Institutul Na ional de Statistică National Institute of Statistics Revista Română INSTITUTUL NA IONAL DE STATISTICĂ Revista Română de Statistică B dul Libertă ii, nr. 16, sector 5, de Statistică Bucure ti Telefon/fax: 0213171110 e mail: [email protected] Supliment www.revistadestatistică.ro/supliment ISSN 2359 – 8972 Romanian Statistical Review Supplement
12/2016
www.revistadestatistică.ro/supliment Revista Română de Statistică Supliment, COLEGIUL TIIN IFIC indexată în bazele de date interna ionale
EMILIAN DOBRESCU academician, Academia Română
AUREL IANCU academician, Academia Română
MARIUS IOSIFESCU academician, Academia Română
LUCIAN ALBU academician, Academia Română Index Copernicus International GHEORGHE ZAMAN – Prof. univ. dr., membru corespondent al Academiei Române
TUDOREL ANDREI Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice
DAN GHERGU Lect. univ. dr. , Universitatea Titu Maiorescu, Bucure ti
KONRAD PASENDORFER – PhD, Director General al Statistics Austria
MARIANA MIHAILOVA KOTZEVA EUROSTAT Research Papers in Economics
CONSTANTIN MITRU – Prof. univ. dr., Pre edinte al Societă ii Române de Statistică
CONSTANTIN ANGHELACHE – Prof. univ. dr., Vicepre edinte al Societă ii Române de Statistică
NICOLAE ISTUDOR – Prof. univ. dr., Rector al Academiei de Studii Economice, Bucure ti
VERGIL VOINEAGU – Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Bucure ti
TIBERIU POSTELNICU – Prof. univ. dr., Institutul “Gheorghe Mihoc Caius Iacob”
BOGDAN OANCEA – Prof. univ. dr., Universitatea Bucure ti
GHEORGHE SĂVOIU Conf. univ. dr., Universitatea Pite ti
IRINA VIRGINIA DRAGULANESCU Prof. univ. dr., University Messina, Italia
DANIELA ELENA TEFĂNESCU Conf. univ. dr., Institutul Na ional de Statistică
ELISABETA JABA – Prof. univ. dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” University
EUGENIA HARJA Prof. univ. dr., Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău
TEFAN ALEXANDRU IONESCU Lect. univ. dr. Universitatea Româno Americană
CLAUDIU HER ELIU Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice
Vitty-Cristian CHIRAN ION GHIZDEANU Dr., cercetător tiin ifi c gradul I, Comisia Na ională de Prognoză Coordonatori Please Pre-press Gheorghe VAIDA MUNTEANRECYCLE Lauren iu MUNTEANU INSTITUTE OF STATISTICS ILIE DUMITRESCU Institutul Na ional de Statistică NATIONAL Vitty Cristian CHIRAN
SILVIA PISICĂ Dr., Institutul Na ional de Statistică Vă rugăm Tiraj:RECICLAŢI 16 exemplare ADRIANA CIUCHEA Institutul Na ional de Statistică REVISTA ROMÂN Ă DE STATISTIC Ă SUPLIMENT SUMAR / CONTENTS 12/2016
MODELE DEMOGRAFICE TRANS-, INTER- ùI MULTIDISCIPLINARE 3 Dr. habil. Gheorghe S ăvoiu Dr. Silviu Petre STRUCTURAL ANALYSIS OF FOREIGN TRADE OF ROMANIA 12 Prof. Alexandru MANOLE PhD. Assoc. prof. M ădălina-Gabriela ANGHEL PhD. Ihab Jweida SJ JWEIDA PhD. Student Radu STOICA PhD. Student Emilia STANCIU PhD. Student
ANALIZA EVOLU ğIEI INVESTI ğIILOR DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA 23 Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE Conf. univ. dr. Mirela PANAIT
EVOLU ğIA SERVICIILOR TURISTICE ÎN ROMÂNIA 35 Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Lector univ. dr. Mugurel POPOVICI Lector univ. dr. Marian SFETCU
UTILIZAREA MODELULUI DE REGRESIE LINIAR Ă ÎN ANALIZA CORELA ğIEI DINTRE PRODUSUL INTERN BRUT ùI CONSUMUL FINAL INDIVIDUAL EFECTIV AL GOSPOD ĂRIILOR POPULA ğIEI 42 Lector univ. dr. Marian SFETCU Drd. Andreea – Ioana MARINESCU
REMITEN ğELE MIGRAN ğILOR – O SURS Ă IMPORTANT Ă ùI STABIL Ă DE FONDURI EXTERNE, ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIC Ă A UNEI ğĂ RI 47 Prof.univ. dr. Constantin Anghelache Drd. Olivia Georgiana Ni ܊ă Drd. Alexandru Badiu
THE ANALYSIS OF INTERNATIONAL TRADE OF ROMANIA 54 Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Prof. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD. Assoc. Prof. Mirela PANAIT PhD Ihab Jweida SJ JWEIDA PhD. Student
www.revistadestatistica.ro/supliment
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 CULTURAL ASPECTS OF THE CHALLENGES OF THE SUSTAINABILITY OF THE MEDIUM-SIZED CITIES IN THE REGION OF SOUTHERN TRANSDANUBIA, HUNGARY 61 Eszter Barakonyi Ivan Zadori
THEORETICAL ASPECTS REGARDING SYSTEMIC RISK AND MANAGERIAL DECISIONS DURING THE CRISIS 71 Prof. Constantin Anghelache PhD. Bodó György PhD Student,
DIGITAL COMPETENCIES AND CAREER ORIENTATION IN THE 21ST CENTURY: HUNGARIAN LABOR MARKET APPROACH 78 Zsolt Nemeskéri János Szell Ę Iván Zádori Eszter Barakonyi
THE ANALYSE OF THE LABOR FORCE RESOURCES MARKET 93 Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Prof. Alexandru MANOLE PhD. Assoc. prof. M ădălina-Gabriela ANGHEL PhD. Cristina SACAL Ă PhD.
ANALIZA INDICELUI PRE ğURILOR DE CONSUM AL POPULA ğIEI RELEV Ă O TEMPERARE PRIN M ĂSURI FISCALE 101 Conf. univ. dr. M ădălina-Gabriela ANGHEL Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Drd. Tudor SAMSON Drd. Radu STOICA
STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLU ğIA INDICATORULUI PRODUSULUI INTERN BRUT 109 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Drd. Andreea Ioana MARINESCU Drd. Marius POPOVICI
ANALIZA STATISTIC Ă A SITUA ğIEI PENSIONARILOR 117 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Drd. Marius POPOVICI Drd. Emilia STANCIU
MODELUL CONTRIBU ğIILOR VOLUNTARE - STUDIU PRIVIND COMPLETAREA VECHIMII IN MUNC Ă 124 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Lector univ.dr.ANA CARP
2 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Modele demogra \ ce trans-, inter- üi multidisciplinare Dr. habil. Gheorghe S ĂVOIU Dr. Silviu PETRE
Rezumat Demogra [ a contemporan ă este plasat ă sub spectrul schimb ărilor ܈i armoniz ărilor trans-, inter- ܈i multidisciplinare în corpul ܈i spiritul integral al modelelor sale ܈tiin ܊i[ ce. Modelul demogra [ c clasic al secolului al XVIII- lea de la Johann Peter Sussmilch a fost substituit în secolul XX într-o form ă aproape exemplar ă a modelului tranzi Ġiei demogra [ ce favorabile, devenit ă la [ nal defavorabil ă întregii Europe ܈i implicit României. Noile modele demogra [ ce ce debuteaz ă în încercarea de a explica muta ܊iile natalit ă܊ ii ܈i mortalit ă܊ ii dar mai ales ale fertilit ă܊ ii, îmb ătrânirii ܈i migra ܊iei nu mai pot p ăstra amprenta izolatoare sau unidisciplinar ă, l ăsând loc dezvolt ării în \ oritoare a trans-, inter- ܈i multidisciplinarit ă܊ ii modelatoare. Cuvinte cheie: model demogra [ c, model trans-, inter- ܈i multidisciplinar, model demogra [ zic, model demogra [ c fractal, model imago- magistic.
Schi ܊ă conceptual ă ܈i istoric ă a modelului demogra [ c clasic Modelul demogra [ c reprezint ă o dubl ă conceptualizare cu istorii paralele, aceea a modelului (model ării) ܈i implicit demogra [ ei. Modelul demogra [ c clasic rămâne încarcerat în semni [ ca ܊ia standard a unui model ܈tiin ܊i[ c, aceea de sistem teoretic sau material cu ajutorul c ăruia pot [ studiate indirect propriet ă܊ ile ܈i transform ările altui sistem, real si complex, cu care primul sistem prezint ă cel pu ܊in o analogie. Orice modelare ܈tiin ܊i[ c ă de Ġine minimal dou ă obiective majore unul teoretic de simpli [ care a realit ăĠ ii investigate cu scop de cunoa ܈tere, simulare ܈i prognoză, precum úi unul pragmatic de realizare concret ă a modelului, urmat de testare ܈i validare/invalidare, orice modelare de [ nind un proces continuu, iterativ ܈i inovativ, care transform ă modelul în elementul esen Ġial al triadei constitutive a útiin Ġelor, treptat substituind metoda în multe dintre cele mai pragmatice (teorie- model-fenomen sau proces real ca obiect de studiu). Prima utilizare a conceptului de model apar Ġine lui Eugenio Beltrami, care a reu úit s ă construiasc ă în 1896 un prim model (modelul euclidian al geometriei neeuclidiene, geometria [ ind útiin Ġa care a intuit úi de [ nit prima modelul ca instrument de studiu al unui domeniu, fenomen sau obiect inaccesibil cercet ării directe). Conceptul de model clasic indiferent de natura sa mental ă sau experimental ă a de ܊inut o rela ܊ie direct ă cu forma de gândire care îl elaboreaz ă, gândirea reproducând ܈i combinând modalit ă܊ i concrete de existen ܊ă ܈i manifestare a realit ă܊ ii înconjur ătoare, aúa cum sintetiza paradoxal Leonardo da Vinci în lucrarea Machine per volare: „o pas ăre este un instrument care func Ġioneaz ă în concordan Ġă cu legile matematice, instrument pe care omul, îl poate reproduce cu toate mi úcările lui ”. Modelul demogra [ c reune ܈te trei modele cu istorii similare sau cu o dezvoltare paralel ă: modelul popula ܊ional din care se desprinde ܈i cel al popula ܊iei umane, modelul matematic ܈i modelul statistic. Modelul popula ܊ional clasic abordat ca generalizare biologic ă a “ cre Юterii Юi regl ării
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 3 diverselor popula аii vegetale Юi animale, urm ărind Юi interac аiunile dintre popula аii de la competi аie, la con \ ict” (Mc Arthur, Connell, 1966), odat ă restric ܊ionat la popula ܊ia uman ă se îmbin ă cu cel matematic dedicat explic ării obiective a “ modalit ăĠ ii în care componentele micro úi interac Ġiunile dintre ele interpretate individual sau grupate în subsisteme, genereaz ă úi explic ă sistemul întreg ” (Octav Onicescu úi modelul energiei informa Ġionale) printr-o “ de [ nire úi descriere necontradictorie a unor procese úi fenomene ”, a tezelor, postulatelor úi axiomelor, precum úi a coresponden Ġei lor logico- matematice, ܈i în [ nal apeleaz ă la conceptul etapizat de model statistic ca verig ă într- un proces integrat de cunoa útere, alc ătuit din ipotez ă, reprezentare schematic a unui proces (fenomen), testare statistic ă a ipotezelor formulate asupra realit ăĠ ii úi reluare a procesului într-o teorie general ă (S ăvoiu, 2013). Rezultatul acestei combina ܊ii de modele în diverse propor ܊ii nu genereaz ă altceva decât clasicul model demogra [ c. Termenul „ demogra [ e ” a fost propus pentru a de [ ni o útiin Ġă distinct ă despre populaĠia uman ă, în 1878, la al II-lea Congres interna Ġional de igien ă, de Emile Levasseur, înlocuind rapid denumirile de „ statistic ă sau [ zic ă social ă” sau de „ teorie a popula Ġiei ”, Demogra [ a exista conceptual ܈i împlinise deja peste dou ă decenii de via Ġă de la apari Ġia sa în lucrarea lui Achille Guillard (1855), respectiv în ,, Elements de statistique humaine ou demographie comparee ”. John Graunt, considerat cel dintâi demograf ܈i statistician care a descoperit ܈i primele regularit ăĠ i úi uniformit ăĠ i de tip demogra [ c úi statistic, dezv ăluind posibilit ăĠ i de predic Ġie a evolu ܊iilor demogra [ ce, al ături de Karl Neumann, care a colectat date privind ora úul Breslau, incluzând vârsta persoanelor decedate úi le-a trimis lui Leibniz ܈i astronomul Edmund Halley care a utilizat aceste date pentru a realiza primul tabel de mortalitate, dar mai ales Johann Peter Sussmilch prin intermediul operei sale „ Die gottliche Ordnung”, ap ărută în anul 1741 au contribuit la autonomizarea demogra [ ei. Dac ă în anul 1600, Sir William Petty, anticipa o prim ă criz ă legat ă de suprapopula Ġia lumii pentru anul 2600, pornind de la suprafa Ġa terestr ă cunoscut ă úi de la necesarul de spa Ġiu individual, estimat la aproximativ trei acri de persoan ă, în anul 1700, gândirea sistematic ă a prusacului Johann Süssmilch estima, cu mare acurate Ġe în epoc ă, o popula Ġie mondial ă de un miliard de locuitori, identi [ când úi formulând o leg ătur ă interesant ă între cre úterea numeric ă a popula Ġiei úi speran Ġa de via Ġă ܈i demonstrând astfel precizia modelelor noii ܈tiin ܊e. Etapele concrete ale unei model ări demogra [ ce clasice sunt urm ătoarele: a) de [ nirea structural ă a sistemului demogra [ c (izolarea fenomenului speci [ c de la natalitate, mortalitate, fertilitate, nup ܊ialitate sau divor ܊ialitate, pân ă la îmb ătrânirea sau ocuparea popula ܊iei, formularea întreb ărilor, identi [ carea variabilelor de interes major); b) formularea preliminar ă a modelului pornind de la seturi de ipoteze úi concluzii referitoare la variabile, parametri, rela Ġii dintre variabile etc.; c) culegerea datelor empirice relevante; d) estimarea parametrilor úi formelor func Ġionale; e) testarea statistic ă preliminar ă (brut ă) a modelului demogra [ c; f) testarea suplimentar ă a modelului demogra [ c (pe baza noilor date); g) decizia - acceptarea sau respingerea setului de ipoteze în condi Ġii de conformitate sau nonconformitate a predic Ġiilor cu datele demogra [ ce devenite între timp disponibile; h) validarea sau invalidarea modelului demographic prin generaliz ări teoretice, metode de prognoz ă sau simul ări ulterioare. Între clasic ܈i modern apar unele modele de tip demometric sau demogra [ c matematic cu tendin ܊e de trans-, inter- ܈i multidisciplinaritate evidente. Modelul demometric, conform termenului creat de c ătre demograful suedez Hannes Hyrenius, în anul 1966, úi împrumutat pentru a-i [ extins ă utilizarea de c ătre un alt demograf
4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 celebru austriacul Wilhelm Winkler dup ă 1969, descrie statistico-matematic sau abstract popula Ġia uman ă, studiaz ă rela Ġiile de natur ă func Ġional ă dintre fenomenele demogra [ ce, analizeaz ă interdependen Ġele dintre factorii demogra [ ci úi schimb ările demogra [ ce, apelând la metodele de analiz ă statistico-matematice, al ături de modele matematice, pentru a interpreta dinamica úi a realiza proiectarea popula Ġiei pe termen scurt, mediu sau lung. A ܈a cum economia se reg ăse úte prin exces statistico-matematic în econometrie, biologia în biometrie, sociologia în sociometrie, psihologia în psihometrie, demogra [ a dominat ă de metode úi modele matematice de analiz ă devine [ resc demometrie. Coexist ă ܈i o variant ă a unui model demogra [ c pur matematic, care aplic ă numai metode matematice ܈i descrie exclusive matematic de o manier ă multifactorial ă \ uxurile popula Ġiei, precum ܈i dinamicile structurale úi st ările acesteia. Printre modelatorii importan Ġi ai acestui univers demogra [ c – matematic se pot enumera, al ături de ctitorul ei, recunoscut úi ca ini Ġiator al teoriei ܈i modelului privind „popula Ġia stabil ă”, respectiv James Alfred Lotka, al Ġi valoro úi demogra [ americani ca Ansley Coale, Nathan Key [ tz, precum úi reprezentan Ġii merituo úi ai úcolii demogra [ ce franceze, cu o contribu Ġie aparte, precum Alfred Sauvy, Louis Henry, Jean Bourgeois- Pichat, Roland Pressat. Arhitectura model ării trans-, inter- úi multidisciplinare valori [ c ă urm ătoarele principia majore: a) minima simpli [ care prin ipoteze sau existen Ġa unui num ăr minim de propozi Ġii nelegate între ele úi de propozi Ġii nedemonstrate (între dou ă interpret ări ale unui fenomen demogra [ c [ ind preferat ă interpretarea cu mai pu Ġine presupuneri sau ipoteze simpli [ catoare); b) alternativa simpl ă (modelele demogra [ ce foarte complicate nu au dat rezultate categoric mai bune decât formulele simple de extrapolare); c) valoarea certi [ cat ă prin ra Ġionament dialectic (modelul u úureaz ă discu Ġia, clari [ c ă rezultatele úi limiteaz ă erorile de ra Ġionament); d) componenta cultural ă (dac ă ac Ġiunile economice úi sociale ale omului ar [ independente de înclina Ġiile lui culturale, imensa variabilitate a con [ gura Ġiei demogra [ ce în func Ġie de timp úi loc nu ar putea [ explicat ă în nici un fel); e) tranzitarea de la uni la trans-, inter- ܈i multidisciplinaritate prin modele successive (perfec Ġionare prin imita Ġie, analogie úi tranzitivitate de la un tip la altul). O istorie succint ă a modelelor demogra [ ce majore porne ܈te invariabil de la modelul malthusian. În sintez ă, malthusianismul sus Ġinea c ă popula Ġia cre úte în progresie geometric ă, iar volumul sau masa mijloacelor de subzisten Ġă în progresie aritmetic ă, iar acest dezechilibru o dat ă creat face necesar ă interven Ġia prin obstacole cu caracter úi [ nalitate evident regresive pentru reglementarea raportului dintre „populaĠie úi mijloacele de subzisten Ġă ”. Malthus a constatat conform modelului s ău demogra [ c c ă num ărul popula Ġiei umane se dubleaz ă la [ ecare sfert de veac, num ărul populaĠiei [ ind istoric úi obiectiv limitat de poten Ġialul concret al subzisten Ġei iar volumul popula Ġiei crescând inevitabil acolo unde poten Ġialul concret al subzisten Ġei cre úte, cu excep Ġia situa Ġiei în care cre úterea demogra [ c ă este restric Ġionat ă prin obstacole puternice úi manifeste în mod real (represive sau preventive). În modelul malthusian re Ġinerea moral ă de [ nea unicul obstacol preventiv, iar viciul úi suferin Ġa, cauzate de foamete, epidemii, calamit ăĠ i, r ăzboaie alc ătuiau principalele obstacole represive. Re Ġinerea moral ă un panaceu Malthusian a fost descris ă în forme diverse, de la amânarea c ăsătoriei, pân ă la alegerea abstinen Ġei ca solu Ġie opus ă practic c ăsătoriei.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 5 Eseul lui Malthus, despre legitatea cre úterii popula Ġiei, a condus la declararea declararea demogra [ ei drept „ útiin Ġă înfrico úă toare”, [ ind edi [ cator în ceea ce prive úte caracterul profund apologetic al controversatului s ău model, care la sfâr ܈itul secolului al XVIII – lea demonstra c ă popula ܊ia uman ă este subiectul unei poten ܊iale cre ܈teri care pune în pericol cantita ܊ile de hran ă, ducând la cre ܈terea foametei ܈i s ărăciei. Modelul malthusian era unul simplu ܈i mai târziu, Gompertz ܈i Verhulst au prezentat modele demogra [ ce complexe. Cel mai edi [ cator sau dominant dintre modelele demogra [ ce considerate clasice r ămâne cel axat pe paradigma tranzi Ġiei demogra [ ce , fundamentat ă ini Ġial de către doi sociologi-demogra [ , Warren Thompson, Frank Wallace Notestein úi extins ă apoi la cinci faze de c ătre biologul ܈i psihiatrul Carlos Paton Blacker. Tranzi Ġia demogra [ c ă reprezint ă în esen ܊ă un ciclu lung demogra [ c al unei popula ܊ii umane în care o perioad ă în evolu Ġia acesteia este ascendent ă (favorabil ă în debutul sau în primele trei stadii ale tranzi ܊iei popula ܊iei), unde sc ăderea mortalit ăĠ ii începe s ă [ e urmat ă de sc ăderea natalit ăĠ ii, iar în decalajul temporal creat úi delimitat de momentele de apari Ġie ale celor dou ă diminu ări de rate demogra [ ce are loc o cre útere vizibil ă de populaĠie, dar care coexist ă la [ nal cu opusul acestora sub aceea ܈i denumire de stadiu, dar cu impact defavorabil asupra num ărului popula ܊iei totale (Figura 1):
Fazele tranzi ܊iei demogra [ ce Figura nr. 1
Sursa: Realizat ă de autori dup ă modelul Thompson - Notestein - Blacker.
Cele cinci stadii ale ciclului complet demogra [ c al tranzi ܊iei de ܊in particularit ă܊ i ܈i dinamici distinctive ale ratelor natalit ăĠ ii úi mortalit ăĠ ii, cu impact evident în popula ܊ia total ă: Stadiul 1 (sta Ġionar superior): ratele natalit ăĠ ii úi mortalit ăĠ ii sunt ridicate, în medie relativ egale;
6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Stadiul 2 (debut expansionist): rata mortalit ăĠ ii de ܊ine un trend de diminuare; Stadiul 3 ( [ nalizarea expansiunii): trendul de diminuare al ratei mortalit ă܊ ii devine maxim Stadiul 4 (sta Ġionar inferior): ratele natalit ăĠ ii úi mortalit ăĠ ii sunt mai sc ăzute, în medie relativ egale; Stadiul 5 (diminuarea natural ă a popula Ġiei) rata natalit ăĠ ii este sub nivelul ratei mortalit ăĠ ii. Diverse teorii demogra [ ce dedicate unor variabile particulare semni [ cative s-au axat pe modelul tranzi ܊iei demogra [ ce (Demographic Transition Model-DTM) ܈i au detaliat ulterior câteva tranzi Ġii speci [ ce, care de úi nu renun ܊ă la investigarea, cunoa ܈terea ܈i prognozarea popula Ġiei ca un „condominium” (Trebici,1970, p.65), restrâng substan ܊ial realitatea demogra [ c ă de ansamblu la o substructur ă particular ă sau chiar o generalizeaz ă: i) modelul distinctiv al tranzi Ġiei structurii pe vârste, având ca principal rezultat îmb ătrânirea popula Ġiei (Jean Burgeois-Pichat); ii) modelul speci [ c al tranzi Ġiei nup Ġialit ăĠ ii (John Hajnal); iii) modelul caracteristic tranzi Ġiei ratelor de activitate, cu accent pe ratele de activitate feminin ă (John Durand); iv) modelul de [ nitoriu al tranzi Ġiei mobilit ăĠ ii teritoriale (Wilbur Zellinski); v) modelul tranzi Ġiei urbaniz ării (Vladimir Trebici); vi) modelul generalizat al tranzi Ġiilor demogra [ ce (Dennis Wrong) etc. (Dobrot ă, 2005;S ăvoiu, 2006). Principalele limit ări ale modelului tranzi ܊iei demogra [ ce au fost identi [ cate ܈i îndelung comentate, r ămânând valabile ܈i în prezent: a) nu poate dezv ălui impactul altor variabile demogra [ ce, cum ar [ migra ܊ia; b) nu ia în considerare ܈i nu precizeaz ă sau prognozeaza cât timp o ܊ar ă rămâne în [ ecare etap ă; c) etapele nu sunt neap ărat succesive si se paote ajunge usor în etapa [ nal ă; d) nu descrie sau ofer ă solu ܊ii de supravie ܊uire dup ă etapa [ nal ă pentru o popula ܊ie uman ă. În estim ările popula ܊iei pentru urm ătoarele decenii cazul României ܈i al Europei în general a fost plasat in faza sau stadiul 5.
2. Modele demogra [ ce contemporane tot mai accentuat trans-, inter- ܈i multidisciplinare Scopul principal al modelarii demogra [ ce clasice se p ăstreaz ă ܈i în noile model ări tot mai accentuat trans-, inter- ܈i multidisciplinare [ ind dominat de o inten ܊ie evident ă de simpli [ care sau reducere a unei mul ܊imi de variabile factoriale (variante sau numere) la numai câ ܊iva parametri plauzibili ini ܊ial, testa ܊i ܈i valida ܊i ulterior ܈i de a face posibil ă o substituire aproximativ ă a realit ă܊ ii demogra [ ce diminuându-i complexitatea obi ܈nuită printr-un proces de simplexitate modelatoare (simpli [ care a complexit ă܊ ii). Interdisciplinaritatea model ării demogra [ ce are un scop nuan Ġat, presupunând concept, metode úi legi generale de modelare comune mai multor discipline ce analizeaz ă în contexte cât mai variat posibile, pentru a eviden Ġia fa Ġetele multiple úi posibilit ăĠ ile de aplicare. Prin modelarea interdisciplinar ă demogra [ c ă se favorizeaz ă transferul orizontal al conceptelor, metodelor úi legilor dintr-o ܈tiin ܊ă sau disciplin ă în alta: transferul aplicativ , transferul epistemologic (cognitiv) úi transferul generator de noi discipline (Niculescu, 2007). Interdisciplinaritatea model ării reprezint ă úi un proces de focalizare sau concentrare asupra problemelor intersti Ġiale mai multor útiin Ġe sau discipline. Transdisciplinaritatea model ării este considerat ă o form ă superioar ă a interdisciplinarit ăĠ ii care presupune concepte, metode, metodologie úi un limbaj care tind s ă devin ă universale, [ ind generate dinamic prin ac Ġiunea numeroaselor strati [ c ări ale realit ăĠ ii (teoria model ării realit ăĠ ii, teoria model ării informa Ġiei despre realitate, teoria model ării útiin Ġi[ ce a informa Ġiei
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 7 despre realitate etc.). Multidisciplinaritatea model ării demogra [ ce presupune ca studierea úi cercetarea unei popula ܊ii umane s ă se realizeze simultan din mai multe puncte de vedere, descinse din gândirea multiplicat ă a mai multor útiin Ġe. Modelarea demogra [ c ă úi popula ܊ia uman ă investigat ă sau cercetat ă multidisciplinar devin la [ nal mai îmbog ăĠ ite prin rezultatele efective. Primul model demogra [ c incipient trans-, inter- ܈i multidisciplinar a fost cel realizat ܈i mai ales expus public în Senat de c ătre Marcus Iulius Cicero. În anul 56 Î.Hr., conservatorii din Senatul Romei neputându-l ataca direct pe Iulius Cezar, victorios în Galia, au înscenat un proces unui apropiat al lui, Balbus, un imigrant bogat venit de pe coasta atlantic ă a peninsulei Iberice. Marcus Tullius Cicero îl ap ără în proces, str ămo ܈ii s ăi primind cet ă܊ enia roman ă ca emigran ܊i din ora ܈ul volscian Arpinum. Modelul lui Cicero este în fapt un model trans-, inter ܈i multidisciplinar legislativ demogra [ c axat pe migra ܊ie. Întregul s ău discurs pune accentul pe acest model subliniind c ă o popula ܊ie care îi prime ܈te pe imigran ܊i în rândul s ău ca membri cu drepturi egale cu ale popula ܊iei originare devine o popula ܊ie mai puternic ă (un model demogra [ c robust, favorabil, în ascensiune), în timp ce o popula ܊ie care nu trateaz ă similar imigran ܊ii care dobândesc cet ă܊ enia ca ܈i proprii cet ă܊ eni se transform ă treptat într-o popula ܊ie expus ă destr ămării ܈i pieirii (un model demogra [ c slab descendent ܈i pieritor). O categorie aparte de modele demogra [ ce trans-, inter- ܈i multidisciplinare sunt cele de natur ă pregnant sociologic ă. Sociologia, prin apari Ġia úi evolu Ġia sa, a condus úi la modi [ carea substan Ġial ă a modelului demogra [ c clasic autori acestora [ ind nume rezonante de demogra [ care se întâlnesc astfel cu alte nume remarcabile de sociologi: Pitirim Sorokin, Philip Hauser, Kingsley Davis, Ronald Freedman, John Caldwell, Judith Blake, John Bongaarts, Paul Glick, Thomas Burch, Louis Roussel, Gary Becker etc. Conexiunile trans-, inter- sau multidisciplinare statornicite între cele două útiin Ġe, analogiile, transla Ġiile, imita Ġiile, apropierile úi împrumuturile, adapt ările reciproce úi avantajele comune, au condus pe unii dintre demogra [ la încerc ări de asimilare a modelelor demogra [ ei în corpul modelelor sociologiei popula Ġiei. La o primă vedere, societatea, în calitate de obiect de studiu extins al sociologiei, include úi populaĠia uman ă ca subdomeniu. Ca o consecin Ġă logic ă aparent ă, modelul demogra [ c ar trebui înglobat ă în modelul sociologic printr-un proces de „sociologizare”. Aceasta a fost de fapt tendin Ġa ce a caracterizat sociologia american ă, ca rezultat al demersului ei holistic sau integrativ exhaustiv. Familia, gospod ăria, fenomenele de tip fertilitate, nupĠialitate, divor Ġialitate, natalitate úi mortalitate nu pot apar Ġine unidisciplinarit ă܊ ii [ e ea úi sociologic ă, ci, în mod natural, multiplelor modele cu rezonan Ġe demogra [ ce trans-, inter- sau multidisciplinare. Antropologia cultural ă, etnologia, istoriogra [ a úi sociologia au putut contribui numai împreun ă la diversi [ carea modelelor demogra [ ce moderne. Noile modele trans-, inter- sau multidisciplinare detaliaz ă úi accentueaz ă importan Ġa cre úterii popula Ġiei, a form ării gospod ăriei úi familiei, a dinamicii nupĠialit ăĠ ii, a ciclului de via Ġă familial ă, a rela Ġiei între migra Ġie úi urbanizare, a mobilit ăĠ ii profesionale etc. Modelele demogra [ ce moderne au oscilat în a semnala preponderen Ġe când naturaliste, când biolologice ori sociale, culturale, economice, resuscitând neomalthusianismul, dar úi antineomalthusianismul prin modelel cunoscute de acum ale presiunii demogra [ ce, ale exploziei demogra [ ce, modelele populaĠiei sta Ġionare sau ale populaĠiei optime.
8 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Modelele demogra [ zice sunt construite în aceea ܈i logic ă trans-, inter- ܈i multidisciplinar ă. Modelele gravita Ġionale reprezint ă ܈i începuturile preocup ărilor pentru migra Ġie. Volumul unui \ ux al migra Ġiei interna Ġionale este astfel de [ nit ca rezultat al ac Ġiunii simultane a distan Ġei úi a num ărului popula Ġiei celor dou ă areale, de origine úi de destin Ġie. F ără a [ practic modele consistente, ele r ămân rezultatul interdisciplinarit ă܊ ii dintre demogra [ e ܈i [ zic ă dar sunt înc ă privite drept construc ܊ii bazate exclusive pe o colec Ġie de repetabilit ăĠ i úi regularit ăĠ i, în sensul statisticii demogra [ ce, teoria gravita Ġional ă considerând migra Ġia ca [ ind un factor de echilibru spatial. În categoria modelelor push-pull sunt incluse dominant cele bazate pe factori cauzali economici (inspira Ġia malthusian ă devenind deci evident ă). Primul model cu adev ărat demogra [ zic este modelul lui John Quincy Stewart axat pe gravitatie, abordat ă ca un concept al „ [ zicii sociale ”, introdus de acest astro [ zician de la Princeton University în 1947. Este o încercare de a utiliza ecua ܊ii ܈i no ܊iuni ale [ zicii clasice – legate de gravita ܊ie - identi [ când perspective simpli [ cate ܈i legi ale comportamentului demogra [ c (de exemplu un num ăr mare de [ in ܊e umane, într-un ora܈, tind s ă se transforme într-o for ܊ă de atrac ܊ie pentru al ܊i oameni care în [ nal vor să migreze acolo, ܈i conceptul de gravita ܊ie demogra [ c ă devine real în model, al ături de for ܊a de atrac ܊ie demogra [ c ă, energia demogra [ c ă, for ܊a demogra [ c ă de gravita ܊ie, poten ܊ialul ܈i gradientul de gravita ܊ie etc. conceptualizate ܈i comensurate de John Quincy Stewart. Modelul Stewart cuanti [ c ă interac Ġiunea dintre dou ă popula Ġii (I úi J) formulând o legitate de tip [ zic (gravita ܊ional) conform c ăreia interac ܊iunea devine proporĠional ă cu for Ġa demogra [ c ă dintre centrele urbane, de [ nit ă de masele lor populaĠionale (Pi ܈i Pj) împ ărĠit ă la p ătratul distan Ġei dintre ele:
Tij= G × (Pi Pj) /(dij)² (1) unde G reprezint ă o constant ă demogra [ c ă de origine gravita Ġional ă (Stewart, 1948)
Modelul se diversi [ c ă ܈i preia elemente ale noilor ܈coli de geogra [ e cantitativ ă devenind ulterior modelul demogra [ zic Carey-Stewart-Warntz, conceptualizat ܈i ca model de gravita ܊ie uman ă. (Garling, Golledge, 1993; Sen, Smith, 1995). Alte modele îmbin ă noile discipline geopolitice cu demogra [ zica ܈i conduc la solu ܊ii dintre cele mai originale. O exempli [ care în acest sens este ܈i modelul imago- magistic. Axiomatic acesta este sus ܊inut de câteva corolare ܈i exempli [ cat ăn trei cazuri teritoriale: Pakistan, Somalia ܈i fosta Iugoslavie. Premisa modelului este dat ă de a [ rma ܊ia: pentru popula Ġia de pe un teritoriu cu grani Ġe [ xe, coeziunea social ă depinde de percep Ġiile ce rezult ă în urma interac Ġiunilor dintre membrii acelei populaĠii ܈i coeziunea este cu atât mai mare cu cât între membrii popula Ġiei respective au loc mai multe interac Ġiuni mutual bene [ ce . Corolar1: cu cât interac Ġiunile sunt mai reduse între membri unei popula Ġii de pe un teritoriu dat, cu atât percep Ġiile sunt redate stereotipurile de natur ă rasial ă, lingvistic ă sau istoric ă. Corolar2: cu cât interac Ġiunile mutual bene [ ce spontane sunt mai rare, cu atât mai multe ele vor [ suplimentate de factorul politic prin inginerii sociale (Petre, 2015). Modelul subliniaz ă c ă dac ă membrii unei colectivit ăĠ i umane interac Ġioneaz ă în interiorul s ău, iar interac Ġiunile aduc bene [ cii unui num ăr cât mai mare dintre
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 9 ace útia, prosperitatea general ă úi identitatea se genereaz ă simultan. Când îns ă unul dintre rezultate (identitatea comun ă sau prosperitatea) lipse úte, apar dezechilibre cu poten Ġial con \ ictual. Mircea Gligor, (2012) Physics of Urbanism: The Fractal Growth and Distribution of the Romanian Cities and Towns, ESMSJ vol2 (1) pg. 19-26. Modele demogra [ ce trans-, inter- ܈i multidisciplinare caracterizeaz ă ܈i delimit ările actuale ܈i de perspectiv ă ale dezvolt ării perimetrului urban. Modelele demogra [ ce „cluster” consider ă c ă zonele urbane se dezvolt ă într-o manier ă similar ă cre úterii aglomer ărilor de particule într-un sistem bidimensional modele de acest gen plasându-se într-un intersti ܊iu al demogra [ e ܈i [ zicii statistice. Un exemplu este modelul aglomer ării limitate de difuzie ALD în fapt primul model demogra [ zic aplicat evolu Ġiei perimetrului urban ܈i care a condus la o structur ă arborescent ă de tip dendridic a ora úului, în jurul unui nucleu sau „centru comercial úi administrativ”. În esen Ġă , ALD prezice existen Ġa unui singur mega-cluster care se extinde prin grefarea, la periferie, a unor noi unităĠ i de dezvoltare (vizând popula Ġia, capitalul, resursele (Gligor, 2012). Alte modele caut ă explica ܊ii pertinente ale densi [ c ărilor valori [ când fractalii (Frankhauser,1994) sau ale imploziei demogra [ ce regionale folosind cavita ܊ia etc. Demograful ܈i matematicianul Kapi Ġa ܈i al ܊i demogra [ úi matematicieni din SUA úi Danemarca, au încercat s ă identi [ ce factorii decisivi în dezvoltarea comunit ăĠ ii umane ܈i au g ăsit atât în epocile preistorice cât úi în timpurile istorice, nu economia, nu munca, ci un rezultat al acestora, respectiv spiritualitatea úi informa Ġia, cultura în sensul larg al cuvântului (S ăvoiu, 2006).
3. O remarc ă [ nal ă Perspectiva demogra [ c ă a unei previziuni prompte sau a prognozei în marja de eroare acceptabil ă, al ături de simularea relevant ă prin maximizare (fertilitate, natalitate etc.) úi/sau minimizare (mortalitate, mortinatalitate etc.), dar úi de scenarizarea selectiv ă, actualizând permanent úi decelând criterial úi prin testare cât mai riguros solu Ġiile cu impact median, pesimist sau optimist, de [ nesc generic o modelare reu úit ă úi de durat ă în demogra [ e. În esen Ġă , modelele trans-, inter- ܈i multidisciplinare rezultate din procesul de modelare, indiferent cât de complicate sau de simpli [ cate par ar [ , r ămân doar aproxim ări ale realit ăĠ ii fenomenelor demogra [ ce, destinate s ă explice temporar dinamica afectat ă de eroarea rezidual ă a unor factori ini ܊al compensate sau inexplicabil ă în raport cu momentul model ării.
BIBLIOGRAFIE - Ashish Sen, Tony Smith, Gravity Models of Spatial Interaction Behavior , Springer-Verlag, Heidelberg, 1995, pp.1-3 - Batty, M. Xie, Y., (1996). Preliminary evidence for a theory of the fractal city . Environment and Planning A, 28, 1745-1762 - Blacker, C.P. , (1952). Eugenics: Galton and After. London: Duckworth. - Dobrot ă, N., (2005). Prospectiva demogra [ c ă în prima jum ătate a secolului XXI. Revista „Raporturi de munc ă”, vol. 4, pp. 16-22. - Garling, T. Golledge, R.G. (1993). Behavior and Environment: Psychological and Geographical Approaches , Elsevier Publishers, Amsterdam, Netherlands, , p.20 - Gligor, Mircea (2012) Physics of Urbanism: The Fractal Growth and Distribution of the Romanian Cities and Towns, ESMSJ, vol2 (1) pg. 19-26.
10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 - Hotea Drago ú Mihai, (2007). Con \ icte rasiale, cuvânt-înainte prof.univ.dr. Silviu Negu Ġ, Editura Top Form, colec Ġia Geopolitica , Bucureúti, pp.202-211 - MacArthur, R.H., Connell, J.H., (1966). The biology of populations , New York: John Willey & Sons. - Makse , H. A., Havlin, S., Stanley, H. E. (1995). Modeling urban growth patterns . Nature 377, 608-612 Cond-mat/9504111. Accesibil cu titlul: Modeling Morphology of Cities and Towns la adresa: http://xxx. lanl.gov - Mekjian;, A. Z. Chase, K. C. (1997). Disordered systems, power laws and random processes . Physics Letters A 229, pp. 340-346 - Nicolescu, B., (2007). Transdisciplinaritatea: Manifest. Ia ܈i: Editura Junimea. - P. Frankhauser, (1994). La Fractalité des Structures Urbaines . Collection Villes, Anthropos, Paris,. - Petre, S., (2015). Grecia, India úi transferurile de armament, Exerci Ġiu comparativ de geogra [ e uman ă, Monitor Strategic , Nr.3-4, pp.83-102 - S ăvoiu, G., (2006). Popula аia lumii între explozie Юi implozie demogra [ c ă, Bucure܈ti:International University Press. - S ăvoiu, G., (2013). Modelarea economico – [ nanciar ă, Bucure܈ti: Editura Universitar ă. - Schweitzer, F., Steinbrink, J., (1998). Estimation of megacity growth: simple rules versus complex phenomena. Applied geography (Sevenoaks, England) 1998 Jan; 18(1), pp. 69-81 - Stewart, John Quincy, (1948). Demographic gravitation . Beacon, N.Y.: Beacon House. Sociometry, 11, no. 1-2, pp. 31-58. - Trebici, V., (1970).Teorii moderne despre popula Ġie, Revista de Statistic ă, vol. 18 (8), pp. 65- 75. - Zbuchea, Gheorghe, (2001). Istoria Iugoslaviei , Corint, Bucure úti, 2001, pp.140-145 - Zelinsky, W., (1971). The Hypothesis of the Mobility Transition. Geographical Review , Vol. 61, No. 2 (Apr., 1971), pp. 219-249. - Zipf, G. K., (1949). Human Behavior and the Principle of Least Effort . Cambridge University Press, Cambridge, MA.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 11 Structural analysis of foreign trade of Romania
Prof. Alexandru MANOLE PhD. „ARTIFEX”University of Bucharest Assoc. prof. M ădălina-Gabriela ANGHEL PhD. „ARTIFEX”University of Bucharest Ihab Jweida SJ JWEIDA PhD. Student Bucharest University of Economic Studies Radu STOICA PhD. Student Bucharest University of Economic Studies Emilia STANCIU PhD. Student Bucharest University of Economic Studies
Abstract In this paper, the authors study the evolution of Romania’s foreign trade during the recent period. There are used relevant indicators for the purpose of the research, such as the value of FOB exports, CIF imports, the foreign trade balance, its result, the coverage degree of imports by exports, formation of [ xed capital through the contribution of foreign capital, structure of imports and exports. As part of the research, the evolution of the international trade depending on the partner countries is approached. Key words: trade, import, export, goods, services, commercial balance JEL Classi [ cation: B27, F14, N74
Introduction The national economy, foreign trade, and primarily export, is a qualitative element for assessing changes in general economic activity. Contemporary era, with trends towards globalization, doctrines and policies aimed at establishing a new international political and economic order, is by far the era in which international division of labor and specialization in production have created such polarization in the world, that not only an autarchic development, but even a limited participation in international economic circuit are inconceivable to de [ ne the health of a national economy. International trade, foreign trade in goods and invisible trade are key factors in ensuring balanced development of the economy, the creation of gross domestic product and national income, in de [ ning the balance of payments of any country. Unfortunately, for the period 1997-2007 Romania marked deterioration continues, we could say special foreign trade activity.
Literature review Anghelache, Manole and Sacal ă, C. (2014), Anghelache, Anghelache, Anghel, Barda úu and Sacal ă, Giurgiu (2010) analyze the evolution of Romania’s foreign trade. Anghelache and Manole (2012), Pagliacci, Anghelache, Manole and Anghel (2016) develop analysis models in this scope. Anghelache, Fetcu (Stoica) and Anghel (2012) study the manufacturing and commerce with commodities. Anghelache,
12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Anghelache and Dumbrav ă (2009) are preoccupied with the structural analysis of the foreign trade. Atkeson and Burstein (2008) analyze the relative international prices. Büthe and Milner (2008) focus on foreign direct investments, by studying the possibility to increase them through international trade agreements. Céspedes and Velasco (2012) analyze the impact of price increase on the macroeconomic-level performance. Chaney (2008) focuses on the margins of international commerce. Dix- Carneiro (2014) studies the correlation between the liberalization of commerce and the dynamics of labor market, Goos, Manning and Salomons (2009) evaluate the polarization phenomenon on this market. Harrison, McLaren and McMillan (2011) develop on the contemporary perspectives of commerce. Melitz (2003) analyzes the impact of commerce on relocation and industrial productivity. Rapach, Strauss and Zhou (2010) are preoccupied with predictions on equity premiums. Utar (2015) develops on the competition associated with import from areas with low salaries.
Methodology and data General aspects Between 2008-2016, it was a declining imports and \ uctuating negative balance of foreign trade. In the years 2014 and 2015 there is an increase in imports and slower export growth, thus growing 87.5% coverage of imports by exports. Also it was tempered and the debit balance of foreign trade balance, being 9 billion in 2010, 7.75 billion in 2010, reaching the [ rst half of 2016 to 4112.8 million.
International trade in goods
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 13 Drawing a parallel between balance de [ cit of the balance of international trade and the total investments made in Romania by 2016, it is understandable that were swept away part of the investments of foreign capital as a contribution to the establishment of companies emerging in Romania so far. It is a fact that foreign investors have participated in the formation of capital for new companies only subscription, sometimes some payments are still under development, and most often in the form of participation in kind, equipment, documentation , prescriptions, etc., with a value of “expertise” may be, without fear of being wrong too much into a certain relativities. Can not omit unfortunately no consequence in terms of reality in investment of foreign capital effort, formulas “revolutionary” applied in recent years, particularly in the large privatization, the type of privatization by taking on debt or privatization euro, for example. How was it possible to reach a situation of Romania’s foreign trade is easy to explain. First, agriculture has been neglected which practically no longer produces nothing for export. Secondly, in the macro stabilization, held until now in two phases, which were throttled by companies that were able to produce for export. They often stalled or have been closed or are about to enter into one of two categories. On the other hand, national legislation was not at all attractive to big investors of capital in our country, where money-capital, which have no odor and no border were directed to other markets. It makes sense that those who have the [ nancial resources to be invested proceeded, in their view, very fair, reaching, based on feasibility studies and analysis of variants of investment to the conclusion that in Romania there is a big risk to undertake major investments. Another explanation lies in hiatus, sometimes determinations subjective, but mostly administrative manifested in the social division of labor at the level of foreign trade in the sense of a separation between the producers for export [ rms (companies) Trading able to achieve exports, leading to a situation where companies highly specialized, able to carry out any foreign trade, do not have access to production for domestic market. On the other hand, we have crystallized production companies which, although lacking the experience needed speci [ c foreign trade activity is ambitious to run yet sin¬gure such import or export operations, but by methods and means which depart signi [ cantly from the requirements of this activity and the actual market situation, which often leads disastrous [ nal [ nancial effects. The analysis of foreign trade, total, and import / export, from the point of view of ownership, highlights the varying level of coverage of imports by exports in the private sector, which continued to hold further shares important in all this activity.
