Ripost` Ferm` \Mpotriva Violen]Ei

$Ripost` Ferm` \Mpotriva Violen]Ei$

www.politiaromana.ro/revista_politiei/

Steven Seagal, o atitudine antidrog pag. 22 Publica]ie fondat` \n 1939. Serie nou`

Ripost`Ripost` ferm`ferm` \mpotriva\mpotriva violen]eiviolen]ei

2008

Nr. 1

52 pagini

3 lei Dezvelirea bustului lui Al. I. Cuza la Arad

Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie de c`tre un sobor de preo]i în frunte cu P.S. nu ne mai apar]ine doar nou`. Este al Arad a fost, \n ziua de 24 Ianuarie, gazda Timotei Seviciu, episcopul Aradului, tuturor ar`denilor” – a afirmat în unui eveniment plin de spiritualitate - Ienopolei [i Hunedoarei. aplauzele numerosului public, [eful poli]iei dezvelirea bustului marelui domnitor Au marcat însemn`tatea momentului, ar`dene. Alexandru Ioan Cuza. Bustul primului dom- [eful Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Cu aceast` ocazie, în fa]a unui numeros nitor al Principatelor Române Unite [i înte- Arad, dl. comisar - [ef Alexandru Tanco, auditoriu, au avut loc mai multe expuneri meietor al Poli]iei Moderne Române a fost reprezentan]ii autorit`]ilor publice – prefec- tematice cu privire la importan]a istoric^ a realizat prin contribu]ia exclusiv` a tul jude]ului Arad [i vicepre[edintele C. J. zilei de 24 ianuarie 1859. Au fost recitate poli]i[tilor ar`deni [i a fost amplasat în fa]a Arad, directorul Direc]iei Jude]ene Arad a poezii, iar elevi ai [colilor generale nr. 1 [i 3 sediului I.P.J. Arad. Arhivelor Na]ionale, profesori, oameni de au prezentat un program artistic de Ideea realiz`rii acestui simbol pentru cultur`, poe]i dar [i elevi de la mai multe excep]ie. posteritate s-a materializat într-o lucrare de [coli ar`dene [i elevi ai Seminarului Dup` momentul depunerii coroanelor [i excep]ie sub “semn^tura”sculptorului Teologic Ortodox. jerbelor de flori, to]i cei prezen]i s-au prins Dumitru Paina, fiind amplasat chiar în fa]a „Noi poli]i[tii am realizat [i amplasat în în Hora Unirii, simbol unit`]ii tuturor sediului I.P.J. Arad. fa]a inspectoratului bustul marelui domnitor românilor. Ceremonia de sfin]ire a fost oficiat` Alexandru Ioan Cuza, dar de ast`zi acesta Camelia TUDUCE

Aspecte ale unui sistem social \n puternic` [i fundamental` restructurare. Realiz`riRealiz`ri [i[i realismrealism Totul \n beneficiul cet`]eanului [i pentru siguran]a lui. Criteriul fundamental al Coeren]a [i oportunitatea m`surilor I.G.P.R., a fost focalizat` pe siguran]a mai-binelui nu numai declarat [i dorit, ci [i \ntreprinse de Poli]ia Rom#n` \n ultima cet`]eanului. Juste]ea m`surilor adoptate realizat. perioad` pe linia reconfigur`rii structurale [i ac]iunilor \ntreprinse pentru a veni \n [i institu]ionale, coroborate cu activitatea \nt#mpinarea nevoilor cet`]enilor este Indubitabil, rezultatele Poli]iei consecvent` \n direc]ia schimb`rii menta - sus]inut`, pe l#ng` realiz`ri, [i de Rom#ne din ultimul timp sunt menite s` \i lit`]ilor propriului personal, determinat, recunoa[terea de care se bucur` institu]ia r`spl`teasc` profunda transformare. concomitent, s` depun` eforturi supli- \n r#ndul comunit`]ii. Rezultate care, analizate profesionist, \n mentare pentru \ndeplinirea misiunilor {i, fapt deosebit de \mbucur`tor, nu baza unor criterii similare celor din statele s-au constituit \n tot at#tea elemente defi - numai \n ]ar`. Exemplu [i argument \n europene dezvoltate [i, mai ales, \n confor- nitorii ale unei strategii viabile. acest sens stau aprecierile la adresa mitate cu nivelul de a[teptare al Viabilitate demonstrat` \n primul r#nd Poli]iei Rom#ne din partea celor mai cet`]enilor rom#ni, se pot constitui, ele \n planul rezultatelor ob]inute: pozitive \ndrept`]i]i s` le fac`: partenerii acesteia, \nsele, pentru institu]ia noastr` \n punctul sau situate pe un trend ascendent \n institu]iile similare ale statelor Uniunii de plecare al unui nou \nceput: cel al unei majoritatea domeniilor de activitate. Europene. reale [i recunoscute Poli]ii Europene. Bine\n]eles, aten]ia tuturor poli]i[tilor, de Poli]ie,Editorial cet`]ean, siguran]`, parteneri- la agentul din strad` p#n` la conducerea at, recunoa[tere. Nicu[or DULGHERU

Desp`r]ire tragic` O familie de poli]i[ti pag. 8-9 de un erou pag. 33

Violen]a \nchis` „Amiralul“ flotilei de aur cu lac`te pag. 12-13 pag. 34 r r a a Fugi de sindromul m m u

u Eminescu, in memoriam „Superman“! pag. 43 s pag. 18 s

n n i i D D Evaluare 2007 Privighetorile „Ciocârliei“ pag. 26-27 pag. 51 3 Evaluare - 2007 |n spiritul valorilor poli]iene[ti europene

celor 48.446 de anga- institu]iei sporirea nivelului de ordine [i ja]i – ofi]eri, agen]i, siguran]` public` \n r#ndul cet`]enilor, personal civil – care cer#ndu-le factorilor responsabili s` compun structurile trateze acest imperativ ca pe un proces Poli]iei Na]ionale. continuu. Domnul ministru a subliniat Raportul a relevat aten]ia care trebuie acordat` mediului transform`rile insti- urban, pe segmentele de siguran]` ruti- tu]ionale realizate, ce er`, violen]` stradal` [i violen]` \n [coli. au vizat crearea unor De asemenea, a cerut implicarea noi structuri, con- autorit`]ilor locale \n ceea ce prive[te forme cu actualul par- infrastructura. Ministrul Internelor [i curs european al Ro- Reformei Administrative a abordat fiecare valuarea activit`]ii Poli]iei Rom#ne pe m#niei, eforturile depuse \n vederea opti- capitol al raportului de evaluare, con- E anul 2007 s-a concretizat \ntr-o miz`rii resurselor pentru eficientizarea cluzion#nd, printre altele, c` violen]a din \nt#lnire de lucru, la care au luat parte actului profesional, cooperarea la nivel [coli trebuie comb`tut` eficient, c`, la reprezentan]i ai tuturor structurilor na]ional, regional [i european. De aseme- nivelul jude]elor [i localit`]ilor trebuie Statului de drept interesate de evolu]ia nea, raportul a scos \n eviden]` riscurile [i comb`tute activit`]ile infrac]ionale care institu]iei. priorit`]ile cu valoare de urgen]` ale tulbur` lini[tea [i siguran]a, atr`g#nd Lucr`rile s-au derulat \n sala Centrului poli]i[tilor, \ndeosebi \n domeniul sigu- aten]ia asupra exacerb`rii actelor de Cultural al M.I.R.A. Desf`[urat` \n ran]ei traficului rutier, men]ion#nd, la violen]` \n plin` zi, a regl`rilor de conturi prezen]a ministrului Internelor [i acest capitol, slaba implicare a unor fac- [i asupra luptei pentru suprema]ie \ntre Reformei Administrative, dl Cristian tori cu atribu]ii \n domeniu care ar trebui capii lumii interpole din diverse localit`]i. David, evaluarea a avut loc cu participarea s` consolideze, domnilor: Costic` Canacheu, pre[edinte prin participare al Comisiei de Ap`rare, Ordine Public` [i efectiv`, de - Siguran]` Na]ional` din Camera mersuri [i mo - Deputa]ilor, reprezentat al Parlamentului dalit`]i concrete, Rom#niei, [i procuror Marius Iacob, din parteneriatele partea Parchetului General. Conducerea \ncheiate cu insti- Ministerului Internelor [i Reformei tu]ia noastr`. Administrative a fost reprezentat` de c`tre ransmi]#nd domnii: chestor general dr Anghel Tsalutul Par - Andreescu, secretar de stat, [ef al che tu lui General Departamentului Ordine [i Siguran]` adre sat Poli]iei Public`, [i chestor principal dr Vasile Ro m#ne la ceas Gabriel Ni]`, secretar de stat, [ef al de evaluare a Departamentului Schengen. De aseme- activit`]ii pe anul nea, au luat parte la lucr`ri reprezentan]i 2007, dl procuror ai conducerilor structurilor din MIRA, Marius Iacob a directori generali ai Direc]iilor Generale relevat aprecierea institu]iei repre zentate omnul Cristian David a insistat pe din minister, directori ai direc]iilor din pentru rezultatele Poli]iei [i a subliniat, Dsarcinile Poli]iei Rom#ne \n etapa Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne, printre altele: “Nu se poate vorbi despre o urm`toare privind aderarea ]`rii la Spa]iul inspectori [efi [i reprezentan]i ai reform` a Justi]iei f`r` o Poli]ie dez- Schengen, pe nevoia unei preg`tiri Inspectoratelor poli]iilor jude]ene. voltat`”, punct#nd c` o corect` rela]ie minu]ioase \n acest sens a fiec`rui poli]ist, nspectorul general al Poli]iei Rom#ne, Procuratur` - Poli]ie garanteaz` succesul \n concordan]` deplin` cu specificul pro - Idl chestor dr. Gheorghe Popa, a prezen- actului de justi]ie. blematicii, at#t \n context local, c#t [i euro- tat auditoriului o selec]ie a celor mai n cuv#ntul s`u, dl. Costic` Canacheu a pean. }elul indicat explicit vizeaz` importante realiz`ri ale IGPR pe anul |remarcat progresele evidente, pe toate “Construirea unei Poli]ii care s` se bazeze supus aten]iei. Eviden]iind dintru \nceput planurile Poli]iei Rom#ne [i a atras aten]ia pe \ncrederea [i respectul societ`]ii. principiile Poli]iei Rom#ne – respectiv: unei gestion`ri mai atente \n anul curent Poli]istul trebuie s` fie un prieten real [i profesionalismul, responsabilitatea, ca urmare a restr#ngerii fondurilor veritabil al cet`]eanului“ a concluzionat transperan]a, integritatea [i cooperarea - bugetare. ministrul Cristian David. inspectorul general al Poli]iei Rom#ne a onsider#nd Poli]ia principalul vector garantat, cu exemplific`ri, c` \n parametrii Cde imagine al MIRA, ministrul Cristian Ina B~LAN acestor valori s-a desf`[urat activitatea David a stabilit drept obiectiv principal al Foto: V. ARSENE 4

Agenda M.I.R.A. Corup]ia intern` va fi pus` “la index” [i \n 2008

Prezent la Seminarul Anticorup]ie pen- atras, \n mod special, aten]ia asupra a trei tru cre[terea gradului de con[tientizare a segmente ale evolu]iei profesionale pe care popula]iei asupra fenomenului corup]iei, de managerii institu]iilor din cadrul M.I.R.A. respingere a acestuia în Sectorul vor trebui s` le monitorizeze permanent: Administra]iei Publice [i Internelor, organi- admiterea în institu]iile de \nv`]`m#nt ale zat, recent, la Bucure[ti, în cadrul ministerului, formarea profesional` [i promovarea în carier`. El a reamintit faptul c` diminuarea [i reducerea corup]iei interne venirii [i combaterii corup]iei interne va r`mâne, [i în anul 2008, unul dintre obiec- reclam` foarte mult` responsabilitate. tivele prioritare ale Ministerului Internelor Recentul seminar onorat de prezen]a dom- [i Reformei Administrative. Din partea nului ministru Cristian David a fost primul Direc]iei Generale Anticorup]ie se a[teapt` dintr-o serie de activit`]i proiectate pentru o dinamizare a activit`]ii, at#t pe palierul de anul \n curs [i subsumate Campaniei prevenire c#t [i pe cel de combatere. Din Na]ionale Anticorup]ie coordonate de c`tre perspectiva celor aproximativ 170.000 de Ministerul Justi]iei [i Transparency angaja]i ai Ministerului Internelor [i International România. MI.R.A va ac]iona pe Reformei Administrative, institu]ia \n care segmentul Administra]ie Public` [i Interne, \[i desf`[oar` activitatea reprezint` o inter- sens \n care, la nivelul a 17 prefecturi, vor fi Campaniei Na]ionale Anticorup]ie, domnul fa]` cu multiple puncte de contact cu soci- organizate ac]iuni specifice de informare [i ministru Cristian David a avut o interven]ie etatea civil` [i, de aceea, ac]iunile \ntre- con[tientizare, iar, la nivel local, vor avea loc c#t se poate de pertinent`. Domnia sa a prinse de M.I.R.A., inclusiv pe frontul pre- numeroase conferin]e de pres`.

Problematica rromilor dezb`tut`, din nou, la Roma: Cu toate c`r]ile pe… masa rotund`

Pe fondul desf`[ur`rii, la interne a avut un bun prilej de a Roma, a Conferin]ei Europene releva modul în care autorit`]ile |nt#lnire cu poli]i[tii rom#ni din Italia privind popula]ia rrom`, domnul guvernamentale române, în Domnul Cristian David, ministrul Internelor [i Reformei ministru Cristian David a partici- parteneriat cu mai multe organi- Administrative a fructificat oportunitatea oferit` de participarea la pat, la invita]ia omologului sù za]ii interna]ionale (guverna- Conferin]a European` privind Popula]ia Rrom` pentru a se întâlni cu italian Giuliano Amato, la o mas` mentale [i neguvernamentale), poli]i[tii români detasa]i în Italia. Domnia sa le-a mul]umit tutoror pen- rotund` privind incluziunea conlucreaz` pentru identifi- tru profesionalismul de care au dat dovad` pe parcursul misiunii [i a migran]ilor rom#ni de aceast` carea [i implementarea unor avut doar cuvinte de apreciere pentru eforturile [i calitatea cooper`rii etnie. Evenimentul a mai fost proiecte [i solu]ii legate de inte- cu autorit`]ile italiene [i le-a cerut poli]i[tilor români s` urm`reasc`, onorat de prezen]a domnilor: grare a rromilor [i \n continuare, modul în care se integreaz` comunitatea de români din Franco Frattini, vicepre[edintele îmbun`t`]irea situa]iei lor. Pe Italia, dar [i acele comunit`]i de rromi care au dificult`]i de adaptare. Comisiei Europene, comisar pen- lâng` discutarea aspectelor Se va \nfiin]a o grupare specializat` \n gestionarea faptelor tru justi]ie, libertate [i securitate, sociale privind gestionarea comise de rom#ni \n strìn`tate. Anastasia Crickley, directorul problematicii acestei minorit`]i Domnul ministru al M.I.R.A. le-a mai solicitat, poli]i[tilor s` Agen]iei pentru Drepturile au fost trecute \n revist` ac]ioneze pentru combaterea poten]ialului de infrac]ionalitate al Fundamentale a Uniunii ini]iativele întreprinse pentru cet`]enilor rom#ni din Italia [i s` colaboreze, la fel de bine, [i pe viitor, Europene, reprezentan]i ai asigurarea respect`rii drep- cu autorit`]ile italiene. La finalul discu]iilor, ministrul Cristian David autorit`]ilor centrale [i locale ita- turilor acestei etnii [i i-a informat pe poli]i[tii români c`, la nivelul Poli]iei Na]ionale, se va liene, precum [i al]i invita]i din respect`rii de c`tre aceasta a înfiin]a o grupare specializat` exclusiv în gestionarea faptelor strìn`tate. Din partea rromilor legilor. Realizarea unui schimb comise de c`tre cet`]enii români în strìn`tate. Aceasta va au participat reprezentan]i ai interactiv de idei [i puncte de func]iona \n afara coo per`rii poli]iene[ti obi[nuite [i se va caracte - comunit`]ilor “Opera Nomadi” [i vedere a fost de bun augur riza prin vitez` de reac]ie [i de interven]ie sporite [i preg`tire spe- “St. Egidio” [.a. Reuniunea pro- ]inând seama de faptul c`, inclu- cific` pentru astfel de misiuni. priu - zis` a fost precedat` de siv pe agenda Uniunii vernisajul expozi]iei foto – docu- Europene figureaz` elaborarea mentare privind “odiseea” unei strategii pentru incluzi- Pagin` realizat` de rromilor. Ministrul român de unea social` a rromilor. Antoaneta Darie 5

Agenda I.G.P.R. Sprijin rom#nesc pentru Poli]ia Albanez`

Membrii unei delega]ii conduse de un spectru larg al cooper`rii interinsti- directorul general al Poli]iei de Stat tu]ionale. Un accent aparte s-a pus pe Albaneze, domnul Ahmet Prenci au fost, preg`tirea c#inilor de serviciu, at#t de recent, oaspe]ii conducerii I.G.P.R. Din utili \n descoperirea unor infractori delega]ie a f`cut parte [i Excelen]a Sa, (\ntre care trafican]ii de droguri) [i elu- domnul Dashnor Dervishi, ambasadorul cidarea unor delicte. În acest sens, s-a Albaniei la Bucure[ti. Partea rom#n` a vorbit despre posibilitatea ca statul fost reprezentat` de c`tre domnul rom#n s` doneze Poli]iei de Stat chestor dr. Gheorghe Popa, inspector Albaneze [apte câini de serviciu. general al I.G.P.R., comisar [ef Oaspe]ii au mul]umit conducerii Poli]iei Gheorghi Plai, adjunct al [efului Poli]iei Române pentru sprijinul oferit pân` \n Rom#ne [i comisar [ef Dumitru G#lm`, prezent, în diverse domenii ale [eful Direc]iei Afaceri Europene, activit`]ii poli]ie [i [i-au exprimat Programe [i Cooperare Interna]ional`. încrederea c` [i, \n perspectiv`, colabo- Desf`[urate \ntr-o ambian]` de rarea dintre cele dou` p`r]i va fi c#t se \ncredere reciproc`, discu]iile au vizat poate de fructuoas`.

Sub “transfocator” rom#no - olandez Reducerea mortalit`]ii pe [osele Olanda, Willem Schewe, directorul adjunct al aceleia[i Securizare portuar` institu]ii [i Andre Aan’t Gor, “sub umbrela” reprezentant al Departamentului pentru Politici [i Strategii, din Proiectului Matra cadrul Poli]iei Olandeze. Prin dialog deschis, pe o problema - Un alt moment important al cooper`rii tic` preocupant` nu doar pentru rom#no - olandeze s-a derulat \n ziua de 30 ia - Rom#nia ci [i pentru Uniunea nuarie 2008, c#nd domnii: chestor Petre Tob`, European` cele dou` p`r]i au adjunct al inspectorului general al I.G.P.R. [i \ncercat s` puncteze noi oportu- comisar [ef Sorin G\fei, directorul Poli]iei nit`]i de cooperare, în vederea Transporturi din I.G.P.R. au fost amfitrionii de - lega]iei olandeze alc`tuite din domnii Jan de Vis, reducerii mortalit`]ii pe [oselele |n buna tradi]ie a cooper`rii manager de program în cadrul Agen]iei din România, dar [i din Europa. Din poli]iene[ti rom#no - olandeze, au Olandeze de Poli]ie, Jan Strujis, adjunctul [efu- avut loc, recent, dou` \nt#lniri bila - c#te [tim, obiectivul esen]ial fixat de lui Poli]iei Navale din portul Rotterdam, terale deosebite, pe dou` segmente oficialii U.E. este acela de a diminua pre[edintele Aquapol 2008 [i doamna Elza de importante ale activit`]ii Poli]iei Ro- cu 50 la sut` accidentele rutiere, Bruin, din cadrul Poli]iei Navale din Portul m#ne. |n zilele de 28 - 29 ianuarie a.c., pân` în anul 2010. Poli]i[tii rom#ni Rotterdam. Discu]iile s-au focalizat asupra domnii: chestor Proiectului comun Matra care va fi obiectivat, Petre Tob` [i co- timp de doi ani, [i vizeaz` optimizarea Planului misar [ef Gheorghi de Securizare a Portului Constan]a, intensifi- Plai, adjunc]i ai carea controlului Planurilor de Securizare a inspectorului gene - Facilit`]ilor Portuare, precum [i înt`rirea coo- ral al I.G.P.R, per`rii opera]ionale între autorit`]ile de aplicare chestor principal a legii în domeniul controlului frontierei [i Marian Tutilescu, infrac]ionalit`]ii portuare specifice. Proiectul Matra, Îmbun`t`]irea func]ional` [i moder- director general al nizarea structural` a Poli]iei Transporturi D.G. P. M.B. [i co - Navale din Portul Constan]a este derulat de misarul [ef Gino Direc]ia Poli]iei Transporturi din cadrul I.G.P.R. Bo[man, director împreun` cu Autoritatea Naval` Român`, adjunct al Direc]iei Compania Na]ional` „Administra]ia porturilor Poli]iei Rutiere, \mputernicit la [i cei olandezi au \ncercat s` maritime” S.A. Constan]a [i „Administra]ia por- comanda acesteia, au primit, la sediul descopere noi mijloace de ac]iune, turilor Dun`rii maritime” S.A. Gala]i, din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei interven]ie [i supraveghere a trafi- Ministerului Transporturilor. Rom#ne, o delega]ie olandez`, din cului rutier pe [oselele din care au f`cut parte domnii: Peter Van România, de pe teritoriul Olandei, Pagin` realizat` de der Beek, [eful Poli]iei Rutiere din dar [i de pe \ntreg continentul. Antoaneta DARIE 6 A 35 - A ANIVERSARE A ÎNFIIN}~RII BIROULUI NA}IONAL INTERPOL

„Activitatea de cooperare 42-a Sesiune a Adun`rii Generale anul 2006 (+58%); în aceea[i poli]ieneasc` interna]ional` a Interpol Viena - 1973, la perioad` au fost primite 13.756 Biroului Na]ional Interpol Organiza]ia Interna]ional` de cereri de asisten]` (+25%), Bucure[ti este una dintre cele mai Poli]ie Criminal` – Interpol, când mesajele operative expediate de B.N.I. devine prima cadrele Biroului înregistrând o structur` specia - cre[tere de 45% [i atingând un lizat` în pre- total de 55.316 mesaje transmise venirea [i comba - coresponden]ilor interni [i terea infrac]iu ni - externi. lor specifice cri - Ofi]erii B.N.I. au extr`dat, în minalit`]ii organi- anul 2007, 881 de persoane, înre - zate transfronta - gistrându-se astfel o cre[tere de liere. 96% fa]` de anul anterior, activi- La ceas aniver- tate în care au fost angrenate 75 sar, directorul ge- de cadre ale Centrului. Activitatea neral al C.C.P.I., pe acest segment s-a concretizat dl. chestor Mihai [i în solu]ionarea unor cazuri Stoica, apreciaz` c` deosebite, prin arestarea în progresele înre - România [i predarea autorit`]ilor gistrate de B.N.I., strìne a unor membri marcan]i ai structur` în ca drul mafiei italiene [i a unor persoane bune din Europa”, a afirmat Centrului de Cooperare Poli]i - urm`rite pe plan interna]ional Ronald K. Noble - Secretar eneasc` Interna]ional` (C.C.P.I.), pentru activit`]i teroriste. General al O.I.P.C. Interpol, cu nu ar fi fost posibile f`r` adop- Biroul Na]ional Interpol [i-a prilejul Conferin]ei Regionale tarea unor m`suri de per- adaptat activitatea la noul statut al Europene a Interpol, eveniment fec]ionare a activitã]ii în domeniul României de stat membru al desf`[urat între 30 mai [i 1 iunie schimbului de informa]ii opera- Uniunii Europene prin contribu]ia 2007, la Varna, Bulgaria. tive [i de asigurare a unui timp de avut` la aplicarea mandatului Cu prilejul anivers`rii a 35 ani reac]ie cât mai scurt în rezolvarea european de arestare [i prin de la înfiin]area Biroului Na]ional solicit`rilor primite sau f`r` apli- punerea la dispozi]ia autorit`]ilor Interpol (B.N.I.) în România, afir- carea unor m`suri suplimentare române a instrumentelor Interpol ma]ia Secretarului General al pentru cunoa[terea cât mai exact` agreate de Uniune, cum ar fi baza Interpol eviden]iaz` activitatea a situa]iei infrac]ionalit`]ii trans- de date cuprinzând documentele B.N.I. [i traseul ascendent remar- frontaliere în care au fost impli- de c`l`torie furate la nivel mondi- cat în special pe parcursul anului ca]i cet`]eni români [i strìni. al, care dispune de peste 13 mi - 2007, consacrat printr-un schimb „Totalul mesajelor operative lioane de înregistr`ri. eficient de informa]ii [i mesaje înregistrate în baza de date a operative. B.N.I., în cursul anului 2007, a Rezultatele înregistrate de B.N.I. a s`rb`torit, joi, zece atins un nivel f`r` precedent”, a Biroul Na]ional Interpol pe par- ianuarie a.c., la sediul C.C.P.I., precizat [eful B.N.I., comisar-[ef cursul anului 2007 confirm`, înc` contribu]ia adus` de poli]i[tii C`t`lin Ionescu, cu ocazia o dat`, eficien]a lucr`torilor din români la consolidarea cooper`rii bilan]ului anual al C.C.P.I. În cadrul acestei structuri, con- interna]ionale [i a promov`rii acest sens, în anul 2007, au fost tribuind astfel la consolidarea standardelor Interpol în rela]ia cu procesate 75.037 informa]ii pri - parteneriatului poli]ienesc cu celelalte state membre, ca urmare mite de la autorit`]ile strìne de organismele interna]ionale de a reader`rii României, la cea de-a aplicare a legii, fa]` de 47.365 în cooperare. 7 COOPERAREA POLI}IENEASC~ ÎN CONTEXTUL DREPTULUI INTERNA}IONAL PUBLIC

tiv`, promovarea [i dezvoltarea coo per`rii totodat` viitorul Curs comun de var` poli]iene[ti interna]ionale sunt extrem de privind cooperarea poli]ieneasc` intern a - importante în lupta împotriva criminalit`]ii ]ional`, planificat peste câteva luni, tot la trans na ]ionale. Lyon. Agenda reuniunii de la Lyon a fost gân- Din perspectiva Centrului de dit` astfel încât s` abordeze, sub aspect Cooperare Poli]ieneasc` Interna]ional` în Un reprezentant al Biroului Na]ional juridic [i al practicilor în domeniu, cele trei componen]a c`ruia, din luna iunie 2005, Interpol Bucure[ti a participat, în perioada dimensiuni ale cooper`rii interna]ionale func]ioneaz` Biroul Na]ional Interpol, 31 ianuarie [i 1 februarie a.c., la Lyon, între agen]iile de aplicare a legii (coope - Simpozionul „Cooperarea poli]ieneasc` Fran]a, în cadrul Simpozionului cu tema rarea între state prin intermediul organi- inter na]ional` în contextul dreptului inter- „Cooperarea poli]ieneasc` interna]ional` za]iilor interna]ionale cu ajutorul mecanis- na]ional public” reprezint` un bun prilej în contextul dreptului interna]ional pu - melor de protec]ie a drepturilor omului pentru eviden]ierea preocup`rilor perma- blic”. existente), la masa rotund` din cea de-a nente ale acestei structuri în ceea ce Evenimentul a fost organizat împre- doua zi fiind dezb`tut modul în care legis- prive[te implementarea cu succes a stan- un` cu Universitatea Lumiere Lyon 2, la]ia [i practica se pot influen]a reciproc. dardelor Interpol [i alinierea la o legisla]ie Universitatea Claude Bernard Lyon 1, Oferind un cadru formal de stimulare conform` cu reglement`rile inter - Universitatea Jean Moulin Lyon 3, a dialogului [i a rezultatelor practice în na]ionale. Institutul Na]ional de Poli]ie [tiin]ific` [i domeniu, care se adreseaz` atât reprezen- {coala Na]ional` de Poli]ie, ultimele dou` tan]ilor mediilor aca demice, cât [i practi- din Ministerul francez de Interne, reuni- cienilor în domeniul cooper`rii poli ]iene[ti Geanina {ERBAN unea fiind deschis` de Secretarul General interna]ionale, Simpozionul prefa]eaz` Lena MITROI al OIPC Interpol, Ronald K. Noble. Organizarea Simpozionului are rolul Semnal editorial de a configura noi maniere de abordare a problematicii privind amenin]`rile din ce Un decar de... apari]ii în ce mai mari la adresa securit`]ii Centrul de formare [i perfectionare a agen]ilor de na]ionale [i interna]ionale cu care se con- poli]ie "Nicolae Golescu" din Slatina a editat, recent, frunt` omenirea, având în vedere zonele cel de al patrulea num`r, dedicat evenimentelor comune de ac]iune, unde statele membre trimestriale ale finalului anului 2007, al Suplimentului ale Organiza]iei Interna]ionale de Poli]ie literar artistic "Pro Didactica". Publica]ia, ap`rut` \n Criminal` (O.I.P.C. Interpol) asigur` o efi- condi]ii grafice excelente, la Editura "Hofman", al cien]` cât mai mare a procesului de coope - c`rui redactor [ef este dl. comisar sef Ion Toma, a fost rare poli]ieneasc`. realizat` de un colegiu de redac]ie coordonat de c`tre Evolu]iile extraordinare înregistrate în dl. comisar [ef Cornel Niculae [i format din: dnii. domeniul transporturilor, comunica]iilor comisar [ef Iulian T`nase [i subcomisar Victor Ion [i [i tehnologiei au mic[orat distan]ele pla - dna. subcomisar Mariana Tudor. netare, fapt ce a permis extinderea acti - Articolele sunt semnate de Iulia Opri]escu, {tefan vit`]ilor criminale în domeniul traficului Doru-Cristian, Leti]ia {tefan, Iulian T`nase, Ion Victor, Viorel Teodorescu, Carmen de arme [i droguri, terorismului, C#rciumaru, Iosif Mar[avela, T. Pamfile, epigramele de Silviu Viorel P`cal` [i Nicolae corup]iei. În context, guvernele [i poli]iile Z`rnescu, iar careul este realizat de colaboratorul nostru, Marian Malciu. din toate regiunile lumii au reac]ionat Acest num`r aniverseaz` [i zece ani de la prima apari]ie a publica]iei "Pro prompt, strângând rândurile pentru a face Didactica", ocazie cu care le transmitem [i noi realizatorilor acesteia, profesorilor fa]` noilor provoc`ri. Din aceast` perspec- Centrului, La Mul]i Ani!" Marius TOMA 8

