sign in sign up

<<

Acta Mvsei Porolissensis Xxxvi

Acta Mvsei Porolissensis Xxxvi

MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ȘI ARTĂ ZALĂU

ACTA MVSEI POROLISSENSIS XXXVI

ISTORIE – ETNOGRAFIE

ZALĂU 2014 EDITOR ȘEF: Dr. Corina BEJINARIU

COLEGIUL DE REDACȚIE

Dr. Horea POP – redactor şef Dr. Ioan BEJINARIU – redactor responsabil Dr. Dan BĂCUEŢ CRIŞAN – secretar de redacţie Dr. Marin POP – responsabil de număr Dr. Sanda BĂCUEŢ CRIŞAN – membru Dr. Camelia BURGHELE – membru Dr. Emanoil PRIPON – membru

COLEGIUL EDITORIAL

Dr. Gheorghe LAZAROVICI, Universitatea Eftimie Murgu, Caransebeş, România Dr. Tiberius BADER, Hemmingen, Baden‑Wurttemberg, Germania Conf. univ. dr. Gelu FLOREA – Departament Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca (România) Cercet. şt. I dr. Coriolan H. OPREANU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Cercet. şt. II dr. Ioan STANCIU – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei (Academia Română), Cluj‑Napoca, România Prof. univ. dr. Sorin MITU – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, România Prof. univ. dr. Adrian IVAN – Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj‑Napoca, România Drd. Dan Octavian PAUL, Muzeul Banatului, Timişoara, România

Responsabilitatea pentru conţinutul ştiinţific al articolelor, pentru formulări şi calitatea rezumatelor în limbă străină revine în întregime autorilor.

ACTA MVSEI POROLISSENSIS Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

Orice corespondenţă referitoare la publicaţie Toute correspondance sera envoyée à l’adresse: va fi trimisă pe adresa: MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă ZALAU, Zalău, RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 RO–450042 Zalău. Str. Unirii, nr. 9 Tel.: 004‑0260–612223, Tel.: 004‑0260–612223, fax: 004‑0260–661706 fax: 004‑0260–661706 e‑mail: [email protected] e‑mail: [email protected]

