina. Trebuesc acolo pregatite duhurile la mi§care §i la unire cu Moldova §i Valachia mare. Efi o sà. caut a o face. Dar ar fimai* bine ca tu sa trimi1 d'acolo pe Ra§canu on pe Ionescu".

7,15 Iu lie. Oh I Bacalimuli apatia turceasca. N'am putut a isbutl ca er §i acli sa se iscaleasca, porun- cile de Kossuth §i sa, plec, dar mane nadajduesc. M'am invoit cu Kossuth ca Iancu sa faca cererile potrivit acestorai atuncI el sa, le aprobeze, fa- gaduind a le face a se aproba §i de Dieta ;cum 0 tot elsa, ceara a merge in Valachia mare spre a ne mantul de MuscalI. Am dictat insumi porunca catre Bern in treaba noastra, prin care i se clice sa lucreze in intelegere cu nol §i se autoriseaza a intra in Valachia mare. Le general Guyon vient de frotter assez bien Jelacid a, Verbas. Balaceanu se afla la Vasar- hey. II voiq insarcina ca impreuna cu Bolliac sa, mearga, a se ocupa cu form area legiunel. Ea voia romane la Iancu pana a sfar0 cu dinsul a-Ilua §i pe el cu armata luf§isä. pregatim intrareain Valachia mare.Aceasta frumoasa idee despre Iancu am dat'olui Kossuth prin Ghica, Amintiri. 27,641. '24 870 N. H.L.T40$8017-

Longvard,i astfel a venit dela drnsul propune- rea. 'Acesta mi-a vorbit mult despre Lear (nu tia bine minte numele), care se afla acolo pe langa Canning §i care, cunoscOnd aceste locurl, pri- vesce cestia nationalitatilor cai nol. De nu e§ti In relatie cu dinsu, ar trebul sä intri, cad mi l'a laudat mult. Longvard are duh.El imicli- cea: Vous verrez que quand les Hongrois bat- teront es Russes, l'Europe interviendra pour sau- ver la Russie". Plecam astacti, cad am sfar0t toate. Bani sa nu-mi mal trirnii, dar sä inles- nesci venirea fratemeil Barbu aci. Copia trata- tului pentru legioana o vel prirni prin Czaika, caruia o va trirnite Bisczanovski.Acesta este un alarmiste ;de acea spune lui Czaika, ca sa nu iea a la lettre cele ce-i va scrie, cad lucru, rile Ungurilor le merg mai bine de cat le cre- de el. Iata II trimit tractatul, fiindca Kossuth nu se putea ocupa d'a cerceta amëruntele chestiei ostalescl, de care nu era lid competent ;de acea, cum yell, am lasat'o in treaba lui Bern, ca sä nu mai perdem timpul aci. A venit un ofiter din Transilvania. Romanii a mai facut o isbire 0 a luat douë tunuri. Legioana polona, primind porunca a merge in contra lor, nu s'a supus de loc".

GI:MB/1MM IINGABIBi 871

(Anexa. la pag. 370).

Copie dupei aciresul Minist. [277K.it]

Messieurs, Vous you's etes offert comme intermédiaire espérant rétablir la paix entre le gouvernement hongrois et les insurges Rournains de la Tran- sylvanie. Vous m'avez propose plusieurs articles formant le désir de vos compatriotes Transyl- \Tains.Je les ai communiqué avec Monsieur le gouverneur et MM. le Ministres,et j'ai l'hon- neur de vous les renvoyer avec tres peu de mo- difications en meme temps qu'une traduction en hongrois. Le gouvernement desire vivement la paix et le bonheur de tous les habitants de la Hongrie. Si vous pouvez exercer votre influence ce que les Roumains mettent bas les armes, dans le temps fixé et qu'ils soumettent les dits articles au gouvernement en forme de demande, je puis vous garantir qu'ils seront acceptés de la part du gouvernement. Vous aurez rendu par la, un grand service au pays et. a vos compa- triotes.

372 PACIPICIAREA ROMAXILOR

Agreez, Messieurs, l'assurance de ma con- sideration trës distinguee. Szegedin 10 14 Juillet 1849.

,Le Ministre des Affaires Etrangeres, Comte Casimir Bathyani.

nAMessieurs Balcesco, Agent de l'Emigration Boumaine et Cdsar Bo iliac".

(Anexã la pag. 370). Projet de pacification.

1. Les Valaques faisant une nationalitéli part seront designes dorenavant dans les actes publics sous leur nom de Romans. 2. Le gouvernement Hongrois clesirant le libre developpement de toutes les nationalités faisant partie de la Hongrie, accorde aux Ro- mans les garanties nationales suivantes. 3. L'usage diplomatique de la langue Hon- groise ne devant s'etendre que sur la legislation, l'administration des affaires publiques et gouver- nementales et en tant qu'elle est indispenseble- ment necessaire pour le maintien de l'unite de l'Etat de Hongrie. La langue dont on se servira

GIII7BILNIIL 1ING4..RLDI 373 dans l'administration des communes sera par consequant celle de la majorité des habitants. 4. Dans les comitats ou autre juridiction exclusivement romane ou bienoilla majorite est de cette nation on pourra se servir pour les discutions de la langue romane aussi bien que de la langue magyare. Le protocole se fera de meme avec le texte dans ces deux lan- gues. ,,Les correspondances avec la diète, le gou- vernement et les juridictions se feront en langue magyare, excepté toute fois la correspondance entre les juridictions oü on se sert de deux langues. Dans ce cas on pourra correspondre en langue romane. 5. Dans toutes les Ocoles, celles qui existent déjaaussi bien que celles que l'Etat fondera dans l'avenir pour les Romans, la langue de l'enseignement sera la langue romane. 6. Dans les cas qu'on introduise le juri ou la procedure verbale dans les tribunaux infé- rieurs, le principe destine dans l'article 4 s'é- tendre egalement a la procedure judiciaire pour les juridictions comprises dans ce memo article. 7. Tout Roman sera libre de donner des petitions dans sa propre langue. 8. Les Romans du rithe grec auront les

874 PACIFiVARBA RODEAN/LOR mêmes droits, dont les confesseurs des autreo religions jouissent a, l'egard de l'administration autonome de leur eglise et de leurs &ores. ns seront par consequant independants de la hyer- archie serbe et pourront Olire librement leurs eve- ques, dont le' chef portera le titre de patriarche. 9. On établira au Ministere .de l'Instruc- ton publique une section particulière pour leo affaires des croyants du rithe grec, composee en totalité par des Romans de ce rithe. 10. Les écoles et les eglises de ce rithe participeront de tous les avantages qu'on ac- cordera a. celles de toutes autres religions. 11. Comme jusqul present,ils pourront. aussi a. l'avenir administrer eux-meme les fon- dations de leurs eglises et de Ieurs écoles. 12. On établiraa.l'Université de Buda- Pesth une faculte théologique a, part pour eux. 13. Les Romans, apres une notification pre- liminaire et une ordonan6e du gouvernement, pour- ront s'assembler annuellement en synodes par, tiduliers et generaux pour leurs affaires de reli- gion et d'ecole sous la surveillance d'un corn- missaire du gouvernement. 14. Dans les communautes oü la langue romane prevaut, le commandment de la garde nationale se fera en roman.

GUITBRNIIL IINGARIEI 375

15. Ils seront admis a l'égal des autres ci- toyens a, tous les emplois de l'Etat, et le passe ne pourra jamais former un obstacle a cet 6gard pour personne. 16. Les Romans insurges contre la Hon- grie Ldéposeront dans deux semaines apres la communication de la signature de ce traité, les armes a la plus proche autoritO civile ou mili- taire. 17. II sera accordd par le gouvernement Hongrois une amnistie complete et generale pour tous le Romans compromis dans les derniers e- v6nements, qui remplissent la condition stipu- lee dans l'article précédant. 18. Les Romans insurges, apres avoir de- pose les armes, preteront le serment alain- dependance.de la Hongrie. Quiconque ne pretera pas ce serment deux semaines apres lacon- clusion du traité de pacification, ou qui ne dé- posera pas les armes jusqu'au terme mentiond dans l'article 16, sera excla de l'amnistie. Il serait de plus nécessaire d'ajouter en ce qui concerne les paysans que : 1. Les corvés et autres prestations féo- dales sont abolies dans les sens de la loi com- pletement tant pour les paysans civialista que pour les Hurubas ;

376 PACIGIOAREA itomANILOR 2. les villages brilles avec leur territoire qui a appartenu aux paysans seront rendu a ceux- ci pour qu'ils puissent s'établir chacun dans sa maison , 3. les contrats forces qu'on pretend que les seigneurs ont extorques des paysans depuis que la Transylvanie a ete reconquise, si le fait sera prouve, seront declares nuls et non-avenus".

(Anex 5. la pag. 370). L'opinion du gouvernement Hongrois, corn- me aussi celle des patriotes, qui ont dirige et dirigent meme maintenant le mouvement liberal en Roumanie (Moldo-Valachie) est, que les deux nations Hongroise et Roumaine, par leur posi- tion topographique, par la similitude de leurs interets et surtout par le danger dont toutes les deux sont menacées du ceté du Panslavisme, doivent s'entraider reciproquement et combattre aujourd'hui sous le meme drapeau contre le Panslavisme pour la defense de la liberté, comme .autrefois elles combattaient ensemble pour celle de la chretienté. Ces considerations ont arnene les patriotes Moldo-Valaques a proposer au gou- vernement Hongrois de leur permettre de for- mer une legion pour combattre en Hongrie con-

GIIITBRNIIL IINGARLBI 377 tre l'Autriche et la Russie qui menacent la li- berté commune, et le gouvernement a accept6 cette demande et la confirme par lepresent acte sous les condition ci-dessous mentionnées. I. Une des villes sise sur la frontike de Valachie et Transylvanie sera designee par le gou- vernement Hongrois pour la reunion des volon- taires Roumains et la formation de lalegion. Ii y aura sur la frontière des commissaires du gouvernement charges de recevoir lesvolon- taires et de les envoyer dans les villes de réu- nion. Le gouvernement Hongrois se charge main- tenant de l'entretien et de l'armement d'un ba- taillon,le reste de la legion devant etre corn- pleto par la suite, dans les conditions ci-aprës. II. La solde de MM. les officiers, sous-of- ficiers, et soldats sera la meme que celle des offi- ciers, sous-officiers et soldats de l'armee Hongroise. La dur6e de la legion sera pour tout le temps de la guerre. Elle sera toujours regardee comme étant vis-a-vis de l'ennenii et recevra le surplus de la solde de campagne.

Solde mensuelle d'Etat-Major.

Colonel Lt. Colonel Major comme dans 77

878 LEGIIINNA noarArizesa l'armëe Hongroiseainsi que lesrations. pour les chevaux. Adjudant-major solde de capitainer 2ra- tions pour cheval et 3 ft. argent par mois pour frais de bureau. Chirurgien-major solde de capitaine-1 ra- tion -pour le cheval. 1' Aide-major solde de Lieutenant, 1 ra- tion pour le cheval. 2'e Aide, qui. est aussi pharmaciensolde de Sous-lieutenant. Capitaine-rapporteur, solde de capitaine. Deux fourriers6, 20 fl. argent par mois, 1 ration pain et de viande et l'uniforme- de ser- gent. Solde de Capitainecomme dans l'armee Hongroise. Les deux plus anciens Capitaines de chaque bataillon auront une ration pour le che- val. Les capitaines, qui seront detaches, auront une ration pour cheval. Solde de lieutenant et Sous-lieutenant la rneme que dans l'arrnee Hongroise. Solde des sergents-caporaux et soldats; le trompette et tambour recevront en surplus de la solde 2 krtz. argent par jour. Chaque comandant de compagnie recevra 1 krtz. argent par jour et par chaque tête pour

LEGIVNEA:11.0MATTBABOA 37g frais divers des compagniesitsne doivent done pas avoir de prétention pour les frais d'expecli- ton etc.En outre .ils recevront 30 ft argent chaque indiS pour reparation des armes, fourni- ture's, botes etc.

Etat du bataillon. Le bataillon se compose de 6 compagnies de ligne et une de voltigeurs, et recevra 4 pieces de canons et une voiture de 4 chevaux pour la pharmacie. L'artillerie sera payee comme les vo- lontaires. Etat des compagnies. Chaque cornpagnie se compose, outre les charges, d'un tambour, d'un menuisier, d'un tail- leur, cordonnier etc. etc., de 150 5, 200 volontai- res, qui recevront la solde et la ration comme des volontaires. Le bataillon aura un tailleur la solde est de 20 ft argent par mois, 1 ration de pain, 1 de viande et uniforme de caporal. En campagne et dans les marches chaque corn- pagnie aura deux voitures 5, 4 chevaux pour les hommes et officiers. Un armurier a 20 fl.ar- gent par mois, 1 ration de Rain et viande, uni- forme.

380 LEGIIINBA 11.0MANEASCA

Habillement d'infanterie. Un attila en drap bleu avec les brande- bours rouges et jaunes, pantalon garance avec un passepoil bleu sur la couture. Un petit Shakho, khepi rouge, sur le kliépi l'aigle national cou- leur d'or et la cocarde nationale Hongroise. Au dessous du khepi une plume en crin noir. Les sacs et les courroies en cuir noir.

11Categorie. Un manteau gris en drap pour trois ans ; attila 2 ans , pantalon 1 an,bonnet de po- lice rouge rond pour 1 an ; toile ciree pour le khepi 2 ans ,trois chemises, deux calecons pour 1 an ,2 paires de souliers 1 an ; 1 blouse et 1 pantalon d'éte 1 an ; plume de khOpi 2 ans , 1 cravate 1 an. Le malades seront reps dans les hOpi- taux civilset militaires et soignes au compte du gouvernement Hongrois. L'artillerie sera composee de Roumains. III. Chaque homme qui passera de l'ennemi pour entrer dans la legion aura droit au,x con- ditions ci-dessus et ci-dessous mentionnees. IV. Pour differents achats, comme brosse,

LEGIIINEA ROMANEASCA 381 gourde etc., chaque volontaire, en entrant au service, recevra 6 fl. argent. V. Les hommes blesses ou estropies en ser- vice seront considOrés comme les nationaux. VI. Les veuves et enfants des hommes morts sur le champs de bataille seront pension- nes par le gouvernement Hongrois en propor- tion des grades que les défunts occupaient, et comme ceux qui se sont particuliërement di- stingués dans la guerre. VII La legion sera sous les ordres du gou- vernement national Hongrois. VIII. Le temps de service est pour la du- rée de la guerre. IX. Ceux qui ont servi au moins 3 mois dans la legion et qui après la guerre voudront rester au service Hongrois seront reps dans l'armée avec le mèrne grade qu'ils avaient dans la legion. X. Ceux qui voudront entrer au service civil recevront les emploits conformes a leurs grades militaires et a leurs capacites. Les sol- dats pourront recevoir des champs etautres secours pour devenir cultivateurs. XI. Tout homme qui a servi dans la legion est de droit citoyen Hongrois.

382 LEGIIINICA ROMINEASCI XII. Le commandement sera en langue Roumaine. XIII. Les officiers jusqu'au grade de capi- taine sont nommes par le commandant de la le- gion. Les officiers supérieurs sont proposes par le commandant de la legion et approuvés par le gouvernement Hongrois. Les sous-offioiers et caporaux sent nemmes par le commandant de la legion. Le commandant est propose par l'En- voye du parti national charge de 3a formation de la legion et les delegues spéciaux de l'émi- gration. XIV. Les armes de la legion procures par lesvolontaires seront payés par le gouverne- m ent Hongrois a, 16 fl. argent par fusil. XV.La cavallerie de la legion recevra la meme solde que l'infanterie et Vartillerie,re- cevra le fourrage pour les chevaux, 1 ration de pain, 1 de viande et1krtz. argent par jour par cheval pour fourrage. L'escadron aura un maréchal ferrand qui aura 20 fl. argent par mois, 1 ration de pain, 1 de viande par jour et l'u- niforme. Les lances,sabres et 1pistolet par homme seront donnés par le gouvernement Hon- grois. Les chevaux seront au compte de la le- gion et ne couteront rien au gouvernement Hon- grois.

LEGIIINEA MOMANBASOIL 383 XVI. Les officiers ne peuverit are révo- ques que d'après les lois militaires. XVII. On ne peut envoyer des officiers des autres corps pour entrer dans la legion sans le consentement du commandant de la legion, et il sera endroit de le refuser ou de le rece- voir. XVIII. Les officiers de tous grades rece- vront un mois de solde pour entrer en campagne. Les sous-officiers qui seront nommes officiers recevront pour leur equipement 2 mois de sokie de gratification.

2)La legion s'engage pour la durée de la guerre. Quand l'interet de la patrie la réclamera, la legion pourra, avec le consentement du gou- vernement (qui toutefois ne le refusera pas), se rendre dans sa patrie, avec armes, bagages et munitions. »Le gouvernement promet dans cecas d'aider les patriotes Roumains pour obtenir la liberté de leur patrie, autant que les interas communs le lui permettront. La legion jure fidelito a la Roumanie et a la Hongrie. Elle s'engage a combattre pour la liberte et l'independance, mais jamais contre lanationalite d'aucun peuple, principe qui lui

884 LEG11:1 NBA. ROMAlg EASCA est aussi cher qu'a la brave et magnanime na- tion Hongroise. Fait en deux a Szegedin le 14 Juillet 1849.

L'agerit de l'emigration Approuva en principe Nationale L. Kossuth ,,N. Balcesco. Gouverneur de l'Etat Hon- grois. Le délagua spacial de I'd- Les (Wails seront reglas par migration Mr. le Lieutenant gandral C. Bo iliac. Bern qui y est autorise.

(Amex& la pag. 370). 1849.

Manifeste du gouvernement Hongrois. Dans toute la lutte qui s'est engagee en Hongrie, depuisle commencement jusqu ' au - jourd'hui, les Hongrois ne sont jamais sortis de la voie legale. Ce problàme demontre par les faits, devrait plaider en faveur de la cause Hon- groise devant les cabinets Europeens, qui res- pectent les droits politiques des nations et donne une garantie, que ce n'est point l'anarchie et le desordre qui les a pousse aux armes, mais qu'au contraire ils luttent pour la defense de l'ordre et du droit contre l'arbitraire et le de- sordre.

MANIFEBT UNWIRES() 385

Le royaume de la Hongrie, auquel appar- tenait deja la Croatie,l'Illyrie,la Slavonie, la Serbie, la Transylvavie et la Slovaquie, n'a pas 6téconquis par l'Autriche, maisiis 'y est réuni volontairement sous la condition, que ses droits et son intégrité seront respectés. La Prag- matique Sanction de la maison de Habsbourg lui assurait pleinement cette existence indépen- dante, meme apres sa reunion a l'Empire. Nous n'énumérerons pas combien de fois les Hongrois ont sauve l'Empire d'Autrichenous ne repéte- rons pasles sermens pretes par chaque Em- pereur a son avbnement a la couronne royale de Hongrie.Les pages de l'histoire sont ou- vertes a tout le monde pour attester les faits des Hongrois et les serments de la maison de Habsbourg. Au commencement des commotions euro- 77 péennes en 1848, les Hongrois ont voulu pro- ceder par des voies legales aux ameliorations et aux réformes jugées indispensables.Le cabinet de Vienne, sans se declarer contre les Hongrois, mettant en oeuvre sa maxime ordinaire de di- viser pour regner, par ses agents illicites, a pousse les Croates, les Serbes et les autres Slaves, ainsi que les Roumans, a demanderdes constitutions et des institutions séparées de celles des Ma- Glzica, Amintiri, 27,641. 25 386 MANIFEST IINGURESO gyars. C'était une tentative a arnener le démem- brernent du Royaume de la Hongrie et a, annu- ler son existence.Le danger qui menagait la Hongrie a eté compris non seulement par les Maghyars, mais encore par beaucoup de Slaves, d'entre ceux qui composent ce Royaume. La preuve en est, que parmi les chefs du mouve- ment Hongrois et parmi les troupes Hongroises il se trouve aussi bien des Slaves que des Ma- gyars. Les Hongrois ont protesté devant le ca- binet de Vienne de cette atteinte portée a la Pragmatique Sanction. Le cabinet de Vienne sem- blait en apparence donner raison aux Hongrois, tandis qu'il poussait les Slaves a prendreles armes contre les Magyars, et faisait partir les troupes Hongroises pour l'Italie et les provinces eloignées de l'Empire d'Autriche afin de degar- nir la Hongrie des troupesnationales.Cette ruse du cabinet de Vienne a encourage a prendre les armes les Slaves de la Croatie et de la Ser- bie, et la lutte inegale s'engagea, inegale, car les Hongrois, n'yant pas leurs troupes nationales, n'ont eu que leurs droits et leur patriotisme pour se défendre, tandisque les Croates ont recu de l'argent et des armes de l'Autriche. Leurs ré- giments de frontibre sont sortis sous le corn- mandernent du chef de la Croatie, et les Serbes,

MANIFEST IINGITRESO 387

outre les secours de l'Autriche, ont recu des vo- lontaires, de l'argent et des armes de la Princi- paute serbe, qui n'appartient gubre a l'Autricher mais fait partie intégrale de la Turquie;les Hon- grois,forts de leurs droits et animés d'un pa- triotisme ardent et éclairO,ont su former des armées, et faire revenir une partie des troupes que l'Autriche avait sorti du pays. Toujours, cependant, modérés et se basant sur la legalitO, ilscombattaient ceux qui vou- laient porter atteinteala Pragmatique Sanction et demandaient au Cabinet de Vienne de reve- nir a des sentiments de justice et a la maison de Habsbourg detenir les promesses de ses ancetres. Les choses restèrent la jusqu'au mo- ment...

24. Etat de l'arme'e Hongroise. [1849]. line lettre de Szegedin a la date du 17 Juillet nous donne le nombre de l'armOe Hon- groise ainsi que les indications des contrées dans lesquelles chaque corps d'armée agit. 24,000 h. Sous les ordres du general *Wetter, aprbs avoir battu le ban Jelacid,ont

388 ARMATA IINGUREASCA occupe Warbas et s'avancent vers la direction de Sem lin. 12,000 h. Sous les ordres du general Guyam. Ces troupes ont debloque et ravitaille Waradin et il se dirigent sur Karlovatz. 12,000 h. Sous les ordres du general Wysoski se sont porte sur G-ross-Wardein. 6,000 h. Sous les ordres du general Kemety, coupes par les Austro-Russes du corps d'armée du general Arthur GOrgey sont allé rejoindre le corps d'armée du ge- neral Wysoski. 24,000 h. Sous le cominandement du general Perczell. 6,000 de ces hommes se trou- vent dans le Banat jusqu'h Panciova, le4 autres sont echelonnés entre Kecs- kemét et Czegled. 39,000 h. Sous les ordres du general Arthur Gorgey. II avait deja, l'ordre de laisser 10,000 hommes renforcer la garnison de Komorn et de rejoindre la grande armee avec 29,000 hommes, qui lui reste, ou si s'est lui possible de se por- ter au derriere de l'arrnée Russe dans la direction de Dukla. 30,000 h. Sous les ordres immédiats du gene-

A_TLIKATA IINGUREASCA 389

ral Dembinski. Ces troupes sont eche- lonnês entre Czegled et Solnoc. 7,000 h. Devant Temesvar. 4,500 h. Devant Karlsbourg. 10,000 h. Pour surveiller les mouvements du partisan Ianco dans les Carpathes. 11,000 h. Occupant le Banat et la frontière Mol- do-Yalaque depuis Orsova jusqu'au de% de Hermannstadt. 17,500 h. Formant un corps mobile non loin de Bistritza. Toutes ces troupes se trou- vent dans le Banat et dans la Tran- sylvanie et sont commandees par le ge- neral Bern. 3,000 h. Sous les ordres du general Herman G-Orgey, se trouvent dans les Carpathes pour soutenir les nombreux corps des guerillas qui s'y sont formes. 20,000 h. Dans les places fortes. 220,000.

/iOutre ces troupes on forme une nou- velle legion polonaise a, Arad, une legion rou- maine a Klausembourg et une legion slave h Szegedin.

890 RASBOITYL 1N IINGARIA

25. Bulletin de la guerre Hongroise. Bulletin d'armge.

Szegedin le 25 Juillet 1849. Le general GOrgey ayant recu les ordres de quitter sa position auprès de Comorn et de se porter sur Miscolcz pour opOrer de la, vers Pesth, conjointement avec le corps de Dembinski, est arrivO dans cette vine le 22 de ce mois avec 30,000 hommes, ayant laisse 15,000 pour renforcer la garnison de la forteresse de Comorn. Le general Gorgey se mit en marche le 11 Juillet le long de la rive gauche du Danube. Ensuite de l'évacuation successive de Debreczin, Mis- kolcz, SzAszbereny etc., toutes les forces de l'en- nemi étant concentrées dans les environs de Pest ;il a du livrer quatre combats contre les forces combinées des armdes de Haynan et Pas- kevich s'elevant presque au nombre de 200,000 ; il a battu l'ennemi a quatre reprises,. a, Waitzen, Rdtsag, Balassa-Gyarmat et Losoncz. La bataille de Waitzen surtout fut courronnee d'un succès complet,l'ennemi fut force de se retirer sur tous les points, laissant plus de 3000 morts sur le champ de bataille. Le lendemainlegeneral GOrgey ayant quitte Waitzen, les Russes pour se venger de

RAEIBOIIIL /N IINGARIA 391 cet ëchec ont bridé et dOtruit complètement la florissante ville de Waitzen, leur cruautO ëtait telle, que d'apres des renseignements positifs, les commissaires autrichiens eux-même ont pro- test6 contre cet excès de barbarisme, mais en vain, les Busses ont dtd leurs masques et ne font plus grand cas de gouvernement autrichien. A l'occasion de la bataille livrOe dans les montagnes de Rötság la perte des Russes n'è- tait pas moindre a celle qu'ils ont subis a Wai- tzen ; la vengeance fut la même, Retsag a subi le sort de cette \Tulle, elle fut détruite. La dernière battaille a été lirée a Losoncz ; l'ennemi fut mis hors d'etat d'empecher plus longtemps le general GOrgey dans sa marche, qui ne fut plus attaqud depuis. D'apr6s les derni6res nouvelles la jonction entre le corps d'armée du general Dembinsky et G-Orgey vient d'être effectuée. Le quartier gene- ral du general Dembinsky se trouve a Zsambok au dela de Saszberény. Le 22 il y avait un com- bat d'avant-poste a 0-Tura ; un détachement de Dembinsky et un autre de Paskevich voulant faire simultanément une reconnaissance forcée s'y sont rencontrO, iin'y avait pas des résul- tats. d'importance. Le quartier general de l'arm6e du Bas-

392 DEM IN MOLDOVA

Danube est A, Peterwardein ; on attend des nou- velles de ses dernières operations. Le Ban Jel- lachich s'est retire a Kamenitz. On n'a pas des nouvelles de la Transylvanie".

26. Proclamation du ge'neral Bern. Habitants de la Moldavie I Les Russes viennent de faire une nou- velle invasion en Hongrie et dans la Transyl- vanie sans aucune declaration de gueri4. L'Eu- rope se tait a: cette infraction a, tous les droits des nations !mais les Hongrois sont assez forts pour écraser leurs ennemis. En entrant avec les Russes dans une lutte a, mort, les Hongrois veu- lent meme en faire profiter les peuples limi- trophes que l'oppression russe &rase. C'est dans ce but qu'une partie de mon armee est entree en Moldavie. Peuple Moldave, si tu veux etre libre et jouir d'un gouvernement constitutionnel sous la suzeraineté de la Haute Porte, leve-toi pour ex- terminer les hordes barbares qui infestent ton pays natal.Que tous les sommes capables de porter leurs armes se jettent sur l'ennemi corn- mun ;qu'ils interceptent toutes les communica-

BEM IN MOLDOVA 393 tions, et bienta avec le concours de l'arrnee Hon- groise et de la population guerrière Valaque, qui se lèvera en meme temps, la destruction de Par- mee ennemie ne sera pas difficile. Le secours de la Haute Porte ne se fera pas attendre, car elle sentira que l'émancipation de la Moldavie et de la Valachie, qui veulent rester sous la Suzerainete exclusive comme elles l'ontété autrefois, peut seule assurer son e- xistence politique future sapée par le Czar de jour en jour d'avantage.

Defile d'Oltuz en Transylvanie 19 (7) Juillet 1849,

Le general en chef de l'année Hongroise en Transylvanie

Bem".

AstäT cu bucurie Ungurilor venit1 Pre Beni In campie Cu toti sA InsoiL

SpAlaV armele voastre De §oldurI le legatI bis Din campurile noastre Pre Ru§1 ii alungatI

394 BEM IN MOLDOVA

Marte Veule Mare bravule, Cu nol sA fiI, Tu insotesce i 'nsufletesce Pe al tel RI

Opt mil de ol despoaie §i in frigArl le pun, De surle, de cimpoaie PAdurile rösun.

Unguril se apazA! Pre MO un mare foc, §iBern osp6teazA Cu din,lii la un loc.

Marte kieule, etc.

Staü gata acum cu totil SA plece la isbAndA, sa goneasca Ru§ii SA capete dobAnda.

Bern merge inainte P'un cal cu ager cursIbin El peste 'nbrAcAminte Poarta o piele de urs.

BEDS IN MOLDOVA 395 Iaa1 a pornirä Unguril mult voinici, Ca lanturi se In§irA P'a dealului potici.

Femeile cu jale Privindu-I lAcrAmand II auqiail pe vale bis Cum se duceat cantaud.

Marte kleule, etc.

27. Adresse du gdneral Bern aux Autoritjs Moldaves. Cdtre autoritatea civikt superioard a oraplui §i districtului Ocna. Afland cum ca, avant-garda mea nu mai a fost indestuld a bate trupele rusescl ce se aflail la granita Transilvaniel, eu Insumi am ajuns in Moldova ca sa, ajut natia moldovana a goni de tot pe Ru§l. Toti bärbatil §i tineril call voesc a con- tribul la aceasta fapta, sfantä sunt chematl a venl indata la cuartirul general al meg, unde vor fi organisatl milithresce sub WI lor nationali. Fie-care sa ia armele, earl vor fi avut, §i ace§tI cari aq cal sa vie Wart

396 CO NFEILINT A DELA PAP IS

E§ti rugat, domnule, sä veste§ti aceasta noutate prin darabanA la toate localitatile din tinutul dumitale 0 sä Impärtesci aceasta procla- matie pe la toti locuitoril. Militia care se al:11. la Ocna pentru a päzi pe faptuitoril de rele sä stea in pace, §i astfel numal se va bucura de protectia mea §i-0 va pastra functiile sale. nOnestl, 12 Iulie [1849]. ,General-cap al ostirilor din Transilvania Feld-Maresal Leitenant Bon".

28. Proces verbal de la Conference tenue a Paris par MIL le Prince Czartorysky, Szarvady,, Pulsicy,Teleki, etc. Dans une conference qui eut lieu chez S. A. le Prince A. Czartorysky et t laquelle prirent part Mr. le comte Teleki envoye du gouverne- ment Hongrois aupres la Republique Française, Mr. Szarvady secrétaire de la dite legation Hon- groise, et Pulsky agent Hongrois en Angleterre, ainsi que Mr. Rieger depute Tschech a la der- niere diete générale de l'Empire d'Autriche, hom- me influent dans le parti national de son pays.

CONFERINTA DELA PARIS 397

17On discuta et examina les arangementsa. prendre, les concessions mutuellesafaire tant de la part des Madjars, que de la part d'autres populations de la Hongrie,afind' assurer la paix intérieure de ce pays, et réunir toutes ses forces contre les armées coallisées de l'Autriche et de la Russie. ,La question une fois posée,elle en fit naitre une nouvelle, dont la solution prealable parut indispensable. La dite question prealable serait de savoir,o devrait s'arréter la guerre de la Hongrie contre la cour de Vienne, ou pour rnieux dire, que ferait-on de l'Empire d'Autriche après une victoire definitive ? Cette rneme ques- tion fut oeja posee par des personnes marquan- tes a, Mr. Pulsky a, Londres. Et il a 6tO reconnu en principe : Atendu que la Maison de Habsbourg a perdu la confiance et l'attachement des peuples soumis a son sceptre;

))attendu que le prestige dont elles'en- tourait et qui lui fournissait les moyens de gou- verner, se trouve maintenant dissipé ; attendu que par celamerne, la maison de Habsbourg ne saurait plus être qu'un danger constant pour les libertés et lesdroits sacrOs

398 IINGUILII, POLONI1 F BOKEnnt des differentesnations, qui composent encore la Monarchie Autrichienne,telle qu'elle existe; attendu que le maintien d'une agloine- ration de peuples qu'aucun motif n'appellea, vivre sous un centre commun, ne saurait etre rnaintenu sans leser les voeux, les influences, les interets et les droits de ces memes peuples. La decheance de la Maison de Habsbourg et la dissolution de son Empire accomplies mo- ralement par le fait seul de la desafection ge- nerale devient aujourd'hui une necessite tant pour la Hongrie que pour les peuples soumis au sceptre de l'Autriche, ce serait done le but de la guerre contre la cour de Vienne, que les Hongrois etleurs allies devraient chercher a, atteindre.

11Mais attendu quel'interet general de l'Europe demande l'existence d'un &tat puissant et intermediaire entre la Russie,la Turquie et l'Europe occidentale;

1)attendu queune partie des peuples corn- posant aujourd'hui la Monarchie Autrichienne, tels que: les Bohèmes, Moraves, Silesiens, Illi- riens et sauf reserve les G-aliciens, seraient dis- poses et trouveraient leur interet a former con- jointement avec la Hongrie reconstituee un Otat federatif ;

IMPARTIREA AIIBTRIEI 399 attendu quecet etat constitué sur des bases d'equite et de justice pourrait reunir les elements de force et de puissance propres a re- pondre a l'interet Europeen qu'il aurait à sau- vegarder. Il a ete reconnu en principe, que c'est la Hongrie qui par sa lutte glorieuse contre l'Autriche, s'est deja assure le droit d'initiative dans toutes les combinaisons d'interet commun pour les dits peuples, qu'il appartient d'inviter par un acte solennel et dans un moment opportun les peuples de la Monarchie Autrichienne a for- mer d'un commun accord une nouvelle federa- tion, laquelle sans toucher en quoique ce soit a l'autonomie des Oats fel:Wes, pourrait neans- moins assurer a cettenouvelle federation le degre indispensable de force et de puissance. II a ete reconnu en outre, que les popu- lations Italiennes et Allemandes de la Monar- chic, dont les interets et les voeux sont neces- sairement differents de ceux des populations precitees devraient etre laissees parfaitement li- bres de se constituer separement de la nouvelle federation et de se reunir chacune comme elles l'entendraient, les unes aux autres allemands de Francfort, les autres a un Atat Italien. Ces points ainsi resolus quant au prin-

400 IINGURIt,POLONI I BOILEMIf

cipe, on examina la question interieure de la Hon grie. Les membres de la legation Hongroise ont temoighe qu'en autant que les dispositions de leurs compatriotes Madjiars et les intentions du gouvernement et de laDibte Hongroise leur étaient connues, ils croyaient pouvoir assurer, qu'on etait pret a reconnaitre aux nationalites non Madgiares de la Hongrie touslesdroits qu'en bonne justice elles seraient fondées a re- clamer. D'après l'opinion de ces Messieurs les nationalités non Madgiares dela Hongrie pré- sentaient deuxcategoriesdistinctes, savoir : lesnationalités bien definies pour les limites des pays qu'elles occupent et parlestradi- tions d'une existence a part,etlesnationa- lités moins developpees et non compactes. Dans la premiere categorie se trouvent la Croatie, la Vajevodyna et les Roumains ;dans la seconde les Slovaques et les Allernands. D'après le ternoignage des Messieurs de la legation Hongroise lesMadgiars seraient deci- des a laisser aux peuples de la premiere cate- gorie toute leur autonomie et de ne les ratta- cher a la couronne de Hongrie que par un lien federal. Sauf toute fois les stipulations a faire pour l'entretenir d'une fiotte commune, la con-

UNGunt, Pound, BOILEMt 401

structiondes voies de communicationetles garanties d'un commerce libre. Ces points principaux en ce qui concerne les grandes fractions régles resteraient a, resou- dre la question des frontières militaires.Mes- sieurs de la legation Hongroise déclarent qu'on veut laisser aux frontières la liberte de rentrer sous la loi commune et de se réunir aux po- pulations civiles de leurs pays respectifs, ou de continuer, si bon leur semble, le regime mili- taire mais qu'on ne saurait le leur imposer sous aucun pretexte, ni par aucune raison quelle- conque. Pour lespopulations comprises dans la seconde categorie Messieurs de la legation Hon- groise pretendent, qu'en leur assurant une ad- ministration propre, c'est-h-dire, dont leper- sonnel serait compose de leurs nationaux,une justice rendue par les magistrats indigènes, le libre usage de leur langue dans les écoles, dans l'administration et dans les tribunaux, des in- stitutions communales analoguesa,leurs habi- tudes et a, leur état social, et le libre exercice de leur culte, on aura rempli a, leur egard tout ce que la justice et l'equite la plus stricte peu- vent exiger, et qu'en avançant au dela, de cette limite on mettrait la perturbation et l'impuis- Ghica, Amintiri, 27,6411 26 402 CONVENTIA DELA PARIS sance au sein de l'état sans satisfaire aucun voeu legitime, aucun besoin reel.

7)Ces assurances de la part de Mrs. de la legation Hongroise ont paru h S. A. le Prince A. Czartoryski et Mr. Rieger attaché aux intO- rêts des populations non Madgiars de la Hongrie, très satisfaisantes et conformes aux voeux con- nus de ces populations, par consequent propres h les amener h des voies de conciliation. Et il a etO convenu d'un commun accord : 1. Que la Dibte Hongroise devait formu- ler dans un acte officielet sollennel lesdecla- rations ci-dessus indiquees,et que les popula- tions non Madgiars de la Hongrie devaient les accepter avec satisfaction et confiance et tour- ner dorenavant leurs armes et leurs efforts con- tre l'ennemi commun, c'est h dire contre la coa- lition Austro-Russe , 2. Qu'il Otait par consequent du devoir et de l'intOret des vrais amis de la liberte dans cette partie de l'Europe et particulièrement de ceux dont les interets nationaux y sont engages de redoubler d'efforts afin d'assurer ce rOsultat dans le plus bref (Mai.

Paris le 18 Mai 1849."

somINIS p Po Lornf 403

29. Contrat avec l'agent du Prince Czartorinski pour l'entre'e de quelques officiersPolonais dans la ld- gion Roumaine en Transylvanie. Monsieur Ion Ghica agissant au nom du partinational Rouman, apress'être entendu avec Monsieur Michel Czaika Czaikovski l'agent de Son Altesse le Prince A. Czartorinsky a Con- stantinople, accepte Messieurs les officiers Polo- nais Jakubowski, Soulakowski et Wysoski au ser- vice de la legion Rournane qui se forme a Pesth. Les susdits officiers Polonais, d'après l'au- torisation de l'agent de Son Altesse le Prince A. Czartorinski, acceptent le service dans lale- gionRoumane qui se forme a Pesth, jusqu'a ce qu'ils soient appeles par S. A. le Prince Czar- orinski ou par son representant a servir la cause de la Pologne d'une manière plus directe, cas dans lequel les susdits officiers seront libres de quitter la legion Roumane. Les susdits offi- ciers Polonais occuperont dans la legion Rou- mane les grades que le gouvernement Hongrois jugera a propos de leur décerner. nConstantinople le 1-er Juillet 1849. Ion Ghica Michel Czaika Czaikovski". 404 somANII p Po Lcauf

M. Constantin Jakubowski lieutenant au regiment des lanciers de Karkow,dernissione en 1847; ila commande un détachernent de cavalerie en 1848 dans le grand Duche de Po- sen;il a servi en Italie dans la legion polone- lombarde en 1848 pendant la premiere cam- pagne et dans la legion polone-romaine en 1849. M. Valerien Soulakowski sous-lieutenant du regiment d'infanterie autrichienne Koudelka il a fait la campagne d'Italie de 1848 et 1849 danslalegion polone-lombardeetpolone-ro- maine. M. Jean Wysoski eleve de l'ecole mili- taire du general Chizanowski ;ii a servi a. Ve- nise dans l'artillerie dans le grade de sous-lieu- tenant".

30. Orpva, 15 August, 1849. Iubite, in scrisoarea d'acum trei chle, ti-am aretat in scurt cele urmate pana atunci. In seara acea chiar ducendu-mélaZarnoiski§iBisczanowski ca sa le daft scrisoarea s. ti-o trimita. AcWia me asigurara ca lucrurile merg ap de reir, in cat

N. BALCE13011 405 trebue a gandi laretragere, caei precum §i chiar Kossuth pleaca indata cu legionul Lehilor la Wysoski. EtI voig, le-am clis, sä Wept pana mane pe Beni. Dar el mi-a clisera atatea ca mane o fi prea tarclit, ca m'ag facut aclice : Voig veni cu vol pana la o statie sag pana la Ca- ransebe§§i acolo volt a§tepta sa \Tedce face Bern ;ca daca el va vol a se sustine, apol voit fi cu dinsul §i me voig intoarce langa el". In acea noapte am §i pornit. Pana a nu ajunge la Caransebe§, Wysoski mI-a dat o insarcinare ca sa merg Inainte, §i ala am venit aseara aci la Or§ova. Aci am gasit pe Bolliac. Am aflatCa ciocoiidintartail dat porunca, ca ambil de vom intra intre cel-lalti in tara sa fim arestati indata. Nu sciam ce face §i incontro s'o apucam? Aflaram acum prin Zamoiski, care sosi astäcli aci, ca Bern trage in Transilvania cu tri led mil §i ca se tine. Hotariram dar sa plecam indata spre Transilvania pe la Lugo§, pe unde e calea deschisa. Asta II spun ca sa scii. TI-am spus §i alta data ca voig sa mor sag sa fac vre-o fapta mare. So- cot ca acum vom puté incepe o mi§care ro- rnand. De nu alt ceva, macar o grozavä resbu- nare ciocoilor. Am gasit aci la Bolliac mai multe scrisori 27

406 BALOESOU kII ALEXANDRI

de la tine. N'arn avut timp a le decifra. IV tri- mit epistola lui Golescu. Scrie-I sg vie incoace".

31. Paris, 17 Octobre 1849. Cher Ghyca, je suis a Paris depuis hier soir. Je suis venu par Pesth et Vienne. Je n'ai pas le temps de te racconter la manibre toute drOleetles différents deguisements avec les- quels j'ai traverse tous les Otats du Schwartz- Gelb.Je t'dcrirai demain une lettre détaillée. Men,songe et courage, voila ce qui m'a sauvO. Adieu. Mes compliments a M-me Ghyca. Tout a toi .N. Balcesco". * Mon cher vieux, Romanul nu piere, clice o vorbg. veche. C'est ce qui m'explique le miracle de l'évasionde Balcesco.J'ensuis heureux comme si j'avais revu mon propre frëre. Vivent ceux qui ne sont pas morts.Voilla mes opi- nions. Je t'ai envoyé par un certain Mr. Losth une lettre de recommandation. Ne la prends pas au serieux parla raison que moi-meme je n'ai jamais vu mon recommandO. Agis en consequence et portes toi bien.Je t'attends a

N. NILO Esou 407 Paris et en attendant, je t'embrasse et te prie de presenter mes amities a M-me Ghyca.

Salutare frAteasca Saliam alekim Ion Alexandri. V. Alexandre.

32. Paris, 22 Octomvrie 1849. Iubite Ghica, Iata urmarea istoriel mele. Bo Iliac fi povestit'o pang cand ne-am despartit langa Ca- ransebe§. Am intrat in acest oral, cu toate el mi se spunea cg pot gasi acolo pe du§man, fiind-cd vream sa merg la Bern §i altg cale nu aveam. Nu era nici imprudenta, nicl u§urintg, nici esces de vitejie, ci numal stgruinta in a in- deplini hotarirea de a ajunge in sfir§it pe Bern, dupg care alergam de vre-otrelsaptamani. Dupg ce rn'a läsat Bolliac, eti am propus Un- guruluice ne insotia d'a intra ca mine in o- ra§, vrend a espune pe Racovitg §i pe Florescu. Ungurul a primit. Atuncl §i Meth' n'atl vrut sa me lase a merge singur§i s'ag rugat sg le dat voe a veni §i el. Am avut norocire a nu ggsi pe vrajma§ in ora§ §i a apuca drumul Ha- teguluI, unde dupg o cale de un ceas ajunsergm armata Ungureasca ce sg trgsese din ora§. Me

408 N. BALCEBOU

intalnil cu capul el comtele Lazar §i merseram impreuna pana spre Poarta de fer, camp vestit de glorie a lul Huniad cu Turcii. Me silil in tot chipul sa, de§tept pupa inimä in comtele Lazar, care impreuna cu armata lul erau foarte demoralisati, indemnandu-1 ca sa, ne oprim §i sa dam acolea in acea positie minunata o bataie in cinstea lui Huniad. Dar in zadar imi fusill*, atunci II lasal §i plecal cu sotii mei spre Hateg. Pana a nu ajunge intr'acest ora§ intalnii locuitoril§io§tirea fugind §i strigand :Istene Muszka, acea ce vrea sa çlicä ca Muscalii sunt In ora§. Cu toate acestea nu ne intoarseram in- darat §i intraram in oral. Muscahi erail la por- tile oraplui pe deal §i comandantul oraplui se ocupa de a capitula.§eclul in ora§ pana cand am veclut pe Muscali a pornisa, intre,atuncl me, trasel In graba inapol pang la un sat anume G-radi§tea. Acolo lasararn trasura §i incalicaram pe cal, luand o calluza, ca sä ne tread, peste munti pe poteci spre Deva, unde ni se spune ca e Bern. Dupa o calatorie de o cli prin munti, dupa ce am fost primejduiVi d'afiarestati §i ucilf de törani reactionari ce ne lua, de Ungurl, sosiram seara la un sat Linjina, unde aflararn ca cu ocliinainte armata lul Berns'a des- facut §i caela pornit pe la Luncanl peste

PLEOAREA DIN IINGARIA 409

muntl la Or§ova. Nu-t1 pot descrie ce am su- ferit atunci, veclend toate illusiile mele perdute pentru tot-deauna. Nu-nil mai remanea atunci de- cat sa vedem cum sa ne scapam viata, cad ne aflam impresurati de vrajma§1. Drumurile spre Or§ova Imi erag inchise §i Or§ova cu departare. Puteam cu anevointa insa a intra in tara la Vulcan, dar sciam Ca voit fi arestuit indata ; am hotarit a trece printre Ru§1 §1 a me arunca in muntil lui Iancu.Plecai a doua cli cu Flo- rescu §i Racovitä spre Mure§, vrend a trece a- cest rig printre Deva §i podul Simeriel (Piski), unde §i furam prin§I de Cazaci§iiata cum : A§teptam langa Mure§ pe un deal ca sa innopteze, sa trecem riul fart, a ne vede picheturile mu- scale§ti in§irate d'alungul riului, cand ne pome- niram cu ml escadron de Cozaci langa not Pa- durea era departe. Hotariram atunci a-1 in§ela, §i plecaram spre din§iI, le cliseram Ca suntem ai Iancului, etc. Ei ne- luarä cu din§ii sa ne duca la Lilders ce era aproape cu tabara. Sciain cä acesta me cauta §i are pe langa dinsul copoi cum Popescu, Bala§escu§ialtii din tara.Pe drum ne imprieteniram cu Cazacil ce vorbiat romanesce, le deteram tutun,Iiin§elaram cu vorba, astfel in cat ne detera drumul §i ne in- toarseram spre Murs pe careil trecusem a

410 N. BAD:3E9011 douai dimineata.In doua dile de ostenitoare calatorie prinmuntl ajunseramlaCampenl. Iancu, pe careilinsciintasem de sosirea mea, imi gasise o coliba intr'o padure in preajma Campenilor, unde §eclul ascuns o luna de dile. Ru§iii Nerntil me cautat pe moartei Iancu a fost chemat de doue orl la Sibiüi cercetat despre mine.Din norocire acturile earl arfl putut compromite pe Iancu nu erat cunoscute Nemtilori Ru§ilor, 0 el putt a se desvinovati 0 a dice ca, nu scie unde sunt et. Romanil d'a- colomiaSaretat multa dragostei jertfire.A. fost peste putinta sa pocia capeta un pasaport sub orl-ce nume. De acea am hotarit antait s. tree in Moldova pe ascuns pe la Toplitza peste muntii sa me predail Moldovenilor ca sa m6 treaca in Turcia. Pe urma am gasit ca mai si- gur d'a merge la Semlin §i a trece la Belgrad. Industria Muntenilor, unde me aflam, este a face 0 a vinde donitei ciubere, §i astfel eI pot ca- latori in toata tara Ungureasca fara ca nimeni sa-I intrebe de pas. Hotaxii dar a me face do- nitar. Me bolnavisem in munti de urit §i de ne- lucrate, me apucase frigurileiun junghitl. Plecai bolnav §i osteneala drumului me facti sa- natos. Am plecat Impreuna cu Racovita, Neni-

PLECIANDA DIN IINGARIA 411

§or §i Dinca,eroul bataliel dela Bucuresci cu Turcil, ce fusese langa Iancu. Ell nu vrearn sa-1 iat, dar el at insistat dorind savie cu mine la Constantinopol. Am luat trel tëranl sail mori, cum se numesc acolo ;am lncarcat trel care marl cu donite, ne-am spoit cat am putut§i ne-am imbracat in zdrente ca sa semanam a Motl, §i am pornit la drum prin taxa Ungureasca pe la Buteni la Arad. Luaseram Inca dela Iancu, afara de reva§urile de donitarl, ni§te atestaturl sub nume schimbate ca suntem din taxa Ro- rnaneasca §i ca ne-am batut pentru Impëratul impotriva rebelilor Maghiarl §i cä mergem pe la Semlin la Belgrad sa ne cautam familia. Dupa o calatorie de trei vile facuram o intalnire ne- placuta. Un tist de gendarmerie ungur, cu mai mulVi gendarmi ne opri in cale,Incepti a ne cauta prin care sub pretest d'a cauta arme (arMe?), gasi ni§te mantale §ini§te cisme, incepu a ne sudul §i a (lice ca le avem de furat dela domnl. Nu fu destul ca ne lua hainele, dar din neno- rocire se gasl un atestat d'acele ale lul Iancu, pe care Neni§or nu ilascunsese bine ; intreba al cui este. Dinca spuse cd eal lui§i Indata iiarestuira §i noue ne dete voie a merge Ma- inte. Se despartl bietul Dina de noi fárä haine, fara banl,cacI n'avusei vreme a-Ida, avend

412 N. BALOESCTh banii ascun§1.111-aparut tare rn de dinsul, cad e un zdravan Mat §i me ingrijia pe drum. Cred ca o fi scapat de vreme ce e cunoscut ca s'a batut pentru Schwarz-Gelbi, V ilscia §i el V Ru§ii. Aceasta intimplare ne-a facut a schimba drumul V a merge la Lipova, d'acolo pe la Ti- mi§oara la Panciova §i Sem lin. Am facut aceasta calatorie in 10 lile yin- lend la doniti din sat in sat V din ora§ in ora§. Am trait reti dormind tot mern pe iarba u- meda, in ploaie, fara foc, hränit rn. Viata asta caineasca m'a facut sanatos V apol potriveam lucrul avec ce fond de bonne humeur qui ne manque dans les temps ordinaires et que je trouve toujours en moi dans les grandes occasions. Ala de esemplu la Panciova am petrecut ocli in- treaga in piata pe o ploaie strarica vinclend ciubere §i certandu-me cu babele cate un ceas pentru un craitar. Am lasat carutele cu marfa la Dunare §i nol am intrat pe seara in Semlin. Am petrecut noaptea intr'o carciuma, unde am fost primiti de pomana. A doua qides de di- mine* am alergat pe la cunoscutil no§tri, eau- tand mijloc d'a trece la Belgrad §ii-am gasit pe toti speriati de tirania Nemtilor, clicendu-ne sa fugim cat mai curend ca e peste putinta sa trecem in Belgrad, ce e un loc banuit. Am fost

PLEO.A.B.EA DIN IINGARIA 413 in sfar§it la consulul engles Fontblanc, care mi-a spus tot acestea. I-am aretat ca am un pas fran- ces, dar ca nu-1 pot da de Na, de vreme ce poarta un nume polon §i supus austriac (aveam pasul lui Deivos) §i ca n'are niclo viza nem- teasca V. astfel nu pochl esplica cum me aflu a- colea. El imi fagadul sa mearga la Belgrad sa-mi scoata un reva§ dela Limperani ca sa pociii trece, dar imi clise ca pentru cel dol sop ai mei nu se poate face nimic §ica safltimultumit de voill puté trece §i siugur. Me veclui atund si- lit sa povatuesc pe Racovitä §1 Neni§or sä se intoarca indarat in Ardeal, §i, flind-ca el nu sunt compromitati, sa caute a dobandi pasuri bune cu care sa calatoreasca. Apol trecul Dunarea, me imbracal in hainele mele 0 me intorsel in Sem- lin ca un om de treaba, tragend la un otel. A doua qi Fontblanc iml aduse respuns dela Lim- perani ca sa-mi vizez pasul. If repetai ca e peste putinta, ca cum roll'', al-etala polipe me are- steaza. El imi clise ca el nu-mi poate face nimic, ca Limperani are datorie a face V nu vrea, §i me lasä in ulita. Remasel in positie foarte am- barasanta. Me aflam in Semlin fara nici un pas regulat, fail sa scit ce nume sa dail la otel, uncle mi se cerea pasul. A me intoarce inapol nu se mai putea, caci carutele plecasera cu sopi mei.

414 N. BALCESOU

Eram sigur ca trebue sa me arestuiasca. Inteo asemenea positie altul s'ar fi aruncat in Dunare, et hotaril a me arunca pe Dunare §i a me duce la Viena. imi luai inima in dinti§iatestatul lui Iancu in mana, §i me dusel la General-Com- mando. IIspusei multe §ipotrivite minciuni ; cä eram sa merg la Belgrad, dar auclind Ca ru- denia mea nu se mai afla acolo,voit sa me duc la Vienasa-micontinuez studiile. Dupa mai multe cercetarl §i consultari isbutil a dobandl o viza pentru Viena. In pas aveam numele de A- lexandru Tonescu. Speram Ca volt pute evita Pesta §ia merge pe la Agram, dar vaporul de pe Sava plecase §i trebuia sa a§tept 10 clile ;. fusel silit a nu perde vreme §i a pleca inainte pe Dunare la Pesta. Mustatile mele rase me ajuta de nu fulcunoscut inPesta, unde am fost silt a §ede o qi §i a umbla prin cancelarii spre a-mi viza pasul. Ace1ea§1 at vrut sa me piarcläla Viena, unde am fost asemenea foarte mult su- perat de politie in douedilece-am §eclut.Ca sa iat pas dela Mussurus pentru Berlin a tre- buit sä aduc un bilet dela baronul Deben, cap la politie, ca sunt supus otoman. Acesta m'a speriat atat de mult cu chestiOnele lul, in cat pierclend rabdarea superat i-am cliS:ncela valait

PLEOABEA DIN IINGAILI6 415 bien la peine de combattre pour votre Empe- reur pour etre questionné par vous comme un criminel". Aceste vorbe mi-at scos biletul. Ast- fel am scapat de Schwarz-Gelbi. Ce e mai cu- rios in toate aceste este ca am scapat cu banii lui alders. Iancu primise 3 mil galbeni in bani de 5 ruble dela Laders §i dintr'aceia mi-a dat i mie 50 # cu Carl am calatorit, caci bani nu aveam. Trebue sa seri ca afara din banii ce am luat la plecarea mea din Constantinopol, despre a caror intrebuintare ti-amdat socoteala, am cheltuit Inca dela mine pentru tinerea rnea §i a vr'o noue compatrioti 130 #. Scil ca am luat dela Kossuth, cand m'am dus in munti pentru cheltuiala dru- mului, ca la 150 #, §i din acb§tia am cheltuit ; banii ce mi-al trimis prin Zamoiski nu i-am pri- mit, CALI nu-mi trebuia.Tu mi-e§t1 dator cu 12 # din banii Jul Skender. Am sa iail vre-o 4 saa 5 # de laI. Ionescu §i aIi atatia dela Zane ;de vei puté sa,-1 -sec* §i sa mi-i trimql me indatorezi. De ai mijloc sa mai adaugl vre-o 20 saa 30 # dela tine imprurnut n'ar strica, ca me aflu tare strimtorat aci, sosind fara pa- rale multe §i fara haine.

416 N. BALCBSOU

26 Octombrie. Alaltaeri a sosit §i I. Balaceanu (al nostru) dela Viena. Florescu, Caracaall fost in munti §i d'aci s'ag dus la Sibit, vrend sg se intoarca in targ,. Deivos, Dui lie §i alp rernasesera in Clu§ §i erat sä se tragil in munti cu gen. Gal, apoi nu scit ce s'at facut. In munti trebue sa scii ca pe Romani i-a desarmat §i a bagat garnisoane prin toate sa- tele. Cererile ce allfacut Rornanil prin depu- tatii lor la Viena n'at fost primite. Laurianu §i Barnutit sunt in Transilvania. De se va declara resboiii, cum nu cred, apof et vit la Constanti- nopol, de nu apoi cred Ca tu vel veni aci. A§I vrea, in aceasta din urma intimplare, sa ne apu- cam aci a scrie o revistä Romaneascg serioasg, care sa ne desmeticeascg pe toti Romanii din ameteala in cari suntem §i sä ne indrepteze pe o cale bung. Pentru aceasta ne trebue fondurt Ell voiu scrie lui Negri in Moldova. Asemenea socot cg, de n'ai intrebuintat toti banii, ce cred poate ca i-ai primit acum dela mumg-mea, apoI Ii putem intrebuinta in treaba, aceasta.

1)Spun e te rog lui Bolliac§iluI Bolinti- neanu complimente. Bietul Bolliac a avut no- roc ca n'a rëmas cu mine, cg se prapadia. Ne-

PLECAREA DIN IINGARIA 417 vasta lul a fost la Clu§. Acum s'a dus, socot, In tara. Et aveam hotarirea, viind la Constanti- nopol, d'a me a§ecla Intre CutovlahI, caci socot de neaperat a developa nationalitatea inteacest avantpost al Romanismulut De al putea trimite un om sdraven acolo, ca sa ne faca un raport asupra stäril morale 0 politice a lor, apol am cauta o §coald, §i sa dam de lucru la atatiati- neri ce mor de foame. Ar trebul ca trimisul tëU sa se ia acolo bine cu popil §i episcopii seri? a capeta fondurl pentru deschiderea unel FOIL Et aci am veclut pe toti afara de doi lo- cotenenti, earl sunt parasiti de toti compatriotil afara de fratil Gole§ti §i Gradi§teanu. Et dupa toate semnele II cred nebuni. Spune lul Bo Iliac ca. Locotenentii II acusa ca a yIndut §i el o bucata de tail Ungurilor. Te rog sa-mi senT regulat prin toate po§tiele cliluf Bo Iliac §i Bolintineanu sa-mi scrie.Dar Marin 'ce face ? Spune-1 multä fratie dela mine. Asemeneai Skender-bey, caruia II vel areta Ca imi pare ret ca nu l'arn intalnit ca sa putem a esecuta planul nostru d'a remanetalhari in Carp*. Adio. Al tell, N. Balcescu. Ghica, Amintiri. 27,641. 27 418 N. BALCIESOU

Iubite, n'ar fi mijloc a dobandl d'acolo un post pe langa ambasada dela Londra, de pilda vre un attaché sag secretar ? De ce nu fad tu ceva cerend din parte-mi Ministeriulur

33. 6 Novemvrie 1849. Iubite Ghica, ce? iar ne batem? Jurnalele d'aci de vre-o doue chle ne face s'o credem. De e adeverat insciinteza-mo ca sa viil indatä acolo. Balaceanul e acii pleaca peste trot'i1e spre Montpellier. Dar, de vafi rasboig, apoi indata ne intalnimi plecarn la Constantinopol. Aci ne avend ce face, m'am apucat de capul Locote- nentil,ca sa le platesc de calomniile ce a vérsat asupra ta §i a mea. Am poftit pe Tell sa se bata la duel §i nu I-a dat me§ii. I-a fost frica sanu-71fad, vre un glont buba. Am de gand sa-I fac atat de ocara, in cat sa-i silesc sa fuga din Paris. Am veclut pe Baron Spleny la Brown mI-a1isca are sä ceara satisfaciJul Eliad pentru pricina cesell. Ce fac aT no§tri p'acolo ? Marin, frate-met, Bolliac. Scrie-ml regulati spune multe compli- mente la M-me Ghica din parte-mi. nAltëU N. BNcescu.

DEBPILE EXIGOELATII ROMANf 419

Spune MI Bo Iliacca am ayut aci la Te- leki o ceartä pentru dinsul cu Szemere, care pre- tindea cä el n'a dat aceI nasturi de diamant lul Omer-Pap. I-am spus curat §i M ochi,ca e min ciunä

34. 16 Novemvrie 1849.

»Iubite Ghica, Et Inca n'am primit scrisoare dela tine. Sper ca cu paquebotul dela 19 wit aye.it1 trimit aci o scrisoare dela Ionescu mic atre Iollescu mare. Ce faceti, ye batet1 sail nu? Scrie-mi ca sä schl ce sä fac.N'am spuned'aoi.Nu facem nimic. Eu me gatesc pentru publicatie. A§tept sä-mi trimi§1 tu ceva articole d'acolo d'ale talei d'ale lui Ionescu. Complimente la cocoana.

Al ttql N. B"

420 N. BILOXI:10U

35. Paris 6 Decemvrie [1849]. Nu tl-am scris pe de o parte, cacl a§tep- tam sa aflu de e§t1 in Constantinopol sat al plecat incoa, dupa, cum imI scril in scrisoarea ta din 5 ale lui Noemvrie. Prin acteleeelva trimite Voinescu, vel vedé ce am putut face aci. Nu e tocmal bine, dar Meal sa ne scaparn de LocotenentiI, s. ne organisam intr'un chip §'apoI lesne vom per- fectiona organisatia.Cauta dar a dobandi cat mal multe adesil vel puté dintre emigrantiI din Constantinopol §i Brussa. Nol suntem aci14, la call adaogindu-se 2 dela Geneva §i 2 dela Viena, fac 18. Cu cel d'acolo vom put6 aye maioritate. Scii ca aci, spre a nimicnicl acusatiile ce ne arunca acel blestematl, carl acusa ca sa nu fie acusatl, am numit o comisie pentru cerceta- rea de banl rërna,§1 pe la unilaltil. Et, dupa ce am araat toata istoria bani- lor rëma§1 la mine, am spus ca plecand din Constantinopol am lasat sa prirnescl tu banil d'acasa §isa-1 tilpana s'o organisa emigratia, comme nous e'tions alors en train de le faire. Ca la intimplare, cand nu vom isbuti a ne orga- nisa, apol tu potla-1cheltul in folosul causel,

ORGANISAREA EXIGRATIIINEI 421

cum II socotl mal bine. Ea acum nu wit, pri- mit'aI tu banI§1 catl? Ce-al facut cu din01? Despre acestea me rog sa-ml dal lemurire curata, ca sä scit ce sa fac aci. A sosit aci Biberstein, polon ce-al cuno- scut din Constantinopol. A venit din Ungaria, de unde a scapat anevoe ;ml-a spus a a fost cu Duilie cata-va vreme, §i ca acesta, dobandind un pas ca Roman din Transilvania, a remas a- colo pe langa Sibit intr'unsat.Tot acolo§i intr'acest chip trebue sa fie Neni§or, Manu§1 Caraca§. Balaceanu e la Geneva cu Mitica Cretzu- lescu. Ce s'a facut Bolliac, frate-met? N'am pri- mit nicl o scrisoare dela el. Dela tine asemenea numaI o scrisoare am, cea dela 5 Noemvrie. AI tihl N. Beilcescu."

36. ,Paris 7 Decemvrie 1849. lubite Ghica, Sefels vent la mine acum §i imi aduse scrisoarea ta din 14 ale trecutel. Tare iml pare

422 N. BALCEscar rü ca nu sosi cu o saptAmana inainte. Ti-am scris ieri ce-am fost silit a face aci. De cand am venit at capt toti pe mine, -aqteptand numal dela mine a provoca o organisatie,clicêndet sunt umiliati svacla ca Locotenentil II repre- sentéza cu destulä nevrednicie in toate partile.

17 impinsara lucrul prea iute, cad et ce- ream inai inainte a m6 intelege cu tine 0 Ma- gheru.Simtiami simt trebuinta unei organi- satii,care sa ne dea o positie nu atat catre straini catcatre Romani, casä putem aye oare care inactie in partile Romane. Dar eram de opinie d'a forma o societate secreta. Tu vecli dar cata nenorocire, ca scrisoarea ta imi veni tarclit. Acum ce socoti tu sa facem ? A strica §i aceastä organisare este a ne per- de cu totul in opiniei a face multumire mare la Locotenenti. Gandeqte-te curati spune-mi ce e de facut, cad et voit sa lucrez mai inainte de toate in intelegere §i impreuna cu tine, cad te iubesci te stim mai mult decat se poate Ca crep dupa aretarea d-lui Eliad. Gandese ca am trebuinta sail spun ca n'am luat nici odata pe Eliad de confident alsimtimintelor mele catre tine.i aceasta e o infamie ca atatea altele, ce a näscocit acest mar§av.

A§tept cu nerabdare o.scrisoare a ta.

ORGANISAILE A EMIGHATIIINEf 423

In privirqa cestiel lui Bo Iliac, convinqia mea morala este ca Unguril sunt mi§ei, Ca nu numal. n'at nici o dovadä, dar Inca I-am gasit curat mincino§1 intr'aceste 3 puncte, earl sunt destule ca sä, dovedeasca ca in toate mint. 1. Au pretins mai intait, dupa cum §i tu iml arql, ca Bolliac a dat inapoi lul Kossuth pintenii §i garnitura nasturilor in Turcia, acea ce nu e adeverat. 2. Szemere mi-a spus aci mie ca aceasta e adevër ca s'a facut la Or§ova, dar ca atunci brilianturile eraa Inca la Bolliac §i.ca Kossuth, in rëva§ul ce I-a dat, Vice ca brilianturile reman a se trimite la X Pap, in .vreme ce et find fatd, cand Kossuth a scris acest rëva§,iil minte ca a qis, dupa cum i-a spus Bolliac, ca brilian- turile s'at trirnis. Despre aceasta poti vedé a- cel rëva§ ce trebue sa fie la Bolliac. 3. El spun Ca un negustor a marturisit in Viva plecaril lul Bolliac spre Caransebe§, ca a veclut acele brilianturl la dinsul. Apol aceasta nu e adevarat, caci et am fost tot mered a- tuncl cu Bolliac §i n'am véVut viind nici un ne- gustor, Mci n'am simtit ca Bolliac ar fi avOnd acele briliante. Despre bani Bolliac avea 200#dgi de Kossuth atata numalpe Carl mi i-a araat.

424 N. Blx.ozeou

Cand am gasit pe Bo Iliac la Or lova, era Inca plin de ilusfii gandea ca. toate or merge bine §i inteaceastä positie ;oncat de stricat om sä fi fost, n'ar fi putut sa compromita el positia lui in Ungaria §i sa se lapede de tot efectul ce a§tepta din intelegerea cu X Pala,idee pentru care se nevoise atat de mult §i.care plata fi- resceinochif lui mai mult decat acele dia- mante. Toate aceste consideratii me fac sa crel, cum crecli §1 tu, ca Bolliac e calomniat. Ii faut chercher à les faire valoir. Daca Bolliac va vol datio atestare forma% despre aceasta sunt gata a o face. Multe complimente la cocoana. Sa-mi scrie. Lui Barbu n'avusei vreme a scrie.Corn- plimente lul Catargiu §i Marin. Al tSii

N. Balcescu".

37. n[Paris] 15 Decemvrie 1849. De cand am primit scrisoarea ta din 14 Noemvrie, la care' ti-am respuns indata putin, rn'am socotit mai mult §i am vöclut ca idea ta

ORGANISARE A inmate Nitrzuat 425 e cea maI bung §i cea mal practicabila in po- sitia in care ne aflam. Ea are Inca meritul d'a ne scapa de formele democratice, care in aceasta Imprejurare ne poate maI mult vatama decat a ne ajuta. De acea et am declarat lul Rosetti §i D. Bratianu a tu, neprimind a fi in Cornitet, eU dupa legaturile ce am cu tine, nu pot sta. Aceasta am scris'o§i lui Magheru, 1 aretand la totI cuvintele tern einice, pe earl te razirnl tu a nu primi. A poi retragerea mea aduce neaperat desfiintarea a tot ce s'a facut aci. De acea a§1 fi fost tare multumit, dad, tu n'ai fi dat afar& hartiile ce ti s'a trimis de Voinescu intr'aceasta. Am cautat §i voit cauta a trage pe Magheru in sfera noastra de lucrare,caci ne poatefifolo- sitor cu numele §i popularitatea WI, de nu prin capacitate. Eil socot Ca trebue a a§eza lucrarea ast- fel : Tu sa remal in Constantinopol orl cum vel sci §i vel putO. EU sa remal aci in Paris §i de n'om aye pe cine trimite la Londra, apol sa me duc odata acolo sa-ml deschid oare-care re- latiIi apol d'aci sa-mi pastrez acele relatil. Pe Arapila sä-1 trimetem mai la primavara in Tran- silvania.Bolliac sa mearga in Bulgaria §i pe malul DunareI ca sa fie in comunicatie cu tara. Magheru sa romae la Viena, care avend pe Pe-

426 N. BALOEBOU retz pe langa dinsul ne poate ajuta.Nu schl dna Maiorescu este acolo,caci l'am pute in- trebuinta. Eft acilea, afara de jurnalele francese, cu carl sunt in relatie ile dat articole, voiü sa incep o revista romand,care sa aperere- volutia noastrai sa pregateasca alta noua. Am §1 inceput a lucra un articol introducëtor care va cuprinde aceasta : Partea I.Idea progresului lege istorica. Aplicatia acestel legi in istoria noastra, adeca un tabloü despre istoria Romanilor dela inceput pan'acum. Partea Care este calea noastra d'aci inainte.Trei tinte deosebite, intre Carl alearga natiile. 1. Tinta nationala cea mai principala, de unde chestia de unitate nationala chestie de viata siputere atat inlauntru cat §i din afara §i care ne poate pune in stare a ne implini misia noastra in omenire. Ce este acum practicabil in aceasta pri- I4nta. Unirea Principatelor de o cam data, etc. 2. Tinta sociala care se rezumd in chestia proprietgil, de care se leaga §i chestia dajdiel, a creditului §i a organisatiei lui. 3. Tinta politica sa0 formele organisatiei din lAuntru sau libertateailegalitatea indivi- duala. Suveranitatea poporulul. Tiparul. Asociatil.

ORGANIBAREA BMIGRATIIINEi 427

Camera. Domnul. Judecatoriile §i legile. Puterea armatg. Educatia §i instructia, etc. Principiuri generale §i in scurt voiü da a- supra tuturor acestor puncte. Acest articol va sluji ca o tablg de materii §i fie-care punct din- tr'insele va forma in urmg obiectul unui articol deosebit, tratat pe larg. Opinia mea e cg cu incetul aceasta revistg, se va face Kul ce dorim, adecg ca va concen- tra pe toff in opinia §i lucrarea sa §i astfel vom putea a dobandi atatin tart, cat §i intre erni- gray o centralisatie neimpusa de nimeni. Acum trebue sä ne chibzuim de mijloacele de bani, atat pentru tipgrirea revistei,cat§i pentru cele-lalte.Despre acestea cautg d'a do- bandl dela Turd. EU socot ca, aceasta e cu atat mai trebu- incioasg, cu cat trebuesg, cgutgm a influenta idelle in Ord, unde se propun reforme §i se nu- mesc comitete. Cu atat mai mult eU cred cg,, cand aceste comitete vor sfar§1 lucrarea lor, Ru§ii ca §iTurcii vor fl snip ca la 1831 a convoca o Adunare de revisie care sg le desbatg §i sg, le primeasca. Ea socot incgca, actia noasträ mai cu seamg, acum trebue sg se concentreze in Mol- dova §i Transilvania, unde sunt oameni d'ai

428 N. BALOBSON no§tri in capul lucruriloricari trebueimbol- OA in tall la noi putin putem face noi. De acea et voit sa tit de aproape pe Moldo- veni §i am §i scris lul Negri ceva lnteaceasta, cerêndu-I a ne capeta banl pentru revista. Acum cu plecarea lul Alexandri poimane, II voit mai seri. Scrie-ml de potl dobandl prin Moldova foaea din Bucovina, de nu, apoi t1-0 trimit et d'aci, cad o primim. Asemenea cauta a-ml tri- mite [de] p'acolo jurnalele din Bucuresci §i Mol- dova, cum §i din Transilvania. Iml serif ca-mi vel trimite socoteala de banil cari I-al luat dela muma-mea. A§I fi dorit de s'ar pute ca in aceasta, socoteala sa, nu fi- gureze banil luatl dela Marin pentiu plecarea mea §i a lui Bälaceanu in Ungaria.Pricina e aceasta:ca cei blestematl d'aci at inceput sa clica ca acea ce m ' a facut a merge in Un- garia, a fost ca sa am dreptuliprivilegiul a manca ace§ti bani. A§a n'ai vrea ca numele met sa figureze ;potl araa acea ce al dat la cel-laltl.Ea aci am dat socoteala de bani §i le-am dovedit Ca din 400 * ce erat asupra-mi n'am mancat un galben, macar dq am fost strimtorat. Pentru 300 * primil de tine am spusCa. pentru dinp tu alsa dai socoteala, cad et, plecand din Constantinopol, am lasat sa-I

OBGANISAREA EMIGRATIONEI 429 primescl tu pentru Casa emigratiel d'a colo, §i la intimplare, cand emigratia nu s'ar organisa, dupg cum eram in lucrare a o face, apoi sa ingrijesci ca ace§ti bani sä se intrebuinteze in folosul causel cum vei socoti mal- bine. Aceasta e pentru in- teresul amanduror, ca sg nu clica cg ne-am in- voit intre nol se, flagmam banil. II voit trimite peste putin copie de memoarul ce am dat Co- misiel intru aceasta. Imi trebue negre§it ca sa-mi trimiI son-- soil de recomandatie dela Divan cgtre ambasa- doril turcesci d'aci §i dela Londra, cad altmin- trelea nu pot face nimic aci. In privinta instructiilor ce ceri a se tri- mite ambasadorilor de acolo, Sefelsmi-aclis ca cabineturilele-at dat plenipotentie§i Ca totul atarng de la purtarea lor acum. Tu cautg a-I lucra meret §i de ori-ce vel aye trebuinta aci scrie-mi, dar numai te rog pentru acele reco- rnandatil a mi-le inlesni ca sa pot cere dela Ca- limach a-mf deschide relatif aci. Ea sufer mult aci din pricina climel, care me superg la pept. Am aflat Ca in Transilvania Schwarz-G-elbi, at arestat pe Manu. MI-e teamg de bietul bgiat sä nu sufere pentru nol top'. Avea inimg §.1 mi-a fost de folos acolo.

430 N.7:41,0E807

16 Decemvrie, minuit.

Vit dela o soiree dela Czartoryski §i gäsii scrisoarea ta din 24 Noemvrie. In aceasta sunt doue puncte la cari voig respunde: I.. Este chestia de lucrare intr'aceste im- prejurgri. Eti socot §i am vorbit cu Argpill, ca sg me repez pang la Londra sa \TN pe Pal- merston. Poate banii ce mi-ai trimis sg-mi slu- jeascg la aceasta, dar nu-mi va fide ajuns me gandesc de unde sg mai capet.Dintealtg parte acilea om cauta a face ce se va pute. Este grell cMinisteriul s ' aschimbatica tocmai cand un Ministru din gait invatg nitica carte romaneascg, Iidg afarg 0 vine altul ne- pricopsit. Apoi scii Ca ei anevoe se pricopsesc. Tot ce e de facut mai bine ed'a-i pri- copsi prin Palmerston ;§i aceasta m'oi sill a face. In clilele astea voiti face un memoar sim- plui scurt. Irni pare ret cg nu-mi scrii nimic despre natura memoarului, caci eil cred ca, tre- bue sg cerem lucruri practice 0 practicabile in imprejurgrile de fatg §issa mai lgsgm la o parte pe Mircea, Vlad icei-lalti. Trebue a presenta o solutie care sg se parg mai lesne. Altrnintrelea n'o scoatem la capetairl.

ACTIUM{ POLITICA 431 lini pare rëa cl nu mi-al trimis recornan- datiile dela Divan. MI-ar fifost de mare lipsA. Inca nu e vreme perduta, sile§te-te. Czartoryski mi-a spus astä seara, ca lucrul e cam pe rasboiti la primayarA. Din altä parte o scrisoare dela Galati ce am veclut, spune Ca la Bräila aU ve- nit1500 pionerl Ru§I, cari seeserciteaza a face pod pe Dunare. Despre istoria banilor n'avusei vremea-ti trimite memoarul ce am dat la comisie, ce eü insu-mi am provocat d'aseface, vëclend cä blestematii aU indräsnit a mö acusa ca nu le- arndat banilsa-I manance.Pricina inscurt e a§a : din 600 # ce mi se dedese spre a merge la Paris, §i carl 'prinofisul Locotenentii s'a hotä- tit sä fie pentru deputatielaConstantinopol, s'at Intrebuintat astfel : 20 # opriti de la Visterie pentru cumperarea auruluI ; 100 # dati lui Vasiliadi, casierul deputatiei ; 40 # cheltuitI in. calaoria §i intoarcerea dela Constantinopol cu deputatia ; 40 # cheltuiti pe ghimie in cornun ; 42 # luati de Peretz ; 300 # prirniti. de tine. 542

432 N. BALOBSCII Reman 58 # neplätitidin suma care s'a luat din ace§ti bani de frate-metcel mic, cand a fost isgonit din tail §i nesciind natura acestor banl, a luat din ei dela muma-mea ne- avend bani, §i pe cari am clis ca me insarcinez a-I plati. Et le-am aretat pe larg pentru ce nu I-am datin Transilvania §i la Locotenentl ;§i ca din aceasta se vede ca et, de§i in mare lips& in toata aceasta vreme, n'am intrebuintat pe sa- ma-mi ace§ti bani, nicl n'arn trait din bani publici ca top.' cei-lalti. Acum vecl ca tu in socoteala ce-mi trimiti treci banii ce mi s'at dat mie §i lul Ba- laceanu pe seama mea. C'est donner gain de cause a nos ennemis, ca sa clica ca ne-am inte- les impreuna ca sa oprim banil pe seama-ne. Tu sell Ca, cand am plecat in Utigaria, nu era vorba d'a se plati ace§ti bani din banil ce era sa vie dela muma-mea. Positia aci e ciudata, cad nu e drept ca nici tu §i Marin sä pierdeg ace§ti bani ;§1 et a§i dori sa scap odata de ori- ce prilej d'a fi hulit fara temeili de blestematt Gande§te dar cum s'o potrivim, cad et socot Ca aceasta comisie iti va cere soceteala de in- trebuintarea banilor. Tu trebue sä areti ca banil ace§tia s'at depus in cassa emigrapi d'acolo, §i ca i-ai intrebuintat cum aisocotit folositor, a- rétand mai pe larg intrebuintarea bor.De nu

ORGANISAREA EMIGRATIIINEI 433 rernanea ca banii dap' mie sa intre in aceasta socoteala, apoi incal arata ca aceasta nu era o- pinia noastra la plecare, dar ca vointa emigra- lief a fostd'a se despagubi Mann din ace§ti bani. Ca ace§tl banl nu s'at dat numai pentru mine, dar at slujit la 10 a1i compatrioti ;ca pe langa din§ii am cheltuit et dela mine 130 # pentru ajutorul compatriotilor din Ungaria mai mult. Numele celor ce am ajutat cu banl este : Baläceanu, Manu, Costiescu, Deivos, Vernescu, Bozoiceanu, Florescu, Racovita, Neni§or etc. Astfel te rog, cand vei da socoteala s'o dallarnurit,ca sa nu fie prepusuri de catre blestemati, nici .asupra ta, nici asupra mea. Chestia nu este ca sä intord banifcacini- meni n'are drept a ti-I cere, fiind al cassei emi- gratiel d'acolo, §i fiind a ea i-am läsat in dis- positia ta spre a-I intrebuinta in folosul causei, dar sa areti ca nu i-am mancat et, cum vinuesc .unii altil. In sfar§it tu gande§te-te asupra tuturor a- cestora §i fa cum te vel pricepe mai bine. Despre jurnaluri aci putem tiparl In ori-care, numai scrisul e cam anevoe. Ba Inca mai mult se batde pe noi, care mai de care, mai cu seama dupa, mine parceque je blague sur la Hon- grie.Deunacli am avut nesce sceneciudate.

Ghica, Amintiri, 27,641. 28 434 N. BALCESCII

Unil din vechil redactorlalTribunei populi- lor vor sä reinceapa acest jurnal. Vre-o cati-va deputati de opositie §iColson vrea sa fad, un jurnal tot de asemeneafel §1 tendinta. Apol lupte, certe, hule intre ambele redac til,carl sä pue maim pe concursul nostru§i al Ungurilor. In sfar§it eü m'am declarat pen- tru cea din urrna redactie. Asemenea am luat oare-cari indatorirl reciproce cu foaea La Po- logne a lui Cyprien Robert, care se va modifica oare cum intr'un sens mai general pentru toate nationalitatile iar nu nurnal pentru Slavi. Scrisoarea catre Aupick, de n'o voit puté face acum, o trimit prin curierul viitor. Pentru ace§ti bani ce mi-al trimis acum, trebue sa-1 arql ca mi-al trimis insarcinat fiind de emigratil d'acolo cu o misie la Londra. Eu cred ca,socoteala tu trebue s'o dai catre emi- gratiI din Constantinopol, §i cerendu-ti-se d'aci sat dintealta parte sa le aröti ca le imparta- §e§tI pentru §tiinta, socoteala ce al dat la al töl acolo. Am araat scrisoarealui Sefels la Ale- xandri.El banue§te Ca Eliad sat tefan Go- lescu a spus ca, acele hartii yin dela tine. Dar et n'am fost intru nimic amestecat intr'aceasta §i am aflat'o tocmal mai deunacli.

PROPAGANDA LA LONDRA 435

ImI pare ret ca nu avul vreme are- spunde la placuta scrisoare ce mI-a trimis M-me Ghica ;la curierul viitor o voia face. Multa sanatate lui Marin, Barbu, Bolliac, Catargiu. Adio. ,A1 MI prieten N. Bdlcescu. Te rog mult pentru cei 15 4t, ce tl-am scris asta-vara din Ungaria ca am imprurnutat dela Bisczanowski, sa-I platescI cand II va cere, el sail generalul Dembinski".

38. Paris 26 Dechemvrie 1849. ,Am dat note lul Ubicini pentru casa, facä un memoar pentru Mini§tril d'aci §i Lon- dra.AstacIIe gata. Eram sä plec mane la Londra, dar me stanjinesce lipsa a vre-o 200 fr., earl trebue a plan aci la casa unde§ecl, pang a nu pleca.1\Taajduesc sa pot cdpeta. La In- timplare Inpotrivitoare, atuncI caut prin Czar- toryski a trimite memoarul la Londra, ca sa se dea lui Palmerston. Andrassy de vre-o cateva clile e aci 0 astaill II Wept sä vie la mine sa, ne intelegem asupra pricinel luI Bolliac.