General trend of exports-imports In 2000, one can speak of a revival of expor¬turilor as a result of the only positive [ scal measures taken by the Government Isarescu, namely to reduce the 5% tax on pro [ ts from exports.
14 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 It must be emphasized that this activity has remained still on a path inconclusive. According to Law Tax Code, this feature has disappeared thereafter. De [ cit of foreign trade in 2015 and the [ rst six months of 2016 is due to the low level of exports than that of imports, in \ uenced by the excessive appreciation of the national currency (in relation to the two reference currencies, namely the US dollar and euro. The data made available by the National Institute of Statis¬tic ă Romanian Centre for Foreign Trade of the Ministry of Finance and Economy, shows that during 2010-2016 there was initially a slight reduction of foreign trade, but in 2013 it returned to an increase in activity.
FOB exports, CIF imports and foreign trade operation balance during the period June 2015 - June 2016
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
Cases which may arise in connection with this situation may be more. Of these, worth mentioning: • decentralization of industrial activity, especially that producing for export, given that privatization strategy of large state-owned companies changes from one period to another. In this situation failed to ensure that alternative stable and \ exible macroeconomic system, enabling implementation of new structures while safeguarding what was really positively to the production base of the old centralized system (in terms of technical capabilities, technological, creativity and market position). Against this background, we [ nd both a constant disinvestment of these companies comer¬ciale and autonomous, decrease power to produce and, especially, to produce the level of quality that allow them access to foreign markets and the inability to ensure continuity of the production process integrated context perma¬nente the problem adapting to market demands can not be put; • On the other hand, we must bear in mind that, due to lack of [ nancial resources, even at the level of companies and autonomous administrations with the required export production, production had continuity; • Another important element of the progress expor¬tului the control measures is the adminis¬trative without economic coverage, the leu against foreign currencies,
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 15 particularly against the dollar and other convertible valu¬te. This had the effect of price increase domestic production and inability adjustment of export prices to the level of required externally; • overgrowth of internal cost price; • closure or exit from production of some companies producing for export. Economic disintegration involves, in effect, destabili¬zarea relations, both vertically and horizontally, and the inability of companies to closes the circuit; • secure management has been determined, most times, the random factors which have no common with the basic principles of management, so that, in the absence of production and marke¬ting speci [ c programs, there have been obtained no the quantity nor the quality required for export; • inadequate capitalization companies basically a predatory adev ă¬rat through disinvestment process, which has made more than half of the companies româ¬ne úti not have the necessary [ nancial resources; • currency appreciation in the exchange relationship with the US dollar and euro. Not neglected the impact they have had the liberalization of foreign trade, absolutely indispensable in the strategy of restructuring and reforming the economy româ¬ne úti and inevitable in the context of commitments made by Romania in negotiations with [ nancial organizations interna¬ Ġionale or a series of structures of regional trade, but in the absence of adequate and consistent encouragement and support production for export, similar to those practiced by most partner countries were not likely to produce bene [ cial effects posed by a competitive environment real, but instead have accen¬tuat dif [ culties facing Romanian producers export competition becoming, in some cases - not fewer - downright unfair. On the other hand, it appears that, under generous econo¬miei market and interna¬ Ġionale liberalism in trade, foreign trade was conducted on both the export and import without any strategy or conditioning taking into account the national interest. For these reasons, which can add econo¬mic ă and [ nancial crisis increasingly apparent and recognized as such in the global market Romanian exports were surpassed by imports, so in some product categories were losses important.
The level of exports by 2016 In the period June 2015-June 2016 exports totaled 126,658.6 million, of which 30962.3 95696.3 million lei intra and extra-million. Structurally, over 64.2% of total exports were the three sections of commodities (consumer goods, industrial supplies and capital goods). Developed countries continued to hold a high share of exports from the EU countries covered 74.01%. Main trading partners, which was conducted mostly in exports in the period under review were: Germany, Italy, Hungary, France and Turkey. These examples demonstrate that in those areas of activity where, not long ago, Romania was a major exporter to foreign markets, although it has dramatically reduced production, and if the exports were blocked, there were stocks signi [ cant items which, due to lack of funds, were not able to present any domestic market, the existence of appropriate [ scal policies, even if not supported by a [ nancial policy and appropriate credit, has a bene [ cial impact on recovery in production and ensuring reasonable competitiveness of Romanian products on foreign markets.
16 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Therefore, it is absolutely necessary, I would say vital, not to ignore the reality of previous years, which showed that between reducing production volume and export volume reduction causal link has been reversed in some areas for potential economic repre¬zentative Romania (and petro¬chimie chemistry, metallurgy, textile industry, food industry and agri¬cultur ă), meaning that the deteriorating external market (low demand, high monopoly prices for basic raw materials and decline, aiming dumping, prices for [ nished products resulting from them prac¬ticat ă mainly by the same countries that have a semni¬ [ cativ ă position, if not decisive, the respective deliveries of raw materials, outplacement, for reasons both economic and political, external partners to other sources of supply, etc.) led to considerable export exceeded import, which has become a supplementary question, together with the lack of economic policies macros-tabilizare appropriate to decrease the level of production going up stopping its effective even if the companies have production comer¬ciale acceptable conditions, managerial, and [ nancial organi¬zatorice to conduct a continuing positive activities.
The level of imports by 2016 In the period June 2015 - June 2016, imports totaled 146,714.5 million, of which 114,165.6 million lei 32548.9 million lei intra and extra in CIF condition. Structure of imports by goods shows a high share held by machinery and mechanical appliances, machinery and electrical equipment, sound recorders and reproducers, television image and sound, textiles and articles thereof, mine¬rale products, chemical products and allied industries and metallurgical products. The dynamics of these commodity sections highlight some signi [ cant cre ú¬teri, and within these groups of goods stand out with weights (both within the Section and the total imports) and the substantial dynamics. Imports of machinery and mechanical appliances, machinery and electrical equipment, recorders sound and images have increased compared to 2015. Imports of goods chapter of “industrial supplies” had 29.1 % of total imports. Chapter commodity “machinery and equipment electri¬ce, apparatus for recording and reproducing sound and images TV” had a high share in the total section and the total imports. European Union countries came to 68.4% of total imports, an increase compared to previous ante¬riori. In the hierarchy of partner countries holding signi [ cant shares: Italy, Germany, France, Hungary, China, Turkey, Russian Federation and Kazakhstan. The main cause is found in concu¬ren¬ Ġiale imbalances mentioned above. The same situation applies to other categories of products that not long ago, Romania produce and even export them, now becoming importing those products. Whether domestic needs real, if given the economic circumstances created, imports were focused in 2015 on the disbursement currency for drawing home products such as meat and meat products, milk and butter, cheese, wheat \ our, soybeans , sun \ ower oil, margarine, sugar, even bakery, confectionery and biscuits, not only with good representation in the Romanian industry, but that, in their majority, Romania traditionally exported. These massive imports have been made under the agricultural policy continued to be non-existent in terms of supporting and encouraging this sector of vital importance, which is agriculture context in which crops and agricultural production, increasingly precarious , continued to be a bitter topic for Romanian farmers, in terms of the domestic recovery.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 17 The paradox is that, while statistical highlights major increase in imports of oils and animal and vegetable fats or meat and meat products, sun \ ower oil and crude is exported generously and oil mills are periodically subject their most press in the “crisis”, while the whole unit of livestock or food industry are “liquidated” with livestock on account of inef [ ciency. To other products on the imports on which you [ nd so many negative comments, such as cigarettes and tobacco products, alcohol, etc., data published by the National Statistics Institute are insigni [ cant. Simultaneously and unfortunately inevitably exports from Romania to several groups of products with high import share became insigni [ cant. This shows two clear trends: on the one hand, the collapse of domestic production, on the other hand, the need to [ ll the need for such products for the domestic market from imports. Nobody wants investment at any price, in any [ eld, but at least in areas such as agriculture, both vege¬tal sector and the animal, presumably, bene [ ting from favorable climatic con-ditions, a technical endowment -Material per¬fectibil ă and signi [ cant experience (ancestral could say, if we consider the phrase when blamed when title glory “Romania - essentially agricultural country”), both in fundamental and applied cerce¬t ării as agri¬cole practice and that of itself would have been within reach of anyone, animated by a genuine desire and having the appropriate investment potential to reinvigorate the sector, with all resulting consequences for other sectors of economic and social life, including in terms of foreign trade. On the other hand, while it is undeniable that the market is strong when it can provide both native products and imported products must bear in mind that, for Romania, which lacks [ nancial resources, it requires a management cores ¬pun¬z ătoare a mixed economy, meaning that where the state is still the main shareholder, to obtain competitive products likely to match supply over demand.
Analyse og geographical structure of imports and exports Another negative was registered in foreign trade is the fact that the 1998-2016 period was also characterized by restricting the geographical area where Romania has deployed trade. It was again the same group of countries, Italy, Germany, France, Turkey and Britain, which have a high proportion of total exports of Romania in 2008-2016. A similar hierarchy highlights the particular weight that continues to hold Germany, Italy, Russian Federation, France and Hungary to Romania imports made in the period under review. It is positive that most of the countries mentioned are industrialized countries important in the structure of economic activity, but it is negative that have been abandoned or neglected markets which were more suitable for Romanian exports. In this direction, it can be stated that although CMEA activity ceased, the huge potential they represented the traditional markets of the former CMEA cores¬punz ător should have exploited the requirement that certain exports, accepted the qualitative conditions still produces in Romania, to be directed to these markets. Development of relations bilaterally with former CMEA partners and was given less attention, given that foreign policy priorities aimed at economic integration in Western European structures. This situation, combined with conse¬cin Ġele that economic, trade and [ nancial structures set by not only dismantled were replaced by
18 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 other mechanisms speci [ c emerging market economies of these countries, but were allowed to evolve randomly at will hazard and various negative phenomena speci[ c transitional period and is therefore likely steady deterioration has led, [ rst, to reduce the imbalance of external trade and exports to imports made in these markets. The same phenomenon of regression and even stagnation was recorded in Romania’s traditional trade \ ows with Asia (especially China), Latin America, Africa and the Arab world. In the above conditions relating to the realization of exports and imports, it is pointed out that in 2015, the trade de [ cit FOB / CIF’s foreign trade balance was lower. The same trend was recorded in the [ rst six months of 2016. The main countries to which the trade balance has been in surplus during the analyzed period are: Turkey, Bulgaria, Moldova, Great Britain and Portugal, while signi [ cant de [ cits recorded in trade with the Russian Federation, Germany, Hungary, China, France, Italy . In terms of structural surpluses recorded mainly for clothing, other than knitted or crocheted, iron and steel, footwear and parts thereof, Suits for men, wood and articles of wood, oils oil and oils obtained from ore bitumi¬noase, articles and clothing accessories, knitted or crocheted fabrics, furniture, lighting equipment and the like, aluminum and aluminum articles.
Monthly average exchange rate indices (lei / EURO) and consumer price during the period July 2015 - July 2016
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
According to data by the National Bank of Romania, the average exchange rate of the national currency against the euro on 07.31.2016 was 4.4858 lei / euro.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 19 The exchange rate of the currency market
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
Summarizing the data presented, alarmante conclusions can be drawn regarding the evolution and prospects of foreign trade of Romania: • First, the decline in exports to products for which Romania was an active presence, sometimes a force on the domestic market, coupled with outstanding imports made precisely in those market segments and products which our country was exporting; • Secondly, we notice very large share of export products group raw materials or products with low processing, reduced by cancellation of products with high degree of processing and, simultaneously, the in \ ux of import of goods belonging to all groups goods (from raw materials indispensable to agricultural, food and industrial applications in a wide assortment very wide). The causes that led to this situation are multiple, but they being found in the way that economic reform was designed and applied various restructuring programs in this transition period. These causes, already mentioned above, can be summarized in two major coordinates: • First, the industry is not ready to produce systematic and ongoing export cargo is required. Companies, regardless of ownership, they have no guarantee to produce export goods, both from the point of view of resur¬selor and from that of foreign markets; • Another obstacle lies in the absence of any program subsidizing production for export or speci [ c facilities that may follow well known examples, applied not only to countries with economic potential comparable involved in the processes of transition and similar restructuring, but states that, in terms of other criteria (democratic framework, economic development, standard of living, effectiveness of economic and social activity, etc.), it is often mentioned in reference models. To this would be added that the practice of high interest rates on loans for production in general, including for production of export, physical wear (even damages) and moral existing technology from inaction or use thoughtless existence still a underground markets which tends to develop due to administrative measures are all phenomena that impede the recovery of foreign trade, especially on the export and production for export and therefore the chances of balancing this activity.
Conclusion Amid predictable growth relative to the euro / leu, exports were slightly positively affected. Because it sees a spectacular evolution in export activity, I appreciate
20 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 that it requires action aimed at: supporting quality production; establishing subsidies for some real export activities; reduce imports, not by administrative measures, but also by balancing the demand for products made in the country; harmonization of the quality and price level of demand on the foreign market; improving cooperation between foreign trade companies and producers; broadening the geographical area in which to realize expor¬turile; supporting domestic producers through favorable loans and other facilities and incentives, so restart conditions to produce for export; adjustment to current legislative framework to attract massive foreign capital. Of course, these are some ideas that should be considered, but if there is no urgent action in this respect continuing “business” of foreign trade in the same way as in previous years will lead to negative consequences for the balance of trade balance exterior will remain perpetually negative. Its effects can help us to increase our exports, while reducing imports, substantive trade balance to reduce foreign trade. There would be no effort that would eliminate the tax on pro [ ts from foreign trade. The effect would certainly be full repatriation of currency derived from exports.
References 1. Anghelache, C., Manole, A., Sacal ă, C. (2014). Romanian International Trade Evolution , Romanian Statistical Review, Supplement no. 7/2014, pp. 17-24 2. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Barda úu, G., Sacal ă, C. (2014). The International Trade Evolution , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1, pp. 84-87 3. Anghelache, C., Manole, A. (2012). Analysis Models of Romania’s Foreign Trade , Economic Computation and Economic Cybernetics Studies And Research, nr. 2/2012, pp. 23-36 4. Anghelache, C., Fetcu (Stoica), A.E., Anghel, M.G. (2012). Production and Trade of Goods , Romanian Statistical Review Supplement, Trim II, pp. 282-286 5. Anghelache, C., Anghelache, C.S., Dumbrav ă, M. (2009). The foreign trade activity structural analysis , Metalurgia Interna Ġional Vol. XIV, nr. 14 Special Issue, Editura útiin Ġi[ c ă F.M.R., pp. 71-74 6. Atkeson, A., Burstein, A. (2008). Pricing-to-Market, Trade Costs, and International Relative Prices , American Economic Review, 98, 5, pp. 1998-2031 7. Büthe, T., Milner, H. (2008). The Politics of Foreign Direct Investment into Developing Countries: Increasing FDI through International Trade Agreements? , American Journal of Political Science, Volume 52, Issue 4, October 2008, pp. 741–762 8. Céspedes, L.F., Velasco, A. (2012). Macroeconomic Performance During Commodity Price Booms and Busts , IMF Economic Review 60, December, pp. 570-599. NBER Working Paper No 18569 (Cambridge, Massachusetts, National Bureau of Economic Research) 9. Chaney, T. (2008). Distorted Gravity: The Intensive and Extensive Margins of International Trade , American Economic Review, 98(4), pp. 1707–1721 10. Dix-Carneiro, R. (2014). Trade Liberalization and Labor Market Dynamics , Econometrica, 82(3), pp. 825-885 11. Giurgiu, A. (2010). An Overview Of The General Evolution Of The Romanian Foreign Trade After 1989, While Trying To Join The Eu (I) , University of Oradea, Faculty of Economics in its journal The Journal of the Faculty of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1 (July), pp. 53-58 12. Goos, M., Manning, A., Salomons, A. (2009). Job Polarization in Europe , American Economic Review, Papers and Proceedings, 99(2), pp. 58-63 13. Harrison, A., McLaren, J., McMillan, M. (2011). Recent Perspectives on Trade and Inequality , Annual Review of Economics, Vol 3, pp 261-289 14. Melitz, M. J. (2003). The Impact of Trade on Intra-Industry Reallocations and Aggregate Industry Productivity , Econometrica, 71(6), 1695–1725
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 21 15. Pagliacci, M., Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2016). The Econometric Model for the Economic and Financial Analysis of Romanian International Trade , Romanian Statistical Review, no. 3, pp. 53-66 16. Rapach, D.E., Strauss, J.K., Zhou, G. (2010). Out-of-Sample Equity Premium Prediction: Combination Forecasts and Links to the Real Economy , Review of Financial Studies, 23, pp. 821–862 17. Utar, H. (2015). Workers beneath the Floodgates: Impact of Low-Wage Import Competition and Workers’ Adjustment , Bielefeld Working Papers in Economics and Management, No.12
22 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Analiza evolu Ħiei investi Ħiilor de capital în România
Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE Academia de Studii Economice din Bucure Юti Conf. univ. dr. Mirela PANAIT Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploie úti
Abstract În acest articol, autorii se preocup ă de investi Ġiile de capital care au fost realizate în economia României. În cadrul cercet ării, sunt propuse m ăsuri , care ar trebui s ă conduc ă la cre úterea investi Ġiilor, întrucât \ uxurile de capital sunt capabile să sprijine dezvoltarea economiei României, aspect cu atât mai important în perioada de recuperare, dup ă impactul crizei economico- [ nanciare. Aceasta este de asemenea valabil pentru orice economie na Ġional ă din Europa. Cercetarea include o analiz ă pe bază de indicatori, care re \ ect ă num ărul Ġă rilor care dezvolt ă investi Ġii în România, numărul companiilor cu capital str ăin în [ in Ġate. Cuvinte cheie: capital, investi Ġii, rezultate, sector, resurse [ nanciare Clasi [ care JEL: E22, F21
Introducere Rezultatele economico-sociale înregistrate de România dup ă 2010 eviden Ġiaz ă o cădere f ără precedent. Unitatea indicatorilor pe baza c ărora se poate evalua, canti tativ úi calitativ, evolu Ġia economic ă marcheaz ă un trend ascendent fa Ġă de perioadele anterioare. Rezervele valutare ale B ăncii Na Ġionale au înregistrat o u úoar ă cre útere, [ ind satisf ăcătoare la sfâr úitul anului 2015, prin atragerea unei cantit ăĠ i de valut ă existent ă la popula Ġie. Un calcul simplu conduce la concluzia c ă, în prezent, se mai a \ ă la popula Ġie, nedepus ă în conturi bancare, suma de circa opt-nou ă miliarde de euro/dolari. De ܈i exporturile se vor men Ġine la un nivel ridicat, p ăstrându- úi trendul manifestat în ultimii ani totu ܈i datorit ă sporirii ܈i a importurilor, soldul balan Ġei comerciale va r ămâne de [ citar. Ob Ġinerea de noi credite va depinde de modul în care România va ac Ġiona în procesul de integrare în Uniunea European ă ܈i va depinde accesarea fondurilor europene úi atragerea de investi Ġii str ăine directe. Din 1990 úi pân ă în prezent s-a înregistrat constant un de [ cit al balan Ġei de comer Ġ exterior. În circumstan Ġele prezentate, nu exist ă, practic, prea multe m ăsuri salvatoare. Printre acestea: atragerea investi Ġiilor de capital str ăin în România ar [ una de dorit, dar nesiguran Ġa evolu Ġiei economiei române úti úi lipsa unui cadru legislativ coerent nu stimuleaz ă investitorii str ăini. În ceea ce prive úte redresarea economic ă pe calea investiĠ iilor de capital, am men Ġionat atragerea investi Ġiilor de capital str ăin, deoarece despre perspectiva cre úterii importante a capitalului real autoh ton este mai di[ cil de crezut c ă va [ solu Ġia optim ă.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 23 În situa Ġia în care s-a ajuns, nici societ ăĠ ile private care apar consolidate nu vor mai putea s ă se lanseze în procesul de privatizare din cauza lipsei de surse [ nanciare. Nu se poate recurge nici la credite în scop de investire sub form ă de capital, nu numai datorit ă prevederilor legale, ci úi datorit ă dobânzilor ridicate practicate de b ăncile comerciale. În acest context, atragerea de capital úi de investi Ġii autohtone úi str ăine este o cale de evolu Ġie real ă în orice situa Ġie economic ă, atât în România, cât úi în lume, úi în Europa în special. Este lesne de în Ġeles c ă investi Ġiile str ăine majore ar avea ca efecte: înlocuirea împrumuturilor la care trebuie s ă recurg ă România; retehnologizarea societ ăĠ ilor úi regiilor autonome; introducerea unui nou model de management; asigurarea cali [ c ării úi specializ ării personalului; folosirea segmentelor de pia Ġă externe proprii ale celor ce investesc, eliminându-se astfel concuren Ġa extern ă; ridicarea calit ăĠ ii produc Ġiei úi, nu în ultimul rând, descentralizarea activit ăĠ ii úi dezvoltarea economiei de pia Ġă .
Literature review Aguiar úi Gopinath (2007), Baxter úi Kouparitsas (2005) se preocup ă de ciclicitatea afacerilor, , Justiniano, Primiceri úi Tambalotti (2010) analizeaz ă corela Ġiile dintre úocurile investi Ġionale úi ciclicitate. Aisen úi Veiga (2013) studiaz ă impactul instabilit ăĠ ii politice, ca factor de in \ uen Ġă a cre úterii economice. Anghel (2013) descrie managementul úi analiza portofoliilor. Anghel, Anghelache, Stanciu úi Popovici (2016) abordeaz ă procesul decizional în sfera investi Ġiilor. Anghelache, Anghelache úi Sacal ă (2016), Anghelache, Manole úi Diaconu (2016) au analizat dinamica investi Ġiilor de capital în România, Anghelache úi Armeanu (2008) s-au preocupat de modelarea evalu ării proiectelor de investi Ġii. Anghelache, Jweida, Popovici úi Stanciu (2016) au studiat in \ uen Ġa investi Ġiilor str ăine directe asupra exportului, în timp ce Anghelache úi Manole (2015) s-au orientat asupra corela Ġiei PIB-investi Ġii. Ebner úi Bocek (2015) dezvolt ă pe tema suportului pentru investi Ġii în active necorporale, Okhrimenko úi Manaenko (2014) trateaz ă caracteristicile determinan Ġilor suportului pentru investi Ġii. Eckhardt úi Nunnenkamp (2007) au analizat impactul ISD asupra dezvolt ării, la nivel regional, în Ġă rile dezvoltate. Gennaioli, Ma úi Shleifer (2015), Greenwood úi Shleifer (2014) se preocup ă de a útept ări úi rezultate a úteptate, în contextul procesului investi Ġional. Popielas (2012) utilizeaz ă cazul fondurilor de investi Ġii pentru a descrie armonizarea la nivel de Uniunea European ă a serviciilor. Radev (2014) prezint ă unele concepte ale cre úterii economice.
Metodologie ܈i date x Cre ܈terea investi ܊iilor, o necessitate obiectiv ă Dup ă cum este cunoscut, reînnoirea fondurilor [ xe, perfecĠ ionarea acestora, dezvoltarea de noi capacit ăĠ i de produc Ġie dotate la nivelul cerin Ġelor tehnologice pe plan interna Ġional repre zint ă priorit ăĠ i pentru orice economie care dore úte s ă se men Ġin ă în echilibru úi s ă se înscrie într-un proces constant de dezvoltare la nivel macro. În Ġă ri cum este România, care s-a a \ at în proces de tran zi Ġie c ătre economia de pia Ġă , nevoia atragerii de investi Ġii în domenii care sunt pretabile a se dezvolta este o necesitate obiectiv ă. România, ca úi celelalte Ġă ri est-europene, a mo ú te nit o dezvoltare industrial ă integrat ă în care capacit ăĠ ile de produc Ġie lucrau interdependent úi asigurau, la un nivel calitativ mai mult sau mai pu Ġin corespunz ător, produsele necesare pie Ġei interne úi un surplus pentru exporturi pe pie Ġe care acceptau calita tea produselor respective.
24 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Din anul 1990, a început un amplu proces de transformare a economiei române úti dintr-una super-etatizat ă într-o economie de pia Ġă . Ideea apare nu numai bene [ c ă, ci vital ă pentru asigurarea unei noi relans ări a industriei din România. De la aceste inten Ġii, pân ă la modalit ăĠ ile con crete prin care s-a încercat realizarea în prac tic ă a reformei economice úi privatiz ării este o cale ceva mai lung ă. Ne amintim c ă în anul 1990 s-au emis dou ă ipoteze care, abor date în asocierea lor, dau o imagine global ă asupra nivelului eco nomiei române úti din acea perioad ă, constituindu-se, totodat ă, în teze ale strategiilor de reform ă, restructurare úi privatizare elaborate ulterior. Pe de o parte, s-a vorbit despre agricultura „produc Ġiilor record“ úi cu multe alte aspecte criticabile, f ăcându-se „marele pariu cu agricultura“. La dou ăzeci úi ܈ase de ani dup ă lansarea acestui pariu, se poate constata, cu mare dezam ăgire úi îngrijorare crescând ă, faptul c ă acest pariu a fost nu abandonat, ci practic spulberat de o realitate care face ca agricultura s ă [ regresat, din toate punctele de vedere (dotare, agrotehnici, rezultate etc.), pân ă la un stadiu comparabil, eventual, cu cel interbelic. Pe de alt ă parte, despre industrie s-a a [ rmat axiomatic cum c ă ar [ „o gr ămad ă de [ are vechi“, rod al unei concep Ġii „megalomanice“. Acum constat ăm c ă aceste [ are vechi sunt úi teribil de ruginite, f ără ca în locul lor s ă se [ implementat ceva deosebit, în spiritul tehnicii sfâr úitului de mileniu. Un aspect important, ce ar [ trebuit avut în vedere de cei care au preluat destinele economiei na Ġionale, îl constituia necesi ta tea de a se continua, termina úi da în exploatare investi Ġiile a \ ate în curs de realizare la acea dat ă. Din p ăcate, în multe astfel de cazuri, lucr ările au fost întrerupte, amânate sau sistate, inducând mari pierderi atât întreprin derilor implicate, cât úi economiei în ansamblu. Pe acest fond, evolu Ġia investi Ġiilor a fost diferit ă fa Ġă de alte sectoare ale economiei na Ġionale. Astfel, într-o prim ă etap ă dup ă 1990, s-a remarcat o sc ă dere drastic ă a fondurilor de investi Ġii repartizate centralizat, ger menii capitalului privat neputând suplini golul l ăsat de întreruperea activit ăĠ ilor úi nealocarea de noi sume de la bugetul de stat în acest domeniu. A úa se face c ă, în primii trei-patru ani dup ă 1990, s-a eviden Ġiat alocarea de fonduri pentru unele moderniz ări, capitalul privat axându-se pe investi Ġii în domeniul retehnologiz ării (în special prin importuri de utilaje úi alte mijloace [ xe în general) sau construirea de capacit ăĠ i de produc Ġie sau desfacere de m ărime redus ă. Desigur, aceasta este o caracteristic ă a economiei de pia Ġă , dar în acest mod s-au irosit multe resurse în cadrul proiectelor de investi Ġii în curs de realizare. Într-o a doua etap ă, se constat ă c ă resursele create în procesul privatiz ării au fost direc Ġionate c ătre investi Ġii, proces ce ar [ putut [ mai sus Ġinut în condi Ġiile unei legisla Ġii [ scale mai stimulative. Pe acest fond, volumul investi Ġiilor, chiar úi în condi Ġiile de criz ă economic ă puternic ă, intern ă úi interna Ġional ă, s-a men Ġinut la un nivel constant, cu u úoare cre úteri de la o perioad ă la alta, pân ă în 2008, când s-au declan úat efectele crizei. Speci [ c este faptul c ă fondurile pentru investi Ġii au fost direc Ġionate c ătre importuri de utilaje, neglijându-se capacitatea industriei române úti de a deveni, prin retehnologizare, competitiv ă la nivelul pie Ġei externe.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 25 În aceste condi Ġii, relansarea industriei române úti, a econo miei în general, în contextul legit ăĠ ilor úi cerin Ġelor economiei de pia Ġă , nu numai c ă r ămâne un deziderat, dar se constat ă c ă nivelul de degradare, atât a marii industrii, cât úi a celorlalte sectoare de activitate, se accentueaz ă, acest proces c ăpătând un trend irever sibil. Se remarc ă atât trendul, cât úi ponderea superioare ale in ves ti Ġiilor pentru mijloace [ xe, comparativ cu cele alocate con strucĠ iilor. Principalele investi Ġii realizate în perioada analizat ă au fost direcĠ ionate c ătre industria prelucr ătoare, industria electric ă úi termic ă, agricultur ă úi sectorul ter Ġiar (comer Ġ, poútă úi teleco mu nica Ġii, administra Ġie public ă). Investi Ġiile din sectorul public, a c ăror principal ă destina Ġie o constituie lucr ările de infrastructur ă, au fost orientate cu prec ădere spre domeniile de interes na Ġional: energie electric ă, industria extractiv ă, industria prelucr ătoare, dar úi în domeniul po útei úi telecomunica Ġiilor. Se remarc ă ritmul de cre útere în programe de interes european úi ponderea accentuat ă a investi Ġiilor pentru utilaje. Investi Ġiile din sectorul privat, úi ele în cre útere, au fost orientate cu prec ădere spre achizi Ġionarea de utilaje de transport, mai ales din import. În acest sector, investi Ġiile au fost direc Ġionate cu prec ădere în sfera ter Ġiar ă, în special în domeniul comer Ġului.
x Factori cu efect asupra cre ܈terii investi Ġiilor Un exemplu extrem de semni [ cativ în acest sens l-ar putea constitui obiectivul programatic, de mare acuitate úi actualitate, c ăruia i-au fost subsumate de c ătre clasa politic ă eforturi, demersuri úi decizii de sacri [ ciu, respectiv aderarea României la structurile economice úi politice vest-europene, respectiv la Uniunea European ă úi la NATO. În contextul noii situa Ġii geopolitice úi economice din Europa, aderarea la aceste structuri a reprezentat, chiar abstrac Ġie f ăcând de tema, oricum hiperbolizat ă, a „reintegr ării României în Europa“, un deziderat cu profunde determin ări obiective, de natur ă economic ă úi politic ă, la fel de important úi de mult dorit de oricare dintre români. Modalitatea de abordare a problemei ader ării, de c ătre România, pe de o parte, úi de c ătre cele dou ă structuri, pe de alt ă parte, a fost îns ă diferit ă. Este lesne de în Ġeles c ă atât NATO, cât úi Uniunea European ă au acceptat în anturajul lor o Ġar ă – România – care s ă aib ă stabilitate economic ă, s ă dispun ă de o infrastructur ă bine pus ă la punct úi, de asemenea, s ă aib ă o lini úte social ă úi politic ă intern ă veri [ cat ă úi garantat ă, acestea [ ind criterii de performan Ġă clar enun Ġate, valabile pentru toate fostele Ġă ri candidate. Aceste criterii induc cu necesitate un raport de cauzalitate, în sensul c ă îndeplinirea lor conduce la aderare, care, la rândul s ău, a devenit o premis ă pentru o úi mai bun ă stabilitate din punct de vedere economic, politic úi social, pe fondul c ăreia să [ e posibile noi dezvolt ări ale structurii, suprastructurii úi infrastructurii Ġă rii. Consider ăm c ă a fost gre úit ă opinia celor care au crezut c ă inte grarea României în Uniunea European ă úi în NATO este un fel de panaceu pentru toate problemele úi numai în al doilea rând s-au gândit la dez voltarea infrastructurii úi a celorlalte activit ăĠ i macro economice. Vom sintetiza situa Ġia creat ă dup ă anul 1990 pân ă în prezent în felul următor: procesul de restructurare economic ă nu putea s ă nu aib ă, indubitabil, ca o prim ă consecin Ġă , apari Ġia úi cre úterea úomajului. De aici, probleme noi pentru România, care nu era obi únuită s ă foloseasc ă, o [ cial, cuvântul úomaj. În paralel, s-a
26 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 creat embrionul in \ a Ġiei, al c ăderii monedei na Ġionale, al eviden Ġierii pregnante a calit ăĠ ii precare a unor produse române úti al c ăror acces pe pie Ġele europene a devenit tot mai greu, iar declinul economic general a devenit inevitabil. În acest context, strategia de a for Ġa, numai pe cale politic ă, p ătrunderea în Uniunea European ă úi în NATO a fost singura op Ġiune. Oricum, ast ăzi România este în NATO úi de la 1 ianuarie 2007 úi în Uniunea European ă. Cu toate acestea, intuind úi ceea ce va urma celor „dou ă ader ări“, mai ales în contextul politicii promovate de noul preúedinte al României, o retrospectiv ă a spa Ġiului de dou ăzeci úi trei de ani parcurs are sens, [ e úi numai pentru arhiv ă. Cred c ă era mai fertil dac ă se pornea de la faptul c ă for Ġa de munc ă disponibilizat ă, devenit ă între timp p ătura úomerilor, putea [ utilizat ă cu e [ cien Ġă sporit ă în realizarea cel pu Ġin a unuia dintre criteriile de aderare, respectiv dezvoltarea infrastructurii în Ġara noastr ă. Statul, ca proprietar al unor activit ăĠ i industriale, cum ar [ : produc Ġia cimentului, a bitumului úi a altor produse necesare dezvolt ării úoselelor, drumurilor etc., inclusiv a utilajelor necesare, ar [ putut cu maxim ă u úurinĠă , imediat dup ă 1990, să treac ă la utilizarea for Ġei de munc ă disponibilizate úi s ă perfec Ġioneze acest element al infrastructurii. Ce s-ar [ întâmplat? În primul rând, o serie de societ ăĠ i comerciale sau regii autonome, care [ e s-au privatizat pe sume discutabile, [ e au intrat în di [ cult ăĠ i de produc Ġie úi de resurse [ nanciare, ar [ devenit foarte pro [ tabile prin exploatarea úi valori [ carea la intern a unor mari cantit ăĠ i de produse. Astfel, cel pu Ġin fabricile de ciment din Fieni, Hoghiz, Medgidia úi altele ar [ realizat activit ăĠ i cu o mare pro [ tabilitate, ceea ce ar [ fost de natur ă s ă creeze, prin pro[ turile ob Ġinute, surse de venit la bugetul de stat. Pe de alt ă parte, utilizarea for Ġei de munc ă disponibilizate pentru construirea acestor elemente de infrastructur ă ar [ degrevat bugetul asigur ărilor sociale de stat de plata unor importante sume, sub form ă de ajutor de úomaj sau indemniza Ġii úi alte sume care se ofer ă populaĠiei scoase din câmpul muncii. Desigur, în felul acesta, ar [ devenit mai u úor digerabil ă úi trecerea unui număr însemnat de persoane din sfera activit ăĠ ii productive, a mineritului etc., care, pe m ăsura trecerii timpului, nu mai sunt e [ ciente, în activitatea de dezvoltare a infrastructurii, printr-un proces util úi e [ cient de conversie a for Ġei de munc ă. În aceste condi Ġii, ar [ fost simplu ca România s ă bene[ cieze de o infrastructur ă deosebit ă, s ă aib ă absorbit ă marea parte a úomajului creat úi astfel s ă se confrunte cu mai pu Ġine probleme socio-economice. Într-o astfel de situa Ġie, ar [ fost lesne de presupus c ă Uniu nea European ă úi mai ales NATO, interesate s ă [ e prezente în zon ă, ar [ apreciat c ă România are o infrastructur ă demn ă de invidiat úi ar [ gândit foarte rapid c ă este nevoie s ă atrag ă România în constela Ġia Ġă rilor membre UE úi NATO, a úa încât s ă se creeze condi Ġiile de leg ătur ă cu Republica Moldova, Ucraina, Turcia úi zona asiatic ă. Dar aceste evolu Ġii nu s-au înregistrat, [ ind, probabil, mai e [ cient de privatizat sectoare importante ale produc Ġiei de ciment, ale produc Ġiei de bitum ú.a., pe sume care oricând pot [ rediscutate, creând astfel mari di [ cult ăĠ i refacerii infrastructurii în Ġara noastr ă. Din aceast ă cauz ă, am fost l ăsa Ġi „mai la urm ă“. Este u úor de presupus, în context, c ă Ġă rile din Uniunea European ă au gândit în al Ġi termeni acceptarea României în structurile uniunii, avansând de multe
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 27 ori o posibil ă amânare a lu ării unei decizii pozitive. La nivelurile de decizie ale Uniunii Europene, aderarea României s-a pus în termeni particulari. Grupurile respective de Ġă ri úi-au dat seama c ă intrarea României va necesita eforturi [ nanciare substan Ġiale din partea acestora pentru a moderniza [ e úi numai elementele de infrastructur ă, iar România nu este preg ătit ă s ă acceseze asemenea fonduri. Nimeni nu consider ă c ă privatizarea infrastructurii este un lucru r ău. Rău este faptul c ă, din 1990 pân ă în prezent, infra struc tura nici nu a fost privatizat ă, dar nici nu a fost modernizat ă prin utilizarea resurselor interne de care Ġara noastr ă dispunea din bel úug sau, mai târziu, prin utilizarea fondurilor comunitare. Revenind la problema de fond, a reformei úi privatiz ării în România, nici nu este greu de v ăzut c ă în toate Ġă rile, dar mai ales în cele care au fost úi ele în proces de tranzi Ġie c ătre economia de pia Ġă , men Ġinerea unei economii mixte era o necesitate. De aceea, privatizarea unor sectoare de activitate trebuie s ă se fac ă numai în momentul în care s-au creat condi Ġiile ca acest proces s ă se fac ă în mod e [ cient úi pro [ tabil pentru sistemul macroeconomic. Din p ăcate, mari întreprinderi, unele produc ătoare pentru export, au fost în mod lent, dar ireversibil, l ăsate în paragin ă, având în prezent mari datorii la bugetul de stat, la bugetul asigur ărilor sociale úi c ătre alte regii autonome. Altele au fost privatizate în mare grab ă, cu participarea limitat ă a unor investitori str ăini, f ără o competi Ġie deosebit ă, a úa încât sumele încasate nu sunt la nivelul pe care l-ar [ cerut performan Ġele acestor societ ăĠ i sau regii autonome, f ără a mai men Ġiona privatiz ările ratate din cauza lipsei de bonitate a unor investitori insu [ cient veri [ ca Ġi (ai putea aprecia faptul c ă procesul de degradare a unor întreprinderi a fost rezultatul unor „inten Ġii” pentru a le aduce sub valoarea „zero” úi apoi privatiza în proprietatea cui „trebuie”). Este u úor de dat exemple, cum ar [ : IMGB, DACIA, ROMCIM, ROMTELECOM, dramaticul TEPRO, privatiz ările combinatelor siderurgice Re úiĠa, Gala Ġi, Hunedoara – pentru a constata acum ce rezerv ă evolu Ġia acestor privatiz ări –, ca s ă nu mai vorbim despre o serie de fabrici produc ătoare de îngr ăúă minte chimice a c ăror privatizare nu a însemnat saltul calitativ pentru realizarea unor produc Ġii deosebite úi redresarea respectivelor societ ăĠ i, ci lichidarea acestora. Apreciem în acest context c ă înc ă nu este târziu pentru a se întreprinde măsurile necesare de sporire a atractivit ăĠ ii pentru cei interesa Ġi úi cu disponibilit ăĠ i [ nanciare de a participa la procesul de privatizare sau de a investi, împreun ă cu parteneri din Ġara noastr ă, sume care s ă asigure echilibrarea úi, mai ales, perspectiva relans ării unor activit ăĠ i prin investi Ġii interne úi/sau externe.
x Atragerea investi Ġiilor de capital strain - o prioritate Am men Ġionat mai sus, ca solu Ġie vital ă pentru stoparea declinului economic úi consolidarea procesului de redresare, atragerea de investi Ġii de capital str ăin în condi Ġiile în care despre perspectiva cre úterii capitalului autohton real nu se poate vorbi prea mult. Realizarea de investi Ġii de capital autohton pe seama unor credite bancare nu poate [ luat ă în considerare, atât datorit ă prevederilor legale în vigoare, cât úi datorit ă nivelului ridicat al dobânzilor practicate úi, de ce nu, datorit ă înse úi crizei ce se contureaz ă tot mai evident úi la nivelul sistemului bancar. În acest context, atragerea de capital úi de investi Ġii str ăine este singura
28 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 cale de evolu Ġie real ă în orice situa Ġie economic ă, atât în România, cât úi în lume, în general, úi în Europa în special. Din p ăcate, úi în acest domeniu s-a f ăcut prea pu Ġin, iar în multe cazuri când s-a întreprins ceva s-a realizat tocmai contrariul. Legisla Ġia intern ă úi politica [ scal ă au fost cele dou ă mari obstacole în calea pătrunderii capitalului str ăin pe pia Ġa româ neasc ă. Dup ă ce lucrurile s-au aranjat oarecum úi o serie de investitori str ăini úi-au manifestat dorin Ġa de a plasa investi Ġii în România, a explodat o nou ă bombă. În dorin Ġa de echilibrare bugetar ă, nu spun de recti [ care, pentru a aduce venituri supli mentare s-a recurs la calea simpl ă a aritmeticii. Adic ă s-a ad ăugat câte ceva la accize, s-a introdus TVA la unele tranzac Ġii etc., f ără s ă se fac ă o analiz ă temeinic ă úi s ă se încerce o simulare, pentru a se vedea efectul m ăsurilor întreprinse. Concluzia amar ă const ă în faptul c ă: - investitorii î úi mai iau un moment prelungit de analiz ă úi încearc ă s ă fac ă anticipa Ġii; - m ăsurile nu au efectul scontat, dimpotriv ă, s-a redus consumul, în consecin Ġă , a stagnat exportul, iar posibilii investitori sunt înc ă în expectativ ă; - veniturile la bugetul de stat vin din [ scalitate exagerat ă úi nu din veniturile economice concrete; - imaginea extern ă este afectat ă, iar anticipa Ġiile noastre se îndep ărteaz ă; - noua calitate a României de membr ă a Uniunii Europene schimb ă oarecum datele problemei, dar r ămâne tot în sarcina noastr ă s ă preg ătim temeinic proiectele pe baza c ărora s ă se poat ă accesa fondurile disponibilizate pentru România. Este mai clar ca oricând c ă pentru România nevoia de capital este vital ă, în contextul în care cel str ăin, din motive foarte variate, dar úi din cauza unei legisla Ġii nu tocmai adecvate, manifest ă mare re Ġinere în a p ătrunde masiv pe pia Ġa româneasc ă.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 29 Înmatricul ări de societ ăĠ i comerciale cu participare str ăin ă la capitalul social subscris, în perioada 1991-iulie 2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă úi ONRC, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Investi Ġiile str ăine directe în 2009, datorit ă impactului negativ al crizei, au fost de numai 3.512.610,5 mii euro, [ ind în 2010 de 3.914.440,6 mii euro, 3.329.432,4 mii euro în 2011, 2.856.416,6 mii euro în 2012, 2.355.803,8 mii euro în 2013, 3.877.239,8 mii euro în 2014 úi 1.239.305,8 mii euro în 2015. Situa Ġia din 2016 arat ă diminuarea capitalului str ăin, situat la cifra de 913.887,0 mii euro. Este greu de imaginat de ce în 2009-2012 nu s-au întreprins úi alte m ăsuri pe linia stimul ării investitorilor str ăini, în condi Ġiile în care situa Ġia social ă úi politic ă a constituit o barier ă în plus în calea celor care ar [ cutezat s ă investeasc ă în Ġara noastr ă. Nu trebuie s ă existe re Ġineri în sensul legifer ării stimu len telor pentru atragerea capitalului str ăin úi încurajarea capitalului autohton, deoarece tot ce se investe úte în România prin societ ăĠ i comer ciale române úti, indiferent de provenien Ġa capitalului sub scris, constituie avu Ġie na Ġional ă. S-a restrâns num ărul Ġă rilor care au investit în România. În întreaga perioad ă de dup ă decembrie 1989 úi pân ă în prezent s-au investit 43.722.777,3 mii euro, care nu înseamn ă prea mult în contextul în care aceste particip ări nu reprezint ă, de fapt, v ărs ăminte în valut ă, ci participa Ġiuni sub form ă de subscrieri de capital úi, de cele mai multe ori, capital în natur ă. S-a eviden Ġiat faptul c ă investi Ġiile de capital str ăin sub forma particip ării la înregistrarea de noi societ ăĠ i comerciale au evoluat lent sau sunt de „amploarea“ pic ăturii într-un ocean. Astfel, este surprinz ătoare re Ġinerea unor Ġă ri tradi Ġionale, cum ar [ SUA, care au investit pu Ġin în societ ăĠ i din România.
