STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

pentru perioada 2015 - 2020

Orașul Milișăuți

Județul Suceava

1

2

Cuprins:

05 Introducere 75 Cultură

17 Priorități și scenarii de dezvoltare 81 Economie

23 Privire de ansamblu 87 Sănătate și asistență socială

27 Agricultură 95 Urbanism

31 Demografie 105 Mediu

39 Mișcare naturală 109 Analiza SWOT

47 Mișcare migratorie 129 Portofoliul de proiecte

51 Forță de muncă 143 Surse de finanțare

55 Nivel de trai 153 Implementare și monitorizare

59 Timp liber 161 Indicatori de evaluare

63 Siguranța populației 165 Surse de informații

67 Educație și învățământ 166 Anexe

3

4

INTRODUCERE

Strategia reprezintă cadrul care orientează Planificarea strategică reprezintă procesul alegerile ce determină natura și direcția unei sistematic prin care comunitatea, (în cazul acesta, comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții orașul Milișăuți) agreează anumite priorități unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în sale operaționale și furnizează baza alocării concordanță cu evoluția mediului înconjurător. resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre Realizarea planificării este constituită din atingerea scopului principal și a obiectivelor proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi stabilite. menționate în Strategia de Dezvoltare Locală.

Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă Planificarea reprezintă un proces continuu care instrumentul participativ care implică întreaga nu are finalitate decât după ce strategia a fost comunitate și care are drept scop asigurarea implementată cu succes cu ajutorul organizării, dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe coordonării și controlului. Controlul furnizează ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este informații în legătură cu eficiența planurilor de un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta acțiune și asigură date de intrare în noul proces de reprezentând o modalitate de protecție pentru planificare. viitorul comunității. Ciclicitatea procesului de planificare este De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia reprezentată de stabilirea obiectivelor, planificarea de Dezvoltare Locală este instrumentul principal propriu-zisă pentru atingerea acestora, un proces de pentru luarea unor decizii și are la bază evaluări autocontrol și un sistem periodic de revizuire, ultimii anterioare cu caracter justificativ. Construirea pași fiind evaluarea rezultatelor și decizia de a acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate reîncepe exercițiul de programare. în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Scopul procesului de planificare constă în stabilirea Strategia de Dezvoltare Locală se adresează obiectivelor și a țintelor care doresc a fi atinse în dezvoltării socio-economice a teritoriului în vederea viitor. Prin acest proces se stabilește cel mai adecvat asigurării unor condiții de viață decente pentru curs al acțiunilor viitoare pentru ca teritoriul să locuitori. obțină rezultatele dorite. 5

Planificarea Strategiei de Dezvoltare

Locală a orașului Milișăuți se focalizează pe următoarele caracteristici:

Vizează dezvoltarea, sprijinindu -se atât pe practicile existente, cât și pe

introducerea de noi oportunități de acțiune.

Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ.

Abordează problemele la nivel macro și nu se concentrează pe cazurile izolate.

Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând

experiențe care s-au dovedit de succes.

Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare.

Pentru realizarea programelor structurale finanțate Elementele Strategiei de Dezvoltare de Uniunea Europeană, orașul Milișăuți are nevoie Locală se fundamentează ținând cont de de pachete de programe/proiecte rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice și de o orientările strategice privind politica de coeziune la creștere a capacității organizaționale și umane. nivel european și național, de prioritățile Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți determinate de Strategia Europa 2020, de definește o imagine clară a obiectivelor strategice și prioritățile stabilite în cadrul Strategic Comunitar a căilor de operaționalizare a acestora, pe care pentru perioada 2015 - 2020, de planificarea Administrația Publică Locală împreună cu actorii strategică națională, precum și de cea regională și locali și le-au asumat pentru orizontul de timp județeană. 2015 - 2020. Pentru o bună analiză a situației socio-economice din orașul Milișăuți, s-a apelat la constituirea unui Procesul de elaborare a Strategiei de comitet consultativ și a unui comitet de coordonare. Dezvoltare Locală este unul complex și Comitetul Consultativ este reprezentat de cetățenii implică utilizarea unei game largi de instrumente orașului Milișăuți, iar comitetul de coordonare este metodologice, oferind posibilitatea identificării însăși Administrația Publică Locală, respectiv nevoilor de dezvoltare ale orașului Milișăuți. Primăria orașului Milișăuți. 6

Etapele Planificării Strategice: Actorii care participă la procesul de planificare  Identificarea actorilor locali care se pot

implica în realizarea strategiei (Societatea Dezvoltarea documentului de planificare strategică civilă, Mediul de afaceri, Administrația este un proces consultativ de mare anvergură, Publică Locală); implicând o mare varietate de grupuri, pe care le  Constituirea Grupului de Lucru și stabilirea putem exprima sub forma a trei concepte calendarului în funcție de activitățile dominante: stabilite;  Analiza documentelor realizate la nivelul orașului Milișăuți (monografie, Plan I. Societatea locală, adică totalitatea Urbanistic General etc.); oamenilor care trăiesc în orașul  Analiza documentelor cu caracter strategic Milișăuți, împreună cu Societatea Civilă realizate la nivele ierarhice superioare formată din cetățeni, asociați sub (nivel județean, nivel regional, nivel diferite forme, care au aceleași interese național și nivel european); și care își dedică timpul, cunoștințele și  Culegerea informațiilor despre comunitate experiența pentru a-și promova și (studiu de opinie asupra populației, studiu apăra aceste drepturi și interese. asupra mediului de afaceri, studiu asupra capacității administrative și date oficiale II. Mediul de Afaceri, reprezentat de furnizate de Institutul Național de totalitatea întreprinderilor active care Statistică); își desfășoară activitatea pe raza  Analiza SWOT; orașului Milișăuți (Societăți cu  Identificarea scopului/obiectivului general Răspundere Limitată, Societăți pe și a obiectivelor specifice; Acțiuni, Persoane Fizice Autorizate,  Stabilirea direcțiilor strategice; Asociații Familiale, Întreprinderi  Identificarea domeniilor prioritare de Individuale, Organizații non- intervenție și a proiectelor prioritare; guvernamentale etc.).  Stabilirea planului de acțiune;  Implementarea acțiunilor cu ajutorul resurselor proprii sau a celor din III. Statul, reprezentat la nivelul parteneriate; comunității prin Administrația Publică  Redactarea documentului final. Locală. 7

Administrația Publică Locală din orașul Acestea devin executorii numai dacă sunt aduse la Milișăuți este formată din Consiliul Local, ca cunoștință publică sau după ce au fost comunicate autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate persoanelor interesate, după caz. Primarul, executivă. viceprimarul, secretarul orașului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie o structură funcțională cu activitate Consiliul Local este compus dintr-un număr de permanentă, denumită Primăria orașului, care aduce consilieri pe care legea îi determină în funcție de la îndeplinire hotărârile Consliului Local și numărul populației unității administrativ-teritoriale. dispozițiile primarului, soluționând problemele Consilierii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, curente ale colectivității locale. secret și liber în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, problemele de Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, interes local cu excepția celor care sunt date prin secret și liber exprimat. Validarea mandatului lege în competența altor autorități publice locale primarului se face de către judecătoria în raza căreia sau centrale. se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de președintele instanței. Consiliul Local se alege pentru un mandat de 4 ani, Rezultatul validării alegerii primarului se aduce la care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de cunoștința prefectului și se prezintă în ședința de război sau catastrofă. Consiliul Local își exercită constituire a consiliului local sau, după caz, într-o mandatul de la data constituirii până la data ședință extraordinară, de către un judecător declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. desemnat de președintele judecătoriei. Primarul depune în fața consiliului local jurământul în limba Primarul este autoritatea executivă a colectivității română. locale care îndeplinește, în același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ- Mandatul primarului încetează de drept în condițiile teritorială în care este ales. În esență, primarul fiind statutului aleșilor locali. Dacă acesta se află în definit ca autoritate executivă, are drept principale imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli atribuții organizarea executării și executarea în grave, certificate, care nu permite desfășurarea concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum și a activității în bune condiții timp de 6 luni pe hotărârilor Consiliului Local. parcursul unui an calendaristic, sau dacă primarul nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite 45 de zile consecutive, mandatul acestuia poate dispoziții cu caracter normativ sau individual. înceta. 8

Reglementări asupra Strategiei de  Strategia Naţională în domeniul Cercetării- Dezvoltării-Inovării pentru perioada Dezvoltare Locală 2014-2020;  Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice (SNEE); Legislaţie naţională  Strategia Naţională pentru Transport Durabil (SNTD) 2007-2030;  Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Prezentăm lista de legi și alte reglemetări juridico- Contaminate; economice la care se raportează documentele de  Strategia Naţională de Management a planificare strategică în general și în particular riscului la inundaţii; strategiile de dezvoltare locală, în sensul obţinerii  Strategia Naţională de Management al beneficiilor enunţate anterior: Deşeurilor;  Legea nr. 350/2001;  Documentul Cadru de Implementare a  Legea 315/2004 (care a abrogat Legea Programului Operaţional Sectorial Mediu 151/1998); 2014-2020;  Legea nr. 500/2002;  Master Planul pentru Turismul Naţional al  Legea nr. 108/2004; României 2007-2026;  Legea nr. 84/2003;  Documentele Cadru de Implementare ale  Legea nr. 672/2002; Programelor Operaţionale 2014-2020;  Hotărârea de Guvern nr. 1179/2004;  Strategia Naţională pentru Dezvoltare  Hotărârea de Guvern nr.1200/2004; Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013-2020-  Hotărârea de Guvern nr. 1115/2004; 2030;  Hotărârea de Guvern nr. 68/2004;  Conceptul Strategic de Dezvoltare  Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030); 63/1999;  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă  Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003; 2014-2020;  Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003;  Documentul de Programare în domeniul  Programul Operațional Regional (POR) Transporturilor 2014-2020; 2014-2020;  Documentul de Programare Regional în  Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020; domeniul Mediului 2014-2020;  Documentul de Politică Industrială a  Documentul Regional Sectorial pentru României pentru perioada 2014-2020; Dezvoltarea Turismului 2014-2020;

9

 Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană  Regulation (EC) No 397/2006 of 6 May ale Polilor de Creştere şi dezvoltare din 2009 amending Regulation (EC) No. România; 1080/2006 of the ERDF as regards the  Planurile de acţiune regionale ale eligibility of energy efficiency and regiunilor de dezvoltare din România; renewable energy investments in housing;  Planul de Amenajare a Teritoriului  Communication from the Commission on Regional. Public Private Partnerships and Community Law on Public Procurement and Legislație comunitară cu implicaţie directă Concessions, COM (2005);  Decision No. 1411/2001/EC of the  Council Decision of 6 October 2006 on European Parliament and of the Council of Community Strategic Guidelines on 27 June 2001 on a Community Framework Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006; for cooperation to promote sustainable  Council Regulation (EC) No 1083/2006 of urban development; 11 July 2006 – general provisions on the  Decision No. 1600/2002/EC of the European Regional Development Fund; European Parliament and of the Council of  Regulation (EC) No. 1080/2006 of the 22 July 2002 – The Sixth Community European Parliament and of the Council of Environment Action Programme, OJ L 242/1 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006; of 10.9.2002;  „Fostering the urban dimension: analysis of  Council Decision No 2006/971/EC of 19 the operational programmes co-financed by December 2006 concerning the Specific the European Regional Development Fund Programme Cooperation implementing the (2007-2013). Working document of the Seventh Framework Programme of the Directorate General for Regional Policy, European Community for research, Brussels, 25.11.2008; technological development and  Communication from the Commission, „The demonstration activities (2007 to 2013); regions for economic change”, COM (2006);  Directive 2009/33/EC of the European  Rules and conditions applicable to action Parliament and of the Council of 23 Aprilie co-financed from the Structural Funds and 2009 on the promotion; the Cohesion Fund - an overview of the  Communication from the Commission to eligibility rules in the programming period the Commission Council: A European 2007-2013, EC, 2009; Recovery Plan, COM (2008);

10

 Decision No 1639/2006/EC of the European Legislație comunitară cu implicare adiacentă, Parliament and of the Council of 24 dar relevantă October 2006 establishing a Competitiveness and Innovation Framework  Comunicarea Comisiei către Parlamentul Programme (2007 to 2013), OJ L 310/15 of European, Consiliul, Comitetul Economic și 09.11.2006; Social European și Comitetul Regiunilor, O  Directive 2004/8/EC of the European agendă pentru noi competenţe şi locuri de Parliament and of the Council on the muncă: o contribuţie europeană la ocuparea promotion of cogeneration based on a integrală a forţei de muncă, Strasbourg, useful heat demand in the internal energy 23.11.2010 COM (2010); market;  Communication from the commission to the  Directive 2006/32/EC of the European european parliament, the european council, Parliament and of the Council on energy the council, the european central bank, the end-use efficiency and repealing Council european economic and social committee Directive 93/76/EEC; and the committee of the regions,  Communication from the Commission: Enhancing economic policy coordination for Implementing the Community Lisbon stability, growth and jobs - Tools for Programme: Modern SME Policy for Growth stronger EU economic governance, Brussels, and Jobs, COM (2006); COM (2010);  EU Environment and Health Action Plan  Agenda Teritorială a UE, Carta de la Leipzig (2004-2010), COM (2004); pentru orașe europene durabile;  White Paper on a Strategy for Europe on  COM (98) 605 „Sustainable Urban Nutrition, Overweight and Obesity related Development in the European Union”; health issues, COM (2007);  Communication from the Commission to  Council Regional (EC) No 722/97 of 22 the Council and Parliament „Cohesion Aprilie 1997 on „environmental measures policy and cities: the urban contribution to in developing countries in the context of growth and jobs in the regions”, COM sustainable development” ; Brussels, COM (2006);  Strategia Europa 2020.  EC, „The Urban Dimension in EU policies”, 2010.

11

Strategia Europa 2020 - document ce guvernează planificarea strategică la nivelul Uniunii Europene

Strategia Europa 2020 propune o viziune bazată pe trei piloni care este susţinută de 7 direcţii strategice:

Creşterea inteligentă, bazată pe cunoaştere şi inovare: 1. Inovare: "O Uniune a inovării"; 2. Educaţie: "Tineretul în mişcare"; 3. Societate digitală: "O agendă digitală pentru Europa".

Creşterea economică durabilă, promovarea unei Strategia Europa 2020 a apărut pe fondul unei crize economii mai eficiente din punctul de vedere al economico-financiare profunde și al intensificării resurselor, mai ecologice şi mai competitive: provocărilor pe termen lung (globalizarea, presiunea 4. Mediu, energie şi mobilitate: "Europa asupra utilizării resurselor, îmbătrânirea populației). resurselor eficientizate"; Scopul general al strategiei este acela de a ghida 5. Competitivitate: "O politică industrială economia Uniunii Europene (UE) pentru ieșirea din pentru era globalizării". criză. De asemenea, se dorește transformarea

Uniunii Europene într-o economie inteligentă, Creșterea economică favorabilă incluziunii, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin promovarea unei economii cu un grad înalt de niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, ocupare a forţei de muncă, care returnează coeziune productivitate și coeziune socială. economică, socială şi teritorială: 6. Ocuparea forţei de muncă şi competenţe: Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a "O agendă pentru noi competenţe şi noi economiei sociale de piață a Europei pentru secolul locuri de muncă"; al XXI-lea. Prioritățile Strategiei Europa 2020 sunt 7. Lupta împotriva sărăciei: "Platforma în număr de trei și se susțin reciproc, dorindu-se europeană de combatere a sărăciei". obținerea unor rezultate cât mai eficiente.

12

Motivaţia, importanţa şi metodologia  Pentru Comunitate și Societatea civilă - SDL reprezintă un document care de realizare a Strategiei de Dezvoltare furnizează informaţii cu privire la Locală a orașului Milișăuți 2015 - 2020 dezvoltarea unităţii administrativ- teritoriale; Tema de cercetare  Pentru mediul de afaceri - reprezintă un

instrument pragmatic, prin care investitorii Analiza de prefezabilitate privind promovarea își pot construi strategia de dezvoltare la proiectelor de dezvoltare durabilă pentru perioada nivelul arealului geografic utilizând 2015 - 2020 converge către viziunea de dezvoltare resursele de care dispune UAT; locală în contextul economic mai larg al comunităţii din Milișăuți prin elaborarea Strategiei de  Pentru APL - reprezintă un ghid de lucru Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul permanent, care conţine direcţiile de urmat; Suceava.  Pentru factorii de decizie locali - reprezintă Motivaţia studiului un îndrumător, care conţine acţiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea Prezentul document, constând în Strategia de obiectivelor strategice. Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul Suceava pentru perioada 2015 - 2020, reprezintă Importanţa studiului rezultatul demersului de analiză ale informaţiilor obiective obţinute și primite din surse oficiale Importanţa studiului pentru comunitatea de la (statisticile existente) și ale informaţiilor subiective nivelul unităţii administrativ-teritoriale rezidă în obţinute în urma anchetelor realizate la nivelul măsura în care dimensiunea practică a dezvoltării populaţiei și la nivelul mediului de afaceri, trecute strategice a fost transpusă în documentele prin filtrul catalizator al consultantului. programatice de la nivelul unităţii administrativ- teritoriale în general și în particular în Strategia de Necesitatea realizării acestui document rezidă din Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul faptul că este un instrument tehnic de utilitate Suceava pentru perioada 2015 - 2020. publică, o paletă largă de actori fiind interesată de existenţa, eficacitatea și beneficitatea acestuia. Acestea rezidă și în portofoliul de proiecte prioritare Aceasta poate fi utilizată în corespondență cu aferent, în concordanţă cu politicile europene şi mediul căruia se adresează, astfel: naţionale. 13

4. Stimularea cooperării inter-instituţionale în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2015 - 2020;

5. Identificarea unei viziuni de dezvoltare propice pentru dezvoltarea optimă a comunităţii din orașul Milișăuți, în funcţie de posibilele scenarii de dezvoltare cu probabilitate mare de realizare, consolidată pe valorificarea Obiectivele Strategiei de Dezvoltare resurselor și a potenţialului existent, a oportunităţilor pieţei, structurate perfect pe Locală patru piloni de dezvoltare, satisfăcând nevoile identificate și tinând cont de ameninţările ce ar 1. Coordonarea Strategiei de Dezvoltare Locală a putea avea impact asupra comunității. Orașului Milișăuți pentru perioada 2015 - 2020 cu documentele de planificare pentru perioada Metodologia cercetării 2015 - 2020, care urmează să fie finalizate la

nivel european, naţional, regional și județean; La nivel metodologic, în etapa de cercetare, pentru a

asigura validitatea datelor obţinute, am optat să Evaluarea impactului proiectelor de investiţie 2. utilizăm un design mixt de cercetare. În acest sens, realizate până în acest moment și propunerea am considerat oportun să urmărim principiile altor proiecte necesare ţinând cont de triangulaţiei (Bazeley, 2004). Am optat pentru potenţialul existent; utilizarea unei metodologii mixte, care cuprinde atât

metode calitative (în cazul nostru: sinteza, analiza 3. Atragerea resurselor financiare necesare de conţinut, comparaţia și interviul individual de implementării portofoliului de proiecte profunzime), cât și cantitative (anchete pe bază de identificate, atât din programe europene cu chestionar). finanţare nerambursabilă, cât şi din surse complementare (parteneriate public-private, Metodele şi tehnicile de cercetare utilizate pentru credite externe, resurse proprii etc.); elaborarea studiului au fost:

14

 recenzia lucrărilor (cărţi, monografii, studii, completarea surselor de informaţii cu cele provenite articole etc.) publicate în Europa şi România din interviuri și sondaj. pe temele planificării strategice, a caracterizării comunităţii, a judeţului, ș.a.m.d; În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a  consultarea documentelor programatice de la orașului Milișăuți pentru perioada 2015 - 2020 s-a nivelul Uniunii Europene, României, regiunii urmărit ca rezultatele analizelor să fie puse în Nord-Est, dar și a judeţului Suceava aferente evidenţă prin evaluarea comparativă a documentelor perioadei de programare curentă, dar și ale programatice, respectiv a celor de la nivel european, celor pregătitoare pentru următoarea naţional, regional și județean, cu cele de la nivel perioadă de programare; local, în vederea creării condiţiilor optime pentru  consultarea surselor de informaţie online; accesarea și implementarea proiectelor finanţate în  organizarea de interviuri cu reprezentanţi ai perioada 2015 - 2020. aparatului de specialitate al primarului;  organizarea de anchete la nivelul populaţiei, Beneficii obţinute în urma realizării al mediului de afaceri și la nivelul aparatului instituţiei primarului. Strategiei de Dezvoltare Locală

Primul pas în procesul cercetării l-a constituit Beneficii corelate la nivel macro identificarea celor mai relevante surse bibliografice.  Alinierea politicilor și programelor locale cu Am optat pentru o logică ierarhică a cercetării, o politicile naţionale și internaţionale, abordare de tip „up-to-bottom”, plecând de la inclusiv cu Strategia Europa 2020; sursele existente la nivel european, naţional, până  Corelarea SDL cu celelalte documente de la cele de la nivel regional, judeţean şi local. planificare strategică și urbanistică de la

nivel local, judeţean, regional, naţional și Pentru consultarea legislaţiei şi a documentelor european. programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat la sursele electronice, respectiv Beneficii corelate la nivel micro paginile web ale diferitelor instituţii (Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale şi  Pregătirea organizată și clară/ pragmatică a Turismului, Ministerul Administraţiei și Internelor, intervenţiilor locale pentru perioada de Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Consiliul timp 2015 - 2020; Judeţean Suceava, Agenţia pentru Protecţia Mediului  Accesarea de fonduri rambursabile și etc.). Deoarece disponibilitatea informaţiilor de la nerambursabile pe baza unui plan de nivel local este limitată, am optat pentru acţiune bine delimitat în timp. 15

16

PRIORITĂȚI ȘI SCENARII

DE DEZVOLTARE 1

Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea

ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni poate duce la o activitate

administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional

resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele

operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când

există o coordonare la nivel strategic.

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți vizează definirea reperelor strategice de

dezvoltare ale comunităţii cu accent deosebit pe măsuri ce necesită a fi abordate în

perioada 2015 - 2020. Principiile care au stat la baza elaborării strategiei de dezvoltare au

fost asigurarea unui parteneriat viabil, implicarea comunităţii locale, transparenţa,

obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Priorități de dezvoltare ale regiunii Nord-Est

În această Priorități de dezvoltare ale județului Suceava

secțiune: Priorități de dezvoltare ale orașului Milișăuți

17

Prioritățile de dezvoltare ale regiunii Nord- accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate, Est pentru perioada 2014 - 2020 includ: sprijinirea exporturilor și competitivității produselor locale la export, sprijinirea dezvoltării zonelor Prioritatea 1 - Îmbunătățirea capitalului uman prin urbane, sprijinirea dezvoltării zonelor rurale și aplicarea de măsuri orientate către creșterea sprijinirea valorificării potențialului turistic existent. ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale. Prioritatea 4 - Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și patrimoniului natural. Se dorește creșterea ocupării în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile, îmbunătățirea accesului și a Principalele obiective stabilite în vederea optimizării participării la educație și instruire de calitate, și protejării resurselor și patrimoniului natural sunt: creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate promovarea eficienței energetice, protejarea mediului și biodiversității prin realizarea de și promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și urbane aflate în declin. investiții specifice acquisului comunitar și valorificarea siturilor naturale. Prioritatea 2 - Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității, Viziunea de dezvoltare a județului Suceava conectivității și atractivității regiunii Nord-Est. pentru perioada 2014 - 2020

Obiectivele specifice pentru dezvoltarea În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a infrastructurii sunt: creșterea accesibilității, dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic conectivității și mobilității prin realizarea de existent, în scopul: investiții în infrastructura de transport și stimularea - asigurării echilibrului între sistemele socio- atractivității și economiei locale prin creșterea economice şi potenţialul natural; accesului la infrastructura TIC de calitate.

- existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru Prioritatea 3 - Sprijinirea unei economii competitive care există un număr suficient de locuri de muncă și a dezvoltării locale. bine plătite;

Se dorește sprijinirea inovării și competitivității - creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea mediului economic, promovarea rezultatelor sectoarelor economice existente, în vederea obținute, impulsionarea sectorului de cercetare- eliminării disparităților economice intra și inter- dezvoltare, în special a celei aplicate, îmbunătățirea regionale; 18

- diversificării economiei judeţului, prin valorificarea 3. Creşterea competitivităţii economice a județului eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului Suceava prin diversificarea economiei și promovarea natural, cultural-istoric și uman și poziționării turismului, în vederea creării de noi locuri de muncă, geografice în zonă de frontieră; cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației. - îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la 4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului utilităţi şi servicii publice calitativ superioare; uman, adaptarea calificărilor profesionale la

cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale. - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii Obiectivele specifice ale județului Suceava sunt: sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional. 1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, Obiectivul general al județului Suceava coordonată cu implementarea sistemelor adecvate constă în dezvoltarea durabilă a județului prin de management al capitalului natural şi de valorificarea potențialului existent, diversificarea și prevenire şi gestionare a riscurilor naturale. extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor. 2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin Obiectivele strategice ale județului Suceava promovarea unor practici de consum şi producţie cu orizontul de timp 2020 sunt: care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de noi locuri de muncă. 1. Valorificarea poziției strategice a județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin 3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra- educației formale și non-formale și a unui stil de şi inter-regionale (naţionale și europene), precum și viață sănătos. a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului. 4. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată 2. Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea patrimoniului natural şi antropic al judeţului accesului egal la servicii sociale și de sănătate de Suceava. calitate.

19

5. Creșterea contribuției economiei rurale la - reabilitarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea județului prin stimularea spiritului creşterea standardelor de viaţă şi îmbunătăţirea antreprenorial și valorificarea resurselor specifice mediului social şi educaţional, cu o atenţie spațiului rural. deosebită în a asigura durabilitate acestui proces. 6. Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava. Strategia de dezvoltare pune bazele pentru creşterea susţinută şi dezvoltarea economică, 7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul subliniază oportunităţile şi provocările unui oraș județului Suceava. european şi oferă linii directoare pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii 8. Creșterea gradului de acces și utilizare a noastre. tehnologiilor informației și comunicării la nivelul județului Suceava. Strategia de Dezvoltare Locală se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor. 9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi valorificarea moștenirii culturale și istorice existente integrează priorităţile economice, sociale şi de la nivelul județului Suceava. mediu ale comunităţii, fundamentată pe resursele locale şi ţine seama de interdependenţele între 10. Îmbunătățirea continuă a relațiilor provocările locale, naţionale şi globale. internaționale și dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți îşi propune să valorifice potenţialul, oportunităţile și Strategia de Dezvoltare Locală a orașului realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv Milișăuți va stabili axa principală viitoarei crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi dezvoltări a orașului, explicând principalele roluri şi competitiv, menit a atrage investiţii private direcţii, bazate pe propriile principii şi valori. importante din ţară şi străinătate.

Orașul Milișăuți se va moderniza până în anul 2020 Planificarea strategică reprezintă unul dintre prin: instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi - îmbunătățirea serviciilor publice; programele prognozate corespund aşteptărilor

- îmbunătățirea domeniului agricol; cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă. 20

Printre obiectivele propuse, se poate menţiona  Asigurarea unui standard de viață ridicat importanţa formării unei deprinderi în participarea pentru locuitorii orașului Milișăuți prin publică, stimularea capacităţii de adaptare a armonizarea cu standardele europene în cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea domeniul calităţii apei potabile, a tratării orașului Milișăuți într-un punct de referinţă pentru apelor menajare şi în gestionarea alte orașe, şi nu în ultimul rând, utilizarea eficientă deşeurilor; şi concentrată a tuturor resurselor locale, corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de  Modernizarea arterelor componente, finanţare publice şi private, interne şi inclusiv prin realizarea de trotuare pentru internaţionale. pietoni, zone verzi de protecţie (perdele de arbori); Misiunea Primăriei orașului Milișăuți este de a fi permanent în slujba nevoilor comunităţii locale  Extinderea rețelei de utilități de pe pentru a le rezolva într-o manieră legală, teritoriul orașului Milișăuți; transparentă, echitabilă, competentă şi eficientă, asigurând astfel prosperitatea locuitorilor orașului.  Creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al Priorități de dezvoltare ale orașului Milișăuți activităţilor de protecţie a mediului. în perioada 2015 - 2020: Prioritatea 2 - Crearea unui mediu economic Analiza factorilor interni și externi care influențează competitiv şi prosper: dezvoltarea locală au permis elaborarea direcțiilor strategice de intervenție pentru dezvoltarea orașului  Dezvoltarea economică a orașului Milișăuți; Milișăuți.  Valorificarea eficientă a resurselor locale; Prioritatea 1 - Dezvoltarea infrastructurii tehnico- edilitare şi protecţia mediului:  Crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private  Modernizarea și extinderea infrastructurii importante din ţară şi străinătate; rutiere prin dezvoltarea și reabilitarea rețelei stradale, amenjarea și sistematizarea  Creșterea numărului agenților economici intersecțiilor, precum și prin modernizarea locali și diversificarea activităților drumurilor din oraș; economice; 21

 Îmbunătățirea economică locală în activităţilor sportive şi de agrement la domeniul agriculturii; nivelul orașului și prin modernizarea infrastructurii;  Susținerea agenților economici locali, activi în domeniul agricol, a resursei umane, a  Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi comunității în general, prin servicii de petrecere a timpului liber prin organizarea informare, consultanță și instruire. în parteneriat public-privat de facilități sportive și de agrement. Prioritatea 3 - Creşterea nivelului calităţii vieţii: Prioritatea 5 - Dezvoltarea capacităţii  Crearea unui habitat care să asigure administrative: calitatea vieţii, a unui ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;  Îmbunătăţirea coeziunii dintre administrația publică locală şi administrația publică  Asigurarea unui mediu comunitar sănătos judeţeană şi alţi factori interesaţi prin pentru toate categoriile sociale; dezvoltarea capacităţii de planificare strategică și prin organizarea periodică de  Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional; consultări publice ale societăţii civile cu privire la proiectele de dezvoltare ale  Asigurarea accesului la educaţie a orașului; populaţiei aflate în situaţii de risc din oraș;  Crearea unui sistem modern și eficient de  Stimularea formării profesionale continue administrație publică; prin implementarea unor programe de consiliere, orientare şi reorientare a carierei  Fluidizarea comunicării administrației pentru tineri şi adulţi. publice locale cu administraţia publică judeţeană şi centrală; Prioritatea 4 - Dezvoltarea sectorului de agrement:  Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea  Îmbunătățirea managementului local în serviciilor publice prin elaborarea unor sectorul sport și agrement prin susţinerea strategii eficiente de planificare.

22

PRIVIRE DE ANSAMBLU

2

Istoricul orașului Milișăuți

Originile acestei localități se pierd undeva în secolul al XVI-lea, fără o atestare documentară expresă. Inițial au existat două localități distincte: Milișăuții de Jos și Milișăuții de Sus. Denumirea localității Milișăuți, potrivit unei opinii, provine de la cuvântul latin „miles” care înseamnă ostaș, iar potrivit altei opinii, această denumire se trage de la cuvântul „mel” care înseamnă var + terminația „-vți” , localitatea fiind așezată lângă o străveche varniță.

Localitatea Bădeuți

Denumirea așezării provine, potrivit unor istorici, de la cuvântul turcesc „bade-wa” - un fel de stofă, iar după alți istorici de la cuvântul „bade” + terminația „-vți” . În anul 1491, exista și un boier cu numele de Dumitru Badevici.

Istoric

Așezare geografică

În această Relief Resurse naturale secțiune: Climă

Aspecte pozitive ale orașului

23

În trecut, în localitatea Bădeuți exista o străveche Așezarea geografică curte domnească (Badevski dvor), fiind una dintre cele statornicite de către Bogdan Vodă. În Bădeuți se Orașul Milișăuți este situat în partea de nord a opreau voievozii Moldovei, drumețind spre Putna, în județului Suceava, la o distanță de 30 km de popasuri memorabile când semnau diferite municipiul reședință de județ și la 8 km de documente. municipiul Rădăuți. Localitatea se află la intersecția a două artere importante de circulație care leagă Localitatea Bădeuți avea pe vremea lui Alexandru municipiul Suceava de meleagurile minunatelor cel Bun o biserică pe care voievodul a dăruit-o mănăstiri bucovinene - Putna și Sucevița. Orașul se ulterior Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de găsește între următoarele coordonate geografice: Ștefan cel Mare. Biserica veche din Bădeuți a 4744 - 4749 latitudine nordică și 2556 - dispărut cu timpul, în locul ei fiind înălțată în anul 2603 latitudine estică. 1487, de către voievodul Ștefan cel Mare, o biserică măreață închinată Sfântului Precopie, în amintirea Județul Suceava luptei de la Rîmnic cu Basarab voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, ce a avut loc în data de 8 iulie 1481. Deși din această biserică nu mai există decât ruinele clopotniței, astăzi se mai sărbătorește Hramul Bisericii ortodoxe Milișăuți în ziua Sfântului Precopie - 8 iulie.

Localitatea Lunca este situată la marginea Milișăuțului, în lunca Sucevei, de aici provenind și numele localității. A apărut în anul 1885, când s-a stabilit în localitate un anume Ozarchevici Vasile. Teritoriul administrativ al orașului Milișăuți este Localitatea Gara a fost înființată de unii dintre delimitat de comunele învecinate de către râul muncitorii de la calea ferată Dornești - Ițcani Suceviţa - spre nord, râul Suceava şi Dealul Varniţei (Suceava), construită în perioada 1870 - 1874. În spre nord-est, Dealul Horaiţ la est, râul Solca la sud prezent, localitatea Gara s-a dezvoltat de-a lungul și Dealul Burlei la vest. Localitățile componente ale drumului național DN 2H, precum și pe locul numit orașului sunt: Milișăuți și Bădeuți - localități urbane Lunca Mihalcea - pe malul stâng al râului Suceava. și Gara și Lunca - localități rurale.

24

Vecinii orașului Milișăuți sunt:  la nord: municipiul Rădăuți;  la nord-est: comuna Satu-Mare;  la est: comuna Grănicești;  la sud: comuna Cajvana;  la sud-vest: comuna Iaslovăț;  la vest: comuna Burla;

 la nord-vest: comuna Volovăț.

Orașul Milișăuți se încadrează în valorile normale în Poziția geografică a orașului asigură o bună legătură ceea ce privește incidența zonei la inundații, de transport pe drumurile naționale DN 2H Rădăuți - alunecări de teren și situații de risc. Suceava și DN 2K Milișăuți - Solca. De asemenea, pe teritoriul orașului, în satul Gara, se află stația CFR Resurse naturale Gara - Milișăuți, situată pe linia de cale ferată

Suceava - Dornești. Orașul Milișăuți este drenat de numeroase pâraie,

care în multe locuri au fost captate de populație pentru amenajarea de iazuri folosite în scopuri gospodărești. De asemenea, râurile Suceava și Sucevița prezintă importante resurse de agregate minerale. Solurile fertile și condițiile pedo-climatice asigură producții bune de cartofi, cereale și legume.