Continu`m prezentarea periplului nostru \n jude]ul Boto[ani, motivul fiind, a[a cum aminteam \ntr-un num`r anterior al Revistei, \mp`rt`[irea unei sur- prize c#t se poate de pl`cute, [i anume schimbarea la fa]` a unei \ntregi structuri, Poli]ia Rural`, un Agent [ef adjunct Florin Mateiciuc

Boto[aniul ocup#nd, nu de mult, primul loc pe ]ar` la consumul de alcool pe cap de locuitor. O O familie de poli]i[ti echip`, \ns`, bine \nchegat`, unde prietenia [i respectul reciproc se anului trecut, subcomisarul Vasile vede de la intrare, ca \ntr-o lucru greu imaginabil \n urm` Luchian. Dup` absolvirea {colii adev`rat` familie. doar cu un an de zile, \ntr-un col], de subofi]eri din C#mpina, [i-a Coeziunea a completat cu suc- \nceput cariera de poli]ist ces tinere]ea [i [i-a ar`tat roadele. \n jude]ul Cara[-Severin, |n cursul anului 2006, au fost ca agent de ordine la \nregistrate aproape 200 de Poli]ia ora[ului Boc[a, aju- infrac]iuni, dintre care: opt tor de [ef de post la v`t`m`ri corporale, 47 de furturi comunele V`liug [i din avut privat, 26 de viol`ri de P`ltini[ [i [ef de post \n domiciliu, 15 distrugeri, 20 de comuna Brebu. Dup` infrac]iuni de circula]ie [i 11 avansarea la gradul de abandonuri de familie. sublocotenent, a lucrat ca |n primele nou` luni ale anului ofi]er de judiciar la curent, poli]i[tii au descoperit mai Caransebe[, apoi la mult de 150 de fapte sanc]ionate Subcomisarul Vasile Luchian [i comisarul Mihai Miron Boto[ani. de lege, din care 51 au fost furturi, Din echipa sa mai fac zece viol`ri de domiciliu, 13 fals [i parte: subinspectorul So - uz de fals, alte zece au fost parc`, uitat de lume al ]`rii. Am rin Popa, agentul [ef adjunct infrac]iuni economice, respectiv l`sat \n urm` R`chi]ii [efului de Florin Mateiciuc [i agen]ii Ciprian lovituri [i alte violen]e, \nc` 26 post Tudor Crihan [i ne-am Vaipan, Marius Racovei, Mihaela fiind accidente de circula]ie. \ndreptat c`tre {tef`ne[ti, locul de Iacob, Ovidiu Pu[ - ba[tin` al marelui pictor {tefan ca[u, Florin Apostol [i Luchian. |n ora[ \[i au domiciliul Paul Nechita. O peste 5.600 de locuitori, popula]ia echip` t#n`r`, cu o acestuia ajung#nd, \ns`, la medie de v#rst` cu aproape 8.000, dac` ]inem seama mult sub 30 de ani, [i de cei care lucreaz` \n aceast` dar cu rezultate foarte zon`. Posturi de poli]ie arondate bune \n st`p#nirea sunt cele din comunele: Albe[ti, fenomenului infrac- Tru[e[ti, Durne[ti, Rom#ne[ti, ]ional, mai ales \ntr-o Santa-Mare, Dob#rceni, zon` cu oameni mari Mih`l`[eni [i Ripiceni. consumatori de stru- {eful Poli]iei de aici este, guri \n variantele rafi- \ncep#nd din luna octombrie a nate [i iu]i la m#nie, 9

O echip` tân`r`

{eful tinerei echipe, dl. subcomisar Vasile Luchian, un nume, parc`, predestinat pentru acest oa[, originar din C`l`ra[i, este c`s`torit, fiind [i tat`l a dou` fete. Fiica cea mare, Alina Luchian, de Agen]ii Paul Nechita, Marius 22 de ani este student` \n anul trei Racovei, subinspectorul Dorin Popa la Facultatea de Marketing [i [i agentul Mihaela Iacob urmeaz` modelul tat`lui ei, \n prezent lucr#nd la Poli]ia ora[ului S`veni. Recent, Alina, s-a c`s`torit, viitorul so] fiind tot un din cadrul Universit`]ii pleteze garderoba cu o uniform` poli]ist. Alexandru-Ioan Cuza. Dac` ar fi s` de poli]ist. A[a c` \i dorim succes Fiica mezin`, Liliana Luchian, ne lu`m dup` teoria exemplului la studii [i inspira]ie \n alegera are 19 ani [i este student`, la Ia[i, personal, \n familia Luchian, este viitoarei cariere [i… felicit`ri fa- \n anul \nt#i la Facultatea de Drept posibil ca [i Liliana s`-[i com- miliei de poli]i[ti!

Modernizare \ntr-un col] uitat de lume

Iat` alte dou` posturi de poli]ie rural`, din comunele Gorb`ne[ti [i Todireni, care pot constitui modele pentru oricare |nainte... altele din ]ar`, inaugurate |nainte... \ntr-un cadru festiv, \n prezen]a reprezentan]ilor autorit`]ilor jude]ene [i locale [i a conducerii de la acea vreme a inspectoratului, dl. comisar [ef Gheorghi Plai. "Poli]i[tii, ne-a precizat domnia sa, \[i desf`[oar` activitatea zilnic` ]n birouri moderne [i func]ionale, iar spa]iul pentru Dup` modernizare primirea publicului r`spunde Dup` modernizare nevoilor cet`]enilor, standard pe care sper s` \l reg`sim, \n cur#nd, la toate sediile din jude]ul Boto[ani".

Pagini realizate de Marius TOMA 10

Preg`tirea Euro 2008 -

Luna trecut`, la Sofia, în Bulgaria, au conceput [i pus în aplicare progra- Municipale Zurich, a fost desemnat ca s-a desf`[urat întâlnirea exper]ilor mul de securitate al Campionatului responsabil pentru delega]ia român` în Grupului de lucru privind evenimentele Mondial de Fotbal din 2006. perioada desf`[ur`rii EURO 2008 majore din cadrul Forumului de la Participan]ii au sus]inut, într-o abor- “Întrucât toate meciurile echipei Salzburg. Expunerile au fost sus]inute dare proactiv`, expuneri cu tematic` na]ionale a României se vor desf`[ura în atât de c`tre reprezentan]ii Direc]iei divers` referitoare la: stadiul preg`ti - Elve]ia, ne-a spus domnul comisar Centrale de Combatere a Criminalit`]ii, rilor na]ionale în Elve]ia [i Austria; Iulian Boro[, ofi]erul de leg`tur` î[i va Protec]ia Ordinii Publice [i Prevenire deta[area ofi]erilor de poli]ie [i poli]ie desf`[ura activitatea în cadrul Centrului din cadrul Ministerului de Interne bul- de frontier` str`ini; schimbul de Informare [i Coordonare gar, de c`tre membri Punctului interna]ional de date [i informa]ii; Poli]ieneasc` (PICC) din ora[ul Berna, Na]ional de Informare Fotbal Bulgaria, declara]iile comune ale mini[trilor de Elve]ia. cât [i de c`tre [eful Departamentului de interne; organizarea vizitelor de docu- Totodat`, schimbul de date [i infor- Ordine Public` din cadrul Ministe rului mentare [i nominalizarea observatorilor ma]ii dinspre [i înspre România, referi- de Interne al Un gariei [i repre zentantul de securitate califica]i; analiza general` toare la unele riscuri [i amenin]`ri ce ar Unit`]ii Centrale pen- putea ap`rea din partea suporterilor tru M`suri Sportive români sau din partea altor surse, se din cadrul Punc tului va face prin intermediul Centrului Na]ional de Informare de Informare [i Coordonare Poli - Fotbal Austria. ]ieneasc` (PICC) din ora[ul Berna, Pe aceea[i tem`, la [i va avea caracter de reciprocitate. Zurich, Elve]ia, s-a În acest sens, pân` în luna martie desf`[urat [i cea de-a - 2008 va fi stabilit punctul na]ional de II - a Conferin]` de contact român, care va deveni Securitate a ]`rilor opera]ional la sfâr[itul lunii mai învecinate, de tranzit 2008. [i participante la Euro La finalul conferin]ei, au fost cla - 2008. rificate mai multe probleme referi- La ambele eveni- toare la buna desf`[urarea a EURO mente, Poli]ia Român` 2008, stabilindu-se, între altele, [i a fost reprezentat` de problemele ce vor fi dezb`tute [i c`tre comisarul Iulian- finalizate cu ocazia celei de-a III-a Alexandru Boro[, de Conferin]e de Securitate a ]`rilor la Direc]ia Poli]iei de Ordine Public`. a riscului [i amenin]`rilor la adresa învecinate, de tranzit [i participante la EURO 2008; cooperarea între ]`rile EURO 2008, ce se va desf`[ura la Viena Dezbateri aprinse la membre ale Forumului de la Salzburg în luna mai 2008; în leg`tur` cu asigurarea securit`]ii Un alt aspect ce a re]inut aten]ia l-a Zurich EURO 2008. Cu aceast` ocazie au fost reprezentat încheierea de acordurilor prezenta]i oaspe]ii ce vor onora cu bilaterale concrete privind schimbul de prezen]a evenimentul EURO 2008. date [i informa]ii. Întâlnirea a cuprins expuneri dar [i Dezbaterile, sus]inute dup` fiecare Membrii delega]iei ro mâne la o vizit` la Stadionul Letzigrund din sesiune de expuneri, au generat [i o aceast` conferin]` au primit invita]ia Zurich, unde echipa na]ional` a serie de aspecte de interes, ce a f`cut informal` de a participa în luna martie României va sus]ine dou` meciuri. trimitere la num`rul final al membrilor sau aprilie 2008, invita]ia oficial` [i Temele au fost sus]inute de c`tre delega]iilor ]`rilor participante la EURO detaliile vor fi comunicate de c`tre reprezentan]ii ministerelor federale de 2008, din partea României fiind permis Ministerul Internelor [i Reformei interne ale Austriei [i Elve]iei, ]`ri orga- accesul a 12 persoane. Domnul Administrative, la o vizit` de lucru [i nizatoare ale EURO 2008, precum [i de Wolfgang Moos, din cadrul Poli]iei documentare în ora[ele Berna [i reprezentan]i ai poli]iei germane, care 11 pe ultima sut` de metri

Zurich, pentru a lua contact cu modul 2008. De asemenea au mai fost discu- exper]ilor Grupului de lucru privind de organizare, loca]ia stadioanelor [i tate aspecte referitoare la cooperarea evenimentele majore din cadrul modul de dispunere a dispozitivelor de între ]`rile membre ale Forumului de la Forumului de la Salzburg în vederea securitate. De asemenea, se va derula [i Slazburg în leg`tur` cu asigurarea secu- preg`tirii EURO 2008; înt`rirea schim- rit`]ii EURO 2008. bului de informa]ii dintre organizatori [i Despre eveniment, dom- ]`rile participante [i de tranzit, ]inându-se nul comisar Iulian - Alexan - cont de faptul c` echipele calificate pen- dru Boro[ ne-a spus: ”Prin tru EURO 2008, precum [i ]`rile de amabilitatea oficialului bul- tranzit sunt deja cunoscute; extinderea gar am putut vizita Centrul sprijinului acordat organizatorilor de comand` situat în incinta EURO 2008, în concordan]` cu legisla]ia stadionului, modul de dis- na]ional` a ]`rilor participante [i de punere exterioar` [i inte- tranzit [i a acordurilor bilaterale [i mul- rioar` a dispozitivelor de tilaterale semnate în acest domeniu; ordine, procedeele [i folosirea experien]ei dobândite la orga- aparatura tehnic` de înregis- nizarea [i desf`[urarea EURO 2008 [i trare simultan` video a pentru asigurarea securit`]ii unor alte oric`rui sector interior sau viitoare evenimente sportive majore. exterior, cooperarea dintre Urm`toarea întâlnire a exper]ilor poli]ie [i celelalte structuri Grupului de lucru privind evenimentele o vizit` la loca]ia Centrului de Informare angrenate pentru asigurarea secu- [i Coordonare Poli]ieneasc` (PICC) din rit`]ii evenimentului sportiv. ora[ul Berna.” Cu ocazia dezbaterilor, sus]inute dup` sesiunile de expuneri, am tras Combaterea concluzia c` problema combaterii huliganismului la manifest`rile huliganismului - sportive (meciuri de fotbal) [i nu numai este atributul structurilor de prioritate zero poli]ie din statele participante la întâlnire [i nu al jandarmeriei (în ]`ri La sala de conferin]e a hotelului cu tradi]ie în domeniul Jan- Central din Sofia, participan]ii au darmeriei, cum ar fi Austria, Belgia, sus]inut diverse subiecte referitoare la: Jandarmeria, ca parte component` a prevenirea [i combaterea huliganismu- Ministerului de Interne a fuzionat cu lui în fotbal în raza de competen]` a poli]ia, considerându-se c` noua struc- Direc]iei Regionale a Poli]iei Plovdiv; tur` r`spunde mult mai bine noilor majore din cadrul Forumului de la caracteristicile activit`]ilor poli]iene[ti cerin]e interne precum [i celor ale Salzburg se va realiza în prim`vara anu- pentru protec]ia ordinii publice cu Uniunii Europene), în timp ce la noi în lui 2008, dup` cea de a III a Conferin]` a ocazia evenimentelor sportive majore; ]ar`, Jandarmeria are în conformitate cu ]`rilor vecine, participante [i de tranzit sarcinile [i atribu]iile Punctului prevederile Legii nr. 550/2004 atribu]ii pentru organizarea [i desf`[urarea în Na]ional de Informare Fotbal bulgar, [i competen]e de men]inere [i resta- condi]ii de securitate a EURO 2008 [i va prev`zute în Legea pentru protec]ia bilire a ordinii publice la evenimentele avea ca scop folosirea strategiei adop- ordinii publice la evenimentele sportive sportive sau de alt` natur`, unde se con- tate în vederea acord`rii suplimentare [i rolul Bulgariei ca stat de tranzit pen- centreaz` un mare num`r de persoane.” de sprijin Austriei [i Elve]iei, ca ]`ri tru EURO 2008; cooperarea În finalul întâlnirii, participan]ii au organizatoare ale EURO 2008. interna]ional` a poli]iei ungare în adoptat o not` de recomand`ri, prin leg`tur` cu asigurarea securit`]ii EURO care s-au stabilit: continuarea folosirii Lena MITROI 12

Poart` simbolic` la T#rgu Mure[: Violen]a \nchis` cu lac`te

Compartimentului de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, a poli]i[tilor de proximitate, dar [i a lucr`torilor de la posturile comunale de poli]ie. Având sloganul „Por]i închise violen]ei!”, activit`]ile au urm`rit sensi- bilizarea [i con[tientizarea opiniei pu - blice cu privire la problema violen]ei în familie, respectiv mobilizarea au - |n scopul prevenirii [i combaterii cu naivitate, „ocaziile” vie]ii, „locuri de torit`]ilor [i a diver[ilor actori sociali violen]ei \n familie, Poli]ia mure[ean` munc` perfecte” peste m`ri [i ]`ri, dar în prevenirea [i combaterea acestui a realizat numeroase activit`]i, de [i la mecanisme de protec]ie. fenomen, iar mesajul care s-a transmis impact, \n parteneriat cu institu]ii, a fost „Nu l`sa violen]a s` intre în casa organiza]ii sau asocia]ii cu preocup`ri „Nu l`sa violen]a ta!”. \n domeniu, rezultatele fiind În acest sens, au avut loc activit`]i deosebite: schimburi de experien]` \n casa ta!” în [coli, at#t pentru informarea interjude]ene pentru rezolvarea situa]iilor de violen]` \n familie, inau- Ca o finalizare a gurarea, la T#rgu Mure[, a Centrului acestor activit`]i, în de resurse pentru p`rin]i, dezbateri [edin]a desf`[urat` publice, av#nd [i obiectivul promov`rii spre finele anului educa]iei pozitive a copilului, consti- trecut a Grupului de tuirea unui atelier de instruire denumit Lucru consultativ în „Aspecte ale violen]ei \n familie” pen- domeniul violen]ei tru lucr`torii de la posturile comunale în familie, constituit de poli]ie din jude]ul Mure[, publi- la nivel jude]ean, din carea unor articole de fond \n foaia care fac parte [i „Siguran]a satului mure[ean” referi- ofi]erii Comparti- men tului de Analiz` [i Prevenire a Cri - minalit`]ii – I.P.J. elevilor, c#t [i a p`rin]ilor cu privire la Mure[, s-a stabilit planul de ac]iune aceast` form` de înc`lcare a drep- pentru desf`[urarea Campaniei „16 turilor omului, la serviciile oferite vic- zile de activism împotriva violen]ei în timelor si agresorilor, dar [i familie”. inform`ri ale popula]iei prin ac]iuni Campania a demarat cu o con- stradale, articole de pres`, particip`ri ferin]` de pres` la sediul Institutului la emisiuni Radio-TV. Est - European de S`n`tate a Pentru c` mediul rural reprezint` Reproducerii T#rgu-Mure[ [i s-a un spa]iu deosebit \n ceea ce prive[te desf`[urat în perioada 26 noiembrie - problematica violen]ei în familie, s-au 10 decembrie 2007, iar Poli]ia organizat activit`]i în trei sate toare la riscul (\n mod special al mure[ean` a participat activ la deru- mure[ene, din zone diferite: {ae[ tinerelor) de a deveni victime ale trafi- larea tuturor activit`]ilor prev`zute, (comuna Apold, zona Sighi[oara), cului de persoane atunci c#nd accept`, prin implicarea ofi]erilor din cadrul Sânger (zona Ludu[), [i Sângeorgiu 13

discrimin`rii pe diverse criterii, activitate organizat` cu prilejul Zilei Interna]ionale a Drepturilor Omului (10 decembrie) la sediul IPJ Mure[, la care au participat cei 20 de poli]i[ti de proximitate din jude].

16 zile de activism

Campania „16 zile de activism împotriva violen]ei în familie” s-a încheiat cu ac]iunea denumit` „Por]i închise violen]ei!”. În cadrul acestei activit`]i au fost distribuite pliante informative [i s-a expus o Poart` sim- de Mure[ (zona T#rgu-Mure[). întreb`ri concrete, referitoare la cazuri bolic` în centrul municipiului T#rgu- Mai exact, ofi]erii din cadrul specifice, astfel încât, dup` finalizarea Mure[ pe parcursul unei zile întregi, Compartimentului de Analiz` [i întâlnirilor, a avut loc inclusiv o con- iar trec`torii au fost invita]i „s` închid` Prevenire a Criminalit`]ii, împreun` cu siliere minimal`, cu stabilirea unor cu lac`t” orice experien]` referitoare la reprezentan]i ai Centrului pentru întâlniri ulterioare cu psihologul fenomenul violen]ei în familie („Închid Prevenirea, Monitorizarea [i Centrului pentru Prevenirea, aici ... umilin]e, jigniri, palme etc.”). Combaterea Violen]ei în Familie (din Monitorizarea [i Combaterea Vio- Ansamblul a fost, apoi, expus în cadrul IEESR T#rgu-Mure[), cu spri- len]ei în Familie. holul principal al Serviciului de jinul Inspectoratului {colar Jude]ean, Toate activit`]ile s-au încheiat cu Eviden]` a Popula]iei Mure[. au avut întâlniri cu grupuri constituite distribuirea unor materiale informa- Activitatea, ini]iat` de Centrul pentru din copii, p`rin]i, profesori, cu fiecare având un alt gen de discu]ii referitoare la cauzele [i consecin]ele violen]ei, a violen]ei în familie în special: ce poate face o victim`, cine o poate ajuta [i care sunt competen]ele institu]iilor publice în acest domeniu. Participan]ii s-au implicat activ în discu]ii, cei mici dovedind bogate cuno[tin]e în domeniul drepturilor copiilor, dar [i în domeniul institu]iilor care pot ajuta în cazurile prezentate.

Dezbateri [i consiliere

Un capitol important al dezbate - rilor l-a constituit cel legat de con- tive, cuprinzând serviciile oferite vic- Prevenirea, Monitorizarea [i Com- secin]ele consumului de alcool, evi- timelor [i, totodat`, informa]ii despre baterea Violen]ei în Familie, a avut un den]ierea acestora, cu exemplific`ri institu]iile [i ONG-urile care le pot impact deosebit la public, în special la concrete, în scopul sediment`rii unei oferi ajutor. copii [i tineri. atitudini s`n`toase în acest sens, în Seria activit`]ilor dedicate acestei special la b`ie]i. problematici a continuat cu o dez- Adul]ii au avut, îns`, mai multe batere pe tema drepturilor omului [i a Roxana GHEORGHIU PAP 14 Poli]ia comunei Tinca - sub o stea norocoas`

de seviciu [i alta de conduc^tor auto, satisfac]ie este [i faptul c^ poli]i[tii i-au [i coeficien]i maximi de salarizare convins pe patroni s^-[i instaleze sisteme Comuna Tinca este cunoscut^ de de paz^ [i securitate proprii. Rezultatul a c^tre bihoreni, [i nu numai, ca fiind o fost c^ pe tot parcursul anului pre- cûtat^ sta]iune balneo-climateric^, cednt nu s-a comis nici un furt din acestea. aceasta dispun#nd de o baz^ de trata- 19 la sut^ din popula]ia comunei o ment modern^ [i de dou^ hoteluri formeaz^ ]iganii care din nefericire, au o deocamdat^ de doar dou^ stele. mare contribu]ie la comitrerea de Tincanii cred \n steaua lor noro- infrac]iuni din categoria celor a[a-zise coas^ [i cu certitudine c^ viitorul le va m^runte, furturi de produse agricole, de fi pe m^sura faptelor. Sunt destule fier vechi din societ^]ile comerciale aban- semne printre care [i cele peste 87 de donate, spargei de locuin]e. |n cursul anu- societ^]i comerciale care merg la foc lui trecut au fost distruse patru grupuri de continuu dar [i resursele de care dis- infractori, din categoria “pr^duitorilor”[i pune localitatea, mai ales \n agricultur^. se pare c^ interven]ia oportun^ a Doamna primar Lenu]a Olimpia poli]i[tilor [i hot^r#rea ferm^ a instan]ei Mercea, o lupt^toare pentru cauza de judecat^ i-au mai potolit ,cel pu]in pen- |n ziua \n care i-am \nt\lnit, cei cinci comunei crede [i face aproape tot ce tru o vreme… agen]i ai Poli]iei comunei bihorene Tinca; e posibil pentru a pune o c^r^mid^ la Agen]ii acestui birou de poli]ie simt de agentul [ef Ionic^ Ionele, agentul [ef prin- temelia zilei de m#ine. Este o partener^ fiecare dat^ c#nd este nevoie, sprijinul cipal Augustin Munteanu Ienciu, agentul credibil^ a poli]istilor [i face tot ce se colegilor de la Poli]ia ora[ului Salonta. [ef Victor L^zû, agentul [ef Cornel Brebe poate pentru a-i sprijinii mai ales c^ la Prezen]a comisarului Alexandru Roxin, [i mezinul echipei, agentul Dorel Mihîe[, biroul de poli]ie exist^ deocamdat^ un sin- [eful aestei subunit^]i [i a subinspectoru- puneau pe rol detaliile unei zile pline gur calculator adus de unul dintre agen]i lui Viorel Popa de la biroul “judiciar”\n …Problemele cotidiene se rezolv^ dup^ de acas^. comun^ este tradus^ de fiecare dat^, lege dar, [i dup^ legea omeniei. Poli[i[tii Poli]i[tii tincani “p^storesc” o comuni- \ntr-un benefic schimb de idei [i expe- comunic^ f^r^ cusur [i-[i \mpart fr^]e[te [i tate relativ numeroas^ format^ din peste rien]^ profesional^. succesele dar [i ne#mplinirile, care nu 7000 de suflete distribuit^ \n satele Sunt multe lucruri de scris despre via]a lipsesc nici aici, \n aceast^ mic^ familie de apar]in^toare comunei; Gurbediu, Giri[ul [i problemele poli]i[tilor din aceast^ profesioni[ti. Printre proiectele echipei de Negru, Belfir, R#pa [i bine#n]eles Tinca. comun^ bihorean^. A[tept^rile lor sunt conducere a Poli]iei bihorene a fost [i Cei de aici trîesc sentimentul datoriei multe dar au \n]elpciunea [i maturitatea de acela de-a transforma postul comunal \n \mplinite [i datorit^ faptului c^ timp de doi a \n]elege c^ verbul a construi se conjug^ birou de poli]ie. Aceasta \nsemn^nd o ani nu s-au produs infrac]iuni violente uneori mai greu… func]ie de ofi]er dar, [i altele care p\n^ grave, asta cu modera]ie deoarece aceste atunci nu existau; una de conductor c#ine fapte sunt greu de prevenit. Un motiv de Viorel TURCU{

e ziua Na[terii Domnului D colind`torii intr` cu Turca (varianta bihorean` a „Caprei“) \n gospod`riile s`tenilor vestind sfântul eveniment, urându-le fericire [i prosperitate. Turca[ii primesc colaci [i alte bun`t`]i din meniu nelipsind binecunoscuta P`linc` de Bihor. 15 Cei care lupt` pentru adev`r sunt alia]i [i nu du[mani

În universul inform a ]ional, fiind pus` la zid, adesea, din din care lumea mo dern` î[i considerente lipsite de sub- trage seva propriei evolu]ii, stan]`, dar, cel pu]in în ultima comunicarea ca p`t` semnifi- vreme, comunicarea profesion- ca]ii fundamentale, ca liant ce ist`, lipsit` de cosmetiz`ri ne leag` unii de ceilal]i, în timp inutile, a început s` se Christian Ciocan - un comunicator dinamic ce cuvântul- cel f`r` de care reg`seasc`, prin efecte, la ideea sau orice alt principiu ar nivelul creditului de încredere realizat` pe baza experien]ei chiar în toate structurile simi- fi imposibil de exprimat- acordat de comunitate. acumulate de c`tre comisarul lare ale institu]iei noastre. Iar devine m`sur` în ceea ce Exemplul oferit de Poli]ia Ciocan în urma unei vizite de la acest capitol, domnul comi - spunem, facem sau suntem cu Capitalei - cea mai complex` documentare la Prefectura din sar Christian Ciocan ne-a adev`rat. Prin urmare, cuvân- unitate poli]ieneasc` din ]ar` - Paris- constituie o premier` încântat prin experien]` [i vi - tul ne define[te ca oameni sau constituie cel mai nimerit na]ional`. Este vorba despre ziune modern`. ”Se spune c` institu]ii, însemnând, între model în sus]inerea punctului un sistem ultraperformant de altele, prestigiu [i credibilitate. de vedere, exprimat de factori nimeni nu a câ[tigat vreodat` monitorizare a traficului, care r`zboiul cu presa - ne-a spus Din p`cate, la acest capitol, mai din conducerea structurii [i, a atras, chiar din momentul domnia sa. {i cred c`, cel toate structurile statului au deopotriv`, de c`tre jurnali[tii lans`rii sale, 11.754 de vizita- pu]in în ceea ce prive[te ingurgitat, pe parcursul anilor, acredita]i, parteneri ai tori – ceea ce a însemnat cea Poli]ia, acest lucru este roadele amare ale deficien]elor poli]i[tilor bucure[teni în infor- mai spectaculoas` cre[tere de adev`rat. Adev`rat pentru c` în transmiterea informa]iei, în marea publicului. Meritul audien]` a unei unit`]i de dac` un r`zboi nu exist` nici gestionarea situa]iilor de acest apar]ine excelentei echipe de Poli]ie [i locul întâi în topul la Biroul de trafic.ro. nu poate fi câ[tigat sau pier- pres` [i “mo - Un alt argument, [i tot de dut. Cei care lupt` pentru torului” acesteia, ordin tehnic, dar relevant la adev`r sunt alia]i [i nu nimeni altul de - nivelul implic`rii în comuni- du[mani. Iar victoriile se cât domnul co - care, [i, de asemenea, o pre- savureaz` împreun`. La fel ca misar Christian mier` na]ional`, se refer` la [i poli]istul, jurnalistul este Ciocan, care s-a instalarea unui al doilea sis- om de investiga]ie. F`r` a dovedit nu doar tem prin intermediul c`ruia schimba rolurile, cei doi se un comunicator to]i jurnali[tii acredita]i sunt întâlnesc adesea pe frontul cu voca]ie, ci [i anun]a]i în acela[i timp, pe luptei împotriva r`ului social. un manager care telefonul mobil, în leg`tur` cu Nu de pu]ine ori, informa]iile [tie, vrea [i a un eveniment de pres`, prin ob]inute de ziarist în propria ar`tat c` poate intermediul acestui demers anchet` jurnalistic` pot fi utile s` construiasc` asigurându-se, practic, echi - profesionist, la distan]a fa]` de reprezentan]ii rezolv`rii unui caz. Este standarde înalte mass media [i promptitudinea corect, este moral, este civic.” imaginea marii transmiterii informa]iei. Pre- O astfel de mentalitate, familii profesio- ocuparea ofi]erilor de rela]ii care demonstreaz` aparte- publice bucure[teni se nale c`reia îi a - nen]a spiritual` la breasla jur- extinde, îns`, [i în privin]a par]ine. nali[tilor, dublat` de o expe- comunic`rii interne, pagina Primul ar- rien]` pe m`sur`, a reprezen- INTRANET fiind extrem de gument în sus - tat unul dintre considerentele Sub tirul... ideilor atractiv` prin utilitate. ]inerea celor pentru care Christian Ciocan Ceea ce îns` ne-a atras spuse cu toate c` [i-a g`sit locul meritat în spre aceast` unitate PR, etalon gen [i totul în detrimentul are conota]ii de ordin tehnic Enciclopedia personalit`]ilor pentru Poli]ia Român`, este oamenilor cu voca]ie al c`ror arat`, înainte de toate, preocu- din România [i, deopotriv`, în nu doar perspectiva de trans- efort se adaug` mersului parea [efului Biroului de pres` numeroase publica]ii, ca mitere a informa]iei, ci, mai cu înainte al societ`]ii. Nu din Poli]ia bucure[tean` pen- model pentru felul în care ar seam`, mentalitatea cultivat` spunem c` Poli]ia Român` ar fi tru informarea publicului larg trebui s` arate [i s` ac]ioneze ocolit cu des`vâr[ire un în leg`tur` cu aspecte de în timp cu privire la rela]ia orice alt comunicator din insti- asemenea context- din pricina interes general. Harta rutier` a Poli]ie – Pres`, care, din tu]ia noastr` [i nu numai. comunicatorilor f`r` voca]ie, Capitalei, de pild`, ce poate fi p`cate, trebuie s` recunoa[tem, nu se reg`se[te selecta]i, parc`, dup` ureche- accesat` pe site-ul DGPMB- Lena MITROI 16

