Volum II, Nr. 2 (4), Serie nouă, martie-mai 2014

1

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2 SUMAR

JUSTIŢIE ŞI POLITICĂ ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ Politică versus Justiţie sau o scurtă istorie a reformei 5 magistraturii Cristi DANILEŢ Noul mecanism de întărire a statului de drept la nivelul 21 Uniunii Europene: în direcţia unui model federal? Radu CARP

VARIA Trust and cooperation in the public sphere: why Roma 30 people should not be excluded? Dragoş DRAGOMAN Religion and political identification in Communist 47 Romania Rada Cristina IRIMIE

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE Criza geopolitică din Ucraina 67 Constantin MANOLACHE Extinderea proiectului comunitar ca dialectică a 85 suveranităţilor: dimensiuni, limite, perspective Emanuel COPILAŞ După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est 98 (ianuarie-mai 2014) Sorin BOCANCEA

RECENZII Emanuel Copilaş, Geneza leninismului românesc. O 111 perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale a comunismului românesc 1948 – 1989 Adrian Marius TOMPEA

Note despre autori 115

Instrucţiuni pentru autori 117

Instructions to authors 121

3

4

JUSTIŢIE ŞI POLITICĂ ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ

Politică versus Justiţie sau o scurtă istorie a reformei magistraturii (Politics versus Justice or a short history of magistracy’s reform)

Cristi DANILEŢ

Abstract. In a democratic society, the state is organized according to the classic principle of separation of powers. These powers are separated, but they should work together. To strengthen the rule of law in Romania, justice reform was essential. And in the sectors of justice, the judiciary was and it is the most important. Reform was made, under pressure from the EU, by the romanian authorities, in collaboration: essential laws were created, it was created the Judicial Council as a self-governing authority, young magistrates were recruited in the system, were replaced the old codes, the judicial procedures become more efficient and the system become more transparent. The experience that i have as a judge for more than 15 years, my involvement in legislative changes as ministerial advisor and my activity as a Judicial Council`s member for 3 years, entitles me to say that justice has become effective after 10 years of reforms. Among the judges, a culture of independence it was ceated. People who were above the law, reached now behind the bars. Ordinary citizens began to believe in justice. But politicians and businessmen have begun to fear the justice, reason for politicians to try to reduce the independence of justice, changing back the laws, or attacking in their speeches the magistrates. It remains to be shown whether the creation of an independent judiciary was made only for EU or romanian society has become mature so as the reforms to be irreversible.

Keywords: justice, reform, separation of powers, European Union.

Justiţia – putere a statului piului clasic al separaţiei puterilor1, care presupune: (1) existenţa a trei Într-o societate democratică, sta- funcţii exercitate de autorităţi dis- tul este organizat potrivit princi- tincte – funcţia legislativă de către

5 POLIS

Parlament, funcţia executivă de că- autorităţile trebuie să fie credibile: tre Guvern, funcţia jurisdicţională realizând că sunt în serviciul po- de către instanţe prin judecători; porului, agenţii publici (demnitari, (2) egalitatea dintre puteri2; (3) cola- funcţionari, magistraţi etc.) vor res- borarea funcţională dintre ele, cu pecta populaţia cu care vine în con- excluderea interferării unei puteri în tact, îşi vor îndeplini atribuţiile la un atribuţiile unei alte puteri. nivel profesionist şi vor fi oneşti. Opinia noastră este că folosirea Puterea este unică, căci poporul denumirii de „putere” este incorectă. este unic – de aceea şi vorbim de După noi, sintagma care ar trebui (un) „interes public”. Prin urmare, folosită este cea de „autorităţi pu- puterea statului (puterea publică) e blice” care „exercită funcţii” esen- unică, doar exerciţiul ei este divizat. ţiale. „Puterea” este doar a poporu- De remarcat, aşadar, că statul este lui3. Sursa indirectă a autorităţii unic, inclusiv justiţia este unică5. statului este, aşadar, poporul, acesta Prin urmare, din punct de vedere fiind suveran în a decide cum se organizatoric şi analizat din exterior, organizează – este ceea ce numim vedem statul ca o entitate unică, iar democraţie; poporul îşi desemnează din punct de vedere funcţional ve- pe cei care îl vor conduce şi vor lua dem o exercitare separată a funcţi- decizii obligatorii pentru el – acesta ilor de către componentele statului este ceea ce numim democraţie (organele, autorităţile statului)6. reprezentativă; deciziile se concre- Dacă acceptăm această viziune, în- tizează prin norme, care devin astfel ţelegem de ce puterile trebuie să sursă directă a autorităţii statului, conlucreze între ele, dar nu este prin care se prescriu regulile după admisibil să interfereze7. care sunt organizate instituţiile şi În lucrarea de faţă, ne propunem modul în care sunt exercitate atribu- să arătăm cum au conlucrat puterile ţiile – este ceea ce numim democra- statului în România, luând ca studiu ţie constituţională4. de caz înfăptuirea reformei justiţiei. Normele astfel prescrise sunt obligatorii, atât pentru cei conduşi Reforma justiţiei (guvernaţii), cât şi pentru cei care conduc (guvernanţii). În felul aces- Reforma justiţiei din România a ta, nimeni nu este privilegiat şi ni- început imediat după evenimentele meni nu este deasupra legii. Numai din ’89. Atunci se abrogă pedeapsa astfel se formează încrederea po- capitală (1989), se fac modificări ale pulaţiei în autorităţi. principalelor coduri când se reintro- Legitimitatea este esenţială pen- duc calea de atac a apelului şi curţile tru funcţionarea statului: existând de apel (1993), apar legile de orga- încredere în stat, oamenii aplică le- nizare judecătorească (1992), de gea, respectă autorităţile şi se supun organizare şi statut a avocaţilor deciziilor acestora. La rândul lor, (1995), a notarilor publici (1995), a

6 Justiţie şi politică în România contemporană practicienilor în insolvenţă (1999, zultă că voinţa politică a fost esen- refăcută în 2006), a executorilor ju- ţială pentru reforma justiţiei. decătoreşti (2000), a consilierilor de Rămânea de stabilit câtă inde- probaţiune (2000), a activităţii de pendenţă să fie acordată sistemului expertiză tehnică (2000), a consilie- judiciar. Evident, o justiţie contro- rilor în proprietate industrială lată politic este garanţia imunităţii (2000), a procurorilor şi poliţiei pentru încălcarea legii de către anticorupţie (2002), a consilierilor demnitari, funcţionari, chiar magis- juridici (2003), a procurorilor şi po- traţi. Practic, un stat care are o jus- liţiei care luptă împotriva crimei tiţie inactivă favorizează corupţia organizate (2004), a poliţiei judi- sistemică. Statul însuşi devine cap- ciare (2004), a medierii şi mediato- tiv. Aceasta era situaţia şi în rilor (2006), a consilierilor de inte- România la începutul reformei. gritate (2007) etc. Astfel, până în anii 2003-2004, Evident, cea mai importantă re- în sistemul de justiţie recrutarea ma- formă a justiţiei este cea a magis- gistraţilor şi avansarea lor se făcea traturii. Ea a început în urmă cu 10 prin Ministerul Justiţiei: numirea în ani. Aceasta a fost anticipată de o funcţie de conducere la instanţe se mişcare de revoltă din interior făcea de către CSM dar la propu- (caracterizată de greve, sindicalizare nerea ministrului, iar la parchete prin constituirea unor „asociaţii pro- chiar de către ministru; dosarele se fesionale” în ţară, trimiterea către repartizau de preşedintele instanţei; autorităţile europene sau ambasade- nu se respecta principiul continui- le străine din România de scrisori de tăţii completului de judecată; com- atenţionare cu privire la lipsa inde- ponenţa completelor o stabilea pre- pendenţei justiţiei) şi o susţinere po- şedintele instanţei; nu exista specia- litică din exterior. lizarea judecătorilor; informaţiile despre viaţa privată a magistraţilor Voinţa politică pentru reformă necesare pentru susţinerea sau şan- tajarea lor erau strânse prin serviciul Reforma magistraturii a început de informaţii al ministrului prin modificări legislative sub- (SIPA)11; inspecţia Judiciară centra- stanţiale, concretizate în pachetul de lă se realiza în cadrul Ministerului legi adoptate în 2004 şi modificate Justiţiei; Procurorul General al în 20058 şi s-a definitivat prin con- României era numit de preşedintele sistenta reformă legislativă constând ţării la recomandarea ministrului; în intrarea în vigoare a noilor co- judecătorii de la curtea supremă duri9. Cum, în România, actele nor- erau numiţi doar pentru 6 ani de mative sunt elaborate de puterea le- către preşedintele ţării, iar ca preşe- gislativă şi, în situaţiile de delegare dinte al acestei instanţe putea fi legislativă, de către executiv10, re- numit inclusiv un jurist care nu era judecător12; CSM13 era un organism

7 POLIS formal, apendice al Ministerului cina de a înlătura cinci „steguleţe Justiţiei, condus de către însuşi mi- roşii”, fără de care aderarea s-ar fi nistrul, iar magistraţii din CSM – amânat un an de zile: îmbunătăţirea care proveneau numai de la curţile legilor justiţiei, raport de audit inde- de apel şi instanţa supremă – erau pendent pentru Parchetul Naţional aleşi de colegii lor într-un număr Anticorupţie, împărţirea aleatorie a mai mare, Senatul fiind cel care îi dosarelor, redactarea Strategiei de selecta în final. Rezultatul acestui reformă a justiţiei şi a Planului de mod de organizare al justiţiei, la acţiuni aferent, redactarea Strategiei finele anului 2003, sunt dezastru- de combatere a corupţiei şi a Pla- oase: un singur dosar cu un om po- nului de acţiuni aferent. Noul mi- litic condamnat pentru corupţie, nistrul – independent politic, de pro- doar câţiva magistraţi condamnaţi fesie avocat – purcede la îndepli- pentru corupţie la pedepse cu sus- nirea acestora, cu participarea ma- pendarea condiţionată, lipsă totală gistraţilor: detaşează magistraţi în de transparenţă (presa formula des propriul cabinet, organizează întâl- acuzaţii de „muşamalizare” a dosa- niri cu magistraţii (Alba-Iulia, relor), încrederea populaţiei în justi- Bacău, Iaşi, Cluj-Napoca), porneşte ţie era la nivelul de 22%. o dezbatere publică fără precedent Justiţiei i s-a dat independenţa prin care cere magistraţilor „să nu necesară numai ca urmare a pre- mai asculte de nimeni”, fiind inde- siunii externe, constând în obliga- pendenţi. Ulterior, cadrul legal se ţiile din TO DO LIST asumate de îmbunătăţeşte continuu. Guvern pentru pregătirea României Rezultatele se văd după 10 ani. în vederea aderării. După ce nego- CSM este scos de sub autoritatea cierile de pre-aderare a României la Ministerului Justiţiei şi creat ca U.E. au fost finalizate, singurul ca- instituţie independentă; membrii săi pitol rămas neîncheiat a fost capi- sunt aleşi din rândul magistraţilor de tolul 24 – Justiţie şi Afaceri Interne. la toate nivelurile de instanţe şi par- Ca urmare, ministrul justiţiei este chete; componenţa majoritară a schimbat (martie 2004), iar noul mi- CSM e alcătuită din magistraţi, iar nistru redactează într-un termen re- conducerea acestui organism nu cord cele trei legi ale justiţiei con- poate aparţine ministrului, ci numai sultând asociaţiile magistraţilor şi unui magistrat. Recrutarea şi evo- asociaţiile non-guvernamentale (re- luţia în cariera magistraţilor are loc unite informal în AJER14), scopul sub autoritatea CSM. Instanţele sunt fiind transferul către CSM, gândit ca conduse de preşedinţi în cooperare instituţie independentă, a atribuţiilor cu colegiul de conducere. Dosarele asupra carierei magistraţilor. Noua se repartizează aleatoriu. Compo- guvernare instaurată în decembrie nenţa completului nu mai poate fi 2004, care îşi făcuse o prioritate din modificată pe parcursul judecăţii. combaterea corupţiei, primeşte sar- Evaluările nu se mai fac anual şi nu

8 Justiţie şi politică în România contemporană mai ţin cont de numărul de hotărâri sarul electronic15, sunt publicate casate de instanţele de control judi- date oficiale despre judecători16. ciar. Pentru ocuparea funcţiilor de Putem trage concluzia că cel pu- execuţie la instanţele superioare sau ţin o parte a politicului a sprijinit a funcţiilor de conducere se susţine independenţa efectivă a justiţiei şi un concurs. Se reduce vârsta nece- autoguvernarea magistraturii. Moti- sară promovării, pentru a permite vele reale – fără îndoială strict poli- tinerilor să evolueze mai rapid în ca- tice, chiar diplomatice – interesează rieră. Se reduce vârsta necesară pen- mai puţin. sionării şi se majorează cuantumul Puterile nu au colaborat numai pensiei de serviciu, pentru a favo- pentru înfăptuirea reformei. Sunt riza eliminarea naturală din sistem a norme care în prezent consacră o magistraţilor provenind din vechiul colaborare instituţională dintre pu- sistem. Se majorează salariile jude- teri, cuprinse în legile nr. 303, 304 cătorilor şi procurorilor. Se interzice şi 317 din 2004. Astfel, CSM orga- magistraţilor care au fost agenţi, nizează concursul de recrutare al colaboratori sau informatori ai secu- magistraţilor, iar Preşedintele statu- rităţii să ocupe funcţii de conducere lui numeşte noii judecători şi pro- sau să fie membri CSM. Se extinde curori. CSM organizează concursul mandatul judecătorilor de la instanţa de ocupare a funcţiilor de conducere supremă până la pensionare şi pen- la ICCJ şi Preşedintele statului face tru a ocupa un astfel de post se sus- numirea dintre propunerile formu- ţine un concurs. Principiul specia- late de CSM. Ministrul justiţiei pro- lizării judecătorilor este înscris în pune procurorii care să ocupe func- lege, iar principiul independenţei ţiile de la vârful Ministerului Public, procurorilor în soluţiile date este CSM emite un aviz consultativ asu- pentru prima oară reglementat. CSM pra acestora, iar Preşedintele statului primeşte în responsabilitatea sa: for- face numirea. Ministrul Justiţiei este marea magistraţilor, a grefierilor şi membru de drept în CSM, iar preşe- efectuarea inspecţiilor (Institutul dintele statului conduce şedinţa Naţional al Magistraturii, Şcoala CSM când este prezent. Senatul Naţională de Grefieri şi Inspecţia României alege şi numeşte doi Judiciară trec sub coordonarea sa); membri în CSM ca reprezentanţi ai justiţia se transparentizează, înfiin- societăţii civile, şi tot Senatul ţându-se birouri de presă la fiecare României validează alegerile pentru instanţă şi parchet, apar culegerile membrii CSM care sunt magistraţi. de practică judiciară. Justiţia se Legislativul şi Executivul sunt obli- automatizează, părţile au acces la gate să ceară avizul consultativ al informaţii despre dosare prin inter- CSM pentru proiectele şi iniţiativele mediul internetului, unele instanţe legislative care vizează justiţia. Bu- acordă acces parolat inclusiv la do- getul instanţelor este administrat de

9 POLIS

Ministrul Justiţiei ca ordonator prin- într-o societate democratică. Jude- cipal de credite. cătorii au început să comunice între ei pe internet, asociaţiile profesio- Voinţa de reformă a magistra- nale se întăresc şi ies din ce în ce ţilor mai mult în spaţiul public, apar alte noi asociaţii, încep să apară liderii Sistemul juridic din România a de opinie printre magistraţi. Treptat, funcţionat zeci de ani după reguli încep eforturile de responsabilizare specifice sistemului totalitar şi prac- a sistemului: cresc numărul de tici desuete, păstrate chiar în peri- cursuri pentru pregătire profesională oada de după Revoluţie. Sentimen- instituţionalizată la Institutul Naţio- tul dominant a fost cel de frică. Iar nal al Magistraturii, încep să se acesta a generat laşitatea. Puţine organizeze cursuri de etică, se în- voci s-au auzit înainte de 2003 cla- mulţesc numărul de cauze discipli- mând influenţe sau presiuni. Se ce- nare cu privire la magistraţi, început rea independenţă, dar dezbaterile pe să apară hotărâri de condamnare a acest subiect erau deturnate întot- unor magistraţi pentru corupţie, se deauna către discuţii despre salarii înmulţesc informaţiile furnizate ofi- care, într-adevăr, erau foarte mici. cial despre organizarea şi activitatea Despre integritate nu se vorbea de- sistemului. CSM chiar adoptă o loc. Lipsa unor criterii pentru a con- Strategie de întărire a integrităţii în tura un profil al magistratului a per- justiţie 2011-2016, însoţită de un mis pătrunderea şi menţinerea în sis- plan de acţiuni, care declară „tole- tem a unor persoane care nu aveau ranţă zero” la corupţia judiciară şi nimic de-a face cu calităţile impuse îşi propune îmbunătăţirea manage- de un astfel de statut: foşti securişti, mentului instanţelor şi creşterea 17 jurişti la CAP-uri şi IAS-uri, oameni transparenţei justiţiei . În anul 2013 care nu susţinuseră vreun concurs de intră în sistem prima generaţie de acces sau promovare în sistem. Au magistraţi născuţi după 1989. ajuns în magistratură fie cei care Magistraţii înşişi au realizat ce aveau sprijin politic, fie cei care important este nu să îşi dezvolte spi- aveau memorie mai bună. Unii au ritul de castă corporatist, ci să îşi promovat cu sprijin politic direct asume atitudini conforme cu statului până la instanţa supremă, respectiv lor. Astfel apar acţiuni de protejare a parchetul general. independenţei justiţiei faţă de politic Încetul cu încetul se formează o precum cea din toamna lui 2009 18 cultură profesională. Magistraţii ur- (protest prin blocarea activităţii) mează cursuri de formare în străină- sau acţiuni – izolate din păcate – de tate şi iau contact cu democraţiile apărare a statului de drept de către judiciare din state avansate. În unii membri CSM în vara lui 2012 19 România vin experţi străini care (prin reacţii publice) . vorbesc despre rolul magistraţilor

10 Justiţie şi politică în România contemporană

Voinţa societăţii civile administrativ-judiciare să devină mai rapide, mai de calitate şi mai Statul centralizat specific comu- prietenoase. Devine ceva obişnuit să nismului a generat raportarea exce- se afirme că: independenţa fără res- sivă la autoritatea politică drept uni- ponsabilitate duce la arbitrariu şi ca putere reală. În comparaţie cu chiar la abuzuri; magistraţii nu ju- celelalte două puteri, justiţiei nu i s- decă dosare, ci oameni; justiţiabilii a dat importanţă şi, de altfel, infor- vin la instanţă cu gândul de a-şi găsi maţiile despre acest sistem erau şi dreptatea, nu de a o căuta, căci aici reduse. Mai mult, Ministrul Justiţiei este locul unde se află dreptatea; a fost multă vreme perceput ca şi omul aşteaptă chiar de la primul conducător al acestui sistem. La în- judecător maximum de competenţă ceputul reformei, populaţia nu înţe- şi atenţie, iar exercitarea căii de atac legea rostul independenţei: în mod trebuie sa fie ceva excepţional. repetat se formulau plângeri de către Realizând că românii au cunoş- cei nemulţumiţi de hotărârile magis- tinţe juridice reduse, unii magistraţi traţilor care erau adresate Preşedin- au început să acorde interviuri prin ţiei, Primului-ministru, Ministerului intermediul presei sau să explice oa- Justiţiei, comisiilor de abuzuri ale menilor noile legi sau frământările Parlamentului, presei şi, după ade- juridice, inclusiv utilizând social- rare, instituţiilor europene. Neîncre- media. Mai mult, ei au început să se derea în sistemul judiciar i-a deter- implice în programe de educaţie minau pe oameni să caute o „justiţie juridică, mai întâi în cele organizate paralelă”. Această stare de fapt s-a în mod izolat de ONG-uri, ulterior modificat radical în ultimii trei ani: în cele organizate instituţional în faptul că au fost condamnate la pe- parteneriat cu unităţile de învăţă- deapsa cu închisoarea persoane cu mânt23. funcţii importante în stat20, a dus la A început să se vadă că se face creşterea încrederii în justiţie la justiţie, potrivit principiului anglo- 44%21. Justiţia a ajuns să fie privită saxon „Justice must not only be ca o speranţă. La aceasta a condus done, it must also be seen to be inclusiv personalizarea actului de done” („Justiţia nu doar trebuie să justiţie şi popularizarea poveştilor fie făcută, ci să şi vadă că este de succes având ca subiect judecă- făcută”)24. tori şi procurori22. Magistraţii au început să reali- Puterile publice: război sau zeze rolul lor extraordinar în socie- cooperare? tate: acela de factori de echilibru social, acela de arbitri în societate. Realizând că nu mai pot controla Au început să realizeze inclusiv ca- justiţia şi că riscă să răspundă atunci racterul de serviciu public al justiţiei când greşesc, politicienii au avut şi astfel actul de justiţie şi actele anumite manifestări din care a

11 POLIS reieşit intenţia de a relua controlul drepturilor omului şi alte infracţiuni sistemului. Trei au fost modalităţile recunoscute de dreptul internaţio- identificate de noi: nal”. Iar în expunerea de motive Prima este cea a modificărilor Comitetul Miniştrilor dezvoltă: legislative: s-a încercat micşorarea „Deşi aplicabilă în general, pre- salariilor25, chiar anularea pensiei de zenta recomandare vizează în mod serviciu26, s-a redus bugetul alocat special acele sisteme în care pro- instanţelor, s-a refuzat desfiinţarea curorul este subordonat execu- unor instanţe mici şi ineficiente, s-a tivului, situaţie care nu trebuie să-l permis Ministrului Justiţiei să exer- împiedice a urmări funcţionari cite acţiunea disciplinară împotriva publici – şi, prin extindere, repre- magistraţilor27. zentanţii aleşi sau politicienii – A doua modalitate este prin in- care comit infracţiuni, în special tervenţii în anumite cauze aflate pe fapte de corupţie. «Impediment» rolul organelor judiciare. Neavând reprezintă nu doar o obstrucţionare încredere în sistemul judiciar pe a urmăririi, dar ea mai înseamnă şi care îl acuză de manipulare din par- orice represalii al căror obiect l-ar tea adversarilor politici sau pur şi putea face procurorii”. Tot astfel, în simplu intenţionând imunizarea lor, Rezoluţia 1214/2000 privind Rolul Parlamentul refuză în mod repetat parlamentelor în lupta contra co- solicitarea urmării penale ale unor rupţiei adoptată de Adunarea Parla- membri, actuali sau foşti, ai Guver- mentară a Consiliului Europei se nului28 sau acordarea avizului pentru prevede că: parlamentarii trebuie să luarea unor măsuri procesuale cu fie un exemplu de incoruptibilitate, privire la unii parlamentari29. (…) să protejeze independenţa jus- Noi credem că existenţa unui tiţiei (…)30. filtru pentru urmărirea demnitarilor A treia modalitate se manifestă încalcă cele înscrise în Recoman- prin declaraţii publice îndreptate darea nr. 19 din 2000 a Comitetului împotriva sistemului judiciar în Miniştrilor al Consiliului Europei, ansamblu sau împotriva unor magis- care arată ce principii trebuie avute traţi luaţi individual. Ele provin din în vedere când se alcătuiesc politi- partea politicienilor, jurnaliştilor sau cile publice de către autorităţi. avocaţilor. În privinţa primilor, Astfel, pct. 16 din această reglemen- efectul pe care ei îl generează este tare prevede: „Procurorul trebuie, discreditarea sau decredibilizarea în orice situaţie, să fie în măsură să justiţiei. În opinia noastră un astfel desfăşoare, fără niciun impedi- de „atac” este nepermis, din două ment, urmărirea penală a funcţio- perspective: pe de o parte, pentru că narilor guvernamentali pentru in- se creează o presiune asupra justi- fracţiunile comise de către aceştia, ţiei; pe de altă parte, pentru că ata- în special faptele de corupţie, de cul vine din partea unei puteri împo- abuz de putere, încălcări grave ale triva altei puteri care amândouă

12 Justiţie şi politică în România contemporană aparţin statului, chiar reprezintă sta- emită un aviz privind dispoziţiile tul – ceea ce înseamnă că statul se relevante32. subminează singur, efectul fiind pe- În aceeaşi idee, recent, Comisia riclitarea autorităţii de care trebuie de la Veneţia a atras atenţia autori- să se bucure agenţii publici. tăţilor româneşti asupra necesităţii „Atacarea” justiţiei de către cele- de a include în Constituţia României lalte puteri este văzută de Comisia principiul respectului reciproc şi Europeană ca un atentat la statul de cooperării loiale dintre puteri ca un drept şi a independenţei sistemului principiu fundamental al democra- judiciar. Acesta este motivul pentru ţiei constituţionale33. care, în vara lui 2012, Comisia a invitat toate partidele politice şi Justiţia - prima putere în stat? autorităţile guvernamentale să res- pecte independenţa sistemului judi- A face o ierarhie între autorităţile ciar şi România să îşi asume angaja- care exercită cele trei funcţii esen- mentul de a impune sancţiuni disci- ţiale în stat pare un demers inaccep- plinare tuturor membrilor de Guvern tabil – cel puţin Constituţia, care sau de partid care subminează credi- menţionează că puterile sunt în bilitatea judecătorilor sau care exer- echilibru, deci egale, nu pare a per- cită presiuni asupra instituţiilor judi- mite aceasta. Totuşi, încercăm să ciare31. aducem argumente că, dacă s-ar fixa Nesupunându-se îndrumărilor, la criterii clare după care cele trei începutul anului 2013 Comisia puteri să fie comparate, rezultatele Europeană nota că atacurile cu moti- ar duce la concluzii surprinzătoare. vaţie politică la adresa sistemului Fără îndoială, prima percepţie judiciar nu au încetat. Un punct cri- este că Parlamentul este puterea su- tic este acceptarea hotărârilor jude- premă în stat. Această percepţie are cătoreşti: pentru aceasta este necesar în vedere atribuţiile acestei autori- ca toţi membrii clasei politice să tăţi, de la care emană legile, celelal- ajungă la un consens privind abţine- te puteri fiind abilitate să le asigure rea de la criticarea hotărârilor jude- aplicarea. Prin urmare, criteriul de cătoreşti, de la subminarea credibili- comparaţie între puteri ar fi compe- tăţii magistraţilor sau de la exerci- tenţa lor funcţională, astfel că pute- tarea de presiuni asupra acestora. Se rea care are atribuţii primare legate recomandă introducerea unui cadru de lege dobândeşte şi caracterul de clar privind interdicţia de a critica „primă putere”. O astfel de viziune hotărâri judecătoreşti şi de a sub- nu ţine seama însă de substanţa mina activitatea magistraţilor sau de principiului separaţiei puterilor în a face presiuni asupra acestora şi stat, care nu presupune o subor- asigurarea aplicării eficace a acestor donare a uneia faţă de o alta, ci un cerinţe. Consiliul Superior al Magis- sistem de „checks and balances” în traturii ar trebui să fie invitat să care puterile se controlează reciproc,

13 POLIS ele fiind astfel puteri şi, în acelaşi Preşedintele ţării are un mandat timp, contra-puteri. de 5 ani, magistraţii au însă un Noi am identificat însă alte cri- mandat până la vârsta de pensio- terii potrivit cărora se pot compara nare, adică minim 25 ani; puterile: f. Cuantumul indemnizaţiei: parla- a. Numărul membrilor: Legislativul mentarii câştigă lunar între 4500 are în 170 senatori şi 370 depu- lei şi 6100 lei net, la fel şi taţi, Executivul are 26 miniştri şi miniştrii şi preşedintele ţării, iar Preşedintele ţării, Judiciarul are magistraţii între 3000 lei (prima 4500 de judecători şi 2900 de lună de activitate) şi peste 10.000 procurori34; lei net (un judecător de la b. Modalitatea de recrutare: Preşe- instanţa supremă sau un membru dintele ţării şi parlamentarii sunt CSM); aleşi de către cetăţenii cu drept g. Răspundere: miniştrii răspund de vot pe criterii subiective, mi- politic în faţa Parlamentului; în niştrii sunt numiţi pe criterii poli- faţa CSM ministrul justiţiei poate tice de către Parlament, magis- exercita acţiunea disciplinară cu traţii sunt recrutaţi numai prin privire la un magistrat, iar mi- concurs şi pe criterii obiective. niştrii şi parlamentarii pot fi traşi De altfel, întreaga carieră a ma- la răspundere penală de către gistraţilor este marcată de meri- magistraţi; tocraţie; h. Cvorum necesar: pentru a fi c. Studii: nu sunt cerinţe pentru stu- adoptată o lege este necesar ca dii minime în vederea exercitării plenul camerei să se reunească în funcţiilor de parlamentar sau mi- cvorumul prevăzut în funcţie de nistru, ori preşedinte de ţară, însă actul normativ; pentru a fi apro- pentru magistraţi este necesară bată de către Guvern o ordo- licenţa în drept; nanţă, o ordonanţă de urgenţă d. Evoluţie în carieră: ocuparea sau o hotărâre este necesar ca unor funcţii de conducere în ca- întreg consiliul de miniştri să se merele parlamentare se face prin reunească; pe când o hotărâre votul colegilor, pe când în sis- judecătorească se adoptă de temul de justiţie promovarea la completul de judecată, unic sau instanţa sau parchetul ierarhic colegial, nefiind necesar să se superior ori ocuparea unei funcţii reunească tot corpul judiciar de conducere se face numai prin pentru aceasta. Aşadar, dacă pu- concurs organizat de CSM; terea legislativă se exercită de e. Durata mandatului: parlamentarii Plenul Parlamentului şi cea exe- au mandat de 4 ani, miniştri au cutivă de Plenul Consiliului de un mandat care de regulă se Miniştri, puterea judecătorească suprapune peste durata manda- se exercită chiar de către un tului majorităţii parlamentare, singur judecător35.

14 Justiţie şi politică în România contemporană

Concluzii legii şi sunt imuni la justiţie, au ajuns în spatele gratiilor. Cetăţeni Într-o societate democratică, sta- simpli au început, astfel, să aibă tul este organizat potrivit principiu- încredere în justiţie. La rândul lor, lui clasic al separaţiei puterilor. oamenii politici şi de afaceri au Puterile sunt separate, dar ele cola- început să se teamă de justiţie, mo- borează. Pentru consolidarea statu- tiv pentru care politicienii au încer- lui de drept în România, reforma cat să reducă din independenţa justi- sistemului de justiţie a fost esen- ţiei modificând înapoi legile sau ata- ţială. Iar din cadrul sectoarelor de când magistraţii prin discursuri poli- justiţie, cel al magistraturii a fost şi tice inacceptabile. Rămâne de de- este cel mai important. Reforma s-a monstrat dacă crearea unei justiţii făcut în perioada 2004-2014, la pre- independente a fost făcută doar pen- siunea UE, de către autorităţile ro- tru aderarea la UE sau dacă socie- mâne, dar prin conlucrare: au fost tatea românească a ajuns la maturi- create legi esenţiale, s-a creat CSM tate astfel ca reformele să fie irever- ca autoritate de autoguvernare, au sibile. fost recrutaţi magistraţi tineri în sis- Faţă de cele de mai sus, rezultă tem, au fost înlocuite vechile coduri, că putere judiciară36 este alcătuită s-au eficientizat procedurile, s-au dintr-un număr mai numeros de per- transparentizat sistemul. Putem spu- soane, selectate obiectiv şi benefi- ne cu certitudine că justiţia din ciind de un mandat mai îndelungat, România a devenit eficientă după 10 care sunt mai bine pregătite şi sala- ani de reformă susţinută. În rândul rizate mai bine decât persoanele din magistraţilor s-a creat o cultură a celelalte două puteri şi pe care le pot independenţei. Oameni care ani de-a sancţiona. rândul s-a crezut că sunt deasupra

Note

1 Primul mare teoretician al separaţiei prima dată înscrisă în Proclamaţia puterilor în stat a fost John Locke din 29 iunie 1776 care va sta la baza („Two Treatises of Governement”, Constituţiei statului Virginia şi fiind 1689), care porneşte de la experienţa desăvârşită în Constituţia SUA din constituţională engleză. Doctrina 1787, cu amplele explicaţii oferite în celor trei puteri, astfel cum le ştim „Federalist Papers” de A.Hamilton, azi, a fost alcătuită de Charles de J.Madison şi J.Jay între 1787-1788. Secondat, Baron de Montesquieu Ulterior, va fi preluată în Declaraţia („De l`esprit des loix”, 1748). În franceză a drepturilor omului şi ale fine, teza separaţiei puterilor în stat cetăţeanului de la 1789. s-a desăvârşit de către constituţio- 2 Constituţia noastră nu prevede în naliştii americani, ea apărând pentru mod expres că puterile sunt egale, ci

15 POLIS

că sunt în echilibru – ceea ce într-o Legea nr. 286/2009 privind Codul dezbatere filosofică, poate să nu fie penal şi Legea nr. 135/2010 privind neapărat acelaşi lucru. Art. 1 alin. 4: Codul de procedură penală (intrate „Statul se organizează potrivit prin- în vigoare la 1 februarie 2014). cipiului separaţiei şi echilibrului 10 De notat că legi esenţiale au fost puterilor – legislativă, executivă şi adoptate prin angajarea răspunderii judecătorească – în cadrul democra- de către Guvern în faţa Parlamen- ţiei constituţionale”. http://www.cd tului: Legea nr. 247/2005 de modi- ep.ro/pls/dic/site.page?id=339 ficare a legilor justiţiei, Codul civil, 3 Art. 2 alin. 1 din Constituţie: „Suve- Codul penal. ranitatea naţională aparţine poporu- 11 SIPA – Serviciul Independent de lui român (…)”. Protecţie şi Anticorupţie. 4 Pentru dezvoltări, a se vedea Ioan 12 De exemplu, în perioada 2004-2009 Alexandru, Democraţia constituţio- preşedinte al instanţei supreme a nală – utopie şi/sau realitate, Edi- fost un jurist ce fusese consilier al tura Universul Juridic, Bucureşti, preşedintelui ţării care l-a numit în 2012. funcţie şi apoi judecător la Curtea 5 Potrivit art. 124 alin. 2 din Consti- Constituţională. Acesta nu fusese tuţie, justiţia este unică şi egală vreo zi judecător la o instanţă jude- pentru toţi. cătorească. 6 De altfel, Montesquieu utilizează 13 CSM – Consiliul Superior al cuvântul „pouvoir” pentru a desem- Magistraturii, www.csm1909.ro. na puterea de stat şi cuvântul 14 Alianţa pentru o Justiţie Europeană „puissance” pentru a desemna func- în România, constituită în februarie ţiile exercitate de organele puterii de 2004, a reunit mai multe asociaţii stat. nonguvernamentale şi o asociaţie 7 Pentru raporturile dintre puteri şi naţională a magistraţilor. Ea a fost cazurile de imixtiuni, a se vedea prima platformă de colaborare Cristi Danileţ, Independenţa justiţiei justiţie-societate civilă. în statul de drept (I): Standardele de 15 ]De exemplu, instanţele din raza independenţă structurală, în Revista Curţii de Apel Cluj-Napoca. THESMIS, nr. 1/2010, pp. 75-86, 16 Hotărârea CSM nr. 515 din 14 iunie Institutul Naţional al Magistraturii, 2012 impune instanţelor publicarea http://www.inm-lex.ro/arhiva/fisi er unui CV profesional al judecătorilor e/pag_33/det_1108/7677.pdf pe site-ul fiecărei instanţe. (accesat 22.05.2014). 17 Aprobate în şedinţa Plenului CSM 8 Legea nr. 303/2004 privind statutul din 22.11.2011. judecătorilor şi procurorilor; Legea 18 Judecătorii şi procurorii români au nr. 304/2004 privind organizarea ju- stopat activitatea timp de o lună de diciară; Legea nr. 317/2004 privind zile, ca urmare a încălcărilor repe- Consiliul Superior al Magistraturii. tate ale independenţei justiţiei de 9 Legea nr. 287/2009 privind Codul către celelalte puteri. Dincolo de Civil (intrat în vigoare la 1 octom- aspectul sindicalist al mişcării (soli- brie 2011); Legea nr. 134/2010 pri- citarea majorării salariilor şi nor- vind Codul de procedură civilă (in- marea activităţii), negocierea dintre trat în vigoare la 1 februarie 2013); puteri a vizat respectarea justiţiei şi

