Centenarul votului universal masculin din România
Volum VII, Nr. 3 (25), Serie nouă, iunie-august 2019
1 POLIS
Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762
2
SUMAR
EDITORIAL 5
Votul universal în România Mare. Pledoarii și critici doctrinare Cristian BOCANCEA
CENTENARUL VOTULUI UNIVERSAL MASCULIN 23 DIN ROMÂNIA
Centenarul României în dezbaterile Polis 23 Redacţia Revistei Polis
Evoluție sau involuție parlamentară. Analiză comparativă 25 a Parlamentului României după Marea Unire și a celui actual Dacian VASINCU
INTERVIU 35
Alexandru Radu: „Experiența electorală de trei decenii s-a 35 dovedit a fi inutilă, din moment ce nu a servit unei reforme electorale” Sorin BOCANCEA
VARIA 41 Polityka – la revue intellectuelle de référence de la Pologne 41 socialiste et sa domestication post 1989 Bruno DRWESKI
Criza democrațiilor occidentale: între post-democrație, 67 extremism și ascensiunea populismului Ciprian NEGOIȚĂ, Vladimir-Adrian COSTEA
Implicații practice și teoretice privind statutul persoanelor 83 în contextul Brexit-ului Ana VĂRZARI CERNEGA
From neo-liberalism to religious conservatism: The 93 ideological journey of public intellectuals in Romania Dragoș DRAGOMAN
3 De la revizionism și falsificarea trecutului la discursul pro- 115 european și invers. Ce au spus, în 30 de ani, președinții României de după 1989 despre actul de la 23 august 1944 Alexandru MURARU
Traiectorii ale reformării mediului carceral în spațiul 125 românesc. Raportarea politicilor penale la trupul și sufletul persoanelor condamnate Vladimir-Adrian COSTEA
RECENZII 153
Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de 153 comunism în Iașul universitar. Presa studențească Georgeta CONDUR
Radu Carp, Religion in the Public Sphere. The European 159 and the National Perspectives Nicolae DRĂGUȘIN
Note despre autori 161
Instrucţiuni pentru autori 165
Instructions to authors 168
4 Centenarul votului universal masculin din România
EDITORIAL
Votul universal în România Mare. Pledoarii și critici doctrinare
(The universal vote in Great Romania. Pleadings and doctrinaire critics)
Cristian BOCANCEA
Abstract: The universal vote, legislated in most European countries a century ago, is the political gift made by the governors to all the poor and uneducated social blankets that took the hard part to the Great War. The introduction of this new mechanism of legitimizing the authority put an end to the tradition of the censitaire suffrage, which had been the basis of the liberal and conservative democracies of the second half of the 19th century. The right to vote has been hotly debated in political and intellectual circles for about three decades, generating serious doctrinal positions in both the followers’ camp and that of its contestants.
Keywords: Conservatism, liberalism, the Great War, censitaire suffrage, universal vote.
Considerații introductive despre drăznește să critice votul universal „religia votului universal” (sau măcar să-i semnaleze decent și argumentat limitele) intră automat în Votul universal este o adevărată malaxorul inchizitorial al corectitu- religie a vremurilor noastre! Dacă îi dinii politice, fiind catalogat (anate- aproximăm numărul „enoriașilor” (fie mizat) ca elitist, antidemocrat, dușman ei doar practicanții propriu-ziși, fără a al dreptului la diferență, corifeu al mai pune la socoteală simpatizanții inegalității dintre oameni. sau adepții pasivi), vom constata că se Poate că așa și este… De ce ar apropie de cel al marilor credințe mo- trebui să se preocupe cineva de starea noteiste: miliarde de cetățeni îm- materială, de calitatea intelectuală sau plinesc ritualul campaniilor electorale morală a celui care a introdus bule- și pe cel al mersului la urne, potrivit tinul în urnă, după ce l-a marcat cu regulilor din țările lor. Așa stând cerneala voinței sale, transferate de pe lucrurile la nivel global, cine în- ștampilă sau de pe amprenta degetului
5 POLIS mare? Acolo, pe buletin, se află o Damaschinul: „Oare cine este împă- alegere anonimă care se va dizolva în ratul sau ostașul, săracul sau bogatul, statistică, o cale de urmat adiționabilă; dreptul sau păcătosul” din spatele se indică doar numele celui chemat să fiecărui buletin? preia puterea (persoană sau partid), În atmosfera de laicitate, raționa- nu și numele, calitățile sau defectele lism (alterat pe alocuri de onirism, celui care îl susține, cunoștințele vo- dadaism, suprarealism etc.) și scien- tantului despre tehnicile de guvernare tism, proprie debutului secolului XX, sau principiile lui de viață. Astfel, votul universal s-a vrut a fi privit, însă, răspunzând numai la întrebarea „Cine nu doar ca o credință/doctrină asociată să guverneze?” (dar nu și „De ce?” democrației, ci ca un fel de medica- sau „Din partea cui?”), opțiunea ment, pe care azi l-am include în electorală nu poate fi pusă în termenii categoria „suplimentelor alimentare” unei propoziții examinabile din sau a tratamentelor naturiste. Profi- unghiul adevărului sau falsului, nici lactic (și teoretic), el trebuia să se din acela al dreptului și nedreptului, al administreze o dată la patru ani, frumosului sau urâtului. Cu alte cu- pentru a dovedi preocupare față de vinte, ea scapă judecăților logice, etice sănătatea vieții publice. În practica și estetice; scapă întregii filosofii, de- turbulenților ani de după 1918, când venind, în schimb, prizoniera ideolo- corpul social a manifestat deseori giei, adică a unei forme de credință1. crize greu de gestionat prin metodele Nu întâmplător (și nici din dorința obișnuite de inginerie politică (legife- de a folosi o figură de stil) spuneam că rarea și implementarea politicilor votul universal e (ca) o religie: publice), s-a recurs frecvent și volup- contează să crezi în el, în justețea tuos la vot, cu speranța că, după „ad- modului prin care stabilește cine ministrarea” sa, va scădea tensiunea deține legitim puterea; nu contează socială și se vor fluidiza suficient cir- rasa, etnia, limba votantului, sexul, cuitele autorității, pentru ca cetățenii vârsta, cultura și averea sa etc. Așa să respire din nou, relaxați și cum odinioară, la începuturile crești- anesteziați, aerul normalității (adică al nismului, Apostolul Pavel a scos servituții voluntare!). Parafrazându-l credința în Iisus din cercurile restrânse pe Marx, putem spune că votul evreiești, pentru a o universaliza universal a devenit, în acele condiții, (deschizând-o goim-ilor), tot așa votul noul „opiu pentru popor”! universal s-a extins constant, de-a lungul ultimului secol de istorie, ca un Sufragiul universal, din cenușa mecanism eschatologic global în Marelui Război materie de legitimare a puterii politice. Global și uniformizant, totodată, căci, Fie că îl privim ca pe o pseudo- privind grămezile de buletine de vot, religie sau ca pe un leac politic, în cele după „despuierea urnelor”, te poți mai multe dintre țările europene, votul întreba, aidoma Sfântului Ioan universal abia dacă a împlinit o sută
6 Centenarul votului universal masculin din România
de ani. Cu puțin înainte de încheierea țuiseră propaganda victoriei rapide și Marelui Război, care înlocuise brutal ușoare, cu mari beneficii pentru toți! La Belle Époque cu o nebănuită și Puținele voci pacifiste ale vremii înfiorătoare criză antropologică, diri- (taxate ca defetiste și trădătoare) erau guitorii unora dintre națiunile belige- acoperite de uralele celor care așteptau rante au legiferat vrând-nevrând „gloria” războiului ca pe o petrecere a această formulă de legitimare a burlacilor. Realitatea avea să fie mai autorității, sperând să tragă un profit cruntă, însă, decât orice coșmar… (mai mult decât simbolic) din aspectul În ultimul an al conflictului (despre său revoluționar și justițiar (capabil să care nimeni nu putea spune, de altfel, dea un nou tonus popoarelor deznă- că va fi ultimul), șefii de stat și dăjduite și deziluzionate), dar să se echipele lor administrative au început folosească în același timp de portițele să se pregătească tot mai vizibil pentru sale de conservare a ordinii tradi- perioada après-guerre. Fără certitu- ționale: în principal, era vorba despre dinea victoriei, ba uneori chiar cu capacitatea vechilor partide burgheze amenințarea unei înfrângeri apoca- și conservatoare – mai bine organizate liptice, toți și-au făcut inventarul decât noile formațiuni proletare și metodelor prin care să se mențină la țărănești – de a convinge și, la limită, putere, într-un mediu politic radical de a corupe un electorat neinițiat și diferit de cel din 1914. Chiar dacă pauper2. aveau să-și proclame victoria, con- În vara lui 1914, Puterile Centrale ducătorii statelor – exponenți ai vechii și Antanta pășiseră voioase pe drumul elite politice – trebuiau să explice de unui război despre care credeau că va ce au intrat într-un război care putea fi fi scurt și profitabil, numai bun să evitat, de ce nu pregătiseră mai bine reclădească solidaritățile interne și să armata, de ce toleraseră tratamentul poziționeze mai bine fiecare națiune discriminatoriu al cetățenilor în (cu pretenții imperiale) în competiția privința îndatoririlor lor militare etc. globală pentru resurse și dominație. Trebuiau, de asemenea, să recunoască Trupele plecate pe front în luna august faptul că greul războiului fusese dus visau să-și petreacă sărbătoarea de clasele de jos (țărani și muncitori) Crăciunului la gura sobei, lângă și că tot acestea urmau să sufere mai familie, sub crengile împodobite ale mult în perioada reconstrucției. Din bradului; nimeni nu avea premoniția octombrie 1917, o nouă amenințare unui război de patru ani, a tranșeelor pentru establishment-ul de dinainte de noroioase și a gazelor toxice de luptă, război își proiecta umbra asupra a milioanelor de morți și a zecilor de întregii Europe Centrale și Apusene: mii de mutilați. Nimeni nu pornea la bolșevismul. El putea mobiliza masele luptă cu ipoteza vreunui dezastru sărăcite și disperate pentru a răsturna personal sau/și național, căci regii, monarhii și republici democratice (așa împărații, președinții, guvernele și cum se întâmplase în Rusia sau în statele lor majore generale dezlăn- Ungaria), în folosul unor grupări
7 POLIS revoluționare inspirate de ideile lui servatorii au reacționat însă virulent și Marx și Lenin. În aceste condiții, s-au argumentat, arătând că o asemenea pus în mișcare acțiunile voluntare de reformă nu e bine primită de jumătate reformare a politicii (prin votul uni- din societate. Titu Maiorescu îi versal) și a economiei (prin reforma avertiza pe liberali că partidul care va agrară). Ele trebuiau să potolească avea majoritatea în viitoarele le- avântul radicalilor, să dea speranță gislaturi se va vedea îndrituit să moderaților și să-i îmbete de bucurie schimbe și el legea electorală, întrucât pe optimiști. aceasta nu vizează consistența și Un vot „aproape universal” (adică întinderea drepturilor politice: „mo- numai pentru bărbați) fusese instituit mentul în care partidul liberal nu va în Franța la 1848 (după scurtul episod mai fi la guvern (…), în acel moment, eșuat din vremea Revoluției de la noul partid care va veni să vă 1789), în Grecia la 1844, în Elveția la înlocuiască va fi poate obligat să pună 1866, iar în Anglia la 1867. Finlanda în programa sa reformarea pactului adoptase votul integral universal fundamental reformat de dumnea- (inclusiv pentru femei) în anul 1906, voastră; căci, dacă ar fi vorba ca prin iar Norvegia în 1913; vecina lor de reforma dumneavoastră să se întindă mai la sud, Danemarca, a dat acest drepturile politice în țară; dacă ați da drept în 1915. Italia acordase dreptul prin această reformă dreptul de votare de vot bărbaților de peste 30 de ani în la mai mulți alegători decât în trecut 1912. În rest, cele mai multe state (…), atunci nu mi-ar fi teamă de un alt europene au renunțat la sistemul partid mai în urmă; căci aș zice: o electoral censitar pentru cel cvasi- astfel de libertate dată nu se va mai universal în intervalul 1917-1919, putea lua înapoi în formă pașnică, fiind forțate de mersul războiului și al constituțională (…). Dar dumnea- evenimentelor social-politice subsec- voastră nu dați nici un drept mai mult; vente. Așa au procedat țări precum faceți numai o reformă, prin care Olanda (1917), Austria, Cehoslovacia, împărțiți pe unii contra altora, luați pe Polonia, România și Ungaria (1918), unii dintr-un colegiu și-i băgați în alte Suedia și Germania (1919). colegiuri; prin urmare, faceți o La rigoare, trebuie spus că, în reformă față cu care partidul opus, spațiul românesc, ideea votului uni- când va veni să o răstoarne, va avea versal fusese evocată tangențial încă dreptul să zică: nu iau nici un drept din primăvara lui 1882, când public nimănui; din contra, colegiul I, Parlamentul dominat de liberali care s-a decapitat de predecesori, îl inițiase o reformă electorală pentru a repun în drepturile lui”3. În pofida scădea numărul colegiilor censitare de opoziției conservatoare, Constituția a la patru la trei. Cu acel prilej, se fost modificată în sensul propus de avansase chiar ideea unui colegiu unic liberali, adică s-au creat trei colegii și – cel al știutorilor de carte, potrivit s-a lărgit dreptul de vot prin reducerea propunerii lui C.A. Rosetti. Con- censului și extinderea categoriilor de
8 Centenarul votului universal masculin din România
scutiri. Regele a promulgat legea de să schimbe și guvernul). Abia după modificare a Constituției, precum și retragerea autorităților statului la Iași noua lege electorală în iunie 1884. (Bucureștiul și tot sudul Regatului Clasa politică românească a readus fiind sub ocupația Puterilor Centrale) în dezbatere parlamentară chestiunea a apărut nevoia acută a reluării votului universal în februarie 1914, discuțiilor abandonate în 1914. De după venirea la putere a liberalilor. Cu această dată, votul și împroprietărirea câteva luni înainte, în septembrie nu au mai suscitat prea multe dispute 1913, Ion I.C. Brătianu își convinsese ideologice, prevalând scopul de a fi propria formațiune politică de nece- folosite pentru îmbărbătarea soldaților sitatea reformei electorale, dar și de pe front (în mare parte țărani), agrare, arătând însă că ele presupu- pentru a pune într-o lumină favorabilă neau o prealabilă modificare a Vechiul Regat, în fața românilor din Constituției. S-ar putea crede că provinciile încă aflate sub stăpâniri liberalismul de la cumpăna veacurilor străine, iar în cele din urmă (dar de al XIX-lea și XX era integral și maximă importanță), pentru neutra- necondiționat promotorul votului lizarea propagandei bolșevice derulate universal. Desigur, cei mai mulți de comisarii „roșii” ai trupelor dezor- liberali (considerați politicieni „de ganizate ale defunctului Imperiu țarist. stânga”, față de reprezentanții dreptei Regele Ferdinand a dat tonul conservatoare) voiau lărgirea bazei politic al reformelor în următorii electorale (întrucât i-ar fi avantajat pe termeni însuflețitori (așezați în discurs ei), dar nu neapărat acordarea drep- cu măiestrie de Nicolae Iorga): tului de vot tuturor cetățenilor majori. „Ostași, vouă, fiilor de ţărani, care aţi Astfel, în rândul liberalilor existau apărat cu braţul vostru pământul unde deopotrivă „censitarieni” convinși și v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun restrictivi, adepți ai votului censitar cu eu, regele vostru, că pe lângă răsplata un prag foarte redus al censului, pro- cea mare a izbânzii, care vă asigură motori ai unui vot universal condi- fiecăruia recunoştinţa neamului nostru ționat de știința de carte, susținători ai întreg, aţi câştigat totodată dreptul de a votului universal pentru toți bărbații stăpâni într-o măsură mai largă majori și, în fine, susținătorii votului pământul pe care v-aţi luptat. Vi se va universal integral (incluzând femeile). da pământ. Eu, regele vostru, voi fi Astfel de grupări puteau fi identificate, întâiul a da pildă. Vi se va da şi o largă la începutul secolului XX, în mai toate participare la treburile statului” partidele vremii, incluzând chiar (Discursul de la Răcăciuni din 23 formațiunile conservatoare (autoin- martie 1917, în fața Armatei a II-a). titulate „democrat-conservatoare”). Politicienii l-au urmat fără șovăire. Lucrurile ar fi evoluat rapid în direcția Astfel, premierul Ion I.C. Brătianu se propusă de Brătianu dacă nu începea va prezenta în fața Parlamentului, pe războiul, care a schimbat dramatic data de 6 mai, cu proiectele de agenda parlamentară (după cum avea reformă agrară și electorală și de
9 POLIS revizuire a Constituției. O comisie Senat)5. Existând bazele constitu- specială avea să redacteze rapid ționale, s-au putut adopta ulterior proiectul de lege pentru modificarea Decretele-lege pentru reforma electo- art. 19, 57 și 68 din Constituție. În rală (Decretul-lege nr. 3102 din 14 forma sa modificată, art. 19 prevedea: noiembrie 1918 pentru Vechiul Regat „Pentru cauză de utilitate naţională, şi Basarabia; Decretul-lege nr. 3620 se sporeşte întinderea proprietăţii din 24 august 1919 pentru Bucovina şi rurale ţărăneşti prin exproprierea Decretul-lege nr. 3621 din 24 august terenurilor cultivabile, în scopul de a 1919 pentru Transilvania, Banat, se vinde ţăranilor cultivatori de Crişana, Satu-Mare şi Maramureş6), pământ, cu precădere ţăranilor respectiv Decretul-lege privind expro- mobilizaţi din această categorie sau prierea marilor proprietăți rurale din familiilor lor, dacă ei au murit din Vechiul Regat (16/19 decembrie cauza sau în timpul războiului”. În 1918). privința art. 57 (și a următoarelor, Primele alegeri bazate pe votul până la 67, unde se vorbea despre universal (exercitat numai de bărbații Adunarea Deputaților), precum și a de peste 21, respectiv 40 de ani, la art. 68 (până la 81, unde era regle- Cameră și la Senat) aveau să se mentat statutul Senatului), comisia deruleze în noiembrie 1919 (între 2 și parlamentară nu a venit cu o soluție 4 ale lunii pentru reprezentanții în extinsă, ci a proclamat doar principiul Adunarea Deputaților, pe 7 și 8 no- votului universal, lăsând ca lucrurile iembrie pentru senatorii reprezentând să fie rezolvate mai târziu, cu prilejul circumscripțiile, iar pe data de 9 unei noi modificări a actului funda- pentru senatorii desemnați de colegiile mental. Astfel, s-a consemnat doar că universitare), în baza unui sistem Adunarea Deputaților se compune din complicat și distinct, în funcție de deputați aleși prin vot universal, egal, regiune. „Având aspectul unui triptic, direct, obligatoriu și secret, respectiv legislația electorală a statuat un sistem că Senatul se compune din senatori electoral de factură particulară, aleși și senatori de drept. Prin Legea diferențiat nu doar pe Camere, ci și pe din 16 noiembrie 1918, se stabilea că regiuni. Astfel, pentru alegerea depu- fiecare județ reprezenta o circum- taților din Vechiul Regat și Basarabia scripție electorală, în care se putea a funcționat un scrutin de tip alege câte un deputat la o normă de proporțional (RP), individualizat prin reprezentare de 30.000 de locuitori, votul cu panașaj, cu utilizarea metodei precum și la fracțiunea suplimentară d’Hondt pentru repartizarea manda- mai mare de 20.000 de locuitori; se telor în cele 43 de circumscripții alegea un senator la 70.000 de electorale plurinominale. Totodată, locuitori, precum și la fracția mai pentru alegerea senatorilor legiuitorul mare de 47.0004. După trei săptămâni a reglementat un sistem electoral de de dezbateri, legea a fost aprobată (pe tip pluralitar (cu majoritate relativă) 13 iunie la Cameră și pe 20 iulie la desfășurat în circumscripții plurino-
10 Centenarul votului universal masculin din România
minale. Pe de altă parte, alegerea atât Camera Deputaților puțin peste a deputaților, cât și a senatorilor 130.000 de români din Vechiul Regat deopotrivă din Bucovina și și 33.000 pentru Senat, după adop- Transilvania s-a făcut în baza unui tarea votului universal, numărul mod de scrutin majoritar uninominal, electorilor a crescut la 1.407.000 cu specificul transilvănean al pentru Cameră și 704.000 pentru candidaturilor unice. Așadar, membrii Senat în județele extracarpatice. Adunării deputaților au fost aleși Acestora li s-au adăugat 587.000 de printr-un scrutin de tip mixt, care a basarabeni, 807.000 de transilvăneni combinat procedurile proporționale și și 160.000 de bucovineni electori majoritare în următoarele proporții: pentru Cameră, precum și 225.000 de 348 de mandate (61,48%) au fost basarabeni, 469.000 de transilvăneni repartizate prin metoda d’Hondt, iar și 82.000 de bucovineni electori restul de 218 (38,52%), prin cea a pentru Senat8. pluralității, cu specificul neomoge- Dincolo de faptul că România nității regionale, astfel că proporțio- Mare avea considerabil mai mulți nalitatea electorală s-a aplicat în cele locuitori decât Vechiul Regat (17,2 43 de circumscripții plurinominale din milioane, față de 7,9 milioane), Vechiul Regat și Basarabia, ca și în trebuie observat faptul că legea cele 5 circumscripții orășenești spe- votului universal a produs o creștere ciale din Bucovina și Transilvania, în de aproximativ 22 de ori a numărului timp ce formula majoritară a fost votanților la Cameră și de 44 de ori la proprie circumscripțiilor uninominale Senat! Să fi fost oare acesta un în care au fost divizate județele din progres politic indiscutabil? Cu două Bucovina și Transilvania, în număr de decenii în urmă, Alexandru Lahovari 218. La rândul ei, camera superioară a aducea argumente solide pentru ideea fost compusă în urma aplicării că numărul celor implicați în treburile principiului reprezentării majoritare, statului nu trebuie considerat mai senatorii proveniți din Vechiul Regat important decât calitatea lor: „Ce și Basarabia fiind aleși în circum- propuneți astăzi, domnule Panu? scripții plurinominale în baza majo- Propuneți sufragiul universal: apoi rității relative, în timp ce cei din credeți dumneavoastră, în conștiința Bucovina și Transilvania, în circum- dumneavoastră și în știința dum- scripții uninominale în baza majo- neavoastră, că țara noastră este atât de rității absolute”7. înaintată, atât de cultă, atât de Alegerile parlamentare de după neatârnată în stratele sale cele mai Marele Război, prin votul direct și adânci, încât să faceți cu dânsa această secret (ba chiar și obligatoriu) al periculoasă încercare? Noi, care tuturor bărbaților majori ai României suntem presupuși elita acestei națiuni, Mari, au arătat amplitudinea feno- nu le putem rezolva cu destulă menului sufragiului universal. Dacă în claritate unele chestiuni simple; căci 1914 aveau drept de vot pentru vedeți, discutăm de doi ani chestiunea
11 POLIS constituționalismului unui guvern și admite participarea la carnavalul nu ne putem înțelege! Admiteți că politic… majoritatea națiunii, care se ocupă cu munca pentru hrana de toate zilele, are Politica Vechiului Regat, în să fie atât de luminată încât să-i dea cadrele Constituției de la 1866 putere supremă? Dânsa are să se împotrivească, să reziste puterii Până a se pune stringent problema ministeriale? Apoi dacă nu a rezistat votului universal, în anii Primului colegiul I din legea de la 1866, așa de Război Mondial, viața politică a restrâns, mai cu seamă pentru Senat, Vechiului Regat a evoluat vreme de dacă stâncile constituționale ridicate la cinci decenii în cadrele normative ale 1866 au căzut la cea dintâi suflare, Constituției de la 1866 – văzută de apoi nisipul omenesc, care se numește unii ca excesiv de liberală, iar de alții vot universal (subl. ns.), va constitui o ca intenționat făcută pentru exer- barieră? Cel dintâi vânt care se va citarea neîngrădită a autoritarismului ridica îl va asvârli în dreapta sau în regal (cu atribuții largi deopotrivă în stânga, după voia întâmplării”9. Deși materie de putere legislativă și exe- nu credea deloc în capacitatea cutivă). Legiuirea și guvernarea, în oamenilor de rând de a face politică de România de dinainte de Marea Unire, calitate, Lahovari lăsa loc pentru s-au întemeiat pe un sistem demo- progres, în prudența sa conservatoare, cratic limitat, cu vot censitar și pentru viitoarele decenii: „Ei bine, nu participare exclusiv masculină – vom face această experiență, domnule lucruri considerate absolut normale în Panu, cât va sta în puterea guvernului toată lumea civilizată a acelor actual, cât va sta în puterea noastră și vremuri. în puterea claselor culte din această Principalul element incriminat ca țară, din orice partid; nu se va face semn al „liberalismului exagerat” pe experiența sufragiului universal, cum care îl făcea posibil Constituția era îl înțelegi dumneata. Să o rezervăm libertatea presei. În art. 5 al pentru alți timpi, pentru secolul ce Constituției se stipula clar că vine, poate…”10. „Românii se bucură de libertatea con- Secolul XX a venit: cu război și științei, de libertatea învățământului, apoi cu o nouă întocmire a treburilor de libertatea presei, de libertatea politice. Liberalii moderați și radicalii, întrunirilor”. În cuprinsul art. 24 sunt conservatorii și socialiștii au căzut cu reglementate toate chestiunile privi- toții de acord că poporul trebuie lăsat toare la presă, după cum urmează: să voteze, chiar dacă nu îl dă înțe- „Constituţiunea garantează tuturor lepciunea afară din casă, chiar dacă e libertatea de a comunica şi publica analfabet și coruptibil. O justiție ideile şi opiniile lor prin grai, prin socială minimală părea să spună că nu scris şi prin presă, fiecare fiind e în regulă ca poporul să fie chemat răspunzător de abuzul acestor libertăţi doar la război și suferință, fără a i se în cazurile determinate prin Codicele
12 Centenarul votului universal masculin din România
penal, care în această privinţă se va ori de câte ori sunt ameninţaţi cu revizui şi completa, fără însă a se pedeapsa… Şi vor să spună că aceasta putea restrânge dreptul în sine sau a se înseamnă progres, când, în fond, nu e înfiinţa o lege excepţională. Delictele decât sporită anarhie sporită”13. de presă sunt judecate de juriu. Nici Dar nu numai presa liberă (dez- cenzura, nici o altă măsură preventivă lănțuită uneori în șarje de înjurătură pentru apariţiunea, vinderea sau distri- politică, chiar și la adresa Tronului) buţiunea oricărei publicaţiuni nu se va era incriminată de apărătorii ordinii putea reînfiinţa. Pentru publicaţiuni de conservatoare. Așa cum reieșea din jurnale nu este nevoie de autori- Petiția de la Iași, adresată în 1871 lui zaţiunea prealabilă a autorităţii. Nici o Carol I de unii conservatori moldo- cauţiune nu se va cere de la ziarişti, veni, o libertate prost înțeleasă îi scriitori, editori, tipografi şi litografi. permitea celui care nu avea nimic să Presa nu va fi supusă niciodată sub voteze impozite pe spinarea celui care regimul avertismentului. Nici un avea; în felul acesta, dispărea din jurnal sau publicaţiune nu va putea fi societate sentimentul de dreptate14. suspendată sau suprimată. Autorul Căci nu putea exista „dreptate” acolo este răspunzător pentru scrierile sale, unde, prin egalizarea teoretică a iar în lipsa autorului sunt răspunzători cetățenilor în fața legilor, se anulau sau girantul, sau editorul. Orice jurnal practic diferențele sociale consacrate trebuie sa aibă un girant responsabil de impozitarea diferențiată; or, tocmai care să se bucure de drepturile civile şi acest principiu era afirmat în art. 10 al politice”. Despre libertatea presei, Constituției: „Nu există în Stat nici o însuși Suveranul spunea: „Sunt pentru deosebire de clasă. Toți Românii sunt libertatea nelimitată a presei, căci ea egali înaintea legii și datori a contribui este infinit mai puţin periculoasă decât fără osebire la dările și sarcinile o libertate limitată”11. Însă această publice”. Pentru a lovi și mai tare în libertate, exercitată într-un stadiu de obiceiurile lumii vechi, în art. 12 se „copilărie politică”, nu era altceva afirma: „Toate privilegiile, scutirile și decât „un instrument de dezordine și monopolurile de clasă sunt oprite de insultă la adresa instituțiilor sta- pentru totdeauna în Statul Român”. tului”, după cum îndreptățit remarca Plecând de la aceste exemple, se putea Titu Maiorescu12. Și Principele spune că România avea o lege funda- Nicolae Șuțu avertiza, în Memoriile mentală liberală, ba chiar „exagerat de sale, că libertatea excesivă a presei liberală”! dăunează corpului social: „Încrederea În contrapartidă, unii liberali slăbeşte, relaţiile sociale se destramă, (aparținând stângii politice a vremii) în general, publicul priveşte cu dispreţ credeau că așezământul constituțional orice autoritate, orice agent al inspirat de Regatul Belgiei dădea puterii…, subalternii se revoltă puteri prea mari suveranului. Astfel, în împotriva şefilor ierarhici şi publică pofida principiului separației puterilor, prin ziare diatribe şi critici virulente acesta era parte a legislativului
13 POLIS
(alături de Cameră și Senat, conform târziu, depunând jurământul ca Domn, art. 32), rolurile sale în materie fiind Carol lăuda din nou Constituția: „Prin următoarele: convocarea sesiunilor Constituţia ce dăm astăzi statului parlamentare, dizolvarea Camerelor, român, realizăm aspiraţiile legitime numirea unei părți a senatorilor, ale naţiunii, garantând interesele tu- întocmirea regulamentelor de aplicare turor stărilor, precum şi toate dreptu- a legilor. Prin art. 35 se reglementa: rile pe care cetăţeanul trebuie să le „Puterea executivă este încredințată găsească într-o societate civilizată. Domnului, care o exercită în modul Acest act pentru mine este cel mai regulat prin Constituție”. Ca gestionar însemnat al vieţii mele, căci el este al executivului, Domnitorul (numit pactul definitiv care mă leagă pentru Rege din 1881) îi numea și revoca pe totdeauna cu destinele noii mele ţări, prim-ministru și pe miniștri, se afla la cu România… Un guvern monarhic comanda supremă a armatei, numea în este aşezat. Să stăruim dar cu toţii ca, marile funcții publice și încheia prin leala şi sincera aplicare a convenții cu alte state (art. 93). În principiilor acestei Constituţiuni, ea să materie de atribuții de putere jude- poată produce binefăcătoarele ei cătorească, Suveranul era cel în roade”15. Sau poate tot Suveranul o va numele căruia se executau hotărârile evalua când va constata că legea de judecătorești, pronunțate în virtutea căpătâi a românilor este, cum ar zice legii (art. 36); el dădea amnistia Maiorescu, o „formă fără fond”? penală și politică (art. 93 și 95). Pe Probabil că analiza lui Carol I din lângă toate acestea, prin Constituția de 1871 exprimă mai potrivit efectele la 1866, Regele României era produse de Constituție în noua irevocabil (puterile fiindu-i date pe funcționare a vieții politice, după viață și transmisibile pe linie dinastică, instalarea Dinastiei de Hohenzollern- potrivit art. 82-84) și inviolabil (nu Sigmaringen: „timp de cinci ani a răspundea pentru actele sale personale încercat să domnească în România, – art. 92), având totodată și dreptul de dar rezultatele sunt total nesatisfă- veto absolut. cătoare. Și se întreabă cine-i vinovat? Cine evalua mai bine cadrele El, care n-a cunoscut poporul, sau politice trasate de Constituția de la poporul? Vina nu era, o spune 1866, conservatorii sau liberalii? Sau domnitorul, nici a lui, nici a poporului, poate chiar Suveranul, atunci când o ci a celor care vorbeau în numele văzuse inițial ca pe cea mai bună acestuia. «Aceşti oameni care şi-au formulă pentru poporul român? făcut educaţia lor politică şi socială „România nu are de urmat un model mai mult în străinătate, uitând cu mai bun, în toate privințele, decât desăvârşire împrejurările patriei lor» şi exemplul Belgiei”, îi spunea Carol I care «nu caută alta decât a aplica aici consulului belgian la București, pe 1 ideile de care s-au adăpat acolo, iulie 1866, cu prilejul promulgării îmbrăcându-le în nişte forme utopice, legii fundamentale. Câteva zile mai fără a cerceta dacă se potrivesc sau
14 Centenarul votului universal masculin din România
nu». România nu era capabilă atunci, modifice în sens mai liberal (…) şi după Carol, să susţină cu succes un mie-mi refuz dreptul să o modific în regim liberal, aşa cum l-a statuat sens mai restrictiv”17. Constituţia de la 1866, trecerea fiind A nu aduce vreo atingere arhi- prea bruscă şi fără tranziţie, o trecere tecturii constituționale părea a fi și de la un regim despotic «la cea mai grija cetățenilor de un mai redus liberală Constituţie, precum nu o are calibru politic, dar la fel de îndreptățiți niciun popor din Europa şi în să-și afirme ideile, chiar dacă în condiţiile în care românii nu se pot argumentații pline de contradicții. Să lăuda cu virtuţile cetăţeneşti, ce se cer luăm cazul „junelui studinte în drept” pentru o formă de stat qvasire- Rică Venturiano, pe care îl citeau publicană». Ca soluţii, Carol propunea savuros Ipingescu și Jupân Dumitrache în celebra Noapte înfiinţarea unui Consiliu de stat, cu furtunoasă a lui Caragiale: importante atribuţii, restrângerea pre- „IPINGESCU (citind din „Vocea rogativelor Adunării Deputaţilor, Patriotului Național”): «Democra- restrângerea dreptului de vot la ţiunea română sau mai bine zis ţinta alegerea Senatului, mărirea numărului Democraţiunii române este de a senatorilor numiţi de suveran, limi- persuada pe cetăţeni că nimeni nu tarea libertăţilor presei, desfiinţarea trebuie a mânca de la datoriile ce ne gărzii civile. Şi, ca măsură extremă, impun solemnaminte pactul nostru 16 domnitorul propunea abdicarea sa” . fundamentale, sfânta Constituţiune…» Pe scurt, conservatorii se plângeau JUPÂN DUMITRACHE (mulţu- de liberalismul exagerat, iar liberalii mit): Ei, bravos! Aici a adus-o bine. înfierau conservatorismul sufocant al IPINGESCU (căutând şirul unde a legii fundamentale. Cu toate acestea, rămas): «… A mânca… sfânta criticabilă sau nu, Constituția trebuia Constituţiune…» lăsată așa cum era, în forma convenită JUPÂN DUMITRACHE (cam prin compromisul întregii clase nedomirit): Adică, cum s-o mănânce? politice la 1866 (conservatori și IPINGESCU: Stai să vezi… că liberali, adepți ai detronatului Principe spune el… «Sfânta Constituţiune, şi Cuza și susținători ai unei dinastii de mai ales cei din masa poporului…» extracție occidentală). Marele boier JUPÂN DUMITRACHE (nedo- moldav P.P. Carp explica admirabil mirit): E scris adânc. această situație: Constituția „a fost IPINGESCU: Ba nu-i adânc deloc. opera unui compromis, opera tuturor Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: partidelor din ţară (…); credem că să nu mai mănânce nimeni din orice atingere astăzi nu poate fi decât sudoarea bunioară a unuia ca mine şi unilaterală (…). Dacă aş crede că ca dumneata, care suntem din popor; partidul liberal astăzi ar voi să adică să şază numai poporul la masă, modifice Constituţiunea în sens mai că el e stăpân. liberal, eu unul nu m-aş mai crede în JUPÂN DUMITRACHE (lămu- drept a respecta acea Constituţiune… rit): Ei! aşa mai vii de-acasă. Bravos! Precum nu le dau dreptul să o Zi-i nainte.
15 POLIS
IPINGESCU: Stai să vezi: acuma Nu știu câtă lume citește textul vine un ce şi mai tare. Nopții furtunoase (publicat în JUPÂN DUMITRACHE: Ei? Convorbiri literare în anul 1879) într- IPINGESCU (urmând citirea): «… o cheie politică; frumusețea piesei A mânca poporul mai ales, este o rezidă mai cu seamă în intrigile greşală neiertată, ba putem zice chiar amoroase ale micii burghezii de o crimă…» mahala, nu în chestiunile privitoare la JUPÂN DUMITRACHE (cu garda națională sau la lecturile deplină aprobare): Ştii că şi aici colective din Vocea Patriotului loveşte bine! Da! Cine mănâncă Național. Dacă insiști, totuși, să vezi poporul să meargă la cremenal! partea politică a vieții bărbaților IPINGESCU (bătând cu mâna-n apărători de onoare pentru damele gazetă): Apoi de ce scrie el, sireacul! cinstite precum Veta și Zița, constați JUPÂN DUMITRACHE: Dă-i că încă din vremea aceea se discuta nainte, că-mi place. despre „sufragiu universale”! Iar când IPINGESCU: «…Ba putem zice îl lași să brodeze migălos pe această chiar o crimă.» (schimbând tonul şi temă pe maestrul ironiilor la adresa mai grav.) „miticismului” dâmbovițean, aproape JUPÂN DUMITRACHE (care la că nu-ți mai rămâne nimic de spus. fiece accent al lui Ipingescu a dat Poți doar să explici – pentru oamenii mereu din cap în semn de aprobare, îl mileniului al treilea, „formatați” inte- întrerupe cu entuziasm): Hahahaha! I- lectual și politic în cadrele democrației a-nfundat! mediatice – ce înțelesuri avea votul IPINGESCU (urmând cu tărie): popular pentru oamenii simpli ai «… Nu! în van! noi am spus-o şi vom sfârșitului de veac al XIX-lea. Ce mai spune: situaţiunea României nu înțelegeau ei din relația „masă – se va putea chiarifica; ceva mai mult, sufragiu”? nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres până ce nu vom Pro și contra sufragiului avea un sufragiu universale…» universal (amândoi rămân foarte încurcaţi.) JUPÂN DUMITRACHE: Adică- Am evocat mai sus poziția tele, cum vine vorba asta? doctrinară a lui Alexandru Lahovari IPINGESCU (după adâncă (conservator rasat, doctor în drept la reflecţie): A! înţeleg! bate în ciocoi, Paris, parlamentar și ministru de unde mănâncă sudoarea poporului Externe și de Justiție în mai multe suveran… ştii: masă… sufragiu… rânduri) privind oportunitatea intro- JUPÂN DUMITRACHE: Ei! acu ducerii votului universal. Aidoma lui, înţeleg eu unde bate vorba lui! Ei! aproape toți marii conservatori de la bravos! bine vorbeşte… finele veacului al XIX-lea și de la IPINGESCU: Ăsta combate, începutul secolului XX au considerat, domnule, nu ţi-am spus eu?” în stil aristotelic, cum că guvernarea
16 Centenarul votului universal masculin din România
este o artă și o știință ce nu trebuie republică cu sufragiu restrâns sau o lăsată pe mâna ageamiilor. Dar moda monarhie cu vot universal, aș timpului era mai degrabă alta: să dai răspunde fără îngăimeală că prefer pe credit poporului simplu, să-l chemi la cea din urmă. Și nu aș fi ne- rânduielile statului, din motive de consecvent. Căci dacă este vreo „echitate socială”. Nu conta știința de reformă politică care să influențeze carte, buna înțelegere a chestiunilor mai mult asupra soluțiunilor eco- administrative sau „aplicația” în ma- nomice ale democrației, desigur că terie de gestiune privată. Așa se face este votul universal. Cu o regalitate că, față de intervențiile parlamentare constituțională, având sufragiul uni- ale lui Lahovari sau Maiorescu, mai versal, țara poate să-și dea instituțiile prizate erau textele unui radical ca care îi plac, masele populare pot George Panu. căpăta influența pe care o merită în George Panu (1848-1910), avocat, stat; cu sufragiul însă restrâns, cu jurnalist și politician cu un parcurs detestabilul regim al celor trei păcă- ideologic taxat drept „traseist” (dar toase colegii actuale, să fie bine știut, perfect explicabil în contextul vremu- de orice radical sau democrat, că rilor sale), apropiat cercurilor juni- reformele pentru care luptăm nu se pot miste ieșene, școlit la Paris și realiza niciodată. Căci preponderența Bruxelles, a fost una dintre vocile cele politică fiind, în actualul regim mai ferme în favoarea votului electoral, în mâna unei înguste și universal. Ideile sale politice au fost subțiri clase dirigente, evident că exprimate mai întâi în Convorbiri această clasă nu va consimți niciodată literare, apoi în publicația fondată să se sinucidă ea însăși”18. chiar de dânsul – Lupta (cu apariții de Așadar vedem clar de ce există trei ori pe săptămână, între anii 1884 adversari ai votului universal: pentru și 1895). De două ori a fost ales că există o clasă privilegiată, căreia îi deputat (1881 și 1888) și o dată convine situația creată de sistemul senator (1892), în sistemul parlamen- censitar. Acea clasă va justifica în cele tar bicameral bazat pe votul censitar. mai variate moduri restrângerea drep- În 1888 și-a creat propria formațiune tului de vot, invocând capacitatea politică: Partidul Democrat Radical intelectual-culturală, contribuția la fi- (absorbit de Partidul Conservator în nanțarea aparatului de stat (prin 1897). Programul său era republican și impozite) etc. În urma aplicării antidinastic; în materie economică, multelor criterii de „selecție” merito- promova protecționismul vamal, cratică, rezultă firesc excluderea de la reforma agrară și impozitul progresiv. viața politică a marii mase a În chestiuni de viață publică, se cetățenilor: „Faptul concret de popor a pronunța pentru votul universal, fost pus și trecut prin tot felul de afirmația tranșantă a lui Panu fiind ambilicuri legale, noțiunea clară de următoarea: „Dacă cineva m-ar în- națiune a fost sofisticată, îmbucătățită treba: ce preferi momentan, o și redusă astfel încât cine se uită la
17 POLIS popor și la națiune în carne și oase și perfecți sociologi, că mulțimea preferă privește apoi ce au făcut diriguitorii a căuta ea soluțiile, că politicienii din ele se sperie de atâta rea credință, discută asupra formei de guvernământ de atâta cinism”19. și că vulgul lasă remediile infailibile Dar de ce ar trebui să acceptăm pentru relele sociale și administrează sufragiul universal, câtă vreme singur doctorii practice, băbești, oameni de cea mai înaltă ținută absurde. Așa, evident că ar fi un mare intelectuală ne explică nevoia de scandal ca un om politic să persiste a calitate umană în politică? George zice că sufragiul tuturor este preferabil Panu aduce un argument solid și unui guvern ieșit dintr-o clasă credibil: el arată că sociologia – știința restrânsă, compusă din oameni care ar care tratează chestiunile sociale cele ști să dovedească tot ce afirmă cu 20 mai diverse, de la demografie la eco- evidența că doi și cu doi fac patru” . nomie și guvernare politică – nu a Altfel spus, în lipsa unui „colegiu atins încă precizia științelor exacte; legitim al sociologilor” (posesori ai prin urmare, ea nu e capabilă să ne dea adevărurilor absolute despre om și o rețetă unică și infailibilă a unui societate), să ne bazăm pe bunul-simț anume tip de guvernământ, pe care să natural al poporului, căci acesta este nu-l poată critica nimeni în mod preferabil apetiturilor multiple și temeinic. Ce ne rămâne de făcut, dacă discutabile ale așa-zișilor savanți nu ne putem baza pe o știință elitistă a sociali. În opinia lui Panu, chiar dacă guvernării? Să dăm dreptul celor mai sociologia ar ajunge la performanțele mulți să definească interesul social și științelor pozitive, tot nu ar fi în- nicidecum unei minorități interesate dreptățită să se substituie dezbaterii de perpetuarea propriilor privilegii. politice și alegerilor, căci nimeni nu „Dacă sociologia cu toate ramurile ei ne poate impune să ne tratăm de o multiple ar fi o știință cunoscută și suferință doar apelând la medicul cu recunoscută ca atare de toată lumea, o diplomă, să ne facem o colibă doar știință înaintea rezultatelor căreia sub autoritatea arhitectului: fiecare să se închine ca înaintea evi- „Societatea în marea ei majoritate denței, natural că criticile adresate poate să nu admită chiar concluziile sistemului de guvernare prin mulțime, științei celei mai pozitive. Acest lucru prin cei culți și cei inculți laolaltă, este trist și deplorabil, dar el s-a văzut. sistemul sufragiului universal, ar fi Ei bine, nimeni nu este autorizat de a fondate. Într-adevăr, ar fi monstruos, uza de forță pentru a-i impune chiar științificește vorbind, ca să existe o adevărurile cele mai elementare, căci clasă restrânsă de oameni care să aibă și aceasta este un fel de tiranie, o în mână soluțiile irecuzabile demon- stăpânire brutală; și adevărurile, chiar strate ale tuturor chestiilor sociale, cele mai necontestate, trebuie să se industriale, economice etc., care să fi impună minții, convingerii, iar nu 21 dovedit matematicește că nu e decât o trupului în mod forțat” . singură formă de guvernământ (…), și Auzindu-i pe conservatori, cu cu toate acestea să vedem că po- pedantele lor demonstrații aristo- poarele nu bagă în seamă pe acei cratice la tribuna Parlamentului,
18 Centenarul votului universal masculin din România
politicienii erei moderne nu puteau să în dezbateri despre cât de bogat și cât nu le dea dreptate: votul trebuia con- de deștept trebuie să fii pentru a te diționat de participațiunea la bugetul bucura de drepturile electorale. În public și mai ales de capacitatea funcție de interesele conjuncturale ale intelectuală a cetățenilor. Ascultându-i celor aflați la putere, s-ar fi relaxat, cu pe radicalii vremii, nu puteau să nu siguranță, criteriile admiterii în corpul admită faptul că poporul are și el electorilor, dar nu așa de repede și de dreptatea sa, că nu poate fi supus unei abrupt. Țăranul analfabet, calicul din ordini la nașterea căreia nu a mahala, băiatul de prăvălie și cei contribuit, fie și prin simbolicul gest al asemenea lor ar fi rămas pentru multă votului. vreme în afara vieții politice (și probabil că acest lucru nu i-ar fi Epilog deranjat…). Războiul a făcut însă posibil un nou silogism politic: mă Dacă nu avea loc Marele Război, lupt, deci votez! politicienii ar fi zăbovit multă vreme
Note (personaje mesianice, selectate dintre mulții și diverșii politicieni)! Mai mult, 1 Un politician și ziarist buzoian mai se îndemna la mărturisirea publică, fără puțin cunoscut, D.A. Gheorghiu-Cirișanu, frică și stânjeneală, a crezului politic; se care a fondat în 1923 publicația sugera chiar un fel de prozelitism sau bilunară Dreptatea Socială (subin- de misionarism. Ce-ar mai fi de adăugat? titulată Organ de luptă pentru apărarea 2 Să-i luăm ca exemplu pe liberalii serviciilor publice, drepturile omului și români din anii ’20: aveau structuri de armonizarea intereselor tutulor [sic] partid bine organizate în toate capi- claselor sociale), considera că: talele de județ, se sprijineau pe prefecți „Fiecare cetățean este în drept ca să-și (atunci când dețineau guvernarea) și pe aleagă icoana – omul sau partidul – o mulțime de primari. O asemenea ma- căreia să se închine, iar odată fixat în șinărie umană destul de coerentă, purtă- credința lui cinstită, să nu mai toare de mesaje bine țintite (discursuri șovăiască, ci să-și afirme cu curaj și politice în care se făceau referiri tărie politica partidului sau a omului ce consistente la capacitatea administra- și-a ales, susținându-și public credința tivă dovedită a partidului, la moderni- sa politică, fără a se teme de nimeni și tatea doctrinei sale și la meritele de nimic” (În pragul falimentului, indubitabile ale liderilor săi centrali și 1926, apud Sorin Radu, „Imaginea locali) ar fi trebuit să le asigure victoria liderului politic și rolul ei în in- lejeră în alegeri, câtă vreme partidele fluențarea electoratului din România mai noi nu se puteau lăuda cu mare anilor interbelici (1919-1937)”, Studia lucru (instrumentele lor constând în Universitatis Cibiniensis, seria critici cârcotașe, de genul celor profe- „Historica”, I, 2004, p. 254). rate de celebrul personaj Cațavencu, Gheorghiu-Cirișanu vorbea clar despre imortalizat de Scrisoarea pierdută a lui credințe (politice, desigur) și… icoane
19 POLIS
Caragiale). Dar viața electorală se 6 Răzvan Victor Pantelimon, „Evoluția dovedea mult mai complicată, odată cu legislației electorale românești (1864- intrarea maselor populare în jocurile ei. 1938)”, Analele Universităţii Ovidius – Așa se face că înșiși vechii liberali au seria „Istorie”, vol. 6, Ovidius trebuit să recunoască nevoia adaptării University Press, Constanța, 2009, p. la noua masă de votanți, mai puțin cu 112. doctrina, cu vorba și mai mult cu… 7 Alexandru Radu, „Alegerile Marii Uniri sticla. Iată ce spunea în acest sens – noiembrie 1919”, Sfera Politicii, nr. 2 Vintilă Brătianu în 1920: „Averescanii (196), 2018, pp. 4-5. ne-au învățat acea parte exterioară de 8 Ministerul Industriei și Comerțului, manifestare care este necesară în Direcțiunea Generală a Statisticei, acțiunea politică asupra maselor. Pentru Anuarul Statistic al României – 1922, a avea consensul lor, trebuie ca Tipografia Curții Regale, București, propaganda să ia și ea un caracter 1923, pp. 15-20. adaptat acestor mase; este necesar prin 9 Alexandru Lahovari, Discursuri imagini de tot felul, prin manifestații parlamentare, 1888-1891, ediție de exterioare să le înlesnească maselor Al.G. Florescu, Petre V. Haneș și predispoziția pentru cuvântul cel mai Em.N. Lahovari, Editura Librăriei bun. Noi, liberalii, vom face ca Școalelor – C. Sfetea, București, 1915, averescanii: prin imagini de tot felul, cu p. 413. 10 chipul lui Ionel Brătianu purtat în Ibidem, p. 415. 11 vârful unei prăjini, prin manifestație Apud D.A. Sturdza, Domnia Regelui exterioară – muzică, tămbălău, alcool Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, etc. –, vom aduce masele de țărani și București, 1906, p. 363. 12 muncitori la vot bine pregătite Titu Maiorescu, Discursuri sufletește în favoarea noastră” (cf. parlamentare, vol. I (1866-1876), Constantin Hlihor, Cătălin Râpan, „O ediţie îngrijită, studiu introductiv, note perspectivă asupra propagandei electo- şi comentarii de Constantin Schifirneţ, rale în România interbelică. Imaginea Bucureşti, 2001, p. 330. 13 adversarului politic”, Dosarele Istoriei, Nicolae Șuțu, Memorii, Editura Humanitas, București, 2013, p. 377. anul V, nr. 11, 51, 2000, p. 21). 14 3 Titu Maiorescu, „Discurs rostit în Cf. Ion Bulei, op. cit., p. 16. 15 ședința Camerei din 2 aprilie 1884, în Cf. Al. Pencovici, Dezbaterile ***, Conservatorismul românesc. Adunării Constituante din anul 1866 Concepte, idei, programe, Editura asupra Constituţiei şi legii electorale, Nemira, București, 2006, p. 71. Bucureşti, 1883, p. 180. 4 Aurelian Giugăl, „Arheologie electo- 16 Ion Bulei, op. cit., p. 18. rală: particularități istorico-electorale în 17 P.P. Carp, Discursuri parlamentare, România și Dobrogea interbelică Editura Grai și Suflet – Cultura (1919-1937)”, Studia Politica: Națională, București, 2000, pp. 77-79. Romanian Political Science Review, 18 G. Panu, Sufragiul universal, vol. XI, nr. 2, 2011, p. 257. Tipografia Lupta, Al. Lefteriu, 5 Cf. Ion Bulei, „Constituția de la 1866”, București, 1893, p. VI. în Gheorghe Sbârnă (coord.), 19 Ibidem, p. 11. Constituțiile României, Editura Cetatea 20 Ibidem, pp. 19-20. de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 27. 21 Ibidem, p. 24.
