., . , Foaia Iosefi nului Ziar editat de Consiliul consultativ de cartier Iosefi n-Dâmboviþa, cu sprijinul Primãriei Municipiului Timiºoara Stimaţi timişoreni, Gheorghe CIUHANDU Primarul Timiºoarei

alut apariţia primei ediţii a unei publicaţii editate de un consiliu Sconsultativ de cartier şi îi felicit pe cei din Iosefi n-Dâmboviţa pentru această premieră în România. Ideea a fost preluată de timişorenii din consiliile de cartier şi de colegii mei din cadrul Direcţiei Comunicare după o vizită la Mulhouse, în Franţa, oraşul înfrăţit cu care avem o colaborare strânsă de ani de zile. Informarea reciprocă şi comunicarea dintre noi vor fi întotdeauna extrem de importante dacă vom dori să realizăm ceva împreună. Există Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara, pagina de internet a Primăriei, un Centru de consiliere pentru cetăţeni, Call-Center – 969; am realizat broşuri, pliante, afi şe informative şi am colaborat la editarea unor ghiduri de De ce “FOAIA IOSEFINULUI”? informare pentru cetăţeni. Nu în ultimul rând, am creat consiliile consultative de cartier, în Este «FOAIA IOSEFINULUI», foaie care evidenţă lucrurile bune şi vom critica, scopul de a avea o comunicare mai bună cu se angajează să informeze cetăţeanul asupra fără menajamente, pe cele rele. Vom fi dumneavoastră. evenimentelor care se desfăşoară în cartierul în permanenţă în mijlocul cetăţenilor, Ziarele de cartier sunt acum o premieră nu nostru. Este «FOAIA IOSEFINULUI», vom pune sufl et şi vom cere sprijin de la doar pentru oraşul nostru, ci şi pentru o ţară care ziarul prin care locuitorii cartierului vor in stituţiile municipale pentru eliminarea învaţă să comunice şi să se exprime. Sunt scrise comunica între ei, chiar dacă nu s-au văzut, defi cienţelor care, în prezent, sunt destul de dumneavoastră, locuitorii din cartiere, pentru nu şi-au vorbit niciodată. de multe. vecinii, prietenii şi cunoştinţele dumneavoastră. «FOAIA IOSEFINULUI» se doreşte Sunt în cartierul nostru lucruri foarte Pentru toţi cei interesaţi de ce se întâmplă în un liant între naţionalităţile conlocuitoare bune dar şi lucruri de care ne este ruşine; cartierul în care trăiesc zi de zi. Sunt scrise de ale cartierului: români, germani, maghiari, noi le vom evidenţia şi le vom arata oameni voluntari, deci care nu sunt plătiţi pentru sârbi, evrei, romi şi alţii. Este momentul cetăţenilor, pen tru a fi judecate sau această activitate. Cu atât mai mult, consiliul să ne apropiem de cei de lângă noi: vecini evidenţiate. consultativ de cartier Iosefi n-Dâmboviţa merită şi prieteni de care ne-am îndepărtat după Invităm pe această cale toţi locuitorii toate aprecierile. Încurajez apariţia unor asemenea Revoluţia din Decembrie 1989. Este cartierului să partiticipe activ la toate iniţiative în întreg oraşul. momentul să îmbinăm trecutul istoric ac ţiunile care se vor organiza în cartierul Noi, administraţia locală, am sprijinit şi cu pre zentul şi să refacem frumuseţea de nostru. Poate, în scurt timp, o să ne mân- vom sprijini cu ce ne stă în putinţă libertatea de odinioară a cartierului nostru. drim că suntem înfrăţiţi cu cartiere care exprimare, şi sub această formă. Veţi avea de câştigat Este momentul ca fratele mai mare poartă numele Împăratului Iosif al II-lea dacă sunteţi informaţi şi la rândul dumneavoastră JOSEFIN, cu o vârstă de peste 260 de din Viena, Praga şi Budapesta, nu numai îi informaţi pe ceilalţi. Nu ascund faptul că este un ani, să-şi ia de mână fratele mai mic prin nume. ajutor şi pentru noi, ca administraţie, pentru că DÂM BOVIŢA, cu o vârstă de 40 de ani, Numai împreună vom putea să facem opinia cetăţeanului este cea după care ne ghidăm. şi împreună să devină cele mai frumoase din cartierul nostru o perlă a Timişoarei. Este un ziar deschis tuturor celor care doresc să se cartiere ale TIMIŞOAREI. Gheorghe Popovici exprime. Este doar un alt început. De genul celor Cu sprijinul cetăţeanului, cu care vom Membru în consiliul de cartier cu care Timişoara ne-a obişnuit. fi în permanent contact, vom scoate în Iosefi n-Dâmboviţa Mult succes şi la cât mai multe ediţii! ., 2 . , Foaia Iosefi nului ISTORIE Momente din istoria Josefi nului timiºorean

