Romaniloil CU NARATIUNI, INTREIARII RESUNATE

ISTORIA ROMANILOil CU NARATIUNI, INTREIARII RESUNATE

EDIDUNE CONFORMA CU NOEL PROGRAM AL STODIILORCOALELOR PR1MARE

PENULT

CLASA IV URBANAI A V RURALA

DE GR. G. TOCILESCU MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE, PROFESOR LA IINIVERSITATE, FOST INSPECTOR GENERAL AL §COLELOR

CARTE APROBATA DE MINISTERED INSTRUCTIIIElf PUBLICE

CURSUL SUPERIOR

EDITIUNEA X

BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCECtJ & Comp. 22,CALEA VICTORIEI,ax 1896. ..ces

J.POPESCU B JENAR1T AUTOR..0.2..acgadaca..... VOLeidadcztaizzsizzan. Mi.e202...ANUL. Prefatfi la editillilea I.

Pub bawd o editiune prescurtata, dupa manualul- meta de Istoria Romans, am urmarit un indoit stop:sa daft in manile tinerimel studiose o carte cat mai putin volumindsa §i In acela0 timp cat mai putin costisitOre. In scopul acesta, am deosebit partea ce trebue invetata de elevi, de partea curat narativa, ce p6te fi numaT citita. §i resunaata. In prima parte am cautat, intr'o limbs simpla, deslu- ita §i concisa, sa expun istoria patriei din cele mai vechT timpuri pans, asta-di, inlaturand amenuntele, staruindnu- mai asupra Domnie]or i intamplarilor mai insemnatei al-6- tand inla,ntuirea logics a faptelor ; in chipul acestamintea copilulul pOte percurge vecurile peun drum lin si bine batut, Para pedici sail intreruperT. Prin cele 61 de naratauni, Inserate in josul paginelor, am avut de stop sa,de§tept in copil interesul istoric, sa-i incaldesc inima §i imaginatiunea, punendu-1 cat maiaprOpe i in mijlocul chiar al scenelor descrise, pentru-ca el singur sa vada, sa se patrunda §i sa judece. NumaT ast-fel istoria, adresandu-se inimei si mintii copilulul, p6te sa.-§i dea rOdele intelectuale §i etice, carT alcatuesc scopulsuprem al ori-carui -sistem de educatiune. La sfar§itul fie-carda din parti din istorie, mi s'aparut practic sa introduc ate un resumat qi cateo serie de in- trebarr recapitulative : prin resumate, elevul capata, .ir§i precisiune In idelle sale, iar prin raspunsurile in scrisla intrebarile puse, iqi esercita memoria §i inteligenta §ise de- )rinde cu lucrarile scriptoristice.

Cu aceste imbunAtatirY dati la lumina editiunea de fatl .amanualulul met, avend incredintarea temeinica, a cei chemati a-1 preda din vii graifi in scOla, corpul inv6tItoresa de gradul primar, va pune tas lubirea si bung,-vointa, va sci s6.-I Implin6sca lipsurile,acolo nude sunt, si s5.-1 pre- -tuiasc5,insu¢irile. Acesta-recunOscere din parte-le va fi singura mea mul- .tumire sufletesca, singura resplata a ostenelilor, ce de an! indelungati pun a inzestra literatura nostra didactics cu nn manual proprifi, pentru ca fiii poporului roman sa Invete ispravile mosilor si parintilor lor, ei ss duck, pArAsind ban - die stole!, tineril in oste si societate,fetele in familie, o lubire adevlsrata si luminata de patrie, o cunoscints mai temeinica si mai reflectata a datoriilor, ce fie-care cent& are chtre mama sa cea mare si bunl, cltre dulcea Romania/ 1889, August 8. AutoruL

P. S. Este apr6pe de prisos ca sa obsery aci ca: tote editimile a§a numitel Prescartare din Istoria Romdnilor, lucratcl de B. B. Sec& reanu, director la divis. de bled No. III din Capitaki", aparute de la 1885 Medea, nu sunt de cat nisce plagiaturl estropiate §i nisce estracte rastalmacite Si neintelese dupe manualul men, -§i ca paginele do la fine: &area roporulut din Muntenia /a jumetatea veculut al XVI-lea" sunt copiate din cuvint In cuvint din scrierile male : DOmna Stares Qt Petru Ccrcel.

Prefata la editinea VIII.

Cu punerea in aplicare a noulul program pentru stu-- liileclaselor primare, s'a simtit necesitatea de ore -earl schim- barT in manualul de fat. Din tr'unul singur a trebuit sa fac doue: unul pentru .cursul mediti, si altul pentru cel superior. In locul divisiunel pe epoce, am adoptat divisiunea pe lectiunt tin6nd Bonita cu stricteta atilt In ordinea cat §i in fixarea numerului aces tora, de programul in vigere. Naratiunile in num6r mat restrans, si resumatele le-am mentinut pentru ambele cur- -surf;intrebarile insa de recapitulare s'ati omis in manual pentru cursul media. Cu aceste schimbari, adaose si eliminarT, publicand editiunea de fa0,, tin sa constat doue fapte: Unul, imbucurtitor pentru invetamint In genere, pentru -mine in particular, este imbratisarea ce manualul met a gasit in sinul corpulul inv6tatoresc, care cu deplina buna- vointa, cu destula pricepere si cu laudabila staruinta a sciut sa -1 predea sisa-1faca a fi in realitate folositor mintilsi inimii fragepor scolari. Institutorii si invetatorii eel bun! at recunoscut adev6ratul metod al invEitOmintuluf istoric. Dupa acest metod istoria este mai intaiii de tote : vieta, Tar nu ce-va mort, ?Ara nicl -o culore ; yea trebue sa faca a trece pe dinaintea §colarilor figurl cu came si Ose, iar nu schelete numai ; ea trebue sa le presinte fapte bine !TIM- tuite, Tar nu consideratiunl abstracte, o iqirare de nume si

VI de cifre golf. Nisce compendil prea scurte, secs, semi-stilisate, devin un chin pentru mintea cea frageda, a copilulul, o ear- cina ma! mult pe langa alte multe, faranicl-unfolos, puse asupra-f; cad generalisarile si resumateie nu au vre o valore, de cat numal pentru eel care cunOsce deja am6nuntele; cand aceste amenunte Bunt bine cunoscute scolarului, el pa° singur sat ajutat de profesor, sle resume si sa scdfa, dirt ele intelesul. In chipul acesta inv6fatorul lucreza In scOla impreuna cu elevul; cartea de istorie devine o carte de citire usOra si atragetOre, Tar elevul nu se vede suit ca sa invete pe din afara, mecanicesce, o narafiime prea incarcata de detailii, sat nisce resumate pe care nu le pricepe. De aceste principil am fost condus in corn punerea manualulul met, si ineredi»tandacum 9 aniaplicarea lul in manele corpului didactic primar. nu m'am inselat in spe- rantele mele. De vela simtescudatorie ca sa, multamese tuturor in genere, si fie-caruia In parte.

Al douilea fapt Bunt snit a-1 releva cu durere si des- gust: este vorba de intreprinderea putin onesta a cator-va pretinsi autori de manual° pentru istoria romana. Fara studil in de ajuns unir abia dadi posed& 111176- Otura scOlelor elementare ;fare, vre-o pregatire necesara, in vieta for n'at pus mana pe o cronica, pe un document, pe o fantana istorica, nici sunt in stare ca sa le utiliseze ; Para e. put6 macar sa-sf esprime in mod corect si deslusit ceea-ce vor sa spuna,acesti autori" s'at apucat sa corn- puna carts de istorie. Ce at facut MAP Au luat manualele ilu§trilor rOposag A. Treb. Laurian si I. Heliade-Radulescup manualele colegilor met, dd. V. A. Urechia si Xenopol, sat manualul met, si le-at plagiat in total, sat in parte. In ce mu privesce, am semnalat deja intr'un post- scriptum la prefata editiunii I, pe unul din aces pretinsf autori, pre d. B. B. Secar6nu. Acest domn avea deja inainte de 1886 no prescurtare din Istoria Romanilor", In care paginele de la fine Stai ea poporului din Muntenia la jum6-

va tatea vOculuT al XVI-lea" eraii copiate din cuvint in cuvint din scrierile mete: Ddmna Stanca si Petru Cercel. _Indata ce a aparut manualul met, numitul down a creclut comod ca salt schinibe cu totul textul vechei sale opere", si sa compuna" alta cu plagiaturi estropiate, cu entracte ros- talmacite si neintelese dupa cartes mea. §i ast-fel manualul set a ajuns astatli la a XV editiune. Exemplul sou ins!, destul de iucrativ, dupa cum se vede, a incuraglat si pe altil sa-1 imiteze. Ast-fel, pentru a trece cu vederea unele Incercari nereusite ivite la Boto- sani si aiurea, citez faptul prea indrasnet al dlui Serafim Ionescu. Acest domn, care mai este, data nu rni# fusel, si revisor scolar, s'a facut deplin stapan pe munca mea; a copiat din manualul met tot ce i-a placut; cand n'a copiat, a prescurtat; cand n'a prescurtat a intervetit sirul fraselor, a inlocuit cuvintele noui cu altele mai vechT,si. preserand idsi colo cate o poesie mai bine sail mai roil ales!, cate o observatie din ale sale propril, dar pro forte originale, si-a Intocmit tractatul se-22 de istoria .Romdnilora Persona Insarcinata de Onor. Minister al Instructiunii Publice Cu cercetarea tractatului" In cestiune, fie din corn- pleseirta, fie din negligent!, fie din amendou6 de o data, s'a grabit a-1 recomanda spre aprobare. In chipul acesta, In Sep- tembre 1892 nIstoria Romana de Serafim Ionescu"0-agasit aparitiunea; a1 a ajuns la a IV editiune. Nu este cred locul aci a semnala erorile strecurate in partea originald a operei de mai sus: e destul a spune ca autorul-revisor-scolar nu scie Inca sa deosibesca pre Cesar de August, pe un rege la Roma, de un imperat, o Consti- tutie" de o ,,Constituanta,": face pe Romani A, traiasca si se bucure la Sarmizegethusa pe timpul ImpOratului Traian, Ttir pe M. S. Regele sa intre la 10 Malt in Bucuresci in viirsta de 25 coal". Dar acestea aunt putin pe lug altele mai ciudate, ce le omit. In ce privesce Insa chipul cum d. Serafim Ionescu s'a

VIII folosit de opera mea, pe care nicairl nu o citezA, ar tre bui reproduse fain, In fatA ambele lucrari, cea-ce ar fi im- posibil. Cetitorul curios pote insa sA le compare, sA judece §i sA-§1 esplice cum se IntamplA minunea ac6sta ca : tot ce am spus ett In manual despre Domnif prii-Romanesci §i Moldovel, despre Dad §i despre Get!, aidoma spune §i d. lonescu, In aceiasi ordine, cu aceleaqi date, paragraf cu paragraf 1 Pe tine voit-a sa, induca In erOre numitul domn, nu scia ; dar a rdpi munca altula nu este o bunk pada pentru tinerimea volara; a specula cu munca altuia, nu este nicl drept, nicl cinstit; dar dac,A rapind §i speculand munca altdia, induct in erare §i In rAtacire generatiile tinere ce ti s'all incredintat ca so le cresci §i sa le instruesci este ceva care nu mat pote, cred, sA fie trecut cu vederea de autoritatea suprema §colark ca si de opiniunea publica. La una §ila alta dar apelez,§i incheiu ac6stA pre- Data, dorind ca §i editiunea de fatA a manualulul meti sA incalysca tinerile vlastare cu acela§i entusiasm, §i cu acelag lubire de patrie, cu care §i el a fost muncit §i scris de mine.

Paris, 29 August, 1894. Autorul

Istoria romang se imparte in patru pgrti : I. Istoria cea mai" vechid, de la cele d'intaiii timput pang la intemeierea principatului prii-Romanesci (an. In( . dupg nascerea Jul I.Cr.), ialprincipatulur MoldoveY (an, 1349 dupg nascerea Jul I. Cr.), cars compun regatul Romanies de asta-di. 2. Istoria vechill, de la intemeierea principatulul pref. Romanesci pang la Mihaiti-Voda Vitezul(an.1593 d. Cr.), 0 a principatulul Moldover pang -la Aron VodA (an1591). 3. 'Istoria -noun, de la Mihaiti-Vitezul ,0 AronVodg pang la Grigorie Ghica ,,i Ion Sturdza (an. 1593-1822), i 4. Istoria din timpii de fa/a, de la Grigorie Ghica i Ion Sturdza pang astg-cli (an. 1822-1895).

PART EA I.

ISTORIA CEA MAI VECHIA. LECTIUNEA I. Dacia. Dacii. 1. Dacia se nurnesce tara, pe care acum douo mil de and o lacuia un popor cu numele de Dacii. Ea coprindea terile lacuite asta-qi de Romani : Ro- mania, Transilvania, Banatul Temi§anel §i o parte a Ungariei. 2. Dacii se imparteal in mai multe triburi, din care cel mai de capetenie era al Gefilor. Ace§tia era 4246s Ed. VIII.

curagiosi§i mandri, cAci la fulgerele §i trasnetele cerului respundeat manio§i cu s4;eti ;erat mai top arca§I calari ;obicinuiatsa arunce din fuga calului sAgetl inveninate §i purtalin tot- d'a -una un cubit la brat. Din testele inimicilor uci§i faceat pahare de bout.Dacii erasfOrteviteji§i despreturat on -ce primejdie ; erat temetori de clef §i ospitalierl. El la- cuiat, ca §i Getil,in sate §i °rap; pe and insa acqtia eras mai mult lacuitori campeni, aceia erat mai Inuit lacuitori de munte. Dacii §i Gegi se in- ehinatla mai multilei, intre earl Zaimolxis- era cleul for eel mai mare §i mai puternic. El se inchinail §i la ape ; de aceea, inainte de a incepe un resboit, se duceail la Dunare sat la alte rim%i bend apa, jurat de a nu se intOrce inapol de cat invin- getorl. Dacii se hraneat cu agricultura §1 crescerea vitelor ;lucrat §iminele de our §i de argint din muntil Transilvaniel. El aveail cetati intarite §i cu- riosceat maestria de inconjurare §i de aparare a ce- tAtilor. Capitala for era Sarmizegethusa (astazI Gra- th:ilea in Transilvania). 3. Neil §i Getil traiat meret in certuri §i resbole intre den§ii; incepusera sa duca o viata mola- flea §i sa se dea mai cu sema la patirna bOuturel. Atunci se ivese in mijlocul for doul barbati, call 41 pun in gandsalmantuiasca de peirea, ce'l -a§tepta; unul este un preot mare Decena;cell -alt este un rege, Burebisia, (cam pe la a. 50 inainte de nascerea lui Is. Cr.).Decenet, porunci ca toate viile sa se stirpesca,pentru ca nimeni sa nu mai bea yin. Dacil se supusera Wa cea mai mica impotrivire, fiind-ca la deqii preotul era socotit ca un Bu- rebista uni sub stapanirea sa pe toti Getii §i Dacil, 11 deprinse la arme, §i cutreera cu foc §i sabie tarile de peste Dunare ale Romandor. Ace§tia erat poporul eel mai vitdz §i mai puternic pe atuncl in lume §i

-3 aveati de capitals a teril for ors ul Roma, In centrul Italie'. IuZiu Cesar, un mare general roman, I§1 puse in gand sa bats pe Dad ; insa and se gatea sä vina asupra lor, fu ucis miplesce la Roma ; tocmal atunci la Sarmizegethusa perea§iBurebista_ de alta mans. ucigap. (an. 44 a. Cr.).

LECTIUNEA II. Traian. Decebal.

(a. 81 -96 dupa nascent; lid Crd 1. Dupa mOrtea lui Burebista regatul Dacilor se desfacu in mat multe principate. Dacil ins, tot nu 'incetara pradarile for in terile romane de poste Dunare. Mal cu sema pe timpul imperatului roman Domitian (81-96 dupa Cr.) el devenira mai perieu- 141 decat uri-sand sub un rege al for Decebal, vestit priii intelepciunea, calitatile lui resboinice. DecebaI reu§i sa supuna pe toil. Dacil, ca in timpul lui Bure- biota,intocmi armata dupa mustra armatel romane, o deprinse cu disciplina §i armatura romans, §i batu pe Romani de doue on in chip infricopt ; ba II sili chiar sa-1 platesca in fie-care an un tribut insemnat. In limp de 12 ant Roma plat' acest tribut, pana ce, cu venirea la tron a lul Traian, lucrurile se schimbara cu totul. 2. Traian se nascu in Italica (cetate in Spania) la 18 Septemvrie 52 dupa Is.Cr., dintr'o famine vechia. La varsta de 16 aril el intra in armatasi Indata se lam iubit de tots grin curagiul, rabdarea §i dreptatea sa.Din acesta causa elfu adoptat de fiu de catre betranul imperat Nerva, urmmul lul Do-

4 mitian. Nerva murind (la 27 Ianuarie an. 98) Traian remase imp6rat in locul lui, §i hotari indata sg, supuna pe Dad §i sa le coprincla tam.

LECTIUNEA.IIIIV. ResboaeIe lui Traian cu Decebal.

LECTIUNEA III.

INT.A.nm RtsBora AL LUI TRAIAN CU DECEBAL. 1. In prima-vara anului 101, Traia z pleca din Roma ca sa se punk, In fruntea armatei sale pe Du nare. El trecu Dimarea, mai sus de Or§ova, pe un pod de corabii §1 se indreptit prin Banatul Temi§drei spre Sarmizegethusa. Armata romana dete peste Dacl, nu departe de Bersobia(41Jidovin, langa riul Ber- zava).Batalia ineepe eu mare furie din amendoue /Agile §i se sfarlesce cu un macel sangeros. Decebal pricepu indata cu ce protivnic avea a face, §i voi si. cap, la impaciuiala ;insa in loc de a-1 trimete per- sdnele cele mai insemnate din. natiunea sa, el incrt- dintasoliala Omendin clasa de jos.Traian nici nu voi sa-1 asculte. Timpul eel MO al ierneiit opri Insa de a merge mai departe. 2. In anul urmgtor 102 se dede o batalie san- gerOsa la Tape, (in valea Temi§uluI, in Banat). Dacil furs invin§1, dar §i Romanil avura perderl simptore. Numerul ranitilor for fu a§a, de mare, in cat, nemal ajungend carpe pentru legaturile ranilor, Traian dete doctorilor rufele§i vestmintele sale chiar, ca sa be faca scams pentru Mitt De aci armata romana trecu pasul Portilor-de-fer §i intra in valea Hategului, inainta ptna la portile Sarmizegethusei. Decebal, veclOn-

toate cetatile luate, trimise o deputatiune, care Incheia pacea cu urmatOrele conditiuniDecebal se lipsesce -de tributul ce-i plateau Romanil 'and atunci 4-1perde dreptul de a face pace sau a declararesboire, Traian se intOrse la Roma §i lug, numele de Dacicul, iar poporul roman serbatori invinderea Dacilor prin jocurl§iospete (naratiunea 1-a).

LECTIUNEA Iv.

AL DOILEA RESICOI6 AL LUT TRAIAN CO DECEBAL. 3. Dar nu trecu mult dupd intOrcerea lul Tra- inn la Roma, §i Decebal incepu din not sa se ar- mezei sa atace pe Romani (naraOunea 2-a). Atunci Traian fideclare, iara§1resboit, in primavara anulul 105.

NARAT1UNEAi-a.PodulIn! Traian de la Tarnu- Severin. Traian, indatg ce sfarsi intaiul resboiii dacic,in- sarcing pe Apolodor de la Darnasc, cel mai vestitarchitect din acel timp, sg construiascA un pod de piatra peste Dungre. Locul se alese intre Fetislan sau Cladova si Turnu-Severi. uulul, in vechime Drubeta, ca cel mar potrivit, pentru a pe acolo albia riulul este mar ingustg. Minunata clgdire fu gata pang in tomna anuluI 104.Podul era asternut pe 20 stalpr de piatra impreunati prin bolte de lemn, iar pe d'asupra se ititindea podela cu amendoue parmaclkurile sale impodobite isrgscruci. Imperatul Adrian, urmatorul Jur Traian, de pisma sipoteside temp, ca nu barbaril sa gasescg pe pod c trecetore lesniciOsg in sudul DunariT, puse sgridice bol ;ile .sipodela, lgsand astfel numar stalpir de zidarie, carT stall pang asta-cli in fiintg, ascung sub apg. Cele done cgpgtaie ruinate ale podulul se ved Inca in piciOre pe amendoue ma iurile opuse. NARATIUNEA 2-a. MOrteii 10 Cassius Longinus. - Decebal chemg cu viclesug la sine pe un amic forte bun at rnperatulur Traian, pe Cassius Longinus.Cuvintul era, cl

-6 Armata roman/. intra In Transilvania prin trei -WV de °data, §i dupa mai multe IncAerari, ajunse in valea Hategului. 0 Walk) crancena se Incinse Ina- intea unel cetati dace intarite, dar Traian remase invingetor. Acum ,Romanil se gaseat sub zidurile uria§e ale Sarmizegethusel. Ffind respin§1 la primul atac, II Incep din not cu mai mare furie.Decebal afland ca Traian intra InvingAtor incetate, porun- cesce ca tot orapl sa fie pus in flacari ; apoi urmat de Ostea ce'l mai ramasese, se retrase intr'un lagar bine intarit, de unde e§ind, fu -Mtut §i de asta-data. Atunci, pentru a sfaili ca un vita, se noise singur cu sabia sa, in minutul cand era sa cap, In mana Romanilor. Din cei-l-alti Dad -unif beura otravA, aitil fury vInduti ca robi ; un mare- numer insa cu femei, copii, betrani, cu turmele §i cu tot ce avea mai pre- tios, parasira Sara. Resboiul ;e inchei (I in anul 107 d. Cr. cu nimicirea regatului 4i a "oprului Dac (na- rathmea 3-a). voice sa trateze cu densul despre pace ;if fagaduia prin jura- mint a nu'i va face nicT un reu. Romanur incredetor se duce; regele Tic big, dupa ce a incercat in desert, intaiu prin da- rurT, apoT prin amenintarT, saafle de la dinsul planurile luT Traian, insciinta pe imperat, a in mina Jul sta viata luT Cas- sius ; ca daca nu-1 se va da despagubire de resboiil si daca nu -4 se va intorce Carace-T se luase pans la Dunare, atunci 11 va omori. Traian era pus ast-fel in cumpen5: intre a lasa nepedepsit pe un inimic periculos al patriel sale si intre a scapa de o morte sigura pe un amic din cei maT bunT aT sal.Cassius nu'I lasa sa stea mult la indoiala ;cu un curagiii eroic, vrednic de tota lauda, se ucise singur, sor- bind veninul. NARATJUNEA 3-a. Serbitrile pentru invingerea Dueller. Columna lui Traian. l' << c4ute in mana Romanilor prat" ncnumerate :farce a socoti armele, sculelest vasele de aursiarginc,pietrele pretiose siprovisiunile, se vorbesce de 5 milidne de litri de aur, 10 milione litri de argint simaTmult de 500,0o0 de prigonierT. Chiar comorile lui

-- 7

LECTIUNEA V. Colonlsarea Daciei.Starea ei sub Roman!. 1. Tara Dacilor fu prefacuta in provincie roman, sub numele de Dacia. Pentru a impopora o tall ap. de IntinsA §i frumOsa, Traian aduse locuitori romani din toate partile imperatiel, dar mai ales de prin Wile invecinate, a§eclandu-1 prin orasele §i tirgurile cele parasite aleDacilor, precum §iprinlocurile bune de hrana. Populatiunea crescu repede. Mai bine de 70 de cetati marl §i midi se intemeiaz5, numal in Transilvania, Temi§oara §i Oltenia.In Oltenia Dru- beta (acli Turnu-Severin), Romula (acli Recica, Tanga

Decebal, pe cart acesta le ascunsese intro bolts fgcutg sub albia unui riti, se descoperirg si se luarg de Traian. Triumful ce se celebrg la Roma fu din cele mai str6ucite. Din tote partile lumeT venirg soli ca sg felicite pe Traian; 123 de Bile rail intrerupere tinurg jocurile si serbgrile ; io,000 de gladia- torl (luptgtori de circ) se luptarg pe sceng si moo° de animale serbatice si domestice furg ucise. Imp&atul batu multi anT d'arendul banT, earl' prin chipurile pe densil sgpate, amin- teail tuturor din imperiul sal, chiar celor ce nu sciaii sg ci- tescA,strglucitele sale expeditiuni dace. El fundg un oras anume Nicopolis (adica cetatea Victoria' langg BalcanT, ruinele cunoscute sub numele de Stari-Nikiup), in amintirea invinge- reT Dacilor. La anul 108-109 se inaltg intro localitate din Dobrogea numitg Adana-k/issi un monument triumfal, ale cgruia sculpturi sunt aduse in Mudeul din Bucuresci; iar la a. 113 d Cr. Senatulsipoporul roman ridicara o columng, numitA Caumna ha' Traian, care sta pang astg-di infiintg la Roma. Acest monument -Grednic de mirare este inalt de 106 picioresi e compus din 29 bucati mall de marmurg albg, pe c.,:.'lse.infgtisezg in 124 de tabeluri sgpate, resb6- iele cu Dacii; dintr'ensele putem inv6ta mai bin; de cat de pe o carte scrisg, a cundsce intamplgrile t-sboiuluT si pe cele dou6 popOre luate in luptg.

Caracal), Amutria (langa, riul Motru), Maya (all Cc- telt), Praetorium(allRacovlta, jud. Argq, Arutela (R.-Valcii) ;in Transilvania :Apuhcm Belgrad). yVapoca(acliCluj)§i Porolissum(adiMoigrad) ;in Banatul Temiparel Tibiscuin (a ti Caransebq, Verna (asp Or§ova) §i Ad Mediam (langa Mehadia)Capitala Daciel era Sarmizegethusa, unde sta guvernatorul im- peratese §i preotul eel mare al provinciel. TOte aceste cetati cu templurile, palatele, b,i1e 3iteatrele]or Impodobeau taxa, iar grin zidurile for cele tari a apA- rat. Se facurai drumurl a§ternute cu piatra,din earl unele stall in fiinta pang, asta-cli. Se deschiserl mine de our §i de argint in Transilvania ;se infiin- laracoli pentru invatatura artelori sciintelor, ast- tel ca In scurt timp Dacia ajunse aria din cele mat frumOse 3i mat infloritOre tell de la Dundre. 2. Inset pe la jumetatea. secolului al III -lea, cand puterea Romanilor slabise, un popor de vita germana, Marcomanii, cople §ira. Dacia din t6tepartite, astfel In cat la anul 271 d. Cr. imperatul Aurelian fu silit a relrage armata peste Dundre. Acesta retragere a armatei nu trebueip eJOsa, ca cum Aurelian, ar fi dus peste Dundre In noua sa provincie, pe care a numit-o tot Dacia, Vita populatiunea romana din Dacia Traiana. El nice putea smulge pe locuitori dill locuintele lor. Numal functionaril oamenil avuti trecura cu o§tirea. Partea cea insemnatei inset a na/iunii, letafenii, .poporul agricol, stciturd pe loc. Din acestia a cre.s.cut ¢i s'a intins nemul de adi at Romani/or, cart sung de vita Latina, frail bunt cu Italienii, Francesii, S:bauthliiplPortugesii.

LECTIUNEA VT. Nascerea poporului roman. 1.Timpul de 167 anl,cat a stat Dacia sub stapanirea romans, a fost destul pentru ca sa se nascg o noun nationalitate.Acesta nu putea li de alta, origind de cat romand, pentru ca : dupg supu- nerea Daciei, tam romanend aprope de§erta, de locuitori,Traian a adus coloni§tica sa impopuleze oraple §i cgmpiile. Ace§tI coloni§t1, de §idin diferite parti ale imperiulul, erat insa deja romanisatl, vor Nat limba lating, limba oficiall a statului. Cu timpul se deprinserg cu viata §i cultura Tomana §iremg- Cele vechilor locuitori al Daciei,§ialtilocuitori earl nu erati roman!, precum §i familiilesoldaOlor streini,earl dupg serviciularmatel ramaneati in Dacia cu drepturi cetatenescI. Astfel s'a putut nasce la adapostul muntilor Transilvaniei §i in roditdrele luncl ale Oltenielintimpiicel de pace -§i de pros- peritate, ce ate urniat cu midi intreruperl dela Traian pang la Aurelian, sangtOsa §i virtOsa nationalitate Tomana. Dovada, ca poporul roman iii trage nemul din sominta pusa, de Traian inDacia, este graiul ce el vorbesce, este numele ce el Oita, este chipul lui §iportul, estefirealuistaruitOre §icuragiOsa, este mintea luicea ascqita §1 doritdredupg lumina. Prin acestit ma.ndra origine, Romanul se 16g5, strans §i nedespartit de marea familie a popOrelor de ginte latina;printr'ensa else deosibesce de ne- inurile streine, col inconicira, densa I-a scapat War din invalma§agul vremurilor §i ia dat dreptul sa traiasca. De aceea cu temeinic cuvint putem numi pe

10 marele imperat Traian sciditorul §1 reistiditorul nostrtc. De aceea el ramane ne§ters In amintirea Romanilor; prin el §i ineleI ved totce-I mare §i tot ce e trainic, de la muntil de zapada ridicati de viforul iernel, troiene, de la valurile de pament §i damburi, troian, ipane.la braul destele Infipte pe bolta ceresca, calea lui Traian. 2. Cu timpul Romanii, cari vorbiail limba latina teranesca, incep sä se desparta. 0 parte trece Du- narea §i se WO in Dacia cea noun a lui Aurelian.; de aci in cursul vecurilor, mai ales dupe. navalirea Slavilori a Bulgarilor asupra-le, eI se raspandesc: unii pana in fundul Ma,cedoniel, traind in catune cu pastoriai agricultura,§i sunt cunoscuti pane,asta-c11cu numele de Tinjari, Culo-vla4i safi Romani macedoneni ;altilajung pang la Mama Adriatica, unde-i gasim acli In Istriai Dalmatia sub numele de Monlaci. Romanil, rema§i in Dacia Traiana, se intind§ieltreptat incurs declecevecurf,peste Ungaria, Basarabia, Rusia,unde'i gasim Inca pe la finele secolului al XIIi inceputul secolului urmator. Asta-clI poporul roman numore, peste 10 mili6ne.

LECTIUNEA VII. Crestinismul. Constantin eel Mare. 1. 0 schimbare insemnata aduse in viata Ro- manilor Creftinismq. Romanil eras la inceput.pdgani, adica se inchinail la mai multiclef.Printre locuitorii Daciei insa, printre sold* §)negustori mai ales, seaflailmulticaricredeatiin invete,turile Mantuitorulul. Dovada despre acestasunt cuvintele cretine de origine latina ale limbel romanesci. 2. Imperatul Constantin eel Mare (324-337).

11 cel care a mutat scaunul imperatiei de la Roma la Constantinopole (a. 330), lepadg paganismul din tot imperiul set,§i primi In locu-I creVnismul, el insu§1 botezandu-se putin timp inaintede mOrtea sa. De aceia Biserica l'a facut slant. Pentru Intinderea cre§tinismului inCara nOstrd, acest imporat a trecut Dungrea, a batut pe un popor barbar numit Gooii,i a alipit Tara-Romanesca iarg,§1 de imperatia romana. Spre inlesnirea comunicatiunii intre amendoue t,erile, Constantin a zidit un pod de piatrg, peste Dunare, intre Ghighiu (in Bulgaria)§iCe/eig(jud. Romanati), ale cgruia urme se ved pang. asta-cli. 3. Propoveduirea nouei credinte se facu de atuncl repede printre Romani. El deja in sex4u1 al IV-lea aveall biserica intocmita, §i episcopT ai lor, earl pro- poveduiat §i slujeat liturghia in limba latinesca.

LECTIUNEA VIII. Navalirea Barbarilor.

(a. 271-1250 d. Cr.) 1. Pe la anul 375 navglesce din Asia in Europa un popor selbatec de rasa mongolg numit Hun/. El datla Dnistru peste Goil. Ace§tia de spaima fug peste Dunare. Hunil ajung pang In campiile dintre Tissa§iDunare, §1 sub un rege al for Aiilla N. 433) intemeiaza acolo un regat puternic. Atilla pustiesce maT intaiu imperiul roman de Rdsarit; se ducesa supund Apusul ; pustiesce Francia, dar este cumplit batut de Romani. Curend dupd aceastael moare chiar in n6ptea nuntil sale (453). Patru sute de ant dupe mOrtea sa, trecerealuigrOsnica pe pament

12,

nu se uitase din mintea Omenilor,cartit numiaa cu spaima biciul lui Dumnec (naratiunea 4-a). 2. Murind 11a, regatul Hunilor s'adesfiintat- iin locuintele for de la Tissa§iDunare a venit un poporde viVA,germana,Gepiclii, iar pe amendouo cOstele Carpatilorpiin campiile, Toni Romanesci se a§ezar6 serninpileslavone. Dar nici domnia Gepicli- for nu tinu mult, pentru caAvaxii,un popor inrudit cuDunn,11 nimicesc. Slavil tree de mai multe on punarea dupa prada, pana-ce,(pe la anul 000), in numer de peste 100,000 se revarsa in peninsula Balcanica, unde raman pentru tot-d'a-una. Reml§itele for din stanga Dunariise perd in mijloctil Romani- lor, Carl inmultindu-se fOrte,scoborira din inuntl la campie §i supusera pe SIavl (naratiunea 5-a).

NARATIUNEA 4-a. Obiceiurile Hunilor.--Hunit era5 nomacti. Femeile fortraiauin caravane,jar bgrbatii stag pe -car divasinoptea, mancati si beati, chiar dormtail si visau, lung-itT pe gatul cailor. Carnea nu o ferbea la foc,, ci o puneati sub selele cailor ca sa se £ragedesca. Erati crudi si fortevitejr. In luptg esiag cu sabia intro mina si cu un streng in cea-l'altg, ca sg apuce de gat pe mimic'.Imbra- caminiea for era: o cgmase de in, pe care n'o lepadati de cat fa'cuta sdrente, o haing cusutg din pier de sobolansari vevente, nadragr de piele de capra, un coif ca un semicerc, si in picioare opinci. N'aveall nicr o religiune. ET impodobeail piciOrele cailor cu pielea jupuitg de pe ca.petele dusmandor ucisi. NARATIUNEA 5 -a. Obiceiurile Elavilor. Slavir aveati lucuinte statornice, traiau mat mult in sate de cat in ()rase si se indeletnicead cu crescereavitelor,albinelor, cu agricultura sigrAdingria: Er seluptail mar mult pe jos de cat calari, cu arce, topore, maciuct si buzdugane. Er vietuiati in comunitaV familiare (zadruga), adicg totT membril unel familii,sailsimai multe.familiiinrudite traiau, lucrag si agoniseati impreuna, avend in cap pe cel mat betran (starosta) tatal sail fratele cel mare. Femeia se bucura de un loc ono-

LECTIUNEAIX. Navalirea Bulgarilor. Dupa Slavi venira In Dacia Bulgaril (a. 600) sub conducerea lul Isfieruch. Acesta nu std, de cat 15 and in Basarabia-de-jos, §i trece cu poporul sea peste Duntre, supune pe toti Slavil §i intemiaza un imperiti intre Balcani §i Carpatl, care tine peste 350 de anI, cand e desffintat de imperatul bizantin Vasilie II BulearochtO nul, adica omoritorul Bulgarilor. Fiind putin numero§i la a§eclarea for in Bulgaria, §i amestecandu-se cu Slavii, Bulgaril§1 -aft perdut limba,obiceiurile,viata nomada §1 s'ailcre§tinat, a§a ca in 'mai putinde 200 de ani el au devenit cu totulalt popor, poporul slavon al Bulgarilor de asta cli(naratiunea 6-a). Bulgaril furl crestmati de care doi frati apos- toll Metodiu §iConstantin numit §iCiril,pe tim-

rabil in familie. Mai multe sate reunite formati o jupiT, care avea de capitals ora0t1 (grad),§ideef pe jupa-n sau knez, care era in acela,f timp: judecator, preotsigeneral. Slavilse inchinail la riuri 0 lazine§icredeae in Samovili sau Sa- modivi, in duhuriaiveircolacr, despre carT qiceati ca poporul roman,ca.atuncT cand este intunecime de luna sae de sore, varcolacil au mancat luna sae sOrele. NARATIUNEA 6a. Obiceiurilo Bulgarilor. BulgariT aveati aprope aceleag obiceiuri ca Hunii.Ilarbatit purtailalvarflargT,i,irgcleati capulsi'lacopereati cu un turban ;femeile '10 ascundeati facia cu un vel, ca turcoicele. Morcil, sail if ardeail, sail if ingropaii in moVile marl. El nu in- cepeail vr'o batalie, pang ce nu luatisfatulvrajitorilor. Ca steg aveae o coda de cal (ca tuiul sau bunciucul Turcilor) Juramintele la incheierea tractatelorle faceati pe o sable in fipta in pament. cu care taiase in bucati un thine, qicdnd ca tot aa ea fie fgcut bucatf cel ce va calca tractatul. Doinnal !or se numia Chan.

