DOCSLIB.ORG

Literatura Online

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Literatura Online REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XIV, Nr. 7-8 (160-161) iulie-august 2013 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Literatura online Existã ºi nici nu se putea altfel, în condiþiile de astãzi o literaturã a internetului, ba chiar ºi autori care s-au nãscut pe el. Gãsim, la tot pasul (virtual), site-uri literare mai populate sau mai sãrace, unele de grup, altele de zonã, de stradã, de bloc, de scarã, ba chiar de familie... Ele sunt, pânã la urmã, un soi de cenacluri. ªi totuºi, toþi aceºti autori poeþi, mai ales, dar ºi recenzenþi, cronicari literari, eseiºti sau prozatori rãmân, încã, indiferent de vârstã ºi de stadiul afirmãrii, sub fascinaþia colii de hârtie tipãrite, fie de revistã, fie de carte. Încât o veritabilã schimbare de paradigmã în acest domeniu e departe de a se produce, autorii internetului, tineri între nouã ºi nouãzeci ºi nouã de ani, þintind, pânã la urmã, o carte pe tradiþionala, bãtrâna hârtie, o carte care sã le valideze statutul ºi pe care s-o popularizeze, apoi, tot prin internet. Frecventez eu însumi douã asemenea site-uri ºi mai vizitez, din curiozitate, câteva. Am observat, însã, cã, de câtva timp, activitatea lor cam lâncezeºte. Asta se întâmplã din pricina expansiunii reþelei de socializare cu cel mai mare impact la noi, facebook. Site-urile literare asigurã membrilor o vizibilitate relativ micã, iar textele postate spre a fi citite sunt comentate (când sunt) cu o anume exigenþã. Aici cam toatã lumea care participã activ ºtie despre ce e vorba. Facebook este, însã, o reþea de socializare universalã. E drept cã existã un algoritm al grupãrii membrilor dupã anume preferinþe indicate de la bun început sau relevate pe parcurs, într-o anume reþea de prieteni sau de prieteni ai prietenilor constituitã pe baza unor afinitãþi ºi interese. În felul acesta, o persoanã interesatã exclusiv de promovarea existenþei ei cotidiene sau amoroase va intra într-o reþea care-i satisface acest interes, alta, preocupatã mai ales de politicã, va putea sã-ºi satisfacã ºi ea preocuparea, în vreme ce o persoanã interesatã de literaturã va primi, în varii moduri, ceea ce, în principiu, aºteaptã. Dar eterogenitatea e evidentã ºi inevitabilã. Dacã nu e cumva o condiþie! În afara promovãrii, îndeosebi vizuale, a propriei imagini (agreatã mai ales de persoanele tinere), politica ºi literatura (mai exact, poezia, pentru cã pe facebook nu existã nici rãgazul, nici rãbdarea de a citi lucruri ample, decât dacã, printr-un link, ieºi din atmosfera lui grãbit- frivolã) sunt destul de bine reprezentate. Dar dacã politica stârneºte pasiuni ºi chiar polemici împinse pânã la contondenþe ºi jigniri (pe care, uneori, administraþia facebook le sancþioneazã), literatura este mai cordial întâmpinatã. Doar dacã ar fi angajatã politic, ea ar stârni polemici. Însã, de regulã, literatura postatã pe facebook nu e decât siropoasã ºi dulceagã. Mulþi autori sunt evadaþi de pe site-urile