România ® revist\ editat\ cu concursul literar\ F u n d a ] i e i AN O N I M U L A p a r e s u b eg i d a U n i u n i i S c r i i t o r i l o r d i n R o m â n i a 27 noiembrie420097 (Anul XLII). 32 pagini. 4 lei Aniversare EDITORIAL de Nicolae Manolescu Nicolae Manolescu - 70 articole de: George B\l\i]\, O referin]\ ignorat\ Mircea C\rt\rescu, RIMII no[tri romancieri, to]i de [coal\ francez\, contemporani Livius Ciocârlie, Radu Cosa[u, cu b\trânii,în mentalitatea secolului XIX, Hugo [i Dumas, Sorin Lavric, Mircea Martin, au fost de obicei raporta]i la Balzac [i la Sue. Doar nuvelele Eugen Negrici, lui Filimon au p\rut, mai ales prin subiect, stendhaliene. RomaneleP franceze la care s-a f\cut cel mai des trimitere sunt Ioana Pârvulescu, Alex {tef\nescu, Vlad Zografi acelea bazate pe o sociologie romantic\, jum\tate real\, jum\tate mitic\. {i nu doar aceea din „Mizerabilii”, ci [i aceea din „Comedia uman\”. Lipse[te aproape orice referin]\ la p. 10, 16-19 primii romancieri romantici, Madame de Stahl [i Benjamin Constant, ca [i la emulul lor, Alfred de Musset. Ce e drept, în „Adolphe” sau în „Confesiunea unui copil al secolului”, romane erotice, la persoana întâi, sociologia las\ locul psihologiei romantice, iar formula de roman „personal” are mai pu]in\ Avanpremier\ editorial\ trecere la primul nostru roman, acela bidermeier de imediat dup\ 1848. Urme, acest prim roman romantic las\ totu[i, [i nu numai în „Elena” lui Bolintineanu din aceea[i epoc\, dar [i mai târziu în seria analitic\ [i „feminin\” a roma- Fahri nului realist, care duce la „Adela” lui Ibr\ileanu [i la „Ioana” lui Holban. Mai ales acesta din urm\ îi este tributar lui Musset, Balliu pe care, dac\ nu gre[esc, n-am cum s\ verific acum, îl citeaz\. „Confesiunea unui copil al secolului”, romanul lui Musset din 1836, este, minus stilul emfatic ( „de copil r\sf\]at, care evoc\ cerul [i iadul pentru întâmpl\ri dintre cele mai prozaice”, Panteonul cum zice Baudelaire), unul frapant holbanian: mai pu]in în prima parte, unde este descris\ boala secolului, de care sufer\ negru tineretul deziluzionat [i depravat de dup\ Primul Imperiu, dar în p\r]ile urm\toare care analizeaz\ un caz de gelozie morbid\. Este de fapt romanul iubirii tumultuoase dintre Musset însu[i ( în roman, Octave) [i George Sand ( în roman, Brigitte). p. 26-27 Autobiograficul, pe modelul celorlalte „Confesiuni”, ale lui Rousseau, e abia travestit în fic]iune. Ca la Holban, [i spre deosebire de Balzac, de care nu se despart majoritatea prozatorilor no[tri, aici nu exist\ decât cei doi protagoni[ti, f\r\ societate. Chiar [i în paginile de la început, unde avem tabloul lumii bune [i debusolate din anii 20-30 ai secolului, proza lui Musset are caracterul unei confesiuni tulburi [i patetice mai degrab\ decât aceea „obiectiv\”, oricât de plin\ de fantezie, a lui Balzac. Povestea de dragoste e, în schimb, autoscopic\ [i crud\. Ca [i la Holban, analiza se face cu bisturiul, ceea ce Poezii e destul de nea[teptat într-un roman în care sentimentele explodeaz\ de obicei ca ni[te petarde. A p\rut izbitoare de sinceritatea, înv\]at\ de la acela[i Rousseau, a aceluia pe care Taine, pe vremea când Musset mai era citit, îl numea, cu Gheorghe tandre]e, copilul teribil al secolului, incapabil de pref\c\torie [i pe deplin onest. El nu se idealizeaz\ în Octave cel neînstare Grigurcu s\ se d\ruiasc\ în iubire, dar care nu poate tr\i dac\ nu i se d\ruie[te iubire. Musset se portretizeaz\ f\r\ cru]are. {tie s\ se priveasc\ în oglind\. Singura concesie pe care o face este de a da pove[tii de dragoste a lui Octave alt sfâr[it decât al celei din realitate [i anume sfâr[itul pe care el însu[i [i l-ar fi p. 8 dorit, dar de care n-a avut parte. „ 2 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 s u m a O T d A E L M P A C D M T N C P d V T O C C C A F A E L P E d C E F C P P B C P d C F S A C C P P C P T D A m d r E a e r a v m x u p R r o e e e e o o o | R o O R r r a ` R r l R O O E R \ u R U i l m N V O u E s m e a e E a n e a e t a u s i e n m C p h e I N A D s c r a O l R i e e e E I O O i O O m m C S n d P A I [ N A D R V x N U I u R i g \ c r l i ] z M N d a o p P o i s o n a V r m T r m g g z z t P r { { i P i n u A o o P a S n e N t N N N r E [ N i I i e e { i e i P a T t n l u a p a u u g i A i c n i U D t E n r r E E B o I a e u e m A R c t l e u i c i P u I m g S s r t B T v u n n s N R \ e E I I I I c o a é é P P l

l a r C i i s R e T L m i c e u , d p r R C C C C C d I o F d E e i l u T r S N \ e E i d l H a d e d ] C a o -P F n A t S l A k L R R ] i o B l d A e f H E E i d e r O S i t a i L m P B l I e \ L A a a A A A e l i z I L \ l i l a n o e m u { a L a T p y e o L o t n E A e R F N n A l S n m e l A r { a L e i L o G U -o e E l A n l l S E R – a i d f D P L r U a b I G u E [ l p I t M e e : t u a u M O f B d D P L u f I u I i I j [ t c A C i G T C u l M C E c R p e B U f \ H G U P z n r c P P D s r Z u l b u o p l e ` l H j h \ n a L i I P P c t o i [ i L , i E ` k u R T E e i s

a Z e m u A o E M ] s n T I L P I d e e R | n - a n i a Z z m r L d M M r L V I E . e e v i P A E E c d e e l t a E e R 3 M n l V F s I m c M v T u E l \ l n \ n o i 3 R r i o s F p a c D ~ l C s o t e I – I l u R u U R u b t a o a c R D r e \ l i S A Z i e

L

i U a a -b e R s n e t 1 v r c h – s I t u m s I . m C a d p t d s r , i D B a o I s – 2 n – i n e | l m g a L o C A T p V \ O r D r c | z l g 2 e E -m – t t T a e P A a [ i e V N d m l b \ e G e i P l p [ t d ( e m I s M – \ t e o e I i r b a G c p o E 9 p ( T p r C \ a h U n I – T a d E l R E e C l R a T i -l M e C p c i i v I D E d

a e B , t l T e M p c c n a r . B S l e M c b l E . L X e d p h -T d O i C A b 1 c D M l

S R 1 e o c i | Â L i . o d p A N I C u A 1 u n u e d a 1 s g c 2 i E \ s a a I G n l e o a ) e e 2 l c i \ r u

o G | n d A Z T p r c 6 I i t

i d r s 3 E u l F i l l r d e T S r r o Z a R – l d o r T \ S r 5 e e s d o a S

c u o n h b u b R – g p e -1 S u é é t r . , c d N E o i R S j R e c 1 i c o n 1 O x

e C e S ` t i i C e r u e ] 1 p B p o i S e i e C a

l e \ g a t l m A r e o D E \ B m p e S { \ U l g d g Z 7 a o C t n D o 2 e a { U o n a r u d R C n e t s r u U L i i n , ` u c . M e r r h i M L U n m ` o P t 2 -1 l M d t p r n M c M d o d e u i r i I M o l a P e i r U R 2 n \ i z e c B i i e A n A U e } i c – e p a B e z v R A l \ l n o e m d f } 4 s a p g 1 u

R o T a c f i o i i d i a u s L \ – c p i i h M \ r r L r m d E n U o s a [ | r L d e

p 3 Z u M

r e E n E E c i r r e h d i Z

u – n d i | a \ p -G a u t d t E e i p i –

r – s e . L C m N M a u E i G i 2 ] – r – a i L n i i N e i e v d n – n C i 2 p M e –

a e . a p h u V i u C U M 5 r p – f p I V r s r M – p e i – C 8 , I p n M C i p i [ M T – i a A p i E a 5 l u C C g c M u p U i c . E A c t a B R – C p 8 o P . o i B p z E – C . u p 8 u r 9 o \ i e u P Z – – s 3 2 p i L v 9 I o Z – c i a – 2 i h r n R p i r 3 – r E a . n o a g l

p . a u l 1 C – â r t p t i p 1 a 1 d a a a C 1 D i A p s p

1 i \ N l p l e k D r . m p c d u m N o e c e i 4 t e 5 p l r A 4 i . C n . R e i a i 1 6 a C h e s e 4 i [ M N a e e 1 . a m M N N f s R 1 D 6 | L – n N s I e n a i 1 D -p L g – 5 r c I r c T o o – u n -p a – 0 e T o a p u r – o u d – T p p E a i r – – c g n c p v – – p a b e p , e . p – . n L A i p p 1 7 r i L i o o I p p o 1 7 . L -p r i p I n . a p 3 L i . c A 2 p e u 3 9 v v l 8 . d A 2 P 9 3 i i . e e p s P g . 9 0 v 3 , i i 3 o 1 I 9 u c N c I s s 1 . â i 0 o a 1 u i r s u c c 1 1 – r U e a – C v s u u – C -p 9 s n C p L u

p i c p C a p o – U l u . e P . p 2 c p i P 2 p 2 I o 2 s â â . c 2 – 2 . c 0 r 3 2 r u 3 l

â v i p 6 e 1 r u -2 l . , 3 i R l 3 R e e 2 2 a s 7 c d u u , R R A C t N c A I E C I I S p G F T O R s V G R C D A V C F M R S T R C A r r ( e m n O G e e e e i e C u o e e -m e o I O O e u o u o o o o g A A r D D L i a A I A d t M l v m A r c e a m N c h N A d . n v t p m r b r l n r n ] E e e : 3 9 L L i a B o t t R R N o f r r e e R R i i s n d a 0 T O r a A n o u i e l f c t X E s 7 1 m e c a E E t r c i â i R c I s d I o ` I c A E o 2 t i c a m t t c e a A r r ] B B A o n L t ` N N . N P N p l a n t m e n o n o ] u r I 1 i R i { P : a a a ] 1 r r p c u A R r i R a 1 { E : i m N N o i l i e m A [ o M a r

T u A r T r r n l a c I ] . a R o a u D [ { r D o N D , M 2 l i o T a L i i S d n t c { : e e m m 2 O a I \ A A a i C

e i n S p

r s c U l a C r C N A D m E n R A p G E E i , d â a i i r t l : 1 d C D i t I T o I n

s B : B a r V ) [ e : \ a O F T B H 4 4 u e I B B c T I r

A , 2 e [ A m t o e u I B m n a

A

d c I e r t n O Á 4 4 | a t r E i e F E . S M I I n t A N u â n n V R a l e 7 c L : G a 0 v m T T N i e i t V t 1

1 n i A p E N 0 I N O a ] l i n D I i u r A s 9 e E a e S t ( u T R T x I S S a A i O i e L 1 D C r l C – t N R E d o S c i l . d t E L T i F t â -G i } i _ V d V E l 8 E e s o t c | 0 : j B m s S e O i I N G e I

P n c A S A e t U r I e s p C l 6 5 5 r L U L i n P A r C 0 C j A p i r : h n R r : D o e . S u r

C r 8 t l

; 9 9 N e ß

a , H e

7 R u f E U i , N a C i e ß e C N ( i s i c V I ( m G 7 l f r G A t a 4 4 U r C s p V s a E 1 p o t r T G a v I C I r i n r C i U

i U B t p d ) N a

8 A 8 ( v i a e N O , I a i L i e x L r a p I l p l A ( r B t A E n H R C N @ o – : S C 9 8 r o i p B \ t l g : r A g T

| a S c u 0 a r N g – O a t i u V D T r 0 a 8 r i 0 n u I a U g E . O g , . t e r n t @ M a t [ 2 D O r r d 1 e c E 0 9 g a S M 2 e A 2 [ . s c E R d e S 1 g 9 e c m \ r 9 n g r i a t 4 4 y A R d 1 L P T u 6 . 4 r C , i E e o G L 4 t u 2 , r E r i 1 \ E ] b a e 4 4 4 . 2 , a a a 4 A I r 1 U z l A N c e E 2 U n 2 i a t N E L e d h n , a 2 1 1 i t 2 i c a , 1 u 5 u c 1 l N 3 N l ] e , 5 , I M [ r E { \ , i o . 3 7 0 t 0 t e l

A 1 S i I M t c N n t { 2 l e 1 t I n o G \ : , \ p T u } o , , ( . u r o

6 O V M i o p 1 i 2 C 5 . R o ( s 6 : R a . M u r E 7 n i 1 2 C R I i A

A H r E , r . 5 , m -[ t , C e N 1 c A , s l -a i U 9 S O t 1 0 8 7 c C [ U d e o | l 9 a U B X c 7 E o u n d o t 6 A e B N . a , , C A ; m a n 8 d 4 2 2 D u R , h D O I m n l , t e r 8 f 2 2 i 1 U m l M U A 1 1 V 8 , 8 r t

j N L m ) t h e m r V I i 9 4 u O u L ` R e \ 7 u r , C ; 8 Z ` P t a 1

) e , i I n n P L , d p O 1 ( e G 2 1 t a n t 9 I . L A V p E 1 S 2 d p e | V v c d  1 m t 7 e I 8 v H u A o 5 B L e r t a A : , i e B D , R 4 / r a 1 a c 1 a

e , l r 1 c 1 b E , E 3 / c i N S 4 l t I V I i r 3 t d A 9 ] w S u 3 a S V N o r e c i 1 S i V 1 , U I c \ a c i l , 2 e t N S ( \ I r 1 2 a e w 0 D \ , ( a C 1 L r O a i 3 L t 0 N ) A e l i ( 3 : e 4 r | , o i w E ( B E , a e U N 2 t i e B . U 2 1 2 L 1 ) R r o R A S 1 D r d 1 , . M 1 R p ) E r I S . r p C , 2 3 I B i A o , M A D 2 i . S t D 2 E l u 3 U 2 o m U o \ s C N 2 -G i . ) , b o 0 L n r G r

, , Š 2 U i – l d 2 . l -6 c a i i ) d S i E s t 6 3 , c , l i a . G t i \ a r , a a 3 3 n e 3 o a ] s t ® a 1 r 0 i ; e o u e

) 8 . , - l i aa România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 ee 3 tt aa tt REPORTER ii ll aa la USR. Cum se vede, reforma uu tt expressis verbis cc „Programul nostru st\ pe dou\ principii complementare, „Programul nostru st\ Nici unul dintre cei cinci candida]i nu a ocolit problema Nici unul dintre cei cinci candida]i nu a ocolit În sfâr[it, dup\ num\rarea voturilor (exprimate în Mar]i, 24 noiembrie a avut loc prima [edin]\ a noului aa din care unul este chiar continuitatea. Aceasta înseamn\ din care unul este chiar ceea ce am reu[it sau nu s\ realiz\m atât recunoa[terea a î[i depune mandatul pe 23 noiembrie, noi în[ine, echipa care de ceea ce au f\cut cei dinaintea cât [i recuno[tin]\ fa]\ luat lucrurile de la zero. Al doilea noastr\, c\ci noi n-am care se cuvine principiu este reforma, început\ [i ea, dar cerin]ele unei urmat\, dac\ dorim s\ adapt\m USR la cea de ieri, dar lumi care nu seam\n\, din fericire, cu nutrit ideea ale c\rei provoc\ri nu sunt de neglijat. Am în SSR, ca s\ de a reboteza în noul Statut USR marc\m ruptura de comunism. A trebuit s\ renun]\m legale care se din cauz\ c\ riscam s\ pierdem drepturi refereau îns\[i implic\ uneori o anumit\ pruden]\. Principala îns\[i implic\ uneori o anumit\ pruden]\. de marginalizare provocare este aceea rezultat\ din tendin]a Am amintit la a literaturii [i a lecturii pe plan social. la cap\t statul început de ea. Dorind s\ implic\m pân\ consecin]ele în via]a USR, nu putem s\ ignor\m De în sc\derea interesului autorit\]ilor. marginaliz\rii trecut câteva aceea am pus pe picioare înc\ din mandatul scriitorului proiecte menite s\ sporeasc\ vizibilitatea scena public\ [i a operelor literare. Prezen]a USR pe bun\ imagine reprezint\ o condi]ie esen]ial\ pentru o mai general [i [i numai o bun\ imagine atrage interesul implicit pe al statului.” se pare, atragerii tinerilor scriitori în USR, institu]ie, Chiar dac\ înc\ nu suficient de tentant\ pentru ace[tia. în ultimii patru ani raporturile s-au ameliorat (prin intrarea mai multor tineri nu numai în rândurile membrilor, de conducere ale Uniunii sau dar [i în organismele prin crearea unor evenimente reprezentative pentru ace[tia, cum sunt Colocviile anuale), r\mân totu[i destule de f\cut în continuare în aceast\ chestiune. condi]ii de cvorum, din cei 397 de delega]i participând la Conferin]\ 345), rezultatele l-au plasat pe Nicolae Manolescu pe primul loc (174 de voturi), nemaifiind deci necesar un al doilea tur de scrutin. Pe pozi]iile urm\toare s-au situat Nicolae Breban (76 de voturi), Dan Mircea Cipariu (38 de voturi), Constantin Stan (36 de voturi) [i {tefan Agopian (17 voturi). Consiliu al Uniunii Scriitorilor `n cadrul c\reia a fost aleas\, la popunerea pre[edintelui Nicolae Manolescu, noua echip\ de conducere (primvicepre[edinte: Varujan vicepre[edin]i: Gabriel Chifu (probleme Vosganian, interne) [i Irina Horea (rela]ii interna]ionale)). ~n aceea[i [edin]\, Consiliul USR a ales noul Comitet Director (vezi chenar al\turat), Comisia social\ [i juriile de nominalizare, respectiv premiere ale US. u c [ [ e o i i l a r ] t r t , b o o l i u e t -ul institu]iei t i r a m u C P t C e P u n i c e i r i n e s r o site t i i m o e h o ] n r t u n m Calea Victoriei pe g a t n e c r s D i e 5 p N D o o p N V P de 2 l a . În destule locuri exist\ , iar cel de-al doilea prin V P 2 e a C ) r , r u a I c h l o a e e R romanul a l G z d t editat\ de n U a din colec]ia e o o r i C C C e l de u R T b J (a ap\rut în 1930) în vremea noastr\ i E [i de intens\ intui]ie I B mass-media M Prefa]\ de ploaie a ap\rut cel de-al 37-lea volum O carte de mare succes în epoca ei Tabel cronologic [i referin]e critice de Coperta: detaliu din În continuare, la invita]ia lui Horia Gârbea, candida]ii www.uniuneascriitorilor.ro ( dezvoltarea unei re]ele de comunicare interne). Nicolae Manolescu s-a referit la dificult\]i care provin din zone mai profunde [i mai generale, a c\ror rezolvare ra]ional\ constituie, pentru orice pre[edinte al breslei, oricare ar fi el, o provocare: puncte de vedere coincidente. De notat doar c\ în vreme ce {tefan Agopian întrevedea ca o solu]ie de criz\ reducerea drastic\ a cheltuielilor de orice fel, iar Nicolae Breban, o mai insistent\ presiune pus\ de breasl\ asupra institu]iilor statale, Constantin Stan [i Dan Mircea Cipariu pledau pentru o îmbun\t\]ire a imaginii (cel dintâi în sensul rela]iei cu urmat interven]iile celor 18 scriitori înscri[i la cuvânt. [i-au rezumat principalele direc]ii ale proiectelor de conducere. Ele sunt accesibile pe R S U U e t n i d R Alegeri la Alegeri e S [ R e U R U r S S e p t U U e U n U e c i t i e d t n v i e n [ i d m i e e d r r f\cut public cu o lun\ înainte. [ e n e P [ P o r e d p r u - P - P i u e c r p n u n i c s e a c i a p i e c s u r e i V n r S e [

c S b Uniunea Scriitorilor l a a n e V

a a - V p o o i g o a i i a e i u \ s l n r - V r managerial UNI, 23 NOIEMBRIE, s-a desf\[urat Conferin]a Na]ional\ a Uniunii Scriitorilor din România. 345 de delega]i din cele 14 Filiale din ]ar\ [i din cele 6 Sec]ii ale Asocia]iei Bucure[ti s-au întrunit în sala Na]ional din Bucure[ti Amfiteatru a Teatrului pentru a alege noul pre[edinte al USR. Spre deosebire de conferin]ele trecute, candida]ii s-au înscris în curs\ pe baza unui program v u e a f D h t e a a i h D o r a e p b i r s t a h u e r C I V r C r M M P e O I n â V Comitetul Director M M P O C M i t d u o C M n C e e e n l r G y u C n a a t G a a a e a H j a g i l l a l e i H i a B r a i B n u s c a o o x o l m r i r r b s o c c e i c n i Conform propunerii lui Horia Gârbea (pre[edintele a i i l u i o o a i a e z r G N V C S L M N N I D D A

H L M\sur\, evident, menit\ s\-i descurajeze pe veleitarii spontani [i s\ stimuleze concentrarea asupra problemelor de real interes ale Uniunii. A[a cum presa (cultural\ [i nu numai) a consemnat, uneori prin ample grupaje din proiectele acestora, cei cinci candida]i au fost: criticul literar Nicolae Manolescu (pre[edinte al USR în trecutul mandat), romancierul Nicolae Breban (fost vicepre[edinte între 2001 [i 2005), prozatorul {tefan Agopian, prozatorul Constantin Stan (pre[edinte al Sec]iei de proz\ a Asocia]iei Bucure[ti) [i poetul Dan Mircea Cipariu (de asemenea pre[edinte al Sec]iei de poezie în cadrul aceleia[i Asocia]ii). Asocia]iei Bucure[ti, care a condus lucr\rile Conferin]ei), primul punct al ordinii de zi a cuprins raportul de activitate pentru precedentul mandat, expus de pre[edintele Nicolae Manolescu (programe) [i de vicepre[edintele Varujan (situa]ia economic\). Imediat dup\ aceea, au Vosganian c 4 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 o m din operalorrepereu[ordeidentificat[iasimilat.Prin c\ruia îilipseau„standardeleinterna]ionale”ce-auf\cut de autoriidinNordmen]iona]i,eun„localist”, autocelebrare. Problemaestec\Fairchild,spredesebire americanitatea: caautolimitare,autosuficien]\[i cea întruchipat\deeiîn[i[i,felulîncareîn]eleg stare deveghe.” vulgarit\]i», darpudibond\într-un feldeomniprezent\ s\n\toas\ faz\american\,cea«f\r\înfierbânt\ri[i de siguran]\audominatlitereleamericaneînceamai [i înconjura]idec\r]iîmbr\cateînpieleîntr-o atmosfer\ în fotoliilesaloanelorfrumosgarnisitecucovoare» prin careseexpirm\Educa]iacuEmare,care,«a[eza]i bântuit\ de„stafiileluiEmerson[iLowell,al]iautori o tradi]iemaibun\decâtasaproprie”,adic\tradi]ia [i dear\mâneacolo.”Pentruunastfelom,„nuexist\ sporit\ dedificultateafaptuluiaajungelacolegiu mijlocii dejosfa]\Educa]iecuEmare,oadmira]ie e determinatdeorigineasocial\,„admira]iaclasei prezen]a emo]iilorsofisticate.”Comportamentuls\u înf\]i[at Julius–„înciudan\ucitoareiconfuziiîn standard „Dincolo deoricedubiu,eunomtalentat”,sus]ine îl supunpeFairchildr\mânef\r\ecouînmintealui: proces lacarefra]iiEva[iJuliusKauffman /Wiseman [i regionalismsuntpur\pierderedevreme.Veritabilul crea]iei, bachiarceledespreconflictulîntrelocalism naivitate ascund,defapt,oautentic\dram\uman\. pas, dedoamnaMaurier, alec\reisuperficialitate[i c\utare aperechii.Talliaferro însu[ievânat,pascu Wiseman, Julius,MarkFrost„s\-[i deafrâuliber, s\ Scriitorul trebuie,conformteoriilor dezb\tutedeEva asigur\ c\suntamericane.” lucrurilor înprivin]ac\rora mintea luiperceptiv\îl c\ talentulpropriunutrebuies\serezumeladescrierea în personajele depe îns\, laactivitateasexual\,chiardac\multedintre p\rut de-operfect\platitudine.Nutotulpoatefiredus, unui clopo]eldeaurceatârn\îninimamea”is-arfi cuvintele luiCyranodeBergerac: „Numelet\ueasemeni în careiseadreseaz\GordonPatricieiRobyn,împrumutând echilibrat\ aceeacevede[iaude.Probabilc\felul celorlal]i protagoni[ti,f\r\aficapabildeojudecat\ Personaj f\r\substan]\,elselas\umplutdecuvintele decât celefixateînminteabizaruluinegustordelenjerie. personajele ac]ioneaz\înconformitatecualtecoduri pentru acuplare.” Pentru el,„artanuedecâtuncamuflajconvenabil a seduc]iei,dac\nuchiarunfeldevr\jitoriemodern\. prin crea]ie,femeile,artafiinddoarocomplicat\strategie teoretic. Înmintealui,voca]iaartistuluies\atrag\, tr\ie[te sexualitateacuoneobosit\fervoare–darstrict Negustor delenjeriefeminin\,probabilimpotent,el g\seasc\ omodalitatedeanu-[iîndeplinimisiunea. L Semitic man Semitic The Ambassadors The Pentru astfeldepersonaje,ceamaibun\tradi]iee Pentru Talliaferro, discu]iiledespreart\,sensul În aceast\ecua]ie,libertatea nu joac\niciunrol. Fire[te c\viziunealuiTalliaferro elimitat\[ic\ e , artrebuis\în]elegem„credin]a,convingerea n mediator, a[acumeroiiluiHenryJames, ele. Talliaferro e,defapt,unpseudo- personajelor [ipropriasap\reredespre aducând lanumitorulcomunaspira]iile de „negociator”întreacestelumidisparate, de limbaj.Talliaferro [i-aasumatrolul comportamental\, [icuatâtmaipu]inuna coagulare [icomunitatenicideidei, la nivelsuperficial.Nuexist\oreal\ de atomizat\apersonajelorcomunic\doar extrem [i,înacela[itimp, ÎNCHIS| UMEA t – acestaeapelativulsubcareneeste a Nausikaa Nausikaa r , suntemisariobseda]iparc\s\ i i se afl\într-o neobosit\ c c r i t i the c e virginitatea. de alta,aspira]iaspreidealul feminit\]iiabsolute, interac]ionând culumea”(Harrington, 1990:27),pe reprezint\, pedeoparte,„refuzul deasemurd\ri lumi. Statuiademarmur\pecare-odes\vâr[e[te ]ân]arilor –osugestieafaptuluic\elapar]inealtei comunic\rii. Gordoneimunlaatacurilenemiloaseale [i universalitate,desprepuritateaexpresieiperspectiva la nesfâr[itdespreart\[iformeleei,regionalism refuz\ integrareaîngrupul„teoreticienilor”cedivagheaz\ e[ueaz\ înrela]iacuPatricia.Taciturn, reticent,sculptorul e dureroas\:incapabils\-[iduc\lacap\tideile,el personajului caredetest\cuvintele,Gordon.Urmarea de ele. via]a f\r\sensacuvintelor[ioamenilordomina]i [i introspec]iilordecisive.Suntdoarunfragmentdin Cele patruzilenusuntunintervalmagic,alrevela]iilor mai multlipsadeorizont[iconsecin]\aîntâmpl\rilor. men]ionarea astu]ioas\acronologieiaccentueaz\[i seam\ lipsitederelevan]\.S-arputeachiarspunec\ de laoor\altanudep\[escformulaunord\ri de afixarepereletemporale,chiardac\modific\rile vaporului suntredateaproapeor\cuor\,înîncercarea un modelcronologic.Celepatruziledelabordul absen]a nara]iuniiconsistentestructurândac]iuneadup\ [i vidulac]iunii.Faulkners-astr\duits\compenseze de interval–oîncercareaaproximavidulpersonajelor al luiEliot,[iînc\maiapropiatde r\t\cirile luiAengusaltân\ruluiYeats decâtdePrufrock 145). decaden]ilor desecolnou\sprezece.”(Brooks,1980: începutul secoluluialnou\sprezecelea[idecaden]ii modelat\ înmarepartedescriitoriiromanticila adev\ratului artist,darFaulknerurmeaz\aicioconcep]ie putem g\siînromanetemaalien\riidesocietatea „ scenariu extremdecoerentînliniacelormaisus: la nivelultehnicilor. CleanthBrooksadescifratun cu mariiinovatoriaivremiisedesf\[oar\îndeosebi în alt\partedecâtcomitatulmiticdinSudulamerican. regional [ievenimenteleistoricedomesticedeneîntâlnit sale sebazeaz\tocmaipe„detalii”–adic\specificul o valoareuniversalvalabil\,darexcelen]acontribu]iei c\ elaconferittribula]iilordinYoknapatawpha County împingerea înprim-plana„culoriilocale.”Eadev\rat majoritate acrea]ieiluiFaulkner, bazat\tocmaipe nu conteaz\...”Abrupt\,aser]iuneacontrazicevasta detaliile doarneamuz\.{iunlucrucareamuz\ „Semitic man”,înopiniac\ruia„detaliilenuauimportan]\, cel regionalsaulocal.Tu[a decisiv\etrasat\deacela[i îl constituieopozi]iaîntre„modelulinterna]ional”[i scrisul s\uvadevenietern[iatemporal.” (asemeni luiBalzac)via]aamerican\cavia]\american\, într-o manier\pecaren-opotdeterioranicitraducerile înl\tura propriaderut\[ipropriileinhibi]iivadescrie, încântare, îlasigur\c\-ilipsesc.Pentruc\dac\va el, [ipecare,înciudaproprieivoin]e,îiprive[tecu le-au permiss\z\boveasc\în[colimaimultdecât care educa]ia[ifantomelecelorc\roraîmprejur\rile uite toateacelefeti[uridesprecultur\[ieduca]iepe fin de si de fin – suntîn civiliza]ional\, alienarea[isecareavechilorsimboluri care-i asociemderegul\peastfelscriitori–pr\bu[irea acestora într-ale me[te[uguluiliterar. Dartemelecu scenice [itematicealeluiEliotJoyce,tovar\[ilor Primul Mosquitoes La încheierealecturii,r\mâi cusenza]iaunui În contrabalans,Faulkneratribuieunrolspecial E dincolodeoricedubiuc\dialogulluiFaulkner Cel\lalt polimportantaldiscu]ieideideologieliterar\ Mosquitoes è cle Mosquitoes . Gordon,deexemplu,emaiapropiat e unfeldeetalareainova]iilorverbale, e, dincolodetoateacestea,oscriere oarecum înv\luiteîncea]\.Ce Faulkner po è te maudit te Î chiar unfeldevr\jitoriemodern\. complicat\ strategieaseduc]iei,dac\nu prin crea]ie,femeile,artafiinddoaro n mintealui,voca]iaartistuluies\atrag\, -ul vorbi minunatalimb\aperversiunii[inebuniei. a seduc]iei,pl\ceriidedomina[ifidominatvor viitoare [ic opac\ vordecolacâtevadinmarilesubiectealec\r]ilor acestea, sim]i,sim]imaterialc\dinaceast\crisalid\ timp [i-aunortemer\maseînsuspensie.Cutoate Yale UniversityPress. The UniversityofGeorgia Press. Yoknapatawpha and Beyond and Yoknapatawpha Creativity. The Non-Yoknapatawpha Novels, Non-Yoknapatawpha The Creativity. Harrington, Gary, 1990, Brooks, Cleanth,1978, ______( I X ) âteva personajeîncareenergia demoniac\ William Faulkner. Toward Faulkner. William , NewHavenandLondon: Faulkner’s Fables of Fables Faulkner’s Athens: „ România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 rr 5 aa . rr ee este o alt\ tt

ii „ ,, devine obligatoriu || RR l UU EE TT II l AA RR RR UU EE CC al volumlui prezent). Asta TT nn II UU L B L B EE UU oo RR CC Studii eminesciene Studiilor eminesciene PP SS ll EE Eminescu [i muta]iile poeziei române[ti DD aa ar surpriza edi]iei, partea care m-a impresionat pe mine cel mai mult, este „Cursul Eminescu”, publicat dup\ noti]ele tale stenodactilografiate, a[a cum au f\cut-o studen]ii lui Ferdinand de Saussure. Ca s\ se realizeze a[a ceva e nevoie de multe condi]ii: cursul s\ fie prezentat limpede, ss Studiului introductiv A a doua parte D mult opaciza totul se poate vedea numai din aceast\ mult opaciza totul se poate vedea numai Ioanei Em. schimbare. În fond, esen]a interpret\rii [i replica Petrescu asupra lui Eminescu, cheia de lectur\ „Pentru dat\, în postumitate, propriului tat\, era aceasta: poet tragic” mine Eminescu este, în primul rând, un mare (cf. carte a autoarei: bine structurat, noti]ele s\ fie complete (de aceea stenodactilografia e o condi]ie obligatorie), iar cel s\ cunoasc\ care le editeaz\ s\ fie în miezul lucrurilor, bine atât tema, cât [i pe profesorul care o expune. Chiar [i a[a se pierde ceva, cum atragi [i tu aten]ia. Se pierde c\ldura specific\ oralit\]ii: stilul, digresiunile, glumele, accentele. Din fericire, tu, care, imediat dup\ moartea Ioanei Em. Petrescu i-ai urmat la catedr\, întruneai toate calit\]ile necesare unei recuper\ri corecte. {i mai aveai o însu[ire, cea mai important\: spiritul de sacrificiu. Pentru c\ a edita [i a îngriji scrierile altora este o activitate care cere investi]ii de timp [i sacrificarea propriilor scrieri. Am citit cursul care începe cu câteva minunate exerci]ii de „critica criticii”, cu senza]ia amfiteatru clujean [i o aud pe Ioana c\ m\ aflu într-un Em. Petrescu vorbind. N-am avut norocul s-o cunosc sau s\-i fiu student\, dar am norocul s\ asist, acum, la cursurile ei. Iar aceast lucru ]i se datoreaz\. Volumul Ioana Em. Petrescu – {i înd\r\tul acesteia se afl\, cum e explicat în „nota asupra edi]iei”, o b\t\lie cu cenzura: Ioana Em. Petrescu iar n-a dorit s\ fie socotit\ eminescolog, ci critic literar, poe]ii ei favori]i erau Ion Heliade-R\dulescu, Eminescu, Ion Barbu [i Nichita St\nescu. Despre cel din urm\ a vrut s\ scrie un volum în 1989, dar i s-a atras aten]ia c\ ar avea probleme cu un volum monografic despre un poet contemporan, în schimb, ar fi oportun unul despre Eminescu, ’89 fiind anul centenarului mor]ii poetului na]ional. Cartea este deci un Nichita St\nescu „sub acoperire”, ca s\ folosesc limbajul serialelor poli]iste, adecvat aventurii c\r]ilor în anii comuni[ti. Volumul mai cuprinde o parte de articole pe care le-a[ numi „ocazionale”, pe teme eminesciene, inclusiv un „drept la replic\”, pagini adunate din reviste, care întregesc portretul autoarei. pentru to]i cei care se ocup\ de acest subiect. Ceea ce, ]inând cont de impresionanta bibliografie eminescian\ adunat\ pân\ în anul de gra]ie 2009, este o performan]\ de necrezut. {i, ca s\-mi respect conven]ia de la aceast\ rubric\, permite-mi ca, în încheiere, s\ te rog s\-mi r\spunzi, dac\ ai timp, la întrebarea: Cum era Ioana Em. Petrescu la catedr\ [i cum era ca om? înseamn\, pe de o parte, dep\[irea alternativei pesimism- înseamn\, pe de o parte, dep\[irea alternativei pe de alt\ optimism în în]elegerea lui Eminescu, Popovici, la parte, dep\[irea grilei tipologice a lui D. a «titanului » care poezia este „spa]iu de convertire (care refuz\ (rebel activ), în geniu «contemplativ» Faptul angajarea în istorie sau, în genere, în ac]iune).” titlu înseamn\ c\ ast\zi cartea î[i recap\t\ adev\ratul fireasc\. A[a deci a[ezarea lucrurilor în matca lor dedicat cum am spus-o la întâlnirea din cadrul atelierului cel\lalt, cel Ioanei Em. Petrescu, pentru mine titlul impus, era singurul care nu-mi rima cu limpezimea, ce s-a concrete]ea [i concizia Ioanei Em. Petrescu. Tot (re)publicat în volumul prezent beneficiaz\ de o atent\ confruntare cu manuscrisele din arhiva autoarei. [i te- Studii de Eminescu. (în 2006, edi]ia Mihai Eminescu, . Acest titlu ap\rut Cuvânt înainte (în 2005), apoi celebra când o bibliotec\ este E[ti „vinovat\” de apari]ia c\r]ilor este cel mai firesc fenomen nu suf\r . A[a cum spui în studiul introductiv [i Studii eminesciene. palingenezia Volumul, masiv, de peste 500 de pagini scrise cam masiv, Volumul, Oricum, ideea c\ a fost posibil ca biblioteca Oricum, ideea c\ a fost posibil ca atât omul Îns\ f\r\ sacrificiul cuiva, al unui urma[, poet tragic Modele cosmologice [i viziune poetic\ literatur\ român\ [i comparat\ la Editura Minerva, în 1978, a fost un înlocuitor al celui lume în care ini]ial, pus din cauza cenzurii. Într-o toate produsele erau „cu înlocuitori”, [i titlurile aveau Între multele idiosincrasii ale cenzurii, era dublurile lor. [i aceea a tragicului. Cât r\u f\cea cenzura, cât de ai ocupat de edi]ie împreun\ cu Adrian Tudorachi. M\ ai ocupat de edi]ie împreun\ cu Adrian Tudorachi. voi opri doar la aceasta din urm\, care reprezint\, cred, un eveniment, ori ar trebui m\car s\ fie astfel. Este pentru prima dat\ c\ avem strânse laolal\ toate scrierile despre Eminescu ale Ioanei Em. Petrescu, a[adar, implicit, [i replicile ei la p\rerile lui D. Popovici. Dar nu asta este ce m-a impresionat cel mai mult. Îns\ înainte de a spune unde este surpriza acestei c\r]i, permite-mi s\ o prezint pentru cei care înc\ n-au v\zut-o. m\runt, are patru p\r]i. Primul titlu este carte”. Cu un cuvânt care [tiu c\-i pl\cea Ioanei Em. carte”. Cu un cuvânt Petrescu, dezmembrat\. Buc\]ile ei vor ajunge s\ dea contur altei dezmembrat\. Buc\]ile ei vor ajunge s\ creaturi inteligente. [i s\ poat\ fi Ioanei Em. Petrescu s\ r\mân\ întreag\ în M\n\[tur, consultat\ e reconfortant\. Dac\ a[ ajunge [i al lui Liviu unde se afl\ fostul apartament al Ioanei raft câteva Petrescu, [tii ce-a[ face? A[ scoate din de la sine. c\r]i de suflet [i a[ vedea unde se deschid c\r]ilor Orice om cu bibliotec\ [tie c\, în privin]a decât s\ le la[i citite [i folosite mai mult, nu-i nevoie l-a interesat s\ se deschid\ singure ca s\ vezi ce paragraf g\zduire cel mai mult pe cel care le-a acordat, o vreme, omului la el acas\. Se pot deduce multe despre dialogul exist\. C\r]ile cu cartea, dup\ ce omul care a citit nu mai feluri subtile [i ne supravie]uiesc [i ne r\mân fidele în care necesit\ ini]iere. sau m\car care a scris-citit, cât [i c\r]ile lui, intr\ în umbr\ Em. Petrescu, în penumbr\. N-a fost cazul cu Ioana cât tradi]ia. fiindc\ tu i-ai p\strat vie nu atât amintirea, trei volume În biblioteca mea se afl\, una lâng\ alta, îngrijite de tine [i ap\rute, toate, la Casa C\r]ii de {tiin]\ din Cluj (nu adaug [i Napoca, mi se pare for]at), c\r]i din ceea ce se nume[te azi „serie de autor”: iar la ultimele dou\ ai un tuturor, cum se precizeaz\ în nota asupra edi]iei, este o recuperare [i o reimpunere a adev\ratului titlu al c\r]ii cunoscute sub numele, mai complicat [i mai imprecis: Ion Barbu [i poetica postmodernismului din 1993 fiind de neg\sit) [i, nu în ultimul rând, cea de anul acesta, natural. De aceea om-bibliotec\ Draga Ioana, Oare studen]ii de , întrucât fata avea 11 ani , întrucât fata avea 11 Destinatar: Prof. Ioana Bot de mân\. pe carte |PT|MÂNA TRECUT| ai fost invitata Centrului interdisciplinarcare face întâlniri periodice în cadrul Facult\]ii de Litere din Bucure[ti [i ai Tudor Vianuvorbit despre o tem\ care [i pe mine m\ preocup\ de mult\ vreme: ce se întâmpl\ cu biblioteca unui iubitor de c\r]i, dup\ ce acesta dispare? Ai exemplificat prin cazul excep]ional – întrucât fericit rezolvat Maimu]\- \r]ile ne supravie]uiesc \r]ile ne fidele în [i ne r\mân [i care feluri subtile necesit\ ini]iere.

entru mine, am mai spus-o, biblioteca unui om este o fiin]\ vertebrat\, cea care, pe scara evolu]iei, îi urmeaz\ omului. A[adar: micro- nevertebrate, vertebrate, c\r]i. Sau, organisme, la cap\tul de sus al sc\rii evolu]iei: maimu]\, om, bibliotec\. De aceea suf\r când v\d o

SS

P

CC – al bibliotecii so]ilor Petrescu (Liviu [i Ioana Em.). – al bibliotecii so]ilor Petrescu (Liviu bunurile Fiindc\ nu exist\ mo[tenitori, prin testament, a avut „clauz\ lor au fost donate statului, iar biblioteca în locuin]a de nedesfacere” [i a putut fi p\strat\ chiar a fost fi[at\ [i familiei celor doi profesori. Mai mult, a c\r]ilor exist\ un program de vizitare-consultare în grija adunate cândva de familia Petrescu, ajunse o întreag\ Bibliotecii jude]ene din Cluj. Ast\zi în filele istorie personal\ [i general\ este con]inut\ acestor c\r]i. Ioana Em. Petrescu este fiica eminescologului exemplare D. Popovici [i în biblioteca ei se afl\ unele de fiic\. Un dialog literar adnotate de tat\ [i, ulterior, posibil, iat\, numai când a murit D. Popovici. C\r]ile familiei Petrescu arat\ nu numai preocup\rile [i gusturile personale, dar [i posibilit\]ile de achizi]ie din anii comuni[ti. Unele erau aduse (cu riscuri) din str\in\tate [i aveau valoare subversiv\. Dup\ cum ne-ai povestit, acestea se împrumutau, ca de la o bibliotec\ public\. Existau exemplare rare, copiate bibliotec\ dezmembrându-se. Dar, pe de alt\ parte, bibliotec\ dezmembrându-se. Dar, bibliotecile se regenereaz\ [i se metamorfozeaz\ mai u[or decât orice alt\ materie vie. P\r]ile fiec\rei biblioteci intr\ în alt\ alc\tuire, de alt\ form\, a altui „iubitor de azi î[i pot închipui un asemenea exerci]iu benedictin? Ce valoare reprezenta pe-atunci o carte la care accesul era dificil sau interzis, ca s\ ai r\bdarea de a o copia frumos de mân\ [i bucuria de a o împrumuta pagina din edi]ia notând apoi altora? Ba chiar, ini]ial\, pentru ca posibilii cercet\tori s\ poat\ face trimiteri corecte, s\ poat\ cita exact ca din edi]ia original\! Probabil c\ numai în Evul Mediu cartea a mai însemnat atât de mult pentru cititori. Probabil c\ asta înseamn\ recuperarea întregului sens din expresia ast\zi atât de tocit\: „iubitor de carte”. 6

