Cerere 1 De Modificare a Caietului De Sarcini Vin IG Dealurile

.'| c.nl.v.p'V',.o I 1;:?ff;dg;*,w',nrnlaf *r, ..'*.#3

ANEXA IV

CERERE DE MODIFICARE A UNEI DENUMIRI DE ORIGINE SAU A UNEI INDICATII GEOGRAFICE

[se completeazd de cdtre ComisieJ NumSrde pagini (inclusivaceast[ paginl): 4 Limba in care a fost efectuatdmodificarea: Romdnd

[se completeazd de cdtre ComisieJ

Intermediarul - Statul(statele) membru (membre): Romdnia Numeleintermediarului (intermediarilor): OficiulNafional al Viei 9i ProduselorVitivinicole (ONVPV) Adresa (adresele)completd (complete) (numelepi numdrul strdzii, ora;ul ;i codul po;tal, Tara): $oseauaIancului nr. 49, cod 021719,Sector 2, Bucuregti. Telefon,fax, e-mail: 004021 250 50 97; 004021 250 50 98; 00752 100990; [email protected].

Numele: DEALURILE SATMARULUI - Indica{iageograficd (*)

Rubrica din caietul de sarcini afectatl de modificare: Aria geografici (*): Arealul delimitatpentru producerea vinurilor cu indicatiageograficd "Dealurile Sdtmarului" care se intinde pe teritoriuljudelului Satu Mare se completeazdcu urmdtoarele unitili administrativ-teritoriale: * Ritegti cu localitdlile: - Beltiug (sateleBeltiug, Rdteqti gi $andra) - Ardud (sateleArdud, Ardud Vii 9i Gerduga) - Viile SatuMare (sateleViile SatuMare gi Ttt[rdfti) - Socond(satele Socond gi Hodiqa),Soconzel, Cula gi Stdna - Supur (sateleDobra, Hurezu Mare gi Racova) - Sdcdqeni(satele S[c69eni, Chegea) - Acdq(satul Unimdt) - Bogdand (sateleBogdand, Bab1a, Ser qi Corund) - Hodod (sateleHodod, Nadigu Hododului, Lelei, GiurtelecuHododului) - Homoroade(satele Homorodu de Sus,Homorodu de Jos,Homorodu de Mijloc, Solduba,Necopoi, Chilia). *Halmeu (sateleHalmeu gi Halmeu* Vii) - OraguNou (sateleOragu Nou - Vii, RemeteaOagului gi OraquNou) Prilog,Prilog-Vii, Racga-Vii - Tarna Mare (satul Tama Mare) - Batarci (satul Tdmdqeni) - Turulung(satul Turulung - Vii) *Tdgnadcu localit6lile - Pir (sattrl Pir) - S6uca(satul Sduca) - Cehal(satele Cehal, Cehdlu! 9i Orb6u) - OragulT69nad, cu localitd{ileTdqnad, Blaja, Ra}iugi Sdrduad. - Sanisldu(satul Sanisldu) - Ciumeqti. *Carei cu localitdtile - municipiul Careicu localitateaCarei - comunaSanisl5u - satSanisldu - comunaCiumegti. ModificIri - Modificareadusi caietuluide sarcinial produsuluicare determind modificarea documentului unic (*)

- Modificaremajor[ (*)