literare, nemulþumiþi de rãceala cu care au fost întâmpinaþi acolo. Literatura (poezia) de pe facebook îmi evocã petrecerile de familie sau din cercurile de prieteni, la care cineva despre care se ºtie cã ar avea voce este pus sã cânte, iar dupã ce se produce e intens aplaudat. Deºi, în comparaþie cu un cântãreþ veritabil, pare rãguºit sau afon. Tot aºa ºi cu poeþii-facebook! Iatã o mostrã liricã: Încã o toamnã/ se-aºterne-ncet/ peste a noastrã/ cineva sau ceva/ continuã sã muºte din noi/ cineva sau ceva/ trece fierul prin foc/ fierul cãderii/ de ieri ºi de azi/ ºi poate de mâine/ în rug e carnea,/ sufletu-n rug/ oasele doar/ nu-ºi schimbã culoarea/ adunãm cioburile/ le lipim cum putem/ vasul/ sã mai poatã/ pãstra/ apã ºi-o floare. Sau, ºi mai rãu: La teiul lui Eminescu/ Plin de vers ºi armonie,/ Eu îl simt pânã la sevã./ Îmi inspirã bucurie/ ªi-mi dã liniºtea supremã. Etc. Asemenea înseilãri se bucurã, mai ales dacã poza autoarei e agreabilã, de numeroase like-uri, dar ºi de comentarii liricoide, cum ar fi: Dumnezeu îþi dã atâta putere încât poþi sã transformi durerea în cuvinte, cuvintele în lacrimi, iar lacrimile-þi spalã sufletul, încercând sã-l pregãteascã pentru iertare!. Se manifestã aici, fãrã un gram de simþ al ridicolului, un soi de variantã interjecþional-adjectivalã a criticii de gust: Super!, Bravo! Superbe versuri!, Superb!, Super mishto!, Eºti o sensibilã!, Geniale versuri!. La care autorul/ autoarea rãspunde flatat, dar... modest: Mulþumesc, George!, Mulþumesc, Ioana!, Mulþumesc, John!, Mulþumesc!..., Mulþumesc!.... Fereascã Sfântul sã-i contrazici, în gusturile ºi în convingerile lor, pe aceºti iubitori de manele! Tudor Cristea REVISTà LUNARà DE CULTURà A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Marcã înregistratã OSIM ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I Aur de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Ion Anghel SENIORI EDITORI REDACTORI ASOCIAÞI Barbu Cioculescu Daniela-Olguþa Iordache Agnes Erich Mihai Cimpoi Dumitru Ungureanu Ana Dobre Mircea Constantinescu Margareta Bineaþã Alexandru Pompiliu Henri Zalis Victor Petrescu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Florentin Popescu George Coandã Iulian Filip Liviu Grãsoiu Nicolae Scurtu Vasile Romanciuc George Anca Corin Bianu Ianoº Þurcanu Radu Cârneci George Toma Veseliu Aurelian Silvestru Ioan Adam Ion Mãrculescu Iordan Datcu Dan Gîju TEHNOREDACTOR Sultana Craia Niculae Ionel Ioan Alexandru Muscalu GRAFICà Iulian Filip In memoriam: Alexandru Coman Mircea Horia Simionescu, Mihai Gabriel Popescu În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4500-9000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã ISSN on-line 2284-600X pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere CALENDAR DÂMBOVIÞEAN 1.VII.1929 - S-a nãscut Costache Olãreanu (m. 2000) 2.VII.1905 - S-a nãscut Victor Brânduº (m. 1989) 4.VII.1943 - A murit N.O. Dallocrin (n. 1877) 5.VII.1980 - S-a nãscut Andrei Gheorghe 6.VII.1954 - S-a nãscut Ioan Vintilã-Fintiº 7.VII.1988 - A murit Mihail Cruceanu (n. 