Podari: Comuna Care Se Zăreşte De Departe Noaptea, Mai Ceva Ca La
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
C M Y K CuvântulCuvântulWWWCuvântul.CVLPRESS.RO Libert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Anul XXII, Nr. 6580 marţi, 21 iunie 2011 16 pagini 0,80 lei Olteniei Autobuzele 1R Dosarul “Mioriţa”, Poşta Română, şi 2R îşi schimbă pe masa judecătorilor „ţinută în traseele Tribunalului Dolj lanţuri” administraţie / pag. 3 eveniment / pag. 4 economie / pag. 7 Podari:Podari:Podari: comunacomunacomuna carecarecare sesese zăreştezăreştezăreşte dedede departedepartedeparte noaptea,noaptea,noaptea, maimaimai cevacevaceva cacaca lalala HollywoodHollywoodHollywood În buza Craiovei, comuna Podari pare mângâiată în luna iunie de verdeaţa opulentă, dar şi de răcoarea apelor Jiului, care se face resimţită pe caniculă. Cu circa 7.000 de locuitori, risipiţi prin cele cinci sate – Podari, Branişte, Balta Verde, Gura Văii şi Livezi, comuna e vie, dar mai ales îngrijită, gospodărită, chiar chivernisită, semn autentic că are primar. Destoinic. Aflat la al cincilea mandat, Constantin Gheorghiţă năzuieşte fără emoţii să mai prindă unul, pe care l-ar putea pierde doar dacă nu ar participa la alegerile locale de anul viitor. În cuvinte puţine, de-ale locului, “Gheorghiţă de la Podari” e un om “al dracu’”, iute în gândire, atent cu vorba, ca să nu spunem viclean, care face ce promite şi promite doar ceea ce ştie că poate face. Nu are astâmpăr administrativ şi după ce a echipat localitatea cu drumuri asfaltate, canalizare, gaze, alimentare cu apă şi monitorizare video cu 60 de camere performante, aspirând prin proiecte europene însemnate fonduri băneşti, tot crede că mai sunt lucruri de pus în ordine şi, bineînţeles de întreţinut ceea ce s-a înfăptuit cu trudă şi perseverenţă în timp. Când detractorii săi, adversarii politici, îl înjură, că aşa se întâmplă prin părţile locului, Constantin Gheor- ghiţă zâmbeşte maliţios, ştiindu-se invidiat, şi greu de întrecut. Mai nou, pe dealul Podariului, a desenat denumirea comunei, să se vadă şi noaptea de departe, ca semn că aproape e Craiova, inima Olteniei. REPORTAJ pagina 5 de GABRIEL actualitate / 6 OFF-uri BRATU-MIB Ce se întâmplă în PDL? Aşa cum se înfăţişează lucru- rile pe scena politică nu poţi ră- mâne decât buimac: politicienii PDL susţin, fără şovăire, cel pu- ţin declarativ, reorganizarea ad- ministrativ-teritorială a ţării, în timp ce opoziţia, prin politicienii USL, nu este de acord în ruptul capului cu desfiinţarea celor 41 de judeţe şi comasarea acestora în 8 megajudeţe, identificate ge- ografic, fără recuursul la vreo denumire istorică. Este greu de Medicii de la „Filantropia”, admis, dacă nu imposibil, că par- trimişi în concediu forţat tidul de guvernământ n-are oa- meni cu scaun la cap, capabili să gândească, să reflecteze, să aibă Disponibilizări - Dacă am luat de la americani expresia “O.K.”, “Week-end”, îndoieli, dincolo de pasiuni şi în- şi zile libere “Valentine’s Day” şi “Halloween”, fierbinţeală. de ce, Popescule, nu luăm şi ziua fără plată lor naţională s-o facem a noastră? actualitate / 2 C M Y K 2 / cuvântul libertãþii actualitate marþi, 21 iunie 2011 VALUTA METEO Cursul pieþei valutare din 21 iunie 2011-anunþat de BNR 1 EURO ......................4,2635 ............. 42635 1 dolar SUA ................. 2,9978 ......... 29978 Marþi, 21 iunie - Max: 28°C - Min: 14°C ploaieploaieploaieînsorit 1 lirã sterlinã............................4,8438....................48438 1 g AUR (preþ în lei) ... 147,9940$...... 1479940 Ce se întâmplã în PDL? MIRCEA CANÞÃR Severin rãmâne ºa cum se înfãþiºeazã lucrurile pe scena politicã þãrii au existat „baricadãri în nervozitate comunistã”. Anu poþi rãmâne decât buimac: politicienii PDL Sã admitem teza oficialã: sistemul administrativ ro- susþin, fãrã ºovãire, cel puþin declarativ, reorganiza- mânesc trebuie modificat. S-a mai vorbit, dar cum- rea administrativ-teritorialã a þãrii, în timp ce opozi- pãtat, de aceastã intenþie, în guvernarea Adrian Nãs- þia, prin politicienii USL, nu este de acord în ruptul tase. Dar prin instituirea unor criterii economice, so- fãrã imunitate capului cu desfiinþarea celor 41 de judeþe ºi comasa- ciologice, istorice, menite sã confere beneficii reale rea acestora în 8 megajudeþe, identificate geografic, comunitãþilor locale. Au existat puncte de vedere, opinii fãrã recursul la vreo denumire istoricã. Este greu de îndreptãþite ale unor istorici de valoare, cu forþã de admis, dacã nu imposibil, cã partidul de guvernã- convingere. Ori, prevãzuta comasare a judeþelor, con- mânt n-are oameni cu scaun la cap, capabili sã gân- sideratã pompos reorganizare administrativ-teritoria- deascã, sã reflecteze, sã aibã îndoieli, dincolo de pa- lã, în afara unei dispute putere-opoziþie ºi gâlceava cu siuni ºi înfierbinþealã, asupra oportunitãþii unui de- iz revizionist, generatã în