Explicareamodifi cdrii: Situatin nord-vestul16rii, arealul viticol de interesDealurile Sitmarului oferdcondilii bunede culturi pentruvifa-de-vie pe versanliivestici qi sudici gi pe culmile dealurilorunde plantaliile sunt mai ferite de brume,plantatiile de vii fiind agezatepe forma(iunide relief reprezentatede 3 dealuri,respectiv Dealurile Codrului, Dealurile Tdqnadului qi DealurileOagului. Dintre acesteaDealurile Codrului delin cele mai intinse planta{ii cu vild-de-vie din judef, sub aspectviticol fiind importanteplanta{iile localizate astfel : - dealurileArdud.Beltiug-Hurez (satele Beltiug,Rdtegti qi gandra,Ardud, Ardud Vii gi Gheriuga,Hurez) - cu versanfibldnzi cu culmi largi,cu podurietajate ce domin[ cdmpiacu 50-100m. Cota lacare se afli planta{iilede vie esteintre 150-250m. in cadrulacestor plantalii se distingeCulmea Viile SatuMare careeste axatd pe un martorcristalin acoperit cu depozitelutoase. Pe restulteritoriului predomind depozite lutoase brune g6lbui saurogcate cu prundiquriqi nisipuriin sectoarelemai erodate. - dealurile Hododului (sate Hodod, Nadigu Hododului, Lelei, GiurtelecuHododului) asigurd proteclie fald de brume prin amplasareaviilor in parteasuperioard a versan{ilor,ele fiind alcdtuitedin culmi situatela altitudini de 200-300m, cu versan{i mai inclinali dar cu umeri etaja{icare domolesc panta. in parteainferioari acegtiversanli dezvoltd bazinete torenJiale. Versantii sunt mai lungi, au spre culmi sedimentelutoase frecvent carbonatice, iar in parteamijlocie qi inferioarda versan{ilor sedimentelesunt fine, argiloase. Urmeazdapoi DealurileTignadului compartimentate in DealurileT[qnad-S[uca-Pir, T6gnad-Sdc59eni-Supur 9i Tdqnad- Cehal care de fapt sunt niqte cdmpii inalte cu culmi largi, caracterizatedupd cum urmeazd - dealurile Tdqnad-Sduca-Pirlocalizale la coti de 160-200m, cu versanli slab inclinali qi mai fertili, cu soluri formate pe depoziteluto-argiloase in succesiunecu argilerogcate. - dealurile TdSnad-Sdcd;eni-Supur- forma{iuni reprezentatede nigte spindri lungi 9i largi ce se intind intre cota 170-220 m la care se evidenliazi versanlii vestici mai inclinaJi,mai erodaJi,cu soluri pleistocenereprezentate de luturi gi argile roqcategi versanfinordici cu pantemai bldndeacoperili de soluri mai podzolite. - dealurile TdSnad-Cehal- un sectormai fregmentatde torenli, cu versanlimai inclinali gi mai erodafiin parteade sud, iar spre Tignad culmile se lSrgescAi pantele sunt mai reduseiar solurilemai fertile. Dealurile Oaqului reprezentateprin Dealurile Tdmdqeni-HalmeuVii-Turulung Vii (satele Tarna Mare, Tdmdgeni, Turulung-Vii) ale cdrorversan(i sudici se bucurdde ultimul sectorde influenJdmediteraneand care pdtrunde din cdmpiade Vest. Trupurileviticole au soluri caresau format din materialeparentale eruptive acoperite de sedimentedeluvio-proluviale.

