FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE SPEOLOGIE 8 ani alãturi în FRS!...... 2 Voronja, record mondial ...... 3 Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, sub patronajul Academiei Române prin Stanu Foncii ...... 5 Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”, afiliatã la Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS), sentinþã civilã 17/PJ/95, Explorãri subacvatice...... 8 cod fiscal 7345236, 2511.1-899.1/ROL , deschis la B.C.R. – Sucursala Unirea, Bucureºti, 2511000013909484 Banca Transilvania Cluj. Explorãri speo în M-þii Bihor...... 10 Membri fondatori: •Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS), patronatã de MTS Canioning ...... 13 •Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS) •Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC) •Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB) Cine-a spus… ...... 15 •Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS) Defileul Gropului cu Apã...... 19 Structura FRS: •Biroul federal: Sistemul Þiclu-Stan ...... 22 Preºedinte – Viorel Traian LASCU Preºedinte de onoare – Marcian BLEAHU Vicepreºedinte – Rãzvan PETRESCU Sistemul Humpleu ...... 26 Secretar general – Cãlin VODÃ Secretar – Cristina CAPAC Avenul cu Gheaþã ...... 30 Director tehnic – Tudor MARIN Responsabil financiar – Elisabeta FRÃÞILÃ Avenul Domnesc ...... 32 •Comisia Explorãri ºi Animare: ·Departamentul Expediþii – Lucian BUºU Liliecii ...... 35 ·Departamentul Tabere Naþionale – Valentin BOGDAN ·Departamentul Canioane ºi Speosport – Felician PAPIU ·Departamentul Scufundãri – Szabo JENÖ Histoplasmoza ...... 38 ·Departamentul Salvaspeo (CORSA) – Ionuþ LAÞCU •Comisia Educaþie-ªtiinþã – Bogdan ONAC Partea întunecatã...... 39 ·ªcoala Românã de Speologie (ARES)– Cãlin VODÃ ·Departamentul Educaþie Copii – Cornelia GYÖRI ªtiri externe ...... 40 ·Departamentul Specializãri – Traian BOSDOC • Comisia Protecþia Peºterilor ºi Carstului – Mihai GLIGAN ªtiri interne ...... 42 ·Departamentul Cadastru – Cristian GORAN ·Departamentul Peºteri Amenajate ºi Turism – Paul IACOBAª • Departamentul Relaþii Internaþionale – Jasmina BROSCÃREANU Speomedia ...... 47 •Departamentul Audio-Vizual – Bogdan PETRESCU Adrese de contact: Sediul central, persoanã contact Tudor MARIN Str. Frumoasã 31, sect. 2, 78114 BUCUREªTI Tel: +40 95 043417 Tel/fax: +40 1 2125784 Email: [email protected] Sediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃ Str. Clinicilor 5, 3400 CLUJ NAPOCA Tel/fax: +40 64 193254 Email: [email protected] Centrul pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea Oficiul pentru Turism ºi Amenajarea Peºterilor LIFE, responsabil Paul IACOBAª P-þa 1 Decembrie 6, 3700 ORADEA Tel/fax: +40 59 472434 Email: [email protected] Sediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCU Str. Sportului, Bl. 5, Sc. 3, Ap. 3, 1700 REªIÞA Tel/fax: +40 55 210914 Responsabilitatea asupra conþinutului mate- E-mail: [email protected] rialelor publicate revine în exclusivitate Oficiul local LIFE Aleºd, responsabil Paul DAMM autorilor. Tel: +40 094 795510 E-mail: [email protected] Editare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANU Revistã editatã de Federaþia Românã de Speologie Str. Lugojului 25, 3700 ORADEA Tel/fax: +40 59 472434 Coperta 1: Peºtera ªura Mare, foto Bogdan PETRESCU Email: [email protected] Redactori: Paul DAMM, Andrei POSMOªANU Paginã Web, responsabil Radu DUMITRU Graficã ºi tehnoredactare: Andrei POSMOºANU www.angelfire.com/space/frs Tiparul executat la International Technoprint SRL, str. Dorobanþilor 33-37, Cluj-Napoca, 2002 ani alãturi în FRS!

Viorel Traian LASCU • Preºedinte FRS

niþial am vrut ca acest material sã Cred cã ar fi mult mai interesant sã Responsabilitate! Câþi preºedinþi de fie un raport de activitate! Dar cum citim pe listele de discuþii de pe net, în club pot fi caracterizaþi cu aceastã trã- Iam fost prea des deranjat de pseu- Info, Speotelex, Speomond despre ce sãturã? Cei care nu o dovedesc trebuie dospeologi porniþi pe demolare ºi deni- se face în speologia româneascã, ce fac sã-ºi dea demisia sau sã fie demiºi! grare, m-am gândit cã ar fi mai potrivit cluburile, ce fac speologii. Pentru a avea cât mai puþine surprize un material de atitudine. Din nefericire sunt prea mulþi chi- la acest capitol, trebuie sã promovãm va- Am fost de mulþi ani alãturi de cei biþi, prea mulþi cârcotaºi între noi. Ne lorile! Cârtiþele bãtrâne (cã lupi de mare care au fãcut ºi fac speologie, bãtrânii lãsãm prea uºor duºi de val la provocãri nu pot sã le spun) trebuie sã-i susþinã mai m-au sfãtuit, tinerii m-au ajutat mulþi mãrunte. Orgoliile ºi ambiþiile locale au bine pe cei tineri ºi talentaþi. Puterea ºi-au irosit timpul ºi bani pentru ca ajuns mai presus decât frumuseþea ex- exemplului nu este suficientã. Celor tineri lucrurile sã meargã mai bine, sã schim- plorãrilor. Protejarea peºterilor riscã sã trebuie sã le deschidem uºile ºi mai ales bãm ceva în bine. Pe uni i-am dezamã- fie compromisã de dispute copilãreºti. sã-i ajutãm sã dea un sens activitãþi lor. git, pe alþi i-am deranjat, în mod sigur Exploratori de „salon” dau lecþii Legea ariilor protejate este o provo- nu am reuºit sã acord multora atenþia celor care ºi-au umplut oasele de reumã care pentru noi toþi! A venit vremea, cuvenitã. În fiecare an ne punem spe- parcurgând mii de kilometrii în sub- acum mai mult ca oricând, sã aibã un ranþele uni în alþi, sperând cã la anul va teran! cuvânt de spus cei care pot da un raport fi mai bine ºi ne înecãm dezamãgirile Cred cã la cluburi ºi în viaþa speolo- de activitate speologicã. cu ocazia chefurilor de la Congres gicã a venit vremea sã facem curãþenie. (Speosport). Nu avem de ce aºtepta sã ne facã alþii Chiar dacã lucrurile nu merg cum curat. Adevãraþii speologi ºtiu de ce au P.S. SPEOMOND! am vrea, cred cã speologia de amatori nevoie. Trebuie doar sã ne concentrãm merge mai bine ca acum 4 ani, mult mai mai mult pe acþiune. Cu eforturi ºi încãpãþânare din bine ca acum 8 ani ºi incomparabil cu Federaþia este ºi trebuie sã rãmânã o partea lui Poºme, revista a ajuns sã stea ce s-a întâmplat înainte de 1994. mare familie a speologilor care sã ºtie, în pe picioare. Pentru a merge ca lumea Credinþa mea este cã suntem pe egalã mãsurã, sã promoveze valorile ºi mai trebuiesc fãcute eforturi. Nu mã drumul cel bun, însã mai trebuie schim- sã protejeze patrimoniul speologic. gândesc la rentabilitatea sub aspect bat câte ceva pe ici pe colo. Ce anume? FRS ºi structurile de conducere nu financiar, ci la faptul cã revista trebuie La aceastã întrebare va trebui sã cãutãm mai trebuie privite ca un turn în care nu sã fie cât mai cititã. Efortul de a scrie cu toþi un rãspuns. ai acces. Aveþi acum, mai mult decât pentru Speomond este mult uºurat prin Ca sã putem analiza mai bine starea oricând, posibilitatea de a-i promova pe faptul cã se cere într-o formã scrisã cât lucrurilor ºi sã gãsim rãspunsurile, ar cei în care credeþi. Dar nu vã mulþumiþi mai la îndemânã pentru autor. trebui sã scriem fiecare propriul raport doar cu asta, daþi-le teme de casã ºi Speomondul încearcã sã vã facã cât de activitate. cereþi-le apoi raportul de activitate. mai citiþi! Profitaþi!

2 SPEOMOND • 6• 2001 Voronja, record mondial

oul record mondial de de- vãzut pentru transportul echipamentului Negre, la 50 m ºi respectiv 2 m alti- nivelare a fost stabilit in nu a putut fi folosit, speologii fiind obli- tudine. Nianuarie 2001 in Avenul gaþi sã-ºi abandoneze echipamentul ºi sã Voronja – „Peºtera Ciorii” în tradu- Voronja, Munþii Caucaz, Abkhazia, coboare pe jos. cere, mai este cunoscutã ºi sub denu- Georgia. Recordul de -1710 m a fost Colorãrile efectuate în 1984 în mirea de Krubera, dupã numele unui stabilit de o echipã de speologi ruºi ºi Kujbyshevskaya, parte din sistemul cunoscut carstolog rus de la începutul ucraineni. Dupã mãsurãtorile topogra- Arabikskaja, au pus în evidenþã un secolului XX – este localizatã în Ma- fice a rezultat o denivelare de 1765 m, potenþial de 2340 m denivelare. Apele sivul Arabika, Caucazul Occidental, dar pentru a preîntîmpina eventuale din sistemul amintit ies la suprafaþã prin Abkhazia, republicã separatistã din erori denivelarea anunþatã oficial a fost douã izbucuri aflate pe þãrmul Mãrii Georgia. de 1710 m. În anii ’80 cavitatea a fost exploratã pînã la -340 m. Situatã în imediata Cele mai adînci peºteri din lume vecinãtate a sistemului Arabikskaja Denivelare Lungime Nr. Denumire Localizare (-1110 m), Voronja era consideratã ca m m fãcînd parte din sistem, fãrã a exista însã o legãturã doveditã. 1 Voronja (Krubera) Georgia -1.710 Expediþia ucraineanã din 1999 se opreºte la cota de -750 m din lipsã de 2 Lamprechtsofen Austria -1.632 44.000 material. În august 2000 o altã expediþie 3 Gouffre Mirolda Franþa -1.610 12.000 ucraineanã ajunge la -1200 m, iar în 4 Réseau Jean Bernard Franþa -1.602 20.000 septembrie o echipã franco-spaniolã atinge cota de -1410 m. La ieºire aceºtia 5 Torca del Cerro Spania -1.589 5.210 repereazã un nou puþ la cota -1330 m. Este, de altfel, pasajul ce va conduce la 6 Pantyukhinskaya Georgia -1.508 5.530 un nou record de denivelare. 7 Ceki 2 (Cehi 2) Slovenia -1.480 3.959 Dupã informaþiile primite de la Alexander Klimchuk „ostilitãþile” au 8 Sistema Huautla Mexic -1.475 56.700 decurs dupã cum urmeazã. Expediþia a debutat pe 25 decembrie 9 Sistema del Trave Spania -1.441 9.167 2000. Pe 2 ianuarie se instaleazã bivu- acul de la -1200 m, iar pe 3 ianuarie 10 Boy-Bulok Uzbekistan -1.415 14.270 încep explorãrile dincolo de -1410 m. Dupã trei zile de explorãri este atinsã Vor cota de -1680 m, dupã care urmeazã un onja puþ de aproximativ 70 m. Cota finalã 04080 km este estimatã la -1710 m (douã ceasuri cu altimetru ºi un clinometru). Explorare Abkhazia RUSIA se terminã într-o mare salã cu prãbuºiri, ce nu par a fi de netrecut. Este obiectivul urmãtoarei expediþii. În Arabikskaja, avenul din apropriere, au fost trecute MAREA ºase astfel de pasaje. NEAGRÃ GEORGIA Dupã ce au înfruntat condiþiile vi- trege din interior (debitul de apã 10 l/s, la o temperaturã de 3°C), membrii TBILISI expediþiiei au fost nevoiþi sã le îndure ºi pe cele de afarã, unde vremea evoluase TURCIA de la rãu la foarte rãu. Elicopterul pre- ARMENIA AZERBAIJAN

SPEOMOND • 6• 2001 3 0 Intrare Avenul Voronja P57

Masivul Arabika 100 Caucazul Occidental Abkhazia, GEORGIA P115

Denivelare: -1710 m 200 Krym P43

P14 Noul Meandru

300 P22 P56 P110 P36 P59 1982-1987 -340 m ? ?

P10 400

P105 Sala Non-Kujbyshevskaja P152 -490 m Bivuac 500 -500 m

P8 Lamprechtsofen P19 -580 m 600 P26 P22 P71 Pti Drju

700 C24 August 1999 P45

800 P43

C40

900 P40

C49

C40 1000 C28

P33 1100

P71

1200 Bivuac -1215 m P30 P22

P21 1300 P21 -1340 m P10 Sala Simbat’s Hartã realizatã de Ju. Timoshevskaja ºi P29 A. Klimchouk pe baza cartãrilor efectuate 1400 P23 în 1986 ºi 1999-2001 de: -1410 m ? Septembrie 2000 P24 P17 Ju. Timoshevkaja P11 A. Kovalev P19 O. Rjazanova C60 A. Romanenko 1500 A. Karpechenko C25 G. Rjabukhin P40 DNK N. Jablokova -1570 m A. Morena Rioxa 1600 P49 E. Ogando Lastra Kyim Cunningham’s S. Garcia Dils P14 B. Tourte Sala O. Klimchouk Speologilor Sovietici V. Galas 1700 P34 -1710 m ? Ianuarie 2001 ?

