Hag Sucot Sameah!

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LX = = = = NR. 480-481 (1280-1281) 1 – 31 OCTOMBRIE 2016 28 ELUL 5776 – 29 TIŞREI 5777 24 PAGINI – 3 LEI PAG. 10

Preşedintele Reuven Rivlin adresându-se participanţilor la funeraliile lui Shimon Peres

Foto: presidency.ro

Erev Roş Haşana la Templul Coral şi la Sinagoga Mare O piaţetă din inima Bucureştiului PAG. 2 poartă numele lui Elie Wiesel PAG. 3 Iom Kipur împreună Studiul Holocaustului Oliver Lustig – 90 cu membrii F.C.E.R. în România PAG. 11 de ani PAG. 13 şi C.E.B. PAG.10

Din activităţile de cercetare ale Realizatoarea emisiunii, Emisiunea TV Cuvinte nemuritoare Andrea Ghiţă „Shalom” rostite de Shimon Peres Centrul pentru Studiul Istoriei – 17 ani Evreilor din România PAG. 17 • Cea mai mare contribuţie a evreilor la istorie este PAG. 11 nemulţumirea. Noi credem că tot ceea ce există poate fi schimbat în bine. • Nu există situaţii disperate, ci numai oameni care Ziua Europeană a Culturii şi-au pierdut speranţa. Şi persoanele • Eşti atât de mare cât este cauza pe care o serveşti Iudaice la Iaşi PAG. 19 şi atât de tânăr cât visele tale. care nu au cetăţenie română • Pentru mine, a visa înseamnă doar a fi pragmatic. • Cel mai important lucru în viaţă este să îndrăzneşti, 75 de ani de la cel mai complicat este să fii speriat şi cel mai inteligent, pot beneficia de legea 189/2000 să fii moral. deportarea evreilor Persoanele persecutate din motive etnice de regimurile politice • Dacă mănânci de trei ori pe zi, vei fi sătul, dar dacă care au condus România în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie citeşti de trei ori pe zi, vei fi înţelept. din Bucovina de Sud 1945 pot beneficia de efectele Legii 189/2000 chiar dacă nu mai • Optimiştii şi pesimiştii mor la fel, dar trăiesc diferit. au cetăţenie română, indiferent de ţara în care îşi au în prezent • E mai bine să fii controversat din motive temeinice, – o călătorie domiciliul. În Monitorul Oficial nr. 808/13.10.2016 a apărut Legea 173/2016, decât să fii populist din motive greşite. PAG. 4-7 • Ar trebui să ne folosim mai mult imaginaţia, decât a memoriei adoptată în urma eforturilor depuse de preşedintele F.C.E.R., de- memoria. putatul Aurel Vainer, cu sprijinul şi contribuţia substanţială a consi- • Poţi ucide o mie de oameni, poţi pune capăt unei lierului său, Silviu Vexler. vieţi, dar nu poţi ucide o idee. În document se arată că persoanele îndreptăţite să beneficieze • Găseşte-ţi o cauză mai mare decât tine şi apoi de lege şi care au domiciliul în străinătate pot depune personal dăruieşte-i viaţa ta. cererea la Casele Judeţene de Pensii, respectiv la Casa de Pensii • Dacă o problemă nu are nici o soluţie, s-ar putea a Municipiului Bucureşti, în funcţie de ultimul domiciliu din Româ- să nu fie o problemă, ci un fapt care nu trebuie rezolvat, nia. Cererile pot fi depuse şi prin mandatar desemnat prin procură specială, în acest caz ele urmând a fi depuse la Casele Judeţene căruia trebuie să îi faci faţă în timp. Relatări în pag. 8-9 de Pensii în a căror rază teritorială domiciliază mandatarul. 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016