Pe teritoriul orașului nu există arii naturale protejate.

Relieful Climă

Relieful orașului Milișăuți este alcătuit din dealuri Clima orașului Milișăuți este temperat-continentală separate de văi largi, traversate de ape curgătoare, specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală cele mai importante fiind râurile Suceava și se situează între 6 și 8 C. În localitate se remarcă Sucevița, precum și din șesuri aluvionare. Cea mai prezența brumei timpurii de toamnă, precum și înaltă cotă de pe teritoriul orașului este de 488 prezența ceții în perioada iernii, pe valea râului metri, iar cea mai joasă este 317 metri. Suceava. 25

Aspecte pozitive ale orașului Milișăuți Aspecte pozitive ale orașului Milișăuți enumerate de populație 26.8% Conform studiului realizat asupra opiniei populației orașului Milișăuți, în martie 2015, infrastructura 15.9% rutieră este considerată principalul aspect pozitiv al Majoritatea localnicilor apreciază infrastructura rutieră, calitatea oamenilor, orașului (26.8%). infrastructura comunitară, dar și liniștea zonei 13.4% Cu toate acestea, se dorește dezvoltarea infrastructurii prin modernizarea drumurilor locale. 13.4% Această investiție va genera o serie de efecte pe termen lung, cum ar fi reducerea discrepanței între Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen zonele rurale și urbane, crearea de noi locuri de Consulting Group în martie 2015 muncă, creșterea capacității APL de a identifica și implementa soluții pentru rezolvarea problemelor Rezultatele obținute în urma studiului realizat de legate de dezvoltarea economică, precum și Anderssen scot în evidență faptul că populația creșterea gradului de confort și civilizație. orașului Milișăuți caracterizează zona ca fiind una cu

un potențial comercial ridicat (3.7%). Participanții De asemenea, 15.9% dintre localnici apreciază la studiu consideră că în teritoriu există un număr calitatea oamenilor ca fiind un punct forte pentru ridicat de magazine. teritoriu.

Alte aspecte pozitive specificate de populația Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, o orașului Milișăuți sunt: pondere de 13.4% apreciază infrastructura  gradul redus de poluare al zonei; comunitară din oraș, considerând că școlile,  frumusețea zonei; grădinițele, sala de sport și dispensarul reprezintă  calitatea apei potabile; principale aspecte pozitive ale orașului.  parcul; 13.4% dintre localnici susțin că un aspect pozitiv al  băncile. orașului Milișăuți îl reprezintă liniștea zonei. Amplasarea geografică reprezintă un alt aspect De asemenea, 2.4% dintre localnici apreciază pozitiv enumerat de localnicii orașului Milișăuți. calitățile Primarului, considerându-l un atu pentru Ponderea acestora reprezintă 11.0% din total. comunitate.

26

AGRICULTURĂ

3 Agricultura reprezintă un sector de primă importanță în România, atât prin contribuția pe care o are în economia națională, cât și prin rolul său social vital. Cu o contribuție considerabilă la valoarea adăugată brută națională, sectorul agricol a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia României.

Ponderea agriculturii României în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de patru ori în ultimele două decenii, ajungând în anul 2014 la cel mai mic nivel istoric (4.4%), potrivit Eurostat. În urmă cu două decenii, sectorul agricol reprezenta 18.0% din Produsul Intern Brut. Parcursul ponderii agriculturii în PIB în ultimii 20 de ani reprezintă un indicator relevant pentru parcursul economic al României în această perioadă. Contribuția agriculturii în PIB a coborât pentru prima dată sub 10.0% în anul 2005, moment ce coincide cu o perioadă de creștere accelerată pe care economia a avut-o înainte de aderarea la Uniunea Europeană. În ultimii 8 ani, contribuția agriculturii în PIB a avut o medie de 5.3%, cu maxime de 6.4% în anul 2011 și minime de sub 5.0% în anii 2007, 2012 și 2014.

Suprafața fondului funciar (suprafață agricolă și neagricol ă)

În această Zootehnie (efective de animale în crescătorii și în

secțiune: gospodăriile populației)

Exploatații agricole și zootehnice

27

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul În anul 2014, cea mai mare parte din suprafața 2013, agricultura României a avut o contribuție neagricolă de pe raza orașului Milișăuți este semnificativă la creșterea economică (de 3.5%). ocupată de terenuri degradate și neproductive - Suprafața cultivată a crescut în anul 2013 pentru 53.7%, următoarea pondere înregistrându-se pentru majoritatea culturilor, obținându-se producții mai suprafața ocupată de construcții - 19.6%. mari, însă rezultatele sunt încă departe de cele înregistrate în statele din Vestul Europei. Conform Suprafețele ocupate cu ape și bălți reprezintă datelor comunicate de INS, România ocupă încă 13.3% din totalul suprafeței neagricole din orașul ultimele locuri din Europa atunci când vine vorba de Milișăuți. La nivelul județului Suceava, acestea producția la hectar. înregistrează o pondere mult mai redusă, 2.4% din totalul suprafeței neagricole județene. Suprafața fondului funciar din orașul Milișăuți Pădurile și alte vegetații forestiere reprezintă 8.3% din totalul suprafeței neagricole de pe teritoriul La nivelul anului 2014, suprafața fondului funciar orașului. La nivel județean, aceste suprafețe din orașul Milișăuți este de 3.381 ha, dintre care reprezintă cea mai ridicată pondere din totalul 2.778 ha reprezintă suprafața agricolă, iar 603 ha suprafeței neagricole (89.4%). suprafața neagricolă. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă că Cea mai scăzută pondere revine căilor de suprafața arabilă reprezintă cea mai ridicată comunicații și căilor ferate. Acestea reprezintă doar pondere din totalul suprafeței agricole (91.2%). 5.1% din totalul suprafeței neagricole a orașului Următoarea pondere se înregistrează în rândul Milișăuți și 0.4% din totalul căilor de comunicații și suprafețelor ocupate cu pășuni (8.1%). Fânețele căilor ferate de la nivelul județului Suceava (8.293 reprezintă 0.7% din totalul suprafeței agricole. hectare).

Suprafața fondului funciar din orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 (ha) Suprafața agricolă (ha) (%) Suprafața neagricolă (ha) (%) Arabilă 2533 91.2% Terenuri degradate și neproductive 324 53.7% Pășuni 225 8.1% Construcții 118 19.6% Fânețe 20 0.7% Ape și bălți 80 13.3% Livezi și pepiniere pomicole -- -- Păduri și altă vegetație forestieră 50 8.3% Vii și pepiniere viticole -- -- Căi de comunicații și căi ferate 31 5.1% Total 2778 100.0% Total 603 100.0%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 28

Zootehnia orașului Milișăuți Efectivele de animale reprezintă totalitatea animalelor domestice crescute pentru producție, Zootehnia este un sector important al agriculturii, reproducție și tracțiune. Potrivit datelor furnizate de locuitorii judeţului Suceava având o bogată tradiţie Primăria orașului Milișăuți, din totalul efectivelor de în creşterea animalelor. Astfel, la nivelul anului animale, cea mai ridicată valoare se înregistrează 2010, în județ s-au înregistrat 171.280 bovine, în rândul păsărilor (14.900 capete). În această 235.260 ovine, 13.300 caprine, 71.450 porcine și categorie se includ toate categoriile de păsări 29.310 cabaline. În ceea ce privește numărul existente în crescătoriile orașului Milișăuți, respectiv păsărilor existente în județul Suceava, se în cadrul gospodăriilor populației, cum ar fi: găini, evidențiază o scădere drastică în anul 2010 curci, rațe, gâște etc. comparativ cu anul 2008, de la 1.280 păsări la 680 păsări. Următoarea valoare se înregistrează în rândul ovinelor - 4.476 capete. La nivelul aceluiași an, zootehnia județului mai cuprindea și 12.250 iepuri, respectiv 13.800 familii de albine, aceste două categorii fiind dezvoltate doar în sectorul privat al județului. Chiar dacă după anul 1989, datorită desființării multor unități de stat, sectorul zootehnic din județul Suceava nu s-a menținut la standardele inițiale, treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, cu preponderență în zona privată.

Efective de animale pe specii din orașul Milișăuți Efectivele de bovine înregistrează valoarea de 1.121 Efective de animale Număr capete, iar cele de porcine 2.583 capete. Păsări 14900 Ovine 4476 Datele furnizate de Primăria orașului Milișăuți Porcine 2583 Bovine 1121 evidențiază faptul că familiile de albine (141 familii) Cabaline 297 și alte animale și păsări (113 capete) înregistrează Familii de albine 141 cele mai scăzute valori din totalul efectivelor de Alte animale și păsări 113 animale existente în oraș. De asemenea, se poate Sursa datelor: Primăria orașului Milișăuți, observa că zootehnia orașului Milișăuți nu cuprinde prelucrări Anderssen iepuri. 29

Exploatații agricole și zootehnice de pe zonale sau regionale și prin folosirea puterii raza orașului Milișăuți colective în scopul creșterii prosperității membrilor și a comunității din care fac parte.

Exploataţiile agricole sunt forme complexe de La Recensământul General Agricol din anul 2010 organizare a proprietăţii, prin care se pun în valoare s-au înregistrat 3.856.000 de exploatații agricole, pământul, animalele şi celelalte mijloace de din care 99.2% sunt exploatații agricole fără producţie, interconectate într-un sistem unitar, în personalitate juridică și 0.8% sunt exploatații vederea executării de lucrări, prestării de servicii şi agricole cu personalitate juridică. obţinerii eficiente de produse agricole. Acestea pot fi formate din una sau mai multe proprietăţi de terenuri, animale şi mijloace necesare procesului de producţie agricolă.

Producătorii agricoli care deţin sau administrează exploataţii agricole pot beneficia de sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii pe produs, în scopul îmbunătăţirii eficienţei economice, creşterii producţiei şi indicilor de calitate ai produselor Datele furnizate de Primăria orașului Milișăuți agricole. evidențiază că la nivel local există 1.651

exploatații agricole, dintre care 1.648 nu au La nivelul anului 2012, România avea cele mai personalitate juridică (Persoane Fizice Autorizate, multe exploatații agricole din Uniunea Europeană, Întreprinderi Individuale și Întreprinderi Familiale). dar una dintre cele mai mici suprafețe pe Dintre acestea, aproximativ 1.000 exploatații dețin exploatație, cu o medie de 3.5 hectare. și animale. De asemenea, în oraș există și

exploatații agricole care au personalitate juridică, În ceea ce privește dinamica asociațiilor acestea fiind în număr de 3. Acestea sunt agricultorilor din țara noastră, datele statistice au înregistrate ca și regii autonome, societăți/asociații evidențiat că numărul acestora a crescut agricole, unități cooperatiste sau alte tipuri. considerabil în ultimii 10 ani, alături de numărul membrilor și salariaților din aceste organizații. În ceea ce privește exploatațiile zootehnice, datele Constituirea producătorilor agricoli în forme furnizate de Primărie arată că la nivelul orașului asociative deschide noi oportunități de dezvoltare Milișăuți există o astfel de exploatație cu economică prin atragerea unor avantaje locale, personalitate juridică. 30

DEMOGRAFIE 4 4

Demografia studiază fenomene și procese cu privire la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe de vârstă. Aceastea se studiază cu ajutorul metodelor cantitative.

Situația demografică a României în ultimii ani arată o scădere a populației ca urmare a sporului natural negativ. În țara noastră, principalul grup etnic îl formează românii, aceștia reprezentând 88.9% din totalul populației, conform recensământului realizat în anul 2011. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6.5% din populație.

În ceea ce privește religia, cea mai mare parte a populației României se declară de religie ortodoxă. De asemenea, importante comunități religioase ce aparțin altor religii decât ortodoxia sunt reprezentate de romano-catolici, protestanți, penticostali și greco-catolici. Astfel, populația creștină din România reprezintă 99.3% din totalul populației țării.

Evoluția populației Distribuția populației pe localități componente În această Distribuția populației pe sexe

Densitatea populației secțiune: Structura populației după religie

Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației după etnie

31

Evoluția populației din orașul Milișăuți În ceea ce privește distribuția populației din oraș pe sexe, se observă că populația de sex feminin este Populația județului Suceava reprezintă 19.0% din mai numeroasă comparativ cu cea de sex masculin. populaţia regiunii Nord-Est. Aceasta prezintă un Comparativ cu anul 2008, în anul 2014 populația trend ascendent în perioada 2008 - 2014, în anul masculină din Milișăuți a înregistrat o creștere cu 2014 populația județului Suceava fiind cu 1.0% mai 1.3%, iar cea feminină cu 1.8%. mare comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Ritmul de creștere al populației și evoluția numerică a acesteia depind de anumiți factori care fac referire Din totalul județelor care fac parte din regiunea la efectivul populației, răspândirea geografică, Nord-Est, județul Suceava se situează pe poziția a dinamica populației (naturală, teritorială, socio- treia în anul 2014 din punct de vedere al populației, culturală, politică), precum și la structura primele poziții fiind ocupate de județele Iași și geodemografică. Ritmul de creştere determină Bacău. densitatea populaţiei, care la rândul său, influenţează dezvoltarea economică a unei societăţi, În anul 2014, populația orașului Milișăuți înregistra dar pretinde, în acelaşi timp, asigurarea mijloacelor o valoare de 5.410 locuitori, reprezentând 0.8% din de subzistenţă, de culturalizare, sanitare, igienice, totalul populației județului Suceava, respectiv de locuire etc. 0.1% din totalul populației de la nivelul regiunii Nord-Est. Evoluţia populaţiei determină şi structura multiformă a acesteia: structura numărului, adică Evoluția populației din orașul Milișăuți prezintă un efectivul populaţiei, element fundamental pentru trend ascendent în perioada 2008 - 2014, potrivit dezvoltarea unei societăţi; structura pe sexe şi datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. structura pe vârste, elemente importante pentru Astfel, raportat la anul 2008, populația orașului planificarea şi dezvoltarea economică în funcţie de Milișăuți a înregistrat o creștere cu 1.6% în anul capacitatea forţei de muncă, de trebuinţele 2014. populaţiei, care diferă în funcție de sex şi vârstă.

Evoluția populației din orașul Milișăuți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Bărbați 2600 2611 2620 2612 2634 2627 2635 Femei 2727 2735 2746 2773 2755 2774 2775 Total 5327 5346 5366 5385 5389 5401 5410

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 32

Distribuția populației din județul Suceava Repartiţia populaţiei judeţului Suceava pe medii de pe medii de proveniență rezidenţă nu a înregistrat modificări structurale semnificative în anul 2014 comparativ cu anul 2008, Conform datelor furnizate de Institutul Național de populaţia din mediul urban a înregistrat o scădere Statistică, populația județului Suceava în anul 2014 cu 0.5%, iar cea din mediul rural a înregistrat o era de 741.314 locuitori, din care 417.275 persoane creștere cu 2.2%. aparțin mediului rural și 324.039 persoane aparțin mediului urban. Distribuția populației din orașul Milișăuți pe localități componente Se poate observa că, în anul 2014, ponderea persoanelor din județul Suceava care locuiesc în Potrivit datelor furnizate de Primărie, orașul Milișăuți mediul rural (56.3%) este superioară celei are în componență două localități urbane (Milișăuți și înregistrate pentru mediul urban (43.7%). Bădeuți) și două localități rurale (Gara și Lunca).

La nivelul anului 2014, populația orașului Milișăuți Rezultatele Recensământului Populației din anul reprezintă 1.7% din totalul populației urbane a 2011 evidențiază faptul că localitatea Milișăuți are județului Suceava și 0.3% din totalul populației cea mai numeroasă populație din orașul Milișăuți - urbane a regiunii Nord-Est. 2.959 persoane. Populația acestei localități urbane reprezintă peste jumătate din totalul populației orașului (59.1%).

Mediul rural Pe locul doi se situează localitatea urbană Bădeuți. 56.3% La nivelul anului 2011, populația înregistrată în această localitate era de 1.448 persoane, reprezentând 28.9% din totalul populației orașului.

O pondere de 8.8% din totalul populației orașului se înregistrează în localitatea Gara. În anul 2011, în acestă localitate existau 439 persoane.

Cea mai mică pondere se înregistrează pentru localitatea Lunca (3.2%), populația fiind de 159 Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen persoane, potrivit RPL 2011. 33

Distribuția populației pe sexe populației de sex feminin de la nivelul regiunii Nord-Est.

Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, ponderea anului 2014, populaţia stabilă a României este de femeilor (51.3%) este mai ridicată decât cea a 22.346.178 locuitori, din care 10.906.651 bărbaţi bărbaților (48.7%) potrivit datelor furnizate de INS. (48.8%) şi 11.439.527 femei (51.2%). Se poate evidenția faptul că diferența dintre femei Structura populaţiei pe sexe evidențiază faptul că și bărbați ca număr nu este semnificativă. populaţia feminină continuă să fie predominantă. Conform datelor oficiale, populaţia de sex feminin Distribuția populației orașului Milișăuți pe sexe se concentrează în mediul urban într-o proporţie mai mare (57.6% din totalul populaţiei feminine) decât în mediul rural.

În anul 2014, la nivelul județului Suceava, ponderea 48.7% 51.3% femeilor (50.4%) este mai mare cu 0.8% față de cea a bărbaților (49.6%). Cu toate acestea, din punct de vedere statistic, nu există diferențe semnificative între cele două sexe. Diferența dintre bărbați și Populația de sex masculin din orașul Milișăuți femei nu este semnificativă

înregistra o valoare de 2.635 locuitori în anul 2014. Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Ponderea bărbaților din orașul Milișăuți reprezintă 0.7% din totalul populației de sex masculin de la Conform rezultatelor obținute în urma studiului nivelul județului Suceava, respectiv 0.1% din totalul realizat asupra populației din oraș, cele mai multe populației de sex masculin de la nivelul regiunii persoane de sex masculin locuiesc în localitatea Nord-Est. Milișăuți (31.3%).

În același an, populația de sex feminin înregistra o În ceea ce privește populația de sex feminin, aceasta valoare de 2.775 locuitori. Așadar, potrivit calculelor se concentrează într-o proporție mai ridicată în statistice, femeile din Milișăuți reprezintă tot o localitățile Milișăuți (25.9%) și Bădeuți (15.6%). În pondere de 0.7% din totalul populației de sex localitățile Gara și Lunca au fost înregistrate ponderi feminin de la nivel județean și 0.1% din totalul mai reduse ale femeilor. 34

Densitatea populației La nivelul județului Suceava, în anul 2014, densitatea populației (87 pers/kmp) este mai Densitatea populației reprezintă numărul de scăzută față de cea înregistrată în orașul Milișăuți, persoane pe unitatea de suprafață, măsurându-se în față de densitatea înregistrată la nivel regional (106 general în persoane pe kilometru pătrat, pers/kmp), respectiv național (94 pers/kmp). obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la suprafața în kilometri pătrați. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, județul Suceava se situează Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de pe poziția 18 la nivel național, respectiv pe ultima Statistică, densitatea populației României în anul poziție la nivelul regiunii Nord-Est din punct de 2014 înregistra o valoare de 94 pers/kmp, fiind vedere al densității populației. La nivel regional, superioară valorii înregistrate în anul 2013 (89 cele mai ridicate valori ale densității sunt pers/kmp). înregistrate în județele Iași (163 pers/kmp) și Bacău (113 pers/kmp), fiind urmate de județul Neamț (99 Cu o populație de 3.899.889 locuitori, regiunea pers/kmp), județul Botoșani (93 pers/kmp) și județul Nord-Est prezintă o densitate a populației de 106 Vaslui (89 pers/kmp). pers/kmp, fiind superioară celei naționale. Populația de la nivelul regiunii Nord-Est este de În anul 2014, județul Suceava avea o suprafață de 3.899.889 locuitori și reprezintă 17.5% din totalul 8553.5 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 3.6% din numărului de locuitori din România. suprafața țării. Suprafața regiunii este de 36849.83 kilometri Densitatea orașului Milișăuți a înregistrat valoarea pătrați și reprezintă 15.5% din suprafaţa țării. de 160 pers/kmp în anul 2014, fiind mult mai Judeţul din regiunea Nord-Est cu cea mai mare ridicată față de densitatea județeană, regională și suprafaţă este judeţul Suceava, acesta fiind urmat națională. de județele Bacău, Neamț, Iași, Vaslui și Botoșani.

Densitatea populației la nivelul anului 2014 Densitatea populației Nr. persoane Suprafața/kmp pers/kmp România 22346178 238390.71 94 Regiunea Nord-Est 3899889 36849.83 106 Județul Suceava 741314 8553.5 87 Orașul Milișăuți 5410 33.81 160

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 35

Structura populației după religie religie romano-catolică, 0.6% de religie creștină după Evanghelie, 0.6% de religie adventistă de ziua În România, conform datelor înregistrate la a șaptea, 0.5% de religie baptistă, iar 0.5% de religie Recensământul Populației din anul 2011, există creștină după rit vechi. Diferența până la 100.0% 81.0% populație ortodoxă. Următoarea pondere se este reprezentată de persoanele care au declarat înregistrează în rândul populației de religie alte religii. romano-catolică (4.3%). Structura populației după religie evidențiază faptul

Potrivit datelor de la Recensământul Populației din că, în orașul Milișăuți, la nivelul anului 2011, o anul 2011, din punct de vedere confesional, la pondere de 84.5% din totalul populației este nivelul regiunii Nord-Est predomină populația de reprezentată de ortodocși, 7.0% de adventiști de religie ortodoxă, aspect strâns legat de structura ziua a șaptea, 6.4% de penticostali, 0.1% de etnică. Populația de religie romano-catolică, romano-catolici, iar 0.1% de martorii lui Iehova. penticostală, adventistă sau de alte religii deține o Ponderi foarte reduse sunt înregistrate în rândul pondere mai scăzută. localnicilor care au declarat că aparțin religiei baptiste, creștine după Evanghelie, mozaice sau unei Structura populației după religie - Milișăuți alte religii.

De asemenea, în orașul Milișăuți există localnici care au declarat că nu aparțin nici unei religii sau nu Religie ortodoxă și-au declarat apartenența religioasă. 84.5%

Structura populației pe grupe de vârstă

Potrivit datelor înregistrate la Recensământul Populației realizat în anul 2011, în România, copiii (0 - 14 ani) deţin o pondere de 15.9% din totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă 12.3%, persoanele mature (25 - 64 ani) formează majoritatea (55.7%), iar persoanele în Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16.1% din total. La nivelul județului Suceava, structura confesională Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o arată că 84.0% din populație este de religie pondere de 1.3% în totalul populaţiei. Comparativ ortodoxă, 7.5% de religie penticostală, 1.1% de cu anul 2002, distribuţia populaţiei stabile pe grupe 36

de vârstă arată clar fenomenul de îmbătrânire al copii) este superior numărului de copii de sex populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 10 - 14 ani, 15 - masculin (128 copii). 19 ani şi 20 - 24 ani s-au redus ca pondere în totalul populaţiei stabile, ca urmare a scăderii continue a În orașul Milișăuți, indicele de îmbătrânire numărului de naşteri după anul 2002. demografică este de 0.9, ceea ce arată faptul că populația nu este îmbătrânită. Acest indicator În anul 2014, la nivelul județului Suceava, 18.2% reprezintă capacitatea sau incapacitatea unei dintre locuitori aveau vârsta cuprinsă în intervalul comunități de a se regenera demografic. Față de 0 - 14 ani, 68.1% dintre locuitori aveau vârsta media națională care pentru acest indice este de 1, cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani şi 13.7% dintre în orașul Milișăuți se înregistrează o valoare mai locuitori aveau vârsta de 65 ani și peste, potrivit scăzută. datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. La nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți, există Piramida vârstelor a orașului Milișăuți indică o 17.4% tineri cu vârsta până în 14 ani (valoare supramortalitate a persoanelor de sex feminin, inferioară față de cea înregistrată la nivel județean), astfel încât există mai multe femei cu vârste 66.4% adulți cu vârsta între 15 și 64 ani (valoare înaintate comparativ cu bărbații. În ceea ce privește inferioară față de cea înregistrată la nivel județean) copiii cu vârsta cuprinsă între 0 - 4 ani, se poate și 16.2% vârstnici de 65 ani și peste (valoare observa că numărul copiilor de sex feminin (150 superioară față de cea înregistrată la nivel județean).

Piramida vârstelor din orașul Milișăuți - anul 2014

Supramortalitate feminină

Indicele de îmbătrânire demografică scăzut

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 37

Structura populației după etnie Potrivit obiectivului strategic pentru comunicare interculturală și voluntariat, în județul Suceava, vor Deși aproximativ 90.0% dintre cetățenii din fi îmbunătățite relațiile dintre comunitățile etnice și România se declară de origine română, țara noastră va crește gradul de responsabilizare și implicare a are o îndelungată istorie în ceea ce privește tinerilor din județ în activități de voluntariat ce conviețuirea multietnică și multiculturală, fiind promovează principiul interculturalității. recunoscute, în mod oficial, 20 de minorități etnice. Această diversitate etnică și culturală reprezintă o Structura populației orașului Milișăuți după etnie resursă esențială în dezvoltarea socială și economică a zonelor României, contribuind la prevenirea conflictelor, creșterea coeziunii sociale și a solidarității între oameni, valorificarea principalei resurse a fiecărei zone, precum și la interconectarea Români din punct de vedere politic, economic și cultural la nivel regional și internațional. 97.2%

Din punct de vedere etnic, populația regiunii Nord- Est prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, din totalul populației, 92.1% reprezintă Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen ponderea românilor, 1.7% ponderea rromilor, 0.2% ponderea ucrainienilor, 0.2% ponderea rușilor- lipoveni, 0.1% ponderea maghiarilor, iar 0.1% La nivelul orașului Milișăuți, potrivit datelor ponderea polonezilor. Diferența este reprezentată înregistrate la Recensământul Populației din anul de populația de altă etnie. 2011, există o pondere de 97.2% reprezentată de populația de etnie română. Potrivit Recensământului Populației realizat în anul 2011, populația județului Suceava este alcătuită din De asemenea, în oraș se găsesc și 1.1% ucrainieni, 92.7% români, 1.9% rromi, 0.9% ucrainieni (inclusiv 0.1% rromi și 0.1% populație de altă etnie. huțuli), 0.3% polonezi, 0.3% ruși lipoveni și 0.1% germani. De asemenea, 0.1% din populația județului Ponderi reduse sunt înregistrate în rândul Suceava este de altă etnie și 3.7% este de etnie localnicilor care au declarat că sunt germani, evrei, necunoscută. cehi, polonezi sau nu și-au declarat etnia.

38

MIȘCARE NATURALĂ 5 5 Mișcarea naturală a populației este un fenomen biologic-social aflat sub influența unor evenimente demografice pure (nașterea și decesul). Aceasta exprimă procesul de reînnoire al unei populații de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. În majoritatea țărilor lumii, natalitatea continuă sistematic tendința de scădere, apropiindu-se de nivelul mortalității.

Intrarea României în procesul de tranziție demografică (caracterizat prin niveluri scăzute ale natalității și mortalității) a avut loc mai târziu comparativ cu țările nordice și occidentale. Decalajul de aproape un secol se datorează dezvoltării întârziate din punct de vedere economic, social și politic. Schimbările sociale și economice au influențat puternic populația și structura populației, precum și evoluția natalității și a mortalității. Natalitatea a avut în România, în ultimele șase decenii, mișcări care prin amplitudinea lor îi conferă o anume specificitate în raport cu celelalte țări europene. Începând cu anul 1956, natalitatea a înregistrat o tendință de scădere rapidă, influențată atât de liberalizarea avorturilor, cât și de cauze de ordin social, economic și educațional cum ar fi: accesul larg la învăţământ și mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare.

Sporul natural Rata mortalității infantile

Rata de natalitate

În această Rata de mortalitate

secțiune: Rata de nupțialitate Rata de divorțialitate Raportul de masculinitate

Raportul de dependență demografică

39

Analiza natalității pe medii de rezidență pune în serviciilor și produselor, riscul șomajului, creșterea evidență faptul că în ultimii ani rata natalității a fost dobânzilor la creditele bancare, îi face pe locuitorii mai ridicată în mediul rural comparativ cu mediul din orașul Milișăuți să ia decizia de a amâna urban. Decalajul dintre nivelul natalităţii celor două nașterea unui copil pentru vremuri mai bune din medii de rezidenţă are la bază diferenţele de punct de vedere financiar. Astfel, în anul 2014, structură pe vârste a populaţiei şi de pondere a numărul născuților vii din orașul Milișăuți a populaţiei feminine de vârstă fertilă dintre urban şi înregistrat o valoare mai mică față de anul 2008, rural, nivelul de instruire, tradiţia, activitatea când s-au înregistrat 61 născuți vii. În această femeilor în gospodărie sau în afara gospodăriei, cât perioadă numărul născuților vii din Milișăuți a şi nivelul migraţiei interne din cele două medii. În scăzut cu 31.1%. mediul urban, un număr destul de mare de cupluri familiale se limitează la un singur copil. Se poate observa că sporul natural negativ s-a menținut pe toată perioada analizată, excepție făcând anul 2008 când numărul născuților vii a fost Evoluția sporului natural din orașul superior numărului decedaților. Milișăuți Numărul decedaţilor din orașul Milișăuți, în anul Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul anului 2014, a fost de 63, valoare cu 10.5% mai ridicată 2014, în orașul Milișăuți s-au născut 42 persoane și comparativ cu anul 2008. Cel mai mare număr al au decedat 63, înregistrându-se un spor natural decedaților din orașul Milișăuți s-a înregistrat la negativ. Spectrul crizei, care a venit cu scumpiri ale nivelul anului 2012 (70 decedați).

Evoluția sporului natural din orașul Milișăuți 80 Spor natural pozitiv 70 decedați 60

40 39 născuți vii 20 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Născuți vii Decedați Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 40

Numărul născuților vii cu reședința în de Statistică, numărul născuților vii din județul străinătate din orașul Milișăuți Suceava cu reședința în străinătate din anul 2014 era de 1.694, iar în anul 2012 de 180. La nivelul Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de anului 2012, ponderea născuților vii din județul Statistică, în România, în anul 2014, s-au înregistrat Suceava cu reședința în străinătate reprezenta 183.785 de născuți vii cu reședința obișnuită în 20.7% din total, iar în anul 2014 ponderea acestora România, 54.4% dintre aceștia fiind din zona urbană. a fost de 2.5%. La nivel național, numărul născuților vii cu reședința obișnuită în România a înregistrat o creștere în anul Conform datelor furnizate de Institutul Național 2014 cu 1.7% comparativ cu anul 2012. de Statistică, la nivelul orașului Milișăuți, doar în anul 2012 s-au înregistrat născuți vii cu În județul Suceava, numărul născuților vii înregistra reședința în străinătate (13 persoane). În acest an, ponderea născuților vii cu reședința în o valoare de 8.189 în anul 2012, 79.3% dintre aceștia având reședința obișnuită în România. În străinătate reprezenta 30.2% din totalul anul 2014, ponderea născuților vii cu reședința născuților vii din orașul Milișăuți. obișnuită în România din județ reprezentă 97.5% din Numărul născuților vii din orașul Milișăuți total. Se poate observa că ponderea acestora a Cu reședința în Cu reședința în Anul crescut cu 18.2% comparativ cu anul 2012, chiar România străinătate dacă populația județului a înregistrat o scădere cu 2012 30 13 11.2%. 2014 42 --

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

La nivelul anului 2013, Institutul Național de Statistică nu a înregistrat date în ceea ce privește numărul născuților vii din oraș în funcție de reședință, necunoscându-se numărul născuților vii cu reședința în străinătate.

Potrivit Institutului Național de Statistică, la În ceea ce privește numărul născuților vii din județul nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți, nu s-a Suceava cu reședința în străinătate, se constată că în înregistrat nici un născut viu cu reședința în anul 2014 s-a înregistrat o scădere comparativ cu străinătate. Astfel, toți cei 42 de născuți vii au anul 2012 (de 9.4 ori). Potrivit Institutului Național avut reședința obișnuită în România. 41

Numărul persoanelor decedate cu reședința Datele furnizate de Institutul Național de Statistică în străinătate din orașul Milișăuți arată că la nivelul orașului Milișăuți, în anul 2012, majoritatea persoanelor decedate au avut reședința În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu obișnuită în România, aceeași situație întâlnindu-se reședința în străinătate, la nivel național acesta a și la nivelul anului 2014. În acești 2 ani, s-au înregistrat o scădere în perioada 2012 - 2014 (de înregistrat câte 2 persoane decedate cu reședința în aproximativ 4 ori). Dacă la nivelul anului 2012 străinătate. existau 1.823 persoane decedate cu reședința în străinătate, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la Numărul pers. decedate din orașul Milișăuți Cu reședința în Cu reședința în 487, potrivit datelor comunicate de Institutul Anul România străinătate Național de Statistică. 2012 68 2 2014 61 2 La nivelul regiunii Nord-Est, în anul 2014, numărul Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen persoanelor decedate cu reședința în străinătate era de 106, fiind cu 72.2% mai scăzut comparativ cu cel La nivelul anului 2013, Institutul Național de înregistrat la nivelul anului 2012, când se Statistică nu a înregistrat date cu privire la reședința înregistrau 381 persoane decedate cu reședința în persoanelor decedate din oraș. străinătate.