© EDITURA POROLISSUM A MUZEULUI JUDEŢEAN ISSN 1016–2801

Tipar: S.C. MEGA PRINT S.R.L. CLUJ‑NAPOCA CUPRINS – SUMMARY – RÉSUMÉ

Cornel Grad. In honorem ��9

I. ISTORIE EPOPEEA AŞEZĂRII UCRAINENILOR ÎN BAZINUL DE JOS AL RÂULUI VIŞEU (SECOLELE XIV–XVIII) ��13 ILIE GHERHEȘ THE EPIC OF THE UKRAINIAN SETTLEMENT IN THE LOWER BASIN OF THE VIŞEU RIVER (XIV–XVIII CENTURY) TESTAMENTUL DOAMNEI URSULA PAULIN: REFLECŢII PE MARGINEA UNUI DOCUMENT DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVI-LEA �� 21 LIDIA GROSS THE WILL OF MRS. URSULA MEISTER PAULIN: REFLECTIOUS OF THE EDGE OF A DOCUMENT FROM THE EARLY 16TH CENTURY ASPECTE ALE VIEŢII RELIGIOASE A ROMÂNILOR TRANSILVĂNENI ÎN PERCEPŢIA CĂLĂTORILOR STRĂINI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA �� 35 DIN PETRE ASPECTS OF ROMANIANS’ RELIGOUS LIFE IN THE PERCEPTION OF FOREIGN TRAVELERS IN THE EIGHTEENTH CENTURY IDENTITĂŢI LOCALE DIN TRANSILVANIA ÎN EPOCA MODERNĂ �� 43 SORIN MITU LOCAL IDENTITIES FROM IN MODERN EPOCH APLICAREA PRINCIPIILOR LIBERALE PE DOMENIUL WESSELÉNYI DIN JIBOU �� 53 BENEDEK VASILE APLICATION OF THE LIBERAL PRINCIPLES TO THE WESSELÉNYI MANOR IN JIBOU CONSTRUIREA ROMÂNULUI ŞI A NAŢIUNII ROMÂNE. IDEEA DE NAŢIUNE ÎN TEXTELE JURIDICE ŞI IDEOLOGICE DIN SPAŢIUL ROMÂNESC ÎN SECOLUL AL XIX-LEA ��71 ANDREI-SABIN FAUR CONSTRUCTION OF THE ROMANIAN AND THE ROMANIAN NATION. THE IDEA OF THE NATION IN IDEOLOGICAL AND LEGAL TEXT IN THE ROMANIAN SPACE IN THE 19TH CENTURY GAZETA DE TRANSILVANIA: PUNCT DE REFERINŢĂ AL PRESEI ROMÂNEŞTI DIN ARDEAL � 93 RĂDUCU RUŞEŢ TRANSILVANIA GAZETTE. REFERENCE POINT OF ROMANIAN JOURNALISM IN ARDEAL ÎNTRE LIBERTATE ŞI CONSTRÂNGERE. STATUTUL ASOCIAŢIONISMULUI DIN TRANSILVANIA (1850–1900) �� 103 NICOLAE TEŞCULĂ ZWISCHEN FREIHEIT ZWANG. VEREINSWESEN STATUS IN SIEBENBÜRGEN (1850–1900) ATITUDINEA LOCUITORILOR DIN DOBROGEA FAŢĂ DE AUTORITĂŢILE MAGHIARE ÎN PROCESUL MEMORANDUMULUI �� 111 LAVINIA GHEORGHE Inhabitants of Dobrudja attitude towards the Hungarian authorities in the trial of the Memorandum ÎNVĂŢĂMÂNTUL CONFESIONAL ORTODOX ÎN TRANSILVANIA ŞI ÎN PROTOPOPIATUL UNGURAŞULUI ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA ��131 COSMIN-CĂTĂLIN LAZAR ORTHODOX RELIGIOUS EDUCATION IN TRANSYLVANIA AND UNGURAŞ DEANERY IN THE SECOND HALF OF THE 19th CENTURY. TIMPURI TULBURI. REFLECTAREA LEGII CĂSĂTORIEI ÎN PAGINILE PRESEI TRANSILVĂNENE ��147 ANAMARIA MACAVEI TROUBLED TIMES. THE REFLECTION OF MATRIMONIAL LEGISLATION IN THE PAGES OF TRANSILVANIA PRESS FENOMENUL NATALITĂŢII ÎN CUPRINSUL PROTOPOPIATULUI ORTODOX TURDA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1880–1900) ��155 CIPRIAN DORU RIGMAN CONSIDERATIONS REGARDING THE BIRTH RATE IN THE ORTHODOX ARCHPRIESTHOOD OF TURDA AT THE END OF THE 19TH CENTURY (1880–1900) PAGINI DIN ISTORIA ALIMENTĂRII ORAŞULUI ORADEA CU APĂ. 120 DE ANI DE LA INAUGURAREA UZINEI VECHI DE APĂ ��171 HOCHHAUSER RONALD PAGES ON THE HISTORY OF ORADEA’S WATER SUPPLY. 120 YEARS SINCE THE INAUGURATION OF RHE OLD WATER PLANT HRANĂ SAU MEDICAMENT: TERAPIILE NATURISTE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX ��185 CRUCIȚA LOREDANA BACIU FOOD OR MEDICINES: NATURAL THERAPIES IN EARLY TWENTIETH CENTURY. EUTANASIA – REPERE ISTORICE ALE UNUI CONCEPT CONTROVERSAT ��195 IULIA-MARIA PUIE EUTANASIA – MILESTONES OF A CONTROVERSIAL CONCEPT BIOGRAFIA LUI TEODOR NEȘ RACORDATĂ LA REALITĂȚILE ISTORICE ȘI CULTURALE DE LA ÎNCEPUT DE SECOL XX �� 205 IOAN FABIAN TEODOR NEȘ’S BIOGRAPHY CONNECTED TO THE HISTORICAL AND CULTURAL REALITIES AT THE BEGINNING OF THE 20th CENTURY REORGANIZAREA PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN ÎN ANII 1919–1922. STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL SIBIU ��213 VASILE CIOBANU REORGANIZATION OF THE ROMANIAN NATIONAL PARTY IN THE YEARS 1919–1922. CASE STUDY: SIBIU COUNTY DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA PROTOPOPULUI GRECO-CATOLIC LUDOVIC REZEI ��241 VIOREL CÂMPEAN THE LIFE AND WOEK OF THE GREEK-CATHOLIC ARHPRIEST LOUIS REZEI ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN TERITORIILE ALIPITE ŢĂRII DUPĂ MAREA UNIRE �� 249 IULIU-MARIUS MORARIU ECCLESIASTICAL ORGANIZATION OF THE ORTODOX ROMANIANS FROM THE TERRITORIES ANNEXED THE COUNTRY AFTER THE GREAT UNION ISTORICUL ŞTEFAN METEŞ, DIRECTOR AL ARHIVELOR STATULUI DIN CLUJ (1922–1949). PRELIMINARII �� 257 OVIDIU-VALENTIN BOC HISTORIAN ŞTEFAN METEŞ, DIRECTOR OF THE STATE ARCHIVES IN CLUJ (1922–1949). PRELIMINARIES ACTIVITĂȚI ECONOMICE SĂLĂJENE REFLECTATE ÎN DOCUMENTELE CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE SĂLAJ, ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA �� 263 ELENA MUSCA SĂLĂJENE ECONOMIC ACTIVITIES REFLECTED IN THE DOCUMENTS OF THE CHAMBER AND INDUSTRY IN THE FIRST HALF OF THE 20TH CENTURY GENERALUL GEORGESCU PION – CTITORUL MONUMENTULUI MIHAI EMINESCU DE PE DEALUL COMJA DE LÂNGĂ SEINI ��271 CLAUDIU PORUMBĂCEAN GENERAL GEORGESCU PION – FOUNDER OF MIHAI EMINESCU MONUMENT ON THE COMJA HILL NEAR SEINI ÎNFIINŢAREA ŞI ACTIVITATEA GĂRZILOR „IULIU MANIU” ȘI A GĂRZILOR ȚĂRĂNEȘTI DIN ARDEAL ŞI BANAT (1934–1938) �� 283 MARIN POP THE ESTABLISHMENT AND ACTIVITY OF „IULIU MANIU” GUARDS AND GUARDS IN TRANSILVANIA AND BANAT PEASANT (1934–1938) UN STUDIU DOCUMENTAR INEDIT SEMNAT DE EMIL TIŞCĂ ÎN ANUL 1937 REFERITOR LA VIAŢA ECONOMICO-FINANCIARĂ DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI INTERBELICE 301 CLAUDIU PORUMBĂCEAN AN ORIGINAL DOCUMENTARY STUDY BY EMIL TISCA IN 1937 ABOUT ECONOMIC- FINANCIAL ACTIVITIES OF THE INTERWAR NORTH-WEST TRANSYLVANIA SITUAŢIA POLITICĂ DIN ROMÂNIA ÎN VIZIUNEA ABWEHRSTELLE RUMÄNIEN. IULIE 1941 �� 329 OTTMAR TRAŞCĂ THE POLITICAL SITUATION IN ROMANIA REFLECTED IN REPORT OF THE ABWEHRSTELLE RUMÄNIEN. JULY 1941 MODIFICĂRILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 1950–1960 �� 347 ROPA LUCIAN THE ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL CHANGES IN THE NORTH-WESTERN PART OF ROMANIA BETWEEN THE YEARS 1950–1960 DGPT ŞI STRUCTURILE SALE TERITORIALE. ÎNFIINŢAREA ŞI EVOLUŢIA COLECTIVELOR DE ÎMPUTERNICIŢI/CENZORI DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI �� 357 MENESI BEÁTA GENERAL DEPARTMENT OF PRINTING AND PUBLICATIONS AND ITS TERRITORIAL STRUCTURES. THE ESTABLISHMENT AND DEVELOPMENT OF THE ASSOCIATIONS OF COMMISSIONERS/CENSORS IN NORTHWESTERN ROMANIA TRE PRESS IN TRANSYLVANIA UNDER THE COMMUNIST CONTROL (1968–1969) �� 365 CARMEN UNGUR-BREHOI PRESA TRANSILVANĂ SUB CONTROL COMUNIST (1968–1969) DOSARUL DE ANCHETĂ PENALĂ AL ISTORICULUI ȘTEFAN METEȘ ��373 GHEORGHE VIOREL DAT THE FILE OF INQUIRY THE HISTORIAN ŞTEFAN METEŞ IERARHI GRECO-CATOLICI ÎN ATENŢIA SECURITĂŢII STUDIU DE CAZ: CANONICUL CORIOLAN TĂMÂIAN ��381 ROBERT FÜRTÖS HIERARCHS GREEK CATHOLICS IN ATTENTION OF SECURITATE CASE STUDY: CANON CORIOLAN TĂMÂIAN CONTRIBUŢII PRIVIND COLECTIVIZAREA FORŢATĂ A AGRICULTURII ÎN COMUNA BENESAT �� 397 AUGUSTIN GAVRA, HORAŢIU NĂPRĂDEAN CONTRIBUTIONS REGARDING THE FORCED COLLECTIVIZATION OF AGRICULTURE IN BENESAT MUZEELE DE ISTORIE ŞI PROPAGANDĂ OFICIALĂ ÎN ROMÂNIA ANILOR ‘60–‘80 AI SECOLULUI TRECUT. STUDIU DE CAZ: MUZEELE ŞI „LUPTA PENTRU PACE” ��403 GABRIEL MOISA MUSEUM OF HISTORY AND PROPAGANDA OFFICIAL IN ROMANIA IN THE LATE 1960 S – 80 S OF THE LAST CENTURY. CASE STUDY: MUSEUM AND „THE STRUGGLE FROM PEACE” DESTINUL UNEI BIBLIOTECI: BIBLIOTECA FAMILIEI MONICA LOVINESCU–VIRGIL IERUNCA ��411 MESEŞAN (CHIŞ) ANARELA THE DESTINY OF A LIBRARY: MONICA LOVINESCU-VIRGIL IERUNCA’ S LIBRARY. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA NAŢIONALIZAREA INDUSTRIEI CLUJENE (1948) ��417 ARTUR LAKATOS, VARGA-BURKHARDT LEVENTE CONSIDERATION ABOUT THE NATIONALIZATION OF INDUSTRY FROM CLUJ (1948) PARADIGMA „HOLOCAUSTULUI/SHOAHULUI” ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ (1990–2010) �� 427 STELIAN MÂNDRUȚ „HOLOCAUST/SHOAHULUI” PARADIGM IN THE CURRENT ROMANIAN HISTORIGRAPHY (1990–2010) ROMANIAN COMMUNITY OF TRIANON HUNGARY. ABOUT BEGINNINGS IN VIEW OF ROMANIAN RESEARCHERS IN HUNGARY �� 437 GABRIEL MOISA COMUNITATEA ROMÂNILOR DIN UNGARIA LA TRIANON. DESPRE ÎNCEPUTUL CERCETĂRILOR ROMÂNEŞTI DIN UNGARIA INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN SPAŢIUL EURO-ATLANTIC �� 443 COSTIN SCURTU MOLDOVA’S INTEGRATION INTO THE EURO-ATLANTIC SPACE II. ETNOGRAFIE CULTURA POPULARĂ IDENTITARĂ ÎN DISCURSUL CLERICAL TRANSILVAN. ELIE MIRON CRISTEA ŞI INVOCAREA CONSECVENTĂ A VIRTUŢILOR SORGINTEI ŢĂRĂNEŞTI �� 455 DOREL MARC POPULAR CULTURE IDENTITY IN THE DISCOURSE OF THE TRANSYLVANIAN CHURCHMAN. ELIE MIRON CRISTEA AND INVOKING THE ORIGIN PEASANT VIRTUES CONSITENTLY FOTOGRAFIA DE MORMÂNT – PROLEGOMENE LA O ANTROPOLOGIE VIZUALĂ A MORŢII ��463 CORINA BEJINARIU TOMB PHOTOGRAPHY – AN INTRODUCTION TO A VISUAL ANTHROPOLOGY OF DEATH CRIZE MAGICE ŞI ANTIDOTURI RITUALE. MAGIE EROTICĂ, TERAPEUTICĂ ŞI ANTITERAPEUTICĂ LA PECEIU – SĂLAJ �� 483 CAMELIA BURGHELE MAGICAL CRISES AND RITUAL ANTIDOTES. EROTIC, THERAPEUTIC AND ANTI THERAPEUTIC MAGIC IN PECEIU, SALAJ COUNTY MODIFICAREA OBICEIURILOR DE ÎNMORMÂNTARE DIN TRANSILVANIA CA URMARE A PROPAGANDEI ANTIALCOOLICE ÎN PREAJMA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL �� 493 LAURA POP THE TRANSFORMATION OF THE BURIAL CUSTOMS FROM TRANSYLVANIA AS RESULT OF THE ANTI-ACOHOL PROPAGANDA IN THE EVE OF THE FIRST WORLD WAR CEREMONIALUL FUNEBRU ÎN VRANCEA (CONTRIBUŢII) ��511 PAMFIL BILŢIU, MARIA BILŢIU FUNERARY CEREMONIAL IN VRANCEA (CONTRIBUTIONS) MOARTEA ŞI RITUALURILE FUNERARE ÎN COMUNITĂŢILE DE LA MOTIŞ ŞI SURDUC (UNITATE ŞI DIFERENŢE SPECIFICE) �� 525 OLIMPIA MUREŞAN DEATH AND THE FUNERAL RITES IN THE COMUNITIES OF MOTIŞ AND SURDUC (UNITY AND SPECIFIC DIFFERENCES) MIGRAȚIA ROMÂNESCĂ ÎN CONTEXTUL MULTICULTURALISMULUI EUROPEAN �� 537 CÎMPEAN SIMONA ROMANIAN MIGRATION IN THE CONTEXT OF EUROPEN MULTICULTURALISM