Secolul al XVIII-lea aduce schimbări profunde în Timişoara. Rolul strategic excepţional al cetăţii face ca autorităţile imperiale să decidă construirea unor noi fortifi caţii, mai extinse. În acest context, vechile cartiere medievale - Palanca Mare şi Palanca Mică - vor dispărea după anul 1739 şi vor apare cartiere noi: Fabricul, Maierele Vechi (Maierele româneşti, din 1896 ) şi Maierele nemţeşti, din 1773 - Josefi n. Maierele sunt acele zone unde există terenuri închiriate sau cumpărate de locuitorii cetăţii, care îşi ridică aici construcţii şi anexe gospodăreşti. Cu încetul se ridică un nou cartier. Suburbia germană, sau Maierele nemţeşti, se construieşte pe un teren afl at la vest de Cetate, pe ambele maluri ale canalului . Prima atestare este din longitudinale pe aceste canale, largi, cu lăţimi lăţeşte de la 30 m (piaţa Küttl) până la anul 1744, când pe o hartă militară apare ce ajung la 33 - 41 m. În lungul lor se afl ă 45 m la str. I. Maniu. Numele iniţial a conturul acestui nou cartier. Cartier ce era parcele rectangulare mari, ce depăşesc 1000 fost cel de Strada Bisericii, după biserica mărginit la nord de canalul morilor (mai mp. Astăzi, cele trei străzi iniţiale poartă parohială romano-catolică, ridicată pe apoi Şanţul Sanitar deschis, acoperit mai numele de G-ral Dragalina, I. Văcărescu latura sudică a cartierului în anul 1771, târziu - pe sub actualul bv. Republicii şi şi I. Maniu. În timp, lor li se mai adaugă în stilul barocului provincial. Centrul str. Gării) şi care întretăia canalul navigabil două străzi longitudinale orientate şi ele vieţii economice a noului cartier se mută Bega. Nord-Sud, iar cele care le intersectează sunt aici şi datorită condiţiilor sanitare precare Iniţial, cartierul are trei străzi cu lăţimi similare. Actualul bv. Carol I se din zona canalelor. Dar Strada Principală a acestui cartier a fost şi este actualul bv. I. Dragalina, numită în mai multe feluri în timp; numele tradiţional era de strada Domnilor / Herrengasse în germană şi Uri utca în maghiară. Post Scriptum. Cu mulţi ani în urmă, pe vremea când - copil fi ind - vizitam Timişoara, prima casă în care am stat, a fost o clădire impozantă din Josefi n - fostul palat al Cazinoului. Aşa încât Josefi nul a fost pentru mine prima parte a oraşului pe care am cunoscut-o. Şi mi-a plăcut. Şi-mi place şi acum. Este o parte din Timişoara în care locuim şi pe care o iubim. Despre evoluţia ulterioară a acestui fascinant cartier timişorean vom continua să vorbim în episoadele următoare. Dr. Ioan Haţegan

Notă: Fotografi i din colecţia personală a domnului Octavian Leşcu ., CONSILIUL DE CARTIER . , Foaia Iosefi nului 3 Ce sunt Cu ce ne mândrim? consiliile REALIZÃRI Consiliul consultativ de cartier a reuºit sã punã în practicã unele propuneri consultative În calitate de preşedinte al şcolile din cartier, artişti şi oameni timpii de semaforizare în intersecţia consiliului de cartier - de cultură din cartier, sportivi ai de la Gara de Nord, având în vedere de cartier? Dâmboviţa - pot spune că am municipalităţii şi ofi cialităţi locale. situaţia neplă cută care se crease prin Aºa cum este menþionat în avut o colaborare bună atât cu timpul mult prea scurt pe care îl Salubritate ºi siguranþa regulamentul de funcþionare conducerea Primăriei, cât şi cu aveau la dispoziţie pietonii pentru a consiliilor consultative de Direcţia Comunicare - Bi roul a traversa. circulaþiei cartier, aceste organizaþii apoli- Relaţii Publice, prin acest depar- În