1887) 9.VII.1943 - S-a nãscut Mihai Stan 10.VII.1929 - S-a nãscut Marin Ioniþã 10.VII.1947 - S-a nãscut Maria Mirea 12.VII.1797 - A murit Ienãchiþã Vãcãrescu (n. 1740) 12.VII.1816 - S-a nãscut Ion Ghica (m. 1897) 13.VII.1947 - S-a nãscut Iosefina Olimpia Tulai 13.VII.1954 - S-a nãscut George Ioniþã 14.VII.1943 - S-a nãscut Mihai Oproiu 15.VII.1919 - S-a nãscut Aurel Iordache (m.1975) 15.VII.2000 - S-a nãscut Marta Anineanu (n. 1914) 16.VII.1916 - S-a nãscut Bucur Stãnescu (m. 1999) 17.VII.1882 - A murit Pantazi Ghica (n. 1831) 17.VII.1945 - S-a nãscut George Sânpetrean 17.VII.1976 - S-a nãscut Roxana-Magdalena Bârlea 18.VII.1931 - S-a nãscut Nicolae Neagu (m. 2009) LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni 18.VII.1947 - S-a nãscut Florin Gheorghe Mageriu 18.VII.1950 - S-a nãscut Mircea Drãgãnescu 18.VII.1951 - S-a nãscut Dan Grãdinaru 20.VII.1960 - S-a nãscut Maria Tufeanu 20.VII.1879 - S-a nãscut Ilie El. Angelescu (m. 1964) 22.VII.1955 - S-a nãscut Ionuþ Cristache 21.VII.1971 - S-a nãscut Anda Alecu-Prioteasa 23.VII.1924 - S-a nãscut Vladimir Diculescu 25.VII.1927 - S-a nãscut Radu Urziceanu (m. 1998) 25.VII.1978 - A murit Petre Iosif (n. 1907) 26.VII.1925 - S-a nãscut Theodor Nicolin 27.VII.1942 - S-a nãscut Erich Kotzbacher 29.VII.1938 - S-a nãscut Aurelian Trandafir (m. 1999) 29.VII.1946 - S-a nãscut Nicolae Rãdulescu 31.VII.1906 - S-a nãscut Gheorghe Mareº (m. 1982) 31.VII.1939 - S-a nãscut Tiberiu Cercel 2.VIII.1933 - S-a nãscut Mihai Gabriel Popescu (m. 2011) 3.VIII.1921 - S-a nãscut Radu Gioglovan (m. 1979) 4.VIII.1935 - S-a nãscut Gabriel Mihãescu 4.VIII.1941 - S-a nãscut Constantin Condrea 4.VIII.1948 - S-a nãscut Dumitru Radu Luca 4.VIII.1951 - S-a nãscut Virgil Voinescu- Orãºanu 4.VIII.1972 - S-a nãscut Simona Cristina Noveanu 5.VIII.1973 - S-a nãscut Veronica Dumitrescu 9.VIII.1948 - S-a nãscut George Piteº 11.VIII.2000 - A murit Vivi Anghel (n. 1956) 13.VIII.1982 - S-a nãscut ªtefan Peca 14.VIII.1941 - S-a nãscut Alexandrina Dinu 14.VIII.1969 - S-a nãscut Carmen Patraulea-Moraru 16.VIII.1941 - S-a nãscut Victor Petrescu 17.VIII.1944 - S-a nãscut ªtefania Viorica Rujan 18.VIII.1937 - S-a nãscut Ion Coca 18.VIII.1951 - S-a nãscut Marian Curculescu 20.VIII.1924 - S-a nãscut Alecu Vaida-Poenaru (m. 2004) 21.VIII.1915 - S-a nãscut Ion Crãciun (m. 2001) 21.VIII.1916 - S-a nãscut Zoe Enãchescu (m. 2008) 21.VIII.1926 - S-a nãscut Mihai Constantinescu (m. 1987) 24.VIII.1872 - S-a nãscut Raicu Ionescu-Rion (m. 1895) 24.VIII.1938 - S-a nãscut Emil Vasilescu 26.VIII.1948 - S-a nãscut Constantin Geambaºu 30.VIII.1927 - S-a nãscut Radu Petrescu (m. 1982) 30.VIII.1993 - A murit Valeriu Liþã-Cosmin (n. 1937) 31.VIII.1985 - A murit Ion G. Vasiliu (n. 1910) Cãrþi primite la redacþie 1. Thomas Bernhard, Extincþie, traducere 6. Ion Mãrculescu, Oglinzi zgâriate, Editura din limba germanã, prefaþã ºi note de Pandora M, Târgoviºte, 2013, 114 pag.; Gabriela Danþiº, Editura Art, Bucureºti, 7. Radu Cârneci, Biblioteca de sentimente, 2013, 472 pag.; Editura Anamarol, Bucureºti, 2012, 336 pag.; 2.
