Academia De Științe Agricole Și Silvice “Gheorghe Ionescu Sisești” Stațiunea De Cercetare – Dezvoltare Pentru Vitic

ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE “GHEORGHE IONESCU SISEȘTI” STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE DRĂGĂȘANI Strada Regele Ferdinand, nr. 64, Judeţul Vâlcea, Cod 245700, România Tel./Fax 0250.810.640

Lista soiurilor omologate și brevetate

Soi sau clona Origine Adeverința Brevet de invenție Nr. de crt omologare Vitis vinifera 1 Crâmpoșie selecționată Fecundări libere ale 1972 soiului Crâmpoșie 2 Cabernet Sauvignon cl7 Selecție clonală 1976 Dg 3 Tămâioasă românească Selecție clonală 781/1982 cl104 Dg 4 Sauvignon petit cl62 Dg Selecție clonală 1554/1984 5 Călina Braghină x Sultanină 91944/19.12.1986 6 Azur Coarnă neagră x 96475/30.06.1988 Cardinal 7 Victoria Cardinal x Afuz Ali 171472/1979 96470/30.07.1988 8 Novac Negru vârtos x Saperavi 96468/30.07.1988 9 Negru de Drăgășani Negru vârtos x Saperavi 2187/1995 10 Alutus Băbească neagră x 00010/30.12.2004 Saperavi 11 Vilarom 00041/30.03.2004 Portaltoi 12 Berlandieri x Riparia Teleki Selecție clonală 1962 8 B selecția Drăgășani 57 13 Drăgășani M70 Fecundări libere ale 00011/2005 Kober 5BB

1. VICTORIA

Origine: Soi obţinut la S.C.V.V. Drăgăşani de către Victoria Lepădatu şi Gh. Condei, prin hibridarea sexuată a soiurilor Cardinal şi Afuz Ali, fiind omologat în 1978.

Areal de răspândire: România.

Caractere morfologice:  Floarea este hermafrodită normală.

 Frunza adultă este pentagonală, pentalobată, glabră; sinusurile laterale superioare sunt de obicei închise ovoidale; sinusul peţiolar deschis, liriform.  Strugurele are formă cilindro-conică, mare şi foarte mare ca mărime (507 g), lax.  Bobul este foarte mare (7,9 g), ovoidal, cu pieliţă de culoare galbenă- chihlimbarie. Miezul este cărnos, cu gust franc.

Caracteristici agrobiologice şi tehnologice.  Soi de vigoare mare, care manifestă fenomene de heterozis în ceea ce priveşte mărimea strugurilor şi a boabelor.  Prezintă fertilitate bună (61-66 % lăstari fertili), c.f.r.=0,9 şi c.f.a.=1,5- 1,6.  Are rezistenţă bună la secetă, precum şi la principalele boli (mană, făinare, putregai cenuşiu) şi dăunători (moliile strugurilor), precum şi rezistenţă mijlocie la ger (-200C).  Uneori meiază şi mărgeluieşte.  Maturitatea deplină este atinsă între 1.08-31.08, fiind un soi de epocile II-III, când acumulează în medie 139 g/l zaharuri şi o aciditate totală de 3,9 g/l H2SO4.  Se remarcă de asemenea prin rezistenţă bună la transport şi păstrare.

Producţia şi destinaţia acesteia:  Soiul Victoria permite obţinerea unor producţii ridicate 16,3 t/ha, din care 90 % producţie marfă.  Este soiul cu cele mai mari boabe din epoca a II-a de maturare, atrăgând consumatorul prin aspectul deosebit al strugurilor.  Este destinat consumului în stare proaspătă.

2. CĂLINA

Soi apiren obţinut de Mărculescu M. la S.C.V.V. Drăgăşani, prin hibridare sexuată între soiurile Braghină şi Kiş Miş alb. A fost omologat în anul 1985.

Caractere morfologice:  Floarea este hermafrodită.  Frunza adultă este mare, pentagonală, pentalobată, glabră pe faţa superioară, cu peri rigizi pe faţa inferioară. Sinusurile laterale sunt profunde, cele superioare au tendinţă de închidere, de formă ovoidală, cele inferioare sunt de obicei deschise, în formă de U. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră cu baza ascuţită sau prezintă tendinţă de închidere.  Strugurele este mare, conic, uniaxial, biaripat, lax cu boabe de mărime mijlocie-mică, formă sferică sau uşor ovală, cu pieliţă de culoare roză, miez relativ zemos, apiren sau cu rudimente de seminţe (soi stenospermocarpic).