Numărul decedaților sub 1 an din orașul În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu Milișăuți reședința în străinătate din județul Suceava, se remarcă o valoare de 73 persoane la nivelul anului Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al 2012. Potrivit Institutului Național de Statistică, la stării economico-sociale și de mediu al unei nivelul acestui an, ponderea persoanelor decedate comunități umane, care ia în calcul numărul cu reședința în străinătate din județ reprezenta 1.0% deceselor copiilor cu vârsta de sub 1 an. Raportarea din totalul persoanelor decedate, pondere mai la 1000 născuți vii din aceeași perioadă de timp (de ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivel regulă 1 an calendaristic) și din același teritoriu regional (0.9%) și național (0.7%). exprimă rata mortalității infantile, care reprezintă

imaginea intensității mortalității infantile. Din totalul persoanelor decedate cu reședința în străinătate de la nivel județean, în anul 2012, mai Acest indicator este o componentă semnificativă a mult de jumătate au fost înregistrate în mediul mortalității generale și cel mai bun indicator al urban (60.3%). 42

dezvoltării sociale și economice. Într-o mare măsură, localități din mediul rural neexistând încă un șansele de a supraviețui a nou-născutului în primul cabinet medical de familie. Un alt factor important an de viață determină speranța de viață la naștere a care influențează rata mortalității infantile este unei populații. Împreună, mortalitatea infantilă și nivelul de școlarizare al mamelor, acesta fiind mult speranța de viață la naștere (durata medie a vieții) mai scăzut în zona rurală. sunt cei mai sensibili și mai frecvenți utilizați indicatori care caracterizează nivelul de dezvoltare La nivelul județului Suceava, în anul 2014, s-a socio-economică și starea de sănătate a populației. înregistrat o rată a mortalității infantile de 9.5‰, valoare ușor mai scăzută decât cea înregistrată la Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de nivel regional. Județul cu cea mai ridicată rată a Statistică, în România, în perioada 2008 - 2014, mortalității infantile din regiunea Nord-Est este numărul decedaților cu vârsta de sub 1 a înregistrat Botoșani (13.5‰), fiind urmat de județele Vaslui un trend descendent. Dacă în anul 2008, la nivel (10.7‰) și Neamț (10.3‰). Din acest punct de național existau 2.434 decedați cu vârsta de sub 1 vedere, cel mai bine clasat este județul Bacău, an, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 1.628, înregistrând o rată a mortalității infantile în anul înregistrându-se o scădere cu 33.1%. 2014 de 8.2‰, valoare mai scăzută și decât media națională. Rata mortalității infantile din România la nivelul anului 2014 a fost de 8.8‰, valoare mai scăzută Potrivit datelor furnizate de Institutul Național comparativ cu anul 2008 (11.0‰). Potrivit de Statistică, în orașul Milișăuți, decedați cu Institutului Național de Statistică, în anul 2014, rata vârsta de sub 1 an s-au înregistrat doar la mortalității infantile de la nivel național a fost mult nivelul anului 2012. În acest an, rata mortalității mai ridicată în mediul rural (11.5‰) decât în mediul infantile de la nivel local a fost de 14.3‰. urban (6.5‰). Rata mortalității infantile din orașul Milișăuți În ceea ce privește rata mortalității infantile de la înregistrată pentru anul 2012 a fost mult mai nivelul regiunii Nord-Est, aceasta a înregistrat o ridicată comparativ cu ratele de mortalitate infantilă valoare de 9.7‰ în anul 2014, valoare mai ridicată înregistrate la nivel național (7.1‰), regional decât cea înregistrată la nivel național. Și la nivel (9.0‰) și județean (8.2‰) la nivelul anului 2012. regional, rata mortalității infantile este mai ridicată De asemenea, valoarea ratei de mortalitate infantilă în mediul rural (12.1‰) comparativ cu mediul urban din oraș a fost mai ridicată în anul 2012 și decât rata (6.4‰). Această diferență se datorează în principal mortalității infantile din mediul urban al județului unor cauze medico-sociale, în cele mai multe (7.9‰).

43

Evoluția căsătoriilor și divorțurilor din orașul Milișăuți

40 37 căsătorii 36 căsătorii 30 Număr căsătorii

20 Număr divorțuri 14 divorțuri 10 5 divorțuri 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Evoluția căsătoriilor și divorțurilor din asemenea, și la nivelul județului Suceava numărul orașul Milișăuți căsătoriilor a înregistrat o scădere, ajungând de la 5.170 căsătorii în anul 2008, la 4.907 căsătorii în Nupțialitatea este într-o scădere continuă în toate anul 2014. La nivelul anului 2014, cele mai multe țările Europei, fiind influențată de modificarea căsătorii din județ s-au realizat în zona urbană raporturilor între sexe, dificultățile economice în (52.0%). cazul cuplurilor tinere, dar și diferențele sociale dintre acestea. Un alt fenomen demografic În ceea ce privește numărul divorțurilor din orașul important este reprezentat de divorțialitate. Milișăuți, se observă că cea mai ridicată valoare se Studierea acestuia este importantă deoarece înregistrează în anul 2008 (14 divorțuri). La nivelul divorțurile influențează direct atât fertilitatea anului 2014, în orașul Milișăuți se înregistrează 5 conjugală, cât și stabilitatea familială. divorțuri, valoare mai scăzută de aproximativ 3 ori față de cea înregistrată în anul 2008. Cel mai scăzut Evoluția nupțialității din orașul Milișăuți prezintă număr al divorțurilor din oraș din ultimii 7 ani s-a oscilații în perioada 2008 - 2014. Cea mai ridicată înregistrat la nivelul anului 2013 (1 divorț). valoare din ultimii 7 ani se înregistrează în anul 2008 (37 căsătorii), iar cea mai scăzută în anul 2009 Potrivit Institutului Național de Statistică, în (24 căsătorii). Potrivit datelor furnizate de INS, în orașul Milișăuți, în perioada 2008 - 2014, orașul Milișăuți, în anul 2014, numărul căsătoriilor a numărul căsătoriilor a fost superior numărului înregistrat valoarea de 36, fiind cu 2.7% mai scăzută divorțurilor, aceeași situație întâlnindu-se și la comparativ cu cea înregistrată pentru anul 2008. De nivelul județului Suceava. 44

Conform Recensământului Populației realizat în anul Următoarea pondere se înregistrează în rândul 2011, în România aproximativ jumătate din persoanelor văduve de pe raza orașului, și anume populația stabilă este formată din persoane care au 15.0%. Cele mai multe persoane cu o astfel de stare starea civilă legală de căsătorit(ă). Două persoane civilă se regăsesc în localitatea Milișăuți (8.8%), din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele fiind urmate de cele care locuiesc în Bădeuți (5.4%). văduve reprezintă o zecime din totalul populației stabile, iar persoanele divorțate dețin o pondere de Populația orașului în funcție de starea civilă 4.2%. În concubinaj au declarat că trăiesc 745.5 mii persoane. 74.1% Căsătorit(ă) Distribuţia pe sexe a populaţiei stabile după starea civilă relevă unele diferenţe notabile la nivel național. Astfel, dacă 29.4% dintre bărbaţii de 18 ani 15.0% Văduv(ă) şi peste nu au fost niciodată căsătoriţi, ponderea femeilor aflate în aceeaşi situaţie este de 18.2%. Datorită speranţei de viaţă mai ridicată la femei, 10.2% ponderea femeilor văduve în numărul celor de 18 ani şi peste este mai mare decât în cazul bărbaţilor 0.7% (18.4% faţă de 4.5%). La 20 octombrie 2011, 5.9% dintre femeile majore erau divorţate, pondere superioară celei înregistrate în cazul bărbaţilor Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 (4.5%).

Rezultatele obținute în urma studiului realizat în Distribuția populației din orașul Milișăuți în luna martie 2015 evidențiază că populația funcție de starea civilă necăsătorită din orașul Milișăuți reprezintă 10.2% din total. Cele mai multe persoane cu o astfel de Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației în stare civilă au vâsta cuprinsă între 18 și 24 ani luna martie 2015, ponderea persoanelor căsătorite (5.4%). din orașul Milișăuți reprezintă 74.1% din totalul populației. Cea mai mare parte a populației La nivelul orașului Milișăuți există și persoane care căsătorite are vârsta peste 65 ani (25.2%), fiind au declarat că sunt divorțate, ponderea acestora urmată de populația cu vârsta între 55 - 64 ani fiind scăzută (0.7%). Acestea au vâsta între 45 - 54 (16.3%), respectiv între 45 - 54 ani (15.0%). ani și locuiesc în localitatea Milișăuți. 45

Analiza indicatorilor socio-demografici din Raportul de masculinitate reprezintă proporția orașul Milișăuți dintre numărul bărbaților și cel al femeilor. Astfel, în orașul Milișăuți, la 100 de femei revin 95 bărbați. În Potrivit datelor oficiale, în anul 2014, la nivelul anul 2014, orașul înregistrează o valoare mai orașului Milișăuți rata de natalitate înregistrează o scăzută a raportului de masculinitate comparativ cu valoare de 7.8‰, ceea ce reflectă faptul că la 1000 valorile de la nivel regional și județean. La nivel de locuitori revin 7.8 născuți vii. Această valoare național, raportul de masculinitate este egal cu cel este inferioară valorilor înregistrate la nivel național înregistrat pentru orașul Milișăuți. (8.3‰), regional (8.6‰) și județean (9.8‰). Raportul de dependență demografică este raportul În ceea ce privește rata de mortalitate, orașul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” Milișăuți (11.6‰) înregistrează o valoare mai (persoanele de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15 - 64 ani) exprimat ridicată față de cele înregistrate la nivel național (11.4‰), regional (10.8‰) și județean (10.4‰). la 100 de persoane. În anul 2014, în orașul Milișăuți, raportul de dependență demografică a fost de La nivelul anului 2014, rata de nupțialitate din 50.6%. Această valoare reflectă faptul că erau orașul Milișăuți înregistrează o valoare de 6.7‰, aproximativ 51 persoane în vârstă de dependență (0 reprezentând numărul căsătoriilor ce revine la 1000 - 14 ani și 65 ani și peste) la fiecare 100 de de locuitori. Această valoare este superioară valorii persoane în vârstă de muncă (15 - 64 ani). înregistrate pentru județul Suceava (6.6‰). Se poate observa că raportul de dependență Orașul Milișăuți înregistrează o rată de demografică înregistrat la nivelul orașului Milișăuți divorțialitate de 0.9‰, fiind mai mică decât valorile este superior valorilor înregistrate la nivel național înregistrate la nivel național (1.2‰), regional (42.7%), regional (44.9%) și județean (46.9%) (1.3‰) și județean (1.3‰). potrivit Institutului Național de Statistică.

Indicatori socio-demografici din orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 Raportul de Rata de Rata de Rata de Rata de Raportul de dependență natalitate mortalitate nupțialitate divorțialitate masculinitate demografică România 8.3‰ 11.4‰ 5.3‰ 1.2‰ 95 42.7% Nord-Est 8.6‰ 10.8‰ 5.3‰ 1.3‰ 98 44.9% Suceava 9.8‰ 10.4‰ 6.6‰ 1.3‰ 98 46.9% Milișăuți 7.8‰ 11.6‰ 6.7‰ 0.9‰ 95 50.6%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 46

MIȘCARE MIGRATORIE

6 Mișcarea totală a unei populații se compune din mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Populația unei țări sau a unei unități administrativ -teritoriale își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Întrucât fluxurile migratorii pot să afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor vârstă și sex, migrația modifică nu numai numărul populației, ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual, după alte caracteristici.

Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității, între țări, pot avea o durata mai mică sau definitivă etc., ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație. Fiind parte a mișcării totale a unei populații, migrația interesează nu numai demografia, ci și sociologia, care studiază fenomenele de adaptare sau aculturație a persoanelor migrante, influența migrației asupra structurii populației, asupra instituțiilor sociale etc. În raport cu granițele oficiale ale unei țări, migrația poate fi internă și internațională. În raport cu localitatea de destinație, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare (privit din punct de vedere al localității de destinație) și emigrare (privit din punct de vedere al localității de plecare).

Plecări cu domiciliul și reședința

În această Stabiliri cu domiciliul și reședința

Persoane plecate la muncă în străinătate secțiune: Țările în care sunt plecate persoanele să muncească

47

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul, excepție făcând anul 2007, când numărul domiciliul (inclusiv migrația externă) din stabilirilor cu domiciliul a fost inferior numărului plecărilor cu domiciliul. Sporul migratoriu pozitiv orașul Milișăuți din perioada 2008 - 2012 evidențiază o creștere a

populației orașului, o creștere a necesarului de forță Dinamica demografică a ultimului deceniu confirmă de muncă, deoarece populația care trebuie deservită faptul că populația României a scăzut. Analiza este mai mare, ceea ce duce la o creștere comparativă a informațiilor statistice obținute în economică. cadrul recensămintelor populației din 2002 și 2011 arată că cea mai mare parte a localităților României În oraș, la nivelul anului 2012, au fost înregistrate au pierdut din populație ca urmare a unui spor 50 de plecări cu domiciliul și 73 stabiliri cu natural și migratoriu negativ. domiciliul, conform datelor furnizate de INS. La

Numărul persoanelor plecate temporar sau pentru nivelul aceluiași an, în oraș se înregistrează de perioade mai îndelungate în țară sau străinătate aproximativ 2 ori mai multe stabiliri cu domiciliul demonstrează faptul că migrațiile sunt realități ce comparativ cu anul 2007. În ceea ce privește antrenează un număr mare de cetățeni români, fapt numărul plecărilor cu domiciliul, acesta a crescut în care impune o atentă analiză a efectelor sociale, anul 2012 față de anul 2007 cu 4.2%. demografice sau economice ale acestora. Cele mai puține plecări cu domiciliul din orașul Potrivit datelor furnizate de INS, în perioada Milișăuți au fost înregistrate în anul 2009 (41 analizată, în orașul Milișăuți, numărul stabilirilor cu plecări), iar cele mai multe stabiliri cu domiciliul au domiciliul a fost superior numărului plecărilor cu fost înregistrate în anul 2010 (84 stabiliri).

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din orașul Milișăuți

90 84 stabiliri 73 stabiliri 70 Plecări cu domiciliul 48 plecări 50 Stabiliri cu 41 plecări 50 plecări domiciliul 39 stabiliri 30 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 48

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din orașul Milișăuți

60 53 plecări 45 plecări 32 plecări Plecări cu 40 reședința

20 Stabiliri cu 23 stabiliri reședința 12 stabiliri 7 stabiliri 0 2008 2010 2012 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Evoluția plecărilor și stabilirilor cu dezvoltate deoarece numărul locurilor de muncă reședința din orașul Milișăuți este mai mare, iar nivelul salariilor este mai ridicat.

Reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară La nivelul anului 2014, în oraș, numărul plecărilor că are locuinţa secundară, alta decât cea de cu reședința a fost cu 28.9% mai scăzut față de anul domiciliu. Stabilirile/plecările cu reședința 2008. De asemenea, la nivelul județului Suceava, reprezintă persoanele sosite/plecate într-o altă numărul plecărilor cu reședința a scăzut în anul localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 2014 cu 2.2% raportat la anul 2008. Cele mai multe ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de plecări cu reședința la nivel județean s-au înregistrat identitate și în fișele de evidență a populației în anul 2013 (6.918 plecări), iar cele mai puține în mențiunea de stabilire a reşedinței. anul 2014 (5.888 plecări). Cel mai scăzut număr al plecărilor cu reședința din orașul Milișăuți s-a Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de înregistrat la nivelul anului 2012 (31 plecări). Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți s-au înregistrat 32 de plecări cu reședința și 12 În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, s-au stabiliri cu reședința. Pe toată perioada analizată înregistrat de aproximativ 2 ori mai puține stabiliri numărul stabilirilor cu reședința din oraș a fost cu reședința față de anul 2008. La nivel județean inferior numărului plecărilor cu reședința, numărul acestora a fost mai scăzut în anul 2014 înregistrându-se un spor migratoriu negativ. Sporul comparativ cu anul 2008 (cu 32.3%). Cel mai ridicat migratoriu negativ este o manifestare specifică număr al stabilirilor cu reședința în oraș s-a perioadei de tranziţie din România, o mare parte a înregistrat la nivelul anului 2008 (23 stabiliri), iar populaţiei deplasându-se către mediile urbane cel mai scăzut în anul 2011 (7 stabiliri). 49

Ponderea pers. plecate la muncă în străinătate gospodăriile în care nici un membru nu este plecat 21.1% ponderea pers. plecate la la muncă în străinătate. Potrivit studiului realizat, muncă în afara țării cea mai ridicată pondere (74.1%) se înregistrează în cazul gospodăriilor cu un singur membru plecat să muncească în afara țării. De asemenea, în cadrul gospodăriilor din oraș există până la 4 membri plecați la muncă în străinătate.

78.9% În orașul Milișăuți, 35.6% din populația plecată să muncească în străinătate a ales ca destinație Italia, dar aceasta nu este singura țară unde sunt plecați să muncească locuitorii orașului. Pe locul doi se Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 situează localnicii care sunt plecați să muncească în Anglia, ponderea acestora reprezentând 22.6% din Ponderea persoanelor plecate la muncă în totalul celor plecați să muncească în afara țării. străinătate din orașul Milișăuți De asemenea, locuitorii orașului au ales să plece la Criza economică este o perioadă caracterizată muncă și în țări precum: Spania (16.1%), Germania printr-o scădere dramatică a activităţii economice (12.9%), Austria (3.2%), Belgia (3.2%), Israel (3.2%) mondiale. Aceasta a afectat puternic piaţa muncii sau SUA (3.2%). din toate statele Uniunii Europene, iar transformările suferite de economiile acestor ţări au Țările în care sunt plecate persoanele din gospodărie avut la rândul lor repercusiuni asupra migraţiei forţei de muncă. Pe piaţa muncii din România criza economică s‑a manifestat printr‑o puternică reducere a ocupării forței de muncă şi o creştere a numărului de şomeri. În acest context, ideea de a pleca în străinătate pentru muncă a devenit tot mai atractivă pentru români.

Conform studiului realizat în luna martie 2015, în orașul Milișăuți, ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate este destul de ridicată (21.1%). 35.6% Italia

Diferența până la 100.0% este reprezentată de Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen 50 Consulting Group în martie 2015

7

FORȚĂ DE MUNCĂ 7 7

Modelul României de creştere economică, din perioada 2000 - 2010, bazat mai mult pe consum intern şi nu pe ocupare, a fost unul nesustenabil, criza punând în evidenţă vulnerabilităţile acestuia. Chiar dacă în perioada 2000 - 2008 s-au înregistrat ritmuri de creştere economică mari, ocuparea forţei de muncă nu a fost influențată semnificativ de acest context favorabil. În perioada 2000 - 2012, România a pierdut 5.7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (20 - 64 de ani), 8.7 puncte procentuale din rata de ocupare a forţei de muncă vârstnice (55 - 64 de ani) şi 6.9 puncte procentuale din rata de ocupare feminină de 20 - 64 ani.

Analizând distribuţia ratei de ocupare în cadrul UE, se constată că, în anul 2012, România, având o rată a ocupării la segmentul de populație 20 - 64 ani de 63.8%, se situează sub media europeană (68.5%). Într-o situaţie similară se aflau alte 11 ţări printre care Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Irlanda. În aceste ţări (alături de România) efectele crizei s-au manifestat puternic pe piața muncii, iar ratele de ocupare ale forței de muncă s-au diminuat considerabil după 2008, în anul 2012 înregistrându -se valori sub media europeană.

Numărul mediu de salariați

În această Rata de înlocuire a forței de muncă Structura populației în funcție de ocupație secțiune: Populația activă

Numărul de șomeri

51

Numărul mediu de salariați din orașul Milișăuți

296 salariați 300

270 O scădere cu 246 salariați 238 salariați 19.6% 240 față de anul 2008

210 2008 2010 2012 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Numărul mediu de salariați din orașul Cea mai scăzută valoare a numărului de salariați din Milișăuți orașul Milișăuți s-a înregistrat în anul 2013 (230 salariați), iar cea mai ridicată în anul 2008 (296 Salariatul este persoana care își exercită activitatea salariați). pe baza unui contract de muncă într-o unitate În anul 2014, rata de înlocuire a forței de muncă din economică sau socială, indiferent de forma ei de orașul Milișăuți înregistrează valoarea de 787‰, proprietate, sau la persoane particulare, în schimbul ceea ce înseamnă că peste 15 ani, 1000 de persoane unei remunerații sub formă de salariu, plătit în bani. ce vor ieși de pe piața muncii vor fi înlocuite de 787 Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de persoane, ceea ce va duce la un deficit de forță de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, muncă de 213 persoane. plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de În județul Suceava, în anul 2014, numărul mediu al referință. salariaților înregistra o valoare de 91.710 salariați, fiind cu 9.7% mai scăzută față de anul 2008. La nivel Potrivit Institutului Național de Statistică, în orașul județean, rata de înlocuire a forței de muncă Milișăuți, numărul mediu al salariaților a urmat un (801‰) este mai ridicată comparativ cu cea trend descendent în perioada 2008 - 2013, iar în înregistrată pentru orașul Milișăuți, astfel deficitul anul 2014 numărul acestora a înregistrat o ușoară de forță de muncă va fi mai scăzut (199 persoane). creștere. Dacă la nivelul anului 2013 în oraș existau 230 salariați, în anul 2014 numărul acestora a ajuns Cei mai mulţi salariaţi din judeţul Suceava lucrează la 238, fiind cu 3.5% mai ridicat. în domeniul industrial, iar numărul lor a înregistrat 52

în perioada 2008 - 2014 o scădere cu 23.9%. Pe La nivelul aceluiași an, 2014, numărul pensionarilor locul doi se află persoanele care activează în din România era de 5.357.000, valoare superioară domeniul comercial. Economia județului Suceava era față de efectivul total al salariaților, înregistrându- susținută la nivelul anului 2013 de 10.231 societăți se astfel 1.2 pensionari la un salariat. Analiştii care aveau preponderent între 0 - 9 angajați, potrivit economici susţin că aceasta este cea mai gravă datelor furnizate de INS. anomalie a economiei şi a societăţii româneşti.

La nivelul regiunii Nord-Est, în anul 2014, numărul Structura populației orașului în funcție de ocupație salariaților a scăzut cu 15.6% comparativ cu anul 47.6% Pensionar 2008. Ținând cont de valorea ratei de înlocuire a 20.4% Fără loc de muncă forței de muncă (746‰), se poate observa că la nivel regional deficitul de resurse de muncă ce va 16.3% apărea peste 15 ani va fi mai ridicat față de cel din 7.5% orașul Milișăuți, respectiv față de cel din județul 2.7% Suceava. 2.7% 1.4% Structura populației din orașul Milișăuți în 1.4% funcție de ocupație Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 Dezindustrializarea şi pierderea locurilor de muncă din ultimii 20 de ani au provocat anomalia unei Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației, economii şi a unei societăţi în care numărul în orașul Milișăuți predomină pensionarii (47.6%) și pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor persoanele fără loc de muncă (20.4%).

şi care nu poate funcţiona altfel decât pe deficit. De asemenea, rezultatele studiului evidențiază

faptul că 16.3% dintre locuitori sunt muncitori pe În anul 2014, efectivul salariaţilor din economie a cont propriu/cu ziua, 7.5% sunt angajați în mediul atins un total de 4.507.729 persoane, dintre care cei privat, 2.7% sunt angajați la stat, iar 1.4% sunt mai mulți (24.1%) activează în domeniul industrial. meșteșugari/liber profesioniști. Deși populația De asemenea, 16.8% din efectivul salariaților activă este în procent de 51.0%, doar 27.9% activează în domeniul comercial, 8.0% în sistemul realizează activități. de învățământ, 7.6% în sectorul construcțiilor, iar 7.2% activează în sistemul sanitar, conform INS. La nivelul orașului Milișăuți există și persoane care Diferența este reprezentată de populația care au declarat că sunt șomere, ponderea acestora fiind activează în alte domenii. de 2.7%. 53

Numărul de șomeri din orașul Milișăuți De cele mai multe ori, şomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut Șomerii sunt persoanele în vârstă de 15 - 74 ani (oficial) de şomer. În acest caz, se are în vedere care în cursul perioadei de referință îndeplinesc persoana - şomer. simultan următoarele condiții: Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de  nu au un loc de muncă și nu desfășoară o Statistică, în orașul Milișăuți, cei mai mulți șomeri activitate în scopul obținerii unor venituri; s-au înregistrat în luna mai 2010 (79 șomeri), iar cei  sunt în căutarea unui loc de muncă; mai puțini s-au înregistrat în luna noiembrie 2011  sunt disponibili să înceapă lucrul în (22 șomeri). În luna decembrie 2014, numărul următoarele două săptămâni (inclusiv șomerilor din orașul Milișăuți era de 49. Se poate săptămâna în care s-a desfășurat interviul), observa că numărul acestora este cu 16.9% mai dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. scăzut comparativ cu luna decembrie 2010, când Şomajul este un fenomen contemporan, complex, s-au înregistrat 59 șomeri. cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale. Conform datelor înregistrate de INS, la nivelul Acesta apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă județului Suceava, în anul 2014, numărul șomerilor sau al forţei de muncă, cererea nefiind luată în înregistra o valoare de 16.440 șomeri, fiind cu considerare. 12.8% mai scăzut față de anul 2010.

Numărul de șomeri din orașul Milișăuți

90 70 șomeri 59 șomeri 60 42 șomeri 30

25 șomeri

0

Luna mai mai Luna 2010 mai Luna 2011 mai Luna 2012 mai Luna 2013 mai Luna 2014

Luna iulie iulie 2010 Luna iulie 2011 Luna iulie 2012 Luna iulie 2013 Luna iulie 2014 Luna

Luna martie martie 2013 Luna Luna martie Luna 2010 martie Luna 2011 martie Luna 2012 martie Luna 2014

Luna ianuarie ianuarie Luna 2010 ianuarie Luna 2011 ianuarie Luna 2012 ianuarie Luna 2013 ianuarie Luna 2014

Luna noiembrie noiembrie Luna 2010 noiembrie Luna 2011 noiembrie Luna 2012 noiembrie Luna 2013 noiembrie Luna 2014

Luna septembrie septembrie 2010 Luna Luna septembrie septembrie Luna 2011 septembrie Luna 2012 septembrie Luna 2013 septembrie Luna 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

54

NIVEL DE TRAI

8 În anul 2013, nivelul de trai din România era cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Prețurile alimentelor și băuturilor nonalcoolice din țara noastră reprezentau 67.0% din media UE. În anul 2014, România și-a îmbunătățit indicatorul de nivel de trai de la 49.0% din media UE la 54.0% din această medie. Faptul că puterea de cumpărare în termeni reali este aproape la jumătate din media europeană se datorează prețurilor încă destul de scăzute. Inevitabil, însă, aceste prețuri se vor alinia la uzanțele din Occident, ceea ce înseamnă că vom avea pe termen lung o inflație persistentă ”de aliniere” a acestora la media europeană, odată cu creșterea semnificativă a veniturilor exprimate în lei.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2013, o gospodărie din România a consemnat venituri medii de 2.528 lei/lună din care cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.267 lei/lună. Datele oferite de INS evidențiază faptul că diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor din România s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, în anul 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38.7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 13.7% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.

Numărul de persoane din gospodărie

Numărul mediu de camere

În această Aprecieri asupra venitului

secțiune: Gradul de mulțumire față de nivelul de trai din oraș Viziunea asupra nivelului de trai

55

Numărul de persoane aflate în gospodăriile Număr de camere din care este compusă locuința orașului Milișăuți 50.7% 3 - 4 camere Potrivit studiului realizat în martie 2015, cele mai multe gospodării de pe teritoriul orașului Milișăuți 35.6% 1 - 2 camere sunt compuse din 1 - 2 persoane (47.6%). La nivel național, mărimea medie a gospodăriei este mai 1 pers. mică în mediul urban (2.53 persoane/gospodărie) 11.6% comparativ cu cel rural (2.83 persoane/gospodărie), Peste 4 camere conform rezultatelor recensământului din anul 2.1% 2011.

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen De asemenea, rezultatele studiului evidențiază Consulting Group în martie 2015 faptul că în 34.7% din gospodăriile de pe raza orașului Milișăuți locuiesc 3 - 4 persoane, iar în Numărul mediu de camere din care sunt 17.7% dintre acestea locuiesc peste 4 persoane. compuse locuințele orașului Milișăuți Cele mai multe astfel de gospodării se regăsesc în localitățile urbane ale orașului (Milișăuți și Bădeuți). Conform rezultatelor înregistrate la Recensământul

Populației din anul 2011, în mediul urban locuințele Număr de persoane aflate în gospodărie convenționale au un număr de camere mai mic comparativ cu mediul rural. Cu toate acestea, locuințele din mediul urban au o suprafață a camerelor de locuit mai mare.

34.7% 47.6% La nivelul orașului Milișăuți, potrivit studiului realizat în martie 2015, cele mai multe gospodării sunt formate din 3 - 4 camere (50.7%), pe locul doi poziționându-se locuințele formate din 1 - 2 camere (35.6%). 17.7%

1 - 2 persoane 3 - 4 persoane Peste 4 persoane Locuințele compuse din 5 - 6 camere reprezintă 11.6% din totalul locuințelor orașului, iar cele Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen formate din 7 - 8 camere 2.1%. Consulting Group în martie 2015 56

4 pers.

66.0% 17.0 % 17.0%

Veniturile din Veniturile din Veniturile din gospodărie nu gospodărie ajung gospodărie ajung

ajung nici pentru numai pentru pentru un trai

strictul necesar strictul necesar decent

Repartizarea populației din orașul Milișăuți se regăsește doar în Milișăuți și Bădeuți. În ceea ce după nivelul venitului priveștea repartizarea populației pe grupe de vârstă, cele mai mari venituri se înregistrează în rândul Conform datelor obținute în urma studiului realizat populației cu vârsta între 25 - 34 ani, respectiv între în orașul Milișăuți, în anul 2015, cei mai mulți 35 - 44 ani. localnici au afirmat că au venituri cuprinse între 501 și 1000 lei (42.9%). Dintre aceștia, cei mai mulți au Nivelul mediu al venitului localnicilor din orașul vârsta peste 65 ani (23.1%), respectiv cuprinsă între Milișăuți este de 835 lei. 55 - 64 ani (9.5%) și locuiesc în localitățile urbane ale orașului (Milișăuți și Bădeuți). Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie

Următoarele ponderi se înregistrează în rândul Potrivit studiului realizat, 66.0% dintre locuitorii localnicilor care au declarat că au un venit mediu orașului Milișăuți susțin că veniturile gospodăriei lunar cuprins între 251 și 500 lei (19.0%), respectiv nu ajung nici pentru strictul necesar. Dintre aceștia, mai mic de 250 lei (17.0%). cei mai mulți au vârsta peste 65 ani (26.5%). Este de adăugat faptul că și persoanele tinere care locuiesc 11.6% din populația orașului declară venituri lunare în oraș (18 - 24 ani) se confruntă cu neajunsuri pe gospodărie cuprinse între 1001 și 1500 lei, 5.4% financiare, 2.7% dintre acestea declarând că între 1501 și 2000 lei, iar 4.1% peste 2000 lei. veniturile nu le ajung nici măcar pentru strictul Populația cu cele mai mari venituri (peste 2000 lei) necesar. 57

Populația care declară că veniturile medii lunare din Rezultatele studiului evidențiază faptul că diferența gospodărie ajung numai pentru strictul necesar până la 100.0% este reprezentată de localnicii care reprezintă 17.0% din total. sunt foarte mulțumiți de nivelul de trai din orașul Milișăuți. Ponderea acestora este însă redusă, doar Potrivit studiului realizat, 17.0% dintre localnicii 2.0% din total. orașului Milișăuți au afirmat că veniturile lunare le asigură un trai decent. Cele mai multe persoane care Viziunea asupra nivelului de trai pe termen susțin acest aspect au domiciliul în localitatea scurt, mediu și lung urbană Milișăuți (10.2%). Totuși, există și localnici din localitatea rurală Gara care susțin că veniturile Potrivit studiului realizat în orașul Milișăuți în obținute lunar le asigură un trai decent, ponderea martie 2015, 51.7% din totalul localnicilor consideră acestora fiind relativ redusă (doar 1.4%). că vor trăi aproximativ la fel ca în prezent peste 1 an. Următoarea pondere mai ridicată privind Gradul de mulțumire față de nivelul de trai viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt se din orașul Milișăuți înregistrează în rândul localnicilor care consideră că vor trăi mai rău peste 1 an (29.9%).

Potrivit datelor culese în teren, peste jumătate În ceea ce privește viziunea asupra nivelului de trai dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară mulțumiți de nivelul de trai din oraș (56.5%). pe termen mediu, cei mai mulți localnici susțin că Cea mai mare parte din populația care consideră vor trăi aproximativ la fel ca în prezent (50.4%). acest lucru are vârsta peste 65 ani și locuiește în Ponderea celor care consideră că peste 10 ani se va localitatea urbană Milișăuți. trăi mai bine în orașul Milișăuți este de 19.7%.

O pondere de 36.7% din totalul participanților la Viziunea asupra nivelului de trai pe termen lung nu studiul realizat în martie 2015 apreciază nivelul de diferă de viziunile prezentate anterior. Cea mai mare trai din oraș ca fiind unul nemulțumitor. Dintre parte dintre localnici sunt de părere că în orașul aceștia, 22.4% locuiesc în Milișăuți, 10.9% în Milișăuți se va trăi aproximativ la fel ca în prezent în Bădeuți, 2.7% în Gara și 0.7% în Lunca. următorii 20 de ani (48.3%).

Ponderea celor care apreciază nivelul de trai din Există și o pondere de 32.0% dintre localnicii orașul Milișăuți ca fiind unul foarte nemulțumitor chestionați care sunt de părere că peste 20 de ani este de 4.8%. nivelul de trai din orașul Milișăuți se va înrăutăți.

58

TIMP LIBER

9 Modalitățile de petrecere a timpului liber reprezintă acel segment de timp în care fiecare

individ are anumite preocupări cărora se consacră benevol, după ce s-a eliberat de

obligaţiile profesionale, familiale şi sociale. Aceste preocupări au trei funcţii: odihnă,

distracţie şi dezvoltarea personalităţii.

Timpul liber este un factor dependent de societate, posibilitățile de organizare și de

conținut ale acestuia reflectând însăși posibilitățile societății. Cercetările în domeniu au

demonstrat că cea mai mare parte a timpului liber se consumă la locul de trai, acesta

jucând un rol foarte important în îmbogățirea personalității omului. Importanța folosirii

timpului liber crește odată cu automatizarea muncii. Dezvoltarea tehnică duce la limitarea

activității motrice, munca fizică fiind mult diminuată datorită apariției mașinăriilor

automate. Statistic, în prezent oamenii fac mai puțină mișcare comparativ cu deceniile

trecute, scăderea activității fizice fiind compensată de creșterea activității intelectuale.

Astfel, timpul liber apare într-o măsură tot mai mare ca timp de dezvoltare multilaterală a

personalității, asigurând perfecțiunea intelectuală, morală, estetică și fizică.