20 Centenarul votului universal masculin din România
Bibliografie ediţie îngrijită, studiu introductiv, note şi comentarii de Constantin Schifirneţ, BULEI, Ion, „Constituția de la 1866”, în Editura Albatros, Bucureşti, 2001. Gheorghe Sbârnă (coord.), Constituțiile MAIORESCU, Titu, „Discurs rostit în României, Editura Cetatea de Scaun, ședința Camerei din 2 aprilie 1884”, în Târgoviște, 2012. ***, Conservatorismul românesc. CARP, P.P., Discursuri parlamentare, Concepte, idei, programe, Editura Editura Grai și Suflet – Cultura Nemira, București, 2006. Națională, București, 2000. Ministerul Industriei și Comerțului, GHEORGHIU-CIRIȘIANU, D.A., În Direcțiunea Generală a Statisticei, pragul falimentului, 1926, apud Sorin Anuarul Statistic al României – 1922, Radu, „Imaginea liderului politic și Tipografia Curții Regale, București, rolul ei în influențarea electoratului din 1923. România anilor interbelici (1919- PANTELIMON, Răzvan Victor, 1937)”, Studia Universitatis „Evoluția legislației electorale Cibiniensis, seria „Historica”, I, 2004. românești (1864-1938)”, Analele GIUGĂL, Aurelian, „Arheologie Universităţii Ovidius – seria „Istorie”, electorală: particularități istorico- vol. 6, Ovidius University Press, electorale în România și Dobrogea Constanța, 2009. interbelică (1919-1937)”, Studia PANU, George, Sufragiul universal, Politica: Romanian Political Science Tipografia Lupta, Al. Lefteriu, Review, vol. XI, nr. 2, 2011. București, 1893. HLIHOR, Constantin; RÂPAN, Cătălin, PENCOVICI, Al., Dezbaterile Adunării „O perspectivă asupra propagandei Constituante din anul 1866 asupra electorale în România interbelică. Constituţiei şi legii electorale, Imaginea adversarului politic”, Bucureşti, 1883. Dosarele Istoriei, anul V, nr. 11 (51), RADU, Alexandru, „Alegerile Marii 2000. Uniri – noiembrie 1919”, Sfera LAHOVARI, Alexandru, Discursuri Politicii, nr. 2 (196), 2018. parlamentare, 1888-1891, ediție de STURDZA, D.A., Domnia Regelui Al.G. Florescu, Petre V. Haneș și Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, Em.N. Lahovari, Editura Librăriei București, 1906. Școalelor – C. Sfetea, București, 1915. ȘUȚU, Nicolae, Memorii, Editura MAIORESCU, Titu, Discursuri Humanitas, București, 2013. parlamentare, vol. I (1866-1876),
21
Centenarul votului universal masculin din România
CENTENARUL VOTULUI UNIVERSAL MASCULIN DIN ROMÂNIA
Centenarul României în dezbaterile Polis (Romania’s Centenary in the Polis debates) Redacția revistei Polis
în cadrul Programului Centenar
organizează proiectul Centenarul României în dezbaterile Polis
23 POLIS
Prezentul număr este cel de-al VII-lea realizat în cadrul proiectului „Centenarul României în dezbaterile Polis”, realizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Primăria Municipiului Iași, în cadrul „Programului Centenar”. Cu el se încheie proiectul, al cărui scop a fost sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța Centenarului României și aducerea în atenție de către profesioniști din domeniul socio-uman și din domenii conexe a unor evenimente și date necunoscute până în prezent publicului. Obiectivele sale au fost: 1. Antrenarea unui număr cât mai mare de cercetători din domeniul științelor socio- umane și al domeniilor conexe, precum și a cât mai multor personalități ale vieții publice din România mare în dezbaterea evenimentelor ce au stat la originea formării României întregite. 2. Realizarea unor lucrări științifice pe tema Centenarului României. 3. Editarea a șapte numere pe teme legate de Centenarul României ale revistei Polis. 4. Organizarea a șapte dezbateri pe temele tratate în numerele tematice ale revistei Polis. 5. Lansarea numerelor tematice ale revistei Polis în cadrul dezbaterilor. Proiectul a fost realizat în jurul revistei de științe politice Polis, ce aparține Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași (revistă cotată în baze de date internaționale). Întrucât revista este trimestrială, proiectul a prevăzut organizarea unor dezbateri, cu prilejul lansării numerelor, la care să fie invitați specialiști în științe socio-umane și în domenii conexe (dintre care doi contributori la numărul tematic), personalități ale vieții publice din toate provinciile istorice ale României mari (adică inclusiv din Republica Moldova și din Bucovina), studenți și elevi. Până în prezent, au fost organizate șase asemenea dezbateri. Prima dezbatere, cu tema „Basarabia și România. După 100 de ani”, s-a desfășurat pe 26 martie 2018 la Ateneul Tătărași din Iași și i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, și pe lect. univ. dr. Marius Văcărelu, de la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București. A doua dezbatere, cu tema „România în Marele Război”, s-a desfășurat pe 8 iunie 2018 la sediul Universității „Petre Andrei” din Iași și i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Sabin Drăgulin, Prodecan al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași, și pe istoricul și deputatul Daniel Gheorghe. A treia dezbatere, cu tema „Ideea națională după Marea Unire”, s-a desfășurat pe 1 octombrie 2018 la sediul Universității „Petre Andrei” din Iași și i-a avut ca invitați pe istoricul Sorin Antohi și pe jurnalistul Petre M. Iancu. A patra dezbatere, cu tema „Bucovina şi România. După 100 de ani”, a avut loc pe 29 noiembrie 2018, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, invitaţi fiind eseistul şi istoricul Sorin Antohi şi prof. univ. dr. Sorin Bocancea, Rectorul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. A cincea dezbatere, cu tema „Centenarul Arhivei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, a avut loc pe 1 aprilie 2019, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, invitați fiind prof. univ. dr. Zoltán Rostás şi cercetătorii din „Cooperativa Gusti”. A șasea dezbatere, cu tema „România Mare. De la Alba Iulia la Trianon”, a avut loc pe 4 iunie 2019, în sala Senatului Universității „Petre Andrei” din Iași, invitați fiind cercetătorul principal Florin Cîntic, Directorul Arhivelor Naționale, Filiala Iași, și prof. univ. dr. Sabin Drăgulin. Toate dezbaterile au fost reflectate în emisiuni ale unor posturi locale sau naționale de televiziune. Proiectul se va desfășura până pe data de 30 septembrie 2019. Partenerii sunt: Editura Institutul European, Agerpres, Revista Polis și Tele Moldova Plus.
24 Centenarul votului universal masculin din România
Evoluție sau involuție parlamentară. Analiză comparativă a Parlamentului României după Marea Unire și a celui actual
(Parliamentary evolution or involution. Comparative analysis of the Parliament of Romania after the Great Union and the current one)
Dacian VASINCU
Abstract: The present study is a brief analysis of the evolution of Romanian parliamentarism, starting from the organization and the political impact of the first Parliament of the Great Romania after the end of the First World War and the national reunification. Using the comparative technique and the SWOT diagnostic analysis I will try to have a comparison between what was 100 years ago and what happens according to the current Legislative structure of the 2016-2020 mandate. The main premises of the article are based on the political configuration after the First World War, a brief history of the realities of that time and the impact of the decisions of those years on future generations. The justification of these premises is also evidenced by the data taken from the reality of then and now. The conclusions of the article will take into consideration the interpretation given by the diagnostic analyzes used, in order to highlight the evolution or the involution of the objectives of the political class in the last one hundred years.
Keywords: parliamentary parties, The Great Union of Romania, SWOT diagnostic analysis, parliamentarism, the first parliamentary elections.
Organizarea primului au fost precursoarele lansării refor- Parlament al României Mari melor politice, economice și admini- strative, îndeosebi votul universal și Sistemul electoral imprimat de reforma agrară, care au determinat Constituţia de la 1866 avea în centru schimbări vizibile în mentalul colectiv votul censitar, ce asigura dominaţia al populației, stimulând participarea claselor privilegiate, în special şi în publică la acțiunile politice. După ele, contextul ,,creşterii ponderii econo- pluralismul politic a căpătat o mice şi a rolului social al burgheziei”1. deosebită amploare, iar în deceniile Însă alegerile parlamentare din 1919 interbelice, care au cunoscut atât
25 POLIS perioade de stabilitate politică, cât şi o scurtă întrerupere între martie- de instabilitate, s-au cristalizat noi noiembrie 1918), când, asemenea doctrine politice, care au acoperit altor partide liberale europene, au întregul spectru politic, de la extrema pierdut alegerile organizate de ei pe stângă la extrema dreaptă. Este și baza votului universal. După o scurtă perioada în care unele partide tradi- perioadă de organizare și extindere în ţionale au părăsit arena politică. teritoriile alipite, liberalii s-au reîntors Principalele partide care vor activa la putere, cârmuind cu autoritate între în primul Parlament al României Mari 1922 și 1928 (cu o întrerupere între vor pune amprenta ideologică a for- martie 1926 şi iunie 1927) şi între mării noului cadru al parlamenta- 1933 și 1937. Perioada 1922-1926 a rismului interbelic. O primă urmare a fost epoca celor mai mari succese reformelor de după război şi a creării liberale, guvernul lui I.I.C. Brătianu României Mari a constituit-o diversi- rezolvând cu pricepere problemele ficarea vieţii politice, fragmentarea dificile ale organizării noului stat spectrului politic, până atunci stabil şi întregit, ale unificării celor patru dominat de numai două partide regiuni atât din punct de vedere politice, cel Conservator (constituit în administrativ, cât și legislativ. 1871) şi cel Liberal (1875). Partidul Partidul Național-Țărănesc a fost Conservator, ale cărui merite în principalul partid de opoziţie al constituirea României moderne sunt perioadei interbelice. El a fost creat în de necontestat, s-a dezintegrat îndată 1926, prin fuzionarea Partidului după efectuarea reformei agrare şi Naţional Român din Transilvania, adoptarea votului universal. Guvernul condus de Iuliu Maniu, cu Partidul filogerman al lui Al. Marghiloman a Ţărănesc, înfiinţat de Ion Mihalache căzut după intrarea României în în Vechiul Regat (1918). Deşi aveau o război. Sub preşedinţia lui Take bază socială mult mai largă decât Ionescu, conservatorii vor reveni o liberalii, naţional-ţărăniştii nu au dată la putere, dar numai pentru 30 de guvernat decât foarte puţin, între 1928 zile (1922), dispărând apoi cu totul din și 1931 şi între 1932 și 1933, viaţa politică a ţării. La alegerile din nereuşind să se impună ca un autentic 1919, Partidul Conservator a obţinut şi eficient partid de guvernământ. 3,89% din voturi (16 mandate), la cele Condus de lideri formați în mediul din 1920 numai 2,82% (4 mandate), austro-ungar din punctul de vedere al iar în 1922 nu a reuşit să obţină nici reperelor morale și comportamentale, un mandat în Parlament. dar lipsiţi de abilitatea şi supleţea Partidul Național-Liberal a con- politică a liberalilor, ţărăniştii au făcut tinuat să joace un important rol politic, mai multe greşeli tactice, cum ar fi reprezentând în practică cel mai acceptarea revenirii în ţară a puternic partid politic al perioadei principelui Carol (1930) sau „alianţa” interbelice. Liberalii au condus electorală cu Mișcarea Legionară neîntrerupt din 1914 până în 1919 (cu (1937).
26 Centenarul votului universal masculin din România
Alegerile pentru primul aflăm că decretul-lege care cuprindea Parlament al României Mari au avut dispoziţii privitoare la alegerile pentru loc în noiembrie 1919. Au fost aleși Adunarea Deputaţilor şi Senat în 560 de deputaţi şi senatori. Partidul Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar Naţional din Transilvania a obţinut şi Maramureş impunea scrutinul cele mai multe mandate (169), urmat majoritar. Alegerile urmau să fie orga- de gruparea politică țărănistă (Partidul nizate în circumscripţii uninominale Țărănesc împreună cu Partidul din care provenea cea mai mare parte Țărănesc din Basarabia), care a a celor 205 deputaţi şi 86 de senatori. obținut aproape un sfert dintre locurile Mai aflăm că reprezentarea propor- parlamentare, și de național-liberali. ţională era admisă, prin excepţie, în Alegerile din 1919 s-au desfăşurat cazul oraşelor municipii: Arad, în baza a trei legi electorale. Prima a Oradea, Cluj-Napoca şi Timişoara, fost publicată în 16 mai 1918 şi a din care proveneau câte doi deputaţi. înlocuit principiul „votului censitar” „Competiţia electorală a antrenat un cu cel al „votului universal”. Primul număr de 25 de partide şi partiduleţe articol al legii spunea că „toţi cetăţenii politice. Printre formaţiunile care au români majori vor alege prin vot contat în ochii alegătorilor s-au obştesc obligatoriu, egal, direct şi numărat Partidul Naţional Liberal, secret”. Trebuie să subliniem faptul că Partidul Conservator, Partidul dreptul la vot îl aveau doar bărbaţii, Naţional din Transilvania, Partidul femeile fiind exceptate de la exer- Ţărănesc din Basarabia, Partidul citarea acestuia. Votul universal a Democrat al Unirii din Bucovina, rămas la nivel de deziderat, urmând a Partidul Poporului şi gruparea politică dobândi consistenţă începând cu creată de marele istoric Nicolae revizuirea constituţională din 20 iulie Iorga”, notează Grigore Toloacă. 1917, când legea modificatoare a art. Cronologic, evenimentele electo- 57 din Constituţie a consfinţit, numai rale au decurs astfel: pe 2 octombrie pentru deputaţi, faptul că aceştia 1919, la zece luni de la actul istoric de puteau fi aleşi de cetăţenii români la 1 decembrie 1918, Regele Ferdinand majori prin vot universal, egal, secret, a semnat decretul de convocare a direct şi obligatoriu pe baza repre- alegerilor pentru Adunarea zentării proporţionale. Deputaților și a Senatului, la care erau Autorităţile au constatat ulterior o chemați să participe, pentru prima mare încurcătură: legea era valabilă oară împreună, locuitorii Vechiului doar în Vechiul Regat şi în Basarabia. Regat al României, ai Basarabiei, ai Situaţia s-a îndreptat în august 1919, Bucovinei și ai Transilvaniei. când s-a publicat câte o lege electorală Misiunea lor era aceea de a alege pentru Transilvania, respectiv Parlamentul Marii Uniri și, prin Bucovina. Din lucrarea Modernizarea aceasta, de a pune bazele politice ale sistemului electoral din România noii organizări statale. Scrutinul, (1866-1937), semnată de Sorin Radu, primul bazat pe principiul votului
27 POLIS universal, s-a desfășurat în prima de- lucrările primul Parlament al cadă a lunii noiembrie 1919: în zilele României de după Marea Unire. de 2, 3 și 4 noiembrie pentru alegerea Fastul şi solemnitatea au fost pe Adunării Deputaților și în zilele de 7, măsură. „Lucrările legislativului au 8 și 9 noiembrie pentru alegerea debutat, conform cutumei încetăţenite, Senatului2. în prezenţa regelui Ferdinand, care a Rezultatele au adus o mare sa- citit obişnuitul mesaj. De data aceasta, tisfacţie alegătorilor din Ardeal. se înţelege, cu conotaţii speciale. Partidul Naţional din Transilvania a Printre parlamentarii din primele obţinut cele mai multe mandate în rânduri din sală se aflau şi dintre cei noul parlament al ţări: 169. Pe listă veniţi din Transilvania: Iuliu Maniu, urmau liberalii cu 100 de mandate, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile iorghiştii cu 18, conservatorii cu 13 și Goldiş, Ştefan Ciceo Pop, M. socialiștii cu 7. Restul mandatelor le- Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, au revenit celorlalte grupări politice Octavian Goga, Ion Agârbiceanu. Pe participante la alegerile din 1919. toţi îi unise lupta activă pentru Cum nici una dintre formaţiunile drepturile românilor din Ardeal şi politice nu a obţinut majoritatea de pentru Unirea cu ţara”, scrie Grigore 50% plus unu, era nevoie de o coaliţie Toloacă în revista Dacoromania. de partide care să formeze majoritatea Guvernul a căzut însă în martie 1920, necesară. „Târguielile” au durat până în urma eșecului proiectului de lege la mijlocul lunii decembrie 1919, când agrară prezentat regelui Ferdinand și a s-a format primul guvern al României încheierii unui acord între Ion I.C. Mari. În fruntea executivului era tran- Brătianu, liderul Partidului Național silvăneanul Alexandru Vaida-Voevod. Liberal, și Alexandru Averescu, În perioada în care prim-ministrul a conducătorul Ligii Poporului (care a participat la Conferinţa de Pace de la devenit Partidul Poporului), acesta din Paris, interimatul la Guvern a fost urmă fiind solicitat să formeze noul asigurat tot de un transilvănean, Ştefan guvern. Astfel, după demiterea Ciceo Pop. Portofoliul Lucrărilor guvernului condus de Alexandru Publice a fost ocupat de un alt Vaida Voevod, Regele Ferdinand a 3 semnat decretul dizolvării Corpurilor ardelean, Octavian Goga . La 25 no- Legiuitoare și a convocat corpul iembrie, s-a încheiat un acord de co- electoral pentru noi alegeri în zilele de laborare între Partidul Național, Partidul 25-27 mai, pentru alegerea deputa- Țărănesc, Partidul Naționalist- ților, și în 30-31 mai, pentru senatori. Democrat, Partidul Democrat al Unirii La alegerile din mai 1920, Partidul din Bucovina și Partidul Țărănesc din Național nu a obținut decât 27 de Basarabia pentru constituirea unui mandate în Adunarea Deputaților, bloc parlamentar. Partidul Poporului reușind să valo- La 20 noiembrie 1919, la Ateneul rifice calitatea de partid de guvernare Român (Palatul Adunării Deputaţilor și să obțină majoritatea, cu 206 se afla în renovare), își începea mandate.
28 Centenarul votului universal masculin din România
Analiză SWOT a importanței 2. Puncte tari: mandatului parlamentar 1919- – aportul decizional al Regelui 1920 Ferdinand în dorința de a monitoriza simbolic gestionarea activității primu- Așa cum reiese din cele arătate mai lui an parlamentar; sus, primele alegeri parlamentare și – efervescența și entuziasmul pa- constituirea primului Parlament al triotic al parlamentarilor din României Mari au reprezentat un Legislativ, cu speranțe în desăvârșirea progres, prin aplicarea unei legislații aplicării actului Marii Uniri; relativ noi, inclusiv votul universal – politicieni cu experiență deci- acordat doar bărbaților, precum și prin zională, specialiști din diverse do- reformele instituționale parțial dema- menii de activitate (militari, avocați, ingineri, doctori), proveniți din funcții rate încă din 1918. Pentru înțelegerea de conducere sau de administrație de efectului primelor alegeri după Marea la nivelul Imperiului Austro-Ungar, al Unire și a activității parlamentare în Imperiului țarist și al vechiului Regat mandatul 1919-1920, am recurs la al României; tehnica de diagnosticare metodologică – profesioniști și tehnicieni care SWOT. înțelegeau necesitatea formării unui 1. Puncte slabe: corp de specialiști necesari noului – neînțelegerile politice cauzate de Parlament al României; viziunile ideologice și de influența – inițierea și adoptarea rapidă a externă dintre parlamentarii proveniți actelor de recunoaștere a Unirii din Transilvania, Banat, Bucovina, provinciilor istorice cu țara-mamă, Maramureș și Basarabia și cei din precum și a primelor acte privind Vechiul Regat; votul universal, reforma agrară și – lipsa de integrare și centralizare a reformele instituționale (armata, actelor normative care ar fi trebuit să învățământul, primele programe de definitiveze recunoașterea tuturor pro- ajutor social); vinciilor românești ca parte juridică a – se decid prin legi și se dezbat României Mari (fapt finalizat ulterior, propuneri legislative privind centra- în perioada 1921-1922); lizarea principalelor active financiare – eterogenitatea componenței și instrumente de creditare din Parlamentului și absența unui prag Transilvania și Bucovina (aflate până electoral, fapt ce producea periodic în anul 1919 sub controlul autorităților tensiuni în promovarea deciziilor maghiare, austriece și al diverșilor parlamentare; intermediari financiari) cu cele din – orgoliile parlamentarilor cu ex- Vechiul Regat, sub apanajul Băncii periență proveniți din rândul conser- Naționale a României; vatorilor, liberalilor și țărăniștilor/so- – activitate parțial voluntară (nu cialiștilor care nu susțineau cu know- exista încă aplicat formal conceptul de „remunerație parlamentară”) și voca- how-ul lor demersurile parlamenta- țională, precum și un program pre- rilor noi. lungit al ședințelor de dezbatere a
29 POLIS inițiativelor legislative necesare Evoluția realității parlamentare uniformizării legislației naționale. din 2016 până în prezent 3. Oportunități: – declarația Regelui Ferdinand Legislativul românesc a cunoscut privind reforma agrară, motivantă după 1989 o serie de schimbări, cele pentru populația din mediul rural mai importante înregistrându-se după (țărănimea și micii producători introducerea, în 2008, a votului agricoli); uninominal și revenirea, în 2016, la – Conferința de Pace de la Paris și votul pe liste. Puterea decizională a Războiul Civil din Rusia; parlamentarilor români – mai precis, – noua geopolitică europeană favo- influențată de transferul de la votul pe rabilă formării noilor state naționale listă (dominat absolut de decizia sau recuperării teritoriilor pierdute: conducerii partidelor politice) – la Polonia, Ceho-Slovacia, Iugoslavia și sistemul de vot uninominal. Aceasta a Italia; reprezentat o tranziție de la hegemonia – tensiunile sociale din statele aparținând vechilor imperii (Ungaria, decizională centralizată a partidelor Germania, Austria) favorizau for- politice la forţa locală a respectivelor marea unor alianțe militaro-diplo- formaţiuni (vot ce a reprezentat o matice de control asupra acestor țări tranziţie neînțeleasă și greșit aplicată). pentru preîntâmpinarea unor atacuri Această delegare a fost parțial asupra României, Poloniei, Ceho- înlocuită începând cu anul 2016, cu o Slovaciei, Regatul Sârbo-Croato- „reinventare” a vechiului sistem al Sloven (devenit Iugoslavia). votului pe listă, fapt ce demonstrează 4. Amenințări adaptabilitatea sistemului parlamentar – pretențiile Rusiei Sovietice și la ambițiile politice creionate după nerecunoașterea alipirii Basarabiei la 1990 (comparativ cu sistemul aplicat România; după Marea Unire, când organizarea – creșterea amenințătoare a comu- tipului de scrutin electoral a rămas nismului și fascismului în Europa; neschimbat timp de 20 de ani). – apariția pe cenușa fostelor Pentru înțelegerea analizei imperii a unor noi state totalitare și diagnostice pe care o voi realiza, dictatoriale: Ungaria comunistă a lui trebuie să ținem cont de evoluția elitei Béla Kun, Italia lui Mussolini, zorii politice postdecembriste, precizând nazismului în Germania; etapele de modificare a mentalului – repercusiunile războiului asupra politic parlamentar. Între 1990 și situației economiei globale și prefigu- 2000, elita parlamentară era formată rarea marii crize din 1929-1933. atât din indivizi formați în perioada Pe scurt, prin această analiză se pot interbelică (mă refer la seniorii identifica elementele privind im- partidelor istorice), cât și din cei portanța primului Parlament al formați în comunism. Acest fapt a României Mari, iar interpretarea acestei condus la rezultate neașteptate pentru metode o vom detalia în comparație societatea românească: fenomenul cu parlamentarismul actual.
30 Centenarul votului universal masculin din România
Piața Universității, mineriadele, special al celor judiciare, bagatelizarea colapsul/distrugerea asistată a marii conceptului de corupție, reașezarea industrii sectoriale, disponibilizările geopolitică a României în contextul din sectorul economic, primele fapte conflictelor regionale (prin acțiuni de mari de corupție din domeniul bancar, apropiere fie de Occident, fie de Rusia jocul piramidal CARITAS, afacerea sau, mai nou, de Israel), cu riscul FNI etc. Între 2000 și 2012, elita eliminării variantelor de compromis. parlamentară s-a împărțit dihotomic Cele evidențiate fac subiectul urmă- între stânga și dreapta, între oligarhi și toarei analize diagnostice care va „apărătorii dreptății”, mai precis între identifica evoluția sau involuția ca- cea cu metehne neocomuniste, dar drului decizional legislativ din 2016 îmbrăcată în forme de comunicare până în prezent. democratică și cea care înțelegea 1. Puncte slabe: nemulțumirile maselor și încerca – autosuficiența organizatorică, cu democratizarea și parcurgerea etapelor comportamente specifice începutului spre statul de drept, descentralizare anilor ‘90; administrativă și diminuarea corupției – perpetuarea unui clientelism la la nivelul puterilor locale și centrale. nivelul aparatului de specialitate al Între 2012 și 2016, și-a făcut apariția o celor două Camere; nouă serie de politicieni, cu putere – demotivarea funcționarilor pu- politică limitată față de cea deja blici parlamentari performanți prin existentă, care au intrat în contradicție limitarea activităților de tip manage- cu comportamentul rudimentar și ment prin obiective (fără interes constant al parlamentarilor apăruți partizan); imediat după revoluție. Acești „lupi – creșterea numerică a funcționa- tineri” sunt împărțiți în două categorii: rilor politici pe posturi de funcție una adeptă a interesului personal, cu publică, având un rol de etatizare a dorința de a avea acces la toate deciziilor parlamentare în favoarea palierele decizionale, și alta, formată unei singure formațiuni politice; din cei aflați sub influența școlarizării – scăderea gradului de eficiență a vest-europene sau americane, care activităților parlamentare și subordo- combină interesul personal cu cel de narea deciziilor monopolitice și grup, cu o viziune politică raționalistă, guvernamentale; fără sentimentalismele politice – stereotipie a acțiunilor parlamen- existente în trecut4. Această a doua tare și lipsa fondului proiectelor grupare a elitei parlamentare s-a legislative (propuneri legislative, in- epuizat după alegerile parlamentare terpelări etc.), în contrast cu cantitatea din decembrie 2016, când a devenit de formă a acestora; dominantă elita caracterizată de un – transparență de fațadă a formelor pragmatism cu obiective pe termen de control parlamentar, în special scurt și mediu, ce a optat pentru etatizarea comisiilor de anchetă parla- control centralizat al instituțiilor, în mentară privind monitorizarea acti-
31 POLIS vităților instituțiilor publice și de – apariția unor oportunități de siguranță națională. identificare a unor forme de creștere a 2. Puncte tari interesului opiniei publice, prin – existența unor politicieni cu crearea de conferințe online între aleși experiență parlamentară ce reprezintă și alegători. echilibrul unor valori instituționale; 4. Amenințări – continuitatea unor metode de – dezamăgire și nemulțumire a lucru tipice și cu rezultate în aplicarea unei categorii mari din electorat (peste procedurilor parlamentare (etapele și 70%, conform ultimelor sondaje formele procedurii legislative); publice) față de efectele deciziilor – informatizarea activității parla- parlamentare asupra politicilor publice mentare și dinamizarea organizării de naționale (educație, sănătate, sistem tip electronic la nivelul structurii de de pensii și salarizare); conducere și de execuție a – contextul internațional în con- Parlamentului României; tinuă schimbare (alegerile europar- – menținerea unei ierarhizări parla- lamentare de la nivelul Europei, mentare, prin compromis transpar- alegerile parlamentare din Republica tinic, în scopul echilibrării deciziilor Moldova, alegerile parțiale sau parla- legislative asupra domeniilor de mentare din diferite state europene și interes public (de exemplu, dezbaterea asiatice), schimbarea raportului de proiectelor de acte normative din forțe din Orientul Apropiat, creșterea domeniul justiției, dezbaterea pro- naționalismului și extremismului la iectului legii bugetului de stat conform nivelul parlamentelor din statele UE; procedurilor constituționale din 2001, – interesele unor regionalizări proiectele și strategiile privind PIB-ul etnice sub forma autonomiei terito- în domeniul educației, militar etc.); riale, susținute din Ungaria și Rusia, – păstrarea unei aparențe institu- pe fondul unei lipse de reacție ționale cu efecte pozitive în raportul legislativă din partea Parlamentului guvernare-opoziție parlamentară. României; 3. Oportunități – existența unei potențiale noi crize – 2019 – facilitățile oferite din per- economice cu diverse efecte la nivelul spectiva conducerii Consiliului UE; țărilor membre ale Uniunii Europene, – clarificarea unor orientări legisla- dar și cu efecte instituționale, inclusiv tive și identitare cu privire la aplicarea la nivelul activității Parlamentului aquis-ului european în contextul României. Președinției Consiliului UE; – platformele de e-guvernare și Concluzii social-media pentru dezbaterea și creșterea gradului de interes public Prin cele două scurte analize privind politicile și procedurile parla- SWOT se poate observa evoluția mentare; pozitivă sau negativă (depinde de – evoluția tehnologiilor inovatoare, interpretarea fiecăruia) a clasei poli- la nivel global, în domeniul mediati- tice parlamentare românești atunci zării actului parlamentar;
32 Centenarul votului universal masculin din România
când au fost într-un moment de Totuși, se poate „diagnostica” cotitură istorică. Adaptabilitatea faptul că diferențele de valori, interese ideologică, polarizarea între două sau naționale și ideologii politice aplicate trei curente de opinie politică public sunt mari între actorii politici reprezintă asemănări privind tipologia din Parlamentul României al anilor primilor parlamentari după Marea 1919-1920 și de după 2016. Interesele Unire și aleșii actuali. naționale, o strategie de țară (proiect Apariția unor noi forțe parlamen- de țară) clar asumată de toate forma- tare ca efect al războiului și reîntregirii țiunile politice reprezentate în naționale (Partidul Național din Legislativul României Mari sunt Transilvania și formațiunile aliate din deasupra intereselor personale, pro- Bucovina și Basarabia, precum și vinciale, chiar dacă au loc anumite Liga/Partidul Poporului a genera- tensiuni. Rolul de arbitru politic al lului/mareșalului Averescu) poate fi Casei Regale, precum și abilitatea corelată doar ca forță electorală, și nu politicienilor experimentați, cum ar fi ideologic cu ce se întâmplă aproape Ionel Brătianu, Take Ionescu sau 100 de ani mai târziu, în decembrie mareșalul Alexandru Averescu, 2016, când se cristalizează „brandul” dublată de simțul patriotico-pragmatic Uniunea Salvați România (USR), al celor veniți din zona austro-ungară, precum și oportunismul liberalilor lui ca Iuliu Maniu, Alexandru Vaida- Călin Popescu Tăriceanu, care Voevod, Vasile Goldiş, Ion Nistor, înființează ALDE asemănător doar ca sau tradițional-naționalistă din formă a adaptabilității Partidului Basarabia (Daniel Ciugureanu, Ion Conservator al lui Take Ionescu. Buzdugan sau Ion Inculeț) vor Dar, ca lecție de istorie neînvățată, constitui avantajele echilibrului politic la fel ca în anii 1919-1920, și în și social-economic al puterii care va România perioadei 2016-2019 intere- da stabilitatea și bunăstarea existenței sele politice de moment vor fi noului stat. penalizate de evoluția electorală a Spre deosebire de acei ani ai reîn- societății (Partidul Conservator își ceputului parlamentarismului românesc, joacă ultimele cărți decizionale până unde haosul instituțional putea fi în 1922, iar ALDE, care nu intră în inerent după un război dramatic și Parlamentul European în urma ale- costisitor pentru România, în gerilor din mai 2019, caută o soluție Legislativul actual grupurile de de compromis în alianța cu Partidul interese personale reprezintă un Pro-România), iar cei care gestionează pericol. Din 2016 până astăzi, la nivel guvernarea la fel ca atunci și acum vor parlamentar nu se poate vorbi de un pierde parlamentarele. Partidul proiect de țară, comparativ cu 1919- Național Liberal demonstrează stabili- 1920, când în primul mandat tatea tradiției istorice, supraviețuind și parlamentar s-au reglat juridico- adaptându-se decizional în 1919 la fel constituțional actele de unire din ca în perioada 2016-2019. cursul anului 1918 și s-au stabilit
33 POLIS reformele structurale de bază care au ani, reformele instituționale, cum ar fi efecte până în ziua de astăzi. reformele agrară, electorală, chiar și Dacă din 2016 până în 2019 educațională au fost de fond, având principalele obiective parlamentare ale susținerea întregului sistem politic de celui mai mare partid politic, Partidul atunci. Paralela dintre cele două le- Social Democrat (PSD), au fost le- gislative demonstrează o pantă invo- gate, în principal, doar de modificarea lutivă pe scara istoriei a rolului politic legilor penale privind infracțiunile al parlamentarilor din perspectiva săvârșite de o serie de actori politici, vocației de aleși reali ai interesului dublate de acțiuni de imagine de tipul național, diferențele de percepere a creșterilor nesustenabile de salarii și valorilor societății și principiilor pensii în sistemul public, acum 100 de politice fiind radical diferite.
Note 26.02.2016, https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ 1 Tudor Drăganu (1998), Drept constituţional primul-parlament-istoria-romaniei- şi instituţii politice, Editura Lumina mari-ardealul-avut-numar-urias- Lex, Bucureşti, vol. I, p. 366. reprezentanti-169-senatori-deputati- 2 Autoritatea Electorală Permanentă – 1_56cc26e85ab6550cb81d0ec4/index.h 1919. Primele alegeri parlamentare din tml. România, Editura Monitorul Oficial al 4 Dacian Vasincu, „Votul uninominal României R.A., București, 2019 parlamentar din perspectiva evoluției 3 Nicu NEAG „Primul parlament din alegerilor parlamentare din 2008 și istoria României Mari. Ardealul a avut 2012 – analiză asupra profilului socio- un număr uriaş de reprezentanţi: 169 de electoral al parlamentarului actual”, senatori şi deputaţi”, Adevărul, Punctul critic, nr. 02 (12)/2014.
Bibliografie VASINCU, Dacian, „Alegerile parlamentare din 2016 – o altă etapă din Autoritatea Electorală Permanentă – 1919. viața politică actuală”, Expert electoral Primele alegeri parlamentare din nr. 1 (14)/2017, editat de Autoritatea România, Editura Monitorul Oficial al Electorală Permanentă, Editura României, București, 2019. Monitorul Oficial al României, 2017. DRĂGANU, Tudor, Drept constituţional VASINCU, Dacian, „Votul uninominal şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, parlamentar din perspectiva evoluției vol. I, Bucureşti, 1998. alegerilor parlamentare din 2008 și 2012 NEAG, Nicu, „Primul parlament din – analiză asupra profilului socio- istoria României Mari. Ardealul a avut electoral al parlamentarului actual”, un număr uriaş de reprezentanţi: 169 de Punctul critic, nr. 2 (12)/2014. senatori şi deputaţi”, Adevărul, 2016.
34 Centenarul votului universal masculin din România
INTERVIU
Alexandru Radu: „Experiența electorală de trei decenii s-a dovedit a fi inutilă, din moment ce nu a servit unei reforme electorale”
Interviu realizat de Sorin BOCANCEA
Sorin Bocancea: Domnule electoral a cunoscut o transformare profesor, în acest an se împlinesc 100 radicală. Astfel, pentru alegerea depu- de ani de la introducerea votului taților din Vechiul Regat și Basarabia universal masculin în România. Cu s-a utilizat în premieră reprezentarea acest prilej, vă invit să discutăm proporțională (cu metoda D’Hondt, ca despre sistemul electoral din astăzi), combinată cu votul cu panașaj România, mai puțin despre istorie și (cum nu se întâmplă astăzi). Trebuie mai mult despre situația lui actuală. să adăugăm și faptul că la acele Care considerați că a fost cel mai alegeri au participat pentru prima oară important moment sau cele mai laolaltă alegătorii din toate provinciile importante momente în evoluția siste- românești. mului electoral din România ultimului Ce recomandă actualul sistem secol? electoral din România?
Alexandru Radu: Cu siguranță Anduranța. Cu excepția alegerilor că alegerile parlamentare din no- parlamentare din 2008 și 2012, modul iembrie 1919 au reprezentat un de scrutin a rămas neschimbat în toată moment deosebit de important în această perioadă postcomunistă. Înce- istoria politică a României. După mai pând cu 1990, ne-am ales parlamen- bine de cinci decenii de vot cenzitar, tarii după formula electorală a aceste alegeri au fost primele bazate reprezentării proporționale, chiar și în pe principiul votului universal (chiar 2008 și 2012, când numai sistemul de dacă materializat numai pentru liste blocate a fost înlocuit cu votul în bărbații majori). România se alătura circumscripții uninominale. Totodată, astfel țărilor europene, deloc nume- reprezentarea proporțională este utili- roase la acel moment, care făceau zată atât pentru alegerea consilierilor acest pas semnificativ pentru pro- locali și județeni, din 1992, cât și, din gresul democrației. Totodată, sistemul 2007, a europarlamentarilor. Tehnic
35 POLIS vorbind, modul de scrutin propor- electorale. În lipsa unui astfel de cod, țional, apreciat pentru justețea sa, este reglementări de ultimă oră, de regulă bine adaptat acestor tipuri de alegeri, sub forma ordonanțelor guvernamen- alegeri pentru organisme colegiale. tale de urgență, au darul de a nu Persistența în timp este valabilă și în consolida încrederea cetățeanului în cazul alegerii președintelui republicii, corectitudinea alegerilor. dar și a primarilor, chiar dacă aici s-a trecut, din 2008, la alegerea într-un Care considerați a fi pragul singur tur de scrutin. Principiul a electoral optim pentru a asigura atât rămas însă cel al alegerii majoritare. stabilitatea politică, cât și ventilarea Practic, sistemul electoral românesc vieții politice? este același de trei decenii. Chestiunea pragului electoral, a Care sunt hibele actualului sistem nivelului acestuia ar trebui să fie unul electoral? dintre elementele reformei electorale. Știm, desigur, că pragul electoral are Principala derivă chiar din andu- rolul de a limita fragmentarea politică ranța sistemului este consecința a parlamentului, dar nivelul de 5% este acesteia. Stabilitatea sistemului a fost prea ridicat pentru vremurile noastre. echivalată cu stagnarea, cu „încreme- Practic, în Uniunea Europeană, nirea în proiect”, ca să folosesc o România se distinge prin cel mai expresie bine-cunoscută anilor ’90. ridicat nivel al pragului pentru Sistemul nu a progresat, nu a evoluat, alegerea parlamentului național. A nu a fost adaptat schimbărilor din fost poate util în anii ’90, dar ulterior societate. În fapt, experiența electorală s-a transformat într-unul dintre instru- de trei decenii s-a dovedit a fi inutilă, mentele dominației principalelor din moment ce nu a servit unei partide politice, ale consolidării mono- polului acestora. România se caracte- reforme electorale. E foarte adevărat rizează printr-o volatilitate electorală însă că schimbările electorale nu sunt extrem de scăzută (și) generată de decise de experți. Decizia aparține gu- pragul de 5%. Din nou, stabilitatea a vernanților, partidelor politice parla- fost echivalată cu stagnarea, cu mentare; este consecința unui acord perpetuarea sistemului. În plus, pragul între principalele forțe politice, în electoral ridicat a făcut ca, în medie, funcție de interesele lor electorale. 12% dintre votanți la alegerile Exemplul cel mai bun în acest sens parlamentare să nu fie reprezentați este trecerea la alegerea primarilor politic. O reducere de cel puțin un într-un singur tur de scrutin. Dar o punct procentual ar fi necesară. Au reformă electorală în adevăratul sens făcut-o recent și bulgarii! al cuvântului mai are de așteptat. Pe de altă parte, lipsa unei reglementări România este țara cu un legislativ unitare a procedurilor electorale (de supradimensionat, în comparație cu tip cod electoral) afectează buna ale altor democrații. Este aceasta o organizare și desfășurare a proceselor dovadă că avem mai multă demo-
36 Centenarul votului universal masculin din România
crație? Care credeți că este cea mai Bicameralism sau unicame- potrivită cifră a reprezentativității? ralism?
Nu aș spune că România are un Ambele formule au avantaje și parlament supradimensionat. Cum ar dezavantaje, dar principalul atu al trebui atunci să caracterizăm parla- bicameralismului rămâne capacitatea mentul elen, cu 300 de locuri la o unui astfel de parlament de a lărgi populație de circa 11 milioane? Sau pe procesul de dezbatere și adoptare a cel bulgar: 240 de locuri pentru sub 8 legislației – mai simplu spus, faptul că milioane de locuitori? În plus, două minți gândesc mai bine decât numărul de parlamentari s-a redus în una. În plus, în cazul României, timp, excepție făcând anul 2012, când, opțiunea pentru formula bicamerală ca urmare a experimentului electoral are justificare prin raportare la istoria al votului uninominal, parlamentul s-a sa politică, fiindcă în mod tradițional expandat până la 588 de membri. parlamentul românesc a fost bica- Probabil însă că România are un meral, numai în perioada comunistă parlament supradimensionat prin fiind de tip unicameral. Există însă o raportare la percepția publică asupra problemă cu bicameralismul româ- parlamentarilor. În condițiile în care nesc postcomunist. Constituit din doar unul din zece români mai are camere cu puteri (cavsi)egale, bicame- încredere în instituția legislativă, ralismul românesc este, în fapt, un soi reducerea numărului parlamentarilor de unicameralism dublat. Mai mult apare justificată. De altfel, prin noua chiar, revizuirea constituțională din lege electorală, adoptată în 2015 2003 a accentuat egalitatea sau (legea nr. 215/2015), a fost mărită simetria decizională a camerelor. Ca norma de reprezentare – în cazul atare, forța bicameralismului româ- Camerei Deputaților, de la un deputat nesc e redusă. Trecerea la un bica- la 70.000 de locuitori la un deputat la meralism puternic ar necesita o 73.000 de locuitori, consecința fiind revizuire constituțională în sensul reducerea – nu spectaculoasă, e drept bicameralismului asimetric, al depar- – a numărului de deputați, dar și tajării puterilor celor două camere, scăderea pe măsură a reprezenta- respectiv al modificării atribuțiilor tivității. În ceea ce mă privește, pledez Senatului. Aceasta ar presupune, pentru o reprezentativitate cât mai eventual, și o modalitate diferită de largă posibil la un moment dat. Altfel compunere, respectiv de reprezentare spus, nu pledez pentru o reducere a celei de-a doua camere. O astfel de substanțială a numărului de parla- idee a fost susținut de Uniunea Social mentari. La limită, reducerea numă- Liberală după câștigarea alegerilor din rului parlamentarilor reprezintă nu 2012, dar fără a se transforma într-un doar o componentă a populismului, proiect politic concret. dar și un regres al democrației.
37 POLIS
Considerați că participarea la vot xitatea procedurii le reamintesc că, în trebuie să fie obligatorie? 1919, românii au folosit votul cu panașaj, mult mai complicat decât Nu. De principiu, participarea la votul preferențial. Pe de altă parte, vot este un drept, iar nu o obligație. trecerea la listele deschise are De altfel, foarte puține țări europene implicații politice, în special asupra practică obligativitatea votului organizării și funcționării partidelor (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru politice. Ca atare, o astfel de schim- și Grecia). De cele mai multe ori, bare este posibilă în măsura în care obligativitatea votului este văzută ca o partidele politice își asumă efectele ei soluție pentru creșterea participării la politice. vot, în special acolo unde dezan- gajarea electoratului este cronică. Dar Există astăzi dispute pe tema în acest mod este „pedepsit” electo- votului electronic. Ce aduce acesta ratul pentru o vină pe care, în realitate, nou și cum apreciați impactul său nu o are. Căci cauza primară a asupra comportamentului votantului? dezangajării electorale este calitatea slabă a actului politic. Oricum, există Oarecum surprinzător, votul și alte modalități de creștere a parti- electronic nu este o practică electorală cipării electorale. De pildă, Austria a foarte răspândită în democrațiile coborât vârsta minimă a participării la contemporane. Sigur, modalitatea de a 16 ani. O soluție indirectă, dar des vota prin intermediul terminalelor practicată în democrațiile contem- electronice este în pas cu vremurile, porane vine din schimbarea modului dar, în același timp, ridică probleme de constituire a corpului electoral, de securitate – siguranța votului, respectiv prin înregistrarea voluntară a libertatea de exprimare și secretul cetățenilor votanți. votului – și favorizează practicile manipulatorii. Votul electronic, care Cum evaluați sistemul prefe- este o formă a votului la distanță, rențial pe liste? Ar fi o variantă poate fi o bună soluție complementară viabilă pentru România? votului în cabină. Reamintesc că, Cum spuneam, sistemul electoral recent, legislația electorală româ- românesc stagnează de trei decenii. El nească a fost modificată în acest sens. are nevoie de actualizări, de moder- nizări. Votul preferențial ar trebui să De câțiva ani asistăm la campanii fie prima opțiune în acest sens. În fapt, electorale austere. Nu se mai tape- votul preferențial este soluția pentru a tează spațiile publice cu afișe și combina principiul proporționalității bannere, dar nici nu se mai creează cu alegerea personalizată. O astfel de atmosfera specifică unei campanii. Ce formulă electorală este tot mai des impact are această schimbare, dictată practicată, inclusiv în state foste co- de legislație, asupra comportamen- muniste. Iar celor care acuză comple- tului electoratului?
38 Centenarul votului universal masculin din România
Campaniile electorale din ultimii tură între populism și sistemul ani sunt anoste pentru că legea o electoral? impune. Iar aceasta este o consecință, probabil neanticipată, a luptei împo- Sistemul electoral și cel politic triva corupției. Oricum, partidele sunt interconectate; schimbările dintr- politice par că au găsit remediul prin o parte aduc schimbări pe măsură în șmecheria mutării campaniei electo- cealaltă parte. În măsura în care rale de tip clasic (afișe, bannere etc.) partidele populiste ajung să constituie în precampanie, pentru care legea nu majorități guvernamentale, ele sunt reglementează. În același timp, cam- îndreptățite să modifice modalitățile pania electorală virtuală, din mediile de alegere a guvernanților. Dar adepții online, nu are reglementări restrictive contemporani ai votului cenzitar – de altfel, greu de impus. Rolul trebuie să rezolve mai întâi o acesteia din urmă devine tot mai problema tehnică serioasă: ce fel de semnificativ în procesul de cristalizare cens au în vedere, de avere sau de a opțiunilor politice. educație? Oricum, și unul și altul sunt greu de argumentat astăzi. Altfel, Ce incidență mai are astăzi votul cenzitar este congruent doctrinei asumarea ideologică a formațiunilor populiste. politice în configurarea opțiunilor electoratului? Autoritatea Electorală Permanentă a fost zguduită de diverse Când, în 1989, Francis Fukuyama scandaluri, de la cele legate de mită lansa teza „sfârșitului istoriei”, foarte la destituiri pe motive politice. Care puțini dintre cititorii eseului publicat credeți că ar fi cele mai adecvate în The National Interest i-au dat modalități de organizare și conducere dreptate. Și totuși, două decenii mai ale acestei instituții? târziu, sfârșitul istoriei, în varianta sfârșitului ideologiilor tradiționale, era Funcționarea Autorității Electorale realitate. Astăzi, în Europa (și nu Permanente este grevată de bolile numai), campaniile electorale și, im- specifice instituțiilor românești post- plicit, procesele electorale sunt prea comuniste, cea mai gravă fiind boala puțin determinate de confruntarea personalizării. Există, desigur, remedii ideologiilor. Mai simplu spus, rațiunea tehnice, ca și politice. Totuși, în cazul lasă tot mai mult loc emoției în AEP, este nevoie de o revoluție formularea opțiunilor electorale. Este instituțională mai largă. Am în vedere vorba despre ceea ce numesc tendința restructurarea întregului management de superficializare a societăților, conse- electoral și punerea Autorității în cință a revoluției comunicării virtuale. poziția – firească, de altfel – de
Ascensiunea populismelor în UE diriguitor al procesului electoral. În a generat diverse reacții, una dintre prezent, managementul electoral este ele fiind propunerea de reintroducere de tip dual, prin juxtapunerea dintre a votului cenzitar. Vedeți vreo legă- AEP și BEC, un organism electoral
39 POLIS ad-hoc, de natură politico-juridică. rolului BEC, în paralel cu plasarea Trecerea la managementul electoral ar contenciosului electoral în sarcina presupune preluarea de către AEP a sistemului de justiție.
40 Centenarul votului universal masculin din România
VARIA
Polityka – la revue intellectuelle de référence de la Pologne socialiste et sa domestication post 1989
Bruno DRWESKI
Abstract: Polityka is a Polish intellectual Review created after the 1956 post- stalinism crisis to help reform real socialism and make it acceptable for the "Polish liberal intelligentsia". This review managed to recreate within the existing regime the Polish intellectual center-left tradition carried on by different cultural reviews from the end of the XIXth century. This center-left tradition was in competition with the ethno-nationalist tradition carried on by large sectors of the Catholic Church. Polityka team played an important role at the end of the Soviet block in 1988-89 when its former Chief redactor became the First Secretary of the ‘communist’ party leading it toward social-democracy. In the same time Polityka became more and more oriented toward the new Polish ‘managers’ and ‘yuppies’ at a moment traditional intelligentsia ceased to play an important role in the neoliberal society.
Keywords: Polityka, intellectual Review, Poland, Soviet block.
