Planul Integrat De Dezvoltare Urbana Al Municipiului

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI GHERLA

In conformitate cu Caietul de Sarcini, Anexa 1 la Contractul de Prestari Servicii nr. 8904 din 09.08.2013, incheiat intre Municipiul Gherla, in calitate de Autoritate Contractanta si SC SIAB DEVELOPMENT SRL, in calitate de Prestator, pe baza prevederilor capitolului 2.2. “Metodologie si etape pentru elaborarea Planului Integrat” din cadrul Caietului de Sarcini anterior mentionat anterior, activitatea de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana va fi organizata astfel:

Elaborarea partii introductive I.1. Motivatia elaborarii strategiei I.2. Contextul elaborarii I.3. Scopul si obiectivele demersului I.4. Metodologia de lucru folosita CAPITOLUL I Realizarea profilului Municipiului Gherla

CAPITOLUL II Realizarea analizei SWOT

CAPITOLUL III Stabilirea strategiei de dezvoltare

CAPITOLUL IV Procesul de planificare strategica

CAPITOLUL V Definirea profilului spatial si al zonelor de interventie in Municipiul Gherla

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL VI Identificarea si validarea portofoliului de proiecte strategice pentru perioada 2014-2020

CAPITOLUL VII Stabilirea planului de actiune pentru implementarea Planului Integrat

CAPITOLUL VIII Stabilirea cadrului pentru monitorizarea si implementarea strategiei

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CUPRINS

ELABORAREA PĂRȚII INTRODUCTIVE ...... 7 MOTIVAȚIA ELABORĂRII STATEGIEI ...... 7 CONTEXTUL ELABORĂRII ...... 9 CONTEXTUL NAȚIONAL ...... 9 CONTEXTUL REGIUNII DE NORD-VEST ...... 9 CONTEXTUL JUDETULUI CLUJ ...... 10 PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL ...... 11 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE DEMERSULUI ...... 12 METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ ...... 18 REPERE STRUCTURALE ...... 18 ECHIPA DE PROIECT – SARCINI ȘI ATRIBUȚII ...... 18 ABORDAREA PROPUSĂ ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII CONTRACTULUI ...... 21 CAPITOLUL I ...... 29 1. REALIZAREA PROFILULUI MUNICIPIULUI GHERLA ...... 29 1.1 ISTORIC ...... 29 Atestare ...... 29 Orașul baroc ...... 30 Orașul armenesc ...... 30 Descoperiri arheologice ...... 31 Perioada comunistă ...... 33 1.2 ASEZARE GEOGRAFICA ...... 35 1.3 CLIMA, SOLURI, VEGETATIE, FAUNA ...... 36 1.4 CULTURA SI TRADITII ...... 38 1.5 RETEAUA DE COMUNICATII SI TRANSPORT ...... 55 1.6. Audit teritorial ...... 58 1.6.1. Demografie ...... 58 1.6.2. Profil si competitivitate economică ...... 64 1.6.3 Profil economic-spatial ...... 69 1.6.4 Profil social ...... 73 1.6.5. Turism. Etnografie ...... 76 3

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL II ...... 78 ANALIZA SWOT ...... 78 2.1. DEMOGRAFIE ...... 78 2.2 PROFIL SI COMPETITIVITATE ECONOMICA. RESURSE UMANE ...... 79 2.3 INFRASTRUCTURA TEHNICA SI DE TRANSPORT ...... 83 2.4 INFRASTRUCTURA SOCIALA SI DE LOCUINTE ...... 84 2.5 PATRIMONIU NATURAL SI CULTURAL. TURISM ...... 86 2.6 CALITATEA MEDIULUI ...... 88 2.7 CAPACITATE ADMINISTRATIVA ...... 91 CAPITOLUL III ...... 93 STABILIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ...... 93 3.1 VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA ...... 93 3.2 CONTEXTUL STRATEGIC ...... 97 3.3 OBIECTIV STRATEGIC, OBIECTIVE SPECIFICE ...... 103 3.4 PRIORITĂȚI ȘI MĂSURI ...... 107 CAPITOLUL IV ...... 115 PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ...... 115 4.1 CERCETARE CANTITATIVA PRIN METODA SONDAJULUI ...... 115 4.2 GRUPURI DE LUCRU ...... 124 4.2.1 GRUP DE LUCRU – COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ...... 125 4.2.2 GRUP DE LUCRU – DEZVOLTARE URBANĂ ...... 128 4.2.3 GRUP DE LUCRU – INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ ...... 132 4.2.4 GRUP DE LUCRU – INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT ȘI TEHNICO-EDILITARĂ ...... 135 CAPITOLUL V ...... 138 DEFINIREA PROFILULUI SPATIAL SI AL ZONELOR DE INTERVENTIE IN MUNICIPIUL GHERLA...... 138 5.1.PROFILUL SPATIAL SI FUNCTIONAL AL ZONEI ...... 138 5.2. ARII PROBLEMA SI TENDINTE DE EVOLUTIE SPATIALA ...... 148 CAPITOLUL VI ...... 151 IDENTIFICAREA ȘI VALIDAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2014-2020 ...... 151 6.1.DIRECȚIA STRATEGICĂ „COMPETITIVITATE ECONOMICĂ” ...... 151

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

6.2.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “DEZVOLTARE ȘI REGENERARE URBANĂ” ...... 161 6.3.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “INFRASTRUCTURA SOCIALĂ” ...... 179 6.4.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ȘI TEHNICO-EDILITARĂ” ...... 195 6.5. REALIZAREA BUGETULUI PENTRU PORTOFOLIUL DE PROIECTE PROPUS PENTRU PERIOADA 2014 - 2020 ...... 206 CAPITOLUL VII ...... 215 STABILIREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT ...... 215 PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PIDU ...... 215 I. Directia de dezvoltare „Competitivitate economică” ...... 216 II.Directia de dezvoltare „Dezvoltare și regenerare urbană” ...... 221 III.Direcția de dezvoltare “infrastructura socială” ...... 221 IV.Direcția de dezvoltare “infrastructura de transport și tehnico-edilitară” ...... 226 Structura perioadei de programare 2014-2020 ...... 230 CAPITOLUL VIII ...... 259 STABILIREA CADRULUI PENTRU MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA PIDU ...... 259 8.1 Sistemul de management propus pentru implementarea planului ...... 259 8.1.1 Responabilitățile Unității de management a PIDU ...... 259 8.1.2 Strategia de implementare resurse umane ...... 261 8.2 Procesul de informare si diseminare ...... 264 8.3 – Indicatori de monitorizare și evaluare ai PIDU ...... 266 Direcția de dezvoltare “infrastructura socială” ...... 269 ANEXA 1 ...... 275 PROBLEMELE ŞI POTENŢIALUL MUNICIPIULUI GHERLA ...... 275 - RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR MUNICIPIULUI- ...... 275

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ELABORAREA PĂRȚII INTRODUCTIVE

Aceasta parte se va regăsi în capitolul introductiv al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla.

MOTIVAȚIA ELABORĂRII STATEGIEI

În perioada contemporană „globalizarea” a devenit un fenomen cu o arie de răspândire exponenţială în întreaga lume, pe vechiul continent făcându-şi simţite prezenţa frecvente manifestări ale „europenizării”, manifestări cu impact crescut în ţările Uniunii Europene, categorie de naţiuni care include, începând cu 2007 şi ţara noastră. Fenomenul induce scăderea importanţei graniţelor naţionale, prin procesul de unificare, cetăţenii din diferite ţări venind în contact direct iar comunităţile concurând între ele pe o scară globală. Continuarea procesului de integrare în mecanismul Uniunii Europene solicită coordonarea politicilor economice, sociale şi de mediu ale României cu cele ale ţărilor membre ale Uniunii, solicitând noi forme de planificare şi de management a resurselor existente şi a celor puse la dispoziţie prin programele operaţionale şi regionale. Pentru realizarea programelor structurale finanţate de Uniunea Europeană, administraţiile locale au nevoie de pachete de programe/proiecte rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice şi de o creştere a capacităţii organizaţionale şi umane de a gestiona aceste proiecte.

CONCEPTUL DE „DEZVOLTARE” Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea război mondial. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în „acceptanţa clientului” adică în satisfacerea necesităţilor pe care cetãţenii le percep şi în soluţionarea problemelor care le afectează viaţa. Prin urmare, dacă prin definiţie dezvoltarea durabilă este aceea care face legatura între generaţii, înseamnă că generaţiile de azi vor hotărî viitorul celor care urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor şi mai ales cu acceptul lor. Dezvoltarea unei comunităţi, oricare ar fi ea, nupoate fi concepută în lipsa unei viziuni asupra direcţiilor spre care această comunitate doreşte şi poate să se îndrepte.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PRINCIPII DE BAZĂ P.I.D.U.: Dezvoltarea de părţi tari Evitarea părţilor slabe Folosirea şanselor de mediu şi piaţă Inovare Convertirea obiectivelor şi mijloacelor Crearea unei structuri organizatorice eficiente Compensarea riscului Folosirea posibilităţilor de coaliţie (ex. –Alianţe strategice ) Simplitate

CONCEPTUL DE „PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE Un sistem pragmatic de intervenţii şi activităţi, care să ghideze dezvoltarea dinamică a localităţii, cu concentrare asupra domeniilor cheie de dezvoltare,bazat pe o viziune coerentă asupra realităţilor socio- economice din comunitate. Pornind de la conştientizarea situaţiei actuale şi trecând prin analiza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a riscurilor, a fost construit un plan real de dezvoltare,care să fundamenteze, în prezent, accesarea de fonduri europene şi, în viitor,modul în care comunitatea îşi utilizează atât resursele existente cat si cele care vor fi generate.participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea P.I.D.U.va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţiipentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi antreprenoriatul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CONTEXTUL ELABORĂRII

CONTEXTUL NAȚIONAL Planul naţional de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy). Acesta urmăreşte dezvoltarea echilibrată a membrilor Uniunii, prin diminuarea disparităţilor de dezvoltare între statele membre/regiunile comunitare şi este susţinută în acest scop de instrumentul financiar numit Fonduri Structurale. Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2014-2020 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi durabilă şi protecţia mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2014-2020. În contextul aderării Românei la Uniunea Europeană, Planul Naţional de Dezvoltare a fost structurat pe următoarele priorităţi naţionale de dezvoltare socio-economică: - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale; - Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; - Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio- economică.

CONTEXTUL REGIUNII DE NORD-VEST În ultima perioadă, în cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea în Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regională (CRP) 2014-2020, au avut loc grupuri de lucru tematice învederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea priorităţilor regionale pentru programarea şi formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020. Priorităţile regionale au fost stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii naţionale de dezvoltare, orientată spre atingerea obiectivului de coeziune economică şi socială de către România în calitate de stat membru al UE.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

România va beneficia de accesla fondurile care finanţează Politica de Coeziune, Politica Agricolă şi Politica Europeană de Pescuit. Prin elaborarea PDR şi a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 s-a creat cadrul de planificare care stă la baza stabilirii eligibilităţii proiectelor ce vor fi finanţate în regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum şi alte instituţii, manifestă interes faţă de conţinutul PDR, acesta constituind punctul de plecare în elaborareaaltor documente de programare sectoriale şi subsectoriale regionale: - Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, - Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor, - Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic, - Planul Regional pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Strategia de dezvoltare regională este corelată cu politicile şi reglementările comunitare, precum şi cu strategiile de dezvoltare la nivel naţional, obiectivele sale prioritare fiind orientate în principal spre domeniile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale şi ale fondurilor europene care finanţează dezvoltarea rurală şi pescuitul. În anul 2020 se vor reduce disparităţile de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest şi celelalte regiuni ale ţării în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.

CONTEXTUL JUDETULUI CLUJ Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Cluj reprezintă un document de politici publice care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a judeţului. Strategia va fi un instrument pentru autorităţile locale şi pentru comunitatea din judeţ care, acţionând în parteneriat, vor stabili direcţiile prioritare şi planurile de acţiune pentru concretizarea investiţiilor în infrastructură, servicii sociale, educaţie, dezvoltare economică şi mediu. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2014-2020 este reducerea disparităţilor de dezvoltare în cadrul judeţului, a regiunii Nord-Vest şi a regiunii de Nord-Vest cu celelalte regiuni ale ţării în scopul creşterii nivelului de trăi al cetăţenilor. Obiectivele specifice sunt următoarele: - Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători din agricultură şi alte câteva sectoare industriale;

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic; - Creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane.

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL Programul Operaţional Regional (POR) este documentul strategic care implementează elemente ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi contribuie, alături de celelalte programe operaţionale, la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi media dezvoltării statelor membre ale UE. Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiţii. Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2014 - 2020 din bugetul de stat şi bugetele locale, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. În cadrul POR Axa prioritară 1 are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Avantajul unei abordări integrate a problemelor economice, sociale şi de mediu din zonele urbane degradate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona urbană cât şi arealele adiacente. Din acest motiv, prin Programul Operaţional Regional s-a prevăzut că, în cadrul acestei axe prioritare, vor fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având că scop regenerarea arealelorurbane (”zone de acţiune urbană”), clar delimitate spaţial în cadrul oraşelor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE DEMERSULUI

O provocare importantă în condiţiile societăţii actuale, cu tendinţe de tip globalizant, o reprezintă dezvoltarea proceselor inovative bazatepe noi moduri de implicarea tuturor factorilor de decizie, pentru a spori nivelul de participare şi pentru a satisface interesele comune ale tuturor grupurilor, participarea cetăţenilor oferind o mai bună înţelegere a cerinţelor oamenilor şi necesităţilor comunităţilor. Acest proces poate demara cu un demers general implicativ şi participativ, care să antreneze comunităţile şi factorii de decizie în elaborarea unor strategii globale cu impact multistadial şi pe termen lung. Demersul actual propune elaborarea unuiPlan Integrat de Dezvoltare Urbană, document în baza căruia se vor putea stabili necesităţile de dezvoltare pe termen mediu şi lung,zonele de acţiune vizate,priorităţile şi măsurile de implementare şi se vor putea fundamenta şi evalua propunerile de proiecte ce vor fi propuse spre co-finanţare din fonduri structurale. Acest document va avea rolul unei baze legale locale, care va exprima necesităţile, zonele şi direcţiile de dezvoltare ale comunităţii, printr-o abordare corectă a problemelor locale bazată pe potenţialul local de dezvoltare. Planul Integrat de Dezvoltare, elaborat şi adoptat,va reprezenta un garant al deciziilor importante cele mai adecvate şi al programării şi coordonării acestora. P.I.D.U.poate fi considerat ca ohartă de drum care va ghida dezvoltarea localităţii în perioada 2014– 2020, stând la baza demersurilor de accesare a fondurilor europene destinate dezvoltării zonelor urbane din judeţul Cluj.

Relevanta documentatiei Realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană urmăreşte dezvoltarea strategică a municipiului Gherla, în contextul oportunităţilor oferite de posibilitatea finanţărilor nerambursabile, de tip Fonduri Structurale. Este vizată ghidarea într-o manieră pragmatică a demersurilor comunităţii, astfel încât intervenţiile şi activităţile necesare creării unei regiuni dinamice şi prospere să fie corelate şi să se concentreze asupra zonelor de acţiune şi a domeniilor cheie de dezvoltare. Scopul realizării şi implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbanănu se limitează la realizarea unei documentaţii, ci vizează obţinerea de efecte economice şi sociale pozitive în beneficiul întregii comunităţi, cu regiuni, prezentând într-o abordare integrată direcţiile strategice, obiectivele ţintite şi activităţile necesare îndeplinirii lor. În contextul în care viziunea furnizează perspectivele de dezvoltare pe

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla termen lung a comunităţii şi ghidează procesul de schimbare al acesteia, obţinerea ei nu este un proces uşor, fiind necesară fundamentarea de priorităţi locale, luând în considerare problemele şi necesităţile urgente. Astfel, obţinerea viziunii strategice necesită implicarea membrilor comunităţilor în dezvoltarea de planuri, strategii şi programe la toate nivelurile, în scopul asigurării că punctele lor de vedere sunt luate în considerare. Această abordare determină delimitarea grupurilor ţintă pornind de la realitatea indusă de faptul că viitorul unei localităţi şi al regiunii depinde de cei care locuiesc şi îşi desfăşoarăactivitatea în cadrul acesteia: locuitori, autorităţi locale, asociaţii şi agenţii regionale, organizaţii şi instituţii. Din punct de vedere al actorilor sociali, relevanţa cercetării pentru grupurile ţintă se constituie în repere justificative ale realizării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană:  Populaţia Municipiului Gherla–va putea beneficia de facilităţile induse de modernizarea şi definitivarea infrastructurii locale, de noi locuri de muncă şi de creşterea nivelului de trai, pornind de la demersul concentrat în direcţia dezvoltării durabile a localităţii;  Autorităţile locale dinmunicipiul Gherla–vor beneficia de experienţa dobândită în urma derulării unei cercetări complexe şi vor avea la dispoziţie un instrument puternic pentru gestionarea corelativă a demersurilor investiţionale pe axa dezvoltării durabile, prin derularea proiectelor vizate;  Populaţia Judeţului Cluj–va putea beneficia, în urma impactului mediatic, de demersuri asemănătoare;  Autorităţile publice de la nivelul judeţului Cluj–vor putea realiza concentrarea efortului investiţional general, pe baza unui plan concret al comunităţilor, care să permită descentralizarea acţiunilor şi delegarea responsabilităţilor;  Principalele instituţii din domeniul educaţiei, sănătăţii, protecţiei mediului şi asistenţei sociale din judeţul Cluj, care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Gherla–vor putea beneficia de facilităţi sporite şi de o bază economică superioară, conforme cu normele europene;  Agenţii economici de pe raza municipiului Gherla, în special şi de la nivelulmunicipiului Cluj şi a judeţului Cluj, în general –vor putea beneficia de un plan realist şi coordonat al dezvoltării locale care va contribui la posibilitatea atragerii de fonduri destinate modernizării infrastructurii şi reţelei de servicii socio- culturale a localităţii, premise ale îmbunătăţirii mediului de afaceri şi a centrelor economice, transmiţând un semnal pozitiv cu privire la siguranţa investiţiilor.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În plus, o localitate cu infrastructură completă şi cu servicii socio-culturale şi educaţionale performante devine un mediu mai atractiv pentru turism.

Rezultatele previzionate Impactul estimat deImplementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi a proictelor investiţionale vizate de acesta vor avea un impact benefic, prin efecte pe termen mediu şi lung, la nivelul tuturor sectoarelor de dezvoltare ale localităţii. Realizarea P.I.D.U.va oferi comunităţii ocazia să îşi cunoascã potenţialul, săconştientizeze forţele proprii în dezvoltare. P.I.D.U.va fi supus consultării grupurilor consultative ce se vor constitui în acest scop şi aprobării în cadrul Consiliul Local. Acest document va asigura implicarea generala a actorilor locali,a cetăţenilor în elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a municipiului Gherla pe termen mediu şi lung şi a proiectelor pe termen mediu şi scurt care derivă din acest plande acţiune.

Rezultatele concrete Realizarea prezentei cercetări şi a documentaţiei vizate drept rezultat primar va impune identificarea zonelor şi a punctelor forte ale acţiunii, precum şi a dificultăţilor,pentru a se putea permite formularea unei tactici de abordare, a unui plan de acţiune şi evaluare a mijloacelor, destinat punerii în funcţiune proiectelor investiţionalecare decurg din implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. Totodată, organizarea generală a acestor demersuri investiţionale va fi elaborată prin realizarea unui capital de informaţii, necesar luării deciziilor şi demarării acţiunilor. Astfel, implementarea P.I.D.U. va confirma şi va spori capacităţile tehnice şi manageriale ale echipei de implementare, astfel încât potenţialul managerial al acesteia va creşte, în ceea ce priveşte accesarea unor categorii diverse de finanţări şi implementarea cu succes a proiectelor de investiţii. Un aspect crucial al P.I.D.U. îl constituie asigurarea bazelor pentru o relaţie nouă cu localităţile din jur, în special cu municipiul Cluj-Napoca. Coeziunea teritorială a proceselor de dezvoltare presupune construirea alianţei urban-rural pentru a consolida poziţia polului de dezvoltare pe care îl alcătuiesc Gherla şi Cluj-Napoca şi comunele din jur,în regiune şi la nivel naţional.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Efecte multiplicatoare Prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, Consiliul Local Gherla va dispune de un ghid de gestionare şi coordonare a dezvoltării durabile la nivelul localităţii, fiind urmărită, atât dezvoltarea infrastructurii, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a posibilităţilor de protejare şi impulsionare a activităţilor socio –economice. Relevanţa documentului constă în rezolvarea unei probleme stringente din domeniul dezvoltării economice şi a creşterii calităţii vieţii socio-economice la nivelul majorităţii localităţilor din România – realizarea unui ghid de iniţiere, coordonare şi gestionare a investiţiilor majore, cu rol fundamental în derularea de ansamblu a dezvoltării durabile. Este evident faptul că investiţiile de management a dezvoltării multisectoriale asigură conformarea la standardele şi normele în vigoare din domeniul Coeziunii Economice şi Sociale, contribuind la urgentarea dezvoltării locale şi regionale, concomitent cu alinierea la prevederile legislaţiei în vigoare la nivelul Uniunii Europene. Totodată, printr-un efort investiţional acceptabil, este iniţiat un demers major în direcţia dezvoltării localităţii, cu rezultate benefice, atât pentru locuitorii municipiului Gherla, cât şi pentru economia judeţului Cluj. Alături de aceste efecte cu potenţial multiplicator trebuie menţionat, cu necesitate, efectul de feed-back şi efectul de contagiune al activităţilor de succes, manifestat în societatea modernă în toate domeniile. Astfel, implementarea eficientă şiperformantă a unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană va duce, prin diseminarea informaţională, la iniţierea aceluiaşi tip de activitate sau a unor activităţi superioare din punct de vedere inovativ, de către un numãr crescut de administatori locali. În aceste condiţii,posibilitatea ca alte autorităţi locale sã iniţieze proiecte de modernizare şi dezvoltare durabilă cu caracter inovativ este superior maximizată.

Scopul programatic al PIDU Realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană derivă din necesitatea de dezvoltare durabilă a localităţii, elaborarea documentului constituindu-se în definitivarea unui ghid centralizat al zonelor de acţiune, intervenţiilor şi activităţilor cu finalitate de dezvoltare durabilă. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană va fi elaborat în scopul obţinerii Viziunii de dezvoltare a localităţii, în ansamblul corelativ al demersurilor de dezvoltare globală, urmărind, în contextul problemelor cheie identificate cărora li se adresează, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a membrilor comunităţii.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

P.I.D.U.formulează într-un cadru coerent şi integrat Viziunea de dezvoltare a localităţii, facilitând în acest sens şi în contextul larg de fundamentare a acesteia, dezvoltarea şi implementarea unor proiecte investiţionale, finanţate din fonduri europene. Considerând ca punct de plecare nivelul actual de dezvoltare, P.I.D.U.urmăreşte îmbunătăţirea potenţialului localităţii printr-o dezvoltare durabilă şi echilibrată a investiţiilor în infrastructură, activităţi sociale şi culturale, în zone de acţiune delimitate concret

Obiective globale „Planul Naţional de Dezvoltare” şi „Planul Operaţional Regional”,reprezintã instrumente importante în efortul României de a atinge un nivel de dezvoltare egal cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene şi de a realiza obiectivul european de coeziune economică şi socială, acestea au incluse priorităţi şi măsuri care privesc dezvoltarea unitară a tuturor regiunilor ţării, pe baza elaborării unor Planuri acţionale şi Strategiiregionale, judeţene şi locale corelate, direcţionate pe axa dezvoltării durabile. Prezenta documentaţie vizează dezvoltarea strategică a localităţii, pe baza unui plan de acţiune, care să ghideze în manieră corelativă demersurile investiţionale din toate zonele de acţiune şi domeniile vieţii comunitare care privesc stabilitatea şi evoluţia acesteia.

Obiective de nivel comunitar Lucrarea va reprezenta Planul Integrat de Dezvoltare a municipiului Gherla, conţinând aspectele cheie de management, viziunea şi obiectivele strategice de dezvoltare şi pachetul de programe şi proiecteinvestiţionale, bazate pe finanţare din fonduri europene, circumscrise acestuia. Este urmărită soluţionarea unei probleme extrem de actuale la nivelul majorităţii unităţilor administrativ- teritoriale de pe teritoriul României: lipsa unei viziuni coerente asupra realităţilor socio-economice din comunitate, bază pentru dezvoltarea unui sistem pragmatic de intervenţii şi activităţi, care să ghideze dezvoltarea dinamică a localităţii, cu concentrare asupra domeniilor cheie de dezvoltare.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Obiectivul general al cercetării: Dezvoltarea strategică a municipiului Gherla, în contextul oportunităţilor oferite de posibilitatea finanţărilor nerambursabile de tip Fonduri Structurale. Obiectivele specifice ale cercetării: - Elaborarea unui document strategic, cu valoare de cartă de dezvoltare locală - Asigurarea coerenţei la nivel local a acţiunilor de dezvoltare, circumscrise perioadei 2014–2020, pe palierele care vizează dezvoltarea localã, orientat pe termen mediu,care să pună în valoare elementele de potenţial ale oraşului, în vederea exploatării acestora în beneficiul cetăţenilor, pe perioada 2014–2020; - Corelarea demersurilor investiţionale locale vizate pentru perioada 2014-2020;infrastructură, mediu, economie, social, cultură, educaţie; - Eficientizarea demersurilor iniţiate de autorităţile autorizate din municipiul Gherla pe axa utilizării sistemelor şi mecanismelor economico-financiare, în vederea obţinerii de asistenţă financiară.

Obiectivul general al PIDU Realizarea şi transmiterea către Consiliul local Gherla a unui instrument legal şi tehnic, pe baza căruia să se poată realiza, în parteneriat local, planificarea resurselor şi a teritoriului, în context regional, cu scop concret în: - Obţinerea unui teritoriu competitiv din punct de vedere economic; - Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor. - Direcţionarea comunităţii spre dezvoltare economică, în scopul crearii mai multor locuri de muncă;

Obiectivele specifice ale PIDU - Dezvoltarea unui proces comun de organizare, pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile circumscrise; - Sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii; - Accesarea unor finanţări din fonduri europene, pe direcţii şi zone de acţiune prioritare; - Determinarea eficientizării managementului.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ

Bazat pe aspectele economice, sociale, de mediu şi culturale caracteristice zonei, Planul de Dezvoltare Urbană are un caracter integrat. Aceasta înseamnă că, deşi P.I.D.U.este structurat ca un set de teme individuale, între obiectivele şi scopurile acestuiaexistă o strânsă interdependenţă, realizarea individuală a fiecărei teme conducând la realizarea scopului general. Obţinerea acestuia pe baza unui efort comun va constitui o motivaţie solidă, atât pentru autorităţile locale şi agenţii economici, cât şi pentru membrii comunităţii, conducând la creşterea nivelului de participare şi implicare a acestora în viaţa comunităţii.

REPERE STRUCTURALE Din punct de vedere structural, Planul Integratde Dezvoltare Urbană va fi construit pe baza principiilor sociologice ale planificării strategice. Toate etapele demersului acţional concret, cu rezultat final în elaborarea P.I.D.U.a localităţii,se vor baza pe implicarea activă a reprezentanţilor administraţiei locale şi a membrilor comunităţii, în special în ceea ce priveşte identificarea aspectelor cheie de management, a viziunii şi a pachetului de proiecte investiţionale.

ECHIPA DE PROIECT – SARCINI ȘI ATRIBUȚII

Echipa de proiect a prestatorului, SC SIAB DEVELOPMENT SRL va fi formata din urmatoarele persoane: 1. Manager proiect Atributii: - coordonează Unitatea de Management a proiectului; - asigură programarea în ansamblu şi controlul proiectului; - asigură gestionarea eficientă şi eficace a resuselor materiale si umane alocate proiectului; - asigură finalizarea la timp a proiectului, în limita bugetului alocat şi în concordanţă cu specificaţiile tehnice; - participă la elaborarea documentaţiilor specifice prevăzute în cadrul proiectului; - asigură realizarea unei performanţe adecvate în toate etapele proiectului; - asigură identificarea, gestionarea şi contracararea riscurilor de proiect; - asigură monitorizarea activităţilor proiectului;

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

2. Asistent manager proiect Atributii: - asigură asistenţă tehnică pentru membrii Unităţii de Implementare - asigură comunicarea internă; - asigură administrarea centralizată a documentelor; - asigură păstrarea şi arhivarea documentelor; - urmăreşte respectarea tuturor procedurilor prevăzute în contract şi în desfăşurarea proiectului; - participă la elaborarea instrumentelor de lucru ale echipei de proiect necesare implementării activităţilor; - participă la monitorizarea activităţilor proiectului; - îndeplineşte, potrivit legii orice alte atribuţii încredinţate de către managerul de proiect, în limita competenţelor şi conform pregătirii de specialitate.

3. Expert cercetare Atributii: - elaboreaza instrumentele care se vor utiliza in cercetarile necesare identificarii situatiei actuale la nivelul Municipiului Gherla - pretesteaza instrumentele de cercetare elaborate - coordoneaza derularea cercetarilor constand intr-un sondaj asupra locuitorilor Municipiului Gherla si in intervievarea actorilor reprezentativi ai comunitatii locale - elaboreaza rapoartele de cercetare, utilizand programe specifice de prelucrare a datelor, de ex. SPSS - participa la intalnirile grupurilor de lucru si coordoneaza activitatile derulate in cadrul acestor intalniri

4. Documentarist Atributii:

- studiaza documentele realizate la nivelul Municipiului Gherla: monografie, plan urbanistic general, strategie elaborata în trecut, alte planuri şi proiecte - studiaza documentele cu caracter strategic realizate la nivelele ierarhice superioare (nivel judeţean, regional, naţional)

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- studiaza rapoartele elaborate de Institutul National de Statistica - culege informatiile cele mai relevante din cadrul documentelor mentionate anterior, pentru a realiza o prezentare a situatiei actuale a Municipiului Gherla, pe mai multe directii strategice

5. Tehno-redactor PIDU Atributii: - asista documentaristul in culegerea informatiilor necesare din documente strategice existente - redacteaza Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, pe baza indicatiilor oferite de ceilalti membrii ai echipei de proiect

6. Expert in infrastructura transport si tehnico-edilitara Atributii: - participa, in calitate de membru, la intalnirile grupului de lucru pe domeniul Infrastructura transport si tehnico-edilitara - defineste criterii si indicatori pentru evaluarea proiectelor strategice care se propun in cadrul intalnirilor grupului de lucru - stabileste, impreuna cu ceilalti membrii ai grupului de lucru, proiectele prioritare care se doresc a fi implementate la nivelul Municipiului Gherla in perioada 2014 – 2020 - colaboreaza cu coordonatorul de proiect si cu expertul cercetare

7. Expert competitivitate economica Atributii: - participa, in calitate de membru, la intalnirile grupului de lucru pe domeniul Competitivitate economica - defineste criterii si indicatori pentru evaluarea proiectelor strategice care se propun in cadrul intalnirilor grupului de lucru - stabileste, impreuna cu ceilalti membrii ai grupului de lucru, proiectele prioritare care se doresc a fi implementate la nivelul Municipiului Gherla in perioada 2014 – 2020 - comunica coordonatorului de proiect si expertului sociolog, rezultatele intalnirilor grupului de lucru 8. Expert dezvoltare urbana Atributii:

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- participa, in calitate de membru, la intalnirile grupului de lucru pe domeniul Dezvoltare urbana - defineste criterii si indicatori pentru evaluarea proiectelor strategice care se propun in cadrul intalnirilor grupului de lucru - stabileste, impreuna cu ceilalti membrii ai grupului de lucru, proiectele prioritare care se doresc a fi implementate la nivelul Municipiului Gherla in perioada 2014 – 2020 - comunica coordonatorului de proiect si expertului sociolog, rezultatele intalnirilor grupului de lucru

9. Expert infrastructura sociala Atributii: - participa, in calitate de membru, la intalnirile grupului de lucru pe domeniul Infrastructura sociala - defineste criterii si indicatori pentru evaluarea proiectelor strategice care se propun in cadrul intalnirilor grupului de lucru - stabileste, impreuna cu ceilalti membrii ai grupului de lucru, proiectele prioritare care se doresc a fi implementate la nivelul Municipiului Gherla in perioada 2014 – 2020 - comunica coordonatorului de proiect si expertului sociolog, rezultatele intalnirilor grupului de lucru

ABORDAREA PROPUSĂ ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII CONTRACTULUI

Elaborarea Planului integrat de Dezvoltare a unei comunităţi, indiferent de caracteristicile obiective şi/sau subiective ale localităţi si populaţiei circumscrise, impune respectarea etapelor şi principiilor de realizare ale unei cercetări sociologice concrete, de tip investigativ –interpretativ, coordonată riguros de teoria şi practica în domeniu. Astfel, realizarea concretă a demersului investigativ şi elaborarea documentaţiei finale a pornit de la baza teoretică a cercetării sociologice a domeniului.Elaborarea Planului Integratde Dezvoltare a unei localităţi este bazat pe o abordare racordatã la regulile ştiinţifice generale ale cercetării sociologice, care impun corelarea teoretico–practică a etapelor demersului sociologic, astfel încât baza teoretică generală să se constituie în punct de pornire şi ghid de desfăşurare al activităţilor de practică ştiinţifică.

În aceste condiţii, se va asigura corelarea, interinfluenţarea şi interdependenţa dintre concepte – principii sociolologice –ipoteze –obiective –acţiuni –rezultate –impact –efecte multiplicatoare şi de feed- back.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Planul Integrat de Dezvoltarea Municipiului Gherla se va construi pornind de la conştientizarea situaţiei actuale şi trecând prin analiza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a riscului, astfel încât să rezulte un ghid real pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, care să fundamenteze pe termen mediu modul în care comunitatea îşi utilizează resursele existente şi cele generate în special în ceea ce priveşte accesarea de finanţări din fonduri europene

In vederea implementarii contractului avand ca obiect realizarea Planului Integrat de dezvoltare Urbana Gherla, SC SIAB DEVELOPMENT SRL propune urmatoarea metodologie de lucru, conform capitolelor detaliate in Caietul de Sarcini pentru elaborarea planului:

INTRODUCERE : In elaborarea partii introductive a documentului, se vor avea in vedere prezentarea motivatiei elaborarii planului, se vor defini scopul si principalele obiective care trebuie atinse cu ajutorul documentului elaborat, precum si metodologia de lucru care a fost folosita.

CAPITOLUL 1: PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA In elaborarea acestui capitol, se vor analiza si se vor lua in considerare urmatoarele: Documentele realizate la nivelul Municipiului Gherla: monografie, plan urbanistic general, strategie elaborata în trecut, alte planuri şi proiecte Începerea demersului de planificare presupune studierea materialelor existente despre comunitate. În acest sens demersul de planificare strategica este facilitat de existenţa unor documente de tip monografie la nivelul comunitaţii. De asemenea, planul urbanistic general sau planurile urbanistice zonale pot oferi informaţii preţioase legate de comunitate şi intenţiile de dezvoltare. Documentele cu caracter strategic realizate la nivelele ierarhice superioare (nivel judeţean, regional, naţional) Avand în vedere coordonatele spaţiale şi teritoriale ale oricarei comunitaţi, în demersul de planificare se va ţine cont de o serie de documente cu caracater strategic. Pentru orice comunitate dintr-o regiune documentele de referinta în elaborarea unei strategii de dezvoltare locala sunt: Planul National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala, Strategia de Dezvoltare Judeţeana, Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional,.Rapoarte ale Institutului National de Statistica .Rapoarte ale Primariei cu date legate de Municipiul Gherla.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Analiza datelor culese se va face, de regula, la nivel de unitate administrativ teritoriala, realizandu-se comparatii la nivel judetean, regional, national si la nivelul Uniunii Europene.

CAPITOLUL 2: ANALIZA SWOT Analiza SWOT (analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor) a fost creată iniţial ca instrument de formulare a strategiilor întrepriderilor. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, cât şi identificarea alternativelor strategice. Tehnica SWOT de discuţie/analiza si cercetare se va baza pe tehnica “brainstorming”, care s-ar traduce printr-o discutie intre persoanele implicate în activitatea de planificare. Inainte de “brainstorming” este necesara prezentarea unei descrieri a cadrului general a situaţiei existente pentru a exista o “baza municipiu” de lucru în cadrul discuţiilor pentru toţi participanţii. In consecinta, brainstormingul va debuta cu prezentarea, de catre persoana care a elaborat capitolele 1 si 2, a situatiei actuale existente la nivelul municipiului pentru care se elaboreaza analiza SWOT. Analiza SWOT se va realiza pe mai multe domenii, dupa cum urmeaza: A. Infrastructura: - Infrastructura rutieră şi/sau feroviară - Infrastructura tehnico-edilitară (energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale) - Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media - Parcuri şi zone de agrement

B. Mediu - Protecţia naturii şi a peisajului. Biodiversitate, habitate, floră şi faună - Factori şi probleme de mediu - Factorul de mediu aer - Factorul de mediu apă - Factorul de mediu sol - Alţi factori cu impact asupra mediului (calamităţi naturale, activităţi antropice) - Alimentarea cu apă (reţeaua de alimentare cu apă potabilă, probleme) - Tratarea apelor uzate (reţeaua de canalizare, staţii de epurare, probleme) - Sistemul actual de gestionare a deşeurilor (tipuri de deşeuri, colectare, transport, depozitare, valorificare, probleme)

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

C. Economie - Investiţii existente - Agricultură Exploatări agricole organizate (structura suprafeţei agricole, structura culturilor şi producţia, dotare cu maşini şi tractoare) Exploatări zootehnice organizate (efectivele de animale, producţia, construcţii zootehnice) Exploatări piscicole oraganizate Silvicultură şi vânătoare - Servicii - Comert - Turism Resursele de turism (patrimoniu istoric, cultural şi natural) Tipuri de turism practicate Zone cu potenţial turistic deosebit (infrastructură, obiective turistice, itinerarii) D. Social - Sănătate (infrastructură, resurse umane) - Protecţie socială (infrastructură, persoane şi problematici) - Educaţie - Cultură şi culte - Sport

E. Administratie publica locala - Structură, servicii şi ordine publică - Capacitate administrativa

CAPITOLUL 3: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA Strategia de dezvoltare va cuprinde contextul strategic european si national, viziunea de dezvoltare, obiectivul general, obiectivele specifice, prioritatile si masurile care trebuie intreprinse la nivelul Municipiului Gherla.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În stabilirea obiectivelor strategice, trebuie avute în vedere directiile strategice diagnosticate in analiza SWOT locală; Pentru fiecare obiectiv general strategic se stabilesc obiective specifice; Pentru fiecare obiectiv specific se stabilesc măsurile corespunzătoare; Pentru fiecare masura, echipa ce elaborează Strategia de Dezvoltare Locală stabileşte termenele de implementare, tipuri de proiecte si posibile surse de finantare pentru acestea

CAPITOLUL 4: PROCESUL DE PLANIFICARE PARTICIPATIVA Etapa 1: Realizarea unei prime evaluari a situatiei existente la nivelul Municipiului, pe baza informatiilor prelucrate in capitolele anterioare Etapa 2: Investigarea membrilor comunitatii in cauza In cadrul acestui capitol, se vor prezenta doua rapoarte de cercetare: 1. Raport de cercetare realizat pe baza unui sondaj, pe un esantion format din locuitorii municipiului. Raportul va contine principalele probleme si lipsuri cu care se confrunta municipiul Gherla. Sondajul se va desfasura telefonic, pe baza unei grile de sondaj . 2. Raport de cercetare realizat pe baza interviurilor semi-structurate aplicate la actorii cei mai importanti ai mediului local: IMM-uri, intreprinderi mari, multinationale, scoli, spitale, comunitatea religioasa, gradinite, Primarie, consiliul local.

Elaborarea instrumentului de cercetare: Instrumentul de cercetare care se va utiliza consta intr-un chestionar care va fi elaborat pe cele 5 directii pe care s-a realizat analiza SWOT Aplicare chestionare pe teren: Faza principala a elaborarii strategiei va consta in implicarea si responsabilizarea comunitatii locale care se va realiza prin interviuri structurate purtate de Consultant cu actorii principali implicati in viata orasului, precum si prin intermediul unor chestionare adresate potentialilor repondenti din randul institutiilor locale (agentii, institutii, ONG-uri, sectorul particular). Se va stabili o zi in care Consultantul se va deplasa in Municipiul Gherla pentru intalnirea cu cei mai importanti actori ai comunitatii. In cadrul acestei intalniri, se vor purta discutii si se va aplica grila de interviu semi-structurat pregatit in faza anterioara. Interpretare rezultate:

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Aceasta faza va consta in compilarea si analizarea datelor, organizarea si analizarea resurselor, pentru o mai buna intelegere a problemei sau oportunitatii. Rezultatul va consta intr-un Raport de cercetare realizat cu ajutorul programului SPSS, care va cuprinde o sectiune de probleme si efecte identificate ale acestora, identificare si ilustrare grafica sau tabelara a rezultatelor obtinute. Totodata, se intentioneaza constituirea a 4 grupuri de lucru, formate atat din persoane specialiste din cadrul Consiliului Local Gherla, mediul de afaceri, mediul academic, mass media, cetateni, cat si din specialisti ai Siab Development SRL, pe urmatoarele domenii: infrastructura transport si tehnico-edilitara, competitivitate economica, dezvoltare urbana si infrastructura sociala. Cele 4 grupuri de lucru se vor intalni periodic cu scopul identificarii viziunii si obiectivelor de dezvoltare a Municipiului Gherla, precum si a proiectelor strategice pentru perioada 2014-2020 la nivelul Municipiului. Se vor defini o serie de indicatori si criterii pe baza carora se vor prioritiza propunerile de proiecte.

CAPITOLUL 5: PROFILUL SPATIAL SI ZONE DE INTERVENTIE IN MUNICIPIUL GHERLA In cadrul acestui capitol se vor prezenta caracteristicile spatiale si structurile spatio-functionale ale Municipiului Gherla, dupa cum urmeaza: - Aria de polarizare

- Pozitia fata de reteaua europeana si nationala de poli urbani

- Zone functionale – rezidentiale, agricole, industriale, de sport si agrement, turistice, de servicii

Se va avea in vedere stabilirea zonelor in care nevoia de regenerare urbana, economica si sociala este cea mai pronuntata.

CAPITOLUL 6: PORTOFOLIUL DE PROIECTE STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 Pentru prezentarea portofoliului de posibile proiecte, se vor urmari proiectele detaliate pe cele 4 directii pe care s-au constituit grupurile de lucru:  Directia Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara  Directia Dezvoltare Urbana  Directia Infrastructura Sociala  Directia Competitivitate Economica

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL 7: PLANUL DE ACTIUNE Se va face o scurta descriere a celor 5 directii strategice si a celor 5 obiective generale strategice, acestea fiind urmate de o centralizare sub forma tabelara care va contine: - Obiective strategice generale

- Obiective specifice

- Masuri

- Termen de implementare

- Tipuri de posibile proiecte ce urmeaza a fi depuse spre finantare

- Cele mai importante surse de finantare pentru proiecte

CAPITOLUL 8: MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA PLANULUI Partea de evaluare trebuie sa fie asigurata de organisme independente (de preferat din afara Autoritatii Publice Locale) care urmaresc gradul de realizare a indicatorilor pentru fiecare din proiectele implementate. Pe langa aceasta, foarte importanta este evaluarea impactului produs de respectivele proiecte asupra comunitatii locale. Este de subliniat ca acest impact se poate evalua dupa o perioada relativ mare dupa implementarea proiectelor. In cadrul acestui capitol se vor defini indicatorii socio – economici, structurati pe domeniile strategice

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL I

1. REALIZAREA PROFILULUI MUNICIPIULUI GHERLA

1.1 ISTORIC

Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în Chronicom pictum. Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului.

