Managementul Riscului La Inundatii in Bazinul Raului Suceava, Judetul Suceava”

SERVICII DE ASISTENTA TEHNICA PENTRU PROIECTUL INTEGRAT „Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava”

Promovat spre finantare P.O.I.M. Axa 5, O.S. 5.1. Beneficiar: Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor prin Administratia Nationala „Apele Romane”

Administratia Bazinala de Apa Siret

ANALIZA DE OPȚIUNI

Versiune 27.01.2020

JBA Consult Europe Av. Petre Cretu 34, Bucuresti Sector 1, Romania www.jbaconsulting.ro

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

CUPRINS

1. INCADRAREA PROIECTULUI IN P.M.R.I. SIRET. ABORDARE STRATEGICA . 4

2. PROCESUL DE DEZVOLTARE A OPTIUNILOR ...... 16

I. Formarea listei lungi de masuri ...... 16

II. Analiza / Evaluarea listei lungi de măsuri (Screening) ...... 18

III. Obţinerea listei scurte de măsuri ...... 21

IV. Dezvoltarea opțiunilor ...... 22

V. Detalierea opțiunilor identificate ...... 23

VI. Analiza Multi-Criteriala ...... 34

3. CONCLUZII SI PERSPECTIVE ...... 37

ANEXE

Anexa 1 - Lista Lunga de Masuri

Anexa 2 - Lista Scurta de Masuri

Anexa 3 - Dezvoltarea Optiunilor

Anexa 4 – Fișe tehnice comparative pe opțiuni Horodnic

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

LISTA FIGURILOR Figura 1 - Spatiul hidrografic Siret...... 4 Figura 2 - Schema de amenajare hidrotehnica, b.h. Siret ...... 5 Figura 3 - Propuneri de proiecte integrate majore (sursa P.M.R.I. Siret) ...... 6 Figura 4 -Zone afectate de inundatii istorice semnificative, b.h. Siret ...... 7 Figura 5 - Zone cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) – A.B.A. Siret ...... 8 Figura 6 - Extinderea arealelor inundabile pentru scenariile de inundatii cu probabilitate mare, medie si mica, b.h. Siret (sursa P.M.R.I. Siret)...... 9 Figura 7 - Riscul la inundatii in scenariul mediu(sursa P.M.R.I. Siret) ...... 10 Figura 8 – Bazinul hidrografic al Sucevei ...... 11 Figura 9 - Harta de hazard pentru viituri rapide scenariul de probabilitate medie, INHGA, RO RISK, 2016, Sursa Flash Flood Forecasting and Early Warnings in Romania, Oslo, Norway, 2016 ...... 12 Figura 10 - Zona de interes a proiectului, in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini . 13 Figura 11 - Limite zona studiu in cadrul bazinului hidrografic al Sucevei ...... 14 Figura 12 - Zonele cu risc potential semnificativ la inundatii si bazinele asociate acestora, din cuprinsul zonei de studiu ...... Error! Bookmark not defined. Figura 13 - Localizare acumulari nepermanente a caror eficienta (sub aspectul atenuarii) s-a evaluat prin modelare ...... 19 Figura 14 - Volumele viiturilor peste cota de inundatie in zona de mijloc a r. Suceava pe sectorul studiat ...... 20

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

1. INCADRAREA PROIECTULUI IN P.M.R.I. SIRET. ABORDARE STRATEGICA

Bazinul hidrografic Siret este situat în partea de est - nord-est a României, fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul ţării. Densitatea rețelei hidrografice este mai mare în zona montană înaltă şi mult mai redusă în zonele de podiş şi de câmpie. Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Siret cuprinde 11 judeţe, din care principalele sunt: Suceava, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vrancea (Figura 1).

Figura 1 - Spatiul hidrografic Siret

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Cursurile de apă principale din spaţiul hidrografic Siret sunt râul Siret şi afluenţii de ordinul I ai acestuia, respectiv: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat. Schema hidrotehnica existenta la nivelul intregului spatiu hidrografic este descrisa in schema de mai jos :

Figura 2 - Schema de amenajare hidrotehnica, b.h. Siret

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

In conformitate cu prevederile P.M.R.I. Siret (tinand seama de actuala echipare a bazinului dar si de zonele critice identificate in cadrul procesului de definire a proiectelor), au rezultat urmatoarele proiecte integrate majore la nivelul intregului bazin (Figura 3):

1. Amenajare bazin r. SUCEAVA în vederea apărării împotriva inundațiilor in judetul SUCEAVA 2. Amenajare bazin r. TROTUS în vederea apărării împotriva inundațiilor, in judetele NEAMT, BACAU si VRANCEA 3. Amenajare bazin BISTRITA în vederea apărării împotriva inundațiilor in judetele NEAMT si BACAU 4. Amenajare bazin r. Moldova în vederea apărării împotriva inundațiilor in judetele SUCEAVA si NEAMT.

Zona 1 Amenajare bazin r. Suceava

Zona 4 Amenajare bazin r. Moldova

Zona 3 Amenajare bazin r. Bistrita

Zona 2 Amenajare bazin r. Trotus

Figura 3 - Propuneri de proiecte integrate majore (sursa P.M.R.I. Siret)

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Aceste proiecte raspund obiectivelor de management al riscului la inundatii pentru cea mai mare parte a zonelor critice marcate pe harta (Figura 3), respectiv a localitatilor potential afectate, avand populatia in ecartul de mai jos: ➔ 151 – 250 locuitori ➔ 251 – 500 locuitori ➔ 501 – 3000 locuitori ➔ 3001 – 7000 locuitori

Aceste zone critice au rezultat in urma unei analize matriceale (realizata unitar, in cadrul P.M.R.I., la nivel national), avand ca punct de plecare zonele afectate de inundatii istorice semnficative (considerate in intervalul 1970 – 2010) – Figura 4, pe baza carora s-au identificat zonele cu risc potential semnificativ la inundatii (A.P.S.F.R.) identificate in P.M.R.I. Siret (in numar de 54) – Figura 5.

Figura 4 -Zone afectate de inundatii istorice semnificative, b.h. Siret

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Se mentioneaza ca cele mai mari viituri in bazinul Siretului s-au inregistrat în anii 1969, 1970, 1972, 1975, 1985, 1991, 2005, 2006, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 si 2016.

Figura 5 - Zone cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) – A.B.A. Siret

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Pentru zonele cu risc potential semnificativ la inundatii, in P.M.R.I. Siret, s-au elaborat hartile de hazard si hartile de risc la inundatii (Figura 6 si Figura 7) – harti transmise la C.E. si publicate atat prin WISE cat si pe paginile de website ale A.N.A.R. - A.B.A. Siret, in conformitate cu cerintele Directivei Inundatii.

