Plan De Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Hârtibaciului, Judeţul Sibiu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTǍRII REGIONALE ŞI LOCUINŢEI Proiectant: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE GEOGRAFIE Centrul de Geografie Regională Şef de Proiect: Prof. univ. dr. Pompei Cocean Iunie, 2012 1 COLECTIV ELABORARE 1. Prof. univ. dr. Pompei COCEAN – Şef de proiect 2. Conf. dr. Ştefan DEZSI 3. Conf. dr. Vasile ZOTIC 4. Conf. dr. Liviu NICOARĂ 5. Şef lucr. dr. Sorin FILIP 6. Şef lucr. dr. Raularian RUSU 7. Şef lucr. dr. Cristian Nicolae BOŢAN 8. Şef lucr. dr. Iuliu VESCAN 9. Şef lucr. dr. Oana Ramona ILOVAN 10. Şef lucr. dr. Viorel PUIU 11. Şef lucr. dr. Radu COCEAN 12. Şef lucr. dr. Ioan FODOREAN 13. Cerc. şt. III dr. Ana-Maria POP 14. Asist. univ.drd. Silviu FONOGEA 15. Asist. univ.drd. Ciprian MOLDOVAN 16. Tehn. Nastasia BOIA CUPRINS 2 Pag. Partea I – EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI 5 AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI …................................. 1. Evaluarea situaţiei existente ............................................................................... 5 2. Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea durabilă (principii şi obiective) ............... 6 3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului ..................................... 9 4. Baza de susţinere a dezvoltării Văii Hârtibaciului ........................................... 13 5. Etapele amenajării şi dezvoltării teritoriului ................................................... 14 Partea a II-a – STRATEGIA DE DEZVOLTARE A VĂII HÂRTIBACIULUI ......... 17 1. Coordonate majore ale strategiei ...................................................................... 17 CAP. 1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE ........................................... 18 CAP. 2. OBIECTIVE SECTORIALE (PE DOMENII) ..................................... 22 2.1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI ………………….............. 22 2.1.1. Cadrul natural/mediul ……………………………….................................. 22 2.1.2. Patrimoniul natural şi construit .................................................................. 28 2.1.2.1. Patrimoniul natural ....................................................................................... 28 2.1.2.2. Patrimoniul construit .................................................................................... 29 2.1.3. Reţeaua de localităţi ...................................................................................... 38 2.1.4. Infrastructura tehnică a teritoriului ............................................................ 43 2.2. RESURSELE UMANE ........................................................................................ 61 2.3. ECONOMIA ....................................................................................................... 66 2.3.1. Agricultura ..................................................................................................... 68 2.3.2. Industria şi serviciile ..................................................................................... 73 2.3.3. Turismul ......................................................................................................... 77 2.4. ASPECTELE SOCIALE ...................................................................................... 94 3 2.4.1. Învăţământul ................................................................................................. 94 2.4.2. Ocrotirea sănătăţii ........................................................................................ 98 2.4.3. Cultura ........................................................................................................... 100 CAP. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ ........................................................... 101 CAP. 4. CHOREMA DEZVOLTĂRII REGIONALE ........................................ 105 CAP. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ ..................... 109 Evidenţierea impactului potenţial asupra ariilor, habitatelor şi speciilor din zonă 114 Măsurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor şi speciilor de 115 interes comunitar din zonă Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 116 Glosar de termeni ..................................................................................................... 117 Bibliografie................................................................................................................ 124 Borderou de piese desenate....................................................................................... 