Caracteristici agrobiologice:  Prezintă vigoare foarte mare, fertilitate bună ca soi apiren. La Bucureşti s-au înregistrat 60 % lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au

prezentat valori între 0,4-0,7 = c.f.r. şi 1,2-1,4 = c.f.a. Se remarcă prin rezistenţă mijlocie la mană, făinare, putregai cenuşiu şi sensibilitate la temperaturi scăzute.

Caracteristici tehnologice:  Ajunge la maturare în epocile IV-V (1 – 30 septembrie).  Se distinge printr-un potenţial ridicat de acumulare a zaharurilor (214- 222 g/l) în contextul unei acidităţi totale cuprinsă între 3,7-4,1 g/l H2SO4.  Greutatea medie a unui strugure este cuprinsă între 243-248,8 g.  Producţiile sunt mari şi constante an de an, în medie 4,3 kg/butuc şi 18 t/ha din care circa 85 % producţie marfă.  Este destinat producerii de stafide, consum în stare proaspătă, compoturi, dulceţuri ş.a.  Ca defect se menţionează consistenţa relativ zemoasă a miezului, care reduce coeficientul de transformare în stafide.

Particularităţi agrofitotehnice:  Vigoarea foarte mare de creştere caracteristică acestui soi este foarte bine valorificată prin conducerea semiînaltă a butucilor, atribuirea unor încărcături de 35-40 muguri/butuc repartizate pe coarde de 10-12 muguri.

3. CRÂMPOŞIE SELECŢIONATĂ

Origine. Este obţinut prin fecundare liberă din soiul Crâmpoşie, la S.C.V.V. Drăgăşani de către E. Popescu, M. Neagu, P. Baniţă, D. Iordache şi M. Mărculescu. A fost omologat în 1972.

Areal de cultivare. Este inclus în sortimentul de bază al podgoriei Drăgăşani, unde a înlocuit în cultură soiul Crâmpoşie.

Caractere morfologice:  Floarea este hermafrodită normală.  Frunza adultă este întreagă sau uşor trilobată, mare, cu mezofil ondulat, gofrat, scămos pe faţa inferioară. Sinusul peţiolar este deschis liriform iar celelalte sunt superficiale, unghiulare.  Strugurele are formă cilindro-conică, mare, cu boabe sferice, uneori uşor ovoide, cu pieliţă de culoare albă-brumată, cu pete ruginii pe partea însorită.

Caracteristici agrobiologice:  Prezintă vigoare mijlocie, fertilitate mijlocie (> 60% lăstari fertili).  În comparaţie cu soiul din care provine, Crâmpoşia selecţionată nu meiază şi nu mărgeluieşte.  Are rezistenţă bună la mană, făinare, putregai cenuşiu şi toleranţă mijlocie la ger (-22 oC… -20 oC).  Manifestă în schimb o toleranţă scăzută la ger.

Caracteristici tehnologice:  Este un soi de epoca a V-a, ce ajunge la maturare deplină în a II-a jumătate a lunii septembrie, când acumulează între 190-205g/l zaharuri în must şi o aciditate totală medie de 4,6 g/l H2SO4.

Particularităţi agrofitotehnice:  Preferă terenuri fertile, permeabile situate la baza sau în treimea inferioară a pantei. Cele mai bune condiţii de cultură se întâlnesc în podgoria Drăgăşani, unde soiul este încadrat în sortimentul de bază.

Producţia şi destinaţia acesteia:  În podgoria Drăgăşani producţiile sunt ridicate (în medie 16,5 t/ha) şi constante de la an la an. Acestea sunt destinate producerii vinurilor albe seci de consum curent, cu o tărie alcoolică de 11,6%., aciditate 4,6 g/l şi extract sec reducător de 22,3 g/l (Grecu V. şi colab., 1998).

4. NEGRU DE DRĂGĂŞANI

Origine. Soi obţinut la SCVV Drăgăşani, de către Mărculescu M. şi Vlădăşel M., prin hibridarea sexuală a soiurilor Negru vârtos şi Saperavi. A fost omologat în anul 1993.

Caractere morfologice:  Floarea este hermafrodită normală.  Frunza adultă este aproape rotundă, mijlocie ca mărime, pentalobată sau trilobată, gofrată, scămoasă pe faţa inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, în formă de V. Sinusul peţiolar este închis, oviform.  Strugurele este mijlociu ca mărime, de formă cilindro-conică, uniaxial, bi- sau triaripat, lax.  Bobul are mărime mijlocie, formă ovoidă, cu pieliţă de culoare neagrăalbăstruie şi miez zemos, gust franc.