Figura 6 - Extinderea arealelor inundabile pentru scenariile de inundatii cu probabilitate mare, medie si mica, b.h. Siret (sursa P.M.R.I. Siret)

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Figura 7 - Riscul la inundatii in scenariul mediu(sursa P.M.R.I. Siret)

In ceea ce priveste bazinul râului Suceava (Figura 8), in continuare se prezinta cateva caracteristici ale bazinului : • lungime L = 173 km. • suprafaţã bazin hidrografic S = 2.298 km2 • cuprinde 72 cursuri de apã codificate; principalii afluenţi ai râului Suceava sunt Putna, Pozen, Suceviţa, Somuz, Solca, Horaiţ, Soloneţ, Hãtnuţa, Dragomirna.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Figura 8 – Bazinul hidrografic al Sucevei

In bazinul hidrografic al Sucevei, sunt identificate 11 zone cu risc potential semnificativ la inundatii (A.P.S.F.R.), din cele 54 identificate la nivelul intregului spatiu hidrografic al Siretului; acestea sunt: ➔ 6 r. Suceava – av. loc. Ulma, sect. îndig. ➔ 7 r. Putna – loc. Putna ➔ 8 r. Voitinel – loc. Voitinel ➔ 9 r. Voitinel – av. loc. Voitinel, sect îndig. ➔ 10 r. Pozen – loc Horodinc de Sus ➔ 11 r. Pozen – sect. av. loc. Horodnic de Sus, am. loc. Rădăuți, sect îndig ➔ 12 r. Pozen – aval loc. Rădăuți ➔ 13 r. Sucevița – av. loc. Sucevița ➔ 14 r. Solca – av. loc Solca ➔ 15. r. Clit ➔ 16 r. Iaslovăț – loc Iaslovăț. Totodata, rezultatele cercetarilor obtinute in cadrul proiectului RO-RISK (2015- 2016), in cadrul caruia a fost realizata harta de hazard pentru viituri rapide - scenariul

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni mediu, la nivel national (Figura 9) confirma vulneabilitatea b.h. al Sucevei, si mai cu seama a bazinului superior al Sucevei la viituri rapide.

Figura 9 - Harta de hazard pentru viituri rapide scenariul de probabilitate medie, INHGA, RO RISK, 2016, Sursa Flash Flood Forecasting and Early Warnings in Romania, Oslo, Norway, 2016 Proiectul care face obiectul prezentului contract de asistenta tehnica P.O.I.M. - Managementul riscului la inundații în bazinul râului Suceava, județul Suceava (primul proiect indicat in lista celor 4 proiecte prezentate mai sus, in acord cu Figura 3) are in vedere, conform Caietului de sarcini, reducerea riscului la inundatii in „bazinul hidrografic al raului Suceava si a afluentilor acestuia, avand capatul amonte la intrarea in tara a raului Suceava (granita cu Ucraina) si capatul aval la confluenta raului Pozen (afluent de dreapta al raului Suceava) cu raul Suceava” (Figura 10, sursa Caiet de Sarcini).

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Figura 10 - Zona de interes a proiectului, in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini

Delimitarea zonei care face obiectul proiectului de fata are la baza o analiza de detaliu elaborata de A.B.A. Siret (anterior licitatiei) si se bazeaza atat pe (1) rezultatele evaluarii riscului la inundatii (ciclul 1 de planificare a Directivei 2007/60/EC) cat si pe (2) zonele care au facut obiectul unor evenimente de inundatii deosebite si a pagubelor asociate, dupa incheierea etapei de raportare a P.M.R.I. Siret la C.E. De-asemenea, apreciem faptul ca, la nivelul intregului bazin, s-a inceput (ca prioritate) cu bazinul superior al Sucevei – asa cum de altfel, este recomandat a se planifica amenajarea unui bazin din punct de vedere al gospodaririi apelor si, mai cu seama, din punct de vedere al riscului la inundatii (abordare holistica, la nivel bazinal, dinspre amonte spre aval) – Figura 11.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Figura 11 - Limite zona studiu in cadrul bazinului hidrografic al Sucevei In zona superioara a bazinului Sucevei au fost evaluata situatia la nivelul urmatoarelor zone : I. Zonele cu risc potential semnificativ la inundatii (A.P.S.F.R.) din zona de interes, conform listei A.P.S.F.R. – sursa P.M.R.I. Siret, 2016: ➔ 6 r. Suceava – av. loc. Ulma, sect. îndig. ➔ 7 r. Putna – loc. Putna ➔ 8 r. Voitinel – loc. Voitinel ➔ 9 r. Voitinel – av. loc. Voitinel, sect îndig. ➔ 10 r. Pozen – loc Horodinc de Sus ➔ 11 r. Pozen – sect. av. loc. Horodnic de Sus, am. loc. Rădăuți, sect îndig ➔ 12 r. Pozen – aval loc. Rădăuți. II. Alte zone critice / cu probleme sub aspectul riscului la inundatii – identificate impreuna cu beneficiarul, in cadrul proiectului ➔ pr. Ruda, unde s-a analizat si promovat un proiect de amenajare in baza studiilor existente – proiect tehnic.

Se face precizarea ca A.P.S.F.R. aferent r. Voitinel au fost excluse din zona de interes; in conformitate cu informatiile puse la dispozitie de A.B.A. Siret, pr. Voitinel a facut obiectul proiectului Amenajare pr. Voitinel si afluenti, com. Voitinel, jud. Suceava

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

(in cf. cu O.M. 4047 / 18.12.2012 privind modificarea anexei nr. 5 la Ord. minstrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1408/2008 privind aprobarea studiilor de fezabilitate si indicatorilor tehnico-economici pentru unele obiective de investitii) – proiect co- finanțat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial „Mediu” 2007-2013, Axa prioritară 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, Domeniul major de intervenţie 1 - Protecţia împotriva inundaţiilor (termen de receptie proiect - 31 decembrie 2015, proiect implementat), Avand in vedere cele mai sus-mentionate, proiectul de fata acopera zonele cu risc potential semnificativ la inundatii (A.P.S.F.R.) aferente r. Suceava, Putna, Pozen precum si r. Ruda.

Figura 12 Sectoare cursuri de apa acoperite de proiect. Cu exceptia r. Ruda, acestea au facut obiectul unor modelari hidrodinamice detaliate.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

2. PROCESUL DE DEZVOLTARE A OPTIUNILOR

Procesul de dezvoltare a opțiunilor, parte a Studiului de fezabilitate a proiectului integrat „Managementul riscului la inundații în bazinul râului Suceava, Județul Suceava” – P.O.I.M., presupune parcurgerea următoarelor etape :

I. Formarea listei lungi de masuri;

II. Analiza / Evaluarea listei lungi de masuri (Screening);

III. Obtinerea listei scurte de măsuri;

IV. Dezvoltarea opțiunilor (procesul de combinare a măsurilor individuale în opțiuni);

V. Detalierea opțiunilor identificate;

VI. Analiza multicriteriala – aplicata opțiunilor viabile.

I. Formarea listei lungi de masuri

Premergator definirii Listei Lungi, s-a elaborat o analiza detaliata a pagubelor si s-au identificat mecanismele preponderente de producere a acestora, dupa cum urmeaza:

• pagube cauzate de revarsarea apelor, unde se evalueaza expunerea la adancime maxima, in studii mai detaliate durata inundarii si viteza apei.

• pagube cauzate de afuiere/eroziune laterala a terasamentelor cailor de comunicatii, lucrarilor de aparare ori malurilor, cu sau fara revarsarea apelor. Se evalueaza expunerea laterala la viteza apei ori share stress.