România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 c o m pentru ac\deaîngre[ealaunei astfeldeechivalen]e sinonim pentruimperiu,istoricul nostrufiindpreaversat c\ termenuldeciviliza]ieeste definitînmodtacitca ast\zi ohegemonieplanetar\. pe fonduldestr\m\riiimperiuluicomunist,exercit\ iar locullorafostluatdeSUA,singuraputerecare, mondiale, aupierduttendin]adeexpansiuneplanetar\, Europei auîncetats\maifiede]in\toareleputerii avut oconsecin]\pecare[timcuto]ii:]\rile sau altadin]\rileeuropene.Încheiereaconflagra]ieia miza eiafostde]inereaputeriiplanetaredec\treuna asta deoarecesursaconflagra]ieis-aaflatînEuropa,iar istoric\, [inuosuccesiunedereac]iiindependente, Acest lungintervalpoateficonsideratosingur\reac]ie [i încheindu-secupr\bu[ireaUniuniiSovietice(1991). a durat77deani,cuprinzîndceledou\r\zboaiemondiale XX poart\numeleunuir\zboicare,înopiniaistoricului, pentru a-ischi]aapoievolu]iaviitoare.Reac]iasecolului descrie reac]ia[iocompar\cuprofilulaltorepoci, nimeni nule-apusînc\încheiemuzical\. cu carepoatecaptamelodiilecare,de[iplutescînaer, pe seamaviitorului.Eca[icumaraveaourechemuzical\ Acesta emotivulpentrucareseîncumet\s\fac\ipoteze baza c\ruiapersonajeleistorieivorintraînreac]iaepocii. tiparul uneiepoci[imaialesfermentulpe c\ldura trecutului.Maimult,elpoates\intuiasc\ Djuvara aresuficient\intui]iepentruasim]i o patin\avorbeicevinedinaceea[iperioad\, farmecul greualaristocra]ieiinterbelice[icu calit\]i. Cuun[taifdeatitudineamintind erudi]ia dreptplas\decamuflajpentrulipsaunei înzestra]i cufler, carenutrebuies\foloseasc\ adun\torilor deinforma]iecomplezent\. de aordonatrecutulnus-ardeosebimunca marea reac]ienuarfiavutloc,cumniciarta provoac\ mareareac]ie.Dar, f\r\miculferment, chimic dup\ceaidescoperitmiculfermentcare precum explicareaulterioar\aunuimecanism s\ puiînordineîntîmpl\rilipsitedelogic\.E logica edoarmijloculprincaretestr\duie[ti de interpretare.Deaceea,înexplicareaistoriei, radical diferitdecînt\rirealucid\avariantelor istoric. Unsim]deorientarepredilectira]ional, poate mirosiesen]auman\înd\r\tulhazardului Ceea cecalific\unistoricenasulcucare la carenuveiajungenicicîndînlipsaflerului. tensiunii vitaledincareaie[itistoria,tensiune pro[tilor, cidramatizareînseamn\captarea popularizare f\cutcuscopuldeflatacuriozitatea gustul plebei,cumnuînseamn\niciactde pe careleîmpodobimcuduio[iipentruatrece roman]area trecutuluidup\tiparulacelorbiografii uzate moral.Numaic\dramatizareanuînseamn\ ]i-ar daimpresiadesarcofagticsitcurelicve înc\rcîndu-le cuotensiuneînlipsac\reiaistoria ideologice alemomentului.Evocini[tedetalii o întîmplareînseamn\atedesfacedepresiunile se nume[teputerededramatizare.Iaradramatiza s-o îndeplineasc\spreasurprindevia]aevenimentului am\nunte [icîtevasugestii.Condi]iapecaretrebuie istoric, dac\î[imerit\numele,opoatereînviadincîteva directive ideologice. îns\ilare decuno[tin]emeniteaumplesertarulunor propagandistic slujindcerin]elorprezentului,simpl\ ini]iale. Înschimb,f\r\intui]ie,istoriadevinespectacol excrescen]a ulterioar\ridicat\peschelauneiadulmec\ri trusa demachiajceacoper\carneauneiintui]ii:este aceasta cadepeplansecund.C\cierudi]iaedoar nume depersoane[iarepetadateistorice,deprinderea obsesiv\ deprinderedeavînturadetalii,invoca C Ce esteremarcabilîncartealui NeaguDjuvaraeste Neagu Djuvaraseapleac\asuprasecoluluiXX,îi Neagu Djuvarasenum\r\printreistoricii Exist\ oprospe]imeaevenimentuluiviupecareun e n t intui]iei, erudi]iaspecialistului,acea deja [tiute.Încompara]iecufacultatea poate dovediîninterpretareaunorlucruri carte [tieîihot\r\[terangul,cicît\intui]ie evenimente haotice.Deaceea,nucît\ uman\ înspateleuneiîngr\m\diride Empatie însemnînd:fleruldeaintuinatura i seceres\pronun]easupraunuiepoci. dup\ cît\empatiepoatear\taatuncicînd UNUIISTORIC sem\soar\ OMPETEN}A a r i i c c r i t i c e numi f\r\reticen]eexpansiune imperial\.Prinurmare, s-au impusînistoriegra]ieunei cre[teripecareoputem manifeste înclina]iiimperiale. Toate marileciviliza]ii la unasemeneastadiu,c\ci nu oricuiîid\mînas\ dac\ ebinesaur\us\fiiimperial,cipo]iajungi glorie, ni[teputeriimperiale.Chestiuneaa[adarnue Spania, Germania[iRusiaaufost,înmomentelelorde automat expansioniste.ÎncazulEuropei,Fran]a,Anglia, acele putericare,dep\[indunpragdefor]\,devin fireasc\ deorganizare politic\lacareîns\nuacceddecît victime inocente,ciimperiulesteconsideratoform\ ce ]\rilemici[iospitaliereaufostînghi]itecani[te tendin]e nefire[tideexpansiunesuprana]ioanl\,învreme timpul c\ruiatic\lo[iaunorpopoareac\p\tat desemnînd unstadiurevolutdeorganizare politic\,în (civiliza]ia) nuestefolositaiciînsenspeiorativ, ca î[i impunetiparulasupraaltora.Prinumare,imperiul termeni deimperiu.Oriceciviliza]ieeimperial\dac\ expansiunea uneiciviliza]ii,elimpedec\odefine[tiîn atunci cîndvorbe[tideînflorirea,hegemonia[i explicite, dar[ipreasubtilcas\n-osugereze.C\ci N Presim]irea e d a e g ( ( 1 a u a 9 D n D 1 i viitorului 4 4 [ j [ u -1 i 1 p v p 9 a r r 9 e a 1 m , , )

H R H i C s \ u e z m l b e o h a h n i e u i g maculatura docil\asufocatpeisajuldisciplinei. O îndr\znea]\fulgura]ieistoric\într-undomeniuîncare dar maialespremiseledeclinuluieuropean[iamerican. artea nudiscut\doarpremiselehegemonieiamericane, t l d a d e s m e , 2 [ 2 [ o a a 0 n p 0 i e t t 8 e i , a 1 z a 1 e m 4 c 4 i e [ p [ r p i i a c [ [ a a g a a n . p e t t e interesate. salveaz\ disciplinadesunetulprevizibil almediocrit\]ii Djuvara esteunistoricatipic, unuldinceicareî[i totul deputin]aaprevedea viitorul.Neagu istoria capeart\exclusivretrospectiv\, darlipsit\cu din carejudec\mistoria.C\cine-amobi[nuits\privim s\ recunoa[tem,einsolit\subunghiulobi[nuin]ei al trecutului,faceipotezeînprivin]aviitorului.Situa]ia, seama lui.Eca[icum,surprinzînduntiparinvariabil doar s\decrietrecutul,formuleaz\predic]iipe recuno[ti dup\înc\p\]înareacucare,nemul]umindu-se fler (iarDjuvarafacepartedinaceast\categorie)îl peisajul disciplinei.Generalizînd,peistoriculdotatcu într-un domeniuîncaremaculaturadocil\asufocat european [iamerican.Oîndr\znea]\fulgura]ieistoric\ hegemoniei americane,darmaialespremiseledeclinului islamici [ibudi[ti. o larv\primitoarecareseval\sainvadat\devectorii a[a cevaeneverosimils\seîntîmple,viitoruleisigur: dominant\, [inuunlag\rdeemigrarefilantropic\.Cum politic\. Artrebuia[adars\redevin\unfocardeciviliza]ie ea artrebuis\reintreîntr-un stadiuimperialdeexpansiune treptat deetniilemigratoaredin]\rilearabe[iafricane, popula]ie alb\,îmb\tr\nit\[iblazat\,vafiînlocuit\ s\ fie[ialtcevadecîtunsanatoriucivilizatîncareo aufostîntemeiate se întîmpl\azicuamericanii.SUA romane, încelaldomina]ieigermano-austriece[itota[a focarului ini]ial.A[as-aîntîmplatîncazulhegemoniei de[i accedlaputere,numaipots\p\strezeeficien]a omnipotente suntînlocuitedeelementealogene,care, elemente periferice,cazîncarecelecîtevafamilii de dec\dereaimperiului,centrulputeriiesteinvadat puterii, centrulei,adic\grupuldeelit\;2)Înperioada restrîns defamiliiconduc\toare,carereprezint\nucleul imperial\, putereapolitic\estede]inut\deunnum\r în evolu]iaoric\reiciviliza]ii:1)perioadadeascensiune Djuvara identific\dou\tr\s\turiinvariabilecareapar civiliza]ia occidental\.Analizîndu-lepecelepatru,Neagu 2) civiliza]iaeleno-roman\3)islamic\4) ceea ces-aîntîmplatînsecolulXX:1)civiliza]iachinez\ bine pentrualeputeafolosicabaz\dediscu]ie civiliza]ii, doarpepatrulecunoa[temsuficientde reprezint\ înliniimariistoriaomenirii.Dincele12 vorbe[te de12civiliza]ii(imperii)ac\rorîn[iruire de for]ebiologice,religioase[imilitare. principii moralesaudeinterdic]iiideologice,cidoar discu]ia despreimperii[iciviliza]iinu]inede În concluzie,carteanudiscut\doarpremisele Neagu Djuvara,înprelungirealuiSpengler[iToynbee, aib\ tendin]eexpansioniste.CaUniuneaEuropean\ în declin,oriaufostdintotdeaunapreaslabecas\ c\ na]iunilecareaccept\tiparuldemocraticorisunt ea îmbr\]i[eaz\solu]iademocra]iei,ceeaceînseamn\ platou devl\guire.Cîndofor]\imperial\sestinge, uncicludeevolu]ie,auintratîntr-un încheindu-[i nu seinstaureaz\decîtlaacelena]iunicare, deplin (demografic,religios[ipolitic)c\democra]ia privitoare laEuropa:c\rasaalb\esteînregres Occidentului, po]ideducedou\adev\ruritriste care led\posibilitateas\nufiedemocra]i. nu aucec\uta.Într-un cuvînt,eîneiofor]\biologic\ lumii. Înaceast\concep]ie,criteriiledemocratice religioas\ carejoac\roldeconcep]ieasupra indienii auovigoarebiologic\[iefervescen]\ atenuat fanatismulreligios.Înschimb,arabii[i a unorcet\]enic\roramentalitateaconsumist\le-a democratiza]i, adic\adu[ilacumin]eniaelectoral\ de rezonan]\imperial\.Pescurt,asiaticiiaufost occidental devia]\,nemaiavîndfor]auneiexpansiuni de puteredeoareceasiaticiiauasimilatintimtiparul indian\. PentruDjuvara,Asianureprezint\unpol num\r dedou\:Islamul[ibombademografic\ ating\ treaptaexpansiuniiimperialesuntast\ziîn vreme cefor]elecaredausemnec\suntînstares\ care vorurmaamplificaaceast\tendin]\,în intr\rii îndeclinalimperiuluiamerican.Deceniile unor familiicuroldecast\conduc\toareestesemnul [idispari]ia schimbarea propor]ieietniceînSUA pre[edinte esteunnegrudeorigineafrican\.Pescurt, a fostrupt,dovadaceamaibun\fiindc\actualul catolic). Ast\zi,cerculînchisalfamiliilorprotestante puterea pîn\laapari]ialuiKennedy(primulpre[edinte de cîtevafamiliialbiprotestan]icareaude]inut Indirect, dinportretulpecareDjuvaraîlface „ u-i vorb\, frazele lui Foar]\ r\mân lungi, r\mân elegante [i scufundate în propria sintax\. Îns\ tensiunea lor e dat\ de ruinele de poveste pe N care acestea se ca]\r\ asemeni iederei. c o m e n t a r i i c r i t i c e SINGUR| DAT| am avut oarecari dat s\ aflu nimic: am adormit,/ r\pus de oboseala rezerve vizavi la o carte semnat\ acelei nu prea scurte/ vegheri, – eu ce-mi f\cusem din de {erban Foar]\: atunci când poetul circ sublimul mit,/ încât d\deam, din var\, spectacole acesta extraordinar s-a convertit, mai în curte:// acroba]ìi, vecina mea Nu]i Balamat;/ Iliu]\ mult în joac\, la proz\, publicând «cap de mâ]\», jongleur; c\]elul Hector/ al primeia, micul „palindr\oman” Rozul u[or e dresur\: «mecanicul placat/ pe viu» Cornel Georgescu; ro[ul iluzor. (Sigur c\ nici de-acolo iar eu eram director.” (pag. 55) inteligen]a asociativ\ a lui Foar]\ nu Cel de-al treilea filtru e un pic mai ciudat, iar acest ie[ea [ifonat\ în vreun fel. Doar din urm\ poem m\ ajut\ într-o m\sur\ s\ m\ apropii. c\, în locul a[teptatelor r\sturn\ri de situa]ie, mi[unau Nu, nu e vorba de medierea pe care o ofer\ Rimbaud, în0 pagini absolut nea[teptate r\sturn\ri de cuvinte. Or, Mateiu Caragiale sau Fundoianu, de[i ceva-ceva din lucrul acesta e de natur\ s\ încurce serios i]ele unei Ilumin\ri, din Pajere sau din Parad\, de unde e [i construc]ii narative, fie ea [i numai butaforic\, ale c\rei reluat un vers, se str\vede. Ci, cum s\ zic, frânturi din legit\]i sunt mai curând de g\sit în codurile comunului to]i ace[tia [i din al]i câ]iva, anume viziunea lui Foar]\ decât în acelea ale excep]ionalului. Simplu spus, Foar]\ Fraza cea despre poezie. Aici, în volumul de la Editura Cartier, era prea subtil pentru roman.) el e clar mai pu]in manierist decât oriunde în opera sa F\ceam îns\, în cronica aceea, o observa]ie la care de pân\ acum. Tehnica lui de extrac]ie a liricului nu mai înc\ ]in. Anume c\, dac\ n-ar fi fost scris\ de Mircea depinde de tehnici. Evident, acestea nu sunt definitiv C\rt\rescu, o capodoper\ ca Levantul ar fi înc\put cu frumos p\r\site. Doar c\ obi[nuin]ei lor li se adaug\ un siguran]\ pe mâna lui {erban Foar]\. Cine altul mai avea farmec actual. (Nu-i întâmpl\tor c\ de curând, un cultura necesar\ unei asemenea epopei de sfâr[it de tân\r poet cum e Claudiu Komartin, [i el uzând de o mileniu? Cui altuia i-ar fi pl\cut în a[a m\sur\ s\ mimeze curg\toare retoric\ vetust\, dar de o concep]ie freatic\ adus\ la zi, cu talent voci ale autorilor români de la Neac[u din a dedicat o reveren]\ unui tragic personaj din Nu Câmpulung la Alexandru Mu[ina de la Cenaclul [tiu al]ii cum sunt, piticului Paminot.) Nu-i vorb\, de Luni? frazele lui Foar]\ r\mân lungi, r\mân elegante [i Într-un fel, recentul volum (de poezie) al lui scufundate în propria sintax\. Îns\ tensiunea lor {erban Foar]\ m\ confirm\ o dat\ în plus. {i o face e dat\ de ruinele de poveste pe care acestea se în cu totul alt sens decât cele dou\ Caragialete ca]\r\ asemeni iederei. (ap\rute în 1998 [i 2002). Nu [tiu al]ii cum sunt Nu [tiu câ]i se vor mai arunca s\-l acuze beneficiaz\, cred eu, nu de unul, ci de trei filtre (mai voalat sau mai buruienos) pe poetul timi[orean culturale. Primul, aproape evident: Amintirile lui de estetisme superficiale dup\, de pild\, un Creang\. Coborârea în trecutul copil\riei e pigmentat\ astfel de poem: „În ’44, în vârst\ de un an,/ [i un[pe [i aici de o anecdotic\ surprinz\toare, dar accesibil\. luni, în satul Ilov\] (în refugiu/ dup\ bombardamentul Fotografii de epoc\, ascenden]e doar presupuse, de Pa[ti, american),/ pe malul unei ape cu debit lec]ii de pian asociate cu tot soiul de concupiscen]e mic [i luciu// g\lbui, în care intru cu tân\rul Ioanid,/ juvenile, întâiele colec]ii numismatice, asprimea zis Bebe (care-n ap\, mi-e punctul arhimedic),/ imprecis\ a schimb\rilor de regim politic devin b\iatul mo[ieresei din satul pomenit,/ unde, tutelare. Acesta din urm\ e responsabil pentru un l\sat la vatr\ de-un timp, e tata medic// de plas\, delicios poem turnat în matri]a qui pro quo-ului: – mai ‘nainte s\ plece iar în Est/ [i,-apoi, în Vest, „Eram la gr\dini]\ [i o iubeam pe Ada;/ când de unde va reveni la anu’.../ Ilov\]u-i o oaz\ de ap\ru în curtea de vizavi Marusia,/ cu fra]ii [i p\rin]ii, lini[te, în rest,/ prin care se preumbl\ Eliza Br\tianu// care veneau din Rusia/ [i împ\r]eau, de-o vreme, (ce locuie[te-n casa Ioanizilor, «la curte»)/ cu un cu indigenii, strada.// Era nespus de blond\: «Idi alai, în jurul ei tot mai partizan/ Alia]ilor, de-a siuda, Marusia !»/ o tot strigam, la poart\, cu al]i lungul unei veri tot mai scurte, –/ iar Bebe pe copii, în bruma/ de rus\ înv\]at\ din aer... {tiu, coclauri, f\când-o pe Tarzan,// cu [erpi pe dup\ acuma,/ c\,-n ochi avea culoarea albastrului de umeri [i cu [opârle aspre/ la pip\it, sau broa[te Prusia.// Cred c\ a[ fi iubit-o mai mult, dac\, precaut,/ în buzunare, e/ ne[tiutor de vremea în care va fi nu mi-ar fi dat prin minte c\, disp\rând în Rusia,/ oaspe/ al «închisorii noastre de toate zilele».” (pag. cu fra]ii ei, cu Vova [i Sa[a, – pe Marusia/ n-a[ fi 14) avut nici unde, nici cum s\ o mai caut.// Pe un Finalul cu poant\ (s-ar cuveni s\ punem cuvântului cear[af, rulase, în curtea lor, Balada/ Siberiei [i dou\ rânduri de ghilimele) e frisonant. Invocatul [tiam ce «s\lbatic\ e stepa/ baikal\» cea cu Ioanid nu e un oarecare, ci însu[i faimosul memorialist «mine de aur»... Ast\zi, stepa/ e (tot mai somnolent\, Ion Ioanid, cel care avea s\ fie martorul carcerelor spre ora dou\) strada// pe care, dup\-mas\ ne tot comuniste. Echivocul nu mai ia na[tere din limbaj, România literar\ juc\m de-a ru[ii/ [i nem]ii, Vova, Sa[a, Marusia, nici aici, nici aiurea, ci (o noutate aproape absolut\ eu [i Ada/ plus Gil, ce ne comand\,-ndeob[te escuada/ la Foar]\) din trama epic\. Sunt, desigur, calambururi într-un r\zboi în care-s ei nem]ii, – iar noi, ru[ii.” cât pentru o întreag\ copil\rie, sunt rarit\]i (pag. 68) terminologice cât s\ legitimeze prezen]a unui Al doilea filtru, [i el deductibil, vine din Proust. glosar, dar surpriza volumului o constituie slava N-o fi [tiind {erban Foar]\ prea bine cum sunt al]ii, {erban Foar]\, Nu [tiu al]ii cum sunt, st\t\toare a lumii de demult pe care-o încapsuleaz\. dar el unul, neîndoielnic, se afl\-n c\utarea unui timp Editura Cartier, Chi[in\u, 2009, 78 pag. Notam mai sus c\ în pagini ca acestea trecutul nu e pierdut. Bruioanele pe care cu noroc le descoper\ sunt verificabil, chiar dac\ se apeleaz\ constant la el. Se difuze, iar ceea ce pare mai verosimil e de fapt cât se Nostalgie? Nici o urm\ în, slav\ Domnului, patru vor fi întâmplat toate cum zice la carte sau nu, nici m\car nr. 47 / 27 noiembrie 2009 catrene. Totul începe cu familia unui poet [i se poate de imprecis. Autorul volumului acesta nu jur\ autorul nu poate preciza. Cât despre viitor, situa]ia lui termin\ cu formula sintetic\ a unui poem. Pentru {erban pe nimic. Cel mult, din când în când, pe propria putere nu difer\ substan]ial. Ultimul poem al volumului e un Foar]\, mai important\ ca orice e virtualitatea. Care nu de sugestie, în stare s\ ]in\ loc vl\guitelor for]e de emana]ie portret de grup atemporal: provine din emo]ie, ci din combinatoric\: se poate a trecutului. Nu m\ pot ab]ine s\ nu citez dou\ poeme, „Pe zidul dinspre curte urca aristolochia/ (un soi cu convingerea c\ nu risipesc (ci din contr\, îmbog\]esc ca... dar e la fel de plauzibil [i ca..., ceea ce nu importuneaz\ de clematit\: curcube]ea sau remf);/ se auzea, la radio, spa]iul tipografic al cronicii). Cel dintâi e de altminteri senza]ia c\.... Punctele de suspensie sunt la dispozi]ia din cas\, Wilhelm Kemff, –/ când a intrat pe poarta de cel care deschide placheta, ca o declara]ie de ereditate cititorilor, de obicei suficient de plimba]i prin poezie cât fier forjat, în rochia// de organdi, sub]ire ca ro[ul abajur/ fantezist\: s\ nu-[i fac\ iluzii asupra inocen]ei literaturii. din hol [i foarte aspr\ la pip\it (mai cald\/ decât m\tasea, „În orice ascenden]\ g\se[ti un nod aorgic/ din Urm\torul poem pe care promiteam s\-l reproduc îns\); [i ca o Esmerald\,/ a vrut s\ le ghiceasc\ în c\r]i... care r\muri[uri confuze se desfac. –/ Nu [tiu dac\ aleasa creeaz\, exact în temeiul acestei virtualit\]i, un univers, Dar cei din jur// au declinat oferta, c\ci preferau s\ joace/ frumosului praporgic/ pe nume Macedonskiv (încins în prin frustrarea realului. E la mijloc, a[ spune, o curiozitate un preferans cu-aceste cartele de taroc,/ iar nu s\-[i ro[u «frac// cu epole]i de aur»), Maria Urd\reanu,/ e cu cro[ete: „L-am a[teptat pe tata, pân\ la ceasul trei/ devineze destinul echivoc/ pe care, mai degrab\, neam cu Sevasti]a, str\-str\bunica mea,/ mai jun\ cu un din noapte, s\ se întoarc\, pe bicicleta-i Stayer,/ de-acolo ]ineau s\ [i-l dejoace// stând împrejurul mesei verzi lustru decât Pa[optul, – anul/ întreg e-nscris în steiul alb- unde soa]a dresorului de lei,/ c\zând la pat, aceasta-l (patru, trei, – sau doi,/ atunci când, f\r\ cvorum, jucau sur, sub care ea// î[i doarme somnu-n cripta ticsit\ ca o chemase, cu un aer,// la telefon, c\ totu-i pierdut, iar tat\l pe-o mân\ moart\),/ nedornici de oricine le-ar fi intrat rodie,/ în cimitirul «nostru» din Turnu Severin, –/ [i meu,/ rugându-l s\-i expun\ simptomele,-i, zisese/ c\ pe poart\,/ ]ig\nci, po[ta[ sau crainic al zilei de apoi.” ea o Urd\reanc\... Prin care-a[ fi cimotie/ cu cel ce-a nu e mare lucru...ca s\ nu plec [i eu/ la circ, în toiul (pag. 76) scris rondeluri, cu negru pe velin// ca o împletitur\ de nop]ii, cu greu m\ convinsese;// îl a[teptam, cu mama, Imun la ce-a fost, imun la ce va fi, volumul e totu[i vi]\ pe-un perete,/ cu ochiuri apriate [i cam emfatic duct/ pe jum\tate treaz,/ ca s\ ne spun\ cum e în magica rulot\./ sensibil la critic\. Pe care {erban Foar]\ a cucerit-o înc\ pe vremea când a scrie era s\ pui pecete/ pe foi, ca cu piei, pe jos, de tigru, perdele de atlaz,/ [i,-n col]uri, o dat\, f\r\ a o sili la concesii de gust. Cel pu]in în ce dedesubtul vreunui salvconduct.” (pag. 7) vagi penumbre de pivni]\ sau grot\...// Nu mi-a fost m\ prive[te pe mine. „ 7 8 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 p Cuvîntul m\rturise[teceeacen-apututfielînsu[i. înciudat crispatcongestionat Fiin]a m\rturise[teceeacen-apututfiLumea Palid\ resignat\stîngacede-acum în f\pturataaidomaoaselor. îns\ odat\f\cutetoatemi[c\riler\mîn cum untimbrudepeplicvechi care sedesfacedetîmplataoarecumlasine de vîntabiaperceptibil\ sau omi[carelent\adiere dar sepoatescrie ce nusemaipoatetr\i [i-un regretînc\rcatdeceva încît privindu-lînsusame]e[ti un vîntînaltcîtblocturn Iat\ omi[carebrusc\apoi nimbul menits-ademeneasc\doxa. cum opiatr\potrivit\s\]in\deschis\poarta un nasresemnatdemoralizat din cavalerisms\-[ideareplica o voceu[ornesigur\c\utîndtotu[i pe fruntecumoramur\-nvînt o [uvi]\dep\rplimbat\mereu timida delicate]ecuputereaprezen]ei Cîteva sclipiripepome]iiobrajilorîngem\nînd ce numaiarenevoiedetine. o diminea]\pur[isimplu mai prindecontur sub luminalene[\carenu comodul patalgîndurilor dar maiz\bove[tipu]inînatîtde cum omîn\sauunciorap pe jum\tate-afar\ cîte-un cuvîntînaltulatîrnînd hîrtii ces-autrezitînainteata sîrguincios contabilizîndaceste contrafaci începutul Nimic nusemaifacedac\ cum untrencese-apropiedegar\. Soarele gîfîindamenin]\tor rotindu-se cumosfîrleaz\ inumanul cer nu temaiiaînseam\ Nici ungîndoricîtdebicisnic cum uncopilsetemede-ntuneric. într-o oglind\cese temedelucruri toate intersectîndu-sebulucindu-se începur\ s\fac\drumulînapoi un micvidmuritoraidomauneifiin]e aerul frecatdezgomotse-aprindecumunchibrit Frigul perpendicularpepropriasaîncremenire o F r i g P o u e r l p t p P r E V e e F o l î t r e i e r n d p g s d t a e t i i e c \ l e n p \

p z d

o i c e u t

l a r

i e cum unefect iedera a-mbr\]i[atvîntul prin alibiullucrurilor orice clip\egatas\sesalveze [i niciunom Sumedenie degîzepe-obrazulSoarelui m\tasea risipeiîncol]uriarhaice(ambuscade-ale cruci puselauscatcumrufelepe-osîrm\ nimburi spoitecuvarsporov\itor abia luat\-nseam\demecanicailuminist\az\rii Catedral\ trecînddintr-un tribînaltul (briza nusevede-npoz\) orele a[teapt\-nsticlerecide bere cînd nusuntemîndeajunsde-aten]i cineva invizibilnecaut\insistent nefotografiaz\ S\tule suntpîn\[imînc\ruriledeeleînsele c\ci viitoruliseparezadarnic. Singur î[if\ure[tetrecutul numai c\c\... e fostulraton numai c\fostavulpe e fostavulpe numai c\fostullup e fostullup Numai c\fostultigru în egalizareaintim\sehot\r\[tetotul. plin\-i p\dureadegînduriinvizibile se-ascunde norullasubsuoarata abia întoarsedepecîmpullupt\. fruntea pecareziduriletemni]eiaudesenatploi c\ tepo]idecapitac\-]ia[ezalaloc [i totmaisperic\po]iimitaspumelespaimeiob[te[ti de-a lungullatulvenelortale clopote caregîfîiedup\ce-aualergat mul]imi depupilesudateaidomaunorcredin]e un corbisericescdirijatdeferestrelecirculare Gheorghe Grigurcu son-lumiere son-lumiere F a b u l C C \ E a L n u s n t i t v t e e i o î d v t n r e a r a t a r l u l \ m l

l a

i

n a t \

min]ii) ai ziceunserviciudepor]elanimprimat. la orizontnorialbipre]io[i ce ]ise-a[eaz\pebuzecumopudr\ apoi vl\guit\unsoidepulberefin\ la începutvuitoare în finemareaîntinsamare [i cînt\lamuzicu]\. care uit\c\eb\trîn cum aunuib\trînhirsutcup\l\rie Util\-i pova]asîngelui [i nuse-ndur\asepreface-ngrai. doar imagineacaregemeicne[tecaunmotorparadit cum unborfa[delaloculfaptei nev\zut\ doar amprentami[c\riic\cimi[careas-af\cut st\tute ca olocant\plin\defum]igar\mirosuri doar timpulticsitdesineînsu[imonoton [i-a luatzborulcuculdemultului Nu mair\mîneaproapenimicpecadranuldecare sus noduriledecravat\-alenorilor. în propria-ibarbariesuav\ Jos paji[teaburuienoas\iritat\ pu]in aerdinaerulrespira]ieitale. aidoma unuipl\mîn[inuceredecît reclam\ nimiccidoarr\sufl\-oclip\ ce nuplîngesepr\bu[e[te suportabil\ acelzgomotzic ce fixeaz\dep\rtareane-oface aidoma acestuiadeborduricalcanul în staredoarels\descrieaccidentulizbindu-se s\-nceteze nicis\semaiprelungeasc\ Brutalul zgomotneputîndnici cum oalifie. v\z. Apoidecadese-absoarbeînmoliciunilepielii glasului plinedepietricelemurdareîlsalt\pîn\la Aceast\ adieredevîntcelimpeze[te]\rmurile f\r\ vreunglon]într-însa. sinele golcumoarm\ Un încurîndcarenuvafinicicînd (îl vomrecunoa[tedoarnoi). s\ nusemairecunoasc\ în caredelauntimp ]elul s\u:oimagine stoarce untubdevopsea astfel cumpictorul Î[i stoarceDestinul în carete-ascunzi[itu. Dumnezeu se-ascunde-nCerul într-un mu[uroidefurnici Dumnezeu se-ascundeaidomauneifurnici într-o gaur\de[arpe Dumnezeu se-ascundeaidomaunui[arpe D C B e e S r a u u e s s I m t n o C a a a P P s n r o l b u o n p e d u d s l e i i i z n c r s c z e t a u a o t u g c r c ] j l n l o y i v a

v e d

m r e t i t c e o u h

t s

i

Emigranta Herta

TROPICE SUR~Z|TOARE

a Tropice, atribuirea Nobel-ului e pe furi[ la exilul adev\rat, concret, la exilul `n Germania, urm\rit\ cu o pasiune dezinteresat\: dar asta nu schimb\ mare lucru, pentru c\ s-au sim]it nici un brazilian nu a primit p`n\ ast\zi exila]i `nc\ de la na[tere. Îngerii no[tri r`vnitul Premiu [i, dup\ c`t se pare, nu {i p`n\ acum au existat, ce-i drept, scriitori pleca]i sunt nici semne c\ vreunul `l va primi `n exil care au primit r`vnitul premiu, de n-ar fi dec`t cur`nd. Poate, cine [tie, un medic, s\-i amintim pe polonezul Czeslaw Milosz ori pe sovieticul s-au înv\]at un fizician ori un chimist excep]ional, Iosif Brodsky. Al]ii au trebuit s\ se exileze tocmai din ce lucreaz\ acum con[tiincios [i anonim cauz\ c\ primiser\ premiul (precum Soljeni]`n) ori l-au la vreo Universitate american\. A[a primit doar atunci c`nd situa]ia lor de exila]i interni Îngerii no[tri s-aau înv\]at, cîte c\, pentru brazilieni, Nobel-ul `ntrune[te devenise notorie (ca Pasternak sau ca cehul Seifert). toate atributele pl\cerii gratuite. E `ns\ pentru prima dat\ `n ultimele decenii c`nd doi, ~nL ziua fast\ care f\cea din Herta Müller cel mai `ns\[i situa]ia de emigrant devine tem\ cople[itoare a celebru scriitor al zilei, m-a uimit mul]imea cunoscu]ilor unei literaturi `ncununate, surprinz\tor, la Stockholm. S\ se joace, s\rind din mu[uroi ori mai pu]in cunoscu]ilor care mi se adresau spontan, ~n acest an, Nobel-ul s-a transformat `ntr-un premiu felicit`ndu-m\: to]i o considerau pe Herta românc\! pentru to]i emigran]ii lumii. E o recunoa[tere a faptului în mu[uroi {i eu care crezusem c\, `n Brazilia, noua laureat\ va c\ Emigrantul, cu majuscul\, a ajuns personaj de neocolit `nsemna doar `nc\ un nume `nscris pe lunga list\ german\, `n lumea de la `nceputul secolului XXI. Dac\ zeci de De cîrti]e moi. de la Mommsen [i Thomas Mann p`n\ la Böll [i Günter milioane de oameni pleac\ ast\zi din ]\rile lor, Grass. Dar nici vorb\! ~ntr-o impresionant\ majoritate, cer`ndu-[i dreptul la p`ine, exist\ [i oameni care aleg brazilienii au receptat-o pe Herta drept românc\, deoarece, exilul doar pentru a avea dreptul s\ vorbeasc\ [i s\ scrie conform unora dintre jurnali[tii care au scris despre liber. Sunt mult mai pu]in cunoscu]i, mult mai pu]in eveniment, „Lumea pe care un scriitor o `nf\]i[eaz\ are comp\timi]i dec`t cei din prima categorie, dar ei reprezint\ Bat din aripe ca [i cum palme-ss la fel de mare importan]\ ca [i limba `n care el o probabil partea cea mai bun\ a con[tiin]ei noastre. Pentru face”. La asta nu m\ g`ndisem, dar s-ar putea s\ fie mult\ vreme de acum `ncolo aceast\ parte aproape Ce-aapalud\ [uvoaiele adev\rat; dac\ ar fi l\sat `n urma lui doar proza scris\ ignorat\ a umanit\]ii va purta figura Hertei Müller. pe fran]uze[te, Panait Istrati era mai mult scriitor român Pariez c\ dou\ g`nduri, concomitent triste [i reconfortante, miresmelor calme ori scriitor francez? au trecut prin capul a mii [i mii de români, din ziua de ~n Brazilia, efectul premiului a fost imediat: cele 9 octombrie [i p`n\ ast\zi. Primul vede `n Marele Premiu Curgînd din flori mari spre c`teva mii de exemplare din unicul roman al Hertei ob]inut `n 2009 un fel de recunoa[tere, involuntar\ [i Müller tradus `n portughez\ (sub titlul Angajamentul), postum\, a tuturor marilor români obliga]i s\-[i p\r\seasc\ Doamne-DDoamne. r\mase de c`]iva ani `n libr\rii, s-au v`ndut `ntr-o singur\ ]ara [i care au scris `n alte limbi cu g`ndul la ]ara p\r\sit\ zi. – Vintil\ Horia, Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau Emil Herta Müller este, f\r\ `ndoial\, scriitoare german\; Cioran. Fiecare dintre ei ar fi meritat din plin laurii de `ns\ o scriitoare a c\rei aproape unic\ tem\ o reprezint\ la Stockholm. România – [i nu o Românie oarecare, ci România de Al doilea g`nd sun\ mai degrab\ fatalist: uit`ndu-ne {i-nncet se apleac\ deasupra sub comunism. ~ntre autoare [i tema obsesiv\ a prozei la singurii doi oameni n\scu]i `n România care au primit sale s-a stabilit o leg\tur\ la fel de str`ns\ ca `ntre victim\ Nobel-ul, la doctorul Emil Palade [i la Herta Müller, izvoarelor, [i c\l\u, o leg\tur\ indestructibil\. Scoate]i România `ncepi s\ crezi c\ unica [ans\ pentru un român de a din proza laureatei [i proza i se desface `n buc\]i, dispare. realiza asemenea performan]\ este aceea de a pleca Muindu-[[i nimburile [i vîrful

Tr\ie[te `n paginile ei o Românie ciudat\, o Românie din România: cu c`t mai t`n\r, cu at`t mai bine. Dat fiind picioarelor, România literar\ a exilului; locuitorii acestui ]inut par str\ini `n propria fluxul migrator ce ne-a cuprins ]ara `n ultimii ani, o lor ]ar\, iar pecetea de str\in li s-a `nscris pe frunte, f\r\ pleiad\ de Premii Nobel române[ti se proiecteaz\ {i-aadormind în boarea lor… a mai putea fi [terse. Unii dintre ei `ncep s\ se g`ndeasc\ deja la orizont. „

pu]in cunoscu]i, dar cu o activitate cultural\ adresate de Ioan Miclea Suveranului Pontif, ori social-politic\ meritorie [i vrednic\ de Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Spiritul Blajului interes (Vasile Fodor – tat\l [i fiul, Dimitrie pre[edintelui Nicolae Ceau[escu, în anii 1977- Vaida, Iuliu Moldovan etc.), precum [i momente 1978, prin care se demonstreaz\ conving\tor