Funda]ia “Sf#ntul Nicolae – ocrotitorul poli]i[tilor”

Av#nd \n vedere unele discu]ii [i membrilor de sindicat [i dup` proveni]i din fondurile SNPPC (fonda- neclarit`]i care au ap`rut \n anumite analizarea acestora, astfel: tor); structuri ale poli]iei [i chiar \n r#ndul ajutoare pentru cheltuieli cu cuantumul lunar de 5% din cotiza]ia membrilor no[tri de sindicat, pentru \nmorm#ntarea membrilor de sindicat, membrilor SNPPC; corecta informare a acestora, am con- so]ilor (so]iilor) [i copiilor acestora, \n sponsoriz`ri [i dona]ii legale. siderat c` sunt necesare c#teva pre- cuantum de 1.000 lei; De men]ionat c` at#t cuantumul ciz`ri \n leg`tur` cu \nfiin]area, ajutoare pentru v`t`m`ri corporale patrimoniului ini]ial c#t [i procentul atribu]iile [i func]ionarea Funda]iei grave ale membrilor SNPPC, \n timpul lunar din cotiza]ia membrilor SNPPC “Sf#ntul Nicolae - ocrotitorul poli- serviciului (a[a cum sunt definite de au fost aprobate la Conferin]a ]i[tilor”. art. 182 cod penal), precum [i pentru Na]ional` din mai 2007. Aceasta a fost fondat` de c`tre \mboln`viri grave, \n cuantum de 1.000 Alte surse de atragere S.N.P.P.C., prin reprezentan]ii s`i - 10.000 lei; de fonduri pot fi: (membrii Biroului Executiv Central de alte tipuri de ajutoare (calamit`]i dob#nzi [i dividende rezultate din la data constituirii acesteia), cu acor- naturale, dezastre, incedii sau alte plasarea sumelor disponibile, \n dul majoritar al delega]iilor cu drept de evenimente neprev`zute), \n cuantum condi]iile legii; vot la Conferin]a Na]ional` de la de 1.000 – 10.000 lei. dividendele societ`]ilor comerciale Bra[ov din 24 – 27 mai 2007. |n situa]ia \n care se va considera \nfiin]ate de Funda]ie; Constituirea funda]iei s-a f`cut din c` fondurile la dispozi]ia Funda]iei vor venituri realizate din activit`]i eco- necesitatea acord`rii de ajutoare, nece- fi suficiente, cu aprobarea Conferin]ei nomice directe; sitate rezultat` din solicit`rile sindi- Na]ionale sau a Congresului, se pot resurse ob]inute de la bugetul de cali[tilor, av#ndu-se \n vedere c`, legal, stabili [i alte tipuri de ajutoare. stat [i/sau de la bugetele locale; sindicatele nu func]ioneaz` \n acest Organele de conducere alte venituri prev`zute de lege. scop. ale Funda]iei sunt: Conform Statutului propriu, Conform art. 1, alin. (1) din Legea Consiliu director format din: Funda]ia poate \nfiin]a filiale pe l#ng` sindicatelor nr. 54/24 ianuarie 2003 Pre[edinte – Butunoi-Radu Liviu- birourile teritoriale, lucru care poate fi “Sindicatele sunt constituite \n scopul C`t`lin (Pre[edinte SNPPC); hot`r#t de c`tre Consiliul Director cu ap`r`rii drepturilor prev`zute \n legis- Membri: - Andrei Marian aprobarea unuia din forurile de con- la]ia na]ional`, \n pactele, tratatele [i (Vicepre[edinte SNPPC); ducere ale SNPPC, \n momentul \n conven]iile interna]ionale la care Dobreanu D`nu] (Vicepre[edinte care vor exista mijloace [i condi]ii pen- Rom#nia este parte, precum [i \n con- SNPPC); tru func]ionara normal` a acestora. tractele colective de munc` [i pro- Manea Ion (Pre[edintele B.T. al Av#nd \n vedere schimb`rile care mov`rii intereselor profesionale, eco- SNPPC din Sectorul 2 Poli]ie); au avut loc la nivelul conducerii nomice, sociale, culturale [i sportive Vlad Ion (Pre[edintele B.T. al SNPPC [i a unor birouri teritoriale, ale membrilor acestora”. SNPPC din BRN Br`ila); pentru a evita orice suspiciuni [i inter- Scopul Funda]iei, conform art. 1 al Malcoci Doinel (Pre[edintele B.T. pret`ri legate de de]inerea func]iei de Actului Constitutiv, este “... asigurarea al SNPPC din I.P.J. Timi[); pre[edinte a Funda]iei de c`tre cadrului legal \n vederea promov`rii Oprea Ionel (fost Pre[edinte al B.T. pre[edintele SNPPC, la Conferin]a valorilor culturale [i tehnico-[tiin]ifice al SNPPC din I.P.J. Neam]); Na]ional` din anul 2008 se vor aproba rom#ne[ti, a principiilor de baz` ale Petru] Lucian (Pre[edintele B.T. al modific`ri \n componen]a Consiliului democra]iei, \ntrajutor`rii poli]i[tilor, SNPPC din I.P.J. Maramure[); Director al Funda]iei. personalului M.I.R.A. [i familiilor aces- Caraivan George (Pre[edintele B.T. Asigur`m membrii de sindicat c`, tora”. al SNPPC din I.P.J. Constan]a). din partea Consiliului Director, exist` Funda]ia \[i desf`[oar` activitatea Comisia de cenzori format` din: [i va exista o total` transparen]` \n \n baza Actului Constitutiv [i a M#ndru Gheorghe – expert con- leg`tur` cu folosirea fondurilor [i c` Statutului propriu, \nregistrate la tabil; aceasta se va face doar \n scopurile Judec`toria Sectorului 2 Bucure[ti, iar Staicu Claudiu-Florin (trezorier pentru care a fost creat` Funda]ia [i \n ajutoarele se acord` membrilor de general SNPPC); condi]iile aprobate de c`tre Congresul sindicat conform Normelor Me - Gruia Marin (primvicepre[edinte sau Conferin]a Na]ional` a SNPPC. todologice aprobate la Conferin]a SNPPC). Na]ional` din luna mai 2007, la soli - Fondurile Funda]iei provin din: Vicepre[edinte SNPPC - citarea birourilor teritoriale sau a patrimoniul ini]ial de 40.000 lei D`nu] DOBREANU 17

Recent, premierul rom#n, dl. asemenea, este consultant pentru \n care vede asocia]ia Aquapol evolu]iile C`lin Popescu T`riceanu a semnat Comisiile Dun`rii [i Rinului. \n planul siguran]ei [i securit`]ii pe H.G. nr. 26 pentru aprobarea afil- Ac]iunile comune vizeaz` comba - c`ile navigabile [i \n porturile ierii I.G.P.R., reprezentat de c`tre terea consumului de alcool \n timpul europene. De asemenea, cei doi au Direc]ia Poli]iei Transporturi la voiajelor [i a naviga]iei ilegale pe mare, informat presa \n leg`tur` cu dez- Asocia]ia European` a Poli]iilor securizarea portuar` [i a transpor- voltarea Aquapol [i activit`]ile Transporturi Navale [i Autorit`]ilor turilor - cre[terea standardelor de secu- prev`zute pentru acest an, printre care Navale - AQUAPOL. Reamintim c` organiza]ia a luat na[tere \n anul 2002, fiind un Poli]ia Transporturi, membru proiect al Comitetului Uniunii Europene pentru Trans porturi [i cu drepturi depline \n Aquapol Securitate, ini]iat de c`tre structuri ale poli]iei Olandeze [i ritate introduse de Codul ISPS, armo- [i activit`]i comune, ce \[i vor dubla Germane. nizarea controalelor, prin armonizarea num`rul fa]` de anul precedent. "|n timpul derul`rii acestui proiect, legisla]iei pe coridorul Rhine - Main - Acestea se vor desf`[ura pe mare, pe ne-a precizat dl. comisar [ef Gheorghe Dun`re (ac]iune ce se impunea real- r#uri [i \n porturile statelor membre ale Paraschiv, [ef al Serviciului de Poli]ie izat` \n contextul cre`rii Uniunii Aquapol [i se vor concentra pe contra- Transporturi Navale [i Aeriene, a Europene), schimbul de bune practici band`, furturi de ambarca]iuni, munc` devenit clar c` aceast` cooperare [i de informa]ii ob]inute \n urma con- la negru [i respectarea regulilor de si - poli]ieneasc` a adus numai beneficii troalelor, stabilirea [i men]inerea, \n guran]`. tuturor ]`rilor participante [i s-a dove dit numele membrilor, a contactelor cu Aquapol va face demersuri \n cadrul c` interesele membrilor sunt mai com- institu]iile [i organiza]iile relevante la Uniunii Europene pentru a introduce un plexe dec#t siguran]a \n domeniul naval nivel interna]ional. Aquapol va face standard la \nregistrarea ambarca]iunilor - maritim, activitatea opera]ional` a demersuri pe l#ng` Comisiile Dun`rii [i de agrement [i a motoarelor de b`rci, organiza]iei fiind \n continu` dez- Rinului pentru implementarea unor reg- pentru a \mbun`t`]i cooperarea voltare." uli \mbun`t`]ite privind siguran]a trans- interna]ional` [i po sibilit`]ile de lupt` "Au fost porturilor navale pe \mpotriva furturilor acestor motoare. desf`[urate, cu suc- apele interioare: Directorul D.P.T., dl comisar [ef ces, ac]iuni comune armonizarea docu- Sorin G\fei ne-a oferit [i alte detalii pe mare, pe r#uri [i mentelor echipaje - despre perspectivele organiza]iei \n porturile din mai lor, respectarea tim- europene: "...este de a[teptat o cre[tere multe ]`ri europene. pului de odihn`, a activit`]ii Aquapol \n acest an [i dez- Ac]iunile comune \nregistrarea docu- voltare a cooper`rii poli]iene[ti pe apele organizate [i schim- mentelor [i a li- europene. Anii 2008 [i 2009 vor bul de informa]ii au cen]elor. cunoa[te o dezvoltare a cooper`rii din- condus la rezultate Din anul 2006, tre Poli]iile Navale din Olanda, Belgia, notabile \n domeniul c#nd Direc]ia Poli]iei Fran]a [i Anglia, pe de o parte, [i siguran]ei naviga]iei, respect`rii timpu- Transporturi a devenit membru de facto autorit`]ile din portul Constan]a pe de lui de odihn`, sanc ]ion`rii consumului al Aquapol, aceasta a organizat astfel de alt` parte. Aceast` cooperare este o de alcool", a completat dl. comisar ac]iuni cu ceilal]i membri pe linia con- consecin]` a ader`rii Rom#niei la Gheorghe Popescu - ofi]er \n cadrul sumului de alcool [i al ambarca]iunilor Uniunea European` [i a intereselor Serviciului. Cei doi poli]i[ti au partici- de agrement, pentru combaterea crimi- europene legate de cre[terea siguran]ei pat, recent, la \nt#lnirile Grupurilor de nalit`]ii la bordul navelor [i a polu`rii \n Portul Constan]a. Proiectul va fi lucru "Crimes" [i "Comisia Dun`rii" din fluviului Dun`rea, fiind desf`[urate [i finan]at de c`tre Ministerul Afacerilor cadrul Aquapol, despre care vom mai activit`]i de verificare a unor docu- Externe din Olanda [i Uniunea avea ocazia s` scriem \n numere mente ce atest` calitatea de personal European`." viitoare ale revistei. navigant. Domnia sa este [i vicepre[edinte al Aquapol are ca scop \mbun`t`]irea |n luna ianuarie 2008, dl. Jan Struijs, grupului de lucru "Crimes" din cadrul eficien]ei [i eficacit`]ii ac]iunilor [eful Poli]iei Portului Rotterdam, actu- Aquapol, func]ie ce \i va permite s` ne autorit`]ilor responsabile de aplicare a alul pre[edinte al Aquapol, a sus]inut, ofere [i pe viitor detalii despre con- legii \n domeniul transportului naval \mpreun` cu dl. Stefan Gurdebeke, din tribu]iile Poli]iei Rom#ne la activitatea maritim [i fluvial \n Europa, [i con- cadrul Poli]iei Navale din Belgia, ex- acestei organiza]ii europene. tribuie la armonizarea metodelor de pre[edinte Aquapol, o conferin]` de lucru ale acestor institu]ii \n U.E. De pres` \n care au informat despre modul 18

Eminescu, in memoriam Luna ianuarie, \n con[tiin]a Cu a ceast` ocazie, Co le giul La fel de interesant`, dar [i lui Mihai Eminescu. tinerilor liceeni, este legat` de Na]ional "M. Eminescu" din inedit`, pentru tinerii liceeni, a La final, la statuia din fa]a na[terea, la 1850, \n Boto[ani, ca Bucure[ti, \mpreun` cu Serviciul Colegiului au fost fiu al lui Gheorghe Eminovici [i al Tradi]ii [i Educa]ie din cadrul depuse coroane de flori Raluc`i Iura[cu [i de \nceputul Centrului Cultural al M.I.R.A. [i din partea unor copil`riei, la Ipote[ti, a lui Mihail cu Ministerul Educa]iei, Cer - institu]ii publice, \n Eminovici (a[a cum precizeaz` cet`rii [i Tineretului, au organizat, acompaniamentul fan- actul de na[tere), genialul poet [i mar]i, 15 ianuarie a.c., o serie de farei Jandarmeriei Ro- mult prea pu]inul cunoscut gaze- manifest`ri cultural-educative m#ne. tar, Mihai Eminescu, pentru a dedicate evenimentului, la care a c`rei tip`rire integral` a operei, de fost prezent [i primarul Sectorului Text [i foto: 4, dl. Alexandru Inim`roiu. Marius TOMA |n Sala de spectacole a Colegiului au fost interpretate c#ntece pe versurile marelui poet fost [i expunerea dlui. Ion sau ale poetului Grigore Vieru C. Rogojanu, despre care din Chi[in`u, fostul nostru coleg, dl. chestor principal Laz`r Geo C`lug`ru, a vorbit despre C#rjan, un alt mare bibliofil rela]ia operei eminesciene cu pasionat de opera poetului ortodoxia, iar fra]ii Andrei [i na]ional, a spus c`, "...\n Roxana Duca, dansatori materie de Eminescu este, sportivi, c#[ti g`tori ai Cupei f`r` \ndoial`, cel mai mare Rom#niei la aceast` disciplin`, au bibliofil din Rom#nia". c`tre Aca demia Ro m# n`, sub oferit elevilor "un exemplu de cum Domnia sa a prezentat cea poate fi petrecut timpul liber \ntr-un \ngrijirea lui Perpessicius, a fost mai mic` "bibliotec` din mod c#t se poate de pl`cut". nevoie de 16 volume. Rom#nia", cu volume ale

fiec`rui tablou. mai expus [i \n ani anteriori \n Centrul nos- Deschiderea vernisajului a tru, având o colaborare foarte bun` cu poe- fost f`cut` de c`tre directorul tul Viorel P`cal`, ofi]er profesor la catedra adjunct pentru \nv`]`mânt, dl. de preg`tire juridic`, prin ilustrarea unui comisar [ef Ion Toma, un bun volum de poezie cu titlul ”Târgul de cunosc`tor al domeniului, care Felinare”. a apreciat valoarea artistic` a lucr`rilor: "...pictura peisagis- tic` expus` se bazeaz` pe redarea rusticului, atât din satele oltene[ti cât [i din ora[ele vizitate de artist; izul de vechi se reg`se[te \n fiecare peisaj. Este o atmosfer` pe care o caut` fiecare dintre par- Luni, 4 februarie a.c., \n sala de festiv- ticipan]i, vrând parc` s` se mai it`]i “Eugen Ionescu” a Centrului de bucure \nc` odat` de frumuse]ile naturii, Formare [i Perfec]ionare a Preg`tirii \n plin` iarn`". Agen]ilor de Poli]ie “Nicolae Golescu” din Cei prezen]i, impresiona]i de vari- Slatina, a avut loc deschiderea expozi]iei etatea [i raritatea peisajelor, care |n \ncheierea vernisajului, a luat cuvân- personale a pictorului profesor drd. George \ntregesc cromatica din sala ”Eugen tul domnul comisar [ef dr. Niculae Cornel, Pùnescu, intitulat` “Lumin` [i Culoare”. Ionescu”, au solicitat autografe autorului. directorul Centrului, care a f`cut o Artistul a expus picturi din ultima perioad` Expozi]ia este deschis` toat` luna februa - prezentare a personalit`]ii [i operei pictoru- a crea]iei sale, ce prezint` \ntr-o manier` rie, la acest` manifestare participând un lui George Pùnescu, cu un accent deosebit inedit` [i elegant` aspecte ale vie]ii cotidi- num`r foarte mare de cadre [i cursan]i. pe actuala expozi]ie. ene, \mbinând foarte pl`cut culorile [i Aceast` activitate nu este la prima Ion VICTOR l`sând admiratorul s` \n]eleag` expresia desf`[urare. Maestrul George Pùnescu a 19 Unirea Principatelor Române - la ceas de cinstire

brigad` (r) prof. univ. dr Nicolae Ciobanu, pre[edinte de onoare al Comisiei Rom#ne de istorie militar` [i profesorul Constantin Gheorghe, de la Centrul Cultural al MIRA. Tematica a abordat subiecte privind: personalitatea domnitorului Alexandru Ioan |n parteneriat cu Direc]ia General` de Poli]iei Capitalei, colonelul (r) prof. univ. dr Cuza, evolu]ia Poli]iei \n anii s`i de domnie, Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, Centrul Octavian Burciu, muzeograf Cristina Nica, situa]ia intern` \n }`rile Rom#ne [i contex- Cultural al MIRA a organizat, \n ziua directorul Muzeului Na]ional al Poli]iei tul european al momentului \n care s-a anivers`rii Unirii Principatelor Rom#ne din Rom#ne din T#rgovi[te, generalul de s`v#r[it Unirea Principatelor. acest an, un simpozion de Au fost prezen]i \n sal` numero[i rememorare a momentelor poli]i[ti, studen]i de la Academia de care au generat actul istoric de Poli]ie ”Al. I. Cuza”, precum [i la 1859. numeroase cadre \n rezerv` [i \n Au prezentat comunic`ri, retragere. \n fa]a unei numeroase asisten]e reunite, cu aceast` Ina B~LAN ocazie, \n sala de festivit`]i a

omnia lui Cuza a reprezentat un se înfiin]eaz` Direc]ia General` a poli]ie era executat de c`tre jan - (Biroul de informa]ii), deci D moment important în istoria Seviciului Telegrafo-Po[tal care darmi, organiza]i în regimente, culegerea de informa]ii secrete Poli]iei Române pe calea mo - f`ceau parte din cadrul Ministerului batalioane, companii, plutoane, privind activitatea elementelor derniz`rii ei, în lupta pentru înt`rirea de Interne. Atunci ia fiin]` [i Poli]ia sec]ii [i posturi. Postul de jandarmi urm`rite sau suspecte. autonomiei ]`rii [i a a[ez`rii la baza Comunal` de pe lâng` prim`rii, în din comun` era condus de un jan- Dorind realizarea unei mai activit`]ii poli]iene[ti a unor principii fruntea acesteia fiind însu[i pri- darm - plutonier care avea titulatura bune eviden]e a popula]iei, mi - [i metode. marul. Tot în anul 1864 se pun de [ef de post. Jandarmeria era nistrul de interne Mihail La 4 noiembrie 1860, inspirân- bazele Serviciului Circula]ie al parte a armatei, depindea de Kog`lniceanu propune înlocuirea biletelor de drum cu bilete de iden- titate permanente, lucru ce se va realiza în data de 1 decembrie 1864. Poli]ia în anii domniei lui Cuza Acest lucru a dus la simplificarea muncii poli]iene[ti, reducând per- du-se din experien]a ]`rilor demo - Capitalei, pentru care erau desem- Ministerul de Interne în ceea ce sonalul care se ocupa cu eliberarea cratice din Occident, domnitorul na]i cinci comisari [i se folose[te, prive[te men]inerea ordinii [i sigu- acestor documente. Personalul Alexandru Ioan Cuza a aprobat pentru prima dat`, titulatura de ran]ei publice [i se afla sub disponibilizat va fi folosit la eli - Legea organiz`rii Poli]iei, prin care Poli]ia Municipal`. Cuza modern- ordinele ministrului Jus - berarea pa[apoartelor pen- încerca s` adapteze organele izeaz`, de asemenea, structura ti]iei, pentru atribu]iile de tru cei care c`l`toreau în poli]iene[ti cerin]elor vremii. Prin organizatoric` a Guardiei înfiin]at` poli]ie judiciar`. În strìn`tate, num`rul aceast` lege, Poli]ia era împ`r]it` în în timpul domniei lui Barbu ora[ele cu peste acestora crescând Poli]ia judec`toreasc` [i Poli]ia Dimitrie {tirbey, care era o struc- 3.000 locuitori, pro - continuu, precum [i administrativ`. tur` menit` “s` înt`reasc` paza de blemele asigur`rii în compartimente În cursul anului 1861, Vornicia noapte în Capital` împotriva ordinii [i siguran]ei nou înfiin]ate: bi- din Lùntru, sau Ministerul din cuget`torilor de rele”. Fo[tii gardi[ti publice erau regle- rouri de servitori Lùntru, se transform` în devin sergen]i de strad` [i se consti- mentate de c`tre pe lâng` poli]ia Ministerul de Interne, pentru ca, tuiau într-un corp al sergen]ilor de Prefecturile de Po - ora[elor care elibe - prin Decretul-lege publicat în strad`, având ca atribu]ii urm`rirea li]ie, care în Bu- rau condici de servi- Monitorul Oficial al Principatelor respect`rii orarului localurilor pu - cure[ti avea denu- tori pentru slugile de Unite nr. 160 din 20 iulie 1864, s` se blice, supravegherea circula]iei mirea de Pre fectura la ora[e angajate la uneasc` cu Ministerul Lucr`rilor vehi culelor, combaterea cer[etoriei, Poli]iei Ca pitalei. st`pâni. Publice, luând denumirea de îndrumarea cet`]enilor, suprave g he - În anul 1862, Pre - Poli]ia a fost devotat` Ministerul de Interne, Agricultur` [i rea indivizilor suspec]i etc. fectura Poli]iei Capitalei domnitorului care i-a acordat o al Lucr`rilor Publice. În anul 1862 se Pentru exercitarea atribu]iilor prime[te vizita lui Cuza. Cu acest deosebit` aten]ie pe tot parcursul organizeaz` Direc]ia General` a poli]iene[ti, în Bucure[ti exista la prilej, domnitorul recomand` pre- domniei [i nu a participat la ac]iunile Seviciului Sanitar [i Serviciul 1894 un divizion de jandarmi c`l`ri fectului Poli]iei – colonelul Nicolae opozi]iei unite care urm`rea Stabilimentelor Penitenciare [i de [i o companie de jandarmi pede[tri. Bibescu – s` trateze cu aten]ie detronarea sa. Binefaceri din România, iar în 1864 În comunele rurale serviciul de “Cancelaria de renseignemente” Cristina NICA 20 Stop abandonului [colar!

negativ` din partea unor profesori; • influen]a grupului de colegi/ prieteni; • pleac` toat` clasa – „chiul în mas`”; • cei care lucreaz` lipsesc de la [coal` în zilele de lucru; • practic` sport de performan]`; • implicare în organizarea unor activit`]i în cadrul [colii; • probleme medicale (elevul sau un membru al Poli]i[tii ar^deni continu^ consecvent ofensiva \mpotriva abandonului [colar fiind convin[i c^ [i cea mai mic^ victorie este o pierdere pentru lumea interlop^. Elevii de liceu care absenteaz` mult familiei bolnav). Ce înseamn` de la [coal` se afl`, într-o prim` etap`, în situa]ia de a li se sc`dea nota la purtare [i într-o a doua multe absen]e? Pentru unii elevi de a repeta anul [colar sau de a fi exmatricula]i. Astfel, ace[ti elevi ajung în situa]ia de risc de aban- 10 absen]e sunt multe, la al]ii cca. don [colar sau nu mai frecventeaz` institu]ia dup` absolvirea înv`]`mântului obligatoriu. 40/100 absen]e sunt considerate multe, în timp ce aproximativ 20 absen]e sunt considerate pu]ine. Abandonul [colar este unul din- implicate – IPJ Arad, DGASPC Arad Aceste diferen]e apar în func]ie de tre factorii favorizan]i ai s`vâr[irii [i I{J Arad. liceul în care înva]`, de profil, de de infrac]iuni de c`tre autorii Temele supuse discu]iilor s-au anul de [coal`. Care sunt con- minori, de aceea este important s` referit la cauzele pentru care lipsesc secin]ele faptului c` elevii existe o colaborare eficient` între elevii de la ore, consecin]ele absen- lipsesc de la ore, a[a cum sunt poli]i[tii ar`deni [i reprezentan]i ai teismului a[a cum le percep elevii, percepute de c`tre elevi? Inspectoratului [colar [i ai Direc]iei precum [i propunerile acestora pen- • neîn]elegerile cu p`rin]ii (certuri, pentru protec]ia copilului pentru a tru reducerea absen]elor de la ore. restric]ii la bani de buzunar, ie[irile identifica, monitoriza [i a interveni În urma realiz`rii interviurilor cu prietenii, navigare pe internet în cazurile problem` de absenteism de grup cu elevii au fost ob]inute etc.); • sc`derea notei la purtare; [colar crescut al elevilor, precum [i urm`toarele concluzii: Cum justif- • exmatricularea; • repetarea anu- de a preveni riscul poten]ial de ic` elevii absen]ele de la ore? lui [colar; • mustrarea în fa]a celor- abandon [colar al elevilor. Elevii au r`spuns la întrebarea: De lal]i colegi din partea dirigintelui („îi Cum justific` elevii absen]ele ce lipsesc elevii de la [coal`? • scoate în fa]a clasei”). Ce pro puneri de la [coal`? În „S`pt`mâna pre- orarul zilnic înc`rcat, num`rul mare au elevii pentru reducerea venirii absenteismului [i abandonu- de ore pe zi (aproximativ [apte ore absen]elor de la [coal`? • s` se lui [colar“, au fost organizate focus- pe zi); • oboseala spre reduc` num`rul de ore prev`zute în grupuri cu elevii în trei unit`]i de sfâr[itul programului [colar; • pro- programul [colar/ ore mai pu]ine; • înv`]`mânt din municipiul Arad. grama [colar` înc`r cat`; • naveta, s` nu se mai predea mult /mult` Elevii selecta]i s` fac` parte din probleme legate de transport - elevii materie; • pauze mai lungi; • aceste grupuri au fost din ani de naveti[ti ajung diminea]a dup` ce unii dintre profesori s` fie mai studiu diferi]i (clasele IX-XII), din încep orele [i pleac` înainte s` se în]eleg`tori, comunicativi, degaja]i, clase cu profil diferit, care au avut termine orele; • trezitul de iubi]i de elevi, s` explice lec]ia, s` un num`r mare de absen]e în cadrul diminea]`; • înainte de orele în care în]eleag` elevii. clasei, respectiv al unit`]ii [colare se d` test sau sunt asculta]i, atunci În continuare va fi monitorizat` din care au provenit (aprox. 20, 40, când nu sunt preg`ti]i – „mai bine evolu]ia situa]iei elevilor cu pro- 100 sau peste). absen]` decât un 3”; • unii dintre bleme de absenteism [colar crescut Moderatorii focus-grupurilor au profesori nu predau materia în mod din [colile în care s-au desf`[urat fost speciali[ti (sociologi, psihologi atractiv; • plictiseala, nu au aceste ac]iuni, în timp ce acest gen [i asisten]i sociali) ai institu]iilor chef; • etichetarea de ac]iuni vor continua peparcursul 21 Daruri [i sfaturi practice pentru cei mici

Cr`ciunul 2007 a fost, ca de obicei, a[teptat cu ner`bdare de copiii poli]i[tilor calafeteni. Mo[ Cr`ciun poli]ist a sosit la sediul Poli]iei municipiului Calafat [i le-a d`ruit acestora cadouri consistente, la realizarea c`rora au contribuit Corpul Na]ional al Poli]i[tilor - Consiliul Teritorial Dolj [i Asocia]ia Dinamo Dolj. Fotbalistul Gic` Popescu [i familia sa le-au d`ruit copiilor poli]i[tilor din Calafat treninguri, dulciuri [i mai ales mingi de fotbal cu autografe. La r#ndul lor, copiii au d`ruit familiei Popescu gr#u verde s`dit de m#nu]ele lor \n ziua de Sf. Andrei, un aranjament tradi]ional, o agend` [i un spumant sindical demisec oferit de Sindicatul Na]ional al Poli]i[tilor [i Personal Civil – Biroul Teritorial Dolj, precum [i c#te un desen realizat de ei special pentru fosta glorie a gazonului. Gazda [i-a exprimat bucuria pentru \nt#lnire. |n final, copiii de poli]i[ti au c#ntat [i colindat, transmi]#nd totodat` mesajul lor c` “Via]a are prioritate pentru c` este minunat`”.