127 4 PARTEA I EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI 1. Evaluarea situaţiei existente Prima etapă a Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, judeţul Sibiu a fost dedicată situaţiei existente şi disfuncţionalităţilor ce derivă din aceasta şi care trebuie remediate urgent, demers fără de care nu s-ar ajunge la o cunoaştere exactă a problemelor din teritoriu. Trecând în revistă aspectele teoretice menite a descifra mecanismul de funcţionare al sintagmei „dezvoltare teritorială durabilă”, investigaţiile colectivului de elaborare a planului de amenajare s-au oprit asupra sublinierii tuturor factorilor de susţinere (potenţialul geomorfologic, climatic, hidrologic, bio-pedogeografic şi cel environmental), a componentei umane şi habitaţionale şi a celor derivate (patrimoniul construit, infrastructura tehnică, economia, aspectele socio-culturale), dar şi asupra interrelaţionării lor şi a principalelor probleme pe care le prezintă. Ba mai mult, o sinteză a acestor aspecte a fost redată prin analiza diagnostic SWOT, unde au fost schiţate în linii mari posibilităţile de revigorare ale teritoriului dat. Poziţionarea centrală a Văii Hârtibaciului ar face trimitere, într-o primă instanţă, la o regiune puternic dezvoltată, ce şi-a valorificat din plin avantajul amplasării geografice. În realitate, lucrurile sunt diferite. Dihotomia centru – perifericitate dobândeşte în acest context alte valenţe, centrul devine el însuşi o „periferie”, atât prin raportarea la scară departamentală cât şi la nivel naţional. Cauzele acestei izolări sunt date de puternicul caracter rural al aşezărilor bazinului Văii Hârtibaciului, de o economie slab dezvoltată şi mai ales datorită lipsei de racordare cu unităţile teritoriale învecinate, căile de comunicaţie rutiere şi feroviare atingând doar tangenţial această regiune. Suprapus Podişului Hârtibaciu, arealul analizat este inclus în linii mari zonei protejate omonime, parte componentă a reţelei NATURA 2000, caracterizându-se printr-o extensiune remarcabilă a pajiştilor şi fâneţelor, o carte de vizită a biodiversităţii teritoriale, augmentată şi de decretarea ca areale protejate a alte două entităţi teritoriale: „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” şi „Sighişoara – Târnava Mare”, ceea ce îi asigură Văii Hârtibaciului cadrul optim pentru declararea unei „regiuni ecologice durabile”, atâta timp cât vor fi implementate măsuri clare de organizare şi amenajare raţională ale acesteia. Principalul obiectiv al regiunii l-a constituit demonstrarea faptului că Valea Hârtibaciului este o unitate teritorială de tip program, pentru care realizarea unui astfel de plan de amenajare constituie o acţiune binevenită. S-a pornit de la premisa că acest deziderat poate fi înfăptuit printr-o restructurare a relaţiei dintre mediul urban şi cel rural, fapt realizat de altfel prin surprinderea mecanismelor de interrelaţionare dintre cele două medii rezidenţiale. Pe lângă acest obiectiv general, strategia de dezvoltare a urmărit, secvenţial, obiectivele 5 specifice pentru fiecare componentă a sistemului teritorial, elementele de inovare fiind date tocmai de propunerile pertinente, detaliate, concretizate sub forma unui set de direcţii, măsuri şi acţiuni de dezvoltare şi rezultate dintr-o radiografiere atentă a situaţiei existente şi a creionării disfuncţionalităţilor. Un alt aspect ce merită supus atenţiei îl constituie eliminarea prejudecăţilor legate de structura geodemografică a populaţiei, respectiv catalogările regiunii prin prisma aportului însemnat al populaţiei ţigăneşti, situaţia din teren confirmând deschiderea acestora spre acţiuni de incluziune socială. Pe de altă parte, mozaicul etnic prezent secole la rând, chiar dacă actualmente membrii unor etnii au dispărut din teritoriu (a se vedea populaţia săsească), a asigurat şi poate asigura diversitatea multiculturală a regiunii, investită ca atare şi ca pecete pregnantă a acesteia. Realizarea coeziunii teritoriale a intrat în atenţia specialiştilor şi practicienilor din toate câmpurile de acţiune şi din toate domeniile de activitate, suscitând din ce în ce mai mult interesul actorilor locali. Stă mărturie pentru Valea Hârtibaciului înfiinţarea microasociaţiei regionale de dezvoltare socio-economică omonime, la care au afiliat persoane fizice şi juridice din cuprinsul unităţilor administrative Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr. Văzută şi iniţiată drept o punte de legătură între proiectant şi beneficiar, şi mai cu seamă un punct de reper şi o concretizare aplicată, prin soluţii, pentru comunitatea umană implicată, dincolo de fundamentarea, relevarea unor metodologii şi transpunerea unor teorii în câmpul practicii, strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului devine un loc de întâlnire al unor specialişti din câmpuri diferite de activitate, dar uniţi printr-un scop comun. Acela de a oferi soluţii concrete în vederea realizării coeziunii teritoriale, depăşindu-se