POTENTIAL AND PERSPECTIVES OF ECOLOGICAL TOURISM DEVELOPMENT IN DISTRICT, REPUBLIC OF

POTENȚIALUL ȘI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ECOLOGIC ÎN RAIONUL CAHUL, REPUBLICA MOLDOVA

Sergiu CORNEA1

Abstract: One of the forms of tourism that can be effectively exploited natural resources, available in Cahul region, is ecological tourism. Through this form of tourism, can be ensured the valorisation of existing natural tourism resources and can be assured the ecological integrity of tourism destinations, based on the principles of sustainable development. The natural resources of the (Republic of Moldova) are explored in terms of their valorisation through ecological tourism. The efficient and rational tourist recovery of the available natural potential will ensure a sustainable development of the localities of the district and will contribute to the maintenance of the ecological balance. Key words: ecological tourism, Cahul district, Republic of Moldova JEL: Z32

1. Considerații introductive Una din formele de turism prin care pot fi valorificate eficient resursele naturale disponibile ale raionului Cahul este turismul ecologic. Turismul ecologic, spre deosebire de alte forme de turism, este conectat mult mai direct şi strâns cu mediul natural şi cultural, fiind o formă de dezvoltare în baza unui parteneriat activ între turişti, operatorii de turism, agenţiile de turism, colectivitățile teritoriale locale, gestionarii spaţiilor naturale protejate, asociaţiilor de mediu şi a colectivelor de specialiști din domeniu[13, p. 102]. Prin această formă de turism poate fi asigurată valorificarea la justa valoare a resurselor turistice naturale existente şi, în același timp,asigurată integritatea ecologică a destinaţiilor turistice în baza principiilor dezvoltării durabile. Turismul ecologic, de asemenea, poate facilita accesarea fondurilor dedicate conservării resurselor naturale locale, fiind astfel un instrument util pentru dezvoltarea colectivităților teritoriale locale, mai ales a celor rurale. Prin intermediul turismului ecologic poate fi ameliorată și relaţia dintre turism şi ecologie prin conștientizarea și implicarea tuturor părților implicate, prin introducerea de stimulente ecologice, adoptarea unor standarde şi strategii care să țină seama de aspectele respective, aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea actelor normative din domeniul protejării mediului natural. În Republica Moldova o mare parte a regiunilor de la țară – terenurile agricole, pădurile, parcurile, râurile, aflate atât în proprietatea statului, a colectivităților teritoriale locale,cât şi în proprietate privată, deși nu au statut de arii naturale protejate, pot forma un segment important al ofertei turismului ecologic [7, p. 202]. Scopul prezentei lucrări constă în identificarea și punerea în valoare a resurselor naturale cu potențial turistic existente în raionul Cahul și care ar putea contribui, prin

1Profesor asociat, dr., Prorector, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Cahul, Republica Moldova, [email protected] 129 Potential and perspectives of ecological tourism development in Cahul district, Republic of Moldova

