PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Funda]ia pare 1,5 c\ porne[te LEI `ntrerup\torul candidaturii Ia[ului ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] C\t\lin Hopulele

Echipa aleas\ s\ scrie dosarul de INTERVIU CU SCRIITORUL DORIN TUDORAN candidatur\ necesar intr\rii Ia- [ului `n cursa pentru titulatura de Capital\ European\ a Culturii s-a prezentat luni, 21 septembrie, `n „Pentru a tr\i deplin fa]a jurnali[tilor ie[eni. Eveni- mentul succede atmosfera de se- mi-obscuritate `n care, pân\ de curând, [i-a desf\[urat activitatea singur\tatea, trebuie s\ fii Funda]ia Ia[i – Capital\ Cul tural\ European\. sau Dumnezeu, sau fiar\“ » pag. 11 Cronic\ de carte

Eu `nsumi un istoric al clipei, O via]\ dup\ cum m\ caracterizeaz\ româneasc\ unul dintre cli[eele despre de la 1800 jurnali[ti, am c\utat Doris Mironescu `ntotdeauna c\i de a salva de trecerea timpului articole care O foarte pl\cut\ lectur\ ofer\ Istoria vie]ii mele de Teodor Vârnav, re- mi-au fost dragi. ~n cea mai cent reeditat\, dup\ ce nu mai ap\- mare parte, nu cred c\ am ruse `n România din interbelic. E un reu[it. Publicistului Dorin document important (prima autobio - grafie cât de cât complet\), dar [i o Tudoran i-a ie[it `ns\, pentru seduc\toare fi[\ de mentalitate [i un c\ are avantajul de a fi [i monument de limb\ moldoveneasc\ scriitor. Cartea România ca din prima jum\tate a secolului al p\rere reprezint\ una dintre XIX-lea cum sunt pu]ine. aceste „eterniz\ri `n efe- » pag. 10 meride“. Nu putem intui câte detalii va mai p\stra viitorul Cât de moral este despre B\sescu, Ponta, Elena s\ fim fascina]i Udrea sau Alina Gorghiu. Dar de gangsterii dac\ va exista un român peste din filme? o jum\tate de veac care s\ cunoasc\ `n detaliu metehnele Drago[ Cojocaru politice ale acestor efemeride Dou\ filme cu mafio]i sunt foarte dis- ale anilor 2010, faptul s-ar cutate `n aceast\ perioad\. Ambele sunt biografii, vorbesc despre per- putea datora [i p\rerilor soane care au existat [i mai exist\ despre România antologate `nc\. Primul, cu titlul Legend, `l are acum de Dorin Tudoran. pe Tom Hardy `n dublul rol al geme- nilor Kray care au ac]ionat `n Marea Britanie. Al doilea, Black Mass, `l prezint\ pe Johnny Depp `n rolul unui notoriu gangster din Boston. Citi]i interviul realizat de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 8-9 » pag. 2-3 2 » actualitate ~n drumul spre Auschwitz, Fondane [i-a fumat ultima ]igar\ `n depoul tramvaielor din Ia[i

Mar]i noaptea, tramvaiele Ia[ului au prins soi de izb\vire, din depoul R.A.T.P. Auschwitzului, fiind transpus\, `n ritmul via]\, aruncându-[i umbrele lene[e peste transformat, rând pe rând, `n lag\r, camer\ leg\nat al unui tramvai, viziunea caldarâmul pr\fuit. Somnul lor a fost de gazare, sal\ de clas\ sau cafenea scriitorului C\t\lin Mihuleac [i a deranjat de ]ipetele evreilor care se parizian\. ~n mai pu]in de o lun\, trupa de regizorului Octavian Jighirgiu asupra vie]ii transformau `n scrum, `n timp ce fumul actori `ndrumat\ de regizorul Octavian scriitorului Benjamin Fondane, care [i-a ultimei ]ig\ri a lui Benjamin Fondane c\uta Jighirgiu a transfigurat depoul pr\fuit al g\sit sfâr[itul `n cumplitul lag\r de hornul spre care s\ se ridice `n cer, spre-un R.A.T.P.-ului `ntr-o replic\ aspr\ a exterminare polonez.

C\t\lin Hopulele fiecare zi pe sistemul unui teatru independent – vii, `]i aduci costu- „Am folosit un sunet `n spectacol. mul de-acas\, preg\te[ti decorul, ~n curtea Auschwitzului ploua, repe]i [i, la final, când epuizarea- iar u[a crematoriului care scâr- ]i roade mu[chii [i praful ]i-a c\p- © Vladimir Negru ]âia se mai deschidea [i `nchidea tu[it pl\mânii, `l strângi [i pleci din când `n când fiindc\ b\tea acas\, ca a doua sear\ s\ o iei de la vântul. {i te `ntrebi – se deschide cap\t. Timp de o lun\. „Am avut u[a, se aude ploaia sau arde ceva colegi care au avut un [oc. Au v\- `n\untru?“, poveste[te Ana Teo- zut spa]iul prima oar\ [i au zis: dora Popa, cea care a creat toate «Dumnezeule, cât de mare este ha- sunetele din piesa de teatru. ~n la- la asta!». Dar ce-i foarte fain e c\ g\r intri de cum p\[e[ti pe u[a de- ajungi s\ te lipe[ti de locul respec- poului, `n hala de repara]ii. U[a tiv. Te obi[nuie[ti ca la un servi- este `ngr\m\dit\, un curent u[or ciu. {i este frumos, pân\ la urm\, `]i mângâie cre[tetul capului când din praful [i toat\ mizeria pe care intri [i, dac\ nu [tii s\ o strune[ti, o g\sim pe costume am `nceput s\ se izbe[te violent `n urma ta, zgo- facem haz de necaz c\ nu le mai motul de metal pe metal umplând sp\l\m, le l\s\m a[a [i facem at- tot spa]iul imens, de sute de metri mosfer\“, spune Bogdan Cantauz, p\tra]i. Cu o sear\ `nainte de spec- un actor tân\r, cu zâmbetul me- tacol, Auschwitzul era plin de râ - reu pe buze, care recunoa[te c\ nu sete, de pantofi r\sturna]i, de dan- ar renun]a pentru nimic la astfel suri, de lumini de proiectoare [i de experien]e. ~n spatele lui, doi ti- muzic\ pe fundal. La ultima re- neri danseaz\, al]ii sorteaz\ saci peti]ie `nainte de spectacolul din de papuci. Actori `mbr\ca]i `n cos- le miroas\ fumul de ]igar\. S\ putere din ce `n ce mai mare [i sâmb\t\ sear\ sau duminic\, ne ziua de mar]i, actorii au ]inut o re- tume de mili]ieni se amestec\ cu aud\ scrijeliturile pixului lui Mi- este din ce `n ce mai cerut [i apre- `mbr\c\m un pic mai frumos, prezentan]ie cu publicul, `n fa]a pu[c\ria[ii, iar zgomotul ce pare a nulescu de la masa sa, din cafe- ciat. Este greu fiindc\ este mult mergem la garderob\ [i l\s\m prietenilor [i familiei. Povestesc unui furnal se aude din ce `n ce nea, s\ se fereasc\ de blestemele praf, nu avem unde s\ ne sp\l\m acolo paltonul. Aici va fi un pic mai cu to]ii, zâmbind, c\ cea mai mare mai tare, obsesiv, din boxe. Scena lui A.C. Cuza `mpotriva „jidanilor“ calumea pe mâini, dar suntem o frig [i mai `ngr\m\dit, dar cred c\ provocare `n spa]iul neconven]io- este lung\, mai lung\ decât cea a care oropsesc ]ara, s\ se team\ de echip\ foarte fain\ [i a fost dis- merit\, fiindc\ te bag\ `ntr-o expe- nal `n care urmau s\ joace era Teatrului Na]ional, iar ideea de C\pitan, cu a sa c\ma[\ verde flu- tractiv. Este [i aceasta o alterna- rien]\ destul de profund\“, a pre- murd\ria pe care te-ai a[tepta s\ o profunzime nu exist\. Spectatorii turând\, s\ râd\ de fâstâceala lui tiv\, iar pentru teatru, viitorul [i cizat actorul. Trupa, una nume- g\se[ti `ntr-o hal\ tranzitat\ zilnic urmeaz\ s\ fie, la reprezenta]ie, Cioran, pus `n fa]a unui transcript evolu]ia `nseamn\ cât mai multe roas\, de peste 20 de persoane `n de tramvaie. Fiindc\ au lucrat `n atât de aproape de actori `ncât s\ al unei emisiuni la care a partici- alternative“, spune aceasta. Pe total, a fost recrutat\ `n urma unui pat [i-n care-l l\uda pe Zelea Co- Bogdan P\lie nu l-a impresionat casting, actorii venind fie din zo- dreanu, [i s\ se legene, f\r\ s\-[i negativ spa]iul neconven]ional `n na independent\, fie de la Teatrul C\t\lin Mihuleac, dea seama, `n ritmul hipnotizant care s-au preg\tit timp de o lun\ Na]ional sau Teatru Fix. Spun cu al vagoanelor de vite care purtau to]i actorii, nici prima dat\ când to]ii c\ nu a contat atât de mult ex- autorul piesei de teatru evreii spre crematoriu. l-a v\zut. Acesta a lucrat vara tre- perien]a anterioar\ pe proiecte cut\ la un spectacol `n Fran]a, necoven]ionale, cât pasiunea pen- Un spectacol care `ntr-un spa]iu neconven]ional, tru proiectul de fa]\. Din acest Dac\ nu i-a[ fi cunoscut talentul de regizor al lui Octavian Jighir- nu se putea juca adaptarea unui roman a c\rei ac - punct de vedere, Cosmin Panaite giu, nici nu a[ fi c\zut la `nvoial\ pentru a scrie piesa. De aceea, nu `n Sala Mare a Teatrului ]iune se juca `ntr-un hambar al s-a v\zut intrigat `nc\ de la `nce- m\ surprinde calitatea mont\rii, cum nu m\ surprinde nici jocul unui conac dintr-un sat. Mai mult, put de demersul de a readuce `n actorilor, distribu]ia fiind stabilit\ de el. Au fost momente – precum Laura Bilic [i-a dat doctoratul `n Bogdan spune zâmbind c\, fiind cuno[tin]a public\ via]a [i opera cel cu Fondane copil, alergând de mân\ cu mama, pân\ se trans- teatru contemporan, a studiat ce absolvent de Politehnic\, chiar de scriitorului Benjamin Fondane, form\ `n zmeu de hârtie [i se `nal]\ la cer – care mi-au t\iat respi- se joac\, ce se prefer\ la momen- o Facultate de Construc]ii [i Insta- v\zând-o ca pe o misiune nobil\. ra]ia. Oameni cu gust mi-au confirmat c\ spectacolul merit\ un des- tul actual `n ]ar\ [i a ajuns la o la]ii, „sunt super calificat pentru „Cred c\ e absolut necesar ca tea- tin european. Sper s\ nu se `n[ele. Ar fi modul nostru de a ne vedea concluzie care a `mpins-o `n locul spa]iile astea“. „Ie[enii ar trebui trul s\ mai `mbr\]i[eze astfel de `mplinit\ admira]ia pentru Fondane, aceast\ fiin]\ superioar\ care `n care merg tramvaiele noaptea s\ se lase purta]i de aceast\ expe- proiecte. Lumea vrea s\ ias\ din mereu i-a suflat sor]ii vitrege fumul de ]igar\ drept `n ochi. s\-[i odihneasc\ fier\taniile. „Ex- rien]\ mai crud\ decât cea din tea- s\lile muzeu, e nevoie de astfel de perimentul `ncepe s\ prind\ o trele conven]ionale, când mergem spa]ii [i este pentru binele teatrului

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 3 s\ ias\ [i el din acele spa]ii. Nu s\ ai mare grij\ cum vorbe[ti, cât repetat de-o voce groas\. Intrarea doar publicul simte nevoia asta“, de tare `mpingi sunetul s\ nu se `n sala de spectacol se face `n gru- crede Cosmin, fiind completat de sparg\ `n hal\, este ecou, sunt mi- puri, sub ochii aten]i ai paznicilor colegul s\u Dumitru Florescu, ca- crofoane, lavaliere, trebuie s\ fii nem]i, care ies s\ mai selecteze câ- re spune despre o astfel de expe- atent cum `]i dozezi tonul“, ex- te un grup la câteva zeci de secun- © Vladimir Negru rien]\ c\ este „murdar\, r\coroa - plic\ acesta. Cu entuziasm, ca to]i de. Scaunele sunt a[ezate `n trei s\, inedit\, cu totul fix la polul colegii lui, gesticuleaz\ c\tre `n- rânduri lungi, pe toat\ lungimea opus lucrului `n Teatrul Na]ional“. treaga scen\, unde se ridic\ din scenei, `nc\pând pe ele `ntre 150 [i Despre spectacol, Dumitru spune sfoar\ o sârm\ ghimpat\ care va 200 de persoane. Pe cei care n-au c\ `i este greu s\ vorbeasc\ liber, delimita, `n seara urm\toare, spa - fost s\ vad\ relaxarea din timpul fiindc\ `l vede din interior, `nc\ de ]iul actorilor. ~l `ntreb pe C\t\lin repeti]iilor i-a lovit din prima ae- cum a crescut de la `nceput [i `i es- dac\ vede un astfel de spectacol ju- rul sinistru, sumbru, care plutea te greu s\ se desprind\ de aceast\ cându-se pe scena Teatrului Na - [i se `nfiripa pe sub haine, odat\ imagine [i s\-l priveasc\ deta[at. ]ional [i-mi r\spunde simplu c\ cu frigul. ~n depoul R.A.T.P. nu e „~ns\ cei care-l vor vedea trebuie „ar fi cu totul un alt spectacol. El a loc de garderob\ [i nici de l\f\ial\ s\ `n]eleag\ c\ mesajul este clar, fost gândit [i construit pe acest – spectatorii au stat `nghesui]i, pe acela ar suferin]ei unor oameni. spa]iu [i, oriunde se va juca, va scaune mici, pentru cei care caut\ Chiar dac\ se cheam\ Ultima ]i- trebui s\ fie un depou cu tramva- confort fiind recomandate, de la sa Geneviève, ignorând orice cau - spre exemplu, unui de]inut i se ]iune c\ ar putea fi auzit. ~ntr-un fi- scoate pe viu, cu un patent, un din- gar\ a lui Fondane, el vorbe[te de - ie“. Pe fundal, zgomotele de tram- `nceput, scaunele plu[ate din sala nal, când este arestat, `nainte de te de aur, pentru a pl\ti un cabaret spre problema evreilor `n general vai, antrenate de Ana Teodora Po- mare a Teatrului. transferul c\tre moartea care-l ad-hoc format din evreice care-[i [i a prigonirii lor“, spune acesta. pa de la pupitrul de sunet, alter- Mirosul de vaselin\, paznicii a[teapt\ `n camera de gazare de la a[teptau la rându-le, drumul spre Cel mai activ la repeti]ii a fost neaz\ cu cele ale trenului mor]ii, patrulând, de]inu]ii alegând papu- Auschwitz, a avut posibilitatea de camera de gazare. ~ns\ tocmai pa- chiar regizorul, Octavian Jighir- `necate de l\tratul violent al unor cii buni de cei distru[i, singurele a fi eliberat, fiindc\ era c\s\torit leta mare de personaje aruncate giu, care când era `n spate, `ntr-o câini din dep\rtare, care dau sen- r\m\[i]e ale evreilor care au luat cu o fran]uzoaic\, prietenii s\i `n scen\ una dup\ alta creeaz\ o linie de repara]ie, la recuzit\, când za]ia c\ se apropie treptat. drumul hornului [i s-au risipit `n ob]inând clemen]\ `n cazul s\u, confuzie `n ochii publicului – era lâng\ sunet [i proiectare – fi- fumul negru pe care se fac to]i c\-l `ns\ renun]\ pentru a fi al\turi de de]inutul b\tut cu pumnii [i pi- indc\ spectacolul are componente Lag\rul cu miros v\d undeva, `n spatele proiectoa- video [i audio foarte puternice [i sora sa Lina, care nu s-a bucurat cioarele se transform\ `ntr-un de vaselin\ relor. Reflectoare pres\rate pe importante `n construc]ia pove[ - de acela[i noroc [i urma s\ moar\. c\l\tor de tramvai interbelic, apoi toat\ lungimea s\lii fac ca umbra tii. To]i actorii s-au pus de acord Mar]i, `n seara spectacolului, at- ~n toat\ piesa, `n care decorul `ntr-un so] `n[elat care-l alearg\ sforilor `ntinse ca o sârm\ ghim- cu el, `nc\ de la `nceput – date fi- mosfera din depoul R.A.T.P., de[i este folosit foarte bine pentru a in- pe Minulescu `ntr-o cafenea, ca s\ pat\ s\ se r\sfrâng\ asupra ecra- ind condi]iile, pentru a pune `n mai luminoas\ [i mai animat\ de troduce tramvaie vechi, vagoane devin\ din nou de]inut, dormind nelor mari, din pânz\, pe care se scen\ un spectacol aici trebuie s\ oameni `n exteriorul halei, nu oropsite ce portretizau trenurile la poarta crematoriului. proiecteaz\ diferite imagini ca o „vrem mai mult de la noi“, o spu- tr\deaz\ nimic din râsetele sau mor]ii, rela]ia lui Fondane cu sora Num\rul de personaje a sporit partitur\. Iar muzica ce pare-a ne C\t\lin {tefan M`ndru. „Con - cântecul de cu o sear\ `nainte, de la lui transpare din paginile drama- aceast\ idee de condensare a in- curge-n valuri de pe ea e de jale. di]iile tehnice sunt pu]in diferite repeti]ii. Din hala cu u[a ferecat\ turgiei scrise de C\t\lin Mihuleac. forma]iilor, a spa]iului, a aglome- Fiecare dintre de]inu]ii care de[i - fa]\ de o sal\ de teatru, unde acus- se aude l\tratul `nfundat al câini- O rela]ie vitregit\ mereu de `mpre- ra]iei, a mi[c\rii perpetue, ne- r\ [ireturi `n fa]a scenei, sub ochii tica e acustic\. Aici, ca actor, trebuie lor, pres\rat cu câte un „Achtung!“ jur\ri, dar vie, puternic\, cu va- având timp suficient ca s\ absorbi aten]i [i batjocoritori ai gardieni- len]e maternale, chiar incestuoase o scen\ pân\ când una noua, cu al- lor, e un arhetip – avem un filosof, pe alocuri, transpus\ credibil `n te zeci de personaje, ]i se `n[ira `n un optimist, un familist, un ne - scen\ de actori. Punct cheie a fa]a ochilor. Tramvaiul vie]ii lui `n]eles. Fondane e un rebel, cum e `ntregii piese, declara]ia lui Fonda- Fondane a c\l\torit pe [ine zbu- creionat `n toat\ piesa. M\nânc\ ne de la `nceput, c\ a ales s\ `[i ur- ciumate, iar frânturile s-au n\ruit b\taie de la Zelea Codreanu dup\ meze sora pân\-n iadul de la Aus-