deputatului ºi Agenda preºedintelui F.C.E.R. Abundenţă de evenimente comunitare în octombrie • La rugămintea noastră, preşedinte- în bune condiţiuni şi a funcţionalităţii sale. le F.C.E.R.-C.M., dr. AUREL VAINER, a Premierul a spus că patrimoniul evreiesc făcut o sinteză a participării sale la prin- face parte din patrimoniul naţional şi con- cipalele evenimente din viaţa comunita- sideră că este firesc să acorde sprijinul ră şi parlamentară din luna octombrie: necesar pentru conservarea acestuia. „La recenta întrunire a Comitetului I-am precizat înaltului oaspete că avem Director (C.D.) al F.C.E.R.-C.M. a fost proiecte concrete privind sinagogile din analizat stadiul de prelucrare a steno- Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc gramelor de la Congresul al III-lea al şi Gura Humorului, convenind cu primarii Federaţiei, pentru a include în Progra- acestor localităţi să iniţiem parteneriate mul de Acţiuni problemele şi propunerile pentru reabilitarea acestor sinagogi formulate atunci. Aceste subiecte vor fi importante şi pentru găsirea unor noi discutate la următoarea întrunire a C.D., funcţionalităţi, care să dea mai mult sens înainte de plecarea la Bar Miţva Bereşit, conceptului de sinagogă ca loc de adu- de la Tg. Mureş. nare şi învăţătură, în condiţiile în care Am mai decis ca, de acum înainte, numărul populaţiei evreieşti din aceste Erev Roş Haşana la Templul reuniunile Consiliului de Conducere oraşe s-a diminuat mult în anii Holoca- să aibă loc la Cristian, iar la viitoarea ustului şi în perioada următoare. Credem întrunire, de la finele lui noiembrie, că în cursul lunii noiembrie vom face Coral şi la Sinagoga Mare să fie prezentat Programul de Acţiuni. paşi concreţi în această direcţie, prin Festivităţile prilejuite de începerea anului 5777 au stat sub sem- Va fi discutată şi implicarea F.C.E.R. transmiterea către primăriile respective nul deschiderii comunităţii evreieşti faţă de societatea românească, în activităţi aducătoare de venituri, cu a proiectelor de parteneriat. Urmărim să respectarea cu stricteţe a dispoziţiilor facem din aceste sinagogi, cu o istorie fapt care explică şi numărul mare de personalităţi marcante care au legale. Am mai hotărât să continuăm de 150 de ani, o mărturie a prezenţei participat la serviciul divin de la Templul Coral şi/sau la dineul de la maximizarea veniturilor şi reducerea evreieşti pe acele meleaguri, dând po- Sinagoga Mare, unde s-au regăsit parlamentari, membri ai Guvernu- cheltuielilor, program început acum doi sibilitatea ca ele să fie folosite pentru lui, lideri ai unor partide politice, reprezentanţi la vârf ai autorităţilor ani, dar acum vor fi analizate resursele acţiuni culturale, artistice, muzicale sau umane şi salarizarea personalului din turistice. Ţin la acest proiect pentru că locale, înalţi clerici din mai multe biserici creştine, figuri marcante ale toate structurile şi organizaţiile F.C.E.R., el ar dovedi abnegaţia evreilor de azi comunităţii. Mulţi dintre aceştia şi-au exprimat gândurile şi au urat un din Bucureşti şi din provincie. pentru păstrarea patrimoniului evreiesc”. an bun evreilor din România. La Consiliul de Conducere vom dis- • O altă direcţie de activitate în peri- Ceremoniile religioase au început Vorbitorul i-a mulţumit primarului cuta şi o serie de propuneri de măsuri oada 1-31 octombrie a fost cea privind la Templul Coral, după ce enoriaşii au general al Bucureştiului, Gabriela Firea, pentru elaborarea bugetului F.C.E.R. relaţia Federaţiei cu Fundaţia Caritatea putut asculta câteva cântece tradiţionale pentru sprijinul în realizarea Pieţei Elie pe anul 2017. Vom mai aborda atunci în vederea stimulării activităţii de recu- de Roş Haşana, interpretate de corurile Wiesel şi şi-a exprimat speranţa că se o serie de aspecte privind activitatea perare a bunurilor comunitare evreieşti şi reunite ale copiilor Comunităţii Bucureşti va accepta ca piaţeta de lângă Sinagoga de cult mozaic, mai ales referitoare la de valorificare a patrimoniului redobândit şi de corul Hazamir. Rabinul Rafael Sha- Mare să poarte numele Şef-Rabinului organizarea sărbătorii de Hanuca şi a de către Fundaţia Caritatea. Pe de altă ffer, prim-cantorul Iosif Adler şi cantorul Alexandru Şafran, recent comemorat la Hanuchiadei din anul 5777. Intenţionăm parte, o activitate deosebit de importantă Emanuel Pusztai au condus ceremoniile. un deceniu de la deces, într-o adunare ca sărbătoarea de Hanuca să înceapă a fost cea referitoare la memoria victime- Au fost rostite rugăciuni şi interpretate solemnă la Academia Română. la Templul «Unirea Sfântă», din Bucu- lor Holocaustului, a relaţiei cu IHRA şi cu cântece, cei prezenţi având posibilitatea reşti, care va fi reinaugurat după lucrări Primăria Generală a Capitalei, despre să asculte vocea de excepţie a lui Iosif Klaus Iohannis: de amploare de natură constructivă, care dr. Aurel Vainer a spus: Adler, dar şi vocea noului cantor, un tânăr funcţională şi estetică”. „Suntem asociaţi la demersurile pregătit la Conservatorul de Cluj. Rabinul Roº Haºana înseamnã „Aş mai aminti că recent am luat WJRO (World Jewish Restitution Or- Rafael Shaffer şi Eduard Kupferberg, aici rãspunderea faþã de alegerile parte la Consiliul Editorial anual al Edi- ganization) şi ale organizaţiei supravie- în calitate de director al Cancelariei Ra- turii Hasefer, unde intelectuali de marcă ţuitorilor Holocaustului din Israel pentru binice, au explicat semnificaţia sărbătorii, noastre ºi datoria din comunitatea evreiască, alături de aplicarea cât mai bună şi mai rapidă faptul că acum se oferă fiecărui evreu de a ne împãca cu semenii conducerea Federaţiei şi a editurii, au a prevederilor din legislaţia recentă posibilitatea de a face o introspecţie, o stabilit planul editorial pe anul 2017. referitoare la restituirea proprietăţilor trecere în revistă a faptelor bune şi mai Consilierul Sergiu Nistor a citit mesa- Participanţii au fost informaţi despre evreieşti. Am avut o întâlnire cu amb. puţin bune, de a se împăca cu duşmanii, jul preşedintelui Klaus Iohannis, care a rezultatele editurii, despre prezenţa Mihnea Constantinescu, preşedintele de a cere iertarea Celui de Sus pentru a adresat „un călduros Şana Tova, însoţit acesteia la apropiata ediţie a Târgului în exerciţiu al IHRA, pe tema implicării fi înscris în Cartea celor Vii. de cele mai bune urări de pace şi prospe- Gaudeamus. De asemenea, am parti- Federaţiei în întâlnirile organizate de În continuare, la masa organizată la ritate”. În mesajul şefului statului se arată: cipat la lansarea revistei CSIER într-o IHRA la Iaşi, în luna noiembrie. Am Sinagoga Mare, enoriaşii au fost salu- „Este în spiritul acestei tradiţii iudaice să nouă concepţie redacţională, grafică, cu convenit să prezentăm sinteza pro- taţi de ing. Paul Schwartz, preşedintele ne îndreptăm gândul către Dumnezeu, să un colectiv îmbogăţit de autori”. iectului privind deportarea evreilor din C.E.B., şi au participat la un seder de reflectăm la valorile care ne aduc laolaltă Preşedintele Aurel Vainer a mai Bucovina în Transnistria la împlinirea Roş Haşana, ordinea desfăşurării fiind şi să facem planuri pentru viitor. Fideli- subliniat şi vizita făcută la sediul Fede- a 75 de ani de la tragicele evenimente, îndrumată de Eduard Kupferberg, care tatea faţă de chemarea lui Dumnezeu, raţiei de noul ambasador extraordinar ca o dovadă a ceea ce facem noi, azi, a explicat simbolistica fiecărui fel de respectul faţă de suferinţa înaintaşilor, şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la pentru păstrarea memoriei celor pieriţi mâncare tradiţională cu binecuvântările răspunderea faţă de alegerile noastre şi Bucureşti, E.S. Valeri Kuzmin. A avut în Holocaust. Ne-am simţit deosebit de respective – a diferitelor fructe, legume datoria de a ne împăca cu semenii, toate loc un schimb de vederi menite să ridice onoraţi de participarea la comemorări şi, mai ales, a capului de peşte. Rabinul acestea configurează semnificaţia sărbă- gradul de cunoaştere reciprocă, fiind a reprezentanţilor Patriarhiei Române, Rafael Shaffer a arătat ce a însemnat şi torii Noului An Evreiesc, care începe sub abordate subiecte referitoare la viaţa respectiv a episcopului vicar patriarhal înseamnă pentru evrei sărbătoarea de semnul restaurării omului prin credinţă, evreilor în România şi Rusia, la situaţia Ieronim Sinaitul şi a arhiepiscopului de Roş Haşana. prin solidaritate”. din Orientul Mijlociu. Suceava şi Rădăuţi, Pimen. De altfel, E.S. a participat şi la ce- Beneficiind de vizita la Sinagoga remonia de comemorare a victimelor Mare din Bucureşti a Primarului General Dr. Aurel Vainer: Dacian Cioloº: Holocaustului de la Bucureşti, iar diplo- al Capitalei, Gabriela Firea, la sederul binele tãu depinde de binele Guvernul României sprijinã maţi din cadrul Ambasadei Rusiei au luat de Roş Haşana, am convenit să con- parte şi la evenimentele de la Suceava, tinuăm colaborarea privind realizarea cetãþii iniþiativele comunitãþii evreieºti în memoria evreilor bucovineni deportaţi «Pieţei dr. Alexandru Şafran» (fost Şef Cu prilejul Sederului, dr. Aurel Vainer Mesajul premierului Dacian Cioloş în Transnistria de guvernul Antonescu. Rabin al României în perioada 1940- le-a urat bun venit oaspeţilor, amintind cu prilejul Anului Nou Evreiesc, citit de • Rugat să analizeze semnificaţiile 1947). În cursul lunii ianuarie 2017 va fi că evreii numără anii de la Facerea Lu- Victor Opaschi, secretar de stat la De- vizitei premierului Dacian Cioloş la realizată în piaţa amintită o manifestare mii când, odată cu lumina şi întunericul, partamentul Cultelor, scoate în evidenţă Templul Coral din Capitală, cu ocazia dedicată Pogromului de la Bucureşti, din cu uscatul şi apa, a apărut şi binele, dar coexistenţa multiseculară a evreilor cu Iom Kipur, dar şi preocupările Federaţiei ianuarie 1941”. şi răul. „În viaţa noastră căutăm binele românii, marcată de ”perioade de bună pentru păstrarea patrimoniului evreiesc, • Din activitatea pe plan extern, şi, după cum a spus şi unul dintre marii convieţuire cu românii şi celelalte naţi- dr. Aurel Vainer a precizat: preşedintele Aurel Vainer a menţionat profeţi iudaici, de binele cetăţii atârnă şi onalităţi dar şi, din păcate, de perioade „Am avut onoarea de a primi vizita deplasarea sa în Israel, la Roş Pina, binele fiecăruia dintre noi”, idee folosită de izolare, de excludere şi de persecuţie, prim-ministrului la sărbătoarea de Iom pentru a participa la manifestările dedi- ca slogan de vorbitor într-una din cam- culminând cu ororile Holocaustului. Gu- Kipur. După ce a asistat la ceremonia cate punerii pietrei de temelie a comple- paniile sale pentru un loc de deputat în vernul României a făcut şi face demer- religioasă şi a ascultat sunetul şofarului, xului Muzeului iudaismului românesc în Parlamentul României şi idee care stă şi surile necesare pentru recunoaşterea şi am avut o întrevedere semnificativă cu Israel, „Moshe Nativ”. la baza actualei deschideri a comunităţii asumarea greşelilor trecutului, nu doar domnia sa, împreună cu ceilalţi membri „M-am întâlnit cu numeroşi evrei evreieşti către restul societăţii. la nivelul instituţiilor publice, ci şi la ni- ai conducerii F.C.E.R. şi C.E.B., prilej originari din România, la evenimentul În alocuţiunea sa, alături de urarea ca velul întregii societăţi”. De asemenea, cu care l-am informat despre activitatea organizat în condiţii foarte bune de toţi să fie înscrişi cu bine în Cartea celor Guvernul României se preocupă şi de Federaţiei şi a componentelor sale, A.M.I.R.. În intervenţia mea am subli- Vii, Aurel Vainer a îndemnat să ne adu- păstrarea şi recuperarea patrimoniului insistând asupra patrimoniului de cult şi niat participarea Federaţiei la proiect cem aminte de cei dispăruţi dintre noi în evreiesc. În acest context, în mesaj cultural pe care îl avem în administrare şi atât în calitate de partener direct, cât şi 5776, între care se află mari personalităţi EVA GALAMBOS a preocupării noastre de a asigura resur- ALX. NANU (Continuare în pag. 19) ca Shimon Peres, Elie Wiesel, Solomon ALX. MARINESCU sele necesare pentru păstrarea acestuia Marcus şi Ion Ianoşi. (Continuare în pag. 21) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 3 Comemorarea Victimelor Holocaustului din România a celor pieriţi în Holocaust. Domnia-sa din Transnistria vorbeşte acum în faţa a vorbit, între altele, despre asumare şi dumneavoastră. Am lăsat acolo pe tatăl responsabilitate: meu şi pe unul dintre fraţi, împuşcaţi în ”Iniţiatorii au conceput Holocaustul faţa mea, de către soldaţi români, când în aşa fel încât acesta să nu aibă nici aveam 6 ani”. martori, nici istorie. După cum se ştie, Ceremonia s-a încheiat cu depunerea cursul războiului a luat o altă întorsătură. coroanelor de flori la Monumentul Victi- Au rămas martori, iar Holocaustul are o melor Holocaustului din România. istorie. Faptele, oricât ar fi de regretabile Au depus coroane reprezentanţi şi de reprobabile, rămân fapte. Holocaus- ai Preşedinţiei României, Camerei tul nu îi priveşte numai pe evrei, ci este Deputaţilor şi Senatului, ai Guvernului parte din istoria României, tot aşa cum şi Ministerului Afacerilor Externe, Minis- este parte a istoriei Europei”. terului Justiţiei, Ministerului Apărării şi Daniel Vasile, preşedintele Agenţiei Ministerului Afacerilor Interne. Naţionale pentru Romi, a vorbit despre Au urmat reprezentanţii Corpului suferinţele minorităţii rome în timpul Ho- diplomatic, ai ambasadelor SUA, Israel, locaustului: Germania, Federaţia Rusă. Au mai depus ”25 de mii de romi au fost deportaţi în coroane reprezentanţi ai Alianţei Internaţi- Transnistria, dintre care 11 mii au murit. onale pentru Memoria Holocaustului şi ai Cifrele nu cuprind date despre romii Institutului „Elie Wiesel”, ai Primăriei Mu- deportaţi la Auschwitz, din Ardealul de nicipiului Bucureşti, Federaţiei Comuni- Iancu Ţucărman şi dr. Liviu Beris depun o coroană Nord aflat atunci în jurisdicţia statului tăţilor Evreieşti din România, Universităţii de flori la Monumentul Holocaustului din Bucureşti maghiar, nici despre romii din Republica Politehnice Bucureşti, Consiliului Naţional Moldova, pe atunci teritoriu românesc, pentru Combaterea Discriminării, ai Agen- 9 octombrie a fost ziua în care, în „Este uşor să spui că diferenţe reli- dar nici despre romii aflaţi pe teritoriul ţiei Naţionale pentru Romi, ai Asociaţiei 1941, regimul Antonescu începea depor- gioase, culturale sau factorii economici altor state europene, cum ar fi Polonia Evreilor din România Victime ale Holoca- tările evreilor din Bucovina în Transnistria. au stat la baza sentimentelor şi acţiunilor sau Franţa”. ustului şi ai Asociaţiei israeliene a Evreilor În anul 2004, Guvernul României, prin antisemite în deceniile trecute. Dar asta În final, preşedintele Asociaţiei israe- Originari din România. comisia condusă de Elie Wiesel, stabi- nu explică teroarea Holocaustului din Ro- liene a Evreilor Originari din România, De asemenea, au depus coroane lea ca 9 octombrie să fie ziua în care se mânia, atunci când mai mult de jumătate Zeev Schwartz, a transmis mesajul său de flori reprezentanţii Complexului comemorează victimele Holocaustului în din populaţia evreiască a României a celor prezenţi la ceremonie: Educaţional Lauder-Reut, ai Colegiului ţara noastră. fost exterminată. Mulţi dintre cei care au ”Doamnelor şi domnilor, unul dintre Naţional „Ion Creangă” şi Liceului Teoretic Anul acesta se împlinesc 75 de ani de supravieţuit au găsit un refugiu în Israel cei 60 de mii de evrei care s-au întors „Benjamin Franklin”. la începerea deportărilor, dar şi de la Po- sau în alte părţi ale lumii, întorcând spa- gromul din Bucureşti şi de la cel din Iaşi. tele ţării care i-a trădat”. Aşadar, 75 de ani de la cel mai negru an Preşedintele Federaţiei Comunităţilor din istoria evreilor din România. Tot anul Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, acesta, însă, România deţine preşedinţia deputat, a amintit în discursul său despre O piaţetă din inima Bucureştiului Alianţei Internaţionale pentru Memoria acţiunile de comemorare ale Federaţiei, Holocaustului (IHRA), iar prin cele mai desfăşurate cu doar câteva zile în urmă în poartă numele lui Elie Wiesel importante instituţii de stat s-au pus deja Bucovina şi care au avut un impact major: Începând cu 9 octombrie, o piaţetă unui Muzeu al Holocaustului şi Istoriei bazele unui Muzeu al Holocaustului şi ”Împreună cu mai mulţi colegi din din centrul Bucureştiului poartă numele Evreilor la Bucureşti”. Istoriei Evreilor din România. Federaţie ne-am deplasat în partea lui Elie Wiesel. O dovadă în plus că Şi preşedintele Federaţiei Comuni- În acest context, ceremonia de come- românească a Bucovinei pentru a come- instituţiile statului şi administraţia locală tăţilor Evreieşti din România, dr. Aurel morare de la Monumentul victimelor mora acest tragic eveniment în fiecare îşi asumă istoria recentă şi cinstesc me- Vainer, deputat, a ţinut să mulţumească Holocaustului din Bucureşti a fost anul localitate de unde evreii au fost deportaţi. moria celui care a fost Elie Wiesel, su- municipalităţii şi Primarului General acesta una cu o încărcătură aparte. În fiecare gară de unde au pornit evreii, pravieţuitor al lagărelor de la Auschwitz. Gabriela Firea, la momentul inaugurării Reprezentanţi la vârf ai instituţiilor de stat, s-a marcat evenimentul, cu ajutorul Mi- Intersecţia străzilor Sofia cu Emil acestei piaţete importante pentru me- membri ai Corpului diplomatic acreditaţi nisterului Transporturilor, prin montarea Zola a fost aleasă de Consiliul Munici- moria evreilor din România: la Bucureşti şi numeroşi invitaţi au adus unei plăci comemorative, arătând ce s-a piului Bucureşti, alături de Primarul Ge- ”Acest moment este chiar unul de un omagiu celor care au pierit în timpul întâmplat. Din toată Bucovina au fost neral Gabriela Firea, să poarte numele fericire. Poate nu o să credeţi, dar Holocaustului, la ordinul celor care condu- deportaţi aproape o sută de mii de evrei. laureatului Premiului Nobel pentru pace. este extraordinar că o piaţă din inima ceau ţara la acea vreme. În fiecare localitate am indicat numărul ”În perioada următoare mă voi im- Bucureştiului, dintr-unul din cartierele În mesajul său, transmis de consilierul şi am scris câteva cuvinte de memorie plica personal pentru ca tot mai mulţi cele mai selecte, poartă numele lui Elie prezidenţial Andrei Muraru, preşedintele şi recunoştinţă. La fel am făcut la fiecare elevi să vină împreună cu dascălii, cu Wiesel. României Klaus Iohannis a vorbit, între al- sinagogă din localităţile respective”, a profesorii de istorie şi să li se transmită De aceea, doamnă Primar, vă mul- tele, despre importanţa înfiinţării Muzeului spus dr. Aurel Vainer. Domnia sa şi-a informaţii adevărate, reale despre per- ţumim, dumneavoastră şi Consiliului Holocaustului şi al Istoriei Evreilor din continuat discursul făcând referire la un sonalitatea lui Elie Wiesel. Sunt întot- Municipal, că aţi luat această iniţiativă de România: ordin al autorităţilor, emis cu doar câ- deauna la dispoziţie pentru realizarea a crea Piaţa Elie Wiesel. Probabil că de ”Anul acesta România a mai făcut un teva zile înaintea deportărilor, document unor proiecte atât de importante, care acum înainte, în fiecare an, nu vom mai pas, unul extrem de important. Este vorba extrem de concludent pentru politica ne garantează că numai prin solidaritate, merge numai la Monumentul din Splaiul despre un proiect pe care l-am susţinut practicată de stat împotriva evreilor în numai prin implicare şi numai prin conşti- Intependenţei, ci vom veni şi aici.” încă de la începutul mandatului meu. acei ani: „Iată ce spune dispoziţia dată inţa umanităţii, putem depăşi împreună Alexandru Florian, directorul general Au fost puse deja bazele instituţionale de primarul Sucevei cetăţenilor evrei de toate momentele dificile, dar cunoscând al Institutului Naţional pentru Studierea pentru înfiinţarea unui Muzeu al Holo- atunci: «dispoziţia numărul 91. Coman- adevărata istorie. Iar momentele negre, Holocaustului din România, a mulţumit, caustului şi Istoriei Evreilor la Bucureşti. dantul Suprem al Armatei a hotărât eva- pline de umbre, să nu se mai repete la rândul său, pentru crearea acestui Sunt convins că autorităţile române vor cuarea întregii populaţii evreieşti din ora- niciodată”, a spus la ceremonia de in- spaţiu public al memoriei: „Este pentru duce la bun sfârşit acest demers, ceea şul Suceava, comuna Burdujeni şi Iţcani. augurare a Pieţei Elie Wiesel, Primarul prima dată în 75 de ani când o instituţie ce demonstrează faptul că suntem pe Populaţiunea evreiască este invitată a se General al Capitalei, Gabriela Firea. publică, administraţia locală a oraşului deplin hotărâţi să devenim lideri regionali pregăti de plecare, astăzi 9 octombrie În cadrul ceremoniei, ambasadorul Bucureşti are o iniţiativă de inaugurare în promovarea cunoaşterii Holocaustului. (…) cei ce deţin valută sau metale preţi- SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a spus a unui spaţiu public prin care să simbo- Muzeul acesta trebuie să fie o instituţie oase le vor preda cu notă comisiunii ce între altele: „Doamnă primar, vreau să vă lizăm memoria victimelor Holocaustului serioasă, un veritabil loc al memoriei, funcţionează pe lângă Primărie. Fiecare mulţumesc pentru susţinerea de care aţi şi a tuturor celor care, în istoria contem- un reper în cadrul reţelei europene a cap de familie evreu întocmeşte înainte dat dovadă pentru crearea acestei pieţe. porană a României, au luptat pentru muzeelor consacrate istoriei Holocaustu- de plecare un inventar cu bunurile pe În acelaşi timp, vreau să vă mulţumesc respectarea drepturilor şi libertăţilor lui. Îmi exprim speranţa că viitorul muzeu care le lasă în oraşul Suceava, pe care pentru decizia de a sprijini construirea cetăţeneşti”. şi Institutul Elie Wiesel vor dezvolta în îl va depune la primărie, împreună cu continuare proiecte educaţionale de cheia casei». Vreau să subliniez că la anvergură”. întoarcere, cei mai mulţi dintre ei nu au Prezent la ceremonie, ministrul Aface- mai găsit nimic. Nici inventarul, nici ce rilor Externe, Lazăr Comănescu, a vorbit era trecut în inventar”, a mai spus Aurel despre importanţa educaţiei în procesul Vainer, citând din documentul prezentat de eradicare a antisemitismului, xenofo- şi faptul că cei ce nu se supuneau ordi- biei şi extremismului, în general: nelor, dar şi cei care îi ajutau pe evrei, ”Momentul comemorării victimelor erau împuşcaţi pe loc. Holocaustului din România este unul de Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- reflecţie asupra episoadelor întunecate ner, şi-a încheiat discursul cu un îndemn din istoria naţională. Consider că răspun- adresat celor prezenţi de a păstra un sul vital pentru coeziunea şi sănătatea moment de reculegere, manifestându-şi democratică a societăţii noastre este edu- speranţa că memoria celor pieriţi nu va fi caţia. Capitolul referitor la Holocaustul din uitată niciodată. România trebuie să fie parte integrantă a Şi dr. Liviu Beris, preşedintele Asocia- învăţării istoriei României”. ţiei Evreilor din România Victime ale Ho- Un mesaj puternic a venit şi din partea locaustului, supravieţuitor al deportărilor ambasadoarei Statului Israel la Bucureşti, în Transnistria, a fost invitat să transmită E.S. Tamar Samash: un mesaj la cea de-a 75-a comemorare Pagină realizată de GEORGE GÎLEA 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 de ani de la În memoria celor peste 9000 de deportaţi din Rădăuţi deportarea evreilor din Bucovina de Sud – o călătorie a memoriei La împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Ceremoniile de la Sinagoga din Ră- şi descurajate curentele care ar duce la Transnistria, în contextul comemorării Zilei Holocaustului din România, la iniţiativa dăuţi, de curând renovată, au început drame asemănătoare celor din trecut. Din F.C.E.R.- C.M. (împreună cu Comunităţile Evreilor din Suceava şi Rădăuţi), cu cu o slujbă religioasă, ţinută de rabinul toate aceste tragedii trebuie să învăţăm; parteneriatul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie F.C.E.R., Rafael Shaffer, şi prim-cantorul să nu se mai întâmple în istorie tragedii Wiesel” (I.N.S.H.R.) şi cu sprijinul Ministerului Transporturilor (al Regionalei C.F. Iosif Adler. Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel ca acestea şi să ne respectăm memoria, Iaşi), JDC România, Consiliului Judeţean Suceava, al primăriilor din localităţile Vainer, a menţionat că acest lăcaş de cult a afirmat vorbitorul. Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret şi Suceava este unul dintre cele mai frumoase temple, Igo Koffler, preşedintele C.E. din Ră- şi al Muzeului Bucovinei din Suceava, în zilele de 6 şi 7 octombrie au avut loc o renovat de curând în cadrul programului dăuţi, a mulţumit participanţilor la eveni- serie de evenimente cuprinse într-un proiect destinat păstrării memoriei evreilor F.C.E.R. de renovare a sinagogilor, care ment, iar primarul Nistor Tatar a amintit bucovineni deportaţi în Transnistria. Proiectul se adaugă celui realizat în urmă cu a ajuns la 21 de obiective şi va continua. despre bunele relaţii pe care administraţia doi ani în oraşe din Ardealul de Nord şi care avea ca obiectiv comemorarea împlinirii Din zona Rădăuţiului au fost deportaţi locală le are cu comunitatea evreiască. a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele naziste, aproximativ 10.000 de evrei, dintre care Prof. univ. Carol Iancu a vorbit despre în special în cel de la Auschwitz. s-au întors mai puţin de 40 la sută. Măsura oraşul său natal, Hârlău şi despre înflori- Moderatorul ceremoniilor comemorative din gările din sudul Bucovinei a fost luată făcea parte dintr-un plan al regimu- toarea viaţă evreiască de acolo dinaintea consilierul Radu Belu, de la Regionala CFR Braşov, printre participanţi numărân- lui Antonescu, de purificare a neamului celui de-al doilea război mondial. du-se preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, vicepreşedintele Federaţiei, românesc. El a început cu pogromurile Istoricul Adrian Cioflâncă, directorul Ovidiu Bănescu, rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, directorul general de la Dorohoi, Bucureşti şi Iaşi, apoi CSIER, a arătat că la Rădăuţi au fost al INSHR, dr. Alexandru Florian, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor deportarea în Transnistria. Ultimii evrei atacate cele 23 de sinagogi din oraş, ci- din România, Adrian Cioflâncă, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime din România urmau să fie transportaţi la mitirul evreiesc a fost devastat şi 173 de ale Holocaustului, dr. Liviu Beris, directorul adjunct al Departamentului Cultură, Artă lagărul de exterminare de la Belzec, dar suluri de Tora au fost distruse. Evreii din şi Media, Robert Schorr (F.C.E.R.), director Silvian Horn şi consilier Silviu Vexler acest plan nu s-a mai realizat, datorită Rădăuţi au fost primii care au simţit urgia. (F.C.E.R.), preşedinţii comunităţilor evreieşti din Suceava - Sorin Golda, Rădăuţi cursului războiului. Preşedintele F.C.E.R. Într-o singură zi au fost duşi în lagăre, apoi - Igo Koffler, Iaşi - Abraham Ghiltman, Satu Mare - Nicolae Decsei, Piatra Neamţ a amintit şi reacţia populaţiei majoritare, transportaţi în Transnistria. Experienţele - Emil Nadler, istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea din Montpellier, mai care a fost ameninţată cu măsuri punitive, individuale ale unor supravieţuitori se află mulţi supravieţuitori ai lagărelor transnistrene, reprezentanţi la vârf ai autorităţilor chiar până la execuţie, dacă i-ar fi ajutat la Yad Vashem. Dr. Liviu Beris a evocat locale, numeroşi reprezentanţi ai F.C.E.R. şi ai C.E. Bucureşti. Menţionăm prezenţa într-un fel pe evrei. Cu toate acestea, au experienţa personală în deportarea din permanentă la comemorări a P.S. Ieronim Sinaitul, episcop vicar patriarhal, pre- existat români curajoşi care i-au ajutat şi Herţa şi a cerut să învăţăm din suferinţele cum şi participarea la Suceava a Î.P.S. Pimen, arhiepiscop de Suceava şi Rădăuţi. au devenit Drepţi între Popoare, printre care i-au dezumanizat pe deportaţi. Sponsorul acţiunii: Supercom S.A. aceştia figurând regina-mamă Elena, mai Din întreaga Bucovină au fost deportaţi în Transnistria 91.845 de evrei, peste mulţi oameni politici şi din alte categorii. Igo Koffler – Medalie de Onoare 22.000 provenind numai din Bucovina de Sud. În ziua de 6 octombrie, în gările şi Potrivit vorbitorului, numărul lor ar putea la sinagogile din Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului fi mai mare dar condiţiile puse de Yad Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- au fost dezvelite plăci comemorative, iar rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Vashem, care acordă titlurile, sunt foarte ner, a acordat preşedintelui Comunităţii Adler, împreună cu Aurel Ioviţu şi alţi membri ai delegaţiei F.C.E.R şi C.E. Bucureşti severe. De aceea, F.C.E.R. se va gândi Evreieşti din Rădăuţi Medalia de Onoare au ţinut ceremonii religioase mozaice. De asemenea, în localitatea Fundu Moldovei să acorde acestora un titlu de salvator al „Devotament în activitatea comunitară a a fost comemorată personalitatea fostului primar al Cernăuţiului, Traian Popovici, evreilor. evreilor din România”, răsplătind în acest salvator a circa 20.000 de evrei. fel atât activitatea din cadrul comunităţii, Sã descurajãm curentele cât şi contribuţia sa la organizarea acestui Rãdãuþi – peste 9000 care a lovit-o şi a cerut românilor să-şi eveniment comemorativ. Un grup de elevi aducă aminte de aceste evenimente. antiumane ºi antireligioase de evrei deportaþi de liceu a prezentat un scurt program de În cuvântul său, P.S. Ieronim Si­ cântece evreieşti. Profesorul Ion Ţugulea Prima oprire a călătoriei memoriei a O degradare a fiinþei umane naitul, episcop vicar patriarhal, a vorbit a apreciat că ceremoniile marchează un fost gara din Rădăuţi de unde, potrivit despre rolul poporului evreu de a trans- moment de dramatism profund, iar copiii Dr. Liviu Beris, preşedintele AERVH, a cunosc multe detalii din povestirile părin- plăcii comemorative inaugurate, au fost arătat că ceea ce s-a întâmplat cu popu- mite celorlalte popoare revelaţia divină deportaţi într-o singură zi, cu o rapiditate şi, cunoscându-se acest lucru, ceea ce ţilor. Ceea ce nu s-a spus aici, a relevat laţia evreiască deportată în Transnistria a profesorul, este că ar trebui să mulţumim uimitoare pentru administraţia de-atunci a fost o degradare a fiinţei umane, o călcare li s-a făcut, numărul mare de victime României, peste 9000 de evrei. La înce- sunt cutremurătoare. Până în vremurile poporului evreu pentru ceea ce ne-a dat. în picioare a demnităţii umane. Astfel de Cum ar fi arătat Europa fără evrei, s-a putul ceremoniilor, Robert Schorr, direc- comemorări trebuie organizate pentru a apropiate nu s-a cunoscut acest episod şi torul adjunct al Departamentului Cultură, ne bucurăm că adevărul a ieşit la iveală. întrebat vorbitorul, care a subliniat că un defini ce înseamnă să fii om şi, aşa cum destin de un dramatism deosebit a însoţit Artă şi Media, a prezentat pe scurt scopul arată chiar realităţile de astăzi, nu numai Suntem impresionaţi de marea dramă, a şi itinerariul acestui periplu bucovinean. spus domnia-sa. P.S. Ieronim Sinaitul a poporul evreu, exemplificând cu deporta- evreii, ci orice fel de grup poate deveni rea în Babilon, cruciadele, pogromurile, În cuvântul său, dr. Aurel Vainer, depu- ţintă. De aceea, trebuie să învăţăm din amintit modul în care au fost priviţi evreii tat, preşedintele F.C.E.R., a subliniat că şi a cerut ca aceia care-şi bat joc de ghetourile. El a arătat că cinci evrei au această situaţie şi să transmitem genera- schimbat lumea: Moşe, Isus, Marx, Freud trebuie să se păstreze amintirea victime- ţiilor viitoare această învăţătură. idealul evreilor să fie descurajaţi, să fie lor, deportate pe nedrept, numai fiindcă condamnate xenofobia şi antisemitismul şi Einstein. Potrivit cuvintelor rostite de dr. Ale- În încheiere, a avut loc un moment erau evrei. A fost o concretizare a planului xandru Florian, directorul general al lui Ion Antonescu, de epurare etnică a religios în amintirea victimelor deportări- Institutului ”Elie Wiesel”, după 75 de ani lor din Transnistria. A fost apoi dezvelită României, de curăţire a ţării de orice fel s-a făcut, în sfârşit, dreptate. În România de minoritate, evreii fiind prima ţintă. Să placa memorială, aşezată pe peretele funcţionează statul de drept, statul român Sinagogii. cinstim cum se cuvine memoria acestor şi-a asumat responsabilitatea pentru ex- oameni din rândurile cărora au ieşit şi mai terminarea evreilor, organizată de regimul puteau ieşi valori universale, un exemplu Antonescu. Ca urmare a politicii statului în Traian Popovici, un OM concludent fiind scriitorul Norman Manea, sfera memoriei publice, putem comemora care meritã consideraþia rădăuţean, deportat şi el în Transnistria. acest eveniment tragic, comemorare la Inginerul Radu Belu, reprezentantul care Institutul ”Elie Wiesel” s-a asociat evreilor din România Căilor Ferate Române, unul dintre prin- ca partener. Scopul comemorării este de Între Rădăuţi şi Vatra Dornei, delegaţia cipalii organizatori ai comemorărilor, a a-i învăţa pe cetăţenii României o pagină cerut păstrarea unui minut de reculegere s-a oprit la Fundu Moldovei unde, în 1946, de istorie, ascunsă, ocultată decenii de-a s-a stins din viaţă Traian Popovici, fost în memoria victimelor şi apoi i-a invitat pe rândul, inexistentă în cărţile de istorie. preşedintele Aurel Vainer şi pe primarul primar al Cernăuţiului în 1941 (pe atunci, Acum, după 75 de ani, administraţia loca- oraşul se afla, ca şi restul Bucovinei, sub oraşului Rădăuţi, Nistor Tatar, la dez- lă şi centrală stau alături de reprezentanţii velirea plăcii comemorative în care s-a autoritate românească). evreilor. Facem această comemorare în „A fost un om care a făcut minuni şi menţionat numărul deportaţilor. A urmat memoria victimelor care au murit în urma o ceremonie religioasă în memoria celor care merită toată consideraţia evreilor regimului de teroare instalat acum 75 de din România, pentru că a reuşit să sal- dispăruţi în lagărele din Transnistria, ţinu- ani. În condiţiile în care astăzi în Europa tă de rabinul F.C.E.R., Rafael Shaffer, şi veze 20.000 de evrei de la deportare”, apar probleme asemănătoare, ca antise- spunea Aurel Vainer în faţa monumen- de prim-cantorul Iosif Adler. mitismul sau problema refugiaţilor, acest Primarul Rădăuţiului a ţinut să men- tului lui Traian Popovici, din comuna eveniment reprezintă un moment impor- EVA GALAMBOS ţioneze dimensiunea dinainte de război tant pentru memorie şi pentru conştiinţa a comunităţii evreieşti din oraş, tragedia Monumentul lui Traian Popovici ALX. MARINESCU civică a societăţii româneşti. (Continuare în pag. 5) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 5 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina de Sud – o călătorie a memoriei (Urmare din pag. 4) Fundu Moldovei. În te, din iniţiativa F.C.E.R şi a Institutului Câmpulung Moldovenesc şi războaie, vorbitorul dându-l ca exem- cartea sa Spoveda- „Elie Wiesel”, în Gara Vatra Dornei şi la plu pe cel din Ucraina. Profesorul Sorin nia, fostul primar descria în aceste sinagoga din localitate. În textul citat se – Sinagoga va deveni loc Golda, preşedintele C.E. din Suceava, a cuvinte exodul evreilor către ghetoul de explică atât faptul că deportarea a avut de întâlnire a românilor arătat că anul 1941 a fost o pată neagră la Cernăuţi, de unde urmau să plece în loc din ordinul lui Ion Antonescu, cât şi a istoriei în contextul relaţiilor interumane. Transnistria: „Pe străzile din faţa ferestrei, că marea majoritate a evreilor trimişi în cu minoritãþile După Transnistria au rămas puţini evrei în un pohod întreg de omenire în pribegire. Transnistria au murit fie executaţi, fie din Câmpulung, azi nemaiexistând nici unul. Moşnegi ajutaţi de copii, femei cu prunci cauza epidemiilor, a frigului sau foamei La gara din Câmpulung Moldovenesc, De aceea, este binevenită transformarea în braţe, infirmi târându-şi trupurile schi- care bântuiau în lagărele transnistrene. preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, templului într-un loc al memoriei. Profe- loade, toţi cu boccele în mână, valizii Dr. Aurel Vainer a amintit că prefec- şi primarul oraşului Câmpulung, Mihăiţă sorul Israel Tanner, născut în Câmpulung cărând în cărucioare sau roabe sau în tul Sucevei, din anul 1941, emisese un Negură, au dezvelit placa comemorativă şi deportat la vârsta de doi ani, a evocat spinare cufere legate în pripă, aşternut, ordin conform căruia evreii trebuia să ia marcând deportarea evreilor din localita- câteva amintiri din tinereţe, arătând că boarfe, haine, se îndreptau în pelerinaj cu ei atâtea obiecte câte puteau căra, te. Preşedintele F.C.E.R. a menţionat că tradiţiile evreieşti le-a învăţat de la bunici. mut înspre valea de suferinţă a oraşului, iar populaţia română era ameninţată că din acest oraş au fost deportaţi 1800 de înspre ghetou. Mi-am dat seama că s-a orice ajutor dat evreilor se sancţiona prin evrei, iar din Transnistria s-au întors şi pus în mişcare roata nenorocului lor. execuţia pe loc. aici abia 40 la sută dintre cei deportaţi, Gherghina Negru M-am îmbrăcat şi-am grăbit la primărie”. „Trebuie să îi avem mereu în amintire restul murind de boli, foame şi în urma – sufletul Templului Pentru curajul său în lupta pentru sal- pe toţi cei 91.845 de evrei bucovineni unor execuţii sumare. Această comemo- varea evreilor, Traian Popovici s-a văzut deportaţi în numai zece zile, să ne gândim rare, a spus vorbitorul, este un prilej de a Un moment emoţionant a fost sărbă- poreclit „jidovitul” de către acoliţii lui Ion că puţinii care au revenit aveau sufletele ne întâlni şi de a nu da uitării suferinţele torirea d-nei Gherghina Negru, cea care, Antonescu. Mai târziu, Yad Vashem i-a distruse, erau bolnavi, ca şi pe toţi cei oamenilor. deşi nu este evreică, s-a angajat să se acordat titlul de Drept între Popoare, el decedaţi din cauză că Ion Antonescu a Alexandru Florian, directorul general al îngrijească de cele două monumente are un monument la Tel Aviv şi o stradă vrut să elimine orice element neromânesc Institutului ”Elie Wiesel”, a arătat: ”Aici, evreieşti din Câmpulung – templul şi si- din Bucureşti poartă numele său. Mo- din populaţia ţării”. la gară, a fost dezvelit numentul de la Fundu Moldovei a fost Inginerul Radu Belu a explicat cât de un simbol în memo- realizat din iniţiativa fostei ambasadoare multă suferinţă a provocat numai trans- ria unor oameni care a României în Israel, regretata Mariana portul evreilor cu vagoane pentru vite, în au murit fiindcă erau Stoica. care erau înghesuiţi 100-120 de oameni, altfel. Mulţi evrei din Rabinul Rafael Shaffer a mărturisit, în fără hrană şi apă, în condiţiile în care căile Câmpulung nu s-au cadrul unei vizite efectuate de delegaţia ferate erau blocate de transporturile către mai întors şi despre ei F.C.E.R. la Şcoala „Traian Popovici” din şi dinspre front, ceea ce prelungea enorm nu s-a vorbit, guvernul localitate, că resimte o datorie sufletească călătoria. nu şi-a asumat niciun personală faţă de fostul primar al Cer- „Chiar dacă rana are 75 de ani, ea fel de răspundere. năţiului: „Bunicul meu şi Traian Popovici nu se poate vindeca”, a spus primarul De 15 ani lucrurile locuiau în aceeaşi curte, cel din urmă oraşului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, care s-au schimbat, statul emiţând o hotărâre ca bunicul meu să a subliniat că astfel de lucruri nu trebuie român şi-a asumat poată rămâne la Cernăuţi. Din păcate, să se mai întâmple. „Dacă ne unim, co- vina, şi-a însuşit politi- când a aflat primarul de soarta sa, el se munitatea poate fi fericită şi prosperă”, a ca memoriei şi a edu- afla deja la Moghilev, dar gestul lui Traian adăugat edilul, care a invitat la stimularea cării tinerei generaţii Popovici rămâne la fel de valoros şi îmi investiţiilor care să pună în valoare acest în acest domeniu. Ca exprim recunoştinţa pentru aceasta”, a colţ de rai. urmare a acestei poli- spus rabinul. „Prin această placă, vrem să punem tici, azi România ocupă un loc bine-meri- nagoga. Pentru doamna Negru, de 84 de De remarcat că în şcoală, micul mu- un pansament pe rana veche despre tat în păstrarea memoriei Holocaustului, ani, toţi oamenii sunt egali şi-i iubeşte pe zeu dedicat lui Traian Popovici stă sub care vorbea primarul oraşului”, a conchis deţinând în acest an preşedinţia Alianţei evrei la fel ca pe alţi concitadini, indiferent dictonul talmudic „Cine salvează o viaţă, Alexandru Florian, directorul general al Internaţionale pentru Păstrarea Memoriei de religie sau etnie. Văduvă fiind, ea s-a salvează întreaga omenire”. INSHR. Holocaustului (IHRA). dedicat, fără să o roage cineva, acestei „Am răspuns cu entuziasm invitaţiei de Înainte ca delegaţia F.C.E.R. să se După un moment religios, delegaţia munci iar pentru evenimentul comemora- a veni aici pentru că am considerat că este deplaseze la sinagogă, rabinul Rafael C.E. din Suceava a depus o coroană de tiv, cu ajutorul Primăriei, a pus la punct de datoria noastră să facem tot posibilul Shaffer şi prim-cantorul Iosif Adler au flori la placa memorială. Templul care, aşa cum arată acum, este pentru ca Traian Popovici să beneficieze intonat El Male Rahamim. Preşedintele Primarul Mihăiţă Negură a relatat că funcţional. Pentru tot ce a făcut, F.C.E.R. de recunoaşterea gestului său de adevă- Vainer a adresat primarului solicitarea ca a stat de vorbă cu preşedintele F.C.E.R. i-a acordat Medalia de Merit „Devotament rat creştin, făcut atunci când se petreceau împreună să reabiliteze şi să modernizeze despre un proiect comun de reabilitare în activitatea comunitară a evreilor din lucruri anticreştineşti”, a spus Liviu Beris. templul, pentru a-l transforma într-un Cen- a Templului din Câmpulung şi introduce- România” iar Silviu Vexler, consilier al La monumentul lui Traian Popovici au tru Intercomunitar de cultură şi cunoaştere rea monumentului într-un circuit turistic. preşedintelui F.C.E.R., i-a oferit fonduri fost depuse coroane de flori, iar delegaţia reciprocă. Confirmând cele spuse de primar, Aurel pentru o vizită în Israel. Ultimele momente a fost întâmpinată de un grup de tineri în „Sunt delegat de Preafericirea Sa costume naţionale, de viceprimarul Mihai Patriarhul Daniel, să arăt că împărtăşim Ciumăn şi de directorul şcolii, Florentin această durere şi să ne rugăm ca Dum- Lehaci, care este şi preşedintele Asocia- nezeu să le odihnească sufletele. Sunt ţiei „Traian Popovici”. oameni nevinovaţi, cărora noi, cei vii, trebuie să le aducem veşnică pomenire”, a spus episcopul vicar patriarhal Ieronim 2650 de evrei deportaþi Sinaitul. de la Vatra Dornei Primarul Ilie Boancheş a promis că, împreună cu Aurel Vainer, va face tot ce ºi din împrejurimi este posibil pentru restaurarea clădirii. „Ca urmare a politicii antisemite a Istoricul Adrian Cioflâncă a evocat regimului de la Bucureşti, 2650 de evrei personalitatea unei evreice deportate din din Vatra Dornei şi din împrejurimi, băr- Vatra Dornei, Lia Binderer, care povestea, baţi, femei şi copii au fost trimişi forţat într-un interviu ulterior, că în timpul şcolii din această gară, cu două trenuri, în ziua o profesoară a recunoscut că eleva Lia de 11 octombrie, în Transnistria”, stă Binderer ar fi meritat nota 10, dar nu i scris pe plăcile comemorative amplasa- l-a dat pentru că aceasta era evreică. La începutul deportării, şocul adolescentei a fost că nimeni nu părea nici măcar să îi vadă pe membrii familiei sale, deşi aceştia (medici şi avocaţi) erau bine cunoscuţi în localitate. Lia Binderer a descris modul Să nu îi uităm pe deportaţii din Gura Humorului în care au fost atacaţi şi jefuiţi de ţăranii ucraineni, la sosirea la Atachi. Liviu Beris şi-a amintit de aceleaşi Vainer a arătat că intenţia este de a crea ale ceremoniei au fost dedicate dezvelirii atacuri din partea ţăranilor, care furau la templu un centru intercomunitar, în plăcii comemorative şi momentului re- de la cei vii şi jefuiau chiar şi cadavrele. care să se întâlnească şi să organizeze ligios, în memoria celor ucişi, oficiat de De asemenea, preşedintele AERVH şi-a evenimente românii şi celelalte minorităţi rabinul Rafael Shaffer şi prim-cantorul amintit de cei pe care i-a văzut murind din zonă. Iosif Adler. de foame, pe unul dintre ei revăzându-l Aceeaşi idee a fost rostită de Aurel şi acum, parcă şoptindu-i să nu îl uite. Vainer şi primarul Negură la Templul din Din Gura Humorului În final, preşedintele F.C.E.R. i-a în- Câmpulung, ajuns funcţional prin grija mânat Anei Corduban, administratorul Primăriei. Primarul a subliniat că reabili- ºi din localitãþile învecinate patrimoniului evreiesc din Vatra Dornei, tarea templului se înscrie într-un proiect au plecat spre Transnistria Medalia de Merit „Devotament în activi- mai larg de refacere a clădirilor istorice din tatea comunitară a evreilor din România”. centrul oraşului. Profesorul Chireşciuc, 2900 de evrei „Încerc să păstrez tot ce este posibil din preşedintele Uniunii Ucrainenilor, şi-a La gara din Gura Humorului, de unde patrimoniul evreiesc. Templul este splen- exprimat compasiunea pentru cei dispă- în octombrie 1941 au plecat spre lagă- did, dar comunitatea nu mai are decât 17 ruţi în Holocaust, afirmând că este foarte rele transnistrene 2900 de evrei, grupul membri, cel mai vârstnic având 87 de ani bine că se recunoaşte adevărul istoric. format din delegaţia F.C.E.R. şi celelalte şi cel mai mic mergând încă la grădiniţă”, Trebuie să se ştie dar, din păcate, azi a spus proaspăta laureată. se petrec lucruri asemănătoare şi există (Continuare în pag. 6) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina de Sud – o călătorie a memoriei (Urmare din pag. 5) oficialităţi care au P.S. Ieronim Sinaitul, episcop vicar mare de monumente funerare din peri- cerut celor prezenţi să ducă mai departe comemorat depor- patriarhal, şi-a amintit că, în studenţie, oada 1941-1946. mesajul de neuitare. tările evreilor, a ajuns seara, târziu, Aurel când contactele cu religiile şi viaţa altor Vainer salutându-i pe participanţi cu „Erev minorităţi erau reduse, a citit cu emoţie Din gara Suceava Tov şi Şalom”. cărţile şef-rabinului Moses Rosen z.l., Comemorarea de astãzi Marius Ursaciuc, primarul din Gura precum şi Revista Cultului Mozaic, consi- au plecat trei convoaie este un lucru sfânt Humorului, a promis că sinagoga din derând că periplul comemorativ de acum de deportaþi localitate va fi curată şi va avea lumină, aminteşte de traseele Hanuchiadelor Î.P.S. Pimen, arhiepiscopul Suce- ceea ce s-a şi întâmplat, subliniind buna iniţiate de Moses Rosen, care continuă Ceremoniile comemorative din Su- vei şi Rădăuţilor, a apreciat că ceea colaborare dintre autorităţile locale şi şi azi. Înaltul prelat a subliniat că durerea ceava au început la gara Burdujeni, în ce se întâmplă în gara Burdujeni este F.C.E.R.-C.M., pentru ale cărei rezultate şi identificarea cu cei ce au murit în Holo­ prezenţa prefectului judeţului Constantin un lucru sfânt. El l-a citat pe regele oaspeţii i-au mulţumit edilului. caust sunt sentimente foarte puternice şi Harasim şi a primarului Ion Lungu, a David, care a vorbit despre păcatul „Şi evreii, şi creştinii au în Decalog şi-a exprimat dorinţa ca frumoasa Sinago- reprezentanţilor Ambasadelor Israelului neştiinţei şi uitării. Trebuie să învăţăm porunca a cincea, care ne îndeamnă să gă din Gura Humorului să îşi recapete cât şi Rusiei –Tania Berg Rafaeli şi Dimitri din durere şi să nu uităm că ceea ce ne cinstim părinţii, dar extinzând sfera mai repede strălucirea de altădată. „Ne Korşunov –, a preşedintelui F.C.E.R., dr. s-a întâmplat atunci, distrugerea unui acestei noţiuni, putem înţelege că avem plecăm frunţile în faţa celor morţi în pogro- Aurel Vainer, directorului general al Insti- popor, a fost un lucru cumplit. obligaţia de a-i onora şi venera nu numai murile de la Iaşi şi Bucureşti, în deportările tutului ”Elie Wiesel”, Dr. Alexandru Flori- pe cei care ne-au dat viaţă, ci şi pe toţi din Bucovina. Aş dori să cunoaştem cât an, a P.S. Ieronim Sinaitul, episcop vicar strămoşii noştri. Comunitatea evreiască mai mult despre ceea ce s-a întâmplat, patriarhal, şi a IPS Pimen, arhiepiscopul din România a numărat 850.000 de oa- pentru ca pomenirea celor decedaţi să fie Sucevei şi Rădăuţilor, a rabinului F.C.E.R. meni la izbucnirea războiului; azi nu mai veşnică”, a mai spus înaltul prelat. Rafael Shaffer şi a prim-cantorului Iosif suntem decât puţin peste 7.000 şi avem „Sunt în oraş de 13 ani, dar numai Adler, a lui Robert Schorr, directorul ad- în grijă 830 de cimitire. Să le fie memoria acum cinci zile am intrat în această junct al Departamentului de Cultură, Artă binecuvântată tuturor celor care au murit sinagogă şi am avut un sentiment extra- şi Media, a unor preşedinţi de comunităţi, în timpul Holocaustului din România şi ordinar, pentru că este ca un diamant ne- a ing. Radu Belu, din partea regionalei tuturor strămoşilor noştri”, a spus preşe- şlefuit pentru care, împreună cu F.C.E.R., CFR Braşov, a membrilor comunităţilor dintele Aurel Vainer. trebuie să găsim o soluţie de a-l şlefui, din Suceava şi Bucureşti. În numele Guvernului României, Ale- astfel încât bijuteria să poată fi admirată Primul moment l-a reprezentat dezve- xandru Florian a mulţumit F.C.E.R. pentru de cât mai multă lume”, a spus primarul lirea plăcii comemorative, în care se arată iniţiativa de a-i comemora pe evreii care Marius Ursaciuc. că în zilele de 9,10 şi 11 octombrie 1941, Ion Lungu, primarul oraşului Sucea- au căzut victime Holocaustului, a mulţumit Profesorul Carol Iancu a trecut în un număr de 5492 de evrei din Suceava va, a considerat că evocările acelor zile C.F.R.-ului şi autorităţilor locale, care au revistă câteva date din istoria prezenţei şi împrejurimi au fost deportaţi în Trans- reprezintă un moment trist. Placa come- dat dovadă de un înalt spirit de colaborare evreieşti în Gura Humorului: prima men- nistria din gara suceveană. morativă va transmite generaţiilor urmă- şi au avut o reacţie rapidă, ceea ce nu a ţiune datează din 1835, în 1857 a fost Eliminarea evreilor făcea parte din toare date despre Holocaust. El a vorbit existat până acum. Adresându-se unor deschis primul cimitir evreiesc iar în 1871 aşa-numitul proiect de purificare etnică şi despre buna colaborare cu comunitatea tineri prezenţi pe peronul gării, directorul s-a înălţat sinagoga. Profesorul Carol al lui Ion Antonescu, a arătat preşedintele evreiască, fapt demonstrat şi de sprijinul general al I.N.S.H.R. le-a urat să aibă Iancu a propus autorităţilor locale să le F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care a adăugat oferit de Primărie pentru reabilitarea Si- profesori de istorie buni, care să le poată ajute în elaborarea unei istorii a oraşului, că la gară evreii au fost jefuiţi de toate nagogii din Suceava. explica înţelesul celor înscrise pe plăcile cu un capitol destinat prezenţei evreieşti bunurile, mai ales bani şi bijuterii. Depor- Constantin Harasim, prefectul jude- comemorative, cine sunt cei 3000 de evrei în localitate. Vorbitorul a îndemnat să fie tarea lor a reprezentat o acţune inumană, ţului Suceava, a menţionat că a venit la care au fost obligaţi să vină pe peronul reţinute nu numai deportările, ci şi aspec- soldată cu foarte mulţi morţi. Azi, evreii se comemorare datorită strânselor legături acestei gări, cine poartă răspunderea, ce tele pozitive ale vieţii evreilor, cum au fost bucură de toate drepturile, a mai arătat pe care le-a avut încă din copilărie cu au făcut românii în acele circumstanţe. dezvoltarea comerţului, convieţuirea cu vorbitorul, mulţumind participanţilor care evreii, jumătate dintre colegii lui de clasă „Azi, într-un gest semnificativ, F.C.E.R., germanii şi românii, precum şi existenţa au manifestat solidaritate faţă de cei în aparţinând acestei etnii. El a atras atenţia I.N.S.H.R. şi instituţiile statului, la ni- unor români care i-au ajutat pe evrei în suferinţă. că nu trebuie să uităm istoria; de aceea vel central şi local, onorează memoria timpul Holocaustului. „Vă rog să ne ajutaţi Directorul general al Institutului ”Elie este necesară impunerea unor relaţii bune victimelor unui regim criminal”, a spus să găsim documente în acest sens”, a Wiesel”, dr. Alexandru Florian, a subli- cu toate etniile. vorbitorul. spus prof. Carol Iancu. niat că la Suceava „se încheie proiectul După momentul religios oficiat de ra- „M-aş fi bucurat dacă istoria nu ne-ar fi memorial, început în 2011 de institut binul Rafael Shaffer şi prim-cantorul Iosif dat motive ca azi să comemorăm victime- Siret: 2000 de evrei împreună cu F.C.E.R. şi administraţiile Adler, o delegaţie a C.E. din Suceava a le deportărilor”, a spus Marius Ursaciuc, locale, acţiune care s-a edificat treptat. depus o coroană de flori lângă placa co- care a amintit că în Bucovina nu au existat deportaþi din ordinul În 2011 s-au realizat spaţii de memorie memorativă. Luând apoi cuvântul, Sorin conflicte interetnice. „Pentru că nu mai lui Ion Antonescu publică pentru deportaţi, în 2014 s-a Golda, preşedintele Comunităţii suce- există evrei în Gura Humorului, intenţia comemorat deportarea evreilor din vene, a menţionat că este vorba de o zi noastră este de a realiza la sinagogă un „2000 de evrei originari din Siret şi Transilvania de Nord, fiind amplasate tristă de aducere aminte. Din păcate, chiar muzeu al minorităţilor”, a spus edilul, care din împrejurimi au fost deportaţi iniţial în 11 plăci comemorative, iar în toamna şi în secolul al XXI-lea mai mor suflete a arătat că, prin colaborarea cu F.C.E.R., Oltenia, apoi au fost duşi la Rădăuţi, iar pe acestui an s-a realizat comemorarea nevinovate. Comemorarea Holocaustului sinagoga va fi reabilitată şi în faţa templu- 14 octombrie au fost trimişi în Transnistria, deportărilor din Bucovina de Sud. Este bucovinean este un avertisment de a nu lui va fi realizată o zonă pietonală, numele din ordinul lui Ion Antonescu, majoritatea de remarcat că, pe parcurs, tot mai mul- uita ce s-a întâmplat şi de a face totul ca străzii urmând să fie „Strada Evreiască”. dintre ei murind executaţi sau din cauza te autorităţi locale au sprijinit iniţiativa. să trăim în bună înţelegere. Pierderile din Din partea C.E. Suceava a fost depusă bolilor şi foamei în lagărele din Transnis- Între timp, şi datorită acestor acţiuni, 1941, a mai arătat el, au reprezentat o o coroană de flori la gara din localitate, tria” - stă scris pe placa comemorativă, istoria Holocaustului din România a stavilă în dezvoltarea acestei zone. iar Liviu Beris a îndemnat să nu uităm amplasată la intrarea Sinagogii din Siret, devenit mai cunoscută”. Vorbitorul a Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- că nu am venit la gările şi sinagogile din din iniţiativa F.C.E.R. şi a I.N.S.H.R. ridicat problema ”martorilor pasivi”, a ner, a scos în evidenţă buna colaborare Bucovina de dragul comemorărilor, ci Templul Mare din Siret a fost construit populaţiei care a asistat la deportarea cu autorităţile locale pentru organizarea pentru a ne asigura că nu sunt uitate nici în 1840 şi a fost un centru de învăţătură evreilor şi nu a reacţionat. Dacă nu s-ar acestui eveniment, toţi manifestându-şi victimele, nici evenimentele care au dus hasidică. Placa comemorativă a fost fi întâmplat evenimentele din decembrie disponibilitatea de a participa la come- la moartea acestora şi la suferinţa întregii dezvelită de dr. Aurel Vainer, preşedin- 1989, azi nu am fi putut pune plăcuţele, morarea Holocaustului bucovinean. El a populaţii evreieşti. tele F.C.E.R., şi de Igo Koffler, preşe- a conchis Alexandru Florian. mulţumit tuturor celor care au fost prezenţi La sinagoga din Gura Humorului, ra- dintele C.E. Rădăuţi, iar rabinul Rafael Rabinul Rafael Shaffer a amintit că şi şi au sprijinit realizarea acestui obiectiv. binul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler şi Aurel tatăl lui a fost deportat. Ceea ce s-a întâm- Inginerul Radu Belu a evocat în câteva Adler şi Aurel Ioviţu au oficiat un moment Ioviţu au cântat rugăciunea El Male plat acolo a fost confruntarea cu Amalek, cuvinte istoria gării din Burdujeni. religios, din care nu au lipsit, ca şi la gară, Rahamim. răul, exterminarea unei naţiuni paşnice. El Male Rahamim, dar şi urări de Roş A fost vizitat unul dintre cimitirele din De remarcat că după război nu au avut Haşana şi cântece specifice. localitate, unde impresionează numărul loc acte de răzbunare din partea evreilor. Sinagoga Gah – Datoria noastră, a spus rabinul, este să ne loc de evocare a trecutului amintim de ceea ce a fost pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete. Ceremoniile au continuat la Sinagoga Inginerul Radu Belu a vorbit despre Gah, renovată cu ajutorul F.C.E.R. şi al condiţiile mizerabile în care au fost duse Primăriei, astfel că la acţiunile comemo- cele trei convoaie de deportaţi în Trans- rative s-a adăugat şi momentul fericit al nistria, unde mulţi dintre ei şi-au găsit reinaugurării. Sorin Golda, preşedintele moartea. Comunităţii, a subliniat că sinagoga a Preşedintele C.E. Satu Mare, av. fost ridicată în 1870 şi astăzi este cea mai Nicolae Décsei, s-a născut la Moghilev, veche clădire publică din oraş. mama lui fiind în luna a noua când a Dr. Aurel Vainer a relatat cum, în fost deportată. Provenind dintr-o familie cadrul campaniei electorale din 2004, sefardă, ea s-a căsătorit la Baia Mare a ajuns la Suceava şi a ţinut adunarea cu un ungur, s-au refugiat la Cernăuţi şi, electorală la sinagogă, un loc întunecat şi când au început deportările, ca să nu o rece. Atunci, profesorul Blaj, un neevreu, lase singură, tatăl lui s-a declarat evreu. a insistat pentru refacerea sinagogii care Nicolae Décsei a evocat primii ani ai vieţii să adăpostească şi un muzeu al evreilor de la Moghilev şi condiţiile care au con- din Bucovina. Astăzi, Sinagoga Gah a tribuit la supravieţuirea familiei. El şi-a devenit un lăcaş de cultură care impune exprimat regretul că a vorbit prea puţin respect şi credinţă. În acelaşi timp, el a cu părinţii despre anii de lagăr, iar când a mulţumit reprezentanţilor Bisericii Or- În amintirea victimelor de la Siret vrut să pună întrebări, era prea târziu. El a todoxe şi ai celorlalte biserici, prezenţi (Continuare în pag. 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 7 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina de Sud – o călătorie a memoriei (Urmare din pag. 6) în sinagogă pentru Se instalează un fel de amnezie a isto- nu mai pot fi antisemit”. Dr. Aurel Vainer caustului, dar ele trebuie să fie încadrate acest eveniment. riei şi sunt locuri unde se fac încercări a împărtăşit publicului cum l-a cunoscut în cercetarea istorică. ”Ne bucură că sunteţi alături de noi aici, de eroizare a fascismului. D. Korşunov pe scriitor, citindu-i mai întâi prima carte, Adrian Cioflâncă a adăugat că trebuie în marea familie a oamenilor adevăraţi”, a mulţumit F.C.E.R. şi Institutului ”Elie şi le-a recomandat celor prezenţi să o să se ţină cont şi de mărturiile făcute de a conchis el. Wiesel” pentru activitatea lor antinazistă. citească. surse creştine, fără de care, de exemplu, Primarul Ion Lungu a arătat că se În cadrul ceremoniilor, conducerea Partea a doua a simpozionului, mo- ar fi fost imposibil de stabilit amplasamen- bucură de faptul că această clădire a F.C.E.R. a acordat Medalia de Onoare derată de istoricul Adrian Cioflâncă, a tul gropii comune de la Popricani şi loca- fost consolidată, alături de alte unităţi de „Prieten al Comunităţii Evreieşti din Ro- constat din comunicări ştiinţifice, dar şi lizarea masacrului din pădurea Jilava, cultură din Suceava. mânia” primarului Ion Lungu şi Medalia de din amintiri şi declaraţii ale unor supravie- ultima fiind o realizare de dată recentă. După binecuvântarea Sinagogii, ros- Onoare „Devotament în activitatea comu- ţuitori sau ale rudelor acestora. Anunţând tită de rabinul Shaffer, ceremoniile au nitară a evreilor din România” prof. Sorin vorbitorii şi câteva cifre relevante privind Profesorul Ion Þugulea continuat în Sinagogă, unde rabinul a Golda, preşedintele C.E. din Suceava. deportările din Bucovina de Sud, istori- explicat celor prezenţi semnificaţia obiec- Un moment de reculegere şi de rugăciuni cul a arătat că în cadrul acestei acţiuni din Rãdãuþi ºi elevul sãu telor şi a simbolurilor pictate la interior. a încheiat manifestările de la Sinagogă. antievreieşti s-a demonstrat capacitatea Denis Hostiuc El a dat lămuriri şi în ceea ce priveşte administraţiei de a deporta în câteva zile numele sinagogii, Gah fiind o societate Simpozion 10.000 de evrei. Profesorul rădăuţean de istorie Ion de binefacere care a avut posibilitatea Ţugulea a arătat că în oraşul său au fost de a-şi construi acest lăcaş. Preşedintele la Muzeul Bucovinei aduşi evrei din zonele înconjurătoare, F.C.E.R. a arătat că multe sinagogi au Prof. univ. Carol Iancu: inclusiv de la Siret şi că, după datele de fost refăcute în parteneriat cu primăriile. Zeci de persoane s-au adunat la Mu- Marele Rabin Alexandru ªafran care dispune, din 10.128 de evrei depor- Chiar dacă nu mai sunt enoriaşi, ele vor zeul Bucovinei din Suceava, pentru a-i taţi, numai 1500 au revenit. În oraş, nu fi oferite ca centre de cultură, mai ales că audia pe cei care aveau să vorbească în a intervenit la Antonescu mai rămăseseră, în 1941, decât 62 de sinagogile au o acustică foarte bună. Este cadrul simpozionului organizat de Cen- pentru salvarea evreilor deportaþi evrei, consideraţi indispensabili pentru posibil ca Templul Coral din Bucureşti să trul pentru Studierea Istoriei Evreilor din bunul mers al economiei şi aprovizionării România. Prof. univ. Carol Iancu a abordat frontului. Deportările au produs o aseme- Robert Schorr a deschis problema ajutorării deportaţilor din Trans- nea reacţie de disperare încât, deşi religia evenimentul, subliniind că nistria de către coreligionarii lor. Marele le interzicea, 80 de evrei rădăuţeni, cu majoritatea participanţilor se Rabin Alexandru Şafran nu numai că a vârste între 60-80 de ani, au preferat să află la capătul unui periplu intervenit de mai multe ori la generalul se sinucidă decât să fie expediaţi forţat prin localităţile bucovinene Antonescu, la episcopul Tit Simedrea şi în Transnistria. de unde au fost deportaţi, în la primarul Traian Popovici în favoarea Profesorul Ion Ţugulea l-a invitat la 1941, peste 22.000 de evrei, deportaţilor, dar a condus şi o comisie simpozion pe Denis Hostiuc, elev la lice- dintr-un total de 91.845 din de strângere de ajutoare. El a ţinut mai ul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, a întreaga Bucovină, fiind am- multe discursuri pentru a-i stimula pe cărui străbunică a fost deportată în Trans- plasate plăci comemorative la evreii din Bucureşti să-i ajute pe cei din nistria. Tânărul a povestit că străbunica sa gări şi sinagogi. Sucevean de Transnistria. În acţiunile lui a fost ajutat de a plecat forţat în Transnistria, însoţită de origine, Robert Schorr a mai Regina-Mamă Elena şi de nunţiul aposto- cei cinci copii ai săi, dintre care trei au fost afirmat că a fost deosebit de lic. FUCE (Federaţia Uniunii Comunităţilor ucişi în faţa sa, iar unul s-a pierdut şi nu a impresionat de aspectul Sina- Evreieşti) şi apoi Centrala Evreiască s-au mai fost niciodată găsit. Dintre scenele de gogii Gah, pe care o cunoaşte ocupat de strângeri de ajutoare, dar au teroare povestite de străbunica sa, elevul din copilărie, dar atunci parcă întâmpinat mari dificultăţi în distribuirea a menţionat că soldaţii germani se distrau devină sală de concert pentru Festivalul nu era chiar atât de frumoasă. lor, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, dimineaţa păcălind copiii că îi chemau Enescu. Tot aşa, Sinagoga din Bistriţa În deschiderea simpozionului, dr. Aurel punând tot felul de piedici. În ajutorarea să le dea bomboane, iar când aceştia este un loc de referinţă pentru evenimente Vainer şi Robert Schorr i-au înmânat jur- celor din Transnistria s-au implicat şi întindeau mânuţele, le răneau degetele culturale. El şi-a exprimat speranţa că nalistei Dana Humoreanu Medalia de Me- marile organizaţii internaţionale evreieşti, cu cuie. Străbunica mai povestea cum au aşa se va întâmpla şi cu Sinagoga din rit „Devotament în activitatea comunitară în primul rând Joint, a precizat vorbitorul. scăpat cu viaţă pentru că în momentul în Suceava. a evreilor din România” şi brevetul care care soldaţii se pregăteau să îi execute Sorin Golda a menţionat că de ani însoţeşte distincţia. Laureata a mulţumit şi pe evreii din lagăr, în incinta acestuia a de zile se organizează comemorarea a subliniat că este surprinsă, pentru că nu Dr. Lya Benjamin: pătruns armata rusă. A plecat pe jos că- Holocaustului împreună cu Primăria şi cu se aştepta la o medalie deoarece a făcut Istoria lui Arnold Dagani tre ţară, fără încălţăminte, cu picioarele Muzeul Bucovinei de Sud, cu participarea tot ce a făcut, pentru că aşa a considerat înfăşurate în cârpe, fără alimente, singura şi a reprezentanţilor celor 12 minorităţi că trebuie să se comporte. Deoarece nu a putut fi prezentă, co- dată când au mâncat ceva fiind când li din oraş. Au fost aduse mulţumiri şi directorului municarea dr.Lya Benjamin a fost citită s-au dat câteva gogoşi. Antonia Maria Gheorghiu, reprezen- Muzeului, Emil Ursu. de preşedintele Vainer. Cercetătoarea a tanta minorităţii germane, a transmis un prezentat mai întâi intervenţiile lui Filder- Nicolae Décsei: mesaj de solidaritate din partea preşedin- Unul dintre cititorii lui Cãtãlin man la Antonescu în favoarea evreilor telui FDG din România, dr. Paul Jürgen deportaţi, acţiuni care au atras după sine Amintiri din Moghilev Porr. Germanii din România simt com- Mihuleac nu mai este antisemit trimiterea lui în Transnistria. A vorbit apoi pasiune şi remuşcări faţă de suferinţele despre soarta lui Arnold Korn, sucevean Nicolae Décsei, preşedintele C.E. din evreilor şi condamnă crimele comise de În prima parte a simpozionului, scriito- de origine, devenit graficianul Arnold Satu Mare, şi-a exprimat regretul că ştie Germania nazistă şi regimul de-atunci din rul ieşean Cătălin Mihuleac şi-a prezentat Dagani. Deportaţi în Transnistria, el şi prea puţin despre ceea ce s-a întâmplat România, vizând purificarea etnică. Astfel cărţile „America de peste pogrom” şi soţia lui au fost predaţi forţelor naziste la Moghilev, unde s-a născut după ce de grozăvii nu mai trebuie să se repete, „Ultima ţigară a lui Fondane”. Autorul a de dincolo de Bug, unde au lucrat sub părinţii au fost deportaţi, tatăl, care era se arată în text. arătat că s-a apucat de scris pe aceste supravegherea militarilor SS şi a celor ungur, însoţind-o pe mama sa, care era subiecte pentru că a dorit să contribuie din organizaţia Todt. Au stat în lagărul de evreică. Îşi aminteşte că se juca printre Pãstrarea memoriei victimelor la „calmarea tensiunilor”, trăind într-un la Mihailovka în condiţiile unui regim de sicrie, tatăl fiind tâmplar şi deschizând oraş „cu tradiţii antisemite”. Demersul său sclavie. Au reuşit să evadeze. Chiar în acolo un atelier. A aflat că tatăl lui a avut – o datorie de onoare pentru noi literar nu s-a adresat evreilor, iar prima lagăr, Dagani a scris un jurnal şi a exe- legături cu partizanii ucraineni, pe unii ºi generaþiile viitoare carte a fost primită cu tăcere de critici şi cutat mai multe desene, pe unele dintre dintre ei reuşind să-i ascundă chiar în cu aplauze de public, titlul fiind promovat ele reuşind să le salveze. sicrie şi salvându-le viaţa. Vorbind despre Tania Berg Rafaeli, adjunct al şefului în special pe reţelele de socializare. „recunoştinţa semenilor”, el a amintit că la misiunii Israelului la Bucureşti, a vorbit Micro-romanul „Ultima ţigară a lui Moghilev, tatăl lui a salvat de la înfometare despre semnificaţia păstrării memoriei Fondane” a apărut iniţial în „Observator Adina Babeº: Valoarea mãrturiilor o familie de evrei, cu care după aceea au victimelor nevinovate care au pierit în cultural”, unde a produs „reacţii isterice”, în studierea Holocaustului devenit prieteni. Cea mai mare surpriză Transnistria. Ea a calificat deportarea drept care scriitorul a reunit sub acest titlu a avut-o după 1989 când, obţinând de la evreilor drept genocid, răspunderea re- 13 „micro-romane”, care s-au bucurat de Tânăra istorică Adina Babeş a între- CNSAS dosarul de 400 de pagini al tatălui venind guvernului de atunci al României. o primire elogioasă. Cea mai mare satis- prins recent o cercetare cu acest titlu, său, a văzut că informatorul principal a Evreii au fost deposedaţi nu numai de facţie a fost când unul dintre cititorii săi i-a care urmează să apară în revista Institu- fost tocmai bunul său prieten pe care îl bunuri, ci şi de actele lor de identitate, spus: „După ce am citit cărţile dumitale, tului pentru Studierea Holocaustului din salvase. aşa cum relevă o serie de scrisori de România „Elie Wiesel”. În Comemorările bucovinene s-au înche- plângere de la evreii din Cernăuţi, recent avanpremieră, autoarea iat cu o slujbă la Sinagoga din Suceava, o descoperite. ”Aceste fapte nu trebuie ui- studiului a demonstrat masă de Oneg Şabat şi Havdala. tate, păstrarea memoriei victimelor fiind o că mărturiile supravieţu- Buna desfăşurare a întregii acţiuni a datorie de onoare pentru noi şi generaţiile itorilor pot fi o sursă de fost posibilă datorită echipelor de la De- viitoare” a declarat Raphaeli. Ea a scos în documentare istorică, dar partamentul pentru Cultură, Artă, Media evidenţă eforturile Guvernului român de cercetarea Holocaustului (Robert Schorr, Silvia Solomonovici, Ale- asumare a răspunderii pentru ceea ce s-a prin această metodă tre- xandru Câlţia), Departamentul Manage- întâmplat cu evreii în perioada celui de-al buie plasată în contextul ment Economic-Financiar, Administraţie, doilea război mondial. general al cercetării isto- Logistică şi Evenimente (Silvian Horn), Dimitri Korşunov, secretar al Ambasa- rice. Prin mărturii au fost C.A.P.I. şi directorului Rudy Marcovici, dei Rusiei, a arătat că purificarea etnică, documentate dificultăţile conducerii executive a F.C.E.R. (dr. Aurel deportările şi pogromurile au reprezentat prin care au trecut evreii Vainer, Ovidiu Bănescu, Eduard Kupfer- o politică a regimului Antonescu. În teri- înaintea deportării, dife- berg), cons. Silviu Vexler, C.E. Suceava toriile ocupate au fost ucişi 600.000 de renţele dintre Transnistria (Sorin Golda, Daniel Pricopie, Marcus evrei şi acest şir de asasinate s-a întrerupt şi lagărele naziste din Ger- Carol şi Dana Humoreanu), C.E. Rădăuţi numai după ce au fost eliberaţi de Armata mania, Polonia şi Austria. (Igo Koffler), Ana Corduban şi Gherghina Sovietică. Din păcate, a spus diplomatul Relatările personale pot Negru (Vatra Dornei, respectiv, Câmpu- rus, Europa de azi uită lecţiile războiului. oferi o imagine a Holo­ lung Moldovenesc), Janina Ilie. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 himon Peres nu a mai fost înscris în Cartea Vieţii lumi, inclusiv a duşmanilor omagiu emoţionant lui Shimon Peres, care a suferit mult în istorie, iar acum am săi care, chiar dacă l-au hulit, în cadrul unei adunări comemorative, învins enorm de multe greutăţi”, a spus nu au putut să nu recunoască găzduită de Templul Coral din Bucureşti. Aurel Vainer la întâlnirea cu preşedintele eforturile lui în favoarea păcii. Prin audienţa deosebit de numeroasă şi Israelului. Mulţi au spus despre el că din luările de cuvânt, manifestarea, organiza- şoim (denumire care se dădea tă de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din susţinătorilor soluţiilor militare) România - Cultul Mozaic (F.C.E.R.), a de- Dr. Aurel Vainer: a devenit porumbel. Dar tre- monstrat interesul şi ataşamentul evreilor, Peres, un mare politician buie să arătăm că a devenit dar şi al românilor, faţă de personalitatea porumbel după ce, cu eforturi marelui OM, trecut la cele veşnice. incomensurabile, a reuşit să Revenind în prezent, vorbitorul a asigure securitatea ţării sale. împărtăşit audienţei câteva impresii per- Viaţa lui Peres nu a fost o Douã þãri cu mai multã sonale de la înmormântarea lui Shimon linie dreaptă ci una sinuoasă, Peres la Ierusalim, la care a participat la care s-a modificat în funcţie istorie decât geografie invitaţia preşedintelui României, Klaus de evoluţiile lumii. Această Iohannis. În momentul decesului lui Shi- imagine a fost redată de cei Eduard Kupferberg, secretarul general mon Peres, preşedintele F.C.E.R. se afla care i-au adus un ultim omagiu al Federaţiei, a fost moderatorul adunării în Israel, la Roş Pina, unde se va deschi- la funeraliile de la Ierusalim. comemorative şi a început prin a aminti de un muzeu dedicat emigranţilor evrei Printre vorbitori, în afara unor vizita efectuată de Shimon Peres la Bu- veniţi din România. „Acolo m-am gândit personalităţi israeliene, pre- cureşti în 2010, participanţii fiind invitaţi că trebuie să facem această adunare şi, şedintele şi premierul ţării, să urmărească un fragment dintr-un film ca un om care are încredere în tineri, am preşedintele Knesset-ului, pri- realizat acum şase ani la Sinagoga Mare, discutat cu colegii mei Silviu Vexler şi marul Ierusalimului, scriitorul în timpul alocuţiunii pronunţate atunci George Weiner, cu Eduard Kupferberg şi Amos Oz, s-au aflat actualul de înaltul oaspete israelian. Între altele, Silvian Horn şi am gândit această adunare şi fostul preşedinte al SUA , acesta a subliniat asemănările dintre comemorativă în onoarea personalităţii Barack Obama şi Bill Clinton România şi Ereţ Israel, „două ţări care copleşitoare a marelui om de stat. Vă (cu lacrimi în ochi). Cei trei au avut mai multă istorie decât geografie, mulţumesc tuturor celor care aţi răspuns copii ai preşedintelui Peres au mai multe lupte decât independenţă”. în număr atât de mare invitaţiei noastre”. evocat de asemenea memoria Shimon Peres a amintit că în România „Din discursurile pronunţate la Ieru- părintelui lor şi ce a însemnat a avut loc un Congres sionist (Focşani, salim s-au desprins mai multe laturi ale el pentru ei. 1881 – n.red.) cu 16 ani înainte de cel personalităţii lui Shimon Peres: cea de Printre participanţi – foşti organizat de Herzl la Basel (1897 – n.red.) mare om de stat, care a participat activ şi actuali şefi de stat, cape- şi că „aici şi-a găsit adăpost o numeroasă la făurirea Israelului şi care a fost, în te încoronate sau premieri, populaţie evreiască, la un moment dat, afară de preşedinte al ţării, prim-ministru miniştri, ambasadori, Papa cea mai numeroasă din Europa”, o parte şi ministru în 12 guverne, membru al Vineri, 30 septembrie a.c., cu două zile Francisc, şefi de culte şi alte emigrând apoi în Ereţ Israel. Knesset-ului timp de aproape o jumătate înainte de Roş Haşana, fostul preşedinte personalităţi – s-au aflat şi delegaţi din câ- „Primii emigranţi în Israel au venit de secol. A fost un mare politician, care al Israelului, Shimon Peres, şi-a găsit locul teva ţări arabe, precum şi Mahmud Abbas, din România, au construit kibuţuri, sate, nu a văzut propriile interese sau pe cele în veşnicie pe Muntele Herzl, alături de preşedintele Autorităţii Palestiniene, ca oraşe, au fost oameni vrednici, talentaţi, de partid, ci interesele Statului evreu”, a părinţii-fondatori ai Statului evreu, fiind ul- o ilustrare a eforturilor lui Shimon Peres fiind medici excelenţi, buni agricultori, subliniat vorbitorul. timul care a plecat de pe acest pământ. În de împăcare israeliano-palestiniană, din muncitori harnici. De atunci s-au petrecut A doua trăsătură a fost cea de mare anul 5777, el nu a mai apucat să fie trecut păcate, nefinalizate. două lucruri, poate cele mai importante: „vizionar al Israelului şi al lumii, dat fiind în Cartea Vieţii. În timpul celor 93 de ani România a fost reprezentată de o în perioada nazismului au fost exterminaţi că el a considerat că esenţial este rolul de viaţă, Shimon Peres a cerut în fiecare delegaţie formată din preşedintele Klaus mulţi membri ai comunităţii evreieşti din ştiinţei şi tehnologiei, care pot schimba an să fie înscris acolo şi, ţinând cont de Iohannis, preşedintele Senatului, Călin România. Pentru cei care au fost omorâţi, lumea, pot îmbunătăţi viaţa oamenilor şi întreaga lui viaţă, de realizările şi nereali- Popescu-Tăriceanu, şi dr. Aurel Vainer, România şi-a asumat responsabilitatea. pot contribui la realizarea păcii”. zările lui, Divinitatea i-a acceptat cererea. deputat, preşedintele F.C.E.R. Cu acest Dar marea şansă este că România a per- O altă caracteristică subliniată în dis- Multe dintre faptele sale au fost evocate prilej, Klaus Iohannis a avut convorbiri cu mis ca 400.000 de evrei să emigreze în cursuri a fost „dorinţa lui de a fi în raporturi de participanţii la înmormântarea lui. La preşedintele Reuven Rivlin şi cu premierul Israel”, a mai spus Peres, care a eviden- umane şi de colaborare cu reprezentanţii această despărţire dureroasă, cuvintele Benjamin Netanyahu, despre stadiul şi ţiat faptul că acum cultura românească cât mai multor popoare ale lumii. M-a prietenilor, admiratorilor lui au evocat o perspectivele relaţiilor româno-israeliene. este cunoscută şi apreciată în Israel, iar mişcat intervenţia scriitorului Amos Oz, personalitate complexă, un om care în- „cultura şi istoria noastră s-au amestecat care a povestit că în fiecare vineri după- treaga lui viaţă a avut ca îndemn ”Tikun cu cultura şi istoria poporului român”. amiaza avea o discuţie de o jumătate de olam” – să îndrepţi, să corectezi lumea. Adunare Comemorativã Pe aceeaşi peliculă sunt şi câteva oră cu Shimon Peres. Iată ce înseamnă Mii de oameni, între care reprezen- la Templul Coral dintre ideile exprimate atunci de preşe- un mare lider politic, care ştie să aibă tanţi a peste 70 de ţări, printre care 30 dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care contacte umane cu lumea intelectuală”, de şefi de stat sau premieri din întreaga Omagiu ultimului pãrinte- l-a numit pe Shimon Peres „mare făuritor a comentat Aurel Vainer. lume, au fost de faţă la funeraliile celui fondator al Statului Israel de istorie a poporului evreu”, prezent în În sfârşit, preşedintele F.C.E.R. s-a de-al nouălea preşedinte al Israelului, toate momentele importante de înfiinţare declarat impresionat de modul în care cei ultimul din generaţia de aur a creatorilor şi dezvoltare a Statului Israel. „Sunteţi care au luat cuvântul la catafalc au reliefat Statului evreu, a realizării visului sionist. În după-amiaza zilei de 2 octombrie, un visător cu ochii deschişi, dar mereu capacitatea lui Peres de a recunoaşte Preşedinte, prim-ministru, ministru de cu puţin înainte de începerea anului 5777 treaz faţă de tot ceea ce se întâmplă, iar valoarea diferitelor segmente de populaţie externe, lider de partid, deputat, laureat şi la numai două zile după funeraliile de la viitorul depinde numai de ceea ce gândim evreiască sosite în Statul Israel. al premiului Nobel pentru Pace, dar şi Ierusalim, evreii din România şi numeroşi spre bine şi spre progres. Cred în rolul Participanţii la adunarea de la Templul poet, a reuşit să câştige admiraţia unei invitaţi din afara comunităţii au adus un poporului evreu de făuritor de istorie, Coral au ascultat apoi (în lectura Sandrei Segal şi traducerea lui George Weiner) cuvintele de rămas bun, rostite la funeralii A murit un Om al păcii de către preşedintele Barack Obama şi Toţi liderii lumii, de la şefi de stat şi alţi oficiali ai circa 30 pentru Pace Peres, au venit să-i aducă un ultim omagiu, alături premierul Benjamin Netanyahu. de ţări, lideri ai Uniunii Europene şi ai ONU, până la Suveranul de miile de israelieni îndoliaţi. Pontif şi alţi lideri religioşi, de la oameni de cultură şi jurnalişti Cu prilejul funeraliilor lui Peres, premierul israelian Benjamin celebri la simpli cetăţeni de toate religiile s-au adunat, într-o Netanyahu şi liderul palestinian Mahmoud Abbas şi-au strâns Preºedintele Barack Obama: vineri, la Ierusalim. Înainte ca pacea nemişcată a Şabatului să îndelung mâna. ”Sunt încântat să vă revăd, a trecut mult timp”, „Shimon a înþeles cã securitatea cuprindă oraşul milenar, vineri la prânz, când soarele încă mai i-a spus Abbas în engleză şefului Guvernului israelian. Cei doi dogorea pe cer, mulţimea adunată din toate colţurile lumii a oameni politici nu şi-au mai strâns mâna de la summit-ul de la adevãratã vine din a face pace împietrit brusc, păstrând un moment de reculegere. A murit un Paris privind combaterea încălzirii globale, în urmă cu aproape cu vecinii” (extrase) Om... Shimon Peres. Era ultimul din generaţia de aur care în un an. Abbas nu a mai efectuat o vizită oficială la Ierusalim de 1948 a participat la înfăptuirea Statului Israel modern. ani de zile. Abbas a venit la funeralii însoţit de numărul doi din A fost un lider politic controversat, ca şi Statul evreu însuşi. Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, Saeb Erakat, care Sunt extrem de onorat să fiu în Ieru- În lunga sa carieră de circa 70 de ani, a îndeplinit diverse funcţii, participase, alături de Peres, la negocierea Acordului de la salim pentru a-mi lua adio de la prietenul inclusiv cea de premier (1984-1986 şi 1995-1996) şi cea de al Oslo. Mahmoud Abbas a salutat memoria “unui partener pentru meu Shimon Peres, care ne-a arătat că nouălea preşedinte al Israelului (2007-2014). A murit un Om, pacea celor viteji”. Radicalii din Hamas l-au acuzat imediat pe dreptatea şi speranţa se află în centrul cu bune şi rele, cu împliniri şi decizii disputate, cu speranţe şi Abbas de “trădare” şi au enunţat comunicate jignitoare la adresa ideii sioniste. vise, cu eşecuri şi temeri – dar un Om (cu “O” mare). El nu-şi lui şi a lui Peres. În Gaza, adepţii Hamas au strigat sloganuri Shimon a spus odată: „Mesajul popo- aparţinea. Visele şi temerile, eşecurile şi succesele sale erau pline de ură la adresa defunctului şi au ars drapele israeliene, rului evreu pentru omenire este că, prin cele ale unui popor întreg – un popor care, cu siguranţă, nu precum şi portrete ale lui Netanyahu, Peres şi Barack Obama. credinţă şi printr-o viziune morală, se trece neobservat prin istorie, aşa cum nici Shimon Peres nu a În schimb, tinerii arabi care participă la diverse programe de poate trece peste toate adversităţile”... trecut uşor prin viaţă. A primit Premiul Nobel pentru Pace, fiind la Centrul pentru Pace Peres învaţă că se poate convieţui în Atunci când familia lui a avut şansa de a artizanul Acordului israeliano-palestinian din 1993, alături de linişte, fiecare respectând credinţa celuilalt, fără ură, fără cuţite merge în Palestina, cuvintele de despăr- Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat – pact, de asemenea, contro- înfipte în trupuri de mame şi copii evrei, de către adolescenţi ţire ale bunicului său iubit au fost simple: versat. În ultimii ani, personalitatea lui a reuşit să întrunească palestinieni manipulaţi să urască în numele unui “jihad” care nu „Shimon, să rămâi evreu.” Fiind susţinut în mediile israeliene un consens general, fiind considerat un e deloc “sfânt”, ci cât se poate de “uman” şi de politic. Terorismul de această credinţă, şi-a găsit căminul. înţelept al naţiunii. A reuşit să stârnească şi admiraţia multora nu are nicio justificare, este doar ură pură. Şi, totuşi, împotriva Şi-a găsit scopul. A găsit proiectul vieţii lui. dintre cei aflaţi de cealaltă parte a baricadei, dar părerile conti- urii există un antidot – greu de obţinut – numit pace. De aceea EVA GALAMBOS nuă să fie diferite în divizata societate palestiniană. Mulţi tineri au venit liderii lumii la Ierusalim, la moartea unui Om al păcii – ALX. MARINESCU arabi, care au participat la programele interetnice de la Centrul Shimon Peres. (DINA MEDAN) (Continuare în pag. 9) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 9 Shimon Peres nu a mai fost înscris în Cartea Vieţii făcut parte din generaţia care a ieşit din şi co-existenţa. De a susţine progresul, robie spre libertate, care a prins rădăcini prosperitatea şi pacea – pentru noi, pentru în patria noastră ancestrală şi care a popoarele din regiune, cât şi pentru vecinii mânuit Sabia lui David în apărarea sa. noştri palestinieni. Shimon a avut o contribuţie monumen- Shimon a ajuns şi el la concluzia că tală la garantarea capacităţii noastre de a nicio parte nu are monopol asupra ade- ne apăra, multe generaţii de acum încolo. vărului... Şi, pentru acest lucru, va avea recunoş- În urmă cu două luni, am venit, ală- tinţa generaţiilor. turi de soţia mea, pentru a-l onora pe În acelaşi timp, el a făcut toate efor- Shimon cu ocazia deschiderii „Centrului turile posibile, de-a lungul vieţii sale de Peres pentru Inovare”. Shimon radia de adult, pentru a face pace cu vecinii noştri. mândrie. Nu cred că l-am văzut vreodată Nu este niciun secret faptul că Shimon mai fericit. Acesta a fost unul dintre visele şi cu mine am fost adversari politici, dar, sale împlinite. de-a lungul timpului, am devenit prieteni, Shimon, prietene, ai spus că unul Aurel Vainer, Ovidiu Bănescu, Eduard Kupferberg şi chiar prieteni apropiaţi... dintre puţinele momente când ai vărsat o José Iacobescu la comemorarea de la Templul Coral Shimon mai ştia un adevăr – acela lacrimă a fost atunci când ai auzit vestea potrivit căruia, dacă vrei să realizezi lu- tragică a morţii fratelui meu, Yoni, la En- (Urmare din pag. 8) Era încă un ado- următoare de israelieni, dar şi de prieteni crurile în care crezi, obiective diplomatice, tebbe. Ai plâns atunci, Shimon. Şi astăzi, lescent atunci când ai săi. economice şi sociale, nu te poţi deco- plâng eu după tine. bunicul său a fost ars de viu de către na- Scriptura ne spune că, înainte de a necta realmente de viaţa politică. Şi, prin Te-am iubit. Noi toţi te iubim. zişti, în oraşul în care s-a născut Shimon. muri, Moise a spus: „Ca martori înaintea urmare, în cei 50 de ani în care a muncit Odihneşte-te în pace, Shimon, dragă După proclamarea independenţei, în- voastră iau astăzi Cerul şi Pământul: viaţă în Knesset şi în guvern, Shimon a trăit în prietene, mare lider! conjurat de duşmanii care au negat dreptul şi moarte am pus eu astăzi, şi binecuvân- acea tensiune inerentă dintre omul de stat Vom preţui amintirea ta în inima naţiu- la existenţă al Israelului şi au dorit să-i tare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti şi politicianul Peres... nii noastre şi – o pot spune cu încredere arunce în mare pe evrei, copilul care ar fi tu şi urmaşii tăi.” Shimon şi cu mine am fost în deza- – în inima tuturor naţiunilor. vrut să fie un „poet al stelelor” a devenit Uvacharta Bachayim. Alegeţi viaţa! cord cu privire la multe lucruri, dar aceste omul care a construit industria de apărare Pentru Shimon, să alegem viaţa, aşa cum dezacorduri nu au umbrit numeroasele a Israelului, care a pus bazele formidabile- a făcut-o întotdeauna. Să facem propriul noastre discuţii calde şi bine gândite. Consilier prezidenþial Sergiu Nistor: lor forţe armate ce au câştigat războaiele nostru scop din munca sa. Fie ca Dum- Prietenia noastră s-a adâncit odată cu Israelului. Calităţile sale de om de stat au nezeu să-i binecuvânteze amintirea. Şi fie fiecare întâlnire. Cu toate acestea, nu am Omul care a deschis cãile pãcii clădit o legătură indestructibilă cu Statele ca Dumnezeu să binecuvânteze această trecut niciodată peste diferenţele noastre Unite ale Americii şi cu multe alte ţări. ţară şi această lume, pe care Shimon le-a de opinie. Shimon Peres a fost un exemplu Shimon a înţeles că o ţară fără multe re- iubit atât de mult. Într-una din lungile noastre discuţii, eminent de om politic care a deschis surse naturale ar putea să compenseze Shimon: TODA Raba Haver Yakar. care puteau dura aproape toată noaptea, căile păcii. Preşedintele Klaus Iohannis acest lucru prin talentul imens al oamenilor am abordat o întrebare fundamentală: din l-a caracterizat drept un adevărat om săi... Într-adevăr, contribuţia lui Shimon la perspectiva Israelului, ce este cel mai de stat, cu încredere în pace şi progres. această naţiune este fundamentală, atât Premierul Benjamin Netanyahu: important – securitatea sau pacea? Cuvintele lui Peres – lipsa de încredere de mare încât, probabil, uneori se poate „O contribuþie monumentalã Shimon a răspuns cu entuziasm: „Bibi, produce teroare, una dintre ideile lui că- întâmpla să fie trecută cu vederea. pacea este adevărata securitate. Dacă va lăuzitoare – rămân pentru noi o moştenire Ştiu, din conversaţiile mele cu el, că la garantarea capacitãþii noastre fi pace, va exista securitate.” Iar eu i-am şi un avertisment. în urmărirea păcii nu a fost niciodată de a ne apãra” (extrase) răspuns: „Shimon, în Orientul Mijlociu se- naiv... A înţeles, în această regiune sfâ- curitatea este esenţială pentru realizarea şiată de război, unde tineretul arab este păcii şi pentru menţinerea acesteia”. Tania Berg Rafaeli: adesea învăţat să urască Israelul de la o Faptul că atât de mulţi lideri au venit Prieteni, ştiţi la ce concluzie surprin- vârstă fragedă, cât de greu va fi de făcut din întreaga lume pentru a-şi lua rămas zătoare am ajuns, odată cu trecerea Peres a ºtiut sã valorifice pacea. Sunt sigur că a fost când furios, bun de la Shimon este o dovadă a opti- timpului? Amândoi aveam dreptate. inteligenþa umanã când amuzat, să-i audă pe aceiaşi critici, mismului său, a dorinţei sale de pace, a Într-un Orient Mijlociu tulbure, în care care l-au numit iremediabil naiv, dar care iubirii lui pentru Israel. A fost un mare om supravieţuiesc doar cei puternici, pacea depindeau de sistemul de apărare la dez- al Israelului. A fost un mare om al lumii. nu se va realiza decât prin păstrarea pu- „Shimon Peres a fost un simbol voltarea căruia a ajutat chiar el. Shimon Peres a dus nu numai o viaţă terii noastre, în permanenţă. Dar puterea pentru mine”, a declarat Tania Berg Nu cred să fi fost naiv. Dar el a înţeles, lungă, ci şi plină de sens. A jucat un rol ac- nu este un scop în sine. Este un mijloc Rafaeli, adjunctă a şefului misiunii pentru îndeplinirea scopului. Scopul este din experienţa câştigată cu greu, faptul tiv în calitate de partener principal pentru (Continuare în pag. 19) că securitatea adevărată vine din a face renaşterea naţională a poporului evreu. A acela de a ne asigura existenţa naţională pace cu vecinii... Chiar şi în faţa atacu- rilor teroriste, chiar şi după dezamăgiri repetate de la masa de negocieri, el a insistat asupra faptului că, în calitate de ŞI URIAŞII MOR... fiinţe umane, palestinienii trebuie văzuţi ca fiind egali în demnitate evreilor şi, prin Titlul articolului meu menţionează firescul „deznodământ” tative şi nu numai prin războaie. Dar a fost şi conştient-activ urmare, trebuie să fie egali în procesul al vieţii uriaşilor a căror moştenire e impresionantă şi ade- în desfăşurarea conflictului militar, ştiind că el e vital necesar de autodeterminare. Dat fiind simţul său sea cu influenţe asupra prezentului... Oamenii mari, „uriaşii” pentru a ne prezenta puternici la masa tratativelor definitive. al dreptăţii, analiza securităţii Israelului, istoriei – aşa după cum, cu regret, am văzut-o săptămâna Chiar şi prezenţa lui Abu Mazen la înmormântarea lui înţelegerea rostului lui Israel, el credea trecută şi la înmormântarea lui Shimon Peres z.l. – mor şi ei Peres – prezenţă mai mult decât lăudabilă – a dovedit o că ideea sionistă ar fi protejată cel mai atunci când, mai devreme sau mai târziu, drumul vieţii lor se atitudine umană tocmai din partea duşmanului, lucru pe care bine atunci când şi palestinienii vor avea termină. Chiar şi la bogata vârstă de 93 de ani, după o viaţă cel dispărut l-a meritat cu prisosinţă! propriul lor stat. mai mult decât activă, Shimon Peres şi-a rugat copiii să-i scrie Despre Peres se poate spune că a întrunit complexitatea Am fost cel de-al zecelea preşedinte pe mormânt: ”A plecat înainte de vreme”... specifică omului Renaşterii. Se mai poate spune că a fost un american, de la John F. Kennedy încoace, Shimon Peres, după mărimea capacităţii şi realizărilor politician în stil „european”, care s-a implicat mult, în afară de care a stat la masă cu Shimon; am fost sale, a fost un uriaş care, da, şi el a murit, dar nu ca un simplu acţiunile politice, şi în ştiinţă şi cultură. Prietenia lui strânsă al zecelea care a căzut pradă farmecului muritor, bineînţeles, ci ca un om de frunte al umanităţii şi, în cu Amos Oz, faptul că el însuşi scria poezii, nu sunt lucruri său. special, al istoriei poporului evreu. El a spus: „Întotdeauna întâmplătoare. Ca americani şi ca israelieni, vorbim eşti mare, având mărimea cauzei pe care o serveşti!” El nu Peres a dovedit că, aşa cum Renaşterea (sec.XIV-XVII), adesea despre legăturile indestructibile a fost religios, dar credinţa în poporul şI în ţara lui au purtat perioada de tranziţie între Evul Mediu şi istoria modernă, a fost dintre naţiunile noastre. Ancoraţi în tradiţia adânc însemnele credinţei în ceea ce el, ca şi mulţi alţii, au un timp dificil-hotărâtor, şi perioada de renaştere a poporului iudeo-creştină, noi credem în valoarea ajuns la convingerea că e sfânt! evreu, după 2000 de ani de pribegie, împreună cu adâncile ireductibilă a fiecărei fiinţe umane. Naţi- De când trăiesc în Israel, am trăit, cu vibraţiile vieţii ac- transformări istorice ale omenirii, sunt elemente hotărâtoare unile noastre s-au clădit pe această idee. tive, nu numai un sentiment de ataşament ideologic, dar şi care au făcut (şi procesul e încă în desfăşurare) ca omul Ambele naţiuni au defecte care nu au fost de dragoste omenească faţă de doi dintre cei mai importanţi (inclusiv poporul nostru) să-şi recapete conştiinţa de sine ca întotdeauna reparate, cotituri ale istoriei conducători ai Israelului: Yitzhak Rabin şi Shimon Peres. Cu individ... N.B. – Omul! noastre care datează de la înfiinţarea toate deosebirile dintre ei, dar mai ales pentru ceea ce aveau Intr-adevăr, după zeci de ani de bune şi rele în politică, noastră şi cărora nu le-am ţinut piept comun! Acum, sub pământul unde se află, ei sunt uniţi, sper, Peres şi-a câştigat aureola meritată împreună cu dragostea mereu. Dar, pentru că fondatorii noştri pentru totdeauna... Ca şi – în conceptul meu – cu faptele pe aproape generală, fiind ales preşedinte al statului nostru. au plantat nu doar steaguri în pământul care au reuşit, sau nu, să le împlinească... Dar care le-au Marea calitate a acestei funcţii pentru el a fost că era mai mult nostru etern, ci şi seminţele democraţiei, asigurat celor doi prieteni-rivali-prieteni locul de uriaşi în istoria reprezentativă. Şi la acest capitol, el a fost cel mai reprezen- avem capacitatea de a căuta mereu o renaşterii poporului şi a ţării noastre. tativ preşedinte al nostru! lume mai bună. Avem capacitatea de a Ca întotdeauna, părerile celor ce au reliefat complexa Marea majoritate a lumii l-a preţuit, respectat şi iubit. În- face ceea ce este drept. personalitate a uriaşului Peres au fost divergente. Aproape mormântarea lui a fost mai mult decât grăitoare! Nu numai Ultimul om din generaţia fondatoare că nimic nu ne mai miră! Cu toţii ştim că Peres a fost o noi suntem îndoliaţi. s-a dus. Shimon a realizat în viaţă cât personalitate controversată. În viaţa lui politică au fost şi nu Şi uriaşii mor! Să fim mândri că am avut un asemenea uriaş pentru o mie de oameni. Şi a înţeles că puţine insuccese, uneori ajungându-se până la manifestări conducător şi să facem mai mult pentru realizarea viselor lui! este mai bine să trăiască, până la sfârşitul duşmănoase, dar care nu i-au schimbat radical credinţa şi Istoria noastră ne învaţă că „dacă vrem, nu e o legendă”. timpului său pe Pământ, cu un dor nu doar de multe ori nici visele. Să nu uităm că Shimon Peres a crezut şi a încercat să ne faţă de trecut, ci şi de visele care nu s-au Dar, ceea ce a fost până-n ultima clipă a vieţii sale domi- convingă pe toţi: „Haşalom hu habitahon ahi batuah !” – Pacea adeverit, încă – un Israel în siguranţă, cu nanta credoului său, a fost visul păcii. Peres a ştiut cu convin- e siguranţa cea mai... sigură! o pace justă şi durabilă alături de vecini. gere fermă şi a şi popularizat faptul că soluţionarea definitivă Să-ţi fie binecuvântată odihna, neobositul nostru URIAŞ! Astfel, acest ideal este transmis generaţiei a conflictului palestiniano-israelian poate fi obţinută prin tra- CAROL FELDMAN 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 IUDAICA De Iom Kipur, Dumnezeu îşi confirmă intenţiile despre noi sau intervine în vieţile noastre Seara de Ajun de Iom Kipur, la Tem- Dumnezeu „îşi confirmă intenţiile despre ţii româneşti cei 75 de ani de la deportarea În seara de Iom Kipur, enoriaşii pre- plul Coral din Bucureşti, a debutat cu noi”, lăsându-ne să trăim, sau „intervine evreilor în Transnistria”, printr-un „turneu” zenţi la Templul Coral şi conducerile rugăciunea de Minha, ale cărei momente în vieţile noastre”, întrerupându-le. Acest în şase oraşe ale regiunii Bucovina. F.C.E.R. şi C.E.B. au primit vizita prim- principale, reliefate de rabinul Rafael Sha- parcurs l-a comparat cu procesul şi re- Complementar evocării evenimentelor ministrului Dacian Cioloş. Acesta a spus ffer, sunt începutul şi finalul; începem prin cursul din spaţiul juridic, sărbătoarea de de comemorare a deportărilor în Transnis- că a sosit la una dintre cele mai importante enunţarea păcatelor în ordine alfabetică şi astăzi echivalând cu momentul de după tria, rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre sărbători mozaice pentru a-şi exprima încheiem prin a ne ruga „pentru iertarea recurs, când cel care a fost judecat pri- evreii supravieţuitori ai Holocaustului care aprecierea pentru comunitatea evreiască, lor şi puterea de a nu mai greşi”. După meşte răspunsul final în demersurile sale au rupt legăturile afective cu Germania, care este o parte integrantă şi importantă intrarea în sărbătoare, serviciul divin a fost de a se apăra şi a-şi dovedi nevinovăţia într-o „lipsă de reacţie, de răzbunare, de din societatea românească contempora- oficiat de rabinulRafael Shaffer, prim-can- ori circumstanţele atenuante. ură”. Mai mult decât omenie ori măreţie, nă. Comunitatea evreiască, atât cea din torul Iosif Adler, cantorul Emanuel Pusztai Împlinirea a 80 de ani de la înfiinţarea domnia sa a identificat atitudinea celor ţară, cât şi din diaspora, a fost şi este un şi corul Templului Coral. Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evre- care „trec mai departe”, „prea preocupaţi susţinător al integrării euro-atlantice a Momentul solemn al interpretării Kol ieşti din România (F.U.C.E.R., devenită să-şi reclădească propria viaţă pentru a României, a mai subliniat premierul, care a Nidrei a fost urmat de exprimarea gân- din 1949 F.C.E.R.) i-a oferit preşedintelui mai urî”. Ura a fost aici închisă în meta- apreciat ceremonia religioasă, a promis că durilor legate de sărbătoarea celebrată. Vainer prilejul de a alătura rugăciunii pen- fora tăciunelui – pe care omul însetat de va mai reveni în sânul comunităţii evreieşti Ing. Paul Schwartz, preşedintele C.E.B., tru viaţa fiecărui om şi pe aceea a unui răzbunare îl ţine în mână, aşteptând mo- şi a urat celor prezenţi Gmar Hatima Tova! a împărtăşit bucuria de a se afla în mij- an în plus pentru comunitatea evreiască. mentul potrivit pentru a-l arunca asupra După încheierea serviciului religios, locul oamenilor reuniţi în număr mare la Evocând sala plină a Templului Coral în vinovaţilor, dar care îi face rău în primul Dacian Cioloş a discutat cu membrii Templul Coral, adresându-le urarea de a această seară, dr. Aurel Vainer a anunţat rând lui însuşi. Rabinul Rafael Shaffer conducerii F.C.E.R. şi cu reprezentanţii fi „cu toţii înscrişi în Cartea Vieţii”, bucu- că ambasadorului Statului Israel în Româ- a conchis că, „dacă suntem capabili să C.E.B., subliniind, în cadrul întrevederii, rându-se de sănătate şi pace. nia, E.S. Tamar Samash, i se va acorda iertăm, vom avea şi noi o şansă de a fi importanţa colaborării inter­etnice şi a Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., în curând titlul de Cetăţean de Onoare al iertaţi şi înscrişi în Cartea Vieţii”. cunoaşterii reciproce atât între minorităţi, a arătat că sărbătoarea de Iom Kipur, oraşului Iaşi, printr-o ceremonie specială, Seara a fost încheiată prin rugăciunea cât şi între acestea şi populaţia majoritară. identificată nu numai cu „Ziua Ispăşirii”, care va fi organizată de Primăria oraşului de Maariv, cu mulţumiri deosebite îndrep- Prim-ministrul a cerut informaţii despre ci şi cu „Ziua Iertării”, reprezintă un par- menţionat. În încheiere, preşedintele tate către corul Templului Coral, pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a curs necunoscut omului în cele zece zile F.C.E.R. a afirmat că a fost marcat „un an caracterul solemn pe care l-a conferit Templului Coral. care s-au scurs de la Roş Haşana, când de dreptate, aducând în memoria societă- sărbătorii de Iom Kipur. CLAUDIA BOSOI OASPEŢI ÎN SUCA Ce reprezintă Suca, respectiv coliba alţii evrei complet laici, atei, unii care au sau cortul pe care fiecare evreu şi-l con- încercat să rezolve problema propriei lor struieşte în cadrul sărbătorii de Sucot, identităţi pe calea părăsirii etniei şi tradi- sărbătoarea colibelor, sau a corturilor, sau ţiei lor. Printre cei pe care îi „invita” sau a cuştilor? Poruncile practice referitoare la îi „primea ca oaspeţi” (toţi fiind trecuţi în sărbătoarea de Sucot sunt evidente. Timp nefiinţă) erau atât rabini vestiţi precum de şapte zile, evreii au obligaţia de a locui Yosef Karo, Moşe Isserles, Baal Şem în colibe special construite, părăsindu-şi Tov, Gaonul Rabi Elyahu din Vilna, cât şi locuinţele lor, fie sărace, fie bogate. Sunt Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, reunite în acest gest atât ideea egalităţii Karl Marx, Theodor Herzl, Max Nordau, sociale, cât şi ideea reunirii între om şi sau unii rabini reformişti din Germania din natură, a dragostei omului atât faţă de secolul al XIX-lea, indiferent de orientarea Preşedintele C.E. natură, cât şi faţă de învăţătură. În privinţa lor, fie moderată, fie extremistă. Sau evrei Iaşi, Abraham Ghiltman, şi celui de-al doilea aspect, să ne gândim la trecuţi la creştinism, precum Heinrich Hei- rabinul Rafael elemente de ecologie prezente în Tora. ne. În fond, toţi erau evrei. Observăm deci Shuchat (stânga), Se poate întâmpla ca toţi să trebuiască că Sucot este şi o perioadă de învăţare în faţa Sinagogii să mănânce şi să doarmă în frig şi ploaie, a trecutului, de identificare cu trecutul,cu Mari atât cei care trăiesc în case sărace, în toată istoria, nu numai cu o parte a ei. Cu locuinţe sociale, cât şi cei care au vile toate aspectele istoriei, convenabile sau superbe, în care locuiesc în restul anului. neconvenabile. Istoria, sine ira et studio, Comparativ cu celelalte două sărbători în obiectivă, este o parte din noi. Istorie, nu care avea loc pelerinajul la Templul din apologetică. Sucot include deci o cale Rabinul Rafael Shuchat Ierusalim – Pesah, sărbătoarea eliberării de stabilire a unui contact între trecut şi naţionale, şi Şavuot, sărbătoarea elibe- viitor, între istorie şi viaţa noastră, ca şi a la Sinagoga Merarilor din Iaşi rării spirituale – Sucot este sărbătoarea speranţelor asupra generaţiilor viitoare. Rabinul israelian Rafael Shuchat, cunoscut evreilor din România nu numai de la eliberării sociale. Dacă un evreu nu are Desigur, este interzis ca trecutul să fie cel evenimentele la care a participat în ţara noastră, ci şi datorită volumului său „Credinţa posibilitatea de a-şi construi o Suca, care să conducă viitorul: fiecare perioadă evreiască într-o lume schimbătoare”, apărut recent la Hasefer şi lansat la Bookfest el are cel puţin obligaţia să şadă într-o istorică are felul ei specific, situaţiile şi 2016, a ţinut serviciul divin de Roş Haşana la Sinagoga Merarilor din Iaşi. Suca, fie şi câteva clipe, pentru a putea condiţiile ei reale. Dar trecutul nu trebuie „Au participat 65 de persoane în prima seară de Roş Haşana. Apoi, enoriaşii au binecuvânta faptul că a ajuns să stea în uitat, trebuie învăţat şi cunoscut, înţeles, venit la sinagogă şi în a doua zi a sărbătorii”, ne-a scris rabinul. De la Iaşi ni s-a Suca şi în acest an, respectiv să trăiască. chiar dacă trebuie să privim totdeauna transmis că o astfel de participare masivă nu se mai înregistrase de mulţi ani, când Cele patru plante binecuvântate în cele către viitor. Trecutul nu mai poate fi oricum, serviciul divin era ţinut numai în prima zi de Roş Haşana. (O.M.) şapte zile de Sucot – etrog (chitra), lulav schimbat, viitorul poate fi construit. Dar (frunza de vârf de palmier), hadas (cren- tragedia unui popor începe atunci când întrebat ce-ar fi dacă în suca evreilor din Sperber din Braşov, Nathan Neta Hanover guţe de mirt), arava (crenguţe de salcie se eschivează de trecutul său şi încearcă România şi ale celor originari din Româ- din Iaşi (cabalist, autor al unei cărţi de plângătoare) – reprezintă şi ele unitatea să-l uite. De la aceasta suferă şi viitorul lui. nia, în afara oaspeţilor tradiţionali din Tora rugăciune, cronicar al tragediei evreilor poporului, prin cele patru secţiuni ale sale, Îmi aduc aminte de ultimul interviu şi din Cărţile Profeţilor, ar veni oaspeţi din Ucraina în timpul pogromurilor din anul care acum sunt împreună. acordat de Shimon Peres, cu circa trei simbolici din trecutul evreimii române? De 1648, iniţiator al construirii Sinagogii Mari Cel ce a construit o Suca are obligaţia săptămâni înaintea ultimei sale spitali- şapte ori câte şapte, conform tradiţiei, din din Iaşi, circa 1670), Avraham Iehoşua de a-l primi ca oaspete în ea pe cel care zări. Totodată, îmi aduc aminte că Tora toate categoriile poporului. Heşel (”Apter Ruv”) din Iaşi, Haim Thirer nu are o astfel de colibă. Este deci şi include o simetrie în jurul cifrei şapte. Iar De pildă, să ne gândim la prima tură din Cernăuţi, Iechezkel Paneth din Alba sărbătoarea ospitalităţii. Prin tradiţie, ca din literatura, publicistica şi prezentarea de şapte oaspeţi. Cu toţii învăţaţi în Tora, Iulia, Moşe Haim Lau dn Suceava (tatăl oaspeţi vin evreii din generaţiile trecute, istorică popularizată evreo-română îmi din întregul perimetru românesc, din rabinului Israel Meir Lau). A treia tură ar al căror spirit trăieşte printre noi, deşi ei aduc aminte de seria ”Şapte momente generaţiile care nu mai sunt. Rabini care putea fi formată din admori hasidici. În se odihnesc în odihna lor veşnică. Se din istoria evreilor din România” de Ma- au făcut onoare obştii lor şi au rămas fruntea lor s-ar putea afla renumitul Rabi spune că o Suca este şi trebuie să fie rius Mircu: şapte volume, fiecare de câte în istoria iudaismului ca mari ai Torei. Israel Baal Şem Tov, întemeietorul hasi- frumoasă pentru a-i primi. Se spune că în şapte ”momente istorice”, cărora autorul Alegerea este grea, deoarece perimetrul dismului, despre care se presupune că prima seară fiecareSuca este vizitată de le-a adăugat şi un al optulea volum. Deci, românesc a excelat în asemenea oa- s-ar fi născut în nordul Moldovei. Urmează şapte oaspeţi, strămoşii şi conducătorii de ca de Sucot: şapte zile în Suca, plus meni. Ne-am gândit la M. L. Malbim din admorul Israel Friedman din Sadagura, altădată ai neamului lui Israel: Avraham, cea de-a opta zi, suplimentară, la fel de Bucureşti (deşi a fost expulzat din cauza cunoscut ca admorul din Rujin. Putem Iţhak, Iakov, Iosef, Moşe, David, Şlomo. sfântă, care vine să completeze sfinţenia neînţelegerii evreieşti), la rabinii cazuişti adăuga câte un mare admor, întemeietor În primele decenii ale secolului trecut, celor şapte zile. Nu ştiu dacă regretatul Haim Mordechai Roller din Târgu-Neamţ, al câte unei dinastii hasidice: Menachem fostul şef-rabin dr. Jacob Isac Niemirower Marius Mircu s-a inspirat din această idee Iehuda Leib Tzirelson din Chişinău, Beza- Nachum Friedman din Ştefăneşti, Iţhak a vorbit despre oaspeţi importanţi pentru asupra sărbătorii de Sucot şi a zilei care lel Zeev Şafran (”RaBaZ”) din Bacău, Arye Friedman din Buhuşi, Ioel Teitelboim din istoria poporului evreu care vin în fiecare îi urmează, Şmini Aţeret, sărbătorită în Leib Rosen (”Eitan Aryeh”) din Fălticeni şi Satu Mare, Iekutiel Iehuda Halberstam Suca sau care sunt invitaţi s-o viziteze, Israel şi ca Simhat Tora, sau din ideea Moineşti, Zvi Herş Guttman din Bucureşti, din Cluj, Menachem Mendel Hager din în grupuri de câte şapte, fiecare după simetriei în jurul cifrei şapte din Tora, sau Meşulam Rath din Suceava şi Cernăuţi. Vijniţa. Cea de a patra tură va include categoria lui, concepţia pe care a avut-o, din scrierile rabinului Niemirower. Toate Cea de-a doua tură include de asemenea cei trei foşti şef-rabini, precum şi rabini timpul şi locul în care a trăit. Unii erau variantele sunt posibile. Personal, m-am rabini de vază, precum rabinul sefard Eli- LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI lideri, alţii profeţi, alţii învăţaţi în Tora, gândit la toate aceste aspecte şi m-am ezer Pappo din Bucureşti şi Silistra, David (Continuare în pag. 23) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 11