--14 pal Imp6ratului bulgaresc Bogor sail Boris (850-884), Acestabotezandu-se, lua numele de Mihail, dupa naqui sell Mihail, Imp6ratul bizantin. Fratif Metodnii Ciril tradusera cartile bisericescI in limba slavona, in care limba §i propoveduira. Prin intiurirea bulgara, Ro- mani) lepadara literile latine primind pe cele cirilice, car in Biserica introdusera liturgicslavona. Limba slavona, fu de acum inainte pang, la a. 1550 aprOpe singura limba scrisai citita de Romani.

LECTIUNEAXXI. Imperiul Romano-Bulgar.

LECTIUNEA X.

Kull/ PETRUI ION ASAN 1. in anul 1185 Isaac II Angelos, imp6ratul gre- c,sc din Constantinopole, se casatOri cu fata regelul wigurese Bela III.Cheltuelile celemarl de nunta sleisera cu totul vjsteria imp6ratiel ;ca s'o umple dinnoel,impC412-atulscOse o dare ne mai pomenita pe vite, ofi rimatorl. Romanil din munch Balcani, earl se laraneat mai mult cu pastoria, v6clOnd Ca li se is dobitOcele cu silai sunt asupritl pesteme- sura, aleg dintre den iipe dol frati Petra §i Ion Asan trimit ou plangere la imperatul. In loc de dreptate, ace pa capatara palme.Intaritatl de ap, ocarA., el jura, resbunare, §i voesc S. rescOle tot po- porulpun sa se zidesca o biserica cu hramul Sf. Dumitru, aduna in densa multi Omeni, barb* §i lemei, earl luatI find ca din lele, cu ochil ro§iI, cu genele intOrse §i peruldespletit,strigail in gura mare : ,precum aka va Dumnedeti, ca de acuminaf

15 inte nemul RomanilorsialBulgarilor, lepadand jugulgrecesc, sail dobandesca libertatea for ;din acesta causasiSfintul Dumitru a parasit biserica Salonicului si pe Greci, si s'a mutat la densii, pentru ca sa le fie in, ajutor. De aceea toti sä apuce armele si sa nu lase picior de Grec cu viata". Astfel im- barbatat tot poporul se apuca de aline. Ajutati si de Romanii din stanga Dunarii,Petru si Asan, dupa lupte norocOse supun mai intaill Cara dintre Dunare si Balcani, apol terile la Sud Si la Vest de Balcani. Ostile grecesci trimise contra Romanilor sunt sfara- mate ;chiar imperatul, apucat intr'o strimtOre, abia scapa cu viata, pe cand arm-tta sa este facuta in bucati de p101a de bolo vani si de stand, rostogolite asupra-T. Nimeni nu mai indrAsnesce acum sa stea in tale Romanilor, earlcaparaele se scobOra din munti lacampiesiamerinta sainece WO, Ina- poratia. Din nefericire insa, tocmaI in mijlocul isbanclilor 3elor mai- stralucite, amendol fratil sunt ucisi prin trA dare. Dar mai remanea fratele for cel maT mic, Ionita.

LECTIUNEA XL

IONITI, TMPERATUL ROMANILOR SI AL BULGARILOR 2. kinitti, caruia II mai clicea si Caloianul, este adeveratul intemeietor al imperiuluT romano-bulgar. El bate armatele grecesci on unde le intalnesce si coprinde maT multe cetati. Bizantinil nu se mai gan- desc cum sa invinga pe Romani si sa coprincla Wile pierdute,ci cum sa impiedice navahrile for pustii- tOre. Faima isbanclilor lui Ionita ajunse pans la Roma. Papa, adica capul crestinatatii din Apus, itfelicita. prin soli si prin scrisori, spuindu-T ca a aflat cu bu-

16 curie a el gi poporul seal se trag de la Roman!; II trimite corona regalg§i-1recunOsce titlul de impirat al Ronuinilor fi al Bulgarilor. Intre acestea imperatia grecesca din Constan- tinopole este resturnata gi inlocuita cu imperiul latin (1204-1261). Ionia se incumeta acurn sa se ma- sOre cu Latinil, pecare'I hate cumplit;prinde pe imperatul for Balduin de Flandra, pustiesce Tracia giajunge invingetor pang, aprepe de Constantino- pole. Dar la inconjurarea Tesalonicului (Salonicul de ails),el piere, cagifratiIsel,de o many u-cigage (1207). Dupg, densul urmeza, nepotul set Ion Asan, tot a§a de vitez gi intreprincletor ca gi unchiul sett 3. Imperiul romano-bulgar coprindea Bulgaria gi Dobrogea, o parte din Serbia gi din Turcia,gi pre- babil se intindea §i pe malul stang al Dunarii.Ca- pitalalulera oragul Tarnova.Dinastia, romank Asanilor se sfarsesce pe la 1250 ;iar statul bulgar e desaintat maI tarqia de Turd (1,388).

LECTIUNEA XII. Navalirea Ungurilor. 1. Ungurii, sat cum se numesc elIngigl Ma- ghiarii, sunt un nem de origina finno-ugrica. Limba for se asemena mult cu cea turcesca. Pe la inceputul secolulul al9-lea el parasesc vechile lacuinte din muntii Urall, gi sub ducele for Arpad coprind Basarabia, rernasa degerta dupg, plecarea Bulgarilor. Dar aci eI nu stetera de cat cat! -vaan!,fiind-a un alt nem inrudit cu dengii, Pecenegzi, II batli -I,silesc a se agecla in tara numita asta-cli Ungaria. Erail aga de selbated (naratiunea 7-a) §1 navalirile for In terile invecinate erail aga de dese gi de pustiitOre, in cat

17 se parea cintrega civilisatiune apusena are sa fie nimicita de hordele for barbare. Din fericire insa, imperatil germani if batura In mai multe randurl §i-1 silira sa se astempere in hotarele teriI lor. 2. La arilarea Ungurilor in Ungaria, existati mai multe mici principate romane :unul in partea de apus a Transilvaniei (pe valea. MurepluI) sub voevodul Ge/oie; altul in Cara Severinului (adica de la Tissa pang, la granitele Transilvaniei,§i de la CM pang.la Turnu Severin),sub ducele Achtum ; un al treilea in Maramure§ sub ducele Menomoront. Aceste principate, precum §i Transilvania, se supun de Un- guff Inca sub primul rege unguresc Stefan I (995 1038). Ladislav cel stint (la 1080) a§ecla spre paza Transilvaniei graniceri, nuiniti unguresce Szekely, adica Semi. 3. Siliti de catre Unguri, de Secui§1 de Sa§il adu§i sg. lacuiasca in Transilvania, Romanii din acesta tarp,incep sascob6re muntil in Tara-Romanesea si Moldova. Aci, dupa plecarea Pecenegilor in Bul- garia, venira, GuAl sat Cumanii (naratiunea 8-a), peste

NARATIUNEA7-0. 6biceiurile Ungurilor. Un- gurii Ia venirea for in Odle dungrene duceali o viata nomada, cutreeand cu turmelesicu corturile* lor din loc in loc. Capul it radeati, lasand numal trel ,uvite pe spate, pe and barbile be purtati destul de marl'. Se Slice ca eras asa de cruql, in cat mancaii inimile dumanilor socotind acesta ca o datorie. Arma de capitenie era arcul, iar labia trebuia s'o aibg fie-care Ungur in casalui §isa n'olase de la brag nici-odata.Pe prinsii de resboiti1 °morel !Dana la unul, creclend ca ag sa aribl de den0i trebuinta pe lumea cea-lalta. Juramintele le intareati bend sange amestecat. Cu timpulel'lasarg aceste obiceiuri selbatice, luand de la Romani, SlavisiGermani ng- ravuri mai blandesideprinclendu.se cu o via a;;eclata. ET se cre§tinara pe la a. woo. NARATIUNEA8-a. Obiceiurile Peceneg foreiale Cumanilor. PecenegiisiCumanil aveatl apropecelea4.obi - 42462. Ed. Viii

earl napustesc Mongolii §i-I alunga prin terile vecine. Mongolii, la intOrcerea for din Ungaria, nAvalind in Oltenia, sunt batuti de care Basarab-ban, adica de un ban alSeverinului din familia domnesca a Ba- sarabilor (1240). Tot pe atunci se afla la resarit de Olt, un principat roman cu capitala Tirgovi§te. Peste el domnea voevodul Seneslazi ; la clr6pta Oltululerati: voevoclatullui Linioiu §ialteril Lotrului ;iar in Moldova : firinei,hatul Berladului. Din aceste statulete avea in curend sa se faca cele done principate Tara-Romcineseei Moldova, earl alcatuesc regatul Romaniei de asta-p (naratiunea 9-a).

ceiurt ca Bulgarii si Ungurii ;nomacli selbatici, trgiail in co- libe sail in corturi acute din pieT de animale, casihainele de pe densii; se hraneail cu lapte, came crudg, came de cal, de soreci si de pisicg,sicu tot soiul de mortgciuni. La cap se purtail ranisiacoperiti cu turbane; ca arme aveail:arcul si sulita ;erail mar toti calareti Juramintul de alianid se fg- cea prin tdierea unut carne, iar cel de credinid prin fratia de singe amestecat, adica o parte si alta care avea sa se in- fratesck, I T luail singesi amestecail intro cupg, $i dupg ce'l dregeau cu via si cu apg, it bea fie-care, clicend cgs'ati fgcut frail de singe. NARAJIUNEA 9-a. Viata Romanilor in timpul navAllri1barbarilor. Romanii all pgstrat in mijlocul atator nemuri barbare limba, datinele si obiceiurile mostenite de la Romani. Limba, care este semnul nationalitgtif unul popor, a remas neatinsg in temelia Fa, este mar aceeasT limbg lating, cum o grgiari in Dacia strabunii nostril pe timpul impergtiei romane. Datine, credit* si erc;uri, obiceiurile la nascere, la nuntg si la inmormintare, imbrgcgmintea, ping si lecurilesi descantecele babelor de la tarn, sunt mostenite si pgstrate de la Romani. Dupg pgrgsirea Daciel de Aurelian, locuitorii oraselor all trebuit sa fuga dinaintea navalitorilor $i sa se adgpostescg in munti. Aci isschimbarg felul de vlatg de ping. atunci ; din cetrljenl devenirg locuitorT de sate ;indeletnicirileside-

- 19

Resumat (de invetat pe din-afara). Romania cu Transilvania, banatul Temipbrei pi o parte din Ungaria eral locuite in vechime (cam pe la a. 35o a. Cr.), de doue popore inrudite : Goa Si Dad'. Pe la a. 50 a. Cr. un rege al Dacilor Burebista, ajutat de preotul Deceneii, intemeia un regat puternic pi pustii in mai multe randuri terile Romanilor din dreapta Dunarii. Pe timpul imperatului roman Domifian (81-96 d. Cr.) DaciT se facura mai periculopl de cat ori-cand, avend de rege pe Decebal, un om intelept pi vitez. Decebal bate in done randuri armata romana,pi de i in urma este invins de un general roman la Tape, dar Do- mitian se grabesce a face pace, legandu.se a plati Dacilor un tribut anual. In fine Traian, prin doue resboie alesale supuse tots Dacia o prefacu in provincie romana (107 d. Cr). Sub stapanirea romana Dacia fufericita,pang. cand Marcomanit o coprinsera (pe la a. 255 d. Cr.), iar imperatul Aurelian se veclu suit a retrage optile dinteensa (la 271). In timp de aprope woo de aril' (271-125o) Dacia traiana fu cutreerata de un card de nemuri, unele mai selbatice decat altele :Hunt, Gepicli, Avarl, Slavt, Bulgart, Ungurl, Pece- nest, Cumant ,ri Mongoll. Acepti barbarT umbland dupa prAcIT, indata ce nu mai gasial ce sa is de la lacuitorii din Dacia, treceaii in alte parti, in teri mai bogate. Romanii, retrapi la inceput pr,n munti, incepura cu incetul O. se scobure pisl se int princampiile Terei-Romanesci,prin Moldova pi I3asarabia,uncleiY gasim pe la finele secoluluY XII pi ince- putulsecoluluiXIII, formand mici state cu ducii sal voi- vo9lii lor. Din aceste state se alcatuira :principatul TereT Ro- manesci (a. 129o) pi al Moldovei (a. 1349). La drepta Duna.'rif Ire! tra': Petru, Asanlonifciintemeiara un imperil romano- bulgar, care tinu pang la 1388.

prinderile orapenescl cu timpul se uitara, ca pi numele vechilor orate; trebuintele viettI se imputinara. Multi se facura pastor)", clar nu parasira cu totul nici lucrarea pamentuluT, precum nu tlitara nici dcprinderile resboinice, nici perdura institutiunile for militarescT. Sub voevogi sail ductpiorganisati militaresce eY se arata in istorie,la stanga castla drepta DunariT, in Carpati ca pi in BalcanT.

Intrebari de recapitulare. (Elevil vor respunde prin scris la intrelArile urmatorc) : Lucrarea I Ce popOre loculati pe la a. 350 a. Cr. in Romania siterile vecine ? Ce obiceiurisicrediine aveail GetiTsiDaciT ? Cine a fostDeceneti ? Cine a unit pe Ge;Tsipe DacT intr'un singur regat,si ce resboie a avut? In ce an a murit Cesar si Burebista ? Lucrarea II.Cu ce generali romani s'a bAtut Decebal. siunde a fost el invins ?Ce sciT despre imperatul Traian ? Cate resbOie a avut el cu DaciT,si care a fost sfarsitullui Decebal ? Ce monumente silucrurT din vechime amintesc victoriile lui Traian asupra Dacilor ? Lucrarea ce an a fost Dacia prefacuth in provincie romans si in ce an a fost pgrasita ? Care erati limi- tele DacieT si cum a fost stareaeT sub Romani ? Sa se insire barbarii carT ail navalit in Dacia de la a. 27I-1250, aretandu-se cate-va din obiceiurile lor. Cand a inceput cre; tinismul printre Romani si ca.1 du fost primiT for episcopi? Ce state existail la drepta sil tstanga Dunarii inainte de intemeierea principatelor Terii- RornanescTsiMoldovei ?

PARTEAII,

ISTORIA VECHIA

ISIORIA PRINCIPATELOR TMRII-ROMANESOI FI MOLDOVEI DE Lk tliTEMEIEREA Lott PANG LA MIHAlti-VITEZDL. (120' 1593 d. Cr.)

LECTIUNEA XIII Radu-Negru numit §i Tugomir /3asarab, primu! domn al Terii-Romanesci. (1;290-1320)

1. Cel d'intait care a incercat sa unesca" mi- dile principatedin Tara-Romanesca fu Litean Voo'ci, un urmal al lui Seneslat. El veclend (1272) pe tronul Ungariei un copil numai de 10 an), pe Eaclislazi IV sat Cumanul, cuprinse in unire cu frail sel banatul Severinului,§inu voi sa platesca Ungurilor nicl o dare. Regele maghiar trimite atunci contra lui o armata. Dupa lupte crancene Liteanu cade ca un vitez pe campul de bataie, frate-seu Btiroatu se prinde §i se da pe mana regelui, ca sal) primesca pedepsa. 2. Mai norocos de cat Liteanu fu 7 ugonzir Ba- sarab, care se pOte numi intenzeietorul principatelor Terei-Ronztincsci. El curati Cara de ranaitele Tata- i'ilor §i Cumanilor§i cuprinse Bb.natul Severinului. Ungaria, find pe atunci sfA§iata de turburg rile §i r6s-

bOieledinliiuntru, nu era in stare sa,faca, vre-o impotrivire. Astfel Tugomir putu sd unisai pe toli Romeiniifi sa-fistalornicesed stdpeinirea asu.pra in- tresPrincipatului. 3. Tugomir Basarab, urcandu-se pe tron, lua titlul de Ion Radu Vold cu mila lui Dumneclet voevod §i domn al Terel-Romanesci §i ban al Severinului." El mist-scaunul mitrapolitan in Curtea de Arge.§i infiinta Oisco.pia Reimnicului (a. 1304) in ora§ul Ram- nicul-Valcii, unde mai pe urma se Mai Mitropolie ; zidi biserica din Campu-lung (acli manastire) §1 o inzestra cu mo§ii§i venituri. Asemenea mai Mai biserica Si Nicolae domnesc din Curtea de Arge§, care sta in fillip. A ci, dupa o domnie gloriOsa, Tugomir fu inmormintat (pe la 1320), lasand tronul fiului sett Nicolae Alexandru Basarab.

LECTIUNEA XIV 3. Nicolae Alexandru Basarab. (13 2 0 - 13 64)

1. Nicolae Alexandru Basarab, a fost un domn vitez,intelept§ineobosit pentru bineleterel.In timpul lungei sale domnii de 44 de ant, el a facut multe apqaminte folositOre, a regulat administratia §i justitia terii si a inchinat bisericaromansla Patriarhia din Constantinopol. El a avut§icate-va resbOie : cu Du )can, Iarul serbesc, pe care l'a batut §i alungat din Craiova, §1 cu Carol Robert, unul din cei mai insemnati regi ai Ungariel. 2. Carol Robert se puse in fruntea unei armate numerOse §i MIA nici un cuvint intra (in a.1330) in Tara-RomAndsca pe la Orova §icuprinse Turnu- Severin. Alexandru poruncilocuitorilorsa,se re-

93 traga la munte, iar el cu Wenn sal' a§tepta In muntil Gorjiului, sa vaclace vor face Ungurii. Ace§tia ha- inteza spre riul Motru,gasindin drumul fortote satele pustil. Nu trecu mult §i lipsa de ale hraneisi nutretului incepu sa se simta; flamanclira §i regele §i ostaii §i cail. Romanii atuncie§ira din ascuncletorile muntilor,§iin mid lupte, dese -ori repetate, batura cete]e ungare earl' umblat impra§tiate. Atunci Carol Robert trimise la Alexandru soli de pace. Domnul roman se prefacu ca primesce bucuros pacea §i'i trimise catl-va Orneni, casalarate drumul cel mai scurt, pe unde puteae§i din tail. Regele multamind lui Dumnept, se credea scapat de orl-ce primejdie. Omenii lui Alexandru insa, dupg, ordinul acestuia, dusera pe Unguri prin nisce ripe §i strain- tori fungi§iinguste, inconjurate d'o parte §i de alta cu stand inalte §i drepte ;pe cand armata se infunda din ce in ce mai inprapastil,iaca ca in dimineta Vilelde 10 Noembre 1330, Unguril \Ted pe varful muntilor pe Romani de amendoue partile cail. Atunci o ploie de sageti §1 de bolovani incepe sa calla asupra-le;stand marl pravalite din varful muntilor strivesc de odata §iruri intregi de osta0. Timp de 4 Mile, cat tinu macelul, Unguril picara ca nisce musce in tote partile. Regale veclend ca este in pericol de m6rte, schimba hainele iarmele cu unul din voi- nicil, carsitacopereau cu pepturile foracesta find luat drept insu§1 regele, fu omorit, dar Carol Robert scapa din macel prin acesta stravestire. Cu putinil cel mai romasese, §i dupa cerataci multe Mile prin munti, de abia ajunsela TemiOra, lasand in vaile Carpatilor mil de le§uri neingropate,prin§i, arme, sane, vestminte3ibani, panasipecetea regatului. Dupa, o perdere a§a, de mare, el nu se mai incumeta sa ridice armele asupra lui Alexandru. 3. Nicolae Alexandru more la1364§ise in-

-24. morn'linteaza in biscrica domndsca din Cgrnpu-lung unde-i se vede morrnintul pana astacli. Dupe, densul a urmat fiul sat Vladislav (1364), care cuprinse dis- trictulFeigdrafului cu pamentul apr6pe de Sibiu (Arnim), batu pe Turcil (naratiunea 10-a), cart irn- preuna cu Bulgarii intrasera in Oltenia (an. 1367), si-ifugari pana la Balcani; sfarema in fine Wile, ce Ludovic I regele Ungariel, trirnesese asuprA-I (naratiunea 11-a) silind ast-fel pe cei mai marl' din regii de pe atunci al' Europei, sa, incheia odata cu densul pace (1369).

NARATIUNEA ro.Venirea Turcilor in Europa. Acest popor asiatic se mai numesce ;i1Osmanr de la o ea- petenie Osman, care a intemeiat un principat in Asia-mica. Fiul1uiOsman, Orchan, infiinta Wirea de Ianicert sau pe- destrafi, compusa numar de copil de crqtini, rapid de la parintii lorpicrescuti in legea turcesca (rnahornedana); din .'pahztfacu armata de caldrap., §i lug titlui de SultanPa- Aran Locuinta luT fiindin cort, de la pOrta de intrare a cortului vine numele de Portd sail Ina ltaPortd,intrebu- intat in loc de Turcia Orchan find chemat in ajutor de Ion Cantacuzen, care voia sa rapesca lui Ion Paleologul tronul din Constantinopole, trecuin an. 1344 cu 40,000 Turci in Europa ;18 am dupa aceea, fiul see Murat incepu sa Luca cuprinderT de orate in imperiul bizantin; Ina Adrianopolul, unde puse capitala sa.In scurt timp ajunse stapan pestein- trega Cara 'Danala Balcanipipana la portile Constantino- pole'. La 1453 Mohammed II cuprinsepiacest ora.;3. NARATIUNEA I I. Reisbotui cu Ludovic 1, Regole Ungariel. Vladislav, dupa ce respinse pc Turasipe.I3u1- gari peste Dunare,ai'Tfugari pang la Balcani, opri Vidinul pe sema sa, ne-voind sa-I mai lase Ungurilor. Din acesta causa, Ludovic ridica resboie asupra-i §i hotari sa-1 lovesca din done parti (1369)de °data. 0 o;ure avea sa se scobore din Transilvania, o alta, satrcca Du- narea spre Vidin, ca amendoue sa seintalnesca la Tergo viate.Vladislav 4,1" impartisiel &tea in doue : un corp it trimise sub comanda parcalabului ceta0i Dambovita (Bucu- rescT), vitezul Dragomir, ca sa apere intrarea cltspre muno;

- -25 ..

LECTIUNEA XV. Dragon -Vocla Domn In Bucovina. Bogdan-Voda cel d'intaiDomn peste tOta Moldova. (1342-1359). 1. 0 poveste de betrani ne spune ca. Drago§, roman din Maramure§, impreuna cu 300 vOnatorl §i cu catega sa Molda, luandu-se dupa un bour (zimbru), .ar fi nemerit in Cara Moldovel; aci 'Ana un rig, el .arfi dat peste ofiaraselbatica, pe care a omorit-o; dar §i cateta 1111 s'aInecat in apele riului. De la numele Molda, riul :21-a luAt numele de Moldova; de pe rig Cara s'a nurnit tot Moldova, iar de pe capul buurului, Drago§ §i-a facut pecetea lul, care a remits §i pecetea terii. Din acesta poveste §idin alte documente ve- dem ca Drap4 (pe la anul 1342) a intemeiat un mic principat intr'o parte din Cara de sus a vechel

.el insusi cu &tea de capetenie se intari la Cala fat. Ungurii trecura Dunarea pe plute saiz pe ;eice cu mare grtutate. dnpa ce gonira corabiile romane, ce aparailmalul,stinfruntarg iota de sageti ce curgea asupra-le. Vladislav se retrase in regulala munfi, a;teptand minutul priincios sa dea batalia Intre acestea voevodul Transilvaniel Nicolae, scoborind muntii pe la Predeal cu Secuii, ajunselariul Ialornqa. (nu departe de Tirgovi,te), unde Romani' facuse multe cetatuisiintarituri; la inceputelavu cate-ca mid isbandi contra lui Dragomir. dar inaintand fara bagare de soma, se inchise in nisce locuri .trarnte, mIg;tinoasesineumblate; aci Rom5.nii it inconjurara fara de veste,itbatura cumplit;i'1 omorirg impreuna cu mai tag. &tea ;cap scapara cuviata,furagrin;; puOni numai se intorsera inpatrie,ducend cu&testi;i cadavrul voevodului ucis. In urma unei perderi a;a do marl', care a- mintea pe cea suferitg de Carol Robert, Ludovic nu mai avu curagiii " inainteze cu armata ;i incheig pace.

Mo ',dove (in Bucovina), §i ca dupa scurta domnie a murit, lasand tronul fiulul sat Sas. 2. Pe cand Sas, fiul lul Dras-of-Voa'ci domnea in Bucovina, un voevod al Romani lor din Maramure, L'ogdun, pe la an. 1310, trecu =NI §i batu pe Sas, care muri in luTpca. Fiul acestuia Bale ceru ajutor de la Ludovic, regele Ungariel ;acesta intreprinde mai multe expelAtiunl contra lui Bogdan, insa remane in tote batut ; frail lui Bale sunt prin0 de Bogdan §i uci tinnicesce, iar Bale e silit sa treca in Mara- mure§, lasand In mana lul Bogdan tronul, averileei moplo sale. Bogdan alunga, remaAele tatarescisicumane din Moldova de jos §i Basarabia,§i intemeiaza statul Moldovenesc in intinderea sa ale ma: tarclit ;el este celd'inthizidome pesie tota" Moldova. El muri la 1359 §ise inmorminta in biseric;, din ora§ul Reid dug, unde zidise cea, d'intahl manastire a Moldovet Fiul set Teodor Laleo-Vodei, dupa o domnie de 8 ani (1365 1373) muri, nelasand urmai de part(' barbatesca. Dupa ce tronul fu ocupat de un vGnetic anume fuga Koriatovici, venira la domnie ,vdtescii,un nem Inrudit cu Basarabii din Tara-Ro- manesca. LECTI4NILE XVI XIX. Mircea cel Betra.n, domnul Teril-Romanesci. (1386 1,i8). "*"' LECTIUNEA XVI. MIRCEA STAPANITOR PE ANIENuOUE MALITRILE DITNARIT. 1. Mircea era fiul lul Radu-Voda Basarab, care domnise cu catl-va an mai Inainte. El suindu-se pe tronul Terii-Romanescl, la a.1386, iii puse in gaud

-- 27 dm:16 lucruri de capetenie: a apcira lard de caropi- rea Turcilor 4.i de ingenunchi area Ungurilor, §i 2) a '1 da o 6unci administraliune,si institugunifolosi- tore.Mircea dupa ce '§I intocmi bine armata, trecu Dunarea §i lua din mina Turcilor tote cetatuile dunarene pana la gura riului, precum §i Dohrogea. 2. Aceste isbanclivitejesci inflacarara pe toti creOnilasupra paganilor. La 1389 o armata, compusa din Serbi, Bulgari, Albanesi §i Romani, ace§ti din urma trime§i de Mirceai de Petru Murat, Dom nul Moldovei, peste tot 200,000 de Omeni, se aduna pe §esul de la Cossova (campul Mierlei, in Serbia). Armata era comandata de betranul Lazar, despotul Serbiel. In capul oprilor turcesci se afla Sultanul iWurad. In zoriichidde batalie (15 Iunie) serbul Mi- 104- 06ilici ucide pe Sultan in cortul seriinsu§i el piere de o mOrte cruda. Fiul lui Murad,BaiezitIixi is comanda. La inceput norocul parea in partea cre§- tinilor :insa de o data lucrurile se schimbara. Dupa perderi insemnate in amendoue partile,batalia se sfar§esce cu nimicirea armatei cre§tine. Indata, dupa batalie, Baiezit trimise o§tisa, cuprinda Tara-Romanesca,. Mircea le respinge insa, vie- torios ;trece Dunarea cu armata mare, supune Cara pana la Adrianopole, §i incepe de aci inainte sa se intituleze :Stapanitor al ambelor laturi ale Dunaril panala Marea-Negra, Domn al Dobrogei §icetatil Silistra §i al tuturor jerilor4ioraolor. pond la hotarele Adrianopolii".

LECTIUNEA XVII. BATALIILE DE LA CRAIOVA (ROVINE) §I DE LA MUNTELE PASEREA (1394 §1 1395).

3. In tOmna anului 1394 grosnicul Baiezit1-iii navali inOltenia, trecend Dunarea pe la Severin.

Mircea se lovi cu densul langa Craiova, in ni§te lo- curl baltoase, §i de aceea numite Rovine. ,,§i fu res- boil) mare, ne spune un vechifl cronicar, cat se intuneca de nu se vedea vazduhul de muTmea sagetelor, §i inai pierdu Baiezit 6stea lui cu totul, iara pa0 si voevoclii perira, totl: ap de se varsa singe mult cat era vaile crunte. Deci se sperie Baiezit §ifugi de trecu Dunarea". Baiezit, dupa o fuga atat de ru§i- nOsa, trebui sa incheie pace §i sä primesca conditi- unile puse de invingetor. 4. In primavara anulul 1395 Sigismund, regele Ungariel, incheia cu Mircea un tractat de aparare comuna contra Turcilor, §i amendoi inconjurara. Ni- copoli-mie (Turnu-Magurele de langa Dunare). Acesta cetate, intarita bine cu ziduri, era aparata in launtru de o garnisona turcesca. Dupa multe osteneli,cetatea fu luata. Dar sosind ostirea de capetenie a Tur- cilor, Sigismund de tema se grabi a se intOrce in Ungaria, lasand pe Mircea singur in fata armelor lui Baiezit. 0 asa purtare supara mult pe Mircea :de aceea elcautasa'idea cuvenita pedepsa. Pe cand regele seintorcea grabnic cu ostirea prin banatul Craiovei §i se credea in tots, siguraqa, ajunse prin stramtorile muntelui Pase,-ea (judetul Mehedint1), aci se veclu de o data lovit de o plole de saget1 otra- vite, de bolovani si de totfelul de lucruri omori- tore, asvarlite de o§tenil romani, earl impanasera trecetorile. Unguril Mira o infrangere si un macel tot asa de mare, ca in timpul luiCarol Robert §i Ludovic. Regele abia Scapa cu vi4a. Incurcaturile, ce a§teptati acasa, dupa mOrtea sotiei lui, it oprira de a incerca =car saV resbune pe Mircea, cu care trebui sa se impace, avend de densul nevoie.

LECTIUNEA XVIII.

13ATALIA DE LA NICOPOLI (1396)BSI CEA DE LA ROVINE PE IALOMITA (1398).

5. In tOmna anului 1396 o armata numerOsa, in care se aflail eel mai viteji cavaleri ai Franciel §i al Germaniei, Intre earl §i Frideric de Hohenzollern, strabunul Regelui nostru, se stranse sub conducerea lui Sigismund, pentru a porni in contra Turcilor. Ostea de capetenie unguresca veni la cetatea Nicopoli -Mari, (aqi Nicopoli, pe malul drept al Dunarii), unde se impreuna cu armata roman, §i moldovena, comandata de insu0 Mircea. Aci se dete o Natalie sange- rOsa,care sefini cu paguba cretinilor (naratiunea 12-a).

NARATIUNEA 12. Mali&do laNicopoli(. Ar- mata crestina se compunea peste tot din 130 00o de omens, pe cand Baiezit avea 200.000. In diva de 28 Septemvrie 1396, se hotairi a se da bataia. Betranul Mircea, care cunoscea mai bine de cat toff chipul de lupta al Turcilor, propuse sa in- cepa elatacul,iarostiriie ungare §ifrancese salovesca fruntea si centrul puteril inimice. Francesil nu primira, ;;i rum erail incalliti de yin, se aruncara pe car si dedera naval' a- supra Turcilor, pe cari-i pusera pe gcSna. Dara in indrasnela for nebunesca, nebagand de serna ca s'aii departat de restul armatel, de °data se ved inconjurati de 40.000 de land turcescr ; atunci isT perd cumpaul si o jailla fuga ;sosind insa noul escadrone de cavalerie crestina, se pun iarasiinsir;sar de pe cal, si cu sabiile in maim se arunca in mjlocul armate, pggine, sperand ca vor sosi aT lor casa-1scape. Dar cam} un batalion, trimis de Sigismund in ajutor, v6;lu call fard calareti, se intarsesi spuse ca n'a mai Minas nicl unul. A- cesta veste,respandita ca fulgerul, baga grOza in osteni. Aripa dreptasistanga dau inapoT ;centrul se sine cat va timp, respinge chiar pe ienicerl, insa in minutul hotaritor,

6. Dupa aceea Sultanul Baiezit, in fruntea unei armate, cum nu mai avusese inca, trece Dunarea pe la Cti /drag (a. 1398)i incepe a pustii §i robiSara. Mircea duse pe femei, copil §i betrani, cutOtevi- tele §i trebuinciosele de hrana In muntiiVrancei, punOnd sa arda holdele in urnia lor. Apoi cu o§ti destul de numerOse el lovese din padurile dese, de Tanga campiile Bdraganu/ui, trupele singuratice de Turd, earl umblati dupa jafurl.Turcii bind mereti hartuiti §i imputinati, isuferind lipsa de apa §1 de hrana, incep a se retrage in invalmapla spre Dunare. Mircea iii intocmesce atunci bine Ostea,§ila o campie deschisa §i mla§tin6sa, numita Rovine pe Ia lo- mita, se arunca fara de veste asupra-le,ii bate infricopt §i-i pune pe gena peste Dunare, luandu-le tOte munitiunile de resboiti, t6te vitele §ipr clile. Acosta, isbanda facu pe Mirceaiara§istapan peste Dobrogea i cetatile de pe malul drept al Dunaril. iatA ca sosesce din tabara turca printul Serbiei Stefan, cu 5 000 de omeni prOspeti de luptaCoplesiti de num6rul cel mare, crestinii iau fuga spre Dunare, lasand pe campul de lupta 2o.000 de cadavre. Cavaleria turca pe multi ii prinde si Trobesce; mare parte insase ineca invalurile Dunarei. Sigismund, insotit de cati-va credinciosi ai sdi si de Frideric de Hohenzollern, apuca spre gurile Dunarei, se arunca intro carabie, apoi pe mare se duse la Constantinopol, iar de aci in Dalmatia. A douacli de luptg,Baiezit puse de tai4 peste 3.000 de crestini inaintea ochilor sef.Din armata tur- cdsca 60.000 de morti acopereat campul de lupta. Atat costase pe Baiezit isbanda de la Nicopoll, dar ea deschidea Turcilor drumul spre apusul Europet.