30 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Din zona vecinilor, în afara Ungariei, Turciei úi Moldovei úi cele cu particip ări [ rave, celelalte Ġă ri sunt practic absente. Dac ă pentru Ġă rile est- úi central-europene, confruntate cu problemele proprii ale tranzi Ġiei pe care o parcurg ele însele, se poate g ăsi o explica Ġie logic ă a fenomenului, pentru Ġă ri cum ar [ Grecia, unde „s-au dus“ \ ota úi sistemul de comunica Ġii române úti, o pondere redus ă în totalul investi Ġiilor str ăine de capital în to Ġi ace úti ani este de natur ă s ă ridice unele semne de întrebare. Între acestea se deta úeaz ă grupul Ġă rilor arabe, care, de úi de Ġin o pondere mare sub aspectul num ărului de societ ăĠ i comer ciale înregistrate, în nume propriu mai ales, totalizeaz ă împreun ă sub 3% din totalul capitalului str ăin investit. Acest fapt explic ă úi o serie de fenomene negative (evaziune, fuga banilor în exterior, desf ăú urarea de activit ăĠ i neesen Ġiale úi aparent nerentabile etc.). Dac ă am compara de [ citul balan Ġei comerciale, respectiv devansarea exporturilor de c ătre importuri, cu investi Ġiile totale sub form ă de capitaluri în societ ăĠ i comerciale, este u úor de v ăzut c ă, printr-o activitate neechilibrat ă, peste 90% din totalul investi Ġiilor s-au anulat, prin practicarea unui comer Ġ exterior total dezechilibrat. Situa Ġia este interesant ă úi dac ă vom lua în discu Ġie modul în care s-au înmatriculat societ ăĠ ile comerciale nou-în [ in Ġate în 2010-2016, în pro [ l teritorial, în România. Vom constata c ă într-o serie de jude Ġe, cum sunt Tulcea, Vaslui, Bac ău, Gorj, Buz ău, Teleorman úi altele, aceste inves ti Ġii, sub form ă de capital social subscris în valut ă la constituirea unei noi societ ăĠ i, lipsesc sau se situeaz ă la un nivel foarte sc ăzut din totalul unor astfel de investi Ġii. Exist ă úi unele excep Ġii, cum ar [ municipiul Bucureúti, jude Ġele Ilfov, Prahova, Timi ú, Cluj, Bra úov, Constan Ġa, care se înscriu cu particip ări semni [ cative la formarea capitalului prin subscriere úi v ărsare de ac Ġiuni sau p ărĠi sociale în valut ă, dar situa Ġia este total necorespunz ătoare în contextul general prezentat. Nu este de neglijat nici aspectul c ă „marii investitori“ provenind din Ġă rile dezvoltate sunt, de multe ori, cet ăĠ eni români stabili Ġi în respectivele Ġă ri. Apropierea, pe aceast ă cale, de Ġara natal ă, indiferent de motiva Ġiile acestora, este în sine l ăudabil ă úi demn ă de a [ încurajat ă, îns ă, în raport cu con Ġinutul úi obiectivele unor investi Ġii str ăine de capital în România, rezultatele sunt departe de a produce efectele sperate. De asemenea, este de semnalat faptul c ă, prin astfel de investi Ġii, România nu a putut s ă g ăseasc ă o surs ă care s ă asigure cel pu Ġin men Ġinerea, dac ă nu revitalizarea dezvolt ării sale industriale. Dac ă am compara nivelul investi Ġiilor de capital str ăin prin participare la constituirea de societ ăĠ i comerciale în Ġara noastr ă cu celelalte Ġă ri est- sau central- europene, vom constata c ă România se situeaz ă în coada unui astfel de clasament. Aceasta este o alt ă dovad ă c ă trebuie s ă se pun ă în mod riguros problema modului în care este rearanjat ă úi redirec Ġionat ă aceast ă activitate.
x Evolu܊ia investi Ġiilor de capital autohton Am analizat pân ă în prezent doar modul în care s-au efectuat investi Ġiile de capital str ăin în Ġara noastr ă. Aceasta nu înseamn ă c ă trebuie neglijat ă atragerea de investi Ġii autohtone. De úi capitalului românesc trebuia s ă i se acorde o aten Ġie sporit ă, de fapt, investirea de capital autohton a fost frânat ă, din cauza lipsei de mijloace [ nanciare, de imposibilitatea particip ării unor persoane [ zice sau juridice române la unele proiecte, [ e independent, [ e în colaborare cu societ ăĠ i comerciale externe. Din
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 31 păcate, [ e din populism, [ e din nepricepere, înc ă din anul 1990 s-a p ăú it cu stângul în acest domeniu. A úa, de pild ă, vestitele „p ărĠi sociale“ (circa 38 miliarde de lei la nivelul anului 1990, adic ă circa cinci miliarde de dolari SUA) au trecut automat din sfera produc Ġiei (ca surs ă de [ nan Ġare) în sfera consumului. Aceast ă trecere s-a realizat pe fondul lipsei de activit ăĠ i productive úi stocuri de produse necesare popula Ġiei, ceea ce a avut un dublu efect negativ: în primul rând, s-au diminuat fondurile pentru dezvoltare, iar în al doilea rând, s-a creat un surplus de mas ă monetar ă, f ără acoperire în produse úi servicii la nivelul pre Ġurilor anului 1990. P ărĠile sociale existente în anul 1990 ar [ trebuit transformate în ac Ġiuni, constituind astfel embrionul privatiz ării în România. Concomitent, în felul acesta, nu se d ădea semnalul in \ a Ġiei în Ġara noastr ă prin dezechilibrarea raportului între volumul redus de produse úi servicii, pe de o parte, úi masa monetar ă deosebit de mare de care a dispus popula Ġia pe termen scurt, la momentul respectiv, pe de alt ă parte. Pe fondul unei astfel de situa Ġii, legisla Ġia referitoare la societ ăĠ ile comerciale, de úi pozitiv ă în esen Ġa ei, nu a putut decât s ă creeze cadrul a [ rm ării liberei ini Ġiative úi a mecanismelor econo miei de pia Ġă , care îns ă, în absen Ġa unui capital autohton real úi consistent, nu au putut genera dezvolt ări de anvergur ă. Men Ġinerea pe o perioad ă îndelungat ă a unei structuri mixte a economiei prin coexisten Ġa sectorului privat în formare, repre zentat cvasi-exclusiv de întreprinderile mici úi mijlocii, cu un sector de stat sau mixt la nivelul marilor unit ăĠ i economice, supus, la rândul s ău, unor succesive úi anevoioase formule de privatizare, nu a fost de natur ă s ă confere, pe ansamblul economiei na Ġionale, acel trend pozitiv presupus de procesul reformei. Dimpotriv ă, pe m ăsura trecerii timpului úi sub impactul unor m ăsuri de politic ă economic ă úi mai ales [ scal ă, marile unit ăĠ i economice au fost decapitalizate úi devalorizate, astfel încât privatizarea lor a devenit, indiferent de metoda preconizat ă, di [ cil de realizat sau, în cel mai bun caz, realizabil ă în condi Ġii derizorii. Concomitent, sectorul privat, reprezentat de întreprinderile mici úi mijlocii, confruntat, la rândul s ău, cu acelea úi m ăsuri, a înregistrat, dup ă perioada ini Ġial ă de efervescen Ġă , acela úi proces de decapitalizare úi regres. Ilustrativ ă în ceea ce prive úte acest fenomen este contribu Ġia adus ă de sectorul privat la bugetul de stat úi bugetul asigur ărilor sociale de stat, aport care în anul 2014 a fost de peste 64,3%, 2015 de 63,9%, iar în primele ܈apte luni anului 2016 de 64,3%. În procesul privatiz ării nici nu poate [ pus ă problema apel ării la credite masive, atât timp cât moneda na Ġional ă este scump ă, dobânzile real pozitive practicate de b ăncile comerciale sunt foarte mari, iar investi Ġiile nu pot aduce venituri decât într-o perioad ă viitoare. Este de în Ġeles deci de ce chiar úi cei cu mare dorin Ġă úi pricepere de a participa la procesul de privatizare î úi estompeaz ă ambi Ġiile úi gândurile, v ăzând pericolul ce se a \ ă într-o astfel de perspectiv ă. De aceea, este de maxim ă importan Ġă ca úi acum, în ceasul ultim, ca procesul de privatizare, de reform ă úi restructurare eco nomic ă s ă plece de la analiza real ă a situa Ġiei existente pe pia Ġa de capital din Ġara noastr ă, caracterizat ă prin lipsa de atractivitate pentru capitalul str ăin ce se dore úte a [ investit în România, precum úi prin lipsa de mijloace [ nanciare cu care se confrunt ă agen Ġii economici din Ġara noastr ă. Pe termen lung, este nee [ cient ca sumele ce rezult ă din procesul de privatizare să [ e utilizate ca venituri la bugetul statului, în loc s ă [ e concentrate în fonduri care să asigure retehnologizarea úi preg ătirea unor societ ăĠ i comerciale úi regii autonome pentru privatizare.
32 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Desigur, este mult mai u úor să se procedeze în acest fel, dar exist ă pericolul ca Ġara noastr ă s ă [ e sec ătuit ă úi mai mult de resurse [ nanciare apte de a [ utilizate în procesul privatiz ării. Ar mai [ de men Ġionat úi faptul c ă, practic, toate marile privatiz ări au mari volume în lucru, incluse sau deschise, la Parchet. Nu mai vorbesc de unele dosare care s-au închis prin sfânta „prescriere” a faptelor.
Concluzii În aceast articol, am analizat ce a fost pân ă în aceste moment úi mai pu Ġin de ceea ce va [ . În contextul evolu Ġiilor înregistrate în perioada 2000-2016, exist ă temerea c ă va [ înc ă di [ cil de redresat „corabia în deriv ă“, numit ă economia na Ġional ă. Investi Ġiile str ăine vor depinde de perspectiva ca „noul guvern” s ă aibe un program de redresare a economiei na Ġionale, iar cele interne de resursele existente, scutirea de impozit a pro [ tului reinvestit etc. Exist ă pericolul s ă se consume úi micile rezerve [ nanciare care mai exist ă, s ă creasc ă datoria public ă, reducerea úi degradarea, pe termen lung, a unor compo nente ale avu Ġiei na Ġionale, astfel încât restructurarea în continuare a economiei na Ġionale s ă devin ă úi mai di [ cil ă, dacă nu imposibil ă. Se impune conceperea úi aplicarea unui sistem de sprijinire a sectorului privat, în spe Ġă a întreprinderilor mici úi mijlocii, prin m ă suri cum sunt: - îmbun ătăĠ irea legisla Ġiei în domeniul atragerii investiĠ iilor de capital str ăin, care s ă ofere facilit ăĠ i deosebite úi garan Ġii guvernamentale pentru cei care vin cu proiecte majore, de interes pentru economia na Ġional ă a Româ niei, iar sumele vizate a [ investite s ă [ e de ordinul milioanelor de euro; - trebuie avut în vedere ca privatizarea unor elemente de infrastructur ă sau chiar a unor societ ăĠ i comerciale care, chiar dac ă sunt în di [ cultate [ nanciar ă, reprezint ă, prin asigurarea surselor de [ nan Ġare, un poten Ġial de producĠie în viitor, s ă [ e preg ătit ă úi s ă se creeze condi Ġiile unei concuren Ġe reale în privatizarea acestora; - pentru capitalul autohton, este de maxim ă importan Ġă crearea condi Ġiilor de atragere a pro [ tului ob Ġinut în investi Ġii majore, prin crearea de facilit ăĠ i [ scale; - trebuie s ă se aib ă în vedere posibilitatea unor [ nan Ġă ri, a acord ării unor credite în condi Ġii avantajoase úi mai ales accesarea fondurilor europene. În fond, realizarea de investi Ġii de c ătre întreprinz ători români, concretizate în obiective, reprezint ă crearea de avu Ġie na Ġional ă, a úa c ă nu exist ă nici un pericol dac ă, în condi Ġii judicioase, se acord ă credite. Chiar dac ă aceste credite nu ar mai putea [ restituite, dac ă proiectele au fost bine gândite, ele pot [ preluate úi dezvoltate în continuare. Astfel de m ăsuri trebuie înso Ġite de un pachet de programe care s ă vizeze cre úterea productivit ăĠ ii muncii úi impli carea e [ cient ă a popula Ġiei active în proiecte, necesare úi pro [ tabile atât pentru indivizi, cât úi pentru societate. Este di [ cil de cuanti [ cat acum, modul în care vor [ alocate sursele pentru investi Ġii sau vor [ atrase cele str ăine. R ămâne domeniul c ăruia trebuie s ă i se acorde o mai mare aten Ġie pentru a consolida ܈i proteja capitalul autohton, cel care poate asigura o evolu ܊ie concret ă a dezvolt ării ܊ă rii.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 33 Bibliogra [ e 1. Aguiar, M., Gopinath, G. (2007). Emerging Market Business Cycles: The Cycle Is the Trend , Journal of Political Economy, no.115, pp 69-102 2. Aisen, A., Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic growth?, European Journal of Political Economy, Volume (Year): 29 (2013), Issue (Month): C, pp. 151-167 3. Anghel, M.G., Anghelache, C., Stanciu, E., Popovici, M. (2016). Fundamentarea deciziei de investi Ġii / The substantiation of the investment decision , Romanian Statistical Review, Supplement, no.8, pg. 85-93/94-103 4. Anghel, M.G. (2013). Modele de gestiune úi analiz ă a portofoliilor , Editura Economic ă 5. Anghelache, C., Manole, A., Diaconu, A. (2016). Evolu Ġia investi Ġiilor de capital autohton / The evolution of the Autochthonous capital investments , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 21-28/29-36 6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Sacal ă, C. (2016). Aspecte generale privind evolu Ġia investi Ġiilor de capital în România / General Aspects on Developments in Equity Investments in Romania , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 74-82/83-90 7. Anghelache, C., Jweida Ihab Jweida SL, Popovici, M., Stanciu, E. (2016). Analiza corela Ġiei dintre investi Ġiile str ăine directe úi export / Analysis of the correlation between direct foreign investment and export , Romanian Statistical Review, Supplement, no. 10, pp. 71-77 / 78-84 8. Anghelache, C., Manole, A. (2015). Unele fundamente teoretice privind corela Ġia dintre Produsul Intern Brut úi investi Ġii , ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 6/No. 1, pp. 10-14 9. Anghelache, C., Armeanu, D. (2008). Modele de evaluare a proiectelor de investi Ġii publice , Romanian Statistical Review, Supplement, Trim IV, pp. 10-19 10. Baxter, M., Kouparitsas, M.A. (2005). Determinants of business cycle Comovement: a robust analysis , Journal of Monetary Economics, 2005, 52 (1), pp. 113–157 11. Ebner, A., Bocek, F. (2015). Best Practices as to How to Support Investment in Intangible Assets , WWWforEurope in its series WWWforEurope Working Papers series with number 101 12. Gennaioli, N., Ma, Y., Shleifer, A. (2015). Expectations and investment , National Bureau Of Economic Research Working Paper Series issued in June 2015, Cambridge 13. Greenwood, R., Shleifer, A. (2014). Expectations of Returns and Expected Returns , Review of Financial Studies 27, no. 3, pp. 714-746 14. Eckhardt, B., Nunnenkamp, P. (2007). Does Foreign Direct Investment Promote Regional Development in Developed Countries? A Markov Chain Approach for US States, Kiel Working Paper No. 1374, 2007, Kiel Institute - Working Paper No. 1374 | 2007, pp. 3-30 15. Justiniano, A., Primiceri, G.E., Tambalotti, A. (2010). Investment Shocks and Business Cycles , Journal of Monetary Economics, 57, pp. 132 – 145 16. Okhrimenko, O., Manaenko, I. (2014). Determinants Of Investment Support: Principles, Mechanisms, Ef [ ciency , Economics of Development, Volume (Year): 69 (2014), Issue (Month): 1, pp. 34-40 17. Popielas, M. (2012). Harmonization Of Investment Services In The European Union - The Example Of Investment Funds , Oeconomia Copernicana, Volume (Year): 3 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-88 18. Radev, Y. (2014). Economic Growth and Resource Amenity , University of National and World Economy, So [ a, Bulgaria in its journal Ikonomicheski i sotsialni alternativi, Volume (Year): (2014), Issue (Month): 2 (June), pp. 18-32
34 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Evolu Ħia serviciilor turistice în România
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Lector univ. dr. Mugurel POPOVICI Lector univ. dr. Marian SFETCU Universitatea „ARTIFEX” din Bucure úti
Abstract În acest articol, autorii evalueaz ă serviciile turistice în economia româneasc ă de-a lungul perioadei recente. Sunt analizate poten Ġialul úi resursele ariilor turistice majore de pe teritoriul Ġă rii. Principalii indicatori considera Ġi în cadrul demersului de cercetare sunt sosirile de turi úti, indicele net de utilizare a spa Ġiilor de cazare, sosirile de turi úti str ăini, accentuându-se situa Ġia cet ăĠ enilor Uniunii Europene, preferin Ġa pentru turism manifestat ă de persoanele din anumite categorii: pensionari, studen Ġi. Cuvinte cheie: turism, servicii, zon ă, etnogra [ c, resurs ă Clasi [ care JEL: L83 , Z30
Introducere Varietatea reliefului Ġă rii, num ărul mare de monumente istorice úi, mai ales, semni [ ca Ġia lor istoric ă, concomitent cu existen Ġa unor sta Ġiuni montane, unele cu pro[ l balnear sau pentru practicarea sportu lui, constituie elemente de atrac Ġie ale turismului românesc pe intern úi interna Ġional. În special zona montan ă (zona alpin ă din mun Ġii Rodna, Bucegi, F ăgăra ú, Parâng, Retezat), un num ăr important de fenomene naturale sau carstice cum ar [ trec ătorile de la Bicaz, pe úterile Sc ări úoara, Ialomicioara, Topolni Ġa, precum úi rezervele naturale care exist ă în Delta Dun ării úi pe coasta M ării Negre constituie puncte de referin Ġă . Aspectul cultural, constând în tradi Ġiile de etnogra [ e úi folclor, precum úi săpăturile arheologice (Constan Ġa, Samizegetusa etc.), existen Ġa unor monumente din Evul Mediu (m ănăstirile Neam Ġ, Suceava, Sucevi Ġa etc.) reprezint ă un alt element care a determinat dezvoltarea turismului. Zona M ării Negre, una important ă din punct de vedere turistic, ofer ă condi Ġii speciale pentru petrecerea concediilor sau pentru tratament balneoclimateric.
Literature review Algieri (2006) dezvolt ă pe tema specializ ării turismului în Ġă rile mici, un subiect asemn ănător este abordat de Arezki, Cherif úi Piotrowski (2009). Allen úi Arkolakis (2014) descriu rela Ġia dintre comer Ġ úi topogra [ e în cazul economiei spa Ġiale. Anghelache úi Anghel (2015) reprezint ă o cercetare de referin Ġă pentru analizele statistico-economice. Evolu Ġia turismului în România a mai fost analizat ă de Anghelache, Anghel, Barda úu úi Popovici (2014), Anghelache úi Anghel (2014) , Anghelache, Fetcu (Stoica) úi Anghel (2012). Ashley, De Brine, Lehr úi Wilde (2007) discut ă asupra rolului turismului în fructi [ carea oportunit ăĠ ilor economice, Sequeira úi Macas Nunes (2008) analizeaz ă turismul ca factor de in \ uen Ġă pentru cre úterea economic ă. Dimanche (2005) proiecteaz ă un cadru conceptual general pentru competitivitatea turismului din ora úe. Dwyer úi Kim (2003) aplic ă o abordare pe baz ă
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 35 de modelare asupra competitivit ăĠ ii, Navickas úi Malakauskaite (2009) dezvolt ă pe tema factorilor de competitivitate în turism. Hawkins úi Mann (2007) studiaz ă rolul băncilor în dezvoltarea domeniului turistic, Mair úi Jago (2010) prezint ă un model conceptual dezvolt ării componentei verzi în turism.
Metodologie ܈i date 1. Aspecte generale Pe o lungime de circa 70 km pe malul M ării Negre se întind o serie de sta Ġiuni (Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costine úti, Techirghiol, Cap Aurora, Mangalia, Neptun, Jupiter, Venus, Olimp etc.) cu hoteluri moderne, sate de vacan Ġă , facilit ăĠ i pentru practicarea minigolfului, terenuri de tenis, de bowling, precum úi cazinouri, restaurante, baruri sau utilit ăĠ i pentru practi carea sportului. În zona turistic ă a M ării Negre se adun ă anual, începând din 2000, peste un milion de turi úti români úi str ăini. Delta Dun ării, zon ă turistic ă úi rezerva Ġie natural ă, repre zint ă un alt punct de atrac Ġie pentru cei care doresc s ă-úi petreac ă o parte a concediului în România. În nordul Bucovinei, jude Ġul Suceava (cu ora úul Suceava, capi tala Moldovei din sec. XIV-XVI), r ămâne un monument de atrac Ġie prin cele cinci m ănăstiri (a \ ate în jude Ġ) care sunt pe lista UNESCO úi care fac parte din patrimoniul mondial. Aici vom întâlni Vorone Ġul (construit ă în anul 1488), Arbore (construit ă în 1503), Humor (construit ă în 1530), Moldovi Ġa (construit ă în 1532) úi Sucevi Ġa (construit ă în perioada 1582-1600). În zona central ă a Moldovei, zona municipalit ăĠ ii Piatra Neam Ġ, impresioneaz ă Cheile Bicazului úi frumuse Ġile de pe valea râului Bistri Ġa, reprezentate prin vestigii istorice cum sunt: Fort ă rea Ġa Neam Ġ sau m ănăstirile Agapia, V ăratec etc. Valea Prahovei, ca úi a Timi úului, sunt atractive pentru doritorul de odihn ă, [ ind înconjurate de mun Ġii Bucegi, Baicului, Piatra Mare, situate relativ aproape de Bucureúti (120-150 km). Pe Valea Prahovei exist ă o salb ă întreag ă de sta Ġiuni, cum sunt: Sinaia, Bu úteni, Azuga ori Predeal. Bra úovul úi Poiana sa reprezint ă o alt ă zon ă de interes prin faptul c ă aici se pot practica sportul, escaladarea mun Ġilor, vân ătoarea úi exist ă multe alte posibilit ăĠ i turistice. Zona de nord a Olteniei este cunoscut ă din punct de vedere turistic, speci [ ce [ ind sta Ġiunile balneoclimaterice: B ăile C ăciulata, C ălim ăne úti, Ol ăne úti, Govora úi altele. Aceast ă zon ă este particular ă úi prin arhitectur ă, folclor úi, mai ales, prin monumentele istorice cum sunt m ănăstirile: Cozia, Tismana, Horezu. Mai spre nord, mun Ġii Apuseni ofer ă o panoram ă superb ă prin reprezentativele pe úteri: Pojarul Politei, Ur úilor, Sc ări úoara úi, de asemenea, existen Ġa unor lacuri termale, glaciare, unice în felul lor în sud-estul Europei. Mai la nord, zona turistic ă a Maramure úului este bogat ă din punct de vedere etnogra [ c, folcloric. Aici vom întâlni faimoasele biserici úi m ănăstiri din lemn úi vom admira costumele speci [ ce portului local. Cele câteva aspecte mai sus prezentate relev ă faptul c ă turismul reprezint ă o bogăĠ ie natural ă, [ ind un domeniu de activitate c ăruia trebuie s ă i se acorde o aten Ġie sporit ă.
36 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Privatizarea în acest domeniu a început mai greu, dar, în ultimii ani, procesul s-a accelerat, exercitându-se in \ uen Ġe úi adoptându-se m ăsuri care s ă conduc ă la dezvoltarea turismului, în general, pentru speci [ cul românesc, dar, mai ales, ca punct de atrac Ġie pentru turismul interna Ġional. S-au dezvoltat noi centre turistice, centre-pilot care au primit sprijin [ nanciar din partea administra Ġiei locale úi care au atras investitori str ăini. În prezent, asist ăm la o încetinire a dezvolt ării centrelor agro-turistice, ceea ce frâneaz ă dezvoltarea acestor servicii. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistic ă în luna iulie 2016 a fost de 1.401,6 mii persoane, mai mare fa Ġă de numărul din luna iulie 2015. Sosirile turi útilor români în structurile de primire turistic ă cu func Ġiuni de cazare în anul 2016 au reprezentat 78,9% din num ărul total de sosiri, în timp ce turi útii str ăini au reprezentat 21,3% din num ărul total de sosiri. Sosirile în hoteluri au fost în iulie 2016 de 997,5 mii persoane. Fa Ġă de anul 2015, sosirile în hoteluri în anul 2016 au crescut cu peste 17%. Înnopt ările turi útilor români în structurile de primire turistic ă cu func Ġiuni de cazare în anul 2016 au crescut, [ ind în iulie de 3.877,6 mii persoane. Indicele de utilizare net ă a locurilor de cazare în anul 2016 a fost în luna iulie de 42,5%, mai mare decât în 2015. Sosirile vizitatorilor str ăini în România înregistrate la punctele de frontier ă, au fost în anul 2016 în cre útere, atingând în iulie 1.279,2 mii persoane. Majoritatea vizitatorilor str ăini provine din Ġă ri situate în Europa (91,7%). Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria , Bulgaria, Germania úi Italia. Plec ările vizitatorilor români în str ăin ătate, înregistrate la punctele de frontier ă, în luna iulie 2016 au fost de 1.659,4 mii persoane, mai mari comparativ cu luna iulie din 2015. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plec ările în str ăin ătate. În 2010-2016, turismul s-a caracterizat, în principal, prin: x încetinirea procesului de privatizare a turismului; xîn domeniul serviciilor turistice s-a temperat tra [ cul de turi úti din Ġă rile Uniunii Europene. Astfel, în 2014, turismul din Ġă rile est-europene în România a fost mai redus. În anul 2015, au intrat în România, în medie lunar ă, peste 758.415 de vizitatori str ăini úi români cu domiciliul în str ăin ătate; xdezvoltarea programelor turistice care au oferit o gam ă larg ă de servicii úi produse, în special prin practicarea unor programe atractive pentru turi útii români úi str ăini; xprocesul de reabilitare a plajei M ării Negre úi îmbun ătăĠ irea condi Ġiilor de superschi în Carpa Ġi a fost modest. În ca drul acestor programe s-a încercat modernizarea sta Ġiunii Mamaia; xîn ceea ce prive úte turismul la Marea Neagr ă, acesta a sc ăzut în mod constant. Circa 10.000 de turi úti str ăini au participat la Programul „Croazier ă pe Dun ăre“. În perioada 2011-2016, num ărul acestor str ăini a crescut; x în sezoanele turistice de iarn ă s-a înregistrat un num ăr mai redus de turi úti; xreducerea num ărului de turi úti a avut la baz ă situa Ġia [ nanciar ă di [ cil ă a populaĠiei, de úi condi Ġiile s-au men Ġinut atractive. S-au ini Ġiat programe cum ar [ : „Litoralul românesc pentru oricine“, „O
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 37 săpt ămân ă de recuperare în sta Ġiune“ úi altele care, totu úi, nu au atras un num ăr important de turi úti, conform anticip ărilor. Numero úi pensionari úi studen Ġi au bene [ ciat de aceste programe speciale. Educa Ġia în domeniul turismului, de úi a fost mai bine ajustat, deoarece nu au existat fondurile necesare, nu a avut efectul scontat. Rela Ġiile interna Ġionale în domeniul turismului s-au dezvoltat în cadrul rela Ġiilor cu unele organiza Ġii turistice interna Ġionale, cum sunt: World Turism Organization, The Asociations for Turism Protection, The Danube River etc. Cu aceste organiza Ġii s-au abordat úi s-au dezb ătut aspecte privind dezvoltarea turismului, cum sunt turismul ecologic úi dezvoltarea turismului rural. S-au f ăcut schimburi de opinii úi s-au purtat discu Ġii cu autorit ăĠ ile turistice din Republica Moldova, Republica Ceh ă, Slovacia, Ucraina, Turkmenistan, Uzbekistan, Serbia, Iordania, Egipt, Israel, Turcia, Ungaria, Polonia, republicile baltice etc., încercându-se o baz ă mai bun ă de cooperare în vederea dezvolt ării turismului úi pentru realizarea de schimburi între agen Ġiile de turism din aceste Ġă ri. În 2002-2016, s-au legiferat unele aspecte în leg ătur ă cu atestarea sta Ġiunilor turistice, asigurarea asisten Ġei medicale, prevenirea accidentelor în zonele turistice etc. S-a creat un cadru clar în leg ătur ă cu companiile turistice úi protec Ġia împotriva zgomotului úi polu ării. Legea turismului úi Legea privind aprobarea programului „Superschi în Carpa Ġi“ au fost momente importante úi au condus la protejarea úi dezvoltarea turismului în România. În semestrul I 2016, comparativ cu perioada corespunz ătoare din anul precedent, atât sosirile cât úi înnopt ările în structurile de primire turistic ă cu func Ġiuni de cazare, au înregistrat cre úteri. În ceea ce prive úte înnopt ările turi útilor str ăini în structurile de primire turistic ă, cea mai mare pondere au de Ġinut-o cei din Europa, mai accentuat din Ġă rile apar Ġinând Uniunii Europene. Durata medie a úederii în luna iulie 2016 a fost de 2,5 zile la turi útii români, úi de 2,1 la turi útii str ăini. Indicele de utilizare net ă a locurilor de cazare în luna iulie 2016 a fost de 42,5% pe total structuri de cazare turistic ă. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna iulie 2016 s-au înregistrat la hoteluri (52,8%), vile turistice úi c ăsu Ġe turistice (36,5%), hosteluri (32,0%). Din num ărul total de sosiri, sosirile turi útilor români în structurile de primire turistic ă cu func Ġiuni de cazare au reprezentat în perioada 01.01-31.07.2016 75,3%, în timp ce turi útii str ăini au reprezentat 24,7%.
2. Programe speciale pentru dezvoltarea turismului În domeniul serviciilor turistice, în 2009-2016, a continuat utilizarea unor serii de programe care au avut urm ărit sporirea num ărului de vizitatori úi, pe aceast ă cale, a încas ărilor din domeniul activit ăĠ ii turistice. Între programele demarate în 2009-2015 úi care vor [ continuate úi în perioada urm ătoare, amintim: xprogramul de dezvoltare a turismului na Ġional „Super-schi în Carpa Ġi“. În cadrul acestui program se au în vedere dezvoltarea úi modernizarea sta Ġiunilor pentru practicarea schiului, ca úi îmbun ă t ăĠ irea úi aducerea la standarde europene a unor sta Ġiuni deja existente, precum úi cre úterea gradului de securitate a turi útilor. Efectele acestui program au fost: diversi [ carea turismului, sporirea calit ăĠ ii sta Ġiunilor turistice din zona
38 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 montan ă úi cre úterea num ărului de turi úti str ăini care ne-au vizitat. xprogramul „Croazier ă pe Dun ăre“. În cadrul acestui program s-au urm ărit îmbun ătăĠ irea structurii úi dezvoltarea unor docuri pentru b ărci úi vapora úe care au fost un punct de atrac Ġie pentru turi útii str ăini. În 2003- 2014 au continuat lucr ările de modernizare pentru eliminarea polu ării, înl ăturarea efectelor unor nave sau macarale abandonate, a úa încât s ă se poat ă vorbi de o dezvoltare a turismului în aceast ă zon ă. S-au creat zone de agrement pe malul Dun ării, în special la Olteni Ġa úi Giurgiu, unde un num ăr important de bucure úteni, dar úi cet ăĠ eni din alte zone ale Ġă rii úi-au petrecut timpul liber. Ca efect al m ăsurilor întreprinse, anual, peste 33.000 de turi úti au vizitat aceste sta Ġiuni de pe malul Dun ării, veniturile din aceste activit ăĠ ii au crescut încas ările, existând perspective suplimentare de dezvol tare în perioada urm ătoare; x„România – Ġara vinurilor“ este un program în care s-a urm ărit valori [ carea atrac Ġiei pe care o au zonele viticole úi mai ales vinurile române úti bine cunoscute de turi úti, în special de cei str ăini, care au vizitat o serie de sta Ġiuni speci [ ce. Agen Ġiile de turism au acordat o aten Ġie deosebit ă prezent ării, într-un mod profesional, úi lans ării unor oferte care au fost atractive úi bine primite de turi útii str ăini. Aceste servicii vor [ transpuse în practic ă úi, în mod cert, vor avea ca efect sporirea num ărului de vizitatori, mai ales str ăini, interesa Ġi în a cunoa úte aceast ă rezerv ă úi potenĠ ialul vinurilor române úti. Au avut loc activit ăĠ i de promovare, realizate de Ministerul Turismului în cadrul unor târguri úi expozi Ġii, în cadrul c ărora au fost lansate bro úuri úi materiale documentare. De asemenea, la aceste târguri au participat agen Ġii úi [ rme turistice din Ġara noastr ă, care au promovat, în mod activ, vinurile române úti în str ăin ătate, organizând activit ăĠ i apreciate de turi útii str ăini; xprogramul „Vacan Ġe în mediul rural“ are în vedere dezvoltarea turismului rural concomitent cu prezentarea acestuia în vederea atragerii de vizitatori din Ġar ă, în special, dar úi din str ăin ătate. S-au diversi [ cat programele care au prev ăzut servicii în zona rural ă, acordându-se o aten Ġie special ă programelor pentru tineret. Ca rezultat al acestui program, a crescut procentul turismului rural sau agroindustrial care în ultimii trei ani a cunoscut o dinamic ă sporit ă. Serviciile turistice în aceste zone úi în cadrul acestui program au bene [ ciat de pre Ġuri avantajoase úi de ghizi care au prezentat o serie de aspecte speci [ ce zonei rurale române úti. În acela úi timp, turi útii români úi str ăini au avut posibilitatea s ă cunoasc ă tradi Ġiile arhitecturale úi modul în care s-a dezvoltat satul românesc; xprogramul „Steagul albastru“ a fost introdus în România ca un simbol al recunoa úterii interna Ġionale a calit ăĠ ii sta Ġiunilor române úti de pe malul Mării Negre. În anul 2005, au fost realizate programe în cinci sta Ġiuni ce au cuprins salba de la Mamaia úi Neptun pân ă la sta Ġiunea Olimp. În acest program s-a implicat úi organiza Ġia nonguvernamental ă „Funda Ġia pentru educa Ġia mediului“; xprogramul „Q“ a fost introdus ca un simbol al calit ăĠ ii, a úa cum se practic ă în Spania, Fran Ġa, Elve Ġia, [ ind solicitat de turi úti. Acest program va asigura dezvoltarea calit ăĠ ii turismului. În concor dan Ġă cu acest program, se vor elibera standarde na Ġionale pentru ser viciile hoteliere, care vor [
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 39 aprobate prin decizii guvernamentale úi va [ o campanie în care vor [ implica Ġi agen Ġii comerciali úi de turism. Ca rezultat al acestui program, s-a dezvoltat con útiin Ġa turi útilor úi au crescut calitatea úi imaginea pe termen lung pe care o au societ ăĠ ile române úti; xprogramul de reabilitare a cazinourilor existente a reintegrat în domeniul turistic o serie de sta Ġiuni cu un pitoresc arhitectural deosebit. Printre acestea s-au situat Sinaia, Constan Ġa, Sl ănic Moldova, Vatra Dornei, Herculane, care au fost integrate în lan Ġul interna Ġional de cazinouri. Ca rezultat al acestui program, a crescut clientela, care a determinat un număr important de vizitatori ce au apreciat condi Ġiile existente úi au contribuit, prin încas ări, la ob Ġinerea unor venituri importante; xprogramul pentru turi útii cu venituri mici este destinat, în special, pensionarilor úi turi útilor care au venituri mici; xprogramul „Dracula Parc“, interpretat ca unul cu speci [ c românesc, a fost cuprins în cadrul programelor organizate pentru turi úti. Începând cu anul 2000, s-a pus problema stabilirii unui parc „Dracula”, care, în ciuda unor elemente mai delicate, reprezint ă un pas înainte. Ca efect al programului „Dracula Parc”, turi úti str ăini au vizitat locurile istorice care se presupune a [ fost locuite (vizitate) de Dracula; xs-a introdus sistemul de taxare în hoteluri úi restaurante pentru persoanele cu venituri reduse. Având în vedere valoarea redus ă a contribu Ġiei statului la dezvoltarea sta Ġiunilor turistice, precum úi preocuparea de a combate evaziunea [ scal ă, un nou sistem de taxare a fost elaborat de Ministerul Turismului în colaborare cu Ministerul Finan Ġelor Publice úi acesta se refer ă la unit ăĠ ile turistice nonpro [ t; xprogramul „România simplu-surprinz ătoare“ este unul promo Ġional úi se adreseaz ă pie Ġei turistice, conducând la diversi [ carea úi cre úterea posibilit ăĠ ilor de cunoa útere, devenind o ofert ă speci [ c ă úi foarte atractiv ă pentru turi úti din Germania, Olanda, Austria sau Ġă rile scandinave. Pornind de la faptul c ă Ġă ri cu care suntem în competi Ġie turistic ă au alocat sume importante la bugetul promo Ġional (Bulgaria – 10 milioane de euro, Polonia – 11 milioane de euro, Ungaria 28 milioane de euro, Turcia 76 milioane de euro), s-a avut în vedere desf ăú urarea unei campanii publicitare agresive atât pe plan intern, cât úi interna Ġional. Televiziunea, ca principal mijloc media, a participat la prezentarea unor aspecte turistice. Din p ăcate, în ultimii trei ani promovarea turistic ă extern ă a fost nee [ cient ă deoarece s-a axat pe aspecte nesemni [ cative úi de interes redus pentru poten Ġialii turi úti str ăini. Sumele, destul de mari cheltuite pentru promovarea turismului nu úi-au atins scopul propus, úi anume, aducerea de turi úti str ăini care s ă se a \ e la o a doua sau a treia vizit ă în România. În domeniul serviciilor turistice, s-a ac Ġionat pentru inclu derea României în cadrul ghidului Euro Travel Guide, aceasta bene [ ciind de pagini în care se arat ă structura sta Ġiunilor turistice, istoricul acestora, turismul rural, gastronomia, vinurile úi informa Ġii hoteliere. Acest ghid este distribuit în peste 40 de Ġă ri, [ ind citit de cca. cinci milioane de persoane. Este publicat în trei limbi de circula Ġie interna Ġional ă (englez ă, francez ă úi german ă) úi are o prezentare gra [ c ă atractiv ă . xprogramul Info-turism. În [ ecare capital ă de jude Ġ, sta Ġiune sau zon ă turistic ă interna Ġional ă s-au difuzat informa Ġii turistice care au putut [ la îndemâna vizitatorilor Ġă rii noastre. În felul acesta a crescut gradul de cunoa útere a frumuse Ġilor Ġă rii noastre.
40 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Concluzii A sc ăzut num ărul de companii de turism pe pia Ġă , reducându-se posibilit ăĠ ile pentru cei care doresc practicarea turis mului. De úi s-a acordat aten Ġie cre úterii laturii sociale a turismului, evolu Ġia a r ămas sensibil in \ uen Ġat ă de efectele crizei. Din anul 2001, România a practicat, prin oferirea de servicii turistice, un mod agresiv de prezentare a produselor turistice, care a determinat atragerea de vizitatori. În perioada 2002-2016 România a participat, în medie, la 68 de târguri úi expozi Ġii interna Ġionale anuale, în Europa, în Orientul Mijlociu, în America de Nord úi Japonia. Cu aceste prilejuri, peste 225 de companii turistice româ ne úti au fost prezente, au expus úi au negociat contracte de turism internaĠ ional, contribuind astfel la prezentarea mai activ ă a frumuse Ġilor României, atr ăgând un num ăr însemnat de turi úti. Peste 3,9 milioane de vizitatori s-au prezentat la standurile României cu ocazia acestor târguri úi expozi Ġii interna Ġionale. Prezen Ġa româneasc ă la aceste activit ăĠ i a fost apreciat ă pe plan interna Ġional, ob Ġinându-se úi unele medalii cum ar [ : „Werve Grand Prix“ pentru Delta Dun ării úi „Golden Web Award“, din partea unor asocia Ġii interna Ġionale.
Bibliogra [ e 1. Algieri, B. (2006). International tourism specialization of small countries , International Journal of Tourism Research, 8, pp. 1-12 2. Allen, T., Arkolakis, C. (2014). Trade and the topography of the spatial economy , The Quarterly Journal of Economics, 1085, 1139 3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistic ă. Teorie, concepte, indicatori úi studii ce caz , Editura Artifex, Bucure úti 4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Barda úu, G., Popovici, M. (2014). Evolu Ġia serviciilor turistice în România , ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 5/No. 4, pg. 176-191 5. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014) . Serviciile turistice în România , ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 5/No. 2, pg. 90-95 6. Anghelache, C., Fetcu (Stoica), A.E., Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the Evolution of Tourism in the Last Decade , Romanian Statistical Review Supplement, Trim II, pp. 265–270 7. Arezki, R., Cherif, R., Piotrowski, J. (2009). Tourism specialization and economic development: Evidence from the unesco world heritage list (No. 9-176). International Monetary Fund 8. Ashley, C., De Brine, P., Lehr, A., Wilde, H. (2007). The role of the tourism sector in expanding economic opportunity , Harvard University 9. Dimanche, F. (2005). Conceptual Framework for City Tourism Competiveness , WTO Forum, New Paradigms for City Tourism Management, Istanbul, Turkey, 1-3 June 10. Dwyer, L., Kim, C.W. (2003). Destination Competitiveness: A model and Indicators , Current Issues in Tourism, 6(5), pp. 369–414 11. Hawkins, D. E., Mann, S. (2007). The world banks role in tourism development , Annals of Tourism Research, 34(2), pp. 348–363 12. Mair, J., Jago, L. (2010). The development of a conceptual model of greening in the business events tourism sector , Journal of Sustainable Tourism, Volume 18, Issue 1, pp. 77-94 13. Navickas, V., Malakauskaite, A. (2009). The Possibilities for the Identi [ cation and Evaluation of Tourism Sector Competitiveness Factors , Engineering Economics, No 1 (61), pp. 37-44 14. Sequeira, T. N., Macas Nunes, P. (2008). Does tourism in \ uence economic growth? a dynamic panel data approach , Applied Economics, 40(18), pp. 2431–2441
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 41 Utilizarea modelului de regresie liniar Ć în analiza corela Ħiei dintre Produsul Intern Brut üi Consumul \ nal individual efectiv al gospod Ćriilor popula Ħiei
Lector univ. dr. Marian SFETCU Universitatea „ARTIFEX” din Bucure úti Drd. Andreea – Ioana MARINESCU Academia de Studii Economice din Bucure Юti
Abstract Acest articol î Юi propune urm ărirea evolu аiei produsului intern brut comparativ cu evolu аia consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula аiei pentru perioada 1995-2015. Utilizând seriile de date publicate online de Institutul Na аional de Statistic ă, vom analiza dac ă între cele dou ă variabile exist ă o rela аie de dependen аă , Юi dac ă da, vom studia forma dependen аei dintre acestea. Utlizând modelul statistico-econometric de regresie liniar ă simpl ă vom observa cum o variabil ă y, denumit ă variabil ă dependent ă, poate [ descris ă în func аie de o alt ă variabil ă x, denumit ă variabil ă independent ă. Cuvinte cheie: regresie simpl ă, PIB, variabil ă dependent ă, consum [ nal Clasi [ care JEL: B22, N10
1. No܊iuni introductive
Modelul de regresie liniar ă este un instrument statistico-econometric utilizat în scopul determin ării unei rela ܊ii de dependen ܊ă între dou ă variabile. Utilizarea modelului de regresie liniar ă presupune, într-o prim ă faz ă, identi [ carea variabilelor supuse analizei, ܈i anume, o variabil ă y, denumit ă variabil ă dependent ă sau endogen ă, ܈i o variabil ă x, denumit ă variabil ă independent ă sau exogen ă. Dup ă de [ nirea celor dou ă variabile se procedeaz ă la de [ nirea variabilei reziduale, notat ă prin ܭ. Având în vedere c ă orice modelare ori analiz ă a unor serii de date implic ă anumite erori de m ăsurare ce pot in \ uen ܊a estimarea parametrilor, este necesar ă includerea valorii reziduale în model pentru a îngloba toate fenomenele care pot in \ uen ܊a variabila dependent ă, dar care nu se a \ ă, în mod obligatoriu, în leg ătur ă cu variabila independent ă. S ă presupunem c ă discut ăm despre analiza a dou ă variabile y ܈i x ܈i urm ărim descrierea variabilei y în func ܊ie de variabila x. Dac ă între cele dou ă variabile exist ă o rela ܊ie de dependen ܊ă , iar reprezentarea gra [ c ă a acestora (diagrama Scatter) este o dreapt ă, înseamn ă c ă avem de a face cu un model de regresie liniar ă simpl ă. În situa ܊ia în care variabila dependent ă y poate [ descris ă în func ܊ie de dou ă sau mai multe variabile independente, discut ăm despre un model de regresie liniar ă multipl ă. Modelul de regresie liniar ă simpl ă poate [ reprezentat cu ajutorul urm ătoarei func܊ii:
42 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 y = a + bx + ܭ unde, y = variabila dependent ă (explicat ă) x = variabila independet ă (explicativ ă) ܭ = variabila rezidual ă a,b = parametrii estima ܊i cu ajutorul seriilor de date utilizate pentru de [ nirea celor dou ă variabile
Pe lâng ă modelele liniare, exist ă ܈i modele neliniare care, cu ajutorul func ܊iei logaritm, pot [ transformate în modele liniare. Atunci când punctele rezultate în urma reprezent ării gra [ ce a dou ă variabile nu se a \ ă pe dreapt ă, ci în jurul acesteia, discut ăm despre un model de regresie neliniar ă. Spre exemplu, avem urm ătoarea func ܊ie: b yi = a • x i Prin logaritmare, ob ܊inem: log y i = log a + b • log x i Astfel, un model neliniar a fost transformat, prin logaritmare, într-un model liniar, având ca variabil ă dependent ă log y i ܈i ca variabil ă independent ă log x i. Modelul de regresie liniar ă este un instrument des utilizat în analiza corela ܊iei ܈i a dependen ܊elor existente între principalele agregate macroeconomice, deoarece acesta ofer ă o imagine de ansamblu asupra economiei, subliniind intensitatea in\ uen ܊ei exercitate de anumi ܊i indicatori, asupra altor indicatori, constituind, totodat ă, baz ă pentru anticiparea unor evolu ܊ii viitoare. În cadrul acestui articol ne vom concentra pe studiul dependen ܊elor existente între produsul intern brut/locuitor (PIB) ca variabil ă dependent ă (y) ܈i consumul individual efectiv al gospod ăriilor popula ܊iei, ca variabil ă independent ă, explicativ ă (x). Potrivit Institutului Na ܊ional de Statistic ă, produsul intern brut reprezint ă principalul agregat macroeconomic, care re \ ect ă rezultatul [ nal al activit ă܊ ii de produc܊ie a unit ă܊ ilor produc ătoare rezidente. Acest indicator macroeconomic re \ ect ă activitatea economic ă a unei ܊ă ri, regiuni ori localit ă܊ i, într-o anumit ă perioad ă de timp (de regulă un an). Produsul intern brut reprezint ă rezultatul sumei valorilor ad ăugate brute ale diferitelor sectoare economice, la care se adaug ă impozitele ܈i se scad subven ܊iile pe produs. Consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula ܊iei re \ ect ă cheltuielile cu bunurile ܈i serviciile, efectuate de c ătre gospod ăriile popula ܊iei în vederea satisfacerii nevoilor proprii.
Literature review Anghelache (2015) a studiat într-o manier ă aprofundat ă indicatorii macroeconomici ai României, cu accent asupra studiul produsului intern brut. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M. G. (2015) utilizeaz ă modelul de regresie pentru analiza depeden ܊ei unui indicator macroeconomic de al ܊i indicatori macroeconomici. Lucrarea lui Anghelache, C., Pagliacci, M. G. R., Prodan, Ligia (2013) prezint ă modelul de regresie liniar ă ܈i aplicabilitatea acestuia în studiul corela ܊iei dintre dou ă
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 43 variabile. Anghelache C. (2008) aprofundeaz ă instrumentele statistico-econometrice utilizate în analiza economic ă, iar Ladiray, Dominique (2006) se concentreaz ă asupra analizei datelor statistice utilizând seriile de timp.
