„Democraţia Îşi Datorează Existenţa Creştinismului. Ea S-A Născut În Ziua

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

„Democraţia Îşi Datorează Existenţa Creştinismului. Ea S-A Născut În Ziua „Democraţia îşi datorează existenţa creştinismului. Ea s-a născut în ziua în care omul a fost chemat să realizeze în viaţa sa trecătoare demnitatea persoanei ANUL XVII • NR. 295 • 4 mai 2010 umane, prin libertatea individuală, prin respectul dreptului fiecăruia şi prin practicarea iubirii frăţeşti pentru toţi semenii. Niciodată înainte de Hristos nu au fost formulate asemenea idei. Democraţia este aşadar legată de creştinism, doctrinar şi cronologic. Ea s-a întrupat odată cu el, încetul cu încetul, prin îndelungi tatonări, uneori chiar cu preţul greşelilor şi al recăderii în barbarie.“ Robert Schuman, Pour l’Europe Democraţia creştină în România europeană ii 4 mai 2010 // nr. 295 // 22 plus Valorile SUMAR II EMIL BOC democraţiei Valorile democraţiei creştine III TEODOR BACONSCHI cre tine Pentru o dreaptă populară, în România europeană ş IV ADRIAN PAPAHAGI Partidul Democrat Liberal este un partid foarte tânăr, care s-a Creştinism şi democraţie născut în decembrie 2007 din fuziunea a două curente cu istorii distincte în ultimii 20 de ani: democraţii, care s-au desprins de V ALEXANDRU GUSSI fesenismul defi nit de Ion Iliescu, şi liberalii, care nu au acceptat O posibilă scrisoare către un coleg de generaţie transformarea PNL într-o formaţiune politică dependentă de THEODOR PALEOLOGU oligarhi şi apropiată de PSD. În PDL s-au reunit forţele Interesul politic al dezbaterilor doctrinare politice care cred în modernizarea României, VI BOGDAN TĂTARU-CAZABAN forţele politice care cred că Cultura creştin-democraţiei europene progresul în România de azi este promovat de curentele AURELIAN CRĂIUŢU politice ce aparţin dreptei Moderaţia, liberalismul şi creştin-democraţia europene. S-a spus că Partidul VII IOAN STANOMIR Democrat a trecut brusc de Demnitate umană, democraţie şi creştinism. la stânga la dreapta, uitându- Pledoarie pentru o tradi ie româneasc se faptul că, din 1992, ţ ă gruparea care a refondat PD a făcut o opoziţie fără VIII RADU CARP compromisuri PDSR-ului lui Rela ia Stat–Biseric : EMIL BOC ţ ă Ion Iliescu, apoi PSD-ului modele juridice și conotaţii doctrinare condus de Adrian Năstase. Nu trebuie s uit m c alternan a din 1996 nu a fost posibil decât ă ă ă ţ ă IX RADU PREDA prin coalizarea PD cu partidele istorice din CDR, iar cea din 2004 datorită Alianţei PNL-PD. Evoluţia PD până la fuziunea cu PLD este De la asistenţialism la solidaritate un bun exemplu de corelare a unei formaţiuni politice cu evoluţiile BOGDAN DIACONU din societatea româneasc . ă Responsabilitate socială şi libertate economică Identitatea PDL rămâne o identitate deschisă, pentru că membrii s i vin din orizonturi diferite. Important este s avem cu to ii un set ă ă ţ X PETRE GURAN de valori comune şi un singur scop: modernizarea României. Noi am înţeles să sprijinim iniţiativa privată prin măsuri liberale Şcoala: „Cumplit meşteşug de tâmpenie? radicale, precum cota unică, pe care am reuşit să o menţinem Doamne fereşte!“ inclusiv într-o perioad de criz economic , atunci când multe ri ă ă ă ţă MIHAIL NEAMŢU şi-au crescut fi scalitatea. Fără să ne abandonăm valorile sociale de bază, precum solidaritatea, am ales să clădim viitorul pe Creştinismul în spaţiul public fundamentele responsabilităţii. Adeziunea noastră la Partidul Popular European a însemnat intrarea în familia creştin- XI SEVER VOINESCU democraţilor europeni. După „reorientarea“ PNL, care a ales să facă O politică externă conservatoare – o alian netransparent cu PSD, am r mas singurul partener ţă ă ă rapidă schiţă de portret credibil pentru partidele de centru-dreapta din Europa. Astăzi, PDL este partidul din România cu cei mai mulţi aleşi în parlamentul naţional şi în