4 SPEOMOND • 6• 2001 Avenul din Stanu Foncii

Felix PAPIU • „Omega” Cluj-Napoca

Date generale geometricã. Lipsa oricãrui aport hidro- circular deschisã. Puþul P8 este de fapt logic – avenul fiind situat în partea debuºeul în tavanul unei sãli imense, Avenul din Stanu Foncii se aflã situat în superioarã a versantului, astfel cã o con- accesul fãcându-se printr-o strâmtoare abruptul cu acelaºi nume, în extremi- centrare a scurgerii areale este exclusã severã, printre bolovani. Sala se consti- tatea nordicã a Platoului Farcu, versantul datoritã suprafeþei restrânse a acestuia ºi tuie într-un meandru al galeriei active Stâng al Vãii Pietrei Negre (bazinul a orientãrii ei în direcþii deferite – fapt de interceptate la baza avenului, prezentând superior al Vãii Cuþilor-Munþii Pãdurea denotã formarea avenului prin lãrgirea depozite aluvionare ºi mari blocuri de Craiului), la o altitudine de 660 m. fisurilor de distensie ºi a litoclazelor prãbuºire. În sectorul amonte al galeriei Accesul la peºterã se poate face din apãrute în urma modelãrii versanþilor active, cursul subteran de apã este uºor DN Cluj-Oradea, pe traseul Borod- carstificaþi (Cocean,1990). Un rol meandrat, cu secþiuni de 2 pânã la 10 m Bratca-Damiº, iar de la ieºirea din deosebit atribuim stratificaþiei calcare- ºi înãlþimi de 10-35 m, ºi se terminã dupã Damiº încã 5 km pe drumul spre Roºia. lor, acestea preiau de la fisurile care spre 260 m între prãbuºiri. Avalul galeriei este Avenul are 2.606 m dezvoltare ºi adâncime se închid, drenajul apelor de mai sinuos, cu lãþimi de 1-2 m ºi înãlþimi 339 m denivelare. infiltraþie. de 10-30 m. Un prim sifon este depãºit Avenul este în custodia Clubului de Prezenþa speleotemelor a fost remar- printr-un scurt pasaj fosil. Pânã la sifonul Speologie „Omega” din Cluj-Napoca, catã doar în Sala Mare din Sistemul terminal râul subteran mai primeºte 4 iar pentru informaþii ºi vizitare contac- Paralel (aici fiind prezente stalactite, sta- afluenþi nesemnificativi ca debit. În taþi conducerea clubului. lagmite, mici gururi, domuri). Tot aici extremitatea sudicã a sãlii de la baza lui s-au descoperit, într-un diverticol, un de- P8 s-a interceptat un alt curs de apã care Genezã ºi carstologie pozit de oase de Ursus spelaeus, ceea ce curge pe o direcþie perpendicularã cursu- aratã cã în trecutul îndepãrtat aceastã lui cunoscut. Acesta debuºeazã dintr-o Din punct de vedere structural zona salã avea comunicare cu exteriorul. Fa- galerie suspendatã ºi se pierde dupã circa aparþine autohtonului de Bihor, caracte- una subteranã este reprezentatã prin co- 80 m într-un sifon. rizat printr-o serie cristalinã peste care leoptere din genul Pholeuon ºi Duvalius. În sistemul paralel se ajunge dupã sunt dispuse discordant ºi trensgresiv O drumuire de temperaturi a fost fãcutã coborârea unui puþ de 40 m (pe la depozite sedimentare aparþinând mezo- de speologul ceh V. Kahle, la data de intrarea nr. 2). Aici gãsim sala cu cel mai zoicului. Majoritatea fenomenelor 17.08.1981, ora 15, când la exterior erau mare volum al avenului 60/20/20 m, carstice de amploare din zonã sunt 23°C, în aven s-au înregistrat urmãtoa- frumos concreþionatã ºi cu un depozit de cantonate în depozite triasice reprezen- rele valori: 8,6°C la baza lui P1; 9,2°C oase de Ursus spelaeus. tate prin calcare negre de tip Guttenstein la baza lui P4; 10,2°C la baza lui P8; (Anisian). 10,7°C la sifonul aval; iar temperatura Structura zonei este marcatã de douã Istoricul descoperirilor apei a fost 9°C. accidente tectonice majore ºi a unei serii 1979 de falii secundare. Astfel se distinge Septembrie – D. Soriþãu descoperã falia Roºia, care trece pe sub Dealul Descrierea peºterii intrarea avenului. Farcu ºi paralel cu ea, o a doua falie de Prima verticalã (65 m) conduce, dupã 1980 amploare, pe linia cãreia este amplasatã coborârea sa ºi a unui con de dejecþie, la Mai – într-o primã turã de explorare, porþiunea superioarã a Vãii Cuþilor ºi o succesiune de trei puþuri (23, 35 ºi echipa: D. Soriþãu, D. Milea, V. Jucan ºi Iezere. De la aceste falii pornesc altele 14 m), intercalate de porþiuni subverti- D. Nicoarã coboarã P1 ºi încep dezob- care afecteazã Dealul Frãganului ºi cale. Începând cu P3 prezenþa apei are un strucþia la baza puþului. Platoul Farcu. Trebuie amintitã profun- caracter permanent, debitul fiind tributar Iunie – se descoperã ºi exploreazã: P2, zimea ºi verticalitatea pronunþatã a regimului pluviometric local. Ureazã o a P3 ºi P4, atingându-se cota de -190 m. faliilor din zonã. doua zonã distinctã a avenului: „târâºul”, Iulie – I. Pop reuºeºte sã treacã târâºul Din punct de vedere hidrologic, râul care decaleazã cele douã succesiuni de dar din cauza unei viituri se opreºte pe subteran interceptat la baza avenului îºi verticale printr-o galerie îngustã, cu o buza lui P5. La aceastã turã participã ºi are originea în ponoarele din Valea înãlþime medie de 0,5 m. A treia zonã o echipã a clubului C.S.A. Cluj. Pietrei Negre ºi are resurgenþa în Izbucul distinctã o reprezintã succesiunea de August – echipa V. Jucan ºi D. Nicoarã Roºia, aflat la 3,8 km distanþã. verticale: P5, P6, P7, P8 (cu adâncimi de coboarã P5, P6, P7 ºi încep dezob- Un rol primordial în geneza ºi evolu- 14, 7, 9 ºi respectiv 55 m). Dacã pe prima strucþia pentru intrarea în P8. þia avenului l-a jucat tectonica arealului serie de puþuri urmele de curgere vadoasã Septembrie – aceeaºi echipã coboarã carstic care le gãzduieºte, ne referim aici au fost observabile, aici ele devin evi- P8 ºi fac primele descoperiri în sala de la direcþiile de fisurare ºi la poziþia lor dente. Puþurile P5.P6, ºi P7 au o formã la baza lui.

SPEOMOND • 6• 2001 5 Stanu Foncii

1981 ocazia cãreia sunt scoase la suprafaþã pe and south-western Pãdurea Craiului Mai – D. Nicoarã, V. Jucan împreunã cu lângã alte reziduuri ºi cablul telefonic Mountains, Theoretical and Applied o echipã de la clubul Vertikum Buda- instalat în anul 1981, devenit inutilizabil Karstology, vol.1; Inst. Speologic pesta ajung cu greu din cauzã unei de la ultimele viituri. „E. Racoviþã”, Bucureºti. viituri pânã la „târ⺔, dar acesta este 1999 MOLDOVAN A., (1984): Memoriile impracticabil. D. Soriþãu, D. Seliºcan ºi Iulie – profitând de apele scãzute din unei echipe de explorare, Buletin C. Popa descoperã, dupã o turã de cauza secetei, sifonul terminal fiind CSER Cluj-Peºtera nr.1, Tipo Agro- dezobstrucþie, Sistemul Paralel ºi Sala deschis, T. Mãniºor, susþinutã de F. nomia, Cluj-Napoca. Mare. Papiu exploreazã circa 200 m pe galeria POPA C., (1984): Stanu Foncii, Buletin August – se carteazã integral avenul de activã, în aval. CSER Cluj-Peºtera nr.1, Tipo Agro- cãtre D. Nicoarã, I. Fetilã, E. Silvestru ºi nomia, Cluj-Napoca. I. Povarã (I.S.E.R. Bucureºti). Colorarea Bibliografie RUSU T., (1988): Pe urmele apelor cu fluoresceinã demonstreazã aparte- subterane, Carstul din Munþii Pãdu- nenþa avenului la sistemul subteran al COCEAN P., (1990): Tipuri genetice de rea Craiului, Editura Dacia, Cluj- Roºiei. Se exploreazã galeria activã în peºteri ºi avene din carstul Munþilor Napoca. amonte pânã la final ºi în aval pânã la Apuseni, Studia Univ. Babeº-Bolyai, SORIÞÃU D., NICOARà D., sifonul terminal. La cercetãri participã ºi Geographia, nr.XXXX, 2, Cluj- SILVESTRU E., DEMETER I., membri ai cluburilor: Vertikum Buda- Napoca. POPA C., VIEHMANN I., (1984); pesta ºi Ceska speoleologickj spolecnost IURKIEWICZ A., MITROFAN H., Avenul din Stanul Foncii, Buletin Suchhy Zleb din Brno. În aceastã expe- (1984): On karstic cavities vertical CSER Cluj-Peºtera, nr.1, Tipo Agro- diþie s-a montat un fir telefonic pânã în ditribution regularities in southern nomia, Cluj-Napoca. sala de bazã ºi s-au echipat toate puþurile cu spituri. Cota atinsã -312 m. Foto Felix Papiu 1982 August – echipa D. Moldovan, B. Kis ºi C. Popa carteazã o lateralã stânga de pe galeria activã în aval, iar I. Povarã ºi A. Moldovan continuã explorãrile în aval. 1983 Iulie – D. Moldovan ºi P. Deriaz (Tro- glolog Neuchatel). Cu aceastã ocazie o echipã a clubului elveþian reechipeazã cu spituri avenul. August – are loc o expedidiþie cu bivuac la -300 m, cu 11 participanþi dintre care 4 în echipa de vârf: T. Botezan, M. Someºan, I. Pop, C. Popa. Se trece semisifonul dar dupã câteva zeci de metri un alt sifon opreºte înaintarea. Cota atinsã -339 m. 1984 Octombrie – echipa D. Moldovan, D. Coþop ºi F. Papiu descoperã câteva Nr Puþ Denivelare Amaraj Fracþionare Coardã Obs. laterale în zona „târâºului” ºi o serie de (m) (m) mici afluenþi pe galeria activului în aval. 1 P1 67 m N la copac 2S la -15m st.SAN 80 m 40 m apic 1985 2 P2 23 m N pilier, 2S st. S la -3 m st. 35 m Noiembrie – C. Patalita, D. Moldovan, 3 P3 35 m 2S MC N+S la-2 dr. 40 m cad pietre V. Breazu, F. Papiu carteazã descope- ririle din anul precedent în cadrul unui 4 P4 14 m 2S dr. 2S la -6 m dr. 20 m activ bivuac de 3 zile. activ, 1995 5 P5 12 m 2S S la -2 m dr. 20 m meandru August – F. Papiu împreunã cu o echipã dificil de la clubul S.G.H. Berna reechipeazã activ, cu spituri avenul dupã ultimele norme 6 P6 7 m N dr., sau S st. S la + 1 m dr. 15 m meandru T.S.A. Este escaladatã în sala de la baza dificil puþului P8 o cascadã de 10 m. activ, 1997 7 P7 9 m 2S st. S dr. 15 m meandru August – avenul intrã în custodia Clu- dificil bului de Speologie „Omega”, care intrare efectueazã o acþiune de ecologizare cu 8 P8 55 m 2S 2SAN 65 m strâmtã

6 SPEOMOND • 6• 2001 Stanu Foncii Avenul din Stanu Foncii Galeria activã amonte

0 50 m Sistemul paralel

Joncþiunea puþului final cu activul

Intrare paralelã

Galeria activã aval Intrare principalã

Intrarea paralelã Intrarea principalã 0

P65

P23

100 m

P35

P16

Târâºul 200 m P14 P7 Foto Nicu Murse P9

P55

300 m

SPEOMOND • 6• 2001 7 Explorãri subacvatice în Izbucul Galbenei ºi Izbucul Brãtcanilor

Gyula Birtalan • „Cristal” Oradea, GES Transilvania Oradea, Paul Damm • Clubul de Speologie „Z” Oradea

ampania de scufundãri din anul -13 m) a fost depãºit fãrã probleme, Explorarea Izbucului Galbenei a re- 1986 a GES Transilvania din dincolo de el fiind exploratã o galerie levat existenþa unei peºteri active ascen- Ccadrul Clubului de Speologie activã cu numeroase prãbuºiri instabile, dente de mari dimensiuni (fig. 2), cartatã „Cristal” Oradea a avut drept scop sector în care existã ºi o confluenþã pânã în prezent pe 301 m lungime ºi 41 abordarea unor izbucuri cu debit mare, importantã. Sifonul nr. 2 (21/-4 m) este (-13; +29) m denivelare. Ramura explo- oarecum „evitate” de majoritatea sca- ceva mai îngust, dupã care galeria se ratã este în opinia noastrã râul subteran fandrilor care au activat în zonã. Pentru lãrgeºte ºi prezintã ºi 3 cascade de max. din Sistemul Zãpodie, afluentul dintre a rãspunde acestui deziderat atenþia a fost 5 m înãlþime. Ultimul sifon este cel mai sifoanele 1 ºi 2 provenind din Cetãþile concentratã spre Izbucul Galbenei din lung (45/-8 m), traversarea lui permiþân- Ponorului. Rezultatele obþinute în urma Munþii Bihor ºi Izbucul Brãtcanilor din du-ne accesul într-o salã de mari dimen- acestor explorãri, deschid noi perspec- Munþii Pãdurea Craiului, ambele fiind siuni, cu baza ocupatã integral de oglinda tive asupra cuceririi sistemului, care se resurgenþele unor sisteme hidrocarstice unui lac adânc. Explorãrile au fost oprite dovedeºte a fi aerat ºi în sectorul de extinse. în acel punct din lipsa unei posibilitãþi de resurgenþã. Pãtrunderea în afluent nu a amarare a firului ghid. fost încercatã, dar este posibilã. Izbucul Galbenei Situat la 815 m altitudine este una dintre cele mai mari resurgenþe din munþii Bihor (debit mediu 550 l/sec) care dreneazã apele complexului carstic Cetãþile Pono- rului ºi al Sistemului Zãpodie (fig. 1). Sistemul se dezvoltã în stiva unitarã a calcarelor Tithonice ºi Barremian - Apþian inferioare, aflate în continuitate de sedimentare ºi aparþinãtoare Unitãþii de Bihor (Ianovici et al. 1976). Din punct de vedere tectonic ansamblul face parte din homoclinul Padiº-Cãlineasa, cu o cãdere de la NE la SW, în cadrul cãruia formaþi- unile sunt aºezate normal, fãrã repetiþii ºi fãrã cute. Explorãrile speologice efectuate în Cetãþile Ponorului (Viehmann et al. 0 100 300 500m Fig. 1 1980) ºi Sistemul Zãpodie (Vãlenaº, 1977) au conturat reþeaua de galerii din arealul de insurgenþã. Distanþele aeriene rãmase între sifoanele terminale din cele douã mari cavitãþi ºi Izbucul Galbenei (890 m pentru Cetãþile Ponorului ºi 2050 m pentru Zãpodie), respectiv posibilitatea realizãrii unei joncþiuni, ne-a îndemnat la reluarea explorãrilor subacvatice. În vara anului 1986 o echipã interna- þionalã: „Cristal” Oradea - „Hranicky Kras” Olomouc-Cehia a reluat explorarea Izbucului Galbenei, dupã tentativa eºuatã din cauza apelor tulburi a lui G. Halasi. De data aceasta sifonul de la intrare (40/

0 10 20 m

8 SPEOMOND • 6• 2001 Explorãri subacvatice

Izbucul Brãtcanilor Înaintarea a fost opritã însã în acel punct ORêEANU I. (1997): Contributions to datoritã epuizãrii firului ghid. Dezvolta- the hydrogeology of karst areas of the Situat în sectorul NE al Munþilor Pãdurea rea Izbucului Brãtcanilor este de 145 m. Bihor-Vlãdeasa Mountains (Roma- Craiului la o altitudine de 345 m, fiind Condiþionarea geologicã aparte a nia), Theoretical and Applied Karsto- una dintre cele mai mari surse din masiv impus sistemului un mod de organizare logy, vol.9/1997, 185-214, Bucharest. (debit mediu multianual 302 l/s) Resur- particular. Drenul dinspre valea Luncilor, ORASEANU I., JURKIEWICZ A. genþa dreneazã apele vãii Luncilor ºi par- care reprezintã axul sistemului este (1987): Hydrogeological karst sys- tea de nord a platoului Damiº (zona cantonat de rocile aparþinãtoare horstului tems in Pãdurea Craiului Mountains., Ponoraº - Secãtura Brãtcanilor) (fig. 3). Cãrmãzan, în opoziþie cu peºterile insur- Theor. and Appl. Karstology, vol 3, Timpul de tranzit înregistrat la diferitele gente de la nivelul platoului care se pp.215-222, Bucharest. trasãri fiind relativ scãzut (Orãºeanu & gãsesc în zona treptelor antitetice. În RUSU T.(1988): Carstul din Munþii Jurkiewicz 1987), se poate presupune cã consecinþã, deºi existã un contact direct Pãdurea Craiului, ed.Dacia, 254p. drenul este aerat în cea mai mare parte. între depozitele carstificabile ale celor Cluj. Explorãrile speologice efectuate de cãtre douã compartimente tectonice, datoritã VALENAS L.(1977): Probleme de morf- membri CSA Cluj-Napoca (Rusu, 1988), diferenþelor structurale existente consi- logie carsticã în Groapa de la Barsa au conturat numeroase posibilitãþi de pã- derãm ca puþin probabilã posibilitatea (Munþii Bihorului), Nymphaea, vol.V, trundere în sistem, prin intermediul unor realizãrii unor joncþiuni. pp.157-199, Oradea. cavitãþi insurgente din zona de platou, ex. VIEHMANN I., CRISTEA E., ªERBAN P. Ponoraº, P. Stanul Ciuþii, Av. Berna etc. Bibliografie M., CUC O., GHITEA S. (1980): La Din punct de vedere geologic Izbucul morphologie du complexe karstique Brãtcanilor este situat în calcare negre IANOVICI V., BORCOS M., BLEAHU “Cetatile Ponorului” (Les Monts anisiene, la extremitatea esticã a horstului M., PATRULIUS D., LUPU M., Apuseni, Roumanie), Trav. Inst. Cãrmãzan (Ianovici et al. 1976), care DIMITRESCU R., SAVU H. (1976), Speol. “E. Racovitza”, t.XIX, pp. prezintã o structurã sinclinalã complicatã Geologia Munþilor Apuseni, 631 p., 261-274, Bucharest. de o ridicare axialã ºi numeroase falii ce ed. Academiei, Bucureºti. determinã cute secundare. Bazinul de recepþie al sistemului este situat la nivelul depozitelor predominant jurasice, din zona treptelor antitetice Lorãu - Damiº - Roºia. Compartimentul se prezintã sub forma unui homoclin cu cãdere spre NW ºi este deranjat de fracturi longitudinale paralele, în lungul cãrora compartimen- tele sunt ridicate în partea de SE. Enorma acumulare de grohotiº de la intrarea izbucului a stopat pentru multã vreme explorãrile subacvatice. În 1986 are loc o acþiune de decolmatare în urma cãreia se reuºeºte deschiderea unui pasaj de acces spre galeria submersã. Sifonul este explorat de cãtre Gyula Birtalan pe o lungime de 120 m ºi -14 m denivelare (fig. 4), de-a lungul unei galerii sinuoase în plan vertical, care prezintã o restricþie severã cauzatã de o prãbuºire în zona medianã. Traversarea sifonului a permis accesul într-o galerie aeratã fosilã, care scurtcircuiteazã sifonul nr. 2 ºi este urma- tã de un nou sifon, de asemenea plonjabil. Plan Sifon 2 0 10 m ?