2. Metodologia cercet ării În vederea construirii modelului de regresie liniar ă simpl ă aferent corela ܊iei dintre produsul intern brut ܈i consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula܊iei, vom analiza evolu ܊ia acestor doi indicatori pentru perioada 1995-2015, cu ajutorul unor serii de date publicate online de c ătre Institutul Na ܊ional de Statistic ă.
Indicele de Indicele de cre tere a Consumul [ nal ܈ Produsul cre tere a PIB/ consumului [ nal individual Nr. ܈ individual efectiv Anul Intern Brut/ locuitor fa de efectiv al gospod riilor Crt. Ġă al gospod riilor ă locuitor anul precedent ă popula iei fa de anul popula iei ܊ ܊ă (%) ܊ precedent (%) 1 1995 337,6 0,00 254,2 0,00 2 1996 507,1 50,21 401,6 57,99 3 1997 1.139,4 124,69 903,6 125,00 4 1998 1.655,7 45,31 1.386,8 53,47 5 1999 2.470,4 49,21 2.005,2 44,59 6 2000 3.622,7 46,64 2.784,0 38,84 7 2001 5.280,5 45,76 4.116,4 47,86 8 2002 7.041,5 33,35 5.396,3 31,09 9 2003 9.212,8 30,84 6.928,7 28,40 10 2004 11.595,6 25,86 8.927,4 28,85 11 2005 13.625,4 17,50 10.647,5 19,27 12 2006 16.373,0 20,17 12.670,3 19,00 13 2007 20.028,7 22,33 15.135,6 19,46 14 2008 25.532,8 27,48 18.482,1 22,11 15 2009 25.065,6 -1,83 17.760,4 -3,90 16 2010 26.368,7 5,20 19.071,1 7,38 17 2011 28.047,8 6,37 20.049,1 5,13 18 2012 29.679,1 5,82 21.320,9 6,34 19 2013 31.895,4 7,47 21.538,5 1,02 20 2014 33.524,4 5,11 21.984,2 2,07 21 2015 35.873,6 7,01 22.851,5 3,95 Surs ă: http://statistici.insse.ro
Evolu܊ia produsului intern brut ܈i a consumului [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula ܊iei în perioada 1995-2015 În perioada 1995-2015, la nivelul României, PIB a cunoscut o varia ܊ie preponderent pozitiv ă. Astfel, cea mai mare cre ܈tere a volumului PIB în perioada 1995-2015 a avut loc în anul 1997, când PIB a înregistrat o cre ܈tere de 124,69% fa ܊ă de anul precedent. Observând datele înscrise în tabelul de mai sus constat ăm faptul c ă, în anul 2009, PIB a sc ăzut cu 1,83% fa ܊ă de anul precedent, fapt ce poate [ explicat prin adâncirea crizei economice declan ܈ate în anul 2008, care a avut repercusiuni asupra întregii economii na ܊ionale. Începând cu anul 2010 ܈i pân ă în anul 2015, valoarea PIB s-a a \ at într-o continu ă evolu ܊ie, îns ă valorile indicelui de cre ܈tere a PIB/locuitor r ămân destul de sc ăzute raportat la perioada 1995-2008. În ceea ce prive ܈te consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula܊iei, asemenea varia ܊iei PIB, observ ăm o evolu ܊ie, cea mai mare cre ܈tere [ ind
44 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 înregistrat ă în anul 1997 (125% fa ܊ă de anul 1996). Criza economic ă declan ܈at ă în anul 2008 a in \ uen ܊at în mod negativ consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula܊iei, astfel c ă în anul 2009, acesta a înregistrat o sc ădere de 3,90%, cu 2,07% mai mult fa ܊ă de diminuarea PIB. În perioada 2010-2015, consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula܊iei a înregistrat o evolu ܊ie continu ă, îns ă, a ܈a cum am v ăzut ܈i în cazul PIB, ritmul acestor cre ܈teri a fost destul de sc ăzut, raportat la perioada 1995-2008. ܉inând cont de seria de date prezentat ă în tabelul de mai sus, constat ăm că cei doi indicatori supu ܈i analizei au variat în acela ܈i sens, fapt pentru care putem a[ rma c ă între cele dou ă variabile exist ă o rela ܊ie de dependen ܊ă . Pentru a analiza tipologia modelului de regresie aferent celor dou ă variabile, vom proceda la reprezentarea gra [ c ă (diagrama Scatter) a acestora:
Evolu ܊ia PIB în func ܊ie de varia ܊ia consumului final individual al gospod ăriilor popula ܊iei 30000 y=0,6738x +620,4 25000 R² =0,9918 Brut 20000
Intern 15000
10000
Produsul 5000
0 0 10000 20000 30000 40000 Comnsumul final individual efectiv Surs ă: realizare proprie
Analizând gra [ cul de mai sus observ ăm faptul c ă reprezentarea gra [ c ă a celor doi indicatori este o dreapt ă. Astfel, putem aprecia c ă între cele dou ă variabile exist ă o leg ătur ă direct ă ܈i liniar ă, corespunz ătoare regresiei liniare simple, de forma y = a + bx + ܭ. Utilizând func ܊ia de regresie descris ă anterior, ob ܊inem urm ătoarele valori ale parametrilor a ܈i b: a = 620,4 ܈i b = 0,6738 Func ܊ia de regresie liniar ă devine: y = 620,4 + 0,6738x
Un element important în determinarea intensit ă܊ ii leg ăturii dintre cele dou ă variabile îl reprezint ă coe [ cientul de determinare (R 2). Acest coe [ cient arat ă în ce măsur ă o variabil ă dependent ă y este explicat ă de o variabil ă independent ă x. Astfel, cu cât valoarea coe [ cientului de determinare este mai apropriat ă de 1, cu atât este mai mare propor ܊ia în care variabila x explic ă variabila y. În cazul analizei noastre R 2 = 0,9918, o valoare foarte apropiat ă de 1, indicând faptul c ă variabila y, ܈i anume produsul intern brut, este explicat ă în propor ܊ie de 99,18% de variabila x respectiv consumul [ nal individual efectiv al gospod ăriilor popula܊iei.
Concluzii
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 45 Produsul intern brut ܈i consumul [ nal sunt dou ă agregate macroeconomice care, în perioada 1995-2015, au evoluat, ritmul cre ܈terilor anuale [ ind mai alert în perioada 1997-2008 fa ܊ă de perioada 2010-2015. Utilizarea modelului de regresie, având drept variabile cei doi indicatori, a re \ ectat rela ܊ia direct ă ܈i liniar ă care exist ă între ace ܈tia, iar valorile principalilor coe [ cien ܊i, [ ind apropiate de 1, au înt ărit corela ܊ia celor dou ă variabile, ar ătând ca modelul ales este unul valid, variabila dependent ă x explicând varia ܊ia variabilei independente y în propor ܊ie de 99%.
Bibliogra [ e 1. Anghelache, C., Manole, A., Diaconu, A., Evolu ܊ia economic ă ܈i social ă a României în ultima perioad ă – analiz ă multidimensional ă, Revista Român ă de Statistic ă nr. 8/2016, pp. 12-18; 2. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M. G. (2015), Analysis of the [ nal consumption and gross investment in \ uence on GDP – multiple linear regression model , Theoretical and Applied Economics, no. 3/2015 (604), Autumn, pp. 137-142; 3. Anghelache, C., Pagliacci, M. G. R., Prodan, Ligia (2013), Model de analiz ă macroeconomic ă bazat pe func Ġia de regresie , Revista Român ă de Statistic ă nr. 1/2013; 4. Anghelache, C., Bugudui, Elena, Deatcu, C. (2012), Econometrie , Editura Artifex, Bucure ܈ti, 2012, pp. 77-130; 5. Anghelache, C. (2008), Tratat de statistic ă teoretic ă Юi economic ă, Editura Economic ă, Bucure܈ti; 6. Ladiray, Dominique (2006), Économétrie, prévision et analyse des données, Revista Modulad nr. 35/2006; 7. Anuarul statistic al României, 2015.
46 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Remiten Ħele migran Ħilor – o surs Ć important Ć üi stabil Ć de fonduri externe, în dezvoltarea economic Ć a unei ĦĆ ri
Prof.univ. dr. Constantin Anghelache Academia de Studii Economice, Bucure Юti; Universitatea “ARTIFEX” din Bucure Юti Drd. Olivia Georgiana Ni ܊ă Drd. Alexandru Badiu Academia de Studii Economice, Bucure Юti
Abstract Acest articol î ܈i propune s ă analizeze remiten ܊ele primite de la migran ܊i, impactul acestora în economia ܊ă rii de origine ܈i in \ uen ܊a acestora în cadrul gospodăriilor din ܊ara de origine. Remiten ܊ele sunt considerate o surs ă extern ă de fonduri, important ă ܈i stabil ă, care ajut ă la dezvoltarea economic ă a unei ܊ă ri. Au fost identi [ ca ܊i ܈i factorii macroeconomici determinan ܊i ai remiten ܊elor. De asemenea, s-au prezentat aspecte legate de pia ܊a remiten ܊elor din România, una din ܊ă rile din Uniunea European ă a \ at ă în top dup ă numărul de cre ܈tere al migran ܊ilor. Key words: remiten ܊e, migra ܊ie, impact macroeconomic, variabile macroeconomice, model macroeconomic, România Clasi [ carea JEL: O15, J61
Literature review Remiten ܊ele sunt transferuri, cu caracter personal în mare parte, de la migran ܊i c ătre familie ܈i prieteni. Remiten ܊ele tind s ă [ e foarte bine asignate nevoilor bene [ ciarilor lor. Remiten ܊ele reprezint ă o surs ă important ă de fonduri externe, în cre ܈tere pentru ܊ă rile în curs de dezvoltare. Considerat ă a doua cea mai mare surs ă de fonduri externe, alaturi de Investi ܊iile directe str ăine, remiten ܊ele sunt considerate mai importante decât ajutorul public, ajutorul o [ cial pentru dezvoltare ܈i transferurile de capital privat. Organiza ܊iile interna ܊ionale ca: Fondul Monetar de Investitii, Banca Mondial ă ܈i organiza ܊iile guvernamentale consider ă remiten ܊ele un mecanism de dezvoltare. Impactul economic al remiten ܊elor depinde în cea mai mare masur ă de cum sunt utilizate în ܊ă rile de destina ܊ie: pentru investi ܊ii, consum, educa ܊ie, s ănătate, etc. Volumul crescut al remiten ܊elor a fost observant de-a lungul timpului ܈i un număr mare de studii au analizat impactul acestora pe diverse dimensiuni, incluzând: reducerea s ărăciei, cre ܈tere economic ă, educa܊ie sau antreprenoriat. Abilitatea remiten ܊elor de a reduce nivelul saraciei si de a promova dezvoltarea uman ă este bine documentat ă ܈i a fost deseori raportat ă ca [ ind bene [ c ă pentru dezvoltare în general “Remiten ܊ele m ăresc în mod direct venitul gospodăriei destinatarului. În plus fa ܊ă de furnizarea de resurse [ nanciare pentru gospodăriile s ărace, ele in \ uen ܊eaz ă s ărăcia ܈i bun ăstarea prin efecte indirecte de multiplicare, precum ܈i prin efecte macroeconomice” (Ratha 2007). Mai mult decât
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 47 atât, remiten ܊ele au fost asociate cu cre ܈terea investi ܊iilor gospod ăriilor în educa ܊ie, sănătate ܈i antreprenoriat: “Cele mai importante leg ături dintre remiten ܊e ܈i dezvoltare au poten ܊ialul de a transforma bun ăstarea material ă a migran ܊ilor, a familiilor lor ܈i societ ă܊ ilor lor, atunci când politicile bune sunt în vigoare “(Orozco ܈i Yansura, feb 2015).” Mai mult de 60% din remiten ܊e sunt folosite pentru consum, pentru achizitia necesit ă܊ ilor de zi cu zi: produse alimentare, haine ܈i ad ăpost, remiten ܊ele reprezint ă un instrument cheie de reducere a s ărăciei (Adams and Page 2005 ܈i Acosta et al.2008). Anghelache úi Anghel (2016) dezvolt ă pe tema instrumentelor statistice utilizate în analize economice. Anghelache úi Anghel (2014), Anghelache, Manole úi Anghel (2015) trateaz ă aspect semni [ cative ale model ării economico- [ nanciare. Anghelache, Manole, Anghel, Popovici (2016) úi Anghelache, Manole, Anghel, Ursache (2016) studiaz ă resursele umane úi pia Ġa muncii . 20%-40% dintre remiten ܊ele care se folosesc pentru economisire sau investi ܊ii reprezint ă un instrument cheie pentru ob ܊inerea independen ܊ei [ nanciare pe termen lung a unei gospodarii. Remiten ܊ele pot reduce de asemenea, restric ܊iile la credite acordate bene [ ciarilor gospod ăriilor pentru activit ă܊ i antreprenoriale ܈i investi ܊iile private ar putea cre ܈te.
Tendin ܊e globale în remiten ܊e Ca urmare a volumului în cre ܈tere ܈i a naturii lor stabile, remiten ܊ele au devenit un subiect de interes pentru mul ܊i economi ܈ti. Potrivit estim ărilor Bancii Mondiale, în 2015, ܊ă rile în curs de dezvoltare au primit pîn ă la USD 441 miliarde, din totalul de USD 601 miliarde remiten ܊e, valoare aproape de trei ori mai mare decât valoarea ajutorului o [ cial pentru dezvoltare. Valoarea real ă a remiten ܊elor se presupune a [ semni [ cativ mai mare, ܊inînd cont de \ uxurile neînregistrate prin canele de transmitere formale ܈i informale. Apropae 3,4% din popula ܊ia lumii, 247 milione de oameni locuiesc în afara ܊ă rilor de na ܈tere.
Remittances to developing countries in perspective, 1991-2015 Figura1
Source: Dilip Ratha and Hans Timmer, “outlook for Migration and Remittances 2013-2015”
48 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 20 ܊ă ri sau zone de origine cu cea mai mare popula ܊ie din diaspora 2000 ܈i 2015 Figura 2
Aproximativ 150 milioane 1 de oameni din întreaga lume bene [ ciaz ă de remiten ܊ele primite din Europa. De asemenea, în Europa exist ă 19 ܊ă ri principale care primesc remiten ܊e în Europa (cu un PIB anual pe cap de locuitor sub USD 20,000), pe primele 3 locuri, se a \ ă: Ucraina, Polonia ܈i România. Europa g ăzduie ܈te 20% dintre lucr ătorii migran ܊i ܈i reprezint ă sursa a peste 25% din \ uxul remiten ܊elor globale. 2 ܉ă rile vestice ܈i Federa ܊ia Rus ă reprezint ă pricipalele surse ale remiten ܊elor migran ܊ilor. În 2014, estim ările au ar ătat c ă migran ܊ii care locuiesc in Europa au trimis remiten ܊e în valoare de USD 109,4 miliarde c ătre ܊ă rile cu venituri mici. 75% din \ uxul de remiten ܊e în Europa sunt trimise din 6 ܊ă ri principale: Federa ܊ia Rus ă (USD 20,6 miliarde); Marea Britanie (USD 17,1 miliarde); Germania (USD 14 miliarde); Fran ܊a (USD 10,5 miliarde); Italia (USD 10,4 milarde) ܈i Spania (USD 9,6 miliarde). 3
Factorii macroeconomici determinan ܊i ai remiten ܊elor Remiten ܊ele migran ܊ilor au început s ă [ e considerate mecanisme de dezvoltare pentru ܊ă rile ce export ă for ܊ă de munc ă. Principala caracteristic ă a remiten ܊elor este aceea c ă sunt surse externe de fonduri private. Majoritatea remiten ܊elor [ ind trimise de migran ܊i direct familiilor din ܊ara de destina ܊ie sunt utilizate de c ătre acestea în scopuri private, nu în scopuri precizate de institu ܊iile guvernamentale din ܊ă rile respective.
1. conform IFAD – Fondului Interna ܊ional pentru Dezvoltarea Agricol ă, studiu “Sending Money Home: European \ ows and Markets” 2015 2. Fondul Interna ܊ional pentru Dezvoltarea Agricol ă, studiu “Sending Money Home: Euro- pean \ ows and Markets” 2015 3. Fondul Interna ܊ional pentru Dezvoltarea Agricol ă, studiu “Sending Money Home: Euro- pean \ ows and Markets” 2015
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 49 S-a demonstrat în diverse studii c ă printre principalii factori macroeconomici determinan ܊i ai remitentelor se num ără: Factori macroeconomici Nivelul venitului în аara gazd ă Nivelul venitului în аara de origine In \ a аia în аara de origine Rata dobânzii Rata de schimb
Un model pentru factorii macroeconomici ai remiten ܊elor În literatura economic ă de specialitate au fost studiate modele macroeconomice diverse care au avut în plin plan factorii remiten ܊elor. Modelul teoretic Huang ܈i Vargas-Silva (2005) - prezint ă rela ܊ia dintre remiten ܊e ܈i condi ܊iile macroeconomice din ܊ara gazd ă ܈i cea de destina ܊ie. Se presupune c ă avem un migrant, ce locuie ܈te într-o ܊ar ă str ăin ă ܈i utilitatea lui ( U) depinde de consumul din ܊ara gazd ă, notat cu , precum ܈i de consumul din ܊ara de origine, notat cu . ᇱ ܿ i de܈ ara de origine depinde de venitul acesteia܊ ăriei din כConsumul gospod remiten ܊ele primite ar, undeܿ a, reprezint ă costul de trimitere a remiten ܊elor a£ 1. , arat ă rela ܊ia dintre condi ܊iile economice din ܊ara de origine ܈i כăriei כvenitul gospod ݕ ߨܻ ߨ , reprezint ă consumul gospod ăriei iile܊ ia dintre condi܊ ă venitul migrantului, – arat ă rela כreprezint , כ כ ݎሺሺݕ ߨܻ ሻǡ ߙ ܿ economiceଵ din ܊araଵ gazd ă ܈i venitul migrantului. ele sunt trimise în܊ Modelulݕ ݒܻ este structurat pe dou ă perioade deݒ timp, remiten prima perioad ă. Restric ܊ia de venit este: , , s -ଵ procentulଵ ଵdin venitul migrantul, ce se economise ܈te în ܊ara gazd ă ă ݒ se Ͳconsider ă c ă bene [ ciarul gospod ăriei se al ătur ăݏ ݎ Înݕ a ݒܻ douaൌ ܿ perioad migrantului din ܊ara gazd ă. Rela ܊ia se poate scrie:
ଶ כ ଵ ሼǡǡ௦ሽ ܷሺܿ ǡ ܿ ሻ ߚܸሺܿ ሻ
ଵ ଵ ଵ ݏ ݎ i ൌ ܿ ܇ݕ ݒܻ
ଶ ଶ ଶ ă de consum, b este factorul ݏreprezint ă utilitateaܿ ൌ ݕ din a ݒܻ doua ሺͳ perioad ݅ ሻ , de reducere. ଶ Implicaܸሺܿ ሻ ܊iile principale ale modelului sunt o îmbun ătă܊ ire a condi ܊iilor డ economice din ܊ara gazd ă va avea un efect pozitiv asupraభ remiten ܊elor డ , , o îmbun ătă܊ ire a condi ܊iilor economice Ͳ din ܊ara de origine va avea డ un efect negativభ asupra remiten ܊elor. డ Ͳ
50 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Pentru a studia impactul remiten ܊elor asupra cre ܈terii economice se poate analiza rela ܊ia dintre PIB si remiten ܊e, folosind rela ܊ia: L GDP m X u _ i ,t E 1 Re i ,t E 2 i ,t D i i ,t , unde i reprezint ă ܊ara, iar t perioada de timp. Ź L_GDP , reprezint ă logaritmul PIB-ului pe cap de locuitor, la nivelul ini ܊ial; Ź Rem, reprezint ă raportul remiten ܊elor la PIB Ź Matrix X reprezint ă un set de variabile de control despre care s-a demonstrat în literatura de specialitate c ă ar avea un efect asupra cre ܈terii economice ܈i dezvolt ării [ anciare, ܈i anume: in\ a аia , m ăsurat ă ca varia ܊ia procentual ă anual ă a indicelui pre ܊urilor de consum, deschiderea fa ܊ă de comer ܊ul international (raportul dintre suma exporturilor plus importuri de bunuri c ătre produc ܊ia total ă), alte \ uxuri la PIB, m ăsurate ca raport al intr ărilor de capital în PIB (incluzând ajutoare, investi ܊ii str ăine directe ܈i \ uxurile de portofoliu) ܈i cre Юterea popula аiei .
Fenomenul migra ܊iei în Rom ânia Conform raportului interna ܊ional pentru migra ܊ie al Organiza ܊iei Na ܊iunilor Unite în anul 2015 Romania a fost identi [ cat ă ca a doua ܊ara, cu cea mai mare cre ܈tere a popula ܊iei diasporei (7,3% pe an), urm ătoarea [ ind Republica Arab ă Sirian ă. Chiar dac ă o parte din aceast ă migra ܊ie este legat ă de mobilitatea for ܊ei de munc ă din cadrul Uniunii Europene, o parte semni [ cativ ă a acesteia este legat ă de dezvoltarea unor regiuni din România. Aceste regiuni vor continua s ă [ e surse de migra ܊ie, ceea ce duce la probleme legate de integrarea migran ܊ilor în ܊ă rile gazd ă, precum ܈i asigurarea de programe sociale în regiunile de origine. Aceste probleme ar putea [ atenuate prin introducerea de: Ź Investi ܊ii în infrastructura regiunilor slab dezvoltate Ź Asigurarea accesului la [ nan ܊are ܈i încurajarea în [ in ܊ă rii de noi întreprinderi în aceste regiuni slab dezvoltate. Majoritatea speciali ܈tilor în migra ܊ie con [ rm ă faptul c ă, remiten ܊ele dac ă sunt direc ܊ionate în mod e [ cient pot ajuta la dezvoltarea zonelor sub-dezvoltate. A܈adar pentru a atenua efectele dezvolt ării diferen ܊iate a României, printre priorit ă܊ i ar trebui sa se numere: Ź Asigurarea de metode ieftine, rapide ܈i convenabile de transmitere a remiten ܊elor c ătre aceste zone sub-dezvoltate; Ź Educarea popula ܊iei nebancarizate spre utilizarea surselor disponibile de [ nan ܊are Ź Încurajarea furnizorilor în dezvoltarea de produse de [ nan ܊are speci [ ce popula܊iei din aceste zone sub-dezvoltate.
Pia ܊a de remiten ܊e din România Conform statisticilor B ăncii Mondiale, România este de aproape 10 ani, printre primele pie ܊e de primire a remiten ܊elor din Europa, cu un volum de peste 6 miliarde Euro de remiten ܊e pe an. Statisticile din 2015 indic ă faptul c ă apropae 5 milioane de români lucreaz ă în str ăin ătate. Dintre ace ܈tia 68% trimit bani familiilor lor, adica aproximativ 3,4 milioane de români trimit bani familiilor lor din România. Italia, cu peste 1 milion de migran ܊i români, este principala ܊ar ă din care
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 51 românii trimit bani, [ ind urmat ă de Spania cu peste 650 mii migran ܊i români ܈i Germania cu 590 mii migran ܊i români. Migran ܊ii sunt expu ܈i la un risc mai mare al s ăraciei, datorit ă lipsei istoricului [ nanciar, excluziunii [ nanciare ܈i a veniturilor mici. România este printre ܊ă rile din Uniunea European ă cu cel mai mare procent de 40%, al persoanelor expuse riscului de s ărăcie ܈i cu cel mai mare procent de 39% de popula ܊ie nebancarizat ă.
Sursa: World Bank http://data.worldbank.org
În 2014, remiten ܊ele în România au reprezentat 1,7% din PIB.
Remiten ܊e ca procent din PIB (2014)
Sursa: Eurostat ( http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Personal_remittances_statistics )
Concluzii Remiten ܊ele constituie o surs ă important ă de transferuri str ăine c ătre ܊ă rile în curs de dezvoltare ܈i sunt considerate un mecanism [ nanciar de dezvoltare. În func ܊ie de modalitatea de utilizare a remiten ܊elor, acestea pot [ folosite [ e pentru consum sau [ e pentru investi ܊ii.
52 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Atât, migran ܊ii, cât ܈i familiile lor au un rol important pentru economia ܊ă rii lor de origine, de accea este important s ă li se ofere servicii [ naciare potrivite nevoilor lor Ź Pentru expeditori: economii, investi ܊ii, pensii, educa ܊ie [ nanciar ă, asigur ări, credite etc Ź Pentru bene [ ciari: asigur ări de s ănătate, împrumuturi pentru mici afaceri, credite de consum etc De asemenea, au fost prezenta ܊i o parte dintre factorii determinan ܊i ai remiten ܊elor la nivel macroeconomic.
Referin ܊e - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice úi studii de caz , Editura Economic ă, Bucureúti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economic ă, [ nanciar-bancar ă úi informatic ă, Editura Artifex, Bucure úti - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economic ă. Concepte, teorie úi studii de caz , Editura Economic ă, Bucureúti - Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Popovici, M. (2016). Resursele umane: rolul úi dezvoltarea lor în economia na Ġional ă / Human resources: their role and development in the national economy , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 51-58/59-65 - Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Ursache, A. (2016). Corela Ġia dintre evolu Ġia populaĠiei úi pia Ġa muncii/ Correlation between the Evolution of the Population and the Labor Market, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp. 91-101/102-111 - Carlos Vargas-Silva, Shikha Jha, Guntur Sugiyarto, “Remittances in Asia: Implications for the Fight against Poverty and the Pursuit of Economic Growth”, Dec 2009 - Dietmar Meyer, Adela Shera, “The impact of remittances on economic growth: An econometric model”, 2016 - Dilip Ratha, “Workers’ Remittances: An Important and Stable Source of External Development Finance”, - Dilip Ratha, Sonia Plaza, and Ervin Dervisevic , “Migration and remittances Factbook 2016”, third edition, World Bank, - El Mouhoub Mouhoud, Joel Oudinet, Elif Unan, “Macroeconomic determinants of Migrants’ Remittances in the Southern and Eastern Mediteranean Countries”, February 2008 - Flavia Piperno, “Migration and Development in the policies of the European Union: trends toward a cosmopolitan approach” , November 2014 - Manuel Orozco, Julia Yansura, “Remittances and Financial Inclusion: Opportunities for Central America”, Feb 2015 - Paola Giuliano, Marta Ruiz- Arranz (2009), “ Remittances, [ nancial development, and growth ”, Journal of Development Economics 90, 144-152, - Ramon A. Castillo Ponce, Victor Torres Preciado, Jose Luis Manzanares Rivera , “Macroeconomic Determinants of remittances: the case of El Salvador”, - Robert Obrzut, “Personal remittances statistics” , Jan 2016 - International Fund for Agrigultural Development, “Sending Money Home: European \ ows and markets ”, June 2015 - The World Bank, “ Migration and Remittance Flows: Recent Trends and Outlook, 2013-2016”, October 2013 - United Nations “ Trends in international migration, 2015 ”, Dec 2015 - United Nations, “ Integrating migration into the 2030 Agenda for Sustainable Development ”, Dec 2015 - United Nations , “International Migration Report 2015”, 2016
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 53 The Analysis of International Trade of Romania
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies “ARTIFEX” University of Bucharest Prof. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies Assoc. Prof. Mirela PANAIT PhD Petroleum-Gas University of Ploie úti Ihab Jweida SJ JWEIDA PhD. Student Bucharest University of Economic Studies
Abstract In this paper, the authors develop a complex analysis, from multiple viewpoints, of the international trade of Romania. The study covers the recent evolutions in this sector, the contribution of foreign partners to the achievement of the results recorded, measured by relevant indicators, the dynamics of the [ nancial balance of the foreign trade. A special attention was given to the geographical dimension of the analysis, as the outcomes of the Intra-EU and Extra-EU trade were presented and discussed Key words: development, activities, trade, products, services JEL Classi [ cation: B27, F10
Introduction After the increases recorded for each month during the year 2008 comparatively with the corresponding month of 2007, as far as the international exchanges in 2009 and until 2012 are concerned, they are recording a pronounced return, as percentage difference and, as the passage form the positive to the negative growth, for both import and export. After 2013, a revival of export is experienced. If considering the export, certain groups of goods recorded increases (for instance, the conveyance vehicles), while in the import case there is the group of chemicals and plastics which increased. The main aspect apart the export structure by major categories of goods (capital, intermediary and consumption goods) is represented by the fact that the massive reduction of the exchange of intermediary goods, mainly as far as the import are concerned was of the nature to diminish the productive capacity of the industry and other activities as well, during the last months of the year 2008, jeopardizing meantime the perspective of the economic activities for the months to come. The majority of the groups of goods recorded decreases, the most affected being the metallurgical products and mineral products in terms of export, as well as the conveyance vehicles and mineral products in terms of import.
Literature review Abba and Zhang (2012) develop on the caser of small open economy, and analyse the trade \ ows. Anghelache, Anghelache, Anghel, Barda úu and Sacal ă (2014), Anghelache and Manole (2012), Pagliacci, Anghelache, Manole and Anghel (2016) analyze the international trade of Romania. Botescu (2007) develops on the place of
54 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 foreign trade in the global economic context. Chaney (2008) evaluates the margins of the foreign trade. Dobre (2009) describes the corporate structure of European dimension . Konya (2006) analyzes the correlation between economic growth and international trade. Masoud and Hardaker (2012) are preoccupied with the impact of [ nancial development on economic growth. Negrea (2016) analyses the perspectives of making the foreign trade of Romania more effective. Ro ܈u-Hamzescu (2007) presents a study on the economic relations between Romania and the European Union. Trifu (2010) evaluates the effects of the crisis on the international trade. Sandru (2006) develops on EU companies environment. Viet (2014) approaches the in \ uence of trade facilitation on two major social-economic phenomena, that is poverty and inequality
Methodology and data From the point of view of the way the imports and the exports have been achieved by the three groups (de [ ned, depending on the processing level, as after active processing, for passive processing) , the structure has been as follows: xAs to export: [ nal exports – 49.2%; exports after active processing – 49.3% and exports for passive processing – 1.5%; xAs to import: [ nal imports – 74.2%; imports for active processing – 23% and imports after passive processing – 2.8%. Here there is a [ rst comment to make, respectively, the [ nal imports exceeded the [ nal exports by almost 25%, while the exports for active processing, namely the processing performed abroad, involving the employment of foreign labor force, have been more than double as comparatively to the active processing, namely the imports achieved with the purpose of continuing the processing in the country in order to export them afterwards. These two elements are usually encountered in the case of countries of low level of development. From the point of view of the weight of the main groups of goods out of the combined Classi [ ed List, in the overall export operations for active processing, the main weights went to: clothes articles made out of knitted and crocheted, textile materials, mechanical equipments and machinery, electric apparatus for recording and reproducing sound and images, shoes and similar items, conveyance means and materials, metallurgical products. During the period 1.I – 31.VII.2016, the exports and imports increased by 4.7%, respectively by 6.8%, comparatively with the period 1.I – 31.VII.2015. During the period 1.I – 31.VII.2016, the FOB exports amounted 126,658.6 million lei while the CIF imports amounted 146,714.5 million lei. The commercial balance de [ cit (FOB/CIF) during the period 1.I – 31.VII.2016 counted for 4467.4 million lei, by 561.0 million euro bigger that the one recorded for the period 1.I – 31.VII.2014. In July 2016, the FOB exports amounted 22312.7 million lei, the CIF imports amounted 19613.1 million lei, resulting a de [ cit of 3050.2 million lei. As against June 2015, the exports of July 2015 increased by 5.8% while the imports increased by 3.6%. On an overall basis, we can appreciate that the foreign trade activity did develop negatively from the point of view of the volume but negatively as well as considering the two components, import and export.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 55 The decrease of the exports and imports has been stimulated also by the slight appreciation of the national currency. On this ground, the positive element of the appreciation (volatility)of leu implies a negative effect on the exports. Many of the exporters either tempered their activities, or recorded modest gains to the best, if not pure losses.
Exports, imports and trade balance in January 2010 - July 2016
Data source : National Insitute of Statistics, Press release no. 249/07.10.2016.
Along with the effects of the economic and [ nancial crisis, another element which generated a slower rhythm of evolution of the exports and imports, consists of the fact that the process of privatization and restructuring involved the closing-up of a number of companies or autonomous State supervised administrations, as well as of the fact that the quality of the manufactured products was not in the position to meet the foreign customers requirements. From the point of view of the dynamics of the trade with the partner countries, to note for both import and export, the decreases recorded for almost all the cases, some of them quite signi [ cant. In the structure by countries, the biggest de [ cits have been recorded with Hungary, China, Kazakhstan, Austria, Germany, Russian Federation, contrary to 2008, when the hierarchy of the countries of the biggest de [ cits for Romania included Germany, Russian Federation, Kazakhstan, Austria and China. However, to note the diminishing of the de [ cit with Germany, by about 37%, due to the increase of the cars export, which generated the transformation of the signi [ cant de [ cit in 2011. Meantime, the de [ cit with the Russian Federation has been reduced as a result of the decrease recorded by the import of natural gas and crude oil from this country during this entire period. The de [ cit recorded with China increased as a consequence of the imports increases for telephone devices for the mobile telephony and other kind of networks, this country holding presently the second place within the hierarchy of the countries of the highest de [ cits for Romania. To note also the decrease of the surplus recorded with Bulgaria as a result of the diminishing of the exports of mineral oil products to this country.
56 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Positive sold have been recorded mainly with: Serbia, Norway, Republic of Moldova, Egypt, United Arab Emirates, Lebanon, Georgia, Iraq, United Kingdom, Syrian Arab Republic. As regards the exports and imports achieved with the above mentioned countries, there are at least three common characteristics. The [ rst characteristic consists of the fact that the evolution of exports and imports recorded during 2013 as comparatively with 2012, leave apart some small exceptions such as Ireland, Malta, Finland and United Kingdom for exports, respectively Estonia, Ireland, Latvia and Malta for imports, has marked positive trends although, of course, differing from country to country. The second characteristic is given by the fact that for both export and import, all the countries have recorded negative developments which, I’d say, evidenced a given particularity implied by an increased magnitude, placed within the interval 15- 30%, even over this value in the import case, such as for instance, Romania, Bulgaria, Estonia, Latvia, Lithuania, respectively Finland. At last, the third characteristic is marked by the fact that the outrun of the exports decrease by the imports diminishing led implicitly to the decrease of the trade de [ cit. Thus, we are meeting two hypostasis: those countries which increased their trade de [ cit in 2015 as comparatively with the year 2009: Ireland, Belgium, Denmark, Czech Republic and Hungary and countries where the surplus is maintained, although at a relatively lower level. This is the case of Germany, Holland, Sweden and Finland. With a diminishing de [ cit of almost 14%, Romania is joining the countries having recorded the biggest de [ cit reductions. The diminishing of the de [ cit with Germany is also noticeable, being due to the increase of the exports of cars and auto-vehicles for goods transportation. Meantime, the de [ cit with the Russian Federation has been reduced, as a consequence of the diminished imports of gas and crude oil from this country. The higher dynamics of the exports in comparison with the imports have generated a decrease of the trade de [ cit of Romania. As the submitted statistics are showing, the exports dynamics have overrun the imports dynamics in 2013 too. The evolution of the number of exporters and importers during the period 2006 – 2015, a period which grasps the effect of the adhesion of Romania to the European Union, since January 2007 on, consisting of a signi [ cant increase of their number. To note that out of about 22000 exporters, 759 exporters (recording annual exports of over 5 million euro) are covering almost 76% of the exports volume of the year 2015. As to the importers, out of about 68350 importers, 1100 importers (recording annual imports of over 5 million euro) are covering almost 70% of the imports volume of the year 2013. To note that the weight of the exports and imports of agro-alimentary products (including beverage and tobacco) in the total exports, respectively imports, has decreased during the [ rst six months of 2016 by about 0.9% in the exports case and by about 2.0% in the case of imports. The deliveries of agro-alimentary products to the European Union countries held a value weight of about 69% while the entries of agro-alimentary products from the EU countries held a weight of about 29.7%.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 57 Main partner countries of Romania in 2016 import
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
In the case of the imports of agro-alimentary products imports, beverage and tobacco the main commercial partners from the European Union are the following: Hungary, Germany, Bulgaria, Holland, Italy and Poland.
Structure of international trade by groups of products during the period 1.I-31.VII.2016
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
During the period 1.I – 31.VII.2016, signi [ cant weights in the structure of the exports and imports are held by the groups of products: machines and transport equipment (44.3% for export and 36.6% for import) and other manufactured products (33.1% for export and 31.5% for import). In July 2015, according to the preliminary estimation of the National Institute of Statistics, FOB exports amounted for 32.072,4 million lei, while CIF imports recorded 36.007,5 million lei. The de [ cit of the trade balance (FOB/CIF) was, in July 2015, 2295.2 million lei (520.3 million euro), lower by 232.7 million lei (52.7 million euro) than the level recorded in July 2014. The FOB exports realized during the period 1.I-31.VII 2015 were 135138.6 million lei (30299.3 million euro), and CIF imports amounted 150063.6 million lei (33655.4 million euro). Compared to the period 1.I-31.VII 2014, both exports and imports grew by 8,9% as values in lei (7,5% for values in euro). The commercial de [ cit FOB-CIF during the period 1.I-31.VII 2015 was 14925.0 million (3356.1 million euro).
58 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Sold of the commercial balances INTRA-UE28 and EXTRA-UE28 during the period January 2013 – July 2015
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015. The values of the intra-communitarian (Intra-UE28) exchange of goods during the period 1.I-31.VII 2014 was 96622.2 million lei (21687.5 million euro) for deliveries and 113090.4 million lei (25386.6 million euro) for inputs, that is 71.6% of total export and 75.4% of total import. The value of the extra-communitarian (Extra- UE28) goods exchange during the period 1.I-31.VII 2014 was 38516.4 million lei (8611.8 million euro) for export and 36973.2 million lei (8268.8 million euro) for import, representing 28,4% of total export and 24,6% of total import.
Conclusions Within the structure by countries, the largest de [ cits in 2014 have been recorded with Hungary, China, Kazakhstan, Germany, Austria, Russian Federation, contrary to the year 2011 when the hierarchy of the countries with which Romania recorded the biggest trade de [ cits included countries such as Germany, Russian Federation, Hungary, Kazakhstan, China and Austria. The global economic crisis showed itself critically in the foreign trade [ eld, each month in 2013 recording decreases of the Romanian export as comparatively with the corresponding months of the year 2012, which con [ rmed the tendencies occurring previously, starting with 2008. Since 2013 until present, there was observed the come back to a more intense rhythm of international exchanges. In the case of the imports, there are also important partner countries from the extra-communitarian space, such as China (phone devices, accumulators and batteries, foot-ware, electric circuits) with a weight of 4.6%.
References 1. Abba, A.S., Zhang, Y. (2012). Exchange Rate Volatility, Trade Flows and Economic Growth in a Small Open Economy , International Review of Business Research Papers Vol. 8. No. 2, pp. 118-131 2 . Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Barda úu, G., Sacal ă, C. (2014). The International Trade Evolution , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1, pp. 84-87
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 59 3. Anghelache, C., Manole, A. (2012). Analysis Models of Romania’s Foreign Trade , Economic Computation and Economic Cybernetics Studies And Research, nr. 2/2012, pp. 23-36 4. Botescu, I. (2007). The International Trade in Global Economy , Theoretical and Applied Economics, No. 5 / 2007 (510), pp. 45-48 5. Chaney, T. (2008). Distorted Gravity: The Intensive and Extensive Margins of International Trade , American Economic Review, 98(4), pp. 1707–1721 6. Dobre A. (2009). European society - corporate structure of European dimension , Romanian Journal of Business Law, 2009, Nr. 10 7. Konya, L. (2006). Exports and growth: Granger causality analysis on OECD countries with a panel data approach , Economic Modelling, 23, pp. 978-992 8. Masoud, M., Hardaker, G. (2012). The impact of [ nancial development on economic growth: Empirical analysis of emerging markets countries , Studies in Economics and Finance, 29(3), pp. 148-173 9. Negrea, A. (2016). E[ cientizarea comer аului exterior al României, Editura Economic ă, Bucure܈ti 10. Pagliacci, M., Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2016). The Econometric Model for the Economic and Financial Analysis of Romanian International Trade , Romanian Statistical Review, no. 3, pp. 53-66 11. Ro ܈u-Hamzescu, I. (2007). Rela аiile economice ale României cu Uniunea European ă, Editura Universitaria, Craiova 12. Trifu, A. (2010). International Trade under Crisis Constraints , Theoretical and Applied Economics Volume XVII (2010), No. 4(545), pp. 87-92 13. Sandru D.M. (2006). Companies in the European Union , Editura Universitar ă 14. Viet, C.N. (2014). The impact of trade facilitation on poverty and inequality: Evidence from low- and middle-income countries , The Journal of International Trade & Economic Development, Volume 24, Issue 3, pp. 315-340 15. Institutul Na ܊ional de Statistic ă, Buletinele statistice nr. 7/2015, 7/2016.
60 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Cultural aspects of the challenges of the sustainability of the medium-sized cities in the region of Southern Transdanubia, Hungary Eszter Barakonyi Ivan Zadori
Introduction The fundamental questions of sustainable development as well as the scientists, the researchers and the economic experts as well as the public opinion from the 1960-er years. Because of the economic, social and environmental challenges that are occurring with increasing intensity, the need to shape the equilibrium at a global, regional and also local level is becoming more and more urgent, which can also secure the prosperity and well-being of the given community in the long term. The ever-increasing globalization of economic and social processes of modern times have left the important part of the more or less closed societies and communities that are fundamentally challenged by the challenges of strong sustainability. In the earlier historical times, the geographic and natural characteristics and characteristics of the individual regions, settlements have decisively determined whether the individual communities can have long-term functioning economic and social systems. The logic of the individual processes has not actually changed even in our day, the difference is rather the fact that the circle of economic challenges and the securing of continuous competitiveness appears to be increasingly strong in addition to the previously more strongly emphasized environmental and geographic dimensions. The individual development paths and competitiveness factors are in \ uenced by economic, social events, relationship systems, cultural characteristics of the earlier times. This cultural dimension can, on the one hand, result in such sustainability patterns which can also secure the success of the individual communities and regions in the long term. On the other hand, the cultural offer in the given areas can be a competitive advantage; in an optimal case as a determining sector; , Social and environmental systems of the given region can also be sustainable in the long term. In this lecture, I would like to give an overview of the sustainability challenges of the medium-sized cities in the region of Southern Transdanubia in Hungary, and the cultural aspects of these challenges.
Sustainability, sustainable development The term „sustainable development”, although its main elements have already been used in studies, conferences and texts, is formulated for the [ rst time in 1987 by the Brundtland Commission, entitled „Our Common Future” The satisfaction of the present needs without jeopardizing the satisfaction of the needs of future generations. When determining sustainable development, three subsystems are interrelated: the environmental, social and economic system. Many deny the feasibility of sustainable development, yet several historical examples and the current practice point to the need to organize such a resource use which can be functional for the individual communities, or, as the case may be, for mankind.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 61 In a sustainable way, even situations that seem to be unacceptable to outsiders when the individual regions, municipalities, and communities can [ nd the „market gaps” where they can be successful can work. Beyond the effective adaptation patterns and diversi [ cation elements, the symbolic, false and institutional components of the given cultures can be revaluated in market gaps, and they can appear as serious competitiveness factors by bringing interesting, special and last-selling elements to the outside world. According to some approximations, the emergence of the idea of sustainability is actually a cultural phenomenon: the self-re \ ection of humanity on the problems caused by its culture. Humans are born into the individual cultures, and they later also live within the framework of the symbolic, objecti [ ed and institutional component of this culture. These human cultures, however, shape and change the impact of the constant challenges, so one must consider those effective adaptation patterns, or the resources accumulated through generations as parts of the culture, which can secure long-term favorable conditions for the individual, or the individual communities, settlements. However, this adaptation is not always successful: numerous historical examples show how far the individual communities or societies have been able to expand such a social system, which has proved to be functional for a time, and there are also numerous examples where the given Communities were not able to master the critical problems. Behind the „failures” are generally the depletion of resources and economic, social and environmental catastrophes, which become serious only when the given societies do not replace their needs and the conditional system of their socio-economic activities with others, even with external resources, can complement. These processes are particularly relevant in those cases where there are no, or only limited, possibilities for the inclusion of external resources (e.g., in the case of islands or island-like regions). The human culture is adaptive, but the answers can never be perfect, since even the environmental conditions can not be regarded as static. On the other hand, the individual adaptation solutions can bring additional costs, risks, or even the successful adaptation patterns can fade away (a kind of forgetting A time nobody will remember, no one will have a meaning to what the exact cause, the cause of the given cultural adaptation was). Cultural adaptation is generally opportunistic, since one wants to construct advantages from the resources available in the given time, and in most cases it is not a question that one should reckon more seriously with the possible future consequences. What does all this mean in the case of a settlement? In essence, whether the given settlement can [ nd the economic, social and environmental equilibrium, or cultural patterns, which in addition to the weak sustainability, ie the possibility of including the external resources, can ensure the sustainability of the given settlement in the long term. In this process, the cultural offerings of the settlements can also be seen as a factor of competitiveness, whether the management of the former cultural elements, or the formation of new cultural products and services that can place the given settlement on a new path of development.