III. CARTE VECHE DIN NOU DESPRE CALENDARELE ROMÂNEŞTI DIN COLECŢIILE MUZEULUI NAŢIONAL AL UNIRII ALBA IULIA (SECOLELE XVIII–XX) �� 547 GABRIELA MIRCEA, SMARANDA CUTEAN AGAIN ON ROMANIAN CALENDARS FROM COLLECTIONS OF NATIONAL MUSEUM OF UNIFICATION ALBA IULIA (XVIIITH – XXTH CENTURIES) DIACUL IOAN RADA DIN DOMNIN SAU DESPRE EX-LIBRISUL DE STRANĂ (I) �� 585 IOAN MARIA OROS LE DIACRE IOAN RADA DE DOMNIN OU SUR L’EX-LIBRIS DU BANC DE L’ÉGLISE IV. ARTĂ O FAMILIE DIN NEGURA VREMII �� 601 VICTOR-HORAŢIU CIOBANU A FAMILY UNDER THE DARKNESS OF TIME OMUL, MUZA ŞI ARTISTUL ��605 MARCELA BĂBĂNAŞ THE MAN, THE MUSE AND THE ARTIST

V. ŞTIINŢELE NATURII. GEOGRAFIE ASPECTE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ÎN ŢARA MARAMUREŞULUI ��621 ANA-MARIA CORPADE, CIPRIAN CORPADE ASPECTS OF HISTORICAL GEOGRAPHY IN MARAMUREŞ COUNTRY DISPARITĂŢI ECONOMICO-GEOGRAFICE DE TIP INDUSTRIAL, LA NIVELUL ANULUI 2008, ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST A ROMÂNIEI (I) ��631 BENEDEK ROZALIA ECONOMIC AND GEOGRAPHIC DISPARITIES OF THE INDUSTRIAL TYPE IN 2008 IN THE NORTH-WEST DEVELOPMENT REGION OF ROMANIA (I) PARTICULARITĂŢI ŞI ASPECTE SPECIFICE ALE INDUSTRIEI DIN AREALUL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST A ROMÂNIEI (II) ��651 BENEDEK ROZALIA PARTICULARITIES AND SPECIFIC ASPECTS OF THE INDUSTRY FROM THE AREA OF THE NORTH-WEST DEVELOPMENT REGION OF ROMANIA (II)