Sifon 1 Cartare Gyula Birtalan Izbucul Brãtcanilor ±0 ? Sifon 2 Sifon 3

Secþiune -14 m Fig. 4 SPEOMOND • 6• 2001 9 Explorãri speologice în partea central-esticã a Munþilor Bihor

Paul DAMM • „ Z” Oradea, Károly MORÉH • „EXUS” Târgu Mureº

ona înaltã cuprinsã între Lumea condusã de Tibor Dianovszky, depãºeºte prin intermediul unui horn atinge cota Pierdutã, Gârdiºoara ºi valea 4 sifoane, oprirea fiind dictatã de un maximã a peºterii. Z Cobliºului, din partea central - colmataj din cadrul sifonului nr. 5. Cu Galeria sifoanelor are o lungime de sudicã a Munþilor Bihor, este încã destul aceeaºi ocazie P. Damm, Katalin Kocsis- cca. 100 m, cel mai lung sector aerat de puþin cercetatã în comparaþie cu Damm ºi Z. Szabó efectueazã ridicarea (cca. 40 m) fiind situat între sifoanele 4 restul masivului. Explorãrile speologice topograficã completã a sectorului ante- ºi 5. Actualul terminus se gãseºte în au fost axate pânã în anii trecuþi, cu sifon. cadrul sifonului nr. 5, unde se efectueazã precãdere asupra unor obiective cunos- Intrarea principalã a peºterii (16/ lucrãri de decolmatare subacvaticã. cute sau asupra unor perimetre mai 6 m), prezintã o importantã acumulare accesibile (fig. 1). Rezultatele acestor de prãbuºiri în partea dreaptã (punct în Peºtera de la Iezere (3409/3) prime investigaþii au rãmas nepublicate care se gãseºte ºi intrarea secundarã) ºi Într-o zonã confuzã de platou la cca. pânã în prezent. Deºi studiul geospeo- se continuã cu o galerie cotitã, temporar 500 m nord de izvorul de la capãtul vãii logic al regiunii este în curs de finali- activã, care se îngusteazã treptat pânã la Ponoraº, pe contactul litologic dintre zare, considerãm utilã prezentarea unei lãþimea medie de 4-5 m. La 75 m de la gresiile cuarþoase Hettangian - Sinemu- note preliminare, referitoare la princi- intrare, prin intermediul unei galerii rian inferioare ºi calcarele Neocomian - palele peºteri investigate. laterale (de tip „prea-plin”) este inter- Apþian inferioare , la altitudinea de 1250 Din punct de vedere geologic (Bleahu ceptat cursul subteran, limitat spre m sunt situate cele 3 intrãri ale Peºterii et al. 1980 ºi 1985), în regiune afloreazã amonte de un sifon, iar spre aval de un de la Iezere. Cavitatea a fost reperatã de pe mari suprafeþe calcare, dolomite ºi colmataj; galeria principalã devine apoi M. Bleahu (Vãlenaº et al. 1977), explo- subordonat gresii cuarþoase aparþinã- uºor ascendentã ºi la 113 m de la intrare rarea ºi cartarea fiind realizate de cãtre toare Unitãþii de Bihor, respectiv depo- se colmateazã definitiv cu material L. Vãlenaº ºi L. Pop în 1980. zite detritice cimentate permo-werfe- detritic. În acest ultim sector remarcãm Intrarea principalã a peºterii (9/6 m.) niene din cadrul Unitãþii de Arieºeni. existenþa unei reþele afluente bietajate este situatã la cota -15; ea este urmatã de Energia de relief ridicatã, pe fondul având o lungime totalã de 158 m, care o salã largã, descendentã, în care debu- mozaicului litologic existent a creat premisele formãrii unor sisteme hidro- carstice majore, care se descarcã prin izbucuri situate la nivelul talvegului vãilor limitrofe.

Peºtera Biserica Scochii (3408/10) La cca. 3 km amonte de confluenþa cu Cobliºul, în versantul drept al vãii Ponoraº, la nivelul talvegului se gãseºte o exurgenþã cu debitul apreciat la cca. 10 l/s, cantonatã în calcare Neocomian - Apþian inferioare. Deasupra izbucului, la 7 respectiv 14 m altitudine relativã sunt situate intrãrile Peºterii Biserica Scochii (fig. 2), o cavitate activã spaþi- oasã, care reprezintã momentan singura posibilitate de pãtrundere în sistemul carstic aferent. Prima explorare consemnatã a peº- terii a fost realizatã de cãtre Clubul de Speologie „Casa de Piatrã” din Turda în 1980 (Goran, 1982). În anul 1993 P. Damm, M. Botez, C. Pop ºi T. Ille efectueazã o serie de escalade ºi decol- matãri în zona finalã, continuate apoi de C.S. „Ursus Spelaeus” Târgu Mureº. În anul 1999 în cadrul unei expediþii internaþionale o echipã a Clubului de Scufundãri „Plozer István” Budapesta,

10 SPEOMOND • 6• 2001 Explorãri speologice

ºeazã intrarea superioarã sub formã de Intrarea este situatã la capãtul din porþiuni unde tavanul coboarã brusc, aven (cota 0) ºi o intrare lateralã (fig. 3). amonte al unei vãi seci slab conturate, formând pseudosifoane. Terminusul este Continuarea, sub forma unei galerii are 4/3 m ºi dã acces la un puþ perfect o strâmtoare impenetrabilã care se meandrate de tip canion se gãseºte în eliptic, adânc de 26 m. Puþul debuºeazã gãseºte la 108m de la confluenþã, la cota partea de sud a sãlii de la intrare. La cota într-o salã de 14/8/12 m, având podeaua de -33 m. -44 într-o zonã labirinticã este inter- acoperitã în cea mai mare parte cu o Din punct de vedere morfologic ceptat un curs activ temporar, care va argilã fin stratificatã. Sala este urmatã de Peºterii-Aven din Faþa Bãlãcenii, evi- parcurge apoi longitudinal întreaga o galerie spaþioasã (4/10m), frumos denþiazã pe de-o parte, galerii largi, peºterã, primind aportul a doi afluenþi la concreþionatã. La 64 m. de la intrare o fosile, intens concreþionate (pânã la -52 ºi -93, ambii accesibili pe lungimi de imensã scurgere stalagmiticã formeazã obturarea completã), formate în regim câteva zeci de metri. Aval de primul un baraj, care, cu excepþia unui pasaj înecat, iar pe de altã parte o galerie afluent galeria principalã se lãrgeºte, extrem de strâmt (Terminus 1986), aproape rectilinie, foarte îngustã, for- prezentând mici galerii laterale ºi un obtureazã în întregime galeria. Depãºind matã în regim de curgere cu nivel liber, scurt nivel superior. În ultima porþiune obstacolul, se ajunge în Sala Candela- de cãtre micul curs subteran care îl activul îºi reduce sensibil dimensiunile brului, în tavanul cãruia se gãseºte un parcurge ºi în prezent. Ambele categorii ºi dupã un sifon deschis se terminã disc, comparabil cu cele descrise din de goluri sunt dezvoltate pe sistemul de datoritã unui colmataj la cota -97. peºterile Pojarul Poliþei, Piatra Altarului fisuri de sprijin al Faliei Bãlãcenii - Est. Peºtera de la Iezere s-a format pe sau Humpleu. Din punct de vedere hidrologic peº- seama captãrii în subteran la nivelul La capãtul sãlii, într-o zonã nisipoa- tera este parcursã longitudinal de cãtre contactului tectonic J1-K1 a trei cursuri sã, se intercepteazã Cursul de Nord al un curs activ cu caracter temporar subaeriene independente. Din punct de reþelei, un activ temporar, care curge de (Cursul de Vest), al cãrui debit maxim vedere morfologic predominã formele la nord spre sud, în direcþie contrarã poate atinge 2-3 l/sec. la cca 24 de ore caracteristice unei curgeri cu nivel liber, sensului de înaintare. Spre amonte, dupã dupã instalarea unor precipitaþii, debitul cu trecere spre cele de regim înecat spre depãºirea unui nou baraj stalagmitic, scãzând apoi în mod lent pânã la secarea final, peºtera fiind o tipicã „drawdawn galeria continuã neschimbatã pe o completã. El primeºte un singur afluent vadose cave” din cadrul unui sistem de lungime de 54m pânã în dreptul unui (Cursul de Nord), care în opoziþie, pasaj interfluvial. colmataj aluvial. Deasupra punctului transmite mult mai repede unda de final, se dezvoltã un horn umplut cu viiturã (practic instantaneu), fapt ce Peºtera-aven din Faþa Bãlãcenii blocuri angulare de calcar provenind de denotã un bazin de recepþie apropiat ºi o (3404/31) la exterior. permisivitate ridicatã a drenului. O notã Peºtera-Aven din Faþa Bãlãcenii este Spre aval, Cursul de Nord evolueazã de inedit oferã cursul activ care îºi face situatã la cca. 500 m NE de Izbucul Gura de-a lungul unei galerii uºor descen- simþitã prezenþa în urma unor ploi de Apei în calcare Anisian superior - dente, cu dimensiuni sensibil mai reduse duratã, în peretele puþului de intrare al Carixian inferioare, ºi a fost descoperitã (2/2m) ca dupã 33 m. sã ce verse în peºterii. Acesta dreneazã pierderile din de Paul Damm ºi Marin Giurgiu în Cursul de Vest. Sectorul amonte al aces- albia unui torent din imediata apropiere 1986. La explorãrile, coordonate de tuia prezintã secþiuni eterogene, în gene- a intrãrii ºi poate cauza, o cu adevãrat Károly Moreh, au participat: P. Damm, ral largi pe primii 70 m, dupã care se neplãcutã surprizã, persoanelor care Z. Kiss, G. Keserü, H. Mitrofan, L. îngusteazã, meandreazã puternic ºi doresc sã parcurgã reþeaua! Drenajul Piroska ºi L. Kocsis. Ridicarea topogra- devine total impenetrabil dupã un par- final al peºterii este îndreptat cu certitu- ficã a fost efectuatã de Árpád Kelemen curs de 60 m. Spre aval Cursul de Vest dine cãtre Izbucul Gura Apei, al cãrui pentru 585 m dezvoltare ºi -33 m deni- se prezintã sub acelaºi facies: strâmt, nivel superior fosil, respectiv subfosil, îl velare (fig.4). puternic meandrat ºi cu cu numeroase ºi reprezintã.

SPEOMOND • 6• 2001 11 Explorãri speologice

Avenul Ursului (3404/46) Gemãnata 2. Cavitatea a fost descoperitã Izbucul Mic (bazinul Someºului Mic) La 0,5 km. aval de Groapa Gârzii, de o echipã a CS „Casa de Piatrã” Turda sau Coliba Gheobului (bazinul Arieºului Hoanca Hinchiriºului primeºte un aflu- (Goran, 1982) ºi cartatã pe o lungime de Mare). ent de dreapta, cu un caracter temporar 105 m. Explorãrile sunt reluate în 1987 al curgerii. Avenul este situat la 450 m de cãtre P. Damm ºi I. Kiss, ocazie cu Bibliografie amonte de confluenþã, în versantul drept care este derocatã intrarea într-o reþea al acestei vãi, la o altitudine de 1315 m paralelã ºi este recartat întregul aven. Bleahu, M., Dimitrescu, R., Bordea, S., (10 m. altitudine relativã). Dupã o micã Douã intrãri spaþioase (4/3; 1,5/2 m), Bordea Josefina, Mantea, G. 1980. intrare de versant, se deschide un puþ aflate în versant, converg într-o salã Harta geologicã aRomâniei, Foaia larg, dezvoltat pe o fracturã de sprijin a cotitã ºi puternic descendentã. Din Poiana Horea, Bucureºti (ed IGG). faliei Bãlãcenii-Est. La bazã se intercep- segmentul inferior al sãlii se desprind Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea Gh., teazã o galerie puternic descendentã, douã galerii paralele care ating cotele de Cioflicã G., ªtefan A., Popescu A. care dupã coborârea a douã noi trepte -43 ºi -42. Prima dintre ele, dupã un Marinescu F., Bordea S.1985. Harta verticale, devine impenetrabilã la -25. pasaj orizontal îngust, se continuã cu un geologicã a României, Foaia Pie- Avenul (fig.5) s-a format pe seama unei puþ în pantã de 75-80°, temporar activ, troasa, Ed. IGG. Bucureºti. vechi captãri a pârâului din vecinãtate, urmat la bazã de douã sãliþe denivelate Goran, C. 1982. Catalogul sistematic al conexiunea geneticã cu ponorul fosil între ele, iar cea de-a doua galerie este peºterilor din România, Bucureºti alãturat fiind evidentã. un meandru puternic descendent care se (ed. CNEFS). colmateazã la cota -42. Ianovici, V., Borcos, M., Bleahu, M., Avenele 2,3 ºi 4 din Hoanca Avenul Gemãnata 2 este un fost Patrulius, D., Lupu, M., Dimitrescu, Mãguranului (3404 / 2; 27; 28). ponor (situat la cea mai mare altitudine R., Savu, H. ,1976. Geologia Munþi- Hoanca Mãguranului este o vale carsticã din munþii Bihor), care drena un curs lor Apuseni, Bucureºti (Academiei). de tip sohodol, care „conflueazã” cu subaerian, organizat la nivelul unor Orãºeanu, I. 1997. Contributions to the Gârdiºoara la 300m amonte de Izbucul depozite de vârstã Liasic inferioarã, hydrogeology of karst areas of the Gura Apei. În bazinul acestei vãi au fost erodate din apropiere între timp. Ele- Bihor-Vlãdeasa Mountains (Roma- descoperite mai multe cavitãþi, dintre mentele morfologice evidenþiate denotã nia) - Theoretical and Applied Kars- care 3 (avene) sunt mai importante. Ele formarea avenului în regim de curgere tology, 9 [1997], 185-214. sunt situate la 525, 750 ºi 900 m amonte cu nivel liber, drenajul ipoteticului curs de confluenþã, la altitudini relative de activ putând sã fi fost îndreptat spre 0-5 m. Din punct de vedere genetic golurile menþionate sunt avene insur- gente, formate pe seama unor mici cursuri de apã temporare, dispãrute în cazul avenelor nr 2 ºi 4. Avenele sunt situate în bazinul de recepþie al Izbu- cului de la Coliba Gheobului la distanþe aeriene de 1,3 -1,5 km ºi 130 - 200 m diferenþã de nivel, reprezentând poten- þiale cãi de penetrare a sistemului.

