Strategia De Dezvoltare Locală a Comunei Suplac 2014-2020 Judeţul Mureş

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI SUPLAC 2014-2020 JUDEŢUL MUREŞ

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 DENUMIREA LUCRĂRII Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

LOCAŢIA Comuna Suplac, Judeţul Mureş Str. Principală Nr. 238

BENEFICIAR Comuna Suplac, Judeţul Mureş Jud. Mureş

ELABORATOR Pro Regio Consulting SRL Tg. Mureş

LISTA DE SEMNĂTURI Director general: Antal Zoltán

Echipa de colaborare: Şef proiect: Dr. Kupán Edith specialist dezvoltare rurală

Ec. Kocsis Levente specialist dezvoltare rurală Ec. Alina Mészáros membră echipă de proiect Kristály Bíborka membră echipă de proiect

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 INIŢIATOR Comuna Suplac

COORDONATOR Primar: Szakács Béla Viceprimar: ing. Bucur Leon-Dan Consilier: Keresztes Matilda

GRUPUL DE INIŢIATIVĂ LOCALĂ Bucur Leon-Dan Consilier local Cocoş Moise Consilier local Gyurka Janos Consilier local Koszti Hajnal Consilier local Molnar Andrei Consilier local Peti Istvan-Lorand Consilier local Peti Pal Consilier local Şerban Vasile Consilier local Szakacs Andras Consilier local Szoke Ibolya Consilier local Zolog Ioan Consilier local Veress Jozsef Agricultor Keresztes Matilda Secretar

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 Cuvânt înainte În Uniunea Europeană există zone cu diferenţe importante în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare. Prin Politica de Coeziune Uniunea Europenă încearcă reducerea acestor diferenţe. Politica de coeziune se bazează în principal pe solidaritate financiară şi este finanţată prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune (FC). Diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale este o misiune comună a politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a politicii de coeziune. Din anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România participă ca membru cu drepturi depline la politicile Uniunii Europene beneficiind astfel de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltării economice a ţării. Autorităţile locale pot accesa, astfel, fonduri nerambursabile ca să îşi poată îndeplini cât mai bine datoria faţă de cetăţeni, însă şi autorităţile locale trebuie să fie receptive la acest lucru. Sprijinul acordat de Uniunea Europeană impune respectarea anumitor reguli şi rigori financiare, care condiţionează accesarea acestor fonduri. În acest context se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategice care să cuprindă direcţiile de dezvoltare a localităţii şi care să se constituie într-un document coerent, exprimând o abordare integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea şi care să prezinte aspiraţiile de dezvoltare ale acesteia, bazat pe potenţialul local de dezvoltare. Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele şi oportunităţile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o condiţie esenţială pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase. Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se confruntă localitatea, abordate într-un cadru integrat şi prezintă continuarea strategiei elaborate pentru perioada 2017-2013, corelând cu obiectivele şi planurile strategice elaborate la nivel regional, naţional şi european. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este rezultatul activităţilor derulate de membri comunităţii în colaborare cu societatea Pro Regio Consulting SRL. Obiectivele strategice ale localităţii Suplac, pentru perioada 2014-2020, au fost definite urmărindu-se realismul în evaluarea resurselor financiare existente şi a posibilităţilor de dezvoltare, cu urmărirea respectării principiilor dezvoltării durabile.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 CUPRINS

METODOLOGIA ELABORĂRII ...... 7

1. EUROPA 2020 ...... 13

2. PRINCIPALELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL .. 18

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU PENTRU PERIOADA 2014- 2020- PREMISE ŞI POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ...... 23

4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI MUREŞ 2014-2020 ...... 27

PARTEA A II.-A. SITUAŢIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ...... 31

1. CADRU GENERAL ...... 31

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ...... 48

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ...... 63

4. INFRASTRUCTURĂ ...... 75

5. SERVICII PUBLICE ...... 80

6. ECONOMIE ...... 91

7. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI...... 97

PARTEA A III.-A ANALIZA SWOT ...... 104

1. REZULTATE ÎN URMA CHESTIONĂRII POPULAŢIEI ...... 105

2. ANALIZA POTENŢIALULUI COMUNEI ...... 121

PARTEA A IV.-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE ...... 135

I. DIAGNOZA ŞI IDENTIFICAREA CATEGORIEI DE ABORDARE STRATEGICĂ ..... 136

2. VIZIUNEA ŞI SISTEMUL DE OBIECTIVE ...... 139

3. PLANUL DE ACŢIUNE ...... 146 5

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 4. DIAGRAMA GANTT ...... 152

5. ANALIZA EFECTELOR SOCIALE, ECONOMICE ŞI CELE ASUPRA MEDIULUI ... 156

6. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ...... 162

BIBLIOGRAFIE ...... 206

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 Metodologia elaborării

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac a avut loc în concordanţă cu realităţile şi posibilităţile specifice comunei cu păstrarea principiilor procesului de planificare strategică. În cursul elaborării documentului, echipa de proiect a respectat toate cerinţele metodologice, ştiinţifice şi legale privind colectarea şi prelucrarea datelor primare şi secundare. Toate etapele şi elementele colectării datelor statistice de pe teren, interviurile, au ţinut cont şi respectă normele deontologice şi etice ale cercetărilor sociale, respectiv sunt conforme cu standardele internaţionale recomandate. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este un document de planificare strategică pentru perioada 2014-2020, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse, respectă direcţiile de dezvoltare ale comunei şi se încadrează în documentele programatice naţionale. Strategia elaborată cu ajutorul efectiv al comunităţii locale – prin dezbaterile din şedintele publice, reprezintă un document complex care prezintă viziunea de dezvoltare a comunei în context european. Etapele procesului de elaborare a strategiei Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Suplac a inclus câteva etape majore. În prima etapă s-a desfăşurat vizita de informare la Primăria Suplac în scopul stabilirii contactelor iniţiale cu reprezentanţii Primăriei, responsabili de lansarea şi coordonarea procesului de planificare strategică şi familiarizării acestora cu metodele şi termenii procesului de planificare participativă. Ca rezultat, a fost aprobat un plan preliminar de lucru pentru perioada de planificare.

În etapa a doua au avut loc întâlnirile cu reprezentanţi ai comunităţii locale. La aceste întâlniri au fost dezbătute problemele localităţilor şi formulată viziunea comunei. În cadrul întâlnirilor a fost prezentat un chestionar pentru populaţie, chestionar care viza colectarea datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor.

Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând cont de reprezentativitate şi de etnie. Din cele 200 de chestionare distribuite au fost completate 173 de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău Mare 30 de chestionare, în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2 chestionare în Vaidacuta.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Evaluarea potenţialului local de dezvoltare

2. Elaborarea documentelor strategice

3. Validarea publică a

documentelor strategice

4. Implementarea

strategiei

În etapa a treia ca rezultat la etapele anterioare, au fost obţinute următoarele rezultate: a fost completat profilul economic al comunităţii cu informaţii suplimentare, s-a realizat analiza SWOT a fiecărui domeniu studiat, au fost identificate avantajele şi dezavantajele localităţii în contextul regional şi judeţean. În această etapă a avut loc şi analiza chestionarelor întocmite.

În etapa a patra a avut loc planificarea strategică prin definitivarea Planului Strategic de Dezvoltare Locală a Comunei Suplac. Au fost formulate obiective strategice pentru domenii de activitate ce stau la baza planului strategic (infrastructură, economie, servicii publice, servicii sociale, administraţie, mediu), au fost formulate obiective specifice şi acţiuni pentru fiecare obiectiv strategic. Toate aceste rezultate au constituit temelia pentru elaborarea planurilor de acţiuni pentru cei 7 ani.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 La finele activităţii participanţii au identificat idei de proiect pentru a fi elaborate în baza lor cereri de finanţare şi transmise potenţialilor finanţatori. În calitate de produs final au fost elaborate fişe de proiect, care urmează a fi dezvoltate şi argumentate suplimentar. Fig. nr. 1. Prezentarea draftului Strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac

Etapa a cincea cuprinde procedura de examinare şi aprobare a Planului strategic de dezvoltare locală de către factorii de decizie. Această etapă include organizarea dezbaterilor publice pe marginea conţinutului planului strategic, acumularea opiniilor cetăţenilor privind completarea planului de activitate. Ca activitate finală planul strategic este aprobat în cadrul şedinţei Consiliului Comunei Suplac. Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. În urma analizelor chestionarelor aplicate între membrii comunităţii locale, a fost creionată o viziune de dezvoltare a comunei Suplac, pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a comunei, afirmarea comunei ca centru de creaţie şi oportunităţi, importanţa construcţiei unei comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsive la nevoile comunităţii, importanţa activismului la nivelul cetăţenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 Analiza SWOT, ca un mijloc important al planificării strategice a contribuit la identificarea punctelor tari, şi la elaborarea unui scenariu de maximalizare a posibilităţilor. Viziunea de viitor prezintă acele stări care se doresc a fi atinse în viitor legându-se strâns de sistemul de obiective şi priorităţi. Propunerile concrete de dezvoltare sunt cuprinse în programe şi proiecte. La formularea acestora cele mai importante condiţii au fost relevanţa intervenţiei, rezultatele şi efectele aşteptate, şi fezabilitatea. Considerăm că unul dintre cei mai importanţi indicatori al unei strategii este efectul produs de acesta. Pornind de la această idee, s-au studiat şi efectele sociale, economice şi cele produse asupra mediului, în urma dezvoltărilor propuse. Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen mediu şi lung şi presupune o viziune de dezvoltare realistă şi realizabilă prin atingerea obiectivelor şi măsurilor stabilite în urma analizei situaţiei existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunităţi finalizând cerinţele actuale şi oferind generaţiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare. Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale şi financiare dobândite la nivel local, regional şi naţional pentru a implementa toate măsurile şi proiectele propuse în cadrul prezentei strategii, astfel încât afirmaţiile anterioare să poată deveni realitate. Este de datoria celor implicaţi să fie ferm angajaţi în asigurarea eficienţei fiecărui instrument procedural de implementare, urmărind îmbunătăţirea continuă a activităţii şi evaluând permanent stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficienţelor apărute. Viitorul comunităţii este dependent de factorii sociali, economici şi de mediu precum şi de activităţile care vor fi întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile, instituţiile şi parteneriatele dezvoltate la nivel local. Acestea printr-un efort conjugat şi orientat către susţinerea viziunii, pot contribui la atingerea ei. Strategia a fost elaborată pe baza criteriilor amintite şi este structurată pe capitole după cum urmează:  Capitolul Contextul general al dezvoltării comunităţilor rurale şi fondurile europene constituie punctul de plecare în elaborarea cadrului strategic şi conţine obiectivele, priorităţile şi măsurile propuse atât de câtre Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020, cât şi cele naţionale, regionale şi judeţene.  Evaluarea Situaţiei actuale se bazează pe lângă examinarea datelor statistice şi a documentaţiilor aferente şi pe interviurile realizate cu reprezentanţi ai administraţiei locale, civili şi agenţi economici din comuna Suplac, astfel oferind o imagine de ansamblu a particularităţilor comunei, analizând în acelaşi timp situaţia economică şi socială actuală, precum şi direcţiile de dezvoltare. 10

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020  Pornind de la evaluare am definit principalele necesităţi de dezvoltarea ale comunei, prezentate în acest capitol, utilizând metodele de Analiză SWOT.  În capitolul Strategia comunei sunt prezentate problemele şi posibilităţile de dezvoltare, sistemul de obiective, planul local de acţiune şi portofoliul cu cele mai importante proiecte. Obiectivele globale, de lungă durată, şi cele specifice, direcţiile de dezvoltare desemnate de axele prioritare, înglobate în sistemul de obiective strategice, au fost concepute în concordanţă cu strategia anterioară, dar şi cu directivele de dezvoltare naţională, regională şi judeţene.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Partea I. Contextul general al dezvoltării comunităţilor rurale şi fondurile europene

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Politica de dezvoltare rurală în UE Mai mult de 60% din populaţia celor 28 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zone rurale care acoperă 90% din teritoriul european, deci politica de dezvoltare rurală este un domeniu de o importanţă crucială. Există diferenţe între nivelul de prosperitate al statelor membre ale U.E. şi cel al noilor state membre care sunt chiar mai accentuate în zonele rurale, din cauza unei combinaţii de venituri mai mici şi un nivel mai ridicat de şomaj în aceste zone, populaţie activă îmbătrânită, nivel redus de pregătire profesională în comparaţie cu zonele urbane. Mediul rural din Europa trebuie păstrat şi valorificat, atât din punct de vedere turistic, cât şi din perspectiva celor care îşi doresc să locuiască aici cu condiţia să aibă acces la servicii şi infrastructură corespunzătoare. Politica de dezvoltare rurală a UE vizează astfel soluţionarea problemelor cu care se confruntă zonele rurale şi exploatarea potenţialului acestora, într-un cadru mai larg. Teoretic, fiecare stat membru poate decide şi aplica politici de dezvoltare rurală, independent de celelalte state, însă pe de o parte, nu toate ţările Uniunii Europene ar putea aplica politica de care au nevoie, iar pe de altă parte multe aspecte abordate de politica de dezvoltare rurală nu se limitează strict la teritoriul naţional sau la o regiune anume (de exemplu, poluarea nu are graniţe, iar lupta pentru un mediu durabil a devenit o preocupare la nivel european şi internaţional). Drept urmare, s-a impus necesitatea ca UE să dezvolte o politică comună de dezvoltare rurală, care este parţial finanţată din bugetul central al UE prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi parţial din bugetele naţionale ale statelor membre.

1. Europa 2020 Europa trece printr-o perioadă de transformare. Provocările apărute pe plan mondial au demonstrat că Europa poate da răspuns la aceste provocări numai dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii a fost lansată de Comisia Europeană în martie 2010. Documentul stabileşte obiective concrete care ar urma să fie atinse în următorii zece ani, în domenii precum ocuparea forţei de muncă, educaţie, energie şi inovare, pentru a depăşi impactul crizei economice şi pentru a readuce Europa pe drumul creşterii economice. Europa 2020 propune trei priorităţi: 1. Creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; 2. Creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

3. Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare. - „O Uniune a inovării“ pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare; – „Tineretul în mişcare“ pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; – „O agendă digitală pentru Europa“ pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză; – „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie; – „O politică industrială adaptată erei globalizării“ pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri; – „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“ pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor; – „Platforma europeană de combatere a sărăciei“ pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 şi evaluarea Pactului de stabilitate şi creştere se vor efectua simultan, făcându-se însă în continuare distincţia între aceste instrumente şi menţinând integritatea Pactului. A. Creştere inteligentă – o economie bazată pe cunoaştere şi inovare La nivel naţional, statele membre vor trebui: – să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional (şi regional) şi să întărească cooperarea transfrontalieră; – să garanteze existenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi inginerie şi să axeze programele şcolare pe creativitate, inovare şi spirit antreprenorial;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

– să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.  Iniţiativa emblematică „Tineretul în mişcare“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: - să efectueze investiţii eficiente în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile (de la nivel preşcolar la nivel universitar); - să amelioreze rezultatele în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment (preşcolar, primar, secundar, profesional şi universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce abandonul şcolar timpuriu; - să consolideze deschiderea şi relevanţa sistemelor de învăţământ prin instituirea unor cadre naţionale de calificare şi printr-o mai bună direcţionare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei muncii; - să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii prin acţiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare.  Iniţiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: – să elaboreze strategii operaţionale privind internetul de mare viteză şi să orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investiţiile private; – să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât costurile pentru dezvoltarea reţelelor să se reducă; – să promoveze dezvoltarea şi utilizarea unor servicii online moderne şi accesibile (de exemplu, e- guvernare, servicii de asistenţă medicală online, casa inteligentă, competenţele informatice, securitatea). B. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive.  Iniţiativa emblematică: „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: – să elimine treptat subvenţiile dăunătoare mediului, făcând excepţii doar în cazul persoanelor defavorizate;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

– să dezvolte instrumente de piaţă, precum stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să adapteze metodele de producţie şi de consum; – să dezvolte infrastructuri energetice şi de transport inteligente, modernizate şi complet interconectate şi să utilizeze pe deplin TIC; – să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său; – să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate şi din congestiile reţelelor; – să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanţă energetică în construcţii şi instrumente de piaţă precum impozitarea, subvenţiile şi achiziţiile publice pentru a reduce consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcţia de clădiri publice eficiente din punct de vedere energetic şi într-o reciclare mai eficientă; – să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie şi care ar putea creşte eficienţa în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.  Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: - să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare; - să amelioreze condiţiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală; - să reducă sarcina administrativă a societăţilor şi să amelioreze calitatea legislaţiei în domeniul afacerilor; - să colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru a identifica blocajele şi a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de a menţine o bază industrială şi de cunoaştere solidă. C. Creştere favorabilă incluziunii – o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială şi teritorială.  Iniţiativa emblematică „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: - să reducă segmentarea pieţei muncii şi să faciliteze tranziţiile şi reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa privată; - asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenţie specială persoanelor cu un nivel scăzut de calificare;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată şi politici de îmbătrânire activă şi să sporească egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; - să promoveze şi să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social; - să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin instituirea unor cadre naţionale ale calificărilor; - să asigure dobândirea competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe piaţa muncii; - să dezvolte parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.  Iniţiativa emblematică „O platformă europeană de combatere a sărăciei“ La nivel naţional, statele membre vor trebui: – să promoveze responsabilitatea colectivă şi individuală pe care o împart în domeniul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale; – să definească şi să pună în aplicare măsuri care vizează situaţia specifică a grupurilor cu un grad de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minorităţile, romii, persoanele cu handicap şi personale fără adăpost); – să îşi dezvolte pe deplin sistemele de securitate socială şi de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit şi al accesului la asistenţă medicală.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Principalele direcţii de dezvoltare stabilite la nivel naţional Iniţiativele emblematice vor fi implementate la nivel naţional şi local prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă. În anul 2010 sub coordonarea DEA1, România şi-a fixat ţintele naţionale corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat prima versiune a PNR. Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3 priorităţi, la nivelul UE, pâna în 2020 sunt: 1. O rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%; 2. Investiţii (publice si private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; 3. Atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice 4. Un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de învaţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani; 5. Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 de persoane pâna în anul 2020.

2.1. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional

Pentru Guvernul României, creşterea eficienţei şi transparenţei în administraţia publică, precum şi îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie priorităţi strategice pe termen scurt, menite să contribuie la abordarea cu succes a obstacolelor majore în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. 1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să sporească încrederea cetăţeanului în actul administrativ, presupune accelerarea procesului de implementare a acelor direcţii de acţiune care vizează: - îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică, inclusiv sub aspectul garantării deplinei transparenţe a acestuia; - îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare; - continuarea reformei ministerelor-cheie; - asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice; - profesionalizarea funcţionarilor publici; - sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin adoptarea unui cod administrativ, respectiv a unuia de procedură administrativă;

1 Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit pentru a asigura o participare cât mai bună a României la procesul decizional al Uniunii Europene.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- o mai bună aplicare a legislaţiei. Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei publice revine Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită trebuie acordată atragerii de fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe următoarele direcţii strategice de acţiune: - identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative care afectează buna implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din acestea; - optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor; - asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea efectivă şi implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.); - îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de achiziţie publică; - suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie cu impact socio-economic rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă); - consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu managementul şi controlul programelor operaţionale, ceea ce va conduce la reducerea duratei de evaluare şi contractare a proiectelor, respectiv de verificare şi plată a cererilor de rambursare. 2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor româneşti, mai ales a IMM-urilor, reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvenţă de către Executiv, focalizat pe următoarele direcţii de acţiune: - îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei actului decizional; - stimularea investiţiilor; - îmbunătăţirea accesului la finanţare; - consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a IMM-urilor); - îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi diversificarea acestora; - dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului preuniversitar, profesional, tehnic şi universitar.

2.2. Priorităţile Cadrului naţional strategic rural pentru perioada 2014-2020

Analizând spaţiul rural şi evoluţia agriculturii după aderarea României la Uniunea Europeană, s-a elaborat un Proiect de Strategie Agroalimentară şi de Dezvoltare Rurală a României. Priorităţile s- au stabilit pornind de la funcţiile spaţiului şi ale economiei rurale, a agriculturii româneşti,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 necesitatea dezvoltării accelerate a acestora, noul parteneriat între Europa şi fermieri, conform reformei PAC şi a bugetului agricol european pentru perioada 2014-2020: – garantarea securităţii şi siguranţei alimentare, prin asigurarea integrală a necesarului intern de produse alimentare de calitate îmbunătăţită şi a unui excedent, faţă de consumul alimentar intern, disponibil pentru export; – asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin investiţii publice, public-private sau private în lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului (sisteme de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor degradate şi defrişate, sporirea gradului de acoperire verde a teritoriului etc.); – conservarea şi protejarea resurselor naturale regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea) şi utilizarea durabilă a resurselor naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea biodiversităţii, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice; – consolidarea exploataţiilor agricole, modernizarea tehnologiilor şi ameliorarea generală a activităţilor agricultorilor; – stimularea formării exploataţiilor agricole privat-familiale comerciale de tip european prin restrângerea treptată a exploataţiilor agricole de subzistenţă; – dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale agroalimentare şi nonagricole şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale, prin angajarea şi stabilizarea în rural, cu preponderenţă a populaţiei rurale active tinere; – echilibrarea balanţei alimentare (şi de plăţi) româneşti şi creşterea exporturilor agroalimentare româneşti; – restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale severe; – compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ şi cercetare ştiinţifică cu cel european, asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu sistemul agroalimentar.

2.2.1. Strategia socială rurală

Strategia demografică rurală cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru: stoparea fenomenelor demografice negative (declinul natalităţii, creşterea mortalităţii şi a morbidităţii infantile şi materne). Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor demografice ale spaţiului rural sunt axate pe îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din mediul rural, pe diminuarea decalajelor existente între mediul rural şi cel urban, pe reducerea fragilizării economice şi sociale:

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale durabile; - modernizarea sistemului de sănătate prin promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate; - modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale; - desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate; - extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară. Strategia ocupaţională rurală are ca obiectiv creşterea gradului de ocupare şi calificarea forţei de muncă rurale, extinderea locurilor de muncă în economia agricolă şi non-agricolă. Ocuparea rurală este caracterizată tendenţial de: - accentuarea procesului de reducere a populaţiei active influenţându-se în mod negativ dinamica ocupării; - modificarea structurală a populaţiei active (evoluţii demografice pe categorii de vârste) generează măsura în care bazinul de recrutare a forţei de muncă se confruntă cu riscul îmbătrânirii şi contractării pe termen mediu şi lung; - supradimensionarea agriculturii în privinţa populaţiei pe care o implică economică; - precaritatea nivelului educaţional ca factor inhibant pentru mobilitatea ascendentă a forţei de muncă (forţa de muncă disponibilă are o adaptabilitate redusă la modificările structurale de pe piaţa muncii din cauză incompatibilităţilor profesionale dintre oferta şi cererea de locuri de muncă); - modernizarea lentă a ocupării rurale; - necorelarea dintre oferta şi cererea de forţă de muncă rurale. Strategiile ocupaţionale rurale cuprind măsuri, acţiuni determinative pentru: îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, în vederea facilitării accesului la ocupare non-agricolă în corelare cu cerinţele pieţei muncii locale şi regionale. Orientările strategice sunt axate pe: - crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale durabile; - modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale; - modernizarea agriculturii prin implementarea inovării-tehnologice, tehnice, manageriale; - promovarea mobilităţii ocupaţionale, sectoriale şi geografice a forţei de muncă din spaţiul rural cu scopul orientării acesteia spre domenii ocupaţionale neagricole care înregistrează o dinamică pozitivă ca diversitate şi consistenţă;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- promovarea antreprenoriatului rural şi acordarea de servicii de asistenţă/consiliere pentru iniţiere de afaceri şi activităţi independente pentru stimularea ocupabilităţii neagricole în spaţiul rural. Pentru a diminua incidenţa sărăciei în rural, în cadrul strategiei de atenuare a gradului de sărăcie rurală severă se impun două seturi de măsuri, astfel: Pe termen scurt şi mediu (orizont 2014-2020) – obiectiv strategic: - atenuarea efectelor negative ale acestui fenomen; - construirea de centre sociale de zi la nivelul autorităţilor locale sau a unor fundaţii pentru persoanele aflate în dificultate; - condiţionarea plăţii transferurilor sociale către adulţii apţi de muncă de participarea la programe de reinserţie pe piaţa muncii. Pe termen mediu şi lung (orizont 2020-2030) – obiectiv strategic: atacarea principalelor cauze ale apariţiei şi perpetuării sărăciei. Strategia zonelor defavorizate, a zonelor aflate în dificultate are ca obiectiv restrângerea acestor zone şi continuarea activităţii agricole în aceste zone. Strategia sistemului de protecţie socială România rurală are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale cheltuielilor de protecţie socială din Europa. Strategiile rurale dedicate sistemelor durabile de protecţie socială cuprind măsuri, acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii. Orientările strategice spaţiului rural, care prin efectele implementării, convergente şi integrate, sunt axate pe îmbunătăţirea condiţiilor ocupării rurale, pe reducerea fragilizării economice şi sociale specifice populaţiei neocupate: - crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale durabile; - formarea pieţei forţei de muncă rurale, adaptată la cerinţele raportului dintre cerere şi ofertă; - promovarea accesului tinerilor la piaţa forţei de muncă - modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale Strategia pentru revitalizarea satului românesc, conservarea şi transmiterea tradiţiilor rurale cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru: - stoparea fenomenelor culturale negative (preluarea valorilor urbane neconcordante cu specificul vieţii rurale, schimbarea sensului utilizării unor instituţii cultural rurale); 22

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- reechilibrarea structurală a bugetelor alocate modernizării culturale; - creşterea acţiunilor de conservare, protejarea moştenirii culturale. Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor culturale ale spaţiului rural, care prin efectele implementării, convergente şi integrate, sunt axate pe conservarea patrimoniului cultural, pe reducerea fragilizării culturale. Iniţiativele de conservare culturală trebuie însoţite de o planificare consistentă care să conserve şi unde este posibil să restaureze obiectivele istorice, să menţină stilul arhitectonic tradiţional şi să conserve aşezările istorice.

3. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020- premise şi potenţial de dezvoltare

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare şi programare la nivel regional. Strategia de Dezvoltare Regională urmăreşte pe tot parcursul său firul roşu reprezentat de cele trei priorităţi stabilite prin Strategia Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă, creştere favorabilă incluziunii şi obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare, schimbări climatice, educaţie, reducerea sărăciei. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi măsuri specifice: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale 2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării 3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii 5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative 6. Dezvoltarea resurselor umane , creşterea incluziunii sociale În cadrul Strategiei de dezvoltare a Regiunii, domeniul strategic 4 se referă la dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii. În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor urbane/rurale. Tipologia agreată de Uniunea Europeană stabileşte 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale, regiuni intermediare şi regiuni predominant urbane. Această metodologie ia în calcul atât densitatea populaţiei cât şi prezenţa unor centre urbane mari şi ponderea acestora în populaţia totală a regiunii. Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 judeţe din Regiunea Centru 23

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

(Braşovul şi Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa regiunilor predominant rurale. Din motive ce ţin de disponibilitatea datelor şi de coerenţa strategiei, conceptul de zonă rurală (localitate rurală) utilizat în acest document se bazează doar pe legislaţia românească actuală, respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ - teritorială a României, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Potrivit datelor statistice de la finele anului 2012, în Regiunea Centru sunt 357 de comune şi 1788 de sate. Decalaje economice şi sociale majore faţă de mediul urban Numărul populaţiei rurale din Regiunea Centru totalizează 1 028 971 locuitori, reprezentând 40,8% din totalul populaţiei regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai ridicate procentaje ale populaţiei rurale se înregistrează în judeţele Harghita şi Covasna (56,4% respectiv 50,2%), iar cele mai scăzute în judeţele Braşov şi Sibiu (26,8% respectiv 33,4%). Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de ,,re-ruralizare”, proces determinat în principal de migraţia dinspre mediul urban spre mediul rural. Previziunile demografilor arată o înrăutăţire în următorii ani a indicatorilor demografici din mediul rural din Regiunea Centru (scădere accentuată a numărului populaţiei, creşterea dezechilibrelor între grupele de vârstă). Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural din Regiunea Centru era de 50,4% în anul 2011, sensibil mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,2%. De asemenea, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani din zona rurală a Regiunii Centru se situează la un nivel scăzut (45,4% în anul 2011), fiind de asemenea vizibil inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe de rata - ţintă de ocupare, stabilită prin Strategia Europa 2020 (75% din populaţia de 20-64 ani). Economia zonelor rurale din Regiunea Centru, trăsături specifice. Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură economică - agricultura. Pe de altă parte regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor turistice şi agroturistice din Regiunea Centru depăşind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 000. Regiunea Centru deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României şi 34,4% din pensiunile turistice. În prezent, zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran – Moeciu – Fundata, Mărginimea Sibiului, Zona Arieşului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra),

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Zona Săcele - Întorsura Buzăului, Valea Hârtibaciului, Valea Oltului şi câteva zone mai restrânse: Rimetea-Colţeşti, Corund - Praid, cetăţi/biserici fortificate, etc.