IRCEA POPAa scris multe Coco[atului, a realizat prima antologie din [i aspecte din via]a unor scriitori cunoscu]i, rezisten]a Bisericii Greco-Catolice [i lupta ei nr. 47 / 27 noiembrie 2009 pagini despre trecutul cultural publicistica lui Corneliu Coposu etc. [i înc\ care nu au stat în aten]ia cercet\torilor. pentru supravie]uire [i reafirmare. Aceste al Blajului: lui îi dator\m n-am epuizat [irul referin]elor critice ale lui Exemplificarea acestora ar fi foarte lung\, dar memorii, prin curajul lor, prin logica [i bog\]ia singura monografie Mircea Popa despre Blaj [i despre Oamenii m\ voi m\rgini la câteva semnificative: Blajul argumenta]iei, prin invocarea curajoas\ a unui cuprinz\toare despre Timotei Blajului. [i oamenii s\i în ipostaze poetice, Momente spirit al drept\]ii, se aseam\n\ cu memoriile Cipariu, prezentat în A colaborat, pe lâng\ alte multe reviste, din trecutul ASTREI clujene, Cinstirea zilei Cardinalului Alexandru Todea, scrise cam ipostazele sale c\rtur\re[ti [i la publica]iile ASTREI, îndeosebi la ASTRA de 3-15 mai în revista manuscris\ „Steaua în aceea[i perioad\ [i publicate în urm\ cu enciclopedice; a publicat clujean\, al c\rei redactor-[ef este, în calitate m\rii“ a teologilor greco-catolici din Gherla câ]iva ani, cu titlul Strig\te în pustiu, de c\tre o micromonografie Ion de pre[edinte al Desp\r]\mântului Cluj al [.a. Cu totul remarcabile sunt capitolele regretatul latinist Vasile Sav. Agârbiceanu [i i-a reeditat ASTREI, revist\ pe care, de cele mai multe consacrate filosofului bl\jean Ioan Miclea. Frumuse]ea [i valoarea c\r]ii sunt sporite mai multe scrieri, iar dup\ 1990, a tip\rit câteva ori, o redacteaz\ [i o scrie aproape singur, la Al\turi de teza de doctorat înc\ nepublicat\ de o patetic\ [i vibrant\ prefa]\ care [i motiveaz\ din cele mai importante scrieri cre[tine ale Astra bl\jean\ [i altele. O parte din aceste a p\rintelui dr Marin Lupu, paginile acestea, titlul biblic al volumului. Uleiul din candel\ p\rinteluiM scriitor; a colaborat la corpusul articole sunt adunate în volumul de fa]\, Uleiul scrise de Mircea Popa, înseamn\ o meritat\ este, în cartea lui Mircea Popa, aceast\ necesar\ epistolar Bari] [i contemporanii s\i (din din candel\, cu subtitlul ASTRA [i Spiritul restituire literar\ a acestui pu]in cunoscut cunoa[tere [i pre]uire a unui trecut istoric [i care au ap\rut pân\ în prezent 10 volume), în Blajului, Editura ASTRA, Blaj, 2009. dasc\l bl\jean. Se comenteaz\, pentru cultural, care poate fi, pentru contemporani, care, de asemenea, prezen]a dasc\lilor Blajului Cartea cuprinde dou\ capitole distincte: prima dat\ pe larg, raporturile lui Ioan Miclea exemplar [i tonifiant: este masiv\; a îngrijit [i prefa]at Istoria Blajului I. Din trecutul Societ\]ii ASTRA [i II. Spiritul cu Lucian Blaga, la care [i-a sus]inut teza de {tefan Manciulea, dup\ ce mai-nainte îl Blajului, desigur, cu numeroase [i binevenite de licen]\ în filozofie, Coordonatele culturii Ion BUZA{I prezentase pe acest vrednic profesor în volumul interferen]e între acestea, pentru c\, în ambele medievale, superlativ apreciat\ de autorul Figuri universitare clujene; a tip\rit articole sec]iuni, pe lâng\ scriitori [i c\rturari foarte Spa]iului mioritic, pe care, cu unele amplific\ri, Mircea Popa, Uleiul din candel\ inedite din scrierile filosofului bl\jean Ioan cunoscu]i, Timotei Cipariu, George Bari], Ion o considera vrednic\ s\ fie sus]inut\ [i ca tez\ ASTRA [i Spiritul Blajului, Editura Miclea (în Caietele Ioan Miclea), a tip\rit Agârbiceanu [i al]ii, în care Mircea Popa este de doctorat. Se public\ integral memoriile ASTRA, Blaj, 2009. romanul filosofic postum al acestuia, Geniul un specialist, sunt prezenta]i [i c\rturari mai 9 1 0 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 Universitate. pur [isimplu,s\facemîmpreun\ drumulpân\la s\ nevedem.Am]inutp\strez surpriza.I-ampropus, vorbit cuellatelefonnui-am spusdeceanumevreau Berceni încarelocuie[te(cuDanaDumitriu).Cândam îl a[teptpeNicolaeManolescuînfa]abloculuidin noi. convin[i c\NicolaeManolescuomerit\maimultdecât sacrificiu, sim]eamunmareentuziasm,fiindsincer în eabaniilua]ipepatruc\r]i,darnunisep\reaun lui cadouma[ina!Eraunadev\ratsacrificiu,investisem moment deelan,amhot\râtf\r\nicioezitares\-ifacem dar arepermis. aminte, brusc,c\arepermisdeconducere.Numa[in\, unui viraj.P\reas\simt\onostalgie.Mi-amadusatunci volan [i,f\r\s\porneasc\motorul,asimulatluarea l\udat culoarea.S-aa[ezatpentrucâtevaclipela pe untextliterar, i-aapreciatconstruc]iarobust\, examinat-oatent,ca poate [ipentruc\nueDacia.A exemplar). NicolaeManolescuafostîncântatdema[in\, mi-apare onou\carte,lui[inualtcuivaîidauprimul (fiindc\ [tiuc\fiecarebucurieameaîlbucur\;când din depozit,m-amduss\i-oar\tluiNicolaeManolescu o Lada1200break,ro[ie.Imediatdup\ceamluat-o Nichita St\nescu,trimbulind. str\zi, dinBaltaAlb\[ipân\laGroz\ve[ti,cumarzice mul]umesc pierdutluiNicolaeManolescu[imerg pe nimeresc clan]adelau[\,m\împiedicpre[.Îi din septembrie.AmvorbitdejacuAurelR\u. Merit\ nota10.{ios\apar\înrevista nea[teptate NicolaeManolescu–esteexcep]ional\. de r\masbun.Amtranspirat,inimaîmibatenebune[te. lucrarea mea?! ascund gauradinciorap.Darcare-iadev\ruldespre m\ v\dînc\l]at,m\carnumaitrebuies\amgrij\ [i scopulîntrevederiin-afostatins.R\sufluu[uratcând cum sef\ceapres\înainteder\zboi. spune cevadespreGeorge Iva[cu[idespremodul s\-l întreb: tot n-amaflatcecrededespretextulmeu.Încerc,timid, Dar acumiautotulînserios.) Cândva, pestemul]iani,voi[tic\areundemonalfarsei. verdictul. nu i-aupl\cut.{i,fiindpoliticos,amân\câtmaimult [tie c\esteintransigent[ineinfluen]abil.Astae,precis ca ostr\fulgerare,princapgândulc\nui-aupl\cut.Se care ile-amîncredin]atacumos\pt\mân\.Îmitrece, despre orice,darnu[icele[aizecidepaginipe u[or r\gu[it\careîiconfer\distinc]ie,vorbe[te [i aceast\problem\,ag\uriidinciorap. ce c\mordeteam\nui-apl\cutlucrarea,maiam fotoliu [icuunpiciorîmiascundcel\laltpicior. Dup\ meu profesor[inum\desc\l]amlaintrare. cade cerul...”Cebineeradac\îlascultampetân\rul rupt pedrum.„Ah,atunceamiseparec\capîmi Dar... sunt.Defapt,numaiunuldintreei.Probabils-a atent ciorapiicas\amcertitudineac\nusuntg\uri]i. c\minul studen]esc,anticipândscena,mi-amverificat unui obiceidinBucovinamea,m\descal].La al lumiiliterare.Intruînhol,m\fâstâcesc[i,conform 2009. V\dnumaiaureolaluidetân\rlideropinie îmbr\cat, cas\îlpotdescriecândva,deexempluîn pl\cut lucrarea,dac\trebuies\schimbceva. unui blocdinBaltaAlb\.Amvenits\afludac\i-a Acum sun,emo]ionat,lau[alocuin]eiluideparterul cu titlul În urm\cuos\pt\mân\i-ampredatlucrareadelicen]\ Nicolae Manolescuapare,punctual caîntotdeauna, Asta s-aîntâmplatasear\.Acum,singurînma[in\, Întors acas\,amdiscutatastacuDomni]a.{i,într-un 1982. Eu[iDomni]ane-amcump\rat,ieri,ma[in\, Simt c\m\z\p\cescdefericire.Cândplec,nu – Înceeaceprive[telucrareataîmispunepe Nu mair\mânedecâts\nestrângemmâinileînsemn Dar NicolaeManolescuignor\întrebarea[iîmi – A]ig\sitcumvatimps\... Trec minutele,seapropiemomentulplec\rii,[i (De undes\[tiuc\sejoac\mefistofeliccumine? Nicolae Manolescu,dezinvolt,cordial,cuovoce Acum m\afluîncameraluidelucru,stauîntr-un Nicolae Manolescudeschideu[a.Nuv\dcume 1970. NicolaeManolescuare31deani.Eu–23. Doamne, chiarseîncheievizita,acumm\încal] a Poezia lui G. Bacovia – un act de exorcism. de act un – Bacovia G. lui Poezia n i v e r s * a r Steaua, e în num\rul cauza ironieiseadaug\unautomobil. de fotbalieri. urm\resc comentariullui,sclipitor, asupraunuimeci lui, proprietarulacesteima[ini.M\relaxez[iînceps\ în dreaptamea.Timp deonoapteafost,f\r\[tirea lui NicolaeManolescu.Elnu[tienimic,st\surâz\tor Cert estec\,într-o clip\,hot\r\scs\nui-omaifaccadou însumi, c\urmeaz\s\m\despartdeLadamearo[ie). asupra mea[iunregretsecret,nem\rturisitnicimie câteva secundeîmidisparebrusc(poateac]ioneaz\ foarte tare.Tot avântulpecareîlsim]isempân\acum glacial pecareaufostrostite,acestecuvintem\afecteaz\ manivela cucareseînchidegeamul,m\ironizeaz\: se suieînma[in\[i,pentruc\eunum\descurccu concursulul ca s\prefa]ezînmânareapremiuluiprintr-un Nicolae Manolescu,lagaladepremiere(deAteneu), telefon [im-ainvitatpemine,cafoststudentallui lui NicolaeManolescu.MihaiTatulici mi-adat TV, premiuldeexcelen]\ lasec]iunea dup\ FlorinPiersic(premiatla sec]iunea Am spus: a vorbit,cadeobicei,mult[icu farmec, cucerindasisten]a. Pe listaaceeacepierdutde-alungulvie]iidin Nu [tiudincecauz\,poate[icauzatonului – Aioma[in\maiinteligent\decâttine. 2009. Lasfâr[itulanuluitrecut,înultimaetap\a Scurtul meudiscursaavutsucces, de[il-am]inut – N-amreu[itniciodat\s\-l ajungdinurm\pe Amintiri Zece pentru România, pentru Zece C O U P E -P * P A organizat deRealitatea P I Scriitori E R Actori), i-a revenit laudatio. care cineva, mali]ios. niciodat\ peNicolaeManolescu. tuturor celorpecareîiîntâlneam: de laparteretajulundeseafl\redac]ia.{iamdeclarat am coborât[iurcatdezeceori,înfug\,sc\rilecareduc l-a [isperiatpu]in).Cuprinsdeoexuberan]\f\r\margini pe amândoiobrajii,ceeacel-anedumeritprofund([i a[ezat-o Manolescu, Marius,cuunpachetînmân\: s-a deschis[iîncadruleiaap\rut[oferulluiNicolae cu c\r]i(celemaimulteproaste)primiteprinpo[t\,u[a redac]ie, labiroulmeu,[idesf\ceamzeciledeplicuri simpatic\. luat înseriospromisiunea.To]i aurâscadeoglum\ gest spectaculos.Dealtfel,niciunuldintreeinua a[a, întreac\t,cas\îiuimeasc\peceiprezen]icuun spus-o {i apoi...precisNicolaeManolescuos\uite.A ceea cespusesemla no[tri caresemaiaflauacolo,dac\,luândînconsiderare prezen]a luiNicolaeManolescu[iaaltorcunoscu]iai Într-o sear\,launrestaurant,cinevam-aîntrebat,în Micle. care scriauneoriEminescuscrisorilec\treVeronica o cerneal\violet\princiar-romantic\, degenulceleicu loca[ matlasat,oc\limar\,placat\cuargint, plin\cu st\tea culcatcaîntr-un leag\n,maieraînfipt\,într-un aur [iplatin\.Înmasivacutiedelemnnobil,încare luciu decear\,areopeni]\fabricat\dintr-un aliajde translucid\ deuncenu[iu-bleumarinmisterios,cu Stiloul, îmbr\catîncalcedonia,opiatr\semipre]ioas\ [efilor destatecândsemneaz\tratateinterna]ionale. de marevaloare,dintreaceleacaresepunladispozi]ia subiect preadurerospentruminecas\-lmaideschid... Cât prive[tesuccesulladoamne[idomni[oare,eun Cartea meaare1200depaginiformatmare,alui–1500. române aluiNicolaeManolescuacoper\cincisecole. de [aizeciani(1941–2000),întimpceistorialiteraturii literaturii românepublicat\demineserefer\laoperioad\ Manolescu –pre[edinteleunpartid(PAC). Istoria fost vicepre[edinteleunuipartid(PN}CD),Nicolae c\r]i, NicolaeManolescuaproximativtreizeci.Euam cu optani.Euampublicatpân\înprezentcincisprezece mai binedecâtmine,de[ieusunttân\rel Nicolae Manolescu,care,întreac\tfiespus,[iarat\ neîncredere. F\cusempentruacelstilouun o s\]i-laduc\dup\plecareamea. am lamine.IarmâineplecParis.Os\-llascuivacare a spus: de laRealitateaTV. î[i turnapu]inlapte. ridicându-[i privireadince[cu]acucafeaîncaretocmai dat\, l-aminvidiat. Ca s\fiuîns\sincerpân\lacap\t,odat\,singur\ al s\um-abucuratmaimultdecâtpropriilemelesuccese. cu ocandoarepecaremi-op\strez[iazi.Fiecaresucces ca s\nu-iplictisescpespectatori.{iamad\ugat: renun]asem înmodinten]ionatlaunstilpreasolemn, c\ discursulmeufusesefantezist[iautoironic, via]a l-aminvidiatpeNicolaeManolescu.Amexplicat foudre, ______– Întotdeaunaaredreptate!,amreplicateucategoric. – {idac\vreodat\nuaredreptate?,m-aîntrebat – Dou\zecideaniacumînaintenuîlmaicontrazic Am luatcutia,fulgeratbruscdefericire. – DomnulNicolaeManolescumi-aspuss\v\dauasta... Iat\ îns\c\dup\câtevazile,întimpcem\aflam Au trecutdelaacelmoments\rb\toresccâtevaluni. Ca premiu,NicolaeManolescuaprimitunstilou Inima aînceputs\-mibat\nebune[te,debucurie[i – }i-lfaccadou.Ealt\u.Dar, î]idaiseama,nuîl F\r\ s\eziteofrac]iunedesecund\,NicolaeManolescu – Atuncicânda]iprimitîndarstiloulacelanemaiv\zut, – Când?!,aîntrebatNicolaeManolescuînsu[i – Nul-aminvidiat.L-amadmirat,cuînfl\c\rare, P P P . . . S S S P . . . ar fifostunnorocpreamares\-lprimescîndar. 1 2 3 pe birou [i l-am s\rutat zgomotos pe Marius pe zgomotos s\rutat l-am [i pe birou . . . pe mul]idintrecunoscu]iimei. Gestul luiNicolaeManolescui-af\cutinvidio[i fost cump\ratdeNicolaeManolescu.” S-a r\spânditzvonulc\„Alex{tef\nescua superb\ pestrad\. invidiat odat\:cândl-amv\zut cuoblond\ lui NicolaeManolescuc\,de fapt, l-ammai Regret c\acolo,larestaurant, nui-amspus automobil. ironiei seadaug\un de-a lungulvie]iidincauza e listaaceeacepierdut Ateneu, se poateafirmac\toat\ coup de coup „ c o m e n t a r i i cr i t i c e

„O, dalii, tuf\nici [i crizanteme“– scria Baconsky. „ salvie lev\n]ic\ iasomie trandafir“– Baconsky [i Mazilescu scria Mazilescu.

EXTUL PRIMULUI POET, din volumul din 1956, Dincolo de iarn\ senin-autumnal, melancolic, era un elogiu al anotimpului, somptuos- împlinit, unde enumerarea citat\ avea, cred, un rol incantatoriu. Enumerarea din textul celui de al doilea poet, text din antologia Va fi lini[te, va fi sear\, 1979, încheia un scurt poem, f\r\ titlu, tensionat, debutând abrupt „via]\ moarte via]\ moarte/T pentru c\ ne-am desp\r]it pân\ acum de o mie de ori/ (....) noi nu ne mai putem desp\r]i niciodat\ niciodat\/oh salvie lev\n]ic\ iasomie trandafir“. De la enumerarea speciilor, splendorilor florale, la Baconsky r\sf\] nominalist, rafinament de pictor impresionist, ajungem la enumerarea aproape autobiografic\, jum\tate ingrediente utile, jum\tate aspira]ie spre misterul simbolului florilor la Mazilescu. Prozaicul [i poeticul între]in un dialog la ultimul, un dialog consolator, obosit, o atmosfer\ de tihn\ domestic\ reg\sit\, se poate b\nui, „noi nu ne mai putem desp\r]i niciodat\ niciodat\“, dup\ o furtun\ a sentimentelor. Al doilea adverb, „niciodat\“, e [i el marca autorului, un maestru al repeti]iilor, nu doar al enumer\rilor, echivalând cu un fel de jur\mânt tandru. Sun\ probabil pu]in patetic, pentru unii, pu]in ironic, pentru al]ii, dar este oricum conving\tor stilistic. S\ constat\m apoi cursul urc\tor al enumer\rilor, atât la unul, cât [i la altul. De la daliile estete, baconskyiene, u[or conven]ionale, ai zice, livre[ti, „Dalia culthorum“, la tuf\nici, ni[te crizanteme mai modeste, cu flori m\runte, mai regionale, numite dumitri]e, la superbele simboluri solare ale crizantemelor, universal considerate nu doar elementar-genuin la italian. Oricum, nu este niciodat\ de aur ale corolei de „krysosanthemon“, de la „krysos“- semne ale „longevit\]ii [i imortalit\]ii“, dar ale „plenitudinii“. paradisiac, sau idilic m\car, e unul sec, grafic, nu pictural. aur, la „anthemon“- floare, dar nu una oarecare, cu ceva Mai mult, ele sunt emblema casei imperiale japoneze „Plâng ma[in\riile m\rii“ simte Mazilescu în. Inexplicabila definitiv, plenar [i mortuar. De altfel, dac\ pre]uita (vezi Dictionnaire des symboles, Robert Laffont, 1982, pierdere din volumul citat, sau „lacrimile lui seam\n\ crizantem\ vine din India, [i arbustul de iasomie, evocat al lui Jean Chevalier, Alain Geerbrant). La Baconsky cu ni[te mari cu ni[te foarte mari alunec\ri de teren“, de Mazilescu, cu mirosul lui aspru [i delicat totodat\, „sentimentul dominant este pillatian, prin plenitudine, (miere pe limb\). La Montale (traducerea lui Ilie Constantin aproape disperat, ca versul lui Virgil, tot de acolo de[i gr\dina de flori este a lui D. Anghel“ observa Manolescu, Oase de sepie, Paralela 45, 2008) descoperim un ton vine. ~n fine, „trandafir“-ul încheie la Mazilescu, în Istoria critic\ a literaturii române... analizînd chiar lucid-meditativ apropiat: „punctul mort al lumii, zaua calm, corola generoas\ de simboluri, de la cele antice, poezia aleas\ de noi, aici. Noble]ei atitudinii îi corespunde care nu ]ine,/ firul ce se deznoad\ [i în sfâr[it ne pune/ medievale, criptice la cele ale prezentului fugace, frumuse]e noble]ea vocabularului nota criticul portetizându-l pe în mijlocul unui adev\r“ (I limoni) sau „instrument care conoteaz\ împlinirea cu stingerea. Trandafirul acest „mandarin al melancoliei“, cum îl numea Eugen dezacordat, inim\“. (Corn englez).Paralelismele s-ar acoper\ totul, e un semn total, integrator, peste ochii Simion, sau „elegiac estetizant“, dup\ Iorgulescu, sau un putea înmul]i, e vorba de o afinitate profund\, de un stil închi[i sau uimi]i, de ceea ce v\d deschi[i dincolo, poet care „se confeseaz\ prin peisaj“, cum observa al emisiilor intelectuale profunde cristalizând în sintagma roza dantesc\, infinitul iubirii. Concilierea, pacea, iertarea Petru Poant\. Baconsky, dup\ volumele anterioare, repudiate cognitive. E drept, Montale cel din Satura, 1971, e – sugestii fine, subtextuale. de el însu[i, se înnoie[te de prin 1957, cînd apare [i Fluxul aproape de ultimul Baconsky, cel din Cadavre în vid, Univers floral, specii cunoscute de toat\ lumea, la memoriei. Sugestia trecerii care e de fapt nu z\d\rnicie, 1971, poate chiar de postumul volum Corabia lui Sebastian, Baconsky, dar înnobilate de rostirea vr\jit\ parc\, flori ci o împlinire a destinului are pregnan]\: „Flori tîrzii, flori 1978, unde sentimentul declinului lumii, o comun\ în straturi, solemne, oricum, contemplate în gr\din\ sau de toamn\-/ De aram\, de purpur\ steme/ Peste paloarea simplitate extrem\, propozi]iile cotidianului insolit îi poate duse la morminte, cum se obi[nuie[te de Ziua gr\dinii brumate/ Un sentiment nel\murit m\-ndeamn\/ reapropie. tuturor defunc]ilor în Ardeal, la 1 noiembrie. Ziua România literar\ S\ v\ iubesc mai mult decât pe toate“/ De la intimitatea „Salvia“ – cea cu flori intens ro[ii – salvia poetului consacrat\ celor du[i dincolo e, de fapt, 2 noiembrie, gr\dinii, poetul va trece la mai amplul peisaj al p\durii, din Corabia, poate fi o amintire a copil\riei, mai pu]in dar, dup\ apusul soarelui, spre sear\ deci, începe de- al turmelor, etc.deocamdat\ nu insist\m, pe acest peisaj un ingredient pentru vreun buc\tar cu nostalgia sudului, acum ziua urm\toare, biblic socotit\. La Cluj sau în alte hieratic, ce]os, nordic, tipic baconskyian. iar „lev\n]ica“ [i ea mirosit\ pe câmp, copil, cea cu florile ora[e vestice, cimitirele gem de flori, de lume care aprinde Poate c\ nu e nepotrivit s\-l amintim, acum, pe mici, albastre, lavanda-i spun al]ii, alung\ moliile mor]ii, lumân\ri, cum [tim to]i, s\rb\torind „Ilumina]ia“, Montale, care în celebrul poem L\mâii din nu mai pu]in din cas\, din dulapurile familiale. „Iasomia“, „gelsominul“ devo]iune de origine romano-catolic\. Dinu Fl\mând celebrul volum Oase de sepie, din 1925, se arat\ iritat italienilor, arbustul cu flori mici, albe, ce are un compunea, student, un poem mult apreciat, Cea]a, publicat de enumerarea estet\ a plantelor asociate „poe]ilor parfum atât de concentrat, mi se pare o floare democratic\, în „Echinox“, nr. 1, 1968, pe acest motiv „De ziua mor]ilor e târg de flori/ Cea]a ca m\duva de lumânare/ Se-ngra[\ laurea]i“. Ligurul prefer\, polemic, în locul „plantelor un fel de distilat al florilor pentru un poet, ca Mazilescu. nr. 47 / 27 noiembrie 2009 între ierburi cenu[ii/ Supuse în cununi în s\rb\toare“ cu nume pu]in folosite: buxus, ligustru, acant“.../ str\zile Un fel de Ciszta vodka wiborowa, replica aristocraticului (vezi Poe]ii revistei Echinox, antologie 1968-2003, de ce dau în ierboasele [an]uri, cum traduce Marian Papahagi, coniac, poate fi Armagnac sau Martell, pe care l-ar prefera Ion Pop, vol. I, Dacia, 2004). Montale, Dacia, 1988. Mazilescu are o afinitate poate Baconsky, probabil. A[adar, iasomia alb\, versus crizantema ne[tiut\ cu parcimoniosul la scris, agnosticul, pesimistul galben\, culoarea viilor din Champagne, sau Bordeaux, existen]ial italian, cu idealul acestuia de simplitate [i toamna, când sufletul mor]ilor e tot adunat în globurile Adrian POPESCU „desc\rnare“ („essenziale e scabro“) verbal\. Dac\ nu exagerez versul poetului român (care scoate memorabilul volum amintit chiar acum treizeci de ani) „aliorul [i m\tr\guna îmi sunt mai aproape“, din poezia De pe corabie, consun\ cu gustul specific montalian, prin Evocare DINU PILLAT alegerea marginalit\]ii cu miez tare, printr-un fel de izolare fecund\ de conven]iile limbajului. În ziua de 19 noiembrie a. c., în care Dinu Pillat ar fi împlinit 88 de ani, scriitorul Baconsky e mai aulic, mai aproape de Ungaretti, a fost comemorat în cadrul unei ceremonii desf\[urate în incinta casei memoriale Quasimodo, de genera]ia mai veche, deci, a ermeticilor, „Liviu Rebreanu“ din Bucure[ti. Despre personalitatea [i opera lui Dinu Pillat au decât de scepticul Montale, n\scut în 1896, care-[i petrece vorbit Ion Vianu, Geo {erban, Gabriel Dimisianu, Carmen Br\garu, Ana Blandiana verile copil\riei la Monterosso, aproape de golful Genovei, [i, în calitate de gazd\, Monica Pillat S\ulescu, fiica scriitorului. A avut loc [i un în fabulosul arc pietros [i marin al celor Cinque Terre, program muzical comemorativ sus]inut de soprana Alina Bottez. La pian: Ieronim a[a cum Virgil e aproape de Dun\re. Apa le d\, cred, Buga. sentimentul universalit\]ii, percep]ia acut\ a zbuciumului Cu prilejul comemor\rii, una din înc\perile Casei memoriale „Liviu Rebreanu“ a uman. Peisajul general din poezia ambilor are ceva fost atribuit\ „Colec]iei Pillat“, aceasta cuprinzând fotografii, tablouri, c\r]i rare, comun, nu doar diferit, arid [i misterios la român, obiecte de art\ care au apar]inut familiei Pillat. „ 11 asc [i în Ardeal oameni de duh. Regman era, f\r\ îndoial\, unul dintre ace[tia. c o m e n t a r i i cr i t i c e N bibliografie. Era o c\r]ulie pentru copii, ap\rut\ la onorabila Editur\ Cartea Rus\. Nu eram prea aleg\tori : orice era bun dac\ servea râsul terapeutic. Eroul povestirii din La nou\zeci care ne citea Cornel pe aleile cimitirului era un copil tadjik, ba[kir sau kirghiz, m\ rog una din multele na]ionalit\]i ale glorioasei Uniunii Sovietice. Pe nume, Kuru. Cu de ani ne`mplini]i mult\ acribie [i cu ingenios discern\mânt critic, Cornel alesese cele mai stra[nice peripe]ii din aventurile eroicului Kuru, care de mic înc\ era mare în fapte. Kuru în sus [i Kuru în jos, povestitorul tadjik, ba[kir sau kirghiz nu se mai s\tura s\ ni-l arate în toate ipostazele sale, pomenindu-l întotdeauna pre mândrul s\u nume. Râsetele noastre la lectura peripe]iilor prin care trecea Kuru acesta sp\rgeau t\cerea reculeas\ a locurilor. Bravii clujeni erau obi[nui]i îns\ cu deambul\rile tinerilor ce veneau s\ studieze [i, pe lâng\ carte, s\ se [i amuze ni]el în acel vast parc de ve[nic\ odihn\. Nu ne plimbam noi, oare, prin acele locuri iubirile? Singurul pe care nu-l aud râzând de cele ce ne citea din eroicele aventuri ale lui Kuru era tocmai cititorul acelor pagini. Cornel zâmbea [i avea un anume râs ascuns, insonor, ocult, un râs mali]ios. Acest râs ascuns îl reg\sesc în aforismele sale ca [i în atâtea pagini ale criticelor sale. Mai mult decât alte, numeroase calit\]i, a[ spune chiar virtu]i ale acestor texte, râsul acesta mi le face delectabile. Mali]ia sa se exercita nu arareori în registrul unui umor negru, de spânzur\toare (acel Galgenhumor al germanilor apropiat [i de umorul evreiesc, tipic pentru un neam care a înfruntat, pentru a supravie]ui, toate primejdiile de moarte), umor pe care-l practicam mult într-o vreme în care ne consolam f\când haz de necaz. Pentru c\ amintesc acest umor, iat\- l pe Cornel exersându-l chiar în german\. Întorcându- se dintr-una din pu]inele sale c\l\torii tardive prin spa]iul teutonic, ne-a spus c\ a g\sit în dou\ cuvinte afi[ate în toate g\rile din Germania Federal\ formula succint\ ce define[te etapele întregii existen]e umane. Cele dou\ cuvinte nem]e[ti el le-a completat printr-un al treilea preainteligibil pe române[te ca [i pe nem]e[te. Iat\ ce e via]a omului, în trei cuvinte : Einfahrt (intrare), Infarct [i Ausfahrt (ie[ire). Jocurile de cuvinte ale lui Cornel Regman au devenit cu timpul adev\rate aforisme, apoftegme, dar [i-au p\strat caracterul juc\u[, în pofida fondului amar din care r\s\reau, ca o expresie a unui fel de râsu- plânsu al copiilor ce râd continuând înc\ s\ plâng\. Odat\, într-un târziu, întorcându-ne din str\in\t\]ile noastre, c\utându-i pe bunii no[tri prieteni, so]ii Regman, Cornel ne citi spre delectarea noastr\ din produc]ia sa aforistic\. Cei prezen]i se pornir\ apoi s\ se lamenteze de mârl\nia crescând\ în popula]ia ora[elor noastre, la care Cornel m\ întreb\: «{tii ce le lipse[te românilor?». La care tot el d\du r\spunsul: «Cei [apte sute de ani de-acas\». Nasc [i în Ardeal oameni de duh. Regman era, f\r\ îndoial\, unul dintre ace[tia. A folosit, îns\, înzestrarea UNT ORE, ÎN ACEAST| lung\ sear\ r\sunând ca din min\, al lui Gary Sârbu, dep\[ite, dominate sa pentru ghidu[iile, pehliv\niile verbului, mult dincolo a vie]ii mele, în care aprinzând lustrele acustic de cascadele de râs ale lui Nego, ale c\rui hohote de glume]ia lejer\ de salon, de [ueta amical\. A aplicat- amintirilor, rev\d iar\[i [i iar\[i rotindu- tindeau spre un discant vag feminin, pe care el [i-l amplifica o în cronicile sale literare a[ spune ca pe un succedaneu se în jurul meu acel cerc al prietenilor ba chiar parodia «f\când ca g\ina». De ce nu aud, în al unei hermeneutici critice. Departe de metodele «noii disp\ru]i printre care mi-am început via]a. acest cor plin de discordan]e, dar – Doamne – cât de critici» din anii ’60-’70, ce p\trundeau din Occident Via]a întru literatur\, c\ci cerchi[tii armonios în ciuda disonan]elor, dac\ nu chiar gra]ie peste ziduri [i alte garduri în acei ani, Regman n-ar fi din Sibiul tinere]ii mele erau înainte de lor, de ce nu disting râsul lui Cornel Regman? {i, doar, folosit în ruptul capului nici m\car cuvântul «hermeneutic\». toate [i mai presus de toate devota]i, el era adeseori cel care declan[a hohotele noastre. Nu Nefiind un teoretician al criticii – cum judicios observ\ d\rui]iS ai Literei gratuite. Un cerc al poe]ilor disp\ru]i. era printre noi singurul animator al râsului, care apar]inea Nicolae Manolescu în Istoria critic\ a literaturii române Într-adev\r, de[i mai to]i au practicat cu râvn\ criticele, tinere]ii noastre probabil [i, f\r\ îndoial\, spiritului – el î[i concocta în buc\t\ria sa critic\ textele sale ca pe ei îmi apar azi îndeosebi în ipostaza lor primordial\, cerchist ce se voia deasupra timpului, în pofida timpurilor ni[te bucate critice, cu aplicarea unor re]ete foarte aceea a Poetului. Mai to]i, c\ci era printre poe]ii ace[tia ce se pr\v\leau peste noi. Dar Cornel era un nesecat izvor personale. Rezultatele erau, în genere, originale [i ai Cercului literar, oricând dispu[i s\ îmbrace halatul de vorbe de duh, de calambururi. Recurgea uneori pentru savuroase. Pl\cerea manifest\ a criticului în elaborarea de lucru al criticului peste c\ma[a cu jabou a poetului, alimentarea râsului chiar [i la materiale furnizate de produselor sale, în condimentarea acestora cu tot

nr. 47 / 27 noiembrie 2009 unul pe care nici nu mi-l pot închipui decât purtând acel opresorii no[tri. Trivialitatea acestor ingrediente nu le soiul de piperuri [i alte aromate, ca [i nu mai pu]in sobru halat, nefind ispitit câtu[i de pu]in de falbalalele mic[ora, ci le sporea valoarea umoristic\. Erau anii aceia evidenta savoare a acestora nu erau nicidecum în sirenelor în-cânt\toare ale Poeziei. Acesta era Cornel ai glacia]iunii staliniene când Nego [i cu mine eram detrimentul onestit\]ii acestei critici. Pentru Regman Regman, cel mai autentic critic al Cercului Literar din interpela]i, într-o zi, de sini[tri indivizi «în civil» pentru critica este o art\ a cuvântului, dar ca atare ea pretinde Sibiu [i, a[ putea ad\uga, singurul critic adev\rat. c\ râdeam în Pia]a Unirii din Cluj devenit\ a «Libert\]ii». nu numai abilit\]ile unui prestidigitator al verbului Dar gândindu-m\ la aceast\ singularitate a criticului, Ce e drept, râdeam în fa]a Jude]enei de Partid din Cluj, sau ale unui buc\tar priceput al stilului, ci [i o con[tiin]\ a c\rui personalitate [i oper\ o evoc acum când se împlinesc [i râsul nostru era stârnit de demersul grotesc-aferat al incoruptibil\. Recitesc un articol al s\u din Revista nou\zeci de ani de la na[terea sa [i zece ani de la trecerea «membrilor» care intrau [i ie[eau, sinistre marionete, pe Cercului literar, în care f\când apologia maestrului lui în ve[nicie, îl v\d [i mai ales îl aud în amintitul poarta acelui sediu sacrosanct. «De ce râde]i în timpul E.Lovinescu î[i exprima propria convingere despre

România literar\ cerc al prietenilor disp\ru]i, participând într-un anumit orelor de serviciu?» era întrebarea pe care ne-o puneau critic\ drept o înalt\ art\ a cuvântului. Nu m\ pot opri fel propriu la ceva ce ne era comun nou\ tinerilor cerchi[ti: energumenii ce ne înconjuraser\. Evident, nici el, nici s\ nu citez o admirabil\ fraz\ din acest text : «La început, râsul. Îmi a]intesc urechea spre ecourile din dep\rtare eu nu aveam niciun serviciu, fiind da]i afar\ de peste tot. m\runt domnitor peste un regat în miniatur\ a c\rui ale râsetelor noastre din anii aceia ai cataclismelor istoriei Poate pentru a evita asemenea întreb\ri inchizitoriale, neatârnare ea îns\[i era la tot pasul contestat\, E. Lovinescu (dintre care doar unele le tr\isem iar altele a[teptau c\utasem într-o însorit\ dup\-amiaz\ de toamn\ clujean\ a ajuns în cursul anilor prin perseveren]\, talent [i – într-un sumbru viitor apropiat s\ le tr\im), [i disting refugiul calm în vechiul [i frumosul cimitir al ora[ului. de ce n-am spune-o – prin aplombul de mare senior care destul de clar râsul sub]ire, ironic, pu]in r\gu[it, al lui Eram împreun\ cu Nego, Cornel [i Zorina, so]ia lui. lua serios ceea ce al]ii bagatelizau, s\ situeze critica – 12 Radu Stanca, de acela mai gras, mai plin, râs proletarian, Regman venise înarmat la discu]iile noastre [i cu oare[ice despre critica român\ e vorba – la locu-i cuvenit între c o m e n t a r i i cr i t i c e celelalte arte ale cuvântului, dându-i astfel prestigiu [i demnitate». Spre ce altceva a n\zuit Cornel Regman Lecturi în criticile sale, chiar dac\ lui, celui n\scut la Dane[ pe Mure[, îi lipsea aplombul de mare senior? C\ umoristul acesta lua foarte în serios ceea ce al]ii bagatelizau apare chiar [i dintr-o alt\ ipostaz\ aparent Vie]ile dup\ Val Gheorghiu ludic\ a scrisului s\u. Dac\ adineauri îl vedeam buc\t\rind, îl observ acum m\nuind sforile [i s\ltându-[i marionetele ONCENTRATE de/din sine `nsu[i, prozele Ulysses. Uneori, povestea e simpl\: o fat\ miroase a cu arta des\vâr[it\ a p\pu[arului. Tot Manolescu (în pictorului Val Gheorghiu au fost plasate fat\ [i un b\iat miroase a b\iat (Pepa, `n curte). De cele capitolul excelent pe care i-l dedic\ în Istoria sa amicului fie `n descenden]a Crailor... lui Mateiu mai multe ori, b\rba]ii s`nt „masculi”, iar femeile, [i confratelui nostru) observ\ pe drept cuvânt c\ I. Caragiale (pentru c\ scrie, adesea, „tr\pa[e”; erotismul e fin distilat, are o limit\ vizibil\/invizibil\, originalitatea literar\ a cronicilor lui Regman const\ în despre „adev\ra]ii Arnoteni”), `n aceea cum e privirea ([i imaginarul) personajului antologic micul spectacol pe care acestea îl pun în scen\. Am a „madlenei” lui Proust (pentru c\ merge, din proza Pielea ei de tarpan s\lbatic. remarcat, într-adev\r, din primele pagini ale sale, publicate uneori, la „noii Guerman]i”), la Isarl`k Portretul se pierde `ntr-o idee, referentul r\m`ne în Revista Cercului literar c\ regizeaz\ adev\rate scenete (pentru c\ unora li s-a p\rut c\ i se potrive[te mereu lumea lui Vasari (un personaj seam\n\ cu Van în care îi face s\ evolueze pe eroii s\i, subiec]ii criticilor lui Val Gheorghiu `nsu[i, prea bine, `n Gogh, un altul cu Picasso, majoritatea cu pictorul-narator sale, mai ales când ace[tia se preteaz\ teatraliz\rii proz\,C ca [i `n publicistic\, propozi]ia barbian\ „Sf`nt al jurnalelor lui Val Gheorghiu); chiar [i autoportretul prin îns\[i natura lor de saltimbanci, precum erau cei trup [i hran\ sie[i, Hagi rupea din el”) sau, iat\, `n scris/pictat al unui prozator original care se reg\se[te, din neamul Caragiale[tilor, c\rora înc\ tân\rul critic categoria larg\ a „prozei de nota]ie”, unde conteaz\, pe r`nd, `n cel din Sc\ricic\, cel din Italian\, cel din le închina un articol memorabil. Chiar [i Eminescu s-ar zice, `n primul r`nd, creatorul de „atmosfer\”; Cerchez [i cel din Dochia, p\str`nd „patina locului”, a (remarcat [i el ca mânuitor al unei «minore p\pu[erii `n adev\r, Val Gheorghiu este un astfel de creator de unui romantism „cumva desuet [i vag alienat” – aerul romantice», în cutare poezie de la începuturile sale) culoare a locului evocat sau inventat: ca aceast\ petrecere inimitabil „al ora[ului dintre coline” –, cum m\rturise[te poate deveni centrul unei asemenea puneri în scen\, ca din proza Jusqu’au fond!, din ultima carte, unde `ntr-un scurt cuv`nt introductiv la ultima carte, Omul «un galant al lumii dun\rene». Exersând aceast\ art\ vine Picasso `nsu[i „cel de la b\tr`ne]e, cu fa]a din gard. Personajele lui Val Gheorghiu [i naratorul, a punerii în scen\ [i a anim\rii corpurilor altfel inerte pergamentoas\, cu ochii fic[i, hipnotici [i cu printre ele, `n alaiul dionisiac, s`nt oameni istratieni ale opurilor [i opusculelor literare, Regman fugea, a[ pome]ii febrili”, `n chip de Sforicic\: nici c\ se prin tr\irile lor p\tima[e, mateini prin rafinamentul spune ca de dracul, de dou\ pericole ce pândesc critica: putea un loc mai potrivit pentru lovirea iluziei de c\utat al existen]ei. ariditatea [i perisabilitatea sa. Nu po]i sc\pa de ariditatea realitate, a superbiei imaginarului de realul bicisnic: magisteriului critic doar prin vorbe de duh, pehliv\nii „Toat\ lumea danseaz\ dup\ Los Paraguayos [i `n Ioan HOLBAN [i ghidu[ii. Trebuie o oarecare teatralizare a demersului marea oglind\ str\luce[te masa cu de toate, [i sfe[nicele critic, î[i spunea el, pentru a-l face spectaculos, deci aprinse, [i dansatorii, [i corbul Vasile, descins de la comestibil. Pe de alt\ parte, exercitându-se pe teme locul lui, de pe jardinier\, printre picioare. Sforicic\ nu danseaz\, iar de la o vreme se foie[te din ce `n ce în general perisabile (nimic mai predispus avarierii în p r i m i t e timp ca marea majoritate a scrierilor literare, ce se stric\ mai greu prin `mbulzeal\, p`n\ c`nd, `n cele din urm\, REVISTE [i devin indigeste, chiar dac\ au fost [i mai ales dac\ pe la trei, reg\sindu-[i fotoliul pe jum\tate ascuns dup\ draperia ferestrei, se `ngroap\ `n el [i nu mai scoate au fost congelate), critica este perisabil\ la puterea a z Hyperion, Revist\ de cultur\, nr. 7-8-9 / doua. Caut\, ca atare, pare s\-[i fi spus prietenul nostru, o vorb\. Singuri pome]ii, da]i tare cu carmin de unghii, 2009, Boto[ani. Redactor-[ef: Gellu Dorian. În s\-i dai criticii m\car o [ans\ de a fi gustat\ [i pentru mai ajung p`n\ la noi, ochii s`nt fier]i [i du[i: Guernica, sumar: interviuri de Andra Rotaru cu Liviu propria ei savoare, chiar atunci când scriitorii asupra Guernica, c`r`ie `ntr-un t`rziu [i arat\ spre t\mb\l\u, Antonesei, Bogdan Popescu, Ioan Pintea, c\rora se apleac\ au ajuns oale [i ulcele, iar scrierile lor dar cine-l mai aude? Pe la patru, dup\ ultimul dans, Corina Sab\u; articole, cronici, eseuri de Al. sunt roase de [oareci prin beciuri. deschidem u[a balconului, s\ intre aer, [i ne a[ez\m Cistelecan, Doina Ru[ti, Dan Per[a, Dan Ar r\mâne, desigur, ca o ultim\ [ans\ pentru [i noi. Oglinda ne cuprinde pe to]i `ntr-o `ncremenire Bogdan Hanu, Cristian Livescu, Adrian G. bietul critic aplecarea cu sârg asupra marilor «clasici». alb\: da, da, Sforicic\ \sta e o figur\, exist\ acolo `n Romila; proz\ de Nichita Danilov, Emilian Fire[te [i ace[tia sunt pândi]i de pericolul amintit oglind\, o Guernic\ livid\, candelabrul a disp\rut [i Galaicu-P\un. `n locul lui lumineaz\ acum, bicisnic, becul de demult, legat de congelare. Cornel Regman nu era un autor z Contrapunct, Revist\ editat\ de Funda]ia cu filament gros [i galben”. sârguincios de mari monografii critice. Studiile sale „Contrapunct“, nr. 1-3 / 2009, Bucure[ti. Creatorul de atmosfer\ e numai o tu[\, `ns\, din critice – Agârbiceanu [i demonii [i Ion Creang\. O Director: Ioan Vieru. Semneaz\ în acest num\r: portretul lui Val Gheorghiu `ntruc`t textele din Arlechin biografie a operei – temeinice, desigur, nu sunt elaborate Liviu Antonesei, Ion Murgeanu, Radu `n iarb\ (1972), Via]a `n teleferic (1979), Vie]ile dup\ cu acea superioar\ libertate a criticului din cronicile }uculescu, Maria-Magdalena Cri[an, Laura Vasari (1980), Madona cu g`tul lung (1987), M\-ntorc sale. Respira]ia sa era mai scurt\, potrivit\ pentru scrierea Grünberg, Constantin Prut, Bogdan Iorga [.a. `n Bermude (1999), Preten]iile barcagiului Caron (2000), fragmentar\. Îi lipsea o anume energie sus]inut\ a z Orizont literar, Revist\ independent\ de Cinci degete-n ochi (2007), Secven]e franceze (2009) alerg\torului de curs\ lung\. Chiar dac\ spunea spre cultur\ contemporan\, nr. 8 / 2009, Vaslui. [i, acum `n urm\, Omul din gard (2009) s`nt, toate, sfâr[itul vie]ii sale c\ s-ar apuca cu pl\cere de o lucrare Director: Mihai Cantuniari. Redactor-[ef: Daniel fragmente dintr-un jurnal intim (dou\ c\r]i au chiar despre Budai-Deleanu ([i regret c\ boala final\ l-a Dragomirescu. Poezii, proz\, eseuri de Dorin

subtitlul Jurnal), unde fiin]a fragmentat\ `ncearc\ s\ se România literar\ împiedicat s\ o mai scrie), el nu a cunoscut acea «tenta]ie Cozan, Shing Liu Yoong (Anglia), Nazia reg\seasc\ `n cioburile unui real, la r`ndu-i fragmentat. a c\r\midarului» la care au sucombat, dup\ opinia sa, Mallick (India), Dana Nedelea, Patty Godinez Nu `nt`mpl\tor, personajul primei proze din Omul din unii dintre confra]ii constructori de laborioase edificii (SUA), Pascal Petit, Peter Hart, Daniel gard vorbe[te despre incendiul din creier care deplaseaz\ critice. Opera lui Regman este un amplu fragmentarium Dragomirescu, Ion Gheorghe Pricop. în care, ca într-un ora[ cu multe [i variate cotloane „intriga” spre zona pactului fic]ional („o fierbere continu\, pitore[ti, pe oriunde a-i apuca-o dai de ceva demn de sub presiune”, cum spune naratorul textului). Val v\zut, de admirat, de savurat. Gheorghiu `[i iube[te personajele [i lumea lor cu pasiune, Cu gândul la peregrin\ri în timp [i spa]iu, m\ protector, violent protector, pentru c\, iat\, ele reprezint\ trezesc regretând c\ scriitorul acesta de mare talent l\untrul s\u: nimic nu putem `n]elege f\r\ iubire, spune un personaj, `n urma lui Marin Preda, oferind spectacolul