Gradul de mulțumire față de posibilitățile de petrecere a timpului liber

Gradul de mulțumire față de biblioteci, evenimente În această culturale și concerte

secțiune: Gradul de mulțumire față de săli de sport, parcuri pentru copii și zone de agrement

Amenajarea de noi zone de agrement în oraș

Activități de petrecere a timpului liber organizate de Primărie

59

Gradul de mulțumire față de posibilitățile de petrecere a timpului liber

Potrivit studiului realizat în martie 2015, cei mai mulți locuitori din orașul Milișăuți se declară nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 42.9% din total. Majoritatea localnicilor nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber locuiesc în localitățile urbane ale orașului, și anume în Milișăuți și Bădeuți. Rezultatele studiului realizat în luna martie 2015 au scos în evidență faptul că în oraș există și persoane Posibilitățile de petrecere a timpului liber foarte nemulțumite de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 42.9% Nemulțumit 23.3% din total. De menționat este faptul că printre locuitorii foarte nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber de la nivel local nu se află 32.3% Mulțumit tinerii (18 - 24 ani). 1 pers. 23.3% Cea mai redusă pondere s-a înregistrat în rândul locuitorilor foarte mulțumiți de posibilitățile de 1.5% petrecere a timpului liber din Milișăuți (doar 1.5%). Printre aceștia se numără doar cei care locuiesc în zonele urbane ale orașului, cum ar fi Milișăuți și Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 Bădeuți. Potrivit studiului, în satele Gara și Lunca nu există nici un localnic foarte mulțumit de Pe locul doi se află localnicii care susțin că în oraș posibilitățile de petrecere a timpului liber din zonă. există numeroase posibilități de petrecere a timpului liber, 32.3% dintre aceștia declarându-se Repartizarea pe grupe de vârstă evidențiază faptul mulțumiți de acest aspect. 4.5% dintre localnicii că populația foarte mulțumită de posibilitățile de mulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului petrecere a timpului liber din oraș este cea cu vârsta liber locuiesc în localitățile rurale Gara (3.0%) și cuprinsă între 45 și 54 ani, respectiv cea cu vârsta Lunca (1.5%). peste 65 ani. 60

Gradul de mulțumire față de biblioteci, evenimente culturale și concerte

Potrivit studiului realizat în martie 2015, aproximativ trei sferturi dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară nemulțumiți de bibliotecile locale. Ponderea celor mulțumiți de bibliotecile din orașul Milișăuți reprezintă 27.1% din total.

Gradul de mulțumire față de bibliotecile locale Gradul de mulțumire față de săli de sport, parcuri pentru copii și zone de agrement Nemulțumiți 72.9% Rezultatele studiului realizat asupra opiniei populației din orașul Milișăuți, în luna martie 2015, au scos în evidență faptul că mai mult de jumătate dintre localnici se declară nemulțumiți de numărul și starea sălilor de sport din oraș (51.4%). Totuși, există și locuitori mulțumiți de acest aspect, ponderea acestora fiind mai redusă (48.6%).

În ceea ce privește parcurile și locurile de joacă pentru copii, rezultatele studiului au arătat că Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 66.3% dintre locuitorii orașului sunt nemulțumiți de acest aspect. Ponderea cetățenilor mulțumiți de De asemenea, cetățenii orașului Milișăuți și-au numărul și starea parcurilor de joacă din oraș exprimat nemulțumirea și față de evenimentele reprezintă 33.7% din total. culturale organizate la nivel local (83.2%), considerând că acestea se realizează cu o frecvență O altă nemulțumire a localnicilor orașului Milișăuți destul de redusă. face referire la zonele de agrement din teritoriu. Potrivit studiului, majoritatea cetățenilor se declară Un alt aspect care îi nemulțumește pe localnicii nemulțumiți de acest aspect (82.3%), susținând că în orașului Milișăuți face referire la organizarea de oraș nu există suficiente zone de agrement pentru concerte (85.0%). petrecerea timpului liber. 61

Amenajarea de noi zone de agrement în orașul Milișăuți

Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației din orașul Milișăuți, în martie 2015, peste 90.0% dintre locuitori susțin că nu doresc amenajarea de noi zone de agrement în oraș. Totuși, există și localnici care susțin că în orașul Milișăuți ar trebui amenajate noi zone de agrement, ponderea acestora reprezentând doar 2.0% din total. Această categorie a populației locuiește în cele două localități urbane Activități de petrecere a timpului liber ale orașului, și anume Milișăuți și Bădeuți. organizate de Primărie

Repartizarea populației pe grupe de vârstă a scos în Rezultatele obținute în urma studiului realizat în evidență faptul că populația care își dorește luna martie 2015 au evidențiat faptul că Primăria amenajarea de noi zone de agrement pe teritoriul orașului Milișăuți nu organizează suficiente orașului Milișăuți este cea cu vârsta peste 45 ani, activități de petrecere a timpului liber, opinie considerând în același timp că zona potrivită pentru susținută de 95.2% din totalul populației orașului. amenajarea unui astfel de loc pentru petrecerea timpului liber este localitatea urbană Milișăuți. Totuși, există și locuitori care susțin că în teritoriu se desfășoară numeroase activități de petrecere a Amenajarea de noi zone de agrement în oraș timpului liber organizate de Primărie, ponderea acestora reprezentând 4.8% din total. Printre localnicii mulțumiți de acest aspect se evidențiază cei cu vârsta peste 65 ani, populația tânără 98.0% declarându-se nemulțumită de numărul activităților de petrecere a timpului liber organizate de Primăria nu doresc amenajarea de noi orașului Milișăuți. zone de agrement în oraș

Repartizarea populației pe zone arată că locuitorii localităților urbane ale orașului sunt cei care susțin că Primăria organizează suficiente activități de Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen petrecere a timpului liber. Consulting Group în martie 2015 62

SIGURANȚA POPULAȚIEI

10 Asigurarea climatului de siguranță publică a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale speciali zate a căutat să identifice cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv. Evoluția generală a societății românești, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracționale care pun în pericol viața și integritatea persoanei, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, impun reevaluarea și aprofundarea reformei la nivelul structurilor și componentelor abilitate în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, prin prezervarea prioritară a ordinii și siguranței publice stradale. În funcție de resursele alocate, strategia ordinii și siguranței publice stabilește structura, misiunile forțelor componente de ordine și siguranță publică în sistem dual, logistică, modul de conducere și cooperare a acestor forțe.

Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul

de pază și protecție pentru aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice la

nivelul orașului, a gradului de siguranță al localnicilor, precum și realizarea parteneriatului

societate civilă.

Siguranța populației din orașul Milișăuți În această Seviciile care asigură siguranța publică Siguranța copiilor și tinerilor secțiune: Gradul de mulţumire faţă de activităţile Autorităţilor de Ordine Publică

63

Siguranța populației din orașul Milișăuți orașului, de combatere a fenomenelor de violenţă stradală sau comportament civic inadecvat. Într-o lume globală complexă, dinamică și conflictuală, puternic afectată de criza economică și Potrivit studiului realizat în martie 2015, siguranţa financiară, siguranța cetățenilor și ordinea publică publică din orașul Milișăuți este apreciată de reprezintă obiective fundamentale ale României. 46.9% dintre locuitori. 39.4% dintre aceştia consideră că zona în care locuiesc este sigură, iar Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se 7.5% foarte sigură. Dintre localnicii care susțin că raportează doar la categoria de pericole care-l sunt foarte mulțumiți de siguranța zonei în care pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale locuiesc se evidențiază cei care au domiciliul în existenţei sale. El se referă în egală măsură la localitatea urbană Milișăuți. predictibilitatea şi analiza unor posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor şi serviciilor La polul opus se situează 53.1% dintre localnici. critice vitale care deservesc societatea. 38.1% dintre aceștia au afirmat că zona în care locuiesc este puțin sigură, iar 15.0% susțin că nu se simt deloc în siguranță în zona în care au domiciliul. Cei mai mulți localnici care susțin că zona în care locuiesc este puțin sigură au vârsta peste 65 ani, respectiv între 45 - 54 ani.

Siguranța populației din orașul Milișăuți

Pentru menținerea siguranţei cetăţeanului este necesar să se aibă în vedere o serie de elemente care însumate asigură acest deziderat şi anume: 39.4% siguranţa în şcoli, siguranţa publică şi siguranţa alimentară.

Prin activitatea desfăşurată de Autoritățile de Ordine Sigură Puțin sigură Deloc sigură Foarte sigură

Publică se doreşte asigurarea unui nivel Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen corespunzător de siguranţă pentru cetăţenii Consulting Group în martie 2015

64

Gradul de mulțumire al populației privind Siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice serviciile care asigură siguranța publică

Conform datelor obținute în urma studiului asupra populației din orașul Milișăuți, realizat în martie 2015, cei mai mulți localnici sunt mulțumiți de 50.3% serviciile care asigură siguranța populației în oraș consideră că tinerii sunt în (58.5%). Dintre aceștia, cei mai mulți au vârsta peste siguranță în spațiile publice 65 ani, respectiv între 45 - 54 ani și locuiesc în localitatea urbană Milișăuți.

Următoarea pondere mai ridicată se înregistrează în Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen rândul localnicilor care au afirmat că sunt Consulting Group în martie 2015 nemulțumiți de serviciile care asigură siguranța Gradul de mulțumire al populației privind populației în orașul Milișăuți (27.9%). De asemenea, siguranța copiilor și tinerilor în spațiile 7.5% dintre respondenți se declară foarte nemulțumiți de aceste servicii. publice

Diferența până la 100.0% este reprezentată de Potrivit rezultatelor obținute în urma studiului respondenții care susțin că sunt foarte mulțumiți de realizat asupra opiniei populației în anul 2015, serviciile ce mențin siguranța publică (6.1%). peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți afirmă că sunt mulțumiți de măsurile luate de Serviciile care asigură siguranța publică - Milișăuți autorități pentru asigurarea siguranței tinerilor în spaţiile publice (50.3%). De asemenea, o pondere de 7.5% dintre aceștia susțin că sunt foarte mulțumiți de serviciile privind siguranța copiilor și tinerilor în 58.5% spațiile publice din aer liber de pe teritoriul mulțumiți de serviciile care orașului. asigură siguranța populației Rezultatele studiului evidențiază faptul că 32.0% dintre locuiorii chestionați se declară nemulțumiți, iar 10.2% foarte nemulțumiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor în spaţiile Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen publice. Consulting Group în martie 2015 65

Gradul de mulţumire faţă de activităţile Potrivit studiului realizat în martie 2015, cei mai Autorităţilor de Ordine Publică mulți cetățeni se declară mulțumiți de modul cum se implică Autorităţile de Ordine Publică din orașul

Milișăuți în rezolvarea problemelor cetățenilor. Cele Într-un spațiu european, pentru fiecare cetățean mai multe dintre persoanele chestionate (54.5%) trebuie să existe un mediu de securitate, în care consideră că Poliţia Locală nu face abuzuri atunci libertatea, securitatea și justiția sunt garantate. când îşi exercită meseria. De asemenea, localnicii Astăzi, este necesar să se construiască un sistem orașului Milișăuți susțin că Organele de Ordine integrat de ordine publică orientat proactiv către Publică comunică deschis şi respectuos cu cetăţenii nevoile de securitate și în serviciul cetățenilor. (53.0%).

Valorile comune în domeniul ordinii publice susțin Rezultatele studiului evidențiază faptul că 50.4% întreaga activitate de zi cu zi și oferă coordonatele dintre localnicii orașului Milișăuți consideră că în care aceasta se dezvoltă, precum si mijloacele Autorităţile de Ordine Publică iau în considerare prin care se realizează, și anume: legalitate, nevoile şi interesele comunităţii, iar 50.3% susțin că profesionalism, dialog, integritate profesională, acestea mențin liniștea și ordinea în comunitatea parteneriat și operativitate și solidaritate. locală.

Rolul Autorităţilor de Ordine Publică este de a În ceea ce privește capacitatea Poliției din orașul asigura, prin activitățile întreprinse, reprezentarea şi Milișăuți de a găsi soluții la problemele sesizate, se promovarea intereselor comunităţii în scopul poate observa că 50.4% dintre localnici sunt asigurării unui climat de siguranţă şi securitate nemulțumiți de acest aspect. publică.

DA NU

50.4% 54.5% 53.0% 50.4 % 50.3%

49.6% 45.5% 47.0% 49.6% 49.7%

Nu fac abuzuri în Comunică deschis și Iau în considerare Menţin liniştea şi Găsesc soluții la exercitarea respectuos cu nevoile şi interesele ordinea în comunitate problemele sesizate meseriei cetățenii comunităţii

66

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

11 Sistemul de învățământ reprezintă principala componentă a sistemului de educație.

Structura sistemului de învățământ din România cuprinde învățământul preșcolar,

învățământul primar, învăţământul secundar inferior, învăţământul general obligatoriu,

învăţământul secundar superior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de ucenici, învăţământul

post-liceal şi învăţământul superior.

În anul 2014, aproximativ 3.7 milioane din populația României era înscrisă la școală. Dintre aceștia, 18.612 în creșe, 559.565 în grădinițe, 1.732.305 în învățământul primar și gimnazial, 727.072 în învățământul liceal, 50.788 în învățământul profesional, 97.986 în învățământul postliceal, 7.571 în învățământul de maiștri și 541.653 în învățământul superior. Populația școlară a României a înregistrat o scădere cu 13.6% în anul 2014 față de anul 2008. De asemenea, în anul 2014, numărul cadrelor din sistemul de învățămât românesc a scăzut cu 11.2% comparativ cu anul 2008 când au fost înregistrate 275.426 cadre didactice la nivel național.

Potrivit studiilor realizate, România se află pe locul 6 în clasamentul ţărilor cu cele mai slabe rezultate şcolare ale elevilor şi cu cei mai nefericiţi elevi.

Populația școlară

Infrastructura de învățământ

În această Personal didactic

secțiune: Importanța educației Calitatea sistemul ui de învățământ Numărul un ităților de învățământ

Calitatea actului didactic

Performanța formelor de învățământ

67

Populația școlară din orașul Milișăuți În ceea ce privește evoluția copiilor înscriși în grădinițele din orașul Milișăuți, se poate observa că Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor din aceasta prezintă un trend descendent în perioada grădinițe și creșe, elevilor și studenților cuprinși în 2009 - 2014. La nivelul anului 2014, numărul procesul de instruire și educare, al unui an copiilor înscriși în grădinițele de pe raza orașului a școlar/universitar din cadrul educației formale, fost cu 35.8% mai scăzut comparativ cu anul 2009, indiferent de formele de învățământ pe care le când s-a înregistrat cel mai ridicat număr al copiilor frecventează și de vârstă. În orașul Milișăuți, în anul înscriși în grădinițe (179 copii). 2014, populația școlară este formată doar din copiii înscriși la grădinițe, din elevii înscriși în Numărul elevilor înscriși în învățământul primar învățământul primar (inclusiv cel special), respectiv (inclusiv cel special) din orașul Milișăuți prezintă din elevii înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv valoarea de 250 la nivelul anului 2014. Numărul cel special). acestora a crescut cu 2.0% comparativ cu anul 2008, când s-au înregistrat 245 elevi înscriși în Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de învățământul primar (inclusiv cel special). De Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți asemenea, și la nivelul județului Suceava numărul populația școlară era de 583 copii. Dintre aceștia, elevilor înscriși în învățământul primar (inclusiv cel 115 copii au fost înscriși în grădinițe, 250 copii în special) a înregistrat o creștere în anul 2014 față de învățământul primar (inclusiv special) și 218 copii în anul 2008 (cu 3.6%). învățământul gimnazial (inclusiv special). Potrivit datelor furnizate de INS, în orașul Milișăuți, la În anul 2014, populația școlară a orașului Milișăuți a nivelul anului 2014, numărul elevilor înscriși în scăzut cu 15.3% comparativ cu anul 2008. De învățământul gimnazial (inclusiv cel special) a fost asemenea, și la nivelul județului Suceava, în anul cu 23.5% mai scăzut față de anul 2008. Elevii înscriși 2014, populația școlară a înregistrat o scădere în această formă de învățământ reprezintă 37.4% din comparativ cu anul 2008 (cu 8.1%). totalul populației școlare din oraș.

Populația școlară pe niveluri de educație din orașul Milișăuți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Copii înscriși în grădinițe 158 179 174 167 139 127 115 Elevi în învățământul primar (și special) 245 235 221 211 235 257 250 Elevi în învățământul gimnazial (și special) 285 265 254 224 244 238 218 Totalul populației școlare 688 679 649 602 618 622 583

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 68

Infrastructura de învățământ din orașul anului 2014 neexistând nici un astfel de atelier în Milișăuți cadrul unității de învățământ din oraș.

Educația este percepută în prezent ca o funcție De asemenea, infrastructura școlară este deficitară și vitală a societății contemporane deoarece prin în ceea ce privește sălile de gimnastică. Potrivit educație societatea își perpetuează existența. datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, Pentru asigurarea actului educațional este necesar în unitatea de învățământ a orașului Milișăuți nu ca infrastructura școlară să satisfacă nevoile elevilor exista nici o sală de gimnastică la nivelul anului și profesorilor. 2014. Însă, datele oficiale evidențiază existența unei săli de gimnastică în perioada 2007 - 2008. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți Infrastructura școlară din orașul Milișăuți - 2014 % din exista o singură unitate de învățământ în cadrul Infrastructură școlară Număr județ căreia existau 22 săli de clasă și cabinete școlare. Unități școlare 1 0.4% Ponderea sălilor de clasă și a cabinetelor școlare din Săli de clasă și cabinete școlare 22 0.5% oraș reprezintă 0.5% din totalul celor existente în Laboratoare școlare 2 0.3% județul Suceava. Săli de gimnastică -- -- Ateliere școlare -- -- Raportând numărul populației școlare la numărul Numărul calculatoarelor 46 0.5% sălilor de clasă s-a constatat că în anul 2014, în Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen orașul Milișăuți, într-o sală de clasă învățau, în medie, 27 elevi. Numărul calculatoarelor din cadrul unității de învățământ din orașul Milișăuți la nivelul anului De asemenea, infrastructura școlară a orașului 2014 era de 46, fiind de aproximativ 3 ori mai mare Milișăuți mai este compusă și din 2 laboratoare față de anul 2008, când elevii din cadrul unității de școlare. Ponderea acestora în totalul laboratoarelor învățământ de la nivel local dispuneau de 17 școlare din județ este de 0.3%. Potrivit datelor calculatoare. furnizate de INS, numărul laboratoarelor de la nivel local s-a dublat față de anul 2012, când a fost În ceea ce privește numărul de calculatoare ce revin înregistrat un singur laborator. populației școlare, în anul 2014, 13 elevi foloseau același calculator din unitatea de învățământ a Din păcate infrastructura școlară a orașului Milișăuți orașului, conform datelor furnizate de Institutul este deficitară la capitolul ateliere școlare, la nivelul Național de Statistică. 69

Personalul didactic din orașul Milișăuți pe La nivelul învățământului preșcolar din orașul niveluri de educație Milișăuți, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 25.0% în anul 2014 față de anul 2008. Potrivit Pregătirea școlară presupune un anumit nivel de datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a copilului, în anul 2014, ponderea educatorilor reprezenta capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut 16.2% din totalul personalului didactic al orașului necesare şcolarităţii. Profesorul ocupă un loc Milișăuți. important în activitatea educaţională deoarece contribuie la formarea personalităţii elevilor, la Personalul didactic din învățământul primar conduita lor în societate, la formarea lor ca indivizi (inclusiv cel special) a fost mai ridicat cu 1 învățător şi cetăţeni. în anul 2014 față de anul 2008. Cele mai multe cadre didactice care predau elevilor înscriși în Personal didactic pe niveluri de educație - Milișăuți învățământul primar (inclusiv special) din oraș s-au înregistrat în perioada 2012 - 2013 (14 învățători).

În ceea ce privește numărul personalului didactic din învățământul gimnazial (inclusiv cel special) se 48.7% constată o scădere cu 28.0% la nivelul anului 2014 Personal didactic în învățământul față de anul 2008. Dacă la nivelul anului 2008 gimnazial existau 25 profesori care predau elevilor înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv special), în 2014 numărul acestora a ajuns la 18 profesori. Potrivit INS, ponderea personalului didactic din

Înv. gimnazial Înv. primar Înv. preșcolar învățământul gimnazial (inclusiv cel special) reprezintă 48.7% din totalul personalului didactic al Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen orașului Milișăuți.

Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul orașului Milișăuți, în anul 2014, existau 37 cadre didactice. Conform datelor oficiale, în anul 2014, un cadru Numărul acestora este cu 17.8% mai scăzut față de didactic din învățământul primar (inclusiv cel anul 2008, când se înregistrau 45 cadre didactice. special) preda, în medie, unui număr de 19 elevi, iar De asemenea, la nivelul anului 2008 s-a înregistrat un cadru didactic din învățământul gimnazial cel mai ridicat număr al personalului didactic din (inclusiv cel special) preda, în medie, unui număr de orașul Milișăuți din ultimii 7 ani. 12 elevi. 70

Importanța educației pentru populația orașului Milișăuți

10.2% Locuitorii orașului Milișăuți consideră sectorul educațional prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai. Cei mai mulți dintre aceștia au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți și au vârsta peste 65 ani.

89.8%

Prioritate mare Prioritate medie

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

Importanța educației pentru populația Şcoala nu trebuie să se rezume la educarea orașului Milișăuți propriu-zisă a copiilor, ci trebuie să îşi asume şi să îndeplinească un rol de catalizator al participării Un rol deosebit de important pentru reuşita în viaţă civice, de centru de resurse de interes comunitar şi îl are educaţia. Este necesară o creștere a nivelului de furnizor de instruire pentru adulţi. În acest de educație pentru a face față schimbărilor moment, nici unul din aceste roluri nu este cerințelor de pe piața muncii. îndeplinit, unităţile de învăţământ rezumându-se la predarea curriculumului şi examinarea elevilor.

Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că Rezultatele obținute în urma studiului realizat în la nivel local trebuie să existe responsabilităţi în luna martie 2015 evidențiază faptul că aproximativ materie de calificare a forţei de muncă şi creştere a 90.0% dintre localnicii chestionați consideră capacităţii de adaptare la schimbările de mediu. sectorul educațional prioritar pentru dezvoltarea Ştiinţa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de nivelului de trai al orașului Milișăuți (89.8%). plecare pentru orice proces de dezvoltare. Acest fapt presupune valorificarea potenţialului uman la nivel Diferența până la 100.0% este reprezentată de local şi a cunoştinţelor şi informaţiilor existente. În localnicii care acordă sectorului educațional o cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt necesare prioritate medie în vederea dezvoltării nivelului de activităţi de cercetare care să fundamenteze trai din oraș. Ponderea acestora reprezintă 10.2% programe de dezvoltare promovate de fiecare actor. din totalul celor intervievați. 71

Gradul de mulțumire al populației orașului Localnicii care susțin că sunt foarte nemulțumiți de Milișăuți privind calitatea sistemului de acest aspect au vârsta cuprinsă între 35 - 44 ani și au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți. învățământ

Sistemul de învățământ din orașul Milișăuți Sistemul de învățământ reprezintă principalul subsistem al sistemului de educație, care se referă la organizarea instituțională a învățământului. De 67.7% menționat este faptul că educația este una dintre Mulțumiți cele mai importante componente ale societății umane.

În cadrul sistemului de învățământ sunt reunite instituțiile specializate implicate în procesul de educație, cercetare și cultură, responsabile de realizarea în mod organizat, planificat și metodic a dezideratelor educative. Proiectarea și realizarea Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen funcțiilor educației prin conținuturi și metodologii Consulting Group în martie 2015 specifice, organizate formal și non-formal se realizează în conformitate cu anumite principii Numărul unităților de învățământ din orașul educaționale generale și în corelație cu gradul de Milișăuți dezvoltare economică, socială și politică a societății. Potrivit studiului realizat în martie 2015, peste Conform datelor obținute în urma studiului asupra jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți au opiniei populației din orașul Milișăuți, realizat în declarat că numărul unităților de învățământ din martie 2015, peste jumătate dintre locuitori se teritoriu nu este suficient (56.5%). Dintre cei care declară mulțumiți de calitatea sistemului de susțin acestă opinie, 31.2% au domiciliul în învățământ din teritoriu (67.7%). De asemenea, localitatea Milișăuți, 17.4% în localitatea Bădeuți, 8.6% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți 4.3% în localitatea Gara, iar 3.6% în localitatea de sistemul de învățământ din oraș. Lunca.

Totuși, există și cetățeni care sunt nemulțumiți Diferența până la 100.0% este reprezentată de (23.0%), respectiv foarte nemulțumiți (0.7%) de localnicii care susțin că în oraș sunt suficiente calitatea sistemului educațional din teritoriu. unități de învățământ (43.5%). 72

Calitatea actului didactic din orașul La polul opus se situează 33.9% dintre localnicii Milișăuți chestionați. Aceștia sunt nemulțumiți de calitatea actului didactic din unitățile de învățământ din Calitatea în educaţie desemnează un complex de orașul Milișăuți. principii şi practici ce traversează întregul mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor educaţiei.

Factorii care influențează calitatea educației fac referire la profesori, elevi, spațiul de învățare, materiale didactice, strategiile utilizate, sfera de interese și activitățile extracurriculare.

Calitatea actului didactic din orașul Milișăuți Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind unitățile de învățământ

Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, peste jumătate dintre localnicii chestionați consideră că 66.1% numărul grădiniţelor (57.4%), respectiv cel al Mulțumiți de calitatea școlilor (53.0%) din orașul Milișăuți este suficient. actului didactic De asemenea, cei mai mulți localnici consideră că școlile (51.3%) și grădinițele (56.5%) din teritoriu sunt dotate corespunzător.

Localnicii care sunt nemulțumiți de numărul Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen grădinițelor din orașul Milișăuți reprezintă 42.6% Consulting Group în martie 2015 din total, iar cei care sunt nemulțumiți de numărul Rezultate obținute în urma studiului realizat asupra școlilor din teritoriu reprezintă 47.0%. Ponderea opiniei populației orașului Milișăuți evidențiază persoanelor care susțin că sunt nemulțumite de faptul că 66.1% dintre localnici se declară mulțumiți dotarea școlilor și a grădinițelor reprezintă 48.7%, de calitatea actului didactic din teritoriu. respectiv 43.5% din total. 73

Performanța formelor de învățământ

Înv. de stat 62.4% 20.0%

Ambele forme

17.6% Înv. privat

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

Performanța formelor de învățământ Spre deosebire de școlile publice, o școală privată poate însemna un sacrificiu financiar foarte mare În învățământul de stat, copilul are acces la pentru părinți, însă școlile private sunt de obicei învățământ în mod gratuit, beneficiind gratuit de o dotate mai inovativ din punct de vedere tehnologic și parte din manualele școlare. al metodelor de educare.

Potrivit studiului realizat în martie 2015, peste Învăţământul particular şi confesional se organizează 60.0% dintre localnicii intervievați consideră că conform principiului non-profit în unităţi de învățământul de stat este mai performant comparativ învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi cu cel privat (62.4%). formele, conform legislaţiei în vigoare. Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care Următoarea pondere se înregistrează în rândul trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ localnicilor care consideră că ambele forme de particular şi confesional sunt identice cu cele pe care învățământ sunt performante (20.0%). trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat. Unităţile particulare de învăţământ sunt Diferența până la 100.0% este reprezentată de unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de cetățenii care consideră că învățământul privat este vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, mai performant comparativ cu cel de stat (17.6%). având drept fundament proprietatea privată, Printre cei care susțin acest aspect se enumeră și garantată de Constituţie. 1.6% dintre respondenții cu vârsta între 18 și 24 ani. 74

CULTURĂ

12 În ultimii ani, dezvoltarea economică şi globalizarea, pericolul marginalizării şi cel al

dispariţiei cu care se confruntă numeroase comunităţi, precum şi erodarea treptată a

credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut imperios necesară reconsiderarea pe plan

național a locului patrimoniului cultural.

În ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi integrarea sa în marile

proiecte de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu determinare şi

consecvenţă măsuri eficiente, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la

care a aderat şi cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural.

Rezultatul care se poate observa este o pierdere accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului.

Această stare de fapt are deopotrivă cauze istorice şi recente. Factorul agravant pentru

pericolul în care se află patrimoniul construit şi natural din România îl constituie însă, o

dată cu creşterea economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a dezvoltărilor

necontrolate, care antrenează distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după demolările

ceauşiste.

Patrimoniul cultural Infrastructura culturii Numărul volumelor existente în biblioteci

În această Numărul volumelor eliberate cititorilor

Numărul cititorilor activi secțiune: Personal angajat în biblioteci Importanța sectorului cultural

75

Patrimoniul cultural al orașului Milișăuți păstorit în localitățile Bădeuți și Milișăuți între anii 1853 - 1866, după care s-a călugărit la Mănăstirea Biserica “Sfântul Precopie” din Bădeuți Putna.

Biserica “Sfântul Precopie” din Bădeuți a fost înălțată de Șefan cel Mare în anul 1487, după cum arată pisania ce se află în dreapta ușii de la intrare în biserică, pe zidul de miazăzi: “În anul 6989 (=1481), luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, și cu preaiubitul său fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, poreclit Țapaluș. Și a ajutat Dumnezeu pe Ștefan Voievod și a biruit pe Basarab Voievod și a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ștefan Voievod a binevoit, cu a sa bunăvoință și cu gând bun, a zidi casa aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (=1487); și s-a început în luna iunie, 8; și s-a sfârșit în același an, în luna noiembrie, 13”. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe O traducere asemănătoare a realizat și istoricul avarii. După cum scria în anul 1912 istoricul de artă Gheorghe Balș în anul 1925. Pisania vechii biserici a polonez Władysław Podlacha, în anul 1790 s-au fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, executat o serie de reparații. Biserica a avut până iar astăzi se află în lapidariumul Muzeului Național atunci patru turle, dar trei dintre ele au fost de Istorie al României. eliminate și a rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți Printre preoții care au slujit la această biserică se pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În regăsește parohul Alexandru Ciupercovici (1823 - anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1902), viitor arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit anul 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a al Bucovinei și Dalmației (1896 - 1902). Acesta a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac

76

Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail de restaurare, demolând și reconstruind turla (la stânga) și Gavriil (la dreapta), deasupra ușii era deteriorată ce amenința să cadă. pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: referitoare la viața și martiriul Sfântului Procopie, lungimea - 22.5 m; lărgimea naosului - 8.8 m și fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi lărgimea absidelor laterale - 11.2 m. Fațadele este zgâriată cu mănuși de fier, Sfântul este lovit cu bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați tabloul votiv, voievodul purta barbă. ulterior pentru întărirea structurii bisericii. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe În curtea bisericii se afla o clopotniță de tip zvoniță, boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care de un bandou ornamental. Pe primul rând erau atârnau clopotele. Clopotnițele de tip zvoniță apar reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea destul de rar în arhitectura românească, fiind erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei. picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Lăcașul de cult a fost zugrăvit în frescă atât în Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în anul 1887, relevându-se picturi de Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul o deosebită valoare artistică. reparațiilor din anul 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din pictură pe peretele sudic, el remarcând doar fresca partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a Arborele lui Iesei, aflată la dreapta portalului de prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în biserică.

77

Infrastructura culturii din orașul Milișăuți Numărul volumelor existente și eliberate din cadrul bibliotecilor orașului Milișăuți Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul județului Suceava, în anul 2014, Numărul volumelor existente în bibliotecile din existau 331 biblioteci, dintre care 110 publice. orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, este de Numărul bibliotecilor din județ a suferit modificări 20.235, dintre care doar 7.275 volume au fost în perioada 2008 - 2014, numărul acestora fiind cu eliberate cititorilor pe tot parcursul anului. Potrivit 2.4% mai scăzut comparativ cu anul 2008. datelor furnizate de INS, comparativ cu anul 2011, se evidențiază atât o scădere a numărului de volume Din totalul bibliotecilor existente la nivel județean existente, cât și o scădere a numărului de volume în anul 2014, 2 biblioteci se află în orașul Milișăuți, eliberate cititorilor din oraș. una aparținând domeniului public. Numărul volumelor eliberate cititorilor în anul 2014 a fost de aproximativ 2 ori mai scăzut comparativ cu numărul volumelor eliberate în anul 2011, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Nr. volumelor eliberate din bibliotecile din Milișăuți a scăzut de aprox. 2 ori 12.602

volume eliberate

Biblioteca Orășenească Milișăuți a fost înființată în 2011 anul 1959 cu un fond de carte de aproximativ 5.000 7.275 volume scrise în limba română și limba rusă. După volume eliberate anul 1960, fondul de carte s-a îmbunătățit continuu, astăzi existând 8.665 cărți românești, 343 cărți 2014 străine și o colecție audio video. Biblioteca și-a schimbat statutul în bibliotecă orășenească în anul Conform datelor furnizate de Institutul Național de 2004. Astăzi oferă următoarele servicii: achiziții, Statistică, la nivelul anului 2011, în bibliotecile din evidență și prelucrare, împrumut la domiciliu pentru orașul Milișăuți s-au înregistrat 23.721 volume adulți și copii, informare bibliografică, precum și existente, numărul acestora scăzând în anul 2014 cu consultarea de documente pe loc. 14.7%. 78

Numărul cititorilor activi din orașul Personal angajat în bibliotecile din orașul Milișăuți Milișăuți

Cititorul activ (utilizatorul) este persoana fizică care Misiunea bibliotecilor din România face referire la a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul satisfacerea intereselor de studiu, lectură, informare, bibliotecii) cel puţin o dată într-un an calendaristic o documentare, educare și recreere ale populației prin carte, broşură sau o altă publicaţie aparţinând unei promovarea cunoașterii. În acest sens, bibliotecile biblioteci. au un rol major în oferta naţională de informaţii, la care au acces, fără discriminare, toţi cetăţenii Cititori activi României. De asemenea, personalul angajat în 2012 2013 2014 biblioteci asigură asistenţă de specialitate oricărei Județul Suceava 133692 138130 129165 persoane/organizaţii care doreşte să facă o cercetare Orașul Milișăuți 721 804 845 în scop personal, profesional, ştiinţific sau comercial. % din județ 0.5% 0.6% 0.7%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen A fi bibliotecar înseamnă maturitate

temperamentală, echilibru, cunoaştere, Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de perseverenţă, cultură, informaţie, pregătire, răbdare, Statistică, în anul 2014, la nivelul orașului Milișăuți spirit de prudenţă, amabilitate, simţ analitic, spirit există 845 cititori activi. Numărul acestora a crescut critic, creativitate, capacitate de sinteză, curiozitate cu 17.2% față de anul 2012. intelectuală, rigoare etc. Bibliotecarul este un agent

cultural şi educaţional ce utilizează oportunităţile La nivelul județului Suceava se poate observa o pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale și scădere a numărului de cititori activi în anul 2014 caută să înţeleagă interlocutorul, psihologia şi comparativ cu anul 2012 (cu 3.4%). La nivelul anului personalitatea fiecărui beneficiar. 2014, ponderea cititorilor activi din orașul Milișăuți din totalul cititorilor activi de la nivel județean este Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de de 0.7%. Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți

a fost înregistrată o persoană angajată în cadrul La nivelul anului 2013, numărul cititorilor din orașul bibliotecilor locale. La nivelul județului Suceava, în Milișăuți înregistra valoarea de 804, reprezentând anul 2014 au fost înregistrați 183 de angajați în 0.6% din totalul cititorilor activi din județul Suceava. bibliotecile existente. Numărul de angajați în În anul 2013, numărul acestora a fost mai ridicat cu bibliotecile din județ a scăzut față de anul 2011 cu 11.5% față de anul 2012. 7.1%.

