INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SUCEAVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
- decembrie 2005 - COLECTIVUL DE LUCRU CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
Burduja Rodica - consilier, Agenţia pentru Protecţia Mediului; Buzincu Aurel - director executiv, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional - Suceava; Cauteş Loreta - GEC – Bucovina; Călinescu Costel - GEC – Bucovina; Codău Brînduşa - şef Serviciu Diseminare Date, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; Costin Vasile - consilier, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; Cubleşan Corina Monica - preşedinte, ANTREC; Efros Vasile - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare Suceava; Nedelea Alexandru - conf. univ. dr., Universitatea Ştefan cel Mare; Suceava; Ştefănescu Beatrice - preşedinte executiv, GEC - Bucovina; Tănăse Mircea - şef serviciu, Infoturism, Consiliul Judeţean Suceava; Tomniuc Cristian - inginer, Compartimentul Vânătoare, Direcţia Silvică Suceava;
Ioanovici Angela - director executiv, Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava Brudea Cristian - consilier superior; Creţu Adrian - consilier asistent; Flandorfer Antoniu Alexandru - inspector asistent; Gemeniuc Valentin - consilier superior; Irimescu Ileana - consilier superior; Mititelu Gheorghe - consilier superior; Nimigean Ion – inspector de specialitate; Onică Adriana - consilier superior; Sinescu Florin - consilier superior; Vizitiu Daniel - Lorin - consilier asistent. C U P R I N S
Capitolul 1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA
1.1. Date generale de prezentare a judeţului Aşezare geografică Relieful judeţului Clima Reţeaua hidrografică Resurse naturale Unităţi administrativ – teritoriale Populaţia Istoric 1.2. Dezvoltarea generală socio – economică a judeţului Suceava Industria Agricultura şi silvicultura Producţia vegetală Pomicultura Zootehnia Industria alimentară Mediul de afaceri Sectorul bancar Infrastructura - de transport - de utilităţi - educaţională - de sănătate - în domeniul cercetării Servicii sociale
Capitolul 2. TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava Structurile de primire turistică Capacitatea de cazare turistică Turişti cazaţi Indici de utilizare a capacităţii de cazare 2.2. Resurse de dezvoltare a turismului Lungimea principalelor cursuri de apă Principalele altitudini muntoase Principalele atracţii turistice Habitate naturale Floră şi faună Starea ariilor protejate Starea pădurilor
2.3. Forme de turism 2.4. Analiza SWOT a judeţului Suceava
Capitolul 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
3.1. Scopul şi obiectivele strategiei 3.2. Analiza aşteptărilor turiştilor şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de cazare turistică 3.3. Planul de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava Capitolul 1.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA
1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava
Aşezare geografică
Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de 8553,5 km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară. Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uria ş cu faţada largă de peste 100 km expusă spre est. Judeţul este intersectat de meridianele de 25 o şi 26 o longitudine estică; paralele de 47o şi 48o latitudine nordică, încadrează judeţul în afara limitelor sale. În longitudine se întinde între: - 25o05’ în extremitatea vestică - 26o35’ în extremitatea estică. Pe latitudine se întinde între : - 47o57’ în extremitatea nordică - 47o10’ în extremitatea sudică. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat), la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci. Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme ori entându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană. În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief: a) regiunea montană; b) regiunea de podiş. Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaz ă prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo -turistice, căile de comunicaţie şi aşezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.
5 Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezentaţi prin: - Munţii Suhard – parţial Călimani; - Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare); - Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) - Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra). Munţii Suhardului - se desfăşoară sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu -1931 m, Suhardu -1709 m, Ouşoru - 1639 m; vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului alpin, cu consecin ţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico- geografice. Masivul Călimani - cel mai înalt şi mai impunător munte vulcanic (2102 m - Vârful Pietrosul) din ţara noastră - oferă aspecte de relief aparte constând din vârfuri ascuţite (lavă vulcanică întărită pe coşurile de erupţie), platouri structurale, forme reziduale curioase, câmpuri întinse de grohotişuri, văi adânci cu dispunere radială faţă de conul vulcanic principal. Gruparea muntoasă Pietrosu - Grinţiesul Broştenilor prezintă forme de relief greoaie, asociate cu piscuri semeţe cum sunt: Pietrosu Bistriţei (1.760 m) sau Budeanu (1864 m) şi abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriţei de la Zugreni, cheile Barnarului. Masivele Giumalău şi Rarău - aflate la nord de valea transversal ă a Bistriţei şi alăturate ca poziţie însă diferite ca altitudine, cât şi ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumalăul are o formă de scut bombat (altitudine 1.857 m), Rar ăul, deşi mai coborât ca altitudine, prezintă forme variate: vârfuri calcaroase ruinforme (Pi etrele Doamnei), abrupturi stâncoase, curmături adânci, forme carstice. Obcina Mestecănişului - se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre sud-est -1588 m în vârful Lucina, 1550 m vârful Tătarca, 1.291 m vârful Mestecăniş şi 1.086 m Pasul Mestecăniş - şi cu profil transversal asimetric, av ând faţada dinspre Bistriţa Aurie mai abruptă decât faţada dinspre Valea Moldovei. Obcina Feredeului - începe dinspre vest seria unităţilor muntoase alcătuite din roci de fliş care au forma unor cocoaşe din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1.479 m). Obcina Mare - situată la est de valea largă a Moldovei este formată din numeroase culmi prelungi care depăşesc altitudinea de 1.200 m. Munţii Stînişoarei - situaţi la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramifica ţii diverse, văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarniţa 1.471 m, Hălăuca 1.530 m ş.a.). Sistemul depresionar - reprezintă arii de discontinuitate morfologic ă faţă de regiunile înconjuratoare înalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldovi ţei, Depresiunea Găineşti). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la 800-900 m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării. Zonele de podiş şi dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podi şul Sucevei şi subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase, fiind alcătuită din platouri structurale, versan ţi cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, depresiuni, culoare morfologice. Cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: - dealurile piemontane Marginea -Ciungi; - depresiunea Rădăuţi; 6 - podişul Suceava, care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna; - depresiunea Liteni; - câmpia piemontană Baia; - culoarul Văii Siretului. Cea mai înaltă, dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea - Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontana Baia (situată în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea R ădăuţi reprezintă zone cu relief neted, uneori terasat şi cu altitudini mai coborâte. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, reprezentând ca principală caracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere la zone cu exces de umiditate.
Clima. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu jude ţele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spa ţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continental- moderată (partea de vest). În ansamblul său, clima păstrează multe nuanţe de continentalism şi excesivitate, care se manifestă atât în intervalul rece al anului, cât şi în cel cald. Temperaturile medii anuale sunt: a) climatul montan: - sub 00 C pe munţii înalţi; - 6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari; b) climatul extramontan: - 7-8 0C. Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatic ă. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, dec ât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea de vest unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul, se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie. Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18-190C în regiunea de podiş şi 12-160C în regiunea montană. Vitezele medii ale vânturilor din direcţia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale v ântului în rafală se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele maxime depăşind 40 m/s.
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Mol dova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava. Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul râului Şomuzu Mare. Apele subterane din judeţ sunt cantonat e în depozitele unor structuri cristalino - mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.
7 Resurse naturale Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun -acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune. S olurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest, spre sud – est de municipiul Suceava, precum şi cele din Depresiu nea Liteni, cunosc o dezvoltare importantã a solurilor cernoziomoide. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona montană. Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, z ăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina precum şi izvoare de ape minerale. În zona montană se găsesc zăcăminte de: - mangan (Dadu, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni); - sulfuri polimetalice (Cîrlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Le şu Ursului). În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase de la Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara. Din masivele calcaroase se extrag materiale de construc ţii în localităţile Pojorîta, Câmpulung Moldovenesc şi Botuş. La Poiana Stampei se exploateaz ă turba. Din masivul Călimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) şi materiale de construcţie, dar în prezent această activitate este sistată. La Ostra există baritină. Importante sunt şi zăcămintele de sare de la Cacica, carierele de gresii de la Solca, P ăltinoasa etc. Din albiile râurilor Suceava, Moldova şi Siret se extrage balast. În zona de podiş zestrea minerală este mai sărăcăcioasă (slabe intercalaţii lenticulare de cărbuni inferiori).
Unităţile administrativ – teritoriale Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială: - 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung - Moldovenesc şi Vatra-Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; - 97 comune, cu 379 sate.
Populaţia Populaţia judeţului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori. Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar, al privatizării şi restructurării unităţilor economice de pe teritoriul judeţului Suceava, în structura populaţiei ocupate s -au produs însemnate procese de redistribuire a forţei de muncă. Populaţia ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură şi silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerţ, 2,86% în construcţii etc. Populaţia activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbaţi şi 131.600 femei.
8 Istoric
Meleagurile sucevene poartă urme ale preze nţei omului din cele mai veghi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neolitică consemnate în multe localităţi ale judeţului. Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388. Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal Moldova; apar construcţii impunătoare din piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de la Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a deveni t astfel centru politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei. Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia, Voroneţ, Putna etc., aflându-se pe teritoriul actualului judeţ. În perioadele care au urmat s -a continuat tradiţia marelui voievod, atât în politica internă, cât şi în cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii. În anul 1771, în urma războiului ruso - turc, Imperiul Otoman a fost învins iar Bucovina a fost trecută în stăpânirea Imper iului Austriac timp de un secol şi jumătate. În anul 1918 Bucovina şi-a recăpătat independenţa şi s -a realizat reîntregirea României Mari. Prin Pactul Ribbentrop – Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei a trecut în componenţa fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei. După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa regiunii cu acelaşi nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani. Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s -a revenit la tradiţionalele unităţi administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava şi Botoşani. Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiţii şi obiceiuri de mare originalitate moştenite de veacuri, monumente şi meşteşuguri populare de mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocaţia noastră europeană, dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulat potenţialul de creativitate al populaţiei de pe aceste locuri, frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colţ de ţară . Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura c aselor şi agrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri. Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţii creative şi productive care valo rifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean: de prelucrare lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creaţiei spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii. În ultimii ani municipiul Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut o amplificare a vieţii economice, comerciale şi bancare, a iniţiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din Europa şi din întreaga lume.
9 1.2. Dezvoltarea generală socio - economică a judeţului Suceava
Industria
Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt: - industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corelaţie cu suprafaţa mare a fondului forestier existent; - industria celulozei şi hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil, S.C. „Ambro” S.A. Suceava; - industria alimentară, dezvoltată în coreleţie directă cu agricultura judeţului, se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produsel or vegetale; - industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc maşini-unelte, scule, rulmenţi: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava, S.C. „URB Rulmenţi” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanica” S.A. Vatra D ornei etc. - industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte: S.C. „Modin” S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A. Rădăuţi, S.C. „ Romalfa " Câmpulung Moldovenesc. - industria minieră este reprezentată în judeţ prin unităţi de exploatare a minereurilor neferoase. Indicele producţiei industriale a judeţului Suceava a fost, în primele 9 luni ale anului 2005, de 79,4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care în: - industria extractivă – 106,2% ; - industria prelucrătoare – 78,8 ;% - energie electrică şi termică, gaze şi apă – 79,9% . Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) înregistrat la 31.08.2005 a fost de 78,4%, faţă de aceeaş i dată a anului 2004. Până la sfârşitul lunii august 2005, volumul exporturilor (FOB) judeţului Suceava a fost de 118.323 mii euro, iar al importurilor (CIF) de 130.129 mii euro. Numărul salariaţilor din judeţul Suceava era la 31.08.2005 de 105.020, cu un câştig salarial mediu brut de 737 RON/persoană.
Agricultura şi silvicultura
Judeţul Suceava dispune de următorul potenţial agricol:
- suprafaţa agricolă – 349.810 ha (40,9 % din suprafaţa totală), din care 340.276 ha în proprietate privată (97,3 %); - suprafaţa arabilă – 180.620 ha (51,6 % din suprafaţa agricolă), din care 177.269 ha în proprietate privată (98,1 %); - suprafaţa păşunilor – 90.430 ha (25,9 % din suprafaţa agricolă), din care 86.997 ha în proprietate privată (96,2 %); - suprafaţa fâneţelor – 75.700 ha (21,6 % din suprafaţa agricolă); - suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.060 ha (0,87 % din suprafaţa agricolă), din care 2.562 ha în proprietate privată (83,7 %).
Sectorul agricol privat deţine 177.919 ha teren arabil, iar cel public 2.701 ha. Retrocedarea proprietăţilor funciare a condus la apariţia unor suprafeţe agricole de mici dimensiuni (peste 174.000 de proprietari), dar prin apariţia unei legislaţii care a stimulat asocierea, a apărut un număr de 428 exploataţii agricole, din care 215 come rciale, pe
10 următoarele profile: în sectorul vegetal – 41; în sectorul animalier – 105; piscicultură – 1; exploataţii mixte – 68.
Producţia vegetală
În anul 2005 au fost cultivate următoarele suprafeţe de teren, cu anumite culturi, de pe care s-au obţinut următoarele producţii:
Nr. Cultura Suprafaţa cultivată Producţia medie crt. (ha) obţinută (kg/ha) 1. Grâu-secară 33.761 3.130 2. Orz de toamnă 1.414 2.700 3. Orzoaică 5.339 2.172 4. Porumb boabe 32.460 3.620 5. Cartofi 34.140 14.086 6. Legume 7.588 13.625 7. Plante furajere 47.653 22.400 8. Teren necultivat 448 -
Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicol e, ca pondere, mărul ocupă 70% din suprafeţele cultivate, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, părul 5%, alte specii 11%.
Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăr iile populaţiei, locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor.
O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa mare de păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.
Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt: bovine – 178.479 capete; porcine – 140.160 capete; ovine – 256.950 capete; păsări – 1.525.000 capete; cabaline – 43.130 capete.
Activitatea în industria alimentară este organizată pe 10 subramuri principale, numărul agenţilor economici fiind în permanentă creştere. În acest sens pot fi enumerate unităţi reprezentative de valorificare superioară a producţiilor agricole: SC „La Dorna” S A Vatra Dornei, SC „Rarăul” SA Câmpulung Moldovenesc, SC „Camylact” SRL Panaci, SC „Facos” SA Suceava, SC „Super Star” SRL Rădăuţi etc.
În anul 2005, în judeţul Suceava au funcţionat un număr de 48 mori de grâu, 79 mori de porumb, 120 unităţi de panificaţi e, 12 unităţi de producţie a băuturilor, 2 unităţi de îmbuteliere a apelor minerale.
Programul SAPARD, cu largă aplicabilitate în mediul rural românesc, s -a bucurat de un real succes în judeţul Suceava. În primele 9 luni ale anului 2005 în satele din jude ţul Suceava s-au derulat un număr de 23 proiecte de infrastructură rurală la măsura 2.1 – 11 „Dezvoltarea şi îmbunăţirea infrastructurii rurale”, în valoare de peste 785 miliarde lei vechi; la măsura 3.1 –„Investiţii în exploataţii agricole” - 21 proiecte în derulare, cu o valoare de 2.042.438 euro şi la măsura 3.4 – „ Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” - 42 proiecte în derulare, cu o valoare de 6.414.485 euro. Finalizarea acestor proiecte va conduce la modernizarea capacităţilor de procesare a producţiei agricole, la modernizarea exploataţiilor agricole şi la o mai bună utilizare a resurselor umane şi a bazelor de producţie ale judeţului.
Silvicultura
La sfârşitul anului 2004, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Suceava era de 453.566 ha ( 53% din suprafaţa totală ), din care în proprietate privată 63.341 ha (14 % din suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Suceava).
Mediul de afaceri
La data de 30.11.2005, în judeţul Suceava erau înmatriculaţi un număr total de 24.398 agenţi economici, cu următoarea structură:
- societăţi comerciale – 15.787, din care:
- S.A. 359 - S.R.L 15037 - S.N.C 387 - SCS 4 - asociaţii familiale şi persoane fizice 8251 - organizaţii cooperatiste 102 - regii autonome 3 - sucursale 255
Sectorul bancar
În judeţul Suceava îşi desfăşoară activi tatea un număr de 15 bănci, cu 56 unităţi teritoriale: 23 de sucursale, 29 de agenţii şi 4 reprezentanţe.