Avenul Gemãnata 2 din Grumazul Bãtrânii (3446/3) La 750 m W-NW de vârful Bãtrâna, în zona cunoscutã sub denumirea de Gru- mazul. Bãtrânii, la 1490 m altitudine, se gãsesc cele douã intrãri ale Avenului

12 SPEOMOND • 6• 2001 Canioning

Felix PAPIU • Departamentul Canioane

anyoningul sau parcurgerea de Coborârea de canioane este de fapt cobori sau sã înoþi prin apã, deci trebuie canioane este un sport relativ parcurgerea acestora pe firul apei, în jos, abordate în sezonul cald (primãvara Crecent în România. Primele acþi- spre capãtul canionului, deci într-un existã ºi pericolul viiturilor, iar apa din uni de acest gen au fost semnalate în anii singur sens. Sunã cam simplu dar pot topirea zãpezilor este extrem de rece). 1992-1993, dar destul de slabe sunt interveni multe dificultãþi care pot fi Combinezonul complet de neopren (cu informaþiile ce au ajuns la noi. înºelãtoare. Astfel, în parcurgerea unui cagulã, ºosete ºi mãnuºi) este indispen- Originile acestui sport se afla undeva canion se pot întâlni cascade ce trebuie sabil unei ture de canion pentru cã el în Franþa ºi se pierd în negura anilor ’79. coborâte pe coardã, marmite unde asigurã o bunã protecþie termicã, meca- O adevãratã înflorire are loc aici înce- trebuie înotat, sãritori care se caþãrã, nicã (la salturi, ºocuri, tobogane) ºi pând cu anii ’80-’81, iar din anul 1997 curenþi repezi care se trec cu tiroliene, flotabilitate. Trebuie evitate turele de i se acorda canyoningului o Comisie în bazine în care se sare, la care putem canion pe timp de furtunã sau început de cadrul Federaþiei Franceze de Speologie. adãuga pasaje de peºterã sau înot în furtunã. Totul poate fi în ordine dacã se În România dupã toate contactele avute apnee. Rezultã un sport care adunã cunoaºte morfologia canionului cu de diverse persoane cu francezi practi- împreunã elemente de cãþãrare, speo- punctele de retragere sau locurile de canþi ai acestei activitãþi, s-a hotãrât în logie, înot, totul dus la extrem. ieºire din traseu, cât ºi zona adiacentã cu 1994 formarea unei Comisii de Coborâri Pentru o parcurgere de canioane în bazinul hidrografic de colectare. Totuºi, Canioane care apoi s-a transformat în condiþii de siguranþã, la pregãtirea unei dacã ne surprinde o viiturã în timpul cadrul Comisiei Explorãri-Animare în ture de coborâri canioane trebuie cãutate parcurgerii unui canion ne vom adãposti Departament. Acþiunile organizate de informaþii despre: la un nivel de siguranþã ºi în aºteptare sã Departamentul de Coborâri Canioane • parcursul canionului (marºul de consumãm multe lichide. sunt dezvoltate pe 3 direcþii: ºcoalã, apropiere ºi retur, nivel de dificultate Pe lângã costumul de neopren pentru competiþii ºi expediþii. Departamentul tehnicã, denivelare, angajament parcurgerea unui canion este nevoie ca de Coborâri Canioane din cadrul Fede- fizic, nivelul apei); echipamentul individual sã cuprindã raþiei Române de Speologie, prin Direc- • eventualele ieºiri din parcurs, rute de urmãtoarele: cascã de protecþie, supra- þia ªcoalã oferã celor interesaþi de acces suplimentare; combinezon de protecþie a neoprenului, iniþiere sau perfecþionare în aceastã • debitul de apã dependent de situarea ham cu verigã centralã, lonjã dublã, activitate cadrele specializate ºi suportul geograficã, altitudine, bazin de coborâtor „opt”, iar în unele cazuri vestã logistic de instruire. Stagiile organizate versant, geomorfologie; flotoare. Echipamentul colectiv va sunt: stagii tehnice (pentru începãtori ºi • situaþia climatericã (temperaturã, cuprinde, pe lângã coarda de coborâre avansaþi), stagii de formare ºi atestare de precipitaþii, anotimp, topirea zãpe- folositã la dublu, încã o coardã supli- cadre (pentru iniþiatori, monitori ºi zilor, etc.); mentarã de salvare (cu lungimea egalã instructori) ºi stagii de formare ºi ates- • serviciul de salvare local (salvaspeo, cu a celei mai mari verticale din traseu), tare de ghizi. Direcþia Competiþii, din salvamont, poliþie, salvare, pom- diverse bucle, trusã de spituri (ciocan, cadrul Departamentului Canioane, îºi pieri); tamponor, spituri, plachete, verigi), propune dezvoltarea ºi popularizarea • regularizãri artificiale a debitelor bidon etanº, frontalã electricã, briceag, acestei activitãþi, precum ºi ierarhizarea cursurilor de apã (baraje artificiale folie de supravieþuire, haine uscate, sportivilor ºi stimularea acestora prin pe curs) ºi pericolul viiturilor dato- hranã, trusã de prim ajutor, carnet topo, acordarea de diplome ºi premii. rate în acest caz creºterii impre- fluier, 2 blocatoare, carabiniere. Pentru a practica canyoningul avem vizibile a debitului. Având tot acest echipament putem nevoie mai întâi de un cadru natural Prevenirea unei terþe persoane des- pleca într-o partidã de canionyng, dar adecvat. Canioanele sunt un mediu unic. pre itinerarul ales ºi ora posibilã de numai într-o echipã formatã din minim Ele se prezintã ca niºte despicãturi întoarcere, poate fi utilã în anumite 4 persoane dintre care una trebuie sã fie adânci formate prin acþiunea de erodare situaþii. brevetatã, sau sã aibã o vastã experienþã a apei în calcar, sau în funcþie de ambi- Pentru coborâre se foloseºte o sin- în domeniu. anþa geologicã ºi morfologicã, pot fi gurã coardã de lungime egalã cu dublul La coborârea cascadelor persoana simple vãi, ravene, chei, albii profunde celei mai mari verticale din traseu. cea mai experimentatã amareazã coarda strãbãtute de pâraie sau râuri. Pasajul Aceastã coardã se recupereazã dupã ºi coboarã primul la simplu pe o ramurã rezultat este ceva rece, întunecos, fiecare coborâre, ceea ce face întoacerea a corzii (cealaltã fiind filatã în sacul de modelat în stânci înalte, de multe ori de practic imposibilã. În general, canioa- transport), sondând terenul ºi bazinul de doar câþiva metri lãþime. nele sunt locuri reci, în unele trebuind sã la bazã, fiind atent la buclele sau nodu-

SPEOMOND • 6• 2001 13 Canioning rile ce pot apãrea pe coardã din cauza logia canionului. Atât poteca de acces si mentul într-un canion se coteazã de la I rãsucirii ei în cascadã. Ultima persoanã de ieºire din canion cat si punctul de la IV. Dupã toate acestea se va da o trebuie ºi ea sã aibã o bunã experienþã intrare ºi finalul parcursului trebuie bine cotaþie generalã pentru progresie care pentru cã ea asigurã coborârea întregii cunoscute, pentru a evita situaþiile reprezintã cel mai mare grad de la cele echipe, iar înaintea coborâri verificã neplãcute. trei criterii. dacã coarda, pusã în dublu, nu este Cotarea canioanelor în funcþie de Exemplu: (vezi tabel). rãsucitã ºi dacã poate fi trasã uºor de jos. dificultate este o problemã destul de Canioanele nu sunt atât de delicate Saltul în bazine adânci este un ele- dificilã deoarece intervin mulþi factori ca peºterile de exemplu, dar pentru asta ment specific parcurgerii canioanelor, relaþionaþi între ei. Astfel, canioanele se nu înseamnã cã mediul lor nu necesitã o care oferã un câºtig important de timp. pot clasifica pe 6 nivele de dificultate, bunã protecþie (minim de impact). De Poate fi foarte distractiv dar ºi periculos determinate prin 3 criterii: dificultãþi aceea, cei care practicã acest sport ºi trebuie abordat cu prudenþã. În unele tehnice, dificultãþi acvatice, dificultãþi trebuie sã respecte anumite reguli. cazuri se va amara obligatoriu o coardã fizice. Astfel, nu trebuie aduse nici o stricã- pentru mânã curentã ºi/sau una pentru Un parcurs de canion nu posedã ciune drumului spre canion. Dacã deja coborâre. Prima persoanã care coboarã neapãrat toate cele trei criterii pentru o existã o potecã folosiþi-o, în caz contrar va sonda bazinul de eventualii bolovani determinarea finalã. Iatã cele 6 nivele: nu încercaþi sã faceþi una evidentã sau cu sau buturugi, care pot apãrea dupã U – Uºor: parcurs uºor, mers prin apã marcaje. În general, într-un canion se viituri chiar ºi într-un canion foarte fãrã a avea nevoie sã utilizãm mâinile în gãsesc numeroase puncte naturale de cunoscut. Saltul trebuie efectuat cu timpul progresiei. Fãrã tehnicã de amarare (trunchiuri, buturugi, bolovani, mâinile pe lângã corp, cu degetele lipite coardã. clepsidre) care trebuiesc utilizate cu de coapse, iar intrarea în apã se face UD – Uºor Dificil: parcurs acvatic uºor prioritate, evident dacã asupra soliditãþii vertical, cu genunchi uºor flexaþi, pentru dificil, înot în bazine scurte, eventual lor nu existã îndoieli sau poziþia lor nu limitarea imersiunii ºi pentru a amortiza salturi de 2 m maxim, progresia necesitã este condiþionatã de riscul frecãrilor, de ºocul la un eventual contact cu fundul folosirea mâinilor, coarda este în mod recuperarea corzii ºi de posibilitãþile de bazinului. normalã. ieºire din coardã la sfârºitul coborârii. Nu sunt rare cazurile când o turã M – Mediu: parcurs acvatic mediu, înot, Buclele ce rãmân în amarajele naturale obiºnuitã, într-un canion cunoscut sã eventual salturi, câteva pasaje de descã- se vor schimba anual (sau de câte ori devinã mai lungã decât s-a aºteptat. þãrare mai dificile de gradul III (în este cazul) din cauza uzurilor prin Aceasta din diverse motive cum ar fi escaladã), coarda utilã pentru mâni frecare, stricãciunilor provocate de reechiparea amarajelor smulse de viituri, curente, uºoarã progresie în apã cu viituri, expunerii la soare (UV). Este de o echipã mai slabã sau cu începãtori, curent slab, riscuri scãzute în funcþie de preferat ca amarajele ce rãmân în canion aºteptarea scãderii apelor în cazul unei configuraþia canionului. sã fie duble, asigurate cu lanþ metalic. viituri. Pentru a continua avem nevoie D – Dificil: parcurs acvatic dificil, Nu se vor lãsa corzi fixe în canion, de frontale electrice ºi de o bunã expe- susþinut, mediu din punct de vedere fiecare echipã va avea corzile proprii. rienþã de a umbla noaptea, sau se poate tehnic, înot frecvent, salturi, descãþãrare În concluzie, canyoningul este o aºtepta dimineaþa lângã un foc, schim- pânã la gradul IV, progresie în apã cu activitate extrem de atrãgãtoare, în baþi în haine uscate. curent mediu, riscuri în funcþie de primul rând datoritã frumuseþii peisa- Hipotermia poate fi o problemã configuraþia canionului. jelor, a varietãþii lor ºi aparentei facilitãþi pentru oricine din echipã. Aºteptarea în FD – Foarte Dificil: parcurs acvatic de practicare. Deºi ar pãrea cã este mai apã rece pentru a coborâ o verticalã, sau foarte dificil, tehnic ºi susþinut, cascade puþin periculos decât speologia ºi alpi- înotul pe un traseu mai lung, pot rãcii multe, salturi, tobogane, rapeluri deli- nismul, dificultãþile pot varia ºi poate corpul foarte mult. Cea mai bunã meto- cate, multe riscuri, progresie în apã cu creºte în funcþie de debitul apei, ceea ce dã de încãlzire este o micã partidã de curent puternic. impune o mare capacitate de adaptare ºi miºcãri repezi. Dacã unul din membrii ED – Extrem de Dificil: parcurs acvatic, de improvizaþie, combinatã cu o bunã echipei are probleme serioase ºi nu foarte tehnic, foarte susþinut, înot cunoaºtere a mediului. Practicarea sa existã posibilitatea de a ieºi din traseul aproape permanent, pasaje de opoziþie ºi presupune o instruire prealabilã pentru canionului este mai bine sã ne oprim, sã descãþãre de gradul IV, mari rapeluri deprinderea tehnicilor specifice ºi facem un foc, un ceai cald ºi sã-l încãl- (mai mari de 50 m), probleme tehnice reflexelor necesare. zim. Un fapt important este consultarea delicate, progresie în apã cu curent Canioanele din România nu sunt stãrii vremii înainte de intrarea in foarte puternic (violent). foarte dificile, dar se pot transforma, în canion. Daca este anunþatã ploaie, mai De menþionat cã noþiunea de curent diferite condiþii în funcþie de anotimp, ales vara când volumul de apa este este diferitã de cea de debit. precipitaþii ºi morfologie, devenind foarte mare trebuie sa ne reprogramãm Toate aceste nivele se folosesc pen- obstacole majore mai ales pentru cei tura. Acelaºi canion uºor poate deveni tru a evalua progresia. Riscul ºi angaja- lipsiþi de experienþã. imposibil in condiþiile unei viituri da- torate unei ploi torenþiale. Este util sa Cotaþie Risc, Cotaþie avem cu noi fisa de echipare a canionu- Canion Tehnicã Acvatic Fizic lui schiþa canionului (profilul longitu- progresie angajame finalã dinal) ºi sã ne informam de posibilitãþile GALBENA D FD M FD II FD/II de retragere oferite pe parcurs de morfo- RÂMNUÞA M D M D I D/I

14 SPEOMOND • 6• 2001 Cine-a spus cã nu sunt canioane in România ? Tudor MARIN • „Focul Viu” Bucureºti

hiar aºa. Cine-o fi spus chestia Progresul s-a simþit ºi în domeniul mulatori, 3 aparate foto, o trusã de spituri asta? E o idee vehiculatã de mai explorãrilor de canioane. Un grup cu cu 2 ciocane, trusã medicalã, la care se Cmult timp, de cei care ori ignorã apartenenþã speo-alpinã, format în prin- adauga ºi echipamentul individual: 2 canioningul, ori practic nu-l cunosc. cipal din: Bogdan Dudãu, Horia Mitrofan neoprene complete (pantaloni, bluzã ºi Dupã un entuziasm de început, datorat ºi Gabi Lupoiu au început sã cotrobãie ciorapi), 2 caºti, 2 hamuri, 2 lonje duble, în mare parte reorganizãrii speologiei prin toate zonele potenþiale din þarã. 10 carabiniere, 2 opturi de rapel, 1 set de româneºti prin intermediul Federaþiei Rezultatele nu au întârziat sã aparã. În blocatoare, 2 saci etanºi, 2 bidoane etanºe Române de Speologie, coborârea de zona Herculane au fost descoperite 3 noi de 6 litri, 2 combinezoane de protecþie, 2 canioane a stagnat. Asta din mai multe canioane: Ramnuþa, Bobot ºi Cascada perechi de mãnuºi, etc. Ei bine toate astea puncte de vedere: ca ºcoalã, ca tehnicã Roºeþu (sau Cociu), deosebit de intere- trebuiau sã intre într-o bananã Trans- dar mai ales ca explorare de noi canioa- sante din toate punctele de vedere. În porter Petzl ºi intr-un rucsac de vreo 50 ne. S-au fãcut canioanele care erau cam Fãgãraº au fost parcurse alte noi 3 litri. Culmea e cã au intrat, dar sã nu mã „la botu’ calului”, apoi s-a pus ºtampila: canioane: Canionul Capra, Cascada intrebaþi cum sau cât de grele erau, cãci „Nu sunt canioane în România!” Nimic Bâlea ºi Cascada Capra. Dar poate cele mã abþin… mai fals. mai interesante descoperiri s-au fãcut Strategia a fost clarã: sâmbãtã Canio- Odatã cu 1998, lucrurile s-au dez- într-o zonã mai puþin cunoscutã din punct nul Latoriþei, echipare, parcurgere, foto- morþit. S-a început o ºcoalã de canioane de vedere speo-alpin, Masivul Latoriþa. grafii, iar duminicã Canionul Turcinu adevãratã, la care am contribuit personal Am participat personal la aceste noi localizare ºi acces de sus, echipare, par- împreunã cu Felix Papiu. Apoi aceastã descoperiri si nu m-am putut abþine sã nu curgere, fotografii. ºcoalã s-a permanentizat, având un nu- le fac cunoscute ºi dumneavoastrã, Având în vedere toate astea, sâmbãtã mãr de elevi considerabil, dar asta cititorii revistei Speomond. am pornit dis-de-dimineaþã cãtre Canio- numai datoritã unor eforturi suplimen- Dupã o turã iniþialã fãcutã de grupul nul Latoriþei, cu maºina pânã la coada tare canalizate în aceastã direcþie. „vesel”, adicã Bogdan, Horia ºi Gabi la Lacului Galbenu (practic unde se terminã Tehnica a evoluat ºi ea. S-a început începutul lui iulie, am revenit împreunã drumul forestier pentru autoturisme). De echiparea canioanelor conform standar- cu Dudãu, pentru a echipa Canionul aici se merge cãtre dreapta pe un drum de delor internaþionale. În anul 2000, am Latoriþei ºi pentru a echipa ºi parcurge în tractor pânã la confluenþa cu un pârâu ce fãcut o turã specialã împreunã cu Felix, premierã Canionul Turcinu. vine din partea stângã cum urcãm. O vom Luci Nistor ºi Gabi Lupoiu pentru echi- Accesul în Masivul e foarte lejer dacã lua la stânga ºi vom urca pe unul din parea canioanelor din zona Valea Cernei: dispuneþi de o maºinã. Din drumul versanþi (la un moment dat poteca se Drãstãnic, Ramnuþa, Vânturãtoarea ºi european Râmnicu Vâlcea-Sibiu, în pierde), pânã la Iezerul Latoriþei. Ocolim Bobot. De atunci, la Herculane avem o localitatea Brezoi se merge cãtre direcþia Iezerul prin partea dreaptã, apoi o luãm bazã solidã pentru desfãºurarea unor ºcoli Voineasa aproximativ 18 km, apoi se face din nou la dreapta ºi dupã ce trecem o de canioane, pentru toate nivelurile. la stânga cãtre Ciungetu, iar dupã 6 km culme coborâm pânã la pârâul Latoriþei. Lucrurile merg înainte. Au fost achizi- din nou stânga cãtre direcþia Cabana Odatã ajunºi în acest punct se coboarã pe þionate la Departamentul de Canioane Petrimanu. De la ultima intersecþie mai apã pânã la intrarea in canion. corzi speciale, amaraje, carabiniere, sunt 18km pânã la Cabana Petrimanu, Pe tot parcursul drumului, care nu opturi de rapel, etc. Ultimul manual al drum forestier, dar de bunã calitate. dureazã mai mult de 1,5 ore, peisajul ªcolii Franceze de coborâri de canioane Cabana Petrimanu situatã la o altitu- sãlbatic este deosebit. Zona limitrofã a ajuns ºi la noi ºi odatã cu el, noile dine de 1160 m oferã condiþii de cazare Iezerului Latoriþei este declaratã Rezer- tehnici de coborâre în coardã simplã ºi ºi masã foarte bune la preþuri mai mult vaþie Naturalã ºi încã nu este afectatã de încadrare a unui grup în canion. decât accesibile. Pentru doritori, se poate afluxul turistic. Nu existã poteci marcate campa pe malul Lacului Petrimanu. ºi câteodatã chiar ºi micile poteci ale Aºezarea cabanei pe malul lacului oferã ciobanilor se pierd în desiºul pãdurii. o priveliºte deosebitã mai ales în lunile de Vremea nu a fost deloc de partea toamnã. noastrã. Din timpul nopþii a început sã Fiind o echipã aºa micã, ne-am cam plouã ºi aºa a þinut-o toatã ziua. Chiar speriat când am reuºit sã scoatem mate- dacã nivelul apelor era crescut, noi nu am rialele din portbagaj, deoarece cam toate cedat. Era pãcat dupã atâta drum ºi pregã- trebuiau cãrate în spate ziua urmãtoare, ºi tire sã renunþãm, mai ales când aveam în nu erau puþine deloc. Adicã, ca sã fiu mai faþã douã noi canioane extrem de promi- explicit: 200 m de coardã de 9 mm, 40 de þãtoare. Debutul canionului este format spituri, 40 de plãcuþe, 15 pitoane, 15 din douã cascade de 1,5 ºi 3 m, care pot Canionul Capra. Foto Bogdan Dudãu. carabiniere, perforator Bosch cu 3 acu- fi coborâte ºi la liber. Marmitele au pietre