Cet article a été rédigé pour une l’intelligentsia, aujourd’hui largement conférence qui s’est déroulée à remplacée par des cadres intermé- l’INALCO peu après l’attaque de la diaires, des yuppies et des intellectuels Yougoslavie par les pays de l’OTAN de service. Ce qui explique la et portant sur les réalignements des disparition du besoin pour des revues élites d’Europe orientale. Il n’a pas été gauchisantes de débat intellectuel retenu pour publication à l’époque critique. La Pologne semble s’être mais, en le relisant, il m’apparaît qu’il durablement alignée sur la norme a suffi de ne lui apporter que quelques dominante en Occident même si elle y rajouts secondaires ne remettant en occupe une place périphérique. Ce rien sa thèse centrale qui est celle de la que l’on peut observer à la lumière de disparition de la couche sociale l’évolution de Polityka, un hebdo- spécifique qui a vu le jour au XIXe madaire intellectuel créé à la fin des siècle en Europe orientale, celle de années 1950 qui occupe toujours une
41 POLIS place notable dans le paysage nouveau lectorat émergent avec les médiatique polonais. transformations économiques. L’hebdomadaire Polityka Avant d’analyser les évolutions de (Politique) a été créé à Varsovie aux Polityka, et en particulier la vision lendemains de la ‘déstalinisation’ et qu’elle a véhiculée de l’histoire du ‘printemps d’Octobre’ de 1956 nationale et internationale, il faut la pour permettre d’une part au Parti replacer dans son contexte et rappeler ouvrier unifié polonais (PZPR – parti le rôle joué par l’intelligentsia et les en principe ‘communiste’ au pouvoir revues intellectuelles ‘de référence’ en Pologne de 1948 à 1989) dans la vie de la société polonaise tout d’atteindre les milieux intellectuels au long du XXe siècle. Car Polityka, ‘libéraux’ et d’autre part pour re- et la vision ‘ouverte’ du passé que sa féconder un parti à la fois héritier du rédaction a voulu véhiculer et qu’elle marxisme et à la recherche d’un déclare toujours vouloir véhiculer, est renouvellement idéologique. Cette intégralement liée à la place de revue est devenue pendant toutes les l’intelligentsia dans la vie de la société années de ‘petite stabilisation’ (1956- polonaise du siècle écoulé. 1980) mais aussi pendant la période de tensions accrues des années 1980- L’intelligentsia, un phénomène 1989, une revue ‘de référence’ pour périphérique du capitalisme les milieux intellectuels de toutes tendances comme pour une partie des En Pologne, mais aussi dans les milieux dirigeants. Après 1989, cette autres pays de ce que le prix Nobel de revue a poursuivi sa réussite média- littérature Czesław Miłosz appelait tique et, loin de pâtir de son origine sans honte, ‘la mauvaise Europe’ socialiste, elle a pu éviter son rachat (gorsza Europa) et que l’historien et par des intérêts privés et continué à ministre polonais des Affaires étran- exister sur le marché à côté d’autres gères Bronisław Geremek d’après hebdomadaires plus récents destinés 1989 a rapidement appelé à nouveau, aux ‘nouvelles classes moyennes’. ‘l’Europe de l’Est’, s’est constituée au Polityka s’est transformée en XIXe siècle l’intelligentsia, une coopérative de journalistes, ce qui couche sociale atypique et sans doute était censé garantir son indépendance ‘a-normale’ par rapport au modèle et la poursuite de sa ligne éditoriale de capitaliste occidental développé1. Ce soutien critique aux réalités du phénomène, répandu de l’Elbe moment. On verra cependant que jusqu’aux steppes asiatiques, est le depuis le démontage du socialisme résultat du développement au XIXe nomenklaturisé, cette revue s’est siècle sur ces espaces ‘périphériques’ métamorphosée pour s’imposer sur le d’un type spécifique de capitalisme marché, en ne conservant qu’une hybride. Alors qu’en Occident, les partie de son ancien lectorat in- processus d’ascension et de mobilité tellectuel pour gagner auprès d’un sociale provoqués par la fin du
42 Centenarul votului universal masculin din România
féodalisme et le développement du de leur côté en état d’offrir aux capitalisme pouvaient mener vers les éléments les plus ‘doués’ de chacune professions intellectuelles et artisti- de ces sociétés un minimum de récon- ques mais plus souvent encore vers les fort, de repères et de perspectives affaires, les entreprises, la petite puis d’ascension sociale. En Pologne, le haute fonction publique, l’armée, le rapport entre intellectuels et Église fut service colonial, la diplomatie, etc., marqué dès le départ par une forte dans les pays situés à la marge des ambiguïté. Concurrence et ‘solidarité processus de modernisation capitaliste nationale’ face à des pouvoirs et impérialiste, les professions liées à étrangers marquèrent les rapports l’économie, à la production et à la difficiles entretenus entre ces deux bureaucratie de grande puissance ont milieux. Une frange particulièrement longtemps continué à offrir trop peu active de l’intelligentsia parvint à de perspectives. Les structures prendre en main au XIXe siècle, en étatiques n’avaient pas plus que les concurrence avec l’Église catholique, entreprises économiques les moyens la formation de la ‘conscience d’embaucher massivement et purent nationale’ moderne, d’où le rôle clef d’autant moins compenser cet de l’histoire et des mises en scène de handicap que l’Autriche, la Prusse ou l’histoire comme facteur de légiti- la Russie apparaissaient comme des mation des deux pôles de pouvoir machines archaïques, oppressives et autochtones. On appela ‘intelligentsia d’autant moins légitimes qu’elles libérale’ ou ‘intelligentsia de gauche’ s’étaient souvent imposées relative- ce milieu provenant largement de la ment récemment et par la force au petite noblesse déclassée d’une part et sein de populations d’origines ethni- des milieux juifs que l’on appelait ques et religieuses différentes. Ces ‘européanisés’ d’autre part et auxquels raisons poussèrent vers les professions adhéraient une poignée de paysans intellectuelles la masse des petits ‘doués’ vite assimilés à leurs valeurs. nobles déclassés, les tout petits Intelligentsia, un terme qui, si on bourgeois, beaucoup de ‘petits juifs’ l’écoute bien, manifeste une con- et de paysans ‘doués’ que l’érosion du descendance implicite envers les féodalisme sous les coups de boutoir classes sociales censées ne pas avoir à d’un capitalisme provenant utiliser leur intelligence et qui place d’Occident avaient mis en mouve- donc ‘l’intelligentsia’ plus près des ment. Fascination envers la modernité élites dirigeantes et possédantes, occidentale et sentiment de margina- nationales ou étrangères, que des lisation par rapport à elle furent le lot travailleurs ‘physiques’. Cette couche des ‘élites émergentes’ des pays sociale pas vraiment dominante même périphériques comme la Pologne tout si dominatrice était marquée par au long du XIXe et du XXe siècle. quelques caractéristiques fondamen- Face à des structures étatiques sans tales: patriotisme ouvert, tolérance véritable légitimité, les Églises étaient ethnique et religieuse, rationalisme,
43 POLIS civilité, philo-occidentalisme critique, nationale polonaise ‘Pour votre liberté répulsion face aux identités ethniques et la nôtre’ et la tradition du travail fermées, condescendance à l’égard organique qui prônait un effort des masses populaires qu’il s’agissait national positiviste pour créer les ‘d’éveiller’ et d’assister plutôt que de bases économiques et intellectuelles rendre autonomes. Seule une fraction d’une société polonaise solide, de l’intelligentsia émergente fut donc attirante et apte à l’indépendance. tentée de façon durable par les reven- C’est contre cette vision optimiste que dications sociales radicales et égalita- se développa la vision ethno-catho- ristes prônées par le socialisme. Dans lique de la nation polonaise qui, aux l’ensemble cependant, c’est plutôt le yeux de l’intelligentsia progressiste, côté moderniste du socialisme et son représentait le retour d’un obscuran- soucis de combattre l’ordre européen tisme qui n’avait de chrétien que injuste pour les Polonais qui expli- l’apparence rituelle et qui lui rappelait quent la sympathie distante éprouvée les périodes de décadence de la à son égard dans ce milieu naissant à société nobiliaire de la Pologne des partir de la fin du XVIIIe siècle. Cela XVIIe et début du XVIIIe siècles, permettait également de trouver une croisée désormais avec ce que le argumentation qui limitait l’emprise capitalisme apportait de plus exécra- de la concurrence représentée par ble, le culte froid du calcul comptable, l’Église. des rapports de force, du rendement à Pour l’intelligentsia libérale, les court terme et l’hypocrisie d’un traditions polonaises issues du siècle libéralisme économique de jungle. des Lumières, en particulier celles des L’intelligentsia libérale polonaise était années de la ‘Grande Diète’ (1788- marquée par le romantisme et fut 1791) et de l’insurrection de 1794, d’abord réticente devant le capita- allant à l’encontre de celles de l’Église lisme, d’où son relatif ‘socialisme’. constituaient le fondement de l’iden- C’est dans ces milieux qu’à partir tité nationale moderne. La Pologne de 1918 allait se développer la tra- était censée dans ce contexte dition d’une presse culturelle plura- constituer un des phare du progrès à liste et ouverte sur tous les grands l’Est, ce qui nécessitait une ouverture sujets de civilisation, parfois compré- de type ‘messianique’ vers les peuples hensive devant les tendances à la voisins les plus faibles et leur rébellion, mais plutôt portée vers le intégration dans une culture polonaise soutien aux initiatives sociales, considérée par principe comme por- culturelles, économiques et politiques teuse de progrès culturel et social, car ‘constructives’, non révolutionnaires. plus ‘occidentale’. Cette sensibilité se Ce milieu restait avant tout marqué manifesta dans les deux grandes tra- par des préjugés élitistes qu’on ditions politiques polonaises du XIXe rencontrait aussi bien chez les nobles siècle, la tradition insurrectionnelle déclassés que chez les intellectuels qui proclamait la lutte de libération juifs parvenus. Les revues qui ont
44 Centenarul votului universal masculin din România
porté cette tradition ont accordé une ethno-nationaliste était exclue de cette place centrale à la vie culturelle revue qui irritait d’ailleurs autant les perçue comme intrinsèquement liée à nationalistes polonais que les sionistes la vie de la cité. Les articles que l’on y parce qu’elle constituait entre autre un trouvaient étaient marqués par une très mariage judéo-polonais fructueux. forte conscience historique et na- D’autres revues culturelles d’impor- tionale. Ils privilégiaient les éléments tance virent le jour dans l’entre-deux- du passé liés à l’affrontement de la guerres, certaines plus marquées à tolérance avec l’intolérance, nationale droite ou à gauche, mais Wiadomości ou religieuse. Ces revues ont rejeté le Literackie constitua le seul lieu où nombrilisme polonais comme con- presque toutes les grandes plumes se traire au véritable patriotisme et privi- rencontraient. Wiadomości Literackie, légiaient l’ouverture sur l’Occident, c’est aussi la tradition de l’humour dans une moindre mesure vers le reste polonais et celle des chroniqueurs, des du monde. ‘féliétonistes’, intellectuels ‘non Dans le contexte du développe- spécialistes’ qui commentent les ment saccadé, douloureux et contra- événements de l’actualité à partir dictoire qu’a connu la Pologne au d’une position individuelle assumée. XXe siècle, aucune revue n’a pu Cette revue disparut dans la tourmente passer le cap des grandes ‘ruptures, de 1939 mais elle a créé une tradition 1939, 1949, 1989, hormis Polityka, et qui allait être reprise par la suite sous encore doit-on poser la question de la différentes formes, en émigration et au continuité autre que formelle entre pays. Si le rédacteur en chef de cette revue avant et après 1989. Wiadomości Literackie, Mieczysław L’archétype de la revue de l’in- Grydzewski, reconstitua en exil une telligentsia ‘libérale de gauche’ revue, Wiadomości Polskie, polonaise fut pendant l’entre-deux- Polityczne i Literackie (Nouvelles guerres Wiadomości Literackie polonaises, politiques et littéraires), (Nouvelles littéraires) qui jusqu’en dont le titre était un clin d’œil à la 1939 servit de référence aux élites. grande revue disparue, il ne put Bien que modérément proche du échapper dès la fin de la Seconde camp du maréchal Pilsudski qui reprit Guerre Mondiale au climat assez le pouvoir en 1926 à la suite d’un borné qui régnait dans la communauté coup d’État visant avant tout la droite polonaise exilée à Londres. Son anti- ethno-catholique mais aussi très communisme unilatéral l’empêcha rapidement la gauche révolutionnaire, désormais de rétablir la ligne claire cette revue a toujours ouvert ses pages qui avait séparé les partisans d’un à des plumes représentant l’ensemble débat pluraliste aux tenants d’une des élites polonaises, de la droite Pologne barricadée sur ses certitudes libérale à l’extrême-gauche, y compris ethno-nationalistes. C’est en région donc les communistes alors dans la parisienne que, au sein de l’émigration clandestinité. Seule l’extrême-droite polonaise, réapparut une partie de
45 POLIS l’esprit de Wiadomości Literackie. La années où la Guerre froide n’appa- revue Kultura (Culture) reprit les raissait pas encore comme inéluctable, valeurs d’ouverture intellectuelle, de surent polémiquer sur des sujets débats et d’intérêts pour l’ensemble politiques, culturels, philosophiques, des peuples dont l’histoire était in- historiques et civilisationnels, malgré extricablement liée à celle des la censure et dans une sorte de respect Polonais, Russes compris. Son mutuel rappelant l’esprit de rédacteur, Jerzy Giedroyc, refusa Wiadomości Literackie. C’est le gel de fermement, malgré les offres qui lui la Guerre Froide et de ce qu’on allait furent faites, de profiter des subsides appeler période stalinienne qui, en des organismes liés aux services Pologne, ne dura que de 1949 à 1955, spéciaux américains. Mais, dans le qui allait figer l’attitude de l’équipe de contexte de guerre froide, il dut aussi Tygodnik Powszechny, reconstituée refuser d’ouvrir ses pages à ceux qui après 1956, dans une opposition restaient communistes et étaient con- frontale mais discrète envers les scients que l’analyse marxiste consti- fondements légitimateurs de la tuait, depuis le XIXe siècle, un des Pologne populaire. Cet hebdomadaire sommets incontestable de la pensée intellectuel allait rassembler l’en- humaine, par-dessus les réalités de ce semble des sensibilités catholiques au que le dirigeant soviétique Ponomarev sein desquelles à partir de la fin des allait appeler le ‘socialisme réel’. années 1970, commencèrent à se Mais la tradition de la presse de manifester les premiers partisans du l’intelligentsia de gauche s’était aussi néo-libéralisme économique importé reconstituée en Pologne populaire dès d’outre-Manche. Il n’y avait plus de la fin de la Seconde Guerre mondiale. place dans cette revue pour un respect Si aucune revue rassembleuse ne envers la pensée de gauche, en naquit à une époque où désormais la particulier marxiste. Quant à Kuznica coupure entre intellectuels marxistes et Odrodzenie, elles furent et libéraux et/ou catholiques libéraux ‘fusionnées’ en 1950 dans une revue semblait indépassable, plusieurs plus conformiste, Nowa Kultura revues reprirent à leur compte au (Culture nouvelle). cours des années 1945-1949, des élé- Mais le pouvoir allait, au sortir du ments de la tradition de Wiadomości stalinisme, reconnaître implicitement Literackie. Chez les catholiques, ce l’importance de la revue d’émigration furent Tygodnik Warszawski (L’Heb- de Jerzy Giedroyc puisqu’il domadaire varsovien) et surtout transforma Nowa Kultura, devenue l’hebdomadaire cracovien Tygodnik entretemps elle-aussi ‘désobéissante’, Powszechny (L’Hebdomadaire en une nouvelle revue qui prit le universel)2. Chez les marxistes, ce même nom de… Kultura que sa furent les revues Odrodzenie concurrente de Maisons-Laffitte. Cette (Renaissance) et surtout Kuznica (La nouvelle revue ne parvint cependant Forge). Toutes ces revues, dans ces jamais ni à rivaliser avec son
46 Centenarul votului universal masculin din România
homonyme éditée en France, ni à qui devint la véritable revue de devenir une revue de référence. référence dans l’intelligentsia de la D’autres revues culturelles de bon Pologne socialiste. Elle avait repris le niveau virent le jour en Pologne nom d’une revue crée à Wilno, en populaire. Au cours de la période Lituanie polonophone, avant 1939 1956-1958, la revue de la jeunesse par… Jerzy Giedroyc. On comprend communiste ‘révisionniste’ Po prostu mieux en mentionnant ces noms et ces (Tout simplement) joua un rôle aller-retours Est-Ouest à quelles essentiel dans la critique des absur- méandres se heurtaient ‘l’intelli- dités, gestionnaires autant que crimi- gentsia’ de Pologne, de ce qu’on nelles, de la période ‘stalinienne’, pourrait donc appeler aujourd’hui mais avec une faiblesse marquée ‘l’étranger proche’ de l’Occident. Il envers les idées les plus libérales. faut à cet égard mentionner comme Revue de combat, elle mobilisa autre élément de continuité avec la l’intelligentsia mais fut interdite à l’été tradition intellectuelle libérale 1957 lorsque le Parti jugea que les polonaise, le fait que Polityka était intellectuels devaient être repris en une revue qui associait des plumes main et que la classe ouvrière et les d’origines ‘slave’ et ‘juive’ ‘occiden- paysans semblaient satisfaits par la talisées’ ou, comme on disait avant ‘petite stabilisation’ de Gomulka. A 1939 en Pologne, ‘européanisées’. noter que parmi les anciens rédacteurs Il faut encore rappeler que Urban de Po prostu, on trouvait Jerzy Urban, allait, après avoir hésité quelques jours un jeune journaliste insolent qui fallait à soutenir le mouvement Solidarność être interdit de plume en 1963 non pas en 1980, choisir finalement de pour- pour ses opinions politiques critiques suivre son soutien à la ‘rénovation du mais pour avoir écrit dans Polityka un socialisme’ sur une base plutôt article satirique sur le Dr. libérale et opposée à la polonité Marcinkowski, un personnage pos- traditionnelle ethno-catholique en itiviste du XIXe siècle engagé dans la allant jusqu’à devenir le porte-parole lutte ‘contre l’alcoolisme, le nicoti- du gouvernement Jaruzelski. Après nisme et le sexualisme’3. Pendant 1989, il allait fonder le plus grand toutes les années suivantes, Urban fut hebdomadaire politique polonais par officiellement interdit de plume et son tirage, la revue satirique et c’est Mieczysław Rakowski, le anticléricale très bien informée mais rédacteur en chef de Polityka, qui lui souvent jugée à la limite de la permit de continuer à écrire sous vulgarité, Nie (Non). Le succès pseudonyme. Sa revue avait justement économique de cette revue a alors été créée en 1957 pour s’adresser aux permis à Urban de renvoyer l’ascen- intellectuels ‘critiques’ acceptant de seur à Rakowski4 qui, avant sa mort, a s’exprimer dans le cadre du système dirigé 1989 la petite revue ‘social- socialiste et se référant à une vision libérale’ déficitaire Dzis (Aujourd’hui), ‘libérale’ du marxisme. C’est Polityka financée grâce à Urban.
47 POLIS
L’activité de toute l’équipe de ce que l’on appelait alors la ‘critique Polityka a été justifiée après 1989 face constructive’ du socialisme. Son aux ‘décommunisateurs’ comme un émergence fut longue et ce n’est qu’à des élément ayant permis de pousser la fin des années cinquante, lorsque la Pologne vers la démocratisation Rakowski en prit la direction, que graduelle, l’affaiblissement du cette revue parvint à se placer nationalisme et l’introduction des définitivement sur la scène polonaise. mécanismes du marché. Dans un Discrètement critique, elle sut, dans article écrit après les élections de les limites de la censure, élargir 1989, Urban annonçait à la fois son progressivement ses marges de adhésion au Parti (PZPR) moribond et manœuvre poursuivant en cela la résumait son approche ‘gradualiste’: tradition polonaise du ‘travail organique’. Selon la vieille tradition « Mon attitude envers l’opposition, connue de Wiadomości Literackie, c’est à dire la lutte conséquente Polityka, qui se voulait marxiste, ce contre elle, est le résultat de qui n’était pas le cas de toutes les l’adoption dès 1956 (à l’intérieur de revues polonaises légales d’alors, la revue Po prostu) de l’hypothèse que reprenait de nombreux thèmes des réformes efficaces ne peuvent être intellectuels et historiques développés initiées en Pologne que par les forces au sein de l’intelligentsia libérale de politiques qui se trouvent à l’intérieur gauche. Constatons que Wiadomości du camp au pouvoir, et ne sont pas Literackie comme Polityka, existaient rejetées durablement par lui. dans le cadre de régimes politiques L’opposition existant à l’extérieur ne que l’on peut qualifier d’autoritaires fait que déranger et freiner les mais pas de totalitaires et que, dans les processus de changements qui, à deux cas, ces revues se proclamaient différentes périodes, me sont apparus modérément favorables aux options comme souhaitables et possibles »5. officielles, en s’opposant plus particu- On constate bien là que cela lièrement au nationalisme ethno- témoignait du fait que le parti catholique et en tentant d’ouvrir leurs ‘communiste’ regroupait alors des pages à toutes les plumes, y compris à milieux et des classes très différentes celles tentées par l’opposition ou la allant de personnalités libérales à dissidence. Dans les deux cas, ces quelques marxistes-léninistes résistant revues se heurtèrent à leurs adver- en passant par une masse de ‘patriotes saires déclarés de droite mais aussi réalistes’ oscillant entre sensibilités aux secteurs ‘durs’ des régimes au social-libérales et nationalistes, voire pouvoir. Elles furent également toutes ethno-nationalistes. deux considérées comme ambiguës Polityka apparut à la fin de la dans les milieux d’opposition libérale période de ‘dégel’ 1956-1957 lorsque ou de gauche. La rédaction de la direction du Parti souhaita la Polityka, comme auparavant celle de création d’une revue pouvant Wiadomości Literackie, était par rassembler les intellectuels tentés par ailleurs composée d’intellectuels ‘libre penseurs’ d’origine catholique et
48 Centenarul votului universal masculin din România
juive. Polityka allait occuper une précarité, la majorité de la direction du place difficile lors de la crise de 1968 Parti sous l’égide de Gomulka et de qui vit des intellectuels et des son épouse, elle-même d’origine juive étudiants s’attaquer à la censure en mais radicalement antisioniste, a même temps que certains juifs repris assez vite les choses en main d’origine issues de familles ‘ex- pour départager antisionisme et staliniennes’ redécouvraient les antisémitisme. Pour les juifs d’origine charmes du pluralisme et parfois aussi restés en Pologne à partir de ce une certaine admiration pour l’État qui moment et jusqu’au milieu des années venait en juin 1967 de défaire en six 1980, la voie tracée par le pouvoir jours les alliés du ‘grand frère’ était presque sans exceptions celle soviétique. Rakowski sut pratiqu- d’un ‘jacobinisme à la polonaise’, ement seul dans les milieux égalité de traitement en échange de médiatiques polonais résister à la l’ignorance de toute forme de judéité vague ‘antisioniste’ lancée par les ou d’autres appartenances minoritaires. cercles néo-nationalistes au sein du pouvoir et qui visait les intellectuels Revue culturelle ou revue ‘indisciplinés’ et les milieux d’origine politique? juive qui leur étaient proches. Polityka eut alors le courage de refuser de A la différence de Wiadomości publier des articles dépassant l’anti- Literackie cependant, Polityka n’était sionisme pour prendre une tonalité pas une revue culturelle s’étendant au antisémite et anti-intellectuelle. Même domaine politique mais, comme son si d’un autre côté, il faut aussi nom l’indique, une revue politique constater que le ‘cosmopolitisme’ de débordant sur la sphère culturelle, ce certains intellectuels ‘libéraux’ qui dans le contexte polonais recouvrait effectivement un certain impliquait dans les deux cas un intérêt philosionisme allant de pair avec un primordial porté envers les questions philo-américanisme. Constatons historiques et, comme on dirait également que la survie de Polityka au aujourd’hui, ‘identitaires’. Cette cours de cette période, à un moment où beaucoup de juifs d’origine quitta- évolution était sans doute un signe des ient une Pologne qu’ils accusaient temps ‘post-modernes’ à venir où le d’antisémitisme, démontre que, culturel reculait progressivement au malgré les dérives ethnocentriques profit des questions de pouvoir et de polonaises, voire antisémites, prove- rapports de forces crus, d’abord dans nant du ministre de l’intérieur de leur forme politique, après 1945, puis l’époque Mieczyslaw Moczar lui- dans leur forme économique et même d’origine… ukrainienne financière, après 1989. d’ailleurs, ceux des juifs d’origine qui Les manifestations étudiantes de voulaient rester en Pologne et mars 1968 avaient commencé à la continuer à y travailler pouvaient le suite de l’interdiction de la pièce faire. Après les quelques mois de ‘Dziady’ (les aïeux) du poète 1968 où a existé un réel sentiment de Mickiewicz, mise en scène par
49 POLIS
Kazimierz Dejmek, et dont les accents du gouvernement polonais en 1988, anti-tsaristes furent, d’après la lança l’offensive économique qui censure, interprétés par les acteurs permit de créer un secteur privé qui dans un sens implicitement anti- allait avant même le changement soviétique. Après avoir été destitué en officiel de 1989 créer les bases de la 1968, Dejmek allait après 1981 ‘thérapie de choc’ capitaliste dont accepter de diriger le Théâtre de la allaient surtout profiter les cadres République créé par l’équipe de supérieurs de la nomenklatura Jaruzelski après la proclamation de la économique du Parti ‘communiste’ en loi martiale. Au moment où une masse phase de désagrégation politique et d’acteurs polonais se mettaient à idéologique accélérée, à partir du boycotter les institutions officielles sommet. Au cours de la période 1980- qui leur avaient permis d’accéder sur 1981, Rakowski avait déclaré vouloir le devant de la scène et alors que les refuser la confrontation avec soutiens de l’Église ou des puissances Solidarité, ce qu’il théorisa dans son occidentales leur permettaient désor- article ‘Respecter le partenaire’ de mais de compenser la perte des janvier 19816. Dans un débat télévisé subsides d’État, Dejmek subit à la même période, il se présenta l’opprobre de nombreux intellectuels. d’ailleurs déjà comme un ‘démocrate Mais, en 1993, lors du ‘retour’ au libéral’, terme à l’époque encore banni pouvoir de ceux qu’on appelle les ‘ex- du vocabulaire politique polonais tant communistes’, il fut nommé ministre dans le Parti que dans l’opposition. de la culture, ce qui lui permit de Mais après la proclamation de la loi financer la création d’une revue martiale en décembre 1981, la devant reprendre le flambeau de la rédaction de Polityka se scinda entre tradition de l’intelligentsia libérale de ceux qui, avec Rakowski, conti- gauche et qui s’appela… Wiadomości nuèrent à éditer l’hebdomadaire et Kulturalne (Nouvelles culturelles). surent finalement lui garder son rôle Son titre était évidemment une réfé- de soutien critique à l’égard des rence à la prestigieuse revue intel- secteurs ‘ouverts’ de la direction du lectuelle de l’entre-deux-guerres. A sa Parti et ceux qui démissionnèrent pour tête, Dejmek fit venir l’un des plus participer à l’animation des multiples brillant ‘féliétoniste’ de Polityka, K.T. revues clandestines d’opposition qui Toeplitz. La boucle était bouclée, mais foisonnaient grâce au soutien de Wiadomości Kulturalne disparut après certains secteurs de l’Église et aux le retour au pouvoir de la droite en financements occidentaux. Il faut 1997, faute de subsides publics. rappeler que les enquêtes d’opinion Après 1980, alors que l’intel- portant sur la loi martiale confirment ligentsia polonaise basculait dans que, à l’époque comme aujourd’hui, l’anticommunisme, Rakowski animait une majorité relative de Polonais y la ‘fraction libérale’ à la direction du était favorable, ce qui permet de Parti. C’est lui qui, en prenant la tête comprendre pourquoi les événements
50 Centenarul votului universal masculin din România
de 1981 peuvent être présentés intégrant l’héritage des ‘minorités comme une situation de ‘guerre civile nationales’, jugement nuancé sur le froide’, peu propice à la formulation passé de l’Allemagne et la vie d’un compromis. politique en Allemagne de l’Ouest à Polityka a de son côté poursuivi l’époque, jugement critique et nuancé son essor après 1989 mais on peut sur la Pologne de l’entre-deux- poser la question de savoir si elle guerres, intérêt pour l’ensemble de la représente le même esprit qui l’a résistance polonaise au cours de la animé avant la ‘transformation Seconde Guerre mondiale (avec systémique’. Certains considèrent que beaucoup plus d’articles sur la cette revue était caractérisée par un résistance non-communiste que esprit d’ouverture, de souplesse, de communiste), réflexion aussi poussée compromis alors que d’autres y voit la que possible sur l’histoire du marque d’une compromission oppor- communisme, de l’Union soviétique, tuniste avec tous les pouvoirs du du ‘stalinisme’. moment. La cassure douloureuse de Polityka a largement ouvert dans 1981 semble cependant moins avoir sa rubrique historique ses pages aux porté à conséquence que la ‘transition questions des minorités nationales dès douce’ de 1989. Depuis ses origines, que la pression homogénéisatrice Polityka est particulièrement sou- consécutive aux effets de l’occupation cieuse des évolutions de son lectorat nazie et soutenue par le pouvoir mais ce qui se manifeste par des enquêtes aussi par la masse de la société régulières auprès de ses lecteurs. Cela polonaise a commencé à céder la peut expliquer pourquoi, après 1989, place à une certaine nostalgie pour la lorsqu’est apparu une nouvelle élite ‘vieille Pologne’ au sein de laquelle ‘yuppie’ liée aux monde des affaires les minorités nationales et religieuses émergent, ce soit une ligne désormais occupaient une place indéniable. Les antimarxiste assumée qui a pris le articles sur les Juifs7 dans Polityka ont dessus. Le changement de génération souvent joué un rôle pionnier, mais au sein de la rédaction a contribué à aussi ceux concernant les accélérer ce processus. Biélorussiens et, plus rarement, sans doute parce que cela restait encore Quelle représentation de difficile en raison des blessures l’histoire dans Polityka? historiques, les minorités ukrainienne et allemande. La situation difficile des Il est évidemment impossible dans minorités nationales dans l’histoire de un article limité de faire une analyse Pologne était reconnue, de même que détaillée des visions de l’histoire le fait que la culture polonaise avait véhiculées par Polityka jusqu’en 1989 été mutilée par la formation d’un Etat et après. Quelques lignes fonda- quasi mono-ethnique et par tous ceux mentales peuvent cependant être ayant prôné un repli ethnocentrique8. mentionnées: choix d’une polonité Sans pratiquement jamais oser
51 POLIS dénoncer trop explicitement le rôle alors pratiqués par de nombreux historique de l’Église catholique avec dignitaires catholiques en Irlande du laquelle le Parti a toujours cherché sud, ce qu’elle fit, rappelant également depuis 1956 à conclure un modus les compromissions de la hiérarchie vivendi ‘patriotique’, les articles de catholique en Espagne sous Franco ou Polityka ont souvent ouvert la porte dans d’autres États fascistes. Elle sur le questionnement de l’identité envoya cet article à Polityka, d’une polonaise frileuse et repliée sur un part, qui le publia11, et à Tygodnik catholicisme ethnicisé. Powszechny, qui le refusa. Je reçus à On sait depuis les années 1970 que cette occasion une lettre sèche de la censure polonaise interdisait aux Jerzy Turowicz m’expliquant qu’il ne médias polonais de toucher au publierait pas un article ouvrant la Kremlin mais aussi au Vatican, car porte à une comparaison qu’il jugeait l’Église était vue par le pouvoir entièrement dénuée de fondement comme un partenaire potentiel entre ce qu’il considérait comme le pouvant prêcher la concorde sociale et totalitarisme congénital du commu- apporter au régime une légitimité nisme et un supposé totalitarisme nationale que Moscou ne pouvait lui dénué de tout fondement de l’Église apporter, sauf sur la question de la catholique. Cet exemple révèle la méfiance à l’égard de ‘l’ennemi héré- situation ambiguë de la Pologne de ditaire’ allemand, phénomène dont l’époque et les difficultés éprouvées l’impact allait cependant en dimi- pour examiner avec recul les nuant. On peut néanmoins citer un cas fondements historiques de l’identité où Polityka servit de tremplin à une polonaise. Tygodnik Powszechny ne critique ouverte de l’Église catholique représentait pourtant pas l’orientation et dont je relate les faits car j’ai alors rigide du catholicisme polonais et il joué là le rôle d’intermédiaire qui m’a avait un temps montré une certaine permis de percevoir l’exercice d’é- sympathie envers le christianisme quilibre auquel était en permanence socialisant. Turowicz allait d’ailleurs confronté la rédaction de Polityka. de son côté pâtir après 1989 de son En 1988, suite à un article paru catholicisme libéral lorsqu’il subit une dans Tygodnik Powszechny9, dans série d’humiliation de la part de la lequel son directeur, Jerzy Turowicz, hiérarchie épiscopale plus ethno- polémiquait avec Daniel Passent de catholique. Mais, dans le climat de Polityka10 en dénonçant ce qu’il ‘guerre civile froide’ des années 1980, estimait être le caractère intrinsè- sa revue devait à ses yeux faire front quement totalitaire du communisme, et refuser tout jugement autocritique j’ai proposé à une collègue ethnologue sur les composantes sectaires du irlandaise qui avait étudié en Pologne, catholicisme. A l’inverse, les milieux de répondre à cet article en décrivant liés à Polityka éprouvaient une forte la réalité des comportements pour le méfiance à l’égard du secteur le plus moins sectaires, voire totalitaires, nationaliste de l’Église polonaise mais
52 Centenarul votului universal masculin din România
refusaient de s’engager directement incontestablement antisémites de sur ce sujet pour ne pas compromettre l’attitude historique du clergé polonais les négociations entre l’Église et les tout en dénonçant simultanément les autorités polonaises de l’époque car positions polonophobes et la sélection ces contacts représentaient à leurs malveillante des scènes que Lanzman yeux la seule voie pour une détente de avait filmées de telle façon à ne pas l’atmosphère. Polityka ne pouvait laisser voir la douleur de nombreux donc ouvertement s’engager elle- Polonais de l’époque face au génocide même dans une polémique sur nazi visant les juifs. Urban pouvait se l’Église et son rôle dans l’histoire, sentir d’autant plus à l’aise sur ce mais, à cause de la fascination terrain qu’il est lui-même d’origine éprouvée dans l’intelligentsia polo- juive. naise envers l’Occident, cette revue Que ce soit sur la question juive ou pouvait accepter d’ouvrir ses pages à sur celle de la place de l’Église une critique du catholicisme dès lors catholique dans la société polonaise, qu’elle venait d’une universitaire l’histoire a été utilisée dans Polityka basée à l’Ouest. comme un élément permettant par C’est l’attitude ouverte de Polityka sous-entendus d’amener à une vision sur les questions juives qui permit à ouverte de la nation polonaise, mais cette revue de décortiquer en sans attaquer de plein fouet comme profondeur et de dénoncer de façon cela avait été possible avant 1939, les crédible les manquements dont a fait tenants d’un ethno-catholicisme preuve Claude Lanzman dans son film polonais. Comme on trouvait des Shoah, diffusé à la TV polonaise dès tenants de cette sensibilité aussi bien sa sortie, où le volet polono-juif est au sein du clergé que du PZPR, ce traité avec incompréhension, voire contexte ne permettait plus, comme avec un mépris pour le peuple cela avait été le cas avant 1939, de polonais abusivement accusé de façon mener un débat pleinement ouvert sur essentialiste d’antisémitisme12. Sur ce la question. Les questions liées à point d’ailleurs, la rédaction de la l’identité polonaise ont occupé une revue globalement pro-gouverne- place permanente dans Polityka. Le mentale Polityka, rejoignit le point de 1er février 1986 par exemple, un vue de l’ancien dirigeant de l’in- historien polonais, ancien membre du surrection du ghetto de Varsovie issu Parti passé à l’opposition après 1981, du Bund, Marek Edelman, alors écrivait dans cet hebdomadaire un fermement engagé dans l’opposition article sur le phénomène national et la anticommuniste. Signalons que Jan légitimité du sentiment polonais. Son Rem, pseudonyme utilisé par Jerzy titre, qui résonne très différemment à Urban alors porte-parole du gouver- notre époque de mondialisation, mais nement, prit à cette occasion position qui à l’époque visait à défendre le dans Polityka à la fois pour rappeler caractère durable de la nation au sein en les dénonçant certains aspects du bloc soviétique, était Poki istnieja
53 POLIS narody… ("Tant qu’existent les hésitait à emboiter le pas aux nations…")13. campagnes soviétiques de propagande Une autre constante de Polityka fut ‘anti-maoïste’, Polityka fut à la pointe son intérêt pour une vision nuancée de de la dénonciation des politiques en la question allemande. Tant dans ses vigueur en Chine populaire. L’aspect rubriques historiques que politiques, anti-intellectuel de la Révolution économiques ou culturelles, on culturelle révulsait les intellectuels constate une baisse relative d’intérêt, libéraux polonais bien plus que les si l’on compare avec Wiadomości couches populaires polonaises qui se Literackie d’avant-guerre, pour la rappelèrent plus longtemps comme France et un intérêt soutenu pour Gomulka que la Chine avait protégé la l’Allemagne, particulièrement pour la Pologne en 1956 des tanks soviétiques social-démocratie ouest-allemande ou envoyés par Khrouchtchev vers pour les actions de repentir en RFA Varsovie, ce qu’on peut constater à la 14. Les journalistes et chroniqueurs de lecture de mon article « La Pologne de Polityka dénoncèrent plus tôt que Gomulka et ses tentatives de d’autres le mythe de ‘l’ennemi convergences avec Pékin et Paris », héréditaire allemand’ accepté quasi- (publié sous la direction de Françoise unanimement après 1939. La Kreisler et Sébastien Colin, La France consécration officielle de cette et la République populaire de Chine – orientation a d’ailleurs facilité Contextes et répercussions de la rapidement après 1989 l’adhésion à normalisation diplomatique (1949- l’Internationale socialiste de l’ex-parti 1972), publié chez L’Harmattan en ‘communiste’ devenu officiellement 2017 (pp. 201-230). ‘social-démocrate’ sous l’égide de Rakowski et grâce à l’appui actif à la Censure ou auto-censures? fois du SPD allemand et du Parti travailliste israélien. Après avoir pris L’attitude de l’équipe de Polityka, la direction du PZPR, l’ancien en particulier lors des événements de rédacteur en chef de Polityka 1968, envers la question des minorités bénéficia donc de la gratitude des nationales pose un autre problème qui partis allemand et israélien pour son est resté peu abordé. Si Polityka attitude passée sur les problématiques pouvait aborder ces sujets, même de allemande et juive. En même temps façon parfois un peu limitée, c’est que son penchant pour les cultures parce que la censure le permettait et, ouest-européennes et ‘l’économie de en conséquence, si les autres journaux marché’ l’avait poussé à être fasciné et revues, pro-gouvernementales ou par ‘l’Occident’. Ce qui explique catholiques, voire révisionnistes, ne le pourquoi Rakowski a toujours été peu firent pas ou peu, ce n’est pas parce aimé des ‘camarades’ soviétiques ou qu’elles ne le pouvaient pas mais est-allemands. A cela, il faut ajouter parce qu’elles ne le voulaient pas. La que, déjà à l’époque de Gomulka qui question d’une polonité multi-
54 Centenarul votului universal masculin din România
ethnique ne réapparut massivement soviétique, Yougoslavie, Roumanie, qu’à partir de la fin des années 1970, à etc.). un moment où la censure existait Le phénomène d’autocensure toujours mais où une génération débordait largement ces questions nouvelle émergeait qui n’avait pas d’ailleurs, il s’étendait à toutes les connu les minorités nationales, la contradictions liées au fonctionnement culture polonaise traditionnelle, les et aux évolutions du socialisme réel tensions interethniques et qui pouvait dont on acceptait tous les avantages donc retourner vers un passé mutilé mais dont on ne voulait pas voir les jusque là mais en fait souvent auto- aspects plus ambigus. Une langue de mutilé par les Polonais eux-mêmes, bois a depuis succédé à une autre, une anticommunistes comme commu- pensée unique à une autre. L’anti- nistes. Depuis 1989, la censure sert communisme permet aujourd’hui de bien souvent à légitimer les trouver un bouc-émissaire et d’ignorer ambiguïtés dont ont fait preuve les ce qui dérange, comme ce fut déjà le sociétés des pays du Bloc de l’Est sur cas dans les régimes politiques au les questions nationales et historiques pouvoir dans l’entre-deux-guerres et alors même que les causes profondes comme ce fut aussi le cas pendant la de ces phénomènes viennent d’ailleurs période de la Pologne populaire avec mais qu’il serait souvent trop déran- l’antinazisme et l’antisionisme qui geant de les analyser. Il est clair que, permettaient de fermer les yeux sur la sortant du cauchemar de l’occupation xénophobie polonaise d’un côté mais nazie qui avait tenté d’exploiter toutes aussi sur le facteur ‘juif’ qui avait été les inimitiés mutuelles existant dans utilisé dans les années ‘staliniennes’ les sociétés conquises à l’Est, les par les tenants d’une éradication des sociétés concernées voulaient oublier traditions nationales. ces traumatismes et ne pas avoir à faire la part des choses entre résistan- L’iconoclasme prudent et ces, compromis vitaux et compro- "pédagogique" de Polityka missions inacceptables puisque tous contre les mythes nationaux de ces comportements avaient coexisté et réconfort divisé non seulement les camps politiques mais aussi le voisinage Parmi les articles parus dans la immédiat et même souvent les rubrique historique ou littéraire de familles. Ce phénomène touchait bien Polityka, signalons la fréquence de sûr les Polonais qui avaient survécu à certains thèmes tendant à déconstruire l’occupation nazie mais également les certains mythes nationaux polonais. juifs survivants et, plus largement, Rappelons la critique de la littérature toutes les populations d’Europe de réconfort national du XIXe siècle, orientale occupée, en particulier celles en particulier les œuvres de des pays habités par de nombreux Sienkiewicz, qui, si elles ont permis groupes ethniques (Pologne, Union de légitimer le mouvement polonais
55 POLIS de libération nationale, ont par la suite "lepszym pieniadze" » (« Souvenirs contribué à maintenir un sentiment sur un ‘argent meilleur’ », 26 juin polonais d’autosatisfaction préju- 1982), qui, dans le contexte de la crise diciable aux rapports de la Pologne de l’économie polonaise des années avec ses voisins. Pour l’entre-deux- 1980, montraient comment guerres on mentionnera comme l’économie de la Pologne d’avant exemple, l’article "Cat w Berezie" (15 1939 avait tenté de faire face aux novembre 1986) qui reprend les difficultés. Ces articles permettaient mémoires d’un dirigeant conservateur de réfléchir sur l’histoire de polonais qui fut arrêté quelques temps l’économie polonaise, le rôle de l’État par le régime des colonels et envoyé et les réformes à introduire. dans le camp de concentration de Pour la période de la Seconde Bereza Kartuska d’où il rapporta les Guerre mondiale, on note l’article de comportements brutaux appliqués à T. Pioro "17 wrzesnia 1939" daté du l’égard des détenus. Polityka a 19 septembre 1987, qui abordait la également rapporté le fait que des question douloureuse de l’action de gardiens de ce camp furent envoyés l’Union soviétique suite au pacte avant 1939 dans ce que l’on pourrait germano-soviétique mais on notera appeler un ‘stage de formation’ en aussi les récits des assassinats par la Allemagne chez les SS du camp nazi résistance d’extrême-droite polonaise de Dachau. Dans l’ensemble cepen- de démocrates polonais ou les dant, la critique de la période d’avant meurtres au sein de l’AK, armée 1939 est restée modérée, ce qui visait clandestine de la résistance légaliste et à permettre des tentatives de com- anticommuniste. Les articles sur promis entre la sensibilité ‘réha- l’insurrection de Varsovie de 1944 bilitatrice’ mise en scène par la reprenaient généralement, de manière majorité de l’opposition anticommu- nuancée, la thèse alors officielle du niste et sa dénonciation stérile souvent juste combat de la masse des patriotes mise de l’avant par les pouvoirs après polonais manipulés par une poignée 1945. Dans un de ces articles, un de politiciens aveuglés par leur historien éminent, spécialiste de antisoviétisme 16. l’entre-deux-guerres, rappelait ses L’intelligentsia polonaise a propres souvenirs du coup d’État de toujours été fascinée par l’Occident, Pilsudski de 1926 et concluait en ce qui a pu amener certains de ses écrivant: « Aujourd’hui je vois et je représentants vers le marxisme à la fin reconnais certains aspects positifs du du XIXe siècle mais c’est ce même coup d’État mais, selon moi, les phénomène qui la poussa aussi vers aspects négatifs dominent »15. On l’anticommunisme à la fin du XXe notera aussi la publication de frag- siècle. Polityka a consacré une assez ments des souvenirs du président de la large place à l’analyse des sociétés Pologne d’avant 1939, Ignacy Moscicki, occidentales, abordant des questions « Wspomnienia Moscickiego o délicates comme la comparaison du
56 Centenarul votului universal masculin din România
rôle des médias dans les sociétés polonaise de revenir sur ces événe- socialistes et capitalistes, comme le ments mais la proclamation de la loi montre par exemple, l’article d’un de martiale n’empêcha pas la revue de ses chroniqueur les plus talentueux et revenir sur ce thème (6 juin 1982). les plus controversés, Daniel Passent, Rappelons aussi que, dans son soucis portant sur l’interview paru dans la de présenter les événements de presse polonaise de Zofia Poznan de façon équilibrée, Polityka a Gomułkowa, l’épouse de l’ancien 1er multiplié les récits du point de vue des secrétaire du PZPR, qui avait tendance victimes, mais a aussi accordé à à être ‘réhabilité’ par l’équipe l’ancien 1er ministre Jozef Jaruzelski après la période Gierek Cyrankiewicz, un socialiste d’ailleurs dont il cherchait désormais à se et pas un communiste, un interview dissocier17. Cet article donna dans lequel il déclarait "Je ne regrette l’occasion d’élargir le sujet pour pas ce discours" où il promettait de analyser les différences existant entre "couper la main" à tous ceux qui la les médias de l’Ouest et de l’Est dans lèveraient contre le pouvoir leurs façons de décrire les milieux "ouvrier"18. Il reste à constater que ce dirigeants. La critique nuancée des sujet a été plus nettement abordé que méthodes de fonctionnement des les événements plus tragiques encore médias occidentaux permettait de de 1970, mais dans lesquels le général constater les difficultés éprouvées par Jaruzelski a été plus impliqué. les médias des pays socialistes à Un thème qui a toujours largement analyser les défaillances du système et touché les Polonais, particulièrement la place de la vie privée des sphères avec l’émergence d’une presse dirigeantes. clandestine dans les années 1980, est celui des ‘taches blanches’ de ‘Iconoclasme’ contre l’histoire, c’est à dire des sujets qu’il déformations de l’idéal socialiste était interdit d’aborder de façon et élargissement des marges de équilibrée et qui portaient surtout sur manœuvre l’histoire des rapports entre pays socialistes. Polityka a abordé de façon Le thème de l’analyse critique du explicite ces questions à partir des ‘socialisme réel’ était en permanence années 1980, en particulier dans présent dans les articles de Polityka l’article "Comment écrire sur les pays portant aussi bien sur l’actualité que socialistes?" (30 mai 1981). Notons en sur l’histoire. On constate en particulier les jugements nuancés sur particulier une série d’articles et de ces questions portés par J. Topolski souvenirs portant sur les événements avec son article "Sortir du stalinisme" de 1956. Le 25e anniversaire des et par l’historien R. Wapinski qui émeutes de Poznan coïncidant avec la intitula son article "Les manquements légalisation du syndicat Solidarité ne concernent que des détails" (19 permit bien entendu à Polityka (30 décembre 1987). mai 1981) comme à toute la presse
57 POLIS
Parmi les thèmes de société qui nement, montrer les rapports com- décrivaient les aspects sensibles du plexes entretenus entre les journalistes ‘socialisme réel’, car porteurs de et leurs censeurs et ce qu’il dénonça légitimité, soulignons aussi les articles comme les attitudes hypocrites de portant sur les questions sociales, certains opposants qui cherchaient à se fondement de la légitimité du régime. présenter en victime alors que des Pour exemple, nous pouvons prendre arrangements étaient possibles (13 l’article portant sur le traitement septembre 1986). L’analyse du passé inadéquat des invalides et infirmes en permettait aussi d’explorer les Pologne (30 mai 1981). questions économiques comme Il est clair que, sous la pression de l’interview "L’année 1956 nous a l’opposition, de la conjoncture inter- beaucoup appris" ("Rok 1956 wiele nationale, mais aussi des éléments du nas nauczyl") d’un membre du Bureau Parti qui souhaitaient sortir du carcan politique du PZPR, ouvrier aux d’un système dirigiste au jour le jour établissements Cegielski à Poznan, et sans représentation idéologique à d’où étaient partis les manifestations long terme, Polityka, qui avait une de juin 1956 (28 juin 1986). vision déjà quasi libérale, a pu jouir Le retour sur la période stalinienne d’une marge de manœuvre dont ses permettait également d’aborder les journalistes ont profité pour élargir les luttes actuelles comme, par exemple, questions abordables. Les questions le compte-rendu d’un ouvrage historiques et identitaires se mêlaient rassemblant une série d’interviews directement dans ce contexte aux d’anciens dirigeants de la période questions d’actualité. Citons, à titre stalinienne effectués par la journaliste d’exemple, des articles comme T. Toranska et paru dans la clan- "Pourquoi n’y a-t-il pas d’organes destinité sous le titre de "Eux" (Oni). d’autogestion?" paru le 26 juin 1982, Après une analyse solide de cet ou dans le même numéro, "Contre ouvrage, le journaliste de Polityka l’obligation de travailler" où l’auteur s’engageait dans une déclaration dénonçait la loi obligeant tout citoyen politique visant l’opposition mais adulte à travailler (rappelons que le aussi la politique qu’il jugeait système socialiste ne connaissait pas ‘frileuse’ des autorités sur les le phénomène du chômage mais que, problèmes historiques. Dans cet article en revanche, les entreprises fort révélateur, le clivage entre ‘eux’ ressentaient un manque chronique de et ‘nous’ apparaissait clairement, ce main-d’œuvre). D’autres articles qui était rare de façon aussi affirmée portaient sur des questions délicates, à dans les articles de Polityka où l’unité la fois d’actualité et historiques nationale tendait toujours à être comme l’article "Du nouveau à privilégiée par-dessus les divergences propos de la culture ouvrière" (13 juin politiques: "D’une position de 1981). Daniel Passent aborda procureur, T. Toranska a permis à également le thème sensible de la quelques anciens activistes (dirigeants censure pour décrire son fonction- de la période stalinienne-NDLR.) de
58 Centenarul votului universal masculin din România
se construire une tribune pour leur ‘Tends moi une brique’ (œuvre-phare défense politique et idéologique… de la peinture réaliste socialiste C’est mauvais que, à cause de nos accompagnant la reconstruction du propres inconséquences, nous pays)! Varsovie était alors toujours en donnions aux autres l’occasion de ruine. Moi, par exemple, je n’avais mettre en scène à notre place ce type qu’une paire de pantalon et un pull… de pièce. Si cela se faisait selon notre et, c’est étrange, mais j’étais alors propre mise en scène, ce serait un beaucoup plus détendu qu’au- jourd’hui, et je n’arrive toujours pas à élément de la pédagogie d’État 20 positive; dans la mise en scène de nos comprendre pourquoi" . On perçoit à adversaires – cela peut servir à cette occasion qu’il n’a d’ailleurs pas détruire l’État"19. fallu attendre la fin du ‘socialisme Une exposition qui se tint à réel’ pour que l’on regrette Varsovie en 1986 d’œuvres d’art l’accélération entraînée par la vie datant de l’époque du ‘réalisme moderne et le stress qu’elle provoque. socialiste’ (style qui dura en Pologne de 1949 à 1956) provoqua beaucoup Après 1989: une normalisation? de réactions sarcastiques dans les milieux intellectuels et journalistiques. Aujourd’hui, dans une Pologne Le pouvoir semble avoir utilisé de son que les auteurs des changements de côté cette exposition pour démontrer 1989 ont déclaré souhaiter ‘normale’, sa rupture avec le ‘stalinisme’ mais c’est à dire conforme au modèle aussi l’implication (voire la com- occidental réellement existant, promission) dans cette vague artisti- Polityka a nettement changé de forme. que de nombreux artistes et C’est désormais un beau journal en intellectuels de talents ayant par la papier glacé d’où le slogan suite rejoint l’opposition. Polityka ‘Prolétaires de tous les pays unissez- tenta de dépasser la dénonciation de vous!’ a disparu ainsi que la rubrique ce style, en le replaçant dans internationale d’information ‘Na l’atmosphère de l’époque: "Comment lewicy’ (A gauche). C’était une des les choses se passaient alors? Qu’y trois rubriques brèves (les deux autres avait-il alors dans nos mémoires à portaient sur l’actualité internationale tous? Pendant l’insurrection du ghetto, une mère jette par la fenêtre et polonaise), qui donnait des infor- d’un immeuble élevé son enfant et lui mations intéressantes et souvent dit ‘au revoir Lejbus’, puis elle jette méconnues sur l’évolution des partis ensuite sa fille et lui dit ‘au revoir du socialisme réel et des mouvements Sarah’ puis elle se jette elle-même par communistes de l’Ouest ou du Tiers la fenêtre. C’est cela qui s’est passé à monde. 500 m. de l’endroit où aujourd’hui se Mais Polityka a aussi changé de tient l’exposition sur le réalisme fond. C’est une revue où l’on trouve socialiste et ces événements ont eu les mêmes informations, les mêmes lieu quelques années seulement avant thèmes, les mêmes indignations auto- que l’on peigne le fameux tableau contrôlées que dans l’Express, le
59 POLIS
Point, Newsweek, Time, Der Spiegel intégré dans les élites d’une société ou autres revues polonaises du même polonaise par ailleurs largement type (Newsweek Polska, Wprost, etc.) uniformisée mais désormais ouverte à destination des ‘yuppies’. La aux migrations venant surtout de l’Est. rubrique histoire n’y présente souvent La déconstruction des œuvres phares plus que des différences de détail avec traditionnelles de la littérature polo- les thèmes et les approches de la naise n’a plus pour objet de prendre nouvelle langue de bois des pouvoirs du recul par rapport à une tradition officiels et officieux (pouvoir poli- d’écrits réconfortant une nation luttant tique mais aussi financiers, médiati- pour sa survie mais, amenée à décrire ques, nationaux ou supranationaux, un monde en principe ouvert, elle etc.). Ces articles restent cependant devient par contre la marque d’une très sérieux et très approfondis mais condescendance pour une nation ils évitent de déranger le nouveau réticente à accepter la polarisation conformisme ambiant importé cette sociale recouverte par l’homogé- fois de l’Ouest décrété par principe néisation post-moderne, européiste, ‘civilisé’. Dans ce contexte, la atlantiste, globalisante, voire tota- manipulation de l’histoire peut être lisante. Au moment où la Pologne parfois totale, ce qui n’était pas le cas sortait du système dirigiste qu’elle a pendant la période du ‘bloc connu avant 1989, il a été en soviétique’ où existaient des contre- particulier très choquant de lire dans pouvoirs réels (Église, intellectuels Polityka des reportages du journaliste révisionnistes puis dissidents, bloc Strzeminski dénonçant le mouvement occidental) et où Polityka pouvait anti-apartheid en Afrique du sud avec donc innover. L’année 2000 a tout de des préjugés de ‘petit-blanc’. Depuis, même vue une polémique sur la on constate dans cette revue un période du socialisme réel où un des désintérêt, voire une condescendance ‘anciens’ de Polityka est allé jusqu’à de moins en moins camouflée pour les essayer d’expliquer les causes des pays du Tiers-monde et leur histoire. comportements de la police politique Au lendemain des élections de juin pendant la période ‘stalinienne’ par le 1989 qui virent le début des chan- climat de guerre civile qui avait régné gements politiques, le rédacteur en de 1944 à 194921. chef de Polityka, Jan Bijak, écrivait Dans l’ensemble cependant, que le résultat du vote ne pouvait le Polityka poursuit ses analyses de satisfaire (le 1er ministre Rakowski, l’histoire selon une vision libérale son prédécesseur à la tête de la revue, mais qui n’a plus à être critique. Le avait en effet raté son élection de nombre d’articles portant sur les moins de 2% des voix) mais qu’il minorités nationales dans le passé ou à fallait faire avec, par soucis de l’heure actuelle s’est multiplié, mais patriotisme. Quelques années plus tard cela correspond aux options domi- c’est un retournement complet. nantes où le ‘multiculturalisme’ est Malgré le maintien comme respon-
60 Centenarul votului universal masculin din România
sable de la section historique de la le Coran, à savoir le Manifeste du revue de Marian Turski, un ‘ancien’ Parti communiste de Marx et Engels, de l’équipe attaché à la sensibilité dans toutes les régions du monde et d’ouverture de l’intelligentsia polo- dans la plupart des grands centres naise libérale, le profil des articles universitaires, des colloques et retenus sont allés de manière rencontres scientifiques pluralistes ont grandissante dans le sens d’une mise été organisés rassemblant souvent en scène de l’histoire légitimant sans plusieurs centaines, voire plusieurs aucune critique le tournant non milliers comme ce fut le cas à New- seulement politique, mais aussi York, de chercheurs. La rédaction de économique, idéologique et social de Polityka n’a pas mentionné ces 1989. La version de l’histoire rencontres, en particulier celle qui a eu polonaise en cours avant 1939 a été lieu dans le grand amphithéâtre de la souvent ‘réhabilitée’, et même des Sorbonne à Paris, et dans lequel on a historiens qui, comme Andrzej vu des chercheurs marxistes de toutes Garlicki, avaient fait des travaux obédiences débattre avec des Jésuites sérieux décortiquant le phénomène et des acteurs sociaux sur la portée du Pilsudski et les problèmes sociaux de marxisme pour la compréhension du l’entre-deux-guerres, se sont crus monde actuel. En tant que revue ex- obligés, entre autre dans Polityka, de marxiste, Polityka aurait du être au reprendre des interprétations plus moins intéressée à régler ses comptes conformes à la ligne officielle d’avant avec ce qui appartenait à son propre 1939, alors dénoncée par les oppo- héritage ne serait-ce que formel, si sitions de gauche comme de droite. l’on accepte que l’hypothèse auda- De même, l’interprétation de la guerre cieuse que son marxisme était une polono-soviétique des années 1919- couverture, et même si cela n’était pas 1921 a repris les thèmes en vigueur conforme aux options de son avant 1939 qui n’étaient pas partagés non plus par les partis d’opposition ‘nouveau’ lectorat. De même, pour d’alors, alors même que l’ouverture commenter dans Polityka l’édition de des archives soviétiques après 1991 la version polonaise du Livre noir du aurait pu permettre de répondre de communisme, on a fait appel à un façon plus précise à certaines auteur qui a encensé cet ouvrage sans questions, en particulier sur le sérieux même présenter les grandes polémi- ou non des offres de paix soviétiques ques que sa publication a provoqué du printemps 1920. chez les historiens français. Or, il est Deux autres exemples ont con- facile de constater que, en privé, de firmé de façon plus claire le renon- nombreux historiens polonais restent cement de Polityka à son héritage très perplexes devant les interpré- marxiste critique. A l’occasion du tations unilatérales de Stéphane 150e anniversaire de l’édition de Courtois et de ses acolytes. l’ouvrage qui, dans le monde, a été le Dans un article, au demeurant plus édité après La Bible et peut-être de bonne qualité, paru dans la
61 POLIS rubrique historique de Polityka, et internationale étaient dans la vision du portant sur le 80e anniversaire du conflit yougoslave présentée alors par traité de Versailles, Adam Krzeminski Polityka à l’égal de tous les autres concluait ainsi, quelques jours après la médias polonais amenés à faire preuve fin des bombardements de Belgrade: d’amnésie. On reste dès lors perplexe "Les nations européennes après devant une vision de l’Europe qui, Versailles n’avaient pas cette comme en 1939, ne tient pas compte intelligence qu’elles ont conquises pas de la place de la Russie dans à pas seulement à la suite de la l’architecture du continent, sans même Seconde Guerre mondiale, et qui les penser au reste de l’Eurasie ou du ont amenées à la conclusion que monde méditerranéen. Cette approche l’unification du continent et la occidentalocentrée de l’histoire soumission des intérêts nationaux aux permet de poser la question: Quel intérêts européens est indispensable. cordon sanitaire est prévu cette fois? Et surtout qu’il n’y a pas d’avenir en Ce qui est d’autant plus étonnant que Europe sans réconciliation des l’un des premier ministre polonais des "ennemis héréditaires", la France, Affaires étrangères de l’après 1989, et l’Allemagne, la Pologne. Mais pour historien, le très libéral, européiste et aboutir à cette vérité simple, il a fallu mondialiste Bronislaw Geremek, avait que l’Europe soit traversée par trois commencé avant sa mort à faire guerres, deux mondiales et une froide preuve d’un peu plus d’audace qu’en qui s’est terminée justement sous nos 1989 dans sa vision de l’Europe, ce yeux avec la guerre de succession que l’on ne retrouve plus vraiment yougoslave."22 dans les articles historiques ou On peut se demander si ce discours géopolitiques de Polityka. D’une pour le moins conformiste correspon- revue ‘modérément dérangeante’ pour dait aux enjeux du moment, discours intellectuels ou cadres ‘communistes’ qui d’ailleurs n’a pas varié depuis, manifestant des ambitions intel- malgré les drames et les guerres lectuelles, elle est devenue une revue successives liées aux interventions des pour jeunes yuppies et autres hommes puissances de l’OTAN sur le con- d’affaires ‘branchés’ à la recherche de tinent européen ou dans son ‘étranger confort, voire de conformisme. proche’ tel que défini à l’état-major de Polityka est donc ‘rentrée dans le Bruxelles et qui, à l’heure de la rang’ et, après la disparition de mondialisation du capitalisme, re- Wiadomości Kulturalne, il n’existe couvre en fait la planète entière. Les plus de revue de référence de gauche Polonais qui en raison de leur critique, ouverte et pluraliste, pour traumatisme de septembre 1939, se l’intelligentsia polonaise. Cela signi- sont toujours sentis très concernés par fie-t-il que la Pologne est ‘nor- la question des campagnes militaires malisée’? Ou plutôt que l’intel- lancées sans déclaration de guerre ligentsia, en tant que couche ayant à préalable et au mépris de la législation jouer un rôle social spécifique dans les
62 Centenarul votului universal masculin din România
pays de la périphérie européenne du social-libéral qui a survécu avec des capitalisme comme la Pologne, est en hauts et des bas, Trybuna (La voie de disparition? Le capitalisme Tribune), a d’abord mené sous la polonais, même si c’est sous une direction de son rédacteur Rolicki, une forme provinciale de sous-traitant campagne active pour la tenue d’un compradore, semble aujourd’hui en congrès des intellectuels pour la état de réaliser le processus qui s’est défense de la culture, reprenant en réalisé en Occident, absorber l’écume cela une vieille tradition polonaise. Sa des couches sociales dites émergentes, campagne a semblé rencontrer un ce qui avait été impossible avant 1939, écho dans des milieux très diversifiés, tout en utilisant d’autres moyens pour ce qu’ont un temps aussi démontré domestiquer les masses ou les salarier différents événements comme les congrès des cinéastes ou des artistes- dans des occupations et des profes- peintres qui ont dénoncé la réduction sions qui ne seront plus ‘libérales’. Ce de la culture à l’état de marchandise. phénomène pourrait permettre Puis, comme par effet du hasard, d’expliquer la disparition d’une Andrzej Wajda a vu son rôle politique demande sociale intellectuelle critique consacré par un oscar à Hollywood au et pluraliste. Pour autant, d’autres moment même où une vague de éléments laissent entrevoir que la critiques émergeait contre la situation masse des marginalisés en Pologne d’une culture nationale menacée par la comme dans les pays voisins est culture ‘de masse’ clonée d’outre- suffisamment nombreuse, y compris Atlantique et, enfin, Rolicki a été parmi ceux qui ont encore des démissionné de son poste de rédacteur préoccupations intellectuelles, pour à la suite de l’intervention du parti qu’un besoin de contestation réfléchie ‘ex-communiste’ qui a suivi une ligne renaisse à terme. ‘blairienne’ qui a achevé de Si après 1989, la droite ethno- désagréger ce qui restait de la gauche catholique polonaise a été, malgré son polonaise. Hormis quelques revues en côté étriqué et réactionnaire, le seul ligne et quelques clubs de rencontre et milieu qui a pleuré sur le sort des de débats. pauvres en même temps que sur le Certains intellectuels et surtout sort de la culture polonaise trans- certains tout jeunes hésitant entre formée en marchandise, on constate nationalisme, anarchisme et néo- aujourd’hui que certains milieux bolchevisme, semblent désirer la ‘post-communistes’ ou d’origine renaissance d’une vie culturelle et dissidente qui avaient applaudi aux politique permettant des débats et changements de 1989, commencent à jouant un rôle de fermentation d’idées, évoluer alors qu’une nouvelle géné- au croisement des influences ration émerge pour qui la question du chrétiennes, marxistes et libérales, de socialisme n’est plus hypothéquée par l’Est et de l’Ouest. Mais, dans le le socialisme réel et les trahisons de la contexte mercantile actuel, existe-t-il nomenklatura managériale du Parti. un vrai ‘créneau commercial’ pour L’ancien organe du parti communiste une telle revue?