Aceste bănci sunt următoarele: Banca Naţională Română, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, Bancpost, CEC, Banca Comercială „Ion Ţiriac”, Eurombank, Banca Transilvania, Nova Bank, Banca Românească, Romexterra Bank, Banca Carpatica, Romanian International Bank, UniCredit România, Piraeus Bank România.
12 Infrastructura
Infrastructura de transport
Judeţul Suceava dispune de o infrastructură dezvoltată şi diversă:
- lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km; - lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km; - lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care: - drumuri publice modernizate - 876 km; - drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - 508 km; - drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km; - drumuri naţionale modernizate – 532 km; - drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km; - drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km; Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău – Suceava - Vicşani. În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava , care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1960, iar din anul 1963 există pistă betonată, dispozitiv luminos de apropiere şi platformă de îmbarcare/debarcare pentru pasageri şi marfă. Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localităţile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ.
Infrastructura de utilităţi
Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2004 de o reţea de distribuţie a apei potabile în lungime totală simplă de 766,7 km şi de o lungime simplă a conductelor de canalizare de 565,1 km. În primele şase luni ale anului 2005 s -au construit 11,1 km reţea de alim entare cu apă potabilă, 8,6 km de conducte de canalizare, 16,6 km de conducte de furnizare a energiei termice, 61,8 km de reţea de transport al gazelor naturale.
Infrastructura educaţională
În anul şcolar 2005/2006, reţeaua de învăţământ din judeţul Su ceava era formată dintr-un număr de 970 unităţi de învăţământ, cu 9.136 cadre didactice şi 131.402 elevi înscrişi. Învăţământul universitar se desfăşoară în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, cu un număr de 11.300 studenţi înscrişi la cele 9 facultăţi : Educaţie Fizică şi Sport, Inginerie Alimentară, Inginerie Electrică, Ingineria Mecanică, Istorie şi Geografie, Litere şi Ştiinţe ale comunicării, Silvicultură, Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Ştiinţe ale Educaţiei.
Infrastructura de sănătate
Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare fomată din spitale (cu aproximativ 3400 paturi), policlinici, cabinete medicale urbane şi comunale, 13 în care îşi desfăşoară activitatea 845 de medici (783 în sectorul publi c şi 62 în sectorul privat), 248 medici stomatologi (149 în sectorul public şi 99 în sectorul privat), 2801 personal mediu sanitar (2627 în sectorul public şi 174 în sectorul privat). În anul 2004, numărul farmaciştilor din judeţ era de 261, din care 19 în sectorul public şi 242 în sectorul privat.
Infrastructura în domeniul cercetării
În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea unităţi şi filiale de cercetare ştiinţifică, printre care: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, Staţiunea Experimentală pentru Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Fălticeni. În activitatea de cercetare - dezvoltare din judeţul Suceava lucrau la sfârşitul anului 2004, un număr de 511 persoane (20,4 % salariaţi din acest domeniu, la 10.000 persoane ocupate civile), cheltuielile totale pentru acest sector în acelaşi an, 2004, ridicându -se la suma de 27.604 milioane ROL (preţuri curente).
Servicii sociale:
Şomaj: - rata şomajului: 5,99% ( luna octombrie 2005); - număr total al şomerilor înregistraţi: 17184, din care: - aflaţi în plată: 5.042 ( 29,3% din totalul şomerilor înregistraţi); - situaţia şomerilor pe categorii socio – profesionale (100%): - persoane cu pregătire primară/gimnazială - 85,6%; - persoane cu studii liceale/postliceale - 12,4%; - persoane cu studii superioare – 2%; Asigurări sociale: - număr mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul II 2005: 135.923 persoane pensia medie lunară în trimestrul II 2005: 240 lei RON
Protecţia copilului Nr. de copii în evidenţa sistemului de protecţie: 2.000 din care: - 713 la asistenţi maternali profesionişti; - 411 în cadrul familiei lărgite; - 73 la persoane sau familii, fără grad de rudenie; - 657 în centrele de plasament din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava; - 124 în centrele de plasament private; - 22 încredinţaţi în vederea adopţiei.
14 Capitolul 2.
TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
2.1. Baza materială a turismului în judeţul Suceava
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradiţiile de sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiştilor. Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Suceava, prezentăm mai jos câţiva indicatori economici ce caracterizează acest sector 1:
Structurile de primire turistic ă cu funcţiuni de cazare turistic ă
Structuri de primire turistică 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total - din care: 87 111 93 96 119 122 143 Hoteluri 18 20 20 21 22 23 23 Hoteluri pentru tineret ------1 Hosteluri ------1 Moteluri 6 4 6 6 5 3 2 Hanuri turistice 2 1 1 1 - - - Vile turistice 11 14 15 16 15 16 17 Cabane turistice 5 5 4 4 4 3 3 Campinguri 2 2 2 2 1 1 3 Tabere de copii 4 3 3 3 3 1 1 Pensiuni turistice 5 ------Pensiuni turistice urbane - 12 16 17 22 24 30 Pensiuni turistice rurale - 21 10 8 12 11 22 Pensiuni agroturistice 34 29 16 18 34 38 38 Popasuri turistice - - - - 1 1 2
1 Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, pentru structurile de cazare urmărite statistic 15 Capacitatea de cazare turistic ă existentă - număr de locuri
1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total – din care: 4979 5416 5269 5034 5192 5577 5755 Hoteluri 2519 2661 2652 2602 2429 2863 2833 Hoteluri pentru tineret ------18 Hoteluri ------18 Moteluri 404 296 262 189 145 90 72 Hanuri turistice 107 36 28 18 - - - Vile turistice 465 416 444 491 498 464 486 Cabane turistice 173 209 132 145 145 226 222 Campinguri 24 244 244 32 42 82 174 Tabere de copii 1061 1066 1026 1056 1056 804 487 Pensiuni turistice 72 ------Pensiuni turistice urbane - 167 236 247 374 494 652 Pensiuni turistice rurale - 177 116 108 179 183 323 Pensiuni agroturistice 154 144 129 146 284 333 368 Popasuri turistice - - - - 40 38 102
Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune - număr de locuri – zile
1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total – din care: 1473429 1366740 1335448 1421110 1399494 1640822 1760839 Hoteluri 935803 888193 902385 900505 877537 1019850 1038648 Hoteluri pentru tineret ------7704 Hoteluri ------6284 Moteluri 90338 91702 56945 60148 46884 30636 24986 Hanuri turistice 36538 ------Vile turistice 162670 124123 129781 148844 142800 149738 157820 Cabane turistice 63074 66981 58246 41464 41711 47835 51428 Campinguri 23908 2024 - 5124 7564 8906 25064 Tabere de copii 122156 96744 61380 107163 84830 137473 86731 Pensiuni turistice 21960 ------16 Pensiuni turistice urbane - 50425 70908 85874 105040 146065 200461 Pensiuni turistice rurale - 26034 25960 34724 34321 38565 83165 Pensiuni agroturistice 16982 20514 29843 37264 48241 59436 67262 Popasuri turistice - - - - 10566 2318 11286 Notă: Numărul de structuri şi capacitatea de cazare existentă sunt la 31 iulie din anul respectiv.
Turişti cazaţi
1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total – din care: 206315 153416 153515 151370 162423 162473 187412 Hoteluri 173039 123672 120704 118587 119336 123397 134821 Hoteluri pentru tineret ------763 Hoteluri ------271 Moteluri 10697 7439 5284 6797 6742 3226 2657 Hanuri turistice 1552 ------Vile turistice 7291 9894 12155 10121 9173 9171 11104 Cabane turistice 4419 4320 6033 3420 3203 3296 3483 Campinguri 415 86 - 34 155 231 1195 Tabere de copii 7926 3710 3100 3114 3582 3489 5193 Pensiuni turistice 561 ------Pensiuni turistice urbane - 2028 3787 5284 11942 11497 16235 Pensiuni turistice rurale - 1918 1188 1854 3329 4026 6696 Pensiuni agroturistice 415 349 1264 2159 4719 4081 4867 Popasuri turistice - - - - 242 59 127
17 Indicii de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune
- procente -
1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total 34,1 31,0 36,0 32,4 29,1 25,8 24,6 Hoteluri 36,8 36,8 43,3 39,7 33,8 30,7 29,7 Moteluri 13,5 14,7 10,8 13,9 17,0 11,6 11,9 Hanuri turistice 7,9 ------Vile turistice 33,3 30,2 31,2 29,1 27,7 28,7 27,4 Cabane turistice 9,5 6,9 10,7 11,2 9,3 10,1 9,7 Campinguri 1,7 6,9 - 0,7 2,4 2,9 6,3 Tabere de copii 64,9 34,6 40,4 24,6 24,3 15,9 20,9 Pensiuni turistice 5,3 ------Pensiuni turistice urbane - 11,9 11,4 14,4 20,3 13,6 13,3 Pensiuni turistice rurale - 4,9 6,5 9,1 17,3 18,5 16,7 Pensiuni agroturistice 13,6 6,5 7,0 12,7 21,4 15,7 16,6 Popasuri turistice - - - - 2,3 3,9 1,3
2.2. Resurse de dezvoltare a turismului
Lungimea principalelor cursuri de apă
- lungimea cursului de apă – km- Râul Din care : în judeţ : în România : Bistriţa 131 283 Dorna 46 46 Moldova 149 213 Siret 148 559 Şomuzul Mare 51 51 Suceava 170 173
18 Principalele altitudini muntoase
Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea vârfului muntos muntos (m) Vârful Pietrosul Munţii Călimani 2100 Vârful Budacu Munţii Bistriţei 1859 Vârful Giumalău Munţii Rarău 1857 Vârful Pietrosul Munţii Bistriţei 1791 Vârful Rarău Munţii Rarău 1651
Principalele atracţii turistice
Denumire Localitatea Muzeul de Istorie Municipiul Suceava Muzeul de Ştiinţele Naturii Municipiul Suceava Cetatea lui Ştefan cel Mare Municipiul Suceava Mănăstirea Zamca Municipiul Suceava Mănăstirea Sfântul Ioan Municipiul Suceava Hanul Domnesc Municipiul Suceava Mănăstirea Voroneţ Oraş Gura Humorului Mănăstirea Suceviţa Comuna Sucevita Mănăstirea Moldoviţa Comuna Moldoviţa Mănăstirea Putna Comuna Putna Mănăstirea Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei Mănăstirea Humor Oraş Gura Humorului Mănăstirea Slătioara Comuna Râşca Muzeul Arta Lemnului Municipiul Câmpulung Moldovenesc Muzeul Etnografic Tehnici Populare Municipiul Rădăuţi Bucovinene Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea Comuna Marginea Chilia lui Daniil Sihastrul Comuna Putna Casa Memorială Ciprian Porumbescu Comuna Ciprian Porumbescu Salina Cacica Comuna Cacica Depresiunea Dornelor Oraş Vatra Dornei
19 Munţii Rarău -Cîmpulung Pietrele Doamnei Moldovenesc Rezervaţia Naturală Ponoare Comuna Moara Rezervaţia Naturală Lucina Comuna Moldova -Suliţa
Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava sunt prezentate în anexa n r. 1.
Habitate naturale
Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidenţa Comunităţii Europene, în România se regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iar judeţul Suceava aparţine zonelor alpină, continentală şi stepi că. Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislaţia noastră prin Legea nr. 462/2001. Conform observaţiilor din teren au fost identificate 11 situri de importanţă comunitară unele dintre ele de importanţă prioritar ă: turbării active, turbării împădurite, păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur.
Nr. Tip habitat Localizare crt. 1. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine Crucea, Pojorîta, Stulpicani, - pajişti calcifile Vatra Dornei 2. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau Bosanci bogate în aluviuni argiloase (Molinia coerulea) 3. Turbării active Poiana Stampei, Şaru Dornei, Moldova Suliţa 4. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la Pojorîta – Valea Putnei nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin 5. Păduri de tip Asperulo – Fagetum Dragomirna 6. Turbării împădurite Poiana Stampei, Şaru Dornei, Moldova Suliţa 7. Stejăriş bătrân acidofil al câmpiilor nisipoase cu Zamostea Quercus robur 8. Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur Pătrăuţi 9. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane Obcinele Bucovinei, M-ţii Suhardului, M-ţii Călimani, M-ţii Bistriţei, M-ţii Rarău, M-ţii Slătioarei, 10. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra M-ţii Călimani 11. Fâneţe montane Stulpicani
Floră şi faună sălbatică Pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate specii de plante de interes comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populaţii stabile, localizate în rezervaţii.
20 Nr. Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei Localizare crt. 1. Ligularia sibirica (Gălbenele) Ponoare 2. Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) Zamostea, Pojorîta, Stulpicani 3. Iris aphylla hungarica (Iris) Ponoare 4. Pulsatilla patens (Dediţel) Ponoare 5. Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Breaza 6. Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) Poiana Stampei, Şaru Dornei, Moldova Suliţa 7. Galanthus nivalis (Ghiocel) Zamostea, Pătrăuţi, Dragomirna 8. Arnica montana (Arnica) Pojorîta, Stulpicani,Moldoviţa 9. Gentiana lutea (Ghinţură galbenă) Şaru Dornei, Dorna Candreni
Speciile de faună inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenţa unei bogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) ş i a unei variate ornitofaune, la care se adaugă şi prezenţa unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanţă prioritară o au ursul şi vidra, iar dintre păsări, acvila ţipătoare.
Starea ariilor naturale proteja te Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 22 rezervaţii naturale cu suprafaţa de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 8 rezervaţii naturale forestiere, 5 rezervaţii naturale geologice, 1 rezervaţie naturală paleontologică, 2 r ezervaţii naturale mixte. În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite în custodie rezervaţiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a încredinţat în custodie Direcţiei Silvice Suceava un num ăr de 19 rezervaţii naturale şi Academiei Române 2 rezervaţii naturale. S -au întocmit convenţiile de custodie, atestatele şi s-au eliberat legitimaţiile de custodie. În anexa nr. 2 sunt prezentate rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava, iar în anexa nr. 3 parcurile de agrement şi monumente ale naturii.