LECTIUNEA XIX. Tractatul lul Mircea cu Turcil (I4II). MOrtea sa (1418). 7. Turburarile din imperiul turcesc dadura prilej lul Mircea sa, se amestece in certurile de acolo pentru trop. El ajuta pe Musa, fiullul Baiezit,sa, se facg, Sultan. Musa insa dupa cat-va timp fu invins i omorit de fratele sati Mohammed, cu care Mircea incheia in a. 1411, urmatorul tractat : Tara-Romanescaiqlpastrezaneatarnareael, se carmuesce dupg, legile el proprilDomnul are de- piing, putere de a face resboit cu vecinil sel§i de a incheia legaturi de amicie cu den§il, on §i cg,nd va voi, este stapan peste viata §i Ortea supuOlor sei ;el se alege de catre mitropolit§ide catre boerl. turcilnu se pot a§ecla in tara, nici nu pot face geamil;i in schimb pentru sprijinul, ce Sultanul se indatoresce a da teril, Turcia are drept in fie-care an la un fie§.chef, adica day de 3000 bani roVi de tara sail 300 de lei argint, bani turcescl." Betranul Mircea more la inceputul anulul 1413 §i se inmorminteza la manastirea Cozia, cea zidita de densul.

LECTIUNEA XX. Alexandru-Vocla. cel Bun §i Betr&n, Domnul Moldovel. (/401-143i). 1. Alexandru -Voda, era fiul lui Roman -Voda, din familia Mu§atescilor. El este numit cu drept cuvent eel Bun §i eel Belydn (adica intelept), pentru 61, - tr'o domnie lung de 32 de ani a inzestrai Moldo7a cuasqiciminte folosithre,sia statornicit/iniskabi Biserica ci in lard.

32 2. El se urea pe trim (la a. 1401) cu ajutorul lui Mircea. cel Baran; reinoi legaturile incheiate cu Polonia de mogul sell Petru ile tinu cu credinVI mai tot timpul viqei sale: dar in acelagi timp gtiu sä facai pe regele polon Vladislav a nu calca drepturile teril. El aluta pe rege cu Ostein resbolul ce avea cu Cdldrii teutoni (naratiunea 13);it imprumuta cu o mie de ruble de argint, ca sa pal indestula cheltuelile resbolului, §i drept chezaguire de plata a sumel imprumutate, if sedete in stapanire tota Pocutia. Alexandru se casatori cu Ringaitz, 6Jra lui Vladislav, dandu-i pentru intreperea el oragele-: Siretul §i Rd- dau tii. Pe la sfargitul domnief, Alexandru-Voila, avu sa pOrte resboit Cu regele Vladislav, pentru ca acesta voiasalscdta din domnie §isa, imparta Moldova cu regele Ungariel. Alexandru intra cu armele in Polonia, dar fu batut §isilita face pace. El muri

NARATIUNEA 13. Batalia de la Marienburg. In a. 1422, avend Polonia resboiti cu cglgrii teutoni la cetatea Marienburg de Tanga marea Baltica, Alexandru ii trimise si el un ajutor de 500 de calari sub conducerea spatarului Co- man. Acesta mica oste arata o deosebita vitejie, cad' pe cand ea inconjura cetatea, esi din launtru un num& insemnat de Teu- tonT si coplesi de totepartile pe Romani. Acestia 41 des- rhisera drum prin multimea inimicilor, si lasandu-le in mana bagajele. se prefacura ca fug. ET se retrasera intr'o padure din apropiere, sarira de pe caT si se pusera in aparare intro copacii cei deg. Teutonil credeati ca au putin de lucru, si ca nu le mai remane, de cat sa lege cu franghiile pe Romani in ascuncletorile for ; se pomenesc insa de o data acoperiti de o ploie de sageti -urtnata de lovituri cu sulitasi sdbia; ei apuca fuga.Ceta viteza alui Coman incalecand, se is dupedensd,pe multi 11 ucidesi prinde,apoT s'arunca a- supra corpulul celui mare at calarilor, pe careIIbate infricosat si'T silesce sä se inchida cu rusine in cetate. Practi in- seinnate, un mare num& de pring de iesboiti, intre cari mai multi generali, picara in manile Romanilor,

33- -- la 1433 §i se inmormint5. la manastirea Bistrifal cea ziditl de densul (naratiunea 14).

LECTIUNEA XXI

6. Vlad Dracul, Domnul Terii-RomanescIsaiIancu Corvin, guvernatorul Transilvaniei. (1433-1446). Vlad poreelit din causa nasdrAvaniilor sale, Dracul sat Drdczdea, era fiul lui Mircea cel Baran. El veni

NARATIUNEA 14. intoemirile luf Alexandru eel Bun. Alexandru cel Bun se pate numi pdrintele Moldova, Grija luT de cgpetenie a fost de a imbunatati sorta locuitorilor, a pune randuialg in administratiunesiin bisericg, a face asedaminte religiose si de invetaturg si a Inflori corner- cml.Chipul sex bun de guvernare atrase in tars locuitori in numer mare de printerile vecine din Polonia, Ungaria si Tara-Romanescg. El asec g. sate intregT tataresci, dgruindu-le pe la mangstirT ; primi 3.000 de familiT armenesci gonite din Asia, si le dete voe sä se statornicesca in Suceva, Botosani, Do- rohoiti, Hotin, Iasi, VasluT si Galati. IngaduisiTiganilor a veni in tars ;insa cu deosebire el sprijini asedarea Sasilor si a Secutlor in orase si sate. SasiT furs descglecati pe langa riul Moldova ; Secuil (Ciang-g11), pe langA Trotus, Siret si Prut. Alexandru asedg. scaunul MitropolieT la Suceava, care era si capitala terei, facu si episcopiile Roman siRaclautT ; zidi mangstirile Moldovita (Bucovina)5iBistrita, pe care le inzestrg cu sate,robi,veniturisi adore; aduse la Suceva mOstele Sf. Ion cel noil, care se pastrezg acolo pang asta-di si puse sa se scrie prin mangstiri cgrtile trebuinciose pentru slujba Bisericei. El intocmi sidregatoriile Statulul,din care unele, de si fiintati inainte dedensul, insg nu era hotgrira trepta fie-careia. Infiinta scoli pentru formarea Omenilor car- turari, pentru trebuintele Bisericei si ale Statului. Tn Suceva intemeil chiar scOla unde setalcuiaillegile imperatesci din Bizantitisise invetasireligiunea. Insarsitelingrijisi pentru inflorirea comerciului si batu monede de argint si de aramA. d 2.462. Ed.I'117.

cu Este din Ungaria; respinse pe Turd, cart intrasera In tarn ca sa puna pe alt Domn, §i prada de mai multe on Bulgaria. Din causa deselor resbOie insa, Tara-Romanesca se imputinase de locuitoriin a§a chip, ca mai nu remasese cinesalucrezepa- mentul. Tot pe atunci in Ungaria traia un mare general, Iancu Corvin de Uniad (j- 1456). Acesta era roman din nascere, din nemul Danescilor, §i servea pentru regele Ungariel. El batu intr'un singur an (1442) tree o§tiri marl turcesci (laSibit, laIalomita-de-sus §i la Portile-de-fer), dar perdu batalia de la Varna (1444), unde insu§1 regele unguresc Vladislav remase mort pe campul de lupta. In anul urmator (1445) Corvin, vrend sä restOrne pe Vlad §1 sä pue in locu-1 pe cumnatul set Danciul, navaliin Tara-Romanesca cu mare Este.Vlad, dupa mai multe lupte,este prins de catre Danciu §i taiat in piata oraplui Tar- govi§tel impreuna cufiul set mai mare Mircea. El lasa dupa sine doifil :pe Vlad Tepe§ §1 pe Radu cel Frumos.

LECTIUNEA XXII 7. Vlad Tepe§, Domnul Terii-Romanesci.

(1455 - 1477).

1. Vlad supranumit Tej5ec pentru crugimele sale, ca51-elasigure Domnia inlauntru, omori pe boeril ce-I stall in potriva; navali apoi in Ardel, unde prefacu sate §1 manastiri in cenu§e. Arse §i suburbiul Bra§ovului, trase in tepa inaintea unei biserici multime de Sa§i, pe cand densul in linite 1§1 lua gus- tarea inmijlocul gemetelor celor intepati. Apol

35 trecut in Bulgaria gi a pus gi pe Turcl In spaima, Mind o multime de lume (naratiunea 15). 2. Sultanul Mohammed II, care luase Constanti- .nopole (1453) desfiiniand impera tia Bizantina', voi sa princla pe Vlad cu viclesug si sa IomOre. Domnul insa pricepu cursa, si intr'o batalie kingei Braila sfa- carna 6stea lui Hanna Paca, tragendio pe tota In /epa, (naratiunea 16).

NARATIUNEA 15. CrulimeleltdVlad 'repel!. Vlad este omul cel maT crud din cap' autrait in Tara-Ro- manesca. Chiar Baca pe jurnetate arfisa credem cele ce se spun despre densul, sitot ar rernanea sa ne spaimentarn

%JO

Atnnci Mohammed (in primavara an. 1462) yen singur In persona contra lui Vlad cu 250,000 de se. dati. Domnul roman, cu 10,000 de calareti al sO1, sa trase In ni§te padurl marl, §i de aci,infr'onoaptec ingunecosci qi la un loc plin de mlaftine, navali in armata lurched'. Nimenl nu sea§tepta la un asemenea atac ;eel mai multi Turci dormiau du§i §i na se scularade catintipetele Romanilor voinici, cart, la lumina faclelor, ce tineat in mans, resturnaa

pe Indrasnetul Voda. De aceea eltrimise la Vlad pe logo- fatul sau Catabolinos, un grec siret si prefacut, ca sa-T clicAca. Sultanul voesce cu ort-ce chip sal vada, avend sa-T spuna o taina mare, ca daca va veni are sa -1 primesca cu cinste im- peratesca, si cu tote darurile din lume are sal incarce. Vlad Intelese cursa, si cam uncle batea dragostea turcesca ;clise ca acum nu p6te parasi Cara, dar mai tardiu va veni. Grecul mai adaose, ca Sultanul cere ca numat de cat sa-T trimeta 500 de copit alest, pentru slujba imperatieT, si tributul de io,000 de galbenl pentru acel an. Domnul roman, superat respunse, ca banil it are gata, dar ca sa-T trimita si 500 de copil, nu p va face °data cu capul. AtuncT Catabolinos, voind sa piece,'I rugs sa-I Insotesca pans la Braila, ca.c1 it efrica sa nu-i se intample ceva pe drum. Vlad merse, insa banuind vre-un viclesug, lua cu sine OmeniT luT de paza credinciosi si un numer indestul de 6ste. and ajunse la locularatat, laza ca de °data Domnul se pomenesce lovit de tote partite de o armata turcesca. Era Hamza Pasa, cu care grecul vorbise, ca la cliva si locul hotarit, sa vina sisa princla pe Vlad. Se Incepu o lupta crancena, in care Vlad cu 6menit set remase invingetor ;putinT Turd luara fuga ;restul impreuna cu Hamza si Catabolinos, fura prinsT, li se taiara pe loc mainile si pici6rele, si apol intr'o padure de tept fur. trast pana la unul. In mij- locultepelor, randuite calabatalie, seinalta 0 tepa mat mare :Inteensa sta Hamza -Pala cu fesul in cap si cu tuiul alaturea, iar Tanga densul grecul cel siret siPasiT mat mid. and Sultanul afla de cele intamplate, atat de mult nu voia sa crecla, in cat cu toiagul batu singur pe tatarul care-I aduseietaiuvestea, neputend sast inchipuiasca o asa de mare indrasnela.

37 vi ucideall tot. Vlad cu o cal de calareti din eel* mal viteji,searunca spre cortul Sultanului ;aci insa grevesce, nemerind in cortul marelul Vizirvi al unui Pap,. Se incepe o lupta desperate,, batendu- se cu voinicie din amendoue partile. Cu reversatul zorilor, Vlad e silit a se retrage, lasand in mana Tur- cilor 1,000 de prinvi pe car! Sultanul porunci indata se i taie. Paguba Turcilor insa se ridica la 100,000. 3. Dupe, aceea Mohammed lass pe Alibeg cu porunca de a a§eqa in Dorrinie pe Radu cel Frumos, fra- teleluiTepe§, iarel se intOrse la Adrianopol, Ma- inte de venirea tOrnnei (naratiunea17). Radulua Domnia, pe cand Vlad, fiind parasit de top Ornenil soi, se retrase in Transilvania. Mateill Corvin, regele Ungariel (fit al lul Ion Corvin), sub cuvent de protectiune, 1]chema lasine 11i-1arunca in inchisore

NARATIUNEA 17. Retragerea lui Mohammed. Dupa atacul suferit din partea lui Vlad, Turcir se facura maT prevN&ort; nu mai inoptail firsa nu se intaresca cu santurt ¢i sa indoiasca veghile. Ajunsera in fine laTirgoviste. Aci totul era pustiii, portile deschise, zidurile cetatir faro nice un aparator; iota lumea era la Poenari (cetate pe un pisc inalt langa apa Argesului). Turcit avura tema sa intre in dauntru, banuind vre-o cursa; apucara deer drumul spre Braila, 2rabind retragerea, de teams, sa nu vino Ungurii, unitt cu Ron-4MT, asupra-le. In drum suferira fortemult de lipsa hranet si a apes, caii crapara de Mille5isete. In cele din urma se apropiara de Braila; cand la o ora departare de oras, sosira la un loc cu apa si desfatat :acolo se vedea o padure clesa de part (peste moot)) si infie-care par cite un trup de om ;pasarile ist facusera cuib in cosurile mortilor. Erati Turcit dui Hamza, pe carr Tepes 11 omorise ; Hamza Inca se mat cunoscea dupa tepa mai inalta si haina lui ro¢ie, ce o purta, cand cacluse in mina luT V lad. Cu scarba si cu manic se de- pArta Sultanuldelao priveli;te asa de grosnicasi vise : Cu grew se pate liea o card din mina unut am cu bare- prinder1 aka de marl,;1care indrasneseeselInca asemenea lucruri,.

38 la Buda. Aci stete vit6zul voevod aprOpe 12 an!, cat timp domni frate-soil Radu (1462 1474), care mutes capitala Terii la Bucuresci. Radu murind, Vlad fu liberat §i ajutat de Mateitl Corvin ca sa se faces Domn pentru a doua Ora (1476). El insa de asta- data domni numal cate-va luni, cad Laiot Basaral, veni cu Este turcesca asuprA-I §i-1 omorl (1477).

LECTIUNEA XXTTI. Negoe Basarab, Domnul Terii-Romanesci.

(1512-15 2 2). 1. Negoe Basarab, fiulluI Basarab cel Tiner, dupa exemplele date de predecesorii so1: Vlad-Voila, Calugarul §i Radu cel Mare, petrect1 mai tot timpul vietil sale cu ingrijirea de lucruri sfinte, muta scaunu1 Mitropoliel de la Curtea-de-Arge§ la Tirgovi§te Si sfar§i Mitropolia din acest ora§, care se incepuse de Radu eel Mare. Compuse invataturi folositOre pentru fiul seal Teodosie §i tipari carti bisericesci, intre altele Evanghelia, care este a§a de frumos tiparita in cat aqI n'ar putea e§i mai bine din tescurile tipografice. El Indy, dintemelie biserica mareta de la Curtea- de-Arge§ §i o inzestra cu sate §i moii, cu vase de aur §i de argint §i odOre scumpe. Se lice ca sopa sa, Despina Milita §i-a vindut sculele de aur §i pietrele prep5se, ca sa ajute pe Domn la sfar§ireama- retei biserici. Negoe cheltui sume marl de bani cu infrumusetarea §iinzestrarea sfintelor lacapri din Tara-RomanOsca, Moldova, Transilvania si chiar din nperati a turcesca. Negoe muri laa.1521§1se inmorminta In launtrul bisericei Curtil-de-Arges. Dupa eAtI-va anl de turburarl urmeza la tron ginerile sou Radu de

39 la .eifumati, care pune in respect pe Turd§1 opresce ca Cara sa devina pa§alik.

LECTIUNILE XXIV XXVII. Stefan-Veda cel Mare §1 Bun, Domnul Moldova (1457 - 1504).

LECTIUNEA XXIV.

PRIMII ANI DE DOM1IE AI LUi STEFAN. 1. Stefan-Voda s'a nascut pe la anul 1436 in satul Borzesci (jud. Baca) din tatal sell Bogdan, fiul mai mic al lui Alexandru cel Bun, §i din mama sa Maria. Bogdan fiMd omorit talharesce la o petrecere de catre frate-seti Petru, tinorul Stefan, ajutat de Vlad Tepe§, batu pe Petru in doue randuri §1 ocupa, tronul pArintesc. El fiind cu sufletul aprins spre fapte vitejesci, se gatesce indata de resbOie ;randuesce Ostea in cete de cate o suta, dand fie-carel cete cate unstep..intocmesce §i glOtele sau t6ranimea, im- partindu-le sabil §ipu§ti, pe langa arcele, ghiOgele §i fuscele ce aveat, in scurt pune Cara intrega, pe picior de resboin. 2. Dupa ce se asigura de o buna armata, vrea sa-§1 asigure §i tronul. Petru fugise in Polonia §i intrebuinta feluri de mijlOce, ca sa restOrne pe Stefan §i sa-1 (mire, cum facuse §i tatalui sal. Stefan ceru in mai multe randuri de la regele Casimir pe Petru, dar regele polon nu voesce sa i-1 dea ; atunci Domnul roman pustii cu foc §i sabie Pocufia, pana ce Petru fu silit de Poloni a trece in Transilvania. Stefan, ca sä constranga pe Voevodul acestei teri sa i-1 dea in mana, prada Scaunele Secuesci,fora a-i sta cine-va impotriva. Petru gasi atunci adapost la Vlad Tepee,

10 din care causa Stefan se supera pe acesta cauta sa I resbune. Ocasiunea II se infati§1 indata, pentru ca (in 1462) Sultanul Mohammed venind cu armata numerOsa in Tara-Romanesca asupra lul Vlad, Stefan se uni cu Turcii,Si pe end ace§tia loviat pe apa cetatea Chilia, care era a Teril-Romanescl, Stefan o inconjura pe uscat. Chilia insa, find ajutata la timp de Vlad, nu fu luata. Mohammed o lasa in stapanirea lui Radu cel Frumos, urmatorul lul Vlad. Trel ani dupa aceea, Domnul Moldovei veni cu Vita puterea sa inaintea aceleia§1 cetatl, §i o cuprinse.

LECTIUNEA XXV.

LUPTELE CU UNGURII, CU TATARIII CU RADII CEL FRUMOS, DOMNUL TERIT- ROMANESCL (1467 1472). 3. Regele Ungariel Mat3i0 Corvin hotari sa-§I resbune asupra lui Stefan pentru pradarea Scaunelor SecuescI. De §iera iarna,el trecu muntif in Mol- dova (Noemvre 1467) prin pasurile Ghimic §i Oituz, avend cu sine pe eel mai buni generali aT regatulul. Stefan a§teptala SucOva sa dea pept cudusrna- nul. MateiU arde Romanul §i inainteza pans. la Baia. Aci insa este lovit in timpul noptif de Venil mol- Joveni §i silit sa scape cu o fuga ru§inOsa. 4. Dupa acesta isbanda Stefan intra,(inpri- mavara a. 1469) in Transilvania, prada din no0 Cara Secuiasca iprinse in cursa pe du§manul soil Petru- Voda, caruia ii tAia capul. Multamit ca a scapat de acest om primejdios §i ca a resbunat mOrtea tatalui sot, Stefan se impaca acum cu regele Ungariel, mre-1 dete sa stapanesca in Ardel doue cetati : Balla 4iCiceiul. Tot atunci hordele tatare, conduse de hanullNa- aiak, pavAlind in Moldova, Stefan le e0. inainte la

41 Lipirri(aprOpe de Dnistru), le batu cumplit si le impra§tia, hand §i un mare numer de prisonieri §i tOtepradile.Intre eel prin§1 fu chiar fiul lui Maniak. Hanul infuriat trimise atunci o suta de soil la Stefan, sa i spuna, ca sa dea drumul fiului set, daca nu voesce safie parjol §i o balta de sange. Domnul roman, drept respuns, chema indata pe fiul prisonier,§i In fata, solilor it despica in patru bucatl ;apoi trase In tepa 99 de soli, iar celul de al o sutalea ii taia, nasul §i urechile §i-I trimise inapoi, ca sa spuna Hanulul cele ce vepse. 5. Pornit cum era spre resb6ie, Stefan tintise ochii asupra Torel-Romanescl, pe care voia s'ocu- primp. In a. 1471, el prada marginea §i arse Braila. Radu eel Frumos it intampina la Sod, unde se dete o bane crancena (4 Marte 1471),intre frati de acela§i sange. Radu perdu resboiul §i se gati din not de lupta ;la Cursul sail Isvorul Apei, (jud. R.-Sarat), se impreuna cu Stefan-Voda (18 Noem. 1471); aci se bat vitejesce din amendoue partile trel Mile intregi, de dimineta pana sera ;a treia n6pte Radu lasa tOte in tabera §i fuge cu 6stea la scaunul sell in Bucuresci. Stefan pornesce dupe densul §i inconjora cetatuia care apara Bucurescil. Domnul e silit sa fuga la Turd', iar marele Stefan, dupa, o qi de batere a cetatiT,o cuprinde. Dupa trelMile el se intOrce la Suceva, luand cu sine pe 'Minna lul Radu cu fiica el Maria, (cu care In urma se casatoresce), §i lasand in Bucuresci Domn pe Laiotd Basarab. Radu cuostile romane Si cu 15,000 de Turd, goni pe Laiota, navali in Moldova §i o prada in lungi in lat. Stefan cauta in anul urmator cu ajutor polon sä se despagubesca de aceste perderl, arclend cetateaTeleymi,Gang& Ploesci),ialte stricaciuni facend in Tara-Romanesca. Dar aceste lupte fara nici un plan nu avura alt resultat, de catsa, slabesca puterile Romanilor din

42 cele doue principate, §i sa aduca mai curend pe Turd In Moldova.

LECTIUNEA XXVI.

LUPTELE LUI STEFAN CU TURCIT.

6. Chiarin t6mna anului1474 Soliman-Pasa intra in Moldova in fruntea unei armate de 120,000 de Turd. Stefan nu avea de cat 40,000 50,000 de omens. Cu acest numer de o§teni Stefan ca§tiga W.- talia de la Racova sail Podul Inalt (1475), care este cea mai stralucita victorie din cele 34 ale sale,§i una din cele ce fail mandria tuturor Romanilor. In urma unei infrangeri a§a de grele,Sultanul Mohammed hotari sa vina in persOna asupra lui Ste- fan. Deci in fruntea a 150,000 de Omeni trecu Duna- rea (1476). Stefan neavend de cat 10,000 de calareV, se retrase intr'un mic codru, departe o jumetate de cli de Baia,in locul numit Pa riul Alb sailValets Alba (jud. Nemtu), unde seintari ca intf'o cetate. Aci el fu lovit de IntrOga putere turcesca§isilit, dupa minuni de vitejie, sa fuga in Polonia. Moham- med pornesce ]a Suceva ca s'o cuprincla,§i incon- jOra §i Hotinul ;dar e silit a lasa cu marl perderi amendouo cetaOle §i a se retrage cat mai repede peste Dunare, din causaciumei §ia f6metei, care 11 secerati cumplit Ostea. Marele Stefan, pe care tOta, lumea itsocotea de perdut, §i-aduna sfaramaturile o§tilsale, strange pastorii de prin munti §i argap de prin curtile boe- resci, §1 cu den§ii pune in gOna cetele du§mane, sfaramand intr'o singura bataie un corp de 13,000 de Turd. ApoT, ajutat de Stefan Batori §i de Vlad Tepe§, cars venise din Transilvania cu 60,000 de oameni, urmaresce cea-l-alta Este unde era Sultanul; ajungend-co

43 In minutul sand voia sa treca, Dunarea, o lovesce a§a de tare §i o pune III grOza, ca multi Turd se ineca in valurileriului,toti fug lasand in manile Romanilor nu numal praclile ce adunasera, dar §i tOte carele, call,camilele,munitiunilei ma§inele de resboitt.

LECTIUNEAXXVII.

BITALIALTA STEFAN CU POLONIT IN CODRUL COSMINULUT.- STEFAN CUPRINDE POCUTIA. - MORTEA SA. 7. Dar abia se potolise Cara de Turd, cars luasera Chilia§iCetatea-Alba,§ialai du§mani se aratara mai r61 de cat Turcii. Ace§tia eraflPolonii. Regele Casimir murind (1492), ii urmase Ion Albert. Acesta inanul 1497, infruntea unel armate nunerOse, mai mult de 80,000, intra fara de veste n Moldova, sub cuvent de a o apara contra barbariei turcesci §ia libera cetatile Chilia §1 Cetatea-Alba de jugul Otoman ; scopul adeverat era insa sa cuceresca,intrega tara pana la Marea-Negra.El, dupa ce inconjura cetatea Suceva §i o batu zadarnic trel septemani, este silit de timpul rece, de lipsa §i f(5mete a cere pace. Stefan i-o acorda cu conditiune :a se intorce tot pe unde venise. Armata polona, apucand insa calea spre Codrul Cosminului, i§1 afla aci desavar§ita peire (26 Octomvre 1497) ;copacii 0,141 de Moldoveni, de abia tinendu-se la radacina, so naruesc asupra-1 §i o strivesc. Stefan-Voda cu al sei lovesce pe Polon' din totepartile.Putini mai scapara cu viata. De atunci a remas la Poloni pana asta-cli trista amintire : In Vele Craiului Albert §lahta (nobilimea) a petit'. 8. In vara a. 1503 Stefan-Voda intra cu Oste in Pocutia, o coprinse §i o alipila Moldova, de la care, jlicea el,ca, fan tale o smulsesera Polonii. Dar

--- 44 fu silit in curendsao parasesca (1504),pentru ca o armata polona fusese trimis0., sa prade Moldova, iar el suferea greti de b6la podagrel, care i-a §i pri- 3inuit m6rtea. In 2 Iu lie 1504, Stefan-Voda muri, dupa o Dom- nie gloriosa de 47 de and §i trel luni. El fu inmormintat in manastirea Putna, cea zidita de densul (naratiunea 18 §i 19).

NARATIUNEA 18. Sfaturile lul Stefan la m6rtea sa. Fund pe patul mortiT, Stefan chema pe fiul sell Bog- dan, pe Mitropolit, archiereT si pe tot'boeriT sile dete in- vetatura :sd nu punt! rezdvt pe nici unul din nemurile vecine, pentru cd Ungurit,cirittarit sunt aprope ingIailift itTurct, Tara-Romaniscd e inchinatd Sultanului, Polonia ere regI schimbaciofi nesigurt, iar Germania e sAriatel Prin certuri din lduntru. Ci este mat lire sd inchine Para ;elut mat puternicfimat inieleptdinteensil,Turculzd ; dar prim aristd inchinare, Moldova sdnu-,s1jertfiscli nimic din seatarnarea. drepturile ,ri libertNile el, ci in schimbul unut ribut sit ,cz it asigure pe tote. Dacd insdTurcul va cere zlte condiliunt mat g-rele, atunci Loft sd ridice armeletisd re jertfescd pentru lzbertateacireligiunea pdrimplor tor, 4recum s'a jertflt ,ris'aluptat el 47 de aid. Si cu aceste -uvinte a si trecut in lacasul cel vecinic.Fiul Oil Bogdan 4-a urmat sfatul. El a incheiat cu Sultanul Selim I un tractat aprOpe in aceleasi condiliunT caSiMircea cel Betra'n (a.I 511). NARATIUNEA 19. lutoomirile Tul Stefan cel mare earacterul s611. Stefana introdus imbunatatirT inat-- mata, in administratiune, in BisericA. A inlesnit si sprijinita- sedarea de sate cu populatiune romana, rutena si tatail; a infrumusetat Vasluiul, Flarlaul Hus' cu palate sibiserici domnescT. In Suceva, IasTSiMitre a in?Iltat bisericT; a zidit din temelie manastirile PutnasiVoronet (Bucovina), Chipriana (Basarabia), Dobrovatul (jud.Vasluiri),R6sboenT $iTazlaul (jud. Neamtu), &cad peste tot 44 de manastirT si biserici, ca semn de multamire catre Dun-mei:Jett pentru isbandile castigate asupra vrajmasilor. Vitez fara seman, drept, parinte at poporuluT, ocrotitor al BisericeT, aparatorul crestinatatii, m6rtea luT a fost

---45

LECTIUNILE XXVIIIXXIX. Petru Voila Rare§,Domnul Moldova (1527-1538, 1541-1546). LECTIUNEA XXVIII. IEXPEDITIUNILE LIII PETRU IN TRANSILVANLA. BSI POLONIA. 1. Petru Voda era fiul Jul Stefan cel Mare §i al mamel sale Maria Raref din Harlan. El 1ndatg. se apucg, de resboie. 2. Ungaria, dupg, batalia nenorocita de la Mo- had (1526) §i mOrtea regelulel Ludovic II, devenise otart,tributary a Portil. Turcil pusera rege pe Ion Zapolia, Domnul Transilvaniel. Germanil insa 11 batura §i-1 alungara in Polonia. Armatele germane intrand in Transilvania, silead ora§ele sa se Inchine. Imperatuluf Ferdinand. Petru voi sa sefolosesca de turburarile din acesta tara, §1 facu planul ca so- cuprinda. Decl sub cuvint ca'§I apara cele doue ce- tap,ce Domnil Moldovel stapaneat peste munti, Cieeiul qi Celatea de Balta, navaliina.1528) cu Este mare, supuse Secuimea §ise intOrse inapoi 'Ara nicl o perdere. Dui:4 aceea (a.1529) intra a plansg de top* locuitoriT tereY,ccat plangea toff, ne spune un cronicar, ca dupg un pgrinte al lor,cg cunoscea tocg s'ad scgpat de mult bine si aparare. Ce dupg mai-tea lui, clicea sfintul Stefan Vodd, pentru lucrurile sale cele vitejesci, carele niminea din domnT, nicT mai nainte, nicT dupg aceea, nu l'ari ajuns., 'Era acest Stefan Voda, om nu mare la stat, manios; tntreg la minte, nelenevos, Si locul sal scia sal acopere;si unde nu cugetaT, acolo it aflaT. La lucrurT de resbble mester; unde era nevoe insusT se vira, ca veciendu-1 aT sa, snu in- dargpteze (sg nu dea inapoT). Si pentru aceea rarresboiride nu biruia. Asijderea unde it biruia alcii, nu perdea nadejdea; cg sciindu-se caslut jos se rgdica deasupra biruitorilor.,

46 doua Ora in Ard61gibatu cu desgvargire armata archiducelul Austriel Ferdinand la Fe ldibra (din sus de Bragov), luand lagaruli tOte tunurile inimicului. In a] treilea rand (Octomvre 1529), inconjura Brafo- vul in timp de trel soptemanI,sili cu foc§i sabie Bistrija sa se supuna,i cuprinse Rodna cu bogatele sale mine de argint. In cele din urma, de tema sa, nu 'Ong incurcaturi mai marl, el se int6rse in Cara incarcat de prAcli gi de un mare numer de vite. 3. Intre Po loma gi Moldova era tot-d'a-una c6rtg pentru parnOntul dintre DnistruiPrut, cunoscut sub numele de Pocufia, pe care Domnii roman' o reclamat ca o bucata rupta din Cara Moldovel. Petru Voda, cu stop de a hotari acesta c6rtg cu sabia, .ocupa Pocuia (in a. 1531). Regele polon trimise o arrnata, ca sa gonesca.°stilelul Petru lasate prin oragele ,din Focutia, pentru aparare. In 12 locuri se incaerarg Polonii cu Moldovenil, pang ce acegtia, veclendu-se strirntorati, cerura ajutOre. Petru alerga cu 22,000 de ogteni gi cu artilerie minunata spre eastelul Obertin, iinde tabarise armata polona; dar fu batut,perpn- du-51tota artileria (naratiunea20). Dupa aceea Po- lonilpradarain trel randurl Moldova, furs insa res- pingi cu insemnate perderi.

NARATIUNEA 20. - Mahe. de ]a Obertin. Petru find incredin ;at ca Polonii au sa fugl, si voind ca sa nu-T scape din 'liana nici unul, isT imprastie &tea in cete in pre jurul taberel de la Oberlinsi porunci sa dea asaltul.CincT ore d'arendul tinu lupta in bubuitul grosnice artileril Moldo- vene ;intAririleininiicilorsunt dcja spulberate, insa cand isbanda era in mana Moldovenilor, eT sunt apucali la mijloc din trel pArtYsiespusi la focul artileriei polone. Petru-Voda, care se batuse ca un adeverat erousisdrobise aprcipe cu totul cel corp al calarimei polone, fu rAnitsi scapI cu putinl_ vitejT aT sei. 4000 de Moldoveni. acoperiaU camptl de luptl; 40 de boeri si capitani se prinsera si furl dusi la regele Sigismund impreuna cu vr'o 48 de tunurT austriace, ce Petru idobandise de la GermanT in batalia de la Feldiore.

LECTIUNEA XXIX.

EXPEDITITJNEA SULTANULUI SOLIMAN IN MOLDOVA 4. Acum Petru nu mai voia sa platesca Turci- lor pe§che§ul, silicend ca §1-a roscumporat neatarnarea prin arme; tot de o-data facu legaturi tainuite cu imperatul Germaniei 0 cu ducele Moscoviei In potriva Turcilor. Sultanul Soliman, de care tremura Europa intr Oga, hotari sal pedeps6sca, 0 in fruntea unel armate de 150,000 de (5meni trecu Dunarea (Julie 1538) pe la Braila 0 se indrepta repede spre Ia§i. Aci ye- nira 0 Tataril ;Muntenil, din porunca Sultanului, intrasera dintr'o parte.; Polonii, din cea-l-alts, parte, stall gramadql la hotare, gata sä navalesca. Petru vepn- du-se parasit de boeri 0 popor, fugi in Transilvania; 3ultanulcuprinse Suceva, facu Basarabia sangiac "provincie turcesca) 0 puse Domn in Moldova pe Ste 'an, poreclit Lcicustd, pentru ca in timpul soil venir6 acustele in tarn. 5. Stefan Lcicustti domni numal don! ani (153 1540), cad fu omorit de boeri din causa cruqime. for sale. Sultanul dete Domnia lui Petru Rare§. Petru se apuca iara§i de intreprinderi rosboinice; ceru d( la Ardeleni sa-1 dea ind6rat cetatile: Ciceiul, Cetatea de Bang, §1cele-lalte,ce-ise luase de Zapolia, 0 fiind-ca nu capata indestulare, le cuprinse cu armele Intre acestea el more betran de Mile 0 de b61a grea, la a. 1547, §i se inmorminteza la manastirea Pro. Zola (naratiunea 21).