cel european. Contribuim astfel în mod semnifi cativ la forţa dreptei populare în Europa. După 20 de ani de creştere şi consolidare, a venit vremea unei necesare defi niri de doctrină. Valorile marelui partid al dreptei româneşti trebuie să corespundă principiilor doctrinei populare europene, valorilor „În baza comune ale formaţiunilor politice din familia Partidului Popular European. – viziunii creştine despre Om şi a concepţiei democrate Ne bucură astfel iniţiativa unor intelectuali apropiaţi de valorile creştine despre societate, creştin-democraţiei de a refl ecta asupra identităţii politice populare – voinţei lor comune de a fonda o Uniune Europeană în context românesc. PDL are, fără îndoială, nevoie şi de această federală, înţeleasă ca uniune de popoare libere şi de cetăţeni contribuţie pentru a realiza reconstrucţia dreptei româneşti. Locul nostru în familia popularilor europeni nu poate fi legitim în lipsa conştienţi de responsabilităţile lor, principiilor şi valorilor creştin-democrate. partidele creştin-democrate, centriste şi cu viziuni apropiate Sunt convins c sinteza dintre cre tin-democra ie i liberalismul ă ş ţ ş din Partidul Popular European, ca moştenitori ai Părinţilor clasic, dintre moralitatea şi solidaritatea creştine şi dinamismul liberalismului este formula de succes a unui partid cu vocaţia Fondatori ai Europei, acceptă aceste responsabilităţi şi majorităţii în România europeană. Acestea sunt valorile de care creează o asociaţie internaţională nonprofi t.“ avem nevoie pentru a face faţă dublei provocări a momentului: reforma clasei politice şi ieşirea din criza economică. Preambulul Statutului Partidului Popular European, aprobat EMIL BOC în congresul PPE de la Bonn, în 10 decembrie 2009; este doctor al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj www.epp.org: Basic Documents şi prim-ministru al Guvernului României. 22 PLUS // nr. 295 // 4 mai 2010 iii Pentru o dreaptă populară, în România europeană România europeană merită o clasă politică naţionalism, fiindcă valorile asistenţialismul socialist, doar europeană. Politica europeană înseamnă creştine sunt valori aparent filantrop. în primul rând libertate responsabilă, universale, care nu cunosc În viziunea creştin- dreptate şi solidaritate. Toate acestea sunt frontiere. Comunitarismul democrată, demnitatea fiinţei valori autentic creştine. naţionalist al extremei drepte umane este transcendentă. Europa însăşi, aşa cum ni se prezintă interbelice sau actuale este Drepturile omului sunt astăzi, este un dar al creştinismului. străin de spiritul creştin, care rezultatul acestei demnităţi, Drepturile Omului sunt într-o măsură pune omul înaintea nu ale unui contract social. copleşitoare produsul Bunei Vestiri. comunităţii. În timp ce Tradiţia creştină nu admite Uniunea Europeană liberă, responsabilă extrema dreaptă şi extrema tratarea omului ca obiect al şi solidară este reflexul de durată al stângă se întâlnesc în ştiinţei sau al politicii. Omul democraţiei creştine. discursul resentimentului şi este subiectul propriului său Creştinismul a inspirat gândirea şi al urii de rasă şi de clasă, destin, iar natura sa nu poate acţiunea Părinţilor Fondatori ai Uniunii democraţia creştină propune fi alterată fără a-i altera Europene, Robert Schuman, Konrad universalitatea libertăţii şi demnitatea. De aceea, Adenauer, Alcide De Gasperi, iar viziunea demnităţii persoanei umane, democraţia creştină nu poate creştină despre om şi societate constituie cultura solidarităţii şi accepta manipularea genetică fundamentul doctrinar al Partidului responsabilităţii. sau identitară a persoanei Popular European. Nu vom ieși din confuzia umane. Deşi acceptăm socială în care ne-am afundat progresul ştiinţei ca produs al rin afilierea la PPE, marele până când politicienii nu vor creativităţii naturale a partid al dreptei din România proiecta în viața