cursul anului trecut, tot la Amintesc, de asemenea, îmbu- tice ºi non-profi t sunt formate tament fi ind puşi în legătură cu o solicitarea noastră, au fost curăţite nătăţirea iluminatului public în din cetãþeni care locuiesc sau serie de servicii de specialitate din de moloz malurile canalului Bega şi zonă, prin montarea unor corpuri lucreazã într-un cartier anume. cadrul Primăriei. s-au reparat băncile din zonele verzi. de iluminat moderne pe stâlpi de Ele au ca rol promovarea valorilor Colaborând cu dl. Vasile Ciupa Străzile sunt mai curate în urma joasă înălţime, cu precădere pe democraþiei, prin realizarea - directorul Direcţiei de Mediu şi cu acţiunilor Serviciului de Salubritate. strada Platanilor nr. 1 şi nr. 17, în unui dialog permanent între dl. Călin Fiat, din cadrul Serviciului În aproape întreg arealul Gării de faţa Grădiniţei cu program prelungit administraþia localã ºi locuitorii Spaţii Verzi, s-a reuşit realizarea Nord au fost montate anul trecut nr. 31. unei anumite zone. Adãugãm a două parcuri moderne - unul coşuri de gunoi stradale. În altă ordine de idei, după faptul cã un consiliu de cartier - pentru copii, pe strada Clabucet, Pentru protejarea călătorilor soli citarea adresată Biroului ca ºi partener al Primãriei ºi Con- şi altul în spatele blocurilor nr. care aşteaptă tramvaiul în staţia Hidrotehnic al Primăriei, gurile de siliului Local - este o formã de 38-42 de pe bv. Dragalina. Spaţiile de la Gara de Nord, am solicitat canal au fost dotate cu capace din participare activã a cetãþeanului acestea sunt îngrijite şi de către montarea unei balustrade la beton, întrucât cele metalice erau la rezolvarea unor probleme ale noi, cetăţenii, având un program marginea peronului, mai ales furate frecvent, punându-se astfel colectivitãþii sale. bine stabilit, în aşa fel încât ele că în locul respectiv au avut loc în pericol circulaţia maşinilor şi a să îşi păstreze calitatea şi să nu accidente de circulaţie. Parapetul pietonilor. În Timiºoara, consiliile de cartier fie degradate de persoane rău- de protecţie a fost montat prin În ediţia viitoare a ziarului nostru au fost înfi inþate în baza Hotãrârii voitoare. reprezentanţii Serviciului Regle- vom prezenta principalele propuneri Consiliului Local cu nr. 195 din anul S-a reuşit organizarea a doua mentări Transporturi Urbane al de lucrări în Iosefin-Dâmboviţa 2003. Cetãþenii îºi aleg prin vot ediţii a sărbătorii cartierului Iosefi n, Primăriei. Funcţionari din cadrul pentru anul 2008 făcute Primăriei şi deschis reprezentanþii - respectiv acţiuni cu caracter educativ, cultural aceluiaşi serviciu au răspuns pozitiv Consiliului Local de către consiliul preºedintele, vicepreºedinþii ºi şi sportiv, la care au participat cererii noastre de a fi recalculaţi consultativ de cartier. secretarul - care vor intermedia între locuitori ºi conducerea Paginã realizatã de Victor Opriþescu, preºedintele consiliului consultative de cartier ºi Gheorghe Dragalina, Primãriei problemele cartierului. vicepreºedinte, reprezentant pentru zona Gãrii de Nord

Pagină realizată de: Victor Opriţescu - preşedintele consiliului consultative de cartier Gheorghe Dragalina - vicepreşedinte - reprezentant pt. zona Gării de Nord ., 4 . , Foaia Iosefi nului TRADIŢIE Talent universal ANIVERSARE Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la naºterea scriitorului, arhitectului ºi grafi cianului KÁROLY KÓS