Starea pădurilor Din totalul suprafeţei judeţului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperită cu păduri, majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R.N.P.) şi proprietate privată ( persoane juridice şi fizice). Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice, incendii, păşunat ilegal). Suprafeţele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha, reprezentând transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă, conducte de aducţiune apă, reţele electrice. În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor fores tiere în anul 2004 situaţia regenerării pădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri şi regenerări
21 naturale. Categorii de lucrări Suprafaţă (ha) Împăduriri 737 Regenerări naturale 248 Total 985
2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava
Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona B ucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism 2: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement. Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirile clasificate de UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către Federaţia Internaţion ală a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). Revelator în privinţa potenţialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina - ţara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenţia asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj. În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meşteş ugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie, măşti populare. Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătăţiri pe linia modernizării bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staţiune turistică s -a dezvoltat în special prin turism, datorită staţiunii balneoclim aterice şi a izvoarelor de apă minerală ( carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice şi magnezice, feruginoase), cu multiple calităţi terapeutice, precum şi a nămolului de turbă din Tinovul Mare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxi e, pentru tratament curativ şi de recuperare, afecţiuni ale aparatului cardio – vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, pentru boli asociate etc. Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii suplimentare), cât şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane, cât şi în cele submontane. Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţa unor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. Acţiunea de atragere a satelor care dispun de potenţial natural, cât şi cultural – spiritual, în cadrul reţelelor de turism intern şi
2 Date preluate din lucrarea ”Strategii şi politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ. Alexandru Nedelea, Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava 22 internaţional este în permanent progres pe teritoriul judeţului. Astfel, au apărut ONG -uri care se ocupă de asemenea activităţi, cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC, Federaţia Română de Dezvoltare Montană şi Rurală – FRDMR, Asociaţia ” GEC Bucovina” etc. Turismul de tranzit necesită îmbunătăţiri multiple legate de modernizarea şi extinderea căilor rutiere şi feroviare, cât şi a serviciilor aferent e. Turismul pentru vânătoare şi pescuit, ca şi cel pentru practicarea sporturilor nautice necesită a fi promovat având în vedere potenţialul existent - cinegetic, piscicol şi hidrografic. Turismul pentru echitaţie beneficiază de existenţa a două hergheli i: la Rădăuţi şi Lucina. Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona municipiilor Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, dar acesta poate cunoaşte o extindere mult mai mare. Turismul extrem se poate desfăşura într-un mediu în care condiţiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, cuprinzând activităţi specifice: alpinismul, parapanta, navigaţ ia, călătoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munţii Bucovinei oferă excelente condiţii pentru practicarea unor activităţi ce ţin de turismul de aventură. În perioada verii, Munţii Suhard, Giumalău şi Călimani, aflaţi în juru l staţiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc să facă drumeţii sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activităţi specifice sporturilor extreme şi turismului de aventură cum ar fi: river – rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului. Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara, cât şi iarna. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie. Sezonul de ice – climbing ( escaladă sportivă pe gheaţă ) în cascada Zugreni şi culoarele învecinate, începe în decembrie şi se termină în martie. Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată, pe coardă întin să între 2 puncte fixe – pereţi de stâncă, copaci, maluri etc.), alături de rapel ( coborâre controlată pe coardă asigurată pe lângă un perete de stâncă) sunt alte activităţi sportive extreme ce pot fi practicate în zonă. Raftingul-ul ( lb. engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activităţi sportive şi de agrement în aer liber şi presupune coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewater kayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanţe cuprinse între 50 m, până la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe porţiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe râurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în judeţul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hătţi, busole, fenomenele meteo şi astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( luptă simulată între două echi pe dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea ), supravieţuirea ( în sălbăticie, în condiţii ostile), caving ( incursiune ghidată în peşteră, orientare şi depăşirea unor variate obstacole). Turismul de congrese şi reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică îmbunătăţită a unor oraşe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra
23 Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică naţională şi internaţională pentru acest tip nou de turism. Turismul de recreere, odihnă şi agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a oraşului Gura Humorului ca staţiuni turistice de interes naţional, a deschis posibilitatea reorientării finanţărilor pentru dezvoltarea spaţiilor de odihnă şi agrement. Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeţului Suceava datorită condiţiilor deosebit de favorabile existente.
2.4. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava
În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr -o investigaţie bazată pe analiza SWOT. SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri. Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au identificat următoarele:
1. Cadrul natural Puncte tari Puncte slabe Poziţia geografică – peisaje naturale Insuficienta valorificare şi dezvoltare atractive; a potenţialului turistic de care dispune Relief foarte variat – o zonă naturală judeţul; deosebită; Insuficienta pregătire de specialitate a Floră, faună diverse; unor lucrători din industria Resurse naturale (ale solului şi ospitalităţii; subsolului) bogate; Insuficienta comunicare şi coeziune Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru realizarea unor obiective Existenţa arealelor turistice (zone) majore în domeniul turismului. deosebite; Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (în toate anotimpurile). Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Condiţiile meteo aspre (verile reci şi Câmpulung Moldovenesc, Cacica, ploioase, iernile geroase cu precipitaţii Botuş (staţiune etnografică); abundente); Susţinerea proiectelor care introduc Lipsa mărcii turistice „Bucovina” valoare turistică, obiective şi care să fie un produs complex, să evenimente culturale şi spirituale din valorifice în totalitate potenţialul de Bucovina; care dispune zona şi atracţiile Încurajarea dezvoltării unor noi forme culturale şi tradiţionale. de turism (de exemplu turism ştiinţific, de aventură).
24 2. Potenţialul turistic Puncte tari Puncte slabe Existenţa monumentelor istorice Promovarea insuficientă a unor (mănăstirile din Bucovina); obiective turistice (număr redus de Existenţa „celor 1000 de biserici”; centre de informare turistică, lipsa Existenţa muzeelor; materialelor promoţionale de tipul Existenţa caselor memoriale; broşurilor oferite gratuit în unităţile de Valorificarea spaţiului multicultural şi cazare, lipsa unor ghiduri culturale din multietnic, cu un bogat trecut istoric. care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său); Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune; Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale; Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor. Oportunităţi Riscuri Constituirea Parcului Naţional Lipsa de coeziune a măsurilor de Regional al Mănăstirilor din dezvoltare economică şi socială pe Bucovina; fondul accentuării lipsei de încredere Restaurarea monumentelor istorice, a populaţiei în redresarea economică a mănăstiri şi refacerea unor obiective ţării; turistice de mare interes (Cazinoul de Degradarea monumentelor de artă şi la Vatra Dornei); arhitectură; Crearea unei Burse de turism la Lipsa de colaborare între regiuni Suceava; pentru dezvoltarea turismului Includerea unor case de vacanţă (promovarea unui turism care să (pensiuni agroturistice) în reţeaua de includă zona Maramureş şi Bucovina). agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi de tradiţie. 3. Infrastructura Puncte tari Puncte slabe Drumul european E85; Dezvoltarea coridorului european est - Aeroportul Suceava – Salcea; vest; Reţeaua feroviară; Infrastructură rutieră modernizată (se Crearea capacităţilor de cazare află sub standardele minime (pensiuni, hoteluri, moteluri) cu acceptate); respectarea standardelor reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare slab dezvoltate, 25 internaţionale. mai ales în mediul rural; infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată; infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare); slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante). Oportunităţi Riscuri Modernizarea infrastructurii aeriene; Capacitatea scăzută a populaţiei din Modernizarea, extinderea şi refacerea regiune de a prelua costuri specifice infrastructurii de transport rutier; de utilizare şi întreţinere a Extinderea şi modernizarea infrastructurii reabilitate, modernizate infrastructurii de mediu; sau construite, datorită posibilităţilor Realizarea unor proiecte de materiale şi financiare reduse; infrastructură în cadrul Euroregiunii Furnizarea anumitor tipuri de servicii Prutul de Sus. din infrastructura de utilităţi implică costuri foarte ridicate; Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional. 4. Mediul Puncte tari Puncte slabe existenta resurselor necesare de apa Poluarea atmosferică şi nivel crescut potabilă în majoritatea localităţilor, de zgomot în localităţile urbane, atât din punct de vedere cantitativ, cât datorită traficului rutier; şi calitativ; Poluarea apelor de suprafaţă şi dotarea laboratorului APM Suceava subterane ca urmare a inexistenţei/ cu tehnică performantă de insuficientei capacităţi de epurare a monitorizare a mediului; apelor reziduale în staţiile de epurare poluare scăzută a aerului în judeţ, Inexistenţa sistemelor centralizate de datorită închiderii/ retehnologizării alimentare cu apă în mediul rural şi unor agenţi poluatori; gradul de uzură avansat al reţelelor de utilizarea la scară redusă a distribuţie apă potabilă din zonele pesticidelor şi îngrăşămintelor rurale chimice, cu efecte favorabile asupra Colectarea neselectivă a deşeurilor şi dezvoltării unei agriculturi lipsa sistemelor de colectare a ecologice; acestora în zonele rurale; posibilitatea de a crea capacităţi de Creşterea gradului de eroziune a producţie care să producă şi să solului datorită posibilităţilor reduse valorifice produsele ecologice. de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. 26 Oportunităţi Riscuri Existenţa unor programe cu Fonduri insuficiente destinate cofinanţare internaţională orientate protecţiei mediului; direct pentru protecţia mediului şi a Continuarea defrişărilor necontrolate naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, cu efecte asupra poluării aerului, GEF şi altele); eroziunii solului; Dezvoltarea parteneriatelor în vederea Depozitarea necontrolată a deşeurilor derulării proiectelor de mediu; în mediul rural; Posibilitatea finanţării/cofinanţării de Existenţa unor zone predispuse la la Fondul de Mediu a unor proiecte dezastre naturale (alunecări de teren, prioritare de mediu; inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a Elaborarea şi respectarea măsurilor localităţilor. cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Suceava. 5. Mediul de afaceri Puncte tari Puncte slabe Cifra de afaceri din domeniul hotelier, Mediul fiscal şi legislativ instabil; restaurante, agenţii de turism este Asigurarea resurselor financiare realizată de IMM-uri cu activitate în bugetare (de către autorităţile locale în acest domeniu; vederea facilităţii accesării de Finalizarea procesului de privat izare finanţări rambursabile sau (agenţii economici din domeniul nerambursabile); turismului îşi desfăşoară activitatea Insuficienta colaborare între numai în domeniul privat). universitate (Facultatea de Turism) şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului. Oportunităţi Riscuri Crearea Centrului de afaceri Modificările legislative repetate (expoziţional) „Bucovina” de lângă (inclusiv cele fiscale); Aeroportul Suceava; Slaba competitivitate a firmelor din Posibilitatea dezvoltării mediului de judeţ, comparativ cu cele din statele afaceri ca rezultat al construcţiei UE; parcurilor industriale şi a Blocajele financiare care se produc incubatoarelor de afaceri; periodic; Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul Gradul redus de asociativitate şi serviciilor. cooperare a IMM-urilor.
6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale Puncte tari Puncte slabe Existenţa centrului universitar Insuficienta finanţare a sectorului de (preocupări în cercetare, inventică, cercetare-inovare, IT; inovare tehnologică, informatizare şi Insuficienta conlucrare între mediul promovarea societăţii informaţionale); academic, instituţiile specializate şi Existenţa Băncii de Gene; cercetare şi agenţii economici cu Existenţa Staţiunii de Cercetare şi privire la folosirea rezultatelor Dezvoltare Agricolă Suceava, activităţii de cercetare şi de transferul
27 Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare în tehnologic. pomicultură Fălticeni, Staţiunea pentru Cercetare în cultura molidului – Câmpulung Moldovenesc. Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea transferului de tehnologie Migrarea forţei de muncă calificate şi prin parcurile tehnologice şi de soft specializate din cercetare-inovare realizate în cadrul programelor cu către alte ţări care oferă un salariu finanţare externă; motivant; Dezvoltarea într-un ritm accelerat a Costurile ridicate privind accesul la comerţului electronic şi a pieţei e - tehnologie pe plan mondial şi care pot bussiness; genera noi decalaje. Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de comunicaţii; Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele mai avansate tehnologii. 7. Dezvoltarea rurală Puncte tari Puncte slabe Producţia agricolă; Ponderea ridicată a populaţiei Producţia silvică; concentrate în mediul rural; Producţia cinegetică; Exploataţiile agricole se realizează pe Existenţa centrelor de recoltare şi loturi de dimensiuni mici, ceea ce valorificare a fructelor de pădure, a conduce la un grad de valorificare ciupercilor. redus; Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante. Oportunităţi Riscuri Acordarea de facilităţi pentru Slaba competitivitate a firmelor de asocierea deţinătorilor de terenuri profil din judeţ cu cele din statele agricole, în conformitate cu membre ale UE; prevederile legislaţiei în vigoare; Acces redus la credite pentru Creşterea producţiei agricole datorită dezvoltarea rurală; folosirii substanţelor fertilizatoare Acces redus la granturi ecologice; nerambursabile, la activităţi Valorificarea potenţialului silvic şi desfăşurate în mediul rural, deoarece cinegetic de care dispune judeţul. nu sunt preluate informaţiile. 8. Resurse umane Puncte tari Puncte slabe Ponderea populaţiei tinere; Colaborarea deficitară între actorii de Facultatea de turism; pe piaţa turistică; Şcoala de arte şi meserii; Ponderea ridicată a populaţiei din Ospitalitatea tradiţională a mediul rural care nu are posibilitate proprietarilor şi a personalului care materială de a dezvolta o activitate în
28 desfăşoară activităţi în domeniul acest domeniu; turismului; Lipsa centrelor de instruire-consiliere Preocuparea autorităţilor locale pentru sau a centrelor de servicii integrate de dezvoltarea acestui sector de consultanţă pentru persoanele activitate. interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu. Oportunităţi Riscuri Elaborarea Planului Regional de Slaba capacitate a firmelor de Acţiune pentru Învăţământul consultanţă din judeţ; Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004 - Nepregătirea şi neutilizarea 2011; corespunzătoare a forţei de muncă Constituirea Consorţiului Regional N - prin programe de integrare pe piaţa E pentru dezvoltarea învăţământului muncii; profesional şi tehnic TVET şi a Migraţia forţei de muncă calificate învăţământului universitar tehnic; spre alte zone sau alte state. Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic; Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanţate de Uniunea Europeană.
Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:
1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi; 2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”; 3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate; 4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei; 5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei; 6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de produse artizanale specifice; 7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.
29 Capitolul 3.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
3.1. Scopul şi obiectivele strategiei
În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşteri economice şi sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 - 2008. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi. Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina, care să fie promovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei.
Scopul acestei strategii este : - de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului ; - de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari, preşedintele Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementeze acţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni p rivind modificările legislative ce se impun ; - de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică ; - de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact scăzut asupra mediului ; - de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică ; - de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în judeţul Suceava ; - de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani ; - de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri, asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea turismului în judeţ. Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei – factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava. Obiectivele specifice sunt : 1. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în judeţul Suceava; 2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina; 3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno - culturale; 4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului; 5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor; 6. Crearea unei mărci turistice Bucovina; 7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă; 30 8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului; 9. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.
3.2. Analiza aşteptărilor turiştilo r şi a cerinţelor deţinătorilor de unităţi de cazare turistică
O situaţie a structurilor de primire turistică clasificată din judeţul Suceava este prezentată în anexa nr. 4. Pentru cunoaşterea priorităţilor în dezvoltarea şi promovarea turismului în jude ţul Suceava, cerinţele şi aşteptările turiştilor, dar şi nevoile deţinătorilor de unităţi de cazare turistică, au fost elaborate două chestionare, care au fost distribuite prin acţiunile de voluntariat ale membrilor Asociaţiei GEC Bucovina: anexa nr. 5 – chestionar pentru turişti şi anexa nr. 6 – chestionar pentru unitatea de primire. Rezultatele chestionarelor completate de turişti sunt sintetizate mai jos:
1. Turiştii au aflat, de cele mai multe ori, despre locurile în care au poposit, de la prieteni şi colegi (30%), apoi de pe paginile de internet (25%), din reclame sau întâmplător.
2. Cei mai mulţi turişti (2 treimi) nu sunt pentru prima dată în Bucovina.
3. Cele mai frecvente sejururi sunt de 2 -3 zile (40%), sau de 4-7 zile (36%).
4. Majoritatea opţiunilor turiştilor privind scopul sejurului sunt pentru vizite la mănăstiri (32%) şi odihnă, recreere (31%).
5. Zona Bucovina a fost aleasă de turişti pentru cadrul natural (25% din preferinţe), potenţialul cultural şi istoric (17% şi respect iv 18% din preferinţe)şi ospitalitatea gazdelor (16 % din preferinţe).
6. Cele mai apreciate servicii au fost, în ordine: cazare, masă şi ospitalitatea gazdelor. De asemenea a fost apreciat cadrul şi istoric (locul 4 în ordinea preferinţelor).
7. Serviciile turistice care nu au fost pe măsura aşteptărilor: - transportul în zonă şi starea reţelei rutiere precum şi în unele cazuri, puţine e adevărat, cazarea şi masa.
8. Alte servicii de care ar dori să beneficieze turiştii sunt; în această ordine: - drumeţii şi excursii în zonă (în cele mai multe cazuri); - îmbunătăţirea transportului în zonă şi a reţelei rutiere; - asigurarea şi diversificarea informaţiilor turistice în unele zone.
9. Un procent de 75% din turiştii intervievaţi doresc să revin ă în Bucovina.
10. Majoritatea turiştilor provine în principal din marile oraşe ale tării dar şi din unele ţări din Europa: Germania, Franţa, Anglia etc, deşi interviul nu a fost realizat în perioada sezonului turistic.