3.1. Priorităţile specifice ale strategiei

Prioritatea 1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole, dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităților de prelucrare a produselor agricole

Prioritatea 2. Creşterea atractivităţii economice şi diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale din Regiunea Centru Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură economică - agricultura. Turismul reprezintă o alternativă economică prea puţin exploatată în prezent. Cele câteva localităţi rurale care au reuşit valorificarea atuurilor naturale şi antropice în domeniul turismului pot constitui modele de urmat pentru multe alte localităţi din regiune ce dispun de un real potenţial turistic. Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Prin punerea în valoare a potenţialului turistic al zonelor rurale din Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodată dezvoltarea altor domenii economice şi sociale (infrastructura de transport, industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se astfel un efect multiplicator în economia locală. Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competenţelor profesionale şi îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor contribui la reducerea dependenţei de activităţile agricole, creşterea ocupării şi dezvoltarea economică a spaţiului rural. Măsuri: 2.1. Susţinerea afacerilor în domenii economice neagricole 2.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural Prioritatea 3. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor rurale din Regiunea Centru În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilităţi publice în localităţile rurale ale regiunii continuă să fie subdezvoltată. Din cele 357 comune ale Regiunii Centru, doar 253 (70,9% din total) erau racordate în anul la reţelele publice de alimentare cu apă potabilă, 106 comune (29,7 %) dispuneau de instalaţii de canalizare publică şi în 191 comune (53,5% din comunele Regiunii Centru) exista reţea de distribuţie a gazelor naturale. Trebuie menţionat faptul 25

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 că datele statistice utilizate sunt disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorială (comună) şi nu reflectă situaţia la nivel de sat. În vederea reducerii decalajelor între mediile rezidenţiale în ce priveşte dezvoltarea şi pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor şi creşterea atractivităţii localităţilor rurale se impune deci, continuarea şi extinderea programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru. Măsuri: 3.1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă 3.2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare 3.3. Extinderea şi modernizarea serviciilor de colectare şi gestionare a deşeurilor menajere 3.4. Dezvoltarea reţelei de drumuri comunale Prioritatea 4. Dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea dezvoltării comunitare Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o redimensionare a infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014-2020, în mod evident, vor trebui sprijinite investiţiile ce vizează reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale în comunele Regiunii Centru. Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea şi dezvoltarea infrastructurii cultural- recreative din mediul rural. O bună parte din această infrastructură este degradată sau este utilizată în diverse alte scopuri, fiind necesare intervenţii pentru refuncţionalizare. Proiectele de dezvoltare teritorială începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul ,,Leader“, bazată pe iniţiativa locală şi conlucrarea factorilor interesaţi, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De aceea, în perioada următoare, se va intensifica sprijinul pentru acţiunile integrate de tipul ,,Leader“, începând de la activarea cooperării intra- şi intercomunitare până la sprijinirea inovaţiei în cadrul proiectelor de dezvoltare integrată. Măsuri: 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale din mediul rural 4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural 4.3. Sprijinirea cooperării între diverşi actori şi comunităţi rurale în cadrul unor acţiuni integrate

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş 2014-2020 La iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş au fost elaborate primele documente de programare pentru accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş a fost elaborată cu scopul de a avea un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului. La elaborarea strategiei s-a ţinut cont şi de politicile, strategiile şi programele existente la nivel european, naţional şi regional, adică de cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până în 2020. Viziunea strategică a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020 o constituie construcţia dezvoltării judeţului pe punctele tari, care se regăsesc în cadrul analizei SWOT, în vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea. În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită continuarea măsurilor adoptate pentru perioada 2007-2013 şi a acţiunilor ce contribuie la dezvoltarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea infrastructurii în zonele cu întârzieri în dezvoltare, fără a neglija incluziunea socială ori protecţia mediului. Pe baza analizei SWOT a judeţului Mureş au fost definite obiective specifice şi au fost identificate 7 domenii prioritare: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale 2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării 3. Protecţia mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de energie 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi a silviculturii 5. Dezvoltarea turismului 6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale 7. Asigurarea unei administraţii publice locale eficiente Din punctul de vedere a zonelor rurale, cele mai importante priorităţi, măsuri şi activităţi prioritare sunt: Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, utilităţi, energie, comunicaţii) la nivelul judeţului Mureş: Măsura 1.2.2. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul judeţului în perspectiva dezvoltării durabile şi administrare cât mai eficientă a teritoriului.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Măsura 1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special, accesul populaţiei la conexiuni în bandă largă în vederea eficientizării transferului de date şi informaţii. Activităţi prioritare: - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor de către operatorii economici, în vederea creşterii calităţii serviciilor de telefonie fixă, telefonie mobilă şi internet.

Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială Măsura 1.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale, prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural. Măsura 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural. Măsura 1.3.3. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă în mediul urban şi rural. Măsura 1.3.4. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale prin înfiinţarea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora, în mediul urban şi rural.

Prioritatea 2.1. Creşterea atractivităţii judeţului ca destinaţie de afaceri Măsura 2.1.3. Crearea de clustere şi de reţele asociative pentru cooperare economică în domenii cu perspective de creştere. Măsura 2.1.4. Promovarea produselor locale şi a infrastructurii de sprijin a afacerilor din judeţul Mureş pe plan intern şi extern. Prioritatea 3.2. Asigurarea calităţii apelor Măsura 3.2.1. Reducerea efectelor poluării apelor deversaţi de la aglomerări umane, din activităţi industriale, activităţi agricole prin amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnice de mediu (canalizare, epurare, apă uzată, etc.). Măsura 3.2.2. Renaturarea/reecologizarea sectoarelor de râu. Prioritatea 3.3. Managementul durabil al deşeurilor, protecţia terenurilor şi a solului Măsura. 3.3.1. Colectarea selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor. Măsura 3.3.2. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor industriale nepericuloase şi periculoase. Măsura 3.3.3. Plan de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate. 28

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Prioritatea 3.5. Protecţia biodiversităţii, a patrimoniului natural şi a peisajului Măsura 3.5.1. Dezvoltarea cadrului de management şi de administrare a ariilor protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000. Măsura 3.5.2. Întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării mecanismelor de respectare a regimului de arie protejată. Măsura 3.5.3. Exploatarea forestieră cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole, dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de prelucrare a produselor agricole Activităţile prioritare ar fi sprijinirea înfiinţării, restructurării şi consolidării fermelor şi stimularea parteneriatului prin înfiinţarea de reţele/grupuri de producători agricoli. Prioritatea 4.2. Diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale din judeţ Activităţi prioritare: - promovarea antreprenoriatului pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole în mediul rural sprijinirea dezvoltării de investiţii private în localităţile rurale - dezvoltarea serviciilor de consultanţă şi consiliere în atragerea şi managementul fondurilor europene Prioritatea 4.3. Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement Activităţi prioritare: - Întreţinere/reabilitare/modernizare drumuri comunale, pentru creşterea accesibilităţii în zonele rurale şi ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului Mureş; - Înfiinţarea/extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi apă uzată, a staţiilor de epurare; - Extinderea reţelei de electrificare în localităţi rurale, unde există minim 15 gospodării neracordate; - Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie; - Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate; - Îmbunătăţirea infrastructurii de cultură, culte, sport şi agrement ; - Susţinerea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Dezvoltarea infrastructurii de asistenţă şi servicii sociale; - Reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi includerea acestora în circuitul turistic;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

- Asigurarea unui fond de locuinţe în proprietatea autorităţilor locale, în vederea stabilizării persoanelor tinere cu venituri reduse în mediul rural şi pentru atragerea/stabilizarea profesioniştilor în mediul rural. Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş Măsura 5.2.1. Implementarea sistemului de management al destinaţiilor turistice în judeţul Mureş. Masura 5.2.2. Crearea de clustere în domeniul turismului. Masura 5.2.3. Implementarea unor sisteme informatice de management al informaţiei turistice. Prioritatea 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor turistice. Activităţi prioritare: - modernizarea structurilor de primire turistică - investiţii pentru creşterea calităţii serviciilor de alimentaţie publică, pentru promovarea bucătăriei tradiţionale specifice judeţului Mureş; adaptarea bucătăriei la cerinţele, preferinţele oaspeţilor - profesionalizarea resurselor umane în sectorul serviciilor turistice: marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, etc. Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea procesului de politici publice în administraţia publică locală Activităţi prioritare: - Îmbunătăţirea competenţelor în materie de formulare şi implementare a politicilor publice/ strategiilor de dezvoltare locală; - Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor implicate în managementul programelor cu finanţare nerambursabilă comunitară; - Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a asociaţiilor microregionale/ intercomunitare; implicarea asociaţiilor în accesarea de fonduri nerambursabile; - Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a grupurilor de acţiune locală LEADER existente şi susţinerea înfiinţării acestor reţele în zonele unde ele nu există; - Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul instituţiilor publice;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Partea a II.-a. Situaţia existentă la nivel local 1. Cadru general

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Localizare şi suprafaţă Teritoriul administrativ al comunei Suplac este situat pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică, la 22 km de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş. Fig. nr.2. Harta Judeţului Mureş (localizarea comunei Suplac)

Sursă: http://pe-harta.ro/mures/

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Suplac este de 4572,49 ha din care intravilan 264,21 ha, iar extravilan 4308,28 ha. Atestare documentară Situată în judeţul Mureş, comuna Suplac cu satele aparţinătoare Suplac, Idrifaia, Laslău Mare, Laslău Mic şi Vaidacuta a existat şi a evoluat în actualul amplasament din vremuri străvechi. Atestarea documentară a resedinţei de comună, Suplac, datează din anul 1325, sub numele de Zeplac. Satele aparţinătoare sunt atestate după cum urmează: Idrifaia din anul 1331 sub numele de Heruhfaya, Laslău Mic din anul 1332 sub numele de Sancto Ladislao, Vaidacuta din anul 1733 şi Laslău Mare din anul 1773, unde au fost descoperite urme de civilizaţie din neolitic. Structura administrativă şi relaţii în teritoriu Teritoriul administrativ al comunei Suplac se învecinează cu teritoriul comunelor Crăciuneşti, Coroisânmartin, Zagăr, Viişoara şi Bahnea la sud şi est precum şi cu teritoriul comunelor Mica,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Ungheni şi Gheorghe Doja la vest şi nord. Comuna Suplac este situată în partea de centru-sud a judeţului Mureş, la 22 km distanţă de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş. Fig. nr.3. Localizarea comunei Suplac

Sursă: http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png Reşedinţa de comună, Suplac, este situată pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică şi este aşezată pe traseul drumului judeţean DJ142 Târnăveni – Bălăuşeri, la mică distanţă de localitatea Idrifaia, pe direcţia sud-vest. Suplac este un sat în care convieţuirea dintre locuitorii români şi maghiari poate fi un exemplu de urmat de multe localităţi mixte. Aşezat pe cursul Târnavei Mici, locuitorii se ocupă în principal cu agricultură, pe o suprafaţă de 1137 ha din care şi pe lunca Târnavei Mici. Dealurile Suplacului, altă dată pline de vii, încă mai aşteaptă un investitor pentru refacerea viţei de vie, care cu două decenii în urmă producea vinuri apreciate, de o calitate deosebită. Reţeaua şcolară, compusă din Şcoala Generală (clasele I-VIII) Suplac şi Grădiniţa Suplac, reprezintă locaţii deosebite în care elevii şi cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în cele mai bune condiţii. Din anul 2009 în localitatea Suplac s-a început construcţia unei Baze sportive în care locuitorii Comunei Suplac pot desfăşura activităţi sportive, alături de membrii Asociaţiei Sportive Suplac. În curând localitatea va beneficia de un proiect de introducerea apei potabile, care va asigura apă la standarde europene. Problemele de sănătate ale populaţiei sunt deservite de un cabinet medical în centrul de comună. În cadrul dispensarului se va deschide şi un cabinet stomatologic. În apropiere funcţionează şi farmacia. În scurt timp se va demara proiectul „Extinderea şi modernizarea Căminului Cultural Suplac”. 33

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Idrifaia, atestată documentar în anul 1331 sub numele de Herubfaya, aşezată pe valea Târnavei Mici, este un pol al cultivării viţei de vie. Vinul produs în Idrifaia a fost şi este medaliat având calităţi organoleptice deosebite. Pentru acest sector al cultivării viţei de vie în localitate există posibilitatea de a investi dând valoare dealurilor scăldate de soare de dimineaţă până la amurg. În partea de luncă a localităţii legumicultura a fost un sector dezvoltat care începe să se dezvolte. Pe suprafaţa de 1.180 ha localnicii cresc animale din specia bovine şi ovine. Deşi rentabilitatea nu este deosebită, fermierii sunt consecvenţi şi menţin şeptelul ridicat. La nivelul localităţii funcţionează Şcoala Generală Bordi Andras (clasele I-VIII) care a beneficiat de reabilitări în urma cărora desfăşurarea activităţilor didactice se desfăşoară în cele mai bune condiţii. Cu secole în urmă în Idrifaia a fost construit un castel care în decursul istoriei a avut mai multe destinaţii şi care în cele din urmă a rămas în ruină. În anul 2010 un investitor a început reconstrucţia castelului care în scurt timp va deveni o emblemă a localităţii. În Idrifaia se va demara proiectul de canalizare şi staţie de epurare a apelor menajere, urmată de introducerea apei potabile, care reprezintă investiţii de milioane de euro, dar care va aduce pentru locuitori un plus de confort. În localitate mai funcţionează o societate de colectare-prelucrare a fructelor în regim ecologic, produse deosebit de apreciate la export. Satul Laslău Mare este situat pe valea pârâului Sântioana, de-a lungul drumului comunal DC70. Satul a fost atestat documentar din anul 1773 dar cu vestigii arheologice descoperite în zona Fântâniţei din neolitic, cultura Cucuteni. Aşezat pe valea Sântioanei, la 3 km de centrul de comună,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 din anul 2010 satul a beneficiat de investiţia de asfaltare, pe lângă această cale de transport. Satul beneficiază şi de transport feroviar cu halta Laslău Mare.

Gazul metan a fost introdus încă din anii 1960. Pe raza administrativă a localităţii funcţionează o livadă pe o suprafaţă de 200 ha, administrată de oameni care a pus o parte din sufletul lor în refacerea livezii Laslăului Mare, creând noi locuri de muncă pentru oamenii din zonă. Reţeaua de şcolarizare este formată din Şcoala Generală clasele I-VIII Sf. Nicolae şi Grădiniţa Laslăul Mare, care a fost reabilitată în anul 2010, asigurând un grad ridicat de confort pentru elevi şi cadre didactice. Având rădăcini adânci în tradiţia populară, de sărbătoarea Rusaliilor oamenii merg la biserică îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, parcă reînviind viaţa arhaică a strămoşilor noştri. Din terenul în suprafaţă de 936 ha pe care Laslău Mare îl deţine, o parte se află în lunca fertilă a Târnavei Mici care ar putea fi mai bine exploatată prin culturi legumicole sau medicinale în sistem irigat. Acestea însă necesită investiţii mai mari, până în momentul de faţă negăsindu-se investitori pentru a exploata această sursă. În sat funcţionează o fermă zootehnică de creşterea bovinelor, fiind dotată şi pentru cultura vegetală cu utilaje moderne. Satul Laslău Mic este amplasat de-a lungul drumului comunal DC70, prin intermediul căruia se face legătura cu DJ142, traversând localitatea Laslău Mare.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Atestat documentar din anul 1332 sub numele Sancto Ladislao şi ulterior sub numele de Sachsisch- Lasseln este emblemă a culturii săseşti, aşezat pe pariul Fundătura care împarte satul în două, cu malurile ridicate, plantate cu nuc, la poalele unei coline împădurite, dă satului o înfăţişare aparte. În anul 2011 a fost asfaltat, motiv pentru care a devenit mai atractiv de vizitat şi de stabilire a reşedinţelor de vară sau permanente.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Biserica Evanghelică din sat se încadrează în stilul săsesc cu ziduri de apărare specifică culturii arhitecturale săseşti. O atracţie în plus a localităţii sunt lacurile din zona fundaturii, pe care se poate practica pescuitul sportiv, locaţie care este înconjurată de păduri şi în care liniştea este la ea acasă. În anul 2011, s-a câştigat prin Măsura 3.1.3 un proiect pentru construire pensiune turistică, pensiune care va oferi turiştilor 2 apartamente şi 6 camere cu două paturi, cu toate utilităţile şi confortul.

Satul Vaidacuta este legat de satul de reşedinţă de comună printr-un drum de pământ şi este situat în partea de nord a acestuia, pe direcţia localităţii Ungheni.

La nivel de Consiliu Local satul Vaidacuta a fost declarat sat turistic tradiţional în care construcţiile trebuie să se menţină şi să se încadreze în arhitectura locală, fiind interzise orice construcţii ce pot aduce schimbări arhitecturale. De curând a fost instalat iluminatul public, şi au fost executate lucrări de reparaţie a drumului. Localitatea se află într-o zonă superbă şi liniştită, la doar 12 km de Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu Mureş şi 6 km de viitorul nod de urcare pe Autostrada Transilvania. Cu o suprafaţă de 800 ha, Vaidacuta poate oferi furajare pentru un număr mare de animale. Cu 5 ani în urmă s-a constituit o Cooperativă Agricolă care încearcă să se dezvolte în acest sens pe lângă ciobanii care păstoresc în zonă. Viaţa culturală este susţinută anual prin întâlnirea Fiilor Satului, în care toţi locuitorii se bucură de reîntâlnire, schimbă impresii, şi în care cântecul popular, dansurile populare sunt un punct de interes. Tot în Vaidacuta funcţionează o asociaţie, care

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 promovează arta şi cultura, realizând tabere de profil. Pentru cei care se stabilesc în Vaidacuta, un om de suflet al locului oferă acces gratuit la internet prin fibră optică. Datorită poziţiei, configuraţiei naturale a terenului, circulaţiei majore dezvoltate până în prezent pe direcţia est-vest, relaţiile cu teritoriul înconjurător s-au dezvoltat de-a lungul DJ142. Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea ferată se face prin intermediul drumurilor existente. Existenţa drumului judeţean DJ142 (Târnăveni-Bălăuşeri) pe teritoriul comunei a favorizat deplasarea locuitorilor comunei către principalele centre economice ale judeţului, precum şi către întreaga ţară. Apropierea de municipiul Târgu-Mureş a făcut ca relaţiile economice şi sociale să se stabilizeze preponderent cu acesta, o parte a populaţiei active deplasându-se în municipiul reşedinţă de judeţ pentru locuri de muncă mai bune, însă pentru satisfacerea unor anumite tipuri de nevoi locuitorii comunei se deplasează şi în alte localităţi mai importante din această zonă a Transilvaniei cum ar fi municipiile Târnăveni, Sighişoara sau Bălăuşeri. Relaţiile cu aceste centre au fost şi sunt întreţinute în scopul satisfacerii unor nevoi materiale şi spirituale prin accesul la: locuri de muncă, şcoli, unităţi medico-sociale, unităţi administrative şi de justiţie, sport, spectacole, agrement, comerţ, servicii, cultură, cult, etc. Relaţiile preponderent comerciale s-au stabilit cu localităţile învecinate unde se organizează târguri de animale şi produse agricole. Un alt gen de relaţii este cel de aprovizionare cu produse agricole a centrelor urbane din judeţul Mureş.

2. Cadrul natural Relieful Relieful comunei este variat, favorabil vegetaţiei lemnoase, care a favorizat formarea tipurilor de sol podzolic. Podişul Târnavelor are o personalitate distinctă, pe care i-o conferă particularităţile reliefului: mai înalt decât al regiunii de la nord de Mureş, desfăcut prin văi adânci şi largi, cu terase în culmi netede orientate în direcţia văilor principale (est-vest), cu versante povârnite şi acoperite de păduri. Eroziunea îndelungată, la care a fost supusă regiunea Podişul Târnavelor, a dat naştere la trei nivele de relief sau platforme de eroziune în zona de podiş a judeţului, extinzându-se însă şi în afara acestuia. Ca urmare a acţiunii râurilor şi torenţilor, întregul ţinut al Târnavelor prezintă aspectul general al unui podiş vălurit, deluros, compartimentat în fâşii orientate în aceeaşi direcţie, cu masive deluroase sau grupe de dealuri şi culmi, în general bine determinate 38

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Teritoriul comunei prezintă variaţii de altitudine cuprinse între 500 şi 300m. Relieful este uşor ascendent de la Valea Târnavei Mici între dealuri. Geologia Din punct de vedere geomorfologic se evidenţiază două unităţi teritoriale: . Zona uşor ondulată în care s-a format localităţile Laslău Mare, Laslău Mic şi Vaidacuta; . Zona văii Târnavei Mici şi a afluenţilor săi, în care se află satele Suplac şi Idrifaia.

Reţeaua hidrografică Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei prezintă o bună densitate de cursuri de apă, cu debite influenţate de factorii climatici. Localităţile Suplac şi Idrifaia sunt tangente râului Târnava- Mică. Localităţile Laslău Mare şi Laslău Mic sunt traversate de afluenţi ai acestuia.

Clima Condiţiile de climă sunt specifice zonei de deal: . valoarea temperaturii medii anuale este de 7°-8°C; . zona climatică este temperat continentală cu influenţe oceanice, dar şi de la ţinutul de podişuri şi dealuri înalte, subţinutul Depresiunii Transilvaniei, districtul de pădure; . temperatura medie lunară maximă se întâlneşte în luna iulie, iar cea minimă în luna ianuarie; . umiditatea aerului are valori cuprinse între 77% şi 80%; . media multianuală a precipitaţiilor se încadrează în jurul valorilor de 600-700 mm/an, repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri este neuniformă, cu o abundenţă vara şi un deficit iarna; . numărul zilelor ploioase se ridică la 100-105 zile/an; . circulaţia dominantă a aerului este în general vestică, peste 20%, celelalte direcţii având o frecvenţă sub 10%; . viteza medie a vântului este de 2 m/sec. Vegetaţia Vegetaţia teritoriului comunei Suplac se încadrează în zona pădurilor de foioase, fiind formată predominant din făgete şi gorunete. Distribuţia lor este legată de expoziţia versanţilor şi înălţimea reliefului. Pe lângă speciile de foioase întâlnim şi conifere ca pin, brad, zadă.

Fauna În strânsă legătură cu zonele de vegetaţie şi resursele naturale, fauna este reprezentată în zona pădurilor de: lup, vulpe, mistreţ, iar în mediul acvatic de crap, şalău, biban. 39

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Dintre păsările sălbatice numeroase sunt: vrăbiile, piţigoii, mierlele, sticleţii, ciocârliile, sturzii, potârnichile, privighetorile şi graurii. Riscuri naturale Riscul producerii inundaţiilor s-a redus ca urmare a lucrărilor de îndiguire a râului Târnava Mică. De asemenea, prin activităţile de împădurire, s-a redus şi riscul producerii de alunecări de teren.

3. Arii protejate Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent.

Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Lista siturilor Natura 2000 cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) şi siturile de importanță comunitară (SCI) ce aparţin reţelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în cele cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică şi stepică.

Situri de Importanţă Comunitară (SCI) constituite conform Directivei Habitate a Uniunii Europene sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări a Uniunii Europene sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Primele situri Natura 2000 au fost desemnate pe parcursul anului 2007 (au fost desemnate 273 de situri de importanță comunitară (SCI) aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 și 108 arii de protectie specială avifaunistică (SPA), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007. Urmare a seminariilor biogeografice din 2008, Comisia Europeană a decis ca România să includă anumite specii şi habitate de interes comunitar în formularele standard ale siturilor Natura 2000 existente şi să desemneze noi situri Natura 2000, fapt ce s-a realizat pe parcursul anului 2011, numărul siturilor de importanță comunitară (SCI) ajungând la 408. De asemenea a fost necesară desemnarea de noi arii de protecție specială avifaunistică, numărul acestora ajungând la 149. Fig. nr. 4. Harta siturilor Natura 2000 (anul 2011)

Sursă: CNND2: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România

Pentru a avea o reţea ecologică eficientă, siturile Natura 2000 trebuie să beneficieze de un management corespunzător. În acest sens, au fost atribuite în administrare 42 de situri Natura 2000 (dintre care 28 se suprapun total sau parţial cu parcurile naturale şi cu parcurile naţionale) şi 299 au

2CNND: Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 fost atribuite în custodie. De asemenea, au fost aprobate în cadrul Axei 4- Protecţia naturii a POS- ului de Mediu un număr de 219 de proiecte care au ca scop elaborarea planului de management pentru situri Natura 2000. Judeţul Mureş deţine valori ale capitalului natural deosebit de importante, prin care contribuie la asigurarea coerenţei reţelei ecologice europene Natura 2000 pe teritoriul ţării. Totalul suprafeţelor sit Natura 2000 în judeţul Mureş este de 251642 ha, ceea ce reprezintă 37,2% din suprafaţa judeţului. Tabel nr. 1. Ariile protejate naturale de interes naţional - Rezervaţii naturale

Nr. Judeţul Mureş Suprafaţa Administrator / crt. (ha) Custode 1. Rezervaţia de bujori Zau de Câmpie 3,10 Consiliul local Zau de Câmpie 2. Pădurea Mociar 48 Direcţia silvică Mureş 3. Pădurea Săbed 59 Direcţia silvică Inclus în situl ROSCI0079 Fânaţele de pe Mureş Dealul Corhat – Săbed 4. Rezervaţia de lalele pestriţă Vălenii de Mureş 3 - 5. Lacul Fărăgău 35 A.P.M. Mureş în Inclus în situl ROSCI0100 Lacurile Fărăgău – parteneriat cu ONG Glodeni (SCI) Nycticorax 6. Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara 11,90 Progresul silvic filiala Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare Sibiu 7. Molidul de rezonanţă din pădurea Lăpuşna 77,80 Adminstraţia Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu PNDMS în coord. O.S.Gheorgheni 8. Arboretul cu Chamaecyparis lawsoniana 5,80 Admin. Inclus în ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Microregiunea Valea Valea Nirajului Nirajelor, Târnavelor, ONG Milvus 9. Srejarii seculari de la Breite 70 Progresul silvic filiala Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare Sibiu 10. Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături 79 Consiliul local Sovata 11. Poiana cu narcise Gurghiu 3 12. Defileul Deda – Topliţa 7733 Administraţia Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu PNDMS în coord. și ROSPA0030 Defileul Mureșul Superior O.S. Gheorgheni 13. Rezervaţia Seaca 2151 / 2005 813 Administraţia Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu PNDMS în coord. ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului O.S. Gheorgheni 14. Scaunul Domnului HG 2151 / 2005 50 Administraţia Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu PNDMS în coord. O.S. Gheorgheni TOTAL REZRVAŢII NATURALE 8 991 42

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

15. Parcul Naţional Munţii Călimani 24024 ha în 10 890 Administraţia PNC / judeţul MS, SV, HR, în Mureş RNP Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu 16. Parcul Natural Defileu Mureşului Superior 9 136 Administraţia HG 1143 / 2007, PNDMS în coord. Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu O.S. Gheorgheni ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România Managementul acestor arii naturale protejate sunt incluse în cadrul managementul siturilor şi au administratori sau custozi. Pe teritoriul în jurul comunei Suplac există cu o pndere mică Situl Natura 2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului”. Ponderea suprafeţelor (din suprafaţa totală a localităţii) din localităţi, care sunt incluse în Situl ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor-Valea Nirajului: Judeţul Mureş: Acăţari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed(66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu (50%), Ernei(<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gorneşti (<1%), Hodoşa(81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%), Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), Sărăţeni (54%), Sighişoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), Veţca (78%). Fig. nr.5. ROSPA0028 - Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului

Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România Asociaţia „Grupul Milvus”, Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia Microregională Târnava Mică – Bălăuşeri-Sovata a câştigat dreptul de administrare al patru arii protejate Natura 2000 pe o perioadă de 10 ani, până în anul 2022. Cele trei organizaţii au format o structură de administraţie care funcţionează sub egida Asociaţiei Microregiunea Valea Nirajului, denumită Administraţia Natura 2000 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului. Pe lângă 43

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 respectarea şi asigurarea aplicării legilor în vigoare, scopul administrării este şi stabilirea unui echilibru între interesele economice ale localnicilor, mediul sănătos, nevoile generaţiilor viitoare şi între protecţia naturii. Situl ROSCI 0384 – Râul Târnava Mică: situl este important pentru pădurile aluviale cu Alnus glutinosa și sălcii (galerii pe porțiuni insemnate), pentru specii de peşti. Este bine reprezentată Barbus meridionalis, dar şi Cobitis taeni, Gobio albipinnatus, Sabanejewia aurata, nevertebrate ca Lycaena dispar, Unio crassus, respectiv 3 specii de amfibieni. Dintre mamiferele importante putem aminti specia Lutra lutra. Starea naturală a râului Târnava Mică este în procent de 80-90 %. Suprafaţa sitului are 331 de hectare. Coordonatele sitului: N 46º 23' 4'', E 24º 27' 44''. Situl este situat 100% pe teritoriul judeţului Mureș. Coordonatele geografice ale ROSCI0384 (centrul geografic): longitudine estică: 24° 27' 44'' și latitudine nordică: 46° 23' 4''. Fig. nr.6. ROSCI 0384 Râul Târnava Mică

Importanţa reţelei Natura 2000 în judeţul Mureş constă în faptul că prin aceste situri se asigură protejarea celor mai importante specii din flora şi fauna sălbatică a judeţului.

Pe lângă asta, siturile Natura 2000 reprezintă adevărate zone de management durabil, în care activităţile umane trebuie desfăşurate astfel încât să nu dăuneze capitalului natural. Impactul uman ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate, care pentru zona noastră nu este caracteristic.

Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite chimicale în cantităţi dăunătoare.

Din punct de vedere social, reţeaua Natura 2000 are o funcţie recreativ – turistică, care poate fi exploatată de comunităţile locale prin dezvoltarea turismului. Mediul natural ferit de diferite contaminări are importanţă deosebită în protejarea sănătăţii şi în reabilitarea sănătăţii populaţiei.

Un alt beneficiu pe care îl poate aduce reţeaua Natura 2000 este legat de posibilitatea de a accesa fonduri europene, atât pentru protejarea şi menţinerea habitatelor şi speciilor din situri, cât şi pentru dezvoltare economică.

Folosind oportunităţile oferite de situl Natura 2000 produsele locale se pot promova şi valorifica ca produse ecologice la valoare ridicată. Importanţă deosebită are apicultura în această privinţă, care are perspective mari de dezvoltare în zonă.

În Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală există o linie de finanţare pentru plăţile de agro-mediu dedicată agricultorilor care menţin şi utilizează tehnici agricole benefice pentru siturile Natura 2000. Totodată, în cazul în care există anumite restricţii la utilizarea terenurilor, UE oferă compensaţii utilizatorilor sau proprietarilor de terenuri în situri Natura 2000.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Resurse antropice Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane. La nivelul comunei Suplac, principalele resurse antropice sunt reprezentate de: Patrimoniul cultural al comunei Suplac este constituit dintr-o serie de biserici de diverse confesiuni aflate în localităţile comunei, precum şi din monumentele închinate eroilor satului. Un important reper care face parte din patrimoniul cultural al comunei Suplac este Biserica Unitariană din Suplac construită în anul 1699 care este înregistrată ca monument istoric. Biserica Evanghelică cu ziduri de apărare din Laslău Mic are încrustat pe zidul bisericii anul 1799. Era a saşilor care în anii 70 – 80 numărau peste 150 de familii. Fig. nr.7. Biserica evanghelică din Laslău Mic Fig. nr.8. Biserica reformată din Suplac

Fig. nr. 9. Biserica unitariană din Suplac

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Alte biserici aflate în localităţile comunei sunt: biserica ortodoxă Suplac, biserica ortodoxă Laslău Mare, biserica ortodoxă Vaidacuta, biserica reformată Suplac, biserica reformată Idrifaia, aceasta din urma a împlinit anul trecut 250 de ani de existenţă. Fig. nr. 10. Biserica ortodoxă din Suplac

http://www.panoramio.com/photo/9433513 Din patrimoniul cultural al comunei mai fac parte monumentele închinate eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, aflate în localităţile Suplac, Idrifaia şi Laslău Mare precum şi monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial situat în localitatea Vaidacuta. Ca patrimoniu arhitectural putem aminti casele construite în stil săsesc din Laslău Mare şi alte case ţărăneşti, care păstrează aspectul tradiţional rural.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Demografie şi forţa de muncă

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Numărul şi evoluţia populaţiei Evoluţia numărului şi a structurii populaţiei se află sub amprenta factorilor de natură economică, socială şi demografică. În perioada 1966-1998 comuna Suplac s-a aflat pe lista comunelor unde scăderea populaţiei era între 30-50%. Privatizarea, şomajul, restructurarea unităţilor industriale, schimbările structurii sociale sunt principalele influenţe care se manifestă după 1990. Fig. nr.11. Evoluţia numărului de locuitori din comuna Suplac

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Din aceste date se poate observa o stabilitate, în perioada studiată, destul de mare faţă de alte localităţi din România. În ultimii 7 ani numărul de locuitori din Suplac a căzut cu 21. Datele demografice ale Primăriei Suplac nu coincid cu datele Institutului Naţional de Statistică, dar în unele cazuri s-au utilizat atât datele Primăriei cât şi cele ale Institutului Naţional de Statistică. Tabel nr.2. Populaţia totală pe localităţi 900 778 SUPLAC 778 800 669 IDRIFAIA 669 700 600 LASLĂU MARE 392 500 392 374 400

LASLĂU MIC 374 300 Nr. persoane 200 VAIDACUTA 16 100 16 SUPLAC 2202 0

Sursă: Datele Primăriei Suplac din anul 2014 Suplac Idrifaia Laslău Mic Vaidacuta Laslău Mare

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.3. Populaţia stabilă pe sexe pe localităţi în anul 2011 SUPLAC Ambele sexe 786 Masculin 366 Feminin 420 IDRIFAIA Ambele sexe 677 Masculin 330 Feminin 347 LASLĂU MARE Ambele sexe 406 Masculin 201 Feminin 205 LASLĂU MIC Ambele sexe 363 Masculin 194 Feminin 169 VAIDACUTA Ambele sexe 17 Masculin 5 Feminin 12 Sursă: INS, Recensământul general Din datele Institului Naţional de Statistică se poate observa un echilibru între sexe în majoritatea localităţilor. În localitatea Suplac este puţin mai mare ponderea sexului feminin, iar în Vaidacuta există un dezechilibru, 70,58% dintre locuitori fiind de sex feminin.

SUPLAC, , IDRIFAIA,

LASLAU MARE, Masculin LASLAU MIC, Feminin

, VAIDACUTA, 5

Sursă: INS

Tabel nr.4. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi Localitatea Populaţia Români Maghiari Rromi Germani stabilă SUPLAC 778 238 426 114 - -IDRIFAIA 669 20 646 3 - LASLĂU MARE 392 331 23 38 - 50

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Populaţia Români Maghiari Rromi Germani stabilă (Ţigani) LASLĂU MIC 374 192 28 121 6 VAIDACUTA 16 10 6 - - SUPLAC 2202 791 1129 276 6 Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014 Din aceste date se poate observa că 35% dintre locuitorii comunei Suplac este de etnie română, 51,27% de etnie maghiară, 12,53% de etnie romă şi 0,27% de etnie germană.

Fig. nr.12. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi

700

600

500 Români 400 Maghiari Romi 300 Germani Nr. persoane 200

100 0

Suplac Idrifaia Laslău Mic Vaidacuta Laslău Mare Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014 Din datele Primăriei Comunei Suplac se poate observa ponderea de 48% a religiei reformate, de 41,41% a religiei ortodoxe. 4,27% dintre locuitori sunt de regilie baptistă şi 6,37% aparţin la alte culte religioase sau sunt fără religie: unitarieni, adventişti, penticostali. Tabel nr.5. Populaţia stabilă după religie, la nivel de localităţi Populaţia Ortodocşi Romano- Greco- Reformaţi stabilă catolici catolici SUPLAC 778 285 7 -- 416 IDRIFAIA 669 19 13 -- 593 LASLĂU MARE 392 341 2 -- 17 LASLĂU MIC 374 257 5 1 25 VAIDACUTA 16 10 0 0 6 SUPLAC 2202 912 27 1 1057 Sursă: Primăria Comunei Suplac

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

700 600 500 Ortodoxă 400 Reformată 300 Romano-catolică Altele Nr. persoane 200 100 0

Suplac Idrifaia Laslău Mic Vaidacuta Laslău Mare

Sursă: Primăria Comunei Suplac După datele Institutului Naţional de Statistică referitor la starea civilă a populaţiei din comuna Suplac, se poate observa că din totalul de populaţie de 2249 era căsătorită 44,64%, 11,56% erau persoane văduve şi 2,26% din populaţie erau persoane divorţate în anul 2011. Tabel nr.6. Populaţia după stare civilă, la nivel de localităţi Total Necăsătorită Căsătorită Persoane Divorţată populaţie văduve COMUNA SUPLAC 2249 934 1004 260 51 SUPLAC 786 345 331 97 13 IDRIFAIA 677 253 328 74 22 LASLAU 406 144 190 59 13 MARE LASLAU MIC 363 180 155 25 3 VAIDACUTA 17 12 - 5 - Sursă: INS, Recensământul general2011

2. Indicatori statistici demografici Populaţia comunei Suplac poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi tendinţele demografice înregistrate în ultimul deceniu relevă un proces de îmbătrânire demografică, ceea ce se poate observa şi la nivelul regiunii Centru. În regiunea Centru ponderea populaţiei de peste 65 ani a crescut de la 9,7% in 1990 la 14,1% în 2009 în timp ce ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) s-a redus de la 23,7% la 15,4%.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Fig. Nr.13. Piramida vârstelor în comuna Suplac, anul 2014

85 ani si peste 0,8 1,5 80-84 ani 3,1 4,1 75-79 ani 3,4 4,8 70-74 ani 3,9 4,9 65-69 ani 5,3 5,5 60-64 ani 6,4 6,9 55-59 ani 7,2 8,2 50-54 ani 5,9 4,3 45-49 ani 5,3 5,0 Feminin 40-44 ani 8,3 6,4 35-39 ani 7,9 7,8 Masculin 30-34 ani 7,7 6,7 25-29 ani 7,9 5,8 20-24 ani 6,1 7,4 15-19 ani 6,3 6,0 10-14 ani 5,0 5,6 5- 9 ani 4,2 5,2 0- 4 ani 5,3 3,9

10,0 5,0 0,0 5,0 10,0

Piramida vârstelor arată grafic structura unei populaţii pe vârstă şi sexe. Barele orizontale reprezintă numărul bărbaţilor şi femeilor pentru fiecare grupă de vârstă. Piramida vârstelor ne dezvăluie o populaţie în scădere, generată în primul rând de scăderea rapidă a natalităţii. De remarcat că femeile sunt majoritare în grupele de vârstă de peste 60 de ani. Tabel nr.7. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă în comuna Suplac, 2012 Nr. Masculin Feminin Total sub 5 60 48 108 5-9 53 51 104 10-14 56 75 131 15-19 68 37 135 20-24 92 83 175 25-29 72 77 149 30-34 87 81 168 35-39 85 68 153 40-44 83 90 173 45-49 53 36 89 50-54 67 71 138 55-59 82 86 168 60-64 70 77 147 65-69 51 48 99 53

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

70-74 46 62 108 75-79 40 50 90 80-84 22 44 66 peste 85 12 19 31 1099 1133 2232 Sursă: INS Rata îmbătrânirii demografice (nr de persoane vârstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a crescut, în Regiunea Centru, de la 407‰ în 1990 la 912‰ în 2009, regiunea plasându-se, totuşi, sub media naţională (987‰), iar raportul de dependenţă demografică (nr. de persoane tinere şi vârstnice ce revin la 1.000 persoane persoane adulte) s-a redus, în aceeaşi perioadă, de la 502‰ la 418‰. În comuna Suplac rata îmbătrănirii demografice în anul 2012 a fost de 1148,68‰. Raportul de masculinitate (Raportul de masculinitate este raportul dintre numãrul bãrbaþilor şi cel al femeilor dintr-o populaţie dată) în comuna Suplac în anul 2012 era de 95,05%. Rata de dependenţă demografică (este raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã „dependentã” persoane de sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani) exprimat la 1000 de persoane), caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi avea o valoare de 492,97‰, în comuna Suplac, în anul 2012.

Mişcarea naturală a populaţiei Mişcarea naturală a populaţiei este un fenomen biologic şi social, aflat sub influenţa unor evenimente demografice pure (naşterea şi decesul). Ea exprimă procesul de reînnoire al unei populaţii de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Indicatorul care sintetizează mişcarea naturală a populaţiei este sporul natural (Δn = N-M unde N este numărul născuţilor vii iar M numărul deceselor). Sporul natural (diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul celor decedaţi, raportat la 1000 de locuitori) la nivelul judeţului Mureş a fost de -1,19‰ în mediul urban şi de 0,38‰ în mediul rural. În comuna Suplac în acelaşi an (2012) sporul natural a fost de -3,58‰. Rata natalităţii (indică numărul născuţiilor vii la 1000 de locuitori) la nivel de localitate în anul 2012 era de 9,40‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 9,40 născuţi vii. Privind acest indicator, comuna este aproape de cel la nivel judeţean de 9,58‰. Rata generală de fertilitate (reprezintă numărul de născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-45 ani). În comuna Suplac acest indicator avea valoarea de 48,16 ‰ în anul 2012. Acest indicator înseamnă aproximativ 50 născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă, adică 0,50

născuţi vii pe o femeie fertilă. Acest indicator este mai mic decât cel la nivel naţional de 1,25

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

copii/femeie fertilă. Fig. Nr. 14. Evoluţia numărului născuţi vii şi a numărului decedaţi pe ani

30 50

45 44 25 25 40 38 21 35 36 20 20 19 32 18 30 29 30 15 15 25

20 Nr. persoane Nr. persoane 10 15 10 5 5 0 0 2006 2008 2010 2012 2014 2006 2008 2010 2012 2014

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Durata medie de viaţă a crescut în ultimii ani şi este de 74,04 ani la nivelul judeţului Mureş, care la sexul masculin se conturează la 70,34 ani şi la sexul feminin la 78,01 ani (surse INS) Rata de imigarare este numărul de imigranţi care ajung la destinaţie, care revin la 1000 de locuitori din zona de destinaţie într-un an de referinţă. Rata de emigrare reprezintă numărul de emigranţi care pleacă din zona de origine care revin la 1000 de locuitori din aceeaşi zonă într-un an de referinţă. Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre numărul de imigranţi şi cel a emigranţilor unei regiuni. Rata netă de migraţie arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei unei regiuni, exprimat ca o creştere sau o descreştere a populaţiei care revine la 1000 de locuitori ai regiunii

(localităţii) într-un an.

Mişcarea migratorie a populaţiei Prin mişcarea migratorie înţelegem deplasarea populaţiei în teritoriu, care presupune depăşirea unei graniţe administrativ-teritoriale. Populaţia unei ţări îşi modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor şi ieşirilor determinate de naşteri şi decese, ci şi în urma imigrărilor şi emigrărilor. Mobilitatea geografică a populaţiei reprezintă totalul deplasărilor populaţiei în teritoriu, cu sau fără schimbarea domiciliului stabil, indiferent de durata absenţei din localitatea de origine. În această noţiune se includ deplasările turiştilor, ale lucrătorilor sezonieri, ale navetiştilor, ale persoanelor dintr-o localitate în alta, inclusiv ale celor însoţite de schimbarea definitivă a domiciliului. Migraţia populatiei este forma principală a mobilităţii geografice a populaţiei, constând în schimbarea definitivă a domiciliului stabil, între două unităţi administrativ-teritoriale bine definite.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

În raport cu graniţele oficiale ale unei ţări, migraţia poate fi :  migraţie internă: cea realizată în interiorul unei ţări, între unităţile administrativ – teritoriale ale acesteia, fără depăşirea graniţei naţionale  migraţie externă: cea care implică depăşirea unei graniţe naţionale în raport cu localitatea de destinaţie, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare si emigrare. Imigrarea reprezintă migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de destinaţie. Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante. Emigrarea este migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de plecare. Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane emigrante. Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre numărul intrărilor şi cel al ieşirilor în cadrul migraţiei.

Fig. nr.15. Stabiliri de reşedinţă Fig. nr.16. Plecări cu reşedinţă

25 35 33 30 31 20 20 19 27 27 25 26 22 15 20

15 10 10

9 Nr. persoane Nr. pesroane 7 7 10 5 5

0 0 2006 2008 2010 2012 2014 2006 2008 2010 2012 2014

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din anul 2006 în comuna Suplac s-a înregistrat un caz de emigrare şi două cazuri de imigrare. Concluzii referitoare la datele demografice Problemele constatate referitor la datele demografice sunt: scăderea numărului locuitorilor şi adâncirea procesului de îmbătrănire. Se poate observa a rată a natalităţii mai mică decât la nivel judeţean sau naţional, şi un spor natural negativ în comuna Suplac. Adâncirea procesului de îmbătrănire a populaţiei însă atrage după sine pericolul de depopulare a comunei în cazul în care procesul nu va fi stopat prin crearea condiţiilor dezvoltării economice şi sustenabile, asigurând membrilor comunităţii posibilitatea de a trăi într-un mediu curat, prosper şi competitiv.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Forţa de muncă Deoarece pe lângă agricultură industria a fost ramura care a asigurat cele mai multe locuri de muncă în teritoriu odată cu închiderea unităţilor industriale au apărut probleme de ocupare a forţei de muncă şi agravarea sărăciei. Restructurarea industrială a teritoriului a fost o perioadă lungă şi dureroasă. După schimbările din 1989 unităţile economice industriale au fost închise. Cele mai apropiate au fost unităţile economice industriale de la Târnăveni. Populaţia activă3 în anul 2011 a fost în comuna Suplac era de 778 de persoane. Perioada de tranziţie la economia de piaţă a avut un impact semnificativ asupra ocupării, afectând volumul pieţei forţei de muncă, structura, eficienţa, instituţiile şi politicile ei. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor în economie a dus la diversificarea ocupaţiilor pe care populaţia le desfăşoară. Ca să-şi poată duce traiul de zi cu zi populaţia desfăşoară diverse ocupaţii. Printre cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei comunei Suplac au fost cultivarea pământului, creşterea animalelor şi comerţul cu produsele obţinute. În comuna Suplac şi în zilele noastre principalul sector de activitate economică este agricultura, după cum se vede şi în figura de mai jos. Fig. Nr.17. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de comună (în %)

Alte activitati de servicii Sanatate si asistenta sociala Invatamant Adm. publica si aparare; asigurari sociale din… Activitati de servicii administrative si activitati… Activitati profesionale, stiintifice si tehnice Hoteluri si restaurante

Transport si depozitare NL A E1 Comert cu ridicata si cu amanuntul;… Constructii Prod. si furniz. de energie el. si term., gaze,… Industria prelucratoare

Industria extractiva A C T C A L A T A I EE I V N O C T I I O I I M NO T A E Agricultura, silvicultura si pescuit

0 100 200 300 400 500

Sursă: INS, Recensământul general, 2011

3Cuprinde populaţia ocupată civilă şi şomerii 57

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

În judeţul Mureş, în anul 2013, principalele sectoare economice după efectivul de salariaţi au fost: servicii (60,94%), industrie (29,15%), construcţii (7,76%), agricultură (2,13%). La nivelul judeţului Mureş se poate observa o creştere a numărului mediu de salariaţi în agricultură şi în servicii. Tabel nr.8. Numărul mediu al salariaţilor şi structura pe sectoare de activitate, în anul 2012 Regiunea Centru Judeţul Mureş Activităţi economice Total % salariaţi Total % salariaţi pe salariaţi pe activităţi salariaţi activităţi TOTAL 567851 100,0 62478 100,0 Agricultură, silvicultură, pescuit 13044 2,29 1738 2,78 Regiunea Centru Judeţul Mureş Activităţi economice Total % salariaţi Total % salariaţi pe salariaţi pe activităţi salariaţi activităţi Industrie total 207061 36,46 22597 36,16 Construcţii 42493 7,48 3612 5,78 Servicii 305253 53,75 34531 55,26 Sursă: Institutul Naţional de Statistică Numărul mediu de salariaţi în comuna Suplac în anul 2012 a fost de 85 de persoane. Din graficul de mai jos se poate observa scăderea numărului mediu al salariaţilor în ultimii ani. Fig. nr.18. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor

120 112 109 100 88 84 85 80

Nr. persoane 40

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Tabel nr.9. Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, la nivel de comună. Total Învăţământ Postli- Lice- Profesi- Gimna- Pri- Fără Anal superior ceal al onal şi zial mar şcoa fa- Total Univ. şi de de lă beti maiştri ucenici 2005 67 62 26 305 349 889 316 53 17 Sursă: INS 58

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Fig. Nr.19. Populaţia ocupată după statutul profesional la nivel de comună (în %)

Alte situatii

Lucratori familiali (neremunerati) 182

Membri ai unei societati agricole/…

Lucratori pe cont propriu 228

Patroni/ Angajatori 7

Salariati/ Angajati 358

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Şomajul În comuna Suplac în ultimii ani a crescut numărul şomerilor înregistraţi, paralel cu scăderea numărului mediu de salariaţi. La începutul anului 2014 în comuna Suplac erau înregistraţi 66 de persoane şomeri, dintre care 30 bărbaţi şi 36 femei. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în luna ianuarie 2014 în judeţul Mureş rata şomajului a fost de 7,23%4.

Fig. nr.20. Numărul şomerilor înregistraţi

180 160 162 140 120 125

100 96 90 80

Nr. persoane 60 40 20 0 2010 2011 2012 2013

Sursă: INS

4 Rata somajului inregistrat reprezinta raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca) si populatia activa civila (someri + populatie ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de munca). 59

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

În comuna Suplac a crescut în ultimii ani numărul şomerilor. În anul 2010 la nivelul comunei Suplac au fost înregistraţi 125 de şomeri. Iar la începutul anului 2013 numărul lor a crescut la 162.

Veniturile populaţiei În judeţul Mureş în 2010, pe sectoare mari de activitate, se detaşează serviciile care totalizează o pondere de 37,7% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, urmată de agricultură (33%), industrie (24,6%) şi construcţii (4,7%).

Tabel nr.10. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţele regiunii, 2012 (%)

RO Centru AB BV CV HR MS SB

Agricultură, silvicultură, pescuit 29,1 24,2 30,7 13,4 28,7 33,0 30,1 15,9 Industrie 20,7 26,6 26,9 25,5 28,4 24,6 24,5 30,9 Industrie extractiva 0,8 0,7 0,5 0,3 0,2 0,4 1,3 1,2 Industrie prelucratoare 17,6 23,7 24,6 22,7 25,8 22,4 20,9 27,6 Producţia şi furnizarea de energie 0,9 0,7 0,6 0,9 0,4 0,5 0,9 0,7 electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţiona Distribuţia apei; salubritate, 1,5 1,4 1,2 1,6 2,0 1,3 1,3 1,5 gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii 7,5 6,7 4,3 11,4 4,0 4,7 5,8 6,9 Servicii 42,6 42,5 38,1 49,7 38,9 37,7 39,7 46,2 Comerţ cu ridicata şi cu 13,6 14,3 13,6 16,4 14,6 13,4 13,4 14,0 amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport şi depozitar 5,1 5,6 5,7 6,4 4,1 4,5 5,6 6,1 Hoteluri si restaurante 1,6 2,1 1,3 3,2 2,2 1,9 1,6 2,4 Informaţii şi comunicaţi 1,6 1,0 0,3 1,8 0,6 1,1 0,6 1,1 Intermedieri financiare şi asigurări 1,6 1,0 0,8 1,1 0,9 0,8 0,9 1,4 Tranzacţii imobiliare 0,4 0,3 0,2 0,6 0,1 0,1 0,3 0,2 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 1,9 1,3 1,3 2,0 1,4 1,2 1,0 1,0 tehnice Activităţi de servicii administrative 2,4 2,3 1,1 3,0 1,2 1,6 1,4 4,3 şi activităţi de servicii suport Administraţie publică şi apărare; 2,4 2,2 2,4 2,4 2,5 2,1 2,1 2,1 asigurări sociale din sistemul public Învăţământ 4,7 5,0 4,4 4,9 5,5 5,5 5,0 5,2 Sănătate şi asistenţă socială 4,8 4,8 4,7 4,7 4,2 4,0 5,4 5,2 Activităţi de spectacole, culturale 0,8 0,7 0,4 0,9 0,9 0,5 0,8 0,9 şi recreative Alte activităţi de servicii 1,8 1,8 1,8 2,3 0,7 1,1 1,8 2,3 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Mureş în anul 2012 a fost de 1072 lei, mai mic comparativ cu regiunea Centru (1330 lei). Cele mai înalte venituri le înregistrează angajaţii din domeniul producţiei şi furnizării energiei electrice, energie termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, 2.217 RON/lună, şi la intermedieri financiari, 2.088 RON/lună. Cele mai mici venituri le revin angajaţilor din domeniul activităţilor culturale şi recreative, 826 RON/lună şi în domeniul agriculturii, 857 RON/lună5.

Concluzii referitoare la forţa de muncă şi veniturile populaţiei  Se poate observa numărul mare a persoanelor fără loc de muncă în rândul populaţiei de etnie romă şi scăderea numărului mediu a salariaţiilor în comuna Suplac. Această tendinţă împreună cu tendinţa de îmbătrănire a populaţiei, încetinesc procesul de dezvoltare a comunei.  Pentru a diminua influenţa acestor factori, trebuie valorificate şi utilizate la maxim resursele de care dispune comuna Suplac, să se facă investiţii majore în sectoarele cu potenţial care ar putea ajuta la dezvoltarea economiei locale şi să elaboreze, respectiv să implementeze, proiecte pentru creşterea atractivităţii zonei, atât din punct de vedere al atragerii investitorilor străini, cât şi din punct de vedere al atragerii turiştilor.  Se poate observa un echilibru în sexe, procentul mai mică a tinerilor în rândul populaţiei decât la nivel naţional şi regional.  Raportul de dependenţă a tinerilor este mai mare decât la nivel naţional sau judeţean, iar rata de înlocuire a forţei de muncă este mult mai mică, ceea ce arată că forţa de muncă actuală nu va fi înlocuită în totalitate.  Rata mortalităţii este mai mare decât la nivel judeţean şi la nivel naţional, iar sporul natural este mult mai mică (-3,58‰) faţă de cel judeţean (-1,19‰).

5 Datele Institului Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.11. Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie, 2012 Indicatori u.m. Suplac Jud. Mureş România Densitatea populaţiei Loc/km2 48,81 48,80 89,40 Structura pe sexe - masculin % 49,23 49,37 48,67 - feminin % 50,77 50,62 51,32 Structura pe gr. de vârstă - 0-14 ani % 15,36 16,32 15,06 - 16-64 ani % 66,98 68,86 64,24 - 65 ani şi peste % 17,65 14,81 20,87 Rata de dependenţă ‰ 492,97 452,19 359,36 demografică Raportul de ‰ 229,43 237,01 234,48 dependenţă a tinerilor Rata de înlocuire a ‰ 688,29 711,04 703,46 forţei de muncă Rata natalităţii6 ‰ 9,40 9,58 9,40 Rata mortalităţii7 ‰ 12,99 10,42 12,00 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

6 Nr. de născuţi vii raportat la nr. populaţiei *1000 7 Nr. de decese raportat la nr. populaţiei*1000 62

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

3. Terenuri şi locuinţe

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Terenuri. Zonificare teritoriu Comuna Suplac este alcătuită din 5 sate, respectiv Suplac (atestat documentar în anul 1325), Idrifaia (atestat documentar în anul 1331), Laslău Mare (atestat documentar în anul 1773), Laslău Mic (atestat documentar în anul 1332), Vaidacuta (atestat documentar în anul 1733) cu o suprafaţă de 4572,49 ha din care 3633,49 ha teren agricol (arabil, livezi, pomi, vii, păşuni, fâneţe). Fiecare localitate se situează la o distanţă maximă de 8 km faţă de centrul comunei. Fig. Nr.21. Localizarea comunei Suplac

Suprafaţa teritorial administrativă a comunei Suplac este de 4863 ha din care: 1137 ha în localitatea Suplac, 1180 ha în localitatea Idrifaia, 1136 ha în localitatea Laslău Mare, 610 ha în localitatea Laslău Mic şi 800 ha în localitatea Vaidacuta.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Teritoriul intravilan al comunei este de 264,21 ha, împărţit astfel: . Suplac 63,70 ha; . Idrifaia 44,28 ha; . Laslău Mare 52,63 ha; . Laslău Mic 35,10 ha; . Vaidacuta 68,50 ha; În componenţa intravilanului comunei intră suprafeţe reprezentând: zona de locuinţe şi funcţiuni complementare, unităţi agrozootehnice, instituţii de interes public, căi de comunicaţie, spaţii verzi, unităţi de gospodărie comunală şi cimitire, ape, păduri, spaţii verzi de sport şi de agrement, alte terenuri. Organizarea zonelor funcţionale Principalele zone funcţionale sunt repartizate astfel în cadrul localităţilor aparţinătoare comunei Suplac:  zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes public – are funcţiunea dominantă social-culturală, administrativă, comercială şi de servicii, iar cea complementară de locuit;  zona de locuinţe şi funcţiuni complementare - funcţiunea dominantă a zonei este cea de locuire, iar funcţiunile complementare sunt: cultură, comerţ, sănătate, servicii, activităţi de producţie, etc;  zona de parcuri, recreere, turism - are funcţiunea dominantă desfăşurarea activităţilor sportive şi funcţiuni complementare: recreere, spaţii verzi, servicii, parcări;  zona de gospodărie comunală/cimitire - are funcţiunea dominantă de înhumare cadavre umane şi gestionare gunoaie menajere. Fig. nr.22. Clădiri noi în satul Laslău Mic

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.12. Bilanţ teritorial pe categorii de folosinţă (ha)

Comuna Suplac Total teritoriu

Extravilan

Intravilan Intravilan Suplac Intravilan Idrifaia Intravilan Mare Laslău Intravilan Mic Laslău Intravilan Vaidacuta Total intravilan Total I. Terenuri agricole

Arabil 19,00 13,00 21,34 7,92 5,00 66,26 2421,00 2487,26 Păşuni - 1,00 1,00 - - 2,00 606,00 608,00 Fâneţe 2,50 - 1,50 - 21,00 25,00 309,00 334,00 Vii 1,00 2,70 1,43 1,10 0,50 6,73 13,00 19,73 Livezi 5,00 - 1,50 1,00 - 7,50 177,00 184,50 Total agricol 27,50 16,70 26,77 10,02 26,50 107,49 3526,00 3633,49 II. Terenuri neagricole Păduri şi alte terenuri ------478 478 Drumuri 6,00 5,00 3,00 3,00 2,00 19,00 69,00 88,00 Curţi construcţii 24,00 19,18 19,46 17,08 10,00 89,72 30,28 120,00 Neproductive 6,20 3,40 3,40 5,00 30,00 48,00 175,00 223,00 Total neagricol 36,20 27,58 25,86 25,08 42,00 156,72 782,28 939,00 Total general 63,70 44,28 52,63 35,10 68,50 264,21 4308,28 4572,49 66

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.13. Terenuri după grupe de proprietari şi categorii de folosinţă Nr. Grupe de proprietari Păduri şi Terenuri Căi de Terenuri Terenuri Terenuri crt. alte cu ape şi comuni- ocupate cu degradate neagricole terenuri ape cu caţie şi construcţii şi total forestiere sulf căi şi curţi neproduc- ferate tive 1 TOTAL (HA) 478 30 88 120 224 940 2 PRPRIETATE PUBLICĂ – TOTAL 371 30 5 2 - 407 4 MINSTERUL AGRICULTURII ȘI 371 30 - 2 - 407 DEZVOLTĂRII RURALE 5 MINSTERUL ECONOMIEI - - 5 - - 5 6 ALTE MINSTERE ȘI ORGANE CENTRALE ------7 COMUNALĂ, ORĂȘENEASCĂ, MUNICIPALĂ - - - - - 8 PROPRIETATE PRIVATĂ – TOTAL 104 - 83 118 224 529 9 - PROPRIETATE PRIVATĂ A STATULUI 2 - 1 3 1 7 10 - PROPRIETATE PRIVATĂ A UNIT. - - 82 - 30 112 ADMINISTRATIV TERITORIALĂ 11 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR - - - 30 - 30 JURIDICE 12 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR 102 - - 85 113 380 FIZICE 13 - PROPRIETATE OBŞTEASCĂ 3 - - - - 3 14 - TERENURI DEŢINUTE DE INVESTITORI ------STRAINI

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

În proprietatea privată a administraţiei publice se găsesc 790 de hectare de teren, ceea ce în perspective înseamnă posibilităţi de dezvoltare pentru comuna Suplac. Pe teritoriul comunei nu deţin terenuri persoane străine, iar în proprietatea privată a persoanelor fizice se găsesc 4791 de hectare de teren. În ultimii ani datorită dezvoltării infrastructurii rutiere, apariţiei unor construcţii noi, dezvoltării infrastructurii educaţionale, au avut loc modificări asupra mediului construit şi cel natural.