© Vladimir Negru când prea repede, când prea difuz ce se revolt\ `mpotriva pornirilor chwitz, se justific\ la finalul piesei, prin fa]a spectatorilor. Nici criti- legionare ale lui A.C. Cuza de la când scriitorul moare `n camera cii de teatru, prezen]i la spectacol, Universitate, `l pulverizeaz\ pe de gazare, la scurt timp dup\ sora nu au fost cu totul `ncânta]i de Cioran pentru declara]ii de dra- sa, cu numele ei imprimat pe buze. construc]ia integral\ a acestuia. goste f\cute la o emisiune radio ~ntreaga pies\ este creionat\ „A ob]ine finan]\ri europene pen- despre C\pitan, se bucur\ ca un `ntr-o dualitate aproape paralel\, tru un spectacol de teatru ambien- copil de publicarea unor poezii `n scenele de cruzime sunt viu creio- tal pe o tem\ istoric\ pe care Ia[ul România, dup\ o coresponden]\ nate, `njosirea uman\ fiind resim - [i România trebuie s\ [i-o asume, cu Ion Minulescu [i-l `njur\ pe Hit- ]it\ la maximum `ntocmai prin prigonirea evreilor, e un proiect ler de fa]\ cu sora sa Lina [i so]ia detaliile care transpun cruzimea – remarcabil. ~ns\ valoarea estetic\ a Ultimei ]ig\ri a lui Fondane nu atinge acela[i nivel. «Vina» e `m- Octavian Jighirgiu, spectacol omagiu la adresa marelui eseist, pentru c\ este un spectacol din zona inde- p\r]it\, motivele provin din fieca- poet, cineast, Benjamin Fondane. E un tri- pendent\, câ[tig\ foarte mult pentru c\ e un re segment al crea]iei: piesa lui regizor but pe care noi ie[enii trebuia demult s\ i-l pionieriat necesar. Dac\ Ia[ul vrea sa fie o Mihuleac e mai apropiat\ de lite- oferim acestei personalit\]i. Tulbur\tor este for]\ cultural\ [i vrea s\ câ[tige acel mult rar decât de dramatic; regia n-a atât faptul c\ a avut un destin tragic, a tr\it râvnit titlu, trebuie s\ acorde aceast\ [ans\ reu[it s\-i suplineasc\ prin mij- loace scenice lipsa de teatralitate; ~n primul rând, trebuie spus c\ proiectul face doar 45 de ani, dar [i faptul c\ a plecat spre tinerilor creatori din zona independent\, s\ parte dintr-un grant european câ[tigat de iar actorii nu ne-au convins prin lag\rul de la Auschwitz dup\ ce ilu[trii s\i umple s\lile de spectacol pân\ la refuz, pre- municipiul Ia[i, `n parteneriat cu Universita- prieteni, {tefan Lupa[cu, Cioran [i Brân- interpretare“, a spus Olti]a C`n- cum [i halele industriale. tea „Alexandru Ioan Cuza“, cu Asocia]ia Pro cu[i, `i ob]inuser\ eliberarea, fiind c\s\torit tec, critic de teatru. Cei de la R.A.T.P. au fost incredibil de ge - Roma [i `n calitate de produc\tor, cu cu o fran]uzoaic\. S-au prevalat de acest Finalul piesei a mai zdruncinat nero[i cu noi, ne-au pus spa]iul la dispozi]ie, asocia]ia pe care o prezidez, Asocia]ia Artes. drept [i au ob]inut eliberarea. ~n schimb, so- odat\ somnul tramvaielor din de- au `n]eles c\ avem nevoie de timp de repe - E un proiect cu finan]are european\ Norve- ra sa Lina nu a avut parte de clemen]\ [i a pou. Sco[i de gardieni din sal\, gia-Liechenstein-Islanda, datorit\ acestuia a hot\rât s\ plece odat\ cu ea, `ntre cei doi fi- ti]ii, c\ munca noastra presupune foarte `naintea termin\rii aplauzelor, putut fi derulat\ `ntreaga pleiad\ de mani- ind dintotdeauna o rela]ie extrem de mult timp alocat problemelor de natur\ teh- spec tatorii au auzit, de-afar\, `nde - fest\ri aflat\ sub egida „Istoria minorit\]ilor, strâns\. Despre aceste etape ale vie]ii lui nic\. Tuturor celor care ne-au ajutat vreau p\rtându-se spre cas\, strig\tele o abordare cultural-artistic\ a diversit\]ii“. Fondane vorbe[te spectacolul nostru. s\ le mul]umesc, [i scriitorului C\t\lin Mi- actorilor-evrei, gaza]i, ar[i, `n timp Proiectul se adreseaz\ uneia dintre aces- Echipa de actori cu care am lucrat este huleac, care a f\cut un text extraordinar, [i ce se transformau `n scrumul ulti- te comunit\]i, cea evreiasc\, [i vorbe[te o echip\ de o generozitate rar `ntâlnit\ `n pe care `l consider un important dramaturg mei ]ig\ri a lui Fondane, atât de despre un evreu ilustru al locului, e un lumea teatrului. Cred c\ teatrul indepedent, al tinerei genera]ii. jinduit\ de scriitor, dar al c\rei fum s-a risipit la fel de repede.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii

Culeg\torul de harfe Primul Dostoievski Andrei Cr\ciun

~n 1846, Fiodor to]i scriitori banali, [i tr\iesc fe- Oameni s\rmani este un ro- [i deja ar fi ar\tat cât de departe rici]i `n acest cerc `n care se recen- man epistolar care ne las\ pentru Mihailovici Dostoievski gânde[te `n acest mister care este zeaz\ favorabil reciproc. totdeauna dou\ personaje gigan- avea dou\zeci [i cinci de natura uman\, pe care, dup\ ma- Dar primul Dostoievski `i anun- te[ti: micul func]ionar Makar De- ani [i nu era, la drept rile sale puteri, l-a mai risipit. ]a pe urm\torii cu o asemenea pu- vu[kin (cu adev\rat ie[it din man- Dostoievski era deja, la dou\ - vorbind, `nc\ Dostoievski. tere `ncât `n aceea[i noapte, a[a taua gogolian\ a lui Akaki Aka- zeci [i cinci de ani, un scriitor cum afl\m din nota traduc\torului kievici) [i tân\ra orfan\ Varvara Era deja scriitor, era deja orfan de complet. Nici m\car umorul (care Liviu Cotorcea (Oameni s\rmani , Dobroselova, veri[oar\ `ndep\rta - un deceniu, fusese deja inginer, `ndeob[te e atât de subtil la ru[i) Polirom, 2014), un prozator, D.V. t\, dar atât de iubit\. traducea deja pentru a supravie - nu `i lipse[te. C\ci iat\-l pe Makar Grigorovici, [i un poet, N.A. Nek- {i ce spectacol este acest schimb ]ui. Când ai dou\zeci [i cinci de ani Devu[kin scriindu-i Varvarei Do- rasov, au alergat la criticul Vissa- epistolar `ntre cei doi, care develo- [i nu e[ti `nc\ Dostoievski, supra- broselova, pe 8 aprilie: „Versurile rion Belinski, care fire[te c\ i-a pri- peaz\ filmul unor oameni care se vie]uirea este foarte important\. sunt o prostie! Pentru ele, acum [i Dar atunci, la 1846, s-a `ntâm- mit reticent, dar i-a primit. {i lucru zbat s\ supravie]uiasc\. Urm\to- copiii sunt b\tu]i cu v\rgu]a `n plat ceva rar, aproape miraculos. `nc\ [i mai rar, criticul a avut dis- rii Dostoievski sunt deja aici: po]i [coli. Cam a[a stau lucrurile, dra- Romanul s\u, primul s\u roman, cern\mântul s\ recunoasc\ `n Oa- s\ te zba]i s\ supravie]uie[ti [i `n ga mea“. Oameni s\rmani, a cunoscut suc- meni s\rmani chiar pe acel Dosto- acela[i timp s\ `l iei de guler pe Oameni s\rmani este o capodo- cesul – [i de critic\, [i de public. ievski din Cri m\ [i pedeaps\, Idio- Dumnezeu? Po]i. per\, nici nu ar fi putut fi altfel, Este un eveniment atât de pu]in tul [i Fra ]ii Karamazov. Ce `l face pe Dostoievki s\ fie c\ci F.M. Dostoievski a intrat `n petrecut, ca romanul unui viitor {i ce ar fi fost literatura secolului Dostoievski? Acea cunoa[tere in- marea literatur\, p\[ind `n urma mare scriitor s\ cunoasc\ succe- XX, ce ar fi fost `ntreaga literatur\ tim\ a con[tiin]ei umane, care lui N.V. Gogol, c\utând cu dispe- sul, `ncât se poate spune c\ la mij- a lumii, ce ar fi fost Dostoievski `ncepe din cunoa[terea suferin]ei rare adev\rul, chiar dac\ ade v\ - {i primul rând din Oameni loc a fost un miracol. `nsu[i, cu crizele sale de epilepsie umane? Desigur. Puterea care vi- rul bine`n]eles c\ nu poate fi g\sit. s\rmani va fi, `ntotdeauna va fi: ~ndeob[te, editorii `n[i[i nu `n]eleg [i fondul s\u `ntunecat, f\r\ acest ne dezn\dejde? Bine`n]eles. Nu conteaz\. Aceast\ c\utare per- „Ieri am fost fericit, foarte, peste nimic (chiar nimic) din manu- hazard care, la fel de bine, ar pu- Rescriu, deci, `nceputul acestui manent\ a adev\rului e ceea ce l-a m\sur\ de fericit“. Makar Devu[- scrisele care le sunt trimise, se or- tea s\ fi fost, totu[i, un destin? Nu text, c\ci, dac\ a[a este, atunci f\cut pe F.M. Dostoievski mare, kin, mic func]ionar, la `nceputul ganizeaz\ `n grupuri, `n jurul fo- putem [ti, [i e bine c\ nu putem Dostoievski era deja Dostoievski. mare de la primul rând din speran]elor `ntr-o minune care... cului mediocrit\]ii care arde `n [ti, e foarte bine a[a. Nimic s\ nu mai fi scris omul acesta, aceast\ prim\ carte. Ve]i afla.

Omul pare c\ mestec\ ceva. — Vin\, omule, zic. frumo[i de le[in\ fetele pe lâng\ Duce mâna la gur\ [i o deschi- Vine omul, asist\ la discu]ia ei, bandera[i adev\ra]i, se pupau de. V\d c\ `i lipsesc mai mul]i mea cu publicul despre scurtme- fierbinte. C\l\torii din]i. ~l las s\ termine mestecatul, trajele lui Radu Jude, dou\ scrise De-al\turi, trecând pe lâng\ ei, dar insist: [i de mine, apoi hot\râm c\ bem o a s\rit o feti]\ `nspre mine, vor- — Poate [ti]i m\car drumul de bere `mpreun\. ~n drumul spre be- bind `n limba german\, ar\tân- `ntoarcere `n Ia[i. re, `i povestesc c\ [tiu foarte bine du-m\ cu degetul, ca [i cum f\ceam ~ntâmpl\ri [i personaje Omul mestec\ `n continuare. Viena, c\ am f\cut-o la pas, dar ceva ciudat. {i mai v\d c\-[i mestec\, de fapt, mult mi-ar mai pl\cea s\ o v\d [i ~ntr-un târziu, m-am prins: era fas- Florin L\z\rescu limba. Prietenii mei abia se ab]in de pe biciclet\. ~l rog s\-mi explice cinat\ de minionii de pe tricoul meu. s\ nu izbucneasc\ `n râs. Cet\]ea- cum se `nchiriaz\ una. El, venit la nul e mut. `ntâlnire pe biciclet\, zice s\ nu 4. ~l v\d totu[i c\ gesticuleaz\ `n m\ complic, s\ o iau pe a lui. continuare, caut\ s\ m\ scoat\ — Serios? Nu-s probleme? Dar De la balcon, v\d `n strad\ un 1. din [oseaua Ia[i-Vaslui `n [oseaua din impas, s\-mi arate `ncotro s\ cum ]i-o dau `napoi?, `l `ntreb. b\ie]el [i o feti]\ care se chinuie s\ Scânteia-Ia[i. D\m peste o mul]i - merg. ~i silabisesc, ca s\ priceap\ — Nu-i problem\. Vedem noi. urce `ntr-o ma[in\ cu baterii. Scot trei prieteni din str\in\tate me de str\du]e `ncâlcite, pline de exact ce vreau: O legi de-un copac când pleci, da- Sunt foarte mici, cel mult grupa `n afara ora[ului. ~i duc pe dealul gropi. Câte gropi, tot atâtea vile — Dru-mul spre Ia-[i. Spre o-ra- c\ nu ne mai `ntâlnim. Vin eu [i o mijlocie. Buciumului, la Releu, s\ admire minunate `n jur. [ul Ia-[i. iau pe urm\. Oricum nu cost\ Dup\ ce se a[az\ pe scaun, feti]a panorama. Le place cum arat\ — E frumos ca `n Belgia, zice Omul gesticuleaz\ [i mai dispe- ora[ul de sus, dar mai mult sunt un prieten. Nici n-ai crede c\ e[ti rat, nu `n]eleg ce-mi arat\. Pân\ `ntr-un mult. chiuie de bucurie, `n a[teptarea `ncânta]i de cum arat\ satele undeva lâng\ Ia[i. final, când realizez c\ duce mâinile Nu am stat prea mult pe gân- c\l\toriei. B\iatul, la volan, pare r\spândite peste dealuri. — E doar o toamn\ moldove- nu doar la gur\, ci [i la urechi. duri, la filosofii inutile, i-am luat extrem de preocupat de cum se — Hai s\ `ncerc\m o aventur\!, neasc\, observ eu. E [i surd. fratelui moldovan bicicleta. conduce. Pare foarte responsabil. le propun. Avem noroc de aventur\. Ne Pornesc. Ma[ina pe baterii se — Care? r\t\cim. Nici nu e om pe strad\ s\ 2. 3. mi[c\ `ngrozitor de lent, ar fi — S\ trecem prin toate satele ne spun\ `ncotro s\ o apuc\m. dep\[it-o [i un melc. Totu[i, feti]a astea pe care le vedem sub ochii ~ntr-o fund\tur\, d\m totu[i peste Zic pe Facebook c\ m\ duc la Vie- Abia ajuns la Viena, am cobo- chiuie de bucurie. Dup\ 4-5 metri, no[tri, `nspre soare apus. unul. Cobor geamul ma[inii: na. ~mi scrie pe privat un cet\]ean rât din camer\ s\-mi cump\r una inevitabilul se produce: cu toat\ Li se pare foarte mi[to. — Nu v\ sup\ra]i, cum ie[im noi care spune c\-i regizor, c\-i din alta. Acolo era canicula lu’ pe[te, viteza aia de melc, b\iatul deviaz\ O apuc nici eu nu [tiu exact pe `ntr-un drum care s\ ne duc\ la Basarabia, dar c\ tr\ie[te `n Viena ora[ul ar\ta cumva p\r\sit. ~ntr-o de la calea dreapt\ [i „izbe[te“ ma- unde, `n `ncercarea de a ajunge Ciurea? [i c\ vrea s\ m\ cunoasc\. sta]ie de tramvai, doi tipi din \ia [ina de un gard.

Cite[te-ne [i online pe www.suplimentuldecultura.ro

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5 Cât\ cultur\, cât\ onoare...

Un binecunoscut aforism latin spune c\ pe mor]i nu al regimului. Ar merita amintit [i trebuie s\-i vorbe[ti decât de bine. ~n România, el c\ Vadim Tudor a devenit ceea ce tinde s\ fie tratat foarte serios [i, `n acela[i timp, Românii e de[tep]i a fost tot `n urma unei mor]i, cea a teribil de superficial – un paradox care ilustreaz\ magistrului s\u, Eugen Barbu, ca- Radu Pavel Gheo re a `nfiin]at de fapt partidul [i re- foarte bine societatea contemporan\. vista cu numele de „România Ma- re“. Barbu, un prozator `nzestrat, De curând a murit Corneliu Va- b\l\c\rit cum i-a picat mai bine `n vorbeasc\ [i s\ scrie corect româ- onoruri mai nimeni, `n afara celor a murit `n 1993, l\sându-i calea li- dim Tudor, fostul pre[edinte al revista „România Mare“ l-au elo- ne[te, ceea ce `n România de azi e din breasl\: Luca Pi]u, Alexandru ber\ lui C.V. Tudor. Iar acesta a Partidului România Mare, politi- giat acum aproape gre]os, l-au nu- `ntr-adev\r o virtute. C\ uneori Vlad, Ovidiu Drimba, Anamaria profitat din plin de [ansa lui, deve- cian, pamfletar, când [i când poet, mit mare om de cultur\, intelec- reu[ea `n pamfletele sale ni[te Pop... E drept, ei n-au avut expu- nind, din purt\torul de serviet\ al iar `n ultima vreme personaj de tual public, erudit, patriot, mare m\sc\ri foarte expresive, precum nerea mediatic\ a „tribunului“, prozatorului, „tribunul“ second- tabloid [i de talk-show-uri. Era de orator, mare poet [i, evident, tri- „maimu]a curentat\“ – de[i asta dar au fost oameni de cultur\, hand al „României Mari“. Câte a[teptat ca moartea lui s\ fie prin- bun. ~ns\, cum ziceau latinii, a[a nu po]i s\ spui `ntr-un panegiric. erudi]i, intelectuali mai mult sau frustr\ri acumulate `n anii de ser- cipala [tire a zilei `n toat\ mass se cade la moartea unui om, nu? Dar mare om de cultur\? Mare pa- mai pu]in publici. Au l\sat `n ur- vitute vor fi r\bufnit, dezl\n]uite media. Dar elogiile nem\surate Totu[i nu. Uneori e mai decent triot? Orator? Tribun? ma lor o oper\ construind, nu de- dup\ 1993, `n discursurile lui Tu- care i s-au adus, superlativele cu s\ p\strezi t\cerea. Uneori de- Pariez c\, dintre cei care i-au molând. dor, asta nimeni n-o mai poate care l-au t\mâiat – la propriu – cen]a devine indecen]\. Ne-am elogiat erudi]ia [i cultura, pu]ini Un editorial lucid a publicat spune. Dar b\nuiesc c\ au contri- prietenii [i du[manii de mai ieri obi[nuit cu parastasele `n direct, ar reu[i s\-[i aminteasc\ un vo- Ovidiu {imonca `ntr-un num\r buit [i ele la func]ia de catalizator nu au mare leg\tur\ cu vorba lati- cu laudele g\unoase la adresa lum sau, hai, m\car un poem de din „Observatorul cultural“ din al urii pe care [i-a asumat-o. neasc\. Mai degrab\ dovedesc, unor mor]i afurisi]i [i afurisitori Vadim Tudor. Desigur, `n afar\ de septembrie: „Vadim Tudor, a[a Acum, odat\ cu moartea sa, cred, s\r\cia spiritual\ [i confor- cât au fost vii, dar excesul de elo- ultima sa poezie, cea cu Moartea cum a fost“. {imonca aminte[te cercul se `nchide. De la revista Se- mismul de duzin\ `n care b\ltim. gii n-a fost, parc\, niciodat\ mai la cafea, reprodus\ pân\ la sa]ieta- ce a `nsemnat patriotul C.V. Tu- curit\]ii la onoruri militare, de la C.V. Tudor a fost `nmormântat strident ca acum. Despre C.V. Tu- te de mass media de dragul ratin- dor `n anii comunismului, când, poet de curte la intelectual public, cu mare pomp\, cu onoruri mili- dor se pot spune, sigur, [i lucruri gului. Altfel, anul acesta au murit sub tutela lui Eugen Barbu, sus]i- de la slujitor al regimului comu- tare, salve de arm\ [i nenum\rate bune. De exemplu, c\ iubea câinii câ]iva oameni de cultur\ auten- nea din r\sputeri `n revista „S\p - nist la ap\r\tor al patriei. {i nu coroane [i panegirice ale unor (oamenii, m\ `ndoiesc, dar e doar tici ai României, dar nu i-a pome- t\mâna“ dogma ceau[ist-comu- c\uta]i valoarea autentic\: ea e, ca `nal]i oficiali. Oameni pe care i-a o p\rere proprie). C\ [tia s\ nit, nu i-a elogiat, nu i-a salutat cu nist\, atacând brutal orice critic de obicei la noi, altundeva. De ce va c\dea mo]iunea liberalilor