RReemmeemmbbeerr ssuubb ppoommuull ddee CCrr``cciiuunn

\n aplanarea unui scandal ivit \n De S`rb`tori, colectivul de poli]i[ti de raza postului \n care \[i desf`[ura la Poli]ia municipiului Calafat a adus-o pe activitatea – comuna Piscu Vechi, Felicia Criveanu \n mijlocul vechilor co - jude]ul Dolj. F`cuse de multe ori legi ai tat`lui sù. Au admirat-o pentru c` asemenea gesturi profesionale, [i a crescut frumos, \nva]` bine [i prin toat` umane \n fond. Numai c`, atunci, atitudinea ei cinste[te memoria p`rintelui m#na unui neom a ridicat lama per- sù prea devreme [i prea nedrept fid` a cu]itului. |ntr-o frac]iune de disp`rut. I-au vorbit despre sacrificiul secund`, omul legii s-a pr`bu[it tat`lui sù, \ncuraj#nd-o s` treac` peste sub presiunea s#ngelui izbucnit greut`]i cu credin]a [i m#ndria c` este din artera femural` sec]ionat`. fiica unui erou. Mo[ Cr`ciun, prezent [i el Anii scur[i de-atunci, pentru la \nt#lnire, i-a oferit cadouri specifice feti]a lui r`mas` s` creasc` f`r` v#rstei, o sum` de bani pentru s`rb`tori, tat`, n-au fost poate petrecu]i sub felicit`ri. Despre anul de amintire trist` 2000, ap`sarea lipsurilor, dar triste]ea a fost Dar darul nepre]uit pentru micu]a Felicia Felicia Criveanu [tie c` tat`l sù, poli]ist, a mereu prezent` \n casa lor. este c` a \n]eles c#te ceva despre puterea pe murit la datorie. Era micu]`. Nici acum, Mul]i au uitat momentul tragic. care i-o d` faptul de a [ti, acum [i mai t#rziu, c#nd a ajuns \n clasa a VIII-a, poate, n-a Li se \nt#mpl` adesea celor care ajung la de apartenen]a sa la marea familie a \n]eles sacrificiul p`rintelui sù. \ncle[tare cu infractorii. Colegii lui, \ns`, poli]i[tilor rom#ni, \n care tat`l sù, sublocote- Sublocotenentul post-mortem Vasile n-au uitat [i nici nu vor s` uite. Doar tre- nentul post-mortem Vasile Criveanu, a scris a Criveanu, un om [i un profesionist cu burile zilnice nu-i las` s` fie prezen]i, mai pagin` de eroism la datorie. merite alese, dup` cum \l evoc` acum des, \n via]a familiei poli]istului disp`rut \n Pagin` realizat` de colegii sì r`ma[i pe baricade, a intervenit misiune. Ina B~LAN 22 Steven Seagal, o atitudine antidrog

La eveniment au participat directoarea Colegiului Na]ional, dna. Foc[eneanu Veronica , pre- [edintele Brig`zii Inter na ]io nale Antidrog pentru Rom#nia, dl. Petar Nenov [i pre[edintele Agen]iei Na]ionale Antidrog, dl. chestor principal dr. Pavel Abraham, moderatorul \nt#lnirii. Aceasta pentru c` a fost, dup` ce megastarul le-a vorbit tinerilor despre incompatibilitatea de a face performan]` \n via]`, [i cu at#t mai mult \n sport, chiar Foto: V. ARSENE o \nt#lnire fa]` \n fa]`, \n timpul c`reia Agen]ia Na]ional` Antidrog a organizat, Steven Seagal le-a r`spuns \ntreb`rilor. miercuri 30 ianuarie a.c., la Colegiului Sala arhiplin` [i tirul de \ntreb`ri, multe Abraham le-a promis celor prezen]i c` Na]ional I. L. Caragiale, o \nt#lnire a elevilor apreciate ca fiind dintre cele mai interesante Steven Seagal va reveni \n Rom#nia, c#t de cu actorul hollywoodian Steven Seagal, o de c`tre actorul american, a dovedit intere- cur#nd, \n cardul unui turneu de pomovare a vedet` deja familiarizat` cu campaniile sul liceenilor pentru subiectul drogurilor [i atitudinii antidog, \n care tinerii \l vor putea antidrog [i partener al poli]i[tilor rom#ni \n impactul acestora asupra vie]ii [i carierei. cunoa[te [i \n postura de interpret de lupta \mpotriva consumului de stupefiante. La finalul \nt#lnirii, dl. chestor Pavel muzic`. Un sfâr[it de an pe m`sura eforturilor

Recent, poli]i[tii din banii [i cu bijuteriile din aur ale italianului, cu cadrul Biroului T.F. tot. Gara de Nord au fost A fost trimis` "pachet" la Bucure[ti, unde i anun]a]i de c`tre italian- s-au \ntocmit actele pentru furt calificat. Doar ul H. B. Giovani, de 61 c`, dup` c#teva zile, surpriz`! Italianul \[i tot de ani, despre faptul c` f`cea drum pe la sediul Poli]iei, s`-[i recu- acesta a cam fost pereze banii, \nainte de termenul stabilit, "u[urat" de 125.000 de moment ce necesita euro. [i prezen]a unui Sf#r[itul anului 2007 a \nsemnat pen- Telenovela a \nce- procuror. La \n - tru Poli]ia Transporturi at#t un moment de put seara, c#nd a sosit, pe Aeroportul B`neasa, t#lnirea dintre el [i evaluare, bilan] [i conturarea strategiei \mpreun` cu o rom#ncu]` pe care o cunoscuse "prin]esa" de D#r- pentru anul \n curs, c#t [i posibilitatea "\n zbor", sub numele de Paula Maria. Dup` vani, s-au v`rsat lacri- realiz`rii unor \nt#lniri cu institu]iile prima v`muire, cea oficial`, cei doi s-au \ndrep- mi de emo]ie [i partenere, cum a fost cea dintre delega]ia tat c`tre Gara de Nord cu un taxi, unde au bucurie, italianul condus` de c`tre [eful Direc]iei Poli]ie ajuns imediat dup` miezul nop]ii. Doar c` aici sus]in#nd c` i-a dat Transporturi, dl. comisar [ef Sorin G\fei, Paula nu s-a transformat \ntr-o fru- cu omologi din structura Ministerului moas` prin]es`, ci l-a convins pe Romeo [i Julieta... Lucr`rilor Pu blice,Transporturilor [i italian, care \i d`duse banii pentru Locuin]ei - direc]iile de transport. a-i ascunde de organele vamale, s` \n tren O asemenea evaluare, la care au participat \i p`zeasc` bagajele \n Sala de adjunctul [efului Direc]iei Poli]ie Transporturi a[teptare, c#t va lipsi ea s`-i scoat` pentru Ordine Public`, dl. comisar [ef Ion la vedere. banii [i bijuteriile de Grosu, {eful Sec]iei Regionale, dl. comisar [ef Giovani a tot a[teptat, p#n` i s-au lungit ure- bun` voie. chile. L`murit de situa]ie, a reclamat furtul la {eful Biroului, dl. comisar Cristian Marian Ro[escu [i adjunctul sù, dl. comisar [ef Poli]ia G`rii. Poli]i[tii au luat la scotocit bagajul, Musc`lescu, surprins, dar cu fler de poli]ist cu Marian Chirion, au realizat [i poli]i[tii \n cùtare de indicii, [i au g`sit un col] de h#rtie [tate vechi, a solicitat o verificare la Interpol. bucure[teni din cadrul Sec]iei Transporturi, la cu adresa femeii. Alt` surpriz`! Giovani era cùtat \n patria lui sediul Poli]iei Gara de Nord. Au mai fost |n urma cercet`rilor efectuate, a fost iden- Remus [i Romulus pentru... falsificarea de acte prezen]i [efii serviciilor, birourilor [i posturilor tificat`, C. Paula Mariana, de 42 de ani, din fiscale. din cadrul S.R.P.T. Bucure[ti, D#mbovi]a, comuna D#rvani, jude]ul Mehedin]i, cu Se pare c` fluxul infrac]ional are [i... reflux. Prahova [i Giurgiu. C#teva exemple ale unor antecedente penale. Au fost anun]a]i imediat cazuri rezolvate, cu rezultate deosebite, vom colegii de la Postului de poli]ie comunal, care Pagin` realizat` de prezenta \n cur#nd; ne vom opri doar asupra au s`ltat-o chiar \nainte de a intra \n cas`, cu Marius TOMA unuia cu iz de telenovel` italian`, \n variant` 23

Absolvent` a Facult`]ii de Litere, Istorie [i Jurnalistic`, din cadrul Universit`]ii P “Lucian Blaga” – Sibiu, specialitatea german`-englez`, \nscris` \n prezent la un mas- ter de rela]ii interna]ionale, doamna inspector Anca Bloanca face parte din categoria poli]istelor de excelen]`. Ofi]er de afaceri europene [i rela]ii interna]ionale \n cadrul Serviciului Management Organizatoric, Comunicare Public` [i Rela]ii Interna]ionale o – I.P.J. Sibiu, Anca Bloanca are o misiune deosebit`, care implic` diploma]ie, studiu l permanent, nivel intelectual \nalt, calit`]i pe care poli]ista le are, cu des`vâr[ire. evenimente, inspectorul Anca Atmosfera a fost deosebit`, comunic`m Bloanca a desf`[urat, ca de obi- concret pentru rezolvarea unor cazuri, ne i cei, activit`]i privind preg`tirea, acord`m asisten]` reciproc”. Atribu]iile sale sunt deosebit de com- organizarea [i primirea Inspectorul Anca este [i un excelent ] plexe, mai ales c` la nivelul delega]iilor strìne. |ncep#nd prin asigu- translator, particip#nd \n aceast` calitate la Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului rarea coresponden]ei (prin e-mail sau tele- mai multe seminarii organizate de I.G.P.R., Sibiu se desf`[oar` o intens` activitate de fonic) \ntre I.P.J. Sibiu [i partenerii strìni, unul dintre acestea fiind “Cooperarea i rela]ii interna]ionale, concretizat` prin \n vederea organiz`rii primirii sau poli]ieneasc` \n spa]iul Schengen”. continuarea bunelor rela]ii de colaborare deplas`rii delega]iilor strìne, \ntocmirea Extrem de comunicativ`, agreabil`, cu Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului programului vizitei pentru oaspe]ii strìni, Anca ne spune de ce iube[te aceast` profe- [ Bekes (Republica Ungar`) [i cu Direc]ia \nso]irea delega]iilor pe tot parcursul sie: \n primul r#nd, pentru c` \[i folose[te de Poli]ie Heidelberg, din landul Baden- vizitei, asigurarea transla]iei, traducerea preg`tirea de filolog, apoi pentru c` este Wurttemberg (Republica Federal` materialelor informative primite de la \nc#ntat` de reu[ita ac]iunilor la nivel inter- t Germania), dar [i prin colaborarea cu partenerii strìni, p#n` la gestionarea na]ional, ea fiind un intermediar \ntre con- poli]i[ti austrieci [i italieni. colect`rii [i centraliz`rii datelor [i ducerea I.P.J. Sibiu [i delega]iile strìne. i prezentarea proiectelor de rapoarte ale Desigur, sunt activit`]i de amploare, rea- Rela]ii interna]ionale “Planului de dezvoltare economic` [i lizate profesional, dar, \ntotdeauna, apare [i social` la nivel local pe anul 2007”. latura uman`, care presupune rela]ii de au- la superlativ ”Misiunea mea const` - ne spune tentic` prietenie. inspectorul Anca Bloanca – [i \n organi- Aceast` poli]ist` de excelen]`, t#n`r` Red`m c#teva dintre activit`]ile zarea unor sesiuni de instruire viz#nd coop- m`mic`, bìe]elul ei Andreas are doi ani [i d desf`[urate la nivelul rela]iilor erarea interna]ional`, Conven]ia de apli- jum`tate, ne m`rturise[te c` se poate dedi- interna]ionale (primiri delega]ii strìne [i care a Acordului Schengen [i alte aspecte ca profesiei, \n perfect` armonie cu via]a de deplas`ri \n Germania [i \n Ungaria ale conexe acestui domeniu. O ac]iune reu[it` familie. O familie care o sprijin`, crede \n ide- e poli]i[tilor sibieni): I.P.J. Sibiu a fost a fost [i cea de la sf#r[itul anului trecut alurile ei. Iar atunci c#nd misiunile sale \i cer gazda unei delega]ii formate din patru c#nd, \mpreun` cu I.P.A. am organizat mult mai mult timp dec#t programul de lucru, exper]i germani, din cadrul Ministerului seminarul <> la care au participat poli]i[ti de Poli]ie Heidelberg, care au participat la din Austria, Ungaria, Germania [i Italia. Roxana GHEORGHIU PAP deschiderea oficial` a Centrului de e Consiliere [i Prevenire a Criminalit`]ii, ace[tia fiind principali finan]atori pentru dotarea centrului; \n fiecare an, la acti- x vit`]ile festive de Ziua Poli]iei Rom#ne par- Colegul nostru de suflet ticip` delega]ii strìne (din Ungaria [i Discret, modest, \mp`cat cu sine. A[a [i-a \ncheiat Germania). Totodat`, poli]i[tii sibieni sunt c invita]i la manifest`rile ocazionate de Ziua cariera de ofi]er judiciarist, comisarul [ef Ioan Marie[, Poli]iei Ungare. O alt` activitate important` de la Poli]ia municipiului Baia Mare. A l`sat \n urm` pri- e a fost seminarul organizat de I.P.J. Sibiu, cu etenia colegilor [i a subordona]ilor, amintiri de ne[ters tema “Poli]i[tii sibieni \n slujba cet`]enilor, \n inimile celor care a[teptau de la [eful Serviciului \ntr-o Capital` Cultural` European`”, semi- investiga]ii criminale lumin` [i adev`r, o und` de ome- l nar coordonat de exper]i germani din lan- nie [i bun`tate izvorâte din sufletul sù de dul Baden-Wurttemberg, scopul fiind maramure[an neao[. preg`tirea poli]i[tilor care \[i desf`[oar` S-au topit ca z`pada anii când nop]ile nedormite activitatea \n zona centrului istoric al e pentru rezolvarea unui caz mai greu se acumulau, municipiului. dep`[ind chiar zilele lucrate, au trecut grijile [i truda Delega]ia I.P.J. Sibiu, condus` de cotidian` de a fi cu un pas \naintea rùf`c`torilor. n inspectorul [ef, dl subcomisar Ioan Lucian Acum \l a[teapt` alt orizont de via]`, familia, nepo]ii. Muntean, a participat la manifest`rile orga- Este un prag pe care \l trecem cu to]ii, iar comisarul nizate de c`tre Direc]ia de Poli]ie [ef Marie[ ne-a fost pild` [i de aceast` dat`. ] Heidelberg, cu ocazia “S`pt`m#nii de siguran]` 2007”. M. NENCESCU ` Pentru perfecta desf`[urare a acestor 24 Droguri ascunse \ntr-o juc^rie

Pe baza unor informa]ii din cadrul D.I.I.C.O.T. – c`reia au fost descoperite ob]inute [i a monitoriz`rii Arad. disimulate, 106 grame de activit^]ii infrac]ionale a P. Mihai de 21 ani din ha[i[. Ac]iunea face parte unei grup`ri suspectate de Arad, a fost depistat in fla- dintr-o mai ampl` activitate trafic de droguri, poli]i[tii grant, tocmai c#nd ridica de de monitorizare a unei ar^deni au reu[it prinderea la o agen]ie de curierat grup`ri suspectate de trafic în flagrant a unui tân`r din rapid din Arad, un colet. [i consum de stupefiante, municipiu, în timp ce ridica Deoarece poli]i[tii aveau creia \i apar]inea [i tân`rul un colet în care s-au informa]ii c`, în colet s-ar prins în flagrant. decoperit ulterior 106 putea afla droguri, la con- Din cercet`rile efectuate Poli]i[tii [i procurorii con- grame de ha[is. Ac]iunea a trolul efectuat în momentul de c`tre ofi]erii antidrog, tinu` cercet`rile pentru fost organizat` într-o sear^ în care tân`rul l-a ridicat, a ha[i[ul provine de la un alt identificarea [i tragerea la de ianuarie, sub directa fost g`sit` o juc^rie din traficant rom#n, din r`spundere a membrilor coordonare a procurorului material textil, în interiorul str`in`tate. re]elei.

În anul 2006, Direc]ia Antidrog din intensificate simultan mai multe acti- la destina]ie, modalit`]ile de disimulare Direc]ia General^ de Combatere a vit`]i de monitorizare a persoanelor a heroinei, itinerariul acesteia [i modul Criminalitã]ii Organizate a declan[at o implicate în acest transport ilegal. în care s` fie preluat` [i ulterior predat` ampl` opera]iune, care a avut ca obiect La 16 decembrie 2007, ofi]erii - pe teritoriul mai multor state, într-un destructurarea unei grup`ri inter - români i-au re]inut în trafic [i ulterior mod conspirat, folosindu-se de tehnici elaborate de telecomunica]ie [i de un limbaj criptat. OO rree]]eeaa iinntteerrnnaa]]iioonnaall^^ ddee ttrraaffiiccaann]]ii În urma cooper`rii cu autorit`]ile judiciare din Turcia, pân` în prezent s-a reu[it inculparea a 18 persoane impli- ddee hheerrooiinn^^ aa ffoosstt ddiissttrruuss^^ cate în traficarea celor 58 kilograme de droguri confiscate, liderul [i principalii na]ionale de trafic de heroin` din Iran i-au prezentat Parchetului de pe lâng` complici ai acestuia fiind aresta]i în [i Turcia c`tre Europa Occidental`, ale Înalta Curte de Casta]ie [i Justi]ie- România, iar ceilal]i 15 membri în c`rei activit`]i infrac]ionale erau coor- D.I.I.C.O.T., pe cet`]enii turci de etnie Turcia. donate de pe teritoriul României. kurd` E.T. [i C.M. [i pe cet`]eanul siri- Din activit`]ile specifice efectuate în Pe parcursul investiga]iilor, ano-român de etnie kurd` I.M.A., to]i acest dosar a mai rezultat c` grupul poli]i[tii Direc]iei Antidrog au solicitat reziden]i pe teritoriul României. avea capacitatea de procurare, sprijinul Centrului Regional S.E.C.I., În baza probatoriului administrat în finan]are [i transport a unei cantit`]i de care a ini]iat o ampl^ cooperare cauz`, D.I.I.C.O.T. a dispus re]inerea pân` la 100 kilograme de heroin` o poli]ieneasc` cu autorit`]ile judiciare celor trei, în sarcina lor fiind re]inute dat`, în func]ie de “comenzile” desti- din patru ]`ri, printre care [i Turcia. organizarea, conducerea [i finan]area natarilor occidentali, o mare parte din În noaptea de 13 spre 14 decembrie traficului interna]ional de droguri de veniturile ilegale urmând s` fie puse la 2007, în cooperare cu ofi]erii antidrog mare risc, respectiv complicitate la dispozi]ia organiza]iei P.K.K. români, poli]i[tii din Turcia au intercep- comiterea acestei infrac]iuni, pentru La 17 decembrie 2007, instan]a de tat un transport de 58 kg de heroin`. care inculpa]ii risc` o pedeaps` priva- judecat` a emis mandate de arestare Acesta a fost organizat de gruparea tiv` de libertate cuprins` între 15 [i 25 preventiv` fa]` de cei trei inculpa]i, infrac]ional` [i avea ca destina]ie de ani. Olanda. Cu aceast^ ocazie a fost are- Cerecet`rile efectuate de c^tre pentru o perioad`â de 29 de zile. stat cet`]eanul turc I.T., [oferul poli]i[ti [i procurori au relevat faptul c` Autorit`]ile turce consider` aceast` autotrenului în care erau disimulate membrii re]elei de trafican]i ac]iune ca fiind una dintre cele mai drogurile. desf`[urau activit`]i premerg^toare - importante din ultimii ani, având în Concomitent cu aceast` ac]iune, pe întâlniri ce aveau ca scop negocierea vedere conexiunile din sfera terorismu- teritoriul României au fost declan[ate [i pre]ului heroinei atât la furnizor cât [i lui pe care le avea grupul infrac]ional. 25

grupare de trafican]i de grup infrac]ional au introdus pe droguri de risc [i de mare risc pia]a drogurilor din municipiu [i au OO (cocain`, comprimate de vândut aproximativ 2200 grame ecstasy, rezin` de cannabis [i cannabis( la pre]ul de 50 RON cannabis), care ac]iona \n jude]ul /gram), 500 grame ha[i[ (50-80 Cluj, a fost identificat^ [i destruc- RON /gram), 300 comprimate de turat^ de c^tre poli]i[tii antidrog din extasy(50-80 RON /comprimat) [i UUnn ccoolleett ddiinn SSppaanniiaa

Brigada de Combatere a 120 grame cocain` (80/120 c`tre Tribunalul Cluj, au fost efectu- Criminalit`]ii Organizate Cluj- Euro/gram). ate patru perchezi]ii domiciliare în Napoca la finele anului precedent. În urma activit`]ilor specifice municipiul Cluj-Napoca, fiind Poli]i[tii clujeni au stabilit c` desf`[urate împreun` cu procurorii descoperite [i ridicate 0,7 grame organizatorii grup`rii erau la rândul D.I.I.C.O.T-Serviciul Teritorial Cluj, cocain`, 17 comprimate MDMA, 0,9 lor, consumatori de droguri. Ei solic- la sf#r[itul lunii decembrie, s-a grame MDMA cristale, 0,2 grame itau în avans clien]ilor bani, cu care reu[it prinderea în flagrant a unuia rezin` de cannabis. pl`teau drogurile comandate din dintre suspec]ii principali, care ridi- Ca urmare a propunerilor formu- Occident, în special, din Spania [i ca de la un punct de lucru din late de c`tre procurorii D.I.I.C.O.T., Olanda. Drogurile erau trimise în municipiul Bistri]a al unei societ`]i Tribunalul Cluj a dispus arestarea ]ar` din dou^ \n dou^ s`pt`mâni, de transport interna]ional de per- preventiv` a trei dintre liderii prin curieri de oacazie sau disimu- soane, un pachet expediat din grup`rii, T.A. de 18 ani, T.S. de 18 late în colete, care erau expediate Spania pe numele s`u. La controlul ani [i I.[. de 19 ani din municipiul prin firmele de transport inter- pachetului, \n interiorul acestuia, Cluj-Napoca, aparent elevi sau stu- na]ional. într-un recipient de cacao, a fost den]i, care îns` nu fecventau cur- Investiga]iile poli]i[tilor au scos g^sit disimulat, un pachet care surile. la lumin^ dimensiunea anturajului con]inea 97,9 grame de “scanc” În sarcina celor trei s-a re]inut fiind identifica]i peste 50 de con- (influorescen]e de cannabis), s`vâr[irea infrac]iunilor de consti- sumatori, majoritatea reprezent#nd- deosebit de periculos din punctul de tuire a unui grup infrac]ional organi- o elevii de liceu sau studen]ii, dar [i vedere al efectelor nocive. zat, trafic de droguri de mare risc [i tineri f`r` ocupa]ie, provenind din |n acela[i timp au fost puse în trafic de droguri de risc. familii cu un nivel de trai ridicat. aplicare [ase mandate de aducere, Se estimeaz` c^ membrii acestui iar în baza autoriza]iilor emise de

Cannabis [i ecstasy pe pia]a neagr^ din Oradea român [i unul maghiar), în timp ce încercau s` vând` droguri de mare risc \n municipul Oradea. Ei încercau s` plaseze 200 pastile de ecstasy cu logoul „CROWN ROYAL” [i 10 grame de cannabis, pentru care pretindeau 2.000 euro. Cei doi trafican]i au fost re]inu]i de procurorii [i poli]i[tii bihoreni, iar instan]a de judecat` a emis fa]` de ace[tia mandate de La sfâr[itul lunii decembrie 2007, arestare preventiv` pentru 29 de risc` pedepse privative de libertate poli]i[tii bihoreni de la „Crim^ zile, pentru s`vâr[irea infrac]iunii de între 15 [i 25 ani. Organizat^” [i procurorii D.I.I.C.O.T. trafic de droguri de mare risc. – Biroul Teritorial Bihor au prins în Trafican]ii se afl` în Arestul I.P.J. Pagini realizate de flagrant delict doi tineri (un cet`]ean Bihor, iar dac` vor fi g`si]i vinova]i, Viorel TURCU{ 26 Evaluare 2007 Repere ale prezen]ei

Dezvoltarea institu]ional`

Consecven]i valorilor universale ale institu]iei [i presta]iei poli]iene[ti, Schimb`rile institu]ionale realizate au anul 2007 a fost traversat de structurile I.G.P.R., sub imperativul profesionalis- vizat crearea structurilor: mului [i responsabilit`]ii, al transparen]ei, al integrit`]ii [i al cooper`rii. Poli]ia I.G.P.R. – reorganizarea Direc]iilor: Afaceri Europene, Programe [i na]ional` a f`cut pa[i importan]i pe linia integr`rii ca institu]ie, mentalitate [i ati- Cooperare Interna]ional`, Management tudine \n contextul european. Red`m c#teva dintre reperele care definesc azi, \n Resurse Umane; form` [i \n fond, Poli]ia Rom#n`. Centrul INFOTRAFIC \n cadrul Direc]iei Poli]iei Rutiere; Noi sec]ii de poli]ie I.P.J. la Arad [i Satu Mare; Toleran]` zero fa]` de abateri 10 posturi de Poli]ie Transporturi Dezvoltarea procesului de Reducerea cu 10% a acci- diminu`ri de salariu – mus- Navale \n cadrul Sec]iilor Regionale de instruire combinat` - E-learn- dentelor de circula]ie comise trare scris` - 870 Poli]ie Transporturi; ing, cu vinov`]ie; Num`rul faptelor de „Poli]ia pentru Centrul Istoric” – Sibiu; Promovarea profesiei de 39.343 recompense acor- corup]ie \nregistrate s-a Programul multianual „Dezvoltarea poli]ist \n r#ndul minorit`]ilor date. redus cu aproape 50% fa]` de Capacit`]ii Institu]ionale a Poli]iei na]ionale; 1.359 sanc]iuni aplicate – 33 anul 2006, fiind \nregistrate Rurale”, Climatul de ordine [i disci- destituiri, 38 treceri \ntr-o 33 fapte de corup]ie; Transformarea a 55 de posturi de plin` - Toleran]` zero fa]` de func]ie inferioar`, 119 Poli]i[tii s-au desistat \n 30 poli]ie \n poli]ii comunale abaterile comise: am#n`ri ale promov`rii, 296 situa]ii de dare de mit`. 10 noi posturi comunale de poli]ie, 723 reabilitate activarea Centrului Opera]ional [i Misiuni Speciale pe perioada alegerilor. Managementul Criminalitatea stradal` resurselor IT Criminalitatea stradal` este caracterizat` de Proiectul „|nt`rirea capa - infrac]iuni f`r` un pericol social deosebit, dar care Resurse umane cit`]ii sistemului informatic creeaz` o stare de disconfort [i nesiguran]`; al Poli]iei Rom#ne necesar Infrac]iunile stradale sesizate – 18 la sut`; 58.446 posturi implement`rii SIS”, \n va - Infrac]iunile stradale constatate – 20 la sut`; 13.521 ofi]eri, 42.017 agen]i loare de 26.000.000 Euro, 4 2.908 personal civil componente: Mode r - Infrac]iunile grave comise \n strad` s-au 5.255 femei poli]ist – 10,4 % nizarea sistemului informatic diminuat: omor – 2 la sut`; t#lh`rie – 28 la sut`; 35 ani [i 5 luni – v#rsta medie a personal Poli]iei Rom#ne; violul – 34 la sut`; Furturile – 21 la sut`, respectiv: alului Managementul stoc`rii da - din societ`]i comerciale – 43 la sut`; din auto – 5 Intr`ri de personal – 2.380 de per- telor Poli]iei Rom#ne; soane Upgrade-ul platformei de la sut`; din buzunare – 25 la sut`; de autovehicule Ie[iri de personal – 2.157 de persoane \nv`]`m#nt la distan]` e- – 17 la sut`; (58% din cauza pierderii capacit`]ii de learning ca instrument de Activitate preventiv` intens` » prinderi \n fla- munc`), Procent de \ncadrare – 91,1. preg`tire a utilizatorilor ope- grant + 3,5 la sut`. rativi ce au acces la baza de date SINS; Aplica]ii proiectate: INTERID – C`utarea per- Resurse financiar-logistice soanelor, documentelor, autovehiculelor \n bazele de Fonduri de investi]ii 2007 = 95% din fonduri alocate \n anul 2006. date ale Poli]iei Rom#ne; 99,99 % execu]ie bugetar`, cu principalele obiective: EXPLOZIV – Eviden]a \mbun`t`]irea condi]iilor de lucru [i reabilitarea par]ial` a cl`dirilor aflate \n administrarea autoriza]iilor pentru transfe- DGPMB. ral materiilor explozive, pre- modernizarea [i dezvoltarea capacit`]ii de ac]iune a poli]iei rurale; cum [i a autoriza]iilor de \mbun`t`]irea condi]iilor de deten]ie \n aresturile Poli]iei Rom#ne; tranzit a materiilor explozive; finalizarea Centrului de Comunica]ii [i Informatic` - IGPR; OBIECTE - Eviden]a \mbun`t`]irea dot`rii Institutului de Criminalistic`: aparatur` de determinare a contrafac- obiectelor furate, pierdute erii de moned` [i a biletelor de valoare, 25 autolaboratoare criminalistice, 5.000 testere de sau deturnate. determinare a prezen]ei drogurilor pentru Poli]ia Rutier`. 27

