Speomond, Nr. 6, 2001
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE SPEOLOGIE 8 ani alãturi în FRS!..................... 2 Voronja, record mondial .............. 3 Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, sub patronajul Academiei Române prin Stanu Foncii ................................. 5 Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”, afiliatã la Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS), sentinþã civilã 17/PJ/95, Explorãri subacvatice................... 8 cod fiscal 7345236, 2511.1-899.1/ROL , deschis la B.C.R. – Sucursala Unirea, Bucureºti, 2511000013909484 Banca Transilvania Cluj. Explorãri speo în M-þii Bihor...... 10 Membri fondatori: •Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS), patronatã de MTS Canioning .................................. 13 •Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS) •Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC) •Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB) Cine-a spus… ............................. 15 •Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS) Defileul Gropului cu Apã............ 19 Structura FRS: •Biroul federal: Sistemul Þiclu-Stan .................... 22 Preºedinte – Viorel Traian LASCU Preºedinte de onoare – Marcian BLEAHU Vicepreºedinte – Rãzvan PETRESCU Sistemul Humpleu ...................... 26 Secretar general – Cãlin VODÃ Secretar – Cristina CAPAC Avenul cu Gheaþã ...................... 30 Director tehnic – Tudor MARIN Responsabil financiar – Elisabeta FRÃÞILÃ Avenul Domnesc ........................ 32 •Comisia Explorãri ºi Animare: ·Departamentul Expediþii – Lucian BUºU Liliecii ....................................... 35 ·Departamentul Tabere Naþionale – Valentin BOGDAN ·Departamentul Canioane ºi Speosport – Felician PAPIU ·Departamentul Scufundãri – Szabo JENÖ Histoplasmoza ........................... 38 ·Departamentul Salvaspeo (CORSA) – Ionuþ LAÞCU •Comisia Educaþie-ªtiinþã – Bogdan ONAC Partea întunecatã...................... 39 ·ªcoala Românã de Speologie (ARES)– Cãlin VODÃ ·Departamentul Educaþie Copii – Cornelia GYÖRI ªtiri externe .............................. 40 ·Departamentul Specializãri – Traian BOSDOC • Comisia Protecþia Peºterilor ºi Carstului – Mihai GLIGAN ªtiri interne ............................... 42 ·Departamentul Cadastru – Cristian GORAN ·Departamentul Peºteri Amenajate ºi Turism – Paul IACOBAª • Departamentul Relaþii Internaþionale – Jasmina BROSCÃREANU Speomedia ................................ 47 •Departamentul Audio-Vizual – Bogdan PETRESCU Adrese de contact: Sediul central, persoanã contact Tudor MARIN Str. Frumoasã 31, sect. 2, 78114 BUCUREªTI Tel: +40 95 043417 Tel/fax: +40 1 2125784 Email: [email protected] Sediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃ Str. Clinicilor 5, 3400 CLUJ NAPOCA Tel/fax: +40 64 193254 Email: [email protected] Centrul pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea Oficiul pentru Turism ºi Amenajarea Peºterilor LIFE, responsabil Paul IACOBAª P-þa 1 Decembrie 6, 3700 ORADEA Tel/fax: +40 59 472434 Email: [email protected] Sediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCU Str. Sportului, Bl. 5, Sc. 3, Ap. 3, 1700 REªIÞA Tel/fax: +40 55 210914 Responsabilitatea asupra conþinutului mate- E-mail: [email protected] rialelor publicate revine în exclusivitate Oficiul local LIFE Aleºd, responsabil Paul DAMM autorilor. Tel: +40 094 795510 E-mail: [email protected] Editare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANU Revistã editatã de Federaþia Românã de Speologie Str. Lugojului 25, 3700 ORADEA Tel/fax: +40 59 472434 Coperta 1: Peºtera ªura Mare, foto Bogdan PETRESCU Email: [email protected] Redactori: Paul DAMM, Andrei POSMOªANU Paginã Web, responsabil Radu DUMITRU Graficã ºi tehnoredactare: Andrei POSMOºANU www.angelfire.com/space/frs Tiparul executat la International Technoprint SRL, str. Dorobanþilor 33-37, Cluj-Napoca, 2002 ani alãturi în FRS! Viorel Traian LASCU • Preºedinte FRS niþial am vrut ca acest material sã Cred cã ar fi mult mai interesant sã Responsabilitate! Câþi preºedinþi de fie un raport de activitate! Dar cum citim pe listele de discuþii de pe net, în club pot fi caracterizaþi cu aceastã trã- Iam fost prea des deranjat de pseu- Info, Speotelex, Speomond despre ce sãturã? Cei care nu o dovedesc trebuie dospeologi porniþi pe demolare ºi deni- se face în speologia româneascã, ce fac sã-ºi dea demisia sau sã fie demiºi! grare, m-am gândit cã ar fi mai potrivit cluburile, ce fac speologii. Pentru a avea cât mai puþine surprize un material de atitudine. Din nefericire sunt prea mulþi chi- la acest capitol, trebuie sã promovãm va- Am fost de mulþi ani alãturi de cei biþi, prea mulþi cârcotaºi între noi. Ne lorile! Cârtiþele bãtrâne (cã lupi de mare care au fãcut ºi fac speologie, bãtrânii lãsãm prea uºor duºi de val la provocãri nu pot sã le