In definirea Listei lungi de masuri, s-a considerat ca punct de plecare Catalogul de măsuri potențiale la nivel national precum si prevederile P.M.R.I. Siret. S-a analizat aplicabilitatea fiecărui tip de măsuri în raport cu zona de interes, în cazul de față, asa cum s-a precizat anterior, bazinul râului Suceava limitat amonte de punctul de intrare în țară a râului Suceava și aval de confluența cu râul Pozen. De asemeni au fost evaluate în Lista Lungă toate măsurile generale solicitate prin Caietul de Sarcini (de exemplu acumulări în bazinele unor afluenți, suprainălțări diguri

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni mal stâng Suceava în zona Vicov - Frătăuți), tinandu-se seama de recomandările din partea beneficiarului în urma unor discutii cu JASPERS (2017), in acord cu recomandarile Ghidului P.O.I.M.si cele mai bune practici U.E. Lista lungă se prezintă în Anexa 1. Încă din această fază s-a făcut disocierea între masurile propuse la o scară locală (la nivel A.P.S.F.R.) și cea la nivelul bazinului hidrografic Suceava. Această disociere a fost necesară întrucât relevanța sau aplicabilitatea unui tip de măsură este diferită funcție de scară. De exemplu, o acumulare considerată în bazinul unui afluent poate fi nerelevantă la scara întregului bazin al Sucevei, în schimb se poate justifica local. S-a făcut de asemenea o disociere între măsuri individuale și grup de măsuri. În al doilea caz, nici o măsură componentă nu poate fi analizată ori justificată de sine statator, dată fiind interdependența strânsă între măsurile individuale din cadrul grupului de masuri. Un exemplu îl reprezintă schema de îndiguire pe raul Suceava, ale cărei aliniamente de diguri trebuie evaluate împreună pe sectorul de interdependență. Deopotrivă, acumulările propuse din bazinele afluenților mari cu scopul atenuării viiturilor pe Suceava trebuie evaluate împreună, numărul și distribuția acestora în cadrul grupului fiind stabilit în urma unui proces de optimizare prin modelare hidraulica. O alta masura, asupra careia ne-am aplecat cu interes in Lista Lunga de masuri se refera la barajele de retinere a sedimentelor, care a fost respinsa in urma discutiilor cu I.N.C.D.S. (in Anexa 1.1. se prezinta lucrarile de corectare torenti din bazinul Sucevei). Ele sunt situate in bazinul Brodinei precum si pe versantul drept al raului Suceava. Toate lucrarile sunt executate după 2010 si nu necesita reparatii. In ceea ce priveste masurile de impadurire, ROMSILVA are propriul plan de impaduriri si nu considera necesare impaduriri peste planul actual. De mentionat ca masuri precum impaduriri ori lucrari de corectare torenti si baraje de retinere sedimente nu pot fi implementate fara consultarea si acordul institutiilor ce administreaza de fapt aplicarea acestor masuri, eventual in cadrul unui proiect integrat la un nivel superior A.N.A.R. Acest nivel de integrare este justificat si de beneficiile multiple ale unui proiect de impadurire, dincolo de reducerea riscului la inundatii, avand in vedere valoarea economica si de mediu ce nu pot fi pe deplin evaluate in cadrul unui proiect de inundabilitate.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Precizam ca in Lista lunga de masuri se face referinta la măsurile componente propuse în schema de îndiguire de pe r. Suceava si Putna precum si la masurile propuse de amenajare a b.h. Pozen. Mentionam ca masurile propuse pot suferi modificari de detaliu dupa etapa consultarii publice si confruntarea cu situatiile de dobandire a terenurilor (exproprieri, lucrari pe terenuri publice altele decat ale AN Apele Romane), dar si de reglementare a administrarii, tinand cont ca unel masuri se leaga de

II. Analiza / Evaluarea listei lungi de măsuri (Screening)

Măsurile au fost evaluate după trei criterii, respectiv o analiză cost/beneficiu simplificată, imactul asupra mediului și impactul social, în cadrul unui proces de analiză multicriterială simplificată. Fiecare măsură a fost punctată 0 sau 1 pe fiecare criteriu în parte, 0 însemnând nefezabil, astfel încât scorul total variază între 0 și 3 numere întregi. Măsurile cu scor total 0 au fost descalificate din start pentru lista scurtă, cele cu scor 3 au fost acceptate automat. Măsurile cu valori intermediare au fost supuse unei judecăți mai atente înaintea deciziei de păstrare pe lista scurtă. Evaluarea pentru acordarea scorului s-a făcut: - pe baza modelării hidraulice; - pe baza rezultatelor modelărilor hidraulice anterioare (Halcrow 2008-2011); - pe baza de expert judgement (expertiză individuală), în special în urma vizitelor în teren în perioada martie – aprilie 2019 precum și după consultări în cadrul consorțiumului; - pe baza rapoartelor de pagube în urma inundațiilor de la beneficiar; - pe baza studiilor de fezabilitate și expertizelor disponibile; - pe baza feedbackului în urma dicuțiilor cu beneficiarul sau reprezentanții locali ai acestuia, în perioada februarie – mai 2019; - pe baza concluziilor in cadrul dezbaterilor publice (purtate de reprezentanti A.B.A. Siret cu autoritatile locale). Coloana Descriere a listei lungi detaliază în ce constă măsura, unde se aplică precum și argumente privind păstrarea ori eliminarea sa. În procesul de screening măsurile au fost testate în cea mai mare parte prin modelare hidraulică. De aici a rezultat scorul în analiza cost-beneficiu simplificată. Modelarea a permis o cuantificare a beneficiului ca diferență între pagubele potențiate înainte și după implementare, apoi o cuantificare a costurilor pe baza unor elemente

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni ușor de măsurat care au o pondere mare în calculul costului în analiza cost-beneficiu completă. Pentru calculul beneficiului s-au digitizat și clasificat toate clădirile din zonele modelate și s-au calculat pentru fiecare clădire durata și adâncimea inundării (ca atribute GIS). Ca elemente de cost ușor de calculat, la diguri de exemplu au fost considerate lungimile iar la acumulări suprafața secțiunii verticale a barajelor. Apoi s-a estimat impactul de mediu și social (evaluare calitativa). Pricipalele masuri evaluate in cadrul Listei lungi, ar putea fi incadrate, dupa cum urmeaza: • Acumulari in bazinele afluente ale r. Suceava • Acumulari pe r. Suceava • Derivatie ape mari intre Galanesti – Maneuti • Schema de indiguire pe r. Suceava si r. Putna – reabilitare diguri existente si diguri nou propuse • Reabilitare acumulari nepermanente Horodnic.

O atentie deosebita s-a acordat testarii oportunitatii acumularilor de mici dimensiuni in bazinele superioare ale râurilor Putna, Brodina și Nisipitu (Figura 13).

Figura 13 - Localizare acumulari nepermanente a caror eficienta (sub aspectul atenuarii) s-a evaluat prin modelare Au fost testate mai mult de 10 acumulări în diverse combinații prin varierea numărului și amplasării lor, într-un proces de optimizare funcție de efectul de

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni atenuare (detalii în descrierea măsurii B2 din Anexa 1 – Lista lunga de masuri (Long List) precum si in Raportul de modelare hidraulica, elaborat de JBA Consulting). In cele ce urmeaza se sumarizeaza concluziile rezultatelor obtinute prin modelare cu privire la atenuarea viiturilor prin acumulari nepermanente situate in bazinele afluente ale r. Suceava precum si aspecte / restrictii de mediu (Figura 14): • Volumul total ce poate fi retinut in 11-15 acumulari cu baraje de 10-12m inialtime, in zona bazinelor superioare este intre 1 – 2 mil. mc. • Volumele peste cota de inundatii pe r. Suceava, intre 10-20 mil. mc • Cele 11-15 acumulari testate nu pot retine un volum suficient pentru atenuarea viiturilor. Pantele mari ale cursurilor de apa in spatele barajelor genereaza un raport mic intre volumul retinut si inaltimea barajelor. Masura presupune fie baraje mari, in pozitii mai joase in bazin, fie un numar mare de acumulari mici. • Restrictii in adoptarea masurii – zone protejate in bazinele Brodina si Nisipitu, prezenta MHC-urilor pe unele cursuri (Brodina). • Acumularile introduc un dezechilibru in regimul transportului de sedimente si este necesara decolmatarea lor periodica.