79

Importanța sectorului cultural pentru dorește cel mai mult ca Administrația Publică Locală populația orașului Milișăuți să dezvolte sectorul cultural în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai.

Într-o perioadă a globalizării, cultura devine o Următoarea pondere se înregistrează în rândul calitate esențială a unei regiuni. Dezvoltarea culturii localnicilor care acordă dezvoltării sectorului la nivel local consolidează identitatea locală și cultural din oraș o prioritate medie (9.5%). Dintre caracterul distinctiv, creând produse culturale cu o aceștia, o parte locuiesc în satul Gara (1.4%). valoare unică. O comunitate care investește în cultură, educație și sport generează în același timp Importanța sectorului cultural pentru mai multă bogăție, bunăstare și siguranță. Astfel, este creat un mediu favorabil pentru generațiile populație viitoare, cu posibilitatea dezvoltării locurilor de muncă și creșterii, în același timp, a nivelului de trai. 89.8% Sectorul cultural - prioritate mare Cultura include arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult, include modurile prin care se definește identitatea unui individ. Conform UNESCO, cultura este definită ca un set de trăsături spirituale, 9.5% materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei Sectorul cultural - prioritate medie societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă și sistemul de valori a individului. 0.7% Sectorul cultural - prioritate mică Potrivit studiului realizat în martie 2015, 89.8% din populația orașului Milișăuți consideră prioritar sectorul cultural în vederea îmbunătățirii nivelului de trai local. Cei mai mulți localnici care susțin Ponderea persoanelor chestionate care au această opinie au domiciliul stabil în localitatea menționat faptul că sectorul cultural nu este urbană Milișăuți (51.7%). În ceea ce privește prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai din repartizarea populației orașului pe grupe de vârstă, oraș este cea mai redusă (0.7%). Aceste persoane s-a constatat că populația cu vârsta peste 65 ani își locuiesc în localitatea urbană Bădeuți. 80

13

ECONOMIE

13

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție, gradul de competitivitate internațională și nivelul de trai al populației. Analiza situaţiei actuale evidenţiază faptul că economia României are un nivel de competitivitate mult sub media Uniunii Europene.

Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu media Uniunii Europene, principalele decalaje constând în nivelul scăzut al implementării şi absenţa structurilor de susţinere a start-up-urilor inovative. România este deficitară şi în ceea ce priveşte infrastructura de afaceri necesară pentru a face faţă competiţiei pe piața internaţională, în special în sectorul inovativ şi de înaltă tehnologie. În acest scop, ar trebui acordată atenţie structurilor de sprijinire a afacerilor. În acelaşi timp, o parte dintre firmele românești nu sunt complet operaţionale şi necesită asistenţă în continuare pentru a îmbunătăţi serviciile oferite.

Evoluția agenților economici

Domeniul de activitate al agenților economici

În această Numărul unităților economice dizolvate/lichidate

Numărul unităților economice radiate secțiune: Mărimea firmelor de pe raza orașului

81

Evoluția agenților economici din orașul Numărul de întreprinderi de la nivel regional a Milișăuți înregistrat o scădere cu 15.6% în anul 2013 comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate În urma răsturnării regimului comunist, statul român de INS. Aceeași situație este întâlnită și la nivelul a străbătut un deceniu de instabilitate şi declin județului Suceava, unde numărul de firme a scăzut economic, cauzate într-o anumită măsură de o bază în anul 2013 cu 8.9% față de anul 2008. industrială depăşită şi de lipsa unei reforme structurale. Totuşi, începând cu anul 2000, Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului economia României s-a transformat într-o economie Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, la bazată pe stabilitate macroeconomică relativă, nivelul anului 2013 existau 143 firme cu sediul caracterizată printr-o creştere intensă, o rată redusă social pe teritoriul orașului Milișăuți. În acest an a şomajului şi o rată a inflaţiei aflată în scădere. numărul firmelor cu sediul social pe teritoriul orașului a crescut cu 12.6% comparativ cu anul Cu toate că regiunea Nord-Est este cea mai mare 2010. regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, În perioada 2009 - 2013, numărul de agenți aceasta se situează pe ultimul loc în raport cu economici de pe teritoriul orașului Milișăuți a nivelul de dezvoltare. Deși produsul intern brut înregistrat oscilații, cele mai multe firme fiind regional pe cap de locuitor a crescut în termeni înregistrate la nivelul anului 2009 (150 firme), iar reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară cele mai puține în anul 2010 (127 firme). În anul celei naționale, ceea ce a condus la o accentuare a 2010, numărul întreprinderilor din Milișăuți a scăzut disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. cu 15.3% față de anul 2009.

Evoluția agenților economici din orașul Milișăuți 160 150 agenți economici 143 agenți economici 140 O creștere cu 12.6% față de anul 2010 127 agenți economici 120 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa datelor: ORC Suceava, prelucrări Anderssen 82

Domeniul de activitate al agenților În orașul Milișăuți există și firme care activează în economici din orașul Milișăuți domeniul industriei prelucrătoare, respectiv în cel al construcțiilor, ponderea acestora reprezentând Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului 11.2%, respectiv 10.5% din total. Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, cele mai multe firme din orașul Milișăuți au ca domeniu de Agenții economici ce activează în domeniul activitate comerțul cu ridicata și cu amănuntul, agriculturii, silviculturii și pescuitului înregistrează întreținerea autovehiculelor și motocicletelor, la nivelul anului 2013 o pondere de 8.4% din total. ponderea acestora reprezentând 35.0% din totalul firmelor înregistrate la nivelul anului 2013. Alte domenii de activitate ale întreprinderilor cu sediul social în orașul Milișăuți sunt: hoteluri și Pe locul doi se situează întreprinderile ce activează restaurante - 7 firme, activități de servicii administrative și activități de servicii suport - 3 în domeniul transportului și depozitării, în anul 2013 existând 34 astfel de firme în orașul Milișăuți. firme, alte activități de servicii - 3 firme, informații și Potrivit ORC Suceava, în perioada 2009 - 2013, cele comunicații - 1 firmă, intermedieri financiare și mai multe astfel de întreprinderi s-au înregistrat la asigurări - 1 firmă, precum și activități profesionale, nivelul anului 2011 (37 firme). științifice și tehnice - 1 firmă.

Domeniul de activitate al agenților economici din orașul Milișăuți - anul 2013 Domeniul de activitate Număr firme Agricultură, silvicultură și pescuit 12 Industria prelucrătoare 16 Construcții 15 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea autovehiculelor și motocicletelor 50 Transport și depozitare 34 Hoteluri și restaurante 7 Informații și comunicații 1 Intermedieri financiare și asigurări 1 Activități profesionale, științifice și tehnice 1 Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 3 Alte activități de servicii 3 Total 143 Sursa datelor: ORC Suceava, prelucrări Anderssen

83

Numărul unităților economice  trecerea timpului stabilit pentru durata dizolvate/lichidate din orașul Milișăuți societății;

 imposibilitatea realizării obiectului de Dizolvarea societăților comerciale reprezintă activitate al societății; totalitatea operaţiunilor care pregătesc încetarea  declararea nulității societății; existenţei societăţii şi asigură premisele lichidării patrimoniului social. Dizolvarea pune capăt  hotărârea adunării generale; activităţii normale a societăţii, însă personalitatea  hotărârea tribunalului, la cererea oricărui juridică a acesteia subzistă până la sfârşitul asociat, pentru motive temeinice, cum ar fi lichidării. neînțelegerile grave dintre asociați, ce

impiedică funcționarea societății, insolvența societății.

Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, în anul 2013 a fost lichidată o societate de pe teritoriul orașului Milișăuți. În ceea ce privește numărul unităților economice dizolvate din oraș, datele furnizate de ORC Suceava au evidențiat că în anul 2013 nu a fost dizolvată nici o unitate economică din Milișăuți.

Lichidarea reprezintă ansamblul de operaţii economice şi financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societăţi comerciale. Lichidarea este precedată de dizolvarea societăţii comerciale. În cazul dizolvării, calitatea de persoană juridică a societăţii comerciale se menţine numai Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, pentru o anumită perioadă, în vederea lichidării, pe împrejurări, situații care au ca efect dizolvarea când lichidarea marchează dispariţia definitivă a oricărei societăți. O societate se dizolva prin: persoanei juridice.

84

Numărul unităților economice radiate din Cazurile de radiere se pot grupa în două mari orașul Milișăuți categorii: radierea societăţii comerciale în urma dizolvării acesteia şi radierea înmatriculării societăţii Radierea firmei reprezintă ultima etapă în procesul comerciale ori a unor înregistrări privitoare la de închidere prin care trece o firmă. În mod aceasta. Fiecare dintre acestea are o reglementare corespondent cu procedura de înființare, actul prin distinctă, având ipoteze, reguli de procedură şi care firma își încetează existența este reprezentat efecte diferite. tot de un act emis de Registrul Comerțului, certificatul de radiere. În orașul Milișăuți, în perioada 2009 - 2013, numărul unităților economice radiate a înregistrat Radierea poate privi însăşi înregistrarea societăţii oscilații semnificative. Dacă la nivelul anului 2009 comerciale sau numai anumite menţiuni privitoare au fost radiate 3 unități economice cu sediul social în orașul Milișăuți, în anul 2010 numărul acestora a la aceasta care au fost înregistrate în Registrul Comerţului. Ea este, aşadar, o operaţiune care poate ajuns la 38, înregistrând o creștere de aproximativ avea loc oricând în cursul funcţionării societăţii 13 ori. comerciale ori la încetarea acesteia, în urma dizolvării şi lichidării. O condiție pentru a putea În anul 2011, numărul unităților economice radiate radia o firmă este să nu existe datorii la bugetul de a înregistrat o scădere bruscă, ajungând la 2 unități stat sau la terți. Radierea firmei nu necesită un economice, după care a crescut la 13 unități control de la Agenția Națională de Administrare economice în anul 2012. În anul 2013, au fost Fiscală (ANAF). radiate 5 unități economice.

Numărul unităților economice radiate din orașul Milișăuți

40 38 unități economice

20 13 unități economice

3 unități economice 0 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa datelor: ORC Suceava, prelucrări Anderssen 85

Mărimea firmelor de pe raza orașului Milișăuți

Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, cele mai multe firme cu sediul social pe teritoriul orașului Milișăuți sunt Microîntreprinderi. Ponderea acestora reprezintă 81.1% din totalul firmelor existente în oraș.

Microîntreprinderea este acea societate ce Pe a doua poziție se situează Întreprinderile Mici și realizează la finele exercițiului anterior venituri Mijlocii. Potrivit ORC Suceava, ponderea IMM-urilor impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la de pe teritoriul orașului Milișăuți reprezintă 15.1% finele exercițiului, iar ponderea serviciilor de din totalul întreprinderilor locale. consultanță și management nu este mai mare de 20.0% în total venituri. Impozitul pe venit al unei Categoria Întreprinderilor Mici și Mijlocii este Microîntreprinderi este de 3.0% și poate avea de la 0 formată din întreprinderi care angajează mai puțin până la 9 angajați. de 250 persoane, care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro și/sau care dețin Mărimea firmelor de pe raza orașului Milișăuți active totale de până la 43 milioane euro. IMM-urile joacă un rol esențial în economia unui oraș, reprezentând o sursă de abilități antreprenoriale, inovare și creare de locuri de muncă.

Datele înregistrate de Oficiul Registrului Comerțului 81.1% de pe lângă Tribunalul Suceava evidențiază că în dintre firmele din orașul Milișăuți orașul Milișăuți există și Organizații Cooperatiste sunt Microîntreprinderi (1.9%), dar și Persoane Fizice, Întreprinderi Familiale sau Individuale (1.9%).

Potrivit ORC, în orașul Milișăuți încă nu își desfășoară activitatea nici o Întreprindere Mare (cu Sursa datelor: Primăria orașului Milișăuți, prelucrări Anderssen 250 angajați și peste). 86

14

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

14

Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut ca starea de sănătate şi serviciile sanitare oferite la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene să devină cadru de referinţă şi pentru cetăţenii din România. Datele disponibile arată că un copil care s-a născut în România în anul 2007 are de 6 ori mai multe şanse de a deceda înaintea primei sale aniversări, în comparaţie cu un copil născut în aceeaşi perioadă în Suedia şi de aproape 3 ori mai multe decât unul născut în Ungaria. În acelaşi timp, afecţiuni care în multe state ale UE sunt aproape eradicate continuă să afecteze un număr mult prea mare de români, mai ales acelea care pot fi prevenite şi controlate printr-un sistem sanitar public eficient şi aici se află atât multe dintre bolile transmisibile, precum şi multe alte afecţiuni.

În aceste condiţii, sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistenţa spitalicească ca principală metodă de intervenţie, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai ridicate din lume.

Infrastructura sanitară Personal medico -sanitar Importanța sectorului medical Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor În această medicale din oraș

Gradul de mulțumire al populației privind numărul și dotarea secțiune: unităților sanitare

Persoane cu dizabilități

Persoane beneficiare de ajutor social Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor sociale Grupuri defavorizate

87

Nu este surprinzător că, deşi eforturile financiare ale principiile justiției sociale, care promovează statului român au crescut considerabil, aproape incluziunea socială prin măsuri active. Măsurile de toate veniturile şi cheltuielile s-au dublat în ultimul modernizare a sistemului de asistență socială vor timp pentru aproape toate categoriile de servicii contribui la atingerea următoarelor obiective: medicale, iar senzaţia de lipsuri din sistemul de  reducerea sărăciei; sănătate continuă să persiste şi să se acutizeze.  promovarea muncii ca cea mai bună formă Lipsa investițiilor, nivelul ridicat de birocrație, lipsa de protecție pentru cei care pot munci, în facilităților fiscale și subdezvoltarea sistemului paralel cu protecția veniturilor persoanelor privat sunt principalele probleme ale sistemului și familiilor cu venituri mici; național de sănătate actual.  îmbunătățirea măsurilor de dezvoltare de oportunități egale pentru persoanele cu Sistemul de asistență socială din România cuprinde handicap; ansamblul de instituții și măsuri prin care statuI,  acordarea prestațiilor și serviciilor sociale prin autoritățile administrației publice centrale și numai celor îndreptățiți, prin limitarea locale, colectivitatea locală și societatea civilă nivelului erorilor sau a fraudelor. intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea În România, acoperirea sistemului de protecție efectelor temporare sau permanente ale unor socială este ridicată, peste 84.0% dintre cetățeni situații care pot genera marginalizarea sau sunt acoperiți de cel puțin un beneficiu monetar, în excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor mod direct sau indirect (ca membri ai gospodăriei ori comunităților. Sistemul de asistență socială este prin împărțirea veniturilor). În ceea ce privește tipul non-contributiv fiind susținut din bugetul de stat și transferurilor, aproape jumătate dintre indivizi au în bugetele locale. gospodărie cel puțin o sursă de venit provenind din

beneficii contributorii de protecție socială (46.0%), Misiunea sistemului național de asistență socială dintre acestea cele mai răspândite fiind pensiile este aceea ca, prin serviciile sociale și beneficiile pentru vechimea în muncă (29.4%), cele pentru sociale acordate, să asigure dezvoltarea capacităților pierderea capacității de muncă (10.2%) și cele de indivizilor și/sau comunităților pentru soluționarea agricultor (9.9%). propriilor nevoi sociale, precum și pentru creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune În cazul beneficiilor necontributorii, de care și incluziune socială. beneficiază, direct sau indirect, peste 57.0% din populația României, cea mai mare acoperire o au România dorește să construiască un sistem de alocațiile pentru copii, fiind urmate de alocația asistență socială sustenabil, echilibrat, bazat pe complementară. 88

Infrastructura sanitară din oraș (60.1%). Ponderea medicilor de familie din orașul Milișăuți reprezintă 0.6% din totalul medicilor de Calitatea serviciilor de sănătate publică care sunt familie de la nivel județean și 15.4% din totalul accesibile pentru locuitorii unei localităţi sau regiuni personalului medico-sanitar din oraș. are o influenţă desăvârșită asupra calităţii vieţii locale și asupra bunăstării locuitorilor. Personal medico-sanitar din oraș - 2014 Personal medico-sanitar Număr (%) Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Personal sanitar mediu 6 46.1% Medici stomatologi 3 23.1% Statistică, în anul 2014, în orașul Milișăuți existau: Medici de familie 2 15.4%  2 cabinete medicale de familie, ambele în Farmaciști 2 15.4% regim public; Total 13 100.0%

 3 cabinete stomatologice, două în regim Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen privat și unul în regim public;  1 farmacie, înregistrată în sectorul privat. Cea mai ridicată pondere din totalul personalului medico-sanitar al orașului Milișăuți este Personalul medico-sanitar din oraș reprezentată de personalul sanitar mediu (46.1%). Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul Personalul medico-sanitar reprezintă totalitatea anului 2014, în oraș existau 6 persoane încadrate în personalului medical de specialitate care activează categoria de personal sanitar mediu. în unități de ocrotire a sănătății, de învățământ medico-farmaceutic și în unități de cercetare La nivelul județului Suceava, în anul 2014, științifică în domeniul medical, atât în sectorul personalul sanitar mediu înregistra valoarea de public, cât și în cel privat. Personalul sanitar este 3.658 persoane, 2.378 activând în sectorul public. format din: personal sanitar cu pregătire medicală Ponderea personalului sanitar mediu din orașul superioară, personal sanitar mediu și personal Milișăuți în totalul personalului sanitar mediu din sanitar auxiliar. județ reprezenta 0.2% în anul 2014.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de În ceea ce privește numărul medicilor stomatologi, Statistică, în anul 2014, la nivelul orașului Milișăuți, în anul 2014, în orașul Milișăuți existau 3 astfel de existau 2 medici de familie, ambii aparținând medici, doi desfășurându-și activitatea în sectorul sistemului public. În județul Suceava, la nivelul privat și unul în sectorul public. Ponderea medicilor anului 2014, existau 323 medici de familie, dintre stomatologi reprezintă 23.1% din totalul care cei mai mulți activau în domeniul public personalului medico-sanitar de la nivelul orașului. 89

Potrivit INS, în județul Suceava, la nivelul anului Importanța sectorului medical pentru populație 2014, existau 396 medici stomatologi, cea mai mare parte dintre aceștia activând în domeniul privat % (76.0%). Din totalul medicilor stomatologi de la 89.1 nivel județean, 0.8% își desfășoară activitatea în orașul Milișăuți.

Una dintre cele mai scăzute ponderi din totalul personalului medico-sanitar al orașului Milișăuți este reprezentată de farmaciști (15.4%). Potrivit INS, în anul 2014, pe teritoriul orașului, existau 2 Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen farmaciști, ambii activând în sectorul privat. Consulting Group în martie 2015

Importanța sectorului medical pentru Rezultatele obținute în urma studiului realizat populația orașului Milișăuți asupra opiniei populației din orașul Milișăuți evidențiază faptul că sănătatea este considerată un În orice societate modernă, sistemul public de sector prioritar de peste 80.0% dintre localnici servicii medicale are o importanță vitală. Aceasta (89.1%). Cea mai mare parte dintre aceștia locuiesc decurge din caracterul lui indispensabil, din în localitatea urbană Milișăuți (49.0%), fiind urmați investițiile mari în capitalul uman, din numărul de cei din Bădeuți (26.5%). ridicat al persoanelor deservite şi din implicațiile capitale ale funcționării serviciilor medicale în toate Ponderea localnicilor din localitățile rurale Gara și domeniile vieții sociale. Lunca care doresc dezvoltarea sectorului medical în vederea îmbunătățirii nivelului de trai din teritoriu Prin importanța socială şi consecințele intervenției reprezintă câte 8.8%, respectiv 4.8% din total. De lor, serviciile de sănătate, serviciile medicale sau asemenea, rezultatele studiului au evidențiat faptul cele sanitare sunt produse publice. Orice sistem că populația vârstnică (peste 65 ani) este cea care public de servicii medicale are ca obiectiv generic pune cel mai mult accent pe dezvoltarea sectorului asigurarea sănătății populației prin metode medical din oraș. specializate de tip preventiv şi terapeutic, rolul său concret configurându-se în funcție de capacitatea sa Diferența până la 100.0% este reprezentată de de prevenție, limitare şi restrângere a incidenței localnicii care acordă sectorului medical o prioritate îmbolnăvirilor. medie în vederea dezvoltării locale (10.9%). 90

Gradul de mulțumire al populației privind Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor medicale din oraș numărul și dotarea unităților sanitare

Rezultatele obținute în urma studiului asupra Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, peste opiniei populației, realizat în martie 2015, jumătate din populația orașului Milișăuți se declară evidențiază faptul că mai mult de jumătate din mulțumită atât de numărul unităților sanitare din totalul localnicilor chestionați se declară mulțumiți teritoriu (53.0%), cât și de dotarea acestora de calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți (55.7%). (61.8%). Totuși, există și locuitori nemulțumiți cu privire la Calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți aceste aspecte, ponderea acestora fiind de aproximativ 40.0%. Astfel, 38.8% se declară 61.8% Mulțumit nemulțumiți de numărul unităților sanitare de pe teritoriul orașului, considerând că acestea sunt 25.2% Nemulțumit insuficiente în raport cu populația.

8.2% Potrivit studiului realizat, o pondere de 38.1% din totalul populației chestionate este de părere că 4.8% unitățile sanitare existente în oraș nu sunt dotate corespunzător. Aceasta își declară nemulțumirea cu Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen privire la aparatura de care dispun în prezent Consulting Group în martie 2015 unitățile sanitare.

Următoarea pondere se înregistrează în rândul locuitorilor care susțin că sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale din oraș (25.2%). Printre aceștia se evidențiază și populația în vârstă (peste 65 ani) - 8.9%.

Diferența până la 100.0% este reprezentată de locuitorii orașului Milișăuți care se declară foarte mulțumiți (8.2%), respectiv foarte nemulțumiți (4.8%) de calitatea serviciilor medicale.

91

Persoane beneficiare de ajutor social din Persoane cu dizabilități din orașul Milișăuți orașul Milișăuți Persoanele cu dizabilități reprezintă 3.7% din Ajutorul social (venitul minim garantat) reprezintă o populația României, conform statisticilor publicate formă de asistență socială și se asigură prin de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și acordarea unui ajutor financiar lunar persoanelor cu Persoanelor Vârstnice. Din totalul acestor persoane, risc social. Stabilirea dreptului la ajutorul social se 97.6% se află în grija familiilor sau trăiesc realizează de către primari prin dispoziția acestora, independent (neinstituționalizate) și 2.4% se află în bazată pe cerearea și documentele doveditoare instituțiile publice rezidențiale de asistență socială depuse de solicitant, precum și pe ancheta socială pentru persoanele adulte cu handicap efectuată de serviciul de specialitate. (instituționalizate), coordonate de MMFPSPV, prin Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap.

Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între venitul minim garantat și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure, corelat cu valoarea bunurilor pe care le dețin solicitanții acestui sprijin financiar.

Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15.0% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puțin Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului un membru al familiei face dovada că lucrează pe Milișăuți, în teritoriu există 182 persoane cu bază de contract individual de muncă, are statut de dizabilități. Cea mai ridicată pondere o înregistrează funcționar public sau prestează o activitate, persoanele încadrate în gradul de handicap II realizând venituri cu caracter salarial. (54.9%).

Pe locul doi se situează persoanele încadrate în Potrivit datelor furnizate de Primăria gradul de handicap I, înregistrând o pondere de orașului Milișăuți, în teritoriu există 21 de 36.9% din totalul persoanelor cu dizabilități. Cea persoane beneficiare de ajutor social. mai redusă pondere o înregistrează persoanele cu gradul III de handicap (8.2%). 92

Gradul de mulțumire al populației privind Serviciile de asistență socială oferite de calitatea serviciilor sociale din oraș APL persoanelor defavorizate din oraș

Rezultatele obținute în urma studiului asupra Potrivit studiului realizat în martie 2015, populația opiniei populației, realizat în martie 2015, orașului Milișăuți este de părere că Autoritățile evidențiază faptul că mai mult de jumătate din Publice Locale oferă servicii de asistență socială totalul localnicilor chestionați se declară mulțumiți persoanelor defavorizate din teritoriu. Aceste servicii de calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți constau în ajutoare alimentare (60.5%) și pensii (55.1%). pentru persoanele cu handicap (61.2%).

Calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți În ceea ce privește ajutorul pentru încălzirea locuințelor în perioadele reci, majoritatea 55.1% Mulțumit locuitorilor susțin că Autoritățile Publice Locale din Milișăuți nu oferă acest ajutor persoanelor nevoiașe 38.8% Nemulțumit (65.3%).

De asemenea, persoanelor defavorizate din teritoriu 3.4% nu li se asigură o masă caldă într-o cantină socială (87.0%) și nici un venit minim garantat (77.6%). 2.7% Servicii de asistență socială oferie de APL Milișăuți Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

Următoarea pondere se înregistrează în rândul locuitorilor care susțin că sunt nemulțumiți de 60.5% calitatea serviciilor sociale din oraș (38.8%). Cei mai susțin că APL din Milișăuți mulți dintre aceștia au vâsta peste 65 ani și locuiesc acordă ajutoare alimentare în localitatea urbană Milișăuți. persoanelor defavorizate

Diferența până la 100.0% este reprezentată de locuitorii orașului Milișăuți care se declară foarte mulțumiți (3.4%), respectiv foarte nemulțumiți Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen (2.7%) de calitatea serviciilor sociale. Consulting Group în martie 2015 93

Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Grupuri defavorizate ce ar trebui sprijinite în viitor Publice Locale grupurilor defavorizate 68.1% Bătrâni

Grupurile defavorizate sunt grupurile lipsite de 9.5% suport, care se află adesea în stare de sărăcie, fiind în incapacitate de a profita de oportunități sau de a 8.8% se apăra în fața problemelor care pot să apară. 7.5% Grupurile defavorizate reprezintă o categorie care cumulează riscuri pe toate dimensiunile vieții fiind 6.1% Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 incapabile să facă față dificultăților.

Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite Potrivit opiniei cetățenilor, Primăria și Autoritățile Publice Locale din orașul Milișăuți sprijină grupurile mai mult în viitor defavorizate, în special persoanele cu dizabilități și copiii instituționalizați. Acest lucru este susținut de În ceea ce priveşte persoanele care ar trebui către 68.7% din totalul localnicilor orașului sprijinite mai mult în viitor, populaţia orașului Milișăuți. Milișăuți consideră că bătrânii (68.1%) sunt cei care trebuie să fie susţinuţi de către Primărie şi de Autorităţile Locale.

O atenție deosebită trebuie acordată și persoanelor cu dizabilități. 9.5% din totalul populației este de părere că acest grup defavorizat ar trebui sprijinit mai mult în viitor de către Administrația Publică Locală a orașului Milișăuți.

Alte grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai

60.5% din populația orașului Milișăuți mult în viitor de către Administrația Publică Locală a

consideră că Primăria sprijină persoanele orașului Milișăuți sunt: copiii instituționalizați

vârstnice din teritoriu. (8.8%), șomerii înregistrați/neînregistrați (7.5%) și

persoanele cu venituri reduse (6.1%).

94

15

URBANISM

15 Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de

utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea Administraţiei Publice Locale, având

drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură: alimentarea cu

apă, canalizarea, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termică produsă

centralizat, alimentarea cu gaze naturale și administrarea domeniului public.

România se situează sub media ţărilor Europene în ceea ce priveşte calitatea locuirii. Accesul la apă potabilă, apă caldă curentă, canalizare, prezenţa dependinţelor etc., toate înregistrează niveluri medii mai reduse decât standardele europene, dar şi faţă de aşteptările populaţiei.

Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare constituie elemente de bază pentru orice comunitate. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitate și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii competitive.

Gospodărirea apelor și canalizare

Suprafaţa locuibilă existentă

În această Locuinţe existente Locuințe terminate secțiune: Autorizații de construire

Dotarea locuințelor

Infrastructura rutieră

Iluminatul public Dezvoltarea economică și socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente95 și a serviciilor de bază. Infrastructura şi serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menţine decalajul accentuat dintre zonele rurale şi zonele urbane din România şi care, cu atât mai mult, reprezintă o piedică în calea egalităţii de şanse şi a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.

Gospodărirea apelor și canalizare Racordarea la rețeaua de apă potabilă, cât și la canalizare reprezintă o necesitate pentru întreaga Accesul la apa potabilă reprezintă o nevoie populație. Astfel, este stimulată dezvoltarea elementară a omului, calitatea vieții fiind grav durabilă, ceea ce duce la o creștere a nivelului de afectată de absența acesteia. trai.

Potrivit rezultatelor obținute la Recensământul Reţeaua publică pentru alimentarea cu apă, Populației din 2011, la nivelul regiunii Nord-Est, denumită şi reţeaua de distribuţie, reprezintă partea 51.5% dintre gospodării sunt racordate la rețeaua de din sistemul public de alimentare cu apă alcătuită apă și 49.9% la rețeaua de canalizare. În județul din conducte, armături şi construcţii anexe care Suceava, 55.2% dintre locuințe sunt alimentate cu asigură distribuţia apei tuturor utilizatorilor. Limita apă potabilă, iar 52.6% sunt racordate la rețeaua de reţelei publice de alimentare cu apă este contorul canalizare. Atât valorile înregistrate la nivel de branşament, respectiv aparatul de măsurare a regional, cât și cele înregistrate la nivel județean volumului de apă consumat de utilizator, care se sunt sub media națională unde ponderea locuințelor montează pe branşament între două vane/robinete, alimentate cu apă este de 66.7%, iar cea a la limita proprietăţii utilizatorului, fiind ultima locuințelor racordate la rețeaua de canalizare este componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a de 65.1%. apei potabile. Locuințe convenționale din orașul Milișăuți Reţeaua publică de alimentare cu apă este Alimentarea cu apă Instalație de amplasată de regulă pe domeniul public. În cazul în în locuință canalizare în locuință care condiţiile tehnico-economice sunt avantajoase, Număr (%) Număr (%) 754 38.2% 783 39.7% reţeaua publică de alimentare cu apă poate fi amplasată, cu acordul deţinătorilor, pe terenuri Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen private. Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în orașul Milișăuți sunt înregistrate 754 Rețeaua de canalizare este parte a sistemului public locuințe alimentate cu apă și 783 locuințe de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale racordate la rețeaua de canalizare. Raportând de serviciu, cămine, guri de scurgere și construcții numărul locuințelor racordate la rețeaua de apă anexe care asigură preluarea, evacuarea și potabilă și canalizare la numărul total al locuințelor transportul apelor uzate. De menționat este faptul din orașul Milișăuți, se poate observa că aproximativ că existenţa unui sistem de canalizare condiţionează 40.0% dintre locuitori beneficiază de utilități în calitatea mediului înconjurător şi implicit a vieţii. locuință. 96

Suprafaţa locuibilă existentă pătrați, fiind cea mai scăzută valoare din ultimii 7 ani. Suprafața (aria) locuibilă desfășurată (totală) reprezintă suma suprafețelor destinate pentru locuit Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de a tuturor locuințelor sau spațiilor de locuit din Statistică, se poate observa că, în perioada clădiri. Suprafața locuibilă a locuințelor terminate în 2008 - 2014, suprafața locuibilă existentă în orașul cursul anului reprezintă suma suprafețelor Milișăuți a înregistrat o creștere. Astfel, suprafaţa camerelor de locuit măsurată după dimensiunile locuibilă existentă în orașul Milișăuți la nivelul interioare, la nivelul pardoselii. anului 2014 a fost de 110.147 metri pătraţi. Aproximativ toată suprafața locuibilă existentă în În perioada 2008 - 2014, suprafaţa locuibilă orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 se află în existentă în județul Suceava a urmat un trend proprietate privată (99.8%). Raportând suprafața ascendent. La sfârșitul anului 2014, suprafața locuibilă existentă în oraș în anul 2014 la cea din locuibilă existentă la nivel județean era de anul 2008, se poate observa că aceasta este cu 13.105.008 metri pătrați, dintre care o pondere de 43.3% mai mare. Valoarea suprafeței locuibile 99.0% este reprezentată de proprietatea privată, iar înregistrate la nivelul anului 2014 a fost cea mai 1.0% este reprezentată de proprietatea publică. La ridicată din perioada 2008 - 2014. nivelul anului 2014, suprafața locuibilă existentă în județul Suceava a fost cu 28.9% mai mare În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, unei comparativ cu anul 2008, când suprafața locuibilă persoane îi revin 20.3 metri pătraţi de suprafaţă existentă înregistra valoarea de 10.164.941 metri privată locuibilă.