VI. RECENZII VARIA. RECENZII �� 667 In Memoriam Ioan Godea: Moartea ca lecție etnologică �� 673 Camelia Burghele ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN TERITORIILE ALIPITE ŢĂRII DUPĂ MAREA UNIRE

IULIU-MARIUS MORARIU*

ECCLESIASTICAL ORGANIZATION OF THE ORTODOX ROMANIANS FROM THE TERRITORIES ANNEXED THE COUNTRY AFTER THE GREAT UNION

ABSTRACT: The present study presents the way how were REZUMAT: Studiul de față analizează modul în care au organised in the Orthodox Church structures, the terrrito- fost organizate de către Biserica Ortodoxă, teritoriile alipite ries annexed to Romania after the Great Union of 1918 and României după anul 1918 și artă care a gost contribuția shows what as the contribution that the church had to their Bisericii la integrarea lor în structurile statale ale României. integration into state structures of Romania. Materialul se constituie într-o abordare nouă (de pionierat) The material represents a new approach in Romanian în cercetarea românească, căci, deși anumite aspecte ale research, because although certain aspects of the problem acestei problematici sunt atinse tangențial în unele lucrări, are addressed tangentially in some research, a material that o cercetare care dedicată exclusiv felului în care au fost orga- presents the organization of all the territories annexed to the nizate toate teritoriile anexate bisericii de către Biserica country by the Orthodox church after the event and to shows Ortodoxă după evenimentul pomenit și care să reliefeze felul how toook in place, doesn’t exist until now. în care s-a petrecut acest lucru, nu există până acum. In his presentation, the author uses both historical literature În realizarea acestei prezentări, autorul se folosește deopo- produced by the people of those times (like Pan Hallippa trivă de literatura de specitlitate produsă de către scriitori or Ion Nistor), as well as new researches, provided from din acele vremuri (precum Pan Halippa sau Ion Nistor), cât Romania and abroad, that examines the event in 1918 and și de cercetări mai noi, aparținând unor autori români sau its consequences. străini, care analizează felul în care s-a petrecut evenimentul de la 1918 și consecințele lui. KEYWORDS: Metropolitan Church of Bessarabia, Metropolitan Bucovina suffragan diocese, Nicolae Ivan. CUVINTE-CHEIE: Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Bucovinei, episcopie sufragană, Nicolae Ivan.

O problemă importantă a Ortodoxiei românești de după Marea Unire a fost, încorporarea teritori‑ ilor alipite în urma actului întregitor în structurile bisericești, și organizarea lor în conformitate cu noile cerințe1.

* Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. E-mail: [email protected]. 1 „Cea dintâi îndatorire impusă Bisericii Ortodoxe Române după crâncenul război din 1918 a fost unificarea, adică organizarea ei unitară, sub conducerea Sfântului Sinod din București, prin contopirea tuturor organismelor sale”. Moisescu, Lupșa, Filipașcu, 1957, p. 601. În fond, aceasta însemna uniformizarea tuturor teritoriilor ortodoxe din noile provincii. Părintele Mircea Păcurariu vorbește aici despre existența, în Bucovina, a unor tendințe ultraierarhiste, iar în Basarabia, a unor forme tipic rusești, pe care le numește reminiscențe ale „imperialismului rusesc” (Mircea Păcurariu 1994, p. 407; Mircea Păcurariu 2009, p. 405), utlilizând probabil o formulă rămasă în textele dânsului din perioada antedecembristă. În ciuda faptului că IULIU-MARIUS MORARIU N Aceeași încercare o făcuseră ierarhii acesti ei instituții cu câțiva ani în urmă, când în Cadrilater2 urma să fie trimis un episcop titular și unul vicar3, care să reglementeze bunul mers al vieții religioase de acolo, fapt ce nu se va materializa însă datorită mai multor factori. De această dată însă, deși a durat mai mulți ani și a necesitat eforturi susținute, procesul de organizare a teritoriilor noi din trupul țării a fost un succes. În mod cert, o contribuție în acest sens a avut-o și faptul că, în marea lor majoritate, în aceste teritorii, exista deja o organizare bisericească a românilor, care va fi doar inclusă în structuriș i modificată, ceea ce a simpli‑ ficat procesul (spre deosebire de Cadrilater, unde nu exista o astfel de structură). În Basarabia, procesul de unificare bisericească s-a desfășurat concomitent cu cel de unificare admi‑ nistrativă4, dacă ne raportăm la spusele istoricului bucovinean Ion Nistor, care arată că:

„În zilele de 19 și 20 Aprilie 1917 se întruni la Chișinău congresul preoțimii basarabene, care cerea în fruntea Bisericii basarabene un mitropolit român, precum și autonomia politică, convocarea unei adunări naționale și constituirea unui înalt sfat cu atribuțiuni legislative și executive. Moțiuni similare fuseseră votate în toate circumscripțiile administrative din Barabia”5.

Aici, după mici încercări de colaborare între ierarhia rusă și autoritățile românești, nereușite însă, epi‑ scopul Atanasie va pleca în Rusia (la sinod, așteptând noi ordine de la superiorii lui), iar Biserica Ortodoxă Română, considerând vacant scaunul de aici, îl va delega pe episcopul Nicodim Munteanu al Hușilor, viitor patriarh, cu administrarea acesteia6. Ca episcop locotenent, el va sosi la 23 iunie la Chișinău și va rezida aici până în anul următor, perioadă în care, vor fi hirotonițiș i doi ierarhi basarabeni, respectiv Gurie Grosu7 (la 18 iulie 1918 cu titlul de Botoșăneanul, ca vicar al Mitropoliei Moldovei), și Dionisie Erhan (28 iulie același an, ca vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului8). După demisia lui, administrația va fi încredințată celui dintâi dintre autohtonii mai sus pomeniţi9, care se va dovedi un bun administrator și care va avea drept scop reînființarea mitropoliei Basarabiei, pierită odată cu Gavril Bănulescu-Bodoni. Cunoscând importanța bunei organizări bisericești și dorind să contribuie la eficientizarea pastorației credincioșilor basarabeni, sinodalii vor hotărî înființarea de noi eparhii, la Cetatea Albă- Ismail și Hotin-Bălți10, unde vor fi aleși doi păstori vrednici, la cea dintâi, în persoana lui Nicolae