NARATIUNEA 21.Fundatiunile 1111 Petru. Petru -a zidit biserici de piatra in Harl'Ati si in Baia, m-rea Cetatea Nimplui (1530), m-rea Risca si biserica din m-rea Proboth {jud. Suceva 153o); a inceput cladirea bisericei Episcopale din Roman (1542), care s'a finit de fiulseilIlie(155o), a terminat m-rele Dobrovatul si Capriana, incepute de tatal seii

LE CTIUNEA =C. Ion Voda cel Cumplit Domnul Moldova (1572-1574). Ion Voda era un stranepot al lul Stefan eel Mare. Porecla de cumplit i-ati dat-o boeril §i calugaril, pentru ca-I Ingropa de VII, on it taia In qiva de Pasci. Poporul insa 11 iubea ca pe un parinte al lul,§i se lupta voios pentru densul. Era un om voinic, ca putea sa traga singur en manile un tun dupa el. Domnia §i-a capatat-o dand bani la Porta Otomana. Cand acOsta i-a mal cerut §i alt.( bani, el n'a mai voltet. dea §i a hotarit sa ridice sabia asupra Turcilor. Sul - tanul atunci it mazilesce §i pune Domn In locu-I pe Petru Schioul din Tara-Romanesca. Ion Vodg, bate pe Petru la satul ,ilisce (jud. Ramnicul-Sarat), cuprinde Bucurescil, arde Braila, Tighinea §iCetatea- Alba ;insa la Cahul este cumplit batut de Turd (1573) ; 20,000 de Moldoveni roman mortl pe earn- pul de lupta ;Ion, prins prin tradare §i legat de c6- dele a doue camile, este Mout bucati (1574). Ast-fel peri Ion Voda cel Cumplit, despre care cronicarul Urechie dice ca era la minte ascutit §i la cuvint gata, §i se vedea a hire harnic nu numai de domnia acestei terI, ce §i. altor tOrI sa hie cap §i mal mare".

Resumat (de inv4at pe din afarg). a)Din istoritt Terii-Romdneser. Dui:4 o incercare a luT Litean Vodd (c272) de a uni mi- cileprincipate din Tara-Romanesdi intr'unul singur,Tugo-

Stefan, si alte zidirT a facut la Mitropolia SuceveT, la Moldo- vita,Bistrita, inzestrand 16.caprile sfinte cu odcire, sate si veniturT.

49 mir Basarab este cel d'intaiii, care intemeiazA, pe la a. 1290 d. Cr., principatul TerIT-Rornanesd, domnesce sub numete de Radu Negru Basarab (1290 1320). El face mitropolie la Curtea de Arges, episcopie la R.- ValciT, o biserica de mir la Campu-Lung si alta in Curtea de Arges. Fiul sett Alexan- dru (1320 136o) bate pe Carol Robert, regele UngarieT (1330) si pe Du,san, tarul Serbtlor (1355),carT navalisera inSara. Vladzslav (1360 1372) e celCrILILiirlDomn roman care se lupta cu rural gi celd'intaitprincipe crestin, care-T infrange (1367);el sfaramasiostile luT Ludovzc I,regele UngarieT (1369)$iIntinde hotareleOraspre Nord cuprinclend Faga- rtu,sul,si spre Sud, punend mana pe banatul Vidinulul. El in- fin.4eza a doua Mitropolie a teriT la R.-Valcilsi zidesce ma nastirea Vodi;a de langa Severin. Fiulsail Radu, supranumit Negru (1372 1385), ajutat de Pupa Nicodim, imu4i m-rile si le intocmi, facend intre altele m-rea Tismana. DupN rnortea saincepu certa pentru tronintreflit sal Dan*i*Mircea. Primul cu ajutorul turcesc ocupa scaunul (1385), dar e omorit de ,S1,sman, .carulbulgaresc ; Donia o is Mircezz eel BNril n (1386 14 t 8). Mircea, dupa ce tuprinde DObrogea sitote cetgtile de pe malul drept al Dunariisidupa ce supuse Ora pans la Adria- nopole, bate pe Turd la Craiova (Rovine a. 1394) si la Ra- vine pe Ialomila (1398), iar pe Sigzsmund I,regele Unga- riei, la Illuntele Paserea (1395); rdmane batut de Turd la NicopolT impreuna cu et-T-1'8.10principT crestini (1396) siin- cheia cu Sultanul Mohamed la a. 1411 un tractat, prin care, in schimbul until percher sail dar de 3000 de banT rosiT pe an, Turcia se indatoresce a lua sub anararea sa Tara- Romanesca sia-T respecta drepturile si peatarnarea. Mircea zidesce m-rea Cozia, uncle se si inmormintezX (1418). Acum incep din noti certurT pentru tron intre fiiT si ne- potii luT Mircea siDan, uniT fiind sprijiniti de UngurT, eel l'altT de Turd, pang. ce capata tronul cu ajutorul unguresc VLzd Tlracul, fiul luT Mircea (1433). Vlad are lupte ,cu Turcil sicu Ion Corvin de Uniad, care sprijinea pe cumnatulseri Dantizi; acesta ucide pe Vlad (1446), darsidensul sufera aceeasT soma de la Vlad repe,s, fiul luT Vlad Dracul (1455) Wad Tepe,s (1455 1462 si1476) dupa ce-sT asigura Domnia in launtru prin cruclimi marl, pustiesce Bulgaria, bate pe Hamza Para langaBrdila,ataca pe Sultanul Mohammed in timptil noptiT, cu scop ca sal princla sail sa-1 amore (1463), sifiind parasit de al sd1 se retrage la regele UngarieT Mateul

412.42 Tel. VIII. 4

Corvin, care-I tine 12 anT in inchisOre (1462-1474). In timpul acesta scaunul terir se ocupa de Radu cel Frumos, fratele lul Vlad Tepes, care se lupta cu Stefan cel Mare, Domnul Mol- dove! la Sod si laCursul Apel. In 4 doua Domnie Vlad Tep(es sta numar rate-va lun!, cacT e omorIt de Laiot Basa- rab (1477) Urmara Domniile a tree Domni fortereligiosT Vlad Calugarul. Radu cel Mare si Neigoe Basarab (1483 1522), in care timp se organiza Biserica, se infiintara Inca 2 episcopil, se rezidira mai multe mrT : ca Glavacioc, Govora si Snagov, si se intemeiara m-rile Dealul de langa. Tirgoviste si Curtea-de-Arges. Dupa mOrtea luTNegoe Cara este aprope a deveni pasalic turcesc; vitejia insa a lui Radu de la Afu- mart (1521 1529) pune in respect, -pe Turd, cacT el castiga asupra-le 20 de batalir numaT in 2 anT. Cu Radu de la AfumatT se incheia perioda de vitejie inceputa cu Radu Negru. TimpiT ce urmara pima la venirea lui Mihaizi Vodd Vitizul (1529 1593) sunt umplutT de lupte interne intre diferitele partide boerescT si pretendentr la tron, schimbandu-se de 19 orT Domnii in interval de 64 de ani, spre slabirea si nimicirea terir.

Intrebari de recapitulare la Istoria Vechia a Terii-Romanesci.

(Elevir vor respunde inscris la cestiunT). Lucrarea Cine a incercat mar intaiu ca sA unesca micile principate din Tara-Romanesca intr'unul singer,si cu eine a avut el sä lupte ?Care este intemeietorul principatulur Teri! Romanescr,sice scir despre densul? Si se arate punctele de asemenare intre luptele luT Alexandru, Vladislav si Mircea cel Betro.n cu regir UngarieT Carol Robert, Ludo- vic I si Sigismund. In ce an sail batut Romanic pentru prima &A cu Turd! ? Si se nareze pe scurt lupteleluT Mircea cu Turcir ? Carr sunt conditiile tractatulur din 1411 cu Mohammed ? Lucrarea II. Ce lupte a avut Viad Dracut cu Ion Corvin de Uniad, si din ce causa? AretatT cite -va din faptele de crudime ale luT Vlad Tepes. Sa se. nareze expedi- iunea luT Mohammed II in Tara-Romanesca. Lucrarea III. Ce scii despre Negoe Basarab ?

Resumat (de invetat pe din afarg).

b) Din istoria Moldouei.

Intemeietorul principatuluT Moldovel este Bogdan- Vodd din Tara Maramures, care (in a. 1349) supune micul principat al luT Sas (din Bucovina) si principatul Iasului, bate in mar multe randurT pe UngurT si pe Tatari sizidesce m-rea Rd- ddula, unde se inmormintezg (1359). Dupg Domnia scurta a luT Iuga Koriatovki (1374), vine la tron familia illn,rdtescilor prin treT fratT : Petru Vodd (1379 1389) care face legaturT de supunere cu PoloniT ;Stefan, care are o luptg cu Sigis- mund, regele UngarieT (1390) si Roman, care intemeiazg orasul Roman. Sub Domnia cea lungg a luT Alexandru Vodd cel Bun, (1401-1433) Moldova se imputernicesce, inzestrandu-se cu asedeminte folositOre, cu m-rT, bisericTsi scoli, cu tirgurT si °rase; ea cade apr6pe la peire in timpul urmasllor luT Ale- xandru (1433-1457) cand spre norocul eT vine la tron Stefan Vocla cel Mare (1457 1504). Acest mare Pomn, in timp de aprOpe jumetate de secol, apera Moldova de incalcarile streine : batend pe regele Mateiti Corvin la Baia (1467), pe Soliman -Pala cu 120,000 Turd la Podul Malt (1475), pe Sultanul Moh.im med, dupg infrangerea dela Valea Alba sari Ri'sboeni (1476), pe regele PolonieT Albert la Codru Cosminului (1497), pe Tatari la Lipinjt (1469) si pe Munteni la Sod §ila Isvorul Ape?' (1471). El impodobesce Cara cu mangstirT si biserici, si o inzestreza cu intocmiri folositore. Fiul seri Bogdan (1504-1517) dupg lupte fara nici un scop cu Polonil, inching. Turcilor Moldova in aceleasT conditiuni ca si cele din tractatul luT Mircea celBetran. Un altfiri al lul Stefan, anume Petru Rare;, (1527 1538,1541 1546) intrg de 10 orT inTransilvania, cu gand ca s'o coprinda ; 41intorce apoT armele asupra PolonieT, din care causaSul- tanul Soliman vine cu 6ste numerosa in Moldova, ca sa-1 alunge. El fiind pgrasit de boerT, se retrage in Transilvania, si de ad la Constantinopole, de unde capata din nou tronul, domnind in done randuri 16 anT. In timpiT urmatori (1546- 1591) Moldova este pradata de TatarT, Turd, CazacTsiPo- loni,siadusg la cel din urma grad de miserie, din causa ciumei, a fOrneteY si a despuierilor de tot felul, ce avu sa in-

52 dure de la cei 19 Domni, call' trecura gonindu-se uniT pe altil din scaun. Din acqtia Ion Vodd cel Cump lit face o ultima eroica incercare ca sa scuture jugul turcesc ;dar platesce indrasnela cu capul sett

Intrebari de recapitulare la istoria vechia a Moldova (Elevil vor respunde prin scris la intrebarT). Lucrarea I. Cum sicand s'a interneiatprincipatul MoldoveT? lntocmirile lui Altxandru cel Bun. Lucrarea II. Cand s'asuit pe tron sicat a domnit Stefan cel Mare? Ce lupte a purtat densul pang sa princla pe Petru Vocla si sa-1 ornOre? Ce sfaturi d1 Stefan la mortea sa fiului seri Bogdan ? Cum e zugravit Stefan de contim- poranil seT? Lucrarea III.Expeditiunile luT Petru Rare, in Tnin- silvania,si expediOunea luiSoliman in Moldova. St se punin paralel Domnia lui Mircea cel Betran cu a lui Ale- xandru cel Bun; a Jul Vlad Tepes cu a Jul Stefan cel Mare.

PARTEA III.

ISTORIA NOUA I.

ISTORIA Owl-Rom/Imo! fg A MOLDOVE! DE LA MIHAIII VODI VITEZUL FAA LA GRIMM GHIOAkiIION BTURDZA.

(1593-1822).

LECTIUNELEXX27..I XXXVII. Mihaiu Voda Vitezul, DomnulTerii-Romanesci al Moldova §i al Transilvaniei... (1593-1601). LECTIUNEA XXXI.

MIHAIla SCAPA TARA DE JUGUL TURCESC (1594).

1. Mihaill Voda, fiul lui Petraou Vocki s'a urcat pe tron catre sfar§itul anulul 1593. El gasi Cara intr'o stare vrednica de plans, lipsita de locuitori§i tra- tata de Turd mai. rea de cat unpa§alic.Ora ele d6 pe Dunare erat t6te in stapanirea turcesca, §i din ele cete armate navaleat i.meret jefuind qi omorind fara tema. Sultanul incepuse acum sa Ia §i dijma din Omen', tot al clecelea fecior din fie-care sat, tirgli ora§, §i sa-1 duca la Constantinopole, spre a-1turci §i a-1 face ianiceri. 2. Mihaiil nu era omul care sa despere de sOrta natiei sale ;el hotara sa ridice sabia asupra Turcilor,

64 i sa n'obage in t6ca,pang ce nu-Iva goni din Europa. Pentru aceea el facu legaturi cu Rudolf II, imporatul Germaniei, cu Paoa de la Roma, capul cre- tinatatil din Apus, cu Sigismund Batori,principele Transilvaniel §i cu Aron, Domnul Moldovei,i in cliva de 13 Noembre 1594 ridica stegul independentel. Toll Turcil din Bucuresci sunt uci§i in aceacli,iar inteo septemana nu mai remane picior de pagan in tail. Apol in fruntea o§tilor sale arde Giurgiu fi -Ora- ful de Floci, 1-leirfava 0 Silistra, nimicesce, dinaintea Rusciucului, o armata de 25.000 de Turd, pe cand ge- neralii sal, frail Buzesci, bat pe TatarllaPutineig §i Stcinesci (jud. Vla§ca) §i-i gonescdin Cara.Putin dupa aceea, §i pana ce Dunarea era Incainghetata, Mihaia impartA Wile sale in mai multe corpuri ; cuprinde ora§ele §i tirgurile de pe amendoue malurile Dunaril pana la Mama Negra,§iapol cu iutime neathilita cutreiera mai WO, Bulgaria, ducendfoc §i sabie pang, dincolo de Adrianopole. Ast-fel Mihail) cu Vile sale, ajutat Inca de trupe Transilvane§i Moldovene, se lupta patru luni d'a randul in asprimea ernei, repurta 10 victorii insemnate, cuprinse 25 de crap, prada mil de sate §i ajunse victorios pana la portile Constantinopolului, facend o intrega imparatie sa tremure la numele unul singur om.

LECTIUNEA XXXII.

EXPEDITJUNEA Lig SINAN PAp CONTRA I ITT MIHAItr. (August pilnci la Decembre 1595). 3. Intre acestea Sultanul Mug at III muri (1595) 1ci-i urma fiul sea Mohammed III. El indata trimise asupra luiMihail pe cel mai vestitdingeneralii turd], pe marele vizir Sinan Pafa. Acesta, in fruntea

OZi

unei armate de 180,000 de Omeni, porni spreitusciuc. Fata de acesta putere mare,Mihaiil ae gasea sin gur, pentru ca Sigismund Batori 1§I petrecea tocmal nunta, iar Domnul Moldovel Aron fusese itsturnat de pe tron §i omorit prin venin. VitOzul Domn dupa ce iii porni familia cu tot avutul la Sibit in Ardel, stranse in graba 16,000 de o§teni §i se intampina cu Turcii intr'o stramtoare numitg, Vadul Cdlugdrenilor (la jumetate drumul di'ntre Bucuresci §i Giurgiu). Act in 1iva de 13 August 1595, se dete o 6dlii lie crancend, In care armata lui Sinan fu pusd fie gond.siinaceldritd. 4, Dupa aceea Mihaiu se retrase la Stoenesci pe apa Dambovitei, a§teptg,nd sag viva in ajutor Sigismund Batori. Sinan intra in Bucuresci, puse sa se sfarame cru- cile §iicOnele sfintelor biserici-§i inconjura ora§ul cu o intaritura de Jemn. Apoi merse la Tirgovite, pe care de asemenea o intari, dar nu cuteza saa- tepte acolo pe ;ci lasandin cetate o garni- s6ng. o intinse repede spre Bucuresci. Insa tocmal atuncl Mihait impreuna cu Sigismund Baton§i cu ,Stefan Rezvan, Domnul Moldovel, cars venisera in Sara pe la Rucdr, se gateau sa lovesca tabara turcesca. Mare le fu deci mirarea, cand aflara ca Mamie Vizir a rupt-o d'a fuga; dupa trel Vile de bombardare, el luarg, cetatuia Tirgovi§tel; apoiMihait cu Ostea- MO, pornesce pe drumul cel mai drept spre Giurgiu, ca sa. tae Turcilor trecerea Dunarii. Sinan abia apucase sä tree& riul, cand Mihait se aruncainspa- tele Turcilor de pe malunii sunt taeti sau prin§i, alp cautand scapare pe pod se lovesc §i se ucid intre sine, pana ce in sfar§it podul rupOhdu-se in douO parti, top Turcii sunt inghiii in undelerlulul.Cel putin 18,000 de Turd perira. Trel Vile dupa aceea era luat §i darimat pana in temelie §i castelul Sin-Georgizi din fata oraplui.

LECTIUNEA XXXIII.

MIHAI WO. DIN NOCT TARA. LEGATURA nut rantAlt (15g6). 5. Dupa retragerea lul Sinan, Cara se afla intr'o stare yredniel de plans. Mihaill se apuca s'o aerie din non', rezidi orate §isate,funda oraulPloescil pe locul satului cu acela§i nume, cherna pe locuitori4 ascuql sari prihegiti, ca sa se alecle laesuri, aduse altil noul de prin Bulgaria §i Serbia,i imparti tuturor mijlOce de traiu: grave,faina,yin,seminta, vite, t6te cumperate cu mare cheltuialadin Tran- silvania. 6. Dar pentru a statornici satelei a asigura proprietarilor de mop bratelede munca, trebuinciOse, iar statului plata regulata a birurilor, Mihait facu un a§ecl6mint(in 1596) ca, on pe ce mope a'omniscd, beerescd sari nuinasiirescti s'ar fi afiand in timpul acela cioneni in condiliune de rumanie sag vecinatate, sei re- mcina acolo cicica§1 d'baslindal firoprieiarilor, feint a se mai line sima de slcipasnil for de mai nainle,fl lard a mai .putca in viilor sd se mute in able locuri. Acest a§eclemint cunoscut sub numele de lepitura lui I1lihaig, a fost impus de imprejurari, cad Dorn nul avend sa, pOrte intr'una resbOiei sa tiny o§ti cu plata, rumanil sari cid cafii, earl se impra§tiasera atunci din causa pustiirilor tataresci §i turcesci, nu mal lucrati campurile, nici mai plateau dajdiile, ci umblat rasleti prin Cara. LECTIUNEA XXXI v.

SCHIMBARILE IN DOMNIA TRANSILVANIET (1597-1599). 7. Intre acestea se ivesc in Transilvania schimbari nea§teptate : Sigismund se invoi cu imperatul Rudolf a-i da principatul sell in sehimbul a douo mid prin-

57 cipate germane (Oppeln §iRatibor in Silesia)§i a unel peusiuni anuale. El plea, remanend ca Ardelul sa fie guvernat de o cam data prin Comisaril impe- rates& Ace§tia incheiara cu Mihait un tractat, prin care Rudolf se indatora sa ajute cu banl §io§t1 pe Domnul roman in resboiul cu Turcii. Sigismund insa, u§urel §i nestatornic cum era din fire, se cai in curend de fapta ce Meuse, intra fara de veste in Tran- silvania, aresta pe comisaril imperatesci §i incepu din not sa domnesca, contra vointel imperatului Berman; dar nu se a§eclase Inca bine pe tron, §i-1 venira gan- durile cele vechi, ca omul intelept afla, calea §i pe unde n'au umblat,iar data,'§lperde mintea rata- cesce §i pe unde at umblat." El parasiiara ltronul, insa de asta data nu pentru a-1 da, imperatului Ger- maniel, ci unuf \Ter al set din Polonia, Cctrdinalului Andrei Baton. Acest calugar era cu trupul §i cu sufletul inchinat Turcilor, Polonilor §i lul Ieretnia Mo- vila, cu (Ailse inteleseca sadobdre pe Mihait. Atunci eroul de la Calugareni, cu scirea imperatulul Rudolf, hotari sa, cuprincla Transilvania.

LECT1UNEA XXXV.

MLFIAID-VODA. CUPRINDE TRANSILVANIA (1599).

8. Mihait aduna armata la Ploesci §i porni cu atata repecliciune, incat intr'o iii §1 o nOpte, trecu cu cea mal mare parte a o§tilor (7 Octombre 1599),prin pascal Buziii in Transilvania. 0§tile judetelor de peste Olt, cu Radu Buzescu §i banul Udrea, intrara pe la Tumid Ro,ru, spre a se intalni cu Mihait in luncile Sibiului. La Alba-Iulia nu se scia nimica despre primejdia acesta, Cardinalul la inceput nicl nu voia sa crecla,socotind ea este gluma ; dupa ce insa, se asigura de adever, veni cu totaarmata sala Sibiu.

Trel Mile dupl aceea (la 17 Octombre) se apropie de acesta, cetate §i Mihait-Vitezul cu 30,000 de pedestri §i ealarl. Ostea Cardinalului, de §i mai mica (intre 18- 20 mil), insl avea artilerie mai Nina §i mai nume- rOsa. Locul, ce se alese de lupta, era campia dintre ora§ul Sibit §i tirgul.5'ellenberg. A doua iii,Juoi, 18 Octombre, sedete Walla, care tinu de diminqai pana sera. Mihait §1 de asta-data Mu minuni de vitejie, imbarbatand cu fapta §i cu cuvintul peo§- tenil sOl ; dupa multa varsare de sange,vrajrnap furl pu0 pe gOna, lasand pe campul de lupta 3,000 de moil! §i 45 de tunuri. 9. Dupa aceeaMihaiti -Voda intra triumfator in Alba-Iulia §i traced'a dreptul la palatul domnesc. Cea d'intaitgrija a lui fu de a da un decret, prin eare fagaduia ertare tuturor, earl vor lasa jos armele §i se vor supune. Ora ele nu intarcliarasa-ise inchine. El puse in ele garnisOne cu capitani romani, pentru a in o§tile ungurescI nu avea incredere. Fiul sot 1Viculae-Parafcu remase sa carmuiasca Tara-Ro- manesca, dandu-i-se spre paza op ardelenescl, ceea ce era prea cuminte din partea lui Mihaiti,Ardelul pazindu -1 cu Romani, iar Tara-Romanesca cu Unguri. Ast-fel se meclara, Domni Mil §i tatal in doue tell, crescend in marire §i putere.

LECTIUNEA XXXVI.

MIEIAItr-VODA CITPRINDE MOLDOVA (1600). 10. Pe tend Mihaill se silea sal' intaresca stapanirea asupra Ardelulul, Sigismund Batorii Iere- mia Movila voiat sa-IscOta nu numal din Ardel, dar §i din Tara-Romanesca. El facusera legO,turi cu Turcil §i CU Zamoisky, generalul polon,i adunato meret o§ti, ea sa puna in lucrare planul acesta.

- 59 -

Mihaiti, gata cum era tot-d'a-una de resbole, nu le dete timp, ci in fruntea unel armii de peste 50,000 de osta§f pogOra din Ardel in Moldova pe la Trotu, prin standi stramtori, in cat soldapi luI fun sih i trel Mile sa se hranOsca numal cu foi decopaci. Rep ziunea mersulul sell fu a§a de mare, ca elsosi la Thrit Trof 14§', inainte chiar de a veni vestea porniril sale din ArdM. Teremia-Voda, care tocmai atunci petrecea la o nunta in acel tirg, apuca fuga sprece- tatea Suceva,unde Mihait itajunse §i-1sili sa (lea lupta. In minutul de a incepefocurile,armia Mol- dovena, in runner de 15,000 de o§teni, puinduli cu§- mele in varful suli elor, trecu in strigate de bucurie, In tabera lul Mihait.Ieremia cuPolonii seTeste cumplit batut §i abia scapa spre Hotin.Mihail)se is in pripa dupa densul, it bate Inca odata la Yijia, §i Inca §i mai cumplit langaHotin. De aciMihaitl se intorse la Suceva, care i se 'Mullina de buna-void, de acolo merseFtIa§i, unde intra cu pompastra- lucita§i se unse. de Domn al Moldovel, inbucuria tuturor locuitorilor. Ca sa capete dragostea poporului, el erta birurile, cars se urcasera de catre Ieremia la ate un galben pe luna de fie-care cap; opri §ipe- depsi cu mare asprime jafurile o§tenilor, §1 dupa ce statornici in Ia§1 un guvern militaresc,alcatuit de patru generall aT seT, se intdrse prin pasul Oftuzului in Transilvania. La 1 Iulie 1600 elintrain Alba- Julia,cu o pompa craiasca ne mai pomenita,§i incepu sä se intituleze Domn at Moldovei, at Ardelului ,sa"at Terli Romlinescl.

LECTIUNEA XXXVII

INFRINGERILE LIII Digiiit LA NTRISL.Fit §SI BITCOV. -- IIIETAIt LA PRAGA. ISBANDA LIIT DE LA GOROSLIal §I MORTEA SA. (1600-1601).

11. Cuprinderea Moldovei, ne-filnd facuta la un timp potrivit, sdruncina fOrte mult positiunealui Ardelenil nu mai voira sa-1 recunoasca de Doran al lor, gi se stansera in numer de 20-25,000 de Omeni inlagarul delaTurda.George Basta, cu ogtile imperatesci, nu intarclia a se impreuna cu densil; pe and ast-fel ogtirea vrajmage crescea qilnic, a nOstra se imputina mereu, cad parte dintrupe, nefiind platite, trecura la dugman, in cat nu mai re- masesera pe langa Mihait de cat 10 pana la 12 mii de Omeni. Mihaitt, fiindatacat de Basta intr'o posqiune putin favorabila la satul Mirislau pe Mureg, (nu departe de Alba-Julia), perdu batalia ($ /18 Sept. 1600), gi fu nevoit a trece in Tara-Roman6sca. Ad Insa Za- moisky cu 30,000 de Poloni gi 10,000 de Moldoveni tabarisera pe rnalul TelOjenului ;Mihait sustinu cu densul vitejesce gicu isbanda lupta done Mile, dar Polonii apucand vadul riului, batura pe Romani in padurea Bucovului gisilira pe Mihaill a se retrage d'alungul Muntilor spre Craiova. Zamoisky agecla in scaun la Bucuresci pe Simeon Movila, iar In Moldova pe fratele acestuia leremia. Mihaib v6clenduse parasit de noroc gi de Omeni,nu'i remase alt de cat sa alerge la mila imporatului Rudolf. Dupa trei Juni de agteptare la Viena, el capata vole sa villa la Curtea din Praga, unde fu primit cu cele mai mart onorurl (23 Martie 1601). Rudolf it numi guvernator al Trans

61 silvaniel §i-T dete 100,000 de galbeni,ca inunire cu Basta, sa pOrte resboit, pentru a goni pe Sigis- mund Batori din Ardel, §i a aduce Cara iara§1 laa- scultare.

12. In 324A juiTglui est1601 Mihait Vitezul iGeorge Basta dedera stralucita batalie de la Goros/dii; ar- niata Jul Eatnri fu desavar§it sfaramata; tOta tabara coprinsa, impreung cu 54 de tunurl §i 130 de st6gurl. Mihait fu brqul §i inima acestel victoril. El desfavra aci minunatele-1 talente militarescIi o barbatie vrednica de faima numelui sea. Dar vrajba cea vechia dintre dOnsuli Basta actu a se reaprinse: Basta ceru de la Aiihaiti sag predea tOte tunurile §i st6gurile luate in batalie ;acesta respunse, a tunurile 11 sunt de lipsa, iar stegurile voesce singur sa le trimOta lui Rudolf, ceea-ce a §i facut. Basta pretindea ca .el are comanda suprema a oplor; Mi- haill sustinea din contra, ca fiind el, guvernatorul Ar- d6lului, este §i capetenia tutulor trupelor ; mai adause ca.: intaia data a cuprins singur Ardelul §i acum tot el a ajutat sa se cuprincla a doua bra ;ca versandu-f de trel oil 'Ana acum sangele pentru asta tarn,el are mai mult drept asupra-I de cat Bastai de cat chiar imperatul. Acesteaialtele de acest fel, dar mai ales speranta, ce Basta avea, ca dupa peirea lui MihaiU, Ardelul it se va da lui, il facura sa grabOsca perderea acestui om, i in cliva de 8 August 1601 trimise pe capitanul Jacob de Beauri, care it omori hotesce in eam.pia Turdei, gasindu-1 singur in cortul soil (naratiunea 22).

NARATIUNEA 22.Judeoatit deepre Mihaiii. Ast-fel peri de manI ucigag, in versa flume de 48 de anT, voevodul cel mai vestiticel maT minunat 0 cel mar vitez al Romani- 'or ;in Limp de opt anY, cat a fost pe tron, eln'aavut un minut de odihna, stand pururea in resboie pentru o singurl

-62--

LECTIUNILE XXXVIII XLI Mateit-Voda Basarab, Domnul Terii-Romanesci, §i Vasile Lupul, Domnul Moldova (1632- 1651).

LECTIUN EA XXXVIII

INTOCMIRILE LTA MA.TElt-VODA. BASARAB IN TARA-ROMINESCI.

1. MateitVoda, indata ce se sui pe tron,se apuca, se indrepteze tam, ; micsora birurilei puse o mai buna randuiala in strangerea lor ; chema pe locuitoril fugqi prin terile vecine, iertandu-i de on -ce dari, desrobi manastirile, ce egumenil grecile in- chinase, fAra nici un drept, pe la manastirile din Mun- tele Atos ;le scuti de sarcini si se facu ctitor (fon- dator) a 40 de lacasuri sfinte. El introduce in biserica si la curte, limba romana, care pal aci era despre- vita, in locul lirnbei slavone, in care se facea pana atunci serviciul divin, si se scriail actelei poruncile domnesci. Puse sä se traduca carp' bisericesci in limba teriisisa se tiparesca ;publica cea d'intait adunare mare idce ;lzberarea patriel de jugulpglin pimelrireael. Acestel ider alajertfittotul: vJaTa sea, familia sea, insu0 Tara sa, despre care scriaJul Rudolf, cu putine (pie inainte de a muri, cn'ail mai remas in ea de cat munTirsiapele. Din clivasicesul, in care de buna voia lul a intratincon- federaTiunea cretin si a jurat martea TurculuI,si pana in clipa card a inchis ochil,el a -remas statornicsicredincios causer cre§tinesiimOratulur Rudolf. Resplata acester credinTe nestramutate pentru causa cretinsipentru slujba impera- tuluT o gasiDlihaiupe campia Turdei ; ea era barda merce- nara a until* capitan valon, care-T reteza capul.

de legl bisericescli civile, Indrettarea legit', atat ale trebuinci6sa, cad pana aci se judecall procesele numal dupg legea cea nescrisa, dupg asa numitul obiceii al pcimentului ; in fine, interneiaza scoll pentru viitoril cantareti si preoti, spitale pe la unele manastirl, mori (fabrice) de hartie si de postav,iar comerciulul ii deschide cal nol cu strainatatea. El ingriji si de armata, intocmi corpul Seinuni- /or, compus din streinl: Serbi, Bulgarii Arbanasi ; aduse arme cu foesitunurl si fortificg Tirgovistea.

LECTIUNEA XXXIX INTOCMIRILE LITT VASILE LUPU, DOMNUL MOLDQVEI. 2. Vasile-Voda, indata ce se urea pe tron, se puse sa indrepteze Cara ;erta, birurile pe timp de trel anl, opri pe Turd de a mal face strans6re si sill 6menilor pentru datoril, stirpi cetele de talharl, earl pradaui jefuiat la drumuri ; in scurt asigurg linistea §itraiul locuitorilor, in cat numal in cati-va anl Cara se umplu de 6meni si de banl. Vasile-Vodg in lunga sa Domnie de 19 ani, facu multe aseclaminte folosit6re :zidi in orasul frumOsa manastire Trei-ierarchi, in care aseclg, o scOla publica romanesca pentru viitoril preoti, un gimnasit pentru invetaturi mal Inalte, predate in limbilesla- vona, greca,i lating, o tipografie si o bibliotecg. El introduse limba romans in serviciul bisericesc, casi in scolile de prin manastiri, Episcopii si biseriel, unde pang acise intrebuintase mai niult limba slavona. Tot acum incepu sa se traducasisa se tiparesca carp' romanesci prin ingrijirea Mitropolitului Varlaam. Vasile Lupu puse Inca sa se culega §i sa se dea sub tipar legile sat firavilele imperatesci, care eratl o adu- flare de legi scrisesi de obiceiurI ale pamentulul. In

64 fine infrumuseta Iasil cu curti domnesci, cu gradini si bal, cu m-rea Golia,fitcendsialte imbunatatiri in tan.

LECTIUNEA XL.

LUPTELE LUI MATEIli.-VODA. CU VASILE LITPUL. 3. Lui Lupul placendu-i amestecaturile,el n'a avut prietesug statornic cu nici unul din vecini, si mai ales a prigonit de mOrte in tag, viata1111 pe Matein Voda. Luptele cu acesta erail de doue feluri : in ascuns cu pungile ;pe camp deschis cu armele. Cele d'intait saraceau pe Romanit din amendoue principatele si imbogateat tote pasalele si vizirii si pe tots Grecil din Fanar, carora le asternea ast-feldrumul la scaunele terilor romane. Luptele pe camp deschis s'au sfarsit tot-da-una in paguba lui Vasile Lupu, si din causa lor,in cele din urma el a si perdut tronul si vi4a. 4. Ast-felin tOrnna a. 1637 Vasile Lupul, in fruntea unei armate de mai bine de 30,000 de ostasi, intl.& in Tara- Romanosca cu scup de a goni pe Matein din scaun si a se pune densul in locu-I, car Moldova s'o lasefiuluisou Ion.El inainta cu foc sisabie pana la Buzeil. Mateit, pregatit si neadormit cum era, incaleca cu tote ostile, 28,000 la numer, si goni pe vrajmas pana dincolo de Focsani. Lupu ceru pace. Mateill la inceput nu primi acesta, dar mai pe urml v6lend greutaOle iernel, se invoi la pace. 5. Acosta pace insa fusese mai mult o amagela, pentru ca. Lupul intra iarasi in Cara, cu Oste si mai numerOsa de cat intal, avend cu densul si 15,000 de Tatari. Ajungend la riul Prahova, el isi asela tabera la sat la Ojogeni. Dupa cinci Mile de hartuiala, Mateiti trece in timpul noptii Prahova in vad,siatacg. ta-

(33 bora moldovena. Batalia se dede la Nazi forl pe Yalo- mita, nu departe de Ojogeni (1639). Vasile-Voda apuca, fuga cu calarimea, lasand pe mana lui Matei munitiunile §i tunurile ,cu tOta pedestrimea. Dupa acesta §i in urma staruintelor regelul polon se facu pace intre amendol Domnii romani. Rot destul, dice un cronicar, ca Moldovenii §i Muntenil, fiind el tot de un sange, a§a se mama pe sine §i alerga la n6muri stroine sa-1 impaceu. 6. Dal, nici acOsta pace nu tinu mult, caci Ma- telt afland ca Lupul cu ginerele seti Timuf Hmelni /ki, Hatmanul Cazacilor, se gatescsa-1 atace, ajuta cu o ti pe Gheorgitita ,Stefan, ca sa restOrne pe Lupul i sa se puny in locu-1 (1653). Lupul fuge- 4a Timu§, §icu ajutorul acestuia bate pe Stefan la Popricani, nu departe de Ia0; Irish, in loc sa stea ca sail apcle Domnia, plea cu Tinnq casa-siresbune pe Mateia. Acesta II da o ultimaf stra§nica bataia, la Finia, langa Ialomita (1653), uncle Lupul era aprope sa,-0 piorp §i viata (naratiunea 23).