Load more

Recommended publications
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Octavian Lazar Cosma the Romanian Music Chronicle Vol
    Octavian Lazar Cosma The Romanian Music Chronicle vol. I (1973) - vol. IX (1991) The fIrst Romanian treatises of Politics, Literature, Education, History of Art or Culture, appeared in the 19th and at the beginning of the 20th century (and here we quote the work ofA. D. Xenopel, V. A. Urechia, N. Iorga, E. Lovinescu), but a comprehensive History of Music had to wait for its main components and establishment and investigation of principles. Time was needed to clarify all these problems but the next threshold is the fusion with the western culture. Besides all these attempts, which may constitute a "protohistory" of Romanian music, there are almost two millennia offolk and Byzantine music, both of them interdependent, complementary and interfering with one another and with other spiritual zones. lust think of Anton Pann, who was a weil known psalt ( performer, teacher, chant creator, editor, s.o.) and areal treasure of' folk and old entertainment music aswell. He is the link between Oriental and Western culture, being considered a huge personality of the Romanian folklore creation, preserving and spreading. Tbe great similarity between Christianity and the old religion of the Romanian people explains the ease in accepting St. Andrew's sermon~ one used to say that Romanians are born Christi ans. Romanians adopt the new, Christi an, later Byzantine music, that fmds, on their territory,' a place for preservation after the Byzantine Empire decayed, for development and flourishing. What else can the weIl known monastic schools from Neamt, Ptna, Scheii Brasovului, Iasi, Cozia, Targoviste, Ramnic, Bucuresti, Buzau, s.o., be than the Orthodox equivalent of western "schola cantorum", where even foreigners were coming to leam Byzantine music, that is still in use nowadays, where musical books were written, and that was a worthy refuge for Greeks during the Turk occupation.
    [Show full text]
  • Institutions of Religious Music Education in Interwar Romania
    IMS-RASMB, Series Musicologica Balcanica 1.2, 2021. e-ISSN: 2654-248X Institutions of Religious Music Education in Interwar Romania. Case Study: The Academy of Religious Music in Bucharest by Nicolae Gheorghiță DOI: https://doi.org/10.26262/smb.v1i2.8068 ©2021 The Author. This is an open access article under the terms and conditions of the Creative Commons Attribution NonCommercial NoDerivatives International 4.0 License https://creativecommons.org/licenses/by-nc- nd/4.0/ (CC BY-NC-ND 4.0), which permits use, distribution and reproduction in any medium, provided that the articles is properly cited, the use is non-commercial and no modifications or adaptations are made. The copyright for eventually included manuscripts belongs to the manuscript holders. Gheorghiță, Institutions of Religious Music Education... Institutions of Religious Music Education in Interwar Romania. Case Study: The Academy of Religious Music in Bucharest Nicolae Gheorghiță Abstract: In the spring of 1928, Miron – the first Patriarch of the Romanian Orthodox Church – established The Academy of Religious Music in Bucharest, the only academic music institution in Romania, at the time, whose purpose was – from the perspective of its founder, the Patriarch – the rehabilitation of the status of Byzantine music in the Orthodox Church and the establishment of a coherent relationship with Western vocal religious music. The present article investigates the historical, social and cultural context of the establishment of this singular institution of religious music education in Romania, as well as its necessity, objectives and utility. It also explores the benefits it brought to Romanian Orthodox religious music and to the Church, until 1948, when it was disbanded by the Communist regime.