Managementul Poli]iei Române proiectelor Proiecte finalizate: Phare 2004 “|nt`rirea coop- ert`rii poli]iene[ti” buget: Cooperare bilateral` Activit`]i 500.000 euro; cu majoritatea statelor interna]ionale MATRA 2004 “Lupta \mpotriva traficului de droguri” – buget: europene 7 decembrie, Bucure[ti – Adunarea 350.000 euro. Anual` a SEPCA, ocazie cu care Rom#nia S-au remarcat opera]iunile desf`[urate \n Italia: [i Moldova au semnat noul statut al organi- Proiecte \n derulare: “ITA.RO 1”, “ITA.RO 2”, “ITA.RO 3”, “ITA.RO 4”, [i za]iei. Organizarea acestei activit`]i a PHARE 2004 “Lupta cu Poli]ia Municipal` din Roma. fost apreciat` de c`tre membrii SEPCA, \mpotriva crimei organizate” – Rezultate ob]inute: peste 600 de persoane constituind un pas \nainte \n dezvoltarea buget: 960.000 euro; PHARE arestate, peste 1.500 de persoane cercetate \n stare organiza]iei [i transformarea acesteia \ntr- 2005 “|nt`rirea capacit`]ii de libertate; 8 cet`]eni rom#ni aresta]i [i 7 cerceta]i un factor de decizie regional. institu]ionale a Rom#niei \n stare de libertate pentru comiterea infrac]iunilor Misiuni de men]inerea p`cii – 98 de pentru protejarea drepturilor poli]i[ti particip` la misiuni interna]ionale de prostitu]ie [i proxenetism; 778 cet`]eni rom#ni de proprietate intelectual`”; sub egida ONU, UE, OSCE, INTERPOL, identifica]i; includerea unor tinere femei care prac- PHARE 2006 “Continuarea EUROPOL \n Kosovo, Bosnia [i Her]egov- ticau prostitu]ia \n programele italiene de asisten]`. \nt`ririi capacit`]ii Rom#niei de Conducerea Poli]iei Italiene [i cea a ina, Macedonia, Haiti, Congo, Timorul de a proteja drepturile de propri- reprezenta]ilor Prim`riei din Roma [i-au exprimat est, Afganistan – 26 ofi]eri au func]ii de etate intelectual` [i industri- aprecierea \n acest sens. comand`. al`”; PHARE 2006 “Adoptarea conceptului de Activit`]i criminalistice ginile a 19.929 persoane suspecte \n 1.583 cauze intelligence led policing \n penale; domeniul crimei organizate” Opera]ionalizarea IBIS (sistemul de identifi- buget: 3.400.0000 euro; Extinderea procesului de implementare a care a armelor de foc): 6.937 elemente de PHARE 2006 “Construc]ie managementului calit`]ii, conform standardului muni]ie introduse. institu]ional`, elaborarea legis- ISO 17025: 200 de criminali[ti preg`ti]i \n Alimentarea bazei de date cu profile genetice la]iei secundare [i preg`tire \n cunoa[terea standardelor de referin]` [i a proce- domeniul patrimoniului cultu - (ADN): 1.896 profile ale persoanelor con- durilor de lucru; Acreditarea RENAR a [apte ral mobil [i al bunurilor cultu - laboratoare teritoriale; Noul sistem AFIS damnate. rale”. Printrak BIS opera]ional \n iulie 2007; * viitor Proiectul Legii privind organizarea [i Punct Na]ional de Contact pentru schimbul de func]ionarea Sistemului na]ional de date genet- Proiecte aprobate: date dactiloscopice cu sistemele europene simi- ice judiciare a fost aprobat de Comisia juridic` a MATRA 2007 – Poli]ia lare; a facilitat identificarea a 2.955 persoane, Senatului. Transporturi – Port Constan]a precum [i a 1.074 cet`]eni rom#ni implica]i \n 136.220 investig`ri tehnico-[tiin]ifice ale locu- fapte penale comise \n str`in`tate. lui faptei; MATRA 2006 – Delincven]a • Prin IMAGETRAK – au fost reg`site ima - 19.749 suspec]i identifica]i. juvenil` \n [coli, MATRA FLEX – Instruirea psiholo gi - lor / Managementul calit`]ii; Cooperare Combaterea criminalit`]ii transfrontal- “|mbun`t`]irea managemen- iere tului resurselor umane \n interinstitu]ional` Continuarea Proiectului TRIDENT Rom#nia; Poli]ia Rom#n`” - facilitatea de Prelungirea Proiectului REFLEX Rom#nia; tranzi]ie - 7.000.000 euro; “Parteneriat pentru Litoral 2007”, ac]iuni Opera]iunea EUROPA – privind o ampl` re]ea “|mbun`t`]irea capacit`]ii de comune \n domeniile: siguran]ei alimentare [i cu ramifica]ii multina]ionale, care se ocupa cu protec]ie a martorilor la nivelul traficul de copii \n ]`rile din Europa Occidental`, furniz`rii de servicii turistice de calitate; con- institu]iilor de aplicare a legii \n special \n Marea Britanie. struc]ii [i activit`]i comerciale ilegale; protec]ia din Rom#nia” – 250.000 euro; Cooperarea public-privat salaria]ilor – combaterea fenomenului muncii f`r` “|nt`rirea capacit`]ii sistemu- Parteneriate cu: Orange Rom#nia, Amro forme legale; combaterea surselor de poluare a Bank, Romanian Cable Systems – sistemul elec- lui informatic al Poli]iei factorilor de mediu; controlul activit`]ilor tronic de pl`]i; IBM Romania – asisten]` \n Rom#ne necesar implement`rii desf`[urate pe plaj`; ordine [i siguran]` public`. definirea strategiilor de dezvoltare \n domeniul SIS II, \n vederea cre[terii Cooperarea cu Ministerul Public tehnologiilor informatice [i de comunica]ii; capacit`]ii de combatere a Grupul de Lucru pe Probleme de Proprietate Microsoft Rom#nia - prevenirea [i combaterea fenomenului criminalit`]ii la Intelectual`, format din 32 de membri fondatori, criminalit`]ii informatice, British American frontiera extern`, cu res - reprezentan]i ai institu]iilor publice cu atribu]ii \n Tabacco [i Japan Tabacco International; pectarea standardelor” – Fa- domeniul propriet`]ii intelectuale; Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia cilitatea Schengen, 26.000.000 Premise pentru: Stabilirea unei grile de indi- Consumatorului; S.C. Eli Lilly S.R.L. – pre- euro; Programul LIVE catori comuni; Organizarea preg`tirii profesion- venirea contrafacerii de medicamente. SAVER, finan]at de Comisia ale pentru aderarea la Sistemul Informatic Alte 36 de protocoale de colaborare, \n European`, \n vederea \nt`ririi Schengen; Acordarea accesului diverse domenii de activitate (g`sirea minorilor capacit`]ii institu]ionale [i de reprezentan]ilor Ministerului Public la bazele de disp`ru]i, siguran]a traficului rutier, protec]ia interven]ie. date ale poli]iei. minorilor ai c`ror p`rin]i se afl` la munc` \n 28

Poli]ia \n lume CCiipprruu

aplicate fiec`rei sec]ii aflate \n responsabili- este responsabil` de supravegherea electronic` a tatea Poli]iei [i contribuie la buna ]`rmului. func]ionare a Poli]iei. Din structura Poli]iei cipriote face parte [i Biroul de investiga]ii ale infrac]iunilor Garda preziden]ial`, ce are ca misiune asigurarea este format din echipe de detectivi respon - protec]iei [i securit`]ii Pre[edintelui Republicii [i a sabili cu investigarea cazurilor na]ionale membrilor familiei sale. deosebite [i se ocup` cu investiga]iile extinse \n mai multe districte sau chiar \n strìn`tate. Are \n componen]`, printre altele, Biroul de Informa]ii [i Procuratura (consilierul legal [i direct al detectivilor Poli]iei [i investigatorilor), Biroul pentru storicul Poli]iei din Cipru a \nceput odat` cu combaterea huliganismului, a furtului pro- Icrearea Republicii Cipru \n anul 1960. Au fost priet`]ii intelectuale [i a pariurilor ilegale. ini]iate dou` For]e Publice de Securitate: For]ele Departamentul [tiin]ific [i de Suport Tehnic Poli]iei, care erau responsabile pentru zonele se compune din: Depozite centrale, Unitatea de urbane, [i For]ele Jandarmeriei, responsabile Zbor a Poli]iei, Biroul Transporturi (responsabil pentru zonele rurale. Un [ef grec-cipriot [i unul cu gestionarea parcului auto al Poli]iei), Sec]iunea turc-cipriot administrau aceste dou` structuri. \n Transporturi [i Unitatea Tehnologic` (pentru 1964, la scurt timp dup` conflictele dintre comu- repararea [i mentenan]a parcului auto, personalul nit`]ile greac` [i turc` [i abandonarea posturilor celei de a doua fiind responsabil [i cu preg`tirea ocupate de c`tre ofi]erii de poli]ie turci-ciprio]i, specifica]iilor, evaluarea operatorilor, achi - cele dou` structuri au fost unite pentru a forma zi]ionarea automobilelor [i a echipamentului Poli]ia actual`. tehnic). Departamentul de Cercetare [i Organizarea Poli]iei din Cipru se bazeaz` pe Dezvoltare este \mp`r]it \n: Sec]ia informatic` [i o structura ierarhic`, având la conducere un [ef al tehnologie [i Birourile: Date, Cercetare, Statistic`, Unul dintre cazurile rezolvate de Poli]ia cipri- Poli]iei (Charalambos Koulentis). Func]iile Registratur` [i Personal. ot` este recuperarea unui Coran din secolul al Poli]iei sunt divizate \n patru servicii principale: Directoratul pentru Cooperarea Poli]ieneasc` XV-lea ce fusese furat dintr-un muzeu turc, fiind Educa]ie, Administra]ie, Opera]iuni [i Servicii de Interna]ional` este \mp`r]it \n: Subdirectoratul re]inu]i trei suspec]i ce au \ncercat s`-l v#nd` \n Ajutor. Serviciul Administrativ [i Func]ional este Uniunea European` [i Subdirectoratul pentru Marea Britanie. format din: cinci departamente, patru unit`]i, cinci Cooperare Poli]ieneasc` Interna]ional`, ce are sub Cartea sfânt` islamic`, \n manuscris, servicii, [apte divizii districtuale, un directorat [i jurisdic]ie structurile na]ionale ale Interpol, disp`ruse din muzeul Palatului Topkapi din serviciul de pompieri. Europol [i SIRENE. Istanbul, cel care domin` agitata Str\mtoare Misiunea Poli]iei cipriote include Unitatea de Audit [i Inspec]ie este gestionat` Bosfor [i Cornul de Aur [i care a fost re[edin]a sul- men]inerea legii [i a ordinii publice, prevenirea de un ofi]er superior, care r`spunde [efului tanilor otomani [i a cur]ii lor de la mijlocul secolu- [i investigarea infrac]iunilor, precum [i Poli]iei, prin Asistentul [efului Poli]iei \ns`rcinat lui al XV-lea pân` la mijlocul secolului al XIX-lea. prinderea [i arestarea contravenien]ilor. Având cu Administra]ia. \n vedere schimb`rile socio-economice din Unitatea de Interven]ie Rapid` este alc`tuit` Un alt caz a fost cel al arest`rii a [ase contra- lumea \ntreag`, precum [i nevoile societ`]ii din cinci deta[amente de securitate, un bandi[ti, de la care Poli]ia cipriot` a confiscat, \n cipriote contemporane, Poli]ia a \nceput, gra - deta[ament special antiterorist, unul de ora[ul Limassol, obiecte din aur [i alte artefacte dual, s`-[i schimbe rolul [i misiunea transfor- \ntre]inere [i un centru special de instruire. vechi de 3.000 de ani, de o mare va- mând ”For]ele” \n ”Servicii”, ale c`ror scopuri Academia de Poli]ie loare, atât financiar` cât [i arheolo- sunt nu numai men]inerea legii dar [i asigurarea din Cipru are \n structura sa gic`. Printre antichit`]ile confiscate serviciilor umanitare [i ajutorul acordat publicu- {coala de Ofi]eri, {coala de se aflau [i inele [i foi]e de aur, dou` lui. Sergen]i [i Agen]i, {coala monede medievale din aur [i o |n continuare vom eviden]ia unele dintre par- de Limbi Strìne, Biroul de cruce din bronz. ticularit`]ile organiz`rii Poli]iei cipriote. Cercetare, Biroul pentru Contrabandi[tii erau patru sus- Departamentul Circula]ie include, printre altele, CEPOL (Colegiul Euro- pec]i de na]ionalitate cipriot` [i doi birourile: |nmatricul`ri - care proceseaz` [i emite pean de Poli]ie), Biroul de na]ionalitate greac`, care, se pare, certificate pentru [oferi-instructori profesioni[ti [i Poli]iei de Frontier` [i al erau mijlocitori \n vânzarea arte- realizeaz` rapoarte privind accidentele de Uniunii Europene (FRON- factelor. Poli]iile cipriot` [i greac` au circula]ie, Biroul de cercetare [i statistici, Biroul TEX), Biblioteca [i Biroul organizat o opra]iune sub acoperire pe insul` cu un pentru condamn`ri anterioare, {coala de [oferi - Recrut`ri. ofi]er pe post de cump`r`tor, ce trebuia s` cumpere personalul acesteia este responsabil cu preg`tirea Poli]ia de Frontier` Marin` are ca misiune artefactele pentru suma de 280.000 de euro. cadrelor pentru conducerea vehiculelor Poli]iei [i supravegherea instala]iilor portuare, verificarea Colec]ii mari, \n jur de 100 de piese, alte sute de pentru emiterea - dup` examinare - a carnetului de sosirii [i plec`rii persoanelor pe mare, men]inerea monede de aur, de bronz, statui, bijuterii antice din [ofer. Personalul Departamentului Circula]ie asi- ordinii \n zonele portuare, supravegherea apelor aur, bronz [i metal, pece]i din bronz [i albume cu gur` [i servicii umanitare: primul ajutor victimelor teritoriale, protejarea \mpotriva contrabandei [i a picturi ale antichit`]ilor arheologice, toate accidentelor de circula]ie, escortarea importurilor ilegale de bunuri, protec]ia \mpotriva provenind din perioada paleolitic` pân` \n cea ambulan]elor de la locul accidentelor la spital, migra]iei ilegale, verificarea pescuitului, protec]ia bizantin`, au fost descoperite \ntr-un garaj, \ntr-o asistarea [oferilor cu vehicule stricate pe \not`torilor [i a zonelor \n care se desf`[oar` com- cas`, \n loca]ii din mai multe ora[e cipriote. autostr`zi sau oferirea de informa]ii [oferilor peti]ii sportive, cùtare [i salvare, supravegherea respect`rii regulilor de navigare \n ape deschise, despre re]eaua rutier`. Pagin` realizat` de \n zonele de ancorare [i \n zonele portuare. Departamentul administrativ este responsabil Luiza S@RBU [i Unitatea de Supraveghere prin Radar a Coastei cu determinarea politicii [i strategiei care vor fi Marius TOMA 29

Sf#r[itul anului 2007 a fost, lucru pentru cre[terea siguran]ei cet`]eanului cializeze astfel de obiecte pentru sim]it de majoritatea dintre noi, unul prin activit`]ile desf`[urate de structurile ob]inerea de c#[tiguri ilicite. lini[tit, comparativ cu "luptele" de strad` noastre, pentru prevenirea [i combaterea |n cadrul ac]iunii au fost realizate con- ce se desf`[urau p#n` \n urm` cu c#]iva evenimentelor negative generate de nere- troale la societ`]ile comerciale identificate ani, cu pocnituri [i bubuituri ce durau spectarea prevederilor legale care regle- c` au achizi]ionat articole pirotehnice de s`pt`m#ni \ntregi [i care se soldau cu menteaz` de]inerea, comercializarea, la societ`]ile importatoare, inclusiv la oameni schilodi]i sau case incendiate. importul, depozitarea [i folosirea arti- locurile de depozitare, pentru stabilirea Eforturile colegilor din toat` ]ara, de la colelor pirotehnice de c`tre persoanele scopului \n care au fost achizi]ionate, a verific`rii legalit`]ii opera]iunilor derulate, destina]iei finale a obiectelor pirotehnice, a stocurilor Cu ochii pe un milion de „bombe" existente dar [i a modului de asigurare a securit`]ii acestora. structurile Arme, Explozivi [i Substan]e juridice [i fizice \n perioada s`rb`torilor Pe parcursul ultimelor dou` luni s-a Toxice au ca rezultat, de la an la an, dimin- de iarn` 2007/2008.“ mai urm`rit identificarea tuturor agen]ilor uarea num`rului acestor incidente, con- Legea 126/195 privind regimul economici care au realizat opera]iuni f`r` trolarea [i disciplinarea pie]ii, a comercial- materiilor explozive a fost modificat` la drept cu obiecte artizanale [i de distrac]ie iz`rii [i utiliz`rii materialelor specifice. sf#r[itul anului 2006, pentru res- pe baz` de amestecuri pirotehnice [i Acestea au fost, conform preciz`rilor tric]ionarea v#nz`rii c`tre popula]ie [i a luarea, fa]` de acestea, a m`surilor legale {efului Direc]iei Arme, Explozivi [i folosirii obiectelor pirotehnice din clasele prevazute de art. 31, alin 21 din Legea Substan]e Toxice din cadrul I.G.P.R., dl. II - IV, T.1 [i T.2, precum [i a pocnitorilor 406/2006 pentru modificarea [i com- comisar [ef Niculae Marinescu, [i obiec- din clasa I [i a artificiilor din categoria pletarea Legii 126/1995 privind regimul tivele ac]iunii na]ionale “Petarda”: "...de „obiecte zbur`toare luminoase”. materiilor explozive. verificare a legalit`]ii desf`[ur`rii Cele peste un milion de kilograme de Pentru to]i aceia care au vegheat la opera]iunilor cu obiecte pirotehnice, de articole pirotehnice r`mase \n stocuri din lini[tea concediilor [i a s`rb`torilor noas- c`tre persoanele juridice [i fizice, \n anii preceden]i, men]in riscul poten]ial ca tre de iarn`, mul]umiri [i un an plin. perioada s`rb`torilor de iarn` 2007/2008, unele firme s` eludeze legea [i s` comer- De... lini[te!

Cu pistolul, dup` pe[ti

cele dou` pistoale organelor vamale. R. Marius Cosmin a v#ndut pistolul calibru 8 mm, pentru 200 de lei, lui B. Marius Gabriel, de 27 ani, din comuna Limanu, jude]ul Constan]a, \mpreun` cu cinci cartu[e, dou` fiind trase pe plaja din Mangalia pentru a verifica arma. Pe cel de al doilea pis- tol, de calibru 9 mm, l-a aruncat \n mare, pentru a nu fi g`sit de poli]i[ti asupra sa dar, cu ajutorul scafandrilor, a fost recuperat [i acesta. Cei doi v#nz`tori sunt cerceta]i \n stare de libertate pentru s`v#r[irea infrac- ]iunilor de nerespectare a Recent, poli]i[ti din cadrul Serviciului de Arme, Explozivi [i regimului armelor [i Substan]e Toxice, \mpreun` cu cei din cadrul Biroului de Ordine muni]iilor [i contraband` Public` Mangalia i-au depistat pe R. Marius Cosmin, de 25 ani [i calificat`, iar cump`r`torul, pe D. Daniel, de 29 de ani, ambii din localitate, care se \ntors- pentru nerespectarea re- eser` din Bulgaria cu dou` pistoale cu gaze lacrimogene. Cele gimului armelor [i mu - dou` arme, unul de calibru 9 mm [i unul 8 mm, fuseser` ni]iilor. cump`rate dintr-un magazin din ora[ul Dobrich. La \ntoarcerea \n ]ar`, \n apropierea punctului de frontier` Negru Vod`, cei doi Pagin` realizat` de au aruncat facturile de cump`rare [i ambalajele, f`r` s` declare Marius TOMA 30 Ac]iuni de succes \n jude]ul Sibiu O echip` deosebit`, pentru un domeniu special: “Arme, Explozivi, Substan]e Toxice”

Despre aceste aspecte am discutat cu doi 2007>> - care se deruleaz` p#n` \n iulie a.c.) poli]i[ti deosebi]i, at#t prin pasiunea pentru au avut ca scop prevenirea [i combaterea Prevenirea [i profesia lor, dar [i prin nivelul intelectual, faptelor care aduc atingere fondului cinegetic descoperirea respectiv domnii: comisar Adrian Filip, lec- [i piscicol al jude]ului Sibiu, identificarea [i faptelor prin care tor universitar doctor la Universitatea “Alma stabilirea agen]ilor economici care execut` se \ncalc` regimul Mater”, unde pred` teoria general` a dreptu- jocuri de artificii [i care import` obiecte armelor, muni]iilor lui, [i subinspector Paul Zamfir. pirotehnice, verificarea modului \n care sunt [i materialelor Domnul comisar Adrian Filip ne-a sem- respectate dispozi]iile legale la regimul pro- explozive, sub- nalat cre[terea fantastic` a persoanelor care stan]elor toxice [i duselor de uz fitosanitar din grupele I – IV de solicit` autoriz`ri pentru armele neletale a altor produse; toxicitate utilizate \n agricultur` [i silvicul- (cre[teri cu 95 la sut` la autoriz`ri anul tre- constatarea [i tur`. cut), dar [i faptul c` legisla]ia \n domeniu este sanc]ionarea Extrem de important` este imple- permisiv`, un aspect important fiind acela c` faptelor ilegale mentarea sistemului IBIS la nivelul jude]ului persoanele care solicit` asemenea autoriza]ii prev`zute de legis- Sibiu, privind baza de date a amprentei balis- la]ia \n domeniu; chiar dac` au cazier, f`r` s` fie examina]i psi- tice a armelor cu glon], respectiv a proiectilu- verific`ri specifice; hologic pot deveni posesori de arme neletale. lui [i tubului martor.” autorizarea per- De acest aspect se leag` [i cazurile de Domnul subinspector Paul Zamfir ne pre- soanelor fizice, a amenin]`ri cu arme, pornind de la o banal` cizeaz` faptul c` doar \n [apte luni ale anului asocia]iilor de ceart` \n traficul rutier. trecut, la nivelul B.A.E.S.T., s-au desf`[urat v#n`toare, a aso- 107 ac]iuni [i controale, poli]i[tii cia]iilor sportive de constat#nd 94 de infrac]iuni tir (care de]in (49 - \n flagrant) la nivelul arme [i muni]ii jude]ului Sibiu. Mai concret, pentru paz` [i de nerespectarea legisla]iei tir sportiv), pre- armelor [i muni]iilor, bra- cum [i a agen]ilor conaj cinegetic, pentru care economici, care poli]i[tii au aplicat 46 de desf`[oar` sanc]iuni contraven]ionale, \n opera]iuni cu valoare de 30.000 lei. De materii explozive; asemenea, poli]i[tii au confis- eviden]a, la nivel cat 45 arme, dintre care cinci local, a armelor [i celorlalte materiale militare, 214 buc`]i muni]ie, furate [i pierdute. patru kilograme de exploziv, Acestea sunt doar 44 grenade, aproximativ [apte c#teva dintre kilograme mercur [i 80 kilograme carne de atribu]iile ”Succesul ac]iunilor noastre - ne spune v#nat. Pentru c` anul trecut Sibiul a fost capi- poli]i[tilor din dl. comisar Filip – se reflect` \n faptul c` la tala cultural` a Europei, manifest`ri cadrul Biroului nivelul jude]ului Sibiu nu au existat acte de deosebite av#nd loc zilnic, focurile de artificii Arme, Explozivi [i violen]` \ntre persoane sau grupuri organi- au dep`[it orice record, ceea ce a \nsemnat Substan]e Toxice – zate, \n care s` fie folosite armele de foc. un volum \nsemnat de munc` al echipei de la IPJ Sibiu. Totodat`, pentru c` am desf`[urat Biroul Arme, Explozivi, Substan]e Toxice. |n Totodat`, ace[ti numeroase activit`]i preventive, nu au existat jude], 14 agen]i economici sunt autoriza]i s` speciali[ti \nreg- accidente la partidele de v#n`toare. Ac]iunile foloseasc` explozivi, exist#nd dou` magazine istreaz`, ]in evi- principale desf`[urate (<>, <>, <

Dintre cei 1.420 de]in`tori legali arm` (foto) \n biroul poli]i[tilor cu de arme, 1.302 sunt v#n`tori (de pre- Pred`ri de arme care am discutat: fusese g`sit`, abso- cizat: au dreptul s` foloseasc` arme lut \nt#mpl`tor, \n podul unei case, al cu glon] de autoap`rare doar demni- c`rei proprietar a predat-o imediat. Doar un argument pentru gradul tarii, magistra]ii [i fo[ti lucr`tori ai Arma, lucrat` cu art`, era \mpa- deosebit de civiliza]ie al sibienilor: \n chetat`, \n momentul descoperirii, momentul \n care au \nceput \ntr-un ziar dat#nd din 11 august 1936. restaur`rile \n centrul istoric al Ceea ce nu \nseamn` c` acesta este [i municipiului, proprietarii respec- anul fabrica]iei sale. tivelor case au anun]at poli]i[tii, \n cel mai scurt timp, c` au descoperit arme de diverse tipuri, ascunse \n cele mai Roxana GHEORGHIU PAP ciudate locuri. Am v`zut o asemenea

Lucrare [tiin]ific` de excep]ie

Lucrarea [tiin]ific` consacrat` Cur]ii Penale Interna]ionale, elaborat` de dr Adrian Filip, reprezint` un moment editorial deosebit, autorul, pe baza unei ample document`ri, reu[ind s` prezinte o monografie inedit`. Este vorba despre o pledoarie pentru reabilitarea ideii justi]iei interna]ionale [i pentru cre[terea Subinspectorul Paul Zamfir rolului acestui institu]ii. O idee esen]ial`, asupra c`reia insist`, autorul este necesitatea Ministerului de Interne). depolitiz`rii Cur]ii Penale Interna]ionale. O zi de munc` pentru poli]i[tii Totodat`, domnul Adrian Filip a adus con- acestui birou este departe de a fi tribu]ii deosebite cu privire la m`surile ce s-ar monoton`, lipsit` de ritm alert: pro- impune ca justi]ia interna]ional` s`-[i \ndepli - gram cu publicul (\n care principalele neasc` \n cele mai bune condi]ii obiectivele. \ntreb`ri sunt \n ce condi]ii pot Dup` cum ne pricizeaz` autorul, cercetarea sa cump`ra sau vinde arme, ce au de a c`utat s` demonstreze importan]a realiz`rii f`cut de]in`torii de arme \n diferite f`r` echivoc a ideii de dreptate pe plan interna]ional. De aceea, rolul juri[tilor situa]ii), verific`ri pentru des - este deosebit de important \n a demonstra caracterul peren al principiilor coperirea armelor ob]inute ilegal, justi]iei interna]ionale, c#t [i avantajele pe care le prezint` pentru \ntreaga activit`]i preventive. Periodic, societate interna]ional` apelul neab`tut la principiile morale [i justi]iei. poli]i[tii din acest domeniu au schim- |n prefa]a acestei lucr`ri deosebite, profesorul universitar doctor Victor buri de experien]`, pe zone, colabo- Duculescu, expert european, membru al Societ`]ii Americane de Drept reaz` permanent cu speciali[tii din Interna]ional, eviden]ia: ”... nu putem s` nu remarc`m vitalitatea ideii de jude]ele limitrofe [i, \n echip` per- justi]ie penal` interna]ional`, idee care - \n pofida vicisitudinilor [i fect`, cu poli]i[tii de la ”Crim` organi- \ncerc`rilor de a-i diminua con]inutul – a devenit ast`zi o realitate pentru noi zat`” ac]ioneaz` pentru a spulbera to]i. |n aceast` privin]`, a[ dori s` amintesc generoasele cuvinte ale lui Victor orice ini]iativ` de a se face trafic cu Hugo care spunea, la timpul s`u, c` <>”. 32

Ini]iative hunedorene Salutul - form` de rela]ionare eficient`

Un frumos pretext pentru a pe poli]i[tii hunedoreni la o \nt#lnire cu c`tre oamenii legii cu privire la istoria interac]iona pozitiv cu cel mai t#n`r peste 120 de elevi din {coala general` salutului, la semnifica]ia acestuia \n “Octavian Goga” din Deva. diferitele culturi ale lumii. Cei mici [i-au Ofi]erii Compartimentului de exersat calit`]ile de poliglot, \nv`]#nd Prevenire a Criminalit`]ii din cadrul saluturi \n diverse limbi str`ine. Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Subinspectorul Ovidiu Ilie[, ofi]er Hunedoara au “provocat” un moment de prevenire \n cadrul I.P.J., a exempli- de reflec]ie pe tema polite]ii ca modali- ficat auditoriului o experien]` profe- tate de respect al drepturilor per- sional` personal`, subliniind faptul c` soanelor cu care intr` zilnic \n contact. respectarea legii confer` persoanei {i, nu \n ultimul r#nd, ca modalitate de posibilitatea de a-[i putea saluta impunere a respectului fa]` de sine. semenii cu demnitate [i onoare. Copiii Grupul ]int` al demersului s-au dovedit interesa]i de problematica poli]ienesc a fost ales din elevi din [apte abordat`. Ca tineri cet`]eni ai ora[ului, clase de gimnaziu. Ace[tia au fost au cerut l`muriri despre competen]ele \nso]i]i de c`tre profesorii lor. Poli]iei \n comunitate, despre pro - segment con[tient – elevii -, oferit, de Participan]ii la manifestare au ar`tat blemele pe care oamenii legii le au de Ziua Interna]ional` a salutului – i-a adus interes fa]` de am`nuntele oferite de rezolvat.

|mpotriva violen]ei asupra femeilor

sublimul, dar [i lini[tea lor, sute de persoane care au fost ucise de so]i, [i, ridicolul. au trecut pe aici, unele chiar respectiv, de tat`. „Seara de |n memoria celor cu suferin]a durerii unei veghe” de la Deva, organi- cu ochii pl#n[i adesea mame, surori, cuno[tin]e zat` \n apropierea S`r- din cauza actelor vio- pierite \n circumstan]e vio- b`torilor de Cr`ciun din anul lente produse asupra lente. recent \ncheiat, a avut lor, poli]i[tii hunedoreni au organizat, \n cadrul „Campaniei celor 16 zile de Femeia, eterna Activism |mpotriva Violen]ei poveste. C#nd spui Asupra Femeii”, desf`[urat` lini[tea c`minului, \n decembrie 2007, mani- c`ldura lui, familie \mplin- festarea denumit` „Seara de it`, copii s`n`to[i [i veghe”. La Deva, \n fa]a educa]i, g#ndul te poart` Casei de Cultur` „Dr`gan la femeia care ]ine fr#iele Muntean”, sub „protec]ia” \n acea cas` [i asigur` statuii lui Decebal, a fost lini[tea. C#nd spui amenajat un spa]iu memori- Impresionant \n com- menirea de a atrage aten]ia violen]` \n familie, agre- al, care s` atrag` aten]ia punerea manifest`rii a fost asupra violen]elor domestice siuni, suferin]`, durere, asupra femeilor pierite \n montarea a trei „martore [i de a \ndemna la bun` umilin]` \n majoritatea urma violen]elor... de familie. t`cute”. Siluetele din poli- \n]elegere, la calm, la con- cazurilor, [tii c` este vorba Sute de candele au fost ester reprezentau dou` femei vie]uire \n pace. {i nu \n despre femeie. Ea este aprinse \ntru lumina [i [i o feti]`, de numai doi ani, ultimul r#nd la atitudine. 33

Desp`r]ire tragic` de un erou

bune din partea [efilor, A[ vrea ca poli]i[tii tineri, tru caracterul lui [i care se colegilor [i a membrilor chiar [i dintre cei mai în [tiau ocroti]i de el. Poli]ia comunit`]ii pe care a vârst` s` înve]e de la subin- Rom#n^ are nevoie de ap`rat-o de-a lungul spectorul Marian Ri]cu. S` mul]i oameni ca eroul nos- scurtei sale cariere. înve]e s`-[i fac` datoria cu tru”, au fost frazele de adio Colectivul Ins pec to - implicare [i cu devotament. ale colegilor la o desp^r]ire ratului Jude]ean de Pentru noi [i pentru soci- dureroas^. De[i \nc^rcate Poli]ie Tulcea a transmis etatea în care tr`im el este un de tragism asemenea grele sincere condolean]e fa- erou. Un erou care a murit la momente, dau t^rie [i pre] miliei îndurerate [i a fost datorie dându-[i via]a pentru omeniei [i spiritului cama- La 28 decembrie 2007 al`turi de ea în acele semeni. A plecat prea raderesc, aureoleaz^ vo- poli]i[tii tulceni s-au momente triste. devreme din mijlocul unor ca]ia de ap^r^tor al legii [i desp^r]it cu regrete imense “Este greu sa vorbe[ti oameni care il stimau penal comunit^]ii. de colegul lor, care a fost despre un om care pleac` avansat postmortem la din aceast` lume prea gradul de subinspector. devreme. De aceea am s^ Regretele desp`r]irii vorbesc despre o atitudine. sunt amplificate [i de vârsta Atitudinea de a avea curaj acestuia de 36 ani [i de fap- [i a nu trece indiferent pe tul c` era un poli]ist care a lâng` necazul semenilor. avut recomand`ri foarte Atitudinea de a fi poli]ist.