31 Cei mai mulţi turişti intervievaţi a u vârsta cuprinsă între 40- 50 de ani (35%), 23% între 20 şi 30 de ani şi acelaşi procent pentru vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Totodată, 61% dintre turiştii care au răspuns la întrebări au studii superioare. Acelaşi procent, de 61%, sunt de sex masculin, iar 64 % sunt căsătoriţi.
Rezultatele chestionarelor completate pentru unitatea de primire sunt sintetizate mai jos:
Prin chestionarea cu 13 întrebări a 54 de unităţi de primire turistică (de tipul hotel, pensiune, cabana), din judeţul Suceava , un număr de 35 de unităţi nu şi -au declinat categoria, 12 unităţi sunt clasificate a fi de 2 stele, 2 sunt de o stea, o pensiune este de 2 margarete şi Hotel Oil Suceava de categoria I.
Din cele 54 unităţi de primire turistică, în gama de servicii oferit e clienţilor, 31 au în dotare restaurante, 41 oferă mese la cerere, 36 oferă pensiune completă, 3 au în dotare piscină şi saună, 46 de unităţi posedă parcări, 5 au magazine şi saloane de coafură şi frizerii, iar 15 dintre acestea oferă şi alte servicii. Dintre programele oferite turiştilor în timpul unui sejur, din unităţile chestionate, 29 organizează vizite la obiective turistice, 26 drumeţii, 23 sunt active în timpul evenimentelor culturale, 7 oferă lecţii de schi, 23 organizează excursii prin împrejurim i, 27 promovează datinile şi obiceiurile tradiţionale, 20 propun clienţilor participarea la treburile gospodăreşti, iar 3 oferă alte servicii turistice. Un număr de 35 unităţi de primire turistică nu întâmpină dificultăţi în găsirea personalului calificat în unitatea pe care o reprezintă, iar restul, în număr de 19, întâmpină dificultăţi în acest sens. În toate unităţile de primire turistică chestionate există cel puţin un angajat care să cunoască o limbă străină. Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la condiţiile de cazare (35), ofertă gastronomică specifică zonei (34), drumeţiile organizate (22), evenimentele culturale (9), vizite la obiective turistice (28), excursii (29), datini şi obiceiuri (26). Pentru promovarea unui turism pentru toa te anotimpurile, cele 54 de unităţi au fost întrebate în care perioadă a anului sunt cel mai solicitate, la care 5 dintre acestea au bifat primăvara, 37 – vara, 18 – toamna şi 30 – iarna. Faţă de anul 2004 numărul de turişti români a crescut în 23 din cele 54 de unităţi, a scăzut în 15 unităţi şi a rămas la fel în 16 unităţi de primire turistică. Se preconizează o creştere a numărului de turişti români în 26 unităţi de cazare, o scădere în 7 unităţi şi va rămâne acelaşi în 21 de unităţi. Faţă de anul 2004, numărul de turişti străini a crescut în 25 de unităţi, a scăzut în 14 şi a rămas acelaşi în anul 2005 în 15 unităţi turistice. Se preconizează o creştere a turiştilor străini la u număr de 31 unităţi, o scădere la 5 unităţi şi va rămâne la fel în 18 unităţ i de cazare. Numărul de înnoptări, faţă de anul trecut, a crescut în 17 unităţi de cazare, a scăzut în 14 şi a rămas acelaşi în 23 de unităţi turistice. La un număr de 11 unităţi turistice a crescut sejurul, la 12 a scăzut sejurul şi la 31 a rămas acelaşi. Marketingul celor 54 de unităţi de primire turistică se realizează prin reclamă în mass media, prin pliante, broşuri, panouri stradale, agenţii şi târguri de profil.
32 Unităţile chestionate urmează să promoveze un turism variat prin: drumeţii, excursii, vizite la obiective turistice (muzee, mănăstire), gastronomie tradiţională, amenajarea unor pârtii de schi în zonele specifice acestui sport, dotarea cu saună şi piscină. În judeţul Suceava, turiştii sunt atraşi de cadrul natural, gastronomia tradiţională, mănăstirile Bucovinei şi alte obiective turistice. Din punctul de vedere a celor chestionaţi, autorităţile centrale şi locale, se pot implica în promovarea turismului prin: îmbunătăţirea infrastructurii, facilităţi fiscale, investiţii, darea în folosinţă a unui transport modern, crearea unor centre judeţene de informare mai active în acest sens pe plan naţional şi internaţional.
Pe baza acestor chestionare, a analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava, a posibilităţilor de turism şi oportunităţilor d e investiţii extrase din documentarul privind datele generale despre localităţile judeţului Suceava, precum şi din oferta turistică, de vânătoare şi pescuit, a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţu l Suceava.
33 3.3. Plan de acţiuni Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat Îmbunătăţirea Realizarea infrastructurii 2006 -2010 Crearea Consiliile locale, Bugetele locale, Lungimea infrastructurii rutiere necesare în zonele infrastructurii Consiliul bugetul judeţean drumurilor turistice în judeţul turistice ale judeţului rutiere în zonele judeţean reabilitate; Suceava turistice Lungime reţele utilităţi realizate/modernizate
Identificarea / amenajarea, 2006 - 2007 Realizarea unor Primăriile Bugetele locale Crearea de noi spaţii modernizarea/ extinderea zone de localităţilor de recreere şi zonelor de agrement şi a agrement agrement spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale Reabilitarea / modernizarea 2008 Realizarea unor Consiliul Bugetele proprii Extinderea spaţiilor parcurilor şi a zonelor de zone de judeţean, cons. ale organizaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din localităţile agrement locale, implicate agrement urbane parteneriate public/privat Reamenajarea zonelor de - Realizarea unor Primăria Vatra Buget local - 500 Extinderea zonelor agrement ” Lunca Dornei” şi zone de Dornei, mii euro de agrement ” Runc” din mun. Vatra agrement parteneriat Dornei public/ privat Realizarea proiectului ” Sport 2006 Dezvoltarea Primăria Vatra Buget local - 50 Atragerea turiştilor extrem la Vatra Dornei” turismului Dornei, mii euro care practică sporturi extrem parteneriat extreme public/ privat Realiz. roiect. ” Consolidare 2008 Refacerea Ministerul Bugetul Introducerea şi amenajare Cazinou balnear clădirii Culturii, Primăria Ministerului Cazinoului în din Vatra Dornei şi repunerea Vatra Dornei Culturii, Bugetul circuitul turistic în circuitul turistic” Primăriei Vatra
34 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat Dornei, parteneriat public/privat Semnalizarea rutieră 2006 - 2007 Facilitarea Inspectoratul Fonduri din Marcarea în primul corespunzătoare a obiectivelor identificării în judeţean de bugetele locale an a min. 50% din turistice şi unităţilor de cazare teren a Poliţie, Primarii şi regionale obiective, cu obiectivelor localităţilor încheierea acţiunii în turistice anul următor Realizarea / modernizarea / 2008 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea extinderea reţelelor şi a infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic instalaţiilor de alimentare cu utilităţi în implicate – în mediul rural apă potabilă în mediul rural mediul rural 10153,4 mii euro Realizarea / modernizarea / 2008 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea extinderea reţelelor şi infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic instalaţiilor de canalizare - utilităţi în implicate – în mediul rural epurare în mediul rural mediul rural 4.223,5 mii euro Execuţia / reabilitarea 2008 Crearea Consiliul Bugetele proprii Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi şi de infrastructurii de judeţean, cons. ale organizaţiilor turismului în toate mediu în zonele cu potenţial utilităţi şi mediu locale, implicate zonele cu potenţial turistic în zonele parteneriate turistice public/privat Amenajarea de spaţii de 2008 Facilitarea Consiliul Bugetele proprii Creşterea nr. de zone parcare în zonele de campare parcării judeţean, cons. ale organizaţiilor de campare care şi realizarea de amplasamente autoturismelor în locale, implicate oferă condiţii pentru stocarea temporară a zonele de parteneriate corespunzătoare deşeurilor campare public/privat pentru parcare şi colectare deşeuri Realizare/ modernizare reţele - Elevii ce Autorităţile adm. Bugetele proprii Creşterea interesului de utilităţi în cadrul taberelor participă la publice, ale organizaţiilor copiilor şi elevilor şcolare taberele şcolare Inspectoratul implicate pentru taberele şcolar judeţean şcolare
35 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat Creşterea afluxului Elaborarea calendarului anual anual Facilitarea Direcţia pentru Bugetele Creşterea nr. de de turişti în al evenimentelor: festivaluri, accesului Cultură, Culte şi instituţiilor turişti ce participă Bucovina târguri, hramuri, etc. turiştilor la Patrimoniul implicate anual la manifestările evenimentele Cultural Naţional tradiţionale stabilite la date Suceava; Primării organizate Bugetele fixe care au loc proprii ale în judeţ organizaţiilor implicate Inventarierea tuturor centrelor 30 iunie 2006 Centrele de Primării, Bugetele Cunoaşterea de informare turistică existente informare ANTREC, ONG- instituţiilor centrelor de pe teritoriul judeţului existente uri implicate informare existente Înfiinţarea unor centre/puncte 2006 - 2008 Facilitarea Primăriile pe Bugetele locale Informarea de informare turistică în accesului teritoriul cărora corespunzătoare a comunele limită de judeţ, turiştilor la există potenţial turiştilor localităţile de graniţă şi în informaţii turistic localităţile cu potenţial turistic turistice ridicat Asigurarea Educaţia ecologică a 2006-2010 Accesul ONG-urile, APM Bugetele Păstrarea ecologică a utilizării durabile a comunităţilor locale publicului la – Suceava, instituţiilor mediului resurselor naturale programe Inspectoratul implicate şi valorificarea educative Şcolar Judeţean, tradiţiilor etno – Universitatea culturale Ştefan cel Mare Popularizarea legislaţiei de 2006-2010 Facilitarea APM – Suceava, Bugetele Cunoaşterea mediu şi creşterea nivelului cunoaşterii de Primării, instituţiilor legislaţiei de mediu educaţional mediu Universitatea implicate de un număr mare de Ştefan cel Mare, cetăţeni / locuitori Inspectoratul judeţean Şcolar Antrenarea agenţiilor de 2006-2010 Agenţiile de Agenţiile de Bugetele Creşterea numărului turism în conservarea şi turism turism, ONG- instituţiilor de turişti care au întreţinerea mediului, ca urile, APM - implicate grijă de mediu
36 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat element de bază al ofertei Suceava turistice. Crearea unor reţele de 2006 -2010 Promovarea Agenţi Fonduri proprii Asigurarea de expoziţii cu vânzare a produselor de economici; souveniruri cu artizanatului bucovinean artizanat ATCOM; specific local pentru FEDERALCOOP turişti Protejarea, Stabilirea listei extinse de 2006 - 2007 Monumentele Ministerul Bugetele Cunoasterea păstrarea, obiective turistice care vor istorice Culturii şi instituţiilor priorităţilor şi îmbogăţirea beneficia de fonduri pentru Cultelor, Direcţia implicate necesarului de patrimoniului reparaţii, renovare, restaurare, judeţeană pentru. fonduri dotare, modernizare, cu Cultură, Culte şi identificarea surselor de Patrimoniu finanţare Cultural Naţional; Primării Stimularea evenimentelor 2006-2010 Păstrarea Direcţia pentru Bugetele Număr crescut de culturale naţionale şi tradiţiilor Cultură, Culte şi instituţiilor evenimente culturale internaţionale culturale Patrimoniu implicate Cultural Naţional, Primării Creşterea calităţii Organizarea de cursuri de 2006 - 2010 Operatori ANTREC, Fonduri proprii Creşterea numărului serviciilor oferite perfecţionare şi pregătire în : ANTREC şi AJOFM, ONG- (firme şi de persoane turiştilor marketing, gastronomie, firme de turism uri, instituţii asociaţii); specializate în comportament, ghizi specializate de fonduri externe domeniul turismului specializaţi, legislaţie etc. formare; în cadrul unor şi a serviciilor Universitatea programe turistice Ştefan cel Mare Pregătirea personalului cu o 2006 - 2013 Personalul ce va Inspectoratul Bugetele Formarea calificare medie, adaptat lucra în turism şcolar judeţean instituţiilor profesională cerinţelor turismului, prin Suceava; implicate personalului care clasele din cadrul liceelor, AJOFM Suceava lucrează in sfera
37 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat cursuri postliceale şi de serviciilor turistice recalificare prin Agenţia judeţeană de Formarea Forţei de Muncă Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 Ghidaj Direcţia pentru Bugetele Satisfacerea nevoilor personalului muzeistic în competent Cultură, Culte şi instituţiilor de cunoaştere a vederea efectuării unei Patrimoniu implicate turiştilor activităţi moderne, adaptate Cultural cerinţelor turiştilor Naţional, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Perfecţionarea pregătirii 2007-2010 Facilitarea Camera de Bugetele Creşterea calităţii agenţilor economici implicaţi pregătirii Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice în turism, în special în tehnici corespunzătoare Industrie implicate de promovare a ofertei, studii a agenţilor Suceava, de piaţă, marketing intern sau economici ANTREC extern Impunerea unor standarde 2006-2010 Prestarea unor Camera de Bugetele Creşterea calităţii superioare de calitate a ofertei serviciu turistice Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice şi serviciilor turistice, prin de calitate Industrie a implicate asistarea şi stimularea Judeţului ofertanţilor de servicii turistice Suceava, Oficiul de Protecţie a Consumatorilor Crearea unei mărci Înregistrarea mărcii turistice - Promovarea ONG-uri Fonduri proprii Inregistrarea mărcii turistice Bucovina Bucovina la OSIM ( logo, unitară a zonei interesate la OSIM siglă, brand etc). Crearea unui site a produselor - Promovarea ONG -uri Fonduri proprii Difuzarea turistice din Bucovina zonei informaţiilor turistice Identificarea unui număr 2006 Promovarea ANTREC Fonduri proprii Creşterea calităţii restrâns de produse turistice zonei serviciilor oferite
38 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat rurale pentru piaţa externă, originale şi inedite Întocmirea listei producătorilor 2006 Producătorii Direcţia pentru Fonduri proprii Cunoaşterea autentici de artă tradiţională autentici Cultură, Culte şi meşterilor artizanali din Bucovina Patrimoniul valoroşi Naţional Elaborarea unor oferte unitare 2006 - 2008 Atragerea Agenţiile de Fondurile Creşterea numărului personalizate a Bucovinei, care turiştilor în zonă turism şi unităţile organizaţiilor de înnoptări pe să permită reţinerea turiştilor 6 de cazare implicate teritoriul judeţului, nopţi în zonă turistică cu diversificarea ofertei turistice Identificarea / amenajarea/ 2007-2010 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case reamenajarea unor structuri tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează rustice de primire turistică Primării implicate specificul tradiţional Construirea de structuri de 2007-2010 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case primire turistică cu arhitectură tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează tradiţională, atât interioare cât Primării implicate arhitectura şi exterioare, care să creeze o tradiţională atmosferă specifică zonei Includerea în programul 2006-2010 Program turistic Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului turiştilor, pe lângă vizitarea variat de turişti unor atracţii culturale (mănăstiri, muzee, biserici, cetăţi, etc.), a unor programe opţionale cum ar fi: plimbări cu barca pneumatică pe Bistriţa, echitaţie la Lucina şi Rădăuţi, plimbări cu trăsuri cu cai la Suceava şi Vatra Dornei. Conceperea şi promovarea 2006-2010 Practicarea unor Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului unui voucher care să permită preţuri de turişti vizitarea mănăstirilor sau a promoţionale