Figura 14 - Volumele viiturilor peste cota de inundatie in zona de mijloc a r. Suceava pe sectorul studiat

Evaluarea unor acumulari pe raul Suceava a reprezentat o alternativa la cele in bazinele de receptie, fiind necesare capacitati de ordinul milioanelor de mc pentru un efect de atenuare suficient. Singura locatie ce permite o acumulare de mari dimensiuni

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni este imediat aval de confluenta cu r. Nisipitu, intr-o zona de ingustare a vaii. Proiectia nivelului maxim de retentie presupune totusi relocari de anvergura, atat proprietati cat si infrastructura de transport. S-a constatat de asemeni ca efectul de atenuare scade semnificativ dupa confluenta cu r. Putna asa incat beneficiul este limitat pe un sector destul de scurt aval de baraj. In plus sunt probabile viituri cu varfuri multiple, de unde riscul ca acumularea sa nu evacueze complet dupa primul varf, inaintea cresterii celui de-al doilea. S-a incercat de asemeni derivarea apelor mari intr-un canal de derivatie cu aductiunea pe malul drept al Sucevei la Galanesti, care ar fi urmat sa traverseze zona agricola la nord de Radauti pana la Maneuti sau chiar pana in canalul Pozen. Contra- argumentul principal al acestei masuri il reprezinta alternativa mai viabila a stocarii volumelor de viitura in albia Sucevei pe acest sector prin indiguiri. In general zona studiata nu are capacitate mare de stocare in poldere laterale, data fiind energia mare de relief. Solutia unei scheme de indiguire pleaca de la ideea utilizarii albiei si spatiului imediat alaturat pentru stocare. Dezvoltarea in plan a albiei despletite si vegetatiei de lunca asociate, face posibila stocarea unor volume mari printr-o inaltare minima in lateral, optimizata in relatie cu sistemul existent de frunti de terase si cu lucrarile existente.

III. Obţinerea listei scurte de măsuri

Măsurile din lista lunga care au fost analizate si acceptate din perspectiva celor 3 criterii au format Lista scurta de masuri (Short List) – Anexa 2. În cadrul acestei liste s-au evidentiat măsurile propuse a fi integrate în toate opţiunile. Este cazul măsurilor verzi / nonstructurale, considerate necesar a fi păstrate în toate opţiunile (aşa cum indică Ghidul de elaborare a Studiilor de Fezabiliate – Anexa 8 a Ghidul solicitantului, abordarea etapizată în dezvoltarea opțiunilor). O parte din ele se resping reciproc în vreme ce altele sunt interdependente. Cele care se resping reciproc au fost promovate în lista scurtă pentru că se combină în opțiuni diferite, cum este schema de diguri în versiunea în diversele variante de amplasare. Exemplu de interdependență între diverse masuri : supraînălțarea barajulului Horodnic II și digurile de închidere ca

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni urmare a creșterii niveului apei după supraînălțare. Se înțelege că a doua măsură nu vizează un risc existent, ci unul generat practic de prima măsură. Anexa 2 prezintă măsurile promovate prin evaluarea Screening și scara la care au fost luate în considerare.

IV. Dezvoltarea opțiunilor

Optiunile sunt derivate din lista scurta de masuri; acestea reprezinta o combinatie a unor actiuni / masuri diferite (a se vedea Anexa 3 – Dezvoltarea optiunilor). Procesul de stabilire a optiunilor a urmarit principiile descrise in continuare, in aceasta ordine:

1. Analiza unor masuri de atenuare a inundatiilor prin stocare in acumulari nepermanente ori reducerea scurgerii pe versanti prin impaduriri;

2. Analiza unor masuri de retinere a sedimentelor aproape de sursa prin amenajarea torentilor si cursurilor de apa mici, cu scopul de a preveni obturarile cu material grosier la traversari si a reduce energia apei local.

3. Implementarea conceputului „mai mult spatiu pentru rau”;

4. Analiza posibilitatii implementarii unor masuri ce pot aduce beneficii de mediu aditionale (zone umede, zone natural inundabile etc.)

5. Aplicarea de masuri aditionale de protectie importiva inundatiilor adaptate la locatia si specificul proiectului, care sa indeplineasca atat functia de reducere/ eliminare a riscului la inundatii cat si respectarea Directivei Habitatelor si Directivei Cadru Apa. Opțiunile rezultate din combinarea diferitelor acțiuni trebuie să conducă la o serie de alternative și nu doar la variații tehnologice pentru aceeași abordare, cu alte cuvinte, este importanta compararea unor optiuni strategice. Alternativele pot fi incluse în vederea eliminării sau reducerii impactului asupra mediului, în scopul facilitării implementării proiectului, sau pentru îmbunătățirea performanțelor sale estetice. Suprafața mare a zonei studiu face ca anumite soluții să funcționeze independent, fără să existe o dependență spațială între măsuri aplicate în zone complet diferite. De exemplu, opțiunile la nivelul A.P.S.F.R. Pozen nu sunt influențate și nu se combină cu măsuri adoptate pe raul Suceava. Așadar, combinarea măsurilor într-o

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni opțiune la nivelul întregii zone de studiu nu presupune neapărat existența unei dependențe între acele masuri. La nivelul acumulărilor Horodnic în schimb, măsurile se combină în opțiuni prin optimizare. De exemplu, măsura creșterii capacității golirii de fund la Horodnic II nu are nici un efect în reabilitare considerată singură (de sine statator), aceasta s-a combinat apoi cu măsura supraînălțării barajului și mai departe cele două cu creșterea capacității deversorului. La Horodnic I s-a mers mai departe cu creșterea capacității de stocare prin decolmatare. Fiecare măsură prezintă unele variații tehnologice ce nu au fost definite ca măsuri separate ; este cazul variației capacității golirilor de fund. Procesul de optimizare (bazat exclusiv pe modelare) adoptă aceste măsuri într-o anumită ordine, plecând de la cea mai simplă și mai ieftină. Pe Suceava, unele măsuri listate explicit în P.M.R.I. Siret au fost considerate detalii ale aceleiași măsuri (masuri asociate unei alte masuri), astfel încât nu au mai fost promovate ca măsuri distincte. De exemplu, construcția de epiuri în dreptul digurilor nu reprezintă o măsură în sine, epiurile având rolul de a proteja digurile, ele nu vizează riscul în mod direct ci ajută la implementarea cu succes a măsurii ”diguri”. De precizat ca intregul proces de dezvoltare a optiunilor (etapele I – IV) respecta ad-literam etapele indicate in Ghidul de elaborare a SF (Anexa 8 – Ghidul soliciatntului). Modelarea hidraulică a servit nu doar ca instrument de screening pe Lista lungă, ci și mai departe în combinarea opțiunilor. Măsurile din lista scurtă au fost de exemplu combinate în scenarii de simulare, efectele diferitelor scenarii fiind direct comparabile prin suprapunerea zonelor inundate ori prin compararea hidrografelor de atenuare, putându-se astfel stabili scenariul /opțiunea optimă din cele simulate. Proprietățile pe zona supusă riscului au fost digitizate pentru un calcul sumar al pagubelor în fiecare scenariu în cadrul criteriului cost-beneficiu simplificat. Detalii privind metodologia de calcul și datele de intrare au fost oferite în raportul de modelare hidraulică. Mai departe, o detaliere la nivelul categoriilor de receptori de risc și valorilor de inventar ale acestora va permite o analiză cost beneficiu completă prin modelare hidraulică în faza ulterioară.