62 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 The region of Southern Transdanubia
The region of Southern Transdanubia is 15% of the total surface area of Hungary, its population is 9% of the total population of the country. It is a planning and statistical region formed by three counties (Baranya, Somogy, Tolna), without regional administrative roles, without common cultural and identity elements, so it is not a classic region in the European sense. Their emergence is connected with the accession of Hungary to Europe, because of the strain on union projects. The region is bordered to the north by Lake Balaton, to the east by the Danube, to the south and south-west by the river Drava and Mur. In the appearance of the Hungarian tribes it was inhabited rather sparsely, except for the southern regions it is mostly covered with coherent forests. Until the middle of the 16th century, the share of urban settlements in the Western European sense was quite small despite the earlier Roman, then the later (Celtic, Slavic and Avarian) settlements. The important settlements are: Pécs (Bishop’s Center) Somogyvár, Szekszárd, smaller towns (Tolna, Kaposvár, Paks, Dunaföldvár, etc.), the seat of the Queen (Segesd), and the centers of the Babócsa. The smaller settlements are essentially Rodedörfer, where the main source of the livelihood of the forest (wood, livestock), on the tobogganes agriculture, on the shores of the [ shes and on the marshes is a complex [ sherman, hunter and collector’s life. A large part of these settlements are destroyed in the Turkish period, or their former role changes (eg Somogyvár, the former clan, county or church center is only a simple farming
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 63 village at the end of the 17th century and the former appearance gets it Never back, its role is taken over by other cities). In the 17-18th century there are signi [ cant population movements, intensive settlement (Hungarian, Slavic, German), yet the former settlements mostly do not revive. A large part of the area is a backward agricultural region, where the peasantry is decisively operating a traditional soil management, the market processes affect the region less by the middle of the 19th century. The 19 th century generated signi [ cant changes: industrialization, systematic exploitation and depletion of natural resources and mineral resources began slowly, market production appeared, bourgeoisization began, traf [ c, accessibility (roads, railways) improved, and urbanization began. At Lake Balaton the (domestic) tourism appears from the second half of the 19th century. These changes result in the transformation of the earlier cultural elements, the way of life and management, and the settlements, which have adapted well to the new economic, social conditions, show a signi [ cant economic, social and cultural development. In addition, the number of those (mainly smaller) settlements is already high at this time, where there is no serious development, their population preservation remains low. The loss of territory after the First World War does not affect the region except for the southern part of Baranya County, but the new western, south - western and southern borders are also important cultural and cultural boundaries for centuries Region with itself. As a „positive” result, however, the strengthening of domestic tourism on the south bank of Lake Balaton can be considered (because of the „loss” of the traditional holiday resorts of the Austro-Hungarian Monarchy), where the summer holidays from the 1920s and 1930s not only Is the privilege of the aristocrats: more and more popular people can afford to spend the summer in the settling settlements. The socialist period only partially modi [ es the former settlement structure, the task circles and the development routes. The development is important in the highlighted settlements, which have central districts, but this is not decisive with the local, available economic, social, cultural resources, but with the peculiar allocation of external resources, which also generates changes in such areas, where its conditions do not exist (for example, construction of the nuclear power plant in Paks, developments in the machine industry, light industry, etc.). These processes can, of course, also be observed in the [ eld of culture. A number of cultural institutions, museums, libraries, community institutions are [ nanced from state sources, the important part of which can not be maintained under the market conditions in 1990, without the state funding. From the 1990s onwards, market coordination dominated, which brought serious changes in the region. The formerly preferred heavy industry and mining industry are becoming less developed, resulting in serious unemployment, migration. The service sector shows a more serious development only in the larger settlements. The in \ ow of capital from abroad mainly affects the north-western region of the country, or the surrounding area of Budapest, the region of Southern Transdanubia is less attractive because of the insuf [ cient traf [ c and accessibility conditions. In the case of more competitive settlements, the prosperity and well-being of the population are largely secured, but the majority of settlements can not adapt to changing circumstances. The role of the state and the self-governments will remain signi [ cant in the cultural sector. Without these sources the sector will not function, because of the impoverishment of the population, there is no demand for money. In the case of cultural offerings, the roles of the state and the self-governments are also determined by the role of union projects, but corruption appears to be strong. The strong increase in political determinateness can
64 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 be observed in the strongly centralized top-down interventions, developments, the source allocations of the state and the self-administrations, with the appearance of such cultural elements, which, in addition to the more universal cultural values, the appearance of new popular values (With a national glaze cast-off kitsch). Tourist attractions are „interesting area” (cultural traditions, folklore, wine and gastronomy, built heritage, untouched natural areas, the largest lake of Central Europe, [ sh and game stock, etc.), nevertheless there are serious infrastructural de [ ciencies, is not „world famous” , Regional, regional, and tourist task forces.3 + 1 T (R. Florida, 2008) Regional success: talent, technology, tolerance and access to regional goods - essentially the region does not have any outstanding competitive edge in any of these cases .
Middle-towns in the region of Southern Transdanubia The number of medium-sized cities (with a population of 20,000 and 99,000) is not particularly high in the region under study. In the region of Southern Transdanubia there are 41 settlements with the rank of a city, but only 4 cities (Kaposvár, Szekszárd, Siófok, Komló) can be considered as medium-sized cities. In the region you can only [ nd a „big” city, Pécs, the population is 145,985 people. The population of one part (9 cities) of the 36 other cities is between 10,000 and 20,000, as long as the population of the remaining 27 settlements is less than 10,000 (The settlement with the smallest population in the rank of a city is Igal in Somogy county and it has 1.305 Population). A part of these cities has got the urban rank in the socialist period, but the number of cities is close to 20, which after 1990, after the system change cities became. Some of these small towns have also functioned as a kind of central settlement in the present, and they have shown a signi [ cant economic, social and cultural development in some historical periods (eg Barcs from the second half of the 19th century to the end of the Second World War) ), But in the case of the major part of these cities, the sectors which are able to secure the long-term prosperity and well-being of the inhabitants are now missing. In the Hungarian literature, the term „hardly a city” is used to describe the settlements which do not reach the level of the infrastructure, institutional system and central functions characteristic of the metropolitan areas.
Kaposvár (63.742) Kapovár is a county seat (Somogy County). Until the end of the 18th century, Kaposvar was a less important country town. Development began in the middle of the 19th century: Budapest-Gyékényes-Zagreb-Fiume Kaposvár, which has given a great boost to the development of the city. The settlement, which has existed since the 14th century and has a castle in the Middle Ages, has reached the size of a middle town in the [ rst decades of the 1900s, which in this period was already a major activity (reworking) industry Sugar industry, mill industry, meat industry) and culture center. The cultural offer of the settlement is colored in this time by a theater (1911), several [ lm theaters and museum collections. The development has stopped between the two world wars, and the great economic crisis has hit the city considerably. During this time, the city of Kaposvár will lead the movement of \ owery Kaposvár, a unique solution to unemployment, which is becoming more and more intense: within the framework of the city-run non- pro [ t work program, the public places of the settlement are cleansed, with trees and \ owers Planted, which determines the appearance of the city in certain areas until today. After the Second World War the development of the city gets a new impetus, partly based
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 65 on the earlier industrial activity. The population of Kaposvár reached its peak at the end of the 1970s, and the population of 74,000 inhabitants has been steadily declining since then. After system change, some of the past industrial activity is discontinued, but the light industry and processing industry character is preserved, the small and medium- sized enterprises are determinant. It is worth mentioning that the sugar factory of the city, belonging to the Austrian company group Argana, is the only functioning sugar factory in Hungary, which has been preserved. The unemployment rate of 4-6% of the years after the end of the year surpasses the 10% in 2013, starting from the years of the crisis, in 2013. The improving trend of the data for the year 2014 (slightly less than 6%) is not due to the stabilization of the labor market, but to the non-pro [ t working group, which is again in fashion in Hungary. Apart from the already mentioned conception of \ owery Kaposvár, Carnival in February, which deals with the events of the Lustepos with the title Dorothea of Csokonai Vitéz Mihály, can be regarded as an essential cultural tradition. In the city, one of the famous theaters of the country, Csiky Gergely Theater, has been working, with an internationally recognized artistic work for decades. Kaposvár is home to some of the most prestigious cultural events of the year. It is worth mentioning the Festival of Moods, which has been held every year since 2001 (since 2014, it is called Rippl-Rónai Festival). At Kaposvár, the work of several painters, mainly locally known at the end of the 19th century, was created at the beginning of the twentieth century, but the tradition of tradition, which has been going on for nearly a decade and a half, is the same Not characteristic) was not a true, artistic milieu in the settlement. In part, the festival was also renamed and repositioned, so the local artists, who were not so well-known, or who were only easily committed to the city, „failed”, and the well-known painter, József Rippl- Rónai, who was born in the city, and settled in Kaposvár after the Parisian years. Since the middle of the 20th century, universities have been operating in the county seat. On January 1, 2000, the University of Kaposvár was founded with a merger with the Pannonian Agricultural University and the Csokonai Vitéz Mihály University of Primary Education. The Center of the Faculty of Health Sciences of the University of Pécs also works in the city. The city continually attaches importance to the systematic settlement development, to the preservation of the building stock of the city center of the settlement, which is not rich in monuments, which was decisively expanded by the turn of the 19th and 20th centuries For the useful leisure time, to the preservation of the green areas, in general to the formation of a settlement, where one can live.
Szekszárd (33,032) Szekszárd is a county seat (Tolna county), with important wine-making traditions. The economic life of the city, functioning as an ecclesiastical center in the middle ag es, was for a long time completely determined by the viticulture which overtook many other industrial and industrial production. The „Weinstadt” character can still be regarded as stressed, in Szekszárd there are approximately 4500 cellars. The settlement has reached the size of a center town in the 1960s. At the end of the 1980s, the population [ gure was close to 40,000, which has been decreasing since then, similar to the population of Kaposvár. The development of the city is primarily generated not by its economic importance, or by its industrial, traf [ c center character, but by the central functions resulting from
66 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 the administrative task circle, which long connected with a disadvantage in the [ eld of traf [ c, the accessibility, the Accessibility. In the 1960s a number of activities have come to Szekszárd, which have not, or less, been linked to previous economic, industrial activities. Parallel to the development of the new industrial structure and the increase in the number of populations, those educational and cultural institutions were developed from the 1970s onwards, which were already suited to meet the increased needs (school for education of teachers, music school, cultural house, house of arts, Deutsche Bühne Hungary (1980), which cultivates the traditions of the German minority of the area and the settlement, and some of the economic, industrial activities of the settlement were abandoned in the 1990s, and the overcoming of the unfavorable economic situation has not been possible since, The construction of the M6 motorway, or the transfer of the Szélás László bridge to the north of Szekszárd, has signi [ cantly improved the accessibility of the city. Since 2000, the only university institution of the settlement, as well as the county of Tolna, has been the former university as the independent faculty of the University of Pécs. Similar to the case of other cities, also in the case of Szekszárd, the annual festivals, events in the cultural life of the city have an important role. Of these, the most important of the Pentecostal festivals, the German traditions, the Szekszárd folk festival and the folklore festival along the Danube, take place three times a year. Similar to other settlements, Szekszárd also has writers and artists of great national and local interest, whose activities may be interesting to the interested, but in an international dimension they have a relatively smaller attractiveness. The natural surroundings of the city, the dead river arms and the side arms of the Danube, the rich game of wild animals can be seen as important offer elements in addition to the wine growing character.
Komló (23,604) Komló is an industrial city that has lost its industry. After the Second World War the more intensive development of the coal mining began. It is a typical socialist industrial city that suffered a serious economic, social crisis in the 1990s. The population of Komló, the small settlement of Mecsek dating back to the middle ages, was a total of 9.9 years after the Turks were expelled. The population of the settlement began to increase in the 18th century on the in \ uence of German settlements. With the beginning of ever-intensifying industrial coal production, more and more labor force and mining, services and services were needed. The development of the settlement has gained further momentum since the 1950s, because the socialist industrial city was expanded with steam during this time. As a result of this process, the settlement became the determining economic, administrative and cultural and health center of the area. In the 1990s, however, part of the often de [ cit mining industry was liquidated, and [ nally the low-carbon coal production in Komló was stopped in 2000. Some of the inhabitants of the settlement have moved away because of lack of work, or work in nearby Pécs. From this point on, Komló is looking for itself, rather with less success: in spite of the positive processes and favorable natural conditions, the settlement is unable to [ nd such a pro [ le, which could secure the prosperity of the inhabitants of the city in the long term as a determining sector. The city’s library and museum collection József Attila, which has also been home to a local historical and scienti [ c collection, is the institute of the cultural life of the city. The House of Communities in Komló offers space for a theater and concert hall, for clubs, clubs, choirs, cultural and artistic groups and events.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 67 Among the events of the city, the International Children’s Village of Kodály Zoltán, which has been held twice a year since 1972, plays an important role, and the Komlós Days, which carry on the traditions of the previous mining day, are held every year on the [ rst Sunday of September. As a further offer, the natural environment of the settlement and the castle ruins and churches in Mecsek, as well as the increasingly popular thermal baths of Sikonda, which is already part of Komló today.
Siófok (25,386) Siófok is a holiday settlement, the development begins from the last years of the 19th century. Siófok is today the largest city on Lake Balaton, on the southern shore of the lake. The city is the [ fth most popular settlement in Hungary with 582 thousand overnight stays (2012) in terms of the number of overnight stays spent in accommodation. The largest broadcasting markets are Germany (70 thousand), Austria (17 thousand) and Czech Republic (12 thousand). Since the middle ages, a fortress built by the Turks in the 16th and 17th centuries but not too large, the development of the railway line between Buda and Nagykanizsa in 1861 has given way to traf [ c. Soon, the railway station, the shipyard protected with stone mollusks, as well as the sluice built on the Sió Canal, at the natural out \ ow of the Balaton, were made ready to regulate the water level of the lake. From this time on, the continuous increase in the popularity of the settlement can be observed, the accessibility, the proximity to the capital, the ever-expanding services, and then the fact that our traditional tourist destinations after the First World War have come abroad large quantities attracted to the city. As a popular bathing resort in the Socialist era, which was considered the „capital” of the Balaton, the settlement has undergone serious changes over the last two decades, a development which recognizes that Siófok is adapted to the changing, more demanding, more conscious consumanian requirements should. As a result of these, the public spaces, the green areas, the beaches and the city center were cleaned up and arranged, the infrastructure conditions were improved and instead of the mass tourism from the traditional 3S kind (sea, sand, sun) more sophisticated services crazy. This change and adaptation does not, of course, go from one day to the next; the alleviation of seasonal effects continues to be a persistent challenge, as is the appropriate management of the problems caused by the overcrowding of summer months. The most important cultural institution is the Cultural Center Kálmán Imre, named after the composer who was born in Siófok, and was recognized abroad. The cultural center is suitable for the organization of theater performances, cultural events and conferences. The offer of the center serves the cultural needs of the local population from autumn to spring, in the summer, in the tourist season, it primarily satis [ es the needs of domestic and foreign guests. The summer offer, similar to other settlements, is also colored with different festivals, art galleries and galleries. In Siófok, a faculty of the university (Kodolányi János) works, but the years of successful university education for tourism has moved out of Siófok in recent years.
Seasonal middle cities In the region under investigation, the larger settlements of the Lake Balaton can be classi [ ed. Until the end of the 19th century, tourism in the region is not decisive but with the improvement of accessibility and the accessibility (regulation of the balaton, railway construction), with the change of the consumption needs (increasing leisure, demand after
68 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 recovery) Local owners (the parceling of their previously unused, essentially worthless areas on the shore), and the local inhabitants (the service of the needs of the increasing number of holidaymakers in the summer months, products and services) are increasingly close to the new ones offered by tourism Opportunities. The result is the emergence of a series of new holiday settlements, or the fact that tourism is also a dominant sector in the former settlements. It is an interesting phenomenon that different societies prefer other settlements, the individual groups do not really intertwine completely until the end of the Second World War: in other settlements, the aristocracy, the middle class, the Jewish bourgeoisie and the middle-class strata are holidaying. The local landowner, Count Dénes Széchényi, decided in 1872 as one of the most systematic developments, Balatonföldvár, the holiday resort of the Hungarian aristocracy. After the cleansing of the grounds, tree planting and villa construction, 1896 came to the of [ cial presentation and opening with a park of 70 yoke enclosed bathing grounds. The development has resulted in the development of the local service sector (restaurants, accommodation, beach, ship harbor, health care, retail trade, construction industry) and the signi [ cant increase of the permanent population almost in all settlements at Lake Balaton. The development of mass tourism after the Second World War has changed the economic, social and environmental characteristics of these settlements to a considerable extent. The Lake Balaton was almost completely installed, practically a coherent settlement conglomerate was established, where huge human masses took leave during the summer months. However, the expansion of the necessary infrastructure (communal works, road networks, etc.) has only followed a delay with the appearance of the domestic masses, and later of the rising foreign mass claims, which in many cases has brought heavy environmental pollution. Cultural products and services - in many settlements even today - are fundamentally the products and services of mass culture, without the cultural sector becoming decisive, or without responding to the changing demands on consumption. Other seasonal challenges are seasonal: the main season lasts for a month, from mid-July to mid-August. In recent times it has been tried several times to extend the season, but these efforts are successful in the settlements, where besides the traditional offer, less seasonal services (medicinal waters, cultural programs, events, etc.) are available. A signi [ cant part of the private accommodation is not winter, is a real estate without heating, which is not suitable to ensure a corresponding level of comfort for the tourists, who want to stay longer in the spring, in the autumn and possibly in the winter even at the Lake Balaton. But the number of people who are accommodated, or the number of trade / private accommodation, is equal to the smaller settlements, which have a permanent population of 2-5,000, even weeks, the larger settlements almost throughout the season due to the number of just There, the criteria of the middle cities. Some of the settlements - although the situation is the same each year - can not necessarily deal with the increased needs, and not only in the case of the cultural offer, but also in the case of other products and services they can not satisfy the needs and so can serious functional disorders.
Current challenges The cultural tasks are primarily ful [ lled by the local self-administrations, in a small part by the non-pro [ t organizations operating in individual settlements. The role of the market sector is small, lacking, or the minimum demand for cash is not a large number of cultural products and services. A real cultural industry can not be said. Culture can not even be regarded as a determining
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 69 factor in the settlements where tourism is the main source of livelihood. The medium-sized cities of the region have monuments from different historical periods, local historical collections, exhibition rooms, museums, community venues, cultural houses, libraries, theaters, educational institutions, but this offer is not „world famous”. Economic activities, markets are less diversi [ ed and much more specialized because of the relative scarcity of human and non-human resources and markets: because of the relatively small local markets, there are limited opportunities for economic development. The end-market character is to be found, but not so intensively as in the smaller cities, or in villages (end market - of the products and services will appear on the market only as much as the roll carriers of the offer consider for sale). The scarcity of available human resources: population density, age composition, migration, presence or the absence of different sectors has a serious impact on the quality and quantity of human resources. It may happen that the well-quali [ ed worker can not necessarily [ nd work corresponding to his or her own profession, which seems to be more limited possibilities to a greater extent than in a larger settlement, region (how much archaeologists need Komló?). Overall, the culture or the cultural industry in the case of the middle cities in the region of Southern Transdanubia can not be regarded as decisive in the current economic, social situation. The products and services offered by the cultural sector tend to complement the long-term competitiveness and sustainability of these settlements rather than secure them. Each dugout settlement is seriously concerned with supporting educational, scienti [ c, cultural and artistic activities adequately, complementing the supply of the local market and non-pro [ t rolling stock, but in many cases also replacing it so that one can be satis [ ed partly the local needs, partly the needs of the tourists. In local politics, such efforts play a more important role than the position of the region ‚s middle cities on a more sustainable path, which places the appropriate quality of life, the orderly, healthy, and demanding settlement environment at the forefront of the development of the local economy, To discover the ways of diversi [ cation that ensure a break-out opportunity for the settlements and their regions, the traditions, the possibilities, the already existing and the developing circumstances, or the sources available.
Bibliography: xEisenberg, C. – Gerlach, R. – Handke, C. (eds.) (2006): Cultural Industries. The British Experience in International Perspective, Humboldt University, Berlin http://edoc.hu-berlin. de/conferences/culturalindustries/proc/culturalindustries.pdf xCreative Economy Report, 2010. United Nations http://www.unctad.org/en/docs/ditctab20103_en.pdf x Florida, R. (2002) The Rise of the Creative Class. Basic Books. New York xFlorida, R. (2008) Who is your city? How the creative economy is making where to live the most important decision of your life xDiamond, J. (2005): Collapse, How Societies Choose to Fail or Survive. London,(UK) Allen Lane x Diamond, J. (2012): The World until Yesterday. Penguin, New York xMarosán Gy. (2006): Hogyan készül a történelem? A kommunizmus, mint lehetséges evolúciós adaptáció. Budapest, Money-Plan Kft. xMcDaniel, C. N. – Gowdy, J. M. (2002): Az édenkert kiárusítása. Példázat a természet tönkretételér Ęl. Budapest, Typotex xMeadows, Dennis – Meadows, Donella – Randers, J. (2005): A növekedés határai –harminc év múltán. Budapest, Kossuth x Náray-Szabó G. (2003): Fenntartható a fejl Ędés? Budapest, Akadémiai Kiadó xFés Ħ J. Gy. – Nagy M. (2005): Kultúra és fenntarthatóság. Stratégiai Tervezési Füzetek IV. Pont a kultúráért. Budapest, Kultúrpont Iroda
70 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Theoretical aspects regarding systemic risk and managerial decisions during the crisis Prof. Constantin Anghelache PhD. Bucharest University of Economic Studies, „ARTIFEX” University of Bucharest Bodó György PhD Student, Bucharest University of Economic Studies
Abstract The Romanian National Bank’s governor, recently said, that for the [ rst time in Romania it was identi [ ed a severe systemic risk. In this paper we try to analyse the context when a risk can be considered having the level of systemic risk and which are the main factors (external or internal) that can cause this process. We also analysed the context when due to the large scale interconnection between the [ nancial institutions, a shock suffered by one or more market players, could be spread toward to other players generating a systemic crisis. Finally, we analysed shortly the role of National Bank of Romania in the Romanian banking system monitoring/supervising and its effort for keeping the systems stability and to avoid the crisis, or at least limiting the effects of a crisis by introducing diminishing measures for systemic shocks. We shall try to foreshadow the role of managerial decisions in maintaining microstability. Keywords: Systemic risk, [ nancial crisis exposure, contamination, interconnected, liquidity shock, network, Value at Risk JEL Classi [ cation: D80, D81
Introduction One of the main causes which generated the [ nancial crisis from the years 2008 could be considered as emerging from a [ nancial component that led to the [ nancial market volatility. The main players affected by the crisis were the [ nancial institutions, which had also the main losses encountered. The banks being the main [ nanciers of the economy, by the shock suffered they transmitted toward to the economy the effects, causing a domino effect, de [ ned as “systemic risk”, meaning a kind of risk which can affect a large part of the economy of a country, or a certain area, or an entire economical sector. In this context, it generates a chain reaction. It is interesting that Romania, which passed through the worldwide [ nancial crisis without signi [ cant major shocks on its [ nancial system, without state intervention/helps to avoid failure of any bank, despite the fact that the country faced a systemic risk. Now, Romania faces a severe systemic risk situation. It is important for us to understand what are the factors that can trigger a crisis due to the systemic risk, how the interconnection of [ nancial institutions contribute to the propagation of systemic risk, which are the elements that amplify the shock, and what measures can be taken to mitigate - absorb - these shocks. One of the major sources of dysfunctions in business administration are due to the lack of short-term liquidity. More precisely, although some companies assume that they have suf [ cient liquidity to cover future payments, but as long as that liquidity is not in form of cash, then dif [ culties can occur. Why this can happen? Let see an example, and suppose that a company owns a real estate property whose value is
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 71 estimated to X EUR. Let us assume, for simplicity, that the same value is recorded in the company’s books as asset. So the company holding (among others) assets which in simulation/modelling could be used for generating cash by selling them. Let suppose further, that the manager of the company is risk averse and took into consideration a safety factor of 10%, which is expected a lower value in case of crisis the asset can be capitalised – turned into cash. At a certain moment in time, from whatever reason, the company need liquidities (cash) for value Y, and decides to sell the real estate property. But within the available timeframe the only buyer who manifest interest to purchase the asset offer value V which is much lower than the value X registered in the company’s books. Than we can have the following situations: The debt Y < V < X (1 – 10%), so the company covered the short term need – it can be considered that the event triggered the short of cash did not generated a shock; X (1 – 10%) < Y =< V < X, case when the safety factor covers the difference between the market value and debt – the shock was absorbed by the introduction of a preventive measure; V < X < Y, the company’s debts remains uncovered, the sale could not generate cash to cover the debt – the company cannot repay entirely the debt, and creates a de [ cit for the partner too – the shock is transmitted forward If the manager would have more time available it would wait for better offers, but the time constraints forced him to sell at the price available for that moment in time. Or even he found a buyer who offered a better price and there were agreed the sale-purchase conditions, the money could arrive in the account with delay. Out of there emerged the temporal aspect in \ uencing the decision making process in the crisis (of liquidity). It can be seen that [ ve aspects are determinant in decision making, that is: the asset’s value recorded in the books of company; the estimated market value; the real value of sale (liquidation); the available time horizon and the real deadline cashing in the money. From the above analysis we can conclude the [ rst two characteristic of a liquidity crisis are: the dimension of the shock and its temporal effect. It is worth to mention that within this simpli [ ed model we did not took into consideration the cost related to the internal activities associated with the recovery process. This cost is much lower as sooner the buyer is found. The manager must weight all aspects and decides operatively. He may decide to sacri [ ce a part of the sale price and to get immediately the liquid cash. Going further with the model generalisation, we shall emphasize additional causes. Within the above example we did not consider the cause which generated the liquidity shortage, which can be speci [ c, and we suppose that the manager [ nd the right way meaning that he found a proper solution within the useful timeframe. But if he did not [ nding liquidities within the available timeframe, this will generate an adverse effect with negative consequences But let us observe what happens if the case is external to the economic system, which can generate a signi [ cant economic distress. An example would be the political decisions without economical support, unusual to attract the attention of great majority of voters, but can generate a shock (rupture) in economic systems.
Literature review In the past 10 years due to the [ nancial crisis a large amount of attention was given to the study of [ nancial systems and how they react to events which can be
72 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 considered shocks. In case of [ nancial stability (relative equilibrium) the economic mechanisms are self-regulating and the [ nancial systems components operate in normal limits. That does not means that there are no losses caused by punctual situations, but usually the systems redressing themselves, and are able to absorb the relatively small shocks. The engineering systems include well studied and applied elements and their evolution and stability can be very clearly determined, and a similar approach could be applicable to economic systems too. Here interferes the human factor, whose behaviour it is dif [ cult to be modelled. In engineering the causality it is very clearly de [ ned, while in the economy and social sciences the studies are at the beginning. There is also existing the economic conjuncture and the temporary factors, which means that one model which was proved in the economy at a certain time, will not show the same result elsewhere in the world or in another moment in time. The problem is seems more complex that the engineering related, the social and political factors being involved which could have unpredictable effects. Among the [ rs models we can consider the Structural Models, which uses the structural variables of a company (Assets and Liabilities) in attempt to determine/ model the moment in time when crisis situation might appear. The structural model of Merton (1974) describes the crisis situation as that point in time at which the outstanding debts of a company are higher than the value of liquid assets. Another approach to the structural framework was proposed by Black and Cox (1976) who described the crisis situation could arise anytime when the company’s assets fall below a certain threshold. These models are based on inputs from external causes – market changes, and internal causes – from the company’s performance indicators. These [ rst models were improved and extended over time, until the recent models where the impact of risk is presented as Value at Risk (VaR). There are three VaR approaches, one based on historical simulation, another based on variance-covariance and that used with Monte Carlo simulation. As it was presented by Lambadiaris et al. (2003), Sollis (2009) we cannot determine which one is the optimum one. As extension of the classical vision in which the agents/companies are seen as distinct entities, the recent approaches consider the interconnection between the economic agents, all of them being part of a network-system (Upper and Worms, 2004). On the other hand the increasing complexity of the network structure leads to the diversi [ cation of the risk, what under normal conditions should give a higher stability to the system (Allen and Gale, 2000). When crisis strikes, the high degree of interconnection cam amplify the propagation of the problem within the system, and as the network is more complex, more players can be affected by the outbreak of a crisis situation and spread of the losses, which leads to the contamination. It is worth to study the factors that determine the speed of propagation of the shock in the network. In their recent work, Elliot et al. (2014) and Acemoglu et al. (2015) tries to explain how the propagation of shock to the banking network and the high degree of interconnection of these due to contamination can amplify the effect of systemic crisis and cause losses beyond expectations. Anghelache et.al. (2016), Anghelache et.al. (2012) have studied the banking risks. Anghelache, Anghel and Diaconu (2016) have focused on risk aversion.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 73 Methodology and database Managerial considerations Risk analysis is an important issue regarding the management of a company, and in the process of developing a strategy. Risk can be associated with a variety of events, but in general understanding refers to the possibility of appearance an unwanted incident that may lead to losses. If we consider the main causes which leading to the appearance of risk, we can classify the risk in several categories, all of them might in \ uence in a greater or lesser extend the company’s [ nancial performance. Such we can distinguish: market risk, [ nancial risk, operational risk, liquidity risk, credit risk, risk associated to the brand, legal risk, country risk, and not least so far as regulatory risk or systemic risk. Even if we would be able to identify major causes of risk, to classify them, to estimate their probability of occurrence, it is rather dif [ cult to quantify their precise impact on [ nancial outcomes of the company because within model development process many subjective elements should be considered, which are dif [ cult to quantify. On the other hand, even a model is considered and accepted by scholars as being suf [ ciently accurate at one time, the same model could not give similar relevant results in different economic circumstances, or in different moment in time. Despite these dif [ culties increasing number of researches focuses on the improvement of modelling the risk, on predicting the probability of occurrence and also on assessing the impact of them. In the period prior the [ nancial crisis, one of the most pro [ table investments were the ones in capital markets, these having a performance much higher than other segments. This aspect has led some banks to invest in highly volatile areas but with much higher expected return, in this way exposing themselves to signi [ cantly higher risks. Financial contracts such as forwards, futures and options are derivative instruments that banks had used to secure their portfolio exposures. Placing a certain amount in such instruments, they were supposed to “know” that at maturity they will collect a certain amount of money. All these operated well during stability period of time and when markets grew, which led to considerable increase of institutions assets. As soon as factors of discomfort occurred, it enters the liquidity crisis, which spreads rapidly in the American system and from there all over the world of [ nance and banking. The race of leaders expecting higher income associated with large success bonuses, a relatively deregulated surveillance system (considered as engine of economic growth in the last 20-30 years). Managerial decisions taken without a proper objective analysis, based on feelings and past experience, the myopia of investors actually led to triggering the [ nancially crisis in USA in 2007. It seems that the decisions taken by managers to turn toward higher but more risky incomes were taken rather based on their past experience and subjective factors than based on rigorous simulations.
Interconnection – Network structure The modern [ nancial system is exposed to very high degree of interconnection, which was facilitated by both the technological evolution and the by unwrapping of markets (globalization). The interconnection is realised at both its assets and liabilities side, and it is not limited only to [ nancial institutions, being engaged also, investors, companies and even private individuals. As the network complexity increases the more dif [ cult is developing the system model, following the continuous overlap of the network scheme and the related parameters. The regulatory bodies are working hard to develop functional system models and to perform simulations on sets actual
74 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 data collected from the reporting requirements of the players, in this way they are attempting to prevent crisis situations which can affect the entire system.
Schema regarding the network structure
The nodes from the graphical representation are the economic or [ nancial entities. As the node size is bigger, the greater is the respective company, country etc. The links between them represents the exposure to other players - as the line is more prominent, so the exposure is greater. Since the entity has more connections, the more lines go / reach him. The exposure of a bank can be considered from two perspectives: the bank is in the same time both debtor and creditor, i.e., attract deposit and provides loans. And this is organised on two or even three different segments: (1) customers, (2) banks partner, (3) capital markets / investment ( [ nancial). As the exposure is higher toward another entity, the likelihood of contamination is greater - the exposure level. It is limited in the banking system to max 20% of total lending limit of the respective bank.
Value at Risk - VaR The level of risk to be measured and managed by an economic entity is the overall risk. In reality, this approach is extremely dif [ cult. Initially, [ rms are focusing on their speci [ c activities and the speci [ c types of risk, and only then, they focus on aggregate risk at the [ rm level. Despite all the measures taken into account but without considering the macroeconomic situation and time, this approach cannot be considered a perfect model. VaR - is the most used method for estimating the risk that calculates the maximum amount of potential loss that could be caused by a certain risk factor in a prede [ ned time horizon. Although this is an important instrument in risk analysis, it cannot be used for an economic/ [ nancial entity, for modelling the systemic risk. The concept of Value at Risk (VaR) has been adopted by major American banks during the time of developing the [ nancial derivatives markets. The emergence of capital markets required a new type approach of risk that the classical instruments/ models do not cover entirely. Nowadays, the VaR models are widely used in al kind of [ nancial institutions, especially those that are actively traded on the stock exchange. The models represents an important part of the internal control system, and they are designed to optimise
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 75 the assumed risk level. The models are also used to assess the portfolio risk, internal capital allocation and assessment of alternative investment strategies, in order to detect excessive risk assumption in trading processes.
The banking supervision and role of the Central Bank In the risk management process it is important to analyse, to identify, to evaluate etc. of risks and to take measures to analyse the risk. NBR has taken a series of measures concerning the commercial banking activity supervision, just for not to repeat the ¨famous¨ failures before 2000 (Bancorex, Bankcoop, Banca Agricol ă, Banca Religiilor, Banca Turco-Român ă, Banca Român ă de Scont ...etc). As a result of these measures the 2008 [ nancial crisis did not caused signi [ cant damages, compared with other European countries, where the [ nancial system was more relaxed, with few restrictions. In Romania was not necessary the state intervention in order to save some strategically important banks, which could have ampli [ ed the effect of the crisis. Watching that the indicators framing a set of values can be useful to determine the status of a bank as seen individually and in isolation, but this is not offering a full picture, because 85% of the [ nancial-banking market capital is coming from abroad, and it is exposed to other market volatilities. For example banks from Greece, Austria Italy, Portugal have had dif [ culties in their country of origin, and transmitted the related risks to the Romanian subsidiaries too. The effect was not so alarming, due to the Vienna agreement which regulate the capital withdrawals from Romania and forecasted additional prudential measures imposed by NBR. Thus, a stress test is performed every 6 months - simulating the effects of external changes in the administration of banks, [ nancial effects, liquidity, and, where needed additional measure were imposed in order to counteract the negative effects (additional provisions, increase of capital etc.). Also, periodically, is performed the assessment for the capability of [ nancial banking institutions to absorb shocks. However the level of impact depends on the size of the market player. For example in Romania top 5 banks have a market share over 54%, which leads to the hypothesis that the dif [ culty of such a bank could create a big trouble in Romanian [ nancial system. That is why NBR requires additional supervisory measures for these banks. In addition, for those institutions that failed to [ t within the imposed limits of prudential indicators, in order to prevent a further deterioration of the situation, the central bank (NBR) establishes special administration measures, such as was the case of Volksbank, Bank of Ciprus, Mar [ n Bank, RBS, Banca Carpatica etc. The banks were hit by the crisis, either have been entirely restructured or were absorbed by other entities. In case of merger/acquisition the buyer inherit the liabilities of the acquired company and at the same time the associated risks too. For example of Volksbank Romania where the acquiring bank Banca Transilvania, “inherited” also the portfolio of loans in Swiss Franks (CHF), all having a high related to the exchange rate instability. This variability can be caused by the foreign exchange market evolution, that was actually happened across the years, when the CHF/RON exchange rate evolved from 1,5 in 2006 up to 4,2. We can notice an increase of 280% over the 10 years, meaning an average of 28% per year, much more that the level of provisions of 10% set by the prudential rules for foreign currency lending.
76 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Also for those banks where was identi [ ed a higher risk level, which by spreading to other entities in the system would generate systemic risk, which could trigger a major crisis strict restrictive measures were imposed on both banking entity and the shareholders.
Conclusions First of all, it is mandatory to establish the factors that determine a speci [ c event (socio-political-economic) to be considered a systemic risk. We must also establish how can be improved models regarding risks with macroeconomic surveillance measures, in order to be able to prevent the occurrence of crises, especially the major ones that could cause severe systemic risk. Network theory, and modelling of the balance sheets are theoretical aspects that enable researchers and supervision institutions to build dynamic models that can help prevent crises, or at least to limit their effects The severe systemic risk can be considered the political factor, which by populist measures interfere with the economic mechanisms, and adopting an exchange rate that disregards economic reality in fact threaten the macroeconomic stability of the [ nancial and banking system Romanian. Another case of political interference in economic processes is considered BREXIT - whose effects are dif [ cult to assess / shaped now.
References - Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Nit ă, G. (2016). General Notions on Banking Risks, Romanian Statistical Review Supplement , Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 5 (May), pp. 7-10 - Anghelache, C., Anghel, M.G., Diaconu, A. (2016). Risk Aversion and Individual Preferences Modelling, Romanian Statistical Review Supplement , Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 1 (January), pp. 77-82 - Anghelache, C., Begu, L., Manole, A., Nu Ġă , O. (2012). Diagnosis of the Financial-Banking Risk, Romanian Statistical Review Supplement , Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 2 (May), pp. 260-264 - Acemoglu, D., A. Ozdaglar, and A. Tahbaz-Salehi (2015). “Systemic Risk and Stability in Financial Networks,” American Economic Review , nr. 105, pp. 564–608. - Allen, F. and Gale, D. (2000). “Financial Contagion,” Journal of Political Economy , nr. 108, pp. 1–33. - Anghelache G. and Oanea D.-C. (2014). Main Romanian Commercial Banks’ Systemic Risk During Financial Crisis: A CoVaR Approach, The Review of Finance and Banking , nr. 06(2), pp.69-80 - J. R. and C. Wihlborg (2016). “Too Big to Fail and Too Big to Save: Dilemmas For Banking,” National Institute Economic Review, February 2016, R27-R39. - Battiston, S., Puliga, M., Kaushik, R., Tasca, P., and Caldarelli, G. (2012). Debtrank: Too central to fail? Financial networks, the FED and systemic risk. Scienti [ c Reports , 2(541). - Eisenberg, L. and Noe, T. (2001). Systemic risk in [ nancial systems. Management Science , nr. 47(2) pp. 236–249. - Elliott, M. L., Golub, B., and Jackson, M. O. (2014). Financial networks and contagion. American Economic Review , nr. 104 (10), pp. 3115-3153. - Lehar, A. (2005). Measuring systemic risk: A risk management approach, Journal of Banking and Finance , nr. 29(10), pp. 2577–2603. - Lambadiaris, G., Papadopoulou, L., Skiadopoulos, G. & Zoulis, Y. (2003). VAR: history or simulation? Multinational Finance Journal , pp. 123-126. - Merton, R.C. (1974). On the Pricing of Corporate Debt: The Risk Structure of Interest Rates. Journal of Finance , Vol. 29, No. 2, pp. 449-470 - Sollis, R. (2009). Value at risk: a critical overview. Journal of Financial Regulation and Compliance , vol. 17(4), pp. 398-414.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 77 Digital Competencies and Career Orientation in the 21 st Century: Hungarian Labor Market Approach
Zsolt Nemeskéri János Szell Ę Iván Zádori Eszter Barakonyi University of Pécs
Abstract With the support of the’’Közösen a Jöv Ę Munkahelyeiért Alapítvány’’ (=To- gether for Future Workplaces Fund) our 2016 research aims the pursuit of [ nding an- swers for the relation of labor market and digitalization, the labor market role onto the new generation and the factors regarding professional career. The labor market goes through a radical change among others due to the unstoppable technical development. Digitalization expanded the over-segmented labor market and its competency needs even more. It also has an impact on the more strongly occurring generation problems. From our point of view the gap has never been so deep among those active genera- tions who are working at the same place. The cause behind the change is simple: The industrial society had been gradually replaced by the information society, which has been followed by the knowledge-based society, that entirely alters interpersonal com- munication. Internet facilitates the acquirement of information, however, it changes the nature of relationships and induces never seen generational problems. Our re- search topic is to analyze digital competency and labor market relationship from the aspect of lifelong learning career orientation. 1The current study displays certain cru- cial details of the previous assessment.
Justi [ cation and Field of the Research In 2000 the European Council in Lisbon de [ ned new objectives for the European Union. According to this, the European Union should seek to become the world’s most competitive and dynamic knowledge-based economy, which is capable of sustainable development by providing higher employment, better workplaces and stronger social cohesion. In order to reach this goal, such an education and training system has to be ensured, which corresponds to the requirements of a knowledge- based society and needs of an employment with higher standards. One of the main components is to encourage the acquirement of basic skills. The European Council in Lisbon called upon all states, and the Council and Commission to elaborate the ’’European Framework for New Basic Skills’’ regarding the lifelong learning concept , which should contain all necessary skills on the [ elds of info-communication, tech- nologies , foreign languages, entrepreneurship and social relations. According to the European framework for key competences for lifelong learning, a key competency is the transferable, multifunctional unity of knowledge,
1. Researchers: Dr. Zsolt Nemeskéri, Dr. Iván Zádori, Dr. Dóra Egervári, Dr. Judit Cseh, János Szell Ę, Balázs Pankász, Judit Horváth and Evelin Szebenyi.
78 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 skills and attitudes, which is inevitable for self-ful [ llment and -development, social integration and employability. Key competences should be acquired during compulsory education and training. 1 In the future within the concept of lifelong learning, all kinds of education should be based on these competences. Amongst the eight key competences digital competency is the self-con [ dent and critical use of electronic media during work, free time and communication. This competency is strongly related to logical and critical thinking, a high-level of information management and developed communication. The skills in connection with the application of info-communication technologies should contain the browsing, evaluation, storage, creation, presentation and transfer of multimedia based information, and the ability to engage in internet communication and networks. Digitalization alters all segments of society and economy, therefore, it apparently in \ uences work and employment. Digital technology could increase prosperity onto an unprecedented level, and boost the quality of workplaces and employment in Europe. However, these opportunities are also carrying risks, which is apparent in all sectors of the economy, as well as the service industries. According to the of [ cial data of the European Commission there are signi [ cant bottlenecks in the acquirement of skills: It has been estimated that 47% of the workforce in the European Union had insuf [ cient digital competences, however, there are striking differences among the countries. 2 This would not only abolish job opportunities, but also the structural shortage of workforce could obstruct the development of digital economy, which could have a detrimental impact on the EU’s competitiveness without a proper solution. Labor market competences from the employee’s aspect comprehend those fundamental traits, which are necessary for work. From the employers’ point of view competency- [ tting can be de [ ned as follows: The assignment of competences to the organization and job in order to reach a proper level of performance. From a labor market perspective, a key competency is considered to be relevant, if it is necessary during work, therefore, it is obligatory – as previously referenced – for having a proper job, and working ef [ ciently. From this point of view all key competences are important for the individual, but only in a different, job dependent way. Territorially we have examined four Hungarian counties with different capabilities, namely Baranya, Bács-Kiskun, Zala and Somogy. According to our plans the target groups were pupils/education institutions, employees/unemployed individuals (at a sector level), in agriculture, industry, commerce, service, education and sanitation sectors. From an economic, sectoral and age group distribution it is possible to derive the relationships and the most important in \ uential factors between the labor market and digital competences in a lifelong learning context. In order to establish the research experimentally, 30 interviews have been prepared with authentic professionals concerning the research topic. In the context of age group studies 450 individuals have been addressed, while at a sector level 50-50 employers were involved.
1. Zsolt Nemeskéri - Iván Zádori: Globális képzés és a munka világa. A munka világa és a munkáltatói hatalom, Munkatudományi és munkajogi kutatók el Ęadásai m Ħhelykonferencia, Pécs, PTE FEEK, 2015. május 12., konferencia-el Ęadás (2015) 2. http://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/dsm-factsheet_en.pdf.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 79 The Content of the Research í The place and role of digital competences in the competency structure. í The social and economic determination of digital competences. í The relationship of labor market, career and digital competences. í The preparedness of occupational guidance service providers (services) by facilitating the labor market opportunities of the X, Y, and Alpha generation, e.g. those who possess digital competences. í Learning and knowledge in the digital age; the available opportunities of cultural learning, the new forms of non-formal and informal education. í The aspects of employee/employer digital competences in the [ eld of ag- riculture, industry, education, sanitation and [ nancial services. í The expected interaction of labor market and digital competences up till 2025.