NARATIUNEA 23.Bautlia de la Finta.Mateiti afland ca Lupul se apropie, ese siel din Tirgoviste, cu Rosii si altX Este din tail si-siaseylltabara la o poena, intre Ialomita si pariul Finta, nu departe de satul cu acelasi nume. In diva de 17 Maiti se c1a aci o batAlie crancena. Arrnata lui Mateiti, corn- pusa flume din 7,000 de_osteni Romani si 500 de Ardeleni, cAci ajutOrele lui Raco0 nu sosisera inca, avu sa tinao lupta de 7 cesuri cu o armata. de 4 on mai mare. Bgtalia o incepe cA1A- rimea Moldoveng, care se asvarli cu atata furie in cat ajunse calla in corturile Muntenilor. Dat Mateiii, folosindu-se de imprejurarea, ca Timus nusi apropiase Inca tabara ca sa incepl focul, dete indArgt calarimea iVloldovei, intorcend asuprd-I tote tunurile si pedestrimea, si puse ast-fel resboiul la loc. Acum se incaeralalupt5siCazacii.Artileria Muntenl IIful- gerA asa de cumplit,cad'pune in mare neorenduialA ;isbanda insI nu e hotAratA, de si diva era apr6pe de slarsit. Mateiii face minuni de vitejie, luptandu-se ca un lei. El, un- chias trecut de 70 de erg, este pretutindeni nelipsit, imbArba- 43,462. Ed VIII.

--66 --

LECTIUNEA XLI.

litSCOLA SETIMITILOR. MORTEA LIJI MATEIC-VODI §I A Lill VASILtLUPUL. 7. Luptele neprecurmate intre Lupuli Mateit. avura urmari triste §i pagubitOre pentru patria nOs- tra. Turcia vedea cu bucurie cum Romanii in be de a lupta Impreuna ca sa scuture jugul robiel, se sfa- cu nesocotinta intreden§ii. Ea atata pe sub ascuns, cand pe Lupul contra lui Mateit, and pe acesta contra lui Lupul, pentru ca sa nu fie intro el nici-odata pace,i pentru ca amendou6 terile slä- bind din ce in ce, cu atat mai upr sa, le vie Tur- cilor sä le inghita. tand cu far ta, cu cuvintulpicu gestul oOrea sa neinspaiman- tata Deja trel cal sunt ucii sub densul; la al treilea primesce 4i el un glont in piciorul stang, aprope de incheetura genun- chiului; cand un slujitor, pricepend primejdia, alerga la scara ;del, ca nu cum-va vitezul sa cada,el itgonesce de langa sine cu vorbe aspre, trage din picior cisma, incaltaalta, §i neand semi ranii, incaleca pe data ca un deplin Wen pe un al patrulea cal,pise arunca din nog in lupta. Era aprope de sera cand de o data «se scornesce din sus un vifor cu ploie drept in fata oOT lui Vasile-Vodg,§i cu acea furtuna, cu sunetul copacilorfi cu ploe repede, cat se parea ca este anume urgia" luT Dumnecleti sosita asupra acel WI cat era despre Vasile -Voila; §i Mateiii-Voila cutu- nurl adaogea groza o,stii, §i simeti WeniT luT*. Mal intaiii is fuga aripa moldovena, apol Timuf cu Vasile -Voila, pe care se dice ca Mateiu I'arfi ajuns de pe urma, dar in loc de a-I taicu sabia, fibatut numaT cu mana pe spate. Toth tab6ra, tote tunurile1i bietii pedestraft, numai CazacT peste 3.000, caclura iu mantle invinp.-,6toruluT. Mai mult de ro.000 de morti acopereail campul de lupta, dintre cart 3,000 de Romani de amendoue partile. Lupul abia scapa din rsboiti nurnal cu trupul, fi ar fi fost de sigur prins de gonacil lul Mateiu,tri- milTdupa, densul, data nu s'ar fitravestit Ong la cama§e thiar ;fi afa putu ajunge la sca.unul sou din la0, cu mare imAraciune a tuturor lucrurilor sale.

Dar aceste resbOie cA§unara §i alt r6u :Matelli- Voda, sciindu-se merefl duranit de Lupul, fusese nevoit a ine sub arme un numer mare de o§ti nu numal de Cara, dar §i lefegiI streinl numiti Seimenk Ace§tia se unira cu Dorobantii ca scOra left Intreite, omorira pe doi mini§tri -(Ghinea Vistierul §i Radu Arma§u1), chiar sub ochil lui Voda, §i cand betranul Domn se intorcea la Tirgovi§te dintr'o preumblare, armata fi inchiseportilecetatil, §1-1tinu treT vile nemancat cu top* boeril lui din josul ormulul. Intre acestea Mateiti-Voda more (Apr. 1654) de necaz§ibetranete§ise 'nmormintOza la m-rea Arnota (naratiunea 24). Cu un an mal Inainte Lupul

NARATIUNEA 24. Judecata despre Mateiu-Voda. Mateiti-Voda Basarab este cel mai insemnat Domn al Ronfanilor din vecul al XVII. (Om fericit peste tote dornniile acesOrli .dice cronicarul moldovenesc, ne-mandru, bland, dirept om de lara, harnic la resboie, asa neinfrant,s1nespalmat cat poll sad-asemeni cu marlpivestip qtea ai lumels. Cu sabia in mina deschiclendu-si drumul la tron, cu sabia si-a aparat Sara i Domnia in timp de 21 de -anT,sciind sä se strecOre prin tote greutatile timpului cu o dibacie si agerime de minunat. Dar el nu e numal un vitez de frunte, ci dupa cum vNuram, este si un bun orginisator inautru, un Domn care inSelege si preSuiesce bine-facerile paciT. De aceia pe lespedea de marmura, care acopere la Ar- nota osemintele acestut mares si falnic Domn,s'atlputut saps tirmatorele cuvinte, carT ail ajuns pang la noT ca un t-sunet din vechT si bat-Atte timpuri : cAci zace Mateiti Basarab, prinharul luT Dumnecled odiniOra stapan si voevod al T6rii-Romanesc1, barbat prea in ;elept, prea vitezsimilostiv; al multor bisericisimanastiri intemeietor si innoitor ;nici o data biruit de biruinte, a multor incalcarT purtator prea vestit de biruintavrajmailor infrico- sator; prietenilor ocrotitor ;al Serif sale inavutitor,carele cu mare avuSie si cu toa inbelsugarea in pace si liniste a domnit tloue-cleci si trel de anT; a adormit intru Domnul In aclanci- mea anilor, in anul DomnuluT 1654, in cinstite 'betraneSes.

68 perduse tronul §i tlupa ea state 6 anl In Inchisdre la Constantinopole,i§i dete §i el o4tesculsfar§it, find inmormintat In Ia§i la m-rea Trel-Ierarchl.

LECTIUNgA XLII

CONSTANTIN-VODA BRA.NOOVENII DOAINIIL TEPII-0 ROMANESCI ( 1688 -1714)

1. Constantin Brancovenu era fiul Postelnicului Papa §i al Stancei, film b6tranului Constantin Can- tacuzin. La inceputul Domniel lul, Turcia se afla in- curcata intr'un resboia crancen cu Austria. Branco venu socoti ca e mai bine a 'Astra Iegaturile yacht cu POrta, de cat a incerca cu ajutorul german sa scuture jugu]pagan. In tOmna a.1689 ople austriace cu generalul for Haisler venira fara de veste la Bucuresci, ca sa puna mana pa Donn. Constantin- Voda se retrase la Rulii-de-Vede ; 50,000 de Tatari, din ordinul Sultanului,navalira intara. Austriacii trecura in Ardel, pana a nu da fata cu Tataril; acqtia, dupa ce jefuira cuniplit pana la Buz60, se intOrserfL inapol. 2. Dar nu apucaserA Inca bine locuitoril sa lasft de prin muntY, unde se ascunsesera,itara fu din not turburata de oV turcesci, tataresci §i unguresci, cars impreuna, cu Constantin-Voda intrara in Transilvania. La Zerrnesci, nu departe de pasulBran, se dete Mahe crancena, in care Austriachfurs infranti generalul Haisler fu facut prisonier. 3. Dupa cats -va anl de linisce (1690-1693). nevoile Incepura iara0 sa ctrga pe capul bietel t6r1 Tataril ocntrieratldintr'oparte,Turcildintealta parte. Cirecll intregl de vita, hergbehl de cal, turmc de ol, mil de care cu zaherele, Irinne, salahorl, zidari.

etc., se trimeteau intr'una armiilor turcescl, iarna ca vivara. Ca culme a nenorocirei, ciuma bantuia de anT intregi populatiunea,lacustele de 7 and stricau .semanaturile, aducend mare fOmete §i lipsa. In fine, la Inceputul a. 1699 se facu pace intre Austriaci Turd, prin tractatul de la Carlouitz: Austria capata iota Ungaria, Banatul §iTransilvania,Principatele c6masera ca §i in trecut, sub protectiunea Turciel. 4. In timpul acela imperatul Rusiel, Petru eel Mare, pregatea sa ridice resboiil asupra Turciel. El incheia un tractat secret cu Brancovenu, prin care acesta se indatora, sa inlesnesca trebuinciOsele de hrana pentrutout armata §isarescOle in acela,I Limp pe Bulgari §i pe Serbi. Brancov6nu primi chiar SOO de pungi, ca sa stranga o tii provisiuni, dar cand Petru intra in Moldova, unde §i Domnul acestelteri, Dim. Canteruir, se r6sculase contra Turcilor,Bran- covenu dete inapol banii primiti, §i nu voi sa merga ,,nicT spre o parte,nici spre alta, ca sä nu-1 se In- tample vre o gre§elau. Dar verulseil primar, Spa- tarul Toma Cantacuzin1 fugi n6ptea cu calarimea la Ru§I, far. voiasiscirea Domnului, §i ajutat de un general rus, arse Braila.Petru se scobori cu Ostea I iiipe Prut in jos la Stanzlesci, TangaHu1i,unde fu Inconjurat de Turd §i Tatarl, §i silit de sabiei Mane saincheie pace cu perderi (1711). 5. Sultarril maniat pe BrancovOnu pentru inte- legerile sale cu Germa-niii cu Ru§ii, iin acela§i &imp dorind a pune rnana pe avuVile lul cele multe, hotari sa-1 mazilesca isa-1 aduca la Constantinopole Pentru acesta, se intelese cu Cantacuzinil, fagaduind unuia dinei,lul Stefan, Domnia TOM-Ron-lanes& Inteuna din Mile (23 Martie 1714) un capigiil cu 12 slug' eau ciohodari, vine in Bucuresci, intra In palatul domnesc, scate din sin un petec negru,_ §i, arun- 'andu -1 pe umeril Domnulul,iistriga mazil,adica.

70 esd scos! Voda se spaimenta §i cade jos; turcul ci- tesce firmanul de scaere §i imbraca, pe Stefan Can- tacuzin cu eaftanul domnesc.

LECTIUNEA XLIII

CONSTANTIN §I DIMITRIE CANTEMIR-.

(10'85 -1693 ; 1710-1711).

1.Constantin Cantemir(nascut1613, mort 1693), fiul lui Teodor Cantemir din tinutul Falciului, Inca pana a nu se face Domn, era cunoscut de cm vitez §i cu sfat bun, bland la fire §i iubitor de dreptate. Ca Domn (1685-1698) el s'aaretat intelept, nelacom la avere §i priceput in trebile stapanirei. El i§1 puse tote silintele ca sa a§ecle Carai s'o upreze de greutati,s'o apere de robie §i de prada§i- s'o scape de talhari, sari se inmultisere forte; avu mai multe lupte Cu Polonii, intre earl cea mai insemnata a fost cea de la Bolan pe Prut; el a imbunatatit §i s6rta preotilor demil-, mic§orandu-le darile scu- tindu-i de dijme. El muri in versta de 79 de ani (an. 1693), dupa o Domnie de 8 an fail 3 lanl, §i se inmorminta, in biserica domnesea Sf. Nicolae din Ia§1. 2. Dimitrie Cantemir, fiul mai micallui Cons- tantin Voda, urcandu-se pe tron (1710), se apuca mai intaipe intocmit Cara, ;scalti birurile cu mai mult de jumetate,§i faresa mai ia sfatul cui-va,_se ho- t risarupa cu Tureii on -ce legaturi de supunere §i sa inchine Ru§ilor Moldova. In scopul acesta el incheia cu Petru eel Mare un tractat secret (13 'Aprile 1711). Intre acestea Petru cel Mare declarand resboia 'Curciei, inainta cuo§tire putin numerOsa pang la.

71 Prut, trecu acest rill §i veni la 141, ca sa primesca in persona juramintul de credinta al Domnulul lVfol- dovel §i al boerilor ;el trimise pe un general rus cu Toma Cantacuzen §i cu 12,000, flOrea calarimel ru- sescl, ca sa cuprincla Braila. Ast-fel Tarul ii" risipise timpul §1 Wile, pe cand Turcii, in numer de peste 200,000 de Omeni, trecusera deja Dunarea §i inaintat in Moldova. 3. La satul _Sidnilesci, din jos de Hu§1, armia rusOsca cu cea Moldov6na, peste tot 50,000 de Weill, avura sa pia pept cu o armata de cincl on mai mare. In intaia cii, Moldovenil incepura focul, §i gratie voiniciei for §i artilerielrusescl, Turcii fura batutl ; peste 7,000 de cadavre turcescl acopereat campul de lupta (11 Iulie 1711). Dar ac6sta victorie pretula cat o invingere, cad armata ruso-romanesca, lihnita de 16me, se gasea inconjurata de tote partile de un vrajma§, ale caruia puteri cresceau meret §1 nu ducea lipsa de nimic. De acelea, a doua gi -de batalie, des- nO,dejdea cuprinse intrega tabard rusesca, §i mai cu soma pe Petru, care se socotea cap, in robie. Nu- mai sotia lul null perdu cumpetul; Ecaterina hotari pe imperat sä cera pace. Acosta pace, prin care Rusia perdu multe teritoril castigate precum §i dreptul de a avea soli.laConstantinopol, fu cumperata cu o suma insemnata de bani, giuvaeruri §i blanuri scumpe. Paces se semnd la Pm/ in 13 Iulie 1711. Dimitrie Voda, cu -toita,casa §1cu vre-o 1000 de credincio§i al sei, iii parasi patria §i se retrase in Rusia (naraOunea 25). Moldova remase jefuita de Ta-

NARATIUNEA 25.Dimitrie Cantemir ea seriitor. Dimitrie Cantemir a Post un btrbat prea inv6tat :afarg de limba turcescg, persang si arabg, el scia bine limbile vechl : elena, latina si slavona, limbile moderne: francesa, italiana, greca si rusescg. Meritul s65 cel raare sunt lucrArile sale sciin-

72 tail §i de Turd, data de Nita in mana Domnilor greet, numiti Fanariori. Acest bine at agonisit t6rii liumitra§cu Von, cu socotela lug cea grabnica in cursul unel Domnil nunial de o jumetate de an.

LECTIUNEA XLIV FANARIOTIf

0709 - 1821).

1, La Constantinopole este o mahala grecesca numita Inca din vechime Fanar, §i locuita de familii grecescl. 0 imprejurare deosebita contribui ca aeeste familii sä capete in imperiul turcesc o insemnatate politica,. Coranul sail legea lui Mohammed oprind pe un Turc ca sa invete alta limba de cat cea turcesca, P6rta intrebuinta in trebile ei cre§tini ca id/maci sat traducitori. La inceput ace§ti gra-mei/1a nu se bucurat de vre-o consideratiune, standla un loc cu slugile dinaintea u§ei divanulul §i a§teptand poruncile vizi- rilor. Dar in an. 1666 ei capatara o importanta prill numirea lug Panaiotoche Nicussis de dragoman at Diva- _nuluf. De atunci pena, ia revolutia grecesca din 1821 atat dragomanatul Divanulul, cat §ial marinei, in- fiintat mai in urma, fury ocupate mai tot-d'a-una de Greet, socotindu-se ca un privilegit esclusiv al cator- va familii. Din influenta ce capatara in acOsta func- tiune, Grecilall -facut o scary pentru a ajunge la Domnia Principatelor Romane. Ast-fel Nicolae Mavro- cordat se numi in 1709 Domn al Moldovei, far In

tifice. El a scris multe .,i renumite cg.rti, maT ales asupra is- torieT romane iturce ;els'a bucurat de marl onorurr la curtea luT Petru cel Mare, si a murit in anul 1732, inmor- mintandu-se in biserica grecesca NicoIski din Moldova.

t816 Pomn al Terel-Romanesci, §i de la ac6sta data pans to revolutiunea de la 1821, cele doue tensurore i 'Ira administrate aprOpe numal de Gred luati din Lsmiliiiefanariote. 2. Mind-a traiul in Moldova §i Tara-Romanesca li sesocotea vremelnic, ei desbracail Cara fara cea mai mica mustrare de cuget, luand hrana din gura pa- mentenilor : VAcariturile ajunsera cate doue intr'un an, liartiile §i sferturile nu mai aveatl sema, Cara se pustia (le locuitori, earl fugiat prin i

LECTIUNEA XLV.

CONSTANTIN MAVROCORDAT, REFORMA SA. (1730-1769).

1.DupamOrtea lui Nicolae Mavrocordat, boerii §i clerul alesera In locu -i pe -fiulsett Constantin;a- cesta, dupe 15 Mile de Domnie, fuscos§1 inlocuit cu Mihail Racovigi (Octomvre1730).Dar Did Ra- covita nu tinu Domnia mai mult de -cat 9 luni, cad Constantin Mavrocordat versa la Porta comorile pa- rintesci mostenite§icapata tronul pentru a doua or ti. CasapOta umple din not punga, supuse petqflocuitoril, faradeosebire de clasa, la o con- tributiune pe cap (capitatie), a carei plats, dad, nu venea cu gret celor bogati, teranimel insa ff era peste putere ;de aceea locuitorli incepura sa napustesca satele §i sa umple terile vecine. Unii din boerl se plan- sera la POrta. Din acesta causa Mavrocordat e mutat la Moldova, in locul verulthsoftGrigorie Ghica, care trece in Tara-Romanesca (Aprile1733).Acesta schimbare Vim numaI 2 ani, fiind-ca Constantin, prin introducerea §i in Moldova a sistemului set' financiar, se imbogatise a§a de repede, in cat fu instare sa cumpere cu un milion de lei permutarea lul, in Tara- llOLJ 2.Inca, la ineeputul Domniei a treia a 1ttl Cons- tantin Mavrocordat, isbucni resboiul al doilea dintre Ru§1 §i Turd(1736-1739),la care luara parte §i Aus- triacii, ea aliatI at Ru§ilor. Trupele germane ocupara. Clurtea-de-Arge§, Campu-Lung, Tirgovi§tea §i Bucu- resell ;Constantin Voda fugila Giurgit, pans sal Nina in ajutor Turcil. Ace§tia daft foc Tirgovistel si Ilampu-Lungului, bat in mid lupte pe Austriael la Pitcsci, Craioa, Cozia§i7irgu-Yin'dar suet infr 141 la satul Peripni (plaiul Lovi§tea), cu tOta vi-

75 tejia ce aratara, aci o§tenii romani la apararea und redute. In fine A ustriacil facura pace cu Turcil la Be lg-rad (in18 Septembre 1739), prin care Banatul Craiovei se dede inapol prei Rommesd ; acesta fu singura el mangalere, dupa, atatea aspre incercari §i suferin0:cluma, eutremure, focuri, robin§i pustiiri, ce avu sa, indure in ace§ti ani din .urma. 3. Facendu-se pace, Constantin Mavrocordat incerca prin falmOsa sa reforma sa, u§ureze intru cat -va traiul teranilor, desfiintand rumdnia set vecincilatea, fixand qilele de lucru pe mo§il la 24 intr'un an, in- stituind judecatori-ispravnici prin judete§i iertand manastirile §ipreotildebir. Aceste mosuri caclura, insa, tot spre greul teranilor, caci scutelile de bir §1 scutelnicii boerilor §i m-rilor scadeat veniturile Sta- tului, iar imultirea slujbelor urea cheltuelile carmuirel care cerea dari noun de lai erani. Asemenea greutati de dad silira pe terani sa fug pests Dunare §i in Transilvania ; numal din Oltenia plecara dintr'o singura data 15,000, a§a in catin 147,000 familil to- ranesci contribuabile, cat se constatase in 1740, it- rnasera 6 ani mai tarqiu numai 70,000, iar 10 ani dupa aceea 35,000.

LECTIUNEA XLVI. Grigore Voda Ghica.Pierderea Bucovinel. (1776 - 1777). 1. Austria pusese ochii, de mai mult timp, pe trel districte din Nord-estul Moldovel (districtele Cer- nautilor, Sucevel §i Campulungulul), pea§a, numita Bucovina. Acest teritorit cu o intindere de 181 mile patrate avea pentru Austria mare insemnatatepoli- tica§i militara. Ca sa-1 capete mai u§or,itocupa. mai intal cu o§ti, §i apoi pe teeiulfapului

76 int ceru de la Turcia recundsperea lui, sustinrid cii e vorba numal de o fiirie ingusitidetime ni, de un sin gur drum de comunicaliune intre Ardel si Pocutia. Care din ministrii otomani n'ativoit s'o creda, a0 fost cumper41 cu bani si daruri,pang,ccin cele .din urmg, Austria aisbutit (prin tradatele din a. 1775, 1776 §i 1777) sail' asigure stapanirea defini- tiva asupra Bucovinei. In zadar boierii Divanului Afol- dovei protestarala Nita contra a cesteiincalcari, argtAndca, nu e vorba de un sin gur drum,ci de 300 de orase si sate, de o portiune de teritoriu, care Intrece in belsugare si valOre Wta cea-lalta parte a teril, Grigorie-Voda Ghica, Domnul de atunci al Mol- dovel, se uni cu protestareaboerilor,dar pe sub mana trata cu Austria §1 cu Rusia prin socrul setiRica. 2. P6rta fiind in ajunul until resboia cu Rusia §i sciind legAturile str4nseale lui Ghica cu Curtea din Petersburg, hotari sa-i ridice nu numal tronul, dar si viata. In scopul acesta un capigibasa yeni la Iasi si se prefacu ca e bolnav pe mOrte ; Domnul se duse sal yap, dar candiipresinta tabacherea ea sa is tabac, Turcul il Oise : bun tabac al prietene, al meti insa este si mai bun ;" si indata, bAtend din palme,striga, : Tabac!" La acest semnal, opt Turd bine inarmati se repeclira asupra lul Ghica, care, de si se apara voinicesce cu hangerul, omorind tree Turd!, dar in sfarsit este si el ucis ; capuj ii se trimise la Constantinopole (12 Oc. 1777.)

LECTIUNEA XLVII. Perderea Basarabiei. Moruzzi. (1821). Prin tractatul de la Iasi (1791) Rusia isi inaint5 fruntaria apusana pang. la Nistru ;prin eel de la

77 Bucuresci (1812) o duse pana la Prut, luand mai a- poi §i gurileDunarii. Imprejurarile incall se incheia tractatul din urma, sunt din cele mai ciudate. In adever Rusia fiind amenintata de Napoleon .1, imperatul Franciel, cu un resboitt grOsnic, nu mai putea tine o§tiri la Dunare; §i prin urmare ea s'ar fi multamit sa incheia pace cu Turcil in orl §i ce conditiuni.Napoleon chiar insciinta pe Sultan sa nu primesca pacea certta de Ru§i, mai puffin Inca sa le incuviinteze vre-o pretentiune a lor, OA el a declarat rsboitt Rusiei. Din nenorocire, trebile din a- faraalePortil se aflaa atimci in manile fratilor Moruzzi, earl, ca toti Grecil fanarioti, erasvinduti Ru§ilor. Dragomanul Dimitrie Moruzzi fusese insarci- nat cu tractarile de pace la Bucuresci, §i lasase sa-i tiny, locul fratele sell Panaiot. Acesta cum primi §ta- feta Jul Napoleon, in loc de a o traduce §i a o da Sultanului, o trimise gralmic lui Dimitrie, carele numal de cat o areta solilor rusesol, in loc de a o da lui Gal0 Efendi, imputernicitul Portil. Galip-Effendi, in necunoscinta de imprejurari, v6clend ca solii ru§1 nu mai cer amendou6 principatele,§i ca se multamese cu Basarabia, iscali pacea (12 Mahl 1812). Pu- tin dupa aceea tradarea Moruzzilor sO descopera, §i de 0 tarsliti,ei i§1 primesc resplata meritata: Dimi- trie este decapitat (8 Noembre), frate-sett Panaiot asemenea (20 Noembre), iar pe hirca acestul din urma, pusa in vileg in timp de trel Mile,sta scris:

7)Cunciscend tole treburile politice ale guvernului site fi unindu-se cu frale-seg ca set he descopere vrajmafilor Stalului, tradalorul a fildlit acesici crima cu caj5ul size. Ast-fel Moldova perdu din teritoriulsellInca 650 de mile, patrate, partea cea mai roditOre in grane, cu un litoral fOrte frumos 0 cu mai mult de up milion de locuitori.

LECTIUNEA XLVIII. Ton Caragea, Domnul Terii- RomanescI gi Scarlat Calimah, Domnul Moldovei. (1812-1819). 1. 0 data cu retragerea Vilor rusesci din tarp,, cart statuserg, 6 ani (1806 1812), POrta orandui Domn pe termen de 7 ani pe dragomanul IonCa- ragea (1812-1818). Ca toll predecesoril s61,§i a- cesta hrgpii jefui tara in felurimi de chipuri : vindu functiile Statului la mezat ; fg,cu peste 4.000 de boerl viol pe bani, §i urea birurile in a§a chip,ea din 12 lei pe an, cat se platea mai 'nainte, bietul teran trebuia sa dea acum de 15 onmat mult,adica, 180 lei. Numal ast-fel Caragea strinse in timp de 6 ant o avere de 93 de miliOne lel. El public, in limba grecesca o legiuire, ce porta numele sou (Condiea lui Caragea),i cand simti cg P6rta voiesce sg-1 mazi- 16sca, fugi in Austria cu tote comorile sale (1818). In locul lul, Porta trimise pe AlexandruSutulcu care se incheig in Tara-Romanesca Domnia cea streing. a Fanariotilor, care tinuse mai bine de 100 de ani (1716-1821), pentru cl, a doua Ali chiar dupg mOr- tea luT, isbucni mi§carea nationala a luT Tudor Vla- dimirescu (na-ratiunea 26).

NARATIUNEA 26. Sta-ea poporulul roman la 1821. Suferintele poporulul roman trebuiaii sa aiba un sfarsit. Tara, pustiit4 de r6sb6ie si suptl cu totul de DomniT trimisT de POrt4, an era chip ca easa.' maT fie locuitl,din causa greutatiT birurilor si a nedreptAtilor ; inuncind 180 de dile intr'un an, Oranul abia ar fi putut sa-sT platesca darea legiuitA cgre vistierie; pentru ogorul seri, pentru hrana si imbrAcamintea sa si a ramilieT, si pentru indeplinirea celor-lalte Mpasti, nu-T mai rmanea -nice timp, nici putere. Birurile cadeati apt-4e

79 2. Domnia streina a Fanarului, on cat de rea fost pentru Romani, nu a putut insa omori in el simtul de nationalitate §idorul dupa o sOrta mal bunk. Mai ales cu inceputul secolului al XIX, spiritul timpului impinge pe Romani inainte,i se incep Ore-Carl imbunataciri ;limba §i cultura greOa, res- pandite mai ales in clasa boeresca, fac roc Umbelsi culturei romanesci, lasate pang, aci cu totul in parasire. Domnul &aria/ Calimah (1812-1819) incura- geza, invetamentul public, industria, comerciuli a- gricultura ;in timpul lui se aduc din Transilvania cartofil in tail; el compune §i tiparesce un codice de legi scris in grecesce §i numit Pravda lui Cali- mah. Dupg, mazilirea lui Calimah, POrta orandui Domn peMihani,Su /le (1810 1821) sub care isbucni revolutia grecesca sat eteria,care avea de scop libe- rarea Greciel de jugul Otoman. numaT pe capul terandor; acestta trebuiati sa duel tote cheltuelile Statulul si sa 'ndestuleze tote nevoile. Nu era macar o di, ne spune insusi Constantin Vocla Ypsilante, intru care sa fi putut ticalosul teran sa se vadg pe sine slobod de care implinitonIzapcii,cad' pans a nu fi unul isprIvit, sosea cel- lalt cu alte cereri noue";sifiind-ca amenii nu puteaii sa -dea ceea-ce nu aveaii, erati supusi la tot felul de casne, ba chiar- vinduci in robie, ca tiganii, cite dece lei de suflet. Din acestg causa Cara se pustia din an in an ;holdele remaneaCi nelucrate, satele se stergeau de pe fata pgmentului, iar putinn locuitorT se duceail s t traiasca prin paduriaimuntl in scor bure sae bordee, selbatecindu-sesi apucandu-se de prada. Dreptatea el nu o &jail nicairI, pentru ca nu aveati cur s.1 se jeluiasca; tote slujbeleeraii date pe barn', decTfie -care slujbas avea dreptul sa jefuiasca fara pedepsa ; Domnulvin - dea dreggtoriile cele marl;iar dregatorii la randul lor,vin deag la mezat slujbele mar micT ce gtarnail de densii; si a- pc! ce sa vedi de aciinainte, ne spune un cronicar, find treba pe cine da mai mult, vedeal call blestemati, toti in trebi ce nu li se cadea,aiintindea tot in tote partile pe biata tarn.` In ast-fel de stare se gasia poporul, cand mehedinten Tudor Vladimirescu ridica stegul rebeHei in potriva Stapiou

80 --

LECTIUNILE XLIXLI Mi§carea nationals a lui Tudor Vladimirescu. ( 1821). LECTIUNEA XLIX

DOISINUL-TUDOR, COMANDIR GENERAL AL ADUNARI! NORODULUI. 1. Tudor, fi0 de Loran nascut in satal Vladimir (jud.Gorj), dedese semne inca din tinerete de un barbat curagios, cu iubire pentru tars §i cu vredni- cie in trebile ostarsci. El aduna de mai multi ani arme de- tot felul in casa sa de la Cerneti, §i a§tepta numai timpul priincios, ca sa dea semnalul revolu- tiel. Acest moment sosise, o data cu mOrtea lul Alecu Vodautul. Tudor, care se afla atuncl in Bucuresci, pleca indata peste Olt, uncle scOse afara- o proclama- tiune ca.tre tot poporul romanesc din -Bucuresci §i din cele-l-alte ora§e §i sate ale pril-Romanesci", che- =rid pe toti sa vina cu arme; cu furcl de fer §i cu lancl, daea n'at arme, ca sa scape Cara de bcila- urii, adica de capeteniile bisericesci §i politicescl de- pana atunci, §I sa alega alte capetenii mai bune. Tot de o data trimise plangere la POrta, prin care arota, roeridicarea poporului este numal asupra boerilor celoi- intovara§iti cu Domnii Fanarioti, §i se ruga ca POrta sa trimita un om imp6ratesc, ca sa cerceteze§i sa vela jalnica stare a teril. In fine pe boeri II indemna sa se unesca cu norodul la cererile ce face, §i anume: zJ ineelarea Domniilor grecesciginumb-e de .Domn pci- mesnlean;2)infiintarea unfio¢tirinajionale cel putin de .12.00p de voineci ; 3) fixarea darilor prin adunarea jerii pe termen de 7 ani, 4)lertarea in curs de trci ani a dcijdiilor.

2. Mai Intait resc6la se itspAndi. inGorj §i Meg hedintl, apol in tote judetele de peste Olt, mat in urma, in tota tara. Cetele arnautescl; trimise de Divan in contra 1uT, se unesc cu densul, a§a, ca in timp'de o luny Tudor se gaslaincapul unel armate de 16,000 de Oment Cu acesta putere Danznul- Tudor eavA ast-fel 11 numea arum poporul, veni la Bucuresci (16 Martie) §i trase d'a dreptul la manastirea Cotrocent Mitropolitul §1 boeril grabira sa-i se inchine ;iar el, sub numele de Comandir general al Adun i rii norodului, guverna tara ca un Domn stapanitor in timp de doue lunl.

LECTIUNEA L.

TUDOR NU VOESCE A SE UNI CU AL. YPSILANTE.

3. Intro acestea printul Alexandru Ypsilante,fiul fostulul Domn Constantin, e§isedinRusiaIn pamentul Moldovel §i faceao§ti, cu. gand ca sa,hata pe Turd qi sa mantuiasca nemul grecesc derobie. Mihaitl Voda §utul gasi mal cu minte ca sa fuga in Austria §i sa, lase tara pe mama Eter4tilor sail Za- vergiilor, cum se numiall osta§iiluiYpsilante.Ce- tele acestuia, compuse din totfelul de Omenf fara nicl un capatait :Grecl, Bulgarl, SerbI, Arnaup, se revarsara in amendoue principatele dupa, jafuri §i u- ciderl, fara, ca cine-va sa le steainpotriva.Ypsi- lante cu vre-o 3.000 de adunaturl veal la Colintina in marginea Bucureseilor §i voi a trage pe Tudor in partea sa. Romanul itintreba scurt,cad vorba Iii era. putina: Oste regulata deRu§I.sosesce?"§i cand Grecul ii spuse: de o cam data nu," el Ii Vise cu desnadajduire :Te-al prapaditi Maria Ta, §i ne-al bagat §i tara in foc. Romani' nu s'ail sculat asupra lmperkiel turcesci, ci asupra Domniel grecescl. Uncle 42,462. Ed. val. 6

82 s'a mai pomenit, ca arbunarul sa se un6sca cu nM- bitorul, sat lupul cu 6ia ?" Atuncl Ypsilante,find casimtiseca Turcif at sa intreintail,pleca la Tirgovi§te, unde incepu sg, poruncesca ca un Domn al terei, orenduind ispravnicl prin judetele despre munte §1 aruncand peste bietil teranitotfelulde dajdiiTudor, cum intelese despre acesta,if trimise o scrisdre cu ,urmatorea coprindere Maria Ta; al dat scirl prin mantfesturi, eel to chiana patria, fi cum a treatbrea ill este la Elada ca set o islcivesci de sub jugul Otomanicesc. Apoti acuma, cum mi to -ai inscciunat in Tirgovi,ste,sicu ce cuvint to amesteci in sltifianirea Orel, ,si scoti biruri peste birurl asupralacuitorilor, fi le el vitele ,ii bucatele /3,

LECTIUNEA LI.