Károly Kós a fost şi a rămas cea mai pe fosta stradă Bonnaz, nr. 13 (în prezent: ilustră, proeminentă şi apreciată personalitate Gen. I. Dragalina nr. 16). Sub poarta casei a culturii şi spiritualităţii maghiare din natale au fost montate în 1993 două plăci România. S-a impus în viaţa obştească, comemorative din piatră de Viştea, cu texte politică, socială şi artistică a minorităţii în limbile maghiară, română şi germană şi un maghiare din Transilvania şi Banat printr-o portret-relief în bronz, realizat de sculptorul operă literară de o valoare remarcabilă, precum Csaba Ungor. Tatăl lui Károly Kós a fost şi prin multilateralitatea preocupărilor sale, funcţionar la Serviciul telegrafi c de stat, care printr-un talent extraordinar, complex, îşi avea sediul în clădirea gării din Iosefi n. viguros şi rodnic, prin rolul de lider, de Scriitorul şi arhitectul de mai târziu a evocat conducător şi îndrumător cultural exercitat cu nostalgie în memoriile şi interviurile pe parcursul unei vieţi de patriarh. sale anii fragedei sale copilării petrecute la Personalitate a cartierului Iosefi n Timişoara: imensa grădină din jurul casei casa cu ancoră şi imobilul în care a venit pe şi plimbările în forfota pieţei Scudier de pe lume Károly Kós. Renumitul prozator, dramaturg, redactor lângă biserica romano-catolică. La vremea (Continuare în numărul următor) de reviste, grafi cian şi om politic s-a născut respectivă, pe latura din dreapta a străzii János Szekernyés în 16 decembrie 1883, la Timişoara, în - între mănăstirea maicilor Notre Dame şi Preşedintele Filialei Timişoara cartierul Iosefi n, intr-o casă cu un sigur etaj podul de pe Bega - erau doar două clădiri: a Uniunii Artiştilor Plastici Transportul în comun de-a lungul timpului PREMIERÃ Iosefi nul a fost printre primele cartiere din Timiºoara unde s-a introdus tramvaiul ca mijloc de transport pentru locuitori

În a doua jumătate a secolului XIX, Timi- Staþie la “Omul sãlbatic” După fi nalizarea lucrărilor de electrifi care, şoara se situa printre oraşe le industrializate La 25 octombrie 1869 se deschide al doilea în iunie 1889, s-a trecut la transportul electric. în plin avânt al dezvoltării. După darea tronson, ce lega Cetatea de Iosefin, până la Datorită dezvoltării oraşului, s-au construit în exploatare a căii ferate Timişoara ospătăria “La omul sălbatic”, din actuala piaţă până în 1906 noi tronsoane de linie de tramvai: - Szegedin, în anul 1857, oraşul devine Iosefi n. Continuarea liniei peste Bega până la str Bonaz (Dragalina) prin Piaţa Scudier, str un puternic centru comercial. Datorită gară a fost făcută prin 1871, după ce podul cel Gen. Fach (Iuliu Maniu), splaiul stâng al distanţelor mari între cartierele existente vechi a fost reconstruit cu profi le de oţel. Dar malului Bega până la colţul str. Mangalia de la acea vreme faţă de Cetate, deplasarea nevoile crescânde şi dezvoltarea oraşului impunea azi; tronsonul str Preyer - Crizantemelor de era anevoioasă. Pentru a facilita legăturile introducerea unui mijloc de transport mult mai azi şi str Văcărescu pe 16 Decembrie, până la comerciale şi deplasarea orăşenilor a fost rapid şi efi cient. capătul str Iuliu Maniu. introdus din 1854 “tramvaiul cu cai”. În următoarele decenii, legăturile cu Iose- fi nul s-au extins până în comuna , prin construirea, în 1926, a liniei simple de tramvai nr 5 pe Calea Şagului şi Ana Ipă tescu. Zece ani mai târziu s-a deschis linia Preyer - Piaţa Traian - Piaţa Badea Cârţan - Arena Electrica. După anul 1951, s-au legat în circuit cartierele Iosefi n - Elisabetin - Fratelia pe linia nr. 7, iar anul următor s-a extins linia nr. 3 până la str. Răscoala din . Gheorghe Bihoi Membru în consiliul consultativ de cartier Notă: Fotografi e din colecţia personală a domnului Octavian Leşcu ., VIAŢA RELIGIOASĂ . , Foaia Iosefi nului 5 Parohia ortodoxã Timiºoara - Iosefi n TRADIÞIE În acest numãr - prima parte din istoria parohiei unuia din cele mai vechi cartiere ale Timiºoarei