V. Detalierea opțiunilor identificate

Prezentăm mai jos opțiunile construite pe fiecare zonă în parte. De menționat că la nivelul întregului bazin, s-a plecat de la Opțiunea Zero – Do Nothing, ca bază de comparație. Toate modelările hidraulice au început cu situația existentă, respectiv cu

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni riscul la inundații și pagubele în scenariul în care nu se face nimic. Evaluările beneficiilor și pagubelor se raportează la acest scenariu de bază.

In continuare se descriu optiunile propuse, dupa cum urmeaza: I. Urmatoarele masuri la nivel bazinal, verzi si nestructurale, se pastreaza in toate optiunile:

- Îmbunătățirea managementului exploatărilor de material util din albii. Legătura cauzală dintre această activitate și dezechilibrele așteptate în regimul transportului de sedimente impune adoptarea unui cadru fundamentat științific pe baza căruia să fie dirijate excavațiile în albie de orice fel (detalii în Anexa 1 – Lista lunga, măsura B4);

- Îmbunătățirea managementului deșeurilor. Măsura vizează direct evitarea deversării deșeurilor menajere și de construcții în mod sistematic în albia Sucevei, aspect considerat prioritar înaintea oricăror preocupări privind impactul lucrărilor propuse asupra mediului (detalii în în Anexa 1 – Lista lunga, măsura B5);

- Informarea publicului, în special în facilitarea procesului de expropriere și în sprijinul implementării măsurii B5.

II. Optiuni la nivel de A.P.S.F.R.

Suceava (masurile acopera A.P.S.F.R. 6 - r. Suceava – av. loc. Ulma, sect. îndig.)

Optiunea Masuri Suceava Verde ➔ Schemă de îndiguire râu Suceava (între loc. Vicovu de Sus (optiunea C in și loc. Satu Mare) Anexa 3) - optiunea este centrata pe grupul de masuri S1B, ce include in mare parte diguri noi retrase la limita exterioara a vegetatiei ripariene, pe sectorul aval confluenta r. Falcau – loc Satu Mare. Include si sectoare de diguri existente, cu recomandarea inaltarii acestora pe anumite tronsoane. - se inscrie in categoria de infrastructura verde. Elementul verde este dat de pozitia acestor diguri, si anume la distanta fata de zona de nisipuri si pietrisuri expuse ale albiei

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Sucevei, fara intreruperea conectivitatii laterale, la exteriorul zonei protejate. De asemeni, raspunde prinicipiului de management al riscului „mai mult spatiu pentru rauri”. - amonte de confluenta cu r. Falcau receptorii de risc sunt foarte apropiati de albia minora, constructia unor diguri intre acestia si rau nefiind o solutie sustenabila d.p.v. mediu. Optiunea mizeaza pe acest sector pe implementarea unei politici de retragere treptata a receptorilor de risc pe zone mai inalte. Suceava A ➔ Schemă de îndiguire râu Suceava (între loc. Ulma și loc. Satu Mare) - optiunea este centrata pe grupul de masuri S1, cu diguri pe amplasamente mai indepartate de albie dar cu intrari frecvente in gradinile din spatele caselor. Este solutia cu beneficiul cel mai mare dar cu o lungime considerabila de diguri. Departarea digurilor de albie raspunde prinicipiului „mai mult spatiu pentru rauri” si reprezinta componenta verde a optiunii. In contrapartida este destul de scumpa si greu de implementat ca proiect din cauza volumului mare de exproprieri proprietati private. ➔ Amenajare pârâu Ruda la Dornești, jud. Suceava et. II ➔ Refacerea amenajarii râului Suceava in zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Radauti, judeţul Suceava Suceava B ➔ Schemă de îndiguire râu Suceava (între loc. Ulma și loc. Satu Mare) - optiune centrata pe grupul de masuri S1A, ce reprezinta un compromis intre principiul „mai mult spatiu pentru rau” si necesitatea exproprierii pe scara larga. Beneficiul este mai mic decat la schema S1 din optiunea A in schimb raportul cost/beneficiu este mai bun). ➔ Amenajare pârâu Ruda la Dornești, jud. Suceava et. II ➔ Refacerea amenajarii râului Suceava in zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Radauti, judeţul Suceava

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Pe râul Suceava, cea mai viabila solutie identificata este o schemă de îndiguiri care vine în mai multe variante (grupuri de măsuri), functie de departarea digurilor de albie, ce formează opțiuni diferite. Varianta cu diguri mai departe de albie are un un impact minim asupra mediului, dar cu un impact social ce nu poate fi neglijat. Impactul social este dat de necesitatea exproprierii terenurilor pe scară largă. Exproprierile, transferurile de terenuri, aprobările și autorizațiile de la consiliile locale și Romsilva (ce administrează mare parte din terenurile cu vegetație arboricolă de luncă) îngreunează implementarea unei astfel de scheme, existând riscul unor blocaje locale. Deși vor exista soluții pentru relocarea și redimensionarea schemei propuse, acestea vor presupune reluarea modelării hidraulice și posibil ajustarea măsurilor propuse (în cadrul grupului de măsuri ce formează schema). Cu toate că dificultatea implementării unei soluții pe considerente administrative nu ar trebui să facă obiectul evaluării de screening am considerat necesară testarea unei alternative de îndiguiri strict în cuprinsul albiei minore adminstrate de A.B.A. Siret ca bază de comparație. În tabelul de mai jos, succint, avantajele si dezavantajele celor două alternative:

Îndiguiri în cuprinsul zonei Îndiguiri în afara zonei adminstrate A.B.A. Siret adminstrate A.B.A. Siret

Costuri Cost mai ridicat al lucrărilor, legat Cost mai redus al lucrărilor; se de lungimea și înălțimea mai mare adauga, in schimb a digurilor. costuri/procedura de declarare de utilitate publica si emiteree HG exproprieri. Îndepărtarea digurilor de albie crează mai mult spațiu de stocare între diguri, astfel încât pe unele zone terenul natural înlocuiește digul.

Impact specii și Impact negativ dat de Impact redus prin amplasarea la ecosisteme fragmentarea conectivității laterale limitele exterioare ale a ecosistemului albiei Sucevei ecosistemului albiei Sucevei

Impact asupra Introduce dezechilibre în Impact minim asupra regimului transportului de transportul de sedimente sedimentelor prin amplasarea la sedimente

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Îndiguiri în cuprinsul zonei Îndiguiri în afara zonei adminstrate A.B.A. Siret adminstrate A.B.A. Siret

limita exterioară a coridorului de mobilitate a albiei despletite.

Sustenabilitate Lucrările sunt susceptibile la Vegetația de luncă funcționează ca afuiere chiar și la debite mici, zonă tampon pentru lucrările agravate de exploatările de amplasate în spatele acesteia. balast. Epiurile nu rezolvă decât Expunerea mai redusă la eroziune pe termen scurt expunerea la reduce costurile de întreținere și eroziune. refacere după viituri.