Suplac se află la aproximativ 40 km distanţă de principalele centre urbanistice din zonă, astfel:  Suplac –Târnăveni 22 km  Suplac – Târgu Mureş 34 km  Suplac – Sighişoara 45 km  Suplac –Sovata 53 km

2. Fondul locativ Numărul total de locuinţe în comuna Suplac în anul 2014 era de 949. În comuna Suplac există 791 de gospodării. Locuinţele private beneficiază de acces la diferite servicii publice, precum asigurarea conectării la reţeaua telefonică, conectarea la reţeaua electrică şi energie termică. Dinamica asigurării gospodăriilor cu servicii publice este în creştere, dar această sporire este diferită ca ritm.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.14. Fondul locativ în comuna Suplac Localitate Clădiri Gospodării Locuinţe Camere Suprafaţa total camerelor (mp) SUPLAC 290 258 289 778 12.950 IDRIFAIA 243 228 243 787 13.261 LASLĂU MARE 228 174 228 596 9.448 LASLĂU MIC 159 121 156 464 9.352 VAIDACUTA 29 10 29 79 1.208 SUPLAC 949 791 945 2.704 46.109 Sursă: Primăria comunei Suplac, 2014 Tabel nr.15. Locuinţe convenţionale după materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai clădirii Beton Unităţi Zidărie din Lemn Paianta, Alte Mate- armat prefabrica caramidă, piatră (barne, chirpici materiale riale -te sau înlocuitori scănduri (P.F.L., mixte cu planşee din: etc.) O.S.B., beton lemn sticla armat etc.) Total 5 366 36 250 71 45 - 177 SUPLAC 3 144 17 87 nd 14 - 24 IDRIFAIA nd 146 16 - 66 7 - 7 LASLAU MARE - - nd 94 - nd - 130

LASLAU MIC - 73 nd 69 nd nd - 12 VAIDACUTA - 3 - - nd 20 - 4 Sursă: INS, Recensământul general, 2011 Referitor la evoluţia numărului de locuinţe în comuna Suplac se poate afirma că în ultimii ani a crescut numărul de locuinţe, s-au construit mai multe locuinţe noi în ultimii ani. Tabel nr. 16. Clădiri după anul construirii, la nivel de comună Total Până la 1901- 1915- 1930- 1945- 1960- 1971- clădiri 1900 1914 1929 1944 1959 1970 1975 SUPLAC 956 39 57 80 113 226 275 61 Total 1976- 1981- 1986- 1992- 2001- 2002- 2006- clădiri 1980 1985 1991 2000 2002 2006 2013 SUPLAC 956 31 20 23 26 2 2 3 Sursă: INS

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Condiţii de locuire Apă potabilă. Comuna Suplac nu dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă. În localităţile Suplac şi Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de apă. Canalizare. Dintre localităţile comunei în nici o localitate nu există reţea de canalizare, în localitatea Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de canalizare. Energie electrică. Comuna Suplac este în prezent aproape complet electrificată. Tabel nr.18. Gradul de racordare la utilităţi NUMĂRUL Are apă curentă Nu LOCUINŢELOR în locuinţă în afara locuinţei are CONVENŢIONALE apă în interiorul în afara clăadirii curentă clădirii din din din din din din reţea sistem reţea sistem reţea sistem publică propriu publică propriu publică propriu Suplac 951 * 360 - * - 111 476 Suplac 290 * 121 - - - 5 163 Idrifaia 245 * 124 - - - 23 97 Laslău Mare 228 - 81 - - - * 146 Laslău Mic 159 - 34 - * - 82 41 Vaidacuta 29 ------29

Gestionare deşeuri În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate care colectează deşeurile din gospodăriile populaţiei, de la societăţile comerciale şi instituţii o dată la două săptămâni. În satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate. Comuna Suplac face parte conform arondării localităţilor pe zone în Proiectul "Sistem integrat de management al deşeurilor în jud. Mureş din zona: Luduş, Iernut, Ungheni, Bichiş, Aţintiş, Cheţani, Bogata, Cuci, Sînger, Tăureni, Papiu Ilarian, Iclănzel, Sînpaul, Bahnea, Gheorghe Doja, Suplac, Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti. Tabel nr.19. Dotarea cu utilităţi, la nivel de comună Localitatea Nr. Are instalaţie de Nu are sistem locuinţelor canalizare de canalizare la o în sis- altă reţea tem situa- publică propriu ţie Comuna Suplac 951 * 324 36 589 SUPLAC 290 * 118 * 168 IDRIFAIA 245 - 94 31 120 70

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

LASLAU 228 - 79 * 147 MARE LASLAU MIC 159 - 33 * 125 VAIDACUTA 29 - - - 29 Sursă: INS, Recensământul general, 2011

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.20. Situaţia proiectelor finanţate din fonduri guvernamentale U.A.T. Denumirea Denumirea Valoarea Valoarea Stadiul Termen Suma Necesarul de Obser- proiectului programu- contractului actelor de de primită fonduri vaţii lui de de execuţie, adiţionale realiza- finalizare până în pentru finanţare inclusiv încheiate re al prezent finalizarea TVA ulterior proiec- (mii lei) proiectului (mii lei) semnării tului (mii lei) contractului de (%) execuţie, inclusiv TVA (mii lei)

Comuna Construire teren de OG7 - Supac sport /2007 636,332 128,840 88 2014 391,163 159,024 multifunctional si cladire de vestiare in comuna Suplac Comuna Reabilitare Drum - Suplac Comunal DC 70 (DJ 142-Laslău Mare –Laslau Mic- HG 577 4147,013 127,825 85 2014 3245,334 994,000 Ormenis ) /1977 Comuna Alimentarea cu apa - Suplac a localitatilor HG 577 3397,600 0 62 2015 782,380 2615,220 Idrifaia si Suplac /1977 Jud. Mures

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

TABEL NR.21. RAPORTUL ASUPRA UTILIZĂRII ALTOR PROGRAME DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

Nr. Obiectiv Tip investitie Lista cheltuielilor Valoarea Stadiul proiectului Perioada derularii crt eligibile proiectului (in derulare/ finalizat) proiectului 1 Modernizare Drum Comunal D.C. 70 In continuare Construcţii 4.639767 În derulare 04.08.2009-2014 (DJ 142 – Laslău Mare –Laslău Mic – Ormeniş) 2 Centru de zi-servicii comunitare de Lucrare nouă Construcţii 587.037 În derulare 21.10.2013-2014 prevenire a separării copilului de Dotări familia sa şi instruirea personalului Instruire personal aferent 3 Alimentare cu apă a localităţilor In continuare Construcţii 3.397600 În derulare 10.09.2013-2014 Idrifaia şi Suplac 4 Infiinţare sistem de canalizare apă In continuare Construcţii 2.574849 În derulare 19.09.2012-2014 menajeră şi staţie de epurare a apelor uzate, localitatea Idrifaia 5 Construire teren de sport In continuare Construcţii 765.172 În derulare 23.04.2009-2014 multifuncţional şi clădire de vestiare în comuna Suplac 6 Centru local de informare turistică în Lucrare nouă Construcţii 1.065333 În derulare 25.11.2013-2014 comuna Suplac şi proximităţi Dotări (marketing turistic legat de turismul rural) Sursă: Primăria Comunei Suplac

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Concluzii referitoare la terenuri şi locuinţe  În ultimii ani a crescut foarte lent numărul de locuinţe şi s-au îmbunătăţit într-o măsură destul de mică condiţiile de locuire. Există disparităţi între localităţi, în satul Vaidacuta condiţiile de locuire sunt mult rămase în urmă faţă de cele din celelalte localităţi. Acest aspect însă ar putea fi considerat ca o posibilitate pentru dezvoltarea unui turism arhaic.  S-au păstrat aspectele localităţilor, locuitorii au în’eles importanţa păstrării tradiţiilor, dar atât în zona centrală, cât şi la periferie ar fi nevoie de schimbări.

Direcţii posibile de acţiune  Elaborarea Planului de Amenajare a Comunei, urmărind în special asigurarea condiţiilor de natură spaţial-urbanistică necesare rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale din cadrul comunei prin definirea relaţiilor (relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agro- alimentare etc.)  Rezolvarea disparităţilor existente între localităţi, investiţii în infrastructură, asigurarea transportului în localităţile apropiate, pentru ca locuitorii să beneficieze de serviciile publice existente.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Infrastructură

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Drumuri Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 142. Drumul judeţean trece prin localităţile Suplac şi Idrifaia. Prin localităţile Laslău Mic şi Laslău Mare trece drumul comunal DC 70.

Tabel nr.22. Numărul şi lungimea străzilor în localităţile comunei Suplac Total Suplac Idrifaia Laslău Laslău Mic Vaidacuta comună Mare Nr. străzilor 18 7 5 2 2 4 Lungimea 15 3 4 2 4 6 străzilor (km) Sursă: http://www.e-primarii.ro/primaria-suplac

2. Alimentarea cu apă În toate localităţile aparţinătoare comunei Suplac alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale este deficitară, fiind rezolvată prin fântâni sau puţuri ce captează apa freatică şi acestea în număr extrem de redus. Apa captată este în general bună din punct de vedere al caracteristicilor fizico- chimice, din punct de vedere bacteriologic, situaţia diferind de la caz la caz, datorită amplasamentului fântânii într-o zonă fără perimetru de protecţie. Soluţiile de viitor pentru alimentarea cu apă pot să fie ori de captare de izvoare cu debit corespunzător cu rezervoare şi cişmele stradale ori de crearea unei reţele de alimentare cu apă potabilă.

3. Canalizarea În prezent, localităţile aparţinătoare comunei Suplac nu dispun de un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate menajere şi pluviale. În cadrul activităţilor economico-sociale, apele uzate sunt deversate în mod necontrolat direct în factorii de mediu, contribuind în mod negativ asupra stării de sănătate şi confort, cât şi asupra mediului înconjurător, în ansamblu. Lipsa unui sistem centralizat de canalizare contribuie la poluarea, în special, a pânzei de apă freatică de mică, respectiv medie adâncime, în special în zonele în care platformele de bălegar de grajd sunt amplasate necorespunzător, nerespectând distanţa minimă faţă de sursa de apă sau lipsindu-le stratul impermeabil de bază.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Alimentarea cu gaze naturale Locuitorii comunei Suplac folosesc drept combustibil pentru alimentarea cu căldură a locuinţelor gazul metan şi lemnul. Comuna Suplac beneficiază de reţea de alimentare cu gaze naturale în satele Suplac, Idrifaia si Laslău Mare. In localităţile Laslău Mic şi Vaidacuta nu există reţea de alimentare cu gaz metan. Gazul metan este folosit în principiu pentru prepararea hranei şi pentru încălzirea parţială a locuinţelor. În satele Laslău Mic şi Vaidacuta unde nu există reţea de alimentare cu gaz metan, populaţia foloseşte drept combustibil pentru încălzire doar lemnul. Inconvenienţele utilizării lemnului drept combustibil determină o slabă întreţinere a fondului construit şi deficienţe în asigurarea confortului.

5. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică este rezolvată în totalitate, casele existente fiind electrificate în procent de 100%. Linia electrică de medie tensiune este de tip aerian, realizată pe stâlpi de beton, cu structură de linie de distribuţie în mediul rural. Consumatorii din localităţile comunei Suplac sunt în principal consumatori casnici, la care se adaugă consumul edilitar: clădiri administrative, şcoli, biserici, dispensar, cămin cultural, magazine etc. Consumul este structurat în principal în consum monofazic, specific abonaţilor casnici.

6. Poştă şi telecomunicaţii Serviciile poştale sunt asigurate de oficiul poştal al Direcţiei Regionale de Poştă Mureş aflat la Călugăreni. Sucursala Direcţiei Regionale de Poştă Mureş are 1 angajat la Idrifaia. Reţea telefonică există în toate localităţile comunei cu excepţia satului Vaidacuta. În localitatea Suplac sunt racordaţi la reţeaua de telefonie 47 abonaţi, în localitatea Idrifaia 32 abonaţi, în Laslău Mare 39 abonaţi, iar în Laslău Mic 23 abonaţi. In comună funcţioneaza cablu TV care emite pe 50 de canale, s-a început introducerea internetului prin fibra optica asigurata prin firma S.C. TV Adler Trading S.R.L.

7. Transportul local Căile de comunicaţie amenajate sau în curs de amenajare sunt suficiente din punct de vedere cantitativ pentru asigurarea necesităţilor de deplasare. Locuitorii comunei au acces la transportul feroviar prin calea ferată principală Sighişoara - Braşov. Transportul cetăţenilor spre oraşele Târgu - Mureş, Târnăveni, Bălăuşeri şi Sighişoara se realizează pe cale rutieră prin intermediul autobuzelor şi microbuzelor existente.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Transportul spre satul Vaidacuta se face destul de anevoios şi doar cu căruţa, din cauza drumului aflat într-o stare avansată de degradare. Din chestionarele efectuate populaţiei locale reiese faptul că singura problema în ceea ce priveşte transportul în comun este în relaţia cu oraşul Târnăveni, mijloacele de transport fiind insuficiente. Circulaţia Principala arteră de circulaţie care traversează teritoriul administrativ al comunei Suplac, este DJ142 Târnăveni - Bălăuşeri. Drumul este modernizat, îmbrăcat cu pătură asfaltică, starea tehnică fiind bună. Drumul judeţean DJ142 traversează teritoriul localităţilor Suplac şi Idrifaia. Legătura între localitatea Suplac, reşedinţa de comună, şi satele Laslău Mare şi Laslău Mic se face prin intermediul drumului comunal DC70, drum pietruit aflat în stare relativ bună.

Legătura dintre localitatea reşedinţă de comună şi satul Vaidacuta se face pe un drum de pământ, în stare tehnică foarte rea, care nu poate fi parcurs decât cu căruţa sau pe jos.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Străzile de deservire adiacente din localităţile aparţinătoare comunei Suplac sunt de pietriş sau de pământ, iar parţial există trotuare. Transportul cetăţenilor comunei către oraşele mai importante se face pe cale rutieră şi feroviară. Mijloacele de transport în comun către municipiul reşedinţă de judeţ sunt suficiente, acestea acoperind necesităţile populaţiei, dar în ceea ce priveşte transportul în comun către localitatea Târnăveni, acesta este insuficient pentru a face faţă nevoilor localnicilor. Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea ferată se face prin intermediul drumurilor existente.

8. Gestionarea deşeurilor În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate, însă în satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate.

Principalele probleme identificate  Există dorinţa de înfiinţare a sistemului de canalizare a locuitorilor din comună.  Starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii localităţii Vaidacuta.  În fiecare localitate una dintre probleme este situaţia apei potabile. Lipsa unei reţele de apă potabilă este considerată de locuitori una dintre obstacolele dezvoltării.

Direcţii posibile de acţiune  Dezvoltarea reţelei de străzi moderne menite să faciliteze accesul în zonă.  Racordarea la utilităţi a populaţiei. Conectarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare conduce la dezvoltarea condiţiilor de trai a populaţiei.  Accesarea fondurilor europene atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de transport, dar şi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

5. Servicii publice

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Servicii de sănătate Infrastructura socio-medicală a teritoriului nu este la nivelul cerinţelor şi solicitărilor. Dacă analizăm infrastructura şi dotarea medicală se poate spune că există un singur spital la 24.958 locuitori în zonă, cu următoarele secţii: interne (parţial), pediatrie şi ginecologie. Aici nu se fac intervenţii importante, operaţii din lipsa de dotări standard şi personal adecvat. Este insuficient numărul mijloacelor de intervenţie în caz de urgenţă. Sectorul sănătăţii este reprezentat în comuna Suplac doar printr-un singur dispensar şi o singură farmacie, aflate în localitatea reşedinţă de comună. Lipsa dispensarelor sau a unor puncte sanitare precum şi a cadrelor medicale constituie o problemă majoră a cetăţenilor din localităţile aparţinătoare comunei Suplac. Fig. Nr.23. Dispensarul din comuna Suplac

Serviciul medical al populaţei comunei Suplac este de un nivel foarte scăzut, revenind întregii populaţii un singur medic, adică pe 2.200 persoane/1 medic. În țările Uniunii Europene pe 1000 de locuitori există în mediu 2-4 medici, în România în mediu la 1000 de locuitori revin 1,96 de medici. Tabel nr.23. Resurse umane în domeniul sănătăţii.

Indicator 2012 2013

Nr. medici de familie 1 1

Nr. medici dentişti 0 0

Nr. farmacişti Sursă: Primăria Comunei Suplac1 1

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Cel mai apropiat spital se găseşte în oraşul Sângeorgiu de Pădure, aflat la 26 km de localitatea Suplac. În comună conform raportului de activitate a medicului lunar sunt asistaţi aproximativ 250 de persoane, din care peste 100 de persoane sunt cu probleme medicale (bolnavi cronici). Lunar se efectuează peste 200 de vizite la domiciliu, triaje la şcoli şi se efectuează acţiuni educative pentru sănătate.

2. Servicii de asistenţă socială În comuna Suplac există serviciu public de asistenţă socială organizat la nivel local. Direcţia de Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu venituri mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc. Primăria comunei Suplac are contracte pentru servicii sociale. De servicii de asistenţă socială anual beneficiază în total aproximativ de persoane. Serviciile oferite sunt: • Servicii de bază: ajutor pentru igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare; • Servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de administrare şi gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber; • Servicii de îngrijiri medicale: monitorizarea parametrilor fiziologici, manevre terapeutice de tipul injecţiilor, pansamentelor, cateterisme, tratamentul stomelor şi fistulelor, prevenirea şi tratamentul escarelor de decubit, prevenirea complicaţiilor venoase, pulmonare şi osteo-musculo-articulare aferente imobilizării etc; 3. Învăţământ Sistemul educaţional al comunei Suplac se constituie din instituţii preşcolare, instituţii de învăţământ primar şi gimnazial. Unităţile de învăţământ care există în comuna Suplac sunt: . Grădiniţe: -1 grădiniţă în Suplac; 2 grupe -1 grădiniţă în Idrifaia; 1 grupă -1 grădiniţă în Laslău Mare; 1grupă, secţia română -1 grădiniţă în Laslău Mic, 1grupă, secţia română

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

. Şcoli: -1 şcoală generală în Suplac; -1 şcoală generală în Idrifaia; -1 şcoală generală în Laslău Mare; -1 şcoală generală în Laslău Mic; Doar două şcoli din comuna Suplac au păstrat personalitatea juridică Şcoala Generală "Bordi Andras" din Idrifaia şi Şcoala Generală "Sf. Nicolae "Laslău Mare la care este arondată Şcoala generală clasele I-VIII din localitatea Suplac şi Şcoala Generală cl.I-IV Laslău Mic

Fig. nr.24. Variaţia populaţiei şcolare şi a numărului personalului didactic

370 40 362 360 35 34 32 353 30 30 350 25 25 340 340 22 20 330 330

15 nr. persoane

Număr persoane Număr 320 10

310 5 306 300 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr.24. Variaţia populaţiei şcolare în comuna Suplac 2008 2009 2010 2011 2012 Grădiniţă 90 84 81 83 82 Gimnazial şi 161 159 155 139 119 primar Sursă: INS Din datele de mai sus se poate observa scăderea continuă a numărului de elevi, paralel cu scăderea numărului personalului didactic, fenomen observat la nivelul întregii ţări. Din datele statistice referitoare la nivelul de instruire a populaţiei, se poate observa că 56,49% din populaţia comunei are numai studii gimnaziale, primare sau sunt fără studii, chiar şi analfabeţi (0,95%).

4. Cultură şi sport În fiecare localitate există Casă de Cultură, cu excepţia localităţii Vaidacuta. Căminele Culturale au funcţie comunitară complexă. Asigură accesul locuitorilor la programe culturale şi sunt spaţii care asigură organizarea evenimentelor ospitaliere: nunţi, botezuri, înmormântări, reuniuni, serbări, aniversări, etc. Din acest punct de vedere comuna Suplac dispune de 4 Cămine Culturale, repartizate astfel: . 1 cămin cultural în Suplac; . 1 cămin cultural în Idrifaia; . 1 cămin cultural în Laslău Mare; . 1 cămin cultural în Laslău Mic. În Suplac Căminul Cultural a fost recent renovat, iar în Idrifaia Căminul Cultural se află în renovare şi extindere. Toate cele patru cămine culturale din comună sunt funcţionale. Comuna Suplac dispune de următoarele lăcaşe de cult: . 1 biserică ortodoxă, 1 biserică reformată, 1 biserică unitariană, 1 casă de rugăciuni în Suplac; . 1 biserică reformată şi o casă de cult în Idrifaia; . 1 biserică ortodoxă în Laslău Mare; . 1 biserică evanghelică în Laslău Mic . 1 biserică ortodoxă în Vaidacuta.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

5. Activităţi culturale tradiţionale, obiceiuri locale populare Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune, care reprezintă mai mult decât o locaţie geografică. Date fiind acestea, menţinerea identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. În acest sens, protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii economice pentru populaţia locală. Conservarea tradiţiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural şi promovarea specialităţilor culinare şi a băuturilor tradiţionale reprezintă mijloace de creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Microregiunea are tradiţii şi obiceiuri vii, meşteşuguri tradiţionale încă practicate, activităţi culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsă de organizare, promovare şi dezvoltare. Datorită tezaurului folcloric extrem de bogat, microregiunea este cunoscută şi peste hotare. Costumele populare reprezintă, de asemenea, nişte perle în patrimoniul cultural local. Costumele populare din zonă au caracterele ei speciale, ceea ce le deosebeşte de celelalte porturi populare transilvănene. După un declin puternic şi aproape fatal se constată o redescoperire a valorilor populare în rândul tinerilor, aproape în fiecare localitate formându-se formaţii de dansuri populare. Programele culturale tradiţionale care se organizează anual sunt strâns legate de muzica populară şi costumele populare, interpretările de acest gen fiind de obicei în centrul unor astfel de evenimente. Astfel, în comună se organizează în timpul verii zilele comunei, programele reprezentând prilejuri de întâlnire între cetăţeni, dar în acelaşi timp ocazii de a organiza activităţi culturale legate de reînvierea şi conservarea tradiţiilor locale.

Tabel nr.25. Activităţile culturale şi sportive periodice din comuna Suplac Nr. crt. Eveniment Perioada 1. 15 martie Idrifaia, Suplac Martie 2. Bal de Paşti Aprilie-mai 3. Zilele comunei Septembrie 4. Farsang- Bal cu coşărci Februarie-martie 5. Bal de Crăciun Decembrie

Asociaţii culturale din comuna Suplac:  Asociaţia Culturală Héderfaja  Fundaţia Armonia  Fundaţia Familia Copiilor

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

6. Siguranţa şi ordinea publică Postul de Poliţie al Comunei Suplac este format dintr-un şef şi ajutoare. Postul de poliţie are în dotare o maşină.

Tabel nr.26. Evoluţia numărului de infracţiuni în ultimii 3 ani în comuna Suplac

Nr Tipul de infracţiuni În 2011 În 2012 În 2013 crt 1 Mărturie mincinoasă -- -- 1 2 Primirea de foloase ------necuvenite 3 Furt 4 3 5 4 Furt calificat 25 19 30 5 Tulburare de posesie ------6 Ameninţare 6 3 3 7 Şantaj ------8 Violarea secretului de ------corespondenţă 9 Tăiere arbori ------10 Distrugere 13 1 3 11 Nerespectarea măsurilor ------privind încredinţarea minorului 12 Abandon de familie 2 4 5 13 Moarte subită 1 4 1 14 Abuz de încredere 2 15 Lovire sau alte violenţe 5 5 10 16 Conducere fără permis ------17 Conducere sub influenţă de ------alcool 18 Rele tratamente aplicate ------minorului 19 Deţinere armă neletală fără ------drept 20 Tentative furt 2 -- -- 21 Însuşire bunului găsit ------22 Vătămare corporală -- 1 -- 23 Prostituţie -- 1 -- 24 Total 65 42 66 Sursă: Poliţia comunei Suplac Din datele poliţiei se poate observa o scăderea a numărului de infracţiuni în anul 2012, urmat de o uşoară creştere a numărului de infracţinuni în comuna Suplac. Numărul furturilor a crescut, numărul distrugerilor a scăzut în ultimii 3 ani.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

7. Administraţia publică locală Administraţia publică locală a comunei Suplac este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul comunei, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consiliul Local al comunei Suplac este format din 11 consilieri. Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Suplac-Coroisânmartin, precum şi Asociaţia microregională "Tîrnava Mică Inferioară", formată din comunele: Adămuş, Băgaciu, Coroisânmartin, Găneşti, Mica, Suplac şi având ca membri: Fundaţia Târnava Mică, Asociaţia Proprietarilor de Pădure, Adămuş, SC Good Vin SRL, SC Poliglot SRL, Consiliul Judeţean Mureş contribuie la dezvoltarea comunei Suplac.

8. Fiscalitate şi fondurile publice Veniturile locale au fost şi continuă să fie principala sursă a veniturilor bugetului local. Valoarea impozitelor şi taxelor pe proprietate în total buget a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012. În anul 2012 veniturile proprii au avut o valoare de 883.362 RON, care în anul 2013 s-a mărit la suma de 893.978 de RON.

Tabel nr.27. Venituri şi cheltuieli (2012-2013)

2012 2013 Prevederi 5.724.340 4.720.310 Total, din care: Încasări realizate 4.530.154 4.063.593 Venituri Prevederi 1.279.000 1.288.000 Venituri proprii Încasări realizate 883.362 893.978 Prevederi 5.724.340 4.720.310 Cheltuieli Plăti efectuate 4.567.815 4.063.000 Excedent 593 Deficit 37.661

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Principalele probleme identificate În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice. Transportul public local prezintă o serie de deficienţe ce ar trebui rezolvate în următoarea perioadă. Ar fi nevoie de investiţii în domeniul serviciilor de sănătate, de creşterea numărului medicilor de familie, necesar pentru creşterea calităţii serviciilor medicale. Serviciile oferite în domeniul educaţiei nu sunt la nivelul corespunzător, există o rată destul de mare de abandon şcolar. Gradul de colectare a impozitelor este scăzut. Din cauza scăderii numărului de locuitori, a scăzut valoarea impozitelor şi a taxelor locale. În comună există câteva organizaţii civile, dar numărul lor este redus faţă de numărul de locuitori. Rolul organizaţiilor civile în luarea deciziilor este scăzut.

Direcţii posibile de acţiune Servicii sociale

În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul comunităţii locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi anumite ONG-uri, ce oferă coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistenţei sociale.

Învăţământ şi educaţie  Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de învăţământ.  Pentru reducerea abandonului şcolar ar fi nevoie de programe de tip “after school”.  Sensibilizarea elevilor, a populaţiei asupra problemelor referitoare la mediul înconjurător, se poate realiza prin proiecte ecologice derulate în colaborare cu organizaţii civile, Primăria Comunei Suplac şi instituţile de învăţământ din comună.

Administraţie publică În perioada 2014-2020 există programul operaţional POCA, finanţat din cadrul Fondului Social European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în România. În cadrul acestui program există posibilitatea creşterii eficienţei serviciilor oferite de administraţia publică. 89

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Organizaţii civile În viitor ar fi nevoie de înfiinţarea unor noi organizaţii civile şi de creşterea rolului acestor asociaţii în luarea deciziilor referitoare la viitorul comunei Suplac. Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor sustenabile, precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe, filantropie, participare socială etc. Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în vederea îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru locuitori.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

6. Economie

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Economia Activitatea economică a comunei este destul de dezvoltată. Conform datelor Primăriei în comuna Suplac în anul 2014, erau înregistraţi 66 de agenţi economici, dintre care 29 de societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL), 37 de persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF). Densitatea întreprinderilor (agenţilor economici) la 1000 de locuitori permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic. În comuna Suplac densitatea firmelor era de 30,86‰ în anul 2014, situându-se peste nivelul judeţean (24‰) şi naţional (25,8‰). Activităţile economice principale în comuna Suplac sunt: agricultura, comerţ, servicii, prelucrarea fructelor şi a cărnii. Producţie În comuna Suplac numărul unităţilor de producţie este mai mic faţă de numărul unităţilor economice în domeniul comerţului. Din cele 66 de unităţi economice 18 se ocupă de producţie. Majoritatea unităţilor economice sunt din domeniul agriculturii, dar regăsim între activităţi confecţii metalice, prelucrarea fructelor, prelucrarea cărnii, pielărie. În comună ar fi binevenită producţia produselor de panificaţie. Prestări de servicii În comuna Suplac 19 de unităţi economice oferă servicii în diferite domenii: servicii sanitare, sanitar-veterinare, televiziune prin cablu şi internet, coafură, dezmembrări auto, spălătorie auto, însămânțare, lucrări de construcţii, farmacie, etc. Unităţi comerciale Din cele 66 de unităţi economice, 29 activează în domeniul comerţului, ceea ce înseamnă un procent de 43,93 % din totalul unităţilor economice. Unităţile comerciale cuprind magazine mixte, baruri. Fig. Nr.25. Repartiţia unităţilor economice pe domenii de activitate

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Agricultura Comuna Suplac este considerată la nivelul judeţului Mureş una dintre comunele cu funcţii mixte localizate în aria montană, ca urmare a dezvoltării industriei de prelucrare şi a celei extractive are caracter agrar-industrial; pastoral-forestier-industrial. Pe raza administrativ teritorială a comunei Suplac desfăşoară activitatea de extracţie gaze naturale societatea Romgaz Mediaş, de curând societatea a intrat într-o colaborare cu o corporaţie internaţională pentru mărirea capacităţii de producţie prin utilizarea unor tehnologii avansate. Aşeazarea geografică a comunei, categoria terenurilor, fertilitatea acestora şi interesul locuitorilor determină o dezvoltarea a agriculturii moderne, materializată în prezent prin utilizarea raţională a terenurilor agricole, obţinându-se în final producţii foarte bune la culturile de porumb, grâu, cartof, sfeclă de zahăr, viţă-de-vie şi mai nou la plante tehnice-rapiţă, soia, floarea soarelui, domeniu care se dezvoltă an de an. Agricultura este activitatea de baza a locuitorilor: cultura mare, viticultura şi creşterea animalelor. Terenul agricol ocupă 79,46% din teritoriul administrativ al comunei Suplac; terenurile arabile având o pondere de 68,46%, restul fiind ocupate de 16,73% păşune, 9,20% fâneţe, 0,54% vii şi 5,09% livezi. Fig. Nr.26. Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă

Sursă: INS Suprafaţa terenurilor agricole are o pondere de 79,46%, iar cele neagricole ocupă 20,54% din cele 4572,49 ha ale comunei. Date cu privire la suprafeţele cultivate şi producţiile realizate în comuna Suplac în anul 2007 comparativ cu anul 2013 pot fi observate în tabelul de mai jos.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Tabel nr. 28. Date comparative referitoare la producţia vegetală Nr. 2007 2013 crt. Categoria Suprafaţa Producţia Suprafaţa Producţia recoltată- ha obţinută- t recoltată- ha obţinută- t 1. Grâu 183 749 198 622 2. Orz 26 123 32 756 3. Orzoaică 25 85 4. Porumb 702 3067 695 3200 5. Cartofi 30 540 85 1551 6. Tomate 3 120 7. Ceapă uscată 4 160 8. Usturoi uscat 1 20 9. Varză 5 150 10. Ardei 3 60 11. Castraveţi 2 10 12. Conopidă - - 13. Rădăcinoase 3 90 14. Din care morcovi 2 60 15. Vinete 1 25 16. Alte legume - - 17. Plante nutreţ 130 390 18. Sfeclă zahăr - - 19. Păşuni naturale 466 4660 475 5462 20. Fâneţe naturale 373 1120 373 4103 21. Vii pe rod 13 52 Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei (datele din 2007) Tabel nr. 29. Date comparative referitor la numărul de animale din comuna Suplac Nr. Categorii de animale Ani crt. 2002 2007 2013 1. Bovine (nr. capete) 461 487 277

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Porcine (nr. capete) 622 650 932 Categorii de animale 2002 2007 2013 3. Ovine (nr. capete) 1662 2024 4417 4. Caprine (nr. capete) 120 150 5. Cabaline 86 80 51 6. Măgari şi catâri - - 7. Iepuri de casă 28 30 8. Păsări – total 24000 25000 21647 9. Din care păsări ouătoare 16800 20000 15000 10. Albine - familii 130 140 Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei 2007-2013 (datele 2002, 2007)

Fig. Nr. 27. Activitate agricolă în Suplac şi în Laslău Mare

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

În comuna Suplac există 677 de exploataţii agricole, care utilizează o suprafaţă de 3.565,75 hectare de teren agricol. Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în mediu la o exploataţie este de 5,27 hectare. Acest indicator este mai mare, decât cel de la nivelul judeţului Mureş (3,40 hectare/exploataţie agricolă). În comună funcţionează o filalală a Asociaţiei Agricultorilor Maghiari din România, precum şi un Composesorat. Composesoratele ar putea avea un rol deosebit în dezvoltarea comunei, deoarece dispun de sume mari provenite din subvenţii. Totodată rolul acestora în managementul pădurilor şi a păşunilor este foarte mare. Printr-o strategie adecvată ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a comunei.