Primele demersuri pentru înfiinţarea unei parohii ortodoxe române în cartierul timişorean Iosefi n, numit astfel după numele împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), au fost făcute de vrednicul credincios Iacob Marian şi au durat aproape zece ani. La 25 ianuarie 1902, Iacob Marian şi- a transcris întreaga avere pe Consistoriul Diecezan Arad, pentru ca din veniturile încasate să se întreţină o şcoală confesională, iar din capitalul donat să se constituie ,,Fondul Iacob Marian şi soţia sa Lenca”, în scopul zidirii unei biserici parohiale în acest cartier. Cei doi soţi nu au avut bucuria de a-şi vedea strădaniile împlinite, însa pentru donaţia făcută şi iniţiativa avută, pot fi consideraţi ca primii ctitori ai acestei parohii. Continuarea eforturilor Eforturile amintitei familii au fost preluate şi continuate cu succes, după primul razboi (în şedinţa din 29 iulie 1925), în scopul Dragalina, sfi nţită la 8 aprilie 1929. Peste mondial şi reîntregirea ţării, de către marele zidirii unei biserici, a unei case parohiale doi ani, consiliul parohial, prezidat de preotul bănăţean şi neobosit animator al afirmării şi a altor edifi cii bisericeşti. În acelaşi timp, Imbroane, a încredinţat inginerului Victor româneşti pe aceste meleaguri, mecenatul Ungurianu a reuşit să obţină de la Guvern Vlad, profesor la Politehnică din Timişoara, Emanuil Ungurianu, unul din inimoşii sesia parohială, bisericească şi cantorală, fapt sarcina de a proiecta un locaş de rugăciune susţinatori ai acţiunii de înfi inţare a Episcopiei ce permitea numirea unui preot paroh plătit pe măsura evlaviei credincioşilor din acest Timişoarei. de la bugetul de stat. cartier şi care să se încadreze, din punct de La 17 aprilie 1921, avocatul Ungurianu a Proiectarea lãcaºului de cult vedere arhitectonic, în peisajul urbanistic al convocat adunarea parohială, al cărei preşedinte oraşului de pe Bega. a fost ales prin aclamaţie. După ce au fost aleşi Administrarea noii parohii a fost Planurile şi execuţia, de o concepţie membrii consiliului parohial, au fost desemnaţi încredinţată, temporar, preotului Gavriil arhitectonică originală, cu clopotniţa aparte epitropii şi preotul administrator, în persoana Selegeanu de la parohia vecină Elisabetin, şi cu elementele de tehnică modernă (între profesorului de religie Ştefan Opreanu. care a întocmit lista cu cei 152 membri ai care şi încalzirea centrală, prima de acest fel Inaugurarea capelei adunării parohiale pe anul 1926, în vederea la bisericile din Timişoara), fac din această alegerii preotului paroh. biserică o podoabă a oraşului martir. La 8 iulie 1921, consiliul parohial a înaintat La 22 iulie 1927, parohia a fost scoasă Slujba de sfi nţire a locului şi de punere a o adresă ofi ciului protopopesc Timişoara, prin la concurs şi adunarea parohială l-a ales, în pietrei de temelie a fost ofi ciată la data de 8 care aducea la cunoştintă cele întreprinse unanimitate, pe preotul IOAN IMBROANE, septembrie 1931 de episcopul , dr. pentru înfi inţarea parohiei şi inaugurarea unei profesor de religie la liceul ,,Carmen Sylva” Grigorie Comşa, asistat de arhim. Policarp capele într-una din sălile şcolii primare din din Timişoara. Instalarea noului preot a avut Moruşca, dr.Vasile Lazarescu, preotul paroh cartier, exprimându-şi totodată rugămintea ca loc în ziua a doua de Crăciun a anului 1927 loan Imbroane, protopopi şi alţi preoţi. această iniţiativă să fi e comunicată centrului şi imediat acesta a început să adune banii Lucrările de construcţie a bisericii şi a casei eparhial din Arad. necesari pentru construirea bisericii şi a casei parohiale au fost date în antrepriza arhitectului Episcopia Aradului a aprobat înfi inţarea parohiale. În acest scop, a organizat colecte antreprenor Constantin Purcariu la 30 august noii parohii (Hot. nr. 1941/1921) şi a publice, concerte şi a primit numeroase 1931. La data de 30 octombrie 1932 a fost făcut demersurile necesare la Guvern donaţii, o sumă considerabilă fi ind lăsată sfi nţită şi inaugurată casa parohială, la acest pentru întregirea salariului preotului paroh. prin testament de Emanuil