Capacitate de Principalul avantaj al acestei Implementarea se pe anumite implementare variante este implementarea facilă tronsoane poate fi blocată în dpv ad-tiv – birocratic, schema procesul de expropriere, de fiind în cea mai mare parte pe opoziția populației sau a terenurile aflate în administrarea administratorilor terenurilor ABA afectate de investiție

Schema de indiguire nu elimina complet riscul la inundatii ci il reduce la un nivel considerat acceptabil. O protectie peste acest nivel (indiferent de tipul masurilor adoptate presupune o crestere a costurilor mai mare decat a beneficiului ce nu se justifica prin prisma analizei cost-beneficiu. Zonele expuse acestui risc rezidual au fost identificate si vor fi comunicate autoritatilor locale in vederea includerii in planul de sistematizare. Propunem ca strategie pe termen mediu declararea ca zona inundabila, incurajarea relocarii receptorilor de risc si descurajarea constructiilor mari. Declararea ca zona inundabila nu inseamna renuntarea la amenajare, doar ca e necesar sa se ia in calcul acest risc si marimea lui. De exemplu, terenurile inundabile la 5% si 10% pot fi folosite pentru productia agricola si pasunat, cele afectate la 1% ori 2% pot fi amenajate ca parcuri ori alte destinatii ce nu implica constructii de amploare. Majoritatea terenurilor cu risc rezidual in proiectul de fata se preteaza la astfel de amenajari diferentiate. Exista o singura exceptie, in loc. Brodina, pe malul drept al r. Suceava amonte de confluenta cu r. Brodina, unde trei cvartale de locuinte sunt in zona inundabila a caror protectie nu este sustenabila si nu se justifica prin prisma ACB. Solutia in acest caz este includerea intr-un plan de relocare treptata, prin adoptarea unor politici locale adecvate.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Din punctul de vedere al expunerii la risc rezidual, e important de facut distinctia intre ocupari recente ale zonelor inundabile si ocupari istorice. In primul caz poate fi vorba de o patrundere a ocuparii peste un spatiu necesar raului (justificata sau nu, cum este cazul in loc. Putna), in al doilea caz poate fi vorba de o crestere a inundabilitatii peste nivelurile cu care comunitatile au fost obisnuite in trecut. Inițial modelul 2D a fost dezvoltat de la postul hidrometric Brodina pe Suceava înspre aval. Ulterior modelul a fost extins și amonte de acest punct, până aproape de granița cu Ucraina, în scopul testării oportunității unor diguri și pe acest sector. Extinderea se impune din perspectiva desemnării ca A.P.S.F.R. în ciclul 1 al raportării Directivei Inundații, până în zona satului Nisipitu. O alta zona critica indicata de beneficiar se refera la pr. Ruda, sectorul situat intre podul CF Dornesti – Siret si podurile duble CF amplasate aval de podul rutier din centrul localitatii. Lucrările sunt necesare si oportune deoarece prin realizarea lor se scoate de sub incidenţa inundaţiilor casele de locuit, anexele gospodăreşti şi caile de comunicaţie din localitate care au fost periclitate, ca urmare a evnimentelor de inundatii. Facem precizarea ca proiectul propus completeaza proiectul Regularizare pârâu Ruda la Dornești, jud. Suceava et. I., proiect promovat ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase produse în perioada iunie - iulie 2010 (implementat in acest moment). Lucrarile propuse sunt amplasate pe paraul Ruda si pe afluentul de stanga al acestuia, paraul Cimitirului, pe teritoriul comunei Dornesti, judetul Suceava si insumeaza 933 m, constand din diguri longitudinale de aparare impotriva inundatiilor pe paraul Ruda si pe afluent si ziduri de sprijin. Refacerea amenajarii râului Suceava in zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Radauti, judeţul Suceava este o masura necesara avand in vedere pagubele generate de inundatiile de pe raul Suceava în ultima perioadă (gospodariile de pe malul drept precum digul de aparare mal drept). Aceste viituri au distrus si limitatorul de debit, inclusiv canalul amplasat pe malul drept al raului Suceava. Lucrarile de amenajare propuse sunt amplasate pe malul drept al raului Suceava, in zona frontului de captare apa de la Maneuti, comuna Fratautii Vechi, judetul Suceava si au drept scop: ➔ prevenirea efectelor distructive ale apelor la debitul de calcul cu asigurarea de 1 % si, implicit, eliminarea pericolului de pierderi de vieti omenesti;

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

➔ asigurarea unui debit permanent de apa pe canalul mal drept, ce are un rol important in alimentarea apelor freatice necesare Statiei de Captare Maneuti si implicit, creșterea nivelului apei în zona frontului de captare Măneuți; Lucrările de amenajare constau din urmatoarele lucrari:

- Praguri de fund, din piatra (n = 7 buc) si din gabioane (n = 1 buc) - Aparari de mal la praguri, (L = 280 m), prin asternerea pe fundul canalului si a taluzelor a unei saltele de gabioane. In dreptul pragului din gabioane, se va realiza o aparare de mal cu gabioane (L= 40 m) In spatele saltelelor de gabioane se vor realiza umpluturi din materiale locale, care se vor inierba. Pe aceasta zona se va realiza si un prag din gabioane realizat din gabioane de tipul 1,00m x 1.00m – lungime 4,00 m, H = 2,00 m adancime si pinteni din piatra bruta in amonte si aval de gabioane. Pragul de fund din piatra va fi ingropat 1.10 m si va avea 15 cm peste talvegul proiectat.

Putna (masurile acopera A.P.S.F.R. 7 - r. Putna – loc. Putna)

Optiunea Masuri Putna Verde ➔ Acumulări nepermanente (Optiunea A in Anexa - Optiunea are eficienta hidraulica redusa, dovedita / testata 3) prin modelare. Putna B ➔ Acumulări nepermanente ➔ Schemă de îndiguire râu Putna (mal stang) - Optiunea completeaza acumularile cu o schema mai redusa de indiguire. Putna C ➔ Schemă de îndiguire râu Putna (mal stang) - Optiunea mizeaza doar pe o schema de indiguire, avand in vedere ca reducerea nivelurilor in aval de acumulari este de ordinul 10-15cm, ceea ce poate fi acoperit mult mai usor prin adatarea schemei de indiguiri decat prin constructia unor baraje.

Pe râul Putna sunt în opoziție două soluții de ansamblu, una centrată pe atenuare prin acumulări, cealaltă pe îndiguiri. Trebuie menționat că opțiunea prin acumulări generează un risc rezidual major, efectul de atenuare fiind mic chiar si la

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni asigurari mai frecvente de 1%. S-a incercat optimizarea capacitatilor in raport cu golirile de fund dar in limita unor baraje cu inaltimi maxime intre 10-20m. Peste aceste dimensiuni ale barajelor solutiile constructive se schimba, solutia nemaifiind una verde. Amplasarea barajelor pe sectoarele inferioare ale Putnei, Putinoarei si Vitau amonte de confluenta comuna permite stocarea unui volum intre 2 si 3 mil. mc in 5-6 acumulari. Pe cursurile superioare pantele sunt din ce in ce mai mari in lungul talvegurilor, fiind necesare un numar mult mai mare de acumulari pentru stocarea aceluiasi volum. La capacitati sub 2 mil mc efectul de atenuare este foarte redus iar investitia nu se justifica. În tabelul de mai jos, succint, avantaje și dezavantaje pentru fiecare : Acumulări (capacitate totala Diguri de 1-2 mil. mc) Costuri Costuri potențial mai reduse, cu Costurile sunt date de lungimea o componentă de cost asociată destul de mare a îndiguirii dar și de relocărilor ori digurilor de necesitatea adaptarii la spatiile contur, functie pozitia in bazin inguste, insuficiente pentru construire Impact specii și Introduc o ruptură în Impact minim. Cu unele excepții, ecosisteme conectivitatea longitudinală a sunt amplasate în afara râului ecosistemului albiei. Impact asupra Introduc dezechilibre în Pe unele sectoare previne evoluția transportului de transportul de sedimente și albiei despletite. sedimente favorizează eroziunea în adâncime și laterală în aval Sustenabilitate Acumulările se vor colmata Expuse la afuiere pe unele sectoare, după un timp și își vor pierde sunt necesare lucrări de întreținere din capacitate. Pentru a evita ori reparații după inundații. acest lucru, sunt necesare lucrări de decolmatare periodice. Capacitate de Necesită unele relocări de Este necesară relocarea unei unități implementare drumuri și case, functie de de prelucrarea lemnului și a câtorva amplasare proprietăți, precum și exproprieri și transfer de terenuri.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Varianta cea mai fezabilă considerăm că rămâne schema de îndiguire (testata prin modelare). A doua opțiune fezabilă o reprezintă adăugarea acumulărilor cu păstrarea digurilor, pentru a scădea riscul rezidual. În toate opțiunile din care lipsesc digurile, vorbim practic de atenuarea viiturilor mici, care oricum nu produc pagube majore prin revărsare.