16 Justiţie şi politică în România contemporană

acordarea importanţei binemeritate, 23 În data de 31 oct. 2013 s-a încheiat ca domeniu strategic de importanţă protocolul de colaborare privind naţională – a se vedea colecţia de educaţia juridică în unităţile de învă- documente: A. Neacşu, C. Danileţ, ţământ preuniversitar între Minis- H. Dumbravă „Protestul justiţiei terul Educaţiei Naţionale, Ministerul române. Documentele programatice Justiţiei, CSM şi Ministerul Public, ale mişcării revendicative a instanţe- care şi-a propus: promovarea edu- lor judecătoreşti din aprilie-octom- caţiei juridice în şcoli şi licee prin brie 2009”, 2010, disponibil online facilitarea accesului elevilor la cu- la http://cristidanilet.wordpress.com noştinţe elementare de drept: în spe- (accesat 22.05.2014). cial drepturile omului, unele aspecte 19 Pentru curajul manifestat în a aten- ale procesului legislativ, probleme ţiona publicul cu privire la derapa- generale privind organizarea şi func- jele unor politicieni cu privire la dis- ţionarea sistemului judiciar şi a pro- cursul critic la adresa magistraţilor cedurilor judiciare. sau al justiţiei, acei membri ai CSM 24 Pentru prima dată principiul a fost au fost atacaţi nefondat de către enunţat de preşedintele Curţii su- politicieni şi o parte a mass-media. preme din UK, judecătorul Hewart, A se vedea hotărârea Plenului CSM în cazul Rex contra judecătorului nr. 815 din 18 sept. 2012 de apărare Sussex, Ex parte McCarthy (1924): a reputaţiei profesionale a acestora „It is not merely of some pe www.csm1909.ro. importance, but of fundamental 20 A se vedea la „Sinteza activităţii importance that justice should not DNA în perioada 2005-2012” la only be done, but should be www.pna.ro (accesat 22.05.2014).: manifestly and undoubtedly seen to 11 demnitari (1 Prim-ministru, 1 be done” („Nu este doar de o anu- Ministru, 2 Senatori, 6 Deputaţi, 1 mită importanţă, ci de o importanţă Secretar de Stat), 26 primari, vice- fundamentală că justiţia nu doar ar primari şi subprefecţi, 6 membri de trebui să se facă, ci ar trebui într-un Consilii Locale şi Judeţene, 24 mod evident şi fără îndoială să se magistraţi etc. vadă că este făcută”.) 21 Comisia Europeană, „Eurobarome- 25 Temporar, acest lucru s-a şi reuşit, tru privind Justiţia”, 21 noiem- în timpul crizei economico-finan- brie 2013, http://ec.europa.eu/publi ciare din 2009-2010, magistraţilor c_opinion/flash/fl_385_en.pdf reducându-li-se salariile, ca tuturor (accesat 22.05.2014). bugetarilor din România, cu 25%. 22 Societatea românească avea nevoie 26 Această intenţie a eşuat, ca urmare a de eroi, după modelul italian din ca- intervenţiei Curţii Constituţionale. drul acţiunii Mani pulite din anii Astfel, prin Decizia nr. 873 din 25 1990. Aceştia au apărut în publica- iunie 2010, publicată în Monitorul ţiile vremii – a se vedea, de Oficial al României, Partea I, nr. exemplu: Cristian Ghinea, „Eu 433 din 28 iunie 2010, Curtea a votez DNA”, Editura Humanitas, reţinut că dreptul la pensie de ser- 2012; Dan Tapalagă, „Preţul adevă- viciu acordat magistraţilor este o rului. Un procuror în luptă cu sis- consecinţă a prevederilor art. temul”, Editura Humanitas, 2012. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din

17 POLIS

Constituţie. Prin aceeaşi decizie, tr-o lege privind responsabilitatea Curtea a arătat că statutul constitu- ministerială. ţional al magistraţilor – statut dez- 29 Art. 72 din Constituţie consacră voltat prin lege organică şi care cu- imunitatea parlamentară: (1) Depu- prinde o serie de incompatibilităţi şi taţii şi senatorii nu pot fi traşi la interdicţii, precum şi responsabili- răspundere juridică pentru voturile tăţile şi riscurile pe care le implică sau pentru opiniile politice expri- exercitarea acestor profesii – mate în exercitarea mandatului. (2) impune acordarea pensiei de servi- Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi ciu ca o componentă a indepen- şi trimişi în judecată penală pentru denţei justiţiei, garanţie a statului de fapte care nu au legătură cu voturile drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din sau cu opiniile politice exprimate în Legea fundamentală. exercitarea mandatului, dar nu pot 27 Legea nr. 24/2012 pentru modifi- fi percheziţionaţi, reţinuţi sau ares- carea si completarea Legii nr. 303/ taţi fără încuviinţarea Camerei din 2004 privind statutul judecătorilor şi care fac parte, după ascultarea lor. procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 Urmărirea şi trimiterea în judecată privind Consiliul Superior al Magis- penală se pot face numai de către traturii, publicată în Monitorul Parchetul de pe lângă Înalta Curte Oficial, Partea I nr. 51 din 23 de Casaţie şi Justiţie. Competenţa ianuarie 2012. de judecată aparţine Înaltei Curţi de 28 Art. 109 din Constituţie consacră Casaţie şi Justiţie. (3) În caz de răspunderea membrilor Guvernului: infracţiune flagrantă, deputaţii sau (1) Guvernul răspunde politic numai senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi în faţa Parlamentului pentru în- percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va treaga sa activitate. Fiecare mem- informa neîntârziat pe preşedintele bru al Guvernului răspunde politic Camerei asupra reţinerii şi a per- solidar cu ceilalţi membri pentru cheziţiei. În cazul în care Camera activitatea Guvernului şi pentru sesizată constată că nu există temei actele acestuia. (2) Numai Camera pentru reţinere, va dispune imediat Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele revocarea acestei măsuri. României au dreptul să ceară urmă- 30 De altfel, în acest sens, parlamen- rirea penală a membrilor Guver- tarii au şi constituit GOPAC – Orga- nului pentru faptele săvârşite în nizaţia Mondială a Parlamentarilor exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a Împotriva Corupţiei. Pentru o expu- cerut urmărirea penală, Preşedin- nere a situaţiilor de intervenţie a tele României poate dispune suspen- Parlamentului în derularea unor ur- darea acestora din funcţie. Trimi- măriri penale şi argumente împotri- terea în judecată a unui membru al va impunităţii demnitarilor (aşa am Guvernului atrage suspendarea lui denumit imunitatea parlamentarilor din funcţie. Competenţa de judecată şi miniştrilor, reglementată de art. aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi 72 din Constituţie, după cum este ea Justiţie. (3) Cazurile de răspundere înţeleasă în România), a se vedea şi pedepsele aplicabile membrilor postările de pe http://cristidanilet. Guvernului sunt reglementate prin- wordpress.com: „Motivele de ares- tare a parlamentarilor sunt stabilite

18 Justiţie şi politică în România contemporană

numai de judecători” (3.12.2012), docs/com_2013_47_ro.pdf (accesat „Parlamentarii nu au voie să soluţio- 22.05.2014). neze dosare” (11 sept. 2012), „Imix- 33 COMISIA de la Veneţia, Opinia nr. tiunea legalizată a politicului în jus- 73/2013 din 24 martie 2014 asupra tiţie” (10 mart.2010), „Parlamentul proiectului de revizuire a Consti- – instanţă extraordinară” (18 iunie tuţiei, pct. 33 şi pct. 210. http:// 2008). www.venice.coe.int/webforms/docu 31 Comisia Europeană, Raport al Co- ments/?pdf=CDL-AD(2014)010-e misiei către Parlamentul European şi (accesat pe 22.05.2014). Consiliu privind progresele înregis- 34 Cifrele sunt aproximative. trate de România în cadrul Mecanis- 35 Aşadar, din punct de vedere admi- mului de cooperare şi de Verificare, nistrativ puterea judecătorească se 18 iulie 2012, COM (2012) 410 referă la componenţa sa şi cuprinde final, p. 22. http://ec.europa.eu/cvm pe toţi judecătorii; iar din punct de /docs/com_2012_410_ro.pdf (acce- vedere funcţional puterea judecăto- sat 22.05.2014). rească se referă la funcţia judiciară 32 Comisia europeană, Raport al Co- exercitată de către titulari. misiei către Parlamentul European şi 36 Prin putere judiciară desemnăm, din Consiliu privind progresele înregis- punct de vedere organizatoric, struc- trate de România în cadrul Mecanis- tura de instanţe alcătuită din judecă- mului de cooperare şi de Verificare, tori şi cea de parchete alcătuită din 30 ian. 2013, COM(2013) 47 final, procurori. Puterea judecătorească p. 4 şi p. 7. http://ec.europa.eu/cvm/ este o sintagmă care se referă exclu- siv la instanţe şi judecători.

Bibliografie

Alexandru, Ioan, Democraţia constitu- Comisia de la Veneţia, Opinia nr. ţională – utopie şi/sau realitate, 73/2013 din 24 martie 2014 asupra Editura Universul Juridic, Bucureşti, proiectului de revizuire a Consti- 2012. tuţiei. Andreescu, Gabriel, Bakk, Miklos, Danileţ, Cristi, „Independenţa justiţiei Bojin, Lucian, Constantin, Valentin, în statul de drept (I): Standardele de Comentarii la Constituţia României, independenţă structurală”, în Revis- Editura Polirom, Iaşi, 2010. ta THESMIS, nr. 1/2010, pp. 75-86, Boc, Emil, Separaţia puterilor în stat, Institutul Naţional al Magistraturii. Editura Presa Universitară Clujeană, Ghinea, Cristian, Eu votez DNA, Cluj-Napoca, 2000. Editura Humanitas, 2012. Bocancea, Sorin (coord), Constituţia Neacşu, Adrian, Danileţ, Cristi, României. Opinii esenţiale pentru Dumbravă, Horaţius, Protestul jus- legea fundamentală, Institutul tiţiei române. Documentele pro- European, Iaşi, 2013. gramatice ale mişcării revendicative Coman, Ramona, Dallara, Cristina, a instanţelor judecătoreşti din Handbook on Judicial Politics, aprilie-octombrie 2009. Institutul European, Iaşi, 2010.

19 POLIS

Tapalagă, Dan, Preţul adevărului. Un gresele înregistrate de România în procuror în luptă cu sistemul, cadrul Mecanismului de cooperare Editura Humanitas, 2012. şi de Verificare, 30 ian. 2013, Direcţia Naţională Aticorupţie, Sinteza COM(2013) 47 final. activităţii DNA în perioada 2005- 2012. Resurse electronice Raport al Comisiei către Parlamentul http://ec.europa.eu/cvm/ European şi Consiliu privind pro- http://ec.europa.eu/public_opinion/flash gresele înregistrate de România în http://www.venice.coe.int/webforms/do cadrul Mecanismului de cooperare cuments şi de Verificare, 18 iulie 2012, http://www.inm-lex.ro COM(2012) 410 final. http://www.pna.ro/ Raport al Comisiei către Parlamentul http://cristidanilet.wordpress.com/ European şi Consiliu privind pro-

20 Justiţie şi politică în România contemporană

Noul mecanism de întărire a statului de drept la nivelul Uniunii Europene: în direcţia unui model federal ? (The new mechanism of strenghtening the rule of law at the European Union level: to a federal model ?)

Radu CARP

Abstract. During the last years the commitment towards democracy and the rule of law of certain EU Member States as Romania and Hungary was seriously damaged. The EU could not rely until recently on any mechanism to intervene, except Article 7 of the Treaty on European Union, meaning the suspension of votes in the European Council, a sanction that has not been applied so far. The President of the European Commission rightly assessed in 2012 that the EU does not have anything between the “soft power” of political persuasion and the “nuclear option” of Article 7. This situation is changed since the European Commission adopted in March 2014 a new framework for strengthening the rule of law in EU Member States. This mechanism is based on the adoption of measures preliminary to the application of Article 7. The article describes this new mechanism and considers that it contributes to the federal model based on more political integration between EU Member States. The relationship of this mechanism with the Cooperation and Verification Mechanism is also analysed.

Keywords: democracy, federalism, rule of law, Cooperation and Verification Mechanism

Criza constituţională din Româ- de drept era considerată ca parte a nia anului 2012 s-a încheiat odată cu Mecanismului de Cooperare şi Veri- decizia Curţii Constituţionale de in- ficare (MCV), ci şi datorită presi- validare a referendumului dar acesta unilor Uniunii Europene după de- a fost doar începutul unei discuţii la clanşarea acestei crize. Iniţial, la nivelul Uniunii Europene în vederea începutul lunii iulie 2012, imediat formulării unor instrumente prin după suspendarea Preşedintelui care să se intervină în cazuri simi- României de către Parlament, a lare. Intervenţia Comisiei Europene existat o discuţie extrem de serioasă în ceea ce priveşte deznodământul dacă să se intervină sau nu în cazul acestei crize a fost una de succes nu României şi prin ce mijloace. A fost numai deoarece respectarea statului luată decizia de a se interveni prin

21 POLIS toate mijloacele existente, cu scopul funcţionale şi la parafarea Acordului de a face presiuni pentru a se reveni de Asociere cu UE în luna no- la o situaţie în care mecanismele iembrie a aceluiaşi an. specifice statului de drept erau func- Asistăm oare la un val invers, de ţionale. Un pariu riscant care a fost «nedemocratizare», opus valului de- însă câştigat. Deznodământul nu a mocratizării început în 1989? Este fost cunoscut de la bun început dar a oare istoria Europei Centrale şi de devenit din ce în ce mai clar pe Est condamnată să genereze periodic parcurs. un avans şi un recul al democraţiei ? România anului 2012 nu a fost Dacă privim cu atenţie toate aceste un fenomen singular. Ţările înve- ţări, constatăm că ele au mai mult în cinate României, fie că fac sau do- comun chiar decât ar dori să recu- resc să facă parte din Uniunea noască: instituţii care le-au copiat pe Europeană, au traversat diferite ten- cele occidentale şi care funcţionează tative prin care a fost pus sub sem- doar dacă există un stimul exterior. nul întrebării tot ceea ce s-a câştigat România a ales introducerea odată cu instaurarea democraţiei la ombudsman pe model suedez dar, începutul anilor 1990. În Ungaria, atunci când statul de drept a fost în Constituţia a fost adoptată în 2011 pericol, Avocatul Poporului a fost fără o consultare populară, doar prin destituit în câteva ore, fără justi- asigurarea unei majorităţi confor- ficare şi înlocuit cu o persoană care tabile în Parlament, iar modificările a refuzat sistematic să răspundă soli- au privit restrângerea prerogativelor citărilor societăţii civile prin care i s- unor autorităţi independente. În a cerut să sesiseze Curtea Consti- Bulgaria, o problemă socială a ge- tuţională în legătură cu unele acte nerat o delegitimare fără precedent a normative adoptate de Guvern. Deşi partidelor tradiţionale, ceea ce a dus Comisia Europeană a recomandat ca la o rată de participare minimă la în această funcţie să fie numită o alegerile parlamentare şi la afir- persoană agreată de toate partidele marea partidului naţionalist Ataka la politice, acest lucru nu s-a întâmplat. alegerile parlamentare din 2013. În Actualul Avocat al Poporului a fost Republica Moldova, neânţelegerile ales în Parlament pe listele unei din cadrul coaliţiei de guvernare, alianţe politice, a demisionat din bazate pe interese economice ce se Parlament pentru a fi numit în aceas- fundamentează pe o corupţie trans- tă funcţie şi continuă practica igno- partinică, au generat o criză guver- rării solicitărilor care i se adresează. namentală în perioada martie - mai Ungaria, după o perioadă îndelun- 2013 care risca să pună în discuţie gată în care Curtea sa Constituţio- angajamentele asumate în relaţia cu nală se afla în avangarda jurispru- Uniunea Europeană. Numai perspec- denţei continentale, a redus compe- tiva europenizării a condus la refa- tenţele acesteia, fără a exista o dez- cerea unei coaliţii guvernamentale batere serioasă în Parlament legată

22 Justiţie şi politică în România contemporană de cum ar trebui acestea să fie defi- nează împotriva statului de drept. nite pentru a împiedica excesul de Singurul mecanism la îndemână este putere din partea executivului. cel al suspendării dreptului de vot în Nu criza economică este expli- Consiliul European, introdus prin caţia pentru derapajele de la demo- Tratatul de la Amsterdam. S-a do- craţie, ci apariţia sau întărirea unor vedit în cazul Austriei că enunţarea formaţiuni politice de tipul Jobbik posibilităţii de a aplica acest meca- sau Ataka ce îmbină naţionalismul nism nu a împiedicat cu nimic cu populismul şi pun discursul eco- ascensiunea la putere a partidului nomic pe plan secund, prin oferirea FPÖ condus de Jörg Haider în 2000. de soluţii fără legătură cu realitatea. Discuţiile de atunci vizau dease- Acestea preiau din electoratul tutu- menea instituirea unui mecanism ror partidelor, aflate la putere sau în care să împiedice ascensiunea parti- opoziţie, iar partidele tradiţionale delor extremiste la putere. Rezultatul simt nevoia, prin măsurile mai puţin a fost că Austria nu a primit nicio democratice pe care le pun în apli- sancţiune, motivul fiind acela că nu care, să oprească transferul de sim- s-a atentat la vreo valoare comună patie şi de voturi în direcţia acestor enunţată de tratatele europene. Ulte- partide. Ele sunt produsul unor rior, în cazul Slovaciei, ascensiunea frustrări economice pe care criza unui partid extremist la guvernare în economică doar le-a potenţat, aces- 2006 (Partidul Naţional Slovac), ală- tea fiind prezente încă dinainte de turi de social-democraţii conduşi, ca aderarea la Uniunea Europeană. şi în prezent, de premierul Robert Asistăm la o contaminare puternică, Fico, a ridicat aceeaşi problemă dar pe baze de reciprocitate, între par- invocarea precedentului austriac a tide politice care nu împărtăşesc oprit orice încercare de a sancţiona aceeaşi ideologie: partidele de la în vreun fel această ţară. Este foarte putere sau din opoziţie, indiferent că adevărat că în cele două cazuri pre- îşi asumă o identitate de dreapta sau zenţa la guvernare a unor partide de stânga, imită partidele populiste, extremiste nu a dus la politici guver- acestea din urmă formulează pro- namentale care să pună la îndoială puneri şi mai utopice, propuneri care existenţa statului de drept şi nici plu- sunt preluate şi potenţate de cele ralismul democratic. dintâi. O contaminare care nu este Bariera cea mai importantă în ca- deloc benefică pentru democraţie lea unor sancţiuni la adresa statelor Ce poate face Uniunea Euro- membre care să aibă drept funda- peană în aceste situaţii ? Nefiind un ment nerespectarea democraţiei este stat federal, nu poate acţiona prin chiar o prevedere din Tratatul pri- activarea unor instrumente eficiente vind Uniunea Europeană : «Uniunea împotriva derapajelor de la demo- respectă egalitatea statelor membre craţie, aşa cum se întâmplă atunci în raport cu tratatele, precum şi iden- când o entitate a unei federaţii acţio- titatea lor naţională, inerentă struc-

23 POLIS turilor lor fundamentale politice şi mente mai dezvoltat, nu doar de constituţionale» (art. 4, alin. 2). alternativa dintre „puterea slabă” a Aceasta înseamnă că Uniunea persuasiunii politice şi „opţiunea Europeană nu poate interveni în po- nucleară” a articolului 7 TUE»3. litica statelor membre şi nici în felul Mecanismul promovat de Co- cum este aplicată sau revizuită misia Europeană se bazează exclusiv Constituţia unui stat membru. Dacă pe adoptarea unor măsuri preli- nu ar exista o asemenea prevedere, minare utilizării art. 7, fără a se re- Uniunea Europeană ar intra în cate- feri la etapa ce urmează deciziei de a goria statelor federale, ori deocam- pune în aplicare această normă. dată nu există un consens în această Scopul acestui mecanism este să direcţie. răspundă unor «ameninţări la adresa Uniunea Europeană se află prin statului de drept care au o natură urmare într-o situaţie aproape impo- sistematică». Noţiunea de «natură sibilă : îi lipsesc mecanismele efi- sistematică» este strâns înrudită cu ciente de sancţionare a derapajelor cea de «deficienţe sistematice» folo- de la democraţie dar, dacă ar avea sită de Curtea de Justiţie a Uniunii aceste mecanisme, ar trebui să avan- Europene, aceasta din urmă referin- seze într-o direcţie ce nu este încă du-se la respectarea drepturilor fun- împărtăşită pe scară largă de cetă- damentale în cadrul dreptului UE4. ţenii săi. Preşedintele Comisiei Acest mecanism are trei etape : Europene declara în discursul asupra - Evaluarea Comisiei. Comisia co- stării Uniunii din septembrie 20121 lectează şi examinează toate in- că ar fi ideală tranziţia la o asemenea formaţiile relevante pentru a ve- formă de organizare politică a dea dacă există o «ameninţare Europei. Spre deosebire de anii pre- sistematică». În cazul în care cedenţi când doar pronunţarea cu- ajunge la concluzia că aceasta vântului «federal» ar fi provocat există, iniţiază un dialog cu statul dezaprobări ferme, de această dată respectiv, prin trimiterea unei liderii europeni nu au avut nimic de «opinii despre statul de drept». reproşatacestei viziuni, cel puţin la Statul în cauză are posibilitatea nivelul declaraţiilor oficiale. să răspundă. În cadrul acestei Noul mecanism adoptat în martie etape statul respectiv are datoria 2014 de Comisia Europeană pentru să se abţină de la orice acţiuni întărirea statului de drept2 se înscrie care sunt contrare punctului de în aceeaşi direcţie a unei Europe mai vedere exprimat de Comisie, integrate din punct de vedere politic. datorită obligaţiei de «cooperare Dealtfel, justificarea apariţiei acestui loială» reglementată de art. mecanism este considerată a fi o 4 TUE; afirmaţie din acelaşi discurs al - Recomandarea Comisiei. În Preşedintelui Barroso potrivit căreia această etapă, Comisia adresează «avem nevoie de un set de instru- statului respectiv o «recomandare

24 Justiţie şi politică în România contemporană

despre statul de drept». Prin acest ranţă avută în vedere. Uniunea Euro- document recomandă ca acest peană evoluează în direcţia unei stat să rezolve problema identi- integrări de tip federal, iar mişcarea ficată într-un interval de timp şi centrifugă a noului mecanism de să informeze Comisia asupra mă- apărare a statului de drept va fi cu surilor luate. Spre deosebire de siguranţă pusă sub semnul întrebării prima etapă, în această etapă de forţe centripete, acţionate de cei documentul emis de Comisie este care doresc menţinerea unor state- public. Pentru emiterea acestui naţiune în care nivelul democraţiei document, Comisia se consultă este dictat de interesele de moment cu Comisia de la Veneţia, Agen- ale elitei politice aflate la putere. ţia Drepturilor Fundamentale şi Federalismul nu este însă un pana- cu «reţele judiciare» (judicial ceu universal, iar avansul în această networks)5; direcţie nu va fi considerat legitim - Monitorizarea recomandării Co- atât timp cât nu se dă un răspuns la misiei. În cea de-a treia etapă, problemele economice. O Europă Comisia monitorizează felul în federală nu este neapărat o Europă care statul respectiv aplică reco- cu nivelul de trai al Germaniei, din mandarea. În cazul în care nu simplul motiv că Germania a ales la există o aplicare satisfăcătoare în rândul ei acelaşi model. intervalul de timp stabilit, Co- Acest nou mecanism este acom- misia poate recurge la aplicarea paniat de o întrebare care ar fi tre- articolului 7 TUE. buit formulată încă de la apariţia cri- Nu cumva acest mecanism nu teriilor de la Copenhaga în 1993: este chiar atât de nou ? Nu cumva putem defini standardele statului de regăsim în acest mecanism ceea ce drept la nivel european, există un s-a întâmplat în vara anului 2012 în model european al statului de drept România ? Statele membre ale Uni- care să aibă la bază standarde şi unii Europene au avut semnale po- valori comune? Până în prezent, trivit cărora criza constituţională se aceste standarde nu au fost forma- va amplifica şi au avertizat România lizate. Comisia Europeană pare a fi să nu continue în această direcţie. înţeles însă că, fără enunţarea unor Imediat după începerea crizei, s-a standarde, orice mecanism care are declanşat un dialog structurat între în vedere respectarea statului de Comisia Europeană şi România, fără drept este lipsit de eficienţă. Dovada precedent în relaţia Uniunii este că în Anexa I la Comunicarea Europene cu un stat membru. Nu s-a prin care este prezentat noul meca- ajuns desigur la ultima etapă, cea a nism, Comisia Europeană a enu- suspendării dreptului de vot în merat principiile generale de drept Consiliu dar, în cazul în care dera- care stau la baza statului de drept şi pajele democratice ar fi fost repe- care au fost enunţate de Curtea de tate, această etapă ar fi fost cu sigu- Justiţie a Uniunii Europene6 :

25 POLIS

- Legalitatea. Acest principiu se menul de «separaţie operaţională referă la o procedură pentru a puterilor» care desemnează un adoptarea legilor transparentă, control judiciar independent şi democratică şi pluralistă, cu asu- eficient, fiind evidenţiat faptul că marea unor responsabilităţi «dreptul Uniunii Europene nu clare7; exclude ca un stat membru să - Siguranţa juridică. Potrivit aces- exercite simultan funcţii legis- tui principiu, legile sunt clare şi lative, administrative şi judiciare, predictibile, iar modificarea lor cu condiţia ca aceste funcţii să fie nu poate avea efecte retroactive8; exercitate cu respectarea prin- - Interzicerea arbitrariului puterii cipiului separaţiei puterilor ce executive. Se referă la exercitarea caracterizează funcţionarea unui puterii publice astfel încât orice stat de drept»11 ; intervenţie a statului are o bază - Egalitate în faţa legii. «Este ne- legală şi se supune legii9; cesar să reamintim că principiul - Control judiciar independent şi tratamentului egal este un prin- eficient. Acest principiu include cipiu general al dreptului Uniunii şi respectarea drepturilor funda- Europene, stabilit de articolele 20 mentale, inclusiv faptul că cetă- şi 21 ale Cartei Drepturilor ţenii au dreptul la o protecţie Fundamentale a Uniunii Euro- eficientă din partea justiţiei. În pene»12. definirea acestui principiu, Comi- Prin referirea constantă la juris- sia se bazează pe jurisprudenţa prudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Curţii de Justiţie a Uniunii Euro- Europene, Comisia a dorit să arate pene care a stabilit că Uniunea că principiile pe care le consideră că Europeană este o uniune bazată stau la baza statului de drept nu sunt pe statul de drept în care actele noi, ci au o sursă de inspiraţie clară, instituţiilor pot fi contestate din trecut. Aceeaşi strategie a fost pentru a verifica compatibilitatea adoptată şi în momentul adoptării lor cu Tratatele, principiile gene- Cartei Drepturilor Fundamentale a rale de drept şi drepturile funda- UE: prin referirile la jurisprudenţă şi mentale. Jurisprudenţa stă la baza la acte normative deja în vigoare s-a formulării acestui principiu10; încercat să se inducă impresia că nu - Dreptul la un proces echitabil şi este vorba de un nou catalog de separaţia puterilor. Un proces drepturi, ci de o nouă sinteză a celor echitabil poate fi garantat doar de deja existente. Procedând astfel, o instanţă care este independentă Comisia şi în general instituţiile de puterea executivă. Comisia se Uniunii Europene se pot apăra de o bazează deasemenea de jurispru- eventuală acuzaţie care să aibă ca denţa Curţii de Justiţie a Uniunii obiect încălcarea principiului subsi- Europene pentru a defini acest diarităţii. principiu. Aceasta foloseşte ter-

26 Justiţie şi politică în România contemporană

Chiar dacă Comisia Europeană a baterilor publice. Deocamdată însă, evitat o calificare explicită, putem o asemenea decizie nu a fost luată. considera că aceste principii sunt Este interesant de remarcat că, în standarde ale statului de drept la timp ce Uniunea Europeană adoptă nivelul Uniunii Europene sau mai mecanisme de verificare a stan- exact vor deveni, cu condiţia să se dardelor statului de drept în statele ţină cont de ele ori de câte ori noul membre, Consiliul Europei continuă mecanism va fi pus în aplicare. să aibă o abordare tradiţională, Noul mecanism de întărire a considerând că statul drept este legat statului de drept nu exclude apli- doar de funcţionarea justiţiei. Rapor- carea unor sancţiuni, altele decât tul Secretarului General al Consiliu- suspendarea dreptului de vot în lui Europei, intitulat «Starea demo- Consiliul European, fapt care se craţiei, a drepturilor omului şi a poate realiza fără modificarea trata- statului de drept în Europa» include telor existente. Tratatul de la un capitol intitulat «Justiţie şi statul Lisabona a lăsat o uşă întredeschisă, de drept» care include recomandări cunoscută doar de puţini experţi: pentru o mai bună funcţionare a potrivit art. 7 din Tratatul privind puterii judecătoreşti, combaterea co- Uniunea Europeană, Consiliul rupţiei şi a spălării de bani13. European poate decide să suspende S-a considerat că acest nou meca- anumite drepturi, inclusiv dreptul de nism este o formă a MCV, extins vot în Consiliul European. Expresia tuturor statelor membre. Acest me- «anumite drepturi» a fost special canism priveşte funcţionarea de an- redactată în această formă, pentru a samblu a puterilor, inclusiv cea exe- permite suspendarea altor drepturi cutivă şi legislativă, în timp ce MCV decât cel menţionat, ţinând cont de are în vedere o definiţie mai puţin situaţiile concrete, foarte diverse, ce amplă a statului de drept, bazată pe pot apărea pe parcursul aplicării independenţa justiţiei şi pe crearea tratatelor. Nu este nevoie deci de de mecanisme instituţionale pentru modificarea tratatelor, ci doar de combaterea corupţiei14. Cele două definirea drepturilor ce pot fi sus- mecanisme nu se suprapun, ci sunt pendate. Cele mai importante dre- complementare. pturi ale statelor membre sunt drep- În condiţiile menţinerii MCV şi tul de a vota în Consiliul European ale adoptării noului mecanism pri- şi dreptul de a beneficia de fondurile vind statul de drept, România (ală- structurale. Cum invocarea primului turi de Bulgaria) va fi supusă la gen de sancţiune s-a dovedit a nu constrângeri suplimentare faţă de ce- avea efectul scontat, suspendarea lelalte state membre. Un mecanism celui de-al doilea drept va constitui va fi aplicat constant, în timp ce probabil o propunere care va fi for- celălalt va fi activat ca o măsură de malizată la un anumit moment dat, avertizare timpurie, doar în cazul în ea fiind deja enunţată la nivelul dez-

27 POLIS care există ameninţări «sistematice» genera efecte contrare, cum ar fi de la adresa statului de drept. exemplu apariţia unei atitudini pro- Existenţa celor două mecanisme fund ostilă Uniunii Europene? Aces- în paralel (în cazul României şi ta reprezintă cel mai important pariu Bulgariei) sau doar cea a meca- al noului mecanism de apărare a nismului privind apărarea statului de statului de drept. Un pariu la fel de drept (în toate celelalte 26 de state ambiţios precum moneda unică membre) va avea efectul scontat, în europeană, politica externă şi de sensul de a determina oprirea ten- securitate comună ori mandatul dinţei excesului de putere din partea european de arestare. Iar exemplele instituţiilor chemate a pune în apli- ar putea continua. care principii democratice sau va

Note

1 State of the Union 2012, Council, A new EU framework to http://europa.eu/rapid/press- strengthen the Rule of Law, COM release_SPEECH-12-596_en.htm . (2014) 158 final. 2 Communication from the 7 Cazul C – 496/99 P, Comisia c. CAS Commission to the European Succhi di Frutta [2004] ECR I – Parliament and the Council, A new 03801, para 63. http://curia.europa. EU framework to strengthen the eu/juris/document/document.jsf?doc Rule of Law, COM (2014) 158 final. id=49126&doclang=EN 3 State of the Union 2012, 8 Cazurile 212 – 217/80 Amministra http://europa.eu/rapid/press- zione delle Finanze dello Stato c. release_SPEECH-12-596_en.htm Salumi [1981] ECR 2735, para 4 Cazurile C-411/10 şi 493/10, para 10.http://curia.europa.eu/juris 94 şi 106, Cazul C-4/11, Germania 9 Cazurile 46/87 şi 227/88 Hoechst c. c. Kaveh Puid, para 36. http:// curia. Comisia [1989] ECR 02859, para europa.eu/juris 19.http://curia.europa.eu/juris 5 Comisia oferă câteva exemple de 10 Cazul C0583/11 P Inuit Tapiriit astfel de reţele : Reţeaua Preşedin- Kanatami şi alţii c. Parlament şi ţilor Curţilor Supreme din Uniunea Consiliu, para 91; Cazul C – 550/09 Europeană (http://www.networkpre E şi F [2010] ECR I – 06213, para sidents.eu); Asociaţia Consiliilor de 44; Cazul C – 50/00 P Unión de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative PequeñosAgricultores [2002] ECR I Supreme din Uniunea Europeană – 06677, para 38 şi 39. http://curia. (http://www.aca- europa.eu/juris europe.eu/index.php/en/); Reţeaua 11 Cazul C – 279/09 DEB [2010] ECR Europeană a Consiliilor Puterii I – 13849, para 58. http://curia. Judecătoreşti (http://www.encj.eu ). europa.eu/juris 6 Annexes to the Communication 12 Cazul C – 550/07 P Akzo Nobel from the Commission to the Chemicals şi Akcros Chemicals c. European Parliament and the

28 Justiţie şi politică în România contemporană

Comisia [2010] ECR I – 08301, 14 Despre relaţia dintre statul de drept para 54.http://curia.europa.eu/juris şi MCV, vezi Radu CARP, The 13 Report by the Secretary - General of struggle for rule of law in Romania the Council of Europe, State of De- as EU Member State: the role of the mocracy, human rights and the rule Cooperation and Verification Me- of law in Europe, SG (2014) – 1. chanism, Utrecht Law Review, vol. 10, issue 1, January 2014, pp. 1-16.

Bibliografie

Carp, Radu, The struggle for rule of law Parliament and the Council, A new in Romania as EU Member State: EU framework to strengthen the the role of the Cooperation and Rule of Law, COM (2014) 158 final. Verification Mechanism, Utrecht Report by the Secretary - General of the Law Review, vol. 10, issue 1, Council of Europe, State of Demo- January 2014, pp. 1-16. cracy, human rights and the rule of State of the Union 2012, http://europa. law in Europe, SG (2014) – 1. eu/rapid/press-release_SPEECH-12- 596_en.htm . Resurse electronice: Communication from the Commission to the European Parliament and the http://europa.eu/rapid/press-release Council, A new EU framework to http://curia.europa.eu/juris strengthen the Rule of Law, COM http://www.networkpresidents.eu, (2014) 158 final. http://www.aca-europe.eu/index.php/en/ Annexes to the Communication from http://www.encj.eu the Commission to the European

29 POLIS

VARIA

Trust and cooperation in the public sphere: why Roma people should not be excluded?1

Dragoş DRAGOMAN

Abstract.The recent political developments in Romania and other Central and East European countries, marked by rising populism and political extremism, shed light on the essential issue of building a free, tolerant and inclusive public sphere, which is willing to let arguments to be decisive instead of power, status, race or wealth. The current tendencies of socially excluding Roma, indiscriminately taken by populists for unjustified social burden and intolerable racial difference, are a warning for more radical political action that could undermine on the long-run the effort to set up a democratic public space. Excluding from start an entire minority would only encourage future exclusions based on ideology, ethnicity or religion, according to the narrow definition populists use to give to the concept of ‘people’.

Keywords: social trust, ethnic trust, cooperation, Roma, exclusion, public sphere

Introduction behavior of the citizens1. From this perspective, Roma should be Facing nowadays increasing acknowledged as victims rather than discrimination and numerous acts of be blamed for the social situation exclusion, Roma people have to they are confronted with. At the fight the very cause of those same time, the deeply entrenched attitudes and actions against them, mechanism of social exclusion and namely the widespread prejudices discrimination has to be unraveled in and stereotypes they are faced with. order to fully understand not only As shown by social psychology the current situation that Roma studies, ongoing prejudices and people are facing, but the great stereotypes lead to discrimination danger they also face in the context and exclusion and have a profound of general social discontent and impact upon the future social frustration in the Roma community.