Caracteristici agrobiologice şi tehnologice:  Soi de vigoare mijlocie, cu maturare în epocile IV-V (1.IX-30.IX).  Se remarcă prin fertilitate bună (peste 65 % lăstari fertili), rezistenţă bună la ger şi mană.  La făinare şi putregai cenuşiu soiul prezintă o rezistenţă mijlocie.  În condiţiile podgoriei Drăgăşani soiul prezintă un potenţial ridicat de acumulare a zaharurilor în must (233-234 g/l) în contextul unei acidităţi totale de 5,7 g/l H2SO4 şi al unui conţinut mare în antociani.

Particularităţi agrofitotehnice:  Se recomandă conducerea semiînaltă sub formă de Cordon bilateral, cu încărcătura de 35 muguri/butuc, sistem mixt de tăiere (cepi de înlocuire + cordiţe de rod).

Producţia şi destinaţia acesteia:  Este un soi care asigură producţii relativ ridicate (10-16 t/ha), din care se pot obţine vinuri roşii de calitate superioară intens colorate, cu tărie

alcoolică de 13,2 % vol., aciditate totală (H2SO4) de 4,5 g/l şi 24,4 g/l extract nereducător.

5. NOVAC

Origine. Soi obţinut la S.C.V.V. Drăgăşani prin hibridarea sexuată Negru vârtos x Saperavi, de către ing. Mărculescu M., fiind omologat în anul 1987.

Caractere morfologice:  Floarea este hermafrodită normală.  Frunza adultă este mijlocie, pentagonală, pentalobată; cu sinusurile laterale superioare închise, oviforme şi sinusurile laterale inferioare, superficiale, unghiulare sau în formă de „U”. Sinusul peţiolar este închis, oviform.  Strugurele de mărime mijlocie spre mare, formă conică, uniaxial, aripat, compact.  Bobul este mijlociu ca mărime, de formă ovoidă; cu pieliţă de culoare neagră-albăstruie, intens pruinată. Miez zemos, gust franc.

Caracteristici agrobiologice şi tehnologice:  Soi cu vigoare mare de creştere, fertilitate mijlocie dar productivitate ridicată, compensată de greutatea medie a strugurilor (251 g, în medie).  Prezintă toleranţă mijlocie la ger (-22… -20 oC) şi rezistenţă bună la mană, făinare şi putregai cenuşiu.  Este un soi de epoca a V-a (16.IX-30.IX) care acumulează în medie 212,84 g/l zaharuri în must şi o aciditate totală de 5,8 g/l (exprimată în H2SO4).

Producţia şi destinaţia acesteia:  Este un soi cu potenţial ridicat de producţie, în medie 24,0 t/ha, destinat, în funcţie de favorabilitatea anilor de cultură, producerii vinurilor roşii de calitate superioară.  Vinurile obţinute sunt echilibrate, cu tărie alcoolică de 12,4 % vol., aciditate (H2SO4) de 4,8 g/l, extract sec nereducător 26,5 g/l, intens colorate.

6. AZUR

Soiul a fost obținut la Stațiunea de Cercetări Viti-Vinicole Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x Cardinal. A fost omologat în anul 1984. Este destinat consumului în stare proaspătă. Autori: Victoria Lepădatu, Gh. Condei.

Caracterizare :  Vigoarea butucului este mijlocie;  Frunzele tinere la dezmugurire au culoarea verde-arămie, lucioase și glabre pe ambele fețe.  Frunzele adulte sunt pentalobate, cu sinusul pețiolar în formă de V. 5

 Florile sunt hermafrodite, normale morfologic si functional, soiul fiind autofertil;  Strugurii sunt uniaxiali, conici sau cilindro-conici, mijlocii.  Boabele sunt așezate compact.  Bobul este ovoid, de mărime mijlocie-mare, de culoare neagră- albăstruie, miezul este crocant cu gust fin aromat. Pruina este abundentă și persistentă.  Recolta medie este de 4,44 kg/butuc, respectiv 20,5 t/ha, cu o producție marfă de 75%.  Conținutul strugurilor în zaharuri la maturitatea deplină este de 154 g/l, aciditatea fiind de 3,4 g/l, exprimată în H2SO4.  Epoca de coacere: a III-a – a IV-a (20 august – 15 septembrie).

7. ALUTUS

Soiul a fost obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Băbească neagră și Saperavi. Autor: ing. Mircea Mărculescu.