Ungurianu (8 moment important din viaţa parohiei fi ind Avocatul Emanuil Ungurianu a cerut octombrie 1929). Până la construirea bisericii, invitat şi Ministrul Cultelor şi Artelor de atnci Primăriei Timişoara terenul de 1319,8 mp. serviciile religioase pentru credincioşii noii dr. Dimitrie Gusti. din Piaţa Asăneşti (actualmente Alexandru parohii au fost oficiate în capela frumos (Continuare în numărul următor) Mocioni) şi aceasta l-a donat parohiei aranjată la şcoala Generala nr.8 din Piaţa Preot Ionel Popescu ., 6 . , Foaia Iosefi nului COMUNITATE Politica Cum ºi de ce ?… Asociaþiile de proprietari de colhoz Se stie foarte bine că, în dominiu este legată de angajarea prietari. Atestarea administra- decursul timpului, asociaţiile de unui administrator de imobil torilor de imobil se face de Tipul de comportament într-un orice fel şi-au dovedit efi cacitatea atestat. Administratorul unui către Primăria Municipiului, condominiu mai mic sau mai sau nu. În acest ziar, pe care-l imobil este, în Clasificarea la propunerea şi cu sprijinul mare este de tip colhoz, aºa dorim un periodic, am vrea să Ocupaţiilor din România, numit Compartimentului Asociaţiilor cum l-am cunoscut noi mai de dezbatem în mai multe episoade, administrator de imobil, având de Proprietari (camera 208 din mult, la care se aplica maxima atât legislativ cât şi din punct de cod COR<512103 şi va putea fi Primărie). În momentul de “cui nu-i place la bloc, sã se vedere fi nanciar, dar pe înţelesul anga jat cu un contract de muncă faţă se afl ă în lucru la Primărie mute în casã singur la curte”. tuturor, rolul asociaţiilor de individual. îmbunătăţirea metodologiei de Aceastã maximã fi ind la baza proprietari. Administratorul de imobil atestare a administratorilor de Una dintre provocările este angajat de către comitetul imobil pe teritoriul municipiului rezolvãrii multor neîntelegeri frec vent întâlnite într-un con- executiv al asociaţiei de pro- Timişoara. sau divergenþe. Având în ve- Acest lucru îşi simte nevoia, dere cã nu am posibilitatea deoarece un administrator de materialã de a pune în aplicare imobil trebuie să deţină cu- conceptual dorinþa, mã limitez noştinţe în managamentul de doar la statul în colectiv. proprietate, contabilitate, acti- vităţi de administrare tehnică Ca o consecinþã a acestui mod etc. Cursurile în domeniu vor de viaþã, am încercat sã-mi fi organizate de diferite forururi îmbunãtãþesc condiþiile de viaþã cu capacitate de a organiza aceste în colhoz. Una dintre preocupãri cursuri, desigur şi ele atestate la a fost ca în faþa blocului sã rândul lor. avem o micã gradiniþã, iar pe Vom reveni şi cu alte informaţii zona dintre trotuar ºi stradã, o în ceea ce priveşte asociaţiile de zonã verde. Intrucât timiºorenii, proprietari în numerele viitoare dintr-un motiv sau altul, sunt ale periodicului nostru. bolnavi de parcarea maºinilor Kovacs Albert Membru al consiliului pe spaþiile verzi stradale, pe consultativ de cartier zona verde din faþa blocului s-a creeat o parcare ad-hoc cu spãlãtorie de la ciºmeaua primãriei. În acea zi a apãrut un ºmecheraº cu un BMW Mai mult decât NIMIC argintiu care a parcat pe acest loc. Unii au fost de pãrere sã-i Începem un serial de avem e prea puţin şi parcă lipsit În lipsa acesteia vom murdãrim parbrizul, alþii sã-i articole dedicat asociaţiilor de de înţeles. Avem o lege confuză orbecăi în continuare prin facem pene… Dar nu am fãcut proprietari, având Normele cu norme de aplicare ambigue. cotloanele speranţei şi vom nimic. Într-o dimineaþã, l-am metodologice de aplicare Fiecare poate interpreta litera legii face faţă cu greu problemelor vãzut de la geam pe ºmecher a Legii 230/2007 privind după priceperea şi înţelegerea sa. din condominiu. Viaţa la bloc înfiinţarea, organizarea şi Cei care ţin în mână hăţurile şi se e grea. Tăvălugul