30 Justiţie şi politică în România contemporană

Numerous signs of regression are to Low trust, in general, largely inhi- be witnessed today when looking at bits cooperation and, finally, under- the respect of the rights of these mines the growth of a public demo- people and the general attitude in cratic sphere. That is the reason why many European countries vis-à-vis populism based on anti-Roma the Roma, especially related to attitudes can be harmful not only for raising populism that uses Roma this particular group, but it may distinctiveness to gain popular eventually turn against the rights of support on immigration issues2. This all citizens and seriously undermine is not only a serious cause of the functioning of the public sphere. concern for those people who care Yet the growth of a public space is about minority rights, but also for essential is the post-Communist those who support democracy in settings, when after decades of terror general. Different social, ethnic, and exclusion one would expect to religious and racial groups are not see citizens engage in public matters only becoming specific targets of the and decide for themselves and for populists who want to exclude them the community. While before 1989 with a narrow, conservative, ethno- people were forced to live in their nationalist definition of the ‘people’, own narrow private spaces and to but populists may also prepare the leave the public space to the ideo- ground for more radical actions. In logical control of the Communist that case, the minority groups are party, they now have the chance to not the only ones to suffer from this rebuild a functional public sphere that provides all people with the demise of democracy, the absence of same citizen rights. Excluding Roma rule of law will also affect ordinary from those newly created societies citizen3. In many cases, harsh in Central and Eastern Europe would populism may foster political be not only unfair to them but it extremism and can ultimately turn 4 leads to an incomplete consolidation into radical authoritarianism . of the public sphere itself. In the This article intends to explore the end, excluding Roma from the basic mechanism for social definition of the people, as populists integration and successful coope- do, would prepare the ground for ration between groups, which is many other ideologically and poli- social trust. Social trust, as one of tically determined acts of exclusion the important element for coope- and definitively undermine liberal ration, can be undermined by other democracy. social attitudes and values. In our case, the ethnic trust in Roma, which Public sphere, cooperation and is a particular type of social trust, can be seriously undermined by trust various types of negative stereotypes and prejudices against Roma people. Defining the public sphere in short entails to focus on the common

31 POLIS interest, which is the very of the public sphere. After the foundation of the community. French Revolution, the public sphere According to Habermas5, the public underwent a structural transfor- sphere is the environment where mation that favored the development public political reasoning is of intermediary organizations situa- accepted, where the individual can ted between family solidarity and speak freely and where the state bureaucracy, namely the non- arguments are not influenced by any governmental organizations which political or social power. It makes it are providing assistance and support possible for everyone to express for the people8. Two centuries after him/herself regardless of any the French Revolution, the emerging constraints on time, resources, paradigm of a decentralized and participation or themes. It is the mixed economy of welfare, favored space created by the discursive by the functional and structural interactions between private people transformation of the public sphere, willing to let arguments, not status serves as a strong corrective to the or authority or tradition, be deci- Jacobin assumption that the state is sive6. The public sphere not only the only institution of the public enables autonomous opinion for- sphere9. In the new paradigm, the mation but also empowers the common interest is expressed by the citizens to influence the decision- willingness to cooperate and the makers; it is a medium for political desire to refrain from egoism. The justification, for putting the two aspects are embedded in the decision-makers to account, as well more recent theory of social capital as for political initiative, for that largely emphasizes trust as an mobilizing political support7. In essential asset for cooperation. other words, it is a precondition for Though there are a number of democracy and self-government. definitions for social capital, it could Building a public space would be seen as a tight relationship require that people, engaging in this between norms, ways of cooperation space, express the willingness to and the engagement in the public defend and pursue the collective sphere. In fact, social trust, reci- interest. The concept of common procity and altruism are ingredients interest may be discovered as early of cooperation. And cooperation is as the Greek idea of polis, but the a prerequisite for political action by definition of the modern idea of the way of shared resources – common interest and public sphere petitions, protests, boycotts and even originates in the French Revolution. street fights. It enables individuals to Based on Rousseau’s seminal form groups, define common inte- writings, the Jacobins defined the rest and, consequently, influence the state as the source of societal political system. A society that cohesion and the ultimate institution achieves to set up interactional

32 Justiţie şi politică în România contemporană practices is able to create conditions Social trust and ethnic trust for cooperation and engagement in the public sphere10. Central and East European A growing sociological literature societies face serious difficulties in focused recently on this relationship consolidating a public sphere after between norms and ways of coope- decades of Communist rule. One ration, on the one hand, and the would expect today to see citizens engagement in the public sphere, on from those countries engage in the other hand11. Trust is considered public sphere and decide for important because it facilitates themselves and for the community. communication, the pursuit of People are now free to participate common goals and plays an essential but they seem to refuse to engage in role in solving problems raised by public life more seriously than just the collective action. Putnam turns voting16. This reluctance to publi- trust into the very basis of any cally engage poses the questions cooperation between individuals12. what type of motivations and Fukuyama defines trust as the resources are needed for full expectation that arises within a participation. In fact, people community of regular, honest and participate in politics because they cooperative behavior based on can, because they want to or because norms commonly shared by the they were asked to17. There are members of that community. Those many reasons for the low level of norms can deal with profound value public engagement, for instance the questions like the nature of God or social shock endured during the justice, but they also encompass transformation period in Central and secular norms like professional Eastern Europe, the erosion and standards and codes of behavior13. collapse of the social safety net and For Yamagishi and Yamagishi, trust the rise of permanent unemploy- is an expectation of others’ benign ment18, the persistence of a wide behavior under circumstances where range of social or personal networks people do not have control over from Communist times, which are others, where they do not know each specific to atomized societies, and other. By contrast, assurance occurs are a response to the organisational in relationships where people do failure and the corruption of the have control over others, for existing institutions19. The main example where people know each reason, however, for the low level of other and are mutually committed14. public engagement is distrust. There That difference might explain the is first and foremost a great distrust levels of generalized trust and in the political system as a whole. cooperativeness between different People feel that is useless to get kinds of societies15. engaged as long as they feel powerless when confronted with

33 POLIS political institutions that are seen as European countries and not nece- rigged against ordinary citizens and ssarily the degree of consolidation of generally run by corrupt and democracy. In ethnically hetero- irresponsible officials. Yet there is a geneous societies, it matters who more profound lack of trust, i.e. one identifies as being ‘the other social trust. Citizens in Central and people’, as one could fully trust an Eastern European countries display unknown person from one’s own less trust in other people than ethnic group, but deeply distrust an citizens of West European countries unknown person from the ‘out- generally do20. Gabriel Bădescu group’. discovered that the mean proportion The distinction made between of trustworthy persons is higher in social trust and ethnic trust sheds the consolidated West European new light on the relationship democracies than in the former between ethnicity, nationhood and communist countries21. citizenship when it comes to discuss How can one explain the the situation that Roma people are difference between the two sets of faced with in Central and Eastern countries, even when we use the Europe. Focusing on the Romanian same question pertaining to social case, we can analyze how deep the trust? It is possible that people who exclusion mechanisms work against answer to the same question Roma and we can discuss what (‘generally speaking, would you say should be done in order to foster that most people can be trusted or economic, social and political inte- that you can’t be too careful in gration. These social exclusion dealing with people?’) but under- mechanisms are based on stereo- stand the question differently? A types and prejudices and directly plausible explanation is given by affect social trust when it comes to Bădescu22, who focuses on the dealing with Roma people. The plausible definition of ‘people’. In exclusion is so profound that it can fact, the definition of ‘people’ plays be detected not only in the settings a crucial role in defining the of social interaction but in more community and the cooperation general, symbolic and impersonal context. Whereas we speak of social settings such as the feeling of trust when we mean generalized belonging and the definition of the trust, we should better speak of nation. ethnic trust. As Uslaner and Conley unraveled different effects of Negative prejudices and trust generalized and particularized trust in the case of US communities23, it The image that Roma people bear could well be that the definition of is rather negative. Unfairly treated ‘others’ really make the difference for centuries, they find themselves between the Western and Eastern now at the very margins of society.

34 Justiţie şi politică în România contemporană

By using survey data collected of unlawful parallel traditional during the last two decades the judicial institutions). Thus, they sociologists can now unravel the appear as a people impossible to negative stereotypes and prejudices socially integrate. The mass-media affecting Roma. The Ethnic Rela- justify this claim by comparing the tions Barometer in Romania failed Roma integration policies in (BARE)24 shows that the common Romania with the alleged failure of prejudices expressed by ethnic Muslims’ integration policies in Romanians as well as ethnic Western democracies. From the Hungarians vis-à-vis ethnic Roma cultural point of view, Roma are are deeply negative, widespread and also excluded from the definition of highly frequent. Roma people are the Romanian nation and, therefore, perceived by the members of these are not entitled to the Romanian two largest ethnic groups in citizenship in the views of Romania as dirty (18%), backward Romanian nationalists. Defining (12.8%), thieves (20.9%), slothful language as another requirement for (16.1%)25. It is not surprising to find citizenship26, Romanians tend to that the greatest social distance is exclude ethnic minorities from the expressed vis-à-vis Roma people. definition of the titular nation of They are not welcomed, neither in Romania, which is still defined in other groups’ families, classrooms article 1 of the constitution as a and neighborhoods, nor in localities “National State”27. Almost a fifth of and even counties. Two fifths of the respondents (18.8%) of a spe- ethnic Romanian and ethnic cially designed survey on intole- Hungarian responded clearly that rance and discrimination clearly they are even opposed to their very stated that Roma are not part of the presence in Romania, though they Romanian nation28. Furthermore, are Romanian citizens by birth. from the political point of view, Negative stereotypes and preju- Roma have no support from the dices are in fact currently empha- existing Romanian political parties. sized when it comes to defining the Whereas other smaller ethnic boundaries of the nation. From a groups, such as the ethnic social point of view, Roma people Hungarians, benefit from their own continue to be depicted by ethnic ethnic parties, Roma have not yet Romanians as part of a largely managed to successfully create their different community, with a peculiar own party and remain at the mercy set of different norms (including of irresponsive Romanian political salient habits that seem outrageous parties to represent them. Thus, they and that are overemphasized, e. g. have no direct influence on parlia- the marriage of Roma children by mentary and governmental policies. their parents, the propensity for By contrast, a very small ethnic violent conflicts and the persistence party representing the German

35 POLIS community managed to get the citizen is interested in common electoral support of ethnic issues and is able to overcome Romanian voters and to win nume- narrow individual interest in order to rous mandated at the local level in be part of collective endeavors31. Sibiu county and Sibiu city29. The individuals who are active in In this context of negative preju- the civil society, who are more dices and political exclusion, it is trusting, tolerant and participatory, not surprising that only 0.8% of are those with the greatest potential ethnic Romanians and almost no of forming the essence of demo- ethnic Hungarian (0.1%) stated in cratic attitudes that might dissemi- the 2000 BARE survey that Roma nate over time throughout society32. people are trustworthy. As mentio- In conclusion, the various asso- ned earlier, there is a direct impact ciative venues of civil society might of distrust on cooperation. Coope- contribute to the development of the ration could be more broadly individuals (developing, forming, defined as social integration or more enhancing, and supporting capacities narrowly as personal, individual for self-governance), consolidate the interaction, but the results are all the public sphere (constituting the social same. The social capital theory infrastructure of public spheres that largely emphasizes the virtues of provides information, develops cooperation in different social and agendas, tests ideas, represents interpersonal settings. People who various views and provides a voice), participate in voluntary organiza- and influence representative institu- tions, for example, develop a series tions (supporting and enhancing of habits of cooperation that help institutions of democratic gover- them to overcome prejudices. The nance by providing political repre- interaction between people with sentation, enabling pressure and different ethnic, religious and social resistance if needed, organizing co- backgrounds may foster the habits of llective actions and serving as alter- cooperation outside the voluntary native venues for governance)33. organization they are involved in. People active in voluntary associa- Roma in contemporary post- tions might thus form organized Communist society: civic action groups (lobbies as well cooperation and integration as pressure groups) to influence ordinary citizens and to control poli- 30 What we can learn from the ticians in office . Organized groups social capital theory regarding our in civil society could force poli- issue? It seems that successful inte- ticians to be more responsible, res- gration, as well as collective, poli- ponsive and efficient by promising tical and cultural cooperation relay political support or by threatening on the effects of numerous small- with its withdrawal. In fact, the good scale individual interactions that

36 Justiţie şi politică în România contemporană take place in voluntary groups. Yet ethnic and racial discrimination go- ethnic Romanians and ethnic vernments in Central and Eastern Hungarians, the members of the two Europe could make serious steps largest ethnic groups in Romania, forward in promoting cooperation. seem to avoid personal contact with Mechanisms for promoting mu- Roma people. The social distance tual trust and cooperation can be that Roma people face today is formal and informal. On the one growing fast, since Romanians reject hand, formal education could be the more and more any social rela- opportunity for children and young tionships with Roma people within people to overcome ethnic barriers their families, friends and colleagues set by the different groups regarding and neighborhoods. Surveys show values and practices in families or that numerous citizens are in favor neighborhoods, for example. Ethnic of political actions taken by extre- interaction and the sharing of diffe- mists, for instance the harsh mea- rent cultural values can be part of sures which have been undertaken the school curriculum and after- by nationalist mayors in some towns school activities. It will foster better and villages leading to the abrupt understanding of specific differences isolation and even to the eviction of and lead to the recognition of ethnic Roma from those localities. common human values. However Though mostly already living at the civic education in schools is not outskirts of localities, especially in enough when it comes to rehabi- rural areas, many Roma commu- litating the dignity of a whole group, nities have been forced to live who has not the cultural historical totally apart34. privilege of being a dominant nation Ethnic and social distrust pre- like the Hungarians were for cen- vents voluntary participation and turies. Even in the case of cooperation. Therefore, the cha- Romanian-Hungarian relations, the llenge that post-Communist societies negative prejudices on both sides face today is both to increase could be more successfully fought cooperation and to decrease ethnic by allowing the school curriculum to and social distrust, and it has to be discuss other peoples’ cultural va- done in a social context marked by lues, for instance by inviting poets, severe economic difficulties. In fact, writers or musicians of those parti- distrust is what undermines small- cular groups. This could help to scale cooperation. Since distrust is rebalance the Communist policy of largely fuelled by negative pre- ethnic Romanian cultural domina- judices, post-Communist societies tion before 1989,35 which had such a have to vigorously fight those pre- negative impact on ethnic trust in judices and stereotypes that affect early post-Communist period36. Roma. With policies promoting On the other hand, informal inclusive education and limiting mechanisms for promoting coope-

37 POLIS ration between different groups societal level. A handful of civic through voluntary organizations are activists can offer the best example to be promoted as well. Assessed by for a successful cooperation based de Tocqueville as having important on trust and not legitimized by civic functions, voluntary organiza- social segregation and ethnic discri- tions, even with small-scale coope- mination. ration platforms, are schools of de- Unfortunately, there still are mocracy. Through voluntary coope- cases recorded by Human Rights ration, one can learn trust, tolerance, organizations of severe and unfair reciprocity, altruism and even opti- treatment of ethnic Roma by mism37. Voluntary associations can schools, police stations and other teach the public ethic of condemning public institutions40: For instance, socially inappropriate behaviors, be Roma children sitting in separate it provoked by either peer pressure remote desks in classrooms, ethnic or a free-riding attitude38 or based on Roma beaten and unfairly treated by racial prejudices. All these inappro- police officers for various small priate behaviors have in common the crimes or officially suspected of disrespect of people and the disre- various crimes purely on the basis of gard of the possible consequences of their ethnicity, ethnic Roma who such acts for other people. Measures lack medical care for basically the of cooperation intensity and trust same ethnic reasons. Although one show that, with no other influence, should acknowledge the limited trust and other socially valuable number of those unfair treatments, skills can be learned by socializing they are still the result of social in voluntary organizations39. It is prejudices against Roma. Segrega- thus possible to publically encou- tion, exclusion and mistreatment are rage interactions in voluntary asso- altogether salient effects of wides- ciations between people with diffe- pread negative stereotypes and pre- rent social and ethnic background, in judices that prevent not only this case between ethnic Roma and cooperation but human compassion non-ethnic Roma. This can be made as also observed during the time of through public and private finan- Nazi mass killings41. In Romania, cing, despite the criticism regarding exacerbated, negative prejudices that the questionable efficiency of finan- turned into open hatred have even cing specifically aimed targets, like led to violent ethnic clashes and Roma or non-Roma NGOs. Trust, bloodshed42. Fighting those prejudi- cooperation, tolerance and other ces in the public sphere, for valuable skills learned during this example, could stop fuelling and socializing process are essential, as legitimizing subsequent violent acti- they are expected to spill over the ons. Enforcing anti-discrimination edge of the small-scale cooperation legal actions in the public sphere is a settings and consolidate at the necessary step towards a public

38 Justiţie şi politică în România contemporană space free of prejudice. As mentio- also for external political failures, ned in the ENAR Shadow Report in including the failed accession to the 2008, special anti-discrimination Schengen Treaty45. The danger measures have to be enforced in raised by populists is that prejudices mass-media, education, public admi- and xenophobic rhetoric can prepare nistration and the health care the ground for more radical actions, system, while sanctions should be which are supported by many applied no matter whom they con- Romanian extremist citizens. In fact, cern43. 20.2% of the respondents to our The need for decreasing ethnic survey clearly stated that Roma and social distrust and increasing should be forced to live apart cooperation between individuals and because they cannot integrate into groups is more important than ever the Romanian society; 15.1% say before, because social integration that access to public spaces (restau- and cooperation are threatened by rants, bars and discotheques) should the rise of populist movements in be prohibited for Roma people; Eastern and Central Europe. 21.1% agree that citizens from Populists who are seeking mass towns and villages should decide support by their political activities whether Roma can settle there; may in fact prepare the ground for 23.6% stated that the Romanian more radical action by the extremist state should take decisive measures movements on the rise. Fighting to stop Roma population from ethnic prejudices through education growing, while no less than 37.5% and supporting voluntary coopera- openly state that Roma should be tion between Roma and other ethni- prohibited from crossing national cities in voluntary organizations borders, because they are an emba- could enhance ethnic tolerance and rrassment for real Romanian citi- democracy in a future peaceful so- zens and cause too much trouble46. ciety free from outrageous populist It is not difficult to imagine that attacks. The populists identify local public support for radical, xeno- minorities, especially Roma people, phobic and racist movements can as the true ‘enemies’ of modernizing transgress the limit from pure rhe- society, and contrast them with the toric to decisive action. virtuous and homogeneous ‘people’ that has to be defended against Conclusion enemies’ menaces44. In Romania, for example, alongside external enemies The perspective of this paper (especially foreign bankers and gas offers an enquiry into the basic suppliers) that constantly plot mechanism of social integration and against the virtuous Romanian of successful cooperation between people, ethnic Roma have become groups, which is social trust. By scapegoats not only for internal but emphasizing the distinction between

39 POLIS social (generalized) trust and ethnic Central and Eastern Europe cannot trust we can better understand the be completed without the full inte- barriers that civic cooperation has to gration of the various social groups, overcome in a multiethnic post- regardless of language, religion or Communist society. Cooperation is, race. Keeping Roma apart and sepa- generally speaking, the key for rating them with concrete or symbo- effective pressure on the political lic walls would ultimately under- establishment. Voluntary associa- mine any such efforts, since demo- tions could become in Romania cracy cannot function for only part schools of democracy. Civic acti- of the people. Excluding a particular vists might become good examples group of citizens from the political for the society and even play the role body of the nation will affect demo- of opinion leaders47. They might be cracy, and opens a dangerous path. the first to not only promote trust, Any other group could be excluded dialogue and cooperation on a larger at any given moment as well48. scale but also to help to generate Labeling Roma people as enemies is political resources that citizens need gladly taken up by any anti-demo- in order to control political elites. cratic, xenophobic and authoritarian Finally, civic activists might become movement that exists in all societies. politically active and help to bring The next step then might be not only about the rebirth of a public sphere: the elimination of Roma but the eli- a space of freedom, dialogue, equity mination of any other ‘enemy’ of and equality. But this difficult pro- such movements, thus leading to the cess of rebuilding a public sphere abolition of democracy altogether. after decades of totalitarianism in

Note

1 A previous version of this article 3 Joost van Spanje, ”Contagious Par- was presented to the conference ties: Anti-Immigration Parties and “European policies and Roma”, Their Impact on Other Parties’ Luxembourg Institute for European Immigration Stances in Contempo- and International Studies, rary Western Europe”, Party Luxembourg, 3-4 October 2011. Politics, vol. 16, no. 5, 2010, The author wishes to thank for pp. 563-586. valuable comments and suggestions 4 Bojan Bugaric, “Populism, liberal the participants to the conference. democracy, and the rule of law in 2 Willem Doise, Jean-Claude Central and Eastern Europe”, Deschamps, Gabriel Mugny, La Communist and Post-Communist psychologie sociale expérimentale, Studies, vol. 41, no. 2, 2008, Armand Colin, Paris, 1978. pp. 191-203.

40 Justiţie şi politică în România contemporană

5 David Collier (ed.), The New Cambridge MA, 1996; Kenneth Authoritarianism in Latin America, Newton, Pippa Norris, “Confidence Princeton University Press, in Public Institutions: Faith, Culture Princeton, 1979; Steven M. Eke, or Performance?”, in Disaffected Taras Kuzio, “Sultanism in Eastern Democracies: What’s Troubling the Europe: The Socio-Political Roots Trilateral Countries?, Susan J. of Authoritarian Populism in Pharr, Robert D. Putnam (eds.), Belarus”, Europe-Asia Studies, vol. Princeton University Press, 52, no. 3, 2000, pp. 523-547; Takis Princeton NJ, 2000; Adam B. S. Pappas, “Political Leadership and Seligman, The Problem of Trust, the Emergence of Radical Mass Princeton University Press, Movements in Democracy”, Princeton NJ, 2000. Comparative Political Studies, vol. 13 Robert D. Putnam, Making Demo- 41, no. 8, 2008, pp. 1117-1140. cracy Work: Civic Traditions in 6 Jürgen Habermas, The Structural Modern Italy, Princeton University Transformation of the Public Press, Princeton NJ, 1993. Sphere: An Inquiry into a Category 14 Francis Fukuyama, op.cit. of Bourgeois Society, MIT Press, 15 Toshio Yamagishi, Midori Cambridge MA, 1989. Yamagishi, “Trust and Commitment 7 Paul Johnson, “Habermas’s Search in United States and Japan”, for the Public Sphere”, European Motivation and Emotion, vol. 18, Journal of Social Theory, vol. 4, no. no. 2, 1994, pp. 129-166. 2, 2001, pp. 215-236. 16 Nahoko Hayashi, Elinor Ostrom, 8 Erik O. Eriksen, “An Emerging James Walker, Toshio Yamagishi, European Public Sphere”, European “Reciprocity, trust and the sense of Journal of Social Theory, vol. 8, no. control. A cross-societal study”, 3, 2005, pp. 341-363. Rationality and Society, vol. 11, no. 9 Antonin Wagner, “Reframing ‘So- 1, 1999, pp. 27-46. cial Origins’ Theory: The Structural 17 Marc Morjé Howard, The Weakness Transformation of the Public of Civil Society in Post-Communist Sphere”, Nonprofit and Voluntary Europe, Cambridge University Sector Quarterly, vol. 29, no. 4, Press, New York, 2002. 2000, pp. 541-553. 18 Sidney Verba, Key L. Schlozman, 10 Ibidem, p. 547. Henry E. Brady, “Rational Action 11 Barbara Misztal, “Trust and coope- and Political Activity”, Journal of ration: the democratic public Theoretical Politics, vol. 12, no. 3, sphere”, Journal of Sociology, vol. 2000, pp. 243-268. 37, no. 4, 2001, pp. 371-368. 19 Ivan T. Berend, “Social shock in 12 James S. Coleman, Foundation of transforming Central and Eastern Social Theory, Belknap Press, Europe”, Communist and Post- Cambridge MA, 1990; Francis Communist Studies, vol. 40, no. 3, Fukuyama, Trust: The Social 2007, pp. 269-280. Virtues and the Creation of 20 Beate Völker, Henk Flap, “Weak Prosperity, Free Press, New York, Ties as a Liability: The Case of East 1995; Barbara Misztal, Trust in Germany”, Rationality and Society, Modern Societies, Polity Press, vol. 13, no. 4, 2001, pp. 397-428.

41 POLIS

21 Gabriel Bădescu, Paul E. Sum, Eric 28 Monica Robotin, „Stat şi identitate M. Uslaner, “Civic Society etnică în România. O incursiune în Development and Democratic percepţiile majorităţii şi minori- Values in Romania and Moldova”, tăţilor asupra acestei relaţii”, in East European Politics and Barometrul relaţiilor etnice 1994- Societies, nol. 18, no. 2, 2004, pp. 2002. O perspectivă asupra cli- 316-341; Eric M. Uslaner, “Bowling matului interetnic din România, Alone. Political Participation in a Gabriel Bădescu, Mircea Kivu, New Democracy”, paper presented Monica Robotin (eds.), Centrul de at the ECPR Joint Sessions of Resurse pentru Diversitate Workshops, Uppsala, 2004. Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2005, 22 Gabriel Bădescu, “Social trust and pp. 15-40. democratization in post-Communist 29 ‘Intolerance, discrimination and societies”, in Social Capital and the authoritarianism in the public Transition to Democracy, Gabriel opinion – Romania 2003’, survey Bădescu, Eric M. Uslaner (eds.), conducted in 2003 by the Institute Routledge, New York, 2003. for Public Policy Romania. The 23 Ibidem. sample used by the survey is 24 Eric M. Uslaner, Richard S. Conley, representative for Romania’s adult “Civic Engagement and Particula- population, with a statistical rized Trust: The Ties That Bind maximum error of 2.7 %. People to Their Ethnic Communi- 30 Andreea Zamfira, Dragoş ties”, American Political Research, Dragoman, “Le vote (non)ethnique vol. 31, no. 4, 2003, pp. 331-360. en Roumanie, 2000-2008. Les per- 25 BARE is a series of annual surveys formances électorales des partis des conducted in Romania in two sepa- minorités allemande et hongroise en rate waves between 1994-1996 and perspective comparée”, Revue 2000-2002. All of these surveys are d’Etudes Compartives Est-Ouest, statistically representative for vol. 40, no. 2, 2009, pp. 127-156. Romania’s adult population, with 31 Robert D. Putnam, Making statistical maximum errors running Democracy Work… from 2.0 % to 3.5 %. 32 Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 26 Respondents were given lists of 24 The Civic Culture, Princeton Uni- positive and negative characteristics versity Press, Princeton NJ, 1963. and were asked to choose three of 33 Robert D. Putnam, Bowling Alone, these listed characteristics. The data Simon and Schuster, New York, 2000. in text come from the 2000 BARE 34 Mark E. Warren (ed.), Democracy wave of survey. Other surveys and Trust, Cambridge University display even greater figures. Press, Cambridge, 1999. 27 Dragoş Dragoman, “National iden- 35 In Baia Mare, Romania, the mayor tity and Europeanization in post- took in 2010 the decision to build a communist Romania. The meaning concrete wall to separate the Roma of citizenship in Sibiu: European community from the rest of the Capital of Culture 2007”, Commu- neighborhood, arguing that the nist and Post-Communist Studies, fence was meant to protect public vol. 41, no. 1, 2008, pp. 63-78. health and to bring ‘order and

42 Justiţie şi politică în România contemporană

discipline’ in the area (“Roma no. 1, 2002, pp. 32-61; Marc community segregation still Hooghe, “Participation in Voluntary plaguing Romania”, Southeast Associations and Value Indicators: European Times, 18.07.2011). The Effect of Current and Previous 36 Catherine Verdery, National Ideo- Participation Experiences”, Nonpro- logy under Socialism: Identity and fit and Voluntary Sector Quarterly, Cultural Politics in Ceauşescu’s vol. 32, no. 1, 2003, pp. 47-69. Romania, University of California 41 Delia-Luiza Niţă, European Press, Berkeley CA, 1995. Network Against Racism, ENAR 37 Tom Gallagher, “Nationalism and Shadow Report 2008 – Racism in Political Culture in the 1990s”, in Romania, 2008. Post-Communist Romania: Coming 42 Hannah Arendt, Eichmann in to Terms with Transition, David Jerusalem. A Report on the Banality Light, David Phinnemore (eds.), of Evil, Penguin Books, New York, Palgrave, Basingstoke, 2001, 1992. pp. 104-126. 43 Henry Kamm, “Hădăreni Journal: 38 John Brehm, Wendy Rahn, Death Is a Neighbour, and the “Individual-level evidence for the Gypsies Are Terrified”, New York causes and consequences of social Times, 27.10.1993. capital”, American Journal of 44 The Romanian president Traian Political Science, vol. 41, no. 3, Băsescu was summoned to the 1997, pp. 999-1023; Dietlind Stolle, national Anti-Discrimination Coun- Thomas Rochon, “Are All cil in May 2007 after a public Associations Alike?: Member argument in which he insulted a Diversity, Associational Type, and young woman reporter by calling the Creation of Social Capital”, her a ‘filthy Gypsy’. He was American Behavioral Scientist, vol. summoned again in September 2011 42, no. 1, 1998, pp. 47-65. for insulting people with disabilities. 39 Stephen Knack, Philip Keefer, 45 Ernesto Laclau, “Populism: What’s “Does social capital have an in a Name?”, in Populism and the economic pay-off? A cross-country Mirror of Democracy, Francesco investigation”, Quarterly Journal of Panizza (ed.), Verso, New York, Economics, vol. 112, no. 4, 1997, 2005; Daniele Albertazzi, Duncan pp. 1251-1288. McDonnel (eds.), Twenty-First 40 Paul Whiteley, “The Origins of Century Populism: The Spectre of Social Capital”, in Social Capital Western European Democracy, and European Democracy, Jan van Palgrave Macmillan, Basingstoke, Deth, Marco Maraffi, Kenneth 2007. Newton, Paul Whiteley (eds.), 46 The Romanian president Băsescu Routledge, London, 1999, pp. 25- clearly identified Roma, who 44; Dag Wollebaek, Per Selle, supposedly started to steal from “Does Participation in Voluntary buses in Finland and thus provoked Associations Contribute to Social the angry opposition of the Finnish Capital? The Impact of Intensity, government in the European Scope, and Type”, Nonprofit and Council, as the worst enemies who Voluntary Sector Quarterly, vol. 31, have to be blamed for the failure of

43 POLIS

Romania joining in 2011 the EU Israel and Latvia: Sammy Smooha, Schengen area of free movement of “The model of ethnic democracy. citizens. Israel as a Jewish and democratic 47 ‘Intolerance, discrimination and state”, Nations and Nationalism, authoritarianism in the public opi- vol. 8, no. 4, 2002, pp. 475-503; nion’, survey conducted in Romania Priit Järve, “Language battles in the in 2003. Baltic States: 1998-2002”, in 48 Gabriel Bădescu, Paul E. Sum, Eric Ethnicity and Language Politics in M. Uslaner, “Civic Society Deve- Transition Countries, Farimah lopment…”, p. 340. Daftary, François Grin (eds.), Open 49 See the controversial definition and Society Institute, Budapest, 2003, practice of ethnic democracy in pp. 73-106.

Bibliography

Albertazzi, Daniele, McDonnel, Duncan Brehm, John, Rahn, Wendy, “Indivi- (eds.), Twenty-First Century dual-level evidence for the causes Populism: The Spectre of Western and consequences of social capital”, European Democracy, Palgrave American Journal of Political Macmillan, Basingstoke, 2007. Science, vol. 41, no. 3, 1997, pp. Almond, Gabriel A., Verba, Sidney, 999-1023. The Civic Culture, Princeton Uni- Bugaric, Bojan, “Populism, liberal versity Press, Princeton NJ, 1963. democracy, and the rule of law in Arendt, Hannah, Eichmann in Central and Eastern Europe”, Jerusalem. A Report on the Banality Communist and Post-Communist of Evil, Penguin Books, New Studies, vol. 41, no. 2, 2008, pp. York,1992. 191-203. Bădescu, Gabriel, “Social trust and Coleman, James S., Foundation of democratization in post-Communist Social Theory, Belknap Press, societies”, in Social Capital and the Cambridge MA, 1990. Transition to Democracy, Gabriel Collier, David (ed.), The New Autho- Bădescu, Eric M. Uslaner (eds.), ritarianism in Latin America, Prin- Routledge, New York, 2003. ceton University Press, Princeton, Bădescu, Gabriel, Sum, Paul E., 1979. Uslaner, Eric M., “Civic Society Doise, Willem, Deschamps, Jean- Development and Democratic Claude, Mugny, Gabriel, La Values in Romania and Moldova”, psychologie sociale expérimentale, East European Politics and Armand Colin, Paris, 1978. Societies, vol. 18, no. 2, 2004, pp. Dragoman, Dragoş, “National identity 316-341. and Europeanization in post- Berend, Ivan T., “Social shock in communist Romania. The meaning transforming Central and Eastern of citizenship in Sibiu: European Europe”, Communist and Post- Capital of Culture 2007”, Commu- Communist Studies, vol. 40, no. 3, nist and Post-Communist Studies, 2007, pp. 269-280. vol. 41, no. 1, 2008, pp. 63-78.