63 POLIS
Polityka semble en tous cas de Mais une chose est sure pour le toute façon avoir choisi le camp des moment, une tradition polonaise, celle élites installées et satisfaites dans un de la presse à ambition culturelle pays qui ne l’est pas, tout en restant pluraliste de débat, a disparu après une bonne revue d’information, en 1989 car elle est devenue obsolète. particulier dans sa rubrique histoire. Est-ce définitif? Ce qui semble aussi Elle ne joue plus à la marge du évident, c’est que les mêmes questions système comme avant 1989 mais dans se posent désormais en Pologne son centre, lui-même devenu en fait comme en Occident et ailleurs, bien plus provincial que ne l’était la puisque la marginalité, la ‘culture de Pologne populaire. Il faut désormais masse’, la pauvreté et la précarité sont poser la question ouvertement: désormais universalisées. La situation l’intelligentsia est-elle, comme cela est donc ‘normalisée’ dans une est déjà le cas à l’Ouest depuis bien direction opposée à ce que les plus longtemps, en train de disparaître Tchécoslovaques ont expérimenté pour donner naissance à une couche après 1968, et l’Europe est d’intellectuels de service salariés à formellement unifiée. Pour le meilleur coups de contrats et de ‘grant’ à ou pour le pire? En attendant, on doit durées déterminées? Le succès poser la question: la pensée a-t-elle économique apparent du capitalisme quitté les rivages de l’Atlantique nord polonais dans une mer de misères peut en même temps que l’OTAN s’élargit le faire croire. D’autres éléments sans plus aucune limite autres que les permettent cependant d’en douter. ambitions de ses dirigeants?
Notes polonais, en principe ‘marxiste- léniniste’. 5 1. Interventions à la conférence organisée Jerzy Urban, "Wstepuje do Partii", in le 17 décembre 1999 à Paris par Jajakobyly, Varsovie BGW p. 268. 6 l’Institut français des relations M.F. Rakowski, Jak to sie stalo, internationales (IFRI) et l’ambassade Varsovie BGW 1991, p. 13. 7 de Pologne, en hommage à la revue On note un intérêt constant pour la Kultura et à son fondateur Jerzy question juive. Citons particulièrement, Giedroyc. parmi les différents thèmes abordés 2 Tygodnik Warszawski disparut pendant « les thèmes juifs dans la littérature la période stalinienne tandis que la polonaise d’après-guerre » (26 juin rédaction de Tygodnik Powszechny fut 1982), « les Juifs dans l’ancienne changée avant d’être rendue en 1956 à Pologne » (1985). 8 ses propriétaires légitimes. Signalons que la rédaction de Polityka 3 J. Urban, "Jego totalnosc dr. de l’époque semble avoir en Marcinkowski", Polityka n°10, 1963. permanence hésité entre une critique 4 Après avoir dirigé Polityka, Rakowski nuancée des positions de l’Église est devenu premier ministre en 1987 catholique sur les questions morales et puis a sabordé le Parti ouvrier unifie identitaires et le désir de soutenir une
64 Centenarul votului universal masculin din România
unité nationale en principe profitable au 16 "Czlowiek ktory znal zabojce", régime au pouvoir et correspondant à la Polityka, 5 avril 1986 A. Kurczewski. tradition de ‘critique constructive’ de Sur l’insurrection de Varsovie et l’AK, Polityka. On en voit la manifestation voir en particulier la série d’articles dans l’article écrit à la suite de la mort parus en 1985 et sur les meurtres des du primat de Pologne Stefan démocrates par l’extrême droite Wyszynski dans lequel il est écrit que polonaise (NSZ), l’article de Polityka, "Le deuil a uni les croyants et les non- 7 décembre 1985. croyants" (6 juin 1981). 17 D. Passent, "Sluchajac Zofii 9 J. Turowicz, "Red. Passentowi do Gomulkowej", Polityka, 13 juillet Sztambucha", Tygodnik Powszechny, 1985. 31-01-1988. 18 R. Jarocki, "Nie zaluje tego 10 "Felieton Daniela Passenta", Polityka przemowienia", Polityka, 6 décembre nr. 1, 1988. 1986. 11 S. Ni Shuinear, "Redaktorowi 19 K. Kozniewski, "Oni i ona", Polityka, Turowiczowi do sztambucha", 24 août 1985. Polityka, 21-05-1988. 20 Z. Kaluzinski, "Bawimy sie w 12 Voir Polityka du 11 mai 1985. stalinizm", Polityka, 14 novembre 13 Voir H. Samsonowicz, Polityka du 1- 1986. er février 1986. 21 Z. Kaluzynski, « Zeznanie rozbitka 14 "Znak pokuty w RFN", Polityka, 1985. historii », Polityka n°32, 5-08-2000. 15. J. Pajewski "Przewrot majowy w 22 A. Krzeminski, "Osiemdziesiat lat moich wspomnieniach", Polityka, 10 temu zostal podpisany Traktat mai 1986. Wersalski - Ulomny pokoj", Polityka 26 juin 1999.
65
Centenarul votului universal masculin din România
Criza democrațiilor occidentale: între post-democrație, extremism și ascensiunea populismului
(The crisis of democracy is occidental: between post-democracy, extremism and the rise of populism)
Ciprian NEGOIȚĂ, Vladimir-Adrian COSTEA
Abstract: The general objective that we propose through this research is to analyze the conceptual and structural evolution of populism and democracy in the 21st century. We aim to illustrate and interpret classical and neo-classical theories that marked the conceptual history of populism and democracy, the conceptual framework giving us a better understanding of the electoral mechanisms and actions used by populist parties and candidates to harness the potential offered by feelings of fear and dissatisfaction among the electorate. The secondary objective of the research is to identify the causes and effects of populism on the functioning of democracy in American and European space as well as to outline the main trends and challenges regarding the evolution of these phenomena.
Keywords: populism, post-democracy, crisis, fear, elections.
Introducere Panta descendentă a parabolei demo- cratice identificată sub numele de Evoluțiile socio-politice recente, post-democrație1, precum și amenin- atât din spațiul european care îmbracă țarea populismului care intră deseori forme și dimensiuni diferite, cât și din în conflict cu democrația (liberală)2 spațiul nord-american, ne determină, sunt două dimensiuni sensibile și deopotrivă, să regândim și să reca- viabile din punct de vedere intelectual, librăm în același timp, într-o manieră care vor fi testate. interdisciplinară și interculturală, sta- Prin analiza evoluției conceptuale diul democrației. Obiectivul principal și structurale a populismului și a al acestui articol vizează identificarea democrației în secolul XXI, ne pro- premiselor care influențează și „nega- punem să ilustrăm și să interpretăm tivizează” politica democratică, in- teoriile clasice și neoclasice care au sistând în același timp asupra peri- marcat istoria conceptuală a popu- colelor la care se expune democrația. lismului și a democrației, utilizând
67 POLIS cadrul conceptual pentru o mai bună Revenirea la o dimensiune pre-demo- înțelegere a mecanismelor electorale cratică este primul simptom al unei și a acțiunilor folosite de partidele și crize politice. Această teză este candidații populiști pentru valori- susținută și de politologul și sociolo- ficarea potențialului oferit de senti- gul englez Colin Crouch, care constată mentele de teamă și nemulțumire că democrația liberală, așa cum era ea prezente în rândul electoratului. înțeleasă până acum, capătă o logică Obiectivul secundar al cercetării politică democratică diferită. Reîn- urmărește identificarea cauzelor și toarcerea privilegiilor politice ale eli- efectelor populismului asupra funcțio- telor economice, creșterea inegalită- nării democrației în spațiul american ților sociale, un stat intervenționist și și european, urmărind să surprindem protecționist, marketizarea cetățeniei principalele tendințe și provocări și apariția unui nou management privind evoluția acestor fenomene. Ne public ne îndepărtează inevitabil de concentrăm atenția asupra ascensiunii ideea maximală a democrației. populismului în SUA, Franța și Conform ipotezei avansate de Regatul Unit, raportându-ne la costu- Charles Tilly, funcționarea demo- rile de campanie alocate de fiecare crației se află în strânsă legătură cu candidat, necesare pentru obținerea reducerea inegalităților categorice prin unui vot. Urmărim să surprindem intermediul proceselor politice. În caz modul în care candidații populiști au contrar, se acumulează tensiuni care alocat resursele financiare în timpul contribuie la împiedicarea funcționării campaniilor electorale. democrației, pe măsura creșterii În această cercetare, exemplificăm inegalităților categorice3. Teza lui asupra disfuncționalităților democra- Tilly este completată de Ronald F. ției pentru a explica diversitatea și Inglehart și Pippa Norris, potrivit multitudinea de strategii de legitimare cărora perspectiva nesiguranței econo- politică utilizate de candidații popu- mice explică ascensiunea populismu- liști. Comparativ, exemplificăm carac- lui pe fondul schimbărilor profunde teristicile specifice ale candidaților survenite în cadrul economiilor post- extremiști, pentru a dispune de o industriale4. În ultimele două decenii, imagine de ansamblu asupra vulnera- criza democrației a fost strâns legată bilităților structurale de funcționare a de problematica reglementării modu- democrației exploatate de populiști și lui în care sunt finanțate partidele extremiști. politice, erodarea acestora realizându- se simultan cu mediatizarea acuza- Democrație sau post-demo- țiilor de corupție5, efectul principal crație? Radiografia unei crize fiind reprezentat de reducerea numă- rului de membri6. Partidele și liderii În mai multe privințe, societățile politici au devenit dependenți de occidentale par să abandoneze multe campania desfășurată prin intermediul dintre atributele politicii democratice. mass-media și al rețelelor sociale,
68 Centenarul votului universal masculin din România
Norris și Van Es semnalând faptul că populism, oferind ca exemplu renunțarea la practicile de comunicare sintagma celebră pronunțată în față în față, utilizate în campaniile cuvântarea susținută la Gettysburg în tradiționale, a generat o creștere a 1863: government of the people, by sumelor investite în campaniile electo- the people, for the people. Potrivit lui rale postmoderne7. Pasquino, atât democrația, cât și O altă explicație pe care Inglehart populismul prezintă „rădăcini ferme și și Norris o identifică vizează formarea solide în oameni”, indicând „impor- reacției culturale împotriva schimbă- tanța primordială a oamenilor”14, rilor culturale progresive. Pornind de considerând că populismul exploa- la teoria „revoluției tăcute” a tează anxietățile sociale ce erodează schimbării valorii, autorii constată stabilitatea regimului democratic15. faptul că, în cadrul societăților occi- În cadrul unui interviu acordat în dentale dezvoltate, generațiile au noiembrie 2016, Crouch plasează început să se îndrepte spre valori post- rezultatul alegerilor prezidențiale din materialiste, precum cosmopolitismul 8 Statele Unite ale Americii și al și multiculturalismul . Cu toate referendumului privind ieșirea Marii acestea, Cas Mudde consideră că Britanii din Uniunea Europeană pe impactul partidelor populiste a fost terenul fertil al dezvoltării post-demo- unul exagerat9, definind filosofia craţiei, deoarece deciziile majore din populistă drept un set liber de idei cadrul instituțiilor democratice devin construit în jurul a trei caracteristici principale: anti-establishment, autori- din ce în ce mai mult dependente de tarism și nativism10. Deplasarea influența exercitată de elita econo- accentului de la credințele și normele mică, în pofida faptului că se sociale și morale tradiționale se organizează în continuare alegeri, observă mult mai bine conturată în schimbări de guvern şi dezbateri societățile occidentale unde predo- libere. Odată cu aceste aspecte mină valorile post-materialiste11. patologice ale politicii democratice, Prioritățile economice au trecut pe Crouch semnalează riscurile la care plan secund, principala prioritate în democrația este supusă în urma rândul cetățenilor fiind reprezentată de ascensiunii liderilor populiști precum problematica garantării securității în Trump, Farage sau Le Pen, care și-au fața amenințărilor neconvenționale12. construit întreaga imagine pornind de În acest context, încarnarea liderului la dorința de excludere a adversarilor populist se realizează prin apelul la politici16. În plus, o altă caracteristică reîntoarcerea la „epoca de aur”, pe care o identificăm în cadrul post- perioadă în care societatea a fost democraţiei este reprezentată de definită ca fiind una omogenă, iar distorsiunea instituționalizată a prin- siguranța cetățenilor nu era expusă cipiului democratic fundamental: „o 13 amenințărilor teroriste . singură persoană, un singur vot”17. Gianfranco Pasquino identifică o Astfel, în cadrul alegerilor din 1876, legătură puternică între democrație și 1888, 2000 și 2016 din SUA,
69 POLIS președintele și vicepreședintele aleși torilor privați în cadrul campaniilor și au câștigat majoritatea votului electo- al programelor electorale. O altă rilor, în pofida faptului că au obținut explicație rezidă în frecvența ridicată a mai puține voturi decât principalul lor falsificării datelor, precum și discri- contracandidat în rândul alegătorilor minările generate de sistemul de prezenți la scrutinul electoral18. Dintre înregistrare a alegătorilor22. acestea, alegerile prezidențiale ame- Dincolo de toate acestea, Colin ricane din 7 noiembrie 2000 repre- Crouch mai subliniază faptul că zintă cel mai elocvent exemplu în asistăm la o deplasare a axelor în privința contestării rezultatului, ale- cadrul societăților occidentale, ca gerile din Florida fiind decisive în urmare a efectelor globalizării econo- vederea obținerii victoriei candidatului mice care produc noi identități sociale republican George W. Bush, fratele și politice, care se deosebesc în mod guvernatorului statului respectiv19, brusc de cele din trecut. În acest sens, care a obținut 2.909.135 de voturi, în Crouch identifică faptul că oamenii se timp ce contracandidatul său, demo- simt amenințați de factori ce provin cratul Albert Gore Jr., a obținut din afara sferei lor familiare, motiv 2.907.351 de voturi20. La alegerile pentru care se confruntă cu noi decizii prezidențiale americane din 8 și artefacte culturale care le alimen- noiembrie 2016, Hillary Clinton a tează teama de „ceilalți”. În con- obținut majoritatea votului popular, secință, naționalismul urmează o însă a înregistrat o înfrângere clară în traiectorie ascendentă în Federația cadrul colegiului electoral, primind Rusă, în timp ce în lumea islamică doar 232 de voturi, față de cele 290 identificăm ascensiunea religiei drept câștigate de Donald J. Trump21. simbol al unui trecut pre-globalizat. În Rezultatul alegerilor prezidențiale schimb, în cadrul SUA, identificăm americane din 2016 nu a fost, totuși, teama față de mexicani și de teroriștii surprinzător. Într-un clasament al islamici. În raport cu aceste evoluții, integrității alegerilor în cadrul demo- Colin Crouch observă că naționa- crațiilor și autocrațiilor realizat de lismul reinterpretează vechea axă de Pippa Norris, Statele Unite ale conflict predominantă în jurul valorii Americii ocupă poziția a 52-a din de inegalitate și redistribuire. Astfel, totalul celor 153 de țări analizate, în identitatea națională a devenit o sursă timp ce Germania se află pe locul al de mobilizare a electoratului. Urmând șaptelea. În cadrul acestui clasament, această perspectivă, Colin Crouch îi ţări precum Croația, Grecia, plasează pe Donald Trump (SUA), Argentina, Mongolia sau Africa de Marine Le Pen (Franța), Geert Sud se află deasupra SUA. Expli- Wilders (Olanda) și Norbert Hofer cațiile identificate de Pippa Norris (Austria) pe același palier, consi- referitoare la nivelul scăzut al inte- derându-i figuri centrale ale mișcărilor grității alegerilor din Statele Unite ale contemporane xenofobe construite pe Americii constă în influența dona- baza atacurilor îndreptate asupra
70 Centenarul votului universal masculin din România
imigranților, refugiaților, precum și scrutine electorale organizate în asupra elitei naționale implicate în Statele Unite ale Americii criza financiară23. (prezidențiale – 2016), Franța (prezidențiale, turul I – 2017), Perspectivă complementară de respectiv în Regatul Unit (generale înțelegere a ascensiunii popu- anticipate – 2017). Rezultatele lismului în SUA, Franța și obținute de Trump, Le Pen și de Regatul Unit Partidul Laburist (condus de Jeremy Corbyn) reflectă existența aparentă a Pentru a completa studiile dedicate următorului paradox: valul ascensiunii populismului, propunem o populismului a fost stimulat și limitat perspectivă complementară centrată de efortul de gestionare a cheltuielilor pe distribuția cheltuielilor de cam- de campanie. Spre deosebire de panie în raport cu voturile obținute. principalii contracandidați, populiștii Explicit, aducem în discuție faptul că, au investit mai puține resurse pe lângă mesajele și strategiile financiare, însă le-au gestionat mult electorale promovate de partidele și de mai eficient. Exemplul cel mai notabil candidații populiști, rezultatul electo- îl găsim în SUA, unde diferența de ral s-a datorat susținerii financiare 6,44 dolari per vot în favoarea lui semnificative investite în campania Trump surprinde situația favorabilă în electorală. Urmând teza susținută de care s-a aflat candidatul republican în politologul și sociologul englez Colin raport cu managementul deficitar al Crouch24, observăm că arena politică campaniei lui Clinton, care a investit devine apanajul candidaților care în plus peste 500 de milioane de dolari investesc resurse financiare conside- pentru a obține cu circa 3 milioane de rabile, democrația producând astfel un voturi mai mult, care s-au dovedit în efect pervers: pentru a-și extinde cele din urmă insuficiente. În schimb, bazinul electoral, candidații au nevoie în alegerile din Franța și Regatul Unit, să aloce resurse financiare, în lipsa ascensiunea populismului a fost acestora prezența lor în campania limitată de faptul că resursele electorală devenind practic invizibilă. financiare nu au fost suficiente, Această teză este validată de comparativ cu resursele investite de rezultatele înregistrate în ultimele principalii contracandidați.
71
Tabelul nr. 1. Costul alocat în campania electorală pentru obținerea unui vot
Costul alocat Nr. crt. Candidat Scrutin electoral Voturi obținute Cheltuieli de pentru obținerea campanie unui vot Hillary Clinton Alegeri 1 (Partidul Democrat) prezidențiale, SUA, 65.853.625 1.425.000.000 $ 21,64 $ 2016 Donald Trump Alegeri 2 (Partidul Republican) prezidențiale, SUA, 62.985.106 957.500.000 $ 15,20 $ 2016 Gary Johnson Alegeri 3 (Partidul Libertarian) prezidențiale, SUA, 4.489.233 13.370.951 $ 2,98 $ 2016 Alegeri 4 Emmanuel Macron prezidențiale, turul 8.656.346 18.738.593 $ 2,16 $ (En Marche!) I, Franța, 2017 François Fillon Alegeri 5 (Partidul Republican) prezidențiale, turul 7.212.995 15.466.887 $ 2,14 $ I, Franța, 2017 Alegeri 6 Marine Le Pen prezidențiale, turul 7.678.491 13.934.527 $ 1,81 $ (Frontul Național) I, Franța, 2017 Alegeri generale 7 Partidul Liberal Democrat anticipate, Regatul 2.371.861 13,636.875 $ 5,74 $ (Tim Farron) Unit, 2017 Alegeri generale Partidul Conservator anticipate, Regatul 13.636.684 70.883.240 $ 5,19 $ Costul alocat Nr. crt. Candidat Scrutin electoral Voturi obținute Cheltuieli de pentru obținerea campanie unui vot 8 (Theresa May) Unit, 2017 Alegeri generale 9 Partidul Laburist anticipate, Regatul 12.877.858 58.527.424 $ 4,54 $ (Jeremy Corbyn) Unit, 2017
Surse: David Boaz, „Dollars per Vote in the 2016 Election”, CATO Institute, 24 mai 2017; Federal Elections 2016, „Election Results for the U.S. President, the U.S. Senate and the U.S. House of Representatives”, Washington, decembrie 2017; Le Conseil Constitutionnel, „Décision n° 2017-169 PDR du 26 avril 2017 (Déclaration du 26 avril 2017 relative aux résultats du premier tour de scrutin de l’élection du Président de la République)”; Commission Nationale des Comptes de Campagne et des Financements Politiques, „Publication des comptes de campagne des candidats à l’élection présidentielle des 23 avril et 7 mai 2017 adressés à la Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques”, Journal Officiel de la République Française, 3 august 2017, pp. 209-248; House of Commons of the United Kingdom, „General Election 2017: results and analysis”, second edition, Briefing Paper, number CBP 7979, ianuarie 2019; The Electoral Commission, „Latest financial accounts published for larger political parties”, 22 august 2018; Ministero dell’Interno, Dipartimento per gli Affari Interni e Territoriali, „Elezioni politiche italiane del 2018 (collegi uninominali della Camera dei deputati)”. POLIS
Disfuncționalitățile democrației un impuls pentru ascensiunea parti- – context propice ascensiunii delor populiste situate pe partea stângă populismului și extremismului a eșichierului politic, exemplele cele mai notabile fiind reprezentate de Rigoarea academică impune o Syriza în Grecia, respectiv de clarificare cel puțin la nivel științific, Podemos în Spania27. dacă nu și structural, între partidele de Semnalând faptul că utilizarea sa extremă dreaptă și partidele populiste. largă creează confuzie și frustrare, Cas Dacă preluăm modelul avansat de Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser Jens Rydgren în The Sociology of propun definirea populismului în Radical Right, caracteristica princi- raport cu trei concepte de bază: pală care delimitează un partid de poporul, elita politică și voința gene- extremă dreaptă de alte partide tra- rală (înțeleasă în termenii contractu- diționale este naționalismul etnic. alismului prezentați de Rousseau)28. Astfel, principalele direcții de acțiune Specific modernității și strâns legat de politică se construiesc în jurul secu- extinderea democrației, populismul a rizării culturii, al excluderii imigran- devenit „un fenomen politic extrem de ților și a altor minorități rasiale, al eterogen”, pe care îl regăsim astăzi la rasismului și xenofobiei25. Similare „actorii populiști de stânga sau de sunt și mesajele politice: imigranții și dreapta, conservatori sau progresivi, refugiații reprezintă un risc pentru religioși sau seculari”29. cultura și tradițiile unei națiuni. Dacă În America de Nord, populismul a inițial partidele de extremă dreaptă au apărut spontan și a fost susținut de o acaparat discursul public din Europa puternică mobilizare la nivel regio- Occidentală, putem observa, în ultimii nal30, fără a dispune însă de repre- ani de zile, cum germenii acestui tip zentare politică la nivel federal31. În de partide s-au dezvoltat și în Europa schimb, în spațiul european, popu- Centrală și de Est26. lismul a devenit o forță politică Din punct de vedere teoretic, nu relevantă la sfârșitul anilor ’90, noile există un consens între partidele de partide radicale răspunzând frustră- extremă dreaptă și populism. Betz, rilor acumulate în societate32. Fondat Taggard, chiar și Cas Mudde consi- în 1972 de Jean-Marie Le Pen, Frontul deră că populismul a devenit o Național reprezintă prototipul de trăsătură principală a partidelor de partid populist care utilizează o defi- extremă dreaptă. Pe lângă mesajele niție etnică și șovinistă a poporului33. tradiționale, liderii partidelor extre- Prin sloganul „Spune ceea ce crezi”, miste au acaparat agenda publică cu Frontul Național a contestat, de facto, distincția dintre cetățeni și elitele elita cosmopolită, strategie care a politice tradiționale și mesaje împo- inspirat partide și lideri populiști din triva establishment-ului politico-admi- întreaga Europă34. Ascensiunea popu- nistrativ. Criza economică declanșată lismului în Europa de Vest survine în în decembrie 2007 a reprezentat însă contextul erodării partidelor politice
74 Centenarul votului universal masculin din România
tradiționale, simultan cu demobili- americane, Trump a contestat faptul zarea electoratului în vederea partici- că elita politică americană este capa- pării la scrutinele electorale35. bilă să rezolve problemele pe care Pentru majoritatea fenomenelor societatea americană le întâmpină, populiste și extremiste, personalizarea descriindu-se drept un lider venit din liderului reprezintă o componentă afara sistemului politic ce nu poate fi esențială. Mudde și Kaltwasser cumpărat. Donald Trump a adoptat un încadrează liderii acestor partide în discurs anti-establishment, împotriva tipologia conducătorilor puternici, elitei politice americane, afirmând capabili să mobilizeze masele și să faptul că el nu este un politician, dar impulsioneze partidele în adoptarea candidează la alegerile prezidențiale reformelor radicale, în această cate- americane din partea Partidului gorie regăsindu-se președintele vene- Republican40. zuelean Hugo Chávez și politicianul Criza de legitimitate din rândul olandez Geert Wilders36. Pentru a ieși elitei politice americane a fost utilizată din situațiile de criză, acești lideri de Trump ca temei pentru a propune propun decizii rapide, contestând în cetățenilor americani „semnarea” unui același timp procesul birocratic și nou Contract Social, pentru a instituțional37. Liderii populiști pre- „restaura onestitatea și responsabili- zintă deseori înclinații autoritare de tatea administrației de la natură xenofobă, favorizând monocul- Washington”41. Contractul prevedea, turalismul prin promovarea politicilor printre altele, combaterea corupției din bazate pe izolaționism naționalist, administrația publică, adoptarea unor intoleranță rasială și religioasă38. măsuri pentru protejarea lucrătorilor Sloganul electoral utilizat de americani, precum și anunțarea Donald Trump reprezintă o adaptare a retragerii SUA din NAFTA, respectiv sloganului utilizat în campania prezi- din Parteneriatul Trans-Pacific42. dențială din 1980 de Ronald Reagan: Măsurile promovate de Trump vizau „Let’s Make America Great Again”39. în același timp suspendarea imigrației, Mai mult, Trump a adaptat strategia deportarea imigranților ilegali și utilizată de Reagan pentru a critica construirea unui zid la granița de sud fosta administrație pentru problemele cu Mexic43. pe care America le întâmpină atât pe Fenomenul populismului nu este plan intern (deficitul economic, unul nou, iar tipologia lui Trump „este sărăcia, accesul la educație și sănătate departe de a fi unică”44. Caracteristica etc.), cât și pe plan extern (depășirea principală pe care Norris și Inglehart o capacității militare de către „forțele identifică are în vedere delegitimarea inamice”, slaba capacitate de protejare elitelor și apelul la popor, definit de a granițelor). Spre deosebire de populiști drept singura autoritate legi- Reagan, care a pledat pentru consoli- timă din punct de vedere moral pentru darea partidelor politice și reprezen- a lua decizii („majoritatea tăcută”, tarea intereselor întregii societăți „americanul uitat”)45, discursul came-
75 POLIS leonic permițându-le elitelor să se dezbaterii inițiate de Larry Diamond, adapteze la o varietate de contexte Steven Levitsky și Lucian Way în ideologice46. Retorica populistă, com- 2015, centrată în jurul apariției unei binată cu apelul la autoritarism „recesiuni a democrației”, numită un practicat de Marine Le Pen, Viktor an mai târziu de Nancy Bermeo ca Orbán, Silvio Berlusconi și Donald fiind o „retrospectivă democratică”55. Trump, reprezintă „cea mai pericu- Deconsolidarea democrației s-a pro- loasă potențială amenințare la adresa dus simultan cu reducerea încrederii democrației liberale”47. În același cetățenilor în instituțiile democratice56. timp, populismul se întemeiază pe Criza de legitimitate survenită ca discursul contestării elitei politice, pe urmare a incapacității elitei politice care o etichetează ca fiind profund tradiționale de a adapta mecanismele coruptă48. și instituțiile democratice la provocă- Paradoxal, în esență, natura popu- rile specifice globalizării a reprezentat lismului este legitimată într-un cadru principalul argument invocat de democratic, rezultată în urma opțiunii populiști și autocrați pentru a contesta exprimate de voința suverană a popo- guvernarea democratică în general57. rului, concept fără de care democrația Schimbările drastice survenite asupra este „de neconceput”49, însă devine peisajului social și politic în cadrul incompatibilă în momentul în care se democrațiilor occidentale au accentuat poziționează împotriva garantării plu- sentimentul anti-imigranți, partidele și ralismului și a drepturilor minori- candidații populiști și autocrați pre- tăților50. Populismul și democrația luând retorica naționalistă58. reprezintă astfel „două fețe ale ace- Raportându-ne la indexul demo- leiași monede”, fiecare legitimându-se crației realizat de Freedom House, prin apelul la „popor”51. Criza repre- observăm că, în 2018, democrația a zentării politice și transformarea regi- înregistrat un declin în Turcia (-6 p.), murilor politice în regimuri hibride au Ungaria și Polonia (-4 p.), precum și reprezentat contextul prielnic pentru în Statele Unite ale Americii (-3 p.)59. ascensiunea mișcărilor populiste și În spațiul european, politicile anti- extinderea regimurilor autoritariste52. imigranți au fost deopotrivă promo- „Simptom al crizei legitimării care a vate în Ungaria, Polonia, Franța, afectat regimurile democratice”53, Germania, Olanda și Austria, repre- populismul a umplut vidul politic zentând o amenințare la adresa valo- apărut în urma declinului statului rilor care stau la baza democrației60. bunăstării, dereglementării piețelor și Aceste politici survin ca urmare a deconstrucției culturii politice54. retoricii potrivit căreia globalizarea Ascensiunea liderilor populiști și este responsabilă pentru denaționa- autocrați a fost definită de Arch lizare, afectând astfel calitatea demo- Puddington și Tyler Roylance (2017) crației61. ca fiind o „dublă amenințare”, Erodarea calității democrației re- evaluare ce se plasează în continuarea prezentative se suprapune peste
76 Centenarul votului universal masculin din România
declinul partidelor politice tradiționale cadrul conceptual pentru a dispune de din ultimele trei decenii, simultan cu o mai bună înțelegere a mecanismelor reducerea nivelului de apartenență, în electorale și a acțiunilor folosite de timp ce actorii nepartizani și partidele partidele și candidații populiști pentru de nișă devin actori relevanți în arena valorificarea potențialului oferit de politică, principalul efect fiind repre- sentimentele de teamă și nemulțumire zentat de distorsionarea funcționării prezente în rândul electoratului. democrației62. Identificarea cauzelor și efectelor Contestarea elitei politice de către populismului ne ajută să înțelegem noii actori accentuează ideea că carențele de funcționare a democrației scrutinele electorale au rolul de a în spațiul american și european. De confirma candidații aleși de partidele asemenea, analiza comparativă pri- politice63. În același timp, criza vind ascensiunea populismului în democrației reflectă existența unei SUA, Franța și Regatul Unit, prin crize a legitimării și a reprezentării raportare la costurile de campanie intereselor și așteptărilor electoratului. alocate de fiecare candidat, ne-a ajutat Redefinind sensul atribuit „poporului” să surprindem diferite strategii utili- la nivel discursiv, actorii populiști au zate de candidații populiști. Alocarea pus accentul pe dezideratul participării resurselor financiare în timpul cam- directe a electoratului la procesul paniilor electorale confirmă panta decizional64. descendentă a democrației, repre- zentând unul dintre principalii factori Concluzii pe baza căruia explicăm ascensiunea populismului. În acest articol am testat princi- În această cercetare am exem- palele premise care plasează identi- plificat disfuncționalitățile democra- tatea democrației pe o pantă descen- ției, pe baza cărora am explicat dentă, sub amenințarea populismului, diversitatea și multitudinea de strategii care intră deseori în conflict cu de legitimare politică utilizate de can- politica democratică (liberală). Ana- didații populiști. În manieră compara- liza evoluției conceptuale și structu- tivă, am exemplificat caracteristicile rale a populismului în secolul XXI ne- specifice ale candidaților extremiști, a oferit liantul necesar pentru a conturând o imagine de ansamblu interpreta, în manieră comparativă, asupra vulnerabilităților structurale de teoriile clasice și neoclasice care au funcționare ale democrației exploatate marcat istoria conceptuală a popu- de populiști și extremiști. lismului și a democrației. Am utilizat
77 POLIS
Note
1 Colin Crouch, Post-Democracy, Polity, University Press, New York, 2007, Cambridge, 2004. apud Ronald F. Inglehart, Pippa Norris, 2 Cas Mudde, Cristóbal Rovira Kaltwasser, „Trump, Brexit, and the Rise of „Populismul: remediu și amenințare Populism...” ed. cit., p. 6. pentru democrație”, în Cas Mudde și 11 Pippa Norris, Ronald Inglehart, Cultural Cristóbal Rovira Kaltwasser (ed.), Backlash. Trump, Brexit, and Populismul în Europa și în cele două Authoritarian Populism, Cambridge Americi, Institutul European, Iași, 2015, University Press, New York, 2018, p. 6. pp. 329-355. 12 Ibidem. 3 Charles Tilly, Democracy, Cambridge 13 Ibidem, p. 52. University Press, Cambridge, New 14 Gianfranco Pasquino, „Populism and York, 2007, p. 111. Democracy”, în Daniele Albertazzi, 4 Ronald F. Inglehart, Pippa Norris, Duncan McDonnell, Twenty-First „Trump, Brexit, and the Rise of Century Populism, The Spectre of Populism: Economic Have-Nots and Western European Democracy, Cultural Backlash”, „Rage against the Palgrave Macmillan, 2008, p. 15. Machine: Populist Politics in the U.S., 15 Ibidem, p. 27. Europe and Latin America”, 10.00- 16 Colin Crouch, în Mark Carrigan, 11.30, 2 septembrie 2016, American „Viewpoint: Post-Democracy, Post Political Science Association, Harvard Brexit – An Interview with Colin Kennedy School, Philadelphia, august Crouch”, 2016, 2016, p. 1. http://discoversociety.org/2016/11/01/vi 5 Pippa Norris, Andrea Abel Van Es (ed.), ewpoint-post-democracy-post-brexit- „Introduction. Understanding Political an-interview-with-colin-crouch, accesat Finance Reform”, în Checkbook la 15 iunie 2019. Elections? Political Finance in 17 Wolfgand Merkel, „Trump and Comparative Perspective, Oxford Democracy in America”, traducere de University Press, New York, 2016, p. 1. Seongcheol Kim, în Minda de 6 Ibidem, p. 12. Gunzburg, Center for European Studies 7 Ibidem, p. 13. Harvard, noiembrie 2016, p. 3. 8 Ronald F. Inglehart, Pippa Norris, 18 Thomas H. Neale, „When the Electoral „Trump, Brexit, and the Rise of Vote and the Popular Vote Differ”, în Populism...”, ed. cit., pp. 2-3. U.S. Department of State, vol. 13, nr. 9, 9 Cas Mudde, „Three decades of populist septembrie 2008, p. 17. radical right parties in Western Europe: 19 Colin Crouch, Post-Democracy, ed. cit., So what?”, European Journal of p. 2. Political Research, 52, 2013, pp. 1-19; 20 Supreme Court of Florida, Palm Beach Cas Mudde, „Fighting the system? County Canvassing Board, Petitioner, Populist radical right parties and party vs. Katherine Harris, etc., et al., system change”, Party Politics 20 (2), Respondents. Volusia County 2014, pp. 217-226, apud Ronald F. Canvassing Board, et al., Appellants, Inglehart, Pippa Norris, „Trump, Brexit, vs. Katherine Harris, etc., et al., and the Rise of Populism...”, ed. cit., p. 2. Appellees. Florida Democratic Party, 10 Cas Mudde, Populist Radical Right Appellant, vs. Katherine Harris, etc., et Parties in Europe, Cambridge al., Appellees, 21 noiembrie 2000.
78 Centenarul votului universal masculin din România
21 Wolfgand Merkel, op. cit., p. 3. https://www.donaldjtrump.com/media/d 22 Ibidem. onald-j-trump-presidential- 23 Colin Crouch, „The familiar axes of announcement, accesat la 18 iunie politics are changing, with momentous 2019. consequences”, Political Reform, 22 41 „Donald Trump’s Contract with the septembrie 2016, American Voter”, http://www.ippr.org/juncture/tilted, https://assets.donaldjtrump.com/_landin accesat la 17 iunie 2019. gs/contract/O-TRU-102316- 24 Colin Crouch, Post-Democracy, ed. cit. Contractv02.pdf, accesat la 18 iunie 25 Jens Rydgren, „The Sociology of 2019. Radical Right”, Annual Review of 42 Ibidem. Sociology, nr. 33, 2007, pp. 242-243, 43 Ibidem. disponibil online la: 44 Pippa Norris, Ronald Inglehart, Cultural http://jensrydgren.com/Sociology%20of Backlash, ed. cit., p. 3. %20the%20radical%20right.pdf, 45 Ibidem, p. 4. accesat la 17 iunie 2019. 46 Ibidem. 26 Jens Rydgren, „Radical right-wing 47 Ibidem, p. 6. parties in Europe: What’s populism got 48 Ibidem, p. 66. to do with it?”, Journal of Language and 49 Bertjan Verbeek, Andrej Zaslove, „Has Politics, nr. 16(4), iunie 2017, pp. 2-3. Populism Eroded the Quality of 27 Cas Mudde, Cristóbal Rovira European Democracy? Insights from Kaltwasser, Populism. A Very Short Italy and the Netherlands”, în Kurt Introduction, Oxford University Press, Weyland, Raúl L. Madrid, When Oxford, New York, 2017, p. 37. Democracy Trumps Populism. European 28 Ibidem, pp. 1, 9. and Latin American Lessons for the 29 Ibidem, p. 21. United States, Cambridge University 30 Ibidem, p. 22. Press, Cambridge, 2019, p. 84. 50 31 Ibidem, p. 23. Ibidem, p. 85. 51 32 Ibidem, p. 34. Gregor Fitzi, „Introduction: Political 33 Ibidem. populism as a symptom of the great 34 Ibidem, p. 35. transformation of democracy”, în 35 Daniele Albertazzi, Duncan McDonnell, Gregor Fitzi, Jürgen Mackert, Bryan S. op. cit., p. 1. Turner (ed.), Populism and the Crisis of 36 Cas Mudde, Cristóbal Rovira Democracy. Politics, Social Movements Kaltwasser, op. cit., p. 62. and Extremism, vol. 2, Routledge, 37 Ibidem, p. 64. Londra, New York, 2019, p. 1. 52 38 Ronald F. Inglehart, Pippa Norris, Ibidem, p. 6. 53 „Trump, Brexit, and the Rise...”, loc. Ibidem, p. 7. 54 cit., p. 7. Ibidem. 55 39 „Address Accepting the Presidential Dieter Fuchs, Hans-Dieter Klingemann, Nomination at the Republican National „Globalization, Populism and Legitimacy Convention in Detroit”, 17 iulie 1980, in Contemporary Democracy”, în http://www.presidency.ucsb.edu/ws/?pi Ursula van Beek (ed.), Democracy d=25970, accesat la 18 iunie 2019. under Threat. A Crisis of Legitimacy?, 40 „Donald J. Trump Presidential Palgrave Macmillan, Cham, 2019, p. 3. 56 Announcement”, 16 iunie 2015, Yascha Mounk, The People vs. Democracy. Why Our Freedom Is in
79 POLIS
Danger and How to Save It, Harvard Merkel, Sascha Kneip (ed.), Democracy University Press, Cambridge, and Crisis. Challenges in Turbulent Massachusetts, Londra, 2018, pp. 100- Times, Springer, Cham, 2018, p. 229. 102. 62 Heiko Giebler, Onawa Promise 57 Dieter Fuchs, Hans-Dieter Klingemann, Lacewell, Sven Regel, Annika Werner, „Globalization, Populism and „Decline or Change? Party Types and Legitimacy in Contemporary the Crisis of Representative Democracy”, loc. cit., p. 3. Democracy”, în Wolfgang Merkel, 58 Delton T. Daigle, Joséphine Neulen, Sascha Kneip (ed.), op. cit., p. 145. Austin Hofeman, Populism, Nativism, 63 Rubén Ruiz-Rufino, Sonia Alonso, and Economic Uncertainty. Playing the „Democracy Without Choice: Citizens’ Blame Game in the 2017 British, Perceptions of Government’s French, and German Elections, Autonomy During the Eurozone Palgrave Macmillan, Cham, 2019, p. 5. Crisis”, în Wolfgang Merkel și Sascha 59 Freedom House, Democracy in Crisis. Kneip (ed.), op. cit., p. 197. Freedom in the World, 2018, p. 6. 64 A se vedea Michael L. Mezey, 60 Ibidem, pp. 15-16. (S)electing the President. The Perils of 61 Lea Heyne, „Globalization and Democracy: Democracy, Routledge, New York, Does Denationalization Affect the 2018. Quality of Democracy?”, în Wolfgang
Bibliografie Politiques, „Publication des comptes de campagne des candidats à l’élection ***, Address Accepting the Presidential présidentielle des 23 avril et 7 mai Nomination at the Republican 2017 adressés à la Commission National Convention in Detroit, 17 nationale des comptes de campagne et iulie 1980. des financements politiques”, Journal ***, Donald J. Trump Presidential Officiel de la République Française, 3 Announcement, 16 iunie 2015. august 2017, pp. 209-248. ***, Donald Trump’s Contract with the CROUCH, Colin, „The familiar axes of American Voter. politics are changing, with momentous ALBERTAZZI, Daniele; MCDONNELL, consequences”, Political Reform, Duncan, Twenty-First Century IPPR, edition 23.2 of Juncture, 22 Populism: The Spectre of Western septembrie 2016. European Democracy, Macmillan, CROUCH, Colin, Post-Democracy, Palgrave, 2008. Polity, Cambridge, 2004. BOAZ, David, Dollars per Vote in the DAIGLE, Delton T.; NEULEN, 2016 Election, CATO Institute, 24 mai Joséphine; HOFEMAN, Austin, 2017. Populism, Nativism, and Economic CARRIGAN, Mark, „Viewpoint: Post- Uncertainty. Playing the Blame Game Democracy, Post Brexit – An in the 2017 British, French, and Interview with Colin Crouch”, 1 German Elections, Palgrave noiembrie 2016. Macmillan, Cham, 2019. Commission Nationale des Comptes de Federal Elections 2016, „Election Results Campagne et des Financements for the U.S. President, the U.S. Senate
80 Centenarul votului universal masculin din România
and the U.S. House of Representa- University Press, Cambridge, tives”, Washington, decembrie 2017. Massachusetts, Londra, 2018. FITZI, Gregor; MACKERT, Jürgen; MUDDE, Cas, „Fighting the system? TURNER, Bryan S. (ed.), Populism Populist radical right parties and party and the Crisis of Democracy. Politics, system change”, Party Politics, 20(2), Social Movements and Extremism, vol. 2014, pp. 217-226. 2, Routledge, Londra, New York, MUDDE, Cas, „Three decades of 2019. populist radical right parties in Freedom House, Democracy in Crisis. Western Europe: So what?”, European Freedom in the World, 2018. Journal of Political Research, 52, House of Commons of the United 2013, pp. 1-19. Kingdom, „General Election 2017: MUDDE, Cas, Populist Radical Right results and analysis”, ed. a II-a, Parties in Europe, Cambridge Briefing Paper, nr. CBP 7979, ianuarie University Press, New York, 2007. 2019. MUDDE, Cas; KALTWASSER, INGLEHART, Ronald F.; NORRIS, Cristóbal Rovira (ed.), Populismul în Pippa, „Trump, Brexit, and the Rise of Europa și în cele două Americi, Populism: Economic Have-Nots and Institutul European, Iași, 2015. Cultural Backlash”, Paper for the round- MUDDE, Cas; KALTWASSER, table on „Rage against the Machine: Cristóbal Rovira, Populism. A Very Populist Politics in the U.S., Europe and Short Introduction, Oxford University Latin America”, 10.00-11.30, 2 Press, Oxford, New York, 2017. septembrie 2016, American Political NEALE, Thomas H., „When the Science Association, Harvard Kennedy Electoral Vote and the Popular Vote School, Philadelphia, august 2016. Differ”, U.S. Department of State, vol. Le Conseil Constitutionnel, „Décision n° 13, nr. 9, septembrie 2008. 2017-169 PDR du 26 avril 2017 NORRIS, Pippa; ES, Andrea Abel Van (Déclaration du 26 avril 2017 relative (ed.), Checkbook Elections? Political aux résultats du premier tour de scrutin Finance in Comparative Perspective, de l’élection du Président de la Oxford University Press, New York, République)”. 2016. MERKEL, Wolfgang, „Trump and NORRIS, Pippa; INGLEHART, Ronald, Democracy in America”, trad. de Cultural Backlash. Trump, Brexit, and Seongcheol Kim, în Minda de Authoritarian Populism, Cambridge Gunzburg, Center for European University Press, New York, 2018. Studies Harvard, 14 noiembrie 2016. RYDGREN, Jens, „Radical right-wing MERKEL, Wolfgang; KNEIP, Sascha parties in Europe: What’s populism got (ed.), Democracy and Crisis. to do with it?”, Journal of Language Challenges in Turbulent Times, and Politics, nr. 16(4), iunie 2017. Springer, Cham, 2018. RYDGREN, Jens, „The Sociology of MEZEY, Michael L. (S)electing the Radical Right”, Annual Review of President. The Perils of Democracy, Sociology, nr. 33, 2007, pp. 242-243. Routledge, New York, 2018. Supreme Court of Florida, Palm Beach MOUNK, Yascha, The People vs. County Canvassing Board, Petitioner, Democracy. Why Our Freedom Is in vs. Katherine Harris, etc., et al., Danger and How to Save It, Harvard Respondents. Volusia County
81 POLIS
Canvassing Board, et al., Appellants, VAN BEEK, Ursula (ed.), Democracy vs. Katherine Harris, etc., et al., under Threat. A Crisis of Legitimacy?, Appellees. Florida Democratic Party, Palgrave Macmillan, Cham, 2019. Appellant, vs. Katherine Harris, etc., et WEYLAND, Kurt; MADRID, Raúl L., al., Appellees, 21 noiembrie, 2000. When Democracy Trumps Populism: The Electoral Commission, „Latest European and Latin American Lessons financial accounts published for larger for the United States, Cambridge political parties”, 22 august 2018. University Press, Cambridge, 2019. TILLY, Charles, Democracy, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2007.
82 Centenarul votului universal masculin din România
Implicații practice și teoretice privind statutul persoanelor în contextul Brexit-ului
(Practical and theoretical implications on the persons’ status in the context of Brexit)
Ana VĂRZARI CERNEGA
„Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii.” Jean Monnet
Abstract: This article examines Brexit as a complex and innovative process that represents the first precedent, in the history of the European Community, of a state declaring a firm intention to withdraw from the big european project. In concrete terms, the document seeks to analyze the withdrawal procedure from the point of view of the theoretical and practical implications that affect directly the unstable status of non-citizens of the United Kingdom.
Keywords: Brexit, withdrawal, article 50, Treaty on the Functioning of the European Union, Treaty of Lisbon, european citizenship, permanent residence status.