valorificarea lor rațională și eficientă, la dezvoltarea durabilă a colectivităților teritoriale locale ale raionului. Pentru colectarea datelor am apelat la metoda analizei de conținut a legislației în vigoare, a documentelor elaborate atât de autoritățile guvernamentale competente, cât și de autoritățile puterii locale, a literaturii de specialitate dedicate studierii diverselor aspecte ale fenomenului turismului. 2. Resursele naturale esențiale ale raionului Cahul Resursele naturale ale raionului Cahul sunt foarte diverse și prezintă un mare interes din perspectiva turismului ecologic. Acestea sunt: relieful, clima, ariile naturale protejate de stat, hidrologia, flora și fauna. Diversitatea vegetației în raionul Cahul se datorează existenței ariilor naturale protejate, unde aceste plante sunt luate sub protecția statului în vederea păstrării și conservării biodiversității respective. Vegetația din r. Cahul prezintă o valoare națională, deoarece unele din specii se întâlnesc doar aici, unele sunt rare, iar unele sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Este diversă și lumea animală a raionului. Fauna cinegetică în fondul silvic este reprezentată de cerbul lopătar, cerbul nobil, căpriorul, mistrețul, muflonul. Pe terenurile agricole poți întâlni iepurele de câmp, vulpea, din păsări – fazanul, potârnichea, porumbelul, etc. [10]. Printre resursele minerale deosebit de valoroase sunt apele minerale curative (pentru uz intern și extern) din municipiul Cahul exploatate de Sanatoriul „Nufărul Alb”. În raza raionului Cahul mai există resurse minerale reprezentate prin nisip, argilă și petrol. În s. Roșu este prezent cernoziomul micelar carbonatat gras al zonei dunărene de stepă și cernoziomul xerofitic de pădure în s. Baurci-Moldoveni și s. Larga. De o importanță științifică de nivel internațional sunt și amplasamentele fosiliere. Pe teritoriul raionului Cahul s-au depistat fosile de oase de la diferite animale: cerbi, vulpi, jderi, antilope și cămile. De asemenea, în s. Găvănoasa s-a găsit cea mai prețioasă piesa scheletică străveche: un maxilar superior de maimuță de tipul macaca – o descoperire unica în întreaga Europă. Hidrografia raionului Cahul este reprezentata de râuri, lacuri și izvoare. Lacurile naturale: Manta și Beleu sunt cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova. Lacul Beleu ocupă 628 ha, iar lacul Manta 2100 ha. Importante pentru activitatea turistică sunt și bălțile râului Prut ce cuprind o porțiune din or. Cahul și s. Giurgiulești, unde se pot practica pescuitul, plimbări cu barca, admirarea plantelor și a păsărilor de baltă [10]. Cu toate că rețeaua hidrografică a Republicii Moldova este reprezentată prin 3621 de râuri și pâraie, cu o lungime de aproximativ 16.000 km, doar râurile Nistru și Prut, parțial (pe porțiunea gura de vărsare – Ungheni), sunt navigabile, pe o lungime totală de 561 km, și pot fi valorificate prin transportul fluvial. Astfel, pe lângă funcția utilitară în transport și agricultură, râul Prut în perimetrul raionului Cahul poate fi valorificat și prin intermediul turismului ecologic, putând fi obținute rezultate economice și ecologice foarte bune. Forma de turism care antrenează în circuitul turistic râurile, dar și malurile acestora pe o rază de 5-30 km este turismul fluvial care include activități pe suprafața acvatică a râurilor ca croazierele, navigația recreațională de proximitate, raftingul, yachtingul și excursiile fluviale. De asemenea, aici pot fi incluse și activitățile de pe malurile râurilor ca drumețiile, ciclismul, pescuitul, vizitele la 130 Sergiu CORNEA

obiectivele turistice riverane etc.[3, p. 160].

3. Perspectivele valorificării ariilor protejate prin turismul ecologic Un interes deosebit pentru turiștii care practică turismul ecologic îl prezintă ariile naturale protejate de autoritățile publice. Din punct de vedere al utilizării turistice, avantajele de care beneficiază ariile protejate sunt următoarele: a) transformarea dezvoltării existente în forme de dezvoltare durabile; b) stabilirea standardelor durabile pentru dezvoltarea turismului ecologic; c) desemnarea unor zone pentru diferite forme de turism, bazate pe capacitatea de absorbție a ariilor protejate, incluzând zone potrivite pentru diferite niveluri de folosință turistică şi de dezvoltare; d) reducerea poluării în zona de impact turistic; e) evitarea turismului şi a recreării excesive în ariile protejate; f) beneficii economice și sociale pentru colectivitățile teritoriale locale; g) pregătirea personalului calificat pentru a activa în perimetrul ariilor protejate [8, p. 18]. Un interes deosebit pentru practicarea turismului ecologic în raionul Cahul îl prezintă mai multe arii naturale protejate prin Legea 1538/2018[6]: A. Rezervațiileștiințifice: - Rezervația biosferei „Prutul de Jos”.Rezervația biosferei „Prutul de Jos” a fost fondată la 13 iulie 2018 prin Legea nr. 132/2018 [5]. Suprafața totală a Rezervației constituie 14.771,04 ha, incluzând terenuri proprietate publică a statului (2772,48 ha - fond forestier de stat), terenuri ale autorităților publice locale și private cuprinse în hotarele administrative ale raionului Cahul: s. Brânza (359,84 ha), s. Câșlița-Prut (314,58 ha), s. Colibași (986,49 ha), s. (4.661,64 ha), s. Giurgiulești (546,76), com. Manta (2.911,31 ha), s. (2.861,89 ha), s. (928,94 ha), s. Văleni (1.199,59 ha) [5]. Rezervația biosferei „Prutul de Jos”este unica rezervație din Republica Moldova care beneficiază de recunoaștere internațională. Rezervația a fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB), aprobată prin decizia Conferinței Părților UNESCO din 25 iulie 2018. În sediul UNESCO de la Paris, la 13 noiembrie 2018, a avut loc ceremonia oficială de înmânare a Certificatului de înscriere a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei. Rezervația are drept scop conservarea elementelor și formațiunilor fizico-geografice, protecția speciilor de floră și faună și habitatelor acestora, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale[11]. Rezervația biosferei „Prutul de Jos” găzduiește aproape 200 de specii de păsări și 40 de specii de mamifere. Pe teritoriul rezervației cresc peste 300 de tipuri de plante. Multe dintre acestea sunt pe cale de dispariție și au fost incluse în Cartea Roșie a Moldovei[12].Recunoașterea valorii ecosistemului acvatic al rezervației a reprezentat-o declararea ca zonă umedă de importanțăinternațională, inclusă pe listele Ramsar. - Rezervațiaștiințifică „Prutul de Jos”. Rezervațiaștiințifică „Prutul de Jos”, parte componentă a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, este amplasată în lunca râului Prut, în partea de Vest a satului Slobozia Mare și a fost instituită la 23 aprilie 1991. Rezervația, care