44 Justiţie şi politică în România contemporană

Eke, Steven M., Kuzio, Taras, Daftary, François Grin (eds.), Open “Sultanism in Eastern Europe: The Society Institute, Budapest, 2003, Socio-Political Roots of Authorita- pp. 73-106. rian Populism in Belarus”, Europe- Johnson, Paul, “Habermas’s Search for Asia Studies, vol. 52, no. 3, 2000, the Public Sphere”, European Jour- pp. 523-547. nal of Social Theory, vol. 4, no. 2, Eriksen, Erik O., “An Emerging Euro- 2001, pp. 215-236. pean Public Sphere”, European Knack, Stephen, Keefer, Philip, “Does Journal of Social Theory, vol. 8, no. social capital have an economic pay- 3, 2005, pp. 341-363. off? A cross-country investigation”, Fukuyama, Francis, Trust: The Social Quarterly Journal of Economics, Virtues and the Creation of vol. 112, no. 4, 1997, pp. 1251-1288. Prosperity, Free Press, New York, 1995. Laclau, Ernesto, “Populism: What’s in a Gallagher, Tom, “Nationalism and Name?”, in Populism and the Political Culture in the 1990s”, in Mirror of Democracy, Francesco Post-Communist Romania: Coming Panizza (ed.), Verso, New York, 2005. to Terms with Transition, David Misztal, Barbara, “Trust and coope- Light, David Phinnemore (eds.), ration: the democratic public Palgrave, Basingstoke, 2001, sphere”, Journal of Sociology, vol. pp. 104-126. 37, no. 4, 2001, pp. 371-368. Habermas, Jürgen, The Structural Misztal, Barbara, Trust in Modern Transformation of the Public Societies, Polity Press, Cambridge Sphere: An Inquiry into a Category MA, 1996. of Bourgeois Society, MIT Press, Newton, Kenneth, Norris, Pippa, Cambridge MA, 1989. “Confidence in Public Institutions: Hayashi, Nahoko, Ostrom, Elinor, Faith, Culture or Performance?”, in Walker, James, Yamagishi, Toshio, Disaffected Democracies: What’s “Reciprocity, trust and the sense of Troubling the Trilateral Countries?, control. A cross-societal study”, Susan J. Pharr, Robert D. Putnam Rationality and Society, vol. 11, (eds.), Princeton University Press, no. 1, 1999, pp. 27-46. Princeton NJ, 2000. Hooghe, Marc, “Participation in Volun- Pappas, Takis S., “Political Leadership tary Associations and Value Indi- and the Emergence of Radical Mass cators: The Effect of Current and Movements in Democracy”, Previous Participation Experiences”, Comparative Political Studies, vol. Nonprofit and Voluntary Sector 41, no. 8, 2008, pp. 1117-1140. Quarterly, vol. 32, no. 1, 2003, Putnam, Robert D., Bowling Alone, pp. 47-69. Simon and Schuster, New York, 2000. Howard, Marc Morjé, The Weakness of Putnam, Robert D., Making Democracy Civil Society in Post-Communist Work: Civic Traditions in Modern Europe, Cambridge University Italy, Princeton University Press, Press, New York, 2002. Princeton NJ, 1993. Järve, Priit, “Language battles in the Robotin, Monica, „Stat şi identitate Baltic States: 1998-2002”, in etnică în România. O incursiune în Ethnicity and Language Politics in percepţiile majorităţii şi minori- Transition Countries, Farimah tăţilor asupra acestei relaţii” in Ba-

45 POLIS

rometrul relaţiilor etnice 1994- Cultural Politics in Ceauşescu’s 2002. O perspectivă asupra clima- Romania, University of California tului interetnic din România, Press, Berkeley CA, 1995. Gabriel Bădescu, Mircea Kivu, Völker, Beate, Flap, Henk, “Weak Ties Monica Robotin (eds.), Centrul de as a Liability: The Case of East Resurse pentru Diversitate Etnocul- Germany” in Rationality and turală, Cluj-Napoca, 2005, pp. 15-40. Society, vol. 13, no. 4, 2001, Seligman, Adam B., The Problem of pp. 397-428. Trust, Princeton University Press, Wagner, Antonin, “Reframing ‘Social Princeton NJ, 2000. Origins’ Theory: The Structural Smooha, Sammy, “The model of ethnic Transformation of the Public democracy. Israel as a Jewish and Sphere” in Nonprofit and Voluntary democratic state” in Nations and Sector Quarterly, vol. 29, no. 4, Nationalism, vol. 8, no. 4, 2002, 2000, pp. 541-553. pp. 475-503. Warren, Mark E. (ed.), Democracy and Stolle, Dietlind, Rochon, Thomas, “Are Trust, Cambridge University Press, All Associations Alike?: Member Cambridge, 1999. Diversity, Associational Type, and Whiteley, Paul, “The Origins of Social the Creation of Social Capital” in Capital”, in Social Capital and American Behavioral Scientist, vol. European Democracy, Jan van 42, no. 1, 1998, pp. 47-65. Deth, Marco Maraffi, Kenneth Uslaner, Eric M., “Bowling Alone. Newton, Paul Whiteley (eds.), Political Participation in a New Routledge, London, 1999, pp. 25-44. Democracy”, paper presented at the Wollebaek, Dag, Selle, Per, “Does ECPR Joint Sessions of Workshops, Participation in Voluntary Asso- Uppsala, 2004. ciations Contribute to Social Capi- Uslaner, Eric M., Conley, Richard S., tal? The Impact of Intensity, Scope, “Civic Engagement and Particula- and Type”, Nonprofit and Voluntary rized Trust: The Ties That Bind Sector Quarterly, vol. 31, no. 1, People to Their Ethnic Communi- 2002, pp. 32-61. ties”, American Political Research, Yamagishi, Toshio, Yamagishi, Midori, vol. 31, no. 4, 2003, pp. 331-360. “Trust and Commitment in United van Spanje, Joost, ”Contagious Parties: States and Japan” in Motivation and Anti-Immigration Parties and Their Emotion, vol. 18, no. 2, 1994, Impact on Other Parties’ Immi- pp. 129-166. gration Stances in Contemporary Zamfira, Andreea, Dragoman, Dragoş, Western Europe” in Party Politics, “Le vote (non)ethnique en vol. 16, no. 5, 2010, pp. 563-586. Roumanie, 2000-2008. Les perfor- Verba, Sidney, Key L. Schlozman, mances électorales des partis des Henry E. Brady, “Rational Action minorités allemande et hongroise en and Political Activity” in Journal of perspective comparée” in Revue Theoretical Politics, vol. 12, no. 3, d’Etudes Compartives Est-Ouest, 2000, pp. 243-268. vol. 40, no. 2, 2009, pp. 127-156. Verdery, Catherine, National Ideology under Socialism: Identity and

46 Justiţie şi politică în România contemporană

Religion and political identification in Communist Romania

Rada Cristina IRIMIE

Abstract. The Orthodox Church has played, from the beginning of the twentieth century, a vital role in building the political architecture of the Romanian state. The establishment of a communist regime in Romania after World War I created a new modus vivendi between Church and State, and placed the Romanian Church’s activities under strict government supervision. This article will look at the role of the religion in the ethnic identity of Romanians, during the communist times. A historical outlook is necessary in understanding the foundation of religion in the Romanian state, thus the article provides a brief background on the role of the Church in the modern Romanian history. Then, the article will examine the unique norms of cooperation between religion and national communism built in Romania, during that period. Subsequently, this will help us observe the interplay between religion and ethnicity evidenced in communist Romania. The cases of the Serbian and the Lipovan Russian communities feature the complexity of this interaction. The goal of this paper is to offer an understanding of the relationship between religious and ethnic identities in Romania, during this particular period.

Keywords: communism, Romanian Orthodox Church, national identity, religion, ethnicity

Introduction the ethnic identity of the Romanian society. However, the Church-State In post-1989 Romania, as in most balance was going to massively of Europe, religion has played a change in the 1940s. Yet, the growing and increasingly conflictive influence of religion in the role in the society. The deliberately Romanian society was not utterly orchestrated absence of any erased; a cultural heritage imposed religious elements during the by the Church’s active role in the communist times sparked a powerful previous years has left a mark on return of the Church after the fall of Romanian people’s lives. Ceausescu’s regime. However, the The Church-State relations du- Romanian Orthodox Church is to be ring the communist times featured found in playing an important an unusual coexistence of admi- political role in the history of the nistrations. Despite the prevailing Romanian State, the culture but also trend of communist regimes to eli-

47 POLIS minate any power of the church, the religion and ethnicity. The example Romanian church remained an of the Serbian community in “independent” body within the Romania will help us to establish newly formed communist State. The these ideas. From a retrospective church acquired a role that would point of view, the last chapter will bring the communist regime closer look at the legacy of religion to the masses due to its popular throughout more than forty years of position in the society. Later on, it communism. The ideas and percep- proved to be an excellent tool for the tions of religion – and the role of the church – in the first years of political promotion of national policies. At restoration will help us evaluate the this end, many scholars have obser- social impact of religion. ved an interesting interplay between Finally, our conclusions aim to religion and ethnicity. The role of summarise our findings, to provide the church has preserved and an observation of the Church’s role influenced ethnic identities and this in the Romanian society and assess is particularly evident in the case of its overall impact on the population. the Serbs in Romania. An additional Due to the limited scholarly work on case study, the Lipovan Russians of religious context during the times Romania, highlights the importance examined, the development of this of religion to the preservation of the research, as well as the findings national identity. All in all, the alone, are of great interest. influence of religion upon people during this time remains mystifying; The Orthodox Romanian typically isolated from the political reality but maintaining a role of Church before the communist “social apostolate” (Leustean, period

2007a) to enhance its social mission. The Orthodox Church has de- The purpose of this article is to monstrated an active role in politics examine these forms of religious th from the 19 century in Romania. identity during the communist years The political identity of the in Romania. We will begin with a chapter summarizing the political Romanian State bears many ele- role that the Orthodox Church ments of the political control over played historically in the construc- the Church. “In building the political tion of the Romanian State in the architecture of the Romanian State, nineteenth century. Subsequently, the Orthodox Church played a vital we will examine the change in the role, as one of the major elements of Church-State relations from the political attention: politicians felt establishment of the first communist that controlling the Church government until the overthrowing hierarchy would lead to control of of Ceausescu’s regime. The main the masses and to the development part of the article will explore of Romanian national identity” theories of interaction between (Leustean, 2007b, p. 61). Before

48 Justiţie şi politică în România contemporană

1859, during the period of Ottoman Hungarian monarchy and the other, rule, the Orthodox Church preserved in the newly independent State of the identity of Romanians although Romania. After the collapse of the this was religious in nature rather Austro-Hungarian Empire in the than national (Kitrolimides, 1989, p. wake of the First World War the 178). The State has built on a greater Romanian territories’ were double-sided relation with the once more re-organised, bringing Church. On the one hand, religion together three separate Orthodox was consistently used as a part of Church groups: Transylvania, national policy to benefit the State, Bukovina, and Bessarabia. while on the other hand Orthodoxy The negotiation of union1 took specifically served as a tool for six years, from 1918 to 1924, and historical legitimacy for the State. In culminated in the declaration of the this way, the Orthodox Church also Romanian Church as a patriarchate expanded it social mission by in 1925, which was immediately working in partnership with the recognised by the patriarchate of State, aspiring to identify Orthodoxy Constantinople and the other with the Romanian nation (Leustean, Orthodox Churches (McGuckin, 2007b). At the same time, the 2011, p. 68). As a result, the present Romanian Orthodox Church has Romanian patriarchate, which took a used and interpreted history to form of religious independence and identify itself with the origins of the national unity, was a combination of Romanian nation (Romocea, 2011). various groups, when the title of In 1862, the Romanian Church “Patriarch of the Romanian Church” expressed its desire to end the long was adapted for the position known period of Phanariot authority by the as the “Archbishop of Bucharest” by replacement of Greek liturgical then (Meyendorff, 1981). After the usage with the Romanian language, creation of the modern Romanian which had been used in the country state, church-state relations were regions in Transylvania to encou- again redefined, but “the 1923 rage this way the local parishioners constitution, which Romanians still to know and value their faith. The summon as one of the most modern whole Romanian church worshipped in Europe at the time, did not this language ever since, and a cha- provide for a democratic system that racteristic form of liturgical music allowed all religious groups to has also developed, alongside the worship freely and the state to treat classical Byzantine musical styles them equally. Article 22 of the (McGuckin, 2011, p. 67). The two constitution states that „the autocephalous Romanian-speaking Orthodox and the Greek Catholic churches established in the Churches are Romanian Churches” nineteenth century included one in (Stan & Turcescu, 2007, p. 20). Transylvania, in the Austro-

49 POLIS

Subsequently, the political con- happened in Russia after the October trol of the Church developed along- 1917 Revolution (Leustean, 2007a). side State institutional structures; the However, Romania followed a Church legitimized political systems different course from the Soviet and the State used religion for its Union and the dominant religion, policy interests. For example, “in the Eastern Orthodox Christianity, did interwar period the first Romanian not suffer mass persecution, but Patriarch would become actively somehow seemed to benefit from its engaged in political life, as Prime association with the regime. “The Minister of three governments and a Romanian communists abolished member of the royal regency. other churches, but preserved a spe- Further political leaders followed a cial attitude towards the Orthodox similar approach towards the Church Church throughout the period of taking into account the religious communist rule. As long as the configuration of the country and the church hierarchy supported the influence of the Orthodox Church on regime and the church remained Romanian society” (Leustean, engaged in propaganda the commu- 2007b, p. 77). A relationship of nists did not oppose it” (Leustean, mutual agreement between Church 2007a, p. 304). and the State is clearly evident The Orthodox Church of already from those times in the Romania constitutes today the public discourse of the Romanian largest among the autocephalous Orthodox Church. Orthodox churches after that of Russia, with approximately Church-State Relations 12,000,000 faithful. After nearly a 1947-1989 century of close ties with the old monarchy, it has had to face the After the end of the Second shock of a change in regime. World War, Romania fell under However, the attitude communist heavy Soviet control (McGuckin, governments adopted towards the 2011). The political uncertainty the Romanian Church differ noticeably end of the Second World War has from that popular communist caused, under which the countries of method. Paradoxically, “the new Eastern Europe came under the communist State has never pu- control of atheist communist re- blished a degree separating church gimes, represented a clash with pre- and State, but in August 1948 a law vious forms of government. The recognized the ‘general regime of installation of Romanian commu- religion’ in the popular Republic of nism under the military force of the Romania. The law abolished the role Soviet Union created fears that the that the Church once played in the new government would follow the State and in education, but preserves same attitude towards religion, as the control which the State has

50 Justiţie şi politică în România contemporană always exercised over the Church” main concern of the regime was (Meyendorff, 1981, p. 149). There- finding the means of having direct fore, the paradoxical situation which power over the hierarchy, at the exists in all the communist- beginning of the 1960s the church dominated States is included in the had been assigned an international constitution in Romania. Although mission. By taking advantage of the regarded as a “lay republic”, church's international religious Romania has a constitution that contacts, the regime aimed to foster makes a specific reference to the better relations with the West and Orthodox Church and defines it as a promote Romania's political and “unified church with its own economic interests” (Leustean, head”.Supported by the Orthodox 2007d, p. 492). Thus, despite the clergy, in October 1948 the ideological clash with the commu- communist authorities decided on nist authorities – and the Marxist the “reunification” of the smaller rule – the Romanian hierarchy main- Transylvania-based Greek-Catholic tained a considerable administrative Church with the Romanian power. Orthodox Church (Bottoni, 2010). At the same wavelength, the At the early stages of the church hierarchy publicly showed communist period, the Church has their support for the regime, gathered privileges in exchange with throughout the 1950s, by criticizing its governmental control. “The the West and praising the Soviet Church had 8,326 parishes, 10,152 Union. The collaboration between priests, 182 monasteries and the Church and the Communists 11,506,217 faithful and was able to took a wholly different dimension retain a part of its property. Two after the 22nd Congress of the theological institutes were func- CPSU (Communist Party of the tioning, with thirty professors, one at Soviet Union) in October 1961. “In Bucharest (290 students) and the his attempt to transform the party, other at Sibiu (338 students); the Nikita Khrushchev denounced the Church published about a dozen crimes committed during Stalin's religious periodicals, one of which leadership and the Congress decided the review Studi Teologice, is by far to remove Stalin's remains from the the best Orthodox theological specially-built mausoleum. The publication appearing behind the Congress had a significant impact on Iron Curtain” (Meyendorff, 1981, p. Romanian politics as the Romanian 150). The Romanian Orthodox leadership under Gheorghiu-Dej was Church was financially supported by associated with Stalinist measures. the State and the main reason why Attempting to alleviate the situation, was that with controlling the church, at the Plenum of the Central the regime managed to suppress Committee of the RWP from 30 opposition. “If in the 1950s, the November to 5 December 1961,

51 POLIS

Gheorghiu-Dej reiterated the idea Romanian Orthodoxy and National that the process of de-Stalinization Communism had already taken place in Romania and that the party did not have to With the emergence of Balkan rehabilitate anyone” (Leustean, nation-states, Romania represents 2007d, p. 500). The impact of the one of the most interesting examples Plenum was that the Church has to of how Orthodoxy has been affian- strengthen further its nationalist ced in political design. The discourse in order to remain in line Romanian Orthodox Church encou- with the country’s political course. raged the idea of an enduring Until 1965, the state continued its relation to nationality, while the efforts to weaken the church’s role Romanian nation itself was given in society and control its hierarchy territorial expression through the by legally weakening its national Church before the establishment of church status and the right to pursue the Romanian state (Leustean, educational and charitable activities 2007b). An undeniably remarkable (Stan & Turcescu, 2007). blend of nationalism and Orthodoxy, The church-state relations softe- rooted in Romania’s historical past, ned between 1965 and 1977.The is also evident during its communist state abandoned the tactic of closing times. Nae Ionescu (1888-1940), a monasteries, re-established good professor of Philosophy in the relations with the clergy with the University of Bucharest, traced the rehabilitation of formerly impri- intimate relationship between soned clergy and financially suppor- Orthodoxy and cultural identities in ted the restoration of historical early Romania, and he arbitrated the churches. “In a series of shrewd influence of Eastern Christianity to calculations, Ceausescu used the have been a vital part of the Orthodox Church to gain indepen- Romanians' being; or, as he put it, dence from Moscow in order to “we are Orthodox because we are ingratiate himself with the West, Romanian, and we are Romanian whose financial support he badly because we are Orthodox” (Hitchins, needed for his megalomaniac 1992, p. 1074). industrialization projects. By 1979, This powerful relation found religious persecution in Romania became a target of the political was on the rise again, and the objectives of the communist party, Ceausescu regime continued its anti- when looking for means to promote religious policies unabated until the Romanian road to communism, December 1989” (Stan & Turcescu, with an increase of religious refe- 2007, p. 24). In contrast to the pre- rences (especially during informal 1965 cleanout on religious activities, visits of Western politicians). An now many stood up against Ceausescu’s uncovered violation on example was provided by the visit to religious freedom. Romania of Sir Wavell Wakefield, a

52 Justiţie şi politică în România contemporană

British Member of Parliament in unity of all three Romanian May 1956, following a tour of the provinces of Trajan’s Dacia. The Romanian rugby team of England Orthodox Church fought alongside and Wales in September 1955. the people, and all the fundamental Grigore Preoteasa, Foreign Minister events in Romanian history leading of Romania, demonstrated his up to the 1918 unification have knowledge of theology and the formed an integral part in the life of similarity of the Romanian the Orthodox Church. The church Orthodox Church and the Church of defended the people’s unity of faith England, in order to advance and contributed to the defense of the bilateral relations with the United people’s essence and to the Kingdom (Leustean, 2008). Many accomplishment of national unity. similar indications followed, which The two holy entities, church and showed that the regime was aware fatherland, cannot be separated” of the impact of religion and was (Stan & Turcescu, 2007, p. 48-49). keen in using the church’s foreign The Orthodox Church contri- contacts, to benefit the position of buted its part in the national building Romanian communism. of communism through official The Romanian Orthodox Church history textbooks and claims. had its own contribution to the However, in spite of the Church’s promotion of the Romanian ethno- concentrated support towards genesis and historical continuity. In national communism, Ceausescu’s a nationalist interpretation of his- rule against religion was considered tory, the Orthodox Church portrayed – at least – unclear. For instance, in itself as a constant supporter of the 1972, he allowed his father funeral Romanians’ autonomy and self- to be conducted in Orthodox ritual determination, which has lead to the and his mother remained a national church status. Commenting committed Orthodox believer on the mutual support the Orthodox throughout her life. He has perso- Church and the State, Metropolitan nally tolerated the use of Orthodox Nestor Vornicescu of Oltenia has services (baptism, marriage and endorsed Ceausescu’s exaggerated burial) by communist officials, who nationalism. Taken from his wri- privately remained Orthodox tings: “Since the beginning, the Christians (Stan & Turcescu, 2007, unity of the national state, its pp. 48-49). independence and national sovereignty have been constant preoccupations. The ethnic and Religion and Ethnicity: A geographic area has always enjoyed Complex Interplay unity of language, faith, and tradition. It is for that reason that the The relationship between religion Romanian people fought for the and ethnicity is one of historical

53 POLIS interest in contemporary Europe. Turcescu, 2007). From a theoretical The specificity of Eastern Europe point of view, an “ethnic group” encourages the analysis of the ethnic gathers several features as prere- issues on the background of the quisites such as language, religion, religious ideologies, in order to territory, common culture and insti- better understand the relationship tutions. According to some re- between religion, ethnicity and searchers, however, the preservation political power. Religion, despite all of language is not a major condition criticism, remains closely related to for the identity of the ethnic the human identity. In Romania, for community. Religion and culture example, regardless of the increased can be the foundation of social and communist propaganda, the opinion ethnic unity. “Religion is expressed polls showed high level of reli- through symbolic structures, which giosity, after the fall of communism occur in relation to space; it is only in Europe (Rogobete, 2009). Ethni- this condition that ensures its city, especially as expressed in its maintenance (La religion s'exprime ethnocentric nationalist form, was ainsi sous des formes symboliques also expected to decrease during the qui se déroulent et se rapprochent intense communist times in the dans l'espace: c'est à cette condition country. Our focus in this chapter is seulement qu'on est assuré qu'elle how both ethnicity and religion subsiste)” (Halbwachs cited in Lazar seemed to have a strong presence in & Paus, 2013, p. 86). the Romanian society, especially in Even if after the Second World the communist setting. In addition, War, the communists came to in what way do these two notions dictate political life, the Orthodox interact and what it their mark on Church sustained its powerful peoples’ national identities? To influence on Romanian society answer these questions, we will first through an adaptation of its present an overview of the interplay nationalist discourse. “The employ- between the two terms, within the ment of the Church and its survival context of identity. We will then during atheist communism retained attempt to identify certain historical its roots in the inter-war period patterns in which the two connect, in when the Church was a political order to assist one to understand this instrument of the regime. The complex interplay. subsequent regimes would take into As many scholars have noticed, account the position of the Church since religion existed before nations and would attempt to conquer the and nationalism, its cultural Church from within by imposing influence allowed it to subordinate upon it its own people, thereby nationalism to its goals. National continuing a tradition that went as churches frequently sustained and far back as the first years of the protected national identity (Stan & Romanian state” (Leustean, 2007c,

54 Justiţie şi politică în România contemporană p. 735). Following the principle of the state’; a somewhat vaguely symphonia, the Church would defined religious ideology has taken cooperate with the political realm in the place vacated by Communist searching to preserve the “sacred ideology” (Boia, 2001, p. 176). unity” and “destiny” of Romanians More recent religiosity levels, (Alexandru, 2006). according to the 2002 National Census, showed a shocking figure of Religiosity and Implications 99.96 % of the population claiming to belong to an officially recognized At a national level, the Romanian religious denomination, while only society provides an unexpected and 0.03 % declared themselves as particularly high level of religiosity, atheists and a 0.01 % claimed no given the fact that it has been under religious association. In terms of one of the most repressive regimes distribution, the Romanian Orthodox during fifty years under the co- Church has 86.8% of the Romanian mmunist-atheistic ideology. Asked population. In terms of the trust for which institutions of the state placed on religion and religious they have the highest regard in 1992, institutions, the church ranks at the Romanians selected the Church (80- top of the Romanians’ list, with 86% 90 per cent) and the army (70-80 per compared to other institutions, cent). This is a noteworthy repre- followed by the army with 69%. At sentation of preferences towards the bottom of the list are political authority and national structure. In parties, the judiciary, the parliament, fact, “the Orthodox Church is and the markers of the free market considered to be an ‘institution of (Rogobete, 2006).

How much trust do you have in?

Source: Rogobete, 2006, p. 37

55 POLIS

The implications of such high winning the loyalty of ethnic religiosity indications are connected Romanians. In fact, the Baptists in to the symbolic identity of religion. Romania have been through tough Within the communist context, times, during the 20th century. where the individual rested upon the “Authorities closely controlled higher institutions to provide iden- church personnel, property and tity and visions, religion became activity via the Department of Cults. one of the highest marks of The Baptist Union was expected to collective and individual identity comply with the instructions of the (Rogobete, 2006). One more cha- Department of Cults… If Baptists racteristic example of the powerful failed to comply, harassment, association of the Orthodox religion withdrawal of privileges and arrests with the Romanian national identity ensued” (King, 1981, p. 114). Their is described by Silviu Rogobete, in growth between 1955 and 1973, his work “The Unfinished Odyssey when they counted around 120,000 of a New ‘Law for the General was seen as a threat to the domi- Regime of Religion’ in a South East nation of the State. Today more than European Country: the Romanian 1 million Romanians declare to Case” (Rogobete, 2003). A well- belong to the Baptist Church (Natio- disputed law of religion (Decree nal Institute of Statistics, 2011). 177/1948), issued and put into A substantialist view over the action in 1948 by the communist question of identity reveals the regime, discriminates the dominant historical connection of the holy religion against other religious tradition of the Church with the counterparts and represents –what national identity, preserved with the the writer calls – “significant viola- continuity of language, territory and tions of religious freedom” the traditions of the Church. Most of (Rogobete, 2003). the time for the Orthodox, the The Romanian Orthodox Church religious, in the same way with the is a unique source of an independent ethnic dimensions, are seen as a Romanian identity itself, having given “substantial” reality under- survived several unknown regimes lying the phenomena related to as the depository of national culture human identity (Rogobete, 2004). (Martin, 1978). When the Romanian In a contemporary Romanian Communist Party came it power, in Orthodox theologian’s words: “In 1946, it established an unhelpful, if Orthodoxy one does not enter, one not harsh, line on church-religion is born”. Thus, being Romanian, relations. This was true not only for Romanianness is one and the same the predominant religion, but also with being “Romanian Orthodox”, for the Baptists who were the only as much as being a Greek is one and non-Orthodox Church in Romania the same with being a “Greek to have made major progress in Orthodox”. In other words, “if you

56 Justiţie şi politică în România contemporană are born Romanian you are born nation is, is experienced by the Orthodox. It is an interpretation whole, not the parts. The parts are whereby the Church with its ‘Holy stamped with Romanianness, a new, Tradition’ is seen as an ‘essence’, a both unifying and individualizing ‘substance’ which constitutes the stamp. The highest law of our main ingredient required for “neam” is Romanianness… What is ethnic/national identity, for being a the Romanian way of communion Romanian, for ‘Romanianness’; and with the transcendental spiritual vice-versa. There is, therefore, a order? History tells us it is presumed ontological, a priori link Orthodoxy. Orthodoxy is the eye between the two” (Rogobete, 2009, through which Romanians gaze at p. 573). the heavens. Then, enlightened by In the same wavelength, Dumitru the heavenly light, they turn to the Stăniloae (1903-1993), the most world while continuing to attune prominent Romanian Orthodox their behavior to it… Certainly, in theologian of the twentieth century, theory it is hard to understand how wrote on the relationship between it is possible for Orthodoxy to Orthodoxy and Romanianism in interpenetrate with Romanianism 1992. In his words, “nationalism is without either of them suffering. Yet, the consciousness of belonging to a the bimillennial life of our „neam” certain ethnic group, the love for shows that in practice this is fully that group, and the enacting of that possible… Orthodoxy is an essential love for the well-being of the and vital function of Romanianism. group” (Stan & Turcescu, 2007, p. Our permanent national ideal can 45). To this understanding of only be conceived in relation to “nation” one should add the Orthodoxy. (Stan & Turcescu, 2007, meaning of “neam”. Reserved p. 45) exclusively for the Romanian This a priori connection was people, “neam” represented an enhanced by the joint cooperation ethnic group with stability and long- between State and Church to the established historical roots. In an support of ethnic minorities. For early writing, Stăniloae brought example, “Romanian politicians together neam and religion: The may not perceive the amendment of Romanian “neam” (En. nation) is a the debated 'nation state' clause in biological-spiritual synthesis of the Romanian Constitution, or the Dacian, Latin and Christian reform of an education law so as to Orthodox elements…The synthesis provide ethnic minorities with is new; it has its own individuality access to higher education and local and a unity that goes beyond its administration in their mother components. The highest law of our language, to be part of a moral “neam”, the one that most effort on the road to reconciliation, appropriately expresses what the but the churches may well do so and

57 POLIS may well wish to stress this aspect” Milonanović, 2012, p. 119). The (Romocea, 2004, p. 169). The introduction of several new legis- Churches have also supported the lations concerning minority issues, discussions on ethnic minorities in as well as the Constitution of 1991, the Romanian parliament with their ensured the protection of minority prayers, as we will see later on in rights (ethnic, religious, linguistic). the Serbian’s community case. Additionally, it allowed the Serbian and other ethnic communities to Ethnic Minority Issues have representatives in the parlia- ment1. Therefore, the Serbian co- The Serbs of Romania mmunity has been undergoing a number of changes, experiencing a The history of the Serbs in revival of tradition and religion, the Romania may be divided into establishing of community orga- several individual periods: me- nizations and the re-establishing of dieval, Ottoman, Habsburg, Austro- former institutions (Djurić- Hungarian, world wars, communist Milonanović, 2012). and post-communist. The commu- The studying of identity dynamic nity has been numerically declining may be central to understanding the due to assimilation processes and processes taking place in diaspora demographic trends (34,037 in communities, with an emphasis on 1977; 29,408 in 1992; 22,518 in preservation of cultural uniqueness 2002; 18,076 in 2011) (Djurić- in a multicultural environment, such Milonanović, 2012, p. 117). While as the Serbian and Romanian parts. in the interwar period, the Serbs of Historically, the Serbian Orthodox Romania maintained the right to Church has played an important role their own school, church and in the formation of national identity, cultural organizations, the end of the since the Serbs in Romania had to Second World War has an effect on base their ethnic identity on religion the Serbian community. The and language. Thus, the Serbs who minority went through several levels did not speak Serbian and were not of assimilation during the commu- members of the Serbian Orthodox nist period. “In 1948 the entire Church were perceived as not being education system in Romania was “true Serbs”. The Serbian Orthodox nationalized and placed under state Church was undoubtedly the keeper control, and all Serbian confessional of the tradition, language and schools were shut down. The early customs of the Serbs in Romania for communist period was marked by years. Even if the role of the church strong assimilation pressures, inclu- in modern societies has been ding the deportation of the Banat following the changing of socio- Serbs to the Baragan Plain near the historical circumstances, her histo- Danube delta in 1951” (Djurić- rical role is perceived as vital for

58 Justiţie şi politică în România contemporană national identities. Under commu- Lipovans officially counts around nism, the Serbian community, and 38,000 people, in a country of 22 Orthodox Christianity in general, million, but the true number is were primarily characterized by around 100,000 according to histo- secularisation, manifest in a decline rians and church registers of people going to the church or (Wesselingh, 2010). The first attending public religious festivals Livopans appeared in the Romanian and gatherings. According to the municipalities, in Moldavia, ethnologist Mirjana Pavlović, when Bessarabia, Northern Bukovina, researching on the Serbs in Muntenia and Dobruja. The Lipovan Timişoara, “religion was not community claims “descent from forbidden by law, but it came to be groups who fled religious persecu- seen as undesirable and retrograde, tion ensuing from reforms of the while the practice of religion was Russian Orthodox Church that normatively strictly privatized and began in the middle of the seven- confined to the family circle and teenth century and set off the great places of worship” (Pavlović, 2008 church schism known as raskol” cited in Djurić-Milonanović, 2012, (Bell, 2001, p. 13). The ethnic mi- p. 122). The presence, of course, of nority stands out in the Romanian Protestant communities within the society by their absolute devotion to Serbian ethnic group shows that the Christian Orthodox Church, different religious traditions have which maintained their traditions gradually led to changes, which are from their ancestors to their des- predictable in many diaspora cendants; most of their customs and communities (Merdjanova, 2001). rituals are closely associated with However, Serbs in Romania have the Orthodox Christian wisdom and kept an “esprit de corps” to the ethics (Varona & Moldovan, 2006). Serbian community, but they have Religion has played a central role in also developed a sense of belonging the development of the communal to Romanian society. During that identity both on an historical and on time the Orthodox Church and the strategic basis. The power of reli- Orthodox faith has been instru- gion is represented in the social pro- mental in the preservation of tra- cess that keeps the ritual traditions dition and language. alive or reactivates the symbolic resources of the community (Lazar The Lipovan Russians of Romania & Paus, 2013). During the communist years, the The minority of Russian ethnic Lipovan community was put under origin settled in the delta of Danube the rule of a political regime that River in the Dobrogea region of challenged the foundation of reli- eastern Romania, starting from the gion, the “core of Lipovan identity” last decade of the 17th century. (Wesselingh, 2010). Despite the

59 POLIS official recognition of the Russian of democracy. “The national census Orthodox Old-Rite Church taken after the fall of communism (Romanian based jurisdiction of the showed 20 million people declaring Eastern Orthodox Church) in 1946, themselves to be Orthodox the expression of religiosity was Christians, worshipping in about minimized greatly, while the reli- 8,300 active parishes, which makes gious services were closely moni- Romanian Orthodoxy the second tored by the regime. The atheist largest of all the Eastern churches” propaganda as well as the bereft (McGuckin, 2011, p. 69). The Church lacking her former means collapse of communism has given had a negative influence on the the Romanian Orthodox Church the unity of the Lipovan community. opportunity to become more active “From an ethnic point of view, the in public affairs and to be perceived policy of assimilation of the as a source of ethics, both of which minorities triggered the dramatic are reflected in the faith the Church drop of the use of the mother tongue receives from Romanian public (Russian), although in state schools institutions. The post-communist Russian was a compulsory subject social-ethical problems in Romania, of study” (Varona & Moldovan, which are the legacy of the 2006). The fall of communism in communist autocracy, face the 1989 brought new challenges and Romanian Church as a pressing opportunities for the community, future agenda which has begun to such as the preservation of their address after the fall of the regime, cultural identity in a European and should focus on more directly oriented state. A Lipovan woman, when it has re-established the base when asked, said that keeping the infrastructure of its churches, mo- religion alive, and preventing it nasteries and schools. The re- from falling into oblivion, is a moral building of the ecclesiastical life and duty to community ancestors structures has begun to proceed with (Wesselingh, 2010). extraordinary rapidity, which is a testament to the trust which the A Controversial Legacy church has generally held by the ordinary people (McGuckin, 2011). Romanian Orthodoxy has tradi- Many Romanian intellectuals tionally had a vigorous intellectual expressed the opinion that as the life. Its theologians were actively country’s major religious denomi- involved in the process of rebuil- nation, the Orthodox Church should ding the libraries and the schools, lead the way toward moral rebirth and were thus expected to offer a and an honest reassessment of the considerable contribution to the cha- past. Decades after the collapse of racter of world Orthodoxy in the the communist regime, the Ro- years that followed the restoration manian public is yet to have access

60 Justiţie şi politică în România contemporană to key documents revealing the Orthodoxy as a Tool for Building activity of the Securitate, and its Identity in a Changing World relationship with the Orthodox Church. Many were dissatisfied to There is more than one possi- see that Church leaders chose to bility for building a new orientation defend their collaboration with in the post-Communist world and communist authorities and justify it correspondingly different roles for as a mere human weakness (Stan & religion in this process. One Turcescu, 2005). However, the potential orientation is towards the Orthodox Church is still a trusted West, as evidenced by countries that institution in the Romanian society, search for a new political identity despite the retrospective through a membership in the assessments of its role during the European Union. “The Romanian Cold War and the continuing model of church- state interaction corruption evidence among the sits uncomfortably with Western clergy (Davie, 2013). liberal models in a number of ways: The collapse of Communism these include the distinction changed many areas of social life. between denominations and reli- On the most general geopolitical gious associations and the system of level, it changed the structural map privileges it engendered; the of the world organized around the communist-era and earlier tradition division of two blocs: the “Western” of state activism in religious affairs and the “Eastern”. However, the fail and financial assistance for the of the Soviet Union represented also denominations; the numerical domi- the cease of the communist culture nation of an Orthodox Church and thus posed the question of commanding the nominal allegiance Eastern European identity in a very of some 87% of Romanians; and the sharp way. Religion, especially in Caesaropapist elements in Roma- Eastern Europe, had to face much nian Orthodox doctrine and history” more serious problems than in (Andreescu, 2007, p. 453). Central or Western Europe; political identification with the communist Orthodoxy as a Basis for Political regime was stronger in the first Identity “satellite” countries of communism (notably, Russia, Lithuania, Latvia) The problems in using religion to than in the late comers (Poland, build a new political identity can be Hungary, Slovakia) (Borowik, seen in the Ukrainian polarized 2006). Irena Borowik has offered presidential state of affairs. The pro- three theoretical tools as of Russian candidate, Janukowitch, religion’s contribution to post- represented “himself as a defender communist societies. of the traditional, eternal, unchan- geable, spiritual, economic, and

61 POLIS political unity of Ukraine with attitude was, more likely, due to the Russia”, while he presented international pressure meant to pro- Yuschenko as an American agent tect the interests of other religious (Yourash cited in Borowik, 2006). organizations active on Romanian The Ukrainian Orthodox Church of territory. In this context, it is still the Moscow Patriarchate stood important to look at the proposal as behind Janukowitch, while all the a social reflection within the other Christian and non-Christian Orthodox Church (Guran, 2006). churches of Ukraine supported his The Orthodox Church’s position opponent. In this case, supporters of in the new Romanian political one or the other candidate were at balance remains controversial and the same time political rallies. not only due to its political past. Equally ambivalent, “the Orthodox “Many Orthodox leaders view de- Church in Romania is often per- mocratisation as a threat to their ceived as an institution that retains Byzantine view of church-state and perpetuates an irrelevant and relations and the state is unwilling outmoded way of social thinking, to relinquish its traditional centralist exhibiting antidemocratic and, coordination of every single aspect oftentimes, intolerant attitudes while of Romanian life, including the at the same time formally suppor- religious one. But by sheer numbers ting the commitment of the society alone the Orthodox Church has to democracy and European inte- managed to maintain a strong gration” (Romocea, 2011, p. 13). political voice that cannot be ignored by the country’s political Orthodox as a Cultural and elite” (Stan & Turcescu, 2000, p. National Identity 1486). Whether the future will bring a secularisation of the State will be a Following the collapse of challenge for the young member of Communism, national identity has the EU. been one of the most problematic issues. Attempts to overlay national Conclusions Orthodox Churches onto national states have resulted in conflicts The Orthodox Church has de- within the Orthodox world. At the monstrated an important and exce- moment, it seems outdated to take ssively active role in the this topic into consideration for the construction of the Romanian State case of Romania, since the repre- from the beginning of the nineteenth sentatives of the Orthodox Church century. Our examination also agreed to drop their ambitions for shows that the use of religious recognition by the Romanian State nationalism took various different as a “National Church” in the recent forms of expression throughout the draft-law. However, this change of country’s history. Communism

62 Justiţie şi politică în România contemporană brought dramatic changes in Orthodox religion and Romanian Romania in all aspects of the nationality, we examined in an society, and both public and private earlier chapter, might very well life. Religion continued to be a vital explain this ambivalence. In the element of the Romanian life, which case of Romania, the ethnicity was suffered during communism. manifested to a great extent through However, “the advantages of the the maintenance of Orthodox tradi- Romanian Orthodox Church came tions. at the cost of collaborating with the Nevertheless, the relationship regime and suffering major transfor- between the Orthodox Church and mations in its structure and orga- the communist regime was ambi- nisation” (Leustean, 2007a, p. 327). guous and contradictory. The church The communist regime imposed sensed the danger of conflict and the their propaganda on the hierarchy of benefits of collaboration, and chose the Church, who promoted the the latter. Indeed, if the Orthodox ideology to the masses through the Church seemed to profit from its canals of the Church. Ultimately, collaboration with the communists religion did not lose its dominance in early stages, in the long term it but, as other communist countries, suffered from large-scale anti-reli- promoted a false perception of gious campaigns – especially during religious liberty. the Ceausescu era – which aimed at Religious transformations were harming the reputation and in- presented as people's decisions and fluence of religion in society the state imposed its authority in (Leustean, 2007a). Moreover, the rewriting the history of the country collapse of communism came along in order to protect the “interests” of with a new era for the Church, its people. Confessional differences which allowed them to function in a offered the communists the moti- free environment. The skillful use of vation for accommodating the nationalism by the Church “to church within the regime since divi- restore its prestige and strike a sions between Eastern and Western chord with Romanians” cannot be Europe were drawn on religious ignored in this context (Stan & lines and religion could thus offer Turcescu, 2000, p. 1472). A critical the communists support in its assessment of the past and its future political dominance. The Church role is what many intellectual elites enjoyed a privileged position in the have pointed out as necessary for Romanian society, despite its the transitional Orthodox Church in controversial activity during the Romania. As we have seen, the regime, which is evidenced by the nature of relationship between reli- high religiosity levels of the people, gion and society reflects the position a decade after the fall of commu- of the Orthodox Church in key nism. The crucial interaction of social issues, such as democra-

63 POLIS tisation, EU membership, citizen- this relationship and the future ship etc. The European Union challenges for the State-Church brings an additional dimension to relations will be numerous.