    [Show full text]
  • Revista 192 Februarie 2018
    https://biblioteca-digitala.ro Sculptură românească Sergiu Dumitrescu, Arhanghel Du-te! Îmbrăţişează Columna infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o - şi vei cunoaşte, astfel, într-adevăr, sinele cerului. Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul. Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul - tăinuit în materie, măsura propriei ei fiinţe. Căci mâinile sculptorului gândesc întotdeauna şi urmăresc gândurile materialului. O pasăre a intrat, odată, prin fereastra Atelierului meu. Şi încerca să iasă bătând în geam şi nu găsea ieşirea - căci se lovea mereu de sticlă. S-a aşezat apoi să se odihnească. Şi a încercat din nou şi a ieşit. Sculptura este la fel: dacă găseşti acel geam (acea ieşire), te ridici înspre cer, intri în împărăţia cerurilor... Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aştept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbeşte. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparenţă. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparenţe. Arta rămâne o taină şi o credinţă. Iar când se face după vreo teorie, este falsă. O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său, ci se continuă în cer, în piedestal - şi în pământ. Nu trebuie să silim materialele să vorbească în limba noastră, ci trebuie să le aducem până la acel punct, unde alţii vor înţelege limba lor. Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor.
    [Show full text]
  • Diversité Et Identité Culturelle En Europe Tome
    DIVERSITÉ ET IDENTITÉ CULTURELLE EN EUROPE TOME 7/2 Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti, 2010 Publicaţie semestrială editată de: Muzeul Naţional al Literaturii Române Colegiul de redacţie: Acad. Marius Sala, Vicepreşedinte al Academiei Române Prof. univ. dr. Petre Gheorghe Bârlea, Universitatea „Ovidius” Constanţa, redactor-şef Prof. univ. dr. Libuše Valentová, Universitatea „Carol al IV-lea” Praga, Republica Cehă Prof. univ. dr. Lucian Chişu, Institutul „George Călinescu” al Academiei Române; Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti Lector univ. dr. Roxana-Magdalena Bârlea, Academia de Studii Economice, Bucureşti Prof. univ. dr. Cécile Vilvandre de Sousa, Universitatea „Castilla-La Mancha”, Ciudad Real, Spania. Secretar de redacţie: Conf. univ. dr. Ileana Tănase Tehnoredactare: Mihai Cuciureanu Redacţia: Bulevardul Dacia, nr. 12, Bucureşti, Cod 010402, www.mlr.ro DIVERSITÉ ET IDENTITÉ CULTURELLE EN EUROPE DIVERSITATE ŞI IDENTITATE CULTURALĂ ÎN EUROPA Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti, 2010 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Diversité et identité culturelle en Europe/Diversitate şi identitate culturală în Europa / Coord.: Petre Gheorghe Bârlea ISSN: 2067 - 0931 An VII, nr. 2 – Bucureşti: Editura Muzeul Literaturii Române- 2010. 147 p. 008(4+498)(063) TABULA GRATULATORIA La parution de ce numéro a été possible grâce à l’effort désintéressé, à la sollicitude et au professionnalisme des collaborateurs suivants: Georgiana ALEXE Roxana-Magdalena BÂRLEA Mihai CUCIUREANU Adrian IONESCU Mădălina NEAGU Ileana TĂNASE Iulia TĂNASE Cristina-Alice TOMA SOMMAIRE FONDEMENTS DU DIALOGUE CULTUREL Bogdan MURGESCU: Lag, gaps and convergences – five centuries of european economic experiences/7 Olga INKOVA: Le rôle de la langue dans la recherche de l’identité nationale/20 Petre Gheorghe BÂRLEA: The role of attribute construction in the formation of cultural stereotypes.
    [Show full text]
  • The Writer's Condition, Today
    7th issue, 3rd year, June 2010 AXIS LIBRI The Writer’s Condition, today We are back to square one. The dictionary’s ‘authors’ do not consider that being the writer is a profession. More than that at this time, because of the pressure exercised by some Members of Parliament of the press signals etc. not only the profession of the writer was introduced in the classification, as an overdoing, the one of a poet, even. The incident can only be taken as a joke. It is hard to believe that Homer’s profession was a poet. And still, there is the profession of a writer. The dream of any author of literary works is, if it were possible, to only make a living from writing. There are only a few cases of people who could make a living on writing, solely. The qualification of the writer in his profession is We should begin with the dictionary definition of completely different from any other profession. Any the word ‘profession’ that says: „Occupation, permanent regular person is able after graduating a high level work that is practiced by someone based on an of education to perform one profession like: doctor, appropriate qualification; theoretical knowledge and engineer, teacher, butcher, welder, etc. but being a writer practical skills complex that define someone’s training; is more difficult thing, impossible even. As the Latin job”. And this is where we stop because the rest of the proverb says: „Poeta nascitus, orator fit”. definition doesn’t concern us. I believe it would be important, after the public As far as the profession is concerned, we are, I believe, recognition of the profession (what else could we call more or less clarified.
