Dosar De Candidatură
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DOSAR DE CANDIDATURĂ PLAN DE DEZVOLTARE GAL MĂRGINIMEA SIBIULUI OPIS Plan de dezvoltare GAL Mărginimea Sibiului NR. Titlul documentului Nr pagina CRT 1 Dosar de candidatură-Lista localităţilor cuprinse în teritoriu 1-2 2 Planul de dezvoltare locală 3-5 3 Prezentarea geografică şi fizică 6-36 4 Hărţi – planul localizării teritoriului 37-39 5 Polulaţie -demografie 40-41 6 Patrimoniu de mediu 42-67 7 Patrimoniu architectural şi cultural 68-100 8 Economia locală 101-106 9 Agricultură 107-127 10 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi 128-132 11 Comerţ şi sector de servicii 133-141 12 Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale 142-146 13 Activităţi sociale şi instituţionale 147-156 14 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 157-171 15 Analiza SWOT 172-186 16 Priorităţi 186-188 17 Prezentarea măsurilor 189-210 18 Planul de finanţare 211-212 19 Parteneriatul 213-215 20 Prezentarea parteneriatului decizional 216-218 21 Acord de parteneriat 219-224 22 Crearea şi funcţionarea GAL-ului 225-231 23 Organizarea GAL- ului 232-250 24 Mecanismul de implementare 251-255 25 Cooperare şi crearea şi implementarea reţelei 256-259 26 ANEXE 260 27 Acord de cooperare 261-266 28 Acte firme 267-281 29 Acte de identitate 282-316 30 Diplome 317-325 31 Documente validare primar 326-346 32 Documente Asociaţii şi Fundaţii 347-585 33 Documente informări şi consultări 586- 643 II.2 Planul de dezvoltare locală a Mărginimii Sibiului PARTEA I: PREZENTAREA MĂRGINIMII SIBIULUI– ANALIZA DIAGNOSTIC Localităţile din Grupul de Acţiune Local Mărginimea Sibiului sunt 11 comune şi 1 oraş: Cristian, Gura Râului, Jina, Poiana Sibiului, Răşinari, Rîu Sadului, Sadu, Tilişca, Orlat, Poplaca,Sugag şi oraşul Sălişte. GAL Mărginimea Sibiului este o zonă omogenă în care valoarea etnoculturală a zonei a fost marcată de interferenţa între cultura românească şi cea germană, dată de convieţuirea de secole între populaţia românească şi cea săsească. Tradiţiile legate de oierit, costumele populare de o eleganţă rară, brodate în alb şi negru sau arhitectura gospodăriilor ţărăneşti, deşi au fost influenţate de “modernismele” vremurilor, păstrează continuitatea şi atmosfera locului aproape neschimbată. Date administrativ-statistice Microregiunea G.A.L. Mărginimea Sibiului are o suprafaţă de 1318 ha, o populaţie de 38517 locuitori, densitatea populaţiei fiind de 29 locuitori/km2 . Teritorial-administrativ este împărţit în 1 oraş şi 11 comune. Mărginimea Sibiului, denumire atribuită de marele geograf român Vintilă Mihăilescu, este o regiune etnografică cu caracter de unicat în România, situată în centrul ţării, în sud-vestul judeţului Sibiu, în partea de N – NE a Munţilor Cindrel. Cuprinde mai multe localităţi, a căror ocupaţie de bază a fost, până nu demult, oieritul, o tradiţie de secole. Numele de “mărgineni” are o semnificaţie mult mai extinsă, el putând fi aplicat întregii populaţii care se găseşte pe vechea frontieră austro-ungară din Susul Transilvaniei, deci şi celor din judeţele Hunedoara, Alba ,Braşov (respectiv judeţul Sibiu). Zona de contact între deal şi munte poartă numele de Marginea, Mărginimea sau Mărginimea Sibiului, locuitorii ei , de la boiţeni (din Boiţa) până la jinari (din Jina), incluzând răşinărenii, poartă numele de mărgineni. Definită de marele George Bariţiu ca o adevărată zonă agropastorală, zonă centrată pe cetatea Sibiului, Mărginimea cuprinde un şir de sate, locuite din toate timpurile de o populaţie românească pentru care însăşi raţiunea de a fi a reprezentat-o creşterea animalelor şi în special a oilor. Deşi îşi spun singuri “mărgineni” iar lumea întreagă le spune “mărgineni” , trebuie să recunoaştem că oamenii din aceste plaiuri mioritice n-au nimic comun cu “mărginirea” - transhumanţa de milenii, făcându-i cunoscuţi şi învăţaţi. Alături de “ţuţuieni” (mărginenii din Moldova), de “ungureni” (mărginenii din Ţara Românească) mărginenii Sibiului străbătând drumurile oilor şi vămile cucului în căutarea păşunilor, dovedind o mobilitate remarcabilă prin călătoriiile de la Dunăre şi dincolo de ea, spre Constantinopol şi spre Adriatica, până la Tisa şi dincolo de Tisa, în Polonia, iar spre răsărit până în Caucaz, demonstrează o tenacitate şi dorinţă de cunoaştere specifică acestor locuri. Mărginenii au dovedit de-a lungul vremurilor dârzenie, dar în acelaşi timp şi elasticitate; au înfruntat obstacole şi riscuri fără reţineri şi ezitări în faţa greutăţilor sau eforturilor. Dintre satele ce s-au desprins în adevărate centre de oieri şi care au fost adevărate capitale de zonă, amintim: Sălişte, un vechi scaun administrativ şi de judecată şi un centru al spritualităţii mărginenilor, localitatea