Studiul Holocaustului în România implementarea soluţiei finale”. Gândite evreiască. În acest scop, armata avea detaşamentelor de muncă obligatorie în cercuri concentrice, tendinţele comune nişte ”eşaloane operative de execuţie”. să-şi facă dosare, cu documente justifi- Situaţia ale unor ţări precum Ungaria, România, Iniţial, în Chişinău trăiau 35.000 de evrei, cative. Cum Germania şi-a dat seama că Franţa în privinţa măsurilor punitive au dar numărul lor a crescut odată cu venirea Ceauşescu nu le va da banii oamenilor, fost orientate dinspre periferie spre centru evreilor din România, care au trecut grani- lăzile nici măcar nu au fost deschise. (ungurii au început cu deportarea „evreilor ţa în timpul sovieticilor, aşa că ajunseseră Printre documente se găseau numeroase şi tendinţe străini”, din Ungaria şi Transilvania de la 45.000. Trebuie precizat că jandarmeria declaraţii ale supravieţuitorilor lagărului nord; românii – cu evreii din Basarabia şi şi armata română au ucis evrei, nu armata de la Vapniarka, certificate medicale ates- Bucovina; francezii – cu înăsprirea legilor germană. Faptul că despre ceea ce s-a tând că sufereau de boli căpătate în lagăr. actuale faţă de imigranţi şi evreii de-naturalizaţi. întâmplat la Chişinău se cunosc foarte În perioada 19-23 septembrie 2016, Vorbitorul şi-a ilustrat expunerea cu o se- multe detalii, că există liste nominale de Mircea Eliade ºi Mihail în organizarea Institutului ”Elie Wiesel”, a rie de imagini din Smolensk (Uniunea So- persoane din lagăr sau cu componenţa avut loc un seminar cu titlul de mai sus. vietică), ghetoul din Mizocz, masacrul de convoaielor, a proprietăţilor evreieşti se Sebastian: Cronica unei prietenii Primele patru zile au coagulat o serie de la Babi Yar, pogromul din Lvov (Ucraina), explică prin investigaţiile ordonate de Ion întrerupte (1932-1945) comunicări ştiinţifice şi dialoguri cu parti- evrei din Grecia forţaţi să execute mişcări Antonescu din cauza uriaşei corupţii în cipanţii, la hotelul Novotel din Bucureşti, de gimnastică ritmică în Piaţa Eleftheria rândul administraţiei lagărului, adusă la A fost prelegerea prezentată de conf. în timp ce ultima a fost dedicată vizitei la din Salonic, spre amuzamentul gărzilor. În cunoştinţă mareşalului. univ. Andrei Oişteanu, care a plasat Arhivele CNSAS din Popeşti-Leordeni. spaţiul românesc, au fost analizate perso- Locuitorii ghetoului prestau muncă subiec­tul în contextul perioadei interbeli- Grupul-ţintă al acestui seminar a fost naje istorice precum Lucreţiu Pătrăşcanu obligatorie şi din banii plătiţi se susţinea ce şi al celui de-al doilea război mondial, constituit de cercetători şi arhivişti din ori Ion Antonescu, primul, pentru rolul ghetoul. Deoarece acesta se găsea chiar al răspândirii ideologiilor de extrema Ungaria, Israel, Republica Moldova, Da- jucat în cadrul Conferinţei de pace de la în centrul oraşului, populaţia locală a dreaptă, al succesului lor în rândul unei nemarca, Macedonia, Germania, Italia, Paris (1946), al doilea, din perspectiva protestat împotriva prezenţei evreilor, a părţi a tinerilor intelectuali români care Canada, SUA şi România. responsabilităţii în deportările de la Iaşi, arătat vorbitorul. Pentru a-i intimida pe au îmbrăţişat legionarismul. Frumoasa Seminarul este o parte a proiectului din 1941, dar şi a amânării acestei acţiuni locuitorii ghetoului şi a-i împiedica să fugă, prietenie dintre Sebastian (evreu) şi EHRI (European Holocaust Research In- faţă de evreii din Vechiul Regat, pentru în ghetoul de la Chişinău au avut loc două Eliade (mare simpatizant legionar) nu a frastructure), finanţat din fonduri europene primăvara anului 1943. masacre, în care au fost împuşcaţi 245 putut dura, ceea ce l-a afectat puternic pe şi este destinat formării cercetătorilor din Tema arhivelor din România a fost de bărbaţi şi 200 de femei. După prima scriitorul evreu, producându-i o cumplită domeniu. Institutul ”Elie Wiesel” a fost discutată de Radu Ioanid prin raportare execuţie, care a avut loc în afara lagărului, dezamăgire. Istoria acestei relaţii, a arătat inclus în acest proiect, a arătat Elisabeth la procesul parcurs pentru a le deschide 45 de bărbaţi au fost trimişi înapoi pentru a conferenţiarul, se regăseşte în ”Jurnalul” Ungureanu, şeful Serviciului de Comu- şi valorifica în cadrul cercetărilor. Astfel, povesti celorlalţi ce s-a întâmplat. Cea de lui Sebastian, dar şi în numeroase alte nicare şi Administraţie al INSHR-EW, la Arhivele Militare au dovedit o bogăţie a doua execuţie a avut loc la gară. Până documente, articole de jurnal sau mărturii. deschiderea lucrărilor seminarului. Cum documentară nebănuită; arhivele CNSAS, la urmă, toţi evreii din ghetou, chiar şi cei Deşi, după moartea bruscă a lui Sebas- se cerea şi un parteneriat, a fost invitat complexe, au revelat 1,5 milioane de pa- convertiţi sau căsătoriţi cu creştini, bolna- tian, Mircea Eliade şi-a exprimat părerea Muzeul Memorial al Holocaustului din gini cu documente ordonate după nume, vii din spitale, inclusiv din cele psihiatrice, de rău, până la sfârşitul vieţii, spre deo- Washington. Integrat domeniului educa­ ceea ce implică o cunoaştere exactă a au fost transportaţi la Chişinău. sebire de alţi intelectuali români care au ţional, proiectul EHRI cultivă dubla exi­gen­ obiectului cercetării, la nivel micro, al simpatizat cu extrema dreaptă, el nu s-a ţă a viziunii de tip macro şi micro asu­pra is- detaliilor, şi nu una aproximativă, conform dezis de legionarism, a arătat vorbitorul. toriei Holocaustului. Tematica semi­narului criteriului tematic, de tip macro; Arhivele Statul român a ocultat datele Un film documentar despre descoperi- s-a referit la particularităţile Holo­caustului Române de Stat, arhivele regionale, ar- despre Vapniarka ea gropii comune din pădurea Popricani, din România, sub diferite aspecte. hivele din Chişinău, dar şi cele din oraşe însoţit de o prezentare făcută de Elizabeth Neal Guthrie, directorul Centrului Do- precum Cernăuţi, Nikolaev, Ismail au EHRI a executat de-a lungul timpului Ungureanu, a încheiat ciclul de prelegeri cumentar al Supravieţuitorilor şi Victimelor completat bazele unei documentări solide. o muncă de cercetare şi documentare ex- din ziua a doua. Holocaustului din cadrul Muzeului Me- traordinare, a arătat prof. Paul Shapiro. Au morial al Holocaustului din Washington, Tragedia ghetoului de la Chiºinãu fost descoperite milioane de documente a oferit reperele creării unui portal pentru ale lagărelor, ale locurilor unde se efectua Procesul criminalilor găsirea surselor cu privire la Holocaust, Ghetoul de la Chişinău a servit ca munca forţată sau închisori. Astfel, numai de rãzboi români accesarea conţinutului organizaţiilor care lagăr de tranzit pentru evreii din acest despre munca forţată a neevreilor au fost deţin colecţii importante de documente şi oraş şi din împrejurimi, care urmau să găsite 15 milioane de documente numai Istoricul dr. Andrei Muraru a abordat mărturii. fie duşi în Transnistria, apoi dincolo de că, până de curând, aceste documente tema proceselor criminalilor de război În cadrul tematicii generale, Radu Bug, a arătat prof. Paul Shapiro, directo- nu erau accesibile. Totuşi, prin strădania de după terminarea celei de-a doua Ioanid, directorul Departamentului de rul Centrului pentru Studierea avansată guvernelor a 11 ţări şi ale Crucii Roşii, conflagraţii mondiale. Comunicarea Arhivistică al Muzeului Holocaustului din a Holocaustului din cadrul Muzeului Me- aceste arhive au fost deschise. Toate intitulată “Romanian war criminal trials Washington, a abordat istoria legislaţiei morial al Holocaustului din Washington, aceste documente au fost strânse într-o vs. international war criminal trials” a evreieşti, menită să ducă la extermina- în cadrul prelegerii despre ghetoul din arhivă numită ITS (International Tracing reunit informaţii şi date statistice des- rea acestora. Subiectul a fost dezvoltat Chişinău. Acesta a adăpostit 20.000 de Service) şi ţinute în Germania. Cercetăto- pre evoluţia şi sentinţele date în cadrul printr-o incursiune în istoria evreilor din persoane, cei mai mulţi pierzându-şi viaţa rilor despre soarta evreilor din Europa de proceselor desfăşurate în România Europa, minoritatea pe care aceştia o în Transnistria. Au rămas puţini supra- est li se spunea că nu există documente, după anul 1945. Acestea au avut ca constituiau în România, viaţa evreiască, vieţuitori, de aceea martori sunt greu de ceea ce, după deschiderea arhivei, s-a fundament clauza din cadrul armistiţiului problema emigrării. Percepţia vorbitorului găsit. Dar, odată cu deschiderea arhivelor, dovedit neadevărat. Respingerea cereri- semnat de România în septembrie 1944 asupra Holocaustului a fost de identificare s-a găsit o bogată documentare despre lor era justificată prin faptul că se căuta şi legea privind înfiinţarea Tribunalelor cu un „proces european”, nu de absoluti- muncă forţată şi deportări. identificarea criminalilor de război de către Poporului, adoptată în aprilie 1945 de zare a culpei Germaniei naziste, întrucât Armata română în drum spre Chişinău organele est-europene şi în URSS, din Guvernul condus de dr. Petru Groza. „eforturile locale conjugate au dus la ucidea, pe unde trecea, populaţia civilă scopuri propagandistice. Cele două tipuri de instanţe de judecată În această arhivă au fost găsite trei au funcţionat la Bucureşti şi Cluj. O cifră colecţii de documente de arhivă despre elocventă ar fi aceea a pedepselor capi- Emisiunea Shalom de la TVR Cluj, la 17 ani lagărul de la Vapniarka, lucru binevenit tale pronunţate – în număr de 48 – dintre ţinând cont de faptul că în România sunt care doar patru au fost şi executate. De Se împlinesc 17 ani de la difuzarea primei ediţii a emisiunii Shalom, produsă de puţine documente despre acest lagăr şi asemenea, un număr de 70 de criminali TVR Cluj şi, în prezent, difuzată pe Canalul 3 al postului public. Iată un scurt interviu că, până în 1990, autorităţile române nu de război au fost judecaţi în U.R.S.S., cu Andrea Ghiţă, realizatoarea singurei emisiuni de sine stătătoare despre istoria, au recunoscut atrocităţile din Transnistria. dar cea mai mare parte, circa 70% din tradiţia şi prezentul evreilor din România. Totuşi, informaţii despre acest lagăr exis- cei pasibili de condamnări pentru crime Reporter: „Realitatea Evreiască” a informare evreieşti din toată lumea, eu tau, măcar şi de la martori, acesta fiind de război, au rămas nepedepsiţi, potrivit marcat an de an aniversarea emisiunii fiind aleasă să reprezint presa evre- cunoscut drept lagărul comuniştilor evrei. prezentării istoricului. Shalom, aşa că te-aş ruga să ne vorbeşti iască din România), dovadă că munca La crearea sa, în 1942, au fost trimişi Prof. univ. dr. Michael Shafir s-a re- despre realizările acestui an. mea de 17 ani nu a trecut neobservată. acolo 12.000 de bărbaţi evrei comunişti, ferit la subiectul negării Holocaustului şi A.G.: În emisiunile săptămânale difu- Manifestarea va avea loc în decembrie, care se aflaseră în închisorile din Odessa multiplele sale metode de reprezentare în zate în acest an am prezentat telespec- la Ierusalim. şi, din această cauză, au scăpat cu viaţă societatea contemporană. Unele din cele tatorilor reportaje despre evenimentele Reporter: Ce va aduce viitorul? din masacrul organizat împotriva evreilor. mai frecvente forme de negare se referă culturale şi comemorative din Cluj, Satu A.G.: Cât priveşte viitorul, sunt pe La Vapniarka au căzut victime tifosului la inexistenţa sau nefuncţionalitatea ca- Mare, Târgu Mureş, Gherla şi Baia Mare, cale de a termina filmul-portret despre exantematic, iar cei ce au supravieţuit merelor de gazare, derularea unui aşa-zis am continuat seria „Semne şi simboluri dr. Zvika Berkovits, medic al premierului au fost împuşcaţi. Mai târziu, acesta a plan de organizare a Holocaustului pentru evreieşti” şi „Cărţi despre Poporul Cărţii”. Netanyahu şi consul onorific al României fost transformat în lagăr al comuniştilor şi a impulsiona crearea ulterioară a Statului În emisiune, am mai abordat subiecte în Israel; mai am în plan realizarea unor simpatizanţilor de stânga, dar şi al altora, Israel sau argumentul potrivit căruia liderii despre colaborările româno-israeliene, filme despre evreii din Lugoj şi Caran- fără afiliere politică. Aici au fost trimişi şi nazişti din prima linie politico-guverna- dar am realizat şi două filme de mai sebeş (locuri unde încă nu am filmat evreii comunişti aflaţi în închisori şi lagăre mentală nu ar fi luat vreodată la cunoştinţă mare întindere: despre Robert Régnier, niciodată) şi un ciclu despre convieţuirea din România. S-a murit de frig, foame, de existenţa unor astfel de amplasamente directorul Centrului Cultural Francez din dintre evrei şi celelalte minorităţi din Ma- boli, şi mai ales din cauza consecinţelor ale morţii. Potrivit vorbitorului, conceptul Cluj în perioada războiului, un Om care ramureş. Din păcate, finanţarea emisiunii consumului de mazăre furajeră, care li se „competitive martyrdom” desemnează o a salvat evrei, şi despre Vasile Székely, este aproape inexistentă… Fără sprijinul dădea frecvent ca hrană, acest aliment, tendinţă specifică cu precădere Europei supravieţuitor al Holocaustului, care ani generos al B’nai B’rith România şi al nerecomandat consumului uman, ducea de Est, care compară evenimentele şi de zile a făcut parte din conducerea Complexului Lauder, nu aş avea şanse la decese sau la paralizie. Şi, dacă se victimele Holocaustului cu perioada de Regionalei CFR Cluj. să continui şi să închei aceste proiecte. cunosc liste ale supravieţuitorilor, aceasta epurare stalinistă şi suferinţele provocate Reporter: Ce a însemnat acest an Reporter: Îţi dorim succes şi să se datorează documentelor (trei lăzi) afla- de Gulagul sovietic. pe plan personal, legat de profesia ta? vorbim despre cel de-al 18-lea an al te la centrul ITS. În anii ’70, Ceauşescu A.G.: Pe plan personal, m-a onorat emisiunii, cu tot atâta succes! a vrut să obţină de la guvernul german CLAUDIA BOSOI invitaţia la Jewish Media Summit (în- A consemnat despăgubiri pentru evrei şi, în acest scop, DAN DRUŢĂ tâlnire între conducătorii mijloacelor de AL. NANU li s-a cerut supravieţuitorilor lagărelor sau EVA GALAMBOS 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti

Nu se întâmplă des ca absolut toate extraordinară, a cântat printre oameni şi elementele necesare unui spectacol reu- i-a invitat să cânte alături de ea şi a încins JCC şit să se întâlnească. În acea seară, însă, chiar o horă. Spectacolul s-a încheiat cu vremea a fost ideală pentru un concert în toţi artiştii pe scenă, cântând Hava Nagila aer liber, artiştii, în frunte cu Maia Mor- alături de spectatori. Bucureşti genstern, au fost la înălţime iar programul Aniversarea JCC a fost marcată prin Spectacol ºi tradiþii serii, pe măsură. mai multe evenimente. O săptămână mai evreieºti la Universitate Limbajul cel mai nimerit, legătura cea târziu, la sediul JCC a avut loc spectacolul mai bună între culturi, muzica, a făcut şi Mazel Tov, susţinut de membri ai comuni- Cu ocazia celei de-a 9-a aniversări de această dată ca împărtăşirea culturii tăţii. Au fost pe scenă Tomy Weissbuch şi a JCC Bucureşti, Maia Morgenstern, evreieşti cu ceilalţi să fie naturală. Specta- Endy Glikman, cunoscuţi de pe scenele Bucharest Klezmer Band, Corul Hazamir colul a fost deschis de cei de la Bucharest a actriţei şi directoarei TES, Maia Mor- Vocea României şi X Factor, dar şi Mihai şi tradiţiile evreieşti au fost ingredientele Klezmer Band cu o serie instrumentală, genstern. A fost, dacă vreţi, un moment Nicolau şi, cu o trupă de cabaret, Ioana unui spectacol extraordinar, în aer liber, cărora li s-au alăturat apoi Corul Hazamir. electrizant. S-au simţit imediat bucuria Năstase, tânără membră a comunităţii în Piaţa Universităţii. A urmat ceremonia de Havdala, iar toţi şi energia pe care Maia Morgenstern din Ploieşti. Spectacolul a făcut parte şi din proiec­ cei prezenţi, evrei sau neevrei, au primit a primit-o la vederea publicului, pentru Spectacolul a fost completat de con- tul naţional Havdala în oraş, care s-a lumânărele specifice şi un săculeţ cu mi- ca imediat să le întoarcă înapoi spre cei certul extraordinar al binecunoscutului desfăşurat în mai multe oraşe din ţară. În rodenii, dar şi explicaţii despre simbolurile prezenţi. Pentru unii spectatori, care o artist Mircea Vintilă. (A. GUERON) Bucureşti însă, spectacolul a avut loc în şi ritualurile evreieşti. asociau doar cu scena teatrului, concertul inima oraşului, fiind astfel deschis oricărui Reacţia publicului a fost extraordinară susţinut a fost o surpriză foarte plăcută. trecător. Şi, credeţi-mă, nu puţini au fost şi nu a durat mult până să se alăture cu Cu un repertoriu ce a inclus atât piese cei care au luat astfel, pentru prima dată, toţii cântecelor. A urmat însă cel mai im- evreieşti, cât şi din tradiţia românească, JCC la viitor contact cu tradiţia şi cultura evreiască. portant moment al serii, apariţia pe scenă Maia Morgenstern a răspândit o energie În perioada 11-13 noiembrie, la Satu Mare, JCC Bucureşti organizează eve- membri ai Comunităţii Evreilor din Iaşi. pat, în cadrul pitoresc al staţiunii Borsec, nimentul Eshet Chayil. Evenimentul a fost deschis de preşedin- la un şabaton care a prilejuit petrecerea Cu actriţa Maia Morgenstern, direc- JCC tele Comunităţii, ing. Abraham Ghiltman, câtorva zile de atmosferă evreiască tor TES, şi Valentina Iancu, istoric de care a vorbit despre semnificaţia ceremo- autentică, dar şi excursii în împrejurimi, artă de la MNAR, ca invitate speciale, niei care marchează sfârşitul Şabatului, Kabalat Şabat, Oneg Şabat, Havdala. evenimentul este dedicat exclusiv IAŞI urmat de oficiantul de cult Albert Loz- Seara de Oneg Şabat din data de 23 doamnelor şi domnişoarelor. Marea familie evreiascã neanu, care a oficiat paşii ritualului care septembrie a fost un nou prilej de a aduce Detalii găsiţi la datele de contact din duce tradiþiile mai departe desparte Şabatul de restul săptămânii. împreună aproape 40 de membri ai comu- subsolul acestei pagini. Copiii prezenţi au aprins lumânările spe- nităţii ieşene. Preşedintele Comunităţii, În curând încep noile cursuri de limbi Noul sezon de activităţi al JCC Iaşi a ciale, împletite, după care participanţii au ing. Abraham Ghiltman a vorbit despre străine de la JCC Bucureşti, la care vă debutat sâmbătă 10 septembrie, când în intonat cântece religioase specifice. sărbători, despre programele actuale şi puteţi înscrie, indiferent de vârstă sau Piaţa Prieteniei Româno-Israeliene, din După terminarea ritualului de Havdala, viitoare ale comunităţii, iar oficiantul de pregătire. faţa Sinagogii Mari, a avut loc cea de-a participanţii s-au reîntâlnit la sediul JCC cult Albert Lozneanu a rostit rugăciunea Cursurile de limbă ebraică pentru patra ediţie a evenimentului naţional Iaşi, care a devenit neîncăpător, unde de Kiduş. Participanţii s-au bucurat de bu- începători, nivel mediu şi copii încep pe „Havdala în oraş” – un model de atragere au avut loc discuţii pe diverse teme de catele pregătite special şi de atmosfera de 1 noiembrie, iar cursurile pentru limba la viaţa comunitară a tuturor generaţiilor. actualitate. familie, din care nu puteau lipsi cântecele idiş vor începe pe 4 ianuarie. La această manifestare, plină de căl- În perioada 15-18 septembrie, 20 de tradiţionale, cunoscute şi îndrăgite atât de Detalii despre programe, profesori şi dură şi emoţie, au participat peste 45 de membri ai comunităţii din Iaşi au partici- cei tineri cât şi de vârstnici. (S. SEGAL) taxe, pe www.jcc.ro.

numeros de soldaţi israelieni, care a avut evreieşti de-a lungul istoriei, s-a vorbit loc în memoria victimelor Holocaustului. despre viaţa şi activitatea cunoscutei JCC S-a mers apoi la Comunitatea Evreilor din Golda Meir, prima femeie care a condus Cracovia, unde a avut loc rugăciunea de un guvern în Israel. seară la Sinagogă, după Oneg Şabatul În septembrie a avut loc şi o excursie ORADEA organizat de JCC. la Debrecen, la invitaţia Comunităţii Evrei- O lunã plinã de evenimente A doua zi au mai vizitat cartierul evre- lor din Debrecen, unde s-a desfăşurat un Luna septembrie a debutat pentru iesc Kazimierz, Centrul vechi şi castelul concert extraordinar de muzică klezmer evreii orădeni cu sărbătorirea doamnei Wawel. “Back to the roots”. Olga Gavor, supravieţuitoare a Holocaus­ Tot în septembrie, la Oradea a fost Vizita la muzeul „Casa Darvas La Ro- tului, la împlinirea vârstei de 91 de ani. organizat un concert de muzică uşoară che”, prezentată de ziarista Simon Judit, A urmat o excursie la Auschwitz, Bir- şi music-hall, interpretat de doi artişti membră a comunităţii, care a crescut în kenau şi Cracovia, din care cei aproape binecunoscuţi din Ungaria: Koos Janos această casă şi pe care a transformat-o în extraordinar susţinut de Joshua Nelson, 30 de tineri, care au participat, au avut şi Koos Reka. muzeu, a fost de asemenea interesantă. creatorul muzicii Gospel Kosher, la care foarte multe de învăţat. Ei au vizitat fostele De Roş Hodeş – Elul, în cadrul unei Nu putem încheia seria de activităţi au participat peste 600 de spectatori. lagăre şi au asistat la marşul unui grup prezentări despre personaje feminine de la Oradea, fără să amintim concertul I. GAVOR

merit al acestei reuşite îi revine echipei Conducătorul comunităţii evreieşti Fostul director al faimoasei fabrici de coordonate de Simona Neumann, care a locale a avut şansa să formuleze la întâl- ciocolată Kandia este cunoscător a nume- JCC organizat o campanie excepţională, des- nirea cu preşedintele statului, întrebarea, roase istorisiri interesante din vremuri de făşurată pe o perioadă de cinci ani, pentru dar şi dezideratul, ca EuroIudaica din demult. Prezenţa copiilor şi nepoţilor din candidatura Timişoarei. A fost un proiect 2007 să aibă urmare în 2021, completată Israel a sporit bucuria acestei zile. Timişoara coerent şi ingenios, bazat pe colaborări fiind de alte manifestări realizate de evre- Formaţia C.E. Timişoara, „Şalom”, Programe evreieºti internaţionale notabile şi pe atuurile „micii imea timişoreană. dirijată de Alexandru Fischer, a evoluat în viitoarea Capitalã Viene”, oraş al Revoluţiei din 1989, primul Intrarea în noul an 5777 a fost marca- în cadrul Festivalului Etniilor din Parcul oraş european iluminat electric, oraş cu tă, la Timişoara, prin câteva evenimente Rozelor. Prin organizarea realizată de Europeanã a Culturii valenţe plurietnice şi pluriconfesionale, speciale. Fiecare dintre cei peste 200 de Verona Botiş, care a luat parte la toate Momentul esenţial al ultimei perioade centru universitar şi spaţiu de expresie participanţi la rugăciunea primei seri a şedinţele pregătitoare, Ana Adrian, Sa- l-a reprezentat desemnarea Timişoarei culturală autentic. fost aşteptat cu mici suveniruri simbolice, rolta Hasan, Iudit Hirschl şi a lui Eduard drept Capitală Europeană a Culturii, pen- cu măr, miere şi rodie. În deschiderea în- Basch a avut loc o participare de succes tru anul 2021. Aşa cum afirma, la recenta tâlnirii, preşedintele Comunităţii, Luciana a comunităţii timişorene. întâlnire cu operatorii culturali timişoreni, Friedmann, a subliniat câteva momente Ziua Vârstnicului a fost celebrată la preşedintele României, Klaus Iohannis, esenţiale ale anului încheiat şi a vorbit Timişoara printr-o excusie la Szeged, „acesta este un titlu nu pentru un an, ci despre proiecte viitoare. Cantorul David oraşul maghiar unde se află o comunita- pentru o viaţă. Nici nu vă daţi seama azi Appel, împreună cu soţia sa Edit, se află te evreiască şi o sinagogă, deosebit de ce lucru mare vi se întâmplă!”. Dintru şi în acest an în comunitatea bănăţeană frumoase. Pensionarii au fost neobosiţi şi început, Comunitatea Evreilor Timişoara şi aduc o mai mare bucurie sărbătorilor. s-au simţit răsfăţaţi de ziua lor. Nu putea s-a alăturat public acestui deziderat şi Cu ocazia Oneg Şabatului de Roş lipsi un gulaş picant, dar nici o oprire într- preşedintele Comunităţii, dr. Luciana Haşana s-a putut spune şi „Ad Mea Ve- un Tesco, pentru a prospecta rapid piaţa Friedmann, a pledat şi în faţa comisiei esrim!” domnului Ladislau Schimmerling, delicateselor ungureşti. decizionale, alături de numeroase perso- personalitate timişoreană, ajuns în pragul L. FRIEDMANN nalităţi timişorene, pentru acesta. Marele celui de-al nouălea deceniu de viaţă. JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/groups/ www.facebook.com/JccOra- Pagină coordonată de www.jcc.ro jcciasi deaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 13 Oliver Lustig - 90 de ani O viaţă dedicată dezvăluirii crimelor de la Auschwitz