OMORtREA L171 TUDOR VLADIMIRESCII. 4. Ypsilante Inca de mai Inainte pusese in gand perclarea lul Tudor,blnuindu-1 c/esteinteles cu Tureif. Cand ace§tia se apropiara de Bucuresci, Tu- dor cu Oltenif luf se trase la Golesci (aprOpe de Pi- tesci), a§teptand ce vor face Turcii. Ypsilante inda- tor/ pe Bimbafa Sava, ca sa raznescl pe Tudor de 6menii luf, sa'l princla §i sa-1 aducl la dansul. Sava pleca cu 300 de arnguti, §i and s'at apropiat de Ar- ge§, at 1/sat pe eel mal multi in pAdure, iar el cu putintei all mers la Tudor, §i facendu-se a at venit sl se impreune amendoul §i s/ se apere de Turd, Tat amagit de 1-at scos afar/ din tabAra lui, ca sa privesa starea loculul, §i sä ggsesa metereze(in- tAriturN) de gatirea resboiului. §i aka cu amagire Fat apropiat de 6menii sei, §i aceia navalind at pus mai- nele pre Tudor §i l'at adus lufYpsilante. Acesta, dupg, ce 1-at judecat destul, at poruncit de 1-at purtat

,cAlare legat prin ulitileTirgovl§tei,cu strigare de pristavasa :,Acesta este domnisorul Tudor". Apo! 2 puserg, la inchisOre in Mitropolie,i dupg. dou6 Mile, :scotendu-1 afara din Tirgovi§te in timpul noptil, St tAiara bucati cu iataganele (26 spre 27 Mait 1821), a.svarlirg, pe &la, sat intr'o fantang. 5. Panduril, parte se ImpraVarg, pe la casele lor, parte, nesciind nimic de sOrta apitanului lor, se unirg cs. Eteri§tili la Cainpii Drcigeisanilor luptara vitejesce sub comandalulOarca contra, Turcilor, pans ce sfar§ira traful iglOntele. Armata lui Ypsilante fu puss pa gOng. §i macelaritg, Ypsilante scapg, cu fuga In Tram- silvania iiisfar§i viata in inchisOre, Bimba§a Sava .peri Mat de Turd in Bucuresci. Turcil sfaramarg, pe Eteri§t1 la m-rile Secul (jud. Nemtu) §i Slatina (jud. SucOva), §i in fine la Sculent (pe Prut). 6. 116rtea lul Tudor a fost semnalul de de§tep- tare al consciintei nationale, care adormise in curs de un secol sub jugulstreinilordin Fanar. MOrtea Jul a fost dovada cea mai temeinicg. pentru Turd, ca Romanii, nu se uniserlcu Grecii lui Ypsilante asu- prarle, §ia dincontra,suferintele indurate atg.ta timp de la Domnif fanariotl all silit pe locuitorl sa se ridice la glasul lul Vladimirescu. De aceea P6rta inaAoiciferilor roman Domniile pimentene, ,Si nu Ina irimi se Domni de la Constantinople ca s'o jefulascti (naratiunea 27). Ea ceru ca sa fie principat sg. tri- NARATIUNEA 27.Insemnittatea mittettrif de la 1821. Dupa un vec de suferinle si de ingenunchiare, Tudor fu intaiul barbat, care-sr puse increderea in insasT natiunea, si cu puterile eT propriT incerca ca s'o m5ntue de umilireasi ticalosiaIn 4 care cacluse. Miscarea nationala din 1821, maT are Inca o In- semnatate : ea a aretat claseT stapanitore, ea poporul roman nu maT voesce a fi condos de bicitisidespotism,si ca in sinul lui resar la nevoie omeni ca Tudor Vladimirescu, car! -scriii cu sabia drepturile omenireT calcate in piciore si sciUall irnora voiosi pentru elel

84 mal cate 7 deputaV, dintre c,ariSultanul numi p Ion Sturdza Domn in Moldova, iar pe Grzgore Ghicre in Tara-Romanescg, amendoul pe termen de 7 ant

Resumat (de inv6(at pe din - afar(). a) Din istoria Tirii Romcinese.

La finele secoluluT a1 XVI-lea Tara- Romandsca ajunse maT Orb tie cat o provincie turcesca. Mihaiu Vodd Vitizul (1593-1601), folosindu se de imprejurarea, ca tocmaT atund Turcia era in- curcata in resboiticuAustria,ridicastegul independenta (1594),piin timp de 4 lunT captiga 10 victoriT asupra Tur- cilor pi coprinde 25 de orape turcesci pe arnendou6 malurile Du- nareT. Marele Vizir Sinan Pa,ca pornesce asupra-T cu 18o,o0o. de ostapT, dar la Vadul Cdlugdrenilor sufera o infrangere din cele maT cumplite (13 Aug. 1595). Mihaiti se retrage la muntI apteptand sa-T vina. in ajutor Sigismund Batori Domnul Tran- silvanieT, Sinan Papa fortificaBucuresciT ,Si Tirgoviptea ;acir ins( lnsa o mica garnisonapigrabesce a se intorce inapoT. Mihaiti, dupa ce cuprinde Tirgoviptea, ese'nainteaarmatef turcescl la Giurgiu, o sfaramapio arunca in Dunare; darima $i castelul Sf. Georgia din fataorapuluT. Scapand Cara de TurcT, Mihaiii se apuca s'o apede din noti, sa rezidesca orape pilatepisa impart:( locuitorilor mijkoce de hrana ;el face pi apeqamintul c is leg-dtura luiM% ill,prin care opresce pe rundent sau cldcast de a parasi mopiile unde erail apeciatT (1596). In Transilvania, principele Sigismund para'sesce tronul pentru . verul seti, Cardinalul Andreiti Batorii un vrajmap a luTMihaht Acesta, cu scirea imp6ratuluT Germaniel Rudolf, treceCar- patiT, bate pe Cardinalul la ,Sellcuberg (18 Oct. 1599) pi cuprinde Transilvania ; curend dupa aceea (1600) is pi Moldova ; dar la Miristdii este invins de generalul austriac George Basta, iar la Bucov, de care Polon]. Silita se refugiala Rudolf, Mihaiu capata de la acesta ajutore pi report( la Gorosldn' (24. Iulie 1601) o noun victorie in contra Ungurilor ; George Basta ;nsa it omOra hotesce la Turda in cortul seti (8 Aug. 1601). Radii .,Serban Basarab (160i 161 i) are o Domnie forte turburata, tinend lupte cu PoloniTpiTataril (la Tei§anz), cu. Ungurii (la Bra ,'ov §i Petresci) §i cu TurciT, earl it alunga pi &CI Domnia luT Radu Mihnea. Acesta, ca pi DomniT urmatorT (1611 -- 1633), se inconjura numaT de Grecl pi persecuta pe

boerii pgmentenr, mei se revoltg si pun Domn pe Mad?, Fad& Basarab (1632-1654). Sub Domnia acestul barbat inteleptsi vitez, Cara incepe sa r6sufle de grelele nevol ce indurase:capita intocmiri folositoresio bung armatg ; dar vrajba iscatg. intre Mateiil si Vasile Lupu, Domnul Moldover,face loc la crancene lupte intre frati de acelasr Singe : la Buthi ,ri Foc- ,TanY (1637); la Neniyori pe ralomita (1639) si la Finta (1653), batalii,in care Lupul rIma.ne totd'auna Invins. U r6sc011 a Seimenilor amgrgsce betranetele lui Mateig si-1 grabesce 1m:idea -(Apr. 1654). Din clece Domnl, cart suirgsi scoborirg treptele tronului in timp de 70 de and (1654-1716), numai dour ail o Domnie mar lungg :erban Cantacuzin clece am (1679-1689) si Cons- tantin Brancovenu 25 de am (1689-1714) ; pe cand restul de 35 de am este impg.'rtit intre cer-Falti opt, din cari unit domnesc mime cite un an. Aceste &moil au tote un sfarsit reit: Con- stantin Serban, Mihnea Radu si Grigore Ghica, fug in tgrile crestine ca sg scape de urgia pggang ;Grigore Ghica in a Cloua Domnie, este surghiunit de Turd' ;George Ghica si Antonie Vocla suntmazihti, SerbanCantacuzino more otravit 4e boeri, Constantin Brancovenu c tgiat cu tOtg familia sa is Constantinopole, unde 2 am dupg aceia cade si capul dus- manulur Oil Stefan Vodg Cantacuzinu. Tara este in mai multe randurr prgdatg si robitg de Turd siTatari, cutreieratg de °stile nemtesci si unguresci; populatiunea pgrgsesce sate si orase, si se duce pang chiar si in Cara turcescg, unde afll m LI multi sigurantl a traiului si a proprietatil, de cat in a ci patrie. Locuitorii ce mar roman se secerg de ciumg, fOntete si mizerie ; iar Domnir nu mar stint apgrAtorir drepturilor terir, ci nisce slujbasi turcesci pust ca sg implinesca dgjdiile, sg strangg cele trebuinciose de hrang pentru curtea Sultanulur si pentru intretinerea ostilor, sg lupte sub stegurile turcesa contra crestinilor. Cu Nicolae Mavrocordat incepe epoca Fanariojilor (1716 1S22) care sdruncing puternic temeliile Statulur nostru 0-1 face sa indure suferinte siumiliri neauslite. De la 1716 - --1730 domnesc Nicolae si fratele sou Ion Mavrocordat; de la 1730- 1769 Tara-Romanescg este o jucgrie, ce Porta o aruncg si o is dupg plac si dupg interes, cand lur Constantin Mavrocordat, rand pnuTa sau altuia din membril celor 2 familir Racovild 4i Chico. Trei-clecr si trer de ant Mavrocordat luptg prin bani -iintrigl de tot felul cu trel Racovitescr si 5 Ghiculescr, ca 46 apuce tronul; in 6 randuri el isbutescesa -1dobandescg,

L.; dar tot in 6 ranclurT e silit sn -IpXrAsescl.18 schimbIrl de DomnT intre 9 persdne si in maT putin de 40 anT, abia dac5. vine &ate 2 anT de Domnie, dacl Domnie se maT pot nutiii) aceste schimblri si preschimblri, goniri si rechemari, din not gonirT si din noti Tertga, a unora si acelorasT persdne trimise flume spre peirea desavarsitg a teril. La aceste suferinte venirg. acum sg se adauge suferinte si mai cumplite din causa resbdielor deie dintre RusT si Turd. In interval numal de 42 de anT (1769-1812) principatele romane avurg sg indure greutAtile a trei lungT resboie si ocup Oulu' miliarescI, (1769 1774, 1787 1792 si 18o6 - 181 2), find prAdatesi pustiite de invingEtori, ca si de invinsT, si alegandu-se, dupe tote ostenelile cu perderea BucovineT (1777> si a BasarabieT (1812). In fine miscarea nationall a luT Tudor Vladimirescu (1821) pune capet Domniel streine a Fanariotilor si prevestesce inceperea unor timpurT maT fericite pentru rnult incercata ruCctrA patri,

Intrebari de recapitulare la Istoria Noua a Terii-Romanescl.

(EleviTvor rdspunde prin kris la intrelogri). Lucrarea 1. In ce stare se atia Tara-Rom'anesca la suirea pe tron a luT 1Vlihaiu Vitezul? Povcstiti batalia de la, Vadul Calugarenilor. Ce emu rumanil sail vecinit. si ce este leg-atura lui Mihail 1? Ce cause a hotgrit pe Mihairt sä cuprindl Transilvania si Moldova, si earl sunt bataliile ce- a avut pentru aceste cuprinderi? De ce Mihaiti perde 131- talia de la Mirisigii ? Cum si din ce causa este omorit ? Lucrarea II. Luptele lul Matehl Basarab cu Vasile- Lupul, causele siurmarile lor. Ce sciT despre Constantin. Brancovenu ? Lucrarea III. Chipul de guvernare al Domnilorfa- nario`IT. Reformele lul Constantin Mavrcordat. Miscarea_ nationald a luT Tudor Vladimirescu, causele si consecinte1e sole. Resumat (de invetat pe din-afarl). b) Din istoria Moldovei Starea MoldoveT la finele secoluluT al XVI-lea era tot asa de tea ca §i a TeriT-Romanescr. Aron Voda (1591-1595), dupg indemnul luT Mihaiu Vitezul intrg In alianta cresting,

- -87- -- contra Turcilor, pi ajutg pe Mibaiii in lupta ce incepuse cu paginiT; dar este prins de Stefan Re`svan si dus inTransil- vania, unde more. R6svan e tras in tepg de Ieremia Novild care se face Domn cu ajutorul Polonilor pilucreza din res- puterr la resturnarea luiMahan.Acesta se grgbesce a cuprinde Moldova, pe care o perde o data cu Transilvaniapi Tara-Romanesca. Aci Polonil apecla Domn pe Simeon Movila, iar in Moldova TarapT pe Ieremia. La 1606, Ieremia more de apoplexie; frate-sei Simeon domnesce numaT cite va lunT pi piere otrgvit; certuri marl pentru tron se nasc intreMihaltaf, fiul lul Simeon pi Constantin,fiulIuT Ieremia,intre vecluva acestuia pi Stefan romp, pent ce Radu Mihnea prinde pe Movilesci pi-T trimite la Constantinopole, unde se turcesc. Din causa acestor lupte Si a deselor schimbari de Domni ([9 schimbarT numaT de la 1619 1634) Moldova r6masese aprope pustie. Sub Domnia cea lungg a lui Vasile Lupul (1634 1653) ea incepe sa se apecle pi capita mai multe intocmiri folositore ; rsboiele inscu Mateiii-Vodg cunt pagu bitore amendorora terl: Lupul e alungat de la tron de logo- fetul seri Gheorghe Stefan (1653) si more la Constantinopole, dupa ce stgtuse 6 anT la inchisOre (1661). Moldova pornesce acum din scadere in scadere: DomniT se schimbg des (22 de schimbari de la 1653-1711); PoloniT, Turcil pi TatariT and pi pustiesc tara. Dimitrie Cantemir se unesce cu Petru, tarul Rusiei, contra Turcilor, dar Petru fiind batut la Stanilesci, Cantemir este silit sa se retraga in Rusia. Incepe epoca Fanarioplor cu Nicolae Mavrocordat (1711) Mavrocordalt, Ghtculesd, Racovziesci §1 Calimacht, Moruzz: ,si ,Sulu suie pi scobora treptele Domniei de mai multe orT, despuiand tera pi pustiind-o. Reforma luT Constantin Mavro- cordat (de patru orT Domn, de la1733 -- 1769) nu upureza in nimic clasa muncitore, Tar cele treT resbOTe ruso-turce, (1736, 1769,1806) cu ciuma, tifosul pifOmetea aduc Moldova la pragul peiriT. Ca culme a nedreptapii nelegiuiriT, Austria pi Rusia o sfipie infolosul lor, una lui.nd Bucovina (1777) pi cealaltg Basarabia (1812), peste 84o de mile patrate de pg- xnent roditor. In fine, Porta intorce Domnia;gritiargpi la pamentenT, numind pe Ion Sturdza Domn pe termen de 7 anT ([8221

88 -- intrebari de recapitulare la istoria noug a Moldovei. (EleviT vor rnpunde prin scris la intrebarT). Lucrarea I.Ce intocmiri s'aii fgcut in timpul Domniel luT Vasile Lupul ? Lucrarea II. Spunetf lupta dela StcYnilescr, i ce sortg are Dim. Cantemir? Cum s'a ,r4pit Bucovina §i ce purtare a avut Grigore Voda Ghica? Cum s'a perdut Basarabiai ce rol au avut fratiT Moruzzi ? Lucrarea III. Sä se judece purtarea luT Vasile Lupul fata de Mateiil Basarab, aretandu-se urmgrile rele pentru Cara, din aceste vrajm4iT. ,Intru cat Const. Brancovenu a fost maT prev6cletor de cat Dim. Cantemir, neluand parte la ex- peditiunea luT Petru cel mare contra Turcilor?Sg se arate urn-ladle ce a avut Domnia Fanariotilor in principate,Si oe intocmirT folositore ail fgcut uniT dintr'en0ii

89 --

PARTEA I\L

ISFORIA DIN TIMPII D,E FATA

LECTIUNEA LII.

..xrigore Ghica §i Ion Sturdza.

(1822 - 1828).

1. Cu suirea pe tron a lul Grigore Ghica in Tera-Romanesca §i a Jul Ion Sturdza in Moldova, incepura timpurl mai bune pentru amendoue torile ; ran - dulala, lini§tea §i siguranta se introdusera cu incetul; Grecii §i told strainii fara de capataia, ca §i eel ames- tecati cu Ypsilante, se alungara peste granite ;func- tiunile statului se detera numai la pamenteni, fiind oprit Grecilor de a mai incapea in slujbe sea boeril ; scolile grecesci se desfiintara,deschiclendu-se lara§i scolile romanesci, ca sa se invete mai intala limba patriei. Tot acum se organisa o§tirea nationala ;se Wernura ulitele cu plata, §i se reparara spitalele. 0 comisiune fu insarcinata sa compuna un proect de reforme basate pe vechile legi §i obiceluri.

z. Din nenorocire aceste bune inceputuri furs Intrerupte. Rusia, declarand din non resboiti Portil, (1828 29) intra in principate cu 150.000 de Omen'. Voda Sturdza fu arestat §i trimes in Basarabia ; Gri- gore Ghica scapa in Transilvania ; se institui iara§1 ocirmuire rusescai tote greutatile resbolului caclura asupra Romanilor, pe la,nga diuma, seceta, hOla de vitai altele. Ru§il, dupa ce coprinsera cetatiie pe amendouo malurile Dunarei, inaintara victorio§1 pan& la Adrianopole, unde se facu pace. Prin tractatul in- theiat aci (2Sept. 1829) principatele romane furs apr6pe scOse de sub suzeranitatea mai mult cu numele a Turciei, dar inacela§i timp ele capra sub dependenta fOrte stransaaRusiel. Acosta le administra in timp de 6 ani (1828 34) ca pe nisce pro- vinciI rusesci, le dete legi intarite la Petersburg, §i nu §1 retrase Wile din ele pans, la numirea noilor DomniMichaiuSturdza in Moldova §i Alexandru Ghica in Tara-Romanesca (1834).

LECTIUNEA LITE. Ocupatiunea rusesca. Regulamentele organice.

Dupa incheierea Oa de la Adrianopole ocupatiunea rusesca continua, ca §iguvernul provisorill rusesc, care fu incredintat generalului Kisselef. Ocar- muirea acestuia avu de scop, cum insu§1 ne spune ede a supune pe Moldovenifipe MUnieni obiceiurilor ti regulelor rusesci ,si de a statornici hotarul Rusiei la Dundre,. In mai putin de seseluni, sub influenta. .uI,se alcatuira faimOsele Regulamente organice, unul pentru Tara-Romanesca, pus in lucrare la1 Tunie 1831, cel-alt pentru Moldova, la 1 Ianuarie 1832.. kceste regulamente erau departe de a. impaca inte-

91 --- resele adeverate ale teril. Chipul cum ele fusesera vo tate, le facea a nu mai ii o legislatiune independenia ele calcat autonomia principatelor, lasand sa se amestece 0 nouti Curie ocrodiare, Rusia, in t6te actele guvernului §i ob§tescilor adunarl, aceste adunari, dupa chipul compunerel lor, nu represintat nici Cara, nicl pe contribuabili, ci numai clasele privilegiate ale cleru- lui §i ale boerilor, scntite de orice sarcine §i de orl-ce- imposite, earl apasaa numai clasa teranesca, pe pro- letarul cultivator. Acesta devenise un capital at 6n- erului 4.1 al fiscului ;fara nicitin drept in Stat, cu tote greutatile Statului asupra capulul lui. 0 asemenea legiuire §i apasarile nedrepte ale unui guvern strein trebulat insa50de§tepte nemul- tamiriviiin sufletul Romanilor. Purtator al glasu- lui celor hapastuitl se facu atunci in Tara-Romanesca uncut partid national, care incepuse sa se formeze- in giurul Colonelului Ion Campin6nu. Acest barbat patriot avu curagiul, ca §1 betranul Balacdnu, sa nu iscalesca Regulamentul Organic, §i sa protesteze cu via grain contra protectoratulul rusesc. Programul acestui partid era ]impede §i hotarit : scaparea de sub jugul Curtii ocrotitOre dela Petersburg §iauto- nomia toril;improprietarirea teranilor ;desrobirea Ti- ganilor, egalitatea claselor, unirea in fine a Terif-Ro- manescI cu Moldova, in scurt programul pentru are- acest partid va lupta la 1848 §i 1857.

LECTIUNEA LW. Renascerea: G. Lazar §i G. Asaki.

1. Micarea care aduse, dupa sine reintroducerea Domniilor nationale trebuia sa se arate pe t6tecaner

--92 Romanil din am6ndou6 principatele, treziti ca dintr'un lung sown, se simteat acum chemati ogre o viata proprie; vedeat starea de inapoere in care se gaseat, lipsele de tot felul de care sufereafl,i cu focul tine - repel se apucara de munca pe terenul culturel. Limba romans, atata timp despretuita i lasata in parasire, incepura s'o pretuiasc,a1is'o cultive ;uncle pana aci ea se invota in putinele scoli din tindeleyicurtile bisericilor §i numai de cej ce aveat sa se lad, preoV sat cantareti,acum ea se introduce in scoli supe- ridre §i se 1nv6ta ide fecioril de hoer!, in locul limbei grecesci. Ba se descopera ca tocmai acea care se numia nprdsta romanesca" e dovada cea mai puternica, despre nobila §i stravechea origine a nemului romanesc. Cu cat idela acestel origin] se rede§tepta mai vie in consciinta poporului, cu atat acesta simtea ru§inea de a fi apt a§a de jos, §i-I se aprindea dorinta de a se ridica mai sus. Meritul acestei rede§teptari revine in mare parte culturei romanesdi de dincnlo de Carpati, rnarilor scriitori ardelenl: George Sincal,Petru Alkeor, Samuil Clain, Cichindeli Paul I orgovici, jar1nprincipatele romane, lui George Lazar 0 George Asaki. 2. George Lazar, roman din Ardel, desgustat de prigonirile ce indura acolo din causa ideilor sale prea inaintate, veni la 1816 in Bucuresci. Aci el deschise in incaperile miinastirei Sf. Sava (in fata pala- tului Universitatil de agi) o scOM de Jnginerie,11 care preda in limba roman6sca tot felul de cunos- cinte; dar mai ales el cauta sa de§tepte simtul national prin exemple luate din istoria patriei, prin comparatii intre Romanis prea puternici, prea mail; 0 luminati de odinidra, §i intre streinepotii for de astagi, orupti, goi, m114, asemenati dobitOcelor §i de tot -cliguti in prapastie, de prin visuinile §i bordeile cele mai pr6stei mai inr0nu§ate". El lestriga ca un

1)3

apostol : Ajunga lacramile patriei,ajunga jugul robiel, vreme este acum sa se ridice din torina semin- tile caclutilor stranepotl ;aducerea aminte de marirea stramo§esca cere mantuirea for!`ScOla lul Lazar tine- pana la 1821, cand din causa evenimentelor de atunci se inchide, bar patriotul dascal se duce la loculsett de naltere, in satul Avrig. unde in 1823 more. Dar seminta pusa, de densul §i-a dat rode multe §i bogate. Din scOla lui Lazar a e§it pafintele literaturel romane, marele Heliad Radulescu. Un tovara§ vrednic al acestuia fu George Asaki din Moldova. 3. George Asaki eraflubpreotului Leon sail Lazar Asaki. Dupa ce a terminat invbtaturile in stre- inetate, a deschis in Ia§Ieel d'intaio curs de ingi- neriepikoicirnicie (in 1814); §i §1-a inchinat intrega sa viata literature) §1 istorieb romane. El a contribuit fOrte mult la propa§irea invetamintului publicin. Moldova, §1 pe Tanga scrierile sale didactice a dat la lumina diferite alte lucrari cu privire la istoria §i la monumentele patriei. Prin munca sa neobosita §i spor- nica, Asaki a capotat locul de frunte intre promoto- rii epocei de regenerare a siernulub romanesc. El a. murit la 1871, in versta de 83 de ani.

LECTIUNEA LV Alexandru Ghica in Tara-Rornanescazi Mihalu Sturdza In Moldova.

(LS34-1846.4

1. Alexandru Ghica (1834 1842), fratele fos tulul Dornn Grigore Ghica, era un om bland, generos §1 doritor de binele patriei, dar 11 lipsea curajul §i vointa statornica. El Intl*. §coll prin ()rap §i sate,.

-94-- spitalesialte institutiuni de bine-facere,ierta, de robie pe Tiganii domnesci, arclandu-i ca muncitorl plugari pe mo§iile boerilor, §1 ingriji pentru imbuna,- tatirea armatef. Sub el literatura romana lug, ore -care sbor, §i se intemeil teatrul national. Dar Ghica avea in curend sa cad;- cete armate ae Bu]gari §i Serbl, sprijinite pe sub ,many de Con- sulul rusesc din Galati, treceaU prin tail la fratil for (le peste Dunare.. Domnpl trimise VI in contra-le ; la Braila avu loc o ciocnire, in care multi. Bulgari se inecara in Dunare. Cu acesta Ghica I§1 trase fa- vorul Portei,in acelaV timp insa §iurgia Curter Tusesci, care incele din urma isbutisa-1scOta din scaun §i sa se alega in locu-I George Bioescu, un par- tizan infocat al Ru§ilor (Decembre 1842). 2. In Moldova Mihait Sturdza, (1834 -1848- 1849), indata, ce se sur pe tronse ocupa impreuna cuvrednicul Mitropolit Veniamin, ca sa.intar6sca, invotamentul national ;infiinta inIa§.1 Academia Alihailena(numita.ast-feldupe numele fondatoru- iuiset )c o qcOla politechnica §i un institut pentru crescerea fetelor sarmane ;reorganisa Seminarul din Socola, facu §coli in diferite crap ale teril. El ajtita pe fiii de boeri la invetaturi in strainatate, contribuind la sporirea literaturel romane §i la formarea de bunt profesori. Mihait Sturdza facui o buna administratiune; reduse numerul tinuturilor la 13 (din 16 cate -erat), construi §osele §i poduri de piatra, inzestra, lap cu ci§mele, cu un palat administrativ, cu gradina .publica de la Cofioui cu casarme. Ce]e- l'alte crap, mai cu sema Berladul, Botopnii siGalatil, luara o prefacere .simtitOre; corpurile s/u- jitori/or §i al fiojarnicilor (pompierl) Alit din not organisate, magaziile de reserva tot-d'auna pline, veniturile tern inmultite, comerciul §i agricultura pe cale de prop4ire.

Sturdza decreta (la a. 1844) desrobirea Tiganilor domnesef §i manastiresel. Acesta ms sura fu salutata ca un bun inceput pentru libertatile viitOre,ce ti- nera generatiune de pe atunci a,Molckivei a§teptacu nerAbdare sa le vacla fndeplinite. Anul 1848 puse eapet Domniet lul Voda, Bibeseu, iar in Moldova facu imposibilA Domnia lul Sturdza.

LEC'IUNEA LVILVII Revolutia din 1848 In Transilvania.Avram 'alum

1. Poporul roman din Transilvania se gasia de secoll ineatu§at sub nisce legl barbare §i neomenose impuse de Unguri. El, stapanul de ba§tinaaltorn, n'avea nici dreptul ca sa trafasca ca natie in Cara sa. Fara sa aiba vre-un drept, avea numal datoril. Era amenintat a perde chiar §inationalitatea prin tote mijlocele de maghlarizare, ce se pot inchipui. Pentru o bucatica de pament, pe care nu se putea -hrani, trebula sa robesea el §i al sei o viata intrega stapanului sell sas sail magluar ;cu beldia dupe el era scos la sapa, la secera, la lucrul campulul. Cand e timp frumos teranul luera la domni, cand ploul vine lalucrulset ; cand a slar0t lucrul stapanu- Jul,numai in desert mai arunca el sementa in pament, clef a trecut timpul semanatului'. Erat sta- VIA' de mop'earl bagaeinjug pe romanisi hierall cu ei. In acesta stare de ticalo0e se gaseall Romanii din Transilvania, cand in Februarie 1848 isbucnesce revolutiunea la Paris (capitala Franciei),§i de aci 1)(5ra ca fulgerul in Austria, Rusia,Italia, Polonia §i Ungaria.

9b 2. Maghiarii crequra, a a venit timpul a scapc de Austria §i sa se declare independentl. Dieta un-' guresca votezk o constitutiune, care tragea cu bu- retele peste tote nationalitatile dih Ungaria §i Tran- silvania ; ea nu recunosiea de cat un singur stat §i un singur popor: 0 Ungarie §i poporul unguresc. Primejdia pentru Romani crescu§i mai mult in Ohm cand dieta din Cluj vote unirea Transilvaniel cu Ungaria. Prin acesta unire el se vedeall datl le- goVI' §i de maini §i de pici6re in ghiarele a,suprito- rilor lor, fare a le r6manea macar speranta vre-unui ajutor de scapare din partea Austriei. Era dar o cestiune de viata sat de. mOrte pentru Romani. Nu e de mirare, data s'ail ridicat cu totil ca un singur orn contra absolutismului unguresc. In qiva de 3/15 Maid peste 40,000 se intrunira la glasul lui Simion Barnq §i Avram Iancu in adunare generals pe campia de langA Blaj, numita de atunci CamAia Liberidlii. Aci el protestara in potriva unirei Transilvaniel cu Ungaria, jurara credinta imperatuluI Austriel§iproclamarl natiunea romana de naliune de sine sidlatore. Celan& desfiintarea lobagiei §1 a dijmelor, intrebuintarea, hi:la- bel romane in legi§iadministratie, deschiderea de §coli romanesci in sate §i ora§e, cum §i a unei Uni- versa* romane.

LECTIUNE A LVII

(uTu

3. Acum incep grozaviile Ungurilor §i ale Secuilor asupra Romanilor :unii sunt spanzurati, altii impu§- cati, altii ar§i de vii, pe drumuri, in case, in biserici.. In mai putin de 2 luny pier peste 4000. Dar §i Ro- manil, sco§i din rabdare, nu se lasa neresbunati. Tot. Ardeul este numai foc §i pirjol, un lac de sang°.

Dupa macelurI partiale yinbataliile date in regula. Generalul Bern infrange de doue-ori armata austro- romana, dar si el ebatut la Sibiu. Acesta perdere nu-1 impedia, ca, dupa ce invinge tot la Sibiu pe Rusil cevenisera din Tara-Romanesca inajutorul Austriacilor, sa nu la Sibiul.si Brasovul. Armatele rusesci se retrag. Nu intarcliara nici cele austriace a se refugia in Tara-Romanesca. Acura Ungaria se de- lara,deslipita cu totul de Austria. Transilvania e aprope tota in 'liana Ungurilor. 4. Numal in muntil apuseni dinspre Tisa,in tara /or, Romanii duc cu barbA tie lupta inainte inpotriva Ungurilor. In capulfor se AA Vitezul inunglor, asa numiati el pe Avrani Iancu. Acest roman extraordinar face minuni de vitejiecu ceteel sale de voinicisi de voinice; cad femeile MoVlor luptati alaturea cu barbatil lor, sau pe cand acestia se bateati, ele pazeat pasurile. Unguril vNend ca prin arme nu pot supune pe Romani, alegra la tradare; ei isbutesc sa ocupe Abrudul; dar Iancu itis inapoi, si bate pe dol generali unguri unul dupe altul. Maghiaril ca sa-si resbune rusinea pa,tita, macelaresc betrani, fennel, chiar si copil in face; prind si span- zura pe Capitanul Butenu, carele and e sa cobra slice : Mor 1ini§tit, cticl mOrtea 'ilea este resbunatA prin cele doue infrangeri ale Ungurilor la Abrud". Ast fel Iancu si cu 117otii lul, nu lase. din Will armele de cat numal cand Unguril fiind pretutindeni batuti de Austriaci, nu mai era nevoe de arme. Ro- manii dovedira prin ridicarea for ca jugul secular n'a stins inei simtimentul de libertatesi de nationa- Rate ;ca el nu mal vor sa traiasca robi, si ca. scie, la timpul priincios, sa apere cu armele ca neintre- curl viteji, drepturilor for calcate in picidre.

12,16z Ed, WIT. 7

LECTIUNEA LVIIT. Revolutiunea din 1848 in Moldova §i Tara- Romanesca.

(9 Iunie13 Septervre).

1. In Februarie 1848, revolutiunea isbucnesce la Paris, si de aci se respandesce pana in Transilvania. InIasi,partida progresista sau national, semn6za, o petitiune cake Domn, cerend mai multe reforme. Voda Sturdza fagaduesce pentru unele indestulare ; pentru altele mijlocire la Petersburg si Constantino- pole. Atuncl boeril se despart in doue tabere :cei betrani se mulp.mesc cu r6spunsul Jul Voda, ;cei/i- neri vor sa-1 silesca a primi Constitutia,si la din contra, sal restorne. In scopul acesta, el se aduna in qiva de 30 Martie (1848) in casa lui Alecu Ma- vrocordat (Ursu) de la Copoil, baricadOza ulitai vor sä procla,me noua Constitutie. Mihahl Sturdza, afland de acesta, inconjura casa cu armata,si in mai putin de cloud cesuri, capeteniile sunt prinse, legate si sur- ghlunite, iar miscarea nabusita chiarin inceputu- rile sale. 2. In Tara-Romanesca Insmiscarea WA forma unel adeverate revolutiuni. In cliva de 9 Iunie, o noua Constitutie fu proclamata la .Islaz (jud. Roma- nati) de cake Ión Eliad, Stefan Golescu§iChristian Tell, earl dedera semnalulmiscaril.Voda Bibescu, silit de popor, semna, acea Constitupne numi un minister compus din capil revolqiunii (11 Iunie) ; dar infricosat de amenintarile consulului rusesc, el abdica indata si trecu in Transilvania (13 Iunie). Un g.uvern provisorifl lua conducerea treburilor :el cut ;aintro in legaturl oficiale si directe cu Purciai cu

99 puterile europene. 0 comisiune de 18 boerl .i 18 toranI fu insarcinata cu regularea cestiunel pentru improprietarirea teranilor, iar un decret fu dat afara (19 Iunie) pentru incetarea dijmelori a podvelilor. 3. Dar Rusia nu se putea invoi cu noua stare de lucruri creata in principate. Ea pretinse ca e o cestiune de drepturi, de onOre §i de interese politice pentru densa, de a nu lasa sa se intaresca la Du- flare un stat nou moldo-roman, in locul celor doue principate§i de catre o inchipuita, nationalitate, a carei origine, licea ea, se perde in intunerecul tim- purilor". De aceea mai intaitt starui de POrta ca A. intre cu o§tI in -tiara, Turcii venira la Bucuresci, unde, dei tura primitl de popor in strigate de bucurie, se incaerara insa la lupta cu un vitez corp de porn- pierI la casarma din Dieu/ Sftirei (Bucuresci, 13 Sep- tembre). Atunci Rusia afla cuvent in acesta, de all tritnite Vile, ca sa restabilesca ma clisa ordine le- galei. Deci o noua ocupatie rusesca de 60,000 de soldatl incepu cu cardul de nevol cunoscute :arestari, sur- ghiuniri, zaharele §i podveip ;revolutiunea fu inabu- §itacu verful baionetelor ;CaimacanulConstantin Contacuzin, pus laordinele comisarului rusesc, conduse afacerile pana la incheerea Conventiunil de la Balsa -Liman (10 Aprile 1849), dupa care Rusia impreuna cu Poarta numira Domni peepte ani :in Tara-Romanesca pe Barbu .7irbeiii, iar in Moldova pe Grig-ore Ghica. LECTIUNEA LIX. 4. Barbu Stirbeiti in Tara-Romanesca ci Grigore Ghica in Moldova. Tractatul de Paris. Adu- n'arile ad-hoc. (1849 - 1856). 1. Domnii Barbu §tirbeiti §i Grigore Ghica (1849 1856), avura o Domnie destul de turburata. El gu-

100 vernara cea mai mare parte de timp sub ocupatitt nea streina: turca, rusa §i austriaca. Trupele rusesci abia e§ite din principate in prima-vara amtlui 1850 se int &sera iarA§I in vara anului 1853, spre a le de- tine ca zalog, pana,ce se va descurca certa isca' intre Rusia §i Turcia, in cestiunea Sfintului Aformint. Domnil furl siliti sa fuga la Viena. Luptele sange r6se incepura din nola Dunare, pang cand, in tOrnnE anuluT urmator (1854), Rusia voqendu-se atacata it Crimcia de puterile aliate: Anglia, Francia, Turcia §i Sardinia, parasi torile romane. Acestea incapura acum in manile trupelor austriace ; Domnil se intOr- sera la scaunele for §i ocarmuira sub ocupatiunea austriaca, panadupa inch eerea tractatului de la Paris. (18 Marto 1856), cand furl inlocuiti cu cate un cai macs m numit de Porta: in Moldova, cu .Neculag Vo g-oride, iar in Tara-Roman6sca cu fostul Domn Ale- xandru Ghica. 2. Eca condqiunile tractatului de Paris: 1) Marea-Neg-rd devine neutrd, adica nici un stat nu va putea cAlca apele sale cu flota de resboiu ; din' contra ea remane deschisa marine" comerciale a tutulor natiunilor ;2) Gurile Dundrii, ce be apucasera Ru§ii, se inaitioiazd Turciei; 3) Rusia inapoiazd Mol- dovei .parlea de ios a Basarabiei,¢irenunici formal la drepul de protectorat asupra .principatelor romdue. Acestea se pun de aci inainte sub suzeranitatea Portii Otomane §i sub garantia colectiva, a celor 7 puteri garante. 4) 0 comisie specia1a numita de puteri se va aduna la Bucuresci, ca sa propuna basele viitOrei organisari a principatelor; Sultanul va convoca in fie-care principat cate o adunare (divan) ad-hoc. 3. La 22 Septembre 1857, se deschisera la Bu- curesci §1 Iasi divanurile ad-hoc, cu scop ca sa arate puterilor europene dorintele poporului roman ;de la o margine la alta a Romanies nu era de cat un stri-

101 gat :traiesed Unirea; In trite pepturile fara deosebire de clasa,de versta sail de sex, era un simtimInt generos §i Malt de a nu mai trai Romanil despar- tit1 1isfa§iati. Sci fim un singur true, precum sun - /em un singur suflet,qicea MitropolitUlSofronie In cuvintulde deschidere alAdunarii dinIasi,ceiet suntem toll tot una, avend o origine, un scinge, o patrie, o istorie, o credin/d, un Dumnecleg. La 7§i 9 Octombre, Adunarile ad-hoc din Iasi §i Bucurescl vo tar ,in unanimitate urmatOrele cincl puncte : z. Respectarea drepturilor Principatelor, si in de- osebi a autonomies lor, in coprinderea vechilor tractate incheiate eu Ina/1a Pbrid. 2.Unirea Principatelor intr'un singur Stat sue numele de Romdnia. 3. Print sirein cu mostenirea tronului, ales din ir'o dinastie clomnitore de ale Europi ,ci ai cdrui mos lenitori sa fie crescufi in religia terei. 4. Neutralitatea fidmentului Principatelor. 5. Puter. a legiuitore incredintald unei obstesci A- dundri,incarescifierepresentatetoteinteresele naliei. Tote acestea sub garantia coleclivd a puterilor cart viii subscris tractatul de Paris.