Climatul termic asigurdo bun6 evoluJiea conlinutuluide zaharuri din struguri qi aciditalii, cu favorabilitatepentru crestereacalitativi a con{inutuluiin arome,care va inregistrabune valori la sfdrqitutperioadei de coacere.in condiliile de clim[ aflateintr-o sensibildschimbare, cu indicatoriclimatici ce favorizeaziadaptarea soiurilor, este de aEteptatca in arealulacestei indicalii sd identificim o bundevolu{ie pentru ob{inerea vinurilor de calitate,vinuri cu aromeflorale sau fructe de pddure,note primarepldcute, piperate ori ierboase,gusturi tipice soiului,cu rotunjimegi echilibru. La oblinereaunor astfelde vinuri calitativecontribuie o seriede factoriprecum: - temperaturamedie anualdin Dealurile Sdtmaruluicu o rdspdndirea viilor pe versan{iimai insorili cu temperaturamedie la oC. valori de peste 10,0 Temperaturilemedii ale lunii iulie se ridicd la 20,0 oC in zon6, dar redistribuireape orientarea versantuluiface ca via sdbeneficieze de temperaturimai mari; - perioadade vegetaliede 180-200de zile c6nd se realizeazdtemperaturi medii diurne mai mari de 10,0 oC, in care se acumuleaz[suficiente grade de temperaturlglobalS, care asiguri maturareasoiurilor; - precipitaliilece atingo mediemultianuald de 650-700mm asiguranddin plin necesitAlileviei; - o/o umiditateaatmosfericd ce se menlinedestul de ridicatdtot timpul anului,la o medieanuald de 7loh, cu valori de 64 varasi 83 oh iarna;' - energiaradiantd scade treptat in raportcu altitudineaqi relieful pdndla 1I I kcal/cm2,in cadrulzonei viticole. - numdrulinsemnat de zile insoriteinsumdnd 2.000 ore/an, suficiente Dentru coacerea strusurilor: - un regim eolian determinatde vdnturilepredominante din sectorulnord-vestic in anotimul primdvdratic,vara fiind frecvente vdnturilevestice, iar toamna/iamapredomindnd cele estice qi nord-estice; - proprietdlilefizice qi chimice naturaleale solului cu subtipuriledominante in fiecarecentru viticol (ex. Rdteqti. Halmeu, Tdgnad- preluvosol,luvosol, vertosol (loc. Giorocuta),eutricambosoluri, pelosol (loc. Bogdand),erodosol); - reteauahidrograficd a arealuluidelimitat al indicaliei care alimenteazdplanta\ille de vie qi care apa(in bazinelorrdurilor Crasna,Someg, Tur qi Ier, cu afluenli importanli care mdrginescversan{ii pe care se afld amplasateplantaliile precum rdul Crasnace colecteazdpdraiele Maja, Cerna,Nanda, Sira, pArdulNou, Homorodulgi pArdulMorii, Talna,Tu( 9i canalulHodog, Pir, Sirvizel, Ciripicea,ChecheJ qi Eriu. Se cunosco serie de informalii desprevinurile din regiuneaviticold a Dealurilor Sdtmarului,respectiv despre vinuri desemnatede titulatura"Dealurile Rdteqtilor",de "Vinul de Halmeu" ori referiri despresuprafele plantate cu vii menlionatein lucriri de specialitateprecum "Raionarea viticulturii" a academicianuluiGherasim Constantinescu - ed. AcademieiRSR, 1958gi "Podgoriilegi vinurile Romdniei"a academicianuluiValeriu D. Cotea,ed. Academiei Romdne, 2003. Cultivareavilei de vie s-adovedit a fi una dintre ocupaliiletradilionale qi principalepe teritoriul sitmirean. viticultura, aldturide pomiculturdqi de alteactivitdti strdvechi vorbind desprestatornicia oamenilor din Sdtmar,tradi{ia cultivdrii vitei de vie in zonaSdtmarului aducdnd cu ea obiceiurispecifice. Primeleinsemndri privind cultivareavi{ei de vie in judegulSatu Mare dateazddin anul 1237. Conscripliadomeniului cetetii Setmarrealizatd in vara anului 1569 centralizeazddatele economice ale domeniului,din care afldm care sunt localitdtile din Sdtmarunde oamenii au activitateviticold ;i implica{ia acesteiocupa{ii in dezvoltarea comunitd{ii.Din listele persoanelorrccenzate sau nerecenzate afl6m qi nume de familie ce derivd din ocupa{ii,importante fiind celederivate din activitdliviticole cum ar fi: Krld6r,Bor6geto, Korcsol6s, Boros. Istoricul David Prodanaduce informalii prelioaseprivind localitilile viticole qi importan{aviticulturii in Sdtmar. Aqa afldm ci, in urbariuldin 1569apare notatd dijma Einona din vin numai la unelelocalitl1i: "...... tn Livada se noteazdcd e deal de vii (promontorium) bun, de unde nu se dd nici o nond impdratului, ci numai dijma intreagd a vinului. in Ardtrclul mic de asemeneanonq din vin o primea impdratul, dijma preotul. in Beltiug era deal de vii bun, din care, tot a;a nona venea impdratului, dijma preotului. in Oraqu Nou deal de vii bun, de unde nu dau nici o nond. Dau insd dijmd impdratului." Tot in lucrareaistoricului afl[m gi faptulcd: ,,..... venitul crfumdritului de la 16august 1569 pdnd la l5 septembrie1570 au fostcrdqmdrite 523 de bu{ide vin cu I1998fl.17 d." Scrierile despre crdqmdrit qi viile impSrdtegtide la Livada, Dobra, Ardud, Beltiug, Td;nad si alte vii vorbesc despre obligaliade crd$mdritde Crdciun,PaEti gi Rusalii. Amintit in diversestudii de specialitate,este gi un documentcare vine cu informa{ii deosebitde importantedespre '0ii, respectiv Privilegiul comitelui GeorgiusThurzo de Bethlen falva, palatin al regatului Ungariei consilier al maiestdlii sale impiratul Matteahal Il-lea al Austriei, locotenental impiratului pentruUngaria, care confirmi vechile drepturi qi libertdti ale oragului Satu Mare - Mintiu, licdnd referiri la "teritorio e iusdem oppidi sua iugera terrasquearabile et promonthoriys vineacolant", amintind totodati de viile ora;ului Tdtdrd;ti, Amali qi Wile Sutu Mure ca loc potrivit pentru vii si refugiu. Privilegiul esteacordat in cetateamaiestAtii sale Szathmar, ziua 18 mai, anul 1610. Tradilia cultivirii vi{ei de vie in zonaSdtmarului aduce cu ea obiceiurispecifice, menfionate din cele mai vechi timpuri. Dovaddsunt ;i scrierilelui Bel Matyas,mai exactmanuscrisele sale despre Sdtmar ce dateazddin anul 1735.Scrierile sebazeazd qi pe vizitele salefbcute in anul 1726in zond.Fragmentul in carese vorbeqtedespre viticulturi esteintitulat "BinecuvAntareu viilor ;i a vinului",lucrare in care afirmi cd datoritddezvoltdrii cultivdrii vilei de vie esteindreptdlit sd numeascdSdtmarul - Jara lui Bachus. La Careiviile sunt pozilionatevis-a-vis de oragla 500 de paqispre sud qi la 100de paqide mareapddure, tot aici erausi beciurilein carese pdstravinul. Aici plantareade vie a inceputpe la 1697cu I 1-12ani inaintede semnareaP[cii de la Satu Mare-anul 1711. GrddinaViilor din Carei a fost intemeiatdde conteleK6rolyi S6ndorin anul 1714.in acestan contelea donatdin mogia lui 120de hectarede pdmdntin scopulcultivdrii vitei de vie. Fiecarelocuitor al oraguluidar qi strdiniiau putut ocupaparcele. in cazulplantdrii qi cultivdrii corespunzdtoarea vilei de vie timp de l0 ani au fost scutili de impozite. Cultura vilei de vie a lSsaturme addnciatdt in culturamateriald - bunuri,obiecte ce vorbescdespre oameni si ocupa{ie, c6t qi in cultura spirituald,imateriali obiceiuri specifice,folclor, antroponimiesi toponimie. Zonele viticole poartdpdnd, azi toponimeleoficiale: Valea Vinului, Viile SatuMare, Ardud-Vii, OraquNou Vii, Turulung Vii, Halmeu Vii, ori cele pdstratein mentalulcolectiv: la vie, la hedi etc.,toponimele vin cu informafiaclard vis-a-vis de specificulocupa{ional al spa{iuluidenumit. Avdnd in vedere prevederile Ordinului ministrului agriculturii gi dezvolt[rii rurale nr. l3l6/2013 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei gi pldurilor nr. 39712003pentru aprobareaNominalizdrii arealelorviticole gi incadrdrii localitalilor pe regiuni viticole, podgorii gi centre viticole cdt gi argumenteleprezentate in memoriu (condilii de clim6, relief, factori climatici, date istorice care atesti existentaplantaliilor in sateleincluse in arealul indicafiei, etc) prin care asocia{iade producitori soliciti includerealocalitdtilor menlionatein cererein arealul indicatiei geografice Dealurile Sdtmarului, vI rugim sd analiza\i cele prezentatein sensul soluliondrii acestui demers de modificare a caietului de sarcini cu indicalie geografic6.

Doeumentul unic modificat [pe ofoaie separatdJ

Nwrielesernnffamlui: ASOCIATI"{. VINTVTrICUTTORILOR DIN PODGORIILH TRADITIOI.{AI-E 8;TT4ARE{E €) 1 c-