39 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat mai multor muzee, la un preţ promoţional. Promovarea unor preţuri mici 2007-2010 Practicarea unor Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului pentru pachete minime de preţuri de turişti servicii oferite de structurile de competitive primire turistică din Bucovina. Analiza şi conceperea a noi 2007-2010 Atracţii turistice Camera de Fonduri proprii Creşterea numărului produse turistice care să pună sporite Comerţ şi de turişti în evidenţă marca Bucovina. Industrie, Agenţii de turism; Unităţi de cazare; ANTREC Realizarea unui Centru de 2007 Facilitarea Autoritatea Fondurile Informarea corectă şi informaţii turistice Bucovina, informării Naţională pentru instituţiilor competentă a în municipiul Suceava turiştilor Turism; Primăria implicate turiştilor Suceava Dezvoltarea colaborării cu 2006-2010 Practicarea unui Agenţiile de Fondurile proprii Creşterea interesului celelalte centre de informare turism turism turiştilor pentru zonă turistică din România pentru a diversificat promova şi realiza circuite care să lege zone turistice vecine. Promovarea unor Susţinerea proiectelor care pun 2006-2010 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte proiecte turistice cu în valoare turistică obiective şi valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă finanţare externă evenimente cultural – culturale şi Patrimoniu spirituale şi tradiţionale tradiţionale Cultural româneşti Naţional, Universitatea Ştefan cel Mare Realizarea unor proiecte care 2006-2010 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte să pună în valoare turistică valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă elemente de patrimoniu culturale şi Patrimoniu
40 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat naţional cultural – istoric şi de tradiţionale Cultural arhitectură tipică rurală Naţional, ONG, Universitatea Ştefan cel Mare Promovarea unor programe 2006-2010 Promovarea Camera de Fonduri proprii, Număr de proiecte turistice în domeniul valorilor Comerţ şi fonduri externe cu finanţare externă turismului rural – bucătărie culturale şi Industrie; ONG- tradiţională cu produse agro – tradiţionale urile; ANTRC; alimentare de tip ecologic, Universitatea comunităţi locale care întreţin Ştefan cel Mare; şi practică vechi tradiţii Direcţia pentru etnofolclorice, medicină Agricultură şi naturistă etc. Dezvoltare Rurală Promovarea Identificarea unor trasee 2006 Diversificarea Primării, ONG- Bugetele Realizarea unor parteneriatului şi a montane pentru ciclişti, pentru formelor de uri, ANTREC, organizaţiilor trasee montane voluntariatului drumeţii şi agrement agrement implicate pentru ciclism şi agrement Realizarea de parteneriate între 2006 - 2010 Vizitatorii care Primării, Bugetele Creşterea ponderii primării şi operatorii de utilizează operatorii de primăriilor şi a nr. de vizitatori care transport, pentru asigurarea mijloacele de transport operatorilor de utilizează mijloacele mijloacelor de transport transport în transport de transport în necesare pe traseele turistice, comun comun cu stabilirea unor trasee şi orare atractive Participarea voluntarilor, 2006 -2010 Ecologizarea ONG-uri cu Fonduri proprii Dezvoltarea durabilă membri ai unor ONG-uri la zonei preocupări a zonei menţinerea calităţii şi ecologice acurateţei peisajelor. Realizarea de parteneriate 2006 -2010 Meşterii Firme de turism, Bugetele Vizite la atelierele pentru derularea proiectului populari meşteri populari firmelor de meşterilor populari, ” Acasă la meşterii populari” turism cu promovarea
41 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat îndeletnicirilor tradiţionale
Promovarea Realizarea / actualizarea permanent Turiştii Camera de Bugetele Promovarea ofertei profesionistă a ofertei turistice a judeţului Comerţ şi organizaţiilor turistice a judeţului judeţului Suceava Suceava Industrie, implicate ca destinaţie ANTREC, turistica Agenţii de Turism, Direcţia Silvică etc. Participarea firmelor de profil 2006 - 2010 Creşterea ANTREC, Fonduri proprii Participarea la minim şi a asociaţiilor profesionale şi vizibilităţii Camera de ( firme şi 5 manifestări patronale la manifestări externe a Comerţ şi asociaţii) promoţionale anual promoţionale specializate ofertanţilor de Industrie servicii turistice Realizarea unor produse 2006 – 2007 Agenţii de Autoritatea Fonduri proprii Creşterea numărului turistice complexe, cu turism, tour Naţională pentru ( firme şi de turişti în zonă promovarea de oferte operatori străini, Turism, Direcţia asociaţii) combinate din alte zone turişti pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală,ANTREC
Realizarea unor ” excursii de 2006 -2010 Atragerea Agenţii de Bugetele Promovarea imaginii ospitalitate” , cu participarea atenţiei mass - Turism, organizaţiilor Bucovinei reprezentanţilor mass – media media ANTREC, implicate din ţară şi străinătate Autoritatea Nationala a Turismului, Camera de Comerţ şi
42 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat Industrie Participarea la târguri de 2006-2010 Facilitarea Camera de Coerţ Bugetele Promovarea imaginii turism internaţionale, cu cunoaşterii de şi Industrie, organizaţiilor Bucovinei organizarea unor seri informaţii despre ANTREC implicate bucovinene Bucovina Elaborarea unor pliante, hărţi 2006 - 2010 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului turistice, CD-uri, materiale turismului Turism; ONG- ale organizaţiilor turiştilor de a vizita promoţionale a turismului în uri; Primării etc. implicate; Bucovina Bucovina fonduri externe prin promovarea unor proiecte Includerea ofertei turistice din 2007-2010 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului Bucovina, în cataloagele turismului turism; turiştilor de a vizita marilor firme touroperatoare. Autoritatea Bucovina Naţională de Turism Promovarea şi introducerea în 2006 -2010 Promovarea a Primăriile şi Bugetele Creşterea atracţiilor circuitele ecoturistice a noi locuri pentru agenţiile de organizaţiilor turistice parcurilor şi rezervaţiilor turism turism interesate; implicate naturale Direcţia Silvică Suceava, Academia Română, APM Suceava Realizarea unui punct 2007 Facilitarea Autoritatea Fonduri proprii Număr de turişti care electronic stradal de informare cunoaşterii Naţională a se informează turistică pe baza unei aplicaţii obiectivelor Turismului; soft de promovare turistică. turistice Primăria Suceava Modificarea şi Elaborarea şi aplicarea 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de dezvoltarea normelor necesare pentru legislativă stabilizare a forţei de cadrului juridic în reglementarea dreptului la muncă faţă de anul vederea facilitării ajutorul de şomaj ţinând cont 2005
43 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat atragerii turiştilor de sezonalitatea sectorului străini Derogarea de la perioada 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de minimă cerută de şase luni legislativă stabilizare a forţei de pentru eligibilitatea la ajutorul muncă faţă de anul de şomaj pentru acest sector, 2005 în vederea stabilizării fluctuaţiei forţei de muncă Elaborarea şi aplicarea 2006 - 2007 Iniţiativă Buget Creşterea numărului normelor necesare privind legislativă de turişti străini faţă regimul de export la serviciile de anul 2005 aplicate turiştilor străini Acordarea unor scutiri de 2007 Iniţiativă Buget Creşterea numărului impozite deţinătorilor de legislativă de pensiuni pensiuni turistice, care doresc şi au posibilitatea de a dezvolta ferme agricole ecologice pe o perioadă de 5 ani, din momentul clasificării Elaborarea unor noi norme de 2007 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de clasificare a unităţilor de legislativă ocupare pe fiecare cazare turistice, pentru aliniere nivel de clasificare la cerinţele europene turistică, faţă de anul 2005 Stimularea micilor 2007 Iniţiativă Buget Crearea condiţiilor întreprinzători în crearea şi legislativă pentru o dezvoltare întreţinerea factorilor de durabilă dezvoltare a turismului – mijloace de transport, pensiuni, grădini, păduri, alei, parcuri etc, prin programe şi înlesniri guvernamentale
44 Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate alocat Crearea unei structuri 2006 Iniţiativă Buget Creşterea eficienţei instituţionale ( guvernamentale legislativă activităţilor turistice de turism la nivelul judeţului
45 46 Anexa nr. 1
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA
Nr. Denumire Localitate Adresă Datare crt. 1 Cetatea Şcheia - Suceava municipiul SUCEAVA "Dealul Şeptilici” marginea de NV a oraşului sf. sec. XIV, Epoca medievală medievală 2 Platoul din faţa Cetăţii de Scaun municipiul SUCEAVA "Câmpul Şanţurilor” la marginea de E a oraşului şi sec. XIV - XVII pantele de N medievală ale dealului 3 Situl arheologic "Vechiul centru medieval municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş Suceava" (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare 4 Ansamblul Curţii Domneşti cu vechiul centru municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), sec. XIV - XIX medieval al oraşului Suceava N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare 5 Situl arheologic "Oraşul medieval Suceava" municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru Muşat 7 Vatra oraşului medieval Suceava municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru sec. XIII - XVII Muşat 8 Fortificaţia premuşatină municipiul SUCEAVA Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Petru sec. XIII - XVII Muşat 9 Ansamblul curţii boiereşti a Arboreştilor sat ARBORE; comuna "La Movileanca” la cca. 75 m SE de biserică sec. XV - XVI Epoca ARBORE medievală medievală 10 Curte boierească sat ARBORE; comuna "La Saghieni” la confluenţa sec. pâraelor Clit şi sec. XV, Epoca ARBORE Saca medievală 11 Situl arheologic de la Baia cu două aşezări sat BAIA; comuna BAIA "Cetăţuia” la 2 km SV de sat Epoca bronzului şi neoliticului 12 Ruinele bisericii "Sf. Procopie-Milişăuţi” sat BĂDEUŢI; comuna La limita satelor Bădeuţi şi Mişlăuţi, pct. "Vatra Epoca medievală BĂDEUŢI satului", lângă biserica de lemn actuală 13 Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu sat BĂLINEŞTI; comuna La 80 m E de biserica sec. XV - XVI Epoca "Sf. Nicolae" GRĂMEŞTI medievală 14 Necropola tumulară de la Boroaia, punct "La sat BOROAIA; comuna "La Tolan” la 500 m S de sat sec. III – IV Epoca daco-romană Tolan” Grămeşti Tolan" 15 Situl arheologic de la Bosanci, punct "La pod sat BOSANCI; comuna "La pod pe şos. la Rediu" Suceava-Paşcani, la 5 la Rediu” BOSANCI km de sat 16 Necropolă sat BOSANCI; comuna "La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km sec. IV - III a. Chr.
47 Bosanci de sat Latène 17 Aşezare sat BOSANCI; comuna "La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km Neolitic Bosanci de sat 18 Situl arheologic de la Botoşana, punct sat BOTOŞANA; comuna la cca. 300 m SV de satul Comăneşti "Sălişte” BOTOŞANA 19 Aşezările de la "Sălişte" sat BOTOŞANA; comuna "Sălişte” la cca. 300 m SV de sec. XV - XVI satul Epoca bronzului târziu, BOTOŞANA Comăneşti daco- romană şi medievală 20 Staţiunea arheologică de la Botoşana, punct sat BOTOŞANA; comuna "Sălişte" 500 m N de grajdurile fostului CAP Epoca bronzului, "Sălişte” BOTOŞANA cultura Iamnaia, sec. IV - II a. Chr. Latène, sec. VI Epoca romano- bizantină şi sec. XIV – XV, Epoca medievală. 21 Necropola tumulară de la Broşteni, punct sat BROŞTENI; comuna "Valea Morii" Broşteni, pe drumul Tătăraşi "Valea Morii” DRĂGUŞENI 22 Situl arheologic de la Budeni şi cinci aşezări sat BUDENI; oraş "La Canton” la cca. 200-250 m de cantonul silvic Neolitic, sec. XI - X a. DOLHASCA Chr. Hallstatt, sec. I - IV a. Chr. Latène, sec. VI – VII, Epoca romano- bizantină 23 Necropola tumulară de la Burla sat BURLA; comuna "Dealul Burlei” la marginea de NE a satului BURLA 24 Exploatare neolitică a sării sat CACICA; comuna "Salina Cacica” în , curtea întreprinderii, pe latura Eneolitic, cultura CACICA de nord şi zona înconjurătoare Cucuteni 25 Fortificaţie cu val de pământ sat CĂLINEŞTI; comuna "Dealul Zamca” la cca. 500 m E de sat sec. XIII - XV Epoca DĂRMĂNEŞTI medievală 26 Necropola tumulară de la Codru sat CODRU; comuna "La Boroghia” la 2 km N de sat sec. VI - V a. Chr. CAJVANA Hallstatt 27 Inscripţii runice sat COTÂRGAŞI; oraş "Dealul Goia” la 4 km de sat sec. XI - XII Epoca Broşteni medievală 28 Necropola de Dolheştii Mari sat DOLHEŞTII MARI; "La Todoreasa” la marginea satului V sec. IV Epoca daco- comuna DOLHEŞTI romană 29 Ruinele curţii boiereşti a lui Şendrea sat DOLHEŞTII MARI; "Lângă şcoală” la cca. 100 m de biserică sec. XV Epoca comuna DOLHEŞTII MARI medievală 30 Ansamblul curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile (ruine) fostului
48 DRĂGOIEŞTI CAP, pe pârâul Ciuciulea 31 Ruinele curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pe ante 1512, Epoca DRĂGOIEŞTI pârâul Ciuciulea medievală 32 Ruine biserică sat DRĂGOIEŞTI; comuna "În luncă” , 200m N de grajdurile fostului CAP, pe ante 1512 Epoca DRĂGOIEŞTI pârâul Ciuciulea medievală 33 Aşezare sat DRĂGUŞENI; comuna "La Cetăţuie” ”-Dealul Bocăneţ la cca. 2 km E de Neolitic, cultura DRĂGUŞENI sat Cucuteni B 34 Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare, sat FÂNTÂNA MARE; "La Temelie” la DN 20, la km punct "La Temelie" sec. XV - XVI Epoca comuna FÂNTÂNA MARE 405, la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ medievală 35 Case şi ruine biserică sat FÂNTÂNA MARE; "La Temelie” la DN 20, la km 405, la intersecţia cu sec. XV - XVI Epoca comuna FÂNTÂNA MARE drumul spre Piatra Neamţ medievală 36 Ruinele bisericii de la Giuleşti sat GIULEŞTI; comuna La limita judeţului între râul Moldova şi loc. Râşca sec. XIV Epoca Boroaia medievală 37 Fortificaţia de la Gura Humorului oraş GURA HUMORULUI "Pădurea Bogdăneasa” la est de oraş, la cca. 300 m sec. XVIII Epoca în dreptul şoselei naţionale medievală 38 Necropola tumulară de la Horodnic de Jos sat HORODNIC DE JOS; "Dealul Colnic” la cca. 600 m de primărie Epoca bronzului comuna HORODNIC DE JOS 39 Ruinele mănăstirii Horodnic sat HORODNIC DE JOS; "La Călugăriţa” la cca. 150 m de biserica de lemn sec. XIV - XV Epoca comuna HORODNIC DE JOS medievală 40 Fortificaţie de pământ sat HORODNIC DE SUS; La cca. 2 km SE spre Suceviţa sec. XV Epoca comuna HORODNIC DE medievală SUS 41 Fortificaţie cu val de pământ sat IACOBEŞTI; comuna "Dealul Ocup” la cca. 3 km de Iacobeşti sec. XV Epoca GRĂMEŞTI medievală 42 Situl arheologic de la Liteni sat LITENI; oraş LITENI "La Humărie” în vatra satului sec. I a. Chr. - II p. Chr. Latène 43 Situl arheologic de la Măneuţi sat MĂNEUŢI; "La Mâlitură” pe terasa sec. XV Epoca medievală comuna FRĂTĂUŢII VECHI inferioară a râului Suceava 44 Fortificaţia de la Mereşti sat MEREŞTI; comuna "Dealul Cetate” la S de sat sec. IV a. Chr. Hallstatt VULTUREŞTI 45 Situl arheologic de la Mihoveni şi patru sat MIHOVENI; comuna "Cahla Morii” la 2 km de sat Eneolitic, cultura aşezări SCHEIA Cucuteni, sec. III - II a. Chr. Epoca bronzului, sec. III - II a. Chr. Latène şi sec. XIII - XV Epoca medievală. 46 Ansamblul curţii boiereşti de la Milişăuţi localitatea BĂDEUŢI; oraş "În cimitir” şi 100 de metri SE de cimitir sec. XIV - XV Epoca