Atestare

Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată "Gerlahida" ("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii. Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat. De-a lungul timpului localitatea va apărea menționată sub mai multe nume:

• 1291 - Gherlahida • 1410 - Gherloah (Gerlah) • 1458 - Gerlah • 1578 - Gherlya possesio • 1643 - Gherla oppidum • 1721 - Gherla altfel Szamosujvar • 1726 - Örményváros - Armenopolis • 1830 - Szamos-Ujvár, L.R.C. Armenopolis, Armenierstadt Gyerlá • din 1922 - Gherla

Odată cu anul 1540 se ridică cetatea Gherlei, care va purta și ea mai multe denumiri în timp:

• 1540 - Novum castrum Balvanos vocatum

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• 1542 - Wy Balvanos • 1548 - Arcis Balwanyos • 1553 - Wyvár (Cetatea Nouă) • 1554 - Arx nostra Wyvár • 1558 - Vivaroz • 1599 - Zemos Ujvár • 1632 - Szamos Ujwár

Orașul baroc

Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena.

Alte orașe din Transilvania au suferit de asemenea transformări radicale în secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orașul a devenit nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei (locul pe care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție premergătoare.

Orașul armenesc

Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După acest moment, Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma.

Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor.

Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție lasă să se vadă că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană, aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o donație făcută de primarul Gherlei, Victor Daniel, care a dăruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici.

În ceea ce privește problema clădirilor de interes public, printre cele mai importante se numără primăria veche, situată în Piața Libertății de astăzi, clădire care a fost demolată în 1893. Noua primărie care funcționează și astăzi, a fost construită în colțul pieței, în manieră eclectică, edificiul distonând față de atmosfera barocă a pieței. O altă clădire reprezentativă a stilului baroc a fost reprezentată de Galeriile Comerciale așezate în fața bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la intervenția primarului de atunci, fără a exista un plan de sistematizare.

Dezvoltarea Armenopolisului și concentrarea a unei largi populații armenești în zonă (43,4% din cei 5.287 de locuitori ai Gherlei anului 1850) a dus la o dezvoltarea a comerțului și meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor).

Descoperiri arheologice

La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz.

La sud de oraș, pe terasă deasupra șesului "Sf. Anton", la Ferma Perint, lângă drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului.

La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic.

Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă". Descoperiri:

• așezare - Așezarea se întinde pe o suprafață de circa 14.000 m2.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu • ceramică; datare repertoriu: La Tene; MAC • ceramică - între care și fragmente de terra sigillata; datare repertoriu: epoca romană, MAC • piese litice - unelte din piatră șlefuită, un nucleu, lame și așchii din obsidian; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • râșniță - mai multe piese; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • faună - oase de animale domestice, între care oase de cal; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC

La vest de oraș, la poalele dealului "Coasta Gherlii", pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 42 m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semi-circular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu.

La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri:

• așezare; datare repertoriu: neolitic, perioda de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni • fibulă - din bronz de tip La Tene III; datare repertoriu: La Tene, sec I î. Hr. • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, tranziție bronz; cultura: Coțofeni

La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri:

• așezare; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronz; cultura: Coțofeni • ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni

Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Perioada comunistă

Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej datorită așezării în partea estica a râului. Cele mai multe case construite în acest stil sunt păstrate și azi, inscripțiile legate de proprietari și anul construcției fiind dispărute în perioada interbelică, când pentru a fi vândute la un preț cât mai bun, era nevoie ca aceste inscripții să fie șterse. Până în 1989 existau o serie de planuri de sistematizare al căror principal scop era de a se demola mai mult pentru a se începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste.

Castrul roman

In partea sudica a orasului, intre albia Somesului Mic, Canalul Morii si latura stanga a soselei nationale ce duce spre Cluj, se inalta odinioara un vechi castru roman, in jurul caruia existau si unele asezari civile. Cu prilejul cercetarilor arheologice efectuate aici, s-a descoperit un bogat material documentar in legatura cu epoca sclavagista romana. Printre piesele cele mai valoroase amintim: fragmente de arme si unelte din bronz si fier, monede romane, vase si fragmente de vase din lut ars, caramizi, piese de mozaic, fragmente de conducte de apa, un fier de plug roman, o rasnita romana, epigrafe, statuiete, fibule, grau carbonizat, etc. Descoperirea arheologia cea mai importanta facuta la castrul roman o constituie o diploma militara eliberata la 2 iulie 133 e.n. sub Imparatul Hadrian. Importantul document descoperit in august 1960, aduce modificari esentiale in cunostintele istorice de pana acum, referitoare la impartirea Daciei romane.

O insemnata importanta o are faptul ca nu departe de oras s-au identificat urme de asezari din secolul al IV-lea e.n., care atesta continuitatea elementului autohton in Dacia dupa retragerea stapanirii romane, ilustrand legatura permanenta intre acest pamant si acest popor.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Satul Gherla (Candia)

In partea vestica a actualului oras, pe malul drept al Somesului Mic s-a dezvoltat vechiul nucleu de asezari omenesti al Gherlii. Se stie chiar ca satul Gherla (cunoscut in secolul al XVIII – lea si sub numele de Candia) a existat inca inainte de edificarea cetatii feudale , insa numai dupa construirea acesteia s-a dezvoltat ca un centru mai important.

Intr-un document din anul 1291 satul Gherla poarta numele de \"Gherlahida\". Mai tarziu pare sub numele de \"Gerlah\" (1410), \"Gerla possesio\" (1578), \"Gerla oppidum\" (1643) si \"Gerla\" (1721) , iar in documentele oficiale ulterioare orasul Gherla intemeiat aici va purta numele de \"Szamosujvar\", toponimic obtinut prin traducerea in limba maghiara a denumirii latinesti pe care o purta cetatea Gherlii inca din 1504 \"Arx nova ad Sanusium\" = \"Szamosujvar\" = Cetate noua pe Somes. Numele popular al acestui oras a fost insa intotdeauna \"Gherla\" sau \"Gerla\" – in expresia palatalizata a localnicilor.

In secolele XVIII si XIX, dupa asezarea armenilor aici si intemeierea noului oras, Gherla figureaza in unele documente si cu numele de Armenopolis, Armonierstadt si Ormenyvaros. Se crede ca toponimicul \"Gherla\" deriva de la apelativul hidronimic \"grle\"=vad, in limba slava veche.

Prin secolul al XVII-lea Gherla ajunge la oarecare inflorire. In 1659 o aflam ridicata la rangul de opid privilegiat. Cu toate acestea, la 1657 se aminteste despre Gherla ca este \"un mizerabil sat valah\". In acelasi an (17 august 1657) Gherla a fost pustiita de tatari, iar localnicii si-au aflat salvarea in dosul zidurilor cetatii. Ceva mai tarziu, stabilindu-se aici 30 de familii de puscasi romani, angajati in slujba de paza a cetatii, contribuie la refacerea si dezvoltarea vechiului sat, care va deveni mai tarziu un cartier (cartierul Candia) al noului oras cladit de armeni, caruia ii va imprumuta numele de Gherla. De la “ înălţimea “ celor 718 de ani de la prima atestare documentară, la peste 300 de ani de la fondarea oraşului modern de către armenii stabiliţi în această aşezare şi foond ridicată la rangul de municipiu în 16 octombrie 2000, Gherla se prezintă astăzi ca un oraş important cu un farmec aparte, marcat fiind nu numai de curgerea milenară a Someşului Mic, de vestigiile glorioase ale Castrului Roman “ Congri ” sau de numeroasele clădiri monumentale în stil baroc târziu dar şi de valoroasa sa tradiţie spirituală.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

De-a lungul istoriei alături de majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari, armeni, germani, ţigani, evrei, etc. Dacă în 1956 erau 8499 de locuitori, în anul 1992 populaţia stabilă era de 26277 locuitori. Conform recensământului din anul 2002 populaţia stabilă era de 22167 persoane din care 17788 români reprezentand 80,24%, 3930 de maghiari reprezentând 17,73%, 361 romi reprezentând 1,62%. Populaţia stabilă la recensământul din 2011 era de 20.203 persoane.

1.2 ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul drept al Somesului Mic, în zona de contact dintre Campia Transilvaniei si Podisul Somesan, la aprox. 47 gr. lat. nordica si 24 gr. long. estica, la o altitudine de 253 m f.n.m. Municipiul Gherla se aflã in judetul Cluj, la o distanta de 45 km fata de Cluj-Napoca si de 15 km fata de Dej, pe drumul national DN 1C. Vecinatati – cea mai mare parte a orasului actual, se întinde pe a doua terasã a Somesului Mic, pânã sub Dealul Cãrãbãi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuitã, coboarã pe prima terasã si chiar spre lunca Somesului Mic. Valea râului, destul de largã în acest loc, este încadratã la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificatie a zonei de dealuri clujene; spre sud si nord, valea Somesului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se vedea pe linia orizontului de la miazãnoapte, culmile Muntilor Tibles. La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Teritoriul Gherlei, aflat în zona îmbinãrii Câmpiei Transilvaniei cu Podisul Somesan, într-un mediu geografic favorabil existentei si dezvoltãrii unor comunitãti umane, a fost locuit din cele mai îndepãrtate timpuri fãrã întrerupere, asezarea fiind o dovadã a unei continuitãti permanente, incontestabile. Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podişului Transilvaniei, pe malul drept al Someşului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. Se află în Judeţul Cluj la o distanţă de 45 Km de Cluj-Napoca şi de 15 km de Dej pe Drumul Naţional DN1C ce le leagă. Spre nord în zilele senine se pot vedea culmile munţilor Ţibleş. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic care izvoreşte din munţii Bihorului, de unde îşi adună Someşul Cald şi Someşul Rece care confluează în amonte de Cluj-Napoca

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Date administrative Suprafata: 3628,00 ha Intravilan: 644,57 ha Extravilan: 2983,43 ha Populatie: 22483 Gospodarii: 3298 Nr. locuinte: 7866 Nr. gradinite: 8 Nr. scoli: 6 Nr. licee: 2 Numele localitatilor aflate in administratie: Baita, Hasdate, Silivaş

Reteaua hidrografica Axa principalã o constituie raul Somesul Mic, care izvoraste din muntii Bihorului, de de unde isi aduna apele Somesul Cald si Somesul Rece, care conflueaza în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla îsi îmbogateste apele cu vaile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunisului, Bãitei. In aval, primeste apele vãii Fizesului. Deasemenea, Gherla este strabatuta de canalul Morii, care deriva din Somes, si care in aval se varsa din nou in acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar şi cu un conţinut sulfuros.

1.3 CLIMA, SOLURI, VEGETATIE, FAUNA

Clima Se încadreazã în tipul climatului temperat de dealuri, fãrã o influentã mare a maselor de aer oceanice, dar influentata de orientarea vailor. Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna. Sub aspect seismic, zona este pasivă, suferind doar efectele transmise din focare îndepărtate. Caracteristicile geofizice ale zonei, conform Normativului P100/92 sunt:  zonă seismică de calcul E  valoarea coeficientului Ks = 0,12  perioada de colt Tc = 0,7 sec.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Solurile Se caracterizeaza printr-o mare fertilitate. Cel mai rãspandit tip de sol este cel aluvionar, din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus si care a favorizat dezvoltarea grãdinãritului.

Vegetatia Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, fiind dominata de graminee. Astfel, prin pasuni întalnim bulbucii, în zona arabilã creste pirul, iar în locurile umede izma, papura si lintita. Primavara pitorescul locului este completat cu: ghiocei, lãcrimioare, toporasi etc. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta.

Fauna Se caracterizeaza printr-un numar mare de rozatoare. In zona de pãdure întalnim mistretul, cãprioara, viezurele, vulpea, lupul. Fauna ornitologica cuprinde specii cum sunt: ciorile, stãncutele, vrãbiile, gaitele, graurii, porumbeii, turturelele. Ca pãsãri cantãtoare întalnim: privighetoarea, ciocarlia etc. Pe apele Somesului si pe bãlti vedem rata sãlbaticã, lisita etc. In apele raului exista mai multe specii de pesti: cleanul, mreana, scobarul, crapul, stiuca, bibanul etc.

Demografie De-a lungul istoriei, alaturi de majoritatea romaneasca au trait in armonie maghiari, armeni, germani, tigani, evrei etc. Daca in 1956 erau 8499 de locuitori, in anul 1992 populatia stabila era de 26277 locuitori. Conform recensamantului din anul 2002, populatia stabila era de 22.167 persoane din care 17788 romani, reprezentand 80,24%, 3.930 de maghiari, reprezentand 17,73%, 361 de romi, reprezentand 1,62%. Populatia stabila la 1 iulie 2008 era de 22.029 persoane. Sate apartinatoare: Baita, Hasdate si Silivas. Municipiul Gherla este considerat UAT (Unitate Administrativ-Teritorială) cu concentrare foarte mare, având resursele antropice ca factor dominant, conform Legii nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, Anexa nr. 1 .

1.4 CULTURA SI TRADITII

Oraşul Gherla păstrează şi azi vestigii ale perioadei romane, ale perioadei Armenopolisului, precum şi multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc şi chiar influenţe ale stilului baroc Rococo. Legat indisolubil de spiritualitatea oraşului este tradiţia picturii icoanelor pe sticlă a meşterilor ţărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de peste trei secole, ce a influenţat oraşul nostru care a fost primul centru din ţară care a adoptat acest gen artistic de sorginte mediteraneană, după unii autori, prin filiera germană şi austriacă. Aici se găseşte Sfânta Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul “Adormirea Maicii Domnului ”. Anul 2009 coincide cu aniversarea a 310 ani de la evenimentul „lăcrimării icoanei Maicii Domnului” în anul 1699 la Nicula, eveniment menţionat de armata austriacă. În Satul Hăşdate se mai păstrează tradiţia xilogravurilor din secolul al XVIII-lea. În perimetrul Municipiului Gherla şi a comunelor învecinate se află o serie de obiective cu valenţe turistice, care însă sunt aproape necunoscute turiştilor: a) în Municipiul Gherla, obiective istorice-culturale, atât laice cât şi ecleziastice:  Catedrala Armeano-Catolică „Sfânta Treime”, ridicată între anii 1748-1798 în stil baroc cu elemente clasiciste, ce găzduieşte pictura „Coborârea de pe Cruce” a lui Rubens  Muzeul de Istorie (casa Káracsony)  Cetatea Gherlei (Cetatea Martinuzzi, azi Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla)  Mănăstirea Sfântul Anton de Alcantara  Catedrala Ortodoxă ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului”  Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae”  Biserica Reformată de Rit Calvin  Biserica Greco-catolică „Sfântul Iosif”  Mănăstirea „Sfântul Anton de Padova”  Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”  Biserica Sfânta Parascheva, Sfânta Mina&Toţi Sfinţii Români  Sediul primăriei din centrul istoric  Casa cu cariatide  Monumentul Martirilor Anticomunişti şi Cimitirul Martirilor Anticomunişti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

 Monument „mama şi copilul”  Parcul oraşului  Muzeul de xilogravură din Hăşdate (sat aparţinător de Gherla)

b) în Municipiul Gherla, obiectiv balnear curativ  Băile Băiţa (staţiune balneo-climaterică aparţinând de Municipiul Gherla)

c) în comuna Fizeşu Gherlii, obiectiv ecumenic şi ecoturistic  Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla  Lacul Ştiucii Săcălaia

d) în comuna Sic, obiectiv ecoturistic  Stufărişurile de la Sic (Arie naturală protejată)

Gherla este una din destinaţiile turistice încă foarte puţin exploatate, dar care prezintă un potenţial semnificativ din acest punct de vedere. În acest sens, centrul istoric al Municipiului Gherla reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare, ce, împreună cu alte edificii religioase, constituie un posibil circuit turistic. Circuitul turistic urban istoric cu valenţe culturale propus, desfăşurat pe durata 3 zile, include următoarele obiective: EDIFICIU RELIGIOS

Deşi este una din bisericile Gherlei CATEDRALA ARMEANO- CATOLICĂ-SFÂNTA TREIME, constituie de departe unul din obiectivele turistice emblematice ale Muncipiului Gherla, fiind e notorietate pictura lui Rubens pe care o găzduieşte, motiv pentru care poate fi introdusă în toate circuitele turistice care vizează zona Gherla. Fiind edificatã în stil baroc, cu elemente clasiciste între anii 1748- 1798 este consideratã de unii autori ca una din cele mai mari biserici armeneşti din Europa . Sfintitã la 17 iulie 1804, ea a fost înzestratã cu o frumoasã şi valoroasã orgã, executatã de meşteri din

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Braşov având numeroase obiecte de mare valoare materialã şi spiritualã printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminãtorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornatã cu pietre preţioase ce a apartinut episcopului Verzerescu.

PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE "

Este opera originalã a lui Rubens (dupã unii autori creatã în atelierele lui Rubens) si este adãpostitã de Catedrala Armeano-Catolicã din Gherla. In 1806 Francisc al II lea a dãruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintã pentru aportul bãnesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golitã în timpul rãzboaielor împotriva lui Napoleon ".

EDIFICII LAICE

CASTRU ROMAN ridicat în timpul împăratului roman Traian, între 109-110, pe o suprafaţă de cca. 2,7ha, după unii istorici denumit "Congri", este relevat de vestigiile aduse la suprafaţă la aproximativ 1km sud-vest de oraş pe terenul ocupat de C.P.L., azi SC Sortilemn S.A.,în stânga şoselei ce duce spre Cluj- Napoca. Pe lângã el şerpuia un drum roman ce lega Napoca de Porolissum.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

A fost construit de o unitate de cavalerie având ştampila AIIP, Alla Secunda Panoniorum, care făcea parte din sistemul de apărare a drumului strategic Apulum(Alba Iulia)--Potaisa(Turda)-Napoca(Cluj- Napoca)-Samum(Com.Caseiu-jud.Cluj)-Porolisum (satul Moigrad-Porolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), ce apăra graniţa nordică a Daciei.

Construit iniţial din pământ, după 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatră în vremea împăratului Antonius Pius şi avea o forma neregulată. Materialele de construcţie au fost utilizate la ridicarea Cetăţii şi mai târziu a oraşului Baroc de către armenii stabiliţi aici. Un bogat material arheologic (statuete, monede, inscripţii,etc) se păstrează la Muzeul din Gherla şi din Cluj-Napoca.

În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomã militarã eliberatã la 2 iulie 133, sub domnia împãratului Hadrian, aparţinând soldatului Sepenestus Cornon fiul lui Rivus, care aminteşte de Dacia Porolossensis ca unitate administrativã.

In anul 1971 s-a descoperit o altã diplomã datatã 10 aug.123, aparţinând soldatului Glavus al lui Navatus din Sirmius care face referiri la existenţa Daciei Porolissensis fiind amintit şi numele împãratului Hadrian.

Monede descoperite la Gherla din perioada împăraţilor Traian şi Antonius Pius

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximã siguranţã) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută şi sub numele de "Cetatea Martinuzzi") şi s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna.

Construirea cetăţii a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuatã pe durata vietii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei.

S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund (1556-1571).In 1785 împăratul Iosif al II-lea o transformă în Închisoare Centrală (Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urma evadării în masa de la închisoarea "Trei scaune". Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administratia hortistă o transformă în închisoare în 1940.

Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanţii regimului: membri ai partidelor politice, muncitori, ţărani, elevi, studenţi, vestiţi clerici şi intelectuali de diverse confesiuni mulţi dintre ei găsindu-şi sfârşitul aici fiind aruncaţi în gropi comune.

ORAŞUL BAROC GHERLA a fost întemeiat la începutul sec. al XVIII-lea, de către o parte a armenilor veniţi din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Vărzărescu, cu acordul principelui Mihai Apafi. Începând de la 1700, pe parcursul unei jumătăţi de veac au

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

construit primul oras modern din Transilvania şi imperiul Habzburgic, în stil baroc târziu, după planurile arhitectului Alexis (Alexenian) din Roma.

Noul oraş ridicat "în maniera gherleană" după istoricul Nicolae Sabău, avea patru străzi drepte şi paralele ce se intersectau perpendicular, toate cu deschidere spre râul Someş, o piaţă centrală mare cu numeroase edificii monumentale şi un parc englezesc în zona vestica numit "Parcul Elisabeta". Din 1753 aşezarea Candia de lângă Cetatea Gherlei devine cartier al oraşului.

SEDIUL PRIMĂRIEI DIN CENTRUL ISTORIC

Sediul vechi a fost construit în secolul al XVIII-lea, avea subsol şi etaj şi se afla în mijlocul pieţei centrale.

În anul 1893, clădirea a fost demolată şi s-a construit în stil eclectic noul edificiu al primăriei situat pe strada Bobîlna nr. 2.

MUZEUL DE ISTORIE

Acesta îşi desfăşoară activitatea din anul 1986, în vestita casă Karacsony, construită între anii 1721- 1725 şi are la bază, Colecţia ASTRA-1881, cea a Muzeului Armenesc-1904, Colecţia Liceului „Petru Maior”, Colecţia etnografică din comuna Sic şi cea a Muzeul Eparhial de Istorie şi Artă Bisericească „Dr. Iuliu Hossu”.

Muzeul de Istorie din Gherla dispune de un bogat patrimoniu, remarcându-se vestigiile descoperite în perimetrul castru roman (monede, arme, sculpturi, o diplomă militară datată din 2 iulie 133 d. Hr.) şi o serie de documente care atestă stabilirea armenilor în acest oraş.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CASA CU CARIATIDE

Situat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, acest monument de arhitectură este un prilej de încântare pentru turiştii care vizitează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt încadrate de cariatide, deosebit de frumos ornamentate. În prezent, aici funcţionează o capelă de rugăciuni greco-catolică.

MONUMENTUL MARTIRILOR ANTICOMUNIŞTI ŞI CIMITIRUL MARTIRILOR ANTICOMUNIŞTI

Acesta a fost construit în anul 1993 de A.F.D.P.R. (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Victime ale Dictaturii) filialele Gherla şi Cluj-Napoca, în memoria victimelor comunismului de la Închisoarea Gherlei. Cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei, cuprinde 147 de morminte identificate.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

MONUMENTUL „MAMA ŞI COPILUL”

Este un inedit şi unic monument gherlean, o realizare sculpturală unică în Transilvania, închinată mamelor, care s-au jertfit pentru viaţa copiilor, a familiei creştine, pentru sfinţenia familiei creştine, dar şi pentru copiii nenăscuţi, nebotezaţi, neauziţi şi nedoriţi (Fundaţia Sfântul Nicolae din Gherla).

MUZEUL DE XILOGRAVURĂ DIN HĂŞDATE

Muzeul conţine gravuri pe lemn cu tematică religioasă, pe website-ul Muzeului apreciindu-se:

“Se cunosc într-adevăr două comune din acest comitat, ai căror locuitori se ocupau din vechi timpuri cu pictura icoanelor. Una din aceste localităţi este Nicula (Mikola) a cărei veche mănăstire şi noua biserică greco-catolică ridicată în 1866 erau şi au rămas renumit loc de pelerinaj. Biserica a fost închinată Sf.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Paraschiva, al cărui chip se întâlneşte de mai multe ori în interiorul lăcaşului. ,,Iarna - citim în acelaşi document - sătenii mai puţin înstăriţi din sat făceau comerţ cu icoane '', şi constatarea ,, în sat mai multe familii se ocupă de pictură, cel mai căutat fiind diaconul''(Tagany., I,IV, pag.177-183). Chipurile sfinţilor pictate aici se aseamănă cu lucrări executate într-o tehnică asemănătoare răspândită pe teritoriul austro- ceh-rutean. Suntem îndreptăţiţi să presupunem că această tehnică a fost introdusă de către rutenii (ruşii) stabiliţi în comitat. Cealaltă localitate cunoscută pentru pictură este Hesdat (Hăşdate) ; monografia comitatului din anul 1837 menţiona că ,,Locuitorii satului Hăşdate sunt români, de religie greco-catolică. Satul are biserică de piatră şi preot. Sătenii produc şi vând icoane lucrate în tradiţia orientală''. (Hodor Karoly: Doboka varmegye termeszeti es plgary esmertetese, Kolosvar, 1837, p.685). Biserica ridicată în 1781 a fost închinată Sfinţilor Arhangheli. În timp ce Nicula este renumită prin icoanele pe sticlă, sătenii din Hăşdate s-au făcut cunoscuţi prin gravura pe lemn, care datează încă înainte de unirea lor cu Biserica catolică, pentru că lucrările lor mai păstrează influenţa icoanelor ortodoxe.”

RESURSE NATURALE

PARCUL ORAŞULUI

Din anul 1846, în partea centrală a oraşului, pe insula dintre Canalul Morii şi Someşul Mic, este amenajat un parc de odihnă şi distracţie, denumit şi „Micul Schönbrun”. Conceput în stil englezesc se întinde pe cca. 40 de ha, iar aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale ca o adevãratã " rozã a vânturilor ". Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar si exotici, printre ele se aflã un exemplar de Tisa şi doi arbori Ginkobiloba. Deşi nu constituie neapărat un obiectiv cultural, având în vedere proximitatea monumentelor istorice, parcul oraşului poate fi inclusîn circuitele turistice cu profil cultural şi ecumenic.

Referitor la dezvoltarea turismului cultural în judeţul Cluj, este de interes recomandarea cuprinsă în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Cluj 2014 – 2020: „Realizarea turismului cultural impune rezolvarea

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla problemelor de accesibilitate (infrastructură) şi de conservare culturală ce va trebui însoţită de o consistentă planificare teritorială, care să conserve (şi unde este posibil să restaureze) arealele istorice adiacente ale oraşelor şi satelor, menţinerea stilului arhitectonic tradiţional şi conservarea arealelor istorice medievale.”

Turismul ecumenic

Practicarea acestui tip de turism în Gherla şi zona Gherla se concentrează fie pe vizitarea „bisericilor Gherlei”, fie este rezultatul unor evenimente cu caracter religios, după cum urmează:

BISERICILE GHERLEI

MĂNĂSTIREA SFANTUL ANTON DE ALCANTARA

In anul 1748, în noul oraş Armenopolis, locuit de pătura bogată a urbei au incercat să se aşeze minoriţii, iar în jurul deceniului patru o încercare similară au avut-o iezuiţii, ambele ordine însă au eşuat în tentativa lor.

Slujirea enoriaşilor catolici din cetate s-a făcut începând cu anul 1731 de către franciscanii observanţi veniţi din Dej cărora judecătorul suprem Daniel Todor le-a donat un teritoriu. In 1748 pe timpul guardianului P.Ponori Anaklet s-a pus piatra de temelie a bisericii şi datorită contribuţiilor familiilor armeneşti înstărite s-a terminat în 1857.

Biserica a fost sfiinţită pe 5 noiembrie 1858. Capela Maria de Loretto a fost construită în anul 1760 de catre Laszoffy Bogdan cand s-a început edificarea aripii răsăritene, terminată în 1766.

Altarul din piatră a Sfântului Anton şi a Sfântului Francisc s-au realizat în anul 1761, sculptorul fiind probabil Johannes Nachtigall care a realizat mai multe sculpturi la castelul din Bonţida.

Altarul Sfintei Fecioare Maria şi orga s-au construit în anul 1859, altarul Sfintei Ana în anul 1867. Turnurile actuale s-au ridicat în anul 1878. Parohia romano-catolică de rit latin din Gherla, sub administrarea franciscanilor, din cauza numărului mic de enoriaşi , a fost înfiinţată doar în anul 1825 de către episcopul Szepessy Ignac, până la data respectivă romano-catolicii fiind administraţi de parohia

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

armeano-catolică. Biserica este un important punct al unui pelerinaj ce trece prin Gherla, către Şumuleu Ciuc în judeţul Harghita cu ocazia Rusaliilor catolice.

CATEDRALA ORTODOXĂ INTRAREA ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI

Edificiul a fost construit în anul 1905, cu subvenţie pentru credincioşii români, de la Împăratul Francisc Iosif I, fiind Catedrala Greco-Catolică a Episcopiei de Gherla.

BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTUL NICOLAE”

Construcţia a fost realizată prin eforturile preotului Gavril Zob în anul 1987, iar lucrările au fost finalizate de preoţii Mureşan Aurel şi Săsărman Vasile în anul 1996 şi apoi sfinţită şi de I.P.S. Bartolomeu Anania.

BISERICA REFORMATĂ DE RIT CALVIN

Filială a celei din Mintiu Gherlii, din secolul al XIII-lea, a fost ridicată de Ordinul benedictinilor între anii 1862-1867.

BISERICA GRECO-CATOLICĂ „SFÂNTUL IOSIF”

Biserica de lângă gară, a fost începută în anul 1993 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL ANTON DE PADOVA

Mănăstirea cu Biserica de lemn în stil maramureşan, a fost terminată în anul 1999 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop, pe dealul estic.

BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTA TREIME”

Aceasta a fost construită din donaţii, de către preotul Ioan Morar, începând din anul 1993, în stil neobizantin şi modern, având la subsol o bibliotecă şi spaţii pentru activităţi culturale ale copiilor.

BISERICA SFÂNTA PARASCHEVA, SFÂNTA MINA&TOŢI SFINŢII ROMÂNI

Aceasta a fost ridicată de către familia preotului Băgăcian Petru şi Maria, într-un stil brâncovenesc. Mobilierul şi iconostasul au fost sculptate în Moldova şi pictate la Mănăstirea Bistriţa, cu binecuvântarea I.P.S. Bartolomeu Anania, între anii 2003-2008. Clopotele greceşti reproduc 42 de melodii, iar din 1 septembrie 2011, este cea mai nouă parohie.

Turismul balnear curativ

BĂILE BĂIŢA

Staţiunea Băile Băiţa situată în perimetrul Municipiului Gherla reprezintă una din atracţiile turistice neexploatate ale zonei. Apele minerale ale celor două izvoare existente în perimetrul Băilor Băiţa sunt, din punct de vedere chimic, slab sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, putând fi utilizate atât în cura externă (sub formă de băi calde), cât şi în cura internă (prin ingestie), debitul cumulat fiind de cca. 70.000 l/24h. Salinitatea redusă a apei celor două izvoare (mineralizaţia totală atingând 2,1 g/l), se datorează

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla levigării formaţiunilor badeniene acoperitoare şi nu a masivului de sare. În cura externă, apele se pretează utilizării în afecţiunile reumatismale şi articulare şi periarticulare, afecţiunile sistemului nervos periferic şi afecţiunile ginecologice.

La Sărătura Gherlei (situată la cca. 2 km de staţiune) se poate preleva nămol sapropelic care ar putea permite utilizarea sa în tratament extern. Turiştii ar putea beneficia de următoarele cure:

- cura externă: afecţiunile reumatismale şi articulare şi periarticulare, afecţiunile sistemului nervos periferic şi afecţiunile ginecologice)

- cura internă: în afecţiunile gastro-intestinale, hepato-biliare şi reno-uretrale

În prezent, în cadrul staţiuniiexistă un popas turistic care însăoferă doar servicii de cazare şi masă la un nivel inferior celui necesar pentru a fi introdus într-un circuit cu promovare externă.

Staţiunea turistică Băile Băiţa îşi poate dezvolta oferta prin:

- modernizarea şi diversificarea dotărilor cu funcţie curativă,

- construirea unor dotări destinate agrementului (cu rol complementar celor curative),

- promovarea adecvată a ofertei staţiunii,

- ridicarea standardelor serviciilor din unităţile de alimentaţie publică aferente.

Ecoturismul, turismul de agrement, cu profil piscicol şi cinegetic

Ecoturismul reprezintă o formă mai nouă de turism, fiind “călătoria responsabilă fată de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (şi a oricăror atracţii culturale trecute şi prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut si asigură o implicare socio-economică activă si aducătoare de beneficii pentru populaţia locală.” (Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Având în vedere existenţa în zona Municipiului Gherla a rezervaţiilor naturale Stufărişurile de la Sic, Lacul Ştiucilor şi Pădurea Ciuaşului şi salba de lacuri (Ţaga, Geaca (I-III), Cătina, Sucutard, Tăul Popii, Suatu) din zona Gherla, în această zonăse practică în prezent ecoturismul, fie în scopuri de agrement, fie în scopuri sportive. De altfel, pe Lacul Ştiucii – Săcălaia se organizează concursuri sportive la copcă şi se poate practica vânătoarea, cu respectarea legislaţiei şi a normelor în vigoare, în cele zece fonduri de

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

vânătoare ale Ocolului Sivic Gherla: Gherla, Corneşti I, Corneşti II, Panticeu, Borşa, Bonţida, Ţaga, Livada, Sânmartin, Cristorel. Turismul cinegetic este practicat de un număr redus de persoane interesate, excentrice, dar cu posibilităţi materiale superioare, având posibilitatea obţinerii unor trofee importante, căutate în special de turiştii străini.

În prezent, se remarcă tendinţa de a da noi valenţe ecoturismului, practicarea ecoturismului fiind asociată în anumite oferte de servicii cu turismului de aventură în corelare cu activităţi de team-building (organizarea unor jocuri de echipă pentru creşterea coeziunii grupului). Deşi acest segment este neexploatat în oferta turistică pusă la dispoziţie de operatorii economici din domeniul turismului din zona Gherla, integrarea acestora ar aduce un plus valoare ofertei, atrăgând un număr mai mare de turişti.

Turismul medical

Ţinând cont de evoluţia economică din ultimii ani, tendinţele turismului din ultima perioadă vizează orientarea spre sectoare de nişă care determină avantaje economice pentru turişti, mai exact costuri mai reduse cu serviciile medicale. Dezvoltarea aeroportului internaţional din Cluj-Napoca şi adăugarea de noi destinaţii ale acestuia a determinat creşterea numărului de turişti străini din Vestul Europei care vizitează cabinetele stomatologice din Cluj-Napoca şi din zonă datorită preţurilor mai reduse cu aproximativ 70% decât cele din ţările de provenienţă. Pe acest sector de nişă se remarcă însă o necorelare a serviciilor turistice care nu sunt adaptate la profilul acestor turişti. Astfel, ar fi nevoie de un pachet complet de servicii care să cuprindă atât servicii de transport de la aeroport la Gherla unde există cabinete medicale dotate la standarde europene şi care prin specialiştii angajaţi oferă servicii stomatologice performante, servicii de cazare, masă, recreere etc.

Turism rural, tradiţional

Acest tip de turism este practicat în comunele învecinate cu Municipiul Gherla în unităţile turistice de cazare şi alimentaţie publică care îşi doresc ca prin gama de servicii să creeze o atmosferă autentică tradiţională în care turiştii să participe la manifestările din viaţa satului – manifestări religioase, obiceiuri şi datini locale-, la activităţile tradiţionale – gătirea specialităţilor locale, pariciparea la diferite activităţi meşteşugăreşti (olărit, îmbrăcăminte). Un exemplu în acest sens este Pensiunea Sovirag din comuna Sic ce oferă un pachet de servicii cuprinzător: cazare într-o locaţie amenajată cu specific local, srvire şi preparare specialităţi de mâncare ungureşti, muzică şi costume populare tradiţionale, vizitarea caselor sicăneşti, a atelierelor producătorilor locali de pălării şi cojoace, participarea la evenimentele tradiţionale

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

săteşti, plimbare cu căruţa în jurul satului sau la stână, vizită la bisericile din sat, vizită la Stufărişul din Sic, baie la Sărătură, vizitarea obiectivelor culturale şi religioase din zonă (Castelul Banffy, Conacul familiei Wass din Ţaga, Mănăstirea Nicula, Biserica armenească din Gherla). În raport cu tendinţele din domeniul actuale în domeniu dezvoltării resurselor umane, mai exact opţiunea companiilor, în special a multinaţionalelor, de a oferi angajaţilor contexte de recreere inedite care să determine creşterea coeziunii grupului şi compatibilizarea membrilor acestuia prin team-building, proprietarii pensiunii au adăugat ofertei iniţiale închirierea unei săli de evenimente şi a unei săli de conferinţe.

EVENIMENTE CU POTENŢIAL TURISTIC

1.„DRUMUL CRUCII” -PELERINAJ LAMĂNĂSTIREA NICULA, situată la 6 km de Municipiul Gherla, monument arhitectural, locul unde se află o celebră icoană făcătoare de minuni şi o renumită şcoală de iconari.

Aceasta este legată indisolubil prin credinţă de spiritualitatea gherleană, prin harul Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictată la 1681 de preotul Luca din Iclod, dar şi prin tehnica picturii icoanelor pe sticlă perpetuată şi la Gherla şi în împrejurimi, de către renumiţii artişti populari.

Edificată în intervalul (1652-1658), biserica de lemn a fost construită încă de la mijlocul secolului al XVI-lea (aceasta a fost distrusă de un incendiu în anul 1973, când a ars şi inscripţia anului 1696 de pe clopotul care s-a topit datorită acestui eveniment, la care s-a intervenit pentru o reparaţie capitală, în anul 1974).

Complexul monahal a fost întregit între anii 1875-1874 prin edificarea bisericii de zid cu hramul “Sfântul Ioan Botezătorul”. Între anii 1997-2004 au fost ridicate alte două clădiri noi, iar în anul 2001 a fost demarată construcţia unei noi biserici din cărămidă, a unui Centru de Studii Patristice şi Ecumenice şi a unei Case de creaţie. Nicula este un vechi şi vestit centru de realizare a icoanelor pe sticla cu o tradiţie de sute de ani, aici fiind înfiinţată prima şcoală de pictură pe sticlă din România (o parte din icoanele realizate aici fiind găzduite de muzeul din cadrul mănăstirii, alături de picturile pe sticlă şi lemn şi colecţia de cărţi vechi de cult). Practic, prin intermediul şcolii de iconari de la Mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-şi originea în Boemia, Austria şi Bavaria.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pelerinajul la Mănăstirea Nicula se bucură de o recunoaştere la nivel naţional şi internaţional în comunităţile ortodoxe, la procesiune participând zeci de mii de oameni (în 2013 au participat aproximativ 70.000 persoane).

Mănăstirea Nicula poate deveni un pol al turismului religios din regiune prin următoarele măsuri:

- construirea (la distanţa optimă de mănăstire a cărei activitate nu trebuie afectată) a unui hotel şi a unui camping destinate turismului religios;

- diversificarea ofertei turistice religioase prin edificarea “Drumului crucii”,

- înfiinţarea unei şcoli de iniţiere în pictura pe sticlă cu acces larg;

- sprijinirea turismului rural în zonă etc.

2. VIZITAREA MĂNĂSTIRII SFÂNTUL ANTON DE ALCANTARA, ca parte a traseului pelerinajului la ce trece prin Gherla, către Şumuleu Ciuc, Miercurea Ciuc,judeţul Harghita, cu ocazia Rusaliilor Catolice. Evenimentul se bucură de participarea unui număr mare de turiştidin Ungaria, inclusiv personalităţi politice care contribuie la capitalul de imagine al circuitului ecumenic şi indirect la promovarea obiectivelor religioase aflate pe acest circuit, inclusiv Mănăstirea Sfântului Anton de Alcantara din Gherla. Pentru exemplificare, în 2013 la evenimentul de la Miercurea Ciuc au participat aproximativ 50.000 persoane, bucurându-se de prezenţa preşedintelui şi vicepremierului Ungariei.

3. ZILELE GHERLEI

Zilele Gherlei reprezintă un ansamblu de manifestări menite să recreeze şi să ofere distracţie cetăţenilor Municipiului Gherla. Evenimentul se derulează în general pe durata a 3 zile, în luna iunie a fiecărui an, şi cuprinde concerte de muzică populară şi modernă. Zilele Gherlei au inclus în ultimii ani şi manifestarea culturii şi tradiţiilor armeneşti în 15 august.

4. ZILELE CULTURII ŞI TRADIŢIILOR ARMENEŞTI

Zilele culturii şi tradiţiilor armeneşti sunt serbate în luna iunie în fiecare an cu ocazia „Ieșirii Sf. Grigore Luminatorul din Virab”, episcop al Armeniei,

De Sfântul Grigore Iluminatorul se deschid larg porţile casei parohiale armeano-catolice din Gherla pentru a primi pelerinii armeni, sosiţi din Transilvania, Moldova, Muntenia şi Dobrogea, din Ungaria, Franţa

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

sau îndepărtata ţară mamă – Armenia. Acest eveniment reprezintă celebrarea identităţii armenilor din zona Gherla, un eveniment cu puternice conotaţii religioase, dar şi etnice şi culturale. În cadrul evenimentului sunt servite specialităţi culinare armene, sunt organizate dansuri şi concerte de muzică armenească, participanţii fiind delectaţi de bogăţia obiceiurilor şi ospitalitatea gazdelor.

5. „ÎMPĂNATUL BOULUI” din MINTIU GHERLII

În duminica de Rusalii în comuna Mintiu Gherlii are loc sărbătoarea tradiţională "Împănatul boului". La orele amiezei, călăreţii din municipiu străbat zgomotos drumul principal, anunţând sosirea boului.

6. PRODUS DE CLUJ

Evenimentul este organizat de către Consiliul Judeţean Cluj în fiecare vară în Municipiul Gherla şi oferă posibilitatea diferitelor expoziţii, printre care şi expoziţiile Asociaţiei Meşterilor Populari, care comercializează miere de albine, siropuri naturale, ulei presat la rece, pâine de casă, icoane pe sticlă, bijuterii din cupru, produse din piele prelucrată şi lemn, ceramică şi costume populare, precum şi diverşi producători de legume, fructe şi flori şi mici producători de carne şi produse din carne. Totodată, în cadrul târgului, vizitatorii pot achiziţiona produse naturale pe bază de lavandă.

Totodată, în cadrul târgului sunt realizate o serie de demonstraţii culinare de gătit în aer liber şi evoluează numeroase ansambluri folclorice şi interpreţi de muzică populară renumiţi. Nu în ultimul rând, printre momentele de atracţie care încântă vizitatorii târgului se număra spectacolele de teatru de păpuşi şi atelierele de sculptură în fructe şi legume, special gândite pentru amuzamentul celor mici.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

7. FESTIVALUL INTERETNIC DE FOLCLOR

De 15 ani Fundaţia Teka din Gherla organizează în luna noiembrie Festivalul Interetnic de Folclor ce conţine un program cultural, având ca scop promovarea şi conservarea şi valorificarea culturii populare tradiţionale din Câmpiei Transilvaniei; crearea unei percepţii corecte asupra potenţialului cultural şi social al acestei regiuni. Festivalul este un prilej de întâlnire între dansatorii autentici din sate şi tinerii, care învaţă paşii de dans popular, la cursurile organizate.

Prin activităţile proiectului Fundaţia Teka promovează necesitatea unui dialog interetnic. În această regiune există o convieţuire de secole între români, maghiari, rromi, saşi, armeni, cultura tradiţională (jocurile, muzica, portul, obiceiurile) îmbogăţindu-se prin interferenţe şi influenţe reciproce.