131 Potential and perspectives of ecological tourism development in Cahul district, Republic of Moldova

are o suprafață totală de 1755,4 ha include lacul Beleu cu o suprafață de 628 ha (1/3 din suprafațarezervației), pășuni -124 ha, pădurile acoperă o suprafață de 366 ha, lunca inundabilă - 610 ha, terenuri pasibile de alunecări de teren - 4,4 ha, alte terenuri 23 ha[9, p.9]. Rezervația științifică „Prutul de Jos” a fost creată cu scopul de a proteja flora și fauna lacului Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui, precum și pentru crearea condițiilor favorabile pentru reproducerea speciilor vegetale și animale rare și pe cale de dispariție. Rezervația este foarte bogată în floră și faună: peste 193 de specii de plante, 189 specii de păsări, 34 specii de mamifere, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de pești[10].Pentru diversitatea impresionantă a habitatelor și a florei și faunei pe care le găzduiește într-un spațiu unic de dimensiuni restrânse, Rezervația științifică „Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu natural al biodiversității din lunca râului Prut și reprezintă o valoare inestimabilă a patrimoniului natural regional. B. Monumentele naturii: a) geologice şi paleontologice: - Râpa de la Tartaul situată la 2 km Nord de satul , pe versantul stâng al râului Salcia, cu o suprafață de 2 ha. Se individualizează prin secțiune geologică cu depuneri pontice şicimerice caracteristice pentru sudul Republicii Moldova, mai este numită şi Râpa Boerescu. Este o râpă curată, acoperită cu pădure de salcâm, amenajată cu un podeț din lemn şi locuri pentru odihnă, unde curge şi un izvor amenajat de localnici[9, pp. 9-10]. - Aflorimentul de la Văleni are o suprafață de 3 ha și este situat în partea de Sud-Est a satului. Pe o lungime de 5-6 km se întinde o salbă de coline denumite din vechime „Colinele de Aur” pentru culoarea gălbui-roșcată a argilei ieșite la suprafață. „Colinele de Aur” sunt cunoscute în lumea științifică ca „Aflorimentul de la Văleni”, denumit așa din cauza rocilor vechi apărute la suprafața solului. Materialele geologice și paleontologice descoperite la Văleni conțin informații despre diverse fenomene geologice ce au avut aici loc în ultimele 5 milioane de ani. În râpi au fost găsite rămășițe scheletice de mastodonți, rinoceri și cămile, iar fiecare boț de argilă ascunde în el un fragment din istoria străveche a regiunii [4]. - Amplasamentul fosilifer de lângă satul cu o suprafață de 5 ha. - Amplasamentul fosilifer între satele şiDermengi cu o suprafață de 10 ha. b) botanice: - Stejarul pedunculat de la marginea satului Giurgiulești (3 km Sud-Est) cu o vârstă de peste două secole și care are o mare importanță științifică, cognitivă și recreativă. - Stejarii din s. Doina, sunt amplasați în centrul satului, au o vârstă de 108 ani și înălțimea de peste 20 m. Potrivit surselor locale, în 1908 au fost tăiați toți copacii de stejar în afară de cei doi care au supraviețuit până în prezent [2]. C. Rezervațiile naturale: a) silvice: - Gradina botanică din municipiul Cahul - se află în valea râului Frumoasa, afluent al râului Prut, la marginea estică a municipiului și are o suprafață de 32,18 ha. În 2008 au fost demarcate 22 suprafeţe de vegetaţie spontană şi antropogenă. Printre speciile de arbori se regăsesc: pinul negru, salcâm, plop canadian, plop alb, salcie, dud, nuc. Tot aici, datorită locurilor umede din lunca râului, pot fi întâlnite plante ca: pufuliţa, stuful, buzdugan ş.a. Plante vasculare: menta, podbalul, pipirigul, rugina, ş.a. arbuşti: păducel, măcieş, cătină. Pe teritoriul Grădinii Botanice sunt câteva izvoare[9, p. 10]. 132 Sergiu CORNEA