436 N. BILOESCII

Dela Marghilornan n'am luat bani, dupä cum mi-a scris Marin, ea& n'are. Aici nu se face nimic, nu se a§teapta ni- mic, cu Ministeriul de aci nu e de vorbit, cad e de acli pana mane. Tot ce e de facut e la Londra, §i mi-o parea tare Mt de voifi fisilit a nu merge, cu atat mai mult cd acum a0 avea destule inlesniri spre a cunoasce lume p'acolo. Noi avem trebuirqa de my om care sa §eacla statornic sail mai multa vreme acolo, caci chiar de voifi merge efi,nu voifiputea §edea mai mult de 10i1e, adeca pana s'o sfar0 cel 450 fr. De ce nu cauti a dobandl ceva parale dela Turci? Astfel a§1 putO §edö acolo vre-o 2luni, cad ea cred ca cearta aceasta cu Ru§ii va tine mult. Apoi nu e destul numai a ved6 odata pe Pal- merston 0 a-I da un memoar, pe care poate nu l'ar citl, dar a ca§tiga pe tql ceice-1 irn- presoara §i a-i sill a-I aduce adesea aminte, pre- cum §ipe jurnali§ti,lucrucare cere vreme. Stavila cea mare latoata, lucrarea noastra e banii. Acela care o cdpaa bani pentru causa, ii va face cea mai mare slujba. Nol aci ca §1 tu acolo, nous sommes a bout des sacrifices pécuniaires. Tr'ebue cautat intealtä parte.Eti am scris in Moldova prin Alexandri, care a plecat. Acea ce-mi serif despre foaea La Pologne,

PROPAGANDA LA LONDRA 437

s'a §i facut de mai multe clile, dupa cum ti-am mai scris. Era vorba despre format de a-I mai marl, dar trebue bani, §i a remas de o cam data. Despre revista noastraa§tept bani spre a o incepe. Spune lui Bolliac §i Ionescu sa-mi trimita de lucru. Asemeneai tu a§1 don sa lu- crezi ceva asupra creditului la nol etc.

N. B".

39. ,,27 Dechemvrie [1849].

Andrassy a venit la mine. I am spus pri- cina lui Bolliac dupe cum o scifli am araat'o in scrisoarea mea de mai deunali, el mi-a lis ca a scris luiKossuth, dar ca n'are Incare- spuns. Ar trebul ca Bolliac sä caute a dobandl o chitanta de la Zaman, caruia liceca,a dat scrisorile §i diamantele. Trebue sa socotesc ca, a- ceasta intereseaza pe toata emigrap §i mai cu seama pe nol,cari am lucrat acolo impreuna. Iti trimit copie dupe rnemoar. Ubicini l'a facut intocmai dupa cum I-am aretat in notele mele ca sal redigeze.Et cred Ca e bun.Ca trebue sä tratam chestia politica actuala §i ca, de ne vor cere un memorit mai intins sat special

438 N. sALwasou asupra cutarul sat cutarul punct sat partl a chestiel romane, lesne ii putem face. Pentru acea mergend la Londra voit lua cu mine toate cele trebuincioase spre a pute la trebuinO, turna la mernoarurl. Inca n'am gasit banl, dar plec acum sa mal caut. De voit gasl, apol plec mane seara cu Te- leki §i Andrassy. Spune lul Barbu ca n'avusel vreme a-1 scrie7 dar sunt sanatos. Complimente la Marin, Catargiu, Bo Iliac. trimit§i scrisoarea catre Aupick. De va place,scrie alta pentru mine §i me iscale§te §1 o da. Et cred car trebul sä.dai copie de pe memoarul acesta lui Canning, Aupick §i lui Ali- Pala, aretand Ca s'a dat de mine la Ministerul d'aci §1 de la Londra."

40.. Me'moire de Balcesco remis aux gouvernements de France et d'Angleterre par l'entremise du Comte Zamoyski.

Mémoire relatif a l'intervention Russe dans les Principautes Moldo-Valaques. Le manifeste de la Russie date de 19 (31)

MEMOBIII DESPRE PRIX OIPATE 439

Juillet 1848 et qui precéda de deux mois en- viron l'occupation des Principautes, pose for- mellement ces deux principes : 1. Que l'occupation sera temporaireet qu'elle cessera de plein droit, sur la simple de- mande de la Porte, aussitOt que l'ordre aura été rétabli dans les Principautés. 0 2. Que le statut organique qui régit les Prin- cipautés a besoin d'être revise, et que des mo- difications peuvent y etre juges necessaires. 2) Comment la Russie a-t-elle tenu ces an- gagements, quelles reformes, qu'elles ameliora- tions a-t-elle introduites dans le regime intérieur des Principautes? ,,Le 30 Septembre 1848 le general Liiders, qui depuis quelques semainesdéja, occupait la Moldavie, franchit la fronti6re de la Valachie a, la tete de l'avant-garde Russe. Quatre mois s'é- coulent jusqu'aux premiers jours de Février 1849. A cette epoque il ne reste plus aucune trace de l'insurrection qui a motive aux yeux de l'Eu-

I) Du moment qu'en Valachie l'ordre legal aura éte re- tabli, ou que la Porte croira avoir acquis une suffisante ga- rantie du repos interieur des deux provinces, nos troupes en seront retires. (Manifesto du Comte Nesselrode du 19 (31) Juillet). 2) Il se peut que le regime administratif des Principau- tes soit susceptible d'ameliorations, gull est besoin memo d'être modifié en plus d'un point (ibid.).

440 N. RiLCIESCIT

rope l'entrée des troupes Russes sur le terri- toire Valaque. L'ordre legal, comme l'entend la Russie, est entièrernent retabli, c.A. d. que tous ceux qui ont pris part aux derniers événements sont emprisonnés ou exiles, tandis que le pays écrasé de contributions de guerre, oblige de nour- rir et d'heberger cinquante mille Cosaques, au lieu que le gouvernement Turc entretient ses ar- mees A ses frais, est ruine de fond en comble. De reformesiln'en a pas ete question. Une commission, il est vrai, a été nornmee, mais c'est pour juger militairement tous les individus sus- pects d'hostilite A la Russie.

17C'est alors que la Turquie croyant avoir acquis toutes les garanties desirables de la tran- quillite interieure des Principautes, notifia au ca- binet de St. Petershourg son intention d'evacuer le pays, en invitant la Russie A suivre son e- xemple. La Russie refuse. Elle ne nie pas le droit de la Porte, mais elle declare le moment inopor- tun se faisant seule arbitre A l'exclusion de la Cour Suzeraine, dans une question ot celle-ci devait etre seule A decider.Ce refus obligea la Porte A prolonger de son cOtel' occupation afin de ne point laisser la Russie maitresse ab-

MEMORIt DEEIPHE PRINCIPATZ 441 solue du terrain ;et la situation des Principau- tés continua a, s'aggraver de jour en jour. Enfin le Per Mai 1849 intervint la con- vention de Balta-Liman. On saitquelle grave atteinte cette convention, qui, du reste, ne peut etre considérée comme faissant partie du droit publique Europeen, porte h la fois aux prero- gatives de la Cour Suzeraine comme aux pri- vileges des Principautés, en reconnaissant a, la Russie un droit qui lui avait toujours été con- teste, celui d'occuper militairement les deux pro- vinces et de s'immiscer dans leur administration intérieure. Toute fois elle maintint les deux prin- cipes ci-dessus. On nommera deux comités de revision du Statut organique, dont le travail sera soumis a, l'examen du gouvernement Ottoman, qui apres s'etre entendu avec la Cour de Russie, le pro- mulguera sous forme d'un hatti-schérif. (Art. 2 de la convention de Balta-Liman). Chacun des deux gouvernements entretiendra dans les Principautés de 20 h 30 mine hommes jusqu'alapacificationdes pays limitrophes ; apres la pacification et jusqu'h l'achèvement de la Constitution des Principautes, il y aura 10 mille hommes de 'chaque cOte ;apres quoi les

442 N. BALCIESOTT deux puissances evacueront complbternent et si- multanOment les provinces". (Ibid. art. 4). Mais en meme temps que la Russie reconnait ces deux principes,elle se sert d'un pour se dispenser d'avoir egard a l'autre. Le Statut organique avait etO rOdigO et promulguO avec l'appui de 100 mille baIonnettes. Ce n'Otait pas trop pour reviser ce mOrne Sta- tut d'une armOe d'occupation de 30 mille hom- mes. surtout quand l'insurrection triomphe aux frontiëres de la Hongrie? Seulement aprèsla. pacification des pays limitrophes, ce chiffre sera, reduit a 10 mille hommes. Soit. HO bien, aujourd'hui cette pacifica- tion a eu lieu, et la Turquie fidèle a, ses enga- gements ayant OvacuO partiellement les Princi- pautOs,elle a droit de compter que la Russia suivra son exemple. II n'en est rien. La Russie a toujours un prOtexte a mettre en avant pour prolonger l'occu- pation ,elle repond a la sommation de la Porte : Que la Porte s'est trop hatOe de reduire a10 mille 11 hommes ses troupes en Valachie, que pour elle, ne pourra remplir a ce sujet les stipulations de la Convention de Balta-Liman, qu'ailtant que le diffOrend au sujet des refugies sera vidO et que les relations seront reprises."

MEMORIS' DESPRE PRINCEPATE 443

Tel est du moins le. contenud'une note que M. de Titoff vient de communiquer officieuse- mentala Porte de la part de son gouverne- ment et qui a été apportee a Paris par les cor- respondances de Constantinople du 5 Décembre dernier. Quelle est donc cette nouvelle pretention de la Russie? Et qu'ont de. commun les refu- gies avec l'occupation des Principautés ?Est-ce ainsi qu'elle tient ses engagements ? Et ces pa- roles emphatiques du manifeste du 19 (21) Juil- let, que le passé pouvant repondre du present, que plus d'une fois a des epoques antérieures, la Russie avait occupé tout ou partie des Prin- cipautes, et que fidele a la parole qu'elle en a- vait donnée d'avance,ellelesavait toujours evacuees des l'accomplissement des conditions qu'elle avait mises a la retraite" n'étaient-elles qu'un piege tendu a la bonne fois et a la ore- dulité de l'Europe ? Mais si la Russie continue a entretenir 30 mille hommes dans les Principautes au mepris de ses engagements et malgré les reclamations incessantes de la Porte, voyons ce qu'elle a fait en vue de ces ameliorations, dontelle meme avait reconnu l'urgence. Elle commença par suspendre les assemblées

444 N. BALCESCII

generales a qui seules appartient, en vertu des capitulations et du droit d'autonomie des Prin- cipautés, l'administration interieure du pays. Elle nomma deux comites pour la reyi- sion du Statut organique ,mais ces comités au lieu d'être la representation legale et complete du pays, sont composes uniquement de boyards devoués a la Russie,et nommes d'office par elle comme cela c'était deja pratique pour l'as- semblée de 1831, et si ici encore le passe doit etre pris pour gage du present,on peut deja prévoir que la nouvelle constitution qui se pre- pare sera pire que le Statut organique lui-meme. En attendant, l'occupation Russe coate a la Valachie un million de piastres par mois, et pendant l'année qui vient de s'ecouler la dette s'est accrue de 20 millions de piastres (7. mil- lions de francs). Le malaise du pays s'accroit de jour en jour sous le Hospodar actuel, qui au lieu de chercher a faire oublier rillegalite de son elec- tion aux yeux du parti national, semble avoir pris a tached'attirerle mécontentement de toutes les parties de la population. Enfin le cabinet de St.-Petersbourg, dont la politique depuis la double occupation a tou- jours tendu a compromettre les Tures vis-a-vis

MEMORth DE8PRE PRINCIPATE 445

des Valaques en rejetant sur eux le blame ap- parent des mesures de repression qu'elle avait provoquees ou exigees en secret, commence a repandrele bruit que Sa M. l'Empereur est pret a exiger de la Porte l'union de deux Prin- cipautés et leur indépendance sous le protecto- rat de la Russie, projet que la Russie caresse depuis longtemps comme un moyen assure de la conduire a son but et au sujet duquel ses agents furent charges de sonder les dispositions des chefs du partiliberal en 1848,quelques jours avant le mouvement de Juin. Et pour se tenir prette a toute eventua- lité, elle organise des corps francs de Valaques commandés par des officiers russes et en langue russe. II est temps que les cabinets de l'Europe ouvrent les yeux sur cette politique envahissante et ces sourdes rnenées de la Russie.Ce n'est plus un simple intéret d'humanité qui est en jeu ; H s'agit de l'existence meme de l'Empire Ottoman. Il ne suffit pas d'avoir fermé les dO- troits, H faut encore, si l'on tient a la conser- vation de la Turquie, couvrir sa frontière sep- tentrionale et contraindre le flot de l'innondation russe a rentrer dans son lit.Que si les puis- sances se dOcident enfin a intervenir,la der-

446 N. BAschseu nière note remise au Divan par M. de Titoff leur en fournitles moyens par la connexité qu'elle établit entre deux questions jusqu'ici dis- tinctes, le différendrelatif aux refugies et l'é- vacuation des Principautes. Par la l'Europe, qui s'est si vivement &nue en faveur de la pre- miere, en demeurant comme étrangere a la se- conde, est amenee comme malgre elle a entrer dans le &bat, et son intervention en faveur des Principautes est non seulement justifiée aux yeux de la Russie, mais elle devient en quelque sorte nécessaire. Pour ce quiest d'eux personnellement, les Valaques dont les uns ont toujours tendu au maintien et au libre exercice de leurs droits, tels qu'ils resultent de leurs capitulations avec la Porte etdes traites posterieurs '),a, savoir l'inviolabilité de leur territoire et leur indepen- dance administrative et legislative, les Valaques savent qu'ils n'ont pas de plussiir garant de ces memes droits que la Turquie. Mais ils sa- vent aussi que la Turquie abandonnée a elle meme est hors d'aat de lutter longtemps et vic- torieusement contre les exigences de la Russie,

i) Citer en note ici les articles du traité d'Andrianople, qui nous concernent.

M.EMORlir DESPRE PRINCIPATE 447 et voila pourquoi ils solicitent l'intervention di- recto des puissancesaseule fin d'obtenir con- formement aux principes reconnus par la Russie elle-meme et a, ses propres engagements : 1. L'evacuation des Principautés ; 2. La reunion immediate d'une assemblée nationale, üü tous les intents de la population soient représentes, qui soit chargee d'introduire dansle regime interieur des Principautesles réformes et les ameliorations nécessaires ; 3. Enfin l'amnistie pour toute participa- tion aux Ovenements qui ont servi de pretexte a, la double occupation des Principautes en Sep- tembre 1848. Paris le 26 Décembre 1849."

41. ,Londra 4 Ianuarie 1860.

.Sunt la Londra dela1 ale acestei lunt Am veclut pe Meherned Pa§a, caruia am vorbit mult de tine. Erl a fost Lord Stuard la mine qi mi-a spus ca, Palmerston e la tara qi se va in- toarce peste vre-o 5 cslile.Lord Stuard me asi- guM voit fiprimit cu placere de Palmer- ston ;ca,acesta se ca,We Ca n'a protestat la

448 N. BALOESOU intrarea Ru§ilor in tara noastra la 1848, §1 me face a spera mult. Am comunicat lui Stuard memoarul, de care ti-am trimis copie. El pleaca mane laarä, unde se afla Palmerston, ca stL-I anuncieze venirea mea §i sal pregateasca. Pana atund caut a cunoasce pe alp* membri al Par- lamentulul, carT ne pot ajuta. Voit merge §i la Cobden. Totl imiic aci ca e foarte ret ca nu avem un agent al nostru, care sä §ada necur- mat la Londracä intr'o saptamana nu se pot scoate trebile la cap ;nici nu se poate cine-va introduce in lume, care se face cu gret aci. De acea viii la propunerea ce ti-am mai facut, d'a cauta banI dela Turd, ca sä. §edem unul din noi aci macar vre-o 3 luni,in aceasta vreme, pe cand dureaza tractatiilediplomatice, cari vor mai dura Inca. Et mö aflu tare u§or de parale. D'abia mal am 200 fr., cad aid la birt platesc 17 fr. mancarea §i §ederea pe qi,fiind neape- rat a av6 un apartament bun spre a primi lu- mea. Mane insë \Tout cauta a lua un apartament mai modest en septamana. Ai vrea, sa mal pot sedO o septamana. Toata speranta imI este in 304tce Wept sa-ml soseasca d'acasä inclilele acestea. Din Paris am plecat cu 400 fr., lasand datoriile neplatite. Elcit §i fara, parale, merge Mt. De vel capeta vre-o 2 sat 300 4* dela Turd,

lIfTENVIMILE TURCIEI 449

apol -më pot intoarce din Paris iara§1 aci spre a continua lucrarea. Cu toate acestea fire§te ca, n'oiil pleca pang a nu da ochi cu Palmerston. Mai iata ceva numai pentru tine despre care sa nu scoti vorba : Scit de sigur cä Ali-Pap a scris lui Cali- mach la Paris, ca, este vreme a da capëtche- stfei Principatelor ce de 30 ani e o belea pen- tru Turcia,§i-1cere povata asupra unei solutii la aceasta chestie spinoasa. Calimach a röspuns ca, intre alte .imprejurari, el ar fi povatuit a da Principatele in schimb Austriel pentru provin- cieleadriatice, cari arfiapropiat Turcia de Europa. Dar ca acum aceasta nu se poate face, de vreme ce Austria e vasala Rusiei,i apoi acea de care trebue a se ferleste apropierea Ru§ilor de Dunare, care e perderea Imporatiei. Ca chestia Principatelor se poate alege cu tunul sat cu tractatiile. Despre tunuri Divanul trebue satie mai bine de poate intrebuinta acest ar- gument. Despre tractatii socoate ca ar trebui ca Divanul sa ceara la Europa ca sa, faca din ambele Principate o alta Belgie, adeca un stat liber sub garantia tutulor Puterilor. Adeca Tur- cia lepede drepturile sale, etc. Moi je tou- cherai tits adroitement ce point sans le deman- der, sans le donner comme un voeu des popu- Ghica, Amin/in, 27,011. 29 450 N. NALONscu lations ;dar cu un mijroc ma sigur d'a da o solutie definitiva chestiei, cad ori ce alta ajur- neaza numaichestia, iarnuoresolveaza. Aceasta, ca nu cerênd mult sa nu dobandim §i putinul ce cer prin mernoar §i ca sa nu ne iso- lam de Turd, acea ce ne-ar vätärna in ochil Englezilor. In numorul dela 2 genarie din Times este un articol, unde se vorbe§te despre Kossuth rnulte rele §i se pomene§te §i de istoria lui Bol- liac fara a-I numI pe nume, dar4icendu-1agen- tul roman, acea ce in6 pune pe mine poate in dant. Pulsky§i Andrassy ce mi Fag arötat, cliscavor scrie contra. Po§ta dela Constantinopol ce trebue sa so- seasca la 29, nu sosise in Paris la plecarea mea in 31 seara §i panä acum inca n'arn primit seri- scare dela tine pe acel curler. Poate poimane voiü primi-o dela Paris, de va ft sosit pantacli. Ingrije§te-te de bani §i pentru revistä, cum §i pune-te pe lucru acolo. Complimentele mele respectoase la Madame Ghica. Spune lui Barbu cä sunt sanatos §i te rog nu-1 läsa fara treaba,da-I de lucru §1si- le§te-1 sa citeascacartf. AI téit N. Bdleescu.

ACIVITNEA LA LONDRA 451

Cand vei aye un ocasion trimite-milu- crurile ce am lasat la tine la plecarea mea. Palmerston, cu toate ceclic§i lucreaza Tories, a ca§tigat §i ca§tiga popularitate din cli in cli. De acea nu e temere d'a cade".

42. London 13 (1) Ianuarie 1850.

Dupa cum ti-am scris cu po§ta din urrna me aflu de douë septamani la London §i sunt nevoit a mai §edé o septamana, din pricina ca Lord Palmerston Inca n'a sosit dela tart. Am trirnis pe Lord Stuard sa-1 previe de sosirea mea §i ca doresc sä-mi dea audienta, §i mi-a adus respuns ca Palmerston doresce a me vede §i ca me va primi cu placere inori-ceciioill trece la dinsul, dupa 16,qi cand va veni in Lon dra. Aici am fost mult prin lurne §i am cuno- scut multi din membril Parlamentului. Astacli am avut o convorbire de douë cea- suri cu Cobden, dela care insä putin avem de alteptat. El qice ca vita §i religia musulmana n'are vitalitate§i ca Orientul nu se va pute scapa, decatdaca,Sultanuls'o cre§tina;ca

452 N. BALOEseir cu la§itatea §i coruptia Turcilor nu e mijloc d'a trata serios ;Ca Rusia cu bani totdeauna va ca- §tiga.Apol adaoga ca Rusia in vecl nu poate face rasboig Engliterei sat Statelor-Unite, carf intr'o plimbare Iprapade§te putinele porturi ce are ;Ca flota ruseasca, care a vëclut'o la Kron- stadt, e un lucru de nimic §i de ris ;el are o bunä opinie de tërile noastrei numesce valea Dunärei Valea .Misisipiului, Europa. El Vice Ca principiul lui e la non-intervention. I-am röspuns ca asta e §i al nostru §i al tutulor popoarelor, dar nu e destul ca sa-1 profeseze o putere, dar sa sileasca§i pe cele-lalte a-I 021; apoi acum acest principit e cu neputinta, de vreme ce chiar Englitera a intervenit in Sicilia §i in Turcia, etc. Chestia noastra nu e pentru Englitera o chestie presenta de interese comerciale (poate in viitor), dar o chestie de umanitate §i echilibru politic. La aceasta el respunde Ca echilibrul politic e o dobitocie a diplomatilor ;ca chiar cand Rusia ar lua Constantinopolul n'ar ca§tiga mult, caci Englezil cu trei cornii de linie a§ezate la e§i- rea Dardanelelor, if inchide de nu mai indrasnesc a e§i din cuibul lor.Cobden a§teapta tot dela mi§carea industriala chiar §i reformarea Rusiei. Aceste insemnari scurte vor fi destule spreall

ACTIIINEA LA LONDRA 453 areta cea ce putem a§tepta dela acest partid, care are mare viitor aci. In scrisoarea ta dela 12 §i 13 Dechemvrie ml-aiscris multe cifrate, pe care in parte nu- mai le-am inteles, din pricing cg cifra ce aveam cu tine ani ars'o in Transilvania, de acea sä nu mai scrii cleat numal cu cifrul acesta : c v0 etc., acesta numai iiiU minte. Am aflat aci de si- gur cg peste o lung Italia toatg se va revolta. Asemenea in Paris e hotAritä diva unel revolutil. Nu lua aceste de vorbe, ci de lucru serios. Je le tiens de bonne source. Am mare temere cne- isbutind o flmai Mil apoi. Nu scoate vorba, te rog. Sunt prielnI insernnate, pe cari n'am vreme a V-le insemna, earl necesiteaza ca peste o lung sg me intorc la Londra, adecg pe la sfar§itul lui Fevruarie, ca sä stall vr'o cgtg-va vreme. Cautä dar de vei pute a imprumuta vre-o 100 * pentru mine, indatorindu- me cgtre acel impru- mutgtor a-i plAti in 6 luni de qi1e, eget muma- mea se ocupg a vinde ceva din acareturi spre a lua bani, dupg cum f-am scris. Asemenea imi scrii ca sg flii gata a veni acolo. Apoi trebue sa scil ca a se gati e lesne, dar a me urni din Paris farg a aye bani e anevoe. De acea, de va face trebuintg sä viii

454 N. BALozecni a colo trebue sa ingrijesci a-mi trimite vre-o 700 fr. cel putin, ca sa poti pleca. Et aci am sfar§it banii§i am scris la Paris, ca sg capöt vre-o 300 fr.,altmintrelea rërnal zglog in Londra, cad nu credeam Ca voill intarclia mai mult de pee clile. Hotgrirea lui Ionescu e bung, dar ar trebui sa nu uiti ce ti-am scrisi pe Cutovlahi. Despre idea d'a trimite pe Albu in Transilvania, e de prisos,c'osa-1 lege de geaba.Romanii at fg- cut cererile d'a se uni cu cel din Banat, Un- garia orientala §i Bucovina §i in mai multe rOn- duri,dar nu s'a ascultat. Jelbile Romanilor date prin deputatia colectiva a tutulor acestor pro- vince, s'a tiparit in romanesce la Viena intr'o bro§ura ce o am la Paris. Romanif sunt foarte maltratati de Nernti in favorul Sqilor §i sunt foarte nemultumiti. E de prisos dar .a trimite pe Albu trebue acolo un om mai serios. Trimite pe Albu la Cu- tovlahl sg-I catihiseze §i sa le iaparale.Banii sunt neaperati. Cautg cum vei sci a capaa de la Turd, altmintrelea nu e mijloc de lucrare. Am facut multe §i bune lucrari aci. Sunt nergbdator pang oiü da ochicu Palmerston. Despre carta qta la Viena, nu cred sg fie de vinclare in Paris. Dar am vequt una la M-me

ACTIIINEA LA LONDRA 455

Anica Ghica, nevasta lul Iorgu Ghica dela Ga- lati, o frumoasä ce aveam la Paris de vre-o lund §i jumaate §i cu care sunt prieten. Ii voit mai scrie Ca sa o dea lul AräpiläisA trimitd. In septdmana asta am fost tot in soirele. Luni seara am fost la Mehemet-Pap, care a fost foarte amabil cu mine §i m'a presentat insu§1 la vre-o cdte-va persoane. Jol seara am fost la Cobden. Mercuri la 0 lady frumoasa. Aseard am cuno- scut pe Louis Blanc la o soirée la M-me Milner Gibson, o prietend a lui Mazzini §i nevasta unui membru din Parlament. Pentru generalul ce cauti pentru noi,efl pot lua pe Klapka cu care sunt foarte legat aci. Vecli Ca dupd multe Incercdri imi adusei acum aminte §i cuvintul de cheie a altei cifre. Imi rëmane lista de nume ce am perdut'o, cum §i alfabetul. M-me Gibson mi-a spus §i ea aseara en confidence cd acea ce a oprit pe Mazzini d'a veni aci, unde se a§teptd in luna aceasta, este mi§carea ce se pregIte§te a isbucni in Italia. Ea e sare du fait et de la réussite. Dar aceasta o §tiam mal bine dintealtä parte."

456 N. Blzezsou

Pentru tine numal.

43. Paris, 26 Ianuarie 1850. Am primit scrisoarea ta din 25 Dechem- vrie aci cand m'am intorsla 22 dela Londra. IntM sail' spun ce am facut la Londra. Am vëclut la 17 pe Palmerston, care m'a primit tare bine§i cu multa afabilitate.MI-a fagaduit el va citi memoarul cu toata luarea aminte §i m'a lasat a spera ca ocupatia nu va tine mult. Ea cred pe Palmerston bine inten- tionat etassez tapageur ca sa vrea §i rabel, dar se afla in fata a douë partide puternice, carl sunt in contra resbelului :Tories, ce sunt pentru Rusia ca totl reactionarii,§i Cobden cu free trade, carl sunt din. Congresul Pacil.Cand s'a pornit flota la Constantinopol, Palmerston n'a indrasnit a o face, pana cand Cobden nu a fagaduit a-1 sprijinl.. A fost anevointa a hotari pe Cobden la aceasta, cad '.el se temeati sa nu iasa un resbel §i el e din Congresul 061.

1)Cobden are multa putere prin popularita- tea §i partida lui. Ideile lui ti le-am arötat prin scrisoarea trecuta. Acea ce le indrepteaza §i ne face noué bine, este ca el are o a§a mare idee de puterea Engliterel §i de inferioritatea Ru§ilor, in cat crede Ca nicl odata ace§tia nu vor in-

8ITUAT1A IN ANGLIA 457 drasn1 a leface resbel, cu atat maI multca baniI le lipsesc, §i intr'acel cas n'ar put6 sä se imprumute dela Englezi.Pe MO aceasta el urasce pe Ru§i, adeca pe despotismul guvernu- lui, dupa cum poti vedé din cuvintul ce a spus in meetingul asupra imprumutariI ce a facut Rusia in Englitera. Am fost poftit de Cobden de am asistat la acest meeting intre membril comitetului.Acestea toate II va dovedi ca de va ven1 Cobden in putere va indrasni mult in contra Rusiei, cu toate ce din congresul paciI. Tories Ii concentreaza puterile§i vor aye ca la 240 membri in Parlament acum. Este ternere ca sa nu vie de o cam data un minister cu to- tulTory,adeca Sidney §i Aberdeen, pana a ajunge la un Minister din free trade.Cobden insa imi clicea ca prefera un minister Tory, cad' atunci toate partidele liberale se unesc in contra-I §i-1 silesc a lua o directie cu totul liberala §i a lucra in potriva ideilorlui.Aceasta s'a putut face cu Lord Peel, dar nu cred cä va isbuti cu Aberdeen care nu e liberal ca Peel. Palmerston are sa propue rnulte biluri li- berale ca sa traga partidele de aceasta nuanta in parte-I. Lord Stuard mi-a fagaduit ca va face o motiune in Camera Comunelor pentru Principate §i in sensul cererilor mele. MI-a cerut numai ca

458 N. NALozsou sa fac pe Cobden a-I sprijini. Am vorbit cu acesta §i sper ca ne va ajuta. Lord Beaumont va face acea§l moVune in Camera Lorclilor. Lord Stuard scil ca este cu totul al luI Palmerston §i nu face nimic fara invoirea lul. Dovada ca acesta nu ne este ostil. E pecat ca n'arn putut sa mal stat la Londra, ca sa fit acolo la deschiderea Parla- mentulul §i cand s'o face motiunea pentru not M'arn legat ins& sti, suit lui Stuard. Asemenea am luat §i oare earl legaturi cu unele jurnale d'acolo.

)7Am gasit in Londra pe Henigsen, care a fostla Belgrad§i Vidin, unde a cunoscut pe I. Filipescu §i Racovita. El a publicat multe ar- ticole interesante asupra Principatelor §i a Ser- biet Asemenea §i eu am dat la Daily News un articol dupa memoar Mcut. Am §eclut la Londra 3 septamanI §i am cheltuit 750 fr. Va sa qica, patria imI remane datoare cu 300 fr. De vreme ce tu nu primesci a face parte din comitet, apol nicl et nu pot primi. Astaclf am avut o adunare cu Rosetti55 D. Bratianu §i le-am spus ca dorinta mea este a desfiinta comitetul ;de vreme ce tu §i Magheru nu sunteti, nicl et nu pot fiisa ne consti- tuim in comitet secret. A rémas in sMr§it sa

LIPS". DZ MANI 459 a§tept o scrisoare dela tine prin po§ta viitoare, sa vedem ce mai qici §i tu, caci eg nu voigs. me despart de tine §i sWI parte acolo unde tu n'ai fi. Tu e§ti tare gata §i foarte iubitor a face planuriMilt a te gandl ca spre esecutia lor trebue bani Avrea sä intrebuintezi fertilita- tea duhubu teli spre resolvarea acestel probleme: cum sei capetdm bani. Altmintrelea toate sunt de prisos §i de geaba a mai constitua comitete sag a se mai incerca a intreprinde ceva. Eg m'amgãn- dit tare mult §i in zadar la aceasta. Am avut un minut idea de a negotia o cAsatorie in Mol- dova (de unde mi se deschisese oare care vorbe), ca luando zestre bunicica sa pot av6 ce sa- crifica pentru causa. Dar n'am avut curagit a da urmare la o asemenea idee §i a arunca pe o carte necunoscuta lini§tea §i fericirea intim a vietei mele. Une esp6ce de pudeur de coeur m'emp6che de faire ce sacrifice. Pentru idea ta de o confederatie orien- tala, sunt fericit cte-am prevenit §i rn'am in- talnit cu tine in aceasta idee.

)7Am intocmit la Londra un comitet in care vorficatetreirepresentanti de aceste §ase natil : Romani, Ungurl, Poloni, Ru§1, Bohemi §i Turd;Slav ii Sudului.

460 l. BALCEBOII Tinta este o confederatie dernocraticg a tutulor, mijloace revoluVonare, acord §i unitate §i solidaritate in mi§care. Acest comitet e secret. Pang acuma membril sunt :pentru 1-a nape eg,§i am recomandat pe tine §1 Argpilg. De vorn ggsl un moldovean bun ,apol unul din nolIIva da locul; pentru a 2a G-eneralul Klapka, Teleki, Pulsky; a 3-a Printul Lubomirski §i Contele Braniski (ambil sunt foarte bogati §i a faggduit bani. Pentru a 4-a Golovine. NicI o resolutie definitiva nu se poate lua de nu vor fi toate naii1e representate. Trebue sa nu vor- bescl la nimeni pe pamint d'aceasta,nici la Czaika. Dad, Kossuth cand va scApa va fi de idea noasträ, atunci unuld'allui II va da locul. Pentru aceasta este necesitate ca unul din nol sa se a§eze la Londra. Chestia rornang in general am ca§tigat'o deplin dela Unguri. Klapka, care e bine voclut in Londra, are idei foarte largi. Socot ca va pu- blica o bro§urg asupra cum ar trebul a se or- ganisa Europa ,Orientala. El propune o dieta fe- derala in care discutfile sg se fad,in limbile nemteasca §i francesg, etc. pentru inlesnirea tu- tulor, aceste limbi fiind cele mai' generale in acele locurl.Eu a§ifide opinie a substitua limba latina foarte intinsä in Poloniai Ungaria

ORGANIBARE SEOR.ETA DEMOCRATICA 461 i care ar fi favoritoare noue de§i necunoscuta. Fii foarte discret, cad te impuc. Apol cel dol din a treia at fost cornpromitgi in complotul din urma din Rusia, §i d'asta \Tara a emigrat.

17Golovine va incepe la Lonara o foaie fran- cesa in acest sens. Idea trebue propagata, dar esistenta co- mitetuluI §i. numele membrilor trebue a remane secrete. Spune, me rog, frate-met, Catargiuluii 1111 Ionescu ca sunt tare nenorocit ca vremea me opria a le respunde cu aceasta pVe, dar cu cea viitoare negre0t. Mu lte complimente la cocoana D-le, care m'a uitat cu totul. Sunt foarte grabit, cacl trebue sä that in- data scrisoarea aceasta.

44. ,Paris 6 Fevruarie 1850. Iubite Ghica,

1)Am primit scrisoarea ta din 15 Ghenarie §i. mi-a parut bine de multe ce-mi sail. De al hotarit sa vii, apol grabqte-te ca sa poti merge cel tArcliti in luna viitoare la Londra, cacl ti-am scris Ca am renclez-vous la 20 ale acqtiai ne-

462 N. BILOBSCIII putend mergeeti,ar fi bine ca incaIin luna viitoare sä mere tu. Iata ce s'a facut aci dupa primirea har- tiei dela Brussa. Ea mi-am dat demisia din co- mitet, pricinuirid neintelegerea in care se afla emigrantiI, atat in privirea chestielor de prin- cipii, cat §i de persoane, precura_ §i pentru Ca tu §i Magheru n'ati primit. Apoi s'a hotarit d'a se propune celor dela Brussa o transactie, adeca alegerea unul comitet de trei, caci numirea de cap efarupaza pe ro§iI no§tri. EA am spus ca, nu cred la putinta d'a se constitua un comitet, caci chiar §i daca s'ar in- telege in principie, dar asupra persoanelor nu poate fi intelegere.Dar cd e bine a ne araa condescendenti§ibinevoitoricatrejuniIdin Brussa spre a nu-I descuragia. Rosetti §i Voi- nescu oare cat voia Inca ca sa ne declaram en attendant en permanence §i sa ne constituam cu totil aci in societate, lucrand de fata impreuna. Am avut o mare nevoe a face ca parerea lui sa cada dupd douë seante, substituind o adu- nare pe septamana de discutie asupra chestielor politice §i sociale ce intereseaza causa noastra. Asemenea n'am aprobat redactiarëspunsului celor dela Brussa facuta de Rosetti, §i de§i am subscris'o, dar am spus tutulor reservele ce fac.

NEINTELEGERILE tNTEE EMIGRAT1 463

Rosetti este tot cam batut cu leuca.Brátienii s'ail fäcut mai rationabili.EU nu cred ca se poate constitua un comitet public, §i am privit lucrul ca un mijloc d'a ajurna de o cam data §i pentru mal multa vreme aceastä intocmire. Nu \Ted marl foloase dela intocmirea unul co- mitet public, §i cred ca e mal bine a face un comitet secret. I. Bratianu mi-a lis §i el astaqi ca este de aceasta Were. EU am clis ca trebue sa a§teptam venirea ta aci, spre a intoctni ceva, Parerea lor e aci d'a intocml un comitet revo- lutionar ca cel din tara, care sä aleaga altco- mitet de trel membri.Scrie-mi ce gande§ti si tu despre acestea.Eti voig de o cam data a sta de o parte §i a me ocupa de a scrie. Cred ca aceasta este tot ce putem face mai bine acurn. Voit sä sfar§ese o scriere asupra lui Mihai Vi- teazul §i sa pui0 piatra de ternelie a unitatei nationale. Asemenea m'a§1 ocupa §i de revista de a§1 aye rnijloace. Despre aceasta Wept fa- gaduiala ta. Dispositiile ce-al Mart cu Marin sunt bune, dar vor intarclia fire§te. In scrisoarea trecuta tl-am talmacitpri- cina, care cere ca unul din nol sa seafle la Londra§i pentru ce tl-am scris despre bans, cand me aflarn in acel ora§. Ell am vorbit mult cu Unguril despre idea

464 N. BALOESOU

d'a se pune sub protectia Turcilor §icel mai multi at primit, de§i se tern ca aceasta sa nu le MO, tort inochil popoarelor europene din privinta religiei. Klapka a 0 vorbit mult in acest sens lui Mehemet-Pa§a. Et n'am veclut inca pe Calimach, cu toate ca scit ca are foarte buna opinie despre mine, dar compatriotil no§tris'at pus cu el in po- sitie foarte delicatä,supörandu-se cad: nu i-a poftit pe la balurile ce a dat. Aceasta m'a oprit d'a merge la dinsul de o cam data. Ti-am scris pentru lucrurile ce am lasat la tine a mi-le trimite. Scrie-mi daca Alecu Manu e acolo".

45. Paris 16 Fevruarie 1850. Am primit scrisoarea ta dela 24 Ianuarie. Socoteala o voit infati§a mane la causqii de aci, §i o voit pastra pana a ti-o trimite cu po§ta dela 26.Fil fail grip, ca nu va e§1 din mana mea. Am fostisunt contra ideei de a tipari atatea socoteli,cat §iistorili acusatil despre revolutie, caci cu aceste nu putem decat a ne face ma noue in§ine facendu-ne de ocara unii pe a1ii. M'am silitsa opresc pe Rosetti

NBINTELEGERILE EMIGEATILOB, 465 s'o faca §i n'am putut isbuti. Am aulit ca el a autografiat un memoar asupralui Eliad §i Tell, cum 0 a dat seama de cheltuelile comite- tulul revolutionar. Aseara l'am vecluti mi-a spus ca aresa-rni aduca un esemplar pentru tine ; 1-am 4jis mai bine sa le opreascd §i sa nu le dea afara decat mai taNiti, dar nu a vrut a me asculta.Eliad aseniene a publicat in fran- tuze§te o urmare a scrieril lui ce a anuntat. Este foarte ticaloasä §iplina de minciuni §i contra- cliceri ;clice de esemplu ca opositia lui Campi- neanu dela 1837 era facuta de Rusia ;cä revo- lutia dela 1848 s'a lucrat de Mavru §i aseme- nea indemnata de Rusia ;indirect e§ti §i tu cu- prins intre uneltele muscale§ti. Sistema lui Eliad este casà, supuna intrigi marl ale Rusiel in toate partile, ca sa conclue ca numal el le-a pu- tut pricepe, ca sa-§1 dea laude nemesurate. Dupa ce arata cu fel de fel de minciuni §i calomnil intrigile Rusiel §i actia ei in toata lucrarea pa- triotica facuta de 12 ani in tan, pune in gura consulilor muscale§ti 0 a lui Duharnel apropo de el (Eliad) aceasta strigare de admiratie: Quel homme ! Il est le seul qui nous a compris. Il est dan- gereux". Tout cela fait pitiO et cet écrit le per- dra complètement. Ii dit qu'il n'y a que lui, le

Gh;ca, Amintiri. 27,641. 30 466 N.BALOEsou

diable et l'Empereur Nicolas qui connaissent la politique russe. Admirez cette trinite!! Balaceanu e la Nice, unde se afla §i sora- sa Sultana. De done lunI aproape n'am scrisorI dela dinsul. I-am scris de mai multeori. Am nisce treburi aci, nisce lucrari de sfar- §it in biblioteci pentru o scriere ce am intre- prins, care me va sill a amana mergerea mea la Londra pentru vre-o cate-va septamani, cu atat mal mult ca, dupa cum vel fi vöclut, inter- pelatiiles'atil Mcut in doue rendurI in Parlament apropo de chestia noasträ,farl, sä aduca vre un resultat deosebit. De ce merge ved ca n'av em nimic a a§tepta dela guverne, §i toata lucrarea noastra §i nadejdea trebue a fi in opositil. Cobden Irni clicea cu mare temeitin'attendez rien des gouvernements ;la force n'a d'attraction que pour la force,les faiblesses ou les oppositions doivent s'attirer les unes les autres et devenir force par leur alliance." Acea ce me sile§te a merge la Londra maI mult este treaba cea-lalta. Mal cu searna ca Maz- zini va merge acolo in curend.ApoI socot ca trebue a ne intelege §i cu dinsul §i Ledru Rol- lin, cum §i oare-carI Nemtl radicali §1 a intocml o mare solidaritate revolutionara in toatä Eu- ropa.Schl Ca aceste sunt §i opiniile Jul Maz-

BEL AVILE 2N TARA 467

zini. Sunt aci in raporturi cu unii din deputatii Muntenii ml-a propusera sa me due a intalnl pe Ledru-Rollin. Voiam scrisori de la din§ii. Ea la Londra am cunoscut pe Louis Blanc mult, dar pe Ledru nu, fiind-ca traia prea retirat. Din tail, primesc scrisori cam rar, dar din Moldova mai adesea de la Alexandrii M-me Emmeline Raymond, care are mult priete§ug pen- tru mine. Scii ca acolo Bal§ §i-a dat demisia in locul lui s'a pus Mavrocordat. Emmelina imi scrie ca, le Ministhre des travaux publics nou- vellement créé, afin de veilleral'embellissement de la ville a éte offert au marl de M-me R. Rosnovano, qui l'a refuse parceque dit-il :si ze dois embellir la ville, ze dois supprimer ma per- some" ;et il ne veut ni ne peut s'interdir la voie publique. Aceasta ip arata, cä prietenele noastre, nu s'agschimbat. Nu soil de primesci acolo Gazeta de Bu- covina". De n'o poti priml scrie-mi, ca sa 11-o trimit, cad mie imi vine. Asemenea me rog in- grijesce a ne trimite toate jurnalele din Bucu- resci. Cand a§1 pute sa trag pe Tudorita Bal§ incoa,l'a§1sillsa ne fie de folos, curn §i a-1 face a da bani, cad am multa influenta asupra-I

468 N. BILOE8011.

§i asupra M-mel Bal§. VOA sa-1scrig peste curend. Ar trebul sa scril lul A. Golescu la Brussal sa-I arötl sa se lase de formarea unul comitet de o cam data, cad opiniile sunt prea impar- tite §i patimile prea aprinse ;ca toata lucrarea noastra publica acum este numal scrisul prin jurnale streine §i romanesci ;ca pentru aceasta. e de prisos un comitet ;in cat pentru lucrarea secreta, ce se poate face e invederat ca nu se poate face printr'un asemenea comitet. Apoi tu nu primesci; eü asemenea nu ; rnultldincei ce sunt incontra Locotenentii sunti in contra lul Roset §i Bratienii; cu ce §i cu cine sa formam un cornitet? Aceasta idee e simtita in sfar§it §i de cel d'aci. Mune plecate inchinaciuni la cucoana D-le, pe care s'o mustri, cad de mult nu mi-a scris. Spune-mi ce semne dToto ? Daca are sa iasa vr'o poama buna. Frate-teg mi-a spus ce-ti scrie. Din aceasta mi se adevereaza ca nu te-al mul- tumit nurnal a trada tara la Muscall §i Unguri, dar aT tradat §i al calcat Inca §i contractul ce aveal cu frate-tëü. Ea socot ca era mai bine sa-1dal pe mana lul Ubicini.De WI sa vil acilea, apoi lasa-1 lul Debain, pana cand vel veni §ivel vedé ceede facut cudinsul.Mi-e

NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 469 teama ca del vei läsa slobod cum cere, sa nu fad reil. Nicolas Golesco duquel tu me parles, est un homme inconsequent sab fleac, cum lice Ro- manul. Il signe tout ce que Eliad veut lui faire signer contre nous, et aprescela il ne man- que jamais d'aucune de nos parties et de nos reunions. Il vient assez souvent me voir. Ce soir encore il viendra diner ici. Je m'en vais lui la- ver bien la tete un de ces jours a propos de toi.L'autre jour il disait a Alexandre: giaba ve casniti sa ne doboriti, tot noi avem sa re- manem qisa, carmuim." Te Tog sa nu vorbesci d'aceasta vorba, cad fac o indiscretie spuind'o, de vreme ce Alecu m'a oprit d'a o face. Spune lul Ionescu ca va primi cu po§ta viitoare nisce gazete dela frate-set".

46. Paris 23 Fevruarie 1850.

Iubite Ghica, Po§ta plead, mane dimineata, cadi luna asta e mai mica, dent cele-lalte.Afial aceasta acum fiind la Sefels, unde iti§i scriu.

470 N. BILLOEBOU

Curierul din urma, a ajuns astä seara, dar Inca n'am primit scrisorile dela tine (imi inchi- puesc ca, trebue sä fie). Am scris la Londra ca sä me insciinteze despre cliva adunaril cestii. Mazzini trebue sa fi trecut acolo.El a facut un proiect despre o solidaritaterevolutionara a tutulor natiilor Eu- ropel. Propune o adunare a delegatilor tutulor emigratilor saü nationalitatilorspre a se fate- lege §i a adopta un plan de operatii. Eu cred ca ar fi fost bine ca tu sa, mai vii incoa §i acolo sa te ramplaseze Voinescu. N'ar trebul insa sa la§i locul pana nu vei gasI pe cine-va care sa fie bun d'a te ramplasa. Voinescu e cam lene§, dar nu Kit pe cine altul am putO numl. Apoi pe acesta Ii aud Ca vrea sa mearga acolo. Mai gande§te-te §i tu. Pe Arapila voia sä-1 pornesc pana la Viena, ca sa, se intalneasca cu deputatiile tutulor Roma- nilor din partile Transilvaniel, Banatului §i Unga- riei, ce se afla acolo impreuna cu Iancu, Axenti §i altil. Este o mare mi§care nationala intre toti Romanil din Austria. TV cu un glasicu multa unire§istäruire cer unirea a trei mi- lioane§i jumötate Romani intr'o tard Bond- neased cu guvernul, capul national §iinstitutii deosebite :Senat, Camera de representanti, etc.

AGITATIIIN1 POLITIOE 471

In toate partile at pe episcopi In cap ;§i jurna- lul Bucovinel §i al Transilvaniel, ce primesc ad, vorbesc cu multa infocare intr'aceasta. Arapile, trebuese,face,o asocigie mare intretop' Bo- mdnii. Aicea s'a rospandit idea, cum ca Rusia propune Frantiel §i Engliterel independinta §i unirea terilor sub protectoratul el, §i ca Poarta cere un protectorat colectiv. Din tare, imi scrie ca Ru§if plec §i ca se Vice ca Duhamel va veni cu amnestie pentru eel espatriati. Ed am scris la Moldova luf Panaioti Bal§, ce se afia langa Ga1at1,case,fie in corespon- dente, cu mine §i sa ne scrie despre ale terii. I-am Vis sa-mI trimita scrisorile la tine sub numele meg Conrad Albrecht.Scrie-I §i tu, cad il cred mai bun decat Cogalniceanu. Apoi prin agentul Czaika dela Galati sag Tulcea pot1 trimite scri- sorile la Bal§ sag la M-me Anica Ghica, care se, le dea acestuia. Aceasta doamna a plecat §i eY i-am dat scrisoarea catre Panaioti Bal§. Ingrijesce ca sä avem jurnalele din Bucu- resci §i Ia§I, precum §i buletinele. Altept bani dela tine pentru revista, ca s'o incep. Am scris luT Laurian in Transilvania ca se, me insciinteze despre putinta d'a baga acolo

472 N. BALOE8017 revista §i d'a-i face multi abonatl.Cred ca cu oare-care mesurä am pute s'o bagami s'o nem cu abonatil d'acolo. Adio. Al teU N. B".

N. Beilcescu cdtrei Alexandru Golescu.

47. Paris le 4 Mars 1850.

Je viens, mon cher Alexandre, de lire une longue lettre de toi qu'Etienne m'a com- muniquée. J'ai vu que tu t'es mis de bonne fois et en pleine sincerité a étudier notre revolution et nos révolutionnaires ;aexaminer ce qu'ils ont fait et ce qu'il leur reste a faire. Tu nous an- gages a faire la meme etude.Dans l'état oü nous sommes aujourd'huicette etude ne ferait peut-etre qu'animer les animosités personnelles, car tout en faisant abstraction des noms pro- pres on ne pourrait s'empecher de citer les nuan- ces d'opinions qui divisaient les revolutionnaires et se baser sur elles pour expliquerle mal et le bien qui a éte fait.Or dans ce cas ii vaut mieux nommer qulqu'un et en faire le portrait que de se borner a l'indiquer sans le nommer.

BEvoLuve. I SEVOLIITIONARII 4'78

Voila, pourquoi je me suis refuse, et je differe d'écrire un historique de notre revolution malgre les pri6res et les provocations qu'on m'a faites surtout depuis les publications de M. Eliad. J'ai repondu que notre revolutionn'est pasfinie pour etre jugée, elle n'est que commencee ;la plupart des acteurs qui y ont figure ne se sont pas assez fait connaitre ;ils n'ont pas dit leur dernier mot, pour qu'on puisse en toute con- science les juger et en faire un portrait exact et vrai. Ii vaut mieux donc s'abstenir a defaut de pleine connaissance que d'écrire une histoire hypothetique et fausse. C'est lã le devoir d'un his- torien consciencieux. Mais il est presque impossible et meme nuisible d'écrire aujourd'hui une histoire de notre revolution ;nous pouvons retirer un grand avantage en nOus communiquant les uns aux autres nos opinions particulieres sur les hornmes de la revolution et sur la revolution elle-mane, comme vous venez de nous en don- ner l'exemple, et par ce travail nos idées se rec- tifieront et nous nous préparerons a ecrire oua comprendre un jour notre histoire. Voila pourquoi je rn'empresse de vous communiquer mes observa- tions sur tous les points que tu as traité dans ta lettre, en y mettant la mane sincerité que toi. nJe suis en train de finir un travail qui

474 N. BALCIESCII me laisse très peu de temps disponible, c'est pourquoi je ne pourrai donner les developpe- ments que je voudrai a cette lettre.Je serai done court et je ne ferai que te poser les ja- lons de notre histoire de la revolution, que tu completteraset developperas dans ta pensee. Je commence par le commencement. La revolution de Juin n'a pas ete inventee ni fabriquee, ni par moi, ni par vous, ni par Mr. Eliad, ni par nul autre revolutionnaire. Elle n'est que le develloppement de ce travail in- cessant et providentiel, commence dans notre société comme dans toutes les sociétés depuis son origine. Elle derive surtout plus directement de la revolution de 1821. A cette epoque op- primes par les Phanariotes et par les ciocoi au nom de l'etat, nous fimes contre ces deux partis unis une revolution nationale et democratique. De plus, nous reelamames des Tures le main- tien de nos capitulations. Le résultat de cette revolution fut que nous gagnames notre cause vis-a-vis des Turcs ; nous gagnames partout aussi la revolution nationale, c'est-a-dire que nous fla- mes affranchis des Phanariotes. Mais nous per- dimes par la suite la revolution democratique, pareeque le Règlement organique, constitua mème plus fortement l'aristocratie et le peuple au lieu

REVOLITTIA I REVOLIITIONARII 475 d'être opprime seulement au nom de l'etat,le fut encore plus au nom de la propriéte.Quel devait etre done le programme de la revolution de 1848?C'était le développement progressif de la revolution de 1821. C'était d'organiser la démocratie et d'affranchir le paysan en le con- stituant proprietaire. En un mot une revolution démocratique et sociale était a faire. Tel fut no- tre but et le programme de 1848. Il est en tout le meme que celui de 1821, moMs les Phana- riotes, plus la question sociale.Nous n'avons pas fait une revolution ni contre les Turcs, ni contre les Russes. Notre droit pour faire la re- volutionc'était notredroit d'autonomiequi nous avait été reconnu par les deux puissances, quoique viole de temps en temps, et meme dans le Reglement. Nous en reclamames l'observation sans vouloir nous affranchir des. traités.Cette revolution réalisée,il nous restait deux autres revolutions a. faire ;une revolution d'unite na- tionale et plus tard l'ihdependance nationale pour faire rentrer de cette maniere lanation dans la plenitude de ses droits naturels. Il est done evident pour tous ceux qui comprennent quelque chose au progres et au développement histori- que que larevolution avenir ne se bornera pas a etre democratique et sociale, mais que,

476 N. BALOESCII selon lestendances actuellesdes idees dans toute l'Europe et surtout parmi les Romans, elle se fera en une de l'unite nationale. La re- volution démocratique et sociale servira plutot de moyen que de but. Le questiond'unite a fait des grands progres et s'est tres simplifiée. L'union de la Valachie etdela Moldavie est un fait acquis pour tout le monde, meme aux yeux des Russes, et ne peut tarder a se réali- ser.Les Valaques de l'Autriche, bases sur la constitution de 4 Mars et sur les promesses faites, demandent avec ensembleet beaucoup d'instancesd'être constitues en un seul corps de nation de 3 millions et demi, et ils finiront par l'obtenir. Quand donc deux grands groupes' de 4 mil- lions et de 3 millions et demi des Romans seront constitués a OW [Pun] de l'autre,qui pourra l'empecher de s'unir ? Notre Romanie donc exis- tera. J'en ai lafoi intime.Aveugle qui ne le voit pas. Elle peut exister par et au profit ou de la Turquie ou de l'Autriche selon que l'une ou l'autre s'empressera de la favoriser. Elle peut exister malgre toutes les deux et contre elles, si elles font obstacle. Les Magyars éclairés ne s'y op- posent plus et sont heureux a ce prix de vivre en confederation avec nous. Es ne perdent rien ;

REVOLIITIA tp REVOLUTIONARIf 477 ils gagnent au contraire. Il se peut done que le cas se presente oil la revolution d'unité natio- nale soit en meme temps une revolutiond'in- dependance. Peut-être avant de voir notre nation rentrée dans tous ses droits se pasera-t-il un siècle ? un siècle pendant lequel nous seront destines a guerroyer contre les Russes, de meme que nous avons passé dir siècles a guerroyer contre les barbares et quatre contre les Turcs. Mais qu'est ce qu'un siècle dans la vie d'une nation ? Je crois pourtant que nous n'aurons pas longtemps a souffrir et attendre. Aujourd'hui le progrès marche d'un mouvement très acceléré , et je ne crains pas les Russes. Je crois au con- traire que nous sommes plus pi-6s de les con- quérir par nos idées que d'en etre conquis. Maintenant venons a notre 11 Juin.Le coinitet revolutionnaire ne fit pas la revolution, il s'en empara, la dirigeat,la regla.Il mit en programme le sentiment du peuple ,il lui preta l'idée revolutionnaire. Les idées malheureusement ont toujours étO tits peu nombreuses dans no- tre peuple.Ses revolutions ont ete plutOt des revolutions de sentiment, une explosion de ses souffrances, que les résultat de convictions ba- sees sur la pensee, sur un travail prealable de

478 N. BALozsorr l'intelligence.C'est pour cela qu'elles ont êté toujours précaires et faibles en resultats. Je suis sur bien des points d'accord avec vous sur le jugement que vous portez sur nos revolutionnaires avec la seule difference que je ne crois pas comme vous Eliad propre a rediger un journal et a poser le programme d'une revolution avenir. Il manque de coeur et d'aspiration ge- néreuse ;il est trop préoccupé de sa personnalite, et son esprit est tres Otroit pour concevoir gram dement. Rosetti et Bratiano sont tout aussi im- propres a cela. Ce sont des gens de sentiment mais non de pensée. Le sens pratique leur man- que. Ils n'ont pas de suite dans leurs idées et ils sont incapables d'etudier les questions avant d'en parler. Reste Ghica, A. Golesco, moi et Maio- resco dont vous faites une catégorie. J'écarte ce dernier que je connais peu, mais que je crois coim me vous capable, et je reviens aux trois premiers. L'opinion que vous avez sur nous est la meme qu'on professait dans notre cercle révolutionnaire avant, pendant et apres la revolution et qu'on a cherche faire partager au public; c'est qu'a cOte de certaine capacité, d'un sens pratique et positif, nous réunissons beaucoup d'ambition et meme de la mauvaise. Car il y a deux ambitions politiques : celle qui veut le pouvoir pour le pouvoir et celle qui

REVOLIIVA p REVOLUTIONARI± 479 veut le pouvoir pour réaliser le bien. Mon opinion est toute differente. Je crois que nous avons donne trës peu de preuves de notre capacite et mal- heureusement trop de notre ambition, d'indiffe- rence pour le pouvoir, c'est pourquoi nous fil- mes la cause de la chute de la revolution. Nous ne nous sommes pas fait révolutionnaires pour briguer le pouvoir ;si telle était l'ambition de Ghica il pourrait mieux réussir en étant reaction- naire, Russe, Phanariote, qu'en se faisant révo- lutionnaire.Quant a moi j'étais fatalement en quelque sorte pousse a are révolutionnaire. J'a- vais commence la vie en me faisant mettre en prison pour la revolution et prison oblige corn- me noblesse. Bolliac se trouvait dans la merne position. Quand nous trois nous filmes nommes, par vous tous, membres du comae qui devait organiser la revolution avec un discretionnaire, nous sentimes et beaucoup de vous nous le fi- rent sentir :que nous avons ete choisis comme un mal nécessaire, qu'on nous croyait les plus capables, mais qu'on se défiaient de nous, de no- tre ambition. Depuis ce moment cette defiance nous plagat dans une fausse position. Pour eta- blirla confiance, dont nous sentionsleprix, nous fames forces de nous occuper toujours de notre personnalite, des garanties a vous donner

480 N. BALOESCIT contre notre ambition présupposee. Nous nous étu- diames a, nous effacer, et une fois la revolution faite, une fois notre mission accomplie de vous en laisser la directionet la responsabilite.Si nous étions ambitieux nous aurions tache de con- server le pouvoir apres la revolution exclusi- vement dans nos mains et peut-etre nous au- rions bien fait. Avant la revolution meme Ghica part pour Constantinople et son action disparait cornplètement dans le pays.Pendant toute la revolution ii n'a été en correspondence qu'avec moi, et comme je savais qu'on se defiait de lui, j'a vais toujours soin d'ouvrir ses lettres devant tous les membres du gouvernement et de leur en donner connaissance. Alexandre part quelque temps apres la revolution en Transylavanie et son action disparait aussi. Je reste seul. Qu'ai-je fait pour prouver mon ambition ? Le 11 Juin, en mon absence, je suis nommé par le peuple ministre. J'arrive trois jours apres a Bucarest. Je vois qu'on envie ma position, qu'on me soup- gonne de nouveau et je donne ma démission. Je declare que je ne veux pas me meler en rien au gouvernement, que je me reserve de pro- pager la revolution par la presse. Ce n'est qu'a- pres des instances réitérées que j'acceptai a etre quoi? Le secrétaire de M. Eliad et Compagnie.

REVOLUTIA I REVOLUTIONARII 481

La revolution Otait alors dans nos mains et la plupart de ces MM. étaient en petite Va- lachie. J'aurai pu choisir et fixer ma place. Je ne l'ai pas fait. Si je suis reste comme secré- taire c'est dans l'intention de les forcer a, faire le moindre mal possible.Quelle position nous avons donné aux autres, et j'aile regret d'y avoir contribué pour la plus grande part, car Rosetti et Bratiano étaient hostiles. Nous fimes Nicolas ministre de l'intérieur,Eliad membre du gouvernement et ministre, Tell membre du gouvernement et ministre de la guerre et g6- néralde l'armée régulière, Maghero membre du gouvernement, general de l'armée irregulière, généralissime ou inspecteur de toutes les gardes nationales du pays, plus un pouvoir supreme dictatorial sur 7 districts du pays. Quel immense pouvoir ! Toutes les resources du pays dans leurs mains !Qu'en ont-ils fait ? Mes opinions révolutionnaires je les ai ex- poseesames collegues et a, plusieurs reprises. Il nous faut, ai-je dit, un gouvernement éner- gigue et fort, sans sentimentalité dans sa poli- tique, mais guide par des principes de justice et de morale et sans s'embourber dans le sang. Ii faut que la revolution ne transige pas avec ses ennemis ;elle doit les vaincre ou en etre

Ghicc;.Amintiri, 27,641. 31 482 N. BALOESCII vaincue, et si elle tombe, qu'elle tombe du moins avec dignite, avec grandeur.

7)La mission d'un gouvernement revolution- naire est tits simple :propager et armer la rd- volution, voila son affaire. C'est a dire verser la revolution comme conviction dansl' ame du peuple et apres cela lui mettre l'arme en main et lui dire : maintenant que tu as une croyance, sois pret a mourir pour elle. II n'y avait qu'Alexandre qui partageait cette maniere de voir.Nicolas ne savait pas trop pourquoi il a fait la revolution et ce qu'il y a a faire. Rosetti seduit par les inspirations ge- néreuses de son coeur, voulait faire de la revo- lution une epopee sentimentale et croyait qu'avec quelques discours et proclamations pathetiques toute la contradiction, l'opposition, la haine du parti vaincu se noyera dans un vaste baiser fraternel.II ne comprenait la revolution, que comme une transaction, et il lui falait des Bo- yards partout. Aussi malgre l'opposition vive que jefis avec Alexandre, aide par Voinesco, Nicolas et Bratiano, ii réussit a nom mer au Mi- nistere des finances Heresco, membre du Mi- nistere de Bibesco, contre lequel nos avions fait la revolution.C'est ainsi que le lendemain de la revolution, nous la mimes aux pieds d'un

REVOLUTIA p REVOLUTIONARIt 488

stupide boyard qui la repoussa dedaigneusement du pied, Bratiano jeune avait des idées plus re- volutionnaires que Rosetti; mais ce n'était pas un homme de gouvernement. C'est un homme qui aime l'agitation pour l'agitation.Quant a Eliad, Tell etc., ils n'avaient ni des idées, ni de l'initiative, ni de la volonté. Ils ne s'occupaient que de leur personnalite et de leur mesquine am- bition.Je n'ai pas le temps de t'entretenir de toutes nos discutions,et de nos luttes parle- mentaires au sein du gouvernement, car, comme vous le savez bien ce n'etait pas un gouverne- ment d'action, mais de discution. Les reaction- naires s'attaquerent premièrement a la question sociale, et malgre toutes les concessions qu'on leur avait fait UP, et auxquelles je me suis constamment oppose, ils en vinrent le 19 Juin a un mouvement. Le peuple gagna la victoire et le gouvernement, qui avait eté imprévoyant le matin, fut stupide pour ne pas dire infame et traitre pendant la nuit du 19 au SO.Il y a quatre actes qu'il fit alors :1. L'arrestation lache de Solomon qu'onaurait pu areter a la ca- serne, et auquel on a dresse un guet-hpens in- digne, en me faisant jouer a mon insu, moi leur collegue, un role triste dans cette deplorable af- faire ;2. Un décret du gouvernement par lequel

484 N. BALCEBOII

l'art.13 sur lapropriété était abandonné, ef- faceet relegue a l'assemblee generale :c'etait donner lefruit de la victoire a nos ennemis vaincus.Je suis,jecrois, le seul qui n'a pas voulu signer cet acte ;3. The proclamation par laquelle on excuse Odobesco ;tout en refusant de la signer, .j'ai force Rosettiàintercaler dans la proclamation que ces excuses sont du dire d'Odobesco et non pas l'opinion du gouverne- merit ;4. L'avancement que Tell fait aux offi- ciers qui nous avaient garrotes le matin et qui avaient commande le feu sur le peuple.

7)On tourna de plus en derision Alexandre et on l'accusa d'être un Robespierre, quand ii proposa de faire passer Odobesco et Solomon de- vant un conseil de guerre. Mon frere vient nous dire que les negociants demandent la loi mar- tiale ; j'appuie cette opinion et on la rejette. Si on aurait puni sévèrernent alors ; nous n'aurions pas ete contraints de quitter Bucarest le 29 et le peuple force de refaire pour la troisibme fois la revolution. La question sociale était donc tout a, fait abadonnée par le gouvernement le 19 et par le peuple le 30.Eliad surtout ne voulait plus entendre parler ;il en voulait aux paysans pour s'etre soulevés contre nous dans notre fuite. Plus tard, lors de la discution pour la con-

REVOLUTIA fp REVOLIITIONARIi 485 vocation de la Constituante, j'ai trouve moyen de revenir h la question sociale. Vous savez qu'Eliad, appuyé de Campiniano, Rosetti, Vol- nesco ,Nicolas,voulait composer l'assemblée de 100 Boyards,100 negociants et 100 pay- sans. J'ai soutenu levote universel etdirect, et apres une discution de quatre seances, ayant gagne les voix d'Etienne, Bratiano, le Metropo- litain, Maghero et Philipesco,j'aiemporté la victoire, et comme le principal argument de nos adversaires était que leur systeme est nécessaire comme une garantie h donner aux boyards pour la discution de l'art13, j'ai propose la forma- tion de la commission et on l'a accepté sans savoir trop ce que cela sera. J'ai organise alors aussi les commissaires contre la majorité du gouvernement qui était hostile h ce projet. En ai-je fait un moyen de popularite pour moi ?Vous savez que jen'ai pas meme voulu les nommer rnoi-meme et que je les ai fait nommer par les Clubs. De meme que j'ai decreté l'organisation d'une commission, dans laquelle j'avais nomme toi, Zane, Bolinti- neano, Roman, pour diriger les commissaires et la propagande. J'ai reorganise la feuille des vil- lages et j'ai aide avec de l'argent la formation du journal Le peuple souverain. Me suis-jefait

486 N. BALCESCII proner dans ces journaux sur lesquels j'avais de l'autorite ? ! Ou bien ai-je comme d'autres prone mes amis et cherche a leur faire de la popu- larité !? Quand on allait nommer la Lieutenance, on vient me proposer d'y etre nomme, on l'avait decide dans un Club.Je m'y refuse et veux partir pour Paris oil. nous n'avions encore per- sonne. Mais au moment de partir Bratiano vient m'empecher. Il me declare qu'il se defie de la. Lieutenance, que comme j'ai de l'action sur ces MM. je dois rester pour les empecher de mal faire,sans celailest decide a, chercher a les renverser. Voila, ce qui me décida a rester et a. écrire h Alexandre a. Vienne de se rendre h Paris. Que n'avons pas fait et moi et Bratiano et Bolliac et Rosetti pour engager le gouverne- menta.concentrer les troupes, a arrner le pays ? Tout a ete inutile. La Lieutenance inaugura son avenernent en sacrifiant par un acte public remis a Soliman l'autonomie du pays, malgré l' opposition que nous lui fimes. Tes fret-es ont trempé aussi dans cette malheureuse action.Depuis lors la revolution politique fut sacrifiée et abandonnée corn me l'avait ete deja la revolution sociale, car je vous l'ai notre droit de faire la revolution n'était que

REVOLT:TILLI REVOLUTIONml 487

celui d'autonornie.Quelques jours apres je me trouvai a Constantinople et parlant avec Cor j'ai prononce le mot de revolution. Vous ne pouvez plus rien reclamer,,me-dit-il, au nom de la revolution. Maintenant vous vous etes soumis ; vous ne pouvez plus parler au nom du droit .révolutionnaire. Vous devez tout attendre, se- lon la declaration de votre gouvernement, de la bonne volonté du Sultan.Ilavaitrai- son.Ainsi c' est Soliman-Pap,c'estlaLieute- nance, ce n'est pas Fuat qui a renversd la re'vo- lution. Celui-ci n'a fait que substituer un Caima- cam aux trois Lieutenants. La rdvolution n'existait plus. La Lieutenance le savait bien quand elle n'a pas voulu convoquer la Constituante avant d'obtenir l'autorisation de Constantinople. La re- volution Atait a, recommencer. C'était la mon opi- nion et celle de Ghica. Celui-ci, qu'on représente comme un homme avide de pouvoir, un nouveau Pisistrate, m'engagea alors a nous mettre d'ac- cord a Bucarest pour dormer la Dictature a Ma- ghero, qu'il n'avait jamais connu. Arrive a Bu- carest j'ai fait tout mon possible pour engager Tell a preparer une defense qui aurait pu pour le moins nous mettreu meme de faire une ca- pitulation honorable et avantageuse au pays. Je n'ai pas pu réussir.Chercher a renverserla

488 N. BALCEEICII

Lieutenance c'etait trop tard et je craignais d'of- frir un prétexte plausible pour l'entrée des Tures a, Bucarest ;je me suis borne a faire envoyer a Maghero l'artillerie et la cavalerie de Bucarest et a l'engager a se declarer dictateur et a se maintenir dans les cas ob. la Lieutenance serait renversee par les Tures. Vous savez le reste: Maintenant n'ai-je pas raison de dire que si nous trois,qui avions dirige la revolution jusqu'au 11Juin, nous aurions été plus capa- bles pour prévoir l'avenir qui nous attendait ou plus ambitieux, nous aurions mieux agi, nous ne nous serions pas disperses, et moi je n'aurais pas borne mon action a maintenir l'harmonie entre MM. Eliad, Tell, Rosetti et Bratiano. Et au lieu de ne rien faire et de leur crier toujours comme Cassandre qu'ils font mal, n'aurai-je pas mieux fait d'agir même malgre eux et contre eux? Ii n'y a qu'une chose qui peut m'excuser, c'est que je n'étais pas soutenu, que je n' avais pas assez de popularité ;et que de plus !dais trop fier pour la mendier comme les autres et pas assez comjclien pour l'obtenir.

17Cet historique de la revolution, la defiance qu'on nous a portee et qu'on a la mauvaise foi de nous porter encore vous explique pourquoi nous sommes peu propres et pour ma part

REVOLUTIA L REVOLUTIONARI1 489 tres peu disposes a diriger l'emigration. On ne peut pas comploter et nous sommes dans cet- te position sans une pleine confiance. Je sais qu' ellene s impose pas et qu 'elles 'obtient par le merite.Chercher a la meriter,telest mon desir.Pour celail nous faut du temps ; ii faut laisser les animosites s'effacer, les pas- sionss'eteindre pour que nos emigres puis- sent jouir de l'exercice de toutes leurs facul- tes et raisonner juste. En attendant il ne faut pas se croiser les bras. Que ceux qui ont une pleine confiance les uns dans les autres s'en- tendent entre eux et travaillent ensemble.Je n'ai pas cesse un seul instant de le faire depuis plus d'une armee. Je ne suis pas encore de ton opinion pour diviser notre action. Je crois que les memes hommes peuvent agir pres des ca- binets pour retirer quelque avantage de lasi- tuation actuelle de notre patrie, en merne temps qu'en secret ils peuvent travailleret preparer les elements pour une revolution nationale dans l'avenir et telle que nous la revons. Il nous faut donc renoncer pour lemo- ment a concentrer l'Emigration. Combien d'essais sans resultat n'avons nous pas fait ?Mais cela n'empeche pas une entente et une action secrete ou particuliere entre tous ceux qui ont pleine

490 N. BAICESCIT

et entiere confiance entre eux. Et voila ce dont je m'occupe. Je serai heureux si je pourai par- venir a gagner la tienne comme tu possèdes toute la mienne. Salut cordial N. Beilcesco.

Mes amities a tous nos amis de Brusse.. Ma lettre se ressent de la precipitation que j'ai mise a l'ecrire.Je n'ai eu nile temps de la revoir, de la corriger et de la copier. Tache de la dechiffrer".

48. n[Paris] 6 Marta 1850. Am primitscrisoarea tade la14 Fe- vruarie precum §i 800 fr.IV alatur aci chi- tanta de 300 &and ce am dat la croitorul care mi-al clis. Dad, novelile despre Transilvania vor fi a- deverate,apof e foarte ren,cAci nu e mijloc d'a isbutl Mra, arme in contra Austriacilor§i Muscalilor. G-azeta Transilvaniet" din 6 Fevru- arie nu pomenesce nimic nici de arestarea Ian- cului, nicl de agitatia poporulut In numerile tre-

PREGATIRt BEVOLITTIONARE 491 cute din Ianuarie era ca pe Iancu la un tirg in munti II arestuisera nisce soldati, dar ca popo- rul se resculase armandu-se cu parl§icapita- nul fu silita-1libera,rugandu-1sa,lini§teasca poporul, caci gre§eala s'a facut. In alt numer spune ea, Iancu cu Axentie at pranclit la Vol- gernut in Sibiti ca vor porni la Viena. In urma acestora am hotarit sa trimit pe Arapila acolo. Era sa-1 pornesc, dar mai a§tept vre o 34 cluesa vedem ce se mal aude. Me magulesc a crede cä e o minciuna scor- nita in Bucuresci, de unde es mune. Nisce seri- sori sosite aci mai deunaili vesteat ca pe Bol- liac l'a inchisi pe tine te-a exilat in Siria. In Gazeta Transilvaniei asemenea nu se vorbesce de guerila din Carpati. La 9 ale acestei ese la Londra o foaie frantuzeasca de Golovine sub titlul Le feVéral. Mi-a scris sä-1 trimit articole.Et socot sa me due acolo pe la sfar§itul lunei. Am scris sa in- treb dad, Mazzini a sosit acolo.Cred Ca cu dinsul, cu Ledru Rollin, cu Manin, pe care l'am cunoscut mai deunacli aci, §i altil de fie-care natie ate unu sä facem un comitet revolutionar euro- pean, conservand tot de odata comitetul Europei orientale. Mi-am inchipuit un §ir de comitete su- puse unul altuia, incepend gradat : 1. dela....(?) 2.1a

492 N. BALCESOU cele cincI terl rornane. 3. unul central in Paris pentru toata romanimea ;i apol acele douë pen- tru chestiile internationale §i europene. Scrisorile din tara vorbesc mult de o am- nestie pentru espatriatI,din care se va esclua numal Locotenentii, Magheru §i tu,clic unele, iar altele pun pe Bolliac in locu-tI. Spune-mI, la un asemenea cas, ce gandescI Ca e de facut. EA cred Ca unii din noi macar sa nu intram in tara, unde nu putem face nimic ;afara, numal de casul and am putéflale§1 de deputati la Adunarea pentru revizia Regularnentului. Nu ti-am trimis Inca socoteala subscrisa din pricina ca, and am araat'o intai erat§i putinI causa§1,§i D. Bratianu ridica oare-carI obiectiI secI, §i de atunci nu i-am putut aduna ; dar o voit face in clilele astea. Hartia insa nu a e§it din mana mea. Dar ce folos ca causa§iI de la Brussa aü trimes aci numal o copie intä- rita dupa cea furata de din§il, adaugand §i un teanc grozav de acusatil in potriva-tI §1 in po- triva noastra tutulor. Locotenentii ne-at impar- talit oficialmente acele acte.Dar et am spus in Adunare ca n'am dorinta sa, aflu mi§eliile §i injuraturile a ast-fel de oamenl, §i citirea hartie- lor se opri inapoindu-se D. Locotenenti. Intimplarile din Grecia at dat prilej celor

EMIGRATI1 ROMANI 493 albi de aci sail aux reac ca sa se apropie de Rusia, vinuind ca Palmerston umblg sg-I incurce intr'un resbel. Spune-rnI ce aI de gand sä fad? Remai acolo saU viiincoacI? Spune-I cocoanel sg me ierte ca nu I-am putut scrie§i ca aceasta n'o escuseaza cä iml scrie aa rar.

11Negri este sg villa in primgvara asta aci. Asernenea §1 Balaceanu se intoarce la Maig in Paris. Ar trebul säingrijescIcgsä arziacele scrisorf ale mele care vorbesc de comitetul dela Londra. Bo lliac mi s'a plans ca tu nu-I incredin- tez1 nimic;el ImI spune ca e mandru de lucra,- rile talei de activitatea ta. Spune-I cate odata ce e de spus. E curies ca o femee. Vöd Ca re- soneaza dreptiil scia Ca nu e indiscret.Eti ii voit scrie Ca me puill In re1aii cu revolutio- naril EuropeI, dar nu-I vorbi de comitet."

49. Paris 16 Martie 1850.

Am tare putin a-tI scrieli vreme aseme-

494 N. BAtanseu neaputina.Isbanda electoralaa sociaVilor schirnba starea lucrurilor aci.Ministeriul cade. F. Barrot a §1 dat demisia. nDin taxa iml scrie ca boeril s'ati spairnan- tat ca o sa, ne dea amnistie qi sa ne Intoarcem. Gazeta Transilvaniel s'a oprit. Iancu e dus la Viena, dar nu arestat. Golescu va pleca septamana asta la Viena. El a facut un memoar asupra stariI poli- tice a terel, pe care il vom da aci §i la Londra. Cu pWa viitoare iti volt trimite o copie. Itl trimit deschisa aceasta scrisoare cake Albu ca sacitescI respunsul meil la scrisoarea lul catre §tefan. 0 pop citl§ilaaltil, de vel gasi de cuviinta. Cartile de visita le-am dat sa le faca, de voia puté tile voill &mite cu acest curier, adeca de le va primi Sefels. Acesta hall' da zor ca sa ajutam §i nol publicatiile preset Spune-mi cu cat al pute ajuta Polonia sailaltjurnal, dupa cum al (ills.Vail sa fac o bro§ura fran- tuzeasca asupra chestiel sociale la not Complimente respectoase la lenep D-tale cocoana, care nu mai imI scrie.

IV-. B."

STAILEA ROMANILOR 495

50. Paris 26 Martie 1850.

Am primit scrisoarea ta dela 6 Martie impreunä cu toate documentele despre chestia proprietatif, §i me i ocup a lucra o bropra fran- cesa de vre o 4 coil de tipar asupra acestel che- stil, cea mai importanta a revolutiei noastre.

7) vrea sscift daca reformele promise se vor margini in aceste lucrari ale comisiilor despre proprietate. Daca nu se va face reforme generale a Regulamentului. In privinta amnestiel am auchti nol. Ca sa, ne hotarim la ceva, a§teptam s'o vedem e§ita. Et scrisesem in tara la familie,de sunt dou6 (?), cä n'am de gand sa me intorc.Sora mea Imi scrie Ca boerii sunt späimantati de intoar- cerea noastra; caunul spuindu-I ca crede ca poate n'om vrea noi sa venimi anume de mine, ea i-a respuns ca inteadevër ca nu ne-om grabi a veni, cad o sa ne doara inima sa ve- dem tara in starea in care at adus'o boerii cu Muscalit Et cred insa el unil din nol, call nu fac nimic, nici at a face aci, mai bine e a se intoarce in tail, mai cu seama incasul cand s'ar face reforme sat s'ar deschide o Adunare National& ;atunci ne-am puté duce tot)",macar

496 N. 331.LOESCII vremelnice§te in targ. Ar trebui sg impingi acolo la deschiderea unef AdungrI, fiind numal acesta mi- jlocul de a face ceva imbunatgtirI in taxa_Dar ar trebul ca sg nu fie numai o Adunare de boeri. Nu sunt .insg de idea ta,d'a te läsa sg te tri- mita la Alep. AI puté fi mult mal folositor aci dent acolo. Alecu Golescu Inca n'a putut pleca din pri- cina banilor. Et ii fac vre-o 130 fr.,dar nu-i ajunge. Cred cä o capeta Inca vre-o 170 §i a§a va putO pleca pang in trefqile. Tanen trebue sg fie tot la Viena.Gazeta Transilvanief s'a oprit, iar Bucovina ese de douë or pe septamang. Gazeta lul Carcalechi §i Bu- letinul le primesce Rosetti aci prin Winterhalder care e in targ. Sefelsmi-afagaduit trimite prin D. Arzunenu, ce pleacg d'aci pentru Constantinopol, cartele de visitg §i ni§te bro§urI ce-ti trimit pen- tru tine si alteledela Bolintineanu pentru Ca- targiu. Apropo de bropri. La 1848 toamna A. Golescu dedese lui Biberstein (Buginski) ni§te bro§urI ca sg mi le aduca in targ, unde me aflam atunci. El spune cg ti le-a datie la Con- stantinopol. Adevër este? Poesia alaturatg pentru cocoana d-tale.

CIONFEDEFLATIA DI:MAI:MI 497

Pentru ce esclusia lul Eliad §i Tell din am- nistie ? Li se face o posipe esceptionala ce nu meritä.Eliad a §i protestat intr'unarticol in Semaine, plangendu-se Ca Poarta tocmai pe eel credincio§1 ai el' nu-1 iarta.

17Mu ltä fratie la top acolo. N. B."

51. ,Paris 6 Apri le [1850].

ImI Orli tare rn ca aflai Ca e§ti bolnav. Imi pare bine ca Bolliac a scapat de toate belelele §1 ca Caraca§1 a e§it la lume , et il cre- deam inchis. Nu soil nimic de Manu, Duilie §i. Dina,. Iti trimittrei esemplare din memoarul facut de Golescu ca sa dai la Aupick, Canning §i Ali-Pap.. Am clis lui Sefels sa trimita unul lui Ahrnet-Effendi. Ea am scris lui Stuard §i luI Palmerston §i le-am trimes cate unul: Am insarcinat pe cel dint= sa-1 dea la cel d'al doilea. De al vreme pune de scoate o copie dupa me- moar §i impartA§esce-o la camaraqiI dela Brussa. Memoarul tel ce al trimis lui Kossuth e bun, dar a§1 fl vrut sit fie mai lamurit. El cred , Ohica,Amintirt,27,611. 32 498 N. BALCE13011 cä cu Kossuth e putin de facut,cacl e foarte entête in ideilelui. It): voit trimite un project de confederatie ce volt sa fac pe aceste base : 1. Tref nationalitati deosebite cu teritoriul §i administratia lor :Ungurii, Romaniii Jugo- Slavii. S. In privinta despailirel teritoriului se va socotimajoritatealocuitorilor ludetului sat a Comitatula Minoritatea, de va fi mare, va dobandl garantil nationale de limbä, de religie §i de ad- ministratie comunala, iar va fi lipita de terito- riul maioritatel. Statul federal se va numi Staturile unite ale Dunarei §i vor cuprinde, afara din tot rega- tul Ungariei, Bucovina, Moldova, Valachia, Ser- bia §i Basarabia, cand om lua-o. 3. Adunare centrala federala de 150 de- putatl, cate 50 de fie-care din trei nationalitati", se va aduna in tot anul in capitala fiecarel na- tionalitäti pe rend. Ea va hotarii limba discu- tiilor sale (frantuzeasca§i nemteasca sat alta). 11Adunarea va numi pe un an un guvern federal de trei Membri, din carI unul va fi mi- nistru de rásboit, altul al pricinilor dinafara, §i al treilea al comerciululi comunicatiilor.