LECTIUNEA LX. 5. Alexandru Ion I, Dorm al Principatelor-Unite.

(5 c; 21 1an. 1359 -11 F. 1366)

1. Una din dorintele cele mal vii ale Romanilor era unirea celor doue teri sub un principe dintr'o dinastie europOna. Fiind -c. Conventiunea de la Paris (naratiunea 28) prevedea numai unirea administrativa a principatelor, adunarile elective furl convocate

10=2 ea sA aleErg, oate un Domn pamOntOn in fie-care principat. La 6 Januarie 1859, Adunarea generals a Mol- dove' alese cu unanimitatea voturilor pe colonelul Alexandru lon Cuza, care fu ales §i de Adunarea generala din Tara-Romanescg. in 24 lanuarie acelac1 an. Turcia, dupg, ore-care impotrivire, recunoscu (la 1G August 1859) alegerea pentru asta-data, numai",§i Cuza se duse in persOna la Constantinopole, spre a-§i lua investitura (1861); aci el fu primit de Sultan cu molts distinctiune,i facu asupra tutulor o impre- siune bung. La 24 Ianuarie 1862, Adunarile generale din ambele principate se intrunira la Bucuresci; in loc de- doue ministere, cari funqionasera pang, aci, se numi until singur, §i ast-fel, dupatrei ani de la alegerea ltn Cuza, Moldova qi Tara Romdnescd se contopira, odatoi pentru tot-rfa-una in principaiul Romaniei cif cat ita/a Bucuresci.

NARATIUNEA 28. Cony entiunea de Paris pentrin organibarea Principatelor-Unite. Comisarii puterilor stre- nc,dupA ce luaravoturile divanurilor ad-hoc, se dusera la Paris, uncle se strinse din noti congresul pentru intocmirea co nventiunii privitore la reorganisarea terilor rom'ane. Acosta conventiune se subscrise la7/19 August 1858.Printr'ensa se tine soma de cele mai multe dorinte ale Rornanilor, privile- giile de riasa furA desfiintate;egalitatea inaintea legesia imposituluf, egalitateadrepturilor politice, admisibilitatea functiiie publice cu aplicarea treptata a principiului de ina- niovibilitate; libertatea individuals, responsabilitatea ministe- rial, etc. furs consfintite ; se prevedu sirevisuirea legii care reguleza raporturile proprietarilor de pament cu cultivatoril, in scop de a imbunatati starea teranilor. Unirea Principatelor insa fu numai pe jumetate admisa. Napoleon 111 cedand staruintelor AustrieTaiale Turciei, cu care ne inteleseaiAnglia, renunta la unirea politics, multAmindu-se nurnaT Cu cea administrative. Ast-fel fie-care tiara avea Domnul sou propri0 pe viata, un minister §i o adunare electiva pe 7 ani, tri-

103 2. Papa la 2 Malt 1864, tara fu guvernata sub reginAll Conventiunei din Paris. In diva de 2 Malt insa Cuza disolva Camera si proclama de la sinell o noun, lege fundamentals a terelStatutul. Acesta fu confirmat de tara printr'un Plebi sell sat sufragiii uni- versal, iar Puterile garanteitrecunosicura in urma ducerei Domnului la Constantinopole. Prin acest statut se largea autoritatea Domnului sise marginea pu terea corpului legislativ, care se compuse acum din Camera §i Senat. Noua legeelectoral a intinse dreptul de alegere la tocetatenii in proportie cu averea. Dinpreuna cu statutul se proclamara mai multe legi organice: leg-ea rurala" desfiinfii claca si improprietari pe grani in schinzbul unei rescumpareiri in bani ; legea instructiunii publice proclama principiul obligativitatii invetamentului primar §i gratuitatea lui ;legile civile §i penale se unificara intr'un singer codice, lucrat in mare parte dupa Codul Napoleon din Francia, §i pro- mulgat in anul 1865 ;legea judetiana §i cea comu- nala, legea Camerilor de comercit si de agriculture, legea de mesuri§igreutati,legea pentru armarea

butul era fixat in parte pentru fiecare principat,ca si lista civila a Domnilor. Numal o inalta Curte de Jus6 tie si Casa- tiune, o Comisiune centrals pentru pregAtirea legilor de interes comun, aseclatesiuna§ialta la FocsanT, aveall sa serve ca institutiunT comune ambelor OrT,$i sI prepare unificarea legilor si a regulamentelor, a sistemuluT monetar, de mesurTsi greutAtT, uniunea vamala, a postelorsitelegrafuluT,siorga- nisarea identica a militiilor din amendou6 principatele. Tara- Romanesca si Moldova Tail de acum numele de Principatele- Unite, rnrianend puse sub suzeranitatea PortiT si sub garantia colectiva a puterilor europene. Un articol final prevedea in fine, cindatA duiA promulgarea Conventiunel in principate, CaimacamiT actualT vor inceta, si se va institui in locul for ate o comisiune de treT, care va forma listele electorate pentru Adunarea deputatilor. Aceste adunArT aveati sa purceda inciath la alegerea Domnilor.

- 104 - generalA venira sal desevarOsca ssternut de reform. inceput sub Statutul Jul 2 Maid. Averi le manasti resci fury secularisate definitiv;se infiintara Univer sitatile din Ia§I §i Bucuresci, §coli primare prim oral' §I sate, spitalesicasarmi, §i In fine se instituira concursurl §i expositnide agricultura qi industrie nationals. La ii Fearuariez866, Alexandru lOn I, din causa multor nemultamiri dinultimul an al guver- narii sale, fu snitsg, abdice§isaincredinteze puterile Domniel in manile unei locotenente domnesci, compusg, din generalul Nicolae Golescie,Lascar Ca- targiii ai colonelul Nicolae Haralambie. Alexandru Cuza maxi in 1873 §i fu inmormintat. la mo§ia sa Rugindsa, din judetul Sucevii.

10 A 4

TABELA GENEALOGICA. A FAMILIEI REGALE Hohenzollern: Baden: Carol, principe de Hohenzo lltrn-S gruaringen, Carol, mare duce de Baden. Wisc. 8 Iunie 1786 Ilse. 19 Fehr. 1785. t 11 Martie 1853 t8 Decemb. 1818. C.13. cn Antonia Maria, princesde Murat, nilscutl 5 Ian. Usatorit en Stefanie, fiica adoptivii a Id Napoleon I, else. 1793,t19 lanuarie 1847. 28 Aug. 1789,t29 Ian. 1860. Carol Anton, ngsc. 7 Septembrie 1811, t 2 Iunie 1885. Cgsgtorit en Ioseftna, dm. 21 Octombre 1813.

Leopold StefanCarol,St, foam udsc. 15 1 tiiieCarol, Eitel FriederithAnton Egonf,n'isc. Friderich Eugen, ngsc. Maria Luisa, Wisc. 17 ngsc. 22 Sept. 1835.1837,t17 lnlie 1859Itegele Romaniel, 7 Ott. 1841, t in 25 Innie 1843. Noem. 1845. Us. (12 Septem. 1861)ca sotie a regelul Por-ngsc. 8120 Aprilie 1839urma ranilor pri- Cgs. (29 Iunie 1879) Cgs. (25 Aprile 1867) cu Antonia Maria Fer-tugaliel Don PedroCas. (15 Noem. 1869)mite In bitglia de en Luisa Matilda, en Philip principede dinanda, Infanta Por-t 11 Noemb.1861.cuElisaveta Paulina,la Koniggraz 5Princesii de Thurn gi Belgia, Comite de tugalielgi ducesa de Princeg de Wied, August 1866. Taxis. Flandra giduce de Saxe, ngsc. 29 Decem. 1843. Saxe. nage. 17 Ft br.1815. .--, Wilhelm, 10.8e. Maria nliscuti 8 Balduin ngsc. 3 Innie Marie 1864. Sept. 1870, t Aprilie 1869. Ferdinand,1153. 24 1874. Henrietta, iliscuti 30 Aug. 1865, mogtenitor Iunie 1870. prtsamtiv al Tronulul Iosefina, niisentii 18 Ronaniel, Maria de Edimburg Octomh. 1872. casatoriten Princesa Albert, pas nt 8 Apri- Carel, neec.3 Oct.1893 lie 1875. Carol, niisc. 1 Sept. 1868

-106

LECTIUNEA. LXI 7. Carol I, Domn §i mai apol rege al Romaniei.

(.8Aprile 1866) 1. La 11 Februarie 1866, Senatul §i Adunare- deputatilor proclamara in unanimitate Domn al Bo maniel pe Conlele Philip de Flandra, fratele mai mic al regelui Belgiei. Locotenenta Domnesca cu cabineul Ion Ghica conduse afacerile in numele principelui, care refusa tronul (30 Marte). Atunci poporul alese prin plebiscit (cu 685.969 devoturi) pe M. S. principele Carol de Hohenzollern din stralucita familie domnitore in Prusia (8 Aprile). Alegerea fu intarita de prima adunare Consii- tutionald, care (in qiva de 1 Mai 11) vota mentinerea unirel §i proclama Domn ereditar pePrincipe le de IIohenzollern sub numele de Carol I. POrta protesta pe temeiul tractatulul de Paris contra celor intamplate la Bucuresci §i ceru de la puterile cele marl sa se adune in conferinta,ca sa al6ga Domni pro- visoril pentru fie-care principat (6/17 Matti 1866). Trel Stiledupa aceea, principele Carol, insotit de I. Bratianu, pune piciorul pe parrintul Romaniei (la Severin), iar la ro Maiu 1866, facea intrarea sa solemna in Bu- cur,seI (naratiunea 29).

NARATIUNEA 29. Carol I,Inainte de a se face Domn ai Romitniel. Carol de Hohenzollern s'a nAscut la 8/20aprilie 1839 in Sigmaringen (principatul Hohenzollern. Germania) din ilu;triT se l parinti: Carol Anton, fiul lilt Carol, principe de Hohenzollern-SigmaringenIidin losefina, fiica lui Carol, marele duce de Baden,sia Stefanie'', fiica adoptiva a lw Napoleon 11).

I) Vectf tabla genealogica.

107 2. Domnitorul, pentru a dovedi a tine a respecta tractatele incheiate de cAtre iwarcu P6rta, in- sciincA telegrafic, chiar in liva sosiril sale in Bucu-

In Sigmaringen se inalta majestos un vechiii castel cu turnurile sale puse pe zidarie romans, d'asupra unui picior de del stancossiocolit din treT part T de Dunare. Aci s'a nascut si a crescut Suveranul, pe care Providenta '1 pastra, pentru ca sa intemeieze Statul roman modern, regatul Ro- mania Pana la versta de I IanT,principele Carol a primit educatiunea in casa parintesca sub Ingrijirile mamei sale. De la 1850-1856 a urmat studiile umanitare la Dresda, a trecut examenele la Munster, si apoi prin dese calaoriT Intreprinse mar prin tote statele marl ale Europei, si in Africa, ca si prin studil milli are intinse facute la Dusseldorf si Berlin, se pregati pentru a deveni un barbat politic insemnat si un militar distins. Numit de regele PrusieT locotenent in regimentul de artilerie al gardel, Principele Carol avu ocasiune in t-sboiul al doilea din Schleswig-Holstein (1864) sa dovedesca pe campul de batae teoriele mulitare ce dobandise si excelentele salecalitati res- hoinice. El lua o parte activa la mai multe batalii, la intrarea trupelor in Jutland, la asediul Frederica si la asaltul celebru de la Duppel. Pentru inaltele sale merite, regele Prw-ieT il de- cora sii1 inainta la gradul de capitan in regimentul II al dra- gonilor guarder, iar imp&atul Austriei, aliatul de atunci al Prusiei,'Tdete Crucea de merit militar. Astfel, nu atat prin stralucita familie la care apartine, ci mai mult prin calitatile spirituluT seu, printr'o viata plina de activitate siprin studii seriose, tinerul nostru principe'07trase singur calea sa, fiind recunoscut de toll ca un bray soldat, barbat de stat eininent si amic al arteTsisciintei. Consciinta datoriei fiind o lege in familia sa, trecuta din generatie in generatie, iubirea de patrie si devotamentul pentru densa,avendu-le de vit exemplu in viata proprie a parintilor se.1, principele Carol dedea tote ga- rantiile unui bun, drept si mare Suveran, destolnic ca sa faca fericirea unui popor ;isalasigure existenta sa politica. De aceea si RomaniT, inrninutelecele mai critice ale istorie lot,i;1"atintira ochiT, ca prin instinct providential, asupra tintrului oficer, care la 1866 se afla incongediii laDus,,e1- dont, insinul familiei.Aci veniIon Bratianu, ("jaiMarte) sa i ofere in numele poporului roman indouita corona a Roma. niei Tractarile fura conduse cu mutt tact de catre insult prin

108 resci, pe Mamie Vizir, Ca este gata a veni la Con stantinopole sprea-sicere investitura. Carol fu primit in Capita la Turciel cu onoruri cu totul neobici- nuite ;Sultanul'1 recunoscu de principe ereditar al Romaniel (in12/24 Octombre 1860),§i'Iarata in mod vodit stima ei prietqugul ce simtea pentru per- sOna lui. Cele-l-alte state europene se grabira a recuriOsce §i ele noua stare de lucruri in Romania,sipositiu- neapolitica, a aceteia devenidince Ince mai sigura. 3. Domnitorul Carol avu sa lupte cu multe gre- cipele Antonin, tatal principeluf Carol; poporul roman, prin glasul a 685,969 de votanti, confirma alegerea la Domnie a Ita Carol (8 Aprile), care, dupa multe greutati si pericole ce avu sa intampine prin St itele AustrieT, in minutul and re's- bowl pruso-austriac era gata sa isbucndsca, sosi la Severin incliva de 820 Maiu. Firul telegrafic vesti teriT cele d'intait cuvinte, ce Suveranul adresa de petermul,unde inipe'ratul Traian implantase acum 17 vecurl cele coloniT ale sale si stalpif poduld1,ce stall martorr neperitori ai gloria sale eterne: aP,znend piciorul pe pamentul Rom&nier, noun mea patrie, me gretvesc a exprznza Locotenen fee Domnescisimfimzn- tele cele znW sincere. Fericit cel me afire zn mijlocul naftunii, care m'a onorat cu increderea sa adresez inaznte de tote ru- g-c' ciunzie lnele Cerului, pentru casd-miajute a Indepltni en iemnitate marea ,ri frumps(' mistune ce Provideni'a'nzt-a impusv.. Ast-fel, alesul natiunii din cliva de 8 Aprile 1866, vorbia inimel terir,si din ora aceasi pans asta clio clip nus'a clintit de la postul stii; o clips n'a ultat datoria sa; muncind Tara intrerupere dins sinoptea pentrufericirea taria Ro- manic], despre densul se pote spune, cee-ce s'a clisdespre marele seu strithun Frederic: cei este cel d'intazu d n servitor-a Statulul ; sau ceea ce s'a sapat in 1866 pe monumentul ilus- rului seu bunic Carol:(Gins/a szcrea'rnctes;Warn Puriat tot-cfa-una atilt cu fie-care. cat ,ct cu (arab

-1u9 utati in launtru, pentru a scOte tara din vagmele ratacite in care apucase, isa-1 gasesca rostul el in viitor. Principe cu totul liberal, el a staruit ca Adu- narea Constituanta sa voteze cat mai neintarliat o Constitutiune din cele mai liberale (naraciunea 30). Apol tot ce a stat in putina unui om, el a facut pentrd desvoltarea puterilor morale §imateriale ale 0/.11:pentru ridicarea bisericei romane, respcin direa invitcimintului in 161e clasele, introducerea unei justitii aa'ministralzuni tune, a ordinci 4-i economiei in fi- nance, pentru imbuntilcitirea agriculturei,inmullirea cdilor de comunicatiune §.1 infiintarea institutelor de credit, pentru organisarea in fine a armatei (naratiunea 31).

NARATIUNEA 30. Constitutiu nea din 1866.-- Con- stitupunea garanteza cetatenilortotelibertatile egalitatea completa inaintea legit; libertatea individuals ;domiciliu invio- labil ;libertatea consciinta si a cultelor ;inv6tamintul liber ; instructiunea primary gratuitysiobligatorie ;libertatea corn- pieta a ctivintuluTsia presei; secretul scrisorilor ; dreptul de a se aduna in lin4te §i fara arme ;dreptul de asociatiune §i de petitiune ; puterea legiuitore exercitata de Camera, Senat side Domn ;DeputatiT$iSenatoril alesT in colegiT, compuse din aleg6torT impartiti dupa avere, alegaor hind on -ce Ro- man care platesce un imposit cat de mic. Ast-fel prin noua lege electorala totT RomaniT capatara dreptul de a lua parte prin voturile lor la afacerile OriT. D it aceste libertatT si drep- turT capatat o bazapio garantie sigura numal prin faptul, aclamat de natiunesirecunoscut de Constitutie, at monarhiet ereditare in familia Hohenzollern. NumaT printeacesta s'a putut aduce lini,tea inlauntru, sigurantasiincrede- rea in afara. NARATIUNEA 31. Primil deee anl de Domnie al lul Carol I, (1866-1876). 0 data Constitutiunea pusA in lucrare, Domnitorul Carol a cautat sa reorganiseze administratia in tote ramurile eT. Inainte chiar de finitul primulul seta an de Domnie, a percurs §ivisitat tote judetele Romania, spre a cunOsce prinsine-insu§T pasurilesi dorintele teriT; a impartit singur ajutore din mijlocele proprii,5is'a pus in capul

11tt - In scurt, el a lucrat statornic printeim sir 1ntins de reforme la inaltarea Romaniei, facend dinteensa statul eel mai insemnat si mai cu greutate din statele Orientului european.

LECTIUNILE LXII LXVIL Resboiul pentru Independenta Romaniei§ipentru intemeiarea regatuluI de asta-di (1877-1878). LECTIUNEA LXII. APtRAREA DUNARI T.

4. Isbucnind resboiul intre Rusi si Turd (12 Aprile 1877), Domnitorul Carol convocl Camerile le- giuitOre (14 Aprile) ca sa voteze conventiunea din 4 comisiunilor instituite pentru distribuirea de bans locuitorilor lipsiti de hrang. Fiind ca financele teriT se ggsiail intro stare de plans, el renunta in primul an la suma de 52.00o galbeni din lista sa civilg (Main 1866), iar in al douilea an 4,000 de galbeni, punend si 12,000 de galbeni la dispositiunea ministeru- lul de culte pentru fundarea und institutiunf de bine fac-ere. In chipul acesta, Domnitorul a redus cheltuelile easel sale la stric- tul necesar si a usurat Statul, fa'ra de a scate nos imposite. Apoi Inca din capul loculta a cgutat sa dea guvernului seti si camerilor legiuitdre o directiune practica in lucrari, isbutind a imbungtati in calf -va anY numai, starea mated 'la a teriT printr'o administratiune mai reg-ulata, prin imultirea tailor de comunicatiune si construirea de cal'ferate (1375 kilom, in 1875), prin instituirea creditelor funciare rurale (1873) si ur- bane (1875), a Case de consemnatiuni, depuneri si economii si a societatilor de asigurare (1872); prin imulthea veniturilor Statului si echilibrarea budgetului; prin desfiintarea concesiu- nilor impovaratore din trecut :contractulGodilot, concesiu- nea data Bancei Romania ca banca de stat5iimprumutm Zarifi. Administratia propriu ciisg a primit de aiemenea ame-

111 Aprile Incheiata cu Rusia pentru trecerea trupelor rusescI prin Cara. In Mesagiul de deschidere, Suvera- nul roman arata ca :armatele imperiale ruse at intrat pe teritoriul nostru fara ca puterile garante sa fi protestat ", ca va fi pOte nevoe de bratele fiilor tern' pentru aperarea drepturilor el,§i caIn impli- nirea acestei sfinte datorii, densul va sci, in capul ju- nei ,si bravei sale armate, sr/ platescti cu persona six,. Aceste cuvinte, rostite in mijlocul parlamentulul, re- sunara de la un unghit pang, la altulal tern',des- teptand In peptul tuturor un inimos avent de res- boire din vremile betrane. lioratiunT insemnate prin creatiunT si reforme cu tendinta catre descentralisarea administrativa ; orasele luara avent; BucuresciT fu iluminat cu gaz aerifnrm (x871); se infiintara orasele de port Corabia (7871) si Bechet (1873). Postele austriace, 'ruse si elene din Romania se desfiintara, organisandu-se serviciul postal international cu tote statele din lume (1869) precum si posta rurala. (1872) ;se introduse un nal sistem monetar (1867) identic cu cel din Franta si se institui monetana statulur (1870); se asigura maT bine de cat in trecut positiunea func- tionarilor printr'o noun lege a pensiunilor (1869); justitia do- bendi o magistratures din ce in ce mai luminata, maT onesta si mai integra; scola sibiserica,institutiunile de culture si artele frum6se, gasirain Suveran siin Augusta sa sotie, DOmna Elisaveta, pe protectoriT for statornicT, buns-vointa si incurajare. Carol I lua initiativa si dede mijlOcele materiale pentru instituirea uneT scolT normale, in care sa se formeze inveta. toriT satesci. consacrand Inca din caseta sa privata 12,000 de galbenT pentru construirea unuT local propriti aceleT scale (7867) ; DOmna Elisaveta lua sub inalta sa protectiune Asilul de orfane cElena Domna, (fundatiune a DomneT Elena Cuza), daruindu-1 din caseta proprie 12,000 de leT, si zidind in interio- rul luT o capela si dependente (1879). Domnitorul darui insti- tutulur si un teren intins Tanga Cotroceni (Fantana Branco- venesel) (7873). Scolile se imultira prin sate si orase ;se creara treptat gimnasii, liceurT,scolT normale si de comercia, si o facultate de medicine, cu care se completa Universitatea din Ilucuresci, inaugurate la 1869. Domnitorul se puse in fruntea

112

5. Intre acestea Turcia incepes5, bombardeza ora§eleBraila,Galati,Reni,Oltenita,Ca lara§1§i Giurgiu; bande de Cerkezi §i de Ba§ibuzuci Turd tree Dunarea, pradai mAcelaresc satele de prin prejur. Carol ordona mobilisarea complete, a o§tiril. Armata sa de peste 50.000 de o§teni §1 cu 180 de tunuri o impartesce ast-fel, ca sa pa& respinge un institutiunilor de culturg, ca Societatea Academia (1867); A- thenenl Ramtin si Societatea Geografica (1875); procurg din mijlOcele sale proprii fondurile trebuinciOse pentru mar multe publicatiunT sciintifice, burse in str6natate pentru studiT, pentru rnusicg, picturg si pentru meseriT, ajut6re trupelor dramatice romane si streine, etc. Numal multgmita vointei luT energice, Romania a luat parte la Expositiunea Universals din Paris (1867) si la cea din Viena (1873), incurajandu se printeacesta industria nationalg si comerciul. Biserica romans de asemenea a fast redatg sie-§T prin noua lege sinodala (1872) ; locasurile sfinte, *lute in ruing, furg reclgdite si imbacate in vechia forpoc16131 cu fonduri din caseta privatg a Domnitorului. Acesta, credincios devisei familieT stile :aNimic fare Durnne- deli', a colindat cu rivng si cuviosie, chiar din primul an al DomnieT, schiturile si m-rilerisipite prin vaT simunti, si a dispus restaurarea celor maT insemnate dintr'ensele, ca :Curtea de Arges, Nemtu si Secu, Tismana, bisericile Trel Ierarhi, Antim, etc. In fine reorganisarea armateT a format preocuparea cea maT vie a Domnitorulur. Soldat cu inima si cu sufletul,petrecend o parte din viata sa in laggr, el a sciut sa introducg, ordinea, regularitatea si spiritul de corp in ostire ;a ridicat demnitatea soldatului desfiintand corectiunea corporalg (1868); a fgcut din fie-care Roman un ap6rator al patrieT, impartind tots Cara in 4 divisiuni teritoriale si punend-o sub arme (1872) Prin marile manevre militare din fie-carean, diferitele trupe se obicfnuira in tabarg cu viata seriOsa a soldatului, cu mar- surile si operatiunile din timpul resboiului. Ast-fel Domnitorul Carol a reusit in primil lece anT sg dea Romaniel o armatg, cgreia el prin propriul sal exemplu IT insufla spiritul ostasesac credintasidisciplina,inscurt a isbutit sa facg dintr'ensa mandria terei si a Capitanului ei, garantia nationalitgtei si a drepturilor sale.

11b atac din partea trupelor turcesci din Vidin, §i sl le opresca de a trece pe malul sung. In adever (la 26 Aprile), Tureil din acesta cetate deschid cu tunurile focul asupra oraplui Calafat, la care Romanil respund victorios ardend vapOrele turcesci aflate In port §i mai multe case in Vidin. La Giurgiu, Islazi Olte- nita acelea§1 provocari gases° respunsuri din ce in ce mai energiseTurtucaia este pusa, in flaari;primul soldat roman ucis in lupta este un sergent, pe mormintul caruia Domna Elisaveta depune o cununa de lauri §i stejar luerata in bronz cu urmatOrea, in- scriptiuneElisaveta Donzna, sergentului-major Flo- rea Blejan, mort pentru patrie,"

LE CTIUNEA LXIII. INDEPENDENTA ROMANIES.

6. Turcia provocase singura rsboiul contra Ro- manilor,i prin urmare ea singura rupsese legaturile vechi dintre amendoue statele. Resultatul acestei par- idrifu, ca Adundrile legislative proclarnard in chiefs de 9,,izo 111aiu 1877 indOendenta completes a Ho- maul ,si incetarea vechilor ei relatiuni cu Porta oto- m7nd. Domn §i popor luara cu tarie hotarirea de a apara, cu armele in mana, integritatea teritoriului vi de a-§I jertfi vi4a pentru independenta patriei. Trupele rusesci, dupa scurgere de 6 septemani de la intrarea for in taxa, ocupa in fine la Dunare portiunea de la gurile riului pana la Olt,§i se ga- tese a trece in Bulgaria. Romanil, dupa cedeterl Ru§ilor in primire positiunile ce aparasera pang, acum (fortificatiunile podul de la Barbo§1, positiunile de la Giurgiu, Oltenita, etc.) iii indesira fortele in zona din drepta Oltului, care tocmai era mai mult expusa la atacul inimicului. Osman:pap, singurul comandant 42,162 Fri. VIII

414 turc care s'a distins in tot cursul acestui rosboiti, voia sa tr6cA de la Vidin cu vre-o 60.000 de Vera pe te.'itoriul roman, intre Cetate qi Calafat, §i sa mute ast-fel teatrul luptelor in Cara nOstra. Carol I,intelegend gandul Turculul,lua trite mesurile de aperare, veni singur sa inspecteze trupele (14-17 Alain) §i lucrarile defensive,qi ca sa arate vrajmaplul cat de bine este fortificat Calafatul, se app. cu statul sen major in bateria Carol §i ordona bombardarea Vidinului ;celd'intaiaobuz as- varlit de Turd nemeri tocmal in bateria Carol §i era cat pe aci sa lovesca pe Domnitor; acesta, In be de a se ingriji, sc6se chipiul §i salute bomba strigand : Ila 1asta-I musica ce -mi place." Alte cinci obuze marl venirasalmaresca eroica placere, cad trel din ele se sparsera chiar in launtrul bateriel. Dupa o orgy de canonada focul inceta din amendoue partile. Cate-va septemani dupe aceea (la -9 Iunie), Vidinul era de 4 parin flacan inteVte de artileria nOstra. Asemen1 fapte de anne §i ciocniri cu bastimen- tele de resboiu turcesci fury aprOpe qilnice (la Islaz, Corabia, Bechet, Bistretu, Ciupercenl, etc.) panA la 10 Iunie, tend armata ruse, in urma sosirel imperatuldi Alexandru II la Ploesci (25 Malt),trecu Dunarea Intre Galati qi Braila; 15 qile dupa aceea (15 Tunic) se opera a doua trecere pe la Zimnicea.

LECTIUNEA LXIV.

CAROL I INAINTEA PLEVNELLIT.AREA GRIVITET BSI RAIIOVET (30 August fi 9 Noembre 1877). 7. Carol I, fiind chemat in ajutor de imperatul Rusiel Alexandru II, care suferise la Plevna o In- frangere cumplitA din partea sTurcilor, trecu Dunarea pe un pod de vase, pe la Corabia-SeliftiOra, (20 Au-

115 gust 1877). in fruntea armatel sale. La 21 August al sosi la Plevna §i lua comanda superibra peste 'TT trOga armata ruso-roman,, compusa din 35.000 de Ro- mani cu 180 de tunuri §i din 30.000 de Ru§1 cu 282 de tunuri.^Un numer tot a§a de mare de Turcl, cu arti- ,erie insa mai putina, se intarise intr'un chip minunat in Plevna. Acosta cetate, inconjurata jur imprejur cu dOluri, cu muchi icreste numerOse, avea trel Mil de teibii sail redute. Intre aceste redute, mai bine

Luau GE1VITEI (30 August 1877). (le 20 la numer, cea mai insemnata In directia N. st,q.lera reduta d'asupra satulul Grivita, numitg, de Turd Abdul-Kerim-tabla, jar de Romani: reduta'cea vnare dela Grivila. In fiqa acestela lua positiune di-

116-- visiunea IV-a de infanterie romane, Tar restul trupelor nestre fu a§eclat in fata frontuluT Nord al in- aaririlorPlevnel. Se hotari un atac general preces de o bombardare, care tinu patru Oilein qiva a doua (27 Aug.) Romanii avura cea d'intaiti lupta deschisa cu Turcil, ea fu §i eel d'intait atac isbutitdinaintea Plevnei, pentru a regimentulal XIII-leade dorobanti, in cap cu locotenent-colonelul VQinescu Serghie, cuprinse ua redan turcesc, ce era in dreptul redutei Grivita; a treia-cli (28 Aug.) cavaleria ro§iorilor, sub comanda colonelulul Cretenu, respinse un corp d'al lul Osman, care incercase o qire din Plevnh. Tarul felicita pe Domn pentru vitejia Ostei sale §i beu In sanatatea narmatel romane, viteza aliata, a armatel rusesci.' Viva de 30 August insa, destinata pentru atacul general, pastra tinerel nOstre otirr, pe langa perderi durer6se, o isbanda stralucita: blarea redutei GriviIa (naratiunea 32.)