Liberalii au depus ma [in\ria PSD s\ toace m\runt pârghiile guvernamentale pentru mo]iunea de cenzur\ un guvern de dreapta. a mai repara dezastrul care se pre- Vagonul cu vorbe `mpotriva guvernului Schimbarea puterii nu `nseam - figura. A urmat un e[ec previzibil Florin Ghe]\u PSD, intitulat\ „Alege n\ doar un alt cabinet, ci [i bala- pentru PDL, USL câ[tigând la ur - `ntre România [i Ponta, muc prin jude]e. Au liberalii oa- ne cam tot ce se putea câ[tiga. meni suficient de pricepu]i [i abili E adev\rat c\ PSD nu e nici pe un premier compromis. pentru a prelua frâiele `n Prefec- departe `n situa]ia PDL-ului din nu sunt preg\tite pentru schim- Interesant e c\ liberalii nu Demite-l pe Ponta!“. turi [i deconcentrate? E adev\rat urm\ cu patru ani, `ns\ pierderea b\ri majore pe scena politic\. PSD speculeaz\ momentul dificil din Mo]iunea se dezbate c\ PNL este un partid mare, `ns\ guvern\rii e `ntotdeauna greu de a[teapt\ congresul din luna oc- tab\ra PSD. PNL a sc\zut de la s\pt\mâna viitoare `n nu exist\ vreo garan]ie c\ oa- suportat, inclusiv `n plan psiho- tombrie, pentru a-l reconfirma pe 44,5% la 42%, `n doar dou\ luni, Parlament, dar primele menii cei mai valoro[i vor avea logic, de orice partid din România. Liviu Dragnea la [efie, `n timp ce de[i `n opozi]ie ai suficient\ mu- semne arat\ c\ nu sunt acces la posturile de conducere `n Dac\ ar fi vrut s\ d\râme cu UNPR nu a stabilit `nc\ dac\ va ni]ie `mpotriva partidului aflat la [anse prea mari s\ treac\. institu]ii. adev\rat guvernul Ponta, PNL merge singur `n alegerile de anul putere. Preluarea puterii acum de c\ - n-ar fi depus mo]iunea atât de re- viitor. Liberalii las\ impresia unui tre PNL ar fi un risc major, de care pede. Victor Ponta abia a fost tri- Pentru prima dat\, UNPR trece partid incapabil s\ fac\ opozi]ie, Pentru a avea succes, PNL trebuie sunt con[tien]i probabil [i liderii mis `n judecat\, iar „cartu[ul“ `ns\ pragul `n sondaje (5,1% `n iar acest lucru ar putea s\-i coste s\ atrag\ de partea sa o sut\ de liberali, Vasile Blaga [i Alina Gor - putea fi utilizat mult mai târziu, m\sur\toarea INSCOP), `ns\ pro- câteva puncte, mai ales la scruti- parlamentari, ceea ce, `n câteva ghiu. Pentru liberali, cel mai pro- pe finalul sesiunii parlmentare. centul e departe de a oferi lini[te nul pentru Prim\rii, unde forma- zile r\mase pân\ la vot, e aproape fitabil, din punct de vedere elec- Dac\ mo]iunea cade acum, PNL unui partid care vrea s-o apuce pe ]iunile locale, unele anun]ate de- imposibil. O alt\ variant\ ar fi ca toral, ar fi ca guvernul PSD s\ pice trebuie s\ a[tepte sesiunea urm\- cont propriu. La ALDE `ngrijo- ja, ar putea smulge ceva voturi de UNPR s\ `ntoarc\ armele, `ns\ `n prim\vara anului viitor, unde- toare pentru un gest similar, `n- rarea e [i mai mare (2,6%), po - la PNL. iar\[i e pu]in probabil ca progre- va `n martie-aprilie. trucât nu are dreptul la dou\ mo - zi]ionarea c\ldu]\ a partidului lui Scena politic\ pare `n acest mo- si[tii s\ ias\ din guvernul PSD PSD ar fi destabilizat de pierde - ]iuni `ntr-un interval atât de scurt. T\riceanu dovedindu-se a fi un ment blocat\, dar `n lunile urm\- pentru a spera c\ ar putea face rea puterii, iar `ntotdeauna câ[ - Iar demisia lui Victor Ponta e doar e[ec `n plan politic. toare se poate `ntâmpla orice. Dac\ parte dintr-o alt\ alian]\ guvena- tig\torul prime[te câteva luni de vânturat\ `n pres\, PSD nu are in- Iar dac\ vorbim de PSD, pentru UNPR [i ALDE vor merge singure mental\, al\turi de liberali. lini[te plus un bonus `n sondaje. teresul s\-[i taie singur craca de prima dat\ `n ultima vreme, so- la alegeri, PSD-ului `i va fi greu s\ Paradoxal, pentru PNL, ar fi S-ar repeta scenariul din 2012, sub picioare. cial-democra]ii coboar\ la 35%, `n se claseze pe primul loc anul vii - mai bine ca mo]iunea s\ cad\, iar când guvernul Ungureanu a c\zut Din acest motiv, PNL nu pare sc\dere cu peste dou\ procente tor. Aici se va da b\t\lia, iar miza guvernul Ponta s\ se erodeze `n preajma alegerilor locale [i cu s\ doreasc\ acum r\sturnarea gu- fa]\ de luna iulie. Dac\ `ns\ PSD e guvernarea 2016-2020. PSD nu `ncet, dar sigur, `n lunile de iarn\ vreo 6 luni `nainte de parlamen- vernului, ci pur [i simplu folose[te [i UNPR merg pe liste comune, lu- vrea s\ cedeze prea multe locuri care urmeaz\. Ce ar câ[tiga acum tare. A fost un dezastru atunci pen- prilejul mo]iunii pentru a mai crurile nu arat\ chiar r\u pentru pe liste, dar e con[tient c\ ruperea liberalii dac\ vin la putere? Pân\ tru fo[tii democrat-liberali, care, roade din credibilitatea unui exe- partidul lui Dragnea, alian]a de voturilor pe stânga `i va u[ura mi- la parlamentarele din toamn\ mai pe lâng\ lipsa muni]iei din cam- cutiv [i a[a [ubred. centru-stânga putând spera s\ atin- siunea lui Klaus Iohannis de a de- este un an, timp suficient ca panie, n-au mai beneficiat nici de De altfel, nici celelalte partide g\ f\r\ probleme pragul de 40%. semna un premier de la PNL.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 6 » muzic\

NOTE {I C|R}I ENESCIENE Rockin’ by myself Dumitru Ungureanu O deficitar\ colec]ie Cu violen]\ de articole de pres\ Trebuie s\ m\rturisesc, [i m\rtu- g\sit un mod de exprimare c\ruia despre George Enescu risesc f\r\ jen\: n-am prizat eticheta „violent“ i s-a putut lipi thrash-metalul de la `nceputurile f\ r\ probleme. Dar de unde acea ~mi pot `nchipui u[or ce sale, acum mai bine de trei dece- violen]\? Scrisoare pentru melomani nii. Pe vremea aceea, mi-amintesc „You’re staring at the atrocity reac]ie ar avea diver[i „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) destul de clar, eram `nc\ vr\jit de vendor/ A fucking equal opportu- intelectuali români [i presa marile trupe (Purple, Zeppelin, nity offender/ I’ve got the plan româneasc\ `n general dac\ Victor Eskenasy Yes, E.L.&P.), care se destr\mau that’s gonna change this world/ l-ar auzi pe George Enescu, pe `ntrecute [i nu `n]elegeam de ce. ast\zi, spunând ceea ce Stand back and watch the seeds of ce ar fi trebuit s\ [tie [i s\ preci- Punkerii genera]iei mele aveau hate unfold.“ (Atrocity Vendor) declara `n Statele Unite `n zeze `n prefa]\, la fiecare volum, statut de incorigibili delincven]i, S\ reclami asta ca derapaj, decembrie 1937, atunci autoarele seriei ce apare de câ]i - pentru c\ luau `n b\[c\lie vedete- când respectiva genera]ie a des- când era `ntrebat, cu ocazia va ani buni sub egida Muzeului le consacrate. New-wave ascultam chis ochii `n tumultuo[ii ani 1960 unui lung interviu, „cum cu reticen]\, p\rându-mi-se um- Na]ional „George Enescu“, sub [i a crescut `n deriva urm\torului resimte ceea ce se petrece flat cu for]a (ceea ce s-a [i dovedit titlul Documente din Arhiva deceniu, nu ]ine de ipocrizia speci- `n Germania, de exemplu“. M.N.G.E. Articole de pres\ des pre ulterior `n majoritatea cazurilor), fic\ unei societ\]i anume, ci mai iar din pop apreciam, natural, Compozitorul r\spundea George Enescu, ajuns\ acum la degrab\ de comoditatea vârstei atunci: „{tiu c\ bunul volumul VIII (1934-1937). blondele. Cei cunoscu]i azi drept mature. Confortul e domeniul pre- „the big four“ (Anthrax, Mega- Dumnezeu, care ne-a plasat C\ Enescu, asemenea multor dilect de atac al oric\rei mi[c\ri deth, Metallica, Slayer) stârneau arti[ti, a avut de-a lungul vie]ii artistice serioase. {i, din acest pe acest p\mânt, a dat furia bigo]ilor [i scandaluri `n un abonament la „argusul pre- unghi, thrash-metalul [i-a `mpli- destul pentru to]i copiii Lui presa conservatoare a regimului sei“ atât din Europa, cât [i de pe nit cu brio rostul. [i c\ to]i suntem copiii Lui. reaganian, r\spândindu-[i astfel continentul american nu este un Istoria Slayer e prea cunoscut\ Ca un bun P\rinte, El nu are muzica f\r\ s\ cheltuiasc\ prea eveniment `n sine. Dup\ cum nu ca s\ o refac `ntr-un paragraf. favori]i. ~[i las\ soarele s\ mult pe publicitate. Accesul meu este nici un secret c\, foarte ade- Dac\ vorbele amabile ar juca str\luceasc\ [i asupra celor la discurile genului era limitat sea, „argusul“, colec]ia, nu este vreun rol `n receptarea muzicii drep]i [i a celor nedrep]i. drastic de cenzura b\[tina[\, dar exhaustiv\. ~n consecin]\, `n se- acesui grup, primii care le-ar res- func]iona [i reticen]a, apropo de Ce diferen]\ este dac\ ne colul al XXI-lea, nici un cerce- pinge ar fi chiar trupe]ii: stil. Consideram c\ ritmului prea exprim\m dragostea t\tor serios nu se m\rgine[te s\ All I hear are lies/ You’re lying facile) [i `n arhivele de pe conti- agresiv `i lipse[te muzicalitatea. „ pentru El ca evrei, cre[tini publice tale quale o colec]ie de nentul american, care s\ comple- {i, ca [i cum n-ar fi fost suficient, to yourself/ And everything is out sau mahomedani? t\ieturi de pres\… Nu-mi face nici teze excep]ionala carte a istoricu- o alt\ cauz\ conducea la rezultatul of control/ You’re just a fuckin’ Important este s\ tr\im o pl\cere s\ o spun, dar volumul lui Dumitru Vitcu despre Enescu exprimat `n propozi]ia „n-am fost slave of discontent/ I’m sick of `n discu]ie este o pseudo-cerceta- `mpreun\ ca fiin]e umane `n Statele Unite [i Canada, cu o pe faz\“. Este vorba despre edu- watching you dig this hole“. (Cha- [ ] re, incomplet\ `n fond [i `n de- decente“. subl.mea V.E. antologie de articole de pres\ (`n ca]ia unui b\iat de ]ar\ crescut la sing Death) mersul [tiin]ific, plin\ de erori [i original [i traducere), `n princi- ora[ ([i ce ora[!): `n anii aceia eu Dup\ o carier\ de vârf `n aspra aproxima]ii. pal din „New York Times“. „Ge- `mi completam cultura clasic\, as- lume showbiz, cu câteva albume ~n acela[i interviu – ce poate fi Sunt multe lucruri ce pot fi orge Enescu `n spa]iul artistic cultând ore `n [ir muzic\ simfo- de referin]\ nu doar pentru genul citit `ntr-un volum recent ap\rut aduse `n discu]ie, de la sumarele american“ a ap\rut `n dou\ edi]ii, nic\, de la Palestrina la Anatol thrash-metal, ci chiar pentru rock la Editura Muzical\ sub egida incomplete [i, nu o dat\, aproxi- `n 1994 [i, amplificat\ la spa ]iul Vieru [i de la inevitabilul Vivaldi `n sine, tipii de la Slayer au ajuns, Muzeului Na]ional „George Enes- mative ale articolelor, pân\ la re- canadian, `n 2007, dar autoarele la Olivier Messiaen, poposind `n - inevitabil, la oarecare „`n]elepciu- cu“ – compozitorul povestea [i ce darea greu lizibil\ a unor origina- de la Muzeul Na]ional „George delung la cei trei mari B, pierzân- ne“ (vezi figura de patriarh biblic a r\spuns când „a fost `ntrebat de le [i lipsa oric\rei traduceri (util\ Enescu“ nu au consultat-o pentru du-m\ `n arhipelagul Mozart (de a lui Tom Araya), putând s\ pri- un antisemit român de ce l-a ales atunci când publici articole `n a-[i completa [i preciza notele. unde n-am ie[it nici azi), [i degus- veasc\ de sus balamucul `n care pe Edmond Fleg, un evreu, s\ limba olandez\, de exemplu!). De- Articole publicate de D. Vitcu `n tând rar, ca un drog periculos, tr\im. De sus, dar nu cu deta[are: scrie libretul la opera lui Oedi- zarmant [i dezam\gitor este gra- 1994 lipsesc [i nu sunt nici m\car Schönberg, Webern [i Varèse. De „The world drowning in it’s pus“: „{tiu c\ nici un adev\rat dul de incompeten]\ ce `l relev\ citate `n aparatul critic al „docu- aici, saltul la Zappa era un fleac! own blood/ Humanity’s decline/ discipol al Mântuitorului nu poa- `ncerc\rile [i bâjbâielile autoare- mentelor“ Muzeului Na]ional din Or, tân\ra genera]ie ameri- Dismantled over time/ A fossil te ur` fiin]ele umane [i `n special lor de atribuire a unor articole de 2015! Dup\ cum lipsesc [i trimi- can\ ajuns\ la majorat avea alt\ drying in the mud/ It’s deception pe evrei. El a venit la noi din rân- pres\, ce [i-au pierdut, evident, `n teri elementare la alte lu cr\ri ale percep]ie decât precedentele asu- and the greed/ That germinates durile poporului evreu. Sunt ata- colec]ia Muzeului, notele `nso]i - muzicologilor români, o elemen- pra lumii ([i, evident, alta decât the seed/ Of dissent growing all [at de religia mea. Dar am cel mai toare obi[nuite unui „argus“. tar\ list\ de abrevieri [i o biblio- contemporanii est-europeni). Ea a around/ Is this the beginning or mare respect pentru persoane Sunt puse, `n mod regulat, de grafie. apar]inând altor credin]e“. Enes- the end/ In darkness we descend/ exemplu, semne de `ntrebare asu- Dincolo de acest exemplu de And I can’t wait to see it all go cu preciza c\ „Fleg este un mare pra originii publica]iei la articole munc\ de mântuial\, dac\ ave]i o down“ (Implode). artist pe plan literar“ [i c\, pen- pe care scrie clar „Rador“ [i data. lup\, r\sfoi]i volumul pentru a Am citat din noul album Slayer – tru el, „aceasta este tot ce con- Or, orice cercet\tor profesionist o citi, de exemplu, interviul funda- Repentless (2015, Nuclear Blast). teaz\“. „Rasa sau religia lui Fleg [tie, Rador a fost principala agen - mental [i rar citat, acordat de Pentru puri[tii thrash-ului, pare nu intr\ `n discu]ie.“ ]ie de pres\ interbelic\ din Româ- George Enescu lui Helen L. Kauf- ceva de complezen]\, mai ales c\ Fragmentele citate fac parte nia, ap\rut\ `n 1921. Prin urmare, mann pentru publica]ia „Musical unul dintre chitari[tii `ntemeie- din ceea ce, `n limbaj comun, se depe[ele agen]iei ofer\ o dat\ cum America“, `n ianuarie 1937. tori, „creierul“ Jeff Hanneman, a nume[te un „Argus al presei“, o nu se poate mai precis\ pentru murit acum doi ani. Pentru iubito- colec]ie de articole pe o anumit\ un concert sau opinie enescian\… *Florinela Popa, Camelia Anca Sârbu Ed., Documente din Arhiva M.N.G.E. rul de muzic\ e o `ncântare, dac\ tem\, la care ai un abonament. ~ntr-un articol recent `n aceas - Articole de pres\ despre George suport\ trecerea prin aparentul Institu]ia `n sine a luat fiin]\ `n t\ rubric\, sugeram utilitatea Enescu. Volumul VIII (1934-1937). zid violent... Fran]a, prin 1879-1880. Este ceea unei reale cercet\ri online (ast\zi Editura Muzical\, Bucure[ti, 2015

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro teatru « 7 Diferen]a dintre inten]ii [i realiz\ri

Un proiect interesant `n sine, „Promovarea diversit\]ii `n cultur\ [i art\“, finan]at printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Lichtenstein [i Guvernul României, a Datul `n spectacol produs la Ia[i, la mijloc de septembrie, dou\ spectacole `n spa]ii neconven]ionale. Olti]a C`ntec Ambele au fost realizate de cadre didactice de la Universitatea de Arte „George Enescu“, Ciprian Hu]anu [i Octavian Jighirgiu, [i inspirate, primul, din cultura romilor, iar al doilea, din istoria evreilor.