publică omului, nu admitem trebuie să preia sursele creștine agenda forțelor vii ale practicile care aduc atingere ale construcției europene. Este națiunii noastre. fiinţei umane. datoria noastră, oameni politici Există în România nenumăraţi Viziunea creştină asupra şi intelectuali, să gândim această oameni onești şi competenţi, omului este fructul concepției Preaşezare doctrinară. Nouă ne revine ale căror conştiinţe şi voturi creştine despre lume. Omul sarcina de a fundamenta proiectul nu pot fi cumpărate. Există în este o fiinţă creativă, iar democraţiei creştine într-o ţară majoritar România întreprinzători care creaţia sa îmbogăţeşte şi ortodoxă şi de a îmbogăţi dimensiunea nu şi-au făcut averea prin afectează totodată natura. răsăriteană a popularismului actual. afaceri dubioase. Există în Poluarea şi distrugerea Alături de adepții liberalismului, care se România universitari, medici, mediului au atins o amploare opun legitim derapajelor colectiviste de cercetători cu studii de care abia acum ne dăm teodor baconschI stânga, suntem chemaţi să contribuim la strălucite. Există în România seama. Responsabilitatea faţă unificarea şi reconstrucţia dreptei în artişti de excepţie, scriitori de de noi înşine şi faţă de România. anvergură, sportivi de elită. generaţiile ce vor veni ne Fără o doctrină consecventă, Există în România o clasă de mijloc Societatea românească este sătulă de impune să temperăm excesele şi să dăm popularismul poate degenera în populism. formată din cetățeni care au călătorit, au bâlci, de marea trăncăneală, de indecenţă, dovadă de îndoită creativitate, pentru a Fără asumarea unei doctrine creştin- văzut şi au înţeles că se poate trăi şi altfel. de necinste şi de discursul urii. Un ne asigura bunăstarea fără a ne periclita democrate clare, afilierea PDL la PPE Există în România oameni cinstiţi, tineri adevărat partid popular trebuie să viitorul. Dar noi nu facem din protejarea riscă să rămână o formalitate şi bătrâni, la sat şi la oraş, bogaţi şi săraci, înţeleagă acest mesaj. Decenţa, naturii o religie seculară, nici nu internațională
Recommended publications
  • 12 Companii 13
    Ziarul Financiar l Vineri, 13 mai 2011 13 AnAliz + - P olitic + tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected] www.zf.ro Toamna anului 2000. |n fa]a unei mul]imi entuziaste Petre Roman \[i lanseaz` candidatura pentru alegerile preziden]iale. Prezentarea candidatului cade \n sarcina lui Traian B`sescu. „Petre e[ti cel mai bun!“, strig` B`sescu, fluturåndu-[i måinile \n aer. |n prim`vara anului urm`tor Petre Roman avea s` fie \ndep`rtat de la [efia PD de acela[i B`sescu. Pe cer r`s`rea steaua lui. Manifeståndu-[i sprijinul pentru Emil Boc la conducerea PDL (fostul PD), B`sescu arat` c` nu s-a putut desprinde nici la [ase ani de mandat preziden]ial de fostul s`u partid pe care \ncearc` \n continuare s`-l controleze. Partidul are aceea[i problem`: nu se poate desprinde de Traian B`sescu, omul care i-a adus toate victoriile \nsemnate \n lupta politic`. Carisma lui B`sescu a f`cut diferen]a. Boc [i Blaga, doi lideri f`r` carism` se bat s` conduc` un partid plin de sine, dar uråt de to]i IULIAN ANGHEL pre[edintele Traian B`sescu desemneaz`, potrivit ILIESCU, ROMAN, B~SESCU – STÅLPII UNEI ISTORII JALONATE DE TR~D~RI {I IUBIRI DE O ZI Constitu]iei, un premier care s` formeze Guvernul artidul Democrat Liberal \[i alege måine din råndurile partidelor care au intrat \n Parlament. Momentele cheie ale PD \n ultimii 20 de ani pre[edintele pentru urm`torii patru ani. Manevra i-a ie[it de dou` lui Traian B`sescu - \n Are de optat \ntre actualul pre[edinte 2004, cånd l-a desemnat pe T`riceanu, de[i acesta nu 23 DECEMBRIE 1989 pre mierul Emil Boc [i „buldogul“ Vasile avea o majoritate parlamentar`, [i \n 2008, cånd l-a Se \nfiin]eaz` Frontul Salv`rii Na]ionale, ca organ Blaga, secretarul general al PDL.
