SITURI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ (SCI)

1. ROSCI0044 -TURNU MĂGURELE • Localizare - lunca inferioară a Dunării, judeţele (33%) şi Teleorman (67%) • Suprafaţa - 9256 ha (din care 6201,52 ha pe raza jud. Teleorman) • Regiunea biogeografică - continentală • Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente în sit: - 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae) - 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - 92A0 Zăvoaie cu Salix alba (salcie albă) şi Populus alba (plop alb) - 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie betonică de specii de Chara. • Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Spermophilus citellus (popândău) • Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Bombina bombina (buhai de baltă), Triturus dobrogicus (triton dobrogean) • Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Gobio albipinnatus (porcuşor de şes), Zingel streber (fusar mic), Pelecus cultratus (sabiţă), Rhodeus sericeus amarus (boarţă), Misgurnus fossilis (ţipar), Cobitis taenia (zvârlugă), Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Zingel zingel (pietrar), Alosa pontic (scrumbie de Dunăre), Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcuşor de nisip), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu). • Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Theodoxus transversalis . Calitate şi importanţă: - În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală şi seminaturală în urma transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunării sunt pădurile de esenţă moale, aceste zăvoaie de salcie şi plop, cu o importanţă ecologică deosebită, reprezentând totodată habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 - 92A0). - Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului şi îşi păstrează funcţiile bio-geochimice şi ecologice, totodată prezentând o importanţă din punct de vedere al biodiversităţii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibărit a multor specii de păsări de interes comunitar, ce se regăsesc în anexa I a Directivei Păsări: ciocîntors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de baltă (Sterna hirundo), chira mică (Sterna albifrons), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia). - În prezent este administrată de către custodele Asociaţia Echilibru, în urma încheierii convenţiei de custodie nr. 0003/19.02.2010 cu Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia Generală Protecţia Naturii şi Managementul Ariilor Naturale Protejate. • Conform ORD 2387/2011, ROSCI0044 CORABIA-TURNU MĂGURELE în judeţul Teleorman ocupă din teritoriul administrativ al localităţilor unde se situează următoarele procente: Ciuperceni (3%), Islaz (37%), Seaca (<1%), Traian (9%), Turnu Măgurele (13%).

2. ROSCI0088 GURA VEDEI-ŞAICA –SLOBOZIA • Localizare – lunca inferioară a Dunării. 5% Călăraşi, 67% Giurgiu, 28% Teleorman. • Suprafaţa - 9514 ha (din care 2663,92 ha pe raza jud. Teleorman) • Regiunea biogeografică - continentală • Altitudine - (max. 108, min 2, med. 20) • Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente în sit: - 92A0 zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) • Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Lutra lutra (vidra, lutra), Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi), Myotis emarginatus (liliac cărămiziu), Myotis myotis (liliac comun), Rhinolophus hipposideros (liliac mic cu potcoava), Rhinolopus mehely (liliacul cu potcoava a lui Mehely) • Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Bombina bombina (buhai de baltă), Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă) • Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârluga), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (ţipar), Rhodeus sericeus amarus (boare), Sabanejewia aurata (dunariţa), Zingel zingel (pietrar) şi Zingel streber (fusar). • Caracteristici - Situl Gura Vedei-Şaica-Slobozia este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, făcând parte din Lunca inferioară a Dunării, subunitatea Lunca-Pasărea, cuprinzând şi zona dig-mal. Unitatea geomorfologică întâlnită este cea de luncă. Din punct de vedere geologic, acest sit aparţine marii unităţi structurale Platforma Moesică, iar cuvertura sedimentară este alcătuită din depozite loessoide şi depozite aluviale de vârstă holocenă, foarte variate ca textură, în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale, ce formează şirul grindurilor fluviatile. • Importanţa - Gura de vărsare a râului Vedea în Dunăre reprezintă arealul de rezidenţă al unor specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina şi Emys orbicularis, precum şi al multor specii de pesti: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel si Zingel streber, specii de animale care se regăsesc în anexa II a Directivei Habitate. • Conform ORD 2387/2011, ROSCI0088 GURA VEDEI-ŞAICA-SLOBOZIA în judeţul Teleorman ocupă din teritoriul administrativ al localităţilor unde se situează următoarele procente: Bragadiru (<1%), Bujoru (<1%), Năsturelu (14%), Pietroşani (14%). 