Ciprian Hu]anu a lucrat, sub sigla rost artistic limitat, p\strându-l publicul e „plimbat“ prin via]a lui Compania de Teatru Synchret, aproape tot timpul a[ezat, tocmai Fondane [i prin evenimentele produc]ia intitulat\ Fereastra, din motivele enumerate. Mai e, epocii la Ia[i, Bucure[ti, Paris, combinând tehnici de anima]ie, apoi, muzic\, muzic\ ]ig\neasc\ Drancy, Auschwitz. A vrea s\ sur- actorie, muzic\ [i dans `ntr-un interpretat\ live la vioar\ [i vocal, prinzi `ntr-un spectacol o pe- spectacol al c\rui scenariu l-a ritmat\, cum o [tim. {i mult\. rioad\ atât de lung\ din trecut, cu scris tot el. De[i jucat `n aer liber, Plus câteva dansuri cu o coregra- atât de multe aspecte (nazism, an- reprezenta]ia s-ar fi potrivit mai fie dinamic\, dar s\rac\ `n planul tisemitism, mi[care legionar\, de- degrab\ `ntr-o sal\, c\ci spectaco- gamei de mi[c\ri, executat\ de port\ri, genocid etc.) e o `ntreprin- lul stradal are câteva particula- trei actri]e [i un student. Ritmuri- dere imposibil\, inevitabil con- rit\]i pe care Fereastra nu le-a le ]ig\ne[ti `i antreneaz\ pân\ [i damnat\ la schematism. `ntrunit. Fire[te, po]i juca `n aer pe cei mai rigizi dintre spectatori, Textul lui Mihuleac combin\ liber orice nu necesit\ scenoteh- numai c\ utilizarea lor abundent\ informa]ii din biografia lui Fon- nic\, dar nu acest element face di- las\ impresia c\ s-a recurs la ele dane, din istoria `ntunecat\ a ani- feren]a specific\, ci maniera `n care ori de câte ori echipa de realiza- lor premerg\tori [i din timpul ce- este valorificat ambientul `n con- tori nu a g\sit alte rezolv\ri ale si- lui de-al Doilea R\zboi Mondial, struc]ia spectacular\. Nimic din tua]iilor „scenice“. dar [i pu]in\ fic]iune, `ntr-o con- Fereastra, de Ciprian Hu]anu felul `n care aceast\ crea]ie a fost A doua ini]iativ\ teatral\ a pro- struc]ie mai degrab\ literar\ gândit\ nu satisface canoanele re- iectului men]ionat a fost Ultima decât potrivit\ pentru teatru. ~[i Lipsa de performativitate a lim- modest\, excesul de proiec]ii video prezenta]iilor outdoor. Povestea ]igar\ a lui Fondane de C\t\lin Mi - propune s\ acopere o cronologie bajului scenic, alunecarea `n tezism, fac ca realizarea artistic\ s\ nu se ri- e, `n primul rând, prea sofisticat\, huleac, montat\ de Octavian Jighir - foarte `ntins\, populat\ cu perso- vorbitul `n citate, redundan]ele dice la nivelul inten]iilor ini]iale. cu prea mult\ metafizic\, greu de giu `n depoul de tramvaie ie[ean. nalit\]i culturale de enciclopedie scenice, sus]inerea actoriceasc\ Din p\cate pentru noi to]i. urm\rit, repetitiv\. E vorba, da, Subiectul, via]a lui Benjamin Fon- (Minulescu, Cioran, Brâncu[i, despre romi, despre câteva dintre dane pe fondul c\reia e chestionat transformate `n personaje, Celine, caracteristicile etniei – pl\cerea de-a antisemitismul, [i ambientul ales Lupasco, evoca]i prin replic\) [i Pinacoteca din Petrila cânta [i juca, migratul `n Europa, pentru tratarea lui artistic\ anun - c\r]i de istorie (A.C. Cuza, Corne- cer[itul, regulile staborului etc. ]au un eveniment teatral. liu Zelea Codreanu etc). Lipsa de Ion Barbu Povestea relatat\ de un presupus Se p\trunde `n incint\ `n gru- teatralitate a textului, un text dia- rom e, de fapt, versiunea non-ro- puri controlate de militari SS, logat, dar narativ, cu formul\ri de milor despre aceast\ etnie, cu ste- conduse `ntr-un perimetru delimi- roman [i nu de replic\ scenic\, nu reotipuri care r\mân `n zona de tat de cel de joc prin sârm\ ghim- e remediat\ nici de solu]iile regi- suprafa]\ a autenticit\]ii. Monolo- pat\ [i deja e vizibil\ o prim\ hib\ zorale. Cu mici excep]ii, solu]iile gat, textul e interpretat expresiv produc\toare de contra-efect: sâr ma merg pe un respect nu `ntotdeau- de Doru Aftanasiu, actor al Tea- ghimpat\ e o banal\ sfoar\! De - na binevenit al piesei, c\ci aceste- trului Na]ional, [i are vreo dou\- ]inu]i `n zeghe rânduiesc o gr\- ia i-ar fi prins bine o defri[are dra- trei momente de interac]iune ges- m\joar\ de pantofi, obiecte sceni- maturgic\ [i ajust\ri prin mizan- tual\ cu publicul, exclusiv cu cel ce a c\ror prea frecvent\ `ntre- scen\. Schimb\rile de loca]ie [i de plasat `n primul rând. Un mane- buin]are `n spectacole referitoare temporalitate sunt ambiguu reda- chin supradimensionat (construit la lag\rele de concentrare le-a de- te, abunden]a proiec]iilor `ncarc\ neglijent, dificil de mânuit de cei valorizat for]a semantic\. Pe fun- vizual, registrele amestec\ rea- patru actori care `ncercau s\-l dal sunt proiectate fotografii de lism, parodic, oniric. Stilul de joc `nsufle]easc\) e utilizat pu]in [i cu arhiv\. Apoi, timp de dou\ ore, eclectic, inegal al actorilor nu ajut\ artistic. Discursul regizoral n-a reu[it nici s\ remedieze insufi- cien]ele dramaticit\]ii, nici s\ aduc\ la unison o distribu]ie pro- venind din trupa de la Na]ional,

© Vladimir Negru colaboratorii de la Teatru Fix, grupul de improviza]ie Idiot [i câ]iva freelancer-i, cu experien]\ [i alonj\ artistic\ diferite. Sunt secven]e `n spectacol care, [lefui- te, ar fi putut deveni foarte bune: „duplexul“ Minulescu/Bucure[ti, Fondane/Paris, dac\ portretul lui Minulescu ar fi fost comprimat; plimbarea cu tramvaiul de epoc\, dac\ repetarea folosirii lui n-ar fi anihilat efectul-surpriz\ ini]ial; fina- lul cu ultima ]igar\ a lui Fondane, foarte cinematografic `n text, dac\ Ultima ]igar\ a lui Fondane, de Octavian Jighir giu ar fi fost rezolvat la nivel simbolic.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 8 » interviu

DORIN TUDORAN, SCRIITOR: „Pentru a tr\i deplin singur\tatea, trebuie s\ fii sau Dumnezeu, sau fiar\“

Eu `nsumi un istoric al clipei, dup\ cum m\ Tudoran i-a ie[it `ns\, pentru c\ are Gorghiu. Dar dac\ va exista un român peste caracterizeaz\ unul dintre cli[eele despre avantajul de a fi [i scriitor. Cartea România o jum\tate de veac care s\ cunoasc\ `n jurnali[ti, am c\utat `ntotdeauna c\i de a ca p\rere reprezint\ una dintre aceste detaliu metehnele politice ale acestor salva de trecerea timpului articole care „eterniz\ri `n efemeride“. Nu putem intui efemeride ale anilor 2010, faptul s-ar putea mi-au fost dragi. ~n cea mai mare parte, nu câte detalii va mai p\stra viitorul despre datora [i p\rerilor despre România cred c\ am reu[it. Publicistului Dorin B\sescu, Ponta, Elena Udrea sau Alina antologate acum de Dorin Tudoran.

Interviu realizat de ~ntr-un alt text din aceast\ primar al Clujului. Sper ca pre - R\zvan Chiru]\ antologie, scrie]i: „S-a eter- [edintele PNL, Alina Gorghiu, [i nizat `ntrebarea: «Dac\ nu colegii domniei sale din condu - \[tia, care al]ii?». ~ntre timp, cerea PNL s\ aprobe cererea dom- Porni]i cel mai recent volum s-au epuizat toate «permu t\- nului Boc cu entuziasm, dar [i cu al dumneavoastr\, România rile circulare» posibile: toat\ condi]ia ca [efa de campanie elec- ca p\rere, cu un articol din lumea politic\ a fost ba in toral\ a candidatului Boc s\ fie Bilete de papagal care ne tamj\ cu ceilal]i, ba `mpotri- atât de candida, carismatica [i spul ber\ `nc\ o dat\ orice spe - va lor. De multiple ori. Clasa profund penelista Elena Udrea. ran]\. Nimic nu se schimb\ politic\ româneasc\ tr\ie[te ~n sfâr[it, ipostaza figurii caris- [i nu se va schimba `n politi- deja din incest“. Care este matice, care poate schimba natu- ca româneasc\, este conclu- r\spunsul dumneavoastr\ la ra politicii, este [i ea problema - zia la care ne `ndruma]i `nc\ aceast\ etern\ `ntrebare? tic\. Politica nu se face de unul de la `nceputul c\r]ii. Apoi, singur; este o partitur\ de echip\, chiar primul dumneavoastr\ Nu sunt politician, „ofertant“ nu una de solist. Este [i motivul text, despre Gheor ghe [i An- de solu]ii. Tot ce fac este s\ constat pentru care mul]i dintre cei care drei Ursu, are ace la[i ton. o realitate. Dar, dac\ m-a[ fi decis se `nc\p\]âneaz\ s\ se considere s\ intru `n politic\, a[ fi f\cut-o Chiar nu mai avem nici o spe - fi guri carismatice sfâr[esc fie prin pentru a propune un alt model de ran]\? a fi sacrifica]i, fie prin a sacrifica a gândi politica (asta nici m\car ei totul `n jurul lor, devenind ni[te Nu-mi place s\ inoculez, nim\ - nu e foarte dificil, la nivel strict dictatori. nui, nimic – fie chiar `n doze in- enun]iativ!) [i a[ fi `ncercat s\ fiu ofensive – nici din pesimismul fidel acelui model. Nu se poate pune meu funciar, nici din st\rile mele {tim de la Edmund Burke c\ un semn al egalit\]ii de optimism pasager. Ar putea fi „politica este arta compromisu- `ntre P\unescu [i Vadim chiar imoral din partea unui om lui“. {i nu doar politica – „All go - care tr\ie[te de 30 de ani `n afara vernment, indeed every human României s\ sporeasc\ sentimen- benefit and enjoyment, every Sorin Antohi aminte[te, `n tul na]ional al dezn\dejdei sau virtue, and every prudent act, is prefa]a volumului dumnea - puseurile de optimism propagan- founded on compromise and bar - voastr\, c\ v-a]i pierdut pri- distice de care este zguduit\ o con- ter“. Dac\ politica ar deveni [ti- eteni de-a lungul vremii, pen- ducere sau alta a ]\rii. Nu fac de - in]\, atunci ne-ar putea ajuta s\ tru c\ a]i ]inut la principii. cât s\ m\rturisesc ce simt eu. `n]elegem cum [i de ce s\ accep- Pe de alt\ parte, am remarcat Despre cum nu se schimb\ t\m compromisurile acceptabile, un articol prietenos la adresa nimic (de[i se schimb\), iat\ isto- tocmai spre a refuza compromi- lui Adrian P\unescu, unul ria unui american celebru. S\tul surile inacceptabile. Dar, deocam- dintre stâlpii culturali ai de lume, s-a retras timp de cin- dat\, politica este mai degrab\ o regimului Ceau[escu, pe care sprezece, dou\zeci de ani [i a tr\it art\ decât o [tiin]\. De unde [i l-a]i scris `n ziua mor]ii aces- anii tot mai sumbri ai ceau[ismu- apucat-o pe ni[te sc\ri ce i se p\- `n sih\strie. Când s-a `ntors, a fost atâ]ia arti[ti – mai ales de circ. tuia. De ce a]i avut impulsul lui...“. Cum ar spune altcineva, reau c\ duc sus, foarte sus, `n asediat cu `ntreb\ri legate de ce s-a Iat\ un spectacol amuzant: vaj - „`ncremenit `n proiect“. vreme ce eu credeam c\ ele duc de a-l scrie? schimbat `n lumea pe care o aban - nicul b\sist Emil Boc, oponent vi- Textul men]ionat de dumnea- jos, foarte jos“. donase. R\spunsul a fost cam aces - foros al absorbirii PDL de c\tre Antohi cred c\ are dreptate voastr\ nu era, nici pe departe, un Dumurile noastre s-au `ncru- ta: „Nimic. Nimic esen]ial. Au dis- PNL, sprijinitorul ne`nduplecat al când scrie despre mine: „A p\s- „articol prietenos“. Era o rememo- ci[at `nc\ de când eram elevi. Apoi p\rut ni[te politicieni, au ap\rut candidaturii Elenei Udrea la pre - trat [i a pierdut prieteni, [i-a f\cut rare a câtorva momente din isto- ne-am re`ntâlnit `n aceea[i grup\ al]ii, dar politica este aceea[i. Au ziden]iale [i critic tenace al candi- al]ii noi, a r\mas `ns\ mereu fidel ria rela]iei mele cu Adrian P\u- la facultate, din care au mai f\cut disp\rut ni[te comentatori de tele- datului Klaus Iohannis, se gânde[ - idealurilor [i valorilor pe care le nescu, rememorare care marca parte Constan]a Buzea [i Ioan viziune, au ap\rut al]ii, dar tele- te ast\zi s\ candideze, din partea `ntrez\rise din anii ’60, le expri- limpede sfâr[itul acelei prietenii: Alexandru. Am fost, pentru mul]i viziunea este la fel de jalnic\“ etc. PNL, pentru un nou mandat de mase [i `ncercase s\ le tr\iasc\ `n „Pe P\unescu l-am pierdut când a ani, prieteni foarte apropia]i.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 9