1.5 RETEAUA DE COMUNICATII SI TRANSPORT

Infrastructura de transport

Pe teritoriul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu trece nici unul din culoarele iniţiale paneuropene IV (Berlin - Praga - Budapest - Arad - Constanţa - Istanbul), V (Venice - Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - Budapest - Uzhhorod - Lviv - Kiev) şi IX (Helsinki - Vyborg - St. Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Ljubashevka - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad - Alexandroupolis). Proiectul Uniunii Europene TEN-T a definit ulterior 30 de axe prioritare, dintre care axele 7 – rutieră şi 22 – feroviară sunt cele care ar putea să racordeze regiunea în mod corespunzător la reţelele europene de transport cu menţiunea că din reţeaua centrală de transport paneuropean doar axa feroviară 22 traversează teritoriul regiunii. Accesibilitatea insuficientă este suplinită temporar prin patru aeroporturi (din care trei sunt în reţeaua globală TEN-T) care necesită investiţii semnificative pentru operare.

Infrastructura rutieră Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea – Cluj - Brasov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca -Dej, E81 – dinspre Satu Mare – Zalău - Cluj-Napoca – Braşov - Bucureşti, E79 – Oradea - Deva, E671 – Oradea – Arad - Timişoara, E58 – Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa - Baia Mare - Vatra Dornei.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest. O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, în anul 2011, lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.494 km, respectiv 14,9% din totalul drumurilor la nivel naţional. Se remarcă o creştere a infrastructurii rutiere în anul 2011 cu 5,4% faţă de anul 2005, puţin peste media de 4,8% înregistrată la nivel naţional. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în judeţul Maramureş (13%), în judeţul Bihor creşterea fiind sub 1% în acest interval. Creşterea infrastructurii rutiere este proporţională cu problemele de mobilitate. Doar 3.189 km sunt modernizaţi ceea ce reprezintă un procent de 25,5% din lungimea totală A drumurilor, mult sub procentul naţional de 32%. 2004 km însumează drumurile naţionale modernizate. Starea drumurilor judeţene este mult mai rea comparativ cu a celor naţionale, drumurile judeţene fiind modernizate într-un procent nesatisfăcător mai ales în judeţele care se confruntă cu cele mai mari disparităţi de dezvoltare cum sunt Sălajul şi Bistriţa-Năsăud. Drumurile comunale sunt de asemenea, degradate şi cu soluţii tehnice depăşite, nepermiţând un acces facil spre zonele rurale. Cheltuielile de întreţinere a actualei reţele rutiere regionale, cu soluţiile tehnice existente, depăşesc posibilităţile financiare ale administraţiilor naţionale şi judeţene.

Infrastructura feroviară

Infrastructura feroviară este în cea mai mare suferinţă, la acest capitol existând diferenţe mari chiar faţă de starea infrastructurii la nivel naţional (care este precară) în ciuda faptului ca prin regiune trece un coridor feroviar. Lungimea reţelei feroviare în anul 2011 atinge 1.668 km, din care 312 km sunt linii electrificate (18,7%), iar 244 km sunt linii duble (14,6%) ambele cifre fiind mai mici decât cele din 2005. La nivelul anului 2011 faţă de valoarea medie regională a densităţii liniilor de cale ferată de 49 km/1000 km2 densitatea cea mai mare se regăseşte în judeţul Bihor (66 km/1000 km2), Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare înregistrând de asemenea valori peste medie. Cea mai redusă densitate o găsim în judeţul Maramureş (33 km/1000 km2), judeţele Sălaj şi Cluj situându-se de asemenea sub medie.

Conectivitatea la reţeaua TEN-T 56

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pentru conformitate şi coerenţă strategică prezentăm în continuare o analiză a conectivităţii din perspectivă teritorială având în vedere scopul declarat al acordului22 dintre CE, Consiliu şi Parlamentul european privind noua reţea transeuropeană de transport ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de reţeaua globală TEN-T. Dacă analiza ia in calcul doar infrastructura rutieră (singura care momentan asigură servicii adecvate) atunci comunităţile din Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Munţii Apuseni sunt în afara zonei de acces in 30 minute. Zona Carei - Valea lui Mihai este în afara zonei de acces dar este deservită la mai puţin de 25 de km de coridorul V, autostrada M3 din Ungaria care este finalizată. Având în vedere cele expuse anterior analiza conectivităţii a fost aprofundată având în vedere necesitatea conectării zonelor turistice şi industriale la reţea prin intermediul unei reţele secundare de drumuri judeţene viabile (cu stare tehnică adecvată). Analiza ţine cont şi de dezideratul de a creşte atractivitatea oraşelor din regiune pentru investitori prin creşterea numărului de locuitori care au acces la oraşe într-un timp de deplasare rezonabil (sub 60 de minute). Din analiză rezultă (vezi figura de mai jos) un traseu format din drumuri judeţene care asigură accesul la reţeaua TEN-T. Traseul a fost ,,botezat” ,,traseul prioritar Transilvania Nord”. Se poate observa complementaritatea acestuia precum şi interconectarea multiplă cu traseul TEN-T (cu care se intersectează în şase puncte).

Figura 25. Reţeaua rutieră secundară (drumuri judeţene) pentru acces la TEN-T rutier si feroviar, care asigură accesul la zonele industriale şi turistice din regiune (,,traseul prioritar Transilvania Nord”)

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Sursa:ADRNordVest

1.6. Audit teritorial

1.6.1. Demografie Populaţia urbană din regiunea de Nord-Vest a urmat o tendinţă de creştere până la sfârşitul secolului XX. După anul 1990, când multe persoane din mediul rural au profitat de eliminarea restricţiilor şi s-au stabilit în marile oraşe, a urmat un declin al centrelor urbane. Începând cu a doua jumătate a anului 1990, s-a înregistrat un exod al populaţiei maghiare şi germanice din comunităţile etnice semnificative existente în regiune (mai ales din Satu Mare şi Bihor), urmată de o inversare a migraţiei rural-urban în a doua jumătate a anilor ‘90. Aceasta poate fi pusă pe seama restructurării activităţii fostelor întreprinderi de stat din centrele industriale urbane. Nu în ultimul rând, prăbuşirea ratei natalităţii a eliminat componenta de creştere naturală din majoritatea oraşelor. Toate aceste cauze au condus la scăderea populaţiei oraşelor din regiunea Nord-Vest cu peste 100.000 de persoane între 1992 şi 2002. 58

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Cea mai importantă scădere s-a produs însă în perioada 2002-2011, când populaţia urbană regiunii a scăzut de la 1.406.399 la 1.366.950 de persoane (-39.449 persoane, cu 2,8%). Scăderea reală a fost însă mai mare, pentru că în acest interval 8 comune au intrat în categoria localităţilor urbane, acestea cumulând la Recensământul din 2011 o populaţie de 54.607 persoane. Fără aportul acestor noi oraşe, în condiţii comparabile, scăderea ar fi fost de 94.056 de locuitori (-6,7%). Aparent se poate vorbi aşadar despre un proces de dezurbanizare la nivel regional.

1.6.1.1 Populatia stabilă. Raportarea zonală. Densitatea populatiei

Principala componentă care a condus la scăderea populaţiei a fost migraţia, cu precădere cea externă, sporul natural înregistrând valori pozitive în mediul urban, în cea mai mare parte a intervalului. De remarcat este şi manifestarea procesului de sub-urbanizare în jurul marilor centre urbane din regiune, precum Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare sau Satu Mare, unde se construiesc numeroase ansambluri rezidenţiale în comunele din apropierea acestora, mulţi locuitori ai acestor oraşe migrând către acestea.

Tabel-Evoluţia populaţiei urbane din Regiunea Nord-Vest, între 1912-2011

În ceea ce priveşte gradul de urbanizare, acesta a rămas constant în ultimii 20 de ani. Astfel, din datele provizorii ale Recensământului din 2011, populaţia stabilă a regiunii Nord-Vest locuia în mediul urban (52,6%), nivel uşor mai ridicat decât cel din 2002 (51,3%) şi valoarea înregistrată în 1992 (51,8%).

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Totuşi, comparaţia nu este una total relevantă, în condiţiile în care între 1992 şi 2011 numărul de oraşe a crescut de la 35 la 43. La acelaşi Recensământ din 2011, ponderea populaţiei urbane la nivel naţional era de 54,0%, iar la nivelul UE-27 este de circa 75% (depinde de metodologia aplicată). Prin urmare, se poate afirma că, în context european şi chiar naţional, regiunea este una puţin urbanizată.

Grafic-Gradul de urbanizare în regiunea Nord-Vest la Recensămintele din perioada 1930-2011

1.6.1.2 Structura populatiei:pe grupe de vârstă, sex, etnie, religie. Raportare zonală

În ceea ce priveşte reţeaua de aşezări urbane şi gradul de urbanizare, există disparităţi importante între cele 6 judeţe care alcătuiesc regiunea Nord-Vest. Cel mai mare număr de oraşe îl regăsim în Maramureş (13), iar cel mai mic în Bistriţa-Năsăud şi Sălaj (câte 4). În ceea ce priveşte clasificarea oraşelor pe categorii de mărime, se poate observa că, în prezent, predomină oraşele foarte mici (sub 10.000 de locuitori), în număr de 18 (41,6% din total), urmate de oraşele mici (10.000 – 19.999 de locuitori), care reprezintă circa un sfert din totalul oraşelor din regiunea Nord-Vest. Aproape jumătate din oraşele regiunii Nord-Vest nu îndeplinesc criteriul privind populaţia minimă, însă se află în legalitate pentru că toate au primit acest statut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2007 , ulterior acestui an nefiind declarate noi oraşe. În cazul ipotetic al reevaluării statutului acestora, respectivele oraşe ar fi declasificate, iar numărul de aşezări urbane din regiune ar ajunge la doar 25.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Evident, o soluţie pentru evitarea acestei declasificări ar fi contopirea acestor oraşe cu comunele învecinate, soluţie sugerată chiar de conţinutul Legii nr. 100/2007.

Grafic- Dinamica populaţiei urbane a Regiunii Nord-Vest, între 1992 şi 2011, pe clase de mărime ale oraşelor

Principala cauză a declinului demografic a constituit-o migraţia populaţiei, cu precădere migraţia externă. Cele mai mari scăderi, în perioada 1992-2011, au fost înregistrate de oraşele: Ștei (-37,3%), Vaşcău (-30,6%), Negreşti-Oaş (-28,7%), Câmpia Turzii (-24,2%), Satu Mare (-22,4%), Turda (-22%), Vişeu de Sus (-21,5%), Năsăud (-21,3%), Gherla (-20,4%), Carei (-19,9%), etc. Toate aceste localităţi urbane au avut, înainte de 1989, un profil preponderent industrial (sau chiar minier), fiind puternic afectate de restructurarea sau închiderea fostelor întreprinderi construite în perioada comunistă. La polul opus, se regăsesc o serie de oraşe cu o evoluţie mult mai stabilă a populaţiei în perioada 1992-2011: Tăuţii-Măgheruş (+5,1%), Borşa (-1,2%), Seini (-4,6%), Ulmeni (-4.9%), Cluj-Napoca (-5,9%), Livada (-6%), Baia Sprie (-6,8%), Săcuieni (-7%), etc. Cu excepţia municipiului Cluj-Napoca, a cărui stabilitate demografică poate fi pusă pe seama statutului de mare centru urban (al doilea ca populaţie din România), celelalte oraşe au beneficiat de un spor natural ridicat (Borşa, Săcuieni, etc.) sau de proximitatea faţă de un mare centru urban, ceea ce a generat un fenomen de suburbanizare (Tăuţii- Măgherăuş şi Baia Sprie, în vecinătatea municipiului Baia Mare; Livada lângă Satu Mare, etc.). În urma aplicării modelului ”Reilly-Converse” a rezultat că în regiunea Nord-Vest, există următoarele categorii de centre de polarizare şi fluxuri dominante:

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- un oraş cu servicii complexe de importanţă regională - Cluj-Napoca – care generează fluxuri dominante cu o serie de oraşe mari şi medii, din regiunile de dezvoltare Nord-Vest (Baia Mare, Zalău, Bistriţa, Dej, Gherla, Turda), Centru (Târgu Mureş) şi Vest (Deva şi Hunedoara). Aria de polarizare a municipiului Cluj- Napoca este una regională şi cuprinde teritorii extinse din judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba, Hunedoara;

- un oraş cu servicii complexe de importanţă sub-regională – Oradea – legat prin fluxuri importante de 4 oraşe mari şi mijlocii, două din regiunea Nord-Vest (Satu Mare şi Zalău), iar celelalte din regiunea Vest (Arad şi Timişoara, ultimul cu statut de centru regional ca si Cluj Napoca). Aria de polarizare a municipiului Oradea cuprinde judeţul Bihor, partea de nord a judeţului Arad, partea de sud a judeţului Satu Mare şi partea de vest a Sălajului;

- 2 oraşe cu servicii mixte, de importanţă sub-regională – Baia Mare şi Satu Mare. Baia Mare este legat printr-un flux dominant de Cluj-Napoca, Satu Mare este interconectat cu Oradea. Ambele oraşe au o arie de polarizare relativ extinsă. Astfel, municipiul Baia Mare polarizează, prin sinapse locale, întreaga suprafaţă a judeţului Maramureş, partea de est a judeţului Satu Mare şi nordul judeţului Sălaj. Municipiul Satu Mare are o arie de polarizare ce se restrânge la suprafaţa judeţului cu acelaşi nume.

- 4 orase cu functiuni mixte, de importanta judeteana:Bistrita, Zalau, Turda si Sighetu Marmatiei. Municipiile Bistriţa, Zalău şi Turda sunt legate de centru regional de la nivel superior – Cluj-Napoca, în timp ce Sighetu-Marmaţiei cu polul sub-regional Baia Mare. Ariile de polarizare ale acestor centre urbane sunt mai puţin extinse, rezumându-se la teritoriul judeţului din care fac parte. Singura excepţie notabilă este municipiul Turda, a cărei poziţionare geografică face ca influenţa sa să fie dominantă în nordul judeţului Alba şi în vestul judeţului Mureş.

Referitor la structura populatiei, studiile arată că un procent foarte mic dintre romii care locuiesc în mediul urban stau în centrul oraşelor, marea majoritate (peste 90%) fiind situaţi la periferia acestora. Comunităţile compacte / segregate (izolate de celelalte comunităţi şi caracterizate de o mare omogenitate etnică) se găsesc preponderent în mediul rural. Conform unor date neoficiale din 2007 al Biroului Regional Nord-Vest al Agenţiei Naţionale pentru Rromi, în judeţul Bihor cea mai mare populaţie de

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla romi se găseşte la Săcuieni (peste 3.000 de persoane), la Oradea (peste 2.000 de persoane), la Batăr (peste 1.000 de persoane şi la Diosig (peste 1.700 de persoane). În Maramureş cea mai mare comunitate este la Baia Mare (aproximativ 5.000 de persoane), urmat de Ulmeni (cca. 1.200) şi Satu Lung (peste 1.000). În judeţul Cluj, în afară de reşedinţa de judeţ, comunităţi semnificative sunt la Turda (peste 2.600), la Huedin (în jur de 1.000), respectiv la Gherla (peste 900). Similar în Sălaj, în afara Zalăului, comunitatea ajunge la peste 600 de persoane în localităţile Mal şi Jibou. În Bistriţa-Năsăud persoanele aparţinând acestei minorităţi etnice sunt peste 1.900 în reşedinţa de judeţ, aproape 1.400 în comuna Teaca şi peste 1.000 la Rodna şi Lechinţa. În Satu Mare cele mai însemnate comunităţi sunt în municipiul Satu Mare (cca. 2.500 de persoane), în Carei (peste 1.800), Tăşnad (cca. 1.400) dar şi la Ardud şi Păuleşti (în jur de 900 de persoane). Conform datelor de la recensământul din 2002, populaţia de romi era o populaţie tânără, 66,8% având până în 30 de ani, însă cu o speranţă de viaţă la naştere cu 10 ani mai mică decât a populaţiei majoritare. Ponderea populaţiei vârstnice/dependente în cadrul lor era de doar 3,3% în 2002.

Figura- Populaţia de etnie romă, pe medii şi judeţe,în Regiunea Nord-Vest Sursa: RGPL 2011

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.6.2. Profil si competitivitate economică.

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe şi regiuni (prognoza a CNP pe baza datelor INSE pt 2014- 2015) - milioane lei, preturi curente -

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Rata somajului pe judeţe şi regiuni (prognoza a CNP pe baza datelor INSE pt 2014-2015) -procente-

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Castig salarial mediu net/lunar, pe judeţe şi regiuni (prognoza a CNP pe baza datelor INSE pt 2014- 2015) -lei/lunar-

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.6.3 Profil economic-spatial

Modelul specializării presupune concentrarea resurselor pentru dezvoltare pe un număr limitat de domenii (de excelenţă/ de specializare) şi de investiţii prioritare. Modelul specializării inteligente59 presupune, în accepţiunea OECD60, abordarea specificului regional prin prisma investiţiilor intensive în cunoştinţe, folosind pârghiile specifice cercetării – dezvoltării - inovării. Constă în concentrarea investiţiilor/eforturilor de dezvoltare asupraunui număr limitat de domenii-cheie, în care regiunea deţine avantaje competitive/comparative axate pe performanţe economice demonstrate, resurse disponibile şi forţă de muncă specializată/calificată. Reprezintă continuarea firească a unui proces de intensificare, diversificare şi specializare regională, bazată pe aspecte specifice regionale şi inter-regionale; presupune un mix de factori şi măsuri bazate pe activitatea şi potenţialul de inovare/CDI care vin să susţină sectoarele identificate ca fiind de importanţă regională şi au ca efect creşterea productivităţii, a competitivităţii, creşterea economică in ansamblul său.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În cazul unei economii emergente precum este şi cea din Regiunea Nord-Vest care are ca şi caracteristici ale ultimilor 20 ani o creştere a ponderii serviciilor şi o descreştere a cotei sectorului agricol, care însă concomitent păstrează o treime din populaţia ocupată în agricultură iar trei sferturi din activitatea serviciilor o reprezintă comerţul, la care se adaugă o industrie intensivă în capital uman şi în resurse cu o productivitate a muncii sub media naţională şi departe de media europeană, reiese faptul că un model axat preponderent pe valoarea adăugată nu este (deocamdată) ancorat în realitatea regiunii. Modelul regional de dezvoltare economică, influenţat de opţiunea dezvoltării policentrice, se focalizează asupra creşterii economice prin dezvoltare teritorială policentrică printr-o specializare funcţională dată de sectoarele cu performanţe economice dovedite pe perioada analizată. În acelaşi timp se iau în considerare ca parametri input în modelul economic ales dinamica indicatorilor soft (ITC, Industrii creative, activităţi ştiinţifice şi tehnice), pe care se va fundamenta abordarea componentei „inteligente”, la strategia de dezvoltare identificată/propusă. În Regiunea Nord-Vest se remarcă faptul că 75% din economia regiunii se realizează în 30 de zone de concentrare a activităţii economice, care includ localităţi urbane şi rurale periferice acestora. Cu o tendinţa evidentă de concentrare a activităţii în mediul urban, (peste 90% din activitatea economică a regiunii), cele 6 reşedinţe de judeţ înregistrează 62,58% din locurile de muncă şi 64,3% din agenţii economici din regiune. Cele mai bune rezultate sunt înregistrate în municipiul Cluj-Napoca, unde îşi au sediul 32% din companiile din regiune şi unde lucrează aproximativ 28% din forţa de muncă. Informaţii detaliate despre aceste zone de concentrate a activităţii economice se regăsesc în tabelul de mai jos:

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Tabel- Zone de concentrare a activităţii economice din Regiunea Nord-Vest Sursa: INS Tempo Online 2013 şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Există însă în continuare (chiar dacă domeniile de specializare s-au schimbat) numeroase concentrări industriale fragile structural, respectiv cunoscutele zone monoindustriale cu economia bazată pe o singură ramură industrială, ca de exemplu: producţia componentelor electrice (Fărcaşa, MM), fabricarea mobilei (Bobota în SJ, Foieni în SM, Săcădat în BH), producţia componentelor electronice (Valea Vinului şi Păuleşti din SM), fabricarea încălţămintei (Valea lui Mihai, BH) şi fabricarea produselor alimentare (Săcădat în BH). Aceste localităţi respectă condiţiile ce definesc o structură productivă monoindustrială, concentrând peste 25% din locurile de muncă din localitate şi peste 50% din cele din industrie. Totuşi există unele zone sau centre specializate pe anumite sectoare unde acest lucru nu atrage după sine caracterul

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

monoindustrial, deoarece, în acest caz, închiderea unor unităţi industriale nu determină neapărat apariţia unor probleme grave de natură economică sau socială. Din perspectiva concentrării activităţii economice din regiune pe sectoare, analiza principalilor indicatori economici aferenţi sectoarelor industriei prelucrătoare din regiune a condus la identificarea unor aglomerări industriale în care se concentrează importante resurse financiare şi umane. Se remarcă o serie de sectoare intensive în forţă de muncă, în care activează cele mai multe întreprinderi din regiune; aceste sectoare de importanţă regională necesită a fi susţinute în special datorită riscului social pe care îl prezintă: Industria alimentară, Industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte, Industria de pielărie şi încălţăminte, Industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei şi la o scară mai redusă Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii). Pe de altă parte, următoarele sectoare produc valoare adăugată ridicată, având potenţialul de a genera domenii de specializare inteligentă în viitor printr-o politica investiţională susţinută: Industria calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, Industria echipamentelor electrice, Industria autovehiculelor de transport rutier, Industria metalurgică şi la o scară mai redusă industria farmaceutică, industria cauciucului şi a maselor plastice, industria celulozei şi hârtiei.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Tabel- Sectoarele industriale cele mai importante din Regiunea Nord-Vest Sursa:Prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

1.6.4 Profil social

Evolutia principalilor indicatori economico-sociali la nivel de regiune Nord-Vest, pe judeţe (prognoza a CNP pe baza datelor INSE pt 2014-2015)

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.6.5. Turism. Etnografie.

Turismul de agrement hibernal se desfăşoară prin ski şi ski-boarding în Transilvania de Nord, pe numeroase pârtii de dificultate medie şi joasă, în staţiunile montane cunoscute. Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turism cultural, datorită marilor oraşe şi bogăţiei de monumente istorice. Cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru şi Vicus Militar, Castrul Bologa, Castrul Romita), cetăţile medievale (Dăbâca, Bonţida, Ardud), castelele (Wesselenyi, Jibou, Karolyi în Carei, Csaky în Almaşu), aşezările fortificate din Şimleul Silvaniei, oraşele-târguri istorice (Gherla, Crasna). O mare parte din bisericile fortificate şi castelele regiunii sunt în paragină şi le lipseşte infrastructura de acces şi funcţionalităţile necesare introducerii în circuitul turistic. Mai au potenţial centrele urbane istorice, care conservă o suită de stiluri arhitecturale (gotice, baroce). În ceea ce priveşte valorificarea turismului religios şi monahal, există în regiune multe areale încărcate de spiritualitate şi locuri de pelerinaj: • Zona câmpiei şi dealurilor de vest care cuprinde biserici, catedrale şi mănăstiri (Beltiug, Apa, Oradea) • Regiunea turistică Oaş-Maramureş-Obcinele Bucovinei • Zona Munţilor Apuseni (mai ales biserici de lemn) • Cimitirul vesel de la Săpânţa • Zona depresiunii Transilvaniei, cu manifestări religioase de tradiţie • Mănăstirile din zona Lăpuşului (Rohia, Rohiţa, Habra), zona Maramureşului (Bârsana, Moisei, Peri- Săpânţa)

Turiştii apreciază de asemenea etnografia, folclorul, arta populară şi tradiţională care conferă specificitate regiunii: • Olăritul (Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Cristioru de Jos; ceramică roşie – Crişul Repede, Vadu Crişului; ceramică albă - Săcel, Baia Sprie) • Prelucrarea textilelor (Chişcău, Pietroasa, Remetea-Beiuş, Bratca, Borod-Crisul Repede), Săpânţa, Târgu Lăpuş) • Sculptarea lăzilor de zestre din lemn (Budureasa, Ciumarna şi judeţul Sălaj) • Prelucrarea papurii şi împletitul de nuiele (Borş, Otomani, Salonta, Crişul Repede şi Barcău-Crasna) • Încondeierea ouălor (Drăgoteni, Remetea, Beiuş).

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Printre cele mai apreciate produse culinare tradiţionale sunt palinca de Bihor, palinca de Zalău, vinurile (podgoriile Diosig, Săcuieni, Valea lui Mihai), plăcintele (vărzări, cu brânză şi mărar, cu prune, cu cartofi), supa de pasăre cu tăiţei de casă, ciorbele ardeleneşti, slănina şi şunca de porc, ceapa de Pericei (Sălaj), tocăniţe, sarmale, cozonaci şi multe altele. Municipiul Gherla se distinge din peisajul cultural al regiunii prin caracterul sau istoric de oras targ, si prin multiculturalitatea ce se regaseste la nivelul istoricului cladirilor.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL II

ANALIZA SWOT

2. Analiza SWOT pe fiecare capitol de analiza

2.1. DEMOGRAFIE

S – Puncte tari W – Puncte slabe • Având o populație de peste 20.000 • Ca urmare a procesului de dezurbanizare locuitori, Gherla este încadrat ca oraș rangul III cu lentă de după 1990 populația Municipilului Gherla o influență micro-zonală, cu o rază de deservire de a scăzut de la 26.277 locuitori în anul 1992 la 10-20 km. 22.012 locuitori în 2011 • Încadrarea într-o formațiune neoficială de • Municipiul Gherla are un spor natural tip conurbație împreună cu Dej îndeplinind criteriile pozitiv relativ redus (0,5‰). pentru a alcătui o conurbație, sunt orașe • În 2010 raportul dintre numărul șomerilor independente, apropiate geografic (aproximatv 15 și numărul persoanelor care aveau un loc de km), o populație de peste 60.000 locuitori în anul muncă era de 17,95%. 2011, densitate ridicată (peste 350 locuitori/km2), o • În 2010 în Gherla erau 996 de șomeri iar economie interdependentă și probleme comune de în 2009 existau 5.547 de persoane angajate. rezolvat • Rata sporului migratoriu este negativă și • Gherla este un oraș cosmopolit din punct a luat valoarea de -3,66% în anul 2009 față de de vedere etnic și confesional anul 2005. O – Oportunități T – Amenințări • Încadrarea într-o conurbație împreună cu • Scăderea în continuare a populației Dej oferă o oportunitate de dezvoltare a Gherlei este o amenințare pentru dezvoltarea Municipiului Gherla municipiului. • Având în vedere rata migratorie negativă • Există un pericol ca numărul șomerilor să și sporul natural redus Municipiul Gherla poate crească în comparație cu numărul persoanelor realiza un punct de inflexiune în această ocupate din Gherla. tendințăprintr-o politică de sprijinire a creșterii • Există amenințarea ca în Municipiul

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla demografică Gherla rata sporului migratoriu să fie negativă iar • Realizarea unor politici active de sprijinire acest fapt ar putea conduce la diminuarea, în a locuitorilor plecăți în țările din Europa de Vest, continuare, a populației. America de Nord sau Australia pentru întoarcerea • Există pericolul ca dezurbanizarea în în Gherla. județul Cluj, și în special în Gherla să continue. • Gherla poate profita de densitatea ridicată a conurbației pe care o formează împreună cu Dej prin faptul că companiile dispun de o piață municipiu de desfacere • Existența unui oraș cosmopolit din punct de vedere etnic și confesional este un aspect favorabil din punct de vedere al integrării tuturor cetățenilor în societate.

2.2 PROFIL SI COMPETITIVITATE ECONOMICA. RESURSE UMANE

S – Puncte tari W – Puncte slabe

• Existența unei piețe mari de desfacere la • Investițiile străine sunt relativ mici. Din nivelul județului Cluj (aproximativ 700.000 topul primelor 40 de firme străine care au investit locuitori). în județul Cluj (din punct de vedere a valorii • Gherla împreună cu Dej au o economie investiției și a numărului de locuri de muncă interdependentă înregistrându-se între aceste creată), una singură a investit în Gherla și anume două orașe fenomeniul de navetism. Totodată compania Becker din Germania în domeniul desfășoară activităţi economice complementare mobilei. • În Municipiul Gherla este dezvoltată • Navetism dinspre Gherla spre Cluj- industria alimentară existând două companii care Napoca au o cifră de afaceri importantă la nivelul județului • Municipiul Gherla în comparație cu alte Cluj (Mariflor Prodcom și Agropan) orașe din județul Cluj, a atras cel mai mic număr • Retailul de tip modern este prezent în de persoane din alte judeţe, majoritatea din

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Gherla prin unități de tip discount (Profi, Plus, 2 Bistriţa-Năsăud. Oncos, 3 Euromarket și Unicarm). • Gherla realizează 1,3% din cifra de • Existența unui număr de aproximativ 30 de afaceri agreagată la nivelul județului Cluj firme/1000 de locuitori este un atu al Municipiului comparativ cu alte Municipii (Cluj-Napoca 76,6%, Gherla, o densitate a firmelor mai mare decât în Dej 3,6%, Turda 4,5% și Câmpia Turzii 2%) și alte două municipii din județul Cluj. depășește orașul Huedin (0,5%). • Municipiul Gherla are o economie dominată de industrie (moștenire a perioadei comuniste) cu efecte negative asupra nivelului de trai • Cifra de afaceri/locuitori este de 21,5 mii lei de peste 4 ori mai mică decât în Cluj-Napoca (88,9 mii lei). Acest indicator arată lipsa competit (Anuarul statistic al județușui Cluj 2011). • Nivelul scăzut de diversificare al activităţilor industriale în Gherla. Industria mobilei genereazăpeste jumătate din cifra de afaceri din industrie. Așadar, dependența de o ramură industrială crește riscul pentru locuitorii orașului. • Existența unor spații industriale neutilizate și lipsa unor parcuri industriale în Municipiul Gherla. • Nu sunt prezente în Gherla unități mari de retail modern (magazine cash&carry, hypermarketuri,), ci doar unități discount. Singurul supermarket dintr-o retea europeana regasit in municipiul Gherla este LIDL, situata pe Strada Hășdății 1, Gherla, România. • În Municipiul Gherla există 5.447 locuri de muncă – 2,9% din totalul locurilor de muncă din județul Cluj. Raportat la cei 22.012 există un

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

număr relativ mic de locuri de muncă. • În Gherla funcționează o singură agenție de turism O – Oportunități T – Amenințări

• Municipiul Gherla poate apela la proiecte • O amenințare pentru competitivitatea cu finanțare europeană pentru dezvoltare economică și pentru resursele umane din Gherla regională având în vedere existența unor nevoi este reprezentată de o politică locală, publică și reale ale cetățenilor. privată, care să nu susțină accesarea fondurilor • O oportunitate importantă este europene. reprezentată de realizarea unei structuri de • Dezvoltarea economică mai lentă datorită sprinijinire a afacerilor care are impact asupra investițiilor publice și private care au luat drumul mediului economic și asupra resurselor umane reședinței de județ, capitala regiunii Nord-Vest locale. Cluj-Napoca atât înainte de 1990 cât și după • Companiile private din Gherla au 1990. oportunitatea de a scrie a atrage fonduri europene • Gherla este un municipiu de rangul 2 cu pentru dezvoltare. Există această nevoie în special 22.012 locuitori, fiind al cincilea municipiu ca în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, dominante mărime din județul Cluj. Din acest punct de vedere la nivelul municipiului. investițiile se pot îndrepta către alte centre urbane • Organizațiile publice, asociațiile și aflate în relativă apropiere. fundațiile, întreprinderile mici și mijlocii pot • Lipsa competitivității economice a Gherlei beneficia de fonduri structurale pentru dezvoltarea poate contribui la lipsa atractivității orașului pentru resurselor umane la nivelul orașului. Această locuitorii din mediul rural din județul Cluj și județele dezvoltare este importantă pentru mediul limitrofe. economic local. • O amenințare este reprezentată de • Municipiul Gherla poate profita de nevalorificarea importantei resurse umane a apropierea de Municipiul Dej pentru a crea o zonă centrului universitar și de cercetare al competitivă din punct de vedere economic și Transilvaniei, Municipiul Cluj-Napoca. puternic industrializată. • Realizarea unei cifre de afaceri scăzute la • Oportunitatea apariției unui efect sinergic nivelul companiilordin Gherla poate contribui la de dezvoltare prin intermediul creării unor industrii lipsa competitivității companiilor locale.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

și servicii complementare împreună cu Municipiul • Slabă remunerare a resursei umane poate Dej. avea un efect negativ pentru nivelul de trai și • Modernizarea industrială astfel încât pentru sectorul serviciilor și în special cel al companiile să aducă o valoare adăugată mai mare comerțului. care să contribuie la creșterea nivelului de trai. • Există o expunere mare la nivelul • Dezvoltarea mediului privat poate conduce industriei mobilei care crează un risc pentru la creșterea încasărilor bugetare care se reflectă cetățeni. inclusiv la nivelul bugetului local. Acest surplus de • Perpetuarea lipsei unor unități mari de resurse bugetare poate conduce la oferirea unor comerț modern datorită nivelului relativ al servicii publice la un nivel calitativ înalt. veniturilor. • Creșterea nivelului de trai și a venitului • Lipsa unor structuri de sprijinire a populației va avea ca efect și creșterea sectorului afacerilor este o amenințare pentru dezvoltarea comerțului și în special al comerțului modern care economică echilibrată a Municipiului Gherla. crează un număr relativ ridicat de locuri de muncă • Dacă mediul privat nu se consolidează în și aduce un venit imporant la bugetul local. Gherla există riscul ca administrația locală să nu • Dezvoltarea unor companii start-up de realizeze venituri necesare pentru investiții publice către tinerii antreprenorii este necesară și oportună locale. având în vedere nevoia de diversificare economică a municipiului Gherla care se bazează într-o măsură ridicată pe un singur domeniu economic. Astfel, dezvoltarea unor noi companii poate reduce expunerea acestui oraș la sectorul de prelucrare a lemnului. • Gherla, prin apropierea de Cluj, poate valorifica importanta resursă umană a centrului universitar și de cercetare al Transilvaniei. • Majorarea investițiilor străine este esențială iar o infuzie de capital în companiile din Gherla pentru retehnologizare este benefică dezvoltării locale. • Crearea unui parc industrial este o

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla oportunitate pentru acest oraș și pentru creșterea ocupării forței de muncă. • Crearea unor noi locuri de muncă este esențială pentru Gherla și pentru locuitorii săi.

2.3 INFRASTRUCTURA TEHNICA SI DE TRANSPORT

S – Puncte tari W – Puncte slabe

• Apropierea de Dej, punct geografic • Transporul public nu este asigurat în strategic, punct nodal pe coridorul care leagă Gherla. regiunile istorice Moldova și Transilvania • Municipiul Gherla manifestă deficiențe în • Existența unei centuri este benefică ceea ce privește asigurarea utilităților. deoarece aceasta scoate traficul greu din oraș • Traficul pe tronsonul Cluj-Napoca – astfel se evita aglomerația și degradarea Gherla – Dej se desfășoară cu greutate datorită locuințelor din apropierea principalelor străzi. numărului mare de autovehicule și a capacității • Datorită centurii Gherlei nu se remarcă depășite, in special la intrarea in Municipiul Cluj- probleme în desfășurarea traficului rutier în Napoca. municipiu. • Datorită infrastructurii feroviare învechite • A fost extinsă și modernizarea stația de trenurile înregistrează viteze medii scăzute pe epurare în Gherla tronsonul Cluj-Napoca – Gherla – Dej. • În Municipiul Gherla a fost extinsă și modernizată rețeaua de canalizare • Turnul de captare nou în Lacul Tarnița asigură îmbunătățirea apei potabile și o cantitate suficientă pentru Gherla. • Drumurile național 1C Cluj-Napoca- Gherla este reabilitat. O – Oportunități T – Amenințări

• Accesarea unor proiecte europene în • Lipsa unor proiecte europene în domeniul

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla domeniul infrastructurii tehnice și de transport este infrastructurii tehnice și de transport este o o oportunitate importantă pentru Gherla și ar avea amenințare pentru Gherla deoarece în această un important rol în dezvoltarea locală și în perioada fondurile structurale sunt printre cele mai creșterea nivelului de trai al cetățenilor. importante surse de finanțare pentru mari proiecte • Municipiul Gherla trebuie să profite de tehnico-utilitare și de transport. apropierea de Dej, punct nodal în transportul dintre • Creșterea numărului de autovehicule a regiunile istorice Moldova și Transilvania, precum persoanelor fizice și juridice poate conduce la și între țările din Vestul României și regiunea congestionarea traficului dacă capacitatea rutieră istorică Transilvania, regiunea istorică Moldova din a Municipiului Gherla nu este îmbunătățită. România și Republica Moldova. • O amenințare este reprezentată de • O oportunitate este reprezentată de perpetuarea deficiențelor privind asigurarea extinderea, în continuare a rețelelor de apă și de utilităților. canalizare. • Este important pentru Municipiul Gherla realizarea unui program pentru sistematizarea circulației. • O oportunitate este reprezentată de îmbunătățirea sistemului de transport public.

2.4 INFRASTRUCTURA SOCIALA SI DE LOCUINTE

S – Puncte tari W – Puncte slabe • Un aspect favorabil al Municipiului Gherla • În Gherla există doar 10 locuri pentru este determinat de creșterea stocului de locuințe. tinerii cu vârsta cuprinsă între 16-26 ani care • Se remarcă creșterea suprafeței locuibilă provin din sistemul de protecție. Având în vedere în perioada 2005-2009 ca urmare a creșterii că în tot județul Cluj mai sunt 10 astfel de locuri fondului locativ dar și al scăderii populației numărul acestora este scăzut comparativ cu • Expansiunea suprafeței intravilane a nevoile existente. orașului • În Gherla există o singură unitate • Centrele rezidențiale mari, de stil vechi, spitalicească cu paturi respectiv Spitalul Municipial

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla pentru copii ale DGASPC din Gherla au fost Gherla dar acest fapt poate fi compensat de desființate iar în locul acestora au fost create 9 apropierea de reședința de județ Cluj-Napoca al unități de tip familial, reușindu-se crearea unui doilea centru medical al României după București. complex de servicii de tip familial. • Se remarcă insuficiența locurilor în • Existența unui cămin de vârstinici în centrele maternale (6 locuri) în 2011 subordinea DGASPC în Gherla este un avantaj. • Nu există decat un centru de zi pentru • Venitul minim garantat este insuficient copii (copii străzii, copii abuzați, copii neglijați, pentru asigurarea unui nivel de trai decent. copii cu comportament deviant). Acesta este Centrul de Zi „Micul Print”, cu o capacitate de doar 20 de locuri pentru copii cu varsta prescolara proveniti din familii defavorizate social. • Sunt insuficiente serviciile pentru persoanele cu dizbilități din Municipiul Gherla. • Se remarcă insuficiența serviciilor oferite de cantinele sociale. O – Oportunități T – Amenințări • Accesarea unor proiecte cu finanțare • Lipsa unor proiecte cu finanțare europeană de către Primăria Municipiului Gherla europeană. dar și de către ONG-uri locale pentru dezvoltare și • Instabilitatea locurilor de muncă este o modernizarea unor centre sociale. amenințare pentru locuitorii din Gherla. • Îmbunătățirea serviciilor sociale oferite • Există riscul creșterii sărăciei și a vârstnicilor. numărului de persoane asistate social. • Înființarea unui centru de zi pentru copii • Dificultatea unor familii de asigura (copii străzii, copii abuzați, copii neglijați, copii cu întreținerea persoanelor în vârstă. comportament deviant) • Reducerea numărului de paturi în unitatea • Îmbunătățirea serviciilor sociale oferite spitalicească din oraș având în vedere dorința de persoanelor cu dizabilități din Gherla. reducere a costurilor. • Preluarea unor cazuri de bună practică de • Scăderea stocului de locuințe este o către personalul specializat din centrele de zi de la amenințare pentru Gherla. alte centre din țară sau din vestul Europei. • O amenințare este reprezentată de

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• Încheierea unor parteneriate cu centre neglijența părinților pentru îngrijirea copiilor sociale din străinătate care ar putea contribui la datorită volumului mare de timp petrecut la locul îmbunătățirea dotării sociale din Gherla. de muncă. • Creșterea stocului de locuințe conferă oportunitatea creșterii numărului de locuitori ai Municipiului. • Creșterea suprafeței locuibile poate oferi un plus de conform locuitorilor din Gherla.

2.5 PATRIMONIU NATURAL SI CULTURAL. TURISM

S – Puncte tari W – Puncte slabe

• Turismul urban în Gherla deţine largi • Gherla deține doar 10 unități de primire a posibilităţi de practicare datorită concentrării de turiștilor (pensiuni, hoteluri) obiective antropice (biserici medievale, muzee, • Municipiul Gherla dispune de o singură monumente), atât edificii laice cât și religioase, unitate de cazare clasificată la 4 stele și nu instituții culturale și artistice. dispune de nicio unitate de cazare clasificată la 5 • În ceea ce privește turismul cultural Gherla stele. Acest fapt poate fi un impediment pentru are un avantaj din punct de vedere al existenței turismul de afaceri și pentru turiștii care doresc un unui centru istoric bine conservat, edificii istorice anumit nivel al calității serviciilor de cazare. cu arhitectonică valoroasă şi instituţii culturale şi • Gherla dispune de 179 locuri de cazare, religioase cumare impact în cultura etniilor din un număr mic pentru desfășurarea unui un sector judeţ turistic dezvoltat. • Gherla este singurul oraș din România • Municipiul Gherla dispune de 60.399 de care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un locuri-zile de cazare anuală. plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat • Existența unor monumente istorice în până în prezent. stare precară de conservare care necesită • Un avantaj al Gherlei este prezența silului reabilitarea curentă. baroc, preponderent în oraș. Stilul baroc a pătruns • Inaccesibilitate pentru turiști deoarece nu în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către există o autostradă care să lege aeroportul din

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla coloniștii armeni. Cluj-Napoca de Gherla. • Existența unui Muzeului de Istorie Gherla • Lipsa promovării obiectivelor turistice din este un aspect pozitiv.Accesta este adăpostit în Gherla. fosta „Casă Karacsonyi” (una dintre cele mai reprezentative clădiri ale barocului târziu transilvan). Instituția adăpostește și unica expoziție permanentă („Sala armenească”) din Europa, unde sunt expuse obiecte de cult aparținând unor prelați armeni, dar și unor personalități laice. • Patrimoniul natural al Gherlei cuprinde descoperiri arhelogice. În partea de sud-est a orașului, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70 metri grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede • În Municipiul Gherla există o serie de lăcașe de cult clasificate ca monunemete istorice dintre care amintim: Biserica Armeano-Catolică, Sinagoga, Biserica și Mănăstirea Franciscană sau Catedrala Greco-Catolică. • În apropierea Municipiului Gherla se găsesc nămoluri cu calităţi terapeutice superioare în locaţia numită Râtul Bivolilor, precum şi în "Microstaţia Sărătura", unde s-a amenajat un mic bazin pentru băi înalbia Pârâului Sărat (Sărătura). O – Oportunități T – Amenințări

• Accesarea unor proiecte cu finanțare • Atractivitatea turiștilor penru stațiunile

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla europeană pentru reabilitarea clădirilor de montane și litorale din țară și străinătate în lipsa patrimoniu, în special a centrului vechi. unor zone de petrecere a timpului liber. • Accesarea unor proiecte cu finanțare • Continuarea ritmului lent de dezvoltare a a europeană de către companiile private penru turismului din Municipiul Gherla. dezvoltarea unor unități de cazare și de agrement. • Slaba dezvoltarea a unităților de cazare • Dezvoltarea turismului religios. O care dispun de un număr mic de locuri de cazare oportinitate este reprezentată de valorificarea și care împiedică dezvoltarea turismului cultural, apropierii de mănăstirea Nicula, unul din cele mai religios, de agrement și de divertisment. vestite locuri de pelerinaj din România. • Lipsa unor centre spa și welness este o • Există oportunitatea dezvoltării capacității amenințare deoarece aceste obiective. de cazare la nivelul Municipiului Gherla pentru a • Lipsa valorificării patrimoniului natural și dezvolta turismul religios și turismul cultural (având turistic al Municipiului Gherla. în vedere clădirile monument laice și religioase). • O amenințare pentru dezvoltarea • Stimularea turismului balnear prin crearea turismului din Gherla este lipsa valorificării unor centre spa și welness de un înalt nivel. numeroaselor lăcașe de cult cu o impartantă • Dezvoltarea turismului prin valorificarea valoare de patrimoniu. patrimoniului natural din împrejurimile Municipiului • Intervențiile neprofesioniste pentru Gherla. reabilitarea monumentelor istorice conduc la • Valorificarea turismului urban datorită degradarea acestora. eistenței unui centru vechi construit în stil baroc • Nerespectarea Planului Urbanistic bine conservat. General și a regulamentelor urbanistice poate crea • Dezvoltarea unor centre de cazare de 4 și imaginea de poluare estetică a peisajului natural. 5 stele având în vedere oportunitatea de a atrage persoane care au un nivel superior al veniturilor. • Promovarea cunoașterii de către potențialii turiști a patrimoniului natural al Municipiului Gherla.