n-a l\sat pagini confesive, memorialistice, m\rturii nr. 47 / 27 noiembrie 2009 ale unui peregrin prin lumea în care i-a fost dat s\ unei interiorit\]i luxuriante [i al unei lumi de explorat. p r i m i t e h\l\duiasc\, despre oamenii printre care a tr\it [i poate Asociat\ conven]iei jurnalului intim e evocarea unei C|R}I lumi, `n egal\ m\sur\, real\ [i fictiv\: [i c`nd pare oniric\, despre sine. Dar îmi dau deodat\ seama c\ aceasta z Sorin Ro[ca, Marian Moise, Dosarele de „dincolo”, aceast\ lume e, `n fapt, zona circumscris\ i-ar fi fost cu neputin]\. Nu stilistic, literar cu neputin]\, secrete ale dictaturii. Cazul „Sadu”, Constan]a, de fictivizarea realului. Realitatea fic]iunii [i/sau fic]iunea doar cel ce înscena delectabile scenete în criticile sale Ed. Ex Ponto, 2008. 216 pag. + 16 pag. realit\]ii constituie spa]iul de identificare al unei mitologii ar fi fost perfect în stare s\ scrie ceva despre comedia fototografii. personale, cu pu]ine leg\turi `n geografie, reg\sindu- sau circul uman din jur sau despre cele tr\ite de el. z Boris Marian, 154 sonete, Bucure[ti, Ed. se, mai ales, `n alaiul dionisiac al unui real (pre)v\zut Uman, Cornel era incapabil s\ se pun\ pe sine în Granada, 2009. 84 pag. ca scen\ a unui spectacol care, orice s-ar `nt`mpla, trebuie scen\, s\ se proiecteze într-o scriere al c\rei centru z Ion V. Str\tescu, Poker, Bucure[ti, Ed. s\ continue. Aparent, locul unde prozatorul `nt`lne[te s\ fi fost el. Discre]ia sa, fuga `ngrozit\ de orice Vinea, 2009 (versuri). 110 pag. pictorul e portretul: nu cel clasic (clasicizat), `ns\, ci exhibi]ionism, cea care îl împiedica s\ râd\ în gura z ideea fixat\ la Val Gheorghiu, mai ales, `n feminitate: Cezar Alexandru Genoiu, Privire spre mare, ca noi ceilal]i din Cercul Literar, îi f\ceau lumea ideilor (din antologiile „Rampa [i mul]ime de „portrete” (idei) de femei `n toat\ proza sa, imposibil\ orice vorbire despre sine, orice discurs ecranul”), Bucure[ti, Ed. „Rampa [i ecranul”, instalate, confortabil, `n vehiculul erosului. Un erotism s\-i spunem pro domo. Nu în zadar hulea el în jurul 2009. 604 pag. s\u un viciu insuportabil al confra]ilor, cu o vorb\ sudic (exist\ [i unul „nordic”? Da, s-ar zice, citind, m\car, pe Ibsen, Kierkegaard, Strindberg [i „neguro[ii” z Vitalie Cliuc, Portul ascuns, versuri alese, spiritual\ care-i apar]inea [i pe care i-o restitui cu Bucure[ti, Ed. Pegasus Pres, 2009. 592 pag. un ultim surâs amical: «prodomia». germani) irig\ toate nara]iunile lui Val Gheorghiu; femeile s`nt aprige [i „tr\pa[e”, chiar [i fantasmele z Bogdan Nicolae Groza, Evad\rile unui poet domestic, prefa]\ de Daniela Luca, Cluj-Napoca, (Madona cu g`tul lung) au ceva din erotismul sudic al Ed. Grinta, 2009 (versuri). 78 pag. Nicolae BALOT| sirenelor care `ncearc\ s\-l opreasc\ din drum pe noul 13 mul disponibil de Ion Zuba[cu este o lung\ istorie de frustr\ri [i revolte. Totul în scrisul s\u este un strig\t de protest O împotriva vicisitudinilor propriei sale vie]i. c o m e n t a r i i c r i t i c e ARTEA lui Ion Zuba[cu, Omul disponibil, rolul de a face cunoscute adev\rurile de profunzime ale este cu totul atipic\ pentru volumele de fiin]ei umane. De aceea truda sa nu are leg\tur\ cu poezie publicate la Editura Brumar. Prin [lefuirea cuvintelor, ci cu scrutarea sentimentelor [i form\ [i dimensiuni se încadreaz\ perfect reproducerea gândurilor [i medita]iilor care îl obsedeaz\. în colec]ia care a adus faima editurii timi[orene, O spune singur într-un fragment cu rol de ars poetica: dar odat\ trecut de prima copert\, cititorul „A[a sar eu din literatur\ în via]\./ A[a abordez eu are parte de surprize menite s\-i pun\ la realitatea. Cu mijloacele vie]ii/ nu ale literaturii. Îmi las grea încercare puterea de în]elegere [i cuvintele libere./ Absolut libere. Într-o deplin\ intimitate deprinderile estetice. Aparent, construc]ia a spunerii./ M\ las în voia cuvintelor. Ca la o consulta]ie c\r]ii este una atent elaborat\. Cele dou\sprezece neurologic\./ Valoarea lor de document uman e cu mult cânturi care compun corpul central al volumului sunt mai complex\/ Decât aceea de document estetic.“ (p. m\rginite,C în deschidere, de o prelungire c\tre trecut 40) (C\derea spiritului na]ional în cinci cazuri ale limbii Tot ce a scris Radu G. }eposu în Istoria tragic\ & române din ultimii 2000 de ani), iar la sfâr[it de o alta grotesc\ a întunecatului deceniu literar nou\ despre spre viitor (La intrarea în noua declinare a urm\torilor Poetul cet\]ean volumul de debut al lui Ion Zuba[cu (Gesturi [i personaje, 2000 de ani de poezie româneasc\). Cele dou\sprezece Albatros, 1982) este riguros exact [i pentru volumul „cânturi“ sunt o alternan]\ de ample poeme dramatice Omul disponibil din 2009. Trecerea de la un spa]iu în versuri [i texte în proz\ propriu-zis\, f\r\ nicio inten]ie ancestral, mistic, plin de rezonan]e religioase la tentativa poetic\ (însemn\ri memorialistice, lu\ri de pozi]ie, de a realiza tabloul îngro[at al lumii contemporane duce atitudini, explica]ii privind concep]ia autorului despre la artificializarea limbajului, la golirea lui de „miezul art\, poezie, evolu]ia omenirii, unul din „cânturi“ fiind ritualic”, „pân\ la prozaismul fastidios, iar melodicitatea chiar o scrisoare a autorului c\tre regretatul scriitor lui aspr\ se pierde în enun]uri inexpresive”. Mai mult Gheorghe Cr\ciun, reprodus\ ad litteram), presupus decât atât, câteva versuri din actualul volum pe care definitorii pentru ceea ce reprezint\ omul [i artistul Ion le subliniasem ca exemplu de reu[it\ poetic\ sunt Zuba[cu în lumea contemporan\. Cu totul atipic pentru reproduse identic în Istoria... lui Radu G. }eposu scris\ gra]ioasele volume de versuri publicate la Brumar, cartea la sfâr[itul anilor ’80 [i publicat\ în 1993. Nu le voi mai mai con]ine dou\ pagini de Preciz\ri utile ale autorului, relua, dar voi reproduce un alt fragment care spune povestea vie]ii lui Ion Zuba[cu (Secven]e din biografia multe despre disponibilit\]ile poetice ale lui Ion Zuba[cu: real\ a Omului disponibil) [i o voluminoas\ Fi[\ „Am visat c\ Maria e moart\. Am tr\it moartea ei/ în bibliografic\. Este greu de în]eles aceast\ risip\ de toate celulele mele. Nu se poate s\ moar\ Maria./ Orice explica]ii în condi]iile în care autorul nu este un debutant, se poate în blestemata asta de lume/ dar s\ moar\ Maria, ci mai degrab\ o personalitate bine cunoscut\ în spa]iul nu. Niciodat\!/ M-am trezit brusc, urlând, pe str\zile cultural [i artistic. unui ora[ f\r\ nume,/ în camer\ cu Maria al\turi, în pat. Trebuie spus de la început c\ Preciz\ri(le) utile nu Dormea lâng\ mine/ [i-a[ fi vrut s\-i s\rut respira]ia sunt din cale afar\ de utile cititorului de poezie. Informa]iile lini[tit\, egal\,/ s\-i mul]umesc din tot sufletul c\ e pe care le ofer\ autorul nu fac decât s\-i sporeasc\ nivelul întreag\ [i vie/ al\turi de mine în pat [i de fiica de confuzie. Explic\ Ion Zuba[cu: „Epopeea Omul noastr\ cea mic\, Mara.“ (p. 37). disponibil a fost început\ în Bor[a, Maramure[ în jurul Fost pân\ de curând jurnalist frenetic la marile anului 1980. Am ajuns la versiunea din aceast\ carte, cotidiane, magistral interpret de autentice colinde la începutul lui martie 2009, în timp ce preg\team Ion Zuba[cu, Omul disponibil. Noi viziuni maramure[ene, cantautor de succes, prezen]\ nelipsit\ net-scrisul pentru tipar la Editura Brumar. Face excep]ie postistorice. Cântec de dragoste, la care voi la marile evenimente literare, om de mare generozitate de la aceast\ precizare prologul volumului, C\derea lucra toat\ via]a, Editura Brumar, Timi[oara, sufleteasc\, Ion Zuba[cu las\ impresia c\ supraliciteaz\ spiritului na]ional în cinci cazuri... pe care l-am început MMIX, 84 pag. posibilit\]ile poeziei. Ar dori ca în câteva versuri s\ la Oradea, în timpul studen]iei (când am aflat de încape-ntr-o noapte,/ acea tain\ [i acea dragoste. Am condenseze tot ce simte [i ce gânde[te, întâmpl\rile prima Gramatic\ româneasc\, a b\n\]eanului Diaconovici fost deplin [i asemenea mie/ dragostea mea e întreag\. fericite [i nefericite ale vie]ii, destinul culturii [i al Loga), l-am reluat la Dragomire[ti, pe Valea Izei, N-am sim]it niciodat\ nevoia/ s\ fac comentarii [i s\ literaturii române, revolu]ia tehnologic\, justi]ia social\, dup\ anii 1970, [i l-am finalizat în Bucure[ti, pe pragul dau am\nunte/ publice cât mai detaliate/ despre cum soarta românilor, a p\mântului [i a întregului Univers. mileniului II [i III al erei noastre. În anii 1981 [i fac dragoste cu so]ia mea“ (p. 59). Iar la acest proiect trude[te de mai bine de trei 1982, fragmente întinse din poemul dramatic Omul Stilul acesta abrupt, de conversa]ie cotidian\, nu decenii. Team\ mi-e c\, a[a cum e conceput în mintea disponibil au ap\rut în revista „Luceaf\rul“ (...). La este o întâmplare în poezia lui Ion Zuba[cu. El face sa, Marele Poem nu are sor]i de izbând\. ~n fond, lirismul sfâr[itul volumului Gesturi [i personaje (...), am parte din îns\[i viziunea sa asupra literaturii în care se mul]ume[te cu mult mai pu]in. Dorind s\ ob]in\ prea inclus un prim fragment mai amplu din Omul disponibil, adev\rul vie]ii se situeaz\ deasupra rigorilor esteticii. mult, Ion Zuba[cu risc\ s\ piard\ din vedere cel mai mutilat de t\ieturile nemiloase ale cenzurii.“ Dup\ lunga Cuvintele, venite aproape în flux automat nu au decât important lucru: poezia îns\[i. „ epopee editoral\ a Omului disponibil, autorul ofer\ o succint\ explica]ie pentru con]inutul volumului publicat Publicitate la Brumar: „Versiunea Omului disponibil din cartea de fa]\ este diferit\ de variantele anterioare, ap\rute de-a lungul anilor, ad\ugând sugestia împletirii unor profesiuni de credin]\ cu carnalitatea poemelor de dragoste ca într- o spiral\ ADN ascendent\”. Acestea fiind zise [i [tiind c\ poemul, incluzând cânturile scrise în proz\ (memorialistic\ [i/sau eseistic\), nu are mai mult de 70 de pagini, prima întrebare care se pune este cât din el reprezint\ vârsta de crea]ie a anului 1980 [i cât pe cea a anului 2009 (f\r\ a mai pune la socoteal\ multiplele versiuni intermediare). În fond, unde trebuie încadrat\ aceast\ scriere? În arealul poetic al începutului genera]iei ’80 sau în peisajul nr. 47 / 27 noiembrie 2009 liric milenarist? Omul disponibil de Ion Zuba[cu este o lung\ istorie de frustr\ri [i revolte. Totul în scrisul s\u este un strig\t de protest împotriva vicisitudinilor propriei sale vie]i, nedrept\]ii la care a fost supus de-a lungul timpului, dar [i a degrad\rii unei societ\]i devenit\ sclav\ a progresului tehnologic. Singurele momente de respiro [i de normalitate sunt cele în care poetul se refer\ la iubirea pentru so]ia sa. Cu pu]ine excep]ii [i România literar\ acestea sunt v\duvite de intimism. Tonul este adesea excesiv de patetic, hiperbola cosmic\, figura de stil preferat\, sentimentele se înscriu într-o vijelioas\ universalitate. Fire aprig\ de ardelean înv\]at cu greul, Ion Zuba[cu pare a-[i struni cu greu energiile retorice, chiar dac\ unele dintre explica]iile sale poetice (de nimeni solicitate) sunt inutile, ba chiar la limita 14 ireveren]iosului: „Dar mie mi-e de-ajuns dragostea cât\ g l o s e

Ilumini[ti Din istoria [i marii favori]i (4) „cultiv\rii limbii” E SCURT – scrie Henri-Robert `n Marile procese ale istoriei – N DOMENIUL lingvisticii, dup\ era în realitate elitist: autorit\]ile invocate este momentul `n care... (Ecaterina) se arat\ adversar\ a ]\rii perioada de ideologizare intens\ erau marii scriitori, iar norma era stabilit\ noastre, `n care toate interesele sale se opun celor ale Fran]ei... din anii 1947-1952, cele mai f\r\ drept de apel de intelectualii din `n acela[i timp strângând rela]iile cu filosofii no[trii“... multe teze [i sloganuri politice Capital\: „Pronun]area luat\ ca baz\ în Coinciden]\ stranie [i turbur\toare! Aceasta nu este opera au disp\rut din mediul [tiin]ific prezenta expunere este aceea a oamenilor hazardului, ci ea se eviden]iaz\ citind unele pagini din voluminoasa [i universitar. Cele care au r\mas instrui]i din capitala ]\rii” (Dic]ionar coresponden]\ a suveranei cu filosofii francezi. aveau tr\s\turile insidioase ortoepic, 1956, p. 6). Limbajul oficial era Este clar c\ aceste rela]ii de prietenie ale `mp\r\tesei Rusiei cu ale miturilor, ale unor opinii singurul recomandat, în orice situa]ie, „ Voltaire, Diderot [i ceilal]i au ceva de câ[tigat `n dauna Fran]ei... consensuale, care se legau de ideologia uniformizarea limbii având ca etalon Ea `i sprijinea, prin ambi]ia sa, pe cei ce se ar\tau du[manii monarhiei franceze... Î P sistemului, dar [i de tradi]iile intelectuale jargonul politico-administrativ. Descrierile Astfel, – dup\ cum avea s\ noteze Sabatier de Labre, `ns\rcinatul nostru cu locale, în primul rând de cele elitiste, de ansamblu ale limbii vorbesc despre o afaceri `n Rusia – „Ecaterina nu a avut niciodat\ alt\ preocupare decât de a autoritariste [i na]ionaliste. Cazul românesc diversificare stilistic\, dar aceasta este face exact invers de ce urm\rea Fran]a“. nu este unul atipic: presupozi]ii ideologice Iat\ de ce, `n 1762, nou\ zile dup\ lovitura de stat [i cinci dup\ fapta ce-i aducea v\zut\ în primul rând ca o multiplicare [i `i asigura puterea (lichidarea arhiducelui), ea `l invita pe Diderot s\ vin\ la similare au fost observate de Patrick Sériot, a limbajelor de specialitate, nu ca o dezvoltare Petersburg s\ continue publicarea Enciclopediei, interzis\ prin decret regal... care le-a prezentat într-o serie de articole a interferen]elor dintre cult [i popular. Iat\ de ce... ea `ncepe [i continu\ o coresponden]\ lung\ cu Voltaire. despre istoria lingvisticii din Uniunea Dac\ limbajul tradi]ional-rural era Celebritatea marelui scriitor, omul cel mai citit din univers, spore[te prestigiul Sovietic\ („La socio-linguistique soviétique totu[i favorizat de o idealizare de sorginte ei, servindu-i interesele. est-elle néo-marriste?“, 1982; „Peut-on romantic\, du[manul principal devenise ~l folose[te pe Voltaire ca pe un ziar de mare tiraj, care fie c\ o `nva]\ cu toat\ dire d’une linguistique qu’elle est ‘nationale’?”, limbajul familiar-argotic, varianta urban\ complezen]a care sunt inamicii Fran]ei, fie face s\ permit\ `ntregii Europe 1989; „Changements de paradigmes dans subversiv\ c\reia i se anun]a iminenta s\ ia cuno[tin]\ de gesturile ei cele mai notabile, ce `i vor m\ri prestigiul... la linguistique soviétique des années 1920- dispari]ie (un discurs asem\n\tor în Ea ignora realitatea pe care curtezanii i-o ascundeau cu grij\... ~[i imagina 1930“, 1995 [.a.; cele mai multe sunt lingvistica sovietic\ este semnalat de c\ un ora[ era ridicat, – de[i ora[ul nu avea str\zi, case, ferestre [i nici oameni. consultabile [i on-line: Sériot, 1982: 75) [i pe care o condamnau Când `mp\r\teasa voiajeaz\, ea vede un decor iluzoiu. Potemkiniadele http://www2.unil.ch/slav/ling/recherche/biblio/p campaniile puriste. sunt o glorie de carton imaginat\ doar... Meritele sunt pur formale. {i ea ubli_seriot.html). În perioada regimului totalitar, atitudinile inventeaz\ ocazii numai pentru a le celebra... Una dintre utopiile regimului totalitar normative erau prezentate ca absolut Astfel, ca s\ laude regimul s\u, nu se teme s\ fac\ `ntr-o scrisoare adresat\ a fost cea a impunerii unei limbii comune, naturale, neputând fi puse în discu]ie. În lui Voltaire – aceast\ afirma]ie stupefiant\: omogene, f\r\ diferen]ieri sociale. Aceasta realitate, dialogul contemporan din [tiin]ele „Nu exist\ `n Rusia ]\ran care s\ nu aib\ duminica `n oal\ o g\in\”... Bie]ii umaniste cuprinde [i critici acerbe ale mujici! Ei f\ceau mai repede cuno[tin]\ cu cnutul imperial, decât cu g\ina corespundea dogmei unei „societ\]i din oala lui Henric IV... f\r\ clase” [i ilustra perfect viziunea acestei activit\]i. Cea mai cunoscut\ este, ~ntr-un mic salon din Palatul de Iarn\, al\turi de o camer\ cu pere]ii acoperi]i totalitarist\; formula „limba întregului probabil, atitudinea lui Steven Pinker, de picturi licen]ioase, ea ag\]ase portretele b\rba]ilor iubi]i, sub care scria: popor”, a[a cum arat\ Sériot, era intens care, în capitolul XII („The language dragul meu coco[el,... iubirea mea din inimioar\, – ea autocrata, care comanda folosit\ [i în Uniunea Sovietic\. Aceast\ mavens”) al foarte popularei sale c\r]i din milioanelor de supu[i... viziune a determinat în mare m\sur\ lipsa 1994 (Language instinct), vorbe[te despre Favoritismul a costat scump Rusia. S-a calculat, ]inând socoteal\ doar de de interes pentru dezvoltarea sociolingvisticii arbitrarietatea [i lipsa de justificare a principalii aman]i, c\ ei primiser\ de la `mp\r\teas\ 92.500.000 de ruble, române[ti (într-o perioad\ în care chiar „cultiv\rii limbii”. O viziune radical\ România literar\ mai mult de 400 de milioane de franci `n banii epocii. sociologia era r\u v\zut\, din cauza asupra norm\rii, care ar fi fost imposibil\ Printre ferici]ii câ[tig\tori se num\r\ fra]ii Orlof, dar cel mai lacom a fost poten]ialului s\u subversiv). În schimb, în discursul autoritar, apare [i într-un articol Potemkin, r\mas `n istorie cu potemkiniadele lui [i cu cele cincizeci de a fost favorizat\ a[a-numita „cultivare a de sintez\ al lui James Milroy („The milioane `ncasate. limbii”, activitatea normativ\ [i prescriptiv\: ideology of the standard language”, în C. La acest repro[, o `mp\r\teas\ poate s\ cread\ c\ este sincer iubit\. pentru c\ omogenizarea nu era în]eleas\ Llamas, L. Mullany, P. Stockwell, eds., Desm\]ul, erotismul feti[canei Figchen uimiser\ Europa! Dac\ vreun prieten ca o extindere a limbii populare în toate The Routledge Companion to sociolinguistics, sincer i-ar fi f\cut b\trânei ajuns\ `mp\r\teas\ vreo mustrare, ea i-ar fi dat sferele vie]ii publice, ci ca o generalizare 2007). Autorul descrie standardizarea acest r\spuns n\ucitor: „Ce vre]i, nu aduc imperiului decât un serviciu, f\când limbii ca fenomen ideologic: „în culturile

a „limbii literare”. În 1955, Iorgu Iordan nr. 47 / 27 noiembrie 2009 educa]ia tinerilor b\ie]i bine dota]i“!... care au o limb\ standard, toat\ lumea, scria (într-un articol reprodus ulterior în Aceast\ mic\ prin]es\ german\, ajuns\ pe tronul Rusiei printr-o crim\, crud\ în principiu, subscrie la ideea corectitudinii. Limba literar\, 1977): „«Cultivarea limbii» [i vindicativ\, debo[at\ [i pasionat\, despotic\ [i sângeroas\, a [tiut atât de Anumite forme sunt considerate corecte la noi este ca [i necunoscut\, cel pu]in sub bine s\ se identifice cu supu[ii s\i, `ncât domnia ei a marcat na]iunea rus\ [i altele gre[ite [i acest lucru este în general raportul aplic\rii [i populariz\rii ei”. de triumfuri incomparabile [i de prosperitate. apreciat de c\tre opinia comun\ ca un dat Mijloacele vinovate de care s-a folosit, regimul ei scandalos de favoritism Fenomenul cultiv\rii limbii a fost tratat obiectiv. De[i regulile corectitudinii sunt – toate aceste gre[eli se topesc, dispar `n aureola sa tripl\ de cuceritoare, de în termenii mitologici ai progresului de fapt impuse din afar\, vorbitorii le `ntemeietoare de ora[e [i de putere legislativ\... inevitabil, ai „drumului ascendent”. Prin ea, curtea Rusiei a avut o str\lucire f\r\ de seam\... F\r\ `ndoial\, o consider\ ca fiind inerente, ca apar]inând Contradic]ia dintre pre]uirea limbii populare limbii înse[i”. Opinii de tipul citat sunt [i str\lucire uneori artificial\... [i normarea insistent\ în spiritul limbii La 6 decembrie 1873 o na]iune `ntreag\ celebra inaugurarea unei statui ele, de fapt, reflexul unei ideologii (mai culte era rezolvat\ sofistic (ca [i în paradoxul curând anarhice) [i nu ]in cont de faptul colosale a marei Ecaterina, `n\l]at\ `ntre Biblioteca imperial\ [i Teatrul „centralismului democratic”): disciplinarea Alexandru, `mp\r\teasa ]inând `n mân\ sceptrul majestuoas\, impasibil\... c\ limba nu este doar un sistem autonom popularului ap\rea ca perfect justificat\, Vorbind de Ecaterina cea Mare, cavalerul de Corberon `[i `ncheia filosofia [i autoreglabil, ci [i un fapt de cultur\ [i cu aceast\ remarc\ amar\: pentru c\ norma era v\zut\ o expresie [i de diferen]iere social\. Cunoa[terea lor „Viciul [i virtutea nu sunt, deseori, `n aceast\ lume, decât ni[te calit\]i relative.“ o emana]ie a limbii populare: identificându- mi se pare îns\ util\ pentru a con[tientiza se cu masele, elita era îndrept\]it\ s\ le relativismul unor pozi]ii pe care adesea (Fragmente de texte traduse din Marile procese ale istoriei, de impun\ reguli. Din acest punct de vedere, le consider\m, în linia propriei tradi]ii, Henri-Robert, Academia Francez\, Ed. Payot, Paris, 1929) regimul totalitar, de[i predica egalitarismul, imbatabile. „ 15 1 6 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 a n aceste cuvinte[icâtdebineseaplic\latotceniîntâmpl\. nevoie s\spuneucâtdeaproapevia]anoastr\sunt s\ seîntâmplelucrurinormale,c\asteadureaz\.“Nue din cauzaastasuntfoartemefientfa]\deele!A[prefera cu MirceaMih\ie[:„Miracolelenupriescniciodat\,[i exist\. NicolaeManolescuadeclaratîntr-o cartedediscu]ii cum oîn]elegeauanticii,capeaspira]ie,numai Manolescu decâtolume(literar\) normal\! omului. Deaceeanu-ipotdori ast\zidomnuluiNicolae ar trebuis\fieînscrisîntredrepturile fundamentaleale r\mâne a[acuml-aunumitursitoarele,unmarescriitor. Manolescu este c\l\uzit celmaimultdintoat\crea]iadomnuluiNicolae scriind oreplic\intitulat\ cuvântul în revistaalc\reidirectordevenise,cuOctavianPaler. La la opolemic\pecaredomnulManolescuapurtat-o,chiar timp deaproapeojum\tatesecol.Titlul c\r]iivinede prozei politiceromâne[ti“,proz\ac\reitradi]ieseîntrerupsese prefa]\, VladimirTism\neanu vorbe[tedespre„rena[terea dat la27noiembrie1991,deciexactacum18ani,iarîn la câteochestiunederedactare.Bunultiparv\dc\este autor, atuncicând,culipsameadeexperien]\,m\poticneam mai jos.Nu-mieraa[adargreus\cobor[is\-lcautpe României literare Scânteii, tocmairebotezat\CasaPresei,iarbirourile Manolescu. EdituraLiteraeralaetajulaltreileaCasei care mi-amf\cutuceniciaeditorial\,afost primele c\r]ipecareamredactat-osau,maibinezis, [i amdevenitredactori]\laEdituraLitera.Unadintre prea târziucalearegal\[i Oricât depiezi[arlua-opear\tur\,elnimere[teniciodat\ porniri. Ceicesunt,pebune,sup\ra]iel,audreptate. pân\ lacap\t.Asumându-[irisculunormereupreagrabnice nord deDun\re,voiecalaBanulGhica! Rojin, b\trânulnebundup\desen.)” [i cincideanic\tremine,alt\dat\Hokusai,aziKwakio vad\ dac\m\voi]inedecuvânt.(Scrislavârsta[aptezeci viu. ~irogpeceicarevortr\iatâtdemultcâtmine,s\ ani, totcevoiface,chiar[iunpunctsauolinie,vafi desigur launstadiuminunat,iarcândvoiaveaosut\zece p\trunde tainalucrurilor. Laosut\deani,voiajunge voi maifaceuneleprogrese,iarlanou\zecideani [i insectelor. Prinurmare,lavârstadeoptzeciani, a animalelor, aierburilor, acopacilor, p\s\rilor, pe[tilor [i treideaniam`n]elesoarecumstructuraadev\rateinaturi de aniabiamerit\s\fieluat`nseam\.Abiala[aptezeci infinit demultedesene;dartotceamcreatpân\la[aptezeci desena formalucrurilor. C\trecincizecideanipublicasem Hokusai: „Delavârstade[aseaniamavutpornireaa Când `nsfâr[itvadacarteavie]iilui.S\-lcredempe De-ar fidup\poftaluidescris[icitit,celpu]in110. filozof, astae,mergem `nainte!{aptezeci.Lacâtmaimul]i. cum cuget\lamicrofon,dup\meciulpierdut,fotbalistul Fire[te, culungipauze[icea]\deas\.Adev\ratavia]\, apropie oprieteniedevia]\.Literar\,darnunumai. sângele ap\nuseface... deseori cârcota[[inemul]umitdeel.Cutoatec\ tinere]ii atreia.Trai, nineac\!Ospuncaunfratemaimare, domeniu, inclusivîncritic\. numai extremele,atâtînvia]\,cât[ioricealt ru[inos s\fiinormal[ivreiolumenormal\.Secaut\ devenitaproape la eaeînc\lcatînfiecareclip\.A arhaic\, f\r\relevan]\înlumeacaretr\im,iardreptul [i num\refernumailaceapolitic\–eono]iune tr\im decâtînmiracolsaucatastrof\.Normalitatea– obi[nuin]a normalit\]ii[iseparec\numaiaccept\ms\ este, [iea,totmailegitim\.Adev\rulec\ampierdut permanent amenin]at,iarîntrebarea„carenormalitate?“ în cle[teleaceleia[ichestiuni.Dreptullanormalitatee aceasta adevenitoraritate,credc\suntem,cuto]ii,prin[i normalitate. Discursul politic [i realitatea [i politic Discursul normalitate. i Dup\ La mul]iani,b\trâne! ANEUU NLR’90amrenun]atlanavet\ ANILOR LAÎNCEPUTUL Manolescu edintreceipu]inicarepotr\bdadrumul ~ncolo, cas\ne`ntoarcemlaalenoastre,aici, Trecut-au aniicanoriilungipe[esuri?Când?Ne f\cu70deani.Iac\t\-l`npragul MANOLESCU Din 1991,cândaap\rutcartea,[ipân\ast\zi, v Dreptul lanormalitate normalitate e C\r]ile au suflet au C\r]ile r Dreptul la normalitate la Dreptul Con amore! s , preopinentulareac]ionatprompt, a se aflau,pe-atunci,cuunetaj aenormalitate Care taie orizontul diametral orizontul taie , credc\titlulcarem-a r Ioana PÂRVULESCU Aurea mediocritas Aurea e ereB|L|I}| George . Înlumeadeazi,

? de Nicolae Dreptul la Dreptul , a[a ! El Istoria critic\ a literaturii române literaturii a critic\ Istoria singur ([inil-af\cut[inou\)uncadoucutotulspecial: cultivarea proprieigr\dinidecâtcrea]ie,criticul[i-af\cut [i revizuiri.Decurând,laovârst\carea[tep]imaicurând care, paradoxal,vadeveni[imaivalidînviitorprinajust\ri este creatorulcanonuluicarest\[iast\ziînpicioare op]iuni sigureînestetic[i-npoliticdeopotriv\. mind“, unexempludeomsuperior, liberalînvalori,cu când îlcunosc,nuamîncetats\v\dînel„abeautiful mult decâtliteratur\.Demaibinedetreizeciani, meu NicolaeManolescu,delacareamînv\]atmultmai eram fizician ]inea dedrumulpecare-lurmasemînultimii[apteani: lucru nutocmaisimplu[ioarecumumilitor. Aldoilea la Bucure[tisâmb\tadecâtdac\îmiluambiletdevoie– de ReactoriNuclearilâng\Pite[ti[inuputeamajunge de învins.Primulpareacumridicol:lucramlaInstitutul prima dat\peNicolaeManolescu.Trei obstacoleamavut de lucid[ioptimistpecarel-aavutîntotdeauna. o via]\lung\,luminat\deacela[ispirituimitortân\r, om împlinit,uncaren-atr\itdegeaba. ne apareazi,laseniorialavârst\de[aptezeciani,caun ale contemporaneit\]ii.Întotuluitot,NicolaeManolescu ma[in\ camstângaci,[iduceam încârc\unsacplinde în mân\undosarcutreipovestiri foartescurte,b\tutela pauz\. într-o „Sorbonica“ dinPanduri [iamaranjats\fiuprimit la am aflatc\NicolaeManolescupredasâmb\tadiminea]\ hot\rârea erairevocabil\.Îniunie1987,printr-un prieten, atât câtleputeamghicidinarticole[ic\r]i,certec\ mea esteticul,eticul[iamprentapersonal\acriticului, Manolescu. Nu[tiuîncepropor]iiintraualegerea primul criticliterarcarelevacititrebuias\fieNicolae nimeni nulecitise.Hot\râsemdemaimult\vremec\ câteva povestiri[i,cuexcep]iaadoiprieteniapropia]i, de inabili.Altreileaobstacoleracelmaiserios:scrisesem prin ea,pa[iipecare-if\ceamînimagina]ieerauparalizant ]ar\ str\in\,bachiarostil\,num\închipuiamumblând leg\tur\ cuscriitorii–lumealiterar\erapentrumineo s\ r\mânfizicianpân\lacap\t),nuaveamnicio În spa]iulliterarromânescdedup\r\zboi,Manolescu Îi spun[ieuLaMul]iAni,cutoat\dragostea,mentorului Într-o sâmb\t\din iunie1987l-amîntâlnitpentru Îi doresccriticuluidecareseleag\destinulmeuliterar Când amintratînsaladeclas\ dinPanduri]ineam O traiectoriecudou\ Liberal `nvalori malgré moi malgré puncte fixe ([i m\temeamc\suntcondamnat Mircea C|RT|RESCU , unadintremarilec\r]i Nicolae Manolescu,primuldebutant din adev\r s-aschimbatîndecembrie’89,amfost,gra]ielui speran]e: lumeatrebuias\seschimbe.{i,dup\ceîntr- citea cescriameu.Apoi,întânirilenoastreîmid\deau afar\, orgoliul meuerasalvatdefaptulc\NicolaeManolescu altele.) Împotrivatuturorlucrurilorcareseîntâmplauîn atunci, dactilografiat\cumultegre[eli.Amscrismaitârziu c\ piesaaceeaar\masîntr-un sertarsubformade- – [ighiciseînmineundramaturg. (Conteaz\ prea pu]in vedem jucat\.“Trecuse cuelegan]\pestenaivit\]ilemele s\ i-oaduc.Dup\ceacitit-o,mi-aspus:„Spers-o pentru mine,surprinz\tordelarg. [i ocuriozitatecareseîntindeaspontanspreununivers, Departe deoricemorg\ filologic\, aveaunaertineresc dincolo decli[ee[iexclama]iiadmira]ietem\toare. informat, ciprivealucruriledin\untru,în]elegea Manolescu seinteresacuadev\ratde[tiin]\,nueradoar supravie]uiasc\ moral.{imaieraunlucru:Nicolae noi aceaîncrederecarei-aajutatpemul]iromânis\ speran]\, eucuodezorientarepesimist\.Sestabiliseîntre lumea pecareelopriveacuunamestecdeindignare[i am fabricat[ir\sfabricat, f\cut altedrumuri[i tale. Înacela[itimp,einevitabil. Înscenariilepecarele- am publicatînfebruarie1990 o povestire. despre cabalelemontatedeceila ne uitamlacase[ivorbeamdespredemol\ri,apoi de fiecaredat\.Seîntâmplas\neplimb\mprinBucure[ti, povestirile mele,iarelleciteacuoaten]iecarem\surprindea la IFA. Scriamcuambi]iadea-iar\taluiNicolaeManolescu s\pt\mâni –întretimpm\întorsesemînBucure[ti,lucram scris. M\întâlneamcuNicolaeManolesculadou\-trei dar nuavusesemtimps\scriu.{iatuncim-ampuspe Prin mintemiseciocneautotfeluldeidei[iimagini, trebuia maiîntâis\existe,ammultepovestiri. când amie[itdin„Sorbonica“m\sim]eamscriitor. ideologice, carebaraucaleadebutan]ilor. Dedataasta, o eventual\publicare,înciudadificult\]ilor, peatunci mele. Lecitise,[ilecitisecuaten]ie.Mi-avorbitdespre binevoitoare, chiarprietenoas\.Mi-avorbitdesprepovestirile totul eraschimbat.NicolaeManolescuaveaoprivire plus, trebuias\-miiauînc\odat\biletdevoie. oricum nu-linteresacescriueu,unne-filolog,[i,în turtit din„Sorbonica“.M\gândeamc\n-os\citeasc\, dosar [imi-aspuss\revinsâmb\taurm\toare.Amie[it un gestcaret\iafluxulexplica]iilor. Mi-ascrisnumelepe din – l-amg\sitacolomultmaiprofesordecâtmi-lînchipuiam câteva pagini–pentrumine,dezolantdepu]ine.Profesorul ce-am degânds\fac,daucumvagreutatecelor întortocheate caunbasmindian,s\spunce-amf\cut[i crisp\ri. Sim]eamnevoias\dautotfeluldeexplica]ii, În câtevanop]iamscrisopies\deteatru[im-amgr\bit E absurds\-]iînchipuiscenarii alternativealevie]ii Aveam îns\oproblem\:cas\publicunvolum,el O s\pt\mân\maitârziu,înaceea[isal\declas\, România literar\ F F o o t t o o : :