Ex ante Evaluation Knowledge society is based on knowledge, information and its availability. Consequently, knowledge society as information society is responsible for produc- ing, distributing, disseminating, using a handling information, which is an essential economic, political and cultural activity. In economics the related term is knowledge economy , which implies that value is generated through the economic exploitation of intellect. Information forms a basis for technological development, and had an es- sential role in the industrial society as well, however, by now it has become a separate value. Information society is centered around the information processing technology. The half-life (the period within it becomes obsolete) of “valid information” is de- creasing in a considerably (to a yearly, monthly rate ). Its basic requirement is life- long learning, which requires a more increasing mobility among the different [ elds of knowledge, instead of just acquiring one profession. Knowledge based economy indicates such an economic structure, in which the production, promotion and exploitation of knowledge-intensive goods and services have a decisive role. According to new economic trends, knowledge gradually has become the most important production factor since the last decades, by this obtaining a key importance in economic growth and development. In an economic- social sense the knowledge based society provides better, higher and more balanced living standards, which adjusts better to the needs of (demand oriented) individuals, moreover, facilitates the use of innovative products and services. Today there is a wide theoretical and empirical consensus on the decisive in \ uence of human capital, research and development (R&D), technological development and innovation on the complex productivity of production factors, and through this on economic growth. 1 In the information society knowledge and information has de [ nitely become the basis of economy and production. Therefore, the sooner produced, obtained, analyzed, utilized and by products and services incorporated information leads to economic potential and competitive advantage. Consequently, the information producer, proprietor and distributor becomes much more signi [ cant in production. Thus the person with informational literacy has to be considered as a more competitive individual, since he/she can access all necessary information quickly and cost-
1. Gusztáv Báger (ed. 2008.): A tudásalapú gazdaság és társadalom. Állami Számvev Ęszék Fejlesztési és Módszertani Intézet Budapest
80 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 effectively, moreover, he/she is able to analyze and synthetize his/her knowledge, and use it in a creative and ethical way henceforth. According to 21 th century competency related models it can be stated, that digital and informational literacy cannot be considered as something sold by its de [ nition and relation to other competences. However, continuous transformation makes its examination increasingly dif [ cult. Nevertheless, it is inevitable that all approaches comprehend a holistic point of view, in which 21 th century related skills and abilities can be de [ ned as umbrella competences. 1 Lifelong guidance is a complex activity, which allows individuals of all ages to assess their abilities, competences and interests at any point of their life; in order to carry out rational educational, training and occupational decisions, moreover, to be able to manage their career regarding learning, work and other areas of life, where they can utilize or acquire these skills or competences. 2 Concerning the relations of labor market, career and digital competences, digital competences have a key importance in lifelong learning. The smooth transition from school into the world of work is one of the most important conditions regarding social integration. This often determines the individual’s social position, labor market status in a long run, therefore it is important both economically and socially that the young people who are [ nishing their education would appear professionally prepared on the labor market, their acquired knowledge should be in accordance with the technological requirements, moreover, they should also possess an appropriate level of professional quali[ cation and convertible knowledge, which meet labor market needs. Compared to the past the preparation and coaching has become considerably much more complex . In the [ eld of education there were many reforms/alterations carried out in the last decade and a half, however, the intermediate and expert level of vocational training structure met employer demand only partially. The cooperation between the actors who are interested in education and employment has not improved, con \ icts have not dwindled, which has resulted in the remaining of tensions between supply and demand sides, which come to surface time-varying in a different intensity. Measures which should be introduced in order to support young individuals to [ nd a job, should aim the strengthening of relations between the world of work and education- training. Such way they could facilitate the entrance of young individuals coming from the different levels of education into the labor market, and their adjustment to the varying demand. According to empirical data employment rate grows proportionate to the obtainment of knowledge and quali [ cation, and even the indicators of equal opportunities have become better. According to the KSH’s (= Hungarian Central Statistical Of [ ce) congruency analysis regarding employment and quali [ cation, it turned out that employment demand can widely vary in connection with the different quali [ cations. For certain quali [ cations so called specializations are required (e.g. electronic engineer, chemical
1. Dóra Egervári: A XXI. század társadalmi jelenségei az információtudomány tükrében – avagy az információs társadalom, az információs m Ħveltség és az információs kompetenciák összefüggései. In: Tudásmenedzsment, Vol. 10 2009. 1. pp. 98–105. 2. European Lifelong Guidance Policy Network (ELGPN) Glossary. The Hungarian publish- ing of the ELGPN Glossary was carried out by the Department of Training of the National Employment Fund with the support of the Ministry for National Economy based on the NFA KA 1/2012 Grant Agreement. Budapest, 2013.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 81 engineer), while in case of other jobs a more general knowledge is needed (e.g. service, help desk jobs). Consequently, such an educational system is required, which makes employees able to use their acquired knowledge \ exibly in their work. Flexicurity is not only an employment, labor market category, but it also appears in the modern lifelong guidance and service system. 1 Today most of the young individuals with a speci [ c level of education enter the labor market at the age of 18-23, and based on the current pension regulation we can calculate with an average 42-47 year productive working period per person. Therefore, new entrants have to meet not only the current labor market demands, but also the future demands of the 2020s, moreover, 2040s. Meanwhile globalization entails a continuous technological innovation, the restructuring of the system of production and the alteration of different professions. In this economic-social environment the role of education and learning becomes much more signi [ cant. The reason for this lays in the fact that social actors expect from school and adult education at the same time to train such employable citizens, who are able to cope with our complex world, by this contributing to a successful and balanced career. Therefore, it becomes self-evident that instead of career choice a system of lifelong guidance should be established, which should be a complex task from our point of view. 2 Besides young adults we must also point out the connection of adults, the elderly generation and the labor market. According to the demographic prognosis (taking the basic version as a point of reference) of the KSH’s Department of Population Sciences the demographic decline continues up till 2020. Expectedly the number of population will drop by 177,000, whilst this amount could even reach one million up till 2050. The unbene [ cial progress becomes even worse due to structural transformation, since the aging of society is signi [ cant. The number and rate of employable population (between the ages of 15-64) is decreasing even in a higher pace than the whole population. Their number can be estimated as 6.4 million up till 2020, which denotes a 7% decline. This implies together with the previously mentioned facts that the upper bound of the active age is going to be prolonged, the retiring age arises. Therefore, the institutionalized adult education concerns/should concern those generations that are older than usual. Together with the acceleration of technological development such learning processes appear which aim the retention or improvement of labor market position. Therefore, theirs is a change in the requirements and learning behavior. An important part of the research deals with the preparation of occupational guidance services to enhance the labor market opportunities of the digitally skilled Y, Z and Alpha generation. The development of the European Career Guidance Certi [ cate (ECGC) began in 2007, which recognizes the formal or informal knowledge, skills and competences of career and occupational guides, and is in accordance with the European supply. The ECGC standards are also important, because they give an opportunity to compare nations, moreover, such competences can emerge, by which it is possible to characterize the compatible services of the transforming labor market . That also has to be taken into consideration, that young individuals have a different approach to work, 1. Miklós Lakatos (2015): A képzettség és a foglalkozás megfelelésének (kongruenciájának) elemzése a 2011. évi népszámlálás adatainak felhasználásával M Ħhelytanulmányok 6. Köz- ponti Statisztikai Hivatal, Bp. 2. János Szell Ę (ed. 2014): Pályakezd Ę [ atalok munkaer Ę-piaci esélyei a Dél-dunántúli ré- gióban 2025-ig. Zárótanulmány, PTE, Pécs
82 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 moreover, they possess other competences, soft skills, and they have diverse expectations towards public services. These young individuals grow up in a technology- and information- based world, and they can handle this in an intuitive, intelligent manner. Social networks, virtual competency acquisition and multi-tasking are all part of their personal development. Meanwhile, new forms of employment are emerging. The role of occupational guidance services and systems needs to be shifted from classic service provision to facilitation, coaching and conduction, even if the young person is disadvantaged or handicapped. 1
Digital Economy and Labor Market According to the European Commission, Europe’s digital economy could be able to produce signi [ cant revenues in all sectors. Digital economy does not have a general, “taxative” de [ nition. It includes knowledge, devices, applications, services, trading and reveneues as well as taxation connected to it. 2 According to the National Infocommunications Strategy, digital economy involves the “development of the ICT sector in a narrow sense of its de [ nition and that of the external and internal infor- mation systems of the enterprises using the electronic (commercial, banking, etc.) services of the sector, as well as the incentives to ICT development and ICT-based research-development and innovation activities.” 3 At the same time, digital economy is dependent on the macroeconomic cor- relations that characterize the speci [ c economic structure. “Nowadays, comparative advantage of a country depends heavily on the level of development in the [ eld of information technology. It is more and more apparent that information technologies are incorporated in production processes and products, and human labor is replaced with robots and computers. The remaining demand on workforce, however, needs specially trained labor.”4 According to the IT, Telecommunications and Electronics Association of IT Companies, the spread of electronic systems and IT applications is exponentially accelerating for years, since more and more actors of different sectors tend to decide on digitalizing their production and trade processes due to the avail- ability broadband infrastructure and also as a result of continuous innovation in the market of infocommunication devices and services. This process is unstoppable and irreversible, since it is no longer innovative or experimental in nature, rather it is of an economic nature: businesses using IT solutions consciously and organically are more
1. Strategical document, which summarizes PES 2020 results. The contribution of national employment services to the implementation of EU 2020 goals. Nemzeti Foglalkoztatási Hi- vatal (=National Employment Of [ ce) 2013. 2. "This scope includes different types of electronic trade, such as all forms of online shop- ping, webshops, download of electronic books, music, movies and applications. It also includes online advertisements, electronic payment services, cloud-based services as well as 3D printing. The operating model of businesses acting in the digital economy is fundamen- tally different from traditional operation models, which serve as the basis for international tax laws” (Dániel Rácz: New Challenges of International Taxation: Digital Economy. (Dániel Rácz: A nemzetközi adózás új kihívásai: a digitális gazdaság. http://epa. oszk.hu) 3. National Infocommunications Strategy 2014-2020. www.kormany.hu 4. István Eszes (2013): Digitális Marketing TÁMOP-4.1.2 A1 és a TÁMOP-4.1.2 A2 könyvei http://www. tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tamop412A/0007_e4_digitalis_marketing_scorm/ adatok.html
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 83 ef [ cient and competitive in all [ elds of industry and economy.1 In Hungary, digital economy provides 20% of the total gross added value of national economy, and provides employment for nearly 15% of all employed persons. In a narrow sense, the infocommunications (ICT) sector provided 8.3% of the exports of the national economy in 2014, and represented 10% of all research and development input in 2013. The presence of large enterprises is predominant in the sector – especially in the ICT processing industry. At the same time, in the ICT service segment, which among others includes software and application developing companies, the role of small and medium-sized enterprises is becoming more and more signi [ cant. 2 According to KSH (Central Bureau for Statistics), the number of internet subscriptions was nearing 7.7 million at the end of the second quarter of 2015. More than 93% of subscriptions are provided by 7 service providers. In the period above, 81% of the internet subscriptions were paid by individuals, while 19% were business subscriptions. Net revenue from internet service provision was HUF 45 billion, which constitutes a 7.4% increase compared to the previous year (2014). 3 The number of subscriptions exceeded 8.4. million at the end of the second quarter of 2016, which means a 10% increase since the same period in 2015. The market concentration is high: over 96% of subscriptions are provided by 10 service providers. 81% of internet subscriptions are paid by individuals, while 19% are business subscriptions. 4 The Index, indicating the advancement of digital economy and society (DESI), is a complex index introduced by the European Commission Directorate General for Communications Networks, Content & Technology (DG CNECT) in order to track the current evolution and level of digital economy and digital society in EU member states. The index is structured around [ ve principal dimensions: connectivity, human capital, use of internet, integration of digital technology and digital public services. Based on Hungary’s country pro [ le of 2015, Hungary ranks 20 th among the 28 EU member states. During the last year, Hungary made the most advancement in the [ eld of connectivity: [ xed broadband services are available to 94% of homes in Hungary, and fast broadband technologies are covering 78% of homes. The rate of internet use is outstanding, 80% of subscribers use social networks, which is the highest in the EU. 5 With a Human Capital (digital skills) score of 0.48, Hungary ranks 19th among EU countries, but performs better than the average of
1. Digitális Munkaer Ę Program. Megoldási javaslatok az informatikus és digitális szakember hiány kezelésére. IVSZ Szövetség a Digitális Gazdaságért. Budapest, September 2016. www.ivsz.hu 2. Magyarország digitális exportfejlesztési stratégiája. Digitális Jóléti Program 30 June 2016. http://www.kormany.hu/download/9/51/d0000/Magyarorszag 3. Statisztikai Tükör Távközlés, internet, televíziószolgáltatás, 2015. II. negyedév KSH Buda- pest, 11 September 2015. 4. Statisztikai Tükör Távközlés, internet, televíziószolgáltatás, 2016. II. negyedév KSH Buda- pest, 9 September 2016. 5. „As for the most popular on-line activities, 85% of Hungarian internet users read news, and 80% use social networks.As regards the latter, the use of social networks is the highest in the EU. 47% of internet users listen to music, watch [ lms or play games online, and 52% make video calls. Despite the progress, Hungary still falls well below the EU average regarding internet bank- ing and online shopping. On eCommerce, this is also linked to the supply side, as the percentage of SMEs trading online is also below the average.” (Digital Economy and Society Index, 2015. Country Pro [ le Hungary http://nhit.hu/dokumentum/68/DESI_orszagpro [ l_HU.pdf)
84 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 the group of countries with low performance level. In the [ eld of digital public services , Hungary achieved the third lowest rank, and performance falls well below its cluster countries. 1 “Of the dimensions analyzed by DESI 2015, the poorest results (0.22) were achieved in the integration of digital technologies by Hungarian businesses. Businesses would need to better exploit the possibilities offered by on-line trading, social media and cloud-based applications.” 2 Similar de [ ciencies were found concerning the use of online public services. 3 On the one hand, digital labor market - like the traditional labor market – is characterized by supply and demand, except that the labor needs to possess digital competences. 4 On the other hand, the market mainly works virtually by utilizing the instruments of the ICT sector. At the same time, the factors affecting the traditional labor market are also valid for the operation of online systems. Availability of the labor market information is essential. Due to the networking typical of the virtual labor market, this information is accessible even faster. With regard to the classi [ cation based on the Uni [ ed Classi [ cation System of Professions (Foglalkozások Egységes Osztályozási Rendszere, FEOR), it can be said that nearly all professions, except for (simple) professions that do not need trained workforce, necessitate a certain level of digital competence. 5 The Hungarian digital labor market is continuously characterized by the lack of professionals , due to which the market is persistently demand-driven. In particular, there is a de [ nite need for trained and skilled digital professionals. In order to achieve a balanced supply and demand side, multi-faceted mediation mechanisms need to be established between the actors of the labor market. The evolution of supply and demand on the labor market is affected by several factors, including the current economic circumstances, the number, applicability and mobility of workforce, as
1. For example, only 12% of Hungarian family doctors share patient data with each other via elec- tronic means, compared to the EU average of 36%. The same applies to electronic prescriptions: only 2.2% of family doctors send prescriptions to pharmacists by electronic means, which signi [ es one of the worst rate in the EU. 2. Digital Economy and Society Index (2015. Country Pro [ le Hungary) 3. Digital state: internal IT systems supporting the operation of public institutions, electronic public services provided to people and businesses, as well as other electronic services in the public sphere of interest (e.g. related to healthcare, education, cultural heritage or related to the sharing of public data and information), and the provision of the security background of the services above. 4. Labor market is the set of relationships related to the exchange of workforce under economic conditions in a given period. The demand for labor is the demand of employers signifying the num- ber and composition of employees that the employers wish to employ in a given period. The labor supply represents the number and total of unemployed persons and jobseekers available during the relevant period (János Szell Ę (ed. 2008): Introduction to the Labor Market, notes DDRMK, Pécs). 5. FEOR: (Simple) professions that do not need trained workforce (Group 9) includes cleaning, maintenance and management of hotels, of [ ces and other buildings; kitchen help tasks and plain food preparation tasks. Additional professions: management and storage of mails, packages and cargo; replenishment of vending machines, meter readings; collection and separation of different wastes; common agricultural, [ shing, hunting and trapping tasks; simple tasks related to mining, construction and factory production. Subgroups: cleaning and other similar simple professions, professions regarding simple transport, service and similar activities, plain professions related to industry, construction and agriculture.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 85 well as salary and income conditions. 1
Research Topics and Methodology Our research is essentially based on the complexity of the topic, and includes the determination of the place and role of digital competences within the frame of different competence structures; social and economic aspects of competences; correlations between labor market, career and digital competences; facilitation of labor market opportunities, issues concerning education and knowledge, employees’ and employers’ attitudes, prognosis of correlations between the labor market and digital competences. Our assumptions were as follows: xSeveral obstacles arise during the acquisition and development of digital competences, such as the lack of resources, infrastructure and obstructing views. xThe presence of digital competences is already a key factor on the employment market in Hungary, but there are signi [ cant differences between sectors in this respect. xThere are generational differences between age groups regarding digital competences, however, this is not inevitably the case. xThe social and economic boosting role of digital competences can only be ful[ lled if digital knowledge, practice and skills can be combined into a system. The research topic and [ eld required a rather complex approach, thus the method focused on comprehensive and signi [ cant aspects. Regarding the nature of methods, both primary (empirical) and secondary (documents, data analysis) research was applied. It was important to examine the scope of concepts , both with regard to career guidance and the [ elds of competences, mainly due to the fact that our preliminary surveys revealed several misunderstandings concerning the assessment of digital knowledge and the ef [ ciency of the conscious, well-structured career orientation. 2 Besides, we put emphasis on presenting the situation based on the analysis of documents, as well as exploring the opportunities of shaping the future and we also drew conclusions. In the empirical phase, the queries were applied to examine four geographically different counties: Baranya, Bács-Kiskun, Zala and Somogy. Our target group consisted of students/schools, employees/unemployed persons and employers (on a sectoral level). According to plans, this would have involved the evaluation of questionnaires submitted by 450 persons, and the participation of a total
1. In the macroeconomic sense of the labor market, the workforce supply is the labor supply of all households, and the workforce demand is the demand on the side of all business organizations (basically on a national economy scale). Examining the wage and employment impacts of labor supply and demand in line with the above, it must be presumed that under perfect competitive relations the labor market is perfectly balanced: everyone will immediately [ nd the right job at the established rate of pay and the employers will also [ nd employees immediately if they want to [ ll a post at the established salary level (István Polónyi (2002): Az oktatás gazdaságtana. Osiris Kiadó, Budapest). 2. Eszter Barakonyi: Pályakezd Ę [ atalok munkaer Ę-piaci esélyei a Dél-dunántúli régióban 2025- ig kutatási összefoglaló. In: Zádori Iván (ed.): ALTERNATÍV MUNKAER ėPIAC: FEJEZETEK MUNKATUDOMÁNYI, MUNKAER ė-PIACI KUTATÁSOKBÓL 2008–2015. p. 399 Pécs: PTE Kultúratudományi, Pedagógusképz Ę és Vidékfejlesztési Kar 11 July 2016.
86 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 of 300 employers (50 employers each from the sectors of agriculture, industry, trade, service, education and healthcare) (for the questionnaires see Appendices 2 and 3). We received 304 responses to the employer inquiries, and 401 persons submitted the individual questionnaires. The survey was conducted on Google’s online platform with the application of variant analysis. 1 When processing the questionnaires, a cross-table analysis was applied, which examines the correlation between two or more variables. During the analysis we set out to establish whether there is a real connection between two nominal variables. From among the methods of cross-table statistical analysis, Pearson’s C hi- squared test was considered during data processing, which measures the statistical signi [ cance of correlation between two variables, enabling to establish whether there is a statistical correlation between them. Regarding the variables showing correlation, we acquired the information how strongly these variables are associated by using Cramer’s V coef [ cient, as it can be applied for any type of cross-table analysis. In case of the coef [ cient showing the measure of association between two variables, we examined the value between 0 and 1, where zero (0) means that there is no association, and one (1) signi [ es strong association between the variables. (Sajtos-Mitev 2007) The SPSS statistical data analysis program was used for the cross-table analysis. Besides the questionnaires, we set out to engage persons (30 persons) who are considered to be experts of their own [ elds. In the interviews conducted we asked our interviewees how they evaluate the relationship between digital competences and the labor market from the perspective of education and career orientation. We also set out to discover, analyze and evaluate the factors that appear as the demand of different sectors and the requirement of the labor market. Key questions of the interview centered around the following: 1. What is your opinion on the place and role of digital competences in different competence structures? 2. What is your opinion on the importance of digital competences in your area of expertise? 3. Do you agree with the assumption that there are several factors, such as lack of resources, infrastructure and attitude, hindering the acquisition and development of digital competence? 4. What do you think of the circumstances of digital competence acquisition in public education? 5. In your opinion, to what extent are labor market, career and digital competence correlated in today’s Hungary? 6. What is your opinion of the preparedness of career orientation services regarding the mediation of digital competences? 7. Do you think that the existence of digital competences is basically dependent on the age group concerned? Does this cause tensions in everyday life and especially at work? 8. Do you agree that digital competences can only ful [ ll their role in economy and in knowledge-based society if their development occurs within the system of life-long learning? Research Results
1. Reasonably, in the survey persons having a form of access to this online platform were involved, i.e. persons without a computer/computer or internet access were excluded from the survey.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 87 In the 21 st century, the possession of digital competences does not only mean access to and utilization of infocommunication technologies but also the possession of related and appropriate knowledge, skills and attitudes. An EU-wide comprehensive study on digital inclusion and skills conducted in 2014 found that the digital competences of 47% of the Union’s population are unsatisfactory, including 23% possessing no digital competences at all. 1 Our research sets out to examine digital competences and career orientation in connection with society, economy, employment policy, labor market and education both on a national level and based on county patterns. Our starting point was that lifelong guidance is the combination of activities that enables people, irrespective of their age and at any point in their lives, to measure their skills, competences and interest; to make reasonable decisions on education, training and employment; so that they can manage their individual career choices in the [ eld of education or work as well as in any other areas of their lives, where the above skills and competences can be acquired or utilized. In a broader sense, digital competence means the con [ dent, critical and creative utilization of ICT (information and communication technologies) in order to achieve the goals regarding work, employment, learning, leisure, social inclusion and/or participation. Digital competence is transversal key competence, and as such, enables a person to acquire other key competences (e.g. language learning, mathematics, learning ability, cultural awareness).2 Our major [ ndings are as follows: xMajor changes and restructuring took place in the labor market after the Great Recession of 2008. As a result of the economic competition partly due to globalization, the over-segmented labor market has been growing in importance. The former supply-based labor market was replaced by a demand-oriented labor market, the main characteristic of which is that besides basic competences some horizontal skills, such as learning ability, social and civil responsibility, sense of initiative and entrepreneurship, cultural awareness, independency and creativity, are valued more and more. xConsidering the Uni [ ed Classi [ cation System of Profession (FEOR), except for the (simple) professions within the main group of jobs requiring no special training, nearly all professions require a certain degree of digital knowledge, which is, however, not equal to digital competences. xAccording to the European Commission Directorate General for Communications Networks, Content & Technology’s (DG CONNECT) DESI Index, which is used to measure the development of digital economy and society, Hungary ranked 20 th out of the 28 EU Member Countries based on the 2015 country pro [ le. In the course of last year, Hungary managed to make the most progress in the [ eld of connectivity: broadband technologies reach 94% of households, and 76% are provided with high-speed services. xAvailability of devices promoting the acquisition of digital competences has considerably improved over the last years. At the same time, our survey shows that the digital knowledge of citizens are shallow, and in many cases it is limited to user skills, therefore it is of low value for the labor market.
1. Riina Vuorikari: Becoming digitally competent – A task for the 21st century citizen. http:// www.schooleducationgateway.eu/hu/pub/experts/riina_vuorikari_-_becoming_dig.htm 2. Ferrari, Anusca (2013): DIGCOMP: A Framework for Developing and Understanding Digital Competence in Europe. Report EUR 26035 EN
88 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 xBased on the responses of the persons involved in the survey, the most common way of acquiring digital competencies (56%) is through the duality of school education and self-tuition, whereas more than 20% of competences are totally attributable to self-tuition. E-learning, as a modern form of learning, appears only marginally, for the time being. It is a thought-provoking fact that only 9% of respondents determined formal school settings as the scene of learning – which raises the question whether IT education is appropriate enough. x48% of responding employers said that the involvement of the education system in competency building is only partly satisfactory. 26% of respondents found that appropriate work is done in this area by the educational system. 17% believes that education performs well in the [ eld of digital competency building. 9% of respondents chose the category of ‘inappropriate’ on this issue. According to our investigations, the fundamental problem of education is that both the ICT systems and the change of approach are dif [ cult to be integrated into the daily educational practices. In order to ensure development, more substantial IT education with up-to-date content should be provided both at primary and secondary schools, thus fostering the acquisition of knowledge required by higher education. xIn spite of the results achieved in the [ eld of occupational guidance over the past [ fteen years, occupational guidance and career counseling seem to be un-structured and random. The system suffered damage due to the constant reorganization of institutions involved in career guidance (education, labor organization, etc.). xNew methods enhancing lifelong learning and lifelong guidance are dif [ cult to integrate into daily practices. Accessibility of career counseling and the availability of the relevant set of instruments show considerable differences. xThe relationship between digital competences and occupational guidance shows a number of contradictions. On the one hand, a process aimed at developing the ICT scope of occupational guidance has started. On the other hand, there are shortcomings in the occupational guidance activity itself as regards the presentation of the actual content of IT competences, and their relevance to the labor market. As we have experienced, this might be the reason for the current and, sooner or later, persistent labor shortage in this area. The problem calls for professional cooperation with the involvement of policymaking (economy, education, and employment), employers, employees and alternative scienti [ c organizations. xNevertheless, there are promising and straightforward state and government strategies and concepts with the common goal to establish for each area of lifelong learning system the resources in infrastructure, staff and facilities necessary for the development of digital skills, constituting the core competences in the context of employability and competitiveness on the labor market. 1
1. Digital Education Strategy of Hungary. Annex of Government Proposal. Budapest, 30. June 2016 www.kormany.hu
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 89 Instead of Conclusion: Digital Competencies and Career Orientation on Labor Market until 2025 Labor market goes through a radical change due to the unstoppable technical development. Digitalization expanded the over-segmented labor market and its competency requirements even more. It also has an impact on the more strongly occurring generation problems. The gap has never been so deep between the active generations working at the same place. The new generation has the characteristic of being much less a conformist, rather an individualist. According to EUROSTAT’s projections – among others – on the likely trends in employment, the expansion in employment at a Union level tends to slow down between 2010 and 2020. The average estimated increase of 0.3% constitutes merely one third of the annual rate for employment growth experienced during the period between the millennium and the start of the global crisis. The number of persons employed is expected to peak in 2022 at EU level, and subsequently it will fall by some 15-16 million until 2060. EUROSTAT predicts that the number of persons employed in Hungary is likely to peak in 2027, with an expected number of 4 million persons employed. The prognosis then shows a decline of 23% until 2060. This process is clearly linked with the decline in population and has no direct impact on the employment level, which shows an upward trend throughout the whole period of forecast. According to calculations made by the EU, the Hungarian level of employment may increase to 65% by 2020 and to 67-68% by the year 2060. Over the whole career span of a person, the phase of career guidance has increasingly been extended, since the time spent acquiring the education necessary for future employment is longer. It is also important to note that preparation and getting prepared for one’s career is much more complex than it used to be . A survey of Hungarian Chamber of Commerce and Industry / Institute for Economic and Enterprise Research reveals that the new (digital) industrial revolution entails signi [ cant changes in the labor market. 1 According to the survey, this change can be explained by using the phenomenon of ’ skill-biased technological change’, based on which a decline in demand for unskilled labor and a substantial increase in demand for highly skilled workforce is to be expected. In parallel with this tendency, the total automation of certain areas may result in a signi [ cant loss of jobs. Considering the technologies existing in Hungary, it is estimated that 12% of jobs could be replaced by means of automation. As a result of technological development, the skill-based structure of certain industries’ labor market undergoes rapid transformation, and the demand for skilled and unskilled labor will change. 2
1. Fruzsina Nábelek, Anikó Sturcz, István János Tóth (2016): Az automatizáció munkaer Ę-piaci hatásai. Járási munkaer Ę-piacok automatizációs kitettségének becslése. MKIK Gazdaság- és Vál- lalkozáskutató Intézet Budapest 2. „Technological changes can have an impact on employment in two ways: one effect is the so called creative destruction, where technology replaces live work, consequently, labor supply is to be concentrated on other areas instead (i). On the other hand, the workforce thus released is absorped by high-productivity sectors. This is the so called capitalisation effect. Automation has a potential nega- tive effect on the labor market in the case where creative destruction predominates the capitalisation effect. If high-producticity sectors are incapable to absorb the work force released due to automation, a signi [ cant future decline in employment might as well be expected. One possible means of enhanc-
90 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 The dual factor of digital economy and employment and the links between them tend to determine both the economic growth in Hungary and the sustainability of such growth. Who can win the race between education and vocational training and the even faster changing demands of the labor market in a situation where – more often than not – education is not at all aware what the purpose of education should be – given that we cannot even guess the emergence of certain jobs. In the information society, knowledge and information have become the clear basis for economy and production activities. Consequently, considerable economic potential and competitive advantage can be achieved if we are [ rst to generate, access, analyze, use and include information in the range of our products and services. Thus, the information producer, proprietor and distributor becomes much more signi [ cant in production processes. The person with informational literacy has to be considered as a more competitive individual, since he/she can access all necessary information quickly and cost-effectively, he/she is able to analyze and synthetize his/her knowledge, and use it in a creative and ethical way henceforth. 1 The possession of digital competencies is increasingly becoming a prerequisite for the future success on the labor market. However, the development of these skills is not only the task of IT courses, but the whole educational system requires a comprehensive attitude involving the deliberate use of digital devices and teaching methodology in education, the systematic and constantly up-dated preparation of teachers and trainers of digital pedagogy, the support of teachers’ competences by means of digital pedagogy, the digitalization of teaching materials and administration of education alike. 2 Staff, equipment and technical facilities to support career guidance activities in educational institutions are to be further strengthened. On the one hand, the decreasing number of pupils – resulting from the negative demographic trends – would require more thorough, more rational and more effective career guidance. On the other hand, in order to support more informed decision making, the relevant knowledge of career teachers and educators is to be enhanced. The labor market undergoes radical changes: knowledge-based labor demand (in particular, for young, talented employees) is signi [ cantly increasing, whereas labor supply is greatly reduced – which is going to develop intensi[ ed competition between employers and, consequently, bring about changes on the supply side of the labor market. Employers should be prepared to the fact that employees are compelled to spend more and more time on the labor market and at their workplaces. This is a particular problem for jobs and workplaces involving heavy physical and mental strain, where career reorientation would be required. Therefore, in the context ing the capitalisation effect is the improvement of employees’ adaptability and \ exibility through the promotion of quality education as well as by the relative increase of education expenditure.’ (Fruzsina Nábelek, Anikó Sturcz, István János Tóth (2016): Az automatizáció munkaer Ę-piaci hatásai. Járási munkaer Ę-piacok automatizációs kitettségének becslése. MKIK Gazdaság- és Vállalkozáskutató In- tézet Budapest) 1. Dóra Egervári: A XXI. század társadalmi jelenségei az információtudomány tükrében – avagy az információs társadalom, az információs m Ħveltség és az információs kompetenciák összefüggései. In: Tudásmenedzsment, Vol. 10 2009. 1. p. 98–105. 2. Digital Education Strategy of Hungary. Annex of Government Proposal. Budapest, 30. June 2016 www.kormany.hu
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 91 of career guidance, it is inevitable to develop techniques and methods by means of improving and adapting the elaborated info-communication methods in order to meet the requirements of both young and elderly age groups.
References - European Lifelong Guidance Policy Network (ELGPN) Glossary . The Hungarian publishing of the ELGPN GLOSSARY was carried out by the Department of Training of the National Employment Fund with the support of the Ministry for National Economy based on the NFA KA 1/2012 Grant Agree- ment. Budapest, 2013. - Báger Gusztáv (szerk. 2008.): A tudásalapú gazdaság és társadalom . Állami Számvev Ęszék Fejlesztési és Módszertani Intézet Budapest - Cseh Judit: A hazai pályaválasztási rendszer. In: Szell Ę János (szerk. 2014): Pályakezd Ę [ ata- lok munkaer Ę-piaci esélyei a Dél-dunántúli régióban 2025-ig. Zárótanulmány, PTE, Pécs - Egervári Dóra: A másodlagos digitális megosztottság enyhítésének modellje. Az információs mĦveltség komplex fejlesztési lehet Ęségei 187 p. Doctoral School: ELTE Doctoral School of Literature Studies, Program for Library Sciences. Year of submission: 2014. Year of defence: 2015. Year of publica- tion: 2015. - Egervári Dóra: A XXI. század társadalmi jelenségei az információtudomány tükrében – avagy az információs társadalom, az információs m Ħveltség és az információs kompetenciák összefüggései. In: Tudásmenedzsment , 10. évf. 2009. 1. sz. pp. 98–105. - Ger Ę Péter (2015) Élethelyzethez Igazított Tanulás (Life Tailored Learning) Kutatócsoport anyagai.PTE KPV Kar. Szekszárd-Pécs. - Krisztián Béla, Arató Péter (2008) Feln Ęttek új helyzetben-vizsgáztatás távoktatással. Feln Ęttképzés .2008.4. 46-47. - Lakatos Miklós (2015): A képzettség és a foglalkozás megfelelésének (kongruenciájának) el- emzése a 2011. évi népszámlálás adatainak felhasználásával M Ħhelytanulmányok 6. Központi Statisztikai Hivatal, Budapest - Muity György, Nemeskéri Zsolt: Competences of Career Guidance Professionals: Summary of a Research Programme Tudásmenedzsment 15: (1. különszám) pp. 128-129. (2014) - Nemeskéri Zsolt - Zádori Iván: Globális képzés és a munka világa. A munka világa és a munkáltatói hatalom, Munkatudományi és munkajogi kutatók el Ęadásai m Ħhelykonferencia, Pécs, PTE FEEK, 2015. május 12., konferencia-el Ęadás (2015) - Nemeskéri. Zs. - Zádori, I. (2016): Global Education Research and Practice: Developing a Graduate Course in Global Education in Hungary. In: Titi-Amayah, A. - Yawson, R. (ed.) AHRD 2016 International Research Conference Proceedings. Academy of Human Resource Development, Jacksonville, FL, USA. 1-20 p. - Pankász Balázs: Web 2.0 és social media alkalmazásának lehet Ęségei a fels Ęoktatás területén Tudásmenedzsment 12:(1) pp. 83-96. (2011) - PES 2020 stratégiai eredményeit összegz Ę dokumentum. Az állami foglalkoztatási szolgálatok hozzájárulása az EU 2020 célkit Ħzéseinek megvalósításához. Nemzeti Foglalkoztatási Hivatal 2013. - Szell Ę János: „A munka világának változásai Magyarországon a 21. század elején” tenden- ciák és kutatási tapasztalatok. Osztrák- Magyar Szakért Ęi Akadémia, EURES-T 2014. éves konferenciája . Nemzeti Munkaügyi Hivatal, Budapest, konferencia-el Ęadás 2014. október 28. - Szell Ę János (szerk. 2014): Pályakezd Ę [ atalok munkaer Ę-piaci esélyei a Dél-dunántúli ré- gióban 2025-ig. Zárótanulmány, PTE, Pécs - Vámosi Tamás (2015): Tanoncból mesteremberek. PTE, Pécs, 275. p.
92 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 The Analyse of the Labor Force Resources Market Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies, “ARTIFEX” University of Bucharest Prof. Alexandru MANOLE PhD. Assoc. prof. M ădălina-Gabriela ANGHEL PhD. “ARTIFEX” University of Bucharest Cristina SACAL Ă PhD. Bucharest University of Economic Studies
Abstract In this article, the authors present a study on the Romanian labor market- related resources and wage/income situation. The research covers the resident population, the structure by genders, the ageing and the gap between age groups, the index of demographic dependence. A signi [ cant phenomenon that affects the Romanian society and economy is the migration, and a set of relevant indicators is analyzed in the study, such as the sold of the international temporary migration. The study on the population incomes reveals the increases and decreases by categories of activities, the highest and the less signi [ cant average wages in the Romanian economy Key words: labor, population, resources, unemployment, persons JEL Classi [ cation: J20, J30
Introduction The occupied population, according to the SEC methodology, is the sole indicator that indicates the human potential of the occupied labor force that can be used to determine the social productivity of labor as a ratio between the GDP and the occupied population. The evolution of the productivity of labor is, within the series, \ uctuant enough, from positive elevated levels, to constant decreases starting quarter I 2009 until quarter I 2010, to record a comeback to a positive trend, of 1.6% in quarter II 2010 against the previous year, of 1.9% in quarter III 2010 against quarter III 2009. In 2015 and during the [ rst six months of 2016, the productivity have not manifested signi [ cant oscillations, but recorded a still low level. On activity branches, the greatest weight is held by agriculture, with 27.6%, followed by industry, with 22.5% and transports with 21%. The indicator occupied population of Romania compared to other countries proves a concerning discrepancy in negative way and where I think the attention of decisional factors must be focused. The information regarding the “budget sector” must be carefully analyzed, because the data refer to the statistics from economic activities (aggregated on homogenous activity) according to CAEN Rev.2.: public administration, education, respectively health and social assistance (including private education – some 2%, respectively some 4.5% for health and social assistance), excluding the armed forces and assimilated personnel (MApN, SRI, MAI etc.).
Literature review Anghelache (2016) presents the major elements that characterize the economic environment of Romania. Anghelache, Manole, Anghel and Popovici (2016)
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 93 study the human resources and their position, dynamics in the Romanian economy. Anghelache, Manole, Anghel and Ursache (2016), Anghelache and Anghelache (2012) analyse the correlation between labour force, labour market and the population of Romania. Brown, Earle and Telegdy (2010) analyze the impact of privatization on employment and wages in Romania and three adjacent countries. Dubey, Jones and Sen (2006) present some consideration on the structure of labor force. Florescu (2015) develops on the knowledge economy and analyses the labour market in this context. Hamermesh and Lee (2007) develop on the labor-associated stress. Hili, Lahmandi- Ayed and Lasram, H. (2016) analyze the labor market in the globalization context. Lopes and Jesus (2015) focus on the correlation between [ nancial liberalization and economic growth. Matei and Dinu (2014) approach the single market fragmentation. Stanef (2014) studies the discrepancies on the Romanian labor market, depending on the urban/rural environment.
Methodology and data By January 1 st , 2015, the resident population counted for 19,861 thousand persons, by 85.9 thousand persons less as against January 1 st , 2014. The main cause of this decrease consists of the negative natural growth ( - 69,522 persons). The urban and feminine populations are of a majority (53.8%, respectively 51.1%). The phenomenon of demographic ageing became more prominent, the gap between the old population of 65 years and over and the young population of 0 – 14 years old increasing up to over 300 thousand persons (3,376 thousand as against 3,072 thousand persons). The index of demographic dependence increased from 47.1 to 48.1 young and of full age persons for 100 adult persons. The sold of the international temporary migration of long duration was negative (-42,177 persons). By January 1st 2015, the resident population of the urban milieu counted for 10,695 thousand persons, decreasing by 0.5% as against January 1 st , 2014. Also by January 1 st , 2015, the feminine population amounted 10,141 thousand persons, decreasing by 0.6% as against the same date of the previous year.
The resident population by sex and age, January 1 st , 2015
Data source : National Insitute of Statistics, Press release no. 249/07.10.2015.
94 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 The process of the demographic ageing deepened comparatively with January 1 st , 2014, showing the decrease of the number of the young persons (0-14 years old) and the increase of the number of old persons (65 years old and over). The index of the demographic ageing increased from 106.5 (by January 1 st , 2014) to 109.9 old persons against 100 young persons (by January 1 st , 2015). The weight of the population of 0-14 years old in the total of the population kept on remaining constant (15.5%) for both years but the weight of the population of 65 years old and over in the total population increased from 16.5% in 2014 to 17.0% by January 1 st , 2015. Thus, the index of demographic dependence increased from 47.1% (by January 1 st , 2014) to 48.1 young and old persons against 100 adult persons (by January 1 st , 2015). The sold of the international migration for the year 2015 was negative, the number of emigrants exceeding the number of immigrants. During the year 2015, as well as in 2014, the female population emigrated at a higher proportion in comparison with the male population.
The international temporary migration of long duration, by sexes and age groups, in the year 2015
Data source : National Insitute of Statistics, Press release no. 249/07.10.2015.
This number differs signi [ cantly form the one of employees that is currently operated with. It includes the number of employees determined in compliance with the accounts, that take into consideration, both data sources used to determine the cost of labor force occupation, such as the Survey on labor force in households (AMIGO); the Inquiry regarding the cost of labor force (S3); Annual structural survey in enterprises (ASA); and also administrative data sources (information provided by the Ministry of Foreign Affairs, Ministry of Labor, Family and Equality of Chances, Ministry of Interior and Administrative Reform etc.); accounting situations of commercial companies. I state that the number of employees includes those working in the hidden economy, established according the computation methodology. During the period 2010 - 2015 by continuous decreases of the number of employees. The most accentuate declines were recorded in 2010 and during the [ rst nine months of 2011.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 95 The rate of the vacant jobs diminished in the health and social assistance sector (by 0.20 percent points), in the public administration (by 0.11 percent points), while in the education sector an increase (by 0.12 percent points) has been recorded. The evolution of the vacant work places ratio was more accentuated in health and social assistance (by 2.53 p.p.), followed by public administration (0.67 p.p.), and for education the ratio kept unchanged (0.26%). Slightly over 10% of the total vacant work places were recorded in each of the activities: public administration (2.7 thousand vacant places), respectively health and social assistance (2.4 thousand vacant places), while in education the demand for work places was of some one thousand. Comparatively against the previous periods, in health and social assistance, the most signi [ cant decrease of number of vacant places recorded: by 7.8 thousand vacant places, representing more than two-thirds (67.5%) of the number of vacant places that diminished within a year in the whole economy, respectively with 0.8 thousand vacant places against the previous trimester. Comparatively with month of July of the previous year the average net nominal salary gain increased by 7.6%. The index of the real salary gain as against the same period counted for 109.4%. The index of the real salary gain for July 2016 was 101.9% as against the previous month. Comparatively with October 1990, the index of the real salary gain counted for 140.1%, by 2.6 percent points higher than the one recorded for June 2016.
The evolution of the consumer prices indices and of the indices of the average net salary gains, during the period July 2015 – July 2016
Data source : National Insitute of Statistics, Statistical Bulletin no 7/2016.
The most signi [ cant increases of the average net salary gain have been recorded as follows: by 14.2% for the production of basic pharmaceuticals and pharmaceutical preparations, respectively by 14.1% for other extractive activities; between 6.0% and 8.0% for storage and other auxiliary activities for transport, sylviculture forestry and
96 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 forestry exploitation (inclusive [ shing and aqua-culture), repair, maintenance and installing machines and equipment, production and supply of electric and thermic energy, gas, hot water and conditioned air, fabrication of other conveyance means; between 4.5% and 5.5% for superior and inferior coal extraction, hotels and restaurants, agriculture, hunting and annex services, cinematographic production activities, videos and television programs (inclusive radio recordings and activities of musical editing; activities of programs broadcasting and transmission); residues collecting, treating and eliminating (inclusive activities of recyclable materials recuperation, activities of decontamination; wood processing, fabrication of wooden and poplar products, excepting the furniture (inclusive the fabrication of products of straws and other weaved vegetal materials); the fabrication of cloths ware, constructions. The decreases of the average net salary gain as against the previous month have been generated by the fact that for June occasional premiums had been granted (inclusive bonuses for holydays, as well as sums out of the net pro [ t and other funds. Meantime, the decreases of the average net salary gain have been generated by production failures or by or smaller receipts (depending on contracts), as well as by hiring personnel with low salary gains in certain economic activities. The most signi [ cant decreases of average net salary gain have been recorded as follows: by 10.9% for the computers and electronic and optical products fabrication; between 9.5% and 10.0% for publishing activities and beverage fabrication; between 2.0% and 4.5% for printing and reproduction on supports and recordings, fabrication of rubber products and plastics, research-development activities, activities of annex services to the extraction of crude oil and natural gas. In the budgetary sector, increases of the average net salary gain have been recorded as against the previous month, as follows: public administration (2.2%), health and social assistance (1.3%), as consequences of the enforcement of the legal provisions starting with July 1 st , 2015. For education, a decrease of the average net salary gain (-3.4%) has been recorded as a consequence of the diminishing of the amounts representing hour- payment of the didactic personnel during the period of the summer vacation.
Registered unemployment during May 2015 – May 2016
R- revised data, P – provisional data Data source : National Insitute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2016.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 97 By sexes, the unemployment ratio for men is by 2.2 percentage points higher than the one for women (the values being 7.8% for men and 5.6% for women).
Unemployment rate by sexes (%) 2014 2015 July Aug Sept Oct Nov Dec Jan Feb March April May June July Total 15-74 yrs 6.8 6.8 6.7 6.7 6.7 6.6 6.9 6.9 6.8 6.8 6.8 6.8 6.8 25-74 yrs 5.5 5.4 5.4 5.3 5.4 5.2 5.5 5.5 5.4 5.6 5.6 5.6 5.6 Men 15-74 yrs 7.3 7.3 7.1 7.1 7.1 6.9 7.5 7.5 7.4 7.6 7.6 7.6 7.8 25-74 yrs 6.0 5.9 5.8 5.8 5.8 5.7 6.1 6.1 6.1 6.4 6.4 6.4 6.5 Women 15-74 yrs 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.0 6.0 5.8 5.8 5.7 5.6 25-74 yrs 4.8 4.8 4.8 4.7 4.8 4.7 4.7 4.7 4.6 4.6 4.5 4.4 4.4 Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.
For adult persons (25-74 years), the unemployment rate was estimated as 5.6% for July 2015 (6.5% in the case of the men and 4.4% for women), out of the total number of unemployed estimated for July 2015. In the quarter II 2015, the average number of pensioners counted for 5307 thousand, deceasing with 25 thousand as against the previous quarter. The ratio between the average number of state social security pensioners and the employees’ number was 10 to 10; the average monthly pension amounted 892 lei, by 0.2% higher as against the previous quarter; the average state social security pension counted for 886 lei, while the ratio between the average state social security pension for age limit with complete stage of subscription and the average net salary gain counted for 58.6% (comparatively with 60.8% for the previous quarter); the index of the average real pension as against the previous quarter was 100.3%.
The evolution of the nominal pension index and the consumer prices index, during the period 2013-2015
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.
98 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 The ratio between the average number of state social security pensioners and the employees’ number is showing signi [ cant \ uctuations in territorial pro [ le, from 5 pensioners only to 10 employees in the Municipality of Bucharest, to 17 to 10 in the district Giurgiu. the average state social security pension varied with signi [ cant discrepancies in territorial pro [ le as well, the gap between the minimum value and the maximum one exceeding 400 lei (711 lei in the district Giurgiu against 1122 lei in Bucharest).
Conclusion Among the European countries, the evolutions as against 2010 are divergent: thus, the diminishing tendency is notices in 12 countries, increasing in 12 countries while in 3 countries the weight of the employees in administration remained constant comparatively with the same period of the previous year. In July 2016, the unemployment rate in its seasonally adjusted form counted for 4.1%. The unemployment rate in July 2015 kept the same level as that recorded for the previous month. The unemployment rate for men is exceeding by 1.2 percent points the one recorded for women. In July 2016 the average gross nominal salary gain counted for 2875 lei, by 1.9% higher as against June 2015. The highest values of the average net nominal salary have been recorded in the [ eld of the extraction of crude oil and natural gas while the lowest ones in the domain of hotels ad restaurants. The social security pensioners hold the majority (99.9%) of the total number of pensioners. The social security pensioners represent 88.2% of the total number of those of social security pension. By categories of pension, the number of the pensioners of age limit was preponderant (73.8%) in the frame of the category of the social security pensioners. The pensioners included in the categories - anticipated pension and partially anticipated – represented 2.1% only.
References 1. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economic ă, Editura Economic ă, Bucureúti 2. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Popovici, M. (2016). Resursele umane: rolul úi dezvoltarea lor în economia na Ġional ă / Human resources: their role and development in the national economy , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 51-58/59-65 3. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Ursache, A. (2016). Corela Ġia dintre evolu Ġia populaĠiei úi pia Ġa muncii/ Correlation between the Evolution of the Population and the Labor Market, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp. 91-101/102-111 4. Anghelache, G.V., Anghelache, C. (2012). Labor Force Market in Romania , Metalurgia International, nr. 5/2012, pp. 145-153 5. Brown, D., Earle, J., Telegdy, A. (2010). Employment and Wage Effects of Privatisation: Evidence from Hungary, Romania, Russia and Ukraine , The Economic Journal, Volume 120, Issue 545, June 2010, pp. 683–708 6. Dubey, A., Jones, R.P., Sen, K. (2006). Surplus Labor, Social Structure and Rural to Urban Migration , The European Journal of Development Research, No.18, pp. 86-104 7. Florescu, I.C. (2015). Technological revolution, labor markets and income distribution in the knowledge economy , Theoretical and Applied Economics, Volume XXII (2015), No. 2(603), Summer, pp. 293-302 8. Hamermesh, D.S., Lee, J. (2007). Stressed out on four continents: time crunch or yuppie kvetch? , The Review of Economics and Statistics, 89(2), pp. 374-383
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 99 9. Hili, A., Lahmandi-Ayed, R., Lasram, H. (2016). Differentiation, labor market and globalizatio n, The Journal of International Trade & Economic Development, Volume 25, 2016 - Issue 6, pp. 809-833 10. Lopes, T., Jesus, C. (2015). Financial liberalization and economic growth: The (ir) relevance of the democracy context , Journal of Economic Studies, 42(2), pp. 207-223 11. Matei, L., Dinu, I.T. (2014). Single market fragmentation. The in \ uence of the public decision system’s features upon the national decision system: A case study of the Romanian Eco-duty , Theoretical and Applied Economics, Vol. XXI (2014), No. 5(594), pp. 69-84 12. Stanef, M.R. (2014). Economic disparities between urban and rural Romanian labor market , Theoretical and Applied Economics, Volume XXI (2014), No. 9(598), pp. 61-70 13. Institutul Na ܊ional de Statistic ă, Buletinele statistice nr. 7/2015, 7/2016.