SPEOMOND • 6• 2001 15 Cine a spus…

Canionul Latoriþei. poate aduce bolovani sau lemne care ne traseu de coborâre, având în vedere cã Foto Bogdan Dudãu. pot accidenta la sãriturã. Deci orice apele erau mari. Bogdan mi-a confirmat marmitã în care se vrea o sãriturã, chiar ulterior: dacã este super cunoscutã, trebuie son- — Aratã mai rãu decât acum 2 sãptã- datã înainte de un membru al echipei! mâni! Pânã la a treia cascadã urmeazã o Dupã coborârea cascadei, nu fãrã succesiune de 3-5 tobogane spectacu- emoþii datoritã vaporilor de apã care tind loase mai ales în cazul unor debite mãrite. sã te sufoce, aterizarea am fãcut-o într-un La baza ei cascada de 3-4 m are o marmi- jgheab situat chiar la bazã, din care m-am tã, adâncã ºi largã. Atenþie la încurcarea extras rapid („Ãsta nu-i locul unde sã corzilor în marmitã, datoritã curenþilor de zãboveºti” mi-am zis atunci). Pentru a tip tirbuºon! ieºi complet din cascadã mai trebuie O nouã porþiune orizontalã, întreruptã coborât un prag de 1,5 m. Marmita finalã de câteva trepte, ne aduce în capul celui este adâncã ºi fãrã curenþi periculoºi. mai mare tobogan al canionului, de apro- Nici recuperarea corzilor nu a fost ximativ 5 m lungime. Coborârea toboga- lipsitã de emoþii, datoritã faptului cã nului trebuie fãcutã cu atenþie ºi trebuie morfologia cascadei nu ne-a permis sondat înainte jgheabul de la baza lui. plasarea amarajelor de rapel chiar în — Hai c-am ajuns la momentul ade- capul verticalei. Ultima cascadã are cam vãrului, îmi spune Bogdan. 15 m ºi se coboarã fãrã probleme. Într-adevãr, în acest punct canionul se Dupã 6 ore iatã-ne la finalul Canio- deschide, priveliºtea este foarte mare, iar nului Latoriþei „obosiþi dar fericiþi”, dupã apa dispare dintr-o datã fãrã a vedea cum sunã o formulã învechitã. În mod unde. Mergând uºor pe margine rãsufla- normal canionul poate fi parcurs în 2 ore pe fund, deci nu se poate sãri. Încã de la rea mi-a fost tãiatã pentru o secundã. într-o echipã de patru persoane experi- început toate pietrele din canion alunecã, Cascada Moara Dracului în toatã splen- mentate, cu douã corzi de 55 m. Diferenþa atenþie pentru cei grãbiþi! Având în vedere doarea ei! Apa curge pe un jgheab verti- de nivel estimatã cu ajutorul altimetrului cã roca în care se dezvoltã nu este calca- cal vreo 10 m, apoi se sparge în spatele este de aproximativ 150 m. Canionul roasã, configuraþia canionului este di- unui bolovan imens, se deschide sub permite în aproape orice punct, ieºirea în feritã faþã de ceea ce ºtiam eu. Cascadele forma unei umbrele, astfel încât la bazã caz de viiturã ºi necesitã o atenþie sporitã nu sunt perfect verticale, ci au mici trepte este un adevãrat haos de apã, spumã ºi la parcurs în cazul unor debite crescute. intermediare ºi chiar bolovani care ies din vapori. Se pare cã noi ne-am cam forþat norocul, jetul de apã cu o tendinþã antigravitaþio- Am echipat douã variante de cobo- având în vedere nivelul apelor ºi ploaia nalã. În consecinþã nu vã recomand sã râre, în funcþie de debit ºi de curajul care nu a încetat deloc. aruncaþi coarda în cascadã, ci sã coborâþi fiecãruia. În prima variantã intrarea se cu ea filatã în bananã. face în apã dupã aproximativ 10-15 m, în Ziua urmãtoare ne-a permis parcur- În continuare urmeazã un parcurs cea de-a doua se intrã de la început în apã. gerea în premierã a Canionului Turcinu. orizontal cu câteva mici trepte care pot fi Recomandarea este sã coborâþi cascada Accesul este un pic cam dificil ºi obo- coborâte ca ºi tobogane. A doua cascadã cu douã corzi de lungime minimã de sitor, dar credeþi-mã cã meritã. are aproximativ 15 m ºi este formatã din 55 m, pentru o recuperare mai uºoarã. De la Cabana Petrimanu se merge cu trei trepte distincte separate cu mici Noi am fãcut douã coborâri pentru a maºina aproximativ 2,5 km în jurul marmite la bazã. Odatã ajunºi în marmita putea determina pe unde este cel mai bun Lacului Petrimanu ºi pe valea cu acelaºi finalã, trebuie sã fim atenþi atât la jetul cascadei cât mai ales la ieºirea din marmitã, care datoritã adâncimii dar ºi debitului mare, creeazã aºa-zisul efect de maºinã de spãlat. Adicã apa se întoarce la marginile marmitei, creând un fel de contra-curent, care te împinge înapoi. Nu pot ascunde faptul cã datoritã bananei grele pe care o aveam în spate, am avut ceva probleme la ieºirea din marmitã. Recomand parcurgerea cascadei cu o coardã de minim 45 m, deoarece în caz contrar pot exista probleme la recupera- rea capetelor din jetul de apã (foarte pu- ternic). Marmita nu avea pietre, aºa cã am ºi sãrit o datã în ea de pe la 2-3 m, dar a- tenþie asta era situaþia atunci când am fost eu. Orice viiturã sau alt motiv obiectiv Canionul Turcinu. Foto Tudor Marin.

16 SPEOMOND • 6• 2001 Cine a spus… nume, pânã la sfârºitul drumului practi- puþin, mai ales când observ cã acesta s-a cabil pentru autoturisme. De aici se deteriorat. În cele din urmã, am echipat merge pe vale în sus pânã la un moment amarajul dublu cu un conexpand ºi un dat când se observã la dreapta o potecã spit, mi-a luat ceva timp dar am reuºit sã-l nemarcatã care urcã prin pãdure. Pe plasez mulþumitor, având în vedere con- aceastã potecã se urcã cam 650 m dife- formaþia neprietenoasã a stâncii. renþã de nivel, pânã la o stânã situatã în Din pãcate azi nu avem la noi decât o partea stângã. De aici se trece culmea C65 ºi o C45. Sper sã ne ajungã. Echipez care o avem în faþã, ºi se coboarã versan- astfel încât sã facem coborârea pe coarda tul înierbat, pânã în Valea Turcinului. În de 65 ºi recuperarea sã se facã cu coarda continuare se merge pe apã în jos pânã la de 45, dac-o ajunge pânã jos. E cea mai debutul canionului. În aceastã zonã bunã soluþie, având în vedere cã nu pãdurea este foarte sãlbaticã, cu multe cunoaºtem lungimea acestei cascade. Mã prãbuºiri ºi fãrã nici un fel de potecã. deranjeazã un pic faptul cã nu vãd baza Oboseala acumulatã cât ºi bagajul cascadei, dar asta e! destul de greu ºi-au spus cuvântul dumi- Încep coborârea atunci când Bogdan nicã. Totuºi premiera care o aveam în faþã îmi dã OK-ul cã e pregãtit pentru foto- ne-a mai alinat „suferinþa” efortului. grafii. Cascada e destul de nervoasã. Canionul debuteazã cu un plan încli- Încerc sã nu intru din prima în jetul de nat, pe care l-am coborât cu coarda. Pe apã, dar nu am nici o ºansã. Dupã prima anumite porþiuni poate fi parcurs ºi ca to- porþiune de 15-20 m, peretele se surplom- bogan. Urmeazã douã cascade de aproxi- beazã puternic. Tocmai aici mi se încurcã mativ 10-15 m, fãrã probleme tehnice sau ºi coarda de recuperare, undeva pe sus, acvatice. Din pãcate ºi în acest canion, astfel cã rãmân suspendat, cu toatã apa în absolut orice piatrã alunecã, lucru care cap ºi într-o poziþie nu foarte conforta- face înaintarea anevoioasã. bilã. Dupã un mic efort reuºesc sa fac Dupã câteva tobogane prima cascadã coarda cea rebelã sã mã asculte ºi reîncep mare se deschide la picioarele noastre. O coborârea cât pot de repede, deoarece apa cascadã de 30-35 m, fãcutã parcã pentru este rece mai ales când îþi intrã cu putere a fi parcursã de cei care iubesc canionin- pe dupã gât. Comunicarea este imposibilã gul. Dupã echiparea amarajului clasic de cu cineva de sus sau de jos. rapel, mã grãbesc sã cobor pentru a mã Ajung la o nouã platformã, unde toatã Cascada Mare a Turcinului. bucura de cãderea de apã. Roca este apa se adunã într-un jgheab. Aici cascada Foto Tudor Marin. destul de durã, astfel încât un acumulator surplombeazã pentru a doua oarã, bineîn- se terminã destul de repede. Noroc cã mai þeles cã ajung din nou cu jetul în cap, dar puterile. Sper sã mã fii auzit. Vad niºte avem doi de schimb. nu-i nimic, cãci încerc sã mã miºc repede. miºcãri din mâini acolo sus. E bine. Starea noastrã este din ce în ce mai În toatã viteza asta nici nu m-am uitat în Dupã câteva minute apare o siluetã în euforicã, când descoperim cã suntem în jos sau la coarda de 45, al cãrui capãt capul cascadei. E Dudãu, bineînþeles. El capul unei noi cascade de vreo 35 m. atârnã deja deasupra mea, eu trebuie sã parcã coboarã mai repede, dar cu opinte- Aceastã cascadã este într-adevãr superbã, respir ºi asta-i cel mai important în haosul lile impuse de morfologia cascadei. din cauzã cã se desfãºoarã pe o lãrgime ãsta de apã. M-am prins, e þapãnã cascada Suntem extaziaþi amândoi! Cascada e de 20 m! Este greu de închipuit cum aratã asta. Caut sã-mi gãsesc o continuitate la într-adevãr superbã ºi are o multitudine aceastã adevãratã perdea de apã. Chiar coborâre ºi mai ales sã accelerez. M-am de dificultãþi tehnice! dacã debitul apei este mai mic decât în sãturat deja. Am bãut apã cât pentru douã Ne revenim repede. Trebuie recupe- canionul de ieri, cascadele rãmân deose- zile! rate corzile. Bogdan începe o cãþãrare pe bit de spectaculoase, iar sosirea se face în Finalul este la fel ca toatã cascada, o fisurã de vreo 10 m, de care trece cu marmite mai puþin adânci ºi lipsite de adicã neprietenos. O faþã înclinatã ºi emoþii, apoi continuã prin vegetaþie curenþi periculoºi. alunecoasã mã obligã sã termin cobo- undeva lateral stânga faþã de axul casca- — Asta e sigur o cascadã mare, îmi rârea într-o marmitã nu foarte mare ºi dei. La un moment dat nu-l mai vãd. Sunt spune Bogdan ocupat cu aranjarea apara- adâncã cam de 1,5 m. Culmea!!! Sunt sigur cã a ajuns sus deoarece, încã picã telor fotografice. chiar la capãtul corzii! Cascada are 65 m, pietre serios în urma lui. Dupã ceva timp, Ne aºteptam la o cascadã mare, dar nu în mod clar. revine la baza cascadei, la capãtul unui ºtiam un ordin de mãrime. Din buza cea Ies rapid din apã ºi încerc sã fac o rapel dupã niºte copãcei, tot prin partea mai expusã, pe care a trebuit sã mergem evaluare a dificultãþii, fãrã emoþia mo- stângã. Am pierdut ceva timp deoarece asiguraþi, cãderea de apã este impresio- mentului. Este una dintre cele mai mari ºi corzile nu au ajuns pânã la baza cascadei, nantã. Dupã 20 m, peretele se surplom- mai dificile cascade din România. Cred dar oricum le-am recuperat. Pentru mine beazã, astfel încât nu vezi nimic. Ca de cã la debite duble e aproape imposibil sã e clar, la cascada asta îþi trebuie 2 corzi de fiecare datã problemele tehnice apar o cobori. Asta da cascadã…! 65 m, minimum. Aºteptându-l pe Dudãu, atunci când te aºtepþi mai puþin. Plantarea Aoleu! Sã-i dau liber lui Bogdan cã am îngheþat, deoarece curentul creat de unui conexpand reuºeºte sã mã enerveze sigur a îngheþat acolo sus. Strig din toate cascadã e destul de puternic ºi rece.