– m-aprivitsever[iaf\cut I I o o a a n n a a

S\pt\mâna P P â România literar\ România â r r v v u u l l e e , despre s s c c u u : ee România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 7 rr 1 aa ss Arca lui închinat\ rr ee ; Sorin LAVRIC sale critice: „nimic Radu COSA{U din anii ’70-’80 sau vv ii Teme Istoriei nn România literar\ aa România literar\ Atunci cînd... ca [i a mea) aceea cînd Julien Sorel îndr\zne[te mea despre care va scrie imediat“ [i a [i scris [tie c\ în Manolescu se ascunde dou\ fiin]e: un om [tie c\ în Manolescu se ascunde dou\ fiin]e: Logica diminea]a aceea de miercuri, dinaintea unui 7 ianuarie, clipa cînd am aflat c\ scena lui preferat\ din „Ro[u [i în urm\ v\zut\ împreun\, „Nostalgia“ lui Tarkovski, cele cîteva c\r]i ale mele, conformiste, la care a g\sit seara unui ajun de Sfîntul Nicolae cînd Mircea Zaciu turul ciclist al Fran]ei în fiecare an; Fischer [i Kasparov – pasiuni trainice [i comune în Ronnie O’ Sullivan - campionul mondial la snooker; o seam\ nu de cuvinte, ci de gesturi ale unei tandre]i kunderismul nostru actual cu cerin]a lui complicat\ de [i ultima scen\ a „Educa]iei sentimentale“, a întîlnirii Îi urez deci s\-[i tr\iasc\ via]a pîn\ la adînci tinere]i Dac\ mai avem dreptul la o minim\ autonomie a Cînd am ajuns s\ colaborez la „revista lui Manolescu“, Cînd am ajuns s\ colaborez dar Uimitor de sociabil [i fermec\tor de politicos, La mul]i ani, domnule Manolescu. Noe cînd cenzura ne-a scos din zilei festive a tovar\[ei, socotindu-le necorespunz\toare, lui cronica la Cârlova, mie nu [tiu ce telecinema, [i amîndoi plecînd de la Roger Câmpeanu*, str\b\tînd culoarele Casei Scînteii, ne sim]eam cît de cît ferici]i c\ nu ne vom compromite, sentiment care, ori [i cîtu[i de pu]in, conta enorm; negru“ este ( s\-i de Renal; mîngîie pentru prima oar\ mîna doamnei cu exact 20 de ani, în casa unui membru al Biroului Politic care-[i pusese în minte, s\racul, s\ fac\ binele în contextul r\ului general; cu cale s\ nu scrie nimic, acordîndu-mi probabil un credit; inspec]ie la Bac\u mi-a telefonat c\ „a fost cu Nicolae într-o [i pe tot drumul, [i la dus [i la întors, i-a vorbit entuziast de „ din ce-i scris aici nu e incontestabil“. f\r\ s\-[i piard\ entuziasmul; [ah; intelectuale de nedivulgat între doi dodecafoni[ti ai sentimentelor; a trata opera [i omul ca un oximoron; dintre Frederic Moreau [i Deslauriers, cu ideea aceea din care coborîm cu to]ii: „{i, dezaprobîndu-[i tinere]ea, î[i spuneau la fiecare fraz\: î]i aduci aminte?“, cu concluzia amîndurora: „asta-i tot ce am avut mai bun!“. sub semnul frazei de la lansarea esteticului contemplînd prietenia cu un artist – [i mai exist\ critici literari arti[ti, deloc expira]i – trebuie s\ scriu c\ de Nicolae Manolescu m\ leag\: dimine]ile din secolul trecut cînd îmi începeam ziua de joi nu cu „Sportul“, ci cu cronica lui din acel straniu volum de teorie a romanului care este acel straniu volum de teorie a romanului care ______*Acum, în 2009, Roger al nostru f\cea 80 de ani. a[teptarea unui verdict. Nu am f\cut-o niciodat\, c\ci ceva niciodat\, c\ci unui verdict. Nu am f\cut-o a[teptarea îmi amintea c\, deasupra Constan]ei Buzea din intransigen]a st\pînea severitatea aceleia[i fantome ei în ierarhia revistei, îmi hr\nise imagina]ia [i care critice care, în anii copil\riei, purta numele lui Manolescu. arz\toare a c\rei origine e de g\sit împlinindu-mi o dorin]\ Manolescu, chiar dac\ c\p\tase tot în anii copil\riei, Nicolae unei fiin]e în carne [i oase, [i-a între timp conturul pe care i-o atribuisem atunci. De p\strat aura fascinant\ putut privi ca pe un om normal, aceea, niciodat\ nu l-am de existen]\ cu mine. Mereu am avut aflat în acela[i regim fiin]ei, are un cordon invizibil care impresia c\, în jurul purta legenda [i de a trage dup\ el îi d\ putin]a de a-[i Apoi, simbolul pe care îl reprezenta în ochii scriitorilor. filozofic\. citindu-i c\r]ile, i-am sim]it imediat predispozi]ia spre Manolescu e cel mai predispus critic contemporan pur teoretic\, disputa de idei. Înclina]ia lui speculativ\ este fa]\ de tot nu ideologic\, adic\ este hr\nit\ de o curiozitate ca orice Dar, ce înseamn\ noutate în lumea cunoa[terii. caut\ s\ fug\ de intelectual de ras\, nu iube[te ideologia [i ea. Oricine i-a citit volumele de seama erudi]iei de erudi]ie [i un gînditor care mediteaz\ pe acumulate. abstrac]iilor, totodat\ înzestrat cu un gust sigur al AManolescu este un s\get\tor tipic. spune c\ a de filologi marcat o epoc\ [i a format genera]ii întregi pentru litera]i, e o banalitate decent\. Important este c\, în timp ce pentru mine p\streaz\ r\mîne o figur\ de reper, din copil\rie. ceva din farmecul fantomatic al stihiei nu are Faptul c\ a ajuns la o vîrst\ rotund\ [i venerabil\ de evocare a defel o semnifica]ie cronologic\, ci una unui simbol. , La , „frunz\ lui Goga, . Unul era România Gazetei literare La oglind\ D\sc\li]a Mircea MARTIN Trei poe]i a devenit , de la prima schi]\ la aleria de stihii impersonale, stihii de aleria aerul copil\riei, [i cum mama vorbea Gazeta literar\ Istoria literaturii , [i s\pt\mîni bune în timpul studen]iei am cochetat . În aceast\ amestec\tur\ de efigii f\r\ înf\]i[are, Aniversarea unui simbol Dincolo de cadrul prestigios, articolul în sine era sclipitor. Dincolo de cadrul prestigios, articolul în sine Cu Nicolae Manolescu am f\cut cuno[tin]\ cu mult Cu timpul ,capacitatea de inaugurare a criticului s-a Cu timpul ,capacitatea de inaugurare a criticului Apoi, deodat\, s-a întâmplat minunea. Era, dac\-mi s-a întâmplat minunea. Apoi, deodat\, Au trecut anii, steaua.. înainte de a-l cunoa[te propriu-zis, ba chiar cu mult înainte de a în]elege cu adev\rat ce înseamn\ s\ fii critic literar. Mama mea, profesoar\ de limba român\, absolvise Filologia în Bucure[ti, unde îi avusese ca asisten]i, la catedra lui Dumitru Micu, pe Nicolae Manolescu [i Eugen Simion. Urmarea acelor ani de studen]ie a fost c\ atmosfera casei p\rinte[ti era populat\ cu sunetul unor nume provenite cu iar cele care reveneau cu prec\dere din universul literar, st\ruin]\ erau cele ale asisten]ilor lui Micu, un fel de constante onomastice c\rora nu le puteam asocia nici o imagine, ritual care se între]inea dar de care auzeam des, ca într-un aproape de la sine, de pild\ prin r\sfoirea Anghel Dumbr\veanu, cel\lalt Horia Zilieru, al treilea Anghel Dumbr\veanu, acum. Dar [tiu c\ impresia noastr\, nume nu mi-l amintesc una de perplexitate [i de admira]ie. citind acel articol, a fost ca, în anul de gra]ie 1962, cronica Cine s-ar fi a[teptat importante reviste a epocii s\ fie literar\ a celei mai aflat înc\ pe b\ncile unei facult\]i?!. încredin]at\ unui tân\r – Iva[cu [i de curaj al lui George Gestul de mare intui]ie Manolescu figura providen]ial\ pentru destinul lui Nicolae - se cuvine înc\ o dat\ subliniat. pe nimeni; dar Recitit ast\zi, probabil c\ n-ar mai impresiona [i de precaritate atunci, în acel moment de ariditate intelectual\ reprezentat mai a talentului investit în comentariul critic, a critica autohton\ mult decât o promisiune. Pentru prima dat\ în dezinvolturii în r\zb\tea suflul libert\]ii de gândire [i al înc\, presiune expresie. Debutantul î[i îng\duia – în plin\, pornind de la ideologic\ – s\ caracterizeze un scriitor e un tumultuos temperamentul s\u. „Anghel Dumbr\veanu sper c\ textul care...“ – re]in [i acum acest început de fraz\, G. C\linescu era acolo, de atunci s\ nu m\ dezmint\. Desigur, voca]ia tân\rului printre acele rânduri, în acele rânduri, dar de s\pt\mân\ critic nu se îndoia nimeni. Au urmat apoi alte cronici, de s\pt\mân\, cu o regularitate incredibil\... for]\ instauratoare. De la cronica de transformat într-o debut [i pân\ la amintesc bine, în prim\vara lui 1962, într-o vineri, ie[eam vineri, 1962, într-o în prim\vara lui amintesc bine, militar\, când colegul meu de grup\ de la orele de preg\tire îmi arat\ în revista „Contemporanul“ Constantin St\nescu la un chio[c) articolul de debut al (tocmai cump\rat\ de Se intitula lui Nicolae Manolescu. verde de albastru“ era strîns legat\ de un soi de revist\ cu pagini mari [i poroase, din care nu puteam silabisi aproape nimic, dar din care maic\-mea culegea tot felul de cuvinte [i poezii, spre a le citi mai tîrziu Urechea mea prindea din zbor expresii ininteligibile, elevilor. cu alur\ curioas\ [i cu sunet pl\cut, ni[te clinchete fonetice care, prin simplul fapt c\ porneau din gura mamei, se înc\rcau cu o autoritate magic\ de început de lume. În urechea mea, „spa]iul mioritic“ se împletea cu poezia literar\ cu ideea de a-i trimite Constan]ei Buzea cîteva poezii în iar „angel radios“ negre[it c\ avea leg\turi tainice cu numele lui Nicolae Manolescu plutea ca o zeitate dur\ [i intransigent\, fiindc\, atît cît puteam pricepe eu din vorbele maic\-mii, îmi d\deam seama c\ rostul acestei zeit\]i era s\ stabileasc\ ierarhia celorlaltor zeit\]i, a[ezîndu-le pe categorii [i rînduindu-le dup\ valoare. Era ca o fantom\ panteon cu duhuri c\rora le impunea crud\ tr\ind într-un sc\ri [i le fixa trepte, iar duhurile, vrînd nevrînd, trebuiau s\-i asculte judec\]ile, chiar dac\ nu erau de acord cu ele. g în intrase Pe scurt, Manolescu care îmi însufle]eau atît de frumos de el, negre[it c\ trebuie s\ fi fost o stihie foarte important\. Dac\ a[ fi fost întrebat unde locuie[te, dac\ mai e în via]\, a[ ce meserie are [i, culmea culmilor, fi ridicat din umeri: numele lui nu privea peisajul real al lumii concrete, ci descindea din pragurile atemporale ale etosului copil\riei. Era o întrupare lipsit\ de chip [i de biografie, [i ca toate personajele al c\ror nume îl auzeam atunci, rostul lui era s\ umple un orizont de a[teptare. De Alimo[ [i Nicolae Manolescu nu exista aceea, între Toma pentru mine o deosebire de grad de realitate, ci doar de pies\ cultural\: unul îi pedepsea pe arenda[i, rol scenic într-o cel\lalt îi pedepsea pe scriitori. tabloul panoramic, Nicolae Manolescu s-a formulat [i s-a tabloul panoramic, Nicolae Manolescu s-a ce poate fi reformulat pe sine de-a lungul unui discurs profesional\ [i considerat o anafor\ – în acela[i timp existen]ial\. Vlad ZOGRAFI este momentul apoteotic al La început... La început... Istoria literaturii române La cei 70 de ani ai s\i, Nicolae Manolescu este un La cei 70 de ani ai s\i, Nicolae Manolescu Împrejur\rile în care l-am cunoscut pe Nicolae Manolescu Împrejur\rile în care l-am cunoscut pe Nicolae Era un b\iat sub]iratic, poate chiar anemic, putând s\ de Acolo erau ]intui]i cei pe care vigilen]a „organelor De[i nu mai c\lcam pe la facultate, ne întâlneam uneori Ne vedeam apoi în cele dou\ biblioteci ale facult\]ii, om realizat în toate planurile: acestea nu sunt pu]ine, iar om realizat în toate planurile: acestea nu c\ posibilit\]ile realiz\rile sunt plenare. Nu înseamn\ îns\ nu ar mai de evolu]ie ar disp\rea astfel [i c\ septuagenarul avea nimic de spus de acum înainte. opere [i carierei sale prin masivitate, prin mul]imea opere [i carierei sale prin masivitate, mijloacelor personajelor aduse în scen\, prin diversitatea oferit. [i resurselor puse în joc, prin amploarea spectacolului întreprindere de asemenea dimensiuni, preluarea Într-o decât etape [i reciclarea unor texte anterioare nu reprezint\ La începutul [i versiuni ale unei anafore duse pân\ la cap\t. acum. acestui parcurs anaforic doresc s\ m\ întorc întâmplat, cred, risc\ – ast\zi – s\ par\ neverosimile. S-a Bucure[ti; eram în iulie 1958, la Facultatea de Filologie din de fel într-un dup\ sesiunea de examene [i fusesem numit de organizarea comisie a UTM-ului pe Facultate, care se ocupa leg\tura“ cu muncii patriotice. „Sarcina“ mea era s\ „iau eram în anul I), secretarul UTM al anului al II-lea (eu pentru care trebuia s\ „mobilizeze“ cât mai mul]i „voluntari“ s\ „copilim“ muncile agricole de var\. (Urma s\ mergem la Fundulea). porumbul la Sta]iunea experimental\ de Secretarul UTM al anului al II-ea era Apolzan Nicolae, nimeni altul decât viitorul Nicolae Manolescu. par\ timid dac\ privirea nu i-ar fi fost p\trunz\toare [i distant\. Probabil c\ eram amândoi jena]i de postura în care ne aflam, doi provinciali „promova]i“ datorit\ „rezultatelor bune [i foarte bune la înv\]\tur\“. N-am vorbit decât câteva minute, urma s\ ne mai întâlnim, nu-mi amintesc s-o fi f\cut, iar în toamna lui 1958, amândoi am fost exmatricula]i din facultate pentru „declara]ii false privind originea social\ [i apartenen]a politic\ a p\rin]ilor“. Aceasta era formula standard, scris\ (cu creionul ro[u ! ) în capul listelor cu nume de studen]i exmatricula]i, liste ce au ap\rut aproape zilnic la avizierul din holul facult\]ii, din octombrie pân\ în noiembrie. Partid [i de Stat“ i-a împiedicat „s\ unelteasc\“, s\ devin\ „du[mani ai poporului“, Nu m\ sim]eam dar teroarea era vinovat, nu aveam nici un gând subversiv, mare printre studen]i [i, în fiecare diminea]\, aruncam o privire tem\toare spre avizier: pân\ când, pe 26 octombrie, de Sfântu` Dumitru, ocrotitorul Bucure[tilor (nu [i al meu, se pare), mi-am v\zut numele scris cu litere ro[ii. Studentului Apolzan Nicolae i s-a întâmplat acela[i lucru ceva mai fi început, ca [i mine, s\ scrie lungi memorii [i târziu. Va s\ bat\ drumul – s\pt\mânal, lunar – la serviciul de Cadre (termenul acesta îmi d\ [i ast\zi fiori ! ) de la demisolul Universit\]ii. în ora[, c\ci s-a întâmplat s\ locuim (în gazd\) în aceea[i zon\: el pe strada (sau aleea) Parfumului, iar eu pe strada 75. De fapt, ne intersectam, nu ne Ghenadie Petrescu nr. aruncându-ne unul altuia priviri vorbeam, ne salutam doar, comp\timitoare, v\zând fiecare în cel\lalt imaginea propriei nefericiri, dac\ nu cumva ne consideram reciproc un fel de piaz\-rea. Atrecut excluderilor exmatricul\rilor, apoi valul (pentru unii chiar al arest\rilor), au trecut [i teribilele adun\ri generale de înfierare de la Sala Dinamo, de la Sala Floreasca..., am fost reprimi]i în facultate: eu mai devreme (astfel încât am putut s\-mi dau examenele la care n-am avut dreptul s\ m\ prezint),colegul meu mai târziu – astfel încât a pierdut un an de studiu. acolo unde Manolescu venea întotdeauna – dar întotdeauna - împreun\ cu fosta lui coleg\ de an, care îi va deveni [i so]ie. Îi rev\d [i acum, nu nedesp\r]i]i, ci nedezlipi]i, sem\nând incredibil unul cu cel\lalt, serio[i, t\cu]i, studio[i, a[ezându-se în acelea[i locuri, f\când, parc\, acelea[i gesturi. Zâmbetul sub]ire, u[or echivoc – azi binecunoscut – al lui N. Manolescu nu ap\ruse înc\ pe figura lui. Sau n-aveam eu ochi pentru el. În anii de facultate nu ne-am eram la sec]ii diferite, aveam alte v\zut decât foarte rar, orare, el s-a stabilit, la un moment dat, la Câmpina, în casa so]iei sale, de unde f\cea naveta la Bucure[ti. alegeri, am întâlnit al]i oameni. Am scris mereu alte piese Am scris mereu alte întâlnit al]i oameni. alegeri, am –, pe drumuri paralele au r\mas abandonate de teatru care am scris teatru. Exist\ un punct fix dar în toate scenariile mele – nu m-am închipuit al tuturor traiectoriilor Acest punct fix prin care trec niciodat\ f\când altceva. impune un alt punct fix: nu posibilele mele vie]i alternative scriitor f\r\ întâlnirea cu Nicolae m-am închipuit niciodat\ [i oricând s-ar fi întâmplat ea. Manolescu. Oricum 1 a 8 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 n [i de„protocol“ laCasaUniversitarilordinTIMI{OARA, I.C.T. se vorasiguraladomiciliuls\u `nprealabil,mijloace T.O., `ntocmindu-se`n acest senssarcin\.Deasemenea, dotat\cumijloace `nc\pere delahotelulTIMI{OARA mijloacelor T.O., `ncaresenssevaac]iona: mai cuprinz\toare,sevorluam\surideutilizarea de dejucareainten]iiloracestora. anumite ac]iuniprotestatare[i`ntreprindereaunorm\suri susnumi]iinupunlacale `nt`lnirii delaTIMI{OARA susnumi]ii [iunelepersoanedincadrulasisten]ei. cu caracterpolitic-ideologicneavenitepecareleemit UNIVERSITARILOR `nvedereasemnal\riiopiniilor Universitate, precum[ilaCenaclulCASEI LIVIUS [iNICOLAEMANOLESCUcustuden]iila s\ participela`nt`lnirilepecareleareCIOC~RLIE „{ERBU“, persoanade`ncredereS.M.carevorfiinstrui]i [iServiciul III),cums`ntsursele„XENIA“, Serviciului I/A (dinleg\tura [i dincadrulUniversit\]iiTIMI{OARA care lepreconizeaz\. cuprinz\toare apozi]iei[iac]iunilornegativepe deosebite `nvederearealiz\riiuneicunoa[terimai se impuneluareaunorm\suriinformativ-operative TIMI{OARA, NICOLAEMANOLESCU,`ncaresens invita]iei realizatedeobiectiv, urmeaz\s\soseasc\`n GHEORGHE SECHE{AN. VIGHI, FOAR}|, VASILE POPOVICI,DANIEL `n spiritulconcep]iilorsalea[acums`nt:{ERBAN pecare-iinfluen]eaz\ [i cutineriscriitoridinTIMI{OARA scriitori cupozi]iinecorespunz\toaredin]ar\,precum din ]aranoastr\.~nacestsenscontinu\leg\turilecuunii aceast\ ac]iuneaunorscriitori[iintelectualiderenume unor ac]iuniprotestatar-dizidente [iatrageriila MANOLESCU, cucareadiscutatposibilitateaini]ierii cuNICOLAE `n BUCURE{TI[ilaTIMI{OARA ap\rarea susnumi]ilor. din Capital\[icuscrisoarea„celor[aptescriitori“`n DINESCU,DANDE{LIU semnate descriitoriiMIRCEA contestatare, fiinddeacordcu„scrisorileprotest“, MANOLESCU NICOLAE,s\intreprind\ac]iuniostile, politica cultural\promovat\`n]aranoastr\. acesta: CIOC~RLIE dinTIMI{OARA,concretizeaz\faptulc\ activitatea [ipozi]iapolitic\ascriitoruluiLIVIUS – I/A SERVICIUL MINISTERULUI DEINTERNE–SECURITATE/ JUDE}EANTIMI{AL INSPECTORATUL S b) Sevaasiguracumijloace T.O. saladecenaclu a) CazarealuiMANOLESCU NICOLAE`ntr-o 2. ~nvederearealiz\riiuneicunoa[teriinformative Re]eaua informativ\vaurm\rifaptuldac\`ncontextul 1. Dirijareare]eleiinformativedinproblem\precum ~n acestsens,sevorrezolvaurm\toarelesarcini: - ~nceadeadouaparteluniiiunie,caurmare - Continu\s\`ntre]in\leg\turi,realiz`ndcontacte - Inten]ioneaz\,subinfluen]acriticuluiliterar - Continu\s\semen]in\peopozi]ieostil\fa]\de Datele [iinforma]iilecaresede]in`nleg\tur\cu Nr. 004217din14.VI.1989 i cele demaijos. de ceoferspretranspunere`nspa]iulpublic Nicolae Manolescu,s\-iaduc\omagiul.Iat\ mai pu]inl\udabil\discre]ie–asupralui care auvegheatcuatâtadevotament–[inu aniversare, s\lisedeaprilejul[iorganelor, c\edebun\cuviin]\ca,la OCOTESC v t a.GLAMRA[iServiciulIII MARIA Lt. Maj.GALEA din problema„ARTA-CULTURA“. de urm\rireinformativ\„TEXTUALISTUL“, operative carevorfiintreprinse`ndosarul - R\spunde:Lt.Col.INDREIIOAN, – privitoarelam\surileinformativ- NOTA e * r * s TITSECRET STRICT a Ex. nr. r e III, `nvederea stabilirii prezen]ei`nmunicipiu, aunor NICOLAE MANOLESCU,se vaconlucracuServiciul contestatare, protestatare. ZACIU,dispusdeaseraliacelordoi`nac]iuni MIRCEA scriitorul stabilirii dac\nusose[tela TIMI{OARA [i verific\riprinSecuritateaJude]ean\CLUJ`nvederea asigur\rii filajului. scriitorului NICOLAEMANOLESCU,`nvederea a pentru cunoa[tereadateisosiriilaTIMI{OARA Municipiului BUCURE{TI,`ncep`ndcu20.06.a.c. lucra]i informativprindosar. VIGHI[i{ERBANFOAR}|, MIH|IE{, DANIEL special scriitoriitineriPOPOVICIVASILE, MIRCEA MANOLESCU dinTIMI{OARA,av`nd`nvedere asupra leg\turilorluiCIOC~RLIELIVIUS[iNICOLAE din conducereaUniversit\]ii. timp o`nc\perepentruascultare. vor fidosatecumijloaceT.O., organiz`ndu-se din curs [ibirouldeprimire(rezervareas\liisenatului),care TIMI{OARA, sevorasiguracumijloaceT.O. salade LIVIUS cuprilejul`nt`lnirilordelaUniversitateadin la poart\NICOLAEMANOLESCU[iCIOC~RLIE MANOLESCU. mesei [idiscu]ii`ntr-un cadrumairestr`nscuNICOLAE vor avealoc`nt`lniricumembriicenaclurilor, servirea mijloacelor T.O. Seare`nvederec\acestespa]ii va fiprev\zut\modalitateap\trunderii[iinstal\rii `n caresensseva`ntocmiunplandecombina]ie .~ eiaa[dri` IIOR ascriitorului 5. ~nperioada[ederii`nTIMI{OARA De asemenea,sevorefectuainvestiga]iilaUniversitate 4. Sevaasiguraoleg\tur\operativ\cuSecuritatea 3. Va fiintensificat\activitateainformativ-operativ\ Pentru aceastasevadiscutacupersoanede`ncredere c) ~nvedereacunoa[teriicaracteruluidiscu]iilorcare [i Lt.Col.MELNICDELIA - R\spune:Lt.Col.PELEPETRU - R\spunde:Lt.Col.INDREIIOAN -. - R\spunde:{efulServ. I/A - Termen: 25.06.1989 - Termen: 20.06.1989 - R\spunde:Mr. ADAMESCUIOAN Omagiul lucr\torilor urmare, venirealuilaTimi[oara s-acontramandat. capitalei dea-lavea`ngrij\pe NicolaeManolescu.Prin notei a`n]elesc\alteledecât`n provincieeraumijloacele via]\. Unfactorde[imai`nalt\r\spundere decâtsemnatarul cât sepoatedejudicios.Totu[i, n-afost tradus`n impuse desitua]iainformativ-operativ\. contestatar-dizidente. MANOLESCU sauinstigareatinerilorstuden]ilaac]iuni idei necorespunz\toaredinpartealuiNICOLAE prevenirea unor`nt`lniriprovocatoaredinparteastuden]ilor. ridic\ `nexpunereasaNICOLAEMANOLESCU[i m\suri deverificarediscret\aproblematiciipecareo [i delaUniversitateadinTIMI{OARA,sevorintreprinde acestuia prin(...) lua m\suride: ac]iuni ostiledinpartealuiCIOC~RLIELIVIUS,sevor du[m\noase. [i astfels\seasigurepretextepentruuneleac]iuni deconspirarea mijloacelorT. O.,ladescoperireaacestora ac]iunile organelor noastrepentruanuseajungela [i s`ntsuspicio[i,sevorluam\surideaconspiratoate c`t [iLIVIUSCIOC~RLIEmanifest\pruden]\deosebit\ stimuleze oatareplecare. str\in\tate [ideterminareacamediculrespectivs\nu CIOC~RLIE `nleg\tur\cutratamentelemedicaledin fiica sa(O.R.L.)pentruaaflaastfelinten]iileluiLIVIUS acestor organe. Jude]ean TIMI{alP. C.R.pentruanuprimiacordul necesare ob]ineriivizeipentrupa[aport. de CIOC~RLIELIVIUSpentruasigurareadocumentelor antiromâne[ti. organizatori aidiversiuniiideologice[iculturale caut\ omodalitatesigur\deleg\tur\cususnumi]ii post deradio,[tiindu-sec\MANOLESCUNICOLAE T|NASE–colaboratoriaisusamintitului [i VIRGIL IERUNCA LOVINESCU,VIRGIL accesul laMONICA LIBER|“[i IONESCU, redactorlaradio„EUROPA cunosc`ndu-se rela]iilesaledeprieteniecuGELU [iprevenireaacesteideplas\ri, R.F. GERMANIA [i LIVIUS inten]ioneaz\s\sedeplaseze`nFRAN}A adev\ratului scoppentrucareobiectivulCIOC~RLIE str\ini dincategoriacelormen]iona]i. universitari str\iniprezen]ilaUniversitatesaucucet\]eni leg\turile pecareinten]ioneaz\s\lerealizezeculectori eventuali ziari[tisauscriitoridinS.U.A.,FRAN}A, Convins c\nuvoifisingurul,g\sescplanuldem\suri Scris\ `n2ex. RD. 00728/963/14.06.1989 DM M.G. R. I. Lt. Col.INDREIIOAN INTOCMIT, Prezentul planvaficompletatcunoisarcini[im\suri Toate acestea`nscopulpreveniriiexpuneriiunor - PrinfactoriideconducerelaCasaUniversitarilor - Asigurareaunorm\surideinfluen]arepozitiv\a 8. ~nvedereaprevenirii`naceast\perioad\aunor 7. Datfiindfaptulc\at`tNICOLAEMANOLESCU - Cunoa[tereamediculuicareoare`ntratamentpe - Interven]iadiscret\aorganelor noastrelaComitetul - Sevastabilidemersurilef\cutelaUniversitate 6. Oaten]iedeosebit\sevaacordacunoa[terii - R\spunde:Lt.Col.PELEPETRU - R\spunde:Lt.Col.PELEPETRU - Termen: 30.06.1989 - R\spunde:Lt.Col.PELEPETRU - Termen: 25.06.1989 - R\spunde:Lt.Col.PELEPETRU Livius CIOCÂRLIE ee

România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 rr 9 1 aa ss rr Eugen NEGRICI ee vv , [i cu atât mai mult în fa]a unei ii nn pleurnichant f\cut comozi [i fiindc\ ]ara fierbea [i evenimente Pe la versurile „Laisse-moi devenir/l’ombre de ton Nu era mare lucru. Nu era un gest de veritabil\ Nu era mare lucru. Nu era un gest de de Au trecut anii, ne-am apropiat nea[teptat Dup\ un an de la revolu]ie, la mare fiind noi, m-a aa cobre la pând\. ombre/l’ombre de ta main/l’ombre de ton chien“, inevitabilul s-a produs. Când `ncercam pe ultimele repede lacrimile, l-am v\zut pe acorduri s\-mi [terg critic cum se ridic\ descump\nit [i vis\tor [i cum î[i trece iute muchia palmei peste ochii lui negri, „frumo[i [i inteligen]i“, cum spunea, cu o blând\ ironie, Mircea Ciobanu, minunatul nostru prieten comun. execut\ [i nu se discut\.“ Dup\ patru-cinci secunde de execut\ [i nu se discut\.“ Dup\ patru-cinci octav\, vocea t\cere, s-a auzit din nou, în aceea[i cu to]ii c\ nu mat\ a criticului, despre care [tiam voie s\ v\ fusese niciodat\ membru de partid: „Da]i-mi explic. Uniunea Scriitorilor are un statut...“ era un gest împotrivire ceea ce f\cuse criticul, dar Îndr\zneala [i context special. important [i într-un s\-l admir. rezisten]a lui psihic\ de atunci m-au f\cut Îmi mai trebuia îns\ ceva ca s\-l [i iubesc. crea consens repede în vremea terorii senile ceau[iste, care [i prieteni [i cu contribu]ia, b\nuiesc, a lui Mircea Ciobanu, care avea obiceiul s\-[i laude insistent prietenii cu orice prilej [i în toate situa]iile imaginabile. M\ fel anume protejat: f\ceam parte sim]eam într-un acum din mica lui armat\ secret\, alc\tuit\ [i din câ]iva filologi din provincie, care nu-[i maculaser\ numele în presa aservit\ [i care aveau, eventual, o anume cot\ intelectual\. Am exultat la revolu]ie, am fost împreun\ la Neptun, m-a înv\]at s\ joc cricket, m-a vizitat la Craiova, am pus la cale mari [i mici fapte politice, m-am al\turat lui în felurite împrejur\ri. Mi-era îns\ imposibil s\ trec peste ceva anume, r\mânea mereu o lamel\ de ghea]\ între noi. Eram poate prea atent la ce spun [i cum spun [i niciodat\ în apele mele cu el de fa]\. Mi se p\rea, cum mi se pare [i azi uneori, c\ are o mie de calit\]i dar niciun sentiment, c\ o fiin]\ rece din fiin]a lui continu\ s\ ne pândeasc\ [i în somn. rugat s\-i las pe ai mei dou\ zile singuri [i s\-l duc cu de rezolvat. ma[ina la Bucure[ti, unde avea ceva urgent Cum [i eu aveam nu pu]ine probleme – unele de nerezolvat la Editura Eminescu – am acceptat. {tia c\ nu aveam înc\ locuin]\ în Bucure[ti [i m-a invitat s\ trag la el, Cum am ajuns, în apartamentul din Drumul Taberei. ne-am frisonante nu mai conteneau s\ apar\, ne-am [i repezit Era ora 5 sau 6 [i la s\ d\m drumul la televizor. TVRL adic\ la la Telejurnal, diversiunile se organizau ora 7. Ca doi burlaci b\trânei mul]umi]i cu pu]in, eram, îns\, liberi s\ revedem un film alb-negru cu Jacques Brel în concert. Niki – cum îi spuneam acum – a r\mas în fa]\, pironit pe scaunul pe care apucase s\ se a[eze. Eu – exact în spatele lui, ca la cinema, dar pe o veche canapea cam scorojit\. Dup\ ce au defilat „Mathilde“, „Madeleine“, a venit fire[te „Le plat pays“, „Vesoul“, momentul s\-l vedem pe Brel, transfigurat [i m\re], interpretând „La chanson des vieux amants“ [i apoi r\scolitorul „Quand on n-a que l’amour“. Sim]eam, vl\guit cum eram de pe drum, c\ se apropie, implacabil, „Ne me quitte pas“, la care nu am reu[it niciodat\ s\ rezist. Mi-era pur [i simplu ru[ine s\ m\ ar\t vulnerabil, fragil [i pe Nicolae Manolescu pe Nicolae Manolescu malgré tout et malgré lui Cum am ajuns s\-l iubesc Cum am ajuns Cu fe]ele c\zute, eroii de ieri, scriitorii importan]i Ei bine, în t\cerea aceea umilitoare, s-a auzit din De[i era în semiprofil, mi se p\rea c\-i disting chipul activi[ti anonimi ai organiza]iei de Bucure[ti. Buldogul activi[ti anonimi ai organiza]iei partidului, care chiar a[a ar\ta, mare [i f\lcos, s-a repezit la noi din u[\. A p\strat un ton amenin]\tor pe tot parcursul citirii discursului, modulându-[i îns\ frazele de la sfâr[itul paragrafelor ca [i cum ar fi a[teptat ova]ii. Nu ni se cerea, ci ni se ordona s\ respect\m hot\rârea partidului. Chipurile participan]ilor s-au posomorât, scaunele au început s\ scâr]âie pe rânduri [i de la un rând la altul s-au schimbat priviri [i, cu glas tare, doar câteva replici sarcastice. Cu glas tare, apoi nu prea tare, apoi în sotto-voce, apoi în [oapt\ [i apoi deloc. ai vremii [i ai literaturii române priveau în gol sau î[i f\ceau de lucru, cu capul sub mas\, precum [colarii [i precum vecinul meu de banc\, nu altul decât poetul Geo Dumitrescu. De[i nu-l cuno[team, nu [tiu ce mi-a venit (poate incon[tien]a novicelui) s\-l iau de mân\ [i s\-i spun repede, printre din]i [i tot în [oapt\: ave]i autoritate moral\, a]i fost un om de stânga, face]i ceva, nu-l l\sa]i pe \sta s\ ne t\v\leasc\. C\p[orul de vrabie zglobie al vecinului a r\mas îns\ nemi[cat, la în\l]imea scaunului din fa]\. De altfel mai to]i în sal\ priveam spre o ]int\ invizibil\, aflat\ mai jos de pantofii negri, surprinz\tor de bine lustrui]i, ai buldogului. rândul întâi dinspre dreapta glasul [tiut al lui Manolescu, cerând cuvântul. încordat. Privirea lui juc\u[\ [i cald-ironic\ disp\ruse. Se str\duia s\ spun\ ceva, nu spunea mare lucru dar spunea. Articula precis [i elegant o fraz\ sau dou\: „Da]i-mi v\ explic. Uniunea Scriitorilor are un voie s\ statut, reguli de func]ionare [i reguli de func]ionare care trebuie respectate...“ Dup\ un moment de derut\ [i dup\ ce a întrebat ceva pe unul dintre activi[ti, buldogul a început s\ h\m\ie, schi]ând o jum\tate de pas înainte: „Stai jos, tovar\[ul critic. Nu pricepi c\ e o sarcin\ de partid? Sunte]i membri de partid [i [ti]i c\ sarcinile se , care, Expresivitatea [i verdictul manolescian. Expresivitatea Involuntar\ strâns mâinile lumino[i [i încrez\tori. a fost privit\ cu suspiciune [i de criticii de A ÎNCEPUTUL anilor ’80, nu-mi trecea prin iubi vreodat\ pe Nicolae minte c\ l-a[ putea c\ nu a[ fi jinduit, s\ Manolescu. Nu a[ zice de fiu acceptat în anturajul lui, în cercul lui amici. Cine n-ar fi vrut în anii aceia s\ primeasc\ f\cea un semn regal de simpatie de la cel ce a [i desf\cea destine, când întreaga suflare Cu toate astea, ceva m\ re]inea s\ cedez fascina]iei, Cu toate astea, ceva m\ re]inea s\ cedez Atacat\ apoi în hait\, pe patru voci, [i de condeierii Atacat\ apoi în hait\, pe patru voci, [i de Ranchiun\ nu i-am purtat, dar mult\ vreme mi l-am Obi[nuit cu apatia vâscoas\ a [edin]elor de partid Alegerea pre[edintelui s-a amânat [i [edin]a s-a

Involuntar\ L intelectualit\]ii române a[tepta în fiecare joi apari]ia intelectualit\]ii române a[tepta în fiecare României literare ori numai dorin]ei de a-i fi aproape. {i nu era vorba ori numai dorin]ei de a-i fi aproape. {i alt critic, de numai de mefien]a criticului fa]\ de în[el\toare a pânda aceea prelung\, cu balans\ri lente, de sl\biciune cobrelor regale care a[teapt\ momentul la mijloc ceva spre a declan[a fulger\tor atacul. Era Dup\ simplu, prea pu]in metafizic, aproape meschin. cronicari, o cronic\ entuziast\ la cartea mea despre tactic\ pe îmi f\cuse zob pe urm\toarea, dup\ o regul\ m\ resemnez, care am în]eles-o mai târziu. Puteam s\ dar ea nu era alta decât pe lâng\ faptul c\ fusese ]inut\ doi ani la cenzur\, era pe lâng\ faptul c\ fusese ]inut\ doi ani chiar o carte. ideologice securit\]ii de la „Luceaf\rul“, cu argumente [i pe temeiul neokantianismului ei periculos, întâmpinare, fie pentru c\ scriau în ecou manolescian, fie pentru c\ arm\tura ei teoretic\ pur [i simplu îi dep\[ea. reprezentat ca pe un ins capricios [i nedrept. {i ar fi r\mas a[a pân\ ast\zi dac\ nu ar fi ap\rut în via]a noastr\ Conferin]a Na]ional\ a Scriitorilor din 1981. Cei ce au fost acolo î[i amintesc poate de manevrele par[ive ale candidatului Macovescu, în plasa c\ruia am c\zut cu to]ii, de curentul de opinie n\scut sau indus în sal\ în favoarea lui [i în defavoarea lui D.R. Popescu. Despre acesta din urm\ nimeni nu avea o p\rere francamente rea, dar avusese ghinionul s\ fie favoritul oficial. Sala – unde se distingeau numeroase figuri legendare – reac]iona violent la aceast\ ingerin]\ a partidului [i a care se conduc\torului în treburile unei organiza]ii bucurase de unele drepturi [i de un anumit tip de libertate Se ad\ugau nemul]umirile generale, s\r\cia, de interior. restric]iile de tot felul, dispre]ul cu care erau privi]i scriitorii de clanul ceau[ist. Când s-a anun]at c\ Ceau[escu (bine [i la vreme informat) nu mai vrea s\-[i ]in\ discursul [i când garda pretorian\ s-a retras, s-a dezl\n]uit infernul. A din fost o zi memorabil\. Nu cred c\ în vreuna ]\rile lag\rului socialist s-au putut auzi atâtea interven]ii viguros denun]\toare, atâtea diatribe la adresa regimului obscurantist, a sistemului în ansamblu, a conducerii ]\rii parc\ molipsi]i de o [i a lipsei de libertate. Vorbitorii, impruden]\ bizar\, î[i transmiteau unul altuia f\clia furiei, o furie în cre[tere. sau de înv\]\mânt ideologic din provincie, eram uluit [i speriat de ce se întâmpla [i, de ce s\ nu spun, m\ sim]eam mândru de cutezan]a breslei, de num\rul mare de oratori destoinici, care rosteau adev\ruri înfior\toare. În absen]a st\pânului. terminat în coad\ de pe[te. Peste ceva vreme, nu mai ]in minte când, poate a doua zi, Consiliul Uniunii a fost convocat la C.C. pentru o întâlnire cu conducerea suprem\, care, se zvonea, ar fi vrut s\ consulte scriitorimea. Ne- am întâlnit de diminea]\ în fa]a cl\dirii C.C.-ului, cu chef de vorb\, joviali, înc\ excita]i de nemaiîntâlnitele evenimente de deun\zi, hot\râ]i s\ ap\r\m cauza, fermi, îndr\ci]i. Pe fondul acesta de euforie, am primit un compliment în stil magnific de la Geo Bogza, pentru nu [tiu ce articol din „Ramuri“. Am f\cut cuno[tin]\ cu câ]iva mari scriitori, eroi ai evenimentului din ajun, ne-am zâmbit, ne-am Ne-am dat repede seama c\ partidul nu doarme [i nu uit\. În locul cl\dirii C.C.-ului, ni s-a repartizat pentru [edin]\ o anex\ pr\p\dit\ cu scaune scâr]âitoare, în locul lui Ceau[escu, a venit Constantin D\sc\lescu, care nu era înso]it de niciun culturnic mai ac\t\ri, ci de câ]iva 2 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 meridiane 0 la „NeuerWeg“, aveacevade anarhist frivol;numil- cu PaulSchusterst\teamdevorb\ c`ndvenea`nvizit\ printre umbre,toatenumeleastea se-mbrac\`nchipuri: care nu-ipo]i`nlocui.Citesca[adar carteata[im\plimb st\vilit, dup\ni[tep\rin]imor]i –bunisaur\ipe ci maidegrab\unfeldedor, da,undorimposibilde cercet\torului deapunelucrurile laloc`nsertarulistoriei, Ce facituextraordinarnueneap\rattreabaderutin\a lumi caremi-aapar]inutc`ndva[iampierdut-odemult. noaptea amcititlacarteata.R\t\ceampeurmeleunei am`n scrisoareaasta,fiindc\,n-os\-]ivin\s\crezi,toat\ tu cemultecarteaastaata[icasamea.Nupots\ de aintranepoftit\`ncasacuiva.{itotu[i,habarn-ai cump\r\turi. Dars\l\s\masta,obiceiulmeuindiscret intimitate ata[ic`ndscriiunprotocolsauolist\de al]i scriitori,efaptulc\tuexi[ti`nceamaiprofund\ c\ ceeacetecaracterizeaz\,disting`ndu-tedemul]i ]i d\chiarunsentimentdesiguran]\sausalvare.A[a a asemuitpetinePeterMotzancuDonQuijotte–nu- punctul desprijin,pentruc\aripauneimori–cumte- vulnerabilitatea unuiinscenu-[ig\se[tetotdeauna foarte stabil–atuncic`ndscrii,indiferentce,tr\dezi E curiosc\tu–caree[tiunomaparent`ntr-un echilibru care s-oconduc\,atuncic`ndseafl\pebuzapr\pastiei. un col]dest`nc\cares\seaga]esauc`ineciob\nesc nu estedoarnevoiauneicomunit\]ietnicedeag\si fiindc\ ceeacevreis\demonstrezi`npreambululc\r]ii afirma]ii, pecareuniilepotg\siridicale,nu[itu.Tocmai sufletul meu[ideaceeam\hazardez`nasemenea dup\ ureche,dar[tiuexactcesepetrece`ncreierul[i memorii atavice(istorice?)maipronun]ate.Filosofez `nclina]ii metafizice,unuiinstinctmaiascu]it,unei se uneoricaoprevestire,fiedatorat\uneimaiputernice motivul uneifatalit\]iemaiad`nc`nr\d\cinat,manifest`ndu- interesant, cuc`tneapropiemmaimultdep\r]iler\s\ritene, la carenug\sim`ntotdeaunaexplica]iiexacte...E rase [ineamuridintimpuristr\vechicaunstigmatontic, personal\. Separec\aceast\tr\s\tur\exist\launele primejduit\, eapoart\,`nprimulr`nd,amprentata [i treptat,constat\c\[i-apierdutacelacas\,v\z`ndu-se minoritar\ carevreme`ndelungat\s-acrezutlaeaacas\ drama instabilit\]iieresim]it\acutdeoricecomunitate s\ nucazi–,m\implic\maimultdec`t`]i`nchipui.De[i c`nd p\m`ntulsesurp\[izidulteap\r\s\nualuneci, asta atadegrosimeaunuizidsprijinlanevoie, o obliga]iecarenum\angajeaz\cunimic.Darcartea un lucruextraordinar!“,[is\m\achit`nfelul\stade bun\ c`tevafrazeconven]ionale,„Te felicit,aif\cut A[ fipututs\-]iscriucumseobi[nuie[te`nlumea Drag\ Joachim, de JoachimWittstock, Ed.Hora,Sibiu,2009 Einen Halt suchen Halt Einen Pe marginea culegeriideeseuri (~n c\utareaunuisprijin) am imaginatniciodat\unSteff, erouldin Liiceanu, atuncic`ndnimeninu-llua`nserios,fiindc\ la multeu[i,a[tept`ndajutorulluiNoicasaual Kultur“ cumanuscrisuldespreentropiesubbra],b\t`nd un t`n\rextremdetimid,veneadeslarevista„Volk und Sibiu, eulev\dlaBucure[ti;uite,depild\,CarlNeustätter, chipurile astea,demulteoricelepecarelevezitula Oskar adev\rataluipoezie/limb\ascuns\.Ciudate poate c\acolo,`nminadinDonbas,`[idescoperise batista luiGri[acarenusemai`ntorceadepefront; cum `ipuneapemas\uncastroncusup\[i`nm`n\ c\ldura dinbuc\t\ria[isufletulunei]\r\ncirusoaice; „Krimgotisch“, marelepoetcarepovesteamereude sibianul OskarPastior, inventatoruluneilimbinoi oare? Serve[telaceva?{i`ncet,ajung[iOskar, vedem pecelceagre[itc\sufer\[isec\ie[te.De `n sf`[ierealuiinterioar\.Cemultsim]imnevoias\-l [i frateler\u,r\mas`nvia]\,alter-ego-ul, cer[indsprijin fragmentul citatdetineproblemadublului„Cain-Abel“ `n termeni,eua[acitesclucrurile.Aichelburg pune`n existe [iocon[tiin]\ainstinctului,de[iecontradic]ie confec]ionat\ ad-hoccas\trecipuntea,s-arputea era vorbanumaideocon[tiin]\purra]ional\sau [tii, s\nur`zidemine,dareucredc\`ncazullui – separec\aveamarec\utare`nvremurileacelea, pe pedalamoral\...Con[tiin]a–c\zut\azi`ndesuetudine b\tr`nul prieten[imentoralluiHurezeanu,ap\s`nd `n memorie,e[i\staunfelde`nviere.ApareAichelburg, pentru ideidedreapta.A[vreas\[tiec\ni-lreaduci `ncep\toare speriat\,germana.Era`nvizorulSecurit\]ii {coala general\nr. 1,undepredam,culmea,eu,o devenise pestenoapteunprofesora[deConstitu]iela tr\da `n\l]imeag`ndului.Dincelmaibungermanist Cibin, f\r\s\scoatemovorb\...simplaluiprezen]\`i pe josp`n\acas\,stradaMorilor, undevapel`ng\ din Bucure[ti,mi-adusgeamantanul,`nso]indu-m\ `n gar\laSibiu,`ntr-o sear\;m\a[teptasec`ndamsosit dictatorilor. CitescnumeleluiHaraldKrasser[i-lv\d ideologiei comuniste.~nfondnuschimb\mdec`tportretele ale nazismuluieralafeldeactiv\cumeazidenun]area `ndoial\ `nanii’60denun]areapornirilorinstinctuale capabil\ s\trezeasc\con[tiin]avitalit\]ii;f\r\ s\u Volker, caresus]inenecesitateaprimejdiei casingura prototipul moderatuluira]ional,condamn\crezulrivalului S Sonne Medrea, careamontat[iremontatfilmulneterminatdeHenri-Georges Clouzotdin1964, ]ine zonasubuncontrolstrict.Opera]ia,început\pe29octombrie, vadurapân\lasfâr[itulanului. Sunt implica]iarheologi,careaufixatperimetrul.S\p\turile sefaccumâna[iîntr-o ordineprestabilit\.Poli]ia andaluze învedereadescopeririicorpuriloraflateîntr-o groap\comun\.S\p\turile urmeaz\unadev\ratritual. cinci persoaneînaugust1936,laAlfacar, înapropieredeGranada,auînceputs\p\turiledeciseautorit\]ile lucr\tori sauapr\bu[iriinoaptea aceeacesecl\deaziua. cu acelacareatotamânatrenovarea turnuluiSaintJacquesdinParis,cauzamor]ii inexplicabileaunor un filmdevaloareacelordinainte. Autoriidocumentaruluideast\zicompar\blestemul ab\tutasuprafilmului s\ p\r\seasc\platoulînaintede a-[ifinalizaopera.Urmareae[eculuiafostc\nui-amai reu[itdup\aceeanici piedici (inclusivdezertareaactorului dinrolulprincipalpecareClouzoteragelos),l-au determinatperegizor astfel deinfernchiaraexistat pevremeacândcineastullucralafilmullui.Aufosttotfelul deîntâmpl\ri[i ad\ugat scenelips\orile-aîncheiatpealtele,[iaintitulat filmul marelui regizor. Blomberg aconvins-o pev\duvaluiClouzots\-ideadreptuls\reiaceeaceacestafilmase,a Schneider [iSerge Reggiani.Celeaproape200debobineaufostpân\curândblocate deunlitigiuîntreurma[ii I R B c n r \ r f e z z i m e s f (Soare f\r\raze).Afludincarteatac\Steff, Pe 11 noiembrie,laParis,afostprezentatînpremier\unfilmdocumentardeSerge Blomberg [iAlexandra r În ciudaopozi]ieiurma[ilorpoetuluiFedericoGarciaLorca,executatdefranchi[tiîmpreun\cualte o n \ a [ u i r ] l e l e l d u l C`nd numelese-mbrac\ d e i H i l H l n u e B i B F n F e r e i r -G d l G i e n e r i o c r o g G `n chipuri G e s a Strahlenlose C r C c l i o a u L L z o o r t c

a

acolo [im-amrecunoscut. m\ leag\delumeata–amtrecut[ieuc`ndvape Dragul meuJoachim,`nceps\`n]elegtotmaimultce care, culmea,respir\`ncarteata,cuunNoica,Cioran... Weissglas... Cumseintersecteaz\f\pturileasteaspectrale, Cern\u]i: PaulCelan,RoseAusländer, Immanuel care nui-amcunoscutpersonal,cobor`toridinlegendarul ziarului NW, dar[ideceilal]imariprieteniaimei,pe fel dePabloNeruda–,i-amauzitr`sulpecoridoarele Sperber –elerafoartedest`nga,darpoetadev\rat,un bucurie s\dau`ncarteata[ideuria[ulAlfredMargul de utopiecas\aib\cuces\-[icontinuedrumul.Ce are nevoiedeiluziecas\poat\tr\i,omenirea Werden“ (seafl\`ndevenire),pentruc\a[acumindividul (a apus),personalcredmultmaic\„sieistim utopie, caform\aauto`n[el\riicare„istuntergegangen“ elementelor purt\toaredesensalecuvintelor. C`t despre semnificate aleexisten]eicaom[ilumedincorelarea t\r`muri alenaturii“[is\p\trundcuprinz\toarele l-am cunoscutpePomariuss\cutreiercuel„celetrei ]i maispun,m\plimbprinUtopia[i-miparer\uc\nu marf\ deimport`nacelmagazin„secondhand“.Ces\- excep]ie f\c`nd,`nprimulr`nd,DieterRothcarep\rea de suspect`nlumeaaceeaintelectualipepuncte, pe Breitensteincuaparen]alui„trésdistingué“,destul partid, spuneaPenislavia`nlocdePennsylvania...{i `n locdeBorisGodunov, a[acumKloth,secretarulde [tiu c\f\ceavizitelaMoscova[ipronun]aBorisGudanov ~l pomene[ti[ipeBreitenhofer, redactorul[efdelaNW, Hitler“ [iNinaCassiancuminenestricamder`s... [i c\ruiagazdat\t\roaic\delaDoiMai`ispunea„domnu Dacia, undemi-amf\cutaniideucenicie`ntr-ale literaturii Templier alBiblioteciiRela]iilorcuStr\in\tateadepe ograda uneicase]\r\ne[tisubprun,poetuldelicat,Marele peste cespuitudespreel;`lv\db`ndu-[icafeaua`n dar amintireameaeat`tdevie,`nc`ts-asuprapus umbla prinaltezonealespiritului.Dau[ideKittner, vederea taecurat\[imemoriasincer\p`n\lacap\t. pe nimeni[inu]iineap\rats\aidreptate,pentruc\ ai t\is-audus?Pentruc\tu[tiis\ier]itot[inujudeci P.S. Oaredeceair\mastu`nRomânia,c`ndmaito]i Infernul lui Henri-Georges Clouzot Henri-Georges lui Infernul Infernul Nora IUGA , cuRomy Mul]umesc . Un România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 1 2 For]a ce au de Verdi, . Costumele bon entendeur, À , soprana Carmen clar-obscur * For]a destinului Cinei cea de tain\ de George Enescu – o adev\rat\ de George * * last but not least Oedip arte clujean\ Despina PETECEL-THEODORU ca o orchestr\ de anvergur\ european\, ca ca o orchestr\ de anvergur\ [i-a g\sit în Rare[ Trifan – pe care-l remarcasem [i-a g\sit în Rare[ Trifan ! Nu vreau s\-mi închei considera]iile, f\r\ a m\ opri, Dac\ pân\ în 16 octombrie au existat pauze de Dac\ pân\ în 16 octombrie au existat destinului salut oricât de succint, asupra unei premiere lirice din 11 octombrie: spectacolul cu lucr\ri de Bach, C\ianu, Max Bruch, Fauré, Garner, lucr\ri de Bach, C\ianu, Max Bruch, Arutunian etc., în transcrip]ii inspirate, concepute Carter, Kostyák – cu [tiin]\ [i ingeniozitate de c\tre Emerik din membri dirijorul forma]iei, creat\ cu doi ani în urm\ Viena. ai Filarmonicilor din Cluj, Tg. Mure[ [i din 16 [i cel câte o zi între un concert [i altul, între cel 22 octombrie, al Ansamblului „La follia baroque“, din care descinde pauza s-a extins la...o s\pt\mân\! Celui determinat, dar îns\ la Cluj pentru un interval de timp multe asemenea cu speran]a c\ va putea participa la cât mai s\ a[tepte manifest\ri muzicale, îi e aproape imposibil A[a încât, nu o s\pt\mân\ pân\ la urm\torul concert! o forma]ie cu [tiu cum a sunat „La follia baroque“ – „restaurarea prestigiu interna]ional, specializat\ în tehnicilor specifice epocii baroce“ – [i nici Corul [i Orchestra Filarmonicii din Cluj, sub bagheta lui Ferenc dincolo de inerentele neajunsuri, mi se pare Dar, Gábor. estompat grani]ele dintre epoci. La reu[ita spectacolului au contribuit în egal\ m\sur\ corul Operei condus de Vladimir Popean, orchestra dirijat\ de Horáth József [i nu în ultimul rând m\nunchiul de soli[ti din care s-au remarcat deja venerabilul Mircea Moisa, în rolul lui Padre Guardiano, Marius Chioreanu – Marchizul de –, Calatrava –, Fülöp Martin - Don Carlo di Vargas Marius Vlad Budoiu în rolul Don Alvaro, Liliana Neciu în rolul Preziosillei [i, „baghet\ magic\“! Am redescoperit în noua montare – prima din crea]ia verdian\ din cariera sa – aceea[i înclina]ie pentru solu]iile simple, dar percutante, relevând ca orizontul cultural bogat [i ramificat al autorului lor, [i intui]ia sigur\, gra]ie c\reia regizorul alege întotdeauna simbolurile cele mai adecvate ac]iunii [i esen]ei psihologice ca În]elegând drama operei lui Verdi a personajelor. – totodat\ pe „un drum al crucii“, Rare[ Trifan director al Operei Române din Cluj – [i-a centrat viziunea pe simbolul crucii, favorizat de scenografia alc\tuit\ de Codoiu, la fel de simplu [i multifunc]ional, Valentin e[afodaj de bare metalice, orizontale [i verticale, dintr-un convertite pe rând în han, închisoare, chilie de mân\stire, Crucifix sau mas\, ai c\rei ocupan]i trimit – prin aranjamentul de ansamblu [i datorit\ jocului de lumini [i umbre mânuit cu extrem\ art\ de c\tre regizorul însu[i – la imaginea biblic\ a – somptuoase – au „consunat“ totu[i cu nuditatea hieratic\ de datorit\ efectelor a acestui decor, de la Opera Român\ din Cluj-Napoca. Dup\ mai bine de [apte decenii de la premiera clujean\, din 1935, acum aproape 15 ani, tot la Opera Român\ clujean\, când, proasp\t absolvent al Universit\]ilor din Bucure[ti [i Cluj montase, cu precizie stilistic\, dar [i cu fantezie...temerar\, inadmisibil Gurban – impecabil\, atât în maniera în care-[i conduce [i sus]ine glasul, cât [i în jocul de scen\, de o gra]ie [i o minu]iozitate ce fascineaz\ de fiecare dat\. cea a Filarmonicii „Transilvania“ – fapt probat [i de cea a Filarmonicii „Transilvania“ s\ curând, când a fost invitat\ s\ cânte [i, ulterior, acompanieze Gala Concursului Interna]ional „George Enescu“ -, s\ fie pus\ în situa]ia umilitoare de... „homeless“, prin privarea sa, cu mai mul]i ani în urm\, de sediul tradi]ional de la Casa Universitarilor!! ... Arte Tablouri Sonata în Re major, -uri bine dozate, care Tablouri dintr-o expozi]ie Sonata-Fantezie în sol diez caracterul orchestral intrinsec Concertului în Re major pentru crescendo ]inutei [i gesticii sale dirijorale. de Johannes Brahms, compozitorul de Ceaikovski. Orchestra [i-a dep\[it de Skriabin [i excelen]a de Beethoven, Toamna muzical\ Toamna muzical\ , la pupitrul Filarmonicii bucure[tene. Simfonia i- Vineri, 16 octombrie, forma]ia alc\tuit\ din 12 Vineri, op. 10 nr.3 minor, op.19 vioar\ [i orchestr\ Nova „Arthur Schnabel“, în 1994, la Berlin – a dominat Studioul devenit neînc\p\tor al Academiei de Muzic\ „Gh. Dima“ cu recitalul s\u din 14 octombrie. nu ard etape [i care, tocmai de aceea, câ[tig\ în [i de energii monumentalitate [i consisten]\. Transferul inten]ii expresive între dirijor [i orchestr\ au atins, nu o dat\, pragul transifigur\rii. violoncele a înfl\c\rat publicul, care a ticsit [i de data aceasta Studioul Academiei de Muzic\, interpretând a permis lui Mandeal s\-[i etaleze arta construc]iei muzicale temeinice, prin al acestei suite, în policromia c\reia Ravel va fi descoperit, cu siguran]\, solu]ii inedite pentru propria-i orchestra]ie. Dup\ un recital de o asemenea densitate emo]ional\, revenirea Orchestrei Filarmonicii clujene a fost mai mult decât binevenit\, creând axa de simetrie necesar\ între primele [i ultimele zile festivaliere. Concertul, dedicat memoriei violonistului {tefan Ruha, a avut loc în Biserica „Sf. Mihail“ din centrul istoric al Clujului, a fost dirijat de Cristian Mandeal [i l-a avut ca solist pe violonistul Andrei Ágoston. Oriunde s-ar alfa, Cristian Mandeal impune prin Rela]ia empatic\ dintre el [i orchestra la pupitrul c\reia [i-a f\cut o parte din „ucenicie“, s-a f\cut sim]it\ de la primele acorduri ale Simfonia I în do minor de Musorgski [i-au rev\rsat armoniile într-o infinit\ [i-au rev\rsat armoniile într-o de Musorgski varietate de culori [i intensit\]i, fiecare sunet fiind, deopotriv\, sculptural [i translucid. Predilec]ia pianistului pentru coloritul timbral s-a relevat mai ales în astfel încât, violonistul rolul de simplu acompaniator, cu o frazare ml\dioas\ [i o rafinat, – cu un sunet pur, tehnic\ dezinvolt\ – de[i au existat [i unele pasaje discutabile – a reg\sit, în ansamblul clujean, un partener Din p\cate îns\, acustica Bisericii fidel, complementar. a estompat, uneori pân\ la limita inferioar\ a audibilit\]ii, rezonan]a muzicii! Cristian Mandeal a str\lucit îns\ în ale c\rui opus-uri simfonice [i vocal-simfonice le-a înregistrat, în integrale, pe compact discuri, la Casa de Musorgski. Impetuozitatea interpret\rii, ca [i nuan]ele de Musorgski. infinitesimale au dezv\luit , de la , având-o al regizorului Nelson Messe a cappella a[ spune. Corul [i Tabu , Hob. XXII:14 în ultimul Arii din opere ciclic\ Cvartetul de coarde în la