2.6 CALITATEA MEDIULUI

S – Puncte tari W – Puncte slabe • Precipitațiile au înregistrat au pH optim în • Suprafeţe verzi deficitare în intravilanul

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Municipiul Gherla. Municipiului Gherla (4,1%) • A fost implementat proiectul SAMTID • Municipiul Gherla manifestă deficiențe în “Reabilitare sistemului de alimentare cu apă în 7 ceea ce privește gestionarea deșeurilor localităţi urbane din bazinulhidrografic Someş- • Zona Gherla este identificată ca zonă Tisa” în perioada 2006- 2008 prin care a fost extins vulnerabilă la poluarea cu nitrați din surse şi reabilitat reţeaua de alimentare cu apă şi agricole. canalizare în oraşele Dej, Gherla şi Huedin. • SC SORTILEMN SA GHERLA este • A fost extinsă și modernizata stația de unul din cele mai importante surse de poluare a epurare în Gherla aerului din judetul Cluj, masurandu-se in anul • În Municipiul Gherla a fost extinsă și 2010 al 8-lea nivel al conductivitatii(caracter modernizată rețeaua de canalizare incarcat cu compusi straini) aerului din judet1 • Depozitul de deșeuri din Gherla a obținut • În Gherla depozitul de deșeuri a fost avizul de închidere cu program de conformare. declarat neconform. • La nivelul judeţului Cluj se află în derulare • Gherla se încadrează în cadrul zonelor cu pregătirea proiectului privind Sistemul Integrat De deficit de păduri, sub media pe țară. Management Al Deşeurilor. Stațiile de transfer vor • În Gherla se manifestă lipsa unor rețele fi amplasate în localitățile Gherla, Huedin și Mihai de preluare a deșeurilor speciale: baterii și Viteazu. acumulatori, ulei, echipamente electrice și • A fost extinsă și îmbunătățirea calității electronice. serviciilor în domeniul managementului deșeurilor • Lipsa unei culturi la nivelul populației municipale privind colectarea selectivă. • A fost implementat un proiect PHARE de • Poluarea datorită utilizării într-o proporție colectare separată a deșeurilor reciclabile. prea mare a combustibililor fosili. • În Municipiul Gherla există o stație de epurare. • În Gherla nu există problema poluării sonore cauzate de trafic, realizarea centurii ocolitoare reducand nivelul de poluare fonica a MunicipiuluI Gherla

1 Raportul anual privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului - Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj – Napoca 89

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• A fost dezvoltată infrastructura de mediu pentru apă și apă uzată. • Existența unui sitem de colectare selectivă (37 containere pt. PET-uri, 37 containere pentru hârtie și carton și 37 containere pentru sticlă). În total 111 containere a câte 1,1 metri cubi fiecare. • Există capacitatea de monitorizarea a calității aerului ca parte a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. O – Oportunități T – Amenințări • Accesarea unor fonduri nerambursabile • Există amenințarea de a nu fi utilizate pentru dezvoltarea sistemului de apă, apă uzată și fondurile europene destinate îmbunătățirii canalizare cu scopul de a îmbunătăți calitatea standardelor de viață și de mediu. mediului din Gherla și împrejurimi. • Dificultăți ale autorității locale de a susține • Există oportunitatea ecologizării sitului cofinanțarea pentru mai multe proiecte de mediu. poluat existent la momentul actual din Gherla. • Există amenințarea ca traficul greu să Acest proiect poate fi realizat cu ajutorul fondurilor treacă prin Gherla. Acesta ar provoca o poluare a structurale. aerului dar și o poluare fonică. • Dezvoltarea sistemului de colectare • Există o amenințare privind poluarea cu selectivă existent este o oportunitate la nivelul nitrați la nivelul orașului și împrejurimilor. orașului. • Creșterea numărului de autovehicule • Accesarea unui proiect european pentru poate conduce la creșterea gradului de poluare a ecologizarea sitului poluat existent în Municipiului Municipiului Gherla. Gherla. • Creșterea emisiilor poluante de către • Ecologizarea depozitului de deșeuri din unitățile industriale precum și de către populație. Gherla este o oportunitate importantă pentru • Gestionarea ineficientă a deșeurilor protejarea mediului. reprezintă o amenințare pentru calitatea mediului. • Creșterea suprafeței verzi din Gherla este o oportunitate pentru sănătatea populației. • Îmbunătățirea sistemului de gestionare a

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla deșeurilor. • Crearea unor rețele de preluare a deșeurilor speciale: baterii și acumulatori, ulei, echipamente electrice și electronice. • Dezvoltarea unei culturi în rândul populației privind colectarea selectivă. • Introducerea surselor regenerabile de producere a energiei.

2.7 CAPACITATE ADMINISTRATIVA

S – Puncte tari W – Puncte slabe • Gherla împreună cu Dej sunt poli de • Nu există informare cu privire la dezvoltare propuși pentru Conurbația Dej – Gherla funcționarea structurilor de parteneriat. • O bună expertiză în ceea ce privește • Nu există o formă de a motiva angajații obținera fondurilor europene și implementarea pentru a fi performanți. proiectelor cu finanțarea nerambursabilă internațională • Municipiul Gherla manifestă interes față de procesele de planificare strategică (Plan Integrat de Dezvoltare Urbană) O – Oportunități T – Amenințări • Accesarea fondurilor europene și • Lipsa de interes pentru implementarea implementarea unor proiecte necesare dezvoltării unor proiecte pentru creșterea capacității Municipiului Gherla pentru îmbunătățirea administrative. capacității administrative. • Luarea unor decizii de către factorii • Transferul de bune practici de la alte decidenți la nivel local și central care pot conduce instituții naționale și din alte țări la lipsa motivării și interesului angajaților din • Crearea și oficial a unei conurbații administrație. compusă din municipiile Dej și Gherla. • Neluarea în considerare a unor buni • Realizarea unui Plan Integrat de practici care ar conduce la creșterea capacității

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Dezvoltare Urbană care să fie rezultatul consultării administrative. publice și implicit al voinței cetățenilor. • Implicarea activă a opiniei publice din Gherla în procesul de luare a deciziilor la nivel local. • Dezvoltarea unor parteneriate public- private.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL III

STABILIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

Asa cum este prevazut in Caietul de Sarcini pentru elaborarea PIDU al Municipiului Gherla, in cadrul acestei parti, se va prezenta contextul european si national, viziunea de dezvoltare, obiectivul general, obiectivele specifice, prioritatile si masurile prevazute pentru arealul studiat.

3.1 VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA

Armenopolis, orasul Gherla de azi (judetul Cluj), a fost singurul din lume construit in perioada moderna in intregime de armeni si singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Municipiul Gherla doreste sa ramana oraș cu rădăcini istorice, sa-si pastreze o identitate culturală și turistică în revigorare, adoptand o abordare europeană, competitivă bazată pe deschidere, participare și dezvoltare durabilă, atent la nevoile locuitorilor și ale turiștilor.

VIZIUNE: Gherla - oraș cu rădăcini istorice, cu identitate culturală și turistică în revigorare, abordare europeană, competitivă bazată pe deschidere, participare și dezvoltare durabilă, atent la nevoile locuitorilor și ale turiștilor.

Conform decizilor luate la nivel national, municipiul Gherla va intra, in perioada 2014-2020, in categoria polilor urbani cu influenta zonala, fiind absolut necesara planificarea strategica a acestui oras si promovarea dezvoltarii teritoriale integrate a intregului areal polarizat de orasul Gherla, dezvoltare bazata pe regenerarea urbana, competitivitate urbana, crearea si reabilitatea infrastructurii de suport. Avand la baza concepte moderne de management al cunoşterii şi informaţiei, a schimbării şi a calităţii, administraţia publică locală a dezvoltat o abordare bazata pe coeziunea economica, sociala si teritoriala pentru planificarea oraşului intr-un context participativ şi integrat care sa urmareasca cele 3 directii majore de dezvoltare: competitivitate, accesibilitate, apropierea de cetateni. Viziunea asupra dezvoltarii municipiului Gherla trebuie sa aiba ca si punct de pornire necesitatile stringente de dezvoltare ale orasului Gherla corelate cu principiile şi orientăriile Uniunii Europene precum si politicile si strategia Romaniei enuntate in documente de referinta precum: Perspectiva europenă pentru

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla dezvoltare teritorială (ESPD), Strategia Europa 2020 - o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Strategia de la Lisabona, etc, procesul de planificare strategica de la nivel national si regional pentru perioada 2014-2020, Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala, strategia Nationala de Dezvoltare Teritoriala, planul de Dezvoltare Regionala Nord-Vest 2014-2020, etc. Nevoile stringente ale municipiului Gherla pot fi prezentate astfel: 1. Nevoia resimtita pentru regenerarea urbana. Regenerarea urbana vizeaza rezolvarea unor probleme importante ale orasului, si anume a acelor probleme care impiedica oras sa se dezvolte organic. De cele mai multe ori toate aspectele presupuse de o buna calitate a vietii sunt dezideratele unui oras, situatia de fapt fiind aceea a problemelor pe care o comunitate trebuie sa le rezolve pentru a atinge acest standard, motiv pentru care procesul de regenerare urbana se va concentra pe implementarea unui plan cu solutii complementare pentru problemele sociale, urbanistice, economice, culturale si de mediu ale orasului. 2. Nevoia resimtita pentru cresterea competitivitatii economice este evidentiata prin necesitatea sustinerii competitiei mediului de afaceri, crearea de noi locuri de munca si satisfacerea consumatorului care solicita ca nevoile sale sa fie acoperite prin bunuri si servicii oferite de mediul de afaceri in termeni de calitate si pret. 3. Nevoia ca orasul sa fie accesibil din punct de vedere al reabilitarii cladirilor si al infrastructurii de suport, aici incluzandu-se infrastructura de transport si cea tehnico – edilitara care trebuie imbunatatite fizic modernizate, acestea fiind nu doar cerinte esentiale pentru atractivitatea unui oraş, ci şi sectoare în care nevoia de forţă de muncă este mare şi deci reprezintă o nouă sursă potenţială de locuri de muncă care pot ajuta la absorţia şomerilor. 4. Nevoia de apropiere a cetatenilor de administratia publica si de serviciile comunitare. Calitatea vietii este un barometru al satisfactiei de a fi cetateanul unui oras, iar acesta implica mereu foarte multe aspecte pozitive: administratia publica locala sa ofere ambientul unei comunitati sociale bine definita si activa, spatiii rezidentiale functionale si placute, sa ofere posibilitatea folosirii spatiul public pentru ca cetateanul sa fie consultat in luarea deciziilor, sa se exprime si sa socializeze, ca cetateanul sa aiba acces la servicii publice de calitate, sa traiasca intr-un mediu prielnic sanatatii fizice si mentale, sa aiba acces la educatie si cultura, la servicii sociale adecvate, sa sustina un transport public eficient şi ieftin accesibil tuturor etc.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Administratia publica – orientata spre cetatean si calitatea vietii acestuia, isi asuma ca toate masurile pe care le va lua in rezolvarea nevoilor stringente de dezvoltare a orasului sa fie in deplina concordanta cu politicile si strategiile europene si nationale de protectie a mediului. Ca urmare a celor prezentate mai sus, viziunea de dezvoltare a Municipiului Gherla urmareste sa evidentieze si sa gaseasca solutii, prin strategia de dezvoltare, la necesitatile de dezvoltare ale acestui oras de a reduce decalajele de dezvoltare in infrastructura economica, sociala, urbana si de transport crescand atractivitatea orasului pentru locuitori, investitori si turisti prin corelarea si alinierea obiectivelor socio-economice ale administratiei publice locale cu priorităţile europene, naţionale şi regionale. Din modul de formulare a viziunii asupra dezvoltarii municipiului Gherla si evidentierea nevoilor acute ale acestui centru urban care se doreste a deveni, in perioada 2014-2020, un pol urban de influenta zonala, reies clar directiile si functiunile pe care orasul trebuie sa si le asume si sa le indeplineasca: 1. Orașul competitiv. Un oras competitiv este un oras care se preocupa de imaginea sa, de binele cetateanului, de cresterea sa economica. Prin urmare municipiul Gherla isi propune sa demareze un proces de regenerare urbană si unul in vederea creșterii competitivității economice si recuperarea decalajului fata de orasele mari din jurul tritoriului sau. Procesul de regenerare urbana a municipiului Gherla se va concentra pe implementarea unui plan cu solutii complementare pentru problemele de imagine ale administratiei in toate aspectele posibile - sociale, urbanistice, economice, culturale si de mediu ale orasului. Se urmareste prin acest proces îmbunătățirea imaginii municipiului, reabilitarea infrastructurii sociale, culturale, crearea de spații verzi, spații de joacă și de relaxare, de petrcere a timpului liber, etc. Aceste masuri vor conduce la crearea de locuri de munca, la satisfacerea consumatorului care solicita ca nevoile sale sa fie acoperite prin bunuri si servicii oferite de mediul de afaceri in termeni de calitate si pret si nu in ultimul rand la stimularea mediului de afaceri si sustinerea acestuia. Competitivitatea nu poate fi sustinuta fara o infrastructura a mediului de afaceri, fara investitii publice, fara parteneriate intre mediul privat si administratia publica si fara facilitati acordate mediului de afaceri. Cresterea competitivitatii economice a municipiului Gherla va fi asigurata prin probabilitatea realizarii proiectului major de construire a unui aeroport care sa deserveasca atat orasul Gherla cat si orasul Dej, orase cu un efectiv demografic net superior fata de fiecare foecare din cele doua luate individual, ceea ce ar duce la un flux mai mare de turissti si investitori in zona, la crearea de locuri de munca, la deschiderea fata de orasele de rang superior, prin urmare la o crestere economica.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

2. Orașul accesibil Gherla propune dezvoltarea infrastructurii in toate aspectele ei – infrastructura rutiera in zona urbana cat si in zona periurbana a municipiului, infrastructuta tehnic-edilitara, infrastructura pentru informatii, reabilitari si modernizari cladiri: - Pentru asigurarea unui nivel crescut al calității vieții sunt necesare asigurarea dotărilor edilitare normale pentru un oraș european. Toți locuitorii orașului Gherla vor beneficia de acces la rețelele de apă și canalizare, de confort termic în locuințe, atât prin asigurarea unui sistem de încălzire eficient cât și prin reabilitare termică acolo unde e cazul. - Nivel de accesibilitate crescut prin conexiuni cu polii de rang superior cât și în interiorul polului întărirea relațiilor urban-rural și conexiunile cu zona periurbană sunt aspecte primordiale în cazul unui oraș accesibil și în plină dezvoltare. Aici se impune dezvoltarea unei rețele bine structurate de fluxuri de circulație prin reabilitarea drumurilor existente sau crearea altora noi acolo unde e cazul - Punerea în valoare a resurselor turistice ale orașului se realizează prin reabilitarea zonelor istorice, a clădirilor monument și introducerea acestora în circuitul turistic. Gherla - orașul baroc dispune de o arhitectură specifică, planificată, dar și de o paletă largă de biserici și muzee, potențialul turistic fiind completat și de obiectivele aflate în imediata apropiere a orașului 3. Oraș al cetățenilor. Calitatea vietii cetatenilor unui oras depinde in mare masura de abordarea acestui aspect la nivelul administratiei publice locale. Municipiul Gherla va deveni un oras al cetatenilor deoarece: - Administrația locală promovează în primul rând o abordare participativă a dezvoltării orașului, locuitorii fiind cei mai apropiați de problemele și realitățile din orașul în care trăiesc. Pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor cetățenilor se are în vedere consolidarea capacității instituționale și asigurarea unei administrații publice eficiente. - Incluziunea socială este un element de bază, dezvoltarea de programe și de centre sociale duc la reducerea disparităților sociale și combaterea sărăciei. - Creșterea nivelului investițiilor în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții - Creșterea calității serviciilor medicale oferite locuitorilor atât prin dotarea și modernizarea unităților sanitare cât prin programe de sănătate dedicate atât pacienților cât și perfecționării resurselor umane - Spațiile urbane de calitate destinate relaxării, petrecerii timpului liber și unui stil de viață sănătos sunt elemente absolut necesare pentru o calitate crescută a vieții. Aici sunt incluse spații pietonale, baze de agrement, centre sportive dar și spații verzi.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

3.2 CONTEXTUL STRATEGIC

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este în concordanță cu cele mai importante strategii la nivel european, național și regional. Așadar contextul strategic al Planului Integrat este: a) Strategia Europa 2020 - o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii b) Cadrul strategic comun c) Carta de la Leipzig d) Acordul de parteneriat propus de românia pentru perioada de programare 2014-2020 e) Planul de dezvoltare regională a regiunii Nord-Vest 2014-2020 f) Strategia de dezvoltare a judetului Cluj pentru perioada 2014-2020

STRATEGIA EUROPA 2020 - O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, ECOLOGICĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII Conform strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană dorește o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii bazată pe 3 mari direcții (creșterea inteligentă, creșterea durabilă și creșterea favorabilă incluziunii. Municipiul Gherla, în concordanță cu strategia Europa 2020 dorește, de asemenea, o creștre sustenabilă și durabilă necesară dezvoltării pe termen lung. Prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla sunt urmărite cele 3 direcții ale strategiei Europa 2020, și anume: a) Creșterea inteligentă: • Inovare – această componentă este extrem de importantă pentru dezvoltarea Municipiului Gherla. Inovarea este un avantaj competitiv care conduce la creșterea valorii adăugate produse la nivel local și are drpet rezultat și o creștere nivelului salarial, efect benefic pentru locuitorii Municipiului Gherla. • Educatie – Municipiul Gherla urmărește sprijinirea educației, inclusiv educația pe tot parcursul vieții pentru realiza o creștere durabilă. Astfel, va crește și calitatea serviciilor publice din domeniul învățământului. Crearea unui cadru pentru oferirea unei educații de calitate este esențial. • Societate informațională – digitalizarea este esențială pentru dezvoltarea mediului de afaceri dar și pentru reducerea disparităților. Astfel, companiile și cetățenii din Municipiul Gherla vor beneficia de servicii îmbunătățite. b) Creșterea durabilă

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• Climă, energie și mobilitate– este esențială dezvoltarea sustenabilă în condiții favorabile mediului și eficiența energetică sunt elementele creșterii durabile, creștere dorită pentru Municipiul Gherla. • Competitivitate– Creșterea durabilă a Municipiului Gherla presupune dezvoltarea mediului de afaceri prin creșterea competitivității a întreprinderilor mici și mijlocii dar și a întreprinderilor mari. c) Creșterea favorabilă incluziunii • Locuri de muncă și competențe – prin această strategie este vizată creșterea numărului de locuri de muncă care este corelată cu sprijinirea educației și creșterea competitivității mediului de afaceri. • Combatereasărăciei – Incluziunea este un obiectiv al Municipiului Gherla și poate fi promovat prin modernizarea și dezvoltarea unor centre sociale dar și prin creșterea calității serviciilor educaționale care pot contribui, pe termen lung, la combaterea sărăciei.

CADRUL STRATEGIC COMUN Cadrul strategic comun cuprinde o serie de obiective care pot fi grupate în cadrul unor provăcări de dezvoltare. Așadar, Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Gherla este realizat în concordanță cu Cadrul Strategic Comun, document programatic esențial, după cum urmează: a) Inovare și competitivitate • Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării • Îmbunătătirea accesului la tehnologiile informatiei si comunicatiilor, a utilizării si a calitătii acestora • Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor

b) Dezvoltare durabilă • Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele • Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor • Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor c) Transport • Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore d) Incluziune și ocupare • Prooavarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei • Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă e) Educație

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții f) Guvernanță • Consolidarea capacității instituționale și asigurarea unei administrații publice eficiente

CARTA DE LA LEIPZIG În cadrul unei politici integrate de dezvoltare urbana, consideram ca urmatoarele strategii de actiune au o importanta capitala în cresterea competitivitatii oraselor europene: a) Crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate. Reabilitarea centrului istoric este un proiect esențial al Municipiului Gherla și este în concordanță cu acest obiectiv al Cartei de la Leipzig. Acest proiect, prioritar pentru perioada de programare 2014-2020, ar contribui și la dezvoltarea turistică a municipiului. b) Modernizarea retelelor de infrastructuri si cresterea eficientei energetice este un obiectiv care presupune dezvoltarea durabilă a Municipiului Gherla prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare și a eficientizării consumului de energie, ca parte a politicii de mediu sprijinită la nivel european. c) Inovația proactivă si politicile educationale presupun dezvoltarea unui sistem educațional ce vine în ajutorul mediului de afaceri și concurează la realizarea unui scop al municipiului, îmbunătățirea nivelului de ocupare a forței de muncă. Practic, acest obiectiv poate fi realizat prin proiecte care să sprijine infrastructura de educație dar și prin proiecte “soft” care contribuie la creșterea nivelului de calificare, la reconversia profesională sau la adaptarea pe piața muncii a tinerilor absolvenți. d) Consolidarea economiei locale si a politicii locale privind piata fortei de munca. Această consolidare economică la nivel local are un rol esențial și este de dorit a se realiza prin dezvoltare economică durabilă bazată pe inovare și pe o creștere a calificării forței de muncă la nivel local. e) Educatia proactiva si politicile de pregatire a copiilor si tinerilor. Politica de pregătire a copiilor și tinerilor vine este în strânsă legătură cu promovarea ocupării forței de muncă. Pregătirea copiilor și tinerilor, în țara noastră, este realizată în unitățile de învățământ publice, așadar autoriățile locale au responsabilitatea de a asigura infrastructura necesară. f) Promovarea unui transport urban eficient si la preturi accesibile. Dezvoltarea unui sistem de transport eficient și accesibil contribuie la creșterea calității vieții.

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este în concordanță cu obiectivele tematice ale României pentru perioada 2014-2020 în concordanță cu Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020. Astfel, acordul de parteneriat are 5 provocări de de dezvoltare și 11 obiective tematice corelate cu strategia Europa 2020. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este în concordanță și vizează atingerea obiectivelor tematice ale acordului de parteneriat după cum urmează: • În ceea ce privește provocarea de dezvoltare “Competitivitatea” prezentul PIDU urmărește îndeplinirea obiectivului tematic nr. 3 din Acordul de parteneriat care presupune creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. • Provocarea de dezvoltare “Oamenii și cultura” este în concordanță cu PIDU al Municipiului Gherla privind obiectivele tematice 8 - Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă, 9 - Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, 10 - Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții. După cum se poate observa, Municipiul Gherla urmărește îmbunătățirea calității serviciilor publice din domeniul educației care este în interdependeță cu promovarea ocupării. Totodată, promovarea incluziunii sociale este realizată prin intermediul centrelor sociale. • Provocarea de dezvoltare “Infrastructura” prin obiectivul tematic 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor este în concordanță cu strategia de dezvlotare a Municipiului Gherla având în vedere importanta sectorului de transport la nivelul Municipiului atât pentru transportul de mărfuri cât și pentru transportul persoanelor. • Totodată Municipiul Gherla urmărește, conform provocării de dezvoltare “Guvernanța” obiectivul tematic nr. 11 care presupune creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă. Acesta este un obiectiv esențial pentru prestarea serviciilor publice locale la un nivel cât mai înalt calitativ. Așadar, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este în concordanță cu Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020.

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII NORD-VEST 2014-2020 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este un document strategic extrem de important pentru dezvoltarea durabilă a Municipiului și este esențial pentru obținerea de finanțări pentru

100

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

dezvoltarea regională. Astfel, este realizat în concordanță cu Planul de dezvoltare regională (PDR) a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) pentru perioada de programare 2014-2020. Prezentul Plan Integrat este corelat atât cu obiectivele strategice ale Planul de dezvoltare regională (PDR) a Regiunii Nord-Vest pe termen lung (2034) cât și cu obiectivele ce vizează anul 2020. În ceea ce privește strategia regională pe termen lung care vizează anul 2034, Municipiul Gherla se identifică cu această, fiind un centru urban important la nivelul județului Cluj cât și la nivel regional. Astfel, obiectivele pe termen lung ale Municipiului Gherla sunt în concordanță cu obiectivele Regiunii Transilvaniei de Nord după cum urmează: • Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii în domeniile de specializareinteligentă ale regiunii – Municipiul Gherla dorește să se dezvolte ca un pilon al dezvoltării bazate pe cunoaștere a Transilvaniei de Nord. • Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii, informaţii şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”- Municipiul Gherla poate asigura racordarea regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri și investiții având în vedere apropierea de capitala regională, Cluj-Napoca și de potențialul de dezvoltare al său. Totodată, Municipiul Gherla vizează atragerea unui număr ridicat de turiști și pentru această va reabilita spațiile publice, precum centrul istoric. Municipiul Gherla are o multitudine de puncte turistice de atracție. • Creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă – Aceasta este una dintre prioritățile municipiului și este o condiție absolut necesară pentru a crește competitivitatea economică și pentru a crește nivelul de ocupare al forței de muncă. • Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi transregională – Centrul urban Municipiul Gherla va funcționa ca un pivot al dezvoltării regionale la nivelul nordului județului Cluj și împreună cu Municipiul Dej va crea o dezvoltare durabilă sinergică a acestei regiuni care are un potențial economic ridicat.

Concordanța cu obiectivele strategice privind orizontul 2020 ale Regiunii Nord-Vest Obiectiv general al Regiunii de Nord-Vest este creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată pentru diminuarea disparităţilor intra- şi inter-regionale şi creşterea standardului de viaţă regional. Așadar, se poate observa că obiectivul general al Municipiului Gherla este în concordanță cu obiectivul Transilvaniei de Nord și vizează dezvoltarea pe întreg spectrul vieții economio- sociale și creșterea calității vieții, creștere care să fie resimțită de fiecare locuitor în parte.

101

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

a) Obiectiv 1 - Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor. Acest prim obiectiv strategic enunțat de PDR a Regiunii de Nord-Vest este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și acesta poate fi realizat prin intermediul unui proiect de sprijine a mediului de afaceri, cum ar fi crearea unei structuri de afaceri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Acest proiect se impune a fi realizat, condorm PDR al regiunii Transilvaniei de Nord, din instrumente structurale pentru perioada 2014-2020. Crearea unei astfel de structuri are rolul de a conduce la creșterea cererii pe piața forței de muncă și, implicit, creșterea veniturilor. b) Obiectiv 2. Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor. Acest obiectiv este esențial pentru Municipiul Gherla care este deservit atît de o linie de cale ferată cât și de drumul European E576 ce face legătura întru Cluj-Napoca, Gherla și Dej. Apropierea de Aeroportul internațional din Cluj-Napoca este esențială și contribuie la creșterea accesibilității locuitorilor și mărfurilor. c) Obiectiv 3. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune. Creșterea calității vieții este un obiectiv important și poate fi realizat cu ajutorul unor proiecte ce vor fi finanțate, în conformitate cu Planul de dezvoltare regională a Transilvaniei de Nord prin intermediul instrumentelor structurale din perioada de programare 2014-2020. Pentru creșterea calității vieții, la fel ca și la obiectivul 1, se impune realizarea unei structuri de sprijinire afacerilor. Tot pentru creșterea calității vieții, se impune realizarea unor proiecte cum ar fi reabilitarea/ extinderea/ modernizarea unor ambulatorii, reabilitarea/ extinderea/ modernizarea unor centru sociale și reabilitarea/ extinderea/ modernizarea unor unități de învățământ (licee și școli profesioanale care să furnizeze forță de muncă calificată pentru structura de sprijinire a afacerilor. d) Obiectiv 4. Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor din regiune este un obiectiv prioritar pentru Gherla și se încadrează în obiectivul general. Municipiul are în vedere realizarea unor proiecte tehnico-edilitare care să contribuie la eficientizarea și îmbunătățirea calității serviciilor oferite locuitorilor. Totodată, se urmărește creșterea capacității instituționale și administrative a Municipiului Gherla. Acest obiectiv poate fi realizat prin proiecte finanțate în baza Planului de Dezvoltare Regională a Transilvaniei de Nord (2014-2020).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI CLUJ PENTRU PERIOADA 2014-2020 Conform Strategiei de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020 dezvoltarea teritorială există două conurbații în județ. O conurbație este formată din municipiile Gherla și Dej situate la aproximativ 15 km și având o populație de peste 60.000 de locuitori au un potențial de dezvoltare sinergică și împreună pot dezvolta proiecte de infrastructură.

102

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Gherla, alături de reședința de județ Cluj-Napoca, Turda, Dej se remarcă prin centrele istorice având o gamă de edificii laice şireligioase, instituţii artistice, culturale, economice, academice, aparţinândunor diferite epoci, arhitecturi şi funcţionalităţi. Așadar, este recomandat a se realiza un proiect de reabilitare a centrului istoric al Municipiului Gherla deoarece este în concordanță cu strategia de dezvoltare județeană ce are ca orizont anul 2020. Tot în categoria de dezvoltare a turismului intră și realizarea unui centru de promovare turistică la nivelul municipiului. Având în vedere analiza capitalului uman din strategia de dezvoltare a județului Cluj se poate observa că există la nivel județean dar și la nivelul Municipiului Gherla o nevoie de stimulare a ocupării forței de muncă. Acest obiectiv poate fi atins prin realizarea unei structuri de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii dar și prin realizarea unor proiecte de reabilitare/ modernizare/ extindere a infrastructurii educaționale.Nu în ultimul rând Municipiul Gherla are în vedere dezvoltarea infrastructurii sociale și de sănătate în concordanță cu Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj. Așadar, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este în concordanțăcu principalele documente programatice la nivel european, național, regional și al județului Cluj.

3.3 OBIECTIV STRATEGIC, OBIECTIVE SPECIFICE Obiectivul general pe care Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla și-l propune este acela asigurare a creșterii nivelului de trai a populației prin implementarea unor măsuri complexe și complementare ce vizează toate aspectele vieții de zi cu zi a populației unui centru urban. Un astfel de obiectiv general, ambițios și generos, urmărește consolidarea poziției centrului urban în relația cu localitățile rurale învecinate în ceea îi privește pe locuitorii acestor localități care își manifestă disponibilitatea de relocare din mediul rural în mediul urban. Aceasă premisă are la bază o serie de statistici conform cărora nivelul de urbanizare al României este cel mai mic din întreaga Uniune Europeană, având cel mai mare procent al populației stabilit și ocupat în mediul rural. Odată cu dezvoltarea agriculturii moderne ca și ramură importantă a economiei naționale, materializată prin reducerea numărului exploatațiilor agricole (fermelor) de subzistență și semisubzistență, populației care reprezintă o potențială forță de muncă disponibilă trebuie să i se ofere condiții atractive pentru relocarea din mediul rural în mediul urban. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla își propune ca pe lângă asigurarea premiselor de creștere a nivelului de trai pentru locuitorii săi, să vină și în întâmpinarea acestei disponibilității de migrare a populației și forței de muncă dinspre mediul rural spre mediul urban, prin

103

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

intermediul următoarelor obiective specifice, corelate cu obiectivele Planului de Dezvoltare a Regiunii Nord – Vest pentru perioada 2014 – 2010.

Obiective specifice: • Susținerea și revigorarea activității economice a centrului urban, prin măsuri de creștere a competitivității economice • Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor • Consolidarea capacității administrației locale de furnizare a serviciilor publice la standarde europene pentru cetățenii săi • Regenerarea urbană și dezvoltarea turismului • Dezvoltarea durabilă și ecoeficientă

1) Susținerea și revigorarea activității economice a centrului urban, prin măsuri de creștere a competitivității economice. Acest obiectiv vizează dezvoltarea mediului de afaceri pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea reducerii într-o primă etapă a ratei șomajului de la nivelul municipiului, și mai apoi atragerea forței de muncă disponibile din localitățile învecinate. În atingerea acestui obiectiv vital pentru dezvoltarea Municipiului Gherla trebuie să se țină seama de nivelul și specificul calificării forței de muncă disponibilă la nivel local, și în funcție de această caracteristică vor fi adoptate măsuri de stimulare a înființării de noi societăți comerciale și de dezvoltare a activității celor existente. Măsurile ce vizează susținerea mediului de afaceri și a inițiativei private individuale vor trebui fundamentate și pe specificul materiilor prime disponibile în zona Municipiului Gherla. Acest obiectiv specific ce vizează susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri are o dublă valență, manifestată prin importanța existenței unui mediu de afaceri solid, pentru asigurarea premiselor dezvoltării pe termen lung a serviciilor publice pe care administrația publică locală trebuiue să le furnizeze cetățenilor, respectiv prin asigurarea resurselor bugetare necesare finanțării acestor servicii. 2) Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor este un obiectiv esențial și constituie baza unei creșteri economice sustenabile bazată pe creșterea nivelului de trai al locuitorilor și realizată în contextul creșterii competitivității economice și a dezvoltării resursei umane la nivelul Municipiului Gherla. Acest obiectiv presupune, pe de o parte, o colaborare între unitățile de învățământ și mediul de afaceri iar pe de altă pare, existența unor factori care să contribuie la realizarea procesului de educație pe

104

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

parcursul întregii vieți și reconversie profesionale de la domenii profesionale ce nu mai au cerere pe piața forței de muncă la domenii care sunt bazate pe cunoaștere, inteligență informațională și aduc un plus de valoare ridicat Municipiului Gherla. Totodată, trebuie realizat un parteneriat social între unitățile de învățământ, comunitatea locală și mediul de afaceri, în baza principiului european al parteneriatului, cu scopul comun de a crește numărul locurilor de muncă și a veniturilor locuitorilor Municipiului Gherla. 3) Consolidarea capacității administrației locale de furnizare a serviciilor publice la standarde europene pentru cetățenii săi - Al treilea obiectiv specific al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Gherla este acela de consolidare a capacității administrației locale de furnizare a serviciilor publice la standarde europene pentru cetățenii săi. Acest obiectiv vizează pe de o parte măsuri de dezvoltare a infrastructurii suport pentru aceste servicii, respectiv infrastructura de transport, de sănătate, de educație, de administrație, infrastructura socială, infrastructura tehnico-edilitară, iar pe de ală parte măsuri de instruire și perfecționare a factorului uman, a personalului ce deservește această infrastructură pentru creșterea calității serviciilor oferite. Atingerea acestui deziderat se poate realiza și prin încheierea unor contracte de delegare de gestiune, de administrare, de management sau de concesionare a serviciilor publice. Creșterea capacității de furnizare a serviciilor publice presupune îmbunătățirea calității vieții, scop fundamental al administrației locale și va avea un important impact în rândul cetățenilor Municipiului Gherla. 4) Regenerarea urbană și dezvoltarea turismului – Acest obiectiv specific major necesar a fi urmărit și atins pentru dezvoltarea Municipiului Gherla pe termen mediu este regenerarea urbană și dezvoltarea turismului, urmărind prin acest obiectiv îmbunătățirea imaginii municipiului, crearea de spații verzi, spații de joacă și de relaxare, de petrcere a timpului liber, dar și măsuri de promovare turistică a municipiului și a obiectivelor turistice de pe raza acestuia. Regenerarea urbană presupune valorificarea patrimoniului local și introducerea acestuia într-un circuit turistic care are două valențe, pe de o parte, presupune promovarea activității turistice ce va aduce beneficii economice pe termen mediu și lung iar pe de altă parte, promovează moștenirea culturală a Municipiului Gherla. Acest obiectiv presupune creșterea contribuției turismului la dezvoltarea centrului urban Gherla. 5) Dezvoltarea durabilă șiecoeficientă a Municipiului Gherla presupune realizarea unei investiții pe termen lung. Acest obiectiv specific presupune realizarea unei creșteri economice în armonie cu mediul

105

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

înconjurător astfel încât generațiile viitoare de locuitori ai Municipiului Gherla să nu fie afectați de acțiunile prezente. Gherla, ca și centru urban, dorește să desfășoare o activitate economică intensivă, cu un grad crescut de productivitate dar această activitate să fie în concordanță cu politica europeană în domeniul protecției mediului. Totodată, se urmărește realizarea unei eficiențe energetice atât la nivel microeconomic, la nivelul gospodăriilor, cât și la nivelul macroeconomic, la nivelul entităților economice. Atingerea obiectivelor propuse este posibilă prin încurajarea şi dezvoltarea parteneriatului: în cadrul comunităţii locale (administraţie publică locală – societate civilă/ONG – comunitate de afaceri – instituţii de învăţământ, cultură şi culte), cu localităţile din zona periurbană şi în cadrul regiunii, cu alte oraşe din ţară şi străinătate (oraşe înfrăţite). Principiile de management urban în aplicarea celor cinci obiective au fost elaborate conform principiilor dezvoltării durabile, ale Raportului „Oraşe Europene Durabile”(„European Sustainable Cities”, Bruselles, 1996), Declaraţiei de la Bremen din 1997 şi în spiritul Tratatului de la Amsterdam. Având în vedere că o aşezare urbană nu este un sistem închis, iar realizarea celor cinci obiective generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare urbană, politicile, planificarea strategică urbană, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii: - dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii economici; - întărirea capacităţii instituţionale prin management eficient, definirea şi restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii; - crearea unei reţele de comunicaţii intermunicipale în scopul schimbului de informaţii între municipalităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management urban sau management de proiect); - realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; - realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanţa; - integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a oraşului cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;

106

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane, inclusiv într-un ciclu natural; - utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local; - descentralizarea managementului în sectorul energetic; - design-ul arhitectonic durabil în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, „structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică; - realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală şi tradiţiile întregii comunităţi locale; - interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale; - fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; - analiza capacităţii tehnice de execuţie; - evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane; - evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute; - identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii; - evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de muncă şi serviciile publice de bază; - protecţia mediului; - realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;

3.4 PRIORITĂȚI ȘI MĂSURI

In cadrul elaborarii prezentului plan integrat de dezvoltare urbana aferent municipiului Gherla, s-au identificat următoarele priorităţi şi măsuri: Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale Priorități: 107

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.1 Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii Măsuri specifice: - reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de muncă sustenabile; - facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din Regiune; - sprijinirea sectorului de servicii localecare asigură crearea şi dezvoltarea de reţele de comunicaţii. Aspectele critice se referă la neajunsuri de ordin de menţinere a stării drumurilorîn condiţii bune. Trama stradală moştenită nu poate fi extinsă sau modernizatăsub aspectul lărgirii străzilor şi trotuarelor, iar mărirea fără precedent a parcului autoafectează serios zona la nivel de trafic, poluare şi distrugerea infrastructurii rutiere. Seimpun măsuri de restricţionare a circulaţiei auto în favoarea transportului în comun şi aaltor mijloace nepoluante precum bicicleta. Reabilitarea Centrului istoric ar trebui reevaluată posibilitatea realizării unui pietonal extins, ba chiar mai mult o interzicere a accesului cu maşina înarealul Centrului istoric, sau limitarea drastică a acestuia.

1.2 Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului Măsuri specifice: - asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii municipiului Gherla prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor menajere şi în gestionarea deşeurilor; - implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului; - creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de protecţie a mediului.

Prioritatea II – Sprijinirea afacerilor Pritorități: 2.1 Crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv şi de servicii Măsuri specifice: - dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi a proteja locurile de muncă existente; - diversificarea activităţilor economice în sectoarele afectate de restructurare.

108

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

2.2 Promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă Măsuri specifice: - creşterea competitivităţii firmelor prin stimularea îmbunătăţirii calităţii produselor; - creşterea exporturilor prin promovarea produselor regionale pe pieţele internaţionale. Întreprinderile mici şi mijlocii înfiinţate în ultimii ani reuşesc cu mare greutate să-şi impună produsele şi serviciile pe piaţa internă şi pe pieţele externe. Această situaţie se datorează atât calităţii scăzute a majorităţii produselor locale, cât şi lipsei certificării calităţii şi concurenţei produselor similare provenite din alte zone geografice, în primul rând al celor din Uniunea Europeană. În vederea realizării acestui deziderat se urmăeşte în principal îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor prin introducerea conceptului modern de marketing al produselor şi a practicilor europene în domeniul standardizării şi certificării produselor.

2.3 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice Măsuri specifice: - atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzător din punct de vedere tehnic; - crearea de noi locuri de muncă; - creşterea numărului de firme nepoluante care crează valoare adăugată mare. Parcurile industriale şi celelate concepte specifice dezvoltării afacerilor, cum ar fi incubatoarele de afaceri şi parcurile tehnologice, reprezintă un fenomen de interes major pentru dezvoltarea economică a unui municipiu, iar pentru municipiul Gherla este una din măsurile fundamentale pentru atingerea priorității de sprijinire a afacerilor.

Prioritatea III – Dezvoltarea turismului Priorități: 3.1 Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural Măsuri specifice: - creşterea atractivităţii turistice a municipiului prin modernizarea şi reabilitarea infrastructurii; - creşterea veniturilor din turism prin îmbunătăţirea bazelor sportive şi de agrement în zonele turistice.

3.2 Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice

109

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Măsuri specifice: - creşterea performanţelor firmelor care acţionează în domeniul turismului prin îmbunătăţirea serviciilor de informare; - promovarea eficientă a produsului turistic prin participarea la tîrguri de tursm, seminarii şi congrese. Lipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cauze pentru care cererea turistică este redusă, consecinţa fiind subutilizarea capacităţii de cazare. Promovarea punctuală a obiectivelor turistice trebuie dublată de promovarea la nivel regional, care va avea rolul de a face cunoscut municpiul cu zonele sale turistice şi va putea oferi o imagine generală turistică care să surprindă întreaga diversitate a posibilităţilor de practicare a turismului.