    [Show full text]
  • Post-Communist Romania: a Peculiar Case of Divided
    www.ssoar.info Post-communist Romania: a peculiar case of divided government Manolache, Cristina Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Manolache, C. (2013). Post-communist Romania: a peculiar case of divided government. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 13(3), 427-440. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-448327 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Post-Communist Romania 427 Post-Communist Romania A Peculiar Case of Divided Government CRISTINA MANOLACHE If for the most part of its post-communist history, Romania experienced a form of unified government based on political coalitions and alliances which resulted in conflictual relations between the executive and the legislative and even among the dualist executive itself, it should come as no surprise that the periods of divided government are marked by strong confrontations which have culminated with two failed suspension attempts. The main form of divided government in Romania is that of cohabitation, and it has been experienced only twice, for a brief period of time: in 2007-2008 under Prime-Minister Călin Popescu Tăriceanu of the National Liberal Party and again, starting May 2012, under Prime Minister Victor Ponta of the Social Democratic Party.
    [Show full text]
  • EUI RSCAS Working Paper 2021
    RSC 2021/44 Robert Schuman Centre for Advanced Studies Integrating Diversity in the European Union (InDivEU) The Politics of Differentiated Integration: What do Governments Want? Country Report - Romania Claudia Badulescu European University Institute Robert Schuman Centre for Advanced Studies Integrating Diversity in the European Union (InDivEU) The Politics of Differentiated Integration: What do Governments Want? Country Report - Romania Claudia Badulescu EUI Working Paper RSC 2021/44 Terms of access and reuse for this work are governed by the Creative Commons Attribution 4.0 (CC- BY 4.0) International license. If cited or quoted, reference should be made to the full name of the author(s), editor(s), the title, the working paper series and number, the year and the publisher. ISSN 1028-3625 © Claudia Badulescu2021 This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 (CC-BY 4.0) International license. https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ Published in March 2021 by the European University Institute. Badia Fiesolana, via dei Roccettini 9 I – 50014 San Domenico di Fiesole (FI) Italy Views expressed in this publication reflect the opinion of individual author(s) and not those of the European University Institute. This publication is available in Open Access in Cadmus, the EUI Research Repository: https://cadmus.eui.eu Robert Schuman Centre for Advanced Studies The Robert Schuman Centre for Advanced Studies, created in 1992 and currently directed by Professor Brigid Laffan, aims to develop inter-disciplinary and comparative research on the major issues facing the process of European integration, European societies and Europe’s place in 21 st century global politics.
    [Show full text]
  • Media Monitoring
    MEDIA MONITORING GRAPHIC REPORT SEPTEMBER – DECEMBER 2013 METHODOLOGICAL FRAMEWORK PERIOD 1 September –31 December2013 MONITORED MEDIA 8 TV Stations News broadcasts of Antena 1, PROTV, Realitatea, TVR1 Newspapers Adevarul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Romania Libera PUBLICATIONS SELECTION All publications related to political topics, such as state institutions, political parties and political leaders NUMBER OF ANALYZED PUBLICATIONS 3’375 MAIN INDICATORS Date of the publication, month, media, mentioned institutions, political parties, leaders, subject (who has expressed the opinion) and object (to whom the opinion has been expressed) 2 MOST MENTIONED POLITICIANS Victor‐Viorel Ponta 1084 Traian Băsescu 833 Crin Antonescu 520 Liviu Nicolae Dragnea 204 Sorin Oprescu 140 Valeriu Ştefan Zgonea 128 Dan Voiculescu 110 Eugen Gheorghe Nicolăescu 92 George Becali 84 Daniel Chițoiu 78 Ramona‐Nicole Mănescu 73 Elena Udrea 72 Varujan Vosganian 56 Dan‐Coman Şova 56 Daniel Constantin 50 Adrian Năstase 50 Radu Stroe 48 Emil Boc 46 Laura Codruța Kovesi 46 The data is represented in information units Monica Macovei 44 September-December 2013 3 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 4 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 5 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS TRAIAN BĂSESCU 140 0 Media Rating -3.8 120 ‐1 100 ‐2 80 ‐3 60 ‐4 40 ‐5 20 ‐6 0 ‐7 September October November December Positive Negative Media Rating 6 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS VICTOR-VIOREL