CONFEDERATIA. DUNABEI 499

Aceste MinisteriurI nurnal §i cu treburile lor sunt treburile federale. Adunarea va hotarii partea dajdii ce trebue a da fie-care nationalitate dupa populaVa §i veniturile sale pentru federatie. Insa stringe- rea dajdillor va fifacuta de guvernul deosebit al naVonalitatilor.

/)Com pleteaza aceste principil din capulteU, pana cand iT voit trirnite proiectul ce voig sa fac, §i care cred Ca va fiprimit de Telekyqi Klapka,V-1 vom da un caracter semi-oficial. Gandese sa puig pe Czartoryski sä representeze pe Serbi cu Jugo-Slavl. EA pun sub tipar in qilele astea o bro§ura in frantuzesce asupra chestiel proprietatii la noi. Dupa acea apoi me apue de publicarea Revistei romanesct Nu uitCa. mi-ai fagaduit a ajuta aceasta intreprinderei te grabe§te. Golescu a plecat a-seara.

,A1 550 N. B.

N'avusei vreme a scrie nici frate-mea, nid la nimenI altul. Spune-le. la top; multa sanatate. Ti-am ttimis. prin Sefels laarta dela Artaria dela Viena, agile de visita §1 nisce bropre". 500 N. BALozeou

52. ,Paris, 16 Aprilie 1850. N'am ce-ti scrie mal deosebit de aci. Sciri din tail iar n'avem, nici dela G-olescu ce trebue sä fie tot la Viena. Vreme Inca n'am writ mult, ca me aflu mutandu-me.St. Dominique St. Germain, 18, este adresa mea acum. Am vöclut aci pe Bisczanowski,iar Za- moyski n'a sosit Inca. Complimentele mele la Caraca§I §i la tot): prietenii. N. B.

In jurnalul La Sonaine este un articol lung despre nol, corespondenta din Moldova trasa din foaea Bucovinel. N'am avut Inca vreme a vedé Concordia. In septamana asta pun sub tipar scrierea mea de care ti-arnvorbit.Cred ca. te va interesa. AO don mult ca sa n'apuce Turcil a priml lucra- rile comisiilor, pana a nu e§i lucrarea mea.

Am trimesierl rëgpunslul Eliad prin N. Golescu ca sa nu mai' poarte grija lul Bolliac ca a furat diamantele Ungariel, cad a 'scapat ORGANISAR1 REVOLUTIONARE 501 de toate. Eliad II poarta grija tot in sensul care io poarta §i M-me Eliad, adeca iihulesce. El ice cadovada ca Bolliac este unealtä musca- leasca, e priete§ugul 1ucu Katov §i Mavru, etc.

53 Paris 26 Aprilie 1850. Scrisoarea ta din 2 Aprille am primit'o. Banil ce spul ca osa-mI trimit1yin foarte la vreme ca sa pocit plati cu o parte dintein§ii (la 300 fr.) tiparirea scriereI mele ce nadajduesc a 11-0 trinlite cu po§ta vhtoare. AstacII am pus'o sub tipar. Din 500 fr. ce mkal trimis, am platit 300 fr. datoria pentru §ederea la Londra §i 100 am dat luI Arapila. A§tept lasfir*itul lunei bani d'acasä, cu carI sä me repecl pe la Londra, de va fi trebu- inta. Pricina ca nu m'am dus pana acum a fost, ca atat Klapka cat §i m'at insciintat ca sunt sa v aci. Din Moldova imI scrie. dela 8 Aprilie Bal§ Teodor §i nevasta lul Ca a e§it amnistia, §i me poftesc impreunä cu top prietenii mei sa merg p'acolo, sä traiesc vre-o cata-va vreme cudin§il. Deo fiadevërat ca s'a dat amnistia, apol me

602 N. BALCBSOLT due pentru cate-va clilep'acolo,fiind-ca doresc sa vecl pe muma-mea, §i 1-am scris sa vie la, Foc§ani off Galati ca s'o intalnesc. Vohl sa ve- dem ce mai putem face cu Moldovenii, §i de le putem scoate ceva bani, caci toate planurile rë- man in nelucrare din aceasta pricina. Starea de astacll a lucrurilor nu poate in- tarclia mult a se preface. Niel alba; nicl roei nu vor putO sa a§tepte pana la 1852. Partida care va simtl ea are sa, fie biruita atunci prin vot, va ingriji mal din vreme a face o mi§care, un appel cl la force.Cei albi sunt foarte descura- jati impreuna cu Burgravif §i Margravif lor. Sunt sigur ca inainte de un an vom aye de lucru §i mult. Trebue dar sa ne gatim In tot chipul. Sociala in Fraqa va aduce forament res- belul general. Dela Arapila n'arn nicl o serisoare pana acum. Articolul 1u Noguez este incomplet §i con- clusia proasta nu poate a-mi sluji nimic.Vei vede in articolul meld greplele.

17Articolul facut de Ionescu asemenea e mult greVt, precum §i chipul de despagubire ce arata sipe care sunt silit a-I refuta.

))Am cautat la un cabinet de lectura nume-

concremslui ItEvoLuroNenzi 503 rile din Concordia, dar n'am gasit pe acele tre- cute, unde trebue sg fie articolul WI. Era mg bine sg mi le trimitt Sper cg peste putin sg ne puteni impärp, cumclicl,dar Incet, au fur et a, mesure ce poate fie-care potrivit mijloacelor banqtl. N'arn vreme all scrie mal mult. Compli- mente la cocoana. Al tëii N. Bdicescu.

Barbu de ce nu-ml scrie ? M-me Rosnovano a venit aci".

54. n[Paris] 6 Maid 1850. Prin scrisoarea din 5 Aprilie inn' spul cg o sg-mI trimitl cu pqta viitoare banli nu mi-al trimis, dar Iml dal comisioane pe carl cu pg- rere de rëu nu le pot face Ong a nu primi bani dela tine sail d'acasg, cad acum me aflu fargpara. Din 500fr.ce mial trimis luna trecutg am dat 100 fr. lul Golescui 300 spre a plgti datoria dela Londra, inca 8 fr.pentru cgrtile devisita etc. Altept banil acet1 fAga-

504 N. BALCESOU duitl ca s. platesc tiparul broprel mele care ese in septamana asta. Golescu §i Laurianu mi at scrisdela Viena.Muscalii at trimescavaleril la 3 prefecti, lancu, Axentie §i Balint §i la alti Romani din Transilvania.Golescu lucreaza. ca Romanil sä nu le primeasca.Romanii din Au- stria n'at dobandit ince, nimic din cererile lor ; de acea sunt foarte nemulturnitl. Se a§teapta sä ese constitutia provinciala a Transilvaniel.In Transilvania s'a introdus in toate trebile oficiale limba germana §i biurocratia austriaca. Lanturi none, scrie Lauriani, se pregatesc, iar libertatl de loc ;el se tot escuzä cu starea provisorie, insa pasurile ce fac §i ca provisoril sunt rele". Gazeta Transilvaniei are sä iasa din not sub re- dactia lul Mure§anu. Ministeriul austriac a corn- pus la Viena o comisie pentru formarea unel terminologil juridice rornane, in care se afla nu- mitt Laurianu, Maiorescu §i Aron Florian. Atat estetot ce at dobandit positiv Romanil dela A ustriacl. Golescu me povatuesce sä nu cum-vasa calc cu piciorul pe la Viena. Romanil no§tridin Transilvania (Manu etc.) s'at tras in Serbia. Notele istorice ce-mi cerl voit cauta a ti le trirnite prin po§ta viitoare.

ROMANII IN AUSTRIA, UNGURII 505 Imi pare rn ca tui Golescu v'ati pus sä turburati pe morti zacend in cimitirul lor. Kossuth e mort §i nu ne mai poate sluji,la- sati-1 in pace. Am Mout cu dinsul tot ceera cu putinta. L'am silit a da un démenti a sa vie et a son principe, acordand aceleconcesiiin- complete Romani lor. C'était un acte de suicide. Ii ne peut plus aller au dela. Kossuth e repre- sentantul a Ungariei trecutului, a unui trecut in- gropat pentru totdeauna. Ne trebue a ne adresa la un representant al Ungariel viitorului, al Un- gariei putincioase.L'action de Kossuth sur les destinées de /a Hongrie est finie pour toujours. Noutatile de aci le-al prirnit prin gazete. Ahmet-Effendi a scris aci ca se afläsiin tara o triada ca a lui Pierre Leroux, aceasta este :Protectoratul, hospodaratul §i boiaratul". De amnistie Imi pare rn ca nu se mai autle nimic, cad a§l dori sa me reped in Mol- dova. De ce Barbu nu-mi mai scrie ? La M-me Ghica, me rog,sä, nu spui nici complimente nici ca o doresc,caci sunt supë- rat pe D-ei, ca nu mi-a respuns la mai multe scrisori. Adio. N. B.

506 N. BALCESCII

Iti intorc scrisoarea lui Golescu §i cea cgtre Melic, cari am aulit cg s'at intors acolo".

5 5. ,[Paris] 16 Maid 1850

Aici este o neodihng mare §i o turburare in toate spiritele, produsg prin reformarea legel electorale. E mare minune de s'o petrece lucrul cu lini§te. Poporul vrea sg iasa la ulitg§i la harp,. Capii §i jurnalele ro§ii se silesc cat pot a-I oprl. 0 parte din soldati sunt cu poporul, dar pov4uesc a nu se bate acum, ci a a§tepta vre-o douë luni in care vreme toatä armata se va roeb. Mai mult de 150 ma de iscglituri vor pro- testa in Paris in contra legel ce se propune. Idea Ro§ilor d'a intinde lupta in toatg Franta §i a nu o concentra nurnai In Paris,e bung. Fgrg indoialg Ca aceastä lege va aduce un lung rásboal civil, de nu acum dar peste putin. Pati- mele sunt aprinse in cel mai mare grad. Am- bele partide nu respirg decat mgcelarirea par- tidel contrare. C'est une guerre d'extermination sans exemple dans les annales du monde. Ce va e§1 din acestea toate?

2/Poate de o cam data un folos mare pen-

AGITATITTNI IN PRANTA 507 tru Rusia. Trebue sa prevedem tot §i sd ne nem gata la toate eventualitätile. Din cartea mea d'abia s'a tiparit treI colI, mal este Inca trel, prin urmare d'abia cu po§ta viitoare la 26 tI-o voia trirnite. Gandesc ca am sleit chestia §i am dat lovituri de bardd Regu- lamentuluI §i boerilor. Ell Ingrijesc §i povatuesc pe frate-teil aci cat pociu, fd te rog §i tu asemenea cu frate-met acolo. MI5, II scriset Da-I de lucru §i pune-1 sä citeasca la dill, sa nul pia* vrernea. Nu mi-ai trimis banii de carl mi-ai vorbit. Lipsa banilor m'a oprit d'a zorl tiparirea cartel. A§tept d'acasa. Poate m'of repecli pentru catd-va vreme la Londra, de ml-o venl. Arapila asemenea Iml scrie dela Viena sä-I trirnit vre-o suta fraud. Adio. 1) N. B.

56. ,Paris 26 Maiii 1850

17Despre istoria de la Belgrad mi-a spus §i Bisczanowski. Am ispitit pe Teleky §i am. v6c1ut ca el nu scie nimic. Cel dela Londra'ai mel cuno- scutI s'aa dus in Elvetiea pentru treaba.

508 N. BALCESOU

N'am avut Inca vreme trimite notele, dar cred ca cu po§ta viitoare. Cred ca e de pri- sos :1. Ca n'oia pute trimite note lungl §i deslu§ite ;2. ca Poujade plena din taxa peste curend en conge. Este aci unul ce a fost con- sul la Odesa, care va porni peste putin spre a-1 ramplasa. A cerut Rusului (Moldovanu) sa-1 faca cunoscut cu not, §i a§tept sa mi-1 aduca astäI la mine. A§tept sa-mi aduca dela tipografie vre-o cate-va esemplare din bro§ura mea spre a-ti tri- mite. Am dat zor ca sa pot aye vre-o 10 ma- car, ca trimet, §1 cu po§ta viitoare void tri- mite mai multe.Sa cauti a o pune in mana Turcilor §i ambasadorilor, cum §ia trimite in aralui Ahmet-Effendi si la toti prietenii. P'a- colo at mai multe mijloace. Am fostd'odig- nitate aspra catre Turd in bro§ura fara insa a-I ataca+ Sunt curiossa scidopiniata despre scriere. N'am pus numele socotind de prisos, de vreme ce top ai no§tri din tara, vor pricepe ca ed am scris'o. De acea cred ca e de prisos a face aci mister catrTurd despre numele au- torului. ,,Acidiscutialegeielectoraletot se ur- rneaza. 0 parte mare din popor vrea sa iasä la

QUESTION ECONOMIQUE 509 maidan la trAntA, dar Muntenil il opresc. Emi- gratil FrancesI din Londrai ElveVail indeamna a se bate. Et n'a§1 vrea acum bAtae, cAcl cred CA n'or isbutI §i apol §i isbutirea o cred intern- pestiva din cuvintele ce foarte bine al developat in scrisoarea ta lul Ruset. Golescu e la Viena §i-ml scrie CA Romanil din Transilvania sunt foarte intaritatl.

,,-W. B.

Ti-am trimes 5 esemplare din bropra mea 27 prin po§te adresatela HOtel d'Angleterre". SA bagi de seama a indrepta aceste grepll:1. pagina 72 linia 37,a §tergo cuvintele divise en series" ;2. P. 81 linia 23 a pune ses fir- mans" in loc de les fermiers". Aceste gre§ell aU trecut din vedere-mi, cad me grabiam erl, ca sa pot a ti-le trimite astaqi. Voig cauta ail mal trimitei prin Se- fels. Nu mi-al spus daca memoarul fAcut de Go- lescu l'al dat acolo §1 ce efect a facut".

510 N. BALI:3E80U

57. Paris, 6 Iunie 1850.

Iubite Ghica, Sunt bolnav putin ;de acea putin I1 void scrie. TI-am trimisprin comisionarul ce mi-ai insemnat la Belhomme, negutatorul d'acolo, 50 esemplare din brosura mea. Trimite dar la acesta delecere, cad le-am trimis pe numele lui. Cauta a le baga in terile noastre. Spune-rnI ce impresie a facut brosura la Turd. Ar trebul sa faci o nota si s'o daI atat lui Ali-Pasa,cat si s'o trirnitl lui Ahmet-Effendi, in care saclici, aceacemI-ascapat din vedere, ca la1831 boerii se impotriveat .1adesfiintarea poslusici- lor tot cu ace1eas1 cuvinte ce &AA astacll impo- triva libertatif munceI, qicOnd, ca nu vor aye cu ce se sluji in casa si in curtile lorisi a mil- tiva \Tulle lor cele numeroase (vecif pentru aceasta mucalita scrisoare a lui Dudescu dare -Villara tiparita in Poporul Suveran din August 1848, 'pe care ar fi bine s'o traducii s'o arql Tur- cilor); 'ca cu toate adeste, desfiintandu-se -poslus- nicil nu din vrerea boerilor, dar prin ucaz ru- sesc, boerii se putura sluji maI bine cu slugi sirnbriase si toate viile se cultiva all mai bine QUESTION ECIONONIQUE" 511 cu munca libera a la journee et a la tache ; fail ca aceasta sa fie prea scumpa sat se lip- seasca. Ar trebul Inca sg dal oare-care desvol- taxi despre renta care este Inca foarte ingreoiata socotita 5 p.0/0, de vreme ce in Franta nu este decat 2 sat 2 1/20/0. ,,Comuhistil nostri aci sunt nemultumitl ca n'am cerut abolitia proprietatei, a rentel, etc. NoI, call am atacat-privilegiul si monopolul pro- prietatel, vom fi nevoiti a Ile lupta odata spre a apëra proprietatea de comunism.

17Am primit o scrisoare dela T. Bals, prin care imi anunciazg cu parere de rët ca amnistia este o minciuna de o cam data. Ea scid ilusiile dupg carl aspirg Bals ;dar cred ca candidatii de acestfeltocmal ne sunt folositori si trebuin- ciosi, pentru acea tin relatil cu dinsul. C'est un assez brave homme du reste et il parait avoir beaucoup d'affection pour moi. Asa nu e de spe- rat sg merg in Moldova. Era sg vie Negri aci, dar nu cred ca va veni.Mavrogheni siAlex. Mavrocordat sunt sa vie la Ems cu nevestele lor si apoi aci. Ce fel de oameni sunt acestia, pe earl tu 1-ai cunoscut? Et nu scit ce o sg fac ? Ce-o sa mö mai fac ? Mijloacele nu me iarta a mai sedO in Paris, si me tot uit incontro s'o apuc ca sa gasesc la vie d bon marchd. Poate m'oiü duce a me 512 N. NALcEsou

a§eza in vre un or4el alSpaniel, cacla venl la Constantinopol nu ca§tig nimic in eftinAtate.

N. B.

trimit nisce articole e§ite in National, sA le trimiV la Brussanl.Ii trimit alAturata scrisoare dela D. Fernez. El m'a rugat ca sl-I de- schiclf creditul astfel, adecA sa autorisezi pe Fillet et Wille bancherul a plati ses bordereaux. 2. SA-I respuncll daca primesci ca frate-tëti sA manance la masa familiei lul, dupa cum qice CA a gasit doctorul de cuviinta. 3. Eil l'am autorisat ca sa ia un repeti- tor de matematicA. Asemenea are un profesor de arme 0 de piano dupa hotArirea lul Go- lescu. 4. SA regulezl imbrIcAmintea lul.Frate- tëti mi s'a plans CA n'are cisme. Et am rugat erlpe D.FernezsA-I faca,paha velscrie tu. Despre toate aceste puncte, me rog sA dal deslu§irI cum vreI sa se urmeze."

EMIGRATIA LA PARIS 513

58. Paris, IC Iunie 1850.

Iubite Ghica, M'al pusin mare nevoe cuintarlierea acelor bani, dar in sMr§it cred Ca peste treiqile II voidprirni, dupa cum irni scriI. 41 trimit aci aläturi un certificatal doe- torului §i un Ilya§ a lul Fernez, dupa care am fost silit a autorisa pe frate-tai sa manance la masa lui Fernez numal pana in 6 septarnani, timp necesar pana sa vie réspunsul tat' §i ho- tarirea cum vrel sa se urmeze intr'aceasta. De acea scrie-mi indata. Frate-töfi asemenea se plange ca n'are haine, ca tu nu i-ai hotarit de unde sa iea §i cine sa-I faca. A venit la mine de i-am dat o pereche de cisme, ca n'avea ;§i m'am dus de am rugat pe D. Fernez sa-i cumpere o pereche de cisme. AV vrea sa-ml trim** raportul lui Ionescu. Prin Mocani s'ar putO face propaganda §i in Principate. trimit aci un articol tiparit de o foaie mensualä, ce ese la inceputul fie-carel lunl sub riumirea de Ligue des peuples. Redactorul el este unul Carpentier ce fusese colaboratorul et la Tri- bune des peuplesi banuit ca are relatil d'aproape Ghka, Amintiri. 27,641. 33 514 N. Bli.x.csscu cu politia. Acum este prieten cu Eliad§i vel vedé ce scrie vestitul Locotenent in potriva ta. It1trimit o scrisoare catre Zane spre ré- spuns la cea ce mi-a trimis, cite§te-o §i tu. Mö rog ingrije§tede frate-met ceva§I, chiama-1 §i fa-lsa inteleaga de nebunia ce am auclit cavoesce a face, a se insura §i cu o fata saraca, cand §i el este sarac. EU sunt a§a de superat asupra-i in cat nu-1 pot scrie ;sä se gandeasca la biata muma-mea atat de necajita, §i cat o sa sufere cand va afla. Cauta a trimite din bro§url in tara §i in Moldova ;trimite cu vaporul vre-o douë trel la M-me Anica Ghica la Galati §i la Negri.

Al tell NI B.

llCauza§if d'aci urla ca in Buletinul" din urma vincll tara Turcilor; vecll scrisoarea catre Zane. Trimite la Brussa articolul luiEliad".

59. Paris 26 Iunie 1850. N'am nimic scrie. Sunt Inca superat

CATEE OONTELE ZAMOYSICI 515 putin pe tine, ca asigurandume ca al sa-ml tri- mitl 577 fr. curend, m'aI fäcut a lua angajamente cu unil alp §i nu numal neai dat de ru§ine, dar m'al pus §1 in positie foarte critica. Cred cä diseara voiilafla ca Ministerul englez a scapat de criza In care era. Marghiloman cel tiner se intoarce in tail. 0 sa te rog sa-I trimii acolo o scrisoare de re- comandatie catre Ahmet Effendi. Am trebuinta ca sa, poata fi cunoscut §i ocrotit de Ahmet".

60.

Lettre de N. Bdlcescu au Comte Zamoyski.

Monsieur le Comte, J'ai lu attentivement la relation que vous m'avez fait l'honneur de me communiquer et je me conforme a votre invitation en vous faisant part de mon opinion sur une question, dont l'impor- tance est aussi grande, aussi vitale pour nous autres Roumains que pour les Magyars et les Polonais. Vous me permettrez, Monsieur le Comte, de ne pas m'etendre sur les dispositions gene-

516 N. BALCESCII

rales du plan,étant occupe en ce moment-ci de traiter le sujet dans un écrit a part avec tous les dévelloppernentsqu'il comporte et de me tenir strictement aux points qui concernent les Roumains. Les organes intelligents des differentes e- migrations, qui se sont trouvés l'hiver passé en Turquie ont tous senti que la federation seule était la voie de salut des nations opprimees ; en consequence ils admettent logiquement dans ce pacte la Hongrie, la Pologne, la Croatie, la Serbie et les Pays Roumains. Qui dit federation,dit solidalité d'intérets, de droits, de charges et de benefices ;en ceci l'experience nous a fait faire un pas immense. La similitude de l'histoire et des destinees de la Pologne, de la Hongrie, de l'Italie et des Pays Roumains prouve supérieu- rement que la solidarite seule peut garantir leur existence a venir, car ce sont les querelles de voisinage, la confusion des races,les guerres d'ambition qui nous ont tous affaiblis puis livrés successivement aux Turcs, aux Autrichiens et aux Busses. Cependant, Monsieur le Comte, je craMs que laleçon du passe ne soit pas prise dans toute la consideratiOn qu'elle mérite, malgré sa gravite et des 'les premieres lignes de la rela-

CONFEDERATIIINEA ORIENTALA 517 tion, que vous m'avez fait l'honneur de rn 'en- voyer,je suis oblige de m'arreter et de vous prier de rn'édairer sur cette incertitude :Qu' en- tend-on par Pays Roumains ? Sont-ce les Prin- cipautes seulement, ou bien les Principautes, les contrées du Sud de la Hongrie peuplOes exclu- sivement ou en majorité par les Roumains? Je pencheAcroire d'apres vos reserves a regard de la Voyvodine Serbe que les memes reserves s'appliquent aux Pays Roumains en general, c'est-a..-dire aux Principautes et aux contrées peu- plOes de Roumains comprises dans les limites actuelles de la Hongrie et de la Transylvanie ; mais un peu plus loin l'énumération des natio- nalités de la Hongrie me fait presumer par l'o- mission du nom Rournain, que l'emigration Hon- groise entendrait par Pays Roumains les Prin- cipautés seulement. J'insiste sur ce point, Mon- sieur le Comte, d'abord parceque je suis Rou- main, et qu'a ce titre il m'intéresse particulie- rement ; mais je serais Otranger a la question que j'insisterais egalement.Je crois que dans l'interet du grand but que se proposent les dif- férentes emigrations, les difficultés doivent etre aplanies d'avance, les objections prevues et re- solues, les droits constatés, le vague determine et le principe nettement expose, afin que cha-

518 N. BALOESCII

cun sache en vertu du quoi II agit et pourquoi il combat. Hommes de la liberte, n'évitons pas la lurniere, et faisons la part de chacun avant la bataille pour ne pas donner prise aux querelles et a la confusion, et pour ne pas nous déchirer apres avoir conquis la liberte de nos nationalités, faute de nous etre entendus a temps. A part cette incertitude que souleve la question Romaine, la confeddration ou plutot la ligue est possible, nécessaire, consequente avec l'histoire et j'ajouterai le seul et unique moyen pour nos nationalités de s'affranchir et dans l'a- venir de se garantir contre les menaces enva- hissantes du moscovitisme et du germanisme. Ceci est de la politique generale et j'y adhere parcequ'elle est large, bien entendue et que sa raison n'a pas besoin d'être démontree pour etre comprise. La Suzerainete de la Turquie que re-- migration Hongroise semble vouloir appelera. son secours ne peut pas etre défavorablernent accueillie par les Rournains et en définitif ce n'est qu'en un cas. La Bande orientale ne peut done trouver de difficultés sérieuses de la part des intéresses.

L'idee s'est revelee depuis longtemps; elleest constituée déja puisqu'elle est l'aspiration gene- rale. Cependant, l'existence matérielle de la Bande

CONFEDERA TIIINEA ORIENTAL 519 rencontre une difficulté de mise en execution, et cette difficulte est suscitée par le pays qui y a le plus d'intëret, par la Hongrie.Monsieur Kossuth dit:,,Qu'ilest avant tout Maghyare, que c'est pour la Hongrie Magyare qu'il se d6- voue;qu'il veut absolument tout ce qu'il croit indispensable pour l'existence de l'état Hongrois, tel qu'il le concoit dans son unite historique et politique. Hormis ces conditions indispensables ii veut conceder aux differentes races et langues repandues en Hongrie tout ce que peut leur don- ner une égalite compl6te des droits civils et po- litiques avec les Magyares et rrinne tout le de- veloppement national, oute la part que peut valoir a leurs langues respectives dans les ad- ministrations localeslaproportion nurnerique des différentes populations. Mais ii veut comme langue politique et diplomatique pour la Hon- grie entière et comme lien d'unité entre toutes les parties du pays, la langue Magyare". Cette profession de foi de Monsieur Kossuth me jette dans une profonde perplexité ;car elle me sem- ble être la conclusion du système si malheureu- sement pratiqué de 1848 a 1849.Certes per- sonne ne rend plus de justice que moi a Mon- sieur Kossuth et a la brave nation, dont il a dirige les destinëes en ces derniers temps; mais

520 N. BALCESCII

plus les qualités de M. Kossuth sont eminentes, plus nous devons raisonner avec calme et re- sister a l'entrainement. Cette profession de foi affaiblit la bande de 15 millions d'ames Hon- grois, Roumains et Slaves, et d'un appoint de six autres millions de Roumains des Principau- .Ws y comprises les deux provinces de yace Rou- maine (la Bucovine et la Bassarabie) enclavees aujourd'hui dans les Empires d'Autriche et de Russie. Et voici pourquoi. - Selon nous l'unite politique de la Hongrie au rnoyen d'une administration, d'une langue, et d'un etat Magyare est une impossibilite, et cette impossibilite, Monsieur le Comte, ressort de la statistique, de la geographie et de l'histoire, des moeurs, des traditions opposees et des habitu- des des différentes races. Les Magyares en tant que Magyares auront une place distinguée dans laligueorientale,mais les Magyares, corps politiquedirigeantet absorbant l'individualité Roumaine et Slave, ne peuvent que ressusciter les conflits de races et perpetuer la guerre ci- vile. Supposons la Bande orientale d'après Mon- sieur Kossuth...Il est hors de doute que la Croatie voudra y rentrer comme etat a part, et refusera les armes a la main comme en 1848 de reconnaitrelasuprématie politiqued'une

CONFEDERATIIINEA. OBIENTALA 521 autre langue et d'une autre race.II y aurait done lutte ou derogation au principe Magyare, et en meme temps un affaiblissement de la Bande. Refusera-t-on aux Roumains, aux Serbes et aux Illiriens ce que l'on sera oblige de gre ou de force de reconnaitre aux Croates? Vous voyez, Monsieur le Comte, que les Magyares se- ront forces d'errer dans un cercle vicieux vio- lent, dont le moindre defaut sera de léserle principe fondamental de l'association generale, respectet reconnaissance des nationalite's.Et si l'influence de la Pologne, qui ne saurait etre que grande dans la confederation, ne pourrait parvenir h, denouer les' difficultés en litige, qu'arriverait-il ? Il arriverait que la nation magyare, par raison supreme de salut, détruira en elle meme tout germe de libertO et courbera sa propre tete sous une autorité dictatoriale pour etouffer par la terreur les dissidences de races, car autrement avec un regime taut soit peu liberal, un prin- cipe d'élection, quelque mince qu'il puisse etre, la majorité slave et roumaine Ctoufferait l'Otat legal c.a,.d. l'état magyare. Admettre l'unité politique et historique d'un état magyare c'est poser en principe le suicide de la race magyare, et c'est ce que nous ne voudrions jamais nous autres Roumains dont l'existence est plus etroi-

522 N. IILLOEBCII tement liée à celle des Magyares. A cOtO de ce danger permanent existent d'autres dangers non moins graves. Les haines de race a, race au lieu de s'Oteindre se raviveraient plus animées que jamais,les Slaves pactiseront de coeur et de main avec tout espbce de libérateurs, s'appelas- sent-ils Russes ou Allemands, les Roumains les suivraient ou tourneraient leursregards vers leurs freres des .Principautes, la Hongrie serait chaque jour un probleme, et la prosperite, la force, l'existence de la confédération entière sans cesse en jeu. 1848 a été l'explosion de la guerre des races couvant depuis mille ans,et c'est parceque Pon a sauté pieds joints par dessus le principe des nationalités que nous avons tous été englouti dans un commun naufrage, Serbes, Croates, Roumains, Magyares. A ce sujet, Mon- sieur, nous ne saurions assez lober lesGalli- ciens d'avoir compris la foi nouvelle en n'insis- tant pas sur l'incorporation de la Bucovine la Galicie et d'avoir fait le sacrifice encore plus rigoureux des RuthOniens. Une étude sérieuse et la connaissance de l'antagonisme profond desdiverses races de la Hongrie m'a convaincu de l'irnpossibilitO d'un état Hongrois dans les proportions d'unitO poli- tique et historique comme l'entrevoit Monsieur

CONFEDEILATIIINEA ORIENTAL 523

Kossuth. Je ne serais pas Roumain, que je n'en penserais autrement ;relier a, la ligue des peuples la Hongrie avec sa complication actuelle et en vertu du principe magyare seulement c'est se preparer des maux incalculables. La ligue des peuples, dont nous nous occupons procède du sentiment de l'injustice,qui a ete commisea leur ëgard et de l'iniquite politique du parque- tage des nationalitës sans afinité et sans liens entre elles. La force des gouvernements Autri- chien et Russe se trouve dans l'antagonisme des différentes races qui composent leurs em- pires.Diviser c'est regner.Aussi, Monsieur le Comte, je pense que le droit historique est un mauvais droithinvoquer, car c'est le droit de la force, de l'invasion et de la conquete et nous cherchonsa, nous affranchir par ledroit im- muable :la justice. Or, se qui est juste pour le Magyare, pour le Polonais, pour l'Italien,doit etre juste pour le Slave et le Roumain et ré- ciproquement pour tous ;la justice ne peut avoir deux mesures. Aujourd'hui la justice pour les peuples est contenue dans la question stricte des nationalités ;c'est par elles et pour elles qu'ils se meuvent. Mais enfin voyons ce qu'est en Hongrie le droit historique; le droit est incontestablement

524 N. BILOESCII

la conquete. Ii y a mile ans de cela, les Magyares envahissent les pays occupés par les Slaves et les Roumains, et s'établissent au milieu d'eux. Mais ces populations disparaissent-elles ? La con- quete subit-elle les memes phases que dans la Gaule, en Italie, en Espagne et ailleurs ?Les Slaves et les Roumains perdent-ils le souvenir de leur origine et de leur importance ;abdiquent- ils leurs moeurs, leurs costumes, leurs idiomes? Non, ils cedent a la force envahissante sans l'ac- cepter, les trois races campent dans les mernes positions morales et matérielles et au bout de mile ans elles se retrouvent face a face comme aux jours d'Arpad et .les armes a.la main.Si la conquete est parvenue a prendre racine sur quelques points du territoire, elle est cependant restëe toujours a l'état d'agression, mais elle a Ochoué dans la denationalisation, et c'est la seule conquete rOelleet qui puisse justifier le titre historique.Pendant le moyen age, non seule- ment l'arnalgame ne s'effectue pas malgré les lois féroces de l'epoque, mais les racess'éloi- gnent d'avantage les unes des autres, et se hals- sent de plus en plus dans leur déchéance poli- tique et l'isolement oil les place la diversité des langues, des traditions et des religions. Durant cette longue période les peuples de la Hongrie

CONFEDERATIIINEA OSIENTALA 526 passent a se hair et h se battre entre eux, sauf quelques efforts communs contre les Tures ;leurs guerres intestines ouvrent la Hongrie aux Tures et finalement la livrent h l'Autriche. Parmi lesnationalités opprimées dela Hongrie aucune ne fut plus maltraitée, mais aussi aucune plus tenace h tenter l'affranchissement que la race Roumaine. Des 1438 les Saxons, les Hongrois et les Sicules de la Transylvanie forment une ligue contre les Roumains ;on leur enleve les droits civils et politiques ;ainsi que M. Kossuth lui merne l'a rappele en 1848 h la tribune et clans ses circulaires, leur nom meme était fiétri par les lois du pays. Les Roumains par repressailles et instinct de race prennent part h toutes les guerres des Principautés contre la Hongrie, et fomentent sans cesse des souleve- ments.. En 1784 il fallut les efforts combines de la noblesse Transylvaine et des impériaux pour étouffer la revolution doublement politique et sociale tent6e par bora. En 1791 les Roumains réclament de l'Empereur Leopold leur emanci- pation ;la diete Transylvaine s'y refusa. Cepen- dant malgre repression legale, malgre la séverite des edits, malgre l'incertitude et l'avenir, la foi de la nationalite survit h tout ;larace mise hors la loi se revele par sa persistance h de-

526 N. BALCEBOU mander l'affranchissement. Vint 1848. Les Ma- gyares proclambrent ce que M. Kossuth appelle l'egalite des droits. La di6te Transylvaine, non obstant les nouveaux droits politiques et civils, conclut l'acte d'annexion de la Transylvanie a, la Hongrie sans consulter ou plutOt malgré la po- pulation Roumaine. Cet inqualifiable et impoli- tique mepris de la dièteet le régime de ter- reur auquel on soumit les Roumains, donna le signal de cette guerre néfaste, qui a plonge la Transylvanie dans la ruine et la misëre. Les Roumains comme les Slaves ne purent et ne dilrent pas se contenter de l'egalite devant la loi, qui d'ailleurs ne leur arrivait pas par un effet de la bonne volonté des Magyares, mais par effet providentiel et absolu de la revolution de Mars ;egalite des droits les faisait Magyares et ils voulaient rester Roumains et Slaves. Cette égalité pour are vraie devait provenir de Vega- lite des nationalités. Egalite des nationalitOs fut donc le voeu et la demande generate d'un bout de la Hongrie a l'autre. Vous connaissez, Monsieur le Comte, le succès de ces demandes ;elles rencontrèrent une résistance a laquelle certes on ne devait pas s'attendre après une revolution faite au ,nom de la liberté, de l'OgalitO et de la fraternité. Cette

CONPEDERATIIINEA ORIENTALA 627 résistance fatale et en quelque sorte aveugle, sonna le toxin de la guerre civile au Nord, au Sud, partout, et amena les Autrichiens et les Russes. Je suis intirnement convaincu que les destinées de la Hongrie eussent Oté toutes au- tres si le gouvernement rOvolutionnaire de Pesth avait transigé avec les Slaves et les Roumains et voulu revenir de son système de tout par et pour le Magyarisme. Le gouvernement révolu- tionnaire de Pest a peine instituO a eu le tort de se poser en gouvernement legitime. Au lieu d'être un intermédiaire et un concihateur entre les inimitiés, les intOrets des races, il est resté parti hostile, puisqu'il n'était aux yeux des Rou- mains et des Slaves que le gouverment Magyare, aclamé et soutenu par les Magyares seuls.Ce n'est pas par sympathie pour le despotisme que les Roumains ont fait la guerre en Transylvanie et dans le Banat ;comme lesCroates etles Serbes, ils ont étO forcément amenés a soutenir l'Autriche pour ne pas mentir a la foi de la na- tionalitO qui les a fait vivre depuis dix siècles. L'Autriche a parfaitement et depuis longternps compris ce que la foi nationale avait de force, d'energie et de puissance ;et pendant que le gouvernement Magyare refusait catégoriquement, l'Autriche promettait et donnait ;ce fut l'appat.

528 N. BALCESCII

Les populations trompees par l'Autriche crient encore aujourd'hui ce qu'elles criaient apres Mars 1848 :e'galite' des nationalitds et fdddration.Ces quelques mots contiennent l'avenir des peuples, la destruction de l'Autriche et la garantie réelle d'existence pour les Magyares en tant que race. Penser a denationaliser aujourd'hui, apres l'expé- rience de dix siëcleset l'experience sanglante de deux dernières années, les races de la Hon- grie et les plier a une suprematie quelconque, est une chimere pleine de désastres et de dé- combres.Ilest incontestable que six millions de Slaves,trois millions et demie de Roumains, dont les efforts tendent au nom de la federa- tion a détruire l'Autriche, ne voudront jamais subir lasuprématie de cinq millions de Ma- gyares contre lesquels ils protestent depuis qu'ils se connaissent.Cela tombe souslesens.Le droit historique nous ramène done droit au point du depart: la force, l'invasionet la conquete. Ce droit n'est pas une solution admissible, car il est la question meme. Du reste,vous avez vu plus haut, Monsieur le Comte, que les Rou- mains comme les Slaves ont aussi un droit his- torique a faire valoir,droitbienantérieur a celui de Magyares. Voila, done deux droits his- toriques en presence; lequel est le plus juste?

CO NFEDER ATTUNEA ORIENTAL A 529 Les nationalités de la Hongrie, au lieu de s'en- tredéchirer éternellement l'histoirea,la main, ne feraient-elles pas mieux de s'en rapporter au droit nature], seul droit imprescriptible,et de tacher de vivre comme soeurs dans leur pa- trie commune ? Je le rep6te, Monsieur le Comte, non seulement le droit historique n'est ni une preuve, ni un droit, et ne peut favoriser l'unité d'un kat purement Magyare, mais la statistique et la géographie s'y opposent egalement. Au- cune des trois races, dont les forces numeriques se balansent a peu pres, ne saurait s'imposer aux deux autres avec ses moeurs, ses aptitudes, ses tendances et ses souvenirs historiques,. sa littérature et sa langue, sans encourir l'accusa- ton d'ambition et par consequent sans provo- quer la resistance. Et considérez qu'en 1848 les Roumains et les Slaves ont hautement dit: maitres pour maitres, nous choisissons les Autrichiens parcequ'ils promettent regalité des nationalités. Ce cri n'est pas parti des meneurs et des chefs, il est parti des masses ;de 1848 a, 1849 il s'est trouvé des homm es parmi les Slaves et les Rou- mains qui ont abondé dans le sens de la poli- tique Magyare, se réservant de la combattre plus tard. Malgré leur popularité ils n'ont pu detour- ner leurs nations de la pensée éternelle: Pasde Ghica, Amintiri, 27,641. 34 530 N. BALCESC17 suprematie, nationalité intacte. Ces homrnes ont fini tous par etre rejetés et considérés comme transfuges. La geographie vient au secours des chiffres ;en effet, on dirait que la Providence, dans la prevision de ce qui se passe aujourd'hui, a pris soin pour faciliter la solution de la ques- tion des nationalites, de grouper h part les for- ces de chacune d'elles et de rnarquer chaque contrée du caractbre indelible du peuple qui l'ha- bite ;les Hongrois vivant parmi les Roumains, les Slaves parmi les Hongrois et vice-versa ne sont que des cas prives ou des colonies étiolees qui degen6rent et se den ationalisent rapidement. ,,La Hongrie ne peut done pas entrer comme Otat Magyare dans la ligue sans subir une trans- formation interieure. Cette transformation selon les Roumains n'attenuerait en rien le rang, la force et l'influence que la Hongrie occuperait dans la ligue,et aurait pour effet d'agrandir merne son territoire, en attirant les Roumains des Principautes ;la transformation consisterait en une demarcation des races d'après les lois d'une majorite bien constatee ;chaque nationa- lite s'organiserait elle-meme selon ses propres besoins et ses aptitudes, et toutes auraient entre elles un lien federal h l'instar de la Suisse, le- quel servirait a rattacher une Hongrie abstraite

CONFEDERATIIINEA OR1ENTALA 531

a la grande bande ou ligue orientale.Voila, Monsieur le Comte, la pensée générale des Rou- mains ;les dOveloppements et les consequences sont faciles a entrevoir.Si. Monsieur Kossuth veut assurer l'existence et le developpement de la nation Magyare et concourir a l'affranchisse- ment des nations subjuguees et enchainèes,ii peut compter sur dix millions de Roumains et sur les Slaves probablement aussi, mais a, titre d'alliés, de fedérés et de fr6res. Notre principe politiqueest simple:respect,reconnaissance, .6galitO et solidaritO des nationalités ;dix siècles de luttes et de souffrances ont agrandi ce prin- cipe. Quelque inconvenient que peut avoir la réa- lisation de ce principe pour les illusions histo- riques des quelqu'uns. des Magyares, nous cro- yons, et en cela nous sommes d'accord avec la majoritO des Magyares éclairOs,qu'ilest seul capable d'unir nos efforts et de nous faire trou- ver des sécurités mutuelles contre toute even- tualité intérieure ou extérieure ;l'unité politique de la Hongrie, autre que par un pacte federal, serait la perte de la nation Magyare ;carelle se heurterait dans ses essais de dOveloppement contre une majoritO hostile. En vous envoyant, Monsieur le Comte, cet exposé rapide qui est le résurnO de l'opinion ge-

582 N. BALCESCII

1161-ale des Roumains de la Hongrie, je ne puis assez vous remercier de l'honneur que vous m'avez fait de vous adresseramoi plutet qu'a d'autres. Je profite de l'occasion, M. le Comte, pour vous prier de faire parvenir a Monsieur le Prince Czartoryski l'expression de la recon- naissance que les Roumains lui doivent pour le rdle conciliateur de sa politique, pour les no- bles efforts qu'il a tente en faveur de leurs droits pendant les deux dernibres années et pour l'appui diplomatique qu'il n'a cess6 depuis a accorder al'émigration Roumaine. Agreez, je vous en prie, M. le Comte, l'ex- pression de ma trbs haute consideration.

Votre tres devoue serviteur N. B«lcesco. Paris ce 1er Juillet 1850. 18, Rue St. Dominique, St. Gerniain".

61. Paris 6 Iulie 1850.

Ce mal umblati dupa comiteturi, cand nu sunt banl ?Cu ce sa fad propaganda, sa tri-

STAREA EMIGRATILOR 533 miI agentl? Scii ca e cu neputinta a stringe contributii din tail. Apol scil ca cei mal multi din no)", nu mai ail rnijloace de trait aci, §i sunt silii a se impra§tia. Et insurni nu wit incotro sa plec, ca sa, pot till.111i s'at sleit toate mi- jloacele §i traese pe datoril de atata vreme. De cand sunt aci, muma-mea nu mi-a putut trimite decat 600 fr. In tara nu se gasesc bath, nici ca sä se imprurnute cine-va cu ipoteca,nici ca sä vint. Vroiam sa vindem in* cea mai mica, ni§te vil §i ni§te locuri de casa din Bu- curesci §i muma-mea imi .scrie ca nu poate ca- peta mu§terii. Ti-am spus de mai multe ori,cä alt mi- jloc ca sa traim n'avern, cleat dela Turd sa capotam cu imprumutare de nu altmintrelea. Gole§tilailfacut propunere la guvernul turces3 §i nu le-a dat Inca. nici un respuns. Ar trebui ca sa caqi tu, ca sat guvernul, sat vre un particular sat bancher d'acolo sa primeasca, a ne face o imprumutare de cate-va mh de galbeni pe ipoteca de mo§ii §i cu o dobinda, mai omeneasca. G-olescii,Bratienii, precum §i nol suntem gata a pune ipoteca. mo§iile noastre, carifac mai mune mil de galbeni. Gande§te-te la aceasta §i yelp de nu pop' face treaba prin Alléon sat alt cineva, de nu poti prin guvern. Altmintrelea nu

534 N. BALCESCII putem nici a mai tral. Et traesc ca vai de om de a§1 fi putut Meal sa mai remal vre-o cate- va luni pana sa sfar§esc lucrarea istorica ce am inceput. Me gandese sä me duc sa me fac da- seal in vre un ora§el din taxa turceasca. Gande§te-te serios§i cauta a ne scoate din nevoie, altmintrelea toate planurile sunt za- darnice, cad judeca Casubscriptil nu putem a§tepta.Moldovenil aü fagaduit§i n'at facut nimic. Fa bine, me rog, de chiama pe Barbu §i-I povatuesce sa se intoarca in tail,ca sa, caute de casa, ca biata mumä-mea e singura §i I-a scris §i ea ca srnearga in tail. trimit acio scrisoare, ce am adresat lui. Zamoyski dupa cererea iui §i in urma unei comunicatil ce mi-a fgcut. Pastreaz'o pentru tine §in'o areta la nimenl. Intr'insa se cuprind mai toate notele ce-mI cereal. De s'ar numi comisia, ar trebul sg, se nu- measca Brg,tianulcel mare, Alecu sag §tefan Golescu cu mine; dar inca odata fara chip de bani nu mai incerc41 nimic. Complimente multe la M-me Ghica."

AFACERi PAMILIAREVIPOLITICE 535

62. ,Paris 16 Julie 1850. In alaturata scrisoare catre Alecu Golescu dela mine vel vedé respunsul meg la propune- rea celor dela Brussa. Scrie-rni, me rog, ce impresie a facut pe la Turd bro§ura mea, precum §iin tara.Peste putine qileiti voit mal trirnite vre-o cate-va exemplare. Am scris lui Barbu ca sa se duca in tart,. Fa bine de-1 veql §i-1 indeamna, sä plece in tara, dupa, cum voesce §i rnumä-rnea. De nu va fi mijloc ca sa mearga in taxa, apol pornesce-1 in Moldova. Me rog tare sa te ocupi de aceasta. N'am sail spun nimic alta. Arapila e la Carls- bad cu murna-sa §i apol va merge in Transil- vania peste vre-o douë luni. Nu sciii nimic nici din Transilvania, nici din tara §i Moldova. Fiindlca te rog sa ingrijescl pentru frate- meg, iata §1 eü ingrijesc pentru al teg. Am auclit ca face nine pe credit la croitor §i am clis croi- torului sa nu-I mai faca fara scirea ta §i sa-ml trimiä nota ca sa ti-o trimit tie, ca sä o plä- tesci.Frate-teg a cerut banila M-me Carnpi- neanu (ex-Ottetele§iano), ce a fostcate-va clile aci. Ea nu a vrut sa-I dea §imi-a spus. I-am clis §i eg ca bine a facut, de nu i-a dat, ca poate

5,30 N. BA LCESCII if cheltuia. Pentru acea mai bine am gasit cu cale ca trimit nota §i tu sä ingrije§ti pen- tru plata fara a-I trirnite banii WT.Ii poti tri- mite sat mie saa d-lui Fernez. A§tept 'MO. re- spuns despre cate ti-am scris in privinta ft-ate-tea. Adu arninte la M-me Ghica ca-mi este da- toare done respunsuri. Ved ca iar s'a dat lenei. Am trimis pe Marghiloman cel mic in teara. Me rog mai intaia sa-1 trirniti o recoman- datie catre Ahmed-Effendi.Scrisoarea s'o adre- sezi subt numele Mihaescu la Bucuresci, §i s'o trimiti lui Grent, qicOndu-1 ca s'o dea in mana lui Marghiloman Mihalache. Asemenea vei urma cu toate ce-ti voia trimite sub acel nume §i i le vet trimite §i tu. El 0 sa-mi scrie sub numele Albert Smith la Constantinopol dand scrisoarea tot lui G-rent, la mine ,§i apol prin tine la Savie (?) aci. Acea ce-ti qic sa faci e neaperat, pentru cä la o trebuinta sä aiba protectia Turculul, cum§i ca sa. pue pe junirnea din tear& in raport cu dinsul."

63. Paris 26 lulie 1850. Iubite Ghica, scrisorilelul Ionescu m'at interesat foarte. P'acolo ni se deschide un camp felurit §i bogat, in care putem mult semana §i

STAREA EMIGRATILOR 637 mult secera.Trebue sä ne ocupdm cu tot di- nadinsul. In loc de canal la Chiustenge n'ar fi mai bine d'a face un drum de fier ? Spune lui Ionescu sd-mi capete §i mie un ciflac, cdci am de gand ca cel mult de prima- yard sä merg sä me a§ez in Dobrogea ;poate frate-met Costache o merge inainte. A§1 vrea sä am mai multe amönunturi despre aceasta. Ar fi bine ca Ionescu sa facd o relatie ldmu- rita despre toate intr'un memoar §i smi-1 irn- parta§eascd, ca sd ne putem folosl de dinsul. Scrisorile luiti le voit trirnite pe po§ta viitoare. Sunt trel luni declilede cand in toate scrisorile tale citesc aceastä frasä: tltrimit bani prin Pillet-Will & Co. etc." Adese fad aceasta varianta: Cu mta viitoare iti trirnit bani etc." Efectul acestui fras stereotip este, ca in toate clilele de po§ta sa me pornesc tocmai in cel-lalt cap al Parisului la numitul bancher §isd me intorc cu buzele umflate.Cat va mai tine a- ceasta mistificatie ? Fd bine de ocaresce pe Bolliac cd nu mi-a respuns la scrisoarea ce i-am scris pentru frate- seti ;nu-i mai Krill, de vreme ce nu-mi respunde. Am intrat in platca de 250 fr., caci am trebuit sd jail o datorie a lui pe searna meai sa dat

538 N. BALOBEICII

poli ca sa nu-1 inchicla. Dadi pana in 10 clile nu voit primi banii dela Bo Iliac,apol me in- chide pe mine. Russet inca a platit o suma §i mai mare. Chiar daca, n'avea bani Bo Iliac putea sa ne scrie, ca sä scim ce sa facem §i sa nu ne lasam in nadejdea lui. Cärpe ce-mi ceri, cum §i tot ce ml-al mai cerut, cum cisine §.a.1., nu pocig a ti le trirnite acuma, neavend nici bani, nici credit, cad la li- brarul meg am mai luat cäri pe credit pentru Golescu albul §i nu mi-ag trimis banil nimeni. ,,Scrie-mi dacä este mijloc d'a-§1 capaa cine- va viata prin Bulgaria muncind, cada§1 vrea mult sä rnerg a me a§eza acolo, mijloacele nu me iarta a mai §edé aci. Scrierea lui Deprez se alcatuesce de deo- sebitearticolece a scris in Revue des deux mondes. Frate-teg cere sa-i dal 10 fr. pe septarnana pour menus plaisirs. Gandesc ca articolul ce ti-am trirnis, adica epistola mea la Z[amoyski], cuprinde toate no- titelece vreai ;de voescl mai mult, scrie-mi."

STAREA EMIGRAVLOR 639

64. ,Paris 6 August 1850. Ved ca al artag, §i cand ii vine pofta de galceava, cadi pe cine ii ese inainte, §i ast-fel pici in gre§ala d'a fi nedrept §i d'a te indol de cel mai buni ai tel prieteni.Ce-tivenl sa dici ca eüi Aräpila avem defienta de tine ? Pana a nu pleca acestala Viena, nu ti-amscrisca plead, §i pentru ce ? El se plange asemenea de tine ca nu i-aiscris §i nu i-al trimis banil ce a dat la pension pentru frate-tha, pentru care a dat polita Ca .le va plat la luna lui Iulie. So- rocul a trecut §i banil nu sunt platiti.El se afla acum la Marienbad.Stint cam sup6rat pe dinsul. Ti trimisesem ca sä mal ro§easca, pe Ro- manii din partea locului, §i mi-e tearnä ca in loc sa, faca el ceva, pe dinsulranprefacut din negru in negru-galben. E cam moale §ifära indra- sneala. In pricina banilor ce era sa-mi trimiti, ar fi fost de dorit ca sa Wei** pana, vei avO §i II vei trimite, §i apoi sa-mi senT ca, i-al trimis. Mi-al ficrutat ast-fel multe superari.In scri- soarea din urma, Inca serif cäi-altrimis, me duc la bancher §i es ru§inat.Fil mai serios la vorba.

MO N. BALCESCII

Imfscril la 14 Julie ca-mi trimiI cu acel curier doue proiecte pentru gendarml §i coordo- nazi §i nu mi-le trimiti, trimitendu-mi inse al. tul pe care imi scril ca osa-1trimitl in sep- tamana viitoare.Ce va saclicaincurcatura asta ? . Scrisoarea lui Achmetti-otrimesel. Nu-mi scrii dad, ai trimis in tall ceva bropri ;de vrel, mal trimit. Un librar dela Petersburg a facut comision la librarul meg pen- tru vre-o cate-va esemplare,earl i s'ag trimis. Aid s'a umplut Parisul de Moldo-Romani. Vin pe toate gilele. Lui Barbu am scris in mal multe renduri. Fa bine de stäruesce de dinsul sa plece. Despre frate-tet, gait de nota croitorulul ce ti-am tri- mis, mi-a mai venit alt croitor cu o politä a lui de vre-o 300 fr. ca sa o platesc eg. Nu scig cum a putut sä cheltuiasca mai bine de 700 ft. pe haine intr'un an. L'am mustrat pentru asta. Se vede ca a facut haine §i le-a vindut. Teulescu se plange ca i-a luat un palton imprurnut §ii l'a vindut. MI-a clis scrit sa i-1 platesci. Me rog sa-rni trirnip cu cel dintal ocasion §ahuli cutia de Wade ce o am acolo. D. Flo- rescu am auclit ca este sa vie; trimite prin el.

ST AREA EMIGRATILOR 541

Magheru e in Transilvaniai n'a venit de loc la Paris. Ion Brätianu s'a dus asernenea in Transilvania".

65. ,Paris 16 August 1850.

Tubite Ghica, Sunt bolnav, de acea null pot scrie mult. Il trimit tot prin Belhomme ake 50 esemplare din Question e'conomique; cata a le baga in tart. Am scris la Londra pentru styl.ographie §i 11 amis ca satbl-otrimita de a dreptul la Constan- tinopol. Nu scit de oia puté implini toate co- misioanele din lipsa de banl.Mi-al trimis 600 fr., din earl dupa o scrisoare a ta trecuta 577 sunt pentru mine, remane dar 23 fr.al tel. Voig pune septarnana asta sub tiparo revista. Voiü scoate un numer §i de se va puté, adica de se va gasI bani, apol om continua. Un numer de 4 coale 8" costisesce la 300 fr. Acea ce-mI spul despre Maghiari nu e a- deverat. Am ispitit pe Teleky. Klapka a fost pe aid doue clue §i a venit sa me vadä. Spune complimente la T. Bali cauta a

542 N. BALCESCII trage vre un folos de §ederea lul acolo. Nu uita a-mi trimite §ahul§icutia de palarie ce am acolo, cum §i ceva tutun§i tumbechl mai cu seamd. In Semaine vel vedé un articol al lul Eliad, in care spune comploturile tale rusescl cu cel dela Brussa, din Paris §i din Bucurescl. Nevoe cu cornpatrio01 avem §i aci.Aucl ca Peretz a fugit aseara §i me lasa pe mine in platca de 250 fr., pentru care am dat rövaset ca sa nu-1 las sä-1 inchiä. Sorocul de platit e peste o septamand§inu sal cum safac. Spune-I frate-sötisa ingrijeascael a mi-I tri- mite indata. Ii alatur aci o hartie care mi-a dat'o dol agronornI, ce ar vol sa vie acolo. Conditiile nu sunt absolute §i cu observatiile ce le-am fa- cut, vëd ca vor ldsa mult dintr'insele. Cred ca te vel pute folosi de din§ii la mo§ia ta. Scrie-mi, de al trebuinta §i ce condip le dal.

N. B."

STAREA EMIGRATILOR 543

66. Paris 26 August 1850.

lubite Ghica, N'am vreme ail scrie mult, §i putin am sail Vic. Mö intrebi cum m'am in§elat cu Golescil, §i pe ce terneiuri. Ei singuri ag venit §irni-ail qis, ca sunt gata sa intre inori-ce fel de or- ganisatie§ise pun la dispositiunea noastrg. Sunt tare multgrnit de din§ii§i farg sa sefi baut sau certat cu Eliad, se invoesc ca este un mi§el. Sunt oameni sinceri §i cred Ca vor fi de mare folos causel. Sunt lesne de in§elat §i pentru acea Eliad i-a esploatat ,dar acum, ca sunt desabuzati, cred cg ne vor fi de folos. Despre Magheru asemenea, A. Golescu i-a vorbit mult §i crecl Ca .§iel va ficu nol. ca despre Tell, e tot cu Eliad ,scii ca se aflg in G-recia §i nadajclue§te ca Turcil il va interna cu Eliad la Chio, facendu-le lean.,dupg cum se Vice cg le-a propus. Mi-ar pgr6 bine, caci sunt mult strimto- rati §i all copii si neveste. Veli dar Ca top' revoluVonaril cei mai in-

544 N. BILOESCII

sernnati sunt cu not, adeca cu opinia §i partida ce cred ca e mal sincera §i mai priceputa. Eti incep peste putin revista, scotind un numer de vre-o cinci coale. Ingrijasce §i tu sail VI fagaduiala data de a ajuta publicatia, cum §i d'a gäsi mijloc d'a o baga in tara. Ar fi neaperat d'a me repecli 'Ana la Lon- dra, unde scii ca se afla§1 Mazzini. Vai vedé ce voill pute face. Pentru ce IVI-me Ghica nu mai vrea sa-mi scrie ? Ahmet-EffendiscrieluiSefels acestea : Les Valaques, qui désirent rentrer dans le pays,

11n'ont qu'a dresser une lettre a Stirbey sans au- cune protestation, mais seulement pour prendre l'angagement de ne rien entreprendre contre l'ordre des choses établi. Le pays leursera .,ouvert. Am pus pe Sefels sa ceara deslu§irile ur- matoare : I. Dacä aceasta cuprinde §i pe cel espa- triati cu firman? 2. Dad, vre unul din not, mergend in Mol- dova, poatefiindatorat a face cererea ceruta catre StirbeI sat Ghica, de vreme ce, cand merge in Constantinopol sag intr'altä parte a Turciei, nu ni se cere nici o declaratie.

ACTIIINEA EMIGILATILOR 645

A§tept respunsul precum §i curierul viitor, prin care imi fägadueVa-mispune despre am- nistie. In Ligue des peuples am aulit a a mai e§it un articol in care Eliad te injura anume. Cred ca nu merita o refutatie, cad arfia da importantA acestei fol, ce ese odata pe lunä §i pe care n'o cite§te nimerg, nici nu e cunoscutä. Aud Inca ca, a §i incetat. Ea am trimis röspuns redactorului,Mcendu-1 sä inteleaga necuviinta unor asemenea articole. Cred ca e destul.

Cu pqta viitoare spune lui Barbu Ca volt 77 respunde la scrisoarea lui. ,;M-me Emmeline Raymond se afla aci de douë qile §i mi-a spus sä-ti scrit complimente."

Gkica,Amintiri, P7,641. 35 546 N. BALCEscu

67. Paris 6 Septembrie 1850. Iubite Ghica, IV suit pe scurt, caci vre- mea imi lipsesce. Mai antaitt, spre a respunde la cea ce imi serif in scrisoarea ta din 14 August despre mi§carea ce se pregatesce in tara, cu toate ca se potrivesce cu scrisorile ce prirnim din taxa, dar nu cred cä s'oface nimic. Cand o fi sä se scoale tan, tot nol om scula-o. Din- tr'o parte imi pare bine de aceste vorbe qite in tall, cad da de hrana §iintretine viata in popor. Dar a crede ca se va face o miFare, nu pot. C'est trop absurde. Astacli am fost adunati Golescii, Bratianu, Voinescu, Russet, Malinescu, frate-mea §i et. Vorba era ca sä trirnitern pe cine-va la Londra ca sä fraterniseze cu emigratii organisati acolo, adeca Mazzini, Ledru-Rollin, re- dactorii Proserisulul. Am fost ales et ca sa me due, dar n'am primit din pricina ca declaran- du-mö pe MA, cum se cere, nu me voit mai puté intoarce in Franta, nici in nici un loc pe continent. Apoi am nevoe sa stat in Paris pana in primavara, ca sa sfar§esc scrierea istorica ce lucrez, care cred ca va fi mai folositoare natiei cleat conlucrarea mea la Londra in redactia Pro- serisuluI. A minas dar lucrul baltä pana se va gasl un homme de bonne volonté. Ao TruNEA. EXIGRATILOS 547 Revista care incepe aci am hotarit a o incepe cu un apel sat proclamatie iscalitä de toti de aid, care sa arate ca suntem unitl. Go- lescil vor iscall.Atunci se va vedO ca Eliad a rëmas singur. Scrie-mi mai lamurit despre pa- mintul ce vetl lua in Dobrogea. Am trebuinta sa gasesc mijloace d'a tral §i Inca §i d'a face bani, cad sunt ruinat §i n'o mai pociti duce in strainatate. I. Bratianu a scris dela Sibit §i e tare multumit de duhul Romanilor d'acolo, cum 0 de tëranl. El Tice ca in tara toate partidele se plec spre noi §i ne stirneaza.

N. B".

68. Paris, 16 Septembre 1850.

lubite Ghica, N'am ceif seri de .aid.Tell a scris dela Atena lul §tefan Golescu, cum ca tu mergend la Brussa, al clis catre Magheru 0 altiI,ca sa ne unim cu Ru§ii in contra Turcilor.Aceste vorbe lice ca Magheru le-a spus la altul caruia am uitat numele, care i le-a. scris.

548 N. BALCEISCII

Dintealta parte clice ca, Bo Iliac i-a qis ca sä faca revolutie, §iia laudat mult pe Mavru. De unde inchee ca tu etI in intelegere cu Mavru §i Campineanu §ica arunci vina ca el(Tell) vrea sa faca revolutie. I-am spus ca e mi§el §i i-am aretat scrisoarea ta. In pricina adresei G-olescului am hotarit a face o comisiune de propaganda numai ,iar nu cum cere el.

//Am clis la espeditorul meg sa scrie comi- sionarului de la Marsilia, ca sa scrie la Constan- tinopol la D. Belhommeca dea broprele tie. Mo mir cum nu le-al luat, de vrerne ce tu chiar mi-al clis sa ti le trimit printr'insul. Adio, n'am vreme scri mai mult.

Al MCI N. B."

69. Paris 27 Septernbrie 1850.

Iubite Ghica, In pricina organisatiel emigratiei scil mai dinainte ideile mele. N'am putut primi organi- sarea propusa de Golescu de un comitet de fata cu societate secreta, pentru cuvintele ce-am aretat

ORGALNISAREA EMIGEtATIIINE1 549 mal dinainte intr'o scrisoare trimisg lui Golescu prin tine. Dar am propus emigratilor d'aci ca sa numim o comisie de propaganda a ideilor na- tionale curat romanesd, §i fiind-ca causa§il d'aci asculta acum cea ce le lie, s'ail §i invoit §i s'a ales cu majoritatea glasurilorell,D. Brgtianu §i Malinescu Moldovan. Am hotaritsg, cerern adesia voastrg d'acolo§i a celor dela Brussa. Acea ce am facut cred ca e ce era mal bine §i mal putincios, ca sg avem un centru recunoscut §i farg, pretentie de guvern §i organisatie.Ni- meni nu ne opresce acum sg, organisam §i so- cietate secreta sail orl-ce alt, de vreme ce cam- pul e deschis. Dar cu aceasta scapam de sta- tute,de controluri publice §i multe alte ane- vointe ale unel organisatii publice a emigratiet Cu po§ta viitoare v6 voit trimite o adresä din partea celor d'aci, cerendu-v6 adesia §i aretand pricinile, pentru can n'arn primit proiectul lui Golescu. Cautati dar prin o adesie fara conditif casg, sfar§im odata cu aceasta chestie ce ne framanta de dol ant G-olescil ati fost cu nof §i l ucrgrn impreung. nTi-arn spus ca am hotarit sa trantim cu totii un manifest care sa arate ca suntern unit1 col d'aci, tott lasand numai pe Eliad singur d'o parte. L'arn §i facut §i iscalit, dupg cum il yeti

550 N. NALanscu vedé. Dar acum s'a ivit o greutate, ca multi din cauza§l, carora nu le spusesem d'aceasta, s'ag plans Ca nu am vrut sa iscaleasca §i el ; acum mane fac o Adunare la mine de cel ce at isca- lit, ca säI indemn sä primeasca §i pe altii sa iscaleasca. Pentru acea cred Ca vom finevoiti a arnana scoaterea lul §ia-Iretipärl din not. Acest manifest se va tiparl §i in revista ce e sub tipar sub titlul de Romdnia viitoare.Cred ca veift mUltumit de dinsa §i in vre-o clece clue tl-o void trimite acolo. Numai sa ingrijesci mal bine a o baga in tara decat n'al %cut pen- tru Question dconomique. Venirea M-me Sturza acolo este ca sa ca- pete decoratie, de nu un portret al Sultanulul pe seama-l. A§l dorl sa-ml scril lämurit despre pro- iectele de colonisareinBulgaria. Am nevoe ca sa las Parisul de primavara §i aI vol sa.pot ca§tiga banl cat de multi.Fa bine de me po- vatuesce ce e de facut acolo ;§ida-mfamörun- turi despre mijloacele§ibanii trebuincio§1 ca sa intreprind esploatarea unul ciflic. Insarcineaza pe Ionescu a me lamurI despre toate scriindu-mi. Am nevoe sa me imbogatesci ein acea Ca- lifornie descoperitä de dinsul. "

ORGANISAREA EMIGRATIUNEt 551

70.

17D-ltei Alexandru Golescu la Brussa Dreptate, fralie. Iubite frate, Insarcinarea ce al pus asupra-ne prin adresa ta am primit'o cu placere §i socotindu-ne ono- rati printr'insa ne-am gandit a convoca pe top' fratiI Romani emigrati §i. revolutionari d'aci §i a le-o comunica. Hotarirea Adunarel vi s'a facut cunoscuta prin deosebita adresä. Pricinile, Carl ail oprit pe adunare a primi propunerea ta,sunt in scurt acestea : 1. Anevointele §i piedicele de tot felul ce puteam intimpina, atat intre nol, cat §i de din gait, de ne vom constitua public intr'o socie- tate cu un guvern sail cap al emigratiei. Aceste anevointe at nimicit pang, acum toate proiectele de organisatie. 2. Proiectul töa de a face un cornitet de fata cu o societate secret& infati§eaza Inca mai multe neindemanarl, caci la o societate secreta acea ce e neapërat a ft mai secret este tocmal cornitetul diregator.

552 N. BALOESCIT

Spre a inconjura dar cunoscutele Intre not' anevointe §i piedici §i tot de odata sä dam sa- tisfactie dorintel de ob§te simtitä de o centra- lisatie a lucrdrilor noastre, luand in privinta ca lucrarea cea mai urgenta acum e propaganda principiilor revolutiel §i a Romaniei viitoare, se hotdri numirea unel cornisil de propaganda.

,Salutare §i frAtie N. Beilcescu, S. Golescu, D. Bralianu.

, Paris 6 Octomvrie 1850."

71. Iubite Ghica, N'am vreme ail scrie. Iatä IV trimit ni§te acte aci §i proclamatia, din cari sa cauti a baga §1 in tara. IV void mai trimite. Cauta indatd, la poste-restante o scrisoare ce-ti trimit mane dimineata pe numele tn. Sandtate. N. B. ,6 Octomvrie. Trimite §i la Brussa o proclamatie".

ACTIurrEA EMIGRAVIINEI 553

72. Paris 16 Octomvrie 1850.

Dinteatatea scrisori adresate de un an de cluecatre tine 0 catre cel dela Brussa al putut ved6 lamurit ideile mele asupra lucrurilor oame- nilor no§trii asupra viitorului nostru, §i de cea ce ar trebui sa facem. Sell Inca starea tutulor celor de aci, ca sunt turco-fobi. Trebuind a face ceva cu dinll, iar dupä propunerile voastre de acolo, a trebuit sa cauta-Imoclera puindu-I pe o cale mai serioasa §i solida. Le-arn clis dar ca nu e treaba noasträ de a face propaganda nici pen- tru nici in contra Turcilor, ci o propaganda curat romaneasca, nationala ;sa lasärn de o cam data de laturl toate chestiile sociale §i sa ne apucam de a ne crea o natie, dupa cum §i tu al scris'o in mai multe nnduri lui Russet §i mie. Dar spre acest sfar0t trebuia oare a nu ne ocupa decat de Principate, adaogand, cum qici tu, numai Ba- sarabia,pe care s'o reclamam dela Muscall ? Trebuia oare sa punern ca condicie suzeranita- tea Portei? Trebuia sa araam ca nadejdea noa- stra este numal In guvernei in lucrarea diplo- matica ?

7)A supra celel d'intain intrebari cred ca ne ar fi respuns fie-care, cä pentru ce sa cerem o

554 N. NALczecu unitate care §i ea sa fie ofractie foarte slaba ca sä poata tral singura ;ca marginind cheStia in crearea a douë Romanii, una austriaca §i alta turd, nu putem in§ela pe nimeni sa creaqa ca gandul nostru este de a ne opri acolo, cu atat mai mult ea de multa vreme ni se imputa a- ceasta, in cat chiar imparatiile acele precum §i Rusia gasese prea natural §i nu are a se mai mira acum de cererea noastra,ori cat nu le place. Tu insu§1 mi-al spus ca Austria §i cu boerii fac propaganda pan-romana. Acum lasam camp slobod partidel austriace, cum §iceiturcesci, ca sa indemne pe acele puteri a se folosl de dorinta de unire a Romanilor, spre a constitua o Romanie in folosul§i sub suzeranitatea bor. Singura greutate ce gasesc in panromanism este ca vom aye anevointa a ne intelege cu Unguril, earl tin merea ca Rornanii din Austria sa faca parte din statul lor §i nu primesc federatia pe temeiurile propuse de mine in scrisoarea catre Zarnoyski. Dar vom lucra a-I aduce acolo.In sfar§it aceasta e o chestie de viitor§i nevoile poate ne or sill a ne face concesil reciproce nol §i Ungurii. Toata treaba noastra, este sa ne fa- cern putere §i apoi putern trata cu ori-cine.Po- liticanoastra sa fie la o nevoe mare a nu sa- crifica libertateafacendu-ne ultra-Romani, pre-

ACT.IIINEA EMIGRATIUNEt 555 cum aU facut'o Unguril facendu-se ultra-Maghiarl. Positiilereciproce, in carl ne vorn afla in mi- nutul de lucrare,puterea care va putO desfa- §ura ori-ce natie, va face ca cea mai puternica va ca§tiga mal mult §i cred cä nol putem aye mat multe elemente de putere, §i aa Unguril vor fi snip' a ne face concesil. Pentru a doua chestie vecli singur ca nu ne puteam pronunta curat §i trebuia s'o lasarn dans le vague. Nu este indoialä ca astaql sa se hotarasca Turcia a ne ajuta in contra Ru§ilor cu conditie ca sa primim suzeranitatea el, ca nu o vom face. Dar trebue oare sa, ne apucam a tot face o propaganda turceasca,§ia ne tot tiri la picioarele el, cand ea ne da cu piciorul ? Facall datoria catre noi§i nol ne vom face care ea. Tu ai acum un camp deschis a dascall pe Turd, aretandu-le ca purtarea lor ne-a fãcut sä pierdem nadejdile ce pusesem inel§i ne-a recit inimele catre din§ii, §i ca trebue sa se gra- beasca a face ceva pentru töri, dad, nu vor ca in desperarea lor sa se arunce la orl-ce sfant le-o e§1 inainte. Multe lucruri,de carlse va plange de nol le pop' arunca sur les impatiences et le ddsespoir de l'exil. Pe langa, asta§til Inca ca multi Turd nu prea tin la noi §i ar vrO bu- curos, A, se scape de noi, numai sa nu ne yap

556 N. BALOEBQtT

Rust Cred dar ca clicend noi ca dad, Turcif ne In§ala §i nu voesce a ne scapa, trebue sd, cau- tam a ne scapa noi in§i-ne ;daca ei vor sa-§1 piarda imperatia §i pe dinii, nol nu vrem sa ne perdem ;ca noi cunoascem nevoia d'a fi aliap cu dini§i cu Unguril in contra Panslavismulul ; nu putem sa-I supörarn mult. Pop arëta inca ca o dovada ca cd dela Paris nu le sunt vrajtnasi,

este ca ea §1 Golescii suntem cu ei.. In cat pentru a treia chestie, este nu numal opinia genera% intre emigrapi no§tri, dar §i in toata Europa, ba Inca §i la Turd, ca numai o ca- tastrofa europeana ne poate hotdri soarta a ne mantul. Nimeni nu mai crede acum ca Impe- rapile vor putO face pentru nol, ci numai re- volupa generala. Au risque dar de afiprivip ca anarchist de cabinete trebuia sä araarn ca ele ne-at dovedit ca nu maI putem astepta ni- mic dela dinsele, ci din revolupe numai. Cum oare 'Ana acum nu ne-aa privit top ca revolu- tionail, §i nu ne-aa tratat ast-fel chiar §i Poarta ? Trebue oare a mai tot in§ela poporul ca la 1848, dicênd cd Poarta primesce revolupa §i ne da constitutia, cand a fost din potriva ? Nu e mai bine a vorbl curat§1 a spune poporuluI ea le roi ne ldche que ce que le peuple arrache. Sa nu credern ca putem in§ela pe di-

ACTIIINEA EMIGRATIUNEt 557 plomati §i ca el nu scia curat ce suntem *i ce vrem. Trebue numal ca in lucrarile noastre sa punem dignitate, tact, mësura, sä ne marginim a ne pregati poporul,fara a cauta a ne trim- bita prin jurnalele straine inainte de vreme, nicl a ne asocia cu comitetul dela Londra, Mazzini, Ledru-Rollin etc. Veql ca §1 Eliad, cutotturcismul lui, 11 a§teapta tot dela revolutia generall. Proclamatia lui a tiparit'o in Evenement. Bolintineanu mi-a spus ca a trimes'o lui Catargiu. Ne ataca foarte pe nol, iar mai in deosebi pe Ionescu. Arata-l-o. EU m'arn opus aci ca sa se tipareasca in fran- tuzesce proclamatia noastra §i am clisla con- proscri§iimei, ca de vor,s'o tipareasca fära iscalitura mea. Pe temeiurile ce itl expuseii am redijat acea proclamatie ce ti-am trimis, care cred ca in termenil mesuratl in care e scrisaitl va fi placuta.N'a prea placut laal no§tri aci, ga- sind'o prea rece §ivaga, cu toate acestea ail fost nevoitl a o priml. Apol am tratat istori- cesce ca un articol simplu chestia nationala, ca un comentarit al proclamatiunel ;acest articol ce va e§i in revista sub titlul Mersul revolutiei in Istoria Romdnilor,este cam asemenea unei scrisorl ce trimisesem lui Golescu la Brussa, in

558 N. BALCESCII care hotarirn insemnarea revolutiilor trecute §i calea ce va lua revolutia in viitor. Astfel trac- tata nu prea bate *laochi§1 nu sperie cam mult. N'aI cuvint sä te plangf de mine ca m'am inteles cu N. Golescu. TI-am scris d'atuncI ca G-olescil aa venit la mine §i s'aa pus la dispo- siOa mea. Am primit, cacl am socotit ca este de mare folosa-Idesfacede Eliad caruia II slujia de instrument §1ifda rnultä putere in opinie. Nu sciam pana la ce punct tu e§ti supë- rat pe din§ii. Credearn ca e§ti§i tu ca mine, indiferent la chestii personale, cand socotescI ca e o chestie a tëril in mijloc. La 1848 ea aveam tare a me plange de N. Golescu, care soil cum s'a purtat catre mine §icei-laltila1840. Cu toate acestea, cand v'arn vëclut pe vol cu din- sul, nu am fost impotrivitor a intra inrelatif cu dinsul §i n'am cerut esclusia lui saa a mea §1 am uitat cele trecute.Crecä a§a veI face §i tu. C'est beaucoup plus digne du reste. Cand ve- vrea ca sa-I trag o batae saa sa-1 fac sa se cal iasca de ce a scris, sunt gata a o face. Ti-am spus de atatea off ca voia sa fia in acord cu tine, nu numal fiind-ca te §tim,tecred mai serios§i mal capabil decat totlceI-lalti, dar ACTIIINEA EMIGRATIIINEI 559 fiind-ca te iubesc mai mult dent pe toi. AO dori numai ca atat pentru tine cat§ipentru mine sa nu te areti la emigrati ca e§ti pentru Turd sine qua non. Ca acilea cei ce nu-ti vor bine IV imputa aceasta §i II face tort in opinie. ))Apol wig sa al opinia pentru tine §i eü te aper mereti aci,caci nadejdile mele sunt in tine la o intimplare favorabild, caci cel de aici nu sunt buni mai de nimic. Ti-am trirnisInca, qece esemplare -din Question economique prin doc- torul Bronzau care pleaca Di lui Drozt, cu care e prietin, sä ceara pachetul dat de Sefels pentru tine. Alecu G-olescu n'a sosit Inca. Imi pare tare reu ca s'a purtat moale in treaba ce-1insarci- nasern. Era ca sd mearga in Transilvania §i n'a indraznit, se vede, gicend ca nu-I lasa Nemtii §i ca e peste putinta pentru nol a rdsbl acolo. Apol Iancu Bratianu se afla de doue luni la Si- bid de fata §i ne superat de nimeni, Wend pro- paganda, avend relatii in tara. Imi pare reti ca aceasta va desconsidera pe Arapila in ochil oa- menilor de aci. Prea e moale, negru §ifricos. Trimite aceastä scrisoare lui Albu la Brussa.

Al têu

N. B. 560 N. BILozsctr

Te rog, cand vel aye ocasiune, trimite-mi §ahul §i cutia de palarie, in care am nite hartil ce-mi trebue. Ea cred sail trimit peste putin cal-tile ce mi-ai cerut, deodata cu revista. Spune lui Peretz ca are o scrisoare la poste-restante la Constantinopol. ))'11-a§1 fi trimis proclarnatia lui Eliad, dar o am acasa §i-ti scriti de la Voinescu, cad pe mine me muta acum intealta, Casa, 63 rue clu Bac. La adresa aceasta sa-mi scrii d'aci inainte.

73. Paris, 6 Noemvrie 1850.

RELATIUNI DIVERSE 561'

Alecu n'a sosit ad Inca, §i am trimis pe frate-set Tache sa primeasca banil in locul lui.

2)Cu proiectul de esploatatie n'am sfar§it Inca, din pricina, ca am insárcinat pe un prietin ca sal dea in cercetare unui inspector de agri- cultura dela ministerul comertuluf §i Inca nu mi l'a adus, dar cu po§ta viitoare ti-1 inapoiez. A- tunci iti voit trimite §i regulamentele §i formu- larele institutului agricol dela Versailles §i a tu- turor Ferrnes-ecoles din Franta, ce mi s'a dat dela ministerul de comeq. Te plangi ca scrisorile mele sunt fara sa- voare etc. E adever, dar cum pop* socoti Ca pricina este ca me defiez de tine, etc. ? Cand ar 1-1 una ca acea ti-a§1 spune-o sat ti-a§1 cere es- plicatii. Pricina e Ca, sat n'am vreme une-ori, sat n'am cell scrie ;sat am Cate o tandard, cate o superare in cap, cand trebue a-t1scrie §i care-mi tae pofta de vorba. Imi pare bine ca vii. Grabesce g vent cat mai curend ;ar fi de trebuinta, sa fii aci, am mai pune minte in capetele cele seci de p'aci. I. BA- läceanu a venit ieri cu nevasta lul. Nu l'am vöclut inca. 0 sa petreaca iarna aci. Bro§ura-revista nu a e§it Inca, dar peste Gkica, Amintirt. 27,641. 36 662 N. BALCESCII trel oil& se sfarsesce de tiparitsi 5-otrimit cu posta viitoare. N'am ceil mai scrie d'acii sfarsesc, desi superandu-te.

NB.

Imi scrie dela Iasi ca. M-me Hebne Stourdza este tot la Constantinopol, Ca lucreaza pentru N. Sutzo a-I face Domn, cad vrea sä-1 ia de bar- bat. §ahul l'am primit, dar lipsesc trei pioni, doi rosii unul alb, cum si jumötate de esichier. Ai vrea sa-mi scrii, de nu cum-va ail remas la tine, ca sa nu mai fac altele din not aci. A- sernenea te rog a-mi trimite cutia de palarie, uncle am niste hartii ce-mi sunt trebuincioase."

74 Paris 16 Noemvrie 1850.

Iubite Ghica, Scull ca al sa te plangisi acum de minec1-5scriti putin i fara savoare, espresia ta, dar tot am sail scria si de asta data putin, caci vrernea iml lipsesce. Memoarul tell despre esploatatia Dobrogei

EXPLOATAILEA DOGROGE1 563

Iidedesem laministerul comertului,casä-1 dea In cercetarea unul agronom, cgdi et nu cu- nosc ast-fel de lighioane, dar dupg ce mi l'a tinut vre-o cate-vai1e, mi-1 aduse prietenul met inapoi fArg ispravg. Et desesperat de causg m'am dus ierl la Versailles §'acolo m'am indreptat catre directorul institutuluI agronomic §ii-am läsat memoarul sg-1cerceteze.Nu-1 pot aye pang, mane searg, de acea tocmal cu po§ta viitoare ti-1 trimit. AtuncI itl voit trimite§istatutele des Fermes-ecoles, de carl tl-am vorbit inscri- soarea trecutg. Acum am clis sg-tl trimita, prin po§ta vre-o cate-va esemplare din revista, ce a e§it de cate-va Nemtii, cum se vede, nu se maI bat. Iml pare rët, ca ne-ar fi dat de lucru. Alecu Go- lescu a venit din Germania. El ne-a adus aci numal convinctia intimg ce a dobandit despre ne- putinta de trai a Austriel, toate popoarele fiind acum in contrael.I. Bratianu, care e tot la Sibit,ne scrie cg vestea de resbel atitase nadej- dile Ungurilor,earl lucreazg foarte bine nolo; spun ca at §i arme §i tunurl Inca ascunse. Ro- manii inteligentl sunt cu Imperatul. Poporul se apropie de Unguri §i e de temut cg ar sacrifica nationalitatea pentru libertate. Vit dela adunarea cguza§ilor, unde i-am 564 N. BILCEscu facut sa inteleaga trebuinta d'a nu fiultra-Ro- mani separati§ti, §ica noi trebue sa profesam respectul nationalitatilor §i egalitatea lor §i fe- deratia cu Ungurii§iIugo-slavii. Am isbutit foarte bine, §im'aUinsarcinat a scrie in treaba aceasta§ia face propaganda infelulacesta, adeca in felul scrisorel mele catre Zamoyski. Adio.De Poujade Inca n'am aflat de a venit, de acea pastrez plicul lui la mine. Complimente la cocoana.