Introducere lismului englez. Cu toate acestea, un lucru părea a fi sigur: soarta cetă- În contextul unei continue extensii țenilor europeni, o adevărată mantră a proiectului european, generată de fiind aplicată în acest sens („all EU intențiile de aderare ale statelor non- citizens are safe”1). Promotorii cam- membre, Brexit reprezintă un feno- paniei pro-leave, Michael Gove, Nigel men puțin înțeles de majoritatea lumii Farage și Boris Johnson, au subliniat contemporane. Cetățenii Regatului în nenumărate rânduri importanța Unit au absorbit cu greu incertitudinile stabilității statutului persoanelor non- create de rezultatul referendumului rezidente UK, în vederea rămânerii din 23 iunie 2016, fără a lua în calcul acestora pe teritoriul britanic. La 6 potențialul consecințelor următoare ce iulie 2016, două luni de la refe- vizează nesiguranța frontierei irlan- rendum, Andy Burnham, membru al deze, viitorul economic, triumfarea Parlamentului Regatului Unit, a euroscepticismului și a naționa- introdus o moțiune care confirma
83 POLIS păstrarea și respectarea tuturor drep- diferențe esențiale față de ceea ce turilor cetățenilor europeni în perioada prevede dreptul internațional. Cu toate post-Brexit, moțiune care a adunat acestea, dreptul comunitar, plecând de 245 de voturi pentru. Negocierile lan- la bazele internaționale bine cunoscute sate în vederea asigurării unei tranziții în acel moment, a depășit cutumele coerente nu puteau fi lansate decât existente, adoptând norme direct apli- după clarificarea tuturor problemelor cabile persoanelor fizice. Totodată, ce țineau de statutul persoanelor. În persoanele fizice au posibilitatea de a acest sens, cetățenilor statelor membre declanșa acțiuni în fața Curții de ale Uniunii Europene li s-au asigurat Justiție a Uniunii Europene și a aceleași drepturi și libertăți de care Tribunalului de Primă Instanță, fără a beneficiau anterior invocării artico- impune obligația de a recurge în acest lului 50, incluzând dreptul la pensie, sens la instituțiile și autoritățile acces la serviciile de sănătate publică naționale. Astfel, cetățeanul european și școlarizare, posibilitatea de reîntre- poate revendica drepturile sale îm- gire a familiei etc. potriva instituțiilor UE și alte statelor membre, cât și împotriva persoanelor Cetățenia europeană – scurt și organizațiilor private3. În acest fel, istoric una dintre prerogativele cetățeniei europene vizează posibilitatea cetățea- Noțiunea de cetățenie europeană a nului de a avea acces direct la sistemul fost introdusă în legislația europeană de justiție. prin Tratatul de la Maastricht din Cetățenia europeană are un ca- 19922, care a adus cea mai importantă racter specific, fiind un derivat al schimbare conceptuală a tuturor apartenenței la un stat membru al actelor normative existente de la Uniunii Europene, mențiune făcută în înființarea Comunității Europene. articolul 20 din Tratatul privind Reliefând o serie de diferențe față de Funcționarea Uniunii Europene specificul național al termenului (TFUE): „Se instituie cetățenia cetățenie, cetățenia europeană este Uniunii. Este cetățean al Uniunii orice prezentată ca un element adiacent persoană care are cetățenia unui stat apartenenței teritoriale existente până membru. Cetățenia Uniunii nu în acel moment, conferind o notă clară înlocuiește cetățenia națională, ci se de independență și solidaritate în adaugă acesteia”4. același timp. În perspectiva retragerii Marii Cetățenia europeană diferă de cea Britanii din Uniunea Europeană, cetă- națională, cât și de formula dublei țenia europeană interesează din cetățenii, acceptată prin lege de o punctul de vedere al drepturilor și mare parte a statelor acestei lumi. La libertăților garantate cetățenilor bene- început, se considera că reglementarea ficiari. Aceste drepturi și libertăți statutului juridic al persoanei în vizează dreptul de liberă circulație și dreptul comunitar nu a prezentat dreptul de ședere ale persoanelor pe
84 Centenarul votului universal masculin din România
teritoriul statelor membre, dreptul de a având în vedere eventualele conse- alege și de a fi aleși în Parlamentul cințe care vor viza statutul cetățenilor European, precum și la alegerile lo- europeni și al cetățenilor britanici. În cale în statul membru unde își au fapt, aceste drepturi și libertăți nu reședința în aceleași condiții ca și trebuie interpretate strict prin prisma resortisanții acestui stat, dreptul de a legislației existente, din cauza lipsei se bucura, pe teritoriul unei țări terțe unei reglementări clare a procesului de în care statul membru ai cărui retragere a unui stat din UE. Acest resortisanți sunt nu este reprezentat, de subiect trebuie să trateze, alături de protecție din partea autorităților diplo- circulația persoanelor și capitalurilor, matice și consulare ale oricărui stat implicațiile care ar afecta politicile membru sunt în aceleași condiții ca și sociale și drepturile fundamentale. resortisanții acestui stat, dreptul de a Prezenta lucrare se concentrează în adresa petiții Parlamentului European, primul rând pe libera circulație a de a se adresa Ombudsmanului persoanelor în perioada post-Brexit, în European, precum și dreptul de a se ambele sensuri ale acesteia, având în adresa instituțiilor și organelor con- vedere că referendumul englez a fost sultative ale Uniunii în oricare dintre centrat pe problema migrației. limbile tratatelor și de a primi răspuns în aceeași limbă, dreptul de liberă Retragerea din UE circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și Perioada premergătoare referendu- condițiilor prevăzute de tratate și de mului a fost caracterizată de dispozițiile adoptate în vederea incertitudinea viitorului european al aplicării acestora, dreptul de stabilire, spațiului englez, ceea ce a avansat dreptul la muncă etc5. discuțiile interne la nivelul unor În considerarea fundamentării veritabile dezbateri a celor două tabere procesului de retragere, atât statele existente: pro-leave și pro-UE. Poziția membre UE, cât și Marea Britanie vor Guvernului britanic pare să fi fost fi afectate de fatala decizie a refe- foarte clară, în condițiile în care a fost rendumului din 2016, care expulzează înregistrată o lipsă reală a ideilor cetățenii britanici din categoria promotoare de menținere a statului în beneficiarilor drepturilor europene. spațiul european, transmițând astfel un Astfel, consecințele acestui deziderat mesaj puternic cu privire la nece- trebuie privite atât din perspectiva sitatea și importanța integrării euro- cetățenilor europeni care locuiesc în pene în secolul XXI. UK, cât și a englezilor care locuiesc și Tabăra pro-leave, care a promovat își desfășoară activitatea în diferite intens necesitatea retragerii din părți ale construcției europene. Uniune în perioada dinaintea referen- Drepturile și libertățile menționate dumului, a transmis semnale puter- anterior, dobândite automat la data nice, conform cărora exit-ul este aderării, trebuie analizate îndeaproape, esențial pentru a asigura integritatea și
85 POLIS suveranitatea insulei britanice, în a situației cetățenilor din Uniunea contextul crizei iminente a imi- Europeană și din afara spațiului comu- granților. Astfel, ieșirea din UE ar nitar care s-au născut în Regatul Unit asigura un control sigur asupra poate fi descifrată în schema granițelor statului. O analiză detaliată următoare:
Figura nr. 1. Numărul persoanelor din UE și din afara UE care s-au născut în UK în perioada 2000-20176 (milioane)
În anul 2017, indexul de imigrație Interpretând aceste informații, frica și estimat al cetăților din afara Uniunii incertitudinea englezilor pot fi Europene pe teritoriul Regatului Unit justificate din punctul de vedere al a fost de 227.000 de persoane, aceste lipsei unei siguranțe sociale și cifre fluctuând de-a lungul timpului, economice. conform datelor din figura nr. 2.
Figura nr. 2. Numărul persoanelor care au imigrat din afara UE pe teritoriul UK în perioada 1991-20177 (mii)
86 Centenarul votului universal masculin din România
Cifrele prezentate în figura nr. 2 Un alt argument al ieșirii Marii sugerează că, în anul 2017, numărul Britanii din UE vizează numărul cetățenilor din afara UE care au mare de imigranți care se bucură de imigrat în Regatul Unit este aproape beneficiile sistemelor de sănătate, dublu față de cetățenii rezidenți ai asigurare socială și medical. Astfel, statelor membre. Cu toate că creșterea necontrolată a populației a instituțiile europene au confirmat îngreunat traiul obișnuit al cetățenilor poziția lor cu privire la migrația din britanici, ceea ce a contribuit sem- afara UE prin implementarea unui set nificativ la conturarea unei poziții de politici de restrângere a acestui negative cu privire la necesitatea fenomen, numărul mare de imigrări a apartenenței la comunitatea euro- creat presiuni și a ridicat nivelul de peană, în condițiile unei siguranțe și prudență al autorităților naționale ale protecții defectuoase. UK.
Figura nr. 3. Numărul cetățenilor europeni aflați în Regatul Unit în anul 2017 (mii)8
Europenii în perioada post- Comisia Europeană se află într-un Brexit proces avansat de negociere a unui acord de retragere convenabil ambelor În timp ce Regatul Unit se părți. În acest moment, nu a fost îndreaptă spre finalizarea Brexit-ului, anunțată o formă de acord definitivată în contextul unui număr mare de și obligatorie din punct de vedere cetățeni europeni care locuiesc pe juridic, dar există e serie de parametri teritoriul UK, guvernul englez își publici care urmează a fi implementați propune elaborarea unui sistem de pentru a asigura o tranziție ușoară și o gestionare a situației imigranților în ședere legală a cetățenilor străini pe perioada post-Brexit. Regatul Unit și teritoriul britanic.
87 POLIS
Regatul Unit a anunțat lansarea nuare în Marea Britanie și să unui program guvernamental care beneficieze de drepturile conferite de presupune parcurgerea unui proces legislația europeană. obligatoriu, într-o formă simplificată 2. Cetățenii europeni care au locuit și accesibilă, pentru a asigura o înre- legal timp de 5 ani în UK vor avea gistrare ușoară a rezidenților statelor posibilitatea să obțină drept de ședere membre UE în vederea dobândirii sta- pe o perioadă nedeterminată, dacă vor tutului de „eligibil” pe teritoriul UK. solicita acest lucru după data de 31 În acest sens, persoanele care decembrie 2020. urmăresc obținerea statutului de rezi- 3. Cetățenii europeni care nu au dent în Regatul Unit trebuie să înde- împlinit 5 ani de ședere legală pe plinească următoarele condiții: teritoriul UK până la 31 decembrie 1. Să aplice la programul guver- 2020 vor avea posibilitatea să solicite namental. dreptul de ședere temporar (pre- 2. Să facă dovada reședinței. settled status). Aceste persoane vor Conform programului, criteriile de putea rămâne pe teritoriul Marii dobândire a settled status sunt aceleași Britanii până la împlinirea termenului ca și cele de obținere a rezidenței de 5 ani, pentru a avea posibilitatea de permanente conform legislației UE; a dobândi statut de rezident perma- dreptul permanent de ședere poate fi nent, ca urmare a depunerii unei dobândit de cetățenii europeni care au solicitări noi la împlinirea termenului. locuit legal în altă țară europeană timp Libertatea de circulație a persoa- de 5 ani consecutiv. Aceste persoane nelor, așa cum este reglementată prin trebuie să dețină un certificat de înre- Tratatul de Funcționare a UE, va lua gistrare aflat în termen de valabilitate, sfârșit odată cu finalizarea Brexit-ului; să facă dovada locuinței (facturi, astfel, cetățenii statelor membre ale contract de închiriere etc.), precum și Uniunii Europene care locuiesc deja dovada statutului deținut în acel stat – în Marea Britanie trebuie să poată angajat, lucrător independent, student, demonstra statutul legal al șederii în în căutarea unui loc de muncă (extrase acest stat. bancare, declarații fiscale etc.)9. Conform informațiilor furnizate de Așadar cetățenii români, alături de instituțiile de specialitate englezești, ceilalți cetățeni europeni, „afectați” până în anul 2017, pe teritoriul fiind de Brexit-ul iminent, vor bene- Regatului Unit au fost înregistrați ficia de următoarele prevederi10: 3.438.000 de cetățeni străini, persoane 1. Cetățenii europeni care au care ar trebui să îndeplinească setul de reședința legală sau care se vor stabili criterii de eligibilitate pentru obținerea pe teritoriul Marii Britanii până la data statutului special: dreptul de ședere de 31 decembrie 2020 (sfârșitul permanent. În acest caz, un aspect perioadei de tranziție) vor putea obține important vizează riscul și gradul de statutul special de settled status, ceea conștientizare al persoanelor vizate în ce le va permite să locuiască în conti- a dispune măsurile necesare cu privire
88 Centenarul votului universal masculin din România
la înregistrare și respectarea terme- cetățeni ai statelor membre UE. De nelor și condițiilor prevăzute de asemenea, aceleași investigații au respectivul program guvernamental. reliefat existența a 239.000 de copii Având în vedere faptul că cetățenii născuți pe teritoriul UK de părinți statelor membre UE sunt dispersați pe nerezidenți11. Luând în considerare întregul teritoriu al Marii Britanii, aceste nuanțe, este evident că o mare angrenați în diverse tipuri de activități, parte din această categorie de persoa- făcând parte din diferite categorii ne nu sunt cetățeni ai Marii Britanii. sociale, economice și demografice, se Dobândirea statutului permanent identifică un impas cu privire la impli- de ședere pe teritoriul Marii Britanii carea acestora în programul guverna- nu este condiționat de obligația de a mental de înregistrare, în contextul în nu părăsi acest stat vreodată. Astfel, în care acest tip de persoane – imigranți conformitate cu informațiile furnizate pe teritoriul englezesc – nu au cu- pe pagina de internet a guvernului, noscut experiența unei raportări obli- persoanele care au dobândit statut de gatorii a statutului lor de nerezidenți ai rezident permanent ar avea posibi- statului britanic. De altfel, în condițiile litatea de a părăsi teritoriul britanic inexistenței unei „liste centralizatoare” până la 5 ani consecutiv fără a pierde a guvernului englez, acesta mizează dreptul de ședere, cu excepția cetă- strict pe înțelegerea și conștientizarea țenilor elvețieni, care se pot afla în necesității obligației de înregistrare. afara UK până la maximum 4 ani, O categorie defavorizată în acest precum și a celor care au dobândit un sens este reprezentată de persoanele drept de stabilire provizoriu, legea încadrate în limita de vârstă 0-18 ani. limitând șederea acestora la 2 ani Există posibilitatea neînțelegerii consecutiv. Cu toate acestea, situațiile obligației de înregistrare a copiilor în descrise anterior nu au fost încă programul guvernamental în vederea aprobate de Parlament. dobândirii dreptului de ședere, mizând Dobândirea statutului de rezident pe presupunerea faptului că înscrierea permanent sau a celui de ședere copiilor în instituțiile de școlarizare provizorie nu este asigurat exclusiv englezești înseamnă și înregistrarea prin completarea și înregistrarea în acestora în evidențele agențiilor gu- termen a formularului. Acest proces vernamentale competente. Cu toate devine mai amplu, având în vedere acestea, odată ce adulții solicită înscri- implicațiile ce țin de asigurarea erea în program, cererea de înre- securității sociale și naționale. Astfel, gistrare presupune completarea o latură importantă a acestei proceduri secțiunii privind existența copiilor născuți în Marea Britanie. vizează verificările tuturor solici- În anul 2017, statisticile privind tanților din punctul de vedere al im- ocuparea forței de muncă au relevat plicării acestora în activități infrac- următoarea cifră: a fost raportată ționale, indiferent de gravitatea existența unui număr de 727.000 de acestora. Verificările propriu-zise fac copii cu vârsta de până la 18 ani, referire la antecedente penale, consta-
89 POLIS tarea existenței unor înregistrări în complexe dezvoltate de-a lungul cazierul judiciar al persoanei fizice în întregii perioade de apartenență. Apa- Marea Britanie, cât și în statutul ei de rent, referendumul nu a tranșat imediat reședință. Gravitatea infracțiunii poate hotarele unei lumi noi, dar a contribuit determina eligibilitatea persoanei în la dezvoltarea unor politici eficiente vederea obținerii dreptului de ședere. de reglementare a noului statut. De asemenea, datele furnizate de Nepregătite pentru acest tip de solicitanți vor fi analizate din punctul intervenții în cadrul proiectului euro- de vedere al corectitudinii și confor- pean, statele membre ale Uniunii, mității în cadrul Departamentului de organizațiile și instituțiile europene și Muncă și Pensii, al Administrației internaționale privesc cu un adevărat Fiscale și Vamale, precum și al scepticism și o reală neîncredere autorităților competente în combaterea procedura de retragere din Uniunea fraudei și utilizării documentelor con- Europeană. Așteptările sunt deosebit trafăcute etc. de mari, în condițiile în care singura sursă de rezolvare a acestei formule Concluzii este reglementată de unicul articol 50. Brexit-ul a subliniat o serie de proble- Brexit-ul lansează o serie de matici pe măsura avansării retragerii și provocări de o importanță majoră, a negocierilor propriu-zise, dovedind printre cele mai accentuate vizând în acest fel momentul inoportun în statutul persoanelor în particular, care s-a organizat acesta. precum și al familiilor acestora în Aceste considerente impun autori- calitate de celule constitutive ale tăților europene, celor care asigură societății. Aspectele economico-finan- coeziunea economică, administrativă ciare, cele privind integritatea teri- și politică a întregii Comunități torială și vamală a Uniunii Europene Europene, de a dispune întregul set de și a insulei Britanice sunt condiționate măsuri oportune în vederea reglemen- de factorul uman care le influențează. tării eventualelor solicitări de retragere Astfel, este imposibilă varianta unei din UE, în contextul înregistrării retrageri din UE fără a asigura o primului precedent de acest fel. eficientă și corectă reglementare a Cu toate că Brexit-ul este marcat statutului persoanelor care nu sunt de negocieri serios aprofundate, este cetățeni ai Marii Britanii. un adevărat risc de a lăsa în continuare Campania de promovare a Brexit- condițiile și deciziile de retragere a ului a fost câștigată prin prisma unui stat membru, exclusiv la lati- principalului argument privind recâști- tudinea înțelegerii între părți, acest garea independenței politice și institu- aspect îngreunând mult procedeul pro- ționale față de UE. Cu toate acestea, priu-zis, depășind termenele, lansând este imposibilă o ruptură radicală a o serie de nemulțumiri, frustrări și Marii Britanii de Uniunea Europeană, incertitudini la nivelul societății având în vedere multitudinea relațiilor europene, cât și al statului solicitant.
90 Centenarul votului universal masculin din România
Note
1 Michael Fleming, Brexit and Polonia: OJ:C:2012:326:FULL&from=RO Challenges facing the Polish Community (accesat la 22.05.2019). during the process of Britain leaving 5 Ibidem. the European Union, The Polish 6 A se vedea University Abroad, 2018, p. 121. https://migrationobservatory.ox.ac.uk 2 Patricia Mindus, European Citizenship (accesat la 27.05. 2019). After Brexit: Freedom of Movement 7 Ibidem. and Rights of Residence, Palgrave 8 Ibidem. Studies in European Union Politics, 9 A se vedea 2017, p. 7. https://europa.eu/youreurope/citizens/r 3 Hotărârea Curții din data de 8 aprilie esidence/documents-formalities/eu- 1976. Gabrielle Defrenne împotriva nationals-permanent- Société Anonyme Belge de Navigation residence/index_ro.htm (accesat la Aérienne Sabena, cerere având ca 30.05.2019). obiect pronunțarea unei hotărâri 10 A se vedea preliminare: Cour du Travail de http://www.mprp.gov.ro/web/statutul- Bruxelles, Cauza 43-75, cetatenilor-romani-in-marea-britanie- https://curia.europa.eu/jcms/upload/do post-brexit (accesat la 30.05. 2019). cs/application/pdf/2009-05/tra-doc-ro- 11 A se vedea arret-c-0043-1975-200802152- https://migrationobservatory.ox.ac.uk/r 06_00.pdf (accesat la 20.05.2019). esources/reports/unsettled-status- 4 Tratatul privind Funcționarea Uniunii which-eu-citizens-are-at-risk-of- Europene, https://eur-lex.europa.eu/ failing-to-secure-their-rights-after- legal-content/RO/TXT/PDF/?uri= brexit (accesat la 28.05.2019).
Bibliografie https://europa.eu/youreurope/citizens/resi dence/documents-formalities/eu- FLEMING, Michael, Brexit and Polonia: nationals-permanent- Challenges facing the Polish residence/index_ro.htm. Community during the process of https://migrationobservatory.ox.ac.uk/res Britain leaving the European Union, ources/reports/unsettled-status-which- The Polish University Abroad, 2018. eu-citizens-are-at-risk-of-failing-to- MINDUS Patricia, European Citizenship secure-their-rights-after-brexit. After Brexit: Freedom of Movement https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/ and Rights of Residence, Palgrave application/pdf/2009-05/tra-doc-ro- Studies in European Union Politics, arret-c-0043-1975-200802152- 2017. 06_00.pdf. https://eur-lex.europa.eu/legal- Resurse online content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012 :326:FULL&from=RO http://www.mprp.gov.ro/web/statutul- cetatenilor-romani-in-marea-britanie- post-brexit.
91
Centenarul votului universal masculin din România
From neo-liberalism to religious conservatism: The ideological journey of public intellectuals in Romania
Dragoș DRAGOMAN
Abstract: Public intellectuals played a significant role in Romania during the post-communist transition. By their ideological liberal and neoliberal position and their intellectual legitimacy, they managed to support right-wing parties in opposition to former communist successor parties. Right-wing intellectuals successfully balanced the incipient weakness of those parties, until they managed to win their first parliamentary and presidential elections. Intellectuals virulent anti-communist critique also helped neo-liberalism to become the only game in town, largely shaping Romania economy and society. The critique of the modern world, done by the same public intellectuals in Romania two decades later, is an avoidance of a real critique of neo-liberalism and its social and cultural consequences. Trapped in the logic of defending neo-liberalism by severely attacking left-wing ideas, right-wing public intellectuals have to indirectly confront to the neo-liberal consequences by using a strategy. The strategy unraveled by the Critical Discourse Analysis used in this article is to condemn the by-products of harsh neo-liberalism under the disguise of a religious and conservative critique. This is the way found by right-wing intellectuals to avoid embracing a left-wing oriented critique, but still condemn the selfishness, irresponsibility and irrationality on post-communist individuals, which undermine the solidarity of a traditional community.
Keywords: intellectuals; anti-communism; neo-liberalism; conservatism; post- communist Romania.
The intellectuals played a signi- rule and pleading for a new ficant role in Romanian politics democratic trajectory. Contrary to following the demise of communism their fellow intellectuals from in 1989. Despite their modest role in Czechoslovakia, Hungary or Poland, publically criticizing the communist who openly raised against the regime during its long reign, communist rule and faced coercion, intellectuals became very active in but seriously eroded the legitimacy of both accusing the previous communist communist elites,1 Romanian
93 POLIS intellectuals only gained visibility the natural economic framework for with the sudden and violent collapse civil and political rights, many of the communist regime. This time prominent public intellectuals turned gap between the political action of into serious critiques of the modern public intellectuals in Romania and world. Their critique however is not other countries from Central Europe sensible to more economic aspects may explain both Romania’s pertaining to class, system of difficulties during the democratization production, inequalities and injustice, period and the tremendous influence as by-products of the capitalist of the intellectual elites in the first development. Their rejection of the couple of decades after 1989. On the main consequences of modernity one hand, lacking a round table facing avoids systematically to tackle those communist and anti-communist elites sensitive issues and to acknowledge pushed towards open violence when that the modern man they seriously the communist rule was finally put under scrutiny is by no means contested in the streets. On the other separated by the economic system to hand, public intellectuals engaged in a which he integrates to. Therefore, the fierce ideological debate and political main aim of this article is to trace the competition,2 managing to politically discursive trajectory of public balance the rule of the post-com- intellectuals from their initial munist left-wing parties in power and standpoints embedded in the critique to ideologically emphasize neo- of the communist ideology and liberalism as the only game in town. practice, their strong support for neo- With the consolidation of demo- liberal ideas, ending by the strong cracy and the accession to power to critique of the modernity. right-wing parties, which put in place harsh economic and social reforms at Anti-communism as intellectual the end of the 1990s, their public legitimation influence began to fade away. They started to face the same diminishing One cannot fully understand the role in society as it was the case in role played by public intellectuals in countries from Central Europe in the the early 1990s with no reference to early 1990s.3 This is not to say that the respective political and social their critique of the socialist ideology context. As emphasized here, the lack and of the communist society was not of a genuine political opposition to the effective, as neo-liberalism replaced left-wing communist successor socialism as dominant ideology. But parties4 forced the public intellectuals to underline the shift in their discourse to adopt a right-wing political position with regard to the condition of the and to fully engage in ideologically modern man. After successfully supporting liberalism. In fact, one combining anti-communism with the cannot easily differentiate between vigorous promotion of capitalism as discursive anti-communism, neo-
94 Centenarul votului universal masculin din România
liberalism and political activism for me, months after the real regime right-wing, self-defined “democratic ceased to exist. This virulent anti- opposition”. The context we describe communism might explain why anti- here is mainly the outcome of a communism was by far the most specific post-communist trajectory in important cleavage in Romanian Romania, where post-communist politics for decades, combining the successor parties, and especially the ideological condemnation of the Romanian Party of Social Democracy previous communist regime with (Partidul Democrației Sociale din attempts to put in place transitional România – PDSR, later on the Social justice measures.8 As emphasize by Democrat Party, Partidul Social Rusu,9 the communist past was both Democrat – PSD), managed to win politically criminalized and the first democratic elections. symbolically demonized. The anti- Contrary to their Central European communist cleavage was so deeply counterparts,5 the Romanian social- rooted in the logic of the Romanian democrats managed to win the first political confrontation that it left elections to be held following the smaller room to other cleavages, as demise of communism. As post- that produced by ethno-nationalism, communist successor party, PSD was which swept the region in the constantly under the fierce attack of aftermath of the communist regime right-wing opposition parties, backed collapse. As secondary cleavage, by organized groups within civil ethno-nationalism was associated in society, who expressed their Romania and other post-communist discontent with the outcome of the countries with left-wing, post- 1989 revolution and the core political communist successor parties, but this role played by the post-communist is mainly due to the influence of the successor parties.6 By expressing their previous regime type.10 Especially in anti-communist critique, public Romania, nationalism played a key intellectuals assumed the political role role in supporting the communist of organizing and strengthening the regime in its later ruling period, opposition to PSD and, by this, preventing the abrupt erosion of its turning PSD into a political and legitimacy.11 ideological enemy. In a way, public When it comes to assess the role intellectuals were symbolically played by public intellectuals in the recovering a solid contestation against early years of the post-communist a political regime that they soon transition, one cannot ignore the labeled as “neo-communism”.7 By importance played by their class turning PSD into a hybrid political- prospects. Although class talk ideological enemy, public intellectuals undergone a steep decline in post- were making proof of their ability to communist Europe with the fight against an authoritarian, illegi- spectacular career of the idea of timate, ideologically monstrous regi- “middle class”,12 public intellectuals
95 POLIS used their anti-communist critique in intellectuals’ discourses from neolibe- order to legitimize politically. ralism to conservatism, by avoiding Especially due to political oppo- any reference to changes brought in sition’s weakness, intellectuals turned by the massive neo-liberal restructu- into a special class from civil society, ring of both economy and society. working for the general democrati- Despite the overall accuracy of their zation, westernization and liberali- judgment regarding modern society, zation of the society. In a way, they their conservative perspective disables were continuing what Konrád and a fair critique of the mechanisms that Szelényi conceived as the domination produce the condition of the modern of a class that includes intelligentsia, man. By accusing modernity as a state pitted in a long-term battle against the of mind and fact, they don’t want to working class.13 The discourse destroy the intellectual articulation of analysis of prominent anti-communist the neo-liberal economy. Before public intellectuals, which we turning to the critique of the modern emphasize below, is much telling world, let us emphasize the intel- about the way those intellectuals lectuals’ efforts to coming to terms imagined the distribution of power with the post-communist transition within the post-communist society and to strongly promoting neo- and the role intellectuals are called to liberalism as the only game in town. play.14 Moreover, as underlined by Eyal, Szelényi and Townsley,15 the Anti-communism as a fuel for project of the intelligentsia, both (neo)liberalism former mid-level party technocrats and opposition-oriented intellectuals, The remarkable aspect of the to seize state power has in a way intellectual critique of former commu- succeeded. Their cultural and educa- nism is its obsession with coming to tional capital propelled many of them terms with its consequences and with into dominant positions in both state the building of a radically new social and business, making them largely prospective for the future. This ob- benefit from the new capitalist orga- session for combining evaluations of nization.16 the past and future projects at social Intellectuals legitimation through scale is deeply rooted in the anti-communist critique had an impact intellectuals’ discourse. On the one both upon their political carriers and hand, a quasi medical approach in upon the consolidation of the neo- condemning communism as a spiritual liberal ideology. Although appealing, disease was calling for radical action the examination of their post-com- against any chance for the survival, munist personal trajectories largely under any form, of the so-called exceeds the scope of this article. What disease. Condemning communism as we intend here, as emphasized earlier, a criminal regime and ideology was is to unravel the change in public an essential task of public intellectuals
96 Centenarul votului universal masculin din România
and an essential part of the imagined communism, alongside Nazism, as protocol for healing the Romanian political ideologies.20 That is why society. On the other hand, con- condemning communism as criminal demning past ideas and practices of ideology is to be seen as the final the former communist regime would point of the unfinished 1989 anti- be of little use with no political, social, communist revolution.21 The push for economical and cultural transfor- the official condemnation of com- mation for the future. Attacking left munism finally ended in 2007 with ideas and left-wing parties, labor the endorsing by the Romanian unions and voluntary associations17 president Traian Băsescu of a report would be a guarantee that the future issued by a Presidential Commission would be radically different from the for the Analysis of the Communist past they condemn. Dictatorship in Romania (the so-called As mentioned before, a medical ‘Truth Commission’), which was approach was adopted in the early headed by Vladimir Tismăneanu, years of post-communism for another prominent right-wing anti- assessing the seriousness of the communist intellectual. “infection” and the protocol to adopt The official condemnation of in order to “heal” from this disease communism was rather a symbolic act brought in by the Soviet invasion of 18 of moral purification from past 1945. In this vein, Gabriel Liiceanu, repression and the ‘empires of lies’ of a prominent right-wing public in- the communist regime.22 However, no tellectual made an appeal to all former supplementary action was taken by communist party members and former the president Băsescu, a former top and current intellectual Marxists, communist official working in the taken for ‘scum people’, to step out state foreign trade apparatus, and by from their political and administrative the majority he disposed of in functions and keep away for a while, parliament. Back in 2004, then the in order to purify and heal Romanian society. The ‘medical’ mission, as presidential candidate of a right-wing cited by Tănăsoiu,19 sounds like this: coalition, Băsescu rhetorically asked “The path we chose [. . .] cannot be during a televised debate why the one of material gain, but of a mission, Romanian people were cursed with a difficult path, noble and risky; this having to choose among two former mission is of healing, during the years communists, namely himself and the to come, the spirit of a society outgoing prime minister and PSD 23 emerging from the dark of history.” leader, Adrian Năstase. Condemning From this medical perspective, communism as a criminal ideology communism is a crime against huma- was taken for a sufficient guarantee by nity. While Marxist ideology cannot right-wing intellectuals and worked as be successfully separated from crime, a powerful anesthetic for any serious as it is its very origin, one should use attempt to contain the EU post- the penal code when dealing with accession democratic backsliding
97 POLIS provoked by right-wing populists in various propaganda items, including power.24 This perspective sheds light books criticizing the Western society. on the weakness of the civil society in Its initial plan was to publish those Romania, where left-wing intel- authors who have been banned by the lectuals have been brought to silence communist regime and to catch up in the early 1990s and never caught up with their essential writings, which since then, leaving the room for the were still published in Western unrestricted expression of neo- countries. By translating and pu- liberalism.25 blishing Eliade, Cioran, and Ionesco, The consolidation of liberalism for example, the new publishing and finally of the libertarian and neo- house was engaging in a moral liberal ideas as replacing the fading reparation of the wrongs of the official communist ideology is easily totalitarian regime and worked for the traced by the publishing process in the preservation of the memory of 1990s, where the prominent liberal valuable intellectuals who strongly authors have been extensively pu- influenced the Romanian culture. In blished in order to intellectually parallel, Humanitas publishing house support right-wing political ideas pro- began to publish liberal and neo- moted by politicians. As mentioned liberal authors, as a cure to the earlier, the weakness of the right-wing disgraceful disease that infected the political opposition during the early society during the previous regime. transition period was compensated by The list counts numerous liberal eco- the full engagement of right-wing nomists, philosophers, historians and public intellectuals. The mixture of moralists, ranging from J. St. Mill, intellectual discourses and partisan Besançon, Popper, and Berlin to proposals is to be seen in the Hayek and Nozick. A historical criti- publication list of the most prominent que of the communist regime was set publishing house that endorsed this to accompany this stream of publi- ideological and political task to cation, entitled the “Trial of Commu- promote liberalism. Humanitas nism”, and including Robert Con- Publishing House was seen from the quest, Stéphane Courtois, Richard very beginning, in the first years of the Pipes, Boris Souvarine, Edward Behr, post-communist transition, as a Timothy Garton Ash, Vasily publishing platform for liberal and Grossman, Arthur Koestler, Czeslaw democratic values, in an attempt to fill Milosz, Jean-François Revel and the enormous gap between a young many others. democracy and more consolidated The right-wing intellectuals en- Western democracies. Ironically dorsed the liberal ideas and promoted enough, the new publishing house was them extensively by combining them build by Gabriel Liiceanu on the with the critique of communism. The foundation of a previous communist free market, the private property, large one, used for printing and publishing scale privatization and the diminishing
98 Centenarul votului universal masculin din România
role of the state, the liberal com- helped capital accumulation, it petition and the reward of prosperity seriously affected the community ties, and success, those were the ideas with individuals retrenching behind expressed by the intellectuals publi- high fences, investing in the private shed by Humanitas.26 Despite the space and abandoning the public initial elitist and intellectual approach, space. In the end, by strictly pursuing the publishing house slowly began to their private interests and despising serve as a platform for right-wing the public sphere, individuals have no candidates and politicians, journalists longer grip on a common reality. The and writers,27 turning into a pillar of sense of justice, fairness and equity is the right-wing opposition against therefore put in great danger in a successor post-communist parties. scattered reality, invaded by fake Since then, Humanitas publishing news, fear and sorrow. house is used by writers and jour- The discourses we analyze here are nalists to attack left-wing ideas, taken from articles and interviews parties and governments. This is the published by right-wing intellectuals case especially when right-wing in Idei în dialog (Ideas in dialogue – parties are in opposition. Then they I&D) a special review founded in are backed by right-wing intellectuals 2005 and edited by Patapievici in and journalists.28 order to stimulate the critical approach when dealing with modern ideas, From liberalism to conservatism: which became a flagship publication a discourse analysis for conservative ideas. Very soon after its foundation, the review witnessed a Many of the liberal authors mixture of neo-liberal, anti-Marxist published in the 1990s and 2000s are critique and a new, conservative to be found as conservative critiques perspective on the modern world. In a of the modernity. This is especially way, the review was echoing the true for Horia-Roman Patapievici, but development of Humanitas publishing he is not alone in this ideological house, which was making efforts to journey. Although this critique might preserve the memory and work of be well founded in many cases, the Orthodox Christian and radical right critical discourse is constructed as to intellectuals from the 1930s, who have avoid confronting the problem been banned by the previous brought in by capitalism. The full communist regime. In this effort, marketization ended not only in Humanitas published some of the reshaping the overall structure of the most prominent religious authors, economy, but it eroded the very bases including Solovyov, Shestov, of social, moral and religious values, Florensky and Berdyaev, alongside as they are pointed out by the Romanian nationalist intellectuals conservative intellectuals. Moreover, who inspired the Romanian fascist large scale privatization not only movement of the Iron Guard in the
99 POLIS
1930s and 1940s.29 Those authors are The conservative nomination accompanied by translations of strategy: us and them Western conservative intellectuals, ranging from Guénon and Schuon to In a special issue of the I&D Titus Burckhardt and Julius Evola. review, the editor expresses his The corpus of articles selected here concern with the weak connection were published by I&D in 2009 and between the Romanian debate on anti- forms a significant sample of communism, tradition and modernity, conservative right-wing ideas. By and the ongoing debate that takes selecting a higher number of articles place in the United Stated, which is does not turn out analysis into a largely neglected on the European quantitative analysis. It rather helps continent, submerged by the socialist avoiding relying on a peculiar article, thought.32 The list of themes put however telling it would be. The forward by the editor of the special method of investigation we use here is issue defines the nomination strategy. a Critical Discourse Analysis, aimed Thus the conservative side, when at unravelling the logic of the critique facing the ideology of the modernity, against the modern world, by avoiding is defined by the importance granted any reference to the weaknesses of the to the private property, family, new capitalist system which has been cultural heritage, Christian religious implemented and largely consolidated tradition or to the natural order that in Romania. This type of discourse prevails in the world (by making a analysis has been developed since the clear distinction between saints and 1970s in many distinct ways, since villains, smart and dumb, educated discourse analysts have increasingly and gregarious people).33 Moreover, attempted to integrate various aspects other issues are to be added when of argumentation theory and analysis defining conservatism, namely the into linguistic frameworks and rejection of revolutionary utopias, the political scientists have succeeded in support for democratic representation, adapting specific approaches to the confidence in the inner creativity argumentation to their needs.30 of individuals carved by tradition, the However, this is not an approach fear raised by modernism, as it is focusing on linguistic frameworks. It promoted by progressivism, the fear rather is an attempt, as one done by of modern urban Babylon, the caution Fairclough, Mulderrig and Wodak, to in all human relationships, the pursuit give accounts of the ways in which of profit through capitalism etc. and extent to which social changes are By citing Gustave Thibon,34 a changes in discourse, and the relations contributor to the I&D review between changes in discourse and emphasizes the dichotomy between changes in other, non-discursive, right-wing conservative and left-wing elements of the social life.31 individuals. Whereas the first, by suffering the contradiction between
100 Centenarul votului universal masculin din România
the misery and the disorder of human their human nature. The promise nature and the clear appeal to purity, made by Marxism is so seductive tends to make a clear distinction because it gets rid of any metaphysical between real and ideal, the latter, fear for the future and for the afterlife. disposing of a less clear mind, tends to Thus Marx and Engels use a scientific confuse them.35 By emphasizing the framework in order to foster a much superiority and the difficulty to access more radical utopia that any previous the ideal, the first will chase the one.39 The effort made by Leszek disorder provoked by modern ideals. Kołakowski, former virulent Marxist, In the meantime, by despising difficult is to expose the wrongs of the left aspirations and eager to put in practice ideologies and, by this, help curing his ideals, the latter will be prone to people from seductive disease. This is idealize disorder.36 the only outcome Kołakowski ima- The opposition is that taking place gined as possible, since he realized between those who support the private that communism cannot be funda- property and those who wish to mentally revisited. Despite the replace it by various state controlled political defeat of socialism in the late mechanisms. This opposition is 1980s, its intellectual premises are still essential, since private property is not in place. That is why one must to an invention, but it exists through the embrace the ideal of Good and to very essence of the human nature.37 understand the Evil.40 Far from being artificial or purely accidental, it cannot be replaced by The predication strategy: the any other means of action. In fact, the wrongs done on the progressive market economy is the natural state of side the modern society. Artificial is only the state intervention, which induces The predication aims at labeling economic unbalance and obstacles to ideological actors more or less depre- the efficient use of resources. The catorily or appreciatively, positively state interferes with economic rules or negatively, by the means of and the natural order of a reality ruled stereotypical, evaluative attributions by universal laws. The consequence of specific traits, or by implicit and of this means conflict and exploita- explicit predicates. The predication tion, poverty and spiritual disorder.38 aims here at evaluating the impli- Marxism, on the other side, is a cations brought in by the progressive pure utopia. By promising to deliver ideology, especially when it focuses working people from social slavery, it on the conditions of equality. The also promises to erase dehuma- initial wrong done on the progressive nization. This state of mind and side is the rejection of inequality and society comes from the alienation of of strict hierarchy.41 This hierarchy is those working people not only from by no means irrational. By the the benefit of their work, but from contrary, this is the authoritarianism of
101 POLIS reason that founds the aristocratic and put in place by left-wing principle of democracy, as it was politicians. The occasion has been identified by Tocqueville in his used by left-wing critiques to question seminal writings. The principle of the capacity of the neo-liberal policies hierarchy should dominate the human to automatically foster economic order, and especially the argumen- growth and welfare.44 The critique is tative logic, with opinions issued by irrational, since it does not take into different individuals ranking in an account the essential function of the order given by their own rationality. economic bankruptcy, which is the This was the way classical political key element in regulating efficiency order survived for three centuries, on the market. Moreover, the eco- until the 20th century, by reckoning nomic crisis is aggravated by the central idea of social hierarchy defective state policies aiming at based on excellency, which has been controlling the free market.45 The largely accepted by the majority of politicians tend therefore to distribute people. Therefore, classical demo- losses across the population of cracy is rather an aristocracy, empha- common individuals, while covering sizing the autonomy of the indivi- the wrongs done by their policies that dual.42 The transfer of sovereignty, as triggered high public debts, deficits it is thought to be operated by free and inflation, price control, salary elections in modernity, is an illusion, rigidity and state led credits.46 In a since non-autonomous individuals way, by neglecting the free compe- have no sovereignty to let. Largely tition mechanisms and emphasizing driven by emotions, ordinary people state control, those politicians only who do no longer accept a rational- consolidate the illusion of the reigning based hierarchy could only transfer capitalism, covering the effective rule their remaining power to individuals of state-driven decision mechanisms.47 epitomizing the majority. Those With the difficulties of the markets in individuals are to be seen as the decentralized coordination in times of ultimate expression of modernity: crisis, the critiques from the left side largely gregarious, arrogant due to look for fresh arguments for state their lack of respect for the divine intervention. This is an ongoing error, monarchy or the moral law, and influenced by Keynesian ideas, which finally immoral, because they reject proves that errors are harder to rationality as the central principle of eradicate in social sciences that it is public life.43 the case for natural sciences. One Even the main argument of the should look to the tragedy represented leftist, pinpointing at the capitalist by the communist experiment in order crisis, in general but especially that to notice that not all Marxists, despite which has swept between 2008 and the evidence, changed their views.48 2010, is to be attributed to wrong There are not such things as “savage ideas spread out by left-wing authors capitalism”. Only socialism is savage,
102 Centenarul votului universal masculin din România
since it has been born by violence, such a distinction to unimportant, constraint and nationalization of the risible, American writers as Sinclair private property, and has killed dozens Lewis or Pearl Buck or to those on millions of people in the name of writers prone to emphasize the utopia.49 American sorrow (O’Neill, Steibeck, Toni Morrison), and refused the The argumentation: the distinction or at least the nomination powerful leftist ideology to essential authors as Capote, Allen Ginsberg, Kerouac, Nabokov, The argumentation strategy ge- Brautigan, Pynchon, Philip Roth, John nerally focuses on various justifica- Updike, Don DeLillo, Cormac tions for the constructions of in- McCarthy, Paul Auster or William groups and out-groups, the inclusion Vollmann. In fact, the strategy of the or the exclusion, the discrimination or Swedish Academy echoes the self the positive evaluation done by social hatred of the American academic actors. This is by no means irrelevant intellectuals, a guilt complex induced how conservative right-wing intel- by the powerful political correctness lectuals define this strategy. For ideology that pushed Americans into a instance, by using a reversed argu- defensive position.52 ment, those public right-wing intel- The leftist ideology proves to be an lectuals blame the expansion of leftist obstacle for deeply understanding ideas with the help of the powerful capitalism and the beneficial role of intellectual establishment that largely economic crises in correcting miscal- promotes political correctness. The culations and other wrongs, in statement that current American generating economic discipline and writers do not qualify for Nobel triggering rationality efforts. Instead nominalizations, attributed to the of looking at the real economic Secretary of the Swedish Academy, mechanisms, the intellectual and triggers the conservative argument of political left has forged and conso- a progressive ideologically oriented lidated an anti-capitalist mythology.53 practice of the Swedish Academy.50 They continue to emphasize economic This kind of practice, although freedom and unbound capitalism as politically correct, is by no means the inherent causes of all economic supported by the strong intellectual crisis. They tend to ignore that current environment from Egypt, Nigeria, Western capitalism ceased to have any China, Santa Lucia or South Africa, connection to really free markets and, which could somehow justify in addition, they abandoned any hope awarding the prestigious Nobel prize in the inherent self-regulating force of to writers as Naguib Mahfouz, Wole the free market. With over 50% of the Soyinka, Gao Xinjian, Derek Wolcott, annual GDP in France and Germany Nadine Gordimer or J. M. Coetzee.51 turned into public budget and The Swedish Academy has awarded redistributed on arbitrary, political
103 POLIS targets, could one still pretend that we that led to the open protests in deal with “market economy”?54 While Stockholm in 1976, when Friedman attacking the logic of the free market, was awarded the Nobel Prize for leftist should pay attention to the real economics. In the end, Friedman mechanism of the economic crisis, offered a similar advice to the political where the markets have responded to leaders in former Yugoslavia and stimuli produced by state authorities USSR, with no protests from the left- themselves. Through self-regulated wing intellectuals.59 and very helpful inner mechanisms, The same progressive ideology in markets have got rid of all inefficient the Western countries managed for loans to risky economic actors, in many years to cover up the com- order to correct the artificially munist mischiefs in Eastern Europe, stimulated consumption and exag- by presenting them under the label of gerated crediting, by revaluing the the theory of the “converging savings and emphasizing the bene- systems”.60 The domination of leftist ficial capital accumulation.55 ideas has only been challenged in the Following the strategic silence of United Kingdom by the Salisbury the early 1990s, the theoretical and Review, edited by Roger Scruton, and more practical critique of the free publishing authors undermining market has returned in the 2000s. socialist ideals and defending Using the context of the global capitalism, as Michael Oakeshott, economic crisis that started in 2008, Karl Popper, Friedrich Hayek or the leftist theory concerning the Leszek Kołakowski. As hard as it wrongs of the free market now could be to imagine today, in the emphasizes the political and economic 1980s the people of good will in the conditions that favor the application of United Kingdom had a bad im- harsh neoliberal measures, namely the pression about anti-communism, thus shock produced by severe economic making the progressive intellectuals crises.56 The example used by those and the communist harsh dictators to critics, and more especially by Naomi be on the same side of the barricade.61 Klein,57 is the visit Milton Friedman Even the Western governments paid to the Chilean dictator Augusto considered the anti-communist oppo- Pinochet in March 1975. Far from nents in Eastern Europe as a being a courtesy visit, Friedman used headache, as voices that undermined the invitation to give two lectures at the close relationship between US and the university and to discuss with the communist leaders. The same was in Pinochet regime officials about the the case of Western diplomats, who economic crisis in Chile, conso- despised the liberal and conservatory lidating the diagnosis put previously ideas used by dissidents in Eastern by a distinct team of experts, namely countries in fighting communist to proceed to a shock therapy.58 It was dominant ideas. But even among the left-wing orchestrated propaganda those British critical intellectuals
104 Centenarul votului universal masculin din România
against the communist oppression, look on the structural or on the more many nourished critical ideas against ideological and cultural changes. For their own liberal political system, Petrișor,65 the very origin is to be avoiding to encourage Eastern found in the destruction of indivi- dissidents in supporting the military duals’ autonomy. Therefore, the strategy initiated by the US president sovereignty of the people is the most Ronald Reagan or the economic grotesque error of the modern culture. policies of the UK prime-minister With the lack or rationality brought in Margaret Thatcher.62 the public sphere, anarchy seems to The power of leftist ideology is have slowly colonized the contem- visible in the condemnation of the porary society, as the Slavs have position adopted by Pope Benedict imperceptibly colonized the Roman XVI when he estimated that AIDS Empire. The result is a new Early spreading in Africa cannot be tamed Middle Ages, transposed in our IT&C solely by publicity informing times. The excellency survives exactly campaigns and the large distribution in the IT&C domain, which reject any of anti-conception means.63 In fact, irrationality, but has deserted the the Pope did not necessarily attack the political realm. use of condoms, although this fact By contrary, the public space is only makes the problem worse, but now dominated by the egalitarian the precarious and indiscriminate ethics, a force aimed at simplifying sexuality, by making an appeal to a and reducing the complexity of the humanized sexuality and to a spiritual reality.66 The logic of the market, renewal, both demanding personal meaning large publicity and profitable limitations and sacrifices. The Pope selling is not enough to explain this was preaching an elevated perspective logic. What has to be added is the idea on the human being, detached from that in order to be valuable, something the very basic instinct and elevated to has to be shared by many people, by a more refined communication. By all people if possible, through all contrary, the leftist discourse defines disposable means. This is why so- sexuality as a common good, prone to meone willing to keep away, refusing a universal distribution. It cannot to adopt the common, popular and accept anything that cannot be re- democratic values, makes him to duced to a basic common value, as appear as selfish and despiteful, well as it cannot accept the perspecti- whereas it should rather be taken as a ves of its rivals.64 reluctance adopted in front of a noisy and ignorant crowd, a crowd which Perspectivation: the crisis of the pays no respect to issues it cannot modern world understand.67 The same is to be seen in the market strategies of a very The origin of the crisis of the important domain as the publication modern world in manifold. One could of books. Whereas the old principle of
105 POLIS editing valuable books by the way of liberty to take action.72 Moreover, short-lived, fast selling, ordinary since the basic principle of books was functioning for a period, libertarianism, which is the sacro-saint the current trend is to give up to the private property, works as a minimal quantity and to abandon all quality threshold, the true conservatory concerns, replacing them by the logic should be a „libertarian plus”. It of media visibility.68 Despite the means that it cannot use the state apparent abundance of fresh new coercion for restoring by force titles, the democratic respect for all valuable traits of civilization (family, authors, regardless of their inherent community, heterosexuality), which value, generates an almighty require a free and profound consent.73 uniformity. Moreover, due to the The freedom of rationally re-founding democratic access to the quality of the very bases of society following the author, even the prestige given by wrongs done by modernity is the final literary awards slowly begun to be alliance between conservatory people weighted by the quantity of items and libertarians. The issue is not yet sold.69 Not to mention the market practical in Romania, since the strategies of highly ranked visual country severely lacks the minimum artists, who turned from real painters variants of classical liberalism, liberta- and sculptors into “visual artists” in rianism and conservatism, as it is order to sell cultural goods. The engulfed by dominant social-demo- conversion of such artists, hand in cracy.74 hand with the bureaucratically driven With the classical values gone, it is “cultural industries”, cover the actual not surprising to see how the new lack of profound artists and genuine barbarians occupy the public space. culture.70 Turning the culture into a Those are the by-products of the public service, as it happened in modern society, which fosters and France with the institutionalization of supports irresponsibility as a way of culture, largely favored consumption, life. The modern crisis of moral values but also fueled reproduction and and standards inhibits the clear inhibited production, moving from distinction between true and false, “culture for everybody” to “culture between really important and futile, done by everybody”.71 between reality and illusion.75 This is In the end, the alliance between the way leading to a mass economic libertarianism and conservatism is consumption based on credit, where possible. The contradiction between the economic growth and social the objective morality that is praised welfare promised by politicians are by conservatory people and the financed by toxic bank loans, and respect for individual liberties is a where both bankers and consumers fallacy. This is mainly due to the fact are satisfied on the short run by that the principle of moral actions soaring profits and the unrestricted must rely on a previously stated access to much desired goods,
106 Centenarul votului universal masculin din România
respectively.76 The new barbarianism wing post-communist elites, but it is fueled by the dismantling of solid turned into a political force that values, by denying the ideals which shaped the essential choices made by support those essential values. As long political elites in various domains. Re- as people’s lives have been driven for connecting with the Western tradition centuries by the Christian ideal of more often meant adopting the ideal eternal life, the ideal implied God’s of the free market as guidance for almighty power, the freedom of subsequent deep social and economic consciousness and the equality of all change. This was quite visible in the humans in front of God. Since the type of intellectual imports during the material goods turned into effective initial phase of the post-communist goals into modernity instead of being transition, when neo-liberal authors only means supporting human life, the began to dominate the public space. consequence is a force turned against This unbounded domination of neo- life itself and against human vitality.77 liberal ideas had a serious impact on Instead of fostering the ideal of eternal the public policies put in place by life, favoring freedom and respon- right-wing parties in power, leading to sibility, the modern society fostered the current full privatization and mar- the ideal of material gain, personal ketization of the Romanian economy. will, utility and the quick satisfaction The inherent dissatisfaction with of basic needs. Moreover, since life is the shortcomings of the social and lived here and now, there are no cultural changes promoted by full personal consequences and no moral marketization forced the (neo)liberal constraints. Selfishness is the only intellectuals in Romania to adopt a game in town and all other humans critical rhetoric against the modern the perfect instruments for attending world as a monolithically and individual purposes. With no common indestructible force rigged against sense, no discrimination between true more traditional and religious values. and false, an economic crisis triggered The turn from neo-liberalism to more by a widespread irresponsible beha- religious conservatism does not want vior is always possible.78 to say that there are no religious conservative intellectuals in the early Conclusion 1990s and no more neo-liberal intellectuals at the end of the post- Following the breakdown of the communist transition, at the end of the communist regimes in Central and 2000s. The article intended to shed Eastern Europe, liberalism has light on the strategy used by promi- become the major ideological vehicle nent public intellectuals, and espe- for the new projects aimed at cially by Horia-Roman Patapievici reshaping society. In Romania, anti- himself, to avoid confronting to a communism not only became a lucid critique of neoliberal capitalism legitimation strategy of the new right- and its undesired consequences.