Caracterizare:  Florile sunt hermafrodite, normale, morfologic și funcțional.  Strugurii sunt de mărime medie.  Bobul este rotund, pielița de culoare albastru-negru, pulpa foarte slab colorată;  Are o rezistență bună la ger.  Manifestă un potențial de productivitate foarte ridicat și constant comparativ cu martorul Merlot. Soiul este superior martorului Merlot în ceea ce privește conținutul în antociani în pieliță (250 mg/100 g boabe).  Epoca de coacere: decada I- a II-a a lunii octombrie  Realizează în medie o producție de 2,7 kg/butuc, respectiv 13,5 t/ha.  Conținutul mediu al strugurilor în zaharuri la maturitatea deplină este de 209 g/l, iar aciditatea de 4,4 g/l exprimată în H2SO4.  Maturarea strugurilor se realizează în decada I – II a lunii octombrie.

8. VILAROM

Soiul a fost obținut la SCDVV Drăgășani, prin retroîncrucișarea elitei 3-23-17 [(Muscat de Hamburg x Cramposie) x Muscat Ottonel 436] cu soiul Muscat Ottonel. Autor: ing. Mircea Mărculescu.

Caracterizare:  Florile sunt hermafrodite, normale, morfologic și funcțional.  Strugurii sunt de mărime medie: cilindrici, uniaxiali, compacți.  Bobul este rotund, de mărimea mijlocie, pielița verde-gălbuie, pulpa suculentă, consistența mijlocie, gust de muscat, aromă puternic muscat.  Are o slabă rezistență la ger.  Manifestă un potențial de productivitate foarte ridicat, egalând și chiar depășind martorul Muscat Ottonel.  Realizează o producție de 2,44 kg struguri la butuc, respectiv 12,2 t/ha.

 acumulează în medie 220 g/l zaharuri, cu 3,8 g/l aciditate (exprimată în H2SO4).  Maturarea strugurilor se realizează în decada II – III a lunii septembrie.

9. SAUVIGNON cl.62 DRĂGĂȘANI

Caracterizare:

 Floarea este hermafrodită normală, cu 5-6 stamine.  Frunza adultă este rotunjită, de mărime mică, rotundă, colorată verde închis, puternic ondulată, scămoasă.  Strugurele este cilindric, mic, uniaripat, foarte compact.  Bobul este rotund sau diform din cauza desimii pe ciorchine, mic (1,2-2 g), cu pieliţa groasă de culoare gălbuie şi miez zemos.  Soiul Petit Sauvignon este un soi destul de viguros, caracterizat printr- un aparat foliar bogat.  Soiul prezintă rezistenţă mijlocie la mană şi mai slabă la oidium şi sensibilitate ridicată la atacul de putregai cenuşiu, din cauza compactităţii strugurelui.  Fertilitatea soiului este bună, cu valori destul de ridicate ale coeficienţilor de fertilitate, c.f.r. 0,91 si c. f. a 1,37.  Se maturează în general în ultimele decade ale lunii septembrie. Strugurii au în medie 80-1200 grame. Acumulează 220 g/l zaharuri, cu o aciditate bună, 4-4,5 g/l H2SO4.  Producţia medie este de 10 t/ha.

10. TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 104 Drăgășani

Caracterizare:

 Floarea este hermafrodită normală şi prezintă adesea fenomenul de cleistogamie. Staminele sunt în număr de 5-6.  Frunza adultă este mijlocie, ondulată, cu 5 lobi şi scame rare pe partea inferioară.  Strugurele este cilindro-conic, uniaripat, mijlociu (130-180 g), compact. Bobul este sferic, mic (2 g), colorat galben-auriu. Miezul este crocant dar suculent şi intens aromat.  Soiul Tămâioasă românească este un soi cu vigoare mijlocie de creştere, care intră timpuriu în pârgă şi care are nevoie de resurse heliotermice bogate, de toamne lungi şi însorite pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri.  Este sensibil la boli dintre care amintim: mană, oidium, putregaiul cenuşiu şi la dăunători, fiind puternic atacat de molii şi de viespi. Din cauza fenomenului de cleistogamie, meiază şi mărgeluieşte, având repercusiuni asupra cantităţii producţiei.  Fertilitatea soiului este mijlocie, iar valorile coeficienţilor de fertilitate sunt 0,78 c.f.r. şi 1,41 coeficientul de fertilitate absolut.  Maturarea strugurilor are loc în decada a III-a a lunii septembrie sau decada I-a alunii octombrie, cu un conținut în zahar de 200 g/l și o 7

aciditate de 4 g/l.Soiul Tămâioasă românească are un potenţial de acumulare a zaharurilor mare, putând ajunge în anii favorabili la 260- 300 g/l.  Greutatea medie a unui strugure este de 130-180 grame, iar producţia variază între 8-10t/ha la Drăgăşani.