neputinţei ºi i-am spus cã acest loc nu funcţionarea asociaţiilor de bulucesc pe casa scărilor nu sunt trece fără ezitare peste cei mai este parcare ºi sã facã bine proprietari, aprobate prin prea fericiţi cu ce au primit. slabi de îngeri. sã nu mai parcheze acolo. La H.G.1588/2007. Există articolul 56 din Ni s-a promis, de curând, care mi-a fãcut un gest sem- Mult aşteptatele regle- Legea 230/2007, care prevede o nouă metodologie de ates- nifi cativ cu mâna ºi a plecat. mentări din arealul asociaţiilor contravenţii pentru încălcări tare a administratorilor. A Dupã-masã, când am ieºit la de proprietari n-au adus ale normelor de convieţuire existat cândva un proiect de ghena de gunoi, am vãzut cã aproape nimic blocatarilor. In- în comun. Avem articolul 57 hotărâre privind stabilirea şi uºa de intrare în apartament tenţiile celui care le-a iniţiat, din HG 1588/ 2007, privind sancţionarea contravenţiilor era mâzgãlitã cu vopsea neagrã trecute prin furcile caudine normele de aplicare a legii proas- pe teritoriul Municipiului dintr-un spray. Ulterior am afl at ale aleşilor din Parlament, păt hărăzite, care face apel la Timişoara în cadrul aso cia- cã ºmecheraºul era membru al au fost zăpăcite în dezbaterea compartimentul specializat al ţiilor de proprietari. Să fi m publică. autorităţii publice locale. Dar e serioşi şi fericiţi în acelaşi colhozului. Astfel a înþeles el sã Am aşteptat cu sufl etul la prea puţin, avem nevoie de un timp că avem totuşi ceva. Mai rãspundã criticii fãcute. gură reacţia celor responsabili regulament aplicabil nevoilor mult decât NIMIC ! Nicolae Albuleanu de destinele noastre. Cine s-a la nivel local. Spiritul legii mai împotrivit şi pentru ce, nu trebuie cizelat şi legiferat printr- Mircea Leanca Membru al consiliului consultativ mai are importanţă. Tot ce a o hotărâre de Consiliu Local, Secretarul consiliului de cartier fost s-a abrogat. Acum tot ce care să pună punctul pe... consultativ de cartier ., ZIUA CARTIERULUI . , Foaia Iosefi nului 7 Zilele cartierului - a treia ediþie INIÞIATIVÃ Iosefi nul a fost al doilea cartier, dupã Cetate, care a organizat o sãrbãtoare proprie pentru locuitori

Sărbătoarea cartierului Iosefin a debutat în toamna lui 2006 cu un program care a cuprins mai multe manifestări, printre care un inedit turneu de fotbal în parcul Clăbucet, cu participarea echipelor consiliului de cartier, Primăriei, presei şi a echipei Poli Timişoara `90 şi un carnaval pentru copii la Liceul Bela Bartok. Evenimentul s- a încheiat cu defilarea unui tramvai de epocă şi retragere cu torţe a participanţilor. Premierã cu succes După ce prima ediţie a zilelor cartierului Iosefin s-a dovedit un real succes, cea de-a doua ediţie, care s-a desfăşurat în zilele de 8 şi 9 septembrie 2007, s-a ridicat la acelaşi Romano-Catolică, vernisajul loc o liturghie urmată de un de cartier din 24-25 mai 2008 nivel. Perioada de desfăşurare expoziţiei de artă contemporană Parastas pentru ctitorii bisericii. se vor desfăşura: un concurs nu a fost aleasă la întâmplare, a sculptorului Ioan Crişan În curtea bisericii s-au dezvelit de desene pe asfalt pentru ci este în strânsă legătură cu (locuitor al cartierului), o slujbă şi au fost sfinţite busturile copii - recompensaţi cu un hramul celor două biserici din festivă urmată de un concert prof. Ioan Imbroane, av. Emil spectacol la Teatrul Merlin, cartier - cea romano-catolică de orgă la Biserica Romano- Ungureanu şi arh. Victor Vlad. un spectacol de teatru al Şcolii şi cea ortodoxă. Programul a Catolică. La Biserica Ortodoxă A urmat concertul fanfarei Generale nr. 12, o expoziţie cuprins o liturghie la Biserica din Piaţa Al. Mocioni a avut Societăţii Culturale “Mihai culinară a etniilor, concert Eminescu” din Coştei (Serbia). de orgă la Biserica Romano- Ansamblul folcloric “Timişul” a Catolică şi o manifestare