Principalele probleme identificate

 Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii şi diversificării produselor agricole;  Dispariţia sau scăderea cantităţii culturilor tradiţionale, specifice zonei;  Lipsa competitivităţii produselor agricole şi agro-alimentare locale;  Gradul redus de asociere a fermierilor.  Lipsa inovaţiei în domeniul agricol;

Direcţii principale de acţiune

 Programe de formare în domeniul agriculturii şi a prelucrării alimentelor;  Identificarea oportunităţilor de finanţare în domeniul agriculturii;  Creşterea competitivităţii produselor agricole;  Dezvoltarea agroturismului;  Iniţierea asocierii fermierilor.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

7. Protecţia şi conservarea mediului

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

I. Analiza stării mediului 1. Caliitatea aerului în judeţul Mureş şi în comuna Suplac În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico-sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă. O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel: A. Surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construcţie; - industria energetică; - stocarea şi distribuţia carburanţilor; - utilizarea solvenţilor. În general, combustibilul utilizat este gazul natural (peste 98%). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a poluanţilor în atmosferă. B. Surse mobile: - traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A) şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale judeţului Mureş; - traficul feroviar Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO2) sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest process interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”. Începând cu anul de raportare 2012 colectarea datelor pentru realizarea „Calitatea aerului în judeţul Mureş” se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire. Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului. În judeţul Mureş nu sunt probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului, aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf, benzenul şi alţi compuşi organici

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel. Presiuni asupra stării de calitate a aerului Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer, apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale. Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice. Industria se caracterizează în comuna Suplac printr-o varietate nu prea mare a ramurilor producătoare, cu specializări în: - agricultură - extracţia de gaz - pielărie, etc. Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer, apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale. Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice. 2. Calitatea apei În comuna Suplac calitatea apei este de nivel mediu, rezultatele analizelor arată valori sub cele maxime admise ale poluanţilor. Calitatea apei este afectată de activitatea de creştere a animalelor. Totodată datorită dezvoltării activităţilor industriale, există o tendinţă de creştere a debitelor masice de poluanţi în apele de suprafaţă din industrie. 3. Calitatea solului

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Calitatea solului în comuna Suplac este afectată de activităţile de creştere a animalelor, mai ales în cazurile în care locuitorii nu respectă legislaţia în vigoare. Totodată lipsa canalizării se poate considera o sursă de poluare a solului. 4. Poluare acustică

Analizând ultimele rapoarte ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, nu s-a constatat depăşiri ale nivelului de zgomot.

5. Modificări climatice Lipsa unor soluţii alternative de asigurare a încălzirii locuinţelor, a iluminatului public, precum şi menţinerea activității industriale fără implementarea de măsuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de seră să se mențină la nivelul actual sau să crească. 6. Biodiversitate, patrimoniu cultural Trebuie să existe la nivelul comunei o viziune strategică de ansamblu care va permite extinderea activităţilor antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora neafectând diversitatea biologică şi funcţionalitatea acestor sisteme. În condiţiile neimplementării măsurilor propuse, defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar dispariţia unor specii de flora şi fauna. 7. Sănătatea populaţiei Trebuie menţinute eforturile actuale pentru dotarea edilitară a localităţilor, de sistare continuă a activităţilor neconforme de gestiune a deşeurilor şi de reducere a poluării din industrie, ceea ce va permite o reducere a riscurilor asupra sănătăţii umane. 8. Riscuri naturale Conform Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Zone de risc natural, comuna Suplac este pe lista UAT-urilor cu risc de inundaţii. 9. Conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Trebuie să existe la nivelul comunei Suplac o politică privind economisirea şi conservarea energiei şi utilizarea resurselor regenerabile. 10. Peisajul şi moştenirea culturală Trebuie să existe o viziune strategică de dezvoltare care va contribui la eliminarea degradării peisajului rural şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la eliminarea abandonării terenurilor agricole, a defrişărilor necontrolate. 11. Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu 100

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Trebuie să existe la nivelul comunei un program de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător. În comuna Suplac au avut loc în perioada 2007-2013 acţiuni de reconstrucţie ecologică, care au constat în identificarea terenurilor degradate, stabilirea perimetrelor de ameliorare prin împăduriri şi întocmirea fişelor perimetrelor de către comisiile numite prin Ordin al prefectului judeţului Mureş la Saschiz – 98,49 ha, Nadeş – 53,22 ha, Rîciu – 169,10 ha, Suplac – 93 ha şi Beica de Jos – 50,47 ha.

II. Dezvoltare durabilă În anul 1987, Comisia Brundtland, a creat un document intitulat „Viitorul nostru comun”, unde se precizează: „Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele, se alege direcţia de investiţie, se orientează tehnologiile de dezvoltare şi în care instituţiile au acţiuni convergente, sporind un viitor potenţial pentru nevoile şi dorinţele umane”.

Pe plan internaţional este recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.

In urma conferinţei au rezultat Declaraţia de la Rio, care conţine 27 de principii şi Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea. Cele 40 de capitole ale Agendei 21 şi cele 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio au definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesiăţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.

Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), sintetizează patru componente esenţiale ale paradigmei dezvoltare durabilă: a) Productivitatea - populaţia trebuie să-şi sporească productivitatea şi să participe deplin la procesul de generarea veniturilor, creşterea economică reprezentând un subsistem al modelelor de dezvoltare umană; b) Echitatea - populaţia trebuie să aibă acces echitabil la opţiuni; c) Durabilitatea - accesul la opţiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaţiile prezente, ci şi pentru generaţiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman şi mediu - trebuie reîntregite;

101

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 d) Imputernicirea - omul trebuie să participe deplin la deciziile şi la procesele care-i modifică viaţa. Pentru realizarea condiţiilor compatibilitate a celor patru cerinţe, strategia dezvoltării durabile include, ca un element esenţial, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni.

Se poate afrima că conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare economică în cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente, de consum, să nu compromită sau să prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare. Preocupările tot mai accentuate privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă, sunt legate de un complex de probleme cu care se confruntă, în prezent omenirea, şi anume: sărăcia în mijlocul belşugului; degradarea mediului înconjurator, extinderea necontrolată a urbanizării; nesiguranţa ocupării unui loc de muncă; înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiţionale; inflaţia, şomajul, crize monetare, economice şi geografice etc.

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin efortul participativ al administraţiei publice, instituţiilor şi societăţii civile, mediului de afaceri, într-un cuvânt comunitatea locală.

Planul Local de Acţiune reprezintă planificarea reală pe termen mediu şi lung în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se concretizează prin acţiuni, programe şi proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor şi planificarea în timp. Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe şi proiecte care răspund la problemele comunităţii locale, şi care pot conţine indicatorii de implementare, ce urmează a fi realizaţi în viitorul apropiat.

La elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont de principiile dezvoltării durabile şi acest document complex oferă viziunea şi drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crea “o lume mai bună”. Este un document de lucru flexibil şi dinamic elaborat printr-un proces participativ al comunităţii locale în concordanţă cu priorităţile UE, naţionale şi cele regionale. Aici comunitatea locală îşi regăseşte aspiraţiile, dorinţele şi eforturile în transformarea comunei în cel mai dorit loc în care oricine ar dori să trăiască o viaţă sănătoasă, îndreptată spre valorile de familie, cu grijă şi respect pentru viitorul generaţiilor următoare.

Materialele, energia, chiar şi mediul înconjurător nu stau în cantităţi infinite la dispoziţia noastră, trebuie să ne folosim de ele cu prudenţă. Este indispensabilă educarea şi formarea modului de a privi mediul în aşa fel încât atât populaţia cât şi agenţii economici să ajute la:  conervarea forţelor de energie neregenerabilă;  tehnologiile economice în ceea ce priveşte energia;

102

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 reducerea şi combaterea poluării mediului;  folosirea surselor de energie regenerabilă. Una dintre sarcinile principale este conservarea mediului ce are efect asupra modului de viaţă şi a valorilor naturale.

Propuneri:  Existenţa unei strategii pentru scăderea substanţelor poluante ale aerului, apelor şi a solului  Soluţii alternative de încălzire şi de iluminare  Dotarea edilitară a localităţilor  Sensibilizarea populaţiei  Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor sustenabile, precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe, filantropie, participare socială etc.  Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în vederea îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru locuitorii satelor.

103

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Partea a III.-a Analiza SWOT

104

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Rezultate în urma chestionării populaţiei

Pentru identificarea punctelor slabe şi a punctelor tari s-a aplicat un chestionar pentru populaţie, chestionar care viza şi colectarea datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de servicii, de condiţii de locuire, de nivelul de trai. Obiectivul aplicării acestor chestionare era şi elaborarea unei liste de priorităţi de dezvoltare. Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor din cele cinci sate care aparţin de comuna Suplac. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând cont de reprezentativitate şi de etnie, din care au fost completate 173 de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău Mare 30 de chestionare, în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2 chestionare în Vaidacuta.

În prima parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de calitatea următoarelor servici: 1. Apă potabilă 2. Canalizare menajeră 3. Iluminat public 4. Transport public 5. Curăţenia străzilor 6. Colectarea deşeurilor menajere Comunitatea locală trebuia să acorde note de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulţumit şi 5 înseamnă foarte mulţumit.

Rezultatele la aceste întrebări pe localităţile comunei sunt următoarele: SUPLAC 1. În localitatea Suplac din 62 de locuitori unul singur este mulţumit, 23 sunt nemulţumite de apă potabilă, 36 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. 2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc în localitatea Suplac rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere. 3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. Cu transportul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.

105

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

5. De curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. IDRIFAIA 1. În localitatea Idrifaia din cei 51 de locuitori care au completat chestionarele, 5 persoane sunt mulţumite, 4 persoane mai puţin mulţumite, 22 de persoane sunt nemulţumite de apa potabilă, 36 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. 2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc şi în Idrifaia rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere. 3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. Cu transportul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Cu curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. LASLĂU MARE 1. În localitatea Laslău Mare din 30 de locuitori întrebaţi 12 sunt ne mulţumite de apa potabilă din sat, 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. 2. Din cei 30 de persoane întrebate de canalizare menajeră, 14 nu sunt mulţumite, 16 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. 3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 2 persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. Cu transportul public 19 persoane s-au declarat mulţumite, 5 persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Cu curăţenia străzilor 11 de persoane s-au declarat mulţumite, 13 persoane mai puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Cu colectare deşeurilor menajere 9 persoane s-au declarat mulţumite, 8 persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns.

106

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

LASLĂU MIC 1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori care au completat chestionarele, nici o persoană nu este mulţumită, 3 persoane mai puţin mulţumite, 6 de persoane nu sunt mulţumite de apă potabilă, 20 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. 2. Din cei 29 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 3 sunt puţin mulţumite, 8 sunt nemulţumite şi 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc în localitatea Laslău Mic rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere. 3. Cu iluminatul public 23 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. Cu transportul public 13 de persoane s-au declarat mulţumite, 10 de persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Cu curăţenia străzilor 18 persoane s-au declarat mulţumite, 8 de persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Cu colectare deşeurilor menajere 3 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 23 nu ştiu sau nu au răspuns.

Exprimat în % a gradului de mulțumire

12.0

10.0

8.0

Apă potabilă 6.0 Canalizare menajeră 4.0

2.0

0.0 Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta

107

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Exprimat în % a gradului de mulțumire

90.0 80.0

70.0 Iluminat public 60.0 50.0 Transport public 40.0 Curăţenia străzilor 30.0 Colectare deşeuri menajere 20.0 10.0 0.0 Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta

În a doua parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de : 1. Curăţenia generală a comunei 2. Aspectul general al comunei 3. Parcuri şi spaţii verzi 4. Locuri de joacă pentru copii 5. Terenuri de sport cu acces liber 6. Calitatea străzilor principale 7. Calitatea străzilor secundare 8. Parcările din zona centrală 9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) 10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional 11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună 12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber 13. Evenimentele culturale şi sportive din comună 14. Siguranţa personală şi a bunurilor 15. Relaţiile cu poliţia locală 16. Imaginea şi renumele comunei

108

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

SUPLAC 1. În localitatea Suplac din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curţenia generală a comunei 20 s-au declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. 2. Cu aspectul general al comunei din cei 62 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 41 mai puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4 mai puţin mulţumiţe, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 13 persoane au fost mulţumite, 23 de persoane mai puţin mulţumite, 22 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 13 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 34 persoane, nemulţumitoare pentru 9 persoane, 6 locuitori nu ştiu sau nu au răspuns. 7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 40 mai puţin mulţumite, 16 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 8. Cu parcările din zona centrală 2 persoane au fost mulţumite, 22 persoane mai puţin mulţumite, 32 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 19 persoane, mai puţin pe 25 persoane, i-a nemulţumit pe 10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane. 10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 14 persoane ca fiind bună, 34 persoane sunt mai puţin mulţumite, 7 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns. 11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 17 persoane au fost mai puţin mulţumite, 37 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 19 mai puţin mulţumite, 37 au fost nemulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns. 13. Evenumentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 9 persoane, mai puţin mulţumit pe 35 persoane, 13 persoane au fost nemulţumite şi 5 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 6 persoane sunt mulţumite, 34 persoane mai puţin mulţumite, 18 persoane nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

109

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

15. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 24 persoane, mai puţin bune pentru 21 persoane, deloc bune pentru 12 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 5 persoane. 16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 20 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 23 persoane, nemulţumitoare pentru 5 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

Imaginea si renumele comunei Relaţiile cu Poliţia Locală Siguranta dumneavoastră si a bunurilor Evenimente culturale si sportive Oportunităţile de petrecere a timpului liber Numărul de locuri de muncă oferite Calitatea actului educational Condiţiile oferite în sistemul educaţional Parcări în zona centrală Calitatea străzilor secundare Calitatea străzilor principale Terenuri de sport cu acces liber Locuri de joacă pentru copii Parcuri, spaţii verzi Aspectul general al comunei/satului Curaţenia comunei/satului

0 20 40 60 80

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde

IDRIFAIA În localitatea Idrifaia din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 20 s- au declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns. 1. Cu aspectul general al comunei din cei 62 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 41 mai puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 2. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns. 3. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4 mai puţin mulţumite, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.

110

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 13 persoane au fost mulţumite, 23 de persoane mai puţin mulţumite, 22 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Calitatea străzilor principale din sat a fost apreciată de 27 persoane ca fiind mulţumitoare, 22 persoane mai puţin mulţumite, 2 nemulţumiţi. 6. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 8 persoane au fost mulţumite, 32 mai puţin mulţumite, 11 nemulţumite. 7. Cu parcările din zona centrală 4 persoane au fost mulţumite, 16 persoane mai puţin mulţumite, 25 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 8. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 22 persoane, mai puţin mulţumit pe 21 persoane, i-a nemulţumit pe 4 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 4 persoane. 9. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 27 persoane ca fiindbună, 18 persoane au fost puţin mulţumite, 3 nemulţumite şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns. 10. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 24 persoane au fost mai puţin mulţumite, 19 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 11. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 1 persoană a fost mulţumită, 14 mai puţin mulţumite, 31 au fost nemulţumite şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns. 12. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 10 persoane, au fost mai puţin mulţumite 30 persoane, iar 11 persoane au fost nemulţumite. 13. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 11 persoane sunt mulţumite, 30 persoane mai puţin mulţumite, 9 persoane nemulţumite şi o persoană nu ştie sau nu a răspuns. 14. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 28 persoane, mai puţin bune pentru 20 persoane, deloc bune pentru 3 persoane. Imaginea şi renumele localităţii este mulţumitoare pentru 28 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 13 persoane, nemulţumitoare pentru o persoană şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

111

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Imaginea si renumele comunei

Relaţiile cu Poliţia Locală

Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor

Evenimente culturale si sportive

Oportunităţile de petrecere a timpului liber

Numărul de locuri de muncă oferite în comună

Calitatea actului educaţional

Condiţiile oferite în sistemul educaţional

Parcări în zona centrală

Calitatea străzilor secundare

Calitatea străzilor principale

Terenuri de sport cu acces liber

Locuri de joacă pentru copii

Parcuri, spaţii verzi

Aspectul general al comunei/satului

Curăţenia comunei/satului

0 10 20 30 40 50 60

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde

LASLĂU MARE 1. În localitatea Laslău Mare din cei 30 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 11 s-au declarat mulţumiţi, 9 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 9 nu ştiu sau nu au răspuns. 2. Cu aspectul general al comunei din cei 30 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 5 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 5 au fost mulţumiţi, nici o persoană mai puţin mulţumiţă, 9 nemulţumiţe şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii 3 persoane s-a declarat mulţumite, 2 mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 4 persoane au fost mulţumite, 7 de persoane mai puţin mulţumite, 4 nemulţumite şi 15 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 24 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 4 persoane, 2 locuitori nu ştiu sau nu au răspuns.

112

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 8 mai puţin mulţumite, 7 nemulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 8. Cu parcările din zona centrală nici o persoană nu a fost mulţumită, 10 persoane mai puţin mulţumite, 3 nemulţumite şi 17 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 10 persoane, sunt mai puţin mulţumite 12 persoane, nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane. 10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 12 persoane ca fiind bună, 10 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns. 11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 15 persoane au fost mai puţin mulţumite, 2 persoane nu au fost mulţumite şi 13 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost mulţumită, 3 mai puţin mulţumite, 14 au fost nemulţumite şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns. 13. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 3 locuitori, mai puţin mulţumit au fost 13 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 8 persoane sunt mulţumite, 8 persoane mai puţin mulţumite, 7 persoane nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 9 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 11 persoane. 16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 5 persoane şi 17 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

113

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Relaţiile cu Poliţia Locală

Evenimente culturale si sportive

Numărul de locuri de muncă oferit

Condiţiile oferite în sistemul educaţional

Calitatea străzilor secundare

Terenuri de sport cu acces liber

Parcuri, spaţii verzi

Curăţenia comunei/satului

0 10 20 30 40

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde

LASLĂU MIC 1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 8 s-au declarat mulţumiţi, 11 mai puţin mulţumiţi, nici o persoană nemulţumită şi 10 nu ştiu sau nu au răspuns. 2. Cu aspectul general al comunei din cei 29 de persoane întrebate 9 au fost mulţumite, 12 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, o persoană mai puţin mulţumită, 10 nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns. 4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii nici o persoană nu s-a declarat mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, 10 nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns. 5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: nici o persoană nu a fost mulţumită, 2 persoane mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 18 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 2 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru o persoană, nemulţumitoare pentru nici o persoană, 26 locuitori nu ştiu sau nu au răspuns.

114

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 12 persoane au fost mulţumite, 14 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 3 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 8. Cu parcările din zona centrală 3 persoane au fost mulţumite, o persoană mai puţin mulţumită şi 25 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 5 persoane, sunt mai puţin mulţumite 9 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 15 persoane. 10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 4 persoane ca fiind bună, 9 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns. 11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună 2 persoane au fost mulţumite, 5 persoane au fost mai puţin mulţumite, o persoană nu a fost mulţumită şi 21 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

Imaginea si renumele comunei

Relaţiile cu Poliţia Locală

Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor

Evenimente culturale si sportive

Oportunităţile de petrecere a timpului liber

Numărul de locuri de muncă oferite în comună

Calitatea actului educaţional

Condiţiile oferite în sistemul educaţional

Parcări în zona centrală

Calitatea străzilor secundare

Calitatea străzilor principale

Terenuri de sport cu acces liber

Locuri de joacă pentru copii

Parcuri, spaţii verzi

Aspectul general al comunei/satului

Curăţenia comunei/satului

0 10 20 30 40

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știr/nu răspunde

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost mulţumită, 4 mai puţin mulţumite, 8 au fost nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns. 13. Evenimentele culturale şi sportive din comună nu a mulţumit nici o persoană, mai puţin mulţumit a fost o persoană, 3 persoane au fost nemulţumite şi 25 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

115

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 2 persoane sunt mulţumite, 3 persoane mai puţin mulţumite, 8 persoane nemulţumite şi 16 persoane nu ştiu sau nu au răspuns. 15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 7 persoane, deloc mulţumitoare pentru 1 persoană şi nu ştiu sau nu au răspuns 13 persoane. 16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru o persoană, 28 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

VAIDACUTA 1. În localitatea Vaidacuta din cei 2 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei nici unul nu s-au declarat mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită. 2. Cu aspectul general al comunei din cele 2 persoane întrebate nici unul nu a fost mulţumit. 3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi nici o persoană nu a fost mulţumită, 2 nemulţumite. 4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii, cele 2 s-au declarat nemulţumite. 5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: cele 2 s-au declarat nemulţumite. 6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mai puţin mulţumitoare pentru o persoană, nemulţumitoare pentru o persoană. 7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: cele 2 s-au declarat nemulţumite. 8. Cu parcările din zona centrală cele 2 s-au declarat nemulţumite. 9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a nemulţumite pe cele 2 persoane. 10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de cele 2 persoane întrebate ca fiind nemulţumitoare. 11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună este nemulţumitoare pentru cele 2 persoane. 12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate cu nemulţumire de cele 2 persoane întrebate. 13. Referitor la evenimentele culturale şi sportive din comună, ambele au apreciat ca fiind nemulţumitoare. 14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată de cele 2 persoane nemulţumitoare. 15. Relaţiile cu poliţia locală nu este mulţumitoare pentru nici o persoană, ambii calificând cu mai puţin mulţumitoare. 16. Imaginea comunei este nemulţumitoare pentru ambele persoane întrebate.

116

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Imaginea si renumele comunei Relaţiile cu Poliţia Locală Siguranta dumneavoastră si a bunurilor Evenimente culturale si sportive Oportunităţile de petrecere a timpului liber Numărul de locuri de muncă oferite în comună Calitatea actului educational Condiţiile oferite în sistemul educaţional Parcări în zona centrală Calitatea străzilor secundare Calitatea străzilor principale Terenuri de sport cu acces liber Locuri de joacă pentru copii Parcuri, spaţii verzi Aspectul general al comunei/satului Curățenia comunei/satului

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știu/nu răspund

Centralizarea datelor Gradul de mulţumire referitor la servicii publice

Cele mai mari nemulţumiri- Suplac (62 de chestionare):  Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (42)  Lipsa locurilor de muncă (14)  Lipsa interesului autorităţilor (11)  Prea mulţi beneficiază de ajutor social (10)

117

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 Altele: lipsa pieţelor (7), curăţenia străzilor (7), parcuri (6), lipsa investiţiilor (5), siguranţa, etc,

Cele mai mari nemulţumiri- Idrifaia (51 de chestionare):  Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (39)  Lipsa locurilor de muncă (15)  Venituri mici (13)  Distanţa mare de oraş (10)  Altele: curăţenia străzilor (7), colectarea deşeurilor (6), mulţi cu ajutor social (7), transport (4), atitudinea locuitorilor (4), siguranţa (4), lipsa pieţelor (3),lipsa de ocupare a romilor, etc,

Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mare (30 de chestionare):  Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (20)  Lipsa locurilor de muncă (17)  Altele: venituri mici (4), siguranţa (5), îmbătrănirea populaţiei (7), colectarea deşeurilor (3), distanţa oraş (4), birou notarial, piaţă agricolă, ajutor social, etc.

Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mic (29 de chestionare)  Lipsa locurilor de muncă (13)  Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (9)  Prea mulţi beneficiază de ajutor social (9)  Venituri mici (8)  Distanţa mare de oraş (5)  Altele: servicii medicale, transport public Vaidacuta- Izolare, lipsa pieţei

1.1. Idei de dezvoltare

Suplac

 Spaţii de joacă, parcuri (14)  Asfaltarea străzilor laterale (13)  Atragerea investitorilor, locuri de muncă (12)  Centru pentru bătrâni (11)

118

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 Canalizare menajeră (10)  Investiţii în şcoli (9)  Pod peste Târnava (7)  Creşterea siguranţei (8)  Altele: pistă pentru biciclete (3), aspectul comunei (curăţenie 4), servicii medicale (4), transport, brutărie, piaţă etc. Avantaje –Suplac

 Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură  Monumente istorice  Clădiri şi spaţii neutilizate  Hărnicia oamenilor  Diversitatea etno-culturală Idei de dezvoltare-Idrifaia  Asigurarea serviciilor medicale (14)  Acordarea ajutorului social cu condiţii (10)  Asfaltarea străzilor laterale, de hotar (8)  Creşterea siguranţei (8)  Apă potabilă şi canalizare menajeră (7)  Spaţii de joacă, parcuri (6)  Atragerea investitorilor, locuri de muncă (4)  Altele: aspectul comunei (curăţenie- 5), agroturism (4), programe culturale (3), grădiniţă cu program prelungit, sprijinirea tinerilor fermieri, cofetărie, sală de sport, piaţă etc. Avantaje – Idrifaia  Zonă cu potenţial turistic  Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură  Păstrarea tradiţiei  Zonă liniştită, curată  Forţă de muncă Idei de dezvoltare-Laslău Mare  Servicii medicale (farmacie)- (13)  Atragerea investitorilor, locuri de muncă (11)  Spaţii de joacă, parcuri (8)

119

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 Creşterea siguranţei (8)  Asfaltarea străzilor laterale (6)  Apă şi canalizare menajeră (4)  Altele: mărirea ajutoarelor sociale (5), dezvoltarea învăţământului, etc. Avantaje –Laslău Mare  Terenuri agricole de calitate  Terenuri potrivite pentru pomicultură  Drum judeţean  Conexiune feroviară Idei de dezvoltare-Laslău Mic  Servicii medicale (farmacie)- (20)  Creşterea siguranţei (11)  Introducerea gazului metan (7)  Subvenţionarea lemnului de foc (5)  Mărirea ajutoarelor sociale (4),  Altele: atragerea investitorilor, locuri de muncă (2), spaţii de joacă, parcuri (1), apă şi canalizare menajeră (2), teren de joacă, etc. Avantaje –Laslău Mic  Terenuri agricole de calitate  Frumuseţiile naturii, linişte  Forţa de muncă  Terenuri potrivite pentru pomicultură

120

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Analiza potenţialului comunei În cursul sondajului de opinie, li s-a oferit locuitorilor comunei Suplac posibilitatea de a-şi expune părerea atât despre situaţia actuală a comunei, cât şi despre aşteptările lor privind viitorul. Referitor la situaţia actuală a comunei Suplac s-a încercat identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale localităţilor, şi localnicii au avut ocazia de a-şi exprima părerea despre cum ar dori ei să arate localitatea peste 7 ani. Analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) se bazează pe de o parte pe opiniile relevate în cursul sondajului, pe de altă parte pe factorii identificaţi în cursul activităţii de planificare. Punctele tari şi oportunităţile identificate reprezintă resursele strategice comune care vor fi valorificate în urmărirea obiectivelor strategice, iar acestea depind în mare măsură de punctele slabe interne şi ameninţările externe existente. Analiza SWOT s-a făcut exact pe domeniile în care s-a făcut analiza situației actuale a comunei pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra necesităţilor comunei. La elaborarea analizei SWOT a comunei Suplac am considerat următoarele domenii conform capitolelor prezentate în analiza de nevoi:  Cadru general  Demografie şi forţa de muncă  Terenuri şi locuinţe  Infrastructură  Servicii sociale, servicii de sănătate, învăţământ, cultură şi sport  Dezvoltare economică  Protecţia şi conservarea mediului

121

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

1. Cadru general

Puncte tari Puncte slabe

 Poziţionarea avantajoasă a comunei:  Inexistenţa reţelelor de utilităţi (reţea de între două oraşe: Sovata şi Târnăveni; apă potabilă, reţea de canalizare);  Accesibilitatea facilă a comunei din  Lipsa unor amenajări de petrecere a punct de vedere rutier, feroviar şi timpului liber pentru copii în unele aerian; localităţi;  Traversarea comunei de rute de  Transportul în comun al comunei transport rutier: DJ 142, DC70 insuficient dezvoltat (transport în  Existenţa unor resurse naturale, spaţii localităţile apropiate); întinse de păduri şi păşuni;  Sunt foarte puţine studii privind  Climă şi tipuri de sol favorabile moştenirea culturală, naturală sau diversificării activităţilor agricole; arhitecturală locală. Există puţine studii  Se practică încă unele meşteşuguri de tip monografic despre localităţi;

tradiţionale, specifice regiunii;  Nu se derulează activităţi semnificative  Există proiecte depuse pentru de promovare a meşteşugurilor dezvoltarea infrastructurii; tradiţionale, a obiceiurilor şi tradiţiilor;  Inexistenţa asociaţiilor şi fundaţiilor orientate spre promovarea şi susţinerea obiceiurilor, a culturii tradiţionale locale;