    [Show full text]
  • Populism in Central Europe
    Organiser: Objectives of this book are: The Association for International Affairs (AMO) is a Czech non-govern- ■ To examine the factors that feed the contemporary populist facet of Central European politics. mental organization that conducts research, and hosts educational pro- ■ To critically analyze the concept of populism: Is populism an inherent feature of politics? grams in the fields of international affairs, foreign policy and security ■ To discuss the historical and ideological roots of Central European populism: What has influenced studies. AMO, established in 1995, the formation of populism in Central Europe? is currently one of the leading institu- With kind support of: tions of its kind in the Czech ■ To ask whether the features shared by the Central European states outweigh their differences and Republic. whether there is such phenomenon as "Central European populism". The Research Center of AMO pro- Václav Nekvapil and Maria Staszkiewicz (editors) vides independent expert analyses, supports discussions at various levels and provides solutions for these issues. EMBASSY OF THE REPUBLIC OF POLAND IN PRAGUE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS OF THE CZECH REPUBLIC POPULISM IN CENTRAL EUROPE Populism in Central Europe Editors: Václav Nekvapil and Maria Staszkiewicz Compiled by: Vendula Peisertová, Jiří Bednář, Lauren Trigero, Adéla Jurečková, Jitka Jurková, Lenka Ryjáčková and Vlaďka Votavová Translations: Gwendolyn Albert (Eva van de Rakt: Opening Remarks; Marie Gailová: Populism in the Context of "the Roma Question"; Jiří Musil: Reflections on Czech Populism; Václav Nekvapil: Populism and the Role of Political Parties in the Czech Republic and Lukáš Benda: Populism in Contemporary Hungarian Politics) Designed by: Tomáš Barčík – design studio Printed by: BCS, s.
    [Show full text]
  • Crisis Management in Transitional Societies: the Romanian Experience
    Crisis Management in Transitional Societies: The Romanian Experience Crisis Management in Transitional Societies: The Romanian Experience Editors: Julian Chifu and Britta Ramberg Crisis Management in Transitional Societies: The Romanian Experience Editors: Iulian Chifu and Britta Ramberg Crisis Management Europe Research Program, Volume 33 © Swedish National Defence College and CRISMART 2007 No reproduction, copy or transmission of this publication may be made without written permission. Swedish material law is applied to this book. The contents of the book has been reviewed and authorized by CRISMART. Series editor: Bengt Sundelius Editors: Iulian Chifu and Britta Ramberg Printed by: Elanders Gotab 52862, Stockholm 2007 ISSN 978-91-85401-64-2 ISBN 1650-3856 For information regarding publications published by the Swedish National Defence College, call +46 8 553 42 500, or visit www.fhs.se/publikationer. See also www.crismart.org Table of Contens Foreword Britta Ramberg and Iulian Chifu 7 List of Acronyms 9 I. Introduction 11 Chapter 1 – Introduction Britta Ramberg and Iulian Chifu 13 Chapter 2 – The Political and Institutional Context of Crisis Management in Romania Ionut Apahideanu 41 II. Creeping Crises 71 Chapter 3 – Coping with a Creeping Crisis: The Government’s Management of Increased Drug Trafficking and Consumption in Romania Lelia-Elena Vasilescu 73 Chapter 4 – The Romanian Healthcare Crisis, 2003 Oana Popescu 115 III. Acute Domestic Crises 151 Chapter 5 – Bribery in the Government Ionut Apahideanu and Bianca Jinga 153 5 Table of Contents Chapter 6 – The Jean Monet Bombing Delia Amalia Pocan 191 Chapter 7 – The 1998–1999 Miners’ Crisis Cornelia Gavril 215 Chapter 8 – The National Fund for Investments Andreea Guidea 253 IV.