Suprafața locuibilă la sfârșitul anului din orașul Milișăuți

120000 110.147 metri pătrați

99.650 metri pătrați

95000 Metri pătrați

76.887 metri pătrați

70000 2008 2010 2012 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 97

Locuinţe existente la sfârşitul anului în orașul Milișăuți

2100 2.071 locuințe 1.990 locuințe

1950 1.881 locuințe Locuințe existente

1800 2008 2010 2012 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Locuinţe existente 2008 (1.881 locuințe) și cu 1.5% mai ridicată față de anul 2013 (2.041 locuințe). Potrivit datelor furnizate Locuința este construcția formată din una sau mai de Institutul Naţional de Statistică, la sfârşitul anului multe camere de locuit situate la același nivel al 2014, în orașul Milișăuți din totalul locuințelor clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în general existente, 2.066 se află în proprietate privată, iar 5 cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte spații de în proprietate publică. deservire, independentă din punct de vedere funcțional, având intrare separată din casa scării, Cele mai puține locuințe existente în orașul curte sau stradă și care a fost construită, Milișăuți s-au înregistrat în anul 2008, conform transformată sau amenajată în scopul de a fi datelor furnizate de INS. folosită, în principiu, de o singură gospodărie. La nivelul județului Suceava, în anul 2014, existau Pentru a putea construi o locuință, este necesară 266.145 locuințe, dintre care 3.505 erau în obținerea unei autorizații de construire, eliberată de proprietate publică şi 262.640 în proprietate privată. Primărie pe baza unui dosar ce cuprinde o serie de Numărul locuințelor existente la nivel județean este avize și acorduri. cu 6.0% mai ridicat în anul 2014 comparativ cu anul 2008. În anul 2014 s-a înregistrat cea mai ridicată valoare în ceea ce privește numărul locuințelor existente în În anul 2014, numărul locuințelor existente în orașul Milișăuți, și anume 2.071, valoare cu 10.1% orașul Milișăuți reprezintă 0.8% din totalul mai ridicată față de cea înregistrată pentru anul locuințelor existente în județul Suceava. 98

Locuințe terminate Autorizații de construire

Locuința terminată în cursul unui an este Autorizația de construire constituie actul de construcția terminată complet în anul de referință, autoritate al administrației locale, județene, care nu a existat anterior și la care s-au realizat municipale sau orășenești pe baza căruia se asigură toate lucrările prevăzute în documentația de aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la execuție, fiind recepționată de beneficiari. amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea

construcțiilor. Locuințe terminate - Milișăuți Autorizația de construire se eliberează pentru 35 30 locuințe următoarele tipuri de construcții: 25 locuințe  lucrări de construire, reconstruire, consolidare, 25 modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, 15 precum și a instalațiilor aferente acestora; 2008 2010 2012 2014  lucrări de construire, reconstruire, extindere,

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de indiferent de valoarea lor, care urmează să fie Statistică, numărul locuințelor terminate în cursul efectuate la construcții reprezentând anului în orașul Milișăuți prezintă fluctuații în monumente istorice, inclusiv la cele din zonele perioada analizată. Astfel, la nivelul anului 2014 au lor de protecție, stabilite potrivit legii; fost înregistrate 30 locuințe terminate în teritoriu,  lucrări de construire, reconstruire, modificare, numărul acestora fiind cu 6.3% mai scăzut față de extindere, reparare, modernizare și reabilitare anul 2012, când s-a înregistrat cea mai ridicată privind căile de comunicație, inclusiv lucrări de valoare în ceea ce privește numărul locuințelor artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări terminate în cursul anului (32 locuințe). hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de În perioada 2008 - 2014, toate locuințele finalizate îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de din orașul Milișăuți au fost din fonduri private, infrastructură, noi capacități de producere, excepție făcând anul 2009, când au fost finalizate transport, distribuție a energiei electrice și/sau 26 locuințe, dintre care 3 din fonduri publice. În termice, precum și de reabilitare și anul 2014, ponderea locuințelor terminate în cursul retehnologizare a celor existente; anului reprezintă 1.3% din numărul de locuințe  lucrări, amenajări și construcții cu caracter finalizate din fonduri private la nivel județean. provizoriu necesare în vederea organizării 99

execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost În anul 2009 au fost eliberate 37 autorizații pentru autorizate o dată cu acestea; construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele  împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de pentru colectivități) cu o suprafață de 6.927 metri spații verzi, parcuri, piețe și alte lucrări de pătrați. amenajare a spațiilor publice;  lucrări de foraje și excavări necesare în vederea În anul 2010 au fost eliberate 32 autorizații pentru efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, pentru colectivități) cu o suprafață de 4.481 metri sonde de gaze și petrol, precum și alte pătrați și 14 autorizații pentru contrucția altor exploatări de suprafață sau subterane; clădiri cu o suprafață de 1.737 metri pătrați.  organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote; În anul 2011 au fost eliberate 22 autorizații pentru  lucrări de construcții cu caracter provizoriu: construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere pentru colectivități) cu o suprafață de 4.074 metri situate pe căile și spațiile publice, corpuri și pătrați și 19 autorizații pentru contrucția altor clădiri panouri de afișaj, firme și reclame, precum și cu o suprafață de 1.988 metri pătrați. anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan; În anul 2012 au fost eliberate 28 autorizații pentru  cimitire - noi și extinderi. construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.836 metri În orașul Milișăuți, în perioada 2008 - 2014, au fost pătrați și 25 autorizații pentru construirea altor eliberate o serie de autorizații de construire de clădiri cu o suprafață de 2.453 metri pătrați. către Administrația Publică Locală. În anul 2013 au fost eliberate 13 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 2.512 metri pătrați și 13 autorizații pentru construirea altor clădiri cu o suprafață de 3.430 metri pătrați.

În anul 2014 au fost eliberate 29 autorizații pentru Conform datelor furnizate de INS, în anul 2008 au construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele fost eliberate 24 autorizații pentru construirea pentru colectivități) cu o suprafață de 4.724 metri clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru pătrați și 29 autorizații pentru construirea altor colectivități) cu o suprafață de 4.790 metri pătrați. clădiri cu o suprafață de 3.234 metri pătrați. 100

Dotarea locuințelor

În România, 84.6% (7.146.931) dintre locuinţele Bucătărie în locuințele din orașul Milișăuți convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93.6% în municipii şi oraşe şi 73.9% în comune). Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61.9%, respectiv 5.230.511 locuinţe).

Rezultatele obținute în urma Recensământului Populației din 2011 evidențiază faptul că 81.2% din gospodăriile județului Suceava dispun de bucătărie 67.2% în locuință. Din acest punct de vedere, județul se dispun de bucătărie în locuință află pe locul trei în regiunea Nord-Est, după județele

Iași (83.3%) și Neamț (82.5%). Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen

Ponderea locuințelor din Suceava care dispun de Baie în locuințele din orașul Milișăuți baie în locuință reprezintă 50.8% din total, poziționându-se pe locul patru în cadrul regiunii. La acest capitol, județele Iași (52.9%), Neamț (51.2%) și Bacău (51.1%) ocupă primele poziții în cadrul regiunii Nord-Est.

În orașul Milișăuți, 67.2% dintre locuințele existente sunt dotate cu bucătărie. Această valoare este inferioară celei înregistrate la nivel județean (81.2%), regional (79.4%) și național (84.6%). 39.4% De asemenea, rezultatele obținute în urma dispun de baie în locuință Recensământului Populației evidențiază faptul că numărul locuințelor din orașul Milișăuți dotate cu Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen baie reprezintă 39.4% din total. 101

Termoficare și echipare energetică ponderea acestora fiind de 4.0% din total. Totuși, la nivelul județului Suceava există orașe care Lipsa conectării la reţeaua publică de furnizare a înregistrează o pondere mai ridicată în ceea ce energiei electrice încă mai reprezintă o problemă a privește lipsa curentului electric din gospodărie cum localităților din România. În vederea dezvoltării ar fi Frasin. În acest oraș, 13.5% dintre gospodării nu nivelului de trai este necesar ca populația să dispun de instalație electrică. beneficieze de condiții decente de viață. Electrificarea totală ar permite condiții de existență mai bune, ar dezvolta activitățile productive în domeniul agriculturii, comerțului, artizanatului, al micii industrii, al turismului și ar frâna exodul către alte ţări.

La nivelul județului Suceava, în anul 2011, există 245.906 locuințe alimentate cu curent electric, reprezentând 96.2% din totalul locuințelor, potrivit Conform Recensământului Populației realizat în anul datelor înregistrate la Recensământului Populației 2011, în județul Suceava, 74.674 locuințe din 2011. Județul Suceava ocupă primul loc în cadrul beneficiază de încălzire centrală, reprezentând regiunii Nord-Est în ceea ce privește numărul 29.2% din totalul locuințelor. La nivel regional, gospodăriilor care dispun de energie electrică. județul Suceava se situează pe poziția a patra în Următoarele poziții sunt ocupate de județele Iași ceea ce privește energia termică. Media regiunii (95.8%), Bacău (95.6%), Botoșani (95.3%), Neamț Nord-Est este de 34.4%, județul Suceava (95.2%) și Vaslui (93.7%). înregistrând o pondere sub această medie.

Locuințe convenționale din orașul Milișăuți În anul 2011, în orașul Milișăuți există 155 locuințe Instalație electrică Termoficare și centrală ce beneficiază de termoficare și centrală proprie. în locuință termică proprie Număr Pondere Număr Pondere Ponderea acestora reprezintă 7.9% din totalul 1896 96.0% 155 7.9% locuințelor de pe teritoriul orașului. Această valoare

Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen se poziționează sub nivelul mediu județean de 29.2%, regional de 34.4%, respectiv sub nivelul Potrivit Recensământului Populației realizat în anul național de 44.4%, potrivit datelor înregistrate 2011, încă mai există gospodării din orașul la Recensămâtul Populației realizat în octombrie Milișăuți care nu dispun de instalație electrică, 2011. 102

Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele Infrastructura rutieră din orașul Milișăuți reci

Conform studiului realizat în martie 2015, principala Infrastructura rutieră este elementul central într-un sursă de încălzire utilizată de locuitorii orașului sistem de transport rutier. Aceasta poate fi definită Milișăuți în perioadele reci este soba pe lemne/gaz ca fiind alcătuită din facilităţile, serviciile şi (96.6%). Cei mai mulți dintre localnicii care susțin instalaţiile de bază necesare pentru funcţionarea acest aspect sunt cei care au domiciliul în localitatea transportului pe autostrăzi, şosele şi străzi. urbană Milișăuți și vârsta peste 65 ani. Infrastructura rutieră include utilizarea terenului şi O altă sursă de căldură utilizată de localnici este planificarea reţelei, (re)construcţia şi proiectarea reprezentată de centrala proprie, astfel 3.4% din secţiunilor de drum şi a intersecţiilor, semnalizarea totalul populaţiei utilizează acest mijloc de încălzire şi marcajele, menţinerea şi, în egală măsură, în perioadele reci. Respondenții care afirmă că proceduri de asigurare a calităţii cum ar fi auditurile, utlizează această modalitate de încălzire sunt cei analizele de impact şi inspecţiile privind siguranţa. din localitatea Bădeuți (2.0%), cei din localitatea Milișăuți (0.7%), respectiv cei din localitatea Gara Construirea şi întreţinerea infrastructurii de (0.7%). transport sunt activităţi cu un puternic efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele reci şi impulsionează dezvoltarea economică. Sectorul construcţiilor, industria materialelor de construcţii, industria producătoare de maşini şi utilaje pentru construcţii, turismul și transportul auto sunt domeniile economice care au cel mai mult de câştigat în urma investiţiilor în infrastructură. 96.6% Sobă pe lemne/gaz Situația actuală a României indică faptul că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de bază în vederea asigurării unor condiții optime de accesibilitate, respectiv a unor condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele Sobă pe lemne/gaz Centrală proprie pentru dezvoltarea unei economii competitive atât Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015 pe plan local, cât și pe plan național.

103

Lungimea drumurilor publice din orașul Milișăuți Iluminatul public din orașul Milișăuți este de 59.4 km, dintre care:  8 km drum național (suprafață modernizată);  6.6 km drum comunal (suprafață pietruită);  44.8 km străzi orășenești (36.8 km suprafață pietruită, respectiv 8 km 59.8% suprafață cu îmbrăcăminte rutieră ușoară). Nemulțumiți de iluminatul public Studiul realizat în orașul Milișăuți evidențiază faptul că cei mai mulți localnici sunt nemulțumiți de starea drumurilor din teritoriu (87.8%). De asemenea, 81.7% dintre participanții la studiu au declarat că sunt nemulțumiți și de starea trotuarelor. Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

Ponderea respondenților mulțumiți de starea drumurilor din oraș și a trotuarelor reprezintă Gradul de mulțumire al populației privind 12.2%, respectiv 18.3% din total. Localnicii care iluminatul public din orașul Milișăuți sunt mulțumiți de starea drumurilor și a trotuarelor din oraș au domiciliul în localitățile urbane Milișăuți Iluminatul public ocupă un loc deosebit de și Bădeuți. important în societate datorită implicaţiilor pe care le are în viaţa cotidiană. Acesta are rolul de a Starea drumurilor din orașul Milișăuți asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă pe timp de noapte a vehiculelor şi pietonilor, cât şi asigurarea unui mediu ambiant corespunzător în orele de timp fără lumină naturală. 87.8% Conform rezultatelor obținute în urma studiului Nemulțumiți de starea realizat în martie 2015, localnicii orașului Milișăuți drumurilor se declară nemulțumiți (59.8%) de calitatea iluminatului public.

La pol opus se situează 40.2% dintre locuitori. Aceștia susțin că sunt mulțumiți de serviciile de Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen iluminat public din oraș. Consulting Group în martie 2015 104

MEDIU

16

Protecţia mediului în România constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale ce are ca scop obţinerea unui mediu curat şi sănătos care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare. Este necesară asigurarea protecţiei mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale, a apei, în concordanţă cu cerinţele unei dezvoltări economice şi sociale durabile, precum şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei privind realizarea acestor obiective.

Pentru o protecţie a mediului eficientă este necesar un complex de activităţi şi acţiuni judicios corelate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi sănătate a populaţiei şi care implică dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora şi, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător şi responsabilizarea civică, pentru transmiterea către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică şi socială.

Calitatea apei potabile În această Problema poluării în oraș

Colectarea deșeurilor secțiune: Colectarea selectivă

105

În România problemele de protecţie a mediului se - sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este pun cu acuitate, în special ca urmare a poluărilor purtată prin sol de apa de ploaie și zăpada topită. locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere şi de minerit, în industriile Calitatea apei potabile din orașul Milișăuți de prelucrare a minereurilor şi petrolului, termoenergetică, industria chimică, de prelucrare a Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului lemnului şi celulozei, metalurgie, siderurgie, Milișăuți, calitatea apei de suprafață și cea a apei industria electrotehnică şi a construcţiilor de maşini, subterane se încadrează în limitele normale. industria cimentului, sectorul transporturilor, dar și în sectorul agricol. Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra populației din orașul Milișăuți în Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru martie 2015, 47.6% din totalul locuitorilor se procesele naturale. Existenţa noastră şi activităţile declară mulțumiți de calitatea apei potabile. noastre economice sunt în totalitate dependente de Următoarea pondere mai ridicată se înregistrează în această preţioasă resursă. Este în egală măsură rândul localnicilor care susțin că apa din orașul factorul de mediu important care susţine Milișăuți este de o calitate foarte bună (39.7%). dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în ciclurile Doar 6.4% din populația orașului se declară naturale. nemulțumită de calitatea apei potabile, considerând că aceasta este de calitate proastă, Principalele cauze ale poluării apei sunt respectiv foarte proastă. reprezentate de: Calitatea apei potabile din orașul Milișăuți - scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar și deversările deliberate a unor poluanți; 47.6% Bună - scurgerile de la rezervoare de depozitare și conducte de transport subterane, mai ales produse 39.7% Foarte bună petroliere; - pesticidele și ierbicidele administrate în lucrările 6.3% agricole care se deplasează prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigații până 4.8% la pânza freatică; Apă de calitate proastă și foarte proastă - îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de 1.6% la combinatele zootehnice; Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen - deșeurile și reziduurile menajere; Consulting Group în martie 2015 106

Gradul de mulțumire al populației orașului De asemenea, participanții la studiu consideră că Milișăuți privind poluarea poluarea apelor, respectiv poluarea fonică din orașul Milișăuți îi afectează în mare măsură.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului

înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția 62.6% naturală a ecosistemelor. Chiar dacă uneori poluarea Afectați de poluarea aerului mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanțelor 59.2% poluante provine din activitățile umane. Afectați de poluarea apei

Într-un mediu ecologic echilibrat, deșeurile 56.4% putrezesc producând materiale noi, utile. Un Afectați de poluarea fonică asemenea mediu, în care prosperă multe forme de viață, ar trebui să fie un model pentru viața 51.7% modernă. Dacă vrem să trăim într-o lume sănătoasă, trebuie să minimizăm efectele reziduurilor produse Nu sunt afectați de poluarea datorată depozitării de societate. Dacă reziduurilor li se permite să necorespunzătoare a deșeurilor domine mediul, echilibrul natural este pierdut și acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase În ceea ce privește poluarea datorată depozitării asupra animalelor, vegetației și chiar a vremii. necorespunzătoare a deșeurilor, locuitorii orașului

Milișăuți susțin că această formă de poluare nu îi Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului afectează (51.7%). Milișăuți, calitatea aerului, calitatea solului, respectiv calitatea fonică se încadrează în limitele Chestionați cu privire la sursele de poluare din normale. orașul Milișăuți, peste jumătate dintre localnici au afirmat că mediul înconjurător este afectat în Rezultatele studiului realizat asupra opiniei principal de noxele emise de mașini (56.5%). populației în martie 2015 evidențiază faptul că, în orașul Milișăuți, locuitorii sunt afectați de poluarea Alte surse de poluare menționate de locuitorii din aerului (62.6%). Cele mai multe persoane care suțin oraș sunt: fabricile din zonă (31.0%), fabrica Egger acest aspect au domiciliul în localitățile urbane (4.6%), deșeurile (3.4%), praful (3.4%) și pesticidele Milișăuți și Bădeuți. (1.1%). 107

Gradul de mulțumire al populației privind Organizarea colectării selective are ca scop principal modul de colectare al deșeurilor organizarea colectării pe fluxuri de material. Conform Ordinului 1121/5.01.2006, colectarea În orașul Milișăuți, deșeurile menajere sunt selectivă se face prin containere diferenţiate prin gestionate de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuți, culorile care indică tipul de material al acestor conform datelor furnizate de Primărie. deşeuri. Containerele şi recipientele folosite pentru colectarea selectivă se inscripţionează cu denumirea Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației în materialului. martie 2015, modul de colectare al deșeurilor nu reprezintă o problemă pentru comunitate. Cei mai mulți localnici au afirmat că sunt mulțumiți (70.1%), respectiv foarte mulțumiți (16.3%) de serviciile care asigură colectarea deșeurilor menajere de pe teritoriul orașului. 48.3% Totuși, o pondere de 13.6% din populația orașului dintre localnicii orașului Milișăuți susțin că au auzit consideră că modul de colectare al deșeurilor de colectarea selectivă a deșeurilor. reprezintă o problemă la nivel local. Dintre respondenții care susțin această direcție, 12.9% sunt Potrivit studiului realizat în martie 2015, 48.3% nemulțumiți, iar 0.7% sunt foarte nemulțumiți de dintre localnicii orașului Milișăuți au afirmat că au modul de colectare al deșeurilor. auzit de sistemul de colectare selectivă a

deșeurilor menajere. Colectarea selectivă a deșeurilor din orașul Milișăuți Totuși, peste jumătate dintre respondenți (51.7%) au declarat că nu au informații despre acest sistem de Colectarea selectivă este una dintre etapele colectare a deșeurilor. Majoritatea acestor localnici reciclării, alături de separarea şi procesarea unora au vârsta peste 65 ani și locuiesc în localitatea dintre componentele deşeurilor, în vederea urbană Milișăuți. transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în componența deşeurilor Conform studiului realizat în martie 2015, în nici o (hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile localitate din orașul Milișăuți nu se practică metalice) pot face obiectul unui astfel de proces. colectarea selectivă a deșeurilor.

108 17

ANALIZA SWOT

17

Pentru a putea propune opţiuni corecte, Strategia de Dezvoltare Locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării comunităţii, analiză prin care sunt evidenţiate cerinţele, constrângerile şi opţiunile de dezvoltare.

Analiza SWOT nu este o simplă prezentare a factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă şi potenţialul orașului , ea fiind un instrument de bază în procesul de identificare a celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială în perioada următoare. Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Utilitatea analizei SWOT constă în faptul că procesul decizional bazat pe această analiză trebuie să includă următoarele elemente: punctele tari, punctele slabe, oportunităţile și ameninţările.

Localizare teritorială Agricultură Demografie și mișcare naturală

Migrație Forță de muncă În această Nivel de trai Timp liber Siguranța populației secțiune: Educație și învățământ Cultură Economie Sistemul de sănătate și asistență socială

Urbanism Mediu

109

LOCALIZARE TERITORIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Orașul Milișăuți este situat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 30 km de municipiul reședință de județ și la 8 km de municipiul Rădăuți;  Localitatea se află la intersecția a două artere importante de circulație care leagă municipiul Suceava de meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene - Putna și Sucevița;  Poziția geografică a orașului asigură o bună legătură de  Pe teritoriul orașului Milișăuți nu există arii naturale protejate; transport pe drumurile naționale DN 2H Rădăuți - Suceava și DN 2K Milișăuți - Solca;  Existența brumei timpurii de toamnă, precum și prezența ceții  Orașul Milișăuți se încadrează în valorile normale în ceea ce în perioada iernii, pe valea râului Suceava. privește incidența zonei la inundații, alunecări de teren și situații de risc;  Solurile fertile și condițiile pedo-climatice asigură producții bune de cartofi, cereale și legume;  Râurile existente în teritoriu, Suceava și Sucevița, prezintă importante resurse de agregate minerale.

110

LOCALIZARE TERITORIALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Posibilitatea accesării fondurilor structurale în vederea valorificării resurselor zonei;

 Existența fondurilor europene direcționate spre semnalizarea și promovarea obiectivelor turistice;

 Diversificarea obiectivelor turistice va duce la creșterea  Insuficiența resurselor financiare pentru contribuția proprie la atractivității turistice a zonei; proiectele finanțate prin Fonduri Structurale.

 Existența programelor autorităților județene și naționale destinate dezvoltării locale;

 Posibilitatea reabilitării infrastructurii prin intermediul formelor asociative.

111

AGRICULTURĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Peste 90.0% din suprafața agricolă a orașului Milișăuți este  Potențial forestier scăzut, doar 8.3% din suprafața neagricolă a reprezentată de suprafața arabilă (91.2%); orașului fiind ocupată cu păduri;  Sector zootehnic dezvoltat, locuitorii orașului Milișăuți având o bogată tradiţie în creşterea animalelor;  Lipsa suprafețelor ocupate cu vii și pepiniere viticole, respectiv  Existența a 1.651 exploatații agricole la nivelul orașului. cu livezi și pepiniere pomicole. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în  Construcția de noi locuințe ce duce la scăderea suprafeței domeniul agriculturii ecologice; agricole;  Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice;  Eroziunea și degradarea calității solurilor ce conduce la  Existența unui cadru legislativ favorabil pentru înființarea și scăderea randamentului; dezvoltarea exploatațiilor agricole;  Concurența acerbă de pe piața produselor agroalimentare;  Creșterea anuală cu 10.0% a subvenției de la Uniunea  Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene; Europeană pentru domeniul agricol;  Cunoștințe insuficiente de antreprenoriat a întreprinzătorilor  Facilități legislative pentru arendarea suprafețelor agricole; din domeniul agricol la nivel național (2.6%) comparativ cu  Existența Grupurilor de Acțiune Locală care sprijină micii media Uniunii Europene (29.4%); fermieri.  Reducerea subvențiilor pentru agricultură.

112

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCARE NATURALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Densitatea populației din oraș prezintă o valoare de 160 pers/kmp, fiind net superioară valorilor de la nivel județean, regional și național;  Raportat la anul 2008, populația orașului Milișăuți a crescut cu  La nivelul anului 2014, orașul Milișăuți a înregistrat un spor 1.6% în anul 2014; natural negativ, numărul născuților vii fiind mai scăzut comparativ cu cel al decedaților;  În orașul Milișăuți, indicele de îmbătrânire demografică este de  În anul 2012, rata mortalității infantile (14.3‰) din orașul 0.9, ceea ce arată faptul că populația nu este îmbătrânită; Milișăuți a fost mult mai ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivel național (7.1‰), regional (9.0‰) și județean (8.2‰);  Rata de natalitate din orașul Milișăuți (7.8‰) înregistrează o  Rata de nupțialitate din oraș (6.7‰) este superioară valorilor valoare mai scăzută comparativ cu cele de la nivel național, înregistrate la nivel național, regional și județean; regional și județean;

 În ceea ce privește rata de mortalitate, orașul Milișăuți  Orașul Milișăuți înregistrează o rată a divorțialității (0.9‰) mai înregistrează o valoare mai ridicată (11.6‰) comparativ cu mică decât cele de la nivel național, regional și județean. valorile înregistrate la nivel național, județean și regional;  Raportul de dependență demografică (50.6%) prezintă o valoare mai ridicată în orașul Milișăuți comparativ cu valorile înregistrate la nivel național, regional și județean.

113

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCARE NATURALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Preocuparea permanentă a Autorităților Publice Locale cu privire la rezolvarea problemelor cu care se confruntă populația;  Ritmul de scădere al populației crește de la an la an, iar  Promovarea de către Administrația Publică Locală a unui generațiile tinere sunt din ce în ce mai puțin numeroase program de informare cu privire la depopularea localităților și comparativ cu cele adulte și vârstnice; luarea de măsuri concrete în acest sens (de exemplu, premierea  Redresarea natalității nu mai poate împiedica scăderea şi familiei la nașterea unui copil); îmbătrânirea populației active până în anul 2025;  Promovarea unor politici pro-nataliste la nivel național prin  Promovarea agresivă la nivel național a metodelor implementarea unor programe sociale țintite către familie și contraceptive; copil;  Menținerea ratelor actuale de fertilitate (1.3 copii la o femeie)  Elaborarea de politici de sănătate publică mai eficiente care va conduce la un derapaj demografic în anii 2025-2030; vizează scăderea ratelor de mortalitate generală și infantilă;  Tendință de îmbătrânire mai accentuată a populației din cauza  Menținerea tendinței de creștere a speranței de viață la naștere migrării forței de muncă tinere în străinătate; la nivel național;  Adaptarea mai lentă a populației vârstnice la schimbările și  Implicarea medicilor și a asistenților sociali în activități de provocările lumii actuale. conștientizare cu privire la necesitatea întineririi populației.

114

MIGRAȚIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Plecările cu domiciliul din orașul Milișăuți au crescut în anul  În anul 2012, numărul plecărilor cu domiciliul din oraș a fost 2012 cu 4.2% comparativ cu anul 2007; mai scăzut comparativ cu cel al stabilirilor cu domiciliul,  La nivelul anului 2014, numărul stabilirilor cu reședința a fost înregistrându-se un spor migratoriu pozitiv; mai scăzut comparativ cu cel al plecărilor cu reședința;  În anul 2012, numărul stabilirilor cu domiciliul în oraș a fost de  Stabilirile cu reședința în orașul Milișăuți au scăzut de aproximativ 2 ori mai ridicat față de anul 2007; aproximativ 2 ori în anul 2014 comparativ cu anul 2008;  Plecările cu reședința din orașul Milișăuți au scăzut în anul  Pondere relativ ridicată a persoanelor plecate să muncească în 2014 cu 28.9% comparativ cu anul 2008. străinătate (21.1%). OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Depopularea zonei;  Încurajarea tinerilor să rămână în localitatea de proveniență  Dispariția forței de muncă are consecințe majore asupra prin posibilitatea accesării fondurilor europene în vederea economiei locale, dezvoltării sociale și a viitorului noilor dezvoltării unei afaceri; generații;  Mobilitatea populației este generatoare de aport de capital în  Posibilitatea creșterii ratei de migrare a populației datorată zonă, de idei, tehnologii și inițiative de afaceri noi; absolvirii cursurilor de formare profesională necorelate cu  Promovarea zonei de către populația plecată în afara ei. domeniile de interes de pe plan local. 115

FORȚĂ DE MUNCĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Rata de înlocuire a forței de muncă de la nivelul orașului Milișăuți (787‰) prezintă o valoare mai ridicată în anul 2014  În orașul Milișăuți, numărul mediu al salariaților a scăzut în comparativ cu valoarea înregistrată la nivel regional (746‰), anul 2014 cu 19.6% față de anul 2008; ceea ce înseamnă că deficitul de resurse de muncă ce va

apărea peste 15 ani în regiunea Nord-Est va fi mai ridicat față  Deși în orașul Milișăuți populația activă este în procent de de cel din orașul Milișăuți; 51.0%, doar 27.9% realizează activități.  În luna decembrie 2014, numărul șomerilor din orașul Milișăuți era cu 16.9% mai scăzut comparativ cu luna decembrie 2010. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Scăderea capacității economiei de a crea oportunități de  Descurajarea pensionării anticipate și încurajarea muncii în muncă; regim de lucru parțial;  Lipsa de structurare a învățământului secundar și universitar  Posibilitatea de creare a noi locuri de muncă prin facilitarea față de cerințele pieței muncii determină creșterea numărului accesului la finanțare a microîntreprinderilor; de șomeri în rândul populației calificate;  Stimularea revenirii în țară a persoanelor plecate să muncească  Criza economică actuală determină restrângerea activității în străinătate. sectoarelor economice și implicit creșterea ratei șomajului.

116

NIVEL DE TRAI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară  Nivelul mediu al venitului pe gospodărie este de 835 lei; mulțumiți de nivelul de trai din oraș (56.5%);  Cele mai multe persoane de pe teritoriul orașului susțin că  19.7% dintre localnicii orașului Milișăuți consideră că peste 10 veniturile din gospodărie nu ajung nici pentru strictul necesar ani vor trăi mai bine decât în prezent. (66.0%). OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Menținerea tendinței de creștere a duratei medii de viață;  Criza economică care afectează nivelul de trai, veniturile populației și rata șomajului;  Existența programelor comunitare și naționale pentru  Migrarea populației calificate; asigurarea accesului la educație a populației;  Lipsa unor măsuri și programe adecvate care să conducă la

 Multiple programe de finanțare pentru dezvoltarea locală; creșterea numărului de locuri de muncă;  Depopularea zonei, risc datorat condițiilor de trai, economiei  Existența unor programe de formare profesionale cu implicații slab dezvoltate, locurilor de muncă insuficiente și veniturilor în creșterea gradului de calificare al populației. mici.

117

TIMP LIBER

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Cei mai mulți locuitori din orașul Milișăuți se declară nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 42.9% din total;  Aproximativ jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți se  Peste 70.0% dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară declară mulțumiți de numărul și starea sălilor de sport (48.6%); nemulțumiți de bibliotecile locale, de evenimentele culturale,

respectiv de concertele organizate la nivel local;  Existența “Festivalului Verzei”, având ca scop principal  Numărul și starea parcurilor de joacă pentru copii, respectiv a promovarea și valorificarea tradițiilor existente în această zonă zonelor de agrement îi nemulțumește pe cei mai mulți dintre în cultivarea și conservarea verzei. locuitorii orașului;  Primăria orașului Milișăuți nu organizează suficiente activități de petrecere a timpului liber (95.2%). OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Posibilitatea implicării mediului economic privat în acțiuni de  Insuficiența resurselor financiare și dificultatea accesării de susținere și sponsorizări pentru diferite evenimente; fonduri pentru societatea civilă, artă și sport;  Existența programelor naționale privind sportul pentru toți;  Lipsa fondurilor bugetare direcționate către practicarea  Existența surselor de finanțare ale UE în ceea ce privește sportului profesionist; programele pentru tineret.  Diminuarea interesului tinerilor pentru tradițiile locale.

118

SIGURANȚA POPULAȚIEI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Siguranţa publică din orașul Milișăuți este apreciată de 46.9% dintre locuitori. 39.4% dintre aceştia consideră că zona în care locuiesc este sigură, iar 7.5% foarte sigură;  Serviciile privind siguranța publică sunt apreciate de localnicii orașului, 58.5% dintre aceștia declarând că se simt în siguranță  Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți (50.4%) susțin atunci când circulă pe stradă;  50.3% dintre localnicii orașului afirmă că sunt mulțumiți de că Autorităţile de Ordine Publică nu găsesc soluții la măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor și a problemele sesizate de cetățeni. copiilor în spațiile publice din aer liber;  Cei mai mulți cetățeni se declară mulțumiți de modul cum se implică Autorităţile de Ordine Publică din orașul Milișăuți în rezolvarea problemelor cetățenilor. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Implicarea Autorităților Publice Locale în problemele  Insuficienţa resurselor alocate pentru exercitarea comunității; corespunzătoare a atribuţiilor de siguranţă publică;  Angrenarea societăţii civile în activitatea de socio-prevenire a  Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice infracțiunilor;  Existența legislației ferme pentru descurajarea mondiale; infracționalității;  Creşterea numărului de persoane cu rezidenţă poate genera  Programe de instruire care să asigure crearea unei conduite dificultăţi în activităţile de evidenţă a populaţiei (în condiţiile profesionale moderne în rândul personalului de specialitate. absenţei SPCLEP).

119

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Raportând numărul populației școlare la numărul sălilor de clasă, în anul 2014, în orașul Milișăuți, într-o sală de clasă  În anul 2014, populația școlară a orașului a scăzut cu 15.3% învățau, în medie, 27 elevi; comparativ cu anul 2008;

 În ceea ce privește numărul de calculatoare ce revin populației  școlare, în anul 2014, 13 elevi foloseau același calculator din Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în unitatea de învățământ a orașului; cadrul unității de învățământ din orașul Milișăuți nu există ateliere școlare și săli de gimnastică;  La nivelul anului 2014, fiecare cadru didactic din orașul

Milișăuți preda, în medie, unui număr de 16 elevi;  La nivelul anului 2014, numărul personalului didactic din orașul  Localnicii orașului Milișăuți consideră prioritară dezvoltarea Milișăuți a scăzut cu 17.8% față de anul 2008; sectorului educațional (89.8%);

 Peste jumătate dintre locuitori se declară mulțumiți de calitatea  Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți au declarat că sistemului de învățământ din teritoriu (67.7%); numărul unităților de învățământ din teritoriu nu este suficient

 66.1% dintre localnici se declară mulțumiți de calitatea actului (56.5%). didactic din teritoriu.

120

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Scăderea populației școlarizate în învățământul primar și  Dezvoltarea parteneriatelor public-private în procesul gimnazial datorată scăderii populației; educațional și a formării profesionale;

 Buget insuficient alocat învățământului, generând recurgerea  Posibilitatea preluării și adaptării metodelor de bună practică la finanțare prin aportul familiilor elevilor; din țările Uniunii Europene cu privire la activitățile didactice;

 Politica de salarizare existentă în domeniul educațional, cu  Posibilitatea preluării modelului de bună practică „After school”; influențe negative asupra calității actului didactic;

 Existența programelor educaționale pilot;  Lipsa condițiilor atractive pentru cadrele didactice tinere;

 Existența programelor guvernamentale ce sprijină copiii cu  Lipsa unei baze materiale moderne și adaptată noilor tendințe rezultate deosebite la învățătură. educaționale.

121

CULTURĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Principalul obiectiv cultural al orașului Milișăuți este Biserica  În anul 2014, numărul de volume existente în bibliotecile din “Sfântul Precopie” din Bădeuți, înălțată de Ștefan cel Mare în oraș a scăzut cu 14.7% față de anul 2011; anul 1487;

 Existența a două biblioteci în oraș;  Numărul de volume eliberate cititorilor în anul 2014 a scăzut de  Raportat la anul 2012, numărul cititorilor din oraș a crescut cu aproximativ două ori față de anul 2011; 17.2% în anul 2014;

 89.8% dintre localnicii orașului consideră sectorul cultural  Insuficiența personalului din bibliotecile orașului. prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile  Discrepanțe între domeniul cultural și nevoile, respectiv pentru dezvoltarea sectorului cultural; interesele comunității, pierderea relevanței actului cultural  Existența Fondurilor Structurale; pentru comunitate;  Existența Programului Prioritar Național pentru reabilitarea,  Lipsa interesului privind domeniul cultural, nerecunoscându-se modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor aportul la dezvoltarea locală și creșterea calității vieții; culturale;  Lipsa posibilității afirmării artiștilor locali pe plan național;  Informatizarea bibliotecilor și a serviciilor oferite de acestea.  Fonduri insuficiente alocate sectorului cultural.