SPEOMOND • 6• 2001 17 Cine a spus…

Cel mai plãcut lucru este cã nu s-a Dupã 30 de minute de mers prin echipã experimentatã, formatã din patru terminat. Canionul continuã cu o casca- pãdure îmbrãcat în neopren, timp în care persoane. Materiale necesare: neoprene dã de 20 m, mai puþin înclinatã, apoi o m-am încãlzit groaznic, ajungem ºi la de minim 3 mm, 2 corzi de 65 m ºi cascadã de 15 m se înlãnþuie într-o ultima cascadã. Localnicii au botezat-o câteva bucle pentru remedierea amara- cãdere de apã foarte spectaculoasã. „Apa spânzuratã”. Pe vale curge din nou jelor distruse de ape, dacã este cazul. Cei Pereþii se apropie foarte mult în acest un pârâu, dar nu e apa Turcinului, ci un ce se încumetã sã facã acest canion, sector. Aici deja Turcinu are aspect de alt curs care vine de undeva din dreapta. trebuie sã aibã cunoºtinþe de înot, iar canion supãrat. Îmi place la nebunie Dacã am avea ºi apa Turcinului ce spec- minim un membru al echipei, trebuie sã aceastã parte! taculos ar fi! cunoascã la perfecþie tehnicile de echi- Când sã pregãtesc urmãtoarea cobo- „Apa spânzuratã” are cam 35 m, pare ºi de excepþie specifice coborârilor râre, am o nouã surprizã… Apa din pânã la aterizarea în râul Latoriþa, ºi nu de canioane. În caz contrar, datoritã canion dispare printr-un grãtar în inima este dificilã din punct de vedere tehnic, dificultãþilor acvatice cât ºi tehnice ale muntelui. Sunt vestitele, amenajãri cu excepþia startului care este într-o sur- cascadelor se riscã blocarea undeva la hidroenergetice ale bazinului râului plombã. mijlocul canionului. În caz de debite Lotru. Ce pãcat! La picioarele noastre se — Parcã am fi în Franþa, nu mã abþin mãrite e nevoie de atenþie ºi chiar de desfãºoarã o cascadã de 40-50 m, dar sã afirm atunci când vãd cã suntem chiar renunþarea parcurgerii. Canionul nu care este complet seacã. Asta e! Data în drum. prezintã în toate punctele posibilitãþi de viitoare ºtim ce avem de fãcut. — Ei cum e? mã întreabã Bogdan, în retragere. Între prima cascadã de 35 m ºi Din acest punct avem douã variante: timp ce strânge corzile. captare este o zonã periculoasã cu puþine sã coborâm prin albia râului sau sã — Mi-e sete, îi rãspund. ºanse de ieºire din canion (în caz de coborâm pe niºte trepte metalice, fixate — Nu asta, cu canionul. Cum þi se incident). Singura ºansã fiind escala- în stâncã, ceva de genul unei „via pare? darea unor pasaje de grad IV-V ºi care ferrata”. Alegem a doua variantã. Cred — E superb. Cred cã e cam cel mai nu se ºtie ce perspective oferã mai cã pe aici nu a mai trecut nimeni de tare de la noi. departe. Pe tot parcursul acest canion foarte multã vreme. Totul e împânzit de Dupã „altimetrãrile” fãcute am alunecã, deci atenþie!!! vegetaþie. Pe alocuri treptele sunt des- calculat o diferenþã de nivel de aproxi- Concluzia este cã, Canionul Turcinul prinse. Aventura nu s-a terminat. Încer- mativ 400 m. Bunã treabã. se recomandã numai echipelor experi- cãm sã ne asigurãm cum putem, deoa- E deja noapte. Suntem plecaþi de 10 mentate. rece sunt pasaje destul de periculoase. ore, ne e foame ºi sete, trebuie sã Acum cã mã aflu la final, mã întreb La terminarea treptelor, estimez dife- recuperãm maºina ºi sã mai ajungem ºi din nou, dar un pic altfel: „Cine mai renþa de nivel cu ajutorul altimetrului, la Bucureºti în aceeaºi noapte. Mai avem crede cã în România nu se poate face 90 m. E ceva, nu glumã! treabã. Odatã cu ieºirea din canion, canioning?...” Rãspunsul se aflã la dum- Continuãm coborârea prin pãdure, efortul nu s-a terminat. De la ieºire pânã neavoastrã, cei care aþi citit acest articol pe versantul stâng. Pe vale se mai la Cabana Petrimanu, mai sunt 3 km. ºi pe care dacã mai sunteþi sceptici, vã zãreºte o cascadã de vreo 10 m, care Canionul Turcinu se poate parcurge invit sã veniþi cât mai repede în cani- necesitã folosirea corzii. în 3 ore, de la intrarea în apã, de cãtre o oanele din România!

MEMENTO Cascada Bâlea, Masivul Fãgãraº. traseu de alpinism de grad 3A-3B Alte canioane parcurse în Parcurs în premierã de: Bogdan (escaladã liberã grad maxim V), de Dudãu, Dan Burcea ºi Robert Lupoiu. cãtre Bogdan Dudãu ºi Dan Burcea. premierã în anul 2001 Diferenþã de nivel: 65 m Canionul Bobot, din zona Bãile Canionul Capra, Masivul Fãgãraº. Cel mai mare rapel: 65 m Herculane. Parcurs în premierã de: Bogdan Materiale necesare: 2 corzi de 65 m Parcurs în premierã de: Bogdan Dudãu ºi Dan Burcea. Echipat: complet în douã variante Dudãu ºi alþii Diferenþã de nivel:150 m Cascada Roºet (Cociu), zona Bãile Diferenþã de nivel: 150 m Cel mai mare rapel: 20 m Herculane. Cel mai mare rapel: 25 m Materiale necesare: o coardã de 50 m Parcurs în premierã de speologi/ Materiale necesare: 1 coardã de 50 m Echipat: complet alpiniºti din Drobeta Turnu- Severin. Echipat: incomplet Cascada Capra, Masivul Fãgãraº: Diferenþã de nivel:120 m Atenþie! Canionul nu are apã decât Parcurs în premierã de: Bogdan Cel mai mare rapel: 50 m pânã în luna aprilie ºi dupã o peri- Dudãu ºi Dan Burcea. Materiale necesare: 2 corzi de 50 m oadã de ploaie anterioarã de câteva Diferenþã de nivel:110 m Echipat: complet cu douã regrupãri zile. Regimul hidrologic este foarte Cel mai mare rapel: 110 m intermediare. Se parcurge prin 3 interesant. Debitul scade pe par- Materiale necesare: 2 corzi de 110 m rapeluri de maxim 50 m. cursul lui ºi se pot întâlni zile în care Echipat: complet în douã variante: Pentru acces la acest canion a fost dimineaþa are apã iar seara este un rapel de 110 m sau douã de 55 m. echipat prin stânga cascadei, un complet sec.

18 SPEOMOND • 6• 2001 Defileul Gropului cu Apã

Horia MITROFAN • Speo Comp. „Paragina” Bucureºti

Asemenea ocazii nu se rateazã! lãsasem ultima datã, acum vreo 9 ani: reuºisem, zicea el, sã dãm peste adevãra- Cred cã Bogdan a omis sã mã întrebe câþi intrarea pe drumul de pe Pârâul Înfundat tele ruine ale Sarmizegetusei. kilometri despart ultimul avanpost al abia se mai vedea de iarbã, ºi nici podul civilizaþiei (pentru acurateþe, satul Bâlta, peste Scãriºoara nu pãrea chiar valid. Pe Ce-o fi în mintea unora? judeþul Gorj) de gârla unde eu îi momi- coastele pe care le lãsasem „bãrbierite”, Vãzând stoicismul cu care îºi trãgeau ei sem pentru o mãreaþã partidã de „cani- o pãdure deasã acoperea acum vechiul neoprenul, salopeta, hamul ºi porneau oning”. Acum era oricum tardiv. κi pãienjeniº al drumurilor de TAF. Aproa- spre albia deloc apetisantã a râului, nu blestema zilele cã nu fãcuse „plinul” la pe cã nu am recunoscut intrarea în puteam sã nu le fiu recunoscãtor lui Târgu Jiu, ºi dupã 700 m diferenþã de Pârâul Pietrele Albe, obturatã de copaci Bogdan ºi lui Gabi cã rãmãseserã încã nivel urcaþi pe drumul forestier nu i-a mai crescuþi proaspãt, dar nu mai era mult, dispuºi sã mã însoþeascã pe torentul unde rãmas decât sã taie contactul ºi sã coboare imediat trebuiau sã aparã cabanele fores- eu mã mai nimerisem doar o singurã datã: exclusiv „din frânã”, încercând sã ignore tiere de la ªipot, unde dormisem ultima Când gaºca care ne adunasem aici în toba care se pocnea de fiecare hârtoapã. datã. Bogdan pãrea însã deja consolat: ajunul anului 1979 am pornit-o la vale, sã Cât despre mine, simþeam cum con- ne omorâm o zi de plimbare la munte, ºi ºtiinþa mi se încarcã cu fiecare nouã uite aºa am descoperit existenþa câtorva curbã, descoperind un peisaj care se cascade care ne-au fãcut viaþa destul de sãlbãtãcise nebãnuit faþã de cum îl amarã încercând sã le ocolim pe versanþi. Cinstit vorbind, nici nu ºtiu cine ºi ce ar putea sã caute pe acest sector median, cel mai sãlbatic al vãii Gropului. Exploatãrile forestiere la care ducea drumul pe care venisem, se întindeau pe coastele mai puþin abrupte dinspre obârºia vãii; iarãºi, relativ aproape de confluenþa Gropului cu valea Sohodolului se mai gãseau câteva stâne ºi potecile aferente. Dar de multe ori chiar ºi localnicii care umblã cu oile ºi cu caprele trebuie s-o ignore, atunci când au de coborât versanþii Gropului în cãutarea apei, care doar pe la Toaia Dracilor se gãseºte din abundenþã. Iar toamna târziu, ºi stâna, ºi drumul ei se pustiesc: cãrãrile caprelor converg cãtre neverosimilul hãu al Urloiului, unde ciobanii le pot þine cu sutele, la scutealã, atât timp cât zãpada cãzutã nu depãºeºte un lat de palmã; este grosimea stratului în care caprele mai pot scormoni în cãutarea smocurilor de iarbã. De altfel Urloiul nu este singurul fenomen carstic pe care îl pot întâlni temerarii ce îºi asumã riscul de a se aventura pe brânele ºi pereþii acestui versant: þancuri, arcade de peºterã, porta- luri, tunele naturale, un vast ansamblu pentru care localnicii au imaginat denu- mirea „La Grãdini”. Între terminusul drumului forestier ºi potecile ciobãneºti de la ªesuri mai rãmâneau însã mai mulþi kilometri de teritoriu neîmblânzit, unde nimeni nu se înghesuia sã se aventureze pe pereþii vertiginoºi de granit ºi calcar, sau pe cascadele care pigmentau firul vãii. Nu însã orice obstacol evitat de un om normal în încercarea de a-ºi face

SPEOMOND • 6• 2001 19 Defileul Gropului cu apaã traiul mai puþin anevoios, este apreciat unile pe care le manifestam eu ºi Gabi, ºi Imediat pe buza marmitei se deschi- drept demn de practicanþii unui sport ºi-a dirijat rapelul cât mai în jetul de apã. dea evantaiul unei noi cascade de vreo 8 extrem. Rãmânea de vãzut dacã albia Noi, în schimb, am preferat sã testãm m, în pantã de data aceasta. Presupunând accidentatã a Gropului avea sã întru- amarajul la o gamã ceva mai largã de sen- cã, în ciuda ºuvoiului care te „secerã”, neascã sufragiile echipei noastre de zaþii – nu imediat sã iei gârla în poalã. Te reuºeºti sã-þi pãstrezi picioarele proptite acum, care pe lângã hamurile, coborâ- puteai ºi uda doar pe papucei, sau chiar sã pe piatra alunecoasã ca sãpunul – este toarele, costumele de neopren ºi salope- te pãstrezi practic uscat, asta cel puþin O.K.! Dacã însã te-a „culcat valul”, din tele individuale, cãrase cu ea douã corzi pânã „amerizai” în covata de sub casca- experienþã personalã am constatat cã nu de 50 m ºi un pumn serios de amaraje! dã, unde apa nu trecea… mai sus de brâu. este cazul sã te laºi învârtit ca în maºina Cu spiritele sensibil mai „încinse”, de spãlat mai mult de una-douã ture. În Chiar atâta apã? am ajuns rapid la urmãtoarea cascadã, de timpul ãsta, prin coborâtor trebuie filatã Nu prea vezi practicanþi ai canioningului vreo 5 m. O asemenea înãlþime de cãdere suficient de multã coardã, ca sã poþi reacþionând cala… un duº rece. Eu am te invitã sã te bãlãceºti mai puþin crispat aluneca cât mai repede pe urmãtoarea vãzut! Brusc, am început sã cãutãm în ºuvoi, dar surprizã: în marmita de treaptã a cascadei ºi sã reintri în poziþia pomul de care sã putem amara coarda nu dedesubt trebuia sã te pui hotãrât pe normalã de rapel! chiar în ºuvoiul, care se azvârlea fãrã pre- înotat, altfel era incertã traversarea Acum, cã am supravieþuit primelor aviz într-un hãu de vreo 15 m înãlþime. vârtejului care te lipea de peretele sur- cascade ale Gropului, parcã s-ar impune Bogdan n-a marºat totuºi la aprehensi- plombat de granit. sã urmeze ºi o porþie de canioning mai decent! Avem timp sã ne-o imaginãm mergând 200 m în lungul râului, pânã la urmãtoarea cascadã, de vreo 8 m, tot în pantã. Începem în rapel, terminãm dân- du-ne pe tobogan, apoi mãrºãluim vreo 150 m pânã la cascada a 55-a care nu are mai mult de 4m. O rãtãcire în plus, o rãtãcire în minus… Urmãtoarea cascadã se profileazã aproa- pe imediat. E târziu, încep sã mã simt deja în necunoscut, drept care iau una din celebrele mele decizii neinspirate: hai sã începem sã ne retragem, urcând pe viroa- ga care se profileazã imediat la stânga. Îmi imaginez cã spre obârºia viroagei, care nu poate fi prea sus, o sã dãm de un versant mai domol pe care sã-l urmãm pe „curbã de nivel”, înapoi, spre amontele vãii ale cãrei cascade le-am coborât. Coechipierii mei nici nu viseazã cã aº putea avea vreo incertitudine în legãturã cu topografia locurilor! Asta cel puþin pânã descoperã cã am „naufragiat” pe un pilier abrupt de granit, unde tot ce putem face sã nu dãm în pereþi este sã ne cã- þãrãm tot mai sus, þinându-ne mai de arbuºti, mai de iarbã… Coasta împãduritã la care ajungem nu cred sã fi aspirat vreo- datã la calificativul de „domoalã”, optãm totuºi pentru ea – decât sã desfãºurãm din nou corzile. Undeva, dedesubtul unui nou pilier pe care suntem pe cale sã îl depãºim se profileazã tumultuos întregul scoc pe care se prãvãlesc cascadele 2 ºi 3. Priveliºtea este încântãtoare, dar din pã- cate asta nu înseamnã decât cã vom avea de avansat o bucãþicã bunã în lungul versantului, pânã sã putem evita ºi prima cascadã. Altminteri, despre canioningul pe Gropu, numai de bine! Foto Robert Gabriel Lupoiu.

20 SPEOMOND • 6• 2001 Defileul Gropului cu apaã

Policalificare, dar nu chiar în coborâsem la tura precedentã – nici nu mativ 3 km, pânã la confluenþa cu Valea orice domeniu! mai strângem coarda pânã la urmãtoarea, Sohodolului; aici se întâlneºte o ºosea Spre stupefacþia mea, nu trece o lunã ºi care formeazã un lung plan înclinat. forestierã, pe care urmând-o 3 km în aval „se pune” de o nouã turã: doar trebuie Dincolo de ea, pânã la confluenþa cu se ajunge la campingul Bucium, iar dupã coborât tot defileul! În fond ºi „Fulgerul Gropu Sec, mai rãmân de parcurs pe vale încã 5 km în satul Runcu. Albastru”, la frageda-i vârstã de 26 de ani încã vreo 700 m care ne-ar putea rezerva Dispunând de mai puþinã libertate de ºi fãrã a i se aplica o dichisire tehnicã surprize. Albia se menþine accidentatã, miºcare (chiar fãrã a pune la socotealã expresã, reuºise pânã la urmã sã ne scoatã totuºi nu mai e nevoie sã desfãºurãm roþile „de cãpãtat”…) noi vom începe o „la asfalt”. Iar la a doua turã oricum nu se coarda. Ultimul obstacol, o cascadã de retragere destul de anevoioasã, angajân- punea problema sã plecãm fãrã a remedia cca. 1 m, ne oferã ocazia de a plonja pe du-ne în lungul albiei accidentate (stânci betegelile sale curente ºi fãrã o aprovi- toboganul ei acvatic, lãsându-ne proiec- prãbuºite, mici sãritori) a unui afluent, zionare riguroasã (de exemplu un bidon taþi în marmita mai adâncã de un stat de Gropu Sec. Dupã cca. 300 m de avansare de ulei, pe care Bogdan, dupã ce l-a plãtit, om de la bazã. în amonte pe vale, ieºim din zona pere- l-a uitat pe tejgheaua magazinului…). Cele mai spectaculoase cascade ale þilor ºi începem sã urcãm abrupt în ver- Cum la locul de înnoptare era beznã, Gropului au rãmas în urmã. Cei care îºi santul drept (geografic). Dupã mai bine abia spre dimineaþã am constatat cã permit aranjamente logistice mai elabo- de 250 m de nivel urcaþi (cca. 950 m alti- aveam panã pe spate. Practicanþii canio- rate ar avea ºi posibilitatea de a coborî în tudine absolutã) prindem un hãþaº pe care ningului se fac însã remarcaþi ºi prin continuare: încã 1 km pe râu, pânã la îl urmãm spre stânga. Ocolim pe deasu- aceea cã o iau din loc fãrã roatã de rezer- cascada în trei trepte de la Toaia Dracilor, pra pereþilor, pânã în dreptul vãii seci vã validã, chiar ºi prin munþii Gorjului, dupã care întregul debit al Gropului Scoaba lui Barcã. De aici, nu mai este unde atelierele de vulcanizare sunt mai dispare într-un ponor, iar valea complet nici o problemã sã coborâm spre stânga, degrabã rare. Iar faptul cã un anumit seacã (cu excepþia a 2 marmite unde la capãtul a douã ore de retragere susþi- podeþ din beton armat de pe valea Bâlþii temporar stagneazã apã de la ploi) poate nutã, pentru a întrezãri, himerã a civiliza- are þepii metalici uºor zbârliþi – nu însã fi urmatã fãrã probleme pe încã aproxi- þiei, tãblãria albastrã a „Fulgerului”. suficient încât sã poatã fi observaþi de ºofer – face deja parte din regula jocului! Cum se pot lua cu împrumut douã roþi de „Dacie”, ca sã ai cu ce urca 20 km de drum forestier care se înfundã în defileul Gropului, iar la întoarcere din tura de canioning îþi recuperezi roþile originale, te duci sã le vulcanizezi la Târgu Jiu, apoi vi sã înapoiezi proprietarului roþile împrumutate, ºi abia dupã aceea îþi vezi de drumul spre Bucureºti, iatã câteva din atracþiile cu totul specifice satului Bâlta! În ciuda pãþaniilor mecanice, noi intenþionam totuºi sã coborâm niºte cascade; sau cel puþin asta încercam sã-l convingem pe un pãdurar întâlnit la capãtul drumului, care ne suspecta cã ne pregãteam sã luãm caimacul unei trupe de cetãþeni – vânãtori germani, care urmau sã aparã în zilele urmãtoare, incredibil, chiar în zona asta! Fãcând din ochi radiografia „Daciei” cu toate cele 5 portiere (inclusiv a portbagajului) cãs- cate, ºi aproape întregul conþinut vãrsat pe pajiºte, pãdurarul s-o fi lãmurit totuºi cã unica noastrã posibilitate de a atenta la mistreþi sau urºi rãmâneau – aºa cum nu ne sfiisem s-o declarãm – ceva lasouri din coardã dinamicã. Lungul drum spre conformismul nostru cel de toate zilele Chiar dacã suntem familiarizaþi cu primele cascade de pe vale (sau tocmai de aceea), nu ne bãlãcim decât în limitele prudenþei. Dupã a 5-a cascadã – ultima pe care o Foto Robert Gabriel Lupoiu.