anumite influențe rusești existau și că ele influențau și organizarea bisericească a basarabenilor, nu vom subscrie totuși opiniei dânsului, formulată astfel, decât într-o anumită măsură. 2 Istoria acestei părți de Românie interbelică este una foarte dinamică și interesantă, însă, întrucât nu face obiectul cercetării noastre nu ne vom opri asupra ei. Cititorii care vor dori să afle mai multe cu privire la aceasta, sunt rugați să consulte: Hagiogu, Noe, Muși 2005. Dan Cătănuș 2001. 3 Biserica Românească în „cadrilater” 1914, p. 91–92. 4 Asupra episodului unificării administrative nu vom insista aici, cei interesați fiind invitați să vadă: Ion Nistor 1933, p. 408– 436; Ion Nistor 1939, p. 21–25; A. Boldur 1992, p. 498–507; Ioan Scurtu 1994, p. 105–123; Anton Morar 1995, p. 172–178; Cf. Pan Halilppa 2001, p. 137–147; Halipa, Moraru 1991, p. 87–103; Gheorghe Cojocaru, 2003, p. 109–140; Gabriel Micu 2012, p. 109–140; Darie Vlad 2012, p. 7–112. 5 Ion Nistor 1933, p. 410. Cf. Alexandru Moraru 2006, p. 572. 6 Boris Buzilă 1996, p. 107. 7 Mircea Păcurariu 2002, p. 208–209. Enciclopedia Ortodoxiei Românești 2010, p. 314; Ion Țurcanu 2012, p. 217–229. 8 Mircea Păcurariu 2002, p. 173–174. Enciclopedia Ortodoxiei Românești 2010, p. 270. 9 Alegerea lui va genera un val de nemulțumiri și de conflicte între congresul eparhial și patriarhie, datorită faptului că el va fi proclamat episcop de către cel dintâi înainte de decizia patriarhală. Datorită acestora, atât statutul lui Gurie Grosu, cât și cel al lui Dionisie Erhan va fi, vreme de aproape un an, nedeslușit. Cu privire la această problemă, a se vedea: Boris Buzilă 1996, p. 121–126; Cf. Ion Țurcanu 2012, p. 222–223. 10 Cu privire la acest aspect și la latura lui benefică, istoricul A. Boldur spune: „În domeniul bisericei locuitorii și-au căpătat puterea de a asculta serviciul divin în limba lor proprie. În loc de una singură au fost create trei eparhii: Chișinău, Cetatea-Albă –Ismail și Hotin – Bălți și astfel administrația bisericească s-a apropiat de parohieni. Cu același scop au fost înființate multe parohii noi”. A. Boldur 1992, p. 507. Cf. Alexandru Moraru 2006, p. 90; Nuțu Roșca 2010, p. 159, care arată și el că: „Importante realizări a cunoscut Biserica. În fruntea Mitropoliei Basarabiei a fost ales un arhiereu român; s-au înființat două eposcopii: una la Cetatea Albă – Ismail în sud, și alta la Hotin – Bălți, în nord; s-au construit numeroase biserici, a crescut numărul preoților, care erau salarizați de stat; s-a întărit mult Biserica Ortodoxă – „mama spirituală a neamului românesc”, după cum o numește Mihai Eminescu, s-a

— 250 — ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN TERITORIILE ALIPITE ŢĂRII DUPĂ MAREA UNIRE N Cotlarciuc11, viitor mitropolit al Bocovinei, iar la cârma celei din urmă Visarion Puiu12, care va rezida aici vreme de 12 ani și va ctitori monumentala catedrală din Balți13. Lor le vor urma Justinian Teculescu, fost episcop al armatei (la Cetatea Albă14) și Tit Simedrea15, care vor coninua activitățile începute de vrednicii lor înaintași16. Basarabenilor le revine de asemenea meritul de a fi vehiculat pentru prima dată ideea de patriarhie, dacă ar fi să dăm crezare lui Boris Buzilă17. În susținerea acestei idei, ei au fost motivați, se pare, de posibi‑ litatea reînființării mitropoliei lor, care va și urma realizării patriarhiei (de jure, aceasta va exista din anul 1925, iar de facto din 28 aprilie 1928)18. În ceea ce privește situația Bucovinei, aceasta va fi, din anumite puncte de vedere, asemănătoare celei basarabene. Aici, după unire19, biserica zonei își va păstra mitropolia de la Cernăuți20 și va primi, începând cu anul 1923, în subordine, eparhia Hotinului, condusă de Visarion Puiu21. La conducerea mitropoliei va fi ales Vladimir Repta, unul dintre marii militanți pentru unire, din 1898 episcop de Rădăuți22, iar din anul 1924, după retragerea lui, la cârma ei se va găsi ex-episcopul Ismailului, Nectarie Cotlarciuc23. Cele cinci protopopiate și două vicariate, respectiv Cernăuți, Ceremuș, Nistru, Berhomet, Suceava, Vicov, Câmpulung Moldovenesc, și Câmpulung Rusesc (ultimele două vicariate)24 vor fi împărțite între eparhiile constituante ale instituției mitropolitane (doar Suceava va trece în subordinea Mitropoliei Moldovei și Sucevei). În ceea ce privește Transilvania25, unde preoțimea a avut, ca și în celelalte locuri, un rol aparte în evenimentele unirii26, situația aceesteia va avea anumite similitudini cu cea a celorlalte două, dezvoltând însă și unele particularități. În vreme ce greco-catolicii vor căuta să primească din partea statului român recunoașterea organizării și a unor drepturi în baza Concordatului negociat între Vatican și autoritățile noastre27, ortodocși, ieșiți abia de câteva decenii de sub patriarhia sârbă28 vor trata recunoașterea instituției eclesiale ardelene prin prisma sinodului românesc. O primă problemă a acestei mitropolii a reprezentat-o lipsa unui conducător pe scaunul ei, datorată decesului lui Vasile Mangra din 191829. Aceasta se va soluționa în anul 1920 prin alegerea lui Nicolae Bălan