107 POLIS
Instead of underlining the ideological scope, but which deserve attention. mechanism that turned neo-liberalism Although it sheds light on the as the only game in town, silenced dominance of the right-wing ideas in left-wing intellectual critiques and the 1990s, it does not make an transformed the Romanian society and accurate evaluation by using a quan- economy under rigid neo-liberal titative weight. It only opposes the guidelines, right-wing public intel- profusion of right-wing intellectual lectuals turned into critical conser- authors, articles and books to the vative observers of the modern world. scarcity of articulated left-wing ideas. By focusing on the critique of A new quantitative approach will be widespread materialism, agnosticism, useful in assessing the importance of and relativism in accepting norms and right-wing publications. Moreover, values, they managed somehow to the article left unquestioned the nexus defend their initial propensity towards between publicly exposed right-wing neo-liberalism. On religious grounds, ideas and public policies put in place they are posing now as defenders of by right-wing parties in power during the tradition and faith, in a society the post-communist transition in eroded by neo-liberal values. The Romania. The same is true when responsibility for this erosion is to be dealing with the special relationship found, however, not on the right-wing, between right-wing intellectuals and but on the left-wing, progressive side. the incipient civil society in the 1990s. Their propensity towards equality, Although right-wing inspired civil political correctness and positive society played an important role in the discrimination goes hand in hand with 1990s by balancing a left-wing their agnosticism and anti-clericalism. powerful post-communist successor They are event to be blamed for the party in government, the situation is economic crisis, because they have much different when right-wing inspired all the political and social populists in power after the mechanisms that have undermined the Romania’s accession to the EU in logic of the free-market, enabling 2007 ruled with no civil society public governments in many Western critical supervision.79 Those issues are countries to interfere with purely essential in understanding the im- economic mechanisms. They have portance of political ideas for both encouraged politicians to artificially political practice and political culture boost economic growth and apparent and participation. They are research welfare, only to see them crumbling perspectives that could offer new due to the shock of the economic con- insights for the complex process of traction, stagflation and unem- democratic transformation and ployment. consolidation following decades of The article does not tackle authoritarian rule. important issues, which are out of its
108 Centenarul votului universal masculin din România
Notes 8 Lavinia Stan, “Which-hunt or Moral Rebirth? Romanian Parliamentary 1 Václav Havel, “The Power of Debates on Lustration”, East European Powerless”, East European Politics Politics and Societies, vol. 26, no. 2, and Societies and Cultures, vol. 32, no. 2012, pp. 274-295; idem, “Reckoning 2, 2018, pp. 353-408. with the Communist Past in Romania: 2 Alina Mungiu, “Correspondence from A Scorecard”, Europe-Asia Studies, Bucharest. Intellectuals as Political vol. 65, no. 1, 2013, pp. 127-146. 9 Actors in Eastern Europe: the Mihai Stelian Rusu, “Transitional Romanian Case”, East European Politics of Memory: Political Politics and Societies, vol. 10, no. 2, Strategies of Managing the Past in 1996, pp. 333-364. Post-communist Romania”, Europe- 3 András Bozóki, “Intellectuals in a New Asia Studies, vol. 69, no. 8, 2017, pp. Democracy: The Democratic Charter 1257-1279. 10 in Hungary”, East European Politics John T. Ishiyama, “Strange and Societies, vol. 10, no. 2, 1996, pp. bedfellows: explaining political 173-213. cooperation between communist 4 Grigore Pop-Eleches, “A party for all successor parties and nationalists in seasons: Electoral adaptation of Eastern Europe”, Nations and Romanian Communist successor Nationalism, vol. 4, no. 1, 1998, pp. parties”, Communist and Post- 61-85. 11 Communist Studies, vol. 41, no. 4, Katherine Verdery, National Ideology 2008, pp. 465-479. Under Socialism, University of 5 John T. Ishiyama, “Party Organization California Press, Los Angeles, 1995. 12 and the Political Success of the David Ost, “Class after Communism: Communist Successor Parties”, Social Introduction to the Special Issue”, East Science Quarterly, vol. 82, no. 4, 2001, European Politics and Societies, vol. pp. 844-864; Taras Kuzio, 29, no. 3, 2015, pp. 543-564. 13 “Comparative perspectives on György Konrád, Iván Szelényi, The Communist successor parties in Intellectuals on the Road to Class Central-Eastern Europe and Eurasia”, Power, Harcourt, Brace & Jovanovich, Communist and Post-Communist New York, 1979. 14 Studies, vol. 41, no. 4, 2008, pp. 397- Isabela Iețcu, “Argumentation, dialog 419. and conflicting moral economies in 6 Vladimir Tismăneanu, “The Quasi- post-1989 Romania: an argument revolution and its Discontents: against trade-unions”, Discourse and Emerging Political Pluralism in Post- Society, vol. 17, no. 5, 2006, pp. 627- Ceaușescu Romania”, East European 650. 15 Politics and Societies, vol. 7, no. 2, Gill Eyal, Iván Szelényi, Eleanor 1993, pp. 309-348. Townsley, Making Capitalism Without 7 Grigore Pop-Eleches, “Separated at Capitalists: The New Ruling Elites in Birth or Separated by Birth? The Eastern Europe, Verso, London, 1998. 16 Communist Successor Parties in David Ost, op. cit., p. 552. 17 Romania and Hungary”, East Isabela Iețcu, op. cit. 18 European Politics and Societies, vol. Gabriel Liiceanu, Apel către lichele, 13, no. 1, 1998, pp. 117-147. Humanitas, Bucharest, 1992.
109 POLIS
19 Cosmina Tănăsoiu, “Intellectuals and dreptei. Între experimentul capitalist Post-Communist Politics in Romania: occidental și proiectul național An Analysis of Public Discourse, 1990- românesc, Humanitas, Bucharest, 2000”, East European Politics and 2009; Valeriu Stoica, Unificarea Societies, vol. 22, no. 1, 2008, pp. 80- dreptei, Humanitas, Bucharest, 2008; 113. Cristian Pătrășconiu, Repere 20 Horia-Roman Patapievici, Politice, intelectuale ale dreptei românești, Humanitas, Bucharest, 1996, p. 213. Humanitas, Bucharest, 2010; idem, 21 Steven D. Roper, “The Romanian Noua școală de gândire a dreptei, revolution from a theoretical Humanitas, Bucharest, 2011. perspective”, Communist and Post- 28 Cătălin Avramescu, Cum alegem? Un Communist Studies, vol. 27, no. 4, portret al democrației pe înțelesul 1994, pp. 401-410; idem, Romania: tuturor, Humanitas, Bucharest, 2016; The Unfinished Revolution, Routledge, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, New York, 2000. Comunism inc. Istorii despre o lume 22 Monica Ciobanu, “Criminalising the care a fost, Humanitas, Bucharest, Past and Reconstructing Collective 2016; Mircea Cărtărescu, Peisaj după Memory: The Romanian Truth isterie, Humanitas, Bucharest, 2017; Commission”, Europe-Asia Studies, Radu Paraschivescu, Orice om îi este vol. 61, no. 2, 2009, pp. 313-336. teamă. Un partid, doi ani și trei 23 Grigore Pop-Eleches, “A party for all premieri, Humanitas, Bucharest, 2018; seasons…”, p. 466. Ramona Ursu, Noaptea, ca hoții, 24 Dragoș Dragoman, Camil Ungureanu, Humanitas, Bucharest, 2017; idem, Vă “The Faces of Populism in Post- vedem!, Humanitas, Bucharest, 2018; Communist Romania”, in Populism in Horia-Roman Patapievici, Anii urii, Europe: From Symptom to Alternative, Humanitas, Bucharest, 2019. Eckart Woertz (ed.), Barcelona Center 29 Alina Mungiu-Pippidi, Politica după for International Affairs, Barcelona, communism, Humanitas, Bucharest, 2017, pp. 65-67. 2002; Leon Volovici, Nationalist 25 Dragoș Dragoman, “Where Have All Ideology and Antisemitism: the Case of Marxists Gone? The Intellectual Left, Romanian Intellectuals in the 1930s, Ideological Debate and Public Space in Pergamon Press, Oxford, 1991. Post-Communist Romania”, Studia 30 Ruth Wodak, “Argumentation, Politica. Romanian Political Science Political”, in The International Review, vol. XV, no. 2, 2015, pp. 229- Encyclopedia of Political 248. Communication, Gianpietro Mazzoleni 26 Horia-Roman Patapievici, Politice; (ed.), John Wiley & Sons, New York, Cristian Preda, Liberalismul, 2015, pp. 42-52. Humanitas, Bucharest, 2003; Ionuț 31 Norman Fairclough, Jane Mulderrig, Sterpan, Dragoș-Paul Aligică, Dreapta Ruth Wodak, “Critical Discourse intelectuală. Teorii și școli de gândire Analysis”, in Discourse Studies: A ale dreptei contemporane occidentale, Multidisciplinary Introduction, Teun Humanitas, Bucharest, 2011. A. Van Dijk (ed.), Sage, London, 27 Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, 2011, pp. 357-378. Provocări liberale, Humanitas, 32 Mihail Neamțu, “Argument” (for the Bucharest, 2003; idem, Reconstrucția special issue Relieful american al
110 Centenarul votului universal masculin din România
gândirii conservatoare), Idei în dialog, 55 Ibidem, p. 25. no. 53 (February), 2009, pp. 16-17. 56 Emanuel-Mihail Socaciu, 33 Ibidem, p. 16. “Anticapitalism la bani mărunți”, Idei 34 Gustave Thibon, Diagnostic – eseu de în dialog, no. 56 (May), 2009, pp. 39- fiziologie socială, Echinox, Cluj- 40. Napoca, 2004. 57 Naomi Klein, Doctrina șocului. 35 Horațiu Pepine, “Stânga și Dreapta”, Nașterea capitalismului dezastrelor, Idei în dialog, no. 54 (March), 2009, p. Vellant, Bucharest, 2009. 30. 58 Emanuel-Mihail Socaciu, op. cit., p. 36 Ibidem. 39. 37 Cosmin Marinescu, “Jurnal de criză: 59 Ibidem, p. 40. capitalism cu prezumție de vinovăție”, 60 Horia-Roman Patapievici, “Disidențe Idei în dialog, no. 56 (May), 2009, pp. răsăritene în oglindă”, Idei în dialog, 25-26. no. 56 (May), 2009, pp. 54-55. 38 Ibidem, p. 26. 61 Ibidem, p. 54. 39 Andrei Țăranu, “Apostazia 62 Ibidem, p. 55. exemplară”, Idei în dialog, no. 56 63 Horațiu Pepine, “Abolirea sintaxei”, (May), 2009, pp. 37-38. Idei în dialog, no. 55 (April), 2009, p. 40 Ibidem, p. 38. 30. 41 Dorin Petrișor, “Paralaxa 64 Ibidem. liberalismului”, Idei în dialog, no. 53 65 Dorin Petrișor, op. cit. (February), 2009, p. 15. 66 Horațiu Pepine, “Abolirea sintaxei”. 42 Ibidem. 67 Ibidem, p. 30. 43 Ibidem. 68 Mariana Dumitrescu, “Și totuși, 44 Gelu Sabău, “O nouă barbarie?”, Idei cartea!”, Idei în dialog, no. 55 (April), în dialog, no. 56 (June), 2009, pp. 3-4. 2009, pp. 35-36. 45 Ionuț Sterpan, “Criza mondială. 69 Ibidem, p. 36. Explicații liberale”, Idei în dialog, no. 70 Horia-Roman Patapievici, “Despre 56 (May), 2009, p. 12. moartea culturii franceze. Declin 46 Vlad Topan, “Către apoteoza cultural sau transfer de piețe?”, Idei în socialismului monetar”, Idei în dialog, dialog, no. 55 (April), 2009, pp. 54-55. no. 56 (May), 2009, p. 18. 71 Ibidem, p. 55. 47 Ionuț Sterpan, op. cit. 72 Vlad Topan, “W. F. Buckley Jr. și 48 Radu Nechita, “Criza a fost cauzată de capcanele pragmatismului politic”, Idei politici inflaționiste”, Idei în dialog, în dialog, no. 53 (February): 2009, pp. no. 56 (May), 2009, p. 19. 34-36. 49 Cosmin Marinescu, op. cit., p. 26. 73 Ibidem, p. 36. 50 Dan C. Mihăilescu, “Multe și (nu 74 Ibidem, p. 36. chiar) mărunte”, Idei în dialog, no. 56 75 Gelu Sabău, op. cit., p. 3. (May), 2009, pp. 7-9. 76 Ibidem. 51 Ibidem, p. 8. 77 Ibidem, p. 4. 52 Ibidem, p. 8. 78 Ibidem. 53 Cosmin Marinescu, op. cit. 79 Dragoș Dragoman, Camil Ungureanu, 54 Ibidem, p. 25. op. cit.
111 POLIS
References: and Societies and Cultures, vol. 32, no. 2, 2018, pp. 353-408. AVRAMESCU, Cătălin, Cum alegem? IEțCU, Isabela, “Argumentation, dialog Un portret al democrației pe înțelesul and conflicting moral economies in tuturor, Humanitas, Bucharest, 2016. post-1989 Romania: an argument BOZÓKI, András, “Intellectuals in a against trade-unions”, Discourse and New Democracy: The Democratic Society, vol. 17, no. 5, 2006, pp. 627- Charter in Hungary”, East European 650. Politics and Societies, vol. 10, no. 2, ISHIYAMA, John T., “Party 1996, pp. 173-213. Organization and the Political Success CĂRTĂRESCU, Mircea, Peisaj după of the Communist Successor Parties”, isterie, Humanitas, Bucharest, 2017. Social Science Quarterly, vol. 82, no. CIOBANU, Monica, “Criminalising the 4, 2001, pp. 844-864. Past and Reconstructing Collective ISHIYAMA, John T., “Strange Memory: The Romanian Truth bedfellows: explaining political coope- Commission”, Europe-Asia Studies, ration between communist successor vol. 61, no. 2, 2009, pp. 313-336. parties and nationalists in Eastern DRAGOMAN, Dragoș, “Where Have Europe”, Nations and Nationalism, vol. All Marxists Gone? The Intellectual 4, no. 1, 1998, pp. 61-85. Left, Ideological Debate and Public KLEIN, Naomi, Doctrina șocului. Space in Post-Communist Romania”, Nașterea capitalismului dezastrelor, Studia Politica. Romanian Political Vellant, Bucharest, 2009. Science Review, vol. XV, no. 2, 2015, KONRÁD, György, Iván Szelényi, The pp. 229-248. Intellectuals on the Road to Class DRAGOMAN, Dragoș, Camil Power, Harcourt, Brace & Jovanovich, Ungureanu, “The Faces of Populism in New York, 1979. Post-Communist Romania”, in KUZIO, Taras, “Comparative Populism in Europe: From Symptom to perspectives on Communist successor Alternative, Eckart Woertz (ed.), parties in Central-Eastern Europe and Barcelona Center for International Eurasia”, Communist and Post- Affairs, Barcelona, 2017, pp. 65-67. Communist Studies, vol. 41, no. 4, DUMITRESCU, Mariana, “Și totuși, 2008, pp. 397-419. cartea!”, Idei în dialog, no. 55 (April), LIICEANU, Gabriel, Apel către lichele, 2009, pp. 35-36. Humanitas, Bucharest, 1992. EYAL, Gill, Iván Szelényi, Eleanor MARINESCU, Cosmin, “Jurnal de criză: Townsley, Making Capitalism Without capitalism cu prezumție de vinovăție”, Capitalists: The New Ruling Elites in Idei în dialog, no. 56 (May), 2009, pp. Eastern Europe, Verso, London, 1998. 25-26. FAIRCLOUGH, Norman, Jane MIHĂILESCU, Dan C., “Multe și (nu Mulderrig, Ruth Wodak, “Critical chiar) mărunte”, Idei în dialog, no. 56 Discourse Analysis”, in Discourse (May), 2009, pp. 7-9. Studies: A Multidisciplinary MITCHIEVICI, Angelo, Ioan Stanomir, Introduction, Teun A. Van Dijk (ed.), Comunism inc. Istorii despre o lume care Sage, London, 2011, pp. 357-378. a fost, Humanitas, Bucharest, 2016. HAVEL, Václav, “The Power of MUNGIU, Alina, “Correspondence from Powerless”, East European Politics Bucharest. Intellectuals as Political
112 Centenarul votului universal masculin din România
Actors in Eastern Europe: the Romanian Communist successor Romanian Case”, East European parties”, Communist and Post- Politics and Societies, vol. 10, no. 2, Communist Studies, vol. 41, no. 4, 1996, pp. 333-364. 2008, pp. 465-479. MUNGIU-PIPPIDI, Alina, Politica după POP-ELECHES, Grigore, “Separated at communism, Humanitas, Bucharest, 2002. Birth or Separated by Birth? The NEAMțU, Mihail, “Argument” (for the Communist Successor Parties in special issue Relieful american al Romania and Hungary”, East gândirii conservatoare), Idei în dialog, European Politics and Societies, vol. no. 53 (February), 2009, pp. 16-17. 13, no. 1, 1998, pp. 117-147. NECHITA, Radu, “Criza a fost cauzată PREDA, Cristian, Liberalismul, de politici inflaționiste”, Idei în dialog, Humanitas, Bucharest, 2003. no. 56 (May), 2009, p. 19. ROPER, Steven D., “The Romanian OST, David, “Class after Communism: revolution from a theoretical Introduction to the Special Issue”, East perspective”, Communist and Post- European Politics and Societies, vol. Communist Studies, vol. 27, no. 4, 29, no. 3, 2015, pp. 543-564. 1994, pp. 401-410. PARASCHIVESCU, Radu, Orice om îi ROPER, Steven D., Romania: The este teamă. Un partid, doi ani și trei Unfinished Revolution, Routledge, premieri, Humanitas, Bucharest, 2018. New York, 2000. PATAPIEVICI, Horia-Roman, “Despre RUSU, Mihai Stelian, “Transitional moartea culturii franceze. Declin Politics of Memory: Political cultural sau transfer de piețe?”, Idei în Strategies of Managing the Past in dialog, no. 55 (April), 2009, pp. 54-55. Post-communist Romania”, Europe- PATAPIEVICI, Horia-Roman, “Disidențe Asia Studies, vol. 69, no. 8, 2017, pp. răsăritene în oglindă”, Idei în dialog, no. 1257-1279. 56 (May), 2009, pp. 54-55. SABĂU, Gelu, “O nouă barbarie?”, Idei PATAPIEVICI, Horia-Roman, Anii urii, în dialog, no. 56 (June), 2009, pp. 3-4. Humanitas, Bucharest, 2019. SOCACIU, Emanuel-Mihail, “Antica- PATAPIEVICI, Horia-Roman, Politice, pitalism la bani mărunți”, Idei în Humanitas, Bucharest, 1996. dialog, no. 56 (May), 2009, pp. 39-40. PĂTRĂșCONIU, Cristian, Noua școală STAN, Lavinia, “Reckoning with the de gândire a dreptei, Humanitas, Communist Past in Romania: A Bucharest, 2011. Scorecard”, Europe-Asia Studies, vol. PĂTRĂșCONIU, Cristian, Repere 65, no. 1, 2013, pp. 127-146. intelectuale ale dreptei românești, STAN, Lavinia, “Which-hunt or Moral Humanitas, Bucharest, 2010. Rebirth? Romanian Parliamentary PEPINE, Horațiu, “Abolirea sintaxei”, Idei Debates on Lustration”, East European în dialog, no. 55 (April), 2009, p. 30. Politics and Societies, vol. 26, no. 2, Pepine, Horațiu, “Stânga și Dreapta”, Idei 2012, pp. 274-295. în dialog, no. 54 (March), 2009, p. 30. STERPAN, Ionuț, “Criza mondială. Petrișor, Dorin, “Paralaxa Explicații liberale”, Idei în dialog, no. liberalismului”, Idei în dialog, no. 53 56 (May), 2009, p. 12. (February), 2009, p. 15. STERPAN, Ionuț, Dragoș-Paul Aligică, POP-ELECHES, Grigore, “A party for Dreapta intelectuală. Teorii și școli de all seasons: Electoral adaptation of gândire ale dreptei contemporane
113 POLIS
occidentale, Humanitas, Bucharest, TOPAN, Vlad, “Către apoteoza 2011. socialismului monetar”, Idei în dialog, STOICA, Valeriu, Dragoș Paul Aligică, no. 56 (May), 2009, p. 18. Provocări liberale, Humanitas, TOPAN, Vlad, “W. F. Buckley Jr. și Bucharest, 2003. capcanele pragmatismului politic”, Idei STOICA, Valeriu, Dragoș Paul Aligică, în dialog, no. 53 (February), 2009, pp. Reconstrucția dreptei. Între 34-36. experimentul capitalist occidental și ȚĂRANU, Andrei, “Apostazia proiectul național românesc, exemplară”, Idei în dialog, no. 56 Humanitas, Bucharest, 2009. (May), 2009, pp. 37-38. STOICA, Valeriu, Unificarea dreptei, URSU, Ramona, Noaptea, ca hoții, Humanitas, Bucharest, 2008. Humanitas, Bucharest, 2017. TĂNĂSOIU, Cosmina, “Intellectuals URSU, Ramona, Vă vedem!, Humanitas, and Post-Communist Politics in Bucharest, 2018. Romania: An Analysis of Public VERDERY, Katherine, National Discourse, 1990-2000”, East European Ideology Under Socialism, University Politics and Societies, vol. 22, no. 1, of California Press, Los Angeles, 1995. 2008, pp. 80-113. VOLOVICI, Leon, Nationalist Ideology THIBON, Gustave, Diagnostic – eseu de and Antisemitism: the Case of fiziologie socială, Echinox, Cluj- Romanian Intellectuals in the 1930s, Napoca, 2004. Pergamon Press, Oxford, 1991. TISMĂNEANU, Vladimir, “The Quasi- WODAK, Ruth, “Argumentation, revolution and its Discontents: Political”, in The International Emerging Political Pluralism in Post- Encyclopedia of Political Ceaușescu Romania”, East European Communication, Gianpietro Mazzoleni Politics and Societies, vol. 7, no. 2, (ed.), John Wiley & Sons, New York, 1993, pp. 309-348. 2015, pp. 42-52.
114 Centenarul votului universal masculin din România
De la revizionism și falsificarea trecutului la discursul pro- european și invers. Ce au spus, în 30 de ani, președinții României de după 1989 despre actul de la 23 august 1944
(From revisionism and falsification of the past to pro-European discourse and vice versa: what the presidents of Romania after 1989 said about the act of August 23, 1944)
Alexandru MURARU
Abstract: The paper investigates the manner in which the four heads of the Romanian state after 1989 appreciated the act of August 23, 1944. Known as the most disputed act of Romanian recent history after the Great Union of 1918, the interpretation of the moment from August 23, 1944 represents a sunflower paper on Romania’s politics, ideology, mentalities and presidents, but also - as the case may be - the disguise or honest way in which they viewed their relationship with Euro-Atlantic allies and recent history. The act of August 23, 1944, named by some commentators "Romanian Normandy" for the way it changed the fate of the Second World War for Romania, but also for Europe was for Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu and Klaus Iohannis a political mirror of their real projections in electoral moments, of maximum political intensity or marking a number of years since the second world conflagration. Reporting to Europe, to its values, to the transatlantic relationship, to regional opportunities, all can be decrypted by interpreting the four heads of state on the act of August 23, 1944. The 30 years after 1989 have shown that the decision of King Michael and the opposition democratic to remove Marshal Ion Antonescu, break the alliance with Nazi Germany, join the United Nations and participate in the liberation of Europe was not recognized as such after the collapse of communism. The theses of historical revisionism were taken over by Ion Iliescu, and after the country’s accession to NATO and the EU, Traian Băsescu returned to the historical falsifications and trivializations.
Keywords: 23 August 1944 Act, revisionism, Romanian presidents, communism.
Introducere apreciat actul de la 23 august 1944 este o hârtie de turnesol pentru Modul în care cei patru șefi ai politica, ideologiile, mentalitățile și statului român de după 1989 au acțiunile acestora, dar și – după caz –
115 POLIS pentru felul disimulant sau onest în Germania nazistă –, dar pe care, din care au privit relația cu aliații euro- nefericire, anii comunizării României atlantici și cu istoria recentă. Așadar o au anulat-o. În antiteză, perdantul microanaliză asupra oportunismului, a acestei bătălii putea fi substituit drept aducerii unor conflicte politice în un continuator al operei de distrugere arena istoriei, a falsificării trecutului, a şi izolare a țării. În multe ocazii, în revizionismului, dar și, în același timp, primul deceniu postdecembrist, con- pentru unii dintre ei, a decenței și a fruntarea memorială a escaladat și a spiritului democratic și european. inclus sau înlocuit dezbaterea în sine. Aproape obsesiv, mesajele acestora Astfel, disputa asupra restaurației a au inclus sau au făcut trimitere la dez- fost cheia conflictelor privind prezența baterea privind reprezentările recente lui Mihai I în România până în 1997. Recunoașterea Regelui drept „erou” ar asupra trecutului și, în anii ’90, asupra fi atras după sine reconsiderarea rolu- titratului eveniment. Acestea au avut şi lui jucat de regalitate în istoria țării și un înțeles mai amplu din prisma poate – apreciau unii – reevaluarea ultimei dictaturi, care a schimbat națională a alternativei monarhice1. complet națiunea într-o jumătate de secol. Revenirea la democrație a Ion Iliescu reprezentat o bătălie memorială și statală pentru un monopol care ar fi Primul președinte postdecembrist putut să statueze deținătorul unei al României a fost, de departe, eventuale formule miraculoase, a unei beneficiarul direct, dar și un actor „dovezi istorice” pentru a aduce implicat al detractării rolului Regelui lucrurile pe un făgaș normal. la 23 august 1944. Iliescu a folosit, în Declarațiile convulsive și revi- primele sale două mandate la zioniste nu au încetat nici după ce Cotroceni, întreaga pleiadă de teorii România a aderat la NATO și UE, iar revizioniste și atribute utilizate de narațiunea dominantă a mainstream- propaganda și istoriografia comunistă. ului politic autohton și european a Rod al formației și al carierei de lider recunoscut, finalmente, rolul deter- comunist, dar având printre consilieri minant al Regelui în actul de la 23 și istorici vârfuri de lance ai isto- august 1944 și, pe acesta din urmă, ca riografiei și propagandei fostului fiind un eveniment remarcabil prin regim, Iliescu declara în 1994 că care România a putut să-și aducă o Regele Mihai nu poate revendica contribuție la înfrângerea Germaniei recăpătarea prerogativelor sale mo- naziste și la salvarea continentului narhice deoarece „a pactizat atât cu european. Hitler, cât şi cu Stalin”2, trimitere Miza discursivă a fost uneori directă la perioada 1940-1947 și mai reintegrarea ţării în Europa, pe care o ales la 23 august 1944. consfințise actul de la 23 august, cum În același an, în plină campanie sugerau subtil susținătorii Regelui – națională a puterii și a extremiștilor de prin desprinderea de alianţa cu reabilitare a lui Antonescu și de
116 Centenarul votului universal masculin din România
calomniere a Regelui, Iliescu lansa cel mai amintit, nici atunci, nici de-atunci mai virulent atac împotriva fostului încoace, de răspunderile pe care le Suveran și a partidelor istorice, con- purtau pentru politica falimentară tinuând opera comuniștilor de ocultare premergătoare războiului și pentru a adevărului istoric despre făuritorii faptul că România a fost adusă în lui 23 august. Liderii Națiunilor Unite situația disperată în care se afla la 23 participante la cel de-al Doilea Război August 1944”. Mondial aniversaseră în iunie în Președintele postcomunist lansa același an debarcarea din Normandia totodată acuzații de colaboraționism și – hotărâtorul sprijin aliat printr-o complicitate asupra liderilor opoziției operațiune unică în istoria militară ca politice din anii ’40 și asupra Regelui, amploare și desfășurare –, dar ceea ce, practic, arăta că bătălia asupra România a refuzat atunci celebrarea ultimilor 50 de ani de istorie era în acestui act. Pe acest fond, Ion Iliescu plină desfășurare. Iliescu încerca, susține un discurs la Cercul Național precum comuniștii, să dea crezare Militar, în cadrul unui simpozion teoriei potrivit căreia răspunderea era organizat de Academia Română și aproape generalizată și egală în Ministerul Apărării Naționale3. El ducerea țării către colaps prin deciziile plasa semnificația titratului eveniment și evenimentele de la sfârșitul celui pe umerii unei spontane acțiuni de-al doilea deceniu interbelic. Nega- populare: „imens act de voință rea unui „vid politic și instituțional” națională, a unei dificile, dar absolut peste perioada guvernării anto- necesare reafirmări a dreptului ina- nesciene limitează practic la o ecuație lienabil al poporului român de a-și simplistă și chiar revizionistă de tip croi soarta conform intereselor și cauză-efect plasarea în opoziție a aspirațiilor sale firești”. De la cea mai partidelor politice și a Regelui. Pe înaltă poziție a statului român, Iliescu lângă faptul că acestora li se impută relua brutal, în mod direct și vitu- lipsa de reacție, fostul președinte nu perând acuzațiile îndreptate împotriva amintește nimic despre suspendarea partidelor politice și a Casei Regale, Constituției de la 1923, eliminarea culpabilizându-i nu doar pentru faptul partidelor politice și a vieții parla- că-și arogaseră meritele loviturii de mentare: „Clasa politică a ţării și cei stat, cât mai cu seamă pentru că investiți de Constituție cu exercitarea aceștia se făceau răspunzători de puterii în stat nu se pot prevala doar de situația în care ajunsese România: meritele lor în organizarea actului de „De-a lungul timpului, în cei 50 de ani la 23 August 1944 pentru a face uitate care s-au scurs de la momentul 23 răspunderile directe ce le revin, atât în August 1944, nu puțini au fost cei care prăbușirea sistemului constituțional al s-au străduit să-și însușească toate țării, în 1938, cât și în derularea meritele. Începând cu partidele active regimurilor de dictatură care s-au atunci pe scena politică românească și succedat. Chiar și atunci când până la Casa Regală, nimeni nu și-a Antonescu era «Conducătorul» țării,
117 POLIS atât partidele politice, cât și Regele au că evaluarea aceasta coincidea de fapt fost parte din jocul politic respectiv, cu locul României în Europa și în iar acțiunile lor în epocă vorbesc mai clubul select al celor două alianțe degrabă despre conivenţă și politico-militare. Într-un discurs4 de la colaborare, decât despre rezistență sau Palatul Cotroceni, la 23 august 2004, nesupunere”. cu Regele alături, cel pe care îl Mesajul lui Ion Iliescu relua și alte calomniase și hăituise blocându-i teme ale comunismului târziu. Una intrarea în țară, Iliescu vedea acum în dintre acestea era aceea că acțiunea lui 23 august „un act de salvare na- Mihai I la 23 august 1944 viza de fapt țională”, cita din proclamația acestuia, interese politice personale legate de evoca rolul partidelor istorice și îi păstrarea Tronului: „(cercurile atribuia eroului de atunci un „rol Palatului – n.n.) au văzut în această decisiv”: „În înfăptuirea actului de la acțiune singura cale de supraviețuire a 23 august, un rol decisiv i-a revenit monarhiei”. Folosirea repetitivă a Majestăţii Sale, Regele Mihai – a formulei „cercurile Palatului” persistă cărui prezenţă o salutăm cu gratitudine de fapt prin trimiterea la un grup –, sprijinit în acţiunea sa de cele patru obscur din jurul monarhului, teorie partide care la 20 iunie 1944 vehiculată de istoriografia comunistă. formaseră Blocul Naţional Democrat În același mesaj, fostul șef al statului şi de conducerea armatei”. Totodată, transmitea indirect că, de vreme ce Iliescu condamna regimul comunist inclusiv sovieticii, în frunte cu Ana pentru profanarea semnificațiilor și Pauker, i-au acuzat pe comuniștii desfășurării actului, dar și teoria autohtoni – în special pe Pătrășcanu – potrivit cărora titratul eveniment a fost de coalizarea cu partidele „«burghezo- debutul și cauza principală a insta- moșierești» și cu Palatul”, atunci urării comunismului: „Cei care văd în alianța din cadrul Blocului Național actul de demnitate naţională de la 23 Democrat era una nefirească, plină de august 1944 începutul «comunizării» complicități chiar. României interpretează incorect şi La distanță de un deceniu față de abuziv faptele”. În același mesaj, acest discurs și la 60 de ani de la Iliescu, citând din Iuliu Maniu și titratul act istoric, Iliescu își schim- amintind de decorarea lui Mihai cu base opțiunea. România era membră cele mai înalte ordine și decorații de NATO și se pregătea să semneze către aliați, făcea o paralelă cu drumul tratatul de aderare la Uniunea parcurs de România după 1989, Europeană. Altă lume, alte vremuri. îndemnând la „asumarea respon- Vechiul lider comunist înțelesese, sabilităţii în momentele de cumpănă”. forțat de împrejurări și de opor- El declara totodată că „cei care au tunitatea politică, faptul că semni- avut tăria să ia deciziile şi să-şi asume ficațiile și actorii de la 23 august nu consecinţele, plătind adesea cu viaţa, mai pot fi linșați public cu teoriile vor dăinui în memoria colectivă a lansate de istoricii „epocii de aur” și naţiunii”.
118 Centenarul votului universal masculin din România
Emil Constantinescu arhive, unii dintre cei mai valoroși istorici români și străini lansau Victoria forțelor democratice din concluziile comisiei prezidențiale 1997 a avut meritul de a schimba pentru analiza dictaturii comuniste – radical orientarea geopolitică a țării și, Băsescu susținea că una dintre odată cu ea, discursul asupra „acţiunile criminale ale regimului co- narațiunii cu privire la 23 august. Emil munist” fusese „distrugerea partidelor Constantinescu a fost consecvent în politice şi a continuității constitu- recunoașterea importanței titratului ționale a statului român, prin eveniment pentru soarta Europei, a abdicarea forțată a Regelui Mihai”, meritelor Regelui și a partidelor trei ani mai târziu, trădarea Regelui, istorice. Constantinescu nu a marcat în legarea sa de vina participării la chip particular aniversările lui 23 Holocaust și de colaborarea cu august, dar și-a menținut pe tot sovieticii deveneau chei prin care parcursul mandatului prezidențial – și fostul președinte reinterpreta semni- după – aprecierea față de Mihai I și de ficațiile și consecințele lui 23 august actorii politici de atunci. 1944: „Tot continuăm să considerăm Emil Constantinescu declara la că abdicarea Regelui a fost un mare marcarea a șapte decenii de la act patriotic. Nu. A fost un act de evenimentul istoric: „Pentru mine, 23 trădare a interesului național al august a reprezentat, într-adevăr, un României. Din partea Regelui. Acesta act important înfăptuit de Regele este punctul meu de vedere (…). României, care a scurtat războiul şi Vedeți, noi încă nu ne așezăm corect care a fost baza recuperării valorile. Spre exemplu, pentru noi toți Transilvaniei”5. și pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva Traian Băsescu evreilor și a țiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu știu ce. Nimeni nu O uluitoare metamorfoză revi- spune că statul român avea un șef de zionistă – de la condamnarea comu- stat atunci. Ăsta (mareșalul nismului în Parlament și narațiunea Antonescu, n. red.) era doar prim- despre instaurarea comunismului până ministru atunci. Unora le dăm averi, la acuzațiile specifice extremiștilor și iar pe alții îi considerăm criminali de ale puterii neocomuniste – s-a produs război – șeful de stat și prim-ministrul. la Traian Băsescu. Cel care aparent Doar pentru că unul a fost slugă la ruși era un exponent al teoriilor corecte și a lăsat țara prin abdicare îl iertam de politic și istoric despre perioada 1944- toate păcatele?”6. 1947 și-a dat ulterior pe față măsura Aceste declarații au știrbit mare percepțiilor, uzând de falsul istoric parte din gestul politic de condamnare într-o cheie revizionistă. a comunismului (la care Regele a Dacă în 2006 – la finalul unui participat în Parlament) și l-au adus drum de câteva luni de cercetare în practic pe Traian Băsescu în aceeași
119 POLIS galerie, alături de Iliescu, a foștilor acționeze decisiv. Pentru orice tânăr șefi de stat care au ultragiat memoria care face parte astăzi din generația titratului act. Disimularea lui Traian imediată, forța uluitoare de care a dat Băsescu a aruncat practic blamul dovadă în acele momente Regele participării la instaurarea comu- Mihai I este un exemplu de urmat. nismului peste actorii politici demo- Pentru tinerii care au urmărit destinul cratici din anii ‘40 și a reluat său, Regele Mihai I este cu adevărat reinterpretarea lui 23 august 1944 în un erou, fiind singurul șef de stat în cheia istoriografiei comunismului viață al unei țări participante la cel de- târziu și a postcomunismului. Mai al Doilea Război Mondial. Doar cine mult, spre deosebire de Ion Iliescu, cunoaște cu adevărat meritele Băsescu nu a retractat niciodată până Majestății Sale îi poate aprecia astăzi acum și nu a nuanțat declarațiile calitățile. Admirația și recunoștința despre Rege și perioada 1944-1947. românilor față de Regele Mihai I reprezintă cea mai frumoasă dovadă a Klaus Iohannis măreției actului regal de acum 70 de ani”. Actualul șef al statului a fost cel În repetate ocazii, Iohannis a reluat mai consecvent susținător al mesajului această versiune a narațiunii despre 23 și tezelor istoriografiei occidentale august, inclusiv la moartea Regelui7, despre Rege și 23 august 1944, fără gest pe care l-a făcut și Ion Iliescu8. În nici o metamorfoză, subtilitate sau aceeași notă, președintele Iohannis a derapaj de limbaj cu privire la titratul transmis la cea de-a 75-a aniversare a eveniment. Încă dinainte de a deveni zilei de 23 august 1944 un mesaj cel de-al patrulea președinte al oficial în care afirma: „actul salvator României postdecembriste, Iohannis pe care Regele Mihai I al României, elogia, la 7 decenii de la actul istoric, alături de brava Armată română, meritele Regelui, ca „autor” „în mod înconjurat de destoinici oameni netăgăduit”. El mulțumea atunci politici și iluștri diplomați, l-a făcut monarhului în numele Partidului acum 75 de ani, când a decis ieșirea Național Liberal și lega victoria României dintr-o alianță extrem de Aliaților în conflagrația mondială de toxică și nefastă, salvând pământul 23 august, calificându-l drept „cel mai țării și numeroase vieți omenești. important eveniment din istoria Evenimentul de la 23 august 1944 noastră recentă”. 23 august 1944 era, rămâne un mare act de curaj în istoria totodată, pentru Iohannis, „un memo- noastră recentă. Amintirea sa este o rabil act de oportunitate politică” pe datorie de onoare față de toți cei care care Regele l-a înfăptuit. Klaus au acționat cu bună-credință pentru Iohannis adăuga atunci: „La nici 23 de salvarea statului român și pentru ani împliniți până în acea zi teribilă, întoarcerea noastră către valorile Majestatea Sa, Regele Mihai I al euroatlantice”9. României, a avut curajul și tăria să
120 Centenarul votului universal masculin din România
Concluzii transformări care precedă instaurarea oficială a comunismului – prin abro- Așadar actul de la 23 august 1944 garea Constituției de la 1923, abolirea a fost în repetate rânduri un lung prilej monarhiei și instaurarea republicii de de controverse. Spre deosebire de alte sorginte stalinistă la 30 decembrie subiecte cu valențe istorico-politice, 1947. Felul în care au interpretat șefii care au animat dezbaterile din anii ‘90 statului român după 1989 momentul și 2000 și care au antrenat largi părți de la 23 august 1944 este o din societate (integrarea țării în microistorie și o proiecție în sine a Europa, desprinderea de modelul teoriilor vehiculate științific și în țărilor din fostul bloc sovietic etc.), spațiul public de către curente din acesta se distinge în mod particular, de societate la care s-a adăugat, de-a el legându-se proiecțiile cu privire la lungul timpului, o importantă moti- polemicile asupra ultimilor 70 de ani vație ideologică, de mentalitate de istorie și la rezonanțele europene politică sau de raportare la valorile ale foștilor sau actualilor șefi ai europene. statului român. Subiectul are o Actul de la 23 august 1944 rămâne importanță aparte, dacă luăm în un eveniment de o importanță colosală considerare că această raportare la nu doar în dezbaterile istoriografice, ceea ce s-a întâmplat în după-amiaza dar și în cele politice, iar valurile de zilei de 23 august 1944, cu toate tălmăciri sau, dimpotrivă, juste consecințele, atrage după sine restituiri de la tribuna șefilor statului interpretarea celui mai brutal deceniu român sunt tocmai o mărturie prezentă din istoria României moderne (1938- că momentul istoric ce a schimbat 1947), sedimentează discursiv soarta României atunci, ducând țara în participarea României în al Doilea tabăra aliaților, a fost unul zbuciumat Război Mondial, dar mai ales și tragic, mai ales din punct de vedere definește modul în care actorii politici memorial, consecință la care au au evaluat schimbarea geopolitică a contribuit elitele politice din ultimii 30 țării, metamorfozele regimului politic, de ani. implicând întreaga pleiadă de
Note 2 Octavian Iliescu, „Confiscarea şi măsluirea istoriei”, Cotidianul, anul IV, 1 Vezi studiul introductiv la Alexandru nr. 192 (930), 17 august 1994, p. 2. 3 Muraru, Cum supraviețuiește monarhia Alocuțiunea Președintelui României, într-o republică? Regele Mihai, Ion Iliescu, la 22 august 1994, românii și regalitatea după 1989, accesibilă online la prefață de Emil Hurezeanu, Curtea https://www.presidency.ro/ro/media/dis Veche Publishing, București, 2015, pp. cursuri/alocutiunea-presedintelui- 17-29. romaniei-domnul-ion-iliescu-la- simpozionul-350-tiintific-cu-tema-50-
121 POLIS
de-ani-de-la-trecerea-romaniei-de- conflict-raportul-tismaneanu- partea-coalitiei-natiunilor-unite- distrugerea-continuitatii- semnificatii-interne-si-internationale- constitutionale-statului-roman-prin- br-br-bucuresti-22-august-1994 (15 abdicarea-fortata-regelui-mihai- august 2019). decembrie-1947-raman.htm (august 4 „Discursul domnului Ion Iliescu, 2019). Președintele României, rostit în 7 „Mesaj de condoleanțe transmis de deschiderea festivităților pentru către Președintele României, domnul marcarea a 60 de ani de la alăturarea Klaus Iohannis”, 6 decembrie 2017, României la Coaliția antinazistă şi accesibil online la antifascistă a Națiunilor Unite”, 23 https://www.presidency.ro/ro/media/me august 2004, accesibil online la saje/mesaj-de-condoleante-transmis-de- http://www.old.presidency.ro/index.ph catre-presedintele-romaniei-domnul- p?_RID=det&tb=date_arhiva&id=5854 klaus-iohannis1512481080 (august &_PRID=arh (august 2019). 2019). 5 Valentina Postelnicu, „Emil 8 Loredana Voiculescu, „Ion Iliescu, pe Constantinescu: 23 august trebuie blog, despre Regele Mihai: «Relația recuperată ca Zi europeană a victimelor noastră nu a fost simplă, în vremurile totalitarismului”, Mediafax, 22 august agitate ale începutului tranziției»”, 2014, accesibil online la Republica, 5 decembrie 2017, accesibil https://www.mediafax.ro/politic/emil- online la https://republica.ro/ion- constantinescu-23-august-trebuie- iliescu-pe-blog-despre-regele-mihai- recuperata-ca-zi-europeana-a- zrelatia-noastra-nu-a-fost-simpla-in- victimelor-totalitarismului-13134248 vremurile-agitate-ale-inceputului (august 2019). (august 2019). 6 Cristian Pantazi, „Acuzația de trădare 9 „Mesajul Președintelui României, lansată de Băsescu împotriva Regelui domnul Klaus Iohannis, transmis cu Mihai, în conflict cu raportul ocazia Zilei Comemorării Victimelor Tismăneanu: «Distrugerea continuității Fascismului și Comunismului”, 23 constituționale a statului român prin august 2019, accesibil online la abdicarea forțată a Regelui Mihai în https://www.presidency.ro/ro/media/me decembrie 1947 rămâne unul din saje/mesajul-presedintelui-romaniei- marile abuzuri ale comunismului în domnul-klaus-iohannis-transmis-cu- Romania»”, Hotnews, 23 iunie 2011, ocazia-zilei-comemorarii-victimelor- accesibil online la fascismului-si- https://www.hotnews.ro/stiri-esential- comunismului1566543108 (23 august 9128141-acuzatia-tradare-lansata- 2019). basescu-impotriva-regelui-mihai-
Bibliografie ILIESCU, Ion, „Discursul domnului Ion Iliescu, Președintele României, rostit în ILIESCU, Ion, „Alocuțiunea deschiderea festivităților pentru Președintelui României, Ion Iliescu la marcarea a 60 de ani de la alăturarea 22 august 1944”, 1994. României la Coaliția antinazistă şi
122 Centenarul votului universal masculin din România
antifascistă a Națiunilor Unite”, 23 PANTAZI, Cristian, „Acuzația de trădare august 2004. lansată de Băsescu împotriva Regelui ILIESCU, Octavian, „Confiscarea şi Mihai, în conflict cu raportul măsluirea istoriei”, Cotidianul, anul Tismăneanu: «Distrugerea continuității IV, nr. 192 (930), 17 august 1994. constituționale a statului român prin IOHANNIS, Klaus, „Mesaj de abdicarea forțată a Regelui Mihai în condoleanțe transmis de către decembrie 1947 rămâne unul din Președintele României, domnul Klaus marile abuzuri ale comunismului în Iohannis”, 6 decembrie 2017. România»”, Hotnews, 23 iunie 2011. IOHANNIS, Klaus, „Mesajul POSTELNICU, Valentina, „Emil Președintelui României, domnul Klaus Constantinescu: 23 august trebuie Iohannis, transmis cu ocazia Zilei recuperată ca Zi europeană a Comemorării Victimelor Fascismului victimelor totalitarismului”, Mediafax, și Comunismului”, 23 august 2019. 22 august 2014. MURARU, Alexandru, Cum VOICULESCU, Loredana, „Ion Iliescu, supraviețuiește monarhia într-o pe blog, despre Regele Mihai: «Relația republică? Regele Mihai, românii și noastră nu a fost simplă, în vremurile regalitatea după 1989, prefață de Emil agitate ale începutului tranziției»”, Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, Republica, 5 decembrie 2017. București, 2015.
123
Centenarul votului universal masculin din România
Traiectorii ale reformării mediului carceral în spațiul românesc. Raportarea politicilor penale la trupul și sufletul persoanelor condamnate
(The trajectories of the prison environment reform in the Romanian space. Criminal political reporting to the body and soul of convicted persons)
Vladimir-Adrian COSTEA
Abstract: This paper aims to analyse the legal, social and political dimensions of the prison in the Romanian space. The main objective of the research is to examine the effect of applying coercive punishment on the complex process of (re)education of the soul of condemned persons, in correlation with the (gradual or sudden) changes in the criminal policies. The original aspect of this article is the application of neoinstitutional analysis to the evolution of criminal policies, by articulating those policies with exogenous factors, such as the dynamic political context. The main result of the research is that, in spite of limited progress, the carceral institutions were defined primarily as spaces for the isolation of persons convicted by the rest of society, simultaneously with their socialization in a criminal environment, making difficult re-education and reintegration of detainees in society.
Keywords: coercion, prisoners, detention conditions, criminal policies, Romanian prisons.