Note

1 The decision about the union was 2 The Democratic Union of Serbs in made at the Alba Iulia assembly in Romania was founded in 1989 and 1918 and came into action with the since 1990 has a reserved seat in the treaties of Trianon for Transylvania, Romanian Chamber of Deputies. for Saint-Germain for Bukovina and Since 1990, three representatives Paris for Bessarabia. The negotia- have been elected: Milenko Lukin, tions held between the former admi- Slavomir Gvozdenovic and Dusan nistrative divisions of the regions Popov, who represents the Union in and the formed Kingdom of the current parliament. Romania.

Bibliography

Alexandru, F., “Church-State Relations Bottoni, S., “Reassessing the in Post-Communist Romania. Real Communist Takeover in Romania: deprivatization or the way back to Violence, Institutional Continuity, Byzantine Symphonia”, Romanian and Ethnic Conflict Management”, Journal of Political Science, Vol. 6, East European Politics and No. 2, 2006, pp. 57-69. Societies, Vol. 24, No. 1, 2010, Andreescu, L., “The Construction of pp. 59-89. Orthodox Churches in Post- Davie, G., “Religion in 21st-Century Communist Romania”, Europe-Asia Europe: Framing the Debate”, Irish Studies, Vol. 59, No. 3, 2007, Theological Quarterly, Vol. 78, pp. 451-480. No. 3, 2013, pp. 279-293. Bell, S., Iacovici, E., Ionescu, L. & Djurić-Milovanović, A., “Serbs in Nickersu, I., “Conservation versus Romania Relationship between Livelihood in the Danube Delta”, Ethnic and Religious Identity”, Anthropology of East Europe Review, Balcanica, No. 26, 2012, pp. 117-142. Vol. 19, No. 1, 2001, pp. 11-15. Guran, P., “Byzantine ecclesiology in a Boia, L., “Romania. Borderland of new member state of the European Europe”, Reaktion Books: London, Union: The Romanian case”, PolSci 2001. Review, Romanian Journal of Borowik, I., “Orthodoxy Confronting Political Science, Vol. 6, No. 2, the Collapse of Communism in 2006, pp. 149-154. Post-Soviet Countries”, Social Hitchins, K., “Romania”, The American Compass, Vol. 53, No. 2, 2006, Historical Review, Vol. 97, No. 4, pp. 267-278. 1992, pp. 1064-1083.

64 Justiţie şi politică în România contemporană

King, A., “Religion and Rights: A Merdjanova, I., “Religious Liberty, Dissenting Minority as a Social New Religious Movements and Movement in Romania”, Social Traditional Christian Churches in Compass, Vol. 28, No. 1, 1981, Eastern Europe”, Religion, State & pp. 113-119. Society, Vol. 29, No. 4, 2001, Kitromilides, P. M., “Imagined pp. 265-304. Communities and the Origins of the McGuckin, J. A., “The Orthodox National Question in the Balkans”, Church: An Introduction to its European History Quarterly, Vol. 19, History, Doctrine, and Spiritual 1989, pp. 149-192. Culture”, Wiley-Blackwell: Oxford, Lazar, M. & Păus, V., “The Memory of 2011. a Generation and the Ethnic Identity Meyendorff, J., “The Orthodox Church. Revitalization”, Styles of Commu- Its Past and its Role in the World nication, Vol. 5, No. 1, 2013, Today”, St Vladimir's Seminary pp. 80-92. Press: USA, 1981. Leustean, L. N.,“Constructing National Institute of Statistics, Popu- Communism in the Romanian lation and Housing Census (Demo- People's Republic, Orthodoxy and graphic Characteristics of popula- State, 1948-49”, Europe-Asia tion), Press Release, 2011, Avai- Studies, Vol. 59, No. 2, 2007a, lable from: http://www.insse.ro/ pp. 303-329. cms/files/statistici/comunicate/RPL/ Leustean, L. N., “The Political Control RPL%20_rezultate%20definitive_e. of Orthodoxy in the Construction of pdf the Romanian State, 1859-1918”, Rogobete, S. E., “The Unfinished European History Quarterly, Vol. 37, Odyssey of a New ‘Law for the No. 1, 2007b, pp. 61-80. General Regime of Religion’ in a Leustean, L. N., “For the Glory of the South East European Country: the Romanians’: Orthodoxy and Romanian Case” in Legal Position Nationalism in Greater Romania, of Churches and Religious Commu- 1918-1945”, Nationalities Papers, nities in South Eastern Europe by Vol. 35, No. 4, 2007c, pp. 717-742. Devetak, S. (Eds.), ISCOMET: Leustean, L. N., “Between Moscow and Ljubliana, Maribor & Vienna, 2003, London: Romanian Orthodoxy and pp. 129-142. National Communism, 1960-1965”, Rogobete, S. E., “Morality and Tra- The Slavonic and East European dition in Post-communist Orthodox Review, Vol. 85, No. 3, 2007d, Lands: On the Universality of pp. 491-521. Human Rights. With Special Refe- Leustean, L. N., “Religious Diplomacy rence to Romania”, prepared for the and Socialism: The Romanian Annual Meeting of the American Orthodox Church and the Church of Political Science Association, England, 1956-1959”, East August 28-August 31, 2003, 2004. European Politics and Societies, Rogobete, S. E., “Some Reflections on Vol. 22, No. 1, 2008, pp. 7-43. Religion and Multiculturalism in Martin, D., “A General Theory of Romania: Towards a Reappraisal of Secularization”, Blackwell: Oxford, the Grammar of Traditions”, Roma- 1978.

65 POLIS

nian Journal of Political Science, Vol. 52, No. 8, 2000, pp. 1467- Vol. 6, No. 6, 2006, pp. 35-55. 1488. Rogobete, S. E., “The Interplay of Stan, L. & Turcescu, L., “Religion and Ethnic and Religious Identities in Politics in Post-Communist Europe: A Possible Mapping of a Romania”, Oxford University Press: Complex Territory”, Europolis, New York, 2007. Issue 6, 2009, pp. 563-584. Avai- Varona, A. & Moldovan, S., “The lable from: http://europolis.politi Continent of Romania. Romania’s calanalysis.ro/files/issue6/rogobete.pdf National Minorities: The Lipovan Romocea, C. G., “Reconciliation in the Russians of Russia”, Plural Ethnic Conflict in Transylvania: Magazine, Institutul Cultural Theological, Political and Social Român, 2006, Available from: Aspects”, Religion, State & Society, http://www.icr.ro/bucharest/the- Vol. 32, No. 2, 2004, pp. 159-176. continent-of-romania-romania-s- Romocea, C. G., “Church and State: national-minorities-27-2006/the- Religious Nationalism and State lipovan-russians-of-romania.html Identification in Post-Communist Wesselingh, I., “Saving the souls of Romania”, Continuum Religious Russia’s exiled Lipovans”, Studies: London, 2011. Telegraph, 9th April, 2010, Avai- Stan, L. & Turcescu, L., “The Roma- lable from: http://www.telegraph. nian Church and Democratisation co.uk/expat/expatnews/7571310/Sav and Post-Communist Democrati- ing-the-souls-of-Russias-exiled- zation”, EUROPE-ASIA Studies, Lipovans.html

66 Justiţie şi politică în România contemporană

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

Criza geopolitică din Ucraina (The geopolitical crisis in Ukraine)

Constantin MANOLACHE

Abstract. The geopolitical crisis in Ukraine represents the effects of changes in the ex-Soviet countries after the collapse of communism in 1990, fleshing the hegemonic security and defence policy of the Russian Federation and the reactions of international organizations (EU, UN, NATO, OSCE) and the great powers, especially the United States. Different historical developments of the eastern and western parts of Ukraine demonstrate a territorial, political, social, cultural and religious division which manifests itself after the collapse of the USSR and Ukraine's independence declaration on 24 August 1991. From a religious point of view, the division is evident in that the western part of Ukraine is predominantly Catholic and the eastern part belongs to the orthodox religion. Instability in Ukraine is accompanied by the danger of disintegration, the threat coming from the inside, and is determined by the economic crisis, the political situation, misunderstandings between political groups and conflicts between the main regions. The western part of the country, represented by Ukrainian nationalists, opts for independence from Moscow, orientation towards the West and integration into Euro-Atlantic structures, while the pro-Russians from the East and South (especially in Crimea Peninsula and Donetsk Basin) want to develop close cooperative relations with the Russian Federation and Ukraine's integration in the economic, political and security of the Commonwealth of Independent States (CIS).

Keywords: crisis, Crimea, geopolitics, international organizations, Russian Federation, Ukraine.

Introducere Europei încă nu s-au încheiat, deoarece Federaţia Rusă, după des- Începute din anul 1990, aşezările trămarea comunismului şi prăbu- geopolitice şi geostrategice din estul şirea fostei Uniuni Sovietice, nu

67 POLIS renunţă la pretenţiile sale hege- lică, iar partea de est aparţine reli- monice din spaţiul Comunităţii giei ortodoxe. Statelor Independente, iar lumea Cele mai multe teritorii ucrai- europeană occidentală încă nu a nene au fost unite într-un stat unitar oferit tot sprijinul politic, social, în secolul al XX-lea, când ucrai- economic şi militar în dezvoltarea neanul Nikita Hruşciov1 se afla la democratică a ţărilor din această conducerea Ucrainei sovietice, ca parte a Europei, chiar dacă din punct apoi să devină mare conducător al de vedere formal unele ţări sunt U.R.S.S. Este vorba despre perioada membre ale N.A.T.O. şi ale Uniunii anilor 1939–1945, atunci când în Europene. Articolul de faţă inten- componenţa Ucrainei au intrat regi- ţionează să evidenţieze determină- unile apusene (1939), Transcarpatia rile istorice şi geopolitice care au (1945), nordul Bucovinei, sudul generat starea de criză politică din Basarabiei (1940; 1944) şi Penin- Ucraina din primăvara anului 2014 sula Crimeea (1954)2. ,,Cu excepţia („primăvara ucraineană”) şi să iden- Rusiei, Ucraina este cea mai vastă tifice unele consecinţe ale acesteia ţară din Europa ca teritoriu şi cea în estul Europei şi pe plan interna- mai populată. Din raţiunile poziţiei ţional. sale geografice, ea este socotită un „stat tampon” între confruntările po- Determinări istorice gene- litice, culturale, religioase şi ling- ratoare de criză geopolitică în vistice între lumea europeană occi- Ucraina dentală şi partea răsăriteană a Europei. În ciuda vechimii sale isto- Evoluţiile istorice diferite a părţii rice, frontierele sale de stat au fost stabilizate abia la sfârşitul celui de est şi a celei de vest ale Ucrainei 3 demonstrează existenţa unei divi- de-al Doilea Război Mondial” . ziuni teritoriale, politice, sociale şi Potrivit recensământului din anul cultural-religioase care se manifestă 1990, populaţia Ucrainei era de 51,8 şi după destrămarea U.R.S.S. şi milioane locuitori. Pe lângă ucrai- declararea independenţei Ucrainei la neni, cu un procent de 74%, trăiesc 24 august 1991. În timp ce partea de în această ţară mai multe naţio- est a fost sub suzeranitatea Impe- nalităţi, printre care ruşi (21%), riului rus încă din anul 1654, când evrei (1%), bieloruşi (1%), români hatmanul Hmelniţki a jurat credinţă etc. Populaţia de origine română ţarului rus Alexei, vestul Ucrainei din Ucraina nu este considerată aparţinea Imperiului habsburgic şi printre principalele minorităţi, fiind Poloniei interbelice, care a fost apoi separată în „moldoveni” (aproxi- ocupat de U.R.S.S. în 1939. Din mativ 300.000) şi „români” (apro- punct de vedere religios, divizarea ximativ 150.000), ocupând locurile este evidentă în sensul că partea de 5, respectiv 9 în ierarhia scării naţi- vest a Ucrainei este majoritar cato- onale. În realitate numărul româ-

68 Justiţie şi politică în România contemporană nilor din Ucraina este cu mult mai economică, situaţia politică, neînţe- mare, depăşind pe cel al bielo- legerile dintre grupurile politice şi ruşilor, evreilor şi ruşilor. conflictele dintre principalele regi- Proclamarea independenţei de uni. Partea de vest a ţării, repre- stat a Ucrainei, de către Rada Su- zentată de naţionaliştii ucraineni, premă, la 24 august 1991, care este optează pentru independenţă deplină şi sărbătoarea naţională a poporului faţă de Moscova, orientare spre ucrainean, este considerată de mulţi Occident şi integrare în structurile analişti ca fiind factorul principal ce euroatlantice, în timp ce rusofonii a demonstrat eşecul reformării din est şi din sud (în special din U.R.S.S. şi a permis lansarea pro- peninsula Crimeea şi bazinul iectului Comunităţii Statelor Inde- Doneţk) doresc dezvoltarea unor pendente (C.S.I.). După 1991, popo- relaţii de cooperare strânse cu Fede- rul ucrainean era unanim animat de raţia Rusă şi integrarea Ucrainei în ideea statului naţional dar, în evo- structurile economice, politice şi de luţia dezvoltării sale, populaţia s-a securitate ale C.S.I. Ultimele studii confruntat cu dificultăţi neprevăzute de specialitate evidenţiază faptul că care au dus la scăderea nivelului de dezacordul între ucraineni şi po- trai şi la spulberarea euforiei naţio- pulaţiile din diverse regiuni ale ţării nale. Din punct de vedere istoric şi ameninţă serios independenţa şi geopolitic, analiştii apreciază că integritatea Ucrainei. Tensiunile re- Ucraina, în graniţele sale actuale, gionale s-au transformat în cereri este un stat fragil, problema critică insistente pentru autonomie, în spe- fiind dată de lipsa elementelor de cial cele din partea rusofonilor din unitate naţională4. „Geopolitica este estul ţării şi Crimeea. Fragmentarea o teorie, o orientare de cercetare politică a divizat Ucraina în două care relevă legătura de substanţă părţi, de est şi de vest, fiecare regi- între poziţia geografică (n.n.: geo une încercând, mai mult sau mai înseamnă pământ, teritoriu) a unui puţin, să-şi aleagă propria cale stat şi politica sa. (...) Geopolitica pentru supravieţuirea economică. priveşte şi analizează politica din De asemenea, Kievul este preocupat perspectiva cadrului natural în care şi de încercarea Rusiei de a-şi men- are loc, ea propunându-şi să explice ţine influenţa în C.S.I. şi asupra fos- măsurile şi orientările politice pe telor state socialiste, din acest punct baza datelor naturale ale unui stat: de vedere Ucraina având o poziţie poziţie geografică, suprafaţă, bogăţii strategică specială, deoarece repre- naturale, populaţie etc.”5. Astfel, zintă „cap de pod” şi „tampon” între potrivit obiectului de studiu al geo- spaţiul euroasiatic şi lumea occi- politicii, instabilitatea în Ucraina dentală. este însoţită şi de pericolul dezinte- Pornind de la una din definiţiile grării, ameninţarea venind din inte- crizei care ne arată că ea „reprezintă rior şi fiind determinată de criza o schimbare radicală a situaţiei na-

69 POLIS

ţionale sau internaţionale, caracte- parte, grupuri de ucraineni şi tătari rizată prin existenţa unor ameninţări crimeeni, care sprijineau mişcarea directe la adresa obiectivelor de Euromaidan. securitate, a intereselor şi a valorilor La 23 februarie, Rada Supremă a fundamentale ale părţilor implicate Ucrainei a abrogat legea privind într-o competiţie conflictuală” 6, se bazele politicii de stat în domeniul poate spune că acest lucru s-a lingvistic, lege care a conferit limbii întâmplat şi în Ucraina, fiindu-i ruse statut de limbă regională în 13 afectate grav obiectivele de secu- (din 27) regiuni administrative ale ritate, interesele şi valorile naţionale Ucrainei, în care membrii comuni- cu consecinţe de izolare a ţării pe tăţilor etnice reprezentau mai mult plan internaţional. Problema spe- de 10% din populaţie. Începând cu cială a Ucrainei o reprezintă 23 februarie Rusia a mobilizat forţe Crimeea, poziţie strategică foarte de intervenţie rapidă la frontierele importantă pentru apărarea gra- Ucrainei şi în Crimeea8. La 25 fe- niţelor de sud ale Rusiei şi C.S.I., bruarie militanţi pro-ruşi s-au adu- iar mişcarea ei secesionistă pro-rusă nat în faţa Parlamentului republicii a afectat integritatea teritorială a autonome din Simferopol pentru a Ucrainei7. În plus, între Crimeea şi cere organizarea unui referendum, Rusia există legături economice, respingând puterea de la Kiev. La militare şi culturale strânse, iar 27 februarie un grup de persoane peninsula reprezintă teritoriu istoric înarmate pro-ruse au ocupat sediul rus transferat Ucrainei în 1954. Parlamentului şi Guvernului din Drept urmare, secesiunea Crimeei a Crimeea şi au arborat steagul rus. În devenit reală, generând în această noaptea de 27 spre 28 februarie, regiune un conflict violent şi un aeroporturile din Crimeea au fost declin economic continuu. ocupate de persoane înarmate Criza din Crimeea din 2014 s-a rusofone. La 1 martie, noul premier declanşat după plecarea de la putere crimeean Serghei Aksionov a soli- a preşedintelui Viktor Ianukovici, ca citat Rusiei, prin intermediul pre- urmare a protestelor antiguverna- şedintelui rus Vladimir Putin, „asis- mentale din 2013-2014. Factorul tenţă în asigurarea păcii şi stabilităţii declanşator al acestui proces a fost pe teritoriul” Crimeei pentru a pre- abrogarea legii referitoare la limbile lua „temporar controlul securităţii” cu statut regional prin care mai Crimeei, urmând ca toate autorităţile multe limbi folosite în Ucraina, să se supună ordinelor sale sau să inclusiv româna, au fost scoase din demisioneze. Răspunsul Statelor uzul oficial. Actorii tensiunilor sunt, Unite a venit prin vocea preşe- pe de o parte, grupările rusofone dintelui Barack Obama, care a aver- care se opuneau noilor schimbări tizat Rusia despre consecinţele unei politice de la Kiev şi doreau alipirea intervenţii armate în Crimeea şi în Crimeei de Rusia iar, pe de altă estul Ucrainei.

70 Justiţie şi politică în România contemporană

La 1 martie, preşedintele rus În contextul securităţii naţionale Vladimir Putin a solicitat şi a obţi- şi regionale, problema Crimeei ca- nut în unanimitate permisiunea pătă valenţe politice, economice, Camerei superioare a Parlamentului etnice şi militare. Din punct de Federaţiei Ruse pentru a utiliza vedere politic, situaţia din Crimeea forţele armate pe teritoriul Ucrainei: se reduce la o confruntare între „Având în vedere că situaţia extra- grupurile pro-ruse şi pro-ucrainene ordinară în derulare în Ucraina ame- ale populaţiei. Gruparea pro-rusă ninţă viaţa cetăţenilor Federaţiei este sprijinită de forţele armate ruse, Ruse şi faptul că trupele noastre care au cartierul general la armate sunt desfăşurate în con- Sevastopol. Obiectivul grupării pro- formitate cu un acord internaţional ucrainene l-a reprezentat păstrarea pe teritoriul Ucrainei (Republica integrităţii teritoriului, inviolabilita- Autonomă Crimeea), în baza art. tea graniţelor şi menţinerea statu- 102 alin. (1) lit. g din Constituţia tului actual al Republicii Crimeea, Federaţiei Ruse solicit Consiliului ca parte integrantă a Ucrainei. Federaţiei Ruse permisiunea de a Alianţa tătaro-ucraineană este fra- utiliza forţele armate ale Federaţiei gilă, deoarece există reminiscenţe Ruse pe teritoriul Ucrainei pentru istorice, unde naţionaliştii nu s-au normalizarea situaţiei socio-politice opus deportării tătarilor şi nu au ma- din această ţară”. nifestat interes faţă de autodeter- Membrii Consiliului Suprem al minarea lor. Republicii Autonome Crimeea au Situaţia din Crimeea este foarte votat pe 6 martie organizarea unui complicată, în primul rând din cauza referendum privind statutul regiunii, problemelor economice severe cu dar şi ieşirea în mod oficial din care se confruntă Ucraina şi a componenţa Ucrainei şi alăturarea la absenţei unor reforme economice Federaţia Rusă. Parlamentul din efective. Nivelul de trai în Crimeea Crimeea a adoptat la 11 martie o s-a deteriorat continuu, provocând declaraţie de independenţă faţă de nemulţumirea populaţiei faţă de Ucraina. Duma (Camera inferioară a guvern şi administraţia centrală. Parlamentului rus) a adoptat o de- Mişcarea secesionistă pro-rusă a claraţie de susţinere a poporului din atras din ce în ce mai mulţi adepţi, Crimeea, promiţând să asigure secu- datorită dominaţiei economice a ritatea locuitorilor peninsulei inde- Moscovei. pendent de originea lor etnică, de Problematica Crimeei este agra- limba şi religia lor. Vladimir Putin a vată de compoziţia etnică a comparat intervenţia rusească în populaţiei, dar mai ales de exploa- Crimeea cu operaţiunea Occiden- tarea acestei situaţii demografice de tului în Kosovo, doar că aici nu s-a către grupuri politice direct intere- tras nici măcar un foc de armă. sate în atingerea scopurilor lor. La recensământul ucrainean din 2001,

71 POLIS populaţia Crimeei era de 2.033.700 foştilor ideologi comunişti care a locuitori, din care 58,32% ruşi, respins programul de reformă eco- 24,32% ucraineni, 12,1% tătari nomică, importurile ruseşti de ţiţei crimeeni, 1,44% bieloruşi. Totodată, şi gaze naturale (aproximativ 1 mi- 77% din populaţie declară limba liard de dolari anual), menţinerea rusă ca limbă maternă, 11,4% limba mentalităţilor comuniste în adminis- tătară şi 10,1% limba ucraineană. traţie, crima organizată şi corupţia. Tătarii reprezintă populaţia băşti- Strategia economică aprobată de naşă, mulţi reîntorcându-se din spa- Parlamentul Ucrainei în 1992, sub ţiul ex-sovietic, unde au fost depor- preşedinţia lui Leonid Kravciuk, ba- taţi de Stalin în 1940. zată pe ruperea completă de Rusia, Subiectul cel mai arzător este ieşirea din zona rublei şi desfăşu- însă de ordin militar, situaţie în care rarea schimburilor comerciale cu disputele administrative privind pre- Rusia la preţurile mondiale, s-a do- tenţiile Federaţiei Ruse asupra fostei vedit a fi complet greşită. Această Flote sovietice a Mării Negre sunt strategie a dus la o prăbuşire din ce în ce mai controversate şi completă a economiei ucrainene, încă nu au încetat, retragerea tru- însoţită de hiperinflaţie (aproximativ pelor ruseşti de pe teritoriul Crimeei 50% lunar), cu efecte sociale de- fiind o problemă fierbinte, în con- zastruoase. De aceea, în a doua diţiile în care Rusia consideră că are jumătate a anului 1993, s-a renunţat dreptul strategic de a-şi menţine pre- la această strategie şi s-a optat zenţa în această regiune. pentru integrarea economică a Problema prioritară a Ucrainei o Ucrainei în cadrul C.S.I., politică reprezintă stoparea declinului eco- aplicată de preşedintele Leonid nomic în plină evoluţie. Pe fondul Kucima, ales în vara anului 1994: absenţei reformelor de trecere la stabilizarea financiară; realizarea re- economia de piaţă, producţia indus- formei fiscale şi monetare prin pu- trială s-a redus substanţial, inflaţia a nerea în circulaţie a unei noi mo- crescut vertiginos, realităţi care au nede naţionale, grivna; reducerea determinat ca Ucraina să se numere cheltuielilor de la buget şi elimi- printre ţările care nu au reuşit să narea subsidiilor; aplicarea unui re- aplice cu succes programele de pri- gim de taxe mai scăzute pe venit şi vatizare după căderea comunismu- la export; o mai mare independenţă lui. Problema nu constă în lipsa de a Băncii Naţionale a Ucrainei; libe- democraţie, ci în faptul că în ţară ralizarea preţurilor la toate pro- guvernează încă vechile reguli de tip dusele; privatizarea vânzărilor en- sovietic, cu impact negativ asupra gros pentru creşterea competitivi- dezvoltării Ucrainei. Principalele tăţii; acumularea de capital de stat şi obstacole percepute în calea refor- privat în vederea încurajării inves- melor s-au concretizat în existenţa tiţiilor. în parlamentul ucrainean a blocului

72 Justiţie şi politică în România contemporană

Formarea noilor sisteme politice dinea faţă de Federaţia Rusă şi în Ucraina a reprezentat un proces Comunitatea Statelor Independente complex şi controversat. Tensiunile (C.S.I.); forma de regim politic sociale în creştere şi diversitatea adoptată; formele, metodele şi sco- strategiilor şi platformelor politice purile reformei economice de piaţă au schimbat în mod negativ ima- liberă. Conform acestor criterii, ginea internă şi internaţională a principalele grupări politice sunt: Ucrainei, mai ales în primii trei ani Blocul Naţional-Radical; Blocul de la obţinerea independenţei. Ve- Naţional-Democratic; partidele de chiul sistem de relaţii sociale şi stânga; partidele de centru. ideologia comunistă încă mai per- Sub conducerea fostului preşe- sistă, supravieţuirea acestora fiind dinte Viktor Iuşcenko, începută din parţial susţinută de declinul con- ianuarie 2005, Ucraina şi-a definit tinuu al nivelului de trai, determi- programele de dezvoltare internă pe nând o parte a populaţiei să re- orientarea occidentală, dar fără a flecteze nostalgic asupra trecutului. neglija ajutorul necesar pe care îl Formarea partidelor politice a poate primi de la Federaţia Rusă în început încă din 1990, dar aceasta menţinerea echilibrului geopolitic şi nu a însemnat crearea unui sistem geostrategic în această zonă. În real multipartit, întrucât simpla exis- acest context, Ucraina se confruntă tenţă a unor formaţiuni politice şi cu două dificultăţi majore: prima se mişcări din Ucraina nu a însemnat referă la dorinţa sa de a-şi asigura stabilirea sistemului politic demo- independenţa, cea de-a doua vizează cratic. Totodată, este dificil de sta- promovarea legăturilor economice bilit obiectivele politice ale acestora, mai strânse cu Rusia. multe partide şi organizaţii adap- În perspectivă, Ucraina vizează tându-şi tacticile electorale în func- să devină o „zonă tampon” între ţie de interese unilaterale şi situaţii spaţiile de securitate occidental şi de moment, fără a exista programe rusesc. Totodată, Ucraina încearcă şi doctrine reale. Trăsătura comună să-şi consolideze independenţa poli- a majorităţii forţelor politice din tică prin contrabalansarea depen- Ucraina constă în faptul că acestea denţei economice faţă de Moscova nu şi-au stabilit clar poziţia asupra cu o relaţie politico-militară prio- politicii externe şi de securitate a ţării. ritară cu U.E. şi N.A.T.O., mizând În prezent, organizaţiile politice pe garantarea independenţei politice existente în Ucraina pot fi diferen- şi integrităţii teritoriale de către ţiate în funcţie de poziţiile pe care le S.U.A. adoptă faţă de cele mai importante În Declaraţia de Independenţă a şi actuale probleme ale ţării: statutul Ucrainei se prevede că această ţară de independenţă al Ucrainei; consi- nu va deţine, produce sau desfăşura derarea Ucrainei ca parte a impe- arme nucleare pe teritoriul său. În riului rus şi a fostei U.R.S.S.; atitu- realitate, armele nucleare au fost

73 POLIS folosite ca monedă de schimb pentru ţionale – O.N.U., O.S.C.E., U.E., solicitări politice, în primul rând ca, N.A.T.O. –, a administraţiei S.U.A., în postură de stat nuclear, Ucraina a Federaţiei Ruse, a României ca să fie luată în serios de străinătate, ţară vecină şi a ţărilor din spaţiul dar ezitarea Kievului a dus mai mult C.S.I. care au luat un model de la izolarea sa politică. Prin Acordul rezolvare democratică a dezvoltării semnat la Moscova, la 14 ianuarie interne după destrămarea U.R.S.S. 1994, de preşedinţii William Coordonatele politicii occiden- Clinton, Boris Elţin şi Leonid tale faţă de Ucraina constau în re- Kravciuk, Ucraina s-a angajat să zolvarea pe cale politică a diferen- transfere toate focoasele nucleare în delor ruso-ucrainene, menţinerea Rusia în schimbul anulării unei părţi unor raporturi de bună vecinătate a datoriei ucrainene către Moscova între cele două state şi asigurarea şi a garantării securităţii Ucrainei şi controlului internaţional asupra inviolabilităţii graniţelor sale. armelor nucleare aflate pe teritoriul În concluzie, pornind de la pozi- ucrainean. ţia geografică, dimensiunile terito- Procedurile O.N.U. de prevenire riale, potenţialul economic şi resur- şi gestionare a crizei geopolitice din sele naturale, Ucraina doreşte să fie Ucraina, prevăzute în Carta O.N.U., o ţară importantă a Europei, ambi- au fost puse în funcţiune, în con- ţiile sale de a se integra în comuni- formitate cu articolul 34, unde Con- tatea europeană având la bază spe- siliul de Securitate este organismul ranţa de a asigura populaţiei un ni- împuternicit să ia în discuţie orice vel de trai corespunzător celui occi- situaţie de criză de pe glob. Legă- dental. Însă efectele politicii interne turile operaţionale între organismele şi externe duse până în prezent însărcinate cu probleme politice şi semnalează elemente de divizare te- cele de alertă rapidă la sediul ritorială, politică, socială şi cultural- O.N.U. s-au realizat în timp oportun religioasă a Ucrainei, incapacitatea pentru monitorizarea situaţiei create de restructurare a economiei, de- şi utilizarea instrumentelor existente pendenţa faţă de Federaţia Rusă şi în gestionarea unei crize, urmate, la C.S.I. în probleme economice şi nevoie, de sancţiuni. nucleare, chiar dacă eforturile de Instrumentele juridice esenţiale integrare europeană ale Kievului ale O.N.U. permit luarea de măsuri sunt considerabile. pentru gestionarea crizei geopolitice din Ucraina, incluse în Carta Consecinţele crizei geopolitice Naţiunilor Unite, cu precădere în din Ucraina pe plan interna- articolele 1, 24, 25 şi 40. Articolul 1 ţional arată că scopul O.N.U. este: „Să menţină pacea şi securitatea interna- Criza geopolitică din Ucraina se ţională şi, în acest scop, să ia măsuri află în atenţia organizaţiilor interna- colective eficiente pentru prevenirea

74 Justiţie şi politică în România contemporană

şi eradicarea ameninţărilor la adresa acestora, pe care le-a creat în cadrul păcii, şi să faciliteze, prin mijloace sistemului internaţional de secu- paşnice şi în conformitate cu prin- ritate. cipiile justiţiei şi dreptului interna- O.S.C.E. este direct interesată în ţional, negocierile sau reglemen- asigurarea stabilităţii politice şi mi- tarea paşnică a disputelor interna- litare în Ucraina. Stabilitatea poli- ţionale sau a situaţiilor care ar putea tică presupune eliminarea motivaţiei duce la o încălcare a păcii”. Arti- pentru un conflict armat, iar stabi- colul 24specifică funcţiunile şi atri- litatea militară înseamnă abţinerea buţiile Consiliului de Securitate, structurilor militare în folosirea for- căruia statele membre i-au conferit ţei pentru rezolvarea crizei geopo- responsabilitatea menţinerii păcii şi litice. Observatorii O.S.C.E. trimişi securităţii. Articolul 25prevede că în Ucraina întâmpină dificultăţi de „statele membre ale O.N.U. sunt de ordin administrativ, limitându-li-se acord să ducă la îndeplinire deciziile posibilitatea de mişcare pe teritoriul Consiliului de Securitate” în confor- Ucrainei, fiind deseori arestaţi de mitate cu prevederile Cartei. În către organele de securitate ale ţării. articolul 40 se arată că, pentru a O.S.C.E. militează pentru pro- preveni agravarea situaţiei, Consi- movarea deschiderii şi a transparen- liul de Securitate poate solicita păr- ţei în discuţiile oficiale cu autorită- ţilor implicate să respecte anumite ţile ucrainene şi ruse. Scopul prin- măsuri temporare, pe care acesta le cipal al O.S.C.E. în criza geopolitică consideră necesare sau de dorit. din Ucraina este acela de a negocia Adunarea Generală a Naţiunilor cu toţi facorii decizionali pentru re- Unite a aprobat o rezoluţie cu pri- zolvarea paşnică a situaţiei de criză vire la recunoaşterea inviolabilităţii creată. Fiind un instrument de secu- integrităţii teritoriale a Ucrainei. În ritate prin cooperare, funcţia sa prin- acest sens, 100 de state au votat cipală constă în furnizarea unor me- „pentru”, 11 state au fost împotrivă: canisme de negociere şi înţelegere, Rusia, Armenia, Belarus, Bolivia, pentru a putea permite Ucrainei să Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, iasă din această situaţie de criză Sudan, Siria, Zimbabwe şi geopolitică şi geostrategică dificilă Venezuela. 58 de ţări, printre care şi care ar putea degenera în conflict China, s-au abţinut. regional. În concluzie, O.N.U. îşi aduce Prin mandatul Uniunii Europene aportul considerabil la eforturile de de prevenire a conflictelor şi gestio- gestionare a crizei geopolitice din nare a crizelor, situaţia din Ucraina Ucraina, nu numai prin folosirea nu este indiferentă pentru această mandatului şi a procedurilor de organizaţie. Pentru informarea la adoptare a deciziilor, dar şi prin faţa locului au fost trimişi la Kiev dispozitivele de prevenire a crizelor lideri importanţi ai U.E. care se şi prin metodele de gestionare a ocupă de politica de securitate şi de