Filmul unei tragedii

Noaptea de 25 spre 26 decembrie cilor care se cer- din anul trecut p^rea s^ fie una tau cu cei doi obi[nuit^ pentru agentul [ef adjunct indivizi. Marian Ri]cu, ajutorul [efului de Echipa operativ` condus` de Atunci, a absolvit [coala Militar` de post al comunei tulcene Nalbant. N-a inspectorul [ef [i procurorul crimi- Subofi]eri Câmpina. Timp de 12 ani fost s^ fie… |n jurul orei 4 a fost nalist a reu[it, în diminea]a aceleia[i [i-a desf`[urat activitatea la Postul de doborât de o lovitur` de cu]it în timp zile, s^-i identifice pe cei doi Poli]ie Nalbant dând dovad` de proce intervenea s` aplaneze un scandal, suspec]i; J. Nicolae de 27 [i N.L. de fesionalism [i implicare în rezolvarea între doi indivizi tulburen]i [i paznicii 17 ani din comuna Niculi]el, jude]ul problemelor cet`]enilor [i ale comu- comunali. Lovitura aplicat^ cu sete [i Tulcea. Cei doi sunt cerceta]i de nit`]ii. Aceste calit`]i l-au determinat ur^ de c^tre unul dintre cei doi scan- c^tre procurorul criminalist pentru a s` intervin` în acest incident, de[i dalagii a fost fatal`, poli]istul stabili toate împrejur`rile care au dus era în timpul liber, fapt ce a dus la deced#nd imediat. Acesta se afla în la uciderea poli]istului. pierderea prematur` a vie]ii. afara orelor de program în ]inut` Agentul [ef adjunct de poli]ie civil` [i a intervenit în sprijinul pazni- Ri]cu Marian este poli]ist din 1995. Viorel TURCU{ 34 Managementul mul]imilor - preocup`ri actuale

Domnul comisar-[ef Niculae Marcu, [eful Serviciului Poli]ie Rural`, din cadrul Direc]iei Poli]iei de Ordine Public`- I.G.P.R., a fost prezent la seminarul CEPOL „Ordinea public` [i managementul mul]imilor”, desf`[urat, recent, la Munster, Germania, activitate la care au mai participat al]i 23 ofi]eri de poli]ie cu atribu]ii în domeniul ordinii publice, din: Belgia, Cehia, Austria, Bulgaria, Cipru, Fran]a, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Sco]ia, Spania, Olanda, Elve]ia, Suedia [i Marea Britanie. Temele abordate pe parcursul manifest`rii au f`cut referire la o serie Semne bune anul are de subiecte de actualitate referitoare la m`surile de ordine aplicate de c`tre mai multe structuri de poli]ie cu ocazia 2008 a sosit peste România cu troiene [i, a[a cum se spune din diverselor evenimente ce au avut loc pe parcursul anului tre- b`trâni, cu semn de bel[ug, r`s`rit din p`mânt roditor. Speran]ele noas- cut cum ar fi: Summit-ul G8, în localitatea Heiligendamm, tre, îns`, devin [i mai puternice când bog`]ia brazdelor se împlete[te cu Germania; Summit-ul NATO, desf`[urat la Noordwijk, cea a sufletului, când semenul puternic întinde o mân` de ajutor spre Olanda; Summit-ul G8, de la Gleneagles, Sco]ia, în anul cel care are nevoie de sprijin. 2005; demonstra]iile violente care au avut loc în Rostock, Cu gândul la comunitate, poli]i[tii de proximitate ai sectorului 3, din Capital`, coordona]i de c`tre subinspectorul Simona Osman, au b`tut la por]ile gospod`riilor cu persoane vârstnice, înc`rca]i de daruri [i de bucuria de a-i face ferici]i cu cele necesare traiului zilnic pe cei ce nu se pot deplasa la cump`r`turi. {i nu mic` le-a fost satisfac]ia oamenilor legii- agen]ii [efi Lucian Stroe, Marian Luca, Radu Surugiu [i agentul [ef principal Andrei Neac[u, de la Sec]ia 10, agentul [ef principal Constantin Ioni]` [i agentul [ef Eduard Toma, de la Sec]ia 12 [i agen]ii [efi Petre Stanca [i Valentin Petrescu, de la Sec]ia 23- când au desco - perit în ochii b`trânilor re cu - no[tin]` [i spe - Germania. De asemenea, s-au purtat discu]ii asupra ran]`. modalit`]ilor folosite de adep]ii mi[c`rii anti-globalizare cu {i poli]i[tii ocazia demonstra]iilor. Sec ]iilor 14,15,16 Cu privire la utilitatea seminarului, domnul comisar-[ef [i 26 au renun]at Niculae Marcu ne-a spus: „Stagiul de preg`tire s-a dovedit deosebit de util, în special sub aspectul cunoa[terii metode- la map` [i au tre- lor de interven]ie pentru men]inerea ordinii publice folosite cut la sap`, în de c`tre structurile poli]iene[ti. lupta cu n`me]ii Elementele prezentate, respectiv coordonarea începutului de an. Beneficiarul - cet`]enii de vârsta a treia, afla]i în activit`]ilor de men]inere a ordinii publice, modul de organi- imposibilitatea de a se deplasa. Mai mult decât atât aceia[i oameni ai zare [i tactica de interven]ie a structurilor cu atribu]ii în legii, de la Proximitate, din cadrul Sectorului 4, au desf`[urat, la mijlocul domeniu, precum [i realizarea cooper`rii între acestea în lunii ianuarie ample ac]iuni cu caracter preventiv, împ`r]ind popula]iei timpul realiz`rii unei misiuni comune, au fost însu[ite de pliante cu sfaturi de protejare a autoturismelor împotriva ho]ilor, specia - reprezentantul Poli]iei Române, materialele primite urmând liza]i pe furturi din auto. a fi studiate [i folosite în activitatea structurilor de ordine Lena MITROI public`.” 35

Sportul scos din „Groap`“ "Amiralul" flotilei de aur

Rom#niei, Achim Sidorov, Lavrente Calinov [i Nichifor Tarara. Olimpiada Mexican` din 1968 este un moment de cert` referin]` \n istoria sportului rom#nesc. Echipajul format din Serghei Covaliov [i Ivan Patzaichin a cucerit titlul olimpic. Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist din Rom#nia [i din lume, a c#[tigat peste 25 titluri de campi- on na]ional. Prezent la cinci olimpiade, de]ine recordul absolut de participare la kaiac [i canoe [i se situeaz` \n grupul primilor [ase sportivi ai ]`rii. Cu cele patru medalii olimpice de aur [i trei de argint, se claseaz` pe locul doi \n ierarhia medalia]ilor de la toate ramurile sportive. Ca sportiv, a luat parte la 11 Campionate Mondiale [i este Ivan Patzaichin c#[tig`torul a 22 de medalii, dintre care opt de aur. Palmaresul s`u total - Jocuri Olimpice, Campionate |nceputurile acestei ramuri sportive la clubul din {os. Mondiale [i Europene - cuprinde 30 de medalii: 13 de aur, {tefan cel Mare au demarat relativ modeste : un caiac [apte de argint [i zece de bronz. Ca antrenor al lotului simplu, folosit, pe r#nd, de trei tineri dornici s` fac` per- na]ional [i olimpic, reu[e[te s` c#[tige peste o sut` de forman]`, Nicolae Bojescu, Grigore Hede[iu [i Nicolae titluri. I s-au acordat titlurile de Maestru emerit al sportu- Navasart. A fost, \ns`, o sec]ie care a cunoscut o ascensi- lui [i de Antrenor emerit. |n 1990, Comitetul Olimpic une remarcabil`. Rom#n i-a conferit Ordinul Olimpic de argint. |n anul |n acele vremuri de \nceput, Simion Ismailciuc placa 2000, a fost distins cu Ordinul Na]ional "Serviciul adversari la rugby, Leon Rotman se lupta cu ei pe saltea, Credincios" \n grad de ofi]er. Aurel Vernescu alerga pe terenul de fotbal iar Ivan Nu putem \ncheia f`r` a men]iona [i al]i campioni Patzaichin, viitoarea vedet` mondial` a clubului Dinamo, forma]i pe luciul apei Lacului Snagov: Geant`, Miclo[, abia se n`scuse. Dimofte, Mercurean, Stavros, Ceapusta, Vasile, {i totu[i, la Melbourne, \n 1956, pentru prima oar` \n Gheorghiu, Giurea, Palacoser, Geza, Macarenco, "fetele" istoria acestui sport, trei canoi[ti rom#ni au c#[tigat titlul Viorica Dumitru, Maria Nichiforov, Maria {tefan, olimpic, cucerind, odat` cu medaliile, admira]ia [i respec- Nastasia Buri, Maria Butileanu, Aura Larie, Maria Lovin, tul speciali[tilor de pretutindeni. Leon Rotman a fost cam- colegii lor, Marcel Gl`van, Gheorghe Andriev, Grigore pionul absolut al probei de simplu - 1.000 [i 10.000 de Obreja sau, campionii ultimului deceniu, Florin Popescu metri - stabilind, cu cele dou` titluri cucerite la o singur` [i Mitic` Pricop. edi]ie a Jocurilor Olimpice, un record de neegalat \n Sper`m ca genera]iile ce le urmeaz` sa fie la aceea[i sportul rom#nesc. Tot atunci, echipajul format din Simion \nal]ime [i... lungime de barc` \n avans fa]` de competi- Ismailciuc [i Dumitru Alexe, c#[tiga proba de vitez`. tori. Campionatele Mondiale din 1968 aduc campionilor no[tri olimpici [i europeni, Ismailciuc [i Alexe, primul Pagin` realizat` de: titlu de campioni ai lumii, \ntrecerile de la Praga recon- Valentina Mersoiu [i firm#nd valoarea deosebit` a canoi[tilor din echipa Marius TOMA 36

MMuurree[[ PPrreevveenniirree,, \\nn ffoorrmmuullee mmooddeerrnnee

Sezonul rece - dup` cum ideal de ac]iune. Acestea lizate spoturi audio pentru fiecare din- au constatat poli]i[tii - sunt câteva dintre tre aceste segmente de activitate. Speciali[ti aduce unele schim - motivele pentru care Cele mai importante supermarke- din trei importante b`ri care pot activit`]ile de pre- turi din municipiul T#rgu-Mure[ vi - segmente ale I.P.J. influen ]a negativ venire [i comba - zitate zilnic de aproximativ 35.000 Mure[, respectiv Comparti - via]a comu ni - tere au unele cet`]eni, difuzeaz` de cinci ori/zi mentul de Analiz` [i Prevenire t`]ii, atât în particularit`]i fiecare material cu mesaje preventive. a Criminalit`]ii, Poli]ia de ceea ce pri - Proximitate [i Serviciul Poli]iei în aceast` pe- De asemenea, ace[ti parteneri spri- ve[te traficul Rutiere, au f`cut front comun, rioad`. jin` Poli]ia prin distribuirea de flutu- rutier, cât [i desf`[ur#nd activit`]i preventive Pentru o ra[i la panourile de expunere a mate- siguran]a per- specifice sezonului de iarn`, \n bun` infor- rialelor promo]ionale de la intrarea în sonal` [i a bu- aceast` perioad` infractorii mare a cet`- magazin. nurilor. av#nd mai multe opor- ]enilor cu pri - Pe lâng` fap- tunit`]i, mai ales \n vire la m`surile Campanii de succes tul c` circula]ia perioada s`rb`torilor. preventive ce tre- rutier` devine dificil` buie luate pentru a {i nu numai. Mesajele preventive în format din cauza con di]iilor cli- evita furturile din audio-video sunt prezentate [i pe matice, un aspect de interes buzunare/gen]i, din autotu- ecranul (LCD) din sala de primire a pentru activitatea poli]i[tilor este fap- risme [i locuin]e, dar [i pentru o publicului din cadrul I.P.J. Mure[, tul c` întunericul se las` mult mai corect` circula]ie a pietonilor, în urma unde tranziteaz` zilnic peste 300 per- repede, str`zile sunt mai pu]in circu- demersurilor efectuate, în parteneriat soane (în special pentru eliberarea late, oferind astfel infractorilor c#mp cu Radio T#rgu-Mure[, au fost rea - certificatelor de cazier judiciar). 37

MMuurree[[ PPrreevveenniirree,, \\nn ffoorrmmuullee mmooddeerrnnee

O modalitate aparte de trans- buzunare, dar [i a tâlh`riilor. diul rural este în aten]ia poli]i[tilor, mitere a mesajelor preventive, dar [i a Deplas`rile casierilor asocia]iilor în special în acest sezon. ur`rilor tradi]ionale de s`rb`tori, au de proprietari, având banii încasa]i Din acest motiv, prin cola b o - fost felicit`rile bilingve (ro - asupra lor, prezint` unele riscuri, rarea cu ATOP Mure[, au fost mân`/maghiar`) realizate cu sprijinul întrucât au loc dup` l`sarea întune- achizi]ionate 800 de veste reflecto - A.T.O.P. Mure[ (20.000 exemplare ricului, existând pericolul de a fi rizante [i 1200 banderole de acela[i pentru mediul urban [i 10.000 cu ataca]i în drum spre cas`, pe strad` tip. Acestea au fost distribuite în recomand`ri specifice pentru mediul sau în scara blocului. Pentru pre- cadrul unor activit`]i organizate atât rural). venirea tâlh`riilor comise asupra în mediul urban, cât [i \n cel rural, Materialele au fost distribuite în acestora, au fost elabora]i 5.000 de flu- pe sectoarele de drum T#rgu-Mure[ cadrul unor campanii stradale în tura[i cu recomand`ri în acest sens. – Sighi[oara [i T#rgu-Mure[ – municipiile [i ora[ele din jude]. Materialele au fost distribuite la toate Ludu[, respectiv drumul european asocia]iile, de c`tre poli]i[tii de pro - E60. Ac]iuni \n zone ximitate, care au stat de vorb` cu Cet`]enii au fost pl`cut impre- fiecare pre[edinte de asocia]ie. siona]i de ini]iativa poli]i[tilor. de risc Copiii s-au bucurat de o aten]ie |n prim-plan, special`, primind banderole elastice Activit`]ile preventive au contin- reflectorizante, pentru a fi u[or uat în luna ianuarie pe linia fur- siguran]a rutier` remarca]i de c`tre conduc`torii turilor din autoturisme (în toate auto. cartierele târgumure[ene, cu Siguran]a rutier` a pietonilor, accent pe zonele de risc), din bicicli[tilor [i a c`ru]a[ilor din me- Roxana GHEORGHIU PAP 38 La Oradea, o grupare de trafican]i de alcool a fost anihilat^

pentru care nu existau nici un fel de do - cumente de provenien]`. Din primele verific`ri efectuate s-a stabilit c` pe parcursul unui an de activitate infrac]ional`, membrii re]elei ar fi constituit o re]ea La \nceputul lunii noiembrie a anului trei loca]ii din municipiul Oradea [i \n prin care au distribuit bùturile alcoolice precedent, ofi]eri din Serviciul de localitatea O[orhei. Dup` producerea produse ilegal c`tre mai mult de 30 de Investigare a Fraudelor, al Ins- bùturilor alcoolice, acestea erau comer- baruri [i restaurante din jude]. pectoratului de Poli]ie al Jude]ului Bihor, cializate f`r` documente legale c`tre În aceast` perioad`, membrii au reu[it destructurarea unei grup`ri diverse localuri din jude]ul Bihor. grup`rii infrac]ionale au achizi]ionat infrac]ionale care ac]iona \n jude]ele |n urma unei ac]iuni de amploare peste 100.000 litri alcool brut, din care au desf`[urate \n jude]ele Bihor [i fost produse [i comercializate 350.000 Maramure[ la care au participat peste 40 litri de bùturi alcoolice, în valoare total` de poli]i[ti ai S.I.F. Bihor împreun` cu de circa 1.200.000 lei. alte structuri de aplicare a legii, au fost Cercet`rile sunt continuate sub efectuate cinci perchezi]ii imobiliare aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evazi- (patru în Bihor [i una în municipiul Baia une fiscal` [i a infrac]iunilor de „produ - - Mare). Cu ocazia descinderilor poli]i[tii bihoreni au depistat trei instala]ii rudi- mentare de producere a bùturilor alcoolice, precum [i aproximativ 3.500 litri alcool brut, 2.500 litri bùturi alcoolice, peste 200 flacoane de diferite m`rimi folosite la îmbutelierea bùturilor, peste 400 de capace [i acce- Bihor [i Maramure[ în domeniul pro- sorii pentru flacoane. ducerii [i comercializ`rii ilegale de Totodat`, au fost ridica]i în vederea alcool [i bùturi alcoolice. confisc`rii 10.000 lei, bani proveni]i din În cursul lunii septembrie, poli]i[tii vânzarea ilegal` de bùturi alcoolice. bihoreni s-au sesizat din oficiu despre Concomitent cu efectuarea per - faptul c` între anii chezi]iilor s-au 2006 - 2007, o gru- f^cut controale în pare infrac]ional` echipe mixte, for- cerea de produse accizabile ce intr` sub format` din patru mate din poli]i[ti ai inciden]a sistemului de antrepozitare fis- bihoreni [i un S.I.F. Bihor [i cal` în afara unui antrepozit fiscal auto - maramure[ean, comisari din cadrul rizat de c`tre autoritatea fiscal` compe- ar fi utilizat alcool G`rzii Financiare tent`”, „achizi]ionarea de alcool etilic [i de brut, achizi]ionat Bihor, la mai multe distilate de la al]i furnizori decât antrepo - f`r` forme legale societ`]i comer- zitarii autoriza]i pentru produc]ie sau de la mai mul]i ciale din munici- importatorii autoriza]i de astfel de pro- furnizori din Ma - piul Oradea [i din duse” [i „utilizarea alcoolului brut, ramure[, pe care jude]ul Bihor la alcoolului etilic de sintez` [i a alcoolului o foloseau ca care erau dis- tehnic ca materie prim` pentru fabricarea materie prim` pentru fabricarea de tribuite bùturile alcoolice produse de bùturilor alcoolice de orice fel”, fapte votc`, rom, brandy [i alte sortimente de c`tre “oamenii de afaceri”. prev`zute de art. 296 din Codul Fiscal. bùturi alcoolice. Activit`]ile de proce- Astfel, au fost descoperi]i peste 600 sare a alcoolului brut se desf`[urau în de litri de bùturi alcoolice, votc` [i rom, Alina DINU 39

În perioada 11 – 15 ianuarie a.c., între 16 – 18 ani, de circa 165 cm. central` a munici - poli]i[tii or`deni au fost sesiza]i c` în în`l]ime. piului. Acesta este cartierul Rogerius din municipiul Efective sporite de poli]i[ti s-au mobi- {erban Daniel, de 16 ani, din Mar ghita, iar Victime de vârsta a treia bunu rile sustrase prin violen]` de la ultima sa victim` lizat [i au ac]ionat în aceast` perioad` \n au fost recuper- municipiu pentru identificarea [i ate integral de depistarea autorului. poli ]i[tii or`deni. La 15 ianuarie a.c., în jurul orei 21.20, În urma extin- o or`deanc` de 57 de ani a reclamat c` derii cercet`rilor, tocmai fusese deposedat` prin violen]` poli]i[tii Biroului de o po[et` în care se aflau dou` tele- de Investiga]ii foane mobile, 350 lei, un inel din aur, cer- Criminale au stabilit c` acesta este b`nuit ceii din ureche [i alte c` în perioada 11 -15 ianuarie a.c., ar fi Victime ale tâlharului bunuri, de c^tre un comis alte cinci tâlh`rii tân`r care avea ace- Tân^rul infractor ac]iona seara, lea[i semnalmente. select#ndu-[i victimele din rândul Oradea, un tân`r ne - La doar 15 minute persoanelor de vârsta a treia, care cunoscut aborda mai ales de la primirea sesiz`rii, locuiau singure, una dintre acestea femei, pe care le depose- agen]ii or`deni de sigu- era în etate de 84 de ani. Femeile da prin violen]` de ran]` public` [i patru- erau urm`rite, iar în momentul în bunurile de valoare pe lare împreun` cu care ajungeau într-un loc întunecat, care le aveau asupra lor. poli]i[tii Biroului de de obicei înainte de a intra în scara Pe baza relat^rilor vic- Investiga]ii Criminale blocului, erau deposedate de po[ete, timelor, s-a realizat din Poli]ia municipiului telefoane mobile, cercei [i alte portretul vorbit al Oradea l-au depistat pe bunurile de valoare pe care le aveau t#lharului; un tân`r brunet, cu vârsta prezumtivul autor, pe o strad` din zona asupra lor.

RECOMANDARI UTILE PENTRU PREVENIREA TÂLH~RIILOR

Când v` deplasa]i dup` infractori c`rora le oferi]i sin- urm`resc victimele pân` ajung cu telefoane cu tot; l`sarea întunericului, evita]i pe guri „pontul”; în locuri ferite de privirile Acorda]i aten]ie sporit` cât posibil locurile izolate sau Când efectua]i diverse cet`]enilor, unde ac]ioneaz`; locului unde p`stra]i telefonul neiluminate [i purtarea biju- pl`]i, nu scoate]i to]i banii pe Acorda]i aten]ie sporit` mobil în zonele aglomerate, pe teriilor la vedere. care-i ave]i ci doar suma nece- supravegherii copiilor, c`rora mijloacele de transport în Dac` ave]i asupra dum- sar`. Banii se manevreaz` în trebuie s` evita]i s` le oferi]i comun, în incinta unit`]ilor de neavoastr` sume importante interiorul po[etei sau a buzu- bunuri de valoare (telefoane înv`]`mânt sau a cluburilor de de bani sau alte valori, este narului; mobile l`n]i[oare, sume mari internet; bine s` v` lua]i m`suri supli- Când v` afla]i la ghi[eul de banii), toate acestea consti- Dac` se încearc` smul- mentare [i s` fi]i înso]i]i de o unei b`nci pentru a ridica o tuie o tenta]ie pentru infractori; gerea bunurilor personale, persoan` de încredere; sum` de bani, este bine s` Nu împrumuta]i tele- reac]iona]i prompt [i alerta]i Nu num`ra]i banii pe observa]i comportamentul per- foanele mobile pe strad` sau în persoanele din jur! strad` sau când sunt mai multe soanelor din jurul dumneav- localuri publice unor persoane persoane în jurul dumneavoas- oastr`, unii infractori spe - necunoscute, care, sub pretex- Pagin^ realizat^ tr`. Printre cet`]eni pot fi [i culeaz` orice situa]ie [i tul apel`rii unor prieteni dispar de Viorel TURCU{ 40

Teze [i antiteze juridice R`spunderea magistra]ilor

demnitatea lor \n profesie [i tul urm`tor, care stipuleaz` c` Constituie abateri discipli- societate (art. 90 alin. 1). r`spunderea statului nu nare o sum` de fapte, care ]in Apreciam anterior c` [i Tot din punct de vedere al \nl`tur` r`spunderea magis- de conduita, etica magistratu- magistra]ii, de „lege ferenda“ obliga]iilor profesionale, re- tra]ilor „care, [i-au exercitat lui: \nc`lcarea prevederilor ar avea acelea[i r`spunderi, g`sim [i obliga]ia p`str`rii func]ia cu rea-credin]` sau referitoare la declara]iile de stabilite prin lege ca [i al]i secretului profesional (art. 91 grav` neglijen]`”. avere, de interese (art. 99 lit. func]ionari publici. alin. (1)) general` profesiilor Astfel, pentru a atrage a), imixtiunea \n activitatea Capitolul 7, art. 62 din din domeniul juridic. r`spunderea personal` a ma- altui magistrat, (art. 99 lit. b) Legea 303/2004, stabile[te |n leg`tur` cu acest secret gistra]ilor trebuie stabilit desf`[urarea unor activit`]i cazurile c#nd pot fi suspenda]i profesional, art. 91 alin. 2 arat` printr-o hot`r#re definitiv`, publice cu caracter politic, din func]ie sau c#nd \nceteaz` c` „Judec`torul este obligat s` (proces ini]iat de partea exercitarea func]iei cu func]ia de judec`tor [i p`streze secretul deliber`rilor v`t`mat`) c` eroarea judiciar` rea-credin]` sau din neglijen]`, procuror. [i al voturilor la care a partici- \n cazul altor procese dec#t „dac` fapta nu constituie Ne vom opri doar la prima pat, inclusiv dup` \ncetarea cele penale, apar]ine exclusiv infrac]iune (art. 99 lit. h), situa]ie prev`zut` de art. 62 exerci]iului.“ magistratului (art. 96 alin. 4). refuzul nejustificat de a primi lit. a, \n care se stabile[te c` Titlul IV din lege stabile[te Art. 96 alin. 5 arat` c` ma - la dosar cereri, concluzii, punerea \n mi[care a ac]iunii r`spunderea judec`torilor [i gistratului nu-i pot fi imputate memorii sau acte depuse de penale \mpotriva magistra]ilor procurorilor. erorile judiciare [i nici nu-i p`r]i \n proces (art. 99 lit. duce la suspendarea sau Art. 94 prevede \n mod clar poate fi atras` r`spunderea f etc.) \ncetarea func]iei. c` „judec`torii [i procurorii civil`, c#nd, pentru producerea Ne vom opri cu prec`dere Concluzia e c` urmare a r`spund civil, disciplinar [i erorii judiciare a contribuit \n la faptele de la art. 99 lit. a, b, unei fapte penale, consecin]a penal, \n condi]iile legii”. mod decisiv persoana – parte d, e, f, g, unde la aceste fapte pe care o atrage ca [i Acest text de lege las` loc \n proces. ar fi trebuit s` fie completat` sanc]iune, administrativ`, unui echivoc, \ntruc#t, un citi- Art. 97 delimiteaz` se- (ca la lit. h) [i expresia „da, c` poate fi suspendarea din tor neavizat al legii ar \n]elege siz`rile pe care le poate face fapta nu constituie infrac]iune“, func]ie, dispus` de Consiliul c` judec`torul [i procurorul orice persoan` la Consiliul \ntruc#t aceste a[a-zise abateri Superior al Magistraturii. De r`spund personal. Dar art. 96 Superior al Magistraturii \n disciplinare pot constitui chiar asemenea, se deduce c` arat` c` de fapt „Statul leg`tur` cu conduita sau acti- infrac]iuni, dup` cum ur - judec`torul sau procurorul, r`spunde patrimonial pentru vitatea magistra]ilor, de ne- meaz`: fals \n declara]ii, trafic dup` caz, poate r`spunde prejudiciile cauzate prin ero- mul]umirea fa]` de ho t` r#rile de influen]`, nerespectarea penal, ceea ce respect` prin- rile judiciare, ceea ce judec`tore[ti. secretului profesional sau cipiul constitu]ional, conform \nseamn` c` nu judec`torul Astfel, hot`r#rile jude- abuz \n serviciu. c`ruia to]i suntem egali \n fa]a sau procurorul r`spund per- c`tore[ti, \ntotdeauna nesa- Cu privire la r`spunderea legii (sau \n varianta unui dic- sonal din punct de vedere civil tisf`c`toare pentru o parte pro- penal`, legea nu prevede \n ton latin, nimeni nu e mai pre- ci Statul care, \n esen]`, e cesual`, sunt supuse c`ilor mod explicit care sunt faptele sus de lege). reprezentat de to]i cet`]enii, legale de atac (apel, recurs, penale de care pot fi f`cu]i O alt` prevedere, care se care individual, ca persoane, revizuire, contesta]ii \n anu- responsabili magistra]ii, dar se reg`se[te ca principiu general contribuie la formarea bugetu- lare, etc.) [i nicidecum unei sub\n]elege c`, datorit` statu- [i \n celelalte legi care regle- lui de stat [i implicit la reclama]ii la C.S.M., care are tului pe care \l au, acestea pot menteaz` profesii din domeni- \nl`turarea prejudiciilor cau- ca obiect \nc`lcarea unor fi comune cu cele ale ul juridic (avocat, notar, execu- zate de erorile judiciare (vezi obliga]ii profesionale sau a func]ionarilor publici (abuz \n tor judec`toresc, poli]ist), este hot`r#rile C.E.D.O. contra abaterilor profesionale. serviciu, luare de mit`, trafic cea prin care se stabile[te ca Rom#niei). Art. 98 - 100 din Lege, de influen]` etc.). magistra]ii s` nu s`v#r[easc` Excep]ia de la aceast` reglementeaz` abaterile disci- fapte de natur` s` compromit` situa]ie este statuat` de alinia- plinare [i sanc]iunile. Avocat Sorin 41 „Abuzurile nu au ce c`uta în rela]ia [ef – subordonat...“