SPEOMOND • 6• 2001 21 Sistemul carstic Þiclu-Stan Dorin LAZÃR, Dan PITIC, Ovidiu MÃRCUª • „Cristal” Oradea

Introducere Peºtera Þiclului (373 m altitudine) de Oarzãna (bolovãniºuri, pietriºuri, reprezintã ponorul vãii omonime, curs nisipuri). Spre Sud se gãsesc depozite În partea de vest a Munþilor Pãdurea subaerian cu o lungime de 2,5 km. formate preponderent din gresii cuar- Craiului rocile carstificabile afloreazã pe Intrarea este situatã la baza unei trepte þoase. Pe aceste roci s-a organizat o reþea o suprafaþã mult mai redusã în compa- antitetice de 20 m, pe interfluviul dintre hidrograficã care se dirijeazã spre zonele raþie cu centrul ºi restul masivului. Valea Copilului ºi Valea Topa Râu. calcaroase, favorizând apariþia feno- Apariþia insulara a calcarelor a indivi- Peºtera de sub Stan (265 m altitu- menelor carstice. dualizat constelaþii de mici, dar deosebit dine) reprezintã resurgenþa sistemului ºi de interesante zone carstice precum cele este situatã în versantul stâng al Vãii Descriere de la Betfia, Tãºad-Stracoº, Copãcel. Topa Râu la un kilometru aval de con- Din aceastã categorie face parte ºi fluenþa cu Valea Copilului. Descrierea cavitãþii se va face dinspre regiunea situatã între vãile Copilului ºi amonte înspre aval. Cursul subteran Mãguruþa, afluenþi de stânga ai Vãii debuteazã cu o salã de 69/18/11m de Topa, cunoscutã în acel sector sub Istoric unde se poate atinge cota maximã numele de Valea Râului. În 1964, I. Viehmann, T. Rusu ºi V. pozitivã(+20 m).Sala continuã cu un Crãciun de la Institutul de Speologie frumos exemplu de galerie perfect Localizare „Emil Racoviþã” din Cluj Napoca explo- rectilinie de secþiune dreptunghiularã 2/ reazã ºi carteazã peºtera Þiclului pânã la 2,5 m,urmatã de douã cascade de 1 Zona carsticã Valea Copilului-Þiclu- cascada de 12 m, ocazie cu care se des- respectiv 12 m. Aval de cascadã galeria Stanu’ Biserica este situatã în partea coperã într-u mic diverticul o inscripþie formeazã un sifon . central-vesticã a Munþilor Pãdurea datând din anul 1805. Înainte de cascada de 1 m,în conti- Craiului în Bazinul median al vãii Topa O trasare cu fluoresceinã, efectuatã de nuarea morfologicã a galeriei rectilinii, Râu în perimetrul administrativ al T. Rusu în anul 1972 demonstreazã dupã urcarea unei trepte de 1,5 m se comunei Vârciorog. Fenomenul carstic legãtura hidrologicã între Peºtera Þiclului ajunge la o strâmtoare durã având 14 m major al acestei zone este reprezentat de ºi Peºtera de sub Stan. lungime cu argilã îmbibatã în apã. Acest Sistemul Þiclu-Stan, o strãpungere Prima ridicare topograficã a Peºterii pasaj scund ºi îngust debuºeazã într-o hidrogeologicã dezvoltatã pe o distanþã de sub Stan efectuatã Gh. Drâmba în salã(sala care pute) de unde prin inter- aerianã de 900 m, respectiv distanþa anul 1975 atribuie cavitãþii 105 m mediul galeriei de legãturã, o galerie cu aerianã dintre Peºtera Þiclului ºi Peºtera dezvoltare ºi +3 m denivelare. În 1977, numeroase sãritori de mici dimensiuni ºi de sub Stan. L. Vãlenaº recarteazã Peºtera Þiclului, cu argilã, se ajunge la galeria principalã cavitatea atingând 270 m dezvoltare ºi care poate fi urmatã atât în aval cît ºi în 34 denivelare, (- 30, + 4). Între 1999 ºi amonte. 2000 numeroase acþiuni de explorare ºi În amonte galeria activã prezintã cartare desfãºurate de membri ai Speo terase formate datoritã adâncirii galeriei. Club CRISTAL Oradea, preponderent în Apa apare dintr-un sifon colmatat Peºtera de sub Stan, duc la joncþionarea amonte de care galeria este fosilã, ter- celor douã cavitãþi, în luna iunie 2000 minusul fiind într-o zonã confuzã. sistemul atingând 3.260 m dezvoltare ºi În aval se parcurge în general o 128 m denivelare (-108, +20). galerie înaltã, pe alocuri cu aspect de canion, cu câteva cascade ºi plaje de Context geologic nisip ºi pietriº. Întreaga reþea este dezvoltatã pe În zona Vârciorog-Valea Râului predo- scheletul galeriei principale, o galerie minã depozitele de vârstã Apþian ale unicã fãrã afluenþi importanþi. Formaþiunii de Ecleja (Bordea et. all, Morfologia etalatã este specificã 1986). Aceasta este o formaþiune gre- unei cavitãþi formate în regim de curgere zoasã cu apariþia insularã a unor calcare cu nivel liber .Prezenþa unor forme de cu pahiodonte (calcare medii cu pahio- eroziune ºi coroziune specifice unei donte). Depozitele apþiene sunt local astfel de curgeri întãresc aceastã afir- acoperite de reminiscenþe ale Formaþiunii maþie. Dintre formele de eroziune Foto Dorin Chiº

22 SPEOMOND • 6• 2001 Sistemul Þiclu-Stan prezente aici se remarcã terasele subte- Geologia Munþilor Apuseni, Ed. rane, niºe de meandru(un exemplu în Academiei, Bucureºti acest sens este sifonul cu pietricele). ONAC B. (2000)Geologia regiunilor Dintre formele de coroziune amintim carstice, Ed. Didacticã ºi Pedago- excavaþiile în fagure. gicã, Bucureºti Cavitatea prezintã ºi frumoase for- ORúANU I. (1991)Hydrogeological maþiuni pe lângã speleotemele clasice- map of the Pãdurea Craiului moun- stalactite ºi stalagmite-existã spectacu- tains, Theoretical and Applied Kars- loase scurgeri stalagmitice, stilolite, tology 4 calcit flotant. RUSU T. (1988) Carstul din Munþii Pãdurea Craiului, Ed. Dacia, Cluj Genezã ºi Evoluþie Napoca VÃLENAº L., DRÂMBA Gh. (1978) Sistemul Þiclu-Stan reprezintã subte- Cercetãri de speologie fizicã în ranizarea cursului Vãii Þiclului, captat Munþii Pãdurea Craiului Nymphaea în zona de contact dintre calcare ºi rocile VI, Oradea necarstificabile între care predominã gresiile cuarþoase. Evoluþia drenajului subteran a deter- minat adâncirea vãii, formându-se o treaptã antiteticã de 20 m, în aval de care Foto Dorin Chiº se poate recunoaºte uºor cursul iniþial al Vãii Þiclului, acum o vale seacã. Se pot distinge trei etape ale evolu- Carstul din bazinul þiei cavitãþii corelate cu cele trei trasee parcurse de cursul subteran, punctul de captare în subteran rãmânând acelaºi, Vãii Topa - Râu respectiv Peºtera Þiclului. Iniþial, activul curgea direct spre Descoperirea unei noi peºteri în Din punct de vedere structural galeria principalã, ulterior, modificarea Munþii Pãdurea Craiului nu mai sur- depozitele menþionate aparþin com- debitelor determinând colmatarea gale- prinde pe nimeni de multã vreme. partimentului tectonic Vârciorog, cel riei ºi totodatã modificarea traseului Însã pentru cei care traverseazã în mai coborât din cuprinsul Munþilor activ care a urmat galeria de legãturã via premierã masivul, de exemplu pe la Pãdurea Craiului. Ele se prezintã sub „Techirghiol”. Adâncirea rapidã a gale- Cornet sau Vârciorog, o privire forma unei structuri monoclinale, riei a determinat formarea unei trepte aruncatã asupra inventarului peºte- orientatã SV-NE ºi afectatã la est de antitetice subterane, cursul deviind rilor din zonã poate fi de-a dreptul linia Bucuroaia - Vârciorog de cãtre lateral pãrãsind galeria de legãturã în ºocantã! Relieful domol, marcat de o serie de elemente deformaþionale favoarea traseului actual. prezenþa unor dealuri împãdurite, sau profund implicate în evoluþia cars- Sistemul se dezvoltã pe flancului împânzite de gospodãrii ºi mici tului din zonã ºi anume: anticlinalul Nord-estic al anticlinalului Valea Râului terenuri agricole, pantã linã ºi energia faliat Vârciorog ºi sinclinalul Fâºca, care a influenþat într-o mãsurã hotãrâ- de relief scãzutã, acel râuºor leneº ºi cu cute asimetrice faliate, toare direcþia drenajului. anemic, numit Poiana care mai jos de Mozaicul geologic existent a Drenajul a evoluat exclusiv printr-o Vârciorog se cheamã Valea Râului, creat premisele instalãrii unor drenaje curgere cu nivel liber. sunt într-o contradicþie totalã cu subterane relativ scurte, cu un parcurs definiþia carstului cu care ne-am adesea integral aerat ºi penetrabil. obiºnuit… ªi totuºi, bibliografia Factorii tectonici majori sunt reflec- Bibliografie indicã 3 peºteri de peste 2 km lungi- taþi în desfãurarea spaþialã a acestora, BLEAHU M. (1982) Relieful Carstic, me (Aurica, Izvorul lui Gabor ºi iar cei de rang inferior (litoclaze, Ed. Albatros, Bucureºti Osoi, precum ºi peste 100 de alte unele falii secundare) respectiv BORDEA S. (1978)Munþii Pãdurea cavitãþi mai mici. Iar acum ºi pe cea stratificaþia, de cãtre elementele Craiului – Ghid turistic, Ed. Sport- de-a patra: Sistemul Þiclu-Stan! morfologice de detaliu. Turism, Bucureºti Regiunea cu pricina este predomi- Iar în aceste condiþii, ºtiind cã au BORDEA S., BORDEA JOSEFINA, nant calcaroasã (calcare Cretacice), mai rãmas sisteme hidrocarstice MANTEA GH., COSTEA C. (1986) dar formaþiunile carstificabile sunt incomplet, sau chiar deloc explorate, Harta geologicã a României – Foaia acoperite pe suprafeþe vaste de cãtre (Groapa Popii, Fâºca, Osoi, Iºtalãu Zece Hotare, IGG Bucureºti marnele de vârstã Apþianã ale Forma- etc.) nu putem face altceva decât sã IANOVICI V.,BORCOº M., þiunii de Ecleja, la care se alãturã aºteptãm vestea urmãtoarelor des- PATRULIUS D., LUPU M., pietriºurile ºi bolovãniºurile Cuater- coperiri! nare ale Formaþiunii de Oarzãna. DIMITRESCU R., SAVU H. (1976) Paul DAMM

SPEOMOND • 6• 2001 23 Peºtera de sub Stan 3708 / 24

La Terme ?

Miami Beach Sala cu C 2 Bidon Fosilul Julietei

Sifonul

l u n o i n a C Cascada ? Mare C 5 H 20 C 7

Explorare ºi cartare SPEO CLUB „CRISTAL” 1999 - 2000

Ovidiu Mãrcuº, Varex Mãrcuº , Roni Mãrcuº , Brian Mãrcuº , Horvath Balint, Adrian Tonþ, Ioan „Foka” Csibulak, Tamas Bruncsak, Lucian Nistor, Dorin Lazãr, Viorel Lascu, Alina Pitic, Cornelia Györi, Andrei Posmoºanu, Cãtãlin Dohan, Rãzvan Baciu, Ionuþ Laþcu, Cristina Ghilea, Diana Ardelean, Mirabela Sime, Adrian Naºcu, Vlãduþ Constantin,Marian Beier, Ovidiu Lar, Dan Pitic

Cartarea condusã de: Ovidiu Mãrcuº , Viorel Lascu, Dan Pitic

24 SPEOMOND • 6• 2001 SISTEMUL ÞICLU – STAN Munþii Pãdurea Craiului

L = 3.260 m D = 128 m (-108, + 20)

050100

Guano Club

? C 3,5

?

C 6 Sala Pititã Afluent A

Sifonul cu Pietricele

G al eri a d e L eg at urã Peºtera Þiclului C 12 3708 / 20

Techirghiol Zã pa ce ala ?