M-am desp\r]it (o desp\r]ire de- `n „textul prietenos“: „Pe Adrian eroi!“ Asta nu vrea s\ sugereze c\ particip\, dup\ puteri [i pri- prin care un astfel de volum finitiv\) de P\unescu cam `n 1974- l-am reg\sit, vineri, 5 noiembrie „Noroc de ]ara cu multe haha- cepere, la consolidarea imaginii poate trece testul timpului? 1975, „din cauz\ de Ceau[escu“. 2010, acolo unde a stat pitit tot tim- lere!“. de azi a Ro mâniei. Una `ntris t\- Iat\ ce spuneam `n prefa]a c\r - De atunci [i pân\ la sfâr[it nu pul dup\ ce l-am pierdut pe P\u- Printre cei care nu merit\, zic toare. ]ii de la Cartier despre textele l-am re`ntâlnit decât `n dou\ rân- nescu – `n cutia de rezonan]\ a su- eu, vreun respect sunt [i cei care smulse din libertatea hiperspa]iu- duri [i `n nici un caz spre a ne fletului meu“. au tr\it cum au g\sit de cuviin]\ Fotografiind lui [i adunate `ntr-o carte sau alta: `mp\ca. Dar asta este o alt\ istorie. `nainte de 1989, iar dup\ 1989 `[i fluturi mor]i, „Ipostaza pe hârtie nu este o au- ~n prefa]a volumului, Sorin Cristian Teodorescu conside- construiesc o imagine de opozan]i nu surprinzi zborul toam\gire. ~n spa]iu ori pe hârtie, Antohi mai spune ceva – c\ m-a r\, `ntr-o recenzie la Româ- gigantici, recomandându-se drept o cronic\ polemic\ a clipei are „v\zut prima oar\ `n octombrie nia ca p\rere, c\ v\ afla]i profesori de moral\ ai neamului. pu]ine [anse de a tr\i cu mult mai 1978, la Ia[i, la primul [i ultimul `ntr-o „a doua diziden]\“, pe Cea mai mare parte a tex- mult decât clipa pe care o ia `n Colocviu de poezie din perioada care o duce]i singur. „...de- telor publicate `n carte au Tot Sorin Antohi vorbe[te primire. M-am eternizat `n efe- comunist\“. Reaminte[te atacul test\ corurile intelectuale ale despre faptul c\ România ca ap\rut pe blogul dumnea- meride. Ve]i da aici peste multe meu (sinuciga[ `n epoc\) la adresa p\rerologilor b\si[ti, care i se p\rere este, printre altele, de- voastr\, Certocra]ia. Care au nume. Nu ele m\ intereseaz\. M\ lui Ceau[escu [i P\unescu. par jalnice [i, mai ales, opuse spre „haosul din deceniul B\ - fost criteriile de selec]ie a ar- intereseaz\ mentalit\]ile. Numele Revenind la „articolul priete - ideii de intelectual indepen- sescu“. Cum crede]i c\ a fost ticolelor incluse `n volum? nu fac decât s\ ilustreze menta- nos“ publicat la moartea lui P\u- dent, la fel cum are o p\rere posibil\ ajungerea la acest Am selectat din cei nou\ ani de lit\]i. Numele trec, mentalit\]ile nescu el era un soi de bocet. Nu la la fel de proast\ [i despre haos? scris pe blog cam 40% din texte. r\mân./ /De fapt, nu noi lu\m `n c\p\tâiul omului ale c\rui op]iuni p\rerologii de orientare pon- primire clipa. Ea ne ia `n primire. Pentru a ob]ine un r\spuns ca- Le-am organizat pe teme [i meta- politice le-am respins cu vehe- tist\“, noteaz\ scriitorul. Cum Dac\ accept\m acest adev\r, `n li ficat, trebuie s\ adresa]i `ntre- teme. Nu le-am organizat crono- men]\, vreme de câteva decenii, ci de a]i ajuns, s\ spunem a[a, pofida protestelor ego-ului nostru barea celor care au participat la logic, considerând, cum spuneam la asfin]itul biologic al unei gene- singur `mpotriva tuturor? bosumflat, [ansele de a fi `n]eles acest proiect nefericit. M\ gân - `n prefa]a celuilalt volum (B\sesc ra]ii. C\ci, a[a cum scriam `ntr-un ceva din ce am tr\it devin mai Pentru a tr\i, deplin, singur\ - desc, de pild\, la oameni care au deci exist! Intelihghen]ie [i putere alt text, uneori, gândindu-m\ la is- mari. {i a `n]elege este singura tatea, trebuie s\ fii sau Dum- contribuit la isterizarea discursu- `n România. 2004-2014, ap\rut la toria elitelor române[ti ([i nu cale de a supravie]ui clipei. Ba nezeu, sau fiar\. Nu sunt nici una, Editura Cartier din Chi[in\u) c\ doar a elitelor), românii mi se par lui public, r\pind dialogului, dis- chiar [i deceniului“. nici cealalt\. Sunt un singuratec fixarea `n timp „poate câ[tiga mai un popor alc\tuit din genera]ii de cu]iilor ra]ionale orice [ans\. To- A reu[it ori nu aceast\ strate- sociabil. Uneori, chiar foarte so- mult contur prin preocuparea sacrificiu. Unii au fost uci[i, al]ii tul a devenit „Numai ai no[tri vor gie a mea de a construi o carte din ciabil. Alteori – doar sociabil din pentru ni[te teme, decât prin obe- s-au sinucis moral, al]ii [i-au luat binele României, ceilal]i to]i sunt efemeride care s\ reziste `n timp? polite]e, dintr-un sentiment c\ da- dien]a fa]\ de o disciplin\ calen- lumea `n cap, plecând cât mai de- ni[te nenoroci]i. Dac\ `i vota]i pe Prefa]a lui Sorin Antohi [i croni- tor\m lumii civilitate. Nu sunt de- daristic\. Coeren]a se câ[tig\, nu parte. ceilal]i, sfâr[itul lumii va `ncepe ca lui Cristian Teodorescu sun\ loc singur `mpotriva tuturor. este oferit\. ~n felul acesta, un Fiindc\ purt\m acest dialog la `n România!“ `ncurajator. Citez din ultimul: Sunt un bun om de echip\, dar am subiect (ilustrat de o persoan\ sau câteva zile dup\ dispari]ia lui Cor- „~n România ca p\rere, o carte `n o profund\ alergie la tr\itul `n neliu Vadim Tudor, vreme `n care România pare s\ se adân - de o mentalitate; propus el de o care cea mai mare parte a textelor hait\. apar tot felul de compara]ii aiuri- ceasc\ `n dezordine. Care sunt polemic\ sau de t\ceri strategice) au ap\rut mai `ntâi pe blog-ul lui toare, m\rturisesc c\ pentru mine [ansele de a ajunge la or- r\mâne o ]int\ mi[c\toare. Fo- Dorin Tudoran, se verific\, une- Cum percepe]i conceptul de nu se poate pune un semn al ega - dine? tografiind fluturi mor]i, nu sur- ori la distan]\ de câ]iva ani, dac\ „a doua diziden]\“? ~n ce lit\]ii `ntre P\unescu [i Vadim. prinzi zborul“. M\rturiseam c\, ele mai stau `n picioare, scoase m\sur\ este termenul desuet Nu a[ folosi termenul de dezor- Cel dintâi a fost un scriitor, cel `n alc\tuirea unor asemenea c\r]i, din contextul `n care au fost dine, c\ci este prea suav. Dezor- de-al doilea nu a fost. Cel dintâi a `n România de azi? „m\ intereseaz\ o perspectiv\ din scrise. Stau cât se poate de bine, dine, evident, exist\ cu nemilui- care poate fi observat\ nu doar fost un gazetar, cel de-al doilea nu Enun]ul lui Cristian Teodores- ba chiar, extrase din zgomotul co- ta, este obositoare [i deprimant\, evolu]ia temei, dar [i cea a croni- a fost. Etc. Dac\ opinia mea vi se cu nu trebuie luat literal. Este, tidian care le-a `nso]it, `]i dai sea- totu[i nu constituie marea pro- carului fa]\ de temele alese“. Cu pare din cale afar\ de subiectiv\, mai degrab\, o figur\ de stil prin ma c\ aceste mici eseuri au un blem\. Nenorocirea este c\ Ro- alte cuvinte, `n aceste c\r]i nu arunca]i un ochi peste un text ex- care, probabil, Cristian vrea s\ skepsis aparte. De la bun `nceput mânia pare o ]ar\ cu totul ie[it\ celent („De mortuis...“), publicat sublinieze c\, `n mod surprin- scrutez doar subiectele alese (fie au fost gândite `n continuarea din mat c\. Firi mai sceptice decât de Sever Voinescu `n „Evenimen- z\tor pentru mul]i, nu ]in s\ m\ ele teme, fie ele metateme); m\ morali[tilor clasici, care porneau mine se `ntreab\ chiar dac\ Ro- tul zilei“. aliniez la toate ideile [i ac]iunile scrutez [i pe mine `nsumi – cum de la particularul unor situa]ii [i mânia s-a aflat vreodat\ `n matc\ Pe P\unescu l-am v\zut f\când unor oameni pe care-i pre]uiesc, m-am pozi]ionat de-a lungul aces- persoane de notorietate pentru a [i mult, foarte mult bine, pe Va- oameni care (unii dintre ei) `mi Este [i o situa]ie bizar\: mai ni- tor ani plin de meandre dintre g\si semnifica]ii care trec grani]a dim – niciodat\. M\ refer la bine sunt prieteni, la proiectele politice meni nu vrea s\ se recunoasc\ `n cele mai contorsionate. cronicii zilnice. Tudoran porne[te f\cut unor oameni, nu unor câini. `n care s-au `nh\mat, unii dintre România de azi – `n afara unor de la fapte, dar nu se pierde `n C\ `]i place ori nu poezia lui, pe ei abandonând orice spirit critic. premii interna]ionale, dincolo Multe con]in detalii foarte am\nunte, ceea ce nu `nseamn\ P\unescu nu-l po]i scoate din isto- Oh, disiden]a nu este doar un de câ[ti garea unor mari compe - precise dintr-un anumit mo- c\ se avânt\ pe câmpii genera - ria literaturii române. Este o `n - termen „desuet“. Ca [i `n alte ]\ri ti]ii sportive etc., dar mai fiecare ment politic. Care este re]eta lit\]ilor nes\rate“. cercare aberant\. A `ncerca ace- cândva comuniste, când lucrurile la[i lucru cu Vadim este de o ex- au `nceput s\ se dovedeasc\ foarte trem\ futilitate, c\ci el nu apar - anevoioase `n tranzi]ia de la dic- Sper c\ suprema]ia cititorului ]ine istoriei literaturii române. A tatur\ la o societate deschis\, fost inven]ia diabolic\ a lui Eugen mul]i români au `nceput s\-i Barbu (sprijinit de poli]ia de par- blameze pe disiden]i: „Uite, dom- electronic nu a condus la dispari]ia tid [i cealalt\ poli]ie) spre a lovi cu nule, la ce ne-au `mpins \[tia“. ea `n „du[manii poporului“. Dup\ Cu mult mai bine au ie[it cam- cititorului c\r]ii de hârtie decembrie 1989, „Proiectul Tri- pionii „rezisten]ei (doar) prin cul- bunul“ a devenit portavocea asur- tur\“. Glumind, s-ar putea spune Care sunt argumentele pentru care cititorii ap\rute `n alt format – pe hârtie, s\ spunem. zitoare a tuturor „valorilor“ pur- c\, `nainte de 1989, i-a ap\rat cul- s\ pl\teasc\ pentru o colec]ie de texte pe Pe de alt\ parte, tr\iesc un sentiment de vi- tate de mâlul na]ionalist-securis- tura de foioase, iar dup\ decem- care le pot citi gratuit pe blogul dumnea - nov\]ie fa]\ de editurile care [i-au asumat un tic c\rat de „vremurile tranzi]iei“. brie 1989 i-a `mbr\]i[at cultura voastr\? mare risc financiar publicându-mi aceste c\r]i – Tragedia lui P\unescu este de foloase. Serios vorbind `ns\, Cartier, Polirom [i {coala Ardelean\, (editur\ aceea c\, de la un anumit moment pentru mine oricine a rezistat ten - Pe de-o parte, nutresc `nc\ iluzia c\ suprema]ia care a trimis la tipar un alt volum al meu de [i din motive care mai de care mai ta]iei de a deveni unealta unei dic- cititorului electronic nu a condus la dispari]ia to- „efemeride“, Luxul indiferen]ei, volum care va nenorocite, s-a plasat al\turi de taturi care a atins demen]a, ori- tal\ a cititorului c\r]ii de hârtie, c\ nu exist\ un fi lansat la Festivalul Interna]ional de carte Vadim, pe care, de altfel, `l dispre- cine a tr\it onorabil f\r\ s\ fie ten- singur fel (electronic) de audien]\, [i c\ a citi o Transilvania, care va `ncepe la Cluj, pe 6 octom- ]uia profund. Nimeni nu i-a putut tat s\ comit\ vreun act de eroism carte `ntr-un anume format poate trezi `n cititor brie). Acestor edituri le r\mân profund `nda- face lui P\unescu r\ul pe care [i merit\ tot respectul. E mult ade v\r curiozitatea de a c\uta pagini ale aceluia[i autor torat. l-a f\cut singur. A[a cum spuneam `n acel „Vai de ]ara cu prea mul]i

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 10 » carte O via]\ româneasc\ de la 1800

O foarte pl\cut\ lectur\ departe de ai s\i. Tat\l ar fi risipit se plânge c\ nu mai sunt vremuri- ofer\ Istoria vie]ii mele zestrea mamei dintr-o indolen]\ le de odinioar\!) f\r\ nici un capi- de Teodor Vârnav, recent specific\ vremurilor fanariote. tal de pornire. Dar, limitându-se reeditat\, dup\ ce nu mai Mul]i ani a fost trimis de la o rud\ la o poveste de via]\ cu evenimen- ap\ruse `n România din la alta, prin Suceava, F\lticeni, tele ei exterioare, Vârnav nu atin- Tecuci, dar [i Hotin [i Movil\u, ge nici treapta interiorit\]ii, pe ca- interbelic (dou\ edi]ii au peste Nistru, `n familii care `l ]i - re memoriali[tii moderni o pre]u - ap\rut la Chi[in\u, `n neau doar atâta timp cât le mer- iesc `n gradul maxim, [i nu [tie 1944 [i 2007). O geau bine afacerile [i cât n\zbâtii- (nici nu e preocupat) s\ fac\ un descoperire a lui Artur le copilului lipsit de o educa]ie spectacol din amintire, a[a cum reu- Gorovei, care a publicat-o cumsecade nu `i scoteau din fire. [e[te Creang\ `n capodopera sa. `n revist\ `n 1893 [i `n N-a dus-o bine, lipsindu-i afec]iu- Unde Vârnav câ[tig\ mult este nea familial\ [i fiind `n general `n domeniul limbii literare. Auto- volum `n 1908, cartea are lipsit de multe: „~n curgerea aces- biografia sa este un monument de un interes deosebit tei vremi, eu `n ograda Ciurii eram limb\ român\ a[a cum era ea vor- pentru litera]i [i istorici, lep\dat ca un copil s\rac [i f\r\ bit\ `n Moldova `n primele dece- dar [i pentru to]i cei p\rin]i, nimeni pentru mine nu nii ale secolului al XIX-lea. Abun- interesa]i de secolul c\uta, nimeni nu se `ngrijea, afar\ den]a de rusisme apar]inând vo- de cea mai dinainte nastavni]\ a cabularului func]ion\resc nu se al XIX-lea, de tot mai mea, adic\ Safta ]iganca“. Memo- b\t\torita noastr\ istorie datoreaz\ mul]ilor ani petrecu]i riile lui [tiu s\ dea seam\, cu umor de Vârnav `n Basarabia, ci pur [i na]ional\. E un document uneori, despre bizarele metode pe- simplu faptului c\ ru[ii au intro- important (prima dagogice de pe atunci, `ntre care dus `n principatele române reguli- autobiografie cât de cât se num\rau b\taia cu biciul [i pu- le administrative [i cadrul pre- complet\, urm\rind nerea `n obezi la gât [i la picioare. constitu]ional al Regulamentelor Mai târziu, ajungând `n grija unui Organice. Limba lui Vârnav este destinul autorului de la unchi de la Bucure[ti, Constantin na[tere [i pân\ `n mai pu]in exotic\ decât a lui Ne- Ladà, copilul simte teroarea das - culce sau Cantemir, apropiindu-se prezentul maturit\]ii), c\lului grec Panaioti, de care nu de fluen]a [i elegan]a modern\ dar [i o seduc\toare fi[\ se poate ap\ra decât `nv\]ând cât din proza pa[opti[tilor precum de mentalitate [i un mai bine: „Lâng\ dânsul pururea Russo sau Alecsandri, dar p\s- sta pe mas\ falanga, un bici de monument de limb\ trea z\ urme ale sintaxei alambi- lemn f\cut `n chipul `mbl\ciului cate din limba veche, preferin]a moldoveneasc\ din prima cu care b\tea la talpe, dou\ biciuri pentru inversiuni, numeroase in- jum\tate a secolului al de vân\ de bou cu cari b\tea la finitive lungi, locu]iuni prepo zi - [ezut [i dou\ asemenea de curea XIX-lea cum sunt pu]ine. ]ionale arhaice care, `n nara]iu- lat\ de b\tut la palme“. S\lb\ticia nea atât de cazanier\ a lui Vârnav, cu care sunt „educa]i“ copiii este produc acel sentiment de intimi- Doris Mironescu feudal\ (a epocii, adic\), iar relele apoi, pentru a `[i g\si un rost `n prin tratatul de la Bucu re[ti din tate pe care autorul nu se pricepe tratamente ar\tate romilor [i evrei- via]\, s\ se despart\ din nou de ea. mai 1812, nu se face nici o men]iu- s\-l creeze el singur. Iat\: „Traiul De[i autor de versuri niciodat\ lor, adoptate chiar [i de c\tre copi- Rostul `i va fi tot `n Basarabia, la ne despre ea `n memoriile lui Vâr- t\tâni-meu era foarte curios, pen- tip\rite [i de mult pierdute, Teo- lul de pripas, vin din aceea[i sur - unchiul s\u Costache Chiru[; se nav, cu toate c\ acesta se afla, co- tru c\, pe cât `mi aduc aminte, el dor Vârnav nu `[i scrie memoriile s\. La Bucure[ti, copilul este [i angajeaz\ scriitor la judec\torie pil, la Hotin [i Movil\u chiar `n cu alta nu se `ndeletnicea, f\r\ nu- cu o inten]ie literar\. Scopul este, martorul marii ciume din 1813, `n Hotin, strânge bani din alte acea perioad\. Mi[carea lui Tudor mai cu [ederea [i cu ciubucul, `n- probabil, acela de a fixa neobi[- când r\mâne `nchis luni de-a rân- func]ii de stat, se lanseaz\ `n aren- Vladimirescu din 1821 nu e nici s\ aceasta nu [tiu din ce pricin\ nuita, picaresca sa via]\ `n memo- dul `n cas\: „noi cu alt\ nu ne d\[ie, cump\r\ mo[ii [i altele le m\car pomenit\ (memorialistul urma, adic\ ori din lenevire, sau ria urma[ilor. Este o istorie a ma- `ndeletniceam, decât numai pri- dobânde[te prin c\s\torie. O ulti - se afla `n acel an, ce-i drept, `n Ba- din neajungere; iar maic\-mea turiz\rii povestit\ cu talent nativ veam la uli]\ pe fere[ti [i videam m\ c\l\torie mai face la Bucure[ti sarabia), iar tulburarea eteri[tilor purta de grij\ atât pentru lucrarea de c\tre autor, care acoper\ `n cum c\ra cioclii trupurile mor - `n 1828, dorind s\ recupereze ce se din acela[i an 1821 nu este men]io- cursul peregrin\rilor sale din co- ]ilor ciuma]i“. Fiind trimis de bo- pu]inului p\mânt ce aveam, cât [i mai putea din mo[tenirea l\ sat\ de nat\ decât pentru c\ un grec r\- pil\rie [i pân\ la maturitate zone ierul Ladà `n str\in\tate, pentru pentru gospod\ria casei“. Aceea[i c\tre tutorele s\u, dar f\r\ mare mas `n Moldova de atunci a `ncer- din `ntreg spa]iul românesc [i `nv\]\tur\, el se dedulce[te, co- sintax\, cu un lexic scuturat de reu[it\. Stabilindu-se `n ]inutul cat s\-i aduc\ stric\ciune onoarei poate da o idee cu privire la senti- pil\re[te, la cutiile de cofeturi lua- rusisme, va putea fi `ntâlnit\ `n Ie[ilor, la mo[ia Stâng\ceni, `n de familist. „Egoismul“ s\u `n ma- mentul epocii `ntr-o perioad\ de te de boier pentru cadouri priete- proza istoric\ a lui Sadoveanu. Nu dreapta Prutului, trece cu elegan]\ terie de povestire este pitoresc [i serioase schimb\ri. Este deci o nilor [i este l\sat, drept pedeaps\, cred c\ este o `ntâmplare: Sado- prin cursa financiar\ `n care fuse- simptomatic. Tocmai limitarea via]\ româneasc\ de la 1800-1830, s\ `nve]e carte la Sibiu, la un das - veanu a fost f\lticenean [i era bun o via]\ petrecut\ pe rând `n Mol- c\l a c\rui buc\t\reas\ `l ini]iaz\ se atras de „un `nfocat de amor aceasta atest\ sinceritatea recapi- prieten cu Artur Gorovei `n pe- dova, Basarabia (`nainte, dar [i erotic [i `l `ndeamn\ s\ fure din grec“ [i [tie s\-[i cârmeasc\ averea tul\rii biografice [i, implicit, au- rioada când acesta edita `n volum dup\ anexarea ei de c\tre ru[i), banii st\pânului. Din nou la Bu- [i familia spre prosperitate, `nche- tenticitatea a c\rei lips\ un Camil Istoria vie]ii mele. Este deci posi- Valahia [i chiar, pentru scurt\ cure[ti, `nv\]ând carte de fric\ cu indu-[i cu un sentiment de satis- Petrescu o imputa `ntregului se- bil ca scrierea lui Vârnav s\ fi vreme, Transilvania. {i e poves- Panaioti, dar obi[nuit s\ fure, e fac]ie abia ascuns autobiografia. col XIX românesc. Memorialistul avut o contribu]ie direct\ la for- tea unui om de pe atunci, urm\ - b\tut de tutorele s\u la falang\. Autorul nu e preocupat de eve- are un scop cât se poate de `ngust, mularea ipostazei canonice a rit\ de la boroboa]ele copil\riei Dup\ moartea lui Ladà, e dat la nimentele politice, nu marcheaz\ deloc comparabil cu memoriile de „moldovenismului“ ca stil literar. pân\ la momentul din care se poa- lipsc\nie de c\tre epitropi, unde schimbarea domniilor [i nu le men- „pedagog na]ional“ ale lui Ion Dar lucrul n-ar fi fost posibil f\r\ te socoti un om ajuns. se remarc\ tot prin furat [i este ex- ]ioneaz\ acestora numele decât Ghica sau cu capodopera literar\ ca Istoria vie]ii mele s\ fie o carte Teodor Vârnav (care `n 1945 pediat de ace[tia, care `l [i depose- atunci când le poate pune `n leg\ - a lui Ion Creang\. El vrea doar s\ realmente savuroas\. semna Feodor!) s-a n\scut `n 1801, deaz\ de mo[tenirea l\sat\ lui, `n tur\ cu un episod tr\it nemijlocit povesteasc\ o via]\ plin\ de peri- Teodor Vârnav, Istoria vie]ii mele, `n ]inutul Tecuciului, din vi]\ de Moldova. Trecând, dup\ o lips\ de de c\tre el (de pild\, ciuma din tim- pe]ii neobi[nuite [i s\ arate, plin prefa]\ de Artur Gorovei, postfa]\ boierna[i moldoveni. S\r\cia fa- [ase ani, pe acas\, `[i reg\se[te din- pul lui Caragea). De[i `n timpul vie]ii de mândrie, cum s-a pricopsit, strân- de Lauren]iu Faifer, „Biblioteca miliei a f\cut ca el s\ creasc\ tre p\rin]i doar mama, trebuind lui a avut loc r\pirea Basarabiei, gând o avere frumu[ic\ (chiar dac\ Memoria“, Editura Polirom, 2015

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 11 Funda]ia pare c\ porne[te `ntrerup\torul candidaturii Ia[ului

Echipa aleas\ s\ scrie dosarul de desf\[urat activitatea Funda]ia Ia[i – directorul executiv, Iulian Boia, pare s\ fie candidatur\ necesar intr\rii Ia[ului `n Capital\ Cultural\ European\ (FICCE). acceptat de `ntreaga comunitate (sau o cursa pentru titulatura de Capital\ Astfel, semi-obscurantismul s-a pref\cut larg\ majoritate a acesteia). Cu pu]in\ European\ a Culturii s-a prezentat luni, `n semi-obscuritate, iar Florin C`ntic a team\ ca afirma]ia s\ nu fie ni]el 21 septembrie, `n fa]a jurnali[tilor ie[eni. primit mân\ liber\ s\-[i fac\ echip\. exagerat\, am putea spune chiar c\ Evenimentul succede atmosfera de semi- Pentru prima dat\, FICCE are un PR proiectul candidaturii a devenit unul al obscuritate `n care, pân\ de curând, [i-a profesionist (Bianca Grigoriu), iar comunit\]ii. Dar mai e pân\ acolo.