100 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Analiza indicelui pre Ħurilor de consum al popula Ħiei relev Ć o temperare prin mĆsuri \ scale Conf. univ. dr. M ădălina-Gabriela ANGHEL Universitatea “ARTIFEX” din Bucure úti Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucure úti, Universitatea “ARTIFEX” din Bucure úti Drd. Tudor SAMSON Drd. Radu STOICA Academia de Studii Economice, Bucure úti
Abstract Acest articol re \ ect ă preocup ările autorilor pentru studiul in \ a Ġiei. Analiza se bazeaz ă pe indicatori speci [ ci, cum ar [ evolu Ġia general ă a indicilor pre Ġurilor de consum, dinamica indicilor pentru venitul net mediu, cre úterea pre Ġurilor la [ nalul intervalului considerat (Iulie 2016), indicii pre Ġurilor pe grupuri de bunuri úi servicii, delimitate de clasi [ carea statistic ă na Ġional ă. Indicii pentru produse alimentare úi respectiv pentru nealimentare, au fost analiza Ġi în sec Ġiuni dedicate ale articolului. În [ nal, autorii prezint ă cele mai semni [ cative concluzii extrase din studiu. Cuvinte cheie : in \ a Ġie, bunuri, alimentare, non-alimentare, indice, pre Ġ, servicii Clasi [ care JEL: E31, E64
Introducere. Literature review In \ a Ġia, sau deprecierea, se calculeaz ă în Ġara noastr ă pe baza pre Ġurilor de consum al popula Ġiei, iar rata de modi [ care a acestui indicator se stabile úte prin compararea în timp a modi [ c ării acestor pre Ġuri. Acest indice al pre Ġurilor de consum trebuie s ă realizeze o sintez ă a evolu Ġiei între dou ă perioade a pre Ġurilor tuturor bunurilor úi serviciilor care intr ă în consumul popula Ġiei. Practic, este imposibil s ă [ e observate úi înregistrate pre Ġu rile la toate produsele úi serviciile consumate de popula Ġie într-o perioad ă de timp dat ă. De aceea, pentru urm ărirea úi înregistrarea acestor date statistice se utilizeaz ă un eúantion de bunuri úi servicii care trebuie s ă [ e reprezentativ, prin structura consumului úi a pre Ġurilor, astfel încât rezultatele ob Ġinute s ă poat ă [ extinse la întreaga popula Ġie, cu o marj ă de eroare cât mai redus ă. În analiza acestui indice se impune s ă [ e avute în vedere o serie de aspecte, care au in \ uen Ġă asupra evolu Ġiei acestuia de la o perioad ă de timp la alta. Astfel, popula Ġia nu se poate proteja împotriva cre úterii puter nice a pre Ġurilor, în general, sau la unele categorii de pre Ġuri úi servicii. De aceea, calea cea mai simpl ă rămâne reducerea, uneori substituirea cu alte produse sau chiar scoaterea din consum a acestor categorii de produse. Ascari úi Ropele (2009) se preocup ă de trendul in \ a Ġionist, în corela Ġie cu principiul Taylor. Anghel, Anghelache úi Manole (2016) studiaz ă evolu Ġia in \ a Ġiei în România, în perioada recent ă, analize pe aceea úi tem ă reg ăsim úi în lucr ările lui Anghel
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 101 (2015), Anghelache, Ni Ġă úi Badiu (2016). Anghelache úi Sacal ă (2015) analizeaz ă fenomenul in \ a Ġiei din punct de vedere teoretic, Anghelache et.al. (2014) se preocup ă de evolu Ġia in \ a Ġiei úi a indicelui pre Ġurilor, ca instrument de cuanti [ care a fenomenului in \ a Ġionist. M ăsurarea in \ a Ġiei a fost abordat ă de Anghelache, Voineagu úi Gheorghe (2012). Bilbiie (2009) s-a preocupat de unele aspecte ale politicilor [ scale. Blanchard, Gali úi Perotti (2002) au caracterizat efectele cheltuielilor publice úi taxelor asupra rezultatelor. Bordo, Dueker úi Wheelock (2008) au analizat corela Ġia dintre in \ a Ġie, politica monetar ă úi pia Ġa de capital, Coibion úi Gorodnichenko (2011) úi Hornstein úi Wolman (2005)dezvolt ă pe o linie similar ă. Lucrarea lui Cicak úi Soric (2015) eviden Ġiaz ă corela Ġia între ISD úi PIB. Gali, L´opez-Salido, Vall´es (2007) studiaz ă impactul cheltuielilor asupra consumului. Kim úi Henderson (2005) abordeaz ă Ġintirea in \ a Ġiei. Koulakiotis et.al. (2012) analizeaz ă impactul in \ a Ġiei asupra PIB. Schmitt- Grohe úi Uribe (2007) descriu un set de reguli monetar- [ scale.
Considera Ġii generale În termeni generali, indicele pre Ġurilor de consum al popula Ġiei depinde de: natura bunurilor úi serviciilor pentru care se consider ă preĠ urile; categoriile de populaĠie pentru care se consider ă cump ărăturile (consumul); natura pre Ġurilor; limita de satisfacere a nevoilor de consum ale popula Ġiei prin cump ărarea de produse úi servicii úi in \ uen Ġa nivelului veniturilor popula Ġiei asupra satis facerii nevoilor de consum prin cump ărarea de produse úi servicii. Evolu Ġia indicilor pre Ġurilor de consum al popula Ġiei în perioada iulie 2015 – iulie 2016 este prezentat ă în gra [ cul urm ător:
EvoluĠia indicilor pre Ġurilor de consum al popula Ġiei în perioada iulie 2015 - iulie 2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
102 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 EvoluĠia indicilor pre Ġurilor de consum úi a indicilor câ útigurilor salariale medii nete în perioada iulie 2015 - iulie 2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Pe baza datelor publicate de Institutul Na Ġional de Statis tic ă, în Buletinul nr. 7/2016, rata in \ a Ġiei, pe total úi elemente de structur ă, este prezentat ă în tabelul de mai jos:
Cre úterea pre Ġurilor în luna iulie 2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Relevant ă este prezentarea din gra [ cul urm ător a indicilor pre Ġurilorde consum. Se constat ă o „înghe Ġare” a acestui indice în perioada 2014-2016, ne [ ind vorba de dezin \ a Ġie ci de stoparea cre úterii acestui indice prin m ăsuri [ scale (reducerea TVA úi a altor taxe).
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 103 Indicii pre Ġurilor de consum în perioada 2001-2016 - Decembrie an anterior = 100 - 135- % -
130 130,3
125
117,8 120
114,1 115 109,3
110 108,6 109 104,9 107,9 106,6 105 105,33 104,7 104,2 104,5
101,7 100 100,2 100,7
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul statistic nr. 7/2016.
EvoluĠia pre Ġurilor de consum pe grupe de m ărfuri úi servicii (%)
100
99,5
99,9
99,2 99,3 99,4 99,5 99,6 99,7 99,8 99,9 100 100,1
Marfuri alimentare Servicii Marfuri nealimentare
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Indicele pre Ġurilor de consum pentru produsele alimentare Fa Ġă de iulie 2015, în iulie 2016, la m ărfurile alimentare se înregis treaz ă men ܊inerea constant ă a pre ܊urilor. La m ărfurile alimentare, sc ăderi semni [ cative s-au înregis trat în luna iulie 2016, fa Ġă de luna iulie acela úi an, la legume, conserve din legume, carto [ , fructe, conserve din fructe, zah ăr, produse lactate etc. În iulie 2016, s-au consumat cu prec ădere urm ătoarele categorii de m ărfuri alimentare: produse de mor ărit úi pani [ ca Ġie, pâine, carne, preparate din carne úi conserve din carne, carne de procine, lapte úi produse lactate, ou ă, cacao úi cafea, băuturi alcoolice úi alte produse alimentare.
104 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Sc ăderi, în luna iulie 2016, fa Ġă de luna iulie a anului 2015 s-au înregistrat la consunul de: carne, pe úte, lapte, brânz ă úi zah ăr etc. La celelalte produse s-a înregistrat o stagnare a consumului produselor alimentare.
Indicele pre Ġurilor de consum la produse nealimentare La m ărfurile nealimentare, în iulie 2016, fa Ġă de iulie 2015 s-a înregistrat o sc ădere de -0,5% a pre Ġutilor de consum. La nivelul iulie 2016 s-a constat o stagnare a preturilor la produsele nealimentare, comparativ cu luna iulie a anului precedent. S-a înregistrat o stagnare la preturile de consum pentru: produse cultural sportive, autoturisme, accesorii úi piese de schimb auto, velo úi alte m ărfuri nealimentare, în iulie 2016, fa Ġă de iulie 2015. De asemenea, asist ăm la o u ܈oar ă sc ăderesau men Ġinerea preĠurilor la combustibili, energie electric ă úi gaze, în iulie 2016.
Indicele pre Ġului de consum al serviciilor Indicele pre Ġului de consum al serviciilor a înregistrat în luna iulie 2016 o sc ădere de -0,1% fa Ġă de luna iulie 2015. În iulie 2016 s-au înregistrat cre úteri de pre Ġuri comparativ cu luna iulie 2015 la serviciile de po útă úi telecomunica Ġii, transport, radio-TV, cât úi la nivelul altor servicii. Asist ăm, totodat ă, la sc ăderea pre Ġurilor la serviciile de apa, canal, salubritate, în timp la celelalte categorii de servicii pre Ġurile stagneaz ă sau marcheaz ă cre útere sensibil ă.
Câ útigul salarial mediu nominal În analiza efectului in \ a Ġiei asupra nivelului de trai trebuie luate în calcul úi câ útigurile medii ale popula Ġiei în perioada analizat ă. Astfel, câ útigul salarial mediu nominal brut pe economie, în iulie 2016, a fost de 2.875 lei. Salariul brut în industrie a fost în luna iulie 2016 de 2.825 lei, cu niveluri mai ridicate în industria extractiv ă úi energie electric ă, termic ă, ap ă, gaze. În industria prelucr ătoare salariile s-au situat sub media pe total industrie. Raportul dintre indicele câ útigului mediu nominal net úi indicele pre Ġurilor de consum, în luna iulie 2016, a fost de 100,8%, fa Ġă de luna precedent ă, 109,4% fa Ġă de luna corespunz ătoare a anului precedent úi de 142,1%, comparativ cu luna octombrie 1990.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 105 Câ útigurile salariale medii brute în luna iulie 2016 pe principalele activit ăĠ i ale economiei
*) Exclusiv for Ġele armate úi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I., etc.). Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
In \ a Ġia continu ă s ă joace un rol diferit în aprecierea raportului dintre indicele câ útigului salarial mediu nominal net úi indicele pre Ġurilor de consum. Este di [ cil de tras o concluzie cu privire la evolu Ġia in \ a Ġiei în perioada următoare. La prima vedere, nivelul ratei in \ a Ġiei din 2014 úi primele úapte luni din 2016 conduce la concluzia c ă situa Ġia social-economic ă din România se a \ ă într-un moment mai relaxat decât în perioada 2000-2010, [ ind pe un trend de stabilizare. Pentru anul 2016 se estimeaz ă o rat ă a in \ a Ġiei anuale de cca. 101,00%, pe care o apreciez a [ realist ă comparativ cu veniturile mici ale popula Ġiei. Se pot face unele comentarii úi în leg ătur ă cu nivelul real al acestui indicator înregistrat în anul 2016, deoarece se calculeaz ă dup ă o metodologie concret ă în care produsele alimentare, neali mentare úi serviciile particip ă cu o pondere constant ă la construirea indicelui preĠului de consum al popula Ġiei. Din acest punct de vedere, putem aprecia c ă, într-o structur ă organizat ă, dup ă criterii mai apropiate de situa Ġia real ă, úi într-o conjunctur ă în care resursele de venituri ale popula Ġiei ar [ fost mai mari, probabil c ă indicele de pre Ġuri, mai ales la m ărfurile alimentare, ar [ fost diferit, în contextul în care úi în anul 2012 anumi Ġi produc ători úi comercian Ġi au fost nevoi Ġi s ă-úi diminueze la maximum marja de pro [ tabilitate în ideea de a- úi putea desface produsele úi de a nu le Ġine în stoc, [ ind nu pu Ġine úi cazurile în care aceste m ărfuri au fost vândute chiar sub valoarea lor real ă de piaĠă . Câ útigurile salariale medii brute au sporit nesemni [ cativ fa Ġă de anul 2015, îns ă pe fondul controlului administrativ al in \ a Ġiei, popula Ġia nu a avut de suferit. Câ útigurile salariale medii brute sunt prezentate în gra [ cul urm ător.
106 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Câ útigurile salariale medii brute în luna iulie 2016, pe principalele activit ăĠ i ale economiei
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Mai trebuie subliniat úi faptul c ă, din p ăcate, în România se men Ġine o activitate subteran ă care „produce“ sau „ofer ă“ unele produse úi servicii popula Ġiei la niveluri de pre Ġuri reduse úi care, chiar dac ă nu întotdeauna au o calitate corespunz ătoare, reprezint ă un element de „tenta Ġie“ pentru consumatori, care apeleaz ă la consumul acestora din motive [ nanciare (în sens de economisire).
Concluzii Pre Ġurile unor produse úi servicii consumate de popula Ġie nu evolueaz ă pe pia Ġa româneasc ă în func Ġie de raportul dintre cerere úi ofert ă, vânz ările [ ind dirijate, cu prec ă dere, de nivelul veniturilor de care dispune popula Ġia la un moment dat. Or, aceste venituri sunt, relativ, din ce în ce mai mici, în compara Ġie cu ritmul de cre útere a preĠu rilor úi nevoile normale de consum ale popula Ġiei. În aceste situa Ġii, produc ătorii îúi diminueaz ă marja de risc sau înghea Ġă , pentru anumite perioade, pre Ġurile unor produse, ceea ce are ca efect ob Ġinerea unui indice redus al in \ a Ġiei, departe de realitatea economic ă. Produsele noi care apar nu au grad de compara Ġie perfect, cu perioade anterioare, in \ uen Ġând în felul acesta úi nivelul indicelui in \ a Ġiei. In \ uen Ġă asupra indicelui in \ a Ġiei au úi anumite pro duse sau servicii care în perioada curent ă nu mai sunt produse (comercializate). De regul ă, astfel de produse, care dispar de pe pia Ġă în condi Ġii normale, sunt înlocuite de altele, ceea ce conduce la diminuarea in \ uen Ġei lor asupra indicelui in \ a Ġiei. Astfel, chiar dac ă în indicele pre Ġului de consum al populaĠ iei plata unor servicii va [ re \ ectat ă numai procentual, cre úterea acestor pre Ġuri, sub form ă de taxe úi impozite pe care popula Ġia le va pl ăti pentru propriet ăĠ i, case, terenuri, mijloace auto etc., conduce deja la di [ cultatea înregistr ării unui astfel de indice pentru acest an. Pe de alt ă parte,
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 107 este de dorit ca pentru popula Ġie s ă se întrevad ă unele m ăsuri de protec Ġie social ă, astfel încât cre úterea indicelui in \ a Ġiei s ă nu afecteze prea profund, prin pauperizare, situa Ġia popula Ġiei din Ġara noastr ă. Reforma trebuie, desigur, conti nuat ă, trebuie accelerat ă, dar un minimum de m ăsuri de protec Ġie trebuie asigurat pentru popula Ġie. Salturi deosebite ale salariului mediu brut úi net pe economie s-au realizat în anii 2008 úi 2009, acestea, îns ă, neputând [ pl ătite în 2010 úi 2011, deoarece jum ătate nu au avut fundament real. Acest trend a fost dictat de interese electorale f ără acoperire în oferta pie Ġei úi capacit ăĠ ii economice. Din noiembrie 2015, când s-a trecut la „tehnocra ܊ie” guvernamental ă, legea salariz ării unitare a guvernului Ponta a r ămas r ătăcit ă prin vreun sertar iar lupta electoral ă cu fo ܈tii tehnocra ܊i, deveni ܊i politicieni, aduce doar iluzii care, în mod cert, nu vor [ validate integral la guvernare.
Bibliogra [ e selectiv ă 1. Ascari, G., Ropele, T. (2009). Trend In \ ation, Taylor Principle, and Indeterminacy , Journal of Money, Credit and Banking, 41, pp. 1557–1584 2. Anghel, M.G., Anghelache, C., Manole, A. (2016). Some aspects regarding the in \ ation evolution during the last period , Romanian Statistical Review, Supplement, no.8, pg. 104-109 3. Anghel, M.G. (2015). The In \ ation (Consumer Price) Evolution , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2015, pp. 128-132 4. Anghelache, C., Ni Ġă , G., Badiu, A. (2016). The In \ ation (Consumer Prices) in the Romanian Economy, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2016, pp. 99-102 5. Anghelache, C., Sacal ă, C. (2015). Some Theoretical Aspects regardind the In \ ation , Romanian Statistical Review - Supplement, No. 6, pg. 5 – 11 6. Anghelache, C., Diaconu, A., Prodan, L., Stanciu, E. (2014). Evolution of the In \ ation and Price Index , Romanian Statistical Review, Supplement no. 7/2014, pp. 48-52 7. Anghelache, C., Voineagu, V., Gheorghe, M. (2012). Metode de m ăsurare úi analiz ă a in \ a Ġiei , Editura Economic ă 8. Bilbiie, Florin O. (2009). Non-Separable Preferences and Frisch Labor Supply: One Solution to a Fiscal Policy Puzzle , Journal of Money, Credit and Banking, Forthcoming 9. Blanchard, O., Gali, J., Perotti, R. (2002). An Empirical Characterization of the Dynamic Effects of Changes in Government Spending and Taxes on Output , The Quarterly Journal of Economics, November 2002, 117 (4), pp. 1329–1369 10. Bordo, M.D, Dueker, M., Wheelock, D. (2008). In \ ation, Monetary Policy and Stock Market Conditions , NBER working paper No. 14019 11. Cicak, K., Soric, P. (2015). The Interrelationship of FDI and GDP in European Transition Countries , International Journal of Management Science and Business Administration, Volume (Year): 1 (2015), Issue (Month): 4 (March), pp. 41-58 12. Coibion, O., Gorodnichenko, Z. (2011). Monetary Policy, Trend In \ ation, and the Great Moderation: An Alternative Interpretation , American Economic Review, 101, pp. 341–70 13. Gali, J., L´opez-Salido, J.D., Vall´es, J. (2007). Understanding the Effects of Goernment Spending on Consumption , Journal of the European Economic Association, March 2007, 5 (1), pp. 227–270 14. Hornstein, A., Wolman, A.L. (2005). Trend In \ ation, Firm-Speci [ c Capital, and Sticky Prices , Economic Quarterly, pp. 57–83 15. Kim, J., Henderson, D.W. (2005). In \ ation Targeting and Nominal-Income-Growth Targeting: When and Why are They Suboptimal? , Journal of Monetary Economics, 52, pp. 1463 – 1495 16. Koulakiotis, A., Lyroudi, K., Papasyriopoulos, N. (2012). In \ ation, GDP and Causality for European Countries , International Advances in Economic Research, Volume (Year): 18 (2012), Issue (Month): 1 (February), pp. 53-62 17. Schmitt-Grohe, S., Uribe, M. (2007). Optimal Simple and Implementable Monetary and Fiscal Rules , Journal of Monetary Economics, 54, 1702–1725
108 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Studiu comparativ privind evolu Ħia indicatorului Produsului Intern Brut Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucure úti, Universitatea „ARTIFEX” din Bucure úti Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Universitatea „ARTIFEX” din Bucure úti Drd. Andreea Ioana MARINESCU Drd. Marius POPOVICI Academia de Studii Economice, Bucure úti
Abstract În acest articol, autorii realizeaz ă un studiu comparativ asupra dinamicii produsului intern brut al României. Acest indicator exprim ă rezultatele calitative úi cantitative care caracterizeaz ă economia unei Ġă ri. În cuprinsul articolului, sunt realizate compara Ġii în timp, dar úi în spa Ġiu, cu accent asupra evolu Ġiilor înregistrate în Ġă rile Uniunii Europene. Interpretarea indicatorilor analiza Ġi este completat ă de un set coerent de m ăsuri propuse pentru dezvoltarea economiei române úti. Cuvinte cheie: economie, produs intern brut, evolu Ġie, compara Ġie, cantitativ Clasi [ care JEL: B22, N10
Introducere Produsul Intern Brut este calculat de toate Ġă rile úi el repre zint ă, sub form ă sintetizat ă, evolu Ġia cantitativ ă úi calitativ ă înregis trat ă de o Ġar ă într-o perioad ă de timp dat ă. Dac ă am compara acest indicator ob Ġinut de Ġara noastr ă în ultimii ani cu cel realizat de Ġă rile europene, situa Ġia ar [ clar negativ ă, Ġara noastr ă situându-se pe unul dintre ultimele locuri, dar s-ar g ăsi o explica Ġie prin decalajul existent în nivelul de dezvoltare social-economic ă. Situa Ġia nu este îns ă diferit ă nici în cazul în care compar ăm nivelul PIB realizat de România cu acela úi indicator ob Ġinut de Ġă ri din centrul úi estul Europei, care au p ăú it pe drumul tranzi Ġiei o dat ă cu Ġara noastr ă. În acest context, compara Ġiile sunt cu mult mai edi [ catoare deoarece eviden Ġiaz ă anumite evolu Ġii care s-au produs în condi Ġii aproximativ similare úi care, în situa Ġia sc ăderii accentuate a acestui indicator în Ġara noastr ă, ne oblig ă s ă c ăut ăm cauzele reale ale unei astfel de evolu Ġii. Din acest punct de vedere, apreciem c ă cea mai obiectiv ă este compara Ġia indicatorului PIB realizat de Ġara noastr ă cu nivelurile aceluia úi indicator înregistrate de Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Polonia, Ungaria, Republica Slovenia, Republica Slovac ă úi Bulgaria. Constat ăm c ă, începând cu anul 1990 úi pân ă în anul 1995, ace úti indicatori au înregistrat evolu Ġii diferen Ġiate în aceste Ġă ri, în majoritatea producându-se o tendin Ġă de sc ădere, înaintea macro stabiliz ării. Din anul 1995 úi pân ă la sfâr úitul anului 1999, acest proces de reducere substan Ġial ă a PIB a continuat mai ales în România, Ġara care r ămânea singura dintre cele mai sus men Ġionate în situa Ġia de a avea un indicator PIB sc ăzut.
Literature review Anghelache úi Sacal ă (2016) se preocup ă de utilitatea modelului de regresie linear ă multipl ă în analiza factorilor care in \ uen Ġeaz ă evolu Ġia Produsului Intern Brut,
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 109 Dumitrescu, Anghel úi Anghelache (2015) au în vedere in \ uen Ġa variabilelor structurale asupra PIB, Huang, Hwang úi Yang (2008) studiaz ă consumul de energie ca factor în cre úterea PIB. Anghelache, Manole úi Anghel (2015) studiaz ă, prin regresie simpl ă, corela Ġia dintre dinamica indicatorilor consum [ nal úi consum public. Anghelache úi Anghel (2015) abordeaz ă analiza Produsului Intern Brut prin metode statistico- econometrice. Anghelache, Anghel úi Sacal ă (2013) descriu evolu Ġia indicatorului principal macroeconomic. Anghelache úi Manole (2012) au în vedere studiul, prin metode econometrice, al corela Ġiei dintre PIB úi investi Ġiile str ăine directe, pe o tem ă similar ă dezvolt ă Cicak úi Soric (2015). Beck et.al. (2007) analizeaz ă leg ătura dintre [ nan Ġe, inechitate úi s ărăcie. Bhandari úi Frankel (2015) se concentreaz ă pe Ġintele de PIB nominal pentru Ġă rile în curs de dezvoltare, o tem ă apropiat ă este tratat ă în lucrarea lui Sumner (2014). Faust, Rogers úi Wright (2005) se preocup ă de PIB la nivelul statelor G7. Fleurbaey (2009) ia în calcul oportunitatea unei m ăsuri a bun ăst ării sociale, suplimentar fa Ġă de PIB. Greenwood, Sanchez úi Wang (2013) studiaz ă cuanti [ carea impactului dezvolt ării [ nanciare asupra economicului. Jeong úi Townsend analizeaz ă rela Ġia dintre cre útere úi inegalitate printr-o abordare bazat ă pe model. Mazurek (2013) realizeaz ă o analiz ă comparativ ă a cre úterii PIB în Ġă rile europene. Nalewaik (2012) se preocup ă de utilizarea PIB ca instrument în estimarea probabilit ăĠ ii de recesiune. Panagiotis úi Pantelis (2013) studiaz ă rela Ġia între cre úterea economic ă úi schimb ările culturale.
Metodologie ܈i date • Dup ă anul 2000, Produsul Intern Brut a înregistrat un proces de cre útere. Este semni [ cativ faptul c ă în 2007 PIB a fost cu 6,0% mai mare decât în 2006, dar în cifre absolute este înc ă departe de poten Ġialul de care dispune România. În anul 2005, Produsul Intern Brut a fost în cifre absolute úi pre Ġuri curente de 287,1863 miliarde lei, adic ă peste 100 miliarde de dolari la cursul de 2,85 lei/$ la 31.12.2005. În anul 2006 PIB a înregistrat nivelul de 342,2 miliarde lei, adic ă cca. 142,7 miliarde dolari SUA la cursul de 2,40 lei/USD, ceea ce reprezint ă o cre útere cu 7,7% fa Ġă de anul 2005. În anul 2007, Produsul Intern Brut a fost în cifre absolute úi pre Ġuri curente de 404.708,8 milioane lei, adic ă peste 169,4 miliarde de dolari la cursul de 2,4564 lei/$ la 31.12.2007, ceea ce reprezint ă o cre útere de 6,1% fa Ġă de anul precedent. În anul 2008, PIB a ajuns la 514.654 milioane lei. Comparativ cu 2007, PIB a crescut în 2008 cu 7,1%. În anul 2009, pe fondul lipsei de programe proactive, a „bugetelor electorale” din 2008 úi 2009 úi sub efectul devastator al crizei, PIB a sc ăzut la 491.273,7 lei, înregistrând o sc ădere, în date de \ atate, de -7,1%. În 2010 PIB a ajuns la 522.561,1 milioane lei, iar în 2011 a fost de 578.551,9, (salariile înregistrate nu sunt de \ atate [ ind exprimate în pre Ġurile curente ale [ ec ărei perioade). În 2012, valoarea PIB a fost de 587.494,4 milioane lei. În 2013, valoarea PIB a fost de 637.583,1 milioane lei, adic ă cu 3,4% mai mare decât în 2012. În anul 2014 PIB a ajuns la 668.143,6 milioane lei, înregistrând o cre útere de 3,1% fa Ġă de 2013. În 2015, PIB-ul a înregistrat valoarea de 712,832,3 milioane lei. În 2016, în primul semestru PIB a atins valoarea de 325.572,9 milioane lei, nivelul [ ind net superior fa ܊ă de cel înregistrat în anii preceden ܊i în aceea ܈i perioad ă comparabil ă, pân ă în prezent, în Ungaria, Ġar ă cu care ne putem compara, s-a înregistrat o tendin Ġă \ uctuant ă de cre útere a PIB cuprins ă între 1,3% în 1996, 4,6% în 1997, 5,1% în 1998, 5,9% în 1999, 7,7% în 2000 úi 3,5% în 2002, 3,7% în 2003, 2,1% în 2004, 4,1% în 2005, 3,9% în 2006, 3.7% în 2007, de
110 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 0,5% în 2008, de 1,1% în 2009 úi -1,6% în 2010. În anul 2010, PIB a sc ăzut cu -1,0%, [ ind de 522.561,1 milioane de lei. Ungaria úi Polonia sunt Ġă ri care, de úi s-au confruntat úi ele cu o serie de di [ cult ăĠ i de-a lungul timpului, au trecut la o îmbun ătăĠ ire a activit ăĠ ii care le-a permis o cre útere cantitativ ă a indicatorului PIB. În Ġara noastr ă, dac ă în anul 1996 acest indicator manifesta o cre útere de 3,9% fa Ġă de anul 1995, în perioada urm ătoare a anului 1997 s-a manifestat o sc ădere de 6,6%, în anul 1998 o sc ădere de 7,3%, iar în 1999, o sc ădere de 3,2%. Din anul 2000, PIB a înregistrat o evolu Ġie constant ascendent ă, crescând cu 3% în 2001 cu 5,3% cu 4,8% în 2002, cu 4,9% în 2003, cu 8,4% în 2004, cu 4,1 în 2005, cu 7,7% în 2006, cu 6,0% în 2007 úi cu 7,1 în 2008. calculul este efectuat fa Ġă de anul precedent. În 2009 a început adev ăratul recul, înregistrându-se o reducere de -7,1%, fa Ġă de anul anterior. Procentul de sc ădere a PIB a continuat úi în 2010, când PIB s-a redus cu -1,6%, iar pentru 2011, PIB- ul a crescut cu 2,5%. În 2012, de asemenea, a fost o u úoar ă cre útere (1,1%), iar în 2013 s-a înregistrat o cre útere comparabil ă, de 3,4%, în 2014 de 3,1% iar în 2015 de 3,8%. În primele ܈ase luni ale anului 2016, Produsul Intern brut a fost de 325.572,8 milioane lei.
EvoluĠia PIB în perioada 2001- 2016 (perioada corespunz ătoare din anul precedent = 100)
* date provizorii, estimate pentru 2016 Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul statistic nr. 7/2016.
• PIB, principalul indicator de caracterizare a evolu Ġiei economiei na Ġionale, a înregistrat în 2010 o sc ădere cu -1,6% fa Ġă de anul 2009 úi o cre útere de 2,5% în 2011 fa Ġă de 2010. În 2012, PIB a crescut cu 1,1% fa Ġă de 2011, iar pentru anul 2013, cre úterea este de 3,4%, adic ă 637.583,1 milioane lei. În 2014 cre úterea fa Ġă de 2013 a fost de 3,1%, PIB ajungând la 668.143,6 milioane lei, iar în iunie 2016 [ ind de 325.572,8 milioane lei. Din punctul de vedere al cifrelor absolute privind realizarea PIB, pe categorii de resurse úi utiliz ări, putem men Ġiona c ă agri cultura, silvicultura úi piscicultura au avut o contribu Ġie redus ă, industria úi construc Ġiile au sc ăzut în ritm moderat, iar serviciile úi produc Ġia aferent ă serviciilor bancare au înregistrat o rat ă negativ ă. Analiza structurii PIB pe resurse úi utiliz ări a fost prezentat ă úi analizat ă, pe larg, în capitolul unu, nemai [ ind oportun ă reluarea úi în acest capitol.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 111 O apreciere trebuie f ăcut ă úi în leg ătur ă cu situa Ġia stocurilor care eviden Ġiaz ă faptul c ă o bun ă parte a consumurilor din economie a fost alimentat ă prin stocuri acumulate în perioadele precedente úi c ă, în general, se produce pe stoc, întrucât circuitul economic de produc Ġie – desfacere – consum este strangulat [ e din lipsa veniturilor úi a surselor [ nanciare existente în economie, [ e, uneori, de calitatea precar ă a unor produse, a úa încât, pentru a evita úomajul úi a- úi ob Ġine indicatorii pe baza c ărora se face salarizarea, în multe întreprinderi cu capital de stat sau majoritar de stat se produce orice, indiferent de situa Ġia [ nal ă a acestui „ce“ produs. S ă sper ăm c ă vor [ efectuate, la nivelul factorilor de decizie, analize realiste care s ă eviden Ġieze aceste deprecieri ale indicatorilor macroeconomici, úi prin aceasta, deprecierea evoluĠ iei economiei României. F ără o astfel de analiz ă, este cert c ă s-ar înregistra stagn ări ale principalilor indicatori macroeconomici.
Produsul Intern Brut a avut un trend oscilant în 2009-2016 Analiza evolu Ġiei social-economice din Ġara noastr ă nu se poate efectua decât pe baza studiului unor date care s ă acopere úi s ă eviden Ġieze, la nivel macroeconomic, stadiul de dezvoltare a Ġă rii, concretizat în evolu Ġia PIB. Analiza individual ă a evolu Ġiei acestui indicator, de úi este de natur ă s ă eviden Ġieze situa Ġia macroeconomic ă pe care o parcurge România, nu este su [ cient de elocvent ă, putând exista p ăreri úi puncte de vedere care s ă conduc ă la concluzia c ă, poate, condi Ġiile concrete de la noi sunt particulare, or, analiza urm ăre úte identi [ carea cu orice pre Ġ numai a aspectelor negative. De aceea, vom efectua o analiz ă comparat ă a modului în care a evoluat acest indicator, PIB, în perioada 2001-2016 úi pe perioada 1997-2000, fundamentat pe indici cu baza în lan Ġ (compararea nivelului anului curent cu anul precedent) úi într-un context care ni se potrive úte, cel al Ġă rilor central úi est-europene. Aceast ă posibilitate de analiz ă este mult mai edi [ catoare fa Ġă de o analiz ă solitar ă, care ar putea [ „afectat ă” de interpretarea c ă poate este insu [ cient de relevant ă datorit ă unor condi Ġii interne sau fa Ġă de o comparare exhaustiv ă cu toate Ġă rile europene care ar [ , de asemenea, generatoare de interpret ări, cum c ă o serie de Ġă ri din Europa au condi Ġii sociale, economice etc. total diferite de cele din Ġara noastr ă. Singura cale de analiz ă concret ă a acestor elemente privind evolu Ġia PIB este un studiu comparat al evolu Ġiei în România úi cele lalte Ġă ri central úi est-europene, cum sunt Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia úi Cipru. Aceste zece Ġă ri constituie, al ături de România, nucleul statelor central úi est- europene care au p ăú it pe acela úi drum în condi Ġii aproximativ similare. Nu se include în aceast ă analiz ă situa Ġia statelor europene care au rezultat din dezintegrarea fostei URSS úi nici integral pe cele care au rezultat din dezmembrarea fostei RSFI. De asemenea, Albania, care în momentul de fa Ġă nu rapor teaz ă date esen Ġiale úi precise în leg ătur ă cu dezvoltarea social-economic ă, nu poate [ luat ă în discu Ġie. Acest element ap ărea ca esen Ġial în analizele efectuate de economi úti, care porneau de la faptul c ă o astfel de macrostabilizare, pe fondul unei schimb ări úi în contextul credibilit ăĠ ii propuselor programe electorale, va [ d ătătoare de speran Ġe. Comparativ cu Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia úi Republica Ceh ă, România a înregistrat în perioada 2001-2015 o oarecare cre útere medie anual ă a ratei de evolu Ġie a PIB, de úi în 2009-2011 s-a manifestat sc ăderea sub impactul crizei úi a ine [ cien Ġei programului de guvernare. Ajungem la concluzia c ă, din punctul de vedere al nivelului economic,
112 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 România se a \ a într-o situa Ġie bun ă pân ă în 2008, [ ind alarmant ă c ăderea din 2009- 2010 úi ritmul nesemni [ cativ din 2011-2012. Anul 2013 arat ă o înviorare, cu o cre útere de 3,4%, iar în 2014, cre úterea a fost de 3,1% fa Ġă de anul anterior, iar în 2015 cre ܈terea a fost de 3,8% fa ܊ă de 2014. Modul în care a evoluat PIB din 2005 pân ă în prezent este concludent, în contextul în care acest indicator cuprinde úi sfera serviciilor, deci sfera tuturor activit ăĠ ilor din cadrul economiei na Ġionale. Înseamn ă c ă s-au realizat acele transferuri de activit ăĠ i de la un sector de activitate la altul ceea ce este de natur ă s ă stimuleze consolidarea economiei de pia Ġă , dar numai în m ăsura în care se va intensi [ ca preocuparea de a investi în sectoare economice speci [ ce Româaniei, acceptate cantitativ-calitativ úi nivel al costurilor de pia Ġă intern ă úi interna Ġional ă. De [ cien Ġa programelor anticriz ă din 2009-2012 const ă tocmai în lipsa de măsuri anticriz ă proactive ce ar [ avut, cu certitudine, efecte pozitive. Perioada 2013-2016 a marcat un reviriment bazat pe o politic ă mai realist ă de alocare a resurselor.
Sugestii privind unele m ăsuri care pot [ întreprinse Pentru a justi [ ca aceast ă apreciere úi pentru c ă, de úi am semnalat úi în 2011 nevoia unor astfel de m ăsuri, nu s-a întreprins nici o m ăsur ă concludent ă, redau în continuare, în mod succint, câteva asemenea m ăsuri care au stat úi înc ă mai stau la îndemâna guvernan Ġilor din România. a) Impozitarea dreptului de proprietate pe fondul arabil (agricol) úi forestier cu o sum ă de circa 400 lei/an, pl ătibil ă în 4 tran úe de câte 100 lei/trimestru. Impozitul pe proprietatea fondului agricol/forestier în cuantumul men Ġionat este teoretic (exempli [ cativ) acesta urmând a [ stabilit în func Ġie de impozitul practicat în prezent úi corelat cu subven Ġia comunitar ă. În urma unei astfel de m ăsuri se vor realiza: - încasarea anual ă a unei sume de circa 7 – 8 miliarde lei; - determinarea proprietarilor de terenuri agricole/forestiere s ă treac ă la exploatarea ra Ġional ă a acestora; - determinarea celor f ără posibilit ăĠ i [ nanciare úi cuno útin Ġe agro–tehnice s ă arendeze propriet ăĠ ile agricole/forestiere; - determinarea proprietarilor agricoli s ă decid ă vânzarea acestor propriet ăĠ i; - în situa Ġiile prev ăzute la punctele c úi d se va asigura refacerea lotiz ării suprafe Ġelor agricole care pot [ apoi exploatate prin metode agro–tehnice superioare (mecanizare, chimizare, combatere d ăun ători, fertilizare, irigare, asolamente etc) deoarece numai prin lotiz ări de la circa 200 hectare în sus se pot aplica metodele agri–tehnice precizate. b) Pentru refacerea úeptelului trebuie încuraja Ġi proprietarii de animale s ă se implice mai activ, iar pentru aceasta se impun: - subven Ġii active numai pentru cei care au un anumit num ăr de animale pe [ ecare specie; - scutirea de impozit pe proprietatea animalelor sau practicarea de impozite modice; - sprijinirea proprietarilor pentru a implementa m ăsurile din directivele europene, privitoare la acest sector; - impulsionarea dezvolt ării industriei de prelucrare a produselor agro- alimentare; - sprijinirea proprietarilor agricoli prin acordarea de asisten Ġă de specialitate în vederea ini Ġierii de proiecte în vederea acces ării fondurilor comunitare cuprinse în programul de dezvoltare rural ă.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 113 c) Scutirea de impozit pe pro [ tul realizat din exportul de bunuri úi servicii, măsur ă care ar avea ca efecte: - repatrierea sumelor în valut ă încasate din export; - dezvoltarea exporturilor directe de m ărfuri úi servicii úi renun Ġarea la opera Ġiunile speculative de export (export în tranzit, export pe baz ă de comision, export pentru reexport din alt ă Ġar ă etc); - cre úterea exporturilor intracomunitare úi interna Ġionale de produse úi servicii române úti cu efect imediat asupra dezvolt ării produc Ġiei pentru export. d) Încurajarea investi Ġiilor str ăine directe prin urm ătoarele: - reducerea plafoanelor (investi Ġia propriu – zis ă) pân ă chiar la 1 milion Euro, cu condi Ġia de a se localiza în domenii de interes úi ocupare de for Ġă de munc ă, pentru care se acord ă facilit ăĠ i (scutirea de impozit pe pro [ tul realizat pentru o perioad ă în cazul investi Ġiilor în domeniul productiv, scutirea de impozite pentru export, reducerea unor contribu Ġii pentru for Ġa de munc ă ocupată din úomaj etc); - simpli [ carea procedurilor de autorizare a unor astfel de investi Ġii; - elaborarea unui cadru legislativ suplu úi de durat ă, deoarece desele schimb ări în acest domeniu legislativ estompeaz ă entuziasmul investitorilor str ăini. e) Ini Ġierea de proiecte majore în domeniul infrastructurii în vederea atragerii de investitori str ăini úi acces ării fondurilor comunitare. Astfel, în domeniul transporturilor s-ar putea ini Ġia un proiect na Ġional pentru dezvoltarea úi modernizarea infrastructurii utilizând facilit ăĠ ile oferite de acordurile cu Fondul Monetar Interna Ġional, Banca Mondial ă úi Banca European ă pentru Reconstruc Ġie úi Dezvoltare în vederea ob Ġinerii unor credite în condi Ġii mai avantajoase. Pentru realizarea unui asemenea proiect s-ar impune urm ătoare m ăsuri: - proiectarea sistemului de infrastructur ă na Ġional (autostr ăzi, poduri, over\ ay-uri etc), s ă presupunem de circa 1500 km; - lotizarea geogra [ c ă a acestei re Ġele în pachete de circa 150 – 200 km; - antecalcula Ġie speci [ c ă [ ec ărui lot astfel stabilit; - preg ătirea caietelor de sarcini pentru [ ecare lot (ce devine un proiect), cu următoarele elemente importante: participarea intern ă úi interna Ġional ă la licita Ġiile ce se vor organiza; prezentarea de garan Ġii bancare solide; garantarea unui termen de execu Ġie de maximum doi ani; asigurarea [ nan Ġă rii ini Ġiale de c ătre câ útig ătorul [ ec ărei licita Ġii; recuperarea fondurilor investite în [ ecare caz, în cota úi limitele prevăzute în normele europene din fondurile comunitare; asigurarea co [ nan Ġă rii de Guvernul român prin eventuale credite interne/externe sau acorduri cu câ útig ătorii licita Ġiilor de rambursare a sumelor datorate c ătre ace útia în condi Ġii de creditare (când s-a angajat împrumutul de peste 20 miliarde euro de la FMI, Banca Mondial ă úi Uniunea European ă pentru investi Ġii úi dezvoltare, aceasta trebuia s ă [ e destina Ġia sumelor primite, úi nu plata de salarii úi pensii!); recuperarea cheltuielilor efectuate de investitori prin exploatarea pe o perioad ă ce se poate calcula a re Ġelelor construite. f) Avantajele unui asemenea proiect ar consta în: - atragerea de fonduri str ăine, comunitare úi necomunitare; - absorb Ġia de for Ġă de munc ă, în special din rândul úomajului ceea ce determin ă reducerea ratei úomajului úi a fondurilor pentru ajutorul de úomaj; - revitalizarea unor societ ăĠ i comerciale de produc Ġie din domeniul realiz ării de materiale necesare acestor proiecte de infrastructur ă (ciment, bitum, cherestea, [ er beton etc);
114 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 - sporirea bazei de impozitare ca urmare a ocup ării de locuri de munc ă úi alimentarea astfel a bugetelor úi fondurilor speciale cu venituri suplimentare; - îmbun ătăĠ irea substan Ġial ă a infrastructurii úi re Ġelei de transport române úti. Toate aceste proiecte trebuie organizate numai prin licita Ġii interna Ġionale pentru a atrage, cu prec ădere, societ ăĠ i de construc Ġii specializate din Ġă ri cu bogat ă experien Ġă (Fran Ġa, Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia etc.), în contextul în care acestea au pu Ġine proiecte în Ġă rile lor. Astfel de proiecte asigur ă valori [ carea avantajelor pe care le ofer ă fondurile comunitare úi conduce la revitalizarea sistemului bancar românesc. Dup ă modelul simpli [ cat prezentat mai sus se pot ini Ġia úi altele similare în domenii în care România are expertiz ă úi care sunt de interes cel pu Ġin european. g) Relansarea activit ăĠ ii în domeniul construc Ġiilor de locuin Ġe úi industriale prin: - practicarea unei cote de TVA reduse, poate chiar zero, pentru asemenea proiecte; - scutirea pentru o perioad ă de timp de la plata impozitului pentru pro [ tul realizat din aceste proiecte; - practicarea în mod avantajos a creditului ipotecar. h) Impulsionarea direc Ġiilor regionale pentru ini Ġierea de proiecte ce pot accesa fonduri comunitare nerambursabile (asigurarea cotelor de co [ nan Ġare, acordarea de asisten Ġă de specialitate etc.). i) Alte m ăsuri privind aplicarea de impozite úi taxe diferen Ġiate cu scopul de a proteja persoanele cu venituri mici/situa Ġii precare úi a încasa venituri progresive de la persoanele cu stare economic ă/[ nanciar ă bună. Cele mai sus prezentate nu se constituie într-un program articulat, ci reprezint ă doar o sugestie ce poate [ avut ă în vedere pentru a se încerca, m ăcar, ie úirea din criz ă. Nu credem c ă în întreaga cavalcad ă de dezbateri, dintr-o parte sau alta a eúichierului politic, s-a auzit ceva concret din toate sugestiile de m ăsuri de mai sus. S-a limitat totul la „bisturiu”, adic ă a „t ăia”din dreapta úi „nu t ăia” din stânga. Avem nevoie de o „gândire na Ġional ă neafectat ă”, adic ă de un grup de speciali ܈ti în domeniu, care s ă nu [ e inhiba ܊i úi s ă spun ă sincer unde ne-au dus „anii electorali 2008-2009”, 2012-2013 ܈i, mai recent, 2016. Este nevoie de o privire retroactiv ă lucid ă, pentru a se continua saltul realizat începând cu 2013.