    [Show full text]
  • Studia-Musica-1-2019.Pdf
    MUSICA 1/2019 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI MUSICA 1/2019 JUNE REFEREES: Acad. Dr. István ALMÁSI, Folk Music Scientific Researcher, Cluj-Napoca, Romania, Member of the Hungarian Academy of Arts – Budapest, Hungary Univ. Prof. Dr. István ANGI, Former: “Gh. Dima” Music Academy, Cluj-Napoca, Romania Univ. Prof. Dr. Gabriel BANCIU, “Gh. Dima” Music Academy, Cluj-Napoca, Romania Univ. Prof. Dr. Habil. Stela DRĂGULIN, Transylvania University of Braşov, Romania Univ. Prof. Dr. Habil. Noémi MACZELKA DLA, Pianist, Former Head of the Arts Institute and the Department of Music Education, University of Szeged, “Juhász Gyula” F2aculty of Education, Hungary College Prof. Dr. Péter ORDASI, Former: University of Debrecen, Faculty of Music, Hungary Univ. Prof. Dr. Pavel PUŞCAŞ, “Gh. Dima” Music Academy, Cluj-Napoca, Romania Univ. Prof. Dr. Valentina SANDU-DEDIU, National University of Music, Bucharest, Romania Acad. Univ. Prof. Dr. Eduard TERÉNYI, Composer. Former: “Gh. Dima” Music Academy, Cluj-Napoca, Romania, Member of the Hungarian Academy of Arts – Budapest, Hungary Acad. College Associate Prof. Dr. Péter TÓTH, DLA, University of Szeged, Dean of the Faculty of Musical Arts, Hungary, Member of the Hungarian Academy of Arts – Budapest, Hungary EDITOR-IN-CHIEF: Associate Prof. Dr. Gabriela COCA, Babeş-Bolyai University, Reformed Theology and Musical Pedagogy Department, Cluj-Napoca, Romania PERMANENT EDITORIAL BOARD: Associate Prof. Dr. Éva PÉTER, Babeş-Bolyai University, Reformed Theology and Musical Pedagogy Department, Cluj-Napoca, Romania Lecturer Prof. Dr. Miklós FEKETE, Babeş-Bolyai University, Reformed Theology and Musical Pedagogy Department, Cluj-Napoca, Romania Lecturer Prof. Dr. Noémi MIKLÓS, Babeş-Bolyai University, Reformed Theology and Musical Pedagogy Department, Cluj-Napoca, Romania Lecturer Prof.