3. ROSCI0179 PĂDUREA TROIANU • Localizare – Câmpia Găvanu-Burdea • Suprafaţa - 79 ha • Regiunea biogeografică - continentală • Altitudine - (max. 107, min. 83, medie 103) • Caracteristici - Arboretul din acest sit este încadrat în tipologia forestieră de cereto- gârniţet apartinând pădurilor de silvostepă. Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) în proporţie de 95%. În acest etaj se mai întâlnesc Quercus farnetto (gârniţa) 1-2%, Q. pubescens (1%) şi Q. pedunculiflora (stejar brumăriu) 1%. Iniţial aceste arborete au fost de stejar brumăriu, cer şi gârniţă, dar prin extragerea selectivă a stajarului brumăriu, esenţă cu lemn mai valoros, s-a ajuns la starea actuală a arboretelor prin care domină Quercus cerris. Acest deziderat susţinut de noi se poate proba prin existenţa unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extraşi destul de recent. Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%. Subarboretul se prezintă slab dezvoltat, ocupând în general o proporţie de circa 5% şi atingând o înălţime medie de 2-3 m. Speciile care alcătuiesc acest strat sunt următoarele: Crataegus monogyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana şi Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus monogyna şi Cornus sanguinea se întâlnesc în ochiurile de pădure cu deschidere în extremitatea sudică a trupului 16 A. Stratul ierbos cu o înălţime medie de 40-60 cm şi o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezenţa expresivă a bujorului românesc (Paeonia peregrina şi var. romanica), specie vulnerabilă şi rară. Altitudinea scăzută şi apropierea de localitatea Troianu, limitează compoziţia macrofaunei, varietatea florei şi vegetaţiei şi accesibilitatea ei determină însă efective ridicate de căpriori (Capreolus capreolus) şi mistreţi (Sus scropha) şi mai ales iepuri (Lepus europaeus). Răspândirea adulţilor şi puilor de căpriori a fost semnalată şi prin locurile de înoptare, iarba presată şi mărimea acestei suprafeţe, în special în zona plantaţiei de salcâm. • Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente în sit: - 40C0*- Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice - 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos - 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun • Importanţă - Habitatul natural de cereto-gârniţet are o reprezentativitate bună în cadrul sitului, având o importanţă deosebită şi datorită prezenţei speciei de bujor românesc (Paeonia peregrina var.romanica) şi a altor specii importante de floră sălbatică,specifice acestui tip de habitat natural,precum:Digitalis lanata, Adonis vernalis, Salvia aethiopis,etc. Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentată atât calitativ cât şi cantitativ; foarte importantă şi pozitivă este lipsa insectelor dăunătoare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana şi Drymonia ruficornis. Gradaţiile defoliatorilor, a căror curbă cu valori maxime se repetă în general la intervale scurte, aici, în pădurea Troianu durata gradaţiei şi perioada de revenire a acesteia, a depăşit 7 ani. Deci relevăm o stare foarte bună de sănătate a acestui ceret. Cioturile tăiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte puţine gale pe frunze (datorate speciilor de Cynips coloris. Tulpinile arborilor, ca şi coronamentele acestora, prezintă o foarte bună stare de sănătate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide (gândaci de scoarţă, Coleoptere) care diminuează vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sapă în interiorul copacilor. În perioada iernii, animalele ierbivore se hrănesc şi cu scoarţa arborilor, fenomen neîntâlnit în acest ceret, ceea ce dovedeşte posibilitatea diversificării hranei pentru aceşti macroconsumatori.La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alcătuite din fitofagi, care constituie majoritatea, şi puţini zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitară, indică o cenoză cu evoluţie pozitivă. Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase şi thysanopterele sunt bioindicatori ai unei comunităţi echilibrate, bine închegate. Numărul redus de diptere (muşte) indică o biocenoză stabilă, neinfluenţată de impactul uman. • Conform ORD 2387/2011, ROSCI0179 Pădurea Troianu se situează pe teritoriul administrativ al localităţii Troianu cu un procent de 1% .