Oportunităţi Ameninţări

 Derularea proiectelor aflate în curs de  Încetinirea/neimplementarea proiectelor implementare pentru dezvoltarea de dezvoltare; infrastructurii rutiere şi tehnico-  Efectele industrializării şi a globalizării edilitare; pătrund în ce în ce mai adânc în  Iniţierea a cât mai multor proiecte de teritoriul comunei în detrimentul culturii dezvoltare rurală; populare, a tradiţiilor şi a obiceiurilor  Posibilitatea finanţării proiectelor de locale, şi în mod indirect în defavoarea infrastructură din fonduri dezvoltării turismului rural; nerambursabile europene prin PNDR, Programul Operaţional Regional şi alte 122

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

programe; 2. Demografia şi forţa de muncă

Puncte tari Puncte slabe

 Densitatea scăzută a populaţiei pe  Scăderea numerică a populaţiei teritoriul comunei ( 48,81 loc./km2); stabile;  Echilibru în împărţirea populaţiei pe  Creşterea numărului de şomeri pe sexe: 50,77% persoane de sex feminin fondul dezvoltării crizei economice şi 49,23% persoane de sex masculin; naţionale;

 Diversitatea religioasă extrem de  Evoluţia descrescătoare a numărului accentuată: 48% reformaţi, 41,41% mediu de salariaţi; .

ortodocşi, 4,27% baptiști, restul  Soldul natural negativ; populaţiei (0,37%), de altă religie sau  Rata mortalităţii destul de ridicată; fără religie;  Adâncirea procesului de îmbătrânire

 Numărul populaţiei de peste 60 de ani a populaţiei atrage pericolul de redus faţă de nivelul pe ţară, reprezintă depopulare a unor aşezări; un procent de 17,65% din populaţia  Lipsa sau eficienţa scăzută a totală a comunei; programelor de formare în domeniul

 Dezvoltarea economică a condus la agricol şi agro-alimentar; diversificarea ofertei de muncă;  Nivelul scăzut de instruire a  Rata şomajului de la nivelul judeţului populației; se situează mult sub nivelul mediu naţional;  Forţă de muncă bine reprezentată la nivelul segmentării populaţiei pe grupe de vârstă;

 Forţă de muncă disponibilă;

Oportunităţi Ameninţări

 Apropierea de oraşe creşte oportunităţile  Criza economică şi financiară de la nivel oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii naţional ce are impact asupra dezvoltării comunei; economice şi a pieţei locurilor de muncă;  Atractivitatea zonei pentru turişti, care pot  Subfinanţarea sistemului de învăţământ şi 123

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

genera locuri de muncă; astfel scăderea calităţii actului educaţional va  Proiectele de dezvoltare a infrastructurii determina scăderea numărului persoanelor cu pentru creşterea accesibilităţii zonei; studii medii şi superioare;  Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură din fonduri nerambursabile;

3. Terenuri şi locuinţe

Puncte tari Puncte slabe

. Suprafaţa locuibilă medie față de nivel . Dezvoltarea moderată, numărul de de național locuinţe a crescut foarte puțin; . Dezvoltarea unui număr ridicat de . Serviciu de transport între localităţile proiecte imobiliare; apropiate slab dezvoltat; . Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, . Punerea în posesie a terenurilor; prin dezvoltarea noilor proiecte; . Distribuirea actelor de proprietate; . Extinderea serviciilor bancare, centrelor . Disparităţi de dezvoltare (Laslău Mare, comerciale, serviciilor de educaţie şi Laslău Mic, Vaidacuta) sănătate; . Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de echipare edilitară;

Oportunităţi Ameninţări . Apropierea de oraşe creşte . Criza economică şi financiară de la oportunităţile oferite pe piaţa nivel naţional ce are impact asupra muncii pentru locuitorii comunei; dezvoltării economice şi a pieţei . Atractivitatea zonei pentru turişti, locurilor de muncă; care pot genera locuri de muncă; . Proiectele de dezvoltare a infrastructurii pentru creşterea accesibilităţii zonei; . Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură din fonduri

124

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 nerambursabile;

125

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Infrastructură

Puncte tari Puncte slabe

 Traversarea comunei de către DJ 142.  Drumuri de pământ în localităţile  Trendul ascendent înregistrat în ultimii lăturalnice: ani a lungimii străzilor comunei  Inexistenţa trotuarelor în anumite zone modernizate; ale comunei;  Implicarea autorităţilor în rezolvarea  Lipsa unui sistem de alimentare problemelor de echipare edilitară; centralizate cu apă la nivelul întregului  Acces facil la infrastructura feroviară şi comune; aeriană (stație de acces feroviar, 40 km  Lipsa totală a reţelei de canalizare. acces aerian);  Nu există centre civice moderne,  Sistem de distribuţie a energiei electrice integrate, reabilitate în mod inovativ; bine dezvoltată (grad de acoperire  Centrele în unele localităţi sunt 100%); nedezvoltate, creând o imagine  Reţea de iluminat public în toate nefavorabilă, o influenţă negativă asupra localităţile comunei; întregii localităţi;  Acoperire relativ bună a zonei cu reţea de telefonie fixă şi mobilă 80%;

Oportunităţi Ameninţări

 Posibilitatea finanţării proiectelor de  Dezvoltarea haotică poate genera infrastructură din fonduri probleme în realizarea unor căi de acces nerambursabile europene prin modernizate; Programul Naţional de Dezvoltare  Adâncirea actualei crize economice Ruraleă, Programul Operaţional poate genera reducerea surselor proprii Regional, etc.; de venituri şi implicit reducerea sumelor alocate investiţiilor în infrastructură;  Posibile dificultăţi în asigurarea cofinanţării unor proiecte majore de reabilitare a infrastructurii şi reţelelor edilitare;

126

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

5. Servicii publice

Puncte tari Puncte slabe

Asistenţa socială Asistenţa socială  Experienţă în proiecte finanţate din  Servicii comunitare insuficient dezvoltate fonduri naţionale şi comunitare, în pentru persoanele vârstnice/cu handicap, domeniul serviciilor sociale; pentru victime ale violenţei domestice Învăţământ şi cultură etc.;  Existenţa unei reţele dezvoltate de Servicii publice unităţi de învăţământ;  Inexistenţa reţelelor de alimentare cu apă  Existenţa a 2 terenuri de sport; şi canalizare;  Organizarea de evenimente cultural-  Pregătirea şi specializare insuficientă a artistice periodice; resurselor umane din instituţiile publice;  Funcţionarea Casei de Cultură are un  Efectivul redus de cadre de poliţie în rol important în organizarea acţiunilor raport cu necesităţile populaţiei; cultural-artistice, educative, de  Infrastructura serviciilor publice este informare şi de divertisment; insuficientă şi slab dotată;  Bibliotecă;  Suprafaţa spaţii verzi/locuitor Sănătate nesatisfăcător;  Existenţa unui cabinet sanitar; Învăţământ şi cultură  Unităţile de învăţământ sunt dotate necorespunzător;  Subfinanţarea unor unităţi de învăţământ, mai ales din localităţile arondate centrelor de comune (izolate);

Oportunităţi Ameninţări

Asistenţa socială Învăţământ şi cultură . Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat . Dezinteresul pentru educaţie şi cu organizaţiile non-guvernamentale; scăderea calitativă a învăţământului . Accesarea fondurilor europene şi a românesc; programelor naţionale în domeniul  Subfinanţarea sistemului de învăţământ asistenţei sociale; românesc; . Existenţa cadrului legislativ ce creează 127

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

facilităţi pentru mediul economic ce . Lipsa condiţiilor atractive pentru angajează persoane din grupurile cadrele didactice tinere (salarizare, vulnerabile în vederea integrării condiţiile din şcoli, locuinţe); acestora în societate; . Politica de salarizare existentă în . Posibilitatea dezvoltării de parteneriate domeniul educaţional care poate avea între APL şi sectorul non- influenţe negative asupra calităţii guvernamental; actului educaţional; Servicii publice . Creşterea ratei abandonului şcolar, ca . Dezvoltarea de proiecte în parteneriat urmare a instabilităţii financiare şi cu societatea civilă pentru sprijinirea şi materiale a mediului familial; îmbunătăţirea serviciilor publice; . Frecventele schimbări legislative . Informatizarea furnizării serviciilor privind sistemul românesc de publice; învăţământ; . Accesarea fondurilor nerambursabile . Scăderea gradului de atractivitate al destinate îmbunătăţirii serviciilor sistemului de învăţământ pentru publice; profesorii tineri; . Specializarea resurselor umane . Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cuprinse în instituţiile furnizoare de cultură; servicii publice; . Insuficienţa fondurilor alocate pentru Învăţământ şi cultură instituţiile culturale şi investiţiile în . Dezvoltarea activităţilor educative care acest domeniu; să stimuleze înclinaţia spre cultură a Sănătate populaţiei tinere;  Subfinanţarea sistemului medical; . Mijloacele tehnice actuale pot fi  Scăderea calităţii serviciilor medicale; folosite pentru îmbunătăţirea procesului  Scăderea gradului de atractivitate a didactic şi auto-didactic, prin sistemului public de sănătate pentru ameliorarea modului de prezentare, tinerii medici; reducerea timpului de  Amploarea fenomenului migratoriu în transmitere/asimilare a informaţiilor, rândul personalului medico-sanitar spre îmbunătăţirea comunicării dintre statele Uniunii Europene; profesor/instituţie şi elev, sporirea  Politica de salarizare în domeniul numărului de surse de informare şi sănătăţii slab motivantă; documentare;

128

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

. Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere; . Existenţa fondurilor europene direcţionate spre perfecţionarea actului didactic; . Existenţa fondurilor europene disponibile pentru reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi dotarea corespunzătoare a acestora; . Programele şcolare internaţionale care permit şcolilor locale să stabilească parteneriate cu instituţii de învăţământ din străinătate; Sănătate . Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării, modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de sănătate; . Dezvoltarea mediului privat medico- sanitar (dezvoltarea cabinetelor medicale de specialitate); Administraţie publică . Obţinere de finanţări nerambursabile pentru implementarea unor proiecte privind dezvoltarea capacităţii administrative ale autorităţilor publice locale (cursuri de formare pentru personal, sisteme integrate de management, etc.);

. Introducerea treptată a procedurilor şi mecanismelor de E-guvernare locală;

129

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

6. Dezvoltare economică

Puncte tari Puncte slabe

 Creşterea numărului de persoane  Impactul crizei economice, de la finalul juridice active economic la nivelul anului 2008, asupra mediului de afaceri; comunei;  Inexistenţa reţelelor de utilităţi;  Spiritul antreprenorial mediu dezvoltat;  Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor  Implicarea autorităţilor publice în  Promovarea insuficientă a imaginii sprijinirea activităţilor economice; comunei ca posibilă destinaţie pentru  Infrastructura rutieră avantajoasă pentru investiţii; transportul de mărfuri;  Lipsa terenurilor/locaţii disponibile  Accesibilitatea facilă a comunei din pentru investiţii; punct de vedere rutier, feroviar şi  Slaba dezvoltarea a infrastructurii de aerian; petrecere a timpului liber;  Cadru natural deosebit  Inovaţia slabă în domeniul agricol sau în  Varietatea formelor de relief care valorificarea cunoştinţelor moderne în permit practicarea multiplelor forme de acest domeniu; turism şi din care rezultă diversificarea  Lipsa competitivităţii produselor locale activităţilor agricole; agricole şi agro-alimentare locale;  Condiţii favorabile pentru dezvoltarea  Scăderea efectivului de animale pe diferitelor forme de turism; parcursul perioadei de tranziţie;  Organizarea unor evenimente în comună: târguri, expoziţii, manifestări  Produsele agricole obţinute în fermele sportive; vegetale, şi mai ales în cele zootehnice,  Dorinţa oamenilor de a munci; prezintă un nivel calitativ scăzut, Turism determinat în parte de lipsa de conformitate cu normele europene;  Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului  Lipsesc produsele agro-alimentare diversificat, tradiţiilor, monumentelor tradiţionale, fabricate pe baza unor arhitecturale şi istorice; tehnologii noi;

 Existenţa ariilor protejate Natura 2000,  Fragmentarea excesivă a proprietăţii în monumente ale naturii, rarităţi ale agricultură;

130

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

florei, plante protejate;  Grad redus de asociere a fermierilor;

 Valori imateriale locale specifice;  Numărul mare al exploataţiilor de

 Ospitalitatea locuitorilor; subzistenţă şi semi-subzistenţă;

 Intenţiile ferme ale membrilor  Slaba dezvoltare a activităţii de marketing comunităţii în vederea iniţierii de mici în domeniul agroalimentar; afaceri în domeniul turistic;  Prezenţa slabă a activităţilor meşteşugăreşti şi de artizanat tradiţionale, desfăşurate în cadrul unor întreprinderi mici;

 Lipsa inovaţiei la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii;

 Lipsa programelor de sprijin pentru întreprinderi start-up;

 Capacitatea redusă a micro- intreprinderilor existente de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural;

Turism:

 Lipsa programelor turistice sezoniale complete şi integrate pentru toate unităţile turistice din zonă;

 Inexistența unităţilor turistice

 Lipsa reţelelor de cooperare;

 Marketing turistic slab dezvoltat, elemente de informare şi publicitate reduse (nu există materiale de informare scrise despre programele turistice, nu există plăcuţe amplasate indicând existenţa obiectivelor de

131

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

interes turistic);

Oportunităţi Ameninţări

. Programele naţionale de sprijin pentru  Impactul crizei economice asupra IMM-uri; mediului de afaceri din România; . Programele europene de finanţare  Modificări ale legislaţiei privitoare la pentru mediul economic şi pentru activitatea agenţilor economici creşterea competitivităţii; neavantajoase pentru impulsionarea . Dezvoltarea comunicării între activităţii economice; reprezentanţii mediului de afaceri şi  Încetinirea/neimplementarea proiectelor reprezentanţii autorităţilor publice de dezvoltare a comunei; locale;  Capacitatea limitată a mediului de . Dezvoltarea unor platforme logistice afaceri de a accesa, cofinanţa proiectele . Posibilitatea de a atrage noi investiţii finanţate din fonduri europene; datorită apropierii oraşelor Tg. Mureş,  Orientarea turiştilor români către Târnăveni; destinaţiile străine . Crearea unei societăţi în care valorile  Capacitatea insuficientă de absorbţie a imateriale ca obiceiurile populare, fondurilor europene destinate dezvoltării tradiţiile, cultura populară, turistice a autorităţilor publice şi a meşteşugurile străvechi să reprezinte o mediului de afaceri; valoare adăugată a comunei;  Lipsa totală a întreprinderilor în . Oportunitatea înfiinţării unor muzee ale domeniul dezvoltării cercetării şi a satului, centre multifuncţionale pentru transferului de tehnologie; înfiinţarea de ateliere pentru  Lipsa serviciilor de consiliere de promovarea meşteşugurilor tradiţionale specialitate pentru întreprinderi; (organizarea de şcoli de meşteşugărit,  Cooperare foarte slabă între cercetarea etc.); universitară şi sectorul economic;

 Lipsa de competenţă a întreprinzătorilor în ceea ce priveşte dezvoltarea micro- întreprinderilor;

 Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte cresterea competitivitatii

132

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

întreprinderilor;

 Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte marketingul în cadrul IMM-urilor;

 Lipsa sau eficienţa scăzută a programelor de formare în domeniul dezvoltării afacerilor;

 Migrarea forţei de muncă bine pregătite în străinătate sau spre zone mai dezvoltate;  Numărul redus al femeilor întreprinzători sau manageri în cadrul întreprinderilor din microregiune.  Lipsa structurilor şi a programelor care ar încuraja afacerile orientate spre piata  Lipsa iniţiativelor de afaceri din partea tinerilor;

7. Protecţia şi conservarea mediului Puncte tari Puncte slabe

 Existenţa unui plan de management de  Poluare din cauza traficului în Suplac şi gestionare a deşeurilor la nivel Idrifaia; judeţean;  Lipsa unor proiecte ecologice la nivelul  Există un program de colectare comunităţii locale; selectivă a deşeurilor de hârtie, carton  Lipsa promovării voluntariatului şi PET-uri; referitor la protecţia mediului  Există operatori de deşeuri industriale înconjurător; medicale şi electronice în judeţ;  În unele locuri sunt utilizate cantităţi mari de îngrăşăminte chimice şi pesticide, pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor şi a dăunătorilor;  Lipsa investiţiilor pentru protecţia

133

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

mediului în cadrul întreprinderilor; Oportunităţi Ameninţări

 Implicarea populaţiei în activităţile de  Lipsa de colaborare a populaţiei pentru educaţie ecologică; colectare selectivă a deşeurilor;  Dezvoltarea de parteneriate în vederea  Schimbări climatice globale pot duce la protecţiei mediului; alunecări de teren;  Fonduri disponibile din surse europene  Degradarea cadrului natural (flora şi sau naţionale pentru susţinerea fauna) în cazul dezvoltării necontrolate proiectelor de mediu; a turismului;  Introducerea surselor regenerabile de  Potenţial de poluare accidentală cu energie; privire la evacuarea apelor uzate;  Oportunitatea sprijinirii creării unor parteneriate între ONG-urile care derulează proiecte privind conservarea biodiversităţii sau promovarea valorilor imateriale locale şi administraţia publică locală în vederea implementării unor proiecte integrate de reabilitare inovativă a comunelor;  Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile pentru instituţiile publice;

134

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Partea a IV.-a Strategia de dezvoltare

135

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

I. Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică 1. Caracteristici pozitive: Existenţa unui potenţial economic. Printre punctele tari ale comunei Suplac putem aminti câteva caracteristici care o disting: spiritul antreprenorial dezvoltat faţă de alte comune din judeţ, implicarea autorităţilor publice în sprijinirea activităţilor economice, infrastructură rutieră avantajoasă pentru transportul de mărfuri, cadru natural deosebit, varietatea formelor de relief din care rezultă diversificarea activităţilor agricole, condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism, numărul destul de mare a unităţilor economice ce revine la 1.000 de locuitori, faţă de alte comune, dezvoltarea accentuată a comerţului şi a industriei prelucrătoare. Cultura viţei de vie şi a vinului are o tradiţie în comuna Suplac. Servicii publice Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase. Poziţionarea geografică strategică şi accesibilitate ridicată Comuna Suplac beneficiază de o accesibilitatea din punct de vedere rutier, feroviar şi aerian; este traversat de rute importante de transport rutier:, DJ142; este situat la 35 km de Tg. Mureş, la 22 de km de Târnăveni. Existenţa unui potenţial crescut în domeniul locuirii şi dezvoltării Comuna dispune de importante terenuri pentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilă medie este ridicată. În comună există un număr ridicat de proiecte imobiliare, au avut loc îmbunătăţiri ale condiţiilor de locuire, prin dezvoltarea noilor proiecte (vezi subcapitolul: Adminitsraţia publică). Autorităţile locale se implică în rezolvarea problemelor de echipare edilitară, este în curs de derulare proiectul pentru alimentare cu apă a localităţilor Idrifaia şi Suplac, respectiv un proiect pentru realizarea reţelei de canalizare în localitatea Idrifaia. Potenţial demografic Sporul natural este negativ, însă procentul populaţiei cu vârstă de peste 60 de ani este mai mic decât cel la nivelul judeţului sau la nivel naţional. Densitatea populaţiei pe teritoriul comunei (48,81 loc./km2) este medie, există echilibru în împărţirea populaţiei pe sexe: 50,77% persoane de sex feminin şi 49,23% persoane de sex masculin. Diversitatea religioasă extrem de accentuată: 48% - reformaţi, 41,41% ortodocşi, 4,27% baptişti, restul populaţiei este de altă religie sau fără religie (6,37%). Administraţia publică

136

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Se constată o implicare majoră a autorităţii locale în rezolvarea problemelor comunităţii locale. Sunt în derulare mai multe proiecte de investiţii la nivelul comunei. 2. Caracteristici negative Infrastructură Nu există reţea de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare finalizată în nici un sat. Calitatea relativ scăzută a serviciilor. Inexistenţa serviciilor de alimentare cu apă, canalizare, servicii de asigurare a siguranţei cetăţeanului, serviciu de transport public nesatisfăcător. Toate aceste servicii necesită investiţii importante în continuare. Serviciile comunitare sunt insuficient dezvoltate pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale violenţei domestice etc. (inexistenţa unui centru multifuncţional pentru bătrâni). Se constată lipsa unor amenajări de petrecere a timpului liber în unele localităţi. Economie Nu este valorificat potenţialul economic existent. Lipsa unei pieţe organizate ale produselor agricole, slaba promovare a obiectelor artizanale stau în calea dezvoltării economiei locale.

Se constată lipsa sau eficienţa scăzută a programelor de formare în domeniul dezvoltării afacerilor. În ultimele decenii s-a intensificat migrarea forţei de muncă bine pregătite în străinătate sau spre zone mai dezvoltate.

Lipseşte inovaţia în domeniul agricol şi valorificarea cunoştinţelor moderne în acest domeniu. Numărul femeilor întreprinzători sau manageri în cadrul întreprinderilor din comună este redus, nu există structuri şi programe care ar încuraja afacerile orientate spre piaţă. Din partea tinerilor se constată lipsa iniţiativelor de afaceri. Turism Marketingul turistic nu este suficient de dezvoltat, sunt reduse elementele de informare şi de publicitate. Lipseşte în comuna o reţea turistică funcţională. Nu există programe turistice bazate pe valorile locale (meşteşuguri tradiţionale, diversitate biologică, etc.). Mediul înconjurător Poluarea se datorează mai ales industriei prelucrătoare şi traficului în Suplac şi Idrifaia. Se constată lipsa unor proiecte ecologice la nivelul comunităţii locale, lipsa promovării voluntariatului referitor la protecţia mediului înconjurător. Se constată lipsa programelor pentru creşterea eficienţei energetice ale clădirilor publice şi private. Administraţia locală

137

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Ar fi nevoie de creşterea nivelului de servicii oferite de autoritatea locală, de perfecţionarea angajaţilor primăriei comunei în domenii cum ar fi: elaborarea şi managmentul proiectelor, în domeniul financiar, etc. Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase. Concluzii:  Comuna Suplac se confruntă cu multe probleme specifice unei comune în dezvoltare;  Comuna Suplac are anumite avantaje datorită poziţionării geografice şi a altor caracteristici specifice comunei;  Comuna Suplac deţine un potenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea economică;  Creşterea calităţii vieţii în comuna Suplac este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a comunei;  Succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi corecta în timp.  Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe operaţionale;

138

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2. Viziunea şi sistemul de obiective Viziunea comunei Suplac a fost formulată de membrii comunităţii locale ca urmare a completării chestionarelor. Comunitatea locală doreşte să trăiască într-o comună cu infrastructură dezvoltată, cu o economie prosperă şi cu oameni mulţumiţi.

Viziune de dezvoltare: Comuna Suplac va deveni o comună cu infrastructură dezvoltată, cu servicii medicale şi educaţionale de nivel

european.

Obiectiv general

Dezvoltare economică şi socială a comunei Suplac, care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii

O.strategic Obiectiv Obiectiv Obiectiv Ob. strat. Obiectiv nr.1 strategic Nr.2 strategic Nr.3 strategic Nr.5 strategic

Modernizar Dezvoltarea Dezvoltarea Nr.4 Dezvoltarea Nr.6 ea şi economică serviciilor Dezvoltarea capacităţii Asigurarea extinderea publice serviciilor administrati- calităţii infrastruc- sociale ve mediului turii

Obiectivul strategic nr. 1 Modernizarea şi extinderea infrastructurii Trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional. Influenţa semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor

139

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea problemelor existente la nivelul comunei. Modernizarea şi extinderea infrastructurii (drumuri, utilităţi), este o necesitate şi poate bloca dezvoltarea economică, spaţială şi socială.

Obiectivul strategic nr. 1

Modernizarea infrastructurii

Măsura Măsura nr.1.2 Măsura nr.1.1.Modernizare Modernizarea nr.1.3.Dezvolta- a infratrsucturii structurii tehnico- rea infrastructurii rutiere şi de acces edilitare de agrement

Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şi a locuinţelor, precum şi dezvoltarea zonelor comerciale face necesară dezvoltarea infrastructurii de acces. Necesitatea intervenţiilor în dezvoltarea infrastructurii locale este actuală şi chiar stringentă. Lipsa reţelei de apă potabilă şi a reţelei de canalizare influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor comunei. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei implică accesul la utilităţi publice de calitate a tuturor locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai întâi se intervine asupra reţelelor de utilităţi, se îngroapă reţelele de telecomunicaţii, apoi se asfaltează străzile şi trotuarele. De aceea, se recomandă ca activităţile referitoare la utilităţi să fie incluse într-un proiect integrat, de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea drumurilor. Dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum şi construirea unor obiective pentru petrecerea timpului liber vor putea valorifica mai mult potenţialul de dezvoltare a comunei şi resursele sale naturale (păduri, terenuri pentru dezvoltare).

140

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Obiectivul strategic nr. 2 Dezvoltarea economică a comunei Reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale. Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din amplasarea comunei relativ la căile de comunicaţie şi transport.

Obiectivul strategic nr. 2 Dezvoltarea economică a comunei

Măsura nr.1.1. Măsura Măsura nr.1.2 Măsura nr.1.2 Crearea Dezvoltarea nr.1.3.Promovarea Atragerea infrastructurii turismului parteneriatului investiţiilor pentru dezvoltarea public-privat afacerilor

De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local astfel încât aceste avantaje să fie valorificate corespunzător. Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea comunei faţă de căile de comunicaţie şi transport, precum şi potenţialul de valorificare a terenurilor disponibile trebuie să ducă pe termen lung la o creştere a numărului de investiţii străine. Trebuie recurs la o analiză a oportunităţilor de investire concomitentă cu promovarea acestora în rândul stakeholderilor, şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor. Contactul permanent al administraţiei publice cu mediul privat, crearea unor centre de informaţii, introducerea mijloacelor electronice în comunicare, transparentizarea administraţiei locale sunt factori care pot spori încrederea investitorilor şi pot genera noi locuri de muncă.

141

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Obiectivul strategic nr. 3 Dezvoltarea serviciilor publice Obiectivele dezvoltării serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţii şi asigurarea unui echilibru între nevoi şi resurse. Evoluţia planificată a acestor servicii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra calităţii vieţii membrilor colectivităţii.

Obiectivul strategic nr. 3

Dezvoltarea serviciilor publice

Măsura nr.3.1 Măsura nr.3.2 Măsura nr.3.3 Modernizarea Modernizarea Modernizarea iluminatului public gestionării transportului deşeurilor public de călători.

Obiectivul strategic nr. 4 Dezvoltarea serviciilor Au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale, motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor sociale ca domeniu prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare este absolut necesară. Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, fiind o prioritate pentru comuna Suplac. Dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a locurilor unde se desfăşoară activitatea educativă, serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale violenţei domestice etc. sunt insuficient dezvoltate. Mai mult, accentuarea problemelor economice

142

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie reclamă creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale. Scopul educaţiei este de a forma oamenii ca elemente active ale societăţii civile. Educaţia începe încă din primii ani de viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii.

Obiectivul strategic nr. 4 Dezvoltarea serviciilor de sănătate, sociale şi educaţionale

Măsura nr.4.1 Măsura nr.4.2 Măsura nr.4.3 Modernizarea şi Modernizarea Dezvoltarea dezvoltarea serviciilor de serviciilor sociale serviciilor de educaţie sănătate

Educaţia de calitate presupune accesul grupului ţintă la infrastructură modernă, dotări corespunzătoare şi trebuie să cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea calificării sau recalificării profesionale.

Obiectivul strategic nr. 5 Dezvoltarea capacităţiilor administrative Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale. Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al comunei Suplac. Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice, managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice. Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de

143

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 resurse umane instruite. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.

Obiectivul strategic nr. 5 Dezvoltarea capacităţiilor administrative

Măsura nr.5.1 Măsura nr.5.2 Măsura nr.5.3 Dezvoltarea Dezvoltarea Creşterea resurselor umane serviciilor de e- eficienţei administraţie activităţii administraţiei publice locale

Obiectivul strategic nr. 6 Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural. Protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă a comunei Suplac, servind la menţinerea calităţii vieţii întregii populaţii. Protecţia mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor viitoare la resursele existente.

144

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Obiectivul strategic nr. 6 Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

Măsura Măsura nr.6.2. Măsura nr.6.3. nr.6.1.Prevenirea Eficienţa Îmbunătăţirea poluării aerului energetică şi aspectului surse alternative comunei de energie

Locuirea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea oricărei societăţi, fiind un element crucial pentru progresul economic, social şi cultural. Experienţa a arătat că satisfacerea corespunzătoare a nevoii de locuinţe a necesitat, pentru toate statele europene, existenţa unor elemente de politică publică în domeniul locuirii şi a unor intervenţii pe piaţa de locuinţe. Locuirea poate influenţa, direct sau indirect, competitivitatea comunelor, fiind astfel unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea economică locală. Ca răspuns la schimbările fundamentale ale economiei mondiale, administraţiile locale şi regionale încep să folosească tot mai mult condiţiile de locuire ca un avantaj competitiv pentru creşterea economică.