- Baurci-Moldoveni. La sud de satul Baurci-Moldoveni, ocolul silvic Larga, Români cu o suprafață de 93,1 ha). - Vadul lui Isac. Localitatea Vadul lui Isac cu o suprafață de 68 ha. b) de plante medicinale: - Ocolul silvic Larga, Români cu o suprafață de 343 ha. D. Rezervaţiile de resurse: - Cernoziom micelar-carbonatat gras al zonei dunărene de stepă. La sud-est de satul Roşu cu o suprafață de 4 ha. - Cernoziom xerofitic de pădure al zonei dunărene de stepă. Ocolul silvic Larga, Români cu o suprafață de 200 ha. E. Zone umede de importanţă internaţională: - Lacurile Prutului de Jos (nr.1029 în Lista Ramsar). La Sud de orașul Cahul cu o suprafață de 19.152,5 ha. Cu toate că activităţile turistice sunt considerate cel mai puţin poluante, în timp ele pot produce efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se ţine cont de următoarele două condiţii esențiale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile individuale ale zonei protejate. Cunoaşterea implicațiilor negative posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate este foarte importantă din perspectiva întreprinderii acțiunilor de diminuare a eventualelor efecte negative și care să susțină dezvoltarea durabilă a turismului. Impactul economic, sociocultural şi ecologic negativ al turismului poate fi diminuat sau contracarat prin întreprinderea următoarelor acțiuni: - valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale disponibile, - implementarea unui sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor în strictă conformitate cu normele ecologice, - interzicerea activităţilor de exploatare neautorizată a resurselor naturale şi a braconajului, - reorganizarea activităţilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport nepoluante etc.[1, p. 146].

4. Valorificarea centrelor de excursii și agrement Deoarece mulţi turişti combină turismul ecologic cu alte activităţi turistice convenţionale este importantă crearea de conexiuni între diversele forme de turism, printre care turismul de agrement. În raionul Cahul pot fi valorificate următoarele zone de agrement: Lacul Frumoasa – se află în municipiul Cahul. Printre serviciile oferite sunt: plimbări cu barca, cu motocicleta de apă, teren de volei, terase, bazin pentru copii. La Cotihana – este amplasată în s. Cotihana. Originalitatea acestei zone constă în păstrarea specificului natural cu invaziune minimă a omului. Zona dispune de foișoare pe apă a câte 12 locuri, terasă pentru 60 persoane, piscine pentru copii și adulți, căsuțe simple pentru cazare, 4 lacuri cu pește. Lacul Manta este cel mai mare lac din Republica Moldova, având o suprafaţă de 2100 ha. Lumea acvatică a acestuia este reprezentată de diverse specii de peşti, păsări, animale şi plante acvatice, care pot fi privite în timpul plimbărilor cu barca. La Izvoare – se află în preajma satului Tartaul de Salcie. Este deosebită prin prezenţa în 133 Potential and perspectives of ecological tourism development in Cahul district, Republic of Moldova

zonă a mai multor izvoare, zece la număr, fiecare având câte un nume: Izvorul minunilor, Resan, Izvorul tractoriştilor, Izvorul şoferilor…. au fost numite în memoria celor care au executat lucrări de amenajare a izvoarelor. Aici au loc diferite activităţi sportive, culturale, manifestări organizate cu ocazia hramului satului ş.a. Pe teritoriul ei sunt amenajate terase, pentru odihna individuală şi colectivă. Accesul în această zonă este liber[2].