75 POLIS apărare la nivel european. Potrivit Consiliul Uniunii Europene mo- acestei abordări, U.E. este interesată nitorizează în permanenţă, prin în Ucraina de întărirea principiilor şi structurile sale de specialitate, în instituţiilor democratice din această special Consiliul Politic şi de Secu- ţară, respectarea drepturilor omului ritate (COPS) şi structurile militare şi ale minorităţilor, promovarea sta- ale U.E., evoluţiile situaţiei din bilităţii politice regionale, promova- Ucraina. Comisia Europeană a pro- rea şi sprijinirea bunei guvernări şi pus măsuri specifice de ordin eco- contribuţia la o coordonare interna- nomic şi financiar pentru rezolvarea ţională mai eficientă pentru a face situaţiei de criză din Ucraina, deoa- faţă situaţiilor de urgenţă. rece dispune de o infrastructură per- Uniunea Europeană9 nu are o manentă în acest sens şi are expe- armată unică, dar face politică des- rienţă în acest domeniu. De ase- pre ea, şi anume Politica de Securi- menea, Parlamentul European a pus tate şi Apărare Comună (P.S.A.C.), în discuţie cazul Ucrainei pentru o componentă a Politicii Externe de gestionare eficientă a acestui tip de Securitate Comună (P.E.S.C.). În criză geopolitică. cadrul P.S.A.C., statele membre au În concluzie, U.E. susţine ideea rolul decisiv în operaţiile civile şi potrivit căreia existenţa unei con- militare ale U.E., prioritar fiind cepţii comune de acţiune a statelor principiul suveranităţii naţionale, iar membre privind zonele de conflict apărarea europeană este declarativă, potenţial şi măsurile care sunt nece- la nivelul unor principii şi reguli sare pentru gestionarea conflictelor cuprinse în Tratatul de la Lisabona. presupun adoptarea unei atitudini În caz de atac al unei ţări membre proeuropene în cadrul întregii co- U.E., mai ales pe linie teroristă, munităţi. Doar în acest caz este po- există clauza de solidaritate reci- sibil să se elimine tensiunile care procă; în probleme de constituire de persistă între state şi punerea în forţe europene de apărare se mi- funcţiune a capacităţilor U.E. de zează pe cooperarea structurată per- gestionare a crizelor. manentă în care ţările cele mai dez- În decursul anilor, N.A.T.O. a voltate din punct de vedere militar dobândit o experienţă aparte în do- trebuie să constituie un nucleu de meniul prevenirii conflictelor şi ges- bază în intervenţiile militare euro- tionării crizelor şi nu a stat indife- pene cu aplicarea principiului rentă faţă de criza geopolitică din „pooling and sharing” (adunare de Ucraina, ţară care a aparţinut forţe şi mijloace şi o redistribuire a Tratatului de la Varşovia, alianţă lor în funcţie de misiuni). În plus, totalitară, unde sovieticii dictau şi apărarea europeană este avantajată controlau toate structurile politice şi de tehnologia militară europeană militare, pe baza principiului centra- care se derulează prin programele lismului absolut. Ţările satelit nu Agenţiei Europene de Apărare. aveau niciun cuvânt de spus, iar

76 Justiţie şi politică în România contemporană toate posturile de comandă militară Alianţei în orice situaţie de criză erau încadrate cu generali şi mare- care apare. şali ruşi, nefiind nicio idee de Problematica crizei geopolitice multinaţionalitate, specifică spiritu- din Ucraina a fost dezbătută la nivel lui N.A.T.O. politic şi militar, mai precis la După 1990, N.A.T.O. s-a trans- Cartierul General al N.A.T.O. de la format din bloc militar de apărare Bruxelles şi la Celula de Coordo- europeană occidentală în organizaţie nare a Parteneriatului pentru Pace. politico-militară globală. În acest La Cartierul General al N.A.T.O., scop, N.A.T.O. şi-a schimbat con- sediul diplomatic şi politic al cepţia strategică în ceea ce priveşte Alianţei, lucrează toate reprezentan- obiectivele şi misiunile sale, trecând ţele permanente ale delegaţiilor na- de la articolul 5 al Tratatului Nord ţionale ale statelor membre Atlantic („atacul asupra unui stat N.A.T.O., ale Secretarului General, membru N.A.T.O. presupune acţi- ale Secretariatului Internaţional, ale unea militară comună a Alianţei”; reprezentanţilor militari naţionali, regula muşchetarilor: „toţi pentru ale preşedintelui Comitetului Militar unul, unul pentru toţi”), la non- şi ale Statului Major Militar Interna- articol 5 (depăşirea zonei clasice de ţional, fiind interesate de situaţia din responsabilitate şi extinderea acţiu- Ucraina, existând programe de nilor sale la nivel global: Balcani, cooperare cu această organizaţie. De Irak, Afganistan, Libia). asemenea, Ucraina are la N.A.T.O. Declaraţiile fundamentale ale ambasador, asistat de o delegaţie Alianţei privind prevenirea crizelor, naţională alcătuită din consilieri şi din Tratatul de la Washington, sunt oficiali, care îşi reprezintă ţara în valabile şi în cazul crizei geopolitice diferite comitete şi comisii de lucru. din Ucraina. Articolul IV stabileşte Secretarul General al N.A.T.O., angajamentul de a întreprinde con- responsabil cu organizarea proce- sultări atunci când este ameninţată sului de consultare şi de adoptare a integritatea teritorială, independenţa deciziilor în cadrul Alianţei, este politică sau securitatea vreunui stat direct interesat de situaţia din membru N.A.T.O. sau partener. Cu Ucraina în calitatea sa de preşedinte atât mai mult, N.A.T.O. îşi îndepli- al Consiliului Nord-Atlantic, al neşte rolul şi misiunile sale pe baza Consiliului pentru Parteneriat Euro- unei organizări şi funcţionări ierar- Atlantic şi al Consiliului Permanent hice, cu structuri civile şi militare Comun N.A.T.O.-Rusia şi preşe- conduse prin consilii, comitete, de- dinte asociat al reprezentantului partamente şi birouri, constituite la Comisiei N.A.T.O.-Ucraina. nivel strategic, operaţional şi tactic, Problema crizei geopolitice din care iau decizii prin consens, pe Ucraina a fost pusă în discuţie baza consultărilor tuturor membrilor pentru rezolvarea situaţiei create prin mijloace politice şi eliminarea

77 POLIS divergenţelor dintre părţile aflate în aderat în mai 1994, s-au făcut infor- conflict. Astfel, Departamentul pen- mări despre situaţia din ţară, unde tru probleme politice este interesat autorităţile militare naţionale şi de situaţia din Ucraina, mai ales că partenerii au luat cunoştinţă despre răspunderile sale se referă la studie- evoluţiile programelor de cooperare rea evoluţiilor politice ale N.A.T.O. militară cu Ucraina. Din punct de în ţările membre şi cele partenere, vedere militar, situaţia din Ucraina a fiind vorba acum despre relaţiile fost discutată şi în Consiliul Parte- N.A.T.O. cu Rusia şi Ucraina. Cen- neriatului Euro-Atlantic (EAPC), trul de criză al N.A.T.O. monito- unde Ucraina a aderat încă de la rizează permanent situaţia din înfiinţarea sa în 1997. Ucraina, prin schimbul şi difuzarea În concluzie, N.A.T.O. deţine un informaţiilor politice şi militare care rol activ în gestionarea crizei geopo- prezintă interes pentru N.A.T.O. şi litice din Ucraina, îşi coordonează pentru ţările sale membre. eficient activitatea cu O.N.U., U.E. Consiliul Nord-Atlantic, autori- şi O.S.C.E., punând în funcţiune tatea supremă politică şi de putere toate mecanismele şi structurile con- de decizie din N.A.T.O., alcătuit din sultative în această problematică. reprezentanţi permanenţi ai tuturor Poziţiile S.U.A. faţă de Ucraina statelor membre, s-a întâlnit în şe- au un caracter strict geopolitic şi dinţele de lucru, în regim de geostrategic. Pe de o parte, Ucraina urgenţă, pentru a discuta implicaţiile este considerată de administraţia crizei geopolitice din Ucraina asu- americană ca un factor de diminuare pra N.A.T.O. În acest sens, ţările a influenţei Rusiei în Europa cen- membre N.A.T.O. şi-au exprimat trală şi în Balcani şi de aceea spri- deschis opiniile faţă de situaţia din jină politica de independenţă a Ucraina, iar deciziile luate au repre- Ucrainei, iar pe de altă parte S.U.A. zentat voinţa colectivă a guvernelor consideră Rusia încă o mare putere statelor membre. Orice decizie în ce poate afecta securitatea Occiden- N.A.T.O. referitoare la criza geopo- tului şi de aceea este necesară spriji- litică din Ucraina s-a realizat prin nirea dezvoltării democratice a aces- consens, dat de unanimitatea sa şi teia şi continuarea cooperării cu acordul comun, unde membrii Moscova în soluţionarea proble- Alianţei s-au bazat pe experienţa şi melor vieţii internaţionale. În acest concepţiile individuale ale fiecărei context, Guvernul S.U.A. acordă ţări, beneficiind, în acelaşi timp, de sprijin financiar pentru susţinerea mecanisme şi proceduri care să le reformelor economice atât în Rusia, permită să acţioneze în comun, cât şi în Ucraina. rapid şi decisiv, în această situaţie Statele Unite ale Americii acţio- de criză. nează militar în plan european, nu- În cadrul Celulei Parteneriatului mai prin N.A.T.O., numai dacă îi pentru Pace (PCC), unde Ucraina a sunt afectate propriile interese geo-

78 Justiţie şi politică în România contemporană strategice. Angajarea militară glo- americani susţin că un stat ucrainean bală a S.U.A. reduce şansele de lipsit de zonele de rusofoni ar fi mai intervenţie în Europa, atât din omogen din punct de vedere politic punctul de vedere al utilizării forţe- şi, în consecinţă, mai stabil. Este lor militare, cât şi a resurselor dispo- important ca o eventuală scindare a nibile. După aproape 70 de ani de Ucrainei să se producă în mod paş- intervenţii salvatoare ale S.U.A. în nic, deoarece un război civil pe teri- Europa, când a acţionat numai în si- toriul acestui stat ar căpăta dimen- tuaţii dificile şi complexe – intrarea siuni internaţionale. în cel de-al doilea război mondial, Federaţia Rusă consideră „străi- organizarea apărării Europei occi- nătatea apropiată” drept sfera de dentale prin înfiinţarea N.A.T.O., interese exclusivă, fiind un element restabilirea economică europeană de continuitate în politica Moscovei prin Planul Marshall, purtarea din ultimele două secole. Cuprin- Războiului rece, cursa înarmărilor, derea Ucrainei în această sferă de stabilizarea Balcanilor etc. – S.U.A. interese este un pilon fundamental al poate să-şi schimbe calculele strate- menţinerii capacităţii de influenţă a gice şi poate avea o nouă abordare Rusiei în Europa centrală şi Balcani. în cazul Ucrainei (mai ales în După dezmembrarea U.R.S.S., Crimeea, partea de est, celelalte Moscova a folosit puternic pârghiile teritorii răpite de la ţări vecine ca economice, politice, etnice şi mili- Polonia, România) pentru a evita un tare pentru refacerea relaţiilor de conflict cu Federaţia Rusă. S.U.A. subordonare ale noilor republici nu mai doreşte să fie depanatorul independente apărute în spaţiul ex- Europei pentru situaţii dificile, ca sovietic. Rezultatul acestor eforturi urmare a slăbiciunii leadershipului s-a concretizat în crearea Comu- european. Bazele militare americane nităţii Statelor Independente (C.S.I.) în Europa, inclusiv în România, şi sub forma unei comunităţi econo- scutul antirachetă fac parte din lo- mice, politice şi de securitate, cu- gica de apărare a intereselor ameri- prinzând întregul spaţiu sovietic, cu cane în Europa şi Orientul Mijlociu excepţia statelor baltice. (Israel, Iran, Siria, ţările din nordul În concepţia Federaţiei Ruse, Africii). Relaţiile între S.U.A. şi N.A.T.O. este o rămăşiţă a Războ- Federaţia Rusă nu pot duce la un iului rece, organizaţie care trebuia conflict deschis, deoarece intră în desfiinţată odată cu Tratatul de la calcul stabilitatea internaţională a Varşovia, fiind în momentul de faţă planetei. o structură politico-militară interna- Dar în politica S.U.A. există şi o ţională contestată. În Strategia Secu- rezervă strategică, în cazul acutizării rităţii Naţionale a Federaţiei Ruse, conflictelor ucrainene interne est- N.A.T.O. este un potenţial „inamic”, vest, care pot pune în pericol inte- luat în calcul de strategii militari gritatea teritorială a ţării. Analiştii ruşi, implicit ţările membre

79 POLIS

N.A.T.O. sunt considerate forţe zolve problemele interne şi externe adversare Rusiei. Totodată, obiec- în mod independent, dar, în acelaşi tivul fundamental al acestei strategii timp, acceptă ca Moscova să joace este protejarea cetăţeanului rus în un rol important pe plan mondial şi interiorul ţării (atacuri teroriste) şi în ca lider în C.S.I. şi Europa de est. exteriorul acesteia. Relaţiile României cu Ucraina Caracteristica raporturilor ucrai- independentă datează din anul 1919, neano-ruse este imprimată de asigu- când acest stat a apărut prima dată rarea securităţii naţionale, luând în pe harta politică a Europei moderne. considerare faptul că Ucraina este Aceste relaţii au fost afectate de la stat independent apărut după dez- bun început de problema Basarabiei, membrarea U.R.S.S., dar şi situaţia Rada ucraineană considerând acest sa de fostă colonie a Rusiei. În teritoriu românesc ca fiind parte aceste condiţii, Ucraina depinde componentă a teritoriului Ucrainei. economic de resursele energetice (în În condiţiile în care puterea so- special gaze naturale şi petrol) vietică a început lupta împotriva importate din Rusia, de ultimele Ucrainei independente, România a rămăşiţe ale prezenţei armatei acordat sprijin „independiştilor” ruseşti pe teritoriul Republicii ucraineni (Petliura şi Mahno), evi- Moldova şi de existenţa unei impor- denţiindu-se interesul Bucureştiului tante minorităţi rusofone, în special pentru existenţa unui stat inde- în partea de est şi de sud a Ucrainei. pendent ucrainean ca „tampon” faţă Încercările Ucrainei de a privi spre de Rusia. Constituirea U.R.S.S. Vest sunt anihilate de tensiunile sale (1922) a pus capăt posibilităţilor de cu Rusia şi din cauza arsenalului dezvoltare a unor relaţii între nuclear şi a pretenţiilor teritoriale Bucureşti şi Kiev, Ucraina fiind ale Moscovei. Statutul Rusiei de cea înglobată în Uniunea Sovietică. mai mare ţară a fostei U.R.S.S., Trebuie menţionat faptul că în 1924 fostă putere colonială ce şi-a pierdut a fost creată, din dispoziţia periferia, exponentă a regimului co- Moscovei, pe teritoriul Ucrainei, munist totalitar, încă nu consideră R.S.S. Moldovenească, cu capitala Ucraina un stat independent şi la Tiraspol, în actualele raioane acceptă cu greu ca celelalte state din estice ale Republicii Moldova. C.S.I. să nu se afle sub tutela Această republică autonomă a fost Moscovei. Din acest punct de creată de Moscova ca o afirmare a vedere, Kievul trebuie să manifeste drepturilor sale asupra Basarabiei respect, dacă nu chiar teamă, faţă de româneşti, la Tiraspol militându-se o Rusie care încă nu a abandonat pentru „eliberarea fraţilor moldo- pretenţiile teritoriale asupra veni de dincolo de Nistru”. Ucrainei. Pe acest fond, relaţiile În 1940, ca urmare a anexării Ucrainei cu Rusia sunt ambigue: pe Basarabiei şi Bucovinei de nord, de o parte, Kievul doreşte să-şi re- Moscova a înfiinţat Republica

80 Justiţie şi politică în România contemporană

Moldova, iar sudul şi nordul ritoare la caducitatea anexei secrete Basarabiei, precum şi nordul la Pactul Ribbentrop-Molotov, ca un Bucovinei au fost încorporate la act de reparaţie morală a nedreptăţii Ucraina. Aceeaşi împărţire adminis- făcute României în anul 1939, a trativă s-a repetat în 1944, când determinat o anumită reţinere din armata română şi cea germană s-au partea ucraineană în declanşarea retras. România a recunoscut inde- procesului de negociere a acestuia10. pendenţa Ucrainei, proclamată după Ucraina a refuzat acest lucru deoa- puciul din august 1991 de la rece, în concepţia sa, aceste teritorii Moscova şi confirmată printr-un au fost anexate U.R.S.S. printr-un referendum naţional la 1 decembrie protocol secret şi, deci, teritoriile 1991. Dar, cu ocazia acestui referen- respective aparţin statului ucrainean, dum, Parlamentul României, printr- iar partea ucraineană cere din partea o declaraţie adoptată în unanimitate, autorităţilor de la Bucureşti recu- a declarat nulitatea de fapt şi de noaşterea frontierelor actuale. O altă drept a anexei secrete a Pactului chestiune importantă a relaţiilor Ribbentrop-Molotov şi a confirmat bilaterale este problema minorită- drepturile româneşti asupra terito- ţilor naţionale, unde se vorbeşte de riilor naţionale, răpite conform ane- asimilarea ucrainenilor din România xei secrete a acestui pact. Păstrarea şi de situaţia românilor din identităţii culturale a românilor ce Cernăuţi11. trăiesc pe teritoriul actual al Pentru prima dată în istoria Ucrainei constituie un interes naţio- României s-a ivit marea oportunitate nal fundamental al României. istorică ca trei mari actori internaţio- România şi Ucraina au încheiat nali să aibă interese în ţara noastră: Tratatul politic de bază, care consti- N.A.T.O., Uniunea Europeană, Sta- tuie baza juridică pentru amplifi- tele Unite ale Americii. Constituirea carea relaţiilor de colaborare, deşi o în România a unui Centru de coor- bună perioadă de timp acest tratat donare a intereselor geostrategice fusese blocat de ambele părţi. Cauza ale celor trei mari actori internaţio- principală a îngheţării negocierilor nali într-o singură direcţie se privind Tratatul politic de bază impune cu necesitate. În momentul dintre România şi Ucraina a fost de faţă, interesele de apărare ale reticenţa Ucrainei de a insera în României sunt centrate pe N.A.T.O. tratat denunţarea explicită a Pactului cu sprijinul sporit al S.U.A. În Ribbentrop-Molotov prin care, în Uniunea Europeană, România parti- 1940, nordul Bucovinei, sudul Basa- cipă doar la misiuni de management rabiei şi Insula Şerpilor erau încor- al crizelor internaţionale. porate în Uniunea Sovietică, teritorii În Republica Moldova, efectele incluse azi în Ucraina. Posibilitatea crizei geopolitice din Ucraina sunt solicitării de către Bucureşti a inclu- evidente, în sensul că disputele poli- derii în tratat a unei clauze refe- tice şi naţionale sunt puternice între

81 POLIS grupările pro-europene şi grupările tează pentru o strategie proprie de pro-ruse, direct interesate de dezvoltare, cel puţin declarativ, fără Transnistria. În prezent, conducerea intervenţia Moscovei, având ca actuală de la Chişinău este avanta- model de inspiraţie democraţiile jată de sprijinul Uniunii Europene occidentale, interesate de realizarea pentru libera circulaţie a persoanelor stabilităţii internaţionale şi regio- în spaţiul U.E. şi de interesele nale. Pentru România, criza geopoli- geostrategice ale S.U.A. în estul tică din Ucraina reprezintă un Europei. semnal clar pentru afirmarea stabili- În concluzie, criza geopolitică tăţii şi seriozităţii în politica sa in- din Ucraina reprezintă efectele ternă şi internaţională şi apărarea transformărilor din ţările din spaţiul drepturilor românilor din afara gra- ex-sovietic, concretizarea conţinutu- niţelor ţării. Deoarece Ucraina este lui politicii de securitate şi apărare a ţara vecină României, N.A.T.O. şi Federaţiei Ruse şi modalităţile de U.E., procesele şi fenomenele poli- funcţionare a organismelor interna- tice şi sociale care au loc în această ţionale. Cunoaşterea situaţiei din ţară ar trebui să fie în preocuparea spaţiul ex-sovietic reprezintă o pro- tuturor liderilor politici şi adminis- blemă de actualitate, „fierberea geo- trativi din România, indiferent de politică” din această parte a lumii nu culoarea lor politică. Clocotul geo- s-a terminat încă, în condiţiile în politic şi geostrategic european ac- care, pe de o parte, Federaţia Rusă tual se agită în complexul: depune toate eforturile pentru men- N.A.T.O., U.E., Federaţia Rusă, ţinerea influenţei sale în ţările care S.U.A. Cerinţa expresă pentru au aparţinut fostei U.R.S.S. iar, pe România este de a-şi alege locul cel de altă parte, noile state indepen- mai potrivit în acest torent fierbinte. dente din spaţiul ex-sovietic mili-

Note

1 Planurile lui Nikita Hruşciov pre- pregătească propuneri asemănătoare vedeau alipirea la Ucraina sovietică şi în ceea ce priveşte includerea în şi a altor teritorii. În mod special, la componenţa Ucrainei sovietice a 20 iulie 1944, el i-a propus lui Stalin altor teritorii printre care Maramureş un proiect de înfiinţare a regiunii şi Bucovina de sud, pe considerentul Holm în componenţa Ucrainei, că acestea au aparţinut cândva constituită din acele pământuri Ucrainei. Dar aceste proiecte n-au ucrainene care, după strămutarea avut şansa să fie realizate, nu din Poloniei în 1939, au fost ocupate de vina lui Hruşciov, ci a lui Stalin. Germania. Transpunând în viaţă Teritoriul Bucovinei de sud se această concepţie, Nikita Hruşciov a intenţiona a fi inclus în componenţa trasat sarcina subalternilor săi să regiunii Cernăuţi astfel: judeţul

82 Justiţie şi politică în România contemporană

Gura Humorului, cu centrul la Gura 6 Constantin Manolache, Structuri de Humorului şi cu o populaţie de securitate şi gestionare a crizelor în 61.242 locuitori; judeţul context euro-atlantic, Editura Câmpulung, cu capitala în oraşul Cantes, Iaşi, 2004, p. 11. Câmpulung şi cu o populaţie de 7 În antichitate Crimeea era locuită de 59.364 locuitori; judeţul Rădăuţi, cu triburi traco-cimeriene şi scitice. centrul în oraşul Rădăuţi şi cu o Între 1441 şi 1783 cea mai mare populaţie de 90.635 locuitori; parte a Crimeei a făcut parte din judeţul Siret, cu capitala în oraşul Hanatul Crimeei. Între 1783-1917 Siret, având o populaţie de 65.347 regiunea a fost anexată de Imperiul locuitori; judeţul Suceava, cu Țarist ca Gubernia Taurida. La 18 capitala în oraşul Suceava, având o octombrie1921 s-a înfiinţat Repu- populaţie de 65.347 locuitori. blica Autonomă Sovietică Socialistă Graniţa de stat în acest teritoriu, Crimeea, ca parte a Republicii dintre U.R.S.S. şi România, ar fi Sovietice Federative Socialiste fost pe linia ce întâlneşte izvoarele Ruse. Tătarii constituiau atunci 25% râului Someş şi ale râului Bistriţa, din populaţie. La 19 februarie1954, lângă comuna Cârlibaba, trecea pe liderul sovietic Nikita Hruşciov a malul apusean al râului Bistriţa prin oferit Crimeea drept cadou R.S.S. localităţile Iacobeni, Vatra Dornei, Ucrainene, printr-un decret al Crucea, Broşteni, Sabaca, de unde Sovietului Suprem al U.R.S.S., fără se întoarcea spre nord-est şi trecea ca populaţia locală să fie întrebată prin comunele Iesle, traversa râul dacă este de acord cu acest lucru. Moldova, pe lângă comuna Mălini, Locuită în majoritate de ruşi, ieşea lângă oraşele Fălticeni şi Crimeea este în ultimele decenii su- Dolhasca, pe unde traversa râul biectul unor ample dezbateri interne Siret, apoi se întoarcea la nord şi în şi internaţionale privind statutul său continuare trecea pe malul răsăritean politic, demografic şi geografic. al râului Siret, până la Bălineşti şi 8 Gabriela Anghel, „Rusia îşi joacă din nou o lua spre nord până la viitorul în Crimeea?”, ziarul comuna Mihăileni, până în dreptul România Liberă, 26 februarie 2014. oraşului Siret. 9 În glumă, în cercurile analiştilor 2 Vladimir Sergheiciuc, „Ukrainske europeni, se afirmă faptul că Uni- Slovo”, săptămânal ucrainean, nr. unea Europeană a fost creată de 39/29.09.1994 şi 40/6.10.1994. „Stalin”, ca reacţie a părţii occiden- 3 Encyclopaedia Universalis, vol. 24, tale a Europei la formarea Uniunii Editeur à Paris, Franţa, 2008, p. 178. Sovietice. 4 Natalia Iakavenko, Studiu privind 10 În anul 1940, în urma Pactului situaţia politică din Ucraina, Ribbentrop-Molotov, Uniunea So- Institutul de Economie Mondială şi vietică a ocupat Basarabia şi Relaţii Internaţionale din cadrul Bucovina, teritorii româneşti care, Academiei Naţionale de Ştiinţe a actualmente, sunt situate în două re- Ucrainei, Kiev, 2004. publici independente, rezultate după 5 Paul Dobrescu, Geopolitica, Editura dispariţia U.R.S.S., respectiv Repu- Comunicare.ro, Bucureşti, 2003, p. 25. blica Moldova şi Ucraina. Anexarea teritoriilor româneşti a fost con-

83 POLIS

firmată prin Tratatul de la Paris, din referă mai ales la o chestiune de 1947, încheiat între România şi principii. Ucrainenii se tem că o puterile învingătoare în cel de-al concesie teritorială ar putea, la un doilea război mondial, printre care moment dat, să ofere un motiv se număra şi fosta U.R.S.S.. Tratatul pentru a ridica şi problema celorlalte nu menţiona, însă, Insula Şerpilor. teritorii dobândite de Ucraina în În 1948, România, care devenise, perioada sovietică. Este vorba şi de între timp, un satelit al Moscovei, a împărţirea resurselor Mării Negre, fost forţată să cedeze Uniunii căci se apreciază că zona din jurul Sovietice Insula Şerpilor, pe baza Insulei Şerpilor ar conţine bogate unui protocol confidenţial, care re- zăcăminte de petrol şi gaze. Ofi- prezenta o violare clară a Tratatului cialităţile române au apelat la Curtea de la Paris. Kievul susţine că tre- Internaţională de Justiţie de la Haga, cerea Insulei Şerpilor în componenţa obţinând câştig de cauză privind Uniunii Sovietice a fost recunoscută statutul Insulei Şerpilor. implicit de România, prin Tratatul 11 Comentariu difuzat de Radio BBC, de prietenie din 1961, încheiat între 17 iulie 1995. Bucureşti şi Moscova. Disputa se

Bibliografie

Anghel, Gabriela, „Rusia îşi joacă Academiei Naţionale de Ştiinţe a viitorul în Crimeea?”, ziarul Ucrainei, Kiev, 2004. România Liberă, 26 februarie 2014. Manolache, Constantin, Structuri de Comentariu difuzat de Radio BBC, 17 securitate şi gestionare a crizelor în iulie 1995. context euro-atlantic, Editura Dobrescu, Paul, Geopolitica, Editura Cantes, Iaşi, 2004. Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Sergheiciuc, Vladimir, „Ukrainske Iakavenko, Natalia, Studiu privind si- Slovo”, săptămânal ucrainean, nr. tuaţia politică din Ucraina, Insti- 39/29.09.1994 şi 40/6.10.1994. tutul de Economie Mondială şi ***, Encyclopaedia Universalis, vol. Relaţii Internaţionale din cadrul 24, Editeur à Paris, Franţa, 2008.

84 Justiţie şi politică în România contemporană

Extinderea proiectului comunitar ca dialectică a suveranităţilor: dimensiuni, limite, perspective (I) (The extension of the community project as dialectics of sovereignty: dimensions, limitations, perspectives)

Emanuel COPILAŞ

Abstract. The European construction is a process far from being over. Despite present major shortcomings, like the social and/or the democratic deficit, to mention just a few, the EU contains both the principles and the means of overcoming its major deficiencies and return once again to the ‘welfare state’ model and to its social and democratic mission it went astray from. Only then will the EU be able to regain the confidence of its citizens, aside that of its markets. The first part of this essay analyzes the beginnings of the European project, along with its successes and failures, up to the political stagnation of the 1970s and the integration of Greece, Spain and Portugal, one decade later.

Keywords: Schuman Plan, European Communities, democratic and social deficit, economic prosperity, political stagnation

Introducere ci doar au extins-o la un alt nivel, unul al cooperării bazate pe nego- Prezenta lucrare are în vedere un cieri şi compromisuri şi subîntins în parcurs diacronic al proiectului primul rând de o voinţă comună1. european, insistând asupra proce- Aceea a păstrării şi augmentării sului de extindere, dublat de re- moştenirii culturale, politice şi forme instituţionale şi circumscris sociale a Europei. Şi mai ales a unei logici binare, având la bază o actualizării ei, problemă de impor- componentă politico-economică, tanţă capitală atât în timpul respectiv una socială. În termenii Războiului Rece cât şi în prezent. utilizaţi de Paul Magnette, este Ce înseamnă această moştenire vorba despre o „dialectică a suve- europeană, Europa, în sens larg? ranităţilor”, conform căreia statele Răspunsul nu este unul fix, static, ci membre ale Uniunii Europene nu au depinde în mare măsură de con- renunţat la o parte din sau nu şi-au textul istoric şi geopolitic la care ne periclitat în vreun fel suveranitatea, referim. Sigur că, la modul general,

85 POLIS democraţia, pluralismul, drepturile experimentează un moment de in- omului şi gândirea critică constituie certitudine de o anvergură nemaiîn- eşafodajul intelectual al identităţii tâlnită până în prezent. Însă aşa cum europene. Numai că aceste câştiguri, ne atenţionează Guy Hermet, „totul de acum universale sau măcar uni- este tranzacţie şi incertitudine în versalizabile, trebuie permanent exerciţiul la vârf al democraţiei”. confruntate cu efectele prezenţei Mai mult, „democraţia este departe europene la nivel global: colo- de a se reduce la un ansamblu de nialism, pauperizare, oprimare. Iată instituţii sau chiar de valori” şi „se un fapt, doar aparent paradoxal, înfăţişează, de asemenea, ca o sar- care, cu toate reuşitele proiectului cină întotdeauna neterminată, nu european începând cu a doua numai în ţările care se convertesc la jumătate a secolului XX, trebuie democraţie în zilele noastre, ci şi în măcar menţionat. cele care consideră, în mod evident, Dar să revenim la contextua- greşit, că au edificat-o de mult lizarea a ce înseamnă sau, mai bine timp”4. zis, ce poate însemna Europa. La începutul Războiului Rece, supra- Sfidând logica Războiului vieţuire, în cadrul unei competiţii Rece? Comunităţile Europene geopolitice globale unde, pentru şi noua conjunctura globală prima oară în istorie, Europa nu mai reprezenta piatra unghiulară. Spre Prezentarea Europei postbelice finalul Războiului Rece, începând drept un continent răvăşit economic cu anul 1970, Europa se distingea, şi social de război este deja un loc lăsând la o parte impresionanta comun. La fel şi eforturile siste- reafirmare economică postbelică, matice ale armatelor aliate împo- printr-un sentiment de frustrare geo- triva inamicului nazist5. Se menţio- politică. Superputerile erau sus- nează însă mai puţin comportamen- pectate de aranjamente economice şi tele politice reprobabile ale unor politice în interiorul cărora bătrânul 2 lideri europeni imediat după înche- continent conta doar ca actor pasiv . ierea războiului, cum ar fi de În sfârşit, astăzi – după încheierea exemplu deportarea forţată a popu- euforiei liberale a „sfârşitului isto- 3 laţiei germane (aproximativ trei riei” care a caracterizat primul de- milioane de oameni) din Cehoslo- ceniu de după colapsul comunis- vacia de către preşedintele Edvard mului în Europa de Est, după reeva- Beneš, susţinut de către oficialităţile luarea eficienţei Uniunii în urma americane şi ruse. Chiar dacă pro- valurilor de extindere din 2004, cesul nu se poate compara cu stră- 2007 şi, mai nou, 2013, şi după mutările naziste sau staliniste din conştientizarea impasului la care a timpul războiului, reprezintă totuşi o ajuns în prezent Parteneriatul Estic – flagrantă încălcare a drepturilor putem afirma că proiectul european omului, mai ales că bunurile res-

86 Justiţie şi politică în România contemporană pectivilor germani au fost confiscate Liberal convins, Monnet nu a ezitat de către statul cehoslovac iar cetă- să recurgă la planificare pentru atin- ţenia le-a fost retrasă6. La fel, se gerea obiectivului dorit. În a doua insistă asupra „miracolului german” jumătate a anilor ‘40, planul Monnet de la finalul anilor 1940 şi începutul a fost compatibilizat cu planul anilor 1950, punându-se de obicei Marshall, prin care Statele Unite problema în termenii unei etici a contribuiau substanţial la refacerea muncii exacerbate, a sentimentului economică a bătrânului continent, datoriei şi a „resurselor culturale”, atât din raţiuni comerciale, cât şi specifice fiecărui popor7, dar se uită geopolitice, pentru a limita influenţa că optzeci de procente din industria ideologiei comuniste în Occident. de război a celui de-al Treilea Reich Dar, aşa cum scrie Tony Judt, „Pla- a rămas intactă şi foarte mulţi nificarea franceză a avut întotdea- funcţionari publici şi-au păstrat, din una un caracter pur «indicativ»: ea simplul motiv că nu existau sufi- nu stabilea cote de producţie, ci sta- cienţi înlocuitori, poziţiile. La fel, bilea obiective. În această privinţă afluxul enorm de deportaţi şi refu- era cât se poate de diferită de plani- giaţi germani (şi nu numai) din estul ficarea sovietică, ce avea ca trăsă- continentului a asigurat mâna de tură caracteristică (şi defect prin- lucru ieftină atât de necesară proce- cipal) fixaţia asupra unor cifre rigide sului de reconstruire a Germaniei8. şi arbitrare, dictând productivitatea În sfârşit, avem tendinţa să uităm că în funcţie de sectoare şi bunuri”10. mare parte din prosperitatea de după Încurajaţi de succesul planului 1945 a Elveţiei, respectiv a Suediei, Monnet, francezii au mers mai de- s-a datorat ingineriilor financiare, în parte. În 1950, fostul premier Robert primul caz, respectiv raporturilor Schuman a avansat proiectul unei comerciale intense, în al doilea caz uniuni economice franco-germane – pe care aceste state le-au întreţinut pentru exploatarea resurselor de căr- cu Germania nazistă9. bune din bazinul Ruhr, proiect care În acest context, dezolant din ulterior avea să îi poarte numele şi toate punctele de vedere, s-au pus să se materializeze în 1951 la Paris bazele unei arhitecturi instituţionale prin Tratatul pentru înfiinţarea Co- cu adevărat impresionante. Jean munităţii Economice a Cărbunelui şi Monnet, antreprenor şi om politic Oţelului (CECO). Conform planului francez, a gândit şi a pus în practică Schuman, resursele Ruhr-ului ur- un plan economic cu ajutorul căruia mau să fie exploatate prin inter- resursele de cărbune din bazinul mediul unei Înalte Autorităţi la a Ruhr, aparţinând Germaniei, erau cărei alcătuire au fost invidate să utilizate de către Franţa pentru a-şi adere toate statele interesate. reface şi chiar augmenta capacitatea Compusă iniţial din Franţa şi Ger- industrială, concomitent cu preve- mania, Înalta Autoritate s-a extins nirea resurgenţei fostului inamic. prin încorporarea Belgiei, Olandei,

87 POLIS

Luxemburg-ului şi a Italiei. Statele realismului politic13. Pe de altă mici, explică Paul Magnette, au parte, tocmai ideea de suveranitate conştientizat posibila supra-repre- naţională a statelor care simţeau zentare a intereselor statelor mari în ameninţate şi deposedate de capaci- cadrul Autorităţii şi s-au implicat tate decizională în privinţa propri- pentru a elimina riscul de a fi lăsate ilor resurse a obligat la o abordare pe dinafară11. Italia, la rândul ei de- prudentă, graduală, a integrării vastată de război, şi-a dat seama că europene. şansele relansării economice sunt Succesul CECO a antrenat noi mai mari ca membră a acestui iniţiative în ceea ce priveşte inte- parteneriat decât ca outsider. grarea europeană. În 1952, pre- CECO nu a reprezentat o mierul francez Rene Pleven propune construcţie tabula rasa. Au precedat- crearea unei Comunităţi Europene o alte iniţiative de unificare eco- de Apărare (CEA), mai exact a unei nomică a statelor europene, dintre armate europene, superioară deci- care cel mai important ar fi proiectul zional armatelor naţionale şi care, Pan-Europa iniţiat în 1922 de către foarte important, urma să includă şi Richard Coudenhove Kalergi. Doi forţe militare germane. Statele Unite ani mai târziu Kalergi va redacta au primit propunerea cu mefienţă: Manifestul Paneuropean, un docu- de abia se terminase al Doilea ment care insistă asupra necesităţii Război Mondial şi Europa se înarma unificării economice şi politice a din nou? Dar situaţia internaţională popoarelor europene. Ministrul de începuse să se complice la începutul externe francez Aristide Briand este anilor 1950. Mai exact, începuse cooptat în proiect, propunând într- războiul Coreei; ţinând cont de trau- un discurs ţinut în cadrul Ligii mele epocii, exista temerea că în Naţiunilor câţiva ani mai târziu scurt timp conflagraţia se va federalizarea pe coordonate econo- extinde. Şi va găsi Europa nepre- mice a Europei. Şi cancelarul ger- gătită. Mai mult, Uniunea Sovietică man Gustav Stresseman sugerează devenise la rândul ei o putere în anii 1920 o uniune monetară nucleară în 1949, fapt care accentual germano-franceză. Au loc consultări încordarea internaţională. Cele mai ale experţilor în acest scop, dar pro- multe critici la adresa CEA au venit iectul este finalmente abandonat12. însă din interior. Europenii nu erau Chiar dacă nu s-a bazat pe o idee pregătiţi să accepte reînarmarea, fie radical inovatoare, CECO a fost şi moderată, a Germaniei Occi- dublat în schimb de o nemaiîntâlnită dentale. Divizarea statului german voinţă politică. Pe de o parte, statul ca produs al emergenţei Războiului naţiune clasic era discreditat ca Rece şi problema germană în ge- sursă perenă de conflict; era timpul neral ca epicentru al acestuia cântă- pentru o reconfigurare politică care reau greu în balanţă împotriva CEA. să depăşească calculele cinice ale Asta ca să nu mai menţionăm amin-