49 (ruine) MILIŞĂUŢI medievală 47 Situl arheologic de la Mitocu Dragomirnei sat MITOCU "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de DRAGOMIRNEI; comuna staţia de epurare a apei Lipoveni MITOCU 48 Şase aşezări sat MITOCU "La Stratulat” pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de Neolitic, Epoca DRAGOMIRNEI; comuna staţia de migraţiilor epurare a apei Lipoveni bronzului, Hallstatt, sec. MITOCU DRAGOMIRNEI III - II a. Chr. Latène, sec. IV Epoca daco- romană, sec. V - VI Epoca migraţiilor. 49 Necropola de la Moara sat MOARA; comuna Pe terenul de sport al Şc.Gen. sec. IV a. Chr. Hallstatt MOARA 50 Ruinele curţii logofătului Gavril Trotuşan de sat PĂRHĂUŢI; comuna "Pe beci” la cca. 150 m de şcoală sec. XV - XVI Epoca la sat Părhăuţi TODIREŞTI medievală 51 Necropola tumulară de la Părhăuţi sat PĂRHĂUŢI; comuna "Poiana” Dealul lui Ivan, la cca 1,9 km de sat sec. II - III p. Chr. TODIREŞTI Latène târziu 52 Necropola de incineraţie de la Podeni sat PODENI; comuna În vatra satului , în curtea cetăţeanului Modest sec. III Latène târziu BUNEŞTI Croitorul 53 Situl arheologic de la Preuteşti, sat PREUTEŞTI; comuna "Cetăţuia” pe pârâul Brana la 5 km de centrul Neolitic, cultura punct"Cetăţuia", fortificaţie şi aşezare PREUTEŞTI satului Cucuteni fazele A şi B, sec. XII - X a. Chr. Hallstatt timpuriu. 54 Aşezarea de la Preuţeşti, punct "La haltă" sat PREUTEŞTI; comuna "La Haltă” în vatra satului la halta CFR Neolitic, cultura PREUTEŞTI Cucuteni fazele A şi B 55 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul sat RĂDĂŞENI; comuna "Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat Neolitic, cultura Cetăţii" şi trei aşezări RĂDĂŞENI Cucuteni fazele A şi B, Hallstatt, Epoca bronzului 56 Situl arheologic de la Sfântu Ilie şi aşezarea de sat SFÂNTU ILIE; comuna "Silişte” la cca. 500 m N de biserică Eneolitic, cultura la "Silişte" ŞCHEIA Cucuteni, Epoca bronzului, sec. III - II a. Chr. Latène şi sec. II - IV Epoca daco-romană 57 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc Neolitic, cultura Horodişte" şi două aşezări Cucuteni B şi sec. XIV - XVII Epoca medievală
50 58 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Ruină” la cca 500 m N de oraş Neolitic, cultura Ruină" cu trei aşezări Cucuteni B, Epoca bronzului şi Hallstatt 59 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul oraş SIRET "Dealul Sasca” la cca 300 m S de oraş pe şoseaua sec. XIV - XVII Epoca Sasca" E20 medievală 60 Situl arheologic de la Solca oraş SOLCA "Slatina Mare” la cca 3 km N de localitate Neolitic, cultura Cucuteni B 61 Situl arheologic de la Şcheia, punct "Silişte" şi sat ŞCHEIA; comuna "Silişte” cca. 150 m de drumul naţional, pe malul Neolitic, cultura cinci aşezări ŞCHEIA stâng al pârâului Şcheianca amforelor sferice, Epoca bronzului, cultura Noua, sec. III - II a. Chr. Latène, sec. II - III Epoca romană şi sec. XV - XVII Epoca medievală 62 Necropola tumulară de la Todireşti sat TODIREŞTI; comuna La 250 m SE de pădure sec. II - III p. Chr. Epoca TODIREŞTI romană 63 Curtea boierească de la Todireni, punct sat TODIREŞTI; comuna "Silişte” la 100 m E de grădina de legume sec. XV - XVI Epoca "Silişte", Case (ruine) şi Biserică (ruină) TODIREŞTI medievală 64 Situl arheologic de la Udeşti, punct "La sat UDEŞTI; comuna "La Cânepişte” la cca 500 m N de grajdurile CAP sec. VI - VII Epoca cânepişte", două aşezări şi necropolă UDEŞTI romano-bizantină, sec. XV Epoca medievală 65 Necropola tumulară de la Valea Moldovei sat VALEA MOLDOVEI; La cca 50 m de Căminul Cultural sec. III - IV Epoca comuna VALEA daco-romană MOLDOVEI 66 Situl arheologic de la Varvata, două aşezări de sat VARVATA; comuna "Dealul Cetăţuica” la cca. 500 m SE de cătun Neolitic, cultura pe "Dealul Cetăţuica” PÎRTEŞTII DE JOS Cucuteni B, sec. XI - X a. Chr. Hallstatt timpuriu 67 Ansamblul curţii boiereşti a lui Giurgiu de la sat VOLOVĂŢ; comuna "Silişte” La cca. 100 m SE de biserica actuală sec. XIV - XV Epoca Volovăţ, ruine casă, biserică (ruine), fortificaţia VOLOVĂŢ medievală de la Volovăţ 68 Aşezare sat VORNICENII MARI; "La Şipoţel” la 1 km S de sat sec. II - III Epoca comuna MOARA romană 69 Ruina bisericii lui Oană de la Tulova- sat VORNICENII MARI; "La Mănăstire” la cca. 200 m de grajdurile fostului sec. XIV Epoca Vornicenii Mari comuna MOARA CAP în aval pe malul stâng al pârâulu medievală 70 Situl arheologic de la Zahareşti, punct "Silişte", sat ZAHAREŞTI; comuna "Silişte” la 150 m S de biserică sec. IV - VII Epoca
51 Necropola de la Zahareşti, punct "Silişte" şi Stroieşti romano-bizantină, sec. două aşezări XII - XVI Epoca medievală 71 Cetatea de Scaun a Sucevei, Fortul Muşatin, municipiul SUCEAVA La marginea de E a oraşului sec. XIV - sf. sec. XV Incinta exterioară, Şanţ de apărare, Zid de contraescarpă 72 Vechea zonă comercială a Sucevei municipiul SUCEAVA Str. Armenească şi Dragoş Vodă ambele fronturi de sec. XIX clădiri monument 73 Liceul "Ştefan cel Mare” municipiul SUCEAVA Str. Alecsandri Vasile 3 1893 74 Biserica armenească "Sf. Cruce” municipiul SUCEAVA Str. Armenească 1 sec. XVI 75 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 7 sec. XIX 76 Casa de lemn Hopmeier municipiul SUCEAVA Str. Armenească 13 sf. sec. XIX 77 Casa Pâţu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 14 sec. XVIII - XIX 78 Casa Seserman municipiul SUCEAVA Str. Armenească 18 sf. sec. XVIII 79 Casa Roşu municipiul SUCEAVA Str. Armenească 24 sec. XVIII 80 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 26 sec. XIX 81 Casa Frăţian municipiul SUCEAVA Str. Armenească 31bis sec. XVII 82 Casă municipiul SUCEAVA Str. Armenească 47 mijl.sec. XVIII 83 Casă municipiul SUCEAVA Str. Bălcescu Nicolae 3 sec. XIX 84 Casă municipiul SUCEAVA Str. Creangă Ion 17 sec. XIX 85 Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni, biserica municipiul SUCEAVA Str. Cuza Vodă 19 sec. XVI - XIX "Înălţarea Domnului”, chilii vechi, turn clopotniţă, zid de incintă 86 Casa Hagi municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 10 sec. XIX, adăugiri sf. sec. XIX 87 Casa de lemn Colonescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 13 sec. XIX 88 Casa de lemn Ignătescu municipiul SUCEAVA Str. Dragoş Vodă 23 sec. XIX 89 Ansamblul bisericii "Sf. Simion”, biserica "Sf. municipiul SUCEAVA Str. Enescu George 51 1551, sec. XVI Simion”, turn clopotniţă 90 Gara Suceava Nord-Iţcani municipiul SUCEAVA Str. Gării 4 1876 91 Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou”, Biserica "Sf. municipiul SUCEAVA Str. Ioan Vodă cel Cumplit 2 sec. XVI - XIX Gheorghe”, Clisiarniţă – paraclis, Stăreţie, Chilii, Clopotniţă 92 Gara Suceava-Burdujeni municipiul SUCEAVA Str. Iorga Nicolae 7 1869 93 Ansamblul "Curtea Domnească", Palatul municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV - XVII Domnesc- ruine, turn locuinţă – ruine, turn de poartă – ruine, anexă – ruine
52 94 Biserica "Învierea Domnului” - Vascresenia municipiul SUCEAVA Str. Ipătescu Ana 14 1551 95 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – municipiul SUCEAVA Str. Labiş Nicolae 17 1639 Iţcanii Vechi 96 Biserica "Sf. Nicolae” – Prăjescu municipiul SUCEAVA Str. Mihai Viteazul 2 1611 97 Biserica "Sf. Gheorghe” – Mirăuţi municipiul SUCEAVA Str. Mirăuţi 17 sec. XIV, XVII 98 Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic municipiul SUCEAVA Str. Porumbescu Ciprian 5 mijl. sec. XVII 99 Casă municipiul SUCEAVA Str. Prunului 1 sec. XIX 100 Casa Costin Tarangul municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 2 sec. XIX 101 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”, biserica municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 1 sec. XIV-XVI "Sf. Dumitru”, ruinele bisericii vechi, clopotniţă 102 Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 33 1898 "Bucovina" 103 Clădirea administrativă a oraşului, azi municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava 104 Fostul tribunal, căpitănie districtuală şi municipiul SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare 58 1885 închisoare 105 Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (a municipiul SUCEAVA Str. Ştefăniţă Vodă 3 1643 Coconilor) 106 Casă municipiul SUCEAVA Aleea Trandafirilor 4 sf. sec. XVIII 107 Mănăstirea Zamca, Biserica "Sf. Axentie”, municipiul SUCEAVA Str. Zamca f.n. sec. XVI - XIX Paraclisul "Sf. Grigore”, Paraclisul "Sf. Maria”, Chilii, Zid de incintă, Turn clopotniţă, Fortificaţia de pământ 108 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat ADÂNCATA; comuna sec. XVIII ADÂNCATA 109 Ansamblul bisericii Arbore sat ARBORE; comuna sec. XVI - XIX ARBORE 110 Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan sat ARBORE; comuna 1502 ARBORE 111 Turn clopotniţă sat ARBORE; comuna 1867 ARBORE 112 Ruinele bisericii "Sf. Fecioară” sat BAIA; comuna BAIA 1410 113 Biserica "Sf. Gheorghe” - Albă sat BAIA; comuna BAIA sec. XV, XX 114 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat BAIA; comuna BAIA 1530 115 Ruina bisericii "Sf. Procopie” sat BĂDEUŢI; oraş 1487 MILIŞĂUŢI
53 116 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BĂIŞEŞTI; comuna sec. XVIII CORNU LUNCII 117 Biserica "Sf. Nicolae” sat BĂLINEŞTI; comuna sec. XV GRĂMEŞTI 118 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat BĂNEŞTI; comuna sec. XVIII FÂNTÂNELE 119 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat BILCA; comuna BILCA 1752 Domnului” 120 Casa Gheorghe Puha sat BILCA; comuna BILCA sf. sec. XIX 121 Piua de sumane sat BILCA; comuna BILCA sec. XIX 122 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comuna sec. XVIII - XIX BOGDĂNEŞTI 123 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat BOGDĂNEŞTI; comuna sec. XVIII BOGDĂNEŞTI 124 Turn clopotniţă sat BOGDĂNEŞTI; comuna 1879 BOGDĂNEŞTI 125 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat BOROAIA; comuna 1808 Domnului” BOROAIA 126 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat BOTOŞANA; comuna mijl. sec. XVIII BOTOŞANA 127 Ansamblu gospodăresc sat BREAZA DE SUS; sec. XIX comuna BREAZA 128 Complexul gospodăresc Maria Veruleac sat BREAZA DE SUS; sec. XIX comuna BREAZA 129 Ocol întărit sat BREAZA DE SUS; sec. XIX comuna BREAZA 213 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae", Biserica de localitatea BROŞTENI; oraş 1779 lemn "Sf. Nicolae”, Clopotniţă BROŞTENI 216 Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, localitatea BROŞTENI; oraş 1895 azi spaţii comerciale şi depozit BROŞTENI 217 Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii sat BULAI; comuna MOARA 1512 Domnului "-Hagigadar, Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, zid de incintă 218 Vama Veche sat BUNEŞTI; comuna 1800 BUNEŞTI 219 Conacul Bucevski sat CALAFINDEŞTI; 1925 comuna CALAFINDEŞTI
54 220 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat CĂLINEŞTI; 1794 221 Casă de lemn Gheorghe Mnesciuc municipiul CÂMPULUNG mijl. sec. XIX MOLDOVENESC 222 Casa - Vilă "Coca" municipiul CÂMPULUNG Calea Bucovinei 48 înc.sec. XX MOLDOVENESC 223 Casa de lemn Petru Crăcană municipiul CÂMPULUNG Str. Cerbului 1 înc. sec. XIX MOLDOVENESC 224 Casa Grămadă Gheorghe municipiul CÂMPULUNG Str. Porumbescu Ciprian 28 1817 MOLDOVENESC 225 Fostă primărie, azi spaţii comerciale municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 2 1896 MOLDOVENESC 226 Banca Naţională municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 6 1940 MOLDOVENESC 227 Bancă Comercială municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 8 sec. XIX MOLDOVENESC 228 Fosta prefectură a judeţului Câmpulung, azi municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 10 sf. sec. XIX Muzeul "Arta Lemnului” MOLDOVENESC 229 Casa Lateş municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 15 prima jum. sec. XIX MOLDOVENESC 230 Şcoală municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 26 sec. XIX MOLDOVENESC 231 Vila Silvia municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 53 sec. XIX MOLDOVENESC 232 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 108 sec. XIX MOLDOVENESC 233 Casă de lemn municipiul CÂMPULUNG Calea Transilvaniei 140 sec. XIX MOLDOVENESC 234 Cuptor de ars var sat CHIRIL; comuna 1928 CRUCEA 235 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica de sat COLACU; comuna 1800 lemn "Sf. Nicolae”, Casă parohială, Clopotniţă FUNDU MOLDOVEI 236 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat COMĂNEŞTI; comuna sec. XVIII BOTOŞANA 237 Biserica "Sf. Gheorghe” sat COSTÂNA; comuna 1811 TODIREŞTI 238 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat CUMPĂRĂTURA; 1792 comuna BOSANCI
55 239 Biserica de lemn "Înălţarea Domnului” sat DĂRMĂNEŞTI; comuna sf. sec. XVIII DĂRMĂNEŞTI 240 Cuptor de ars var sat DÂRMOXA; oraş 1924 BROŞTENI 241 Gospodăria Ecaterina Matisievici sat DEMĂCUŞA; comuna sf. sec. XIX MOLDOVIŢA 242 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat DOLHEŞTII MARI; ante 1481 comuna DOLHEŞTI 243 Casa Gavril Candrea sat DORNA sf. sec. XIX CÂNDRENILOR; comuna DORNA 244 Şcoală sat DORNA 1937 CANDRENILOR; comuna DORNA 245 Biserica de lemn "Adormirea Maicii sat DRĂGUŞENI; comuna 1780 Domnului" şi "Sf. Spiridon” DRĂGUŞENI 246 Ansamblu de locuinţe sezoniere sat FALCĂU; comuna sec. XIX BRODINA 247 Casa pictorului Ştefan Şoldănescu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 10 1830 248 Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” municipiul FĂLTICENI Str. Dumbrava Minunată 17 sec. XVIII 249 Casa Alecu Forăscu Botez municipiul ş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai 2 1896 250 Casa Serafim Ionescu, azi Banca Naţională municipiul FĂLTICENI Aleea Eroilor 16 1898 251 Ansamblu urban "Str. Republicii" municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 219-243 Frontul de clădiri de la nr. sec. XIX 219 - 243 252 Casa scriitorului Nicolae Istrate municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 231 1820 253 Primărie municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 243 1896 254 Casa Copiilor municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 280 1925 255 Casa Cantacuzino-Paşcanu municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 294 1858 256 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza” municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 80 sf. sec. XIX 257 Casa Jenică Tatos municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93 1890 258 Galeria Oamenilor de Seamă municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 95 1850 259 Biserica "Sf. Nicolae” municipiul FĂLTICENI Str. Topitoriei 5 1798 260 Fosta Şcoală Domnească municipiul FĂLTICENI Str. Unirii 5 1842 261 Podul de piatră Şoldăneşti municipiul FĂLTICENI Str. Vladimirescu Tudor f.n. sec. XV 262 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat FORĂŞTI; comuna 1764 FORĂŞTI 263 Moară de lemn sat GURA HAITII; comuna Pe pârâul Bânca 1890