11. CABERNET SAUVIGNON cl 7 Dg

Caracterizare:  Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine.  Frunza adultă este mică, rotunjită, gofrată, de culoare verde închis, scămoasă pe partea inferioară, cu 5 lobi.  Strugurele este mijlociu, conic, uniaripat, laxnormal de dens în boabe.  Bobul este rotund, mic (1,3 g), cu pieliţa groasă, colorată negru- albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust ierbos.  Este un soi cu vigoare mijlocie de creştere.  Rezistența la ger, boli, dăunători și seceta nu diferă cu a soiului populație.  Fertilitatea soiului este ridicată, coeficientul de fertilitate absolut este 1,60, iar cel relativ este de 1,19.  Soiul Cabernet Sauvignon îşi maturează strugurii în epoca a VI-a, când acumulează peste 200 g/l zaharuri, iar aciditatea totală 5,9 g/l.  Greutatea medie a unui strugure este în medie de 100-135 de grame  Producţia de struguri obţinută este de 8-16 t/ha.

12. BERLANDIERI X RIPARIA SELECŢIA DRĂGĂŞANI 57

Origine. A fost selecţionat dintr-o populaţie de Berlandieri x Riparia Teleki 8 B la Staţiunea de Cercetări Viticole Drăgăşani de către Baniţă P. începând cu anul 1950, fiind omologat în anul 1983.

Areal de cultivare. Este întâlnit în colecţiile ampelografice de portaltoi şi la Staţiunea viticolă Drăgăşani.

Caractere morfologice:  Frunza adultă este cuneiformă, mijlocie spre mare, cu marginile uşor ondulate, trilobată, cu pubescenţă fină pe partea inferioară; sinusul peţiolar este deschis, în formă de U sau liră.  Coarda are culoare cafenie-cenuşie cu nuanţe violacee la noduri, glabră, meritale mijlocii, eliptică în secţiune transversală.

Aptitudini:  Comportarea în plantațiile portaltoi: Perioada de vegetație activă este de 167-175 de zile. Are vigoare mare, cu manifestări tip „heterozis”, este rezistent la mană, dar slab rezistent la filoxera galicolă. Îşi maturează bine lemnul şi nu este afectat de brumele timpurii de toamnă.  Comportarea în şcoala de viţe: Butaşii prezintă o capacitate bună de înrădăcinare (peste 60%). Afinitatea la altoire este bună (45,6-50% în medie).

 Comportarea în plantaţia roditoare. Se adaptează bine pe toate tipurile de sol şi dezvoltă un sistem radicular puternic cu numeroase rădăcini de schelet. Imprimă soiurilor altoite vigoare mare şi tardivitate.  Producţia realizată este de 200.000- 300.000 butuci/ha.

13. BERLANDIERI x RIPARIA SELECŢIA DRĂGĂŞANI 70

Caractere morfologice  Frunza adultă este cuneiformă, colorată verde-închis, întreagă cu tendinţă de trilobie, gofrată cu marginile involute.  Limbul este glabru şi plan.  Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră spre U.  Nervurile au o nuanţă roşietică spre punctul peţiolar şi sunt uşor păroase pe partea inferioară a limbului.  Dinţii sunt mărunţi, cu marginile drepte şi cu baza lăţită. Peţiolul este fin striat, pubescent.  Coarda este fin păroasă, mai mult în jurul nodurilor, de culoare brună- roşietică, striată-costată. Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mari, conici.

Caractere agrobiologice şi tehnologice  Este un portaltoi viguros, caracterizat printr-o dezmugurire timpurie (prima decadă a lunii aprilie), cu o perioadă de vegetaţie mijlocie (peste180 zile) şi cu o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80 % capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare este bună (50%).  În plantaţii dezvoltă ca şi Kober 5 BB un sistem radicular puternic, cu rădăcini de schelet numeroase şi lungi.  Rezistenţe biologice: prezintă o rezistenţă bună la filoxera radicicolă, dar slabă la filoxera galicolă, rezistenţa la cloroză (maxim 20% calciu activ în sol), nu rezistă la săruri (maximum 0,4%0 NaCl), iar rezistenţa la secetă este bună, fiind sensibil la excesul umidităţii în sol.  În şcoala de viţe: înrădăcinează bine, prinderea la altoire este foarte bună, aprox. 50%.  Particularităţi de cultură: tăierea se face în cepi, pe butuc se lasă 12 lăstari, formează mulţi copili, necesită 1-2 tratamente împotriva filoxerei galicole. Producţia medie de butaşi care se obţine este de 180.000 butaşi/hectar.