Cvartetul cu pian în fa minor, [i

de Ottorino Respighi. A urmat concertul Harmonienmesse ESF|{URAT în perioada 2-23 octombrie Consiliului Jude]ean [i a.c., sub patronajul finan]at al Filarmonicii „Transilvania“[i de c\tre Ministerul Culturii [i de c\tre Prim\ria [i Consiliul local din Cluj, Festivalul „Toamna - muzical\“ - ajuns la cea de-a 43-a edi]ie a reunit, pe lâng\ Corul [i orchestrele Simfonic\ [i de Camer\ ale Filarmonicii „Transilvania“, , Hob. XXII:11, în concertul inaugural, din în concertul , Hob. XXII:11,

(la pian Mihai Ungureanu) – în care compozitorul D minor, op. 51 nr. 2 op. 34 în re minor romantic e mai frenetic [i mai sentimental decât în simfonii! Mihai Ungureanu s-a integrat perfect în omogenitatea ansamblului, rotunjind-o cu pianistica lui supl\, nuan]at\, muzical\. Aproape nelipsit de la edi]iile festivalului, pianistul Daniel Goi]i – premiat la Concursul Enescu“ în 1991, dar [i la Concursul Interna]ional „George Orchestra Filarmonicii clujene au deschis [i au închis festivalul, fiecare cu câte o partitur\, mai pu]in sau deloc cântat\, din crea]ia lui Joseph Haydn: s-au succedat concert, din 23 octombrie. În interior, Ansamblul „Flauto dolce“, specializat în transcrierea [i [i Europa, interpretarea muzicii baroce, din Transilvania corul Filarmonicii clujene cu lucr\ri ca protagonist\ pe Liliana Nichiteanu – solist\ a Operei din Zürich – acompaniat\ de c\tre Orchestra simfonic\ condus\ de dirijorul ei a Filarmonicii „Transilvania“ principal, Nicolae Moldoveanu, cu un program de la Händel [i Haydn la Luciano Berio, Orchestrei Filarmonicii - pe care o admirasem în septembrie în concertele sus]inute Enescu“ - în cadrul Festivalului Interna]ional „George revenindu-i rolul de a-[i redefini valoarea interpretând, unei nop]i în deschiderea concertului, Uvertura la „Visul de var\“ de Felix Mendelssohn [i, în încheiere, Serb\ri romane Orchestrei de camer\ a Filarmonicii din Cluj (11 octombrie) Orchestrei de camer\ a Filarmonicii din Cluj (11 dirijat\ de Ana Bog\]il\, cu o suit\ pe pagini din crea]ia lui Constantin Silvestri, Béla Bartók, Antonio Vivaldi. Amploarea orchestral\ a ultimelor trei manifest\ri a fost În „temperat\“ de concertul Cvartetului „Transilvan“. afara lui Gabriel Croitoru – vioara I –, care i s-a al\turat relativ de curând, ceilal]i instrumenti[ti sunt aceia[i din 1987, când a fost înfiin]at: Nicu[or Silaghi, vioara a Jucan, violoncel. II-a, Marius Su\r\[an, viol\ [i Vasile Cu un sunet cultivat, cu frazare coerent\, inteligent\, sensibil\, cu sim]ul construc]iei f\r\ fisuri, cei patru muzicieni au reu[it s\ confere un echilibru clasic celor dou\ lucr\ri brahmsiene – F.W. Murnau, apoi seara de F.W. Ansamblul de muzic\ veche „Flauto dolce“, Cvartetul Ansamblul de muzic\ veche „Flauto dolce“, violoncele, „Serenad\ în [i forma]ia de 12 „Transilvan“ Trio cheia fa“, toate din Cluj-Napoca, ansamblul din Timi[oara, „Contraste“, „La follia baroque ensemble“ în ora[ul precum [i o serie de soli[ti [i dirijori, fie stabili]i Cornel de pe Some[ – dirijorul corului Filarmonicii, [i pianistul Groza, violonista [i dirijoarea Ana Bog\]il\ de Muzic\ Daniel Goi]i –, fie forma]i la Academia Dima“, dar reziden]i în Elve]ia (Nicolae „Gheorghe [i Emerik Moldoveanu, soprana Liliana Nichiteanu Ágoston). Kostyák) sau Germania (violonistul Andrei Cristian Printre oaspe]ii de onoare s-au num\rat dirijorul german Mandeal, soprana Cristina Iord\chescu, dirijorul care a condus Corul [i Orchestra Filarmonicii Ferenc Gábor, în concertul de închidere, printre ai c\rui „Transilvania“ contraalta soli[ti s-au reg\sit soprana Darázs Renáta, F\r\ s\ din Ungaria. Rajk Judit [i tenorul Bubnó Tamás din aib\ fastul [i diversitatea repertorial-interpretativ\ perioada 1975-1990, de pild\, pe care o cunosc în detaliu, edi]ia din acest an a reu[it, totu[i, s\ spun\ „mult în pu]in“, mizând în special pe aspectul cameral al programelor, dar [i pe concentrarea unui grup de arti[ti de o calitate incontestabil\, autohtoni în marea lor majoritate. Programul manier\ a fost alc\tuit într-o Haydn la Saint-Saëns [i de la Grieg, Ravel, Poulenc, Adrian Pop, Cornel }\ranu, la Sigismund Todu]\, „Contraste“ (Ion Bogdan {tef\nescu, flaut, Sorin Trio Petrescu, pian, Doru Roman, percu]ie) – prezent [i în Enescu“ – [i care a Festivalul Interna]ional „George optat acum pentru un singur opus: coloana sonor\ realizat\ Dinescu pentru filmul de c\tre Violeta 2 octombrie [i 2

2 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 liric. pe ceidornicideoinovarebunsim]ateatrului `n modegalatâtpespectatoriimaiconservatori,cât[i Minghella, carene-ap\r\sitprematur, aimpresionat de Puccini,uncântecleb\d\almareluiregizorAntony un spectacolsuperb,aproapeuniccu„MadameButterfly” [i extravagant\aluiMaryZimmermann.~nschimb, Jean DiegoFlorez,afostfluieratpentruregianefericit\ avându-i cainterpre]iprincipalideNatalieDessay[ipe punct devederemuzicalcu„Somnambula”Bellini, direct. [i neconcordantecutextulliric,pecarelerecuz\`nmod [i arereac]iiadversepromptelainova]iiabsurde,nefire[ti dore[te s\fiesatisf\cutdeceeaceiseprezint\pescen\ Publicul american,pl\titoralunorbiletepiperatecapre], rafinament, p\strândoanumit\stilistic\imperiosnecesar\. chiar moderne,elaborate`ns\cumaresim]artistic, toate acestea,`[ifacloc[ispectacole`nregiineoclasice, [i unanumitstildeinterpretareimpuspartitur\.Cu regiile tradi]ionalecarerespect\cufidelitateoatmosfer\ rang. Produc]iilesuntdemareanvergur\, dominând ale liriciiuniversale,dar[iregizoridirijorideprim pe scenametropolitan\numeroasesteledeprim\m\rime managerial\ aluiJosephVolpe, fostuldirector, aatras fanii opereibeneficiaz\pentruoadouastagiune. Bucure[ti a`ncheiatunasemeneacontractdecare la orelecorespunz\toarealeserii.LibertyMalldin la teatrulmetropolitancarepoatefirecep]ionat`nEuropa prin satelitaspectacoluluidesâmb\t\dup\-amiaz\ ani `nurm\.Tehnica actual\permitetransmitereadirect\ o oportunitaterar`ntâlnit\lacarenuseputeavisacu asemenea facilitateconstituiepentruiubitoriideoper\ 900 cinematografedin42de]\ri`ntreagalume.O 24.10.2004 -amurit AntoanetaApostol(n.1932) 24.10.2003 -amuritGeorgeNestor (n.1921) 24.10.1983 -amuritDarieMagheru (n.1923) 24.10.1947 -s-an\scutIonBurnar 24.10.1943 -s-an\scutCornelMoraru 24.10.1940 -s-an\scutGheorghe Lupu (m.2003) 24.10.1940 -s-an\scutGeorgeGibescu 24.10.1921 -s-an\scutVeronicaPorumbacu (m.1977) 24.10.1911 -s-an\scutSergiuLudescu (m.1941) 24.10.1909 -s-an\scutIonCalboreanu(m.1964) 24.10.1863 -amuritAndreiMure[anu(n.1816) 23.10.2002 -amuritMariaGiurgiuca(n.1920) 23.10.1975 -amuritMariaArsene(n.1907) 23.10.1958 -s-an\scutLucianVasilescu 23.10.1957 -amuritMihailCodreanu(n.1876) 23.10.1950 -s-an\scutNicolaeSava 23.10.1927 -s-an\scutConstantinM\ciuc\ 23.10.1916 -amuritConst.T.Stoika(n.1892) 23.10.1908 -s-an\scutOctavSarge]iu(m.1991) 23.10.1902 -s-an\scutIonM.Ganea(m.1979) 23.10.1881 -s-an\scutAurelP.B\nu](m.1970) 23.10.1877 -amuritAl.Papiu-Ilarian(n.1827) 22.10.2004 -amuritIosifFarago(n.1922) 22.10.1982 -amuritMircea{tef\nescu(n.1898) 22.10.1972 -amuritGeorgeDemetruPan(n.1911) 22.10.1942 -amuritOct.C.T\sl\uanu(n.1876) 22.10.1942 -s-an\scutIonCoja 22.10.1939 -s-an\scutA.I.Z\inescu(m.2004) 22.10.1927 -s-an\scutConstantinOlariu(m.1997) 22.10.1918 -s-an\scutDanDu]escu(m.1992) 22.10.1916 -amuritIoanG.Sbierea(n.1836) 22.10.1907 -s-an\scutCellaSerghi(m.1992) 22.10.1891 -s-an\scutPerpessicius(m.1971) 22.10.1852 -s-an\scutAdamMüller-Guttenbrunn(m.1923) 21.10.2004 -amuritVasileConstantinescu(n.1943) 21.10.1994 -amuritMarinPorumbescu(n.1921) 21.10.1990 -amuritIoanaEm.Petrescu(n.1941) 21.10.1931 -s-an\scutTheodorPoian\ 21.10.1923 -s-an\scutMihaiGafi]a(m.1977) 21.10.1911 -s-an\scutGeorgeDemetru-Pan(m.1972) calendar S Anul acestastagiuneaoperistic\metropolitan\s-a De pild\,`nsezonultrecutunspectacolexcelentdin General directorPeterGelbdelaMet,urmândpolitica arte York, reprezenta]iicaresedau`ndirectpeste HD LIVEdelaTeatrul MetropolitandinNew pentru primadat\,aunorspectacole`ntransmisie asemenea momentestecreatprinpreluarea, `ndoial\, lacultura[iartauniversal\.Un demne derelevatcareneracordeaz\,f\r\ `nRomâniaevenimenteartistice E PRODUC s\ joace`nspiritteatral,fiemobilipescen\,dezinvol]i, coerent\, logic\,tensionat\dramatic,obligândpeinterpre]i remarcabil laBondyestefaptulc\arealizatoregie `n cadrepotrivitecutextulliric.Ceeacenisepareabsolut c\ sepoatecreaunspectacolmodern`nconcep]ie,dar scena metropolitan\deproduc]ialuiZeffirelli, demonstrând u[urin]\. mare for]\dramatic\,pecarenu-lvomputeauitacu creat unScarpiaabsolutspecial,greudeegalat,o uneori, `natitudini,sigurpesine,`ntr-un cuvânta fost cinic,alteoribrutal,senzualpân\laobsesii,vulgar, Scarpia. Având unglasnegru,cuacuteputernice,ela ce ne-apropusointerpretaretotalparticular\abaronului le stelle”printr-o frazaredemarerafinament[isensibilitate. nuan]at\ [isensibil\.Ne-aimpresionat`naria„Elucevan cu acutesigure,darmaialesointerpretarefoarte [i glasulcareneapare`nprezentfrumostimbratrotund Cavaradossi. El[i-acondusvoceacusiguran]\,`mplinindu- tenor argentinian cunoscut,l-a`ntruchipatpeMario de-a lungulevolu]ieipersonajului.MarceloAlvarez, acele momentedetensiunedramatic\caresecreeaz\ glas, afostbine`ndrumat\deregizorpentrumarca un registrugravbinepuslapunct.Aresenzualitate`n cu acuteputernice,accentedramaticeevidente,având vocal\. Eaposed\ovocepotrivit\pentruaceast\partitur\, pe sopranafinlandez\KaritaMatilla,`ntr-o form\excelent\ interpre]i de`nalt\clas\.~nFloriaTosca amascultat-o dirijat deJosephColaneri[is-abucuratoechip\ p\strase regialuiFrancoZeffirelli. Spectacolulafost produc]ie aluiLucBondy, dup\25deani`ncarese deschis cuopera„Tosca” deG.Puccini`ntr-o nou\ 28.10.1991 -amurit PetreSolomon(n.1923) 28.10.1983 -amuritIonelMarinescu (n.1909) 28.10.1960 -amuritPeterNeagoe (n.1881) 28.10.1952 -amuritMirceaVulc\nescu (n.1904) 28.10.1941 -s-an\scutVasileDemetru Zamfirescu 28.10.1939 -s-an\scutIonM\rgineanu 28.10.1938 -s-an\scutM.N.Rusu 28.10.1936 -amuritBogdanAmaru (n.1907) 28.10.1930 -s-an\scutEugenMandric 28.10.1923 -s-an\scutM.Petroveanu(m.1977) 28.10.1920 -s-an\scutAndreiCiurunga(m.2004) 27.10.2003 -amuritGheorgheLupu(n.1940) 27.10.1985 -amuritAliceBotez(n.1914) 27.10.1957 -s-an\scutMariaPostu 27.10.1938 -s-an\scutAlexandruBrad 27.10.1934 -s-an\scutElenaDrago[ 27.10.2925 -s-an\scutRomulusB\rbulescu 27.10.1924 -s-an\scutVasileNicorovici(m.1992) 26.10.1993 -amuritValentinDe[liu(n.1927) 26.10.1961 -s-an\scutIoanPintea 26.10.1954 -s-an\scutMariusGhica 26.10.1949 -s-an\scutDumitruRaduPopa 26.10.1941 -s-an\scutVasileSperan]ia(m.1996) 26.10.1928 -s-an\scutGrigoreSmeu 26.10.1901 -s-an\scutMihailDrume[(m.1982) 26.10.1884 -amuritIonCodruDr\gu[anu(n.1818) 26.10.1877 -s-an\scutD.Karnabatt(m.1949) 26.10.1873 -s-an\scutD.Nanu(m.1943) 26.10.1844 -s-an\scutNeculaiBeldiceanu(m.1896) 26.10.1843 -s-an\scutGr.H.Grandea(m.1897) 26.10.1673 -s-an\scutDimitrieCantemir(m.1723) 26.10.1624 -s-an\scutMitropolitulDosoftei(m.1693) 25.10.2002 -amuritCorneliuRegu[(n.1940) 25.10.1943 -s-an\scutMirceaOpri]\ 25.10.1937 -s-an\scutCorneliuR\dulescu 25.10.1934 -s-an\scutHansSchuller 25.10.1929 -s-an\scutMirceaLerian(m.1988) 25.10.1928 -amuritSavinConstant(n.1902) 25.10.1923 -s-an\scutDarieMagheru(m.1983) 25.10.1923 -s-an\scutTothIstvan(m.2001) 25.10.1914 -s-an\scutAlex.B\rc\cil\(m.1993) 25.10.1902 -s-an\scutD.Popovici(m.1952) 25.10.1900 -s-an\scutElenaEftimiu(m.1985) 25.10.1890 -s-an\scutEugenConstant(m.1975) Luc Bondyaavutdeluptatcutradi]iamarcat\pe Revela]ia seriiafostbaritonulgruzinGeorge Gagnidze Eveniment `n lumeaoperei foarte trist!!! ce `nv\]a`nmateriedecanto[iregieoper\.Este Sau poateaucon[tiin]ac\[tiupreamult[inumai eforturi enormeincumb\unasemeneaactcultural. se prezint\unspectacoldeoper\lamareteatru,ce din taineleopereiMetropolitan,c\potcunoa[tecum De ceoareace[tianu`n]elegc\aude`nv\]atenorm de lacatedracantoaConservatoruluiCiprianPorumbescu. muzicieni aiinstitu]ieiprecumnicistuden]ioriprofesori cânt\re]i delaOperaNa]ional\,regizori,oridiferi]i am v\zutnici`nstagiuneatrecut\[iacum prezent obligatoriulaacestmomentdemarecultur\.N- [i dene`n]elesalunuipubliccarearfitrebuits\fie a evenimentului,darmaialesprintr-un dezinteresregretabil sal\ eraulocurigoaledincauzauneimediatiz\riinsuficiente de muzic\foartebinecântat\[iinterpretat\.P\catc\`n din actulI impresionant chiar`nunelescenecolective(Te deum nepotrivit cucontextulrespectiv. s\ serelaxeze,f\cându-[ivântcuunevantai,gesttotal pe osofa,pr\bu[it\deobosealas\vâr[iriicrimei,`ncercând `n locs\p\r\seasc\curepeziciunescena,easea[eaz\ la c\p\tâiulcadavruluicrucifixul[ilumân\rile.~nschimb, a compozitorului,eludândgestulacesteiadea-ia[eza Alteori, regizorulnumairespect\indica]iadinpartitur\ a Tosc\i fa]\deCavaradossi`ncontextulsacrualbisericii. de vulgaritatedinactulI`natitudineaaproapeprovocatoare antrenându-se uneori`naccentepasionalesugestive. 1.11.2005 -amurit PetreS\lcudeanu(n.1930) 1.11.1993 -amuritMihaiDr\gan(n. 1937) 1.11.1978 -amuritMirceaPalaghiu (n.1932) 1.11.1961 -amuritAronCotru[(n. 1891) 1.11.1960 -amuritGeorgeMathei Cantacuzino(n.1899) 1.11.1946 -s-an\scutEugenUricaru 1.11.1944 -s-an\scutMirceaMuthu 1.11.1942 -s-an\scutGabrielIuga 1.11.1940 -s-an\scutVictorMarin Basarab 1.11.1934 -s-an\scutGeorgeBoitor(m.1976) 1.11.1930 -s-an\scutIonTobo[aru 1.11.1929 -s-an\scutVasileNicolescu(m.1990) 1.11.1926 -s-an\scutIonRuse 1.11.1908 -s-an\scutD.Alma[(m.1993) 1.11.1902 -s-an\scutConstantinChioralia(m.1986) 1.11.1887 -s-an\scutN.Davidescu(m.1954) 1.11.1836 -s-an\scutIoanG.Sbiera(m.1916) 31.10.1972 -amuritOnisiforGhibu(n.1883) 31.10.1960 -amuritI.O.Suceveanu(n.1905) 31.10.1953 -amuritPetreDulfu(n.1856) 31.10.1953 -s-an\scut{tefanBorbely 31.10.1940 -s-an\scutAntoniuCorneliu 31.10.1927 -s-an\scutIonPatriciu 31.10.1881 -s-an\scutE.Lovinescu(m.1943) 30.10.1989 -amuritFridaPapadache(n.1905) 30.10.1976 -amuritBarbuSolacolu(n.1897) 30.10.1964 -s-an\scutC\t\lin}ârlea 30.10.1960 -amuritMirceaFlorian(n.1888) 30.10.1943 -s-an\scutAurelM.Buricea 30.10.1926 -s-an\scutValentinVasiliev 30.10.1918 -s-an\scutMihailB\descu 30.10.1900 -s-an\scutVeronicaObogeanu(m.1986) 30.10.1858 -s-an\scutDuiliuZamfirescu(m.1922) 29.10.2005 -amuritAdrianaGeorgescu(n.1921) 29.10.1996 -amuritConstantinCri[an(n.1939) 29.10.1994 -amuritTitusPopovici(n.1930) 29.10.1930 -s-an\scutRaduCosa[u 29.10.1923 -s-an\scutGeorgeSavu 29.10.1921 -s-an\scutKovácsJános 29.10.1918 -s-an\scut{tefanBaciu(m.1993) 29.10.1885 -s-an\scutMihailSorbul(m.1966) 28.10.2001 -amuritOctavianP\sc\lu]\(n.1904) 11.1865 -s-an\scutConstantinStere(m.1936) fost,`ntr-un cuvânt,osear\superb\,unexemplu A Spectacolul are,`ns\,tensiune,dramatism,esteviu, Am putearepro[auneleexcesedesenzualitate,chiar – un momentexcelent). Mihai CANCIOVICI România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 3 2 , o genial\ Fanteziei [i fugii , sunt orientate pe Dumitru AVAKIAN Concertului în la minor arte , spre exemplu. Voi aminti c\ Valentin Radu este, actualmente, o Radu este, aminti c\ Valentin Voi Ne aducem aminte, via]a muzical\ româneasc\ îi în do minor prezen]\ muzical\ important\ în dinamica vie]ii muzicale de pe coasta de est a continentului nord-american. De]ine de dou\ decenii func]ia de director artistic al forma]iilor Ama Deus“ din Philadelphia. Evenimentul a fost „Vox s\rb\torit anul trecut, la început de noiembrie, în cadrul unui grandios concert semnificativ intitulat „Vinnese Magic“, o veritabil\ gal\ a muzicii vieneze clasice, concert unul dintre cele mai importante, sus]inut la Kimmel Center, mai noi [i mai primitoare l\ca[uri de cultur\ de pe coasta de est, din Philadelphia. datoreaz\ maestrului Radu prezentarea, cu ani în urm\, în cadrul programelor Filarmonicii bucure[tene, a oratoriului „Messias“ de Haendel în versiunea sa original\, la noi în prim\ audi]ie, în limba englez\. A realizat un num\r de aproape 30 de titluri de imprim\ri discografice în variant\ CD, imprim\ri editate la case importante de discuri cum sunt Sony Classics, PolyGram, Helicon [i altele; iar albumul „Messias“ Warner, Time de Haendel s-a bucurat de un succes care a f\cut ca acesta num\r de peste un milion s\ fie reeditat succesiv într-un de exemplare. Preludiul [i fuga în mi bemol major direc]ia unei spectaculozit\]i elocvente ce vizeaz\ direc]ia unei spectaculozit\]i elocvente preludiile construc]ia mare, grandioas\, a lucr\rilor; de coral, partea lent\ a sunt orientate pe direc]ia unei transcrip]ie dup\ Vivaldi, Am motive expresii melodice de natur\ cvasivocal\. romantice franceze, s\ consider c\ marele repertoriu al orgii reprezint\ Widor [i Charles Marie lucr\rile lui Louis Vierne Radu o atrac]ie special\ dat\ fiind pentru Valentin spectacol al grandoarea construc]iei [i tenta]iile marelui interioar\ fluxului armonic. Dispune de o nelini[te m\sura. Le permanent\ care îl face s\ caute echilibrul, g\se[te în paginile cvasifilosofice ale de concerte i i u u l l u u e e n n e e t t A A

a a n n e e c c s s

e e p p

i i t t [ [ i i l l O suit\ o o s s

i i i i t t [ [ i i s s a a b b a a r r t t n n o o Pe de alt\ parte, nu sunt mul]i cei care î[i amintesc Pe de alt\ parte, nu sunt mul]i cei care {tefan Pop [i soprana Luiza Fatyol din Cluj, Tenorul Personalitate artistic\ manifest\ în ipostaz\ de organist Se poate vorbi de dou\ fa]ete ale unei personalit\]i C C na]ional [i interna]ional este acreditat nu de azi, nu de na]ional [i interna]ional este acreditat nu ieri. Nicolesco c\ înc\ din anul 2003 soprana Mariana [i Concurs la Bra[ov un prestigios „Festival organizeaz\ recent, edi]ia Na]ional al liedului românesc“. Cu totul tineri cânt\re]i din acest an a adus la ramp\ peste 50 de importante ale provenind din centrele universitare cântecului cult ]\rii. Au adus cu ei întreaga zestre a pentru voce românesc, miniaturi vocal-instrumentale ai trecutului, de [i pian, lucr\ri semnate de marii mae[tri la crea]iile Enescu [i Mihail Jora pân\ la George contemporane ale autorilor zilelor noastre. bas-baritonul Mihai Dogotari din Bucure[ti, au fost prefera]ii juriului format din mae[trii Octavian Laz\r Cosma, Cornel }\ranu, Carmen Petra Basacopol, Adrian Pop, Mariana Nicolesco. Dou\ recitaluri [i un simposion dedicat unei specii aparte a „cântecului de dor“ [i a liedului de inspira]ie italian\, au întregit imaginea unei manifest\ri unice în felul ei în peisajul artistic, la noi. Radu muzicianul româno-american Valentin [i dirijor, a revenit zilele trecute în prim-planul vie]ii muzicale bucure[tene; dup\ mai bine de un deceniu [i jum\tate; la Ateneu. De asemenea, în Sala cu un recital de org\, „Auditorium“, cu un concert de song-uri americane realizate în compania membrilor forma]iei corale „Sound“ a Casei de Cultur\ a Studen]ilor bucure[teni, forma]ie Popescu. condus\ de minunatul muzician Voicu dinamice, antrenante, comunicative pân\ la nivelul unei spectaculozit\]i captivante, aspect pe care Radu îl define[te la fel de eficient, de viu, de imaginativ; iar aceasta atât în genurile muzicii baroce [i clasice, cât [i în genul al song-ului american. de popular, atât de particular, r\mâne predilect; al orgii repertoriul bachian Desigur, inclusiv în alegerea programului de recital. Crea]iile bachiene de structur\ prioritar polifonic\ – m\ refer la de Joseph Haydn, de Grieg, la construc]ia muzical\ de Hindemith, la naturale]ea conlucr\rii

N ÎNTREG festival, o suit\ de concerte a dou\ s\pt\mâni, desf\[urate pe parcursul apari]ii solistice, un concerte camerale, spectaculos concert al forma]iei de contraba[i cuprinzând instrumenti[ti sosi]i din lumea a muzicii... sunt semne ale pre]uirii cea larg\ pe care genera]iile mai tinere de muzicieni Concertului în do major Sonatei

Cine n-a venit la Ateneu în prima sâmb\t\ a lunii, Cine n-a venit la Ateneu în prima sâmb\t\ Sonata în la minor ~n alt\ ordine de idei voi aprecia faptul c\ momente

Vedetele Festivalului? Au avut evolu]ii impresionante. Vedetele

UU camerale de care este capabil R\zvan Popescu. Concursul Boerescu s-a Moroianu [i Viorica piani[tilor Viniciu dovedit a fi de aleas\ pre]iozitate. semnificative ale muzicii române[ti revin în actualitate dat\ fiind ini]iativa, perseveren]a, spiritul unei sporite responsabilit\]i profesionale pe care le probeaz\ câteva importante personalit\]i ale vie]ii noastre muzicale actuale. Iat\, la distan]\ de doar o s\pt\mân\, în compania Orchestrei Na]ionale Radio, apoi la pupitrul dirijoral al orchestrei Filarmonicii bucure[tene, Horia Andreescu î[i ia responsabilitatea de a lansa dou\ nume de tineri compozitori, autori ale unor lucr\ri prezentate în prim\ audi]ie bucure[tean\, pagini semnate de Lucian Zbarcea [i Mihai M\niceanu. Este gestul mai mult decât simbolic al maestrului care întinde mâna colegului mai tân\r sprijinindu-l a trece pragul în zona circuitului activ al vie]ii muzicale. {i totu[i pe aceast\ direc]ie o remarc\ trebuie f\cut\. Prin specificul vie]ii de concert, forma]iile muzicale ale societ\]ilor de radio sunt cele care ruleaz\ în mod firesc un num\r sporit de lucr\ri contemporane, de prime audi]ii datorate mae[trilor, Sunt ancorate în circuitul vie]ii datorate debutan]ilor. cotidiene. ~n schimb, societ\]ile filarmonice, în mod special cele sus]inute de bugetele centrale, sunt cele care – în mod prioritar – consacr\ crea]ii deja acreditate. Exist\ mari crea]ii române[ti ale celei de-a doua jum\t\]i a secolului trecut, lucr\ri care în mod firesc ar trebui s\ intre în repertoriul curent al Filarmonicii. M\ refer la pagini semnate, spre exemplu, de Myriam Marbe, de {tefan Niculescu, Aurel Olah, Anatol Vieru, Tiberiu Stroe; pentru a nu-i aminti decât pe creatorii care ne-au p\r\sit în vremea din urm\, autori al c\ror prestigiu la frumuse]ea tonului pe care îl dezvolt\ Vladimir Toma - în o arat\ maestrului lor, profesorului Ion Cheptea. o arat\ maestrului lor, în plan muzical, a pierdut un mare spectacol. Un spectacol vezi prea des, auditiv [i vizual. Nu ai prilejul s\ împreun\ aduna]i pe scen\, treizeci [i trei de contrabasi[ti Instrumentele erau rostuite aidoma cu instrumentele lor. r\bd\tor s\ unor fiin]e aparent greoaie ce a[teptau din multe intre în ac]iune. Mânuitorii lor s-au strâns continentului col]uri ale lumii, din Europa, din ]\rile a-l s\rb\tori nord-american, din Japonia. S-au strâns pentru pe profesorul Ion Cheptea, un pedagog pe maestrul lor, zeci [i zeci de înn\scut care a dat lumii muzicale actuale peste tot în serii de instrumenti[ti pe care îi reg\se[ti imagina pe lumea cea mare a muzicii. Nu mi-l pot odihnindu- profesorul Cheptea în postur\ de octogenar se în confortul spa]iului domestic. A fost [i este omul apropiat de Conservatorului bucure[tean, este dasc\lul pasionat de cei tineri, este spiritul viu al maestrului a le transmite instrumentul s\u; este profesorul ner\bd\tor studen]ilor s\i tainele acestui instrument capabil de sonorit\]i divers colorate, instrument de neînlocuit în orchestra simfonic\. O face cu o d\ruire emo]ionant\. Din prea-plinul generozit\]ii sale a considerat firesc a da [ans\ fiec\ruia dintre cei care i-au c\lcat pragul clasei. I-a încurajat pe to]i pentru a-[i g\si un loc demn în lumea necuprins\ a muzicii. Un întreg festival, o suit\ de concerte desf\[urate pe durata a dou\ s\pt\mâni, concerte camerale, apari]ii solistice în compania orchestrei Filarmonicii bucure[tene, a Orchestrei „Unversitaria“ a Universit\]ii bucure[tene de muzic\, un spectaculos concert al forma]iei de contraba[i conduse de Daisuke Soga, forma]ie cuprinzând a muzicii, instrumenti[ti sosi]i din lumea cea larg\ toate sunt semne ale pre]uirii pe care genera]iile mai tinere o arat\ maestrului lor. Nu numai în planul etal\rii unor spectaculoase reflexe de manualitate. Ci în plan muzical, artistic! M\ refer la evolu]ia virtuoz\ a lui C\t\lin Rotaru - în mod special în finalul ferm structurat\ pe care o realizeaz\ Botond Kostyak pe parcursul 2 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 4 D timp ascunsînfaldurileistoriei. restitutiv\ înspa]iulmemorieiaunuievenimentmult Malaparte, filmulluiRaduGabreaare[iovaloare Într-un fel,porninddelaromanul considerentul c\erauevrei,f\r\nicioalt\justificare. de onoarefa]\ceicare[i-aupierdutvia]aatuncipe dintre ele,iarmemoriadevineînacestcazodatorie în istoriecaresecicatrizeaz\urât[iaceastaesteuna celebrului cotidian, profascist\, publicat\înnum\ruldin5iunie1941al versiuni contradictoriialeepisoduluiromânesc,una autorul articolului-studiuoconsider\fictiv\.Exist\dou\ Ia[i 1941“–publicatînvolumul „Curzio Malaparte–martorocularlaceeacenuav\zut Dimitrie Sturdzaconsacr\unarticolbinedocumentat, mai ajuns[inudincauzauneialergii. IstoriculMihai presei italiene,îndrumsprefrontulsovieticunden-a italian aflatîncalitatedecorespondentoficialal [i valoriipecareoareaceast\m\rturieascriitorului filmului, ciunaaromanuluiautobiograficalluiMalaparte ridic\ osingur\problem\carenuestepropriu-zisa ce urmas\apar\subtitlul„GodShavetheKing“„unde, versiuni ini]iale,pronazist\,antienglez\[iantisemit\, Kaputt este,defapt,omodificareoportunist\aunei manuscriselor l\satedeMalaparte„c\textullui lipsit descrupule,iarGuerriademostratpebaza Bruno Guerriîlcalific\pescriitordreptunaventurier r\zboiul. Biografiaprozatoruluiredactat\deGiordano- pomenit maisus,publicatdup\ceputerileAxeipierduser\ asupra r\zboiuluieraunaoptimist\,altulînromanul România deMobraFilms. 23.10.2009. Produsde:MobraFilms.Distribuitîn Dram\. Durata:70minute.PremieraînRomânia: Cu: DianaCavallioti,RaduIacoban.Gen:Comedie, M\rculescu, CristianMungiu,ConstantinPopescuJr. de Rusia [i dragostea de Fran]a de dragostea [i Rusia de liber Amintiri din Epoca de Aur 2. Dragostea în timpul în Dragostea 2. Aur de Epoca din Amintiri ; Regia:IoanaUricaru,HannoHöffer, R\zvan arte brutal lamomentuldecump\n\.Suntr\ni sacrificate nulepotfireturnatevie]ileîntrerupte trecerea timpuluia[acumnicifamiliilor certe vinov\]iicarenuseprescriuodat\cu abominabil\ aacestuieveniment[istabile[te 29iunie1941faceincontestabil\realitatea 27 [i în privin]aprogromuluiantievreiescdintre voluminosalaportuluidocumentar OSARUL Corriere della sera della Corriere – acesteivizitepecare C\l\toria lui Gruber lui C\l\toria Kaputt Românii între frica între Românii , cândperspectiva al luiCurzio pe Gruber, datfiindfaptulc\nuse[tieprecisdac\el Autorit\]ile daudincol]încândtrebuies\-lg\seasc\ pe carefieaucomis-o,gerat-o,facetotfilmul. balme[ul birocraticalunorautorit\]itimoratedetic\lo[ia doctorul Gruber(MarcelIure[),deneg\sitîntalme[- personajului aflatînc\utareaunuimedicalergolog evreu, Avem otangent\laoroare[inuexpunereaei.Experien]a Piersic Jr., nuparticip\directlaevenimenteleatroce. faptul c\personajuls\u,excelentinterpretatdeFlorin cutumiar. Ceeaced\for]\filmuluiluiGabrea]inede care macin\destine[icomunit\]iîntregiînr\d\cinate a uneiumanit\]idizlocatedefor]eleoarbealeistoriei for]at înc\utareaunuit\râmalf\g\duin]ei,oparabol\ peliculei a[acumunfilmprecumcelalluiRaduMih\ileanu, autorului romanului,darnu[idevaloareamoral\a face abstrac]iedevaloareatestimonial\a„experien]ei“ scenelor inventate.Credc\încalitatedespectatoriputem dar carereu[e[tes\confereundramatismreal este c\sebazeaz\pem\rturiaunuifarseurtalentat, numai istorice,dar[imoralea[spune,maialesmorale, real dinpunctdevedereistoriccuconsecin]enu problem\ afilmuluicaredocumenteaz\uneveniment schimb carnetuldemembruvasosilatimp.Singura Papa nusevadeplasalac\p\tâiulmuribundului,în aceea acarnetuluidemembrualPartiduluiComunist. solicite prezen]aPapeipepatulmor]iiconcomitentcu executând ovizit\înChina,ceeacenu-lîmpiedicas\ Capri, a[acumdevinemaoistimediatdup\r\zboi înghe]ate aleRusiei,subsoareleMediteraneiîninsula î[i scriareportajeledepefrontulEst,dinstepele ridicat larangdedoctrin\„iltransformismo“.Scriitorul face indeniabiloportunismulscriitoruluiitalian,oportunism Malaparte relevabil\înbibliografiautilizat\deistoric sa familie.Ampladocumentareasupraduplicit\]iilui documentar\, ci[idinfamilie,estevorbadesprepropria de unt.Explica]iileistoriculuivinenunumaipebaz\ de vizitiuunb\canevreupentrua-idapegratispachet pentru a-[ifacecump\r\turileamenin]\cubiciulmânuit la urm\toareascen\:prin]esaSturdzatrecândîncalea[c\ sa, [ianume,episoduldinromanundescriitorulasist\ îl acuz\punctualdemistificareaunuidetaliudinm\rturia folosindu-se deexactacelea[ievenimente.“Istoricul lovind, perând,maiîntâiînevrei,apoiromâni, este „duplicitatea,pl\cerearafinat\dead\una, na]ional britanic.Ceeaceiserepro[eaz\luiMalaparte desigur, titlulini]ialalc\r]iieraoparodieaimnului Trenul vie]ii Trenul A dezechilibrul imensallumiiîncaretr\iesc[iGruberMalaparte(...). iar faptulc\normalitateaseafl\acolodezv\luie,defapt, strângere demân\sauoprivirepentrurevelareauneitragedii, vem unstraniuanticlimax,nuenevoiedemaimultdecâto (1998), neofer\oparabol\aunuiexod C\l\toria lui Malaparte iveal\ oroarea[ianeobligalaunexerci]iumoral. real, dinfericiresuficientdocumentatpentruascoatela nu potconstituiobaz\documentar\pentruuneveniment cu acestadagio:romanulluiMalaparte[im\rturiasa bun turnesol.FilmulluiGabrear\mâneunuldereferin]\ pentru carenormalitateaepisoduluiconstituiecelmai ie[irea din]â]âniaaceleilumideveniteabsurd-monstruoase imens allumiiîncaretr\iesc[iGruberMalaparte, c\ normalitateaseafl\acolodezv\luie,defapt,dezechilibrul sau deoprivirepentrurevelareauneitragedii,iarfaptul nu enevoiedemaimultdecâtostrângeremân\ diminuarea registruluiemotiv. Avem unstraniuanticlimax, mult decâ[tigatdac\sugeraactorului,MarcelIure[, un calmdes\vâr[it.Credc\Gabreaarfiavutmai este caunfeldeochialciclonului,undeseinstaleaz\ se afl\îns\înnormalitateapecarescenaodegaj\, îi prescriemedicamenteledecarearenevoie.Tensiunea este corect\[iprofesional\,competent,mediculevreu nu reprezint\marelucru,întredoctor[ipacientrela]ia oamenilor sensibili[tiec\Malaparte[tie.Consulta]ia fi v\zutoroarea,iarGruber, cufine]eaparticular\a ci prinschimbuldepriviri.Malapartedeja[tief\r\s\ are poten]ialuluneiautenticem\rturisiri,nuprincuvinte, face lucrurileprost.ÎntâlnireadintreMalaparte[iGruber situa]ie seafl\aliatulmediocru,slugarnic,zelos,care rigurosul uciga[german,cumaniere,st\pânpe lâng\ oaspeteleinportun[imultpreacurios.Lâng\ urmele carenuselas\îndep\rtate,deagudurape c\ptu[it\ cufebrilitateaisteric\aautorit\]ilorde[terge filmului ]inedeatmosferalipicioas\teroaret\cut\ unor execu]iisumare.Ceeacereprezint\oreu[it\a mor]i saupeteledesângepezidurileprim\riei,semnele mormanul deînc\l]\minte[iîmb\c\mintealevreilor gropile umplutecuvarpentrudepozitareacadavrelor[i în ciudadocumentelordecaredispune.Îns\poatevedea Malaparte esteîmpiedicatultimativdeunsoldatromân, oroarea, aflat\înspateleu[iiunuivagon,personajul teutone. Aflatlaunpasdeavedeacuochiilui Col. Freitag(UdoSchenk),obi[nuitcuordinea[idisciplina privite cudispre]nedisimulatdec\treofi]erulgerman, local careîncearc\s\dreag\busuiocul,ambele pe dealt\parte,slug\rniciaviclean\afunc]ionarului ale ColoneluluiCol.Niculescu-Coca(ClaudiuBleon]), parte, mitoc\niaceamaiagresiv\cureac]iileisterice putea recunoa[tetipiculbalcanic-r\s\ritean,pedeo acestor autorit\]iesteambivalent\,iarromâniiar a f\cutpartedinlotuldeevreideporta]i.Atitudinea „ România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 5 2 arte „ Jucîndu-se, în acest fel, nu doar cu percep]iile noastre rea lor, [i nu numai în tonul ca atare. Aceea[i absen]\ rea lor, propriu-zis, [i aceea[i a motivului a reperului exterior, voca]ie a interiorit\]ii se manifest\ [i aici ca [i în precedentele experien]e cu forma, experien]e pe care Gherasim le-a parcurs în etape succesive. imediate, ci [i cu memoria individual\ [i, pîn\ la urm\, cu îns\[i memoria umanit\]ii, Marin Gherasim descrie, de fapt, traseele con[tiin]ei de sine a omului, în special a omului r\s\ritean, care trece prin probe multiple pentru a accede, finalmente, la o lectur\ minimalist\ a lumii, aproape de factur\ Zen, în care epica devine un balast, iar retorica o piedic\ în fa]a în]elegerii [i chiar a tr\irii. Astfel, Gherasim se înscrie, formal [i moral, în paradigma unui Orient vast, în care intr\ nu doar cre[tinismul r\s\ritean, ci [i Orientul de Mijloc [i Extremul Orient, mai exact acele spa]ii spirituale care mizeaz\ fundamental pe semn, pe hieroglif\, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însu[i expresionis- dar [i al întregii sale genera]ii, în mul s\u constitutiv, care intr\ [i Horia Bernea, [i Paul Neagu, [i Teodor Apostu, cap\t\ o alt\ înf\]i[are Moraru, [i chiar George [i un alt în]eles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, în care explozia pasional\ [i excesul de vitalitate sînt temperate prin autoestropiere, [i anume aceea a imperativului spiritual [i a poten]ialei tr\iri de factur\ mistico-extatic\. Iar la cap\tul acestui parcurs, prin lucr\rile din ultimul deceniu, în special prin Abside, etc., valorile prin Por]i, prin Bol]i, prin Tronuri expresionismului ini]ial, s\lbatic [i animat de impulsuri sangvine, se reformuleaz\ înl\untrul unei subtile alchimii spirituale. Strig\tul exterior se reprim\, se gîtuie, implo- zeaz\ [i, finalmente, se sublimeaz\ în vectorii unei n\zuin]e interioare. Urletul ini]ial se resemnific\, devine contempla]ie [i ofer\ rezolu]ia maxim\ a unei lumi abordate brutal [i în]elese profund. Cu alte cuvinte, opera lui Marin Gherasim descrie un itinerariu vast care conciliaz\ fervorile c\rnii cu parfumul ireal [i casant al moa[telor. n n a a i i h h c c u u L L

u u r r t t n n e e p p

f f a a t t Expresionismul Expresionismul i i p p [i codurile spirituale E E

- -

de-a face cu repere etnografice sau folclorice, în sensul strict al cuvîntului, ci tot cu variante ale rememor\rii, cu încercarea de a repune în discu]ie forme, principii, entit\]i vizuale care dar care nu pot fi reg\site în exterior, pot fi animate, justificate, din exterior, în esen]\, ele r\mînînd realit\]i inte- rioare, repere ale subiectivit\]ii, ale unui anumit tip de memorie [i de gîndire. Cea de-a treia secven]\ pri- ve[te ortodoxismul picturii mai recente a lui Gherasim, voca]ia ei spiritual\ [i chiar o anumit\ dimensiune eclezial\. aceast\ dimensiune {i, într-adev\r, exist\, îns\ nici aici lucrurile nu sînt mai mare m\sur\ avem decise; într-o adic\ de-a face cu Bizan]ul originar, cu o anumit\ filosofie a percep]iei [i lumii [i, implicit, a formelor, mult mai mic\ cu o doar într-una retoric\ bisericeasc\ explicit\ sau derivat\ direct din chestiunile de na- tur\ confesional\, a[a cum se manifest\ ele ast\zi în ortodoxia r\s\ritean\. Mai degrab\ poate fi citit\ aici o con- [tiin]\ aulic\, un anumit tip de menta- litate imperial\, în care culoarea [i geometria implicit\ cap\t\ o semnifica- ]ie cu totul special\. Cum aceea[i semnifica]ie simbolic\ se poate citi în juxtapune- [i în asocierea culorilor, m m i i s s a a r r e e h h G G

n n i i r r a a M M gliseaz\ între referin]\ [i autoreferin]\, iar acest lucxru poate fi observat înc\ de la început, în acel gen de compozi]ii în care un peisaj, de pild\, reprezint\ mai mult o stare interioar\, un anumit tip de memorie cultural\ mult mai mic\ m\sur\ o trimitere [i afectiv\, [i într-o direct\ c\tre o realitate exterioar\ [i tridimensional\. Nici în perioada lui expresionist-folcloric\ nu avem i i t t [ [ \ \ M M