56 ŞARU DORNEI 264 Judecătorie oraş GURA HUMORULUI Bd. Bucovina 21 1904 265 Primărie oraş GURA HUMORULUI Piaţa Republicii 10 1901 266 Biserica "Tuturor Sfinţilor" sat HÂNŢEŞTI; comuna sec. XV, adăugiri 1822 HÂNŢEŞTI 267 Conacul Killerman - Pruncu sat HÂNŢEŞTI; comuna înc. sec. XIX HÂNŢEŞTI 268 Şcoală sat HOLDIŢA; oraş 1905 BROŞTENI 269 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci” sat HORODNIC DE JOS; 1717 comuna HORODNIC DE JOS 270 Biserica de lemn "Sf. Dumitru” sat HORODNIC DE JOS; sec. XVIII comuna HORODNIC DE JOS 271 Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" sat HORODNICENI; comuna sec. XVI - XIX HORODNICENI 272 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat HORODNICENI; comuna 1538 HORODNICENI 273 Zvoniţă sat HORODNICENI; comuna sec. XIX HORODNICENI 274 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi sat HUMORENI; comuna mijl. sec. XVIII Gavril” BOTOŞANA 275 Complexul gospodăresc Ioan Nichituş sat IACOBENI; comuna sf. sec. XIX IACOBENI 276 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” sat IACOBEŞTI; comuna 1792 GRĂNICEŞTI 277 Curtea baronilor Capri sat IACOBEŞTI; comuna sf. sec. XIX GRANICESTI 278 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ILIŞEŞTI; comuna 1714 ILIŞEŞTI 279 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat LĂMĂŞENI; comuna sec. XVIII RĂDĂŞENI 280 Casa Vârnav - Liteanu, azi primărie localitatea LITENI; oraş sec. XVIII LITENI 281 Gospodăria Ionel Bălan sat MARGINEA; comuna sec. XIX MARGINEA 282 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” localitatea MĂNĂSTIOARA; înc. sec. XVIII comuna UDEŞTI
57 283 Ansamblul bisericii "Sf. Onufrie” localitatea MĂNĂSTIOARA; sec. XVII - XVIII oraş SIRET 284 Biserica "Sf. Onufrie" localitatea MĂNĂSTIOARA; sec. XVII oraş SIRET 285 Fântână localitatea MĂNĂSTIOARA; 1765 oraş SIRET 286 Ruinele bisericii Humorul Vechi sat MĂNĂSTIREA La cca. 100 m SV de incinta actuală sec. XV HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 287 Mănăstirea Humorului sat MĂNĂSTIREA sec. XVI - XIX HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 288 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” şi sat MĂNĂSTIREA 1530 "Sf.Gheorghe" HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 289 Ruine case mănăstireşti sat MĂNĂSTIREA sec. XVI - XVIII HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 290 Turn clopotniţă sat MĂNĂSTIREA sec. XIX HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 291 Turnul lui Vasile Lupu sat MĂNĂSTIREA 1641 HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 292 Gospodăria Elena Velearovschi sat MĂNĂSTIREA sec. XIX HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI 293 Grup de case sat MĂNĂSTIREA Pârâul Magherniţa sec. XIX HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA
58 HUMORULUI 294 Conacul Mavrodin sat MEREŞTI; comuna 1925 VULTUREŞTI 295 Fierăstrău hidraulic localitatea MILIŞĂUŢI; oraş sf. sec. XIX MILIŞĂUŢI 296 Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comuna sf. sec. XVIII MITOCU DRAGOMIRNEI 297 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat MITOCAŞI; comuna sec. XVIII MITOCU DRAGOMIRNEI 298 Clopotniţă sat MITOCAŞI; comuna 1789 MITOCU DRAGOMIRNEI 299 Biserica "Sfinţii Enoh, Ilie şi Ioan Teologul” - sat MITOCU 1602 Dragomirna Mică DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU 300 Mănăstirea Dragomirna sat MITOCU sec. XVII - XIX DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 301 Biserica "Pogorârea Sf. Duh” sat MITOCU 1609 DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 302 Paraclisul "Sf. Nicolae” sat MITOCU sec. XVII DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 303 Egumenie sat MITOCU sec. XVII DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 304 Trapeza sat MITOCU 1609 DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 305 Zid de incintă sat MITOCU sec. XVII DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI 306 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat MOARA NICĂ; comuna sec. XVIII MOARA 307 Fierăstrău hidraulic sat OSTRA; comuna OSTRA înc. sec. XIX 308 Biserica "Duminica Tuturor Sfinţilor” sat PĂRHĂUŢI; comuna 1522 TODIREŞTI
59 309 Ansamblul bisericii " Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comuna sec. XV - XVIII PĂTRĂUŢI 310 Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci” sat PĂTRĂUŢI; comuna 1487 PĂTRĂUŢI 311 Clopotniţă de lemn sat PĂTRĂUŢI; comuna 1725 PĂTRĂUŢI 312 Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS; sec. XVIII - XIX comuna CACICA 313 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat PÎRTEŞTII DE SUS; 1779 comuna CACICA 314 Clopotniţă sat PÎRTEŞTII DE SUS; 1861 comuna CACICA 315 Casă sat PÎRTEŞTII DE SUS; sec. XVIII comuna CACICA 316 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” localitatea PLOPENI; oraş 1753 SALCEA 317 Biserica "Naşterea Maicii Domnului” sat POIANA; oraş sec. XIX DOLHASCA 318 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae" sat POIANA; oraş sec. XIX DOLHASCA 319 Rateşul Rahtivanilor (ruine) sat POIANA; oraş înc. sec. XIX DOLHASCA 320 Biserica de lemn "Sf. Dumitru" sat POIANA STAMPEI; sec. XIX comuna POIANA STAMPEI 321 Gospodăria Ion Ivan sat POIANA STAMPEI; sf. sec. XIX comuna POIANA STAMPEI 322 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” şi "Sf. sat PRAXIA; comuna sec. XVIII Gheorghe” FÂNTÂNA MARE 323 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraş sec. XV DOLHASCA 324 Mănăstirea Probota sat PROBOTA; oraş sec. XVI - XVII DOLHASCA 325 Biserica "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraş 1530 DOLHASCA 326 Clisiarniţă sat PROBOTA; oraş 1530 DOLHASCA 327 Casele domneşti- ruine sat PROBOTA; oraş 1530
60 DOLHASCA 328 Clădiri din incintă- ruine sat PROBOTA; oraş sec. XVI - XVII DOLHASCA 329 Turnuri de colţ sat PROBOTA; oraş sec. XVI DOLHASCA 330 Zid de incintă sat PROBOTA; oraş 1550 DOLHASCA 331 Chilia lui Daniil Sihastrul sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV 332 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XIV 333 Mănăstirea Putna sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XIX 334 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat PUTNA; comuna PUTNA 1653 - 1662, pe locul celei din 1466 - 1469 335 Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel” sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XVIII 336 Turn tezaur, casa domnească, chilii Sud, chilii sat PUTNA; comuna PUTNA sec. XV - XX Nord, turn clopotniţă, turn de poartă, ruine clădiri de Sud-Est, ruine clădiri de Nord, zid de incintă, fabrica de cherestea 337 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. sat RĂDĂŞENI; comuna sec. XVII Ecaterina” RĂDĂŞENI 338 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Zona cuprinsă între str. Putnei, Agronomilor, sec. XIX Lupenilor, Calea Prieteniei, Piaţa Unirii 339 Templu evreiesc municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 2 1879 340 Spitalul Militar municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 4 1815 341 Şcoala nr. 2 municipiul RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 36 1896 342 Sit urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 1-87şi 2-86 sec. XIX 343 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”, Biserica "Sf. municipiul RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4-6 sec. XIV - XIX Nicolae”, Clopotniţă, casa parohială 344 Casă municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 2 1888 345 Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi” municipiul RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1863 346 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Dobrogeanu Gherea Constantin 12 1902 347 Gara C.F.R. municipiul RĂDĂUŢI Str. Gării 3 1889 348 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Horea 44 1911 349 Gospodăria - atelier a olarului Constantin municipiul RĂDĂUŢI Str. Lungă 8 1875 Colibaba 350 Fabrica de Hârtie municipiul RĂDĂUŢI Str. Papetăriei f.n. 1838 351 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 22 1862 352 Fabrica de Spirt municipiul RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 47 1789
61 353 Fabrica de Mobilă municipiul RĂDĂUŢI Str. Putnei 208 1902 354 Zona veche a oraşului municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Republicii sec. XIX 355 Casă municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 2 1870 356 Judecătorie municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 62-64 1860 357 Banca Naţională municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 65 1940 358 Prefectură municipiul RĂDĂUŢI Str. Republicii 67 1909 359 Spital municipiul RĂDĂUŢI Str. Spitalului 9 1879 360 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 1- 79, 2-90 sec. XIX 361 Biserica romano - catolică "Naşterea Sf. municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 16 1823 Fecioare Maria” 362 Şcoală municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 18 1911 363 Clădire publică municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 72 1871 364 Corpul administrativ al Uzinei Electrice municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 120 1912 365 Casa Armatei, azi Şcoala nr. 6 municipiul RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 122 1871 366 Şcoala nr. 3 municipiul RĂDĂUŢI Str. Tineretului 9 1905 367 Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh” municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii În parc sec. XX 368 Ansamblu urban municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 1-63 sec. XIX 369 Casa Germană, azi Cinematograful "Flacăra" municipiul RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 10 1896 370 Mănăstirea Râşca, Biserica "Sf. Nicolae”, sat RÎŞCA; comuna RÂŞCA sec. XVI - XIX clopotniţă, chilii, zid de incintă 371 Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. Ioan sat REUSENI; comuna sec. XVI - XIX Botezătorul”, Biserica "Tăierea Capului Sf. UDEŞTI Ioan, Clopotniţă 372 Ruinele Curţii Domneşti de la Reuseni sat REUSENI; comuna La 200 m V de biserică, în curtea şcolii sec. XV UDEŞTI 373 Biserica "Sf. Treime”, Casa Nicolae Istrati sat ROTOPĂNEŞTI; comuna sec. XIX HORODNICENI 374 Biserica de lemn "Sf. Dumitru", biserica de sat RUDEŞTI; comuna sec. XVIII lemn "Adormirea Maicii Domnului” GRĂMEŞTI 375 Piua de sumane sat SATU MARE; comuna 1900 SATU MARE 376 Ansamblul bisericii "Sf. Ilie”, Biserica "Sf. sat SFÎNTU ILIE; comuna sec. XV - XVIII Ilie”, Clopotniţă, zid de incintă ŞCHEIA 377 Hanul Siret oraş SIRET Str. Arcaşilor 3 sf. sec. XIX 378 Fosta primărie, azi Banca Comercială Română oraş SIRET Str. Castanilor 8 1826 379 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” oraş SIRET Piaţa Republicii 1 sec. XVII
62 380 Liceul "Laţcu Vodă" oraş SIRET Str. Trandafirilor 2 1875 381 Ansamblul "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XIV - XVII 382 Biserica "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 1352 383 Zvoniţa oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XVII 384 Mănăstirea Slatina, Biserica "Schimbarea la sat SLATINA; comuna sec. XVI - XIX Faţă”, trapeză, Paraclisul "Sf. Nicolae”, SLATINA paraclisul "Sf. Trei Ierarhi”, turnuri, cişmea, zid de incintă 385 Mănăstirea Solca, Biserica "Sf. Apostoli Petru oraş SOLCA sec. XVII şi Pavel”, ruine chilii, beciuri, zid de incintă, turnuri, clopotniţă 386 Fabrica de Bere oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 2 sec. XIX 387 Casa Saveta Cotrubaş oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 111 1670 388 Biserica de lemn "Sf. Nicolae” sat SOLONEŢ; comuna sec. XVIII TODIREŞTI 389 Casa de lemn Ilie Cârciu sat STRAJA; comuna înc. sec. XIX STRAJA 390 Biserica "Arătarea Domnului”, Mănăstirea sat SUCEVIŢA; comuna sec. XVI - XVII Suceviţa, Biserica "Învierea Domnului”, chilii, SUCEVIŢA paraclis, turnuri de NE şi NV, zid de incintă 391 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat ŞERBĂNEŞTI; comuna sec. XVIII ZVORIŞTEA 392 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” sat TODIREŞTI; comuna sec. XVIII TODIREŞTI 393 Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului", sat VAMA; comuna VAMA mijl. sec. XVIII - înc. Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”, XX clopotniţă, Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, piua de sumane a lui Ilişoi 394 Casa de lemn Aurora Negrea municipiul VATRA DORNEI La marginea de vest a oraşului prima jum.sec. XIX 395 Clădirea Izvorului "Santinela” municipiul VATRA DORNEI În parcul orăşenesc 1896 396 Gara Băi municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 7 1910 397 Gară municipiul VATRA DORNEI Str. Dornelor 13 1902 398 Casa Vladimir, azi Intreprinderea Minieră municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 1 sf. sec. XIX Vatra Dornei 399 Primărie municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 17 1897 400 Poştă municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 24 1929 401 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 28-34, 23-31 sec. XIX