Introducere tarea comportamentului persoanei condamnate sau, dimpotrivă, sancțio- Obiectivul general al cercetării de narea actelor delincvente. față este identificarea efectului generat Un obiectiv specific pe care ni-l de aplicarea pedepsei privative de propunem constă în analiza dinamicii libertate asupra procesului complex de rolului și funcției atribuite peniten- (re)educare a sufletului persoanei ciarului în România, raportându-ne la condamnate. Ne propunem să testăm modificările (treptate sau bruște) modul în care instituția carcerală a survenite asupra politicilor penale. urmărit, în spațiul românesc, îndrep- Am ales acest subiect ca urmare a
125 POLIS poziției și rolului pe care instituția suport (familie, prieteni) pentru per- carcerală o exercită în cadrul schemei soanele condamnate. instituționale, teritoriale și funcționale Ipoteza specifică surprinde (re)de- a statului de drept, având în vedere finirea cadrului normativ privind schimbările ample survenite asupra sancționarea comportamentelor de- închisorii. lincvente, în absența funcționării unui Originalitatea acestei cercetări cadru care să permită (re)educarea și constă în plasarea evoluției politicilor (re)integrarea persoanelor condamnate penale în raport cu procesul greoi al în societate. Schimbările survenite în modernizării și al reformării institu- legislația carcerală au produs modi- țiilor statului. Totodată, această cer- ficări de formă asupra designului insti- cetare reprezintă încercarea de a tuțional al politicilor penale, motiv realiza o analiză coerentă și apro- pentru care, în spațiul românesc, fundată a instituției carcerale, pornind instituția carcerală este definită și de la următoarele întrebări de percepută ca fiind o „instituție cercetare: închisă”1. Impactul modernizării în • Ce relație există între evoluția manieră occidentală (în special deter- instituției carcerale și acțiunea facto- minată de reformele promovate în rilor exogeni, reprezentați de contextul spațiul francez)2 a fost limitat de politic dinamic și cadrul legal rezistența administrației penitenciare evolutiv? din spațiul românesc, care a urmărit, • Ce relație există între dimen- în primul rând, menținerea raporturilor siunea sancționării comportamentelor de putere ilustrate, în genere, prin delincvente și (re)educarea persoa- aplicarea metodelor de represiune nelor condamnate? asupra persoanelor private de libertate. Ipoteza principală surprinde refor- Momentul de ruptură este reprezentat marea mediului carceral românesc sub de represiunea exercitată de regimul acțiunea factorilor exogeni, repre- comunist în închisorile românești, pe- zentați de necesitatea adaptării le- rioadă în care „modernizarea alterna- gislației la standardele minime stabi- tivă”3 a fost promovată în Uniunea lite la nivel european, atât cu privire la Sovietică. condițiile de executare a pedepsei, cât În cadrul cercetării ne propunem să mai ales la includerea persoanelor utilizăm perspectiva juridică și pe cea condamnate în cadrul programelor de sociologică pentru a explica raportul (re)educare. Schimbarea de paradigmă dintre sancționarea comportamentelor pe care o identificăm vizează necesi- delincvente și (re)educarea persoa- tatea reintegrării în societate a nelor condamnate. Această cercetare persoanelor condamnate după libera- se plasează în perspectiva propusă de rea acestora, motiv pentru care re- analiza neoinstituțională4 a guvernării formarea legislației urmărește reduce- democratice și a democratizării5, deta- rea duratei pedepselor, precum și șându-se, în schimb, de studiile tranzi- menținerea legăturii cu mediul de tologice centrate exclusiv asupra
126 Centenarul votului universal masculin din România
construcției regimului politic, oferind constituirea unei cunoașteri a indi- un statut secundar proceselor de vizilor”8. guvernare6. Opțiunea pentru analiza Unul dintre cele mai vechi modele neoinstituțională rezidă în urma care au inspirat spațiul carceral a fost definirii schimbării instituționale în inaugurat în 1596 în Amsterdam9. raport cu schimbările survenite în Fiind destinat în primul rând cerșe- mediul social. torilor și răufăcătorilor tineri, origina- litatea modelului Rasphuis consta în: Penitenciarul – o „mașină de a) reducerea duratei pedepsei transformat spiritul”: de la primite în funcție de comportamentul izolare la reintegrare persoanei private de libertate; b) caracterul obligatoriu atribuit „O lucrare asupra sufletului deți- muncii în comun; nutului trebuie să aibă loc cât mai des c) integrarea zilnică a deținuților cu putință. Închisoarea, ca aparat „într-un orar strict, un sistem de administrativ, va fi în același timp și o interdicții și de obligații, o suprave- mașină de transformat spiritul. Când ghere continuă, lecturi morale, un deținutul pășește pragul închisorii, îi întreg joc de mijloace pentru a «atrage este citit regulamentul. «În același spre bine» și a «îndepărta de la timp, inspectorii caută să conștien- rău»”10. tizeze în el obligațiile morale ce îi Din perspectivă istorică, modelul incumbă; îi zugrăvesc infracțiunea pe Rasphuis reprezintă un simbol al care a săvârșit-o din punctul lor de imaginării unor tehnici de încarcerare vedere, răul care a rezultat în mod care să țină cont de transformarea necesar pentru societatea care îl pedagogică și spirituală a indivi- proteja și nevoia de a compensa răul dului11. Acest proces amplu s-a comis prin exemplul și îndreptarea lui. realizat pe parcursul secolelor al Îl determină să promită că-și va face XVII-lea – al XVIII-lea, perioadă în datoria cu tragere de inimă, că se va care explicația predominantă privind purta cum trebuie, promițându-i sau sursa comiterii unor noi delicte o făcându-l să spere că, dacă se va constituia lipsa de activitate a persoa- comporta cum se cuvine, va putea să nelor condamnate12. Din acest motiv, fie eliberat înainte de expirarea pedagogia programelor carcerale a termenului stabilit de sentință… Din urmărit, în primul rând, să descurajeze când în când, inspectorii au datoria să starea de indolență a persoanelor stea pe rând de vorbă cu criminalii, condamnate13. despre obligațiile lor ca oameni și ca Începând cu lucrarea lui Jonas membri ai societății»7. Dar, firește, cel Hanway din 177514, principiul muncii mai important este faptul că această este considerat o condiție necesară, supraveghere și această transformare a dar în același timp insuficientă în comportamentului sunt însoțite, vederea îndreptării comportamentului condiție și consecință, deopotrivă de individului. Pentru a nu transforma
127 POLIS
închisoarea într-o simplă manufactură, care impune un set specific de Jonas Hanway a teoretizat spațiul obligații și interdicții21, în timp ce carceral punând în prim-plan condiția durata executării pedepsei variază în izolării persoanelor condamnate15. funcție de comportamentul deținu- Argumentul lui Jonas Hanway se ților22. Un alt aspect care merită întemeiază pe faptul că izolarea menționat vizează tratamentul special produce un „șoc teribil” la nivelul aplicat „numai anumitor condamnați conștiinței persoanei condamnate, ofe- care pe vremuri ar fi riscat pedeapsa rindu-i „întoarcerea spre sine însuși” cu moartea”, în cazul cărora izolarea ca exercițiu de convertire și de învă- este totală23. țare a imperativelor morale16. „Spațiu Spre deosebire de celelalte modele între două lumi”, celula constituie de proiectare a mediului carceral, locul transformării individuale a inovația caracteristică închisorii de pe persoanelor condamnate, reconsti- Walnut Street este reprezentată de tuirea lui homo oeconomicus în raport consacrarea principiului non-publi- cu principiile dreptului și ale virtuții17. cității pedepsei24: „condamnarea și Inovațiile politice ale sistemului ceea ce a motivat-o trebuie să fie american au condus la apariția aduse la cunoștința tuturor, în schimb, modelului de încarcerare Philadelphia executarea pedepsei trebuie să se – inaugurat de închisoarea de pe desfășoare în secret; publicul nu poate Walnut Street în 1790 –, care urmărea, interveni nici în calitate de martor, nici în același timp, educarea sufletelor de garant al pedepsei; certitudinea că, persoanelor condamnate prin ocuparea în dosul zidurilor, deținutul își ispă- permanentă a deținuților18. Munca șește pedeapsa trebuie să fie de ajuns obligatorie și retribuirea individuală a pentru a constitui un exemplu”25. persoanelor încarcerate reprezentau Executarea pedepsei și îndreptarea principalele dimensiuni ale modelului comportamentului persoanei condam- Philadelphia, prin intermediul cărora nate sunt procese care nu sunt expuse se urmărea „reintegrarea morală și în spațiul public, zidurile peniten- materială în lumea strictă a ciarului simbolizând caracterul non- economiei”19. Deținuții sunt „tot public al relațiilor dintre persoanele timpul folosiți la munci productive private de libertate și cei care-i pentru a-i face să suporte cheltuielile supraveghează26. închisorii, pentru a nu-i lăsa pradă Raportându-se la aceste modele, inactivității și pentru a le pregăti unele Michel Foucault identifică, ca punct resurse în vederea momentului când central de convergență, „inversarea captivitatea lor va trebui să se temporală a pedepsirii”27. Orientată încheie”20. spre viitor, pedeapsa privativă de Supravegherea continuă a per- libertate urmărește „nu ispășirea soanelor condamnate se realizează, la crimei, pe care numai Ființa supremă fel ca și în cazul modelului Rasphuis, o poate decide”28. Urmărind transfor- „conform unui orar deosebit de strict”, marea unui vinovat, pedeapsa devine
128 Centenarul votului universal masculin din România
golită de sens în momentul în care nu În timp ce instituționalizarea peni- conține tehnici specifice de corecție29. tenciarului s-a realizat târziu, la Apariția închisorii determină insti- sfârșitul secolului al XVIII-lea, „uma- tuționalizarea puterii de a pedepsi, în nizarea” mecanismelor de constrân- cadrul căreia se manifestă „o func- gere s-a manifestat încă de la apariția ționare compactă a puterii punitive: o primelor modele punitive. Din mo- preocupare meticuloasă pentru corpul mentul transpunerii diferitelor modele și timpul celui vinovat, o încadrare a punitive în Codurile Penale, instituția gesturilor și a modului de a se com- carcerală a fost reprezentată drept o porta ale acestuia de către un sistem instituție fără alternativă36. de autoritate și cunoaștere; o ortopedie O primă caracteristică definitorie a concertată, aplicată vinovaților cu instituției carcerale este reprezentată scopul de a-i îndrepta individual”30. de „privarea de libertate” a persoa- Imaginea arhitectonică a institu- nelor condamnate37. Rațiunea exer- ționalizării puterii de a pedepsi este citării coerciției asupra libertății indi- ilustrată de Panopticonul31 filosofului vidului surprinde dimensiunea econo- și reformatorului social Jeremy mico-morală a reparației prejudiciului 32 Bentham . Conștientizarea de către pe care autorul infracțiunii o produce deținut a stării de permanentă vizi- nu doar asupra victimei, ci asupra bilitate contribuie la funcționarea întregii societăți38. În timp ce rațiunea automată a puterii, chiar dacă acțiunea 33 legitimării ritualurilor de executare în acesteia e discontinuă . Panopticonul public a persoanelor condamnate sur- ilustrat de Jeremy Bentham func- prinde dimensiunea morală a supli- ționează pe baza principiului conform ciului – pentru a restabili ordinea căruia „puterea trebuie să fie vizibilă socială –, în cadrul societăților și cu neputință de verificat. Vizibilă: „industriale” s-a urmărit delimitarea deținutul va avea neîncetat dinaintea sancțiunii în funcție de gravitatea ochilor înalta siluetă a turnului central infracțiunii săvârșite, urmărindu-se, în de unde este pândit. Cu neputință de verificat: deținutul nu trebuie același timp, reintegrarea ulterioară a niciodată să știe dacă e efectiv privit; persoanei condamnate în societate dar trebuie să aibă certitudinea că după executarea pedepsei primite. poate oricând să fie”34. Utilitatea individului în cadrul Îndreptarea atenției către sufletul societății nu este complet anulată persoanei condamnate surprinde datorită infracțiunii comise, pedeapsa transformarea profundă caracteristică având rolul de a corecta comporta- societăților democratice, în cadrul mentul individului pentru ca acesta să cărora ritualul spectacolului și al devină din nou util pentru societate. supliciului este înlocuit cu ritualul Schimbarea de paradigmă este supravegherii. Revoluția copernicană majoră! Persoanei condamnate îi este și Epoca Luminilor deschid orizonturi recunoscut, în primul rând, dreptul la noi ale cunoașterii individului în viață, motiv pentru care executarea raport cu definirea ordinii sociale35. pedepsei nu trebuie să se realizeze în
129 POLIS condiții improprii și degradante, care ciare și de personal de care dispun pun în pericol sănătatea și viața ei. În instituțiile carcerale. al doilea rând, privarea de libertate În schimb, elaborarea și imple- urmărește educarea persoanei con- mentarea inadecvată a unor strategii damnate, pentru a facilita reintegrarea de reintegrare și de executare a ulterioară a acesteia în societate. Din pedepsei generează efectul pervers, acest motiv, privarea de libertate manifestat prin comiterea unor noi urmărește nu doar sancționarea per- infracțiuni și/sau prin excluziunea soanei condamnate pentru infracțiunea socială a persoanelor liberate. săvârșită, ci și maximizarea utilității Pentru a reduce riscul apariției sociale a fiecărui individ. unor efecte perverse, Michel Foucault În fața eșafodului, utilitatea socială subliniază faptul că mecanismul de a persoanei condamnate se rezumă la întemnițare penală trebuie să fie unul dimensiunea simbolică: trupul con- diferențiat și finalizat. Formele de damnatului transmite un mesaj celor executare a pedepsei trebuie să fie care asistă la ritualul execuției, diferențiate atât ca intensitate, cât și în urmărind astfel descurajarea comiterii funcție de scopurile pedepsei apli- unor noi infracțiuni. În schimb, insti- cate40. În continuarea definiției oferite tuția carcerală urmărește prezervarea de arhitectul francez Victor Baltard, și maximizarea potențialului de conform căruia închisoarea reprezintă utilitate socială al individului: în o „instituție completă și austeră”41, funcție de infracțiunea comisă, după o Michel Foucault problematizează pe anumită perioadă de timp, individul marginea caracterului disciplinar al poate redeveni util societății39. instituției carcerale, subliniind faptul Perspectiva economică a utilității că o caracteristică specifică închisorii sociale produsă de fiecare individ este reprezentată de faptul că aceasta generează o gamă diversificată de este „omnidisciplinară”42: „Închisoa- problematizări în privința regle- rea nu are exterior și nici lacune; nu se mentării cadrului de executare a întrerupe decât atunci când își atinge pedepsei în cadrul legislației interne. țelul; acțiunea ei asupra individului În primul rând, dimensiunea complexă trebuie să fie continuă: disciplină a raportului dintre infracțiunea săvâr- permanentă, în sfârșit, ea oferă o șită și perioada de executare a putere aproape deplină asupra deți- pedepsei este dificil de opera- nuților; dispune de propriile ei ționalizat, iar criteriile de reglementare mecanisme interne de reprimare și ale acestui raport diferă de la o țară la pedepsire: disciplină despotică. (…) alta, în funcție de modul în care Închisoarea trebuie să fie mașinăria normele sociale sunt internalizate în cea mai puternică dintre toate ca să cadrul societății. În al doilea rând, poată impune o nouă formă indivi- stabilirea condițiilor minime de de- dului pervertit; modul ei de acțiune tenție și a programelor de reintegrare este caracterul coercitiv al unei este dependentă de resursele finan- educări totale”43.
130 Centenarul votului universal masculin din România
O altă problematică menționată de viață îngrădită și administrată în mod Foucault se referă la faptul că izolarea formal. Închisorile servesc ca un de lumea exterioară trebuie să se exemplu clar în această privință, realizeze evitând, în același timp, for- permițându-ne să apreciem că ceea ce marea unei populații infracționale se întâmplă într-o închisoare poate fi omogene și solidare44. Pornind de la găsit și în instituțiile ale căror membri această problematică, Foucault ob- nu au încălcat nici o lege”50. servă faptul că, în momentul în care În mediul carceral, reglementarea persoana condamnată ajunge în și delimitarea strictă a vieții per- penitenciar, se „operează o stranie soanelor private de libertate determină substituire”: delincventul îi ia locul restrângerea sau chiar interzicerea infractorului condamnat, fiind definit interacțiunilor sociale dintre lumea și reprezentat pornind de la paradigma liberă și cei instituționalizați51. reeducării45. Înscriindu-se în logica apărării inte- Chiar dacă, din punct de vedere resului general, închisoarea „apără juridic, închisoarea este definită ca comunitatea de persoane considerate fiind „o artă de a pedepsi (…), cu periculoase în mod intenționat”52. Din nimic mai puțin savantă” decât acest motiv, asemenea azilurilor de ritualurile de expunere în public a bătrâni sau ale celor pentru nevăzători, executării persoanelor condamnate46, în cadrul penitenciarelor, bunăstarea aceasta se diferențiază prin accentul persoanelor private de libertate nu a pus pe transformarea comporta- reprezentat principala preocupare, ci, mentului individului47. O altă caracte- dimpotrivă, după cum observă ristică specifică universului carceral Gresham M’Cready Sykes, s-a vizează ierarhizarea și clasificarea internalizat concepția conform căreia deținuților48. Astfel, principalele „deținutul trebuie să trăiască în sărăcie funcții ale instituției carcerale constau ca o chestiune de politică publică. Un în corecția, clasificarea și educarea fel de călugărie forțată a secolului persoanelor condamnate49. XX”53. Raportându-se la universul car- Pe lângă instituirea unei „separări ceral, Erving Goffman surprinde fundamentale”54 între deținuți și faptul că socializarea deținuților și personalul de supraveghere, caracte- menținerea statusului social dobândit ristica de instituție totală a închisorii în cadrul penitenciarului contribuie la rezidă în „dărâmarea granițelor ce limitarea reintegrării în societate a separă cele mai importante sfere ale persoanelor încarcerate. „O instituție vieții: odihna, recreerea și munca”55, totală poate fi definită ca un loc de motiv pentru care toate activitățile se rezidență și de muncă în care un mare desfășoară sub autoritatea instituției număr de indivizi, care au o situație carcerale56. Ca urmare a izolării totale identică, fiind despărțiți de societatea de mediul exterior, Sykes a avansat exterioară pentru o perioadă de timp ideea apariției unei culturi peniten- apreciabilă, duc împreună un ciclu de ciare proprii, prin intermediul căreia
131 POLIS persoanele private de libertate țină cont în primul rând de dimen- încearcă să se opună ordinii absolute siunea reconcilierii și reintegrării impuse de personalul peniten- persoanelor respective în societate64. ciarului57. „Dacă plasezi împreună mai În schimb, pentru Bert Useem și mulți indivizi care au aceleași Anne Morrison Piehl, închisoarea probleme într-un mediu izolat și reprezintă „ultima intruziune a statului restrictiv, se va naște o ordine socială în viața cetățenilor”65, spațiu în care unică”58. statul reglementează mișcarea și Pentru a descuraja comporta- activitățile deținuților. Din acest mentele de respingere a ordinii motiv, construirea de noi penitenciare sociale, Goffman subliniază faptul că nu are drept scop principal reducerea procesul de „înjosire a eului” se nivelului de suprapopulare a peniten- desfășoară imediat după ce persoana ciarelor, ci mai degrabă extinderea condamnată ajunge în penitenciar, exercitării puterii coercitive asupra moment în care aceasta este supusă persoanelor private de libertate66. În unei „proceduri de internare”, care are continuarea abordărilor sociologice ca scop „deposedarea de roluri și dezvoltate de Michel Foucault, David distrugerea eului civic”59. Această Garland, Loïc Wacquant, William perspectivă ne oferă o imagine con- Chambliss, Jerome Skolnick și James cludentă asupra faptului că, „în lumea Q. Whitman, penitenciarul este definit captivilor, (…) «răul» se naște din de Bert Useem și Anne Morrison structurile profunde ale închisorii”60, Piehl ca fiind rezultatul efortului de întrucât, așa cum susțin Craig Hanley, dominație socială și exploatare. Curtis W. Banks și Philip Zimbardo, Invocarea scopurilor oficiale privind „structurile destructive nu au nevoie retribuția și controlul criminalității de persoane rău intenționate pentru a sunt văzute de Useem și Piehl drept aplica tratamente traumatizante celor alibiuri pentru justificarea agresiunii67. aflați în grija lor”61. Acest punct de vedere a fost nuanțat Aplicarea tratamentelor traumati- de David Garland, potrivit căruia zante asupra persoanelor private de modul în care sunt construite peni- libertate a fost puternic contestată de tenciarele ilustrează dimensiunea an- profesorul Murdoch, potrivit căruia, xietăților existente în cultura societății indiferent de infracțiunea săvârșită, moderne, marcată de caracterul persoanele nu-și pot pierde demnitatea nesigur și riscant al relațiilor sociale și umană, considerată „inerentă și economice68. inviolabilă”62. Pierderea libertății nu Izolarea persoanelor condamnate anulează ideea de „drepturi ale este ilustrată de intelectualul francez omului”, deținuții trebuind tratați în Loïc Wacquant, care a identificat o funcție de „situația lor fizică, socială și corelație directă între nivelul de juridică”63, motiv pentru care suprapopulare a penitenciarelor și Murdoch consideră că deciziile nivelul de exploatare și dominație privind privarea de libertate trebuie să socială. Potrivit acestuia, în cadrul
132 Centenarul votului universal masculin din România
penitenciarelor, nivelul crescut al private de libertate, în caz contrar fiind ocupării lor determină un nivel ridicat necesară reducerea costului alocat per al exercitării de către personalul peni- deținut73. Totodată, prin creșterea tenciarului a exploatării și dominației nivelului de izolare a persoanelor sociale. Exercitarea presiunii pentru o private de libertate, șansele reintegrării perioadă îndelungată de timp ulterioare în societate înregistrează o contribuie la izolarea deținuților de scădere semnificativă74. Timpul înde- mediul exterior, motiv pentru care lungat petrecut într-un penitenciar mediul penitenciar devine un spațiu excesiv de ghetoizat contribuie la excesiv de ghetoizat69. Simbioza „ruperea” legăturilor sociale, precum dintre ghetou și cultura din mediul și la internalizarea normelor și penitenciar contribuie, potrivit lui cutumelor specifice culturii mediului Wacquant, la legitimarea actorilor penitenciar. politici de a aplica politici de construire de noi spații destinate Regimul închisorilor în spațiul exercitării controlului70. Raportându- românesc până la Marea Unire se la fenomenul segregării, Douglas S. de la 1918 Massey și Nancy A. Denton constată faptul că acesta este creația insti- În spațiul românesc, Grigore I. tuțiilor, iar efectul este unul structural, Dianu75, fost director de penitenciare, nu individual. „Termenul ghetou împreună cu sociologul Bruno înseamnă lucruri diferite pentru Ștefan76 și cu profesorii de drept penal oameni diferiți. (…) Un ghetou este Ioan Chiș și Alexandru Bogdan Chiș77 un spațiu care este locuit exclusiv de realizează o aprofundată incursiune membrii unui grup, în care trăiesc cronologică asupra evoluției instituției practic toți membrii acelui grup”71. carcerale în spațiul românesc, ofe- Bert Useem și Anne Morrison rindu-ne o imagine de ansamblu Piehl nuanțează această observație, asupra organizării și funcționării peni- afirmând că politicile de construire de tenciarului. noi penitenciare contribuie la men- Sub influența romană și cea ținerea transformării acestora în spații bizantină, Jus Valachicum (Legea de segregare a persoanelor condam- Românească) prevedea executarea nate. Pe de o parte, construirea de noi pedepselor în „temnițele și beciurile penitenciare determină o creștere a din curțile voivodale și boierești”78, de numărului infracțiunilor sancționate cele mai multe ori „detenția [fiind] cu pedepse ridicate de instanțele de premergătoare morții”79. Zidirea în judecată72. Pe de altă parte, acest fapt 1457 a mănăstirii Snagov de către generează probleme suplimentare din Vlad Țepeș marchează trecerea la un punct de vedere economic și social. sistem organizat „dotat cu sofisticate Autoritățile trebuie să decidă dacă mecanisme de schingiuire”80. „Sub investesc mai mulți bani în între- cuvânt că ei trebuiau să facă rugăciuni ținerea penitenciarelor și a persoanelor spre a se pocăi și a li se ierta greșelile,
133 POLIS erau duși într-o cameră ca să se pedepselor grave87. Dispunând de un închine la icoana Maicii Domnului. „Celular nou”, construit în stil N-apucau bine să-și sfârșească rugă- victorian și două corpuri de clădire ciunea și pardoseala le fugea de sub construite din cărămizi, închisoarea picioare, căzând într-o groapă adâncă Aiud marchează sfârșitul ritualurilor și plină de cuțite tăioase, unde mureau de executare în public a persoanelor zbătându-se în chinurile cele mai condamnate de către domnitor la îngrozitoare. Aici și-au găsit moartea pedeapsa cu moartea (prin spânzurare, mulți boieri ai țării”81. ardere pe rug, tăierea capului sau Până la sfârșitul secolului al tragerea în țeapă)88. De regulă, peri- XVIII-lea, expunerea corpului per- oada de detenție era de scurtă durată, soanelor condamnate a reprezentat aceasta fiind însoțită de amenzi89. În „principala țintă a represiunii penale, faza incipientă, închisoarea a urmărit fiind expus pe străzile și ulițele ora- menținerea legăturii persoanelor șelor și satelor, mutilat, dezmembrat, încarcerate cu „rudele și cunoscuții” amputat, spânzurat, purtând la gât acesteia, fiind permise vizitele și tăblița cu faptele comise. Dintr-un primirea de pachete cu mâncare și ceremonial al dreptății, supliciul a băutură, în timp ce, pentru cei săraci, devenit o rutină, făcut cu sânge rece, hrana, îmbrăcămintea și asistența fără remușcări”82. Primele legislații medicală erau asigurate de admi- penale românești reprezentate de nistrația închisorii90. Însă cantitatea de pravilele lui Vasile Lupu (apărute în băutură era limitată la „nu mai mult de 1646 în Moldova) și Matei Basarab un litru de vin și un sfert de litru de (1652, în Muntenia) au instaurat „cel rom sau palincă pe zi”91. mai represiv sistem juridic avut Cu toate acestea, disciplina și vreodată”83, în cadrul căruia cei care izolarea persoanelor condamnate dădeau „drumul noaptea din grajd reprezentau principalele funcții pe oilor” erau spânzurați, iar cei care care le îndeplinea instituția carcerală „îndemnau la lepădare de călugărie” în epoca fanariotă din Transilvania și erau decapitați84. În același timp, se Țările Române în secolul al XVIII-lea. practica tăierea mâinilor, scoaterea În această perioadă, utilizarea lan- ochilor, tăierea limbii, legarea de țurilor și „fixarea condamnaților în cozile cailor, arderea pe rug, moartea butuci la mâini sau la picioare”92 prin sabie etc.85 reprezentau practici primitive recu- În schimb, o raportare diferită la rente, agravând starea de sănătate a pedepsele aplicate persoanelor con- persoanelor încarcerate93. damnate o identificăm în secolele al Reformarea sistemelor punitive XVI-lea – al XVII-lea în Ardeal, aflat feudale a fost inițiată de Nicolae sub jurisdicție maghiară86. Prima Mavrocordat, prin interzicerea atestare a unui loc de deținere datează „dreptului preoților și călugărilor de a din anul 1786, închisoarea Aiud din judeca”94. În același timp, influențat Transilvania fiind destinată executării de corespondențele cu filosofii și
134 Centenarul votului universal masculin din România
împărații occidentali, Nicolae După intrarea în vigoare a Mavrocordat a oferit un nou sens Regulamentelor Organice, pentru a nu închisorilor monahale, și anume acela agrava sănătatea persoanelor încar- de „a alina durerea, pre goi să-i cerate, fiecare temniță primea câte 22 îmbrace, flămânzii să-i sature, de parale pentru custodia și între- bolnavii să-i caute, pe cei din temniță ținerea fiecărui deținut (hrană, îmbră- să-i cerceteze cu milă”95. Un exemplu căminte, lemne de foc)101. elocvent în acest sens este reprezentat În timpul domniei lui Grigore de „una din cele mai moderne mâ- Ghica observăm o accelerare a re- năstiri-penitenciar din Europa”, mă- formelor în Moldova privind îmbu- năstirea Văcărești, zidită de Nicolae nătățirea condițiilor de detenție și Mavrocordat în 1716, în cadrul căreia recunoașterea drepturilor persoanelor „deținuții [erau] scoși la slujbe în încarcerate102. Din dispoziția dom- fiecare zi și tratați în același mod ca și nului, fiecare închisoare dispunea de o infirmii și cerșetorii”96. curte de plimbare, pentru ca per- În schimb, pentru închisorile care soanele încarcerate să fie scoase după nu se aflau sub supravegherea mona- un program zilnic la aer curat103. hală, întreținerea acestora era asi- Un alt moment important este gurată de slugile boierești și de cetă- reprezentat de adoptarea în anul 1851 țenii milostivi, dar și de persoanele a regulamentului intern pentru arestate. Lipsa personalului și nivelul închisoarea Iașului, pe baza căruia se scăzut de supraveghere le-a oferit prevedea obligația asigurării „cu apă a persoanelor arestate însăși posibi- celulelor”, precum și a medica- litatea de a evada97. mentelor necesare persoanelor con- Instituționalizarea temnițelor are damnate104. În plus, „zilnic, trebuia să loc odată cu adoptarea Regulamen- se măture în arest, în interior și în telor Organice (1831 în Muntenia, afară, afumându-se cu rășină sau respectiv 1832 în Moldova), ca ierburi pentru prevenirea îmbolnă- urmare a trecerii ocnelor și temnițelor virilor”105. Pe baza aceluiași regula- sub administrația vornicului tem- ment, se prevede pentru prima oară nițelor, acestea dobândind, în același „interzicerea insultei și bătăii condam- timp, un statut de funcționare 106 98 naților” . De asemenea, se introduce („Regulamentul temnițelor”) . Sub munca obligatorie la ocnă și asi- influență franceză, schimbarea de gurarea asistenței religioase din partea paradigmă generată de reglementarea unui preot, conturându-se astfel, regimului executării pedepselor prin pentru prima dată, funcția „redresării Regulamentele Organice este repre- morale a condamnaților” în cadrul zentată de înlocuirea pedepsei cu închisorilor106. Cu toate acestea, în moartea (prin spânzurare, ardere pe practică, prevederile regulamentului rug, decapitare) cu „bătaia cu basto- nul, (…) munca forțată mai mulți ani nu au fost respectate, motiv pentru în mină și tăierea unei urechi, pentru care, în momentul liberării, starea de ca persoana să fie însemnată”99. sănătate a persoanelor condamnate era
135 POLIS una precară, aflându-se în faza termi- („Departamentul din năuntru”) a nală a mai multor boli107. Administrației Penitenciarelor, înfiin- Efectul pervers al instituționalizării țarea primelor închisori pentru minori, închisorii este reprezentat de insti- organizarea de ateliere în cadrul tuirea cazierului persoanelor încar- penitenciarelor113. „De la o populație cerate, „un certificat pe care [fiecare penală situată la începutul secolului al eliberat] trebuia să-l arate autorităților XIX-lea sub 2.500 de arestați s-a ajuns locale din așezările pe unde treceau la sfârșitul secolului la peste 40.000 de sau în care voiau să-și stabilească arestați. Închisoarea a făcut nesem- domiciliul”108. nificative toate celelalte alternative Regulamentul aprobat prin penale, devenind cel mai important Ordonanța domnească din 14 iulie mijloc de îmblânzire a moravurilor. 1855 a introdus o practică neobișnuită Instituție disciplinară exhaustivă, pentru a preveni transmiterea expe- închisoarea a fost gândită încă de la rienței infracționale: în timpul desfă- început de Ferdinand Dodun de șurării de activități în comun, era Perrières ca principalul aparat de impus „regimul tăcerii” între deținuți, transformat indivizii și societatea. fiind acordat, ca stimulent, „dreptul să Acest rol a fost bine explicat dom- vorbească un timp” deținuților cu nitorilor, de vreme ce atât Grigore bună conduită109. Prin intermediul Ghica Vodă, cât și principele regulamentului observăm încetățe- Alexandru Ioan Cuza și regele Carol I nirea conceptului de recuperare a l-au menținut în cea mai importantă condamnaților în vederea redării funcție și au investit uriașe sume de acestora societății110. Un exemplu bani în proiectul lui penitenciar”114. elocvent este reprezentat de rolul Pe fondul laicizării societății și al atribuit preotului închisorii, care restrângerii atribuțiilor Bisericii, „locuia în localul acesteia și desfășura „sistemul penal medieval ortodox, activități moralizatoare, scopul fiind dominant vreme de 500 de ani, a fost acela că «Dumnezeu nu voiește înlăturat de unul ateu și birocratic”115, moartea păcătosului, ci îndreptarea în cadrul căruia s-a urmărit impunerea lui»”111. unui mecanism de control social116. Un rol important în modernizarea Menținând regula tăcerii în timpul închisorilor românești din Moldova – activităților desfășurate în comun, extinsă ulterior și în Muntenia – i-a domnia lui Alexandru Ioan Cuza a aparținut penalistului și psihologului introdus reglementarea activităților francez Ferdinand Dodun de Perrières, penitenciare ca urmare a aprobării care a deținut funcția de inspector „Regulamentului pentru organizarea general al închisorilor în perioada serviciului stabilimentelor peniten- 1855-1876112. Dintre cele mai im- ciare și cel de binefacere din portante reforme pe care le-a inițiat, România”117. Regulamentul își pro- menționăm trecerea în subordinea punea să revoluționeze sistemul Ministerului de Interne penitenciar, definind închisorile drept
136 Centenarul votului universal masculin din România
„așezăminte de îndreptare”, oferindu- pervertirea conștiinței persoanelor le același statut ca cel al „caselor de condamnate123. binefacere”118. Pe de o parte, Regulamentul prevedea introducerea Reformarea și modernizarea penitenciarelor preventive și aplicarea condițiilor de încarcerare în tratamentului moral, precum și România în perioada 1918-2018 înființarea Corpului Gardienilor119. Pe de altă parte, art. 185 al Regula- În timpul Regatului, organizarea mentului introducea sancțiuni disci- sistemului penitenciar se realizează în plinare aspre pentru deținuți: conformitate cu principiile europene „1. Se va opri vizita din partea ale vremii, noutatea fiind reprezentată familiei; de înființarea unor „comisiuni de 2. Se va interzice corespondența priveghere”, în vederea „reformării cu familia; morale” a persoanelor condamnate124. 3. Se va opri întrebuințarea Aflat sub autoritatea Ministerului de tutunului; Interne, sistemul penitenciar mixt era 4. Se va opri preumblarea; construit în continuare după modelul 5. Se va ține închis și nu se va reprezentat de „deținerea individuală scoate la muncă; pe timpul nopții și activitate în comun 6. Se va opri un fel de bucate sau cu regimul tăcerii pe timpul zilei”125. o distribuție; Schimbarea de paradigmă se reali- 7. Se va osândi la mălai gol; zează treptat, însă efectele acesteia 8. Se va închide într-o chilie conduc mai degrabă la promovarea luminoasă cu lucru; conformismului, în detrimentul „refa- 9. Se va închide într-o chilie cerii morale” a persoanelor con- luminoasă fără lucru; damnate126. Chiar dacă la nivelul le- 10. Se va închide într-o chilie gislației privind organizarea peniten- întunecoasă; ciarelor și a instituțiilor de prevenție – 11. Se vor pune fiare la mâini; adoptată la 30 iulie 1929 – existau în 12. Se vor pune fiare la mâini și la continuare limite în privința aplicării picioare”120. acesteia, ducând la decimarea fizică a Regulamentul nu a fost însă persoanelor condamnate, expuse la aplicat, motiv pentru care revolu- condiții improprii de muncă, iden- ționarea sistemului penitenciar nu a tificăm în această perioadă două mai avut loc121. În schimb, bătaia a schimbări importante privind rolul fost aplicată în continuare ca mijloc de instituției carcerale în raport cu corecție122, motiv pentru care sistemul problematizarea unor noi dimensiuni penitenciar a fost criticat de Ștefan ale fenomenului criminalității127. Stătescu, procuror general al În primul rând, reflecția asupra României, deoarece contribuia la eficienței sistemului penitenciar repre- propagarea imoralității și la cultivarea zintă principalul reper al politicilor de simțului răului, precum și la reformare a sa. Perspectiva predomi-
137 POLIS nantă produce, atât la nivel con- perioadei de izolare complete, este un ceptual, cât și la nivelul implementării bun mijloc de a reechilibra senti- politicilor de reformă, o schimbare mentul sociabilității debilitat prin majoră: fenomenul criminalității nu izolarea totală, «sentiment care trebuia poate fi combătut doar prin aplicarea să se prezideze la întreaga operă de unor pedepse deosebit de severe128. readaptare a condamnaților la viața În al doilea rând, în conformitate liberă onestă»”133. Și acest deziderat a cu „tendințele științei penale și rămas însă neîmplinit, ca urmare a procesuale a vremii”, măsurile de lipsei spațiului necesar pentru prevenție încep să fie incluse în sfera separarea persoanelor condamnate pe dreptului penal. Prevenția post- timpul nopții134. represivă este definită ca fiind un Pe de o parte, prin introducerea drept al societății, întrucât aceasta este cursurilor de alfabetizare și a educației supusă atâta criminalității relevate, cât moral-religioase, s-a urmărit educarea și criminalității latente, motiv pentru și instruirea persoanelor condam- care se încearcă integrarea și aplicarea nate135, prin participarea la „serbări, unitară a măsurilor de „redresare concerte, filme, slujbe, (…) acces la morală și fizică”129. În vederea reali- bibliotecă”136. Observăm că afirmațiile zării acestui obiectiv, se introduce filosofului și istoricului francez pentru prima dată în legislația ro- Michel Foucault referitoare la evoluția mânească principiul „adaptării meto- instituției carcerale sunt valabile și delor și mijloacelor de reeducare și pentru spațiul românesc. În vederea corijare în funcție de personalitatea readaptării persoanei condamnate la fiecărui infractor”130. Lipsa cronică de sistemul social, alături de atenția acor- resurse și de oameni specializați pune dată activităților educative, instruirea piedici concretizării acestui obligatorie se realizează și prin principiu131. includerea obligației de a munci în Având ca model practica peniten- „substanța” pedepsei137. ciarelor irlandeze132, reformarea Pe de altă parte, pentru cei care sistemului penitenciar românesc s-a dădeau dovadă de „rele purtări”, realizat – din perspectiva modifi- măsurile disciplinare aplicate acestora cărilor survenite asupra legislației – în îngreunau procesul de (re)educare. În raport cu următoarele principii: „S-a mod concret, potrivit art. 65 din Legea considerat că izolarea pe durata penitenciarelor și institutelor de pre- limitată pe timp de zi ori noapte este vențiune138, măsurile disciplinare pre- susceptibilă de rezultate bune dacă vedeau inclusiv „interdicția de a lua este aplicată cu moderație, că ea cărți de la bibliotecă”139, precum și devine dăunătoarea sănătății fizice sau „încadrarea în categoria incori- psihice când este împinsă spre o limită gibililor”140, afectând astfel (re)edu- de lungă durată. Se considera că carea persoanelor condamnate. reeducarea deținuților la viața în Progresele limitate realizate în comun în timpul zilei, după expirarea timpul Regatului au fost însă anulate
138 Centenarul votului universal masculin din România
de condițiile vitrege de represiune Transformarea sistemului peni- instaurate de mareșalul Ion Antonescu tenciar după modelul organizării și, ulterior, de regimul comunist141. lagărelor și a coloniilor de muncă a Consecințele nefaste ale încarnării condus la degradarea, exterminarea „Diavolului în istorie”142 au condus la morală și fizică a persoanelor con- distrugerea fizică a persoanelor con- damnate148. În plus, prin organizarea damnate – prin execuție, foamete și penitenciarelor după modelul teroare –, precum și la distrugerea lagărelor, coloniilor de muncă și al întregului sistemului de valori din unităților militare149, persoanele cadrul societății, caracterizat de isto- încarcerate au fost izolate de familii și ricul Alain Besançon drept „falsi- de societate, fiind supuse la înfo- ficarea comunistă a binelui”143. metare și exterminare lentă, fără a Sub efectul anesteziei morale, dispune de asistență juridică, medi- rutinizarea răului determină, după cală, morală și religioasă150. Fără să cum observă Hannah Arendt, înlo- beneficieze de perspectiva liberării, cuirea asasinului cu poliția secretă, persoanelor condamnate li se ofereau care „are în chip miraculos grija ca cele mai atroce condiții de deținere151. victima să nu fi existat câtuși de puțin Pentru a ascunde înfometarea și niciodată”144, motiv pentru care „toate supunerea la condiții inumane de locurile de detenție conduse de poliție detenție, activitatea penitenciarelor a sunt transformate în veritabile găuri de fost considerată „secret de stat”152, uitare în care oamenii se poticnesc din reglementare ce a încurajat utilizarea întâmplare, fără să lase urme obișnuite forței și terorii în cele peste 249 de ale existenței lor trecute, cum ar fi un unități153. Decesul deținuților de la cadavru și un mormânt”145. închisoarea Sighet, precum și al Inițial construcție militară de deținuților de la penitenciarele Aiud, apărare a Capitalei, Fortul nr. 13 Gherla, Pitești etc., ilustrează distru- Jilava a devenit un simbol central al gerea fizică și psihică a condamnaților represiunii îndreptată „spre categorii incluși în sistemul comunist de 146 de opozanți politici ai noii puteri” . „reeducare”154. O imagine de an- „Exterminarea opozanților politici, samblu asupra dimensiunii complexe urmare a filosofiei «dictaturii prole- a represiunii regimului comunist este tariatului» și a «luptei de clasă» ilustrată prin înhumarea persoanelor împotriva concepțiilor capitaliste și decedate în gropi comune, în lipsa pentru proslăvirea «omului nou» după unei evidențe oficiale, pentru a masca modelul sovietelor, a însemnat dezumanizarea sistemului penitenciar. transformarea sistemului penitenciar „Numărul persoanelor executate, în instrumentul de lichidare a elitei decedate ca urmare a relelor trata- țării, a militarilor care au luptat pe mente și a torturii, numărul celor care front, a jandarmilor, a celor care erau s-au sinucis în locurile de deținere, al de etnie germană, a celor care simpatizau cu partidele istorice sau cu celor care au pierit ca urmare a bolilor democrația capitalistă”147. și a înfometării sistematice nu poate fi
139 POLIS stabilit nici măcar în mod relativ, deținere, precum și a tuturor centrelor deoarece cele 93 gropi comune, cimi- de reeducare pentru minori162, sta- tirele unde se înhumau condamnații bilind „un număr maxim de persoane din penitenciare nu aveau o evidență [15.000] ce puteau fi arestate și oficială, exterminarea trebuind să fie condamnate în România”163. secretă pentru ca cei care o realizau să După reorganizarea din 1977 a fie exonerați de răspundere”155. „Într-o sistemului penitenciar, „în socialism, lume bolnavă de dictatură și lipsă de munca, școlarizarea, calificarea și libertate cetățenească reală”156, nu este activitățile culturale (…) nu erau de de mirare faptul că deținuților li se natură să reeduce pe cineva, dar aplicau condiții inumane și degra- dădeau o iluzie că cineva se preocupă dante. Bătaia, foamea, frigul și frica de reeducarea persoanelor condam- au reprezentat principalele metode de nate”164. Astfel, închisoarea a devenit dezumanizare și exterminare aplicate o instituție rentabilă a statului, ca deținuților în perioada comunistă157. urmare a faptului că peste 70% dintre Plasarea închisorilor sub auto- deținuți erau scoși la muncă, motiv ritatea Ministerului de Interne a fost pentru care „producția realizată de urmată de creșterea numărului per- deținuți a crescut într-un ritm rapid, soanelor încarcerate (în special al dublându-se în mai puțin de 10 ani (de legionarilor și deținuților politici)158. la 275.000.000 de lei în 1966 la După valul de arestări din 1950-1953, 572.000.000 de lei în 1976), iar moartea lui Stalin și revoluția din producția la export crescând de Ungaria, sistemul penitenciar aproape 6 ori (de la 3.600.000 de lei la românesc a cunoscut o scurtă perioadă 21.176.000 lei în 1976)”165. După de destindere, care a fost însă urmată 1982, sumele foarte mari alocate de un nou moment de vârf în 1958- pentru modernizarea penitenciarelor 1962, pentru ca, în următorii doi ani, (conform standardelor impuse de re- la presiunea secretarului general al gulamentele internaționale), precum și ONU, Maha Thray Sithu U Thant, pentru sporirea nivelului de securitate deținuții politici anticomuniști să fie (prin instalarea de camere de luat puși în libertate159. vederi) au contribuit la reducerea Revenirea la pedeapsa cu profitului obținut de pe urma muncii moartea160 și introducerea coloniei de prestate de persoanele private de reeducare prin muncă – un nou mod libertate166. de executare a pedepsei privative de Momentul revoluționar din 1989 a libertate161 – au legalizat represiunea reprezentat un moment prielnic pentru din cadrul unităților de detenție. Fără a evaluarea sistemului penitenciar și a se baza pe studii privind dimensiunea elaborării studiilor privind populația criminalității în România, Nicolae criminogenă și a indicelui de crimi- Ceaușescu a dispus desființarea unui nalitate a populației. Protestele din număr de 27 de penitenciare (din penitenciare care au avut loc în totalul celor 45) și de 25 de secții de perioada 1989-1990 și apoi în 1997,
140 Centenarul votului universal masculin din România
respectiv în 2004 au atras un puternic de 0,81:1172. Aceste discrepanțe sur- semnal asupra necesității realizării prind, de fapt, lipsa de interes a reformei sistemului penitenciar prin instituțiilor statului român cu privire la negociere și compromis167. condițiile de detenție, precum și la „Vidul de putere” generat de tergi- perspectivele reinserției sociale173. Ca versarea trecerii penitenciarelor de la urmare a numărului foarte scăzut al Ministerul de Interne la Ministerul supraveghetorilor, soluțiile practicate Justiției a permis extinderea corupției în sistemul penitenciar românesc în în rândul directorilor de penitenciare perioada 2000-2004 s-au axat pe și al cadrelor de conducere din însoțirea deținuților de către cadre în administrația centrală168. „Închisoarea cadrul escortei, precum și plasarea a devenit o instituție atractivă pentru acestora în „camere supra-aglomerate tot mai mulți, deoarece primea de la 23 de ore din 24 (sau chiar mai mult, bugetul statului sume tot mai mari de ora de ieșit zilnic la aer fiind redusă în bani, ce erau gestionate fără un control multe penitenciare la 30 de serios. La adăpostul inflației galo- minute)”174. „În 2003, numărul de pante, banii ceruți pentru construcția a locuri era 37.363, numărul paturilor trei noi penitenciare (Rahova, Giurgiu, instalate, 46.451 pentru 42.815 Arad) nu ajungeau niciodată pentru deținuți, fiecăruia revenindu-i o finalizarea lucrărilor, specialiștii suprafață de 2,5 m2. Conform estimând că din sumele totale alocate recomandării Comitetului pentru s-ar fi putut construi nu 3, ci 9 Prevenirea Torturii din cadrul închisori, dacă ar fi existat un control Consiliului Europei (raportul CPT serios al banilor publici”169. după vizita în România în 1999) Cercetarea realizată în 2005 de privind renunțarea la norma de 6 m3 Asociația pentru Apărarea Drepturilor aer per deținut și adoptarea sistemului Omului în România – Comitetul de calcul în metri pătrați per deținut Helsinki (APADOR-CH) cu privire la (minimum 4 m2), rezultă că la sfârșitul evoluția sistemului penitenciar anului 2003 erau aproape doi deținuți românesc din perioada 1995-2004 a pe un loc”175. scos în evidență faptul că România Condițiile din penitenciare îm- prezenta „una din cele mai dure preună cu tratamentul aplicat asupra legislații penale din Europa”170, pla- deținuților i-au determinat pe aceștia, sându-se pe „podium” în clasamentul nu de puține ori, să recurgă la gesturi privind valoarea raportului dintre extreme. Un exemplu elocvent în numărul cadrelor din penitenciare și acest sens îl identificăm în cazul cel al deținuților, ocupând locul 3 (cu incendiului provocat de șase deținuți 7,9 deținuți la un supraveghetor), fiind minori de la PMT Craiova la 24 depășită de Lituania (8,8:1) și Ucraina septembrie 2004. Incendiul a provocat (8,7:1)171. San Marino și Irlanda de arsuri grave în cazul a cinci minori, Nord se situau la extrema pozitivă, determinând decesul a trei dintre prezentând valori de 0,2:1, respectiv aceștia în zilele următoare176.
141 POLIS
Regimul comunist și organizarea poate tinde spre „sultanism”), contri- justiției pentru o perioadă de cinci buind, în același timp, la formarea decenii pe principii socialiste au lăsat unui proces de concurență în cadrul o moștenire asupra funcționării insti- unui sistem patrimonial180. tuțiilor statului, afectând însăși inde- Ținând cont de acest aspect, Sellin pendența și obiectivitatea înfăptuirii consideră că patrimonialismul postco- actului de justiție177. Odată cu căderea munist complică – și chiar împiedică – comunismului și cu demararea nego- reforma politică și economică din cierilor privind integrarea europeană a spațiul românesc, ca urmare a apariției României, identificăm apariția proce- relațiilor de simbioză care protejează sului de reformare a justiției, interesele puternice ale elitelor pentru subliniind faptul că acesta nu s-a protejarea statu quo-ului181. realizat în mod brusc, existând etape Patronajul și lipsa de independență succesive, de-a lungul cărora iden- a magistraților a încetinit, după cum tificăm opoziția diferiților actori care observă cercetătoarea Ramona Coman, au încercat să atenueze dimensiunea procesul de integrare al României în procesului178. spațiul european la începutul anilor În legătură cu acest aspect, 2000182. Cu toate acestea, Tony Judt constatăm faptul că observațiile lui sublinia faptul că aderarea României a David Stark și László Bruszt sunt reprezentat un adevărat test pentru valabile și în cazul românesc, întrucât Uniunea Europeană, întrucât România identificăm moștenirea structurilor tra- a devenit membru fără a-și rezolva diționale de tip patrimonialism/ toate problemele pe care le întâmpina sultanism din perioada comunistă. în momentul aderării183. Spre deose- Acest aspect este subliniat de Frank bire de guvernele țărilor occidentale, Sellin179, potrivit căruia, începând cu care și-au fixat drept obiectiv prioritar anul 1989, identificăm în România reinserția socială a recidiviștilor, existența patrimonialismului postco- Cristina Dâmboeanu consideră că „în munist, responsabil pentru sistemul România interesul față de acest aspect politic descentralizat la nivelul este aproape inexistent”184. instituțiilor de stat, respectiv la nivelul Argumentul principal pe care partidelor politice în special. Dâmboeanu îl prezintă se construiește Pentru a înțelege observația lui pe lipsa unei strategii clare și pro- Sellin, menționăm faptul că demersul gramatice privind „reintegrarea so- acestuia are ca punct de plecare cială a foștilor deținuți”185. raționamentul lui Weber cu privire la În legătură cu dimensiunea efectele produse de tipul de dominație reintegrării sociale, menționăm faptul patrimonialistă, care angrenează for- că „recidiva reprezintă una dintre cele marea unei rețele de sprijin în jurul mai grave probleme sociale cu care se conducătorului în vederea accesului la confruntă societățile contempo- bunuri și poziții strategice în cadrul rane”186, întrucât generează costuri regimului (care în cazuri extreme ridicate necuantificabile în cadrul
142 Centenarul votului universal masculin din România
societății, care se manifestă pe termen dezvoltarea politică, socială și lung, dintre care menționăm apariția tehnologică192. În pofida unor pro- „sentimentelor de teamă și insecuritate grese limitate, instituțiile carcerale s- trăite de locuitorii zonelor cu rată au definit, în primul rând, ca fiind ridicată a recidivei”187. spații de izolare de restul societății a Pentru a reduce numărul reci- persoanelor condamnate, simultan cu diviștilor, cele mai multe constatări au socializarea acestora într-un mediu scos în evidență „existența unei relații criminogen, îngreunându-se reedu- de inversă proporționalitate între carea și reintegrarea deținuților în severitatea pedepsei și rata ulterioară societate. de recidivă”188. În legătură cu acest Raportându-ne la evoluția insti- aspect, încă din 1976, Tittle și Rowe tuției carcerale, identificăm trei mo- au subliniat faptul că severitatea mente principale care au modelat de-a pedepsei nu reprezintă un factor lungul timpului rațiunea și funcțiile descurajator pentru indivizii „care fac privării de libertate. Inițial, închi- parte din anturaje care definesc soarea apare în contextul necesității favorabil conduita infracțională și „salvării” trupului persoanelor con- sunt, într-o mai mică măsură, damnate, pentru a înlocui supliciul descurajați de pedeapsă”189. Un alt ritualurilor de executare în public. aspect de care trebuie să ținem seama Astfel, privarea de libertate pentru o îl identificăm în cadrul studiilor perioadă de timp este definită ca fiind cognitive care au analizat „percepția o alternativă la pedeapsa condamnării consecințelor punitive ale infracțiunii” la moarte. Ulterior, reforma sistemului în rândul celor care comit actul penitenciar se produce în contextul infracțional, în perioada care precedă discuțiilor privind garantarea dreptului realizarea acestora190. În plus, stig- la demnitate al persoanelor încar- matul generat de statutul de con- cerate, motiv pentru care principala damnat le reduce persoanelor încar- caracteristică a acestei etape este cerate șansa reintegrării în societate, caracterizată de interzicerea utilizării acestea întâmpinând obstacole în torturii și a tratamentelor degradante, privința formării relațiilor interper- pentru a nu pune în pericol sănătatea sonale, precum și a obținerii unui loc și viața persoanei încarcerate. În cele de muncă191. din urmă, este adusă în discuție problematica reeducării și reintegrării Ad finem, a rămas deținutul o persoanelor încarcerate în societate, resursă rentabilă? motiv pentru care rațiunea privării de libertate constă în educarea și Sintetizând incursiunea crono- „salvarea” sufletului deținutului. logică a evoluției instituției carcerale Chiar dacă procesul de reformă a în spațiul românesc, constatăm că instituției carcerale s-a desfășurat într- există o strânsă legătură a meca- un ritm greoi, înlocuirea ghilotinei și a nismelor de coerciție și reeducare cu celorlalte forme de suplicii cu celula
143 POLIS de detenție a reprezentat un prim pas munist, care a urmat exterminarea important în privința sancționării sistematică a trupurilor și sufletelor comportamentelor delincvente. Aflate persoanelor încarcerate, prin diver- într-un continuu proces de reformă, sificarea formelor de tortură. sistemele judiciare au reglementat și O caracteristică neschimbată a implementat o gamă diversificată de instituției carcerale din spațiul româ- forme alternative de executare a nesc este reprezentată de „reformarea” pedepsei, producându-se o redefinire acesteia în raport cu dimensiunea atât la nivel conceptual, cât și la rentabilă atribuită persoanelor con- nivelul politicilor penale, a privării de damnate. Cu alte cuvinte, în peri- libertate: izolarea și reeducarea nu se oadele în care persoanele încarcerate mai realizează în camera de detenție, au fost considerate rentabile din punct ci la domiciliul persoanei condamnate, de vedere economic, datorită pro- prin aplicarea supravegherii la fitului obținut de pe urma muncii distanță, urmărindu-se menținerea prestate de acestea, s-a urmărit legăturii cu mediul de suport (familie, îmbunătățirea minimală a condițiilor prieteni etc.). de detenție pentru a spori capacitatea Raportându-ne la evoluția insti- de muncă a deținuților. Pentru a tuției carcerale în spațiul românesc, reduce nemulțumirile și tensiunile constatăm că aceasta se încadrează în existente în rândul persoanelor dinamica descrisă de Michel Foucault, încarcerate, s-a urmărit „(re)educarea” conform căreia închisoarea a vizat la acestora. În schimb, beneficiul politic început aplicarea sancțiunilor punitive atribuit persoanelor încarcerate a asupra trupului persoanei condamnate condus la aplicarea supliciilor asupra și doar ulterior – de obicei, prin re- trupurilor acestora, pentru a marca forme treptate – (re)educarea sufle- astfel exercitarea puterii politice și a tului acesteia. Din această logică se controlului nu doar asupra deținuților, substrage însă încrâncenarea instituției ci mai ales asupra întregii societăți. carcerale din timpul regimului co-
Note 3 A se vedea Stephen Kotkin, Magnetic Mountain: Stalinism as a Civilization, 1 A se vedea Erving Goffman, University of California Press, „Characteristics of total institutions”, în Berkeley, California, 1997 [1995]; Symposium on preventive and social David C. Engerman, Modernization psychiatry, Walter Reed Army Insitute From the Other Shore: American of Research, Washington, 1958. Intellectuals and the Romance of 2 A se vedea Michel Foucault, A Russian Development, Harvard supraveghea și a pedepsi. Nașterea University Press, Cambridge, 2003; închisorii, traducere din limba franceză, Michael David-Fox, „Multiple postfață și note de Bogdan Ghiu, ediția Modernities vs. Neo-Traditionalism: On a doua, Paralela 45, Pitești, 2005 Recent Debates in Russian and Soviet [1975]. History”, Jahrbücher für Geschichte
144 Centenarul votului universal masculin din România
Osteuropas, nr. 54, vol. 4 (2006), pp. Correction in the Sixteenth and 535-555; Benjamin Nathans, „Soviet Seventeenth Centuries, University of Rights-Talk in the Post-Stalin Era”, în Pennsylvania Press, Philadelphia, 1944, Stefan-Ludwig Hoffman (ed.), Human apud Michel Foucault, op. cit., p. 156. Rights in the Twentieth Century, 10 Michel Foucault, op. cit., pp. 156-157. Cambridge University Press, 11 Ibidem, p. 157. Cambridge, 2011, pp. 166-190; 12 Ibidem. Raymond A. Bauer, The New Man in 13 Ibidem. Soviet Psychology, Harvard University 14 A se vedea Jonas Hanway, The Defects Press, Cambridge, 1952. of Police: The cause of immorality and 4 A se vedea Peter A. Hall, Rosemary C.R. the continual robberies committed, Taylor, „Political Science and the Three particularly in and about the New Institutionalisms”, Political metropolis, J. Dodsley, Londra, 1775. Studies, vol. 44, nr. 5, decembrie 1996, 15 Michel Foucault, op. cit., p. 158. pp. 936-957; Mark Bevir, Democratic 16 Ibidem, p. 159. Governance, Princeton University Press, 17 Ibidem. Princeton, 2010. 18 Ibidem. 5 A se vedea Stephen Skowronek, Building 19 Ibidem. a New American State: The Expansion 20 François Alexandre Frédéric duc de La of National Administrative Capacities, Rochefoucauld Liancourt, Des prisons 1877-1920, Cambridge University Press, de Philadelphie, Du Pont, Paris, 1796, Cambridge, 1982; Sven Steinmo, p. 9, apud Michel Foucault, op. cit., p. Kathleen Thelen, Frank Longstreth (ed.), 160. Structuring Politics: Historical Institu- 21 Michel Foucault, op. cit., p. 160. tionalism in Comparative Analysis, 22 Ibidem, p. 161. Cambridge University Press, Cambridge, 23 Ibidem. 1992; Martin Shefter, Political Parties 24 Ibidem. and the State, Princeton University 25 Ibidem. Press, Princeton, 1994; Juan J. Linz, 26 Ibidem. Alfred Stepan, Problems of Democratic 27 Ibidem, p. 164. Transition and Consolidation, Johns 28 William Blackstone, Commentaire sur Hopkins University Press, Baltimore, le Code criminel d’Angleterre, Knapen, 1996; Jean-Michel Eymeri-Douzans, Paris, 1776, p. 19, apud Michel Jon Pierre (ed.), Administrative Reforms Foucault, op. cit., p. 164. and Democratic Governance, 29 Ibidem, p. 164. Routledge, Londra, 2011. 30 Ibidem, p. 168. 6 A se vedea Theodore J. Lowi, Arenas of 31 Jeremy Bentham, Panopticon, Works, Power, introducere de Norman K. ed. Bowring, vol. IV, William Tait, Nicholson, Paradigm Publishers, Edinburgh, 1843, pp. 60-64, apud Boulder, 2009. Michel Foucault, op. cit., p. 255. 7 Robert J. Turnbull, Visite à la prison de 32 „Principiul lui este cunoscut: la Philadelphie, Paris, 1797, p. 27. periferie, o construcție inelară; în 8 Michel Foucault, A supraveghea și a centru, un turn prevăzut cu ferestre pedepsi…, ed. cit., p. 161. largi, ce dau spre fața interioară a 9 A se vedea Thorsten Sellin, Pioneering in inelului; clădirea periferică este Penology: The Amsterdam Houses of împărțită în celule ce ocupă întreaga
145 POLIS
grosime a construcției; acestea au, Paris, 1838 [1836], II, pp. 123-124, fiecare, câte două ferestre, una spre inte- apud Michel Foucault, op. cit., pp. 298- rior, către ferestrele turnului, cealaltă 300. spre exterior, permițând astfel luminii să 45 Michel Foucault, op. cit., p. 318. străbată celula dintr-o parte în alta. E 46 Ibidem, p. 326. suficientă în aceste condiții plasarea 47 Ibidem, p. 341. unui supraveghetor în turnul central, iar 48 Ibidem, p. 374. în fiecare celulă închiderea unui nebun, 49 Ibidem, p. 342. a unui bolnav, a unui condamnat, a unui 50 Erving Goffman, „Characteristics of muncitor ori a unui școlar. Datorită Total Institutions”, în Simon Dinitz, efectului de contrejour din turn, pot fi Russell R. Dynes, Alfred C. Clarke, observate, decupându-se cu precizie în Deviance. Studies in the Process of lumină, micile siluete captive aflate în Stigmatization and Societal Reaction, celulele de pe circumferință. Câte cuști, Oxford University Press, New York, tot atâtea mici teatre, în care fiecare Londra, Toronto, 1969, pp. 472-494, actor e singur, perfect individualizat și apud Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, în permanență vizibil”, în Michel Sociologia crimei și criminalității, Casa Foucault, op. cit., p. 255. de Editură și Presă Șansa S.R.L., 33 Michel Foucault, op. cit., p. 256. București, 1996, p. 54. 34 Ibidem, pp. 257-258. 51 Ioan Durnescu, Asistența socială în 35 Ibidem, p. 275. penitenciar, Polirom, Iași, 2009, p. 87. 36 „Se cunosc foarte bine toate neajun- 52 Ibidem. surile închisorii, ca și faptul că ea este 53 Gresham M’Cready Sykes, The Society periculoasă când nu e inutilă. Și totuși, of Captives. A Study of a Maximum nimeni nu «vede» cu ce ar putea fi înlo- Security Prison, Princeton University cuită. Închisoarea este soluția detesta- Press, Princeton, New Jersey, 1974 bilă de care nu ne putem lipsi”, în [1958], p. 4, apud Ioan Durnescu, op. Michel Foucault, op. cit., pp. 292-293. cit., p. 87. 37 Ibidem. 54 Erving Goffman, Aziluri. Eseuri despre 38 Ibidem, p. 294. situația socială a pacienților psihiatrici 39 În practică, utilitatea socială prezintă o și a altor categorii de persoane gamă diversificată de dimensiuni. Fără instituționalizate, Polirom, Iași, 2004 a epuiza complexitatea utilității sociale, [1961], p. 18, apud Ioan Durnescu, op. oferim ca exemplu contribuția morală, cit., p. 88. politică, spirituală și/sau intelectuală pe 55 Ioan Durnescu, op. cit., p. 88. care persoana liberată o poate aduce 56 Ibidem. membrilor familiei și societății în 57 Ibidem. ansamblul său. 58 Gresham M’Cready Sykes, op. cit., p. 40 Michel Foucault, op. cit., p. 295. 64, apud Ioan Durnescu, op. cit., p. 88. 41 Louis-Pierre Baltard, Architectonogra- 59 Erving Goffman, op. cit., p. 27, apud phie des prisons, 1829, apud Michel Ioan Durnescu, op. cit., p. 89. Foucault, op. cit., pp. 298-300. 60 Ioan Durnescu, op. cit., p. 87. 42 Michel Foucault, op. cit., pp. 298-300. 61 Craig Hanley, Curtis W. Banks, Philip 43 Ibidem. Zimbardo, „Interpersonal dynamics in a 44 Charles Lucas, De la réforme des simulated prison”, International prisons, Ed. Legrand et J. Bergounioux, Journal of Criminology and Penology,
146 Centenarul votului universal masculin din România
nr. 1, pp. 69-97, apud Ioan Durnescu, 77 A se vedea Ioan Chiș, Alexandru Bogdan op. cit., p. 87. Chiș, Executarea sancțiunilor penale, 62 Jim Murdoch, The treatment of prisoners. Universul Juridic, București, 2015. European standards, Councile of Europe 78 Bruno Ștefan, op. cit., p. 210. Publishing, Strasbourg, 2006, p. 15. 79 Ibidem, p. 211. 63 Ibidem. 80 Ibidem. 64 Ibidem, p. 210. 81 Mihail Kogălniceanu, Cronicele 65 Bert Useem, Anne Morrison Piehl, României sau Letopisețele Moldovei și Prison State: The Challenge of Mass Valahiei, tom II, București, 1872, p. 22, Incarceration, Cambridge University apud Bruno Ștefan, op. cit., p. 211. Press, Cambridge, New York, 82 Bruno Ștefan, op. cit., p. 215. Melbourne, Madrid, Cape Town, 83 Ibidem, pp. 212-214. Singapore, São Paulo, 2008, p. 3. 84 Ibidem. 66 Ibidem. 85 Ibidem. 67 Ibidem, p. 4. 86 Ibidem, p. 214. 68 David Garland, The Culture of Control: 87 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. Crime and Social Order in cit., p. 24. Contemporary Society, The University 88 Ibidem, p. 23. of Chicago Press, Chicago, 2000, p. 194, 89 Bruno Ștefan, op. cit., p. 214. apud Bert Useem, Anne Morrison Piehl, 90 Ibidem. op. cit., p. 15. 91 Ibidem. 69 Loïc Wacquant, „Deadly Symbiosis: 92 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. When Ghetto and Prison Meet and cit., p. 31. Mesh”, Punishment and Society, nr. 3, 93 Ibidem, p. 30. 2001, p. 97, apud Bert Useem, Anne 94 Bruno Ștefan, op. cit., p. 214. Morrison Piehl, op. cit., pp. 42-44. 95 Radu Popescu, „Istoriile domnilor Țării 70 Ibidem. Românești”, în Cronicari munteni, 71 Douglas S. Massey, Nancy A. Denton, Albatros, București, 1973, p. 175, apud American Apartheid, Segregation and Bruno Ștefan, op. cit., p. 215. the Making of the Underclass, Harvard 96 Ibidem, p. 216. University Press, Cambridge, 97 Ibidem. Massuchusetts, Londra, 2001 [1993], pp. 98 Ibidem, p. 218. 2, 18-19. 99 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. 72 Bert Useem, Anne Morrison Piehl, op. cit., p. 34. cit., pp. 174-176. 100 Bruno Ștefan, op. cit., p. 218. 73 Ibidem. 101 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. 74 Ibidem. cit., p. 34. 75 A se vedea Grigore I. Dianu, Istoria 102 Ibidem. închisorilor din România, studiu 103 Ibidem. comparativ. Legi și obiceiuri, 104 Ibidem. Tipografia Curții Regale F. Göble fii, 105 Ibidem. București, 1900. 106 Ibidem. 76 A se vedea Bruno Ștefan, Mediul 107 Ibidem, p. 35. penitenciar românesc. Cultură și 108 Bruno Ștefan, op. cit., p. 218. civilizație carcerală, Institutul 109 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. European, Iași, 2006. cit., p. 35.