redus activitatea sectelor și s-a întărit unitatea poporului român prin ortodoxie. Basarabia avea preoți și ierarhi români. Pentru instruirea preoților, la Chișinău s-a deschis Facultatea de Teologie, și și-a continuat activitatea Seminarul Teologic”. 11 Alegerea lui va genera o la fel o serie de nemulțumiri, dat fiind faptul că Iuliu Scriban era preferatul basarabenilor, datorită faptul că era originar din zonă. Cu privire la acest aspect, vezi: Boris Buzilă 1996, p. 131–134. 12 Cu privire la viața și activitatea lui, a se vedea: Dumitru Stavarache 2008; Dumitru Stavarache 2002; Mircea Păcurariu 2002, p. 403; Enciclopedia Ortodoxiei Românești 2010, p. 517. 13 A. Boldur 1992, p. 507. 14 Cu privire la viața și activitatea lui, a se vedea: Lăcătușu, Cornea, Luca 2009, p. 89–100. 15 Pentru mai multe informații cu privire la viața și activitatea lui, a se vedea: Mircea Păcurariu 2002, p. 441–442. 16 Emanuel Bălan 2010, p. 82. 17 Boris Buzilă 1996, p. 155. Ipoteza lui nu este însă susținută și de alte surse bibliografice. Cf. Constantin Pârvu 1995, p. 20–21. 18 Boris Buzilă 1996, p. 161. Ce-i drept, mitropolitul Gurie nu va apuca să se bucure pentru multă vreme sau pe deplin de noul statut, datorită unor chestiuni asupra cărora nu ne putem opri acum, dat fiind faptul că nu face obiectul lucrării noastre. Cei care doresc să aprofundeze această problematică sunt rugați să consulte propria lui lucrare cu privire la acest subiect. Gurie Grosu 1937. 19 Cu privire la acest eveniment, a se vedea: Ion Nistor 2010, p. 80–106; Ioan Cocuz 2003, p. 141–172. 20 Ion Nistor 1991, p. 415. 21 A. Boldur 1992, p. 507; Boris Buzilă 1996, p. 131. 22 Ion Nistor 2003, p. 144. 23 Ion Nistor 1991, p. 415. 24 Ion Nistor 2003, p. 170–177. 25 Cu privire la evenimentul unirii de aici și la desfășurarea lui, a se vedea, între altele: Ion Agrigoroaiei 2003, p. 173–198. 26 Cf. Biserica și Marea Unire din 1 Decembrie 1918 2010, p. 3, p. 6. 27 Chestiune ce a generat o serie de discuții și controverse în epocă, cu ecou și mai târziu. Cu privire la Concordat, la ce presupunea el și la ecourile lui, a se vedea: Ioan Floca 1993; Lazăr Iacob 1933; Tudor Popescu 1927; Nechita Runcan 2000; Bartolomeu Anania 2005. 28 Nicolae Bocșan 2008, p. 546. 29 Cu privire la viața și activitatea acestui personaj ambiguu, a se vedea: Marius Eppel 2006; Marius Eppel 2004; Marius Eppel 2000; Marius Eppel 2007.

— 251 — IULIU-MARIUS MORARIU N în scaunul sibian30. Mai importantă decât aceasta și anterioară și din punct de vedere cronologic a fost însă alegerea episcopului de Caransebeș, Miron Cristea, un om foarte activ în perioada anterioară unirii31 în scaunul de mitropolit primat în urma demisiei antecesorului său, Conon32. După alegerea lui Nicolae Bălan ca mitropolit, acesta a cerut înființarea de noi eparhii în Ardeal, solicitând împlinirea dorinței lui Șaguna, care dorea ca mitropolia sa să fie constituită din 5 eparhii33. În cele din urmă, dorința sa s-a împlinit aproape întocmai, luând naștere o nouă eparhie la Oradea în anul 1921, unde existase multă vreme un consistoriu și unde Arhimandritul Roman Ciorogariu, supraviețuitor al aten‑ tatului din 1920, s-a dovedit candidatul cel mai potrivit pentru ocuparea unei asemenea funcții, fiind un bun cunoscător al problemelor instituției34. În același an, Clujul, al cărui consistoriu era condus, începând din anul 1919, ce către arhimandritul văduv Nicolae Ivan35, va deveni și el centru eparhial, iar conducătorul anterior pomenit va fi ales episcop al cetății36. Dacă punem la socoteală și înființarea în anul 1922, a eparhiei armatei, cu sediul la Alba-Iulia37, și cele două eparhii deja existente, de la Sibiu și Caransebeș, atunci putem vorbi în mod cert despre îndeplinirea țelului ierarhului. La toate acestea se adăuga ulterior și cea a Timișoarei, care va face ca testamentul lui Andrei Șaguna să fie îndeplinit întru totul38. Alături de organizarea acestora, Biserica se va ocupa și de organizarea teritoriilor deja existente în subordinea ei, înființând o episcopie nouă la Constanța, unde, între anii 1923–1928, va păstori Ilarie Teodorescu39, și de românii din afara granițelor țării (precum cei din Serbia, unde vor avea uneori loc repre‑ salii asupra preoților români care încercau să-și exercite drepturile garantate prin constituție)40. Așa s-a preocupat Biserica Ortodoxă Română de organziarea românilor ortodocși din teritoriile alipite țării după Marea Unire. Prin integrarea structurilor deja existente în sistemul sinodal românesc ea a scurtat un proces ce ar fi durat probabil mai mulți ani, al înființării unor noi eparhiiș i s-ar fi izbit de anu‑ mite refuzuri, prin înființarea de noi episcopii, ea a avut în vedere o mai bună apropiere între episcopi și clerici și o mai bună supraveghere, prin înființarea de noi parohii, ea a avut în vedere facilitarea apropi‑ erii credincioșilor de Biserică și satisfacerea nevoilor lor spirituale. Prin tot ceea ce a făcut ea în cadrul acestui demers, a contribuit la integrarea noilor provinicii în structurile statale și mentale ale României și la consolidarea identității naționale, pe care o dubla cea confesională, comună și ea asemenea celei dintâi.

Bibliografie

A. Boldur 1992, A. Boldur, Istoria Basarabiei, ediția a II-a, București, Editura Victor Frunză/Logos, 1992. Alexandru Moraru 2006, Alexandru Moraru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885–200. vol. III, Tom 1 – „Biserică. Națiune. Cultură”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2006.