145

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

3. Planul de acţiune

146

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Obiectivul strategic nr. 1 Modernizarea şi extinderea infrastructurii

M 1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces P 1.1.1. Asfaltarea drumurilor secundare P 1.1.2. Modernizare drumuri P 1.1.3. Amenajare parcări P.1.1.4. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii agricole de acces câtre ferme M 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare P 1.2.1.Înfiinţarea reţelei apă şi a sistemului de canalizare menajeră M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement P 1.3.1. Amenajare de parcuri P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de agrement P 1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului localităţii

Obiectivul strategic nr. 2

Dezvoltarea economică a comunei

M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe activităţi turistice P 2.1.1. Crearea unui centru electronic de informare M 2.2. Dezvoltarea turismului P 2.2.1. Extinderea ofertei de turism P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului M 2.3 . Atragerea investiţiilor P 2.3.1. Promovarea comunei prin participare la diverse evenimente P 2.3.2. Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor P 2.3.3. Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite M 2.4. Promovarea parteneriatului public-privat P 2.4.1.Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local

147

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

P 2.4.2. Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice P 2.4.4. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială

Obiectivul strategic nr. 3

Dezvoltarea serviciilor publice

M 3.1. Modernizarea iluminatului public P 3.1.1.Extinderea sistemului de iluminat public M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor P 3.2.2. Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile M 3.3. Modernizarea transportului public de călători. P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de transport P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de transport public M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor comunei P 3.4.1. Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului P 3.4.2. Dotarea servicului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică

Obiectivul strategic nr. 4

Dezvoltarea serviciilor sociale

M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate P 4.1.1. Extinderea serviciilor medicale de specialitate P 4.1.2. Program local de promovare a sănătăţii P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie

148

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

P 4.2.1. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon şcolar P 4.2.2. Organizarea unor evenimente culturale periodice P 4.2.3. Sisteme informatice de educaţie e- learning în şcoli P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de tip after school P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolii P 4.2.6. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a numărului serviciilor sociale oferite în comună P 4.3.2. Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate P 4.3.3. Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoane vârstnice P 4.3.4. Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale P 4.3.5. Construcţii de locuinţe sociale

Obiectivul strategic nr. 5

Dezvoltarea capacităţiilor administrative

M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane P 5.1.1. Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar P 5.1.2. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile locale din România şi din alte localităţi din Uniunea Europeană M .5.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie P 5.2.1. Creşterea performanţei administraţiei publice locale prin implementarea unor soluţii de tip e-guvernare P 5.2.2. Implementarea sistemului de management al calităţii la nivelul Primăriei Comunei Suplac M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale P 5.3.1. Actualizarea strategiei de dezvoltare a comunei P 5.3.2. Organizarea unor consultări periodice pentru a identifica nevoile comunităţii

149

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate

Obiectivul strategic nr. 6

Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

M 6.1. Prevenirea poluării aerului P 6.1.1. Campanie de promovare a transportului ecologic P 6.1.2. Măsuri de protecţie la activităţi industriale M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice P 6.2.3. Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus P 6.2.4. Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a străzilor P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător P 6.3.5. Construirea unor spaţii de joacă pentru copii

Secţiune Măsură 1. Modernizarea şi extinderea M 1.1.Modernizarea infrastructurii rutiere şi infrastructurii de acces M 1.2. Modernizarea structurii tehnico- edilitare M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

2. Dezvoltarea economică a comunei M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe activităţi legate de meşteşuguri tradiţionale şi

150

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

turistice M 2.2. Dezvoltarea turismului M 2.3 . Atragerea investiţiilor M 2.4. Promovarea parteneriatului public- privat

3. Dezvoltarea serviciilor publice M 3.1. Modernizarea iluminatului public M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor M 3.3. Modernizarea transportului public de călători. M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor comunei

4. Dezvoltarea serviciilor sociale M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate M 4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale 5. Dezvoltarea capacităţiilor M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane administrative M 5.2. Dezvoltarea serviciilor de e- administraţie M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale 6. Asigurarea calităţii mediului şi a M 6.1. Prevenirea poluării aerului condiţiilor de locuire M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie

151

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

4. Diagrama Gantt

Obiective strategice 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 P1.1.1.Asfaltarea drumurilor secundare P1.1.2 .Modernizarea drumurilor P1.1.3 Amenajare parcări P.1.1.4. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii agricole de acces câtre ferme P 1.2.1. Înfiinţarea reţelei de apă potabilă P 1.2.2. Înffinţarea reţelei de canalizare P 1.3.1.Amenajare de parcuri P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de agrement P1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului localităţii P 2.2.1. Centru de informare turistică on-line P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului P 2.3.1. Promovarea comunei prin participare la diverse evenimente P 2.3.2. Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor P 2.3.3. Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite P2.4.1. Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local P 2.4.2. Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor

152

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 administrative legate de deschiderea unei noi afaceri P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice P 2.4.4. Participarea grupurilor vulnerabile la economia socială P 3.1.1.Extinderea sistemului de iluminat public P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor P 3.2.2. Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de transport P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de transport public P 3.4.1. Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului P 3.4.2. Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică P 4.1.1. Extinderea serviciilor medicale P 4.1.2. Program local de promovare a sănătăţii P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale P 4.2.1. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon şcolar P 4.2.2. Organizarea unor evenimente culturale periodice P 4.2.3. Sisteme informatice de educaţie e- learning în şcoli

153

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de tip after school P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolii P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a numărului serviciilor sociale oferite în comună P4.3.2. Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate P 4.3.3. Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoane vârstnice P4.3.4. Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale P4.3.5. Construcţii de locuinţe sociale P 5.1.1. Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar P 5.1.2. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile locale din România şi din alte localităţi din Uniunea Europeană P 5.2.1. Creşterea performanţei administraţiei publice locale prin implementarea unor soluţii de tip e- guvernare P 5.3.1. Actualizarea strategiei de dezvoltare a comunei P 5.3.2. Organizarea unor consultări periodice pentru a identifica nevoile comunităţii P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru 154

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate P 6.1.1. Campanie de promovare a transportului ecologic P 6.1.2. Măsuri de protecţie la activităţi industriale, agricole P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică penru iluminatul public P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice P 6.2.3. Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus P 6.2.4. Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a străzilor P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător P 6.3.5. Construirea unor spaţii de joacă pentru copii

155

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

5. Analiza efectelor sociale, economice şi cele asupra mediului

156

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Efecte sociale

Obiectivele şi domeniile de intervenţie menţionate în strategia de dezvoltare nu pot acoperi toate domeniile de dezvoltare în comună. Strategia elaborată este un concept integrat de dezvoltare, care se bazează pe priorităţi. În cazul în care intervenţia se realizează numai în anumite puncte (sectoare, instituţii) şi lipsa de balanţă (atingerea anumitor scopuri în dauna altora) se menţine pentru o perioadă mai îndelungată în activitatea de dezvoltare, atunci principiile de bază ale planificării (sustenabilitate, egalitatea de şanse, parteneriat) dispar şi nici scopurile de bază nu vor fi atinse. Întărirea societăţii civile locale, extinderea relaţiilor intercomunitare fac posibilă ca societatea civilă să-şi asume multe responsabilităţi din sfera protecţiei sociale, a combaterii şomajului, a îmbunătăţirii nivelului de trai, a întăririi spiritului de apartenenţă. De-asemenea „civilii” – dacă devin parte a procesului – pot să contribuie la procesul de planificare şi la procesul de implementare, întărind influenţa lor socială. Astfel, sfera civică contribuie la atingerea scopurilor. Ca un rezultat al dezvoltării sănătăţii, educaţiei şi a protecţiei sociale se arată o societate reînnoită, mai sănătoasă, capabilă să se adapteze la cerinţele pieţei forţei de muncă, care este capabilă să se ocupe cu conflictele provenite din situaţia actuală stagnantă şi din schimbările economice. În timp ce educaţia publică mereu schimbătoare devine instrumentul şi scena integrării – coeziunii – sociale, cursurile de formare profesională, sistemul de formare adaptat la cerinţele pieţei forţei de muncă devine un actor important în dezvoltarea dinamică a economiei locale, în creşterea salariilor, în „păstrarea” tinerilor – deci, în oprirea proceselor demografice dezavantajoase. Extinderea serviciilor culturale eficiente stimulează crearea unui mod de viaţă „sănătos”, iar instituţiile – cu activităţile lor culturale, tradiţionale – întăresc gândirea comună, şi sentimentul de apartenenţă la comunitate. Produsele materiale şi intelectuale tradiţionale, caracteristice numai acestei zone, întăresc identitatea locuitorii comunei Suplac prin conservarea tradiţiilor şi a patrimoniului cultural. Totodată, aceste produse contribuie la crearea imaginii bine definite şi unice a microregiunii pentru actorii externi (investitori, turişti).

Efecte economice

Dezvoltarea comunei Suplac este influenţată în mare măsură de producţia ei economică, competitivitatea ei, deschiderea ei faţă de inovare, de noutăţi, capacitatea de a se adapta la mediul schimbător. În scopul atingerii obiectivelor definite în strategie, mai multe procese trebuie să se întâmple simultan şi cu succes. Dacă una dintre aceste procese eşuează, atingerii scopului de bază ajunge sub semnul întrebării.

157

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Competitivitatea actorilor economici locali este slabă, avantajele lor comparative apar în cheltuielile scăzute legate de salarii. Cheia dezvoltării comunei Suplac constă în intensificarea economiei, în dezvoltarea serviciilor legate de dezvoltarea întreprinderilor şi în exploatarea posibilităţilor turistice. Actorii economici ai comunei trebuie să devină capabili de a folosi de aceste posibilităţi. În structura economică a regiunii, un rol definitiv în crearea valorilor au acele sectoare care nu reprezint domenii majore nici în economia globală, nici în structura naţională. În aceste arii de activitate competiţia naţională şi internaţională este foarte puternică, pieţele naţionale şi străine sunt pline de produse comune comerciale, dinamismul extinderii acestor pieţe este slabă. Dacă structura ei nu se schimbă, economia regiunii este condamnată la o creştere de nivel scăzut, la nivel scăzut de profit, la rată scăzută a investiţiilor, la decalaj tehnologic. Condiţia de bază a schimbării structurale este crearea mediului economic inovator. Unul dintre punctele slabe ale economiei locale este rata ridicată a şomajului. Nivelul scăzut al utilizării forţei de muncă şi rata populaţiei inactive este foarte mare. Aceste date înseamnă că veniturile familiilor sunt scăzute, astfel nivelul de consum al populaţiei este la fel scăzut. Cererea pentru produsele şi serviciile locale este de-asemenea mică, şi limitează într-o mare măsură posibilităţile de dezvoltare ale producătorilor şi prestatorilor locali. În cazul lipsei de creştere a utilizării forţei de muncă, efectele pozitive ale dezvoltării economiei nu se regăsesc la nivelul populaţiei şi astfel inegalităţile sociale pot deveni şi mai accentuate. Succesul economic al comunei se poate atinge numai în urma întăririi parteneriatului, a cooperării mai strânse între actorii locali. Succesele individuale devin sustenabile pe termen lung numai în condiţia în care ele sunt integrate într-o dezvoltare mai generală şi cu eficienţă mai extinsă. Succesul schimbării economice depinde de sustenabilitatea ei pe termen lung, de evitarea conflictelor interne, de pregătirea actorilor la schimbările ciclice ale pieţei. Succesul poate fi atins numai în cazul în care preţul lui poate fi plătit din punct de vedere social şi al mediului. Extinderea nivelului de utilizare a forţei de muncă - după experienţele naţionale şi internaţionale – se aşteaptă din sfera întreprinderilor mici şi mijlocii. Fără întărirea sectorului IMM nici dezvoltarea economică a regiunii, nici efectele extinse pe întregul teritoriu al regiunii nu se va realiza. În cadrul IMM-urilor un rol important au întreprinderile care produc valoare adăugată şi care se ocupă cu activităţi tradiţionale, deoarece aceste întreprinderi au cele mai mari perspective. Luarea în considerare a criteriilor ecologice în procesul de schimbare (şi de stimulare) a structurii economice asigură sustenabilitatea creşterii economice bazată pe schimbare de structură. Economia comunei s-a dezvoltat într-o direcţie greşită în ultimele decenii: nivelul prelucrării bunurilor produse în comună nu s-a crescut, valoarea adăugată s-a limitat. Dacă acest proces poate

158

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 fi oprit, valoarea produsă în comună se va creşte, perspectivele întreprinderilor şi situaţia populaţiei locale se vor îmbunătăţi. Receptivitatea IMM-urilor din comună pentru inovare şi noutăţi este limitată. Majoritatea inovaţiilor care apar pe pieţele internaţionale şi ar putea fi aplicate nici nu ajung la întreprinzători, cunoştinţele conducătorilor şi ale managementului în cele mai multe cazuri sunt insuficiente pentru introducerea noutăţilor. Prin crearea condiţiilor de bază şi prin creşterea nivelului de cunoaştere al întreprinzătorilor se extinde cercul acelora care se adaptează în mod flexibil la condiţiile schimbătoare ale pieţei, care pătrund pe pieţele externe şi devin angajatori stabili.

În comună numărul întreprinderilor nou înfiinţate nu este scăzută, dar pertu ei nu este asigurat un cadru incubator. Astfel, multe idei promiţătoare nu pot fi realizate, şi mai multe firme cu perspectivă sunt condamnate la nereuşită. Prin lărgirea cadrelor incubatoare, mai multe firme nou- înfiinţate pot să se consolideze pe piaţă, pot să devină elementul stabil al economiei. Instrumentul – astăzi numai marginal folosit – al sustenabilităţii şi al obţinerii unui avantaj competitiv este utilizarea timpurie a tehnologiilor care ocrotesc mediul. Prin introducerea acestora – pe lângă creşterea temporară a nivelului de costuri – se poate atinge o îmbunătăţire durabilă a competitivităţii, şi în acelaşi timp se poate micşora şi gradul de poluare mediului, îmbunătăţind calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea informaticii în sfera întreprinzătorilor este redusă. Extinderea cadrelor infrastructurale ale tehnologiilor informaţionale, răspândirea utilizării lor reduc dezavantajele, şi fac posibilă apariţia unor noi sectoare (bazate pe TIC) şi pot îmbunătăţi competitivitatea întreprinzătorilor prin crearea condiţiilor de adaptare flexibilă la piaţă.

Efecte asupra mediului

Efectuarea unui studiu de impact asupra mediului poate fi posibil numai după elaborarea programelor operative pe de o parte, iar pe de altă parte după crearea şi funcţionarea unui sistem corespunzător de informare şi monitoring. Bazându-se pe cercetările empirice existente pot fi menţionate deja în strategie relaţiile de cauză-efect dovedite în practică care fac referire la schimbările cele mai importante ale mediului şi la conflictele potenţiale care apar în cursul realizării. Din perspectiva menţinerii stabilităţii sensibile a ecosistemei şi a creării unui sistem optim de economie, mediu şi societate bazate pe principiul sustenabilităţii, obiectivul de a moderniza societatea care trăieşte în armonie cu mediul este real. Acesta poate fi realizat prin colaborarea administraţiei publice locale, a întreprinzătorilor şi a organizaţiilor civile din comună. 159

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Colaborarea realizată în domeniul protecţiei mediului şi a naturii, precum şi dezvoltarea relaţiilor economice cu luarea în vedere a influenţelor asupra mediului contribuie la menţinerea diversităţii biologice a regiunii, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a celor care trăiesc în regiune şi creează condiţiile dezvoltării sustenabile. Prin colaborarea întreprinzătorilor şi a actorilor civili, precum şi a actorilor de dezvoltare regională devine posibilă utilizarea şi cunoaşterea resurselor naturale ale regiunii. Comuna Suplac va deveni un loc atrăgător pentru întreprinzători dacă sunt asigurate condiţii bune de viaţă şi un mediu plăcut pentru cei care trăiesc şi lucrează în comună. Prin dezvoltarea producţiei alimentelor conform cerinţelor UE va deveni posibil producerea unor produse sănătoase, vor reapărea acele cicluri de producţie verzi care anterior constituiau un pericol mai redus pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei. Folosirea moderată a chimicalelor reduce probabilitatea ajungerii unor insecticide şi pesticide în alimente. Prin transformarea suprafeţelor agricole cultivate va deveni posibil menţinerea calităţii şi cantităţii solului, precum şi depozitarea pentru utilizarea ulterioară. Majoritatea produselor secundare agricole constituie o astfel de bază pe care pe termen lung se poate sprijini reducerea sau eliminarea utilizării carburanţilor fosile. Sursele de energie regenerabile sunt identificate prioritar în difeite planuri, iar actorii regionali pot utiliza acestea în vederea creşterii veniturilor. Prin construirea întregii reţele de apă potabilă şi canalizare, precum şi prin tratarea ecologică a apelor uzate, se rezolvă cea mai mare problemă: poluarea mediului prin serviciile publice comunale. Prin tratarea corespunzătoare a apelor uzate provenite din agricultură şi industria alimentelor se poate preveni poluarea apelor de suprafaţă şi a solului. Astfel va fi eliminată mirosul neplăcut din apropierea localităţii, care pe de o parte este rezultatul eutrofizaţiei şi a procesului de formare a bălţilor, iar pe de altă parte este cauzată de mirosul apelor uzate infiltrate. Prin epurarea controlată se va înceta efectul poluant asupra apelor subterane, iar apa uzată epurată şi nămolul inert pot fi folosite pentru irigaţie sau alt uz agricol. Toate aceste dezvoltări servesc şi protecţia valorilor naturale şi a ariilor protejate şi pot crea echilibrul natural al acestor zone. În planificarea etapelor de dezvoltare economică, infrastructurală, şi de resurse umane protecţia mediului şi economia mediului au un rol primordial. Întărirea competitivităţii întreprinderilor contribuie la activităţile de mediu ale întreprinderilor şi motivează introducerea strategiilor proprii de protecţia mediului. Efectele activităţilor poluante pot fi reduse prin intervenţii tehnologice şi tehnice moderne. La transformarea economiei comunei Suplac spijinirea extinderii tehnologiilor verzi contribuie prin posibilitatea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei. Dezvoltarea infrastructurii verzi care promovează activităţile economice contribuie la creşterea 160

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

şansei de adaptare iar reabilitarea zonelor industriale poluate contribuie la îmbunătăţirea imaginii comunei şi la rezolvarea unor probleme de mediu. În vederea creării unor relaţii de colaborare cu populaţia comunei se realizează o viziune nouă, o cultură de mediu, creându-se astfel condiţiile unui mediu de viaţă sănătos, precum şi condiţiile dezvoltării sustenabile. Asigurarea publicităţii informaţiilor reale face posibil ca societatea locală cu o mentalitate de mediu sănătoasă să se implice în luarea deciziilor, respectiv să aibă o inluenţă în procesul de luare a deciziilor. Pe parcursul acestui proces interesele contrare şi opiniile care stau la baza acestora se pot ciocni, astfel numai prin controlul publicului poate fi implementată o strategie de mediu. Formarea conştinţei de mediu într-un mod mai extins şi mai deplin se realizează prin două metode: pe de o parte prin elaborarea programelor de educaţie de mediu, care stimulează organizaţiile civile şi locuitorii comunei pentru protejarea mediului, pe de altă parte prin informarea permanentă a locuitorilor.

161

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

6. Portofoliul de proiecte

162

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Prezentul capitol cuprinde prioritizarea proiectelor descrise şi planul de acţiune locală, considerate cele mai importante din perspectiva dezvoltării comunei Suplac. Stabilirea ordinii proiectelor de dezvoltare se realizează cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de mai jos: - dimensiunea sferei de incidenţă teritorială a intervenţiei - stadiul de pregătire al dezvoltărilor - acceptarea dezvoltării de către populaţie - nevoia de resurse a dezvoltărilor si disponibilitatea/accesibilitatea resurselor necesare. Ca urmare a prioritizării – atât în privinţa sferei de incidenţă teritorială şi în funcţie de numărul de locuitori a intervenţiei, cât si în privinţa complexităţii dezvoltării – în vârful clasamentului s-a situat pachetul integrat de intervenţii (din domeniul de activitate) care vizează dezvoltarea infrastructurii comunei, dezvoltarea serviciilor, a economiei, dezvoltarea capacităţii administrative şi un accent mai mare pe mediul înconjurător, deci o dezvoltare durabilă. Aceste dezvoltări sunt de importanţă deosebită din punct de vedere al asigurării dezvoltării durabile a comunei. În continuare prezentăm proiectele considerate cele mai importante în baza criteriilor enumerate mai sus.

163

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 1. Asfaltarea drumurilor secundare

Scopul proiectului: Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei, satelor şi modernizarea infrastructurii de transport. Obiective specifice:  Modernizarea drumurilor secundare în comuna Suplac  Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Suplac  Creşterea siguranţei rutiere, fluidizarea traficului rutier  Creşterea atractivităţii comunei pentru desfăşurarea activităţilor economice Grupul ţintă: Localnicii, turiştii care sosesc în vizită şi potenţialii investitori. Activităţi principale: Asfaltarea carosabilului

Rezultatele aşteptate: O reţea de drumuri modernă care permite libera deplasare a localnicilor şi a turiştilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti şi sporirea numărului de investitori.

Surse de finanţare: PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Programul LEADER

Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş

Perioada de implementare: 2014-2020

Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local. Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale. Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Documente necesare:

164

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

. Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; . Avize; . Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; . Studiu geotehnic, . Studiu topografic; . Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului

165

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 2. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii agricole de acces câtre ferme Scopul proiectului: Îmbunătăţirea procesului de reformă a sectorului agricol şi forestier Obiective specifice:  Modernizarea drumurilor agricole câtre ferme  Modernizarea drumurilor forestiere  Dezvoltarea agroturismului Grupul ţintă: Comunitatea locală Activităţi principale: Modernizarea drumurilor de acces agricol şi forestier Rezultatele aşteptate: Drumuri agricole şi forestiere moderne. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti şi sporirea numărului de investitori. Surse de finanţare: PNDR, Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice. Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş Perioada de implementare: 2014-2020 Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţă agricolă sau forestieră. Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale. Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere Documente necesare: -Cerere de finanţare;  Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare  Avize;  Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;  Studiu geotehnic,  Studiu topografic;  Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului

166

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 3. Extinderea reţelei de canalizare

Scopul proiectului: Extinderea sistemului de canalizare în localităţile comunei Suplac Obiective specifice: . un mediu mai curat, sănătos . creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită. Rezultatele aşteptate: - un mediu mai curat cu oameni sănătoşi, mulţumiţi - creşterea nivelului de trai. Activităţi principale: - extinderea sistemului de canalizare

Rezultatele aşteptate: O reţea de canalizare care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de trai a localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini mai atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti.

Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Programul LEADER

Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş Perioada de implementare: 2014-2020 Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor legate de canalizare, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale. Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare

Documente necesare: . Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; . Avize;

167

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

. Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; . Studiu geotehnic, . Studiu topografic; . Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului

168

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 4. Înfiinţarea reţelei de apă potabilă Scopul proiectului: Realizarea reţelei de apă potabilă în localităţile comunei Suplac Obiective specifice: . un mediu mai curat, sănătos . creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită. Rezultatele aşteptate: - oameni sănătoşi, mulţumiţi - creşterea nivelului de trai. Activităţi principale: - realizarea reţelei de apă potabilă Rezultatele aşteptate: O reţea de apă potabilă care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de trai a localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini mai atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti. Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Programul LEADER Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş Perioada de implementare: 2014-2020 Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor legate de apă potabilă, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale. Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare Documente necesare: . Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; . Avize;

169

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

. Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; . Studiu geotehnic, . Studiu topografic; . Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului

170

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 5. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi

Scopul proiectului: Dezvoltarea infrstructurii comunei reprezentând creşterea suprafeţelor verzi în localităţile cu spaţiu verde redus Obiective specifice: - Aliniamente stradale verzi - Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier Grupul ţintă: Comunitatea locală

Rezultatele aşteptate: - 500 mp spaţii verzi  2 spaţii de joacă pentru copii construite  10 coşuri de gunoi  10 bănci  100 mp alei trasate Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER

Posibili parteneri: Organizaţii civile, şcoli

Perioada de implementare: 2015-2018

Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: 4.3. Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement.

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Documente necesare: . Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; . Avize; . Autorizaţie de construire; . Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului

171

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 6. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale

Scopul proiectului: Creşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice

Obiective specifice: - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia - Îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori Grupul ţintă: Localnicii, angajaţii direcţiei de asistenţă socială Activităţi principale: - Reabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în prezent, nu este utilizat şi dotarea corespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni. Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni, un cămin de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social şi cultural, cazare şi servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi spaţii de recreere, pentru un număr de 30 de vârstnici.

Rezultatele aşteptate: - 1 clădire reabilitată - calitatea îmbunătăţită a serviciilor sociale

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea infrsatructurii de sănătate şi sociale, PNDR M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, Programul LEADER

Posibili parteneri: Direcţia judeţeană de asistenţă socială

Perioada de implementare: 2017-2020

Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Documente necesare: - Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; . Avize;

172

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 7. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică penru iluminatul public

Scopul proiectului: Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse

alternative de producere a energiei

Obiective specifice:  Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară pentru producerea de energie electrică  Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se realizează utilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte scopuri decât acela al producerii de energie electrică  Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a energiei electrice  Promovarea dezvoltării durabile Grupul ţintă: Comunitatea locală, instituţii publice, agenţi economici Activităţi principale: -Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului; - Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului; - Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă; - Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.

Rezultatele aşteptate: - Reducerea costurilor cu iluminatul public - Reducerea consumului de energie

Surse de finanţare: POR, Axa prioritară: Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădiri publice, Programul LEADER

Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş

Perioada de implementare: 2015-2018

Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie.

173

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr.8. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire. M6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie

Documente necesare: - Cerere de finanţare; . Studiu de fezabilitate . Studiu potenţial energetic surse alternative . Raport- evaluare impact mediu

174

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 8. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

Scopul proiectului: Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică, comunitatea locală şi agenţii economici Obiective specifice:- Îmbunătăţirea metodelor de informare publică - Gestionarea mai eficientă a serviciilor furnizate Grupul ţintă: Comunitatea locală, agenţi economici Activităţi principale: - Implementarea sistemului e-guvernare; - Instruirea funcţionarilor publice din Primăria comunei Suplac - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect. - Implementarea unui sistem GIS şi realizarea bazei de date aferente acestuia - Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor

Rezultatele aşteptate:  Creşterea transparenţei decizionale . Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală . Reducerea timpului de prelucrare a documentelor

Surse de finanţare: Programul Operaţional „Capacitatea administrativă” (POCA)

Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş

Perioada de implementare: 2014-2020

Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea procesului de politici publice în administraţia publică locală.

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5. Dezvoltarea capacităţiilor administrative Măsura 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

Documente necesare: - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate

175

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 9. Dezvoltarea infrastructurii turistice- amenajarea unui centru public de recreere

Scopul proiectului: Crearea unui centru de recreere

Obiective specifice: - crearea condiţiilor de recreere pentru comunitatea locală - creşterea numărului de turişti - diversificarea ofertei turistice Grupul ţintă: - comunitatea locală - agenţii economici - turişti Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiei technice A2: Întocmirea documentaţiilor tehnice A 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor A4: Depunerea Cererii de Finanţare A 5: Contractare servicii de management al proiectului A 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului A 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii A8: Execuţia lucrărilor A 9: Recepţia lucrărilor A10: Dirigenţia de şantier A 11: Asistenţa tehnică A12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor A 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultatele aşteptate: - spaţiu de primire public - birou - grup sanitar

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile, PNDR.

Posibili parteneri: ONG-uri din comuna Suplac

176

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Perioada de implementare: 2015-2016

Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local în colaborare cu agenţii economici din domeniul turismului

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş.

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe activităţi turistice

Documente necesare: - Cerere de finanţare - Studiu de fezabilitate - Proiect tehnic

177

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 10. Crearea unui site de informare turistică Scopul proiectului: Crearea unui centru de informare turistică atât pentru turişti, cât şi pentru întreprinzători în domeniul turismului, parte a unei reţele naţionale de centre de informare şi promovare turistică Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti - crearea unei baze de date cu informaţii turistice în vederea promovării online a comunei ca destinaţie turistică - a oferi comunităţii locale servicii de informare cu privire la dezvoltarea unor afaceri în domeniul turismului - a identifica furnizori de instruire pentru calificarea în agroturism a celor ce vor să îşi deschidă o astfel de afacere. Grupul ţintă: - turişti - localnicii - agenţii economici Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii A2: Depunerea Cererii de Finanţare A 3: Contractare servicii de management al proiectului A 4: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului A5: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor A 6: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultatele aşteptate: - un site de informare turistică Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile

Perioada de implementare: 2016-2020

Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici din domeniul turismului Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent

178

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 ridicat pe activităţi turistice

Documente necesare: - Cerere de finanţare - Studiu de fezabilitate - Proiect tehnic

179

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 11. Crearea unei oferte de turism, programul „Atracţii şi programe turistice în comuna Suplac” Scopul proiectului: Implementarea unui proiect turistic prin elaborarea unor programe turistice sezoniale complete, unice, integrate şi comune pentru unităţile turistice din zonă, formarea unui parteneriat între actorii implicaţi din comună (microregiune). Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti - crearea unor facilităţi pentru turişti - diversificarea programelor turistice Grupul ţintă: - turişti - comunitatea locală - agenţii economici din domeniul turismului Activităţi principale: A1. Încheierea unui protocol de colaborare între cei implicaţi în proiect: Primăria Suplac, Consiliul Judeţean Mureş, agenţi economici din domeniul turismului, meşteşugurilor tradiţionale, etc. A2: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului A5: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor A 6: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultatele aşteptate: - turism în comuna Suplac Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile

Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile

Perioada de implementare: 2015-2020

Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza de către agenţii economici din domeniul turismului Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a comunei, M 2.2. Dezvoltarea turismului

Documente necesare: - Studiu de fezabilitate - Proiect tehnic

180

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 12. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială Scopul proiectului: - creşterea capacităţii comunităţii locale pentru dezvoltare durabilă şi inclusivă - reducerea sărăciei Obiective specifice: - dezvoltarea şi promovarea unor activităţi generatoare de venit la nivel de comunităţi locale, activităţi care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau să se reintegreze pe piaţa muncii şi care contribuie la bunăstarea comunităţii; - pregătirea antreprenorială în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor vulnerabile şi ai organizaţiilor care susţin interesele acestora. Grupul ţintă: - comunitatea locală de etnie romă

Activităţi principale: - înfiinţarea întreprinderii sociale . Măsurarea performanţei . Creştere, adaptare, evoluţie

Rezultatele aşteptate: - oferirea unui loc de muncă pentru 30 de romi - producerea de bunuri şi servicii pentru comunitatea locală

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, OT9- promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, POSDRU, Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale, DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale. Posibili parteneri: Agenţia Naţională pentru Romi

Perioada de implementare: 2016-2020

Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Strategia Europa 2020: Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a comunei, M 2.4. Promovarea parteneriatului public- privat

Documente necesare:  Cerere de finanţare (plan de afacere)  Studiu de fezabilitate  Proiect tehnic

181

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 13. Extinderea serviciilor medicale

Scopul proiectului: Extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie

Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei - creşterea calităţii vieţii - asigurarea unor servicii de sănătate de calitate

Grupul ţintă: - localnicii Activităţi principale:- Înfiinţare spaţiu pentru un dispensar Rezultatele aşteptate: - un dispensar în comuna Suplac (astfel o să funcţioneze două dispensare medicale)

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale , Programul CE “Sănătate 2014”, PNDR, Măsura 6.2. Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii

Perioada de implementare: 2015-2017

Sustenabilitate: Din bugetul local Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială, Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3. Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Documente necesare:  Cerere de finanţare  Studiu de fezabilitate  Proiect tehnic

182

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 14. Program local de promovare a sănătăţii

Scopul proiectului: Evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de prevenţie primară Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei - creşterea calităţii vieţii

Grupul ţintă: - turişti - localnicii - agenţii economici

Rezultatele aşteptate: - depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţii de screening populaţional organizat (prevenţie secundară); - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Surse de finanţare: Programul CE „Sănătate 2014”

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii

Perioada de implementare: 2015-2017

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3. Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Documente necesare:  Cerere de finanţare  Studiu de fezabilitate  Proiect tehnic

183

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 15. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială

Scopul proiectului: Dezvoltarea de mecanisme şi instrumente pentru asigurarea elevilor din şcolile comunei Bălăuşeri la educaţie de tip nonformal şi la competenţe cheie europene de cetăţenie activă Obiective specifice: - responsabilizare socială, implicarea tinerilor în viaţa comunităţii locale - creşterea calităţii vieţii  îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii locale

Grupul ţintă: - elevi - profesori - comunitatea locală Activităţi principale:  Elaborarea ofertei educaţionale de educaţie pentru viaţa de familie;  Elaborarea şi implementarea de standarde în educaţia nonformală şi informală realizată prin intermediul abordării “educaţie între egali”;  Derularea în şcolile comunei Suplac a 15 sesiuni de informare cu privire la menţinerea sănătăţii prin practicarea şi exersarea comportamentului responsabil şi de implicare a acestora în viaţa comunităţii, prin ore de educaţie pentru viaţa de familie pentru elevi;  Campanie de vară pentru aceşti elevi în tabere şcolare, unde se realizează şi informarea elevilor cu privire la normele de bază în menţinerea sănătăţii  Întâlniri cu autorităţile locale (ISJ, DJT, ASP, AJOFM, IJP etc), dar şi cu alţi actori cheie (părinţi, ONG-uri)  Activităţi de comunicare, mass-media şi PR: conferinţe de presă, website, campanie PR, campanie online  Evaluarea impactului proiectului: studiu cantitativ, studiu calitativ.