5. Concluzii Cadrul natural divers al raionului Cahul oferă posibilități reale de dezvoltare a turismului ecologic. Prezența lacurilor, râurilor și izvoarelor oferă oportunități de dezvoltare nu doar a turismului ecologic, dar și a turismului de agrement. Iar apele minerale curative pot favoriza dezvoltarea turismului balnear și de tratament. Astfel, resursele naturale existente în raionul Cahul constituie o platformă benefică nu doar pentru dezvoltarea turismului ecologic, dar și a altor forme de turism conectate la mediul natural. Valorificarea turistică eficientă și rațională a potențialului natural disponibil va asigura o dezvoltare durabilă a localităților raionului și va contribui la menținerea echilibrului ecologic a monumentelor naturale, rezervației științifice și a rezervației biosferei. Altfel spus, ecoturismul se doreşte a fi o formă de turism comercială capabilă să asigure dezvoltarea comunității, dar, totodată, un catalizator de menţinere a echilibrului ecologic între turism și mediul ambiant. Fiind o activitate cu pronunțat caracter comercial capabilă să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale ale raionului, turismul ecologic, în același timp, poate constitui un mecanism eficient de asigurare a unui echilibru dintre activitățile economice și mediul natural existent.

134 Sergiu CORNEA

Bibliografie:

1. Aşevschi V., Fondos T., Bencheci M. (2014), Ecoturismul – principala formă de manifestare a turismului durabil în Republica Moldova. În: Noosfera. Revista ştiinţifică de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică, nr. 10, pp. 143-146. 2. Atracții turistice. https://cahul.md/atractii-turistice/ (accesat la 14.06.2020). 3. Bețivu D. (2019), Starea actuală a turismului fluvial în Republica Moldova. În: Administrarea Publică, nr. 3(103), pp. 160-164. 4. Ciubotaru N. Ziua pământului. https://bios.md/2019/04/22/ziua-pamantului/ (accesat la 27.07.2020). 5. Legea privind fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos” nr. 132 din 13.07.2018. Publicată în: Monitorul Oficial, nr. 321-332 din 24.08.2018. 6. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr.1538-XIII din 25.02.98. Publicată în: Monitorul Oficial, nr. 66-68 din 25-02-1998. 7. MuştucSv., Baciu-Cazacu A., Sitnicenco V. Contribuţia cooperaţiei de consum în realizarea produsului turistic prin satisfacerea nevoilor de turism ale populaţiei rurale. În: Analele Ştiinţifice ale Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova. 2012, nr. 11, pp. 200-205. 8. Platon N., Platon I. Dezvoltarea ecoturismului în ariile protejate. În: Analele Ştiinţifice ale Academiei de Studii Economice din Moldova. 2014, nr. 1, pp. 16-20. 9. Popa A. et al. (2011), Viziuni privind strategia de dezvoltare a turismului în raionul Cahul. În: Buletinul ştiinţific al Universităţii de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul, Seria "Științe economice", nr. 2(6), pp. 4-17. 10. Program de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul pe anii 2017 – 2020, p. 64. http://cahul.md/wp-content/uploads/2017/09/Programul-de-dezvoltare-social-economica-a- raionului-Cahul-pe-anii-2017-2020.pdf (accesat la 11.07.2020). 11. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos (157/MADRM/2019). https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_157_0.pdf (accesat la 08.08.2020). 12. Rezervația „Prutul de Jos”- prima Rezervație a Biosferei din Republica Moldova înscrisă în patrimoniul UNESCO. https://cahul.md/rezervatia-prutul-de-jos-prima-rezervatie- a-biosferei-din-republica-moldova-inscrisa-in-patrimoniul-unesco/ (accesat la 11.07.2020). 13. Vdovicenco A., Aşevschi V.(2015), Ecoturismul - principala formă de manifestare a turismului durabil. În: Noosfera. Revista ştiinţifică de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică, nr. 15, pp. 101-108.

135