C\t\lin Hopulele

Se cuvine a fi apreciat\ [i aduse chiar felicit\ri pentru „dispa- ri]ia“ deloc timpurie din comuni- carea public\ (oare [i din cuprin- sul dosarului?) a sloganului/mot- to-ului „Interfa]a R\s\ritean\ a Culturii Europene“, respectiv va- rianta sa `n englez\ „Easterly Hub of European Culture“. Aceasta a fost `nlocuit\ cu sintagma „Switch On“, r\spândit\ deja pe mai toate trotuarele din ora[, `ntr-o colora- tur\ strident\. Dup\ conferin]a de pres\ organizat\ pe 24 septem- brie, la Palatul Roznovanu, la care au participat Florin C`ntic, Iulian Boia, Mihai Chirica, primarul in- terimar, precum [i patru dintre Speran]a vine dincolo un atu incontestabil al fostei capi- `mbinarea culturii cu fibra ora - geopolitic [i de ideile mieroase alu- cei cinci membri anun]a]i ai echi- de Prut [i Tisa tale a Moldovei. Una dintre cele [ului [i rezonan]a acesteia `n eve- necate dinspre Bruxelles [i Stras- pei care s-a ocupat de `ntocmirea mai bune idei pe care le-a avut nimente de profil, nu `n[iruirea bourg, exist\ poate [anse ca aceast\ dosarului (nu ni s-a explicat de ce Pe lâng\ slogan [i noua identitate Florin C`ntic, `nc\ de la prezenta- unor astfel de evenimente care s\ apropiere de Republica Moldova nu a participat [i Cristian Radu, vizual\, cu Palatul Culturii pe fun- rea conceptului ini]ial, [i expli- nu-i implice pe locuitori [i care s\ [i Cern\u]i, ideea de re`ntregire a dal, prezentat `n culori stridente, unul dintre „artizanii“ Sibiu – Ca- cat\ mai bine [i pus\ `n context de atrag\ doar turi[ti. Idei bune, con- unei regiuni istorice – Moldova „cromatica noii genera]ii care su- pital\ Cultural\ European\ , ante- c\tre jurnalistul Dan Alexe, mem- struite de echipa aleas\ de Cristi- veche, `nt\rirea unor leg\turi gereaz\ povestea [i zona de vis [i rior anun]at la televiziune [i `n bru al echipei lui C`ntic. „Republi- na Modreanu, critic de teatru, cu- cu ]\ri ce au poten]ial s\ devin\, fascina]ie a lumilor paralele pe ca- rator [i expert `n artele spectaco- `ntr-un viitor, membre UE, s\ presa scris\ de directorul artistic ca Moldova este cea mai bine re cultura le pune `n mi[care“ v\zut\ ]ar\ [de c\tre Uniunea Eu- lului, Adriana Zai], profesor pe poat\ câ[tiga de unele singure al FICCE), explica]ia sloganului a (bombasticul e `nc\ la el acas\ la ropean\] din Parteneriatul Estic. management [i marketing la Uni- cursa pentru 2021. Pentru asta, sunat mai bine decât sloganul `n Ia[i, de bun\ seam\ – n.r.) – o alt\ Orice proiect care o pune `n valoa- versitatea „Alexandru Ioan Cu- Funda]ia are nevoie s\ se debara- sine. Este gândit ca o metafor\ a explica]ie care sun\ mai bine decât re are foarte multe [anse de a fi za“, Simona T\n\sescu, artist vi- seze complet de trecutul manipu- `ntrerup\torului – „comuta]i pe arat\ produsul final –, s-au concre- privit mai favorabil“, a explicat zual, curator [i evalutoar de pro- lat politic, dezastruos din punct de Ia[i“, ar traduce sintagma Florin tizat [i cele patru linii de proiecte- acesta. ~ntocmai acest pragma- iecte culturale vizuale, [i Dan Ale- vedere contabil-financiar, dup\ C`ntic. „~ntrerup\torul culturii s\ fanion pentru anul 2021: „Pun]i tism [i cinism geopolitic, omni- xe, un jurnalist [i regizor de film cum a scos `n eviden]\ raportul de fie comutat pe Ia[i, care s\ fie cu creative“ („Creative Bridges“), prezent `n deciziile Comisiei Eu- documentar bun, care `n]elege ci- audit, dar [i de ideile romantico- adev\rat un nod de comunicare [i „Celebrând diversitatea spiri- ropene, trebuie exploatat, iar pro- nismul pe care sunt construite in- nostalgice. {i `ntrebarea este sim - dialog cultural `ntre Europa Occi- tual\“ („Celebrating The Spiritual iectele-fanion exact pe acestea stitu]iile europene. pl\ – mai este timp pentru a face dental\ [i cea R\s\ritean\. Switch Diversity“), „Dor c\l\tor“ („Lon- sunt construite. Podurile creative Cu un proiect bine `nchegat [i asta pân\ `n octombrie? Puncte On este, de fapt, ceea ce sper\m s\ ging And Belonging“) [i „Puncte c\tre [i dinspre Republica Moldova prezentat, ]inând cont de contextul puncte. putem produce prin acest proiect puncte“ („Connecting Dots“). Strict [i Cern\u]i, diversitatea regiona - – s\ schimb\m fa]a Ia[ului, s\ co- func]ional, se poate observa c\ de- l\ spiritual\ de care un ora[ ca mut\m `ntrerup\torul“, a spus di- numirile proiectelor, gândite `n en- Ia[ul nu se poate dezice, fiind cu- rectorul artistic la conferin]a de glez\ `n dosar, `[i pierd foarte mult sut\ `n structura [i `n existen]a sa din „melodia“ [i impactul con- luni. O explica]ie care ]i-ar fi sc\ - `nc\ de la `nceputuri, acest „dor struc]iei `ntr-o traducere mai mult c\l\tor“, care se refer\ la leg\turi- pat f\r\ a avea tot contextul, dac\ romantico-nostalgic\ decât prac- le cu ]ara ale celor care [i-au luat ai fi v\zut doar coloratura Switch tic\. Puncte puncte? via]a `n mâini [i au migrat c\tre On de pe trotuarele ora[ului. ~ns\ Din punct de vedere al alc\tui- Europa Occidental\, [i rolul pe ca- rolul unui slogan `ntocmai acesta rii dosarului `n jurul acestor pro- re `l are tehnologia `n slujirea cul- este, prin defini]ie – s\ fie sufi- iecte, este limpede c\ aceast\ idee, turii, acest „Puncte puncte“ pu]in cient de scurt `ncât s\ poat\ fi me- c\ Ia[ul trebuie s\ fie v\zut, cân- inspirat. morat [i suficient de bine gândit dva, `n viitor, ca un nod de comu- Idei bune, congruente cu planul `ncât s\ fie atr\g\tor. Fa]\ de ve- nicare [i dialog cultural `ntre cele general [i cu cel mai important lu- chiul Easterly Hub of..., m\car dou\ Europe geopolitice – cea Oc- cru care se caut\ `n alegerea unei Switch On este scurt. cidental\ [i cea R\s\ritean\ –, este Capitale Culturale Europene –

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 12 » avanpremier\ Emir Kusturica — Str\in `n c\snicie

„Suplimentul de cultur\“ Dar acesta nu era singurul lui Uneori, vântul `l lua pe nepre - public\ `n avanpremier\ prilej de suferin]\. I se p\rea de-a g\tite [i rostogolea gunoaiele `n un fragment din volumul dreptul de nesuportat s\ vad\ râul Lašva, ceea ce-l scotea din Str\in `n c\snicie, de Emir cum unii arunc\ pe fereastr\ din min]i pe Zeko. Prim\vara, când ve - Kusturica, traducere din ma[ini ambalaje goale de grisine, dea pungi de plastic multicolore pachete mototolite de ]ig\ri [i tot limba francez\ [i note de ag\]ate de crengile copacilor de-a soiul de resturi. ~n aceea[i clip\, lungul râului, i se p\rea crâncen – `i M\d\lin Ro[ioru, care va v\zu o fića gonind cu peste 60 amintea de zidurile caz\rmii Petar ap\rea `n curând `n km/h, rezervându-i, f\r\ nici o Mećava, unde lucra tat\l lui. ~nar- colec]ia „Biblioteca `ndoial\, o surpriz\ nepl\cut\. mat cu un b\], se repezea atunci [i Polirom. Seria Actual“, Aveau fie s\-l `njure, „Ce bele[ti snopea frunzi[ul `n b\taie. V\zând la Editura Polirom. ochii, bulangiule?!“, fie s\-l bom- c\ nu izbute[te s\ desprind\ pungi- bardeze cu porc\rii. Un claxon, [i le, pe care le ferfe ni]ea [i le `ncurca prin geamul-fluture ]â[ni o mân\ [i mai tare, continua s\ loveasc\ leg\nând un pachet gol pe care `ndârjit, pân\ rupea crengile. – Fragment – scria „Bron[i, co[arul gâtlejului“ ! Dac\ m\ vede cineva, `[i spunea, — Tâmpitule! De ce-mi murd\- sigur o s\ cread\ c\ m-am ]\c\nit! Dragan Teofilovi era poreclit Ze- re[ti ora[ul?! Dar oricât de chinuit\ era via]a ko – iepura[ – fiindc\ iubea la ne- {i se repezi pe urmele ma[inii lui Zeko, avea [i o parte de duio - bunie morcovii, dar nu numai. agitând pachetul cu o mân\ ame- [ie: un confident c\ruia b\iatul i Ochii lui mari erau `n stare s\ nin]\toare, adunând apoi pe drum se putea dest\inui. vad\ ceea ce pu]ini oameni din [i alte gunoaie, pe care le arunc\ ~ntr-o cad\ tras\ pe linie moar- Travnik remarcau. ~n ziua de 8 `ntr-un container. Totu[i, `l lini[- t\ `n subsolul blocului lor cu pa- martie 1976, rezemat de un felinar, tea gândul c\, mai demult, `n tru etaje, sub apartamentul fami- Zeko era foarte departe de a-[i aceea[i intersec]ie situa]ia era cu liei Teofilović bolborosea un crap `nchipui `ntors\tura pe care avea mult mai rea. cump\rat de c\pitan pentru slava s o ia via]a lui. ~n timp ce se uita Ć - Pân\ `n 1975, iro, conductorul pe care o s\rb\torea discret `n de- ]int\ la neonul care se aprindea pe trenului care trecea pe pod, ac]io- cembrie. Pe zidul din beton de strada 29 noiembrie, o `ntrebare `l na fluierul locomotivei [i trenul deasupra c\zii era prins\ `ntr-un nec\jea: de ce, de cinci ani deja, scuipa un abur `nc\rcat de funin- cui o pl\cu]\ de lemn pe care scria taic\-s\u uita sistematic c\ pe 9 gine. Dac\ b\tea vântul, toate ru- cu cret\ : „Numai vai [i-amar“. martie era ziua lui de na[tere? fele `ntinse la uscat din `mpreju- Fratele mai mare al lui Zeko, Tat\l lui, Slavo Teofilović, c\pitan rimi se murd\reau cât ai zice pe[ te. Goran, a[tepta febril ceasul `n ca- clasa `ntâi, era cunoscut `n Trav- Zeko nu `ng\duia s\ se `ntâmple re, `n sfâr[it, avea s\ poat\ jura pe nik pentru cei treizeci de metri a[a ceva [i pe balconul familiei capul r\posatului s\u tat\. Ner\b - p\tra]i de dale mici [i cele zece ki- Teofilović. ~n unele zile, Ćiro `m- darea asta `l f\cea vedet\ pe stra- lograme de adeziv pe care nu i le pro[ca `ntreaga strad\, `n timp ce da 29 noiembrie. Mai trebuia, bi- pl\tise niciodat\ unui amic, c\ci al]ii aruncau gunoaie din ma[ini! ne`n]eles, s\ a[tepte s\ moar\ habar n-avea cum! Ce era de f\cut? S\ coboare s\ c\pitanul Slavo. ~n discu]iile lui ~n vreme ce b\ie]ii de seama lui cure]e strada sau s\ se repead\ pe cu fratele mai mic, Goran nu as- [i de pe strada lui b\teau mingea balcon, s\ pun\ rufele la ad\post, cundea cât `l exaspera reaua-vo - pe maidan, iar ofi]erii se preg\ - `n camer\ ? in]\ a tat\lui lor. când Milijana Gači, campioan\ la deschidea gura pentru a-i da de teau pentru balul de 8 martie din Chiar [i `n clipele cele mai rele, — De-ar cr\pa odat\ babacul! [ah la categoria pionieri din Repu- `n]eles c\ pricepuse totul. Zeko `i c\minul JNA, Zeko `[i desprinse Zeko [tia s\ decid\ ce era mai bine. blica Socialist\ Bosnia-Her]egovi- spusese tat\lui lui c\ citise `n car- privirile de la felinar, `ndreptân- L\sa balt\ gunoaiele, se n\pus- Zeko `ns\ nu `mp\rt\[ea cruzi- na, p\trunse `n subsol. Scena `i tea rus\ Cevengur c\ nu din pros - du-[i-le spre intersec]ie [i spre po- tea pe balcon s\ adune cear[afuri- mea fratelui s\u. era familiar\. Pupilele ei de un al- tie t\ceau pe[tii. dul de cale ferat\. le [i c\m\[ile tat\lui, `mpiedicând — Se gânde[te la toate, nu bastru noptatic `n mijlocul chipu- — La oameni, `i r\spunsese ta - Ah, se gândea el, dac\ a[ putea astfel enervarea zadarnic\ a ma- vezi?, i-a r\spuns el. ~nc\ din mar- lui palid, `ncadrat de p\r negru, t\l, e altfel. Mai ales pro[tii tac. face s\ dispar\ din calendar ziua mei. Cât despre cur\]enia din in- tie face rost de pe[tele de care o s\ drept, piept\nat cu grij\ a la prin - Pe[tele n-are nici un motiv s\ tr\n- de 9 martie, a[ avea o via]\ mai tersec]ie, avea s\-i vin\ [i ei rân- aib\ nevoie `n decembrie. Mi[to ]ul Valiant, `l contemplau deja de c\ne. Nu spune nimic fiindc\ [tie u[oar\! dul mai târziu. idee, nu? — Ce vorbe[ti... Pe degeaba cincisprezece zile. ~i sc\pa doar ce totul; [i nu fiindc\ n-are nimic de l-a luat! anume `[i puteau povesti unul al- zis [i e prost, cum cred unii. — Cum adic\... pe degeaba? tuia b\iatul [i pe[tele. Milijana se E crunt la noi `n cas\, `i explica CARTEA — Simplu ca bun\ ziua. A pierdea `n presupuneri. Cum alt- Zeko crapului. Goran nu sper\ de- `nvârtit ceva cu tat\l unui soldat fel, când pe pl\cu]a de lemn scria cât un lucru: s\ moar\ tata. {i ma- Având drept fundal Bosnia-Her]egovina anilor 1970, `nainte de des- ca fiu-s\u s\ se `ntoarc\ la Novi „Numai vai [i-amar“? Dar feti]a in- ma cu tata sunt la cu]ite; ea i-a zis tr\marea Iugoslaviei, unde domne[te influen]a partidului, povesti- Sad la sfâr[it de s\pt\mân\! Chiar teligent\ nu ceda doar curiozit\]ii. c\ a[teapt\ s\ se fac\ mari copiii rile lui Emir Kusturica descriu via]a a trei tineri, Dragan, Aleksa [i nu pricepi nimic, fr\]ic\? De zile `ntregi `l studia pe Zeko, [i dup\ aia `l las\ [i-[i ia lumea-n Kosta. Inspirându-se din realul m\runt, Str\in `n c\snicie este o co- — Adic\ ce? gale[\ [i precaut\. Deseori i se cap f\r\ s\ spun\ cuiva unde lec]ie de istorii cu teme dintre cele mai obi[nuite: pove[ti de familie, — {i-ar vinde [i g\ozul numa’ `ntâmplase s\-l urm\reasc\ pe str\- pleac\ pentru c\ lui nu-i pas\ de- `n care p\rin]ii [i copiii plini de idealuri intr\ inevitabil `n conflict, ca s\ ia ceva pe gratis! zile [i pe str\du]ele din Travnik! cât de curul lui. Mie mi se pare c\ pove[ti de dragoste, uneori imposibile, pove[ti `n care tinerii se ma- Zeko cobor` tiptil la subsol, asi- De parc\ ar fi c\zut prad\ farme- nu-i chiar a[a. Tata e un b\rbat gro - turizeaz\ [i `ncearc\ s\ dep\[easc\ grani]ele lumii „de acas\“. De gurându-se c\ nimeni nu o l\l\ia cului s\u, de `ndat\ ce i se ar\ ta. zav. {tii, crapule, e caraghios: din la iubirea adolescentin\ la cea matur\, care conduce spre mariaj, prin preajm\. ~nchise r\sufl\toa- Pe cât ardea de dorin]\ s\-l pri- afar\, ai zice c\-i un zeu; dar pe cu dramele [i ne`n]elegerile lui, monografia cuplului se consum\ `n rea [i-[i trase o masc\ de `not. veasc\ `n ochi, pe atât de tare se din\untru e un nefericit. E ca un scurtmetraje pline de umor [i de compasiune, iar spectatorii lui ~nainte s\ se lase pe fundul c\zii, temea de `ntâlnirea lor. De `ndr\- pat de soldat `ntins la vale, bleo- Kusturica-regizorul vor recunoa[te detalii unde fantezia [i `ntune- `[i b\g\ tubul `n gur\. ~n sf=r[it, gostit\ ce era, chiar sl\bise. ~n acest toc\rind pân\ `n Lašva. {i se trezi ricul coexist\ `nc\ `ntr-un decor inspirat din realismul magic. `[i cufund\ capul sub ap\, apoi r\stimp, fidel obi[nuin]ei lui, Ze- la jum\tatea curentului, cu apa corpul. Doar picioarele `i ie[eau, ko i se dest\inuia pe[telui baban. pân\ la glezne. N\d\jduia s\-i ag\]ate `nc\ de marginea c\zii, Numai din timp `n timp crapul atrag\ astfel aten]ia tat\lui s\u.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 13

De veghe `n lanul de cultur\ ~napoi spre prezent M\d\lina Cocea

Pân\ pe 21 octombrie 2015 nu mai este mult. ~n mai pu]in de o lun\ vom tr\i exact `n viitorul `n care au c\l\torit, cu ma[ina timpului, cei din filmul ~napoi `n viitor. Este deci momentul perfect s\ ne privim prezentul prin ochii filmelor SF lansate cu zeci de ani `n urm\.