pensionându-se cu gradul de general în (1960), „Viaţa în imperiul morţii” (1969), retragere. Dar o mare parte a activităţii „Atunci, acolo...la Auschwitz” (1977), lui publicistice şi de scriitor şi-a dedicat-o „Scrisori de dragoste spânzurate” (1989), prezentării istoriei şi crimelor nazismului, „Dicţionar de lagăr” (1982), „Martorii n-au a Holocaustului, în cărţi, articole, confe- dreptul să tacă” (1986). rinţe pentru educarea tinerei generaţii. În 2007 Oliver Lustig a fost distins cu Avea un talent deosebit de a vorbi şi de Ordinul ”Steaua României” în grad de a capta atenţia ascultătorilor. Am asistat Cavaler. la o conferinţă la Câmpulung Moldove- nesc cu participarea profesorilor de istorie Povestea primelor memorii din judeţ, printre care foarte mulţi tineri. Auziseră câte ceva despre Auschwitz dar Am în faţa mea un carneţel gălbui, prea multe nu ştiau. Prelegerea lui Oliver cu vreo 30 de pagini de dimensiuni mici, Lustig nu ştiu dacă a durat o oră, poate din care cam 20 sunt scrise. Pe copertă, chiar mai puţin. Dar publicul a urmărit-o tipărit în germană, ”Taschenbuch”, care nemişcat, cu o concentrare uriaşă. Cele înseamnă carneţel. Pe următoarele pagini Până de curând îl întâlneam peste tot trecut; poate că le era teamă că evocările prezentate nu au fost evocări de ordin scrie: Lustig Oliver 112.398 (numărul ta- unde se vorbea despre crimele naziste, vor deschide din nou rănile, vor trezi nişte sentimental, deşi şi acestea şi-ar fi avut tuat pe braţ), Landsberg, 15 mai 1945 iar despre lagărele de exterminare, despre experienţe, întâmplări, atitudini pe care locul. Erau fapte, prezentate în mod logic, apoi un titlu: ”Din multele mele suferinţe” brutalitate, moarte şi despre întruchi- voiau să le îngroape în adâncul sufletului, documentate, ilustrate printr-un film docu- -1. Auschwitz-Birkenau parea absolută a răului – lagărul de la poate era şi sentimentul de ruşine că au mentar despre Auschwitz. Am ascultat ce O descoperire neaşteptată şi pe Auschwitz-Birkenau. A fost deportat acolo ajuns într-o stare de neimaginat pentru un au vorbit oamenii pe holuri după conferin- undeva uluitoare, făcută de Lucreţia la 18 ani, şi-a pierdut părinţii şi trei fraţi, a om. Sunt circumstanţe atenuante pentru ţă, deci nu era vorba de reacţii oficiale, Lustig, soţia lui Oliver. Într-o cutiuţă ră- trecut prin iadul concentraţionar şi, în mo- aceste tăceri dar, în ultimă instanţă, ele ci spontane. Convingerea mea a fost că tăcită, împreună cu nişte fotografii, se mentul eliberării, şi-a propus să-şi dedice sunt nocive. Lumea trebuie să cunoască acest auditoriu nu va accepta niciodată afla şi acest carnet pe care domnia-sa viaţa dezvăluirii, prin scris, a acestor crime adevărul, oricât de dureros ar fi. Acesta tezele negaţioniste. Oliver Lustig a reuşit nu l-a văzut niciodată în zecile de ani împotriva umanităţii. A scris despre sufe- a fost crezul lui Oliver Lustig, pe care l-a să îi convingă de realitatea Holocaustului. de convieţuire. L-a scos, a văzut data – rinţele evreilor, dar nu numai. În lagărele susţinut întreaga lui viaţă. Activitatea lui s-a desfăşurat şi pe mai 1945, Landsberg. Textul era scris în prin care a trecut – Auschwitz-Birkenau, Oliver Lustig s-a născut la 4 noiembrie plan internaţional, fiind dedicată păstrării ungureşte, dar şi-a dat seama că, la mai Dachau, Landsberg, Kaufering – a întâlnit 1926 la Şoimeni, în judeţul Cluj. În iunie memoriei victimelor Holocaustului, com- puţin de o lună de la eliberarea din lagăr deţinuţi de toate naţionalităţile şi orientări- 1944, după ce în urma dictatului de la baterii antisemitismului, a neonazismului. de către americani, Oliver Lustig, care le politice, deveniţi victime ale unui regim Viena Ardealul de nord ajunge sub ad- A fost ales membru în Comitetul Inter- nu împlinise nici 19 ani, s-a decis să-şi totalitar şi criminal. ministraţie horthystă, apoi sub ocupaţie naţional Dachau, în Comitetul Foştilor scrie memoriile. Amintirile, suferinţele Oliver Lustig a trecut mai întâi prin germană, împreună cu întreaga populaţie Luptători şi Veterani de Război împotriva erau încă proaspete şi foarte dureroase. „şcoala” lagărelor, înainte de a deveni pu- evreiască este deportat în lagărul morţii Fascismului, a participat cu comunicări la În afara unor jurnale scrise în lagăre de blicistul şi scriitorul cunoscut prin lucrările de la Auschwitz. A fost membru al unei manifestări internaţionale, la întâlniri ale către persoane care şi-au pierdut acolo sale dedicate universului concentraţionar familii numeroase: mama, tatăl şi şapte supravieţuitorilor. Dar rolul lui asumat ca viaţa, este poate pentru prima dată când nazist. A fost printre primii memorialişti copii. Cu excepţia unui singur frate, care martor s-a concretizat prin numeroasele un supravieţuitor îşi descrie crâmpeie de care a abordat subiectul lagărelor, redat era la muncă obligatorie, cu toţii au ajuns lucrări – memorialistică, documentare şi memorie din primele clipe de libertate. ”A prin trăirile lui, dar nu ale adolescentului la Auschwitz. La sfârşitul războiului, rămă- romane – având ca tematică Auschwitz- găsit acest carneţel probabil în vreun de- care era atunci, ci ale unui om maturizat seseră în viaţă patru fraţi mai mari; restul ul, în general universul concentraţionar. pozit părăsit de trupele SS, care fugiseră de lunile de chinuri, de lunile de eforturi familiei a pierit. Oliver Lustig a scris 16 cărţi despre acest din faţa armatei americane, şi care a fost aproape supraomeneşti pentru a supra- După absolvirea liceului şi a Univer- subiect, dintre care multe au fost traduse spart de foştii deţinuţi. Vederea lui poate vieţui. sităţii Bolyai, Oliver Lustig lucrează ca în limbile maghiară, germană, franceză, i-a dat ideea de a-şi scrie memoriile”, Întrebarea care se pune de obicei celor ziarist. 37 de ani a lucrat la publicaţiile engleză, italiană, portugheză. Unele titluri mi-a sugerat d-na Lucreţia Lustig. Cum care au rămas în viaţă după lunile sau armatei, între timp dându-şi doctoratul sunt considerate bibliografie obligatorie domnia-sa nu cunoaşte limba maghiară, anii petrecuţi în infernul lagărelor este: în ştiinţe economice. În cadrul acestei pentru cercetătorii Holocaustului, ai Aus- EVA GALAMBOS ”dar cum aţi reuşit?” Răspunsurile sunt activităţi a redat aspecte din viaţa mili- chwitz-ului. Menţionăm câteva dintre cele cele mai diverse: o mai bună condiţie fi- tară, a scris despre doctrine şi strategii, mai importante: „În umbra crematoriului” (Continuare în pag. 21) zică, şansa de a se afla în locuri oarecum mai suportabile sau de a efectua munci mai uşoare, de a întâlni comandanţi mai Oliver Lustig – omul, ziaristul şi scriitorul omenoşi (printre miile de brute, care supravegheau lagărele, se mai găseau L-am cunoscut pe Oliver Lustig, încă de pe când nu îl Numeroasele discuţii şi schimburi de informaţii privind cele şi excepţii, le putem găsi numele pe lista cunoşteam. Cumpăram în mod special numerele din revista două tipuri de Holocaust cărora le-am supravieţuit l-au făcut Drepţilor între Popoare), de a fi fost ocoliţi “Flacăra”, în care apăreau articolele sale având drept subiect pe Oliver să-mi propună să particip la conferinţele pe care el, de boli sau, pur şi simplu, norocul. Unii Holocaustul. Citeam cu nesaţ informaţiile privind deportările cunoscutul ziarist şi scriitor, era invitat să le susţină în faţa ele- au fost salvaţi de credinţa neclintită în evreilor din nordul Transilvaniei, modul în care au fost exter- vilor şi studenţilor din Bucureşti şi din ţară. El, despre lagărele Dumnezeu. Dar lucrul cel mai important, minaţi, chinurile la care au fost supuşi în ghetourile în care au naziste prin care a trecut, eu, despre execuţiile în masă fără mărturisit de Oliver Lustig, a fost voinţa fost închişi înaintea deportării spre Birkenau - Auschwitz. nici o judecată ale evreilor, la eliberarea Basarabiei, Bucovi- de a trăi, de a fi martor, de a povesti lumii Era pe vremea când, pentru naţional-comunismul românesc, nei de Nord şi Ţinutului Herţa precum şi despre deportările în prin ce au trecut nişte fiinţe umane, prin Holocaustul nu a existat decât la alţii. Pe vremea când direc- Transnistria a celor care au scăpat cu viaţă din baia de sânge ce suferinţe şi chinuri, impuse de semenii tivele “partidului unic” înlocuiau adevărul istoric. Dispăruseră din iulie-august 1941. lor. Oliver Lustig nu formulează concluzia fără urme sutele de mii de evrei exterminaţi în timpul celui El, vorbind despre un subiect despre care tineretul mai în mod didactic, dar aceasta este clară, de-al II-lea război mondial sub regimul guvernului Antonescu. auzise (mulţi i-au citit cărţile publicate, mai ales “Dicţionar de este cea care se repetă de mii şi mii de Totalitarismul de stânga acoperea cu grijă crimele săvârşite de lagăr”), eu, vorbind despre un subiect despre care nu auziseră, ori: ”astfel de lucruri trebuie spuse pentru totalitarismul de dreapta din România. Începuseră să apară primit cu răceală şi întrebări derivate din necunoaştere. ca să nu se mai repete”. chiar şi încercări de reabilitare a mareşalului Ion Antonescu Ajunseserăm să fim o echipă care răspundea la toate in- Ca şi mulţi alţii, Oliver Lustig este un (vezi romanul “Delirul”, de Marin Preda). vitaţiile, chiar dacă ele implicau deplasări pe distanţe mari şi martor care şi-a şi îndeplinit datoria de Evenimentele din decembrie 1989 au dus la libertăţi la care eforturi pentru vârsta noastră. La un moment dat, omul care martor: a spus prin ce a trecut el, prin nici nu îndrăzneam să visăm, între care şi restabilirea treptată a scris 16 cărţi numai despre Holocaust, pe lângă altele cu ce au trecut alţii. Şi-a descris nu numai a adevărului istoric cu privire la soarta evreilor din România. subiecte de altă natură, a obosit, s-a îmbolnăvit şi nu am mai propria soartă, ci şi pe a altora, s-a dus în Reunirea supravieţuitorilor Holocaustului în “Asociaţia Evreilor putut continua periplul în doi. locurile respective, a cercetat documente, din România Victime ale Holocaustului” (AERVH), cu scopul La împlinirea a 90 de ani, am simţit nevoia de a aminti a stat de vorbă cu oameni, cu supravie- de a acţiona pentru păstrarea memoriei celor exterminaţi şi a munca sa intensă, atât pentru păstrarea memoriei victimelor ţuitori. Ştim că foarte mulţi foşti deţinuţi ai sprijini pe cei ce au supravieţuit, mi-a prilejuit şi mie cunoaş- Holocaustului, cât şi pentru cunoaşterea acestor evenimente lagărelor nu au dorit să vorbească, nu au terea lui Oliver Lustig ca persoană şi nu numai ca ziarist sau tragice de către generaţiile de tineri, astfel ca trecutul nostru povestit nici măcar copiilor lor prin ce au scriitor. să nu devină niciodată viitorul lor. (LIVIU BERIS) 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016

Evrei laureaţi ai Premiului Nobel 2016 Edificii biblice J. Michael Kosterlitz – fizică descoperite Oamenii de ştiinţă David J. Thouless, de la Univer- sitatea Washington din Seattle, F. Duncan M. Haldane, de arheologi de la Universitatea Princeton, şi J. Michael Kosterlitz, de Autoritatea Israeliană pentru Antichi- ŞTIINŢA la Universitatea Brown (SUA), sunt laureaţii Premiului tăţi (IAA) a anunţat printr-un comunicat Nobel pentru Fizică. El le-a fost decernat “pentru des- descoperirea unei cetăţi şi a unui templu coperiri legate de tranziţiile topologice de fază şi stările care ar putea data din perioada regelui topologice ale materiei”. Ezechia (sec. VIII î.e.n.). Cetatea se ŞI VIAŢA J. Michael Kosterlitz, unul dintre cei trei laureaţi, află în vechiul oraş Tel Lachish, are este fiul unor evrei germani refugiaţi în Marea Britanie, şase camere, câte trei de o parte şi de în anul 1934. Laureatul este fiul biochimistului Hans alta a străzii principale. O primă parte a Walter Kosterlitz, care a decis să se refugieze în Scoţia, imediat după ce fusese eli- cetăţii a fost descoperită acum câteva Gadgetul care minat din rândul personalului medical al spitalului din Berlin, pe fondul legilor rasiale. decenii de o echipă mixtă de arheologi Ulterior, el şi-a adus întreaga familie în Regatul Unit. Domeniul de studiu al lui M. din Marea Britanie şi Israel, iar din luna redă vederea Kosterlitz este topologia – o ramură a matematicii care studiază proprietăţile fizice martie a început o nouă serie de exca- ale materiei şi spaţiului. Laureatul deţine dublă cetăţenie – americană şi britanică vări. Cel mai probabil, acest edificiu cu Prof. Amir Amedi de la Universita- – şi a aflat despre desemnarea sa drept câştigător al premiului în timp ce se afla în rol de templu a fost distrus din ordinul tea Ebraică din Ierusalim s-a dedicat Helsinki. „Încă sunt puţin confuz şi încerc să mă obişnuiesc cu ideea”, a declarat el regelui Ezechia, care dorea înlăturarea cercetărilor destinate persoanelor cu pentru publicaţia The Times of Israel. Profesorul se declară o persoană deschisă oricăror astfel de locuri de venerare a deficienţe de vedere, reuşind să pună la şi lipsită de orice „idee preconcepută”, fapt care l-a ajutat foarte mult în reuşita sa. unor zeităţi politeiste. Cercetările au punct un gadget care poate furniza infor- dezvăluit multe alte dovezi ale acţiunilor maţii vizuale prin intermediul sunetelor lui Ezechia. Arheologul Sa’ar Ganor spu- şi dispozitivelor senzoriale. EyeCane Bob Dylan – literatură ne că nişte scări duceau într-o încăpere este un astfel de dispozitiv de orientare Cântăreţul şi poetul american Bob Dylan a câş- mare, în care se aduceau ofrandele. de tip lanternă, care emite raze infraroşii tigat Premiul Nobel pe anul 2016 pentru Literatură Din acea cameră se putea ajunge direct pentru a “traduce” distanţa prin indicii au- “pentru crearea unor noi expresii poetice în marea în sanctuar, unde au fost găsite două ditive şi tactile care permit utilizatorului tradiţie a muzicii americane”. Prin câştigarea acestui altare. Potrivit relatării biblice, totul s-a să simtă obiecte într-un interval reglabil premiu, Bob Dylan devine primul muzician din istorie întâmplat la porţile oraşului Tel Lachish, de până la cinci metri. După o scurtă care a primit Nobelul pentru Literatură. unde sanctuarul a fost construit iniţial. instruire, cu ajutorul EyeCane, utilizatorii Bob Dylan, pe numele său real Allen Zimmerman, Potrivit arheologului, aici se reuneau pot estima distanţele, pot evita obsta- s-a născut pe 24 mai 1941 şi şi-a început cariera oamenii importanţi – inclusiv bătrânii colele şi se vor putea orienta cu succes acum mai bine de 50 de ani. Provine dintr-o familie satului, judecătorii, guvernatorii, regii în medii simple. EyeMusic este un alt evreiască din Odessa (Rusia), emigrată în S.U.A. imediat după valul de pogromuri şi funcţionarii. Au fost găsite şi săgeţi dispozitiv, sub forma unui mini-aparat din 1905. În luna mai a acestui an, el şi-a lansat cel de-al 37-lea album şi continuă şi praştii de piatră, rămase în urma de fotografiat, care transmite culorile, să rămână o voce a pacifismului mondial. Per Wastber, membru al Academiei luptelor corp la corp. “Această nouă forma şi locul obiectelor prin conversia Suedeze, a afirmat că “este probabil cel mai mare poet în viaţă”. descoperire confirmă faptul că poveştile imaginilor în sunete direcţionate către biblice cunoscute devin realităţi istorice creier. O versiune a aplicaţiei este dis- şi arheologice pe măsură ce avansează ponibilă gratuit, în App Store şi Google cercetările”, a afirmat Ze’ev Elkin, minis- Play. Ideea unui produs finit rezultat din Stoparea cancerului mamar este posibilă trul Afacerilor Interne ale Ierusalimului şi combinarea celor două invenţii ar putea O echipă comună de cercetători fost înregistrată o oprire a extinderii Protecţiei Mediului. conduce la oferirea unei autonomii sem- israelieni şi americani a demonstrat că metastazelor. nificative oricărei persoane cu dizabilităţi tratarea unei tumori mamare primare Aceste rezultate ar putea fi aplicate şi vizuale. la cobaii de laborator – folosind terapia la oameni. Cercetările demonstrează că Ştiinţa ca poveste Independenţa, înţelegerea şi orienta- genică, precum şi chimioterapia – este există o corelaţie puternică între efectul rea în mediul înconjurător reprezintă func- extrem de eficientă în prevenirea me- asupra genelor din celulele cobaiului şi ţiile majore atribuite acestor gadgeturi, tastazelor cancerului mamar. Profe- efectul asupra genelor din celulele uma- adresată copiilor care pot schimba stilul de viaţă şi gradul sorii Noam Shomron, Eitan Friedman, ne. Rezultatele noastre sunt deosebit de de integrare socială ale unei astfel de din cadrul Şcolii de Medicină Sackler încurajatoare, deoarece au fost repetate curioşi persoane. Cele două gadgeturi produse a Universităţii din Tel Aviv, şi Natalie de mai multe ori, a afirmat prof. Shomron. La 2 octombrie 2016, la Seneca An- de RenewSenses – EyeCane şi EyeMu- Artzi, de la Massachusetts Institute of Statisticile indică faptul că una din opt tiCafe din Bucureşti a fost organizat un sic – se bazează pe diferite perspective Technology, alături de studenţii lor, au femei din întreaga lume este diagnos- atelier dedicat evocării personalităţilor ştiinţifice faţă de alte inovaţii similare. început explorarea bazelor de date bi- ticată cu cancer mamar în fiecare an, lui Isaac Newton şi Albert Einstein şi Folosind mai degrabă raze infraroşii de- oinformatice pentru a investiga durata iar acest diagnostic reprezintă a doua descoperirilor care au schimbat profilul cât ultrasunete, EyeCane are o precizie mutaţiilor într-o tumoare. Pe baza studi- cauză de deces prin cancer la femei, în ştiinţelor exacte. În prezentarea lui Alex superioară şi este de aşteptat să fie mai ilor unor polimorfisme ignorate până în ciuda tuturor programelor de depistare Doppelgänger (Alex Bogdan), blogger, accesibil decât dispozitivele competitive. prezent, a fost creat un micro-gel care a precoce. Având în vedere aceste date, compozitor, autorul seriei „Poveştiinţa” Pe de altă parte, EyeMusic este singurul fost injectat în organismul cobailor care oprirea metastazelor, afirmă cercetătorul (în curs de apariţie la editura Pandora M), sistem de acest gen care poate transmite prezentau tumori canceroase. Tumorile israelian, ar reprezenta un moment de figurile celor doi fizicieni au fost umaniza- în mod eficient culori şi informaţii legate mamare au fost excizate după două zile. cotitură în lupta cu această boală, iar rata te, iar teoriile lor explicate, într-un format de luminozitate. Conform analizelor, s-a constatat că a de supravieţuire ar creşte exponenţial. accesibil înţelegerii copiilor de maximum 12 ani, care au dominat auditoriul. Carol Davila – evreu italo-franco-român Într-un demers de popularizare a Carol Davila, pe numele de naştere lui este Alexandru Ioan Cuza. Azilului orfane, în care strânge 40 de fetiţe din ştiinţei, prin restrângerea eşafodajului Carlo Antonio Francesco d’Avila (în fran- său de orfane, întemeiat la Bucureşti, îi mahalale, iar la puţin timp înfiinţează teoretic şi extinderea naraţiunii anecdo- ceză Charles d’Avila; n. 1828, Parma, dă numele Elena Doamna, după soţia şi un orfelinat de băieţi. Cât timp a trăit tice, vorbitorul a creionat figura lui Isaac Italia – d. 24 august 1884, Bucureşti), lui Cuza. De acest azil s-a ocupat înde- Davila, a funcţionat şi o şcoală de surdo- Newton, un tip solitar, lipsit de prieteni, a fost un medic şi farmacist de origine aproape şi Regina Elisabeta. Al treilea muţi, cu atelier de tâmplărie şi sculptură. aflat pe o poziţie de permanentă adver- evreiască pe linie maternă, francez după domnitor este Carol I, sub a cărui protecţie Împreună cu farmacistul Hepites, pune sitate cu fizicianul Robert Hooke, dar un tată. S-a născut în Italia şi a făcut studiile îşi desăvârşeşte în cea mai mare măsură bazele farmaciei române. Tot ideea lui om de ştiinţă ale cărui legi formulate au în Germania şi Franţa. A urmat Facultatea opera. În 1855 a înfiinţat o şcoală de fel- este introducerea consultaţiilor gratuite condus, printre altele, la crearea staţiei de Medicină din Paris, pe care a absolvit-o ceri, iar în 1856 o şcoală secundară de în spitale, pentru bolnavii săraci. Stinge spaţiale internaţionale. în februarie 1853. chirurgie, cu program şcolar teoretic liceal în diferite regiuni ale ţării epidemii grave, Albert Einstein, care la 10 ani se între- Soseşte în Ţara Românească la 13 şi sanitar-militar. Când adversarii filoruşi călătoreşte şi inspectează spitale, parti- ba cum ar vedea lumea dacă ar călători martie 1853, la invitaţia domnitorului fac demersuri pentru închiderea şcolii, cipă la Expoziţia universală de la Viena pe un fascicul de lumină, un om pacifist Barbu Ştirbei, la nici 25 de ani, după ce Davila se adresează guvernului francez, din 1873, cu un compartiment medical al care avea oroare de partea militarizată îşi luase doctoratul la Paris şi ajutase la care se obligă să o menţină pe cheltuiala României, are grijă de copiii orfani. Pe a Germaniei, a contribuit la producerea stingerea epidemiei de holeră din 1849, în lui. Abia atunci caimacamul Alexandru cheltuiala lui se editează culegerea de bombei atomice (semnând scrisoarea Champagne şi Cher. Ar fi trebuit să stea Dimitrie Ghica dă un opis domnesc pentru poezii populare a lui Alecsandri, pe care adresată preşedintelui Roosevelt, căruia în Ţara Românească doar trei ani, dar a menţinerea tinerei instituţii, pe care Davila Davila, mare iubitor de folclor, o dă ca i se solicita sprijinul pentru cercetările pri- rămas până la sfârşitul vieţii. A contribuit o transformă curând în “Şcoala naţională premiu elevilor şi elevelor din şcoliile sale. vind reacţiile nucleare în lanţ şi folosirea fundamental la organizarea învăţământu- de medicină şi farmacie”. După 10 ani, în La 4 iunie 1864, se face un prim pas lor ca armă), dar şi la crearea GPS-ului lui medical din România. A fost profesor 1869, înfiinţează Facultatea de Medicină. în recunoaşterea oficială a patriotismului de astăzi, care n-ar fi funcţionat fără ide- de chimie la Universitatea din Bucureşti. Între timp, Davila întemeiază învăţămân- “străinului” faţă de noua lui ţară şi, la ile şi teoriile sale. Ca să nu mai vorbim În 1860 a fost ridicat la rangul de gene- tul farmaceutic şi pe cel veterinar, fon- Camera Deputaţilor, se propune acorda- despre celebra teorie a relativităţii, care ral. A organizat serviciul românesc de dează numeroase societăţi şi reviste de rea cetăţeniei române. Totuşi, faptul se a revoluţionat fizica. ambulanţe, care s-a distins apoi în timpul specialitate (între care Asociaţia medicilor împlineşte abia după venirea lui Carol I, Îndemnul pe care Alex Doppelgänger Războiului de Independenţă. Modelează români, Monitorul medical, Gazeta spita- printr-un decret-lege semnat chiar de el, l-a adresat copiilor, înţeleşi ca oameni viaţa medicală sub patru domnitori, dintre lelor), organizează conferinţe medicale şi la 31 mai 1868. Datorită lui, serviciul am- în formare, a fost acela de a-şi păstra care trei îi devin prieteni. În Bucureşti, la ţine prelegeri cu demonstraţii experimen- bulanţelor militare şi al trenurilor sanitare curiozitatea în toate domeniile care îi sosire, îl impresionează pe Vodă Barbu tale la Sfântu Sava, înfiinţează, împreună este pregătit din timp şi sute de vieţi sunt vor entuziasma, trăsătură prin care vor fi Ştirbei când se prezintă după trei zile cu cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, salvate, iar 13.000 de bolnavi şi răniţi capabili şi ei să schimbe lumea. rezultatele unei prime inspecţii sanitare Grădina botanică din Bucureşti, introduce primesc îngrijiri. Primeşte decoraţii şi CLAUDIA BOSOI şi cu proiecte de reformă. Al doilea dom- concursurile medicale şi stagiile obligatorii B.M.M. nitor pe care Davila îl câştigă de partea în spitale. În 1861 creează primul azil de (Continuare în pag. 21) Pagină coordonată de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 15 Tragica soartă a Annei Langfus la mărturii istorice ci se adresează sen- sibilităţii noastre prin imagini, situaţii, at- Recent, editura Hasefer a publicat mosferă”, scrie autorul francez. Cele trei eseul biografic „Dispariţiile Annei Lang- romane în discuţie sunt „Sare şi pucioa- fus” de Jean-Yves Potel (300 pag., tra- să”, „Valize cu nisip” (Premiul Goncourt) ducere din limba franceză de scriitoarea şi „Sari, Barbara”, din păcate, netraduse Gabriela Adameşteanu). Autorul este încă la noi. Anna Langfus nu se referă la un cunoscut universitar, cu numeroase familia ei, distrusă în anii ocupaţiei, nu eseuri, anchete despre Europa Centrală, scrie despre tatăl ei, ucis la Lublin, ora- colaborator al Memorialului Holocaustului şul natal, ci despre din Washington, fost consilier cultural al soarta cunoscuţilor, Zilele Culturii Sârbe la Bucureşti ambasadei Franţei la Varşovia. El face vecinilor, încercând În perioada 5-8 octombrie, la Bucureşti ţării. „Comunitatea sârbă încearcă astăzi o reconstituire a scurtei vieţi a unei scri- să surprindă soar- s-au desfăşurat Zilele Culturii Sârbe. Eve- să se prezinte cu ceea ce are mai frumos, itoare cu o soartă neobişnuită şi tragică ta întregii populaţii nimentul, organizat de Uniunea Sârbilor începând cu lansări de carte şi tradiţiile totodată – Anna Langfus (1920-1966), evreieşti din Polo- din România, a cuprins lansări de carte, sale exprimate prin spectacolul folcloric”, care a trecut prin Holocaust, a supravie- nia, nu numai în anii o expoziţie de fotografie şi un spectacol a afirmat reprezentantul minorităţii sârbe ţuit, şi între anii 1960-1966 a scris trei războiului, dar şi folcloric susţinut de ansamblul cultural în Parlamentul României. Jelena Ciuchici romane. Viaţa i-a fost curmată de un stop după eliberare. Ştim „Plavi Delija” din Sâmpetru Mare (Timiş), i-a felicitat pe organizatori pentru acţiunea cardiac, ceea ce poate fi explicabil prin că aceeaşi traumă orchestra de tamburaşi „Batini becari” din de a prezenta tradiţiile şi cultura popo- experienţa traumatizantă din anii 1940- a suferit-o şi poetul Sânnicolau Mare (Timiş) şi grupul vocal- rului sârb. Ea a afirmat că, deşi a ajuns 1945. Onorată cu un Premiu Goncourt, Paul Celan, urmărit instrumental „Generacija” din Timişoara. de foarte puţin timp în România, a auzit Anna Langfus a fost în atenţia publicului de ideea că nu fuse- Deschiderea oficială a manifestării a numai lucruri bune despre acţiunile Uni- pentru o scurtă perioadă, iar apoi a fost se alături de părinţii săi în momentul de- avut loc miercuri, 5 octombrie, la sediul unii Sârbilor din România şi i-a asigurat dată uitării. Meritul autorului volumului portării. Drame pe care nu oricine le poate central al USR, prilej cu care jurnalistul pe membrii comunităţii de întreg sprijinul de faţă este dublu – readuce în atenţie înţelege sau suporta. Nu numai evreii Raico Cornea şi-a lansat cartea intitu- ambasadei. “Cultura ne aminteşte că o personalitate de excepţie şi deschide au avut de suferit din partea ocupanţilor lată “Limbajul Urii”. Alături de numeroşi aparţinem unui singur popor”, a conchis o nouă fereastră către tragedia evreilor germani ci şi polonezii. Unii au fugit în invitaţi – membri ai comunităţii, studenţi diplomatul sârb. europeni – genocidul şi teama prin care păduri, la partizani, alţii au fost trimişi la ai secţiei de limbă sârbă şi oameni de În a doua parte a manifestării, jurna- au trecut toţi evreii Europei. Nu credem muncă. Evreii supravieţuitori au rămas cu cultură – la deschidere au participat de- listul Raico Cornea, membru în Consiliul că a existat vreun evreu din acele tim- numere tatuate pe braţe. Este unul dintre putatul minorităţii sârbe Slavomir Gvoz- de Administraţie al Televiziunii Române, puri care să nu fi fost urmărit de teama cele mai revoltătoare fapte, oamenii fiind denovici, deputatul Amet Aledin, secretar a prezentat cel mai recent volum al său, deportării, exterminării. Zdrobirea maşi- trataţi ca nişte vite. Relaţiile dintre evrei de stat în cadrul DRI, E.S. Liliana Subici, intitulat “Limbajul urii”. Cartea abordează năriei naziste a însemnat şi eliberarea şi polonezi au fost contradictorii: unii au Consulul General al Republicii Serbia la tema rolului mass-media şi răspândirii de obsedanta perspectivă a exterminării fost oameni de suflet, alţii i-au dat pe evrei Bucureşti şi Jelena Ciuchici, locţiitor al informaţiilor cu privire la evenimentele din totale a evreilor. în mâna nemţilor. Multe femei care şi-au ambasadorului. fosta Republică Federală Iugoslavă. Auto- Anna Langfus a trăit în Polonia ocupa- pierdut copiii au devenit bolnave psihic, Borislav Velimirovici, vicepreşedintele rul pune în discuţie o serie de exemple în tă de nazişti, iar în 1946 a decis să plece amintirile din Holocaust fiind „mine cu Uniunii Sârbilor din România, a transmis care o parte din mass-media a influenţat în Franţa unde şi-a trăit următorii 20 de explozie întârziată”. Anna Langfus nu a un mesaj de bun-venit publicului prezent opinia publică cu privire la situaţia politică ani. A murit şi a reînviat de mai multe ori, fost un martor obişnuit, ea a pătruns în la cea de-a patra ediţie, exprimând bu- sau tensiunile dintre grupurile etnice prin putea oricând să ajungă la Auschwitz sau sufletele conaţionalilor care au trecut prin curia şi mulţumirea comunităţii sârbe în intermediul unor informaţii parţial adevă- în alt lagăr al morţii. A fi evreu în timpul lui cele mai dureroase experienţe din exis- legătură cu organizarea unor astfel de zile rate sau exagerate, realizând o paralelă Hitler însemna o condamnare fără apel. tenţa lor. Ea nu condamnă, dar se revoltă. dedicate culturii şi spiritualităţii acestei cu situaţia din Irak sau Afghanistan. De „Romanele Annei Langfus nu se reduc BORIS M. MARIAN etnii. “Este o zi importantă pentru noi, asemenea, subiectul cărţii propune o cel mai important eveniment pe care îl analiză asupra relaţiilor şi percepţiilor organizează USR la Bucureşti, în care ne reciproce dintre sârbi şi croaţi din per- prezentăm cu ce avem mai bun”. Deputa- spectiva chestiunii lingvistice în spaţiul S i m p o z i o n d e d i c a t tul Amet Aledin, secretar de stat în cadrul public. A doua zi a acestui eveniment a DRI, a apreciat organizarea unor astfel de fost dedicată memoriei victimelor depor- medicilor evrei din Cluj zile dedicate cunoaşterii culturii minorităţii tării în Bărăgan imediat după cel de-al Simpozionul File din istoria evreimii perioada postbelică, când fratele său era sârbe. “Vreau să fiu părtaş la bucuriile doilea război mondial. În acest sens, la clujene, aflat la cea de-a cincea ediţie, a student la Cluj. pe care sârbii le provoacă organizând Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” avut drept temă centrală medicii evrei clu- Şi de astă dată simpozionul a fost astfel de manifestări. […] Limba maternă din Capitală a fost vernisată expoziţia de jeni, sub genericul „Personalităţi evreieşti completat cu câteva evenimente conexe. trebuie promovată, protejată, cultivată şi fotografie “Sârbii din Câmpia Bărăganu- din domeniul medicinei clujene”. În Cluj A fost lansat volumul IV din seria File din transmisă generaţiilor viitoare pentru că lui”. Ea cuprinde o selecţie de fotografii au funcţionat câteva sute de medici evrei. istoria evreimii clujene, conţinând lucrările pierzând acea limbă, cu siguranţă şi acea care ilustrează destinul celor peste 800 Printre ei s-au numărat profesori univer- simpozionului de anul trecut, 2015, cu comunitate va pieri în istorie”, a declarat de familii de sârbi deportate în anii 1950 sitari faimoşi, cercetători de excepţie tema: Organizaţii evreieşti de tineret, şi oficialul. Deputatul Slavomir Gvozdeno- de autorităţile comuniste. Zilele Culturii care au contribuit la progresul medicinei expoziţia. Într-o sală de la Muzeul de vici s-a referit la importanţa cunoaşterii Sârbe s-au încheiat cu o serie de specta- clujene şi nu numai, dar şi mulţi medici de Artă din Cluj, instituţia-gazdă şi parteneră reciproce şi convieţuirea exemplară dintre cole folclorice de dans şi muzică populară circumscripţie, generalişti şi pediatri, care tradiţională a simpozioanelor noastre, a români şi sârbi, cu precădere în zona sârbească găzduite de aceeaşi instituţie. au vegheat cu râvnă şi dedicaţie asupra fost amenajată o expoziţie cu documente Banatului, dar şi în celelalte regiuni ale DAN DRUŢĂ sănătăţii populaţiei, medici specialişti şi fotografii legate de medicii evrei din care au trudit în spitale, mai cu seamă în Cluj. Vizitatorii au avut prilejul să vadă Spitalul Evreiesc, o instituţie prestigioasă, diplomele emise de Universitatea din Cluj C ompletare la o carte ridicată din forţe proprii de comunităţile în anii 1920, printre care şi cea a Sidoniei La sfârşitul lunii septembrie a.c. s-a căzut în luptele pentru întregirea patriei evreieşti din Cluj. Krausz, absolventă a primei promoţii în aniversat împlinirea a 100 de ani de la in- române. care au fost acceptate şi femei. Au mai trarea României în primul război mondial. De asemenea, nu am regăsit aici fost expuse cărţi, articole din presa vremii, Au fost rememorate numele celor căzuţi numele tatălui meu Sloim Damideanu precum şi documente care atestă măsurile şi răniţi în această conflagraţie. ctg. 1916, din satul Hăneşti din fostul restrictive din timpul prigoanei antisemite. Evreii din România, deşi nu aveau judeţ Dorohoi (acum Botoşani). A fost La simpozionul File din istoria evreimii cetăţenia română, au luptat şi s-au jertfit încorporat la regimentul 29 infanterie clujene, dedicat personalităţilor din viaţa la fel ca ceilalţi ostaşi şi ofiţeri ai Armatei din Dorohoi. După o scurtă perioadă de medicală, a participat şi Herman Ber- române pentru reîntregirea patriei. instruire, a fost trimis pe front. Nu după kovits, medicul personal al premierului La Muzeul de Istorie a Evreilor din mult timp, o bombă a căzut foarte aproa- israelian şi consul onorific al României România, din Bucureşti, există o carte pe de tranşeul în care era tata. Zgomotul în Israel, care a vorbit despre relaţiile cu numele a sute şi sute de evrei căzuţi şi suflul bombei i-au spart timpanul unei israeliano-române în domeniul medicinei. sau răniţi pe front. Cartea respectivă n-a urechi şi i-au afectat-o pe cealaltă. A Foarte impresionantă a fost discuţia reuşit să-i cuprindă pe toţi cei căzuţi sau rămas semisurd. A rămas totuşi pe front. în care clujenii prezenţi la simpozion au răniţi în timpul războiului (din motive lesne Pe linia Oituz - Mărăşti - Mărăşeşti, Simpozionul – coordonat ştiinţific de evocat medici evrei din oraş. Tot atunci a de înţeles). Lipsesc, de pildă, membrii la Răcăciuni, un glonte l-a lovit în piept, istoricul Ladislau Gyémánt – a reunit o fost lansată şi Lista incompletă a medicilor familiei mele, care s-au jertfit în această i-a găurit livretul militar, a trecut pe lângă pleiadă de istorici şi medici prestigioşi evrei din Cluj, realizată de dr. Johanan conflagraţie. Nu este menţionat numele inimă, i-a făcut praf un plămân şi i-a rupt din ţară şi străinătate, care au susţinut Vass, din Ierusalim şi Andrea Ghiţă, cu fratelui bunicului meu Haim Damideanu, o coastă. comunicări din cele mai interesante des- sprijinul unor clujeni din ţară, Israel şi Sta- din Botoşani. În urma lui au rămas o vădu- La ieşirea din spital a fost urcat în pre: Spitalul Evreiesc din Cluj, biografia tele Unite. Lista va fi postată pe internet, vă, Estera Damideanu, şi doi copii mici – tren. A fost coborât din tren în gara Dău- şi realizările unor personalităţi medicale în scopul de a fi completată de cei care Fani şi Clara. Fani se găsea în apropiere geni. Distanţa de 10 km până la Hăneşti clujene proeminente din veacul al XX-lea, cunosc amănunte despre medicii evrei de Odesa în momentul în care partizani a parcurs-o târându-se pe coate şi ge- soarta medicilor evrei clujeni în timpul din Cluj, şi va fi cuprinsă în volumul V ruşi au atacat Comandamentul românesc nunchi, deoarece nu se putea ţine pe Holocaustului, precum şi despre medicii al seriei File din istoria evreimii clujene, de ocupaţie din localitate, omorându-i pe picioare. evrei şi instituţiile medicale evreieşti din care va apărea anul viitor. Simpozionul cei de acolo. Antonescu a dat vina pe Livretul militar găurit de glonţ şi pătat ţară. s-a încheiat cu un concert al Ansamblului evrei şi a ordonat ca pentru fiecare militar de sânge se află în prezent într-o vitrină Invitat la simpozion, dr. Aurel Vainer, Flauto Dolce care a interpretat cântece omorât să fie ucişi 10 evrei. Aceştia au la Muzeul de Istorie a Evreilor din Bucu- preşedintele F.C.E.R., a remarcat că visul vechi din folclorul evreiesc şi al altor na- fost închişi într-un grajd. S-a dat foc şi au reşti, alături de brevetul de decoraţie în mai tuturor mamelor evreice era să aibă ţionalităţi din Transilvania. ars de vii. Între ei s-au aflat şi fiica şi ne- care sunt menţionate luptele la care a un fiu medic şi a depănat amintiri despre ANDREA GHIŢĂ potul de 9 ani ai eroului Haim Damideanu, participat. ADOLF DAMIDEANU 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016