Interviu cu dl. Vasile Lincu, pre[edintele Sindicatului Na]ional al Poli]i[tilor [i Vame[ilor „Pro Lex”

Lupta sindical` poate p`rea o no]iune care nu î[i g`se[te cu u[urin]` locul în actualul context socio-economic. {i totu[i mai exist` oameni care cred c` solidaritatea reprezint` singura cale de a ac]iona eficient pentru a asigura respectul cuvenit unor meserii practicate în folosul public. Unul dintre ace[tia este dl Vasile Lincu, pre[edintele Sindicatului Na]ional al Poli]i[tilor [i Vame[ilor „Pro Lex”, organiza]ie ce a repur- tu]iile [i cum a]i procedat dvs. pentru a se ajunge tat, în doar doi ani [i jum`tate de activitate, numeroase “victorii” în instan]` pentru aici? - Consider c` în momentul de fa]`, în România, Domnule Vasile Lincu, sunte]i lider de ne st` în putere s` nu îi dezam`gim. Cea mai mare sa - nu avem activitate sindical` desf`[urat` într-un mod sindicat din anul 2005, cum a]i început s` face]i tisfac]ie a muncii noastre este atunci când poli]i[tii profesionist. Sindicalismul se practic` dup` ureche, activitate sindical` pentru poli]i[ti? sunt trata]i cu respect de [efii lor [i de cet`]eni, atunci sau mai bine spus, dup` interesul celor afla]i la con- - Fac activitate sindical` din convingerea c` to]i când li se acord` drepturile prev`zute prin lege, când ducere. Adev`rul este c` sunt dezam`git de felul în oamenii ar trebui s` beneficieze de toate drepturile devin solidari spre binele lor profesional. care se face activitate sindical`, iar acest lucru nu îl prev`zute prin lege, iar abuzurile nu au ce cùta în Cum aprecia]i, în general, reac]ia reprezen- spun gratuit, ci din experien]a celor doi ani de „Pro rela]ia [ef – subordonat, cu atât mai mult cu cât vor- tan]ilor institu]iilor unde ave]i membri, atunci Lex”. În aceste condi]ii, existen]a unor sindicate bim despre angaja]ii unei institu]ii publice, care când le sesiza]i diverse înc`lc`ri ale drepturilor na]ionale, puternice prin ele însele, datorit` num`rului lucreaz` în folosul [i pentru siguran]a întregii societ`]i. profesionale? mare de membri [i unit`]ii de ac]iune, ar putea fi o Am devenit sindicalist, motivat, înc` de la - Din p`cate, reac]ia nu este întotdeauna prompt` concuren]` real` pentru confedera]ii. absolvirea Academiei de Poli]ie “A.I. Cuza”, în 1997, [i pe m`sura gravit`]ii celor sesizate de noi. De cele Cum am procedat noi? Am solicitat întâlniri cu de raportul cazon dintre comandan]i [i subordona]i, mai multe ori, suntem nevoi]i s` revenim cu alte reprezentan]ii institu]iilor [i am cùtat s` venim [i cu precum [i, mai târziu, de nerecunoa[terea unor drep- adrese, s` facem conferin]e de pres` [i s` public`m în solu]ii pentru rezolvarea problemelor pe care le turi salariale personale, câ[tigate [i în instan]`. Am revista pe care o edit`m articole pertinente pentru a prezentam spre rezolvare. Acesta este modul profe- v`zut în lupta sindical` singura cale de a opri abuzurile trage semnalul de alarm` asupra nedrept`]ilor. sionist de abordare a lucrurilor, mai departe, punerea îndreptate împotriva func]ionarilor publici. Înc` mai Structurile din poli]ie se mi[c` destul de în aplicare [i rezolvarea implicit` a problemelor ]ine de m` lupt [i acum dup` doi ani de sindicat cu mentali- anevoios, uneori chiar deloc, atunci când li se aduc la profesionalismul [i dorin]a de reform` a tatea [i modul de lucru lipsit de viziune din institu]iile cuno[tin]` abuzuri împotriva propriilor angaja]i. conduc`torilor institu]iilor. statului. Este de men]ionat c` avem [i semnale favorabile, Aniversa]i un an de când Sindicatul “Pro Cu ce se deosebe[te conceptul sindicatu- care ne dau speran]e c` problemele profesionale Lex” a devenit membru al Consiliului European lui pe care îl conduce]i de sindicalismul care se sesizate de noi vor începe s` fie abordate cu seriozi- al Sindicatelor din Poli]ie. Ce a adus nou aceast` manifest` la noi în ]ar`? tate. aderare în politica sindicatului? - Conceptul de sindicat pe care l-am gândit este În ce constau aceste „semnale favorabile”, - Federa]ia la care am aderat are 20 ani de activi- unul revolu]ionar [i spun acest lucru nu din dorin]a de a[a cum le numi]i dvs? tate sindical` la nivel european. Avem multe de înv`]at a m` lùda, ci pentru a sublinia unicitatea brand-ului - Este de remarcat faptul c` la sfâr[itul anului tre- de la partenerii no[tri în privin]a modului în care se PRO LEX în actualul context sindical din România. În cut am fost invitat s` reprezint sindicatul la [edin]ele poate duce o lupt` sindical` pentru a fi câ[tigat`. primul rând, nu mai exist` un alt sindicat care s` Colegiului MIRA, iar, cu ocazia mitingului pe care Conducerea [i membrii CESP au sus]inut ajung` la aproape 12.000 de membri într-un timp atât Sindicatul PRO LEX l-a organizat în toamn`, revendic`rile [i au protestat al`turi de noi la mitingul de scurt, în condi]iile în care a fost întâmpinat cu adver- delega]iile noastre au fost invitate s`-[i expun` pe care l-am organizat. Pentru prima dat` în istoria sitate înc` de la înfiin]are. Sindicatul PRO LEX are punctele de vedere [i în cadrul Subcomisiei de dialog sindicalismului post-revolu]ionar din România, un mi- independen]` financiar` [i logistic` total` fa]` de insti- social, constituit` special pentru rezolvarea pro - ting de protest a fost sus]inut de 16 delega]ii sindicale tu]iile publice, are personal angajat pe diferite specia - blemelor ridicate de sindicate. Atunci s-a rezolvat [i europene. A contat foarte mult pentru poli]i[tii români liz`ri, are în administrare patru site-uri cu informa]ii revendicarea referitoare la mutarea poli]i[tilor numai solidaritatea demonstrat` de colegii lor europeni. Am profesionale, dar [i cu oferte speciale pentru cei care cu acordul lor. Mai mult decât atât, la începutul aces- participat [i noi, la rândul nostru, la forme de protest au calitatea de membru, are o revist` proprie în care tui an, toate filialele noastre din ]ar` care au ob]inut ale poli]i[tilor din ]`rile membre CESP [i în 2008 vom se reflect` activitatea sindical`. Organiza]ia noastr` reprezentativitatea, adic` au mai mult de o treime din profita din plin de apartenen]a la CESP pentru schim- este singura care î[i asigur` în caz de accidente to]i num`rul total al poli]i[tilor din structurile respective, bul de experien]`. Din p`cate, probleme de neres - membrii din momentul ader`rii. au fost invitate de reprezentan]ii inspectoratelor s` pectare a drepturilor profesionale au existat [i mai Este munca sindical` în beneficiul pre zinte problemele cu care se confrunt` poli]i[tii, sunt [i acum în ]`ri cu o veche tradi]ie sindical`, pre- poli]i[tilor o activitate cu rezultate [i satisfac]ii pro- pentru a fi, mai apoi, centralizate [i discutate la nivelul cum Fran]a, Germania, Portugalia, Spania. fesionale? IGPR. Este un moment istoric prin care bariera dintre Preg`ti]i câteva proiecte curajoase pentru - Noi cei care lucr`m zi de zi la sindicat avem un institu]ie [i sindicat s-a transformat în dialog social membrii “Pro Lex”. Ce ne pute]i spune despre deosebit respect pentru meseria de poli]ist, care nu acceptat [i motivat de interesul pentru activitatea acestea? este una u[oar`, nici din punctul de vedere al poli]i[tilor. Pot s` afirm c` în momentul de fa]` cei - Da, într-adev`r, am elaborat un proiect care are sarcinilor care impun contactul permanent cu responsabili de rela]ia cu sindicatele s-au pus la punct drept finalitate construirea unui cartier reziden]ial oamenii [i rezolvarea problemelor de infrac]ionalitate, cu prevederile legale care ne vizeaz` [i se gândesc de modern, exclusiv pentru membrii de sindicat care î[i dar nici din punctul de vedere al motiv`rii salariale [i dou` ori înainte de a emite vreo adres` cu r`spuns doresc o cas` la un pre] avantajos, cu plata în rate. De al condi]iilor de munc`. nefavorabil, care s` încalce legea. asemenea, am demarat un proiect de construire a Num`rul mare de aderen]i ne-a demonstrat c` Ce le lipse[te organiza]iilor sindicale din unei baze de agrement în zona m`n`stirilor din este nevoie de aceast` organiza]ie [i vom face tot ce România pentru a se impune în dialogul cu insti- jude]ul Neam], unde membrii [i familiile acestora î[i 42

La jum`tatea anului 2006, s-a n^scut o beneficiat deja de serviciile re]elei. prins în flagrant pe O. Gabriel, exact în grupare infrac]ional^ care a func]ionat pe Concomitent cu transferul persoanelor momentul în care acesta discuta cu ofi]erul rela]ia Bacù – Bucure[ti. Membrii acesteia racolate c`tre Bucure[ti, din dispozi]ia lideru- de credit din cadrul unei b`nci din Bucure[ti. au identificat persoane neîncadrate în munc` lui, al]i membrii ai grup`rii, respectiv S. |n acela[i timp au fost prin[i în flagrant [i f`r` surse de venit, în special din r#ndul Dumitru, I. Gheorghe, G. Vasilic^, I. Viorel, al]i doi membri ai grup^rii, I. Viorel [i G. Vasilic`, transportatorii persoanelor de la banc` la locurile unde erau caza]i poten]ialii debitori. Totodat`, au fost efectuate 15 Un „tun“ de 400.000 de euro perchezi]ii domiciliare simultane în Bucure[ti [i Bacù, la adresele membrilor celor cu antecedente penale, pe care le-au D. Bebe, D. Gabriel, S. Gabriel, B. Lavinia, D. grup`rii, fiind identificate documentele determinat s` preia prin cesiune societ`]i Simina [i L. Simona, se ocupau de întocmirea întocmite în fals, din care rezulta c` per- comerciale cu sediul în Bucure[ti, pentru a documenta]iei fictive, de cazarea persoanelor soanele care solicitau credite sunt angajate la \ntocmi documenta]ii fictive pentru a ob]ine [i instruirea acestora constând în asigurarea societ`]ile comerciale folosite de membrii credite bancare. unei înf`]i[`ri [i vestimenta]ii co res pun - re]elei (contracte de munc`, adeverin]e de Activitatea infrac]ional` s-a \ntins pe dou` z`toare, de asigurarea mijloacelor de trai pen- salariat, state de plat` etc.). zone, respectiv Moldova (jude]ele Bacù, tru perioada cât durau formalit`]ile de Zece membri ai re]elei au fost re]inu]i [i Vaslui, Neam] [i Boto[ani) de unde erau întocmire, depunere, aprobare [i ridicare a ulterior to]i au fost aresta]i preventiv pe o racolate persoanele, [i Bucure[ti, unde mem- creditelor persoanelor racolate, de înso]irea perioad` de 29 de zile, în baza mandatelor brii grup`rii preluau societ`]i comerciale pe la b`nci [i de preluarea banilor [i trans- emise de Tribunalul Bacù. care apoi le foloseau pentru angajarea fictiv` miterea acestora c`tre coordonatorul grupu- Membrii grup^rii sunt \nvinui]i de a persoanelor respective, pe numele c`rora lui. s`vâr[irea infrac]iunilor de constituire/ade - se solicitau credite bancare. Pe parcursul activit`]ii infrac]ionale, au rare la un grup infrac]ional organizat în sco - Pe timpul investiga]iilor, poli]i[tii au fost folosite cinci societ`]i comerciale care pul comiterii de infrac]iuni contra patrimoni- decodificat structura [i func]ionarea filierei. aveau declarat sediul social fictiv [i ului, care au produs consecin]e deosebit de Aceasta avea o structur` piramidal`, func]ionau doar pentru o perioad` scurt` de grave, sp`lare de bani, instigare la s`vâr[irea fiind condus` de Dicu Sinel, din Târgovi[te, timp (dou` - trei luni). Declara]iile fiscale ale infrac]iunii de în[el`ciune, fals în înscrisuri urm`rit interna]ional în baza unui mandat de firmelor (balan]e [i bilan]uri contabile) erau sub semn`tur` privat` [i uz de fals prejudicial executare a pedepsei cu închisoare de 14 ani „cosmetizate” de c`tre D. Simina pentru a cauzat unit`]ilor bancare fiind estimat pân` în pentru s`vâr[irea infrac]iunii de în[el`ciune. crea o aparen]` de legalitate (cifr` de afaceri prezent la peste 400.000 Euro. Recrutarea persoanelor dispuse s` mare, mul]i angaja]i care realizeaz^ venituri Urmeaz` a fi extinse cercet`rile împotri- solicite credite folosind documente de anga- de peste 1.500 lei). va tuturor persoanelor care au beneficiat ile- jare fictive se efectua din dispozi]ia lui Dicu La 22 ianuarie a.c., o echip` mixt` for- gal de credite bancare [i au sprijinit gruparea Sinel de c^tre “locotenen]ii” }. Constantin, H. mat` din procurori D.I.I.C.O.T. [i poli]i[ti din în acest sens. Dan, C. Marinic^, din Bacù, sau prin inter- cadrul D.G.C.C.O. – Direc]ia de Combatere a mediul unor soilicitan]i de credite care au Marii Criminalit`]i Economico Financiare l-a Viorel TURCU{ Poli]i[tii or^deni au destructurat o grupare de ho]i de electronice

La \nceputul acestui an, ca fiind or`denii V.G., de 21 de S-a stabilit c` or`denii C.F. Cei nou` au fost re]inu]i în poli]i[ti ai Poli]iei municipiului ani, K.L., de 26 de ani, A.P., de [i T.N. erau capii grup`rii arestul I.P.J. Bihor, fiind Oradea au fost sesiza]i c` în 25 de ani, S.R., de 18 ani, [.M., infrac ]ionale. prezenta]i Parchetului de pe perioada s^rb^torilor de iarn^, de 21 de ani [i K.A., de 19 ani. Ceilal]i [apte membri ai lâng` Judec`toria Oradea, care persoane necunoscute au sus- Pe baza probelor adunate, a grupului au fost racola]i din a luat m`sura interdic]iei de a tras dintr-un centru comercial fost declan[at^ urm`rirea rândul persoanelor f`r` veni- p`r`si localitatea fa]` de [apte or`dean produse electronice în penal` pentru furt calificat. turi [i f`r` domiciliu stabil, fiind din membrii grupului. Toto - valoare de 21.500 lei. O dat^ cu \nceperea instrui]i în vederea desf`[ur`rii dat`, Judec`toria Oradea a În urma cercet`rilor efectu- urm^ririi penale, extinz#ndu-se activit`]ii infrac]ionale. Astfel, emis fa]` de C.F., de 21 de ani ate, la 9 ianuarie a.c. poli]i[tii cercet^rile, poli]i[tii or`deni au dup` distragerea aten]iei per- [i T.N., de 24 de ani, mandate Compartimentului criminali- reu[it s^ re]in^ al]i trei membri sonalului de paz` al super- de arestare preventiv` pentru o tate judiciar` au ajuns cu opera- ai aceluia[i grup, T.A., de 29 de marke-tului au fost sustrase 14 perioad` de 29 de zile. tivitate pe urmele infractorilor, ani, C.F., de 21 de ani [i T.N., de computere de ultim` genera]ie depist#ndu-i prezumtivii autori 24 de ani, din municipiul Oradea. [i 14 monitoare LCD. Alina DINU 43

Lec]ii de supravie]uire pentru poli]i[ti: Fugi de sindromul “SUPERMAN”!

la m#inile unui poten]ial agresor ?! ai re]inut un infractor trebuie s`-l \nc`tu[ezi S` te realaxezi prea devreme. corect. Nu-]i lua un moment de respiro Numeroasele alarme false te pot face s` dec#t dup` ce te-ai asigurat c` m#inile care cobori garda. Nu privi niciun apel la poli]ie te-ar putea r`ni sunt \n c`tu[e. ca pe o alarm` fals`. Fii atent! Poate fi \n joc S` nu perchzi]ionezi corporal \ns`[i via]a ta. Nu trebuie s` te relaxezi nici sau s-o faci superficial. Exist` multe o clip` atunci c#nd discu]i cu anumite per- locuri \n care pot fi ascunse arme [i dac` soane pe care le - ai oprit sau pe care le iden- acestea nu sunt descoperite la timp pot tifici. Consider` c` interven]ia s-a deveni un pericol pentru tine sau pentru \ncheiat abia partenerul tù de misiune… Arme murdare [i neoperante. Este curat` arma ta?! Va func]iona la nevoie?! Dar muni]ia?! Ai putea s-o 10 erori fatale pe care trebuie folose[ti pentru a te ap`ra de un eventual s` le evi]i \n misiuniatunci c#nd tu atac ?! Verific` [i ia m`suri \n consecin]`! [i suspectul v` continua]i drumul, Aceste reflec]ii cu caracter practic s-au c#nd l-ai \nc`tu[at sau dup` ce l-ai cristalizat pe durata unui Seminar de perchezi]ionat corporal. Supravie]uire a Poli]istului derulat \n Dac` nu te concentrezi exclusiv S` nu \nc`tu[ezi gre[it. O dat` ce Cincinatti, S.U.A. asupra ac]iunii la care participi [i iei cu tine \n patrul`ri obsesiile de acas`, ri[ti s` comi]i gre[eli, iar acestea te pot Reviste ale Poli]iilor din Europa costa extrem de scump. Sindromul Superman. Intr#nd spontan \n “pielea” unui \nd#rjit ”globe trotter” cu Nimeni nu se \ndoie[te c` ai toate ochii pe revistele poli]iilor strìne, azi select`m, pentru dum- calit`]ile unui poli]ist adev`rat, dar neavoastr`, rubrica ”Dal mondo” din ultimul num`r al revis- dac` ai nevoie cere, imediat, sprijinul tei “Polizia Moderna” (ITALIA)… Articolul, c#t se poate de colegilor sau altor for]e de interven]ie. incitant, poart` titlul… Dup` cum [tii, rareori, po]i finaliza o ac]iune dificil` de unul singur. …R`zboi deschis \ntre poli]ie Odihna insuficient`. Pentru a-]i \ndeplini cu succes misiunile tre- [i bandele rivale buie s` fii mereu \n stare de alert`. Dac` pleci \n teren “adormit” vei fi la Sao Paolo, Brazilia: Confruntarea f`]i[` dintre poli]ie [i ban- discre]ia rùf`c`torilor. dele de trafican]i de droguri este \n toi, mai ales, \n favelas din S` ocupi o pozi]ie dezavantajoas`. Rio de Janeiro. Acestea sunt zone \n care domne[te o s`r`cie Niciodat` s` nu-i permi]i infractorului pe lucie [i unde eminen]ele cenu[ii ale crimei organizate pot recru- care \l re]ii sau somezi s` ocupe o pozi]ie ta tineri, implic#ndu-i for]at \n afacerile lor necurate. |ntr-o mai bun` dec#t a ta sau a ma[nii tale. Nu ultim` confruntare \ntre bande rivale a curs mult s#nge [i au fost uita ! Nici un detaliu nu trebuie tratat ca uci[i 25 de oameni. |ntre ei, un t#n`r poli]ist (care a avut ne[ansa simpl` “rutin`”. s` pice la mijloc) [i 24 de trafican]i de droguri. La marea Semne de pericol. Ca poli]ist ai opera]iune, care s-a mai soldat cu arestarea a zeci de infractori, deja un “fler special” [i “miro[i” semnele de au participat [i 150 de lupt`tori proiecta]i brusc dintr-un eli- pericol: mi[c`ri suspecte la ocupan]ii unei copter militar pe “c#mpul de lupt`” . Pentru a ]ine sub control ma[ini, umfl`turi ale hainelor care pot tr`da situa]ia traficului de droguri [i escaladarea criminalit`]ii, guver- prezen]a unei arme. nul brazilian a luat \n calcul posibilitatea de a trimite armata s` Este gre[it s` nu fii atent la participe la astfel de opera]iuni de mare amploare… m#inile suspectului. Nu cumva, el sau ea ascunde o arm`? Nu cumva este gata Pagin` realizat` de s` te atace? De unde poate s`-]i vin` o Antoaneta DARIE amenin]are direct` [i mortal` dac` nu de 44

Poli]i[tii de proximitate ie[eni [i-au ajudecat MARELE PREMIU LA CP - AWARD EDI}IA A II-A

|n lumea noastr` modern` , sau chiar “post- modern`” (cum o eticheteaz`, deseori, anali[tii) “Pluralul” sufletelor exist` multe subiecte “tabu”. Iar cei care le scot \n ecua]ia unui la lumin`, caut` solu]ii [i reu[esc s` impul- sioneze schimbarea \n bine sunt ni[te curajo[i. spa]iu securizat A[a au procedat poli]i[tii de proximitate din pe raza Sec]iei II Poli]ie de la Poli]ia Municipiului Despre semnifica]ia [i efectele aplic`rii Ia[i. Sensibili la “r`nile sociale” pe care, f`r` ret- Proiectului ”Salut,vecine!” am discutat cu agen- icen]e, le-au numit \nstr`inare, izolare sau tul [ef principal Vasile Topor, cel mai bun penurie de comunicare, evidente la membrii poli]ist de proximitate din Rom#nia. Titlul i-a unei comunit`]ii umane cu care intrau zilnic \n fost conferit, \n 2007, la Forumul Na]ional contact, ei au pus \n aplicare Proiectul de secu- Poli]iei de Proximitate desf`[urat la {coala de rity marketing ”Salut vecine!” (En: “Hello, Agen]i de Poli]ie ”Vasile Lasc`r” - C#mpina. Agentul [ef principal Vasile Topor, Neigbhour!”). Ini]iat de c`tre subcomisarul Foarte volubil, instruit, st`p#n pe materie, el [i-a desemnat, anul trecut, Cel mai bun asezonat r`spunsurile Cristian Sandu, coordonatorul Poli]iei ie[ene de poli]ist de proximitate din Romania la \ntreb`rile noastre primind distinc]ia de la domnul Peter Proximitate [i “mulat” perfect pe realit`]ile din (ceea ce, evident ne-a Schorer, partenerul elve]ian \n cadrul zona de jurisdic]ie a Sec]iei II, acesta a devenit surprins, \n mod Proiectului de implementare a o carte de vizit` c#[tig`toare pentru Rom#nia [i concepttului Poli]ie de Proximitate pl`cut!) cu versuri din imaginea Poli]iei Rom#ne, la “bursa” Nichita St`nescu. Pro- interna]ional` a ideilor valoroase din Croa]ia. iectul “Salut Ve cine!”, Proiectul vizeaz` solidarizarea, empatizarea [i conceput de sub- intensificarea interac]iunii dintre membrii comisarul Cristian aceleea[i comunit`]i \n scopul unei mai bune Sandu, coordonatorul cunoa[teri, a \nt`ririi climatului de siguran]` [i “proxi mi[ tilor” ie[eni reducerii st`rii infrac]ionale. Jurizarea s-a facut [i inspirat din practica de c`tre exper]i ai Poli]iei Elve]iene, promotori american` a fost ai conceptului Poli]ie de Proximitate, la nivel implementat, \n zona Subcomisarul Cine vor fi premian]ii? european. Dup` prima “cernere” a valorii, din sa de responsabilitate. Cristian Sandu, cele 11 proiecte \nscrise \n concurs au intrat \n Iat` motiva]ia autoru- ini]iatorul proiectului final` doar trei: “Hello, neighbour!” (“Salut lui: ”De ce “Salut premiat \n Croa]ia [i fiul vecine!”, Ia[i, Rom#nia), “Be responsible” (“Fii vecine?” Fiecare cet`- s`u \ndr`gostit de responsabil!” - Ia[i - Rom#nia); “Life without vio- ]ean dore[te pentru lence” –(“Via]a f`r` violen]`”), Mostar, Bosnia - familia sa un spa]iu uniforma de poli]ie. Hertzegovina. La finis, dup` desemnarea securizat unde via]a, Micu]ul a intrat, pentru c#[tig`torilor, de la Geneva, domnul dr. s`n`tatea [i bunurile o zi, \n rolul de [ef al Bernhard Prestel a adresat poli]i[tilor ie[eni un s`-i fie protejate. |n Inspectoratului de email \n limba englez` prin care \i felicita, condi]iile \n care soci- Poli]ie Jude]ean Cine vor fi premian]ii? anun]#ndu-i “You are the winners!”- “Voi sunte]i etatea nu poate aloca \nving`torii!”. Spicuim , pentru dumneavoastr`, suficiente resurse, este din con]inut:”Dragi prieteni, selec]ia final` a fost necesar` implicarea tuturor pentru construirea dificil`, dar Proiectul “Salut vecine!” a str#ns unui astfel de spa]iu. Pentru aceasta trebuie s` cele mai multe voturi [i a fost declarat ”CP - ne pese de problemele celorlal]i, \ns` nu po]i AWARD WINNER“. SDC invit` echipa empatiza cu persoane pe care nu le cuno[ti [i Proiectului s` viziteze, timp de o s`pt`m#n`, CP care \]i sunt indiferente.” C#t despre ac]iunea Projets \n Europa de Vest.” (Remarcabil faptul alienant` a marilor concentr`ri urbane poli]istul c` tot poli]i[tii ie[eni [i - au adjudecat [i locul al d` putere deplin` metaforelor: ”Ora[ul macin` doilea cu Proiectul ”Be Responsible!” (“Fii cu perseveren]` valorile tradi]ionale [i las` în responsabil!”) - semnat de acela[i subcomisar urma individul cu singuratatea sa, r`t`cind \ntr- Cristian Sandu. un amalgam al destinelor, cu care se \ntretaie

Un spa]iu atins de aripa schimb`rii... 45

PENTRU PROIECTUL “SALUT VECINE!”

dar pe care nu ajunge s` le cunoasc`. responsabilit`]ii siguran]ei personale de la indi- Omul modern nu este indiferent, este doar vid c`tre to]i ceilal]i membri ai comunit`]ii. |ntr- ocupat. Nu este limitat, este centrat pe problem`. o prim` faz` a aplic`rii proiectului, studen]i ai Nu este egoist, este doar…pragmatic.” Facult`]ii de Sociologie a Universit`]ii “A.I.Cuza” Urmeaz` o \ntreag` pledoarie pentru din Ia[i, care [i-au intrat foarte bine \n rolul de apropiere \ntre oameni [i, drept corelativ, un set parteneri ai poli]i[tilor, [i au purces la o anchet` de cì concrete prin care pot fi “netezite sociologic` la ”obiect”, adev`rat “barometru” de asperit`]ile”.. |n privin]a grupului ]int`, acesta a opinie privind activitatea poli]iei, starea fost alc`tuit din locuitorii a 14 blocuri de habitat infrac]ional` [i rela]iile interumane din cartier. plasate \n patru zone identificate pe raza Sec]iei Ei au luat, cum s-ar zice, “pulsul realit`]ii”, iar II Poli]ie. Decizia select`rii zonelor a fost moti- proiectul a fost pus \n total` rezonan]` cu coman- vat` de existen]a unui num`r crescut de fapte da social`. Subsumat derul`rii ini]iativei “Salut, antisociale \ntr-un un perimetru restr#ns, [i de vecine!” a fost [i concursul cu acela[i nume. sesiz`ri cu caracter social precum [i de num`rul Locatarii din grupul ]int` au fost invita]i s`-[i mare de persoane aflate \n situa]ii de risc victi- recunoasc` vecini de bloc surprin[i \n “instanta- mal.. Focul concentric al poli]i[tilor de proximi- nee” fotografice insolite(uneori, de un comic tate ie[eni, dar [i al partenerilor din A.T.O.P.- involuntar!) sau cadre de dezordine ambiental`, iar cei cu cea mai bun` ”memorie vizual`”(prob` a nonindiferen]ei! ) au primit premii stimulative. O a doua provocare a fost una de natur` moral` [i, simultan, estetic`…Prin ac]iunea” titrat` “|nt#i se schimb` oamenii, apoi locurile \n care trìesc”, locatarii blocului 482 D, (locuin]e sociale) [i-au schimbat radical ambientul de via]`. Un spa]iu care, ini]ial, ar`ta dezolant, sub invazia gunoaielor, peturilor goale [i h#rtiilor aruncate la Chipul invingatorilor.. \nt#mplare, s-a transformat \n gr`din` \nflori- toare. Un suflet la ”plural” \n al c`rui aliaj pre]ios se reg`se[te [i cel al poli]istilor de proximitate care au impulsionat schimbarea, s-a strecurat Ia[i, Prim`ria Municipiului, Universitatea subtil \n cromatica petalelor, st#rnind admira]ia “A.I.Cuza” - Ia[i, Asocia]ia Jude]ean` a trec`torilor…”Prin sport c`tre o prietenie dura- Pensionarilor [i Asocia]iile de Proprietari a vizat, bil`”, a fost o alt` ”za” a proiectului premiat \n \ntre alte obiective, sc`derea numarului Croa]ia, tinerii ie[eni din imobilele supuse infrac]iunilor [i a pl#ngerilor privind tulburarea ac]iunii transformatoare, \mprietenindu-se “la ordinii [i lini[tii publice, cre[terea gradului de cataram`” prin practicarea zilnic` a tenisului de siguran]` \n imobile [i cartiere prin promovarea mas` , \ntr-un loc special amenajat, \n curtea inte- unei atitudini pozitive de solidaritate social` [i rioar` a unuia dintre blocuri. Metafora final` Tenisul , o cale de apropiere implicare \n rezovarea problemelor individuale “Uni]i \n credin]`”, titreaz` o alt` ac]iune inte- \ntre vecini... dar [i de interes comun. O m#n` de ajutor a fost grat` \n viziunea proiectiv` a subcomisarului \ntins` b`tr#nilor singuri, persoanelor cu Cristian Sandu, definind tot ceea ce s-a realizat afec]iuni grave, copiilor proveni]i din familii efectiv, ca stare coeziv` cu efecte binef`c`toare dezorganizate, iar rezolvarea micilor ne\n]elegeri \n planul con[tiin]ei [i ca antidot la abandon [i a \nceput s` se fac` tot mai mult pe cale nonvio- \nstrìnare. Dar cum cuvintele pot tr`da, une- lent`. Apropierea permanent` a poli]i[tilor de ori, realitatea l`s`m s` vorbeasc` de la sine cet`]erni a permis, prin activarea canalelor infor- imaginile … male de comunicare, o mai just` comensurare a gradului de siguran]` subiectiv` [i obiectiv` exis- Pagini realizate de tent \n comunitate De remarcat ideea deleg`rii Antoaneta DARIE 46