3.3 Îmbunătăţirea serviciilor în turism Măsuri specifice: - creşterea competitivităţii firmelor din domeniul turismului pe o piaţă națională și europeană deschisă, cu standarde de performanţă ridicate; - formarea unei pieţe a serviciilor turistice unitare prin sistem de marketing şi rezervare regional; - sprijinirea parteneriatului public-privat (organizaţii, asociaţii, consultanţă şi activităţi de informare).

Prioritatea IV – Creșterea coeziunii sociale Priorități 4.1 Consolidarea capacităţii instituţionale pentru întărirea coeziunii sociale Măsuri specifice: - îmbunătăţirea si extindereaprogramelor de intarire a coeziunii sociale - creşterea implicării administraţiei şi a sectorului neguvernamental în sprijinirea grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale; - asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor şi a persoanelor cu nevoi speciale. Din analiza realizată de Guvernul României în „Planul antisărăcie şi promovarea incluziunii sociale” asupra situaţiei existente rezultă o amplificare dramatică a fenomenului sărăciei în toată ţara. Procesul de sărăcire a unui segment important al populaţiei s-a produs atât prin erodarea veniturilor şi degradarea acumulărilor cât şi prin creşterea aspiraţiilor de consum datorită fluxului de persoane şi informaţii din şi spre exteriorul ţării. Dintre multiplele modalităţi de manifestare a sărăciei, excluziunea

110

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

socială este procesul cu efectele sociale cele mai negative datorită paralizării capacităţii de redresare. Din analiza socio-economică a municipiului Gherla se poate observa o lipsă acută a investiţiilor atât în infrastructura necesară cât şi în servicii. Această măsură intenţionează să dezvolte cadrul instituţional al municipalităţii pentru a oferi servicii sociale direct sau a acţiona în parteneriat cu agenţii economici, organizaţii publice, private sau non-profit.

4.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale sociale şi de sănătate Măsuri specifice: - îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ şi a calităţii pregătirii profesionale; - oportunităţi egale pentru elevii aflaţi în situaţii defavorizante - modernizarea infrastructurii sociale şi de sănătate şi dezvoltarea acesteia;

Prioritatea V – Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale Priorități: 5.1 Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri Măsuri specifice: - asigurarea de suport pentru producţie şi servicii de tehnologii înalte şi medii; - îmbunătăţirea cooperării industriale în domeniul cercetării-dezvoltării şi a transferului tehnologic;

Prioritatea VI – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Priorități: 6.1 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă Măsuri specifice: - sprijinirea tinerilor şomeri şi a persoanelor aflate în şomaj de lungă durată pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă; - creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa muncii. Măsura se concentrează asupra a două componente ale formării: formarea profesională iniţială şi cea continuă.

111

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Se consideră că o atenţie deosebită trebuie să se acorde îmbunătăţirii calităţii învăţământului profesional şi tehnic, urmărindu-se modernizarea sistemului educaţional în vederea oferirii prin unitatea de învăţământ a unei pregătiri tehnice şi profesionale adaptată nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, dar şi nevoilor de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung a localităţilor.

6.2 Achiziţionare de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltării afacerilor Măsuri specifice: - crearea unui cadru potrivit şi a unei atitudini pozitive faţă de începerea şi dezvoltarea unei afaceri; - susţinerea accesului personalului din IMM-uri la servicii de instruire şi consultanţă în scopul valorificării potenţialului lor în domeniul producţiei şi serviciilor; - diminuarea decalajului de instruire a personalului de decizie şi execuţie faţă de cel din Uniunea Europeană. Scăderea numărului de firme active în municipiul Gherla are drept cauză şi insuficienta pregătire a managerilor, precum şi lipsa fondurilor alocate pentru instruirea resurselor umane. Măsura îşi propune crearea unei culturi antreprenoriale şi furnizarea de sprijin firmelor pentru formarea şi calificarea personalului.

Prioritatea VII – Dezvoltare urbană durabilă Priorități: 7.1 Sprijinirea dezvoltării urbane integrate Măsuri specifice: - îmbunătăţirea şi/sau dezvoltarea infrastructurii urbane şi a serviciilor publice urbane, cu scopul de a crea condiţii decente pentru locuire; - regenerarea şi revitalizarea ariilor urbane care sunt deteriorate şi sunt locuite de categorii defavorizate; - reabilitarea construcţiilor de patrimoniu pentru a creşte atractivitatea centrelor urbane; - reutilizarea zonelor brownfield pentru a le schimba funcţia cu scopul descreşterii investiţiilor pe terenuri virane. Aspectele critice se referă la neajunsuri de ordin de menţinere a stării drumurilorîn condiţii bune. Trama stradală moştenită nu poate fi extinsă sau modernizatăsub aspectul lărgirii străzilor şi trotuarelor, iar

112

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

mărirea fără precedent a parcului autoafectează serios zona la nivel de trafic, poluare şi distrugerea infrastructurii rutiere. Se impun măsuri de restricţionare a circulaţiei auto în favoarea transportului în comun şi aaltor mijloace nepoluante precum bicicleta. Reabilitarea Centrului istoric ar trebui reevaluată posibilitatea realizării unui pietonal extins, ba chiar mai mult o interzicere a accesului cu maşina înarealul Centrului istoric, sau limitarea drastică a acestuia. Calitatea spațiului de locuit ca rezultat intrinsec al funcţionalităţii urbane, temele majore ce reţin atenţia sunt cele ce sefocalizează pe proiectarea şi valorificarea spaţiului public şi a celui privat, de locuit, pe raportul tot mai concurenţial dintre mediul antropic, construit şi cultural şi mediulnatural, aflat în regresiune şi afectat de agresiuni specifice mediului urbancontemporan: insuficienţa spaţiilor verzi, poluarea aerului din cauza creşterii parculuide auto şi a timpilor petrecuţi în trafic (noxe şi praf), poluarea cursului de apă prindeversări accidentale sau voite, poluarea fonică. Tot acest ansamblu trebuie să aibă învedere, pentru o bună guvernare şi o clară şi eficientă exploatare a spaţiului urban,valoarea de „peisaj” al sitului şi funcţionalizarea sa în vederea creşterii accesibilităţiişi mobilităţii în raport direct cu viitoarele acţiuni ce vor avea ca rezultat lucrăriurbanistice din sector primar şi secundar, precum şi a investiţiilor inerente creşteriicalitative a nivelului de locuire. Priorităţile municipiului Gherla rezultă din realizarea auditului mediuluiextern, în contextul responsabilităţilor pe care autoritatea locală le are de a asiguraservicii publice în interesul cetăţenilor, de a consolida coeziunea socială și de astimula competitivitatea economică la nivel local prin reevaluarea avantajelorcompetitive.

Relaţiile de interdependenţă între prioritățile de dezvoltare, axele prioritare și măsurile elaborate Relaţiile de interdependenţă între prioritățile de dezvoltare și programeleelaborate sunt multiple dintre care cele mai importante sunt prezentate în cele ceurmează: a) Relaţia de interdependenţă dintre prioritățile care privesc infrastructuramediului de afaceri și coeziunea socială, acest tip de relaţie este determinată defaptul că mediul de afaceri generează locuri de muncă pentru populaţie și în generallocuri de muncă care privesc forţa de muncă. Orice loc de muncă nou creat înseamnă o diminuare a eforturilor pe care autoritatea publică locală le face pentru a asiguracoeziunea socială în rândul populaţiei. Deasemenea, locurile de muncă nou createreduc cheltuielile sociale pe care statul sau autorităţile publice le au pentru a asiguraun standard minim de viaţă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

113

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

b) Relaţia de interdependenţă între obiectivele care privesc dezvoltarea serviciilor și creșterea calităţii vieţii, este reprezentată de dezvoltarea serviciilormai ales în zona serviciilor de turism care asigură pe lângă creșterea standardelor deviaţă ale locuitorilor polului de dezvoltare urbană și dezvoltarea portofoliilor deservicii de care poate să beneficieze populaţia. Ori serviciile au efect multiplicator șiîn economie prin stimularea dezvoltării infrastructurii specifice serviciilor de turism,respectiv a investiţiilor în acest domeniu al economiei.

c) Relaţia dintre proiectele care privesc creșterea calităţii vieţii și consolidarea coeziunii sociale, este o relaţie de interdependenţă care constă încreșterea standardelor de viaţă ale locuitorilor și consolidarea concomitentă acoeziunii sociale. Orice investiţie în domeniul serviciilor publice conduce la creștereastandardelor de viaţă dar și la o mai bună înţelegere a modului în care nevoile fiecăruiindivid pot fi soluţionate apelând chiar și la urbanizare ca o metodă de consolidare acoeziunii sociale. Toate proiectele încadrate în cele trei domenii ale dezvoltării urbane seintercondiţionează reciproc, astfel încât vectorul de dezvoltare al municipiului urmeazădirecţiile de dezvoltare integrate, care privesc toate componentele sistemuluieconomic: mediu de afaceri, populaţie și capacitatea instituţională.

114

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL IV

PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

In cadrul acestei parti, asa cum s-a mentionat atat in caietul de sarcini pentru elaborarea PIDU al Municipiului Gherla, cat si in Metodologia de lucru evidentiata in prima parte a prezentului document, se vor prezenta rezultatele cercetarii cantitative, mai precis ancheta in randul populatiei Municipiului Gherla, desfasurata de catre Prestator, precum si desfasurarea celor 4 intalniri a grupurilor de lucru.

4.1 CERCETARE CANTITATIVA PRIN METODA SONDAJULUI

Cercetarea cantitativă adresată locuitorilor Municipiului Gherla a vizat identificarea opiniilor acestora referitoare la problemele şi potenţialul de dezvoltare al orasului. A fost vizată populaţia adultă, neinstituţionalizată, apelându-se în acest scop la metoda CATI şi F2F. În luna octombrie 2013 au fost desfăşurate 1000 de interviuri cu locuitori ai Municipiului Gherla, selecţia acestora fiind probabilistică, bazată pe o eşantionare multistadială de tip cluster. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 şi a recensământului populaţiei din 2002, eroarea tolerată fiind de 3.1% pentru un nivel de probabilitate de 95%. Prima întrebare din cadrul sondajului se referă la direcția în care merg lucrurile în orașul Gherla. Așa cum este evidențiat și în figura de mai jos, majoritatea locuitorilor orașului, 56%, consideră că localitatea merge în direcția bună, pe când 25% sunt de părere că această direcție este una greșită.

115

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Directia localitatii

% 100

60 56

30 25

20 17

10 2 0 Intr-o directie buna lntr-o directie gresita Nici buna / Nici gresita NS/NR

116

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În ceea ce priveşte opiniile persoanelor investigate referitor la situaţia prezentă a Municipiului Gherla, prin comparaţie cu situaţia din anul precedent, aproape jumătate din întregul eşantion (45%) a fost de părere că situaţia municipiului a evoluat pozitiv, 39% dintre respondenţi au apreciat că situaţia orașului nu s-a modificat faţă de anul anterior, doar 14% considerând că situaţia orașului s-a înrăutăţit.

Situatia localitatii

% 100

50 45 39 40

20 14

10 2 0 Mai buna Aceeasi Mai proasta NS/NR

117

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Locuitorii Municipiului Gherla sunt de părere că situația orașului în care locuiesc este mai bună datorită asfaltării drumurilor și amenajării parcului, curățeniei și a faptului că îmbunătățirile sunt vizibile, în timp ce locuitorii care consideră că situația orașului s-a înrăutațit, motivează acest lucru în special prin lipsa locurilor de muncă din oraș.

Motive ale aprecierii/dezaprecierii situatiei locale De ce spuneti ca este … SITUATIE? (% respondenti care au raspuns mai buna, aceeasi, mai proasta situatie)

118

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie al locuitorilor Municipiului Gherla care au fost investigaţi faţă de felul în care trăiesc, cea mai mare parte a acestora (44%) nu s-a declarat nici mulţumită, nici nemulţumită de felul în care trăieşte, iar aproape o treime (29%) s-a declarat parţial nemulţumită de felul în care trăieşte. 12% dintre persoanele investigate sunt parţial mulţumite, în timp ce 7% s-au declarat extrem de mulţumiţi, iar 9% deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc.

Satisfactie mod de trai

% 100

50 44

30 26

20 12 9 10 7 2 0 Deloc multumit Partial multumit Nici multumit, nici Partial nemultumit Extrem de multumit NS/NR nemultumit

119

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Atunci când au fost solicitaţi să aprecieze evoluţia nivelului de trai al oamenilor din Municipiul Gherla faţă de nivelul din anul precedent, aproape jumătate dintre locuitorii intervievaţi (45%) au considerat că nivelul de trai al locuitorilor municipiuluia rămas la fel, 27% au fost de părere că există o înrăutăţire a nivelului de trai, iar 20% au apreciat că nivelul de trai s-a îmbunătăţit faţă de anul anterior.

Nivelul de trai

% 100

50 45

30 27 20 20

8 10

0 S-a înrautatit A ramas la fel S-a îmbunatatit NS/NR

120

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În opinia locuitorilor Municipiului Gherla, care au fost intervievaţi, principalele probleme care trebuie rezolvate la nivelul orașului sunt: lipsa locurilor de muncă (59%), asfaltarea drumurilor (15%), curățenia din oraș (11%), reabilitarea spitalului (5%), infrastuctura, construirea de noi locuințe, parcuri și spații verzi, câte 3 procente fiecare. Probleme ale localitatii

% 100 90 80 70 59 60 50 40 30 20 15 20 11 14 5 5 10 4 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 0 Altele NS/NR Spitalul Coruptia Curatenia Canalizarea Infrastructura Cainii comunitari Lipsa investitiilor Ajutoarele sociale Ajutoarele Renovarea blocurilor Sistemul de sanatate de Sistemul Asfaltarea drumurilor Asfaltarea Spatiile verzi / parcurile Sistemul de invatamant de Sistemul dotarea scolilor dotarea Lipsa locurilor de munca Lipsa fabricilor / industriei Linistea si ordinea publica Taxe si impozite prea mari prea impozite si Taxe Constructia de locuinte noi Veniturile mici ale populatiei Lipsa evenimentelor culturale evenimentelor Lipsa Constructia de scoli si gradinite / gradinite si scoli de Constructia Azile pentru batrani / Ingrijirea acestora Ingrijirea / batrani pentru Azile

121

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

În ceea ce privește viziunea locuitorilor asupra orașului Gherla pentru următorii 3 ani, 33% dintre aceștia consideră că situația orașului va fi mai bună, în timp ce 29% dintre persoanele investigate sunt de părere că situația va rămâne aceeași, iar 13% cred că situația orașului se va înrăutăți.

Situatia localitatii peste 3 ani

% 100

40 33 29 30 25

20 13 10

0 Mai buna Aceeasi Mai proasta NS/NR

122

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Motivele aprecierii favorabile a situației actuale a Municipiului Gherla, în opinia locuitorilor acestora, constau în implicarea într-o mai mare măsură a conducerii orașului în problemele care necesita rezolvare, în timp ce aprecierile nefavorabile sunt susținute în special de lipsa locurilor de muncă. Surprinzător însă, la această întrebare nu au răspuns foarte mulți dintre cei investigați, în procent de 73%.

Motive ale aprecierii/dezaprecierii situatiei locale

% 100

80 73 70

10 4 6 3 2 2 2 2 2 1 1 0 Conducerea Administratia Lipsa Asfaltarea Nu se face Se vor crea Se vor Se vor face Coruptia Altele NS/NR orasului se locala este locurilor de drumurilor nimic locuri de finaliza investitii implica mai ineficienta munca munca proiectele in mult derulare

123

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Rezultatele cercetării prin metoda sondajului pe un eșantion de 1000 locuitori din Municipiul Gherla, cu privire la stadiul actual al unor diferite aspecte din domeniul Infrastructura, Mediu, Economic, Social si Administratie Publica Locala sunt redate in Anexa 1.

4.2 GRUPURI DE LUCRU

Pentru a contura o situație cât mai relevantă cu privire la stadiul actual al Municipiului Gherla pe toate direcțiile de dezvoltare și pentru a defini care sunt principalele investiții care se doresc a fi realizate la nivelul Municipiului Gherla în perioada 2014 – 2020, în luna decembrie 2013, s-au organizat patru sedințe aferente la patru grupuri de lucru, și anume  Grup de lucru Competitivitate Economică  Grup de lucru Dezvoltare Urbană  Grup de lucru Infrastructură Socială  Grup de lucru Infrastructura de Transport și Tehnico-Edilitară

La aceste grupuri de lucru au participat persoane reprezentative pe domeniile prezentate anterior, atât din comunitatea Municipiului Gherla, cât și din cadrul Primariei Municipiului Gherla și experți ai prestatorului pentru realizarea PIDU. Se vor prezenta în continuare câteva aspecte pe baza cărora s-au desfășurat întalnirile celor patru grupuri de lucru.

124

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4.2.1 GRUP DE LUCRU – COMPETITIVITATE ECONOMICĂ

Persoane participante: - Specialisti (2-3 persoane) din cadrul Primariei Municipiului Gherla - Specialisti SC SIAB DEVELOPMENT SRL - Cativa reprezentanti (2-5 persoane ) ai mediului de afaceri din Municipiul Gherla - Alte persoane care pot aduce plus valoare in cadrul intalnirii, in domeniul Competitivitate Economica Aspecte discutate in cadrul sedintei de lucru: 1. Prezent economic in municipiul Gherla precum si in zonele adiacente. A. Domenii de activitate majore B. Forta de muncă. Populatie activă ocupată. Rata şomajului. Număr de angajati pe domenii de activitate majore. C. Avantaje competitive ale municipiului Gherla

2. Directii de dezvoltare A. Sprijinirea unor investitori mari B. Sprijinirea IMM-urilor C. Dezvoltarea de noi afaceri D. Dezvoltarea unui birou local pentru informare in vederea demararii unor investitii de persoane fizice, si obtinerea de finantari europene.

3. Categorii de proiecte propuse spre dezvoltare A. Construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru activităţi de producţie şi/ sau servicii; B. Construirea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; C. Crearea/ modernizarea/ extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de afaceri: staţii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de canalizare, cablarea clădirii, conectarea la reţele broadband (Internet); D. Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/ modernizate/ extinse.

125

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4. Indicatori propusi pentru evaluarea proiectelor viitoare.

Indicatori de rezultat Ţinta pentru 2018

Locuitori care beneficiază de implementarea planurilor integrate de dezvoltare urbană

Companii stabilite în zona

Locuri de muncă create / menţinute (nr.) Indicatori de realizare imediată („output”) Structuri nou create de sprijinire a afacerilor (nr) Structuri extinse/modernizate de sprijinire a afacerilor (nr) Suprafaţa utilă nou creată a structurilor de afaceri (mp) Suprafaţa utilă extinsă/modernizată a structurilor de afaceri (mp) . Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.) . Infrastructură feroviară construită/ modernizată/ extinsă în interiorul SSA (km) . Infrastructură rutieră construită/ modernizată/ extinsă în interiorul SSA (km) . Infrastructură utilităţi de bază create/ modernizate/extinse în structura de afaceri (km) . Drumuri de acces la SSA, construite/ modernizate/ extinse (km) Indicatori de rezultat IMM atrase în structuri de afaceri (nr)

126

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Rata de ocupare a structurilor de afaceri

(%) Locuri de muncă nou create: infrastructura pentru afaceri, din care (nr) Indicatori de mediu, urmăriţi la nivel de program, conform Evaluării Strategice de Mediu − Suprafaţa afectată din zonele verzi – ha − Proiecte care contribuie la protecţia împotriva dezastrelor naturale şi industriale (nr) − Deşeuri reciclate (în tone), recuperate (în tone), refolosite (în tone) − Zone industriale dezafectate reabilitate şi/sau folosite pentru dezvoltare (ha) − Eficienţa energetică sporită în companiile sprijinite, fabrici, instituţii (%)

127

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4.2.2 GRUP DE LUCRU – DEZVOLTARE URBANĂ

Persoane participante: - Specialisti (2-3 persoane) din cadrul Primariei Municipiului Gherla - Specialisti SC SIAB DEVELOPMENT SR;L - Cativa reprezentanti (2-3 persoane ) ai mediului de afaceri din Municipiul Gherla – dezvoltatori imobiliari, constructori - Alte persoane care pot aduce plus valoare in cadrul intalnirii, in domeniul Dezvoltare Urbana

Aspecte discutate in cadrul sedintei de lucru: 1. Prezent economic in municipiul Gherla precum si in zonele adiacente. A. infrastructura publică urbană – B. transport şi mobilitatea populaţiei C. patrimoniu cultural mondial (UNESCO), naţional şi local, din mediul urban – obiective majore 2. Zone de dezvoltare – delimitare urbanistica

3. Categorii de proiecte propuse spre dezvoltare

a) infrastructura publică urbană: • Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural, amenajarea terenurilor rezultate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale; • Amenajarea terenurilor degradate şi/ sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi/sau sociale; • Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări economice şi/sau sociale;  Atenţie! În cazul în care poluatorul (respectiv entitatea care este răspunzătoare de poluare, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale aplicabile) este clar identificat, atunci acesta trebuie să acopere costurile reabilitării site-ului respectiv. Activităţile de depoluare/reabilitare a acestor situri sunt eligibile în cazul în care poluatorul nu este identificat, sau nu (mai) poate fi obligat să acopere costurile depoluării. În această situaţie, costurile eligibile reprezintă costurile efective cu reabilitarea/depoluarea sitului minus creşterea înregistrată în valoarea terenului ulterior depoluării.

128

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• Crearea şi modernizarea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti, trotuare, scuaruri, zone pietonale, poduri, pasaje supra şi subterane, pasarele, parcări etc); • Crearea, dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice urbane (iluminat public, cablare broadband, etc) • Crearea /modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice, parcuri, mobilier urban); • Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public; • Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu echipamente specifice pentru managementul traficului).

b) transport şi mobilitatea populaţiei: • Construirea de staţii pentru autobuze, tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea celor existente; construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban; • Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete

c) patrimoniu cultural mondial – UNESCO - naţional şi local2 din mediul urban: • Restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea monumentelor istorice prin: . Restaurarea, protejarea şi conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; . Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a acestora; . Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranţă precum şi a celui decorativ; . Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul); . Construirea utilităţilor anexe (parcări, grupuri sanitare, indicatoare etc); 4. Indicatori propusi pentru evaluarea proiectelor viitoare.

2grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală; grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, în conformitate cu listele întocmite de Ministerul Culturii şi Cultelor 129

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Indicatori de rezultat Ţinta pentru 2018

Locuitori care beneficiază de implementarea planurilor integrate de dezvoltare urbană

Companii stabilite în zona

Locuri de muncă create / menţinute (nr.)

Clădiri reabilitate/modernizate şi pregătite pentru noi activităţi economice/sociale - infrastructura urbană (nr.)

Suprafaţa clădirilor reabilitate/modernizate şi pregătite pentru noi activităţi economice/sociale - infrastructura urbană (mp)

Suprafeţe degradate/poluate şi neutilizate reabilitate/pregătite pentru noi activităţi economice/sociale – infrastructura urbană (mp)

Suprafaţa spaţiilor publice modernizate - infrastructura urbană (mp)

Echipamente pentru siguranţa populaţiei - infrastructura urbană (nr)

Obiective de patrimoniu restaurate/amenajate - patrimoniu cultural local în mediul urban (nr)

Obiective de patrimoniu restaurate/amenajate - patrimoniu cultural naţional (nr)

Obiective de patrimoniu restaurate/amenajate - patrimoniu UNESCO (nr)

Locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor – infrastructura urbană (nr)

130

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Vizitatori la obiective turistice - patrimoniu cultural local

în mediul urban (nr)

Vizitatori la obiective turistice - patrimoniu cultural naţional (nr)

Vizitatori la obiective turistice - patrimoniu UNESCO

(nr)

. Spaţii publice modernizate: străzi, scuaruri, trotuare, pasaje, etc. (mp) . Clădiri aflate în stare de degradare, reabilitate şi modernizate pentru alte destinaţii (mp) . Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -, naţional, local din mediul urban, restaurate (nr.) . Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activităţi (ha)

131

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4.2.3 GRUP DE LUCRU – INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ

Persoane participante: - Specialisti (2-3 persoane) din cadrul Primariei Municipiului Gherla - Specialisti SC SIAB DEVELOPMENT SRL - 2-3 profesori scoala, director scoala, 1 medic, 1 director spital, 1-2 reprezentanti ONG - Alte persoane care pot aduce plus valoare in cadrul intalnirii, in domeniul Infrastructura Sociala

Aspecte discutate in cadrul sedintei de lucru:

1.Situaţia infrastructurii sociale actuale în municipiul Gherla. A. starea de sănătate a populaţiei B.Asigurarea educaţiei obligatorii pentru copii C. Reconversia forţei de muncă D.Creşterea capacităţii administrative

2.Categorii de proiecte propuse spre dezvolare A. starea de sănătate a populaţiei • Dotarea spitalelor şi cabinetelor medicale cu aparatură performantă • Campanii de informare a populaţiei pentru creşterea stării generale de sănătate

B. Asigurarea educaţiei obligatorii pentru copii • Modernizarea sălilor de clasă, a atelierelor şi laboratoarelor scolilor din

• Sprijinirea dezvoltării învăţământului vocaţional şi complementar; • Identificarea şi crearea unor spaţii adecvate pentru formare continuă; • Echiparea unităţilor de învăţământ cu aparatura didactica modernă şi servicii INTERNET; • Promovarea formelor alternative de învăţământ la distanţă pentru tineri si adulti, promovarea conceptului de învaţare pe tot parcursul vietii.

C. Reconversia forţei de muncă

• activităţi de sprijin privind educaţia şi instruirea profesională

132

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• activităţi de informare, consiliere şi orientare profesională

• activităţi privind calitatea procesului educaţional, de pregătire şi instruire profesională

• activităţi vizând asigurarea condiţiilor necesare învăţării permananete

• activităţi de sprijin privind colaborarea structurilor de furnizare a educaţiei, instruirii şi pregătirii profesionale cu parteneri economici şi sociali

• studii specifice pieţei forţei de muncă

• programe de instruire şi reinstruire adresate şomerilor

• servicii de asistenţă şi sprijin pentru persoane supuse riscului şomajului pe termen lung

• activităţi de instruire vizând creşterea nivelului pregătirii de bază

• activităţi de sprijin necesare integrării şi reintegrării pe piaţa forţei de muncă

• activităţi legate de plasamentul în muncă al şomerilor

• activităţi de dezvoltare a serviciilor de orientare şi consiliere a şomerilor

• activităţi de instruire orientate spre îmbunătăţirea nivelului de calificare al forţei de muncă

• studii privind problemele pieţei muncii

• programe de facilitare a accesului la oportunităţile de ocupare

• activităţi privind creşterea capacităţii instituţiilor şi organizaţiilor responsabile pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor legate de piaţa muncii

• activităţi de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la problemele pieţei muncii

D.Creşterea capacităţii administrative • Realizarea unui program de întocmire a cadastrului urban • Realizarea unui program de planificare urbană (inclusiv implementare) în parteneriat între administraţia publică locală, sectorul privat şi sectorul neguvernamental. • Implicarea activa a reprezentantiilor comunitatii prin coordonarea eforturilor si utilizarea tuturor oportunitatiilor si a evenimentelor desfasurate in zona pentru promovarea orasului.

133

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

3.Indicatori propuşi pentru urmărirea proiectelor.

Indicator Indicatori de realizare imediată 2014-2020 Unităţi medicale reabilitate/ modernizate/echipate Centre sociale reabilitate/ modernizate/extinse/ echipate Unităţi de învăţământ reabilitate/ modernizate/ echipate - infrastructura pentru educaţie preuniversitară Campusuri reabilitate / modernizate/extinse / echipate- infrastructura pentru educaţie preuniversitară Centre pentru formare profesională continuă reabilitate/ modernizate/ extinse/echipate Campusuri reabilitate / modernizate/ extinse/ echipate- infrastructura pentru educaţie universitară Indicatori de rezultat 2014-2020 Persoane care beneficiază de infrastructura de sănătate reabilitată/modernizată/ echipată (nr./zi) Persoane care beneficiază de infrastructura pentru servicii sociale reabilitată/ modernizată/extinsă/ echipată Elevi care beneficiază de infrastructura de învăţământ preuniversitar reabilitată/ modernizată/ extinsă/ echipată Copii aparţinând grupurilor de populaţie dezavantajate care beneficiază de unităţi de învăţământ reabilitate/ modernizate/ extinse / echipate - infrastructura pentru educaţie preuniversitară Persoane care beneficiază de infrastructura de formare profesională continuă reabilitată/ modernizată/ extinsă/ echipată

134

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4.2.4 GRUP DE LUCRU – INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT ȘI TEHNICO-EDILITARĂ

Persoane participante: - Specialisti (2-3 persoane) din cadrul Primariei Municipiului Gherla - Specialisti SC SIAB DEVELOPMENT SRL - Reprezentant ADP Gherla, Compania de Apa, Electrica, etc - Alte persoane care pot aduce plus valoare in cadrul intalnirii, in domeniul Infrastructura transport si tehnico-edilitara

Aspecte discutate in cadrul sedintei de lucru: 1. Prezent economic in municipiul Gherla precum si in zonele adiacente.  Situatia strazilor reabilitate  Transport şi mobilitatea populaţiei  Situatia utilitatilor publice existente  Situatia cladirilor si a obiectivelor de interes public

2. Nevoi pe termen scurt pentru imbunantatirea nivelului de trai a populatiei municipiului Gherla 3. Nevoi pe termen scurt pentru imbunantatirea nivelului de trai a populatiei municipiului Gherla 4. Nevoi pe termen mediu si lung pentru modernizarea si dezvoltarea municipiului Gherla 5. Categorii de proiecte propuse spre dezvoltare a. Situatia strazilor reabilitate • Modernizarea si construirea de noi retele stradale • Modernizarea cailor de acces in municipiu b. Transport şi mobilitatea populaţiei:

• Construirea de staţii pentru autobuze, maxi-taxi sau modernizarea celor existente; construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de transport public urban; • Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun şi/sau piste pentru biciclete • Dezvoltarea de proiecte intermodale de transport la nivel regional. 135

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

c. Situatia utilitatilor publice existente

• Crearea, dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităţilor publice (apa, canalizare, termoficare, iluminat public, cablare broadband, etc) • Crearea, dezvoltarea şi/sau modernizarea unor proiecte de managent integrat al deseurilor

d. Situatia cladirilor si a obiectivelor de interes public • Reabilitarea si modernizarea institutiilor de invatamant • Reabilitarea si modernizarea institutiilor de interes public • Reabilitarea si modernizarea bazelor sportive

6. Indicatori propusi pentru evaluarea proiectelor viitoare.

Lungimea reţelei de transport public extinsă/reabilitată (km)

Lungimea reţelei de apa reabilitate (km)

Lungimea reţelei de canalizare (km)

Lungimea reţelei de termoficare (km)

Instalatii pentru reciclarea deseurilor

Depozite pentru managementul integrat al deseurilor

Lungimea retelei de conexiune broadband reabilitata (ml)

Puncte de acces internet WIFI create

Lungimea de km strazi reabilitati/creati (km)

Numarul de locuitori care beneficiaza de proiectele integrate la nivel teritorial

Cladiri sau obiective de interes public reabilitate/modernizate

Indicatori de rezultat („result”)

Locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor – infrastructura (nr)

136

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor – transport urban si regional (nr)

137

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL V

DEFINIREA PROFILULUI SPATIAL SI AL ZONELOR DE INTERVENTIE IN MUNICIPIUL GHERLA

5.1.PROFILUL SPATIAL SI FUNCTIONAL AL ZONEI

Centrul urban GHERLA (conform incadrarii PDR 2007-2013) este amplasat in judetul Cluj, un judet dens populat, situat in centrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest. Arealul delimitat in cadrul analizei profilului spatial, pentru delimitarea zonelor de interventie in cadrul municipiului Gherla, este prezentat in imaginea de mai jos.

138

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Delimitarea spatială a teritoriului considerat a fost efectuată în baza catenei holarhice a sistemului de influentă, luîndu-se în considerare treptele de legătură, adică: contiguitate, vecinătate, complementaritate si disparitate, avându-se în vedere stabilirea treptelor de atenuare a dependentelor de influentă, în special, pe baza stabiliriiautoaprovizionării teritoriului si a rolului de furnizor specific în toate domeniile de activitate.

Caracteristici ale orasului centru – zone si arii functionale Evaluarea functiei teritoriale a municipiului Gherla, plecând de la încadrarea natională, s-a făcut prin identificarea locului în nivelul ierarhic urban.

Principalele zone functionale care compun intravilanul municipiului Gherla sunt:  Zona cu functiuni complexe de interes public;  Zona de locuinte cu functiuni complementare;  Zonaindustriala;  Zona pentru parcuri, sport si agrement;  Zone central-istorica;  Zone de echipare a teritoriului in care se includ caile de comunicatie rutiera, caile ferate, constructiile aferente retelelor tehnicoedilitare;  Zone cu destinatie speciala; Aceste zone sunt prezentate mai jos, cu prezentarea principalelor zone functionale ce necesita interventii integrate.

139

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Modul de folosintă al terenurilor reprezintă un indicator important pentru caracterizarea proceselor geomorfologice care pot să apară într-un anumit areal. Suprafetele antropizate includ spatiile urbane continue sau discontinue, unitătileindustriale sau comerciale, retele de căi rutiere (sosele sau căi ferate) si terenuriadiacente, spatii urbane verzi, facilităti pentru sport si agrement, zona pentrudepozitul ecologic de deseuri. Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate, vii si livezi, păsuni,suprafete cultivate divers sau terenuri ocupate în principal de agricultură, cu arealeimportante de vegetatie naturală. În general, terenurile agricole ocupă otreime din totalul suprafetei ariei de influentă. Reprezentarea schematizată a ariilor functionale ale orasului, relevă concentrarea activitătilor productive cu precădere în vestul si sudul municipiului, precum si faptul că zona centrală, respectiv zona pentru parcuri, sport si agrement este situată la intersenctia celorlalte zone functionale.

140

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Ariile functionale majore si caracteristicile orasului sunt reprezentate schematic, după cum urmează: Astfel geografic, identificarea arealului de influentă a orasului s-a limitat la localitătile care se încadrează într-un radius de aproximativ 5 km în jurul municipiului Gherla

. Studiul dendrografic indică pentru acesta încadrarea în ordinul II, ceea ceînseamnă un areal functional relativ mediu ca si intindere, de importantă zonala, cu perspective pentru a deveni un centru de influentă regionala.

141

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Zona central-istorica

Zona centrală, coincizând în mare măsură cu Cartierul Central, se situează în cea mai mare parte în interiorul limitelor de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice, suprapunându-se atât peste nucleul istoric cât si peste zone a căror valoare este rezultată din calitătile arhitectural-urbanistice ale fondului construit apartinând unor diferite etape dar conservând amprentele unei vechi evolutii istorice. Este constituită din nucleul istoric al orasului in care s-au delimitat o serie de spatii verzi detinate agrementului, precum si o serie de cladiri istorice cu rol de monumente cultural-istorice sau de centre ce deservesc servicii publice. Principalele deficiente ale zonei centrale sunt: - lipsa locurilor de parcare - starea nesatisfăcătoare a unor clădiri. Pe principala artera de circulatie si pieta Libertatii din zona centrală au fost incepute reparatiile pentru o serie mica din fatadele clădirilor insa insuficient in incercarea de a dezvolta zona din punct de vedere turistic. Pentru a prezenta o functionalitate ridicata, aceasta trebuie privita in ansamblu, impreuna cu o parte din spatiile istorice si de agrement din jur, astfel incat sa se creeze un areal cu caracter accentuat de atractivitate turistica imediata. Deaorece aceasta zona contine marea majoritate a monumentelor de arhitectura din Gherla (atat inscrise in lista monumentelor cat si propuse a fi inscrise) si este alcatuita din cele mai importante si mai reprezentative cladiri de cult, publice si foste caldiri rezidentiale de mare valoare istorica, arhitecturala si memoriala, adapostind acum diferite alte functiuni sau mentinandu-si integral sau partial functia de locuit. Acestea sunt insotite de cladiri cu valoare arhitecturala sau numai de acompaniere dar si de unele cladiri parazitare. Aceste cladiri necesită o protectie speciala deoarece reprezinta atractivitate pentru: - turismul urban - sursa importanta de venituri pentru locuitori si deci si pentru bugetul local; - investitorii semnificativi - datorita importantei culturale conferit localitătii de existentaunor valori arhitectural-urbanistice.

142

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Potentialul de dezvoltare a acestei zone în ceea ce priveste diversificarea si extinderea functiunilor prin reabilitare, reconstructie integrala sau partiala a unor insule si princonversie functională este cu totul deosebit, avand sansa de a se înscrie astfel în zonacentrală ca o entitate bine definită si coerentă. Aceasta zona prezinta necesitatea unor interventii integrate de planificare urbanistica, in ceea ce priveste reamenajarea functionala a spatiului pietonal, dar si de reabilitarea si includere in circuitul turistic a principalelor cladiri din zona, in special a celor cu semnificatie istorica, pentru a crea un spatiu care sa deserveasca municipiul ca si zona de atractie turistica si de promenada. Se va avea in vedere o abordare unitara de dezvoltare arhitecturala, esentiala pentru regenerarea principalelor functiuni ale zonei.

143

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Zona industriala

Analiza economică sectorială a pus în evidentă un profil economic relativ redus, cu un număr de sectoare economice cu traditie, fara economii de scară, prezentând de asemenea, fara caracteristici de stabilitate teritorială, durabilitate si rezilientă. Aceasta indică un potential redus pentru municipiulGherla ca un pol de dezvoltare în cadrul unei viitoare. Din punct de vedere industrial polul de crestere are posibilitatea de a se extinde înlungul Somesului Mic, conform reprezentarii de mai jos.

Aceasta zona prezinta necesitatea unor interventii integrate, in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Spatiul trebuie astfel organizat incat sa creasca atractivitatea fata de posibili investitori. Avantajul acestei zone este dat de accesul extrem de usor la drumul european E576, dar si de accesibilitatea populatiei la eventualele locuri de munca create. Interventiile in acest spatiu ar trebui

144

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla orientate inspre clarificarea situatiei proprietatilor si constituirea unor parcele ce pot fi puse usor la dispozitia(concesionate) posibililor investitori si dezvoltatori. Prin accesarea de proiecte pe fonduri structurale, ar trebui avut in vedere dezvoltarea unui parc industrial ce sa faciliteze accesul companiilor la utilitatile publice, fapt ce ar majora radical atractivitatea fata de marii producatori.

Zona cu functiuni complexe de interes public

Aceasta zona, care desi se suprapune intr-o oarecare masura cu Zona istorica, este o zona mult mai bine delimitata, si cu o incarcare mare de insitutii ce deservesc diverse interese ale populatiei.

Astfel, putem delimita in aceasta zona urmatoarele institutii ce deservesc functiuni de interes public:

 Functiune administrativa

o Primaria Gherla

145

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

o Administratia Domeniului Public Gherla o Serviciul de evidenta a populatiei

 Functiune educationala

o Liceul teoretic Ana Ipatescu o Liceul tehnologic Gherla o Scoala cu clasele I-VIII nr. 2 o Casa de cultura o Clubul copiilor o Muzeul o Biblioteca oraseneasca

 Funciune sociala

o Spitalul de copiii o Spitalul municipal o Policlinica o Salvarea o Caminul de persoane varstnice o Casa Casatoriilor

 Functiune economica

o Piata agroalimentara

 Funciune de transport

o Gara Gherla

Zone de locuinte cu functiuni complementare

Acest areal este unul divizat situat in zona nordica si sudica a municipiului Gherla, cu tendinte de dezvoltare-extindere in special in zona nordica si estica, de-a lungul trenului de rulare a caii ferate.

146

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Accesibilitatea relativ usoara in aceasta zona, reprezinta un avantaj important pentru confortul populatiei si deservirea celorlalte functiuni, insa se prezinta o nevoie seminificativa de imbunatatire a calitatii drumurilor laturalnice. De asemenea, pistele de bicilete sunt un capitol lacunar in aceste zone, populatia nebeneficiind de astfel de cai de rulare, ce imbunatatesc semnificativ mobilitatea intr-un oras. Potentialul de dezvoltare a acestor zone este unul important, ce ar trebui materializat printr-o structurare clara a directiei de dezvoltare stradala a muncipiului. Incurajarea tinerilor sa isi construiasca viitoare locuinte in aceste zone, sau chiar punerea la punct a unui plan de construire de astfel de locuinte pentru a fi ulterior puse la dispozitie, reprezinta o cale importanta de dezvoltare a municipiului, ce trebuie avuta in vedere pe termen mediu.

Zona pentru parcuri, sport si agrement

Una din zonele elementare pentru dezvoltarea si imbunatatirea calitatii vietii populatiei unui oras este zona de parcuri, sport si agrement. La nivelul municipiului Gherla, aceasta zona nu este momentan una foarte bine valorificata, si nici foarte extinsa. Ea vine in continuarea parcului central, spre nord, principalele obiective constituite in acest moment fiind strandul Laguna Blue, precum si stadionul Olimpia. Arealul ar trebui dezvoltat in sensul cresterii posibilitatilor locuitorilor municipiului Gherla de a practica sportul, si de a creste modalitatile de divertisment. Dinamizarea spatiului s-a putea realiza prin construirea unei sali polivalente, cu functiuni complexe, atat sportive, recreationale dar si destinata organizarii unor evenimente locale si regionale, de natura expozitiilor, conferintelor si manifestarilor culturale. Aceasta sala ar constitui unul din principalele puncte de atractie ale municipiului, dar ar reusi sa fie conceputa cu un ridicat caracter multifunctional, asa cum s-a prezentat mai sus. Construirea unui astfel de spatiu ar oferi multiple posibilitati de diversificarea a activitatilor cotidiene, care sa creasca dinamismul vietii sociale la nivelul municipiului.

147

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

5.2. ARII PROBLEMA SI TENDINTE DE EVOLUTIE SPATIALA

Evolutia neplanificata si necontrolata a unui fenomen socio-economic atat de important cum este dezvoltarea urbana duce in mod inevitabil la disfunctionalitati. In Romania, acestea sunt la randul lor de doua tipuri: - disfunctionalitatile create prin planificarea spatiala practicata in perioada comunista, cand s-au creat zone industriale amplasate prost, in mijlocul orasului, - zone rezidentiale cu o densitate a populatiei prea ridicata, cu spatiu prea putin intre blocuri si numar prea mare de niveluri, etc.

Aceste erori de planificare – bazata la vremea respectiva pe ideologie – creeaza astazi probleme mari de dezvoltare urbanistica, transport in comun, durata calatoriei la serviciu, disponibilitatea serviciilor si, in general, calitatea vietii. Un alt tip de disfuctionalitati a fost creat de lipsa de planificare a dezvoltarii urbane care a inceput dupa 1990. Aceasta dezvoltare aproape fara restrictii a cauzat unele dezechilibre si erori urbanistice, dupa cum urmeaza: - o degradarea locurilor şi spaţiilor naturale periferice - o îndepărtarea grupurilor sociale unele de altele - apariţia unor nevoi noi ce presupun:

o deplasare motorizată crescută, o punere în pericol a bugetelor colectivităţilor locale, o supraconsumare a spaţiilor naturale şi rurale, o degradare a peisajelor o irosire a resurselor naturale.