A1 ted N. Bal.

:2Cauta sa bagi in tara ceva bropre din 1)Rornania" ,caci cu po§ta nu mai putern trirnite acolo. Cauta-le la po§ta".

75. Paris 26 Noemvrie 1850.

/7Cu po§ta din urma dela 19, n'am prirnit ni- m ic dela tine. Cu po§ta trecuta iti scrisesem ca ti-am trimis broprele e§ite, dar nu ti s'atl trimis din neingrijirea Mälinescului care se insarcinase. Acum ti-am trimis 40 tot prin comisionarul Belhomme, EMIGRATIA DELA PARIS 565 prin care ti-am trimes§iQuestion dconomique. Am clis trimit i cu po§ta vre-o doue, ca sä le ai mai curend. In pachetul cu care iti tri- mit acele 40 bropre, ti-am addogat: 1. Cartea insemnatd in rdva§ul alaturat ce mi s'a dat de la rninisterul comertului ;2. Formularele ferme- lor-roale tot d'acolo ; §i 3. Doue plicuri in earl sunt scrisorile lui Ionescu cate mi-al trimis. inapoiez proiectul cu scrisoarea aceasta, ca sd veQ1 observatiile ce a Mout aci directorul institutului de la Versailles. Am auqit astacli cd Poujade a sosit §i mane II duc pachetul Nu scit nimic spune.Comitetul de propaganda a reposat ieri §i iatä cum. De mai multä vreme am bdgat de seama, co seamd de oameni cum Russet, Ionescu, Voinescui altii, se cam ofuscd de mine, temendu-se de popula- ritatea mea. Inca dela numirea mea in comisie àü inceput fel de fel de intrigi talmacind §i rds- tdlmäcind misia comisiei, §i tot cerend la soco- teli §i programuri, la cari m'am tot refusat; ad inceput a ne injura de fatä §i pe delaturi.In sfar§it, dupd mai multe dispute, fiindadunati vre-o cati-va la Russet alaltdieri aü hotdrit a organisa emigratia §iat, convocat pe toti ieri la bibliotecd. Acolo find §i efi, am luat act, iv- cend cd de vreme ce 10 din 10 in§1,ce ne-at 566 N. BALCEBOTY ales, propun o organisatie noud, privesc comisia de propaganda ca desfiintata ipso facto§i find cd, nu mai am ilusie in lucrdrile d-lor §i nu-I so- cotesc oameni serio§i, .me trag cu totul din oil- ce arnestec §i adundri cu d-lor. Asemenea a fa- cut §iMalinescu.S'at certat toata qiva aceaSi a rOmas sa se mai certe §i Dumineca viitoare. EU \TM ca e peste putinta a organisa ceva§i §i a face ceva§i cu atAla oameni patimmi §i invidio§1 in me- diocritatea bor. Necazul lor pe mine vine §i d'acolo ca nu i-am läsat sa mearga, la Londra. Erat unil Carl aveati dorinta de calatorie§i in lipsa de bani puseseraochii pe 4000 lei trimi§i dela Brussa cu o destinatie speciala §i pe carl nu-i puteam intrebuinta. EU le-am clis ca n'avern zor d'aceasta, ca mai intaitisä esistam in tr'un fel §i sa ludm rädäcind inarä ca sa nu mergem fara sa avem nici un temeig, nici o putere, sa in§elam §i pe Mazzini §i pe noi. Trebue inainte de toate sa representam ceva§i, ca sa putem sci ce ajutor putem face celor-lalte popoare §i ce lucrare proprie putem aye la o vreme de mi§care. Apoi trebue Inca bani spre a depune la cassa centrald, §i nu sunt. Mijloc de lucrare null' da,i imi poruncesc sä le gonesc pe Mu- Kali din tail in soroc hotärit.Incercarea care facusem a .fost cea din urniä, creclend ca Mend PO LITICA VIITO RULIII 567 o organisatie pe un picior mai modest §i mai putin pretentios §1 fail a fi guvern, cum o fäcu- sem, va putO mai putin supora pe partisanil statului-anarchic, dar vgd ca §i a§a nu se poate.

,A1 ton prieten .N.Balcescu".

76. Paris 6 Decomvrie 1850.

EU nu pricepce vreitu,G-hica.N'al fost cel d'intaiticare inteatatea buletinurl pu- blicealpropagat uniunea tutulor Romanilor? N'al ndscocit insu§i cuvintul de pan-romanism? Crecli oare ca ne vom put6 mantui numal pre calea diplomaticd,iar nu prin revolutie?Ti-e teamg, ca cabinetele sa nu ne iea de revolutio- nail? Apol cum ne-ati privit oare pang, acum chiar §i Turcil §i cum ne-ati tratat decat ca re- volutionari §i anarchi§ti?TI-eteamd Inca de su- përarea Austriei pe nol, par'cd nu scii cg, aceastä ostilitate a el ne-o arata, cam de mult? Austria, dupg, cum .V-o spune Arapila, care s'a dus acolo Schwarz-G-elb §i a venit cu convingerea ca ea nu mal poate träl, ca toate popoarele sunt im- 568 N. BALCESCII potrivä-i§ica, vafi desmAdulatá peste puVn. Ea creq cg, mijloacele noastre de lucrare, punctul de reazAm este in Transilvania ;numal cu Ro- manif d'acolo vorn pute odatä pune terile in picioare, printr'in§ii chestia noastra se leaga cu a Europei, färä din§ii" suntem isolati.E nevoe dar a nu declara ca voim doue Romanii, una austriaca §i alta turca. Gre§ala ta este cg, crecli pe diplornaV pro§ti de tot§i ca lesne se pot in§ela. Apol §i Austriacil ne-at dovedit'o Inca mai de mult, arötänd cg, tintirea noastra este a intemeia Regatul Dacia TJn partid politic trebue sa-§I aiba steagul set §1 sa-1 a§eze ouvertement et franchement.Mijloacele de lucrare nurnai cer secretul. Aici s'atl adunat Duminecd cauza§ii, s'ati injurat §i s'ail despartit mai invier§unati, cum n'aa fost nici odatä. Bolintineanu insu§i s'a pur- tat foarte mi§elesce. Intriga desunirei ace§tia a venit dela Bolliac, Russet, Voinescu, Teulescu §i Ionescu. Acum me injure, pe mine ca de ce mi-am dat demisia. EU m'am tras cu totul de d-lor tql §i sunt hotarit a nu me mai amesteca intru nimic. In cutia de palarie llsasem doue portrete in daguerotip §i vre-o cate-va Mail' §i scrisori intime foarte trebuitoare. Cutia era inchisa, cu CERTELE EMIGRATILOR 569 lacat §i cheia la mine. Cum dar a sosit la tine deschisa §i goala ? Eil am clis feciorulul MA chiar atunci s'o duca la tine. Cutia goala nu-ml trebue. Cea ce imi trebue sunt lucrurile ce erail acolo. Doresc mult, de vel putë, a le gasl §i Iml vei face o mare slujba. Nu scil cat m'arn supörat cand am vëclut ca ImI sail de perderea lor. Ocupa-te§icerceteaza,te rog, despre aceasta prin Marin §i altiI.011 ce vel gas1 trimite-ml. Al tha

2)N. B.

Nu-nfi [spul] cand al sa vii incoaci.

2)Cu po§ta de 41 Bolliac trimite la poste restante o scrisoare lui Grigorie Peretz ,i s'o caute. Din alaturatul revers ce-mi scrie Sefels, vei vedé ca. frate-tal l'a pus la mana cu 50 fr., pe carl nu vrea sa-I dea §i pe earl se cuvine sa-I platesci tu.

1)Pe cand tu te plangi de mine, cauza§iI me injura §i me invinovgesc aci ca lucrez ca sa te facl Domn. II y a de quoi se degonter de l'humanitd".

570 N. BALCESCIT

77 Paris 17 1/emir/lie 1850.

Iubite Ghica, De la tine n'am prirnit scrisori prin douö po§te. Pentru ce ? N'ani multe sl-ti Krill, cad nu scia nimic, nici fac nimic. Eri a fost aci un duel intre MA- linescu §1 Bolintineanu. Acest din urrna dedese de fata un angajament secret luat intre vre-o cati-va de aci, de sunt acurn mai multe luni. Era o fapta necinstitä, §i Malinescu a calificat'o ast-fel. D'aci dueL Bolintineanu n'a nimerit. Ma- linescu a slobozit in vint, clicend lui Bolintineanu cd numal cu o purtare cinstitä va §terge pata ce §i-a fäcut. Ast-fel nu s'a vërsat sange. M-me Marie Cantacuzène eaci ,o vöd adesea §i m'a rugat aseara sail writ' din parte-i ca ai face bine sa vii ad §1 i-ai face mare mul- tumire. Din tard se aude aci,cd ar fi mai venit trupe. Adio. Al t6ii N. B".

POLITICA CU TURCII 571

78. Paris 17 Ianuarie 1851.

Credeam cg nu te mai afli in Constanti- 11 nopol, ne primind atata vreme scrisori dela tine, de acea nu ti-am scris §i eU vre-o cata-va vreme. Fiind-ca doresci mult sa me vecli §i s ne lugm la trantealg, apoI scoalg-te§i vino aici §i cred Ca vel aye multumirea a te certa cu mine,

cat vel vrea, i i. noapte. In scrisorile mele trecute ti-am esplicat cum inteleg ea lucrurile. Faca Turch acea ce qici, adecg sg uneascg te- rile, sä dea constitutie etc. §i o voiti prim) bu- curos ca un pas inainte,dar tot tinpnd mai la vale. Dar daca suntem pails* de Turd)", cum cred,i va trebul sg cautam a ne scgpa iar fg- cOnd revoluta, atunci e de datoria noastrg sa cgutam a trage din acea revolutie tot folosul putincios §i sä-1 dam aliati"natural)", adecg pe popoare, iar nu pe guvernuri. Am prea bung idee de mintea ta, ca sa crecl cg, intelegi alt-fel lucrul acesta. Alaltgsearg eram la Czartoryski. Toti a colo se ara suporati de conversia lui Czaika. Pachetul toil l'arn dat lui Poujade. Aicea nu facem nimic. Eu i-am dat dra- 572 N. BALChI3CII culul pe compatriotli nu mal am amestec cu din 0. 111-me Cantacuzene m'a insarcinat ierl trimit complimente din parte-1§i te maga. MA' trirnitl cat-va tutun turcesc, adaugend Ca al in- datora-o cand l'al aduce singur. Iti trimit aceasta scrisoare prin pqte, cad cu istoria lui Czaika s'a desorganisat de o cam data espeditia, prin care trimiteam. Din taxa n'avem nimic not. Trimite-mi, te rog, ceva deslu§irI asupra constitutiel propuse de Turd. Al ted N. B."

79. Paris 26 Ianuarie 1851.

Mo poftesci prin scrisoarea ta dela 5 Ge- narie d'a venl la Constantinopol. Aceasta nu o pot face acum din lipsa mijloacelor una §ial doilea ca am de lucru cu bibliotecele §i pana n'oit sfar§i lucrarea inceputa nu fac nici un pas din Paris. Apoi ce o sä fac acolo ?Carl sunt acele lucruri importante, de earl iml vorbesd? Tu, de socotl ca al de treaba acolo, stali drege POLITICA CII Timm! 573

§i lucreaza cum te pricepl. In pricina lui Bolliac nu Kill ce sa cred.Eil il vëd aci ca se arata strimtorat §i fail banl. Mi se pare insa eä acele lucrurl n'au mers la destinatia lor. Ce s'aU fa- cut dar ? Din tara am primit ieri o scrisoare, unde vëd cä atat revolutionaril no§tri cat §i Turcil sunt foarte superatl de scrierile noastre aci.Doresc ca §i unil §i altiI sa isbuteascd a ne scoate de minciuna, mantuind taxa. Mie mi s'a acritde tot de politica §i doresc a me ocupa numal de istorie. Nu-mi scrilnirnic de ce s'a facut acolo. Ce e acea adresä la Magheru, de care am auclit? Ce clic §i ce fac cauza§iI dela Brussa §i Constan- tinopol? Ce s'a urmat cu proc1am4ia noastrd, de care vorbesc aci cauza§il §i carl cliceat ca tu al presentat'o Turcilor, foarte ret. Ea le-am clis ca eti tl-am scris s'o arötl la Tura Scrie-mI de- slu§it, te rog, intr'acestea.Spune-mi ce alteAl dela Turcl. Era un mijloc ca Turcil sä aiba drep- tate in contra-ne, trebuia sä ne rospuncla cdnd le-am cps :facetf, facênd ceva. Apol ea cred ca n'or face nimic. Scrie-mi regulat. Pentru ce te dal lenel? P'aicI s'a auqit catirbeI 41 da demisia.

574 N. BALCESCII

Ce este adever in vorba ca Muscalil es de prima- vara, ca se da amnistie etc? Complimente Ia M-rne Ghica. 77

nAl thu prieten

N. B".

80. ,,Paris 6 Fevruarie 1851.

Nici nu me tern de tine, nici lene imi este, Inca mai putin e adevër cä sunt amoresat. Pri- cina de nu tl-am scris mai mult a fost de o parte vremea, care mi-a lipsit, find acum pana in urechi ingropat In ni§te in-folio grozave, de unde culeg vitejiile stramo§ilor, de vreme ce pe contimporanil mi§eil-am dat draculul. Despre tara, apol putin auclim nol §i de acea, sciind ca tu scil mult mai multei mai bune,nullsuitnimic. De cele d'aci pricini cauza§e§ti, asemenea putine sunt, caci at incetat. Noutateaileieste trel marl scriéri ale lui Bolliac, carl, dupa spusa lui in secret la toata lumea, sunt sub tipar. Un vo- lum de poesil, idem de prosai un jurnal Po- pulul Suveran intr'un format ceva mai mare decat Ddbats. Mie iml vine sa cred ca secretul ACTIUNEA EMIGICATILOR 575 acesta e lipsit de realitate. Ast4i l'am intalnit pe ulitäi mi-a spus cg a primit scrisoare din targ, careIIveste§te cä MuscaliI nu es 0 ca Turcil at pus secuestru pe stare-I. Dacg et in lipsg de materie sunt silit trimite scrisorl uscate §i slabe, tu, care aI, cum clicl, multe de spus, pentru ce fact'a.§a,? Poujade, care il ved cate odatä, mi-a clis ca o sg dea un memoar laminister, aretand nevoia de a da o constitutie Principatelor dupg e§irea trupelor. Spune-mi cand al' de gand sa vil incoace. Daca este de ngdajduit sat de sigur e§irea tru- pelor, darea unel constitutii, 0 cum 0 ce fel ? Oare amnistie are sä se dea ? Poujade mi-a spus ca el e de opinie sa se carmuiascg terile de o comisie,i sa lipseasca Domniai ca tu nu vrel,§ivrei Domnie. A- ceasta me baga in marl banuelIirnl-e teama Ca cauza§ii at dreptate, zicend ca umbli sä te facT Domn. Tot ce-mi pare ret .este ca \Ted ca nu te aciresezila mine pentru ca sa te fac Domn. Find dar ci te port' ast-fel,apol am de gand sa fac pe altul Domn. Am 0 declarat cduza§ilor Ca am sä fac pe Balaceanul,§i cg te depgrtez pe tine de pe scaun.

576 N. BALCEEICD

)731-me Cantacuzne m'a insgrcinat spui multe complirnentesi aduc aminte sg,-1a- ducl tutun. Asemenea te rogsa-mIaduci putin turnbesai. It1trimit aceste scrisori sa le dai, te rog, dupa adres. Dumnecln sa te pazeasca §isa te ajute §i insufle mai rnulta dragoste pentru prie- tinul tn. N. Beil.

',Negri,V. Alexandrii aqii yin la Maitiad.'

81. ,Paris 17 Fevruarie 1851.

Pentru ce nu-mi scriT regulat ? Pe curierul trecut n'am primit nimic dela tine. Aud ca se fac multe p'acolo. Nu Kit de e adevör. Am vëclut o scrisoare dela Iasi, in care se vorbesce de un firman, facOnd insemnate scaderi in sar- cinele tëranilor. Apoi spune ca Ghica-Voda a vorbit de Nä cu mai multi, qicOnd ca la Con- stantinopol s'a hotärit ca sa faca din Principate 0 craie, etc.

ORGANISAlit REV OLIITIONAR E 577 Mi se par toate acestea basme. Dar a§i dorl sa-mi serif ce se aude p'acolo.Asernenea te-a§1 ruga sä-mi trimiti memoarul lui Arsachi asupra broprei mele §i asupra drepturilor ce cid la boerii cei midi. Cred ca le ai sat le potl cape-La. De aici n'am ce spune. Multa lume din tail va veni in vara asta pentru espositie. Scrie-ml tu cand al de gand sa vil. A§tept sosirea lui Bratianu din Transilvania ca sail suit despre starea Rornanilor d'acolo. Pe Br. at vrut Nemtii in cele din urmd sa-1 inchip pentru broprele ce a bagat in tara. Erni- gratia ungureasca d'aci s'a organisat printr'un comitet de 5 membri. Ace§ta sunt Teleky presi- dent; membri generalul Klapka §i Czez, Szemere §i Vucovitz, ambil fo§ti mini§tri. Acest comitet s'a adresat la mine ca sari dat un memoar despre chipul d'a irnpaca pe Romani cu Unguril. Am §i lucrat ceva in ideile ce-mi scil §i. le voit da peste cate-va qile. Ar fi foarte folositor sa apucam a ne intelege cu din§ii pana a nu e§1 Kossuth, care va fiimpotrivitor.Klapka §i Teleky se apropie mult in idei cu mine. Te volt in§tiinta la vreme de resultat. ItI trimit alaturata scrisoare a lui Ubicini, care me insarcineaza a te ruga §iet, ca sa-I faci cell. cere.

Ghica, Amintiri, 27,641. 37 578 N. BA.LOES011

Multe inchinaciuni prea plecatela uitä- toarea de prieteni a dumi-tale cucoana. N. Bak."

82. ,Paris 27 Fevruarie 1851.

Spui ca Muscalii se duc la Martie, §i in Gazeta lui Carcalechi se vede calf fac aprovi- sionarea §i pe lunile lui Maia §i Iunie. Bro§ura ILA Cor ml-a clis Poujade ca are sa ti-0 trimita. Pe cele-lalte pan'acum nu le-am vëclut. Am clis lui Poujade sä te pue in relatie cu noul amba- sador francez acolo. Poate l'oia vedé §1 eti. Eg, iubite Ghica, sufer mult de pept §i poate oiti da ortul popel.Doctoril me asigura Ca am numal plamanul stAng atacat§ica, cu ingrijiri" multe me pot doftori. Am intrat intr'o cura. Domnul scie ce resultat o qr. Madame Cantacuzène mi-a spus sail' mul- tamesc pentru tutun §i cä are sail' scrie. Te felicitez ca -Vs'a inmulVt familia §i te rog sa spill multe inchinäciuni plecatela M-me Ghica. Cand dracul aveti sä veniVi incoa? Mi-e dor tare sa ye vecl.

BOALA SA DE PIEPT 679

N'am scrie mai mult. Tritnite aceasta scrisoare catre Alecuml-a dat'o frate-seti §tefan.

N. Ba'1."

83. Paris 7 Martie [1861].

Am fost rëü bolnav cateva clile in casa. Generalul Dernbinsky a fost mai alaltaierl la mine §i mi s'a araat foarte incantat de tine. Poujade pleaca poimane in tail. Din taxa nu scim nimic, decat ca se Weapta sa vie de espositie multime de lume. Te rog sä dal scrisorile acestea dupa adresa. Cand al sa vil aci ?Te Wept cu nerab- dare. Tutunul ce fagO,duisql a trimite la M-me Cantacuzbne Inca n'a sosit.

Al tral N. Bal."

580 N. BALCESOU

84. Paris, 26 Martie [1853

))Ca sä mö duc la Londra7 n'am nici bani7 nicT sandtate, nici pofta, dar D. Bratianu aucl ca voesce smearga peste cata-va vreme. Atunci l'oiilsfatuis caute a vedO pe Palmerston. Ar trebul ca Turcri sä iainitiativa acestei ce- rerY§i ei n'o fac. De acea sunt de nimic §i pentru noi mai mult un embaras. Proiectul tell de constitutie l'am citit. A§1 vrea sa sciü ce ai vrut sä faci cu dinsul,l'ai dat la Turd saila§a numalPalMcut.Ori-ce constitutie, cat de strinsa sä fie, numai sa ne dea mijlOce de a lucra asupra tëril §i de a da törii o legalitate, a§i socoti-o acuma o fericire. In aceastä priyinta aprobez foarte mult proiectul tell, care are multe lucruri foarte bune §i de adoptat chiar inconstitutia republicana de aci, cum descentralisarea puterii care e un bine §i o garantie a libertatil publice §i indivi- duale. Ii trimit aci alt memoar ce am dat Un- gurilor §i respunsul ce mi-ati trimis el prin Teleky. Eu cred ca ei ail sa se adreseze la Kossuth spre a afla §i parerea lui.Ar trebul lucrat asupra-1 spre a fi adus in aceste idei.Ingrijesce despre aceasta.

DESPRE UN PROIECT DE CONSTITIIVE 581

Te rog trimite indatä acest memoar §i re- spunsul lui Teleky lui A. Golescu la Brussa, cad i l'am fagaduit §i i-am scris Ca i-1trimit prin tine. Asemenea te rog d'a da toate aceste scrisorl dupd adresd. Malinescu trebue sä seafle la Brussa, dupd, cum am aflat. Trimite-i scrisoarea ce nil-a dat'o Negri. Cautd a fi bine cu Malinescu, cad este om sdravan §iserios. E mal bun decat totl cel-lalti Moldovenl §i MuntenI impreuna.

Al teii N. Bak.

Mu lte cornplirnente la cocoana §i spune-mi cand ai de wand sä vil aci".

85. Paris, 16 Aprilie [1851],

Iubite Ghica, Sunt de treI Vile din noti bolnav in pat. ItI voit scrie dar mai putin decat altd data, de se poate. A§T fifost tare multumit sä al tu drep-

582 N. BALOESOIT tatei doctoril d'aci sa fie ni§te mi§eI. Dar vëd a sufer greti primavara in loc sa-ml fac bine, cum nadajduiam, me arunca de douë el in pat pana acum. Asemenea nu cred a a merge la Constantinopol poate sa-mI facvre-un bine. E ora§ prea sëlbatic ie prea mare lipsa de cornoditatile vieei, ca sa pot tral §i a-ml cauta de sanatate. Cat de a face §i a lucra, nici ca me mal gandesc acum ; volt sa me ocup de sa- natatea mea §i. de nimic alt. Poujade a plecati scrisoarea catre dinsul ce am primit'o cu cel din urrna curier i-o void trimite la Bucuresci, iar suita Regulamentului nu-I o pot trimite. Cauta a i-o trimite tu. A§I vrea sa sell ce al Mut §i ce al de gand sa facl cu acest proiect ? Descentralisatia admi- nistrativ i institutiile pro vincialei comunale mi-au placut, dar nu pot pricepe pe Domn §i cu Caimacamil. Sat cel d'intait sat cel de al doilea sunt de prisos.

nPricina de ti-am trirnes unele scrisori prin

SCIRI POLITICE IIII PERSONALE 583 po§ta a fost ca Sefels nu mi le-a prima In cele d'intait clile ale schimbaxii lui Czaika. De vre-o doue oil, precum cu po§ta tre- cuta, am ajuns tarp cu plicul met, pe cand se inchisese curierul §i a§a am fost anevoit a le trimite cu po§ta. Acum nu s'o mai intimpla, §i et am platit vre-o cate-va scrisori d'ale tale. Prietin N. B."

86. ,Paris, 26 Aprilie 1851.

Iubite Ghica,

7,Nimeni aci n'a aflat intimplarea dela §coala de medicina de acolo, despre care imi vorbesci in scrisoarea ta sosita prin cel din urnicurier. A§1 doll dar sacmi deslu§esci acea intimplare. Cat pentru panea ce-mi propun, scrisorile mele trecute IV Tor fideslu§itea, nu pociu primi. Sunt hotarit a nu me ocupa decat de sanatatea mea. Pentru acea V-am spus ca las peste cate- va septamani Parisul.Credca,m'oiil duce la ape in Pirinei (Eaux bonnes) §i apoi de acolo

584 N. BAL CESCII me voiti duce a me a§eza in vr'un ora§ al Ita. lieI,unde am sa petrec pana in primavara vii- toare. Veqf dar ca nu pot merge la Constanti- nopol, unde nu mi s'ar cuveni a till nici pentru sanatate, nicI pentru viata uritä§ilipsita de tete comoditatile vieei. Ai dorl insä sä-mi de- slu§easca, daca postul de care im vorbesci are leafa §ice insemnatate poate aye §ice folos poate aduce ;cad lacasul cand mi-ar place, te-a§I ruga sa recomanp pe frate-met Costache, care n'are nicl o treaba aci §i se afla cam in lipsa. In vreme ce acolo §i-ar gas1 §i ocupatie §i ti-ar fi §i tie de ajutor in ceva. De ai pute face aceasta, m'al indatora foarte. Nu Kill de ti-am scrisca.D. Bratianu a plecat la Londra. Mi-a fagaduit ca are sa umble mult ca sa indemne pe Palmerston sa sileasca pe Turd sa faca oare-care reforme §i concesil in tara, dupa cum imi spuneal tu. I-am aretat scriserea ta, in care me indemni a face aceasta. A§i vrea sa scia de ai de gand sä vii pentru expositia dela Londra §i and. AV dori sä te \red 'Ana a nu me departa din Paris. Ean'oin pleca pana pe la 15 Iunie. Din tail aci nu scim nimic. Al tell N. B".

POLITICA TURCILOR 585

87. Paris, 26 Maid 1851.

2)Sunt de cate-vaclilea§ezatlatara la Ville d'Avray (Sentier des Vignes Grand Chalet e adresa mea). Am venit ieri de am dormit la Paris, cad am avut un banchet pentru aniver- sarea revolutiei Transilvaniel din 15 (3) Maig 1848. Am facut un spitiu (speech) bataios. Iata pentru ce iti scriti din Paris §i ne avOnd la mine seri- soarea ta din urma voiti respunde numai la cate imi aduc aminte ca-miscrii.Pricepi bine ca afara de cuvintele de sanatate cari me opresc d'a me ocupa de altceva §1atat mai putin de positia ce vor Turcil .01 a-mi face, gandesc ca me cunosci indestul ca sa creql ca nu pocit a priml nimic de la Turd, cand ii ved nu numal nefo- lositori tërei, dar Inca ostili ,cand il ved ca s'aa purtat ca ni§te c.... cu nol.Scil ca nu sunt turcofob, 011 voiu clice 0 tie acea ce am clis lui Poujade, cand a plecat de aci §i mi-a vorbit de steagul ce trebue sä tinem in téra, ca e au- tonomia §i suzeranitatea. C'est bien, i-amclis, mais il faut que ce drapeau soit pris au sérieux des deux cOtés et vous voyez par tout cc qui s'est passé et se passe que nous ne pouvons pas prendre les Tures au sOrieux. Am avut V

586 N. BAIA:mem et ca tine ilusil inel,cu atata mai mult ca scif ca am fost din acel ce i-a inventat.Cre- deam ca pana a veni. o a doua epoca revolu- tionara, vom puté progresa §i reforma multe §i a ne pregati§i a combate infiuenta ruseasca prin protectia turceasca. Dar istoria acestor din urma trel ani e de ajuns spre a stinge ori-ce ilusie. hü o pilda.... ce-ml dede0 tu in scrisoa- rea ta din urma. Vorbesc despre proiectul despre proprietate,pe careilpriml Divanul, ast-fel _ cumilfacura, boeril,dupa cefacuräun an de clile nazuri Ca nu-1 primesc. Apoi nimeni nu poate qice ca de acest proiect se tinea vre-o cestie de politica internationala cu Rusia §i ca Poarta n'ar fi putut face alt-fel. Mie imi pare ret ca in vreme ce totl trag intr'o parte, tu te obstinezi a rëmané singur, isolat intr'o tabara parasita §i fail a aduce vre un folos. Imi pare ret ca prin esaltatia ta tur- ceasca iti alienezi simpatiile tutulor. Te pul de scril ast-fel pe la mai multi pe aici, car! profita de scrisorile tale in contra ta. Cum se face ca o copie dupa memoarul ce al trimes lui Poujade pentru ca sa-1 dea la ministru se afla in ma- nile Gradi§teanului,care l'a capaat dela Con- stantinopol. Apol iata Ca venira mal multi su- poratl la mine, aretandu-ml acest fras din me-

POLITICA TURCILOR 587 moarul tet: Le Gouvernement revolutionnaire devait par consequent tomber nécessairement entre le mains de ces theoriciens incapables et exageres dans leur tendance, et preter par la le flanc aux attaques dirigés contre lui". Teoriile revolutiei, imi clic, nu le-ai aprobat, nu le-ai iscalit insuti? oamenii revolutiei, nu al fost insotit cu din§ii? Pentru ce dai cu piatra intr'acei oameni §i acele teoril ? Frasul acela 11 ved o inutilitate care I1 face nil in ochil oamenilor ;apoi pen- tru ce scoti afara acte, carl sunt, ca sa clic ma, diplomatice. In sfar§it conclusii din toate acestea, Ca e numal un mijloc pentru Turd, ca sa mai alba ceva influenta in tall §i intre noi: este sa se apuce cu barbatie sa faca, bine terei,iar sa nu ne mai poarte din bacalim in bacalim. 2)Ca doresc sä te vecl ,cad te iubesc§i voit sã ne certam o-data bine,sail mai free ridichiai apoi sa ne intelegem. Te poftesc dar sä vil incoace. Pe la sfar§itul lui August poate me intorc §i et laParis dela apele minerale. IT trimit doue exemplare dintr'o bro§ura a lui Ruset, .din care vel trimite una la Brussa. Ase- menea din aceastä foae ce scot plevurarif de aci, intre care cel mai betran redactor en chef este Cretianu, sa dal doue lui Zane §i una lui Ionescu §i una pentru tine.

588 N. HALOES OLT

Aid nimic deosebit. Pang, la sfar§itul lunei alteptarn pe Negri §i B. Alecsandri ce sunt pe drum. Complimente multe la cocoanaD-tale,ce m'a uitat cu totul.

Al teU N. B."

88. Ville d'Avray, 06 Maid 1851.

Iubite Ghica, Curierul din urma nu mi-a adus nimic de la tine. Ea n'arn multe inca a-ti spune, find cu totul lipsit de ve§ti din tara. Se a§teapta in Paris o droaie de Bucure§teni. Sunt multumit cä traesc la tara, ca sä nu-i vö.. Este de minune cum cei mai irnpelitati reactionari se jura yiind aci ca sunt revolutionari.

11Ca sa, yiil la cele ce mi-ai scris in scriso- rile trecute §i la propunerea ce mi-ai facut din partea Turcilor, II void mai adttoga ca nu e de- cdt un mijloc ca sa facd pe Romani a avO con- fienp, §i nadejde in Turd, §i a-I sprijinl, §i acesta este ca Turcil sa inceapa odatä a cloyed). prin

POLITICA TIIIWILOR 589 fapte simpatiile lor pentru nol. Pana acum de- la 48 insu§1 pot marturisi, ca alta ne-at vorbit §i ne-at fagaduit §i alta at lucrat.Faptele lor at arëtat mi§elia lor§iaft scos de minciuna toate vorbele lor. Acum crecl ca ear vrea sa se plateasca de fagaduelile facute revolutiei noa- stre, facOnd posiVe sat dand pilaf la cati-va re- volutionari.Iatä pentru ce crecl acum ca nu e bine pentru noi chiar §i pentru cel ce at mare confienta in Turcia, d'a primi nimic dela ei acum, pana, n'or incepe a ajuta curat §i prin fapte in- vederate tërile. Eu ti-am scris de mult ca crel, ca positia ce aft luat Romanii de aci poate aduce acel efect d'a impinge pe Tura a face ceva pen- tru tëri din temere d'a-§1 perde popularitatea. Este cunoscut :qu'on compte plutot avec celui qui nous brave qu'avec celui qui se prosterne a, nos pieds. Ti-am scris ca tu poti folosl mult in aceastä ocasie acolo, &and Turciloriata, urmarea pur- täril voastre, grabiti la fapte, ca sunteti perduti. Inteadevër cand Romanii or favorisa sat s'or pune incapul unei mi§cari revolutionare in Turcia, fara indoiala eä va ficel mai mare pe- rico] pentru Poartd. Este lesne sa cud tu ca §i o corespondinta din Constantinopol de mai alalta eri din Pressd, ca Romanil nu pot all desvoltai ocroti na-

590 N. BALOEBINT

tionalitatea decat subt steagul .turcesc.Trebue sa dovedesci tot de o-data ca steagul turcesc inteadevör voesce a ne ocroti. In sfar§it incheig cu o vorba foarte cu minte a lui Cobden, ce mi-o licea la Londra §i pe care spune-o Turcilor :Toute ladifficultO (a propos de P existence de PEmpire Ottoman et des Principaut6s) n'est ni dans les Russes, ni dans la France, ni dans l'Angleterre, mais dans les Turcs. On ne peut stivre une politique constante avec eux, parce qu'ils n'ont pas de patriotisme et se laissent gagner par l'argent des Russes, etc". IVqic sa spul aceasta Turcilor, caci Cobden mane poate ajunge la Minister §isä scie ce opinie afl de din§ii oamenii viitorului chiar in Englitera. Sunt sigur ca dad, Turcil acti ar da o con- stitutie§i o legalitate inara,toti de aci ar primi-o cu bucurie §icel putin pentru cata-va vreme duhurile s'ar impéca. Al teii N.B.

Eil sunt tot bolnav §i foarte ingrijat. Doc- torn me omoara cu doctoril.

PROOLAMATIA EMIGRATILOR 691

Scrie-1, me rog, lui Alecu G-olescu pentru o carte a mea Istoria Valachiei a lui Cogal- niceanu"(infrantuzesce) ,se afla rätacita pe la Brussa, sa ti-o trimita tie, ca sa mi-o trimiti cu cea d'intaill ocasiune. A§1 dorl sa te hota- resci a veni aci, cad apol multa vreme nu ne mai vedem, cad, cum ti-arn spus, trebue sa me duc a me a§eza in Italia."

89. Paris, 5 Iunie 1851.

77Sunt doue po§tesatidouë-cleciiililede cand n'am primit nici o scrisoare dela tine. Ce? iar te-al maniat?ecl tot la tara la Ville d'Avray, aqi numai am venit in Paris de unde IV scritl. Sunt tot §ubred §1. crecl c'oig pleca la Mi. Nu Kit' de me voiti puté intoarce laParis, poate pentru putine, clile,§i apoi me apz pentru, mai multe luni in Italia.Cu toti doctoril §i docto- rife nu simt nici o uprare la boala mea. Imi pare reti ca nu faci nimic ca sa ne vedem, ca, te doresc. Incal vino sä petreci iarna in Italia. Ne vom da rendez-vous la Pisa oil la Roma. Iti trimit aci o adresa la Romani facuta de not Eti m'am impotrivit cat am putut, find cu to-

592 N. NALOEsetr tul saturat de proclarnatii §i protesturi, dar totl frapi cauza§1 ail fost de Were ca imprejurarea e§irei Muscalilor 0 noul ofisallul tirbei,in care ne injura 0 ne ocaresce cu numele de mal- faiteurscere un rëspuns. Am indreptat dar aceasta proclamatie fäcuta de Roset, ast-fel cum este. Tata, dupa opinia mea, tot ce a scris Ruset de mai cu minte. Crecl Ca nu vei aye ce clice in contra. Din tara nu se vorbesce nimic de amnistie, se vede ca acea ce-mi serial' a e§it de minciuna. Spune-mi, me rog,ce se mai clice p'acolo.Ce a§tepti §i ce nadajduesci dela Turd: ? Eti me in- credintez din cu in cli a sunt blestemati 0 ca n'aii facut cleat sa ne minta. De al o opinie contrarie dovedescem1 prin fapte §i argumente seriOse, dar nu prin declaratiile sentimentale ale unor Turd numal, ca n'am cuvint.Resultatul ce voit a trage dintr'aceasta este ca,creclca tu iti perch' vremea §i pe tine, stand fara nici o isprava ca sä asculti palavrele turcescl, §i ca al fi foarte folositor sa vii aci sa lucram cu totil §i sa vedem ce putem face. Gandesce-te serios despre aceasta, cu atat mai mult ca eil o sä mö departez din Paris §i sell opinia mea despre cbipul de a lucra 0 a intelege a tovara§ilor no§tri. Tu al fi dar de mare folos aci.

EEL A.TII DIVERSE 593

Spune multe inchinaciuni plecate la M-me Ghica §i intreab'o de ce m'a pus la urgie.

,A1 tba

.N. B.

Trimite una din aceste adrese la Brussa".

90. Ville d'Avray, 15 Iunie 1851.

Credeam incal a, spre recunoscinta pen- tru priete§ugul ce am pentru tine, cand ti-0 abate sa te lepecli de mine, me vei insciinta dupa cuviinta, §i-mi vei areta care e pricina de fugi de mine. E mai mult de o lunä de cand n'am primit nici o scrisoare dela tine. Aceasta e do- vada ca fugi de mine. AO vrea sa sciti pentru ce mi te-ai superat. Iata iti trimit multe scrisori dela baeti. Vei vale acolo un speech ce am facut acum o luna, §i-mi vel scrie daca ti-a placut. Trimit ad o scrisoare ce mi-a dat'o A. Go- lescu,fiindu-i trimisa delatatal Malinescuhfi. Nu schl acesta unde se afla. De e tot p'acolo sail la Brussa, fa bine de i-oda. Sail de nu, dti-o Albului.

Amintin, altica, 27,e41 . 38 594 N. BILeEsetr

N'am ce-ti scrie §i nici voitallscrie mai multe,pana nu mi-ifacecinstea-mi spune pentru ce nu-mi sail' de loc. se aflä in Paris. Inca o multime de reactionari,I. Bibescu, I. Florescu, tirboaica etc.C. Cantacuzino face la visite pe la revolutionari, qicend ca el tot cu noi §i pen- tru noi a lucrat pana acurn §i de aci inainte tot cu nol vrea sa fie. Parerea mea ar fi sä le darn cu piciorul unde-va la a§a rni§ei ciocol. Al oil N. B."

91. Ville d'Avray, 16 Iulie 1851.

Iubite Ghica, Nu ti-am scris de mult, ca am fost §i eü tot bolnav. parut tare rëti, ca §i tu al fost bolnav. Cand al sa vil incoaci? EU nu m'arn putut duce la MY, §i la Septemvrie tocmai mö pogor spre Italia. Voit petrece cate-va qile la Nice cu Balaceanul, apol nu wig unde mö voiü a§eza pentru iarna. Pentru ce nu vii§itu intr'acolo ? RELATII DIVERSE 595

N'am cell spune d'aci.Parisul e plin de reactionari Romani; dar totl spun ca sunt re- volutionari. EU am dat comision la Paris, cd de se va gasl intre din§ii unul care sä marturi- seascd Ca e reactionar sä mi-1 aducd sag vël, cdcl mi s'a gretuit foarte atat de revolutionarii- revolutionari(?) cat §i de reactionarii-revolutionari. Negri cu sord-sa e aci. Negri se intoarce peste cate-va chile find numit parcalab laGa- iar sord-sa Catinca remane. Te-am rugat, sunt cate-va luni, s, Knit la Brussa la Alecu Golescu sail trimitä o carte a mea (Istoria Valachiel de Cogalniceanu, in Iran- tuzesce) ce se aflä ratacitä p'acolo §i de care am nevoe. Te rogi acum pentru acea carte pe care sa mi-o triniiI cat mai curend. Asemenea te rog ca sä gasescl pe cine-va care sa-mi traducd aceste date turcesci In date cre§tinesci. Imi sunt de mare trebuinta, find privitoarelaistoria anului 1595 despre faptele lui Mihal-Voda. Anne'e 1003 (parte din anul 1595) :

)7le 12 et le 21 de la lune de Schaban; le 5 de la lune de Ramazan, le 3 de la lune de Zihkaadeh, le 19, 17 et 22 de la meme lune, le dernier jour ibid., 596 N. BALOEscxr

le -14,18,20, 22 et 25 de la lune de Zi-lkigeh.

nAnn de 1004 (altä parte din anul 1595): le 8 de la lune de Muharem, le 12 et 14 de la lune de Safar. Trebue sä gasesci vre un turc sat un cre§tin invetat, care sa, scie a calcula lunile lu- nare, ca sä nemereasca drept. Vecli, te rog, a-mi trimite acestea mai curend. Scrie-mi mai des ispune-mi ce se mai povestesce p'acolo. Al thd N. Bc11."

92. Paris, 26 Iulie 1851.

Iubite Ghica, Pentru ce al a te plAnge de mine? Ti-am tälmAcit mai de mult, Ca am perdut toate nä- dejdile despre Turd. Ti-am spus ca doresc sa-mi spui ce a§tepti tu dela din§ii, de vrel sä rëmai inhärnat in jugul lor. Nu mi-ai respuns nimic positiv.Creel ca ti-ar fi§i anevoe aui dovedi cu acte ca Turcil sunt pentru noi. Din minutul DIBOUVI POLITICS 697 dar ca Turcia se declara, singura, cum am auclit insumi din gurile a mai multor Turci marl §1 in mai multe renduri, precum §i de la amba- sade de aci, ca nu poate face nimic pentru nol §i ca, ne trimite la un viitor nesigur, cand va pute fi ajutata de Europa in rdsbol cu Muscalii, spre a ne da multumire. Era firesce sa facem ca dinsa §isti, vedem ca, neputend nimic a§tepta din present, trebue sa catam la viitor.i fiind Ca, precum mult inainte de 48, a§teptam im- preuna o revolutie generala §i cautam a ne pre- gati din vreme, cum o incepusem la 1843, ay. §i acum creq ca are sa, vie o revolutie mai in- frico§ata §i socot ca e bine sa ne pregatim,§i pentru aceasta a desvolta simtimintul nationa- litatii §i credinta Romanului in el mal mult de- cat in streini, de unde firesce curge idea pan- romanisrnuluI, pe care tu al inceput a o propaga mal intait prin buletinele tale carl mergeat fi- resce §i in maim reactionarilor ca §i in a noastra. Pentru ce dar qici ca am dat o alta, linie de politica ? Pe Turd vecll bine ca-1 tree cu vederea. N'am nimic a impart,1 cu din§ii.Fiind-ca nu ne pot ajuta, cauta sa ne ajutarn instql, cad noi nu vrem sa perim. Cand o venl revolutia, om cauta sa, venim la invoialä, sa ne intelegem fratesce.

598 N. BALCESCII

Car ils sont en embaras pour nous, et leur su- zerainetO par les traités rend legitime et néces- saire le protectorat russe. Nu ne vom putO scapa de acesta, pana nu ne vom scapa de acelalalt. In proclamatia acea scrisa de Russet, pe care am iscalit'o de sila mare, caci m'at rugat mai mult de o septamana compatriotil, nu se vorbesce nimic de Turd, §i crecl ca e destul cu minte §i moderata. Dar despre acestea cat§i despre N. Golescu ti-am scris de mai: multe ori. Imi vorbesci Inca de legalitate,la care vrei sa flu injugat. Ce intelegi prin legalitate?§i care? Legalitatea Regulamentului .§i a firmanelor ?Le- galitatea Conventiel dela Balta-Liman. Aceasta este astacli legalitatea dinaUntru idinafara a tCrei noastre. Eti te-a§1 sfatul sa te 1a§1 de dobitoacele bacalimuri §i minciuni turcesci, afarä numal dad, nu creql la o revolutie viitoare, atunci inteleg ca, neavOnd nici un steag, sa stal cu Turcii fad, a te magull insa ca vel dobandl cevacat pen- tru mine, cand voifl perde nadejdea intr'ore- vouie viitoare, apol mö dail delaturi fail a mö mai ocupa de nimic. Sunt tot bolnav dinqi inqi mai mult. A§tept pe sora-mea sa vie sa me vaga incli-

DISOUTII POLITICE 599 leleastea ;apoi pe la sfaqitullunei viitoare voill cauta a pleca spre Italia.Alaturata scri- soare a lui Ionescu d'aci, da-o mö rog frate-seti d'acolo. Nu uita d'a spune lui A. Golescu sä caute un mijloc spre a-ml trimite Istoria .lui CogAlni- ceanu, de care ti-am scris. Al Oa N. B.

l)i eg, iubite, aflandu-mo aid insd gata de a porni maine la Moldova, te imbrdtivz din tot sufletul, alaturand pentru dama ta respectele mele. Spre revedere dar unde? K. .N(egri)".

93. Toulon, 7 Octoinvrie 1851.

Iubite Ghica, m'ai uitat cu totul.Sunt atatea luni de cand nu mi-al scris.Adevër ca iell nu ti-am scris cam de mult ; dar apoi mil poate cd am fost tot bolnavidestul de röft. Vdrsäturi dese de sange m'aa släbit cu totul, deosebit de tuse ce tot meret cresce.Sanaa-

600 N_ BALCESCIT tea mea s'a dus cu totul §i nu crecl sa o mai redobindesc. Am plecat dela 1 Oct. dela Paris, ca sa dag de caldura. Inca nu Kill unde sä me a§ez pentru a petrece iarna. Doctoril mi-au vor- bit de aste trei locuri :Pisa, Roma V. Hyères. Apoi la Pisa nu me pot duce, cad voiti gäsi acolo Austriaci. La Rorna, undo dorearn tare sä merg, imi scrie Manu §i Racovita dela Turin ca nu cumva sä me due, cad sunt compromitat cu numele de Andreescu, a carui intimplare la Roma o vei fiaflat. Remane Hybres, care este, spun, un loc cam trist, find plin numal de bol- navi. Acest ora§el este aproape de Toulon, doue ceasuri numal, astacli me duc sa-1 vecl. Doriam sa me duc a petrece cate-va qile la Nice, dar sunt atat de sdrobit de drum §i am §i racit alaltaieri seara la Marsilia,in cat nu crecl. sä pot merge acum. Cum vecli, Inca nu sunt hota- tit unde voiü petrece iarna. Cand eram hotarit a merge la Roma nadajduiam ca poate vei puté §i tu veni a petrece iarna acolo. Era sa vie §i M-me Cantacuzino§ine intelesesem ea sail scriem sa vii §1 tu. De volt' fi sa merg la Roma II voitiscrie,caci dorese sa tevecl sä mai vorbim. De voiti rernane la Hyères, fiind-ca nu sunt departe de Nice, de ce nu vii acolo. Yei gasl

DISCIITII POLITICE 601 atali prieteni: Balaceanu, surorilelui, apoied, Marie Cantacuzene 0 alp; poate eü am pe sora- mea cu mine. In ori-ce cas scrie-mi mai curend la Nice la Balaceanu. De politica n'am cell spune. Eti de mal mult de (3 luni nu mai me ocup de nimic. Pana a nu pleca din Paris, me asigurail ro0i francezi§iaino§tri, precum §i D. Bratianu dela Londra ca va fi negre0t o re- volutie la primavara. Am auclit Inca in Paris ca tu te fad ne- 27 gre0t Domn, de acea iatä i1 suit :ca sa nu me uitiipe mine Doamne, cand ye); veni intru imparatia ta. ,A1 tOü prieten N. Bal."

94 Hyeres, 16 Oct. 1851.

Iubite Ghica, Am primit doue scrisori dela tine trirnise prin Balaceanul. Ii multumesc pentru datele ce mi-ai trimisi nuvelele ce-mi dal. ImI pare röü de banuiala ce a! asupra-mi ca m'am racit saiA

602 N. BALOESOIT m'am departat de priete§ugul teü.Chiar cand am sta mai multd vrerne in tabere diferite, dar nu vrajma§e, nu e un cuvint ca sa incetdm d'a ne iubl,cata vrerne ne stimam. Vina este a ta ca sthruesci a apera o causa moarta. Ce pot face Turcii pentru noi? Chiar sa vrea, acea ce at dovedit din contra, reactia Europeand, le va lega manile. Apoi revolutia Europeana firesce ca nu-i va baga in searna, ba Inca if va pune poate §i in primejdie, cad färä indoiala mi§ca- rea, revolutionara viitoare va fi mai serioasa §i mai generala §i nu se va opri numal la Dunare. Dna creql dar la o revolutie viitoare, ar trebul mai bine sail intrebuintezi tOte facultatile cu carl te-a impodobit Dumnelilet spre a pregatl §i conduce la bine acea revolutie.Cand m'am temut §i et de iminenta unel asemenea revo- lutil, am socotit ca e bine d'a nu-i lasa nici pre- gatirea,nicidirectiain mani nedestoinice,§i pentru acea m'am unit, cum clic)", cu nol prie- tinI. Acum boala m'a mis tout a fait hors de service et je me considère comme mort a toute reactive (?). Intr'aceasta imprejurare crecl ca fact §i mai ret tinendu-te delaturi, te perclf fdra nicf un folos §i la§f soarta natief in maini ce pot s'o mai piarqa iard§f. Gande§te-te serios la aceasta §i imi respunde. Te-am provocatsä-rniareti

POLITICA TIIILOILOR 603 ideile tale§ice nadajduesci dela Turd. §i din lucrgrile diplomatice numai. Opinia mea ca §i a celor-lalti nu e ca nol sg ne apucgm de bätae cu Turcii, dar Ca datoria noastrg e cacum trebue sri. pregatim taxa d'a lua parte §i ea la mi§carea ce se a§teaptg, fgrg a ne ingrijide opinia Turcilor intr'aceasta§i WO. a ne perde vremea stand in genuche inainte.le, §1 cerOndu-le in zadar sä ne dea de pomana drepturile noastre. Te-am rugat sa-mi trimii istoria lui Co- gälniceanu ce ti s'a dat caat- mi.otrimitl. Te rog Inca trimite-mi-o ct mal in grabg. EU voitl petrece iarna toata aci la Hy 6res, este un fru- mos §i impodobit de naturg org§el, douö cea- suri departe de Toulon. ))Cand al fi un om cum se cade §i cum te voiUz te-al repecll pang aci §i am vorbi multe, cari nu pot a ti le spune prin scris. OrI-cum, crede Ca te iubesc §i pul mai mult pret pe tine decat pe multi alit Multe plecate inchinãciuni la M-rne Ghica. De ce .nu mai vrea a-mi scrie? Al t6ii

17NBal. Adresa mea :a Hybl-es (Depart. du Var.).

1)Chateau Denis en France".

804 N. BALCESCU

95. Paris, 26 Octomvrio 1850.

J7Iubite Ghica7 Pachetul WI din urrnä dela 5 Octomvrie l'am prirnit tarclit, tocmai la 24; nu Kitt din ce pricinä §i prin einel'al trimis. De acea nu avusel vreme a canta indata, un agronom, pen- trua-Ida in cercetare proiectul tn. Diseara mö voiti duce la un prieten ce am la Ministe- rul de comercin sa,4ic sä-mlcaute un aseme- nea om. Bolliac a sosit aci §ii-amaraat cele ce-mi scril, care le-a marturisit de adevOrate. A§a dar lucru e sfar§it.

2)Nu mi-ai trimis articolul lui Arsache prin care refuteaza, scrierea mea. N'am nimicailscrie.Cu po§ta viitoare ii trimit negre§it revista.Sunt articole bune intr'insa, dar cam apilpisite §i prea dafl cu barda in Dumnecleil. Le-am cam pilit putin, dar nu am putut de ajuns. - Nu mi-al rëspuns la cea cell" scrisesem despre cum a§l" puté trIiface bani mulVi muncind p'acolosail in Dobrogea.Scrie-ml"la- murit,interesandu-te de aceasta, cAci V-am a-

sclai PBBSONALE 605 rötat starea mea financiara. A§1 vrea sa mai §ez pAna la primavara aci,ca sa sfar§esc o scrierei toata nadejdea de traift se marginesce in vre-o 500 fr., ce mis'atfagaduit de muma- mea. Apoi banil ti§tia d'abia sa-mi ajunga douö uni. Ititrimit voturile celor dela Brussa, pe carY mö rog sä le trim*. lui Zane, care mi le-a cerut inapoi. Ale voastre le pastrez pecetluite pana sa-mi spui ce se fac cu ele. Aicea avem in toate Sambetile adunäri intro cauza§i pentru discutia principiilor sociale revolutionare. Sambata trecuta era discuVa asupra cestiei proprietatii. Russet m'a atacat de reactionar §iel §i-a spus sisterna lui care e abo- litiade proprietatea individuala a pamintului, clicend Ca a§a vrea Prudhon. Ionescu i-ado- vedit cu Prudhon in mana Ca nu l'a inteles §i Ca Prudhon nu vrea abolitia proprietatii. Russet a römas singur de parerea luii eü i-am dove- dit, dupa multumirea tutulor, ca el e reactionar cu asemenea idei."

606 N. BiLCESCII

96. Hyères le 27 Nov. [1851].

lubite Ghica2

Ti-arn scris de doue ori de cand sunt a§e- zat aci. Me rnir cum de nu mi-ai respuns. Daca nu politicesce macar prietenesce crect men-- tarn un respuns. Et nu mai scit nimic de politica, nu sunt in corespondentä, .adeca nimeni din politici nu mi-a mai scris de mult. Me ocup cautandu-mi de boala, la care tu nu crecli, cum imi spune Balaceanu ca-I senT. Sunt cu toate acestea mult mai bine 0 aI vrea sa ai dreptate.In prima- vara, adeca In Aprilie ai vrea sa insotesc pe sora-mea pana la hotarul terel, ca sa veq intea- cea0 vremei pe muma-mea i sa faci o cala- torie pe mare, care mi-ar completa cura. Apoi am auqit ca Turcii sunt superati foc pe mine, nu scit pentru ce, ai vrea dar sä scit de pot aye trecere slobodai nebantuita prin tara Padi§ahu- lui. Tu, care te-aI facut pilafcit cu totul, spune-rni de mi-o potl asigura.Intr'acest chip a0 aye placere sa te ITN. Maitariu,pe la Mait, voit sa me pocit intoarce la Paris, spre a pune sub tipar istoria la care lucrez.i apropo de aceasta

SCIRI PERSONALE 607 istorie, fiind cte-al arötat cu atata buna-vointa de mi-al deslu§it acele date, sa-mi dai voe sa te rog Inca sa cauti pe la vre un filosof turc prieten d'al tel aceasta scriere :Tarischi-Sela- niki saü Istoria Tesalonikului in turcesce, care incepe dela celd'intaitani al imparatieI lui So- lirnan pana la anul turcesc 1008 (1599). G-Asind aceasta istorie manuscrisa, de care se afld multe copii,vel cauta a-mi traduce in- timplarile din anil turcesci 1003 §i 1004 (1595 cre§tinesce)earl ne privesc, saü espeditia lui Sinan Vizirul in tara Romaneasca. Ocupa-te, te rog, cat mai curênd de aceasta, cad fagaduesc a te trece la nemurire. Te-am rugat pentruistoria lui Cogälni- ceanu, ce o am la tine, sa mi-o trimiti. Nu uita. Scrie-mi, te rog, mai des §i mö iubesce, pe cat te iubesc eu. Mi-e destul. Al Oil N. B.

Complimente la M-me G-hica. Adresa mea :Hybl-es Depart. du Var. Chateau Denis. France".

608 N.BALensoo

97 Hyöres. 17 Martie 1852.

Scrisoarea ta dela 25 Fevruarie m'a gasit intr'adevër sculat din pat, unde am zacut douë luni§ijurnötate, dar inca foarte neputincios, de acea putin iI vola scrie. DI n'oit putO pleca d'aci, inainte de 29 ale lunel viitoare. Doresc tare mult sa-mi fie iertat a m6 a§eza in Moldova pe vara incal, caci ernele trebue sa le petrec intr'o china, mai calda.In tail nu tit sä intru. In Banat va fi foarte anevoe. Pe marginea Dunarei nu sunt comoditatile tre- buincioase la un om de sAnatatea mea. Rernane dar Moldova, unde am scris la cine-va sa intrebe pe Voda derni da voie a merge sa-mi vöcl fa- milia cate-vai1e intr'unul din ormele Moldovel precum G-alatul. De mi se va da o voie a§a marginita poate voifl isbuti a o prelungi mai mult, adeca pana in toamna, candmailintoarce a me a§eza in Italia spre a petrece iarna. Nu am ilusiiletale asupra presidentului §i nu mai Wept nimic bine §i dela nimeni pe multi ani Inca pentru tara noastra. N'am sciri nici din tall, nici mai scull nirnic despre cauza§ii emigrati. Ast-fel n'am afiat decat din scrisoarea ta esistenta congresului Smirniot.

SOIRI PERSONALE 809

M-me M. Cantacuzene me ins'arcineaza, sa-ti scrffi complimente din par te-i. Nadajduesc Ca va yenl cu mine §i cu sora-mea pana la Constan- tinopol. Te-ai ocupata-milua note dupe istoricul turc Selaniki ? Ai don sa le gasesc gata. Ase- menea, de vei ave vreme, iea note tot despre acea epoca din Fesliket Tewarich a lui Hagi Chalfa, scriere istorica care incepe dela anul 1000 (1591) pana, la 1065 (1654). &if ca voffi evenimentele §i rasboaiele Turcilor in Tara Rornaneasca dela 1594 1601, §i mai cu seama cel dintaf ani. nSunt ostenit. ))Complimente la cocoana D-le. Prieten N. B."

98. nilyères, 17 Aprilie [1852].

Iubite Ghica, Te insciintez ca cu batelulviitor, adecä cel care de la sfar§itul acestei lunI plead% dela Marsilia nadajduesc a me imbarca spre a venl la Constantinopol, unde oiüfi poate pe la 10 Mait sari maI curend. Te-am rugat sa-ml cauti Ghka, Amintir. 27,641. 39 610 N. BALCESCII doue odal pentru mine §i sora-mea pe aproape de tine, care sa le pot inchiria cu septamana, §i se, am, de se poate,in casa mijloace de hrana, caci ell nu mai am puteri a umbla pe jos.In- grije§te-te, te rog, de acestea §i cauta a me in- sciinta indata la sosirea mea, ca sa scifl unde sa me duc, caci n'a§1 vre sa me a§ez in Pera. M-me Cantacuzene se intoarce la Paris ; me insarcineaza ail spune multa prietenie. Go- lescu s'a intors la Paris de vre-o cate-vaclile §i d'acolo pleaca indata. la Viena, unde va pe- trece vara impreuna cu ma-sa §i cu sororile. El are de gand a se a§eza apol in Elvetia. Din Moldova irni scrie ca nu se poate primi cererea ce am facut. Au revoir. Al 011 N. B".

99. Mercur1 22 Sept. [1852].

Iubite Ghica, Astacli a venit doctorul la mine §i. m'a povatuit sa nu mai stall aci, unde nu-mi prie§te aerul, §i sa plec indata in Italia, iar nu in Eghipet, unde e loc selbatic, §i apoi voia fi §i singur. Pentru acea am hotarit a pleca ne- SOIRI PERSONALE 611 gresit Sambata viitdre in 25 pentru Roma. Soil insa ca in acest ora§ nii-a compromis la politie nurnele Andreescu. Deci mö tern sa nu am vre-o superare, drept care pricina te rog sa-mi Ca- peti ceva scrisorl de recomandatie catre vre unii din capii o§tei franceze din Roma, cum §i catre ceva Romani influinti, ca la intimplare de afi supërat de politia locala sä am ceva cunoseuti in earl sa me sprijin. Cauta dar indata a-mi ea- peta asernenea scrisori dela Ambasada francesa, dela Techo sat alt cineva. AI sa le spui ca me due la Roma pentru sanatate§i voia sä am cunoscinte placute §i folositoare la vre-o intim- plare de nevoe. Alearga indata dupd acele seri- soil, ca Vineri sa le am §i Sambata sä pot pleca, cael altfel nu indrasnesc a pleca. Trimite-mi chronicele Moldovenesci, istoria lui Cogalniceanu §i scrisorile ce sunt la tine.

12Complimente la M-me Ghica. Spune-i ea nu prea sunt bine §i nu pot merge s'o vëcl ;de nu va veni pe la Pera, apoi nu ne vedem. Fa-mi, te rog, treaba §i fil mai cu noroc ca la Selaniki. Al teU N. B".

612 N. BALOESCII

100. Malta 1 Oct. 1852.

Iubite Ghica, Sosil astaell la amiaell la Malta. N'am su- ferit de loc de mare, dar de vre-o trel elile avem ap de cald, in cat nu puteam nici dormi, nici resufla. Am bagat de seama ca, intre chronicele Moldovel ce ml-al intors, lipsesce a lui Ureche, 0 apoi e tocmai acea de care am mai mult tre- buinta. Te rog a mi-o trimite cum vei sci §i cat mal in graba. Creel ca n'aI uitat pentru scri- soarea la Roma §i calf vei aduce aminte 0 de Selaniki. Scrie-mi tot la Neapol poste-restante. Complimente la M-me Ghica§ila totl fratil cauzaV. Al tell prieten N. B.

Et scrig putin, caci puterile imi sunt slabe, tu nu al dreptul a face ca mine. Trimite, te rog, alaturata cu mijloc sigur la sora-mea'.

BCIRI PERSONALE 613

101. Neapoli 11 Oct. 1852.

Iubite Ghica, n'fi-am scris dela Malta la 1 Oct. Aici am sosit la 4 Oct. Nadajduiam sa pot §ede mai multe clile in Neapol, dar aerul nu-rni priesce de loc. Sunt silit sa plec. Vream inse a a§tepta sosirealuiPaleologu la 14, care poate a-mi aduce ceva§1 dela tine. Aici doctoril §i multi din locuitorii Romei me povatuesc a nu merge in acest ora§, caci e foarte umed iarna §i n'oiu fi bine. Aceasta m'a facut a me hotari a trece la Palermo, a carei clima e dovedita de cea mai bunä din toata Italia pentru o boala ca a mea. Dar iata ce se mai ivl astacli. Politia imi cere, ca sä pot sta aci, §i mai ales a trece in Si- cilia, o cheza§ie din partea vre unei persoane cunoscute de aci ca, am mijloace de traia §i ca nu me voit amesteca in politica lor.Apol et nu cunosc pe nimeni aci, nici consul turc nu e, nici la vre un bancher n'am recomandatie, ne- ingrijind de acestea toate, cad n'aveam de gand a me opri aci.Acestea le-am talmacit politiei, dar imi respund ca a§a e regulamentul lor pen- tru streini. Deci te rog sa-mi capeti d'acolo vre-o

614 N. BA.Lonsou

scrisoare de recomandatie pentru cine-va la Nea- pol 0 la Palermo, care se dovedeasce,ce, nu sunt vagabund §i sä pocia tral in pace in crMa Neapolulul. Aceste scrisori sä mi-le trimii, te rog, indate cu vaporul co pleace, d'acolo la 25, ca la 4 Noem. sá le am ad, ca se, pot trece cat mai curend la Palermo, cad §ederea aci rni.e vetarnatoare. Adio, iubite Ghica, nu te supora de aceste belele ce II aduc §i crede-me al tell iubit prieten N. B.

)/Complimente multe la M-me Ghica. Aste.cli 12 Oct. s'a dres treaba cu politia. Toata pricina erase, me pungeasca. Cu toate acestea tot capete,-mi vre o scrisoare de redo- mandatie. MO tern ca o sa mor de urit singur in Sicilia. Scrie-mi la Palermo poste-restante, cad plec la 15".

VII.

Aci imi vine in minte Ca clece aM mai in urma, la 1859, Ungurii ail'incercat o aqiune identica. Pe lainceputullui Martiealacelui an Voda Cuza, dupt ce venise in Bucuresci §i luase in mana franele guvernului Principatului Mun- teniel,se intorsese la Ia§1.Pe atunci Austria, imbatata de succesele lui Radetzki, care, in urma victoriel de la Novara din 1849, impinsese cu- tezanta pana a cere sa ocupe cetatea Alexandria ca o garantie de pace, acum guvernul Imperial incepuse a cere noulul §icavalerescului 13 ege

616 cruzA.vord SI IINGURII

Victor Emanuel asiguraxt§imat Indrasnete, precum desarmarea, licentiarea voluntarilor §i es- pulsiunea mai multor refugiti Italient din Lom- bardia §i din Toscana, §i acestea prin note ame- nintatoare. Intr'o convorbire ce am avut cu repausa- tul Beclard, agentul diplomatic al Frantiel, de- spre dificultätile ce intimpina la Constantinopol recunoascerea indoitel alegeri a Doinnului Prin- cipatelor Unite,eU esprimandu-mi ideile mele, i-am isca aceasta Impotrivire a Portet §i a unora din Puterile semnatoare in tractatul de Paris, nu va pute tine mult, cad incurend diplomatia europeana va fiocupata cu o ces- tiune mult mai grav. §i mai importanta ; cad Imperatul Napoleon III a§teapta cu nerabdare sa yap. pe Austriaci trecend Ticinu, ca sa aibä cuvint de a trece §i el Varu, nu numai in aju- torul Piemontelui, dar pentru liberarea a toatet Italii;§i ea data Cuza §i-ar Intelege positia ar forma un lagar de cateva mil de oament la Oi- tuz,ceea cear obliga pe Austria a sustrage 100,000 de soldati din armata sa din Italia, ca sa contie Transilvania §i ar da poate 1111 Cuza- Vodá dreptul de a revendica mult mai mult decat sanctiunea celor doue alegert. Nu ad trecut trel clile dupa aceasta, intre-

TRATARILE DE LA 1859 617 vorbire cu Beclard, cand I. Balkeanu, care era prefect al Bucuresciulul, imI remite o telegrama cifrata prin care Voda-Cuza me chema la Ia§1, propuindu-mi Ministeriul de interne cu prep- dinta cabinetului in locul lui Vasile Sturdza. Cea d'intM recomandatie a lul Vocla Cuza, dupa indeplinirea formalitatilor instalarei mele ca ministru, i-a fost sa Krill lui Negri la Con- stantinopol sä staruiasca pe langa Poarta §i pe MO, ambasadori pentru recunoascerea indoitel Domnii. I-am respuns Ca me fvoiil conforma do- rintei M. S.,dar ca staruinta lui Negri nu va aye,in starea de atunci a lucrurilor,nicI un efect,§i ca formarea unui lagar la Oituz ar fi mijlocul cel mal nemerit. Voda s'auitat lung la mine fail a inte- lege §i fail a-mI cere vre-o esplicatie,ca cum a§I ficlis o prostie. Dupa cate-vaclile Cuza era la Bucuresci, de unde imI telegrafiasa-Itrimit un proiect pentru formarea unui lagar la Flores& Cuza in- telesese de la sine cuvintele mele sail ele II fu- sese esplicate de Beclard. Putin dupa intrarea mea laMinisteriul Moldovel, servitorul hotelului Binder, unde eram in gazda, imi veste§te visita unui domn Roland, §i pe cine vecl intrand in camera ? pe generalul

618 cumt.voDA gl imainui

Klapka, eroul de la Komorn. Generalul Klapka a fost presentat lui Voda chiar intr'aceacli §i a avut o lunga §i amicall intrevorbire. Klapka a comunicat Domnitorului nostril in mod con- fidential asigurarile ce avea Kossuth de la Prin- cipele Napoleon despre participarea Ungurilor la resbelul italo-frances contra Austria Intelegerea intre Cuza §i Klapka a fost completa, dar fiind ca. Voda se grabea sa plece la Bucuresci, a rö- mas sa se redige o schita de protocol care sa, se discute mai indelete la intoarcerea lui Voda de la Bucuresci. Nu scid de s'a mai intors generalul Klapka la Ia§1, cad era ocupat la Genova cu formarea legiunel unguresci,dar la20 Maia 1859, pe cand ell nu mai eram ministru, s'a incheiat prin Klapka sat prin Berzentze douë conventiuni Intre Voda Cuza §i Kossuth. §i d-lui Vasile Ale- xandri i s'a dat ordin sa urmeze pe Impel-a tul Napoleon la cuartierul general de la Villa-franca §i Vallenzia. Dl Lascar Catargiu,care m'a inlocuit ca prirn-ministru, ne poate spune de ce in textul publicat de Kossuth nu se afla nici un cuvint despre garantiile in favoarea Transilvaniei §i a Banatului precum nici vorbirea ce se facea de-

CONVENTIIINILE DELA DM 619 spre Bucovina in schqa de proiect de protocol ce am läsat in mAnile lui Voda Cuza. Daü acitextul tractatului de la20 Malt 1859, ap cum a fost publicat de Kossuth :

Convention A.

Le Prince Couza autoriselespatriotes hongrois A etablir des depas d'armes dans la vallée du Seret,a BacAu,A Roman oil dans des communes plus proches encore des fron- tières de la Transylvanie, tellesque Ocna et Piatra. Le Prince demandera a S. M. l'Empereur des Français 30,000 fusils, dont 10,000 seront destinés au forces militaires Moldo-Valaques, et 20,000 seront mis A la disposition des chefs de l'insurrection en Hongrie et en Transylvanie. Ii demandera ces armes sans délai,vu l'urgence et le temps qu'exige le transport des armes des ports de la Méditerranée jusqu'A destination. On s'entendra ensuite sur l'envoi ultérieur des approvisionnements de guerre, qui devront are repartis entre la Hongrie et les Principau- tOs suiVant leurs besoins. nOutre les armes demandées aux puis-

620 ctrze-voDi iv. InsrauRII sances alliées,on requerra du gouvernement serbe un certain nombre de canons, dont une partie sera remise par le gouvernement Moldo- Valaque aux Hongrois. D'autre part, le general Klapka fera, à, Paris et a. Londres, les plus grands efforts pour l'envoi immédiat des armes, des munitions de guerre et de tout le materiel d'Oquipement nOcessaire aux armées Moldo-Valaque et Hongroise pour leur entrée en campagne. II s'occupera Cgalement d'enroler a Paris ou ailleurs un personnel medical ainsi que quel- ques officiers du genie et de l'artillerie pour or- ganiser ces deux corps dans les Principautes. Le general s'entendra pour toutes ces ques- tions avec les agents du Prince a, Paris.

2)On enverra des agents hongroisa,Buca- rest, a Yassy et a Galatz pour établir des relations continues avec le gouvernement du Prince. Les agents de Belgrade auront soin de tenir le gouvernement Moldo-Valaque au courant de tout ce qui s'y passera. Ms que la guerre Oclatera en Italie, le gouvernement Moldo-Valaque rnettra a la dispo- sition du chef militaire hongrois tous les moyens nécessaires au transport des armes, des muni- tions de guerre etc., jusqu'a la frontière.

CONVENTIIINILE DELA 1859 621

Quant aux Magyars, Rs promettent leur plus actif secours au gouvernement Moldo-Va- laque, pour l'occupation de la Bucovine et pour l'eloignement des difflcultés que les evenements et les complications éventuelles pourraient lui susciter par suite de cette occupation."

IlConvention B.

Pour le succès de l'insurrection hongroise, il importe beaucoup que les nationalités hon- groise, roumaine et serbe habitant la Hongrie, abandonnent tout esprit de parti, toute idée de separation et s'abstiennent de touslesactes d'hostilité qui ont cause de si grands malheurs en 1848 et 1849. Ils ne doivent pas oublier que l'Autriche pourrait, cette fois encore, recourrir aux moyens iniques par lesquels,a, cette epoque,elle a ex- cite l'une contre l'autre ces notionalités rivales pour les assujetir les unes a l'aide des autres. La nation hongroise est convaincue d'a- vance qu'elle peut compter sur la sympathie des patriotes Valaques. A Paris on espère que le gouvernement des Principautes, inspire par ses propres in-MI-as, emploiera son influence auprès

622 auze-voD.A.I Ingennal de ses nationaux habitant la Hongrie et la Tran- sylvanie dans le sens de la conciliation. D'autre part, les patriotes hongrois, des le commencement de la lutte, proclameront les principes suivants, qui devront etre insérés dans la Constitution de la Hongrie. 1. Oubli des anciennes discussions, et recon- ciliation pleine et entière entre les Serbes, les Valaques et les Hongrois. 2. Memes droits, memes libertés pour tous les habitants de la Hongrie sans distinction de race ni de religion. 3. Autononiie des communes et des co- rnitats. Les habitants des Comitats a population mixte s'entendront amicalement entre eux sur la langue officielle a adopter (magyare, serbe ou roumaine). 4. Independance complete pour chaque con- fession et chaque nationalité de l'administration des cultes et de l'instruction publique. 5. Les troupes serbes et valaques seront organisées séparérnent et commandOes dans leur langue nationale.Egalite complete dans toute Yarn-16e pour l'accession a tous les emplois, titres et dignites. 6. Apres la guerre, une assemblée sera convoquOe en Transylvanie pour délibOrer sur

CONVENTIIINILE DELA 1859 623 l'union administrative de cette province avec la Hongrie ;et si la majorité decide que l'ancienne administration autonome de la Transylvanie doive etre retablie, les Magyars ne s'y opposeront pas. 7. Nous devons tous nous inspirerdes principes de la fraternité.Ces principes seuls pourront nous conduir a notre but, qui est la confederation des trois Etats danubiens :Hon- grie, Serbie et Moldo-Valachie."

In qiva de 29 Aprilie generalul austriac Gyulai trece Ticinu, 0 nimeni nu mal putea fi la indoialä, mai ales in urma cuvintelor rostite de Imperatul Napoleon la primirea corpului diplo- matic incliva de anul not' 1859,ca. Impora- tul Francief o sa treaca cu Vire in Italia ca aliatul lui Victor Emanuel. Rasboiul nu a avut resultatul la care se Veptag mal ales Italienil 0 Unguril,i decep- tiunea le-a fost mare cand ati aflat ca la 8 Iulie 1859 a fost iscalit la Villa-franca armistitiul, care a avut ca Incheere tractatul de la Zaribch.

. to.kw. (AIINy.,;0,4

VIII.

Afacerea Bo Iliac.

0 imprejurare care a ocupat pe emigratil no§tri din Constantinopol §i din Brussa precum §i pe emigratif Ungaro-PolonI a fost acusatiunea cgclutä asupra lui Bo Iliac ca ar fi tinut in pro- fitul sëü nouö pietre de diamant de la nasturil uniformel Comitelui Zichy, celui esecutat de Un- gurl prinspanzuratoare, acusare pentru care Bo Iliac a fost arestat in Constantinopol §i care s'a terminat prin misiunea ComiteluI Leiningen, Poarta primind a despagubl pe familia Comite- luI Zichy cu 2500 galbeni, valoarea acelor pietre. Dupl plecarea lui Eliad §iTell din Tran-

A FACEREL BOLLIAO 625

silvania, Cesar Bo Iliac a r6rnas in Bra§ov §i s'a alaturat pe langa generalul Bern, caruia Ii ca§- tigase incredereai dobandise asupra lui oare- care influentä, facendu-i mai multe servicil. Cand generalul Bern s'a hotarit sa atace pe Ru§1 in Moldova pe la Oituz luand'o pe va- lea Trotuplui, a voit sa-§1 asigure neutralitatea sat chiar concursul armatei Otomane, care era sub comanda lui Omer-Pa§a,i a trimes pe Bol- liac la Pesta cu scrisori catre Kossuth, propuindu-1 sa insarcineze pe Bo Iliac sa faca sa parvie in marine cornandirului armatel turce§ti un dar de valoare. Kossuth, aproband idea lui Bern, a autori- . sat pe conservatorul tesaurulul sä permita lul Bo Iliac sa aleaga §i sa ia un obiect de valoare. Bo Iliac a ales o garnitura cu pietre scumpe care apartinea irnbracamintel de parada a esecutatu- lui de Unguri Comite Zichy, nasturi de diamant §i o pereche de pinteni, pentru care Bo Iliac a dat tesaurulul adeverinta de primire. Viind in Constantinopol mai multi emigrati Unguri, a e§it vorba ca acele scule nu fusese predate la destinatia lor §i ct prin abus de in- credere fusese tinute de Bo Iliac in profitulsPn. Putine clile dupa trecerea Ungurilor in Turcia sosesce §i Bo Iliaci trage drept la mine in Bola- Ghica, Amintiri, 27,641. 40 626 AFACEREA BOLLIAO gikioi;indata ce-1 vöd, II vorbesc de banuelile §i acusarile ce erat asupra lul pentru diamantele Comitelui Zichy; el imi spune ca cu adevArat luase acele obiecte, dar ca la Or§ova le dedese inapol lul Kossuth, arAtandu-ml o hartie iscalita de Kossuth in care se cslicea cä primise pintenil de diamant §igarnitura bumbilor. EA multu- rnindu-mè pe atata, am continuat reIaii1e mele cu Bolliac, aporandu-1 in contra tutulor acelor carI II acusat. Mai tarclit insa, am aulitJcèn- du-se ca. intr'acea hartie de descarcare pe care Bolliac nu mi-o citisetoata, s'arfi aflat frasa urrnatoare ca postscript: romaind asupra d-lui Bolliac numal pietrile de diamant dela bumbi,". frasa, pe care nu rni-o arétase. Inteoi, pe la inceputul lui Decembrie 1849, Aali-Pa§a chiama pe d. Alecu Catargiu, care era impiegat la Tergiman Odasi, biuroul traducatori- lor) §i-1 insarcineaza, sä. caute pe Bolliac §i sa-i transmita dorinta ministrului de a-1 vedé. A douai, presentandu-se Bolliac in camera ministrului, fu trimis sub paza, de cavas la Se- raskerat (ministeru de resbel) §i remis lui Tefyk Bey, Kehaiaoa (Directorul) ministerului care l'a trimis la inchisoare. Causa arestäril lui Bolliac eta ca generalul Bern, imbrati§and Islamismulidevenit Murat

A PAOBREA BOLLIACI 627 Pap, prin urmare camarad de arme cu Omer Pap, scrisese acestuia o epistola prin careil intreba daca primise ni§te obiecte de valoare ce-i trimisese prin Bo lliac. Omer Pap, nevoind sa fie banuit ca ar fi fost mituit, a trimis acea scrisoare lui Mehemet Aali Pap Seraskeru, ce- rend sa se cerceteze Bo Iliac ca sä nu remae asupra sa banuiala de mituire. Se intimplase ca tocmai atuncl AhmetWe- fyk Efendi fusese numit comisar in Principate in locul lui Fuad Efendi, §i insarcinat ca in trece- rea pe la Vumla, unde se afia detinuti emigratii Unguri §i Po Toni, sa reguleze transferarea lor la Kutaia; luii se mai impunea §i casul reclama- tiunei lui Omer Pap, dandu-i-se toate hartiile privitoare la cestiunea Bo lfiac. A doua idupa arestarea lul Bo Iliac am primit o invitare de la Wefyk, care indata ce am ajuns a trimis la Seraskerat d'a chemat pe Tefyk Bey, care a venit aducend cu dinsul pe Bo Iliac, pe care l'a liberat pe garantia mea §i a lui Marin Serghiescu, ca nu va dosi §i Ca va fi ladispositiunea guvernului otoman laori-ce chemare. Dat aci hartiile aferente la aceasta afacere.

628 AFACEREA BOLLIAC

No. LXXVIII. Act de garankie dat lui Ahmed Wefyk Efendi.

nNous soussignés déclarons garantir que Sr. Bo Iliac ne quittera pas Constantinople sans une permissionspéciale du gouvernement et qu'il se tiendra A la disposition de qui de droit A la premiere requisition.

Constantinople le 24 Décembre 1849.

Ion Clam, Marin Serghiesco".

No. LXXIX. Bolliac ccitre Ion Ghica.

»Domnul me71)

nEram prea umiliti n'am putut astaqi Mil mArturisesc prin graia toatA recunoscinta. mea. Nevasta mea me silete sAil scritl,i ea sunt inca in vertejul arestului de unde m'al scos. Primesce dar märturisirea recunoscintel noastre, 0 crede cA ne vom socoti norociti, cand vom puté sail plAtim macar in parte astA mare fa- cere de bine. Supusul Dle

)1Chesar Bolliac. 849, Dec. 24. Constantinopol".

AFACIDREA BOLLIAC 629

No. LXXX. Bo Iliac ccitre Ion Ghica.

»Donnul meg, Cunoastqi zelul cu care am imbratisat causa Ungariei :jurnalul ce redigearn in Tran- silvania si-1 imparliam gratis in 1500 exemplare in toate pailile unde se aflag Romani, cu mi- side cele grele ce prirnearn dela guvern, pentru care ful proscris pentru a treia oara de Tar, pot fi dovada. Serveam causa maghiara pentru ca intr'insa priveam causa romana la care am sacrifiat tot,facend din vi4a mea un sir de inchisori, exiluri, espatriLl si proscrieri. De n'am perit in tot timpul cat am propagat idea de unirea Romanilor cu Ungurii intre Sasi,Serbi si Romani revoltati,side cate oil am traver- sat capitale inernice,trirnes de generalul Bern la guvernatorul, si de guvernator la Bern, de cate ori am intrat pe tèrimul unde eram pro- scris, a fost numai un capritig al intimplarii. Eg, Domnul meg, am stat in Ungaria pana la sfarsitul sfarsitului, si la 16 August, aflandu- rnöinOrsova cuo misie foarte importanta si periculoasa, acreditat de generalul Bem catre tql capii militari, afland cä d-1 guvernator trece Dunarea in qiva acea chiar incognito, am sta- e30 BOLLIAO IN IINGARIA ruit foarte mult ca sa-1 vecl, §i i-am dat aci so- coteala de toate misiile cu care fusesern insärcinat de catre Excelenta Sa,§i ne-am desfacut intre noi ca dol oameni de onoare ce at de gand sa se mai intalneasca. Printr'o scrisoare a d-lui Bern, trimisa cu curier intr'adins, eram chemat cu ori-ce pret langa dinsul in Transilvania. Am plecat in aceea§1 gi,nesocotind toata prirnejdia, cu mirarea chiar a bärbaVlor de arme ce fugea fie-care in cotro vedea cu ochii. Am putut strabate panä noap- tea in Caransebe§, dar aci mi s'a taiat drumul de vrajma§1§i,lasandu-rni trasura cu totce avusesern linga mine, scapai nurnal cu trupul in träsura d-lui Filip, cu care am venit pana la Mehadiacautand insa ori-ce mijloc ca sa me pocit intoarce unde eram chemat. Aci am ga- sit §i pe d-1 Szemere, cu care avui o lunga vor- bire, caci era stroin mai la toate cate se tre- cuse intre mine §i Bern, intre mine §i Kossuth. Banuind ca poate va afla la mine ceva care sa-I princla bine in ru§inoasa-1 fuga,irni spuse ca eleste acum guvernatorul, ca Kossuth s'a gonit din Ungariai ca trebue sa-i dat lui so- coteala, de cele ce am lucrat cu Bern §i Kossuth. Pentru ca nu am vrut sa-1 crecl guvernator, a luat cu mine un ton ce se poate lua nurnal

ABACEB.EA BOLLIAO 631 intr'un timp de anarchie ca acela §i pentru care cred ca, va fisilit sa-rni dea socoteala cand ne vom intalnl. Ru§inat de aceasta sail nu scig de ce, a plecat indata, §i eg am remas cautand nein- cetat cum sa me due la Bern. Un capitan desgustat foarte, ce cauta sa-§1 Lea drum prin Romania in tara so, dar care voia sa, intre in _Romania cu Bern §i d'acolo sa piece, proiecta sa apuce muntil ce clicea ca cunoa§te. Acestuia, fata cu d-1 K. Batyani, i-am fagaduit ca, dna va pute sa me duca. §i pe mine pana in tabara lui Bern, eg II voig da pa§aportul meg §i o suta galbenl ca sa se duca unde va vol. Eram in punct de plecare, cand aflaramca.§i muntii aceia erat coprin§1 de vrajma§T, atund furam silitl sg,Nre- nim la Or§ova. Am intrat pana la schela Cla- dovi, m'arn intors inapoi, m'am intalnit cu Sze- mere foarte rece ;ornora Ungurii pe Poloni in ulita, §i dupa cum am aflat din pricina lui Sze- mere, care gicea ca, din pricina Polonilor ag ve- nit Muscalii in Ungaria §i s'a perdut causa. Am fost la d-1Visotki, am §eclut§i impreuna cu Polonil am trecut Dunarea. Viind la Constantinopol aflait ca. §i aci ar flrespandit impotriva-rni dl Szemere veninul caloinniei, dar dumnea-lul nu mai era aci. M'am intilnit cu dl Filip,fata §i cu altil; ne-am bu-

632 BOLLIAC IN IINGARIA

curat amandoi de asta intalnire, a criticat§i dumnea-lul destul purtarea lul Szemere. Mi-a spus ca am tot euvintul sa-I cer o satisfactie, §i s'a aretat Ca simpatiseaza mult cu mine, pentru un inscris foarte ptigubitor pentru mine, pe care l'am dat intr'un exces de zel fata cu dumnea- luI ministrului de finance care s'a predat Au- striacilor. Stag de trel lunI in Constantinopol a§tep- tand o consecuenta a amenintarilor lui Szemere, §i ca sä &AA o dovada de probitatea mea. Nu se arata nimeni care sa-mI cearä socoteala dar ce folos, ca-mI vine din cand In cand cate o suflare din veninul ce a \Tel-sat Szernere. Ire rog, Domnul met, aretatl d-luI Conte Andrassy, ca-1 rog sa bine-voiasca a-mi da un sfatde cea ce trebue sa fac.Spune-I Ca am voit sa me due insu-ml pe marginea Dunarri ca sä pot intalni pe domnil Kosuth §i Bern, spre a puté cu aceastasa astupgurile celorrB dar Ca imprejurarile ce §titl m'a oprit, cand era sa me imbarc.A§Ifivoitsa me duc eg la Dumnea-lul ca sä-1 rog a se interesa la aceasta pricina, dar m'am temut sa nu me espui la vre-o primire ce nu o merit. Al d-vóstre devotat 1849, 9-bre, 20, Brussa. Cesar Bolliac.