Pozen (masurile acopera A.P.S.F.R. 10 r. Pozen – loc Horodinc de Sus, 11 r. Pozen – sect. av. loc. Horodnic de Sus, am. loc. Rădăuți, sect îndig. si 12 r. Pozen – aval loc. Rădăuți) Optiunea Masuri - Reabilitare acumulări Horodnic Horodnic A (verde) ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțare praguri deversoare ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje Horodnic B (verde) ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțare praguri deversoare ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Creșterea capacității acumularilor (excavatii*) Horodnic C ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțare praguri deversoare ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Bazine de retenție sedimente amonte acumulări Horodnic D ➔ Refacere breșe baraje

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

➔ Înălțare praguri deversoare ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Creșterea capacității acumularilor (excavatii*) ➔ Bazine de retenție sedimente amonte acumulări Horodnic E ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Creșterea capacității acumularilor (excavatii*) ➔ Bazine de retenție sedimente amonte acumulări Horodnic F ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțare praguri deversoare ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Bazine de retenție sedimente amonte acumulări ➔ Polder r. Boisa Horodnic G ➔ Refacere breșe baraje ➔ Înălțarea parapeților deversorilor ➔ Înălțare baraje ➔ Mărire capacitate goliri de fund ➔ Diguri pe conturul cuvetelor ➔ Creșterea capacității de transport a albiei aval de baraje ➔ Creșterea capacității acumularilor (excavatii*) ➔ Bazine de retenție sedimente amonte acumulări ➔ Polder r. Boisa * Materialul excavat va fi utilizat ca material local pentru diguri, inclusiv pe r. Suceava.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Pe râul Pozen masurile vizeaza reabilitarea acumulărilor nepermanente existente și lucrările asociate. Acestea se grupează în două categorii principale, ce formează două soluții de reabilitare cu beneficii apropiate, alegerea lor făcându-se în funcție de costuri, în cadrul analizei cost-beneficiu detaliată. O soluție o reprezintă creșterea capacității de reținere a volumelor de viitură prin înălțarea pragurilor descărcătorilor de ape mari, a doua creșterea capacității prin excavații. Au fost testate ambele soluții precum și combinații între ele. Având în vedere costurile anticipate mari legate de decolmatare și problemele de depozitare a materialului extras, au fost păstrate o opțiune fără decolmatare (A) și o opțiune ce combină o decolmatare parțială (cu refacerea la cca 50% a capacității inițiale) cu înălțări de până la 2m ale pragurilor deversoare (B). Beneficiul este mai mare în opțiunea B însă alegerea urmează a fi făcută în funcție de diferența de costuri raportată la diferența de beneficii din cadrul A.C.B. În toate opțiunile s-au considerat goliri de fund cu capacități mai mari decât cele inițiale, ceea ce adaugă o componentă verde proiectului în ansamblu, prin prisma unui impact redus în transportul de sedimente; drenuri mai mari permit scurgerea nestingherită a debitelor mici și medii de până la 20-30mc/s, funcție de numărul firelor. Există de asemeni o discuție legată de oportunitatea unei decolmatări în proiectul de față, având în vedere că o decolmatare va fi necesară oricum în viitor ca măsură de întreținere. Astfel, considerăm că A.C.B. trebuie să țină cont că adoptarea unei măsuri fără decolmatare în acest proiect nu înseamnă evitarea cheltuielii asociate ci amânarea ei. Există și varianta considerării proiectului cu durată de viață limitată, cu renunțarea la refacere după o nouă colmatare. Opțiunile C și D introduc câte o măsură de amenajare bazine de retenție sedimente în amonte de acumulări pentru întârzierea procesuli de colmatare a acumulărilor propriu-zise. Retenția s-ar face în spatele unor praguri, fără alte investiții. Măsura intervine în regimul natural prin faptul că retenția funcționează și la debite mici, existând riscul privării zonei aval de un aport benefic cu posibile creșteri ale eroziunii. Optiunea E pastreaza decolmatarile dar elimina inaltarea pragurilor deversoare, a caror dezavantaj il reprezenta cresterea nivelului maxim al apei in cuvete de unde lucrari suplimentare de indiguire dar si cresterea efectului de remuu la varsarea afluentilor mari in lac.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Modelarea hidraulica a scos in evidenta faptul ca efectul de atenuare nu se manifesta pe distante mari aval de baraje iar efectul pe r. Suceava este aproape nul. Acest lucru se datoreaza dispersiei undei de viitura pe platoul agricol adiacent canalului Pozen, in special pe dreapta acestuia. Beneficiul pe zona acoperita de model (pana la postul hidro Horodnic) este limitat la cca 60% indiferent de investitiile in acumulari, dat fiind aportul afluentului Boisa in aval de acestea. Optiunile F si G introduc un polder pe Boisa, diferenta intre ele fiind in solutia de crestere a capacitatii acumularilor existente. Astfel, F este centrata pe inaltarea pragurilor deversoare, G pe decolmatarea cuvetelor. Desi optiunea F are un scor MCA mai ridicat prin evitarea decolmatarilor cu impact asupra ecosistemului local dezvoltat intre timp in cuvete, optiunea G creste mai mult capacitatea de retentie a acumularilor Horodnic iar materialul excavat este valorificat in lucrarile de indiguiri. În Anexele 4 și 5 sunt prezentate comparativ măsurile ce formează opțiunile de reabilitare, urmând a fi evaluate ca element de cost în analiza cost-beneficiu. VI. Analiza Multi-Criteriala

Analiza multi criteriala (Multi-Criterial Analysis / M.C.A.) ia in considerare aspectele technice, economice, sociale, mediu si constrangerile de partimoniu cultural ale masurilor propuse. In conformitate cu Ghidul P.O.I.M., sunt definiti 16 indicatori, dupa cum urmeaza : ➔ 2 indicatori tehnici (T1, T2) ➔ 4 indicatori economici (E1, E2, E3, E4) ➔ 2 indicatori sociali (S1, S2) ➔ 6 indicatori de mediu (M1, M2, M3, M4, M5, M6) ➔ 2 indicatori patrimoniu cultural (include aspecte legate de peisajul riveran) (P1, P2). Ponderea globala considerata pentru fiecare indicator, este cea recomandata de Ghidul P.O.I.M. de elaborare a Studiilor de Fezabilitate (Anexa 8 Ghid P.O.I.M.) si este sumarizata in Tabelul urmator.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Obiective de management al riscului la inundatii si ponderi globle asociate