zona Harghita-Covasna- Starea de fapt mers, exclusiv politic, care încearcã sã consacre pripit Mureº, mergându-se pânã acolo încât preºedintele o nouã formã de organizarte administrativ-teritoria- UDMR, Kelemen Hunor, a declarat jurnaliºtilor ame- lã. Pãstrarea denumirii de „judeþ” la noile entitãþi prevã- ricani de la Associated Press cã „maghiarii vor ieºi în zute se datoreazã doar prevederilor exprese din actuala stradã dacã forþeazã cineva dizolvarea comunitãþii lor”, Constituþie, altminteri s-ar fi instituit termenul de regiu- altceva n-a adus. Asta dupã ce simþul politic evoluat ne, consacrat în Cartea comunitarã a regionalizãrii, ac- fusese probat, la o manierã europeanã, nu numai prin ceptat de Consiliul Europei, chiar dacã pentru români aducerea UDMR la guvernare, dar ºi prin încredinþa- încã reverbereazã nefast ca unitate administrativ-teri- rea Ministerului Culturii lui Kelemen Hunor. În expli- torialã introdusã prin Constituþia din 1948 ºi, apoi, cea caþiile succinte oferite, premierul Emil Boc a invocat din 1952, când þara se afla sub ocupaþie sovieticã. De- pseudocriterii, pseudoargumente, pseudologicã, ocul- Comisia de afaceri juridice a prevãzut pentru 23 iunie. Raportul a dreptul uluitor, dacã nu deprimant, este comporta- tând premeditat pânã ºi prevederile exprese ale Legii Parlamentului European (JURI) a conþine un proiect de decizie a PE mentul unor parlamentari PDL din judeþe care ar urma 3/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care votat asearã, în unanimitate, într- ºi expunerea de motive. Proiectul sã fie desfiinþate, prin comasare, ceea ce nu s-a mai instituie obligativitatea referendumului în cazul o reuniune cu uºile închise, un ra- de decizie prevede cã „Parlamen- pomenit pe pãmântul ãsta. Pânã ºi pe vremea partidului modificãrii limitelor teritoriale ale comunelor, port ce recomandã ridicarea imu- tul European hotãrãºte sã ridice unic, la împãrþirea administrativ-teritorialã din 1968, oraºelor ºi judeþelor. Excesiv de mult se vorbeºte nitãþii eurodeputatului român Adri- imunitatea lui Adrian Severin, ex- anunþatã prin Constituþia din 1965, au existat discuþii de faptul cã întreg demersul depinde, exclusiv, de an Severin, implicat în cazul ”bani cluzând restricþionarea libertãþii aprinse, interminabile, mai mult decât riscante, privind sprijinul sau non-sprijinul UDMR. ªi asta fiindcã par- în schimbul amendamentelor”, re- personale” ºi „încredinþeazã preºe- regândirea formei de reîmpãrþire administrativ-terito- lamentarii PDL, UNPR, cei ai minoritãþilor naþionale, latat de publicaþia „The Sunday dintelui sarcina de a transmite ime- rialã, alipirea Orºovei, de pildã, judeþului Mehedinþi, fi- anesteziaþi parcã, salutã cu voioºie incredibilã, dacã Times”, în 20 martie. Raportul este diat prezenta decizie, precum ºi ind o chestiune greu acceptatã, ca sã nu mai vorbim de nu bolnavã, gest fãrã precedent, desfiinþarea judeþelor elaborat de eurodeputatul italian raportul comisiei competente, au- neînfiinþarea judeþului Romanaþi. Ne-am oprit la aceste din care provin. Aºa ceva mai rar. ªi, ne meritãm Francesco Speroni. Votul în ple- toritãþilor competente din România exemple, fiindcã le cunoaºtem mai bine, dar la nivelul soarta, cum se spune. nul PE asupra documentului este ºi lui Adrian Severin”. „Se duce o politicã perfidã de românizare a ungurilor” Vicepreºedintele Parlamentului alitatea TV. „De 90 de ani încoace le este îngãduit sã foloseascã lim- European, Laszlo Tokes, acuzã se duce o politicã perfidã de ro- ba lor maternã. Ba chiar au uitat autoritãþile de la Bucureºti cã duc mânizare a ungurilor. Germanii au limba lor maternã. Dacã nu se în- „o politicã perfidã de românizare a fost vânduþi pe valutã. Tot aºa ºi o trerupe aceastã politicã post-Tria- ungurilor”. Europarlamentarul a mare parte a evreilor. Ungurii au non ºi post-comunism, vom pieri”, fãcut aceastã declaraþie în cadrul fost siliþi sã pãrãseascã þara lor de a spus Tokes. unui interviu acordat postului Re- baºtinã, Transilvania. Ceangãilor nu buccian, ºeful deputaþilor minoritãþilor. EDITOR: Biroul Permanent al Senatului a aprobat, ieri, Partidele vor avea partituri diferite înfiinþarea unei comisii speciale a Senatului privind S.C. “CUVÂNTUL LIBERTÃÞII” S.A. Redacþia ºi administraþia: reorganizarea administrativ-teritorialã, propunerea 200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A, la întâlnirea cu Bãsescu venind din partea lui Mircea Geoanã. Comisia are TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57. la întâlnirea cu Bãsescu ca obiective analizarea tuturor informaþiilor ºi date- Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: PDL se va prezenta la consultãrile de mâine amânarea discuþiilor despre reorganizarea admi- lor disponibile referitoare la reorganizarea adminis- J16/2271/1991; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII cu preºedintele Traian Bãsescu