CClliippee ddee vviiss ppeennttrruu eelleevviiii cc##mmppiinneennii

AAuu ddaannssaatt llaa VViieennaa

20 de elevi ai {colii de Agen]i de asemenea tr`ire. Conducerea [colii, Poli]ie “Vasile Lasc`r” din C#mpina dar [i elevii, au dorit ca participarea au dansat la Balul Poli]i[tilor vienezi. lor, premier` pentru ei, dar, mai Momentul de vis s-a petrecut \n acest ales, pentru organizatorii celebru- ianuarie 2008, iar clipa, “care s-a dus lui bal, s` se constituie \ntr-o prea repede”, a l`sat \n amintirea lor prezen]` memorabil` pentru urme nostalgice pentru o via]`. ambele p`r]i. Invita]ia de participare a S-au pornit, ca la carte, preg`tir- declan[at o frenezie creatoare \n ile. Cei 20 de elevi-invita]i de organizatori – au fost selecta]i de un profesor de dans special angajat \n acest demers. Au urmat... antrenamen - tele pentru preg`tirea celor zece perechi de dansatori \n ritmurile ame]itoare ale va - lsurilor vieneze. De la dansul La pas, de pl`cere au f`cut trecerea la prin capitala dansul profesionist. {i-au con- fec]ionat ]inute \n spiritul valsului balurilor vieneze, b`ie]ii purt#nd la veston eghile]ii de Acomodarea cu capitala valsului gal`, iar fetele rochii albe. Nu s- s-a f`cut \ntr-o s`pt`m#n`. Din 19 au l`sat mai prejos nici cele ianuarie p#n` \n magica sear` de nou` cadre, \nso]ite de familie, 25 ianuarie, elevii [i dasc`lii lor au care au f`cut parte din delega]ia acumulat cuno[tin]e, impresii, au condus` de domnul comisar [ef vizitat eleganta capital` european`, Emil Manta, director adjunct al s-au \mb`tat de duhul ei. {i, mai {colii de Agen]i de Poli]ie ales, s-au antrenat pentru marea “Vasile Lasc`r”. De la C#mpina repre zenta]ie. p#n` la Viena, \mbarca]i \n auto- |mpreun` cu cele 22 de perechi carul inst i tu]iei, bucuria [i constituite din elevi [i eleve ai emo]iile au f`cut cas` bun`. {colii de Poli]ie din Viena, Pe drum, au poposit, pentru c#mpinenii au exersat pa[ii de odihn` [i cunoa[tere, obosi]i la dans, s-au integrat “\n forma]ie”, drum de sear`, la {coala de au eliminat surplusul de trac prin Agen]i de Poli]ie “Septimiu socializare, \ntr-o sal` din incinta Mure[an” din Cluj Napoca [i la “Caz`rmii Morocane” unde au fost cunoscuta institu]ie de \nv`]`m#nt {coala de Poli]ie din Szeged, caza]i. care, \n cei 40 de ani de fiin]are pe Ungaria, unde au fost caza]i \n spirit- ”|n timpul liber – ne-a spus care se preg`te[te s`-i aniverseze \n ul serviciilor prin prietenie promovat domnul comisar [ef Valeriu aceast` prim`var`, n-a mai sim]it de fr`]ia poli]i[tilor – IPA. Simion, purt`torul de cuv#nt al 47

CClliippee ddee vviiss ppeennttrruu eelleevviiii cc##mmppiinneennii al]i dansatori sub emblema unor Poli]ii na]ionale din toat` lumea vor fi invita]i s` valseze la Viena. ”Dansatorii no[tri au f`cut o impresie frumoas`. Au fost aprecia]i pentru ]inuta lor, pentru elegan]a [i suple]ea lor, pentru vestimenta]ia lor [i, nu \n ultimul r#nd, pentru prezen]a <> - ne mai spunea dl Valeriu Simion. Perechile au fost plasate <>, uniformele de gal` [i rochiile au f`cut ca elevii no[tri s` fie remarca]i. Cred c` nu vor uita vreodat` aceast` sear`! Au institu]iei c#mpinene – am vizitat tr`it \n toat` splendoarea mirajul unei Viena. Prin amabilitatea domnului Mirajul unei nop]i nop]i de iarn` \n sala de bal a inspector [ef Eduard Bachner, am de iarn` Prim`riei vieneze”. avut un program care ne-a introdus Prin aceast` experien]` de neui- \n mirajul vienez, dar [i \n celebra tat, conducerea {colii de Agen]i de disciplin` [i rigurozitate profesion- Viena desf`[oar` anual multe baluri. Unul dintre cele mai al` a poli]iei locale. Am admirat importante este cel al Palatul Schonbrun, Teatrul poli]i[tilor. Impozanta dan- Hofburg, Muzeul Belvedere, am tel`rie \n piatr` a Prim`riei, dat roat` cl`dirii Parlamentului, obiectiv turistic de anvergur` celebrei Opere, ne-am recules la mondial`, [i-a deschis por]ile catedralele Sf#ntul {tefan [i \n seara zilei de 25 ianuarie Sf#ntul Augustin. Totodat`, am a.c. pentru s`rb`toarea intrat “pe urme” \n Muzeul de poli]i[tilor locali. Criminalistic`, am vizitat sediul Al`turi de personalit`]ile [i am apreciat dotarea Poli]iei locale, de oficiali din conduc- Rutiere. Am f`cut schimburi de erea Ministerului Austriac de idei cu echipele de interven]ie [i Interne, de invita]i din Statele am intrat \n secretele Unit`]ii de Unite ale Americii, din Polonia c#ini de serviciu din Capitala [i din Turcia, delega]ia Austriei.” rom#neasc` a p`[it cu emo]ie S`pt`m#na care a precedat \n sala de bal. Emo]ia – balul, prin aten]ia special` acor- fireasc` - era conferit` \n prin- dat` de [eful Poli]iei Viena, cipal de faptul c`, pentru prima oar` Poli]ie “Vasile Lasc`r” a deschis, domnul Karl Mahrer, membru al in istoria Balului Poli]i[tilor vienezi, practic, seria de manifest`ri dedicate Clubului Prietenilor Poli]iei, a al`turi de dansatorii poli]i[ti austrieci anivers`rii celor 40 de ani de exis- fost un preambul pentru seara dansau poli]i[ti din alt` ]ar`. A fost s` ten]`, benefic`, am spune, pe tron- de gal`. Care a venit, \ncununat` inaugureze {coala de Agen]i de sonul de preg`tire a poli]i[tilor cu elegan]a diplomatic` \n care Poli]ie “Vasile Lasc`r” din C#mpina o rom#ni. s-a desf`[urat primirea de - viitoare nou` tradi]ie, dup` cum s-au lega]iei la Ambasada Rom#niei din exprimat organizatorii. Exemplul Ro - Viena. m#niei va fi urmat, \n anii ce vor veni Ina B~LAN 48

Poli]ia [i informatica Protejarea informa]iilor stocate pe discuri

CD-ROM-ul determin` rata schimb`rilor de natur` fiz- Discurile audio trebuie p`strate \n (Compact Disc read- ico-chimice ale acestora, au eviden]iat \ntuneric când nu sunt folosite. Informa]iile only memory) este un schimb`ri care pot face discul clasificate stocate pe compact discuri vor fi disc ce con]ine date accesibile printr-un necitibil/neutilizabil. Aceste teste de p`strate numai \n zone sigure, protejate cu computer. Compact discul a fost proiectat \mb`tr\nire au scos \n eviden]` c` dac` echipamente electronice de acces [i la \nceput ca mediu de stocare pentru mediile de scriere sunt stocate \n \ntuneric supravghere. Mânuirea acestora se va face muzic` [i playback-uri, mai t#rziu \n condi]ii medii de depoz- numai când sunt folosite, f`r` a se expune prin dezvoltatea tehnolo- itare, perioada lor de via]` la aer dac` nu este necesar [i f`r` a atinge giei, formatul a fost adaptat este \n jur de 200 ani. Prin suprafa]a de \nregistrare. Nu este permis` pentru p`strarea in for - compara]ie benzile ma - l`sarea lor neprotejate pentru perioade mai ma]iilor \n format digital. gnetice de \nregistrare au lungi de timp sau \n zone cu praf. |n conser- Acest mediu familiar de sto- un timp de via]` de numai varea acestora, murd`ria joac` un rol care a muzicii, filmelor, tex- câteva decenii, potrivit spe - important \n compromiterea informa]iilor telor, fotografiilor ciali[tilor. stocate pe discuri. Astfel impurit`]ile [i informa]iilor este |n urma acestor teste str`ine depuse, cum ar fi gr`simea de pe parte din cotidian, au fost f`cute unele reco- degete, funiginea de la ]igar`, pete diverse, discurile fiind peste mand`rii privind modul de adezivi, etc., pot altera \n mod ireversibil tot, acas`, la locul conservarea al acestora, calitatea datelor stocate pe un disc. De de munc`, \n maga- deoarece scopul real este asemenea, alterarea cd-ului, poate fi zine de specialitate, accesarea con]inutului dis- datorat` [i coroziuni chimice interne de la \n ma[in` sau spa]ii cului [i nu numai conser- acetatul de pe discuri, sau a diverselor sub- destinate stoc`rii Unitate modern` de varea informa]iilor. stan]e depuse pe suprafa]a de \nregistrare. in for ma ]iilor. stocare a discurilor Astfel, este recoman- Nu se vor aplica etichete suplimentare Colec]iile de CD-uri audio, dat` stocarea \nre gis - pe disc sau lipite \n alte zone decât cele indi- multimedia, discuri de date, foto tr`rilor la temperaturi \ntre cate, deoarece pot conduce la dezechili- etc. reprezint` investi]ii semnificative de 15-20 grade Celsius, iar brarea discului, [i \n unele cazuri acesta bani [i efort, utilizatorii fiind deseori \ngrijo- fluc tua]iile nu trebuie s` varieze mai mult poate fi distrus prin spargere. Nu dezlipi]i ra]ii, pe bun` dreptate, de securitatea de 20 grade Celsius, \ntr-o perioad` de 24 etichetele de pe disc! Se pot creea a[a datelor lor, investind timp [i bani \n imple- ore, iar umiditatea relativ` s` fie p`strat` numitele zone de stress pe suprafe]e mici, mentarea unor m`suri de securitate sofisti- \ntre 25-45%. care pot conduce la delaminare, \n special a cate pentru asigurarea informa]iei \mpotriva Fluctua]iile relative ale umidit`]ii nu tre- discurilor re\nscriibile. P`stra]i echipa- furtului sau a altor pericole. Cu toate acestea buie s` depa[easc` 5% \n 24 ore, cu mentele curate [i \n bune condi]ii de lucru. informa]ia stocat` pe un compact disc poate men]inerea unei ventila]ii potrivite [i al Pentru cur`]area discurilor vom folosi fi pierdut` sau compromis` definitiv printr-o unui fascicul de aer permanent pentru a numai ap` distilat` [i solven]i indica]i pen- manipulare necorespunz`toare. evita orice microclimat nepotrivit. tru degresarea lor. Dar ce este compact discul? Compact Iluminatul cu tuburi fluorescente trebuie s` Nu \ndoi]i cd-urile, nu aplica]ii v\rfuri discul este un produs laminat format din fie, de asemenea, potrivit astfel \ncât s` nu ascu]ite pe suprafa]a lor, acestea le pot patru straturi din diferite materiale. Stratul produc` radia]ii ultraviolete \n exces de deforma \n substraturi facându-le neutili- de jos este fabricat din policarbonat pe ale 75mw/lm (microwa]i/lumeni). zabile. c`rui canalele sunt scrise informa]iile digi- P`strarea discurilor este recomandat s` |n concluzie, implementarea unor tale. Apoi, un strat sub]ire de aluminiu este se fac` \n casete individuale plasate \n boxe strategii [i direc]ii de ac]iune sofisticate, aplicat peste acesta acoperind canalele \nchise, sertare, sau cabinete. Acestea le efectuarea de investi]ii costisitoare pentru peste care se aplic` un strat sub]ire de lac protejeaz` \mpotriva luminii, prafului [i fluc- implementarea unor solu]ii de securitate [i, \n final, cerneala pentru etichetare. tua]iilor climaterice. Man[oanele de plastic adecvate pentru protejarea informa]iilor, Comparat cu alte medii de stocare digitale ieftine nu sunt indicate pentru depozitarea pot fi compromise \n mod iremediabil une- (ex. banda magnetic`) CD-urile [i DVD- pe termen lung, deoarece s-a observat c` ori prin neglijarea unor m`suri la \ndem`n` urile au cu siguran]` un ciclu de via]` cu dup` o expunere la temeperaturi [i umidi- privind spa]iile de stocare [i de manipulare mult mai mare. Testele de \mb`tr\nire \n tate extreme, discul se poate lipi de plastic a informa]iilor de pe compact discuri. laborator, prin care se accelereaz` procesul [i la simpla scoatere din plastic poate pro- de degrad`rii \n timp al unui produs [i se duce delamin`ri ale discului. Marian FIROIU 49

olegii \i recunosc calit`]ile nu ocup`ri. Are \n subordine poli]i[ti dou` ore pe cl`direa Po[tei Centrale doar de lupt`tor, nu doar de [ef, care au participat la preg`tiri organi- pentru a-[i ob]ine... o carte de identi- CCci [i de maestru al artei de a zate \n comun de Poli]ia Rom#n` [i tate, iar un altul a dormit o noapte comunica \n situa]ii de risc, evident Jandarmeria Francez`. De asemenea, \ntr-un copac, nu at#t de frica cu persoane provocatoare de risc. are un instructor atestat \n Ungaria pe du[manilor, c#t pentru a le cere Puterea de a convinge cu „for]a” interven]ie SWAT, anume agentul arestarea. Pentru o pro - blem` rezolvat` gr- e[it de autorit`]ile locale dintr-un sat I se spune Negociatorul doljean, 21 de rromi, majori [i minori, au ie[it cuv#ntului, adic`, dup` cum spune principal Viorel Budan. Se m#ndre[te la „drep- chiar dumnealui, „cu vorba bun`”, [i- cu oamenii s`i, to]i poli]i[ti de tate” cu a dezvoltat-o \n acela[i timp cu cea de meserie, fo[ti agen]i de siguran]`, a cu ]ite lupt`tor. c`ror medie de v#rst` se situeaz` [i Comisarul [ef Daniel Comisaru undeva sub 30 de ani. To]i capabili de este component al Departamentului a desf`[ura programul sever de Poli]ie Interven]ie Rapid` Dolj din preg`tire, precum [i misiunile dese- anul 2000. Ca absolvent al Academiei ori riscante. Pentru c` acestea se de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza” desf`[oar` \n mediu ostil, iar \n crima comb`tea \n structurile poli]iene[ti organizat` nu e loc pentru oamenii din 1990. Experien]` avea, implicare nepreg`ti]i. [i motivare profesional` avea, abilit`]i |n anul trecut au desf`[urat, organizatorice [i de comand` avea, \mpreun` cu ofi]eri [i judec`tori prezen]` fizic` avea, a[a c`, din 2003, francezi, ac]iuni care au condus la iulie, a devenit [eful De par - capturarea unui grup de [apte tamentului. cet`]eni de etnie rrom` care aveau |ntr-o zon` cu o popula]ie cu s#nge emise mandate europene de arestare. iute, cum sunt destule localit`]i de pe De asemenea, \mpreun` cu \ntinderea jude]ului Dolj, a avut ocazii poli]i[tii de la sec]iile din municipiul s`-[i dovedeasc` at#t abilit`]ile de Craiova, lupt`torii DPIR au ac]ionat topoare, cu r`ngi [i cu ce-au mai avut con- lupt`tor, c#t [i pe cele de negociator. pentru re]inerea mai multor infractori todent pe l#ng` cas`. Atras de domeniu, chiar a absolvit un da]i \n urm`rire pentru s`v#r[irea Dup` ce i-au lini[tit echipele de curs de art` „de a negocia \n situa]ii unor infrac]iuni de t#lh`rie [i furturi. Ordine Public` [i D.P.I.R., poli]i[tii le-au de criz`”, organizat de Ambasada Cu echipa pirotehnic` din dotare a mediat beligeran]ilor o \nt#lnire cu SUA, cu participarea unor speciali[ti descins, \n urma unor anun]uri cu reprezentan]ii puterii locale pentru F.B.I., la Bucure[ti. pericol de bomb`, \n mai multe [coli, rezolvarea amiabil`, \n temeiul legii, a Tot pentru preg`tirea proprie, [i \n la un spital, la un restaurant. problemei generatoare de conflict. folosul colegilor [i al cet`]enilor, a Comisarului [ef Comisaru i s-a Cam din aceste motive i se spune parcurs un curs, la Soveja, pe prob- dus vestea de negociator dup` Negociatorul, pentru c` dl. comisar [ef leme ivite cu ocazia interven]iilor \n rezolvarea a dou` cazuri de criz`, Daniel Comisaru g`se[te mereu o porti]` cazuri de violen]e urbane. Ne-a spus desigur, \n lumina reflectoarelor [i cu pentru comunicare \n miezul unor eveni- c` nu este singurul cu asemenea pre- presa al`turi. Un craiovean a stat mente aprinse. S` nu-i uit`m pe cei de dinainte

Ca un dar de an nou a A.N.C.M.R.R. din ministerul numelor tuturor membrilor ap`rut, recent, Buletinul nostru, desf`[urat` \n luna care fac parte din organele Asocia]iei Cadrelor Militare decembrie a anului 2007. de conducere alese. \n Rezerv` [i \n Retrage din Lucrarea se constituie Buletinul A.N.C.M.R.R. M.I.R.A., cu aduceri aminte \ntr-o imagine clar`, in din M.I.R.A. este un remem- pe anul 2007. extenso, a ceea ce ber al Asocia]iei \n anul de Sub \ngrijirea Editurii reprezint`, azi, Asocia]ia, gra]ie 2007. M.I.R.A., Buletinul in- dar [i \ntr-un adev`rat docu- sereaz` documentele celei ment de aducere-aminte Pagin` realizat` de de-a V-a Conferin]e a peste ani, prin inserarea Ina B~LAN 50

LICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & & POLICE

Sexy Lex Ambasadori \n uniform` Comisarul [ef Sandu Br`tulescu este unul dintre poli]i[tii ve - terani ai misiunilor din Kosovo, cu numeroase misiuni \n tumul- tuoasa provincie. {i-a \nceput cariera \n anul 1984, ca ofi]er operativ cercet`ri penale la Sec]ia 17 din cadrul Mili]iei Bucure[ti, apoi ca ofi]er operativ ordine public` la: Serviciul Independent pentru C`mine Studente[ti, la Sec]ia 1 Poli]ie [i \n cadrul D.G.P.M.B.. |ntre anii 1993 [i 2004 a lucrat ca ofi]er specialist la Serviciul Organizare, Planificare Reac]ii pentru Situa]ii de Urgen]` [i Opera]ii din Direc]ia Cabinet a I.G.P.R. Prima sa misiune extern` - UNPOL- MINUSTAH, a fost \n perioada 2004 - 2005, c#nd a \ndeplinit func]ia de consilier tehnic \n regiunea Port au Prince. |n urm`torii doi ani a lucrat ca ofi]er pentru securitate \n cadrul MHQ - UNPOL, apoi ca adjunct al [efului Serviciului de Securitate \n aceea[i regiune din Haiti.

Un individ gonea pe [osea cu peste pleci. {oferul \[i \ncordeaz` mintea [i-i p`linc`, apoi m-apuc de... - Stai, bade Ion, 100 km/h. La un moment dat, v`z#nd r`spunde emo]ionat [i "impleticind" cuvin- i-o taie reporterul, vrei s` afle toat` ]ara girofarul unei ma[ini de poli]ie \n oglinda tele: acum trei s`pt`m#ni, so]ia mea a fugit c` de la prima or` dai cu bùtura... retrovizoare se g#nde[te: am ma[in` bun` cu un poli]ist... c#nd am v`zut c` m` Spune, c`... cite[ti ziarul! - No, atunce... [i pot s` dispar. Calc` accelera]ia p#n` la urm`ri]i... p#n` m-am dezmeticit... primul diminea]a m` scol, cetesc ziaru'. Dup` aia 150. Poli]istul - m#n` sigur`, ma[ina - instinct... am crezut c` vre]i s` mi-o dau la porc s` m#nce, dup` care mai nou`, \ncepe urm`rirea. {oferul acce- aduce]i \napoi... cetesc \nc'un ziar. P#n` la pr#nz lucrez \n lereaz` p#n` la 200 km/h. Vede c` nu ☺ atelier, \n care timp cetesc vreo dou` - poate sc`pa de girofar, renun]` [i trage pe trei c`r]i. La mas` mai citesc vreo doo dreapta. Poli]istul se aproprie de ma[in` [i Ni[te reporteri de la tv merg \ntr-un reviste, iar sara adun io[agul de pe c#mp, \i spune plictisit: ascult` bìete, am avut o sat pentru a face un reportaj, despre acti - dup` care urmeaz` presa de sar`. Dup`... zi groaznic` [i vreau s` ajung acas`. vitatea zilnic` a unui ]`ran. |l \nt#lnesc pe cin` z#ce?! - m` duc la biblioteca satului Totu[i, mi-a pl`cut urm`rirea asta. badea Ion. |l roag` s` le povesteasc` cu pretenii, iar la zece, c#nd \nchide bib- Datorit` ]ie am alergat-o cu 200 la or`. A[a despre subiectul \n cauz`. - D'apoi, lioteca, merem cu t`t` trupa la Costel, c` c`, dac` inventezi o scuz` bun`, te las s` diminea]a m` scol, trag un pahar de el are tipografie… 51 Privighetorile „Ciocârliei“ Sub acest "generic" \ncepem, \n acest cadrul festivalului "C#ntarea Rom#niei", l-a mat [i de realizarea unui spectacol de num`r al Revistei, prezentarea talentelor, c#[tigat \n anul 1987, moment \n care a fost mare succes pe scena “Centrului Cultural al nu trebuie s` ne ferim nici de cuv#ntul remarcat` [i a devenit colaboratoare a M.A.I. - “Oh, Succesul!” -, \n care a [i evolu- Ansamblului Artistic Profesionist “Ciprian at, ca actor - interpret, al` turi de Ionu] Do - Porumbescu” de la Suceava. Din anul 1991, l`nescu, Dinu Iancu - S`l` ja nu, Ro dica An - \n urma unui concurs, a devenit angajat` a ghe lescu, Ma rian Ciripan, Valentina Io - acestui ansamblu pentru urm`torii patru nescu, spectacol preluat [i difuzat [i de TVR ani. |n aceeaa[i perioad`, timp de doi ani, a Interna]ional. Spectacolul a reunit mai studiat [i la Facultatea de Litere, “Mihai multe genuri muzicale, de la arii celebre, Eminescu” din Suceava, sec]ia Rom#n` cafe concert, p#n` la muzic` u[oar` [i pop- Francez`. Primele \nregistr`ri Radio, locul I \n Topul Tinerilor Interpre]i pentru luna octombrie [i locul III \n Topul Topurilor, dar [i primele dou` mari con- certe televizate la care a participat, la Sala Palatului, au avut loc \n "vedete", ce compun Ansamblul Cioc#rlia anul 1991. Trei ani mai din cadrul Centrului Cultural al M.I.R.A., t#rziu a c#[tigat locul I, Centru condus, \n prezent, de o alt` stea a \n Italia, la un Festival al Studen]ilor. |n 1995 muzicii populare rom#ne[ti.: maestrul ular`, inserate pe un scenariu dramatic al a \nregistrat prima sa caset` audio - “Hora Gheorghe Turda. Dar, cu domnia sa vom lui Teodor Mazilu. din Belce[ti”, iar \n 1999, primul album - mai avea ocazia s` st`m la pove[ti... popu- Nu trebuie s` uit`m [i numeroasele “Prieteni, s` ciocnim”, urmat de al doilea, \n lare. turnee efectuate, de-a lungul timpului, \n 2001, “Bade din vecini”. Acum vom trece \n cealalt` parte a nor- Fran]a, Italia, Grecia, Iugoslavia, Canada, Talentele sale artistice nu s-au limitat dului ]`rii, precum \nt#ii desc`lec`tori, toc- Elve]ia, Polonia, Moldova, Kirgystan sau doar la segmentul muzicii populare. |ntre mai \n Vadu Moldovei, l#ng` F`lticenii Kazachstan. |n aceast` ultim` ]ar` a evoluat anii 1994 [i 1998 a fost student` a Facult`]ii pe aceea[i scen` cu ambasadorul Rom#niei jude]ului Suceava, unde a prins grai, de Teatru, cu specializare \n Teatru la Alma - Ata, \n K#rg#zstan [i Tajikistan, form#ndu-[i trilul ca de cioc#rlie, Cristina Muzical, la Bucure[ti. La invita]ia directoru- Excelen]a Sa Vlad Soare, c#nt#nd Gheorghiu. A \nceput buchea c`r]ilor cu lui de atunci, Gheorghe Turda, a avut rom#nilor de acolo [i \n memoria celor portativ \ntre 1986 [i 1988, la clasa Canto primele colabor`ri cu Ansamblu Popular a {colii Populare de Art`. |ntre anii “Cioc#rlia”, \n anul 1996. Dup` cinci ani a 1988 [i 1993 a luat lec]ii de canto [i teorie - devenit angajat` a prestigiosului solfegiu de la cei mai buni profesori din Ansamblului, repre zen t#nd zona de provenien]`, a Bucovinei, \n repertoriul sù reg` - sindu-se, \ns`, [i c#ntece din altele cum ar fi: Neam], Ia[i, Roman sau Boto[ani. Are frecvente apari]ii radio [i tv, cu realizatori foarte cunoscu]i ca: Florentina Satmari, Elize Stan, Niculina Merceanu, Eugenia Florea, Angela Marinescu, [.a. aproape 1.000 de \nainta[i ai acestora mor]i Recunoa[terea a venit repede, prin \n lag`rele staliniste. repetatele particip`ri extraordinare, \n Peste c#teva zile, \n preajma s`rb`torii recital, la festivalurile “Cerbul de Aur”, de Dragobete, la Centrul "Tinerimea “Maria T`nase” din Craiova [i Mamaia sau Rom#n`" de l#ng` Parcul Izvor, din la cel de roman]` [i c#ntec popular ”Ioana Capital`, Cristina Gheorghiu \[i va lansa Radu”. La Festivalul Na]ional de Roman]` "Crizantema de Aur" de anul trecut, de la primul CD cu muzic`, la care sunt invita]i Suceava, Boto[ani sau de la Conservatorul T#rgovi[te, i-a fost atribuit Premiul de inter- to]i iubitorii [i ascult`torii de frumos. din Ia[i: Palade, Ciobanu., Hu]anu. pretare “Ioana Radu”. Pagini realizate de Primul premiu, locul I la sec]iunea Aminteam de valen]ele multidiscipli- Marius TOMA muzic` popular` pe jude]ul Suceava, \n nare ale talentului sù artistic, lucru confir- AAuu ddaannssaatt llaa VViieennaa Pag. 46

Director onorific Redactor - [ef Nicu[or DUL-

Chestor Gheorghe Popa Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Colegiul [tiin]ific Roxana GHEORGHIU-PAP, Lena MITROI, Chestor Bujor Florescu TELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29 Antoaneta DARIE, Marius TOMA, DIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298 (redactori); Comisar-[ef Gabriel }îru Marius POPESCU (tehnoredactor); CENTRALA: 303.70.80 Comisar-[ef Cornel Gabriel Ciocoiu Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori INTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298 PC); Mihai DOROBAN}U (tehnic); Comisar-[ef Margareta Fle[ner Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti. Cont: D.T.C.P.-M.B.R087TREZ70020360150XXXXX E-mail: [email protected] Cod fiscal:8609468 Responsabil de num`r PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. Marius TOMA SUB NR. R23925/2005; Reproducerea integral` sau Tipar <> par]ial` Zal`u a materialelor, f`r` acordul preal-