dând o adevărată pleiadă de intelectuali-academicieni ţării. Din anul 2003, a devenit oraş. Răşinari, veche reşedinţă episcopală ortodoxă, cu vechi tradiţii culturale, intrată de mult în traseele turistice internaţionale, amplasată pe un circuit turistic Sibiu - Păltiniş; Poiana Sibiului, sat întemeiat târziu şi devenit, într-un timp record, o adevărată “capitală oierească” (păstrând acest titlu o lungă perioadă de timp). Aici s-a înfiinţat, în perioada interbelică, prima Reuniune a Economiilor de oi, extinsă la nivelul întregii ţări prin Uniunea oierilor din ţară cu sediul în Poiana Sibiului (Preşedinte poienar: Nicolae Muntean) având câteva publicaţii proprii: “Stâna”, “Biblioteca oierului”, “Calendarul oierului”, etc. Mărginimea Sibiului cuprinde localităţile : Sadu, Râul Sadului, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. Acestea sunt aşezări vechi cu o populaţie majoritară română. Cea mai veche este Raşinari atestată documentar din anul 1204, urmată de Orlat 1322 şi Sălişte 1354. Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, a oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii. Astfel, localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultură, creşterea animalelor, cu pondere deosebită pe oierit, şi meşteşuguri tradiţionale; unele dintre ele (Sălişte, Răşinari, Vale, Poiana Sibiului) au practicat oieritul transhumant, păstorii mărgineni conducând turmele de oi la Dunăre, în Dobrogea, până în Caucaz şi Peninsula Balcanică. Tradiţiile legate de oierit, costumele populare de o eleganţă rară, brodate în alb şi negru sau arhitectura gospodăriilor ţărăneşti, deşi au fost influenţate de “modernismele” vremurilor, păstrează continuitatea şi atmosfera locului aproape neschimbată. Principalele localităţi ale Mărginimii, în care valorile tradiţionale culturale s-au păstrat şi constituie un punct de atracţie turistică cu valoare de unicat pentru România .Sălişte, Sibiel, Tilişca, Jina, Poiana Sibiului, Gura Râului, Raşinari, Sadu şi Rîu Sadului. La această zestre culturală arhaică se adaugă un peisaj natural deosebit de atractiv, creat de formele de relief, în cea mai mare parte, montane.Toate aceste elemente demonstrează coerenţa şi omogenitatea teritorială, economică şi socială. II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine) Prezentăm mai jos principalele elemente structurate (caracteristici geografice) legate de: A) Amplasarea teritoriului (referinţe cardinale) faţă de unele repere relevante ale regiunii, intersecţia cu unele căi de comunicare (rutiere, feroviare, navale, aeriene) etc.; GAL Marginimea Sibiului , denumita generic si “mărginime” este situată în sudul Transilvaniei, la poalele Munţilor Cindrelului , în stânga liniei ferate Turnu Roşu -Sibiu şi Sibiu-Alba Iulia, putând fi cuprinsă în patrulaterul care ar avea ca limită la est linia pasul Turnu-Roşu - Şelimbăr, la nord linia ce uneşte Şelimbărul cu localitatea Cărpiniş (comuna Gîrbova-Urwegen), la vest linia care ar trece prin Cărpiniş şi Vârful Tărtărău (judeţul Gorj) iar la sud linia care ar uni acest vârf cu pasul Turnu - Roşu. Suprafaţa acestei regiuni însumează circa 1200 de km2, cuprinzând aproape jumătate din judeţul Sibiu si judetul Alba. Acest teritoriu formează o unitate geografică distinctă, el fiind limitat de graniţe naturale: - la est: râul Olt îl desparte de Ţara Oltului; - la vest: este lanţul carpatin şi submutos, ce-l desparte de Ţara Haţegului; - la sud: masivul Cindrelul din Carpaţii Meridionali separă dar şi uneşte regiunea de sudul ţarii. Şugagul, este cea mai sudică comună a judeţului Alba, fiind situată în partea estică a Muntilor Şurianu, pe cursul mijlociu al râului Sebeş. vale denumită şi „Valea Frumoasei”. Comuna este situată în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, între Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel, având o altitudine ce variază între 500 mdM (localitatea Şugag) şi 2130 mdM (Munţii Cindrelului). Vecinătăţi SUGAG :la nord-comuna Săsciori, la sud judetele Vâlcea şi Hunedoara, la est judetul Sibiu, la vest Comuna Săsciori şi oraşul Cugir. Marginimea Sibiului este situata in judetul Sibiu la latitudinea de 45º79’ si longitudine 24 º13’ Mărginimea Sibiului posedă un important potenţial de situare geografică, datorat mai multor factori: 1. Mărginimea Sibiului este situată în centrul României, cu largă deschidere la conexiunea a două mari artere de circulaţie ale României: drumul european Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov facand legatura cu judetul Alba si localitatile din Marginime din acest judet şi axa de traversare carpatică a Văii Oltului. Nu lipsesc nici conexiunile transmontane spre judeţele învecinate (Vâlcea, Gorj si Alba), încă, insuficient puse în valoare. 2.