88 Justiţie şi politică în România contemporană tirea deosebit de vie a ororilor na- Relansarea construcţiei europene se ziste. Charles de Gaulle, care nu va face prin intermediul „căii mi- ajunsese încă preşedinte al celei de-a nore”, care va eluda dezbaterea V-a Republici, s-a referit la CEA, pe „federalişti” versus „unionişti” care a caracterizat-o drept o „colo- (adepţii unei uniuni interguverna- sală mistificare”, în felul următor: mentale, unei alianţe clasice de „Sunt primul convins de necesitatea state), insistând preponderent asupra unei Europe. Dar, pentru ca să aspectelor economice şi a celor existe unitate, trebuie ca instituţia să instituţionale. Şi aici au existat aibă un suflet, un trup şi membre. dispute, cum ar fi cea dintre adepţii Europa nu poate fi construită decât pieţei libere şi cei ai planificării de pornind de la naţiuni. Acei care tipul planului Monnet, sau cea încearcă – în zadar, sper – să con- dintre partizanii unui demers institu- fecţioneze CEA pun, de fapt, piedici ţional fundamentat politic şi parti- Europei, tot aşa cum caricatura se zanii unei construcţii cât mai tehno- opune portretului”. În plus, Franţa cratice posibil, care să pună în era deja angrenată în războiul din umbră mizele politice şi să tempe- Indochina, în care se vor implica un reze orgoliile şi temerile naţionale. deceniu mai târziu şi Statele Unite, Dar au fost finalmente surmontate16. acesta fiind un alt motiv pentru care Conferinţa de la Messina din 1955 a nu dorea să-şi înstrăineze câtuşi de pus bazele unei uniuni vamale a puţin comanda efectivelor militare14. statelor membre CECO şi a condus, În cele din urmă, Germania doi ani mai târziu, la semnarea tra- Occidentală a fost inclusă în 1955 în tatelor de la Roma, prin care luau Organizaţia Tratatului Atlanticului fiinţă Comunitatea Economică de Nord (NATO), fapt care la rândul Europeană (CEE) şi Comunitatea său a generat nemulţumiri, nu însă Europeană a Energiei Atomice atât de profunde precum cele legate (EURATOM). de constituirea CEA. Noua etapă a „modelului comu- Eşecul CEA, dar şi al mai puţin nitar” diferă de prima în mai multe cunoscutei Comunităţi Politice aspecte decât ar părea la prima Europene (CPE) pe care o anticipa, vedere. Chiar dacă structura institu- şi la care voi reveni mai încolo, a ţională rămâne aproape nemodi- antrenat un recul pentru construcţia ficată (CECO era alcătuit dintr-o europeană. Cel puţin a ceea ce Paul Înaltă Autoritate cu rol preponderent Magnette numeşte „calea majoră” a executiv, un Consiliu de Miniştri devenirii instituţionale a Europei: care reprezenta interesele naţionale cea federală15. Ca proiect suprana- ale statelor membre, o Adunare ţional susceptibil de a eroda suvera- Generală care funcţiona cu apro- nitatea statelor membre, CECO şi ximaţie ca un parlament şi o Curte iniţiativele care l-au precedat se do- de Justiţie), doar Înalta Autoritate vediseră îngrijorător de inovatoare. transformându-se în Comisie şi

89 POLIS

Adunarea Generală în Ansamblul Au sfidat până la urmă comu- Parlamentar European – funcţiile nităţile europene logica Războiului acestor instituţii nu mai sunt atât de Rece? Da şi nu. Da, pentru că s-au ferm delimitate17. Astfel, în diferite bazat pe formule curajoase şi inso- dozaje, Consiliul şi Comisia posedă lite de cooperare într-o perioadă în atât puteri executive, cât şi legis- care mediul internaţional era foarte lative, fiind practic obligate să tensionat şi parteneriatele între state, coopereze. De menţionat că ceea ce nu atât de substanţiale, reprezentau se vor numi începând cu 1962 excepţia, nu regula. Nu, doarece au Parlamentul European (PE), res- consimţit de la bun început să se pectiv Curtea de Justiţie (CJ), sunt plaseze sub tutela de securitate a instituţii comune tuturor celor trei Statelor Unite (alternativa comu- comunităţi europene până în 1967, nistă fiind din start exclusă), repro- când vor fuziona la rândul lor ducând astfel, fie şi indirect, bipola- Consiliile şi Comisiile18. ritatea specifică Războiului Rece. Pe lângă CECO, CEE şi EURATOM, în Europa postbelică Vectorul nordic au apărut şi alte instituţii impor- tante, cum ar fi Consiliul Europei, Europa celor şase a fost, până în organizaţie axată pe promovarea 1973 (când Marea Britanie, Irlanda drepturilor omului care a emis în şi Danemarca au aderat la ceea ce 1950 Convenţia Europeană a începuse să se numească din 1967 Drepturilor Omului şi Libertăţilor Comunităţile Europene), un club Fundamentale, împuternicită prin politic nu neapărat exclusivist. Însă Crearea Curţii Europene de Justiţie, încercările de a coopta Marea ale cărei hotărâri prevalează în ra- Britanie în CE s-au lovit de două port cu sistemele juridice ale statelor obstacole majore. În primul rând, membre – Uniunea Europei Occi- tradiţia politică izolaţionistă în ra- dentale (alianţă militară), care va fi port cu continentul a Londrei, pro- oarecum redundantă în raport cu blemele legate de prevenirea dezin- NATO şi integrată progresiv în pro- tegrării Commonwealth-ului în pli- iectul european, respectiv Organi- nă epocă a decolonizării şi relaţia zaţia Europeană pentru Cooperare specială pe care o dezvoltase cu Economică, apărută din necesitatea Statele Unite în timpul războiului. colaborării europene pentru imple- Pe scurt, aşa cum scrie Alistar mentarea prevederilor planului Jones, „Perspectiva din Londra era Marshall şi transformată în 1960, că Marea Britanie era una dintre odată cu finalizarea reconstrucţiei puterile de prim rang, cu un imperiu economice a Europei, în Organizaţia global”20, „firmiturile” europene pentru Cooperare şi Dezvoltare fiind deci sub demnitatea ei. După Economică, aceasta din urmă având 1958 însă, odată cu intrarea în o anvergură globală19. vigoare a tratatelor de la Roma, ati-

90 Justiţie şi politică în România contemporană tudinea britanică începe să se ficului, dar mai concret deoarece schimbe. Construcţia europeană rata de creştere a ţărilor din intrase pe un nou făgaş. Eliminarea Commonwealth nu era, după stan- barierelor tarifare impulsionase co- dardele internaţionale, foarte merţul între statele membre, iar ridicată”22. Marea Britanie dorea acum să de- AELS neputându-se compara cu vină parte a unui astfel de aran- succesul CE, Marea Britanie face jament prosper. prima tentativă de a extinde Europa Dar, într-o primă fază, Londra a celor şase cu un membru un an mai încercat să contracareze CE prin târziu. Preşedintele francez Charles crearea Asociaţiei Europene a Libe- de Gaulle nu este însă de acord cu rului Schimb (AELS) în 1960, care ideea şi o respinge prin veto, chiar includea, pe lângă Marea Britanie, dacă ceilalţi membri CE nu îi împăr- Suedia, Elveţia, Portugalia, Austria, tăşiseră poziţia. Motivele invocate? Danemarca şi Norvegia21. Spre deo- Mare Britanie nu poate fi altceva sebire de CE, integrarea economică decât un cap de pod al intereselor din cadrul AELS nu era atât de americane în interiorul comunităţii. avansată, aceasta neimpunând un De Gaulle nu a uitat umilinţa tarif vamal extern. Aşa cum afirmă suferită cu ocazia crizei Suezului Philip Thody, „Dincolo de abilitatea din 1956, când Marea Britanie, de a exprima remarci despre Europa Franţa şi Israelul au decis să inva- ca fiind alcătuită din «şesari» şi deze Egiptul pentru a anula decizia «şeptari» (sixes and sevens), crearea de naţionalizare a canalului cu ace- AELS a produs puţine rezultate tan- laşi nume luată de tânărul şi rebelul gibile. Ratele de creştere (econo- colonel ajuns la conducere, Gamal mică, n.m.) ale diferiţilor membri Abdel Nasser. Statele Unite au erau defavorabile în comparaţie cu dezavuat acest episod, considerân- cele ale celor şase state care du-l un reflex colonial care nu mai semnaseră Tratatul de la Roma, mai avea ce căuta în lumea postbelică. ales că existau puţine frontiere co- Pe cale de consecinţă, Marea mune care să impulsioneze comerţul Britanie renunţă la invazie, iar transfrontalier care se desfăşura atât Franţa şi Israelul sunt puse într-o de uşor între Franţa şi Italia sau între ridicolă şi umilitoare postură inter- Germania şi Olanda. Aşteptarea naţională. Apoi, de Gaulle îşi ima- britanică, aceea că ratele de creştere gina o Europă dominată politic de ale Regatului Unit vor fi încurajate către Franţa şi funcţionând cu aju- de intensificarea comerţului cu torul motorului economic german. Commonwealth-ul, nu a fost înde- Marea Britanie putea ameninţa pro- plinită, parţial deoarece ţări ca iectul de hegemonie „blândă” gândit Australia se orientau preponderent la Paris, fiid susceptibilă de ase- înspre Statele Unite sau înspre noile menea de a avea un impact negativ economii din Cercul de Foc al Paci- asupra axei franco-germane aflată în

91 POLIS subsidiarul CE. Per ansamblu, ace- dant o importantă temporizare poli- leaşi argumente au fost invocate şi tică. Cunoscută şi sub numele de pentru respingerea aplicaţiei brita- „criza scaunului gol”, sincopa a nice din 196723. pornit de la sugestia făcută în 1965 Dar în 1971, când „perfidul de către preşedintele Comisiei, Albion” a încercat a treia oară, con- Walter Hallstein, de a avansa inte- textul european era profund diferit. grarea europeană prin acordarea De Gaulle se retrăsese de la putere unui rol bugetar sporit instituţiei pe doi ani mai devreme, în urma unui care o conducea. Altfel spus, ini- referendum eşuat pentru reformarea ţiativa lui Hallstein „propunea ca Senatului francez şi a instituţiilor fondurile adunate din tariful exterior guvernamentale locale. Succesorul comun să constituie resursele pro- său, Georges Pompidou, era mult prii ale Comunităţii şi ca Adunarea mai receptiv la ideea includerii să controleze acest buget comun, în Marii Britanii în CE, fapt confirmat timp ce Comisia însăşi s-ar fi erijat de altfel la conferinţa de la Haga din în conciliator între Consiliu şi 1969, unde agenda a fost dominată Adunare în caz de conflict buge- de oportunităţile de extindere a CE tar”25. Încă o dată, de Gaulle s-a şi de accentuarea integrării. Ponde- exprimat împotrivă. Chiar dacă se rea germană în afacerile intra-comu- spera la un compromis cu Franţa, nitare crescuse îngrijorător de mult, prin avansarea integrării în dome- iar Londra putea deveni aliata niul Politicii Agriculturale Comune Parisului împotriva presiunilor în fa- (PAC) – Hexagonul era în mod spe- voarea federalismului, încă prezente cial interesat de o astfel de politică pe continent. Aşa că în 1973, secon- pentru a-şi proteja fermierii; când a dată de Irlanda şi Danemarca fost finalmente definitivată, în 1968, (ambele fiind economiii rurale care PAC a permis finanţarea fermierilor priviseră iniţial fără prea mult entu- francezi din bugetul comunitar, al ziasm proiectul european, dar apli- cărui principal contributor era, de- caseră pentru a deveni membre sigur, Germania, acesteia din urmă împreună cu Marea Britanie în anii oferindu-i-se în schimb acces sporit 1960 şi se retrăseseră ulterior, din pe piaţa franceză pentru produsele cauza refuzului cu care fusese sale industriale26 – generalul a fost întâmpinată aceasta), Marea de neclintit. Franţa şi-a retras pur şi Britanie devine, în sfârşit, membru simplu reprezentanţii din structurile al CE24. comunitare, solicitând ca rolul Comisiei să fie considerabil redus Stagnare politică, prosperitate iar tendinţele tot mai pronunţate în economică favoarea votului majoritar la nivelul CE, nimic altceva decât un alt În ceea ce priveşte CE, epoca semnal în favoarea potenţării inte- „statului bunăstării” a avut ca pan- grării, să fie atenuate prin reintro-

92 Justiţie şi politică în România contemporană ducerea regulii unanimităţii luării zenţă a superputerilor, nu a părut deciziilor27. niciodată mai fezabil şi totodată mai Celelalte state membre ale CE au ireal ca atunci. acceptat decizia Franţei (cu care Abandonată în 1954 odată cu unele erau, tacit, de acord, nefiind eşecul CEA, CPE reintră timid în dispuse să renunţe atât de uşor la scenă în 1970, separată însă de autonomia bugetară). Compromisul structurile comunitare şi gândită ca încheiat anul următor la Luxemburg un posibil vehicul comun pentru consta în reducerea rolului executiv politica externă a CE. Alte motive al Comisiei. Conform lui Paul ce au stat la baza reactivării CPE au Magnette, aceasta a ajuns un fel de fost echilibrarea ponderii economice „secretariat al Consiliului” şi astfel a CE, aflată în ascensiune, respectiv „a suportat consecinţele reîntoarcerii tatonarea terenului pentru o viitoare la interguvernmentalism în modelul uniune politică. CPE nu a avut o comunitar”28. În acelaşi an, Franţa s- identitate prea bine cristalizată. Pe a retras de facto şi din NATO, con- cale de consecinţă, nu a contat prea siderând că forţele armate străine mult în afacerile intra-comunitare şi, prezente pe teritoriul său îi afectează treptat, Comisia i-a preluat func- suveranitatea. Statele Unite s-au ţiile30. Într-adevăr, în ciuda inten- simţit direct vizate, dar au dat do- ţiilor asumat politice, CPE nu a tre- vadă de diplomaţie şi au satisfăcut cut de nivelul unei incipiente coope- cererea preşedintelui francez. To- rări diplomatice31, fiind integrată tuşi, omologul său american nu s-a prin tratatul de la Maastricht în al putut abţine să declare că „ceilalţi doilea pilon comunitar, Politica paisprezece membri al NATO nu au Externă şi de Securitate Comună acelaşi punct de vedere asupra inte- (PESC). reselor lor ca acela exprimat în acest Alasdair Blair numeşte această moment de guvernul francez”, con- perioadă din istoria CE „euroscle- tinuând: „Punctul dumneavoastră de roză”. Problemele europene nu erau vedere conform căruia prezenţa for- cauzate neapărat de Marea Britaniei, ţelor militare aliate pe pământul care îşi păstrase reticenţa faţă de o francez aduce atingere suveranităţii implicare comunitară prea puter- franceze mă lasă perplex. Aceste nică, ci mai degrabă de indecizia forţe se află acolo la invitaţia statelor membre însele în ceea ce Franţei, după un plan comun pentru priveşte adâncirea integrării şi pers- a ajuta la asigurarea securităţii pectivele ei. Evenimentele notabile Franţei şi a aliaţilor săi”29. Proiectul care se petrec acum sunt alegerea generalului francez constând într-o directă a membrilor PE (decisă în „Europă de la Atlantic la Urali”, a 1974 şi aplicată începând cu 1979), naţiunilor independente, în care respectiv stabilirea unui Sistem rolul regional al Franţei să nu fie Monetar Comun (SMC), prospectat atât de diminuat de implacabila pre- încă din 1970, dar afirmat oficial de

93 POLIS abia nouă ani mai târziu32. Este al cetăţenilor statelor membre, re- recunoscută şi existenţa Consiliului nunţându-se la selectarea membrilor European, care se reunea informal din parlamentele naţionale35. Pe lân- încă din 1961, fiind alcătuit din gă deficitul democratic, problemă preşedinţi şi/sau prim-miniştri care care persistă şi astăzi şi este, de- stabileau mizele majore ale agendei sigur, insurmontabilă, dar atenua- CE33. În ciuda influenţei majore bilă, proiectul comunitar se confrun- asupra construcţiei europene, Consi- tă, în mai mare măsură astăzi decât liul European nu este comunitarizat ieri, cu un deficit social. Scrie Paul decât în 2007, odată cu semnarea Magnette: „Cei care astăzi participă tratatului de la Lisabona. În dome- activ la viaţa politică europeană sunt niul justiţiei, sunt stabilizate progre- elitele vieţii sociale, întreprinzătorii sele importante făcute cu un deceniu şi grupurile de interese, liderii po- mai devreme, când CJ reuşeşte să litici şi înalţii funcţionari, cadrele impună un model de drept comu- asociaţiilor civice. În orice demo- nitar prevalent în raport cu dreptu- craţie, categoriile sociale cele mai rile naţionale34. instruite participă la viaţa civică mai Tot atunci încep discuţiile despre mult decât celelalte. Complexitatea „deficitul democratic” al CE. O Uniunii, plurilingvismul, orientarea parte dintre atribuţiile guvernelor normativă a Uniunii către inovaţie... fiind transmise înspre Comisie, agravează această distorsiune, favo- acestea nu mai erau exclusiv răspun- rizând participarea cetăţenilor care zătoare în faţa parlamentelor naţio- au o educaţie solidă şi sunt poligloţi, nale şi implicit a alegătorilor. CE care sunt mult mai înclinaţi să este percepută progresiv drept o înveţe şi să înţeleagă noile modele instanţă tehnocratică tot mai sepa- de cetăţenie. Ceilalţi îşi exprimă rată de ceea ce înseamnă cetăţenie, dezacordul în diverse forme – democraţie, politică în sensul repu- absenteism, vot protestatar...”36. În blican al termenului. Tocmai pentru măsura în care acest clivaj social a confrunta deficitul democratic s-a capătă amploare, construcţia euro- decis alegerea PE prin votul direct peană nu va avea decât de pierdut.

Note

1 Paul Magnette, Europa, statul şi 3 Vezi Francis Fukuyama, The End of democraţia. Suveranul îmblânzit, History and the Last Man, Free traducere de Ruxandra Ivan, Institu- Press, New York, 2006. tul European, Iaşi, 2005, pp. 33-39. 4 Guy Hermet, Cultură şi democraţie, 2 Kenneth Waltz, Teoria Politicii traducere de Claudiu Soare, Internaţionale, traducere de Pandora-M, Târgovişte, 2002, Nicoleta Mihăilescu, Polirom, Iaşi, pp. 42-43. 2006, pp 237-238.

94 Justiţie şi politică în România contemporană

5 Edgar Morin, Gândind Europa, 14 Sylvain Kahn, op. cit., p. 27; Alfred traducere de Margareta Batcu, Trei, Grosser, op. cit., pp. 173-180; Pierre Bucureşti, 2002, p. 115. William Gerbet, „Apărarea comună şi pro- Hitchcock a scris o lucrare intere- blemele instituţionale”, în Raoul santă despre eliberarea Europei în Girardet, (coord.), Apărarea ultimii ani ai celui de al Doilea Europei, traducere de Bogdan Război Mondial. The Bitter Road to Geangalău şi Irinel Antoniu, Freedom, Europe 1944-1945, Institutul European, Iaşi, 2005, London, Faber and Faber Limited, pp. 35-40. 2009. 15 În problema eşecului elanului fede- 6 Tony Judt, Europa postbelică. O ralist în faza embrionară a Comu- istorie a Europei de după 1945, nităţii vezi Brigid Laffan, Sonia traducere de Georgiana Perlea, Mazey, „European Integration: The Polirom, Iaşi, 2008, pp. 38-39. European Union – reaching an 7 Vezi Andrei Marga, Cotitura equilibrium?”, în Jeremy culturală. Consecinţe filosofice ale Richardson, (ed.), European Union. tranziţiei, Cluj, Presa Universitară Power and policy making, Clujeană, 2004, pp. 497-526. Routledge, New York, 2006, pp. 35-36. 8 Christian conte von Krockow, 16 Paul Magnette, op. cit., pp. 57-61. Germanii în secolul lor (1890- 17 Ibidem, pp. 67-68. 1990), traducere de Marlen 18 Neill Nugent, op. cit., p. 46, p. 79. Negrescu, Bucureşti, All, 1999, pp. 19 Phillipe Moreau Defarges, Organi- 289-300; Peter Alter, Problema zaţiile Internaţionale Contempo- germană şi Europa, traducere de rane, traducere de Oana Ududec, Irina Cristea, Corint, Bucureşti, Institutul European, Iaşi, 1998, pp. 2004, pp. 183-208. Vezi şi Alfred 74-77, pp. 90-94; Paul Magnette, Grosser, Occidentalii. Ţările op. cit., p. 47. Europei şi Statele Unite după 20 Alistar Jones, Britain and the război, traducere de Dragoş European Union, Edinburgh Stoenescu, DU Style, Bucureşti, University Press, 2007, p. 12. 1999, p. 62. 21 Neill Nugent, op. cit., p. 26. 9 Tony Judt, op. cit., p. 90. 22 Philip Thody, An historical intro- 10 Ibidem, p. 78. Vezi şi Neill Nugent, duction to the European Union, The Government and Politics of the Routledge, London, New York, European Union, Palgrave, New 2002, p. 12. York, 2006, pp. 36-40; Sylvain 23 Alistar Jones, op. cit., pp. 14-15.; Kahn, Geopolitica Uniunii Neill Nugent, op. cit., p. 26; Europene, traducere de Gabriela Alasdair Blair, The European Union Şiclovan, Cartier, Chişinău, 2008, since 1945, Person Education pp. 22-25. Limited, London, 2005, pp. 30-36; 11 Paul Magnette, op. cit., p. 53. Alfred Grosser, op. cit., p. 278. 12 Gheorghe Ceauşescu, Naşterea şi 24 Neill Nugent, op. cit., pp. 27-28. configurarea Europei, Corint, 25 Paul Magnette, op. cit., p. 72. Bucureşti, 2004, pp. 107-116. 26 Vezi Sylvain Kahn, op. cit., pp. 49- 13 Paul Magnette, op. cit., p. 33. 52. Încă de la început, principala problemă a PAC, nici până astăzi

95 POLIS

satisfăcător rezolvată din cauza ne- 30 Karen Smith, Politica externă a mulţumirilor care ar fi apărut în sta- Uniunii Europene, Trei, Bucureşti, tele cu sectoare agricole consistente, 2004, p. 20-22. mai ales în Franţa, a fost supra- 31 Jean Thomas Nordmann, „Întrebări producţia. Vezi Malena Roséck, pentru o Europă în construcţie”, în Magnus Jernek, „Reform nego- Raoul Girardet, (coord.), op. cit., p. 26. tiations: the case of the CAP”, în 32 Alasdair Blair, op. cit., pp. 47-49. Ole Elgström, Christer Jönsson, 33 Karen Smith, op. cit., pp. 17-18. European Union Negotiations. 34 Paul Magnette, op. cit., pp. 88-94. Processes, networks and insti- 35 Ibidem, pp. 176-177; Peter Kraus, A tutions, Routledge, London and Union of Diversity. Language, New York, 2005, pp. 63-78. Identity and Polity-Building in 27 Paul Magnette, op. cit., pp. 72-73. Europe, New York, Cambridge 28 Ibidem, p. 114. University Press, 2008, pp. 13-36. 29 Apud. Alfred Grosser, op. cit., p. 294. 36 Paul Magnette, op. cit., p. 27.

Bibliografie

Alter, Peter, Problema germană şi Stoenescu, DU Style, Bucureşti, Europa, traducere de Irina Cristea, 1999. Corint, Bucureşti, 2004. Hermet, Guy, Cultură şi democraţie, Blair, Alasdair, The European Union traducere de Claudiu Soare, since 1945, Person Education Pandora-M, Târgovişte, 2002. Limited, London, 2005. Hithcock, William, The Bitter Road to Ceauşescu, Gheorghe, Naşterea şi Freedom, Europe 1944-1945, configurarea Europei, Corint, London, Faber and Faber Limited, Bucureşti, 2004. 2009. Defarges, Phillipe Moreau, Organi- Jones, Alistar, Britain and the zaţiile Internaţionale Contempo- European Union, Edinburgh rane, traducere de Oana Ududec, University Press, 2007. Institutul European, Iaşi, 1998. Judt, Tony, Europa postbelică. O Fukuyama, Francis, The End of History istorie a Europei de după 1945, and the Last Man, Free Press, New traducere de Georgiana Perlea, York, 2006. Polirom, Iaşi, 2008. Gerbet, Pierre, „Apărarea comună şi Kahn, Sylvain, Geopolitica Uniunii problemele instituţionale”, în Europene, traducere de Gabriela Girardet, Raoul, (coord.), Apărarea Şiclovan, Cartier, Chişinău, 2008. Europei, traducere de Bogdan Kraus, Peter, A Union of Diversity. Geangalău şi Irinel Antoniu, Language, Identity and Polity- Institutul European, Iaşi, 2005. Building in Europe, New York, Grosser, Alfred, Occidentalii. Ţările Cambridge University Press, 2008. Europei şi Statele Unite după Krockow, Christian conte von, război, traducere de Dragoş Germanii în secolul lor (1890-

96 Justiţie şi politică în România contemporană

1990), traducere de Marlen Europei, traducere de Bogdan Negrescu, Bucureşti, All, 1999. Geangalău şi Irinel Antoniu, Laffan, Brigid; Mazey, Sonya, „Euro- Institutul European, Iaşi, 2005. pean Integration: The European Nugent, Neill, The Government and Union – reaching an equilibrium?”, Politics of the European Union, în Richardson, Jeremy, (ed.), Palgrave, New York, 2006. European Union. Power and policy Roseck, Malena; Jernek, Magnus, making, Routledge, New York, „Reform negotiations: the case of 2006. the CAP”, în Elgström, Ole; Magnette, Paul, Europa politică. Cetă- Jönsson, Christer, European Union ţenie, constituţie, democraţie, tradu- Negotiations. Processes, networks cere de Ramona Coman, Ana Maria and institutions, Routledge, London Dobre, Institutul European, Iaşi, and New York, 2005. 2003. Smith, Karen, Politica externă a Marga, Andrei, Cotitura culturală. Uniunii Europene, Trei, Bucureşti, Consecinţe filosofice ale tranziţiei, 2004. Cluj, Presa Universitară Clujeană, Thody, Philip, An historical introduc- 2004. tion to the European Union, Morin, Edgar, Gândind Europa, Routledge, London, New York, traducere de Margareta Batcu, Trei, 2002. Bucureşti, 2002. Waltz, Kenneth, Teoria Politicii Inter- Nordmann, Jean Thomas, „Întrebări naţionale, traducere de Nicoleta pentru o Europă în construcţie”, în Mihăilescu, Polirom, Iaşi, 2006. Raoul Girardet, (coord.), Apărarea

97

După 25 de ani Comunismul din Europa de Est (ianuarie-mai 2014)

Sorin BOCANCEA

Împlinirea a 25 de ani de la că- Tele MOLDOVA Plus, Prima TV Iaşi, derea comunismului în Europa de Antena 1 Iaşi şi TeleM, posturile Radio Est constituie un prilej de reanali- Iaşi şi Radio HIT şi editurile Institutul zare a consecinţelor pe care acest European, Polirom, Fundaţia Aca- regim le-a avut în această parte a demia Civică şi Academia Română. lumii şi mai ales în România. Pro- De asemenea, parteneri sunt zece licee iectul După 25 de ani. Comunismul din Municipiul Iaşi. din Europa de Est, iniţiat de Facul- Proiectul a fost lansat pe data de tatea de Ştiinţe Politice şi Adminis- 26 ianuari 2014, zi importantă în trative a Universităţii „Petre perioada comunistă pentru că se săr- Andrei” din Iaşi, Institutul de Studi- bătorea ziua lui Nicolae Ceauşescu. ere a Ideologiilor (ISI) şi revista Prima acţiune desfăşurată a fost lan- Polis, însumează o serie a de acţiuni sarea volumului doi al lucrării Viaţa menite să reunească opinii ale spe- lui Ceauşescu, intitulat Fiul poporu- cialiştilor în domeniul socio-uman, lui, realizat de Prof. univ. dr. Lavinia mărturii ale victimelor regimului Betea (coord.), Cristina Diac, Florin- comunist (deţinuţi, emigranţi ş.a.) şi Răzvan Mihai şi Ilarion Ţiu. În alte forme de manifestare pe întreg deschiderea evenimentului, Sorin parcursul anului 2014 tocmai în ve- Bocancea, coordonatorul proiectului a derea conştientizării implicaţiilor declarat următoarele: „Au trecut 25 de acestei ideologii asupra europenilor ani şi constatăm că oamenii s-au din fostul lagăr comunist. Până în schimbat, percepţiile sunt altele. Dacă prezent, s-au desfăşurat un număr de Nicolae Ceauşescu ar mai fi trăit ar fi 14 acţiuni pe care le vom prezenta împlinit 96 de ani şi am fi asistat la pe scurt în cele ce urmează. aceleaşi manifestări populare cu care Înainte de asta, trebuie spus că ne obişnuise. Nostalgicii sunt la partenerii acestui proiect sunt publicaţii cimitir şi îl omagiază iar noi lansăm culturale de prestigiu (revistele 22, acest proiect anual”. Observator cultural, Timpul şi Transil- Prezentă la eveniment, Lavinia vania), ziarele Adevărul şi Ziarul de Betea a mărturisit: „Eu sunt specia- Iaşi, posturile de televiziune TVR Iaşi, lizată în psihologie socială şi m-am

98 Justiţie şi politică în România contemporană trezit proiectată în această cunoaş- Grigore Cartianu. Prezent la eveni- tere din interior a comunismului. A ment, Grigorea Cartianu a declarat: fost un volum enorm de informaţie. „Revoluţia avea loc doar atunci De-a lungul documentării am reali- când hotărau marile puteri, iar toate zat că nu ştiam nimic despre liderul variantele cum că s-ar fi putut Partidului Comunist Român, iar tot întâmpla la Congresul al XIV-lea, ce se scrisese până la acea vreme din noiembrie 1989, sau la alte date rămăsese la nivel de senzaţional; de vehiculate nu sunt adevărate. În aceea, lucrarea se vrea o decon- acea perioadă domneau cei trei „F” strucţie a stereotipurilor care s-au – foamea, frigul şi frica –, iar ulti- format în jurul personalităţii lui mul era cel mai important pentru că Ceauşescu. De ce mai vorbim şi astăzi noi nu mai trăim acea frică după 25 de ani de Nicolae permanentă de a spune şi de a vorbi Ceauşescu? Pentru că a murit cum a şi care făcea, în acea perioadă, ca murit, pentru că vorbim şi de un orice acţiune solidă de a schimba sentiment de vinovăţie colectivă, ceva ţara asta să se oprească în fază pentru că tot ceea ce s-a făcut în incipientă. Erau mai perverşi anii România până în 1990 era catalogat ’80 cu Ceauşescu pentru că răul era ca fiind «ale lui Ceauşescu» şi pretutindeni şi nicăieri, nu aveai de pentru că vorbim şi de un brand pu- unde să îl apuci”. ternic”. De asemenea, Prof.univ.dr. Doru Tompea a arătat că „Dacă îl mai prindeau aceste zile pe Nicolae Ceuşescu, de dimineaţă de la 7 şi până la ora 10 am fi asistat la un şir de evenimente transmise pe singurul post de televiziune din România, prin care se omagia conducătorul. Dacă nu era 1989, generaţia mea era blocată, în primul rând profesional, pentru că prin 1977 doctoratele s-au blocat, era o perioada complicată, Al treilea eveniment al proiec- complexă şi contradictorie, cum îi tului l-a reprezentat masa rotundă plăcea lui Ceauşescu să spună. Sunt Revoltele studenţeşti de la Iaşi exemplare ambele volume despre (coordonator fiind Prof.univ.dr. viaţa lui Ceauşescu pentru că, citin- Doru Tompea), defăşurat pe 17 du-le, retrăiesc acele momentele”. februarie, ziua în care, în 1987, s-au Al doilea eveniment din proiect, produs revoltele studenţilor împo- desfăşurat în aceeaşi zi, a fost lan- triva condiţiilor de viaţă din cămine. sarea filmului Moartea Ceauşeştilor La eveniment au participat Prof. - Trei zile până la Crăciun, în regia univ.dr. Ioan Agrigoroae (pe atunci lui Radu Gabrea, cu un scenariu de Decan al Facultăţii de Istorie şi

99 POLIS

Filosofie), Prof.univ.dr. Daniel Complexul studenţesc «Puşkin», de Condurache (pe atunci cadru uni- unde a pornit revolta, era unul de versitar, coordonator al presei stu- fete. Fetele din campus, pe lângă denţeşti ieşene), Dumitru Buzatu (pe faptul că nu aveau apă caldă, aveau atunci student, acum Preşedinte al şi prizele sigilate. Deci, de la ele a Consiliului Judeţean Vaslui), Costel început totul. Noi nu aveam, la acea Biolan (pe atunci student la vreme, capacitatea de a anticipa Facultatea de Fizică, forţat să-şi consecinţele propriilor fapte”. Un alt suspende studiile pentru un an şi să student de atunci, Dumitru Buzatu, meargă la minele de la Leşul îşi aminteşte: „Eu eram pe atunci la Ursului din cauza implicării în eve- Căminul C5, din Copou, însă nu era nimente), Silviu Alupei (pe atunci prima dată când nu era apă caldă. student iar astăzi, jurnalist) şi Eram de serviciu la cantină, iar când Prof.univ.dr. Doru Tompea (pe am ieşit afară erau adunaţi un grup atunci lider al studenţilor, în prezent de oameni, nu doar studenţi. Aceştia Rector al Universităţii „Petre strigau mai multe lozinci, altele Andrei” din Iaşi). decât cele ştiute, precum «Pentru pace şi progres, vrem lumină în Complex»”. Prof.univ.dr. Sorin Bocancea a lecturat opinia unei alte studente de atunci, Angela Bârsan, în prezent corespondent TVR în Harghita: „Nu ştiam pe atunci care vor fi consecinţele a ceea ce am făcut. Sistemul nostru ne-a urmărit până la revoluţie, fiind pedepsiţi la

repartiţii şi supravegheaţi apoi la „Vrem lumină să-nvăţăm / Şi apă locurile de muncă”. să ne spălăm!”; „Nu intrăm în Iată cum şi-au amintit profesorii grote!” şi „Libertate!” erau sloga- de atunci evenimentul. Prof.univ.dr. nurile ce s-au putut auzi pe străzile Ion Agrigoroae: „Pe 18 februarie Iaşului în noaptea de 27 februartie 1987, la ora 6 dimineaţa, mă sună 1987. Iată cum îşi aminteşte Costel secretara şefă de la rectorat şi îmi Biolan acel eveniment: „Aveam 22 spune: «să vii repede la rectorat şi să de ani şi în Iaşul acelor vremuri stu- spui că ai fost». Trebuia să spun că denţii făceau parte dintr-un grup, era am fost alături de ceilalţi decani pe o solidaritate studenţească cum nu lângă studenţi. Eu ajunsesem acasă era în alte oraşe. În Iaşi se mai orga- seara, pe la orele 23. Am auzit un nizau demonstraţii colective şi se vuiet, dar nu am ştiut nimic până găseau pretexte, cum a fost şi cu un dimineaţă referitor la ce se în- an mai devreme, în 1986, când tâmplase. Măsurile pe care trebuia Steaua a câştigat Cupa Campionilor. să le luăm erau să stăm de vorbă cu

100 Justiţie şi politică în România contemporană studenţii, să-i «prelucrăm». Adică, Doru Tompea), ce s-a desfăşurat pe să le spunem că s-ar putea să ră- data de 4 martie. Evident, data mar- mână fără loc în cămin sau să fie chează ziua în care a avut loc cutre- chiar exmatriculaţi. Dar, mie unul murul din 1977. Evenimentul a de- nu mi s-a cerut să dau sancţiuni”. butat cu prelegerea Cernobîl – un Prof.univ.dr. Daniel Condurache, dezastru gestionat prin manipulare, coordonatorul presei studenţeşti de susţinută de către Prof.univ.dr. MSc. la acea vreme, a observat că „a exis- HC. Alexandru Vlad Ciurea, Vice- tat un şir de complicităţi în jurul a preşedintele Federaţiei Mondiale de aceea ce s-a întâmplat şi consider că Neurochirurgie. A urmat proiecţia totul a avut loc şi cu o oarecare voie unor filme documentare din arhiva din partea conducerii Casei Pătrate”. TVR şi discuţii. La eveniment a par- Prof univ.dr. Doru Tompea, mode- ticipat şi Ing. Constantin Leonard, ratorul dezbaterii şi lider al stu- fost prim-secretar al judeţului Iaşi, denţilor la acea vreme, şi-a amintit persoană care, în perioada regimului următoarele aspecte: „În cadrul unei comunist, a deţinut funcţii de con- şedinţe, pe 16 februarie, o zi de luni, ducere în sistemul administraţiei am atras atenţia că, în urma decre- publice. tului dat de Consiliul de Stat al RSR privind unele măsuri pentru raţiona- lizarea consumului de gaze naturale şi energie electrică, fiind ultima zi de vacanţă înainte ca studenţii să se întoarcă în cămine, exista riscul ca studenţii să aibă un comportament personalizat. Am implorat: «atenţie, atenţie, atenţie!». Un alt moment care m-a surprins total a fost cel din Aula Universităţii Al.I. Cuza, unde prim secretarul de la acea vreme, Prof. Alexandru Ciurea a arătat Ibănescu, a spus că s-ar fi putut că „accidentul de la Cernobîl nu a pune şi mitraliera pe studenţii care afectat doar centrala, ci o populaţie au ieşit în stradă. Regimul nu a vrut întreagă. În ceea ce priveşte o escaladare, o mediatizare a eveni- România, cele mai afectate zone au mentului pentru că astfel s-ar fi dat fost cele din Estul şi Sud-Estul ţării. un exemplu, se inducea ideea că şi Nicolae Ceuşeascu a creat celula de în România se poate”. criză, a cerut raportul de la ingineri, Al patrulea eveniment al proiec- iar la Suceava a fost organizată o tului la constituit masa rotundă Ges- întâlnire cu specialişti sovietici care tionarea crizelor provocate de ca- au declarat că nu au date concrete tastrofe naturale în regimul co- asupra a ceea ce s-a întâmplat”. munist (coordonată de Prof.univ.dr.