AD MEA C o m u n i tAT i VEESRIM! Piatra-Neamţ Vernisajul Lipa N a t h a n s o n Preşedinţi de comunităţi După numărul de participanţi (mai Vernisajul de la Piatra- bine de 80 de persoane) la vernisajul Neamţ, desfăşurat tocmai Expoziţiei de grafică Lipa Nathanson, se în Ziua comemorării Holo- nãscuþi în luna poate spune că Sinagoga Catedrală ”Baal caustului în România, i-a Shem Tov” din Piatra-Neamţ a devenit oferit ocazia lui Ilie Gînga noiembrie deja un spaţiu cultural bine fixat în atenţia să evoce – într-o mărturi- n Felix Koppelmann (C.E. publicului local. Şi nu numai, dacă ţinem sire de mare sensibilitate, Oradea) seama că la evenimentul din 9 octombrie dar şi lucidă – experi- Unul dintre cei mai 2016 au participat şi oaspeţi din Israel şi enţele pe care le-a avut activi preşedinţi de co- Brazilia. de-a lungul colaborării cu munităţi, membru al or- Artistul, născut la Iaşi în urmă cu 81 de colecţionarii de artă evrei. ganismelor de conduce- ani, beneficiază acum de prima expoziţie Totodată el a relatat şi re colectivă ale Federa- deschisă în România după ce a făcut Alia despre modul în care, în ţiei, Felix Koppelmann (1967). Şi îl redescoperim astăzi datorită ultimii ani, a ţinut legătura se implică în mod activ colecţionarului Ilie Gînga, care a achizi- cu Lipa Nathanson. şi eficient în tot ceea ce ţionat lucrările de care Lipa Nathanson O adevărată surpriză înseamnă binele comunităţii şi bunăsta- a trebuit să se despartă în momentul a constituit-o intervenţia rea acesteia, conservarea patrimoniului emigrării. Deşi foarte tânăr, era de pe pictorului pietrean Mihai cenzurate şi respinse de guvernul Ceau- de cult şi promovarea identităţii iudaice. atunci un artist confirmat (fost student al Agape, care şi-a amintit – într-o stare şescu pentru simpla «crimă» de a fi dorit n Ivan Schnabel (C.E. Reşiţa) maestrului Vasile Dobrian la Academia emotivă uşor de înţeles – de anii în care să emigrez în Israel, spre a fi împreună Un foarte bun orga- de Arte din Bucureşti, bun prieten cu Lipa Nathanson i-a fost profesor la Şcoala cu ceilalţi membri ai familiei. Nu am cu- nizator, preşedinte cu celebrul pictor ieşean Dan Hatmanu şi populară de artă din Iaşi. vinte ca să-mi exprim emoţia cu care am ştate vechi, liderul co- apreciat de americanul John Ross), cu Din păcate, artistul nu a putut să par- primit vestea că d-l Ilie a realizat această munităţii evreieşti din tablouri în colecţii muzeale din România ticipe la vernisaj, cum îşi dorise iniţial, din expoziţie, în special la o dată comemo- Reşiţa dă sens mode- şi din străinătate. cauza unei probleme de sănătate. Dar a rativă a unui eveniment tragic din istoria lului de preşedinte care trimis un mesaj special la Piatra-Neamţ, iudaismului românesc”. încearcă să recupereze citit în cadrul evenimentului de actriţa Lo- Vernisajul organizat de Comunitatea cât mai mult din istoria Bacău Templul redana Grigoriu (de la Teatrul Tineretului). Evreilor Piatra-Neamţ, pe lângă faptul că evreimii locale şi înţele- Iată un fragment: ”Primiţi profundele mele a însemnat o recuperare a unei file din ge să promoveze valorile iudaice. mulţumiri pentru speciala apreciere şi istoria artei româneşti, s-a constituit şi într- n Mircea Rond (C.E. Focşani) Cerealiştilor onoarea acordate creaţiei mele. Lucrările un omagiu adus victimelor Holocaustului, Mircea Rond este de aparţinând colecţiei particulare a familiei dar şi supravieţuitorilor care au reuşit să multă vreme preşedinte – „Ultima Sinagogă Gînga, expuse în acest lăcaş sfânt, sunt depăşească trauma, în cazul nostru cu al C.E. Focşani, iar prin printre ultimele create în România, dar ajutorul artei. (N. EMIL) toată implicarea şi dărui- rea de care a dat dovadă îndurerată a Bacăului ?” Tulcea Sunetele şofarului confirmă zicala „Omul La 6 octombrie a.c., la Complexul În ziua de 2 octombrie 2016, între ore- fost ţinut un minut de reculegere. Apoi, sfinţeşte locul”. Cu re- muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău a le 17-19, în incinta Templului Israelit din preşedintele C.E. Tulcea a citit Mesajul surse financiare limitate, avut loc, în cadrul Simpozionului naţional Tulcea comunitatea noastră a organizat preşedintelui F.C.E.R.-C.M., dr. Aurel dar multă tenacitate şi “V. Pârvan“, o interesantă lansare de cărţi ajunul de Roş Haşana 5777. Au fost invi- Vainer, cu prilejul Noului An,5777. Silviu simţ organizatoric, el duce la bun sfârşit pe teme de istorie, arheologie şi etnogra- taţi şi au participat: primarul municipiului Segal a prezentat semnificaţia sărbătorii proiecte deosebit de importante pentru fie. Din partea C.E. Bacău, au participat Tulcea, dr. ing. Hogea Constantin, împre- de Roş Haşana, iar Neumann Berty a citit membrii comunităţii evreilor din Vrancea. preşedintele ing. Butnaru Izu şi ing. Brif ună cu soţia, reprezentanţi ai etniilor din rugăciunea de seară, în limba română. Hainrich. Una dintre lucrările lansate cu oraş, prieteni şi membri ai comunităţii. În final, au fost auzite sunetele de acest prilej, intitulată “Sinagoga Cerea- Preşedintele Comunităţii a prezentat şofar, cu ajutorul unuia dintre fiii dom- Arad liştilor Bacău“ şi prezentată, interogativ, Comunicatul F.C.E.R.-C.M. referitor la nului Neumann Berty. Au fost distribuite Campanie cititorilor ca fiind “Ultima Sinagogă îndu- decesul marelui om de stat israelian pachete cu fructe şi miere. Au fost de faţă rerată a Bacăului?”, a fost realizată de dr. Shimon Peres. Primarul C. Hogea a a redactori de la ziarul local “Obiectiv” şi pentru Dimitrie-Ovidiu Boldur, cu sprijinul direct vorbit despre personalitatea lui Shimon televiziunea locală. al C.E. Bacău. Lucrarea conţine fotografii Peres, dar şi despre sărbătoarea de Roş Ing. FAIMBLAT SOLOMON de o calitate deosebită şi prezintă aspecte Haşana. În memoria lui Shimon Peres, a Preşedinte C.E. Tulcea refacerea legate de arhitectura şi istoricul Templu- lui, dovedind munca depusă de autor în vechiului cimitir documentarea sa. Zalău Havdala şi Roş Haşana La un interval scurt de timp, Comu- rugăciune, „El Male Rahamim”, pentru cei nitatea Evreilor din Zalău a participat la ucişi în lagărele naziste. Rugăciunile spe- neolog două evenimente religioase de prim rang. cifice ritualului deHavdala au fost rostite Comunitatea Evreilor din Arad a Astfel, primul a avut loc la 17 septembrie de preşedintele Comunităţii Evreieşti din lansat o campanie internaţională de 2016, în comuna Crasna, jud. Sălaj – Zalău, Dan Has. Al doilea eveniment l-a strângere de fonduri pentru refacerea localitate în care a locuit o comunitate constituit sărbătoarea de Roş Haşana, vechiului cimitir neolog. În acest cimitir, de 570 de evrei ortodocşi, până în 1944. când Comunitatea Evreilor din Zalău s-a fondat în 1717, cel mai mare dintre cele Comunitatea Evreilor din Zalău a celebrat reunit, în număr semnificativ, la Sinagoga trei cimitire evreieşti arădene, sunt în- ritualul de Havdala, în prezenţa a apro- din Şimleu Silvaniei. Elemente de cult, mormântate peste 10.000 de persoane, ximativ 75 de membri, dintre care nu au precum sunetul Şofarului, au fost actu- strămoşii membrilor actualei populaţii În luarea sa de cuvânt, preşedintele lipsit copiii. Ca de fiecare dată, sprijinul alizate cu acest prilej şi au fost urmate evreieşti arădene. Prin frumuseţea sa şi Butnaru s-a folosit de prilej pentru a atra- acordat de primarul localităţii Crasna, Bo- de oferirea alimentelor tradiţionale, ca prin personalităţile care sunt înmormân- ge atenţia celor prezenţi asupra acestui gya Miklos, şi de administratorul judeţului mierea şi mărul. Ritualul rugăciunilor s-a tate aici – şi ne referim, în primul rând, monument istoric unic al Bacăului, care Sălaj, Pop Emeric, a fost unul necondiţi- făcut de către preşedintele C.E. Zalău, la faimosul rabin Aron Chorin, care a conţine picturi, apreciate de specialişti onat. Ceremonia a inclus un moment de Dan Has, în calitate de oficiant de cult. încercat să reformeze religia iudaică, ne- ca fiind de o valoare excepţională (după tezind drumul evreilor către integrarea în părerea unor vizitatori, este cea mai fru- viaţa modernă – cimitirul poate deveni un moasă sinagogă din ţară). Preşedintele Focşani O nouă apariţie a revistei „Menora” loc de meditaţie şi de memorie istorică, C.E. Bacău a adresat mulţumiri călduroa- Recentul număr al revistei on line consacrate: „Evreii şi Premiul Nobel”, atrăgând un mare număr de vizitatori din se autorului, a arătat că sinagoga este Menora, editată de C.E. Focşani – pre- „Mozaic ştiinţific”, „Info club”, ca şi prin ţară şi străinătate. Din păcate, din cauza în conservare de circa 30 de ani şi că se şedinte, Mircea Rond, responsabil al publicarea de scrisori primite la redacţie vechimii, multe monumente s-au distrus, fac eforturi mari, cu sprijinul Federaţiei, Clubului pentru Generaţia de Mijloc, despre savanţi români – în acest număr, nu se mai pot citi inscripţiile sau, terenul pentru obţinerea de fonduri europene, în Harieta Rond – se remarcă prin tematica Gh. Ţiţeica. Apetitul pentru turism în ţară lăsându-se, monumentele s-au înclinat. vederea refacerii acestui monument unic, de mare varietate, capabilă să intereseze este întreţinut de incitante documentare, Trebuie refăcute gardurile, intrările, în- inclusiv a picturilor sale. Vechea condu- cititori din cele mai diverse medii sociale: însoţite de ilustraţii, despre Barajul Oasa, grijită vegetaţia. Ţinând cont de numărul cere a Primăriei Bacău, din păcate, nu a ştiri, note, articole bine documentate, Complexul Muzeal Măldăreşti. Amatorii mic al membrilor comunităţii evreieşti rezonat la doleanţele C.E. Bacău, între păstrând echilibrul între subiecte iudaice, de istorie au, de asemenea, ce citi: de din Arad, pentru refacerea acestui mo- care şi probleme legate de Templul Ce- viaţă socială românească, ştiri din Israel, pildă, despre mormântul fratelui lui Vlad nument istoric este nevoie de fonduri realiştilor, dar sperăm ca noua conducere Vrancea, info juridic. Sunt abordate reguli Ţepeş, descoperit după 500 de ani. Menţi- de care comunitatea nu dispune. (E.G.) să fie mult mai interesată de problemele de etică: „Cele mai bune sfaturi din lume”. onabile – articolele din serialul scris de is- Donatorii care doresc să ajute co- Comunităţii, ca parte integrantă a Muni- Găsim rubrici menite să ne descreţească toricul Bogdan Constantin Dogaru despre munitatea au la dispoziţie două conturi. cipiului Bacău. A doua zi după simpozion, frunţile: „Planeta umor”; „Ştiri mondene”; evreii din Odobeşti, cândva, o comunitate Pentru dolari SUA: RO90BTRL- un număr mare de participanţi au vizitat să ne aducă noutăţi de interes general: prosperă, cu toate instituţiile comunitare 00202205D60943XX Templul Cerealiştilor, exprimându-şi „Sfatul medicului”, „Plante medicinale”, rulând din plin. Alt serial interesant, sub PENTRU EURO: RO12BTRLEUR- speranţa în reuşita demersurilor noastre. „Ştiaţi că…”. Continuă preocupările semnătura lui Boris Druţă: „Sub Steaua CRT00D6094302 BRIF HAINRICH de popularizare a ştiinţei prin rubrici lui David, cu Dumnezeu”. (I.D.) Banca –Banca Transilvania –Sucur- sala Arad Grupajul despre comemorarea Holocaustului în comunităţi va apărea în numărul viitor. Cod Swift: BTRLRO22ARAD REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 17

Din activităţile de cercetare ale Mărturii fot grafice

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Fragmente de viaţă. Evreii din Gura Humorului Evenimentele legate de comemora- deteriorate, sunt considerate adevărate Schieber. După incendiul din 1899, si- rea a 75 de ani de la deportările evreilor comori. Într-un fel, poza cu marginile rup- nagoga Beth Hamidrash Vechi (1869) din Bucovina de Sud (organizate în 6-7 te devine un simbol al vieţii celor care au a fost reconstruită de Chaim Schieber octombrie 2016 de Federaţia Comuni- suferit deportări şi pierderea celor dragi. şi Avrum Fischler. Sinagoga Sadagurer tăţilor Evreieşti din România, Ministerul Multe dintre aceste imagini, care privesc este construită de Mendel Schieber în Transporturilor, Centrul pentru Studiul o parte din istoria României, sunt astăzi aceeaşi perioadă. Sinagoga Mare a fost Istoriei Evreilor din România, Institutul în Israel (precum cea aleasă ca afiş al construită de industriaşul Wolf Kleinberg. Naţional pentru Studierea Holocaus- expoziţiei) sau în alte colţuri ale lumii. Emanuel Ziffer a plătit construcţia unei tului din România ”Elie Wiesel”, spon- Despre Gura Humorului se ştie că linii de tren regionale la începutul se- sor Supercom S.A. şi alţi parteneri) şi în 2010 mai existau aici 10 evrei, dar colului, cu un tunel lung de 1621 metri. amplasarea de plăci comemorative în în 1835 este menţionat prima oară că Linia făcea legătura cu Câmpulung şi gările din care au plecat deportaţii, unii între cei 700 de locuitori sunt şi 5 familii Vatra Dornei şi a contribuit la dezvoltarea pentru totdeauna, spre Transnistria au evreieşti. Prima căsătorie evreiască economică a zonei. readus în discuţie imagini ale acestor din Gura Humorului este menţionată Cu o populaţie evreiască numeroasă, comunităţi evreieşti cu viaţa lor înainte în registrul comunităţii în 1856, iar mirii o serie de personalităţi ajung să deţină de Holocaust. Expoziţia Viaţa evreilor din sudul Bucovinei (CSIER), readusă în atenţia publicului, este o uşă spre trecut, o încer- care de redescoperire a celor de lângă noi, cu poveştile şi istoria lor. Concepţia Importantă expoziţiei este legată de îmbinarea din- tre fotografiile de artă şi cele de familie, lansare editorială care dau viaţă şi culoare amintirilor lega- te de comunităţile evreieşti din Rădăuţi, Siret, Gura Humorului, Suceava, Vatra la C.S.I.E.R. Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Joi, 13 octombrie, Centrul pentru locuri profund afectate de deportările în Studiul Istoriei Evreilor din România a Transnistria în timpul celui de-al doilea organizat lansarea primului număr al război mondial. Foştii vecini, asociaţi, Revistei de Istorie a Evreilor din Româ- prieteni au fost transformaţi de propa- nia. La eveniment au particat preşedin- ganda antisemită în stereotipuri şi este tele F.C.E.R, dr. Aurel Vainer, deputat, esenţială reîntoarcerea la imaginea directorul Centrului, cercetătorul Adrian reală a celor care au trăit odinioară aici. Cioflâncă, prof. univ. dr. Liviu Rotman, Cea mai reprezentativă fotografie a (Sursa foto: Michael Schieber, Israel) cercetători ai instituţiei, numeroşi invitaţi expoziţiei este cea a familiei Roza şi şi reprezentanţi ai presei. Strul Rozenbaum, împreună cu co- În cuvântul său de deschidere, Adrian piii lor, la Gura Humorului în 1914. În sunt Leiser Fruchter (16 ani) şi Chaja funcţii administrative, ca viceprimari: Cioflâncă a prezentat acest prim număr imagine apar tatăl, îmbrăcat în uniforma Elferman (17 ani). Saul Schieber (1908-1910), Rafael dintr-o serie nouă a revistei Centrului, re- armatei române, şi mama, care ţine Evreii se ocupau de meşteşuguri Mueck (1927-1929), Elias Ellenbogen alizat de dr. Natalia Lazăr. El şi-a exprimat în mână o carte de rugăciuni. Părinţii (croitori, pantofari, blănari), negoţ cu (1931-1933); sau să li se atribuie nume convingerea ca în viitor C.S.I.E.R. să îşi încadrează cei patru copii mici, care ne lemn şi grâu şi mai târziu sunt principalii de străzi, la redenumirea acestora din extindă colaborarea cu o serie de alţi cer- privesc cu mirare. Acestă imagine, co- constructori, arhitecţi, doctori şi avocaţi 1931: strada Israel Ellenbogen, strada cetători externi. De asemenea, vorbitorul mună atâtor familii din aceea perioadă, ai oraşului. Marele incendiu din 11 mai Abraham Fishler şi strada Leib Schatt- a mulţumit pentru colaborarea cu editura a suferit vicisitudinile trecerii timpului şi 1899 distruge aproape în întregime lo- ner. Hasefer, care a publicat acest volum. marginile rupte evocă fotografiile asemă- calitatea (400 de case şi curţi arse), iar Pe 10 octombrie 1941, într-o sin- Dr. Natalia Lazăr, editorul revistei, a nătoare ale supravieţuitorilor din Trans- oraşul este ajutat cu donaţii americane gură zi, 2945 de evrei sunt deportaţi afirmat că aceasta reprezintă o continua- nistria, care în mare parte şi-au pierdut evreieşti. în Transnistria, de unde s-au întors re a apariţiilor Buletinului C.S.I.E.R. Ea a familia şi fotografiile de familie, iar cele Printre familiile cele mai vechi şi foarte puţini. prezentat conţinutul variat al cuprinsului câteva imagini recuperate, de multe ori importante sunt: Kleinberg, Kahn şi ANCA TUDORANCEA publicaţiei, care include articole şi studii pe teme ca istoria comunităţilor evreieşti, istoria Holocaustului, antisemitism, cul- Moţi Spakov – cel mai popular pugilist interbelic tura idiş, dar şi comunicări prezentate în Presa vremii îl numea „idolul amatori- o dublă însemnătate pentru Spakov. Pe jidan!”, „trimite-l în Palestina!”, „vrem sân- cadrul Şcolii de Vară a C.S.I.E.R. lor de box”. A fost capul de afiş al galelor lângă apărarea titlului, Moţi se pregătea ge de jidan!”. La meci au asistat sute de Prof. univ. dr. Liviu Rotman şi-a felici- de box. Deşi o parte din public îi era os- să părăsească ţara, „în speranţa unor tineri în uniforme legionare sau cuziste. tat foştii colegi pentru această realizare tilă, era printre puţinii care aducea public timpuri mai bune” în Palestina. Se men- Moţi Spakov a decis să reacţioneze editorială, subliniind necesitatea de a se numeros pe arene, într-o perioadă în care ţiona posibilitatea ca, în ferm şi demn la această depune eforturi pentru indexarea revistei “sportul nobil” devenise mai popular decât cazul în care reuşea să izbucnire de ură. După la ISI şi le-a urat succes pe mai departe. fotbalul în rândurile publicului bucureş- îşi apere titlul, să-şi lase gală, a adresat o scrisoa- tean. Meciul contra lui Vasile Şerbănescu, centura la Federaţia Ro- re Federaţiei Române de din 1935, contând pentru titlul de campi- mână de Box. Box: on naţional la toate categoriile, a avut o Era a treia dispută din- „Cu aceasta am onoa- audienţă record de 8.000 de spectatori, tre cei doi. Prima avusese re de a vă depune titlul în timp ce un alt meci, organizat în cadrul loc în 1933 şi Spakov l-a de Campion de Box al aceleiaşi gale, cu o importanţă mai mare, pus la pământ printr-un României la toate catego- dintre Toma Aurel şi Poppy Decico, în joc knockout încă din prima riile. (…) Motivele cari mă fiind titlul de campion european, a avut o rundă. În toamna lui ‘35 determină să părăsesc audienţă de doar 5.000 de fani. avea loc o a doua dis- sceptrul boxului sunt – bi- Acesta era Moţi Spakov, boxer evreu pută între cei doi sportivi, zar lucru pentru un boxer foarte înzestrat, care a avut ghinionul să care s-a terminat la ega- – de ordin sentimental. performeze într-o epocă ostilă. litate, iar Spakov a ră- Românul Spacov dela Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- În ciuda notorietăţii în epocă, datele mas campion. Progresele Londra, Berlin, Paris, Vie- ner, a felicitat colectivul Centrului pentru biografice nu sunt numeroase. S-a năs- făcute de Şerbănescu na, care a făcut zile grele lansarea aceste publicaţii „Avem nevoie cut pe 3 noiembrie 1906, în familia unui înaintea celui de-al treilea multor străini consacraţi de o revistă de istorie a C.S.I.E.R. S-au mic patron tipograf, şi a urmat cursurile meci şi pregătirea efec- şi care a apărat cu înflă- spus multe, bune şi mai puţin bune, inex­ şcolii de meserii „Ciocanul”. Fratele său, tuată la Paris aveau să îi cărare culorile ţării (…) nu actităţi, iar rolul dvs. ca cercetători este Marcu Spakov, a fost unul dintre marii crească şansele, fapt ce mai este considerat destul să scoateţi adevărul la lumină”. Preşedin- antrenori ai pugilismului românesc. În facea viitoarea înfruntare de român pentru a deţine tele F.C.E.R. i-a asigurat pe cercetătorii 1925 a început antrenamentele şi a şi mai aşteptată de iubi- un titlu care i se cuvine pe instituţiei de întregul său sprijin şi i-a disputat primele meciuri oficiale. În mai torii sportului cu mănuşi. bun drept. Contra acestei îndemnat să îşi intensifice activitatea de puţin de un an, avea primul succes. Anul Evenimentul din 1936, concepţii nu pot lupta şi cercetare spre diferitele paliere ale istoriei 1936 îl găsea pe Spakov de nouă ani în amânat cu două zile faţă deci abdic.” evreimii din România. postura de campion naţional al României de data anunţată iniţial, Deşi în 1937 a plecat Având o prefaţă semnată de Adrian la toate categoriile, titlul apărat şi deţinut, din cauza vremii nefavorabile, i-a adus o în Palestina, a mai revenit la Bucureşti Cioflâncă, revista este organizată pe cu câteva întreruperi, împotriva unor ade- nouă victorie lui Spakov, care şi-a apărat în câteva rânduri pentru a boxa în dife- şase capitole tematice: emancipare şi versari precum Umberto Lancia, Dumitru pentru ultima dată titlul de campion na- rite gale pugilistice. Ultima sa prezenţă identităţi culturale, instituţii evreieşti în Pavelescu, Gheorghe Axiotti, Mihai Fulea, ţional la toate categoriile. Însă ceea ce oficială pe arenele sportive româneşti a sfera publică, spectrele antisemitismului, Vasile Şerbănescu. s-a petrecut sâmbătă seara la Venus a fost înregistrată în 1940. După război, Holocaustul şi urmările sale, prezenţa Într-un articol din 23 august 1936 din întrecut tot ceea ce se întâmplase până s-a stabilit definitiv în Palestina şi apoi a organizaţiei JOINT în România şi, ultimul, “Adevărul”, ce preceda gala pugilistică de atunci pe arenele sportive din România. emigrat în Australia, unde s-a stins din dedicat recenziilor de carte. la 5 septembrie, aflăm că meciul împotriva Prestaţia lui Spakov a fost întâmpinată de viaţă în 1981. DAN DRUŢĂ challenger-ului Vasile Şerbănescu avea scandări huliganice, antisemite: „arde-l pe Paul Rosenfeld 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016

Top din 30 Construirea unei O posibilă selecţie a trei3 evenimente întâmplate în ultimele treizeci de zile (1948) fiind şi iniţiativa de a elimina 102 taxe acestora au făcut ca în cele 407 ata- noi Comunităţi Programe avem, nefiscale. curi să îşi piardă viaţa 40 de persoane, Sub semnul acestui obiectiv s-au des- 1 PNL a ieşit cu un program în care cifră cu mult mai mică în comparaţie cu făşurat în primăvara anului 1948 lucrările dar opþiunile se laudă şi el că va dubla salariile medi- numărul de victime rezultate în urma conferinţei preşedinţilor şi secretarilor de cilor, că va creşte cu 20% salariile asis- atentatelor teroriste comise în Europa. comunităţi din întreaga ţară, la care au rãmân dificile tenţilor medicali şi cadrelor didactice, Dintre cetăţenii decedaţi în urma participat, desigur, şi reprezentanţii Comu- Urnele vor pune şi de această dată că va scădea TVA la 16% şi că va mări atacurilor, 36 au fost israelieni, un pa- nităţii Evreilor din Bucureşti. Linia politică a un mare semn de întrebare electoratului pensiile. Dacă PSD vrea să înfiinţeze lestinian, doi americani şi un cetăţean conferinţei, hotărârile ei şi-au pus amprenta român, semn de întrebare care nu se un Fond suveran de investiţii, PNL vrea din Eritreea. În aceleaşi acte de violen- şi asupra activităţii C.E.B.-ului, cea mai im- va referi, cum ar fi absolut firesc, la unul pentru dezvoltarea localităţilor, ţă au fost rănite 558 de persoane, ceea portantă comunitate din ţară. Rezoluţia adop- rezultatul alegerilor, ci la însăşi moti- prin care va majora investiţiile cu 24 ce arată că acuzaţiile conform cărora tată se împarte în două părţi constitutive: o vaţia (de preferinţă, raţională) pentru de miliarde de lei. Avem, în linii mari, autorităţile israeliene ar fi folosit forţa introducere politică şi partea privind stabilirea care un cetăţean s-ar simţi înclinat să aceeaşi Mărie cu altă pălărie, drept în mod dispropoţionat sunt complet direcţiilor de activitate ale comunităţilor. În voteze într-un anume fel. Acum un an, care alegerea între stânga şi dreapta nejustificate. partea politică se plăteşte tribut spiritului după tragedia de la Colectiv, zeci de mii rămâne la nivelul „îi vreau pe ăia că vremii. „Delegaţii în numele populaţiei evre- de oameni au protestat, sub imperiul sunt mai simpatici sau pe ăilalţi, ca să ieşti din România - se scria în rezoluţie - îşi emoţiei de moment, producând chiar nu câştige primii”. Sãrãcia absolutã, manifestă sentimentul de recunoştinţă şi căderea guvernului de atunci. Ce au Opţiune care, în ultimul sfert de 3 prietenie faţă de poporul sovietic şi faţă de vrut, de fapt, acei demonstranţi? Au vrut veac, s-a dovedit a fi păguboasă şi în scãdere genialul lui conducător, Stalin”. Ce-i drept, să vadă cu ochii lor o minune, o rara capabilă să adâncească falia dintre po- evreii nu puteau uita contribuţia trupelor so- avis, respectiv un guvern format dintr-un liticieni şi cei pe care aceştia îi conduc. pe plan mondial vietice la salvarea vieţilor grup de politicieni demni de încrederea lor, în condiţiile în care Din electoratului. Mişcările de stradă nu au Poate părea deplasat termenul de erau condamnaţi la moar- izbutit însă decât să aducă la Palatul Cel puþin sărăcie absolută, dar el se referă la te de teroarea fascistă. activitatea Victoria un premier capabil, eficient şi 2 un atac oamenii care trăiesc cu mai puţin de În acelaşi timp, rezoluţia C.E.B. credibil, dar fără puterea politică nece- 1,9 dolari SUA pe zi. Adică, mai puţin exprima totala adeziune sară pentru a-şi finaliza iniţiativele, din terorist pe zi de opt lei pe zi, în bani româneşti. la politica democratică a guvernului Groza, cauza lipsei susţinerii parlamentare. Conform unui studiu al Băncii care prin măsurile politice şi legislative intro- Este, de altfel, şi motivul pentru care în Israel, în anul 5776 Mondiale, dat publicităţii la începutul duse a acordat deplină egalitate populaţiilor Dacian Cioloş nu a participat la alegeri, lunii octombrie 2016, în lume erau, în conlocuitoare. Dar, dacă în prima parte a re- dorind să vadă dacă, în decembrie, Conform unei statistici date publici- 2013, nu mai puţin de 800 milioane de zoluţiei s-au făcut concesiile de rigoare gân- câştigătorii puterii vor dori să îşi asu- tăţii de autorităţile de la Ierusalim, de la oameni care trăiau sub pragul sărăciei dirii politice dominante în epocă, în a doua me proiectele sale, dându-le astfel şi precedenta sărbătoare de Roş Haşana absolute, luminiţa de la capătul acestui parte, referitoare la direcţiile de activitate ale credibilitate politică, nu numai socială. (la începutul lui 5776), până la Anul nou întunecat tunel fiind faptul că în 2012 comunităţilor, se prevedeau sarcini specifice Deocamdată însă, pentru a câştiga de la începutul lui 5777, în Israel s-au cifra era cu 100 de milioane mai mare, funcţiei tradiţionale a instituţiei comunitare: inima electoratului, partidele principale produs 407 atacuri teroriste. În această iar în 1990, numărul săracilor era cu cult, cultură şi asistenţă. Un punct special au venit, în luna octombrie, cu programe cifră nu sunt incluse agresiunile minore, 1,1 miliarde mai mare. Aceste progrese se referea la grăbirea procesului criminalilor de guvernare tentante, dar care, prin precum revoltele şi aruncările cu pietre au fost înregistrate în special în China, implicaţi în Pogromul din Iaşi, „pentru a lichi- faptul că sunt „surori gemene”, fac ale- (2455 în tot anul trecut), nici cele 79 de Indonezia şi India. Jumătate dintre da această problemă dureroasă a populaţiei gerea şi mai dificilă şi o lasă (ca şi până incidente cu bombe artizanale, nici cele cei care se zbat în sărăcie extremă evreieşti”. Revendicarea nu era, desigur, pe acum) în sfera emoţională, nereuşind să 493 de cazuri în care au fost folosite trăiesc azi în ţările din Africa Sub- placul regimului, interesat, după cum am mai o mute în cea a opţiunilor raţionale. Atât recipiente cu cocktail Molotov, deşi nici sahariană, iar o treime provin din Asia de arătat, în muşamalizarea cazului. În privinţa PSD, cât şi PNL promit că vor creşte acestea nu sunt de neglijat, întrucât Sud-Est. principiilor călăuzitoare care urmau să stea salariile şi pensiile, că vor reduce biro- înrăutăţesc climatul de nesiguranţă şi Banca Mondială îşi propusese să la baza activităţii comunitare, se punea ac- craţia şi fiscalitatea, argumente la care stres în care îşi duc israelienii viaţa de eradicheze problema sărăciei absolute cent pe problema restructurării sau, cum se românul este deosebit de sensibil, dat zi cu zi. până în 2030 dar, conform declaraţiei spunea în epocă, restratificării profesionale a fiind că, de 26 de ani, nivelul său de trai Cifrele puse la dispoziţie de auto- preşedintelui organizaţiei, Jim Yong populaţiei evreieşti, dar în acelaşi timp şi pe rămâne tot pe penultimul loc din UE. rităţile israeliene guvernamentale şi Kim, această ţintă ar putea fi ratată din activitatea culturală, pe dezvoltarea culturii În programul lor, social-democraţii medicale mai arată că, din totalul de cauza ritmului prea lent al măsurilor idiş, pe justa orientare a şcolilor evreieşti de promit, între altele, să elimine impozitul 407 atentate, 165 au fost înjunghieri, 87 luate de statele unde trăiesc aceşti toate gradele, pe dezvoltarea învăţământului pe venit la angajaţii care au sub 2000 - tentative de înjunghiere, 107 - atacuri năpăstuiţi. De remarcat că, din 83 de profesional, pentru a da o pregătire temeini- de lei, la medici şi IT-şti, să crească, în cu arme de foc, 47 - atacuri cu vehicule ţări incluse în studiu, în ţările cu un că tineretului evreu atât pe plan profesional patru ani, punctul de pensie de la 871 lansate în viteză asupra cetăţenilor, număr mare de săraci trăieşte 67% din cât şi pe planul culturii generale. Atunci încă de lei la 1400 de lei, să scadă taxele iar un autobuz (din fericire, gol) a fost populaţia lumii. nu s-a ştiut că, la 3 august 1948, Marea plătite de pensionari, să ridice salariul aruncat în aer. Cel mai dur semnal de alarmă tras Adunare Naţională va vota Legea pentru minim de la 1250 la 1400 de lei, să În 2016, lunile cu cele mai multe ata- de Banca Mondială în acest domeniu reforma învăţământului, prin care s-a unificat asigure o pensie minimă de 640 de lei curi au fost, în ordine descrescătoare, este că acei copii, care provin din fa- şi laicizat întregul învăţământ iar unităţile din 2017. Pentru oamenii de afaceri, august, decembrie şi iulie şi ianuarie. miliile care trăiesc sub pragul sărăciei şcolare comunitare au trecut la stat sau au impozitul pe dividende ar trebui să fie Există însă şi un aspect care me- absolute sau puţin peste, pornesc în fost desfiinţate. eliminat din 2018. Un plus de bunăstare rită a fi subliniat în această statistică viaţă cu şanse mult mai mici decât cei Dezvoltarea asistenţei sociale a fost un ar trebui să vină din scăderea asigură- neagră, şi anume că vigilenţa forţelor care vin din familii mai înstărite. alt obiectiv important. Asistenţa socială şi rilor sociale şi de sănătate, lăudabilă de ordine şi intervenţiile prompte ale ALX. MARINESCU sanitară a elevilor, dezvoltarea spitalelor, mărirea azilurilor erau de asemenea în cen- trul preocupărilor. Ce-i drept, nici în cazul Premiul Fundaţiei „Gheorghe Ursu”, spitalelor nu s-a întrevăzut că o să apară o lege de naţionalizare a instituţiilor medico- sanitare. În această perioadă se purtau încă acordat istoricului Adrian Cioflâncă discuţii aprinse despre deosebirea dintre În seria de evenimente dedicate Zilei Naţionale de Come- pentru „activitatea de recuperare a trecutului recent, comunist şi asistenţă socială şi filantropie. Discuţiile morare a Holocaustului s-a înscris pe 12 octombrie 2016 şi fascist”, „o conştiinţă civică exemplară”, „demistificarea dogme- purtau însă amprenta prejudecăţilor aşa-zis decernarea premiilor Fundaţiei „Gheorghe Ursu”, organizată lor, pentru ca asemenea tragedii să nu se repete”. În discursul proletcultiste, în sensul că filantropia era la sala Union a Cinematecii Române, în colaborare cu Gru- de recepţie, istoricul a subliniat că perioada anilor ’90, când condamnată de către unii stângişti extremişti pul pentru Dialog Social (GDS) – reprezentat de dr. Andrei era student la Facultatea de Istorie şi când nu s-a făcut nici o ca fiind o rămăşiţă tipic burgheză, filantropul Oişteanu, membru al Comitetului Director. O primă parte a referinţă de tip academic la Pogromul de la Iaşi, a fost com- fiind pecetluit ca un aşa-zis „burtă verde” evenimentului a fost constituită de prezentarea, de către pensată de cercetări personale ulterioare, în spaţiul jurnalistic oarecare, îmbogăţit de pe urma exploatării Andrei Ursu, a elementelor de dată recentă ale dosarului în care activa la acea dată. Vorbitorul s-a declarat frapat că şi omului sărac, un industriaş, un trântor sau tatălui său, poetul disident Gheorghe Ursu, ucis prin torturi în prezent, la 26 de ani de la deschiderea Arhivelor, „chestiuni un comerciant. Acest limbaj era folosit în repetate în arestul fostei Securităţi, în 1985. Bunicul pe linie care ţin de istoria recentă par îndepărtate de noi”, aplicând condiţiile în care preşedintele Comunităţii maternă al lui Andrei Ursu, Isac Uşieru, a fost ucis în decursul ideea lui David Lowenthal, a istoriei văzute ca „o călătorie într-o Evreilor din Bucureşti era Salo Schmidt, Pogromului de la Iaşi (1941). ţară străină”. Directorul CSIER a subliniat că, într-o epocă în pe care Emil Dorian, secretarul general al Premiile Fundaţiei „Gheorghe Ursu” au fost acordate care încă este cultivată specializarea, văzută ca delimitare Comunităţii, îl lăuda pentru calităţile sale de regizorului Romulus Balasz şi istoricului Adrian Cioflâncă, etanşă între studiul fascismului şi cel al comunismului, pentru filantrop deşi era un mare industriaş cu o personalităţi din tânăra generaţie, pentru acţiunile deosebite a înţelege istoria recentă este necesară „încurajarea cercetării avere apreciabilă. Desigur, existau deosebiri susţinute în direcţia memoriei culturale. Romulus Balasz este ambelor perioade, fără a ţine cont de separaţii şi prejudecăţi între asistenţă şi filantropie, dar în nici un caz un regizor francez originar din România, care în ultimii trei care au fost construite cu peste 20 de ani în urmă”. nu era de condamnat filantropia, mai ales că ani s-a dedicat realizării filmului «Souvenirs de Iaşi» (2015), Proiecţia filmului «Souvenirs de Iaşi» a fost urmată de nu puţini bogătaşi ai Comunităţii Evreieşti cu privire la pogromul din vara anului 1941, cercetare care a discuţii asupra realizării lui, dar şi a cercetărilor actuale cu din Bucureşti, inclusiv foşti preşedinţi, au dat pornit de la fotografiile dinCartea Neagră a lui Matatias Carp privire la pogrom, deportarea evreilor, Holocaustul în Româ- dovadă de o adevărată filantropie. Cei de şi s-a ramificat în redescoperirea locurilor de unde fuseseră nia, într-un dialog moderat de Andrei Oişteanu şi susţinut de la Comunitatea din Bucureşti au considerat luate, cu mai mult de şapte decenii în urmă. Premiul acordat Magda Cârneci, istoric de artă şi preşedinta GDS; Măriuca că problema asistenţei sociale se rezolvă a fost motivat de construirea unui „dosar în imagini”, „efort Stanciu, şef al Serviciului „Tehnologia Informaţiei-Mediatecă” prin instituţiile comunitare, respectiv spitale, investigativ, artistic şi moral, menit să trezească conştiinţa”. din cadrul Bibliotecii Academiei Române; Tereza Brânduşa aziluri, cantine şi nu mai puţin prin reeducare Lui Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, membru în Cole- Palade, lect. univ. dr., SNSPA; Adrian Cioflâncă; Iancu Ţucăr- profesională. giul CNSAS, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. man, supravieţuitor al Holocaustului în România. LYA BENJAMIN Xenopol” al Academiei Române din Iaşi, premiul i s-a acordat CLAUDIA BOSOI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 19