AFACEREA HOLLIA0 633

P. S. Bine-voitl, Domnule, a trimite aceasta scrisoare catre nevasta mea §i rugati pe cine vet1 socoti sa ye trimitä o sciinta positiva de- spre dinsa, cacI sunt patru WM de cand am la- sat'o in mijlocul Sacuimel, §i tote mijloacele ce am intrebuintat pang, acum aU fost zadarnice, cacl Inca n'am putut afla nirnic despre soarta eI. C. B."

No. LXXX' C. Bo Iliac ceitre Nicolae Alexan- drescu.

Domnul meg, Cand am trimis feciorul mefl in taxa ca sa-mI aduca nevasta ti-am dat un amanet in puterea caruia sa-ml gäsescI 5000 lel cu soroc de treI lunt Fa bine de arata aducaorulul ace- stuia acel amanet, cadvoifl sä-1 vincl.

Chesar Boll iac. 849, 10-bre, 25".

No. LXXXLBolliac ceitre Ion Chico.

11Domnul met) Ea sunt bine incredintat ca Magheru nu

634 APACEBBA BOLLIAC primesce sa, lucreze cu oamenii carT aU protestat de fata ca el nu e bun de nimic alt decat de sabie,i l'a departat din guvern, ba Inca aü §i voit sa-1 lege. Acestea sunt chiar espresiilelul, intr'o scrisoare catre mine. El se induplecase sa vie aci sa lucreze cu d-ta §i cu mine. Ce tre- bue dar sa-I serit acum ? ,.De Bratianu te poate incredinta §i Mice- scu, ca Ungurii at proasta idee. I'a Minas nu- mele dacicul ambasador intre diniT. Et sunt de idee ca, daca nu se poate forma un comitet de D-ta, Balcescu §i Arapila, sa remae lucru tot cum aTis intai afara numai daca ai acum alte cuvinte ;pana astall et am lucrat in sensul acela. AI ocasie sa triinii articole in Bucovina? Et trebue sa scrit lui Magheru.

Supusul d-tale, Bolliac. 849, 10-bre, 27".

No. LXXXII. Dragomanul poliieI ccitre Ion Ghica.

2)Monsieur) Par ordre de S.E.leMinistre dela police, j'aileplaisir de vous prévenir, que si

AFACEREA BOLLIAC 635 vous voulez etre garant comme autrefois pour Mr. Bo Iliac lequel se trouve au Ministhre de la police,iifaut que vous veniez rester garant pour etre délivre ce soir, si non il restera comme prisonnier. Tout a vous, Stamatello Volgo. 1-er interprete de la police. Zaptii5, 15 (27) Avril 1850".

No. LXXXIII. Ion Ghica catre pfulpoNter. Je soussigne declare me porter garant que Mr. C. Bolliac mon compatriote se tiendra a la disposition du G-ouvernement etqu'il ne quit- tera Constantinople sans une autorisation spe- ciale. Le present écrit je le declare valable pour dix jours, apres lequel terme je serai libre de retirer mon cautionnement, ayantarn'absenter de Constantinople pour un petit voyage.

Constantinople, le 28 Avril, 1850.

Ion Ghica".

No. LXXXIV. Je soussigne garantisa

636 AFACEELEA BOLLIACI

Monsieur Stamatello interprbte du Minist6re de la police que Mr. Bo Iliac se présentera a lui,a, son bureau a la police, avant vingt-quatre heures.

Constantinople, le 7 Mai, 1S50.

Ion Ghicce.

No. LXXXV. Bolliac ceitre Ion Ghica.

Domnul meet, latä hartia ce voiU sa daft Ministrului. Fa bine a o indrepta pe unde nu va fi buna §1 tradu-o In frantuzesce spre a pute sa o pre- scriu §i sä o dail mane. Fil §i asta data bun cat al fost pana acum. Al d-tale plecat,

. 27rhesar"

No. LXXXVL Excelentie, Proscris din tara mea, m'am vöclut silit a-rri! cauta un asil in strainatate. M'am adresat la guvernul unguresc, §iprin slujbele§i devo- tarnentul meU, am ajunsa4aye increderea pana la cel din urma moment al sea. Dupa rësturnarea lui,calomnia, care se

AFACEREA SOLLIAO 637 pune tot-deauna pe tot ce cade, a trebuit sä-mi dea §i mie lovitura el,§i din nenorocire in fa- bula ce a creat a amestecat §i numele unul dig- nitar al Inaltel Poql. Cand mi-a venit vestea astel acusatii, et perdusem tot ce avusesem cu mine in Ungaria §i isbutisem a-mi scapa viata in Serbia. M'am gandit la mijloacele prin care a§1 pute da un demantit calomniatorilori mi-am impus ca da- toile de onoare a veni in Constantinopol. Pupa ce am stat o lima de dile, veclend ca aci nu-mi pocit gäsi 0 ocupatie §i ca cheltuelile sunt marl, am hotärit sa plec,§i m'am adresat la Exce- lenta Yoastra, cu cerere a mi se da un pasport spre a me duce cu familia mea in Franta. Acea- sta a fost in Octomvrie. Nu numal ca nu mi s'a dat atunci pasportul, dar am §i fost oprit a e§i din ora§§ialtele care respundeat foarte crud curtoaziel mele. Dupä mai multe cererl, la Martie 12, 1850, mi s'a dat pasportul, §i me credeam norocit in idee ca voit pute pleca WO. sa super guvernul cu vre-o cerere de care sciam ca are destule de laa1ii,cu toate Ca mijloacele mele §i atuncl chiar erat foarte Cand eram gata sä plec po1iia m'a cAu-

638 ABACERBA BOLLIAC tat din not §i am pgit toate acelea ce Exce- lenta Voastra le cunoasce. Excelenta, daca in adever oprirea mea in Constantinopol este numaI din pricina unor ce- reri vage farä nurne de acusätor pentru ni§te neinsemnate lucrurl perdute chiar in Ungaria, impreuna cu tot ce am avut §i al met, dupa destolnicile dovezi ce am dat ;daca vointa Por- teI va fi sa platesc et aste lucruri aceluia ce-mi va aduce inscrisul ce am dat pentru primirea lor, atuncI am onoare sa ye repet, Ccu toate ca starea ce mai am in tara mea este mica pe langa starile obicinuite acolo, dar tot poate fi d'o valoare ca de o clecime de off mai mare de- cat a acelor lucruri. Aceastä stare a mea e ne- mi§catoare§i intr'o tall a carul legiuitul pro- tector este Maiestatea Sa Sultanul. Nu veil dar pentru ce ar trebui ca eli sa fit osandit a sta aci spre a tiri o viata inactiva §i in miserie. Me adresez la Excelenta Voastra §i ye rog sa bine-yogi a-mi da cat maI curend voe sa plec, pentru ca suferintele morale ce am avut in ast curs de clece lunI mi-at atacat sanatatea atat mie cat §1 nevestei mele; §i tot de odata, indrasnesc a me ruga sa poruncit1 a mi se in- lesni§i mijloacele neaperate spre a me puté duce cu familia pana la Paris, pentru ca nu

AFA ("BREA BOLLIAC 639 numai c'am cheltuit §i am vendut in aste clece luni tot ce am putut aye cu mine, dar sunt §i dator,§1 nu mi se da. voe sg vend nimic din cele ce mai am in patrie. Aceasta inlesnire, Excelenta, nu o cer ca pensie sat gratificatie din partea until guvern cgruia nu am avut nici odat5 prilejul a sluji , mi§carea noasträ a fost ret vecluta de Inalta Poartg,§i in vreme ce sunt sub osinda vinei mele, nu pocit aye §i resplatire tot odatg pen- tru aceia§1 fapta. Slabul temeit ce socotesc ca-mi poate da dreptul a cere un ajutor este, ca fiind impilat a sta aci noue luni farg nici o ocupatie a trebuit sa cheltuesc tot acea ce putea sa-mi ajungg inaltg parte a Europei pang sä incep a-mi pute produce trebuincioasele cu osteneala mea. Plin de speranta Wept de la Excelenta Voastrg curmarea acestei vieti nesuferite in care at putut isbuti sä me arunce vrajrna§ii mei.

nAl Excelentel Voastre plecata, sluga."

Ix.

Dupg sosirea lui Eliad §i a lui Tell in Tran- silvanianise trimetea din timp in timp la Constantinopol o publicatiune numitg Caru-iute, care, sub forma de corespondenta apocrifg din Bucuresci, continea mai cu deosebire denigrgri i invective in contra mai multora din oamenii revolutiunei ; pe mine incai din trgdgtor §i din spion muscalesc nu me mai scotea; atata nu- mai consolatie, cg eram in bunä companie pe un rend cu Nicu Balcescu, C. A. Rosetti, fratil Brgtienii §i mai multi altii,cari nu erati mai bine tratati decat mine. Numal Eliad era apo- teosat in acele scrisori :elera incarnatiunea

ELIADE 641

de§teptareI nationale;erao fiinta legendara ; era Heliad 1121chkg (fiul soareluI), precum Achileus Pilides era fiullui Pe let;sat §i mal frumos §i mal nimerit, numele fi venia dela hebraicul Eli sailcel putin dela prorocul Elie,care §i astacli tot se plimba din cand in, cand cu ca- r* prin norl, tunand §1 fulgerand ;iar porecla de Radulescu iI venea dela feodaliI no§tri ba- ronl Racli, Bari sat Glacli dinaintea lul Radu Negru §i Drago§, §i cate §i mal ate. Pe cand eram tratat de tradator §i de spion muscalesc in elucubraOunile lui Eliad, primesc o scrisoare din Sibit cu data de 29 Septembrie 1848, scrisoare foarte amicala iscalita Nicolae

Gheorghiadi, nume cu totul necunoscut mie ; iata cuprinsul acelei epistole :

No. XXVII.Nicolae Gheorghiadi lui Ion Ghica la Constantinopol.

Iubitul meg domn, Nu scit Inca dad, N. Golescul e pe dru- mul Constantinopoli unde a plecat, sat arestat dimpreuna cu ceI-laltI fratl aI seI, ce sunt la un loc cu Balce§tiI, Bolliac, Grig. Gradi§teanu, Va- siliade, Zanea, Bolintineanul, parint. Than,etc.

Amintiri, Ghica, 27,641. 41 642 ELIADE in numër de 14. Unil clic ca sunt trimi§l la Brussa, altiila Or§ova alise da drumul in Banat. Nol suntem laSibii,eil§ifratele Tell. Magheru tine Inca Romania mica sub Constitutie, a protestat. yin o§tiri turcesci asupra lui. Nu Kit de se va isbi. Et i-am scris sa, fie prudent, sä nu dea revolutiei caracter de rebelie. Fuad Efendi s'a purtat foarte crud §i ama- gitor catre Romani, icred ca a e§it din in- structiile adevörate ale guvernului sn. 0§tirea turceasca a facut, prin inspiratia, crecl, a lui Du- hamel, cele mai marl cruclimi in capitala.Sol- datilor romani din casarma, ce e§isera cu puscele goale a le face onori,a le presenta armele in sunetul musicei,le-a rëspuns cu mitralie,i-a silita-0preda armele§i ucis apoi desarmati ; mahalale ati jefuit,femei §i copii ati omorit§i acestea toate s'at facut ca sä sature pe Romani de Turd, sä cheme ajutorul Muscalilor, sa vie ei sa se poarte mai bine, sa ca§tige inimele §i sa faca ce vor vol. De nu va lua mésuri cabi- netul turcesc, causa noastrae perduta§icu dinsa poate va fi rëu §i de imperiul turcesc. Fuad-Efendi n'a vrut nici de cum sa com- bine interesele guvernului sn cu ale noastre, care era atat de bine unite;n'a vrut sa pe-

PIIRTAREA TURCILOR FATA CU ILEvOLTITIA 643 trunda in duhul Romani lor. Pe nicl unul din guvernul nostru n'a vrut sa, primeasca la Giurgiu niclla Giule§t1, unde tabara sa era plina, de ciocol reactionari muscaliti. N'a chemat dintre cel credincio§1 PorteI decat la Cotroceni inta- bara, unde a proclamat pe Cantacuzino de Cai- macarn, §i unde a inchis foarte crud pe toti deputatiI capitalei. S'a scris o relatie pe larg despre cele in- timplate dela 13 pana la 19 Sept. in BucurescI de un martor ocular, §i de se va tipari ti-o voit trimite cu prima posta, iar de nu, va mal in- tarclia pana se va prescrie, cad et nu o am, §i am Q.is sa -brag o copie care e de cate-va coale bune. Maiorescul scrie de la Fracfort ca acolo dieta se ocupa de a baga chestiunea Principate- lor in tractarea despre Italia ;adica la intim- plare de a perde Austria Italia, sa se despagu- beasca cu Principatele noastre, indemnisand pe Poarta. Principatelor sa se dea Constitutia Au- striel ce e numal cu o Camera §i cu votul fail cens ;sa aiba Principatele un Print sat Rege din familia Austriel etc. De unde a venit idea aceasta nu scit. Combina, judeca §ifil pe cat prevederea, nationalitatea, nevoia te va povatul a fi pur sat contra el. Cat pentru mine am do-

644 ELI ADE nit §i doresc a fia1aturati de Poartg dupg ve- chile noastre drepturi basate pe tractate. Arata, me rog, inchingciunile mele doamnei Ghica. A revedere vrednicul rneil amic. Salutare §ifratie. Adresa mea este Nicolae Gheorghiade la Paris. 1848 Sept. 29, SibiI".

De §i, citind acea epistolg, icoana, stilul §i tonul imi aducea in minte numele lul Eliad, dar nu puteam admite ca ornul care me trata de tradator, putea tot intr'o vreme sg-rni scrie o epistolg amicala §i de incredere fraleasca. Pang intr'ocli,se presintg in camera mea unti- ller care, adresandu-se in limba greceasca, imi clice ca voia sa, vorbeasca cu d-1 Ghica. Spuindu-1 ca d-1 Ghica eram eü,tinerul, continuand tot pe limba lul Demosten, i§i cere scuse, Oicend ca, crecluse sgaseasca pe Iancu Ghica, amicul§i carnaradul sell de anne, dar se felicita ca acea eroare 1procurase cunoscinta unui compatriot. Dupe, ce imi qice acestea,I decling numele : Oficerul Zalic, fiul doamnei Eliad. Mi-a povestit multe, intre care ca. Meuse mai multe fapte eroice in timpul revo1qiunei,

FAT& CU EMIGRATII 645 cd fusese alungat din Sibiü, cdcalatorise cu Eliadi cu Tellsi cd, venise cu scrisori catre Soleiman-Pasa ca sa intre in armata turceascd. Intrebdndu-1 eli dacd cunoscuse la Sibiu pe un Nicolae G-heorghiad, Imi spune ca acesta era nurnele ce adoptase Eliad, dar ca d'aciincolo se va numi Eliad Rddulescu. Pe la finele anului 1848 Eliad si Tell,so- sind in Paris, ca unit ce cu Nicolae Golescu fu- sese proclamati la Sibiu de catl-va ca seffai emigratiunei, aveat pretentia d'a dornina asupra tutulor Romanilor si a nu permite nimönui nic o actiune, nico scriere fara scireai incuviin- tarea lor trei. Acea pretenVune a provocat o adunare ge- nerala a emigratilor din Paris, in care, dupa o lunga discutiune, rnaioritatea s'a rostit ca recu- noscea alegerea dela Sibiu, insa numai in mod provisorit, papa cand se vor putO rostii emi- gratil aflätori in alte orase. Nicu Balcescu, Bratienil, C. A. Rosetti eü sicati-va ali, cap' eram tratati de Eliad in scrie- rile sale de rël patrioti, ne reträsesern din co- lectivitate si cdutam a aye fie-care actiunea noa- strä individuala, lucrand cu condeiuli cu cu- vintul, cum ne pricepearn mal bine, cea ce nu

646 FATA OLT EMIGRATII ne oprea d'a comunica unii cu aliI, a ne inte- lege 0 a ne consulta in multe dinlucrarile noastre. Care nu fa mirarea mea, cand pe la ince- putul anului 1849, m'am pomenit cu o adresa din Paris, subsemnata Tell, N. Golescui Eliad, cu data de 8 (20) Fevruarie 1849, prin care acei trel domni constituiti in guvern, me num eat re- presentantul sat agentul lor la Constantinopol. Am respins onorul ce-mi faceat, rOspun- clondu-le ca data Eliad credea adevorate cele ce scria unora §i altora in contra meaitiparea in pamfletele sale, apoi facea act de rot roman §i o crima de lese-patrie incredintand un post atat de important unui intrigant,tradator §i spion muscalesc, iar daca infamiile §1 calomniile ce scriea in contra mea 0 in contra mal multor altiRomani, erat zamislirialeimaginatiunel sale, nu puteam decat a-i deplange stareamin- tallca §i pe cea morala. Dail aci circulara prin care Eliad,Tell 0 N. Golescu faceat cunoscut emigratilor aveni- mentul lor ca §efi §i adresa prin care mO nu- meat representantul lor pe langa inalta Poarta.

ESII EMIGRATIIINRI 647

No. L.Circulara lui Eliad, Tell §i N. Golescu ca efi ai emigrqiund.

Dreptate, freitie, Luni la 24 Ianuarie s. v. s'a facut adu- nanta de emigrati romani din Paris la care s'ail infati§at d-nii Eliad§iTell ca trimi§i plenipo- tentl din partea emigratilor din Transilvania §i recunoscuti Locotenentl, spre a lucra, in numele Romanilor, dimpreuna cu colegul D-lord-1 N. Golescu. Numörul celor de fata emigrati in aceasta §edinta, a fost de 18 §i anume : D-nil §tefan, Nicolae §i Al. G. Golesci, I. Voinescu, Eliad, Tell, Gr. Grädi§teanu, Plerianu, Christofi, Rosetti, N. Cretulescu, Paleologu, Teu- lescu, Petri, N. Ionescu, G. Creteanu, Magheru (cel june) §i I. I. Filipescu. Dupa mai multe desbaterl s'at facut douö propositil :una de D-nil Rosetti §i Cretulescu §i cea-lalth de d-nil St. Golescu §i I. Voinescu.

7)Cea d'intai coprinde cele urmatoare : Noi nu recunoascem de §efl carmuitori al emigratiel §i al causel romane pe cel trel Ro- mani ale§1 de emigratia din Transilvania, ci voim a se face alta alegere".

648 pFu EMIGRATITINEI

Cea din urma precum urmeazA : 77

7/Noi nu putem face altfelft decat a recu- noasce alegerea facuta de un mai mare numör )7de emigrati decat acela al emigratilor de aid'

7/din Paris. D'aceea recunoascem pe persoanele alese, insa provisoriti, pana ne vom intelege cu 1 7 emigratil din Transilvania, cU,I am socotit de cuviinta ca ar fi mai bine sa avem un guvern compus numal d'o singura persoana cu un con-

),siliti de altI patru sail cinci". In urma acestepropositil s' aftpus la balotare,§i cea d'intei a avut numai voturile celor ce ail propus'o, iar cea d'a doua a unit maioritatea. Prin urmare s'all primit de capia2iemi- gratiel romane D-nif N. Golescu, I. Eliad §i Ch. Tell, care vor lucra in causa romana. Aceasta numire se face d-tale cunoscuta spre a recunoa- sce in viitor de guvern al emigratiel, pana la a doua punere la cale, pe aceste trel persoane, catre care §i numal te vei indrepta la ori-ce im- prejurare ce ar cere deslegare.

I. Eliade, .N. Golescu, Mr. Tell".

12E1171 EMIGRATIIINEI 649

No. XLV. Adresa prin care Tell, N. Golescu si Eliad numesc pe Ion Ghica representantul lor la Constantinopol.

Dreptate, fratie.

Domnule, Ca sit se poata pune pe un drum cat ar sta prin putinta mai energici sa se apere la diferentele cabinete drepturile Romani lor calcate in picioare, emigratii romani din Austria at aflat cu cale §i at investit cu deplina putere neprecurmata pe subinsemnaVi, iar eel din Franta provisorit ca sa lucreze in causa rornana spre a se da o solutiune conforma cu drepturile ce ne consacra tratatele §i vechile noastre datine ex- primate prin proclamatiunea revolutiunei. Dar ca jos insemnap sa poata da curs in- sarcinärel celis'a pus, vëd necesitatea de a consulta§i. lucrarile ce veifi facut D-ta langa cabinetul unde ai fost acreditat. Prin urmare te invitam sa binevoescI a ne comunica cat mal fara intarcliere toate actele ce forma lucrarile D-tale acolo. Credem de prisos, domnule, a adaoga, ca gravitatea imprejurarilor nu sufera cea mal pu- tina amanare la respunsul ce se a§teapta de la D-ta, §i Inca ca deslu§irile §i arnanuntele ce ne

650 DZEIPILE POLITICA TTIRCIEI

vel da inteaceasta vor coprinde §i o relatie mai intinsä asupra cabinetului d'acolo, ca sg ne pu- tern orienta in calea pe care voim a pune lucrg- rile noastre. Tot de odatg, cunoscend credinta, zelul §i stäruinta ce al pus in trebile patriel in tot cur- sul de timp de cand te afli pe langg acel cabi- net, te rugam a primi ca §i de acum inainte sg fii representantul drepturilor Romanilor aco- lea, pgstrandull aceia§1 misiune. Insg ti se face cunoscut,Ca politica jos insemnatiloreste tot acea ce at avut adeveratii Romani de la Ince- put §i intot cursul revolutiunei, d'a reinnoi adicg vechile noastre legaturi cu Malta Poartg §i d'a o convinge, in toate lucrgrile ce vorn face, despre a noasträ sinceritate §i credinta. Acesta este drumul ce ne-am tras§i o abatere dintr'insul din partea D-tale va fi nu nu- mai desavuata, ci supusg la respundere inaintea tutulor Romanilor cgrora mantuirea torei le este atat de scumpg. Salutare §i frgtie ! Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliud. No. 8. 1849, 8 (20) Fevruarie, Paris". Cestiunea care preocupa mai mult pe §efii emigratiunei era cestiunea banilor ;galcevurile

§EFII EMIGRATIIINEI 651

0 acusatiunile incepura Inca din qileled'intal, decum Eliad§i Tell sosise la Sibia. Ace§ti doi §efi recunoscutI de emigratil din Transilvania aa cerut§i aa adunat totI banii publici call se aflat asupra unora din ernigratl, intre carI vre-o 3000 de galbenI ce se aflaa la C. Balcescu. Dar N. Balcescu, refusand a da lui Eliade 0 lul Tell suma de 500 saa 600 de galbeni ce i se incre- dintase de guvernul provisoria pentru o misiune speciala cu care fusese insarcinat, qicOndu-le ca acel banI iI reserva a-I cheltui pentru patrie, iar nu pentru patriotl, aceasta opunere deduse Ice la vorbe grele 0 ofensatoare 0 chiar la pro- vocari. Acurn LocotenentiI, creclendu-se omnipo- tenti aa adresat luI N. Balcescu o nota cu caracter oficial, cerendu-I acel bani, nota care a provo- cat din partea 1111 Balcescu respunsul urmator. Transcria tot odata §i alte conturi cate am pu- tut gasi intre hartiile mele.

No. LXI. N. Beilcescu ceitre Eliad,Tell §1 N. Golescu la Paris.

))Domnilor, Am primit cu cel din urma paquebot o hartie a d-voastra, prin care imi cereti cu rnultg,

652 N. BALCESCII staruinta socoteala de banil ce s'at lasat la mine in Bucuresci, cum §i d'a ye trimite suma ce va fi mai esistand. L'aceasta am onoare a vö respunde :ca mai intaitil, vecl cu mirare ca, d-voastra iml mai cereti o socoteala care v'am dat'o de atatea ori la top Romanil in deob§te §ila fie-care din d-voastra in parte. Dna, insa aveti placere a o mai aflaodata,puteti a cere aceasta sciinta de la d. A. G. G-olescu, la care am trimis'o de mai multa vreme, spre a o face cunoscut la toti cel ce vor aye curiositatea ca sa o afle. In cat pentru cea ce se atinge de a ye trimite ace§ti bani, n'o pociu, d-lor, face, §i din aceasta pricina : D-voastra sciti,d-lor,ca ace§ti ball rë- ma§1 la mine din calaoria mea la Tarigrad cand i-am adus inaintea d-voastra ca sa vi-i intorc, fin s'a clis de cake comitetul revolutionar (sin- gura autoritate ce am cunoscut, cata vreme a esistat) ca sa-I pastrez pang la a doua porunca. Cand am fost in Transilvania, dupa povata d-lui St,. Golescu, plecand din tail i-am lasat acolo, temendu-më sa-I iat cu mine, nesciind unde merg. Ca sa-Iiall am a§teptat porunca comitetului. Pentru acea am §i refusat a-i da in Transilvania

OZEITIIINI BANES0/ 653 la directia orenduitg, pentru strangerea de ase- menea bani. Maioritatea comitetului revolutionar aflan- du-se la Paris, am scris de atuncl acolo .prin d. A. G. Golescu, insarcinandul ca sa arate co- mitetului socoteala de banii ce se afla la mine §i ca a§tept sä trimita a mi-I cere, adaogand numai ca, ca membru al comitetului, ai dori ca ace§ti bani sa se cheltulasca in folosul patriel, iar nu al patriciilor. Dupg, adresele de mai deunacli ce primi- sem ad, veclui ca comitetul revolutionar s'a des- fiintat, dupg, vointa majoritatii ce se afla acolo, §i ca d-voastra trel v'ati ales provisoriü de capi af emigratiei. Aceasta alegere nu s'a parut regulata atAt mie cat §1 la toata ernigratia romana d'aci, fiind- cg, emigratia din Paris v'ail dat votul (dupg, cum se lamure§te din jurnalul ce ne-ati trimes) pre- supunend ca d-voastra ati fost ale§i de emigra- tii din Transilvania de capi, acea ce nu e ade- vërat. Comitetul revolutionar desfacendu-se fara a-mi trimite nici o hotarire a sa asupra acestor bani,rn'am crequt,d-lor,liber a disposa de din§ii in chipul ce void socoti mai folositor. Pentru acea am primit propunerea ce mi-a

654 N. BILCESOII

facut'o mie d.A. G. Golescu, prin scrisoarea sa din 17 Fevruarie, d'a intemeia o foaie pu- blicg la Paris cu ace§ti bani, care sd apere causa romgna;§ii-am §i scris ca poate lua indatorire pentru aceastg sumg ce se Old la mine. Dati voie, mö rog,d-lor, ca secretar al emigratiei romane d'aci, a ye araa, cg sunt in- sarcinat a ye cere sciintele urmgtoare : 1. Ce s'a fdcut cu surna de bani depusg de d. N. Golescu in pastrarea d-lui Colqhoun ? 2. Ce s'a fäcut cu sumele date de d. C. Balcescu in pastrarea d-lor Tell §i Eliad ? Emigratia d'aci a aflat cg d-lor at depus o parte din aceste sume in pgstrarea directief numite pentru aceasta in Transilvania, dar cd peste putin le-at luat in tot sat in parte (nu scim ?)sub pricinuire Ca merg in misiune in occident. Ernigratia din Constantinopol nu privesce de regulata aceastg lucrare, de vreme ce direc- tia din Transilvania nu era cap al ernigratiel V n'a fost autorisata de emigratil care at numit'o de a da asemenea misiune §i d'a disposa fang. scirea lor de sume insemnate de bani. De acea emigratia din Constantinopol arata d-voastrg dorinta d'a vedé reintregite toatea- ceste sume ce s'at respdndit, sume de care va

CESTIIINI EiNESOI 655 av6 mare trebuintä capul emigratiei ce se va numi. 3. Ce s'a Mout cu suma ce a remas in pästrare la d. C. Balcescu ? Despre aceste punturi subtinsemnatul roa- ga, pe d-voastrA a-I onora cu réspuns.

Constantinopol, 24 (12) Martie 1849".

(Minut-autograf al lul N. Beilcescu).

No. XLIII. Cu imprumutare :

Del Alexandrina Florescu # 30 D-1 Major Teologu. .. 30 Chesar Bolliac 15 Nicolae Alexandrescu 15 Zatreanu 10 Nic. Apollonie 12 Grigorie Zosima 20 Iscovescu 10 Bajescu 6 Livaditi 6 Vernescu ...... , 6 Giurescu 4 Baronzi n 5 Falcoianu 5 Lazureanu n 3 Sergie Capitanu 4 Giuvara , 2 Soimescu 1 Duilie 2

656 N. BALOESCIT

Gratis : Znagoveanulul #10 D-1 Arista 10 Bolintineanu prin d-1 Teulescu . . 16 Devus 10 ,Padeanu 10

Toma Constandin n 3 Zanea 4 # 253 Adica galbenf doue sute cinci-zed §i trei sunt a se primi de la cel de sus araati, anume sub disposiVile coprinse,. §i daca vreunul din D-lor va tagadul ca nu a prinnt suma arëtata la numele söti, atund pe de o parte va da in- scris, iar pe de alta cel ce va fi renduit cu strin- gerea acestor bani Imi va face cunoscut casa-I dail do veclI care acum, atat pentru boala mea, cat §i pentru neindemanarea timpulul nu le pu- tul da d'impreuna cu aceasta. G. .Nitzescu. 1849, Fevr. 10, Sibi

Bang clap' : Dap lul Marin, imprumut fäcut lul N. Bälcescu, când a plecat cu 136.1aceanu in Transilvania 10428 Dati lul N. Balcescu cand a plecat 10428 Trimi§1 Bälcesculul Nicu la Paris 2142 DA! lul Duilie and a plecat in Transilvania . 1000 DA! lul Zalic 640 DAT lui Andronic 180 Dat! lul Neni§or 704

cmintari BINESOI 657

Dati WI Deivos 1500 Datl lul Alex. Manu 1605 Dat1 lul Filipescu 2000 Dati lul Barbu BMcescu. 1300 Datl WI Czaika pentru Filipescu 2860 Pappoartel e . 120 Dap de Grant lul Groppler la Bucurescl 1240 Cheltuitl . 36147

Comptul banilor primiti:

Imprumutatl dela Marin Serghiescu §i datl lul BM- cescu Nicu 10428 Datl de Nicolae Golescu 350 Datl de D-na Zoe Golescu 400 Datl de emigratiT de la Brussa 212 LäsatI la mine pentru cAletoria lul Alex. Manu de la Constantinopol la Brussa 600 Primiti de Marin Sergiescu pentru Nenivr ... 805 Primitl dela Bucure§t1 pentru Manu 755 Dela Constantin Florescu 150 Dela Costache Negri prin Marin ... 250 Dela Nicu Catargiu prin Marin 300 Dela Räducanu Ruset Dela V. Alexandri prin Marin 250 R5mas,l la Marin din contributia veche 600 Dela D-na Zinca Balcescu * 299 15398 30498 DatI de mine 5649 Total 36147 Cheltuitl 36147

Amintiri, Ghica, 27/41 42

658 CIESTIIINI BANEnt

No. LXIV. Listd de banif, ce s'ad adunat din contributie Lel 400 Cocoana Zinca Goleasca 250 d. Costache Negri 300 d. Nicu Catargiu 300 d. Raducanu Rout 250 d. Vasile Alexandri 180 d. Costache Polihronie 150 d. Costache Florescul 1830 1500 d. Ion Ghica 655 d. Ghica 755 Prim* pentru Menu 805 Primitl pentru Neni§or 2000 d. Ghica 324 d. Ghica 212 Dela Brusa 690 Contributie veche 350 N. Golescu 600 BanI datl de Turd 9021 1300 d. Ghica 10321 adica dece ma trel sute douedecli unul dap de persdnele jos insemnate. 5000 primitI dela d. Ghica.Septembre 19. 15321 adica cincIspredece mil trel sute dduedecIgi unul. M. Sergiescu.

No. LXV. Listd de banii ce s'aü cheltuit : Lel 10428 d. Nicu BMcescu 1000 d. Duilie

CESTIIINI BANEEICf 659

640 d. Zalic 180 d. Androne 704 d. Nenisor 1500 d. Deivos 1605 d, Manu 2000 d. Filipescu 120 3 pasapoarte 1300 Barbulul Balcescu 19477 950 20427 Adeca, Lel doue clecl de mil patru Bute doueclecl§i s-6pte cheltuitl. M. Sergiescu.

Sumo, de lel cinclspreOece mil No. 1500 venita, (dela) DD. Golestl am primit'o, care s'a intrebuintat cum la vale se aratã, adea: Lel540 ciao d-lul RacovitA. 4536 popritl de mine. 1080 al Ioranulul. 3000 trimisl In politA la Brusa. 3245 in galbenl se af16, la mine spre a-1 trimite la Brusa. 2600 asupra d-lul G-hica. 15000 suma. Sispre dovada am dat aceasta in nunat3r indoit. Costantinopole la 25 Fevruarie 1851.

M. Serghiescu.

660 BALCESOU VI LOCOTENENTII

No. XXX. Procesul-verbal incheiat de adunarea emigratilor in cestiunea banilor rema0 asupra lid N. Badcescu. Paris 1849. Noeravrie 13 (25.)

nDomnul mei) Insarcinat de adunarea emigratilor romani din Paris, tinutá la 12 (24) ale acesteia, via a ye comunica aeldecisie.Mal intalsunte1 poftit ca Mercurl la16 (28) Noemvrie sä bine- voiti a ye afla fata la adunarea ce este a se tine in locul bibliotecel romane; §i al doilea vi se alatura aci in copie jurnalul incheat in adu- narea de 41, ca dupa dinsdl sa ye convingeti de necesitatea a ye afla fata la adunarea viitoare. Salutare §i fratie, (Subtinsemnat) Paleologu. Adresata, d-lor Tell §i N. Plerianu. Astali 24 Noemvrie, adunandu-ne chematl de d. Balcescu, auliram socoteala ce ne dete de banil rema§I asupra-I §i declaram ca acum ca §i mai inainte suntem convin§1 Cad. BM- cescu este cu adeverat onest. Aulind apol hartiile ce ne-a comunicat d. Gr. Marghilornan atingatoare de diferendul ce este intre d. Balcescu §id.Tell, declaram ca adunarea nu este competenta la aceasta."

CEEITIIINt BANESOI 661

No. XXXII. Respunsul lut Tell, EliadiPle- foianu la invitarea de a veni la adunarea emi- gratilor ca sd asiste lacitirea procesului-verbal privitor la banif remnI asupra luf N. Balcescu.

A dresa catre d. Paleologu fawtä de subt-insemnatil. In prepusul ce este asupra d-lui N. BM- cescu cd,§i-a insu§it banl publici pe 6are Inca II tine asuprd-§i, a fost cestiunea de a hotari de o cam data emigratia romand, daa, purtarea d-luI a fost onestä sail nu, ca sa se pad apoI pune provisoriil in positie a se Mësura cu oa- menil de la care cere satisfactie. Ce va hotari mal tarqiu tara despre banil propril asel,aceasta este altäsocoteald,§i cea ce scie in convinctia sa d.Tell, caruia d. N. Balcescu in douö rendurl 1-a propus a im- parti cu d-lui banii ce1.611 avea asuprali §i despre care d. Tell l'a reimpins, §i aceasta este altä socoteald. Aci este vorba de a-§i da fie-care emigrat parerea in consclinta sa dupa moralitateade care este capabil §i dupa esperienta ce are, in puncturile urmatoare : 1. Dacd, merita mi§carea romand §i mai virtos toata emigratia de a fipatata cu sfete- risirea de bani publicl numal pentru doue trei 662 BILCIESCIIII LOOOTBNENTIf miserabile condee, ce catastrofa repede nu a iertat a se regula §i a rëmas asupra vre-o dol trei indivizl? 2. Daca, aceste individe se cuvenea a tine bani asupra-le §ia-I cheltui dupa alelordo- rinte sat a le da in socoteala emigratieI intregi sail a majoritätii,ori unde s'a aflat,care emi- gratie poarta intreaga ponosul acestor banI? 3. Daca d. N. Balcescu, unul din cel ce ag avut asemenea bani, luand banI din viste- rie sa plece cu o misie§i neplecand, trebuia sa-I tie asupra-§I, sail sa-I desfaca indata, cand avea timpul a-I intoarce? 4. Daca, dupa, ce nu I-a intors §i cand o majoritate insemnatoareaemigratieIl'ain- demnat dea socoteala §i sa se u§ureze de ace§tI bani ceii vatama foarte de a-I tine a- supra-§I, se cuvinea sa respunda categoric§i positiv sag nu? 5. Daca supuindu-se in Bra§ovsa-§Idea socotealai araand ca nu are bani asupra-§1, §i promitend a-I trimite din Sem lin a fost onest sá promita §i sa nu-I trimitä §1sa.-Itie pana astaclI asuprälf sat sa-I cheltuiasca dupa vointa sa arbitrara? 6. Dupa ce i-ascris comitetul numit de emigratia din Transilvania irecunoscut pro-

OEBTIIINI BINEEICI 663 visorit §i de cea din Paris,ca sa dea soco- teall acelor bani ce era la dumnea-lui, se cuvine eel putin a da socoteall, daca nu spre indestu- larea emigratiei, Meal in avantagiul sn de a scutura dupa sine o banuiall ce-Ifaceaatata rn. Daca se cuvenea sa intarqie atata §i sa insemneze in parte cand cu unul cand cu altul prin scrisori particulare §i cu vorbe la ureche, ca cu d. Tell §i altii, in sarcina onoarei sale §i in parte a emigratiel intregi ? 7. §i in fine daca ni§te banl ce nu sunt proprietatea cul-va, dupa cese tine afara din forme asuprall §i dupa ce se codesce cine-va §i de a-i rospunde §i de all da socoteala care eel ce sufere ru§inea§isarcina lor;claca in cele dupe urma se poate cine-va plati de din§iI numai cu vorba ea s'a cheltuit, sat daca, rês- punclendu-1 in cele din urma cu atata sill§i nu de buna-voie; ce? poate fiscapat de vina sat cel putin de pata de secfestruire, pentru ca tot hotul prins intoarce in fine cele furate sat in natura sat in pielea sa, cu intoarcerea insa nu se spall §i de nurnele ce-1 merita?

1)Acestea sunt intrebärile §i asupra lor este invitat fie-care all da categoric opiniunea sub a sa susemnatura. Aceasta a fost cestiunea §i pentru aceasta 664 BALOES017 p LOCOTENENTA

s'a intrebat opinia celor maturi 0 competenV Romani §idin Paris, iar nu pentru a se a- duna cu loc fara loc, cu timp fara timp, cu competinta sat necompetinta, spre a forma la comitete din care esperienta a invederat a nu ese nimic esential serios sail cel putin agreabil. Insa, in loc de a se pronunta asupra a- cestor mai sus punturi 0 all da fie-care opinia ori-care va av6 despre d. N. Balcescu, se vëcla un jurnal §i oinvitatie subscrisa de doispre- clece in§i ce nu formeaza nici majoritatea emi- gratiel din Paris §i din care eel mai multi sunt necompetenti de a face asemenea invitäri, mai virtos josinsemnatit Vëcslendu-se josinsemnatii chematl spre a ne aduna spre formarea unui noa comitet §i all da socoteala §ivë(21end pe cel ce figureaza ca invitatorl, se simt nevoiti odata pentru tot- deauna a se esprima cu aceasta ocasie curat 0 limpede, ca sa inceteze de 41 inainte catre din§il ori-ce fel de invitari de asemenea natura 0 a nu se mai vedé espu§1, dupa cum at mai fost odata; josinsemnatii, atat catre d-nii invitatori cat 0 catre toti emigratii competenti din Paris, fac cunoscut el in versta in care seafia,in principiul pe care ail jurat odata 0 insarcinarea ce at dela o mare parte a emigratiei nu pot

CEEIT/IINf IIINEEICI 665 nici primi invitarI niciasistala adunärlfor- male, unde se afla, fata madularI de aceste patfu categoriI: 1. Unde sunt barbatiI ce at e§it din prin- cipiile programeI mi§caril Romanilor§is ' ati declaratprinpublicarl deostili§ineplacutI Turcilor, carora Romanil s'au declarat a fiprie- tent 2. Unde se afla oamenii asupra carora este o murmura surda §i grava de un atentat oare- care asupra fostului domn al tëreI, fapta sail pataIncontra programeT natiel.Panä cand ace§tI junl nu se vor disculpa sat scutura de napastea ce este asupra-le, cu toata buna-vointa, §i consideratia despre trecutul d-lor,josinsern- natil nu pot primi invitatif pentru treb1 comune ale emigratiel nici a se afla fata cu d-lor a de- libera despre dinsele. 3. Uncle se afla fatä oameni earl s'au in- fruntat in fata la Rucal de tradatorI, call s'au pus de din dos in categoria de a fi in relatil cu vrajma§il causei§i acum i§1cer§esc unul altuia opinia §i ajutorul, orl ceI ce at scos a- semenea vorbe grave ag fost in drept sale scoata §i atund adunarile se cuvine afipru- dente, sail ea, ceI ce le-ailsuferit at fost vic- time §i atund nici intr'o limba nici intr'o mo-

666 sALosson X LOCOTRINENTII rala nu se chiarna onest. Aide o dilema de tradatorsicalomniator,§inici uniinicialtil null at locul inchibsuiri de oameni maturi §i1)441. 4. Unde, ca sa se inmulteasca numërul vo- tantilor unel fractiuni,,se chiama§i juni ne- virstnicl, necompetenti a delibera, cu toata cu- ratia,demnitatea §i onestitatea d-lor. Mai toate subsemnaturile celor dol-spre-clece invitatori sunt de una sati de alta dintr'aceste patrucategoril,§iprin urmare josinsernnatil spre sciinta fac cunoscut ca nu pot veni la chemare §i fliCCa vor mai primi invitarioff corespondentif formale cu asernenea persoane, orl care le vor firelatiile personale cu dinsele ca oameni privati. Cat insa pentru darea socotelei ce ar putO sa,ni se ceara, fac cunoscut toatel emigratiei Ca §i-at dat'o odata in pragul tëril inaintea unei majoritäti insemnate in Transilvania§i,de va cere trebuinta, o vor mai da on cand la cel ce sunt competinV a le o cere spre sciinta §iin- SUi a vra§ma§ilor lor.

I. Eliade, Chr. Tell, B. Plevianu.

Anul 1849 Noemvrie. Paris."

ELIADE 667

Cu toate observatiunile ce ii s'au facut cu toate apelurile la concordie, clevetirile §i Ca- lomniile n'at putut incetadin contra ura discordia semenata de fo§tii no§tri Locotenenti. mergea tot crescend. Dat adca specimen o epistola politico- filosofica a lut Eliad adresata emigratilor dela Brusa('), earl plateau prin con- tributiunIgeneroasetiparireaelucubratiunilor unui spirit bolnav ifantast, precum scrierea urmatoare: No. XXVI.

Je me suis retire de mon pays, je me suis sépare de mes enfants. Aux pieds des Car- pathes je me suis arreté pour reposer ma tete sur le seuil de ma patrie. Je vis mes freres livrés a la fureur des Cosaks, fouetés et mis aux fers.J'entendis les lamentations des justes, les cris etles pleurs des paysans. Hornmes et femmes, vieillards et enfants, betail, vivres et champs la proie de l'ennemi,

1) Manuscrisul trimis la Brusa diferä in cale-va locurl de cea ce a tipärit mai in urm6. in Souvenirs et impressions d'un proscrit par J. Eléliade Radulesco", Paris 1850, p. 6-11, dar sensul §i stilul este acela§1. 668 ELIA DE

la priere etlamalediction,les pleurs et les gemissements se melant aux mugissements des taureaux. L'intelligence etouffee ou banie, la rnatière détruite ou usurpee, les droits violes, la patrie trahie et agonisante. Rien n'effraya mon ame cornme le spec, tacle de la debauche :lesfilles de la corrup- tionfetantl'arrivée de l'ennemi de Dieu et des hommes. Les femmes qui professaient la vertu et le patriotisme forcées par leurs maxis d'ouvrir les premieres leurs salons a lajoie,et comme des bacantes danser sur le tombeau de la na- tionalite. Mon arne recula et mes yeux n'eurent plus des larmes. nJe pris la fuite et la terre fuyait sous mes pas; jour et nuit je marchais et au bout de quinze jours retais encore surlesfrontières de mon pays natal. A la St. Nicolas rétaisàOrsova. Helas non loin de moi j'entendis celebrer dans ma patrie le jour onomastique du Czar. //On chantait peut-etre le Te-Deum. Das- phème !je me suis eerie. Mon ame fit un bond et m'abandonna en cherchant la vengence. Insense !je cherchais...la foudre,j'invo-

PANTABIt POLITICE 669 quais tous les desastres,j ' avais besoin d ' un cataclisme,carj ' Otaisdévore parlebesoin d'ecraser le tyran, d'annéantir son armee. Ah !si la terre pouvait s'ouvrir et engloutir a la fois Cosaks et hommes, le tyran et moi! Et je ne me suis senti fatigue, épuisé, que lorsque j'ai vu ma faiblesse...Je risde douleur ,et mon desespoir fut longtemps muet.

7)On chante encore peut are, me suis-je dit, chante toi aussi, mon Arne et j'invoquais les cherubins vengeurs, les genies des anathe- mes bibliques. II me fallait cette harpe sur laquelle David entonna le psaume qui predit l'extermination de la race de l'impie et de l'injuste. Pauvre proscrit et fugitif !tu n'as que ta voix. Et mon Arne dans son ardeur se maria aux Ames de tous mes frères qui gemissaient en Roumanie, des toutes les victimes qui sont tombées sous les coups de ce bourreau. Ma voix emprunta toutes leurs voix et entonna le chant des imprecations. Si le tyran eut ete capable de remords, j'aurais in-vogue ce genie vengeur de Dieu et des hommes.

I. Pleure ma patrie, je pleure avec toi ;

670 ELIA.DB chante et je t'accompagne ;nos accents sont ceux de la douleur. J'entends tes coursiers...ils ne precedent pas les noces de tesenfants ;leurs hénisse- ments accompagnent le chant funebre.

)7Tes cloches annoncent une mort: les as- sassins et leurs complices dansent sur ton corps sanglant.

22Célèbre ma patrie, chante ton Te-Deum; le ris du malheur est plus lugubre que les cris des mourants. Ton chant ressemble au mien. Adresse toi A Dieu, je m'adresse au Czar.C'est le jour de son nom. L'année prochaine ses enfants hur- leront ou danseront sur sa tombe.

l)11 est plein de joie aujourd'hui; il remplit la coupe qui écume a ses levres, la musique lui annonce les toasts de ses flatteurs. Chante ma patrie, je chante avec toi. 17

II.Hourra! Cosak... je me présente aussi festin.Je viens porter aussi un toast: A la republique moscovite, Cosaks, buvez, rejouissez vous! He bien!Czar, pourquoi t'arretes tu?.... Puissant imposteur,, profanateur dela Croix, bourreau couronne, c'est A toi que je m'adresse.

PANTASIt POLITICE 671

C'est le 12C'est la St. Nicolas aujourd'hui. saint dont tu profanesle nom qui m ' a en- voye, car, vois tu,ii y a quinze jours que je ne puis pas m'eloigner de ma patrie pour etre ternoin de cette solennite. Tu étais bien gai. Pourquoi es tu devenu pale? quelle est cette rage qui t'étouffe? Je porte a la posterite de ta nation, a la délivrance de ton peuple, je porte a, sa liberté. III. Au nom du Dieu qui m'inspire je t'arrache de ton pouvoir,,je te depouille de ta grandeur mensongere, et dans toute ta mise- rable nudité, je te jette àla face du monde, aux pieds de ce Dieu que tu profanes. Je te livre a la malediction des genera- tions futures, de ton peuple, ta victirne et de ta posterite meme. Je te livre aux anathernes de ce clerge meme qui est devenu l'organe de ta volonte impie. Satan a fait de toi son fils bien aimé, son esprit est devenu ton Arne. Antichriste des derniers temps !Ce n'est pas ma colere sacrée qui te designe par ton veritable nom; c'est la verite, la justice divine, ce sont tes oeuvres.

672 ELIADES

IV. Ma patrie et ma famille sont devenues la proie de ta rage. Vampire incarné dans le bac- tard des Romanows! Tu as déchirO la chaire de mes frères, tu as sucO leur sang, tu as de- séché la moelle de leurs os. Tu prepares des fers A l'humanité entière, tu viens comme un cataclisme engloutir dans les vagues de tes hordes, dans la mort morale, toutes les Ames, en les prOparant par l'escla- vage au service de ton veritable père.

V.Tes enfants te maudiront comme tes ft-61-es, excepté toi, ont maudit tous ces tyrans et toutes ces femrnes adultères qui ont régné sur le même trOne d'ou tu combats aujour- d'hui Christ et ses Evangiles. A chacun selon ses oeuvres, et voila, de ma part ton salaire. C'est le gage de ma haine que je legue A ma postéritO contre la tienne. Oui, tu trembles, tyran, car ton règne est passé, ton heure a sonné :lemilieu de ce siècle verra ta chute.Je revlendrail' armee prochaine prier sur ta tombe, prier pour ton Arne et saluer la liberté de la Pologne. La Mu- sique a cessO... Continuez malheureux... Hourra! Vive la liberté moscovite."

X.

in vara anului 1849fo§til no§tri locote- nenti intorcOndu-se la Paris din calëtoria ce fa- cuse pant', la Constantinopol §i indärat, incepurá o lucrare de actiune §i influenta sistematica, a- supra emigratilor, mal ales asupra celor detinuti la Brussa, la care pare cA se interesa mai mult Eliad.Dag aci ca specimen cate-va scrieri§i epistole colective §i private cari mis'atdat la 1854 de Dumitrache Florescu, care a fost archi- varul emigratilor din Brussa, §i la care at remas tOte acele hârtil, cand acel emigrati unul ate unul s'ag impraltiat. La pornirea luf D. Flo- rescu din Constantinopol, 1ntovära§indu-1 et pe avisul frances Le Narval, comandat de amiralul Egelmans atunci locotenent de vassel (lieutenant Amineiri, Ghica, 27,641. 43 674 ELIAD devaisseau),care a avut gentiletad'a-1 lua pana la Marsilia pe vaporul ce comanda, D. Flo- rescu mi-a remis mie un pachet care continea corespondente scrisecele mai multe chiar de mana autorilor. Din aläturata corespondenta se pote vedé cat de mare era iubirea §i increderea acelor ti- neri in Eliad. Epistola cu care incep este o lectie de mo- rala politicai sociala cu care voesce sa lurni- neze pe tineril romani §i sari initieze in viata politica.

No. XXXVIII. Eliad ceitre detinutii de la Brussa. (') Dreptate, Fratie ! Fratilor din Brussa !

I.

2/cata bucurie mi-aduse scrisoarea D-vOstra din 1 (13) Octomvrie, prin care se vede §i uni- rea §i patriotismul D-voastra al tutulor la for- marea until fond necesar a sustine causa prin

I) In bropra tipkit 5. nEpistole s,i acte" textul este schim- bat p. 2741.

CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 675 tipar, pe atata m'au intristat scrisorile din urma din 27 ale mal multora din D-voastra care co- prind desbaterile tempestuoase ce discordia inta- rita intre D-voastra. Resultatul acestor desbaterI nu fü, dupa cum se vede, decat o desbinare fatala §i o pro- nuntare curata, a douë campufi. Pana cand emigratia curata, nepatata nici de ambitil trecute, nici de prepusurl, nici de In- cercari fatale causei, acesta emigratie clic, pana cand avea un singur cuget de a profesa §i a sustine acele 22 de articole decretatei procla- mate de Poporul roman ce ne Mai pe toti a ne glorifica cu acest nume, pana atunci nimeni nu putea clice ca sunt douë carnpuri, pentru ca cealalta parte a emigratiei nu era decat de nisce depärtati öre-cum pentru felurirni de cuvinte bine-cuvintate. In cele 22 articole nu se lice a ierta §i a delibera cu oameni ce se intind a pune mana sacrilege pe bani publici,pentru ca asemenea iertari de fata, nu se facea nidi in timpii trecuti. In cele 22 articole nu se clice ca cei pre- pu0 cu dreptul sat nedreptul de atentat se poata figura de alegatori ona1eT pang, nu se vor disculpa. Asemenea legi, nu le pot priimi nici barbarii. Terai miFarea ei n'a fost solidara

676 ELI AD la un asemenea atentat (de va 11. fost), §i oarnenif miFäril a delibera cu prepu0I este caicand s'ar incarca mi§carea cu respunderea.

/2Cele 22 articole nu Vic ca cei ce aü intre- prins mi§carea sa poata face causa comuna cu reactionarii, sa conspire a o aresta 0 a lega pe fratii lor. 0 asemenea morala, un asemenea ca- racter nu este iertat nicintre talhari, 0 nu crecl san iertatii D-vOstra fratilor, barb*" ce v'ati sculat a reforma o societate§i ye puteti Vice apostoH §1 martini al unei cause sacre ! A§a dar, ca sä incheh, pana cand o mica factiune se compunea numai de asemenea indi- vide, aceea nu se putea numi camp. Cand insa acest mic numör se poate indoi cu Romani de care Patria se puth onora pentru curatia, zelul §iabnegatia lor, cu ömenii ce 0-ati pastrat viga pura,atunci numal acei oameni singuri corn- pun un camp, care unit cu factiunea sus ciisä face un camp considerabil de victime. Acum avern douö campuri, cum se vede : unul constitutional §i altul cu un cuget mare mare, ce dateaza de la Mihal Bravul, rechiernat de P. Jorgovid, P. Major, S. Clain, G-. Lazar etc. etc. §.1 pe care nici Transilvänenil, nicI Moldovenil, nici Romanil nu creclurä de intelepta-I manifesta, find un obiect nematur de§i desiderabil,ffind

CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 677 un obiect la a caruia realisare numal timpul si imprejurarile pot lucra cu resultat. Ca sa ne arate nebunl, capil, visatorI de ne- posibil, si prin urmare turburatorI in vanit (?) de ordine si pace, manifestul din Petersburg din Iu lie 1848 ne calomnia de visatorl si intreprinclëtorl a realisa acest cuget. Ca sa intarite asupra noastra Austria, Turciasiinsusl rivalitatea Ungariel , spre a respinge si persecuta orl ce element ro- man, si spre a face a se inchide poarta orl carul Roman ce va veni la vre-una din puterile ce at baarantat integritatea Irnperiului Otoman. Teara intreaga, guvernul eI ail protestat asupra acestel infernale calomnil si astach, cine vine sa inve- dereze Turciel si Europel ca nu Rusia a mintit, ci Rornanil minteati cand faceati pe prudentil, pe positivil, pe adevkatil politici? Cine vine, frati- lor,sO, märturiseasca aceasta, facOndu-vë a ye amagl dupa doctrinele lor cele perfide ?

DComplicil Odobescului siSolomon, rudele lui Mavru, cu care fac parte redactorilsi au- toril articolulul invitator Romanilor sa cap, cu inima si cu capul a primi pe Muscah, subsem- natoril comitetului clis democratic etc. etc. Cer- cetati pe top', luati-le sirul relatiilor, rudenil, al doctrinelor, al faptelor din téra si in ernigratie ; si vedetl apol si reserva lor nu se exprima el 678 EL1AD d'a dreptul cu asemenea cugete, nu scrie el,ci pe D-voastra, ye pune a ye exprima; §i cand fac cate o neconsecuentä grava, pe D-voastra ye pun a-I apöra ;se pronunta din nenorocire douë cam- purl §i se despart de principiile autonomiei §i su- zeranitätii, se fac partisani celor ce s'at cercat a. ne despgrti de Turcia, aceia pe caril Turcia, dupa ce i-a tinut cu pensii, este dispusa a-I trimite spre invqatura. aiurea. Nu fratilor! nu ye faceti victime involontare, ajutand planurilor §i calom- nielor inhnicilor frumoasei §i legalei noastre cause. Sa licem ca din fatalitate s'ad despartit aste douë campuri. Ed firesce nu pot fidecat cu cei ce ail profesat principiele mele §i eü pe ale lor. Sunt cu cea ce ad profesat teara §i erni- gratia romana, matura §i curata, ce ati profesat cu totil, fratilor, paha mai deunach. Dv. mi-ati trimis nisce bani, despre a Ca- rora primire v'am réspuns cu po§ta trecuta ; des- tinata lor este spre a pleda causa prin tipar ; insä care causä sa pledez ? Acea ce ad procla- mat Romanil in téra, sat pe a ajutãtorilor ca- lomniilor muscalesci ? De va ficea d'a doua, ed nu sunt omul ;de va fi cea d'anteit, cum dap' banil unii pentru o causa, iapol susti-. neti pe cel ce ye imbrancesc a ye compromite chiar causa. CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 679

IL

SA venim si la expresiile ce mi-ad facut si la cugetarile ce desteptara in mine scrisorile din urma ce primisern de la D-voastra si pun- turile desbaterilor ce avurati. Pana sä ye spuig de altele, voit sa m6 in- cerc a vö vorbi despre politica, in care unii din- tre Romani trec atat de eminenti sinecesarii cutarei cutare, clic unil dintre D-voastre, sunt cu adeverat ast-feli ast-fel, insa ce sTe fad ? Sunt capete politice,sunt capabill,ag ener- gie etc. etc." Intrebatu-v'ati vre odata, 'fratilor ce este politica ? este ea o stiinta, o arta, un talent, o deprindere ? o sciinta, numai sat resultatul altor sciinte,al unui studig profund ifflosofical individelor, popolilor, al istoriei si al natiei mai virtos in care se da cine-va de politic si d'a po- litic voesce a-I servi? Pana nu ne dam definitia despre un obiect, este semn ea, prea putin cunoascem acel obiect sioamenil ce-1 profesa. Politic vine de la polis,cetate, sag mai bine stat. Omul sëlbatic bine vedeti ca nu e un politic, nu e adeca om de cetate, sag mai vir-

680 ELIAD tos barbat de stat.Cand insa incepe a cugeta d'a se uni pe sine §i pe altil in societate §i a forma un stat, sciinta politica se incepe atuncea intr'insul §i se desvolta gradual dupa meditaVile, studiile §i experientele sale.

))Cu cat politicul cunoasce mai bine nevoile §i necesitatile omului ca individ §i ca om colec- tiv, ca societate; cu cat cunoasce mai bine po- sitia,costumele, deprinderile, moravurile, carac- terul, gustul popolului, pe care voesce a-I conduce, cu atata este un politic mai luminat. Cu cat cine-va este politic mai luminat, cu atat intreprinderile sale in folosul comun reies la capa mai ferice,faptele sale at resultate mai folositoare, legile sale sunt mai suportabile, mai durabile, pentru ca sunt mai conforme cu natura omului §i positiafisica onmorala, ori geografica a popolului sët. Licurg fu mai politic decat contimporanil sëi, concetdteni (ce cunoascem) ;Solon mai poli- tic decat al söi ;Numa decat arnindol poate ; Brutu §i Colatin sotul WI mai politici decat cate trel cei de sus, pentru Ca statul lor fuse mai bine primit de popul §i mai sustinut ; constitutia lor durd mai mult decat ale celor de sus, §i pen- tru Ca sciinta politica in parintil Republicel Ro- mei fir crescuta cu bunele celor dinaintea lor §i

CATIti EXIGRATII DELA BRUSBA 681 insu§1cu cunoscintarelelor acelora.Din dol Regi al Spartel e§ira dol consull al Romel, fara insa a fi pe viata ;din primil magistrati electivi al Atenel e§i alegerea consulilor, §i se fad' Re- publica Rornel sa fie mai putin supusa tiraniei ace1ora§1 persoane §i sa dure mai mult decat a Spartel §i a Atenel. Din Patricil §i Plebeil lui Romulti §i Numa, cel ce mai rernasera nascura iar atatea ca1amität1 civile, §i panä in urrna veni §i caderea Republicel ;cad aceasta fa o insti- tutie de privilegil nascatoare, de rivalitati §i ure juste, institutie antinaturala, iata, debilitatea safl purinatatea politicei brutana §i Republica lui caclfr, cad purta in sinul sn, un princip de moartea ce o rodea:o aristocratie. Moisi fa mai politic decat cel de sus, §i legile lui durara prin toate persecutiile atatea mil de ani ;ele produsera Christianismul ;§i Luther, cu cat se apropia mal mult de Moisi, cu atat fU mal mare politic de- cat totl. Crist fi§1 mai politic decat toti.Legile lui fura §i mal upare. El nu venl a distruge, ci a implini ale lul Moisi si lasa campul a mai implinl §i alit, caci cunoscea natura progresiva a omu- luI ; implinatoril nu fura unil considerati de dinsul ca apostati ci ca frati al sel. Sa venim la timpi mai aproape de nol. Petru cel mare al Rusiei

682 ELIAD

§i Frederic al Prusiei furl iar politici, pentru CA mai intOig i§l studiaserl populii pe caril ajun- sera, a-i cunoasce ca pe degete ,studiarA istoria i populii Europei, §i intreveclura §i un viitor. S. mai vorbim in general: pentru tot timpul §i pentru tot locul a face un stat,ocetate, o polis, sail a lucra d'a politic,este a forma in- divide, familii, mai inteiti grupe mid ,a le orga- nisa dupa principiele in care voesce cine-va a le forma. Din familii sail grupe bine formate se in- chee societate bine formata §idurabila dupa legile ce o imbinA sati o desbinA. A§a se for- meaza o societatedincetAti,familii§i Mdi- vide, ca §i o armatA in regirnente, companil §i soldati.

27Societatea mai intOM e locala, partiala de cetate, de sat ,apol sat cu sat,cetate cu ce- tate, provincie cu provincie pana faci o nape, §iapoi natie cu natie pana se face o uma- nitate. Asta e lucrul secolilor, timpul, cel d'intOM ministru al lui Dumnecleu, §i acei oamenl sunt politici marl cari calculA, mosoara, cumpanesc §i administrA timpul §i predestina ca tot lucrul sa se facA la timp §i la locul sèii. Individ,farnilie,grupA sail sernintie, sat

CATRA EMIGRATIt DELA BRUSSA 683 saft cetate, provincie, natie, umanitate sunt idef vechl antice,i ag intrat in domeniul sciintei co- lective §i universale. Cine ese cu aceste idei nu ne spune nimica nog, cand le combina insg bine §i le predestina ordinea ne face sg credem, ca are un metod, o maniera de a procede in sis- terna sa. Cine ye spune ca poate organisa oaste pang, nu va invëta soldatii §i va organisa corn- panif §i regimente, acela ori e amagitor on va sa amageasca. Cine ye spune ca poate astgli forma urnanitate, pang nu se vor prepara natii §i pang, nu von e§i acestea din intunenicul in care le-at adus tiranii lor,acela one arnagit sag vrea sa amageasca. Cine ye spune cä poate iar astAill forma o natie panä nu va prepara, curati, lumina §i organisa pantile el, incepend de la provintialismu, acela sat e amggit sag vrea sä amageasca. Cine ye spune ca poate forma o provincie, 77 o cetate, o familie incai armonicg, pana nu va prepara §i lumina, moralisa individele, acela ori e amagit off va sa, amageasca. Pentru aceasta, printr'o lege providentiala ce nu sufere salt, popolii incep mai inteig dela lurninare on invötgtura particularg a individelor prin apostolat, prin §coale, prin tipar, prin tea- tru, prin biserica etc. etc.;§i incep mai inteiu de

684 ELIAD la limba, cad ea este organul prin care se co- municg ideile, cad ea e cead'intaifilegaturg ce leagg o natie mai mult decat religia.Uitati-ve la Unguri, ei profesg treli patru religil,i daca, o llmbä, o natie formeaza. Elinil avurg mai intOid Orfei, Rapsocli§i Aecli ce prepara individele,§i apol Licurgiisi Solonii formara societati.Italia avil asemenea mai intOhl §i apoi un Numa ce forma o Roma, §iapoi un Brutu a cgruia Republica da o natie. Lazar Gheorghe ar fi fost un nebun, un copil, daca doritor cum era de o Romanie tare §i unita, §1-ar fiperdut timpul ca un cavaler vanturator a proclama o Dacie,i nu arfi ve- nit intr'un colt,intr'o vizuing, dupa cum era atunci covgcieria din S-tu Sava, ca sg forme cati-va dasca,14, caror sa le dea misiune a pre- para oare-cum Bucurescil §i teara, mai apoi, prin adeptil lor insciintind-o pe toata qiva cu vorba §i cu tiparul a realisa o provincie, doue pe aceleali base §i legi liberale. Poate cine-va din Romani clice Ca dupa atatea sacrificiuri se forma incal o provincie un- deva ? La ce pot astaili a se bucura Muntenii? Cu ce Moldovenii ? la ce Transilvanii ?.

?)Nu e Roman, fratilor, care sa, nu arclg in sufletul sëil a se realisa odatg o Romanie tare

DATIL& EMIGRATIf DELA EMMA 685 qiunita, precum nu era Israelit acela ce nu dorea realisarea acelui Ierusalim ideal. Aceasta dorinta patriotica nu e o crima ca s'o ascunclä un Ro- man ci este un cuget, o credinta;§i nicl o lege nu pedepsesce cugetul orl-care va fi, necum un cuget läudabil. Fapta se pedepsesce, cand meritä afi pedepsita pentru paguba ce aduce. Acest cuget 1-a avut totl antenatii no§tri ce ne-ail lasat de mo§tenire ideile§i misiunea lor. Aceastä dorinta am avut-o §i noI, insä reali- sarea el, depinde de la legile eterne ale Provedintel ce unesce atom cu atom a forma abur, abur cu abur a forma picatura, picatura cu picatura a forma ploae orl sorgente, sorginta cu sorginta a forma riurel, apol riurl, apol fluvii, apoi mare §i iar d'a capo. Turcul aspira la binele sn co- mun, §i cu cat aspira cu atat e mai läudabil. Grecul, Italianul, Germanul, asemenea;0. Roma- nulul adica, de ce sa nu-1 fie iertat sa aspire ca sa dea §i el o parte nobila §i libera acelei urna- nit* la care astaql viseaza toate popoarele. Nu e cugetul, iar o clic, crima, ci fapta cand se face cu paguba cuiva,1i ca prematura, sea- mana o incercare de neposibil. Popoarele toate se sculara la 1848 §i se sculara §i Romanil. Tronurile trernuratii §ovaeatl, pentru ca noi totl nu proclamaseram atuncl de-

686 ELIAD cat posibilul §i dreptul, dupa legi 0 tractate ! Nu cum-va atunci nu sciarn toti visele de aur ale antinatilor no§tri ? Pentru ce, fratilor ? Pentru ce salt in natura nu se face ?Pentru ca cu dreptul am fi intaritat asupra noastra 0 Turcif §i Austriacil 0 chiar Unguril §icabinetele Eu- ropei, §i pentru cti tot Romanul intelept n'ar fl cutezat sa, iea parte intr'o rni§care ce ar fiari- dicat stindardul revoltei 0 arficugetat a se bate pe uscat 0 pe apa cu atatea puteri.

)1Avem autonomia ? Putem reform legile, 0 nu ne poate nimeni impedica decat cu vio- latia. Suntem sub umbra suzeranitatel ? Engles, Frances, Neamt, cata sa, respecteze integritatea Irnperiului Otoman, 0 IVIuscalii cata sa se traga la locul lor. Aste douë principil am proclarnat, 0 pen- tru aceasta poporul vent ca la nunta, pentru aceasta Turcia nu ne trata ca inamicl, pentru aceasta putem striga in tot-deauna ca invazia rusa este o violare, pentru aceasta 0 de ne vom perde noi, causa noastra nu e perduta §i dreptul este in partea noastra oil la ce judecatcl va veni odata timpul a ne infati§a. Noi cu totil intreprinseram mi§carea, lua- ram de basä principiele ei.Juraram pe dinsele bune sail rele sa facem o manifestatie domestica,

CATRA EMIGRATII DELA BRDEISA 687 ca sAic a§a, provinciald, fArA a amesteca pe altilcompromitandu-i pe ei §i pe noi. Cum ati fi numit oare, fratilor, cAnd sailtoti saU unii din noi, ar fi dat pe fata cugetul sail principiele noastre mai 'nainte de timp §i de resuflarea mi§carii ? De am fi fAcut una ca aceasta, cu totil s'ar fi numit impolitic, imprudent, copilaresc. De ar fi fAcut o partesail unul din noi,s'ar fi numit trAdare. SA punem acum o supositie, un ipotes. Nota bene. SA punem CA s'ar fi organisat o provincie Romana, saü e aproape de a se organisa. SA punem CA visul de aur incepe a se areta des fie-caruia: mi§ca-te Mete, cearca Romane, vor- besce, lucreazA, expune-te, cad '. visul teil se apro- pie de a se realisa. SA punem cA mai intal incepe unul (care numai impins de Muscal sA nu fie), incep mai multi a cugeta la mijloacele in- treprinderii, a cerca rnintile, a le prepara, a le aduce pan intru a se organisa intr'un comitet, spre a pune pe drum fapta, a face propaganda necesarie §i predestina timpul resuflArii. Cum ai numi, fratilor, atunci cand acel oameni §'ar da pe fatA cugetul mai 'nainte§i chiar d'a se constitua un comitet oare-care ? fara indoiala, ca numai politici nu i-atinurni, ba nici oarneni de rend cu sensul cornun.

688 ELIAD

SA venim la aplicatie. Unii din noi se in- datorara solemnel cu toti a realisa in anul tre- cut o mi§care domestica, provinciala, legala sat legitima, dupd limbagiul diplomatic; prinaird, prin- cipiele mi§cariii jurara pe biata onoare a lor, cat avura, a fi discreti, sinceri, fidell unul altuia, fidell §i amid Turcilor §i a fugi pe cat se poate §i la inceputul faptii §i in timpul sat in mijlocul el de oni-ce patä de sange §i desordine. Apol acei unii, fac causa comuna dela prima qi a mi§cdril cu Odobescul §i Solomon a aresta §i lega guvernul proclamat de popol din sinul aceluia§i comitet. Acel unil fac pe demagogy, in- vitand poporul in contra principielor a se bate cu Turci, cand poporul n'avea nici de unele. Acei unii critica §i sfa§ie pe pentru ce sa fie urmátori principielor in care s'at indatorat, pen- tru cä, n'at pus indata cu voe, cu forta mana pe bani publici §i particulari, cu violatie chiar, §i sa alba apoi mijloace de a se bate ;§i cand fac aceasta critica ? cand véd ca Ungurii, ce avura §i bani §i arme pe care sa poata da bani §i brate mai deprinse la resbelicetati fortifi- cate §i numér mai mare, §1 capacitap mai multe 0 mai varie, §i o instructie mai veche, §i ciocol mai putini, cad totl se lepadasera mai dinainte de dreptul iabdcieT, Unguril, clic, caclura pana in

CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 689 cele din urma prada inimicului multiplicat §i Georgeilor. Apol tot ace§tiunitpublica, bropre asupra Turcilor, protesta copilaresce dupa, tarim ilegal, propun sa schimbe la stapani §i sa cap. din suzeranitate. Apol tot ace§ti unii §i cu aliY, declara as- tacli principiele cu care ne calomnia politica mos- covita : Politici, numit'i Dv. asemenea fapte §i ne- consecinte ? Una din primele calitati dupa dreptate ale unui politic adeverat, este de a ft consecuent §i atunci ace§ti unii se vor pute oare-cum a se numi politici, ba mai bine diplomatici, cand din nenorocire va veni odata o ch. fatala, (care creq ca se grabesc s'o aduca) cand ei vor puté sa ne clica in fall,: oameni simpli §i creduli, pro- §tilor, eü mai 'nainte de causa voastra, m'am fost indatorat alta causa a servi,§i nu mi-am pus toate puterile. Nu am investit toate formele ca sa me pot strecura §i intra in rerunchil co- mitetului vostru revolutionar, decat ca sa ye sciü mi§carilei sa ye paralis faptele in folosul causei carei serveam Mel ; nu m'am pus in Con- stantinopoli, de unde sa me inteleg cu ai mei, decat ca sa ye am cheia in mana mea. Nu mi-am clispang, astacli cä sunt d'aI vo§tri, decat ca Amintirti, Ghica, 27,641. 44

690 ELIAD ori-ce voiti face in contra interesurilorturce§ti §i ale voastre, sä cada in respunderea toata a voastra §i sä ye compromit causa. Acum cand n'aveti ce mal lucra, nici ce mai spera, cand causa care serveam e in triumful set, cand eU mi-am luat plata pe larg dela Domnul met cel mai adeverat, §i cand ye vecl atat de apt)." in cat ye pot insulta fara teama §i a ye spune in fatä curat cine sunt '§i !cum 'v'am imbrobodit §i v'am jucat; acurn spuneti-mi, n'arn fost un diplomat, un politic ?"A§a Escelenta ori Maria ta, politic al fost, insa nu politic infernal, §i noi n'avem de ce sa te numim Iuda cad numele cel bun Vi-e destul ca sâ ajungi foarte popular cu dinsul, in ura §i blestemul Romani lor." Cu asta conditie, fratilor, acei unii pot fi cu adeverat, capete, cum se clic ele, politice ori diplornatice, dupa intelesul lor(et insa am un alt inteles pe care '1 voit desvolta mai jos) iar alt-fel creclendu-I de curati, cum mi-ar place§i mie sa-i crecl, sunt tot ce a scos Romania vre odata mai copilaresc, mai neconsecuent, mai corn- promitator, mai badaran boerit in politica. adica... insa \Teti vede mai la vale expresia. Este politica lui Bourgeois G-entilhomrne. El abia se vecluse ceva, oncredea ca e ceva §i vrea sa faca, sa crape dracu, pe fie-sa corn-

CITRA EMIGILATII DELA BILIISSA 691

tesg, sail cine §tie ce, ca am uitat §i elI ca om. Frate,II zicea nevasta, lasä s'o dam dupa un om de potriva noastra.Eil n'am mai fost comtesa §i am tinut casa. Tad. proasto, zicea badaranu, nu me necajiti mai mult, c'apol indatä o fac marchisa, princesa, reging.... Pang se pomeni bietul om, el, un curat Mamamu§i de sus pana jos, §i apoi arra arra bastonara etc. etc. Norocire ca nevasta §i fata ce nu visa la d'al de alea,se capuisera d'un ginere pe po- triva lor. Romanii vrurg sa realiseze o provincie, doue, bine organisate, pe potriva lor, sub umbra Turciel. Nu politicil no§tri eel marl, nu bataia pe uscat§i pe apa,nu, apol democratii§i mai multe nu vor dumnealor, §i o democratie pre- parata de un comitet de calitate lamurit din can- titatea anirnala, brutala; cat le facurg unil alth observatil se neeajira oamenil foe, §i numai de- cat deterg dinpicior§iscoaserg un Imperit Daco-Roman dintr'un cap mai mare decat coa- fura bietulul Mamamu§i. Asta e starea deplorabila a politicilor no§tri de el consider* de curatl §i neinpin§1 de par- ghii streine. Noi insa ne avem convicple §i nu plangem decat causa §i pe eel care din Dv. vor

692 ELIAD cadé victime credule§i inocente, servind alta causa decat aceea ce cred a servi. Sa venim iar la politica.... Insa po§ta me grabesce §i cu viitorul batel, ye voit vorbi ca sa incheiu, §i ye voit alatura o intrevorbire ce am avut la Londra, ce ye va lumina pe toti. Nu ye grabiti. Salutare §i fratie ! I. Eliade. 17 Decembrie 1849. Copie fidelã dupa, original D. Florescu.

IV.

Sa venim iar la politica. Ea este o sciinta ce §i-a fäcut progresele, pe cat filosofia flea pe ale sale §i se popolarisa mai mult spre a lu- mina massele, pe cat istoria sail experienta se- colilor devenI mai inavutitä, pe cat dreptatea divina incepa a scapa din aceea ce se iilice dreptul Roman. Este o sell* care poate face bine sail reti ca §i matematica, mecanica, chimia etc. Cu matematica §i mecanica se ardica edificiuri,se apropie popoll, prin facilitarea comunicatiei, se apera nationalitatea si drepturile oamenilor. Tot cu matematica insa §i mecanica se derapena mai

CAPRI EM/GRATII DELA DRUBS A 693 repede edificiuri, cetdti §i drepturi §i nationali- tap. A§a e §i cu chimia, fisica §i altele. Politica e ca filosofia ce lumineazd Socrati, Platoni §i care ascute §i pe sofi§ti. Filosofia are numele acesta cand este amor de intelepciune §icautd adevörul, se numesce insä sofistica, cand incurca §i ascunde adevörul. Politica meritä numele ce i Fat dat dela polls sat stat, cand se ocupa, de ale statului pe principil oare care, §i sustine acele principil cu demnitatea de fata, §i mai virtos cand are de basa umanitatea, dreptatea ;insä §i cu ori-ce prq. Caci se afla oarneni ceail de basa un princip sail mai multe, un cuget oare-care§i ca sä ajungd la implinirea lor,sub nume de suveranitatea scopului i§1 iarta, toate mijloacele : cruqime, amenintare, rugdminte, minciuni, adu- lare,basete,calomnii,toata arta amagitoare, toata infamia; atunci politica e degenerata, pa- rodiatd,decazutd,mincinoasa, ;politica devine diplomatic, fdtdrie, ipocrisie ce ia toate culorile, se investe toate formele sacre §i profane, *e un cameleon cugetator,perfid,e §arpele antic ce se strecurd in rnijlocul paradisului, §i se adresd la partea cea mai debild a omeniril,la femee, la junime, §i promite tot,eternitatea,divinita- tea insu§1. 694 ELIAD

Diplomatia nu mai e sciinta a careia sor- gente §i scop e adevërul, e o arta infarna ce pro- vine dela minciune, se serve cu minciunea §i cresce din deprindere dupa un talent infernale- mente particular. Provedinta, spre a se ferl oa- menii, i-a pus sigiliul §i a insemnat'o ca pe gu§ter cu coloarea §i forma sa hidoasa, ca pe §earpele sunator cu clopotei.Capabilul de a se face un diplomatic e insemnat inca din nascere, chipu-I te rempinge, te desgusta onte infioreaza ;tru- pu-I rachitic ondesvoltat II rechiarna o fiara ontiritoare sat vicleana sag carnivora ;ochil ii joaca ca ai vulpel sag se atinta ca aiviperel, surisul ii e o rinjire,glasul strident orl rauc, vórbele-I ori prea tarclii ori prea rapecli, respun- surile-I cotitoare, pline de reserva, provocatoare, monosilabice ;gesturile-i nici odata majestoase orl simple, ci sag emfatice sag deplorabil bur- lesci. 0 raceala, un inghet II are tot aerul. Are- clOndu-1 nu te poti tine d'a clice :imi displace, ce antipatica figura e stirpitura asta ! Politicao repet, se degenera dupa oameni §i dupa sisterne in diplomatie ca filosofia in so- fistica, ca retorica in avocatlic ;ca economia in sgarcenie, ca religiositatea in superstitie, ca an- gelul in demon. Insa §i unul §i altul, sat §i una §i alta e

CATE& EMIGRATIf DEL& BRIMS& 695

o putere :una a adeverului §i alta a minciunil, una cereasca §i alta infernala. Mai e Inca un rëü asemenea de infernal §i fatal ca insu§i diavolul ;asta e inoranta de bine §i de rn, neinvëtatura. Veqi pe unit oameni profesand nisce sciinte sag arte ce nu le cunosc, fac pe medicul, pe fi- losoful, pe literatul, pe me§terul cutare fail a cunoasce medicina, filosofia, literatura, maestria cutare.A§tia se numesc prlatani. Asemenea fac unil pe politicul sail diplomatul §i sunt §ar- latani §i in una §i in alta, cei care nici o data nu s'aU intrebat : ce e politica §i diplomatia ?" Amesteca pe una cu alta, §i in kc de a'§i aduna cunoscintele necesaril, a cunoasce limba, mora- vurile §i trebuintele popolului, positia lulpoli- tica §igeografica,ordinea timpului §i palirea lui, toata viata §i-o pierd intru a amagi, ama- gindu-se mai crud pe sine ;ori-ce intreprind nu scot la capa, ci din contra compromit ;cu eine i§i dati mana, cugeta sal amageasca ;neconse- cuenti In toate incurca tot ;fanfaroni, ambitio§I in caderea cea deplorabila a vorbei,se intrec intru afi importaqi fac-totum, sufletul faptei; nesciinta insä nu'i ajuta, filarchiaifface nesu- feriti,§i turbarea Ca ii cunoasce lumea IIface a distruge pentru cä nu pot crea; atunci intrigi,

696 ELIAD calomnif base;ca ciurna, ca o fatalitate sunt pe unde trec sat seamesticA,§i blestemul ce e asupra lor, at tristul curagit a'l numl politic, in marea mirare a credulilor §i a victirnelor lor. Nu e mirare ca §arlatani1 sä aibä sop* cuscri (comperi)§i oare-cum§i partid ori mai bine taraf,pentru el §italharil at companioni §i gasde;insä §arlatanii intre sine se cunosc, unul de altul se feresce, §i unirea lor nu tine decat atata pe cat tine interesul lor infam. Nu e de mirare ca §arlatanii sä alba §i proseliti sat vic- time, cad. §i acele mueri coruptoare ce Turcii le numese pe numele lor adeverat, atrag la sine spre a le da branci in orgii, nu matroane es- perimentate, ci creaturele cele mai fragile,cele mai virginale §i cele mai neavute.