101 POLIS

În legătură cu acelaşi eveniment doua zi trebuie să fiu la Bucureşti, din aprilie 1986, Leonard Constantin unde aveam o întâlnire cu Charles a declarat: „am fost primul care a Richter, delegatul Statelor Unite şi sesizat, înainte de comunicatele ofi- care a adus un cadou, un dizpozitiv ciale, prezenţa prafului radioactiv pe de selectare a carotei din fragmente vagoanele care veneau din Ucraina. de beton armat. Delegaţia a fost Cu o cârpă de 40x40 am şters un întâmpinată de preşedintele ţării, de vagon şi am dus-o la laborator. A Ministrul Calităţii, profesori univer- rezultat câţi oameni sunt în pericol. sitari de la Timişoara, Iaşi, Cluj. Tot atunci s-a schimbat şi vântul, de Atunci, Ing. Emil Prager i-a spus la Nord la Sud, ceea ce a făcut ca lui Nicolae Ceuşescu că adminis- norul radioactiv să ajungă şi dea- traţia ţării este vinovată deoarece a supra ţării noastre. Apa nu se putea suprimat elemente de rezistenţă pen- consuma la Iaşi. Era sursa de la tru mărirea sălilor de şedinţă”. Timişeşti care era contaminată, cea Un alt subiect al dezbaterii l-au de la suprafaţă, pentru că cea de la constituit inundaţiile. Prof.univ.dr. adâncime era în regulă. Am luat Doru Tompea a citit o intervenţie a măsura cu CFR-ul să oprim toate fostului preşedinte al României, Ion vagoanele care erau încărcate şi am Iliescu, care a gestionat inundaţiile rezolvat necesitatea de apă în pro- din anii ’70-’75, care au afectat grav porţie de 50-60%, am închis pieţele judeţul Iaşi. Iată aprecierile lui Ion şi am depozitat furajele în spaţii Iliescu: „una dintre cauzele pentru protejate”. care în România, după război, s-au produs asemenea calamităţi naturale a fost lipsa unor amenajări hidro- tehnice, îndeosebi pe râurile interi- oare, bazinele hidrografice ale Mureşului, Crişurilor, Someşului sau Prutului, care sunt cele care frecvent creează probleme. Pe de o parte pentru că în aceste bazine alternează perioadele de secetă cu cele de viituri şi, pe de altă parte,

pentru că în aceste zone s-au Un alt subiect al discuţiei l-a construit, cu aprobarea autorităţilor, constituit reacţia autorităţilor în locuinţe”. timpul cutremurului din 1977. Ing. În fine, înzăpezirile au fost un alt Nicolae Constantin, ex-director al subiect supus dezbaterii. Prof.univ.dr. Trustului Industrial de Construcţii Doru Tompea a arătat că regimul de Iaşi, a relatat următoarele: „În 1977, atunci rezolva problema în mod după cutremur, Mircea Georgescu specific: „aproximativ în anul 1981 (Ministrul Calităţii) mi-a spus că a s-a stabilit ca autoturismele să cir-

102 Justiţie şi politică în România contemporană cule la sfârşit de săptămână în func- fost nevoie acută de munca femeilor ţie de numărul pe care îl aveau, cu şi, corespunzător, a început o in- soţ sau fără soţ. Cam din iarna lui tensă propagandă care promova 1984, după ce dădea «un deget» de «femeia stahanovistă». În cea de-a zăpadă, se oprea circulaţia autoturis- doua perioadă, în «Epoca de Aur», melor particulare. Puteau să circule femeile au început să fie substanţial liber, în România, doar maşinile percepute ca fiinţe reproducătoare. care aveau numere cu 12-B, cele cu Cazul României este fără precedent, TC, CD (Transport Consular şi celelalte state comuniste au fost Corpul Diplomatic), numere gal- mult mai permisive în privinţa bene, adică de stat şi, neoficial şme- avortului”. cherii cu numere din trei cifre, pe care nu prea aveai curaj să îi opreşti oricât de miliţian ai fi fost. Indife- rent de starea vremii asta ţinea până prin aprilie”. Pe data de 8 martie, s-a desfăşu- rat al cincilea eveniment al proiec- tului: Conferinţa naţională cu tema Statutul femeii în România comu- nistă, coordonată de Lect.univ.dr. Alina Hurubean. La conferinţă a În cadrul conferinţei a avut loc şi participat şi deputata Cristina proiecţia filmului Născuţi la coman- Nichita, care a declarat: „M-am năs- dă – Decreţeii, în regia lui Florin cut în 1965 şi am trăit în perioada Iepan, care analizează efectele pe regimului comunist. Am avut şi am care le-a avut decretul lui Ceauşescu amintiri plăcute dar şi mai puţin din 1966, prin care au fost interzise plăcute. După ce am văzut filmul lui avorturile. Cristian Mungiu, 432, pot să spun Al şaselea eveniment al proiectu- că pelicula este parfum pe lângă ce lui avut loc pe 25 martie şi a constat trebuia să suporte o femeie în peri- în lansarea trilogiei lui Doru Viorel oada regimului comunist. Femeia în Ursu şi a Anei-Maria Cristina comunism a fost urcată şi coborâtă, Săndulescu, Sânge şi carne de om: asuprită şi emancipată”. Modera- Cartea Întâi – Drama unui minister, torul conferintei, Lect.univ.dr. Alina Cartea a Doua – Acvariul groazei şi Hurubean, a identificat două etape Cartea a Treia – Enigma Mieilor. sugestive în perioada regimului co- Evenimentul a fost moderat de către munist pentru evidenţirea statutului Prof. univ. dr. Doru Tompea, iar femeii: politicile de emancipare (la prezentarea lucrărilor a fost realizată debutul comunismului) şi politicile de către Prof. univ. dr. Sorin Bocancea. pronataliste agresive (după decretul În deschiderea evenimentului, antiavort din 1966): „După război, a Prof. univ.dr. Doru Tompea a arătat

103 POLIS că „lucrările fostului ministru Doru ni se prezintă personaje mai puţin Viorel Ursu surprind o perioadă cunoscute, eroi, victime care făceau extraordinar de tensionată, perioada parte din Ministerul de Interne de la acelei punţi dintre ultimele luni ale acea vreme. Combinaţia scriiturii regimului Ceauşescu şi primele luni este foarte interesantă, este o combi- ale aşa-zisei revoluţii româneşti”. naţie de analiză a documentelor, dar Autorul trilogiei a avertizat publicul prezintă şi o parte emoţională. Eu le astfel: „În mine şi în cărţile mele nu recomand pentru lectură, dar trebuie găsiţi ideea de senzaţional a jurna- să aveţi tărie, pentru că este o listului şi nici pe aceea de orgoliu al trilogie a groazei”. cercetătorului. Opinia mea, reflec- A şaptea acţiune a proiectului s-a tată prin cele trei cărţi, nu validează desfăşurat pe 10 aprilie: Conferinţa opinia oficială referitoare la eve- naţională Învăţământul politico-ide- nimentele din decembrie 1989. În ologic în România comunistă (coor- niciuna din cărţi nu o să găsiţi defi- donator, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea). nite incidentele din ’89 ca fiind o Ce a însemnat învăţământul politi- revoluţie. E adevărat că până la co-ideologic în România comunistă? căderea lui Ceauşescu erau doar 100 Ce efecte a avut, prin ce vectori se de morţi, dar după căderea lui erau făcea şi marii clasici ai marxismului de 10 ori mai mulţi”. sunt doar câteva dintre aspectele ce au fost discutate în cadrul dezba- terii. În cadrul acesteia, de remarcat au fost prelegerile Prof.univ.dr. Doru Tompea şi ale Prof. Dumitru Constantin.

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, prezentatorul celor trei volume, a mărturisit audienţei: „citind aceste trei cărţi mă gândeam la o altă trilogie lansată aici, în Aula Magna În deschiderea evenimentului, şi în cadrul aceluiaşi proiect, res- Prof.univ.dr. Sorin Bocancea a de- pectiv a lui Grigore Cartianu. Dacă clarat că „învăţământul politico-ide- până acum am avut parte de lecturi ologic este o realitatea în orice sis- ale principalilor actori ai revoluţiei tem politic, diferenţa fiind astăzi că româneşti, acum, în această trilogie, fiecare partid îşi face acele şcoli de

104 Justiţie şi politică în România contemporană vară, unde îşi pregătesc viitoarele propunea să facă un om nou, dar vă elite politice; însă, pe atunci indi- amintesc că a ratat”. vizii nu aveau de ales. În vremea co- Pe 8 mai, dată foarte importantă munismului exista un singur partid, în regimul comunist întrucât era o singură ideologie şi anume cea a ziua PCR, s-au desfăşurat două clasei muncitoare. Propaganda era acţiuni din cadrul proiectului. Prima făcută de profesori, de cadrele uni- a fost vernisajul expoziţiei Omagiu versitare şi eu sunt curios cum s-au Partidului şi Conducătorului iubit împăcat intelectualii cu ideologia (avându-l curator pe Asist.univ.drd. clasei muncitoare”. Vlad Nedelcu). La vernisaj au mai Prof.univ.dr. Doru Tompea a tre- fost prezenţi Prof.univ.dr. Nicolae cut în revistă fondatorii marxismului Gâscă şi criticul de artă Valentin şi instrumentele prin care se realiza Ciucă. învăţământul politico-ideologic în România comunistă: „Manualul de materialism istoric era cartea care se realiza în baza învăţăturilor acestor mari clasici, fondatori ai marxismu- lui, un manual de materialism istoric care prezenta societate şi evoluţia ei. Mai era şi Programul Partidului Comunist Român de făurire a socie- tăţii socialiste multilateral dezvol- tate şi înaintarea României spre co- munism, cu un rol foarte important „Nu aş fi în măsură să vorbesc în propaganda de partid şi care re- despre Epoca de Aur pentru că nu prezenta cartea de căpătâi la nivelul am trăit-o. Ceea ce am expus aici tuturor sistemelor sociale, era sub- sunt lucrări din colecţia mea, pentru stanţa şi macheta de teorie ideolo- că sunt un iubitor de artă, şi vreau să gică. Însă, cel mai important vector vă mai spun că nu putem neglija o de propagandă au fost broşurile perioadă din istoria poporului român Academiei «Ştefan Gheorghiu», la- care ne-a marcat pe toţi, inclusiv pe boratorul de propagandă al PCR”. noi, generaţia mai tânără”, a declarat Dumitru Constantin, fost redactor- Vlad Nedelcu. Criticul de artă şef al Opiniei Studenţeşti, a mărtu- Valentin Ciucă a apreciat proiectul risit că „învăţământul politico-ideo- şi a spus: „Se spune că o imagine logic a fost construit pe ideea unei face cât o mie de cuvinte. Ei bine, îndoctrinări, manipulări a individu- astăzi, avem în faţă maniera prin lui, pe ideea că acesta nu trebuie să care Partidul Comunist Român ale- mai gândească ci doar să execute. gea să îşi facă propaganda, prin tot Învăţământul politico-ideologic îşi felul de manuscrise, tablouri, în- scripţii, cărţi şi cântece”.

105 POLIS

Expoziţia a fost urmată de a noua cântecele patriotice. A fost o epocă acţiune a proiectului, anume de o de care nu trebuie să ne dezicem de discuţie pe marginea propagandei ceea ce am făcut. O ideologie a fost prin artă. Pe această temă, a vorbit schimbată cu alta, pentru că oamenii Prof.univ.dr. Nicolae Gîscă, dirijor aveau nevoie de altceva. Când pri- al corului Cantores Amicitiae şi vim spre ceea ce s-a întâmplat, ar profesor la Universitatea de Arte trebui să nu-l acuzăm doar pe „George Enescu” din Iaşi, care a Ceauşescu, ci să ne întrebăm ce am mărturisit că „au fost momente în făcut şi noi”. care s-a deturnat de la scopul iniţial Discuţiile au fost presărate cu mesajul unui cântec. Marx spunea la momente de audiţie a pieselor cele un moment dat că omenirea are obi- mai celebre ale propagandei comu- ceiul să arunce odată cu apa de la niste. Surpriza evenimentului a fost botez şi vasul în care a fost spălat actorul Gabriel Lazăr, care a inter- copilul. Cam asta făceam şi noi în pretat poezii specifice regimului vremea comunismului. Aceste ma- comunist. nifestări glorioase constau într-o se- rie de acţiuni muzicale, iar cântecele corale au jucat un rol important. La un moment, cântecele patriotice au fost confiscate de către PCR, cu toate că nu partidul le-a creat. Mai mult, s-a trecut de la melodiile pa- triotice la cântarea patriotată, de slă- vire a unui personaj. Păcat de unele piese, că dacă ar fi avut alte versuri ar fi fost cântate şi astăzi. Compo- zitorii de atunci o făceau pentru că aveau avantaje băneşti şi sprijin în A urmat apoi un spectacol carieră. Muzica asta se plătea bine. artistic intitulat sugestiv Partid şi Erau manifestările de 1 mai, 8 mai, Ţară – o unică voinţă (coordonator, 23 august, iar compozitorii erau Prof.univ.dr. Sorin Bocancea), com- angrenaţi în astfel de acţiuni pentru pus după modelul celor din acea că erau plătiţi bine. Cei care le cân- vreme, realizat din poeziile care tau nu erau renumeraţi, era consi- promovau propaganda partidului derată o muncă patriotică. După re- semnate de Adrian Păunescu, voluţie s-au scos cântecele patrio- Nicolae Labiş, Corneliu Vadim tice. S-a schimbat macazul şi s-a Tudor, Dan Deşliu, Alexandru cântat doar muzică religioasă. Noi, Andriţoiu, în interpretarea cadrelor în ziua de astăzi, nu trebuie să ne didactice de la Facultatea de Ştiinţe întoarcem la cântecele patriotarde, Politice şi Administrative şi de la dar nu trebuie să lăsăm deoparte Facultatea de Drept.

106 Justiţie şi politică în România contemporană

Spectacolul a urmărit ironizarea „Eu l-am cunoscut pe părintele acestui tip de manifestare culturală. Steinhardt în ultimul său an de Întrucât în public erau şi elevi, per- viaţă. Era un monarh foarte modest, soane ce nu au prins regimul comu- o fiinţă sufletistă şi care se încadra nist, coordonatorul proiectului a ţi- perfect în viaţa monahală. De multe nut să precizeze: „Aceste acţiuni nu ori acesta ne transmitea următorul au ca scop trezirea unor nostalgii ci, mesaj: «nu ştiţi cât de întunecată e dimpotrivă, combaterea lor”. viaţa fără Hristos. Ştiţi ce fericiţi ar

trebui să fiţi că v-aţi născut creştini?!», a povestit părintele Pantelimon.

Au urmat două acţiuni dedicate victimelor comunismului. Cea de-a zecea s-a desfăşurat pe 19 mai: vizi- tarea de către studenţii şi cadrele didactice de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Mănăstirii La rândul său, Mark Bucuci a Rohia pentru a evoca, astfel, vorbit despre Nicu Steinhardt ca personalitatea lui Nicolae Steinhardt despre un „democrat fericit”: (coordonator, Prof.univ.dr. Sorin „Nicolae Steinhardt era un creştin Bocancea). La Rohia, grupul de vizi- atipic, fiind mai tot timpul nemul- tatori s-a bucurat de ospitalitatea ţumit de complicitatea existentă Părintelui Pantelimon Ilieş, egumenul între biserică şi, pe anumite seg- mănăstirii, un ucenic al părintelui mente, Partidul Comunist. Ce am Nicolae. În chilia lui Steinhardt a avut reţinut de la Părintele Steinhardt loc un moment de evocare realizat atât sunt două aspecte. În primul rând, el de către părintele Pantelimon, cât şi de spunea că prima datorie a unui creş- către Asist.univ.dr. Mark Bucuci. tin este să fie fericit. A doua ches- tiune care mi-a atras atenţia are le- gătură cu preocupările sale culturale care, deopotrivă, i-au influenţat practica credinţei. Era un liberal convins şi în toate conjuncturile tul- buri în care s-a aflat şi-a păstrat cumpătul şi nu a luat-o razna. Pozi- ţionarea lui Nicolae Sterinhardt faţă

107 POLIS de creştinism a fost una structurată doi unde am fost repartizaţi câte cultural”. unul în celulă pentru ca nu erau Următoarea acţiune s-a desfăşu- finalizate cercetările. Am nimerit în rat pe 20 mai, ziua în care s-a sărbă- celula 82 şi am stat singur mai mult torit centenarul Corneliu Coposu, la de o lună de zile. Eu am avut noro- Memorialul Victimelor Comunis- cul că cel care m-a anchetat la mului şi al Rezistenţei de la Sighetul Sighet a fost un om mai înţelept, un Marmaţiei. Acţiunea s-a bucurat de învăţător de meserie. Nu am primit sprijinul Fundaţiei Academia Ci- nicio palmă de la el, însă, după un vică. Timp de cinci ore cadrele di- timp, l-am întâlnit nervos şi am dactice şi studenţii au vizitat „Sala crezut că o voi încasa. A venit ziua România Închisorilor”, care cuprin- de 25 septembrie 1982, era ziua mea de studii de caz despre cele mai de naştere, împlineam 18 ani. Din importante închisori din ţară, celule cauza foamei, a frigului şi a stre- în care erau încarceraţi deţinuţii sului am uitat şi abia mai spre seară politici, inclusiv celula în care a mi-am adus aminte ce zi era. În murit Iuliu Maniu, „Neagra” sau noiembrie au început gerurile, iar Celula de Pedeapsă, „Spaţiul de zeghea pe care ne-au dat-o nu ţinea reculegere şi rugăciune” şi „Cor- căldură, astfel că ne-au mutat pe toţi tegiul Sacrificaţilor”. 18 într-o singură celulă. Ne dădeau zece kilograme de lemne umede şi cu care nu putea să faci focul. Nu am reuşit niciodată să îl facem. Aşa am petrecut toată iarnă, fără căldură şi cu mâncare foarte proastă”, a po- vestit fostul deţinut politic.

Ineditul evenimentului l-a repre- zentat întâlnirea cu un fost deţinut al închisorii de la Sighet, Ioan Ilban, care a povestit prin ce a trecut în cei trei ani de detenţie acolo. „Din beciurile securităţii din Sighet am În cadrul acţiunii a avut loc evo- fost aduşi 18 tineri, din care 5 elevi, carea personalităţii lui Corneliu 2 studenţi şi un funcţionar. Am Coposu, realizată de Lect.univ.dr. ajuns încolonaţi, în şir indian, în faţa Georgeta Condur, care l-a prezentat închisorii, de unde am urcat la etajul pe liderul opoziţiei din România

108 Justiţie şi politică în România contemporană postcomunistă dintr-o perspectivă parte dintr-un proiect al Institutului personală: „Există astăzi riscul de a pentru Investigarea Crimelor Comu- spune că toţi oamenii politici sunt o nismului şi Memoria Exilului apă şi un pământ. E o greşeală Românesc. E un altfel de muzeu, faptul că oamenii de bună calitate se însă aici, pe foaierul Aulei Magna, dezic de politică. Corneliu Coposu se află doar o parte din ceea ce noi este unul dintre aceşti oameni care am reuşit să adunăm. În mare parte s-a implicat în politică şi nu era la sunt documente originale, semnate fel ca toţi ceilalţi. Eu l-am cunoscut în original de către Nicolae la începutul anilor ‘90. Nu am simţit Ceauşescu, dar şi multe obiecte care la el, cu toate că a fost deţinut erau folosite pentru uzul casnic şi nu politic şi 17 ani a stat în condiţii numai în perioada regimului comu- foarte grele, acea ură faţă de sistem nist”, a declarat în deschiderea eve- ci, dimpotrivă, avea o atitudine nimentului Prof. Tiberiu Părpăuţă, pozitivă. Este o diferenţă foarte curatorul expoziţiei. La eveniment a mare între Corneliu Coposu, cel pe fost prezentă şi doamna inspector care l-am întâlnit personal, şi Lăcrămioara Iordăchescu, care a Corneliu Coposu prezentat de mass vorbit despre importanţa unui ase- media. Era un om politicos, un menea demers în educaţia tinerilor. gentlemen de modă veche”.

A urmat a treisprezecea acţiune, dezbaterea Copii duşmani ai popo- Ziua de 1 iunie (ziua copilului) a rului, la care a fost invitată doamna fost marcată pe 2 iunie prin doua Prof. Lăcrămioara Stoenescu, autoa- acţiuni. Cea de-a douăsprezecea rea unor lucrări de memorialistică. acţiune a proiectului a fost verni- Domnia sa a povestit audienţei trau- sarea expoziţiei „Un fragment al mele suferite în copilărie pe motiv unei istorii neasumate: comunismul că a fost copil de deţinut politic: românesc”, realizată de elevii de la „Am venit cu mare dorinţă de vedea Colegiul Economic Administrativ această expoziţie şi totodată la Iaşi, sub coordonarea profesorului invitaţia domnilor Sorin Bocancea şi Tiberius Părpăuţă. „Avem de a face Daniel Şandru cu care am mai cola- cu o expoziţie fotografică ce a făcut borat. Ceea ce fac ei prin acest pro-

109 POLIS iect este extraordinar. Cartea Copii evidenţiez impactul comunismului duşmani ai poporului vorbeşte des- asupra sistemului constituţional din pre copilăria mea dramatică. Depor- România contemporană prin prezen- tarea a 800 de copii din Giurgiu în tarea istoriei constituţiilor româ- toate oraşele şi satele din ţară. neşti. Constituţia din 1948 a pus Aceşti dusmani ai poporului erau fie între paranteze proprietatea privată, deţinuţii politici, negustorii, mace- pentru ca cea din septembrie 1952 donenii, basarabenii refugiaţi, fe- să vină cu o machetă nouă, făcând meile deportate. Pentru mine copi- din România o republică sovietică. lăria în comunism a fost o dramă. A A fost cea mai ideologizată fost, mai întâi, arestarea tatălui meu constituţie a României”, a declarat apoi deportarea în acel tren de vite Prof.univ.dr. Cristian Bocancea. pentru 7 zile, iar în final exmatri- Prezent la eveniment, Prof. univ.dr. cularea din clasa a 5-a. Acum cred Radu Carp a precizat că „în comu- că aceste lucruri s-au întâmplat toc- nism puteam avea senzaţia că există mai pentru a scrie această carte. Voi libertăţi, totuşi, cetăţeanul nu avea trebuie să ştiţi adevărul despre co- acces la ceea ce azi numim «con- munism şi nu din cărţile de litera- tencios administrativ». De aceea tură, ci din istorisirile şi declaraţiile comunismul a avut un simulacru de celor care au trăit acele orori”. constituţie”.

Al paisprezecelea eveniment, Proiectul După 25 de ani. Comu- desfăşurat pe 6 iunie, a fost confe- nismul din Europa de Est continuă rinţa Constituţiile României comu- pe tot parcursul anului, până pe 14 niste (coordonator, Prof.univ.dr. decembrie, data la care, în 1989, au Cristian Bocancea), organizat în apărut la Iaşi primele manifestări ce colaborare cu Centrul de Analiză a au anunţat evenimentele ce au dus la Reformelor în Justiţie, Politică şi căderea lui Ceauşescu. Manifestările Societate (CARJPS). ce urmează a se desfăşura în cadrul „Titlul conferinţei mi-a fost ser- proiectului vor fi prezentate în pri- vit pentru că Sorin Bocancea a orga- mul număr din anul 2015. nizat un an plin de manifestări ştiin- ţifice pe acest subiect şi am vrut să

110 Justiţie şi politică în România contemporană

RECENZIE

de cercetători români care s-au de- dicat studiului dictaturii comuniste. În lucrarea sa Geneza leninis- mului românesc. O perspectivă teoretică asupra orientării interna- ţionale a comunismului românesc 1948–1989, universitarul timişorean Emanuel Copilaş ne propune însă analiza, înaintea „înfierării”. Mai exact, aşa cum afirmă şi autorul, Emanuel Copilaş, miza lucrării este următoarea: „ana- Geneza leninismului românesc. liza ideologică şi descifrarea teore- O perspectivă teoretică asupra tică a politicii internaţionale a co- orientării internaţionale a comu- munismului românesc în perioada în care s-a aflat la putere, 1948-1989”. nismului românesc 1948 - 1989, Demersul său este unul impresio- Institutul European, Iaşi, 2012, nant, bazat fiind pe studiul apro- 655 p. fundat al unor surse bibliografice deosebit de diverse, de la docu- Analiza regimului comunist mente de arhivă şi materiale propa- (1948–1989) este una din temele de gandistice până la lucrări şi articole referinţă în ştiinţa politică româ- ştiinţifice, fiecare implicând inter- nească. Condamnarea numeroaselor pretări variate ale orientării politicii abuzuri din acea perioadă, „destruc- externe a României din perioada turarea” şi demitizarea ideologiei mai sus menţionată. din spatele partidului-stat, demas- Tema lucrării este de permanentă carea încălcării flagrante a dreptu- actualitate pentru întreaga societate rilor omului sau scoaterea la lumină românească, tratarea acestui subiect a „pânzei de paianjen” numită po- având raţiuni bine definite, ce sunt liţia politică, iată doar câteva din cu predilecţie orientate pe linia unei direcţiile urmărite de numărul mare nevoi acute de cunoaştere, necesară

111 POLIS

şi obligatorie, a unei istorii recente construcţiei şi orientării mesajelor marcate de spiritul şi litera totali- transmise pe diverse canale de co- tarismului autohton. municare de către statul român în Din perspectivă politologică, este relaţia sa cu mediile politice şi interesant de observat faptul că diplomatice de la nivel global. Are autorul utilizează cu multă măiestrie loc, astfel, o evaluare complexă a un tip de analiză bipolară, demers ce tuturor liniilor directoare ale poli- se demontrează a fi esenţial pentru o ticii externe româneşti, acţiune reali- corectă şi atotcuprinzătoare înţele- zată prin intermediul unui minuţios gere a epocii, atât prin prisma cro- proces de interpretare a tipului de nologiei evenimentelor marcante ale discurs utilizat şi prin descifrarea comunismului din România, cât şi semnificaţiilor şi implicaţiilor unor din perspectiva modului în care au momente-cheie ce au presupus o fost prezentate aceste evenimente poziţionare diferită a României în întregii lumi de către maşina de peisajul politicii internaţionale. propagandă a PCR. Totodată, tratarea pe două pla- În contextul prezentării în detaliu nuri – teoretic şi empiric – a pro- a speciilor de leninism prezente în blematicii orientării internaţionale a Europa de Est după cel de-al doile României comuniste asigură posibi- război mondial, autorul surprinde, litatea conturării unei perspective de într-o manieră inspirată şi foarte ansamblu asupra modului distinct de bine argumentată, un întreg spectru înţelegere şi interpretare a temelor al particularităţilor comunismului de politică externă ce au fost pro- românesc, demonstrând chiar exis- movate de către exponenţii marcanţi tenţa unei „marci înregistrate” în ai Partidului Comunist Român în materie de transpunere a unei ideo- perioada 1948–1989 . logii leniniste într-un proiect politic Lucrarea de faţă, structurată pe şi social specific României secolului opt capitole, analizează întregul me- XX. Identificarea tuturor acestor canism de gândire ce a stat la baza specificităţi justifică pe deplin defi- construcţiei comunismului tipic ro- nirea comunismului românesc ca mânesc, punând accent pe decrip- „leninism romantic”, fapt ce întă- tarea ideologică şi contextuală a pe- reşte ideea oportunităţii tratării dis- rioadei de „glorie” a acestuia – tincte a acestuia în contextul socio- „epoca Nicolae Ceauşescu”. Prin politic al vremii. această incursiune în trecut, reali- În economia analizei şi inter- zată de Emanuel Copilaş, a fost po- pretării realităţilor istorice, autorul sibilă o radiografiere a sistemului acordă o atenţie deosebită politicii comunist în ansamblul său, eviden- externe româneşti, analizând în pro- ţiindu-se nocivitatea acestuia în ra- funzime o multitudine de eveni- port cu cetăţenii unei naţiuni, captivi mente şi manifestări ce au produs şi obligaţi să se înregimenteze pen- reverberaţii puternice în spatiul

112 Justiţie şi politică în România contemporană tru a asigura continuitatea şi aşa-zisa perii şi aplicării strategiilor de poli- legitimitate a partidului-stat. tică externă. După prezentarea iniţială a ca- În concluzie, această lucrare drului teoretic, prin sistematizarea oferă explicaţii solide referitoare la principalelor teorii ale relaţiilor modul de organizare şi caracteristi- internaţionale – realismul, pluralis- cile comunismului românesc post- mul, marxismul şi socio-construc- belic, caracterizarea acestuia drept tivismul – profesorul timişorean tre- „leninism romantic” dovedindu-se, ce în revistă, din perspectiva unei în economia prezentării lucrurilor, complexe şi complete definiri a leni- o alegere fericită. Despre finalul nismului, principalele forme de acestei epoci, autorul conchide per- manifestare a acestuia în contextul fect: „Leninismul romantic a sfârşit istoric al secolului XX. În capitolele aşa cum a existat: într-o lume pe ce urmează, abordarea cronologică a care nu a inţeles-o, sau pe care a evenimentelor ce pot fi asociate înţeles-o doar în măsura în care a evoluţiei leninismului după cel de-al avut nevoie pentru a o asedia. Pro- doilea război mondial oferă posi- iectul său hegemonic bazat pe aser- bilitatea determinării specificităţilor, tivitate absolută s-a erodat progre- a diferenţelor semnificative existen- siv devenind, în ciuda agresivităţii te între România şi alte state aflate ideologice manifestate, din ce în ce în zona de influenţă sau control a mai fragil”. Uniunii Sovietice, la nivelul conce- Adrian Marius TOMPEA

113 POLIS

114 Justiţie şi politică în România contemporană

Note despre autori

Radu CARP is Professor Doctor at the Faculty of Political Science, University of Bucharest. He has a Master’s Degree in European Studies and International Relations, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). He is a doctor of law at the Faculty of Law of Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca (2002). He has been an Associate Professor and an Associate Researcher at several prestigious institutions from the country and from abroad. Among others, he has published: (with Laurenţiu Vlad and Ioan Stanomir) De la „pravilă” la „constituţie”. O istorie a începuturilor constituţionalismului românesc [From “writ” to “constitution”. A history of the beginnings of Romanian institutionalism] (Nemira, 2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat[Ministerial responsibility. A study in comparative public law] (All-Beck, 2003); (with Ioan Stanomir), Limitele Constituţiei. Despre guvernare, politicǎ şi cetǎţenie în România [The Limits of the Constitution. On government, politics, and citizenship in Romania] (C.H. Beck, 2008); (with Ioan Stanomir), Religie, politică & statul de drept. Secvenţele unei acomodări [Religion, politics & the rule of law. Sequences of an accommodation] (Humanitas, 2013).

Emanuel COPILAŞ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timişoara. He is the author of several scientific articles published in Romanian political science journals. He also published the book Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editura Institutul European, Iaşi, 2013). His areas of interest are theory of international relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism.

Cristi DANILEȚ is a graduate of "Al. I. Cuza" University of Iași since 1998 and become a judge in the same year. He is a criminal science graduate from the University of West Timișoara and the has a master degree at the Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca. He has been appointed as trainer to the National Institute of Magistracy in 1998 in Ethics and Legal Ethics. He attended several specializations in the country and abroad (Netherlands, France, Czech Republic, USA) in the areas of judicial independence, impartiality of the judiciary, judicial integrity. He supported presentations on themes related to justice, to reform and anticorruption at conferences and international seminars in Romania, Albania, Bulgaria, Macedonia, Montenegro, Republic of Moldova, Spain, Turkey, Ukraine. He is a member of the intergovernmental group from UN who wrote "Comment at the Bangalore Principles with regard to the judicial conduct" (2007), represented Romania in the European Commission for the Efficiency of Justice of the Council of Europe (2005-2007), was an expert of the Council of Europe with regard to the

115 POLIS reform of Justice in the Republic of Moldova (2012). He is the author of several specialized studies in the field of criminal law and criminal procedure, and of books on mediation, judicial corruption, judicial reform. He worked in the courts of Vatra- Dornei, Cluj-Napoca and Oradea. Is a former adviser to the Minister of Justice in 2005-2007 and is elected a member of the CSM since 2011.

Dragoş DRAGOMAN is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science. His research interests focus on ethnic relations, social capital, political participation and political geography. Recent publications: Capital social şi valori democratice în România, Iaşi, Institutul European, 2010.

Rada Cristina IRIMIE, „Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca.

Constantin MANOLACHE has a Phd. in philosophy, he is an expert in European studies and international relations and he is also a teacher at "Petre Andre" University of Iași. He graduated from the Faculty of Philosophy of "Alexandru Ioan Cuza" University Iași and also from National Defense University. He has a Master degree in European construction at the Free University Brussels (Institute of European Studies). He attended various training courses (some organized by the College of Security and Defence Studies, Garmisch Partenkirchen, Germany). He was an expert in international relations on the issue of the Partnership for Peace and on the interoperability of the Romanian Army with the NATO structures (1990- 2003). He has extensive experience in matters of national defense and security, crisis management, diplomacy, negotiation, attested by his international activity at the Strategic Command of the Allied from Europe (SHAPE/NATO ), Mons, Belgium and at the European Union, Brussels, Belgium. He published Structures of security and crisis management in the Euro-Atlantic context (2004), and has contributions at the volumes Philosophical problems of military science. The theory of structures and systems (1992) and the Social philosophy (1993).

116 POLIS

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.

Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

POLIS

Bun de tipar: 2014 • Apărut: 2014 • Format 16 × 24 cm Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 [email protected]; www.euroinst.ro

220