Iaşi Ziua Europeană a Culturii Iudaice Mozaic AVANGARDA: Recurs Matineul cultural organizat cu acest redau aspecte din târguşoarele evreieşti prilej la Comunitatea Evreilor din Iaşi, în intrate în istorie. cadrul activităţii de cult, a avut ca tema- Povestirile lui Shlomo Friedenthal la sertarul cu suveniruri tică: „Limba idiş, limba vorbită pe uliţa cuprinse în volumul „Zeitn azoinăt” (Odi- O avalanşă de evocări din trecutul unei efervescente prezenţe regizorale evreiască a Iaşiului de altădată”. De ase- nioară, 1991) vorbesc despre problemele avangardei europene a însoţit, tot anul de natură a-l plasa pe Sandu Eliad în menea, ziua de 4 septembrie a fost o zi a de adaptare ale evreilor veniţi din micile 2016, manifestările aniversare prilejuite bătaia reflectoarelor. Merită restituit porţilor deschise, în care s-a putut vizita târguşoare în marile oraşe ale Europei de sărbătorirea Cabaretului Voltaire, in- întreg portretul ca o probă că au existat Sinagoga Merarilor şi Muzeul Comunităţii apusene şi drama asimilării. augurat la început de februarie în urmă în avangarda noastră eforturi de a evita Evreilor din Iaşi. Preşedintele comunităţii, La împlinirea a 100 de ani de la trece- cu o sută de ani, la Zürich. Colocvii multi- sterilul mimetism: ing. Abraham Ghiltman, a vorbit despre rea în nefiinţă a lui Şalom Aleichem, clasi- disciplinare, studii de sinteză, fastuoase „O singură dată a fost lăsat să-şi originea limbii idiş. Ca dialect sudic al cul literaturii idiş, am vorbit despre talentul desfăşurări demonstrative cu exponate împlinească frenezia de creaţie şi mo- limbii germane, aceasta s-a format în său remarcabil de a îmbina tragicul cu culese din mari muzee ale lumii ori delare a sufletului său: când a montat Europa Centrală între secolele XI-XIV, comicul, de a folosi umorul negru ca leac colecţii private răspândite pe întinsul Moartea veselă a lui Evreinoff. Îmi amin- desprinzându-se din graiurile meridionale pentru înlăturarea fricii, ca experiment mapamondului au marcat contribuţii tesc această halucinaţie văzută încă în ale Germaniei, ca o componentă de bază în păstrarea integrităţii morale a omului binevenite la reevaluarea interferenţelor adolescenţă. Era acolo, pe scena cu a Mittelhochdeutsch.Invitat de onoare al năpădit de griji şi necazuri fel de fel. sub semnul modernităţii pe decoruri de Marcel Iancu, evenimentului cultural de la Iaşi a fost prof. În continuare am prezentat publicului un circuit al impulsurilor în planuri întretăiate de dr. Silviu Sanie, care a subliniat că limba volumul “Povestiri hasidice “, scris de ing. revoluţionare asimilate prin spaţii şi culori, o altă lume. idiş, limbă care „a prins esenţa, sufletul Baruch Tercatin şi apărut anul acesta la practica şi teoria actului Actorii (actori?) evoluau poporului evreu”, a pornit din spaţiul saxon Editura Hasefer, într-o ediţie revizuită, creator în poezie, pictură, ca în vis de haşiş, când şi din cel morav. Amintindu-i pe scriitorii completată şi bogat ilustrată cu lucrări teatru sau film. în ritm lent, când repezit Sholem Asch, Mendole Moyher Sforim, semnate de talentata pictoriţă Liana Cum doi creatori origi- de honnegeriana simfo- Ytzhok Leibush Peretz, Sholem Aleichem, Saxone-Horodi. Povestirile hasidice ne nari din România – Tristan nie, o transfigurare care Ytzhok Bashevis Singer, laureat al Pre- introduc în atmosfera deosebită a ştetl- Tzara şi Marcel Iancu – au cuprindea spaţiul şi făcea miului Nobel pentru literatură în anul 1978, ului din România de demult, unde erau „electrizat” mănunchiul să rotească asupră-şi, să Itzik Manger, Eliezer Steinbarg, vorbitorul o modalitate de răspândire a cuvintelor protagoniştilor legaţi de naşterea Ca- plutească, să se înalţe, cu actori, cu stal, i-a numit “mari cetăţeni în patria limbii idiş”. Torei, cuvinte ce astfel ajungeau la sufle- baretului, era normal ca şirul gesturilor spre orbita celei mai nevisate planete. Apoi, prof. S.Sanie i-a prezentat pe tul oamenilor simpli care se luptau zilnic omagiale să debuteze şi să se încheie, Arlechinada lui Evreinoff căpăta deodată Moişe Held, I.Kara (Iţic Şvarţ) şi Shlomo cu greutăţile vieţii. cumva, între compatrioţi. Norocoasa un fundal – realitate ultimă. Erau planuri Friedenthal, ultimii scriitori ieşeni cu vo- Am prezentat şi volumul „Privind spre conjunctură s-a întâmplat să mai mobili- succesive, ascensiunea spre vârf de lume publicate în limba idiş. Povestirile Ierusalim”, o carte-mărturie a vieţii ingine- zeze cercuri de susţinători ai avangardei piramidă. Dans, moarte, beţii de culori. doctorului Moişe Held, publicate în cartea rului Baruch Tercatin, dar în egală măsură târziu, pe toamnă, în ambianţa Craiovei. O dementă incantare, mister eleusin sau “Fin der Roiter brik in der velt arois” (Din şi a istoriei unei comunităţi evreieşti care, Cu părere de rău, n-am putut da curs Judeţul pământului în Ziua de Apoi. Apoi Podul Roşu în lumea largă), apărută în în România sau în Israel, a dat persona- invitaţiei. Dar dacă mă înscriam printre personagiile se retrag în planuri de vis. anul 1980, au subiecte din viaţa evreilor lităţi de prestigiu care au contribuit din participanţi, aduceam în actualitate un Apoi noi am plecat cu otrava viziunii pe ieşeni dintr-un cartier cu mulţi locuitori de plin la dezvoltarea iudaismului în întreaga moment de referinţă, păstrând până retină”(Lucian Boz, „Facla”, 23 martie condiţie modestă (meseriaşi, harabagii, lume. Iaşiului natal, „un oraş mirific, des- astăzi seducţia pionieratului şi febra 1930). Din păcate, îndrăzneţul „visător” mici negustori etc.) sau cu totul săraci. prins parcă dintr-o poveste de demult” îi frondei în căutarea originalităţii. Fapta avea să se sufoce în smârcurile realis- Volumele “A moldaviş ingl” (Un băiat dedică autorul un capitol special, intitulat a fost consemnată în analele teatrului mului socialist. Ca şi alţi avangardişti, din Moldova,1976) şi “Iurn fon hofnung” „Anii copilăriei într-un Iaşi de poveste”. de un conştiincios cronicar al vremii, învinşi de mecanismele perverse ale (Anii speranţei, 1980), scrise de I. Kara, MARTHA EŞANU dornic să transmită posterităţii ecourile conformismului. (GEO ŞERBAN) au un pronunţat caracter autobiografic şi Agenda deputatului Shimon Peres nu a mai fost înscris în Cartea Vieţii (Urmare din pag.9) diplomatice a Isra- una, din care a făcut parte şi Ben Gurion, în edificarea Statului evreu. Un moment ºi preºedintelui F.C.E.R. elului la Bucureşti, care susţinea înfiinţarea rapidă a Statului de neuitat a fost participarea lui Peres la care şi-a amintit că, în perioada în care Israel, chiar dacă urma să fie împărţită o reuniune a Asociaţiei de Prietenie Isra- (Urmare din pag. 2) în calitate de Peres era ministru de externe, ea era teritorial Palestina între evrei şi arabi, şi o el-România de la Tel Aviv, când acesta a membru fondator un proaspăt angajat al Ministerului de alta, care prefera integritatea pământului luat cuvântul şi a vorbit cu multă căldură al Fundaţiei „Caritatea”. În mod cert, la Ierusalim. „A fost simbolul unei ge- lui Israel, chiar cu preţul amânării înfiin- despre ”tribul evreilor originari din Româ- muzeul va reflecta aspectele cele mai neraţii care a luptat pentru înfiinţarea şi ţării statului evreu. „Dovedind maturitate nia”. A fost un mare prieten al României, semnificative ale vieţii evreilor din Ro- supravieţuirea tânărului stat al Israelului politică, Peres şi Dayan s-au alăturat lui al poporului român şi al evreilor originari mânia, în contextul istorico-geografic şi care a făcut tot ce i-a stat în putinţă Ben Gurion. Întotdeauna, Peres spunea din România, a arătat dr. Radu Homescu. al ţării din ultimele secole”. pentru a aduce pacea Israelului cu că a învăţat de la maestrul său, Ben * * * • Referindu-se la activitatea pe vecinii săi. Shimon Peres a fost unul Gurion, să prefere statul partidului”, a La adunarea comemorativă au fost plan parlamentar, dr. Aurel Vainer a dintre liderii care a avut înţelepciunea amintit Victor Opaschi, adăugând că şi-ar de faţă şi reprezentanţi ai altor culte, precizat: de a valorifica singura resursă naturală dori ca această atitudine să se vadă şi la dintre care îl amintim pe episcopul vicar „Pentru perioada imediat urmă- a Israelului, mintea omenească, de care politicienii români de azi. patriarhal Ieronim Sinaitul. Din partea toare, voi continua activitatea de era foarte mândru”. Considerând ştiinţa Victor Opaschi a amintit apoi vizitele lui lui Mihail Frăţilă, episcopul de Bucureşti parlamentar şi vom pregăti alegerile şi nanotehnologiile ca un mijloc de a Ion Iliescu în Israel şi ale lui Shimon Peres al Episcopiei Greco-Catolice, a vorbit parlamentare din decembrie 2016, la obţine pacea, Shimon Peres spunea: în România, ambele constituind premiere dr. Vincenţiu Cernea, care a exprimat care F.CE.R. va fi reprezentată de tâ- „În eforturile de a obţine pacea, nu în raporturile bilaterale, subliniind că la condoleanţe şi a arătat că pentru orice nărul Silviu Vexler, până acum consilier trebuie să uităm securitatea, în cău- Bucureşti, la Forumul Crans Montana, au om „centrul vieţii este de a se pune în personal al preşedintelui Federaţiei şi tarea securităţii noastre, nu trebuie să început contactele dintre Shimon Peres şi discuţie”, iar moştenirea lăsată de Shi- consilier parlamentar al deputatului. uităm perspectiva de a obţine pacea, Yasser Arafat. mon Peres a lăsat loc pentru regăsirea În zilele de 21-23 septembrie, la iar popoarele care pot purta războaie, personală în funcţie de valorile perene. Parlamentul României, la Grupul Ecu- pot aduce şi pacea pentru copiii lor”. „Opera de pacificare, educaţia în spiritul menic de Rugăciune, a avut loc micul Diplomatul israelian a subliniat că fostul Ambasador dr. Radu Homescu: împăcării, respectul faţă de semeni sunt dejun cu rugăciune, la care am susţinut preşedinte şi-a păstrat toată viaţa legă- o mică parte preţioasă a moştenirii lăsa- o intervenţie despre începutul Anului tura cu iudaismul, despre care spunea: Peres, un mare prieten te de preşedintele Peres. Se cuvine să Nou Evreiesc 5777. Am subliniat im- „Continuăm şi vom continua această al României mulţumim Domnului pentru o viaţă trăită portanţa cunoaşterii reciproce, pe care moştenire. Sunt încă idoli care trebuie cu demnitate, rugându-ne pentru ilustrul o promovează F.C.E.R., în legătură sfărâmaţi, sclavi care trebuie eliberaţi, suflet plecat dintre noi”, a spus reprezen- cu celelalte segmente ale populaţiei vieţi care trebuie salvate, dreptate care Cu emoţie în glas, dr. Radu Homescu tantul greco-catolicilor bucureşteni. româneşti. trebuie făcută. Încă există o lume care a evocat frecventele întâlniri cu Shimon trebuie să fie reparată”. Peres, atât particulare cât şi oficiale, în În final, rabinul Rafael Shaffer, prim- În încheiere, Tania Raphaeli a urat perioada în care acesta era ministru de cantorul Iosif Adler şi cantorul Emanuel „Şana Tova” tuturor membrilor comunităţii externe al Israelului, aprecierile faţă de Pusztai au rostit El Male Rahamim pentru evreieşti. imigraţia română şi faţă de contribuţia ei Shimon Peres.

Victor Opaschi: Primarul Bucureştiului – condoleanţe Peres prefera statul partidului la decesul lui Shimon Peres „Astăzi evreii şi neevreii din întreaga lume deplâng moartea unui om care a fost Subliniind că nu vorbeşte în calitate unul dintre fondatorii Statului Israel”, se arată în mesajul primarului general al Bu- Am mai susţinut o intervenţie la de secretar de stat pentru Culte, ci de cureştiului, Gabriela Firea, adresat preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. Conferinţa Internaţională cu tema «Di- consilier al fostului preşedinte Ion Ilies- În mesaj se subliniază că „Shimon Peres a marcat Israelul ca nici un alt politician. aspora românească – între identitate cu, Victor Opaschi şi-a amintit de câteva El şi-a servit ţara în diferite funcţii – cu principii solide, când era vorba de securitatea şi integrare», în care m-am referit la întâlniri cu Shimon Peres. La una dintre Israelului, şi o voinţă puternică, atunci când era vorba despre a face să avanseze modul în care îndelungata experienţă ele, acesta a menţionat că, în calitate de porcesul de pace. evreiască a vieţii în diaspora poate reprezentanţi ai tineretului, în 1946 a par- A fost un mare prieten al României şi a contribuit major la consolidarea şi dez- fi valorificată în contextul realităţilor ticipat, împreună cu prietenul său Moshe voltarea relaţiilor dintre România şi Israel”. româneşti contemporane, în care un Dayan, la un congres, la Basel, unde s-a În numele său personal şi al locuitorilor oraşului Bucureşti, edilul transmite „sin- mare număr de cetăţeni români trăiesc discutat problema palestiniană, partici- cere condoleanţe pentru moartea lui Shimon Peres, care a fost o rază de lumină şi în ţările din U.E.”. panţii evrei fiind împărţiţi în două tabere: un exemplu pentru noi toţi, crezând cu tărie în bunătatea din oameni”. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 JEWISH REALITY 75 years since the deportation Shimon Peres was not sealed in the of the Jews from South Bukovina Book of Life in the New Year 5777 Shortly before the beginning of 5777, – a memory journey in the afternoon of October 2 and only FJCR-MC (together with the Jewish two days after the funeral in Jerusalem Community of Suceava and Rădăuţi), with of the former President of Israel, the the partnership of the National Institute Jews of Romania and numerous guests for Studying the Holocaust in Romania of the Jewish community paid an „Elie Wiesel” (INSHR) and supported by emotional tribute to Shimon Peres in a the Ministry of Transports (the Railways commemorative meeting hosted by the Region Iaşi), JDC Romania, Suceava Coral Temple in Bucharest. County Council, the mayors of localities The event with its particularly large Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung audience and speeches, organized Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava by the Federation of the Jewish and Siret and the Bukovina Museum Communities from Romania - Mosaic of Suceava, on October 6 - 7 a series Cult (FJCR-MC) demonstrated the of events took place, all included in a interest and commitment of the project aiming to maintain the memory Romanian Jews to the personality of of the Bukovina Jews deported to the great Man who passed away. Transnistria. The events continue a Eduard Kupferberg, general project implemented two years ago secretary of the Federation, moderator in the cities of Northern Transylvania, of the commemorative meeting, which aimed to commemorate the 70th recalled Shimon Peres’ visit in 2010 in anniversary of the deportation of the Bucharest, and participants were invited Jews of Northern Transylvania to the to watch an excerpt from a film made Nazi camps, especially to Auschwitz. six years ago at the Great Synagogue, Counselor Radu Belu, from the Regional during the speech of the Israeli high CFR Braşov, was the moderator of the guest who expressed his appreciation the Department of Religious Affairs, commemorative ceremonies in the railway for the Romanian Jews immigrants in who served in several positions, as stations in southern Bucovina, attended by Israael. Aurel Vainer, FJCR president, adviser of President Iliescu met several Aurel Vainer, FJCR President and Member shared with the audience some personal times Shimon Peres who has made a of the Parliament, Ovidiu Bănescu, Vice- impressions from the funeral of Shimon permanent and deep impression on president of the Federation, Rabbi Rafael Peres which he attended in Jerusalem, him, both as a politician and as MAN. Shaffer, prime-cantor Joseph Adler, showing that the speeches delivered Ambassador Radu Homescu evoked the Alexandru Florian, Director general of near the bier reflected many aspects frequent meetings with Shimon Peres, INSHR, Adrian Cioflâncă, Director of the of Shimon Peres’ personality, such as official and private, in the period when On the 75th anniversary of the Center for the Study of Jewish History that of a great statesman and politician he was the Foreign Minister of Israel, beginning of the deportation of the in Romania, Liviu Beris, President of who actively participated in the building and Peres’ assessments regarding Jews from Bukovina to Transnistria, the Association of the Romanian Jews of Israel and his desire to be in human the historical role of the Romanian in the context of Romania Holocaust Victims of the Holocaust, Robert Schorr and cooperation relationship with immigration and its contribution in Remembrance Day, at the initiative of (FJCR), Director of the Department of representatives of as many peoples of building the Jewish state. Culture, Art and Media, Director Silvian the world. An unforgettable moment Horn and adviser Silviu Vexler (FJCR), There were then read the farewell represented the participation of Peres the presidents of the Jewish communities words spoken at the funeral by President at a meeting of the Association of Oliver Lustig in Suceava - Sorin Golda, Rădăuţi - Igo Barack Obama and Prime Minister Friendship Israel-Romania in Tel Aviv, Koffler, Iaşi - Abraham Ghiltman, Satu Benjamin Netanyahu. The presidential when he took the floor and spoke at 90 years Mare - Nicolae Decsei, Piatra Neamţ - counselor Sergiu Nistor characterized warmly about the “tribe of Jews born in Romania”. He was a great friend of On November 4th Oliver Lustig, writer Emil Nadler, Carol Iancu, historian and Shimon Peres as the man who opened Romania, of the Romanian people and and journalist, will be 90. During his professor at Montpellier University, many the road to peace and quoted President of the Jews born in Romania, said Radu work, he has written nearly 40 books of survivors of the Transnistrian camps, high Johannis, who said about Peres that he Homescu. On behalf of Mihail Frăţilă, which 16 about the Holocaust and the representatives of the local authorities, was a true statesman with confidence bishop of Bucharest’s Greek Catholic rest, as a military journalist, on issues of numerous representatives of FJCR and in peace and progress. Tania Berg Diocese, Vincent Cernea spoke, who strategy and tactics, on moments of war the Jewish Community from Bucharest. Rafaeli, deputy head of the diplomatic considered that “the work of peace, or military history. Incidentally, Oliver We mention the permanent presence mission of Israel in Bucharest, spoke education for reconciliation and respect Lustig is also a retired general. But his at the commemorations of Patriarchal about Peres’ capacity to capitalize on for others are just a little precious part international fame is due to his books Vicar Bishop Ieronim Sinaitul and the human intelligence. of the legacy of President Peres“. about the Holocaust, specifically about attendance in Suceava of the Archbishop Victor Opaschi, State Secretary at the deportation of Jews to Auschwitz, of Suceava and Rădăuţi, Pimen. because he and his family lived in Cluj From all Bukovina area 91,845 Jews under the Horthy regime administration. were deported to Transnistria, more than 22,000 originating from Southern Elie Wiesel Plaza He was able to address this topic October 9 continued with another important event for the memory of the Romanian from “first hand”, given the fact that at Bukovina. On October 6, in the train stations and in the synagogues in Rădăuţi, Jews: the inauguration of a plaza in Bucharest, which will bear the name of Elie age 18 he was deported to Auschwitz Wiesel. It is further evidence that the state institutions and also the local administration with the whole family, except for a Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului commemorative plaques assume the recent history and honor the memory of Elie Wiesel, himself a survivor brother who was taken to forced labor. of the Auschwitz camp. In the camp he lost his father, mother were unveiled and Rabbi Rafael Shaffer, prime-cantor Joseph Adler, together with “I’m always available for the implementation of such important projects which and three younger brothers. His works guarantee that only through solidarity, only through involvement and only through include both personal evocations Aurel Ioviţu and other members of the FJCR and JCB delegation held Jewish the humanity consciousness, we can overcome together all the difficult moments, and theorization of issues commonly and only knowing the true black moments of the history, they will not be repeated”, encountered in the camp life; perhaps religious ceremonies. In the town Fundu Moldovei, the personality of the mayor of said Mayor of Bucharest, Gabriela Firea. Messages of gratitude for this initiative and the most famous work, translated event were sent to the General Mayor and the Municipal Council by US Ambassador into several languages ​​is his “Camp Czernowitz, Traian Popovici, savior of 20,000 Jews, was commemorated. in Bucharest, H.E. Hans Klemm, by Aurel Vainer, FJCR President, by Alexandru Dictionary “. Florian, President of INSHR-EW. But it seems that his work as the chronicler of Auschwitz was not exhausted. Not long ago a small The Commemoration of the Holocaust Victims from Romania journal of his was found, which he The commemoration ceremony at network of museums consecrated to the Roma. In his speech Aurel Vainer, FJCR started a few days after being released. the Monument of Holocaust Victims Holocaust. I hope that the future museum President, recalled the commemorations Perhaps thinking he might forget, in that in Bucharest this year had a special and “Elie Wiesel” Institute will further held by the Federation just a few days notebook of just a few dozen pages meaning. In his message brought by develop educational projects on a large ago in Bukovina. “Together with several Oliver Lustig wrote his memories of the the presidential advisor Andrei Muraru, scale”. colleagues in the Federation we went in first months in Auschwitz, the sufferings Romanian President Klaus Johannis Messages arrived from Lazăr the Romanian part of Bukovina. In each endured, his thoughts about the fate spoke among other things about the Comănescu, Foreign Minister, on behalf train station from where the Jews were of his mother and younger siblings, at importance of establishing the Museum of the Prime Minister of Romania, from deported, commemorative plaques were the sight of the fire and smoke coming of the Jewish History and the Holocaust H.E. Tamar Samash, Ambassador of set in collaboration with INSHR.” out of the crematorium chimneys, his in Romania: “We have already set the Israel in Romania, Zeev Schwartz, The ceremony of commemoration of despair and also hopes. Above all – the institutional foundations for the creation President of the Association of the Jews the victims of the Holocaust in Romania will to survive at any cost, to witness, to of a museum of the Holocaust and Jewish originating from Romania, Liviu Beris, ended with wreaths of flowers set by tell what Auschwitz meant. A promise History in Bucharest. This museum should president of the Association of Romanian the representatives of the participating he made to himself and which he was be a serious institution, a true place of Jews Victims of the Holocaust, and Daniel institutions. able to keep. memory, a landmark in the European Vasile, President of National Agency for REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 21

Carol Davila – evreu Un proiect îndrăzneţ – Oliver Lustig italo-franco-român – 90 de ani (Urmare din pag. 14) de la români şi de Talmudul în limba rusă Un ambiţios proiect de publi- (Urmare din pag. 13) mi-a încredinţat la turci. Principele carnetul. Din păca- Carol îi telegrafiază Elisabetei: Davila e care a traducerii în limba rusă a Talmudului a fost pus deja în deru- te, sunt însemnări puţine dar valoroase, pretutindeni unde ai nevoie de el. Colegii în primul rând din cauza contextului în îl invidiază şi, spune dr. Zaharia Petrescu, lare, conform surselor prezentate pe site-ul organizaţiei Chabad. care s-au născut. Dar uluitoare este ma- fost elev al Şcolii de Medicină, îi iartă cu turitatea cu care sunt ele scrise. greu “extrema distincţie, eleganţa şi na- Timp de 70 ani, din cauza interdic- turalul manierelor, farmecul conversaţiei, ţiilor inerente regimului comunist felul spiritual, vesel şi plin de duh în care sovietic, un astfel de demers nu Speranþa moare ultima a fost nici măcar gândit, dar iată istorisea, ca şi bogăţia instrucţiei”. În Micul jurnal reflectă primele săptă- 1870, în timpul războiului franco-prusac că de ceva vreme în capitala Fe- deraţiei Ruse se lucrează deja la mâni, poate luni, petrecute la Auschwitz, se află în Franţa cu un nobil proiect de şocul lagărului, despărţirea de familie, a organiza o ambulanţă cu concursul asta. Editura “Knizhniki”, afiliată Federaţiei Comunităţilor Evreieşti de mamă şi de cei trei fraţi mai mici. elevilor români din Paris şi de a veni în Regretul cel mai profund al autorului, ajutorul victimelor războiului. din Rusia, coordonează aceas- tă iniţiativă, care va oferi celor descris în mai multe amintiri era că nu-şi La 5 mai 1874 a fost propus pentru luase rămas bun de la ei. Bineînţeles, iniţiere în francmasonerie, în loja bucu- aproape 200.000 de evrei din Rusia prima traducere integrală nu şi-a putut imagina că nu se vor mai reşteană “Înţelepţii din Heliopolis”, deve- vedea niciodată. În scurt timp, a conşti- nind astfel un “frate” multor personalităţi a scrierilor talmudice. Potrivit ra- Lazar, a caracterizat acest proiect drept entizat realitatea, aflând că acea clădire, din cultura şi politica României de atunci. binului Boruch Gorin, traducerea „fără precedent”, apreciind că va con- din coşul căreia ieşeau limbi de foc, era Bustul generalului Carol Davila, exe- din aramaică şi ebraică a celor peste duce spre o nouă etapă de dezvoltare crematoriul unde erau aruncate corpurile cutat de Constantin Brâncuşi în 1903, 6200 de pagini ar putea dura între 10 şi a vieţii comunităţilor evreieşti din Rusia. femeilor, copiilor, bătrânilor omorâţi în este expus din 1912 în curtea Spitalului 12 ani, iar primul tiraj va număra 1.000 de exemplare. Şef-rabinul Rusiei, Berel DAN DEMETRIAD camerele de gazare. Totuşi, la începutul Militar Central din Bucureşti. însemnărilor scrie următoarele: ”Pentru mine Auschwitz este cuvântul pe care, când îl aud, îmi vin întotdeauna lacrimi Erev Roş Haşana la Templul Coral şi la Sinagoga Mare în ochi, deoarece aici am fost despărţit (Urmare din pag. 2) de părinţii şi de fraţii mei dragi şi aici au se subliniază: „Gu- zeu reînnoadă relaţia Sa cu lumea pentru a adăugat că un alt prilej de mândrie va fi fost arşi – deşi eu nici acum nu vreau să vernul României întreaga perioadă a anului care va veni. că la Bucureşti lucrările se vor finaliza în cred – şi sper neclintit că-mi voi revedea sprijină cu mijloacele care-i stau la dis- Vorbitorul a explicat că Sederul de Roş cinci luni, nu în câţiva ani, ca în Polonia, toţi membrii familiei mele, care pentru poziţie numeroasele iniţiative ale comu- Haşana datează din timpul Talmudului unde a fost realizat un proiect similar. mine au fost cei mai dragi, cu care am nităţii evreieşti de renovare a sinagogilor babilonian, în care s-a sugerat ca la trăit împreună şi pentru care am vrut să din întreaga ţară, de organizare a unor începutul noului an oamenii să îşi facă Tova Ben Nun-Cherbis: mă străduiesc în viaţă. Da, acolo i-am evenimente pentru punerea în valoa- un obicei din a mânca alimente care Un proiect pentru văzut ultima oară pe cei pe care, la ma- re a patrimoniului cultural şi spiritual cresc din abundenţă şi simbolizează turitate, am vrut să-i fac fericiţi. Nu le voi evreiesc”. Mesajul menţionează exce- prosperitatea. întreaga comunitate rosti numele deoarece, deşi, cu toată lentele relaţii dintre România şi Israel, probabilitatea, bătrânii, mamele cu copii contribuţia evreilor de origine română la Liviu Dragnea: „Avem în şcoală 420 de elevi, şi toate au ajuns, chiar în ziua sosirii lor, în ca- apropierea celor două popoare şi relevă uşile sunt deschise”, a spus preşedinta merele de gazare, unde au murit milioane faptul că, în acest an, România a preluat „Gestul de prietenie Fundaţiei Lauder-Reut România. Amin- de oameni, arşi după aceea în crema- preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru cel mai frumos tind de lucrările ample de modernizare şi torii, întotdeauna existau şi excepţii. De Memoria Holocaustului, care „reflectă dezvoltare din Complexul educaţional pe aceea, eu nu vreau să cred nici măcar o angajamentul nostru ferm faţă de re- este onorarea cuvântului dat” care îl conduce, Tova Ben Nun-Cherbis clipă, nici acum, că mamei mele şi celor cunoaşterea trecutului, comemorarea a mulţumit Primăriei Generale, edilului trei fraţi mai mici atât de dragi mie, care victimelor Holocaustului, lupta contra Mesajul liderului PSD a fost citit de Gabriela Firea, pentru colaborare şi au mers împreună cu aceştia, să li se fi antisemitismului şi xenofobiei, cu atenţie consilierul Silviu Vexler, candidat la un loc susţinere, arătând că este important ca întâmplat ceva rău. Flacăra înaltă de un specială acordată educaţiei tineretului”. de deputat din partea F.C.E.R. Vorbind această conlucrare să dureze, pentru metru de deasupra coşului crematoriului Dacian Cioloş a urat evreilor din Româ- despre prietenie, valori şi priorităţi, Liviu a putea duce la bun sfârşit proiecte de mărturisea numai că mulţi au scăpat de nia, Israel şi întreaga lume ”un An Nou Dragnea a spus: „Poate că gestul de interes general. „Vrem să facem un te- suferinţele lor viitoare, dar cine au fost prosper şi paşnic”. prietenie cel mai frumos este onorarea ren de sport de 1000 de metri pătraţi şi aceia, nu vom afla niciodată”. cuvântului dat. În urmă cu aproximativ un sperăm să facem şi o sală de sport, de Sunt câteva pagini – din păcate, Florin Iordache: an, în Templul Coral, am promis că va con- care va beneficia întreaga comunitate”, jurnalul nu a fost continuat – probabil, a dezvăluit Tova Ben Nun câteva dintre Imensa deschidere tinua proiectul de restaurare a Sinagogii îmi spunea d-na Lucreţia Lustig, Oliver din Constanţa, iniţiat în timpul mandatului planurile sale, care pot fi realizate numai se îmbolnăvise de tifos; apoi au început a comunitãþii evreieºti meu de ministru al Dezvoltării Regionale şi printr-o bună şi permanentă conlucrare demersurile de a se întoarce acasă şi Administraţiei Publice. Am aflat cu bucurie cu Primăria Generală. carneţelul a fost dat uitării. Impresiile Deputatul Florin Iordache, preşedinte că procedura tehnică şi de analiză este însă au continuat, au fost reluate în cele al Camerei Deputaţilor, a subliniat „imen- în curs de finalizare şi sper că lucrările Ing. José Iacobescu: 16 cărţi dedicate tematicii Holocaustului, sa deschidere a comunităţii evreieşti” şi a efective vor începe în cel mai scurt timp. Ne preocupã reflectarea lumii lagărelor de exterminare. Un alt mulţumit pentru prilejul de a sta împreună Anul care a trecut a adus numeroase aspect, redat în acel mic jurnal, este viaţa la masă şi a ne cunoaşte reciproc. „Îi dificultăţi şi momente triste, dar şi convin- contribuþiei etniei noastre în baraca de copii, unde Oliver Lustig s-a mulţumesc şi deputatului Aurel Vainer gerea că, împreună, toate aceste dificul- la dezvoltarea României aflat împreună cu fratele lui mai mic, Emi- pentru buna colaborare şi regret că anul tăţi pot fi depăşite. Vreau ca această zi, lian (Elemèr). Imaginile sunt copleşitoare: acesta nu va mai fi tot el decan de vârstă de o importanţă cu totul specială pentru După ce i-a salutat pe cei prezenţi, 800 de copii, de fapt adolescenţi, care fac până la alegerea preşedintelui Camerei dvs., să aducă un viitor frumos, curajul de preşedintele BB România a subliniat im- orice ca să supravieţuiască, se luptă între Deputaţilor, aşa cum a fost în preceden- a inova şi, mai ales, dorinţa de a păstra în portanţa proiectului european ”Podurile ei, îşi pierd sensibilitatea, sentimentele. tele legislaturi. Acum el i-a predat ştafeta continuare cultura şi tradiţiile comunităţii Toleranţei”, pe care Forumul îl realizează La această renunţare la sentimentele unui tânăr coleg, un alt prieten al nostru, dvs. Ca şi până acum, sunt alături de împreună cu F.C.E.R. În cele trei ediţii umane a contribuit şi atitudinea brutală a cu care vom colabora în continuare”, a dvs. Vă doresc un an în care înţelegerea, organizate până acum a fost pusă în responsabililor de baracă, de asemenea spus Florin Iordache. speranţele, prietenia şi visele să dea tonul evidenţă contribuţia etniei evreieşti la deţinuţi, sălbăticiţi din cauza condiţiilor fiecărei clipe!” dezvoltarea României. Proiectul a fost dintr-un lagăr de exterminare. Un alt mo- Eduard Kupferberg: apreciat în mod deosebit de preşedintele ment dramatic este descrierea stării de Crearea omului, Gabriela Firea: Klaus Iohannis, care a realizat semnifica- incapacitate, într-un fel de inutilitate, de În curând vor începe lucrãrile ţia acestuia şi s-a oferit ca, începând din aşteptare zilnică a morţii de către aceşti ziua de început a anilor 2016, evenimentul să se desfăşoare sub copii care nu erau duşi la muncă, erau pentru Muzeul Evreiesc înaltul patronaj al Preşedinţiei României. ţinuţi toată ziua afară, în cel mai bun caz Roş Haşana este ziua când a fost Interesul trezit în rândul populaţiei s-a se culcau pe jos, în noroi, aşteptând să creat primul om, a explicat secretarul Gabriela Firea, primarul general al văzut în numărul mare de participanţi, se însereze când li se permitea să se general al F.C.E.R., Eduard Kupferberg, Capitalei, şi-a exprimat bucuria că se află de aproape 1000 de persoane în fiecare întoarcă în baracă. Iar astfel de momente director al Cancelariei Rabinice. Deşi la Sinagoga Mare ca să sărbătorească, dintre cele trei ediţii, inclusiv la concertele se regăsesc şi în, poate, cel mai bun Creaţia a început cu şase zile înainte de împreună cu membrii comunităţii, Anul de la Ateneul Român şi de la Opera Ro- roman despre Auschwitz, ”Fără destin”, apariţia lui Adam şi a Evei, totuşi, cea de-a Nou evreiesc, cu toate tradiţiile sale. mână, a arătat preşedintele BB România. al scriitorului ungar Imre Kertesz, laureat şasea zi este considerată ca fiind ziua de Primăria Capitalei va sprijini strădaniile * * * al premiului Nobel pentru literatură, la început al anilor, iar Roş Haşana a fost F.C.E.R. de valorificare a patrimoniului Buna dispoziţie, veselia celor care rândul său deţinut la Auschwitz. Există stabilită în această zi, şi asta pentru că spiritual şi cultural, având la ora actuală s-au aflat la mesele elegant aranjate din o scurtă mărturisire a lui Oliver Lustig omenirea este cea care „măsoară”, care drept sarcină principală realizarea Muzeu- Sinagoga Mare au fost susţinute şi de în care arată că nu-l sperie moartea dar numără aceşti ani. Prin crearea omului, lui Istoriei Evreilor şi al Holocaustului. „Mă organizarea fără cusur şi de preparatele vrea să supravieţuiască pentru a-i putea întreaga lume a fost desăvârşită şi dorin- mândresc cu faptul că am avut onoarea gustoase, pentru care s-au străduit săp- povesti fratelui său mai mare, Tibi (aflat ţa lui Dumnezeu în lume s-a îndeplinit. să fiu primarul general care a propus tămâni în şir mai mulţi salariaţi ai F.C.E.R. la muncă obligatorie) ce s-a întâmplat Denumirea de Roş Haşana înseamnă Consiliului General aprobarea alocării, şi Comunităţii Bucureşti, dintre care îi cu familia lui. La nici 19 ani, el şi-a dat textual capul anului, nu doar începutul în acest scop, a unei clădiri, râvnită de amintim pe Irina Hârlăoanu şi Victoria seama de importanţa de a fi martor. Iar său. În calendarul iudaic, sărbătorile sunt mulţi, de pe strada Lipscani şi în curând Demayo, precum şi echipele conduse întreaga sa activitate de după deportare o retrăire a unui eveniment care a avut loc vor începe lucrările de reabilitare”, a men- de neobosiţii Mona Bejan, Jean Bercu şi şi până de curând a fost ilustrarea acestei în respectiva zi. De Roş Haşana, Dumne- ţionat primarul general al Capitalei, care Ilona Mudava. convingeri. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 zicedid ze`ivnd כ"ח אלול תשע"ו - כ"ט תשרי z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה 75 שנה מגירוש יהודי בוקובינה הדרומית – מסע זיכרון השנה החדשה תשע"ז, במלאות 75 שנה מתחילת גירוש יהודי ביוזמת הפדרציה של הקהילות היהודיות הפדרציה –רוברט שור; המנהל סילביאן בוקובינה לטרנסניסטריה, במסגרת מרומניה– בשיתוף הקהילות היהודיות חורן והיועץ סילביו וכסלר מהפדרציה טקסי האזכרה ליום השואה ברומניה, מן העיר סוצ'אבה וגם רדאוצי, בשיתוף של הקהילות היהודיות מרומניה; יו"ר שמעון פרס כבר לא המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה הקהילות היהודיות מן הערים: סוצ'אבה ע"ש אלי ויזל ובסיוע משרד התחבורה – סורין גולדה; רדאוצי – איגו קופלר; נכתב בספר החיים (המחלקה האזורית של רכבת רומניה, יאסי – אברום גילטמן; סאטו מארה – בצהרי יום יאסי); ג'וינט רומניה; המועצה האזורית ניקולאי דצ'אי; פיאטרה ניאמץ – אמיל 2 באוקטובר, סוצ'אבה; העיריות של רדאוצי, ואטרה נדלר; ההיסטוריון קארול ינקו, פרופסור מעט זמן לפני דורני, קמפולונג מולדובנסק, גורה באוניברסיטת מונפלייא; ניצולים אחדים תחילת שנת חומורולוי, סירט, סוצאבה; ושל מוזיאון של מחנות טרנסניסטריה; נציגים בולטים תשע"ז ויומיים בוקובינה שבעיר סוצ'אבה –בימים 7-6 של הרשויות המקומיות; נציגים רבים של בלבד לאחר באוקטובר היו אירועים אחדים במסגרת הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה טקס קבורתו הפרויקט המיועד להנצחת זכר היהודים ושל קהילת יהודי בוקרשט. אנו מציינים של נשיא הבוקובינאים שגורשו לטרנסניסטריה. גם אם השתתפותו המתמדת לטקסי ישראל לשעבר הפרויקט הנ"ל מצטרף לפרויקט אחר האזכרה של הבישוף ירונים סינאיטול מן בירושלים, שבוצע לפני שנתיים בערים מטרנסילבניה הפטריארכיה הרומנית ואת השתתפותו יהודי רומניה הצפונית, שיעדו היה אזכרה לרגל מלאות בטקס שנערך בעיר סוצ'אבה של הבישוף ומוזמנים 70 שנה מגירוש יהודי טרנסילבניה של סוצ'אבה ורדאוצי, פימן. רבים הצפונית למחנות ההשמדה הנאציות, מבוקובינה כולה גורשו לטרנסניסטריה מחוץ לקהילה חלקו כבוד אחרון, במיוחד למחנה אושוויץ. יו"ר טקסי 91,845 יהודים; למעלה מ22- אלף מהם מרגש, לשמעון פרס באסיפת אזכרה האזכרה מתחנות הרכבת שבדרומה של היו מבוקובינה הדרומית. ב6- באוקטובר, שהתקיימה בבית הכנסת הכוראלי בוקובינה היה היועץ ראדו בלו מהמחלקה בתחנות הרכבת ובבתי הכנסת מן שבבוקרשט. ההשתתפות הרבה האזורית בראשוב של רכבת רומניה. הערים רדאוצי, ואטרה דורני, קמפולונג והנאומים באסיפה זו שאורגנה על בין המשתתפים היו יו"ר הפדרציה מולדובנסק, גורה חומורולוי,נערכו טקסי ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר גילוי לוחות אזכרה – והרב רפאל שפר מרומניה – דת משה, הוכיחו את אאורל ויינר, חבר בפרלמנט; סגן יו"ר והחזן הראשי יוסף אדלר, יחד עם אאורל העניין והחיבה של היהודים, וגם של הפדרציה, אובידיו בנסקו; הרב רפאל יוביצו וחברים אחרים של המשלחת של הרומנים ממדינתנו, כלפי אישיותו של שפר; החזן הראשי יוסף אדלר; מנכ"ל הפדרציה ושל קהילת יהודי בוקרשט האדם הדגול שהלך לעולמו. אדוארד המכון אלכסנדרו פלוריאן; מנהל המרכז ארגנו טקסים דתיים. כמו כן, ביישוב קופפרברג, מזכ"ל הפדרציה, שהיה גם לחקר תולדות יהודי רומניה, אדריאן פונדו-מולדובי נערך טקס אזכרה לזכרו יו"ר האסיפה, הזכיר את ביקורו של צ'יופלנקא; יו"ר אגודת היהודים מרומניה של ראש עיריית צ'רנאוצי, טראיאן שמעון פרס בעיר בוקרשט בשנת 2010. קורבנות השואה, ד"ר ליביו בריש; מנהל פופוביץ, שהציל את חייהם של כ20- אלף המשתתפים הוזמנו לראות קטע מתוך לשכת התרבות, האמנות והתקשורת של יהודים. סרט שצולם לפני שש שנים בבית הכנסת הגדול בעת נאומו של האורח הישראלי הנעלה, שביטא את הערכתו האזכרה של קורבנות השואה מרומניה כלפי העולים מרומניה. ד"ר אאורל טקס האזכרה שליד האנדרטה לזכר הנני מבטא את תקוותי שהמוזיאון ויינר, יו"ר הפדרציה, סיפר לציבור קורבנות השואה שבבוקרשט היה מיוחד העתידי והמכון ע"ש אלי ויזל ימשיכו המשתתפים התרשמויות אישיות אחדות בשנה זו.במסר ששלח נשיא רומניה, לפתח תוכניות חינוכיות בעלות חשיבות מהלווייתו של שמעון פרס בירושלים, קלאוס יוחאניס, והועבר על ידי היועץ רבה". שבה השתתף וציין שמן הנאומים כיכר אלי ויזל הנשיאותי אנדרי מורארו, דובר בין היתר מסרים נשלחו גם על ידי:שר החוץ שנאמרו כהספד התגלו היבטים רבים אירועי 9 באוקטובר המשיכו באירוע על חשיבות הקמתו של מוזיאון השואה של רומניה, לזר קומנסקו, בשמו של של אישיותו של שמעון פרס, ביניהם חשוב אחר להזכרת יהודי רומניה: ושל תולדות יהודי רומניה. "הנחנו כבר ראש ממשלת רומניה; שגרירת ישראל זה של מדינאי גדול ושל פוליטיקאי חנוכת כיכר בבוקרשט שתישא את שמו את הבסיס המוסדי להקמתו של מוזיאון ברומניה, תמר שמש; יו"ר התאחדות עולי שהשתתף בהקמתה של מדינת ישראל של אלי ויזל. השואה ושל תולדות יהודי רומניה בעיר רומניה בישראל, זאב שוורץ; יו"ר אגודת ורצונו להיות ביחסי אנוש ושיתוף פעולה זאת עובדה נוספת שמוסדות המדינה בוקרשט. מוזיאון זה צריך להיות מוסד היהודים מרומניה קורבנות השואה, ליביו עם נציגים של כמה שיותר עמים בעולם. והרשות המקומית לוקחים על עצמם רציני, מקום זיכרון אמיתי, נקודת בריש; יו"ר הסוכנות הלאומית בשביל לאחר מכן נקראו נאומים שנאמרו את ההיסטוריה החדשה ובמקביל אחיזה במסגרת הרשת האירופאית של צוענים, דניאל ואסילי. כדברי הספד בהלווייתו של נשיא מכבדים את זכרו של אלי ויזל, ניצול המוזיאונים המיועדים לתולדות השואה. בנאומו, יו"ר הפדרציה של הקהילות ישראל לשעבר,נאומו של הנשיא ברק מחנה אושוויץ. היהודיות מרומניה, ד"ר אובמה ונאומו של ראש הממשלה "אני תמיד מוכנה להקמתם של אאורל ויינר, הזכיר את בנימין נתניהו. פרויקטים כה חשובים, שמבטיחים פעולות ההנצחה שנעשו על היועץ הנשיאותי סרג'יו ניסטור תיאר שרק התלכדות, רק דרך שיתוף פעולה ידי הפדרציה לפני ימים את פרס כאיש שפתח את נתיבות ורק דרך תודעת האנושות אנחנו יכולים בודדים בלבד בבוקובינה: השלום וציטט את דברי נשיא רומניה לעבור את כל הרגעים הקשים,ורק "עם עמיתים מן הפדרציה יוחאניס שאמר שפרס היה מדינאי אם נכיר את ההיסטוריה האמיתית נסענו יחד לחלק הרומני אמיתי בעל אמונה בשלום ובקידום. – הרגעים השחורים לא יחזרו עוד", של בוקובינה. בכל תחנת טניה ברג רפאלי, סגנית שגריר ישראל אמרה ראש העיר בוקרשט הבירה, רכבת ממנה יצאו היהודים ברומניה, ציינה שפרס ידע להוקיר את גבריאלה פיריא. הודבק לוח זיכרון על ידי החוכמה האנושית. ויקטור אופסקי, באירוע הנ"ל הועברו מסרים של הפדרציה בשיתוף המכון מזכיר המדינה במשרד הדתות, שבעבר תודה על היוזמה הזאת לראש העיר הלאומי לחקר השואה מילא תפקידים שונים ובהם יועץ הנשיא ולמועצת העיר על ידי שגריר ארה"ב ברומניה". אילייסקו, נפגש פעמים רבות עם שמעון בבוקרשט, חאנס קלם; יו"ר הפדרציה טקס האזכרה של פרס שתמיד הותיר בו רושם עמוק גם של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר קורבנות השואה מרומניה כאיש פוליטי וגם כאדם. השגריר ראדו אאורל ויינר; יו"ר המכון הלאומי הסתיים בהענקת זרי חומסקו תיאר את פגישותיו הרבות עם לחקר השואה ברומניה, ד"ר אלכסנדרו פרחים על ידי נציגי שמעון פרס, גם פרטיות וגם רשמיות, פלוריאן. המוסדות המשתתפים. בתקופה שבה שמעון פרס היהשר החוץ של מדינת ישראל ואת דברי ההערכה של פרס לגבי תפקידה ההיסטורי של אוליבר לוסטיג בן 90 העלייה מרומניה ותרומתה להקמת הסופר והפובליציסט אוליבר ושלושה אחים, צעירים ממנו. ספריו כוללים זיכרונות ותיאורים המדינה היהודית. רגע בליישכח היה לוסטיג יחגוג 90 ב4- בנובמבר. אישיים, וגם תיאור כללי ממה שראה במחנה פעמים רבות. אולי השתתפותו של פרס בכנס האגודה במהלך שנות פעילותו כתב כמעט הספר המפורסם ביותר שלו שתורגם לשפות רבות הוא "מילון לידידות ישראל-רומניה בתל אביב, 40 ספרים, 16 מתוכם על השואה של מחנה"; ואולם נראה שפעילותו בתור כרוניקאי של המחנה כאשר דיבר בחום רב על "שבט היהודים והשאר – בתור עיתונאי צבאי – על אושוויץ טרם נגמר. לפני מעט זמן נמצא יומן קצר, שבו התחיל יוצאי רומניה". פרס היה ידיד דגול של שאלות אסטרטגיה ותכסיס, קטעי לכתוב ימים ספורים לאחר שחרורו. כנראה, מתוך מחשבה רומניה, של העם הרומני ושל היהודים מלחמה והיסטוריה צבאית. נוסף שאולי הוא ישכח מה שהיה, אוליבר לוסטיג לקח את הפנקס יוצאי רומניה, ציין ד"ר ראדו חומסקו. לכל אלה, אוליבר לוסטיג הוא גם הקטן ההוא, בן כמה עשרות דפים בלבד, וכתב את זיכרונותיו מטעמו של מיכאיל פראצילא, הבישוף גנרל במילואים. המוניטין הבינלאומי שלו אמנם נבנה מספריו מתוךתחושותיו הראשוניותשליוו אותו בעת היותו באושוויץ, על של בוקרשט של הבישופות היוונית- על השואה, פירושו של דבר על גירוש היהודים לאושוויץ, היות הסבל שעבר, מחשבותיו על גורל אמו ואחיו הקטנים כאשר ראה קתולית, דיבר ד"ר וינצ'נצ'יו צ'רניא, שהוא ובני משפחתו גרו בעיר קלוז' בימי המשטר ההורטיסטי, את עמודי האש שעלו מן המשרפות, על הייאוש וגם על התקווה. שהעריך ש"מאמצי השלום, החינוך לרוח הוא הכיר נושא זה ודן בו "ביד ראשונה" כיוון שבגיל 18 הוא ועוד יותר מהכול – על רצונו לשרוד בכל מחיר כדי להיות עד, הפיוס, הכבוד כלפי בני אדם הם חלק גורש לאושוויץ עם כל משפחתו, חוץ מאח אחד שלו שנשלח כדי לספר מה קרה באושוויץ. הבטחה שהבטיח לעצמו והצליח קטן, אם כי יקר, של מורשת הנשיא לעבודות כפייה. במחנה איבד אוליבר לוסטיג את אביו, אמו לכבדה. פרס". REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016 23