122

ECONOMIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  În anul 2013, numărul agenților economici cu sediul social în orașul Milișăuți a înregistrat o creștere cu 12.6% comparativ cu anul 2010;  Diversitate în rândul întreprinderilor locale, existând peste 10  În orașul Milișăuți încă nu își desfășoară activitatea nici o domenii de activitate diferite; Întreprindere Mare (cu 250 angajați și peste).  În anul 2013, numărul unităților economice radiate din teritoriu a scăzut semnificativ comparativ cu anul 2010 (de aproximativ 8 ori). OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Fonduri europene ce sprijină dezvoltarea antreprenoriatului;  Fiscalitatea și birocrația existentă la nivel local;  Consolidarea programelor de pregătire, învățare continuă și  Mediu politic instabil și dese schimbări în legislație (inclusiv dezvoltare a abilităților antreprenoriale; cele din domeniul fiscal);  Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru  Politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor (taxe și impozite sprijinirea micilor afaceri; numeroase);  Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care să conecteze  Blocarea creditării din cauza crizei economice și a blocajelor producătorii și consumatorii, facilitând o mai bună participare la financiare; dezvoltarea economică;  Efectele negative ale crizei economice asupra mediului de  Existența programelor guvernamentale care susțin afaceri. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-urile).

123

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Existența a două cabinete medicale de familie, a trei cabinete stomatologice și a unei farmacii pe teritoriul orașului;  Localnicii orașului susțin domeniul medical, considerând că acesta este un sector important pentru dezvoltarea orașului;  Mai mult de 60.0% din totalul localnicilor se declară mulțumiți  În teritoriu există 182 persoane cu dizabilități, dintre care de calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți; 36.9% sunt încadrate în gradul de handicap I;  Peste jumătate din populația orașului Milișăuți se declară mulțumită atât de numărul unităților sanitare din teritoriu  Majoritatea locuitorilor susțin că Autoritățile Publice Locale (53.0%), cât și se dotarea acestora (55.7%);  Mai mult de jumătate din totalul localnicilor se declară din Milișăuți nu oferă ajutor pentru încălzirea locuințelor în mulțumiți de calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți perioadele reci persoanelor nevoiașe (65.3%); (55.1%);  Populația orașului Milișăuți este de părere că APL oferă servicii de asistență socială persoanelor defavorizate din teritoriu.  Potrivit opiniei locuitorilor orașului, persoanelor defavorizate Aceste servicii constau în ajutoare alimentare (60.5%) și pensii din teritoriu nu li se asigură o masă caldă într-o cantină socială pentru persoanele cu handicap (61.2%); (87.0%) și nici un venit minim garantat (77.6%).  Spirit de solidaritate al localnicilor față de persoanele vârstnice;  Sprijin acordat de Primăria Milișăuți grupurilor defavorizate din oraș, în special persoanelor cu dizabilități și copiilor instituționalizați.

124

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea utilizării unor fonduri europene disponibile în  Reacție neadecvată a cadrelor medicale la sistemul de norme vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii de sănătate; sanitare impuse;  Existența unui sistem de monitorizare a asistenței sanitare;  Migrația personalului medico-sanitar spre alte țări;  Existența posibilității dotării cu aparatură performantă a  Salarii mici în rândul specialiștilor din sănătate; cabinetelor medicale;  Lipsa capacităților și abilităților manageriale la nivelul  Existența fondurilor bugetare destinate asistenței medicale; sistemului de sănătate;  Promovarea conceptului de familie;  Deteriorarea spațiilor, aparaturii și serviciilor medicale din  Politici sociale cu susținere din partea Uniunii Europene; cauza fondurilor insuficiente și a managementului defectuos;  Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din țările  Probleme financiare majore ale sistemului public de sănătate; dezvoltate ale Uniunii Europene cu privire la metodologia de  Sporirea numărului de copii abandonați; abordare a problemei domeniului social;  Creșterea numărului de copii ai căror părinți sunt plecați la  Dezvoltarea antreprenoriatului social în vederea creării mai muncă în afara țării; multor unități protejate pentru scăderea gradului de  Cadru legislativ deficitar în domeniul violenței domestice și al dependență al persoanelor defavorizate social; abuzurilor sexuale;  Existența la nivel național a legislației care reglementează  Creșterea numărului de cazuri de violență în familie și a altor serviciile sociale și standardele de calitate. conflicte în comunitate.

125

URBANISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 38.2% dintre locuințele orașului Milișăuți sunt alimentate cu apă potabilă, iar 39.7% sunt racordate la rețeaua de canalizare, aceste valori fiind sub media județeană;  67.2% din totalul gospodăriilor orașului Milișăuți dispun de bucătărie în interiorul locuinței, pondere inferioară celor de la  Comparativ cu anul 2008, suprafața locuibilă existentă la nivel nivel județean (81.2%), regional (79.4%) și național (84.6%); de oraș a crescut cu 43.3% în anul 2014;  Doar 39.4% dintre gospodăriile orașului sunt dotate cu baie în interior, valoare inferioară celei de la nivel județean;  În anul 2014, numărul locuințelor existente în orașul Milișăuți  7.9% dintre locuințele orașului dispun de termoficare și este cu 10.1% mai ridicat comparativ cu anul 2008; centrală termică proprie, această valoare poziționându-se sub

 Numărul locuințelor terminate în oraș a fost cu 20.0% mai nivelul mediu județean, regional și național; ridicat în anul 2014 comparativ cu anul 2008.  Încă mai există gospodării din orașul Milișăuți care nu dispun de instalație electrică, ponderea acestora fiind de 4.0%;  87.8% din populația orașului se declară nemulțumită de starea drumurilor de la nivel local;  Peste jumătate dintre locuitorii orașului sunt nemulțumiți de iluminatul public (59.8%).

126

URBANISM

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile  Instabilitate legislativă și monetară; pentru asfaltarea drumurilor locale;   Posibilitatea realizării de parteneriate public-private în vederea Instabilitate politică;

dezvoltării infrastructurii din oraș;  Criza economică și financiară la nivel național și internațional;  Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (Programul Operațional  Surse financiare insuficiente pentru susținerea proiectelor de Regional, Axa Nr. 2 - Îmbunătățirea infrastructurii de transport modernizare a infrastructurii; regionale și locale);  Existența surselor de apă potabilă ce pot sta la baza extinderii  O pondere semnificativă a drumurilor riscă să rămână rețelelor de alimentare cu apă potabilă; nemodernizate din cauza posibilităților financiare reduse;  Existența unor programe cu finanțare europeană orientate spre  creșterea randamentului și eficienței energetice; Lipsa investițiilor în infrastructura locală are efecte negative asupra atractivității zonei și a uzurii premature a  Existența Planului de Amenajare Teritorială Națională; autovehiculelor populației;  Existența Master Planului pentru Sectorul Apă și Apă Uzată la nivel de județ;  Tendința de creștere a prețurilor resurselor energetice sub  Existența Asociațiilor de Dezvoltare Intracomunitare. influența instabilității monedelor internaționale.

127

MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  87.3% din populația orașului Milișăuți este mulțumită și foarte mulțumită de calitatea apei potabile;  Peste jumătate din populația orașului susține că este afectată  51.7% dintre locuitori nu sunt afectați de poluarea datorată de poluarea aerului, poluarea apei și poluarea fonică; depozitării necorespunzătoare a deșeurilor;  Principalele surse de poluare din orașul Milișăuți sunt: noxele  86.4% din totalul localnicilor sunt mulțumiți, respectiv foarte emise de mașini și fabricile din zonă; mulțumiți de modul de colectare al deșeurilor;  Colectarea selectivă a deșeurilor nu se practică în nici o  48.3% dintre localnici au auzit de colectarea selectivă a localitate din orașul Milișăuți. deșeurilor. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Posibilitatea accesării fondurilor europene destinate reabilitării  Deteriorarea calității apei, în cazul în care evacuările de ape condițiilor de mediu; uzate și menajere vor continua să se facă necontrolat;  Disponibilitatea finanțărilor prin Fondul de Mediu pentru  Nivel scăzut de educare al populației cu privire la colectarea realizarea proiectelor cuprinse în Planul Național de Acțiune selectivă a deșeurilor; pentru Protecția Mediului;  Menținerea mentalității de indiferență față de protecția  Existența programelor LIFE Mediu și Natura ale UE; mediului, în special la nivelul populației vârstnice;  Receptivitatea populației la campaniile pentru promovarea  Insuficiența preocupării agenților economici privind refolosirea colectării selective a deșeurilor. ambalajelor. 128

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

18

Proiectele de finanțare reprezintă o documentație tehnică și financiară, riguros alcătuită, pe baza căreia se poate realiza un sistem oarecare cu caracteristici și niveluri de performanță predeterminate și cu riscuri limitate, cu activități planificate și controlate. Scopul principal al unui proiect de finanțare este de a produce o schimbare majoră în teritoriu.

Proiectele de finanțare sunt văzute ca activități unice, orientate spre un obiectiv, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcină complexă de lucru. Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, în cazul de față, Primăria Milișăuți. Sursele de finanțare ale proiectelor sunt diverse, însă avantajul țării noastre este că poate obține finanțări de la Uniunea Europeană pentru atingerea obiectivului general european - dezvoltare durabilă. Proiectele finanțate de Uniunea Europeană generează efecte asupra organizațiilor care le implementează, asupra factorilor interesați, dar și asupra regiunilor în care sunt implementate.

Definirea proiectelor ține strict de strategia de dezvoltare a colectivității, în acest caz, de Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți. Prezentul document prezintă o serie de proiecte care urmează a fi realizate de către Primăria orașului Milișăuți pentru dezvoltarea strategică și îmbunătățirea condițiilor de trai din teritoriu.

Definirea acestor proiecte pornește de la analiza datelor culese din teren, analiza datelor oficiale și a datelor furnizate de către Primăria orașului Milișăuți.

129

Titlul proiectului: Modernizare drum comunal Activități principale: DC 40A, Milișăuți - Lunca, orașul Milișăuți,  Realizare studiu de fezabilitate; județul Suceava  Elaborare proiect tehnic; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de Aprobare începere proiect; confort și siguranță pe drumul comunal DC 40A  Elaborare cerere de finanțare;

Perioadă de implementare: 2016  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini

în vederea realizării licitației pentru Obiective specifice: contractarea lucrării;  Îmbunătățirea infrastructurii locale;

 Realizarea lucrării de modernizare a  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor drumului comunal DC 40A pe o distanță de și consumatorilor economici la 6.3 km, modernizarea acostamentelor, infrastructura de bază; precum și modernizarea șanțurilor laterale

pentru preluarea apei pluviale;  Îmbunătăţirea căilor de acces între

localităţile Milișăuți și Lunca și  Monitorizarea, evaluarea și controlul fluidizarea traficului local; lucrării;

 Creșterea siguranței de deplasare pe  Recepția lucrării și darea în folosință. drumul comunal DC 40A;

Beneficiari:  Dezvoltarea economico-socială a orașului  Populația orașului Milișăuți; Milișăuți.

 Participanții la traficul rutier care Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul tranzitează orașul; Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice  Potențialii investitori. (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare

Locală (PNDL), Programul Operațional Regional Valoare estimată: 1 128 000 Euro (POR) 130

Titlul proiectului: Modernizare drum comunal Activități principale: DC 41, Draganca - Hotar Țibeni, orașul  Realizare studiu de fezabilitate; Milișăuți, județul Suceava  Elaborare proiect tehnic; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de Aprobare începere proiect; confort și siguranță pe drumul comunal DC 41  Elaborare cerere de finanțare;

Perioadă de implementare: 2016 - 2017  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini

în vederea realizării licitației pentru Obiective specifice: contractarea lucrării;  Îmbunătățirea infrastructurii locale;

 Realizarea lucrării de modernizare a  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor drumului comunal DC 41 cu îmbrăcăminte și consumatorilor economici la asfaltică, modernizarea acostamentelor, infrastructura de bază; precum și modernizarea șanțurilor laterale

pentru preluarea apei pluviale;  Îmbunătăţirea căilor de acces și

fluidizarea traficului local;  Monitorizarea, evaluarea și controlul

lucrării;  Creșterea siguranței de deplasare pe

drumul comunal DC 41;  Recepția lucrării și darea în folosință.

 Dezvoltarea economico-socială a orașului Beneficiari: Milișăuți.  Populația orașului Milișăuți;

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul  Participanții la traficul rutier care Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul tranzitează orașul; Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

(MDRAP), Programul Național de Dezvoltare  Potențialii investitori. Locală (PNDL), Programul Operațional Regional

(POR) Valoare estimată: 262 000 Euro

131

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Activități principale: Ciortăriei, localitatea Bădeuți, orașul Milișăuți,  Realizare studiu de fezabilitate; județul Suceava  Elaborare proiect tehnic;

 Aprobare începere proiect; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de  Elaborare cerere de finanțare; confort și siguranță pe strada Ciortăriei din localitatea urbană Bădeuți  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini în vederea realizării licitației pentru Perioadă de implementare: 2016 contractarea lucrării;

Obiective specifice:  Realizarea lucrării de modernizare a străzii  Îmbunătățirea infrastructurii locale; Ciortăriei din localitatea urbană Bădeuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor acostamentelor, precum și modernizarea și consumatorilor economici la șanțurilor laterale pentru preluarea apei infrastructura de bază; pluviale;

 Creșterea siguranței de deplasare pe  Monitorizarea, evaluarea și controlul strada Ciortăriei din localitatea urbană lucrării;

Bădeuți;  Recepția lucrării și darea în folosință.

 Îmbunătățirea condițiilor de trai ale Beneficiari: locuitorilor din orașul Milișăuți;  Populația orașului Milișăuți;

 Dezvoltarea economico-socială a orașului  Participanții la traficul rutier care Milișăuți. tranzitează orașul;

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul  Potențialii investitori. Județean, fonduri guvernamentale, Programul Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 139 000 Euro

132

Titlul proiectului: Modernizarea străzilor Activități principale: Podului și Amurgului, localitatea Bădeuți,  Realizare studiu de fezabilitate; orașul Milișăuți, județul Suceava  Elaborare proiect tehnic;

 Aprobare începere proiect; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de  Elaborare cerere de finanțare; confort și siguranță pe străzile Podului și Amurgului din localitatea urbană Bădeuți  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini în vederea realizării licitației pentru Perioadă de implementare: 2016 contractarea lucrării;

Obiective specifice:  Realizarea lucrării de modernizare a  Îmbunătățirea infrastructurii locale; străzilor Podului și Amurgului din localitatea urbană Bădeuți cu  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea și consumatorilor economici la acostamentelor, precum și modernizarea infrastructura de bază; șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;  Creșterea siguranței de deplasare pe străzile Podului și Amurgului din  Monitorizarea, evaluarea și controlul localitatea urbană Bădeuți; lucrării;

 Recepția lucrării și darea în folosință.  Îmbunătățirea condițiilor de trai ale

locuitorilor din orașul Milișăuți; Beneficiari:

 Populația orașului Milișăuți;  Dezvoltarea economico-socială a orașului

Milișăuți.  Participanții la traficul rutier care tranzitează orașul; Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Programul  Potențialii investitori. Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 119 000 Euro 133

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Burlei, Activități principale: orașul Milișăuți, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

 Elaborare proiect tehnic;

Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  Aprobare începere proiect; asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Burlei din orașul  Elaborare cerere de finanțare; Milișăuți  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2017 în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării; Obiective specifice:  Îmbunătățirea infrastructurii locale;  Realizarea lucrării de modernizare a străzii Burlei din orașul Milișăuți cu  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea și consumatorilor economici la acostamentelor, precum și modernizarea infrastructura de bază; șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;  Creșterea siguranței de deplasare pe strada Burlei din orașul Milișăuți;  Monitorizarea, evaluarea și controlul lucrării;  Îmbunătățirea condițiilor de trai ale  locuitorilor din orașul Milișăuți; Recepția lucrării și darea în folosință.

 Dezvoltarea economico-socială a orașului Beneficiari:  Milișăuți. Populația orașului Milișăuți;

 Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Participanții la traficul rutier care Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul tranzitează orașul; Dezvoltării Regionale și Administrației Publice  (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Potențialii investitori. Locală (PNDL), Programul Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 262 000 Euro

134

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Morii, Activități principale: orașul Milișăuți, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

 Elaborare proiect tehnic; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de Aprobare începere proiect; confort și siguranță pe strada Morii din orașul  Elaborare cerere de finanțare; Milișăuți

 Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2020 în vederea realizării licitației pentru

contractarea lucrării; Obiective specifice:

 Îmbunătățirea infrastructurii din orașul  Realizarea lucrării de modernizare a străzii Milișăuți; Morii din orașul Milișăuți cu îmbrăcăminte

asfaltică, modernizarea acostamentelor,  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor precum și modernizarea șanțurilor laterale și consumatorilor economici la pentru preluarea apei pluviale; infrastructura de bază;

 Monitorizarea, evaluarea și controlul  Creșterea siguranței de deplasare a lucrării; locuitorilor pe strada Morii din orașul Milișăuți;  Recepția lucrării și darea în folosință.

 Îmbunătățirea condițiilor de trai ale Beneficiari: locuitorilor din orașul Milișăuți;  Populația orașului Milișăuți;

 Dezvoltarea economico-socială a orașului  Participanții la traficul rutier care Milișăuți. tranzitează orașul;

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul  Potențialii investitori. Județean, fonduri guvernamentale, Programul Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 81 000 Euro

135

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Activități principale: Prieteniei, orașul Milișăuți, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

 Elaborare proiect tehnic; Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de Aprobare începere proiect; confort și siguranță pe strada Prieteniei din orașul  Elaborare cerere de finanțare; Milișăuți

 Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2020 în vederea realizării licitației pentru

contractarea lucrării; Obiective specifice:

 Îmbunătățirea infrastructurii din orașul  Realizarea lucrării de modernizare a străzii Milișăuți; Prieteniei din orașul Milișăuți cu

îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor acostamentelor, precum și modernizarea și consumatorilor economici la șanțurilor laterale pentru preluarea apei infrastructura de bază; pluviale;

 Creșterea siguranței de deplasare a  Monitorizarea, evaluarea și controlul locuitorilor pe strada Prieteniei din orașul lucrării; Milișăuți;  Recepția lucrării și darea în folosință.  Îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor din orașul Milișăuți; Beneficiari:  Populația orașului Milișăuți;  Dezvoltarea economico-socială a orașului Milișăuți.  Participanții la traficul rutier care tranzitează orașul; Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Programul  Potențialii investitori. Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 80 000 Euro 136

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Activități principale: Tolovei, orașul Milișăuți, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

 Elaborare proiect tehnic;

Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  Aprobare începere proiect; asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Tolovei din orașul  Elaborare cerere de finanțare; Milișăuți  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2017 în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării; Obiective specifice:  Îmbunătățirea infrastructurii locale;  Realizarea lucrării de modernizare a străzii Tolovei din orașul Milișăuți cu  Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea și consumatorilor economici la acostamentelor, precum și modernizarea infrastructura de bază; șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;  Creșterea siguranței de deplasare pe strada Tolovei din orașul Milișăuți;  Monitorizarea, evaluarea și controlul lucrării;  Îmbunătățirea condițiilor de trai ale  locuitorilor din orașul Milișăuți; Recepția lucrării și darea în folosință.

 Dezvoltarea economico-socială a orașului Beneficiari:  Milișăuți. Populația orașului Milișăuți;

 Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Participanții la traficul rutier care Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul tranzitează orașul; Dezvoltării Regionale și Administrației Publice  (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Potențialii investitori. Locală (PNDL), Programul Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 273 000 Euro

137

Titlul proiectului: Executare trotuare în orașul  Elaborare proiect tehnic; Milișăuți, județul Suceava  Aprobare începere proiect;

Scop: Crearea unui aspect civilizat în orașul  Elaborare cerere de finanțare; Milișăuți  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2020 în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării; Obiective specifice:  Modernizarea orașului Milișăuți în  Realizarea lucrării de executare trotuare pe conformitate cu standardele europene; 13 străzi din orașul Milișăuți;

 Creșterea siguranței de deplasare a  Pichetarea suprafeței, pregătirea locuitorilor pe drumurile orașului; infrastructurii terenului prin realizarea aliniamentului, tasarea suprafeței,  Facilitarea accesului tuturor locuitorilor amplasarea bordurilor de beton pentru din orașul Milișăuți la infrastructura delimitarea suprafeței, realizarea rutieră de bază; rigolelor pentru preluarea apei pluviale, realizarea cotelor de nivel și a pantei de  Îmbunătățirea condițiilor de trai ale scurgere conform proiectului tehnic; locuitorilor din orașul Milișăuți;  Monitorizarea, evaluarea și controlul  Dezvoltarea economico-socială a orașului lucrării; Milișăuți.  Recepția lucrării și darea în folosință. Surse de finanțare: bugetul local, fonduri guvernamentale, parteneriate public-private, Beneficiari: Programul Operațional Regional (POR)  Populația orașului Milișăuți;  Potențialii investitori. Activități principale:  Realizare studiu de fezabilitate; Valoare estimată: 603 000 Euro

138

Titlul proiectului: Canalizare și stație de Dezvoltării Regionale și Administrației Publice epurare în orașul Milișăuți, județul Suceava (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operațional Regional Scop: Modernizarea infrastructurii utilitare din (POR), Fondul de Mediu orașul Milișăuți Activități principale: Perioadă de implementare: 2015 - 2016  Realizare studiu de fezabilitate;

Obiective specifice:  Elaborare proiect tehnic;  Reducerea impactului asupra calității factorilor de mediu datorat deficiențelor  Aprobare începere proiect; din cadrul sistemului de colectare și epurare a apelor uzate menajere la nivel  Elaborare cerere de finanțare; local;  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini  Îmbunătățirea calității vieții și diminuarea în vederea realizării licitației pentru factorilor cu un grad ridicat de risc pentru contractarea lucrării; sănătatea populației;  Execuția lucrării de canalizare pe o distanță  Atragerea de noi investitori, activitatea de 13.8 km, inclusiv cămine de vizitare; acestora generând venituri suplimentare la bugetul local;  Execuția a 3 stații de pompare și a unei stații de epurare;  Facilitarea accesului tuturor locuitorilor din orașul Milișăuți la infrastructura  Monitorizarea, evaluarea și controlul edilitară; lucrării;

 Îmbunătățirea condițiilor de viață ale  Recepția lucrării și darea în folosință. populației;

 Creşterea potenţialului economic. Beneficiari: Populația orașului Milișăuți, potențialii investitori și agenții economici din teritoriu Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul Valoare estimată: 1 662 000 Euro 139

Titlul proiectului: Iluminat stradal în orașul Activități principale: Milișăuți, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

 Elaborare proiect tehnic; Scop: Satisfacerea cerințelor de vizibilitate pe

drumurile publice din orașul Milișăuți,  Aprobare începere proiect; corespunzător cu norma română SR 13433/1999

 Elaborare cerere de finanțare; Perioadă de implementare: 2016 - 2020

 Obiective specifice: Concepția și alcătuirea caietului de sarcini  Îmbunătățirea rețelei de iluminat public în vederea realizării licitației pentru și creșterea randamentului energetic la contractarea lucrării;

sistemele de iluminat;  Obținerea acordului special de mediu;  Adaptarea rețelei de iluminat la standardele europene în acord cu CIE  Execuția lucrării (iluminat stradal pe 13 115/1995; străzi din oraș);

 Creșterea gradului de confort al

populației din punct de vedere al  Monitorizarea, evaluarea și controlul iluminatului public; lucrării;

 Îmbunătățirea climatului de ordine  Recepția lucrării și darea în folosință. publică și creșterea gradului de siguranță

din oraș; Beneficiari:

 Reducerea numărului de accidente rutiere  Populația orașului Milișăuți;

pe toate drumurile publice din orașul  Potențialii investitori; Milișăuți.  Agenții economici din teritoriu și instituțiile Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul publice. Județean, fonduri guvernamentale, Programul Operațional Regional (POR) Valoare estimată: 178 000 Euro

140

Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare și Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul dotare cămin cultural în localitatea urbană Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul Bădeuți, orașul Milișăuți, județul Suceava Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operațional Regional Scop: Creșterea calității vieții socio-culturale prin (POR) dezvoltarea infrastructurii locale din orașul Milișăuți Activități principale:  Realizare studiu de fezabilitate; Perioadă de implementare: 2015 - 2016  Elaborare proiect tehnic;

Obiective specifice:  Aprobare începere proiect;  Crearea unui cadru adecvat pentru diversificarea activităților socio-culturale  Elaborare cerere de finanțare; și valorificarea tradițiilor zonei prin reabilitarea, modernizarea și dotarea  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini căminului cultural la standarde europene; în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării;  Promovarea mediului cultural și a valorilor acestuia;  Realizarea lucrării de reabilitare a interiorului și exteriorului clădirii;  Menținerea și promovarea tradițiilor populare autentice prin susținerea  Dotarea căminului cultural cu echipamente artiștilor locali; moderne în conformitate cu standardele europene;  Îmbunătățirea nivelului de trai al populației;  Recepția lucrării și darea în folosință.

 Revigorarea mediului cultural al orașului; Beneficiari: Populația orașului Milișăuți, potențialii investitori, agenții economici și instituțiile publice  Creșterea consumului de cultură în rândul locuitorilor orașului. Valoare estimată: 202 000 Euro

141

Titlul proiectului: Reintegrarea pe piața muncii  Identificarea potențialilor beneficiari și a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-60 ani evaluarea acestora;

 Consilierea beneficiarilor privind orientarea Perioada de implementare: 2016 - 2020 profesională;

Scop: Îmbunătățirea vieții persoanelor din orașul  Formarea profesională a persoanelor cu Milișăuți vârsta cuprinsă între 50 și 60 ani din orașul Milișăuți; Posibili parteneri: Ministerul Muncii, Familiei,  Promovarea proiectului astfel încât să poată Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, AJOFM, fi implicați agenții economici care pot crea Consiliul Județean, agenții economici din domeniul noi locuri de muncă pentru beneficiarii formării profesionale proiectului;

Obiective specifice:  Angajarea unei treimi dintre beneficiarii  Acces egal la oportunitățile de angajare ale care finalizează cursurile de formare persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și profesioanlă; 60 de ani;  Consilierea beneficiarilor la noul loc de  Creșterea stimei de sine; muncă;

 Încurajarea prelungirii vieții active.  Monitorizarea și evaluarea proiectului.

Surse de finanțare: Consiliul Județean, POCU - Rezultate așteptate: Programul Operațional de Capital Uman  Creșterea numărului de persoane calificate într-o meserie; Activități principale:  Reducerea numărului de șomeri din orașul  Încheierea de parteneriate public-private; Milișăuți.  Alegerea și amenajarea spațiului unde se vor desfășura activitățile; Grup țintă: Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și

 Angajarea de personal specializat în 60 ani care nu au un loc de muncă coordonarea proiectului precum și în orientarea profesională a beneficiarilor; Valoare estimată: 70 000 Euro

142

SURSE DE FINA NȚARE

19 19 Atât elaborarea, cât și implementarea proiectelor de dezvoltare a orașului Milișăuți se poate realiza numai cu susținerea financiară din diferite surse de finanțare: Bugetul Local, Bugetul Consiliului Județean, Fonduri Guvernamentale, Fonduri Europene rambursabile ori nerambursabile, fonduri provenite din parteneriate public-private, credite bancare etc.

Fondurile Structurale (Europene) și de Coeziune sau Instrumentele Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, și reprezintă suportul punerii în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii Europene. În vederea atingerii obiectivelor pentru care a fost creată, Uniunea Europeană acționează prin stabilirea unei piețe unice și a unei uniuni economice și monetare și prin implementarea unor politici comune, principalele fiind: politica de coeziune, politica agricolă comună și politica privind pescuitul.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE) În această Programul Operațional Regional (POR) Parteneriate public-private secțiune: Fonduri Guvernamentale

Credite

143

1. Politica de coeziune a fost concepută pentru: agricole, un accent sporit punându-se pe  sprijinirea regiunilor rămase în urmă să dezvoltarea rurală. Din punct de vedere financiar, recupereze decalajul economic şi social faţă politica agricolă comună este cea mai semnificativă, de cele mai dezvoltate regiuni ale Uniunii; fiind susţinută cu resurse financiare care reprezintă  diversificarea economică a regiunilor aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene. confruntate cu probleme de restructurare economică; Aceste resurse financiare sunt alocate în cadrul a  revitalizarea zonelor urbane aflate în două fonduri: declin;  Fondul European pentru Garantare Agricolă  crearea de noi locuri de muncă. (destinat plăţilor directe către agricultori şi măsurilor de piaţă); O parte importantă a politicii de coeziune o  Fondul European Agricol pentru Dezvoltare constituie politica socială şi de ocupare a forţei de Rurală (destinat dezvoltării rurale). muncă, care are rolul de a contribui la „dezvoltarea Sistemului Social European modern, inovativ şi 3. Politica privind pescuitul are drept raţiune durabil, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, administrarea fondului piscicol pentru beneficiul într-o societate bazată pe oportunităţi egale”. atât al comunităţilor pescăreşti, cât şi al consumatorilor, asigurându-se prevenirea Politica de coeziune acţionează prin intermediul pescuitului în exces. Politica privind pescuitul are ca Instrumentelor Structurale: instrument de finanţare Fondul European pentru Pescuit.  Fondurile Structurale: Fiecare instrument este aplicat prin intermediul 1. Fondul European de Dezvoltare Regională; programelor operaționale și sectoriale pentru o 2. Fondul Social European. anumită perioadă de programare, perioada curentă

 Fondul de Coeziune. fiind 2014 - 2020.

2. Politica agricolă comună - are rolul de a asigura Fondul European de Dezvoltare Regională fermierilor un standard de viaţă rezonabil, iar urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi consumatorilor produse agricole de calitate la sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea preţuri rezonabile. Politica agricolă comună dispune dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. de un set de reguli şi mecanisme ce reglementează FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor producţia, comerţul şi procesarea produselor domenii prioritare cheie. Această abordare este

144

cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică": miliarde EURO pe an îmbunătățește perspectivele  Inovare şi cercetare; de angajare pentru milioane de europeni, în special  Agenda digitală; pentru cei cărora le este dificil să își găsească de  Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii lucru. (IMM-uri);  Economie cu emisii reduse de carbon. Obiectivele FSE pentru perioada 2014 - 2020 sunt: Resursele Fondului European de Dezvoltare Regională alocate acestor priorităţi depind de Ocuparea forței de muncă: FSE va sprijini categoria regiunii: organizațiile din întreaga UE să implementeze  În regiunile mai dezvoltate, cel puţin 80.0% proiecte având drept obiectiv formarea profesională din fonduri trebuie să se concentreze pe cel și facilitarea angajării. Se vor finanța, de asemenea, puţin două dintre aceste priorităţi; inițiative de susținere a întreprinzătorilor prin  În regiunile de tranziţie, concentrarea este finanțare inițială, precum și inițiative de sprijinire a de 60.0% din fonduri; companiilor care se confruntă cu restructurări sau cu  Concentrarea este de 50.0% în regiunile un număr insuficient de lucrători calificați. mai puţin dezvoltate. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii va fi o În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate prioritate pentru FSE în toate țările UE. în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon: Incluziunea socială: ocuparea forței de muncă este  Regiunile mai dezvoltate - 20.0%; modalitatea cea mai eficace de a le oferi oamenilor  Regiunile de tranziţie - 15.0%; independență, siguranță financiară și un sentiment  Regiunile mai puţin dezvoltate - 12.0%. al apartenenței. FSE va finanța în continuare mii și mii de proiecte care îi ajută pe cei aflați în Fondul Social European (FSE) este principalul dificultate și pe cei proveniți din grupuri instrument prin care Europa susține crearea de defavorizate să obțină competențe și locuri de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă și să se bucure de aceleași oportunități ca și muncă mai bune și asigură oportunități profesionale ceilalți. mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Creșterea calității educației: FSE finanțează în Europei - angajații, tinerii și toți cei aflați în întreaga UE activități pentru creșterea calității căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10 învățământului și formării și pentru a se asigura că 145

tinerii își încheie studiile și dobândesc competențele asemenea, concluziile Raportului “Actualizarea de care au nevoie pentru a fi mai competitivi pe evaluării intermediare a POR 2007-2013” confirmă piața muncii. Reducerea abandonului școlar este o că nevoile de dezvoltare identificate în perioada prioritate în acest sens, alături de îmbunătățirea anterioară de programare, nu numai că rămân oportunităților de învățământ vocațional și superior. actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul crizei financiare și economice care a afectat profund O administrație publică mai puternică: FSE va economia și societatea românească, având implicații sprijini eforturile statelor membre de a spori majore asupra nivelului de creștere economică, calitatea administrației și a guvernării publice, ocupării, mediului de afaceri, sistemelor de sănătate susținând astfel reformele structurale ale statelor și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra prin punerea la dispoziție a capacităților nivelului de trai al populației. administrative și instituționale necesare. Viziunea strategică pentru POR 2014-2020 are la Programul Operțional Regional bază următoarele nevoi de dezvoltare, identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul POR 2014-2020 își propune să asigure continuitatea stadiului actual de dezvoltare socio-economică a viziunii strategice privind dezvoltarea regională în regiunilor României, precum și a principalelor România, completând și dezvoltând direcțiile și direcții de acțiune strategică menționate în prioritățile de dezvoltare regională conținute în PND documentele strategice naționale și europene și CNSR 2007-2013 și implementate prin POR 2007- relevante:

2013 și alte programe naționale. Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață

și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme

Sprijinul pentru C&D este extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020 (3.0% pentru UE şi 2.0% pentru România), situându-se în 2012 la 0.4% din PIB, fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de Această abordare are la bază recomandările cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient Raportului de evaluare ex-ante POR 2007-2013, bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, conform cărora pe termen lung obiectivul global al absența unei mase critice privind calitatea politicii de dezvoltare regională va putea fi atins rezultatelor cercetării, care nu se transformă în dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore cercetare aplicată și în aplicații inovatoare, legături de dezvoltare din perioada 2007-2013. De slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri. 146

Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu îi sunt specifice locuințele multifamiliale, iar în impact negativ asupra competitivității mediul rural (3.8 milioane locuințe) predomină economiilor regionale locuințele individuale. Din totalul celor 4.6 milioane locuințe localizate în mediul urban, circa 1.4 Deşi s-au făcut progrese, România prezintă serioase milioane de apartamente sunt conectate la sistemul decalaje de competitivitate în raport cu statele UE, centralizat de furnizare a energiei termice. Circa la nivelul tuturor elementelor care determină 40.0% din locuințele din mediul urban conectate la competitivitatea, reflectate într-o productivitate sistemul centralizat sunt localizate în regiunea scăzută, fapt ce defineşte problema competitivităţii. București-Ilfov.