spun) trebuie sã-i susþinã mai m-au sfãtuit, tinerii m-au ajutat mulþi mãrunte. Orgoliile ºi ambiþiile locale au bine pe cei tineri ºi talentaþi. Puterea ºi-au irosit timpul ºi bani pentru ca ajuns mai presus decât frumuseþea ex- exemplului nu este suficientã. Celor tineri lucrurile sã meargã mai bine, sã schim- plorãrilor. Protejarea peºterilor riscã sã trebuie sã le deschidem uºile ºi mai ales bãm ceva în bine. Pe uni i-am dezamã- fie compromisã de dispute copilãreºti. sã-i ajutãm sã dea un sens activitãþi lor. git, pe alþi i-am deranjat, în mod sigur Exploratori de „salon” dau lecþii Legea ariilor protejate este o provo- nu am reuºit sã acord multora atenþia celor care ºi-au umplut oasele de reumã care pentru noi toþi! A venit vremea, cuvenitã. În fiecare an ne punem spe- parcurgând mii de kilometrii în sub- acum mai mult ca oricând, sã aibã un ranþele uni în alþi, sperând cã la anul va teran! cuvânt de spus cei care pot da un raport fi mai bine ºi ne înecãm dezamãgirile Cred cã la cluburi ºi în viaþa speolo- de activitate speologicã. cu ocazia chefurilor de la Congres gicã a venit vremea sã facem curãþenie. (Speosport). Nu avem de ce aºtepta sã ne facã alþii Chiar dacã lucrurile nu merg cum curat. Adevãraþii speologi ºtiu de ce au P.S. SPEOMOND! am vrea, cred cã speologia de amatori nevoie. Trebuie doar sã ne concentrãm merge mai bine ca acum 4 ani, mult mai mai mult pe acþiune. Cu eforturi ºi încãpãþânare din bine ca acum 8 ani ºi incomparabil cu Federaþia este ºi trebuie sã rãmânã o partea lui Poºme, revista a ajuns sã stea ce s-a întâmplat înainte de 1994. mare familie a speologilor care sã ºtie, în pe picioare. Pentru a merge ca lumea Credinþa mea este cã suntem pe egalã mãsurã, sã promoveze valorile ºi mai trebuiesc fãcute eforturi. Nu mã drumul cel bun, însã mai trebuie schim- sã protejeze patrimoniul speologic. gândesc la rentabilitatea sub aspect bat câte ceva pe ici pe colo. Ce anume? FRS ºi structurile de conducere nu financiar, ci la faptul cã revista trebuie La aceastã întrebare va trebui sã cãutãm mai trebuie privite ca un turn în care nu sã fie cât mai cititã. Efortul de a scrie cu toþi un rãspuns. ai acces. Aveþi acum, mai mult decât pentru Speomond este mult uºurat prin Ca sã putem analiza mai bine starea oricând, posibilitatea de a-i promova pe faptul cã se cere într-o formã scrisã cât lucrurilor ºi sã gãsim rãspunsurile, ar cei în care credeþi. Dar nu vã mulþumiþi mai la îndemânã pentru autor. trebui sã scriem fiecare propriul raport doar cu asta, daþi-le teme de casã ºi Speomondul încearcã sã vã facã cât de activitate. cereþi-le apoi raportul de activitate. mai citiþi! Profitaþi! 2 SPEOMOND • 6• 2001 Voronja, record mondial oul record mondial de de- vãzut pentru transportul echipamentului Negre, la 50 m ºi respectiv 2 m alti- nivelare a fost stabilit in nu a putut fi folosit, speologii fiind obli- tudine. Nianuarie 2001 in Avenul gaþi sã-ºi abandoneze echipamentul ºi sã Voronja – „Peºtera Ciorii” în tradu- Voronja, Munþii Caucaz, Abkhazia, coboare pe jos. cere, mai este cunoscutã ºi sub denu- Georgia. Recordul de -1710 m a fost Colorãrile efectuate în 1984 în mirea de Krubera, dupã numele unui stabilit de o echipã de speologi ruºi ºi Kujbyshevskaya, parte din sistemul cunoscut carstolog rus de la începutul ucraineni. Dupã mãsurãtorile topogra- Arabikskaja, au pus în evidenþã un secolului XX – este localizatã în Ma- fice a rezultat o denivelare de 1765 m, potenþial de 2340 m denivelare. Apele sivul Arabika, Caucazul Occidental, dar pentru a preîntîmpina eventuale din sistemul amintit ies la suprafaþã prin Abkhazia, republicã separatistã din erori denivelarea anunþatã oficial a fost douã izbucuri aflate pe þãrmul Mãrii Georgia. de 1710 m. În anii ’80 cavitatea a fost exploratã pînã la -340 m. Situatã în imediata Cele mai adînci peºteri din lume vecinãtate a sistemului Arabikskaja Denivelare Lungime Nr. Denumire Localizare (-1110 m), Voronja era consideratã ca m m fãcînd parte din sistem, fãrã a exista însã o legãturã doveditã. 1 Voronja (Krubera) Georgia -1.710 Expediþia ucraineanã din 1999 se opreºte la cota de -750 m din lipsã de 2 Lamprechtsofen Austria -1.632 44.000 material. În august 2000 o altã expediþie 3 Gouffre Mirolda Franþa -1.610 12.000 ucraineanã ajunge la -1200 m, iar în 4 Réseau Jean Bernard Franþa -1.602 20.000 septembrie o echipã franco-spaniolã atinge cota de -1410 m. La ieºire aceºtia 5 Torca del Cerro Spania -1.589 5.210 repereazã un nou puþ la cota -1330 m. Este, de altfel, pasajul ce va conduce la 6 Pantyukhinskaya Georgia -1.508 5.530 un nou record de denivelare. 7 Ceki 2 (Cehi 2) Slovenia -1.480 3.959 Dupã informaþiile primite de la Alexander Klimchuk „ostilitãþile” au 8 Sistema Huautla Mexic -1.475 56.700 decurs dupã cum urmeazã. Expediþia a debutat pe 25 decembrie 9 Sistema del Trave Spania -1.441 9.167 2000. Pe 2 ianuarie se instaleazã