V. Fratilor, sä venim iar la principiele noa- stre, sa ye comunic o intrevorbire ce am avut la Londra. Nu ca doara era destinatä de a fi se- cretä, ci s'a tacut pentru discretia ce eram dator ca.tre persoana cu care am vorbit; §i acea per- soana, era necesara §i folositoare causei noastre. Me determinait insb,, a trece de indescret spre a ye pute lumina. Ire aduceti aminte ca. Pavel clice ca an primi martirul etern, §1-ar inchina el

()ATEA ENCIGRATII DELA BRUSSA 697 sufletul focului G-eenei, cand ar puté cu aceasta sa faca ca natia sa, inbrati§eze doctrina lui Christ. Tata intrevorbirea :

21 Aveti Dumnea-voastra vre-un cuget de independinta ? me intreba cu un ochiil scrutator acea persoana. Intarliai a respunde. Me uitaia la den- sul ca un om tentat, pus intr'o dilema sail d'a compromite causa, e§ind din principiele ei,sail d'a trece ca un om sail natie ce nu poate Mil stapan.

n Me iarta,if clisei, a crede ca, intrebarea e o tentatie , cand m'am exprimat odata in de- stul de chiar despre principiile mi§carii patriel" noastre. Me intrebI ca pe representant alaces- tor principil ? Nu am §i nici nu pot sa am alte dorinte acurn decat conservarea §i intregimea acestor principii. Me intrebl ca pe un Roman simplu ce n'a§ aye nici o indatorire ? Doresc cel mai' inalt bine naliei mele ,doresc ceea-ce doresci §i D-ta natiei Englese. Ca prudent insa doresc posibilul. Pentru ce me intrebi despre imposibil in timpil §i in politica de astacll ?

2) Pentru ce sunt unil din D-v.car)."as- pira la independinta §i vor sa lucreze ?

)2 Cine sunt a§tia ? Campineanu s'a aretat de ast-fel, cand 7, 698 ELI AD a venit p'aci, §i §tirbeit, fiind in Londra, acurn in urma (1848), a aruncat o vorba qicënd ca de va consimti Englitera,se incearca el a vorbi ambasadorului rus §i a se duce insu§i la Petre- burg a tracta despre independinta Principatelor, §i adaose ca crede ca va putea indupleca cabi- netul rus. Sunteti §i.D-v. de acel...partid... sail de aceasta opinie ?

» Nu sciu ce relatii avea Campinenu, res- punsei et, and a venit p'aci,§i de unde ii era inspirata acea idee, de unde II provenia sin- ceritatea a'§i are-La dorinta. Cat pentru §tirbeiti insa, erect D-ta Ca ar ft cutezat el sa propue c> asemenea parere sat enormitate daca nu ar fi fost impins de Ru§i sä o propue ?... Nol nu sun- tem de partidul rus,§i. cu atata mai putin in- plinitori ori organe ale planurilor lioscovite.

))Pentru ce adica nu vreti independinta? me intreaba iara cu un ochiti observator.

)7 Mai 'nainte de a respunde, iarta-mi sa te intreb :Mai vrer'ar puterile Europei sa se incarce in qiva de astacli cu garantii, cand vor sa se scuture de cele in care sunt indatorate ? . Nu, respunse, aceasta e d'o politica ve- che, e o indatorire cu multe sarcine ,a garanta va sa clica a sustine, §i a sustine va sa,clica.

CATRA EMIGRATII DELA EMMA 699

a declara §i a §i face resbel cand va cere tre- buinta.

2) Cine dar ne garantesce independinta ca sa o dorim §i sa o cerem, §i de ne o va garanti Englitera oil Franta pe unde sä vie a ne apëra la timp ? Austria singura la o invazie rusa ar fi putut sä ne dea un repede ajutor. Austria astaill sub protectia Rusiel ,mai tarp vafi poate vasala eL Apol a cere independinta, fara garantie, fara mijloace de a fi aperati la nevoe, MIA a aye vecini sal doara in inirna intrarea Ru§ilor in mijlocul Romanilor, este curat a ne face organe prin sciinta saa prin nesciinta Ru- §ilor, a ne deslipl adica de Turcia ca indepen- dintl, a remane in soarta noastra §i la cel mai mic pretest sa poath Rusia declara resbel Ro- manilor. La o asemenea imprejurare pentru Ro- mani, pentru o mâna de pamint nimeni nu declara resbel Rusiel ca sa ne sustie ,nimeni pentru atata nu'§I strica relatiile§i interesele cu Rusia. Pentru Turcia, pentru integritatea el se face resbel general, iar pentru Romania nu. A§a clan., pentru ca nu e putinta de garantie §i prin urmare §i de resbel, nol nu vrem sa pe- rim, §i sub protectia Turciei putem esista cu autonornia noastra. Pricepi D-ta acurn, adlogal eil, pentru ce

700 ELIAD

Ru§il, prin unil catirbeift, ar dori independinta noastra, ca sa ne poata adica inghi0 ast-fel cum in cele de acum nu le vine a§a facil;cad Tur- cul nu ne lasa,§i pe Turcu nu '1abandona Europa sag interesele el;§i nol gratie acestel arrnonil de interese putem esista.Daca Ru§ii voesc binele Romanilor §i cu adevërat indepen- dinta lor, ar face mai intOig ca sl, esiste el : ar da inapol Moldovel Basarabia,ar indatora pe Austria sa-I intoarca Bucovina,ar face sa se uneasca cu Moldova §i Tera romana, Transilvania §i Banatul, §1 ar face a se compune o putere de vre-o 11 milioane Romani, la care cred ca Turcia n'ar face de cat bucuros sa aplaude, caci se scapa de un vecin ca Rusul §i se pune coaste la coaste cu Ull vecin amic §i nepretentios ca Romanul. Lisa unde ? Muscalul nu numai cä nu va una ca aceasta, ci Inca inventa §i fabula Im- periului Daco-Roman §i incrimina cu dinsul mi§- carea Romanilor prin manifestul seg din Iulie 1848. El curat astäI va sä ne deslipeasca de la Turci cu ori-ce titlu, sa remanem in voia in- templarel sub a lui d'a dreptul influenta fatalä. Nu ye mai spul incuviintarea cu care fura laudate principiele noastre de autonomie §1 de suzeranitate, prude* rni§caril noastre §i curatia

CIATRA EMIGRATI1 DELA BRIISSA 701 acestui partid sag totalitati de Romani pe care eg II numiam national. Imi pare bine, terming, ca ye cunoa- teti interesele, Domnilor." Remane, fratilor, a judeca din aceasta in- trevorbire, machinatiile Rusiei, a vede cine sunt oamenii ce vor sä ye legene cu asemenea ilusil, ce relatiii ce simpatii ag el,care lee viata trecuta §i asupra caror sunt antipatiile lor ? Cer- neti §idiscerneti bine0apoi determinati-ve. Eu mi-am fgcut datoria. De mai ai fi avut a mai urma cu insgr- cinarea ce mi-ati fost dat, nu v'4 fi comunicat incg aceasta intrevorbire. Fiind-ca me trag insg cu hotgrire a nu mai lucra in numele nimului de cat al meg insumi, §i fiind-ca rernaneti sin- gunsolidarlde ori-ce yeti face, creclui de ulti- ma'ml datorie a ye lumina. Comparati intrevor- birea aceasta dela Martie 1849,cu manifestul rus ce circula astäi prin Moldo-Valachia, Bul- garia 0 Serbia,ce promite Muscalul la impre- giurare de resbel ;unirea Moldova cu tara Ro- mcind sub guvernul national, despartite de Turcia qi sub protectia d'a dreptul a Rusie ! I ! Salutarei fratie I. Eliade. ,1849 Decembrie 6 (17). Paris.

702 ELIAD

P. S. Cu tragerea noastra, fratilor, cred cã ye yeti invol,dad, ye despartia numal persoa- nele iar nu principiele, sail daca Yeti fi barbati de invoit. Nu luatl, ye rog, de insulta aceasta trasura, repede, cad cugetul eieste spre a ye atinge amorul propriti ca sa aretatic titia ye uni §i a ye intelege in onoarea §i mantuirea causel ce infaV§ati. Noi putinii am sciut a ne invoi §i ne vom invol §i de aci inainte ;§i ye vorn lauda faptele on cand vor merita laude. Fiind-ca incetez de asta-cli ori-ce corespon- dinta in general catre D-v.§irernal inrelatil particulare numal cu cel ce me vor onora cu arnicia D-lor, me simt dator a ye multumi la toti de increderea cu care m'ati onorat §i a me disculpa de done grele impucinari sail patime ce mi le inculpara mai multi fart. clreptate. Una este rancoarea ce 'ml dati mai toti, färä cuvint, saü patime personale §i alta graba le a ye insciinta despre D. Ghica care o dati c a s'ar nasce din aceea§I rancoare, ye amagiti: insa. Eti am avut cu adeverat ura asupra unor cameni cem'atpagubit in parte, m'ati alungat, m'ail persecutat,maltruinat, pot qice §i ma- terial §i moral, §i i-am uitat. Nu m'a auit ni- meni vorbind de din§ii. Mi s'a intemplat dela mi§care incoa sa me insulte multi din frati in

CATHA EMEGRATII DELA. 3310:185d 703

fata§i am rabdat ;am tinut poate socoteala pentru ce se atingea de mine ;n'am amestecat insä simpatia personala cu causa. Daca I-am vöclut ca sunt de ace1ea§1 principii§i consecu- eV nu m'am despartit de din§ii.In timpul mi§cgrii vrura reactionariI §i organele ruse sa me lege §i sa me ucida ;cu ei facura causa co- muna chiar de ai no§tri, §i i-am uitat. D. Ghica nici nu m'a pagubit, nici judecata am avut vre-o data cu D-lui, nici n'am venit in Nä lavorbe grele,nici a fost in tara, ca sa conspire sa me ucida, nici a fost considerat de mine in rêndul nebunilor§iesaltatilor ;si ve spuit Ca d'ar fi fost fratele met consange orl tatal met §i l'a§ fi vöclut arbitrarit e§ind din prin- cipie, l'a§1 fi tractat mai aspru. A sustine cine-va fara partinire principiele, a se uni cu cei cel'at superat in persoana §i a combate pe cel ce se abate dintr'insele,fie amic,fieindiferent,fie inamic, asta nu se chiama rancoare, daca §titi ce e rancoarea §i patima personala. Et politicesce nu uresc decdt pe cei ce stäruesc a fi abatuti din principiele politicei noa- stre, §i D-v. rancoare o numiti aceasta ? Svan- turata Patrie,daca filltöl judica ast-fel !Ura, rancoarea orbesce §i vedeti ca inventa§1cele neexistate, calomniaza,§i et cum putuit tacé

701 ELIAD peste doue luni de mar§a inconsecuenta §i corn- prornitatoare, §i tinuta a nu se divulga margi- nindu-me numal a face saise observeze de catre amicil sel, apoi aceastä tacere de 80 Vile aproape, §i nevoia de a respunde, cand mi s'a pus sula in coaste, graba o numitil? A§a e graba, a§a e rancoarea in inirnele D-v.,ca nu puteti nici discussi pentru persoane altele de ale D-v. sa le tineti cu pace §i cu consideratie ?Intre D-voastra cu adeverat in mare durere a rnea a ajuns ure personale, care, de ar fi alMate dupa cat este de rece inima mea §i indiferenta pentru D. Ghica, crede-me ca, v'ati invol §i intelege. Imi pare bine ca disculpandu-me aflu oca- sie a ye lovi §i a§1 doll sa Ire usture, sa me uriti, sa me dati reilor, numal sa ye uniti D-v. Uniti-ve incai in ura asupra mea, caci adesea face §i. ura minuni de unire. Sfatul Iudeilor nici odata n'a fost mai unit ca in judecata ce con- damna pe Christ§ilibera pe Barahas. NI o proba de unire,§i fie §i in ura, numai RI stir*. Insä vai, pe cine nu-i unesce DumneVet adica sinceritatea, inima curata, cugetul sacru, abnegarea de ale sale §i de sine, discordia cu- rend if desunesce. Uitati-ve in emigratie §i ye- deli cap' sunt uniti ? Aceia ce cu inima pe inima at intrat in mi§care §i ail luat crucea §i s'at le-

CATRA EMIGRATIt DELA BB:OSSA 703

padat de sine. Daca jumatate emigratia se coin- pune de asemenea oameni, ce minune !ce tesaur pentru Patrie ! Ia sa nurnëram pe cel unitl in principie §i in stirna reciproca, de vor fi dupti curnati fost pana acum : 2 Golesci, Nicolae §i Stefan, Tell, Maghieru G., Gr. Gradi§teanul, Aristia, Plevianul, Christofi, Nigulid, Zosima, Russo, Serurie, Parintele Ioan, Parintele Sapca, Eliade §i cu top'ceI-laltimai tineri curn- nap al lui §i amid pe cari i-a avut ca pe nisce fit Nu le rechiem numele, cad inimile lor le spune. De vor fi Via unii, ce mai frurnoasa unire !§i cat e de durabila, cad e vechie, curata, fära interes, fara precugetare. Uniiaftmo§te- nit'o dela parinti, altii ail supt'o cu laptele, altii atisanctifiat'o cu stima §i cu afectia candida Ghka 27,641. 45 706 ELIAD

§i entusiasta. Vie peste voi toti, fratilor, aceasta stima, incredere §i unire de care nol ne putern incalcli, caci vine dela spiritul consolatiei, al ade- vërului, dela spiritul acela ce in limbi de foc se revarsa peste tot omul ce-1 adoara§i-1cultiva. Salutare si fratie.

Inca o vorba despre rancoare §i patimi personale. Vreti sa, ye spuiU curat. Acum sunt tras, §i ca om ce nu infati§ez nici o causal de voit considera pe D. Ghica iar ca om de nici un partid, de il void scoate din politica §i din staruinta ce cate o data avii a se arnesteca in lucruri ce nu le cunoscea, credeti-më ca il con- sider cu mult mai mult decat pe multi Romani din Paris §i de aci dintre D-voastra. La mine nu e rancOre ci consecuenta de principie.

)7Sa ye spuiti ce face neunire: Dragostea §i ura oarba §i fanatica ce au oarnenil pentru unele individe. Asemenea afectil sunt iertate in famihi, care §i ele strica cate o data, Ca manca educatia ; nu sunt iertate insä in marea familie a societatii. Asemenea nici urele oarbe §i fanatice cu atata mai rnult nu sunt iertate; pentru ca cu cat sunt de fatale cu atata sunt §i ridicole, sunt ure Don- Chi§ionesci. Ariosto are nisce eroi mai mult ima- ginari, §i Napolitenil §i in cliva de astacli, unil tin

CATHA EMIGRATII DELA BRUSSA 707 cu un erou §i ali cu altul, §i ajung de schimba la stilete; injurele, tirnuirile, trantelilei basto- nadele nu se mai tin in socoteala. Nu faceti a§a, daca sunteti barbati. FiI scumpi la laude, tine- ti-ve afactiile pentru re1aiT particulare,iar nu in cele publice ;§i cand sunt neinvoiri intre in- divide, nu le faceti neinvoiri publice. Judecatile rece, lin, fara partinire§i condamnati ca bar- baiIiarnu ca selbaticii. Fugiti de adunäri unde se uita questiile §i se ocupa de personalitati ; sat mai bine, de puteti, dati-le o directie utilai aba- teti-le cat puteti de a se tine cu cheltuiala celor ce nu sunt de fata. Ast-fel de adunari astali in lurnea inaintata nu se tine nici intre muieri."

No. XLV. Nicolae Golescu catre Ion Ghica la Constantinopol.

cParis le 5 (i7) Fevrier 1849- Cher ami,

7)Je rn'empresse de vous envoyer les papiers ci-joints, qui vous feront comprendre la resolu- tion que nous avons prise. Ubicini est charge de vous faire voir le mei-noire que nous voulons donner a la Porte ;s'il se trouve etre de votre goat signez le aussi avec les autres Valaques qui se trouyent la bas et donner le vous meme

708 N. GOLESCII en le distribuant ensuite a toutes les autorités tant Turques qu'etrangères. Mon depart pour Constantinople a ete encore renvoye manque d'argent. Nous sommes dans une pauvrete com- plète. Pas moyen de pouvoir emprunter ici un seul sou. Il nous faut done attendre que l'ar- gent nous vienne de chez vous. Si ces M.M. les Turcs voulaient nous aider pour le moment en nous prOtant quelques milliers de piastres pour pouvoir nous transporter d'ici,ils seraient bien charmantset nous leur serions hien plus re- connaissants. Tachez, cher ami, de toucher un peu cette corde et nous faire savoir le plutOt l'issue de cette négociation. Mes amities sincères h tous les Moldovalaques particulièrement a Bal- cesco et Balatzeano. N'oubliez pas de me met- tre aux pieds de Madame votre epouse. Adieu cher ami." N. Golesco.

No. LI. N. Golescu lui Ion Ghica la Con- stantinopol. ( Paris le 7 Mars 1849.

Mon cher Ghica, c'est pour vous rappeler que nous n'avons point de l'argent que je m'em-

EMIGRATI1 DELA CONEITANTINOPOL 709 presse de vous écrire la présente. Dites le a ces M.M. et faites tout votre possible de nous en- voyer, car autrement nous serons obliges de dé- menager a Clichy. On dit que les Hongrois corn- mencent a faire des merveilles. Dieu veuille qu'ils réussissent, alors seulement nous pouront nous débarrasser des Russes en nous unissant avec les Croates et les Transylvains. Il me reste main- tenant a vous prier de faire mes amitiessin.- cères a. Balcesco et mes baise mains a M-rne votre épouse."

Votre devou(5 N. Golesco.

No. LIX. Proces verbal al emigratilor dela Constantinopol. Astaqi 8 Martie (stil nou) anul 1849 adu nandu-ne noI, sub-iscalit1 emigratl Moldo-Romani din Constantinopol am chibzuit :

77C. interesul national cere ca ambele emi- gratii Romane din Moldavia §i téra Romaneascä sg, se impreune sub o singura directie,care sä lucreze pe langa cabinetele §i popoarele Euro- pene pentru unirea ambelor Principate intr'un singur Stat, sub suzeranitatea Turciei, §i doban-

710 EMIGRATIf DELA CONSTANTINOPOL direa dreptului de a provoca, pe temeiul drep- tului de autonomie a terilor, o reformä potrivitä cu trebuintele societatii noastre.

))Ca pentru a put6 lega re1aii intime cu cabinetele §i a trage confiienta lor, este neaperat a incredinta aceasta directie, careia i se va su- pune toata emigratia, unui singur individ. Aceasta chibzuire a noastra se va face cu- noscut tutulor fratilor emigrati din cele-lalte lo- curl prin DD. Raducanu Rosetti §i N. Balcescu, ce s'a numit secretari. Iscaliti : Theodor Ra§canu, I. Balaceanu, Ion Ghica,G. Zalic,K. Alexandrescu, M. Marghi- lornan, N. Catargiu, D. Gherghel, N. Balcescu, Rad. Rosetti, M. Serghiescu, Nicolae Ipatescu, I. Ionesco."

No. LW. Diurnal.

Astacli 2/14 Maiti anul 1849, sub-semnatii Ernigrati Romani din Brussa, luand in bagare de searna punerea la cale facuta de catre fratii Emigrati din Constantinopole, ca, pentru intere- sul national, ambele emigratil Romane din Mol- davia §i teara Romaneasca sa se impreune sub o singura directie, care sä lucre pe langa cabi- netele §i popoarele Europeene pentru uniunea

EELIODATA DELA BRUSSA 711 ambelor Principate intr'un singur stat tot sub suzeranitatea Turciei, §i pentru recunoascerea re- formelor cerute de trebuintele societatii noastre, pe temeiul dreptului de autonomie a terilor;gi ca tot o data, spre a putO lega relatii intime cu cabinetele §i atrage confienta lor,este nea- pOrat a incredinta aceasta directie unui singur in- divid ; noi, adunandu-ne §i deliberand, ne unim atat pentru uniunea anibelor Principate,cat §i pentru incredintarea acestei directii unui singur individ.Tot o data insa,luand in bagare de searna ca este neaperata trebuinta ca acest cap al emigratilor sa fie insotit §i de un comitet, am gAsit cu cale cele urmatoare : 1). Acest comitet sa fie compus din cinci membri. 2). Daca capul ernigratilor, dupa majoritatea glasurilor se va alege dintre Rornanil din Mol- davia,atunci comitetul sa fie compus de doi din Moldavia §i trel din teara Romaneasca ;iar daca capul se va alege dintre RomaniI din teara Romaneasca, atunci in comitet sa fie trei membri din Moldavia §i dol din teara Romaneasca. 3). Capul Emigratilor va ave in delibera- tiile comitetului numal parere consultativa iar nici 0 data vot.

712 EMIGRAVI DELA EMMA 4). Capul Emigratilor nu va pute nici o data sa trateze chestii nedesbatute §i nedecise de cornitet, §i inteun cuvint nu va putO lucra nimic fait cunoscinta acestul cotnitet. ,5). Toate lucrarile comitetului se vor urma printr'un jurnal, care se va pune in lucrare cand va fi subsemnat de majoritate. Pe aceste base dar pa§ind intru alegerea atat a capului Emigratilor cat §i a membrilor co- mitetuldi prin votaVe, a e§it resultatul urrnator :

Pentru cap al emigraplor

D. Constantin Negri cu voturI 15

Nicolae Golescu 71 11 5

Pentru membril, cornitetului

D. Joan Eliad cu voturi 19

Nicolae Golesct 1) . . . 1

Stefan Golescu . ... . 3 Alexandru Georgie Golescu cu voturl. 19 Christache Tell cu voturi . . 10

Vasilie Alexandri 1) 20 Nicolae BAlcescu 7

Joan Majorescu )7 1

17Aceasta gasire cu cale §i alegere se va face cunoscuta fratilor Ernigrati din Constantinopole,

EMIGRATIl DELA DRUMM 713

care o vor comunica §icelor-lalti emigrati din ambele Principate ce se mai afla prin alte lo- curl. Tot o data insa vor cunoascetoti.fratil Emigrati ca aceasta alegere vafirecunoscuta de noi, daca §i de dën§ii se vor priimi articolele sus alegate." Subscri§i: C. Zossima, D. Florescu, C. Ser- giad, G. Lazureanu, Radu Golescu, A. Zane, P. Cernatescu, N. Russu, Negulici, Al. Muller,D. Dutulescu, Alexandre Golesco, C. Filipescu, Joan Maghiero, Iorga Giurescu,G-. Valleanu, K. Pa- deanu, I. §imoni, Gr. Ipatescu, G. Serurie.

No. LIII. Emigratii dela Brussa cettre Ion Ghica.

2)Domnule Ioan Ghica,

Vi se trimite cu aceasta resultatul delibe- ratiilor §i votatiei emigratilor din Brussa asupra formel §i numirii directiei emigratilor Romani din ambele principate, §i sunteti invitati ca, co- municand acestea §i celor-lalti emigrati din alte locuri, sa ne imparta§iti de resultatul general al votatiilor. Vo rugam asemenea, sä ne recomandati §i

714 ELIAD cati-va frati Moldoveni din care sa alegem pe al cincilea membru in comitet. Salutare §i fratie.

pentru emigratiT din Brussa C. Zossima, A. Golesco, Radu Golescu, A. Zane"."

Brussa, 13 (26) Maiu 1849."

No. XLVI.I. Eliade ceitre Negulici.

/)Frate Negulici, Am priimit scrisoarea D-tale. Am respuns la top' fratii in general §i Dv. caror mi-aV scris in particular. Are sunt foarte recunoscator la toti pentru increderea ce ne dati. Sunt, frate, foarte mangaiat, scrisorile in parte ale D-voastra, mi-ail facut mult bine. Nu scia nimic despre familia mea dela Fevr. Eram toti fara nici un soldiü, eü mai virtos ajunsesem sa nu mai am nici hartie pe ce sa-mi cumper, §i seara me culcam fära luminare. Asta me uluia de tot §i me facea sa pierd §i singura mangaere a scrisului. Nu pocia sail spun pana la cata baseta

CATRA EMIGRATI± DELA. BRRSSA 715 ajunsese intrigile 0 corespondentele dinCon- stantinopol :para, calomnia, ridicolul, toate s'at cercat. Sunt martori peste 10 francesi cu care am calatorit dela Marsilia in Constantinopol. El sunt inca in Constantinopole, §i mai virtos D. Dufour, pe care il cunoasce Cocoana Zinca. De vel merge in Constantinopol, fa cunoscinta cu dinsul,in- treaba-1 cat ne iubea toti francesil pe batel, cum era representata natia cu nol trel,§i cum era cu D. Cretulescu ;in ce fel de chip simtimen- tele noastre §i purtarea ne recomanda 0 pana unde conversatia in diferente materil II facea sa se apropie de noi. Hel bine, s'a coborit D. Cre- tulescu a scrie §i accasta ca il crapa obrazul de noi pe batel, ca intram in discusil, cum ne re- manea francesil, cá scoteam cordelele Ni§amului, §i alte lucruri neadeverate. Ca sa, pricepi cat nu se sfiesc oarnenii a§tia de a-§i degrada fiinta 0 a inventa minciuni, intreaba, a§a te rog, pe de- parte, spre convincVa D-tale, cand vel merge in Constantinopole, pe oil-care din francesil ce aU venit cu noi. Prin Dufour pop face cunoscinta cu to-tii. Vecli asta nu e para ci aperare,§i de a0 fi sa me aper pe mine a§ tace :sunt §i alti dol sfa§iati. Prate Negulici, fratilor Zossima 0 Russo,

716 ELIAD daca me iubiti cum ye stim §i ye iubesc, ye rog aretati-mi acela§i semn de dragoste, toti scri- ti-mi cum ye scrit frate iar nu Domnule, cad fratii ce am avut dela mama i-a luat Dumne- cleil ;§i mama ca sa mi-I dea n'a sirntit atatea dureri la nascere, cat a simtit§i simte mama noastra Patrie ca sa, ne infrateasca §i sa ne dea fie-caruia ataIia frati.Durerile patriei ne-ain- fratit, fratilor, §i nu ne mai poate desparti de cat numal infamia in care am aye nenorocirea sä cadem vre unul din noi. Nu sciti cu cata caldura ye del numele de frate, §i cata mangaiere imi va face cand imi yeti da §i D-voastra acest nurne. La revedere. Salutare §i frätie. I. Eliad. 20 (1) Jul. 1849. P. S. Dela Unguri se aud minuni. P. S. Nu scii un lucru, ti-aduci aminte Ia Bra§ov, cand cu nici un chip nu puteam sa me despart de copii §i sa-1 las in foc ca sa me in- carc cu insarcinarea cemi-atldat'o.Iti aduci aminte cand II spuneam ca fac doue rele cu pri- mirea mea, intal ca-mi parasesc copil §i al doilea ca multi in loc sä o iea ca un sacrificiti din partea unul tata all abandona copiii, or sa me urasca §i mai mult §i or sa me sfa§ie. Preclicerea mea

CATRA EMIGRATII DELA BRUBSA 717 s'a implinit, pentru 0, era vedere curata iar nu prevedere. Ip aduci aminte iara ca ye spuneam ca calea e lunga, nevoile marl, depärtarea de fa- milii indelungata, §i e un mare rëti a se aven- tura cineva in streinatate. Mijloace n'avem, bani nu sunt etc.

)7Atunci D-ta cu alii,nu-rni aduc aminte bine daca era D. Dui lie§i Rucareanul, imi qi- seräti ea vorba este sa facep ce putep §i fiind Ca nu sunt alp bani, sa mearga unul in loc de doi §i prin urmare sa merg eU §i sa-mi dap mie acel cinci sute galbeni. Daca aveti suflet spunep ce v'am respuns : Asta propunere mi s'a parut o nenorocire;n'arn putut sä primesc, v'am spus Ca numai auclirea ei o sa raceasca pe D. Tell, §1 cu dreptul o sa, se simta ranit;v'am rugat sä n'o mai repetap. Hei bine, D. Tell mi-a imputat ca am in- trigat eü §i ca mi-ap primit-o D-voastra ;alte atatea. I-am spus cu toata raceala Ca nu e ade- vCrat §ica timpul va descoperi adevörul, ca pot sa-1 aduc probe mi-ais ca §i D-lui are probe, caa i-a spus o N. Balcescu. Acum nimeni nu poate sci adeverul mai bine decat D-ta §i cap erati de fata. D-voastra scip de unde a e§it aceasta vorba §i acea parere.

718 ELIAD

Singuri putet1 vede ca duhul acestor oameni nu e de Impacare ci tot de desbinare. Nu se ru§i- neaza a asuprI §i a spune minciunI, nurnalsa vada, ca, pot desbina. Arata, te rog, imbrati§Arile mele la totl fr.*. A le scrie la totl n'am putut, pe rend insa le voirl areta dragostea §i stirna mea. Fratilor Zanea, Ipatescl, Serghie, Serghiade, Florescu, Filipescul, Mano, Giurescu §i eel-1a1)", spune-le toate sim- patiile mele. A revedere."

No. XLVII. Eliad ccitre Russo. Frate Russo, AIdaa numele acesta, cacl cata carte scii, al Invetat-o singur ca §i Rousseau, §i apoi pang, nu va muri tiranul, §i sistema despotica, ce apasa, pe Ru§I nu va pieri, Rusul e un sclav. Atuncl cand va fi liber, n'am de ce sa-1 urasc, e §.1el ornli Cre§tin ; pana atunci insa mi se pare ca te profanez numindu-te Rusu. Primesce dela mine aceasta schimbare §i fie ca o profetie, daca nu ca sa ajungi pe marele filosof In genia, cel putin in spirituli simVmentul de egalitate, de ome- fire §i de onOre. Imi place §i me stim norocit ail strange

CATILA. EMIGEATII DELA BRUSSA 719 mana §i a te numi frate.Scrisoarea D-tale II onoara caracterul, a placut tutulor fratilorcA- rora am citit'o.

17Scrii de unire §i stimA reciproca. Ea sin- gura ne mangaie in streinatate, cel unitl suntem §i vom fi unii d'aceleasi principie. Fratil G-olesci, Grig. Gradi§teanu, Plevianu,Hristofi,Aristia Teologul, ne vedem mai tot-deauna ;se intelege cäi cu nol trel N. Golescu, Tell §i Eliade ;cei- 1a15s'at despartit ;dupA ce aü fost destulA vreme constitutionali, acum s'at ales cu calitatea sA fiedemocrati, despretuind o biatA cantitate ca nol de vre-o sutA de emigratlide oérä intreaga ce geme. Ce frumoasa simtire §i ferbinte mi-a de§- teptat espresia D-tale cand vorbesci de D-na Go- leascaite esprimi cu vorbele Mama D-lor Golesci §i a noastra a tutulor ." Dar, fratilor, buna simare mumA aveti, Romana §i la chip§1la inimA. Ea a fäcut §i a inspirat ace§ti patru voi- nici, §i rabda ca o spartana dorul de mumA cu cea mai mare resignatie. SA ye traeasca mama asta. §i respectul ce II sunteti datori sA-1 arAtati prin dragostea copiilor dumnea-el. Din Transilvania am priimit cAte-va numere ale foaiel Espatriatul." D. Boliac redactorul el §iPart. Ion ne servesc causa foarte bine prin

720 ELIAD acea foae, insscil ce ? §i pentru densa n'ag pu- tut tacea. D. Ghica scrie in Paris, luand'o in bathe de joc, ridiculand pe Boliac cu batalionul sacru §i aratandu-1 ca a furat idea lui Balacescu (?) Adica trebuia sa steaeel'din Transilvania, sa nu scrie nimic, sa nu faca nimic pana nu va cere voiea sag nu vor veni ace)." ce ag luat in rnonopol §i patria §i. corespondenta §i lucrarile.. In loc sa le multumim caror se ostenesc §i ne servesc causa cu atata curaj §i demnitate, II iea in ris ! Ce mic§orime ! Sa dea Dumneclet sa fie numai invidie §i mic§orime de suflet, iar nu §i tradare. Salutare §i fratie ! I. Eliade.

(20 (I) Ell. I849..

XL

Ali Nead Efendi Intovara§ise pe tineril Ro- mani la Brussa §.1 remasese cu el acolo ca co- misar insarcinat cu supravegherea §i intretinerea lor pe comptul statulul. Se inchiriase mal multe caseincarilocuiatcate§6se§i §epte sub un ace1a§1acoperi§, unde aveat Masa §iin- grijire. Mal tarzit detinutil, cerend a li se da fie- caruia individual partea ce costa intretinerea lor, §i cererea incuviintandu-se, primeat fie-care cate o mie de lei pe luna chiar daca päräsea Brussa §i se ducea de se a§eza la Constantinopol sat la' Smirna. La Brussa viata era ieftina §i traind chiar ca nisce Beizadele, cum le ziceat toll acolo, pu- teat pune de o parte din mia de lei ce li se da Amintiri Ghica. 27,e341. 46 722 ELIAD pe fie-care lurid. i,in devotarnentul lor pentru tOra, hotarise ca acele economil sä le trimita re- gulat lui Eliad la Paris pentru a scrie 0 a tipari pentru sustinereai aperarea drepturilor Patriel, cea ce a urmat pana la regularea pensiel ce fa- cuse Poarta lui Eliad §i lui Tell, cands'atsta- bilit la Chio, pana la intoarcerea lor in téra. IAA aci cate-va din epistolele urmate intre Eliad cu tineril dela Brussa, intre care recita dis- cutiunele neplacute, §ibanuelile ajunsese pana a pismui, a se iscodi §ia-s1intercepta scrisorile, dand un trist §i dureros spectacol streinilor §i consulilor dela Brussa. Din nenorocire insa cel mai multi prin sentirnentele, invëtätura §i purtarea lor erati cautati §i bine primiti in tOte casele.

No. XLIX. Eliad cdtre detinutii dela Brussa. Paris 1849 Iul. 20 (I). FrItilor din Brussa, Scrisorile Duinnea-voastra at facut o serba- toare pentru totl Romanii nerataciti din Paris. Este mai o septamand de cand le-am primit, §i ori-cand ne intalnim, fie-care nu se poate tine Inca de a nu esclama Wit veste cate un fras de bucurie, de mirare, de entusiasm :Ce bu-

(ATEA ENCIGILATII DELA BE.IISSA 723 curie !bravil Romanl !generosl baetllnu 22 piere patria noastra cu ast-fel de fil !"si alto asemenea. Sunt plin de multurnire si de recunoscinfa ca scrisorile mele s'at prirnit de Dumnea-voastra sis'au simtit in adeveratul lor sens ;Mel cu copiile lor schimonosite poate, urnblasera unil a face mare re0, rett de desbinare, facendu-le fel de fel de restalmacirl. Fratiler, ea cuget ca, eram datorl sg ye scriem pe toata expeditia, dandu-ve socoteala de ce facern, aretandu-ve cugetarilei parerile noa- stre, luminandu-ve asupra orI-cgrel curse ce ni se intinde, povatuindu-ne unit pe a1icu blan- dete si cu inima curata. In loc sä fiti incriminat ca nu am urmat asa, ca nu v'am scris in tot- deauna ; me incrimina din contra pentru acele patine si deue scrisorl, de ce sa lescrit.El vor sa alba monopolul tutulor, el singurl sa Cu- getei sa facai sa lucreze orl cat de röü§i copilaresce ;el singurl sä scriei sa tie cores- pondente cu eine vor, MIA sä dea socoteala ni- rnanul. Calomnia fie monopolul lor, iar consiliul si luminarea, darea parerilor este un drept al fie-caruia. Pe toata espedifia yin felurimi de scrisori din Constantinopol, and cu o idee cand cu alta,cand cu 0 para, cand cu alta, cand

724 ELIAD

pline de batjocure§iridicole,al carora scop nu edecatsa ne desbine isa ne faca a e§i din programa mi§carii§iabjura principiele constitutiel, cornpromitandu-ne in ochil naVei ce a jurat pe dinsa §i sufere pentru dinsa, in ochil Europel §i in ochii Turciel. Aceste scrisori sunt iertate,necriticate, pentru Ca Dumnea-lor§i-at arogat monopolul de a scrie.Eti insa pentru douö scrisori fui condemnat de Dumnea-lor;§i pentru ce ? caci v'am dat parerile mele care le aveti §i D-voastra ?cacl v'am märturisit pro- fesia mea de credinta? caci v'am spus §i pe va- por §i intr'aceste scrisori ca, capi n'am avut de- cat Patria sat popolul §i ca nu ne trebue capi? caci mi-am luat o datorie inspirata de dragostea catre D-voastra, §i de virsta mea a crede cä ye dat oare-care consiliuri ? Pe autonomia törei §i pe suzeranitatea Porta am jurat. Oare ce va zice lumea, cand dintre emigratI, ce bropre ca cea dela Londra, In care se ataca POrta ? Cand din tre emigrati ce pro- testuri ca cel care s'a vëzut din partea unui conlitet democratic ? Numele nu fac faptele; daca chiama pe cineva Aristid oil Caton, oil Achille off Petru va sä zica oare ca §i este insu§i A- ristide, oil Caton, oil Achille al antichitatei, orl Apostolul Petru ?Sail ea virtutile acestor bar-

CATEA EMIGEAV DELA BEITSBA 725 bag at trecut in omonimul lor? Franta astacli se zice democratica §i nici o data libertatea n'a fost mai innecata inteinsa ca astaqi. Pentru ce cu un nume atat de profanat de impostoril con- timporani, cu un nume atat de batjocoritin Franta sa abjuram principiele santel noastre con- stitutil bazata pe datinele teril care fac ceva mai sacru decat o dernonstratie §i sa ne per- dem causa cu copilaril ? insa acestea nu yin de la copii, cä sunt destul de rnaricel. Acum in urma se mai facir o hartie in Con- stantinopol mai oleoleo. Cine a auzit de dinsa, a remas in uirnire de atata imprudenta. Ungurii se plang §i prepun Ca a fost o cursa pentru din§iia-i compromite cu Turcia. Ungurilor, Ca- rora ii s'a propus s'o primeasca, at refuzat, zi- cend ca e nebuna. De vi se va propune sa sub- scriti o asemenea hartie,feriti-ve, nu e curat lucru. Singuri scriti sa se tie autonomia §i su- zeranitatea ;prin urmare nu e§iti nici o data din aceste doue principil. Aci sta mantuirea noastra. Cel putin de vor fi calcate,violate, sä nu vie din partea noastra. Cuprinsul §i sensul acestel hartil ii cunosc, insa nu pot sa vi-1 suit acum. Atata ye rog:feriti-ve de a pune subsemnatura pe ori-ce act in contra autonorniei §i suzeranita- til,ori-ce act care ne degrada in starea sclavilor,

726 ELIAD ce schimba, stapanii sag de buna voe, sag da..t1 de zestre, sag in schimb, sag vindutt Pricepeti, fratilor, o ast-fel de hartie cutezara uniI sa faca. Este lucru curat asta ?

. Aceia§i oameni ce in Bucuresci facura atatea rele in intelegere cu Odobescu, mi§catl din parghie in parghie prin re1aii, oil de rudenie, on amicie, sa-1 vada cineva despartit1 de mai intregimea e- migratiei §i sa tie ne'ncetat un drum cu totul al- tul de al constitutiei, cand inapoind Cu calitatea, cand prefacendu-se ca inainteaza cu democratil, cand in dreapta cu o hartie, cand in stanga cu un act; §i tOte faptele, tOte gre§alele sa se gra- madeasca §i sa faca un tot ce ne vatama causa, ast-fel ca inimicil no§tri nu ne ar fiputut va- tama. Astea toate o repet §i o voig repeta ca. nu se pot mi§ca decat de parghii necurate ine- mice, §i credulil se fac victim e. Sunt plin de mangaere §.1 aplaud simtimintul de a ye tine dreptul de oamenT liberI cu aceemi misiune fie care fara capii fara vatafi. Fapta D-voastra de a scoate din neavere §i a ne trimite una mie franci, e o proba vie Ca nu vC trebue capi ci insärcinati, avocat1, servitori. Pe tot Romanul sa.-1 intareasca Dumneclea tot-deauna de a plati iar nu de a ft platit ! Cand p1atiT cereti soco- teala. Ce ati facut D-voastra ye onora §i noi

CATRA EMIGRATIf DELA BRUSSA 727 primim cu bucurie insärcinarea. Se va da §i ce- lor de aci hartia D-voastra.

17Eram hotariti, v'am scris cate trei ca nu ne mai amestecam in nimica ca capi sag coade, dent numai ca Romani. Pe conditia asta insa de a fi p1atii primim tot. Nu o mie de franci ci §i chiar un franc de ne-4 fi trimis din nea- verea D-voastra, se schimbai roluli langagiul. Nu mai suntem capi ci slugl. Pricepeti voi ? A- ceasta sä o cer4 dela altii §i dela volin§i-ve, dacav'atIluat crucea care o purtatl, a esilului 0 a proscriptiei. Feriti-ve de ambiVo§1; §i daca 4 vëzut §i in mine alta ambitie dent a mö sacrifica ser- vind, fugqi de mine, ca nu vt3 sunt omul. Atatea scrisori nebune stag de fata, de pe la toti e§tia ce umbla sa ye amageasca cu capacitati, ce zic ca ag marl, cu minte diplomatica, alergari in sus §i injos ca sa desbine prin pire 0 min- ciuni ;hel bine, ace§ti oameni in tail, in timpul constitutiel, n'apucaseram sa fim recunoscuti, §i mirosea muci la Domnie, scria scrisori pe la co- misari sä faca afia1e§1 de Domni ;vö poate spune §i fratele Scarlat Filipescul. Apoi sa cream da cine-va pe ast-fel de oameni, copi1aro§1§i ambitio0 fara timp §i farä bc? C e fac astacli decat intrigi? cine-i pune

728 ELIAD

sa le faca ? Cu cele-apgre§it sag le-am gre§it? Pentru ce mal toata emigratia sa aiba acelea§i principil pe care at jurat, §i numai el nu? Va sa zica este ca suntem desparMi in douë cam- purl ? Nu, un camp suntem top', §i inimicul ce sugruma teara, ca sa ne faca rög, afara recruta pe aceia din emigratl cal sunt lepadati din sinul emigratiel pentru pete de bani. Ce a facut C. Balcescul peste o mie de galbeni ? Ce a facut frate-soNicu §ease sute altil ? Nu zic sag dea altora, cum i-am dat nol comitetului ales de D-voastra, ci nici sa voiascA a da socoteala nimulul, zicOnd ca nu cunoasce pe nimeni !Ce v'am socotit nol cand v'am dat socoteala §i banil, sice ne-am socotit pe nol ? Asta va sa zica fratie, a ne stima unii.pe altii, 0 a stima cel mai putini pe cel mai mulV; iar nu sa e§irn cu calitatei cu cantitate, §i apol ca sä facem rëg sa iscalim la comitete dernocratice isä voim a schimba oamenil §i naVile ca vitele. In Londra astacli se fac minuni pentru Un- gull,i nol stain cu jind ca nu ne putem duce a mai cerca intru a se mi§ca cestiunea infa- voarea Turcilor,i prin urmare i intr'a noastra. Pentru ce? pentru cá banil publici s'ag mancat de cel ce urnblä Cu democrapi, par'ca nol §i vol n'am fi ceva [mai] mult decat democratl, daca ne

CIVIL EXIGRATA DELA BRITEISA 729

nevoim a fi cre§tint Nol aristocratl §i vol, earl clam socoteala unul altuia? Nol aristocratl, earl n'aveam cu ce sa cumperam seara luminare §i clioa hartie, daca nu ne trimiteatl vol bani ? Vol aristocraV, care nu suferiti vataff §i care scoatetl cel dupa urma obol ea sa ajutatl pe fr4ii vo§tri ? Vol aristocratl ce v'atl pus cu topl in egalitatea proscriMiel §i esilulul, §i v'atl perdut libertatea ? Sa v6 dam socoteala. In urma protestulul fall chibzuintd, n'am pornit mi§care in contra ca sa-1 anulam in public, socotind Ca nu e bine sa ne scie lumea ca suntern unil in dreapta §i aqii in stanga. Am facut alt protest, ca §i cand nici n'ar fi esistat al lor. L'am dat la Ministeriul fran- ces §i am tiparit vre-o suta de copil, nu ea sa se publice, ci ca sa le impaqim pe la al no§tri, dandu-le socoteala. il vom trimite §i la Londra ; nu l'am tri- mis, cacl nu aveam cum sa ne ducem ; daca nu ne trirniteatl bani nu aveam nicl cu ce tipari aceste esemplare ca sä ye trimitem §i D-voastra. Eil am scris o bro§ura in care ara : Consti- tutia -Orel dela Radu Negru pana la Mihaig.Drep- turile §i datinele el.Schimbarea principielor con- stitutiel la Mihaig.Reforma lui,Mavrocordat. Regimul fanariot. Intrigile Rusiel dela Petru pana

730 ELIAD la 1828. Autonomia tBrel 'Ana aci. Intrigile Rusiel dela 1828-48. Impunerea regulamen- tulul, perderea autonorniel.Causele ce aU adus pe Romani sa faca mi§carea §i in fine preparatia mi§caril ;revolutia, partea dramatica ael, am lasat'o pe searna altora sat pentru alti timpi. Aceasta bro§ura, de voit afla un editor, crezsO a§1 putO sa v'o trimit cu expeditia viitoare ; iar de nu, va mai intarzia pana voit afla mij- loace a o tiparl. Este lucrata frantuzesce ,Arn lucrat iar o scriere intitulata Impre- siile unui Roman dupa ajungere in Franta". Am aflat 0, le tipäresc §i vi le voit trimite. Nu putin va recomanda scrierea aceasta Romania, pe fiii el §i institutiile el. Simpatil vom dobOndi.In- tr'insa figura §i traductia unel poesil ce am fa- cutla Or§ova uncle mB aflam laSf. Nicolae trecut 1848 Dec. 6; vB trimit copie §i D-voastra. MB ocup §i cu Evangheliile a le comenta, cum este Tata] nostru. Acestea le voit da in forma de jurnal subtitlu Hristianismul, ca sa luäm arma din mana Iesuitilor. Evangheliele la ince- putul lor era jurnalul epocel, cacl chiar numele Ev-ayyEAEia va sL zica nuvela bund.

77Salutare §i fratie I. Eliade.

LOOOTENENTII 7.31.

No. LVIII. Locotenentii cdtre detinutii dela Brussa. cParis 26 Iu lie (7 August) 1849. Dreptate, frdtie. Fratilor, Adresa D-voastre dela 26 Iunie Mdreptata catre emigratil Romani ce se afla in Paris am pri- mit'o prin curierul dela 20 Iu lie s. n. Daca prin a- ceasta nu ye putem da relatie lamurita despre ceea ce am fi facut in urma primirei adresei D-voastre, causa este cd pang, acuma nu s'a putut aduna la o lalta toti fracil de aidca sä li se comunice afiarea cu cale a D-voastre :Credem insa cä cu viitorul curier vom puté sa v6 dam amanun- tele ce a§teptati despre opinia celor d'aici frati. Pana atunci ye putem incredinta ca, pe cat se atinge de datoria ori-carui Roman adevërat, ca mai presus de toate se cuvine a pretui in- teresele patriei sale atat de bine lamurite in pro- clainatia in care popolul nostru facu revolutia sa la 11/23 Iunie 1848, nu vom cruta nirnic ca nici unul din acele principil, ce foarte cu cuvint D-voastra, le reduceti la dreptul de autonomie a tërei §i de suzeranitate al Portel, sa nu se vateme, nici sa se preschimbe.

732 LOGOTENENTIf

Cat pentru insarcinarea ce fie puneti ca sa protestam in contra actului unora din &all de aid prin care ziceti Ca s'arfiatacand ambele acele principii, ye respundem ca, pe cat ne-a pu- tut erta starea lucrulul §i cuviinta de a nu ne discredita unil pe a1iii a ne refuta prin jur- nale, cea ce ar fi fost o noua nefericire pentru emigratie, am facut'o indata ce am crezut tim- pul priincios §i in modul cel mai bun, A protesta in contra celor in urma supra- venite in Constantinopole a fost parerea tutulora emigratilor; greutatea§i atingerea ce se face drepturilortërel§iacelor douë principil sunt forte mari §i nu se putea trece sub Were. De s'a protestat insa, precum cunoasceti mai 'nainte de a lua nol initiativa, dati-ne voie a vO marturisi ca aceasta a mijlocit numai pentru ca luandu-se de d'asupra noastra increderea ce speram Ca va axé tot-deauna in nol emigratia, nu se putea face inalt-fel decat prin consultare cu toti fratii emigrati de aid, 0 dinteaceasta causa im- partindu-se opiniile, cel ce aü fost de contra pa- rere at crezut ca fac bine, protestand in acei termeni. Ca sa declinam insa ori-ce respundere sisa implinim in ace1a§1 timp §i datoria de. Ro- mani dike teara, am facut din parte-ne protes-

()ATEA EMIGHAV DELA BEIISSA 733 tatia ce alaturam aci in copie am dat'o Inca de la 28 Iunie trecutst. n.Ministrului celor din afara §i apol am facut'o cunoscuta §i ambasadel inaltel Portl. Nu putem afla,fratilor, indestule cuvinte a ye marturisi deplina noastra recunoscinta pen- tru increderea ce ne aretati§i mai cu prisos pentru subscriptia ce facurati in favoarea noa- stra, care cu atat mai mult ne-a umplut de mul- tumire cu cat ne da o noul proba de a D-v. dragoste, de care ye rugam sa credeti ca a catat sä simtim cea mai profunda durere vezOndu-ne un minut lipsiI, pentru ca nici unul din noi nu se cunoscea culpabil in consciinta sa. Precum In teara, aa §i afara §i oil in ce posiVe ne vom afla, n'am voit nici voim a fialt decat sclavil Ro- manilor §i al causel lor. Singura noastra recom- pensa nu dorim a fi alt, nici am dorit a fi,de-. cat a ne bucura tot-deauna de o deplina incre- dere din partea Romanilor ca sa putern av ocasia sa-I incredintam cat ne-au fost §.1 ne sunt de scumpe interesele patriel. PrimiT dar cele mai vii multurniri ale noastre §i, de ne este iertat, vom mai adaoga Inca §i lauda pentru ajutorul ce unil din D-voastra ne scria ca cugetati a face §i fratelui nostru Maiorescu care merita toata

634 ELIAD recunoscinta RomAnilor §i se afla, in starea cea mai din urmä §i chiar despre ale vietei. Salutare §i fra,tie ! Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliad."

No. XLVIII. Eliad cdtre Costache Alexandrescu.

)1rubite Costache,

Scrisoarea ta din 12 /24/ Iulie am primit'o, insa, despecetluita. Nu-mi mai trimite scrisori prin ocasiune.Eti ti-am rëspuns la toate scri- sorile§i ti-amarötat D-tale adresa mea rue Notre Dame des victoires. HOtel national"; daca ai trimite-mi §i mie lista poscri§ilor. Banff dela fratil din Brussa i-am primit §i le-am §i trimis respuns. Imipare bine de Niculache ca. poate sa mearga in -Vara, sA,-§1 vadA, copila§ul §i familia. Abia alaltaieri am primit scrisoare dela copii, de cand m'am despartit. Nu sciam unde se OA §1 cum tilesc. Imi scriU din Vidin, unde s'au tras acum dupa, evenirnentele din urma,. Fa cum Tel sci s5, mearga, aceasta scrisoare sigur acolo. Adresa Mariti este: a Madame Marie Alexandrino a, Vidin, par Mr. le capitaine et consul Marco.

CERTELE EBLIGRATILOR 735

Am scris o scrisoare catre Ec. S. Ali Pa§a in pricina ajutorului. Am intarziat ca s'o trimit caci voiam sa mearga prin ambasadorul nostru d'aici D. Kalimachi §1 acesta lipsea la bal. Aici nebunii de demagogi §i esaltatii facu- sera un comitet democratic §i at dat un protest in care atingdreptul de suzeranitateal Tur- ciei, ca sa compromita toata mi§carea ;deatunci am rupt'o cu din§ii §i, ca sä nu ne scie lumea, n'am mai dat prin gazete articole ca sti-I refutam. Am facut nol foasta Locotenenta un alt protest, conform cu dreptul de suzeranitate al Portii §i de autonomie al nostru, respectand dignitatea Turciei §i tiindu-ne de dinsa ca de singura noa- stra speranO, de mantuire. In clilele acestea iar se vècslt prin gazete Ca intrarea Ungurilor in Moldova s'a facut prin in- telegere cu G-olescu§i Eliade 1De unde sa. ne Intelegem ? nol in Paris §i Bern in Transilvania ; V apoi ce treaba avem noi sa ne amestecam ca Bern saintre in Moldova ?Nielincai in teara noastra. §'apoi ce ajutor putem noi sa le dam Ungurilor ? Suntem in teara? avem puterea in mana ? sag sä le dam ceva cartl de recoman- datie ? Asta nuvela fal§a respandita iar se vede o cursa insa neroada, caci n'a avut creclernint. N'arn avut trebuintä nici sa o refutam. Toata lu-

736 ELIAD

mea doresce isbutirea Ungurilori impilarea vra§- rna§ilor lor, §i nu* pot §i eu decat sa fac urarl fierbinti pentru victoria lor;insa sa me mi§c mai mult din duhul constitutiel noastre, §i se, es din faga§ul care mi l'am tras a nu merge decat in spiritul vointei Turcilor, aceasta nu voit face-o nici o data. Eli sunt steruitor§i pismatarit in convictifie mele, §i chiar de m'ar strivi Poarta, eu tot II voit ficredincios §i tot-deauna voit (lice Romanilor de dinsa sa se tie. Daca pop' §i daca al cu ce, te rog trimite-rnl ceva tutun prin ambasada Turceasca. De ni se va face vr'o leafa, trimite §i vr'o imamea pana la o sute, douë-cleci lel. Scrie §i tu Mariti §i daca vecli ca poate fi pri7 mita §i ajutata, indeamn'o sa vie in Constant- nopolefa cum vet' sci sa mearga sigur scrisorile la dinsa. Arata amicilor complimenturl, a revedere. De nu va fi plecat Niculache, arata-I im- brati§arile mele §i urarile de toata fericirea. I. Eliad.

(1849 Aug. 3 (i s) c Paris. Notre Dante des Victoires. HOtel National.,

ELIAD 737

No. XXXIII. Eliad lui Grigorie Zosima.

Frate Zosima,

Am primit scrisoarea D-tale- §i poti vedea si din cele ce suit in general §i fie-caruia in par- ticular, cata bucurie ne-a adus intocmirea D-v. §i ajutorul ce ne faceti, cat mai virtos simtirea ce ye infrumuseteaza pe top de a nu voi capi ca oamenl liberi, ci insarcinatl servitori pe care il supuneti sub plata. Asta e Roman, fratilor, e frurnos, e nobil. Et pang, aci nu v'am scris mult ca sa nu fit in gura inimicilor ;cand insa me vöd insar- cinat §i am primit insarcinarea, ye sunt dator a vö tine in relatie ;§i voit combate de will inainte orl-ce parere, orl-ceintriga,ori-ce mi§- care in contra autonomiel noastre §i a suzera- nitateI Portl ;voit demasca pe totl. N'am alci frati §i amid dent pe amicil cau- seI noastre, a§a cum o intelege proclarnatia din 9 Iunie 1848 ;§i n'am alp: inimicl decat pe ini- micil el. Mie, oamenil broprel din Londra, protestul democratic §i hartia din Constantinopol nu mi-at fault nimic, decat neconsecinta lor m'a facut 47 Amintiri Ghica. 27,641. 738 LLIAD mai intal a-I tracta de copi1aro§1 §i mai in urma de Dumnecleg sä mO ierte. Eg voig oarnenii sa aiba vorbele a cores- punde cu faptele, §i mai bine faptele cu vorbele. Pentru ce am fost nedespartit de G-olesci ? Pen- tru ca privilegiurile lor ag fost mai marl §i s'ag desbracat de dinsele ;pentru ca inaintea mi§carel s'atdus §i §1-ag deslegat de dna, sätenii; pentru ca in timpul constitqiei aU fost consecuenti in fapte dupa vorbe ;pentru ca in tot-deauna n'ag vorbit §i n'ag Mout cleat ce se cuvine ;pentru ca s'ag silit a impaca mintile iar nu a le des- bina ; pentru ca tot-deauna at avut inainte prin- cipiele causel ;pentru Ca mama lor avg in tot- deauna §i in Sibiu §i pretutindeni pe toti refu- giaileafiii söl, §i-i aduna pe langa sine ca muma aripata pe miCli söi pul sub aripile sale ;cine e ast-fel e fratele, muma §i domnul meg. Ce am veclut dela ce§ti-lalti ? Toate cate §titi D-voastra in esilig §i el in Constinopole §i unif §i in slujbe. Cine II clice?i pentru ce sunteti persecu- tali mai mult? all doara sunteti mai compromi§i de cat el ? sag Ca pentru ca n'aveti socri gene- rail §i sotil ruse §i frati ce at servit Ru§ilor, sag poate pentru ca nu v'ati luat educaVa in Odesa?

11T1netI minte, Domnilor, scrisorile astea ale mele: dateaza din 20 Julie 1849 §i de va mal fi in

CERTIIRt CII EMIGRATIf 739 fiinta, alta scrisoare a mea de felul acesteia sa fit criticat. El insa ne'ncetat de 9 luni suit cum sa ne calomnieze §i sa ne desbine, §i daca am hotarit sa-i demasc o data sa nu fie vorba, sa nu se qica mai tarclit ca et am inceput :iata datascrisoril mele ;el at uitat odata sä ne apere §i sa-I dernasc. J/Salutare §i fratie. . I. Eliad." Dupa defectiunea lui GyOrgey §i perderea Mtäliel dela Temerara, Kossuth §i Casimir Ba- tyany, .intovara§iti de generalii Dembinsky, Bern, Krnety, Gyon §i de o rnultirne de ofiteri de toate gradele, sosesc la Mehadia, trec Dunärea la Or- §ova §i se predat in mana garnizoanel turcesci, care il primesce ca mosafirl alSultanului, iar generalii Unguri §i Polonl, earl nu at apucat sa treaca in tara Turceasca §i at calilut pe mana Austriacilor, at fost judecatl militaresce §i esecu- tali ;§i acum Austria, intr'o glasuire cu Rusia, cerea estradarea refugiatilor in virtutea tracta- tului dela Belgrad. Cestiunea era delicata, cad' se scia ca,de cadea pe manile autoritatii Au- striace, era din partea Sultanului o violare a da- toriilor ospitalitatil ;note aspre incepuse a se schimba §i tonal notelor §iultimatelor rusesel

740 RELATII CU TURIN A §i austriace luase un ton corninatoriu, in cat putin lipsea de a ajunge la o declaratiune de resbel. Pe de o parte Austria §i Rusia cerea pe refugitii Unguri §i Poloni in puterea tractatului, pe de alta Sultanul facuse din impotrivirea de a-I preda o cestiune de onor personal. In acele imprejurarl care trebuia sä fie dorinta noastra a emigratilor Romani? Negre§it resbelul in contra Rusiel, singura chee care ne putea deschide por- tile törei, din care eram proscri§1. Procurandu-mi eil corespondenta politica din- tre Poarta, §i cei patru ambasadori, le-am trimis §ir, una dupa alta, cliarului des De'bats. Publicarea acelor hartil facOnd mare larma, Principe le Calimach, ambasadorul Otoman dela Paris, afland ca acele documente fusese trimise .dela Constantinopol, unul din Romani care vir sita adesea pe Pr. Calimach,ii spune ca acele hartii trebue sa fifost trimise de mine, care negre§it trebue sa mi le fi procurat prin Alecu t. Catargiu, atunci impiegat al Ministerului Afa- cerilor streine, in cat supërarea lui Aali Pa§a cade asupra acelui tOnör impiegat, pe care il dojenesce §i II ameninta cu pedeapsaidesti- tuire. Tinërul, care nu scie de unde lui aceasta, vine ingrijat la mine §i-mi relateaza cele petre- cute. A douaiIi iau cu mine §i mergem im-

BELATI1 CII TURCIA 741 preuna la Aali Pa§a cal-Ilia i-am declarat ca eu publicasem acele hartil ,dar, ca unul ce nu eram In serviciul turcesc, nici pensionat, nu eram dator nici discretiune, nici a-I spune cum §i ce fel mi le-am procurat ,dar ca credeam o datorie de onor, de vreme ce o banuiala nedreaptä cacluse asupra unul nevinovat,a-ideclara ca nu prin Alecu Catargiu, nici prin vre-un alt Impiegat al Portei mi le-am procurat. Aali Pa§a ne-a conce- diat licendu-mi : aucun soupçon ne plane plus nsur Mr.Catargi, car je devine comment vous

7)vous les etes procures." Tot p'atunci Locotenenta a trimis la Brussa o circulara cake emigrati, pe care o transcrit mai la vale. Aceastä circulara a fo§tilorno§tri locote- nenti precum §i epistolele lui Eliad, era o acu- sare in buna forma de inalta tradare.1-?ice ca voisem sa vend téra la Unguri prin mijlocirea lui Baron Spleny, care, dupa spusele lul Eliad, II aretase chiar scrisorile §i memoriile mele pri- vitoare la aceasta tratatie. Dar cine era §ice era acest Baron Spleny ? Baronul Spleny fusese cel mai elegant §i mai lucitor teller magnat in tot felul de sport. Neme§ calaret, venator de ur§1 §i de lupl, calare §i pe jos, era prin sora sa cumnat lui Generalul

742 RELATI1 CU TURCIA. engles Guyon invingatorul faimosului General austriac Shlik. In timpul guvernului lui Kossuth fusese trimis in subordine la Constantinopol, im- preuna cu viteazul Major Engles Brown. La Constantinopol Baronul Spleny, facOnd cuno§tinta cu mai multi dervi§1 Boharalii, a caclut la patima ha§i§ului. Intaia§1 data cand l'arn vöut, l'arn gasit foarte trist, era preocupat, .dupa curn ne spunea el, de idea cai se lungea nasul,ca ajunsese 'Dana la casa de peste ulita, ca, trecatoril nu tre- ceat peste acea punte cu destula precautiune, §i ca guvernul turcesc ii propunea sa-1 curnpere nasul ca sa-1 pue pod peste Cornu de aur intre Tersana §i Fanar. Aceasta era starea de halucinqiuni bizare in care traia bietul tinër, cand catastrofa dela Te- me§oara a adus pe soru-sa D-na G-uyon,care, cum Pa vëclut intr'o asemenea stare, l'a pornit la Paris ca sit se caute. Acolo a facut Eliad cu- no§tinta Baronuldi Spleny, prin a§a nurnita Co- miteasa del Caretto, veche cuno§tinVi, a Baro- nului dela Pesta, din timpurile splendoril sale. Putin timp a stat Spleny la Paris§is'a intors iar la Constantinopol la amicil sëlha§i- §ari. Cine n'a voclut pe stradele Starnbulului §i ale Perel un om descult cu hainele sdrente ca

LOCOTENENV 743 de cer§etor, in cap cu un fes soios mestecand din gurd necontenit, spuind ca stomacul sell nu mai poate mistui alta mancare decat ziduri, te- melii de casteluri ?... .

No. XXIX. Locotenentif cdtre emigratii dela Brussa.

7)Dreptate ! frqie !

Fratilor emigrati din Brussa li Constantinopole,

nCurierul dela 10 ale curgetoarel aduse din Constantinopole trel scrisorl particulare, una de la D. Constantin Alexandrescu catre D. Eliad, alta dela D. N. Opran catre D. Plevianu §i a treia dela D. Ion Ghica catre D. A. Golescu.

7)Cea d'antel cuprinde cd, : am auclit ca D-ta nsingur alfi fäcut un protest cdtre ambasadorul Turc din Paris,in caredeclari pe D. Ghica dimpreund cu emigratil din Constantinopole de tradatorl; ca el lucrd in favoarea Ungariel, adica cd téra sa fie ata§ata el. Acest protest clic ca ar fi venit la Poarta, §i ca Poarta ar fi chemat 22 pre D. Ghica §i i-ar fi facut observatie. Sermanil emigrati erat acum consternatl nesciind ce o sa fie ;se clice ca daca nu era D. Ghica, era sä fie

744 CATB.A. Ezencise.TII DELA. BRUSBA

in lanturi din pricina dumi-sale §i Inca, pana

11acuma nu sunt scapati."

17Cea d'a doua catre D. Plevianu cuprinde ca :se vorbesce de sigur ca D. Eliade a vindut pe compatriotil söl, aretand ambasadei Turce§t1 de acolo Ca Romanii ailfacut complot cu Un- guril ca sa iea armele In potriva Portii spre nea- tarnarea Principatelor. Domnul Ghica, dupa ce Vice a D. Eliade a facut o asemenea acusatie formala catre am- basada d'aici, apol promite cu venitorul curier §i copie dupa acea protestatie. In urma acestor scrisori, D. Eliade ne dete aci alaturatul in copie adres, prin care cere In numele direptatii, spre lini§tea D-voastra, atat celor din Constantinopole cat §i celor din Brussa, sa vö in§tiintam despre orl-ce cunoa§tem ina- ceasta imprejurare despre demar§a §i calomnia D-lui Ghica, sau §i despre ori-ce vom descoperi despre Dumnea-lui. Prin urmare ne socotim datorl a ye face cunoscut mai antel cum s'a aflat aci demar§a, facuta de catre D. Ghica §i pe care, dorind a nu e§i din principii mi§carea Wei §i imputernicirei ce ne-ati dat totl cei din Brussa §i o parte din cei din Constantinopole d'a protesta tot-deauna oil cand vre unul din Romani §i Emigrati se

LOCOTENENTIt 745 va abate din acele principili va voi sa lucre in contra dreptului tërei de autonomie §i de suze- ranitate a Inaltei Pori n'am putut'o califica alt-fel de cat de copilareasca §i neconsequenta. Apoi a ye araai cercetarile ce am facut ca sa aflam daca in adevër esista o asemenea hartie data cAtre ambasada de aid sat intelegere prin grait cu ambasadorul, §i in fine sa ye araam ca, suntem moralice§te convin§i ca D. Eliade n'a putut se- vir§i o asemenea fapta ce i se irnputa. Eaca dar inceputul acestei imprejurari : D. Eliade ne arata in una din qile ca, du- cOndu-se sa dea o scrisoare catre familia D-sale ce o §tia in Transilvania, s'a intalnit cu D. Ba- ron Spleny, carele intre altele i-a spus ca D. Ion Ghica, cand se afla Baronul la Constantinopole, a venit cu o hartie, propuindu-i ca s'o indrepte din partea sa §i a unor Romani catre guvernul Ungariel. Aceasta hartie cuprindea: Ca se anexeze t6ra Romaneasca langa Ungaria ;ca, D. Baronul n'a putut sa primeasca o asemenea hartie, are- tand ca a venit pentru trebuintele natiei sale 0 a aflat ospitalitate in Turcia §i ca ar fi contra ori-careia cuveninte nu numai d'a prirni din par- tea vasalilor o asemenea hartie ci nici a intra cu din§ii in asemenea vorbe ;ca D. Ghica i-a röspuns Ca, spre a nu supera pe Turcia, sa pro-

746 ()ATEA EMIGRATII DELA BRUSSA

puna a-1 cia in schimb Croatia, la care D. Ba- ronul i-a adaos Ca acesta nu este sentiment de oameni progresivl, caci astacli nu se face schim- burl de natil ca de vite,i altele asernenea, pre- cum le arata D. Eliade in scrisoarea catre D. Alexandrescu, ni le-a spus nouë. Acestea auclindu-lei pentru cuvintele ce mai sus am spus, völjend ca sunt cu totul con- tra celor de capetenie principil ale mi§carei noa- stre, ale tërii §i ale emigratilor, ni s'a parut de necrept §i am hotarit a ne duce din noi cati-va spre a ne incredinta chiar dela Baronul Spleny. Dupa cate-va clue dar s'at dus DD. Stefan, Nicolae i lexandru Golesci, iintrebandul, le-a repetit asernenea ;afarä numai ca hartia nu era subsemnata de nimeni ci numai ca o parere a D-lui Ghica. Tar despre critica ce a facut D. Ghica oarnenilor micarii, ca adica n'au §tiut a se folosi de ocasie spre a stoarce dela boerl dela cel bogati ver-un milion de galbeni §i des- pre intrevorbirea ce a urmat despre aceasta, fiind-ca n'am intrebat pe D. Spleny, nu putem areta nirnic. D. Baron a mai adaos incheind ca. el a remas mult in mirare despre demar§a D-lui Ghica care, daca nu alt-fel, cel putin se poate socoti facuta fara gandire.

DCat despre cercetarile ce am facut ca sa

LOCOTENENTII 747

aflarn de esistä vre o hartie data din partea D-lui Eliade, sail vre o intelegere cu ambasadorul, am rugat pe D. Stefan Golescu a cauta sa afle cu scumpetate adeverul,§i ne respunse ca insu§1 D. Scheffels, secretarul arnbasadel, l'a incredintat ca nu numal hartia nu esista, ci inca nici s'a in- teles in asemenea imprejurare D. Eliade cu am- basadorul ; cad, de ar fi fost dat din parte-1 un ast-fel de act, sail de arfimijlocit intelegere, fart indoiala ar fi§tiut, ca unul ce insu§I urma sä scrie intr'aceasta Ministerului. Din toate acestea dar, convingendu-ne cä imputarea ce se face D-lui Eliad este nurnal o ca- lomnie nemeritata §i ne basata pe nici un cu- vint valabil, §i spre a da curs cererel D-sale, ne facem o datorie a vi le da §i D-voastra, in cu- noscinta ;insä fiind-ca D. Ghica promite Ca va trimite copie de acusatia ce qice Ca a facut D. Eliade prin ambasada de aici,spre a ne putO pronunta§ilegalmente, kteptam venirea cu- rierului dela 20 ale curgetoareI, §i despre cele ce voin mai afla ve vom face iarki cunoscut §i al doilea ;caci este timp, fratilor, a ne cunoasce §1 a pretui pe fie-care dupa faptele sale.i fiind-ca poate ca cu acel curier din intemplare oare-care sa nu ne vinä acea copie, §i credem Ca §i D-voastra nu mai putin decat nol suntet1 in neastimper

748 A. G. GOLEEICII d'a cunoasce maI curend adevörul, yeti starul ca D. Ghica sa trimitä negre§it o asemenea copie, de va fi esistand acusatia din partea D lui Eliade ; saü nefiincl, sa ye respunda fara intarcliere, ca sd §tirn ce opinie sa ne formain §i unil §i altil despre fie-care. Salutare §i fratie. Ch. Tell, N. Golescu. 4Paris, 4 (16) Sept. 1849.'

No. LXVII. A. G. Golescu cdtre Ion Ghica la Constantinopol. cFontenay aux Roses. 17 Aoilt 1849.

/7Mon cher Ghica) Cette fois-ci je n'ai pas eu de lettre de toi.J'attendais cependant avec impatience des nouvelles de nos affaires en Transylvanie. Les journaux parlent de nouveau d'une réconcilia- ton entre Roumains et Maghiars. La Dibte Ma- ghiare, disent-ils, avant de se proroger, a proclarnO les droits imprescriptibles de la nationalitO Rou- maine. Voila donc que vos dOmarches et vos sacrifices a toi et a Balcesco ont aboutiaquel- que chose.1Tous pouvez maintenant regarder avec pitié ceux qui tournaient en ridicule votre

ROMANI! DIN TRANBILVANIA 749 entreprise, parcequ'ils n'y figuraient eux ni d'es- prit ni de cceur.Je considbre la chose comme tits importante, parceque quelle que soit de la lutte, les Roumains tiendront bon pour les libertés qui de toutes parts leur ont éte promi- ses. Ilfallait absolument cet acte de la part du parlement Maghiar pour ()ter de leur impor- tance aux promesses faites par la cour de Vienne, que vous réussissiez ou non a, former la legion en question, vous n'en aurez pas moins con- tribué a. cet acte important et c'est beaucoup. C'est assez aussi pour faire rougir les envieux. Quant a ce que vous pouvez faire pour les Ma- ghiars, cela ne se réduit pas non plus a zero, car supposons meme que vous ne reunissiez pas seulement 300 hommes dans votre legion ; n'est-il pas evident, que vous vous serez em- ployes a ramener les Roumains de Transylvanie dans la bonne voie ?a, les tirer du camp russe en leur montrant les Maghiars plus libéraux que la cour de Vienne et de St. Petersbourg ? N'eus- siez vous réussi qu'a, ramener un petit nombre de Roumains dans la bonne voie, qu'a, faciliter un tant soit peu l'ceuvre réconciliatrice entre- prise par Bern, que vous aurez toujours fait quelque chose pour la cause Maghiare. Vos ef-

750 A. G. GOLESCU forts n'auront donc pas abouti au vide,et ce sera l'aernel remord des envieux. Je n e sais pas si dans ma derniere lettre je me suis bien exp1iqu6 a regard des machi- nations des en vieux. Je voulais te dire que tous les griefs d'accusation qu'on avait a porter con- tre toi se résurnaient en ceci :tu es ambitieux, habile, proche parent des Russolatres. Je vais au devant des désirs des accusateurs et j'affirme, en effet, comme je l'ai toujours dit, que tu es tres ambitieux, tres /labile et proche parent des Campineano etc. Mais ne peut-on pas are am- bitieux pour le bien ? habile pour le bien ? oui, sans doute., des lors c'estàsavoir comment tu te sers de ton habileté et de tes parents et en quoi tu places ton ambition que git toute la question. Toutes ces circonstances font de toi un homme dangereux et donnent a tout ci- toyen (commes elles imposent a tout vrai Ja- cobin) le devoir de surveiller tes actions de pits, d'etre continuellement sur ta piste. Le jacobi- nisme a ses préjugés que j'ai partagés dans le temps ;il a ses soupgons nuageux qui intervien- nent dans tout ;tu ne dois done pas t'étonner ni te formaliser de ce que plus que tout autre tu appeles sur toi les regards serutateurs de tout ce qui a une pensée politique. Maintenant

BANUELI 751 que je suis assez éloignë de toutes sortes de prejuges, je m'appercois que ce n'est ni raison- nable ni prudent, de repousser les hommes d'ac- tion, par cela merne qu'ils sont puissants; de les mettre en suspicion, par cela meme que leur ambition et leur puissance peut les étourdir. vois au contraire que quand on veut renverser un ordre de choses tres puissant, c'est a l'hornme le plus ambitieux et le plus capable qu'il faut avoir recours pour peuqu'il soit honnete et ferrO sur les principes, sans aller présupposer qu'il abusera de la puissance qu'il trouvera sur la premiere ligne. Que si plus tard, ii trahit la veritable cause, c'est alors seulement qu'il faut songer a l'écarter, et cela sera d'autant plus fa- cile, que plus confiants jusque la enlui,nos paroles ne pourront pas etre mal interpretees et attribuOes a la basse envie. Vailä quelle doit etre la ligne de conduite de tout homme de bien ;et quant a moi, tu peux etre sUr que si j'avais quelque raison de douter de ta sincéritO dans les principes que tu professes, ce n'est que lorsque je te verrai au sommet de l'échelle politique, sur le trOne par exemple, que je corn- rnencerai a dire :il est trop puissant par l'am- bition, par l'esprit, par ses parents. Oui, mais en- core une fois tout le monde n'en est pas la. Je

752 A. G. GOLESCII

comprends très bien les prejuges du jacobinisme et tu dois aussi comprendre qu'avoir l'ceil fixé sur les hommes politiques, surveiller leurs actes avec vigilance, est du droit de tout le monde, et ne point te facher de ce que tu es l'objet de quelque prevention ou de quelque méfiance. J'ai eu des preventions contre toi, et je ne puis pas dire encore, que je sois passea. une con- fiance aveugle a ton egard(a quoi servirait de nous tromper par des mots ?),et cependant je t'estime et je te placerai toujours en avant quand ii s'agira de faire quelque bien, sauf a pren- dre mes precautions en jacobin, quand il le fau- dra. Tu es sans doute bien persuade que si je n'ai pas encore en toi cette confiance aveugle qu'il serait si desirable que nous eussions entre nous tous, Eliade de son cOte est persuade que j'ai des intelligences avec toi et Balcesco et que j'ai conspire avec vous autres pour faire echouer leur nomination I Tachez d'accorder ces soupçons qui se contredisent l'un l'autre ! moi je les ac- corde par l'aveuglement des uns et des autres qui est la seule logique des partis.

nVoila trop parle pour un simple différend, mais, comme c'est pour la dernibre fois que je t'en parle, j'ai tenu a placer les points sur les afin qu'il ne survienne plus un nouveau ma-

ACTIIINEA EMIGRATILOR 753 entendu a propos de cette explication. JEk u'ai pas le temps d'6crire a Crezzulesco ,dis lui seu- lenient qu'il saura que je ne lui ai pas menti, quand je lui ai affirme que depuis que tu m'as fait part de la manière dont ces Messieurs se- raient reps a,Constantinople, jen'ai engage aucun d'entre eux de s'y rendre. :/Ce qu'il y a de plus sérieux que tout cela, c'est que nous comptons faireici une protes- tation solennelle contre la nouvelle violation de nos droits. On a nommé un comitO pour s'en occuper. C'est Bratiano, Rosetti et moi qui a- vons etO nornmés pour cela. Nous verrons si nous pourrons nous entendre. L'esprit de cette protestation sera de reclamer contre des conces- sions que la Turquie n'avait pas le droit de faire, et contre les gouvernements de France et d'An- gleterre qui nous ont indignement trompes. La protestation sera présentee seulementa, l'As- semblOe legislative de Paris. Par leprochain paquebot je pourrai t'en envoyer une copie, ou bien te donner de nouveaux details sur la chose,si nous ne parvenons pasa,nous en- tendre. II ne faudrait pas trop t'effrayer de l'atti- tude que nous comptons prendre désormais. La guerre est bien décidément déclaréeentre les Amintin Ghica. 27,641. 48 754 A. G. GOLESCII

Rois coalises et les peuples non encore ligues. Que nous fassions des sacrifices a notre honneur ou que nous n'en fassions point,les rois ne nous en tiendront aucun compte. Nous serons toujours livres au double despotisme de la Tur- quie et de la Russie,si non exclusivement a ce dernier. Que si au contraire, les peuples tri- omphent ils ne tiendront compte que des sa- crifices que nous aurons fait pour la cause de la liberW et de la fermeté avec laquelle nous aurons défendu notre honneur national et re- pousse lesoutrages destyrans. La politique change du tout au tout. Elle se simplifie singu- lièrement. De l'argent et des armes et que cha- cun de nous se rende en Transylvanie pour y continuer le mouvement Roumain, de concert avec les Maghiars qui se plient parfaiternent aujourd'hui a cette politique. Demain iiserait peut etre trop tard. Remarquons bien que le Roumanisme ne fera parler et s'occuper de lui, que quand il luttera comme Roumanisme sous le drapeau nationalque chacun de nous se mette donc a la tete d'une legion de la levee en mas- se, le drapeau roumain en tete, et tout le mon- de sera oblige alors de tenir compte de nos efforts et de compter avec nouscela veut dire : fais en sorte de nous avoir au plutOt quelqu'ar-

A CTIIINEA EMIGRATILOIt 755 gent du ministere Turc. Des 120 ducats, que j'ai reps de chez moi, il ne reste plus unsou dans ma poche". A. G. Golescu.

No. XL] V.A. G. Golescu cdtre Ion Ghica la Constantinopol.