    [Show full text]
  • EU-27 WATCH No.7
    EU-27 WATCH No. 7 ISSN 1610-6458 Issued in September 2008 Edited by the Institute for European Politics (IEP), Berlin in collaboration with the Austrian Institute of International Affairs, Vienna Institute for International Relations, Zagreb Bulgarian European Community Studies Association, Institute for World Economics of the Hungarian Sofia Academy of Sciences, Budapest Center for European Studies / Middle East Technical Institute for Strategic and International Studies, University, Ankara Lisbon Centre européen de Sciences Po, Paris Institute of International and European Affairs, Centre d’étude de la vie politique, Université libre de Dublin Bruxelles Institute of International Relations, Prague Centre d’Etudes et de Recherches Européennes Institute of International Relations and Political Robert Schuman, Luxembourg Science, Vilnius University Centre of International Relations, Ljubljana Istituto Affari Internazionali, Rome Cyprus Institute for Mediterranean, European and Latvian Institute of International Affairs, International Studies, Nicosia Riga Danish Institute for International Studies, Mediterranean Academy of Diplomatic Studies, Copenhagen University of Malta Elcano Royal Institute and UNED University, Madrid Netherlands Institute of International Relations European Institute of Romania, Bucharest ‘Clingendael’, The Hague Federal Trust for Education and Research, London Slovak Foreign Policy Association, Bratislava Finnish Institute of International Affairs, Helsinki Stockholm International Peace Research Institute Foundation
    [Show full text]
  • Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Păun, Mihaela Gabriela
    www.ssoar.info Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Păun, Mihaela Gabriela Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Păun, M. G. (2014). Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity. International Letters of Social and Humanistic Sciences, 17, 42-48. https://doi.org/10.18052/www.scipress.com/ILSHS.17.42 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de International Letters of Social and Humanistic Sciences Online: 2013-11-20 ISSN: 2300-2697, Vol. 17, pp 42-48 doi:10.18052/www.scipress.com/ILSHS.17.42 © 2014 SciPress Ltd., Switzerland Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Mihaela-Gabriela Păun Secondary School No. 1, 26 Cireșului Street, Balș, Olt County, Romania E-mail address: [email protected] ABSTRACT The study is a focused application on the imagology field. The thesis in whose direction it is argumented is the following: a) the concept of identity retrieved in psychology, sociology, philosophy; b) the vision of the Romanians about themselves sequential exposed in the pages of the magazine „Dilema Veche” (“Old Dilemma”) in the period September-October 2006. Recently appeared on the scientific scene, the concept of identity is an essential component of the social contemporary existence. Romanian masters discover with sadness that in 2006 elements of cultural and identity, tradition are still imported and that’s why, badly understanding democracy and liberty, Romanians allow themselves anything: gregarious spirit, colloquial talking, violence, brutish, arbitrariness.
    [Show full text]
  • The Role of National Identity in the Trajectory of Romania's
    The Role of National Identity in the Trajectory of Romania’s Foreign Policy (1990-2007) Loretta Crina Salajan Thesis submitted in fulfilment of the requirements for the degree of PhD in International Politics Aberystwyth University October 2014 DECLARATION This work has not previously been accepted in substance for any degree and is not being concurrently submitted in candidature for any degree. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT I This thesis is the result of my own research, except where otherwise stated. Where correction services have been used, the extent and nature of the correction are clearly marked in footnotes. Other sources are acknowledged by footnotes giving explicit references. A bibliography is appended. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT II I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available for photocopying and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT III I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be deposited in the University’s Institutional Research Repository. Signed Date 22 October 2014 Abstract This thesis explores the significance of national identity in shaping the trajectory of Romania’s foreign policy between 1990 and 2007. It explains why and how Romania’s Euro-Atlantic national identity was subject to re- definitions and discursive dialogue prior to the European Union accession on 1 January 2007, as well as how and why these identity re-definitions influenced the state’s foreign policy decisions. The research employs a multi- dimensional framework of national identity, which draws from four academic literatures related to: constructivism, nationalism studies, collective memory and self-esteem and international recognition.
    [Show full text]
  • NATO Parliamentary Assembly
    NATO Parliamentary Assembly 055 SESA 11 E rev. 2 57th ANNUAL SESSION BUCHAREST, ROMANIA, 7 - 10 OCTOBER 2011 The Parliament (Chamber of Deputies and Senate) of Romania Bucharest, Romania DRAFT PROGRAMME Friday 7 October 13.00 - 14.00 NATO PA Coordination Meeting (for members of the Bureau, Committee and Sub-Committee Chairpersons and Rapporteurs only) (Sala N Iorga) 14.30 - 16.30 NATO - Russia Parliamentary Committee (for members of the Standing Committee and the leaders of the Russian Federation Delegation only) (Sala N Balcescu) 17.00 - 18.00 Meeting of the Secretaries of Delegation (Sala N Iorga) Evening reserved for embassies and consulates Saturday 8 October 8.15 - 9.30 Meetings of the political groups* - Conservative, Christian Democrat and Associates (Sala N Iorga) - Alliance of Liberals and Democrats (Sala N Balcescu) - Socialist (Plenary Hall, Senate) 9.45 - 13.00 Committee Meetings - Committee on the Civil Dimension of Security (Sala N Iorga) - Defence and Security Committee (Plenary Hall, Senate) - Economics & Security Committee (Sala N Balcescu) - Political Committee (Plenary Hall, Chamber of Deputies) 13.00 Break for lunch 14.30 - 18.00 Resumption of Committee meetings (same rooms) 20.00 Dinner for the Members of the Standing Committee and the Heads of Associate, Regional Partner and Mediterranean Associate Member delegations, hosted by Mr Sever Voinescu-Cotoi, Head of the Romanian Delegation, at the National Military Circle 20.00 Dinner for the Secretaries of Delegation, hosted by Mr Gheorghe Barbu, Secretary General of the Chamber of Deputies, and Mr Ion Moraru, Secretary General of the Senate, at the Jukebox Club ___________________ * At the request of the leaders of the political groups P.T.O.