30 Mircea Păcurariu 2002, p. 37; Moisescu, Lupșa, Filipașcu 1957, p. 602–603. 31 Ce-i drept, care a dat uneori dovadă de o atitudine oscilantă. Cu privire la viața și activitatea lui în această perioadă, a se vedea: Keith Hitchins 1999, p. 169–220. 32 Nicolae Iorga 2001, p. 558. 33 Andrei Șaguna 1873, p. 219; Andrei Șaguna 1923, p. 100. Cf. Ioan Lupaș 1911, p. 318; Nicolae Popea 1889, p. 232; Alexandru Moraru 2009, p. 60. 34 Cu privire la înființarea acestei eparhii și la eforturile care au stat la baza constituirii ei, a se vedea: Pavel Vesa 2008, p. 223; Nicolae Bălan 2009, p. 7–10; Dorel Octavian Rusu 2009, p. 35–41; Ioan Codrean 2009, p. 11–19; Elisaveta Roșu 2009, p. 22–28; Miron Erdei 2009, p. 29–33, Roman Ciorogariu 2009, p. 34; Roman Ciorogariu 1921, p. 1. 35 Episcopia Clujului, în rev. Foaia Diecezană, Anul XXXIV, nr. 17, 29 iunie, Caranesbeș, 1919, p. 16–17; Gabriel-Viorel Gârdan 2011, p. 79. 36 Nicolae Bocșan 2012, p. 91; Sebastian Stanca 1930, p. 85. 37 Moisescu, Lupșa, Filipașcu 1957, p. 603; Alexandru Moraru 2006, p. 90. 38 Moisescu, Lupșa, Filipașcu 1957, p. 603. 39 Moisescu, Lupșa, Filipașcu 1957, p. 603. Alexandru Moraru 2006, p. 90. 40 Gabriel Ion Andrei 2005, p. 21. Cf. Diana Nedelcea Costescu 2006, p. 144.

— 252 — ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN TERITORIILE ALIPITE ŢĂRII DUPĂ MAREA UNIRE N

Alexandru Moraru 2009, Alexandru Moraru, Alexandru Lapedatu – întemeietor de instituții ale învățământului teologic, în Nicolae Edroiu, Alexandru Moraru, Dorel Man, Veronica Turcuș (eds.), Alexandru Lapedatu (1876–1950) ctitor de instituții științifice și cultural-bisericești, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2009, p. 35–72. Andrei Şaguna 1873, Andrei Șaguna, Testamentulu Excelentiei Sale Preasfintitului Părinte Andreiu Baron de Siaguna Arhiepiscopulu Ardealului si Mitropolitulu româniloru gr. – or. din Ungaria si Transilvania, în rev. Telegraful Român, Anul XXI, nr. 57, 15/27 iuliu, Sabiiu, 1873, p. 218–220. Andrei Șaguna 1923, Andrei Șaguna, Memoriile Arhiepiscopului și Mitropolitului Andrei Șaguna din anii 1846–1871, Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1923. Anton Morar 1995, Anton Morar, Istoria Românilor. Basarabia și Transnistria (1812–1993), Chișinău, f. ed., 1995. Bartolomeu Anania 2005, Bartolomeu Anania, Pro memoria – acţiunea catolicismului în România interbelică, Ediția a II-a, Cluj- Napoca, Editura Renașterea, 2005. Biserica Românească în „cadrilater” 1914, Biserica Românească în „cadrilater”, în rev. Cultura creștină, Anul VI, nr. 3, 10 Februarie, Blaj, 1914, p. 91–92. Biserica și Marea Unire din 1 Decembrie 1918 2010, Biserica și Marea Unire din 1 Decembrie 1918, Alba-Iulia, f. ed., 2010. Boris Buzilă 1996, Boris Buzilă, Din istoria vieții bisericești din Basarabia (1812–1918; 1918–1944), București – Chișinău, Editura Fundației Culturale Române/Știința, 1996. Cojocaru 2009, Gheorghe Cojocaru, Itinerarul Basarabiei spre realizarea unității românești (1917–1918), în Ioan Scurtu (coord.), Marea Unire din 1918 în context european, București, Editura Enciclopedică – Editura Academiei Române, 2003, p. 109–140. Constantin Pârvu 1995, Constantin Pârvu, Organizarea și dezvoltarea Bisericii Ortodoxe Române în spiritul autonomiei și autoce- faliei, în Constantin Pârvu, Mircea Păcurariu, Ioan Floca (eds.), Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă. Momente aniversare în Biserica Ortodoxă Română, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, p. 9–47. Dan Cătănuș 2001, Dan Cătănuș, Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentism bulgar, București, Editura Institutului Național pentru studiul totalitarismului, 2001. Darie Vlad 2012, Darie Vlad (coord.), Cronica Bsarabiei 1914–1944: mărturii din presa timpului și imagini de epocă, trad. Gheorghe Chiriță, Ecaterina Cojuhari, Lilia Botnariuc, Chișinău, Moldpress, 2012. Diana Nedelcea Costescu 2006, Diana Nedelcea Costescu, Biserica românească din Serbia, Craiova, Fundația „Scrisul Românesc”, 2006. Dorel Octavian Rusu 2009, Dorel Octavian Rusu, O perlă între ctitoriile ciorograiene: reședința episcopală din Oradea, în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 35–41. Dumitru Stavarache 2002, Dumitru Stavarache, Mitropolitul Visarion Puiu: documente din pribegie (1944–1963), Pașcani, Editura Moldopress, 2002. Dumitru Stavarache 2008, Dumitru Stavarache, Mitropolitul Visarion Puiu: relaţiile cu bisericile din Athos: documente (1905– 1957), Târgoviște,Editura Artpress, 2008. Elisaveta Roșu 2009, Elisaveta Roșu, Roman Ciorogariu în contextual curentelor ideologice și politice din perioada interbelică, în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 22–28. Enciclopedia Ortodoxiei Românești 2010, Enciclopedia Ortodoxiei Românești, București, Editura Instititului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2010. Emanuel Bălan 2010, Emanuel Bălan, Biserica Ortodoxă din Basarabia. Mitropolia Basarabiei, de la începuturi până în prezent, Bacău, Editura „Egal”, 2010. Episcopia Clujului 1919, Episcopia Clujului, în rev. Foaia Diecezană, Anul XXXIV, nr. 17, 29 iunie, Caranesbeș, 1919, p. 16–17. Gabriel Ion Andrei 2005, Gabriel Ion Andrei, „Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică”, în rev. Magazin istoric, nr. 4, aprilie, București, 2005, p. 21–25. Gabriel Micu 2012, Gabriel Micu, Basarabia, România și geopolitica marilor puteri, Chișinău, Editura Pontos, 2012. Gabriel-Viorel Gârdan 2011, Gabriel-Viorel Gârdan, Ctitoriile episcopului Nicolae Ivan, în rev. Tabor, Anul V, nr. 9, Decembrie, Cluj-Napoca, 2011, p. 76–86. Gurie Grosu 1937, Gurie Grosu, Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, Tipografia ABC, 1937. Hagiogu, Noe, Muși 2005, Sterie T. Hagiogu, Constantin Noe, Vasile Th. Muși, Colonizarea macedoromânilor în cadrilater, col. „Românii de la Sud de Dunăre”, ed. Emil Țîrcomnicu, București, Editura Etnologică, 2005. Halipa, Moraru 1991, Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmași, Chișinău, Editura „Hyperion”, 1991. Ion Agrigoroaiei 2003, Ion Agrigoroaiei, Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, în Ioan Scursu (coord.), Marea Unire din 1918 în context european, București, Editura Enciclopedică – Editura Academiei Române, 2003, p. 173–198. Ioan Cocuz 2003, Ioan Cocuz, Contribuții privind unirea Bucovinei cu România, în în Ioan Scurtu (coord.), Marea Unire din 1918 în context european, București, Editura Enciclopedică – Editura Academiei Române, 2003, p. 141–172. Ioan Codrean 2009, Ioan Codrean, Episcopul dr. Roman Ciorogariu (1852–1936), în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 11–19.