    [Show full text]
  • ACTUALITATEA 36 Pagini 9 Lei REVISTĂ LUNARĂ a UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA
    Serie nouã Mai 2010 5 Am (CVII) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA Premiile “A.M.” Laureaţii Radio România Cultural Aniversări: Nicolae Brânduş, Octavian Nemescu Opera Comică pentru Copii în Egipt Vedete la Chişinău În imagine: Laureaţii Premiilor “A.M.” Foto: Gabi Boholţ Crizantema de argint Editorial superior neintegrat, bântuit de un Ieşirea complex al naufragierii pe Ńărmuri înnegurate şi ameninŃat de alaiul tuturor vicisitudinilor ce se din recluziune manifestă de-a lungul lor ? Cum poŃi fi indiferent în prezenŃa unui om Liviu DĂNCEANU pentru care educaŃia are încă şansa de a face parte din economia vieŃii Ceva mă leagă de Octavian şi a supravieŃuirii, o viaŃă ce se Nemescu, cu mult mai adevărat şi mai poate salva numai prin cultura trăită durabil, decât ar fi putut-o face o întâlnire cu autenticitate şi disperare ? În fără urme în haosul dezmăŃat al vieŃii. Şi Phaidros, Platon afirmă că văzul poate că acel ceva e tocmai naivitatea este singurul simŃ care înalŃă, cel noastră inhibată, nutrită de experienŃe nu de mai răzbătător, cel mai înrobit puŃine ori descumpănitoare în ordinea imaginii, dar şi cel mai capabil să o spiritului, dar şi o generozitate exhibată, depăşească în propria ei idealitate fixată pe încrederea în semeni, ceea ce ne şi să mijlocească, astfel, accesul la împiedică, îndeobşte, să ratăm marile idealitatea însăşi. Îl şi văd pe Octav şanse ale inimii. Chiar dacă nu se încruntându-se la această recunoaşte ca atare, Octavian Nemescu argumentaŃie întru hegemonia este un romantic în fază cronică, adică un civilizaŃiei ochiului.
    [Show full text]
  • Axis Libri 1
    AXIS LIBRI 1 5 issue, 2nd year, December, 2009 AXIS LIBRI NICOLAE BREBAN On the Betrayal of criticism The shock of freedom brought me, here, with this text, to another metaphor, the metaphor of the Ghost of the present, suggesting, with that apparent indecision and an increased power of suggestion, the reality of the two decades that we all live in since ’89. Free at last, that is, taking advantage more or less in an appropriate way of the social liberties’ real privileges: the free, secret and universal right to vote, the right of free association, expression and travel, in short the right to be happy and lucky as human beings! What we do with all these is, of course, a consequence of the will, the wake lucidity, the leaders we choose and our mental and civic reflexes that we formed under the ruling of the communists that, many still, flow unlimited from history. This shock or the image, the presence of this ghost prevents us (and I am afraid that this will still be a problem for a while) to fully enjoy, as we would have wanted, our present and that of the community’s that we are a part of and gave us life. 2 AXIS LIBRI 5 issue, 2nd year, December, 2009 Editorial The dynamics of the cultural life it is painful that all kinds of events of a dubitable quality appear at the same time as highly valued manifestations. It is the price paid to a transition from the centralized system to a new society, under the rules of democracy, of freedom of creation and free initiative.
    [Show full text]
  • RAE 7-82014.Pdf
    REVIEW OF ARTISTIC EDUCATION No. 7 - 8 Center of Intercultural Studies and Researches The Institute of Psychopedagogical training and Counseling “George Enescu” University of Arts Iaşi, Romania ARTES PUBLISHING HOUSE IAŞI – 2014 ROMANIA EDITORIAL BOARD Prof. PhD. Børge Pugholm (Via University College, Viborg, Danemarca) Prof. PhD. Regine Himmelbauer (Joseph Haydn Konservatorium, Eisenstadt, Austria) Prof. Alessandra Padula (Conservatorio “Giuseppe Verdi” Milan, Italy) Prof. PhD. Constantin Cucoş ("Alexandru Ioan Cuza" University, Iași, Romania) Prof. PhD. Teodor Cozma ("Alexandru Ioan Cuza" University, Iași, Romania) Prof. PhD. Laurențiu Șoitu ("Alexandru Ioan Cuza" University, Iași, Romania) Prof. PhD. Hab. Ion Gagim ("Alecu Russo" State University, Bălți, Republic of Moldavia) EDITORIAL STAFF Prof. PhD. Eugenia Maria Pașca (“George Enescu” University of Arts, Iaşi, Romania ) – Founder Director / Editor-in-chief Lect. PhD. Mihaela Mitescu Manea (“George Enescu” University of Arts, Iaşi, Romania) –Assistant Editor Lect. PhD. Dorina Geta Iușcă (“George Enescu” University of Arts, Iaşi, Romania) –Assistant Editor MEMBERS Assist. Candidate Doctoral Ana Maria Aprotosoaie Iftimi (“George Enescu” University of Arts, Iaşi, Romania) Lect. PhD. Elena Seghedin ("Alexandru Ioan Cuza" University, Iași, Romania) Prof. PhD. Liliana Stan ("Alexandru Ioan Cuza" University, Iași, Romania) REVIEW OF ARTISTIC EDUCATION Review published by “George Enescu” University of Arts Iaşi, Romania under Center of Intercultural Studies and Researches Department for