Eliminarea acestor erori presupune o buna planificare urbanistica sustinuta de vointa politica la nivelul factorilor de decizie. In competitia pentru finantari externe care va deveni din ce in ce mai acerba intre centrele urbane din tara, dezvoltarea corecta si buna utilizare a instrumentului planificarii urbanistice ar putea insemna diferenta dintre cei care atrag si cei care pierd din grupele de populatie (relativ tineri, educati, dinamici, cu venituri ridicate) care constituie motorul dezvoltarii.

148

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

SELECTIA PROGRAMELOR DE INTERVENTIE PRIORITARE

Daca identificarea zonelor de interventie este realizata in concordata cu problemele si obiectivele strategice de dezvoltare, ariile de interventie prioritara sunt in relatie directa cu lista programelor prioritare, determinata prin consultarea partenerilor asupra problemelor urgente, prioritarilor de investitie si surselor de finantare. In consecinta, ariile prioritare sunt cele in care sunt localizate interventiile cuprinse in urmatoarele programe:

Program 1: Reabilitarea/modernizarea retelei de drumuri locale pentru asigurarea legaturilor radiale de transport din municipiul Gherla, precum si asigurarea de locuri de parcare fara afectarea zonei cultural- turistice;

Program 2: Imbunatatirea conditiilor de viata pentru grupurile sociale vulnerabile;

Program 3: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a inverventiilor antropice;

Program 4: Dezvoltarea si imbuntatirea spatiilor si serviciilor ce deservesc servicii publice sau de interes public

Program 5: Dezvoltarea, reabilitarea si punerea in valoare a spatiilor destinate culturii

Program 6: Cresterea suprafetelor verzi, parcuri, gradini

Program 7: Dezvoltarea de noi spatii (inchise/semi-inchise) pentru agrement si petrecerea timpului liber

149

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

150

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL VI

IDENTIFICAREA ȘI VALIDAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2014-2020

Portofoliul de proiecte propus pentru Municipiul Gherla, pentru perioada 2014 – 2020, s-a fundamentat pe cele 5 domenii strategice pe care s-a realizat cercetarea cantitativă prin metoda sondajului, la nivelul orașului Gherla - Infrastructura, Mediu, Economie, Social, Administrație Publică Locală, și pe rezultatele acestei cercetări, constând în opinia a 1000 de locuitori participanți la investigație. De asemenea, o importanță majoră au avut-o ședințele celor patru grupuri de lucru, pe domeniile Competitivitate Economică, Dezvoltare Urbană, Infrastructură Socială și Infrastructură de Transport și Tehnico-Edilitară, la care au participat persoane reprezentative pe aceste domenii, atât din comunitatea Municipiului Gherla, cât și din cadrul Primariei Municipiului Gherla și experți ai prestatorului pentru realizarea PIDU.

6.1.DIRECȚIA STRATEGICĂ „COMPETITIVITATE ECONOMICĂ”

PROIECT A

Realizarea unei structuri și infrastructuri de afaceri pentru stimularea competitivităţii economice locale și Titlul proiectului pentru sprijinirea dezvoltării unor ramuri industriale din economia locală

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA

151

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Atragerea investitorilor locali și străini prin crearea unui parc Obiectivul (scopul) proiectului industrial în municipiul Gherla - atragerea investitorilor străini și amplificarea relațiilor economice dintre firmele locale și cele străine - încurajarea agenților economici locali de a dezvolta Rezultate estimate (indicatori - în afaceri în municipiu corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - creșterea numărului de locuri de muncă în municipiu și efecte scontate, după implementare reducerea șomajului - creșterea nivelului de trai al locuitorilor din muncipiu - creșterea competitivității economice generale pe raza municipiul Gherla In cadrul consultării din cadrul grupului de lucru Cresterea Competitivitatii Economice, s-a identificat nevoia acuta de Necesitatea/ justificarea proiectului atragere de noi investitii in municipiul Gherla, pentru reducerea nivelului de somaj si cresterea nivelului de trai a locuitorilor sai.

152

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT B

Crearea unui centru de promovare şi consultanţă pentru Titlul proiectului IMM

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Accesul locuitorilor municipiului Gherla, la informații cu privire la demararea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri Obiectivul (scopul) proiectului și posibile surse de finanțare pentru acestea, in special prin fonduri structurale. - încurajarea agenților economici locali de a dezvolta afaceri în municipiu Rezultate estimate (indicatori - în - creșterea numărului de locuri de muncă în municipiu și corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ reducerea șomajului efecte scontate, după implementare - creșterea nivelului de trai al locuitorilor din muncipiu - creșterea competitivității economice generale pe raza municipiul Gherla

153

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

In cadrul consultării din cadrul grupului de lucru Cresterea Competitivitatii Economice, s-a identificat nevoia referitoare la Necesitatea/ justificarea proiectului informare in ceea ce priveste demararea unor investitii in municipiul Gherla, la nivelul populatiei sale.

154

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT C

Construirea unui centru de informare turistică în Titlul proiectului Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Prin acest proiect se urmărește promovarea obiectivelor Obiectivul (scopul) proiectului turistice și a monumentelor de pe raza municipiului Gherla și creșterea numărului de turiști în această zonă - creșterea numărului de turiști pe raza municipiului Rezultate estimate (indicatori - în - creșterea numărului de locuri de muncă în municipiu corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - realizarea unor circuite turistice care să cuprindă efecte scontate, după implementare principalele obiective turistice de pe raza municipiului In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Necesitatea/ justificarea proiectului Cresterea Competitivitatii Economice, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, majoritatea

155

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

populației intervievate a răspuns că este importantă promovarea obiectivelor turistice din municipiu.

156

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT D Dezvoltarea unui centru de afaceri cu produse Titlul proiectului agroalimentare în Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: DA Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Crearea unui centru de desfacere a produselor Obiectivul (scopul) proiectului agroalimentare pentru producatorii din zona in scopul imbunatatirii spatiului de desfacere - încurajarea agenților economici locali si a producatorilor agricoli din regiune - creșterea numărului de locuri de muncă în municipiu și Rezultate estimate (indicatori - în reducerea șomajului corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - creșterea nivelului de trai al locuitorilor din muncipiu efecte scontate, după implementare - creșterea competitivității economice generale pe raza municipiul Gherla - cresterea spatiilor de desfacere a producatorilor agricoli

157

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

zonali Este foarte important in cadrul unui municipiu, asigurarea unor proiecte integrate care sa vizeze nu doar locuitorii din cadrul sau, ci si populatia adiacenta din comunele limitrofe. Necesitatea/ justificarea proiectului Astfel prin crearea centrului de afaceri cu produse agroalimentare se doreste imbunatatirea comertului zonal si regional cu produse, dar si oferirea unui spatiu modern de acces la aceste produse pentru locuitorii municipiului Gherla.

158

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT E

Reabilitarea clădirilor neutilizate și pregătirea pentru noi Titlul proiectului activități

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Inventarierea si reabilitarea clădirilor neutilizate şi pregătirea Obiectivul (scopul) proiectului pentru noi activităţi pentru cresterea oportunitatilor dezvoltarii de noi activitati economice - încurajarea agenților economici locali si a producatorilor Rezultate estimate (indicatori - în agricoli din regiune corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - creșterea spatiilor ce pot deservi activati economice noi efecte scontate, după implementare si ce pot fi puse la dispozitia investitorilor potentiali - creșterea nivelului de trai al locuitorilor din muncipiu Este foarte important in cadrul unui municipiu, asigurarea Necesitatea/ justificarea proiectului unor spatii noi pentru dezvoltarea de centre economice, si in

159

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

acest scop, reabilitarea clădirilor neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi este una dintre cele mai importante faze in crestrea atractivitatii economice pentru investitori in municipiul Gherla.

160

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

6.2.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “DEZVOLTARE ȘI REGENERARE URBANĂ”

PROIECT A

Revitalizarea Complexului Cultural Religios „Catedrala Titlul proiectului armeano-catolică Sfânta Treime” din Gherla şi introducerea acestuia în circuitul turistic religios local, regional și național

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general alproiectului vizează Catedrala armeano- catolică Sfânta Treime din Gherla şi crearea Complexului cultural – religios în vederea valorificării moştenirii cultural- Obiectivul (scopul) proiectului religioase şi introducerii sale în circuitul turistic naţional, ţinând cont defaptul că aceasta este un monument de importanţă istorică şi culturală fiindtrecută în lista naţională amonumentelor

161

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

istorice depatrimoniu - cresterea numarului de obiective cultural-religioase Rezultate estimate (indicatori - în reabilitate si introduse in circuitul turistic corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - cresterea numarului de turisti in municipiu efecte scontate, după implementare - dezvoltarea turismului local In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia dezvoltarii Necesitatea/ justificarea proiectului turismului local, si in acest scop si nevoia acuta de reabilitare a principalelor obiective turistice locale, printre care si „Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime”.

162

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT B

Reabilitare Complex Cultural Religios “Biserica si manastirea franciscana, in stil baroc”, din Gherla şi Titlul proiectului introducerea acestuia în circuitul turistic religios local, regional și național

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: DA Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general alproiectului vizează reabilitarea Bisericii și mănăstirii franciscane, în stil baroc şi crearea Complexului cultural – religiosîn vederea valorificării moştenirii cultural- Obiectivul (scopul) proiectului religioase şiintroducerii sale în circuitulturistic naţional, ţinând cont defaptul că aceasta este unmonument de importanţăistorică şi culturală fiind trecută în lista naţională amonumentelor istorice de patrimoniu Rezultate estimate (indicatori - în - cresterea numarului de obiective cultural-religioase corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ reabilitate si introduse in circuitul turistic

163

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla efecte scontate, după implementare - cresterea numarului de turisti in municipiu - dezvoltarea turismului local In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia dezvoltarii Necesitatea/ justificarea proiectului turismului local, si in acest scop si nevoia acuta de reabilitare a principalelor obiective turistice locale, printre care si „Biserica și mănăstirea franciscană”.

164

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT C

Modernizarea şi reamenajarea spaţiului public Piata Titlul proiectului Libertatii din Muncipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea si reamenajarea spatiului public din Piata Libertatii din Municipiul Obiectivul (scopul) proiectului Gherla, prin asfaltarea aleilor parcului, amenajarea spatiilor verzi din parc, modernizarea retelei de iluminat - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla prin petrecerea timpului in aer liber Rezultate estimate (indicatori - în - Diversificatrea activitatilor locuitorilor municipiului si corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ incurajarea practicatii sportului efecte scontate, după implementare - cresterea numarului de turisti in municipiu - dezvoltarea turismului local

165

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia dezvoltarii Necesitatea/ justificarea proiectului turismului local, si in acest scop si nevoia acuta de modernizare si reamenajare a spatiului public sin Piata Libertatii, Municipiul Gherla

166

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT D

Extinderea şi diversificarea bazelor de agrement din Titlul proiectului Complex sportiv Olimpia

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează extinderea si diversificarea bazelor de agrement din cadrul complexului Obiectivul (scopul) proiectului sportiv Olimpia, pentru imbunatatirea modului de a-si petrece timpul liber pentru populatia municipiului Gherla. Rezultate estimate (indicatori - în - cresterea bazelor sportive la nivelul municipiului corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - diversificarea modalitatilor de petrece a timpului liber efecte scontate, după implementare pentur populatia municipiului Necesitatea/ justificarea proiectului In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru

167

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii si dezvoltarii bazelor sportive locale.

168

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT E

Conservarea capitalului patrimoniului cultural existent, asigurarea infrastructurii şi serviciilor necesare valorizării Titlul proiectului acestuia, în special reabilitarea clădirilor din Centrul istoric al municipiului Gherla şi punerea în valoare a identităţii colective a spaţiului moştenit

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează reabilitarea centrului Obiectivul (scopul) proiectului istoric, în stil baroc şi crearea în vederea valorificării moştenirii culturale şi introducerii sale în circuitul turistic naţional. - cresterea numarului de obiective cultural-religioase Rezultate estimate (indicatori - în reabilitate si introduse in circuitul turistic corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - cresterea numarului de turisti in municipiu efecte scontate, după implementare - dezvoltarea turismului local

169

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia dezvoltarii Necesitatea/ justificarea proiectului turismului local, si in acest scop si nevoia acuta de reabilitare a Centrului istoric, prin oferirea unei identitati si un caracater turistic, usor identificabil la nivel national si european.

170

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT F

Construirea unei Sali multifunctionale, cu caracter Titlul proiectului polivalent, in Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE, FC Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează crearea unui centru multifunctional de agrement in municipiul Gherla, pentru Obiectivul (scopul) proiectului imbunatatirea modului de a-si petrece timpul liber pentru populatia municipiului Gherla. - cresterea centrelor cultural-sportive la nivelul Rezultate estimate (indicatori - în municipiului corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - diversificarea modalitatilor de petrece a timpului liber efecte scontate, după implementare pentur populatia municipiului. In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Necesitatea/ justificarea proiectului Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului

171

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia construirii unei sali multifunctionale

172

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT G

Modernizarea şi reamenajarea cladirii Primariei Titlul proiectului Municipiului Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează reabilitarea cladirii ce constituie sediul Primariei municipiului Gherla în vederea Obiectivul (scopul) proiectului valorificării moştenirii culturale si oferirea unui spatiu adecvat furnizarii serviciilor de administratie publica

Rezultate estimate (indicatori - în - cresterea numarului de obiective culturale reabilitate corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor în efecte scontate, după implementare administraţia publică In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Necesitatea/ justificarea proiectului Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului

173

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii cladirii ce constituie sediul Primariei municipiului Gherla, in scopul crearii unui spatiu adecvat pentru imbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor în administraţia publică.

174

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT H Reabilitarea urbanistică a blocurilor de locuit din Municipiul Gherla Titlul proiectului

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, Programul Operational Regional, Buget local Fonduri guvernamentale Fonduri private

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează reabilitarea a blocurilor de locuit pentru cresterea eficientei energetice a Obiectivul (scopul) proiectului spatiilor de locuit si imbunatatirea calitatii vietii populatiei municipiului Gherla Rezultate estimate (indicatori - în - cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuit corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - imbunătăţirea calităţii vietii populatiei municipiului Gherla efecte scontate, după implementare - spatii de locuit reabilitate termic

175

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- spatii de locuit reabilitate urbanistic In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Necesitatea/ justificarea Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat la fel ca si la nivel proiectului national, nevoia reabilitarii termice si urbanistice a spatiilor de locuit pentru imbunatatirea eficientei energetice si alinirea la normele europene in vigoare.

176

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT I

Titlul proiectului Modernizarea autogarii din Muncipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC Buget local Fonduri guvernamentale Fonduri private

Descrierea proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează reabilitarea spatiului alocat autogarii, in sensul crearii unor spatii de asteptare Obiectivul (scopul) proiectului adaptate cerintelor la nivel european, crearea unor parcari acoperite si cu posibilitatea dezvoltarii unor spatii comerciale de profil divers. - cresterea numarului de obiective urbanistice reabilitate Rezultate estimate (indicatori - în - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport pentru corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ populatia municipiului Gherla efecte scontate, după implementare - Crearea unui complex de transport modern

177

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Dezvoltare urbana, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii Necesitatea/ justificarea proiectului spatiului destinat autogarii, in sensul crearii unor spatii de asteptare moderne, adaptate cerintelor la nivel european, crearea unor parcari acoperite si cu posibilitatea dezvoltarii unor spatii comerciale de profil divers.

178

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

6.3.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “INFRASTRUCTURA SOCIALĂ”

PROIECT A

Reabilitarea si extinderea Liceului Tehnologic din Titlul proiectului Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste reabilitarea termica a liceului Tehnologic, realizarea retelei de instalatie electrica si de Obiectivul (scopul) proiectului canalizare la una dintre locatiile liceului, mansardarea cladirii liceului si construirea a 5 Sali de clasa si a unei Sali festive, precum si construirea unei Sali de sport in cadrul liceului - Cresterea calitatii sistemului de invatamant al Rezultate estimate (indicatori - în Municipiului Gherla corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - Oferirea de posibilitati pentru 963 de elevi care invata la efecte scontate, după implementare liceul Tehnologic, de a invata intr-o scoala moderna si dotata la

179

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

standarde europene - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla - Stimularea si incurajarea interesului copiilor din Municipiul Gherla de a urma forma de invatamant liceal in Municipiul Gherla - Combaterea fenomenului migrarii persoanelor tinere la studii in orase mai mari - Mentinerea starii de sanatate a populatiei tinere din Municipiu, prin incurajarea practicarii de activitati sportive In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii si extinderii liceului Tehnologic din Municipiul Gherla

180

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT B

Reabilitarea si dotarea Liceului “Petru Maior” din Titlul proiectului Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: DA Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste realizarea sistemului de incalzire centrala si montarea de geamuri termopan, precum Obiectivul (scopul) proiectului si dotarea unei Sali multimedia si a unui laborator fonic pentru derularea orelor de limbi straine, in cadrul liceului - Cresterea calitatii sistemului de invatamant al Municipiului Gherla Rezultate estimate (indicatori - în - Oferirea de posibilitati pentru 670 de elevi care invata la corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ Liceul Petru Maior, de a invata intr-o scoala moderna si dotata la efecte scontate, după implementare standarde europene - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla

181

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- Stimularea si incurajarea interesului copiilor din Municipiul Gherla de a urma forma de invatamant liceal in Municipiul Gherla - Combaterea fenomenului migrarii persoanelor tinere la studii in orase mai mari In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii si dotarii liceului Petru Maior din Municipiul Gherla

182

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT C

Reabilitarea, extinderea si dotarea Scolii “Ana Ipatescu” Titlul proiectului din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: DA Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste construirea unei noi cladiri, refacerea retelei de canalizare, dotarea unui laborator Obiectivul (scopul) proiectului multimedia, dotarea cu retea de calculatoare in cladirea mica din cadrul scolii - Cresterea calitatii sistemului de invatamant al Municipiului Gherla Rezultate estimate (indicatori - în - Oferirea de posibilitati elevii care invata la Scoala “Ana corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ Ipatescu”, de a invata intr-o scoala moderna si dotata la efecte scontate, după implementare standarde europene - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla - Stimularea si incurajarea interesului copiilor din

183

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Municipiul Gherla de a urma forma de invatamant liceal in Municipiul Gherla - Combaterea fenomenului migrarii persoanelor tinere la studii in orase mai mari In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii, extinderii si dotarii scolii “Ana Ipatescu” din Municipiul Gherla

184

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT D

Titlul proiectului Construirea unui campus liceal in Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste construirea unui campus liceal, in cadrul caruia sa existe o sala de sport, un Obiectivul (scopul) proiectului internat si un centru de zi pentru elevii rromi din Hasdate si Silivas - Cresterea calitatii sistemului de invatamant al Municipiului Gherla - Oferirea de posibilitati elevii din Municipiul Gherla de a Rezultate estimate (indicatori - în invata intr-o scoala moderna si dotata la standarde europene corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla efecte scontate, după implementare - Stimularea si incurajarea interesului copiilor din Municipiul Gherla de a urma forma de invatamant liceal in Municipiul Gherla

185

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- Combaterea fenomenului migrarii persoanelor tinere la studii in orase mai mari - Mentinerea starii de sanatate a populatiei tinere din Municipiu, prin incurajarea practicarii de activitati sportive - cresterea calitatii vietii locuitorilor tineri ai Municipiului Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia realizarii unui campus liceal in Municipiul Gherla

186

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT E

Reabilitarea, informatizarea si dotarea Spitalului din Titlul proiectului Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: DA

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale Fonduri private

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste reabilitarea termica a Spitalului din Municipiul Gherla, informatizarea spitalului prin realizarea unei retele de e-sanatate, dotarea Spitalului cu un Obiectivul (scopul) proiectului colposcop si alte aparaturi specifice, precum si initierea unor programe de prevenire la nivelul medicilor de familie si a unor programe de telemedicina - Asigurarea unor conditii optime pentru persoanele din Rezultate estimate (indicatori - în Municipiul Gherla care necesita interventii chirurgicale si corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ spitalizare efecte scontate, după implementare - desfășurarea activității de asigurare a serviciilor

187

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

medicale la standardele impuse de legislația în domeniu - îndrumarea și coordonarea către spitalele județene a persoanelor aflate în stare critică - realizarea controalelor de rutină cu privire la starea de sănătate a populației - asigurarea unei bune gestiuni a intregii activitati medicale din cadrul spitalului, prin crearea unei retele informatice la standarde europene - cresterea calitatii personalului medical din cadrul spitalului prin oferirea unor cursuri de formare profesionale si a unor programe de telemedicina - cresterea calitatii vietii locuitorilor Municipiului Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii, informatizarii, dotarii si derularii unor programe specifice in cadrul Spitalului din Municipiul Gherla

188

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT F

Crearea unui centru de ingrijire a persoanelor varstnice Titlul proiectului din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: DA

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale Fonduri private

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste crearea unui centru de ingrijire a persoanelor varstnice din Municipiul Gherla si Obiectivul (scopul) proiectului asigurarea de personal pentru ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu varsta inaintata - desfășurarea activității de asigurare a serviciilor medicale pentru persoanele varstnice la standardele impuse de Rezultate estimate (indicatori - în legislația în domeniu corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - realizarea controalelor de rutină cu privire la starea de efecte scontate, după implementare sănătate a populației cu varsta inaintata din Municipiul Gherla - asigurarea de personal pentru ingrijirea la domiciliu a

189

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

persoanelor varstnice din Municipiu - cresterea starii de sanatate a locuitorilor din Municipiul Gherla - cresterea calitatii vietii locuitorilor Municipiului Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia crearii unui centru de ingrijire a persoanelor varstnice din Municipiul Gherla

190

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT G

Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala oferite Titlul proiectului locuitorilor din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale Fonduri private

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala oferite persoanelor varstnice, Obiectivul (scopul) proiectului persoanelor cu dizabilitati sau celor facand parte din grupuri vulnerabile, din Municipiul Gherla - desfășurarea activității de asigurare a serviciilor de asistenta sociala pentru persoane varstnice, persoane cu Rezultate estimate (indicatori - în dizabilitati si persoane apartinand grupurilor vulnerabile, la corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ standardele impuse de legislația în domeniu efecte scontate, după implementare - crearea unui program “A doua sansa” pentru persoanele care au abandonat scoala sau cele care nu au fost inscrise in

191

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

sistemul de invatamant - crearea unui centru de tip ‘After school” pentru persoane cu nevoi speciale sau celor apartinand grupurilor vulnerabile - oferirea de locuinte pentru persoanele de etnie rroma din Municipiul Gherla - cresterea calitatii vietii locuitorilor Municipiului Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia imbunatatirii serviciilor de asistenta sociala oferite locuitorilor din Municipiul Gherla

192

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT H

Reabilitare si modernizare Biblioteca, Casa de Cultura Titlul proiectului si Casa Casatoriilor din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste reabilitarea si Obiectivul (scopul) proiectului modernizarea Bibliotecii, a Casei de Cultura si a Casei Casatoriilor din Municipiul Gherla - oferirea unor conditii optime, la standarde moderne, pentru persoanelor pasionate de lectura, in cadrul Bibliotecii Municipiului Rezultate estimate (indicatori - în - reabilitarea unor zone de mare interes pentru populatia corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ Municipiului Gherla si pentru turistii care viziteaza orasul efecte scontate, după implementare - cresterea consumului de cultura in randul locuitorilor Municipiului Gherla, regenerarea mediului cultural si a valorilor acestuia

193

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- organizarea unui numar mai mare de sarbatori si evenimente culturale in cadrul Casei de Cultura a Municipiului Gherla - cresterea calitatii vietii locuitorilor Municipiului Gherla - cresterea nivelului de trai al locuitorilor din Municipiul Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura Sociala, realizate în procesul de elaborare a Necesitatea/ justificarea proiectului Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia reabilitarii si modernizarii Bibliotecii, Casei de Cultura si a Casei Casatoriilor din Municipiul Gherla

194

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

6.4.DIRECȚIA DE DEZVOLTARE “INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ȘI TEHNICO-EDILITARĂ”

PROIECT A

Asfaltarea strazilor din Municipiul Gherla si refacerea Titlul proiectului drumurilor care fac legatura cu satele Hasdate si Silivas

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: DA

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste asfaltarea strazilor din Obiectivul (scopul) proiectului Municipiul Gherla si refacerea drumurilor care fac legatura cu satele Hasdate si Silivas - reabilitarea și consolidarea rețelei de drumuri a Rezultate estimate (indicatori - în Municipiului Gherla corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - accesul populației la locuri de muncă, servicii medicale, efecte scontate, după implementare educație, cultură, recreere - Fluidizarea transportului de mărfuri cu impact direct

195

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

asupra dezvoltării economice teritoriale echilibrate - Atragerea de investitori prin oferirea unei infrastructuri adecvate - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în Necesitatea/ justificarea proiectului procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia asfaltarii strazilor si refacerii drumurilor de pe raza Municipiului Gherla

196

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT B

Reabilitarea retelei de apa din Municipiul Gherla si Titlul proiectului extinderea acesteia in satele Hasdate si Silivas, precum si in noile cartiere

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: NU Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: DA

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste reabilitarea retelei de apa din Municipiul Gherla si extinderea acesteia in satele Hasdate si Silivas, precum si in noile cartiere ale Municipiului. Totodata, prin acest proiect se urmareste se urmărește Obiectivul (scopul) proiectului acoperirea necesarului și satisfacerea cerințelor de apă ale populației, utilizarea eficientă a resurselor de apă, asigurarea serviciilor de apă la tarife accesibile si asigurarea calității corespunzatoare a apei potabile pe toata raza Municipiului Gherla Rezultate estimate (indicatori - în - reducerea riscului inundațiilor asupra suprafețelor din

197

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ localitate efecte scontate, după implementare - diminuarea riscurilor provocate de către secetă prin crearea și utilizarea sistemului de irigații - scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populației - scăderea factorului de poluare - accesul popolației la infrastructura edilitară - Cresterea calitatii vietii locuitorilor din Municipiul Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, Necesitatea/ justificarea proiectului s-a constatat nevoia reabilitarii retelei de apa a Municipiului Gherla si extinderea acesteia in satele Hasdate si Silivas, precum si in noile cartiere ale Municipiului

198

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT C

Modernizarea si extinderea rețelei de canalizare și a stației Titlul proiectului de epurare și tratare a apelor reziduale pe raza Municipiului Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste modernizarea si extinderea rețelei de canalizare și a stației de epurare și tratare a apelor reziduale pe raza Municipiului Gherla. De asemenea, realizarea sistemului de canalizare și a stației Obiectivul (scopul) proiectului de epurare și tratare a apelor reziduale, va avea efecte benefice asupradezvoltării economice a zonei prin revigorarea domeniilor ca proiectarea și construcțiile, zona Municipiului Gherla devenind mai atractivă pentru investitori, activitatea acestora generand venituri suplimentare la bugetul local Rezultate estimate (indicatori - în - accesul populației la infrastuctură edilitară

199

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populației efecte scontate, după implementare - îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populatia Municipiului Gherla - scăderea factorului de poluare - reducerea efectelor unor riscuri naturale, cum ar fi inundațiile In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, Necesitatea/ justificarea proiectului s-a constatat nevoia modernizarii si extinderii rețelei de canalizare și a stației de epurare și tratare a apelor reziduale pe raza Municipiului Gherla.

200

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT D

Extinderea retelei de gaz in cartierul Tineretului din Titlul proiectului Municipiul Gherla si in satele Hasdate si Silivas

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FSE Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste extinderea retelei de gaz in cartierul Tineretului din Municipiul Gherla si in satele Hasdate si Silivas. De asemenea, prin realizarea acestui proiect se dorește să Obiectivul (scopul) proiectului se asigure realizarea rețelei de gaz metan în întreg Municipiul Gherla, reducerea poluării, reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populației, conservarea și protejarea resurselor naturale. Rezultate estimate (indicatori - în - accesul populației la infrastuctură edilitară corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ - îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor efecte scontate, după implementare - dezvolatrea infrastructurii de bază pentru a deservii

201

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

cetățenii Municipiului Gherla - dezvoltarea durabilă a serviciilor - protecția mediului înconjurator In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în Necesitatea/ justificarea proiectului procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia extinderii retelei de gaz in cartierul Tineretului din Municipiul Gherla si in satele Hasdate si Silivas.

202

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT E

Titlul proiectului Reamenajarea canalului Morii din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: NU Reparații/reabilitări: DA

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC Buget local Fonduri guvernamentale

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste reamenajarea Obiectivul (scopul) proiectului canalului Morii din Municipiul Gherla - accesul populației la infrastuctură edilitară - îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor Rezultate estimate (indicatori - în - dezvolatrea infrastructurii de bază pentru a deservii corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ cetățenii Municipiului Gherla efecte scontate, după implementare - dezvoltarea durabilă a serviciilor - protecția mediului înconjurator In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Necesitatea/ justificarea proiectului Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana,

203

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

s-a constatat nevoia reamenajarii canalului Morii din Municipiul Gherla.

204

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

PROIECT F

Amenajarea unei parcari cu 20 de locuri de parcare pe Titlul proiectului strada Victoriei din Municipiul Gherla

Identificare și localizare proiect

Managerul de proiect / Solicitantul: Municipiul Gherla

Țara: România Regiunea Proiectului: Nord-Vest Județul : Cluj Localitatea : Gherla

Categoria proiectului: Investiții: DA Reparații/reabilitări: NU

Tipul proiectului: Proiect nou: DA Proiect în continuarea unuia existent: NU Proiect în curs de execuție: NU

Surse posibile de finanțare: Fonduri nerambursabile – FEDR, FC Buget local Fonduri guvernamentale Investitii private

Descrierea proiectului

In cadrul acestui proiect se urmareste amenajarea unei Obiectivul (scopul) proiectului parcari in Municipiul Gherla, pe strada Victoriei si prin aceasta investitie, fluidizarea traficului din oras - îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor Rezultate estimate (indicatori - în - dezvolatrea infrastructurii de bază pentru a deservii corelare cu indicatorii PDR) / Realizări/ cetățenii Municipiului Gherla efecte scontate, după implementare - fluidizarea traficului din Municipiul Gherla In cadrul consultării comunității in cadrul grupului de lucru Necesitatea/ justificarea proiectului Infrastructura de Transport si Tehnico-Edilitara, realizate în

205

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, s-a constatat nevoia realizarii unei parcari in Municipiul Gherla.

6.5. REALIZAREA BUGETULUI PENTRU PORTOFOLIUL DE PROIECTE PROPUS PENTRU PERIOADA 2014 - 2020

Pentru estimarea bugetului aferent fiecarui proiect propus in capitolul anterior, s-au consultat standardele de cost reglementate prin Hotararea nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitii finantate prin fonduri publice. Standardele de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere: - analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009; - costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la nivelul lunii ianuarie 2010.

 SCOST-01/MDRT – SALA DE SPORT Investitia de baza: 1.571 lei/mp C+I: 1.487 lei/mp

 SCOST-02/MDRT – CENTRU CULTURAL Investitia de baza: 2.251 lei/mp C+I: 1.617 lei/mp

 SCOST-03/MDRT: BLOC PENTRU TINERI Investitia de baza: 1.596 lei/mp C+I: 1.537 lei/mp

206

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

 SCOST-04/MDRT: REABILITARE TERMICA BLOCURI Investitia de baza: 231 lei/mp C+I: 231 lei/mp

 SCOST-05/MDRT: MODERNIZARE DRUM COMUNAL CLASA TEHNICA V Investitia de baza: 693.584 lei/km Lucrari: 693.584 lei/km

 SCOST-01/MedCTS: SCOALA Investitia de baza: 1.810 lei/mp C+I: 1.697 lei/mp

 SCOST-02/MedCTS: GRADINITA Investitia de baza: 1.751 lei/mp C+I: 1.659 lei/mp

 SCOST-02/MedCTS: CAMIN STUDENTESC Investitia de baza: 2.533 lei/mp C+I: 1.907 lei/mp

 SCOST-01/MS: SPITAL REGIONAL DE URGENTA Investitia de baza: 5.897 lei/mp C+I: 3.730 lei/mp

Prin insumarea tuturor influentelor care afecteaza structura preturilor, s-a luat in considerare o ajustare medie a inflatiei in costurile de realizare a obiectivelor de investitii de 15%, considerand perioada de referinta 2014-2020.

207

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Evolutia prezumtiva a costurilor pentru aceasta perioada se bazeaza pe date preluate de la Comisia Nationala de Prognoza, care elaboreaza prognoze privind dezvoltarea economico-sociala a Romaniei pe termen scurt, mediu si lung in corelare cu prevederile strategiilor nationale, sectoriale si regionale precum si pe baza tendintelor din economia nationala si cea mondiala. In calculul proiectiei costurilor s-a luat in considerare evolutia prognozata a preturilor pe intreaga perioada estimata, conform prognozei evolutiei PIB-ului facuta de Comisia Nationala de Prognoza ("Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013" - prognoza de toamna 2008). In cadrul investitiei de baza au fost cuprinse Dotarile (cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotări P.S.I., dotări de uz gospodăresc, dotări privind protectia muncii etc), precum si Activele necorporale (drepturi referitoare la brevete, licente, know-how sau cunostinte tehnice nebrevetate, produse software etc) si cheltuielile pentru procurarea terenului si asigurarea cu utilitati, acolo unde este cazul. De asemenea, cheltuielile pentru Proiectare si Inginerie s-au calculat ca procent de 3% din Investitia de baza, cheltuielile diverse si neprevazute s-au calculat ca procent de 10% din investitia de baza, iar Alte cheltuieli (in cadrul carora sunt cuprinse si cheltuielile pentru consultanta) s-au calculat ca procent de 2% din investitia de baza. Propunerea de proiecte de investitii in Municipiul Gherla, pentru perioada 2014 – 2020 s-a conturat pe 4 directii de dezvoltare: Competitivitate Economica, Dezvoltare Urbana, Infrastructura Sociala si Infrastructura de transport si tehnico-edilitara. In continuare, sunt evidentiate bugetele estimate pentru fiecare proiect propus in cadrul capitolului anterior, pe cele 4 directii de dezvoltare, cu defalcarea sumelor aferente Investitiei de baza, Proiectarii si Ingineriei precum si a sumelor pentru Alte Cheltuieli. Bugetele propuse sunt calculate in lei si in Euro, utilizandu-se cursul Euro din data de 18.09.2014: 1 Euro = 4,4098 lei. Defalcarea bugetului pe cele 4 directii de dezvoltare este prezentata in figura de ma jos.

208

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

• Bugettotal • Bugettotal actualizat: actualizat: • 8.601.827,50 lei • 45.634.237,90 lei • 1.950.616,24 • 10.348.369,06 euro euro

Competitivitate Dezvoltare economica urbana

Infrastructura Infrastructura de transport si sociala tehnico- edilitara

• Bugettotal • Bugettotal actualizat: actualizat: • 46.268.040,85 lei • 35.511.468,47 lei • 10.492.095,07 • 8.052.852,39 euro euro

209

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pret Pret Proiectare Alte Cheltuieli Buget Buget Standard de unitar unitar si inginerie cheltuieli diverse si Investitia de Buget Buget prognozat in prognozat in cost aferent Valoare Conform Conform (3% din (2% din neprevazute Nr. crt. Domeniu Denumire proiect Indicator fizic U.M. baza estimat total estimat total perspectiva perspectiva obiectivului de indicator standard standard investitia de investita de (10% din inv -lei- -lei- -euro- 2014-2020** 2014-2020 investitii ului de ului de baza) baza) de baza) -lei- -euro- cost cost -lei- -lei- -lei- li

Realizarea unei structuri și infrastructuri de afaceri pentru stimularea Suprafata 1 competitivităţii economice locale și mp SCOST-03/MDRT 100.00 1,596.00 361.92 159,600.00 4,788.00 3,192.00 15,960.00 183,540.00 41,620.94 211,071.00 47,864.08 desfasurata pentru sprijinirea dezvoltării unor ramuri industriale din economia locală

Crearea unui centru de promovare Suprafata 2 mp SCOST-03/MDRT 150.00 1,596.00 361.92 239,400.00 7,182.00 4,788.00 23,940.00 275,310.00 62,431.40 316,606.50 71,796.11 şi consultanţă pentru IMM desfasurata Competitivitate economica Construirea unui centru de informare Suprafata 3 mp SCOST-02/MDRT 117.40 2,251.00 510.45 264,267.40 7,928.02 5,285.35 26,426.74 650,000.00 147,398.98 747,500.00 169,508.82 turistică în Municipiul Gherla desfasurata

Dezvoltarea unui centru de afaceri cu Suprafata 4 produse agroalimentare în Municipiul mp NA 1,000.00 1,540.00 349.22 1,540,000.00 46,200.00 30,800.00 154,000.00 1,771,000.00 401,605.51 2,036,650.00 461,846.34 desfasurata Gherla

Reabilitarea clădirilor neutilizate și Suprafata 5 pregătirea desfasurata mp SCOST-04/MDRT 4,000.00 1,000.00 226.77 4,000,000.00 120,000.00 80,000.00 400,000.00 4,600,000.00 1,043,131.21 5,290,000.00 1,199,600.89 pentru noi activități reabilitata

TOTAL 7,479,850.00 1,696,188.04 8,601,827.50 1,950,616.24

pag. 210

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pret unitar Pret unitar Proiectare Alte Cheltuieli si Buget Buget Standard de Conform Conform cheltuieli diverse si Investitia de inginerie Buget Buget prognozat in prognozat in cost aferent Valoare (2% din neprevazute Nr. crt. Domeniu Denumire proiect Indicator fizic U.M. standardulu standardulu baza (3% din estimat total estimat total perspectiva perspectiva obiectivului de indicator investita (10% din inv -lei- investitia -lei- -euro- 2014-2020** 2014-2020 investitii de baza) de baza) i de cost i de cost de baza) -lei- -euro- -lei- -lei- -lei- -euro- -lei- Revitalizarea Complexului Cultural Religios Suprafata „Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime” din Gherla 1 desfasurata mp SCOST-02/MDRT 670.00 1,617.00 366.68 1,083,390.00 32,501.70 21,667.80 108,339.00 1,245,898.50 282,529.48 1,432,783.28 324,908.90 şi introducerea acestuia în circuitul turistic religios local, reabilitata regional și național

Reabilitare Complex Cultural Religios Suprafata “Biserica si manastirea franciscana, in stil baroc”, din 2 desfasurata mp SCOST-02/MDRT 450.00 1,617.00 366.68 727,650.00 21,829.50 14,553.00 72,765.00 836,797.50 189,758.61 962,317.13 218,222.40 Gherla şi introducerea acestuia în circuitul turistic reabilitata religios local, regional și național Suprafata Modernizarea şi reamenajarea spaţiului public 3 desfasurata mp NA 12,000.00 100.00 22.68 1,200,000.00 36,000.00 24,000.00 120,000.00 1,380,000.00 312,939.36 1,587,000.00 359,880.27 Piata Libertatii din Muncipiul Gherla reabilitata Suprafata Extinderea şi diversificarea bazelor de 4 desfasurata mp SCOST-01/MDRT 30,000.00 200.00 45.35 6,000,000.00 180,000.00 120,000.00 600,000.00 6,900,000.00 1,564,696.81 7,935,000.00 1,799,401.33 agrement din Complex sportiv Olimpia

Conservarea capitalului patrimoniului cultural existent, asigurarea infrastructurii şi serviciilor Suprafata Dezvoltare necesare valorizării acestuia, în special reabilitarea 5 desfasurata mp SCOST-02/MDRT 6,000.00 1,000.00 226.77 6,000,000.00 180,000.00 120,000.00 600,000.00 6,900,000.00 1,564,696.81 7,935,000.00 1,799,401.33 urbana clădirilor din Centrul istoric al municipiului Gherla şi reabilitata punerea în valoare a identităţii colective a spaţiului moştenit

Construirea unei Sali multifunctionale, Suprafata 6 mp SCOST-01/MDRT 5,000.00 1,571.00 356.25 7,855,000.00 235,650.00 157,100.00 785,500.00 9,033,250.00 2,048,448.91 10,388,237.50 2,355,716.25 cu caracter polivalent, in Municipiul Gherla desfasurata

Suprafata Modernizarea şi reamenajarea cladirii 7 desfasurata mp NA 2,000.00 1,000.00 226.77 2,000,000.00 60,000.00 40,000.00 200,000.00 2,300,000.00 521,565.60 2,645,000.00 599,800.44 Primariei Municipiului Gherla reabilitata

Suprafata Reabilitarea urbanistică a blocurilor de locuit 8 desfasurata mp SCOST-04/MDRT 40,000.00 231.00 52.38 9,240,000.00 277,200.00 184,800.00 924,000.00 10,626,000.00 2,409,633.09 12,219,900.00 2,771,078.05 din Municipiul Gherla reabilitata

Suprafata Modernizarea autogarii din Muncipiul 9 desfasurata mp NA 400.00 1,000.00 226.77 400,000.00 12,000.00 8,000.00 40,000.00 460,000.00 104,313.12 529,000.00 119,960.09 Gherla reabilitata

TOTAL 39,681,946.00 8,998,581.80 45,634,237.90 10,348,369.0

pag. 211

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pret Pret Proiectare Alte Cheltuieli unitar unitar Buget Bu Standard de si inginerie cheltuieli diverse si Conform Conform Investitia de Buget Buget prognozat in progn cost aferent Valoare (3% din (2% din neprevazute Nr. crt. Domeniu Denumire proiect Indicator fizic U.M. standard standard baza estimat total estimat total perspectiva persp obiectivului indicator investitia de investita de (10% din inv ului de ului de -lei- -lei- -euro- 2014-2020** 2014 de investitii baza) baza) de baza) cost cost -lei- -eu -lei- -lei- -lei- -lei- -euro- Reabilitarea si extinderea Suprafata SCOST- 1 Liceului Tehnologic desfasurata mp 2,000.00 1,810.00 410.45 3,620,000.00 108,600.00 72,400.00 362,000.00 4,163,000.00 944,033.74 4,787,450.00 1,085 01/MEdCTS din Municipiul Gherla reabilitata

Reabilitarea si dotarea Liceului Suprafata SCOST- 2 “Petru Maior” desfasurata mp 4,466.00 1,810.00 410.45 8,083,460.00 242,503.80 161,669.20 808,346.00 9,295,979.00 2,108,027.35 10,690,375.85 2,424 01/MEdCTS din Municipiul Gherla reabilitata Reabilitarea, extinderea si Suprafata dotarea Scolii SCOST- 3 desfasurata mp 1,400.00 1,810.00 410.45 2,534,000.00 76,020.00 50,680.00 253,400.00 2,914,100.00 660,823.62 3,351,215.00 759,9 “Ana Ipatescu” din Municipiul 01/MEdCTS reabilitata Gherla Construirea unui campus liceal SCOST- 4 in Suprafata desfas mp 10,000.00 450.00 102.05 4,500,000.00 135,000.00 90,000.00 450,000.00 5,175,000.00 1,173,522.61 5,951,250.00 1,349 03/MEdCTS Municipiul Gherla