Eram prin clasa a noua când am care `i v\zusem vreodat\. De fost `ntreba]i, pe rând, la ora de atunci a[tept `ncontinuu viitorul. englez\, care ar fi cea mai pu]in fo- ~n anul 2015 cel din realitate, lositoare inven]ie la care ne pu- probabil special pentru a marca tem gândi. Nu mai ]in minte r\s- anul din ~napoi `n viitor, Nike a punsul meu, doar pe al colegei din anun]at c\ va pune `n vânzare banca din spate: „[ireturi de pa- mult-a[teptata pereche de bas- puci cu legare electronic\“. Iar eu, che]i, echipa]i cu un mecanism `n mintea mea, am spus: „Hm“. care simte greutatea purt\torului Este adev\rat, [ireturile cu le- [i ajusteaz\ perfect [ireturile. gare electronic\ nu ar eradica foa- Dup\ nenum\rate `ncerc\ri, dispozitivul zbur\tor din film. Este cu un asterisc: „pelerina“ e mai ~n anul 2015, ma[inile noastre nu metea. Probabil c\ planeta ar fi la farse elaborate [i zvonuri false, tot totu[i mult mai pu]in practic. Pen- mic\ decât grosimea unui fir de zboar\ [i nici oamenii nu sunt echi- fel de poluat\. Poate c\ s-ar reduce 2015 a fost anul `n care s-a lansat tru a-l folosi `n via]a de zi cu zi, ar p\r [i tot ce a reu[it s\ ascund\, pa]i `n costume mulate [i argintii. num\rul de accidente cauzate de primul model func]ional de hoo- trebui ca toate str\zile noastre s\ deocamdat\, a fost un obiect mi- Chiar [i unele inven]ii inspirate din [ireturi care atârn\, dar `n lipsa verboard, skateboardul care plu- fie acoperite de un strat de mag- croscopic. Creatorii ei sus]in `ns\ filme sunt `nc\ dificil de folosit sau unor statistici privind preponde- te[te prin aer din acela[i film ~na- ne]i permanen]i, iar skateboardul c\ este prima cercetare suficient `nc\ prea scumpe pentru a fi comer- ren]a lor, meritele [ireturilor electri- poi `n viitor. La fel de lipsit de im- s\ fie echipat cu o rezerv\ inepui- de practic\ pentru a putea fi folo- cializate. Este posibil ca [ireturile ce vor trece neobservate. Deci, pof- pact asupra p\cii [i bun\st\rii zabil\ de azot lichid, care s\ `l ]in\ sit\, `n cinci ani, pentru obiecte electrice s\ nu prind\ niciodat\, iar tim, nu ar fi fost o inven]ie grozav\. mondiale, skateboardul care nu sub temperatura de 180 de grade. mult mai mari. fosta mea coleg\ din banca din spa- La ceva timp dup\ acea or\ de atinge p\mântul devenise, datori t\ Tot `n anul 2015, de data aceas- Tot `n prezentul nostru, sunt te s\ fie `ncântat\ de puterea ei de englez\ am v\zut filmul ~napoi `n filmului, unul dintre cele mai cu- ta inspirat\ de filmele Harry Pot- realitate urm\toarele inven]ii din clarviziune. Dar poate c\ nimic din viitor (Back to the future), iar per- noscute simboluri ale viitorului. ter, a fost construit\ [i prima pele- filme: laptopul din Odiseea Spa]ia - toate astea nu conteaz\ cu adev\rat. sonajul principal avea `n anul Skateboardul cu levita]ie a fost rin\ a invizibilit\]ii. Anun]at\ `n l\ 2001, imprimantele 3D aproape ~n 2015, tr\im `ntr-o lume ce p\rea 2015 o pereche de ghete Nike cu realizat de Toyota [i folosit `ntr-o urm\ cu doar câteva zile de c\tre la fel de practice ca replicatoarele miraculoas\ `n urm\ cu doar trei- mecanism electronic de legare. reclam\ pentru noul model de cercet\torii de la Universitatea Ber - din Star Trek [i ma[inile f\r\ zeci de ani, iar asta face ca anul 2035 Erau cei mai frumo[i papuci pe Lexus [i arat\ aproape la fel cu keley, inven]ia vine totu[i echipat\ [ofer din Total Recall. s\ sune foarte, foarte bine.

`ntâlneau la sediul comunit\]ii de lumea `n strad\, din cauza atomi- `ncepusem s\-i scriu, cu aceast\ Timpuri noi pe strada Popa Soare. z\rii societ\]ii, dar [i pentru c\ la `ntrebare `n primul rând al scriso- ~n convingeri, Croh r\m\sese un noi disiden]a nu f\cuse pui. A[a c\ rii, sun\ po[ta[ul la u[\. Aveam o Daniel Cristea-Enache om de stânga. La câteva luni dup\ dup\ decembrie 1989 m\ gândeam scrisoare recomandat\ din Germa- revolu]ie – când `l sunam s\ vorbim c\ nici anticip\rile lui post-revolu- nia. Am semnat de primire, am luat despre diverse chestii, f\r\ s\ ne te- ]io nare nu vor fi mai adev\rate. Pe plicul [i i-am dat po[ta[ului r\splata mem de cei care ascultau telefoane- atunci era bolnav, dar `[i controla c\ urcase pân\ la etajul patru. Ultima scrisoare le –, l-am `ntrebat `ncotro credea c\ boala cu medicamente. Doamna lui, Când am deschis scrisoarea: se `ndrepta România. Ceea ce ur- femeia aceea de neuitat, sub]ire [i „Drag\ Cristi, ~]i r\spund cu oareca- de la Crohm\lniceanu meaz\ nu e un citat, ci aproximarea cu p\rul alb, str\lucitor, se `mboln\- re `ntârziere, deoarece afec]iunea lui: „Vom avea o democra]ie de fa- vise [i ea de ceva despre care evita care m\ sâcâie m-a obligat s\ m\ in- — Cine au fost sprijinitorii „optze- ar face bine s\ `ntrebe, iar dac\ nu-l ]ad\, corupt\ pân\ `n m\duva oase- s\ vorbeasc\. ternez `n spital. Cum un ghinion nu cistului“ Cristian Teodorescu [i ai amintesc fiindc\ li se pare c\ n-ar fi lor, `n care va reap\rea s\r\cia lu- De un timp, profesorul pe care-l vine niciodat\ singur, so]ia mea s-a literaturii sale publicate `n ultimul cazul s\ amestece un fost critic pro- cie, fiindc\ la noi nu exist\ solidari- [tiam, impecabil `mbr\cat [i perfect internat [i ea pentru unele investi- deceniu ceau[ist? ~n ce fel v\ rapor- letcultist cu optzecismul, ar trebui tate social\, [i politicienii care-[i b\rbierit, cu musta]a lui ca o umbr\ ga]ii. Sper s\ nu aib\ nimic. Pe mine ta]i azi la ei? cu atât mai mult s\ `ntrebe cum s-a spun de stânga nu sunt decât ni[te deasupra buzei, `ncepuse s\ ias\ ne- s-ar putea, `n cel mai r\u caz, s\ m\ — Crohul a avut ideea Desantu- `ntâmplat ceea ce s-a `ntâmplat. harpii care vor s\ se `mbog\]easc\, ras din cas\ [i cu haine care nu ri- a[tepte o opera]ie. O idee cu care lui, `n care am debutat `n volum [i Crohm\lniceanu, cel pe care l-am a[a cum se `ntâmpl\ cu stânga din mau una cu alta. Rontz, cockerul m-am consolat. ~ntre a-i permite care e [i azi cartea maximei mele cunoscut, [tia ce p\cate are [i nu vo- America de Sud. Cât despre cei de s\u, murise, dar Croh continua s\ unui chirurg s\ umble cu bisturiul nostalgii. Cu dou\ nume `n plus, de ia s\ le ascund\. ~ntr-o sear\, când dreapta, nu vor decât s\-[i ia `napoi ias\ la plimbare ca [i cum [i-ar fi `n mine [i nepl\cerile curente pe ca- care habar n-aveam [i care au fost eram mai mul]i la el acas\, ne-a ce au pierdut. ~ntre b\rcile lor se vor scos câinele pe-afar\. Apoi a plecat re le am, despre care presupun c\ ]i- strecurate `n antologia noastr\ f\r\ `ntrebat dac\ cineva care a gre[it `neca mul]i“. Atunci nu l-am crezut. `n Germania unde avea o rud\ apro- a vorbit so]ia ta, am preferat bistu- s\ [tim – ceea ce l-a iritat pe Croh - grav `n tinere]e, crezând ini]ial `n ~n ultimii ani ai ceau[ismului, piat\. Nu [tiu dac\ din cauza bolii riul. Cum sunt `n a[teptarea opera - m\lniceanu mai mult decât pe noi –, ceea ce a f\cut, poate isp\[i acele când ne `ntrebam noaptea pe strad\ sau pentru c\ nu se mai sim]ea bine ]iei, prefer s\-]i scriu pe `ndelete `n acolo sunt aproape to]i prozatorii p\cate. Atunci, Croh a a[teptat jude- cum s-ar putea termina cu Ceau[es- `n România. Ne scriam – el cu o ca- calitate de convalescent“. optzeci[ti, fiindc\ aproape to]i au cata noastr\ [i `mi amintesc c\ to]i cu, Croh era de p\rere c\ pentru as- ligrafie grijuliu rotunjit\, eu la Oli- ~n plic mai era o pagin\, cu alt trecut pe la „Junimea“. Iar nucleul am spus c\ acel cineva are dreptul la ta ar trebui s\ pun\ piciorul `n prag vetta mea portabil\. scris: „Domnule Cristian Teodorescu, dur, al adev\ra]ilor textuali[ti, `n redemp]iune. Nu mai ]in minte care Comitetul Central al partidului. Dar La Berlin, Croh `[i reg\sise [i do- Moni s-a pr\p\dit `n spital. ~n aceea[i Desant se afl\. A[a c\, pentru cei ca- dintre noi a adus vorba despre Dos- cum CC-ul era populat de slugi ale rin]a de via]\ [i pl\cerea de a scrie. noapte a murit [i so]ia lui `n alt\ re- re-[i dau azi cu p\rerea, din afar\, toievski. Asta l-a f\cut pe Croh s\ lui Ceau[escu, singura n\dejde ar fi {i, deodat\, nu mi-a r\spuns la ulti- zerv\. V\ trimit scrisoarea care v\ despre prozatorii optzeci[ti, dac\ nu zâmbeasc\. El, fostul ateu, se ducea fost ca unii dintre ei s\ capete curaj ma scrisoare. S\ se fi sup\rat pe mi- era adresat\, pe care am g\sit-o `n ser- [tiu cât de mult a `nsemnat Croh - de câ]iva ani la sinagog\ [i discuta de la Moscova lui Gorbaciov. Nu ne? Nu vedeam de ce. S\ nu fi primit tarul noptierei lui. Moni `mi spunea m\lniceanu pentru aceast\ genera]ie, despre Cabala cu evreii care se credea `n ideea c\ ar fi putut ie[i scrisoarea? Mai degrab\. {i când c\ sunte]i unul dintre copiii lui“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional Cât de moral este s\ fim fascina]i de gangsterii din filme?

Dou\ filme cu mafio]i sunt s\ apar\ permanent pe listele cu foarte discutate `n aceast\ filme favorite. perioad\. Ambele sunt Filmele cu gangsteri sunt foarte biografii, vorbesc despre vechi – prima produc]ie de gen persoane care au existat [i pare s\ fi fost The Musketeers of mai exist\ `nc\ `n realitate. Pig Alley, realizat\ de reputatul Primul, o produc]ie D.W. Griffith `n 1912, `n SUA, `n britanic\ cu titlul Legend, `l vreme ce un criminal fictiv precum are pe Tom Hardy `n dublul Fantomas aducea publicul `n s\li, rol al gemenilor Kray, care `n aceea[i perioad\, `n Europa. Hollywood-ul, reflectând peri- au ac]ionat `n Marea oada, a dat importan]\ mare aces- Britanie. Al doilea, Black tui gen, `nc\ de la `nceputurile sale. Mass, `l prezint\ pe Johnny Filmele din anii 1910-1920 au fost Depp `n rolul unui notoriu blamate de mul]i ca produc]ii care gangster din Boston, „glamour“-izau crima, o f\ceau se- Whitey Bulger. duc\toare. Codul de produc]ie Hayes, creat `n anii ’20 pentru a im- Lansat cu o lun\ `n urm\, Legend pune o anumit\ conduit\ moral\ a este un mare succes `n Marea Bri- filmelor hollywoodiene, decreta ne- tanie, iar filmul cu Johnny Depp gru pe alb c\ „simpatia publicului atrage [i el foarte tare aten]ia. nu trebuie s\ fie niciodat\ de par- Robert Bieber [i Robert Kelly, `nchisoare la final, dar ace[ti b\ie]i Dar, spune BBC, realitatea ori- Ceea ce, spune „BBC News“, arat\ tea crimei, a delictelor, a r\ului [i profesori universitari americani, r\i sunt v\zu]i mai degrab\ ca victi- bil\ a lumii lor violente [ocheaz\ `nc\ o dat\ c\ filmele cu gangsteri p\catelor“. Asta a dus la o abordare sunt de p\rere c\ gangsterismul `n me ale `mpreju r\rilor decât ca psi- chiar [i `n contextul unui film ai continu\ s\ exercite o stranie fas- destul de ipocrit\ a problemei, cu cultura popular\ a epocii este o pa- hopa]i sau criminali“, spun Bieber c\rui eroi sunt. cina]ie asupra publicului, iar pro- titluri care blamau crima, dar cu ralel\ a Visului american, prezen- [i Kelly. Cel mai bun exemplu este „De fapt, `i vezi pe ace[ti oameni duc]iile clasice, precum trilogia personaje facinante pentru public tând fantasma celor s\raci care Michael Corleone, eroul trilogiei de la o distan]\ confortabil\“, apre- Na[ul, B\ie]i buni, ~ngeri cu fe]e care reflectau fascina]ia real\ a reu[esc s\ ajung\ pe o pozi]ie `nalt\ Na[ul, despre care interpretul s\u, ciaz\ jurnalistul Antony Earnshaw. murdare, Scarface (ambele ver- epocii pentru superstaruri, ale cri- `n societate prin mijloace ilegale. Un Al Pacino, spunea: „Nu-l v\d ca pe „Spectatorii nu au chef s\ vad\ ade - siuni) sau Incoruptibilii, continu\ mei, precum Al Capone. soi de lupt\tori de cla s\, criminali. un gangster. Cred c\ puterea lui v\rul faptelor oribile pe care le-au co- David Wilson, profesor de cri mi - real\ era calitatea lui enigmatic\“. mis aceste personaje. Dac\ `l prezin]i nologie la Birmingham City Univer- ~n cazul gangsterilor baza]i pe `ntr-un film, publicul resimte repul- sity, citat de BBC, nu este de acord persoane reale, a[a cum sunt cei din sie. Publicul vrea s\ cread\ `n tr-o le- cu aceast\ idee. „Nimeni nu ar vrea Legend sau Black Mass, regizorii tre- gend\, nu `n adev\r. Fiind c\, dac\ s\ fac\ un film despre Bernard Ho- buie s\ realizeze un echilibru fragil n-ai tr\it `n anii ’60, cum ai putea [ti gan-Howe, comisar al Poli]iei Metro - `ntre faptele reale [i divertisment. cum au fost `n realitate fra]ii Kray?“ politane, care provine [i el dintr-un Dar, chiar [i a[a, imaginea care re- Autorul articolului aminte[te de mediu s\rac [i care a ajuns unde a zult\ `n filme continu\ s\ fie mai fas- o scen\ din B\ie]i buni (de la a c\rui ajuns prin propriile lui merite. cinant\ pentru spectatori decât premier\ s-au `mplinit exact 25 de B\ie]ii buni au ceva care nu rezo- adev\rul real al existen]ei acestora. ani) `n care Joe Pesci omoar\ un om neaz\ cu spectatorii de filme. Ace[ti Lumea gangsterilor `n film con- pentru c\ acesta nu i-ar fi ar\tat eroi nu `[i asum\ riscuri sau com- tinu\ s\ aib\ o anume doz\ de ro- „respect“. portamente care s\ nu fie sanc]iona- mantism [i str\lucire. De multe ori, „Mentalitatea asta, modul `n care te de propriul lor compas moral.“ ei sunt prezenta]i ca având persona- un gangster poate ac]iona `n aceast\ Wilson crede c\ gangsterii cine- lit\]i fascinante, precum Al Capone manier\, m\ `ngroze[te“, spune matografici fascineaz\ fiindc\ ei ilus- `n Incoruptibilii. Mai exist\ [i acel Earnshaw. „Nu trebuie s\ crezi nici - treaz\ anume aspira]ii. „~n sensul `n deformat „cod al onoarei“, practicat odat\ c\ astfel de oameni `]i pot fi care ei par c\ pot face orice“, spune de ei `n pove[tile cinematografice. prieteni.“ profesorul. „~[i asu m\ riscuri pe ca- re noi nu ni le-am asuma `n via]a real\. De cele mai multe ori ei sunt interpreta]i de actori chipe[i [i popu- lari. Arat\ cool. Se `mbrac\ elegant.“ De multe ori, crede Wilson, fil - mele cu gangsteri mizeaz\ [i pe nos- talgia unei anume epoci. ~n cazul lui Legend, fra]ii Kray au domnit `n anii ’60, `n decada swinging a Lon- drei, se amestecau cu politicieni [i celebrit\]i ale epocii. Dup\ c\derea codului Hays, `n anii ’60, moralitatea [i filmele cu gangsteri au avut o rela]ie foarte ambigu\. „Spectatorii se a[teapt\ ca gangsterii s\ moar\ sau s\ ajung\ la