63 402 Hotel municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 70 1896 403 Biblioteca orăşenească municipiul VATRA DORNEI Str. Eminescu Mihai 74 1901 404 Zona veche comercială a oraşului municipiul VATRA DORNEI Str. Luceafărului 1-13, 4-14 sec. XIX 405 Clădirea băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 1 1898 406 Clădirea Izvorului "Unirea" municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 3 1896 407 Cazinoul Băilor municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 5 1898 408 Hotel (Vila 1) municipiul VATRA DORNEI Str. Republicii 7 1896 409 Ruinele bisericii "Buna Vestire” sat VATRA MOLDOVIŢEI; La 300 m de mănăstire comuna VATRA sec. XV comuna VATRA MOLDOVIŢEI MOLDOVIŢEI 410 Mănăstirea Moldoviţa, Biserica "Buna sat VATRA MOLDOVIŢEI; sec. XVI - XX Vestire”, paraclisul de iarnă, clisiarniţă, chilii comuna VATRA Sud, zid de incintă cu turn de colţ, turn MOLDOVIŢEI clopotniţă de intrare 411 Biserica "Înălţarea Sf. Cruci” sat VOLOVĂŢ; comuna 1500 VOLOVĂŢ 412 Mănăstirea Voroneţ, Biserica "Sf. Gheorghe”, localitatea VORONEŢ; oraş sec. XV - XVIII ruine chilii, clopotniţă, zid de incintă GURA HUMORULUI 413 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru", Biserica sat ZAHAREŞTI; comuna sec. XVI -XVIII "Sf. Dumitru”, zvoniţă STROIEŞTI 414 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ZVORIŞTEA; comuna 1782 ZVORIŞTEA 415 Casa Popovici, Casa lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN sf. sec. XIX PORUMBESCU; comuna CIPRIAN PORUMBESCU 416 Casa lui Ion Creangă municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 30 prima jum. sec. XIX 417 Casa lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Str. Creangă Ion 68 sf. sec. XIX 418 Casa lui Ion Dragoslav municipiul FĂLTICENI Str. Dragoslav Ion 45 sf. sec. XIX 419 Casa Gane - Gorovei municipiul FĂLTICENI Str. Republicii 15 sf. sec. XIX 420 Casa lui Eugen Lovinescu municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei 93bis 1850 421 Casa lui Nicolae Labiş sat MĂLINI; comuna înc. sec. XX MĂLINI 422 Casa lui Matei Millo sat SPĂTĂREŞTI; comuna mijl. sec. XVIII VADU MOLDOVEI 423 Casa lui Eusebiu Camilar sat UDEŞTI; comuna sf. sec. XIX UDEŞTI 424 Cripta-cavou a familiei dr. Otto Binder municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1914
64 425 Monumentul lui Ştefan cel Mare municipiul SUCEAVA În parcul Cetăţii de Scaun 1975 426 Mormântul logofătului George Cantacuzino municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1812 427 Mormântul lui Simion Florea Marian municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1907 428 Cripta-cavou a familiei Rodzina Sessuski municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1834 Hasenorzow 429 Mormântul lui Grigore Vindereu (1830-1888) municipiul SUCEAVA În cimitirul oraşului 1826 430 Muzeul Satului Bucovinean municipiul SUCEAVA În Parcul Cetăţii sec. XIX 431 Statuia lui Petru I Muşat municipiul SUCEAVA Piaţa 22 Decembrie 1989 1976 432 Casa folcloristului Simion Florea municipiul SUCEAVA Aleea Simion Florea Marian 4 înc. sec. XIX 433 Mormântul lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN În cimitir 1883 PORUMBESCU; comuna CIPRIAN PORUMBESCU 434 Statuia lui Ciprian Porumbescu sat CIPRIAN În parcul muzeului 1985 PORUMBESCU; comuna CIPRIAN PORUMBESCU 435 Statuia lui Mihail Sadoveanu municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1977 436 Bustul dr. Gabriel Tatos municipiul FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1938 437 Statuia Grănicerilor municipiul FĂLTICENI Str. Maior Ioan f.n. 1922 438 Bustul maiorului Ion Neculai municipiul FĂLTICENI Str. Republicii f.n. Lângă Primărie 1922 439 Bustul lui Nicu Gane municipiul FĂLTICENI Str. Sucevei f.n. În faţa liceului"Nicu Gane'' 1969 440 Cimitir evreiesc oraş GURA HUMORULUI La marginea de N a oraşului la cca. 700 m de gară sec. XVIII 441 Monumentul Eroilor din primul război mondial localitatea LITENI; oraş În zona centrală 1919 LITENI 442 Bustul lui Mihai Eminescu sat PUTNA; comuna PUTNA În incinta Mănăstirii Putna 1962 443 Mormântul poetului Mihai Horodnic, oraş RĂDĂUŢI În cimitirul oraşului prima jum. a sec. XIX mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ, mormântul lui Rudolf Neubauer, mormântul lui August Nibio, mormântul lui Vasile Niculescu 444 Monumentul Eroilor din primul război mondial oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă f.n. 1920 445 Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi oraş RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 5 1972 446 Statuia "Moldova” sat ROTOPĂNEŞTI; comuna În curtea bisericii 1856 HORODNICENI 447 Cimitir evreiesc oraş SIRET sec. XVIII 448 Stâlpul lui Vodă sat VAMA; comuna VAMA În curtea şcolii 1716 449 Bustul lui George Enescu municipiul VATRA DORNEI În parcul staţiunii balneare 1964
65 Anexa nr. 2
Rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Suceava
Nr Denumire Supraf Localizare Administrat Tipul Obiectul . aţa (unitati or / protecţiei şi Cr (ha) administrativ Custode conservării t. teritoriale), amplasament 1 Doisprezece 200,00 Dorna D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni Apostoli PN-K Candrenilor, Ocolul sillvic geologica geologice drum forestier Vatra Dornei D. Candrenilor - Izvorul Negrişoara 2 Moara Dracului 1,30 Câmpulung D.S. Suceava rezervaţie Chei Moldovenesc, Ocolul silvic geologică sub Masivul Pojorâta Rarău, la 7 km de pr. Valea Caselor 3 Piatra Ţibăului 20,30 Cârlibaba, Direcţia rezervaţie Calcare la confluenta pr. Silvică geologică Ţibău cu r. Suceava, Bistriţa Aurie Ocolul silvic
66 Cârlibaba 4 Tinovul Poiana 681,80 Poiana Stampei, D.S. Suceava rezervaţie Mlaştină oligotrofă Stampei la 500 m de Ocolul silvic forestieră Cantonul silvic Dorna Plaiul Bârgoii Candreni 5 Făneţele montane 38,10 Stulpicani, D.S. Suceava rezervaţie Specii de floră de Todirescu Slătioara - zona Ocolul silvic botanica interes comunitar Canton silvic Stulpicani 6 Tinovul Şaru 36,00 Şaru Dornei, D.S. Suceava rezervaţie Mlaştină oligotrofă Dornei DN - intrare în Ocolul silvic forestieră localitate Vatra Dornei 7 Fâneţele seculare 24,50 Bosanci, Primăria rezervaţie Specii de floră de Ponoare la 800 m de E Bosanci/ botanica interes comunitar 85 Academia Română - filiala Iaşi 8 Fâneţele seculare 9,50 Moara, Primăria rezervaţie Specii de floră de Frumoasa Frumoasa, la Moara / botanica interes comunitar km 4 pe DN Academia Suc.- Buc. Română filiala Iaşi 9 Tinovul Găina- 1,00 Moldova Suliţa, D.S. Suceava rezervaţie Mesteacănul pitic Lucina Lucina – la 800 Ocolul silvic botanică m de herghelie Breaza 10 Pădurea 39,40 Pătrăuţi, D.S. Suceava rezervaţie Stejăret secular
67 (Quercetumul) la 2 km pe DN Ocolul silvic forestieră Crujana Pătrăuţi 11 Pietrele Doamnei - 933,00 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni Rarău Crucea, Ocolul silvic mixtă geologice masivul Rarău Pojorâta Specii de floră de Ocolul silvic interes comunitar Crucea (Peşteră cu lilieci) 12 Codrul secular 1064,20 Stulpicani D.S. Suceava rezervaţie Molidiş secular Slătioara Slătioara - zona Ocolul silvic forestieră Specii de interes cantonului Stulpicani comunitar silvic 13 Codrul secular 309,50 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Molidiş secular Giumalău la 7 km pe pr. Ocolul silvic forestieră Putnei Pojorâta 14 Răchitişul Mare 116,40 Breaza, D.S. Suceava rezervaţie Strugurele ursului Benia – zona Ocolul silvic botanică com. Moldova Breaza Suliţa 15 Făgetul 134,90 Mitocul D.S. Suceava rezervaţie Făget secular Dragomirna Dragomirnei, Ocolul silvic forestieră zona ,,Trei Pătrăuţi Meri”- la 800 m de mănăstire 16 Pădurea Zamostea 107,60 Zamostea, D.S. Suceava rezervaţie Arborete de luncă - Luncă la 2 km de Ocolul silvic forestieră
68 centrul comunei Adâcata 17 Cheile Zugrenilor 314,00 Dorna Arini, D.S. Suceava rezervaţie Chei Crucea Ocolul silvic mixtă Specii de floră de zona com. Crucea, interes comunitar Crucea, pe valea Ocolul silvic r. Bistrita Vatra Dornei 18 Cheile Lucavei 33,00 Moldova Suliţa, D.S. Suceava rezervaţie Chei zona Lucina – Ocolul silvic geologică Specii de interes pe pr. Lucava Breaza comunitar 19 Jnepeniş cu Pinus 384,20 Şaru Dornei, D.S. Suceava rezervaţie Habitat de interes cembra Neagra Şarului- Ocolul silvic forestieră comunitar versantul estic Vatra Dornei al Munţilor Călimani, la 5 km de DN 20 Piatra Pinului şi 0,50 Gura D.S. Suceava rezervaţie Formaţiuni Piatra Şoimului Humorului, Ocolul silvic geologică geologice zona Ariniş, mal Gura Paleontologic stâng al r. Humorului Moldova 21 Stratele cu 1,00 Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Paleontologic Aptychus de la la limita între Ocolul silvic paleontologică Pojorâta localităţile Pojorâta Câmpulung Mold. si Pojorâta
69 22 Fâneţele seculare 7,00 Calafindeşti, Primăria rezervaţie Specii de interes de la Calafindeşti zona ,,La Calafindeşti botanică comunitar stejar”, la 400 m de E 85 23 Rezervaţia Peştera ** Pojorâta, D.S. Suceava rezervaţie Specii de interes Liliecilor la 1 km de O.S. Pojorâta ştiinţifică comunitar Pietrele Doamnei, la altitudinea de 1500 m
* Pe teritoriul judeţului Suceava se regăseşte o suprafaţă de 10775,5 ha din Parcul Naţional Călimani (S total =24041,00ha). Administraţia Parcului Naţional Călimani este în judeţul Suceava, sediul fiind în municipiul Vatra Dornei str.22 Decembrie nr. 5. ** Rezervaţia „Peştera Liliecilor” – Rezervaţie Ştiinţifică instituită în baza H.G. nr. 2151/2004.
70 Anexa nr. 3 Parcuri de agrement şi monumente ale naturii de pe teritoriul judeţului Suceava
Nr. Localitate/ adresa Denumire Funcţie/ Deţinător Regim Act de autoritate crt. juridic 1 Câmpulung Moldovenesc (zona Parc agrement parc dendrologic stat - pod auto) Primăria localităţii 2 Ciprian Porumbescu Parcul muzeului parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava CMB Suceava 3 Gura Humorului (malul r. Parc dendrologic parc dendrologic stat - Moldova) Primăria localităţii 4 Rădăuţi (centrul oraşului) Parc central parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava Primăria localităţii 5 Solca (zona centrală) Parc balnear parc dendrologic stat - Primăria localităţii 6 Suceava (zona centrala) Parcul central parc dendrologic stat - Primăria localităţii 7 Suceava (zona pr. Cacaina) Parc dendrologic Şipote Parc dendrologic stat - DS Suceava
8 Suceava (zona Petru Rareş) Parcul Curţii Domneşti parc dendrologic stat - Primăria localităţii 9 Suceava (zona str. Ştefan cel Mare) Parc Judecătorie parc dendrologic stat - (Primărie) Primăria localităţii 10 Vatra Dornei (zona staţiunii) Parc balnear parc dendrologic stat Decizia 433/1971 CPJ Suceava Primăria localităţii 11 Botoşana (in centrul satului) Stejarul secular, Monument al naturii stat - Quercus robur 12 Cajvana (in centrul satului) Stejarul secular, Monument al naturii stat - Quercus robur 13 Câmpulung Mold. (in curtea Magnolia cu flori albe, Monument al naturii stat - spitalului municipal) Magnolia kobus specie rară 14 Calinesti Cuparencu (zona sat – Ginkgo Biloba Monument al naturii stat - padure) Fagul rosu, Fagus specie rară
71 silvatica, var. atropurpureea 15 Horodnic Pinul Strob, Monument al naturii stat - La Codrii Voivodesei (in curtea Pinus strobus specie rară casei de vânătoare) 16 Rădăuti (in curtea Fabricii de spirt) Tulipar, Liliodendron Monument al naturii stat - tulipifera) specie rară 17 Siret (in zona centrală) Ginkgo Biloba Monument al naturii stat - specie rară 18 Suceava (in fata Muzeului de Fagul rosu, Fagus Monument al naturii stat - stintele naturii) silvatica, var. specie rară atropurpureea 19 Şcheia (in curtea Casei Ginkgo Biloba Monument al naturii stat - agronomului) Fagul roşu, Fagus specie rară silvatica, var. atropurpureea Tulipar, Liliodendron tulipifera) 20 Vatra Dornei (in Parcul băilor) Arin Lanciniat, Alnus Monument al naturii stat - Incana, var. laciniata specie rară 21 Câmpulung Mold. Piatra Buhei Monument al naturii stat - geologica şi geomorfologică 22 Rădăuţi Mlaştina Rădăuţi botanica privat -
Anexa nr. 5
72 CHESTIONAR PENTRU TURIŞTI
(utilizat pentru măsurarea gradului de satisfacţie a clienţilor)
Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.
1. Cum aţi aflat de noi?
Reclamă în pliante, reviste, ziare Prieteni, colegi ce n-au vizitat Pagină Internet Întâmplător Alte surse ______
2. Este prima dată când veniţi în Bucovina ?
Da Nu
3. Durata sejurului : ______zile
4. Scopul sejurului
Odihnă, recreere Vizită la mănăstiri Tratament Week-end Afaceri Alte motive ______
73 5. De ce aţi ales această zonă pentru sejurul dvs.?
Ospitalitatea gazdelor Oferta gastronomică Cadrul natural Potenţialul cultural Patrimoniul istoric Infrastructura Raportul preţ/calitate Alte motive
6. Care dintre serviciile oferite de noi au răspuns aşteptărilor dvs. ?
7. Care servicii turistice nu sunt pe măsura aşteptărilor ?
8. De ce servicii turistice noi aţi dori să beneficiaţi ? (eventuale propuneri de îmbunătăţire a serviciilor turistice oferite)
74 9. Doriţi să reveniţi ?
Da Nu
10. Unde locuiţi ?
Ţara ______
Localitatea ______
Vârsta ______ani
Studii ______
Sex M F
Starea civilă ______
Data______Localitatea______
Vă mulţumim.
75 Anexa nr. 6 CHESTIONAR PENTRU UNITATEA DE PRIMIRE
(completat în vederea dezvoltării de noi produse/servicii turistice în localitatea dumneavoastră)
Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.
Denumire unităţii de primire ______Tipul unităţii : ______Categoria de clasificare : ______Numărul de camere : ______Numărul de locuri-pat :______
3. Servicii oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)
Restaurant Săli de tratament medical Masă la cerere Parcare auto pentru turişti Pensiune completă Magazin Piscină, saună Coafură, frizerie, cosmetică Sală de sport / teren de sport Alte servicii
4. Programe de agrement oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)
76 Vizite la obiective turistice Excursii Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri Evenimente culturale Participare la treburi gospodăreşti Lecţii de ski Altele ______
5. Întâmpinaţi dificultăţi în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dvs.? DA NU Pentru care dintre următoarele meserii aţi mai avea nevoie de personal calificat? - ospătar - bucătar - recepţioner - altceva ______
6. Câte persoane din cele care lucrează în unitatea dvs. vorbesc o limbă străină? ______
7. Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la:
Condiţii de cazare Vizite la obiective turistice Ofertă gastronomică specifică Excursii zonei Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri
77 Evenimente culturale Altele ______
8. In ce perioadă a anului sunteţi cei mai solicitaţi ? (răspuns multiplu, bifaţi) 1. primăvara 2. vara 3. toamna 4. iarna
9. Faţă de anul trecut ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)
Numărul de turişti 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel români Numărul de turişti 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel străini Numărul de 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel înnoptări Durata sejurului 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel
10. Cum preconizaţi cererea turistică (numărul de turişti) în anul 2006 ? ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)
Numărul de turişti 1. va creşte 2. va scadea 3. la fel români Numărul de turişti 1. va creşte 2. va scadea 3. la fel
78 străini
11. Cum vă promovaţi serviciile oferite turiştilor? a. ______b. ______c. ______d. ______
12. În următorii 2 ani ce produse/servicii turistice intenţionaţi să promovaţi ? a. ______b. ______c. ______d. ______
13. Care sunt obiectivele ce atrag turiştii în localitatea dvs ? a. ______b. ______c. ______d. ______
14. Cum credeţi că trebuie să se implice autorităţile centrale şi locale în dezvoltarea turismului ? a. ______b. ______c. ______d. ______
79 15. Alte propuneri pe care le puteţi face pentru creşterea numărului de turişti în localitatea dvs. : a. ______b. ______c. ______d. ______
Notă : pentru întrebările 8, 9, 10, 11, completaţi maxim 4 propuneri.
Data ______Localitatea______
Vă mulţumim.
80