Omagiu acad. Nicolae Cajal (z.l.) FILE DE CALENDAR Cu prilejul împlinirii a 97 de ani de la 6 6 naşterea academicianului Nicolae Cajal Evrei născuţi în luna noiembrie (z.l.), o delegaţie a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad a depus o coroa- Sholem (Shalom) Asch – scriitor Benjamin Fondane (Beniamin Fun- nă de flori la bustul lui, ridicat în faţa Sina- idiş. Născut la Kutno, Polonia, 1 noiem- doianu – Barbu Wechsler) – poet, critic, gogii Ortodoxe din oraş. Dr. Marius Grec, brie 1880, imigrat în SUA, 1910. A scris: filozof existenţialist. Născut la Iaşi, 14 director la UVVG, a vorbit despre strânsa Kiddush HaShem (Sfinţirea Numelui lui noiembrie 1898, stabilit în Franţa, 1923, legătură dintre Universitate şi prof. Cajal, Dumnezeu; 1919), unul dintre primele a adoptat limba franceză. Deportat, ucis datorită căruia a luat naştere Facultatea romane istorice în limba idiş. Decedat la la Auschwitz, 2 octombrie 1944. Revista de Medicină care-i poartă numele. De Londra, 1957. Cahiers Benjamin Fondane este dedicată asemenea, memoria lui este păstrată şi Joseph (Jozef) Rotblat – fizician. Năs- cercetării operei sale. de Centrul de Studii Iudaice al Universi- cut la Varşovia, 4 noiembrie 1908, imigrat George Wald – neurobiolog. Născut la tăţii, care de asemenea a fost numit după în Anglia, 1939, profesor la Universitatea New York, 18 noiembrie 1906. Cunoscut el. Ing. Ionel Schlesinger, preşedintele din Liverpool. Specialist în fizică atomică, pentru cercetări în domeniul pigmenţilor Comunităţii Evreilor din Arad, a adus un a lucrat în domeniul producerii bombei din retină. Premiul Nobel pentru medicină atomice. Ulterior a luptat pentru neprolife- şi fiziologie, 1967. Decedat la Cambridge, omagiu prof. Cajal, numindu-l ”un mare rarea ei. Premiul Nobel pentru pace, 1995. Massachussets, 1997. evreu şi un mare român”. (după TV Arad). Decedat la Londra, 2005. Anna Seghers (Anna Netty Rei- Bernard Henry Lévy – jurnalist şi filo- ling-Radvanyi) – scriitoare. Născută zof. Născut la Béni Saf, Algeria, 5 noiem- la Mainz,19 noiembrie 1900, exilată în OASPEŢI ÎN SUCA brie 1948, stabilit cu familia la Paris,1949. Franţa,1934, apoi în Mexic, revenită în (Urmare din pag. 10) din România deve- suferinţa tuturor este aceeaşi. Menţionăm Susţinător al ideii că evreii trebuie să aibă Germania,1947, stabilită la Berlin. Natio- niţi şef-rabini în alte doar, ca martiri necunoscuţi, unul din Po- o voce morală unică în societate şi politică. nalpreiss der DDR, 1951. Printre romane: ţări, ca şi rabini ”moderni”: Jacob Isac gromul de la Dorohoi, unul din Pogromul Cărţi: Réflexions sur la guerre, le mal et la Der Ausflug der toten Madchen; Die Toten Niemirower, Alexandru Iehuda Şafran, de la Bucureşti, unul din Pogromul de la fin de l’histoire; Qui a tué Daniel Pearl? bleiben jung. Decedată la Berlin-Est, 1983. Moses Rosen, Moses Gaster, Bekhor Iaşi, unul din Transnistria, unul din Ardea- Cesare (Ezechia Marco) Lombroso Ofra Bat-Sheva Haza – mezzo-so- Haim Enrique Bejerano, Simon Handler- lul de Nord, unul de pe vasul ”Struma” şi – medic şi criminolog. Născut la Verona, prană de muzică pop, israeliană şi medio- Hevesi, Aharon Chorin. Am putea adăuga unul de pe vasul ”Mefkure”. Poate că vor Italia, 6 noiembrie 1835. Emiţător al teoriei orientală. Născută la Tel Aviv într-o familie criminologiei antropologice. Printre scrieri: de origine yemenită, 19 noiembrie 1957. încă o tură de rabini ”moderni”, unii dintre veni cu toţii, nu numai unul. Şi adăugăm L’uomo delinquente; L’amore nel suicidio Locul 2 la Festivalul Eurovision 1983, cu ei cercetători în domeniul studiilor iudaice o a opta tură, suplimentară, care să in- e nel delitto; L’antisemitismo e le scienze cântecul Hay-Am Yisrael Hay (Trăieşte – şi profesori universitari, cea de-a cincea: cludă oameni de omenie din vremuri de moderne. Decedat la Torino, 1909. Poporul lui Israel trăieşte). Decedată la Jacob Margulies din Galaţi, Meir Moritz neomenie, unii dintre ei Drepţi între Po- Peter Ulrich Weiss – scriitor şi re- Ramat Gan, 2000. Beck din Bucureşti, Elazar Gruenhut din poare, buni şi adevăraţi creştini, prieteni gizor. Născut la Nowawes, Germania, 8 Yitzhak Ben-Zvi (Shimshelevich- Timişoara, Meir Thenen din Brăila, Meir ai poporului evreu, oameni de suflet. Nu noiembrie 1916, stabilit în Suedia, 1939. Shimshi) – istoric, lider sionist, om politic Avraham Halevy din Bucureşti, Moşe vrem să nedreptăţim pe nimeni, mai ales Scrieri: Die Ermittlung – Auschwitz Orato- israelian. Născut la Poltava, Ucraina, 24 Weinberger-Carmilly din Cluj, Solomon că aceşti OAMENI ADEVĂRAŢI au făcut rium (piesă de teatru); Die Aesthetik des noiembrie 1884, imigrat în Palestina, 1907. Zalman Schechter, născut la Focşani. ceea ce au făcut numai pentru a ajuta, Widerstands (roman trilogie). Decedat la Cel de-al doilea preşedinte al Israelului, 11 Cea de-a şasea tură ar putea include unii chiar incognito. Menţionăm numai pe Stockholm, 1982. decembrie 1952 – 23 aprilie 1963, decedat lideri comunitari şi politici evrei, precum Regina-Mamă Elena, pe avocatul Traian Imre Kertész – scriitor. Născut la în funcţie, la Ierusalim. Studii de istorie a şi lideri sionişti de origine română: Iehuda Popovici, primarul oraşului Cernăuţi, pe Budapesta, 9 noiembrie 1929. Deportat evreilor orientali, caraiţi, samariteni. Iuliu Barasch, Wilhelm Filderman, Avram scriitorul şi teologul ortodox ecumenist la Auschwitz, apoi la Buchenwald la 14 Jacob (Yakov) Fichman – poet, Leib Zissu, Karpel Lippe, Samuel Pineles, Gala Galaction. ani, supravieţuitor al Holocaustului. Pre- prozator, eseist ebraic. Născut la Bălţi, rabinul Iehuda-Leib Fischman-Maimon Nu ştiu dacă spiritele invitaţilor noştri miul Nobel pentru literatură, 2002. Printre Basarabia, 25 noiembrie 1881, imigrat (primul ministru al cultelor din statul Isra- vor veni în Suca sau nu. Oricum, noi îi scrieri: Fără destin; Kadiş pentru copilul în Palestina, 1919. Poezii în stil romantic el), Nicolae Cajal. Şi, bineînţeles, am mai aşteptăm. Probabil că ne vor binecuvânta nenăscut. Decedat la Budapesta, 31 tradiţional. Premiul Israel pentru literatură, martie 2016. 1957. Decedat la Tel Aviv, 1958. putea adăuga şi alte ture, nu de şapte din lumea drepţilor, unde se află ei şi toţi Arnold Zweig – scriitor. Născut la Glo- Alberto Moravia (Pincherle) – scrii- ori câte şapte, ci şaptezeci de ori câte ceilalţi pe care nu i-am putut menţiona. gau, Silezia, 10 noiembrie 1887. Emigrat în tor. Născut la Roma, 28 noiembrie 1907. şaptezeci, ba chiar şi mult mai mult. Tot Dar noi trebuie să ne amintim de ei, să Palestina, 1933, a publicat ziarul Orient la Romane asupra problemei existenţei şi ali- aşa am putea adăuga ture numeroase ne cunoaştem propria noastră istorie Haifa. Revenit în Germania, 1948, stabilit enării. Preşedintele lui PEN International, de scriitori, oameni de artă, oameni de pentru a ne putea cunoaşte pe noi înşine. la Berlin. Printre scrieri: Das Ostjudische 1958-1962. Printre romane: Gli indifferenti; ştiinţă. Dar nu facem acest lucru din lipsă Până atunci, urări de Hag Sucot Sameah Antlitz; Der grosse Krieg der weissen Man- Il conformista; La ciociara. Decedat la de spaţiu. Ne cerem iertare faţă de toţi. tuturor, fie că au construit Suca, fie că ner (6 volume). Decedat la Berlin-Est, 26 Roma, 1990. Poate că vor veni oricum. Dar adăugăm nu. Şi, pentru a ne bucura şi mai mult, să noiembrie 1968. cea de-a şaptea tură. Ea cuprinde şapte invităm în Suca prieteni atât evrei, cât şi victime ale Holocaustului dintre evreii creştini. Sărbătoarea să-i bucure pe toţi, Evrei decedaţi în luna noiembrie din România. Nu dăm nume, deoarece ca şi pe noi. Shlomo Luria (Maharshal) – rabin. vich MiG-3 şi Mikoyan-Gurevich DS, care Colegii din Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România sunt îndureraţi de Născut la Poznan, Polonia, 1510. Scrieri: îi poartă numele. Decedat la Leningrad, Yam shel Shlomo (Marea lui Shlomo), ca- 12 noiembrie 1976. trecerea la cele veşnice a fostului lor coleg , un om gata oricând să ZWY HASKAL zuistică, în probleme ale dreptului iudaic- Henry Mălineanu – compozitor de îşi ajute semenii, atent la cei din jur, cu o remarcabilă generozitate. halahic; Chokhmat Shlomo (Înţelepciunea muzică uşoară. Născut la Bucureşti, 1920. Condoleanţe familiei îndurerate! Să îi fie amintirea binecuvântată! lui Shlomo), comentariu la Talmud. Dece- Premiul Uniunii Compozitorilor din Româ- dat la Lublin, 7 noiembrie 1574. nia (1971, 1977, 1978, 1981). Decedat la Hannah Szenes – poetă şi luptătoare Bucureşti, 12 noiembrie 2000. Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y în cel de al doilea război mondial. Născută Camille Pissarro – pictor. Născut la la Budapesta,1921, imigrată în Palestina, St. Thomas, Virgin Islands, 1830, educat, Fiii, nora, nepoţii, strănepoata, cum- În luna Tishrei de Sucot, comemo- 1939, voluntară în armata britanică, 1943, stabilit şi activ în Franţa, Venezuela, An- paraşutistă lansată în Iugoslavia pentru a glia. Alăturat curentului impresionist, apoi natul, alături de întreaga familie, anunţă răm un an de la trecerea în nefiinţă a ajuta evreilor maghiari, 1944. Arestată la celui post-impresionist. Decedat la Paris, cu adâncă durere încetarea din viaţă a lui DEVY ABRAHAM. Devy, supra- frontiera ungară, condamnată la moarte, 13 noiembrie 1903. celei care a fost MEER ETI (ECA), care vieţuitor al Holocaustului ca deportat executată la 7 noiembrie 1944. Reînhu- Abba Eban – om politic şi diplomat şi-a iubit cu duioşie şi dăruire familia. în Transnistria, a avut o contribuţie mată la Ierusalim, 1950; eroină naţională israelian. Născut la Cape Town, 1915, imi- A plecat dintre noi pentru totdeauna în esenţială în recunoaşterea acestui în Israel. grat în Palestina, 1940. Ministru de externe ziua de 21 septembrie (18 Elul 5776) şi trist eveniment de către autorităţi şi a Mordecai Menahem Kaplan – rabin, al statului Israel,1966-1974. Decedat la Tel a fost înmormântată pe 22 septembrie fost decorat în semn de apreciere de eseist, educator, co-fondator al iudaismu- Aviv, 17 noiembrie 2002. Scrieri de istorie 2016 în Cimitirul Evreiesc din Dorohoi. către Preşedintele României cu Ordi- lui reconstrucţionist. Născut la Svenci- evreiască popularizată. Să-i fie amintirea binecuvântată şi să nul „Serviciul Credincios”, în grad de onys, Lituania,1881, imigrat cu familia în Marcel Proust – scriitor. Născut la vegheze asupra noastră din „împărăţia Cavaler. Şi-a trăit viaţa cu demnitate în SUA,1889. Printre scrieri: Judaism as a Auteuil, Franţa, 1871. Printre scrieri: À celor buni şi drepţi”. pofida grelelor încercări pe care viaţa i civilization; Dynamic Judaism; The mea- la recherche du temps perdu (7 volume). le-a dat (orfan de tată, pierderea unicei ning of God in modern Jewish religion; Decedat la Paris, 18 noiembrie 1922. Se împlinesc 20 de ani de la trecerea fiice în floarea vieţii). Până în ultima Questions Jews ask. Decedat la New York, Lev Shestov – filozof existenţialist. în nefiinţă, la Iaşi, a familiei dr. TILIA clipă a dus grija familiei pe care a 8 noiembrie 1983. Născut la Kiev; 1866, stabilit la Paris, 1921. şi LEONARD VEXLER. Doi oameni iubit-o enorm. Devy, lipsa ta o simţim Chaim Azriel (Charles) Weizmann Printre scrieri: Sur les confins de la vie ; excepţionali, părinţi şi mentori dedicaţi, în fiecare clipă! Să-i fie amintirea bine- – biochimist, lider sionist şi om politic Athènes et Jérusalem. Decedat la Paris, profesionişti şi cadre didactice pline de cuvântată! Yehi zichro baruch! Familia israelian. Născut la Motol, Belarus, 27 no- 19 noiembrie 1938. iembrie 1874; conferenţiar, Universitatea Anton Grigorievich Rubinstein – har şi abnegaţie, dând mereu un sens îndurerată, fratele Sami, cumnata din Manchester, 1904. Primul preşedinte compozitor, pianist. Născut la Vikhvatinets, sacrificiului de sine. Fie memoria lor veş- Geta şi nepoţii Isabel şi Devi. al statului Israel, 16 mai 1949 – 9 noiem- Podolsk, 28 noiembrie 1829. A compus nică!. Reta, Ella-Spring şi Genu Vexler. brie 1952, decedat în funcţie, Rehovot. A muzică la 20 opere, printre care Demonul. Cu aceeaşi tristeţe amintim celor care l-au iubit şi apreciat că au trecut 5 ani (23 întemeiat Weizmann Institute of Science. Întemeietor al conservatorului din St. Pe- Tişrei) de când ne-a părăsit pentru totdeauna dr. BENO HOIŞIE, medic colonel la Norman Mailer – scriitor şi jurnalist. tersburg. Decedat la Petergof, Rusia, 20 spitalul militar şi 15 ani medic al Comunităţii Evreilor din Iaşi. Fie-i memoria binecuvân- Născut la Long Branch, New Jersey,1923. noiembrie 1894. tată. Dr. Sylvia Hoişie, prof. Andrei Corbea, prof. Magda Jeanrenaud şi toată familia. Printre creatorii non-ficţiunii creative. Pre- Etty (Esther) Hillesum – scriitoare. miul Pulitzer; National Book Award. Printre Născută la Middelburg, Olanda, 1914. Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna septembrie 2016: MAIDANEK JOSETTE (89 romane: The naked and the dead; The Scrisori şi un jurnal (1941-1943), în care de ani, Cimitirul Giurgiului); MUNTEANU MARCU (93 de ani, Cimitirul Giurgiului); executioner’s song; Armies of the night. descrie viaţa din Amsterdam în timpul OLARU ECATERINA (89 de ani, Cimitirul Giurgiului); GABRIEL ISAC (92 de ani, Cimi- Decedat la New York, 10 noiembrie 2007. ocupaţiei germane, publicate postum sub tirul Sefard); CONSTANTINESCU MARIETA (86 de ani, Cimitirul Sefard); FRUCHTER Mikhail Iosifovich Gurevich – inginer titlul O viaţă întreruptă. Deportată la Aus- JOEL (92 de ani, Cimtirul Sefard); FLORU SORIN (86 de ani, Cimitirul Giurgiului); aerospaţial. Născut la Kursk, Rusia, 1893. chwitz, ucisă la 30 noiembrie 1943. DINESCU FLORICA (97 de ani, Cimitirul Giurgiului); VERNESCU ERNA (89 de ani, Co-proiectant al avioanelor Mikoyan-Gure- LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI Cimitirul Sefard). 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 480-481 (1280-1281) - 1 - 31 octombrie 2016

„Mon Cabaret Noir” Dictatură arabă la U N ESCO Mă opresc azi la o ofertă de la „Teatrelli” ce fruc- Cam aşa ar putea fi descrisă cea de-a 200-a de fapt, victimele statului tifică ambianţa de café-bar. Un spectacol de teatru şi sesiune a UNESCO, în cadrul căreia Comitetul ai căror cetăţeni sunt! Gândul de music-hall ce ne transportă în „les années folles” Executiv a votat „Rezoluţia asupra Palestinei Iar, dacă ne amintim că scris (şi spre nebunia de azi!), animat de oameni tineri şi ocupate”, iniţiată de Algeria, Egipt, Liban, Maroc, în Piaţa Sf. Petru, de la de un coregraf celebru, atras mult şi de regie. Oman, Qatar şi Sudan. Vatican, patrulează carabinierii şi poliţiştii itali- „Mon Cabaret Noir” se numeşte ultima propunere În aprilie, când a fost depusă rezoluţia, ea a eni, e clar că, după logica membrilor UNESCO a lui Răzvan Mazilu, puternic marcată de înclinaţia fost caracterizată de premierul francez Manuel care au susţinut rezoluţia, respectivii oameni în acestuia spre explorarea unor trăiri artistice rafinate, Drumul Valls ca fiind „nefericită şi neîndemânatică”. Asta uniformă nu sunt altceva decât reprezentanţii asumat hibride estetic şi îndrăzneţe etic, dar nu fără nu a fost însă suficient pentru ca acum, în octom- puterii ocupante italiene! impact emoţional real. spre teatru brie, la votul final, Franţa să se alăture celor şase Că votul a fost un dictat pus sub masca Liantul montării: firul vieţii Anitei Berber (1899- state care au votat împotriva rezoluţiei (Estonia, deciziei majorităţii (numărul de state care s-au 1928). Parcursul ei spectaculos şi scandalos ne Germania, Lituania, Marea Britanie, Olanda şi abţinut fiind mai mare decât cel al susţinătorilor) este evocat de scenariul lui Dan Mihu, care fructifică SUA), cocoşul galic cântând în surdină, alături o demonstreză faptul că până şi Irina Bokova, texte de Joe Jenčik, Salvador Dali şi Edith Piaff. Poveste, evocare, de reprezentanţii altor 27 de ţări, care s-au directoarea generală a UNESCO, a declarat recreare a unei existenţe ce stimulează saltul de la „documentar” la abţinut de la vot. Deşi statele care s-au abţinut că „moştenirea Ierusalimului este indivizibilă trăiri interioare ficţionale, imaginare, fantasmatice. sunt mai multe decât cele 23 care au fost în şi fiecare dintre comunităţile sale au dreptul la Anita Berber a fost o dansatoare de bar, model pentru fotografii favoarea textului, într-o aparenţă democratică, recunoşterea explicită a istoriei şi legăturii lor erotice şi chiar actriţă în vreo zece filme mute. A exhibat ostentativ o documentul a fost adoptat fără nici o emoţie. De cu oraşul” şi că „atunci când astfel de separări existenţă extravagantă de lux şi luxură, aventuri bisexuale şi practici subliniat prezenţa printre susţinătorii documentu- apar la UNESCO, o organizaţie dedicată păcii şi sado-masochiste. (Pe lângă ea, nu doar Miţa Biciclista a noastră, lui a Rusiei, dar şi abţinerea Suediei (unul dintre dialogului, ele ne împiedică să ne îndeplinim mi- dar şi Lady Gaga ori chiar Madonna par nişte biete copile!). A apărut, criticii statului evreu), şi a unui număr mare de siunea”! Ca în orice dictatură, opoziţia se sanc- într-o grădină pariziană goală, dar „acoperită” de blănuri şi diamante. ţări africane musulmane. Precum şi retragerea ţionează dur, drept care Irina Bokova a primit, a A defilat călare pe un elefant roz, având drept companie o maimuţă. Mexicului dintre susţinătorii textului, deşi asta l-a doua zi, ameninţări cu moartea! Ban Ki-Moon a În spiritul cabaretului satiric berlinez a comis şi provocări (cam de doi costat funcţia pe ambasadorul Andres Roemer. afirmat şi el că orice tentativă de a nega valorile bani!) la adresa lui Hitler şi a lui Mussolini. S-a autointitulat „Papesă Eforturile diplomatice israeliene au făcut ca de comune ale acestor locuri „contravine intereselor a bisericii iubirii”, stârnind reacţia Sfântului Scaun. A vagabondat la situaţia din aprilie, când au fost 33 de voturi păcii şi generează numai violenţă şi radicalism”. prin Europa, Alexandria şi Liban, unde a murit, epuizată de opiu şi pentru rezoluţie şi 17 abţineri, raportul să se Chiar dacă rezoluţia nu produce efecte juridi- morfină şi ucisă de TBC. Iar după 13 ani de circ mediatic, a ajuns la schimbe, prin subţierea taberei care a susţinut ce, după cum a subliniat fostul ambasador al Is- groapa săracilor. demersul arab, a subliniat ambasadorul israelian raelului la UNESCO, David Kornbluth, ea are un Spectacolul de la „Teatrelli” atrage prin universul sofisticat propus la UNESCO, Carmel Shama-Hacohen. potenţial exploziv foarte concret. În primul rând, de Mazilu, un maestru al teatrului-dans ce creează fuziuni preţioase De fapt, ce susţine textul care a produs atâta mişcarea mondială de sancţionare şi boicotare între prezenţa, atitudinea şi expresivitatea corpurilor statuare antre- revoltă şi în Israel şi la vârful ONU şi UNESCO? a Israelului (BDS) va găsi în acest vot un motiv nate în mişcări neaşteptate, registrul pantomimei şi al măştilor mereu Rezoluţia, devenită prin votul membrilor una a pentru a-şi intensifica acţiunile. Apoi, palestinie- schimbate; între pregnanţa metaforei plastice, forţa cuvântului şi beţia UNESCO, se referă la Statul Israel numai ca nii au un nou pretext pentru a solicita aducerea fluxurilor sonore, melodice sau luminoase. „puterea ocupantă”, ceea ce neagă orice alt fel unui observator internaţional la Ierusalim. Într-o ambianţă de paradis artificial fastuos-kitsch, între baroc, de legătură între evrei şi Mormântul Patriarhilor Cel mai grav însă este că votul de la UNES- expresionism şi suprarealism, Mazilu (care este şi protagonist, şi din Hebron sau cel al Raşelei din Bethleem, sau CO a fost aproape concomitent cu un apel autor de costume) explorează insolite imagini ale excentricităţii pro- chiar între poporul ales şi Muntele Templului, lansat de SUA în Consiliul de Securitate prin vocatoare, ale jocurilor de mască, dar şi ale căutării de sine şi ale inclusiv Zidul Plângerii. Conform statelor care ambasadorul David Pressman pentru a se revărsării interiorităţii ascunse şi obscure. au votat în favoarea documentului, între Israel începe „imediat” punerea în „aplicare pe teren Preotese ale seducţiei şi magiei: câteva actriţe tinere, frumoase, şi Muntele Templului este cam tot atâta legătură a soluţiei cu două state”. Şi tot acum, Hagai El- svelte, graţioase, cu vocaţie proteică – toate ipostaze virtuale ale câtă era între cruciaţi şi Ierusalim. Rezoluţia Ad, directorul ONG-ului israelian pro-palestinian Anitei. Se numesc: Ilona Brezoianu, Anca Florescu, Alina Petrică mai susţine că Esplanada Moscheilor este un B’Tselem, a luat cuvântul în faţa Consiliului de şi (poate chiar trebuia să încep cu ea) Ana Bianca Popescu. Ele loc sacru pentru musulmani, dar nu suflă o Securitate lărgit, vorbind despre necesitatea încarnează, estetizând, un şir de starlete, femei fatale, vampe, fiinţe vorbă despre Kotel, iar Israelul este invitat să adoptării formulei cu „două state”. provocatoare dar şi fiinţe vulnerabile şi rănite. Ele dau sens şi semn prevină provocările şi violarea locurilor sfinte Cum nu cred în coincidenţe în lumea di- suferinţei eroinelor de a se simţi „obiecte”; traumatismelor generate de musulmane de către „extremişti de dreapta şi plomatică şi cum atât Israelul, cât şi evreii ca război şi sărăcie; suferinţelor lor erotice; complexelor neîmplinirii, mai forţe în uniformă”. persoane fizice s-au învăţat de mult că pentru ales din unghiul maternităţii ratate. Ele respiră poveste, trăiri, emoţie În sfârşit, dar nicidecum în cele din urmă, a-şi apăra integritatea naţională, istoria şi reli- artistică. Ele trec pe neobservate de la poezie şi mister la grotesc şi tot Israelul este găsit vinovat de valul de atacuri gia, trebuie adesea să se lupte singuri cu toată sarcastic, de la beţia simţurilor la sevrajul sentimentelor. Ele transfor- teroriste început în octombrie 2015 şi generat, lumea, se pare că soluţia propusă de premierul mă liturghia neagră în expresivitate pură, ductilă, cu multiple sugestii. după părerea UNESCO, de „agresiunile con- Netanyahu, de începere urgentă a negocierilor Desfăşurând un ceremonial sofisticat, ele „pozează”, mimează, stante comise de coloniştii israelieni şi alte gru- de pace directe şi fără precondiţii este singura joacă (uneori în travesti), vorbesc şi, mai ales, cântă, executând live, puri extremiste împotriva localnicilor palestinieni care poate evita o izolare sporită a Israelului în tulburător, cântecele vorbite ale Marlenei Dietrich ori şansonete ale şi a copiilor de şcoală”! Să-ţi dea lacrimile, şi mai ziua de azi! lui Edith Piaf. multe, nu! Care va să zică, cei 598 de israelieni Am Israel Hai! NATALIA STANCU ucişi sau răniţi în atentatele din ultimul an sunt, ALX. MARINESCU spune că Andrei Oişteanu a perceput cu acuitate atât caracterul de raport de pu- Omul sintezelor necesare tere al sexualităţii, cât şi (ghilimelele sunt Realitatea Unul dintre neajun- minuţioasă şi exhaustivă a unor domenii implicaţiile etice ale elocvente) necesitatea distanţării faţă de cărţii surile culturii noastre esenţiale pentru înţelegerea culturii româ- amorului? Sunt în- această concepţie arhaică a erosului, în este absenţa instru- ne contemporane. trebări tulburătoa- care unul dintre parteneri trebuie să se mentelor de lucru, Noua sa cercetare, intitulată Sexualita- re, la care Andrei afle neapărat în inferioritate. a marilor dicţionare, te şi societate. Istorie, religie şi literatură*, Oişteanu răspunde Altfel decât Sigmund Freud şi bazân- enciclopedii şi sinte- face parte din aceeaşi serie de lucrări fun- pas cu pas, în 35 de du-se pe bogăţia de reprezentări pe care ze. Pentru care există damentale, care abordează transversal un capitole atent „or- i-a oferit-o arta, Andrei Oişteanu a expus, puţini oameni dispuşi domeniu de maxim interes, epuizându-l, chestrate”. Metoda pe larg şi pe înţelesul tuturor, complexita- să îşi sacrifice ani din cel puţin în liniile sale cele mai importante. este inversă celei tea sexualităţii şi adâncile ei implicaţii în viaţă, spre a studia şi Sinteza lui Andrei Oişteanu este cu atât utilizate în Narcoti- toată istoria umanităţii. a le putea realiza. mai preţioasă, cu cât cultura noastră este cele în cultura română: acolo, dată fiind Chiar dacă voi scrie, pe larg, în altă Unul dintre aceşti una pudibondă, în care sexualitatea este puţinătatea surselor, accentul a căzut pe parte, despre această sinteză excepţio- foarte puţini oameni ocolită în discursul public (dar exacerbată analiză şi interpretare, aici, dată fiind bo- nală, am ţinut să o semnalez şi cititorilor dedicaţi marilor sinteze este Andrei Oi- în cel privat). De aceea, cărturarul a trebu- găţia exemplelor şi anvergura europeană revistei noastre, ca un semn că, deşi şteanu. Fiecare dintre cărţile sale – fie it, practic, să îşi alcătuiască o bibliografie a perspectivei, cercetătorul a operat cu împuţinată numeric, comunitatea evre- că este vorba despre cea care studiază (sprijinită mai ales pe lucrări occidentale), metoda decupajului. Cu alte cuvinte, a iască din România numără în continuare imaginea evreului în mentalul românesc, dată fiind puţinătatea şi irelevanţa contri- extras – pe fundalul unei documentări is- oameni de cultură de mare valoare, demni funcţia culturală a narcoticelor sau moş- buţiilor româneşti. torice, dublate de expunerea prescripţiilor de strălucita tradiţie a înaintaşilor. tenirea controversată a lui Mircea Eliade Aşadar, ce rol joacă sexualitatea în is- religioase şi a cutumelor arhaice – exem- RĂZVAN VONCU – a umplut un gol de decenii întregi în torie? Care este influenţa prescripţiilor re- plele-cheie, care ilustrează multitudinea *ANDREI OIŞTEANU – Sexualitate cultura noastră, a provocat dezbateri şi a ligioase asupra sexualităţii şi, mai ales, a de aspecte culturale şi etice ale sexua- şi societate. Istorie, religie şi literatură, deschis noi orizonturi de cercetare. Dar, modului în care este ea reflectată în artă? lităţii. Interesant mi se pare şi faptul că Editura Polirom, Iaşi, 2016. mai presus de toate, a oferit, pentru foarte Ce relaţie întreţine cultura tradiţională cu majoritatea capitolelor poartă un titlu care Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti mulţi ani de acum încolo, o documentare această problemă complexă? Şi care sunt începe cu cuvântul „dreptul”, ceea ce ne din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru Redactor-şef: Foto: Sandu CÂLŢIA DTP: Gabriel IONESCU cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470. Alexandru MARINESCU Traducători: Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe Ebraică: Sarit BLONDER REDACŢIA: Bucureşti, Tiparul executat de adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie la BCR Lucian-Zeev HERŞCOVICI SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Tipografia ArtPRINT Engleză: Sanda LEPOIEV UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 Elena MARINESCU IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Redactori: Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Claudia BOSOI (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR Iulia DELEANU [email protected] Telefon: 021-314.96.90 NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a [email protected] RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Eva GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 George GÎLEA, Boris M. MEHR, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Mihaela OBERSCHI rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.