Concluzii Anul 2012, a fost unul greu de analizat úi interpretat mai ales ca urmare a faptului c ă s-au succedat trei guverne are nu au avut coeren Ġă úi continuitate în programele aplicate. Ultimul guvern, zis de dreapta, a încercat s ă cârpeasc ă o oarecare strategie afectat ă îns ă de angajamente anterioare, restric Ġiile impuse prin programul FMI, deturn ări de fonduri úi multe altele. La sfâr úitul anului 2012, situa Ġia s-a îmbun ătăĠ it. Anul agricol 2012 a fost slab, iar 2013, 2014 ܈i 2015 au marcat un reviriment. Fondurile europene au fost accesate în mic ă m ăsur ă sau, cele accesate nu s-au utilizat în mod corespunz ător. Turismul a înregistrat un curs nesatisf ăcător. Investi Ġiile autohtone s-au redus sau au fost utilizate ine [ cient, ca s ă nu folosesc alt ă expresie, iar cele str ăine practic au disp ărut. În aceste condi Ġii, evolu Ġia a devenit haotic ă. S-au redus salariile, a crescut rata úomajului, rata in \ a Ġiei a crescut, s-a redus num ărul locurilor de munc ă, toate cu efect negativ în nivelul de trai al popula Ġiei, deci a calit ăĠ ii vie Ġii. De fapt, în volumele anterioare (este reluat úi în acesta), am prezentat foarte clar c ă gre úelile s-au declan úat imediat dup ă decembrie 1989, când, în mod nes ăbuit, s-au declan úat in \ a Ġia úi úomajul, cu efectele
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 115 lor devastatoare asupra economiei úi s-a refuzat trecerea la primul pas, de privatizare corect ă, pe baza p ărĠilor sociale existente chiar úi în economia superetatizat ă. De-a lungul celor nou ăsprezece ani am tras o sumedenie de semnale, bazate pe analiza cifrelor reale înregistrate în evolu Ġia economic ă, dar, nimic, la nivel absolut, nu a fost luat m ăcar în discu Ġie. Nu cred c ă sunt singurul care am efectuat asemenea analize. Au mai fost úi al Ġii ale c ăror m ărturii scrise r ămân m ărturii istorice pentru alte genera Ġii.
Bibliogra [ e 1. Anghelache, C., Sacal ă, C. (2016). Multiple linear regression used to analyse the corelation between GDP and some variables , Romanian Statistical Review, Supplement, no.9, pp. 94-99 2. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2015). Unifactorial Econometric Model - Connection between the Final Consumption and the Private Consumption , Asian Academic Research Journal Of Social Science & Humanities, Volume 2, Issue 6, November 2015, pp. 212-219 3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). GDP Analysis Methods through the Use of Statistical – Econometric Models, „ECONOMICA” Scienti [ c and didactic journal, nr. 1 (91), Chi úin ău, Republica Moldova, pp. 124-130 4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Sacal ă, C. (2013). The Gross Domestic Product Evolution by the End of June 2013 , Romanian Statistical Review, Supplement no. 4/2013, pp. 7-11 5. Anghelache, C., Manole, A. (2012). Correlation between GDP Direct Investments – An Econometric Approach , Metalurgia International nr.8, p.96 6. Beck, T., Demirg-Kunt, A, Levine, R. (2007). Finance, Inequality and the Poor , Journal of Economic Growth, 12(1), pp. 27–49 7. Bhandari, P., Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing Countries , National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898, Cambridge 8. Cicak, K., Soric, P. (2015). The Interrelationship of FDI and GDP in European Transition Countries , International Journal of Management Science and Business Administration, Volume (Year): 1 (2015), Issue (Month): 4 (March), pp. 41-58 9. Dumitrescu, D.., Anghel, M.G., Anghelache, C. (2015). Analysis Model of GDP Dependence on the Structural Variables , Theoretical and Applied Economics, Volume XXII, No.4 (605), Winter, pp. 151-158 10. Faust, J., Rogers, J.H., Wright, J.H. (2005). News and Noise in G-7 GDP Announcements , Journal of Money, Credit and Banking, 37, pp. 403–417 11. Fleurbaey, M. (2009). Beyond GDP: The Quest for a Measure of Social Welfare , Journal of Economic Literature, Volume 47, Number 4, December 2009, pp. 1029-1075(47) 12. Greenwood, J., Sanchez, J., Wang, C. (2013). Quantifying the Impact of Financial Development on Economic Development , Review of Economic Dynamics, 16(1), pp. 194– 215 13. Huang, B.N., Hwang, M.J., Yang, C.W. (2008). Causal relationship between energy consumption and GDP growth revisited: A dynamic panel data approach , Ecological Economics, Volume 67, Issue 1, 15 august 2008, pp. 41–54 14. Jeong, H., Townsend, R. (2008). Growth And Inequality: Model Evaluation Based On An Estimation-Calibration Strategy , Macroeconomic Dynamics, 12(S2), pp. 231–284 15. Mazurek, J. (2013). A Comparison of GDP growth of European countries during 2008-2012 period from regional and other perspectives , University Library of Munich, Germany in MPRA Paper with number 51178 16. Nalewaik, J. (2012). Estimating Probabilities of Recession in Real Time with GDP and GDI , Journal of Money, Credit and Banking, 44, pp. 235–253 17. Panagiotis, P., Pantelis, K. (2013). Economic growth and cultural change , Journal of behavioral and Experimental Economics (formerly The Journal of Socio-Economics), Volume (Year): 47 (2013), pp. 147-157 18. Sumner, S. (2014). Nominal GDP Targeting: A Simple Rule to Improve Fed Performance , Cato Journal, 34, pp. 315–337
116 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Analiza statistic Ć a situa Ħiei pensionarilor Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucure úti, Universitatea “ARTIFEX” din Bucure úti Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Universitatea “ARTIFEX” din Bucure úti Drd. Marius POPOVICI Drd. Emilia STANCIU Academia de Studii Economice, Bucure úti
Abstract În acest articol, autorii realizeaz ă o analiz ă statistic ă a pensionarilor în România, precum úi a sistemului de pensii. Analiza se concentreaz ă pe indicatori precum num ărul de pensionari, per total úi pe categorii, pension ările anticipate, raportul dintre num ărul de pensionari úi num ărul de salaria Ġi, pensia medie, evolu Ġia pensiilor, structura pensionarilor. Datele úi informa Ġiile care fundamenteaz ă cercetarea sunt prezentate în tabele úi gra [ ce. Evolu Ġiile indicatorilor sunt plasate în contextul economic al României, eviden Ġiind m ăsurile úi evenimentele care au avut loc în cursul respectivelor perioade. Cuvinte cheie: pensie, pensionare, fonduri, sistem public, asigur ări sociale Clasi [ care JEL: J26, J32.
Introducere. Literature review Începând cu anul 1990, pe fondul unor m ăsuri economico-sociale care Ġin de restructurarea economiei române úti, s-au produs modi [ c ări esen Ġiale în structura socio-economic ă a popula Ġiei din Ġara noastr ă. În aceea úi direc Ġie a ac Ġionat úi evolu Ġia demogra [ c ă din ultimii ani, în care natalitatea a sc ăzut în mod îngrijor ător, iar mortalitatea se situeaz ă pe o curb ă ascendent ă. În condi Ġiile unei regresii evidente a sporului natural al popula Ġiei úi, pe fondul procesului de îmb ătrânire demogra [ c ă accentuat, corelate cu reducerea constant ă a num ărului locurilor de munc ă, persoanele încadrate în categoria pensionari úi bene [ ciari de ajutor social de Ġin o pondere tot mai mare în totalul popula Ġiei Ġă rii úi, mai ales, în totalul popula Ġiei inactive, num ărul acestora încadrându-se, de asemenea, pe o traiectorie ascendent ă. Astfel, la sfâr úitul trimestrului doi al anului 2015, se remarca un curs constant al num ărului pensionarilor. În cifre absolute, la 31 iulie 2015, se a \ au în categoria pensionari peste 5.307.000 de persoane, iar în iulie 2016 numărul pensionarilor a fost de 5.260.000 persoane. Anghelache (2008), Anghelache úi Anghel (2016) prezint ă instrumentele úi metodele statisticii economice. Anghelache úi Diaconu (2016) au analizat evolu Ġia pensiilor úi pensionarilor în România. Mitrut, Anghelache et.al. (2012) s-au preocupat de bene [ ciile sistemului public de pensii. Anghelache, Voineagu úi Anton-Carp (2011) au prezentat un algoritm de calcul al pensiilor. Bohn (2011) are în vedere fondurile legate de planurile publice de pensionare. Cremer et.al. (2008) studiaz ă un sistem linear de pensionare, cu anumite caracteristici speci [ ce. Florea-Ianc (2014) abordeaz ă necesitatea schemelor de pensii private. Frunzaru (2007) analizeaz ă sistemul de pensii românesc. Goda úi Manchester (2013) evalueaz ă impactul eterogenit ăĠ ii angaja Ġilor
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 117 asupra alegerii planului de pensie. Hastings et.al. (2013) au în vedere o serie de subiecte din economie úi [ nan Ġe. Hernæs et.al. (2011) s-a preocupat de pensiile ocupa Ġionale. Hilgert et.al.(2003) discut ă despre managementul [ nanciar al gospod ăriilor, Lusardi úi Mitchell (2007) se concentreaz ă asupra rolului plani [ c ării úi educa Ġiei în pensionare. Novy-Marx úi Rauh (2011) analizeaz ă premisele pensiilor publice. Roeder (2014) se preocup ă de taxele optime úi pensii.
EvoluĠia categoriei pensionari Este de remarcat faptul c ă, din anul 2000 num ărul pensionarilor scade în mod constant de la o perioad ă la alta. Astfel, în 2000 erau înregistra Ġi 6.154.000 pensionari, care în iulie 2015 s-au redus la 5.307.000 pensionari. Aceast ă reducere de aproximativ un milion de persoane are la baz ă două cauze. Prima este cea legat ă de faptul c ă piramida vârstelor s-a diminuat la baz ă. A doua se refer ă la faptul c ă procesul de îmb ătrânire a popula Ġiei va avea dou ă efecte. În primul rând se va reduce num ărul de pensionari. A doua va consta în mutarea popula Ġiei pe grupe vârstnice, datorit ă sc ăderii natalit ăĠ ii. Desigur, este di [ cil de luat în considerare cre úterea sau mo di [ carea situa Ġiei pensionarilor de asigur ări sociale din agri cultur ă, unde cre úterea este nesemni [ cativ ă. Ie úirile din sistemul de plat ă a pensiilor au fost rezonabile, [ ind cauzate, într-un procent mare, de decese. La acest punct trebuie s ă observ ăm c ă în ultimii ani a crescut num ărul deceselor úi s-a scurtat speran Ġa medie de via Ġă a popula Ġiei. Important ar [ de analizat úi modul în care au evoluat structura úi distribu Ġia pensionarilor úi a bene [ ciarilor de ajutoare sociale, în func Ġie de sistemul în care ace útia au fost inclu úi. Astfel, în iulie 2015, num ărul pensionarilor de asigur ări sociale a fost de 5.303.000, din care 4.679.000 sunt pensionari de asigur ări so ciale de stat, iar 468.000 sunt pensionari de asigur ări sociale ale sa laria Ġilor ce provin din agricultur ă. În 2016, num ărul pensionarilor de asigur ări sociale era de 5.256.000 persoane, iar cel al pensionarilor de asigur ări sociale de stat de 4.678.000 persoane. Ceilal Ġi pensionari reprezint ă bene [ ciari de ajutor social úi pensionari IOVR. Subliniez faptul c ă în prezent, când industria úi celelalte ra muri ale economiei na Ġionale sunt supuse unui proces de restruc tu rare, persoane care îndeplinesc condi Ġiile de vechime neîntrerupt ă în munc ă úi vârst ă vor ie úi anticipat la pensie. În aceast ă situa Ġie, este clar c ă numărul pensionarilor va cre úte. Raportul anual dintre num ărul de pensionari úi cel al sala ria Ġilor a fost de cca. 1,3 pensionari la un salariat. În tabelul urm ător se prezint ă situa Ġia actual ă a num ărului mediu al pensionarilor úi pensia medie lunar ă la jum ătatea anului 2016.
118 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Num ărul mediu al pensionarilor úi pensia medie lunar ă la 30.06.2016
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Num ărul de pensionari de asigu r ări sociale a crescut, úi aceasta, în special pe seama pension ărilor pentru munca depus ă úi limit ă de vârst ă cu vechime integral ă.
EvoluĠia nivelului pensiilor În contextul în care num ărul pensionarilor cre úte, se impune g ăsirea surselor pentru sumele necesare a [ pl ătite drept pensii úi ajutoare sociale. De asemenea, se pune problema ca, în condi Ġiile cre úterii indicelui pre Ġurilor de consum, s ă se g ăseasc ă acele posibilit ăĠ i de sporire a pensiilor prin compensa Ġii, index ări sau indemniza Ġii, acordate în conformitate cu legisla Ġia în vigoare. Precizez c ă, în 2011, pensiile s-au diminuat sau crescut prin recalculare dup ă ce, în 2009 au stagnat, neacoperind efectele in \ a Ġiei úi ale crizei [ nanciare. Dup ă 2015, pensiile au ajuns la un nivel relativ superior, [ ind în cre útere
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 119 Evolu܊ia pensiei medii reale în perioada 2000-2016(%)
Sursa de date: Institutul Na Ġional de Statistic ă, Buletinul Statistic nr. 7/2016.
Aparent, aceste cifre relative ar pune în eviden Ġă o cre útere semni [ cativ ă a sumelor pl ătite pensionarilor. Cifrele respective nu sunt îns ă pe deplin gr ăitoare, deoa rece, în foarte multe cazuri, cre úterile s-au efectuat pornindu-se de la sume de baz ă extrem de mici. Media pensiei de asigur ări sociale a fost de 808 lei/lun ă, in \ uen Ġat ă negativ de nivelul pensiilor cuvenite agricultorilor. De úi, fa Ġă de perioada 1999-2009 (în 2010-2012, pensiile practic au stagnat) pensia medie a agricul torilor a crescut, raportul, în compara Ġie cu nivelul pe care l-au înregistrat pensiile cuvenite celor din sistemul asigur ărilor sociale de stat, se men Ġine înc ă prea ridicat. O diferen Ġiere accentuat ă se manifest ă úi între categoriile de pensii. O analiz ă din acest punct de vedere eviden Ġiaz ă c ă, pentru munca depus ă úi limit ă de vârst ă, un pensionar provenit din rândul agricultorilor prime úte, în medie, 415 lei/lun ă. Aceast ă situa Ġie eviden Ġiaz ă un decalaj în defavoarea nive lului pensiilor salaria Ġilor din sistemul agricol fa Ġă de cei din sistemul asigur ărilor sociale de stat. Situa Ġia este di [ cil ă úi pentru c ă suma pri mit ă drept pensie este insu [ cient ă pentru o persoan ă ca s ă î úi pl ăteasc ă obliga Ġiile pri vind chiria sau impozitul (dac ă este proprietar al unui apar tament), gazele, electricitatea, telefonul, agentul termic etc. Toate acestea, mai ales în contextul în care pre Ġurile úi tarifele aferente principalelor produse úi servicii pentru popula Ġie sunt ajustate în ritm galopant, [ e în func Ġie de ritmul devaloriz ării monedei na Ġionale, [ e în func Ġie de necesit ăĠ ile de venituri la bugetul statului, nu reprezint ă nimic, în sensul c ă întreaga sum ă, dac ă nu mai mult decât atât, se consum ă pentru aceste obliga Ġii. Nu se mai poate pune în discu Ġie faptul c ă aceast ă cate gorie, respectiv pensionarii, reprezint ă úi categoria cea mai afectat ă de anumite boli, pentru îngrijirea c ărora trebuie neap ărat să-úi rezerve sume din care s ă cumpere medicamentele necesare, compen sate sau necompensate, în situa Ġia în care respectivele medi ca mente nu sunt cuprinse în categoria compensatelor, dup ă cum nu mai poate intra în discu Ġie problema asigur ării unei alimenta Ġii corespun z ătoare. În aceste condi Ġii, eventualele nevoi de odihn ă, recreere, tratamente balneoclimaterice sau necesit ăĠ i spirituale sunt, pentru pensionarii din România, de domeniul SF. Iat ă de ce pensionarii, oamenii de vârsta a treia, devin, dup ă o via Ġă
120 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 de munc ă, una dintre categoriile defavorizate din România, iar prin compara Ġie cu posibilit ăĠ ile unor categorii similare din alte Ġă ri, exempli [ c ă unul dintre cele mai triste, frustrante úi lipsite de bucurii moduri de via Ġă la anii senectu Ġii. Facem aceast ă apreciere global ă de úi în perioada 2001-2009, dar mai ales în anii 2008-2009, guvernul a f ăcut o serie de concesii (a se citi facilit ăĠ i) fa Ġă de pensionari úi alte persoane în nevoie acut ă de mijloace de subzisten Ġă , deoarece acoperirea nevoilor acestora este înc ă departe de un raport normal de supravie Ġuire. Eforturile de majorare a pensiilor, mai ales cele ale agricultorilor, au avut la baz ă interese electorale, f ără a se analiza úi posibilit ăĠ ile concrete bugetare de acoperire din venituri.
Pensionarii din sistemul asigur ărilor sociale de stat A úa dup ă cum am men Ġionat, în categoria pensionarilor, ponderea cea mai important ă este de Ġinut ă de pensionarii din sistemul asigur ărilor sociale de stat. De aceea, se impune a face o scurt ă prezentare úi a modului în care a evoluat pensia primit ă de aceast ă categorie de pensionari. Astfel, pe total pensia medie a fost, în 2011, de 775 lei/lun ă, în 2012 de 767 lei-lun ă, în 2013 de 808 lei/lun ă, în 2014 de 847 lei/lun ă, 893 lei/lun ă la 31 iulie 2015 úi 944 lei/lun ă la 30.06.2016, reprezentând o cre útere comparativ cu septembrie 1999. În 2011, nu s-au acordat alte m ăriri, iar în 2012, 2013, 2014 úi 2015 au fost ajustate cu rata in \ a Ġiei. În 2016 pensiile au stagnat. Uúoara majorare are la baz ă modi [ carea structurii pensionarilor pe nivel de m ărime a pensiilor úi nu o decizie guvernamental ă. Raportul între pensia medie de asigur ări sociale de stat pentru munca depus ă úi limit ă de vârst ă cu vechime integral ă în munc ă úi salariul mediu net în 2016 a fost de 41,9%. Se constat ă deci o oarecare men Ġinere a decalajului între pensia medie de asigur ări sociale de stat úi salariul mediu încasat în cadrul eco nomiei na Ġionale, iar pe o treapt ă valoric ă absolut ă superioar ă. Aceast ă modi [ care are la baz ă, în pri mul rând, ritmul mai accelerat în care au crescut unele pensii, precum úi reducerea num ărului pensio narilor din categoria celor care bene [ ciau de o pensie modest ă. Dup ă 2011, cre úterea pensiei medii de asigur ări sociale de stat pentru munca depus ă úi limit ă de vârst ă cu vechime integral ă în munc ă s-a situat aproape de cre úterea câ útigului salarial mediu. În urm ătorii patru ani, pensiile s-au majorat cu rata in \ a Ġiei. În consecin Ġă , putem aprecia c ă, în ciuda unor eforturi f ăcute, cu rezultate mai mult simbolice, din cauza limitelor pe care le are bugetul asigur ărilor sociale, nivelul de majorare a pensiilor a fost redus, [ ind departe de a acoperi decalajul înregistrat în raport cu nivelul alarmant de cre útere a pre Ġurilor pentru acele produse/servicii vitale activit ăĠ ii úi vie Ġii pensionarilor. M ă refer aici la consumul de gaze, agent termic, între Ġinere, taxe pentru telefon, po útă, radio etc., acestea ne [ ind dimensionate dup ă nivelul veniturilor pensionarilor, ci în raport cu consumul ce se realizeaz ă.
EvoluĠia pensiei suplimentare Un element important în efectuarea analizei privind num ărul mediu al pensionarilor de asigur ări sociale îl reprezint ă úi situa Ġia în care s-a g ăsit aceast ă categorie de persoane în ceea ce prive úte modul în care a bene [ ciat de pensia suplimentar ă. Astfel, în 2016, au bene [ ciat de pensie suplimentar ă peste 3,09 milioane de persoane. Sumele care au fost pl ătite drept pensie suplimentar ă au crescut an de an, începând cu 1999.
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 121 Pensiile în pro [ l teritorial În cadrul analizei situa Ġiei pensionarilor din Ġara noastr ă, important ă apare úi varia Ġia în pro [ l teritorial a pensiilor de care au bene [ ciat ace útia. Din acest punct de vedere, se constat ă c ă exist ă o mare varia Ġie a nivelului pensiilor asigur ărilor sociale de stat de la un jude Ġ la altul. Astfel, nivelul cel mai sc ăzut se înregistreaz ă în jude Ġele Giurgiu, Ialomi Ġa, C ălăra úi, Boto úani, Bistri Ġa. Pensii ceva mai ridicate se înregistreaz ă în municipiul Bucure úti, iar la nivel de jude Ġe, în Hunedoara, Bra úov, Cluj, Prahova. Aceste date arat ă c ă, pân ă úi în jude Ġele apreciate a avea un nivel ridicat al pensiilor, cuantumul acestora este mic în compara Ġie cu cerin Ġele normale ale vie Ġii. Tabloul mai sus conturat eviden Ġiaz ă, de fapt, o agravare a situa Ġiei acestei categorii de persoane, respectiv a pensionarilor, atât prin prisma men Ġinerii unui nivel redus al pensiilor úi celorlalte categorii de facilit ăĠ i ce li se acord ă, cât úi prin prisma eviden Ġei c ă, an de an, num ărul pensionarilor cre úte concomitent cu reducerea num ărului salaria Ġilor. În condi Ġiile actuale, în care, pe lâng ă majo r ă rile succesive de pre Ġuri la energie electric ă úi termic ă, telefon, transport în comun, medicamente etc., se pune problema inevi tabil ă a unor noi major ări de pre Ġuri la carburan Ġi (la petrol úi deri vate), de natur ă s ă angreneze o spiral ă a cre úterii pre Ġurilor úi la alte produse úi servicii, este greu de presupus c ă se vor g ăsi acele re surse cu care s ă sporeasc ă bugetul asigur ărilor sociale pentru perioada urm ătoare.
Concluzii Astfel, exist ă înc ă persoane care au pensii de câteva zeci sau sute de mii de lei pentru care, pe fondul adâncirii crizei úi a lipsei de resurse [ nanciare, chiar cre úteri de 100% nu înseamn ă, practic, nimic. Cuantumul indemniza Ġiei lunare a crescut comparativ cu to Ġi anii anteriori. Referitor la pensia medie lunar ă a pensionarilor, analiza arat ă o sporire a resurselor de care au bene [ ciat pensionarii, dar aceasta nu a fost pe deplin îndestul ătoare, Ġinând seama de indicele pre Ġului de consum al popula Ġiei, care a fost superior nivelului de cre útere a pensiilor úi, de asemenea, a reprezentat, în cifre abso- lute, o cre útere aproape nesemni [ cativ ă dac ă se iau în conside rare nivelurile la care s-a aplicat aceast ă majorare. Din analiza nivelurilor de cre útere, majorarea pensiilor apare nesemni [ - cativ ă, mai ales pentru categoria pensionarilor cu niveluri actuale foarte reduse, c ărora nici recenta hot ărâre de indexare úi rea úezare lunar ă a pensiilor nu le poate aduce o relaxare minim ă a situa Ġiei materiale cu care se confrunt ă. Pe fondul în care popula Ġia activ ă ocupat ă va sc ădea, prin trecerea în úomaj sau disponibilizare a unui num ăr important de salaria Ġi, este de a úteptat ca valorile sau sumele înregistrate sub form ă de contribu Ġie pentru asigur ările sociale úi contribu Ġie pentru pensie suplimentar ă să [ e, în cifre absolute, relativ constante sau în u úoar ă cre útere. În condi Ġiile crizei economice, probabil, va [ di [ cil de g ăsit resurse alternative prin care s ă se m ăreasc ă veniturile pentru asigur ările sociale, astfel încât acestei categorii a pensionarilor, cea mai defavorizat ă sau printre cele mai defavorizate din România, s ă i se poat ă ameliora situa Ġia prin unele cre úteri, [ e úi simbolice.
122 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Bibliogra [ e selectiv ă 1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice úi studii de caz , Editura Economic ă, Bucureúti 2. Anghelache, C., Diaconu, A. (2016). Considera Ġii privind evolu Ġia num ărului de pensionari úi a pensiilor / Considerations on the evolution of the number of pensioners and pensions , Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 134-139 /140-145 3. Mitru Ġ, C., Anghelache, C., Carp, A., Dinu, A. (2012). Some Elements regarding the Bene [ ts of the Public Pensions System , Romanian Statistical Review, Supplement, Trim. IV, pp. 440-450 4. Anghelache, C., Voineagu, V., Anton-Carp, A. (2011). Elemente teoretice úi practice privind algoritmul de calcul al pensiilor , Romanian Statistical Review Supplement, Trim. 3/2011, pp. 107-119 5. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistic ă teoretic ă úi economic ă, Editura Economic ă, Bucureúti 6. Bohn, H. (2011). Should Public Retirement Plans Be Fully Funded? , Journal of Pension Economics and Finance, Vol. 10, No. 02, pp. 195-219 7. Cremer, H., De Donder, P., Maldonado, D., Pestieau, P. (2008). Designing a Linear Pension Scheme with Forced Savings and Wage Heterogeneity , International Tax and Public Finance, 15(5), pp. 547–562 8. Florea Ianc, M.M. (2014). Necessity To Supplement The Public Pension System From Romania With Private Pension System , Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): (February), pp. 277-281 9. Frunzaru, V. (2007). Sistemul de pensii românesc: o evaluare din perspectiv ă european ă, Editura Economic ă, Bucure܈ti 10. Goda, G.S., Manchester, C.F. (2013). Incorporating Employee Heterogeneity into Default Rules for Retirement Plan Selection , Journal of Human Resources, 48(1), pp. 198–235 11. Hastings, J.S., Madrian, B.C., Skimmyhorn, W.L. (2013). Financial Literacy, Financial Education, and Economic Outcomes , Annual Review of Economics, 5, pp. 347–73 12. Hernæs, E., Piggott, J., Zhang, T., Strøm, S. (2011). Occupational Pensions, Tenure, and Taxes , Journal of Pension Economics and Finance, 10(03), pp. 435–456 13. Hilgert, M.A., Hogarth, J.M. Beverly, S.G (2003). Household Financial Management: The Connection Between Knowledge and Behavior , Fed. Res. Bull., 89, 309 14. Lusardi, A., Mitchell, O.S. (2007). Baby Boomer Retirement Security: The Roles of Planning, Financial Literacy, and Housing Wealth , Journal of Monetary Economics, 54(1), pp. 205–224 15. Novy-Marx, R., Rauh, J. (2011). Public Pension Promises: How Big Are They and What Are They Worth? , Journal of Finance, Vol. 66, No. 4, pp. 1211-1249 16. Roeder, K. (2014). Optimal Taxes and Pensions with Myopic Agents , Social Choice and Welfare, 42(3), pp. 597–618
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 123 Modelul contribu Ħiilor voluntare - studiu privind completarea vechimii in munc Ć Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucure úti, Universitatea “ARTIFEX” din Bucure úti Lector univ.dr.ANA CARP Universitatea “ARTIFEX”, Bucure úti
Abstract În acest articol, autorul prezint ă un studio asupra acumul ării de vechime în munc ă, ceea ce reprezint ă un caz particular al modelului contribu Ġiilor voluntare propus în cadrul unei cercet ări anterioare. În studiul de caz inclus în acest articol, se arat ă c ă grupurile de persoane c ărora li se adreseaz ă Legea nr.186 / 2016 pentru „acumularea de vechime în munc ă”, se vor cuanti [ ca rezultatele aplic ării acestei m ăsuri legislative úi vor [ estimate implica Ġiile evolu Ġiei pensiilor úi asupra pre Ġului re [ nanĠă rii contribu Ġiilor pentru categorii de persoane cu vechime în munc ă incomplet ă.. Cuvinte cheie : pensii, senior, contribu Ġii, vechime în munc ă, sisteme publice, invaliditate. Clasi [ care JEL: H55, J32
1. Introducere Completarea contribu Ġiilor la asigur ările sociale, propus ă de autoare înc ă din anul 2012 sub forma modelului contribu Ġiilor voluntare, se reg ăse úte aplicat ă ast ăzi într-o variant ă pe care în termeni mai mult comerciali decât sociali este denumit ă de către legiuitor “ cump ărarea vechimii in munc ă”. Astfel, prin apari Ġia úi punerea în aplicare a Legii nr.186/2016, incepând cu data de 27.10.2016 s-a creat cadrul legal úi posibilitatea complet ării vechimii in munc ă, a stagiului de cotizare în terminologia actual ă, pentru o categorie de persoane care îndepline úte 3 condi Ġii cumulative: Ź Nu are calitatea de pensionar úi nu are înc ă vârsta standard de pensionare Ź Are perioade în care nu a contribuit la sistemul public de pensii úi nu a avut aceast ă obliga Ġie în acele perioade Ź Perioadele f ără contribu Ġie, pe care dore úte s ă úi le asigure, sunt incluse în ultimii 5 ani anteriori datei încheierii contractului de asigurare pentru completarea vechimii în munc ă. Subliniem caracterul limitat al aplic ării acestei legi pentru o durat ă de 6 luni, respectiv de la data de 27.10.2016 pân ă la data de 27.04.2017.
Literature review Acest studiu este dezvoltat pe baza modelului construit de autor úi prezentat într-o lucrare anterioar ă (Carp, 2012). Anghel (2015) prezint ă instrumentele analizei [ nanciar-monetare. Anghelache, Manole úi Anghel (2014, 2015) se preocup ă de modelarea economic ă, [ nanciar-monetar ă úi informatic ă. Anghelache et.al. (2014) analizeaz ă corela Ġia dintre popula Ġie úi for Ġa de munc ă, urm ărind evolu Ġia celor doi indicatori. Anghelache úi Diaconu (2016) prezint ă evolu Ġia pensiilor úi a num ărului de
124 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 pensionari. Anghelache (2016), în contextul descrierii st ării economice a României, realizeaz ă o analiz ă asupra sistemului de pensii, pensii private úi pensionarilor. Mitru Ġ et.al. (2012) au în vedere bene [ ciile sistemului public de pensii.
Analiza Sistemului Public de Pensii Din analiza Sistemului Public de Pensii se constat ă c ă mai mult de 25% din num ărul pensionarilor pentru munc ă depus ă úi limit ă de vârst ă nu au reu úit s ă realizese stagiul complet de cotizare úi au pensii mult mai mici decât pensia medie. Datele statistice arat ă c ă în anul 2010 erau 727.560 persoane care bene [ ciau de pensie pentru munc ă depus ă úi limit ă de vârst ă úi nu au realizat stagiile complete de cotizare. Pe m ăsura cre úterii stagiilor complete de cotizare, la nivelul anilor 2012- 2014, peste 900 mii persoane se a \ au în situa Ġia de a bene [ cia de pensie f ără a avea stagiul complet de cotizare realizat.
Num ărul pensionarilor din Sistemul de stat la sfârsitul anilor 2010-2011 Tabelul nr.1 Cu stagiu Cu stagiu Nr. Pensionari - Anii complet de incomplet de limita de varsta cotizare cotizare 2010 3,226,851 2,499,291 727,560 2011 3,239,922 2,519,776 720,146 2012 3,282,244 2,381,731 900,513 2013 3,316,920 2,415,869 901,051 2014 3,360,361 2,457,849 902,512 2015 3,414,956 2,534,558 880,398 Sursa:INS
La [ nele anului 2015, din num ărul total de pensionari de asigur ări sociale, 3.414.956 persoane erau pensionarii cu pensii pentru limit ă de vârst ă din sistemul de stat, din care numai 2.534.558 pensionari au realizat stagiul complet de cotizare. Valorile medii sunt redate în Figura nr.1- Evolu Ġia num ărului mediu de pensionari in perioada 2014-2015.
EvoluĠia num ărului mediu de pensionari in perioada 2014-2015 Figura nr.1
Sursa datelor:INS, prelucrare date autor
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 125 Se útie c ă începând cu data intr ării în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru a bene [ cia de pensie pentru limit ă de vârst ă este necesar ă îndeplinirea a dou ă condi Ġii cumulative: vârsta standard úi stagiul minim de cotizare. La 01.01.2011, stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât úi pentru bărbaĠi era 13 ani, care a crescut e úalonat conform legii, ajungând ast ăzi la 15 ani, în timp ce stagiile complete de cotizare au ajuns s ă [ e în prezent 30 ani úi 5 luni pentru femei úi 35 de ani pentru b ărbaĠi. Stagiul complet de cotizare pentru femei va cre úte treptat pân ă la 35 ani, nivel de atins în anul 2030, care va [ din ce în ce mai greu de realizat. Vârstele standard de pensionare în drept pentru ob Ġinerea pensiei pentru munc ă depus ă úi limit ă de vârst ă erau 59 ani pentru femei úi respectiv 64 ani pentru bărbaĠi. Aceste condi Ġii standard au evoluat în mod e úalonat, ajungând ast ăzi la: Ź 60 ani 5 luni; 30 ani 5 luni; 15 ani pentru femei Ź 65 ani; 35 ani; 15 ani pentru b ărbaĠi.
Sub raportul contribu Ġiilor pe care sistemul îng ăduie s ă le primeasc ă de la asigura Ġi în ultimii 6 ani, respectiv de la data de 01.01.2011, subliniem faptul că sistemul a acceptat încasarea unei contribu Ġii maxime calculat ă la o baz ă egal ă cu 5 salarii medii brute pe economie, incercând s ă evite astfel existen Ġa pensiilor viitoare mai mari decat echivalentul valorii a 5 puncte de pensie. Cotele contribu Ġiilor la asigur ările sociale s-au men Ġinut constant în perioada 01.01.2011-30.09.2014. Pentru activitatea desf ăú urată în condi Ġii normale de munc ă, contribu Ġia total ă la asigur ările sociale a fost de 31,3%, împ ărĠit ă în cotele 2/3 úi 1/3 între angajator úi angajat. Incepând cu octombrie 2014, contribu Ġia la asigur ările sociale datorat ă de angajator a fost redus ă cu 5 puncte procentuale, respectiv de la 20,8% la 15,8%, aplicabil ă asupra venitului lunar realizat de un salariat cu activitate în condiĠii normale de munc ă. In paralel cu reducerea cotei contribu Ġiei angajatorului, Pilonul II a continuat să colecteze cote procentuale în cre útere de la 3,5% în anul 2012 la 5% în anul 2015. Pe fondul limit ării contribu Ġiilor asigura Ġilor la asigur ările sociale, în anul 2016, prin apari Ġia úi punerea în aplicare a Legii nr.186/2016, incepând cu data de 27.10.2016 s-a creat posibilitatea complet ării vechimii în munc ă pe o durat ă limitat ă de timp. La nivelul anului 2015 pensia pentru limit ă de vârst ă pentru pensionarii din sistemul de stat cu stagiu complet de cotizare era 1207 lei, in timp ce pensia pentru limit ă de vârst ă in acela úi sistem era în medie 735 lei pentru stagiile incomplete de cotizare. Supun analizei noastre evolu Ġia cuantumului pensiei pentru limit ă de vârst ă pe baza datelor furnizate de INS:
126 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 EvoluĠia cuantumului pensiei pentru limita de varsta in perioada 2005-2015 in Romania Figura nr.2
Sursa datelor:INS, prelucrare f ăcut ă de autoare
Acumularea vechimii în munc ă Potrivit Legii nr.186/2016 “contribu Ġia de asigur ări sociale datorat ă se calculeaz ă prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribu Ġiei de asigur ări sociale pentru condi Ġii normale de munc ă, reglementat ă de legisla Ġia în vigoare pentru [ ecare lun ă/dintre lunile din perioadele pentru care se solicit ă efectuarea pl ăĠ ii în vederea consider ării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.” Ca úi în cazul modelului contribu Ġiilor voluntare, propus de autoare, plata contribu Ġiilor este independent ă în cazul aplic ării acestei m ăsuri legislative de plata altor obliga Ġii [ scale, întrucât singurul colector este Bugetul Asigur ărilor Sociale. De úi în preambulul studiului de caz am facut o prezentare a categoriei pensionarilor cu stagii complete comparativ cu aceea a pensionarilor cu stagii incomplete, subliniem faptul c ă spre deosebire de modelul contribu Ġiilor voluntare, actuala lege nu se adreseaz ă acestor persoane, ci acelor persoane care nu au nici o sum ă pl ătit ă la asigur ări sociale pentru perioadele alese ca baz ă a viitoarelor contribu Ġii. Identi [ c ăm astfel c ă în situa Ġia complet ării vechimii în munc ă se a \ ă persoane din una dintre categoriile a úi b: a) - Persoane care au realizat sau vor realiza stagiul minim de cotizare pân ă la data pension ării úi f ără aceast ă “vechime cump ărat ă” sau f ără acest stagiu de cotizare de completat b) - Persoane care f ără cei maximum 5 ani de vechime în munc ă ad ăugat ă nu ar putea s ă ob Ġin ă nici o pensie la data împlinirii vârstei standard de pensionare, adic ă ar avea, în [ nal, stagiul de cotizare cuprins intre 10 ani úi 14 ani 11 luni. De subliniat faptul c ă din stagiul de cotizare realizat fac parte úi stagiile asimilate, precum úi vechimea suplimentar ă pentru grupe superioare de munc ă (armata, facultate, pensii invaliditate etc). • In ipoteza unei pensii medii de 735 lei, în prima variant ă, scopul poten Ġialelor persoane contributive este ob Ġinerea unei pensii mai mare decât media de 735 lei. In acest caz, posibilit ăĠ ile oferite de aceast ă lege sunt:
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 127 • In situa Ġia complet ării cu 5 ani de vechime in munc ă, persoana poate pl ăti contribu Ġii pentru maxim 5 ani úi are deja condi Ġia minima asigurat ă. Calculele arat ă c ă în cazul în care persoana î úi completeaz ă 5 ani de vechime în munc ă prin plata contribu Ġiilor sociale la nivelul salariului minim brut garantat în plat ă, ar ob Ġine un num ăr total de 1,83564 puncte. La valorile actuale ale punctulului de pensie úi al indicelui de corec Ġie aferent anului înscrierii la pensie, respectiv de 871,7 lei úi de 1,09, avantajul la pensie ar [ de 56 lei pentru femei úi 48 de lei pentru barba Ġi. Cota medie anual ă cu care s-ar majora punctajul mediu anual este 0,05863 puncte pentru femei (la un stagiu complet de cotizare actual de 30 ani 5 luni) úi respectiv 0,05095 puncte pentru barba Ġi (la un stagiu complet de cotizare de 35 ani). Rezultatele sunt prezentate în Tabelul nr.2- Bene [ ciul ob Ġinut prin cump ărarea vechimii în munc ă- contribu Ġii minime.
Bene [ ciul ob Ġinut prin cump ărarea vechimii în munc ă- contribu Ġii minime Tabelul nr.2 Cota Cota medie- medie- 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total femei barbati 0.05246 0.32845 0.34409 0.37101 0.39614 0.34349 1.83564 0.05863 0.05095 Valoarea punctului de pensie* 871.7 871.7 Valoarea pensie* 51 44 Coeficient de corectie* 1.09 1.09 Cuantum valoric pensie 56 48
1. In varianta pl ăĠ ii contribu Ġiilor la nivelul maxim de 5 salarii medii brute pe economie, bene [ ciul la pensie ar [ unul substan Ġial. Femeile ar câ útiga 733 lei, adic ă echivalentul valoric a 0,77185 puncte, iar b ărbaĠii ar câ útiga 637 lei, adic ă echivalentul valoric a 0,67077 puncte. Plafonarea bazei de calcul a CAS este ilustrat ă de valorile din Tabelul nr.3.
Plafonarea bazei contribu Ġiilor Tabelul nr.3
Baza de calcul a CAS Sal.mediu brut pe Baza Anul economie CAS 2011 2022 10110 2012 2117 10585 2013 2223 11115 2014 2298 11490 2015 2415 12075 2016 2681 13405 Rezultatele variantei maxime sunt prezentate în Tabelul nr.4- Bene [ ciul ob Ġinut prin cump ărarea vechimii în munc ă- contribu Ġii maxime.
128 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016 Bene [ ciul ob Ġinut prin cump ărarea vechimii în munc ă-contribu Ġii maxime Tabelul nr.4 Cota Cota medie- medie- 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total femei barbati 0.79157 4.96670 4.96512 4.87433 4.72929 3.94167 24.26869 0.77185 0.67077 Valoarea punctului de pensie* 871.7 871.7 Valoarea pensie* 673 585 Coeficient de corectie* 1.09 1.09 Cuantum valoric pensie 733 637
In ceea ce prive úte cuantumul contribu Ġiilor pl ătite , calculele arat ă c ă în primul caz contribu Ġiile se ridic ă la suma de aprox. 14.948 lei, în timp ce pentru nivelul maxim, suma pl ătit ă este 196.300 lei, f ără a lua în calcul sumele rezultate din actualiz ările cu indicii de in \ a Ġie la data pl ăĠ ii. Din punct de vedere al duratei de amortizare a sumelor pl ătite cu titlu de contribu Ġii, rezultatele studiului arat ă c ă persoana care ader ă la acest contract de asigurare prin cump ărare de vechime în munc ă ar trebui s ă bene [ cieze de pensie pe o durată cuprins ă între 22 de ani úi 25 de ani, dup ă caz, pentru a- úi recupera sumele pl ătite cu titlu de contribu Ġii. In acest context, rezult ă c ă necesitatea complet ării vechimii în munc ă este pentru persoanele care au acut ă nevoie de aceast ă vechime în scopul realiz ării stagiului minim de cotizare în scopul deschiderii drepturilor de pensie.
Pre Ġul recuper ării contribu Ġiilor deja pl ătite, în a doua variant ă A úa [ ind, rezult ă c ă în fapt asist ăm la plata pre Ġului pentru recuperarea vechimii în munc ă pe care multe persoane o pierd, l ăsând contribu Ġiile în sistemul public de pensii, prin faptul c ă nu au realizat minimul de stagiu necesar pentru a [ în drept s ă obĠin ă o pensie la data împlinirii vârstei standard de pensionare. In aceste situa Ġii se a \ ă persoanele care au realizat în prezent un stagiu cuprins intre 10-14 ani 11 luni úi au nevoie de o lun ă pân ă la 5 ani în vederea deschiderii drepturilor de pensie. In aceast ă situa Ġie ne a útept ăm ca pe durata celor 6 luni de aplicare a legii s ă [ e cuprin úi în rândul viitorilor bene [ ciari de pensii un num ăr de persoane. Un alt efect al legii este c ă rezerva de contribu Ġii constituit ă din a úa numitele contribu Ġii pierdute in Sistem revine bene [ ciarilor de drept, care prin plata unui minim de contribu Ġie vor bene [ cia de pensii. Relu ăm studiul de caz pentru categoria b) de persoane care f ără completarea vechimii în munc ă nu ar [ în drept s ă obĠin ă nici o pensie. Deoarece suma contribu Ġiilor maxime se ridic ă la suma de 196.300 lei úi suma minim ă se ridic ă la 14.948 lei, facem ipoteza c ă o persoan ă f ără venituri poate pl ăti nivelul minim al contribu Ġiei pentru 5 ani de vechime. In acest caz, rezultatele studiului arat ă c ă în situa Ġia în care întreaga vechime în munc ă de 15 ani, necesar ă deschiderii dreptului de pensie, a fost realizat ă cu un nivel minim de contribu Ġii, cuantumul pensiei ar [ de 160 lei, ceea ce înseamn ă c ă, în fapt, bene [ ciul contribuabilului nu este cuprins între 48 lei úi 56 lei, deoarece opereaz ă
Revista Român ă de Statistic ă - Supliment nr. 12 / 2016 129 dispozi Ġiile Ordonan Ġei de urgent ă a Guvernului nr.6/2009 privind indemniza Ġia social ă pentru pensionari. În anul 2016, nivelul indemniza Ġiei sociale pentru pensionari, prev ăzut ă de Ordonan Ġa de urgen Ġă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobat ă prin Legea nr. 196/2009, este de 400 lei. Durata de amortizare a contribu Ġiilor pl ătite este de aproximativ 4 ani, iar recuperarea celor 10 ani de contribu Ġii deja existente estimat ă la un pre Ġ de 14.948 lei este favorabil ă contribuabilului. Bene [ ciul pre Ġului pl ătit este de 400 de lei/lun ă in acest caz.
Concluzii Rezultatele studiului prezentat úi caracterul limitat al legii pentru o durat ă de 6 luni ne conduc la concluzia c ă aceast ă m ăsur ă legislativ ă este bene [ c ă persoanelor care nu sunt în drept s ă ob Ġin ă nici o pensie la împlinierea vârstei standard de pensionare. Aceste persoane, prin plata contribu Ġiei minime pentru o vechime în completare de 5 ani, î úi recupereaz ă în fapt contribu Ġiile pl ătite deja timp de 10 ani, pe care le-ar pierde de [ nitiv in caz contrar. Pentru aceste categorii de persoane legea este favorabil ă. Bene [ ciul pentru nivelul minim de contribu Ġie ar consta în faptul c ă majoritatea persoanelor ar [ în drept s ă obĠin ă pensia social ă minim garantat ă. Legea nu se adreseaz ă tutoror categoriilor de poten Ġiali contribuabili. Intr- un sistem de asigur ări sociale trebuie g ăsite toate metodele úi sursele de colectare a contribu Ġiilor úi nu pot [ limitate contribu Ġiile asigura Ġilor. Durata mare de amortizare a sumei contribu Ġiilor pl ătite pentru categoriile identi [ cate in studiul de caz poate descuraja îns ă acele categorii de persoane la aderarea voluntar ă la acest tip de contract de asigurare.
Bibliogra [ e selectiv ă - Anghel, M.G.(2015). Analiz ă [ nanciar-monetar ă, Editura Economic ă, Bucureúti - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economic ă. Concepte, teorie úi studii de caz , Editura Economic ă, Bucureúti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economic ă, [ nanciar-bancar ă úi informatic ă, Editura Artifex, Bucure úti - Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Ursache, A. (2014). Correlation between the evolution of the population and the labor market , Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 3 (March), pp. 102-111 - Anghelache, C., Diaconu, A. (2016). Considerations on the evolution of the number of pensioners and pensions, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 4 (April), pp. 140-145 - Anghelache,C (2016). România in 2016, starea economic ă, Ed.economic ă, pg.398-416 - Carp, A. (2012). Acumularea úi distribuirea resurselor în Sistemul Asigur ărilor Sociale, Ed.Economic ă, pg.304-311 - Mitrut, C., Anghelache,C., Anton-Carp, A., Dinu, A.M. (2012). Some Elements regarding the Bene [ ts of the Public Pensions System , Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 4 (November), pp. 440-450 - LEGEA nr. 186 din 20 octombrie 2016 privind unele m ăsuri în domeniul asigur ării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii - LEGEA nr. 339 din 18 decembrie 2015 bugetului de stat pe anul 2016
130 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016