Rezultatele aşteptate: - creşterea responsabilizării sociale în rândul elevilor - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Surse de finanţare: Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii, ISJ Mureş

Perioada de implementare: 2015-2017

Sustenabilitate: Din bugetul local Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea

184

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială. Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3. Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Documente necesare:  Cerere de finanţare  Studiu de fezabilitate  Proiect tehnic

185

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 16. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile locale din România şi din alte localităţi din Uniunea Europeană

Scopul proiectului: Scopul proiectului este de a facilita schimbul de experienţă dintre factorii de decizie şi politici, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-uri şi experţi relevanţi din România şi din alte ţări ale Uniunii Europene

Obiective specifice: - creşterea capacităţii administrative a autorităţilor pubice locale  organizarea şi realizarea schimbului deexperienţă şi a vizitelor de studiu a factorilor de decizie, administraţiilor publice locale  crearea legăturilor de colaborare bilaterală sau multilaterală între factorii de decizie şi administraţia locală ale participanţilor Grupul ţintă: - 15 reprezentanţi ai administraţiei locale - 10 reprezentanţi ai ONG-urilor Activităţi principale: A1. Organizarea unei sesiuni de informare A2. Elaborarea proiectului A3. Derularea schimburilor de experienţă (2 din ţară, 2 în străinătate) A4. Derularea conferinţei iternaţionale A5. Raport de activitate

Rezultatele aşteptate: - 4 schimburi de experienţă  1 conferinţă internaţională  Facilitarea transferului experienţelor acumulate  Consolidarea parteneriatului dintre soietatea civilă, factorii de decizie şi administraţia locală în scopul identificării problemelor şi soluţiilor

Surse de finanţare: Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative” (POCA), Fonduri SEE: Programului RO18 - Intărirea capacităţii şi cooperare instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale române şi norvegiene, Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”

Posibili parteneri: Localităţile înfrăţite

Perioada de implementare: 2014-2020

Sustenabilitate: Din bugetul local

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea

186

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020 procesului de politici publice în administraţia publică locală

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5, Dezvoltarea capacităţiilor administrative, M5.1. Dezvoltarea resursei umane

Documente necesare: - Cerere finanţare

187

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 17. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate şi elaborarea unui plan de dezvoltare microregională

Scopul proiectului: Dezvoltarea unui sistem de infrastructuri care să asigure dezvoltarea întreprinderilor, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea rurală.

Obiective specifice: - Consolidarea rolurilor unităţilor administrativ-teritoriale

 Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului  Echilibrarea şi creşterea ritmului dezvoltării economice  Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă Grupul ţintă: - localităţile din apropierea comunei Suplac - comunitatea locală Activităţi principale: - Înfiinţare Asociaţie  Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de transport  Elaborare proiect pentru dezvoltarea durabilă a tursimului  Elaborare proiect pentru dezvoltarea structurii educaţionale  Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale  Elaborare proiect pentru dezvoltarea serviciilor publice (iluminat, gaze, deşeuri)

Rezultatele aşteptate: - îmbunătăţirea sistemului de transport la nivel zonal (Sovata- Tg. Mureş) şi regional (Braşov- Tg. Mureş)  Utilităţi, parcări aranjate pe aceste rute  Implementarea unor programe care să permită accesul la servicii de sănătate, educaţie la toate nivelurile  2 depozite ecologice de deşeuri la nivel zonal  Alimentarea cu gaz a comunei Suplac

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, DMI 1.1. Poli de dezvoltare urbană (ADI)

Posibili parteneri: Administrațiile locale ale localităţilor învecinate, Consiliile judeţene (Harghita, Mureş, Braşov)

Perioada de implementare: 2015-2020 188

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: : Domeniu prioritar judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică şi locuri de muncă

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5. Dezvoltarea capacităţiilor administrative, M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale, P 5.3.3.

Documente necesare: - Cerere finanţare

189

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 18. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon şcolar

Scopul proiectului: Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea abandonului şcolar

Obiective specifice: - identificarea copiilor cu risc de abandon

 Parteneriate între şcoală şi comunitate pentru reducerea abandonului şcolar  Crearea unui mediu inclusiv pentru copii cu risc de abandon şcolar Grupul ţintă:  Copiii cu risc ridicat de abandon şcolar  Familiile copiilor cu risc ridicat de abandon şcolar  Personalul didactic din şcoli  Reprezentanţi ai comunităţii

Activităţi principale:- Evaluarea nevoilor de informare, formare şi consiliere ale reprezentanţilor comunităţilor selectate (profesori, directori de şcoală, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţii);

. Formarea personalului şcolar în toate dimensiunile proiectului pentru a putea oferi servicii adaptate de informare, facilitare, formare şi consiliere părinţilor şi altor membri ai comunităţii; . Promovarea activităţilor comune în cadrul planului de acţiune al şcolii, în funcţie de problemele şi de provocările identificate . Organizarea de cursuri de educaţie parentală în comunităţile selectate cu scopul de a îmbunătăţi comunicarea dintre părinte şi copil; . Discuţii cu liderii romi, în încercarea de a schimba perceptia părinţilor faţă de educaţie; . Conectarea familiilor copiilor cu risc de abandon şcolar la resursele disponibile în comunitate;

Rezultatele aşteptate: - Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea riscului de abandon şcolar în cazul copiilor ce provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic cu 40%  Asigurarea abilităţilor primare copiilor ce provin dintr-un mediu defavorizat din punct de  vedere socio-economic 100%  Dezvoltarea abilităţilor profesorilor şi dobândirea de către aceştia a unor competenţe didactice inovatoare

190

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 Transformarea şcolilor într-un mediu prietenos prin implicarea activă a tuturor actorilor: personal didactic, elevi, părinţi şi alţi membri ai comunităţii

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Imbunătăţirea infrastructurii educaţionale, OT10- Investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

Posibili parteneri: Consiliul judeţean, şcoli din comuna Suplac

Perioada de implementare: 2015-2018

Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4. Dezvoltarea serviciilor sociale, M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie, P 4.2.1.

Documente necesare: - Cerere finanţare

191

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 19. . Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului

Scopul proiectului: Încurajarea tinerilor de a se implica în proiecte şi activităţi ecologice de protecţia mediului

Obiective specifice: - Creşterea nivelului de informare privind schimbările climatice şi soluţiile de reducere a acestora prin acţiuni educative

 Conştientizarea efectelor schimbărilor globale ale climei şi sensibilizarea populaţiei prin activităţi ce tratează probleme de mediu, desfăşurate de elevi pe plan local  Promovarea educaţiei ecologice din perspectiva schimbărilor climatice în domeniul energiei Grupul ţintă:  elevi din şcolile comunei Suplac  cadre diactice din şcolile comunei Suplac  comunitatea locală

Activităţi principale:- elaborarea proiectelor activităţilor ecologie: Mai puţine deşeuri în comuna noastră! Apa înseamnă viaţă!

 Natura – concurs de creaţie artistică

Rezultatele aşteptate: - creşterea gradului de informare la toţi elevii din şcolile comunei Suplac  Educarea şi conştientizarea elevilor şi a populaţiei adulte din comună  Afişe, bannere construite de elevi  Revista ecologică a şcolii

Surse de finanţare: Programul COSME: Diversificarea ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnationale sustenabile, LIFE+, POS Mediu, EEA&Norway Grants

Posibili parteneri: Școlile comunei Suplac

Perioada de implementare: 2015-2016

Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea nr. 3. Protecţia mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de energie

192

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, M6.3 Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului

Documente necesare: - Cerere finanţare

193

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Titlul proiectului 20. Construirea unor spaţii de joacă pentru copiii

Scopul proiectului: Amenajarea unui loc pentru petrecererea timpului liber pentru copiii

Obiective specifice: - creşterea calităţii vieţii

- îmbunătăţirea aspectului localităţii

Grupul ţintă: - copiii din comuna Suplac - comunitatea locală - turişti Activităţi principale:- 1. Organizarea de şantier 2. Executarea lucrărilor (locuri de joacă, sistem de iluminat, sistem de irigaţii) 3. Amenajare suprafaţă plantată  Alei  Imprejmuire  Amenajare spaţiu de joacă  Sistem de iluminat ambiental şi decorativ  Sistem de irigaţii Rezultatele aşteptate: - Amenajare suprafaţă plantată 1000 mp - Amenajare spaţiu de joacă 1400 mp - Sistem de iluminat ambiental şi decorativ legat la reţeaua publică existentă - Sistem de irigaţii de la reţeaua existentă

Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi , Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER

Posibili parteneri: Agenţi economici

Perioada de implementare: 2015-2016

Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriei Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 4. Dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea dezvoltării comunitare Măsura 4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.5.

Documente necesare: - Cerere finanţare

194

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Anexa nr. 1 Fişa comunei Suplac Domeniul Criteriul Indicatorii U.M. Fizico- Teritoriul Suprafaţa totală kmp, 4.572,49 ha geografice comunei ha Intravilan ha 264,21 ha Terenuri agricole ha 3633,49 Terenuri impădurite ha 478 Râuri şi pârâuri km Târnava Mică Lacuri ha -- Zonă industrială ha -- Zonă rezidenţială ha -- Parcuri şi spaţii verzi ha Forme de 1.Inventarul principalelor forme de Podişul relief relief Târnavei, altitudini între 300-500m Plasare 2.Menţionarea principalelor căi de Eur., DJ 142, DC 70 geografică acces- rutier, căi ferate, aerian (km, DN, starea lor ca de ex asfalt, pietruit etc.) DJ, C.F. 3. Distanţa până la centre urbane mari Km  22 km Târnăveni  34 km Tg. Mureş Factori de 4. Menţionarea zonelor supuse la - risc moderat de risc natural factorii de risc natural inundaţii Zone 5.Indicarea zonelor naturale protejate -imp. - Situl Natura naturale Jud 2000 protejate - ROSPA0028 - imp. Dealurile Naț. Târnavelor - -imp Valea Nirajului locală Natur a 2000 Populație Mărimea 1. Numărul populaţiei în 2014 Pers. 2202 populaţiei 2.Locuitori/km2 Pers/k 48,81 Densitatea mp Evoluţia 3. Evoluția populaţiei în ultimii 50 de Descrescătoare populaţiei ani Factori de 4. Rata medie a mortalităţii în ultimii %/an 12,99‰ în anul creştere a zece ani 2013 populaţiei 5. Rata medie a natalităţii în ultimii %/an 9,40‰ în anul

zece ani 2013 6. Numărul celor plecaţi definitiv din NR. nd localitate în ultimii 10 ani 7. Numărul celor stabiliţi în localitate NR. nd în ultimii 10 ani 195

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

8. Indicele de îmbătrânire a populaţiei 1,57 (persoane de peste 60 de ani/0-14 ani) 9. Indicele de înnoire a forţei de muncă (pop. între 15-29 ani/30-44 ani)

Conditii de Dotarea 1. Ponderea racordate la reţeaua de apă % -- locuire locuinţelor 2. Ponderea locuinţelor racordate la % -- cu instalaţii reţeau de canalizare de apă şi 3. Ponderea locuinţelor conectate la % În fiecare gaze naturale reţeaua de gaze naturale localitate, Vechimea excepţie: Laslău locuinţelor Mic şi Materiale de Vaidacuta construcţie 4. Ponderea locuinţelor construite % 82,63 înainte de 1970 5. Ponderea locuinţelor construite după % 3,45 2000 6. Ponderea locuinţelor construite din % nd materiale durabile Economie Potenţial Teren agricol /locuitor Ha/lo 1,65 agricol c Potenţial Structura folosinţei terenului agricol Ha Arabil 2487,26 forestier Ha Păşuni 608 Potenţial Ha Fâneţe 334 turistic Ha Vii 19,73 Potenţial Ha Livezi 184,5 industrial Număr de animale La 5677 (fără Structura 100 păsări) proprietăţii ha agricole Suprafaţa medie a exploataţiei ha 5,27 Gradul de individuale ocupare a Suprafaţa forestieră /locuitor Ha/lo 0,21 populaţiei c Număr de gospdării în circuitul agro- Nr --- turistic Număr de locuri de cazare în pensiuni, Nr. --- hoteluri Număr de locuri de cazare în Nr. --- campinguri Gradul de complexitate a activităţilor ---- industriale Prelucrarea produselor agricole Nr. - prelucrarea fructelor şi a cărnii

Ponderea suprafeţelor agricole private ha% 90 din totalul suprafeţelor agricole

196

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip ha --- asociativ cu personalitate juridică Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip ha -- asociativ familial Numarul total al agentilor economici si NR. 66 domeniile de activitate Procentul persoanelor fizice autorizate NR. 37 Numărul total de angajaţi ai agenţilor Nd economici de pe teritoriul comunei Populaţia activă ocupată la 1000 de Nd locuitori Ponderea populaţiei ocupate în Nd industrie Ponderea populaţiei ocupate în servicii Md Ponderea populaţiei ocupate în Nd agricultură Echiparea Alimentare Apa potabilă distribuită m3/lo nd tehnică a cu apă în cuitor localităţilor sistem /an centralizat Gradul de electrificare a gospodăriilor % Apr. 98 Alimentare Distribuţia de gaze naturale Km cu energie Gradul de racordare a gospodăriilor la % Apr. 80 electrică reţeaua de telefonie Alimentare Gradul de asfaltare al străzilor % cu gaze naturale Trotuare km nd Racordarea la reţele Pista pentru biciclete km --- telefonice Accesul la reţeaua rutieră sau feroviară Da Accesul la căile de Nr. total de km de drumuri: Km 15 transport Parcuri şi spaţii verzi Ha nd Gospodării conectate la Internet Nr nd Studiu de fezabilitate realizate sau în Nr nd lucru Proiecte derulate în ultimii 5 ani Nr. Vezi capitolul Fonduri extrabugetare (sume, sursă, Terenuri şi pentru ce) locuinţe Sociale Sănătate Nr de medici în localitate () nr de 1medic/2202 Învățământ loc/m locuitori Comunicaţii edic Mortalitate Număr de elevi/cadru didactic Elevi/ 13,9 infantilă cadru didactic Nr de abonamente TV. ab/10 nd 00 loc

197

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Decese sub 1 an/1000 de născuți vii Pers. Mediu/ecol Aer Calitatea aerului Medie ogie Apa Calitatea apei Medie Sol Soluri afectate de factori de limitare a nd Păduri calităţii Păduri afectate de fenomene de uscare nd şi de forestare în totalul suprafeţei forestiere Principalele surse de poluare ale Agricultura, aerului, apei, solului traficul rutier ONG-uri  Asociaţia Culturală Héderfaja Organizaţii  Fundaţia Armonia  Fundaţia Familia Copiilor Cluburi sportive Asociaţii de -Composesorat producători -Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România Cooperative ---

Firme Vez anexa nr. 3 Turism Organizaţii/f  Asociaţia de dezvoltare - irme intercomunitară Suplac- Coroisânmartin  Asociaţia microregională "Tîrnava Mică Inferioară" Atracţii  Biserici - turistice Forme de - turism Trasee ------turistice Alte date şi informaţii relevante/i mportante

198

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Anexa nr.2. Chestionar aplicat populaţiei comunei Suplac

Stimate Doamnă/Domnule,

Primăria comunei Suplac împreună cu firma Pro Regio Consulting demarează un amplu proces de consultare publică în vederea elaborării strategiei locale de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020. Opinia dumneavoastră în calitate de cetăţean al comunei poate influenţa deciziile cu privire la proiectele ce vor fi dezvoltate în următorii ani în comună, motiv pentru care vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos.

1. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru calitatea următoarelor servicii publice: * NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund Servicii Nota Nu Nu apelez la NS/NR beneficiez acest serviciu Apă potabilă Canalizare menajeră Iluminat public Transport public Curăţenia străzilor Colectare deşeuri menajere

Care sunt cele mai mari probleme/nemulţumiri legate de serviciile menţionate mai sus: ______

2. Care consideraţi că sunt dezavantajele comunei /satului în ceea ce priveşte dezvoltarea sa? 1.______2. ______3. ______4. ______3. Care consideraţi că sunt avantajele comunei/satului în ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare? 1.______2. ______3. ______4. ______4. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru următoarele: * NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund Nota NS/NR Aspectul general al comunei/satului Aspectul caselor (arhitectura rurală) Curaţenia comunei/satului Parcuri, spaţii verzi Locuri de joacă pentru copii Terenuri de sport cu acces liber Calitatea străzilor principale din comună 199

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Calitatea străzilor secundare Conexiunea pe cale rutiera cu alte zone ale României Parcări în zona centrală Accesul la mijloace de transport din comună în alte localităţi Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) Calitatea actului educational în sistemul educaţional Condiţiile oferite în domeniul serviciilor medicale (infrastructură, dotări) Calitatea serviciilor medicale Numărul de locuri de muncă oferite în comună Nivelul salariilor Oportunităţile de petrecere a timpului liber Evenimente culturale si sportive Siguranta dumneavoastră si a bunurilor dumneavoastră Posibilităţile de a face cumpărături Relaţiile cu Primăria Relaţiile cu Poliţia Locală Relaţiile cu serviciile de urgenţă Imaginea si renumele comunei

5. Ce fel de servicii sociale credeţi că ar fi utile în comună? (alegeti max. 2) Centru de îngrijire pentru vârstnici Cantina socială Centru de zi pentru copii Altele Locuinţe sociale

6. Ce anume credeţi că lipseste în comună ca posibilitate de petrecere a timpului liber? ______

7. Care este principalul motiv pentru care v-aţi muta domiciliul din comună?

Locuri de muncă mai bune Motive care ţin de familie Locuri de muncă mai multe Mai multă siguranţă Venituri mai mari Mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber Servicii educaţionale mai bune Altele. Care?...... Servicii medicale mai bune

8. Care ar fi principalele 3 măsuri pe care le-aţi lua dacă aţi fi Primar al comunei? ______Alte observaţii: ______Date personale: Vârstă: Sex: Ocupaţie: Ultima şcoală absolvită: Comună/sat: Venitul net: Sub 500 lei

Între 501 si 1.000 lei 200 Între 1.001 si 2.000 lei

Între 2.001 si 3.000 lei

Peste 3.001 lei Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Anexa nr. 3 Lista agenţilor economici din comuna Suplac la data de 10.04. 2014

Nr. crt. DENUMIRE SOCIETATE LOCALITAT PROFIL ACTIVITATE E 1. P.F. BORDI ANDREI Suplac Moară 2. P.F. COSMA MIHAELA Laslău Mare Comerţ cu amănuntul produse alimentare şi nealimentare 3. A.F. SIMON KALAMAN/ Idrifaia Moară MARGARETA 4. P.F.OPREAN TEODOR Laslău Mare Moară 5. I.I. BOBARIU ELENA Laslău Mic Bar, magazin mixt FLORINA 6. SC BOREM SRL Idrifaia Comerţ cu produse alimentare şi nealimentare 7. SC COMMIXT NEAGU SRL Suplac Bar, comerţ cu amănuntul, agricultură, zootehnie 8. SC COMSERV SPERANŢA Laslău Mic Comerţ cu amănuntul SRL 9. SC ZSOCSAB SRL Suplac Comerţ cu amănuntul, terasă, bar 10. SC AFAMIA SRL - Braşov Laslău Mare Agricultură

11. SC BIOFIT SRL Idrifaia Comerț

12. SC AGRACARNIS SRL Laslău Mic Prelucrare carne

13. SC CLAUDIA COMPROD Suplac Comerţ SRL 14. SC IMLAS SRL Laslău Mare Confecţii metalice

15. SC LAMAGROCOM SRL Laslău Mare Agricultură

16. SC ROMLAS SRL Laslău Mare Agricultură

17. SC NAGVAR SRL Laslău Mic Comerţ

18. SC TRANSIMPEX Suplac Comerţ SPERANŢA SRL

Nr. Denumire / Adresa Cod fiscal Punct de Obiectul activitate Crt. Numele şi prenumele Operator lucru Administrator economic 0 1 2 3 4 5 1 P.FA. FĂRCAŞ Laslău Mare 19913593 Laslău Comerţ cu LUCIAN 264 Mare 264 amănuntul , alimente

201

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

/nealimente 2 PFA IENEA DOINA Laslău Mare 20328160 Laslău Bar, magazin mixt 224 Mare 224 3 PF.VINTILĂ RADU Laslău Mare Agricultură 262 4 SC. Laslăul Mare 18440055 Laslăul Agricultură, AGROZOOTEHNICA Ferma Mare zootehnie Alesi Andreas Ferma 5 I.I. BOBARIU MARIA Laslău Mic 49 27420359 Laslău Mic Bar, magazin mixt 49 6 PF.CONSTANTIN Laslău Mic 25 22780160 Laslău Mic Comerţ magazin ANGELA 25 mixt 7 SC ANSICOM SRL Laslău Mic 12 5641723 Laslău Mic Comerţ cu Sicoe Ana 12 amănuntul,bar 8 COPERATIVA DE Găneşti ,str. 01260246 Laslău Magazin mixt CONSUM GANESTI Principală Mare 136 9 SC.AFAMIA SRL- Braşov 06306062 Laslăul Agricultură, livadă Braşov Mare Al Ali Mustafa Livadă 10 SC AGRICOLA Laslău Mic 21602386 Laslău Mic Agricultură, LASLĂU Ferma Ferma zootehnie –Bucur Luminiţa 11 PFA KISS IOSIF Suplac 302 19913089 Suplac 302 Moară, lucrări instalaţii electrice 12 P.F.A.TOLAN Suplac 224 27411222 Suplac 224 Comerţ cu RODICA 67403 amănuntul alimente/nealiment e 13 PF.TOLAN LUCIAN Suplac 193 17011112 Suplac 193 Pielărie 67398 14 PF.BALOG FERENC Suplac 249 Suplac 249 Apicultură 15 PF. SANDOR MIHAI Suplac 279 Suplac 279 Agricultură 16 PF.MOLNAR IOAN Suplac 25 Suplac 25 Agricultură 17 PF. SZOKE Suplac 327 Suplac 327 Agricultură ELISABETA 18 PF. SZOKE ISTVAN Suplac 240 Suplac 240 Agricultură 19 PF.SZOKE ELEMER Suplac 173 Suplac 173 Agricultură 20 I.I.ROMAN IOAN- Suplac 218 25410286 Suplac 218 Comerţ articole de AURELIAN construcţii 21 SC.MATINAL SRL Târnăveni , 15564814 Suplac 198 Bar, magazin mixt Ciurciu Ludovic str. Viitoru- lui ,nr. 13/1/29 22 PFA MOLNAR Tg. Mureş str. 23869984 Idrifaia 22 Comerţ bunuri de FRANCISC Arany Janos , ocazie nr.33/3 B 23 I.I. SZILAGYI Idrifaia 193 23932194 Idrifaia 193 Lucrări construcţii,

202

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

ŞTEFAN comerţ materiale de construcţii 24 AF.SIMON KALMAN/ Idrifaia 222 şi 17623488 Idrifaia 222 Mori cereale, MARGARETA Idrifaia 115/a şi comercializare Idrifaia produse morărit 115/a 25 PF.LASZLO ANDREI Idrifaia 63 19858235 Idrifaia 63 Însămânţător artificial 26 PF.VINCA DANIELA Idrifaia 50 26909632 Idrifaia 50 Agricultură 24501 27 AF.PETI ŞTEFAN Idrifaia 138 19191742 Idrifaia 138 Agricultură 28 CABINET MEDICAL Suplac 356 Suplac 356 Cabinet medical INDIVIDUAL Dr. Szanto Agota 29 FARMACIE Suplac 92 Suplac 92 Farmacie

30 SC COMMIXT Suplac 116 1259411 Suplac 116 Bar,comerţ cu NEAGU SRL amănuntul Roman Vasile 31 SC LA NEAGU SRL Suplac 116 Suplac 104 Spălătorie auto, Roman Vasile vulcanizare 32 Tg. Mureş 18997642 Suplac 280 Comerţ cu PF.SZOKE IBOLYA Str.Gh. Pop de amănuntul Băseşti ,nr. 21/6 33 SC SPERANŢA SRL Cerghid Suplac 255 Magazin mixt Torok Ioan 34 I.I BORDI IOAN Idrifaia 205 26481340 Idrifaia 205 Comerţ alimente/nealiment e 35 SC.SZIDCOM SRL Idrifaia 68 18847165 Idrifaia Bar Szakacs Ildiko 179/A 36 SC.MATILDA CI SRL Idrifaia 114, 15239759 Idrifaia 114 Activităţi sanitar Dr. Keresztes Csaba 114 veterinare

37 SC.EMERICUS SRL – Tg. Mureş 1593224 Idrifaia 173 Comerţ cu Tg.Mureş Str. amănuntul Fazakas Emeric Panseluţelor alimente/nealiment nr.1/A/2 e 38 SC BIPRO SRL Idrifaia 1/b 20901070 Idrifaia 1/b Intreţinerea şi Bordi Iosif repararea autovehicolelor, comerţ cu piese şi accesorii pt.autovehicole 39 SC.SANDYFRUITS Idrifaia 258 15310638 Idrifaia 258 Prelucrare fructe – SRL legume ambalare/

203

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Deac Alexandru refrigerare , comercializare 40 SC.GHOST BOX SRL Idrifaia 18362011 Idrifaia Comerţ cu ridicata Matyas Levente 127/A cărţi 41 I.I.SZAKACS- BORDI Mica 183 32032299 Idrifaia Fermă mixtă JOZSEF-ATTILA 232 42 SZOCS SANDOR - Suplac 49 32859858 Idrifaia 49 Dezmembrări auto SOLT Comerţ auto şi piese auto 43 SC. GIGANTI OIL SRL Sighișoara 29545650 Idrifaia Comerț carburanţi 1/A/10 44 SC TRANSGLOBAL Laslău 28334310 Laslău Transport rutier de SRL Mare,111 Mare 111 mărfuri 45 PF FLOREA Laslău Mare 30593562 Laslău Magazin mixt STELIANA-FLORINA 229 Mare 229 46 SC.LARAROM Laslău Mic nr. 31789673 Laslău Mic Comerţ cu UTILITY SRL 94 nr.94 amănuntul flori, plante şi seminţe, comerţ cu animale de companie şi hrană pentu animale 47 ALBU DANIELA I.I Laslău Mic 31398357 Lalău Mic Magazin mixt, bar nr.40 40 48 DENES CSILLA - Idrifaia NR.31 27985361 Idrifaia 31 Coafură şi alte ROZALIA activităţi de înfrumuseţare

204

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Anexa nr. 4 Localităţile comunei Suplac

205

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

206

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

Bibliografie  Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020  Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Mureş  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA)

 Autoritatea de Management pentru PNDR: Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării rurale 2014-2020

 Baze de date proprii ale comunei Suplac

 Cadru strategic comun 2014-2020- partea I  Cadru strategic comun 2014-2020- partea a II.-a  Camera de Comerţ şi Industrie Mureş  CNND: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura 2000 în România  Europa 2020- O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii  Fişe măsuri PNDR 2014-2020, http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014- 2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf  Institutul Naţional de Statistică  INS, Buletin statistic lunar, jud. Mureş

 Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, - Secţiunea V- Zone cu risc natrural

 Oficiul Registrului Comerţului  Ministerul Finanţelor Publice  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014– 2020  Planul Naţional Strategic pentru dezvoltare rurală durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în perioada 2014-2020-2030

 Prefectura Judeţului Mureş  PLAI Mureş, 2013-2020 http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADDocumentePlanificare&eID=125

 Planul Naţional de Dezvoltare al judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020

 Recensământul general agricol 2010

 Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698/2005  Studiul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatatii agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie - ICPA Bucureşti și Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003.

207

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/redesemnare-zone-afectate-de-constrangeri- naturale.pdf  http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper_ro.pdf

 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale- agricultura-iulie-2013.pdf

 http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/prezentare/

 http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf

 http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=63717

Poze: http://pe-harta.ro/mures/ http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png http://www.panoramio.com/photo/9433513 http://suplac-ms.pe-harta.ro/

208

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

209