— 253 — IULIU-MARIUS MORARIU N

Ioan Floca 1993, Ioan N. Floca, Concordatul: act diplomatic în slujba acţiunii catolice, col. „Din istoria dreptului românesc”, vol. 3, Sibiu, f. ed., 1993. Ioan Lupaș 1911, Ioan Lupaș, Mitropolitul Andreiu Șaguna, monografie istorică,Ediția a II-a, Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1911. Ioan Scurtu 1994, Ioan Scurtu, coord., Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1994, București, Editura Europa Nova și Tempus, 1994. Ion Nistor 1933, Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Cernăuți, Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, 1933. Ion Nistor 1939, Ion Nistor, Bessarabia and Bukovina, col. „Rumanian Academy – Rumanian Studies”, vol. II, Bucharest, Romanian Academy Press, 1939. Ion Nistor 1991, Ion Nistor, Istoria Bucovinei, ed. Stelian Neagoe, col. „Historia Magistra vitae”, București, Editura Humanitas, 1991. Ion Nistor 2003, Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina și a rostului ei național-cultural în viața românilor transilvăneni, ed. Gherasim Putneanul, Rădăuți, Editura Septentrion, 2003. Ion Nistor 2010, Ion Nistor, Unirea Bucovinei 28 noiembrie 1918. Studii și documente, ed. Ioan Felea, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2010. Ion Țurcanu 2012, Ion Țurcanu, Bessarabiana. Teritoriul dintre Prut și Nistru în câteva ipostaze istorice și relfecții istoriografice, Chișinău, Editura Cartdidact, 2012. Iorga 2001, Nicolae Iorga, Istoria vieții bisericești și a vieții religioase a românilor, ed. Mihaela Paraschiv, Iași, Editura Junimea, 2001. Lazăr Iacob 1933, Lazăr Iacob, Cultul catolic în România: Concordatul cu Vaticanul, Oradea, Tipografia Diecezană, 1933. Keith Hitchins 1999, Keith Hitchins, A nation affirmed: the romanian national movement in Transylvania 1860–1914, Bucharest, The Enciclpoaedic Publishing House, 1999. Lăcătușu, Cornea, Luca 2009, Ioan Lăcătușu, Luminița Cornea, Ioan Luca, Personalități ale orașului Covasna, Sfântul Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2009. Marius Eppel 2000, Marius Eppel, Vasile Mangra (1850–1918): contributii la cunoasterea vietii si activitatii lui, Arad, Editura Mirador, 2000. Marius Eppel 2004, Marius Eppel, Vasile Mangra: activitatea politică 1875–1918, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2004. Marius Eppel 2006, Marius Eppel, Un mitropolit şi epoca sa: Vasile Mangra (1850–1918), Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2006. Marius Eppel 2007, Marius Eppel, Vasile Mangra – Corespondență, vol. 1 și 2, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2007. Mircea Păcurariu 1994, Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Româna, vol. 3 – sec. XIX–XX, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. Mircea Păcurariu 2002, Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, Ediția a II-a, București, Editura Enciclopedică, 2002. Mircea Păcurariu 2009, Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Compendiu, Ediția a II-a, Sibiu, Editura Andreiana, 2009. Miron Erdei 2009, Miron Erdei, Episcopul Roman Ciorogariu – un predicator vechi pentru timpuri noi, în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 29–33. Moisescu, Lupșa, Filipașcu, 1957, Gheorghe Moisescu, Ștefan Lupșa, Alexandru Filipașcu, Istoria Bisericii Române. Manual pentru institutele teologice, vol. II (1632–1649), București, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1957. Nechita Runcan 2010, Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România – consideraţii istorico-juridice, Constanța, Editura Ex Pronto, 2000. Nicolae Bălan 2009, Nicolae Bălan, Gramata mitropolitană la Întroniozarea Episcopului Dr. Roman Ciorogariu, în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 7–10. Nicolae Bocșan 2008, Nicolae Bocșan, Biserică și stat, în Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyari Andras (eds.),Istoria Transilvaniei, vol. III (de la 1711 până la 1918), Cluj-Napoca, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, 2008, p. 95–103. Nicolae Bocșan 2012, Nicolae Bocșan, Istoricul Reînființării Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului”, în Ștefan Iloaie, Bogdan Ivanov (eds.), Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului la 90 de ani (1921–2011), Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2012, p. 63–92. Nicolae Popea 1889, Nicolae Popea, Memorialul Arhiepiscopului și Mitropolitului Andrei Șaguna, vol. I, Sibiiu, Tipografia Arhidiecezană, 1889. Nuțu Roșca 2010, Nuțu Roșca, Basarabia și ministrul întregitor Daniel Ciugureanu, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2010. Pan Halippa 2001, Pan Halilppa, Publicistică, col. „Testament”, Chișinău, Fundația Culturală Română, 2001. Pavel Vesa 2008, Pavel Vesa, Clerici cărturari arădeni de altădată, col. „Biografii arădene”, seric „Personalități clericale”, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2008. Roman Ciorogariu 1921, Roman Ciorogariu, Legea românească, în rev. Legea-Românească, Anul I, nr. 1, Duminecă, 7/20 Noemvrie, Oradea-Mare, 1921, p. 1.

— 254 — ORGANIZAREA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN TERITORIILE ALIPITE ŢĂRII DUPĂ MAREA UNIRE N

Roman Ciorogariu 2009, Roman Ciorogariu, Cea dintâi Pastorală la Praznicul Învierii Domnului, în rev. Legea Românească, anul XX (serie nouă), nr. 1, ianuarie-martie, Oradea, 2009, p. 33–36. Sebastian Stanca 1930, Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului 1919–1929, Cluj, Tiparul Tipografiei Eparhiei Ortodoxe Române, 1930. Tudor Popescu 1927, Tudor Popescu, Concordatul cu Papa, cea mai mare primejdie naţională actuală a României – studiul de drept constituţional – istoric, proiectul legei regimului general al cultelor, proiectul concordatului, explicarea fiecărui articol, concluzii, București, Institutul de Arte Grafice „Răsăritul”, 1927.

— 255 —