Competitivitatea economică are la bază atât Nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și determinanți la nivel macro - pe componentele de poluare generate de transportul rutier la nivelul instituții, finanțe publice, infrastructură, etc., cât și la zonelor urbane nivel micro - mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, Datele existente confirmă faptul că o mare parte din dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, poluarea de la nivelul orașelor și conținutul crescut creșterea competitivității IMM-urilor devine element de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE acestora, atât al autoturismelor individuale și 2020, având în vedere faptul că 99.0% din autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de întreprinderile din UE sunt IMM-uri. transport în comun învechite.

Consumuri energetice nesustenabile și potențial Congestionarea traficului reprezintă o problemă de economisire ridicat în infrastructurile publice, cvasi-generală în toate marile municipii ale inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul României. Numărul utilizatorilor în transportul clădirilor rezidențiale public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a Sectorul clădirilor este un mare consumator de numărului de autovehicule personale (INS) cu efecte energie și contribuie major la emisiile de gaze cu asupra poluării, creșterii congestiei traficului și efect de seră. Din totalul clădirilor la nivel național, consumuri energetice mari, fiind notabil faptul că clădirile rezidențiale reprezintă o majoritate numărul de pasageri transportați de către operatorii semnificativă. Datele INS indică, pentru anul 2011, de transport în aceste areale urbane a scăzut de la un număr de aproximativ 5.1 milioane de clădiri cu peste 3.5 miliarde pasageri/an în 1992 la mai puțin locuințe, corespunzător unui număr de 8.4 milioane de 2 miliarde pasageri/an în 2012. Reducerea locuințe. Mediului urban (cca. 4.6 milioane locuințe) numărului de orașe și municipii care gestionau 147

servicii de transport public și reducerea cantitativă și negative, cum ar fi degradarea mediului natural și calitativă a serviciilor oferite s-au produs în consumul ireversibil de teren ceea ce necesită un contextul dispariției multor platforme industriale, al proces adecvat de gestionare a folosinței terenurilor reducerii persoanelor angajate în industrie (în la nivel urban în scopul dezvoltării resurselor de mediul urban), precum și oprtunităților oferite de teren în mod durabil. autoturismele personale. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane a accentuat problema Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab traficului în orașe și folosirea intensivă a valorificate autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban de calitate. Patrimoniul cultural este ameninţat de efectele combinate ale schimbărilor climatice, ale altor Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate schimbări de mediu, ale intervenţiei umane, precum corespunzător la nivelul orașelor din România şi de riscuri legate de securitate. În special schimbările climatice pot conduce la deteriorarea Trecerea la sistemul economiei de piață a generat ireversibilă sau la pierderea bunurilor de patrimoniu schimbări majore la nivelul structurii și cultural din cauza fragilităţii şi vechimii acestora. funcționalității orașelor din România. Pe fondul Alte cauze care generează disfuncţii şi reducerii activităților industriale, concomitent cu vulnerabilităţi ale patrimoniului cultural sunt reducerea capacității investiționale a autorităților reprezentate de gradul de implicare scăzut al locale, o serie de zone/terenuri din interiorul autorităţilor, gestionarea defectuoasă a orașelor sunt în stare de degradare și își pun patrimoniului de către autorităţi, lipsa de educaţie, amprenta asupra calității mediului și, implicit, nerespectarea legislaţiei, intervenţii neavizate, lipsa asupra calității vieții în orașe. fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor.

Lipsa de intreținere și modernizare a diferitelor Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone spații din interiorul orașelor (ex. zone în care s-au ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate desfășurat activități economice etc.) a indus posibile scăzută şi investiţii extrem de reduse probleme de mediu în cadrul orașelor și au afectat într-o mare măsură comunitatea locală caracterizată, Cantitatea şi calitatea infrastructurii de transport, de cele mai multe ori, prin stare de sănatate precară, bazate pe investiţiile în domeniu, precum şi gradul șomaj în creștere şi venituri reduse. Mai mult, de acces la aceasta reflectă nivelul de civilizaţie, analiza datelor statistice la nivelul oraşelor din deopotrivă cu disponibilitatea de evoluţie şi creştere Romania indică o tendinţă de extindere necontrolată economică. În actualele condiții este necesar ca a spaţiului urban care generează o serie de aspecte dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale 148

de transport să ia în considerare dinamica redusă a Infrastructurile educaționale, de sănătate și de dezvoltării economice în zonele unde acest tip de servicii sociale subdimensionate împiedică infrastructură este slab dezvoltată. incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman

Siguranța rutieră reprezintă o problemă pe drumurile județene; deși preiau mai puțin de 25.0% Capitalul uman din România este afectat de din traficul total, pe aceste drumuri se înregistrează existenţa a numeroase tipuri de grupuri vulnerabile. peste 1/3 din totalul accidentelor, iar victimele Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi bicicliști sunt în proporție de peste 80.0% în mediul Combaterea Sărăciei 2015-2020 defineşte grupurile rural. Este necesară creșterea gradului de siguranță vulnerabile ca fiind acelea aflate în cel mai mare risc rutieră, în special prin investiții dedicate de sărăcie şi excluziune socială, cuprinzând copii participanților nemotorizați la trafic (pietoni și lipsiţi de grija părintească, persoanele sărace bicicliști). (şomeri, persoane cu venituri reduse etc.), vârstnici singuri sau aflaţi în situaţie de dependenţă, romi,

persoane cu dizabilităţi, victimele violenţei în Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit familie etc. teritorial - alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate În perioada 2008-2012, proporţia copiilor săraci a Turismul are o contribuție directă semnificativă la fost în mod constant mai mare decât media ocuparea forței de muncă, constatându-se faptul că naţională, ajungând la 34.0% în 2012. În plus, a creat și menținut, în 2012, aproximativ 193.000 50.0% din copiii din zonele rurale sunt săraci, locuri de muncă (2.3% din numărul total de comparativ cu 17.0% în mediul urban. Numărul angajați). În același timp, contribuția la crearea și centrelor de zi care oferă servicii publice de îngrijire menținerea de locuri de muncă, inclusiv în sectoare de zi pentru copii se situează, cu excepția a 4 județe conexe a fost de peste două ori mai ridicată (Sălaj, Mehedinți, Iași, Cluj) și a sectorului 3 din (494.000 locuri de muncă, respectiv 5.7% din București, sub 10/județ, ceea ce denotă o clară numărul total al angajaților). De asemenea, subdimensionare în raport cu nevoia de servicii. estimările WTTC, Travel&Tourism Economic Impact 2013, plasează România în primele 5 țări ale lumii În România, cca. 1.2 milioane de persoane vârstnice în ceea ce privește creșterea contribuției directe a (65+) trăiesc singure, din care 75.0% sunt femei. turismului la formarea PIB (+10.6%) și pe locul 4 în 25.0% din aceste persoane trăiesc în sărăcie și se ceea ce privește creșterea cheltuielilor totale confruntă cu provocări privind accesul la serviciile efectuate de turiștii străini (+13.2%). de sănătate și sociale. În prezent, peste 20.0% din 149

persoanele vârstnice au nevoie de servicii Intărirea capacității administrative la nivelul comunitare dar numai 0.2% beneficiază de ele și AMPOR, OI POR și beneficiari pentru o bună aceasta împiedică capacitatea de a preveni implementare a POR instituționalizarea persoanelor în vârstă. Personalul AM/OI are o experienţă ridicată, mulţi Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care dintre angajaţi lucrând în domeniul fondurilor afectează implementarea politicilor privind europene din perioada de dinaintea aderării dezvoltarea socio-economică a comunităților României la UE. Aceste resurse umane cu adevărat locale vitale sunt apreciate de firmele de consultanţă din sectorul privat, unde, de cele mai multe ori, se oferă România se caracterizează prin existenţa a două salarii mai mari şi condiţii de muncă mult mai bune, sisteme de înregistrare a proprietăților, ca urmare a fără a exista presiunea şi verificarea detaliată dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea asociate poziţiei din cadrul AM/OI. Astfel, sistemul în cărţi funciare pentru aproximativ 50% din actual riscă să piardă personal de bază, cu teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) și, experienţă în favoarea sectorului privat, şansele de pentru restul, înregistrarea în registre de reuşită în ceea ce priveşte implementarea transcripţiuni-inscripţiuni bazate pe actele de proiectelor în perioada 2014-2020 reducându-se. proprietate. În ceea ce privește sprijinul pentru beneficiari, În anul 1999 s-a trecut la aplicarea unui sistem experința 2007-2013 demonstrează, în special în național de înregistrare a imobilelor prin cărţi raport cu alte programe operaţionale, că există un funciare, prevăzute de Legea nr. 7/1996 a sentiment al parteneriatului şi colaborării (între AM, cadastrului şi publicității imobiliare, cărțile funciare OI, beneficiari), care conduce la ideea că toate deja existente necesitând actualizare cu măsurători părţile implicate îşi doresc cu adevărat ca programul cadastrale şi informaţii ale proprietarilor actuali. să fie un succes.

În prezent, mai puţin de 50.0% din proprietăţi şi Se poate concluziona că succesul POR 2007-2013 drepturi corelative sunt înregistrate în evidenţele de se datorează în bună parte faptului că personalul din cadastru şi carte funciară ţinute de ANCPI şi doar AM şi OI-uri este mai apropiat de solicitanţii şi 18.0% din proprietăţi sunt verificate şi înregistrate beneficiarii programului și demonstrează o în sistemul de evidenţă electronic (eTerra). înţelegere superioară a ceea ce trebuie realizat pe Acoperirea este redusă în special în zonele rurale, teren. Nevoile de dezvoltare identificate nu sunt unde doar 11.5% din proprietăți sunt înregistrate în specifice anumitor regiuni, ci ele se regăsesc în eTerra. 150

toate categoriile de regiuni. Astfel, POR 2014-2020 strategiile naționale sectoriale și documentele se adresează atât regiunilor mai slab dezvoltate ale europene relevante. României (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia, V, NV şi C), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, Priorităţile de dezvoltare POR 2014-2020 cât și regiunilor mai dezvoltate (regiunea BI), pentru au la bază nevoile comune de dezvoltare ale a le valorifica potențialul competitiv. regiunilor surprinse în PDR, iar direcţiile de acţiune au fost stabilite ţinând cont de priorităţile de Viziunea strategică a POR 2014-2020 se finanţare relevante ale strategiilor naţionale, bazează pe recunoașterea faptului că fiecare regiune inclusiv PNR și AP, cu luarea în considerare a trebuie să își maximizeze potențialul economic și specificităţilor regiunilor de dezvoltare. social de dezvoltare astfel încât să contribuie la Totodată s-a asigurat corelarea cu politicile creșterea economică națională. Dezvoltarea socio- europene, fiind luate în considerare Strategia economică a regiunilor trebuie să se construiască pe Europa 2020, RST sau DPCE, cu respectarea experienţa şi cunoştinţele existente la nivel obiectivelor tematice şi priorităţilor de investiţii local/regional, precum şi pe înţelegerea nevoilor şi a aferente politicii de coeziune 2014-2020. Aceasta priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi presupune o concentrare tematică a intervenţiilor şi resursele proprii fiecărei regiuni (în sensul stabilirea unor intensităţi financiare diferite a valorificării experienţei acumulate deja). obiectivelor tematice în funcţie de categoria de regiuni. În acest context, POR 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității POR 2014-2020 asigură, în cadrul axelor prioritare economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață propuse, corelarea consolidată între dezvoltarea ale comunităților locale și regionale prin regională, abordarea teritorială și intervențiile sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a specifice, prioritățile de investiții selectate și condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să obiectivele lor specifice concentrând investițiile asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, propuse în scopul maximizării rezultatelor așteptate. capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de politici, adaptând o parte din POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de tip intervențiile relevante planificate la nevoile și bottom up, dar și top-down, în largi parteneriate, potențialul local și regional, și asigurând, pentru pentru asigurarea corelării cu PDR, precum și cu alte tipuri de acțiuni, o abordare națională coerentă.

151

Parteneriatele public-private existent, resursele pe care le are şi pe cele pe care le poate atrage, fără a mai aştepta o soluţie a Parteneriatul public-privat este o modalitate de problemelor venită de la Guvern. introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe Aceasta implică iniţiativă în valorificarea resurselor termen lung între un operator şi o autoritate existente pe plan local şi în atragerea investitorilor publică. Parteneriatul public-privat asigură serviciul privaţi, dar şi responsabilitate în gestionarea public în mod parţial sau în totalitate, pe baza resurselor şi promovarea interesului public. De fondurilor private atrase şi făcând apel la know- aceea, parteneriatele public-private sunt promovate how-ul sectorului privat. și recomandate a fi utilizate în scopul dezvoltării locale.

Printre avantajele cooperării dintre sectorul public şi Fondurile Guvernamentale privat amintim: accelerarea realizării obiectivelor şi proiectelor de infrastructură; conjugarea preluării Fondurile guvernamentale sunt ajutoare de minimis, responsabilităţilor şi riscurilor sectorului privat cu alocate de la Guvern prin intermediul Ministerelor disponibilizarea serviciilor sectorului public şi Finanțelor Publice, pentru stimularea unor anumite efectuarea promptă a plăţilor; reducerea pe categorii de întreprinderi. Accesarea acestora se ansamblu a costurilor proiectelor; stimularea realizează prin intermediul programelor sectoriale și îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate; sunt destinate în special: îmbunătăţirea calităţii serviciilor de utilitate publică; crearea unor venituri adiţionale, de interes pentru  Stimulării întreprinzătorilor tineri; sectorul privat şi îmbunătăţirea managementului  Susținerii meșteșugarilor. sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile şi exigenţele concurenţei. Creditele

În plan naţional, administraţia publică locală din Creditele, deși sunt ușor de obținut pentru a finanța România resimte nevoia găsirii unor soluţii de anumite proiecte de investiții, prezintă un mare finanţare. România a aderat la Uniunea Europeană dezavantaj, și anume plata dobânzilor. Rambursarea asumându-şi respectarea unor standarde pentru creditelor interne se asigură de la bugetul local sau serviciile şi lucrările publice pe care nivelul de bugetul de stat, după caz, incluzând şi costurile dezvoltare locală şi resursele locale nu le pot încă acestor sume: dobânzi şi comisioane, și tocmai din susţine singure. Administraţia publică locală este aceste motive nu se recomandă contractarea chemată să identifice şi să utilizeze, în cadrul legal creditelor pentru dezvoltarea locală. 152 IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE 20

IMPLEMENTARE ȘI

MONITORIZARE 20

Strategiile de Dezvoltare Locală urmăresc integrarea pe orizontală a planificării

dezvoltării economice, sociale și spațiale la nivel zonal, județean, regional, național și

european, dar și integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate. Politica de

dezvoltare are la bază un ansamblu de măsuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea

creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață, prin valorificarea eficientă a

potențialului regional și local, având ca obiective principale:

1. Diminuarea dezechilibrelor existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și

pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată) și prevenirea creării de noi

dezechilibre;

2. Pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde criteriilor de integrare a României în

Uniunea Europeană și de acces la fondurile europene;

3. Integrarea politicilor sectoriale la nivel regional și local, precum și stimularea cooperării

interne și internaționale în vederea dezvoltării economice și sociale durabile.

Pre-condiţii de implementare a strategiei

Monitorizarea strategiei

În această Monitorizarea procesului de planificare strategică

secțiune: Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2015 - 2016)

Acțiuni de întreprins pe termen mediu (pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare în concordanță cu Strategia 2020)

153

Obiectivele sunt realizate în practică la nivel nivel de regiune pe domenii specifice, dar și la nivel european prin adoptarea de măsuri și strategii, județean și local. finanțarea de proiecte și prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează:

1. Principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivel central/guvernamental la cel regional și local;

2. Principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii Planurile strategice sunt documente elaborate pe implicați; termen lung, care se revizuiesc periodic și care pun

în relație eforturile de planificare a acțiunilor. 3. Principiul planificării, în vederea atingerii Principalele caracteristici ale unei planificări obiectivelor stabilite; strategice de dezvolatare locală sunt:

4. Principiul co-finanțării, adică obligativitatea - Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practici contribuției financiare a diverșilor actori implicați în existente, cât și pe introducerea de noi oportunități realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare. pentru acțiune;

Documentele de programare ale politicii naționale - Operează într-un teritoriu bine definit spațial și în perspectiva aderării României la UE au ca administrativ; document principal Planul Național de Dezvoltare, - Abordează problemele la nivel macro și nu se ce conține prioritățile strategice de dezvoltare, concentrează pe problemele izolate; regionale și sectoriale, pentru o perioadă dată. - Sprijinul politic este o componentă esențială; Planurile Naționale de Dezvoltare sunt elaborate pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare și reflectă - Aduce elemente noi în domeniul tehnic, Strategia Națională de Dezvoltare și Programele managerial și financiar, adaptând experiențe care Operaționale Regionale și Sectoriale. Planurile s-au dovedit a fi de succes;

Regionale de Dezvoltare integrează la rândul lor - Generează resurse, stabilind o legătură directă planurile cu caracter strategic, elaborate atât la între planificare și implementare.

154

Planificarea strategică este dedicată formulării Statutul României de Stat Membru al Uniunii viziunii, spre deosebire de eforturile și acțiunile Europene determină coordonarea politicilor dedicate rezolvării imediate a problemelor ce naționale cu cele europene, fapt care exercită un caracterizează planificarea de acțiune. Principiile impact asupra resurselor şi condițiilor din țara care vor fundamenta procesul de planificare noastră, până la nivel local. Sub influența acestui strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, complex proces, administrația locală îşi reconsideră răspunderea și transparența, toate fiind componente avantajele competitive, cu scopul de a asigura o ale încrederii civice. bună dezvoltare economică şi o calitate corespunzătoare a vieții în comunitate.

Pentru aceasta, trebuie luate în considerare un set de principii şi câteva obiective specifice.

Principii

1. Durabilitate - condiții mai bune de trai pentru Scopul strategiei de dezvoltare este de a populația săracă precum şi un minimum de condiții determina direcțiile de dezvoltare, ritmul şi scara necesare pentru un trai decent şi pentru sănătatea şi acestei dezvoltări, de a eficientiza activitatea bunăstarea tuturor; autorităților publice locale în gestionarea problemelor existente la nivel local, în utilizarea 2. Competitivitate - permite dezvoltarea economiei resurselor financiare, de a promova localitatea, de a proprii în context regional, național şi chiar atrage fonduri externe (investiții, fonduri europene, internațional, promovarea unui sector privat alte fonduri) pentru a implementa proiectele productiv şi competitiv; investiționale planificate. 3. Sprijin financiar - putere financiară care să Obiectivul strategiei este de a oferi Consiliului faciliteze accesul la o varietate de surse financiare Local şi Primăriei orașului Milișăuți un instrument pentru a satisface nevoile de investiții şi metodologic şi legal, pe baza căruia acesta să poată dezvoltare; structura şi planifica implementarea pachetului de politici, programe şi proiecte pe termen mediu. 4. O bună administrare - reacția eficientă şi efectivă

155

la problemele comunității prin responsabilizarea concluziona că există trei pre-condiţii sine qua non autorităților locale şi parteneriatul cu societatea de creare a cadrului general al implementării civilă. strategiei de dezvoltare:

Obiective 1. Existenţa Strategiei de Dezvoltare Locală asumată de către toţi actorii locali; 1. Să direcționeze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de 2. Existenţa capacităţii operaţionale și financiare de muncă; implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală;

2. Să dezvolte un proces comun de organizare 3. Existenţa spaţiului temporal optim de pentru a stabili prioritățile comunității, strategia şi implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală. acțiunile sale; Alături de cele trei pre-condiţii sine qua non, mai 3. Să sprijine autoritățile publice locale în există trei pre-condiţii de tip orizontal: prezentarea strategiilor financiare şi de investiții; 1. Comunicarea demersurilor de întreprins în 4. Să determine eficientizarea managementului. implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală;

Pre-condiţii de implementare a Strategiei de 2. Transparenţa în deciziile coroborate care Dezvoltare Locală constituie chiar actul de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală; Pentru implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare Locală din orașul Milișăuți, trebuie 3. Susţinerea implementării Strategiei de Dezvoltare îndeplinite o serie de pre-condiţii care împreună să Locală de către toate mediile beneficiare. conveargă către același cadru optim de materializare a viziunii de dezvoltare locală.

Pe baza expertizei acumulate în ultima perioadă de programare de către toţi actorii implicaţi (comunitatea, mediul de afaceri și administraţia publică locală, consultanţii, mediul politic la toate nivelurile, inclusiv cel care generează repercusiuni asupra politicilor publice la nivel macro) se poate 156

Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare g) planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea Locală planificată din fiecare fond ESI în cauză.

O Strategie de Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității conține cel puțin următoarele elemente: a) definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei; b) analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor; IRD (Integrated Rural Development) Duhallow a c) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o elaborat un sistem interesant pentru îmbunătățirea descriere a caracterului integrat și inovator al legăturilor dintre obiectivele generale ale propriei strategiei și o ierarhizare a obiectivelor, incluzând strategii de dezvoltare locală și proiectele efective ținte măsurabile pentru realizări și rezultate. În ceea puse în aplicare, într-un mod care asigură controlul ce privește rezultatele, țintele pot fi exprimate în comunității și îmbunătățirea stabilirii obiectivelor și termeni cantitativi sau calitativi; a monitorizării. d) o descriere a procesului de implicare a În principiu, obiectivele generale ale strategiei sunt comunității în elaborarea strategiei; dezvoltate după un proces lung de consultări cu comunitatea asupra celor patru domenii principale: e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în îmbunătățirea calității vieții, încurajarea creativității, care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; creșterea economică și mediul de viață. f) o descriere a procedurilor de gestionare și Este efectuată o evaluare a necesităților regiunii monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează legate de resursele sociale, economice și de mediu, capacitatea de implementare a strategiei, însoțită de utilizând abordarea privind dezvoltarea comunității o descriere a procedurilor specifice de evaluare; bazată pe atuuri, care se concentrează pe atuurile

157

zonei și pe atuurile potențiale (mai degrabă decât pe coordonatorii echipelor de implementare a slăbiciuni și lacune). proiectelor desemnați la nivelul comunității.

Implementarea măsurilor și acțiunilor stabilite în Monitorizarea unei strategii are caracter periodic și cadrul unei Strategii de Dezvoltare Locală obligatoriu și presupune întocmirea de rapoarte presupune un proces de planificare judicioasă periodice privind gradul de îndeplinire al bazată pe obiectivele și nevoile locale dar, mai ales, obiectivelor generale și specifice. pe resursele materiale, financiare și umane disponibile. Programele și măsurile concrete ce se Monitorizarea procesului de planificare înscriu în cadrul larg al strategiei vizează elaborarea strategică poate fi făcută în perioada de de planuri de acțiune, care pot fi revizuite anual. implementare a strategiei de dezvoltare (monitorizare imediată), la sfârșitul acesteia În aceste condiții, monitorizarea și evaluarea (monitorizare finală) sau după perioada propusă măsurilor asumate reprezintă o activitate de maximă pentru implementarea planului de acțiuni importanță care permite analiza impactului (monitorizare ex-post), cu scopul de a ajuta la o mai politicilor adoptate și redefinirea priorităților, în bună direcționare a implementării strategiei de funcție de realitățile și evoluția nevoilor sociale. dezvoltare.

Monitorizarea se realizează pe trei niveluri, și anume:

 Monitorizarea generală - este realizată de către instituția care generează procesul de planificare (de obicei Consiliul Local);

 Monitorizarea sectorială - este realizată de către persoanele desemnate ca lideri de grup tematic sau un serviciu specializat (cu competențe în respectivul domeniu) din cadrul primăriei; Rezultatele monitorizării se aduc la cunoștință inițiatorului procesului de planificare, în vederea  Monitorizarea la nivel de proiecte de definirii altor direcții de acțiune, măsuri sau acțiuni dezvoltare - este realizată de către ce vor face obiectul unei noi strategii.

158

Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2015 - 2016) ACȚIUNI RESPONSABILI Numirea unei comisii de monitorizare şi actualizare de către Primarul orașului Milișăuți Primarul orașului Milișăuți Sortarea proiectelor de către comisie şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei direcţii din cadrul Primăriei Comisia de monitorizare şi actualizare orașului Milișăuți Compartimentele de specialitate ale Finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala Primăriei orașului Milișăuți numite prin perioadă de programare Dispoziţie a primarului Consultanţi externi Pregătirea documentaţiilor necesare pentru a aduce proiectele din lista de proiecte prioritare a orașului în stadiul Comisia de monitorizare şi actualizare de maturitate pentru a putea fi depuse pentru finanţare Consultanţi externi (Pre-SF, SF, PT, plan de afaceri, cerere de finanţare etc.) Identificarea partenerilor publici şi privaţi pentru Comisia de monitorizare şi actualizare dezvoltarea şi implementarea proiectelor prioritare Realizarea de acorduri de parteneriat între Consiliul Local şi Comisia de monitorizare şi actualizare parteneri din învăţământ şi mediul de afaceri pentru Mediul de afaceri realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare Instituţii de învăţământ şi/sau de cercetare Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor Consiliul Local al orașului Milișăuți prioritare şi stabilirea graficului de derulare/implementare a Comisia de monitorizare şi actualizare strategiei (includerea în bugetul multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în vederea pregătirii lor) Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane Comisia de monitorizare şi actualizare pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare Consultanţi externi Elaborarea de strategii sectoriale de dezvoltare şi alte studii Comisia de monitorizare şi actualizare de planificare strategică Consultanţi externi Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluarea intermediară a strategiei Evaluator independent

159

Acțiuni de întreprins pe termen mediu (pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare în concordanță cu Strategia 2020) ACȚIUNI RESPONSABILI Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost Aceiaşi responsabili ca şi pe termen scurt finalizate (acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare) Realizarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea Comisia de monitorizare şi actualizare proiectelor mari de infrastructură de la nivelul orașului Facilitarea implementării proiectelor prioritare (concesionare terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de Comisia de monitorizare şi actualizare producţie, reducerea/înlăturarea barierelor administrative Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile Comisia de monitorizare şi actualizare prioritare şi complementare proiectelor prioritare Comisia de monitorizare şi actualizare Implementarea proiectelor prioritare Consultanţi externi Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel judeţean, Comisia de monitorizare şi actualizare regional, naţional şi transfrontalier Comisia de monitorizare şi actualizare Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din Structurile parteneriale formate la nivelul portofoliul de proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte orașului npentru planificare strategică de progres (Grupuri de Lucru Sectoriale) Consultanţi externi Evaluarea intermediară periodică a strategiilor de dezvoltare Comisia de monitorizare şi actualizare sectoriale şi a altor studii de planificare strategică (la maxim Evaluator independent 4 ani) Revizuirea strategiilor de dezvoltare şi ale altor studii de planificare strategică pe baza evaluării, luarea de măsuri Comisia de monitorizare şi actualizare corective, dacă este cazul şi actualizarea periodică a acestora Consultanţi externi (la maxim 4 ani) Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluarea intermediară periodică a strategiei (la maxim 4 ani) Evaluator independent Revizuirea strategiei pe baza evaluării, luarea de măsuri Comisia de monitorizare şi actualizare corective, dacă e cazul şi actualizarea periodică a strategiei Consultanţi externi (la maxim 4 ani)

160

Indicatori de evaluare a implementării  Numărul născuţilor vii în funcţie de strategiei reşedinţă;

 Numărul persoanelor decedate în funcţie de Agricultură reşedinţă;

 Numărul decedaților sub 1 an din oraș;  Suprafaţa fondului funciar;  Rata mortalității infantile;  Zootehnia orașului Milișăuți;  Evoluția nupțialității și divorțialității;  Efective de animale pe specii;  Distribuţia populaţiei în funcţie de starea  Exploatații agricole și zootehnice de pe civilă; raza orașului.  Analiza indicatorilor socio-demografici;

Analiza cadrului demografic  Rata de natalitate;

 Rata de mortalitate;  Evoluţia populaţiei din oraș;  Rata de nupțialitate;  Distribuţia populaţiei pe sexe;  Rata de divorțialitate;  Distribuția populației din orașul Milișăuți pe localități componente;  Raportul de masculinitate;

 Densitatea populaţiei;  Raportul de dependență demografică.

 Structura populaţiei după religie; Mişcarea migratorie a populaţiei  Structura populaţiei pe grupe de vârstă;

 Piramida vârstelor;  Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migraţia externă) din  Indicele de îmbătrânire demografică; oraș;  Structura populaţiei după etnie.  Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu

reşedinţa; Mişcarea naturală a populaţiei  Ponderea persoanelor plecate la muncă în  Evoluţia sporului natural; străinătate;

161

 Ţările în care sunt plecate să muncească  Gradul de mulțumire față de biblioteci, persoanele din gospodăriile orașului evenimente culturale și concerte; Milișăuți.  Gradul de mulțumire față de săli de sport,

parcuri pentru copii și zone de agrement; Forţă de muncă  Amenajarea de noi zone de agrement în  Numărul mediu de salariaţi; oraș;

 Rata de înlocuire a forței de muncă;  Activități de petrecere a timpului liber

 Structura populației din oraș în funcție de organizate de Primărie. ocupație;

 Populația activă; Siguranța populației

 Numărul de şomeri.  Siguranța populației din oraș;

Nivel de trai  Gradul de mulțumire al populației privind serviciile care asigură siguranța publică;  Numărul de persoane aflate în gospodăriile  Gradul de mulțumire al populației privind orașului; siguranța copiilor și tinerilor în spațiile  Numărul mediu de camere din care este publice; compusă locuinţa;  Gradul de mulţumire faţă de activităţile  Repartizarea populaţiei după nivelul Autorităţilor de Ordine Publică. venitului;

 Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie; Educaţie şi învăţământ

 Gradul de mulțumire față de nivelul de trai din oraș;  Populaţia şcolară;

 Viziunea asupra nivelului de trai pe termen  Infrastructura de învăţământ; scurt, mediu şi lung.  Unități școlare;

Timp liber  Săli de clasă și cabinete școlare;

 Laboratoare școlare;  Gradul de mulțumire față de posibilitățile de petrecere a timpului liber;  Numărul calculatoarelor; 162

 Domeniul de activitate al agenților  Personalul didactic pe niveluri de educaţie; economici din oraș;  Importanţa educaţiei pentru populaţia  Numărul unităților economice orașului; dizolvate/lichidate din oraș;

 Gradul de mulțumire al populației orașului  Numărul unităților economice radiate din Milișăuți privind calitatea sistemului de oraș; învățământ;  Mărimea firmelor de pe raza orașului.  Numărul unităților de învățământ din oraș;

 Calitatea actului didactic din oraș; Sistemul de sănătate şi asistenţă socială

 Gradul de mulțumire al populației orașului  Milișăuți privind unitățile de învățământ; Infrastructura sanitară;

  Performanța formelor de învățământ. Medici de familie;

 Medici stomatologi;

Cultură  Personal sanitar mediu;

 Farmaciști;  Patrimoniul cultural al orașului;  Importanţa sectorului medical pentru  Infrastructura culturii; populaţia orașului;  Numărul bibliotecilor;  Gradul de mulțumire al populației privind  Numărul volumelor din biblioteci; calitatea serviciilor medicale;

 Numărul cititorilor activi;  Gradul de mulțumire al populației privind numărul și dotarea unităților sanitare;  Personal angajat în biblioteci;  Persoane beneficiare de ajutor social;  Importanţa sectorului cultural pentru populaţia orașului.  Persoane cu dizabilități;

 Gradul de mulțumire al populației privind Economie calitatea serviciilor sociale;

 Serviciile de asistență socială oferite de  Evoluția agenților economici din oraș; APL persoanelor defavorizate;

163

 Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate;

 Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor.

Urbanism

 Gospodărirea apelor şi canalizare;

 Alimentarea cu apă în locuință;

 Instalație de canalizare în locuință; Mediu  Suprafaţa locuibilă existentă (proprietate

privată și publică);  Calitatea apei potabile din oraș;

 Locuinţe existente (proprietate privată și  Gradul de mulțumire al populației privind publică); poluarea;  Locuinţe terminate;  Calitatea solului;  Autorizaţii de construire;  Poluarea aerului;  Dotarea locuinţelor;  Poluarea apei;  Bucătărie în locuință;  Poluarea fonică;  Baie în locuință;  Poluarea datorată depozitării  Instalație electrică în locuință; necorespunzătoare a deșeurilor;

 Termoficare și centrală termică proprie;  Principalele surse de poluare din orașul Milișăuți;  Asigurarea încălzirii locuinţei în perioadele reci;  Gradul de mulțumire al populației privind modul de colectare al deșeurilor;  Infrastructura rutieră;  Modul de colectare al deșeurilor menajere;  Starea drumurilor din oraș;  Colectarea selectivă a deșeurilor;  Gradul de mulțumire al populației privind iluminatul public.  Practicarea colectării selective a deșeurilor. 164

Surse de informaţii în realizarea Strategiei de  Documentele Cadru de Implementare ale Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți 2015 - 2020 Programelor Operaţionale 2007-2013;  Strategia Naţională pentru Dezvoltare Site-uri: Durabilă (SNDD) Orizonturi 2014-Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a http://www.fonduri-ue.ro/ României 2020 (CSDTR 2020);  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă http://www.mae.ro 2007-2013;  Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană http://www.fedr.ro/ ale Polilor de Creştere şi Dezvoltare din România; http://www.fonduri-structurale.ro/  Planurile de acţiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România; http://www.brat.ro/  Planul de Amenajare a Teritoriului Regional; Bibilografie:  Council Decision of 6 October 2006 on Community Strategic Guidelines on  Institutul Național de Statistică al României Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006; (accesat în noiembrie 2015);  Council Regulation (EC) No 1083/2006 of  Lista Firmelor din România; 11 July 2006 - general provisions on the  Programul Operațional Regional (POR) European Regional Development Fund; 2014-2020;  Regulation (EC) No. 1080/2006 of the  Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; European Parliament and of the Council of  Documentul de Politică Industrială a 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006; României pentru perioada 2005-2008;  „Fostering the urban dimension: analysis of  Strategia Naţională în domeniul Cercetării- the operational programmes co-financed by Dezvoltării-Inovării pentru perioada the European Regional Development Fund 2007- 2013; (2007-2013). Working document of the  Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Directorate General for Regional Policy, Contaminate; Brussels, 25.11.2008;  Strategia Naţională de Management a  Communication from the Commission, „The riscului la inundaţii; regions for economic change”, COM (2006).

165

Anexe

166

167

168

169

170

Anderssen Consulting Group Iași, Str. Eternitate, Nr. 76, Clădirea Axa Business Center, Et. 2 Tel/Fax: 0232 242979

E-mail: [email protected]

website: www.anderssen.ro

171