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 {tiin]e umaniste? Iar cel mai Merçi, n-avem nevoie! vizionat serial din lume este... ~n iunie, Hakubun Shimomura, ministrul Educa]iei universitare pur teoretice, noi `n - din Japonia, a trimis o scrisoare conducerii a 86 de curaj\m mai degrab\ o educa]ie universit\]i din ]ar\ prin care le cerea s\ renun]e la mult mai tehnic\ [i profesional\, Nu, nu Urzeala tronurilor! Cel mai urm\rit serial de pe fa]a planetei este NCIS, creat `n 2003 de Donald Paul Bellisario [i Don McGill, care anticipeaz\ mai bine nevoi- departamentele de [tiin]e sociale [i umaniste sau produs [i difuzat de CBS. le sociale“, afirma Abe `ntr-un „s\ le converteasc\ astfel `nc=t ele s\ r\spund\ NCIS a fost urm\rit `n 2014 de 55 de milioane de telespectatori discurs din 2014. mai bine nevoilor societ\]ii“. din 66 de ]\ri, dep\[ind concuren]ii Min]i criminale [i CSI. NCIS „Fundamentul societ\]ilor de- `nseamn\, pân\ acum, 13 sezoane, 280 de episoade [i dou\ seriale mocratice [i liberale este spiritul „Slate“ anun]\, citând „Times of universit\]i din Tokyo [i Kyoto derivate, NCIS: Los Angeles [i NCIS: New Orleans. Din 2011 a deve- critic, care se hr\ne[te din cu- Higher Education“, c\ dintre cele au declarat c\ nu vor urma reco- nit serialul favorit `n SUA, iar `n ultimii doi ani, la nivel mondial. noa[terea umanist\. F\r\ excep - 60 de universit\]i nipone care mand\rile guvernului. Recordul este de]inut, la nivel interna]ional, de c\tre CSI, clasat pe propun cursuri de literatur\ [i de Aceast\ atitudine se `nscrie, ]ie, statele totalitare resping stu- acest loc `ntre 2007 [i 2008, dar [i `ntre 2010 [i 2012. [tiin]e umaniste, 17 au anun]at spune „Slate“, `n logica planului diul [tiin]elor umaniste, iar sta- deja c\ `nceteaz\ s\ mai accepte de dezvoltare al prim-ministrului tele care resping acest tip de studen]i la aceste discipline [i c\, Shinzo Abe, care consider\ c\ `nv\]\mânt devin `ntotdeauna `n total, 26 de facult\]i au confir- „rolul universit\]ilor este cel de a totalitare“, a contraatacat pre[e - mat c\ vor `nchide sau vor redu- produce resurse umane cores- dintele Universit\]ii Shiga, Taka- ce departamentele respective. punz\toare nevoilor societ\]ii“. mitsu Sawa, `ntr-un editorial pu- ~n contrapartid\, prestigioasele „Decât s\ aprofundeze cercet\rile blicat `n „Japan Times“.

Prometheus se prelunge[te pân\ ajunge la Alien

Ridley Scott (foto) are planuri mari `n ceea ce `i pri- ve[te pe „copiii“ s\i cinematografici. Veteranul re- gizor britanic a anun]at c\ pl\nuie[te nu mai pu]in de patru filme care continu\ ac]iunea din Prometheus, [i abia ultimul dintre ele va face leg\tura dintre aceast\ serie [i saga `nrudit\ Alien. Scott a confirmat faptul c\ cele dou\ saga vor fi conectate, `ntr-un interviu acordat site-ului ger- man „FilmFutter“. Filmul Prometheus, din 2012, un soi de prequel al filmului Alien realizat de Scott `n 1979, a fost pre- O avanpremier\ zentat drept o produc]ie independent\ care „con]ine frânturi din ADN-ul Alien-ului“. Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Ca lucrurile s\ fie mai complicate, regizorul Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu `n spa]iu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ Neill Blomkamp (District 9, Chappie) lucreaz\ in- cu „Ziarul de Ia[i“. tens la Alien 5, dar acesta va ajunge pe marile ecra- Noul lungmetraj al lui Ridley Scott, The Martian, ne abia dup\ Prometheus 2, a c\rui premier\ e Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel. Muzic\: Victor Eskenasy, care prezint\ aventura unui cosmonaut naufra- 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Dumitru Ungurea nu prev\zut\ pentru 2017. Calculând o pauz\ de doi giat pe Marte, a avut parte de o avanpremier\ Senior editor: Film: Iulia Blaga ani `ntre filme, „The Guardian“ apreciaz\ c\ saga Lucian Dan Teodorovici aparte: a fost proiectat `n exclusivitate unor „privi- Teatru: Olti]a C`ntec Prometheus se va sfâr[i prin 2019-2021, când Scott Redactor-[ef: Caricatur\: legia]i“ de pe Sta]ia Spa]ial\ Interna]ional\. va avea peste 80 de ani. George Onofrei Lucian Amarii (Jup) Astronautul Scott Kelly a marcat momentul Redactor: Grafic\: acestei vizion\ri la 400 de kilometri altitudine, cu o Andra Petrariu Ion Barbu Tehnoredactor: Actualitate: postare pe Twitter. Nu este prima proiec]ie `n R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Adina Ciocoiu spa]iu, acum doi ani, cosmonau]ii de pe ISS au pu- Ioan Stoleru Rubrici permanente: tut vedea, tot `n avanpremier\, filmul SF Gravity. Publicitate: tel. 0232/ 252294 Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea, Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. The Martian, bazat pe romanul de succes al Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., americanului Andy Weir, este un thriller SF care Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, tel. 0232/ 216112 Radu Pavel Gheo, Abonamente: tel. 0232/214100 mizeaz\ pe cartea realismului (NASA a asigurat Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu Tarife de abonament: 30,25 lei pentru din plin consulta]ie [tiin]ific\). Premiera va avea Carte: 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; loc `n octombrie, dar filmul a fost v\zut deja de Doris Mironescu, Eli B\dic\, 121 lei pentru 12 luni Cristian Teodo rescu, mul]i critici (care l-au apreciat) [i de oameni de [ti- „Suplimentul de cultur\“ Bogdan-Alexandru St\nescu, este tip\rit in]\ (care nu sunt 100% de acord cu privire la acu- Alina Purcaru cu sprijinul Adev\rul Holding rate]ea aspectelor [tiin]ifice). Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Pagini realizate de Drago[ Cojocaru Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food

EN}ICLOPEDIA Film ENCARTA Luiza Vasiliu Etaje [i subterane Iulia Blaga

Un etaj mai jos e, stilistic vorbind, din aceea[i familie Avertisment cu Mar]i, dup\ Cr\ciun, precedentul film al lui Radu Muntean, scris `mpreun\ cu R\zvan R\dulescu Luni, 21 septembrie, a fost lansat [i Alexandru Baciu. Dar cineastul urc\ un etaj de la Early Warning Project – , un in stru - analiza triunghiului conjugal la drama discret\ a ment online testat vreme de doi ani, unui român izolat `n propria noncomunicare. care arat\ ce risc de ge no cid exist\ `n fiecare ]ar\ din lume. Proiectul a P\tra[cu (Teo Corban), un om indiferen]i la dramele celorlal]i. fost ini]iat de Simon-Skjodt Center normal cu so]ie (Oxana Mora- Scenariul e f\r\ fisuri, oricât l-ai din cadrul Muzeu lui Holocaustului vec), copil (Ionu] Bora), Logan, suci – asta spunea [i Teo Corban din SUA [i de Dickey Center for câine [i firm\ de `nmatricul\ri la conferin]a de pres\ –, [i se International Understanding de la auto, aude `ntr-o zi un scandal `n joac\ elegant cu `ncrederea `n ce Dartmouth College [i se bazeaz\ pe apartamentul studentei (Maria vedem pe ecran, derutându-ne evaluarea anual\ statistic\ a ris - Popista[u) de sub apartamentul atât cât trebuie [i oferindu-ne in- curilor [i pe evaluarea `n timp real a lui. E surprins asupra faptului de forma]iile cu ]ârâita. Jocul acesta situa]iei din fiecare ]ar\. „Toate vecinul Vali (Iulian Postelnicu) de-a cine la ce etaj st\ [i cine e de acestea ne pot ajuta s\ prevenim care iese de la student\. A doua zi fapt duce c\tre ideea unei colecti- atrocit\]ile, `n loc s\ g\sim o solu]ie afl\ c\ fata a fost g\sit\ moart\ [i vit\]i ai c\rei membri tr\iesc `n dup\ ce acestea s-au `ntâmplat. Din c\ ar fi fost ucis\. B\nuind cine e acela[i miros de mâncare, dar ca- genocidurile din Darfur, Bosnia, Rwanda [i din Holocaust, am `nv\]at f\pta[ul, P\tra[cu nu-i d\ nici un re nu sunt solidari unii cu al]ii. ajuns acum la „Nu v\ pup, c\ (spune analize `n loc de amenzi c\ exist\ semne clare de avertizare indiciu poli]istului care vine `n Fiecare e pentru el sau, m\ rog, sunt ud\ pe mâini“. Dar acum re- când vorbe[te cu Vali), [i con- care preced violen]a `n mas\. De - bloc, de[i viziteaz\ pe urm\ un pentru familia lui. plicile trebuie s\ [i ascund\ ade- struie[te o geografie imaginar\, pistarea acestor indicatori `n ]\rile prieten poli]ist f\r\ a-i spune ce- Muntean nu judec\ pe nimeni. v\rul cu vorbe. P\tra[cu nu-i spu- sugerând c\ etajele unde locuiesc cu grad `nalt de risc ne va permite, va. ~n schimb, nu-l refuz\ pe Vali P\tra[cu nu e un om r\u, dar fap- ne nici m\car so]iei c\ a fost mar- eroii sunt cl\dite pe un strat `ntu- pentru prima dat\ `n istorie, s\ când `l roag\ s\-i treac\ o ma[in\ tul c\ t\inuie[te adev\rul `n cali- torul crimei, iar amândoi `l ]in necat [i umed f\cut din reziduuri privim dincolo de orizont [i s\ pe firm\, de[i se enerveaz\ pasiv- tate de unic martor al crimei nu deoparte pe Matei, fiul lor, de [i secrete („Parola, boule!“, re- implement\m politici mai inteli - agresiv fie c\ nu-i spune de amen- face din el un om bun. ~n singura am\ nunte legate de crim\. {i ma- pet\ Matei `n somn). Nu e prea gente, mai ieftine [i mai eficiente zile de circula]ie, fie c\ se insi- scen\ catarctic\ a filmului, o ma lui P\tra[cu e ferit\ de detalii, reconfortant. Filmul pic\ `ns\ care s\ previn\ violen]a `n mas\“, a nueaz\ `n familia lui, oferindu-[i b\taie neputincioas\ [i ridicol\, ca [i cum i-ar face r\u s\ afle cine `ntr-o perioad\ `n care solidarita- declarat Cameron Hudson, direc- serviciile de cunosc\tor `n calcu- el `i arunc\ lui Vali: „Nu m\ inte- a murit `n bloc. tea ne e testat\ de criza refu- torul Simon-Skjodt Center. Intra]i pe latoare. reseaz\ ce ai f\cut tu. Pe mine s\ Aceast\ (fals\) protec]ie pe ca- gia]ilor. Bine ar fi s\ fie v\zut de site [i c\uta]i ]\rile care v\ inte - Manufacturat cu precizie [i nu m\ mai amesteci `n c\caturile re eroul o manifest\ fa]\ de ai lui cine trebuie, adic\ [i de cei care reseaz\. Româ nia, de pild\, are risc economie de mijloace, Un etaj tale!“. A[a se purgheaz\ furia lui, se r\sfrânge, o sugereaz\ filmul, vor s\ nu fie amesteca]i `n c\ca- de genocid de 0,3% (locul 94/162), `n mai jos ne ofer\ pe tav\ crimina- cerând ca propria-i intimitate s\ `n subcon[tientul lui Matei care, turile altora. vreme ce Germania are 0,1% (locul lul, de la `nceput, dar `[i p\s - fie respectat\ [i nu c\lcându-l `n somnambul fiind, spune noaptea 148). Top ten-ul cu risc de genocid treaz\ calit\]ile de thriller, con- picioare pe cel care a ucis un om chestii ciudate pl\tind `ntr-un fel Un etaj mai jos, de Radu Muntean. stituindu-se f\r\ s\-[i fi propus nevinovat. Cei trei coscenari[ti pentru la[itatea p\rintelui. Lu- Cu: Teo Corban, Iulian Postelnicu, arat\ a[a: Myanmar, Nigeria, Su - Oxana Moravec, Ionu] Bora, Adrian dan, Egipt, Republica Centrafrican\, (cel pu]in asta sus]ine regizorul) au un sim] deja antologic al repli- mea asta subteran\ care `nso ]e[ te V\ncic\, Maria Popista[u, Ioana Sudanul de Sud, Republica Demo - `ntr-o radiografie a unei societ\]i cii. De la „Jos dictatorul, Mariu- personajele ca o umbr\ e sugerat\ Flora, Vlad Ivanov, Mihaela S`rbu, crat\ Congo, Afghanistan, Pakistan ai c\rei membri tr\iesc izola]i [i se!“ din Hârtia va fi albastr\, au [i de actul ratat al lui P\tra[cu Tatiana Iekel [i Yemen. ~ntr-o not\ oarecum si - milar\, Arabia Saudit\ a fost de- semnat\ zilele trecute `n fruntea balonzaider, parpalac. Oare chiar rezolvat `n trei minute? Incredi- unui panel de 5 ambasadori care Voi n-a]i `ntrebat nu exist\ haine din trei litere? bil. {i ce bine v\ st\ costumul supravegheaz\ Comisia pentru F|R| ZAH|R v\ r\spunde P\i hai s\ judec\m pu]in. Ce e o acesta. E ultimul r\cnet de la Pa- Drepturile Omului din cadrul ONU. hai n\? E o buleandr\ care te ap\ - ris [i Milano, f\r\ nici o `ndoial\. Arabia Saudit\ e cunoscut\ drept Bobi r\ de frig. Ba nu, e mult mai mult O s\ vorbim cu cei mai mari de - una dintre ]\rile cu cele mai brutale decât atât. C\ nu degeaba a zis ci- signeri de mod\ s\ creeze pentru regimuri represive din lume. De la ne a zis c\ haina face pe om. ~n - `nceputul acestui an, au fost exe- dumneavoastr\ ni[te haine cu seamn\ c\ e un obiect deosebit de cutate 100 de persoane, iar azi, `n denumiri de cel pu]in cincizeci Rafinament, important. Atât de important `n - timp ce eu stau la un calculator [i de litere. Denumiri sofisticate cât nu-l po]i exprima `n doar trei scriu textul \sta, se preg\te[te de- pentru o doamn\ sofisticat\. litere. Ia uite, costumul \sta deux- capitarea [i crucificarea lui Ali Domnul Klaus este foarte noro- stil [i elegan]\ pieces seam\n\ cu alea pe care le Mohammed al-Nimr, un b\iat de 21 cos c\ v-a `ntâlnit. Sunte]i cea poart\ Carmen Iohannis. {i, apu- de ani care a `ndr\znit s\ participe mai elegant\ prim\-doamn\, nici când umera[ul, `l duse la nivelul când avea 17 ani la proteste anti - Valu]a nu a fost dintotdeauna pa- g\seasc\, scria imediat cu pixul nu v\ pute]i compara cu fosta, gâtului, a[a cum fac toate femeile. regim. Pân\ s\ ne apuc\m de prezis sionat\ de integrame. I-au fost re- ro[u: gre[it! {i trimitea redac]iei doamna Carmen. genoci durile, ar fi poate mai bine s\ Acum v\ rog s\ v\ `nchipui]i comandate ca antrenament pen- mustr\ri nu foarte grave. Hi, hi, ce bine c\ nimeni nu `]i c\sc\m ochii la lumea din jur [i s\ tru ochi, `mpreun\ cu tratamen- Vertical, din dou\: repede! Pac, c\ auzi]i o muzic\ din aia cu poate auzi gândurile. Ce nebunie, nu mai l\s\m ]\ri ca Arabia Saudit\ tul cu pic\turi. Nu a[ putea spune RD. Ce `ntrebare! Hmmm, ga ta, mul]i clopo]ei, menit\ s\ ilustre- s\ `mi imaginez c\ sunt so]ia lui s\ supravegheze comisii pentru cu exactitate ce afec]iune avea, [tiu: ici. Capitala Bhutanului: ze faptul c\ protagonista noastr\ Iohannis. {i ce? Nu mi-ar sta bi- drepturile omului. Chiar dac\ sunt pentru c\ nu sunt oftalmolog. gre[it! Hain\, din trei… intr\ `ntr-o stare de visare cu ]\ri cu foarte, foarte mult petrol. Azi o revist\ mai u[uric\, mâi- Din trei? Stai a[a, c\ nu e a[a. ochii deschi[i. ne? Sunt sigur\ c\ doamna Car- ne una mai grelu]\, femeia ajun- {i femeia [i-a deschis [ifonierul. O, dar vai, doamna Valu]a men nu [tie s\ rezolve integrame. sese cât se poate de experimen- Ia s\ vedem ce hain\ am eu din Iohannis, pofti]i, v\ rog! Ce sunt Dac\ m-ar `ntâlni, Klaus ar re- tat\ `n a dibui r\spunsurile potri- trei litere… Pardesiu nu e din astea, integrame suflate cu aur? nun]a la ea. Ar arunca-o ca pe o vite pe orizontal\ [i vertical\. Iar trei, palton nu merge, geaca asta Vai, dar sunt `ngrozitor de difici- hain\ rea. Da, da, ca pe o hain\ rea. 495 dac\ cumva ceva nu reu[ea s\ nici atât. Pulover, jachet\, tunic\, le, iar dumneavoastr\ le-a]i Hopa, rea e din trei!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 495 » 26 septembrie – 2 octombrie 2015 www.suplimentuldecultura.ro