Criteriu Pondere Pondere Indicator Obiective (Categorie) Globala Locala

Propunerea de optiuni solide de gestionare a T1 20 riscului la inundatii dpdv operational 0 < 5 Tehnic Propunerea unor optiuni de gestionare a riscului la inundatii adaptabile la riscurile de inundatii T2 20 viitoare si la efectele potentiale ale schimbarilor 0 < 5 climatice Reducerea riscului la inundatii pentru E1 15 infrastructura de transport 0 < 5 Reducerea riscului la inundatii pentru activitatile E2 10 economice 0 < 5 Economic Gestionarea riscului la inundatii pentru suprafata E3 5 de teren agricol 0 < 5 Gestionarea riscului la inundatii pentru serviciile E4 de utilitatea publica si altor tipuri de 10 0 < 5 infrastructura Reducerea riscului la inundatii pentru sanatate S1 35 si viata 0 < 5 Social Reducerea riscului de inundatii pentru S2 15 comunitati 0 < 5 Respectarea prevedrilor obiectivelor Directivei M1 11 Cadru Apa 0 < 5 Reducerea riscului la inundatii a zonelor M2 protejate de captare a apei destinate 6 0 < 5 consumului uman Reducerea riscului producerii de inundatii la M3 6 potentialele surse de poluare 0 < 5 Respectarea prevederilor obiectivelor Directivei M4 8 Mediu Habitate 0 < 5

Evitarea modificarii statutului de conservare catre o clasa inferioara/ Mentinerea sau M5 7 imbunatatirea statutului de conservare in bazinul 0 < 5 hidrografic

Protejarea si, acolo unde este posibil, sporirea M6 resurselor piscicole in cadrul bazinului 5 0 < 5 hidrografic Reducerea riscului de inundatii privind P1 4 patrimoniul cultural 0 < 5 Patrimoniu Protejarea si, daca este posibil, imbunatatirea Cultural peisajului riveran (identificate conform Legii nr. P2 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene 3 0 < 5 a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000)

Ponderea locala variaza intre 0 (nota minima) si 5 (nota maxima) si este determinata pe baza de expert judgement si / sau pe rezultatele modelarii matematice disponibile. Pentru obtinerea scorului final, pentru fiecare optiune, se aplica formula :

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

푖 Scor M.C.A. = ∑1…16 PG(pondere globala) x PL(pondere locala)

Analiza se face per A.P.S.F.R., astfel incat, pentru fiecare zona cu risc la inundatii, se indica (v. Tabelul urmator):

- ordinea optiunilor pe fiecare dintre cele 3 cursuri de apa - Suceava, Putna, Pozen, din punct de vedere al criteriilor mai susmentionate (conform scor) - optiunea care intruneste scorul cel mai mare devine optiunea preferata (cate una per A.P.S.F.R.), ca rezultate al aplicarii criteriilor M.C.A. mai sus mentionate;

Mai departe, in afara optiunii preferate din punct de vedere al M.C.A., se selecteaza, pentru fiecare dintre rauri - Suceava, Putna, Pozen, inca o optiune, considerata viabila, propusa spre a fi analizate din punct de vedere al costurilor si beneficiilor (A.C.B.).

Optiunea Ordine / Ierarhie Optiunea preferata (cf. scor M.C.A.) d.p.d.v. al Analizei Multi-Criteriale SUCEAVA Suceava Verde (C) 2 Suceava B (schema S1A) Suceava A 3 Suceava B 1 PUTNA Putna Verde (A) 3 Putna B 2 Putna C Putna C 1 POZEN Horodnic A 3 Horodnic G Horodnic B 7 Horodnic C 4 Horodnic D 6 Horodnic E 5 Horodnic F 2 Horodnic G 1 Optiunile evidentiate pe fond galben, sunt optiunile care fac obiectul Analizei Cost- Bneficiu (A.C.B).

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

3. CONCLUZII SI PERSPECTIVE

Procesul de dezvoltare a optiunilor a parcurs toate etape indicate in Ghidul Solicitantului P.O.I.M. - Anexa 8 (descrise in capitolul anterior): I. Formarea listei lungi de masuri; II. Analiza / Evaluarea listei lungi de masuri (Screening); III. Obtinerea listei scurte de măsuri; IV. Dezvoltarea opțiunilor; V. Detalierea optiunilor identificate; VI. Analiza multicriteriala.

Analiza multicriteriala indica ca optiune preferata – Optiunea Suceava B, Putna C si Pozen G, respectiv:

Suceava ➔ Schemă de îndiguire râu Suceava (solutie de compromis intre principiul „mai mult spatiu pentru rau” si exproprieri plus integrare cu lucrarile existente). Lungime lucrări de îndiguire 47,7km, din care 22,6 lucrari noi. Schema prevede unele intervenții la digurile existente, respectiv înălțări/reprofilări, reabilitări. S-a ținut cont de efectul hidraulic al lucrărilor de apărări de maluri existente (16.3km) și s-au propus unele lucrări noi de apărare de maluri care au și rol de prevenire a revărsărilor gen gabioane impermeabilizate (1.1km) ➔ Amenajare pârâu Ruda la Dornești, jud. Suceava, etapa a II-a - 0.9km indiguire (precizam ca etapa I include 0.6km aparari de mal si 0.2km indiguiri cu gabioane). ➔ Refacerea amenajarii râului Suceava in zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Radauti, jud. Suceava

Putna ➔ Schemă de îndiguire râu Putna, mal stang - Lungime lucrări noi de îndiguire 4,6km (lungime cumulata), pe o lungime de râu de 5km.

Managementul riscului la inundatii in bazinul raului Suceava, judetul Suceava JBA Consult Europe – Analiza de Optiuni

Pozen ➔ Reabilitare acumulări Horodnic si amenajare polder pr. Boisa. Reabilitarea barajelor este centrata pe umplerea breselor si cresterea capacitatii de stocare prin excavatii (decolmatarea cuvetelor). Solutia vizeaza si cresterea duratei debitului efluent regularizat prin marirea capacitatii golirilor de fund la cele doua baraje.

Optiunii mai sus-prezentate, i se asociaza / adauga si masurile aplicabile la scara bazinala (masuri verzi si nestructurale), dupa cum urmeaza:

- Îmbunătățirea managementului exploatărilor de material util din albii

- Îmbunătățirea managementului deșeurilor (evitarea deversării deșeurilor menajere și de construcții în albia Sucevei, aspect considerat prioritar înaintea oricăror preocupări privind impactul lucrărilor propuse asupra mediului)

- Informarea publicului.

! Important de precizat este faptul ca la momentul publicarii acestui material solutiile nu sunt inca supuse in intregime consultarii publice, functie de care ar putea suferi ajustari. Acestea nu schimba optiunile insa pot schimba cantitatile de lucrari si amplasarea acestora la nivel de detaliu. Eventualele ajustari vor fi facute in note separate de acest raport.

* * *

Mai departe, intr-o etapa ulterioara a Studiului de fezabilitate (Etapa B), in cadrul Analizei detaliate a optiunilor, opțiunile se vor descrie detaliat, din punct de vedere al costurilor, beneficiilor si al riscului rezidual. Aceasta analiza va avea ca rezultat alegerea optiunii preferate, respectiv a proiectului, a carui implementare va face obiectul finantarii P.O.I.M. Aceasta optiune va face obiectul unor studii de detaliu de evaluare de mediu (Directiva Cadru Apa) si evaluarea vulnerabilitatii si riscului proiectului la schimbari climatice (Climate Change Vulnerability and Risk Asessment / CCVRA).