147 POLIS
110 Ibidem. 139 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. 111 Ibidem. cit., p. 50. 112 Bruno Ștefan, op. cit., p. 219. 140 Ibidem. 113 Ibidem. 141 A se vedea Andrei Muraru (coord.), 114 Ibidem, p. 220. Clara Mareș, Dumitru Lăcătușu, 115 Ibidem, p. 221. Cristina Roman, Marius Stan, 116 Ibidem. Constantin Petre și Sorin Cucerai, 117 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. Dicționarul penitenciarelor din cit., p. 37. România comunistă (1945-1967), 118 Ibidem. Institutul de Investigare a Crimelor 119 Corpul Gardienilor era organizat în Comunismului în România, Polirom, sistem ierarhic, sub forma organizării Iași, 2008. militare. Gardienii trebuiau să locuiască 142 Leszek Kołakowski, Modernity on în închisoare, având permisiunea să iasă Endless, University of Chicago Press, din penitenciar doar pe baza unei învoiri Chicago, 1990, p. 189 (Modernitatea speciale. În plus, înjurarea sau bruscarea sub un neobosit colimator, trad. De persoanelor condamnate nu le era Mihnea Gafița, Curtea Veche, permisă gardienilor. A se vedea Ioan București, 2007, p. 271], apud Vladimir Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. cit., Tismăneanu, The Devil in History: pp. 37-38. Communism, Fascism, and Some 120 Ibidem, p. 38. Lessons of the Twentieth Century, 121 Ibidem, p. 37. University of California Press, 122 Ibidem, p. 38. California, 2012 [Diavolul în istorie: 123 Ștefan Stătescu, Despre penitenciarele Comunism, fascism și câteva lecții ale noastre, Imprimeria Statului, București, secolului XX, Humanitas, București, 1896, apud Ioan Chiș, Alexandru 2013, pp. 16-17]. Bogdan Chiș, op. cit., p. 43. 143 A se vedea Alain Besançon, Le 124 Ibidem, p. 40. malheur du siècle. Sur le communisme, 125 Ibidem, p. 43. le nazisme et l’unicité de la Shoah, 126 Ibidem, p. 45. Librairie Arthème Fayard, Paris, 1998 127 Ibidem. [Nenorocirea secolului. Despre 128 Ibidem. comunism, nazism și unicitatea Șoah- 129 Ibidem. ului, Humanitas, București, 2015]. 130 Ibidem, p. 46. 144 Hannah Arendt, Originile 131 Ibidem. totalitarismului, ediția a III-a, traducere 132 Ibidem, p. 48. de Ion Dur și Mircea Ivănescu, 133 Ibidem. Humanitas, București, 2014 [1948], pp. 134 Ibidem. 236-237. 135 Ibidem. 145 Ibidem. 136 Bruno Ștefan, op. cit., p. 222. 146 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. 137 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. cit., pp. 52, 55. cit., p. 48. 147 Ibidem, p. 60. 138 Legea pentru organizarea peniten- 148 Ibidem. ciarelor și institutelor de prevențiune, 149 Ibidem, p. 61. Imprimeria Statului, București, 1929, p. 150 Ibidem, p. 63. 81. 151 Ibidem.
148 Centenarul votului universal masculin din România
152 Ibidem. cu moartea era definită ca fiind o 153 Ibidem, p. 61. „măsură excepțională pentru pedepsirea 154 Ibidem, pp. 63-71. celor mai grave infracțiuni îndreptate 155 Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail împotriva orânduirii sociale sau de stat a Bumbeș, Dicționarul ofițerilor și Republicii Române ori a ordinii sale de angajaților civili ai D.G.P., Aparatul drept”. A se vedea Ioan Chiș, Central 1948-1989, Polirom, Iași, 2009, Alexandru Bogdan Chiș, op. cit., p. 79. pp. 273-274, apud Ioan Chiș, 161 Decretul nr. 324 din 16 iulie 1957. A se Alexandru Bogdan Chiș, op. cit., p. 71. vedea Ioan Chiș, Alexandru Bogdan 156 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. Chiș, op. cit., p. 79. cit., p. 99. 162 Decretul nr. 225 din 1977. A se vedea 157 Imelda Chința, Literatura rezistenței la Ioan Chiș, Anul 1977 în penitenciarele totalitarism, Eikon, Cluj-Napoca, 2011, din România, studiu în cadrul Direcției p. 41. Generale a Penitenciarelor prezentat la 158 Estimările privind numărul deținuților Conferința Directorilor Administrațiilor politici arestați în 1944-1955/1964 Penitenciare din Consiliul Europei în variază între 500.000 (Vlad Georgescu), septembrie 1991, apud Ioan Chiș, 600.000 (Raportul final al Comisiei Alexandru Bogdan Chiș, op. cit., p. 86. Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii 163 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. Comuniste din România) și 2.000.000 cit., p. 100. (Victor Frunză), în timp ce numărul 164 Ibidem, p. 99. celor decedați este estimat la cifra de 165 Bruno Ștefan, op. cit., p. 225. 5.000.000 (Gheorghe Boldur Lățescu). 166 Ibidem, p. 226. A se vedea Radu Stancu, Pedeapsa cu 167 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. moartea în România comunistă, Cetatea cit., p. 102. de Scaun, Târgoviște, 2017; Vlad 168 Bruno Ștefan, op. cit., p. 227. Georgescu, Istoria românilor. De la 169 Ibidem. origini până în zilele noastre, 170 Asociația pentru Apărarea Drepturilor Humanitas, București, 1992, p. 259; Omului în România – Comitetul Victor Frunză, Istoria stalinismului în Helsinki (APADOR-CH), Sistemul România, Humanitas, București, 1990, penitenciar în România 1995-2004, p. 395; Gheorghe Boldur Lățescu, publicat în 2005, p. 7, accesat la 2 „Gulagul românesc în cifre”, în aprilie 2018, disponibil la: Memoria ca formă de justiție, Sighet, http://www.apador.org/publicatii/10%2 1994, p. 18; apud Bruno Ștefan, op. cit., 0ani_ro-2005.pdf. p. 222; Comisia Prezidențială pentru 171 Ibidem. Analiza Dictaturii Comuniste din 172 Ibidem. România, Raport final, București, 2006, 173 Ibidem, p. 9. p. 214; Dorin Dobrincu (ed.), Listele 174 Ibidem. morții. Deținuți politici decedați în 175 Ibidem, p. 29. sistemul carceral din România potrivit 176 Ibidem, p. 64. documentelor Securității, 1945-1958, 177 Ramona Coman, Réformer la justice Polirom, Iași, 2008. dans un pays post-communiste: le cas 159 Bruno Ștefan, op. cit., p. 223. de la Roumanie, Editions de 160 În Decretul nr. 212 din 17 iunie 1960, l’Université de Bruxelles, Bruxelles, prin art. 24 din Codul Penal, pedeapsa 2009, p. 13.
149 POLIS
178 Ibidem. Patrimonialism”, în Henry F. Carey 179 Frank Sellin, „Democratization in the (ed.), op. cit., p. 118. Shadows: Post-Communist 182 Ramona Coman, op. cit., p. 16. Patrimonialism”, în Henry F. Carey 183 Tony Judt, „Romania: bottom of the (ed.), Romania since 1989: Politics, heap”, New York Review of Books, 1 Economics, and Society, Oxford, noiembrie 2001, pp. 41-45, apud Lexington Books, Lanham, Boulder, Ramona Coman, op. cit., p. 17. New York, Toronto, 2004, pp. 117-138. 184 Ibidem, p. 296. 180 Max Weber, Economy and Society: An 185 Ibidem. Outline of Interpretive Sociology, 186 Ibidem. University of California Press, 187 Ibidem. Berkeley, 1978 [1922], pp. 231-231, 188 Ibidem, p. 297. 240-241, apud Frank Sellin, 189 Ibidem. „Democratization in the Shadows: Post- 190 Ibidem. Communist Patrimonialism”, în Henry 191 Ibidem. F. Carey (ed.), op. cit., p. 117. 192 Ioan Chiș, Alexandru Bogdan Chiș, op. 181 Frank Sellin, „Democratization in the cit., p. 103. Shadows: Post-Communist
Bibliografie BLACKSTONE, William, Commentaire sur le Code criminel d’Angleterre, ARENDT, Hannah, Originile totalita- Knapen, Paris, 1776. rismului, ediția a III-a, traducere de Ion BURCEA, Mihai; STAN, Marius; Dur și Mircea Ivănescu, Humanitas, BUMBEȘ, Mihail, Dicționarul București, 2014 [1948]. ofițerilor și angajaților civili ai D.G.P., Asociația pentru Apărarea Drepturilor Aparatul Central 1948-1989, Polirom, Omului în România – Comitetul Iași, 2009. Helsinki (APADOR-CH), Sistemul CAREY, Henry F. (ed.), Romania since penitenciar în România 1995-2004, 1989: Politics, Economics, and Society, publicat în 2005. Lexington Books, Lanham, Boulder, BAUER, Raymond A., The New Man in New York, Toronto, Oxford, 2004. Soviet Psychology, Harvard University CHINȚA, Imelda, Literatura rezistenței la Press, Cambridge, 1952. totalitarism, Eikon, Cluj-Napoca, 2011. BENTHAM, Jeremy, Panopticon, Works, CHIȘ, Ioan; CHIȘ, Alexandru Bogdan, Ed. Bowring, vol. IV, William Tait, Executarea sancțiunilor penale, Edinburgh, 1843. Universul Juridic, București, 2015. BESANÇON, Alain, Le malheur du COMAN, Ramona, Réformer la justice siècle. Sur le communisme, le nazisme dans un pays post-communiste: le cas et l’unicité de la Shoah, Librairie de la Roumanie, Editions de Arthème Fayard, Paris, 1998 l’Université de Bruxelles, Bruxelles, [Nenorocirea secolului. Despre 2009. comunism, nazism și unicitatea Șoah- Comisia Prezidențială pentru Analiza ului, Humanitas, București, 2015]. Dictaturii Comuniste din România, BEVIR, Mark, Democratic Governance, Raport final, București, 2006. Princeton University Press, Princeton, DAVID-FOX, Michael, „Multiple 2010. Modernities vs. Neo-Traditionalism: On
150 Centenarul votului universal masculin din România
Recent Debates in Russian and Soviet Studies, vol. 44, nr. 5, decembrie 1996, History”, Jahrbücher für Geschichte pp. 936-957. Osteuropas, nr. 54, vol. 4 (2006), pp. HANLEY, Craig; BANKS, Curtis W.; 535-555. ZIMBARDO, Phillip, „Interpersonal DIANU, Grigore I., Istoria închisorilor dynamics in a simulated prison”, din România, studiu comparativ. Legi și International Journal of Criminology obiceiuri, Tipografia Curții Regale, F. and Penology, nr. 1, pp. 69-97. Göble fii, București, 1900. HANWAY, Jonas, The Defects of Police. DOBRINCU, Dorin (ed.), Listele morții. The cause of immorality and the Deținuți politici decedați în sistemul continual robberies committed, carceral din România potrivit particularly in and about the documentelor Securității, 1945-1958, metropolis, J. Dodsley, Londra, 1775. Polirom, Iași, 2008. JUDT, Tony, „Romania: bottom of the DURNESCU, Ioan, Asistența socială în heap”, New York Review of Books, 1 penitenciar, Iași, Polirom, 2009. noiembrie 2001. ENGERMAN, David C., Modernization KOŁAKOWSKI, Leszek, Modernity on From the Other Shore: American Endless, University of Chicago Press, Intellectuals and the Romance of Chicago, 1990 [Modernitatea sub un Russian Development, Harvard neobosit colimator, trad. de Mihnea University Press, Cambridge, 2003. Gafița, Curtea Veche, București, 2007]. EYMERI-DOUZANS, Jean-Michel; KOTKIN, Stephen, Magnetic Mountain: PIERRE, Jon (ed.), Administrative Stalinism as a Civilization, University Reforms and Democratic Governance, of California Press, Berkeley, Routledge, Londra, 2011. California, 1997 [1995]. FOUCAULT, Michel, A supraveghea și a LINZ, Juan J.; STEPAN, Alfred, pedepsi: nașterea închisorii, traducere Problems of Democratic Transition and din limba franceză, postfață și note de Consolidation, Johns Hopkins Bogdan Ghiu, ediția a doua, Paralela 45, University Press, Baltimore, 1996. Pitești, 2005 [1975]. LOWI, Theodore J., Arenas of Power, GARLAND, David, The Culture of introducere de Norman K. Nicholson, Control: Crime and Social Order in Paradigm Publishers, Boulder, 2009. Contemporary Society, The University MASSEY, Douglas S.; DENTON Nancy of Chicago Press, Chicago, 2000. A., American Apartheid, Segregation GOFFMAN, Erving, Aziluri. Eseuri and the Making of the Underclass, despre situația socială a pacienților Harvard University Press, Cambridge, psihiatrici și a altor categorii de Massachusetts, Londra, 2001 [1993]. persoane instituționalizate, Polirom, MURARU, Andrei (coord.); MAREȘ, Iași, 2004 [1961]. Clara; LĂCĂTUȘU, Dumitru; GOFFMAN, Erving, „Characteristics of ROMAN, Cristina; STAN, Marius; total institutions”, Symposium on PETRE, Constantin; CUCERAI, Sorin, preventive and social psychiatry, Walter Dicționarul penitenciarelor din Reed Army Insitute of Research, România comunistă (1945-1967), Washington, 1958. Institutul de Investigare a Crimelor HALL, Peter A.; TAYLOR, Rosemary Comunismului în România, Polirom, C.R., „Political Science and the Three Iași, 2008. New Institutionalisms”, Political MURDOCH, Jim, The treatment of prisoners. European standards,
151 POLIS
Councile of Europe Publishing, STEINMO, Sven; THELEN, Kathleen; Strasbourg, 2006. LONGSTRETH, Frank (ed.), NATHAN’s, Benjamin, „Soviet Rights- Structuring Politics: Historical Talk in the Post-Stalin Era”, în Stefan- Institutionalism in Comparative Ludwig Hoffman (ed.), Human Rights Analysis, Cambridge University Press, in the Twentieth Century, Cambridge Cambridge, 1992. University Press, Cambridge, 2011, pp. SYKES, Gresham M’Cready, The Society 166-190. of Captives. A Study of a Maximum RĂDULESCU, Sorin M.; BANCIU, Dan, Security Prison, Princeton University Sociologia crimei și criminalității, Casa Press, Princeton, New Jersey, 1974 de Editură și Presă Șansa S.R.L., [1958]. București, 1996. TISMĂNEANU, Vladimir, The Devil in SELLIN, Thorsten, Pioneering in History: Communism, Fascism, and Penology, The Amsterdam Houses of Some Lessons of the Twentieth Century, Correction in the Sixteenth and University of California Press, Seventeenth Centuries, University of California, 2012 [Diavolul în istorie: Pennsylvania Press, Philadelphia, 1944. Comunism, fascism și câteva lecții ale SHEFTER, Martin, Political Parties and secolului XX, Humanitas, București, the State, Princeton University Press, 2013]. Princeton, 1994. TURNBULL, Robert J., Visite à la prison SKOWRONEK, Stephen, Building a New de Philadelphie, Paris, 1797. American State: The Expansion of USEEM, Bert; PIEHL, Anne Morrison, National Administrative Capacities, Prison State. The Challenge of Mass 1877-1920, Cambridge University Press, Incarceration, Cambridge University Cambridge, 1982. Press, Cambridge, New York, ȘTEFAN, Bruno, Mediul penitenciar Melbourne, Madrid, Cape Town, românesc. Cultură și civilizație Singapore, São Paulo, 2008. carcerală, Institutul European, Iași, WACQUANT, Loïc, „Deadly Symbiosis: 2006. When Ghetto and Prison Meet and STANCU, Radu, Pedeapsa cu moartea în Mesh”, Punishment and Society, nr. 3, România comunistă, Cetatea de Scaun, 2001. Târgoviște, 2017.
152 Centenarul votului universal masculin din România
RECENZII
Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar. Presa studențească
Andrei” din Iași, a revistei de științe politice Polis și a Institutului de Studiere a Ideologiilor. Proiectul este coordonat de prof. univ. dr. Sorin Bocancea, unul dintre autori, și este încă în derulare. În cadrul său sunt în pregătire încă cinci volume, unul dintre acestea fiind, practic, o nece- sară continuare a volumului de față, întrucât, așa cum suntem anunțați, va fi prezentată întreaga analiză can- titativă a presei studențești din Iași în perioada comunistă, fiind furnizate deocamdată doar câteva elemente Editura Institutul European, Iași, dintre cele care au reieșit din stu- 2019, Colecția „Texte de frontieră”, nr. dierea unui volum uriaș de docu- 90, prefață de Vasile Sebastian Dâncu, mente, abordarea metodologică origi- postfață de Liviu Antonesei, 612 pagini. nală impunându-le autorilor o altă Volumul Două decenii de tactică de abordare a universului comunism în Iașul universitar. Presa cercetării. La rândul său, volumul studențească, de Sorin Bocancea & despre presa studențească este o Doru Tompea, este cea de-a opta continuare a celui publicat de cei doi lucrare publicată în cadrul proiectului autori în 2015, Două decenii de „După 25 de ani. Comunismul în comunism în Iașul universitar (ceea Europa de Est”, un proiect academic ce explică și titlul volumului de față, de cercetare a comunismului pe cu precizarea temei-mamă), în care diverse coordonate, desfășurat înce- exista doar un capitol dedicat pând cu anul 2014 în organizarea subiectului. Facultății de Științe Politice și Însă a privi volumul de față doar Administrative a Universității „Petre ca pe o lucrare obișnuită, publicată în
153 POLIS cadrul unui oarecare proiect, ar perioada comunistă, prin care au însemna să le facem o mare ne- trecut destui dintre cei care formează dreptate autorilor și operei și să ratăm astăzi elita culturală a comunității și unicitatea acestui demers științific pe bazele căreia s-a construit și o remarcabil. Chiar la o simplă frun- parte importantă din presa postco- zărire a cărții, orice cititor își poate munistă. „Personajele” analizate în da seama imediat că aceasta nu este volum sunt, în foarte mare parte, în rezultatul banal al vreunei obligații viață, ba multe chiar au dat curs contractuale sau o lucrare scoasă „la invitației de a răspunde la unele normă”, ci un volum lucrat cu întrebări pentru acest volum și de a pasiune și rigoare științifică în același participa la lansarea sa, iar Doru timp, cu eforturi consistente, dar și cu Tompea, unul dintre autori, a fost el plăcerea pe care ți-o dă munca la însuși implicat direct în fenomen, ceva care te interesează și, poate la fiind, în perioada 1980-1985, pre- fel de important, cu multă onestitate ședinte al Consiliului Uniunii și transparență, de la precizarea clară Asociațiilor Studenților Comuniști a metodologiei (și a provocărilor (CUASC) din Centrul Universitar aferente) la prezentarea poziționărilor Iași. autorilor și de la analiza echilibrată, Încă de la început, fiecare cititor sine ira et studio, la separarea clară a își poate pune întrebarea legitimă: opiniei și amintirilor (care pot fi este posibil, în aceste condiții, ca selective sau distorsionate) de cifrele demersul științific să-și păstreze statistice și informațiile din arhive, rigoarea, nealunecând într-o prezen- totul fiind prezentat încercând să se tare edulcorată a unui regim nede- evite la maximum judecățile de mocratic sau într-o tentativă de in- valoare superficiale asupra epocii și ventare a unor disidențe inexistente? oamenilor și lăsându-i cititorului Pe de altă parte, este cunoscut că libertatea de a judeca și evalua după presa studențească ieșeană s-a propriile canoane. remarcat într-adevăr în epocă prin Această onestitate intelectuală atitudinea ceva mai puțin obedientă față de regim, în comparație cu restul merită reliefată și pentru că a scrie presei, și chiar prin coagularea unor echilibrat și fără parti-pris-uri despre nuclee de disidență sau măcar a presa studențească ieșeană din strecurării acelor așa-numite „șo- perioada comunistă nu este ca și cum pârle”, iar Sorin Bocancea, celălalt ai studia, de exemplu, iconografia autor al volumului, se autodefinește bizantină sau cine știe ce fenomene ca anticomunist. Ca atare, vin și alte din vremuri de mult apuse: cei doi întrebări: nu cumva se încearcă autori sunt profesori în Iași, trăiesc prezentarea negativă a unei întregi într-o comunitate academică supra- comunități, la grămadă, sau chiar pusă parțial peste cea a universului atentarea la reputația unor persoane? cercetării și cu rădăcini bine înfipte în De toate aceste provocări autorii au presa studențească ieșeană din fost conștienți încă de la volumul
154 Centenarul votului universal masculin din România
anterior și le prezintă deschis: „Preju- fie aplicată deopotrivă și cu bună- decățile pe care a trebuit să le credință tuturor celor analizați). Ca depășesc şi care să asigure corecti- metodă, s-a optat tot pentru un tudinea şi credibilitatea demersului dialog, de data aceasta între datele au fost următoarele: (1) un fost lider rezultate în urma analizei cantitative comunist (cum este Doru Tompea) a întregii prese studenţeşti şi va avea interes să-şi cosmetizeze memoria lui Doru Tompea, căreia i biografia, ceea ce se mai numeşte se adaugă memoriile altor spectatori «tendinţă de faţadă»; (2) un anti- angajaţi cu care autorii au putut lua comunist (cum sunt eu) va avea legătura. interes să scoată doar elemente În ceea ce privește analiza canti- negative din discuţie pentru a arăta că tativă propriu-zisă, singurul demers regimul comunist este unul rău. de această factură referitor la Riscul unei instrumentalizări a po- domeniul studiat și de o anvergură veştii vieţii, în sensul creării artifi- impresionantă, au fost analizate, pe ciale de sens despre care vorbeau lângă numeroase documente de Bertaux, Poirier şi Bourdieu, a partid ce fuseseră deja studiate pentru existat, însă datele biografice ale volumul anterior, încă 3.720 de interlocutorului m-au determinat să pagini de revistă, toate acestea nu exagerez cu hermeneutica suspi- trecând apoi printr-un proces ciunii” (p. 38), scrie, la un moment minuțios și complicat de cuantificare dat, Sorin Bocancea. pe autori și de clasificare a De aceea, ca și în Două decenii de conținutului ideologic/non-ideologic, comunism în Iașul universitar, în realizat cu multă scrupulozitate volumul despre presa studențească metodologică. Definirea variabilelor autorii își iau numeroase precauții într-o astfel de analiză nu este deloc metodologice și de natură etică. Ca ușoară și chiar simpla numărare și atare, a fost adoptată o metodologie măsurare a suprafețelor de pagină complexă și originală, care să elimine publicate de un autor ar reprezenta o cât mai multe dintre riscuri și care provocare descurajantă pentru mulți, face ca demersul științific să păstreze mai ales având în vedere dificultatea în orice moment rigoarea necesară, de a urmări continuitatea activității dincolo de preferințele individuale, și de a acoperi golurile de informație de observațiile sau amendamentele sau datele greu de deslușit (au existat pe care le poate aduce oricine în numere dedicate unor evenimente, au discuție când vorbim despre partea existat numere cumulate, frecvența calitativă a analizei (însăși definirea aparițiilor numerelor de revistă a unora dintre indicatorii analizei fost, în unele cazuri, variabilă, unii cantitative, precum cel al ponderii autori au publicat sub pseudonim sau contribuțiilor ideologice, presupune în perioade diferite și la reviste și o asumare a unor criterii de natură diferite etc.). Dacă ținem cont doar calitativă, dar important este ca de faptul că la revistele studențești alegerile metodologice făcute să fie din Iași au colaborat, într-o măsură justificate și prezentate, iar măsura să mai mare sau mai mică, peste 2.200
155 POLIS de autori, dintre care Doru Tompea a indexului de nume, la care unii autori selectat ulterior 467 de persoane renunță astăzi, din păcate, deși despre care a avut ce să vorbească și ușurează mult munca celor care că tuturor acestora Sorin Bocancea intenționează să utilizeze volumul le-a întocmit fișa de activitate pentru documentare și elaborarea redacțională și publicistică după altor lucrări științifice. șase indicatori de bază și cinci De asemenea, merită recomandată indicatori derivați, avem deja o excelenta prefață semnată de Vasile primă estimare a complexității Sebastian Dâncu, intitulată cercetării presupuse de acest volum. „Radiografia unui comunism de A urmat o lungă perioadă de inter- laborator”, care prezintă o utilă cheie vievare și dialog între cei doi autori, de lectură, viziunea unui sociolog dar și contactarea multora dintre cei reputat asupra metodologiei și implicați în fenomenul presei studen- considerațiile sale asupra utilității țești, pentru aplicarea metodei poli- volumului, considerat un efort foniei. Toate aceste informații despre hermeneutic și fenomenologic ce metodologie, inclusiv definirea indi- oferă „piste pentru a înţelege şi catorilor de bază și a celor derivați, nostalgia din vremurile de azi a unei se găsesc în introducere și în primul părţi importante din populaţie, dar şi capitol, „Povestea vieții în cercetarea motivele pentru necesitatea comunismului din România”. demersului realist şi renunţarea la Volumul continuă cu alte trei utopiile mult prea prezente în media, capitole ample, care prezintă detaliat în discursurile intelectuale sau în apariția și evoluția publicațiilor demagogia politicienilor de azi” (p. studențești ieșene, structurile ce 16). Postfața semnată de Liviu controlau presa studențească și Antonesei (cu titlul „Nea Alecu, nea persoanele care au făcut parte din Alecu/ tunde oaia şi berbecu’…”) redacții și/sau au publicat, dar și este o evocare a amintirilor scriito- clasicii culturii române sau autorii rului despre un personaj important străini care au fost traduși în paginile pentru centrul universitar ieșean în revistelor, încheindu-se cu un capitol perioada comunistă: Alecu Floareș, în care se prezintă și se comentează fostul secretar cu propaganda al activitatea publicistică a lui Doru județului Iași în anii ‘80. Textul lui Tompea în presa din perioada Liviu Antonesei este, în esență, o comunistă și alte aspecte de natură schiță ce reușește prezentarea măririi generală ale temei studiate. și decăderii unui personaj în stil mai Trebuie remarcate și anexele lu- degrabă literar, încheindu-se cu o crării, care includ fotografii inedite, scenă care mi-a amintit de nuvela bibliografia care, pe lângă lucrările „Două loturi” a lui I.L. Caragiale, în generale și periodice, conține care un bătrânel scofâlcit se plimba numeroase documente de partid, regulat şoptind mereu, cu un glas aflate în diferite arhive și studiate de blajin, „Viceversa!… da, viceversa!”. autori la sursă, nemijlocit, precum și În cazul nostru, imaginea cu care se folosirea instrumentului clasic al încheie postfața ni-l prezintă pe fostul
156 Centenarul votului universal masculin din România
„tartor ideologic” al județului ajuns, recunosc că aveam deja așteptări la începutul anului 1990, un oarecare ridicate cu privire la produsul final, funcționar la ADAS, în momentul iar ele au fost pe deplin satisfăcute și ultimei întâlniri cu Liviu Antonesei, chiar întrecute de volumul publicat și pe care îl criticase în ședințe PCR și consider că largi categorii de cititori împotriva căruia luase cândva ar putea găsi în el date și povești de măsuri, atunci când era la apogeul interes. Cei care au trăit în epocă și în puterii: „Ultima oară l-am întâlnit pe mod special în comunitatea Alecu Floareş la începutul anului intelectuală ieșeană vor afla lucruri 1990, pe stradă, în centrul Iaşului, în inedite despre personaje și întâmplări apropierea sediului central al ADAS, de care au avut cunoștință, având un din str. Vasile Alecsandri. Știam deja bun prilej de reflecție asupra pro- că se întorsese la Iaşi şi că lucra la priilor amintiri și raportări la trecut, ADAS. Era îmbrăcat într-un trench cercetătorii vor găsi informație şifonat, un fel de gri-verde, şi purta o (inclusiv statistică) de bună calitate, bască pe cap. Aşa mi-a rămas în memorie…” (p. 553). În acest fel, iar cei tineri și studenții pot înțelege postfața, deși aparent cumva indepen- mai bine cum a funcționat un regim dentă de volumul în sine, mi s-a părut despre care află lucruri uneori a se constitui într-un bun prilej de contradictorii. Chiar și cei care nu reflecție finală și o metaforă cu mare sunt de acord cu unele dintre putere de sugestie vizuală pentru un abordările autorilor, considerând că întreg regim. anumite informații nu sunt complete În încheierea prezentării succinte sau că ar trebui amendate, pot găsi în a acestei adevărate monografii a unei acest volum un excelent subiect de comunități, consistentă din toate polemică intelectuală de calitate. Și, punctele de vedere, nu pot decât să nu în ultimul rând, într-o societate recomand volumul tuturor celor marcată tot mai mult de super- interesați fie de perioada comunistă ficialitate, comoditate, plagiate sau în general, fie de fenomenul presei goana după lucrări publicate în grabă studențești din Iași, precum și celor doar pentru punctaje și CV-uri, în care se documentează în privința care propensiunea spre studiul în biografiilor unor intelectuali români. profunzime, aplicat și riguros devine Cunoscându-i pe cei doi autori și tot mai mult o excepție, consider că având încă dinainte de apariție unele acest volum poate reprezenta unul informații despre perioada înde- dintre modelele demne de urmat lungată în care au lucrat la această pentru autorii de lucrări științifice. carte și despre rigurozitatea cu care au făcut-o, precum și unele discuții Georgeta CONDUR legate de metodologia folosită,
157
Centenarul votului universal masculin din România
Radu Carp, Religion in the Public Sphere. The European and the National Perspectives
noțiune cu evident ecou habermasian, despre care știm că se opune sferei private și, totodată, bănuim că împrumută câte ceva atât din perimetrul instituțional al statului, cât și din domeniul social. Sugestia transmisă de cuprins este că faptul religios este mult prea complex pentru a fi privit doar în legătură cu statul ori cu societatea, și nu cu interacțiunea dintre cele două. Obișnuiți fiind în teoria liberală să distingem (perfect legitim, de altfel) între stat și societate, uităm că religia Debrecen University Press, pare să nu țină seama de aceste Debrețin, 2019, 204 p. deosebiri metodologice. Pentru a nu lungi vorba, temele pe Semnalăm apariția lucării care le anunță cuprinsul cărții sunt Religion in the Public Sphere, următoarele: consolidarea reflecției semnată de universitarul Radu Carp. cu privire la creștinism și democrație Volumul adună opt studii care își în context ortodox (pp. 7-33); faptul propun să dea seamă asupra locului dacă Turcia contemporană pune în pe care religia îl ocupă în cadrul discuție propriul proiect de secu- sferei publice și, mai cu seamă, a larizare (pp. 34-53); dezbateri cano- rolului pe care aceasta îl are de nice și juridice cu privire la exercitat în configurarea acestui autonomia religioasă din România spațiu. (pp. 54-66); întrebarea dacă se poate Înainte de a enumera temele vorbi despre un model european al discutate, trebuie remarcat faptul că religiei în sfera publică (pp. 67-91); autorul nu abordează, așa cum ne-a dilema dacă ar fi util un model obișnuit deja, o literatură vastă și care comun al autonomiei religioase (pp. nu încetează să se îmbogățească de la 92-151); dezbaterea modelului haber- un an la altul despre relația dintre masian cu privire la religie și sfera religie și stat ori dintre religie și publică (pp. 152-160); tipologiile societate. În cauză e sfera publică, o naționale în studiul religiei în cadrul
159 POLIS
Europei (pp. 161-193); în fine, totuși, se uită acest lucru, e pentru că apăsătorul conflict dintre greco- nu puțini sunt cei care împing religia catolici și ortodocși, analizat pe baza la periferia existenței ori, pur și jurisprudenței Curții Europene a simplu, pentru că le lipsește instrucția Drepturilor Omului (pp. 193-203). religioasă elementară dobândită pe Nu există nici un dubiu că autorul băncile școlii. Și iată cum, într-un extrage, în mod firesc subiectiv, cele veritabil cerc vicios, eliminarea mai interesante și mai actuale teme religiei din învățământ, în numele din ampla discuție cu privire la rolului așa-zis periferic în viața prezența religiei în sfera publică. publică, conduce la neînțelegerea Simplul fapt că există prefaceri ce se acelor situații în care religia, dincolo cer așezate într-un triplu context de ceea ce cred oamenii, își arată (juridic, teologic și politic) dovedește importanța. Exemplul pe care autorul că secularizarea nu a tocit cu nimic îl dă în emisiunea evocată este prezența publică a religiei, că idealul prezența islamului în Europa. unora de a mărgini religia la sfera Decidenții politici, formatorii de privată e încă departe de a fi atins și opinie publică și opinia publică, în că, în general, religia are acest general, nu văd posibil un dialog cu specific – bizar, la prima vedere – că islamul deoarece uită că cele două renaște exact atunci când cei mai religii monoteiste au reprezentări mulți o socotesc adormită. diferite asupra religiei. Pe scurt, religia nu se lasă dusă Această carte, odată citită, nu doar din sfera publică. Așa cum însuși că ne întărește în convingerea că autorul acestei cărți spunea într-o religia ca realitate divino-umană se emisiune la Trinitas TV (Credință și manifestă într-un fel care-i este cultură, 5 noiembrie 2018), științele propriu și care scapă înțelegerii sociale, atunci când trebuie să noastre, dar ne formează capacitatea vorbească despre religie (și ar putea de a extrage și alte teme de interes oare să nu o facă?!), se văd puse în din bogăția de manifestare a religiei dificultatea de a nu ști „unde să în sfera publică. Altfel spus, încadreze fenomenul religios” care, îndreptându-ne privirea către subiecte pur și simplu, „iese din tipare”. De și teme pe care autorul pare să le pildă, relația invers proporțională considere importante și, în tot cazul, dintre dezvoltarea financiar-econo- actuale, vom dobândi noi înșine mică a unei țări și prezența religiei în instrumentele de a identifica și de a sensul că bogăția nu conduce automat extrage temele de interes. Iată, la atrofierea organului religios, cum așadar, două motive pentru care ar părea la prima vedere. Cu această carte nu trebuie să lipsească siguranță că religia ar lăsa perplecși din lista lecturilor pe care cetățeanul mult mai puțini oameni dacă nu s-ar ar fi util să le aibă în scopul lărgirii uita că religia e un fapt social și sferei de înțelegere a lumii în care cultural, dar și o formă de mani- trăiește. festare a transcendenței divine. Dacă, Nicolae DRĂGUȘIN
160 Centenarul votului universal masculin din România
Note despre autori
Cristian BOCANCEA este cercetător principal la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi. Licenţiat în filosofie şi istorie la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi (1990), a obţinut Diploma de studii aprofundate (1991) şi Doctoratul în ştiinţe politice (1997) la Université des Sciences Sociales Toulouse I, apoi Doctoratul în filosofie la Universitatea „Al.I. Cuza” (2001). Principalele sale publicaţii sunt: Le Pluralisme politique en Roumanie (CIRESS, Toulouse, 1991); La Roumanie du communisme au post-communisme (L’Harmattan, Paris, 1998); Ştiinţa politicului. Tratat (în coautorat, la Editura Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, 1998); Elemente de asistenţă socială (coautorat, Polirom, 1999); Istoria ideilor politice de la antici la moderni (Polirom, 2002); Meandrele democrației. Tranziția politică la români (Polirom, 2002); Deontologia funcţiei publice – sinteză etico-juridică în context politic (Cantes, 2004).
Sorin BOCANCEA (n. 1970) este profesor doctor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (Institutul European, 2010) și Noi și postcomunismul (Institutul European, 2012). A coordonat: Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Institutul European, 2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (Institutul European, 2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (Adenium, 2015), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (Institutul European, 2015) și Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației (Adenium, 2016). A coordonat împreună cu Daniel Șandrul volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă (Institutul European, ediția I în 2011 și ediția a II-a revăzută și adăugită în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (Institutul European, 2011) și Zece exerciții de inginerie constituțională (Institutul European, 2013), iar împreună cu Radu Carp, volumul Calea europeană a Republicii Moldova (Adenium, 2016). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (Institutul European, 2014) și, împreună cu Doru Tompea, lucrările Două decenii de comunism în Iașul universitar (Institutul European, 2015) și Două decenii de comunism în Iașul universitar. Presa studențească (Institutul European, 2019).
Georgeta CONDUR este licenţiată în Ştiinţe Politice (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) şi în Medicină Generală (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”, Iaşi), absolventă a unui Master de Sisteme şi politici publice locale (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi) şi, din 2010, doctor în Ştiinţe Politice. În prezent este lector universitar şi Prorector comunicare, programe comunitare şi cooperare academică al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Predă cursuri de Comunicare politică, Marketing politic, Introducere în publicitate şi Etică politică la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative. A publicat volumul Comunicare politică – Mijloace
161 POLIS
şi sisteme (2009), mai multe studii în volume colective pe teme diverse, cum ar fi: „Un conflict ideologic transformat în conflict lingvistic: refugiaţi sau migranţi?” (2016), „Modificarea prevederilor constituţionale referitoare la referendum” (2013), „Aspecte etice ale publicării sondajelor de opinie” (2013), „Avatarurile Omului Nou – din comunism în postcomunism” (2011) şi „Democratizare şi demagogie în România postcomunistă” (2001), precum şi articole în revistele Polis, Sfera Politicii, Timpul ş.a. A fost observator de lungă durată al OSCE-ODIHR în Ucraina, este absolventă a programului de schimburi profesionale International Visitor Leadership Program (2018, SUA), a coordonat cercetări de marketing politic, s-a implicat în sectorul ONG (preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia – Club Iaşi) şi în jurnalism, fiind, din 2008 până în prezent, realizator şi prezentator TV (la Tele M Iaşi şi ulterior la Tele Moldova) de emisiuni pe teme politice şi de interes comunitar.
Vladimir-Adrian COSTEA este doctorand la Şcoala Doctorală din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. A publicat articole despre acordarea măsurilor de clemență și dinamica nivelului de ocupare a penitenciarelor în spațiul românesc, dintre care amintim: „Instituţionalizarea, dezinstituţionalizarea şi reinstituţionalizarea Graţierii individuale în România în perioada 2000-2009” (Studia, Romanian Political Science Review, vol. XVIII, nr. 2, 2018, pp. 193-212); „Evoluţia profilului socio-profesional al prefectului în judeţul Gorj, 1990-2015” (Polis, vol. VI, nr. 3, 21, serie nouă, iunie-august 2018 și vol. VI, nr. 4, 22, serie nouă, septembrie- noiembrie 2018); „Aplicarea monitorizării electronice în România: Cum şi în ce condiţii supravegherea la distanţă facilitează reintegrarea persoanei condamnate în societate?” (Revista de drept constituțional, nr. 1/2018, pp. 148-181); „Dinamica suprapopulării şi a condiţiilor de detenţie în penitenciarele din România în perioada 1990-2017” (Revista Română de Sociologie, nr. 3-4, 2018, pp. 303-340).
Dragoş DRAGOMAN is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science. His research interests focus on ethnic relations, social capital, political participation and political geography. Recent publications: Capital social şi valori democratice în România (Institutul European, 2010).
Nicolae DRĂGUȘIN is PhD in Philosophy (2013, Romanian Academy). MA in Human Rights and Democratization (2008, University Ca’Foscari of Venice and University of Uppsala). BA in Political Science (2008, University of Bucharest), Orthodox Theology (2012, University of Bucharest) and Law (2017, University Nicolae Titulescu of Bucharest). Postdoctoral Fellowship (University of Bucharest, 2014-2015). Lecturer at the Christian University „Dimitrie Cantemir” of Bucharest – Communication and Public Relations Department (2010 – present). Scientific Researcher at the Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania (2017-present). Scientific Researcher within the project „Holocaust Memoryscapes”, financed by a grant of Ministry of Research and Innovation CNCS- UEFISCDI (2019).
Bruno DRWESKI est Maîtrise d’histoire à l’Université de Cracovie, Pologne (1979); Docteur en sciences politiques à l’Institut d’Etudes Politiques de Paris (1982); Habilité à diriger les recherches en relations internationales (2002); Enseignant-chercheur à
162 Centenarul votului universal masculin din România
l’Institut National des Langues et Civilisations Orientales, Paris. Membre du Conseil National de l’Association Républicaine des Anciens Combattants pour l’Amitié, la Solidarité, la Mémoire, l’Antifascisme et la Paix.
Alexandru MURARU is Scientific Researcher - Research Department, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences within “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, Romania. PhD in Political Science (2011). During his career, he received fellowships at University of London – Royal Holloway, University of Utrecht (Netherlands), Northwestern University (Chicago, Illinois, USA), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, S.U.A) etc. He held lectures and conferences on recent history topic or the history of mentalities in many academic centers or prestigious universities: Columbia University (New York, USA), Diplomatic Academy (Vienna, Austria), University of Central Florida (Orlando, USA), École Normale Supérieure (Paris, France) etc. He participated in numerous academic programs, workshops, seminars, summer universities in Europe and North America, organized by prestigious academic institutions. He published two academic books: How the Monarchy into a Republic Survives? King Michael, the Romanians and the Royalty since 1989, Curtea Veche Publishing, Preface by Emil Hurezeanu, 2015; The Monarchial Republic: Royal Family Contribution to the Euro-Atlantic Integration of Romania, Junimea Publishing House, 2009. He also edited four academic volumes: Michael I of Romania - Our King: Witnesses, Experiences, Royal Memories, Curtea Veche Publishing, 2018; The King, the Communists and the Crown: The True History of Michael I’s Abdication (together with Andrei Muraru), Polirom Publishing House, 2017; The Royal Year. The Journal Jubilee of 150 years since the founding of the Royal House of Romania (together with Prof. PhD Daniel Șandru), Adenium Publishing House, 2016; Anne, the Queen. Forever Home, Curtea Veche Publishing, 2016. As a result of his researches, he published tens of scientific articles, tens of reviews and articles in cultural journals or newspapers.
Ciprian NEGOIȚĂ este doctor în științe politice la Universitatea din București și fost cercetător la Academia Română, Filiala Iași. A publicat mai multe studii în reviste de specialitate naționale și internaționale, dintre care amintim: „Immunity. A Conceptual Analysis for France and Romania” (Contributions to History of Concepts, Summer 2015, vol. 10, 1, New York and Oxford, pp. 89-109); „From the Concept to the Practice of Parliamentary Immunity” (Polish Political Science Review, vol. 2, 2, 2014, Wrocław, Poland, pp. 58-70); „Imunitatea (parlamentară), puterea politică și guvernarea. Schimbări conceptuale din Evul Mediu și până în epoca modernă”, în Ruxandra Ivan și Vasile Pleșca (Ed.), A guverna/a fi guvernat. Ipostaze ale raportului dintre stat și cetățean (ProUniversitaria, București, 2015, pp. 171-188); „Parliamentary Immunity: A Concept in Evolution”, în Elena Druică, International Conference in Economics and Administration (Editura Universității din București, București, 2015, pp. 255-269); „Imunitatea parlamentară. Limită a democrației în România” (Sfera Politicii, vol. XXII, nr. 1, 177, 2014).
Alexandru RADU este profesor universitar doctor, Facultatea de Științe Politice – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, Departamentul de Formare Didactică și Științe Socio-Umane – Politehnica București. Domenii principale
163 POLIS de activitate în cadrul ştiinţelor politice: studii sistemice (sisteme politice, sisteme parti- diste, sisteme electorale); analiză politică (ştiinţa politică empirică). Autor a peste 100 de publicaţii (carţi, articole, studii, conferinţe, cursuri universitare), din care: Politica între proporţionalism şi majoritarism. Alegeri şi sistem electoral în România postcomunistă (Iaşi, Editura Institutul European, 2012); România partidelor politice (Bucureşti Ed. ISPRI, 2015); „Alegeri parlamentare 2016. România între schimbare politică şi restauraţie sistemică”, în Sfera Politicii nr. 3-4 (189-190), 2016. Redactor-şef al revistei de ştiinţe politice Sfera Politicii. Director editorial al Revistei Române de Studii Electorale, editată de Autoritatea Electorală Permanentă. Vicepreşedinte al Autorității Permanente Electorale – 2004-2007. Consilier personal al președintelui AEP, din 2017.
Ana VĂRZARI CERNEGA este absolventă a cursurilor de licență și a masterului (Dreptul Afacerilor) din cadrul Facultății de Drept a Universității din București. A fost redactor-coordonator al agenției de presă EUROJUST din București (2014-2015), consilier în cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni (2017-2018). La ora actuală este consilier în cadrul Direcției Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă.
Dacian VASINCU a absolvit Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Drept, precum și un masterat în Sociologie la Universitatea din București, specializarea Sondaje de Opinie, Marketing și Publicitate. În perioada 2000-2012 a fost consultant de marketing electoral pentru diverse campanii electorale și diferite firme de marketing și cercetare de piață. Este absolvent al cursurilor postuniversitare în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității afacerilor interne organizate de Colegiul Național de Afaceri Interne, Colegiul Național de Apărare, Colegiul Național de Informații. Este consilier parlamentar (funcționar public) la Senatul României, fiind timp de șase ani coordonator (șef de birou) pentru activități legislative la nivelul grupurilor parlamentare. Este formator autorizat ANC, lector intern pe o serie de cursuri în domeniul legislativ și autorul unor articole în domeniul electoral, juridico-social și de economie regională. Lucrări publicate: „Votul uninominal parlamentar din perspectiva evoluției alegerilor parlamentare din 2008 și 2012 – analiză asupra profilului socio-electoral al parlamentarului actual” (2014); „O analiză a situaţiei politico-parlamentare din Basarabia în perioada 1917-1919” (2017); „The Parliament of Romania – Development or decisive involvement in Romanian Public Policies, Proceedings of the 13th Administration and Public Management International Conference «Policy and Organizational Change in Public Institutions»” (2017); „Alegerile parlamentare din 2016 – o altă etapă din viața politică actuală” (2017).
164 POLIS
Instrucţiuni pentru autori
Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.
STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI
Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.
Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.
TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail
Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.
Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză
Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.
Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.
Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.
Tabelul 1: Model de tabel
SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____
1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.
Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.
POLIS
Redactarea notelor de subsol
Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie
Instructions to Authors
The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.
GENERAL STRUCTURE
The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.
ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address
Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.
Keywords: 4-6 keywords in English
POLIS
All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.
Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011
Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)
_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.
Table 1: Table model
CITATION STYLE
The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.
Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____
1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.
The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.
Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie
Footnote format
In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)
POLIS
Bun de tipar: 2019 • Apărut: 2019 • Format 16 × 24 cm Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 [email protected]; www.euroinst.ro
236