Infrastructura Reabilitarea, informatizarea si Suprafata 5 sociala dotarea desfasurata mp SCOST-01/MS 2,500.00 4,000.00 907.07 10,000,000.00 300,000.00 200,000.00 1,000,000.00 11,500,000.00 2,607,828.02 13,225,000.00 2,999 Spitalului din Municipiul Gherla reabilitata

Crearea unui centru de ingrijire Suprafata 6 a persoanelor mp SCOST-01/MS 600.00 2,000.00 453.54 1,200,000.00 36,000.00 24,000.00 120,000.00 1,380,000.00 312,939.36 1,587,000.00 359,8 desfasurata varstnice din Municipiul Gherla

Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala Persoane 7 buc NA 1,000.00 4,000.00 907.07 4,000,000.00 0.00 80,000.00 0.00 4,080,000.00 925,212.03 4,692,000.00 1,063 oferite locuitorilor din Municipiul consiliate Gherla

Reabilitare si modernizare Biblioteca, Suprafata 8 Casa de Cultura si Casa desfasurata mp SCOST-02/MDR 1,000.00 1,500.00 340.15 1,500,000.00 45,000.00 30,000.00 150,000.00 1,725,000.00 391,174.20 1,983,750.00 449,8 Casatoriilor din Municipiul reabilitata Gherla

TOTAL 40,233,079.00 9,123,560.93 46,268,040.85 10,492

pag. 212

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Proiectare Alte Cheltuieli Pret unitar Pret unitar Buget Buget Standard de si inginerie cheltuieli diverse si Conform Conform Investitia de Buget Buget prognozat in prognozat in cost aferent Valoare (3% din (2% din neprevazute Nr. crt. Domeniu Denumire proiect Indicator fizic U.M. standardului standardului baza estimat total estimat total perspectiva perspectiva 2014- obiectivului de indicator investitia investita de (10% din inv de cost de cost - -lei- -lei- -euro- 2014-2020** 2020 investitii de baza) baza) de baza) -lei- euro- -lei- -euro- -lei- -lei- -lei-

Asfaltarea strazilor din 1 Lungime km SCOST-05/MDRT 23.00 693,584.00 157,282.42 15,952,432.00 478,572.96 319,048.64 1,595,243.20 18,345,296.80 4,160,119.91 21,097,091.32 4,784,137.90 Municipiul Gherla Refacerea drumurilor care fac 2 legatura cu satele Hasdate si Lungime km SCOST-05/MDRT 10.00 693,584.00 157,282.42 6,935,840.00 208,075.20 138,716.80 693,584.00 7,976,216.00 1,808,747.79 9,172,648.40 2,080,059.96 Silivas Reabilitarea retelei de apa din Municipiul 3 Gherla si extinderea acesteia in Lungime km SCOST-08/MDRT 6.00 150,000.00 34,015.15 900,000.00 27,000.00 18,000.00 90,000.00 1,035,000.00 234,704.52 1,190,250.00 269,910.20 satele Hasdate si Silivas, precum si in noile cartiere

Modernizarea si extinderea rețelei de canalizare 4 Infrastructura de și a stației de epurare și tratare Lungime km SCOST-08/MDRT 6.00 286,000.00 64,855.55 1,716,000.00 51,480.00 34,320.00 171,600.00 1,973,400.00 447,503.29 2,269,410.00 514,628.78 transport si a apelor reziduale pe raza tehnico-edilitara Municipiului Gherla

Extinderea retelei de gaz in cartierul Tineretului 5 Lungime km SR:3371 6.00 113,000.00 25,624.74 678,000.00 20,340.00 13,560.00 67,800.00 779,700.00 176,810.74 896,655.00 203,332.35 din Municipiul Gherla si in satele Hasdate si Silivas

Reamenajarea canalului Morii 6 din Municipiul Lungime km NA 6.00 100,000.00 22,676.77 600,000.00 18,000.00 12,000.00 60,000.00 690,000.00 156,469.68 793,500.00 179,940.13 Gherla Amenajarea unei parcari cu 20 de locuri de Suprafata 7 mp SCOST-05/MDRT 500.00 139.00 31.52 69,500.00 2,085.00 1,390.00 6,950.00 79,925.00 18,124.40 91,913.75 20,843.07 parcare pe strada Victoriei din desfasurata Municipiul Gherla

TOTAL 30,879,537.80 7,002,480.34 35,511,468.47 8,052,852.39

pag. 213

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

pag. 214

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL VII

STABILIREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT

PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PIDU

Direcţiile de dezvoltare, bazate pe analiză, reprezintă punctul de pornire pentru profilarea şi concretizarea strategiilor şi demersurilor de acţiune în cele cinci domenii generale de acţiune. În planul de acţiune ce urmează a fi dezvoltat vor fi armonizate şi adaptate reciproc punctele de importanţă teritorială, măsurile tematice, sarcinile şi proiectele corespunzătoare. Cele cinci direcţii de dezvoltare reprezintă fundamentul pentru determinarea acţiunilor şi proiectelor prioritare pentru dezvoltarea spaţiului metropolitan, construit pe baza conceptului de „pol de creştere”. Pentru măsurile viitoare, care trebuie derulate preponderent cu sprijin public, vor fi prezentate cele mai importante informaţii şi date de identificare (titlu, scurtă descriere, parteneri / participanţi, cadru temporal, costuri şi finanţare, stadiul pregătirii). Strategia de dezvoltare a zonei urbane a teritoriului administrativ al municipiului Gherla se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naţional, regional şi municipal şi corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. În urma analizelor, consultărilor publice şi dezbaterilor publice organizate la nivelul municipiului Gherla a fost creionat profilul strategic al zonei de acţiune urbană – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea. Iniţial s-a pornit de la creionarea obiectivului strategic şi a obiectivelor generale de dezvoltare a zonei de acţiune urbană, iar ulterior au fost identificate cele cinci obiective specifice de dezvoltare pe baza nevoilor şi a potenţialului de dezvoltare a municipiului. În cadrul fiecărui obiectiv specific au fost identificate o serie priorităţi de dezvoltare a municipiului Gherla, pentru fiecare dintre acestea fiind trasate aria de intervenţie precum şi măsurile a fi luate în vederea rezolvării problemelor identificate, care ulterior au generat proiecte individuale de dezvoltare.

pag. 215

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Pe baza analizei diagnostic şi a nevoilor de dezvoltare identificate în urma consultărilor publice au fost identificate mai multe priorităţi de dezvoltare, care prin corelare cu potenţialul de dezvoltare al municipiului au generat un mai multe proiecte de dezvoltare care adresează regenerarea urbană a zonei de acţiune urbană prin prisma:

 Obiectivului general de dezvoltare: . Creșterea nivelului de trai a populației prin implementarea unor măsuri complexe și complementare ce vizează toate aspectele vieții de zi cu zi a populației unui centru urban.

 Celor cinci (5) obiective specifice de dezvoltare: . Susținerea și revigorarea activității economice a centrului urban, prin măsuri de creștere a competitivității economice . Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor . Consolidarea capacității administrației locale de furnizare a serviciilor publice la standarde europene pentru cetățenii săi . Regenerarea urbană și dezvoltarea turismului . Dezvoltarea durabilă și ecoeficientă

PIDU va fi actualizat în permanență ca document de planificare a dezvoltarii durabile a zonei de acțiune propusă spre analiză. Pe baza obiectivului general si a obiectivelor specifice deja formulate si definite prin prezentul document strategic, au fost elaborate direcții strategice de dezvoltare, concretizate în măsuri și proiecte.

Direcțiile de dezvoltare ale Municipiului Gherla sunt prezentate pe scurt, astfel:

I. Directia de dezvoltare „Competitivitate economică” 1. Realizarea unei structuri și infrastructuri de afaceri pentru stimularea competitivităţii economice locale și pentru sprijinirea dezvoltării unor ramuri industriale din economia locală; 2. Crearea unui centru de promovare şi consultanţă pentru IMM;

pag. 216

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

3. Construirea unui centru de informare turistică în Municipiul Gherla; 4. Dezvoltarea unui centru de afaceri cu produse agroalimentare în Municipiul Gherla; 5. Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate, a clădirilor neutilizate și pregătirea pentru noi activități.

DOMENIUL STRATEGIC ECONOMIE Obiectiv strategic 3: Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri local Direcţia Obiective Măsuri / Tipuri de proiecte Surse de Termen specifice finanţare de realizare

Mediul de Dezvoltarea Crearea unui parc industrial în municipiu FEDR, prin 2014- afaceri mediului de POR 2020 Acordarea de facilităţi pentru investitori, în afaceri local FEDR, prin funcţie de natura activităţii şi beneficiile pe POS CCE care aceştia le-ar putea aduce bugetului local

Sprijinirea dezvoltării de IMM-uri care să valorifice resursele locale ale municipiului şi care să răspundă nevoilor comunităţii

Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităţilor neagricole

Facilitarea accesului la utilităţi pentru întreprinderi

Stimularea introducerii şi utilizării tehnologiei informaţiilor şi comunicării

Crearea unor baze de date la nivel local cu activele disponibile (imobile libere, terenuri

pag. 217

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

care pot fi concesionate, etc.)

Desfăşurarea unei comunicări eficiente cu toţi investitorii interesaţi

Organizarea unui dialog real între reprezentanţii autorităţii publice locale şi cei ai mediului de afaceri pentru a identifica noi oportunităţi Stimularea Crearea unui birou unic pentru sprijinirea FEDR, prin 2014 iniţiativelor antreprenorilor din municipiu POR -2020 antreprenoriale Promovarea programelor guvernamentale

pentru stimularea înfiinţării

microîntreprinderinderilor FSE, prin POS DRU Promovarea culturii antreprenoriale în rândul Buget local populaţiei municipiului Fonduri private Fonduri guvernamentale Turism şi Consiliere şi Diseminarea informaţiilor privind FSE, prin POS 2014- agroturism instruire în standardele europene în domeniul agricol, DRU 2018 domeniul zootehnic şi ecologic şi existenţa surselor de Fonduri agricol finanţare europene în cadrul politicii agricole guvernamentale comune

Susţinerea sectorului agricol local prin acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la efectele benefice ale consumului produselor locale Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii de cazare pentru FEDR, prin 2014-

pag. 218

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

infrastructurii asigurarea unui minim de spaţii de cazare în POR 2020 turistice zonă (stimularea înfiinţării de pensiuni Buget local turistice şi agroturistice, amenajarea unui spaţiu de campare)

Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie publică pentru susţinerea activităţii de turism

Construirea unui complex turistic şi de agrement

Continuarea proiectului “Înfiinţare centru de informare şi promovare turistică în municipiul Gherla” aflat în stadiul studiului de fezabilitate Transformarea Promovarea turismului cultural, religios, de FEDR, prin 2014- obiectivelor agrement POR 2020 culturale din Buget local Introducerea municipiului Gherla în circuite municipiul turistice culturale şi religioase Gherla în obiective Implementarea şi dezvoltarea agroturismului turistice, şi a turismului ecologic inclusiv includerea lor Dezvoltarea turismului şcolar prin într-un circuit organizarea unor tabere (tabere de creaţie turistic pentru pictură, pentru promovarea meşteşugurilor tradiţionale etc.)

Crearea şi organizarea de evenimente şi acţiuni axate pe specificul local

Schimburi cultural-turistice şi proiecte de

pag. 219

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

înfrăţire a municipiului cu alte localităţi din ţară şi străinătate Promovarea Promovarea municipiului prin mass-media la FEDR, prin 2014- municipiului nivel local şi naţional POR 2020 Gherla Buget local Elaborarea a diferite materiale şi instrumente de prezentare şi promovare a municipiului (broşuri, pliante, catalog de promovare a municipiului, site web de promovare, monografia municipiului, broşură într-o limbă de circulaţie internaţională, etc.) Forţa de Creşterea Programe de formare, perfecţionare, FSE, prin POS 2014- muncă gradului de recalificare, reconversie profesională a DRU 2020 ocupare a adulţilor în vederea satisfacerii nevoilor forţei de locale ale pieţei muncii şi promovării muncă şi adaptabilităţii angajaţilor integrarea pe Programe de consiliere şi orientare piaţa muncii a profesională pentru şomeri grupurilor dezavantajate Promovarea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele cu risc ridicat de excluziune

Programe de formare şi instruire a locuitorilor municipiului în managementul producţiei şi valorificării în domeniul agricol

pag. 220

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

II.Directia de dezvoltare „Dezvoltare și regenerare urbană”

1. Revitalizarea Complexului Cultural Religios „Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime” din Gherla şi introducerea acestuia în circuitul turistic religios local, regional și național; 2. Reabilitare Complex Cultural Religios “Biserica si manastirea franciscana, in stil baroc”, din Gherla şi introducerea acestuia în circuitul turistic religios local, regional și național; 3. Modernizarea şi reamenajarea spaţiului public Piata Libertatii din Muncipiul Gherla; 4. Extinderea şi diversificarea bazelor de agrement din Complex sportiv Olimpia; 5. Conservarea capitalului patrimoniului cultural existent, asigurarea infrastructurii şi serviciilor necesare valorizării acestuia, în special reabilitarea clădirilor din Centrul istoric al municipiului Gherla şi punerea în valoare a identităţii colective a spaţiului moştenit; 6. Construirea unei sali multifunctionale cu caracter polivalent, in Municipiul Gherla; 7. Modernizarea şi reamenajarea cladirii Primariei municipiului Gherla; 8. Reabilitarea urbanistică a blocurilor de locuit din Municipiul Gherla; 9. Modernizarea autogării din Muncipiul Gherla.

III.Direcția de dezvoltare “infrastructura socială” 1. Reabilitarea si extinderea Liceului Tehnologic din Municipiul Gherla 2. Reabilitarea si dotarea Liceului “Petru Maior” din Municipiul Gherla 3. Reabilitarea, extinderea si dotarea Scolii “Ana Ipatescu” din Municipiul Gherla 4. Construirea unui campus liceal in Municipiul Gherla 5. Reabilitarea, informatizarea si dotarea Spitalului din Municipiul Gherla 6. Crearea unui centru de ingrijire a persoanelor varstnice din Municipiul Gherla 7. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala oferite locuitorilor din Municipiul Gherla 8. Reabilitare si modernizare Biblioteca, Casa de Cultura si Casa Casatoriilor din Municipiul Gherla

pag. 221

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

DOMENIUL STRATEGIC SOCIAL Obiectiv general strategic 4: Dezvoltarea socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţii şi creşterea calităţii vieţii Direcţia Obiective Măsuri / Tipuri de proiecte Surse de Termen specifice finanţare de realizare

Sănătate Îmbunătăţirea Crearea unei baze de date referitoare la FEDR, prin 2014- infrastructurii starea de sănătate a populaţiei din municipiu POR Buget 2018 de sănătate şi local a serviciilor Fonduri medicale guvernamentale Facilitarea Înfiinţarea unor noi servicii de sănătate FSE, prin POS 2014- accesului la (cabinet de planificare familială, centru pentru DRU 2018 serviciile consiliere antialcool, antifumat) medicale pentru grupurile vulnerabile Educarea Organizarea unor evenimente publice pentru FSE, prin POS 2014- locuitorilor promovarea sănătăţii populaţiei DRU 2020 municipiului Fonduri Derularea unor acţiuni de conştientizare a privind starea guvernamentale populaţiei referitor la importanţa efectuării de sănătate în analizelor medicale periodice scopul creşterii stării Derularea unor campanii de informare- de sănătate a comunicare-educare în rândul elevilor acestora municipiului privind igiena, educaţia sexuală, practicarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi efectele unor deprinderi nocive pentru sănătate - fumatul, consumul de alcool,

pag. 222

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

consumul de droguri

Iniţierea unor parteneriate ale autorităţii publice locale cu ONG-uri specializate pe probleme de sănătate Protecţie Dezvoltarea Îmbunătăţirea serviciilor publice de asistenţă FSE, prin POS 2014- socială infrastructurii socială DRU 2020 de servicii FEDR, prin Construirea de locuinţe sociale pentru sociale POR grupurile dezavantajate

Dotarea cu echipamente speciale a unităţilor în care se prestează servicii sociale

Iniţierea de parteneriate public-private cu sectorul ONG şi de parteneriate cu autorităţi publice locale pentru servicii specializate adresate persoanelor cu handicap, servicii specializate adresate copiilor în dificultate şi care provin din familii monoparentale

Dezvoltarea unui serviciu de asistenţă socială pentru nevoile speciale ale copiilor care provin din familii monoparentale sau care sunt lăsaţi în grija rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate Protecţia Acordarea de sprijin material familiilor aflate în Buget local 2014- famiilor aflate dificultate 2020 în dificultate, a Acordarea ajutoarelor sociale la zi persoanelor persoanelor cu handicap grav pentru toate persoanele cu probleme îndreptăţite conform legii sociale sau cu

pag. 223

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

handicap Educaţie Dezvoltarea Reabilitarea liceelor, şcolilor şi grădiniţelor din FEDR, prin 2014- şi infrastructurii municipiu POR 2016 formare educaţionale Buget local Amenajarea spaţiilor de joacă ale grădiniţelor

Înfiinţarea cabinetelor medicale în şcoli şi grădiniţe Diversificarea Desfăşurarea de programe de consiliere şi FSE, prin POS 2014- serviciilor orientare şcolară în scopul reducerii DRU 2020 educaţionale fenomenelor de absenteism şi abandon şcolar Buget local furnizate la Desfăşurarea unor programe de tip “a doua nivelul şansă” destinate persoanelor care au părăsit municipiului şcoala de timpuriu

Înfiinţarea unui centru de excelenţă pentru elevii care obţin rezultate şcolare deosebite

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţie

Promovarea spiritului civic în educaţie Perfecţionarea Desfăşurarea unor programe de formare în FSE, prin POS 2014- şi formarea psihopedagogie aplicată DRU 2020 continuă a Buget local Sprijinirea şcolilor din municipiu în vederea cadrelor desfăşurării unor parteneriate şi proiecte de didactice din schimb de experienţă în domeniul unităţile de învăţământului, axate pe activităţi ca vizite de învăţământ studiu, sesiuni de formare, conferinţe, seminarii, schimburi de experienţă şi bune practici, şcoli de vară etc.

pag. 224

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Cultura Dezvoltarea FEDR, prin 2014- şi cultele infrastructurii POR 2016 culturale Buget local Creşterea Identificarea unor obiecte de cult, costume FEDR, prin 2014- interesului populare, unelte agricole şi meşteşugăreşti POR 2020 locuitorilor specifice municipiului Buget local municpiului Înfiinţarea unor centre de promovare a pentru meşteşugurilor tradiţionale păstrarea identităţii şi Editarea unui ziar local moştenirii culturale a municipiului Sprijinirea Promovarea unui dialog permanent între FEDR, prin 2014- cultelor reprezentanţii vieţii religioase şi reprezentanţii POR 2018 religioase şi a administraţiei publice locale, ai serviciilor Buget local lăcaşelor de educaţionale şi familiile elevilor cult Extinderea cimitirelor şi construirea de capele în cadrul acestora Sport şi Dezvoltarea Organizarea periodică a unor competiţii FEDR, prin 2014- agrement cadrului sportive, pe diferite categorii de vârstă şi pe POR 2016 necesar diferite sporturi Buget local pentru practicarea sportului Dezvoltarea Înfiinţarea unor centre de recreere pentru Buget local 2014- cadrului tineret 2020 necesar Înfiinţarea unei asociaţii a pensionarilor pentru desfăşurarea

pag. 225

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

activităţilor de agrement şi recreere

1. Asfaltarea strazilor din Municipiul Gherla si refacerea drumurilor care fac legatura cu satele Hasdate si Silivas 2. Reabilitarea retelei de apa din Municipiul Gherla si extinderea acesteia in satele Hasdate si Silivas, precum si in noile cartiere 3. Modernizarea si extinderea rețelei de canalizare și a stației de epurare și tratare a apelor reziduale pe raza Municipiului Gherla 4. Extinderea retelei de gaz in cartierul Tineretului din Municipiul Gherla si in satele Hasdate si Silivas 5. Reamenajarea canalului Morii din Municipiul Gherla 6. Amenajarea unei parcari cu 20 de locuri de parcare pe strada Victoriei din Municipiul Gherla

IV.Direcția de dezvoltare “infrastructura de transport și tehnico-edilitară”

DOMENIUL STRATEGIC INFRASTRUCTURĂ Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în sprijinul dezvoltării socio- economice durabile Direcţia Obiective Măsuri / Tipuri de proiecte Surse de Termen specifice finanţare de realizare

Infrastructura Modernizarea Modernizarea drumurilor municipale FEDR, prin 2014- de transport infrastructurii de POR 2018 Reabilitarea trotuarelor transport Buget local

Managementul şi optimizarea traficului rutier Infrastructura Modernizarea Reabilitarea reţelei de iluminat public FEDR, prin 2014- energetică infrastructurii (eficientizarea consumului de energie POR 2016

pag. 226

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

energetice electrică) Buget local Infrastructura Dezvoltarea FEDR, prin 2014- de telecomunicaţiilor POS CCE 2015 comunicaţii şi îmbunătăţirea Buget local accesului la Internet Dezvoltare Asigurarea Construirea de locuinţe sociale pentru Buget de 2014- urbană accesului la o familiile tinere sau aflate în dificultate stat 2020 locuinţă decentă Buget local Modernizarea Amenajarea parcurilor şi a spaţiilor verzi FEDR, prin 2014- centrului civic în toate zonele municipiului Gherla POR 2016 Investitii Amenajarea de locuri de joacă pentru private copii în toate zonele municipiului Gherla Buget local

Modernizarea pietei agro-alimentare în municipiul Gherla

Construirea unor spaţii de parcare amenajate în localitatea Gherla

Dotarea cu mobilier urban în toate zonele municipiului Dezvoltarea FC, prin 2014- managementului POS Mediu 2015 Construirea sistemului de canalizare a de calitate al apelor pluviale prin şanţuri şi rigole Buget local apei Dezvoltarea unui Amenajarea unui centru de colectare a FC, prin 2014- sistem eficient deşeurilor refolosibile în Gherla POS Mediu 2016 de management Creşterea gradului de conştientizare a Buget local al deşeurilor locuitorilor municipiului cu privire la

pag. 227

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

efectele negative ale unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor Protejarea şi Programe de management al calităţii FC, prin 2014- îmbunătăţirea aerului POS Mediu 2020 factorilor de Promovarea utilizării surselor de energie FEDR, prin mediu alternativă POR

Promovarea practicilor de agricultură Buget local ecologică

Creşterea gradului de conştientizare a locuitorilor municipiului privind aspectele legate de educaţia ecologică şi protecţia mediului

Termenul de implementare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla este 2014 – 2020 și vizează această perioadă completă de programare bugetară multinuală la nivelul Uniunii Europene. Acest plan are în vedere Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 propus de România privind fondurile structurale.

Lista proiectelor propusă pentru implementareaPlanului integrat de dezvoltare urbană a teritoriului administrativ al municipiului Gherla răspunde punctual obiectivului general și priorităților de dezvoltare a zonei de acțiune urbană a Municipiului Gherla, fiind atent identificate pentru a putea fi implementate până la finalul perioadei de programare, respectiv anul 2020, și a fost prezentată detaliat în cadrul Capitolului 6 – Portofoliul de proiecte strategice pentru perioada 2014 – 2020. Măsurile propuse prin prezentul PIDU respectă principiile orizontale avute în vedere prin Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 privind fondurile structurale propus de România: • Principiul partenerial • Egalitatea de șanse • Dezvoltarea durabilă

pag. 228

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Proiectele individuale prin însăși obiectivele generale definite și rezultatele scontate se complementează și se corelează reciproc, asigurând în acest sens caracterul integrator al planului de acțiune al PIDU.

Prin urmare, proiectele prezentate ce urmează a fi dezvoltate vor fi finanțate cu preponderență din: a) Instrumente structurale (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial Mediu); • Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre Uniunea Europeană. • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) îşi concentrează intervenţia pe un număr de priorităţi tematice care reflectă natura obiectivelor „convergenţă”, „competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” şi „cooperare teritorială europeană”. Este vorba, în special, de finanţări legate de: investiţii care contribuie la crearea de locuri de muncă durabile, investiţii în infrastructuri, măsuri de susţinere a dezvoltării regionale şi locale, care cuprind asistenţa şi serviciile pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) și asistenţa tehnică.

• Fondul de coeziune (FC) este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Instrumentele structurale sunt instrumentele principale de finanțare pe care trebuie să le valorifice Municipiul Gherla pentru a se dezvolta echilibrat. b) Fonduri guvernamentale alocate de la Bugetul de Stat pentru realizarea unor investiții la nivel local. c) fonduri de la bugetul local d) credite acordate de instituțiile financiare bancare din România și de la instituțiile financiare internaționale (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Aceste credite sunt destinate autorităților publice locale, Municipiul Gherla poate accesa astfel de credite pentru a asigura cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană.

pag. 229

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Structura perioadei de programare 2014-2020

Fondurile Structurale și de Investiții sunt instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru implementarea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, într-o manieră care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite prinStrategia UE 2020. Începând cu anul 2014, Fondurile Europene pentru implementarea celor două politici poartă denumirea de Fonduri Structurale și de Investiții.

Din anul 2014, cele cinci fonduri sunt guvernate de reguli comune stabilite prin Regulamentul 1303/2013, alături de regulamente individuale, specifice fiecărui Fond în parte. Se dorește astfel îmbunătățirea și armonizarea implementării celor două politici. Scopul și obiectivele Fondurilor ESI sunt descrise în Cadrul Strategic Comun (CSC), care leagă implementarea Fondurilor ESI de strategia UE 2020 pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ministerul Fondurilor Europene elaborează Acordul de Parteneriat, document ce trasează liinile generale privind acordarea finanțărilor din Fondurile Europene Structurale și de Investiții în perioada 2014 – 2020. Acordul de Partneriat va fi însoțit de 10 Programe Operaționale care vor detalia obiectivele și

pag. 230

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

condițiile de finanțare pentru fiecare program activ în perioada 2014 – 2020. Cele 21,82 miliarde Euro alocate României din Fondurile Europene Structurale și de Investiții vor fi utilizate în cadrul următoarelor programe operaționale:

Mai jos sunt prezentate principalele programe operationale care din structura prezentata in cadrul documentelor de planificare, prezinta interese in cadrul prezentului PIDU, in vederea obtinerii de finantari pentru proiectele de investii ale municipalitatii Gherla.

Programul Operational Regional

Acest program operational, asa cum se va vedea si mai jos din actiunile propuse in cadrul Scrisorii de parteneriat, este programul ce ofera cele mai multe oportunitati de investitii, si de finantare pentru proiectele identificate la nivelul Planului Integrat de Dezvoltare a Municipiului Gherla. Toate axele incepand cu Axa 2 si pana la Axa 11 prezinta oportunitati de finantare pentru proiectele identificate la nivelul prezentului Plan. Se are in vedere totusi posibilitatea ca viitoarele conditii de eligibilitate impuse la nivel de Ghiduri de finantare, asupra eligibilitatii solicitantilor sa ofere sau nu posibilitatea Primariei Municipiului Gherla de a solicita finantare pentru proiectele identificate si considerate prioritare pentru dezvoltarea comunitatii locale. pag. 231

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

OT- Obiectiv tematic AP- Axa prioritara

AXA PRIORITARĂ 1. CONSOLIDAREA CERCETARII, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI A INOVARII 1.1 Promovarea investitiilor de afaceri in inovare si cercetare, dezvoltarea legaturilor si a sinergiilor intre intreprinderi, centre de cercetare-dezvoltare si de educatie, in special dezvoltarea produselor si serviciilor, transfer tehnologic, inovare sociala, networking, clustere ACȚIUNI: Crearea si dezvoltarea (modernizarea / extinderea) infrastructurilor de transfer tehnologic Dotarea entitatilor de transfer tehnologic prin achizitionarea de bunuri, servicii si dotari independente Studii de investitii tehnologice Asistenta si consultanta tehnica de specialitate la aplicarea / achizitionarea de tehnologii Evaluare tehnologica si audit tehnologic Veghe tehnologica, informare tehnologica, asistenta la restructurarea / retehnologicarea si dimensionarea agentilor economici Formarea si dezvoltarea de activitati economice inovative in vederea reconversiei fortei de munca in zonele cu probleme accentuate cu somajul

pag. 232

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Dezvoltarea resurselor umane in sistemul e inovare si transfer tehnologic, urmarirea dezvoltarii tehnologice in plan intern si international transfer tehnologic si validare tehnologica prognoza, evaluare tehnologica crearea, dezvoltarea si intretinerea de banci de date specializate BENEFICIARI: Parteneriate intre institutii de cercetare, universitati si mediu privat

AXA PRIORITARĂ 2. IMBUNATATIREA COMPETITIVITATII IMM 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

ACȚIUNI: 1. Dezvoltarea activitatilor de productii si servcii prin achizitionarea de active corporale si necorporale 2. Crearea, modernizarea si extinderea structurilor care ofera activitati de incubatoare si accelerare a afacerilor, precum si dezvoltarea serviciilor oferite de catre acestea BENEFICIARI: Start-up-uri in productie si servicii; Incubatoare de afaceri

2.2 Sprijinirea crearii si extinderea capacitatilor avansate de productie si dezvoltarea serviciilor

ACȚIUNI: Construirea, modernizarea sau extinderea spatiilor de productie sau servicii Dotarea cu echipamente si instalatii industriale, masini si utilaje sau alte tipuri de dotari Achizitionarea de instalatii si echipamente specifice in scopul obitnerii unor economii de energie sau sisteme care utilizeaza surse regenerabile de energie Certificarea produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice Implementarea si certificare sisteme de management al calitatii ISO, mediului sau sanatatii Activitati de promovare a produselor si serviciilor pe pietele locale, regionale, nationale si internationale BENEFICIARI: IMM-uri cu o vechime mai mare de 3; Se vor sprijini in special IMM-urilor din domeniile identificate in Strategia Nationala pt Competitivitate / SN pt IMM / PDR-uri

pag. 233

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 3. EFICIENTA ENERGETICA IN CLADIRILE PUBLICE

3.1 Sprijinirea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publica, inclusiv cladiri publice si in sectorul locuintelor ACȚIUNI: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, inclusiv măsuri de consolidare a acesteia; reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a ventilării și climatizării; implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice; utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață; BENEFICIARI: Autoritati publice centrale; Autoritati publice locale

AXA PRIORITARĂ 4. SPRIJINIREA DEZVOLTARII URBANE

4.1 Sprijinirea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publica, inclusiv cladiri publice si in sectorul locuintelor îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, inclusiv măsuri de consolidare a acesteia; reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a ventilării și climatizării; implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice; utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață; extinderea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;

pag. 234

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

înlocuirea iluminatului cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător. BENEFICIARI: Autoritatile publice locale in parteneriat cu asociatiile de proprietari; Autoritatile publice locale

4.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de CO2 pentru toate tipurile de teritoriu, in particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbana si a unor masuri relevante pentru atenuarea adaptarilor

ACȚIUNI: Realizarea planurilor de mobilitate urbana durabila Achizitionarea de material rulant electric / vehicule ecologice pt unitatile administrative teritoriale Modernizarea / reabilitarea / extinderea traseelor de transport electric Modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie) Modernizarea / reabilitarea depourilor aferente transportului public si infrastrucutra tehnica aferenta Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public Imbunatatirea statiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi statii si terminale Construirea / modernizarea / reabilitarea pistelor / traseelor pentru biciclisti Crearea de zone si trasee pietonale Realizarea de sisteme de monitorizare Realizarea de sisteme de e-ticketing pentru calatori si parcari Construirea / modernizarea / reabilitarea infrastructurii rutiere care are drept scop cresterea nivelului de siguranta in circulatie si exploatarea retelei de transport Realizarea sistemelor de tip Park and Ride (parcari la intrarea in orase + continuarea calatoriei cu transportul public) Realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori sau arbusti pe terenurile publice

BENEFICIARI: Autoritati publice locale

4.3 Actiuni pentru imbunatatirea mediului urban, revitalizarea oraselor, regenerarea si decontaminarea siturilor poluate si promovarea masurilor pentru reducerea zgomotului

pag. 235

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ACȚIUNI: Reabilitarea zonelor istorice (constructii civile sau de patrimoniu) Renovarea cartierelor de blocuri de locuinte Renovarea zonelor industriale abandonate in ultimii ani, precum si a spatiilor publice neintretinute, a infrastructurii vetuste sau inexistente, a spatiilor verzi insuficiente sau pe cale de dispartie Renovarea pietelor publice, a tremei stradale, a zonelor pietonale si comerciale, precum si a infrastructurii tehnico-edilitare BENEFICIARI: Autoritati publice urbane

AXA PRIORITARĂ 5. DIVERSIFICAREA ECONOMIILOR LOCALE PRIN DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI

5.1 Conservarea, protectia, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural

ACȚIUNI: Restaurarea, protectia si valorificarea prin turism a patrimoniului cultural mondial si modernizarea infrastructurii conexe Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national (grupa A) si local (grupa B) cu potential turistic, inclusiv modernizarea infrastructurii conexe in vederea introducerii lor in circuitele turistice Investitii in turismul balnear Investitii in infrastructura turistica de agrement Abordare flexibila care sa permita includerea obiectivelor de patrimoniu in circuitul turistic si pregatirea lor pentru desfasurarea de noi activitati, inclusiv economice BENEFICIARI: Administratia publica locala si centrala; Unitati de cult; ONG-uri; Parteneriate intre 1,2 si 3; IMM-uri (pt infrastructura de agrement + turism balnear)

pag. 236

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 6. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE DE IMPORTANTA REGIONALA SI LOCALA

6.1 Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea infrastructurii rutiere regionale la infrastructura TEN-T

ACȚIUNI: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TEN - T Construirea/amenajarea de piste pentru biciclete in intravilanul localitatilor traversate de drumul judetean, construirea/amenajarea/reabilitarea traseelor pietonale (trotuare) in intravilanul localitatilor traversate Construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean conexate cu drumul judetean respectiv Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeţe, realizarea de apărări de maluri în zona podurilor Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere şi construirea pasarelelor pietonale Eliberarea şi amenajarea terenului; Modernizarea/ construirea de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice. Devierea şi modernizarea reţelelor de apă, electricitate, gaze şi canal, telefonie aflate în corpul/ampriza drumului; Amenajări pentru protecţia mediului pe lungimea drumului judetean modernizat/reabilitat, operațiuni pentru stabilizarea structurii drumului în zone supuse pericolului de alunecare; BENEFICIARI: Autoritati publice locale

pag. 237

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 7. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SANITARE SI SOCIALE

7.1 Investitiile in infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel national, regional si local, reducand inegalitatile in ceea ce priveste starea de sanatate, precum si trecerea de la serviciile institutionale la serviciile prestate de colectivitatile locale

ACȚIUNI: dezvoltarea centrelor moderne de tip rezidenţial care furnizează servicii pe perioadă determinată sau nedeterminată ceea ce va sigura un cadru optim de găzduire şi îngrijire a persoanelor aflate în dificultate, pe lângă cazarea persoanelor putând fi oferite, în mod integrat, şi servicii de îngrijire persoanală, servicii de consiliere personală etc. dezvoltarea centrelor nerezidenţiale, de tipul centrelor de zi, a centrelor cu profil ocupaţional, a centrelor de recuperare şi integrare socială, dar şi a serviciilor oferite prin cantinele sociale, prin ambulanţa socială etc., datorită furnizării unei game largi de servicii adecvate diferitelor tipuri de nevoi ale beneficiarilor construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe, centre integrate de intervenţie medico-sociale etc.) dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii medicale construite/ infrastructurii de servicii medicale construite reabilitarea/ modernizarea /extinderea infrastructurii de servicii sociale (centre infrastructurii de servicii sociale, centre nerezidenţiale, centre de zi, respiro etc.) dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii sociale construite/ reabilitate /modernizate/extinse BENEFICIARI: Administratia publica locala; Furnizori de servicii sociale de drept public sau privat; parteneriate

pag. 238

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 8. SPRIJINIREA REGENERARII ECONOMICE SI SOCIALE A COMUNITATILOR DEFAVORIZATE DIN MEDIUL URBAN

8.1 Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban si rural

ACȚIUNI: Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale Construirea de infrastructură de economie socială Investiţii în infrastructura de sănătate şi servicii sociale – construirea/reabilitarea centrelor integrate de intervenţie medico-socială Stimularea ocupării, prin intermediul activităţilor de economie socială Activităţi de dezvoltare comunitară integrată – activităţi de informare, consiliere, pregătire etc. BENEFICIARI: parteneriate de tipul GAL intre autoritati ale administratiei publice locale, furnizori de servicii sociale, mediul privat si ONG-uri

AXA PRIORITARĂ 9. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE

9.1 Investitiile in educatie, competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de educatie si formare

ACȚIUNI: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe) Construcția/reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale preșcolare (gradinițe) Construcția/reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale pentru învățământul general obligatoriu (școli I- VIII) Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii școlilor profesionale/ liceelor Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale universitare BENEFICIARI: Autoritati publice locale; Institutii de invatamant superior de stat

pag. 239

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 10. CADASTRU SI INREGISTRAREA PROPRIETATILOR IN ZONELE RURALE DIN ROMANIA

10.1 Imbunatatirea cadastrala si a inregistrarii proprietatilor in zonele rurale din Romania

ACȚIUNI: Integrarea datelor existente si extinderea integrarii sistematice in zonele rurale Servicii de imbunatatire de inregistrare cadastrala Management, strategie si tactici BENEFICIARI: Unitati administrative teritoriale (UAT)

AXA PRIORITARĂ 11. ASISTENTA TEHNICA

Programul Operational – Capital Uman AXA PRIORITARĂ 1: INIŢIATIVA ”LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI”

Beneficiari: tineri din categoria NEETS (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani) cu rezidența în regiunile Centru, Sud Est şi Sud Muntenia

AXA PRIORITARĂ 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI TINERILOR DIN CATEGORIA NEETS\ Beneficiari: tineri din categoria NEETS (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani) cu rezidența în regiunile București Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia

Priorități de investiție Axa 1/Axa 2:

1.2/2.1 integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri;

pag. 240

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Măsuri Axa 1/Axa 2 Servicii personalizate de informare, consiliere și orientare pentru identificarea celor mai bune opțiuni de sprijin – educație, formare, ocupare - sau, acolo unde este posibil sau necesar, o combinație a celor trei opţiuni de sprijin Programe de formare profesională Evaluare şi certificare pentru recunoaşterea competenţelor dobândite în context informal şi non-formal Stimulente financiare pentru angajatori, pentru a crea locuri de muncă pentru tinerii NEETs, inclusiv pentru a crea scheme de ucenicie și stagii Sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi Consiliere şi formare în domeniul antreprenoriatului Sprijin financiar tinerii care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune prin prime de mobilitate și/sau de instalare

AXA PRIORITARĂ 3 „LOCURI DE MUNCA PENTRU TOTI”

Priorități de investiție: 3.1 acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă; 3.2 activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare; 3.3 creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite 3.4 Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor şi a antreprenorilor 3.5 modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr-o mai bună cooperare între instituții și părțile interesate relevante

pag. 241

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Categorii de intervenție: Îmbunătățirea participării pe piața muncii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și a celor inactive, vizând în special şomerii pe termen lung, lucrătorii în vârstă (55-64 ani), persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, persoanele din mediul rural şi alte grupuri vulnerabile. Creșterea ocupării prin încurajarea antreprenoriatului şi a înfiinţării de întreprinderi Stimularea participării angajatorilor la formarea profesională a angajaților Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor şi a antreprenorilor Modernizarea SPO

AXA PRIORITARĂ 4: INCLUZIUNEA SOCIALĂ ŞI COMBATEREA SĂRĂCIEI

Priorități de investiție: 4.1 Integrarea socio-economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii 4.2 Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă 4.3 creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general

Categorii de intervenție: Măsuri integrate destinate comunităților aflate în risc de sărăcie (domenii vizate: educație, stimulente pentru ucenicie și stagii, sprijin pentru dezvoltarea de întreprinderi sociale de inserție, sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate medicale și sociale furnizate la nivelul comunității, acțiuni de facilitare și mediere a relațiilor dintre diverșii actori relevanți) Creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social Îmbunătăţirea calității și accesului la servicii sociale şi de asistenţă medicală Creșterea calității serviciilor oferite la nivelul comunităţii (accent pe tranziția de la sistemul instituționalizat către serviciile oferite la nivelul comunității)

pag. 242

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 5 DEZVOLTARE LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITATEA COMUNITĂȚII

Priorități de investiție: 5.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii Categorii de intervenție: Măsuri integrate destinate comunităților aflate în risc de sărăcie

AXA PRIORITARĂ 6: EDUCAŢIE ŞI COMPETENŢE

Priorități de investiție: 6.1 reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare 6.2 îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului de educație, în special pentru grupurile defavorizate 6.3 creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, non-formale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite; 6.4 sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forței de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie;

Categorii de intervenție: Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate Îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a accesului la acestea Creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții

pag. 243

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Orientări principale: Accent pe: creșterea accesului și participării în special pentru grupurilor vulnerabile și comunităților dezavantajate, cu accent pe populația roma; Susținere cu precădere a consolidării legăturilor cu piața muncii/ sectorul de afaceri (învățământul profesional și tehnic, învățământul terțiar, LLL) Utilizarea ICT în procesul de formare

Programul Operational – Competitivitate AXA PRIORITARĂ 1. CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ȘI INOVARE (CDI) ÎN SPRIJINUL COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ȘI DEZVOLTĂRII AFACERILOR

1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general

ACȚIUNI: 1.1.1: Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere BENEFICIARI: întreprinderile mari, mijlocii sau mici pentru care activitatea de CD nu constituie obiectul principal de activitate. Activitatea de CD poate să nu existe în obiectul de activitate al întreprinderii. parteneriatele formate, la iniţiativa sectorului antreprenorial, din întreprinderi și instituţii de CD şi/sau învăţământ superior (e.g. clustere inovative, poli de competitivitate) întreprinderi nou-create inovatoare care vor beneficia de facilitățile acordate prin noul Regulament de exceptare în bloc de la notificare (GBER).

pag. 244

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.1.2: Măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor innovative BENEFICIARI: instituțiile care implementează schemele de finanțare, sau fondul de participare (depinde de modul de implementare) 1.1.3: Credite şi garanţii în favoarea IMM-urilor inovatoare şi a organizaţiilor de cercetare care răspund cererilor de piaţă BENEFICIARI: instituțiile desemnate să administreze schemele de finanțare.

1.1.4: Sprijinirea spin –off-urilor şi start –up-urilor inovatoare BENEFICIARI: Spin-off-uri; Start-up-uri

1.1.5: Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships) BENEFICIARI: organizaţiile de cercetare (instituţii de CD şi de învăţământ superior), care nu intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat și care vor fi selectate în RO 32 RO funcție de capabilitatea lor științifică și tehnică, precum și de capacitatea de a atrage, răspunde și gestiona un număr suficient de mare de proiecte cu întreprinderile, în acord cu țintele prevăzute. Organizaţiile de cercetare au rol de organizații intermediare.