- -

m m i i s s a a r r e e h h A CENTRUL Apostu din Cultural George de Bac\u, unde actorul Geo Popa joac\, aproape dou\zeci de ani [i cu un succes nebun, rolul directorului neobosit, Marin Gherasim a deschis recent o expozi]ie de pictur\, închinat\ chiar lui George Apostu. Reunind lucr\ri dintr-un interval cronologic G G

n n RIMA observa]ie care se poate face în leg\tur\ cu pictura lui Marin Gherasim este faptul c\ ea nu trimite c\tre o realitate figurativ\. Reperele ci în propria ei nu se reg\sesc în afar\, în exterior, sa substan]\, în propria sa voin]\ de a fi. Realitatea i i r r a a M

M

L

PP sa interioar\ î[i este suficient\ sie[i, oferind privitorului în acela[i coordonatele unei indiscutabile opacit\]i. Dar, timp, ea func]ionez\ la fel de bine ca un hublou, ca o fant\ deschis\ c\tre o alt\ realitate, adic\ asemenea unui mediu perfect transparent. Acest tip de ambivalen]\ poate l\sa impresia c\ Marin Gherasim se joac\ cu privitorul [i, la o analiz\ mai atent\ el chiar o face, dar joaca lui este una grav\, el posedînd acel spirit ludic care ]ine de reflexul fundamental de via]\ [i nu unul strict tehnic [i gratuit, f\r\ miz\ [i f\r\ finalitate. Aceast\ joac\ se extinde [i în spa]iul care prive[te scopul imediat al reprezent\rii, situat ambiguu, undeva la intersec]ia motivului cu limbajul, pictorul neinteresîndu-se nici de motivul în sine, dar nici de limbajul pur [i autist. Controlînd, îns\, cu mult\ abilitate, ambele treasee, pictura lui Marin Gherasim este una în care motivul transpare, iar limbajul suficient de larg pentru a oferi o imagine cuprinz\toare suficient de larg pentru a oferi o imagine exemplare, [i coerent\ asupra unei cariere artistice s-a desf\[urat expozi]ia a constituit [i ambian]a în care estetic\ [i în actuala edi]ie a Simpozionului de an. Textul care s-au decernat premiile Apostu pe acest de mai jos înso]e[te aceast\ expozi]ie [i o comenteaz\ sumar în paginile catalogului. m e r i d i a n e

Avanpremier\ editorial\

Fahri Balliu

Panteonul negru

RAU aduna]i cu to]ii în curtea din fa]a vilei Iar ea continu\ s\ mearg\ cu ultimele puteri în urma principale. Era înc\ destul de întuneric, senza]ie lui. Dup\ ce trecur\ de o zon\ cu arbu[ti [i tufi[uri, ie[ir\ pe care ]i-o accentuau cei câ]iva nori[ori de pe malul m\rii. Kalina se opri [i trase adânc aer în piept. pe cer, r\suci]i ca ni[te litere arabe. Dac\ nu În acela[i timp sim]i palma grea a lui Patru care o obliga erai din partea locului n-ai fi [tiut s\-i descifrezi. s\ se a[eze. Se a[ez\, iar el îi ar\t\ din ochi un bunc\r Agitându-se prin curte, Patru organiza grupurile uria[ de pe plaj\. {i ce-i cu asta? p\ru s\ întrebe ea. El de vân\tori. Ogarii scânceau în les\ plini de ner\bdare se apropie târâ[ de intrarea în bunc\r, ochi [i trase un [iE to]i cei prezen]i sim]eau un fior inexplicabil. Kalina foc în direc]ia aceea. Bubuitura r\sun\ înfundat, ca [i îl recunoscu printre participan]i pe Genti, sau francezul, când ar fi tu[it un uria[ din adâncul p\mântului. Zâmbind, cum i se mai zicea pentru c\ studia la Paris. Venise singur. Patru se întoarse spre ea [i îi spuse: Iar dintre numerele importante erau prezen]i {apte [i – L-am împu[cat! E în\untru. Nou\, amândoi scunzi, îmbr\ca]i în salopete kaki, cu Kalina întreb\ curioas\: AHRI BALLIU, scriitor, ziarist [i patron de cizme lungi de cauciuc. Sem\nau cu doi gu[teri care nu – Ce-ai împu[cat? pres\ albanez, s-a n\scut în 1956 la Elbasan. [tiu cum s\ se strecoare mai repede prin iarb\. Iar omul- – Un c\prior, zise el. A studiat la Universitatea din Tirana; este f\r\-num\r, b\trânul cu care se certase Kalina cu o sear\ – Un c\prior cu coarne? zise Kalina [i se ridic\. licen]iat al Facult\]ii de Istorie-Filozofie. A înainte, era îmbr\cat într-un costum de vân\toare nou- – Da, da, spuse Patru [i se repezi spre intrarea în scris articole cu subiecte axate pe literatur\ nou], ceea ce o f\cu pe Kalina s\-i adreseze în gând bunc\r. [i art\, scenarii de filme [i culegeri de proz\ un compliment prea pu]in m\gulitor, acela de b\[inos. Mirat\, Kalina îl urm\. Într-adev\r, în\untru era întins scurt\. Primul s\u roman, Panteonul negru O pornir\ cu to]ii spre p\dure urma]i de câini, repetându- la p\mânt un c\prior plin de sânge. Patru scoase din (FPanteoni i zi), descrie cu asprime [i cu o tent\ [i fiecare în gând ultimul ordin al lui Patru: Întotdeauna buzunar o frânghie [i-i leg\ picioarele. În momentul naturalist\ moravurile nomenclaturii comuniste sub când ochi]i s\ ave]i marea în fa]\! Este adev\rat c\ în acela ea sim]i nevoia s\ intre în bunc\r [i s\ priveasc\ dictatura lui Enver Hoxha. Tradus în limba francez\ înaintarea aceea spre lizier\, unde toat\ noaptea solda]ii mai îndeaproape. Ad\postul era înalt [i puteai sta în sub titlul La dictature des sens, romanul a cucerit h\ituiser\ vânatul, grupurile se amestecar\. Kalina îl picioare f\r\ s\ te apleci. În\untru era cald. Câ]iva bu[teni aprecierea publicului [i a presei din Elve]ia [i din z\ri pe must\cios atr\gându-l într-o alt\ direc]ie pe ar[i ar\tau c\ acolo fusese aprins un foc. Sângele de Albert, în vreme ce el, complet dezorientat, încerca s\ Fran]a. În anul 2005, Fahri Balliu a publicat monografia pe jos [i ochii deschi[i ai c\priorului o înfiorar\. Patru o g\seasc\ printre ceilal]i. Ea pricepu c\ e o manevr\ puse piciorul pe el [i spuse: Sinistra Doamn\, v\duva dictatorului albanez Enver inten]ionat\, pentru a-i da posibilitatea lui Patru s\ se – L-am sim]it c\ s-a ascuns aici. Hoxha, incursiune într-o lume care ne aminte[te apropie [i s\ discute cu ea. Kalina primise o pu[c\ de – Cum a[a? întreb\ ea nedumerit\. pregnant atmosfera din România anilor de dinainte tir sportiv, u[oar\, de operet\. La un moment dat, obosit\, – |sta e talentul vân\torului. N-a avut unde se duce, de 1989 [i teroarea pe care o exercita atotputernicul se opri în loc [i privi în jur. Undeva, dup\ un pâlc de c\ acolo sunt câini [i solda]i care scotocesc fiecare tufi[. „cabinet 2”. copaci, z\ri geaca albastr\ a lui Genti [i-[i zise c\ e cam S-au obi[nuit a[a [i chiar fat\ prin bunc\re. Dar [ezi, Jurnalist dinamic, combativ, Fahri Balliu a lucrat ciudat\ venirea lui de unul singur la vân\toare, înc\lcând [ezi o clip\, o îndemn\ [i se a[ez\ el primul. Ai avut o ca redactor-[ef al agen]iei albaneze de [tiri ATSH; una dintre regulile familiei, care întotdeauna ap\rea în rela]ie cu cânt\re]ul acela arestat, nu? În toate rapoartele este fondatorul ziarului 55 din Tirana [i al editurii cu public „în forma]ie complet\”. Între timp se pierdur\ cu care mi s-au adus apare [i numele t\u. acela[i nume. Ca diplomat, a ocupat posturi în cadrul to]ii prin desi[uri [i o vreme nu se mai auzir\ decât l\trat – A fost prietenul meu. Ministerului Afacerilor Externe, Direc]ia pentru de câini, strig\te [i b\t\i din aripi. Apoi bubui o – Nu uita c\ el acolo a început s\ fac\ m\rturisiri, diaspor\, [i a lucrat la Ambasada Albaniei din Skopje. pu[c\. Era prima împu[c\tur\ din diminea]a aceea. Kalina o întrerupse Patru, iar cuvintele îi erau t\ioase ca lama Este director executiv al Institutului de cercet\ri auzi pe cineva p\[ind greoi în spate. Pa[ii o urm\reau unui cu]it. politice „Alcide de Gasperi”, c\reia i-a pus bazele [i ea schimb\ direc]ia. Câteva clipe nu-i mai auzi [i se – {i ce dori]i de la mine? îl întreb\ ea îngrozit\. a[ez\ pe un trunchi de copac doborât, în jurul c\ruia în anul 2000 [i care î[i canalizeaz\ preocup\rile spre Dar el continu\. crescuser\ [i-i îmbr\cau tulpina câteva tufe înflorite. – De fapt, tu l-ai înfundat. integrarea european\ a Albaniei. – Of, of, of, a[a vânezi tu? auzi din spate o voce care – Cum adic\?! Ac]iunea romanului Panteonul negru (`n curs de o f\cu s\ tresar\. Se speriase atât de tare c\ nici m\car – Da, da. Tu l-ai trimis în pu[c\rie, pentru c\ imediat apari]ie la Editura Vremea) se desf\[oar\ în nu-[i d\du seama cine e. Abia câteva clipe mai târziu ce am aflat de leg\tura lui cu tine am decis s\-l arest\m. mediul toxic al nomenclaturii comuniste albaneze. îl recunoscu pe Patru, care o apuc\ de mân\ [i o ridic\ Era clar c\ vroia s\ p\trund\ în cercurile înalte ale puterii Kalina, o tân\r\ a c\rei frumuse]e o transform\ în de jos spunându-i: ca s\ comit\ vreun atentat [i apoi s\ se dea erou. victima sigur\ a poftelor celor ce de]in puterea, e – Vino dup\ mine ca s\ nu ajungi în b\taia pu[tilor! – Astea sunt pure inven]ii. A fost prietenul meu [i prins\ într-un vârtej de patimi, de comploturi [i de Kalina îl urm\ instinctiv, amintindu-[i câteva accidente atât.

nr. 47 / 27 noiembrie 2009 tr\d\ri, care îi determin\ destinul [i îi formeaz\ – de vân\toare despre care citise, când vân\torii se – Ba este un du[man periculos, la fel ca taic\-s\u, [i sau, mai curând, îi deformeaz\ – caracterul. Remarcat\ împu[caser\ unul pe altul din neaten]ie. are leg\turi cu agenturile str\ine. de fiul unuia dintre conduc\torii de partid, cedeaz\ – Groaznic! A[a poate fi împu[cat oricine! îi spuse – Toate astea le-am auzit în informarea care ni s-a insisten]elor lui, p\r\sindu-[i adev\rata dragoste, lui Patru, care p\[ea gr\bit înaintea ei. f\cut la Universitate. un cânt\re] talentat, dar lipsit de bani. Tr\ind în – Ei, nu-i chiar a[a u[or, pentru c\ între noi sunt [i Patru se pref\cu c\ nu aude ultima ei remarc\ [i-[i mijlocul unor oameni c\rora puterea le-a r\pit solda]ii. Totu[i, trebuie mult\ aten]ie, r\spunse el, ]inând- continu\ gândul, întrebând-o: o mai departe de mân\. umanitatea (ca un simbol al dezumaniz\rii, în – Dar tu nu ]i-ai dat seama c\ avea planuri du[m\noase, – Mi se taie picioarele, i se plânse ea când v\zu c\ nomenclatura albanez\ toate personajele-cheie nu ori te-ai mul]umit s\ te iube[ti cu el [i restul duc\-se la nu se mai opre[te. naiba? sunt desemnate cu numele lor, ci cu numere echivalente

România literar\ Sim]ea c\ nu se mai poate ]ine dup\ el. Dar frica – Încerci s\ m\ faci complicele lui? rangului de]inut în partid), frumoasa student\ î[i de un posibil accident [i posibilitatea de a r\mâne singur\ – Aha, deci e[ti l\murit\ c\ e vinovat? o întreb\ Patru pierde, ca [i ei, identitatea, devenind nora lui în p\dure îi înzeceau puterile. Era ro[ie toat\ la fa]\, cu mul]umire în glas, în timp ce în ochi îi ap\ru o lumini]\ Cinci, amanta lui Patru etc. Treptat, sufocat\ de p\rul îi c\dea în neorânduial\ [i respira precipitat, iar rea. regretul pentru dragostea pierdut\, sub ap\sarea [ireturile bocancilor o împiedicau la mers. Totu[i nu – Nici nu [tiu ce i se imput\. Pentru mine e un prieten poverii de tic\lo[ie din jur, Kalina se transform\ într- putea s\ se opreasc\. Când ajunser\ într-o poieni]\, îl [i un cânt\re] talentat. o femeie la fel de calculat\ [i de corupt\ ca [i cei în rug\ din nou s\ stea pu]in. – Ba este fiul unui du[man de clas\ [i \sta ar fi 26 mijlocul c\rora tr\ie[te. – Nu mai e mult, îi spuse el. fost [i drumul lui. Dar ]ie ce ]i-a trebuit s\ te încurci ee

România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 7 nn 2 aa , care Patru ii . dd … Marius DOBRESCU Patru ? {i pricepi c\ acolo puterea ii Unu Traducere din limba albanez\ de . Ridic\ receptorul [i rosti cu glasul . Ridic\ receptorul [i rr Patru ee o primi cu cel mai frumos zâmbet pe care îl o primi cu cel mai frumos zâmbet pe care . Alo … – Eu î]i propun ca, dup\ ce termina]i ce ave]i de – Eu î]i propun ca, dup\ ce termina]i Dar Kalina replic\ imediat. – A, nu, mul]umesc, nu pot, m\ a[teapt\ acas\. – Cum vre]i, interveni [i Patru Între timp, femeia plec\ tr\gând u[a dup\ ea. – So]ia ta [tie de ce m-ai chemat aici? îl întreb\ Kalina. – Sarcinile pe care le îndeplinesc eu nu las\ loc de – Care sunt nout\]ile pe care vrei s\ mi le spui? El se apropie desf\cându-[i halatul de cas\ [i-i – În primul rând c\ mi-a fost dor de tine. – Spune-mi ce nout\]i ai [i – A, nu, nu, c\ dup\ aia o s\ te repezi la u[\, o el se ridic\ mul]umit, de[i nu era clar dac\ Totu[i – Acum spune-mi, care sunt nout\]ile? – Ascult\. O s\ fiu sincer cu tine. Ai idee c\ dosarele Solda]ii care p\zeau por]ile o urm\rir\ cu priviri Solda]ii care p\zeau por]ile o urm\rir\ – Po]i s\ vii, îi spuse el pe un ton care nu admitea – Po]i s\ vii, îi spuse el pe un ton care furc\. – Bine, r\spunse ea [i puse telefonul în drumul R\mase o clip\ în picioare, str\b\tu cu gândul Kalina se înfurie [i-i strig\ în fa]\: – Aha, deci n-ai f\cut nimic, da? f\cu [i-i întoarse – Dac\ pân\ acum n-am f\cut nimic, o s\ fac de acum – Animalule! îi strig\ ea. Deschide-mi u[a imediat, În ochii lui ca de jivin\ ap\ru o scânteiere de fric\. mm putea improviza în momentul acela. Ea se a[ez\ pe col]ul putea improviza în momentul acela. Ea se s\-i întoarc\ unui fotoliu cenu[iu [i nici nu se obosi tav\ pe care se zâmbetul. Imediat intr\ so]ia lui, cu o acesta c\-[i aflau cafele [i dulciuri, ar\tând în felul [i, privind respect\ musafirul. O întreb\ de soacr\-sa spre b\rbatu-s\u, ad\ug\: vorbit, Kalina s\ r\mân\ [i la mas\. întreb\ri, r\spunse el [i încuie u[a cu cheia. zise: întrerupse el [i trase storurile la geam. Apoi se apropie de ea, o lu\ în bra]e [i o întinse pe divan. Ea se supuse f\r\ un cuvânt, ca o bucat\ de carne inert\ pe care o pui acolo unde vrei. Gemetele lui [i întrebarea repetat\: când o vei face din pl\cere? o f\cur\ pe Kalina s\ scurteze cât mai mult actul. Oricum, nu acceptase s\ se dezbrace de tot, c\ci îi era sil\ de s\rut\rile lui pe sâni, chiar mai mult decât ceea ce se petrecea între coapsele ei. asta se datora faptului c\ se culcase cu ea sau avea alt Dup\ ce trase storurile la loc [i aranj\ divanul cu motiv. mâna lui, se a[ez\ pe fotoliu în fa]a ei [i începu s\-i vorbeasc\ cu ni[te fraze lungi [i monotone despre ancheta în care Erion era nu numai parte, ci [i protagonist. Kalina se sim]ea obosit\ de frazele lui, c\rora, cuvânt cu cuvânt, el încerca s\ le dea o înc\rc\tur\ oficial\. Drept pentru care se ridic\ brusc [i-l întreb\: acestui proces au ajuns la pe care nu le în]elegea. În timpul acesta sun\ telefonul. pe care nu le în]elegea. În]elese c\ e stins alesese bine momentul, c\ci mai era ceva vreme pân\ alesese bine momentul, c\ci mai era ceva s\ se îmbrace, s\ se întoarc\ lumea de la serviciu. Începu ca de obicei, f\r\ s\ mai piard\ vremea s\ se asorteze la ea nu avea [i nu mult dup\ aceea era pe strad\. De ajung\ acas\ nevoie de mai mult de zece minute ca s\ la el. ar fi singur furi[e, închipuindu-[i fiecare ce ar face dac\ tunel întunecat, cu ea. Kalina avu impresia c\ strada este un prin care p\[ea singur\. replic\. Am ceva nout\]i s\-]i comunic. replic\. Am ceva nout\]i s\-]i comunic. la pe care-l avea de f\cut pân\ acas\ mea spatele. Se repezi spre u[\, dar el o ajunse din urm\ [i o opri. încolo. Iar tu s\ nu m\ mai respingi, s\ vii cum ai venit [i azi. c\ o s\ uit unde m\ aflu [i o s\ încep s\ ]ip. Deschise u[a pe jum\tate, schi]\ apoi un zâmbet de r\mas-bun, în vreme ce ea coborî în fug\ treptele, str\b\tu cu capul în piept curtea [i ie[i în strad\. Plângea f\r\ lacrimi [i-[i d\du seama c\ aceea era Kalina cea veche. Auzi îns\ [i vocea noii Kalina, o sfredeli sentimentul de ur\ care nu se mai mul]umea doar cu blesteme [i cu gânduri sterpe, ci o îndemna s\-[i fac\ un plan, o tactic\ împotriva mizeriilor care îi otr\veau via]a. […] venea în urma ei. Iar în spatele lui, . C\ut\ în Larousse dou\ cuvinte Patru prelung [i sfâ[ietor, semn c\ se desp\r]ise definitiv prelung [i sfâ[ietor, – O, ce carne ai, ce carne! – O, ce carne ai, ce [i avu câteva spasme animalice. T\cu apoi câteva clipe se ridic\ în În vremea aceasta ea plângea, iar el pu[c\ria de – Ia spune, vrei s\ intri la pu[c\rie? Îns\ putere s\ se Ea se mi[c\ pu]in pe o parte. Nu avea înc\ o – Hai, câine, vreau din nou, vino, vreau mâna pe Profitând apoi de z\p\ceala lui, îi puse – Haide, vino din nou! Fricosule! {i, aruncându-se pas înainte B\rbatul nu [tia ce s\ mai cread\. F\cu un El o privi – Hai, îl îndemn\ ea cu un gest vulgar. – C\]ea! Ea, din\untru, îi r\spunse la fel: – Gunoiule, mort\ciune, impotentule! Hai, vino, St\tea mai departe cu picioarele desf\cute, ca un – Du-te [i d\-]i cu pu]in\ ap\ pe ochi, îi spuse cu o Kalina scuip\ în direc]ia lui [i-[i d\du seama c\-l R\mas\ singur\, Kalina avu câteva momente de Dup\ care se ridic\ pe jum\tate, cu ochii împ\ienjeni]i, Dup\ care se ridic\ pe [i începu s\-i mângâie din nou coapsele. zise: picioare, o privi a[a goal\ cum era [i-i Data viitoare o femei este separat\ de cea a b\rba]ilor. [i îmbrac\-te! s\ vii tu singur\ la mine. Hai, ridic\-te care str\lucea ridice de jos, dar când îi v\zu fa]a puhav\ pe m\sur\, asemenea o mul]umire animalic\ îl urî într-o mult prea încât moartea lui i s-ar fi p\rut o pedeaps\ de femeie u[oar\, mult prea blând\. Sim]i cum instinctul de jos. Goal\ înjosit\ îi d\ puteri neb\nuite [i se ridic\ ochi se repezi pu[c\, mu[cat\, zgâriat\, cu lacrimi în direct în obraz: asupra lui, îl prinse de mâini [i-i trânti dat\! strig\ la ureche: pantaloni, i-i trase jos pân\ la p\mânt [i-i Hai, câine, la p\mânt în fa]a lui, î[i desf\cu picioarele: f\-o din nou! al sexului [i se puse pe vine în fa]a ei. Cuibul cald fetei îi sugera acum o gur\ rânjit\ [i amenin]\toare. debusolat, parc\ regretând ceva, dar nu putea, nu mai putea face nimic. Chiar vocea ei care îl invita îl transformase eunuc nenorocit. Se ridic\ cu o mân\, ]inându- într-un [i pantalonii cu cealalt\ [i ie[i îmbufnat. dac\ te ]in curelele! blestem încarnat în trup de femeie. El se îndrept\ spre ie[irea bunc\rului, acoperind cu spatele masiv lumina soarelui. De afar\ intra un aer umed [i s\rat de mare [i vuietul valurilor ce se loveau de ]\rm sub un cer fumuriu, acoperit de nori. Ea sim]i c\ i se face frig [i încetul cu încetul î[i rec\p\t\ luciditatea [i în]elese drama prin care trecuse, ca [i victoria pe care o ob]inuse asupra lui. Observ\ c\ era plin\ de sânge de la c\prior [i c\ pe corp s\ se transforme avea o mul]ime de semne ro[ii. Aveau în vân\t\i. Erau semnele violului, ale ru[inii. Î[i adun\ lucrurile, se îmbr\c\ a[a cum putu [i ie[i afar\. El [edea pe o piatr\, cu pu[ca de vân\toare pe genunchi [i, când o sim]i în spate, o privi cu o umbr\ de team\. voce nesigur\. domin\. Î[i zise c\ a f\cut bine ce-a f\cut umilindu-l. C\ i-a pl\tit cu vârf [i îndesat oroarea de adineauri. C\ se r\zbunase la fel de cumplit. Asta o f\cu s\ se simt\ mul]umit\. {i, îndreptându-se c\tre ]\rm ca s\ îndep\rteze cât de cât semnele violen]ei, sim]i c\ dinl\untrul ei se ridic\ o alt\ Kalina. Iar aceast\ nou\ Kalina încerca s- o îndep\rteze cu for]a pe cea veche, pe Kalina cea dr\gu]\, manierat\ [i romantic\, pe Kalina cea dornic\ s\ [tie cât mai bine limba francez\, în care vedea o culme a preg\tirii ei intelectuale. Aceast\ nou\ Kalina avea acela[i chip, care dar alt\ minte, alt\ for]\ [i alte planuri de viitor, în întunericul noului s\u spirit nu trezeau nici un fel de regret, nici o remu[care. Î[i cufund\ mâinile în apa înspumat\ a m\rii [i, sim]indu-se deja un alt om, î[i imagin\ c\ se îndreapt\ spre masa aceea uria[\ de ap\, întunecat\ [i f\r\ sfâr[it, c\ p\[e[te pe fundul ei cu un cer învr\jbit deasupra. Scoase un strig\t s\lbatic, un cei doi osta[i cu vânatul în cârc\. sl\biciune, când î[i d\du seama c\ durerea mut\ din capul pieptului o sufoc\, îi blocheaz\ pl\mânii [i-i ia tot aerul. Se închise în camera ei [i încerc\ s\ citeasc\ din cartea de poeme a lui Paul Eluard, carte pe care Genti i-o adusese din Fran]a [i i-o d\ruise cu un autograf simplu: de Kalina cea blând\. Se întoarse pe plaj\ [i v\zu cu coada ochiului cum doi solda]i scoteau din bunc\r c\priorul mort. Pentru Kalina, Genti Ahhh , ridicându-se în picioare [i Patru se apropie [i mai mult de ea. Patru – V\d c\ valoreaz\ mult pentru tine, nu e vorba doar – V\d c\ valoreaz\ mult pentru tine, nu e pozi]ie Kalina î[i încruci[\ bra]ele pe piept, într-o – Vorbe[te! spre ea. – A[a deci, spuse el [i-[i întinse mâinile – Ce faci? strig\ ea. – Asta vreau, gemu el prinzând-o de mijloc [i trântind- – Nu, nu! Urletul parc\-i venea din fundul m\rii. Singurul care – Suntem aici pentru vân\toare [i nu ca s\ fiu anchetat\, – Suntem aici pentru vân\toare [i nu ca s\ fiu – Aten]ie! zise Kalina oft\ lung. Î[i puse palmele pe tâmple [i sim]i Kalina oft\ lung. Î[i puse palmele pe tâmple din spate – Scoate-l pe Erion din închisoare! Ia-i de prietenie. Acum ascult\-m\ tu pe mine! de prietenie. Acum ascult\-m\ tu pe mine! de ap\rare, [i-i zise scurt: Kalina se retrase un pas. El se apropie [i mai mult. Kalina îl privi furioas\ drept în ochi, apoi încerc\ s\ se strecoare pe lâng\ el, dar b\rbatul o prinse [i o strânse de mân\. o pe spate. Ea încerc\ s\ se descotoroseasc\ de greutatea lui, dar îi fu imposibil. Atunci se strânse în pozi]ia în care dormea. Dar el îi sfâ[ie geaca [i-i strecur\ mâna la sâni. Ea url\: n-o auzi fu chiar el. Între timp, dup\ ce-i descoperi sânii, începu s\ i-i mu[te cu o s\lb\ticie care o îngrozi. Kalina se zb\tea din toate puterile sub el, dar tocmai în clipa în care începur\ s-o p\r\seasc\ puterile, el se înfurie [i mai tare, îi trase pantalonii [i reu[i s\-i dep\rteze picioarele cu genunchiul. B\rbatul r\mase o clip\ siderat de albea]a [i frumuse]ea acelui trup de femeie, dup\ care se arunc\ cu puteri sporite asupra ei. Kalina î[i sim]ea membrele paralizate. El îi ridic\ picioarele [i, gâfâind ca dup\ o munc\ grea, o p\trunse cu brutalitate. Sim]indu-l în\untrul ei, ea avu câteva frisoane de scârb\ [i, dup\ ce icni de câteva ori, îi vom\ direct în fa]\. Dar el nu ]inu cont de asta [i a[a, murdar pe fa]\, continu\ s\ geam\ de pl\cere: cu el? Ori poate pentru c\ b\rbatu-t\u nu [tie decât s\ cu el? Ori poate pentru c\ ne-ai periclitat pe noi to]i? În joace [ah [i table? {tii {i pentru c\ tot l-am primul rând pe socru-t\u. chiar nu [tie pomenit aici, tu ai impresia c\ socru-t\u despre rela]ia ta cu acuzatul Erion Kraja? aproape c\ strig\ Kalina [i sim]i o durere n\prasnic\ aproape c\ strig\ Kalina [i sim]i o durere în dou\. de cap, ca [i când cineva i-ar fi cr\pat ]easta acoperind intrarea cu spatele. Eu spun s-o rezolv\m acoperind intrarea cu spatele. Eu spun în]elegere amiabil\. Eu am s\-]i cer ceva, [i tu printr-o s\ Trebuie mie la fel. La început, spune-mi tu ce vrei. dorin]\ ]i-ar ai în vedere c\ pot s\-]i îndeplinesc orice trece prin cap. de beton. c\ i se pr\bu[e[te în cap tot bunc\rul acela urlând: Atunci se ridic\ în picioare [i spuse aproape povestea asta mincinoas\! 2 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 m 8 oralit\]ii [ialunuilimbajpitoresc [icolorat, trebuie s\seintegreze. vârst\ [idescoperirealumiiîn careîntr-un felsau altul se adapta,nevoiaprieteniei[iaiubirii, acutelaoasemenea fata dinsuburbieînfruntândo [coal\undenuarecum alt\ nevast\,maifertil\,cares\îinasc\unmo[tenitor), nu esteb\iat(omulseîntoarceînMaroccas\-[iia adolescente de16ani:copilap\r\sit\tat\pentruc\ cârlige cumomeliapetisantepentrucititor. nelini[titor: „Feti]acuchibrituri(careard)”[imulte Prefa]a are[iuntitluincitant,jum\tateludic, autoarea, despremizelefic]iunii[iexplica]iaimpactului. traduc\tori înaltelimbi,despreuniversuldincareaie[it jocul propusdetitlulei[iechivalen]eleîncercate numeroase informa]iidespreautoare[icarte, de filme. în limbaromân\28,public\altedou\c\r]i,scriescenarii exemplare, urmeaz\traduceriîn27de]\ri,cutraducerea Tirajul primeieic\r]iajungelacâtevasutedemii o sor\aprofesoarei,editor, careopublic\.La19ani. norocul uneiprofesoarecareîiintuie[tepoten]ialul[i povesteasc\, are[italentuldeaistorisi,înplus imigran]ilor dinsuburbii,areosalvare–îiplaces\ via]a c\reiasepetrecmicimiracole?!Provinedinmediul înseamn\ condi]iadecaptivîntreciviliza]ii[iculturi. de c\treomulmodern.A[ac\depunm\rturiedesprece rânduieli arhaice[icutumegreudeîn]elesacceptat prin comunit\]ilecarestr\batdrumuldelaolumecu lumile dincareprovinle-auindus-o,prinfamiliesau în limbafrancez\,darnusepotsustragetradi]ieipecare o declan[eaz\dou\identit\]i:tr\iescînFran]a[iscriu scriitor algerian,RachidMimouni,curomanul de MalikaMokeddem,eleîncadreaz\pecelmaicunoscut romane aleunorscriitoaredelimb\francez\: „noroc”. ~ntreprimelecinciapari]iisenum\r\dou\ pia]a decartelanoi.„Zohra”înseamn\înlimbaarab\ Publishing,editur\ceaintratrecentpe propus\ deIBU ce vinedinfostelecolonii. se împrosp\teaz\[irevigoreaz\gra]ieunuisuflunou în evolu]iacurentelorliterarevremededou\-treisecole, marile culturieuropene,ceafrancez\,careadattonul iese încâ[tig,seîmbog\]e[tecontinuu.Pân\[iunadintre inevitabil alglobaliz\rii?Indiferentder\spuns,literatura dubl\ identitate.Mod\literar\saumaicurândefect lor. tendin]ele prozeiaudevenitdejapopulare,î[ifanii cel demistere,fantasyorieposurileeroice.Multedin în marefor]\genuriu[orpr\fuite–romanulgotic[i japonez (celetreiscriitoaredinsecolulalXI-lea),reînvie un canonchinez(celepatruromanefundamentale),altul invadeaz\ literarfostelemetropole,ieslasuprafa]\acum mai multorfenomene:coloniileimperiilordealt\dat\ Salman Rushdie,HarukiMurakami,MoYan. autorii cusuccesuria[aducînfic]iunelumiexotice: trei prozatoarenobelizate)[iacapareaz\pia]aliterar\, scriitoarele cucerescpublic[ipremii(înultimuldeceniu, prin demont\ridure,produsedeavalan[avie]iiliterare: asigur\perenitatea(b\rba]i,mor]i,albi),trece ce-i occidental, descriindprindoartreicuvintepeautorii multicolor. ireversibile, încâtdincetateasediat\adevenitunora[ canonul d\semneleuneiexpansiunitumultuoase[i f\]i[\ orifuri[\pemaimulteculoarevizibilesubterane, din toatep\r]ile,cuceritînmodparadoxalprinp\trunderea prin maimulteîncerc\ri.Asemeneauneicet\]iasediate mâine [i poimâine [i mâine tribului mâine [i poimâine [i mâine e Aparent, unromanscrisu[urel, îmbibatdefarmecul Romanul scrislapersoanaIrelateaz\drameleunei Prefa]a c\r]ii,semnat\deAlexandruMatei,aduce Cele dou\scriitoareauîncomunsciziuneapecare Cine esteFaïzaGu A[a încâtnusurprindeocolec]ie,„Zohra”, Tot maimultintereseaz\scriitori[iscriitoarecu Demontarea canonuluioccidentalsedatoreaz\ Celebra formul\impus\decriticiiseveriaicanonului Canonul occidentalatrecutînultimeledou\decenii P o . r ] r i l e d d O e c i cucere[te priningenuitatea confesiunii c s de FaïzaGu o c h p è ne, dac\nuocopil\teribil\,în i i d s l \ e t a t a e l è r e ne [i i i c b c i a l \ Femeia interzis\ Femeia n o a n u Onoarea l u Azi ca Azi Azi ca Azi n i e se întâlnesc[i iubesc:Sultanarevineînsatul p\r\sit m\sur\ ceposesoriilorseapropie unuldealtul,secunosc, profesia demedic. bucur\ desuccescascriitoare, darnu[i-aabandonat publicatalteoptromane,se dou\ tipuridepublic.A des Jeunes,indiciialeuneirecept\ri favorabilepentru men]iune special\ajuriuluiFemina[ipremiulMéditeranée (în original, devenit mediclaMontpellier. Romanul p\r\sind AlgeriapentruasestabiliînFran]a, într-o familiedenomazianalfabe]i,astudiatlaOran, s-a n\scutîntr-un s\tucalgerian,dinde[ertulSaharei, dar terorizat\depresiunisimilare. într-o versiunefeminin\,generat\dealteîmprejur\ri, curioas\ postur\desemideta[are.AltHoldenCaulfield, o sinceritatedureroas\[ipurificatoarefa]\desine de toateinteligen]anativ\,c\reiaîilipse[tecizelarea, apar]ine unuialtgrupdecâtcelalmajorit\]ii.Osalveaz\ s\rac\ [inubogat\,orim\cardecent\canivelsocial, forme alediscrimin\rii:estefat\[inub\iat, asisten]i sociali[ipsihologi,profesoricolegeetc. metropol\ (exemplulconving\torîld\tantiZohra), imigran]ilor ceaminte[tedeuntrib,de[itr\ie[teîntr-o jur: tat\labsent[imamaneajutorat\,grupulînchisal [i princruzimeajudec\]ilorprivindtotceseafl\în Femeia Mokeddem, Malika 2009, 224pag. Bucure[ti, publishing, IBU Radu, Editura de Cristina limba francez\ traducere din interzis\ Romanul secompunedinalternan]a adou\voci,pe Malika Mokeddemare[ieaopovesteinteresant\: Treptat, sevede[isuitadramelorceprovindinvariate , O L’Interdite f f Femei e m e i e ), publicatîn1993,aprimito o o s t r a c i z 2009, 171pag. Bucure[ti, publishing, Editura IBU H\r[an, de Ramona limba francez\ traducere din [i mâine ca Azi Faïza Guène, a Femeia interzis\ Femeia poimâine t \ , C\rture[ti). încântare miniexpozi]iag\zduit\recentdeceain\ria rafinat\ naivitateaAlexandrineiHristov(i-amv\zutcu rostului propriu. când ledubleaz\oc\utareaidentit\]ii,locului[i traume grave.Schimb\rileuneivârsteaualt\duritate [i dificult\]ileî[ipunamprenta,las\urme,dac\nu indiferent declasasocial\orizestrecultural\,asperit\]ile a sedesprindecutotuldeloculdincareveneau.{i în alte]\riaufostsili]is\seadaptezealteisociet\]i,f\r\ departe de]ar\.Mul]iadolescen]ipleca]icufamiliile [i altefectasupracititorilorromâniafla]iîn]ar\sau Cuvinte nescrise Cuvinte al celeimaipremiatescriitoare dinChinadeast\zi: în zonadeumbr\.Aceea[ieditur\ amenin]\cuunroman s\ mizezepefic]iuneaceaduce lumiaflatemult\vreme „criz\” atingemaximafrecven]\ înpresaromâneasc\ merit\ respectatcurajulcaîntr-un anîncarecuvântul asemenea romaneceinstig\lainteroga]ie[ireflec]ie, mult maigreu. autentic\, nudoarexterioar\,ciinterioar\,[i-ocâ[tig\ independen]a prinprofesie,locdemunc\,darlibertatea drama femeiidinlumeacontemporan\,careî[iob]ine nevoie deautodefinire.Eavorbe[tealtfeldespre asupra altuiloc,[icaurmare,seafl\într-o continu\ anume p\mântr\d\cinile,iarcoroanaarunc\umbr\ perfect angoasaomuluideast\zi,careî[iareîntr-un poimâine [i mâine ca Azi cele maifrumoasepaginialec\r]ii. glas face]\nd\rigeamurile.Credc\acesteasunt[i prin imagina]iaei–MiculPrin]sauTobo[arul alc\rui stranii [ifascinantedesprepersonajeleiubite,filtrate intrusul st\devorb\cuDalila[iîiascult\observa]iile vede peYacine pictând,celediurne,încareVincent interesante scene:celenocturne,încareSultanaîl are toateatributeleSultanei,carearevenitdinFran]a. o sor\maimare,Samia,ceaplecat\în„Fran]ia”,care de-al doileaesteunpersonajinexistent:Dalilaî[iinventeaz\ care îileag\unuldealtulpeceir\ma[iînvia]\.Cel prin pasiunealuipentrupictur\el]esefirelenev\zute este mareleabsent,înjurulabsen]eiluigraviteaz\to]i, doctorul Yacine, c\ruiaSultanai-apresim]itmoartea caut\ prieteniaunorstr\inicas\evadeze. numero[ilor b\rba]idinfamilie,alegesingur\tatea[i b\iat, îiplaces\citeasc\nusesupun\autorit\]ii din alec\reivorbetranspardiscrimin\ri–estefat\[inu trecutul dinamintirileviiînc\[imaialesfeti]aDalila, – Khaled,Salah,apoifemeilecareajungs\recupereze adversarii declara]i–taximetristul[iprimarul;prietenii personaje secundarenumeroase,extremdeputernice: [i naratoriceî[iasum\relatarea,carteatr\ie[teprin se în]eleag\pesine. fiec\ruia ieseîncet-încetlalumin\,fiecareîncearc\s\ algerian\ alc\reirinichiîiasigur\onou\via]\.Trecutul s\-[i în]eleag\„geam\na”ces\l\[luie[teînel,femeia dominate [iriposteaz\;Vincent cunoa[teolumeca descoper\ îns\acumreac]iafemeilorcarenusemailas\ violen]\ impus\deb\rba]iînnumelecredin]eifanatice, Sultana aredeînfruntataceea[iur\calaplecare, alt\ ras\. prin careiseîncorporeaz\„ogeam\n\“,dealtsex[i de transgresiuneciudat\,legat\boal\,untransplant traum\ tr\it\cumulttimpînurm\,el–oexperien]\ pentru viitorullor[iîmp\careacusine:ea–o an sabatic.Amândoiaudeclarificatunlucrudecisiv cu mult\vremeînurm\,Vincent r\t\ce[teîncursulunui provocatoare, înmodpl\cut,copertaromanului cunoscute. Eleatragaten]ia[iprin]inutagrafic\: unor scriitoareinteresante[ialumipreapu]in interzis\ Adolescenta din Cât despreSultanadin ei\lua\iiitv dtriIUdeaoferi Merit\ l\udat\ini]iativaedituriiIBU Doctorul-pictor [icopila-modelprilejuiesccelemai Scriitoarei îireu[escspectaculosdou\personaje: Dincolo devocilecelordou\personajeprincipale Confesiunile alternativecuprindfapteledinprezent: Cele dou\romaneaduccititorilorromânisurpriza combin\ albastrulcerneal\[iportocaliu,iar O f e de ZhangJie. r t Azi ca mâine [i poimâine [i mâine ca Azi e n n e Femeia interzis\ Femeia are pecopert\opictur\de c a Elisabeta L|SCONI n o n i c e , eailustreaz\ va produce Femeia ee