Cher anti, Il y a un genie malfaisant, une fatalité cruelle vindicative qui nous persecute tous les deux. Imagine toi que le paquet qui renfermait ton compte-rendu et la lettre dans laquelle tu me recommandais le plus grand secret, que ce paquet meme est tombé dans la main des misérables Negoulitz, Zossima, Ipatesco etc. Voici comment cela est arrive et comment nous l'avons appris. Avant notre querelle avec ces Messieurs nous lo- gions, Rodolphe et rnoi, dans la meme maison que Zossima. Mr. Crepin a plusieursreprises vint nous faire visite, de plus son gargon, tou- tes lesfois que les jours de poste nous n'alli- ons pas nous memes recevoir les lettres, avait l'habitude de nous les apporter lui-meme. De- puis notre rupture, ayant deménage, mais n'ayant

756 A. G. GOLEEICIT pas en meme temps mis Mr. Crepin au cou- rant de toutes nos miseres, nous allions réguliere- ment nous trier-nes ou nous envoyons un d'entre les notres chercher les lettres chez Mr. Crepin. Ce jour la je ne sais pas par quel oubli ou plu- tOt par quel malheur nous oubliames tous de le faire (a moins que tu ne les ai expedie par la voie de terre) et Mr. Crepin, ignorant notre de- menagement de nous envoyer aussita le paquet comme par le passé; Mrs Zossirna et Negulitz, qui continuent a loger dans la meme maison, en ont aussitOt prate, l'ont ouvert et ont tire copie tant de ta lettre qu'en merne temps ils ont retenu ,un des deux comptes que tu m'as en- voyé. A la reception du paquet j'ai ete tout etonne et a cause de l'heure avancee et du jour inusite, c'etait un samedi la veille de notre nou- velle armee et puis vers deux heures du soir, toutes choses qui ne nous etaient encore jamais arrive, mais enfin j'ouvrele paquet et lis ta lettre et puis le compte (il n'y avait qu'un seul) puis encore la lettre; j'avoue que je m'arretais un instant sur les passages oft tu disais au plu- riel: les comptes ne pas les exposer", les envo- yer" qui ne s'accordait pas trop avec l'unique compte que je trouvais dans le paquet ;mais, comme dans ce cornpte il y avait les reps et les

ACTIUNEA EXIGRATILOR 757 clepenses, j'en ai suppose tout naturellement que tu faisais allusion par ces les" au double compte et je passai outre. Ce soir memo nous devions faire entre nous le reveillon pour enterrer l'an- cienne année et feter la nouvelle. Je profitais de cette circonstance et je previns mes cama- rades que le lendemain j'avais a leur communi- quer un papier, et comme auparavant plusieu- res indiscretionsavaient ét6 commises je les priais d'etre plus circonspects, plus parolistesa l'avenir, ce que tous me prornirent de faire. Les jours .suivants tout se passa dans l'ordre. et le quatrième jour de la reception de la lettre,la poste devant partir, j'expediai le compte avec le reste sans que rien transpira a l'oreil des op- posants. Ce n'est que deux trois jours après que nous rectmes, Rodolph et moi, un billet si- gne Negulici et Zossima dans lequel ces Mrs nous invitaient a leur donner un rendez-vous, ayant nous faire communication de choses d'intéret publique, mais qui toute fois nous intOressaient nous plus que tous lesautres. Nous primes cette demarche comme des avances a une re- conciliation, d'autant plus qu'ils venaient d'ap- prendre la dernission des trois membres de l'an- cienne ex-lieutenance, et notre demarchevis-a-vis des emigres pour les engager a une nouvelle

758 A. G. GOLE8013 reorganisation. Ne voulant plus avoir aucune relation avec ces Mrs nous repondimes seule- ment a Negulici que,sicequ'il voulait nous communiquer etait d'un intéret general,ii n'a- vaitqu'A s'adresseratouset ceux d'entre nous qui voudraient les entendre les entendrai- ent, mais que si cela ne concernait que nous deux, nous les remercions d'avance, mais nous ne pouvons plus, pour le moment, etre en rela- tion &c. &c... Le lendemain nous efimes la visite de Mr. Giuresco, espece de rapporteur, de mou- chardil nous avertit, mais s'adressant .plutOt aux autres qu'a, moi, qu'un de ces jours nous re- cevrons d'eux un papier qui decilera les yeuxa. bien de monde, qui prouvera qu'entre nous me- mes ii n'y a pas de bonne foi, que quelques uns qui s'entendent entre eux (toi et moi) menent et trompent les autres, car dans la lettre me re- commandant le secret, les misérables ont cru que j'en ferai meme un aux notres, puis, en s'en allant,ilfit le fin, l'habile et ajouta qu'il ne se- rait pas mal qu'un d'entre nous se rendit en Transylvanie, moi par exemple.Ces dernibres paroles me frapperent comme un coup de foudre. Comment, par qui en ont ils pu etre informés? Ii y a donc parmi nous des misérables, me suis- je dit, comme parmi eux..., et mille autres dou-

ACTIIINEA EMIGRAVLOR 759 tes et mille colores, mille indignations, mine im- precations. Enfln avant-hier soir Rus accom- pagnO de Giuresco se présenta chez nous avec une liasse de papiers ;on lit d'abord la dOflni- tion d'Eliad: qu'est-ce que la politique? oü ii ment comme un arracheur de dents et bat la cam- pagne comme un pr6somptueux ;puis la dCmis- sion des membres du Comité de l'ex-lieutenance, par encore un eloge d'Eliad sur le vrai patrio- tisme des Mrs Zossima, Ipatesco, Negulici &c. &c...; puis enfln le papier qui, suivant leur dire et leur espérance devait mettre au grand jour no- tre infamie a, nous deux et faire éclater la ziza- nie et la discorde parmi les autres. Je ne te re- laterai le contenu; il est plein d'injures pour les cinq qui l'ont signO, pour nous tous; leur bruler la cervelle ou plutOt les souffleter, n'est pas le moment; leur scélératesse est grande,ilssont capables de tout, nous comparaitrions de nou- veau devant le tribunal du Pasha, et cette fois- ci cela irrait plus loin, cella irrait jusqu'a, Con- stantinople ; dans leur infamieii n'y a pas de terme,ils nous Font assure d'avance et ils en ont donné des preuves. Descendre dans la boue avec eux, les egaler, en user des manes moyens, cela ne nous est pas possible, il faut donc souf- frir et souffrir jusqul ce que la chaine qui nous

760 A. G. GOIAS= rive b, des scélérats aussi accomplis, qui noue indissolublement la vie, les actes des hommes honnetes avec lavie,les actes des hommes méchants, malhonnetes, se brise une fois... Ah! quel moment de bonheur, de félicité que sera ce jour la,. Mon dieu, quelle vie que la notre, quelle decheance, quelle desolation, quel enfer. Serait il vrai que nous aurons passe par tous ces egouts sans nous ensalir,nous souiller nous memes ? Leur désappointement fut grand lorsqu'ilsapprirent dela bouche des autres qu'entre nous il n'y avait pas de mystère, qu'ils en avaient pris connaissance de tes comptes, qu'ils les approuvaient, les justifiaient et hono- raient ta conduite. Mais tout cela, cher ami, ne peut etre qu'une fiche de consolation pour toi, et je sens tout le mal qu'involontairement je t'ai fait ;ton compte est entre leurs mains, ils peuvent se venger de toi, te compromettre par devant la Porte ,ils peuvent plus, ils peuvent l'envoyera,Bucarest oil tu ne manque d'enne- mis, tant s'en faut. Dis moi maintenant qu'y a-t-ila, faire? car leur arracher le papier des mains cela n'est pas possible,il ne faut pas meme y penser. Pour ma consolation je voudrai savoir si par hasard tu ne m'as pas envoyé le

AOTIIINEA EMIGRATILOR 761 paquet par la poste de terre, en ce cas tu se- rais de moitié dans ma faute, car ce n'est que les jours de bateau a vapeur que tu nous avais habitué a recevoir de tes lettres, et c'est alors aussi que nous allions d'ordinaire chez Mr Cre- pin ;qu'a l'avenir du moins ii soit convenu en- tre nous de ne nous expédier tes lettres que par bateau a vapeur ;de plus j'ai prié Mr Cre- pin de ne plus remettre les paquets qu'a moi ou en cas d'indisposition qu'à ceux qui vien- draient de ma part ;ainsi j'espere qu'a l'avenir pareil malheur ne se renouvelera plus. Encore une fois, cher ami, pardonne ce qui ne peut etre attribué qu'a, un fatal accident. Je suis bienfa- chOque ce soit moi, justement ton ami, qui l'oc- casionne, qui soit peut-etre le plus grand mal qui puisse t'arriver. Je tedisais dans ma derniere lettre que j'avais des observations a te faire au sujet de ton idOe de me rendre en Transylvanie. Apres mure reflection je me suis appercu que toutes les objections que je me proposals de me faire se reduisaient a des considerations toutes per- sonnelles, au besoin de reparer mes forces phy- siques, ma sante délabrée, aux bains de Loubche en Suisse, au désir de retramper un peu mon

762 .11.. G. GOLESCII

moral enerve, abruti par un séjour de quelques mois dans le foyer de la vie sociale, dans Paris ; mais tout cela, comme tu vois, ne sont que des considerations d'interet prive, en d'autres mots que de l'egoisme ; et nous en avons assez fait de- puis bientOt un an ;il est temps maintenent que nous en fassions aussi un peu d'abnegation. Mal- heureusement avec cette histoire tout est Amite et je crois pas qu'il serait prudent de remettre ce projet au moins pour quelques semaines. Si tu ne partages pas les memes aprehensions, dis le moi ;je serai sur ce point toujours de ton a- vis ; la seule veritable difficulté c'est l'argent. Ma. mere m'Ocrit qu'il ne faut rien esperer... Ma peti- tion est prete, je n'ai qu'a la transcrire et a te l'envoyer. Je t'ai prie pour m'acheter l'histoire de la revolution de l'année 1848 par Lamartine, envoie la moi si tu es en fond; tu nous rendras un grand service, ce sera une consolation au milieu de tant de degotit, tant d'amertume. Dans ton compte-rendu j'ai remarque bien des contras- tes pour ne pas dire d'avantage; pour une mission aussi importante et pour des rentiers aussi gros et gras des centaines de piastres cela fait pitie; votre patriotisme est bien nain ;ce n'est pas ainsi que Pon sauve une cause. Pourtant Ionesco

AMIINEA EMIGRATILOR 763 m'avait beaucoup loué les intentions genéreuses des Moldaves ;peut-etre que je me trompe. Adieu. Ton ami, Alexandre. Ecris-moi sans faute par la prochain expedition."

No. XLII. Unii din Emigrat,ii de la Brussit eatre Locotenenta de la Paris.

Dreptate,frdtie.

Domnilor membri al Comitetulul numit de o parte din e- rnigratiunealaminas Am audit cu destula intristare rancoarea deplorabila dintre DD. I. Eliad §iI. Ghica, ine doare inima vëdend doI oameni scumpi patriel comune pentru cunoscintele cele intinse, talen- tele 0 zelul de a-I servi, ca acum cand patria geme §i cu ochil fipV. asupra-ne se indoiesce daca debe sa ne bine oil röti cuvinte, sunt atat de mult preocupati a seinegri,in cat se acusä unul pre altul :tristäsoartä pentru D-lor§i mare disgratie pentru nol

17Cuvintele raportate de D. Baron Spleny In privintaD-luIG-hica, despre planul dat ca pa- rere, ce se qice a is'ar ficomunicat, nol le

764 EMIGRAV DELA BED8BA consideramca folie din partea D-luiSpleny, pentru ca nu se poate ca D. Ghica sa-i propuna un plan atat de inapoiat, de oara-ce mai mult sat mai putin toti scim pe ce principii 0 base at fost toate lucrarile D-lui Ghica ca sa pcita ajunge la scopul ce tot romanul bun debe sa-§1 propuna §i sa-1 sanctifice, ne miram cum D-tra ati putut da creclemint unul maghiar, cand sci- ati Ca cu putin mai nainte Maghiarii, dupa toate actele lor, at vrut sa intrepunä zizania .in toti Romanii! §1 ca de 0 mai pre urma decisera a fi mai drepti, a uni causa Thr cu a Romanilor 0 a celor-l-alte natiunf din Ungaria, erat insa multi dinei contrarii laaceste idel,i poate ca D. Spleny fu unul din numërul acelora.

)7Cat pentru defaimarea facuta de D. Ghica D-lui Ellad, daca D. Ghica nu va putea produce argumente convingatoare, nol cu parere de rët II vom pretui ca pe unul care confunda pasiu- nea in sanatoasa cugetare ce debe sa caracte- rise pre un om ca barbat, cand i§1 propune a se ocupa cu lucrurile cele mai serioase precum : liberarea §i. venitoriul patriei. Noi Insä, ori care ar fi inculpatiunile, ca- lomniile ceace§ti dolindivizi atat de impor- tang causei comune i§1 imput unul altuia, suntem convin§I §i credem fermarnente ca nici unul din ei

NEINTELEGERILE DIN EMIGRATIIINE 765 a facut sail ar face in consciinta sa verf un act contra interesului nqiunei romane. Suntem con- vin§f ca fie care din ef tintesce mai mult sail mai putin la o patrie liberä, la o Romanie ast-fel cum tot Romanul bun §i rationabil doresce ; ma ca intre unul §i altul este diversitate d'opiniune asupra mijloacelor, celor prin earl s'ar putea a- junge lascop, aceasta poatefifait, a se atri- bui veri unuia dinel macula de nesinceritate, de rea cugetare in causa nationald. Nu putem exprima durerea ce simtim, §i tot-odata indem- natiunea noastra ca nisce ure personale, nesce intrigi nedemne, a cui origina precede cu mult revolutiunea din Iunie, ajunsera a se substitui deliberatiunilor causei nationale care seafla, sanu-§1ocupe mintea cleat de ni§te particu- laritati despre cari am dori sa, nu maf auqirn nici odata. Vedem ca prin exces de disgratie a- ceste intrigi, aceste ure §i certuri intre dol sat maf multi oameni, adusera desunirea in toata emigratiunea; cause particulare luara locul cau- sef nationale, cei mai multi din emigratii no§tri in loc de a se gandi la mijloace salutarilrëu- liiicomun,in loc de a pa§i pre calea prin care s'ar putea aduce un remediii la suferintele pa- triel, nu se ocupa decat d'a sustine, d'a apera unif pe o persoana, a1ii pe alta, adica d'a se

766 BMIGELATII DELA DRUMM declara oare cum ca partisan de persoane, iar nu de principiu, pentru ca despre principiu ne fiind nicl o data cestiune, desbatere, nol credem ca este tot unul. Nol dar, dupa toate aceste miseril ce se par a nu mai avea termen, declaram Ca nu suntem partisani a nici unel persoane, ca suntem parti- sani al unor idei, al unui principiu. Aceasta idee, acest principiti este superfluti a spune in detail care sunt ;ele sunt cunosdute de tot romanul inteligent, sunt acelea cari dupa, cugetarea noa- stra credem ca ar putea realisa odata liberarea natiunel noastre. Onearl persoane dar ar es- prime mai mult, mai bine aceste idel,acest principit, ar procede mai cu energie prin fapte la realisarea lor, sunt persoanele ce noi cautam, sunt acelea cu care ne vom uni mai strins, pre cari vom apara, vom sustine din toate puterile noastre in lucrarile lor.Pin'acum noi (afara de oare cari mi§cari in Ungaria cu ocasiunea revo- lutiunei d'acolo) n'aucliram decat vorbe de tot felul, de multe oni frumoase; d'aceste vorbe noi suntem mai mult decat satul ;noi cerem fapte carl sa corespunda cu ele,§i fapte n'am preavëclut. De la expatriarea noastra pan'acum, intr'un spatia de timp mai mult d'un an,nici o orga-

NEINTELEGEBILE DIN EMIGNATIIINB 767 nisatiune in emigratiunea noastra, nicl un pro- tect, nici o procedere pentru patrie, tot timpul se consuma in intrigl, in desbateri personale, vane, §i toate aceste calamitati nu se pot atribui decat desunirei principalilor Emigratiunel. Ca sä qim dar din aceasta miserie ajunsa in culmine, care infloresce foarte mult asupra soartel patriel co- mune, decidem d'a nu ne mai mesteca in particu- laritäti, de a respinge de la augirea noastra oil ce certe, oil ce discutiuni de cause personale. Sunt multe locuri, unde tiparul e liber ,daca de acolo acel oameni dintre al notri carl se acusa, unul pre altul de rëi patrioti, publice-§I ideile lor, nu acelea de personalitate, nu acelea ce fie-care din el are pentru adversarul sëil; atunci timpul s'ar perde invan, urele, inimiciVile ar cresce mai mult cu sacrificarea interesului cornun; publice, qicem, acele idel, acel principil ce fie-care din el are in cestiunea interesului national; puna-se in relatiune a lucra cu persoanele altor natiuni care sunt de principiul nostru, care sunt convenabile interesului comun natiunel noastre. Noi credem ca acest mijloc, care ar fi o concurenta de fapte in profitul natiunel noastre §i in derapanarea nici unei persoane de acel principiii,este cel mai bun princare s'ar putea cunoasce caracterul fiecul, prin care s'ar descoperi pre cat fie-care

768 EXIGRAVI DELA BEDEISA este inaintat sag nu pre calea realisaril scopu- lui comun, precat fie-care are patriotism sau nu. DD. Tell §i N. G-olescu sunt rugall a co- munica aceasta hartie §icelor-lalt1 compatrioti al noWi din Paris. Salutare §i fratie. Redactor, Adrian.

(Subsemnatl 16)A. G-olescu,R. Golescu, G-. Adrian, D. Florescu, P. Cernatescu, C. Bo Iliac, Marin Serghiescu, G. Valleanu, A. lane, C. Ser- ghiad, C. Podeanu, Gr. Joranu, A. Mano, I. Ma- gheru, I. Simon. (in Const. Deivos).

Brussa, 1849 Oct."

t7440" *-.1"-Vret.,141_6735i'ler

XII.

No. XXXV. Locotenentii din Paris cdtre emigratii dela Brussa.

nFratilor despärtit i : Bolliac, Golescii, Zanea, etc. Dreptate, Freitie. Fratilor, Divulgarea diversitätii opiniilor politice in- treemigratii romanii a abateril din princi- piele muvmentuldi general al tëril din cliin cli vedem ca se face fatala causei comune. Faptele 0 vorbele 0 purtarile particulare ale unora aduc din cli in cli resposabili pe top emigratil 0 insu0 pe acei ce paria astacl i. furl consecuenti, constanti 0 fidell principiilor proclarnate de popolul intreg. FLA, aci am creclut ca este o discretiei o prude* a täcé 0 a ne sci numai nol, aco-

Antintiri Ghica. 27,641. 49 770 LOCOTENENTIf perindu-ne §i intimpinand nisce fapte ce credeam Ca sunt efect numal al unel inconsecuente in- directe. Papta insa ca bro§ura publicata la Londra, Ca protestul nurnit democratic, ca intrevorbirea D-lul Ghica cu D-nul Baronul Spleni, fara scirea emigratiel §i fara sa aiba nicI o insarcinare ori imputernicire de la nimeni, vorbele indiscrete ce es in tote adunarile, atat in Paris cat §i in Brussa din partea celor ce pat uitat programa mi§caril, hartil colective ca §i cea din urma a D-voastre din ale trecutel luni catre jos in- semnafil ;tOte acestea s'aa facut in destul de cunoscute prin neastamporul celor ce profeseza principiI streine muvmentului roman §i a ma- joritafiI emigrafief, in cat spre a mantui causa generala, fie-care e dator all deschide ochil §i a yede bine de unde provin aceste intrigi §i di- versitati fatale. Fratilor, iar ye repetam ca, dupa insarcina- rea ce ne-afI dat a representa §i a susfine in contra ori-cuicele doue salutaril principie ale autonomiel §i ale suzeranitatiI, o mare mirare ne a cuprins cand am auclit demar§a D-luI G-hica atat de cutezatore §i inapoitOre, dupa, cum o nu- mitI §i D-voastra, cand aVi fi convin§i ca a fa- cut'o. Apol §i mai mult ne-au indignat cutezarea

ACTIVITATEA LOB 771

D-lui de a null cunoasce gre§ala §t de a se incerca sa o acopere cu alta, dei nu mai grava dar mai mic§oratoare impra§tiind §i cu vorbe §i prin inscris o calomnie curata asupra colegului nostru inculpandu-1 de o necuviintä ,c,e, mai inainte de noii D-voastra, D. Ghica avea toata couvictia ca o asemenea acusare era o asuprire Invederata. V'am insciintat despre aceasta nu ca despre o causa intre D-nul Eliadi D-nul Ghica, pentru c. nici un emigrant nu e dator sa tie socoteala de cata simpatie sari antipatie esista. intre indi- vide ca particulari ;v'arn insciintat ex oficium. (sic), dupa insarcinarea ce ne-ati dat despre.aba- terea D-lui Ghica din principie, ca sã seim fie- care unde ne aflam §i CU cine avem a face. Aci a fost intrebarea:avut'a D-nul Ghica inconsecuenta de a face o asemenea demar§asari nu ? din virsta sa cea frageta i-a venit aceasta copilarie, sag din calcul, sat nu cumva de alt. unde-va ? pentru ca trebuea, 0 mai dicem, sa scim unde ne aflam. A meritat D-nul Eliad sä fie atat de calom- fiat pentru c'a simtit datoria a ne spune cele ce a audit ? Acestea vi le-am scris dupa datorie,i dupa datorie am cautat sa ne convingem despre ade- vër. Scopul nostru n'afost ca sä apesarn pe

772 LOCOTENENTIt unul sail sa ajutam pe altul, ci in folosul §i apëra- rea causel sa ne convingem cu top cine e fie-care. Nimeni din Romani n'are bucurie cand causa mai perde un om, 0 noi dorim ca tot emigra- tul sä fie demn de numele Exilat pentru Patrie. Cand insä din nenorocire II este vatamator, atunci nu e trebuinta a se multi numërul persecutaxii 0 cu oameni ce ne dail de ripa, atunci departe de acelaori cine va fi,off cum il va chema : intre victime persecutorul este o calamitate. A fost intrebarea : cine e victima D-1 Ghica oil D-nul Eliad, nu pentru persoana D-lor ci pen- tru causä. D-voastra insä ne respundeti intr'un chip foarte intunecat, confundati causa cu personali- tati ;cercetati atat de u§or adevërul : de a fost abatere din principie, de putea sa ne compro- mita acea abatere, de este iertat cui-va a se abate a§a de arbitrarg 0 imprudent ;in toate acestea ye apörati a ye exprima categoric ;0 chiar 0 din nenorocire, de 0 acoperit, insä vö declarati destul de lamurit ca aveti un cuget, un princip, care cu cat un vis ce l'ail avut toti Romanii adevCrati Inca de la Mihaia Bravu, cu atata s'a socotit de fatal la imprejurari inca mai propicii a se incerca sa-1 esecute oil ce Roman intelept 0 cu adevörat doritor de binele comun.

ACTIVITATEA LOR 773

Acest principit, fratilor, nu l'a incuviintat comitetul ce a organisat rni§carea in care ati fi- gurat §i unil din D-voastra, nu l'a proclamat tara ;§i cand manifestul din Petersburg din Tulle 1848 ne incrimina cu dinsul, tara, G-uvernul el §i emigratif all protestat asupra unei asemenea perfide §i infernal indemanatice calomnil. Nimic nu e mai fatal causel noastre ce am inceput'o cu totii, decat a servi cu asernenea indiscrete de- clarati1 pe insu§1 inimicii no§tri, dandu-le armä §i cuvinte a araa Ca acusatia lor n'a fost calomnie. Diversitatea principielor, abaterea din prin- cipiele muvmentului legalal popolului roman, sunt causele despartirel intre emigrat1, iar nu ure personale, cum vö exprirnati D-voastra. Noi inaintea mi§caril ne-am tras un vaga§, §i natia apoI ne-a indatorat a nu mal e§i dintr'in- sul pdnei in ceipetdifi. Cine urméza pe acestvaga§, acela este amicul §i fratele nostru national, cine ese dintr'insul simtim cu totii o datorie a-i face observatil, §i devine inimic general daca persista in abaterea sa ;ura, de va fi ura, nu e rancoare personala ci o parte din ura generala in care facern§i nol parte. A intimpina gre§ala until frate abatut, a-i combate apostasia, cand va fi, a-1 desaproba purtarea §i faptele, nu e mic§orime de resbunare ci o datorie sacra ?caci pentru

774 LOCOTENENTI1 aceasta ne-a ales popolul odata, §i pentru aceasta ne-ati insarcillat o majoritate din ernigraVe cu a- tata staruinta, unde figurati §i D-voastra, fratilor. Unil din D-voastra sunteti amicil no§tri in- timi, fratialtil,consingi ;§ice ura personala intre noi cand ye facern observatiile de sus §i ye aducem aminte Ca seamana Ca ai uitat pro- grama mi§carii cand läsati sä ye scape asemenea idel §i priricipice ati socotit de prudent a le thie.ascunse in nobila comoara a inimel D-voastrA, chiar atunci cand victoria popoarelor era atat de radioasa. Nu ye rataciti, fratilor, cu ilusil. Nu scim §i nu sciti" insa de unde vine ;sciti insa curat ca inimicil no§tri ne-at calomniat cu dinsele. Ne pare rëll sa ye vedem cu cinci luni ina- inte dandu-ne o insarcinare in termeni chiarl a infati§a §i apera principiele autonomiei §i suzera- nitatii ;§i cu cinci luni mai in urma a ye ex- prima atat de intunecat, atat de cotind, atat de deplorabilernente diplomatic. Cine v'a imprurnutat langagiul asta atat de strein nouë §i partei cei- lane dintre D-voastra, §i D-voastra in§i-vë nu sciti cum sa vë exprirnati cu dinsul, §i ye faceti atat de obscuri unde sunteti frumo§1, §i atat de lumi- nati §i den acolo unde ar fi in stare sa corn- prornita causa careia suntern cu totii martini ?

EMIGRATIf DELA BRITEISA 775

Ne pare rea sa, vedem aceasta neconstanta in idel §i in opinii la D-voastra, dol-spreclece, §i alta indoitg inconstanta §i nedeterminare a dol dintre D-voastrg cefigureaza,suscri§1 la douë opinil atat de contrarii. Speram cg Dumnept, in numele cgruia ne am sculat cu totii, am lucrat trei luni §i suferim mai mult de un an, acel Dumneclet ne va uni a ne cunoasce adeveratele foloase §i a desparti din mijlocul nostru pe cei ce ne vom convinge ca. umbla a ne desbina. Salutare, fratie ! N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade. ;1849 Decembre 4 (16) Paris." Adaus de indna lui, Eliade : In cat pentru prin- cipie, cat pentru ce se atinge de mine, judece altii."

Emigratii dela Brussa catra D-nii Eliad, N. GolescuiTell. cBrussa 5 (17) Decembre 1849. Dreptate, freitie. D-lor I. Eliad, N. Golescu qi Chr. Tell. De cand suntern afarg din patrie, din dis- gratie, nu ne-am putut organisa §i D-voastrg, ca

776 EMIGRATIf DELA DRUMM membri al ex-locotenentel domnesci, ai repre- sentat STA acum cu drept causa noastra. Pen- tru acest cuvint §i subscri§ii v'at insarcinat o- data d'a protesta in contra ori cuI va ataca prin- cipiele de suzeranitate a Inaltei Porti §i de au- tonornia törii,§i ye multtimim de tot ce ai fa- cut in interesul patriel. Acum credem, D-lor, ca e timp de a ne or- ganisa;§i subsemnatil, facOnd un apel catre toata emigratia, datorie imperioasa pentru ori-care pa- triot, ye rog ca sa. concurati §i D-voastra pentru aceastä organisare. Salutare §i fratie. Al. Zane, R. Golescu, D. Florescu, AL Go- lescu, P. Cernatescu, I.Deivos, Al. Manu, Po- deanu, C. Serghiad, I. Simon."

No. XXXIV. Emigratii dela Brussa catrd cei dela Constananopole §i dela Paris. arussa 5 (I 7) Decembrie 1849. Dreptate, fratie. Fratilor espatriatii emigrati! Suferintele cele mari ale popolului roman, demoralisarea introdusä in toate clasele societatii prin despotismul R egulamentului §i coruptiunea

NATURA REVOLUTIIINEt DELA 11348 777

G-uvernului, tristulrol ce juca principil no§tri sub influente inimice in numele natiunel rornane, §i in fine precipitiul ce sta deschis inainte-ne ca sa ne inghita etc., ne facea ca sa dorim cu totil din inima reforme radicale. Pe langa aceasta popolil care suspinati dupa libertate n'avura nici o data ocasiune mal favorabila, mal frumoasa de a scutura jugul despotismului ca in anul 1848, cand toata Europa culta, totl popolil care inte- legeati §i apreciati libertatea ca binele suprem, alungati despotismul §i intriumful lor se con- stitueaa pe principil, base dernocratice,procla- mand dreptatea §i fratia de devisa intredin§il §i cei-laltl popoll. ,,Ast-fel popolul roman, condus de ranele cele sangerande ale patriei, incurajat de esemple atat de marl, alat de frumoase §i basat pe au- tonomia patriei,s'a sculat§i cu o strigare a fost destul ca sa !derime despotismul adus prin Regularnent §i sä fundeze libertatea prin revolu- tiunea din 9 §i 11 Iunie. Popolul roman, in sin- ceritatea sa, spre a asigura pe inalta Poarta de devotarnentul sal §i de legalitatea sentimentelor sale, a recurs la augustul sea suzeran a-I intari constitutia proclamata, protestand atat inaltel Portl cat §i in fine Europel in contra usurparel, abusulul §i ilegalitatii Protectoratului Rus.

778 EMIGRATII DELA BRIISBA

Tref luni, cat dura revolutia noastra pe ba- sele constitutiunel in armonie cu demna politica a inaltel Porti, popolul roman, de §i administra- tiunea interioara n'avusese timp sa.-§1 ia cursul sëü regulat, de §i nouele legi nu se sanctionasera prin adunarea constituanta §i nu luasera puterea §i activitatea lor, totu§1 a dat probe de matu- ritate, seriositate §i moralitate ; §i caderea consti- tutiunel noastre nu e ca§unata de precocitatea reformelor proclamate, de abusul unei libertati neintelese, ci numal de preponderenta spiritului reactionar ce incl. de atunci incepuse a domni in politica Europa Argumentele contrarilliber- tatilpatriel ale inimicilorel interiori§iexte- riorl sunt curate calomnil. Toate acestea, fratilor, legitima revolutiu- nea noastra §i ne facu demnl de constitutiunea proclamata ; insa nu se cuvine a .ne margini aci §i sa stam cu manele in sin, a§teptand, dupa cum clice proverbul pica para sa te imbue",ci sa propa§im cu demnitate pe calea ce ne-am pre- insemnat, pentru ca nu scim cand va suna ora salvarif patriel noastre !In timpurl bune §i fa- vorabile fie cul Ii e dat de a lucra bine, dar in cele grele, §i adverse numal celor cu principil, tarie §i inima mare. Sa lasam acum, fratilor, la o parte orl-ce

ORGANISAREA EMIGRATIEI 779 simtiri partieulare,ori-ce pasiuni personale ce aduc dernoralisarea ;§i, aridicandu-ne mai presus de noi inine, sa aruncam o cautätura asupra positiunei de acum a patriel §i asupra datoriilor celor neapërate ale noastre. Fratilor, tara zace sub jugul acelei puteri de a aril fatala influ- enta am cercat sa o se:10m !Poporul geme sub baionetele ruse ! cu atat mai mult cu atat mai amar cu cat a§tepta ca in moderatiunea, legalitatea, moralitatea, dreptatea §i demnitatea sa in cursul revolutiunei, sa fie u§urat de bar- barele nedreptati ce i se facea §i considerat ca basa a societatil !Ce am facut nol de la espa- trierea §i emigrarea noastra pana man ca acest popor cel putin sa se console sa11 indulceasca amarita §i trista sa viata cu speranta, care sin- gura poate rnentine in vigOre puterea morala a until popor?! Ce am facut no'. de cand suntem afara din patrie, ca sa tragem increderea, sim- patia §1 estimea atat a Augustului nostru Suze- rancat §i a cabinetelor populilor de lacare a§teptam a fi sprijiniti in binele §i fericirea pa- triei ? Ce am facut noi ca sä fixam atentiunea Occidentului asupra causel suferindei noastre pa- tril, ca sa nu se confunde cu eausele provoca- toare de desordine, de anarchie,i sa o facem causa europeanti ? Ce am facut noi ca sa tragem

780 EMIGRATII DELA BRUBSA luarea aminte a Occidentulul asupra tractatelor calcatoare dintre colosul nordului §i Malta Poarta, §i mai cu seama asupra celul din urma, de la Balta-Liman, care ameninta nu numal existenta patriel noastre dar §i Orientul intreg, §i ale cärula triste consecinte mintea se spaimanta de a le reculege, cuprinde §i enumera? Facut'am nol ceva de cincl-spre-clece luni, de cand ratacim din loc in loc, ca sa se poata justifica emigrarea noastra inaintea cornpatriotilor ce sufera in tara §i Ina- intea Europel ce ne prive§te ? Nu, nu 1...§i causele aü fost discordia, partidele §ineorga- nisarea in care ne aflam, ale carora efecte ur- meaza a fi neactivitatea, paralisarea etc. Acum, dupa o pierdere de timp atat de in- delung, ce aduse rele atat de marl, credern ca o organisatiune e simtita de tot romanul bine cugetator, §i noi implinim o datorie irnperioasa, facend apella patriotismul tutulor emigratilor, conjurandu-1 ca sa concure intr'o umanitate (sic ! unanimitate ?) la infiintarea el. Noi subscri§ii, pentru aceasta organisatiune opinarn astfel:Emigratiunea sa, aleaga prin ma- joritatea voturilorcinci persoane cu incredere patriotica nationala §i mai cu seama capacitate politico,fiind-ca aceste trelcalitatlse cer ne- aperat de la orl-care represinta o causä politica.

ORGANISABEA EMIGRAVIINEf 781

Ace§tia earl prin majoritatea voturilor A, aleaga pe unul dintrin§ii de cap al emigratiel, §i capul i§i va asocia dol din cei cinci ca sä conlucre ca comitet responsabil, §i numai capul sa alba exe- cutarea proiectelor, a lucrarilor politice §i a tot ce se atinge de binele causei noastre sub res- ponsabilitatea sa de executare conform jurnale- lor incheiate de majoritatea comitetului. Pentru acest plan noi argumentam asp, : Este necesitate de a fi un cap representant al causel §i emigratiunel, pentru ca o unitate in toate lucrurile va puté fi numal cand va exe- cuta unul, apoi chiar §i cabinetele nu vor vol sa tracteze nici o data cu mai multi in§1, pentru ca in politica tactul, consecuenta §i secretul tin intaiul loc §i numal de unul pot fibine Impli- nite. Adaogirea a doi membri pe langa un cap e oportuna pentru o mai matura §i mai serioasa lucrare, de 6re ce unul singur de multe oil se poate in§ela;§isafie numai doifiind-ca din disgratie nu avem multi oameni cu capacitate politica, §i acei putini cati avem sunt necesari de a se trimite pe langa cabinetele cele mai influi- toare, pentru redigere de jurnale in limbele fran- cesä, germana etc. ,in fine ca capul debe all asocia, dupa alegerea sa, pe ceilalti doi membri,

782 EMIGRATII DELA BRUSBA e neaperata pentru o armonioasa intelegere in lucrari, desbateri etc. etc. Singurele principii care se pun de basa lu- crarilorcomitetului sunt suzeranitateainaltel Portli autonomia patriei. Sunt invita ti. toti confratii emigrati ca sa binevoiasca,de vor aye ceva obiectiuni a face asupra acestei propuneri a le comunica la Pa- ris cat maI curênd DD. membri ai comisiunei insarcinate cu stringerea voturilor§i tragerea scrutinului pentru alegerea comitetului san ca- pului emigratiunel, care vor fiale§i dupa votul ce fie-care emigrat va trirnite de o data cu o- biectiunile ce va fi facut. Ace le voturi se inte- lege ca se vor trimite inchise §i se vor deschide in cliva determinata pentru aceasta de fata cu emigratif din Paris. Termenul trimiterel voturilor de numirea comitetului sat capului ernigratiunel credem sa fie la 1/13 aprilie 1850, care vor fi asemenea in- chise ca ieele-lalte. NoI subsernnatil am trimis aceasta hartie d-liff D. Golescu §i l'am rugat ca s'o arate tu- tulor fratilor emigrati din Patis. Salutare §i fratie ! D. Florescu, C. Florescu, G. Adrian, C. Ra- covitä, A. G-olescu, R. G-olescu, A. Zane, C. Ser-

ORGANIS AREA EMIGR ATI Ei 783 ghiad, C. Padeanu, Gr. Joranu, A. Mano, Simon, I. Deivos.

72Pentra membri al comisiunei insarcinata cu tragerea scrutinului s'au votat St. Golescu, D. Bratianu, sail in lipsa sa D. Bolintineanu §i D. Golescu. Pentru Constanti(nopole). Subsemnath invitä pe d. I. Ionescu a al-eta aceasta hartie tutulor fratilor emigratt din Con- stantinopol,§iobiectiumle ce vor fiavend a face sa le trirnitä atat aid catre nol cat §i la Paris §i catra d-1. D. G. Golescu, care este in- vitat de nol ca sa comunice acestapelcon- fratilor d'acolo. ,.Redactor, P. Cernatescu."

Alexandru Golescu ceitra Ion Ghica.

7)Cher Jean! Voici la volumineuse lettre que j'adresse à mes freres et a Alexandre,lis la, puis expedies la parle prochain bateau a va- peur ;je ne pense pas que son contenu te sa- tisfassetout a fait, peut-etre meme pas du tout ;mais voila, mon cher ami, le résultat pro- fond et consciencieux, ofi nous a amené l'examen impartial de cette affaire, du moins d'apres les

784 ALEXANDRII GOLESCII données connues jusqu'a present de nous. Au reste la semaine prochaine nous enverrons a ces messieurs un papierforrnel,signé d'une dixaine d'entre nous, oil, sans entrer dans tous les details du procès, nous les avertissons une fois pour toutes, avertissement au surplus qui va aussi a ton adresse ainsi qu'a tous les autres qui aspirent a la preponderance, que nous en avons assez avec les querelles personnelles, qu'a l'avenir nous voulons des actes, des principes, des ceuvres patriotiques et plus des accusations, des paroles ;que l'emigration devient de plus en plus serieuse, et comme telle veut aussi de la part de ceux qui sont charges de servir la cause, de conduire, de diriger l'ernigration, veut de leur part du sérieux, de l'abnegation, l'oubli complet de leur personnalite ;ce papier, je suis sur, te plaira davantage. J'apprends par Par- rivée de Bolliac, Theophil etles autres que je n'ai pas encore vus,que Maiorescoest parti pour la Transil vanie ;malgrecela ne manque pas de lui envoyer les 47 ducats, si tu as un mo- yen Mr de le faire ;les 1415 piastres, que dans ma dernibre lettre je te faisais savoir que tu les toucheras chez le frère de Mr. Crepin,je les retiens ici, la contribution d'Eliad ayant mis nos bourses a sec; tu les prendras donc, ainsi

ORGANIBAREA EMIGRATIEI 785 que les 1172 autres piastresde l'argent que ma mere t'a 1aiss6; en tout tu prendras 2587 piastres. Jean !mets toi en relation avec Malo- resco, Lauriano, Baritz, Barnoutz etc., faisons quelque chose pour l'avenir ; nous aurons bientOt besoin d'un comit6 roumain a Paris, compose au moins de cinq membres, un pour chacune des provinces; tout cela dernande du temps, une correspondance suivie.Si vous autres vous ne faites pas votre devoir, qui avez toutes facilités en main, qui done le fera? Pour mieux corn- prendre ce que je veux entendre par tout cela, lis ma lettre a Alexandre et a mes freres, lais- ses la ta mauvaise humeur, tes bouderies ? Ou- blies tes projets individuels et mets toi a rceuvre pour pouvoir faire quelque chose de solide, de bien pense avec et par tous les intelligents des cinq provinces ;autrement le beau reve d'une grande Roumanie s'évanouira comme tout s'é- vanouit, lorsque les hommes ne sont pas unis, en accord, dans une parfaite entente. Tu ne me réponds pas a mes lettres,'a mes ébauches d'i- dOes. C'est mal de ta part ;si tu repousses ceux que tu appeles tes amis, si tu gardes avec eux le silence, avec qui done agiras-tu ? T'entenderas tu avec toi meme ?Je t'aideja repondu sur cette maniere de vouloir agir,c'est un Ogare- Amintiri Glam. 27,641. 50 786 ALEXANDRII GOLESCII ment, mon ami ;(-;'est faire le petit Men, lors- qu'on peut faire le grand ;c'est se refuser au grand pour lepetit,c'estfaire du mal a ta patrie que tu aimes, qui a besoin de toi. Re- nonce a ce système, il est nuisible a tous, aussi a toi plus qu'a tous les autres. En voila assez avec les conseils, pardonne les moi. C'est par- ceque je t'aime, que j'airne aussi mon pays, que je me permets de te les faire, autrement pour- quoi te les dirai-je. Adieu. Ton ami. Alexandre.

J/Qu'y a-t-il a espOrer pour nous? Envoie moi les passeports de Maghieru et de Djouresco; ils me mangent les oreilles, surtout Djouresco ou autrement Amali. Dis moi s'il y a un moyen pour correspondre sarement avec la Transilvanie. La lettre de Ion MaIoresco retiens la, et n'en- voie que celle de Vasile Major."

No. LXXIII.Eliad cittrd emigratii dela Brussa. cparis 5849. Decemv. 6. Rue Notre Dame des Victoires. Hotel National. Fratilor din Brussa ! Am primit scrisoarea D-voastre din 1/13 ELI AD 787

Octombrie dimpreuna cu 2200fr.D. Perdiki- des,care imi trimiteace§tI bani prin po§ta, imIscrie ca inadever trimis 2400fr., insa 200 fr. i-a oprit el pentru cheltueli, §i me indatoreaza prin scrisoarea sasye insciintez despre aceasta. Ve face onoare, Domnil mei §ifrati,a- ceasta credintai devotament pentru ale pa- triel, cand pe cel mai multi din emigrati sven- turile§isuferintele facut sceptici, mate- riall §i poate pe unii §i brutal (Resultat prea firesc). Omul e intreit: fisic, intelectual §i moral. Cand nu e in starea normala, cand e gonit dupa urma, cand 11 obosesce, fatica, foamea §i setea, and n'are undesa-§1mai plece capul, cand n'arecu ce sa-§1aline foamea §isa-§i incalzeasca trupul,credeti oare ca acel om, in asernenea stare, mai se gande§te laarte,la §tiinta §i la armonia ce ese din amandol ? Nu, fratilor,atuncl inceteaza omulintelectual§i moral ;nurnaI omul material mai esista, §i pa- siunile -Lae intr'insulsunt a§a de tari§i vil, ca ale ferel flamande ce cant% sa manance. De mai are putere in D-voastra glasul pa- triel, de se simte Inca in D-voastra omul mo- ral §i intelectual, este ori ca din viata trecuta atl cultivat §i atl intärit inima §i mintea D-v.

788 ELIA D cat sa nu cap, curend,sail ca neavereasi persecutiile v'at fost mai putineaci, saü ca amandoue aceste imprejurariv'atajutat sa stati tan ineinvin0.Aci in Paris afost ie mare neavere istrimtorare,§i cand saracia intra pe up, dragostea ese pe fereastra. De aci cereri de socoteala, acusatii,imputari, ure, intaritdri, neinvoire, pentru Ca nu mai esista decat omul material. Ve multumesc, fratilor, de onoarea ce-mi faceti a ve increde sa-mi trimiteti ace§ti bani, §i va fi nu un pecat,cio crima de a nu se al-eta Eliad demn de frumoasai nobila voastra incredere. Observatiile ce-mi faceti m'at bucurat mai mult decatsacrificiul ce faceti, pentru ca a sacrifica unde se cuvine,a cea este intelept. Ea ved ca am a face cu barbati patitii maturi, iar nu cu credull entusiasti ce se lasd a fi ju- caria impostorilor. Ea ye \Ted ca, de0 departe, insa vedeVi lucrurile ca de aci din Paris, 0 me intrebati de ce Positivul §i nu alt jurnal ? A§a a§1 fi intrebati et. Eata causa. Ea v'am scris in August, cand in Paris mai nu mai esista jurnal liberal sat pro- gresiv ;Popolul, Democratia etc. etc., eraa des- fiintate ;redactorii inch41igazetele ce mai vorbeaa, ere' ori reactionare, on bastarde, ori fri-

CATEA EMIGRATII DE LA BRUBSA 789 coase. Unul din proprietarili redactoril Repre- sentantului Popolului (fosta gazeta), D. Fauvety, ca sa nu lase a muri glasul progresului, cuteaza atuncl a pune de la sine 10 mil franci, altul 5 mil, altul 5 mil pana adunara o suma de 25 miI francii incepura Positiful,singura ga- zeta ce mai aridica capul a vorbi in favoarea popoarelor in stare de e'tat de siege. No. Ial acestel fol vedereaza data el. Umblam cu caciula in mail pe la redactori cu cate un articol, nu seuita,la mine niclca la un cer§etor. La Positif aflaiti priimire fara interes, cad re- dactoril nu §tiii inca ca a§i fi doritor st iag act la un jurnal a§a de cutezator §i adevörat positif. V'am scris §i iata causa. De atunci pana acum sunt patru luni ;lucrurile s'ail schimbat. Tiparul si-amai luat aventul. Causa popoarelor dobOndi mal multe guri §i mai potente.i astäi cred Ca s'ar pune banil D-voastre §i mai bine ;iata cum : Val incerca la Reforme, al carel redactor en chef este Abatele Lamennais,sicare a prirnit cate-va articole in causa noastra ;vom cerca a lua ceva parte in actii ;voiü da ila Positif o parte, caci e cu inima §i intelepti se poate inainta a se face, daca nu quotidian,cel putin ebdomaderiu,i cgcl toti din partea Progesului

790 ELIAD sunt astaql saracl §i proletari, voiti dispune dar vreo 600 franclspre tiparireaistorieldrep- turilor noastre §i a causei, la care tiparire ajuta §i D. Gr. Grädi§teanul cu SOO francl. Ve miratl, cum cel din Paris nu concu- rara la pa§irea mea. Iata, de ce :1) Ca toti sunt neavuti idatori; 2)ca §ide ar aye banl, credeti D-voastra ca copil nevirstnici dimpreuna cu cel ce s'aU despartit de nol, declarandu-se asupra Turcilor,vorfivre-o data a concura acolo unde se unesc Golescil, Tell, Eliade, Ple- §oianu, Gradi§teanu §i Aristia ? Oarnenii ace§tia vor cum a ne compromite pe toti, dupa cum mal ne aft §i compromis. Bro§ura dela Londra asupra Turcilor, pro- testul comitetului democratic, compus de copii, murmura vaga a purtAril luiGhica, care el a scornit'o in neastamperul sëü, publicarea cores- pondentildinTemps,ce cadea pesecretarul ambasadel Otomane §i care se descoperi de acesta (ca sa scape de respundere), ca este e§ita dela Romani, toate contribuira a mahni pe Turci a- supra noastra, §i a ne pune pe top' intr'oca- tegorie de ingratl, de vicleni, de nebuni etc. El nu §tit ca suntem despartiti, §i crede, sau Ii fac sä creada, ca toate neconsecuentele

CATRA. =GRATH DELA BRUSSA 791 astea, purced d'intr'un cuib, Ca mi§carea noastra n'a fost sincera, §i altele. Acum in urmd, cu venirea D-lui N. BM- cescu, duelurile ne mai remanea. §i intre cine ? De o cam data Tell cu Bälcescu,§i mai tarcliti Eliade cu alii, §i mai tailitl Golescii, adica oa- menil pe care I-a recunoscut Poarta Price- peti §i cuvintele §i origina §i consecuer4e1e.

7)Se incepura cornitete,adundri,cand in Paris toate partidele aü poliVe §i spioni, ne po- meniram invita0 la adunare. Subsernnqii la in- vitare erat : 1) Bratienii, Voinescul §i a1ii ce ag figurat la protestul asupra Turcilor ;

))2) Cretulescu, Paleologu, asupra carora este acea murmura de atentat asupra Bibescului, des- pre care teara, mi§carea el §i oamenil mi§carii nu sunt respuncletorl, cad nu at fost parta§i ; )73) Copii nevirstnici, ce all venit säinvete, ca Berindei, Creteanu §ialtil. Ne am vNut nevoiti a respunde §i a ne lamuri oda-0, mai virtosca D-voastra ne aT dat o misiune,§i nu ne putem aduna formal cu oamenil ale carora pareri §i fapte ye corn- promite §i care es din principiile Autonorniel. §i Suzeranitatel ce de atatea onni repetat a le sustine in numele D-voastre.

792 ELIAD Vi se trimite respunsul in copie, (N. B. plecand po§ta, nu s'a putut copia, §i rernane cu curierul urmator). Pe urma lui n'am avut nici un respuns, caci am fost declarat ca nu mai primim nid o corespondenta. Insa D. Tell, lua o scrisoare dela D. Paleologu, astfel cum nici cel mai talcs scelerat §icriminal n'ar fi me- ritat sä alba,. Cum s'a coborit junele asta pan, acolo,§i cine l'a facut a cade atata, nu pociti intelege. D. Tell este proprietarul acelei scrisorl §i singur v'o poate irnparta§i. De ye tineti de principiile pe care am ju- rat cu totil, de voiVi sa nu ye pue Turcil in categoria acelor ce s'ati abatut dintr'insele, este timpul, dupa cum m'arn informat alaltaeri, a ye face profesia de credinta. Vre0 sa faceti causa comuna cu copii, cu renegaVi la principiile Au- tonomiei §i Suzeranitatii §i cu banuitil de asa- sini ? Sunteti liberi. Noi insa, §i chiar de vom remane numai singuri,vom remane pana in cele dup. urma fidell ai principielor ce am pro- clamat §i am profesat §i nu vom abandona credinta noastra catre Turd, §i chiar de ne vor cufunda el intre cel vicleni. Nu vom schimba principiile decat dupa ce se vor slei de tot, §i nu va mai fi speranta, adica cand ne vor abandona ele ca sleite, ca perite.

CATRA. EAEIGRATII DELA BEM:MA 793

Aceasta copie este subscrisa de DD. Tell, Plerianu §i mine numai, pentru ca DD. G-olescii §i G-radi§teanul at gis ca vor respunde mal in urrna. IVIi se pare ca, nu se invoesc la unu sat douë din cele patru punturi. A§teapta sa vada ce mai fac cei ce se aduna §ice le vor mai scrie ca sä. respuncla. Fratilor, credintele politice sunt ca §i cele religidse. E§1 christianismul intait unul si pur, apoi se despartira oamenil in oare-care articole, arieni, catolici, protestanti, calvini etc. etc. certe, resbele, vörsari de sange, §i fie-care tine pentru sine, numele general de Crqtin. Veni anul 1848. Se sculara popoarele, li- berali, constitutionall, republicani, democrati, so- ciali§ti, rnonarchi§ti,legitimi§ti,reactionari, de tot felul. Detera §i Romanil semn de viata, se sculara cu totil;inteit se despartira Domne§tii, apoi ciocoe§tii, apol se intrevOclura, muscalitii, apoi esaltatii, apoi invidio§ii, apoi nemte§til, apol ungure§til, apol cine mai §tiecari.Unil rerna- sera credincio§1 intreg celor 22 articole ale cre- plui politic. Fie-care partida insa nu se leapada de numele de Roman. Bine nu intru in cercetare, cine e renegat sat eretic politic sat schismatic. Fie cum va fi fie-care, numaisaildea pe fata profesia sa de

794 ELIAD credinta in cate articole va voi. Noi am dat'o o data. Are 22 de articole,in fata lumel §i a S'at despartit sectele politice intre Ro- mani,ca sectelereligi6seintre Cre§tini. Fie- care secta are insa adunarea sa formalä, care se chiarna eclesie saü biserica. In biserica or- todoxa nu intra ca actor catolicul §i protestantul §i vice versa. Afara insa pot fi amici, tovardsi de negot, pot a se incuscri §i altele. Sa venim lanoi. Avem noi top' aceqi credinta politica ? Putem face causa comuna in adunari formale sat in lucrari pentru targ. Daca nu avem, daca unii din nols'atiabatut din fa- ga§ul celor 22 articole,cata sä ne despartim bisericile sal) adunarile, mai virtos, cand aceasta taina de a ne ascunde ca suntem despartiti ne face rei) in ochii Turcilor, pentru ca ne face res- punptori pe unii de faptele altora.Cine e de credinta noastra politica sa se arate,caci noi o sa ne araarn Turcilor ce opinil avem §i ce principil. Salutare §i fratie. I. Eliade."

EXIGRATII DIN PARIS 795

No. XXXVII.Emigratii dela Paris ceitrei cei dela Brussa. cParis 6 Decembre 1849. Fratilor emigrari din Brussa. Fratilor, b 7 Cinci-spre-clece luni àü trecut de cand fa- tala lovire ce vra§rnap aü dat patriel noastre, siemigratia romana, respandita in toate partile Europei pang. §i in Asia-mica, a incetat de a da vre un sernn de viata,astfel incat inaintea patriei cati In afara ar qice cineva ca Roma- nul s'a lepadat de principiele in numele carora a facut una dincele mai frumoase revolutii, prin care s'a insemnat anul 1848. Datoria, cu toate acestea, a fie-carui patriot era ca nici un minut sä nu inceteze din lucrari, care de natura lor sa fie ca o protestatie energica, eterna a sentimentelor sale, a religiei sale politice, a in- clignatiei sale impotriva siluirei pamintului sëü de na§tere. Aceasta nelucrare,aceasta apatie, acest, ca sä qicem a§a, sinucid moral cu mult mai fatal decat once pornire vra§m4easca a acelor ce aü jurat perzania törel noastre, nu se poate atribui numai la nenorocirea ca emigra- tia n'a fostnici odata adunata la un singur

796 EMIGRATII DIN PARIS loc, nu se pOte atribui numai la greutatea de a se intelege unul cu altul tot romanul emigrat prin corespondenta, ci mai cu searna la lipsa unel organisatil regulate §i la efectul unor in- trigi oculte, cu atat mai nemerit urzite cu cat ele at isbutit a invrajbi cu totul intre din§ii pe toti aceia ce cu putin inainte se unisera in- tr'un singur sentiment aliubirei de patrie §i i§1 facusera o datorie, ca evitand ori-ce prece- dent, ori-ce sentiment de simpatie sat antipatie, sail jure unul altuia priete§ug§isinceritate, pentru ca sa duca la un capët fericit intreprin- derea regeneratiel patriel romane. Pentru aceste consideratii, ernigratii §ecla- tori in Paris, chibzuind ca e vremea a lepada din cestiile de princip orl-ce cestie de persona- litate, ca c'o neaporata trebuinta a face sa re- invieze spiritul de unire §i clod* de lucrare, dupa mai multe desbateri in seanta de la 2 De- cembrie, a gasit de cuviinta a se constitua inteo societate sub titlu de Asociatie romandi a alege un comitet esecutif al vointelor el, alcatuind ni§te statute prin care tot de odata lasa in parte fie- caruia o larga parte de lucrare prin initiativa ce i se acordeaza. Pe langa aceasta mai multe acusaVi asu- pra unora dintre emigratii Romani, ca ar fiin-

ORGANISAREA EMIGRAVEI 797 trebuintat rëü banii publicl ce li s'ati fost incre- dintat in cursul revolutiel, air indemnat pe totl a se orendui o comisiune care sa ceara soco- teala de la totl aceia ce ail fost luat bani §i sa o cerceteze. IJAceastä comisie compusa din DD. Gr. Mar- ghiloman, Bolintineanu, I. Voinescu, a §i intrat in lucrare §i a §i primit socoteala de la DD. A. G. G-olescu, fratil Balce§tI §i Rosetti, §i indata ce va sfar§i, va cere §i de la cel-laltl, precum DD. Eliad,Tell,N. Golescuetc.etc.;pentru aceasta se cere asemenea §i adesia D-voastra. Adunarea, neindoindu-se nici de cum de patrioticele D-voastre sentimente, a socotit de netagaduita datorie,in nurnele suferintelor pa- triel, ajutorul §i cooperatia D-voastra. Membril comitetului sunt :DD. I. Ghica, Magheru (tata), N. Balcescu, Rosetti, D. Bra- tianu. ,Pentru adunare I. Voinescu II."

Aeociatia Roman/I,.

Art. I. Scopul asociatiel este de a pre- gati RomanieI un viitor fericit. Art. II. Sunt membri al acestel asociatil 798 ASOCIATIA ROMANA.. LA PARIS toti Romanil sedAtorl in ori-ce parte de loc, care vor adera la statutele acestea. Art. III. Ori-ce strein prietin al Romaniei, care ar voi a face parte din aceasta asociatie, de va fi propus de trei din membrii, se va su- pune until vot al adunärii membrilor asociatiei si se va priimi, de va dobOndi majoritate abso- luta a membrilor aflati fatA la seanta. Art. IV. Asociatia, pentru indeplinirea voturilor e, numeste un comitet esecutif. Art. V. Comitetul se compune din cinci membri alesi,din numërul membrilor asociati, pe un an de dile. La alegerea comitetului in anul 1850 vor lua parte toti aderentii septori in ori-ce parte de loc care vor trimite voturile lor la reside* comitetuluI. Aceste voturi vor veni pecetluite la comiteti comitetul este dator a le aduce tot ast-fel in adunare, unde se vor deschide de cAtre presidentul adunäril si de secretar, odatä cu voturile celor aflati de fatã. Alegerea se va face tot-deauna la 1 ale lu- nel lui Ianuarie. Art. VI. Cornitetul este indatorat si deplin imputernicit a intrebuinta toate mijloacele spre indeplinirea scopului societAtil.

STATUTE 799

Art. VII.Toate fondurile destinate ale so- cietatil vor fi adresate cornitetulul. Art. VIII.Lucrarile cornitetulul nu vor fi valabile de nu vor fi subscrise de trei din mern- brii luI, iar reside* lui va fi acolo unde dupa imprejurarise vor afla NA adunati in acest numör. Art. IX.Cotnitetul va convoca adunarea membrilor de cate oil va cere trebuinta. Art. X. Ori-ce membru are dreptul a in- terpela pe comitet in adunare. Art. XI. Ori-ce membru are dreptul de initiativd, pentru aceasta insa se cere ca pro- punerea sa fie sprijinita prin subscrierile a altor dol membri §i adresate catre comitet. Comitetul de va gasi bunä propunerea, o va pune In lu- crare, iar de nu, este dator sa convoace o adu- dunare a membrilor §i sä le-o faca cunoscuta. Ho- tarirea adunarii, de nu va fifost fata autorul propunerei,comitetuleste indatorat a i-oco- munica. Art. XII. Comitetul, la sfaqtul anului, va da socoteala de lucrärile sale§i de intrebuin- tarea sumelor ce va fi avut. Art. XIII. Comitetul se poate destitua in parte sail in total, cand va perde increderea aso- clatiel. Pentru aceasta trebue ca propunerea sa 800 A.SOCIATIA ROMANA" LA PARIS fie sprijinita de trei membrii §1 adresata catre comitet.Comitetul convoaca atuncl adunarea care hotaresce daca propunerea trebue luata in bagare de searna; dupa ce se va desbate, va face cunoscut resultatullatop' aderentii care vor trirnite opinia lor in scris, dupa modul hotarit la art. V. Art. XIV.Aceste statute nu se vor pute revisui decat la1 Decembre 1850. Pentru a- ceasta revisie se cere a se consulta totl membril atat de fata cat §1 cel ce lipsese in alte locurl; iar adoptarea modificatiilor, se va face cu ma- joritatea de dou6 a treia a membrilor afiati fata in adunare. Parerile membrilor lipsa, se vor lua in bagare de seama ca propuneri. Art. XV.Cu douë luni inaintea seantel anuale, Comitetul este indatorat d'a incuno§tiinta tutulor membrilor asociati,inorl-ce parte de loc se vor fi eland, locul in care are a se tine seanta anuala. Adoptat in seanta membrilor la 2 Decem- brie 1849, Paris. I. Voinescu,I. Bratianu, K. B. Balcescu, Gr. Marghiloman, T. Paleologu, A. G. Golescu, Cozadini,D. Bolintineanu,C. A. Rosetti,N. Balcescu, M. Marghiloman, D. Berendei, G. Ma-

LOCOTENENTIf 801 gheru, Kinezu, A. Paleologu, Teulescu,G-. Cre- tianu, Leca, D. Bratianu. cSubscris, ca unul ce am presidat seanta In aceasa adunare. I.*Voinescu."

No. XXXIX.Lorotenentii, N. Golescu, Tell 0 Ehade ccitra emigratii dela Brussa. Dreptate, frdtie. Re latie. Dela insarcinarea ce ne-ati dat in Transil- vania la ate trel, a lucra in numele D-voastre, n'am fost despartiti dent pang, la ajungerea a doi in Paris, §i un an se apropie de cand ate trel insarcinatii D-voastre sunt neincetat impre- una. Prin urmare aceasta relatie se da, nu in parte de la fie-care, ci in numele triumviratului ales de D-voastra. La departul nostru din Transilvania, emi- gratia ne-a dat la doi .din noi cate 300 galbeni §1 apoi la cate trel cate 333 1/3fr., trimi§1 din Brussa. Facuram o calaorie prin toate dificultatile resbelului civil §i al iernei, mai mult de 40dile, pana in Francfort, aci intarcliararn vr'o qecedile; afiand cele lucrate de mai inainte de D. Maio- rescu, infati§aram causa noastra din punctul sëft .Amintiri Ohica. 27,641. 51 802 N. GOLE8017, TELL, ELIADE adevërat de vedere, in interesul Germaniel, la minister ;apoi asemine catre Archiduca Joan, adaogand cele ce se ating de interesul Austriei in Principate, Ca vecina ; araaram situatia ast- fel cum Germania §i Austria sub ori-ce forma stabila le vor alina sä nu fie streine la mi§carea noastra §i la cat poate ea folosi interesurile lor, in contra ambitiei §i predominaril moscovite. Dupa intrunirea noastra in Paris, s'a %cut a se discuta, in cate-va seante, memoriul justi- ficativ al mi§cdrii §i a se publica cu din banii ce se aflat. la D. St. Golescu §i cu ce a mai adaos de la sine DD. Plevianul §i Christofi. Acest memorit s'a indreptat prin hartii in parte formale sail petiii catre Malta Poarta, catre cabinetele Engliterei, Franciel, Austriei §i Prusiel ;apol la membril assembleei Franciel §i parlamentelor Engliterel,apol pe laredactiile jurnalelor. In acest memor4 dupa ce se arata mi§- carea romana, causele §icuvinteleei,se pro- testa cu energie §i se combate calomnia prin care cabinetul moscovit inculpa fara ru§ine mi§- carea noastra, se mai protesta apoi mai dinainte in contra ori-carui act ce se va mai araa ori de unde atentatoriu autonomiel noastre §i Su- zeranitatei inaltei Porti.

ACTIYITATEA EMIGIZATIIINEI 808

La Londra furam singurf a da acel memoria §i a Infäti§areclamatiile Romanilor, ce in pro- clamatia muvementului lor, apela la justitia bri- tanicA, francesa. §i germana. Pledaräin causa unde s'a cuvenit, dupA, cum §titi§1 din cele ce vi s'at. scris §i qis, cele ce vi s'ail spus pe batel in portul Constantinopolei §idin cele ces'ag publicat. IntimpinarAm spre a face la timp pe D-1 D. Brätianu a-§I retracta cele publicate in contra Turcilor In bro§ura sa ;facuräm a se publica in limba englesa bro§ura ce v'am arötat in portul Constantinopolei, cuprinclötoare de si- tuatia romana, de politica rusA,, .de o chartA a Moldo-Valachiel, de un tabloil comparativ de co- mercit, spre a interesa minile englese. Aceasta se impartl in mai multe mil de esemplare prin Londra §i cetAtile cele mai comerciante ale En- gliterel ;scopul fu spre a prepara opinia §i a face ca parlamentul sä fie nevoit a interpela mi- nisteriul despre invasia Rupor in törile noastre. Aceastä interpelatie, precumtii,s'a facut in 21 Martie 1849,i dupl expresia unui bärbat din Londra, cu dinsa s'a batut un piron in pe- retii parlamentului britanic, §i causa noastra a remas in etern inscrisa, in protocoalele parlamen- tare ale Mani Britanie. Venind Inapol in Paris, pentru primirea ce

804 N. GOLESCII, TELL. ELIADE avuram in Londra, ni se oferi d'a fiasemenea prim*" de ministrul frances, unde pledaram causa cu destula energie, dupa cum in parte ati voclut §ipublicat. Apol plecaram la Constantinopole spre a incheia programa ce ne-am fost tras la plecarea noasträ din Cronstadt, dupa cum §titi cei carora v'am comunicat'o.

I)In Constantinopole ye sunt apoi cunoscute pedicile ce avuram ;apol naufragiul ce cercaram la inturnare ;apoi privatiile in care furam de la Mait,§i in care, daca simtiam durere, era pentru Ca n'aveam rnijloace a da mi§care lucra- rilor noastre. . Dupa incheerea tractatului de la Balta-Liman vadendu-se dreptul autonorniei noastre violat, o parte din Romani se forma in comitet demo- cratic §i protesta bruse 0 de pe tarim ilegal in contra acestil violatii. Ca sa nu perdem situqia propice §i legala, in care ne-am fost pus, ne fa- curam datoria a protesta pe de o parte asupra acelui pact atentatorill drepturilor noastre §i a anula pe de altä demar§a ilegala §i compromi- tetoare a acelor ce subinsemnasera memoriul justificativ§i profesa apoi alte principild'ale D-voastre §i d'ale D'atunci incoa, pe cat puturam, tinuram in oare-carechiptiparul,ocupandu-1 la timp cu

A CTIV ITATEA EMIGRATIIINEI 805 causa noastra si cu scrieri care, desi afara oare cum de cestiunea romana, foarte d'aproape insä in cestiunile ce framinta aliti Europa, si de care depinde si a noastra, scrieri prin care s'a hive- derat ca Romanil nu sunt nici streini, nici a- poiati in spiritul secolului. S'a lucrat apol istoria drepturilor Romani lor si a protectoratului moscovit, care se dete publi- citatei,Istoria muvmentului roman, Suveniri si impresil ale unui proscris, ce le cunoasteti. S'a lucrat, cu un cuvint, materie mai multä de 800 coale,cu scrieri si prescrieri,si toate ar fi fost astacli publicate intru lamurirea causei noastre si formarea opiniel, daca n'arfi lipsit mijloacele pecuniare. Fratilor,in timp de un an, peste 140 clile, furam neincetat in calëtoril, adica : 50 cliledin Cronstadt in Paris, 30 clile din Paris la, Londra, sederea acolo si inturnarea, 40 clile din Paris la Constantinopole, sede- rea in port, intarqierea, naufragiulsi venirea inapol in Paris. V6 este cunoscut cä calëtoria,si mai var- tos pe mare, costa mai mult de 2 # pe cli la al doilea loc, si prin urmare numal in calaorie ni se dusera peste 300 # de unuL Puna-se apoi

806 N. GOLEBOII, TELL. ELIADE domestici de piata, neincetati la comisiuni cdtre bärbati de Stat, visite neaperate la locuri unde nu se poate duce cineva pe jos, dacd voe§te a fi primit, apol alte cheltuell, publicari, prescrieri, intrebuintari de oameni, plati particulare spre revisia §i corigerea celor scrise, apol nutrimen- tul, imbräcdmintea,chirii,focul, lumina, ajun- sera cu toate a trece suma de alti 300 4t, cari nu se fäcurd decat de la familiile noastre, de la gurelecopfilor no§tri§idin bursele adeverat de comun ale D-lor Plerianu §i Christofi, pana le desecard cu totul, dandu-ne numai nouë peste 100 # afard de ceea ce detera, mai pe la toll emigratii. De credeti cd v'am servit cu atatea mijloace modeste, asta ne este toatd, consolatia §i recompensa ce a§teptam de la D-voastre. De credeti din contra, iard§i faceti bine, pentru cd noi nu ne-am facut decat datoria, §i locul no- stru cel adevërat nu. se vainsemna dent in domeniul istoriel§i al nepartinitoarel dreptati, unde nu vom aye nici amid* pärtinitori, nici inamici asupritori. Aci mai ades amicii ne stria läudandu-ne, §iinamicil ne strivesc apasan- du-ne. Dumnecleil insd prevecla ca sa dea omului inteligenta a profita adesea din observatiile mult

ACTIVITATEA ZMIGRATIIINEI 807 vöptoare ale invidiosului decat din amorul cel orb al amicului. Salutare §i fratie.. .N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade. c Paris 1849, D ecembre 15 (27). '

No. XL. Locotenentii .N. Golescu, Telli Eliade cdtrd emigr*i dela Brussai din Turcia.

Dreptate, freitie. Frat,ilor din Brussai toatd Turcia, Solutia chestiunei romane depinde de im- prejurarile Europa Fie ce Roman in emigratie a facut cat a pututi cat s'a priceput pentru causa generala; suntem ca siguri ca asemenea va face §i de aci inainte. Incercarile de a se organisa emigratia in comitet, din nenorocire nu adusera decat nein- voiri, ure §i deplorabile desbinari. Insarcinatf de cea mai mare parte din D-v. a infati§a ia sustinein numele D-voastre principiele mi§carii romane, on pe unde ne vom afla,o alta parte refusa a ne recunoasce,§i, dupa cum s'a priceput, §i-a luat voea adesea a

808 N. GOLEEIC17, TELL, ELIADE e§i din faga§u1 ce ni1-a tras tam. Dumneclet §tiei timpul va descoperi, dad, prin §tiinta sat ne§tiinta, daca ca complicl sat ca ratácitl se sfortara atat a compromite causa §i pe confratil lor consequentl. Din observatiile ce am crept de datorie a le face §i a ye comunica la timp cele intimplate, e§ira atatea discuii,icane §i sofisme §i se pro- dusera desbinari §i mal pronuntate, in cat unde noI, in insarcinarea noastra, am ultat in tot-dea- una orl-ce afectiei orl-ce antipatil, cautand nu- mai datoria, in emigraVe vedern ca cu adevërat se nascura ure personale §i Romanil in esilit unul pe altul se sfa§ie, urandu-se fanatic. Fratilor, cand era o tart §i o Europa ce cauta la dinsai un popol ce avea instinctul adevëratelor sale interese, ce ardica glasul co- lectiv §i imposant §i impunea Were laorl-ce patime §i invidie, atuncl capil ale§l aveat o san- cinärespectabilaa lmplini,§icu toate ca in adevër el nu erat decat cei mai' din urmä §i cel mal nepregetätorl servI al popolului, insa im- porta* imprejurarilor, gravitatea serviril, rea- litatea magistraturel, putea oare cum sa atite dorinte vane, invidii §i insusl binecuvintate cri- tice. Cu toate aceste, toate acele patime taceat aturicl §i era mal multa unire §i pace, cacl era

ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 809 temerea de opinia a mai mult de douö milioane de popol. Acum and vorbele vane §i vage de capetenii §i sub-capetenii n'au nici o autoritate, nici un prestigit ;cand Europa nu numai ca nu se uita la noi, ci inca ne a §i uitat; §i dad, o facem sa-§i aduca aminte de noi, nu vede decat necon- secinte; acum cand ori-ce organisare searnana un joc de copil, plus compromiterea, cand copiii sea- mana ni§te papu§e sat ni§te oameni ce-§1 aban- dona, familiele spre a nu puté sat a nu fi lasati a face nimic;acum, cand nu e o putere suverana a unui popol mai presus de toate opiniile ca sa puie la locul sot ori-ce capacitate§iori-ce In- cercare turburatoare §i invidioasa, ;cand causa tOrel nu mai e priveghiata de mai mult de 4 milioane ochi, aporata de mal mult de 4 mi- lioane brate, §i ajunse prada unor capete tarclit ambitioase §i a unor minti credule ;acum, cand n'are de cine se mai terne o mana de emigratie, la:La urele pe fata, ambiii1e fara ru§ine,desbi- narile In amiag.1iridicolul sarcastic flageland atat de neomenos o mtreprindere atat de nobila §i dreapta, o intreprindere a until popol intreg batjocorita, parodiata, degenerata de vre-o clece individe ce n'at sciut nimic crea in viata lor !!! ! causa urelor §i a desbinarilor, vedem ca nu este alta decat afectia §i stima cu care unil

810 N. GOLESCII, TELL, ELIALE

ne onoarg, Inca §i antipatia §i dispretul cu care altii aflg de cuviintg a ne recompensa sacrificiu- rile §i vegherile. Fie care crede (dinceicurati§icredull insg) Ca serve§te causa cu increderea saü nein- credereace ne-oconservg. Unil cred sail se obstin a crede ca fiinta noastrg in aceasta jucgrie de cornitet e in paguba §i in perderea causel, altil iara cred ca, de vom lipsi nol dintr'insul, se perde lumea. Prin urrnare disputele §i urele ajung la culme fart, cuvint §i dintr'o parte §i din tr'alta.Nu, fratilor, nu credeti ca dacg ne-a deschis cineva ua §i am fost ascultati,ne-ail ascultat ca pe ni§te imputernicitl al emigratiei.

12Ca sa inceteze dar toate aceste certe ne- folositoare §i sg nu ajungem a ne face de ris, venim la hotarirea noastra ce-am avut'o Inca de cand am e§it din tart, §i D-voastrg din Tran- silvania nu ne-atl läsat a o tine, indatorandu-ne a ne abandona familiile in mijlocul ororilor ma- celulul civil ca sg ye servim causa, venim, cli- cem, la prima otarire §i ye rugam a ne ierta sa scuturgm de pe nol aceasta sarcina atat de apesatoare pentru nol §i atat de desbingtoare intre D-voastra.

I)Cu lepadarea saü tragerea noastrg, simtim de datorie a vö da un compte-rendu despre cele

ORGANISARE A EMIGRATIEI 811 ce am putut lucra in curs de un an, pe care 11 aläturam aci,§i. dati-ne voie a ye face §i in- semnärile noastre pe care, ca ni§te mai maturi, cutezam a le numl §i consiliuri. Fratilor, de ye este scumpa patria §i causa el, care nu e numai a D-voastra, nu o sacrifi- cap' fie care dupa parerea sa. Fiti unitl in prin- cipiurile proclamate de tail, daca vreti sa lu- crati in numele terel§i sa ye asculte lumea. Nu e§iti din linia celor douö salutare principii ale autonomiel nationale §i suzeranitgii Otomane. Cine se abate din aceste doue principil, Mra voea patriei, poate fiabatut, insa pe seama sa,§i glasul §i opinia sa se isoleaza. De vë puteti unl cu totii in aceste prin- cipil, §i prin urmare in toate cele 22 articole , de credeti apoi ca se cuvine a ye organisa in oare care comitet, alegeti-ve cu totiiin unire barbati cunoscuti de opiniile D-voastre de ace- lea§1 principii, dati-le o programa §i imputerni- citi-i a lucra dupa dinsa §i a ye representa. De vedeti ca ye desparte principiele, ca pro- feseaza unii altele de cele ce a profesat tara, atunci cel care sunteti hotariti a remane con- secinti §i fideli Constitutiel despartiti-ve, caci spre mantuirea causel §i a D-voastra personal este nevoie a se face douë campuri. Aleaga-§1 atunci

R12 N. GOLESCII, TELL, ELLADE

fie-care camp oamenil sëislucreze in nu- mele sëü. Pentru principie, iara§1 o mai clicem, ye puteti desparti ;iar a vö imperechia §i a ye desbina pentru persoane, §i in asemenea timp a ajunge la ure, pentru cunil vor pe unil i ali pe aliT, aceasta nu ye este iertat, fratilor, §i aveti sa dati gret. respuns. Nu distruge ni- menl biserica, daca nu II place preotul. Aretati cu degetul pe cel care ye desbina §i unqi-vë cu totil in acelall crecl politic al pa- triel, daca vreti a fi al patriel, imprumutati-vë glasul ei colectiv daca vret1 a vorbi in numele el. Aveti pacea §i unirea eI daca vreti sa tre- ceti de adeveratil elfitEa nu suferenicl o schisma, nici un eres incele 22 articole ale constitutiunei sale. Orl cum ye vetl invoi §i orl cum ye vetl desbina, vö rugam insa, ca la ori-ce fel de ale- gere saavet1 bunatatea a ne scoate pe nol trel;pentru cä nu mai primim nici o insarci- nare dela nimeni, afara de aceea ce ne vom irn pune in§ine dupa datoria ce avem ca Romani, on unde vom fi.. Asupra acestei salutarie hota- riff ne vedem nevoiti a ye repeta cu staruire ca sa, nu ye mai facet):nici o ilusie§i sa mai contati pe nol a mat primi vre o insarcinare; §i determinarea noastra, ye rug= a crede, ca

ORGANIBAREA EMIGRATIEI 813 nu vine din indignaVe ci din dorinta de a vedO o unire intre D-voastra. Inchipuiti-ve dara ca nu mai esistam §i alegeti pe cine \Teti afla de cuviinta. Ve marturisim cu toate acestea ca, ca Ro- mani, ca unil ce am fost odatd de atatea off ale§1 de popolul intreg a infati§a §i a sustine dorintele §i drepturile lui,iar nu esageratil de esaltati ; ca oameni ce, dupa legalitatea drepturilor törel, am fost recunoscutt de inalta Poarta a guverna aceasta tart, ori cand vom ved6 vre-un act atin- gator de principiul Autonomiel §ial Suzerani- tatii,il vom combate in numele tërel, ce astacli are glasul astupat 0 care, cand putea vorbl §i striga, §1-a pronuntat dorintele 0 drepturile sale 0 §1-a facut alegerea. In nurnele el vom combate §i strain 0 Roman §i insu§1 pe fratele nostru consinge, cand vor cuteza a compromite, dege- nerand causa. Salutarefratie. N. Golescu, Chr. Tell,I. Eliacle.

(Paris 15 (27) Decembrie 1849.)

814 BOLLIAC

No. XLI. Cesar Bolliac ccitrei Eliade.

Constantinopole 1849, Decembrie 30.

Domnul meg !

2)0 calomnie noug asupra-Mi mö silesce sg reclam o esplicatie asupra unei eroare ce ur- meaza sg fifost izvorul asteI calomnii. D-nul Nicolae Alexandrescu, amicul dumi-tale §i al met, imi spuse Ca intr'o scrisoare a dumi-tale cgtrg D-na Eliad ar fialusil asupra unor intriganti ce§I-arfipropus sg bage discordiaincasa D-voastrg, scriind 1.611 de sotie cgtra sot,§i Ca acei intriganti a§ fi eü. Domnul met, dela des- pgrtirea noastrg§ipang astgqi nu am scris dumi-tale decat numal o singurg scrisoare,§i in care nu era nici o vorbg despre D-na Eliad nici in bine nidf in rëii. Dupg douë scrisori ce am priimit dela D-ta,in Constantinopole, am veclut cg acea scrisoare a mea nu a ajuns pang la D-ta. De unde vine dar astg eroare ? Te rog, Domnul met, da o deslu§ire, nu mie ci D-nei Eliad. Familia Eliad §i Tell hill sunt scumpe ca §i familia Perez, §i le doresc tot ceea ce pot dorl celei din urmg. De alte protestatil nu am trebu- intg, cad cu toate mititelele intrigi ale omutilor

LIICRAREA IN TRANBILVANIA 815 peste care me uit ca un gigant peste pigmei, soil bine ca, amicul meg nu me va gasI in me- moria sa, de ar strabate-o cat de adanc, un mi- nut macar fals. En aI finorocit aci, cad mi-am putut vedé nevasta, despre care patru luni declile nu am sciut nici de mai traesce, cad o lasasem in mijlocul anarchiei in Secuimea resculata in potriva revolutionarilor §i intr'un oral incon- jurat de tabere gata a-1 da foc ;dar o respun- dere morala de mare importenta, cad sunt in joc, onoarea mea §i a mai multor alte persoane atat ale Imperiului cat istreine ;respundere care me leaga moralice§te de patru luni in Con- stantinopole, me apasa, frate, ca §i cand ar fi tot Stambulul pe grumazil mei. Mai adaoga la aceasta §i o respundere materiala din care de asi aye o stare de trei oil mai mare decat cica ce am, tot nu m'ar puté scapa. Iarta, Domnul meg, daca tocmal acum respund la scrisorile D-tale dela 16 Octombrie §i 16 Noembrie. Este mai bine de un an de cand ne-am despart'it §i numal aste doue scrisori am primit dela D-ta. Scrisoarea ce mi-al trimis in Transil- vania a intrat In mana D-nei Eliad, care a des- chis-o,i dupa ce s'acitit de mai multi, s'a

816 BOLLIAC

gasit Ca prea este rnulta politica intr'insa ca sg mi se poatg confia. Am audit vorbindu-se de asta scrisoare, dar nu am vedut-o. Cu toate astea, dupg luarea Transilvaniel de Unguri §i dupg in- telegerea ce am avut cu Bern, v'am scris acolo o lungg scrisoare,in care ye dam relatiede toate cate proiectam cu dinsul ; ye ceream o imputernicire a pute lucra langa guvernul un- guresc in numele emigratiel noastre, §i conjuram tot ce este militar in emigratia roman sä vie sa-§1 spele pata in ultima arena in care se mai lupta libertatea cu tirania. Imi sangera inima vedend cum se adun din toate parlile luptgtori de toatg natia, cum se form eaza legioane sub diferitestindarde§i numai stindardul roman, numai revoluVa noastrg uitatg cu totul in asta cruciadg. Timpul nu me ierta ca sä altept res- punsul D-voastra. Am luat initiativa, am dat o gazetg spre a esprima dori*le Romanilor, §i am inceput a trata cu Guvernul pentru formarea unel legioane romane, §i pentru un ajutor se- rios spre a ne puté dobendi cele proclamate cu atata emfaz §i parasite cu atata slabiciune. Vent §i Bglcescu cu cati-va tineri plini de inima, §1 m'am socotit norocit cand am vedut cg §i alp din ai no§tri s'ag mai gandit ca mine. Am lucrat impreung §1 am isbutit a unl pe Unguri

LIICR AREA IN TRANSILV ANIA 817 cu Romanil ;cu recunoascerea nationalitatil lor, 0 toate acelea pentru care inima fie-caruia Ro- man trebuea sa tresara §i pentru care am me- ritat intre fratii no§tri dela Paris numele de tra- datorl de patrie. Actele autentice insa de lucr-- rile noastre in Ungaria stall, §i ne vor disculpa, cand vom socotl ca trebue sa ne dam o socoteala. In tara noastra hotariram, ca nu trebue sa ne batem, dupa ce mai intaiii chemaram la arme 0 ne armaram §i nol de sus pana jos. In Italia gasiram ca prea este departe sa mergem, ca, ni se race§te culhul, 0 cg, n'avern treaba cu din§ii, de§i in timp de pace ii numeam frati, de§i causa era .aceea0 ;in Ungaria, ca este in potriva na- tionalitätilor, politica nu iartä; 0 ne siliram in sfar§it printr'o mie de sofisme §i pretexte sa ne scuzam chiar inochil no§tri de o poltronerie continua ce faca sa ne treacä toate prilejile cele frumoase, fara ca macar o sabie romana sä poata luci In vre-o lupta pentru libertate ;Mra sa vedem §i stindardul revolutiei noastre fiuturand intr'un camp ;fall ca un singur Roman sa dea un semn de credinta in cele ce a jurat. Revolutia noastra pefi §i se §terse ca §i cand n'ar fi fost, fara sa ne lase un suvenir macar glorios, fara sa infrumuseteze o pagina a istoriei noastre; fan, sa ne lase macar un nume maI mult pe cerul Amintiri Ghica. 27,641. 52 818 BOLLIAC patriei.Cel puOn cat ne-a läsat revolupa dela 8 2o, cu toate cd biata ord pläti destul de scump siastä jucdrie copildreascd a noastrd de an. Nu are clreptate Tarul in manifestul lui ? N'au drep- tate Turcii icele-lalte naPi sd ne nesocoteascd ? N'audreptate ciocoii ca sa ricld de noi ?S,i de unde toate astea ? Din sldbiciunea guvernului re- vo14onar. Aucl vorbindu-se de emigrafia polond,ita- Hand, germand ; de emigra0a romdnd nici o vorbd. Dece mii emigrati romani radcesc pe marginile Dundrii pand in Marea neagrd ;nici o organis4e, nici o chibzuire pentru o lume ce am impins'o in nenorociri. Toate emigraPe se organiseazd; Ii dail 'nano., se coloniseazd ;emigratia romand. cer- seste prin orase si sate, si noi ne certdm, precum gild iD-ta, te j5rofzla mir, ne calomnidrn prin circulare date peste emigra0 ca bulele Papei peste Catolici sicare nu fac decat sà.ne divize, sã ne paraliseze si mai mult de cea ce suntem,si sa ne facd uriciosi si flOU istreinilor. Este un an de cand sunte0 inParis, a0 fost in Londra, care este partida ce ai fácut in Ca- mere ? ce jurnaluri aci interesat la causa noastra. ? Ce instruccii ai mijlocit ambasadorului engles frances de aci pentru nenorocita noastral 0ra. ? In ce relatii ne-a0 pus cu emigr4i1e cele-lalte ? ARTIRNEA EMIGRATIEI 819 Ce suntem pregatiO a facela o declaratie de räsboiii ? Sta-vom tot ca in rdsboiul Ungariei ? Ce a0 cerut dela Poarta pentru emigra0 rom5,ni ? and ne-am desparOt dela Cronstadt, am insem- nat D. Tell §i D-le patru lucruri ce erau atunci de fdcut :unirea Ungurilor cu Romanii, credit de bani, credit de arme, sinici unul din doi sa nu meargd in Constantinopole. Despre nici una din trei nu am veclut nimic si cea din urmd s'a acut in contra, numai ca sa ne fe§telim si in emigratie inaintea ingracilor ce ne prostituelaori-ce ca- pi-kill al ciocoilor, la oH-ce cerere de muscdlas. Grizoti, emigratul grec, onorat aci, are numai pe persoana luiclece mii de lei pe luna..Iiibescu are ddruite palate si milioane si poarta. insemnele Domniei la oH-ce ceremonie, pentru ca a fost rus. Fratelese'il, mai muscal deck dinsul,s'a bu- curat aici nu numai de onoarea cerutd la .inve- stitura Domneascd, cisi de intimitdti si de toate semnele de stimd si de amicie. Cantacuzin, un biet caimacamas, numit de Duhamel in ordia turceascd lard nici o formd ;pe Iânga cea ce a furat in caimacamie, i-a mai acut o gratificacie de dou'e- cleci si cinci mii galbeni ;si D-voastral, cu toate titlurile ce ar fi trebuit sd aveci la Poartä, nu ye lasã sä punqi nici piciorul pe uscat si ye trimite

820 BOLLI AC ate un biet bac§i§ de slugd. Pentru ce toate astea ? Pentru cd nu §ti0 sd imposati. c Nu gAndi cä aste adevéruri aspre vin din vre o vra§ma§ie. Câmpul Ebert*, clubul rege- neratiei, popolul suveran §i espatriatul i0 au dat dovecli de sentimentele mele,§i cred cd causa de vrd§md§ie nu poate fi la mijloc. Despre intri- gile ce-mi scrii nu-0 respund nimic, cad mi se pare o copildrie lungd dela inceput§i pkid la sfar§it. c Te am admirat in taicil nostru §i sunt man- dru de cate ori imi arunc ochii pe bro§ura ce mi-ai trimis. Este toatd prea bine,§ia§tept cu nerabdare continua0a. Paze§te-te sa nu pui ceva pete peste emigrati ;crede cä nu este nimeni din cei ce-0 inchipuesci träddtori de patrie. ca din parte-mi, ca Roman emigrat, sunt foarte recunoscdtor lui Ghica :I) pentru cd a fost singuiul roman ce a mi§cat din afard ca sd ne folosim cu ceva din rdsboiul Ungariei ;2) pentru O., prin meriteleluipersonale, cunoscirqe, ca- pacitate §i stare,a pututsd-§i creeze aci o p0- si0e, sä se pue in relatie cu tot ce este mai emi- nent §i joacd o roldastdcli inConstantinopole, §i sa. fie o casd de emigrat roman in care sd se vadd adesea carta de visitd a luiCanning, Au- pick §.c.1.,§i al3-lea pentru cd lucreazd ne-

DESPRE EMIGRATI 821 contenit cli§i noapte ;positia §i creditul ce §i-a creat poate da o greutate lucrdrilor lui,§i toate aste lucrdri sunt pentru fericirea patriei mele, pe care a§i dori s'o véd, insä tot cu coloarea cu care am e§it dintr'insa §i nu §icu chipul cu care am eit, §i me mir cum §ipe D-ta acestecali- tati§i merite ale lui, cum de nu te-a indemnat la o prietenie §i stimd. Nu crede cá cu acestea voesc sd neg talentele §i meritele altora, dar este vorbd de oameni ce pot lucra incirconstantele de astddi. cA§tept cu nerdbdare minutul cand sa pociu veni a ye inbrdtio§a. acolo. Doresc pe Tell din suflet §ia§idorisal nu moard la duel ca sa.-1 pocid ave eü secondant la o pricind ce o sa am la Paris. Dar Stefan, sfântul 5tefan, ce face ? Me gandesc cu drag la dinsul ;el a e§it ca un mar- garitar fãrä pata din toata revolutia. Ce sunt aste comiteturi §i para-comiteturi, ce tot faceti pe acolo? comisii §.c.1.Sa lucrdm cu totii,frate,la cea ce putem, §i sa nu mai tot ambitiondm a ne face mai mari peste cei mai mici §i sä ne mai facem de risul ciocoilor. Am fostdrd tari §i mari §i tot nu am fdcut nimic. Afara. de N. Balcescu §i Ion Ghica, care §i-a dat demisia,ell nu ved pe nici unul, din cei ce s'ati ales acum, capabil a fiin-

622 BOLLIAC

tr'un comitet. Maghierul este bun, insa bun pen- tru altele; si Roset nu poate fi priimit in nimic, pAna mai intâill nu-si va da socoteala :Cum ne a scapat din mânà portofoliul Bibescului ?Curn s'a dat Bibescului dela acelor trei tineri calom- nia0 cä ar fi tras in el? §. c. 1. Se alcatuise si la Brussa un comitet in care erai D-ta, Ghica, BAT- cescu, Arapila §i eü. Eu insã nu am priimit pen- tru Ca nu me simc capabil a fi acolo. Am propus in locu-mi pe 5tefan, cu toate Ca nu sunt nici de cum de parere sã fie un comitet dupa cAte in- trigi am veglut. eSpune D-nului Tell, ca am platit din ve- nitul mosiei mele, clece mii de lei marchitanului ce a adus oelele. Nu este a§a cä asta paguba mi s'apricinuit din slabiciunea Locotenenei ?Iata pentru ce am cerut doue sute galbenila Bra- sov, si D-voastraadfacut asa cumsa..nu mi se dea nimic. cImbrali§eazd in locu-mi pe Plesoianu si spu- ne-i sa invee carte multd militard, ca sä merite epoletele ce i-a pus revolu0a. Acum nu o sä mai fie vorba de cruce, o sa fie de sabie,daca, o fi sd mai fie. (Te salut, caci am vre o doue scrisori pe masä care-micrincind ca doi ghicli,tot rendul reclamà singe si aur. Scrie, te rog, Cocoani Ma-

STEFAN GOLESCIT 823 riti cine a fost aceiintriganti ce ti-auscris reu de dumnea-ei. e Salutare sifratie. .Cesar Bolliak..