1.2 Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într-un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă

ACȚIUNI: 1.2.1: Mari infrastructuri de CD BENEFICIARI: Solicitanţii de drept public sau privat trebuie să fie organizaţii de cercetare (instituţii CD sau de învăţământ superior) sau întreprinderi cu activitate CD menţionată în statut.

pag. 245

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

1.2.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internaționale BENEFICIARI: În categoria solicitanților eligibili se încadrează organizaţiile de cercetare de drept public (instituții CD și de învățământ superior), asociații ale acestora, precum și Oficiul pentru Administrare şi Operare al Infrastructurii de Comunicaţii de Date (RoEduNet).

1.2.3: Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene şi alte programe CDI internaţionale BENEFICIARI: Organizaţii de cercetare de drept public şi/sau privat şi întreprinderi mari, mijlocii sau mici, care doresc să aplice şi/sau au o participare constantă la programele-cadru de cercetare ale UE sau alte programe internaţionale de CDI.

1.2.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD BENEFICIARI: Organizaţii de cercetare de drept public şi/sau privat şi întreprinderile mari, mijlocii sau mici, cu activitate CD menţionată în statut.

AXA PRIORITARĂ 2 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR (TIC) PENTRU O ECONOMIE DIGITALĂ COMPETITIVĂ 2.1 Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, elearning, incluziune digitală, cultură online și e-sănătate

ACȚIUNI: 2.1.1 Dezvoltarea, consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor BENEFICIARI: Ministerul pentru Societatea Informațională, toate celelalte ministere de linie/autorități centrale care oferă/coordonează servicii publice ce vizează cele 36 de evenimente de viață predefinite

pag. 246

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

2.1.2 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor informatice BENEFICIARI: Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, Ministerul Apărării Naționale, alte structuri ale administrației publice. 2.1.3 Asigurarea utilizării tehnologiilor cloud computing și a tehnologiilor de colaborare media sociale BENEFICIARI: Ministerul pentru Societatea Informațională, toate celelalte ministere de linie și agenții/autorități centrale care oferă/coordonează servicii publice

2.1.4 Promovarea conceptelor de date deschise (Open Data) și utilizarea tehnologiilor de tip “Big Data” pentru analiza datelor și raportarea lor la nivel național BENEFICIARI: Ministerul pentru Societatea Informațională, toate celelalte ministere de linie care oferă/coordonează servicii publice

2.1.5 Îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură BENEFICIARI: Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, comunități locale selectate pentru intervenții integrate

2.2 Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;

ACȚIUNI: 2.2.1 Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere/poli de competitivitate BENEFICIARI: Clustere sau poli de competitivitate centrați pe domeniul TIC

2.2.2 Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de derulare a comerțului electronic BENEFICIARI: Ministerul Societății Informaționale

2.3 Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală;

pag. 247

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ACȚIUNI: 2.3.1 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet BENEFICIARI: Ministerul Societății Informaționale

Programul Operational – Infrastructura Mare AXA PRIORITARĂ 1. DEZVOLTAREA RETELEI TEN-T PE TERITORIUL ROMANIEI

1.1 Sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiţii în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T)

ACȚIUNI: Construcţia de autostrăzi/drumuri expres/drumuri naţionale pe TEN-T Reabilitarea şi modernizareainfrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T Realizarea de studii şi proiecte tehnice pentru linia de cale ferată de mare viteză; Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre,pe canalele navigabile, în interiorul porturilor, inclusiv achiziţia de echipamente; Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, inclusiv achiziţia de echipamente. BENEFICIARI: Administratorul infrastructurii de transport rutier/feroviar/ canale navigabile și porturi maritime și fluviale de interes european şi naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare; Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială Româno-Bulgară - GECT

AXA PRIORITARĂ 2. CRESTEREA ACCESIBILITATII REGIONALE PRIN CONECTAREA LA TEN-T CENTRALA 2.1 Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

pag. 248

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ACȚIUNI: Modernizarea şi dezvoltarea reţelei rutiere, inclusiv prin construcţia de variante de ocolireşi autostrăzi/drumuri expres care asigură legătura polilor de creştere şi dezvoltare urbană care nu se regăsesc pe reţeaua TEN-T centrală; Creşterea mobilităţii regionale prin modernizarea infrastructurii de transport feroviar, electrificarea liniilor şi conectarea la TEN-T, inclusiv prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport feroviar şi achiziţia/ modernizare de material rulant; Creşterea mobilităţii regionale prin investiţii în infrastructura portuară situată în afara TEN-T; Creşterea mobilităţii regionale prin investiţii în infrastructura aeroportuară; BENEFICIARI: Administratorul infrastructurii de transport rutier/feroviar/infrastructură aeroportuară/porturi maritime și fluviale de interes naţional. Operatorii de transport feroviar.

AXA PRIORITARĂ 3. DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT SIGUR SI PRIETENOS CU MEDIUL 3.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea unor sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional şi local

ACȚIUNI: Dezvoltarea infrastructurii în terminalele intermodale şi modernizarea echipamentelor de transfer intermodal pentru reducerea blocajelor la transferul intermodal; Măsuri de îmbunătăţirea siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru toate modurile de transport, inclusiv în localităţile de tip liniar; Sprijin pentru autorităţile responsabile de implementarea măsurilor de reformă în sectorul transport în vederea eficientizării managementului în sistem, inclsuiv în ceea ce priveşte pregătirea, implementarea şi managementul proiectelor de investiţii Identificarea şi sprijinirea dezvoltării unor portofolii de proiecte majore şi strategice pentru perioada de programare 2014-2020 şi post 2020, inclusiv studii, planuri şi strategii pentru fundamentarea acestora

pag. 249

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

BENEFICIARI: Administratori de infrastructură de transport pentru toate modurile, operatori de terminale intermodale. Autorităţile publice locale care gestionează infrastructura din interiorul localităţilor, infrastructură rutieră de tip drum naţional care face legături interurbane Autorităţi ale administraţiei publice centrale cu rol în gestionarea punctelor vamale, în parteneriat cu administratorul infrastructurii de transport rutier care deţine în administrare infrastructura de transport aferentă punctelor vamale. Instituţii responsabile cu reforma structurală în sectorul transport (ex. ARF)

AXA PRIORITARĂ 4. PROTECTIA MEDIULUI SI PROMOVAREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR 4.1 Investiţii în sectorul apă pentru a îndeplini cerinţele acquis-ului de mediu al Uniunii şi pentru a

răspunde nevoilor identificate de statele membre pentru investiţii suplimentare acestor cerinţe

ACȚIUNI: Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerări mai

mari de 2.000 l.e.;

Implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare; Reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creştere a

siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei; Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităţile urbaneşi rurale; Modernizarea laboratoruluir pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape,

acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a calităţii apei potabile

BENEFICIARI: Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Operatorul Regional al serviciilor de alimentare cu apă, pentru proiectele integrate de management al apei şi apei uzate Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice va promova operaţiunile vizând modernizarea laboratorului pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape

pag. 250

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

4.2 Investiţii în sectorul deşeuri pentru a îndeplini cerinţele acquis-ului de mediu al Uniunii şi pentru a răspunde nevoilor identificate de statele membre pentru investiţii suplimentare acestor cerinţe

ACȚIUNI: Consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor Consolidarea capacităţii instituţionale a ADI şi a Consiliilor Judeţene în domeniul sistemelor integrate de management al deşeurilor Implementarea unor soluţii specifice de management al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti

BENEFICIARI: Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene

AXA PRIORITARĂ 5. PROTEJAREA SI REFACEREA BIODIVERSITATII, REMEDIEREA SOLURILOR CONTAMINATE SI MONITORIZAREA CALITATII AERULUI 5.1 Protejarea şi refacerea biodiversităţiişi a solurilor, precum şi promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 şi infrastructurile ecologice

ACȚIUNI: Elaborarea seturilor de măsuri/planurilor de management şi de acţiune pentru conservarea habitatelor

şi speciilor de importanţă comunitară şi a activităţilor necesare elaborării acestora Elaborarea studiilor pentru monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară Implementarea seturilor de măsurui/planurilor de management şi de acţiune elaborate şi arobate, constând în: Reconstrucţia ecologică a ecosistemelor degradate de pe suprafaţa ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000

BENEFICIARI: Teritorii specifice vizate: teritoriul naţional, în special ariile naturale protejate de importanţă comunitară; arii naturale protejate. Tipuri de beneficiari: Instituţiile publice centrale şi locale/ONG-uri/alte entităţi de interes public, cu rolde Custozi/Administratori ai ariilor naturale protejate

pag. 251

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

5.2 Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de

reconversie)şimonitorizăriicalităţiiaerului

ACȚIUNI:

Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului;

Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului; Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE. Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclsuiv refacerea ecosistemelor

naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane

BENEFICIARI: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. autorităţi publice care deţin situri contaminate istoric

AXA PRIORITARĂ 6. PROMOVAREA ADAPTARII LA SCHIMBARILE CLIMATICE, PREVENIREA SI GESTIONAREA RISCURILOR

6.1 Sprijinirea investiţiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv a abordărilor bazate pe ecosisteme

ACȚIUNI: Măsuri non-structurale (controlul utilizării albiilor minore; infrastructura verde; stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosistemeş torenţi şi desecări; actualizarea/completarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări şi rapoarte; dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi a sistemelor de avertizare timpurie la secetă, actualizarea/completarea hărţilor de hazard şi risc la secetă, studii de specialitate şi planuri privind măsuri de diminuare a efectelor secetei la nivel bazinal; etc.)

pag. 252

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Realizarea de măsuri structurale de protecţie, pentru construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundaţii (stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii,dar şi construirea de

îndiguiri/baraje, regularizări de albii şi consolidăride maluri)

BENEFICIARI: Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţiile Bazinale de Apă şi -entităţi cu responsabilităţi în domeniul monitorizării, prognozei şi avertizării fenomenelor de inundaţii şi de secetă. alte entităţi cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii sau alte riscuri identificate pe baza evaluării naţionale

6.2 Promovarea investiţiilor pentru abordarea riscurilor specifice, asigurând rezilienţa la dezastre şi dezvoltarea de sisteme de gestionare a dezastrelor

ACȚIUNI:

Acţiune specifice de limitarea efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor Acţiuni specifice pentru prevenirea şi combaterea riscurilor specifice, ierarhizate în conformitate cu evaluarea naţională Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică, mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului;

BENEFICIARI:

Administraţia Naţională Apele Române prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral Zona de intervenţie este reprezentată de partea sudică a litoralului românesc Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile din subordine.

AXA PRIORITARĂ 7. ENERGIE CURATA ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ 7.1 Promovarea producţiei şi a distribuţiei de energie obţinută din surse regenerabile de energie ACȚIUNI: Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice în microhidrocentrale / biomasă / centrale geotermale

pag. 253

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice/termice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN BENEFICIARI: Producţie: Autorităţi publice locale în raza cărora există potenţial de utilizare a resurselor de energie regenerabile de tip microhidro, geotermal sau biomasă; Societăţi comerciale care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării. Distribuţie: Societăţi comerciale de distribuţie a energiei electrice şi /sau termică care preiau în reţeaua proprie energie produsă din resurse regenerabile de energie

7.2 Promovarea utilizării cogenerării cu randament ridicat a energiei termice şi a energiei electrice, pe baza cererii de energie termică utilă

ACȚIUNI: Realizareacentralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă de mică putere pe combustibili fosili la nivelul întreprinderilor Realizareacentralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale

7.3 Dezvoltarea şi implementarea unor sisteme de distribuţie inteligente care funcţionează la niveluri de tensiune joasă şi medie

ACȚIUNI: Implementarea distribuţiei inteligentE pentru consumatori rezidențiali de energie electrică - Beneficiari: proiecte demostrative derulate de cei 8 distribuitori regionali de energie electrică Implementarea unui numar de sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali - Beneficiari: Companii industriale cu consumuri de peste 1000 tep/an

pag. 254

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

AXA PRIORITARĂ 8. SISTEME DE TRANSPORT ENERGIE INTELIGENTE SI SUSTENABILE 8.1 Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi siguranţa aprovizionării prin dezvoltarea sistemelor inteligente de distribuţie, stocare şi transmisie şi prin integrarea produţiei din resurse regenerabile distribuite

ACȚIUNI: Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport Realizarea de noi reţelede transport a gazelor naturale prin interconectarea cu sistemele de transport ale statelor vecine. BENEFICIARI: TRANSELECTRICA & TRANSGAZ

Programul Operational – Dezvoltare Rurala Priorități de dezvoltare rurală

Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale

‐ 14 măsuri de dezvoltare rurală ‐9,363 mld euro (8,015 mld FEADR și 1,347 mld contribuție națională)

Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și infrastructură rurală M4 INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE – 2,071mld euro sM 4.1 Investiţii în exploataţii agricole sM 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole sM 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere pag. 255

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și infrastructură rurală M6 DEZVOLTAREA EXPLOATAȚIILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR – 0,993 mld sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.2 Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale sM 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici sM 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole sM 6.5 Plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-și transferă definitiv exploatația altui fermier - contribuție OT 3

M7 SERVICII DE BAZĂ ŞI REÎNNOIREA SATELOR ÎN ZONELE RURALE – 1,298 MLD EURO sM 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică sM 7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte, etc.); Investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică, marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde, etc; Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri; Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar; Activităţi consiliere şi formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producători.

Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole în zonele rurale; Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială;

pag. 256

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Restaurarea și conservarea moștenirii culturale; Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări integrate pentru dezvoltarea locală;

Măsuri de mediu și climă M8 INVESTIȚII ÎN DEZVOLTAREA ZONELOR FORESTIERE ȘI AMELIORAREA VIABILITĂȚII PĂDURILOR -124, 3 mil euro sM 8.1 Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite

M10 PLĂȚI PENTRU AGRO MEDIU ȘI CLIMĂ – 999,9 MLD EURO sM 10.1 Plăţi de agro-mediu şi climă sM 10.2 Conservarea resurselor genetice animale locale in pericol de abandon

M11 AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ- 236,1 MIL EURO sM 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică sM 11.2 Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

III. Măsuri de mediu și climă

M13 PLĂȚI PENTRU ZONE CARE SE CONFRUNTĂ CU CONSTRÂNGERI NATURALE SAU CU ALTE CONSTRÂNGERI SPECIFICE -1,330 MLD EURO sM 13.1 Plăți compensatorii în zona montană sM 13.2 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative sM 13.3 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice

M15 SERVICII DE SILVOMEDIU, SERVICII CLIMATICE ȘI CONSERVAREA PĂDURILOR- 117,6 MIL EURO sM 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu

Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: Acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagricole, precum și realizarea perdelelor forestiere pe aceste terenuri;

pag. 257

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Plăți compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro-mediu; Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice; Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue activitatea în zonele desemnate ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrangeri specifice.

III. M 19 - LEADER – 724,8 mil euro sM 19.1 Sprijin pregătitor sM 19.2 Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală sM 19.3 Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală sM 19.4 Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare Subprogram dedicat sectorului pomicol – 378,9 mil euro

M 4 A - INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE (SM 4.1 A INVESTIŢII ÎN EXPLOATAŢII AGRICOLE, SM 4.2 A INVESTIŢII ÎN PROCESAREA ȘI MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE) – 353,4 MIL EURO

M16 A – COOPERARE – 16,7 MIL EURO M 9 - GRUPURI DE PRODUCĂTORI -8,9 MIL EURO M1 TRANSFER DE CUNOȘTINȚE ȘI ACȚIUNI DE INFORMARE -55,9 MIL EURO sM 1.1Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe - contribuție OT 10 sM 1.2 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare –contribuție OT 1

M2 SERVICII DE CONSILIERE-59,3 MIL EURO (FEADR + CONTRIBUȚIE NAȚIONALĂ) M16 COOPERARE-14,5 MIL EURO (FEADR + CONTRIBUȚIE NAȚIONALĂ) M17 GESTIONAREA RISCURILOR-235,3 MIL EURO (FEADR + CONTRIBUȚIE NAȚIONALĂ)

M20 ASISTENȚĂ TEHNICĂ, INCLUSIV REȚEAUA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ-209,8 MIL EURO

pag. 258

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

CAPITOLUL VIII

STABILIREA CADRULUI PENTRU MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA PIDU

8.1 Sistemul de management propus pentru implementarea planului

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla este documentul strategic prin care este planifacată dezvoltarea echilibrată din punct de vedere socio-economic a Municipiului Gherla în perioada de programare 2014-2020. Managementul implementării planului presupune realizarea managementul integrat al proiectelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. Sistemul de management este un ansamblu de elemente prin intermediul cărora se asigură exercitarea procesului de management pentru implementarea PIDU Gherla. Sistemul utilizat va fi sistemul de management prin proiecte.Managementul prin proiecte este o modalitate specifică de adaptare a managementului la amploarea și ritmul actual de manifestare a progresului stiintifico-tehnic. Proiectul reprezintă ansamblul activităților prin care se urmărește îndeplinirea cu succes a unei misiuni complexe, cu o specificitate ridicata. A fost ales sistemul de management prin proiecte deoarece această abordare este specifică proiectelor ce vor fi implementate prin acest plan.

8.1.1 Responabilitățile Unității de management a PIDU

Unitatea de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este condusă de managerul PIDU. Unitatea de management este formată din angajați ai Primăriei Municipiului Gherla. Numirea unității de management a PIDU este realizată prin dispoziţie de primar. Aceasta reprezintă mecanismul de coordonare al prezentului plan. Echipa de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană are două componente esențiale: • Monitorizarea și evaluarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană • Implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană.

Unitatea de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană are următoarele atribuții în cele două direcții de responsabilitate, după cum urmează: pag. 259

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

a) Monitorizarea și evaluarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană • Monitorizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană; • Propune modificarea periodică a prezentului Plan ca urmare a nevoilor identificate la nivel local; • Monitorizează corelarea implementării proiectelor individuale din cadrul prezentului Plan; • Analizează modul în care sunt implementate proiectele incluse în PIDU; • Analiza și gestionarea riscurilor aferente proiectelor individuale; • Evaluează stadiul proiectelor aflate în implementare;

Riscurile vor fi analizate sistematic de către unitatea de management a PIDU. Fiecare dintre proiectele aferente implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla este clasificat după gradul de risc aferent: scăzut, mediu sau ridicat. Diagnoza riscului are în vedere mai multe criterii, după cum urmează: • întârzierile faţă de calendarul activităţilor aprobat şi asumat prin contractul de finanţare. • creşterea nivelului cheltuielilor neeligibile, care nu pot să fie acoperite din contractele de finanţare şi impactul financiar al acestora asupra bugetului local.

b) Implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană • Coordonează activitatea echipelor de proiect; • Evaluează evoluția temporală a proiectelor aflate în implementare; • Evaluează modul de implementare a proiectelor individuale; • Identifică deficiențele din implementarea proiectelor; • Soluționează deficiențele din implementarea proiectelor;

Procesele de monitorizare şi evaluare sunt interdependente şi utile pentru implementarea PIDU. Aceasta va conduce la reducerea riscurilor şi va permite creşterea transparenţei activităţii serviciilor publice şi o mai bună culegere a datelor şi informaţiilor specifice fiecărui proiect. Monitorizarea rezultatelor implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla constă în măsurarea şi raportarea indicatorilor relevanţi de către unitatea de monitorizare. Decizia indicatorilor relevanţi va fi luată de Consiliul Local al Municipiului Gherla în momentul aprobării, prin

pag. 260

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

hotărâre de consiliu local, a indicatorilor tehnico-economici ai proiectelor individuale. Informaţiile privind evoluţia stadiului fiecărui proiect individual component al PIDU vor fi solicitate managerilor de proiect. Unitatea de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla se va reuni lunar pentru coordonarea prezentului Plan, pentru remedierea deficiențelor din implementarea proiectelor individuale. În cadrul acestor ședințe operative vor fi discutate probleme ce vor fi rezolvate și responsabili pentru aceasta. Activitatea unității de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla se desfășoară în cadrul Primăriei Municipiului Gherla situat în județul Cluj, str. Bobâlna nr.2, cod poștal 405300, telefon 0264241926 și 0264241775.

8.1.2 Strategia de implementare resurse umane

În tabelul de mai jos sunt prezentate cele 6 poziții în structura PIDU precum și atribuțiile corespunzătoare.

Nr. crt. Poziția în structura Atribuții – fișă de post PIDU 1. Manager PIDU - Coordonarea activităţii unității de management a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană la nivelul Municipiului Gherla - Monitorizarea activităţilor unității de management a PIDU - Asigurarea comunicării în cadrul unității de management a PIDU - Coordonarea asistenței tehnice - coordonarea elaborării strategiei de gestionare, monitorizare a riscurilor - coordonarea monitorizării și evaluării progreselor înregistrate în stadiul implementării proiectelor individuale componenete ale PIDU. 2. Responsabil - elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU activităţi financiare - coordonarea asigurării legalităţii tuturor operaţiunilor PIDU contabile-financiare dn cadrul proiectelor

pag. 261

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- coordonarea realizării demersurilor necesare în vederea plăţii furnizorilor la nivel PIDU - coordonarea întocmirii raportărilor financiare la nivelul proiectelor PIDU - va face parte din echipa responsabilă cu recepţia lucrărilor şi a bunurilor privind proiectele individuale ale PIDU - coordonează respectarea nivelului cheltuielilor bugetare aprobate la nivelul proiectelor PIDU - responsabil pentru exactitatea bugetului, corectitudinea şi convenienţa finanţării în conformitate cu bugetul şi Contractul de finanţare a fiecărui proiect individual din cadrul PIDU 3. Responsabil activităţi - Coordonarea şi monitorizarea activităţilor tehnice tehnice PIDU specifice din cadrul proiectelor individuale la nivelul PIDU - Acordarea suportului de specialitate unității de management a PIDU în domeniul tehnic - Să andoseze din punct de vedere tehnic termenii de referinţă şi specificaţiile tehnice - verifică etapele de implementare ale proiectelor de investiții - Împreună cu managerul unității de implementare a PIDU, să verfice etapele de implementare ale proiectelor - Să verifice raportul tehnic final asupra implementării proiectului 4. Responsabil achiziţii - Coordonarea integrată a activităţilor de achiziţi publice publice PIDU din cadrul PIDU - coordonează elaborarea caietelor de sarcini pentru achiziţiile publice de servicii, bunuri şi lucrări - Coordonează activităţile de primire, deschidere şi evaluare a ofertelor şi asigură comunicarea rezultatelor procedurii către toţi participanţii la procedură la nivelul

pag. 262

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

proiectelor individuale ale PIDU - Participă ca membru cu drept de vot în comisiile de evaluare a ofertelor de servicii, bunuri şi lucrări - Coordonează activităţile de semnare a contractelor de achiziţii cu ofertanţii selectaţi; - Participă la comisiile de monitorizare 5. Responsabil activităţi - coordonarea activităţii administrative administrative PIDU - este responsanil cu realizarea rapoartelor de corespondenţă şi prezentare în cadrul termenelor limită la nivelul proiectelor din PIDU - va coordona operaţiuni administrative de monitorizare a întregii perioade a desfăşurării proiectelor individuale din cadrul PIDU. 6. Responsabil - coordonare activităţi de informare şi comunicare la nivelul comunicare și unității de implementare a PIDU publicitate PIDU - asigură organizarea și implementarea acțiunilor de vizibilitate publică - coordonarea realizării materialelor de vizibilitate la nivelul proiectelor individuale ale PIDU - asigură participarea populației și a mass media la dezbaterile publice și evenimentele periodice ale proiectelor individuale dar și a PIDU în ansamblu.

pag. 263

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

8.2 Procesul de informare si diseminare

Procesului de informare și diseminare deține un rol important în ansamblul acțiunilor care vizează elaborarea și punerea în aplicare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. Acest proces are în vedere două aspect majore: - informarea cetățenilor și realizarea participativă a Planului Integrat de Dezvoltare - asigurarea vizibilității tuturor proiectelor individuale din lista de proiecte a Planului Integrat de Dezvoltare și diseminarea rezultatelor acestora Întregul proces de elaborare și implementare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este unul dinamic și complex, pe toată perioada de elaborare și implementare a acestuia fiind realizat un plan de comunicare care să asigure un nivel de informare și vizibilitate cât mai ridicat și transparent. Beneficiarul PIDU – municipiul Gherla - va asigura o vizibilitate potrivită şi o promovare adecvată a obiectivelor, activităților și rezultatelor obţinute prin implementarea proiectelor cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, precum și a programului care finanțează aceste proiecte, în conformitate cu prevederile contractuale şi instrucţiunile cuprinse în Manualul de Identitate Vizuală. Toate măsurile pe care beneficiarul le va întreprinde în acest sens vor conţine mesaje clare, corecte și concise precum și elemente de vizibilitate specifice, cu rolul de a face cunoscut comunității locale, regionale și naționale, precum și tuturor factorilor interesați faptul că proiectele implementate în cadrul PIDU sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional.

Planul de comunicare al PIDU Gherla Comunicarea eficientă este cheia succesului în relaţiile dintre o instituție şi publicul ei. Comunicarea eficientă implică crearea unor fluxuri de comunicare bidirecţionate între instituție și publicul larg în beneficiul reciproc. Comunicarea poate fi verbală sau non-verbală, interpersonală sau intrapersonală. Relaţiile publice se folosesc de mai multe forme de comunicare: comunicarea interpersonală (exemplu: conferinţe de presă), comunicarea mediată tehnologic (exemplu: scrisori, e-mailuri, anunțuri/informare on-line) şi comunicarea de masă (exemplu: comunicatele de presă, înregistrările video). Planul de comunicare pentru proiectele cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Gherla defineste scopul, obiectivele specifice ale planului de comunicare, calendarul de activități și alte

pag. 264

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

elemente necesare unei bune gestionări și implementări a activității de publicitate și comunicare pentru proiectele avute în vedere. Scopul planului de comunicare îl reprezintă informarea publicului țintă (beneficiarilor direcți / indirecți vizați) asupra contribuției Uniunii Europene la dezvoltarea fiecărui proiect cuprins în PIDU Gherla, precum și stabilirea strategiilor și canalelor de comunicare interne și externe, interpersonale, intraorganizaționale, interorganizaționale și extraorganizaționale. Obiectivele specifice ale planului de comunicare constau în lansarea unei campanii de informare publică pentru fiecare proiect în parte, utilizând diverse instrumente specifice, la nivel local, regional și naţional, în vederea:  Creșterii transparenței privind buna gestionare a Fondurilor Nerambursabile obținute de municipiul Gherla pentru proiectele dorite prin informarea publicului larg asupra contribuției Uniunii Europene, contribuția Statului Român și a contribuției proprii la dezvoltarea fiecărui proiect ce urmează a fi dezvoltat;  Cresterii gradului de informare a comunității asupra dezvoltării regiunii prin intermediul investițiilor atrase prin proiectele cuprinse în PIDU;  Adaptării și utilizării instrumentelor specifice de informare și comunicare la configurațiile organizaționale, mecanismele decizionale și caracteristicile grupului țintă și a factorilor interesați în vederea maximizării impactului proiectelor;  Stimulării unui comportament al publicului pentru a crește interesul pentru activitățile și rezultatele proiectelor;  Creării unei imagini favorabile despre instituție în atitudinea și încrederea publicului. Pentru a susține vizibilitatea, comunicarea, diseminarea și informarea asupra proiectelor și rezultatelor acestora, fiecare proiect în parte va avea în componența echipei de implementare un responsabil cu comunicarea care va superviza execuția adecvată a contractelor de prestări servicii de informare și vizibilitate. Prin intermediul acestor contracte se vor derula o serie de activități specifice: - Organizarea de întâlniri/grupuri de lucru în vederea unei dezvoltări participative a PIDU și stimularea cetățenilor/instituțiilor pentru a contribui la configurarea acestei strategii - Publicitate on-line - publicarea Planului Integrat de Dezvoltare și a materialelor/informațiilor legate de implementarea proiectelor individuale pe site-ul oficial al orașului Gherla - Printarea și distribuirea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană la instituțiile și actorii locali interesați

pag. 265

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

- Conferințe de presă la demararea și finalizarea fiecărui proiect derulat în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare - Elaborarea și transmiterea de comunicate/anunțuri de presă în timpul derulării proiectelor pentru evidențierea stadiului de implementare a acestora - Publicitate și promovare exterioară - amplasarea de panouri informative temporare și permanente la locul derulării fiecărui proiect - Realizarea de materiale promoționale (mape de prezentare, broșuri, autocolante, albume de prezentare clasice și online, web site-uri dedicate) - Realizarea de evenimente care vizează diseminarea rezultatelor proiectelor, punându-se accent pe prezentarea de bune practici, elemente inovatoare, etc - Evidențierea, prin autocolante lipite la loc vizibil pe toate echipamentele / dotările achiziționate prin proiecte, a faptului ca investiția s-a realizat cu ajutorul financiar nerambursabil primit de la Uniunea Europeană.

8.3 – Indicatori de monitorizare și evaluare ai PIDU

Nr Directia de Proiect Indicator de Monitorizare Crt dezvoltare monitorizare Directia de Realizarea unei structuri și Nr. structuri de afaceri Unitatea de dezvoltare infrastructuri de afaceri pentru realizate management a „Competitivitate stimularea competitivităţii Nr . metri patrati de PIDU Gherla economică” economice locale și pentru structuri de afaceri sprijinirea dezvoltării unor ramuri realizate industriale din economia locală; Nr. locuri de munca create Nr. de firme infiintate Nr. de parteneriate pentru practica studentilor Crearea unui centru de promovare Nr. centre de promovare şi Unitatea de şi consultanţă pentru IMM; consultanţă pentru IMM management a create PIDU Gherla

pag. 266

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Nr. metri patrati de promovare şi consultanţă pentru IMM create Nr. locuri de munca create Nr. de planuri de afaceri realizate pentru firme Nr. de firme infiintate Construirea unui centru de Nr. centre de informare Unitatea de informare turistică în Municipiul turistica create management a Gherla; Nr. metri patrati de centre PIDU Gherla de informare turistica create Nr. locuri de munca create Dezvoltarea unui centru de afaceri Nr. centre de afaceri Unitatea de cu produse agroalimentare în create management a Municipiul Gherla; Nr. metri patrati de centre PIDU Gherla de afaceri create Nr. locuri de munca create Nr. de firme infiintate Reabilitarea siturilor industriale Nr. metri patrati de situri Unitatea de poluate și neutilizate, a clădirilor industriale poluate și management a neutilizate și pregătirea pentru noi neutilizate reabilitat PIDU Gherla activități.

Directia de Revitalizarea Complexului Cultural Nr. de monumente istorice Unitatea de dezvoltare Religios „Catedrala armeano- restaurate management a „Dezvoltare și catolică Sfânta Treime” din Gherla şi Nr. de proiecte care PIDU Gherla regenerare introducerea acestuia în circuitul valorifica patrimoniul urbană” turistic religios local, regional și cultural-istoric național;

pag. 267

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Reabilitare Complex Cultural Nr. de monumente istorice Unitatea de Religios “Biserica si manastirea restaurate management a franciscana, in stil baroc”, din Nr. de proiecte care PIDU Gherla Gherla şi introducerea acestuia în valorifica patrimoniul circuitul turistic religios local, cultural-istoric regional și național; Modernizarea şi reamenajarea Nr. strazi amenajate Unitatea de spaţiului public Piata Libertatii din pietonale si carosabile management a Muncipiul Gherla; Nr. metri patrati de strazi PIDU Gherla amenajate pietonale si carosabile Nr. mp spatiu verde amenajat Extinderea şi diversificarea bazelor Nr. metri patrati baza de Unitatea de de agrement din Complex sportiv agrement extinsa management a Olimpia; Nr. de evenimente PIDU Gherla sportive Nr. locuri de parcare Nr. de locuri de muncă nou create Conservarea capitalului Nr. de monumente istorice Unitatea de patrimoniului cultural existent, restaurate management a asigurarea infrastructurii şi serviciilor Nr. de cladiri istorice PIDU Gherla necesare valorizării acestuia, în restaurate special reabilitarea clădirilor din Nr. metri patrati de Centrul istoric al municipiului Gherla monumente istorice şi punerea în valoare a identităţii restaurate colective a spaţiului moştenit; Construirea unei sali Nr. metri patrati de sala Unitatea de multifunctionale cu caracter multifunctionala construiti management a

pag. 268

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

polivalent, in Municipiul Gherla; Nr. de locuri de muncă PIDU Gherla nou create

Modernizarea şi reamenajarea Nr. de monumente istorice Unitatea de cladirii Primariei municipiului Gherla; restaurate management a Nr. metri patrati de PIDU Gherla monumente istorice restaurate Reabilitarea urbanistică a blocurilor Nr. de blocuri reabilitate Unitatea de de locuit din Municipiul Gherla; urbanistic management a Nr. de blocuri reabilitate PIDU Gherla termic Nr. gigacalorii de energie termica econmisita Modernizarea autogării din Nr. metri patrati de Unitatea de Muncipiul Gherla. autogara modernizati management a Nr. de persoane care PIDU Gherla beneficiază de autogara modernizata Direcția de Reabilitarea si extinderea Liceului Nr. de unităti de Unitatea de dezvoltare Tehnologic din Municipiul Gherla învătământ modernizate management a “infrastructura Suprafata utilă PIDU Gherla socială” modernizată cu specific educational (nr.) Nr. echipamente achizitionate Număr beneficiari (elevi si profesori) ai infrastructurii modernizate Reabilitarea si dotarea Liceului Nr. de unităti de Unitatea de “Petru Maior” din Municipiul Gherla învătământ modernizate management a

pag. 269

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Suprafata utilă PIDU Gherla modernizată cu specific educational (nr.) Nr. echipamente achizitionate Număr beneficiari (elevi si profesori) ai infrastructurii modernizate Reabilitarea, extinderea si dotarea Nr. de unităti de Unitatea de Scolii “Ana Ipatescu” din Municipiul învătământ modernizate management a Gherla Suprafata utilă PIDU Gherla modernizată cu specific educational (nr.) Nr. echipamente achizitionate Număr beneficiari (elevi si profesori) ai infrastructurii modernizate Construirea unui campus liceal in Campus liceal realizat Unitatea de Municipiul Gherla Nr. de locuri de muncă management a nou create PIDU Gherla

Reabilitarea, informatizarea si Nr. Unitati spitalicesti Unitatea de dotarea Spitalului din Municipiul reabilitate management a Gherla Suprafata utilă PIDU Gherla modernizată cu specific medical (mp) Nr. unitati spitalicesti echipate Nr. de locuri de muncă nou create

pag. 270

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Nr. de pacienti consultati/tratati Nr. de echipamente IT specifice achizitionate Crearea unui centru de ingrijire a Nr. centre sociale realizate Unitatea de persoanelor varstnice din Municipiul Nr. centre sociale echipate management a Gherla Nr. persoane care PIDU Gherla beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social construit/ echipat Nr. servicii sociale noi oferite Nr. de locuri de muncă nou create Imbunatatirea serviciilor de Nr. persoane instruite în Unitatea de asistenta sociala oferite locuitorilor furnizarea de servicii management a din Municipiul Gherla sociale PIDU Gherla Nr. servicii sociale noi oferite Nr. de locuri de muncă nou create Reabilitare si modernizare Nr. de locuri de muncă Unitatea de Biblioteca, Casa de Cultura si Casa nou create management a Casatoriilor din Municipiul Gherla Nr. de echipamente IT PIDU Gherla specifice achizitionate Direcția de Asfaltarea strazilor din Municipiul Nr. kilometri de drum Unitatea de dezvoltare Gherla si refacerea drumurilor care reabilitati / modernizati management a “infrastructura fac legatura cu satele Hasdate si Nr. kilometri de drum PIDU Gherla de transport și Silivas realizati tehnico-edilitară” Nr. mp suprafata

pag. 271

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

carosabila Refacuta Nr. mp strat uzura refacut Nr. mp trotuare reabilitate Nr. de proiecte de infrastructură de transport Reabilitarea retelei de apa din Kilometri de retea de Unitatea de Municipiul Gherla si extinderea canalizarea reabilitată/ management a acesteia in satele Hasdate si Silivas, modernizata PIDU Gherla precum si in noile cartiere Kilometri de retea de canalizarea realizata Nr. statii de epurare si tratare a apelor reziduale realizate Kilometri de retea de canalizarea reabilitată/ modernizata Kilometri de retea de canalizarea realizata Nr. statii de epurare si tratare a apelor reziduale realizate Modernizarea si extinderea rețelei Kilometri de retea de Unitatea de de canalizare și a stației de epurare canalizarea reabilitată/ management a și tratare a apelor reziduale pe raza modernizata PIDU Gherla Municipiului Gherla Kilometri de retea de canalizarea realizata Nr. statii de epurare si tratare a apelor reziduale realizate

pag. 272

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Extinderea retelei de gaz in cartierul Kilometri de retea de gaz Unitatea de Tineretului din Municipiul Gherla si realizata management a in satele Hasdate si Silivas PIDU Gherla

Reamenajarea canalului Morii din Kilometri de canal realizati Unitatea de Municipiul Gherla management a PIDU Gherla

Amenajarea unei parcari cu 20 de Nr. de locuri de parcare Unitatea de locuri de parcare pe strada Victoriei amenajate management a din Municipiul Gherla PIDU Gherla

pag. 273

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

pag. 274

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

ANEXA 1 PROBLEMELE ŞI POTENŢIALUL MUNICIPIULUI GHERLA - RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR MUNICIPIULUI-

Metodologie si esantion

Ce? Populatia adulta, neinstitutionalizata folosind metoda CATI si F2F. Intrebari legate de vot si subiecte actuale

Esantion 1000 interviuri. Esantion multistadial cluster, cu selectia

probabilistica a persoanelor. Esantionul a fost validat pe baza

datelor INSSE 2009 si recensamantul populatiei 2002. Eroare

tolerata 3.1%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Unde? Gherla

Cand? Octombrie 2013

pag. 275

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Directia localitatii

% 100

60 56

30 25

20 17

10 2 0 Intr-o directie buna lntr-o directie gresita Nici buna / Nici gresita NS/NR

pag. 276

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia localitatii

% 100

50 45 39 40

20 14

10 2 0 Mai buna Aceeasi Mai proasta NS/NR

pag. 277

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Motive ale aprecierii/dezaprecierii situatiei locale De ce spuneti ca este … SITUATIE? (% respondenti care au raspuns mai buna, aceeasi, mai proasta situatie)

pag. 278

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Satisfactie mod de trai

% 100

50 44

30 26

20 12 9 10 7 2 0 Deloc multumit Partial multumit Nici multumit, nici Partial nemultumit Extrem de multumit NS/NR nemultumit

pag. 279

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Nivelul de trai

% 100

50 45

30 27 20 20

8 10

0 S-a înrautatit A ramas la fel S-a îmbunatatit NS/NR

pag. 280

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Probleme ale localitatii

pag. 281

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia localitatii peste 3 ani

% 100

40 33 29 30 25

20 13 10

0 Mai buna Aceeasi Mai proasta NS/NR

pag. 282

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Motive ale aprecierii/dezaprecierii situatiei locale

% 100

80 73 70

pag. 283

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

40 35 29 30

20 14 12 10 6 2 2 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 284

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 76

20 13 10 6 3 1 0 1 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 285

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

70 60 60

17 20 15

10 6 2 0 1 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 286

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 70 70

20 11 11 8 10 0 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 287

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

70 61 60

20 15 13 10 6 3 3 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 288

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 70 70

8 7 7 10 5 2 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 289

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 46

40 31 30

20 12 10 7 2 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 290

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Următoarea secțiune a sondajului a vizat investigarea părerii locuitorilor Municipiului Gherla cu privire la situația actuală, la nivelul orașului în care locuiesc, în ceea ce privește Sectorul Economic. Rezultatele acestei secțiuni a sondajului sunt redate mai jos. Situatia din localitate

% 100

60 57

40 34

10 3 3 2 0 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 291

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 70 70

30 24

10 2 3 0 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici proasta Destul de buna Foarte buna

pag. 292

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 47

30 25

20 15

10 6 6 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 293

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

70 58 60

20 14 10 12 10 2 4 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 294

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 40 40 29 30

20 16

10 7 7 0 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 295

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

60 56

20 14 10 11 10 6 3 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 296

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

40 35

30 26

18 20 13 10 7 0 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 297

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Următoarea secțiune a sondajului a vizat investigarea părerii locuitorilor Municipiului Gherla cu privire la situația actuală, la nivelul orașului în care locuiesc, în ceea ce privește Sectorul Social. Rezultatele acestei secțiuni a sondajului sunt redate mai jos.

Situatia din localitate

% 100

40 36

30 26 23 20 8 10 5 3 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 298

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

38 40 34

20 13 10 10 4 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 299

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 46

30 23 20 12 8 10 7 2 2 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 300

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

60 56

20 14 10 12 10 7 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 301

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

60 57

30 19 20 13 9 10 2 0 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 302

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

40 30 29 30

20 16 13 8 10 4 1 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 303

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

70 59 60

20 13 12 10 10 5 1 1 0 Foarte proasta Destul de Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot Nu raspund proasta proasta aprecia

pag. 304

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 42 40

30 21 20 14 10 10 7 6

0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 305

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 76

10 7 6 3 4 3 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 306

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 38 40

30 20 20 20 16

10 3 2 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 307

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

50 47

40 28 30

20 15

10 5 3 2 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu / Nu pot proasta aprecia

pag. 308

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Ultimul domeniu investigat a vizat parerea persoanelor participante la cercetare cu privire la stadiul actual al aspectelor privind Adminstratia Publica Locala. Situatia din localitate

% 100

60 49 50

30 21 20 16

10 6 6 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 309

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

60 53 50

20 17 13 12 10 3 3 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 310

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

29 28 30 22 20 12 10 7 2 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 311

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia din localitate

% 100

80 69 70

20 15 9 10 4 2 1 0 Foarte proasta Destul de proasta Nici buna, nici Destul de buna Foarte buna Nu stiu/ Nu pot proasta aprecia

pag. 312

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

In final, s-a investigat perceptia locuitorilor Municipiului Gherla cu privire la posibilitatile de petrecere a timpului liber, dar totodata cu privire la starea locuintelor in care acestia locuiesc.

Satisfactie lucrari publice

% 100

70 61 60

30 20 20

9 8 10 2 0 Foarte nemultumit Destul de nemultumit Destul de multumit Foarte multumit NS/NR

pag. 313

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Locuri de petrecere a timpului liber

% 100

90 86 80

70 60

40 33 30 20 10 7 8 10 5 3 5 0 Altul NS/NR publica Concerte verzi Biblioteca pub / club Restaurant / Muzeu sau Cinematograf Parcuri / spatii galerie de arta

pag. 314

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia locuintelor

% 100 95

10 2 2 0 1 0 Da Nu, pentru ca am fost Nu NC (nu exista in zona) NR debransati

pag. 315

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia locuintelor

% 100 100

10 0 0 0 0 0 Da Nu, pentru ca am fost Nu NC (nu exista in zona) NR debransati

pag. 316

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia locuintelor

% 100 97

10 2 0 0 1 0 Da Nu, pentru ca am fost Nu NC (nu exista in zona) NR debransati

pag. 317

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia locuintelor

% 100

80 76

20 16

10 6 2 0 0 Da Nu, pentru ca am fost Nu NC (nu exista in zona) NR debransati

pag. 318

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 2014 – 2020 Municipiul Gherla

Situatia locuintelor

% 99 100

10 0 0 0 1 0 Da Nu, pentru ca am fost Nu NC (nu exista in zona) NR debransati

pag. 319