sportivă Prof. Univ. Dr. Ovidiu Papanã susţinut un spectacol, iar la Casa (minicampionat de fotbal: şcolile B Prof. Univ. Dr. Ovidiu Papanã – colecþionar instrumente muzicale Studenţilor a avut loc expoziţia din cartier, consiliul consultativ, tradiþionale bãnãþene. Ultima expunere “Ziua porþilor deschise” de instrumente tradiţionale Primăria şi presa). i din 04.05.07, þinutã la Institutul Cultural Român din Berlin. din Banat a conf. dr. Ovidiu Leanca Mircea Colecþia particularã de instrumente tradiþionale româneºti cu- Papană. Secretarul consiliului prinde în prezent aproximativ 88 de instrumente de referinþã. La desfăşurarea sărbătorii consultativ de cartier o Alãturi de acestea, în cadrul colecþiei se mai gãsesc ºi alte instrumente, care sunt mai puþin realizate sub aspect muzical g sau estetic. Ele alcãtuiesc grupul secundar al colecþiei, având în vedere faptul cã au caracteristici sonore asemãnãtoare cu piesele din lotul de referinþã. De asemenea, pe parcursul investigaþiilor r au fost achiziþionate ºi câteva instrumente muzicale vechi, nefuncþionale, parþial deteriorate (cu valoare de document). a Ioan Criºan Ioan Criºan, sculptor independent cu expoziþii de artã f contemporanã în România, Germania, Spania, Elveþia, Un- garia, Olanda. Studii de specialitate în Spania - Universitatea de Arte La Laguna, Tenerife. În prezent lucreazã la o piesã care i reprezintã coexistenþa naþionalitãþilor în cartierul Iosefi n. Lucrãri: Metamorfozã, Rugãciune, Trubadur, Umbre, Zburãtor, Porþi. Ultima i expoziþie AQUATIM - 2007 ., 8 . , Foaia Iosefi nului DIVERSE Date de contact Preşedinte: 0256/200827 Victor Opriţescu – tel. Secretar: 0256/454403, 0723580746, ● Leanca Mircea – tel. e-mail victoropritescu@yahoo. 0356/405694, 0720863323 com Reprezentanţi de zone: Vicepreşedinţi: ● Semenescu Eugen – tel. ■ Vasile Rujei (zona Dâm- 0356420873, 0723275901 boviţa) – tel. 0256/249062 ● Kovacs Albert – tel. ■ Helmut May (zona Io- 0356/809866, 0721243144, sefin) – tel. 0256/457130, [email protected] 0744459530 Adresa de e-mail a consiliului ■ Gheorghe Dragalina consultativ de cartier: ccc. (zona Gării de Nord) – tel. iosefi [email protected] Glume, glume, glume...

Trei pensionari discutã stând la coadã pentru medicamente la farmacia

., . , Foaia Iosefi nului de pe bd. 16 Decembrie: Responsabil de editie: Layout: - Fraþilor, s-a prãpãdit Popescu! Avea doar 68 de ani... Gheorghe POPOVICI Vesna STRUÞA-CIOLACOVICI - Dar ºi Vasilescu a murit, la numai 66! - ªi Georgescu! Abia împlinise 67… Tehnoredactare si fotografi i: Tiparul executat la - Fir-ar sã fi e! Sã ºtiþi cã ãºtia ne bagã ceva în pensii!!! Mircea LEANCA S.C. FED PRINT S.A. Gheorghe ºi Vasile se uitã lung dupã Pe o bancã pe malul Begãi, doi o blondã pe strada Vãcãrescu. bãtrâni discutã: Vasile: - Tu mai faci dragoste? - Încã o datã aº vrea sã fac Da, dar mai rar… dragoste cu tipa asta! - Cât de rar? Gheorghe: - Încã o datã? - În fi ecare varã ! Vasile: - ªi vara asta ai fãcut ? - Da... ºi ieri am vrut... - Ce, asta a fost varã?

Într-o searã întunecoasã, pe strada Platanilor, se întâlnesc doi indivizi. Unul întreabã: - Domnule, n-ai vãzut vreun poliþist prin apropiere? - Nu, n-am vãzut... - Atunci scoate rapid banii ºi ceasul de la mânã!!! Grupaj realizat de Emeric Vamos

În paginile acestui ziar încercăm să răspundem întrebărilor puse de cetăţenii caertierului Iosefi n şi nu numai, legate de problemele pe care le întămpină în fi ecare zi. Aveţi mai jos un chestionar pe care vă rugăm să-l completaţi şi să ni-l trimiteţi pe adresa: Primăria Municipiului Timişoara, B-dul C.D. Loga nr. 1, Direcţia Comunicare

Ce părere aveţi despre consiliile de cartier, în speţă cel din Iosefi n? ...... Ce propuneri aveţi cu privire la rezolvarea problemelor din cartier? ...... Ce doriţi să găsiţi în paginile acestui ziar? ......