No. LXXIV. Stefan Golescu cdfrd Ion Ghica.

cParis le 17 Janvier 1850.

e Monsieur,

e Votre lettre en date du 15 Décembre, je viens de la recevoir au moment meme oil j'allais fermer ma lettre pour mes freres de Broussa. Je m'empresse de vous exprirner ma reconnaissance pour l'obligeance que vous avez de me donner desdetailscirconstancies sur le depart de ma mere de Constantinople. En effet j'étais tres in- quiet de son silence sur son depart de Constan- tinople, mais depuis j'ai rep de ses nouvelles de Golesti et de Bucarest. D'abord, elle a éte tres bien regue par Mr. Stirbey, grace a la lettre de Rechid Pacha pour Omer Pacha ;mais plus tard Mr. Liiders, voulant probablement faire sentir qu'il etait une autorité au dessus meme du Ministere Ottoman, par une note adressée a Mr. Stirbey il a fait signifier a ma mere que dans trois jours

824 STEFAN GOLESCII elle eut a quitter la capitale sans pouvoir y re- tourner. La Russie veut nous humilier, mais elle n'y parviendra jamais, car jamais nous ne con- sentirons a nous adresser a elle pour solliciter ni pardon ni faveur. Si ma mere avait rendu vi- site a Liiders, nul doute qu'elle aurait pu séjour- ner a Bucarest, ainsi que Mr. Stirbey le lui avait declare la premiere fois,quoique l'intention de ma mere ne filt pas de prolonger son séjour dans la capitale, qu'autant qu'elle aurait besoin pour arranger certaines affaires de famille. Je plains cependant Mr. Stirbey qui, dans sa pusilanimité, n'a pas cru pouvoir se servir du pretexte de la recommandation du Grand Vizir pour repondre a Mr. Liiders que les fils pouvaient etre coupables de rebellion,sans que pour cela leur mere en fut complice et par consequent passible des ri- gueurs qu'on ne saurait exercer raisonnablement que contre ses fils. Le paquet de mon frere Ale- xandre je l'ai rep, et je vous en remercie en vous priant de vouloir bien lui envoyer la lettre ci incluse. Ici on a rep des nouvelles de Mol- davie qui annoncent qu'un grand nombre de trou- pes russes viennent de pénetrer en Moldavie ;a ce qu'il parait decidement on veut en finir avec la guerre au printemps. Dieu veuille que cette even- tualité se realise, c'est tout ce qui peut nous ar-

ACTIIINEA RIISEAEICA 825 river de plus heureux, si je ne me trompe ;car une paix avec de nouvelles concessions ne sau- rait que nous etrefatale. Le Nafiolion, journal de l'Elysée Bourbon, nouvellement créé, donne la nouvelle que la Porte, pour couper court a la question des provinces Moldo-Valaques, est deci- dee a les declarer independantes, en les plagant sous le protectorat immediat de quatre Puissances de l'Europe. Y a-t-il quelque chose de vrai dans cette nouvelle ? Veuillez presenter mes respects a M-me Ghica et agréer pour .vous mes amities.

c Votre dévoué gSlefiltan Golesco..

veo. e2v-4,,c NI.;-04s_eft)rtglteW):;11-4 44e-494-14c2iP4r-

XIII.

Intrigile si calomniile lui Eliad si ale colegi- lor sei, indemnase pe unii din nol pana a nu mai voi sd se amestece in afacerile emigra0ai si chiar a cauta a se apera cu condeiul. Dail aci estract de epistola cleschisa adresata D-lor Eliad si Tell de C. A. Rosetti, ca respuns la acusdrile §i po- nosurile ce i se aducea de ace§ti doi Domni. A- ceasta epistold a fost autografiata chiar de mama autorului ei. In cat pentru mine, dupa ce alergasem in- destul pentru a face ca soartea depnuOor sd fie cat mai putin aspra, dupa ce am mijlocitelibe- rarea mai multora si formarea corpului de ingineri de §osele ai vialetului Hudaverdighiarului, corn- pus numai de tineri români, le-arn declarat ca nu mai voesc sd me amestec sail sã me mai ocup cu afacerile lor, aceasta in speranta ca se va pune printr'aceasta o stavila clevetirilor si clevetitorilor.

C. A. BOSETTI 827

No. LXII. C. A. Rose la cdtrei Eliade47.Tell.

Domnilor Eliade 4-iTell.

iDomnilor,

eSunt16luni de and nu incetaci i i noapte, prin grai §i prin scris, in fad §i in spate, sa m'ataca0, sä. me insu1ta0, numindu-mé intrigant, perfid §i trAddtor, §i sciti cà mi-am invelit capul cu suferintele patriei, cu cur4enia cugetului, cu dignitatea de om §i datoria mea de roman, pre- cum §i-1inve1e§te arabu CU mantia sa pand ce trece vintul Simun, §i am a§teptat se vi s'aline mania ca sa vedeci adevérul. Dar. se vede cd pa- timile omului sunt mai turbate deal chiar Si- munu, cad in loc de pace, atacurile cresc dincli incli,intinclendu-se mai peste to0emigra0.

Am täcut in sfir§it, pentru ca aparânclu-mè incepe lupta §i sunt silit se ye lovesc. D-tale, d-le Eliad, ii vine lesne, fiind pucini, foarte putini cei ce, tre- cend pe langd d-ta, scapard neatin§1 in curs de zo de ani, de andti-aipus toatä inima, toata activitatea, toatd viata a te deprinde, a te per- fec;iona intru aceasta

828 C. A. BOSETTI

M'acusaci : e t. De trddator al Patriei; e 2. de satelit al Rusiei ; e 3. de inimic al Imperiului Otoman ; .4. de réa-voitor al Guvernului ; .5. ca. noi mâncardm banii Statului ; a6. ca noi nu facurdm§inu facem nimic pentru Patrie, §i voi totul; e 7. cá e§iram din programa revoluciei §i din voirqele poporului ; e8. cä compromitemi ridiculam causa noa- stra in strdinAtate tScii bine (D-le Tell) cd inaintea revo- 146' ti-am is ca n'am incredere in D-1 Eliade, banuindu-1 d'un caracter foarte slab §i§ovaitor ; D-ta ai incuragiat temerea mea,neaperându-1 nici cum e Am protestat, fiind-cd nu-i ertat unui Guvern sa scoale inpicioare o§tirea§i sd sperie lumea, pe o simpla parola §optitá la urechie. V'am ois de multe .oncã Guvernul ocolit de soldaci este un Guvern de opresie, ca armele noastre trebue sá fie dreptatea §i populul ;§i de the ori vedeam pe D-1 Eliade ocolit d'o guardie de Armeni (fiind- cd la noi nu se pseail Elvetiani), de ca.te ori me urcam pe treptele Palatului §i vedeam solda0i ca in tabard de resbel, mi se inchidea inima, cad

DESPRE ELIADE ql TELL 829 vedeam un Guvern slab, fricos, ce se pregdtea a bate poporul cu arme §iinirniciicu crucea,§i carele voia se de§arte armele soldatilor români in inimile poporului roman, ca sd-1 deprinda a tdce de fricd saila face Lresbele civile ;dovadd cd indatd ce armia otomanä veni labarierdai gonit sold* de langa D-ta, rémaind singur in palat, cand in capitald dornnea §i prdda streinul ; §i strdlucitu-ti confrate, D-1 Eliade, licentiind gu- ardia sa §i desbracandu-se de mantia Mihaileana, s'ascunse in casele strdinilor... (5'apoi, Domnilor, de voiti ca negre§it sa. ne condamnam dupe amicii no§tri,de §ieste foarte nedrept, eü unul primesc,fiind-cacei ce me onoard cu amicitialor,sunt dintre barba0i cei mai virtuo§i, dintre Românii cei mai adeve- rati. Dar ce yeti dice voi,ce pand invirsta a- ceasta nu v'a ertat ceru s'aveti nici unul ? Ce velcjice,D-le Eliad, cand din intimplare s'ar dovedi Ca vr'un corespondent intim,sail vre-o rudd d'aproape a dumi-tale, s'ar dovedi, unul ca este spion §i cel-alalt fur de bani adunati cu nume strain! Ce vei çlice, cand iti voi dovedi cä pana in virsta aceasta, in nici o casä de muscal, mai la nici .una de boer, la nici o visita nici bal n'arn intrat ;§i nu numai cugetul,dar nicitdlpile pi- cioarelor mele nu sunt tävälite de praful caselor

830 C. A. ROSETTI lor ;când D-ta, nu estenici un consul rusesc, nici un guvern, nici un boer, cu care n'ai fost in intimitate?Pentru aceasta eu nu te numesc tra.- ddtor, dar te intreb cu ce drept D-ta, carele nu numai atat,ciInca ailuat gratificatii, ranguri, slujbe, decoratii dela toate guvernele. ...fu§i in toate partidele, §1 amicul tutulor printilor, e§ti subt umbrar de ori-ce banuiald, §i eü, carele nu numai c'am luat nimic, ci 'Inca am refusat slujbe dela princele Bibescu, eü carele am refusat banii ce-mi da ca sa viu in Paris, caci ti-aduci aminte? veni§i singur D-tala mine, vesel, veseldela masa printului,unde,intre noi vorbind, chemat fiind n'am venit, §i-mi facu§i buna-vestire cãMaria Sa doresce sa me' cunoasca §i sA-mi dea bani a e merge la Paris,. Eu, carele drept oda facui o plângere intitulatà ePlapama mea, sunt, suntem mai espu§i deck D-ta la oH-ce clefetire de sa- teliti rusesci ;când gratificatiile noastre, ale D-lor Balcescu, Ghica, §i-a altora, inca fura esiliuri, per- secutii §i inchisori? Pentru merite eU cu cel putin ca§'aledumi-tale,§ilumea sciecà.princele Bibescu gasea versurile mele cele proaste mai frumoase deck poesiile dumi-tale. De ce numai D-ta aveai voie sa publici un jurnal §i eiinu ?§i de ce dici ca. sunt inimicul Turcilor, când nu eu §iaiis ci D-ta ai facut ode armiilor rusesci, DESPRE ELIADE tr TELL 831

CaNicolae este parintele, liberatorul nostru cre- stin iicoana lui Dumnecleti ? eParinte al nationalitatii, amic al Otomani- lor iinimicul Rusilor, de ce ai facut o oda la 2 Septembre? ifi-vorri noi culpabili de ne vom devua Rusieii vom striga cu invefatorul nostru : Crucea iard,s1 lumineazd < Pe vechiul seii drag pamint, Semiluna s' infrunteazd Aproape d' al sed mormint. «Crestinul iari!c1 trdeste «In locul cel pdmintesc Ismail fricos grdbeste «In pustiul arapesc. .5i cred, Domnule, cd me vei erta de nu citezaltestrofe mult mai frumoase, sciind cd n'am nicioperile nici sublimu-ci Curler.Trimi- te-mi-lei me indalorez a gasi pe toatä foaea câte o oda pentru Muscali saU pentru boerii cei mai tradatori, in contra drepturilor noastre, si de- fdimatoare pentru Imperiul Otoman. Trimite-mi Curierul §i voi dovedi ca ne depravai in toate felurile,i adesea ne gliceai, ca profesorul dumi- tale Machiavel,sà.adorani stapanirea cad este foarte bunafiind-ca princele trebue sä verse pe populi tot reul de odata, lasand sa cacla binele picaturg cu picdtura . 832 C. A. ROBETTI

(Mai spune-mi incd, apostol al libertdtii §i al autonomiei noastre, de ce când te-ai certat cu cen- sorul ai scris cã a lasat a se tipdri poesiile D-lui Alexandrescutce ataca. drepturile CurOor suze- trane §i protectrice, ce aü drepturi nehig-dduite tinara noastra?, .5i in sfir§it, D-ta ceici, färd cea mai mica dovadd, cã complotarn sa te arunc dupe tron; când populul era adunat in curte cerend Regu- lamentul sd-1 arda ,si nu voiai sei-1 dai, spune-mi cum si-ar fi mers de e§iarn la fereastrd §i, arun- când Oda dumi-lale la Regulament, cliceam: cReforma dreaptel in veci trAiascä,

Ca om privat ai binevoit a lua, in ajunul revoluOei, din banii no§tri, ca sa.-0 cumperi un

po§talion §i sä plate§ti lucraorilor tipografiei: 200 Galbn

dela guvernul provisoriii .. 600 ca ministru al instrucciei pestezoo Afard din banii ce platirdm pentru hrana voastra. in Craiova §i in Bucuresci, §i peste 200 # pentru 2 träsuri ce avegi pentru voi numai, afard din 20,000 de sfanOhi ce luardti dela D. C. Bah cescu, afard §i din 2,000 # ai mei, ai no§tri, ce re'maserd la D. Tell. 5'acum iatd. 15 luni de cand

DESPEE ELUDE rir TELL 833

petrecetiincalatorii lard de nidn scop, nid folos,petreceri,teatre etc.,cheltuind din banii acestia si din altecontributii indirecte Vedi dar, cd nu numai n'ai perdut nimic, ci pen- tru D-ta, pentru voi, revolut'ia a fost o adeveratd cchiverniseald,, cheltuindsi acum chiar, pentru pläceri trupescica se dantuiti, cum dice D-1 Mi- chelet, tpe mormintele Italie', ale Ungariei si ale gRomaniei, economiile unor tineri patrioti esilati, ce sunt silifi sã ile dea, pentru cd.le-ai dis : ,Eram holdrili sd nu ne mai amestecdm in ni- emic, dar pe condiga et a fi primim tot: (nu o mu de frand, ci chiar unul de ne ati fi etrdmis, se schimbdsirolld ,si langagiul., cAstfel dar, patrioti generosi, de nu se ga- seail acei Romani devuati,ca se v'e plateasca, erati gata se lasati patria se piara fara se-i dati ajutor ? Cad negresit, de primiti sarcinai dina- riul unor prisonieri, ye sirntiti capabili. Pe ce legi, pe ce morald, ye rezemati, cand diceti ca p'un franc chiar se schirnba iroluli langagiul unui Roman? *i fi-vom noi culpabili de am dice p'acest temeiii, cã rolul si langagiul vostru a fost reac- tionar,fiind-ca nu ye lasaram sefitip1atii cu lista civilä a princelui ? Pe ce legi, pe ce moralã ye rezemati cand diceti ca numai cu conditia d'a fiplatici, primiti tot? A! de vor fi esistand ase- Amintiri Ghica 27,641 6a 834 C. A. ItOSETTI menea legi, cel putin nu sunt române, cad Ro- mânul ye dice prin antica sa baladd, ca. voe§te:

4Voinici groO la ceafa' a Voinici fdrA leafg.

....tIncriminaOile cresc §i se intind astfel, incAt imi vine a crede cá a0 hotärit a nu ye odini pAna ce nu yeti ucide pe tocicei ce nu voesc a ye crede de profqi. 5i munca va fi grea, domnilor, caci ve'd cà remaseraci numai cind in Paris (find- ca. cei din Paris au durerea d'a vedea cum traici §i ce facet°§icealalta lume cu toate cã ye numirä0 cdatatori de libertati,, spuindu-ne ca. efii- ecaretti in mijlocul nostru cu libertatea,cu m5.- 4 nile§i vemintele albe ca insu§i ve§mintele li- e bert4ii române, ;cu toate ca cliserati sa ne in- chinam la voi,ascultand intru toate (pe cei ce cDumn4ezi ii insuflaz§i te numi§i cArhanghelu eMihai1,(1),persist a crede ca sunte0 oameni ca toci oamenii, ba Inca cu multe slabiciuni§i pa- timi omene§ti. (5i ca se vedem de ail sail nu dreptate, spune-mi, D-le Eliade, D-ta ce ai preten0a sa te adora.m, D-ta ce e§ti acum &boy de ani, de §ti-

i) Vestt Afonitorul.

DESPEE ELIADE yx TELL 835 in0. §1 de geniii, ce al facut §1ce aiorganisat inaintea revolupei, mai cu seamd and D-ta nu mai aveai glas, cad aveal un jurnal§ieral cu- noscut de tóta lumea cititoare? PAnd atunci insd dd-mi voie seii mai spui eii, cd putin inaintea re- voluOeialfdcuto odd censorului§iministru K. Filipescu, care-le nu m'a lasat seserif'nici ca este zapada §i fig in Rusia, silindu-te sä ne faci a crede cä censura la noi este mai liberald deck in Frana chiar. c Acum ca-ci vecluram propaganda jurnalului, spune-rni careli-a fost propaganda prin grai §i actie? Nu me duc mai departe, pe când formaram nol Societatea literard, careia lacendu-i concurenta te sileai s'o sugrumi din fa§d incd, ci se incepem din anul din urmd. Unde erai pe când to;i cki ne scii §i ne calomniezi, ne adunam spre a forma o societate pentru teatru, alta pentru a pad fie- care un tribut potrivit cu venitul seil, alta pentru a improprietdri pe sätean ? 5i dupe revolutia Fran- ei, unde erai pe and incepuram a forma pro- iectul pentru revoluOe? Unde erai când indata dupa revolutia Vienel eram gata O. ne sculdm, §i numai neunirea unora din confrati fu pricina in- tdrclierii ? Unde erai pe and D-nii Golesci, cu mergerea lor la mo§ie, cu propunerea ce lacurd satenilor, opunerea ce le fdcii guvernul §1 dispu-

836 C. A. ROSE= tele lor cu Prince le, semanau ideile libertdtii si ale revolutiei ?Unde erai pe cand caselenoastre, ocolite de politie, strigau popoluluicscoald-te §i ajutd pe cei ce veghiazd politia, caci ei negre§it ducreaza pentru tine?, Unde erai pe arid Vilara clicea lui Golescu §i N. Bdlcescu, se nu mai vie la mine, §i ei respundeau: cd'aci ne ducem d'a drep- tul?Unde erai pe când discutam cu Princele re-. volutia, §i me amerinta cu temnita, clicendu-mic'am tpus lumea in picioare si spaima in inimile boeri- dor) ? $i toate acestea intr'o said publica, de unde cuvintele revolutie etc., intrard in tirechile a una sutá functionari §i privitori, ca se intre apoi prin- tr'en§ii in inimile a altor sute de oameni ;cad nimeni nu-mi va putea tagAdui cd intr'o capitald, unde nu erati profesori, tribune si jurnale, unde nu era nici o societate secreta, o mare parte de propaganda s'afdcut prin adundrile noastre ce se facurd publicesiputernice prin paza si per- secutia poliiei. Unde erai pe când toti se espu- neail intinclend propaganda? Unde erai pe când D-1 Boliac, ce este mai sarac deck D-ta, propunea mica sa argintarie, §i noi, vinclend si amanetând stdrile noastre, hotdrirdm se facem revolutia? EU unul nu te-amveclut, nu te-amsimiit pe nicairi; si pand imi vei dovedi cd fdceai ceva mai bine, dd-mi voe a-ti spune cã insuflai spaima

DESPRE ELIADE 9I TELL 837 in inimile unora, frica intr'ale altora, §i te intoarceai imprejurul unoridei vage §i aro.§ir,incare, multumitá caracterului celui slabce ai,te ai fi aflat Inca incurcat, daea D-nii Golesci §iBoliac nu te aruncau inmijlocul nostru Spune-mi oare, ca membru al guvernului ce reformd facu§i saü propuse§i? nimic, n'ai avut nici un plan,nici o idee limpede decat acea a fricei ;§i prin urmare n'ai avut nici amor, cad amorul este mai tare §i mai durabil deck frica. N'ai fost nici pentru resbel, nici pentru pace, nici pentru nici contra revol4ei, nici Turc, nici Mus- cal, nici Roman. 5i, ca se-'ci do vedesc cd vorbesc numai despre cele ce pot dovedi, te invit la discuPe cAm voit reinvierea na0onalit4i, redobah- dind intreg mare §i neatins dreptul nostru de au- tonomie, tindend Sublimei Porli o mana. frateasca §i primind a-i plati tributul de recunoscinta pentru ajutorul ce va fi datoare se ni-1 dea ori cand II vom cere; iar de nu va voi s'o silim se primeasca dreptele noastre cereri ce sunt in interesul ei ca §i intr'al nostru; §i subt osanda de tradatori cdtre patrie §i care imperiul Otoman, chiar s'aclis cd trebue se silirn Turcia, sciind cd de refusa, pricina este cä nu se increde in puterea noastra, nesciind catä via0.§i vigoare este in populu roman. Si

838 C. A. 33.08ETTI fiind-ca toti, cu D-ta impreund, voirdm astfel, ho- tarirdm, de vom fiatacaci de ori-cine se ne tra- gem pe munO, 300 mdcar de vom fi,§i se inem lupta pand ce nactile streine ne vor ajuta; de nu se perim cu armele in mâna ca se dam n4ei intAia leccie de libertate, §i lumei intaia dovadd cd tot mai esistdm, silind'o a adaoga o nationa- litate mai mult in cdlindarul european. t Am voit se ne unim cu Moldavia, se fim un singur trup, precum suntem un singur suflet ; §1 se suflam impregiuru-ne, cu toatd puterea unei natii june, spiritul revolutionar, deschidend bracele la ori-ce element nacional va invia prin suflarea noastra t A Domnilor !in loc d'a judeca pe cei-lal0 dupe faptele voastre §i a clice cd nu facem nimic pentru patrie, n'ar fi mai demn pentru voi, capi §i datatori de libertate, ca cu faptele cele bune §i cuvintele voastre cele fr4e§ti se aprindqi in noi patriotismu, se ne indemna;i, se ne silici chiar a ne implini datoria, in loc d'a ne da tristul drept se ye dicem in gura mare, luand de martori pe tov emigracii din Paris, ca nu numai n'aci incer- cercat'o nici odatc 1, §ica.v'ati§iindaratnicit, de cate ori noi ereticii v'am chemat la fra4ie, la conlucrare, fugind totdeauna numai voi doi de oil- ce adunare de Români, chiar §iliterara, a§a ca

DESPRE ELIADE qi TELL 839

curnaerul ce respiraii compatrio0i vo§tri ar fi mai pernicios pentru sfintenia voastrd deck nu fu la Iafa pentru viata lui Napoleon suflarea cea ciumoasd a soldatilor ;n'arfifost mai bine§i nu erati datori chiar ca toti bdrbatii cei virtuo§i, se ye apropiati de noi cei pacdto§i, se ne intin- deti mâna §ise ne ridicati pAnd la voi ? Cad ori-cine poate mdrturisi, cd cei cu desdver§ire per- fecti n'afi trebuinta de nici un ajutor, de nici un preceptor,nicichiar de locotenenta de Domn. N'ar fifost mai profitabil pentru noi§i pentru voi se nu me silitiprin calomniele voastre se ye dovedesc, cd §i dupa ce junghiardti revolutia §1 plecarati din taxa., nu numai cd nu fdcurdti ni- mie,ci ca omul cel vechiii suflarati discordia in familia cea sacrã a emigratilor, silindu-ne a anula §i-a impedica ori-ce lucrare a noastrd ? (Dar fiind-cd nu voiti a face cum e bine, veniti, Domnilor, se ye dovedesc cd dela 13/25 Septembrie §i pAnd acum, voi numai nu lucrati nimic, voi numai furdti inimicii Imperiului Otoman, voi numai e§irdti din vointele natiei, voi numai calomniardti revolutia §i ridiculardti emigratia. .. c Acum spuneti §ivolin ce intrebuintarati aceste 6 luni dela e§ire-ve din card pând la so- sire-ve in Paris ?In speculatii de bani,interese personale,intrigi,poltronerii§icalomnii, cum

840 a. A. ROSETTI spuneti voi singuri iar nu ezi. Caci mi s'a dat tot mie s'arat oamenilor Ca voi si numai voi sin- guri ati sciut se ne spuneti cine sunteti. rDi,D. Eliad, da-ne socoteala de tot ce al facut ; orn cu genii", mare politic, inspirat al Dom- nulul, primulsietern locotenent. Vorbesce,Ii daii parola D. Eliad :Vqend cã sunt multi cclin noi ceaveaii ce sit mdnance, ne chibzuirtim fdcurdm o subscriptie care ne dete 220 # de (la eelceaveazi mai mull4-1'4impdrtirdm la feel ce n' avead, facis'amärginit luerarea noastri, quidne avand eel lucre n Bralcm. Apoi eel de a- mcolo, ne find in corespondentd cu cei de aid, cne,adis: duceti-vi amendoi, In/e/egefi-vi cu D. N. Golescu, penlru cd" noi vrem sit tinem ,rirul revolutiei,>ci lad cate 250 # de om :lucratI crn deplintt putero t. , . . Plecardm dar ci venirdm la Franc- (fort sd vorbim cu Maiorescu, de undoaveam In gaud se Wain eárt1 de recomandatie, se venim apoi min Paris, din Paris la Londra, ,s' apoi se mer- egem in Tarigrad, CaCi seiind Poarta slabä, voiam cmai antaiti ca din Paris saii din Londra se ne casigurdm cel putin de protectia unui ambasador. cGdsirdmeipeIablowski, ne spuse cit s' a feicut cdoue parade: una Eliad, alla Golescuuna ca se ginchine tam Austria'pialta Turciei, scire ce ne

DESPRE ELIADE IF TELL 841

I) Discurs tinut In seanta din Paris, 6 Fevruarie 1849.

842 C. A. ROSETTI vom fiuniti si solidari unii pentru alcii, ye faceaCi cel pucin datoria semdnând seminca libertdcii §'a nacionalitdcii, ce de nu ar fi dat indata rodul dorit, n'ar fiperit insd nici odata asemenea cuvinte e Dupd ce dar ye impuserdci cu sila dictatori a toatei emigracii ce nu v'a numit, si ne gonird# din mijlocul vostru, spuneci-mi ce fdcuraci, cad iatd un an de ciile de când domniCi fdrd piedica ?

Spuneci voi ce acura.ci d'atunci§ipAn'acum in London si in Paris? Nimic. 5i, fiindcd paralisard# lucrdrile lui Ion Ghica in Constantinopole, spuneti de ce ye duserdci acolo si ce facuraci ?Nimic. Acum cd v'athaiii o parte din re'ul ce falcurdti Romanilor,, Turcilor§iemigraciei, trebue oare sd ye mai arét cd tot voi esirdci din voinCele na- ciunii ? Dar spune D-ta singur, n'airide dacd Mazzini, Manin sau Kossuth in intAia publicacie, dupd ca.- derea patriei lor, sub titlu cel pompos de cSuve- (mire si impresii ale unui proscrisp, ar vorbi, ,s'eqcz de mul1, in felu jurnalului Charivari, despre felu cu careduanieriirescolird inmgibernd iar nu g§i in cismele lor, ; cum cd ddruird cigarelet ne- e voind ca Franca sã fie o prostituatä dela care ecumpe'rd cineva pldcerile sale,; s'ancadrand toate acestea in cuvinte tavalite si de rea educacie, pe

DESPRE ELIADE SI TELL 843 care me vei erta cd nu le pot scrie aci ;despre baluri, teatre, plimbari pe bulevarde §i campurile Elisee,§i pangliciledela ve§rnintele oarnenilor, mai cu searna cand a Domniei tale,ce nu este romana, ce nu este ca§tigata ci capétatd, e mult mai in vedere decal ale Francesilor. A !nu ga.- si§1 in inima-V de Roman §ide proscris nimic alt mai bun, mai nobil, mai folositor patriei§i mai potrivit cu geniul unui §ef al revoluOei des- pre care sd vorbesci natiei celei mai inteligente ?t.

Cele ce urmeazd, sunt estrase din cApel la oa- emend cel liben de C. A. Rosetti (Paris, 1849, De- ccembrie 2)--Domnilor membri a comisiunei pentru cluarea socotelilor) Acest cApeh este autografiat impre- und cu scrisoarea deschisd adresatdD-Ior Eliadei Telb. tIn aceste çlile, cand, precum mai çliseiu, afarã din cei doi Locotenenti, mai to0 Românii sunt acu- sa0 de catre cei doi fo§ti locotenen0, sunt silit a face cunoscut c'atat inainte cat §i dupä revolutie n'am luat dela Stat nici o para, nici sub titlu de gra- tifica0e saü despagubire, precum a luat D. Eliade dela guvernu provisoriii 600 #, nici sub titlu de leafa a funcciei mele. Cad §tici ca membrii gu- vernului provisorid, de §i D. Eliad a propus §'a staruit in mai multe renduri ca sä iea pe seama-le lista civila a Princului, avend nenorocirea d'a nu

844 0. A. ItOSETTI isbuti propunerea sa, nu luardm nici o plata. Am priimit insd pe drum vre-o 40 sail 50 de galbeni dela unul din ceice aveaa din banil Statului pentru deosebite misii. Mai in urmd am cheltuit §i eü pentru confratii mei arestati o sumd egald, de nu si mai mare ;si cu toate acestea,fiindcd sciam cd mica sumd din banii Statului, ce a re- mas la cei ce fuseserd trimisi cu misil secrete, nu trebue sa fie cheltuite, cum dice D. N. Balcescu, in folosul patriotilor ci alpatriei, am scrisfor- mal DD. Golesci Inca din luna lui Ianuarie, facen- du-le cunoscut ca voiU respunde foarte curend acea almã de bani. Dati-mi voie, Domnilor, sä pui aci o parte din acea epistold, fiind in raport cu introducerea acestel adrese eVe iert calomniatori ai mei, Muscali saü Locotenenti, pentru toate durerile ce mi-ati pricinuit ;dar nu ye voiu ierta nici odata de me yeti mai sili sd vorbesc de mine insumi, cobo- randu-me in arena neomenoasd si anti-romând in care de 16 luni me chernati neincetat,§i Dum- nedeu imi ajutd sa resist pAnd acum. ePicum sä venim la cifre. Primiti dela D. C. A. Rosetti ..galbeni1000

(Ion Ghica). . e 900 fratii l3rdtieni. . .. 400

Peste tot z 2 300

DESPRE ELIADE tp TELL 845

Da/i dupci ordinu comitetului : D. X. X. X. (Telegescu dela Ploesci) galbeni 315 a Ion Eliade 2 i8o 6 Tell , goo

6 D. Brdtianu , 200

c C. Balcescu , 5o

6 N. Balcescu , wo 6 Negulici , 30 e Eliad 3. 20 6 Eliad §i St. Golescu ca sd-i dea D. Tell , 700 6 Boliak (mi se pare) , 30 0 pu§ca.,cdruta §i bac§i§uri la ple- carea D-lui Eliade , 20

Peste tot ... 3 2545 Vedeti, Domnilor, cd baniie§itidincast, intrec pe ceiintrati cu 4*245, §1pricina este c'am depus mai mult deck anuntasem§icu toata dobAnda de20la sutd ce am platit §i pla- tesc ,am depus Inca mai multi deck ace§ti 245galbeni, dar nu pot da socoteald anume pe ce i-am cheltuit ;§i cred ca ori cine poate vedea cd 'n momentele cele dupd urmd, and ne pre- gdteam pentru revolutie §i politia me 'ngrija §i me urmärea, am putut cheltui vr'o200galbeni, fdra ca sd pot tine0socoteald strictd ;dar pen-

846 O. A. ROSETTI

tru cd trdim inteun timp cand numai calomnia- torii vorbesc §i sunt ascultati, si prin urmare cei ce n'au asemenea principii trebue sä dovedeasca sail sd tacd, iatä c'acea sumä de bani nu figu- reazd in cifre. eM'è socot dator, Domnilor, a ye mai face cunoscut, ca membru al comitetului revolutionar §'al asociatiei studentilor roman!, cd s'a mai dat D. general Tell, de cdtre D. A. G. Golescu, Inca 800 galbeni (de nu 850). Acesti bani erau adu- nati de catre D-1 A. C. Golescu, pentru asociatia studentilor roman! si D -1 A. C. Golescu intru inceput mi-a fost dat mie aceastä sumd imprumut si cu soroc de 3 sail 4 luni, ear eil, destinandu-i pentru revolutid, ii ldsasem la D-1. A. G. Golescu. Mai in urma D-1 A. C. Golescu, dorind siaci ca'n toate, sd nu remae mai in urmd, cand este vorba d'a face un sacrificiii pentru patrie, mi-a fdcut cunoscut c'acea sumä de bani, remâne pe respunderea sa. Dar ori si cine va fi cel ce res- punde Asociatiei pentru dinsii, noi suntem in drept a face cunoscut c'acesti bani s'au dat D-lui ge- neralTell,siprin urmare suntem in drept a cere dela Domnia sa socotealdsi pentru suma aceasta. 5i fiindcd pe drumu ce ne-a pus D. Tell, suntem silt! a spune tot ce stim, am onoarea d'a face cunoscut comisiei, cã dupd mine, din 2400

DESPRE ELIADE g t TELL 847 galbeni ce a priimit D-1 Tell, inaintea revolutiei, n'a putut cheltui, dupa cum adesea ne-a sfius in- su§i, mai mult de 150 galbeni si precum ori-cine poate calcula ca. in calatoria D-lor dela Islas si pana. la Romanati nu puteau cheltui mai mult cu o companie de soldati care isi avea indestularea dela capitanul ei ;cad pentru cele-lalte escursii ce mai facura. dela Romanati la Craiova, s'a luat dela administratiile acestor districte peste 30,000 lei, afarà din plata ce a facut magistratu pentru indestularea membrilor guvernului de acolo, pre- cum poate adeveri ori-cine a vedut aceste soco- teli inatisate la ministeru din intru s'al finantelor. e Daca earasi va dice D-1 general Tell c'a cheltuit din banii acestia cu armia sa in retragere la munti,protestez1)fiindca banii acestia n'a fost dati pentru asemenea expeditii,sial2-lea fiindca. D-1 Maghieru, carele in adevér purta toate cheltuelile, a 'nfatisat socotelile si s'a scadut din banii ce avea pentru formarea pandurilor cu 500 galbeni, si cred ca.' Statul a plait destul de scump acea expeditie ca sà nu mai fim sili0 s'o platim si noi D-lui general. Ast-fel dar D-1 Tell a priimit peste tot # 2400. cheltuiti la Islas, sd dicem 200 dati in Bucuresti D-lui C. A. Rosetti 200 peste tot . . 400

remasi la Domnia sa. . . 2000 848 EMIGRAV! DE LA BRUBSA

cDomnilor. Eu n'acuz pe nimeni ca durn- nea-lor,i dacd D-1 Tell va fi cheltuit ceva bani in trebuinte ale patriei, voiU priimi cu bucurie so- cotelile sale. Dar, ca membru icontribuitor al comitetului, sunt in drept a-i cerei socotelile si banii remasi, mai cu seamd and dumnea-lui ne-a dat aceasta. frumoasdpildd. Puindu-mé la dispositiile comisiei, am onoa- rea, Domnilor, d'a ye saluta frateste. C. A. Rosetti.,

No. XXV. Emigra/ii dela Brussa card Ion Ghica.

cDreptate frdlie. cDornnule lone Ghica, (Dela inceputul revolutiunii noastre pang acum am avut destul timp si mai multe ocasiuni ca sd putem cunoascei aprecia talentele si tactul D-tale politic pe nemarginitul camp de luptd al diplomatiei, care din ce in ce se destinde inaintea noastra, si de unde sa putem culege laure pentru liberarea ifericirea patrieisi natiunei noastre. cAcum, audind cu durere cä Dumnea-ta, des- gustat de marile pedice ce intimpini in frumoasa sipenibila carierd ceti-aipreinsemnat, te-ai fi de-

CATRA ION GHICA 849 terminat a te retrage in locuri mai pldcute pen- tru o viaà mai dulce. Noi, pentru cd cu tot drep- tulmeriticredereasirecunostinta noastra.,te rugdm a remâné tot inConstantinopol, aproape de augustul nostru Suzeran, cel mai natural, mai secur si mai generos protector alnostru, pAnd când aceastd a noastrd alegere se va aproba de majoritatea emigr4unei. e Salutare sifrdtie. e G. Adrian, C. Serghiad, Cesar Boliak, Jo- ranu, Alexandru Golescu, P. Cerndtescu, D. Flo- rescu, A. Zane, C. Padeanu, Radu Golescu, loan Deivos, M. Serghiescu, loan Maghieru, Ioan 5i- mon, B. Balcescu, N. Apoloni,I.Ionescu,Al. Mano. , Brussa 26 Oct. 1849 (6 Noemv.)).

No. LXIX. A. G. Golescu cdiret Ion Ghica la Consianteinopole. c Paris 7 Novembre 1849. e Mon cher Ghica, Je t'écris ces quelques mots de chez Balcesco. Je n'ai que le temps de te manifester ma surprise de me voir impliqué par toi dans l'affaire de la lettre signée par Tell et N. Golesco. J'apprends de Bolintineano que

Arnintiri Glum. 27,641. 51 850 A. G. GOLESCU tu as des griefs contre moi a ce sujet. Alexandri m'apprends la meme chose et Catinca Rosetti m'écrit de Constantinople que tu es furieux contre moi a propos de cette affaire. Je ne comprends ni comment ni a propct de quoi je suis implique dans cette nouvelle affaire. Tout ce que je sais de cette affaire, c'est que je suisalle avec mes cousins chez Spleny et que celui-ci nous a de- clare n'avoir jamais rep de toi un papier signé par un ou par plusieursd'entre nos emigres, ayant rapport a la situation des Principautés et a leurs relations avec la Hongrie, et que m6me il n'a jamais parle a Eliade que d'une note non signée et n'ayant aucun caractere officiel ou seu- lement officieux. Or, comme au contraire Eliade avait soutenu que Spleny lui avait parle de propo-. sitions faites et sig-nées par toi et par plusieurs des nOtres, j'ai eu une forte dispute avec lui a ce sujet et je ne luiai meme plus parle depuis. Voila donc de quoi je suis coupable dans cette affaire !Je ne comprends pas ce que tti as a me reprocher a ce sujet. Je pense avoir été assez franc avec toi, pour n'avoir plus a craindre d'etre l'objet d'une suspicion aussi peu fondee. cEn tous cas, comme je suis au plus mal avec Tell et Eliade, je m'engage a ne plus t'en parler ;on ne peut parler avec impartialité. de

NEINTELEGEBILE EIVEIGRATILOR 851 ses ennemis, et je ne veux pas m'exposer a etre injuste pas merne avec mes ennemis. J'espere donc que de ton côte aussi tu ne m'en parleras plus. Tant que nos relations personnelles n'etaient pas arrivées a ce degré d'inimitie j'ai pu me permettre de t'en parler ;maintenant c'est fini. Je te prie seulement de croire, une fois pour toutes, que je ne me mele plus en rien de ce qui regarde ces M-rs ;que pour moi c'est comme si ces Messieurs n'existaient pas et que par consequent tu ne dois plus preter foi a des intrigues indignes d'hommes qui se respectent. ,Je reviens a la charge pour t'engager a venir toi meme a Paris, ou j'espere bien que nous finirons par nous entendre sur ce qu'il y a faire, en dehors de tout esprit de parti.

(Ton ami c A. G. Golesco.

.Mes respects a Madame Ghica. Si tu vois ma tante Golesco, dis lui, que si je ne lui ai pas écrit par ce courrier, c'est que je suis per- suade que ma lettre ne l'eut plus trouvée a Con- stantinople..

852 EMIGHATII DELA BRUSSA

No. LXXI.Ernig-ralii dela Brussa edIrd Eliade.

cBrussa 6 Febru. (25 lan.) 1850.

c Drepale, .fr tiyie . cDomnule Eliade!

Toate scrisorile D-tale dela 4/16 Dec.in- coa, in cea ce ne priveste pe noi, ne-ad atins foarte mult, cad era indemn de D-ta, si se vede cd conesilatif nostri, de cari ne-am despartit nu- mai fiind-ca aü comis fapte desoneste imisere, te-aainformat cu pasiune despre noi,saii mai bine vrend ca sã vindice depdrtarea D-lor, ne-au calomniat intr'un mod de care numai D-lor poate sunt capabili. cCât pentru banii cAci am pututsa-citrimitem pentru tractarea causeinoastre cu deschiderea unui jurnal, noi ne repurtdrn la scrisoarea trimisd una cu elsilaapelul nostru din 5;17Decern- brie 1849. Salutare ifraAie.

tRadu Golescu, Alexandru Golescu, II Flo- rescu,P. Cernatescu, G. Vallianu, A. Zané, C. Padianu,I.Magheru,I.Simon, A. Mano. Red. Cernatescu.),

E [JADE 833

No. LXXIV.Eliade ctUrd emigrratil dela Ilrussa

cDonindor, Am priimit scrisoarea D-voastre din 18/30 Aprilie. Am veclut cele scrise si iar mi-aii pdrut reil de ate Imi scrieti cd se urmeaza aci. Vecl, fratilor, cd a ajuns mai mult ure personale intre Romani, iar nu despartire de principii. Cine este cu un partici, e considerat de om de omenie si privilegiat a dice si a lucra ori-cum va voi ;de- fectele nu i se ved decat dela cea-lalta partida ; tristd stare !5i pretindem a indrepta i lumea. iNutiü,amatii meifrati, daca cate imi scrieti pentru cei despartiti de D-voastra sunt ade- vérate sail nu, cadeu nu me afiu cu D-voastra. Stit insäsiye asigurcà.acestidespartiti de D-voastra nici o data n'au cutezat sã scrie asupra D-voastre isa ye intineze. Tot dorul le-afost si le este ca. sunteti prea creduli, §i aceasta cali- ficat'ie nu e niciyitiu,nicidefect..5tialard cu durere de suflet cd-mi faceti o nedreptate scriin- clu-milucruri cenici D-voastra nu credeti.Imi aruncati asupra-mi sarcina ca mis'azi etrimis circa .0oo fr., cari adoperafi cu consciinid, 1ft/ea sd

producd mulb. N'am priimit, Domnilor, cleat 2 200 fr., doue mii doue sute o data si sapte sute

854 ELIADE opt altd data, a cdror socoteald am trimis'o ce- lor ce aü dat ace§ti bani. (Tata, fratii mei, pentru ce n'am putut priimi banii ce ai suscris. Nu e drept,nici cuviincios, nici generos sd-mi incdrcati sume ca sd-mi adu- ceti aminte cd nu s'au adoperat cu con§tiinta. Vor- biti de onestitale, sinceritale, moralitale ;§i dacá este onest, sincer §i moral sd incdrcati pe un om ce ye chiamd la unire, la pace, la amorul intre sine §ipentru patrie ;dacd credeti cä iacum lucrurile mele ye ating sati ye atacd, ye rog sä me erta0, sail nu me yeti erta ;nu mai diceti ca. me mai respectati Inca.,fitisinceri. N'am ambi- tionat respectul nimului, ci amorul care l'am dat §i eu. Am4-mé cum ye am, daca se poate; §i atunci yeti dice albului albü, ilui doué doué, iar nu patru. ePentru banii ce-mi scrieti sd. daU D-lui D. Bratianul, nu i-am priimit. De mi se vor trimite imi void face o placere a ye servi. Am vorbit cu D. Brdtianu, i-am respuns §i in scris asupra a- cestor bani. D-voastra bine §titi cd. nu sunt la mine (vorbim in convinctie morala iar nu dupd forme judiciare) ;§titi in con§tiinta cã n'am priimit acei bani §i me insdrcinati a-i respunde. Pentru ce ? Pentru ca din disgr4e nu ye invoii intre D-voa- stra. ;aci sunt patimile care vorbesc acum, iar nu

CATRA EMIGRATII DELA BRITEMA 855 ratia§isufletele D-voastre ce leiubescata.t. Dar, Domnilor, imi sunteti dragi, caci sunteti Ro- mâni, sunteti esilati ;§i esiliu ii suferiti pentru de- votament, pentru adevér; ati luat crucea pentru a servi pe alii ia suferimartiriul,§iin tara n'ati umblat nici dupd vodie nici dupa parcalabie. Imi sunteti dragi §i ye rog, pAna nu se vor mai alina patimile, incetati de a-mi mai scrie, caci imi face mare reit,§i nu cred sa fiti a§a de crudi ca sa faceti a-mi veni durerile dela obiectele afecti- ilor mele. Domnul cu D-voastra! Amorul §i pacea lui in inimile D-voastra. A revedere, amatil mei. tSalutare §i fratie. .11Eliade. 1850 Mali 17 (5), Paris. tD-lor Cernatescu, Sergiade, Valeanu, A. Golescu, R. Golescu, D. Florescu,I. Magheru, Pädeanu, Simon, Zanea, Mano,.

No. XLII. Eliade cãlrã emigragi dela Brussa.

cDomnilor,

t Am priimit scrisoarea D-voastre din 25 Ian. (6 Feb.). Am v'edut declaratia formala, prin care cu dece iscalituri stigmatisati pe fratii D-voastra.

856 ELIA DE

din esilifi pentru aceeasi causd cu numele de facd- tori de fapte desoneste si misere. Mu lt am plans si pe acusatori si pe acusati. EU nu cunosc ce a curs intre D-voastra astd diferintd,insd ve4 cd ei ori la cine s'ail plans de D-voastra, nu v'ail calificat ast-fel, ci mult s'ail intins a ye dice cã sunteti abatuti din principiele proclamate de natie; si ye plang amagirea cdror sunteti dupe si mai tarditi poate victime. Poate sd n'aiba cuvinte la Cate dic, 41 marginesc si isi rnesoard insd vorbele cum sa. sada bine oamenilor ce represinta o causä. Nu fiti, Domnii mei, ori de ce parte veti fi, scumpi la dreptate si fratie si ieftini la injurii si asupriri. Nu suferiti oamenii ce-si (Jailprerogative si pri- vilege a calomnia, si altora nu le iartá nici drep- tul de a se disculpa. i Cat pentru banii ce-mi scrieti cã mi-ati tri- mis spre tractarea causei D-voastre cu deschide- rea unui jurnal, me iertati, cd nu-ipociii primi : c i .Pentru cd. nu §tiii care este causa D-voa- stre, pentru cä nici o data nu v'ati pronuntat. Ne dati astd yard in luna lui Maiu imputernicire a sustine principiele Autonomiei si Suzeranitatii, si apoi ye puneti sub steagul celui ce a vrut sa ne vindá ca pe vite la Unguri, si ye supèrati pe ori-cine, ca sa se apere de calornnii, este nevoit a-1 da pe fatd.

NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 857

g 2. Cai de a0 fi cu to0i de acelea§i prin- cipii ale natiei saUerei noastre, cu 2 200 franci nu se poate incepe un jurnal al nostru. c3. Ca. nu pot a me incdrca cu bani dela oamenii ce nu-i cunosc §inu ne cunosc bine. Experiena m'a acut sã ved. multe §i mai virtos in dilele acestea. eMe ierta0, Domnilor, §i ye rog nu me mai injurati, injurându-ve intre sine. Nu v'am Idcut nimic. Nu v'am luat nimic. Cat am putut, v'am lost la toti, §i d'a dreptul §i indirect, invecator de limbd. V'am aretat drumul cum sa ye scapa0 mai intâill limba de muscalism §1 nici aceea nu mi-o ierta amicii D-v. §i inimicii mei. Cei care aperd slo- vele §i vorbele Muscalilor, nu ye fie teamd, sunt numai buni a servi Muscalilor cu paguba D-v. and va fiCarditimrni ve0 da dreptate, pentru fi cã inimile nu ye sunt stricate ;daca. ve(i z=,cfre- §it, ai fäcut-o din inocent Ce voiti puté voila mai face §i de ad ina- inte. Pe inimicii mei personali i-amiertat§iii voiti ierta. Pe inimicii insd principielor rnele lite- rare, filosofice, religioase§ipolitice,nu ipociü ierta ;i-am combaut §i ivoiü combate pAnd la ultima mea ora ;§i yoia Lisa de mo§tenire fiilor mei materiali §1 spirituali a-i combate, and me veci mai onora cu vre-o scrisoare

858 ELI ADE

laconica,cufinete,plind de injurii card &at-4 D-voastre, ye jur pe Dumnecleil sa nu mai inco- ronati asemenea scrisori cu vorbeleDreplate frdfie., Pentru numele patriei, nu ye inveta0 asa de tineri a isbi cu biciul sarcasmului sfiintele....(I) care astacli o tard este in foc. Din adincul inimei ye scri, cu toata curd0a inimei;i pentru cd luaiü tonul si cutezarqa de a ye da oare care consiliuri, credeci me ca-mi fu fricd ca de foc, de a pune in capul scrisorii mele Dreplate,sifrafie, temendu- me cd poate in sacrul meil necaz voiü comite vre-o nedreptate, atingendu-ve asa cum nu meritati. «A revedere. I.Eliade. 4185o, Feb. 22 (6 Marte). 'Paris, Rue Notre Dame des Victoires g 116tel National. .DD. Florescul, Padeanul, Zanea, A. si R. Golesci, Cerndtescul, Simon, I. Magheru, Valeanu, Mano. « P. S. Respectati-mi, ye rog, expresia de sa- crul necaz, caci e vorba dorul de a ne vedé in fr4ie cu toti. Nu crede0 alt-fel. 5i pallei cellalte asemenea lescriii,când intrebuinteazd expresii nefraIesti saU necuviincioase bdrbatilor.,

) Probabil aicT lipsesce o parte din scrisoare sari sunt ate-va cuvinte sanite In original.

EMIGRATII DELA BRUBSA 859

No. LVII. Emig-y-(1M dela Brussa cdtrci A. G. Golescu, AT. Bdlcescu ,ci D. Bralianu. .Brussa 18 (30) April 1850. e Drepale frayie.

D-1°'. A. G. Golescu, AT. Balcescu4.z.D. Brdtianu. (Fiind-ca D. Eliade ne-a refusat in fine suma cu carea putusem contribui la apelul D-lui pentru deschiderea unui jurnal, unde sa se tracteze causa romand, §i cunoscand necesitatea cea mare de fon- duri pentru publicarea scrierilor interesante causei, noi am invitat pe unul din D-voastra, pe D-1 D. Brätianu, a primi dela D. Eliade suma de lei tur- ce§ti 4027, patru mii douë-cleci§i §apte, §i a ii tine pand se vor coloca pentru scopul arétat. Dar fiind-ca, ca sã se poata adopera cat mai bine, noi in unanimitate v'am ales pe D-voastra ca sá decideti asupra scrierilor ce ailmerit mai mult §i care ar tracta mai bine causa,fie in genere, fie in parte, in sens politic §i national, fie in ori-ce limba scrisd §i de oH-care roman din ori-ce parte a României, §i a se publica cu ace§ti bani. Intim- plandu-se insd, ca vre unul din D-voastra sã fie intreautoriice ar presenta asemenea scrieri , atunci in locul aceluia se va alege altul de emi-

81;0 EMIGRATII DELA BRUSEIA gratiideacia,pentruapreciarea§ijudecarea meritului acelei scrieri. Suntem incredincai, Domnilor, cã dreptatea, patriotismul §i cuno§tirqele D-voastre vor face ca ace§ti bani sa fie atat de bine §i frurnos intrebu- ir.qaci in cat pe langa lauda ce veci merita D-voa- strd, sa simOm §inoi acea contentatie a sufletu- lui ce indeamnd, da curagiii §i celor debili spre fapte bune. Red. Cerndlescu. Salutare §ifracie. D. Florescu, Al. Golescu, R. Golescu, P. Cerndtescu, G. Vdleanu, C. Sergiad, Al. Zane, C. Padeanu, A. Mano,I.Magheru,I.Simon.»

No. LXXVI. Ernigralii dela Brussa cdtrd D. Brdlianu. rBrussa 18 (30) April 1850. c Drepale!nig e. e Domnule Brdtiene, e D-1 Eliad ne-a acut in toamna anului tre- cut un apel ca sa-1 ajutam cu ceva bani spre a deschide un jurnal in Paris pentru tractarea cau- se', §i noi am respuns dupã putinca-ne, cu multu- mire, dar apoi ii a refusat.

EMIGRATII DELA BEIISSA 861

eAcum sciind ca. e mare necesitate de fon- duri pentru publicarea scrierilor interesante causei, fie in parte, fie in genere, noi am decis ca sd incredinyim acei bani D-tale, p5.na se vor ado- pera conform scopului §iinstrucOunilor noastre pentru publicarea acelei scrieri, carea ar merita mai mult §i pentru carea ar opina cel puOn doi din membrii comisiunei ale§i de noi. iSuma subscri§ilor ce se aflala D. Eliad era de lei9940, din carea scaclend3500pri- mitiaici dela D. Zosima §i cheltueala analoga a transportului lor la Paris, de lei713,mai remâne a primi D-ta5727,din carea, trimiOnd1700la D. Ghica in Constantinopole, pentru completarea sumei la polita D-lui Balcescu, remân asupra D tale 4027,ca fond public. Salutare §ifratie. (Red. Cerndlescu.,

A. C. Golescu cdtrit emigrapi dela Paris.

iDreplate fridge. eFratilor Romeini,

Starea morala de astacli a Romanilor, mai din toate provinciile române, este una din cele

862 A. C. GOLESCII mai avantagioase interesului national prin care Românii trecurd pato. acum. Escludand epoca cea belicoasa a Românilor din mediul ev, nici o data poate spiritul lor nu fu mai intreprinclétor deck astadi pentru a ajunge la scopul lor national. Cu toate astea, acest spirit poate produce fructe bune sag rele pentru natiunea romana, dupa directiunea politica*, buna sati rea ce is'ar da acum. Ambi- tiunile rele, pasiunile perverse, partidele contrarii una alteia, de multeori contrarie toate intere- sului national, n'aiilipsitnicio data din sinul unel natiuni §1 cu atat mai mult din sinul natiu- nilor apésate de juguri streine. In aceastd cate- gorie este astácjii natiunea romând. Ast-fel se afld acum §i poate vor mai fo- menta Inca in sinul Românilor diferite factiuni anti- nationale unele din indiferintd de patrie,altele din rAtAcire, care, sustinutei incuragiate prin pro- tecOunea streinului inimic al românismului, nu tin- tesc decat a stinge spiritul roman saU a-i da o directie contrarie interesului national §i a implini printr'aceasta scopul infernal al neimpècatului ini- mic al Românilor. Pentru a preveni dar feul su- prem in care peste putin târçliü poate fi precipi- tatd naOunea romând de cele care vor s'o inghitd, este indispensabil o organisare saü un legamint intre Românii cei cari astädi cugetd §i simt mai

APEL CATRA EMIGRATI 863 bine pentru natiunea lor, care sa conducd spiritul Românilor pe calea cea adevèratd. Aceasta orga- nisare, care nu poate avea un inceput sail o rd- ddcind decdt numai in cercul emigratilor români, fiind-cd numai ei sunt intr'o positiune de a pute lua initiativa, a fost tot-deauna simtitd deeisi propusd de multe ori, insd opiniunile diverse au facut ca ea nici pAna astacli sd nu se poatd realisa. cAcum, dupd toate acestea, subsemnatii ye- clênd imposibilitatea de organisatiune intre emi- grati, prin modurile cercate pând astacji,vèclend paralisarea la care am fifostredusi, comitetul unei asemenea organisdri, chiar de ar fi reusit ea ; veclend Inca. pe MAIO acestea necesitatea mai ur- genta deck tot-deauna de o lucrare serioasd§i regulata pentru respAndireai mentinerea in for- titudine a ideilori sentimentelor nationale intre Români, propun numirea directd a unui comitet de trei membri, care sd conducd lucrarile in sen- sul acesta prin organisarea unei .societati. cPentru constituirea acestei societdti,a cui esistentd procede dela comitet, comitetul creator al ei redige singur statutele ce crede mai conve- nabile dupd intelegerea sa, si nu le comunica de- ck acelor indivicli din societate pe care el crede indispensabil a-i initia in lucrarile lui. Fie-care in- (livid,chiar din cei care concuri la alegerea co-

804 A. C. GOLESCU mitetului, nu se poate compta ca fàcênd parte din societate deck dupd ce va fi primit un particular anunciii pentru aceasta din partea comitetului. (Este adevérat cà intre modul actual de or- ganisare i intre cele propuse pas.na acum este o diferenã foarte mare, sunt incidental insa cà asta n'ar putea fi o pedicà la realisarea acestei orga- nisaciuni, daca to;i emigra0 nostri vor lua in con- sideraOune imposibilitatea in care ne afla.m d'a pute lucra mai bine printr'unalt mod. Fie-care emigrat catd sà aibd in vedere posiOunea noastrd cea criticd in cea ce se atinge de a ne organisa §i de a lucra. Aceastd posiciune este cä noi ne afidm intre doue rele din care catd a preferi pe cel mai mic, adicd a alege intr'o asemenea or- ganisare incompleta, chiar dupd convincOunea mea insd indispensabila, §i intre o desorganisare corn- pieta., saiintre starea de a face un ceva minim si intre aceea de a face nimica. Pentru cã a sta intr'o desorganisare ca p'and acum, escludend lu- crdrile in parte a trei patru emigrati, va sd Okä a face nimica si a lasa calea deschisà unor fac- tiosi antina0ona1i pentru a conduce spre rëü chiar si tendina cea bunã a naciunei. Printr'aceastd or- ganisare nu se intelege a da ordine numai cer- cului emigraOunei, care dupa ce este foartein- semnificativn. la numer, apoi mulci poate §idin

ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 865 cei care o compun astddi nu vor adera acum. Scopul acestei organisdri este ca ea, incependu-si esistenta sa dela comitet, sä se intindd cat se va pute mai mult pretutindeni unde se afld Romani. Acurn toata dificultatea pen tru efectuarea ei constá in a ave o incredere perfectd in persoanele ce vor compune comitetul, si eU cred cã nite ase- menea persoane nu lipsesc dintre emigratii nostri. Destulestea aye convictiuneaintimd innoi ca. oamenii ce nurnim in comitet, pe langd oare care capacitate de a lucra, unescsionestitatea si sentirnentul adeverat national, ca sa putem fi siguri ca. lucrdrile lor, cu toate ca in positiunea de a nu se pute censura direct, vor da tot-dea- una un resultat mai bun deck acelal desorga- nisdrei complete. (La alegerea acestui comitet, care se inte- lege a fi numit duo majoritatea voturilor ade- rentilor, sunt invitati a concurge totifratiiemi- grati din Paris si din cele-lalte locuri cati vor fi aproband o asemenea organisare. (Subsemnatul transmite acest apel precum si votul sell pentru numirea, membrilor comitetului in primirea D-lor N. Balcescu, St. Golescu si D. Brdtianu, care sunt rugati a aréta apelul si celor- lalti frati români, si a desigila votul impreund cu voturile emigratilor care vor adera. La desigilarea Amintin Ghica 27,641 55 866 ERCIGRATII DELA PARIS voturilor sunt invitatiD-lor a declara dupd nu- merul voturilor pe membrii comitetului fard a de- clara si numele votanplor. ISalutare sifratie. sA. C. Golescu. « Redactor G. Adrian. Brussa 13 (25) Iunie 1850.,

No. LXXV. ,Emigragi Románi din Paris, fratilor emigrati din Brussa 4.i Constantinopol.

«Dreptale frdtie.

c Chemarea yoastrd,fratilor,prin care ne aretati din dorinta de a forma un comitet al emi- gratiei cu insdrcinarea de a lucraininteresele Romanilor, ne fu si de astd data bine yenitd, §i ye mu4umim pentru bunul vostru indemn. Dar cu pérere de réu trebue sa ye spunem, ca desi si noi am simtit de apururea nevoia unui centru, care concentrând insine micile puteri impras- tiate a tutulor emigratilor, sä desasure o lucrare mai intinsd, mai tare ins-ta causd a mântuirei neamului si a terei noastre ;nici o data insd de ale ori ne-am incercat,off eke desbateri am avut,cand principiile dupre care era a se in- fiinta, când modul organisdrei unui asemenea co-

ORGANISAREd EMIGRATIEI 867 mitet desbinau pdrerile, in cat nu puturam ajunge la scopul dorit. eAcum, dupd primirea chemasei voastre,ia rätne mai adunaram §i, cernand cu de-amanun- tul lucrul, ne-am incredinat Ca singurul mijloc de a ajunge la o organis4e mai deplinita este,sal incepem mai intaitia ne Iimpei ideile pi a ne intdri credinta revolutionarei, carefiindfacute, organisatia insd§i va fi de sine formatd. De aceia, socotind ca respandirea principiilor revol4ei ro- rna.ne§ti este cea mai de capetenie§ineaperatd lucrare a se face, am numit o comisie de profia- gandii, alegend pe fratii N. Balcescu, D. Bratianu §i B. Malinescu, care sunt insdrcina0 de a lucra, prin toate mijloacele ce vor pute, spre alati §i a inrdddcina aceste idei in sufletul a tot poporul roman. 5i ye indemndm, fracilor, cd daca ve0 fi pd.rta§i voincei noastre, sä ne trimiteti §1 incuviin- ;area voastrd, sperand cd mai tarcliii,mai lumi- nandu-ne §i imbundt4indu-ne, vom pute intemeia §i ceva mai mare, mai bun, mai demn de s-nta noastrd causd ! cParis 28 Septembre 185o. dn numele adun6riT cD. Brdtiann, president. I.Voinescu if cSubscriii ca secretar, InsI nicT consider aceasta ca respuns la a. dresa D.lut Golescu, nici am fost de Orere, lepddând toate propunerile D-luf, s. ajungem la o organisa0e cu totul dep5rtatl de organisatta pro- pug de D-luT Golescu.s

868 NEINTELEGEBILE EMIGRATILOR

No. XXXI. Votul emigratilor din Brussa privitor Ia luarea socotelilor. cat pentru membrii care sd. compund co- misiunea provisorie insarcinatd. cu luarea comptu- lui banilor publici, noi subsemnatii am votat pen- tru DD .Stefan Golescu, Dimitrie Golescu Winterhalder. (Subscri4.0 tC. Racovitd, G. Adrian, D. Florescu, Radu Golescu, Alexandru Golescu, P. Cerndtescu, C. G. Florescu, Al. Zane., Un singur glas de indignatiune s'a audit din partea emigratilor calomniati, maltratati si acusaV de Eliade, a fost brosura autografiata a lui C. A. Rosetti, intitulatde.Apel la oamenii cd li- beri de C. A. Rosetta, Paris, 1849, Decembre 2.) Brosura este compusd din doue parti :intdia este o scrisoare adresata. Domnilor Membri ai co- misid pentru luarea socotelilor , a doua este scrisoarea adresatd cDomnilor Eliade i Tell.)(1)

1) PArff din aceastI foarte rar g. broprlearlreprodus maT sus la pag. 827-848. Intreagit s'a reprodus In C. A. Rosati, Scrierr din junge 1i din esilia, Tomul II (BucurescT 1885), pag. 5-66.

SCRISORILE1 DOCUMENTELE

CUPRINSE INTR'ACEST 'VOLUM

Pag. 1848. Iunie 14, Bucurescl.Dr. Louis Mandl cl- tre Generalul Aupick 8 » » 16, Bucuresci.N. 13Alcescu si Rosetti cAtre Ion Ghica. 3 8 » Iu lie 18 (30), Bucuresci. N. BAlcescu cA- tre Ion Ghica 45 » » 30 (Aug. 12), Bucurescl C. A. Rosetti care Ion Ghica ...... 47 » August 7 (i9), Braila.D. G. Golescu cä- tre Ion Ghica. 21

» > 10 (22), Constantinopol. N. BAl- cescu care Ion Ghica. 34 » Septembre 5 (i7), Francfort.I-ul Memoriu dat MinisteriuluT Germanic din partea agentuluT României Ioan Maiorescu. 120 1 3, 17 (29). Petitiunea Românilor care Sultanul 55 » » Paris. Protestul Emigratilor din Paris care Sultanul ...... 57

870 scrusompDOCUMENTE

Pag. 1848. Sept. 29, Nicolae Gheorghiade (I Eliade) cgtre Ion Ghica 641 » Octobre Francfort. Din actele Pada- mentuluf de Francfort asupra Princi- patelor Danubiane 145 Novembre 4 (16), Francfort.-2-lea Memo- rial dat Ministeriulta German din par- tea plenipotentulta României Ioan Ma- iorescu. 132 s Ic (22), Viena. loan Maiorescu cgtre Generalul Magheru 159 a a 16 (28), Belgrad. N. Bglcescu care Ion Ghica . 238 o 17, Paris. A. G. Golescu §i Stefan Golescu cgtre Ion Ghica 82 )26. Paris. A. G. Golescu cgtre Ion Ghica 94 o A. G. Golescu care Ion Ghica mo A. G. Golescu care Ion Ghica 102

>> A. G. Golescu cgtre Ion Ghica io8 n Petitiune cgtre Adunarea Nati- onall a FrancieT 114 n Adresa plenipotentiarilor români

cgtre Lordul Palmerston. . .. . 117 1849. Ianuarie 4, Belgrad. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 242 21, Belgrad. N. Bglcescu atre Ion Ghica 245 s 24 (5 Febr.), Triest. Generalul Ma- gheru cgtre Ion Ghica. 151

SCRISORI85DOCUMENTE 871

Pag. 1849. Februarie 5(17), Paris. Nicolae Golescu atre Ion Ghica . 707 7, Viena.I. Maiorescu atre N. BAl- cescu. 168 8 (20), Paris.Adresa prin care Tell, N. Golescui Eliade numesc pe Ion Ghica representantul lor la Constan- tinopol 649 io,Sibiiit Socoteala de banii Erni- gratiunii.

c

«Cornptul banilor primitt ) . . a 6 5 7 «Lista de banii ce s'aiiadunat din contributie) alatuitä de M. Serghiescu.658 «Lista de bang ce s'ati cheltuit alcA.- tuita de M. Serghiescu 24, Paris. A. G. Golescu care Ion Ghica 505 Paris.Circulara luI Eliade, Tell 0

N. Golescu, caef't aT Emigratiund. 647 )Martie 7,Paris. N. Golescu catre Ion Ghica 708 ( 8, Constantinopol. Proces verbal al emigratilor dela Constantinopol... 709

D 9, Paris. Respunsul luT Szarvady la intrebarea cornitelui Zamoyski.. . . 179 z 5 12(24), Constantinopol. N. Bal- cescu care Eliade, Tell 0 N. Golescu651

872 SCRISORI sI DOCUMENTS

Pag. 1840. Aprilie 17 (29), Negotin N. Bälcescu cg- tre Ion Ghica 257 18 (30), N. BAlcescu care Ion Ghica 259 20, Passy. C. A. Rosetti care Ion Ghica 63 26, 27 (8, 9 Maiii),N. BAlcescu ca- tre Ion Ghica ...... 249, 257 a 27, Paris.A. G. Golescu care Ion Ghica 207 ScrisOrea lul Butianu catre gurt 325

/ MaiiiIConventiunea dela Balta-Liman in- tre Rusiai Turcia 194 2 (14), Brussa.Jurnalul Emigratiunei din Brussa 710 8, 9 (20, 21), Mehadia. N. Baracescu care Ion Ghica 267, 269 a 10, Panciova.N. Balcescu care Ion Ghica 261

11, 11, Paris. C. A. Rosetti care Ion

Ghica. .. . . 70 .12, Panciova.N. Bglcescu atre Ion Ghica 261 13 (25), Brussa.EmigratiT dela Brus- sa catre Ion Ghica 713 14, Panciova.N. Balcescu catre Ion Ghica 265 a a 17 (29), Debretin.N. BAlcescu care Ion Ghica 271

SCRISORI qt DOCUMENTE 872

Pag. 1849. Maiti 17, Paris. N. Golescu cltre Suleiman Pa,a 203 a 18, Proces verbal al Conferintd de la Paris tinutà de Printul Czartoryski, Szarvady, Pulsky, Teleki, etc. . 396 2 30, Debretin. Scriscirea Jul N. Bal- cescu atre Comitele Batthyani. . . 291 Iunie 2, Debretin.Respunsul luT Batthyani care N. Balcescu 292 Proiect de lege :Despre drepturile natiunelromânecivile ijudiciale Despre treburile bisericesci» 293 a 3, Debretin. N. BAlcescu atre Ion Ghica 276 2 a 6, 3, Pesta. N. Balcescu atre Ion Ghica 283, 288 to,Pesta. Extras din circulara JuT Batthyani care agentii diplornatici0 comandantil militarl al granitelor.. 295

2 13 (25), Pesta.N. BAlcescu cAtre Ion Ghica 315 14, 22, Pesta N. Balcescu care Ion Ghica 298, 299 Proclatnatia Generalului Bern atre locuitoril Transilvaniei 306 15 (27), Pesta.N. Balcescu catre Ion Ghica 322 18, Pesta. Circulara lui Batthyani cA- tre toti agentii diplomatici ai Ungariel 310

874 SCRISORI IF DOCUMENTS

Pag. 1849 Iunie 27, Fontenay aux Roses.A. G. Go- lescu care Ion Ghica 215 , » 29, 30, Pesta.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 328, 332 » 31-3 Iulie, Pesta. N. Bglcescu care Ion Ghica 341-352 ,Iulie 1, Constantinopol. Contract incheiat cu agentul PrintuluI Czartoryski pen- tru introducereaoficerilor poloniin legiunea rot-pang din Transilvania. . 403 » 1-3 (13-15), Segedin.N. Bglcescu cg- tre Ion Ghica .... 362-370

O ,I,2, (Constantinopol).Ion Ghica cl- tre N. BAlcescu 333, 340 D 3 4, 6, Pesta. N. BAlcescu cAtre Ion Ghica 352, 359 3 3 7 (i9), Oituz. Proclamacia Generalu- luI Bern cAtre Moldoveni cu rnarpl

Ita Bern. . .. - 392, 393

o 1, 12, One0'1.Adresa Generalului Bern cAtre autoritgOle MoldoveI 395 ,,14, Segedin. Adresa luf Batthyani cAtre N. BAlcescu .i Bolliac . . . .. 371 , g Projet de pacification, 372 ,14, Segedin.Convequnea fAcutg de N. BAlcescu 0 Bolliac cu Guvernato- rul Ungarid Kossuth pentru forrnarea legiunil romine 376 , ) Manifestul Guvernului unguresc. 384 , Starea armatei unguresci.. .. 387

SCRISORI qx DOCURIENTE 875

Pag. 1849. Iu lie 20(1 Aug.),Paris. Eliade care Negulici 714 2 20 (1Aug.),Paris. Eliade cAtre Russo 718 , 20 (1 Aug.), Paris. Eliade atre de- tinutiT dela Brussa 722 25, Segedin. Buletin din rësboiul unguresc 390 26 (7 Aug.), Paris. Locotenentii cA tre detinutiT dela Brussa 731 ,August 3 (i5), Paris. Eliade atre Costa- che Alexandrescu 734 , » Paris. Eliade atre Grigorie Zo- sima 737 15,Or§ova. N. Bälcescu care Ion Ghica 404 3 17, Fontenay aux Roses. A. G Golescu atre Ion Ghica 748 ,Septembre 4 (16), Paris. LocotenentiT cA- tre Emigratil dela Brussa 743

> Paris. A. G. Golescu care Ion Ghica 755 ,Octobre 16, Paris. C. A. Rosetti cAtre Ion Ghica 78 ,17, Paris.N. BAlcescu, V. si Ion A lexandri care Ion Ghica 406 v 22 ,26 Paris. N. Bälcescu atre Ion Ghica 407, 416 D 26, Brussa.EmigratiT dela Brussacä- tre Ion Ghica 848

876 SCRIBORI qi DOCUMENTE

Pag. 1849. Octobre Brussa.Emigratii dela Brussa cgtre LocotenentiT dela Paris . , 763 » Novembre 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 418 e 7, Paris. A. G. Golescu cgtre Ion Ghica 849 ) 13(25),Paris. Procesul-verbal in- cheiat de Adunarea Emigratilor in ces- tiunea banilor remasl asupra lui N Bglcescu 66o ) 2 16,Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 419 3. ) 20, Brussa.Bolliac cgtre Ion Ghica 629 2 2 Paris. Respunsul dat de Tell, Eliade si Plesoianu la invitarea de a asista la cetirea procesulta-verbal pri- vitor la baniT remas1 asupra ha N Bglcescu 66i )Decembre 2, Paris. Asociatia Româng, Statute 797 3. ) 2, Paris. Estrase din (Ape! la oa- menu cei liberly de C. A. Rosetti si din scrisoarea deschisg care Eliade si Tell 827 2 2 4 (i6), Paris.LocotenentiT din Paris care Emigratii dela Brussa 769 2 2 5 (i7), Brussa.EmigratiT dela Brussa cgtre Eliade, N. Golescu si Tell ... 775

) 2 5 (I 7), Brussa.,EmigratiT dela Brussa care cei dela Constantinopol si Paris. 776

SERISORIIsDOCUMEINTE 877

Pag. 1849. Decembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 420 6. Paris. Ernigratil deli. Paris cgtre cel dela Brussa 795 6, Paris. Eliade cgtre EmigratiT dela Brussa 786 7, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 421 15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go- lescu, Tell 01Eliade cgtre EmigratiT dela Brussa 8or 15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go- lescu, Tell i Eliade cgtre EmigratiT dela Brussa 807 2 15, 16, Paris. N. BAlcescu cgtre Ion Ghica 424, 430 17, Paris. Eliade care detinutiT dela Brussa . . . . --- ...... 674 24, Constantinopol. Act de garan- tie dat de Ion Ghica iMarin Ser- ghiescu luT Achmet Wefyk Efendi pen- tru Bolliac 628 24, Constantinopol. Bolliac care Ion Ghica 628 25 ,Constantinopol. Bolliaccgtre Nicolae Alexandrescu...... 633 26, Paris. N. Bglcescucgtre Ion Ghica 435 26, Paris.Memoriul dat de N. Bgl- cescu guvernelor Francieii EnglitereT prin mijlocirea ConteluT Zamoyski. . 438

878 EICRISORI qi DOCTIMENTE

Pag. 1849. Decembre 27, Paris.N. BAlcescu cAtre Ion Ghica 437 » » 27 ,COnstantinopol. Bolliac cAtre Ion Ghica 633

» S 30 ,Constantinopol. Bolliac cgtre Eliade 814 » Alexandru Golescu cAtre Ion Ghica 783 1850. IanuarieI(13), Londra.N. BAlcescu cg- tre Ion Ghica 451 » » 4, Londra. N. BAlcescu ctre Ion Ghica. 447 » 17, Paris. Stefan Golescu cgtre Ion Ghica 823 9 9 25 (6 Febr.), Brussa.Emigratil dela Brussa cAtre Eliade 852 » 26,Paris. N. BAlcescu care Ion ,-...... Tnica 456 » Februarie 6, Paris.N. Bdlcescu cgtre Ion Ghica 461 » » 16, Paris. N. BAlcescu catre Ion Ghica 464

» > 22, Paris. Eliade cAtre emigraiT dela Brussa 85 5 » » 23 ,Paris. N. .BglcescucAtre Ion Ghica 469 » Martie 4, Paris. N. Bglcescu cAtre Ale- xandru Golescu 472

2. 6, Paris. N. BglcescucAtre Ion Ghica 490

SCRISOEI 9I DOCITMENTE 879

Pag. 1850. Martie 16, Paris. N. Balcescu care Ion Ghica 493 t26, Paris. N. Balcescu catre Ion Ghica 495 a Aprilie 6, Paris. N. Balcescu catre Ion Ghica . . 497 a a 15 (27), Constantinopol. Stamatello Volgo, dragomanul PoliçieT, catre Ion Ghica 634 s (i6) 28, Constantinopol. Ion Ghica care seful Politiei 635 16,Paris. N. Balcescu care Ion Ghica 500 s 18 (30), Brussa.Emigratif dela Brussa catre A. G. Golescu, N. Balcescusi D. Bratianu 859 a 18 (30), Brussa.Emigratil dela Brussa catre D. Bratianu . 86o s 26, Paris. N. Balcescu care Ion Ghica so Maiti 5(17), Paris.--Eliade care Emigratii dela Brussa 853 a a 6, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 503 s 7, Constantinopo1.Garan0a data de Ion Ghica catre Politie pentru Bolliac. 635 s Constantinopol. Bolliac catre Ion Ghica 636 s Constantinopol.Petitia 1uBolliac care Ministeriul turcesc 636 s 16, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 5o6

880 SCRUM= lir DOCUMENTE

Pag. 1850. Maiii 26, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 507 )Iunie 6, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 510 a 13 (25). Brussa.A. C. Golescu cgtre emigratii dela Paris 861 a a 16, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica. . 513 a 26, Paris. N. Bglcescucgtre Ion

Ghica. - 5 14 a Iulie 1, Paris. Scrisoarea lui N. Bglcescu care Contele Zamoyski 515 a 6, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 532 . a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 535 a a 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 536 a August 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 539 a 16, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 54 t a ,26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 543 a Septernbre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 546 a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 547 a 27, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 548 a 28, Paris.Emigratii dela Paris carg

cei dela Brussai Constantinopol . . 866 a Brussa. Votul emigraOlor din Brussa privitor la luarea socotelilor . 868 a Octobre 6, Paris. N. BAlcescu,St.Go- lescu §i D. Braianu cgtre A. Golescu. 551 )6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 552

SCRISORI fr DOWNIER TE 881

Pag. 1850. Octobre 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 553 » 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 604 Novembre 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 56o ,16, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 562 ,26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 564 Decernbre 6, Paris.N. Bgl cescu care Ion Ghica 567 , ) 17, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 570 1851. Ianuarie 17, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 571

)) D 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 572 , Februarie 6, Paris.N. Bacescu cgtre Ion Ghica 574 c 17, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 576 ) 25, Constantinopol. Socoteala Orilla de M. Serghiescu despre 15,000 lei dal de Gole,tI 659 » ) 27, Paris.N. Bglcescu.cgtre Ion Ghica. 578

>, Martie 7, Paris N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 579 ) ) 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 580 Aprilie 16, Paris. N. Bglcescu cdtre Ion Ghica 581 ) )26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 583 ,Maid 26, Paris. N. Brilcescu care Ion Ghica 585 26, Ville d'Avray. N. Bglcescu cg- .. tre Ion Ghica, . . 588 Amintici Ghica. 27,641. 56

882 SCRISORI pr DOCUMENTE

Fag. 1851. Iunie 5, Paris.N. Bglcescu catre Ion Ghica. 591 » 15, Ville d'Avray. N. Balcescu cg- tre Ion Ghica 593 » Iu lie[6, Vile d'Avray. N. Bglcescu cg- tre Ion Ghica 594 D 26, Paris. N. Balcescu iC. Negri cgtre Ion Ghica 596 Octobre7,Toulon. N. Balcescu care Ion Ghica 599 a a 16, Hyeres. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 601 Novembre 27, Hyères N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 6o6 1852. Martie 17, Hyeres.N. Bglcescu care Ion Ghica 6o8 A prilie 17, Hyères.N. Bglcescu care Ion Ghica 609 Scptembre 22. N. Bglcescu cgtre Ion .Ghica 610 Octobre 1, Malta. N. Balcescu cgtre Ion Ghica 612 a a ,Neapol. N. Balcescu care Ion Ghica 613 1859. Maiii 20. -- Cony eMiunea dintre Cuzasi Kossuth privitoarelainfiinicareade Iaggre la granitg. «Conventiunea A > 619 ConvenOunea B» 621