4. ROSCI0376 RÂUL OLT ÎNTRE MĂRUNŢEI ŞI TURNU MĂGURELE • Localizare – Situl este pe cursul inferior al râului Olt şi Sâi şi se situează în procent de 58% în judeţul Olt şi 42% în judeţul Teleorman. • Suprafaţa – 12146 ha (din care 5101,32 în judeţul Teleoman) • Regiune biogeografică – continentală • Altitudine – min. 16, max. 126, med. 50 • Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Lutra lutra şi Spermophilus citellus. • Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus Dobrogicus. • Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus. • Importanţă – Zona umedă reprezintă un habitat specific pentru speciile de mamifere precum: popândăul şi vidra, pentru speciile de amfibieni şi reptile precum: tritonul cu creastă, buhaiul de baltă cu burtă roşie, broasca ţestoasă de apă, tritonul cu creastă dobrogean, dar şi pentru specii de peşti precum: boarca şi porcuşor de nisip. • Conform ORD 2387/2011, ROSCI0376 RÂUL OLT ÎNTRE MĂRUNŢEI ŞI TURNU MĂGURELE în judeţul Teleorman ocupă din teritoriul administrativ al localităţilor unde se situează următoarele procente: Beciu (<1%), Islaz (5%), Liţa (9%), Lunca (7%), Plopii Slăviteşti (14%), Saelele (24%), Segarcea-Vale (6%), Slobozia Mândra (22%), Turnu Măgurele (6%), Uda Clocociov (10%).

5. ROSCI0386 RÂUL VEDEA  Localizare - Situl este localizat în lungul râului Vedea, între localităţile Ciureşti (jud. Olt) şi Alexandria (jud. Teleorman) şi cuprinde albia minoră a râului şi a principalilor săi afluenţi de pe tronsonul menţionat (pâraiele Brăiasa, Doroftei, Tecuci, Bratcov, Burdea, Tinoasa), păduri şi pajişti din albia majoră a Vedei şi a afluenţilor săi şi păduri situate pe terasele adiacente albiei majore.  Suprafaţă - 9077 ha (din care 7261,6 ha pe raza jud. Teleorman), fiind amplasat în judeţele Olt (20%) şi Teleorman (80%) .  Regiune biogeografică – continentală  Altitudine – min. 38, max. 158, med. 96  Tipuri de habitate prezente în sit - 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin - 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen  Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Bombina bombina şi Triturus cristatus.  Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Gobio kessleri, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus.  Specii de nevertebrate enumerate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morimus funereus.  Importanţă - Albia majoră a Râului Vedea şi a afluenţilor săi mai importanţi constituie un important coridor ecologic în Câmpia Română, care conectează platourile din Platforma Cotmeană cu Lunca Dunării. În albia majoră şi pe terasele învecinate apar trupuri de păduri pe bază de cvercinee aparţinând tipurilor de habitate de interes comunitar. În cadrul sitului apar cca. 43 ha de zăvoaie de salcie albă şi plop alb (cca. 0.06 % din sit). Acest habitat are un rol ecologic foarte important în cadrul Luncii Râului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii apei prin umbrire, filtrarea şi retenţia unor poluanţi şi a suspensiilor, menţinerea biodiversităţii, etc.). De asemenea este important pentru conservarea speciilor de amfibieni şi reptile: buhai de baltă cu burta roşie, triton cu creastă, a speciilor de peşti precum: petroc, dunarinţă, zvârlugă şi boarcă, dar şi a unor specii de nevertebrate precum: croitor, rădaşcă.  Conform ORD 2387/2011, ROSCI0386 RÂUL VEDEA în judeţul Teleorman ocupă din teritoriul administrativ al localităţilor unde se situează următoarele procente: Alexandria (<1%), Balaci (<1%), Buzescu (2%), Călineşti (7%), Dideşti (<1%), Dobroteşti (<1%), Drăcşenei (<1%), Drăgăneşti de Vede (44%), Mavrodin (6%), Măldăeni (<1%), Nanov (1%), Nenciuleşti (8%), Peretu (10%), (4%), Roşiorii de Vede (5%), Rădoieşti (<1%), Scrioaştea (22%), Sfinţeşti (<1%), Stejaru (20%), Săceni (<1%), Vedea (13%).