    [Show full text]
  • Guvernul Emil Boc a C\Zut Pag
    CALL YOUR CALL YOUR COUNTRY COUNTRY VORBEŞTI CU ŢARA TA VORBEŞTI CU ŢARA TA ÎNCEPÂND DE LA 10 EUROCENT/MIN Gazeta ÎNCEPÂND DE LA 10 EUROCENT/MIN Info pe wind.it Info pe wind.it NOUA Rom=neasc\ Nr. 38, An VII 9 - 15 octombrie 2009 [email protected] s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 € Frauda mic\ Sorin Cehan Guvernul Pentru alegerile preziden]iale din noiembrie, Ministerul rom=n Emil Boc de Externe va organiza 55 de sec]ii de vot `n Italia. Senatorul pag. PSD Titus Corl\]ean a acuzat a c\zut 3 PDL c\ m\re[te num\rul sec]iilor pentru a frauda alegerile [i c\ Deputa]ii [i senatorii au aprobat vrea s\-[i pun\ oameni fideli la mo]iunea de cenzur\ "11 `mpotriva conducerea noilor sec]ii. PDL a Rom=niei", iar Guvernul Boc II a fost replicat c\ prin m\rirea num\rului demis. Urmeaz\ ca pre[edintele de sec]ii, mai mul]i rom=ni vor B\sescu s\ numeasc\ un nou premier. putea vota, acuz=nd PSD-ul c\ Liberalii l-au propus pe primarul vrea s\ `ngr\deasc\ votul din Sibiului, Klaus Johannis. diaspor\. ~nfiin]area mai multor sec]ii de vot este, f\r\ `ndoial\, un lucru La 11 ani, Garoflid bun. Dar care e miza `n diaspor\? Statisticile ne spun c\ de Emanuela Barbu, fiecare dat\ c=nd num\rul de sec]ii de vot a fost m\rit, num\rul pag. aleg\torilor a sc\zut. La ultimele dubleaz\ poetul 15 alegeri, `n 16 sec]ii au votat 2000 de oameni.
    [Show full text]
  • Public Theology: Historical Milestones
    SOCIAL AND EDUCATIONAL STUDIES Public Theology: Historical Milestones Teofil Stanciu Abstract: Public theology is a relatively new theological field, but its themes and concerns are as old as the interaction between the Christian community and society. Different ages prompted different emphasis and approaches. This by far is not a way of pretending that public theology always existed in some form. This article is a biographical and historical investigation in tune with the defining features and interests of public theology and public theologians. The selection of the figures discussed here – without accounting for a complete history – aims to reflect the theoretical, practical, contextual and ecumenical aspects of public theology. Keywords: Christian history, common good, public life, social action, social ethics, public theology The historical approach is one of the three directions or types of public theology, according to Harold Breitenberg1. In following this approach, theological researcher would look for “some key theologians and theological discourses and their contributions to the formation of public theology” (Kim, 2017: 40). Such a task is not concerned only with legitimizing a relatively new theological field, but also with exploring themes, conceptions, actions, models, methods, seminal reflections that predate the emerging of public theology as academic discipline. For the purposes of this article, we will draw on previous undertakes such as Kim’s chapter (2017: 40–66 ) in A Companion to Public Theology, a historical excursus of Duncan B. Forrester (2004: 5 – 19) or the six stories about the origins and development of public theology as told by Dirk J. Smit (2013: 11–22). In defining the meaning of public theology that will be taken into account for this paper, alongside with the perspective of “critical, reflective and reasoned engagement of theology in society to bring the kingdom of God, which is for the sake of the poor and marginalized” PhD Candidate, “Aurel Vlaicu” University of Arad, [email protected] 1 E.
    [Show full text]