România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 99 nn 22 aa ii dd e t t ii a a t e r B , nu era mai nimerit s\ se prefac\ e , sorbind câteva pic\turi din cucuta B i b rr i e l i l ] nu [tia nu [tiu n a î r î e ee n n h e o s G G s l ironiei? amândoi c\ categoric [i deci nesocratic în cele dou\ eseuri. În loc s\ declare atât de ritos c\ Socrate, ca de altfel [i Confucius, al primului [i ultimului guvern democratic al RDG din martie 1990, avocat de meserie [i muzician. În interviul acordat revistei franceze „L’Express”, la aniversare, el m\rturise[te c\ orice spirit critic l-a p\r\sit în acele clipe sublime (nu acela[i lucru i se întâmplase când îl ascultase pe Rostropovici cu o lun\ [i jum\tate mai devreme: „nu cânta la fel de bine ca înainte”) [i a izbucnit în plâns. O emo]ie la fel de puternic\ nu mai încercase din copil\rie, când, la vârsta de 8 ani, mama lui, muzician\ [i ea, îl dusese s\ asculte un concert Mendelssohn, într- un Berlin devastat de r\zboi. Mendelssohn, evreu fiind, nu mai fusese cântat în Germania de doisprezece ani. Sfâr[itul r\zboiului [i al hitlerismului îi adusese muzicii lui Mendelssohn libertatea. l a mm e a t d . u n c e s ), un o M M Herbert i n , [ u [ c Freiheit aceste scrieri n ( , e ), cum este în e \ n v c n i pline de portrete l o t , re, primul ministru ~n imagine u a h è l . r Toate aceste experien]e Toate Freude t libertate ( . o c e tr\ie[te `ntre delincven]\ d , : ne[tiind, e[ti împins s\ o e I . s B s `n 1996 a cu pu]in timp `naintea mor]ii , i bucurie , nu [tiu n o `n Texas , reeditat `n SUA, reune[te nuvele, r , pe care `l ajut\ `n ancheta lui despre I de descrieri cu o precizie hipertrofiat\ , , E adesea arestat . la 81 de ani , N-avem o explica]ie anume pentru interesul N-avem o explica]ie Herbert Huncke – prostituat gay, ho], dependent Herbert Huncke – prostituat gay, Cu ocazia anivers\rii c\derii Zidului Berlinului z z z de care se bucur\ în acest moment în Fran]a doi filosofi, de care se bucur\ în acest [i de noi de desp\r]i]i în timp între ei de un secol Nici neap\rat dou\zeci [i cinci: Confucius [i Socrate. voga actual\. asem\n\rile lor de gândire nu le explic\ departe de a Mai ales c\ interpretarea filosofiei lor e Dac\ fi aceea tradi]ional\ care le punea în eviden]\. nimic scris, era vorba de filosofi orali (Socrate n-a l\sat în mare parte Confucius, foarte pu]in, spusele fiindu-i Budha culese din surse ulterioare), le puteau fi ad\uga]i doi nu sunt [i Christos. Punctele comune dintre cei proprie, pu]ine: o maieutic\ menit\ a provoca gândirea decât sistem „în]elepciune” (practic\) mai degrab\ culegere din (teoretic), „tot ce [tiu e c\ nu [tiu” etc. O fost publicat\ Confucius, cu un aparat critic impozant, a Unul, de curând. Socrate are parte de dou\ eseuri. François datorat unui psihanalist din [coala lui Lacan, filosofic al Roustang, neag\ caracterul propriuzis de c\utare operei: „S-a sfâr[it cu filosofia în sensul zen decât de a adev\rului. Mai aproape de gândirea existen]a aceea a lui Platon, Socrate bulverseaz\ prin experien]a lui tr\ie[ti, azvârlit în fapt\”. Pentru André Glucksmann, tr\ie[ti, azvârlit în fapt\”. Pentru André prefer\m s\ Socrate ne „aminte[te permanent ceea ce din uitarea nu [tim”, ca o Cassandr\ care ne treze[te r\ului. Admirabile, ambele relecturi: doar c\ nu e deloc sigur c\, pretinzând c\ nu [tie, Socrate nu-[i invita în fond ascult\torii s\ încerce s\ [tie. Unde e, în noua interpretare a în]elepciunii celui mai viclean dintre greci, ironia numit\ chiar cu numele lui? Socrate a fost maestrul antifrazei filosofice. E un ton prea [i traficant de droguri, scriitor – e mult mai pu]in Burroughs cunoscut dec`t Jack Kerouac, William de[i lui i se datoreaz\ denumirea sau Allan Ginsberg, Beat Generation [i e un personaj recurent `n romanele Volumul colegilor s\i, o figur\ legendar\ a marginalit\]ii. Vinovat de toate Huncke `n 1947 au fost editate t`rziu autorului `nsemn\ri de jurnal [i interviuri – toate d`nd m\sura personalit\]ii [i talentului s\u. Provenind dintr-un sufocant, de care fuge, t`n\rul ajunge mediu burghez `n 1939 la Chicago, `n „jungla de asfalt” [i tr\ie[te printre prostituate, pe[ti, travesti]i, ho]i, droga]i, pu[c\ria[i [i bolnavi mentali – o lume interlop\, care [i-a pierdut controlul, descump\nit\, dar profund uman\. Huncke `l ini]iaz\ `n droguri pe Burroughs [i `l `nso]e[te `n aventura tragico-burlesc\ a cultiv\rii ~l `nt`lne[te pe unei planta]ii de marijuana `n Texas. Alfred Kinsey [i boem\ artistic\, particip\ `mpreun\ cu Ginsberg la na[terea coloniei East Village impresionante [i cu o art\ literar\ care le d\ suflul viu al vie]ii autentice Interesante [i ca literatur\ [i ca m\rturie s`nt transpuse `n povestirile lui sexualitate cuvînt mult mai potrivit cu evenimentele. Schimbarea o relev\ ast\zi Lothar de Maizi (20 de ani pe 9 noiembrie), l-am putut revedea cu to]ii pe Rostropovici, cântând la violoncel la baza Zidului, chiar în ziua în care primele sp\rturi permiteau tinerilor vestgermani, înarma]i cu târn\coape, s\ dea ochii cu mili]ienii estgermani, neînarma]i [i pa[nici. Nu a avut acela[i r\sunet mediatic un mare concert de la Schauspielhaus din Berlin, în ziua de Cr\ciun a aceluia[i an, în care Leonard Bernstein a dirijat Simfonia a IX-a de Beethoven. Când corul a cântat „Imnul bucuriei”, în loc de versurile lui Schiller, a r\sunat versurile lui Schiller, n i l a t S S b u s s i u ] `i desemneaz\ pe cei ce nu vor e i n v Cei – un cuv`nt n\scut `n Gulag – pe o a de lux. {omerii de pe urma crizei r ç p p [ept[uski u u [eptun s s o hobby i s [ s [ i u u d ] d e Revista „Le Point” a avut buna idee de a pune laolalt\ Revista „Le Point” a Istoricul britanic Orlando e i r z z v È v ’ [i supravie]ui sub Stalin ce vorbesc `n [oapt\. A tr\i A L s\ fie auzi]i iar nu-[i permit nici m\car unul util. Sharon Stone nu crede nu-[i permit nici m\car unul util. Sharon au fost doborîte în ruptul capului c\ turnurile din New York de terori[ti. Pur [i simplu, guvernul american a ales o cale, mai ieftin\ decât implozia provocat\, spre a sc\pa de ele. ~i vine în sprijin o actri]\ francez\, la fel de frumoas\ [i de de[teapt\, Marion Cotillard. De un umor de-a binelea negru d\ dovad\ umoristul Jean- Marie Bigard: „N-a fost totul e o minciun\ go- septembrie), nici un avion (pe 11 gonat\!” turn\tori. „Misiunea c\r]ii mele era s\ g\sesc acea genera]ie de oameni educa]i s\ tac\ sub Stalin. Am `nceput prin a vorbi cu familiile pe care le cuno[team, apoi cu prieteni ai acestora [i am fost frapat de contrastul dintre austeritatea vie]ii publice `n URSS [i c\ldura cu care m\ primeau oamenii obi[nui]i `n casele lor [i sinceritatea cu care `mi vorbeau despre adev\rata via]\ `n stalinism. Singurul mod de a le zon\ interzis\, p\stra m\rturiile era istoria oral\. Intr`nd `ntr-o pun`ndu-le `ntreb\ri intime despre familie, sentimente, credin]e – lucruri despre care cu doar un deceniu `n urm\ n-ar fi avut curajul s\ vorbeasc\ – eram con[tient c\ misiunea De la perioada `n care am adunat materialul [i e urgent\. p`n\ la apari]ia c\r]ii, mai mult de jum\tate din cele 454 de persoane interogate de mine au murit.” C`t despre situa]ia de azi din Rusia, istoricul englez e de p\rere c\ „libertatea cuv`ntului e din nou limitat\; regimul Medvedev- Putin e pe cale s\ rescrie o versiune mult mai pozitiv\ a perioadei sovietice, inclusiv a celei staliniste, prin intermediul unui control strict al massmedia, o cenzur\ a c\r]ilor, amenin]\ri cu procese `mpotriva istoricilor [i acte de intimidare `mpotriva unor ONG-uri. Ru[ii nu mai vorbesc `n [oapt\, ca pe vremea lui Stalin, dar au un fel de memorie colectiv\ a represiunii care `i face s\ se autocenzureze [i s\ se conformeze «corectitudinii politice» oficiale”. Figes s-a impus ca un bun specialist `n Rusia, despre care a publicat lucr\ri de referin]\. Cea mai nou\ din serie este rezultatul convorbirilor cu mai multe sute de familii supravie]uitoare regimului stalinist. Dincolo de ceea ce con]in arhivele oficiale, istoria oral\ consemnat\ pe 800 de pagini `n cartea lui Figes, toate prostiile puse în circula]ie, îndeosebi pe Internet, toate prostiile puse septembrie. sau 11 legate de evenimente precum aselenizarea documentarului Sociologii [i psihologii consulta]i de autorii al versiunilor explic\ lucrurile prin prisma unui refuz obsesiv manipula]i – iat\ oficiale. B\nuiala c\ suntem min]i]i [i preg\tire într-o resortul refuzului. Oameni în general f\r\ abracadabrante. materie sau alta au totu[i teorii personale de aprig sus]inute. Pe cît de neîntemeiate [tiin]ific, pe atât mediatizarea lor O cauz\ a prolifer\rii acestor teorii este care anun]a iresponsabil\. Ne amintim cu to]ii de individul post de televiziune cutremure, `n zile [i la ore precise, pe un de a recunoa[te românesc, care n-a avut nici m\car decen]a ca s\ nu mai vorbim de c\ a fost în[elat de un impostor, ca s\ fac\ alte faptul c\ l-a reinvitat nu dup\ mult\ vreme niciodat\ cu prognoze fanteziste. Cineva care n-a v\zut p\rerea c\ gaura ochii lui Pentagonul î[i d\dea totu[i cu s\ treac\ prin provocat\ era prea mic\ pentru ca un avion ritos insul cu ea. „N-a fost nici un avion”, declara marele regizor pricina, care era, n-o s\ v\ vin\ s\ crede]i, În general, „necredincio[ii” cu pricina sunt David Lynch. mai greu victim\ intelectuali [i arti[ti. Clasele mijlocii cad îndoielii zvonisticii sau teoriilor complotiste. Între]inerea e ca un fel de conserv\ magistral trauma- tismele, teama, culpabilit\]ile interviu luat istoricului de [i tragediile perioadei. ~ntr-un „Magazine littéraire” din noiembrie, cu ocazia public\rii versiunii franceze a c\r]ii lui la Ed. Denöel, Orlando Figes precizeaz\ c\, `n ruse[te, exist\ doi termeni diferi]i pentru „[optitori”: 3 România literar\ nr. 47 / 27 noiembrie 2009 0 l Trupuri in folio in P descriptivismul exersatdinplin,îna[teptareaunorconcluzii scrisului fiec\ruiautorînparte,cititorulr\mâne,dup\ parc\, aneputin]eidesintetiza.De[ieseurilesuntadecvate exeget este).Alteorisup\r\pliereaexcesiv\petext,expresie, ale autorului(precumreferirilelaMontale,alc\rui reflectând maidegrab\preocup\riledelaunmomentdat acestor captivanteeseuri.Uneoriîns\,referirilepararbitrare, asocia]iilor, lisedatoreaz\celemaibunemomenteale Scânteierilor nea[teptatecerezult\dinjoculideilor[i confer\ onot\eseistic\indubitabil\aacestuidemersexegetic. putea aruncaound\luminoas\asupracitatelorcomentate) înspre romanticioriantici,practicoricezon\cear (pornind delapostmoderni[imoderni,pentruaregresa abundente dinautoristr\inidiverseperioade a în]elegenuan]eleunoruniversuriliricecomplexe.Citatele profund receptiv\,erudi]ia[ifor]aanalitic\,necesarepentru mai multeatuuriînaceast\privin]\,precumsensibilitatea ale spiritului.Autorulesteunbuncititordepoezie,elde]ine noastr\ ceaatâtdeneatent\lami[c\rileimponderabile art\ ([i[tiin]\),adeseauitat\,dinp\cate,încontemporaneitatea demonstra]ie afaptuluic\lecturapoezieiesteoadev\rat\ ale scriitorilorîncauz\.Înansamblu,eleconstituieo urm\rind îndeaproapeconturulcelormaiimportantevolume ce poateimpunerespect. (chiar plindepasionalitate,darre]inut)este,credem,unicul prin argumente criticesolide,iartonulponderat,impersonal a faceunplusdedreptateesteexegezabinefundamentat\ oricând elocpentrumaibine,darsingurulmodeficientde creatori dintreceimaicomenta]i[irespecta]i.Desigur, adev\r neglijate,darpoe]iiale[isunt,nusepoatenega, polemic\ ne-apreg\titpentruintroducereaunornumeîntr- propriile operepotascundedestulepericole).Atitudinea comenta]i, ceeacenepuneîngard\(prefe]eleautorilorla dorin]\ deacontribuilaomaibun\situarevaloric\poe]ilor este unulempatic[isubiectiv, tonulpolemicsugereaz\o „experimentelor”. Înplus,de[iprecizeaz\c\demersuls\u alt\ arip\apoeticiioptzeciste,pecareonume[te experien]ei”, ilustrat\depoe]iiîncauz\,[imaipu]incuo consonan]\ temperamental\[iintelectual\cu„poezia motiva]ii alescrisuluis\u,cumarfiaceeadeasesim]iîn Flora. Prefa]aintroduce,înplus,oseam\dealte Marian Dr\ghici,NichitaDanilov, MirceaBârsil\[iIoan exegeze dedicateurm\torilorcincipoe]i:GabrielChifu, Î aruncînd-o înlac.Acum cînd, deodat\,avenitunmicvînt [imi-aluat-odinmîn\ lacul dinparc;cuomîn\vîsleam [icualtaciteamcartea mi-a vorbit[ide „Zilele trecutem-avizitatuntîn\rpoetdinîmprejurimi[i zi deoctombrieaaceluia[ian,BlecherîiscrieluiBogza: datorit\ rarit\]iiei.Nu[tiuîncelun\aap\rut,darultima în 1934.Plachet\,spunanticarii,cuneputin]\deevaluat, lui Blecher, undebutcvasi-invizibil,cusprijinulluiBogza, lacului»”. ( Prima e aceea[i imagine,afoi]eidepergament purt\toaredeamintiri. c\r]i sortiter\sf\]ului [iunuianumetipdeuitare, o folose[te 2000, p.37.)Destinuluneifrunze. Aceea[imetafor\,pentru de M\d\linaLascu,prefa]\ Ion Pop,EdituraHasefer, D r i Lecturile luiLaz\rPopescusuntampleprofiluriliterare, e n acest op.Este,a[adar, vorbadeunvolum pricina uneidocument\riinsuficiente,afinalizatdoar sa incompletcunoscut\,comentat\[istatuat\,dar, din o cartedespreîntreagapoezieoptzecist\,înopinia Laz\r Popescuî[iexplic\inten]ia:arfidorits\scrie unor reprezentan]iaipoezieioptzeciste,gorjeanul cuvânt-înaintelavolumuls\udedicat NTR-UN a a creionul înmîn\pl\cerirafinate–stîrnesc care nudaisocoteal\,altatemeinic\,retr\indcu [i libertatea,cîtdedureroas\,asenza]iilorpentru delicate]ea crud\ac\m\[ilorunuisîmbure,str\vezii, cîtu[i depu]in–unasub]ire,formatmic,avînd c\r]i,carenus-aucunoscut,[iseam\n\ OU| Corp transparent Corp n M. Blecher, mai pu]in cunoscut pu]in mai Blecher, M. t i c c a Corp transparent Corp r i a t e t , celecincisprezecepoeziiale Corp transparent Corp . «Cetiamcarteaastape u , edi]ieîntocmit\ r e înfundul i este consacrat\nisepareceamaicoerent\,demonstrând precum „]a]abalcanic\deambelesexe”etc.Analizace-i social esteipostaziatdecâtevapersonajememorabile, mistico-poetice, modern[ipostmoderntotodat\.Grotescul intitulat Marian Dr\ghiciesterevelat(într-un eseufrumos spectacolul a/epocalipticoferitdesocietateapostrevolu]ionar\, primelor volumealeacestuia.Larânduls\uvulnerabilla [i ajubila]iei(cvasimitice)detipadolescentin,specifice pe m\sur\,privilegiindangoasa,negrul,pierdereacandorii a liriciiluiGabrielChifu,înso]it\deorestructurareimagistic\ social (prelucratpân\laageneraoviziunedeadâncime) admirabil. Este,astfel,surprins\cuacuitateglisareaînspre din interiorullaboratoruluidecrea]ie,iarfaptuleste,însine, studia]i, Laz\rPopescuîiîn]elegeîntr-adev\r, uneorichiar ar aveanumaidecâ[tigat. mai mareconcizie[iprinlucrulobligatoriupetext,exegeza câteodat\. Prineliminareaunorastfeldec\deri,printr-o [i elelaimpresiadeimproviza]iemanierism,creat\ 179), „unanumit”(„unanumitSaint-JohnPerse”)contribuie „cumva” („CaînscrierileluiMichelFoucaultcumva”–p. Repetarea unorexpresiiprecum„dup\umilameap\rere”, c\r]ile barbariloramc\utatcalea,adev\rul[ivia]a”etc. „cu barbariiamstatlamas\/cub\utvin/în pe careleanticipeaz\(aicidinpoezialuiMarianDr\ghici): (s-ar puteada[ialteexemple)s\r\ce[tefrumuse]eaversurilor coabitare al\saturmeadânci”(p.79).Unastfelde„comentariu” ne-au statal\turi,amconvie]uitcuei.Iaraceast\ este –înacestecondi]iioricândposibil\.Preamultbarbarii mai fericite.Exist\risculbarbariei[ic\dereaînbarbarie pontic nusunt,dup\cumvedemmaideparte,dintrecele „Perspectivele locuirii[ivie]uiriiînspa]iulcarpato-danubiano- ca [ietalareadeplatitudini,ceanuleaz\tensiuneascriptural\: inferioar\ originalului,deundeizulamatoristicdezam\gitor, culturale, decade,nudepu]ineori,într-o simpl\literaturizare, pe lâng\el,iarfinalurilesuntlipsitedestr\lucire. dureaz\ doaratâtcât[erpuireacuminteodat\cutextul[i în magmatextului)–carenuvin.Demonstra]iahermeneutic\ când s-auacumulatnumeroaseconsidera]ii,îngropateîns\ mai generale,saum\caraunorsintezeconceptuale(atunci vanitatea uneipasiuni: „Oricineî[idore[teun exemplar din amintirilemele”)printredileme caredemasc\,duios, anii form\riimele[ideceicarei-au urmat,fiindastfelparte exemplar care,prinfragilasab\trîne]e, îmiaminte[tede sensibilit\]i („num\potobi[nui cuideeadeapierdeacel cum poate–dac\nuel,atunci cine?–r\t\cindproprii de c\r]idejar\niteeomeserieingrat\. DecareEcoseachit\ seam\n\, aconvingepecineva denoimaacesteivîn\tori ignorant [ini[te„colegi”atin[i,fiecare,demaniicarenu [tie niciodat\cuis\aratecomorilesale”,întreunpublic început decarte,f\cutes\nusperie.Cu cultural, a[zice.Carefacedincititunritmdevia]\. [i alespa]iului”,coloreaz\undiscursdebunsim] cele patruz\ri[iocup\dintr-o dat\toatepunctelev\zduhului sau unloc.Acumeasefacestoldep\s\ri,împr\[tieîn ea sef\ceamunte[iluacun\dejdeînst\pînireunveac indestructibil\. Easeamestec\cuaerul.Pevremeaarhitecturii, mai nepieritoarecaoricînd;eaevolatil\,insesizabil\, pe b\trînulretorHugo:„Subformatiparului,gîndireae – traducereaealuiGelluNaumîlrecuno[ticuîndoial\ aceea, banalizateprinabuz),uncitatînac\ruipoeziesubtil\ 1500, afolositprimul (de pild\,c\AldoManuzio,tipografvene]ianalanilor nedigerabile. Ici,colo,cîteoanecdot\,sauinforma]ie u[oar\. Nufacil\dar, înoricecaz,niciîmbibat\dereferin]e ’91, delaMilano, melancolic\, de-a]ineminte. împu]inate lanum\r, feluridiscrete[ifo[nindde-onoble]e rubrici, prinprivirear\scolitoaredup\c\r]ilevechi,[i ap\rut, anultrecut,laRAO. Traducerea româneasc\,datorat\AneimariaGeb\il\,a Eco, în bibliofiliei F\r\ s\spun\lucruriradicalnoidesprepoe]ii Plierea petext,salvat\uneoridebrilian]aasocierilor E ocî[tigareabun\voin]eiînacesterînduride Alegîndu-[i otem\grea,Ecoface,înconferin]adin Încep cuea,de[iseînscrieindirectînspa]iulacestei Memoria vegetal\ [i alte scrieri de bibliofilie de scrieri alte [i vegetal\ Memoria Roza mental\ a poeziei a mental\ Roza optzecist\ , lucrurilesecomplic\.Fiindc\„bibliofilulnu Poezie Memoria vegetal\ Memoria aldinele , literefrumoase,lavremea ), caunadeptaltr\irii , retip\rit\aici,eseistic\ Reflec]ii asupra Reflec]ii . reînnoit\. distincte, ac\rorcrea]ieesteapt\s\susciteolectur\mereu noastr\ apropiere,opereleunorpoe]iautentici,cupersonalit\]i citatele, înprimulrând,neconvingc\avem,imediata inegale înansamblu(succesiunedeîn\l]imi[idepresiuni), prin propriilecomentarii,denseuneori,rarefiatealteori, poezia îns\[i.Autorulî[ialegebinecitatele.Maimultdecât lumii [ideechilibruîntreomcosmos. un programfilosofic[ideac]iune,„dezvr\jire”a este ea,agesturilorm\runte,dezicuzi,facepartedintr- raportarea continu\lareal.Acceptarealumiifizice,a[acum perspectiv\ asumat\,preocupat\s\evitealienareaprin a cotidianului,derizoriului.Cauzaestedeg\sitînnoua cu totuldeceldintinere]e,poeziasadevenindunaabanalului, obiectivat\. Înceledinurm\,maturulFloraajunges\difere poetic\ marcat\deviziuneasocial\,obiectualiza(n)t\[i [i-a p\r\sitînceputurileneoromantice,spreaadoptao la presiunileinsuportabilealesocialuluidec\zut. el reac]ioneaz\,printr-o oboseal\nulipsit\deingenuitate, anonime”. Creatordeatmosfer\,pictorpeisajefantasmatice, în calitateasade„ultimreprezentantalvociiarhaicit\]ii atipic, eldesf\[oar\uncomplicatritualalimaginarului, al uneimitiz\ricontinueauniversului.Postmodern oniric, absurd,suprarealist. înspre unvizionarismbizar, înspreunvizualdetip mereu alteformulepoetice.LaNichitaDanilovreac]iaeste analiza]i deLaz\rPopescu,dareasematerializeaz\în la diformit\]ilesocialuluiestecomun\tuturorpoe]ilor aten]ie dinparteaexegetului.S-arputeaspunec\receptivitatea în [irurilealteia,pestevremuri[i]\ri,aluiEco.Depild\, starea eifireasc\,defapt,curînduriledintr-o cartecontinuate vandalizat\ e,detraduc\toare,bibliotecaîndezordine, vandalica ispit\r\mîne.Cum,curegrettrebuies\ospun, ai d\rîmaPartenonulpentruavindeapoipietrelecubucata”, dezmembrezi ast\zioBibliecu42derînduriarfica[icum în carebibliofiliapoates\alunece.Degeabastrig\Eco:„s\ [i vindereapebuc\]i.Reversuloric\reinoble]iestec\p\tuiala, doctorat, d\seamadespreunuldinfelurilecummorc\r]ile... un romanalluiEcoînsu[i,subiectuluneitezede Joyce?” Frumosulobiectaldorin]ei,dela1499,ajuns,într- exemplar cunotescrisem\runtîndialectgaelicdeJames ne-am facenoi[ianticariidac\s-araflaîncircula]ieun late [i,dac\s-arputea,s\aib\colilenelegateînc\.Darce dintr-o poeziedeGoethe”.Iar Kennst du das Land wo die Zitronen blühen? Zitronen die wo Land das du Kennst peste înc\os\pt\mîn\. via]a cap\t\paloarea,transparen]a trecutuluidenereg\sit, scap\.” Desprepierderiledesubstan]\ proprie,princare este omodalitatedeaintraînposesia unuitrecutcarene panico[ii proviziipecaren-os\ le consume:„Acolec]iona cititului compulsiv, ca[istrîngeriidec\r]i,cumstrîng ra]iunea, ap\satomeneasc\,pecareog\se[teEco cîteva persoanesau,celmaiadesea,cîteunasingur\,cu mai multebucurii[itriste]i,dinaceleacareintereseaz\abia al celeimaifrumoasec\r]itip\ritevreodat\, întrebare din c\reia Ecoîiface,dinfoarfece,obibliotec\deslav\)e ’60 cuînceputulunui ce faci”,combin\untitludealbumcelebrudinmuzicaanii Laz\r Popescu, Ed. Universitaria,2008. Poliphili fai ale optzecismului ale – tradus,doar, ca„bronzdelun\(?!–n.m.),spune-mi Punctul fortealeseurilorluiLaz\rPopescuîlreprezint\ Precum GabrielChifu[iMarianDr\ghici,IoanFlora Mircea Bârsil\esteperceputcapoetularhaiculuiremanent, Un felmaibarbardeomorîrealorestedezmembrarea, Închei, provizoriu,aceast\discu]iedespredou\c\r]i[i , [iîldore[teperfect,f\r\urmeg\uri,cumargini Wilhelm Meisters Lehrjahre Meisters Wilhelm Cinci voci Cinci , Craiova, Canto notturno Canto în registrugrotesc,cuoputernic\ simbolic laoteatralitatepostmodern\, expresionist [iunneoromantism de launtradi]ionalismcufond conglomerat deabord\rilirice, c\utate semnifica]iileunui spa]iul privilegiatal„rozeimentale”. poetic”, rezident,înesen]\, gând” [iatotprezen]aunui„Ierusalim imaginar, deunde„scrisulîn asumarea poezieicaizbând\în narativ\ sebucur\deominu]ioas\ [i apersonajelorpoetice,stranietatea multiplicarea ludic\am\[tilor sacru, dar[icabotinismulintrinsec, tent\ pictural\.Aplecareaspre Tintarella di luna, dimmi che dimmi luna, di Tintarella La NichitaDanilovsunt Simona-Grazia DIMA Simona VASILACHE al luiLeopardi. Hypnerotomachia , nu„fragment (despre Italia, a c t u a l i t a t e a

POVESTIRI PE UNDE SCURTE Du[ rece CURS PRACTIC DE CENZUR| LITERAR| AI GREU mi-ar fi fost s\ dau explica]ii al c\rui obiect este dezv\luirea spre [tirea mai privitoare la ini]iativa de a scoate la marilor familiei a ceva ce nu pot înc\ s\-mi reprezint, iveal\ oportunismul partidule]elor iar dup\ fireasca ei îndep\rtare îi urmeaz\ o Nu]\ Europa Liber\ aciuite pe platfom\, al\turi de smeul desc\rnat\ care r\mâne la noi [i dup\ ce-[i înceteaz\ cel aprig care în curând\ vremea avea serviciul, cu eclipse în spitale de ftizici [i de s\ le fac\ vânt. Îndemnat de indign\rile schizofreni. Ideea e c\ ultimele noastre servitoare se desparte de politice ale lui tata, ad\ugasem: Sau partidele mici sunt produse [i alegorii ale epocii. Brutala fracturare careM încercaser\ s\ se adapteze dup\ ’45, T\tt\rescu, a unei evolu]ii sociale ce p\rea prestabilit\ î[i g\se[te Alessandrini, puah! Alessandrini mai [i fusese în ele expresia adecvat\. Pân\ acum [tiai pe cine Monica Lovinescu ministru de finan]e, dar ]i l-a pus el la punct când prime[ti în cas\. De aici înainte, deoarece înc\ a vrut s\ se foloseasc\ de mijloacele Administra]iei nu te închipui într-un trai lipsit de mijloace, ri[ti. pentru campania lui electoral\, la Lugoj. Ministrul Riscul e prin el însu[i suspect [i ostil micii burghezii. ÎND i-am v\zut prima oar\, st\teau împreun\ lîng\ n-a mai apucat s\ se r\zbune [i, de altfel, în scurt O familie „de condi]ie bun\“, într-o vreme normal\, un perete din holul mare al S\lii Palatului. Veniser\ timp nici n-ar mai fi avut împotriva cui. Fiindc\ nu risc\ nimic. Nu m\ mai întorc la livida [i la primul Congres liber al scriitorilor [i nu aveau aerul de[i, sau pentru c\, neînregimentat politic, i-au pasiv înd\r\tnica Floric\, nici la Ani[oara, al c\rei satisf\cut al celor din jur. Se a[teptaser\ la alte discu]ii, f\cut vânt [i lui tata din Administra]ie (cuvânt care rol de ini]iatoare erotic\ este de fapt prev\zut în nu la dezbaterile de cazan ale scriitorilor. Î[i vorbeau pentru mine înseamn\ o cl\dire mare, de obâr[ie scenariu, dar se realizeaz\ în condi]ii alterate. încet. Monica Lovinescu fuma cu port-]igaret una imperial\, plin\ cu func]ionari), asta vrusesem s\ Reajung la Nu]a, de[i am mai scris o pagin\ despre dintre ]ig\rile ei „Gitane”. Virgil Ierunca puf\ia discret spun. ea. Vine din Moldova în anul de secet\. Din m\rturisiri dintr-o ]igar\ de foi. Veniser\ de la Paris s\ aud\ Mentalitatea lui fusese retrograd\, nu pot s\ ulterioare, f\cute în plin\ criz\ a bolii [i deci nesigure, C contest. Avusese conflicte deschise cu func]ionarii ar reie[i c\ [i-ar fi omorât la Arad un copil abia ce-[i spun scriitorii în libertate [i ascultaser\ ni[te discursuri avîntat sindicaliste despre întrebuin]area care trebuia dat\ banilor care începuser\ s\ fac\ politic\ în Administra]ie, n\scut. din visteria Uniunii, despre pensii [i alte venituri. Cînd i-am ceea ce, din punctul lui de vedere, era de neconceput. Ne ]inem noi înc\ nasul pe sus, dar adev\rul întrebat ce p\rere au despre subiectele predilecte ale vorbitorilor Tot pe seama lui, a lui tata, a influen]ei lui nefaste, e c\, b\ne[te, nu ne mai descurc\m. Aspectul nu-i mi-au spus c\ se a[teptau la altceva. Dar Monica Lovinescu a poate fi pus\ [i senza]ia, ulterioar\ alegerilor place lui Mugur, care elimin\ asemenea am\nunte care i-au adus la putere pe comuni[ti, c\ seara când precizat politicos, c\ nu era c\derea lor s\ le dea atunci note vulgare: Încep s\ se vând\ covoare, pick-up-ul, s-a anun]at guvernul a fost rece. Un du[ rece a fost, scriitorilor care au tr\it în România în timpul comunismului. aspiratorul, un ceas Schaffhausen de aur, tata intr\ spun acum. Sperasem [i atunci, ca în duminica Virgil Ierunca a remarcat, în treac\t, c\ în Polonia [i în Cehoslovacia func]ionar la o fabric\, mânc\m mult\ sup\ de ro[ii, orbului din 1990, cu deosebirea c\ în aceasta n-a scriitorii polemizau pe cu totul alte teme, nu pe [tergerea datoriilor mult paprica[ de cartofi, ne îmbr\c\m în celofibr\ mai fost nevoie de fraud\. Eu frecventam pie]ele istorice la Fondul Literar. Monica Lovinescu nu sem\na deloc (o stof\ f\cut\ din scândur\ m\run]it\ [i ]esut\ cine inflamate ale punctului 8, veneam acas\ burdu[it [tie cum). Nici generalizarea n-ar fi fost de dorit: cu imaginea pe care mi-o f\cusem despre ea, cînd o ascultam de optimism, T se ducea la pia]\, s\ cumpere legume, S\r\cia a dat culoare murdar\ epocii. la Europa Liber\. Mi-o imaginasem înalt\, usc\]iv\ [i cu o expresie îi auzea pe oameni [i îmi spunea: „Ascult\-m\ Adev\rata s\r\cie n-a început imediat. Culoarea sever\. Era scund\, sub]ire spre plin\ [i de o seriozitate înclinat\ pe mine, o s\ fie pr\p\d!“ Cum a [i fost. murdar\ se întinde peste anii ‘48-’53. Nu-mi amintesc spre zîmbet. Nu m\ în[elasem asupra ochilor – negri, migdala]i, Într-un loc, m\rturiseam c\ în pofida s\r\ciei de ce am fixat ca limit\ anul 1953. Atunci am intrat str\lucitori [i cu o privire direct\ [i deschis\. Era înc\ progresive înc\ mai profitam de bun\starea mental\ la facultate, cu mâncare de prune, cu h\lci vârtoase frumoas\, iar în gesturi avea o elegan]\ simpl\, vag subliniat\ a unei clase privilegiate. (Privilegiile: cas\ familial\, de gri[ în ap\, palton din p\tur\ de cal, pân\ la de expresivitatea delicat\ a mîinilor. Vocea marcat\ de fumat, tat\ notabilitate în ora[ – autoritate, se spunea –, p\mânt, sau haine mo[tenite de la tata, din anii era mai cald\ decît cea pe care i-o [tiam de la radio. M\ uitam mam\ cu rochii de m\tase [i ceva bijuterii, copii treizeci, în camer\ cu un singur rând de geam, nici la ea [i la Virgil Ierunca cu o curiozitate pe care amîndoi mi-au cu ore de german\, vai!, [i de pian, au [i vai!) De acela bine închis. În c\m\ru]a de pe Sfin]ilor, un încurajat-o, cu un umor lipsit de orice mali]iozitate, care n-avea la în\l]imea acestei arogan]e greu de stârpit, scriam metru jum\tate pe doi, sufla vântul [i pe sub geam nici o leg\tur\ cu remarcile caustice pe care le f\ceau la radio. o pagin\ despre servitoarele succesive (eu în- [i pe sub u[\, iarna dormeam îmbr\cat cu tot ce M\ sim]eam de parc\ brusc m-a[ fi mutat în alt\ lume, ca în visele sumi izbit de brutalitatea cuvântului, aveam s\ le se g\sea. care î]i dau o intens\ stare de fericire. Virgil Ierunca, în pofida spun, benign, într-un fel inexistent în vocabularul {colar, scrisesem compuneri, de exemplu despre aerului s\u rezervat, de o r\ceal\ britanic\ la prima vedere, putea nostru: fete în cas\): ...s\r\cia nu începe înc\ [i eroi, impregnate de un misticism, altfel inexistent, România literar\ trece treptat la o amicalitate mucalit\, cu scurte interven]ii între înc\ mai avem fete în cas\, dar ele se succed într-un [i care ascundeau cu grij\ înzestrarea mea de viitor replicile so]iei sale. În public, Monica Lovinescu p\rea cea soi de istorie concentrat\ a acestor ani. S-a termianat literat: Totodat\ cu aceast\ s\rb\toare a fost [i care îi proteja aparen]a de timiditate. În particular, îngerul p\zitor cu bihorencele zdravene, prev\zute cu recomand\ri, În\l]area Domnului. Ziua eroilor [i În\l]area domnului al cuplului era Virgil Ierunca, dar cu aceea[i discre]ie în prezen]a ale c\ror coapse goale dau informa]ii fugare [i au fost puse în aceia[i zi deoarece precum s’a urcat altcuiva. Dac\ n-ar fi fost Jurnalul Monic\i Lovinescu, nici prin ilicite, molatec ame]itoare, despre corpul femeiesc. domnul nostru Isus Hristos la cer a[a s’au urcat cap nu mi-ar fi trecut c\ o parte din siguran]a ei de sine [i rolul Acum se amestec\ nebunie, crim\ [i prostitu]ie la cer [i sufletele acelor eroi care [i-au jertfit de vioar\ întîi în public erau sus]inute de aparent distantul ei so]. într-un co[mar incipient. O Floric\ exangu\, via]a pentru noi. Poate [i mai grav\, de[i pe atunci Trece Congresul scriitorilor, cei doi se întorc la Paris unde despletit\, cu ochi r\t\ci]i, o Ani[oar\ m\runt înc\ admis\, febra dinastic\, în crea]ii peste puterile invit\ la discu]ii la microfon, în studioul Europei Libere de la ispititoare, terorizându-l pe Ion cu un [antaj ancilar mele [i de aceea datorate v\rului meu Nelu, student nr. 47 / 27 noiembrie 2009 ei acas\, scriitori [i intelectuali români, c\rora le propunea politehnician. Crescut în dragoste de munc\, subiectele dezbaterilor din Polonia, din Cehoslovacia [i din Majestatea sa Regele Mihai se adaptase înc\ din Ungaria. Încît, de[i mai pu]in ascultat\ decît înainte, Actualitatea copil\rie, premonitor, la împrejur\rile ulterioare: Cultural\ Româneasc\ era în continuare emisiunea care îi ajuta N\scut în ]ar\, s’a jucat, a înv\]at [i a muncit în pe români s\ ias\ din orbec\iala de acas\. Atunci o orbec\ial\ mijlocul poporului. De aceea: Fiecare Român poart\ care trecuse de la izolarea impus\ de Ceau[escu, la o suficien]\ în inim\ chipul regelui nostru. Tablourile ni-l autoimpus\. înf\]i[eaz\ cu privirea aruncat\ parc\ în dep\rt\rile Mai trece cîtva timp [i începe s\ se aud\ la Bucure[ti c\ Europa plaiurilor ]\rii Sale. Are înainte deschis un drum Liber\ urma s\ renun]e la studioul de la Paris al Departamentului luminos. Bietul Nelu, nici talent, nici sim] al istoriei Românesc. Adic\ la Monica Lovinescu [i Virgil Ierunca. Proteste, nu avea. Totu[i, începuse s\ se orienteze. Regele scrisori deschise individuale [i în cele din urm\ o scrisoare deschis\ nostru era înfr\]it cu clasele sociale înc\ de pe colectiv\ semnat\ de cîteva sute de personalit\]i din România b\ncile [colii. Nu era destul. Degeaba încercam [i adresat\ conducerii Europei Libere. Scrisoarea n-a avut nici s-o dreg citând frumoasele versuri „Azi ne conducem un efect. Decizia fusese luat\. Monica Lovinescu [i Virgil Ierunca singuri, precum au vrut str\mo[ii“ cât\ vreme au fost singurii care n-au protestat. Dar ani de zile dup\ desfiin]area continuarea – Cu sprijinul puternic al armatei ro[ii studioului de la Paris, au refuzat s\ mai aib\ vreo leg\tur\ cu – nu mai era de actualitate la vremea „redact\rii“ Europa Liber\. „ volumului. „ 31 a c t u a l i t a t e a Nominaliz\ri pentru Premiul Cartea Anului

Ca `n fiecare an, România literar\, cu sprijinul Funda]iei Anonimul, va decerna Premiul Cartea Anului. Festivitatea va avea loc la Clubul Prometheus din Bucure[ti, `n ziua de 3 decembrie la orele 19. Juriul format din redactorii României literare a nominalizat George Ardeleanu, Nicolae Breban, N. Steinhardt [i paradoxurile libert\]ii, Orfeu `n infern, urm\toarele c\r]i: Editura Humanitas Editura Polirom

Angela Marinescu, Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian, Probleme personale, Medgidia, ora[ul de apoi, Cartea [oaptelor, Editura Cartea Româneasc\ Editura Cartea Româneasc\ Editura Polirom

Abonamente România literar\ ~ncep`nd cu 1 ianuarie 2009, abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media! Talon de abonare `ncep`nd cu ...... Completa]i [i trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S.R.L. str. Pictor Hârlescu nr. 6, sector 2, Bucure[ti, 022195. Tel.: 255.19.18, 255.18.00. abonament trei luni (13 numere) - 50 lei Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul: abonament [ase luni (26 numere) - 96 lei RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 - BCR - Th. Pallady. abonament un an (52 numere) - 195 lei Pentru institu]ii bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 - Trezorerie/sector 3. Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau 300 USD pentru un an. V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\ Nume ...... Prenume ...... complet\. str...... nr...... bl...... sc...... et...... ap...... sector...... localitate...... cod po[tal...... jude]...... Pentru abona]ii din ]ar\ [i str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamente direct la redac]ie, r\m`ne valabil\ adresa: dir. adm. Valentina Vl\dan, Funda]ia România telefon ...... literar\, Calea Victoriei 133, sector 1, Bucure[ti, cod 010071, OP 22.