NARATIUNEA 32. Luarea Grivitel. Comandan- tul-sef, Domnitorul Carol, regulase ca acestA intAriturA sl fie atacatA de II batalidne romane si de 3 bataliOne rusesci. Ora 3 era hotArita pentru inceperea operatiunii. Romanii inain tez1 in done coldne de atac: colOna divisiunei 1II, dup1 o distantde 900 de metri ajunr; pe dein] din fata redutei; ad ea descoperl cu ulmire a intre acest del si redutA mai este Ina o vAlcea aparat1 de un retransament. Momentul era din cele mai critice, dar nu mai pre sus de vrednicia romanescA. Ostenii nostri scobdrA repede vAlceua siurea povirnisul in ploia de glonte dusmane; et ail ajuns deja la coma delului, ail dat pept cu vrAjmasir, Sii-au pus pe gOnA; intre acestea brawl maior Sontu, care mergea in fruntea colonel, cade d'o loviturl de meorte. Acum o surprindere si mai mare stApl- nesce pe vitejil Romani: in loc de o redutA Grivita,eT vied done, deopotrivA de marl si a§edate ast-fel a de departe pAreati sA fie numal una singura. Ce 51 face? SA dea inapot, tra rusine;toatace pe amendoue de o datA, nu era cu pu-

lit 8. In qiva de 7 Noembre, pe cand flotila §i artileria nOstra scufunda in Dunare un monitor (basti-, went de resboia) turcesc, colonelul Sldnicenu cu de- ta§amentul sea ataca Rahova §i ia o reduta; Turcil parasesc in timpul noptil (8 spre 9 Noembre) ora§ul, indreptandu-se spre riul Schit. Un batalion de dorobanti ii a§tepta la capul podului de la Hirlek pe Schit ; ad 600 de dorobanti Mehedinteni, comandaV de Capitanul Meriyscu, suqinura o lupta crancena timp de patru ore contra unui vrajma§ intreitla numer, silindu-1 sa se retraga cu marl perderi, §isa-sieaute trecetOrea pe aiurea. Romanii intrara in Rahova in tints. ,xNainte coil!, le striga colonelul Ipatescu, si virtosii dorobanti trecend prin treT sipote de glOnte si prin srapne- lele tunurilor, sunt deja la santul reduteT nr. 2 din fata.Duftt mine bdep !. le Slice capitanul Valter Mgracinenu, sarind peste Turd in cant. Aci se Incinge macelul cel grOsnic. Prima vic- tims este insusi capitanul vitez ce arise intaig. Cu densul impartasesc acceasT sOrtg dol capitani, un locotenent§ipatru sublocotenenti ;17 oficerT sunt ranitT, r zoo de soldatT, ucisi sau in neputinta de lupta, umplu santurile, dar companiile deci- mate, remase fara oficeri, merg tot inaintela parapetul cel drept si inalt de 4 metri,§icauta sa intre in reduta. In fine, Comandantul divisiuneT, v6;lend ca on -ce incercare e zadar- nica, suns retragerea, pe and TurciT cu o selbatica furie es din santurT, °mara in casne pe ranitT, pe morn iT batjocoresc. Intre acestea colcina de atac a divisiunel a IV-a pornise tot la ora 3, se apropiase de reduta Grivi ;a No. i si in strigatul de ura! se aventa la asalt prin grindina de foc versata asupra-i; silita a se retrage, ea incercaaldoilea atac cu o rara logrbatie, manta Inca prin presenta DomnitoruluT ;este respinsa si de asta-data;altreilea atac it face Impreuna cu- cele treT batalidne rusesci, cart abia acum, pe la ora 4I/in- traserg in lupta. c Nu vir illsallMelt, idyin muscalil scT ia reduta ,si ne fac de rufinev strigati brava oficeri indemnand pe ostenT sä infrunte viforul de glcinte si de ghiulele ; dar se tr&l silitipiacuma a se retraga obositT de luptapicuprinsl de desngdejde. g Ce faceir copit 13,IT intreba Domnitorul.-

118 strigatele de bucurie ale populatiunil bulgare §i romane, unde aflara munitiuni §i aprovisionari bbgate. Artileria, ro§iorii §i mai ales dorobantil desfa§urark §i cu acesta ocasiune un nespus eroism. Mare le duce Nicolae scrise Domnitorulul Carol : Am fost tot-of a-una fericit a recunosce vitejiasiso- lideleczlitrifimill/areale N./fret romanesci. Ishanda de la Rahova afiartine intrega armelor romtine." Ina- peratul Alexandru dede ordin ca sa se serbeze pc altar acesta isbanda, iar Comandantul suprem al o§- tilor romanesci §i rusesci, Domnitorul Carol, adresandu-se osta§ilor s6i Romani le spuse: Luarea Raho- vei va fi scrisd cu litere nesterse In analele nostre, a- laturea cu luarea redutei Grivila. " tCe sit facem Maria Ta, respunse un sergetit de venatorr, ne -au prapdditpaganii, ,ciuite caji air mai renzas din nor., "- Cum? rise Suveranul, dar vol toffeatrsunteli aci sun - teftsdraveni,ri wads),,si colo mai vid alit 1ovarzY,st d'ai voitri.'Adunali-veY, merges inainte cu vitejiiT,,s'a vOstra va fi isbanda, vat vefi scapa cinstea filler de astel-flr.v Un puternic uraisbucni din peptul voinicilor venatorT ;celd'a) patrulea §i ultim atac, condus de maiorul A. Candiano-Po- pescu, smulge in fine din mana trufaplui dupian acea reduta uciga0, cinci tunurf §i un steg. Ast-fel clteniT noWi scapa cinstea nenorociteT ciile de 3o August, care inatacul generalalredutelor costase pe Ru§T viata a 2.000 de soldati §i 45 de oficerT, fiind peste 10.200 de ranitT. Cele doue divisiunT romane avura morti : 15 oficerTsr 1,333 de soldatf, iar ranitT 1,176. Cam stump platita isbanda, insa era o dovada pentru lumea intrega,caapetit virtutea strAmoOsca din nemul romanesc; Grunela venea sa deschicla ,iru1 isbandilor viitore: Rahova, Plevna, Sznardan ,si Vidin, cartea de vitejiT a Romanier libere §i neaternate.

119

LECTIUNEA LXV.

CADEREA PLEVNEr (28 Noembre 1877).

O. Caderea Rahovel trebuia s'aduca In curend si pe acea a Plevnel. Osman-pasa sfarsise provisiunile de hrana si munipunile de resboit, si find din t6te partile impresurat, se hotari a face o suprema, incercare, In qiva de 28 Noembre (1877) el isi imparti armata in doue 20.000 de luptatori ii 1ua cu sine, ca sa-si deschida drum prin linia de impresurare din spre malul stang al riului Vid ;alti 20.000 Iilasa, sa apere spatele si laturile armatel, cat timp acesta va face esirea, avend indata s'o urmeze si densil. Osman se arunca cu furie asupra gardel imperiale ruse, si dupa trel ore de lupta ii sfarama, doue linii de aperare, luandu-i 10 tunuri. Acura isbanda Tur- cilor anima de la sosirea celor 20.000 de luptatori la,- sati in urma; acestia insa nu mai veniaU, cad el fusesera striviti pe malul drept al Vidului. Sub direc- tiunea Domnitorului Carol, divisia romans a generalului Cerchez ocupase reduta Grivita No. 2 sialte intgriri parasite de Turd, si intrand in Plevna apucase pe la spate armia lul Osman; brigadele romane Sichelarie §i Boranescu, luand cu asalt posipnea de la Opanez, pusese mama pe un pasa, 2,000 de prinsi, 3 tunuri si multa muniVe ; alti 3.800 de Turd caluserd in manaRusilor,iar restul pana la 20.000, find in- ghesuit in valea dintre oral si malul drept al Vidu- WI, se predete Romanilor de buns voe. Osman-pasa afland de acesta, vede ca esirea nu mai este cu pa- tinta si incepe a se retrace sub tocul vit al artileriei rusesol si al bateriilor romane -de pe muchia 0- panezului. Fund lovit de un Wont la picior, Romanil pun mana pe el§1.1silesc a capitula cu armata sa. Domnitorul Carol asista la defileul a 7.000 de nrisoniert

i2U Turd, §i apoi impreuna cu imperatul Rusie §i cu marele duce Nicolae intra,(29 Noembre 1877) in triumf in Plevna. Ast -fel, dupa, cinciluni de impotrivire, ormul Plevna ciclu in mama inVingtorilor. Oncirea clilei de 28 Noembre se cuvenea in mare parte o§tenilor romani, mai ales vitezului lor Comandant, Domnito- ruiui Carol, care conduse atacul ala de minunat §i impedica reunirea celor done armii turcesci in momentul hotaritor (naratiunea 33).

NARATIUNEA 33. Carol 1 si Elisaveta Intimpul resboiului. In tot timpul cat a tinut Impresurarea si pang la reintorcerea sa intall, (15 Decembre) Domnitorul a fost neobosit, din reversatul zorilorsi pang tarcliii 'nOptea cglare pe cal, inspectand positiunile, facend recunosceri, urmand din diferite baterii actiunea luptel si eland ordinile cuv( nite ;visi- find pe raniti la ambulante; petrecend noptea pe camp in rindurile armate sale, impartgsind cu densa tote greutatile, tote trudele si pericolele. In acelasi timp in Bucuresci DOinna Elisaveta, cu inima-T duiosg, ingrijia de ostenii suferincli, ca 2deveratel mama a rdnitilor. Dar si ostenii nostris'aii aretat vrednici de Cgpitanul lor ; prin virtutea bratului lor, prin mgrimea curagiului lor, prin rabclarea cu careraindurat tra- wl greil al resboiului in targ stremd, si prin hotgrirea cu care 11 -autacut datoria lor de osteni. De aceea imperatul Ale- candru, ca si fratele seu, Mareie duce Nicolae, aretarg recu- ioscinta lor Domnitorului, qicendu-ica cresultatele streilu- ite cart s'ail obrinut inaintea Plevnet sent datorite in 'mare 4arte cooperagunel vitezei arinate romeinesct, 'return fi ce trudele aliate primian" de la Carol, Comandantul for imediat, at aria curagili Fi devotament cdtre datoria de Wen ele le admiraasise siliaii a le mita.* De asemenea, ;eneralul Totleben, vestitul aperator al Sevastopolului, in nu- .neIe generalilor rust, multgmi Domnitorului Carolaportru .aracterul se iii cavaleresc. pentru energiaSitalentele militare Srin cart a edit:gat respectul, iubireasiadmiraliunea tutu- -or.) Carol la randul sal" eta in drept a adresa ostenilor sel irmgtorul ordin de cli :ePovestea faptelor nalrefe ale trecu. uluz vat all inthogalito cu povestea faptelor nu mat putib

- 121- LECTIUNEA LXVI. SMARDAN.VIDIN (13 fi 15 Ian. 1878.) 10. Caderea Plevnei, datorita in mare parte vi- tejiei §i artel militare a Romani lor, deschise Ru§ilor

1.17. r,"-

11. S. REGELE CAROL 1(pe oampul de lapti)

122

drumul la Constantinopole,si depart, de Romania un resbohl ofensiv din partea Turcilor. Domnitorul Carol voi acum sa se fad, stapan pe termul duna- r6n de la Rahova Insus papa la Vidin,si sa cuprinda acesta cetate vestita prin intaririle sale. De si iarna era fOrte aspra si inaintata, trupele romane, sub comanda generalului Hartz /amble, se adunara sub zidurile Vidinului. dupa ce coprinsera Cibru-Lom st Arcer-Palanca (10 Dec.) si in 29 Dec., sub conducerea colonelulul D. Lecca, Nazir-mahala. Comandantut Vidinului Izzet-paya, avend o garnisona. de 12,000 de Omeni, ca sa faca mai grea impresurarea, ridicase mai multe intarituri,in afar, de linia forturilor ce. marl ce all se174r)it,eicartca vicurllor va pdstra pe ne,c- tersele el foi numele acestor fapte, al4turi de numele vostru._ Atund chnd vc,ti ajunge la cdmincle vostre, in ora ,cele, satele- ficdtunele in care v'all taiscut, veil spune pdrintilor, fra- lilor ,si rudelor vostre, ce ati fdcut pentru lard. Betreinivl vor asculta amintindull din vremlle de mdrire ale nemuluk roma' nese, de cars din mop*, strdmoft au audit ;tineril vor vedta in voi exempla insufiefit al datoriilor for viithre, iar marila figurd a Romer' niei va privi mandrd Iini,rtitd, c&l veclnicit 't va fa viaja pe chid vreme va avea fit cu inim,t calde brafe voinice ca ale vostre,. DesfAcendu-se armata de Vest, imperatul Alexandru se in tOrse in Rusia, lgsand pe generaliT seT sä conduca resboiuli mai departe ; armia romans primiordin de concentrare in jurul VidinuluT, iar Suveranul nostru, dupa ce lug, tote mesurile pentru viitorele operatiunT resboinice, se 'ntOrse la Bucu- rescT, chemat find de afacerileStatului. 0 iarna grea, de- mult nepomenitA, cu crivet inghetatsiviscolossizap da mare acoperise vaile dunarene. Calare numaY, de la Poradim, pang. la Nicopole, Domnitorul putu strebate calea,siin cliva de 15 Decembre, dupA o absent4 de cincT Juni de elite,inn- rele CApitan de la Plevna, m%ten al slave! familieI sale Si a nemuluT romanesc, intrA in capitala RomanieT ;ca un isbau- ditor roman, ca un imperat, el merge d'a dreptul la Capitu- liul cetAtir, in delul Mitropoliel, ca sä multAmesca DumneVeu- iuT, care 'mparte biruintelesiapgr11 causele drepte ale noporelor.

123 tatii; intro aceste intarituri, cele mai importantee- rat Smardan §i Inova, pe care Romanii trebuiat sae le cuprincla inainte de a incepe atacul Vidinului. In liva de 12 Ianuarie 1878 otenii romani, 18,000 la numer, cu 84 tunuri, osebit de artileria_ de la Calafat §iCiuperceni, incepura atacul petote linia. Trei intariri fura luateBrix mare greutate ; Smardan §i Inova avend trei redute, dedera insa mal mult de lucru trupelor de sub comanda generalului Cerchez. La semnul atacului trupele comandate de. loc.-colonel Cotruf,ataca de front una din redute. Major Stodov, cu §ese companit profita de ceta desk. ce era in area cli, se strecdra, repede printr'un §ant, vechit, §i se arunca ca un trasnet peste parapetul redutel. Turcil surprin§1 sunt luati la baioneta §ilo- viticu patul puscei ;in timpul incaierarel sosesce maiorul Teleman Cu noui trupe §i in strigatul de ura,. ambii maiori cuprind reduta, patrund in satul Smardan,, unde se incepu o lupta desperate, pe ulite, prin curt', prin case, pana ce Turcil sunt sili i a se retrage spre Inova. A doua reduta se Ia de maiorul Ulescu; cand. Turcil ved pe Romani ca tree prin apa pana la brit, ea sa ajunga, la a treia reduta, fug spre Vidin. In-- cercarea for de a douaclide a recuceri positiunile perdute nu isbutesce. Bomanil lupta cu barbatie, ofi- terii, In rend cu soldatii; peste 400 de Turci sunt uci§i, 300 sunt facuti prisonieri ;4 tunuri, unele Inca in- carcate,§i multe munitiuni cad in mans armatel nOstre ;dar§i densa are 120 de morti, din cars4 oficeri. A treia cii dupe victoria de la Smardan (15 Ian.) incepe bombardarea Vidinului de pe amendoue malurile Dunaril, §i tine 9 clile, cetatea arde in flacari; locuitorii adu§1 la desnadajduire, silesc pe Coman- dantul militar sk capituleze; in momentul acesta critic

124--

osesce insa scirea ca Ru i1att 1ncheiat cu TurciI ar mistitiul de la Adrianopole (19 Ian.) §i prin urmare ostilitiletrebuira sa inceteze. Trupele turcesci pre- dara armatei romanesci Vidinul §i Blegradgicul (14 Februarie). Cu acesta resboiul turco-rusoroman se incheia. "Rusia, ultand pe aliatul s6u de la Plevna, inlaurand Romania, impune Portil tractatul de la San-Stefano (19 Febr. 1878) prin care Turcia de fapt era des- fiintata. Europa insa intervene §i reguleza alt -fe]lucrurile prin tractatul de la Berlin (1 Iulie 1878). Aces/ fractal recunasce independenta Romdniei, dar ingddue pe Ruse de a lua partea Basarabiei, ce fusese ?esti- tuitd Moldovei la 1856 prin tractatul din Paris. In schimbul Basarabiei se dete Romaniei Dobrogea cu licItaDundrii3iinsula Cerpilor.

-- 125 ---

LECTIUNE4 LXVII B. Romania Regat. (14 Made 1881-1895).

11. In clivade 14 Marte 1881, Adunarile le- giuitOre votara in unanimitate proiectul de lege, prat care Romania is rangul de regali Domnitorul el pa- acela de rege. Proclamarea regatulul fu primita§i_ s6rbatorita de intrega tarain timp de 8 qile;tote statele suverane se grabira a o recun6sce §i a saluta, pe primul rege al Romaniel. Acum nu mal r6mane regeluf Carol de cat a desovar§i opera la care de 15 ani se devotase cu inima. §i trupul. A afirma tdria Slatului in afara, aperdn- dn'i vreclnicia- ,vi interesele nationale, politice,ciecono- mice, a intemeia desvolla Statue inlauntru, grin in- s/J*1412mi, legi fi bund administratiune, a fasteieste ideia de cdpetenie, misiunea inalld, la care a cugetat ci cugetd Suveranul nostru, flivasinoplea.

LECTIUNEA. LXVIII Starea actualulul Regat al RomanieI fats cutrecutut 1. Patria nOstra asta-01 este o tara libera §1 ne- atarnata. In afara. ea se bucura de respectul §i stima celor-l'alte state ;in launtru,se bucura detote ii- bertAile, de legi bone §i institutiuni folositOre. Gratie, acestel situatiuni, Romania devine pe fie-care cii mat puternica§i mai prospera. Ea p6te sta alaturea cu statele civilisate din lume ;industria, agricultura. §1 cornerciul propa§esc; legaturile de schimb cu stre- inatatea, at crescut §i cresc continut. Drumuri de fer §i §osele se intind ca o reea prin tOta tara. Creditul s'a infiiritat atat pentru stat, cat §i pentru particu..

--- 12R

UT: banca nationall §i agricola, creclitul funciar rural si urban, casele de credit agricol §i de economie, casa -de depuneri §i consemnatil, tote aceste institutiunl -dati mijlOcenaliunii de a propa§i prin munca, §i e- conomie §i de g/§1 imbuntati starea el materiall. Ve- niturile Statului au crescut de o suta de on mai -mult de cat acum 5 de aril,§1 crest mered, gratie bunei administratiuni a financelor. 2, Pe langa starea materials, s'a imbunatatit §i cea morals.Saildeschis §coli mai in fie-care sat §i in tote tergurile §i ors ele; avem doue Universitatl Ala Bucuresci §i Ia§i); poll de comercitT, de agricultura,de meserii,§colimilitare, de diferite grade ; societati sciintifice §i altele. Biserica nOstra a devenit .autocelala, adica de sine statatore, pentru ca sa nu _se mai amestece streinii in treburilenOstre biseri- eesci, In fine, tara a capatat o armata din cele mai bine organisate, mai echipate §i mai disciplinatc din _Europa, §i un sistem de fortificatiuni cum putine alte -state posedg,. Mat ales fortificatiunile in giurul Bucu- rescilor sunt o minune §i vor pune in positiune armata romana sa tina pept until du§man de clece-ori mal numeros. 3. In trecut patria nostra nu se gasia asigurata, nici inlauntru,nici in afara.Alai intaiu, era slabs, -pentru 0-ein loc de o singura tara erau dou6 Ori- §Ore, du§manite de toti du§manii, du§manite intre ele; ba du§rniiniti §i sfg§iati intre den§ii chiar fiii a- -celeia§i WI; intabere vrajmae impartiti, pentru nine sa le fie Domn. prin monarchza ereditarai in familia Hohenzollern s'a adus lini §tea, inlauntru, -iguranta §i increderea in afara; statornicind dinastia, s'a gasit ancora de scapare in mijlocul furtunelor, principiul national, in jurul,caruia, la ora de primejdie, e vor strange toti iiii patriel. In trecut patria nOstra nu era de sine statittore:

,- 1%i - ea plittea tribut Turcilor. Turcil 0 aveat ca 0 mo§ie de arendat streinilor earl dedeall mai Inuit,i ace§t streini o adusese ina§a stare, in cat remasese a- pt-61)e pustie de lacuitori. Am scapat acum de Turd ; am scapat §i de alp vecini, cart atat de mult volai sa ne ocrot6sca, cat aprOpe era sa ne inghita.Atli suntem stapani in casa ndstra, pe avutuli destinele nOstre. In trecut legl scrise nu avearn §i putinele ce Ca- patasem erat scrise pe piele, ca sa pcita fi intinse, sucite §iresucite dupa bunul plac al judecatorilor ; asta-ail fie-cares'§i gasesce dreptatea inaintea justitiel ce tine Manta neclintita. In trecut fillaceleiai tOrlerat impartiti in clase dupa rangurli dupa, privilegii ;unii se nasceati ca sa poruncesca, §i alth numai ca sa se supung §i ss dues -tote sarcinite §i greutatileStatului. Astacli top sunt egali inaintea legilor ;top contribuesc de o potriva la nevoile teril ;tuturor §i fie-caruia, de laopinca pana la vladica, li sunt deschise carierile ;munca §i meritul numal, sunt singureleprivilegii la dregato- riile Statului. In trecut nu guverna natiunea, ci Domnul; nu iclomniau legile, ci bunul plac. Asta-qi natiunea areo lege fundamentala. Constitutiunetz,cea mal liberals, din cateexists,,pe care ea singura '§i-achat -o,§i icarela top cata a-ise supune. Ea garant6zs interesele tuturor claselor §i tote dreptnrile ce ori-ce ce- tat6n trebue ss gasesca intr'o societate civilisata. In trecut mai bine de trel miliOne de Romani -erall in conditiune de §erbie ;altii erau stapani pe bratele lor, pe avutul lor. De la 1865 s'a desfiintat -claca, s'aimproprietarit teranii, s'a declarat munca fibers, s'at schimbat fata economical socials §i politics a torii. 4. Mai acum cate-va decenil, armata romans era

128 abla urzita; respectata prin numerul a pre- -tuita prin spiritul eT osthesc, prin credinta 0 disciplina el, vestita in lume prinvitejia §i barbatia ce. a desfa§urat la Plevna, ea face mandria Romaniel§i a Capitanulul el, garantia nostra la vreme de primejdie. In scurt, Romania asta-4i1 se gasesce din tOt punctele de vedere, cu mult mai bine de cat in trecut ea V-a aflat rostul el in lume 0 merge cu pa§1 re- pecli catre marirei putere. S'O lubim dar ca pe buna §i generOsa nOstra. mama; sa lucram la a el fericire ;sa murim chiar pentru apararea §i inaltarea el. Incheiere. 5. Ast-fel in anul 1866, Carol I de Hohenzollern, chemat de poporul roman, a venit In mijlocul lui Cu: hotarlre nestramutata de a lucra, a lupta, a sufel chiar pentru densul, pentru fericirea §i marirea lui. S e rmplinesce acum un patrar de secol §i carmaciul_ sta neclintit la locul set de onOre, infruntand cu barbatie §i cu lin*e senina tote primeidiile, tote greutatile, mergend pururea inainte catre un tel mare 0 glorios. Tinor numal de 27 de ani, and s'a suit pe tronul Romania, el s'a otelit inluptele de toteqilele, §icu densul s'ai intarit poporul roman. Cand tunul a inceput sa bilbue peste Dunare, el a tras stramo- §esca Spada §i a reinviat qilele de glorie 0 de vitejie- ale Romanilor ; In fruntea unel armate, creata §i in- sufletita de densul, el a dobandit neatarnarea terli §i corona de rege pe campul de lupte ;§i ce a ca§tigat. iprn bratul vitez alo§tirei, a consolidat apol prin, munca, abnegatiune §i minte cumpAnita. Asta-cli Romania este o Cara libera §i suverana, cu o politica bine lamurita, cu o positiune tare §it

- -129 respectatn, st5pAnA, pe destinele el§i trebuinciOsii pacil europene,civilisatiunii omenesci. Frunta§u( el este in acelusti timp mandria el, siguranV el, paveza

IL S. REGINA ELISAVETA. el ocrotitoreIntre densa §i regele el In curs de 25 de ani, a domnit pururea cea mai desevir§itl dra 180 -- goste. cea mai neturburata intelegere. De aceea regele Carol pote Vice :Privim viitorul cu ineredere, Rind -ca" Statul nostru e stabilit pe o lemelie solidci Leiria mea este rezematti pe dragoslea.fioi5oruluipivi /via armatee, 6. In indeplinirea grelei §i inaltel sole misiuni, Re- gele a luat sfatul unor barbati eminenti, convin§1 de puterea natiuni" si de viitorul romanesc. Un -sfetnic intelept, sprijinitor puternic §i calduros 'I-a fost insu§1 Augustul sea tats, cetatenul roman Carol Anion de Hohenzollern, care pang,la mortea sa (1885), a l ucrat cu tarie pentru consolidarea statglui roman. Imboldiri generOse a primit el de la Augusta sa mums, prineOesa losenna, care scria Adunaril Nationale in Bucuresci pentru Suveranul nostru : Cu cat it yeti iubi mai mult §i cu cat voltfi mai fericita §i mai mandra ca vi l'am dat, cu atat me void ruga cu cal- dura pentru fericirea Romaniel ", 7. Tovarg§g, nedespartita la Vile bune §i rele, la sperante netermurite ca §iladeceptiuni, la sfaturi drepte Si -generOse, a fost §i este Malestatea Sa Re- gina Elisaveta, ferneia geniala, intreita regina a poe- siel, a artelor §i a marirei romane, cu inima deschisa la tot ce e mare, nobil, bun si frumos, si inzestratg, cu tote virtutilecasnisce.In timpul resboiului, pe cand regele Carol lupta barbatesce in fruntea vite- jilor sel la Plevna, femeea-regina intocmia spitalul el particular in Bucuresci, ingrijind singura de raniti in mijlocul sotiilor, a mamelor, a surorilor o0enilor, facea scams pentru ambulanta, impletea cunune vi- tejilor morti pentru patria, induio§a Cerul cu rugi ferbinti pentru ocrotirea Romanies, pentru isbanda armelor romane, Cand, dupe intOrcerea pacii, femeile °fell Augustel for suverane chipul el sapat in mar- mora legand ranele o§tenilor, Elisaveta-regina, in mo- destia ce -i §ede a§a de bine, vede In acel chip nu

131 numal pe Sine, ci pe tote cate all adus aceleali sa- crificii, pe tote cate all adus acela§1 iubire", iar monumentul nu-1 socotesce a fi al set, ci monumentul tuturor femeiror romane, earl ca §1 eroii no§tri§i-au facut datoria for care tare. Se inalta din ruine biserica eurtii de Arge§; se inzestreza cu od6re de aur, argint §1 pietre scumpe, dar nu este odor mai pre- tios, mai cu pietate harazit §i mai cu maestri° lucrat de cat sfinta Evangelie scrisa §1 Impodobita, frumos cu o rabdare ingeresca de insa§1 mama Reginel n6stre, nintru amintirea prea iubitei §i singurei sole copile Maria". Iubind tot ce are mai stump poporul roman : limbo,literature poporanaldatinele §i portul national. Regina a cantat in maestrite versuri frumu- setae Romaniei, legendele Carbafitor, love#ile Pelefu- lug, §1 a legit de nuwele sou literar Carmen Sylva, gloria§i renumele insu§1 alpatriei n6stre. Gratie exemplului dat de ansa, iia, fota §i maramatera- esca all ajuns vestmintul de on6re, nu numal in Palatul regal, dar cu el se mandresc chiar §i suve- ranele Europei ;tot prin sprijinul ei, industria casnica se mai pastr6za Inca. Munca, respectul datoriei, pie- tatea §i nioralitatea, virtutiinfloritorein casa xe- gesca, exercita, cea mai fericita inriurireasupra poporului §i asupraterii. 8. Regele Carol a Visit de asemenea un sprijin statornic in intelepciunea, energia §i priceperea barba- tilor de statai Romaniei, laearla facut apel In diferite imprejuran, barbati dinferieita generatiune, care in curs de 30 de ani au luptat §i au putut sa rea- liseze 24nirea, dinastia, constilugunea, independenla .Si regain/. Tn fine. Regele nostruare o garantie sigura in crescerea ingrijita a Tiitor Ferdinand, ca 8de ani §i condusa

132 cu multe trude §i jertfe marl, va fi urmata §i des var§ita de nepotul seti, pentru marirea §i taria Romaniel. 9. In anu11869 Carol I, punend temelia Caste lulul Pe le§ din Sinaia, a clis : Sa se ridice acest castel §i sa, fie intr'o cli leganul dinastiei n6strei a tern!". Dupa, 14 ani, cand mareta cladire s'a sfar§it §i inau- gurat, (26 Septembre 1883), acela0 suveran rostesce, ca primul regealRomaniel Am cladit acest castel ca un semn tralniccadinastia,alesa, liber de na- thine, este adanc inradacina in acesta frumaa Tara §i sa resplatim dragostea poporului postru cu Incre- derea nemarginita pe care-o avem in viitorul scumpei nOstre patrii'. 10. Fie ca acesta tiered 're sa nu o desminta ge- neraOunile presente §i viit6:e; ci, patrunse de senti- mentul datoriel, inflacarate Ce un amor luminat de patrie, ele sa Vila susi neatins drapelul, pe care sta. scris :Regele §i Romania, dinastia Hohenzollern §i Con- stitutiunea. Ele sä nu cite ca rolulnatiunil romane incestiunea Orientulul, Inca nu e sfar§it, ca misiunea elistorica,in noua tale ce-Is'a deschis, este abia la inceput, ca, Mile de incercari §i mai marl o a§tepta §i ca. atarna numal de la munca, iqelepciu- nea §i energia lor, de fa chipul cum vor scisa -3irecu- lega. §isa -33iconduca puterile morale §i materiale, ca regatul Romaniel sa fie pururea stavilarul tare al ci- vilisatiunei europene la Dunare. In fine, ele nu numai saa pilstreze mo§tenirea pretiOsa a parintilor, dar sa o transmi0 intarita§iiinbogatitaurma§ilor, §i orl-cat de puternic ar fi vartejul patimilor §i luptelor chlnice, on -catde infrico§ata primejdia,ele sä pri- vesca, cu incredere la Regele Carol isa-1 qica iii preuna cu marele cetat6n C. A. Rosetti: Capitane Domm constitutional, din vitejiala atfaczit scut tarelori neatarnariierii, iar din virtntile t zl,' nzclia neclintila a legilor! ".

133

Resumat (de invetat pe din afarli). Cu suirea pe tron a lut Grigore Ghica §i Ion Sturdza (1822) principatele Terii-Romanesci si Moldova intrara pe calea adev-eratA a propasirei :o administra ;iune mar parintesa si Mai dreptA, legi si intocmiri folositOre asigurarA tralul locuitorilor. In urma resboiului Ruso-Turc (1828-29) si a ocupa- jiuniirusesclsub generalul Kisselef (1829-34) principatele do- bandira iarasT Domnit for: pe Mthaid Sturdza in Moldova (1834 1848) si pe Alexandru Ghica in Tara-Romandscg (1834-42), care fuinlocuit de George Bibescu (1842-48). Revolutiunea din 1848 silesce pe Bibescu sI abdice ;conventiunea de la Balta-Liman (1849) hotarasce ca sX se numesca Domnt pe cite 7 ant: in Tara-RominescA BarbuStirbeia,iar in Moldova Grigore Ghica (1849 56). In timpulacesta isbucnesce rAsboiul dinCrimeia, care se termini cu tractatul de la Paris (t8 Marte 1856) ;prin acest tractat se inapoiaza Moldovet partea de jos a Basarabief,si se prevede convo- carea Adundrilor ad-hoc, care sI rostesca dorintele poporului roman in privinta organisarii definitive a Romania. Adundrzle ad-hoc se pronuntA pentru :Unirea principatelor intr'unsin - ,gur stat sub num, de Romania,sisub un print st, t in e- reditar ales dintr'o dinastie domnitore in Europa. Se intocmesce la Paris conventiunea pentru organisarea Principatelor- Unite (1858); la 5 Ianuarie 1859 Adunarea generalg a Mol- clover alege Domn pe colonPlul Alexandru Ion Cuza ; cea din BucurescI face alegere in aceiasi uerscin1 la 24 Ianuarie (1859) $iast.fel Alexandru Ion I este ,rtrnza Vornn al Principatelor. Unite. In timpul Domniet salt- ot 7 ant (1859-1866), se introduc multe imbunatatirY :0,1,14..-vraneza claca si se impro- prietAresc teranit cultivatorl, in schimbul unel rescumperari in bani ; se desrobesc mAnAstirile inchinate, se unificl legile intr'un singur codice,si se pun bune inceputurt pentru scolf si armati, La I r Februarie 1866, Cuza e resturnat din causa greselelor din ultimul sed an de Domnie, si dupe ce contele Philip de Flandra refusI tronl (30 Marte 1866), poporul roman alese prin plebiscit domn ereditar pe M. S. Principele Carol de Hohenzollern, sub numele de Carol I. Sub Domnia gloriOsg a acestut barbat intelept si man- nimos, patria nOstrA ajunse la independentd si regat; starea morals si materialI fu imbunatalitg ;viitorul el fu asigurat -bilireamonarhie ereditare,ast-felca, increcletore in esenta si viitore a vredniciloret fil,ea isT inde-

134 plinesce rolul ce-i s'a fost-incredinIat Inca de acum 200o de ...ni:de a fi stavilarul tart alcivilisajiuneY europene 1 Du nMre. Intrebarl de recapitulare la istoria din timpii de fata. (Elevil vor i-spunde prin scris la- intreUrT). Lucrarea I. Care a lostrolul Rusier in principatele omane de la 1828-48 ? SA se arate intocmirile luT -Ale- xandru Ghica si Mihail Sturdza. Lucrarea II.Carl au fost dorintele exprimate de adu narile ad-hoc,i prin ce act Europa a Yinut soma de ele ? Cum s'ailicut unirea Principatelor,si carT sunt faptele mai insemnate ale Domnitorului Cuza ? Lucrarea III. Cum asigura Domnitorul Carol tronul si positiunea politica a RomAnier ? Cum organiseza Ora si-t asigura linistea in launtru? Nar41 Iuptele maY insemnate entru independents.

TABLA MATERIILOR Pagina Impartirea istorieY. r ... PARTEA I Istoria ma mal vechia.

Lectiunea I Dacia.DaciY t . 1 v II Traian.Decebal 3 2 III 0- IV 1sboiele luY Traian cu Decebal 4 .... 2 T Colonisarea Dacia. Starea eT sub Roman! .. 7 . VI Nascerea popnrului roman ... 9 a VII Cregtinismul. Constantin cel Mare 9 . VIII Nava lirea Barharilor 11 a IX l Bulgarilor 12 2 X SI XIImperial romano-bulgar 14 a XII Nava lirea Ungurilor.,.,. 16 Resumat gi intrebdrY de recapitulare 19

PARTEA II Istoria vechia Istoria principatclor Terti-Romanesol fi Moldovel de la intetneferea for pawl' la .111iltaiii-Vitezul Leetiunea XIII Radu Negru 21 s XIV Nicolae Alexandra Basarab. VladisTav Basarab 22 a XV Dragog Voda.Bogdan Voda 25 s XVIXIX Mircea eel Baran 26 s XX Alexandru eel Bun 31 2 XX{ Vlad Dracul gi Iancu Corvin 33 2 XXII Vlad lepeg 21 1 XXIII Negoe Basarab 38

I'agini Lectiunea XX1VXXVII- Stefan eel Mare.. 39 s XXVIII $i XXIX Petra Rare$ 45 s XXX Ion Voclit eel CuraPIt 48 Resumat $i 1ntrebir1 de recapitulare 48

PARTEA III Istoria nou4 Istoria Prir Romanescr fi a Ilfoldovel de la Mdraizi Voda Vitezut pand la- Grigore Ghica fi Ion Sturdza

Lectionea XXXIXXXVII MihaifiVoditVithul ...... 63 ,,,, XXXVIIIXLIMateiti Basarab iVasile Lupu . %.). X LII Constantin Britncovenul 1 68 s XLIII Constantin $i Dimitrie Cantentir . . 70 XLIV Failariotif 72 XLV Constantin Mavrocordat ; reforms sa.. 74 XLVI Grigore Vodit Ghica.Perderea Bucovinel 75 XLV I Perderea BasaiibieLMoruzzi 76 XLVI II Ion Caragea $i Scarlat Calimah 78 XLIXLI Mi$carea national:i a IttY Tudor Vlachmirescu 80 Itesumat$iIntrelAff de recapitulare -. . 84

PARTEA IV Istopia din timpil de fat ti. Lecliunea LI1 Grigore Ghica $i len Sturdza S9 I LIU Octipatiunea rusesa. Regulamentele or ganice 90 LIV Renascerea: G. Lazar $i G. Asaki,. 91 LV Alexandru Ghica $i Mihaid Sturdza .s- 93 LVILVII Revolutiunea din 1848 In Transilvania. Avram Iancu 95 a LVIII Revolutinnea din1848 In Moldova$i TaraRominesc?I ... J 98 LIX Barbu Surber $i Grigore Ghica, Tractatui98 de Paris.Adurarile ad-hoc 101 LX Alexandru Cum a LXILXVII Carol I 106- s LXVIIL Stares actualulttIregat at RonanieTfall entrecutul 125. Inchelere 128 Resumat $i tntrebart de recapitulare 13t