    [Show full text]
  • HISTORY, SPIRITUALITY, CULTURE. DIALOGUE and INTERACTIVITY 4Th Edition
    “ Dunărea de J os ” University of Galaţi Faculty of History, Philosophy and Theology Centre for Historical and Socio - Cultural East - European Studies HISTORY, SPIRITUALITY, CULTURE. DIALOGUE AND INTERACTIVITY 4th Edition Galaţi, Romania , 11 - 12 M ay 2017 HISTORY, SPIRITUALITY, CULTURE. DIALOGUE AND INTERACTIVITY 4th Edition Gala ț i, Romania 11 - 12 May 2017 COORDINATOR Faculty of History, Philosophy and Theology “ Dunărea d e Jos ” University of Galaţi PARTNERS Grenoble Institute of Political Studies – CNRS, France Anáhuac University, Méxic “Nicolae Testemiţanu” State University of M edicine and Pharmacy of Kishinev , Republic of Moldov i a “I. I. Mechnikov” University of Odessa, Ukraine Odessa National Maritime University, Ukraine Izmail State University of Humanities, Ukraine “Alexandru Ioan Cuza ” University of Ia ș i , Romania [ 1 ] Scientific Committee Teodor ŢÎRDEA (“Nicolae Testemiţanu” State University of Medicine and Pharmacy of Kishinew, Republic of Moldovia) Mykola MYKHAILUTSA (Odessa National Mari time University, Ukraine) Viaceslav KUSHNIR (“I. I. Mechnikov” University of Odessa, Ukraine) Ion GUMENÂI (State University of Moldova, Kishinew, Republic of Moldovia) Julien RAJAOSON (Grenoble Institute of Political Studies - CNRS, France) Ion IONESCU (“Al . I. Cuza” University of Iaşi, Romania) George ENACHE (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania) Constantin ARDELEANU (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania) Ivan IVLAMPIE (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania) Ion CORDONEANU (“Dunărea de J os” University
    [Show full text]
  • The English Translation of Mihai Eminescuʼs Poetry
    IOANA ALEXANDRA LIONTE THE ENGLISH TRANSLATION OF MIHAI EMINESCUʼS POETRY Part 1 1. World literature: towards an axiological shift in literary studies The contemporary cultural scaffolding (manifesting itself under different sociological, political, anthropological, artistic dynamics) is the result of a paradigmatic shift that occurred within the identity-alterity dialectic, therefore allowing for (and even fervently encouraging) a programmatic intercultural flexibility and openness. Literary studies were no exception in this respect. Therefore, the crystallisation of the “world literature” concept into both discourse and method circumscribes the most recent epistemological framework of cultural and literary analysis, facilitating a transnational (post-national, even) analysis of literature viewed as a network structure rather than as a hierarchical construct or as a centre-periphery type of dynamic. Although the world literature concept has only recently transformed itself into a paramount framework of literary studies, the notion is far from being novel. We say this because in 1827, in a conversation with his disciple Johann Peter Eckermann, Goethe coins the term Weltliteratur by saying the following: I am more and more convinced that poetry is the universal possession of mankind, revealing itself everywhere and at all times in hundreds and hundreds of men... I therefore like to take a look around at foreign nations, and I advise everyone to do the same. National literature is now a rather unmeaning term; the epoch of world literature is at hand, and everyone must strive to hasten its approach1. In hindsight, Goetheʼs words anticipated not only the formation of a new cultural consciousness (that would translate into a literary perspective) but also the twilight of national literatures that dominated the 19th century.
    [Show full text]