Mansardele Alt. 373 Liliecilor

SPEOMOND • 6• 2001 25 HumpleuSistemul

Felix PAPIU • „Omega” Cluj-Napoca

Introducere mediu de 300 l/s, mãsurat la sifonul aval apare un râu mai important ca debit care ºi o temperaturã a apei de 5°C. Fosilul dupã ce parcurge galeria conflueazã cu Sistemul Humpleu cuprinde: Peºtera este alcãtuit din: sala de intrare, res- un afluent al Activului Principal al Mare din Valea Firei, Avenul din Poieniþã pectiv Sala Ondine, care are o lungime Sistemului. ºi Peºtera cu Apã din Valea Firei ºi se dez- de 365m, lãþimi cuprinse între 25-30 m În Peºtera cu Apã din Valea Firei dupã voltã în Dealul Humpleului, între Valea ºi înãlþimi de 10-15m. Fosilul continuã parcurgerea unei galerii de circa 35 m ºi Ponorului ºi Valea Firei, afluenþi ai cu Sala de Dans (304/77/55 m), Sala trecerea unui sifon (10 m lungime ºi 4 m Someºului Cald (M-þii Bihorului). Are o Buzunar (55/78/10 m), Sala Suspendatã adâncime) se intercepteazã râul subteran dezvoltare de 41 km ºi o denivelare totalã (108/42/12 m), Sala Club (100/54/ pierdut în sifonul aval al Activului de 320 m. Sistemul carstic Humpleu este 22 m), Sala Dan Coman (242/73/23 m), Principal al Sistemului. Acesta în aval se declarat Monument al Naturii prin Deci- Sala Minunilor (230/40/30 m), Sala pierde dupã 50 m într-un sifon mai având zia nr.147/1994 a Delegaþiei Permanente Gabor Halasi (490/103/35 m), Sãlile de parcurs pânã la suprafaþã circa 100 m, a Consiliului Judeþean Cluj ºi este în Charonte, Sãlile Grenoble, Sãlile „A”, iar în amonte dupã 200 m ºi trecerea unui custodia Clubului de Speologie „Omega” Sala Bivuacului, Sala Înaltã (80/75/ sifon (95 m lungime ºi 15 m adâncime) din Cluj-Napoca. 80 m), Sala Giganþilor (750/111/35 m), se ajunge într-o salã inundatã situatã sub Principalele trãsãturi care caracte- Sala Pagodelor (50/40/20m), Sala „89” Galeria Marmitelor. rizeazã peºtera sunt: dimensiunile mari (110/30/22 m), Sala Helictitelor (75/50/ ale cavernamentului, adicã lungimea ºi 22m), Sala cu Ferestre (40/30/18 m), Carstologie ºi genezã extensia sistemului, lungimea râului Sala Finalã, Sala Amfiteatru ºi Sala subteran, volumul sãlilor; marea bogãþie Bingo. Etajul activ este situat la nivelul Cavitatea este cantonatã în calcare ºi varietate a speleotemelor care împo- de bazã actual cunoscut ºi este alcãtuit cretacic inferioroare (Neocomian- dobesc sãlile ºi galeriile; de remarcat din: Galeria Activului principal Apþian inferior) biomicritice pânã la megacristalele scalenoedrice de calcit (4900 m), Galeria Afluentului (780 m), micritice (parþial microsparitice) cu (cele mai mari pe plan mondial formate Galeria Marmitelor (245 m), Râul miliolide (Mantea, 1985). Ea este am- în mediu subteran), a cãror dimensiuni subteran din Peºtera cu Apã din Valea plasatã de-a lungul unei falii înscrise pe ating 80 cm lungime ºi au peste 30 kg în Firei (150 m). Se observã cã principala un aliniament tectonic controlat de un greutate (Onac, 1992). caracteristicã a cavitãþii este dimensi- sistem de fracturi cu direcþia generalã Intrarea principalã în sistem este unea mare a cavernamentului. Pânã în NE-SV. Râul subteran interceptat are ca Peºtera Mare din Valea Firei, care este prezent au fost descoperite 22 de sãli, origine principalã pierderile de apã din situatã în versantul drept al vãii la o dintre care 4 sunt ºi cele mai mari din depresiunea carsticã Groapa Largã, fapt altitudine absolutã de 1165 m ºi 85 m România: dovedit prin marcãrile efectuate de altitudine relativã. Peºtera cu Apã din 1. Sala Giganþilor (750/111/35 m), cu un Orãºanu (1991). Debitul cursului sub- Valea Firei se aflã la 1085 m altitudine în volum de peste 2.800.000 m3, a doua teran este afectat într-o anumitã mãsurã zona izbucurilor ce reprezintã resurgenþa ca mãrime din Europa. de pierderile temporare ºi/sau perma- râului subteran, iar Avenul din Poieniþã 3. Sala de Dans (304/77/55 m), cu nente de apã din: Poiana Mãrului, (intrarea cu cota ±0 m) este situat la 1400 volumul de 406.000 m3. Poiana Vârtop, Poieniþa, Ponorul Vãii m altitudine în platoul de pe Dealul 4. Sala Dan Coman (242/73/23 m), cu Ponorului (Papiu, 1988). Resurgenþa Humpleului, într-o micã depresiune de volumul de 410.000 m3. principalã se aflã în Valea Firei la captare carsticã. Avenul din Poieniþã se poate împãrþi 1080 m altitudine ºi aprox.150m aval de în mai multe porþiuni distincte. Pânã la Peºtera cu Apã din Valea Firei. În Descrierea cavitãþii cota -70 m este o succesiune de puþuri perioadele de maxim pluvial pe lângã separate de mici târâºuri ºi meandre. izbucul principal funcþioneazã încã alte Tipul caracteristic al reþelei subterane Puþurile au dimensiuni mari ºi aspect de 4 izbucuri majore, amonte de acesta, este cel dendritic, având însã ºi porþiuni clopot. Între -70 m ºi -160 m avenul inclusiv Peºtera cu Apã. labirintice (în special în zona intrãrii). prezintã un sector de strâmtori ºi mici Una din teoriile formulate despre Cavitatea este dispusã pe douã nivele sãritori fãrã vreun puþ mare. Apare ºi un geneza peºterii (ºi cea mai probabilã) este dupã cum urmeazã unul superior, fosil, mic râu subteran. Între cotele -160 m ºi - cã actualul fosil, reprezentat de înºiruirea format dintr-o succesiune de mari sãli 258 m puþurile se succed unul dupã sãlilor prezentate, a fost sãpat de apele bogat concreþionate ºi unul inferior, celãlalt, având dimensiuni mari, fiind unui mare râu subteran care avea ca activ, situat la 30-50 m sub nivelul fosil, dezvoltate în clopot sau pe fracturi. emergenþã Peºtera cu Gheaþã de la Vârtop relativ larg, de asemenea bogat concre- Urmeazã o galerie foarte strâmtã, apro- (aflatã acum aproape în platou, cu orien- þionat, cu un râu subteran cu un debit ximativ orizontalã, lungã de 150 m, unde tare spre Valea Ponorului) ºi resurgenþele

26 SPEOMOND • 6• 2001 Sistemul HumplueHumpleu

(acum fosile) în versantul Vãii Firei aflate întreg Sistemul dar care îºi schimbã Papiu, R. atalita, I. Pop, I. Budinciuc, C. la 40 m altitudine relativã de-asupra sensul în funcþie de sezon. Astfel, curen- Vanea, ªt. Nemeth, D. Moldovan. actualelor izbucuri. Coborârea nivelului tul de aer intrã în Peºtera Mare din Valea August – F. Papiu ºi I. Pop au decolmatat de bazã local (concomitent cu o scãdere Firei ºi în Avenul din Poieniþã în timpul intrarea actualã (s-au scos circa 6 m3 de substanþialã a debitului) a condus la sã- iernii iar vara acesta iese. Aceastã circu- bolovani), iar vechea intrare, sub formã parea actualei galerii parcurse de râul laþie a aerului presupune existenþa a încã de aven, a fost înfundatã. F. Papiu ºi R. subteran. Vechea galerie (actualul fosil) a cel puþin unei deschideri, superioare ca Patalita au explorat râul subteran pânã la suferit un intens proces de concreþionare altitudine cavitãþilor cunoscute ale al 6-lea semisifon. O echipã, formatã din care a generat speleoteme de o varietate Sistemului. Influenþa temperaturilor C. Babþan (Cepromin), D. ªocarici morfologicã remarcabilã. Astfel, acest exterioare (observate în special în sezo- (C.S.E.R.) ºi L.Vãlenaº (Z) au explorat gol subteran adãposteºte mai toate tipuri- nul hibernal) este resimþitã pânã la circa activul pânã la al 14-lea semisifon. C. le de speleoteme calcitice descrise în lite- 600 m de la intrare (în aºa numitul Lascu (I.S.E.R.) ºi L. Vãlenaº (Z) au ratura de specialitate. Am menþionat deja meroclimat de perturbaþie), distanþã de la ajuns pânã la Sifonul ’85. Toate aceste megacristalele scalenoedrice. Acestea se care spre interiorul cavitãþii este atins explorãri s-au fãcut în cadrul unei tabere considerã cã s-au format în condiþii exo- meroclimatul de stabilitate (Popa, 1987). de 2 sãptãmâni. gene, din soluþii încãrcate cu Ca(HCO3)2 Septembrie – F. Papiu ºi B. Bocoº (Ghergari ºi al.,1991). Helictitele, cora- Istoricul descoperirilor descoperã ºi carteazã alte mici galerii litele ºi clusteritele de aragonit, discurile, situate în zona Sãlii de Dans, totalul completeazã varietatea speleotemelor. Descoperiri efectuate în Peºtera Mare din cartãrilor au dus peºtera la 12.400 m. Acestora li se adaugã cantitãþi impresio- Valea Firei: Noiembrie – T. Botezan a descoperit, nante de moonmilk constituit în principal 1984 printr-o escaladã, etajul superior al Sãlii din calcit, care a pseudomorfozat mono- Septembrie – dr. Angelo Bulboacã, a fost Minunilor. F.Papiu, A. Abrudan ºi D. hidrocalcitul (Onac, Ghergari, 1994). condus de cãtre pãdurarul Avram Cuº la ªocarici au descoperit ºi explorat Sala Prezenta numeroaselor prãbuºiri de o micã deschidere într-un con de gro- Dan Coman. L. Vãlenaº (Z) descoperã stalagmite, stalactite, domuri stalagmitice hotiº, aflatã în versantul drept a Vãii Firei Sala cu Moonmilk ºi Sala Halasi. T. ºi a marilor rupturi din planºeele sãlilor ºi (Dealul Humpleu), din care ieºea un Botezan ºi T. Dan au încercat, prin galeriilor pledeazã pentru o intensã curent puternic de aer rece. escaladarea unui horn de 30m, depãºirea activitate neotectonicã, reactivatã episo- Octombrie – A. Bulboacã, I. Pop, M. terminusului din Sala Halasi. dic. Vârsta acestor prãbuºiri se înscrie Almãºan dupã mai multe ture de dezob- Decembrie – C. Popa a început recar- într-un interval de timp foarte lung, strucþie au pãtruns în Peºtera Mare din tarea peºterii cu o clasã de precizie mai dovadã fiind suprapunerea mai multor Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, ridicatã. generaþii de concreþionare (ulterioare) a Sala Domului Prãbuºit, Galeria Rol. 1986 domurilor stalagmitice prãbuºite (Mârza, Noiembrie – aceeaºi echipã a continuat Ianuarie-aprilie – s-au recartat primele Seliºcan, 1987). explorãrile ºi a descoperit Galeria Fal- sãli ale peºterii. Peºtera adãposteºte urme ale ursului selor Lacuri. Mai – s-a descoperit pasajul dintre Sala de cavernã. Depozite de oase de Ursus 1985 Buzunar ºi Sala Dan Coman, care face o spealeus s-au gãsit concentrate în zona Ianuarie – s-a descoperit zona „Puþu- legãturã mai uºoarã între cele douã intrãrii, în Galeria Rol ºi într-o zonã mai rilor Morþii” ºi s-a început cartarea porþiuni de fosil. profundã – Sala Dan Coman (ceea ce sãlilor ºi a galeriilor cunoscute, au Iunie – I. Pop a escaladat din nou pere- explicã existenþa unei foste intrãri „cap- participat M. Almãºan, B. Bocoº, I. Pop, tele final din Sala Halasi fãrã a gãsii din canã” în tavanul sãlii). În legãturã cu ºi I. Viehmann. pãcate continuarea fosilului. depozitele din zona intrãrii se poate Februarie – la vechea echipã s-au August – I. Pop ºi C. Popa au cartat râul afirma cã provin de la un habitat de urs de alãturat ª. Schiau, M. Someºan ºi M. subteran pânã la Sifonul terminal ’85. cavernã. Piesele recoltate sunt mijlocii ºi Crãciun, care au terminat cartarea desco- Noiembrie – s-a montat o poartã reali- mari ca dimensiuni, fapt ce infirmã teoria peririlor de pânã atunci. zatã de D. ªocarici. lui Jurcsak care afirmã cã talia urºilor de Mai – echipa formatã din F. Papiu, R. Decembrie – s-au recartat Galeriile cavernã ar fi invers proporþionalã cu Patalita ºi R. Schmelz a descoperit ga- Metroului, Marmitelor ºi Afluentului. altitudinea. Peºtera Mare din Valea Firei leriile Labirintului ºi Galeria Marmitelor. 1987 cu intrarea la 1165 m altitudine este Mai – M. Almãºan, F. Papiu, R. Patalita Ianurie-august – au avut loc mai multe consideratã cavitate de altitudine relativ ºi I. Pop au descoperit Galeria Metroului ture de recartare a fosilului, în paralel cu mare. ºi au cartat galeriile descoperite în tura demararea unei serii de lucrãri ºtiinþifice Din pãcate din peºterile sistemului precedentã. bazate pe observaþii de biospeologie – O. lipseºte inventarul faunistic. Cercetãrile Iunie – F. Papiu ºi T. Abrudan au desco- Moldovan, climatologie – C. Popa, taxonomice privind coleopterele din perit Sala de Dans ºi mult cãutatul râu mineralogie – B. Onac, tectonicã – D. bazinul Someºului Cald (Moldovan, subteran (Galeria Activului Principal). Seliºcan. 1989) au demonstrat prezenþa aceleaºi Iulie – a avut loc o tabãrã de 2 sãptãmâni Septembrie – s-a schimbat vechea poartã subspecii ºi anume Pholeuon (s.str.) în timpul cãreia s-a explorat ºi cartat cu o alta realizatã de F. Papiu. argusticolle arpadi-mihoki. Galeria Activului (pânã la primul semi- 1988 Sistemul carstic este caracterizat de o sifon), Galeria Afluentului, Sala Minu- Februarie – a avut loc omologarea porþii termocirculaþie unidirecþionalã, curentul nilor (etajul inferior), Sala Club ºi Sala de cãtre o echipã de la I.S.E.R. ºi C.C.S.S. de aer având o direcþie unicã pentru Buzunar. La acþiuni au participat: F. Iulie – în colaborare cu I. Orãºanu s-a

SPEOMOND • 6• 2001 27 Sistemul HumplueHumpleu realizat marcarea reþelei subterane din galerii aflatã la baza unui puþ de 50 m S.P.) depãºesc strâmtoarea de la -48 m ºi zona Dealului Humpleu. din Sala Charonte. continuã explorarea pânã la cota -150 m. August – I. Pop ºi L. Vãlenaº (Z) au Septembrie – F. Papiu, C. Vodã în co- 1989 depãºit sifonul amonte ºi exploreazã laborare cu 3 speologi francezi de la Ianuarie – s-a explorat ºi cartat avenul activul principal pânã la un nou sifon. G.S.M. Fontaine au descoperit Sala pânã la cota -258 m de cãtre echipa: C. 1989 Amfiteatru împreunã cu o serie de galerii Vodã, G. Frãþilã, S. Pãtraº, C. Babþan, L. Ianurie-decembrie – s-a terminat recar- situate în finalul amonte al activului. Mãlan ºi F. Babþan. tarea peºterii. 1996 Martie – într-o turã solitarã de 57 h G. 1990 Octombrie – o echipã de la clubul Frãþilã face joncþiunea cu Galeria Acti- Iulie – F. Papiu, C. Vodã (S.P.) în G.S.M. Fontaine, condusã de T. Guerin, vului principal din Peºtera Mare din colaborare cu trei speologi de la clubul descoperã Sala Bingo escaladând o Valea Firei ºi descoperã urcând din activ G.S.M. Fontaine Grenoble (Franþa), au sãritoare din Sala Finalã. Sala Bivuacului. descoperit dupã o escaladã de 20 m, 1999 Aprilie – echipa I. Pop, V. Bocîrnea, I. efectuatã dupã cel de-al 3-lea semisifon, Septembrie – F. Papiu, D. Sclifos ºi 2 Ciolomic, A. Abrudan (toþi de la C.S.E.R. o succesiune de 3 sãli (Sãlile Grenoble). speologi de la clubul K.H.F.M. Mün- Cluj) au efectuat o incursiune în aven August – F. Papiu, V. Bocîrnea împre- chen (Germania) au descoperit circa pentru a avea confirmarea joncþiunii celor unã cu colegii de la G.S.M. Fontaine au 300m de noi galerii, prin escalada unei douã cavitãþi, acþiune terminatã din descoperit Sala Terminus situatã de- sãritori de 10m situatã pe activul prin- pãcate cu decesul colegului I. Ciolomic. asupra Sifonului ’88, fãrã sã depãºeascã cipal dupã cel de-al 3 semisifon. August – s-a instalat o tabãrã subteranã din pãcate sifonul amonte. Octombrie – N. Murse, G. Frãþilã (S.P.), în Sala Bivuacului ºi s-au continuat 1991 împreunã cu 2 speologi francezi de la explorãrile fosilului din Peºtera Mare din August – F. Papiu, C. Vodã (S.P.) în G.S.M. Fontaine, Grenoble au desco- Valea Firei, în amonte de joncþiunea cu colaborare cu speologi francezi din perit douã mici galerii fosile explorând Avenul din Poieniþã. Astfel echipa: I. Ruoelle au descoperit, urcând din activ din activul principal dupã al 9 semisifon. Barbu, A. Munteanu, O. Pop (toþi de la dupã primul semisifon o succesiune de Octombrie – F. Papiu, A. Popenþiu ºi L. S.P.) au descoperit Sala Înaltã (80/75/ 4 sãli, fãcând ulterior joncþiunea cu Sã- Pinca descoperã în zona Sãlilor Charon- 80 m), Sala Pagodelor (50/40/20 m), Sala lile Grenoble. A. Abrudan ºi V. Bocîrnea te, 400m de galerii bogat concreþionate. Helictitelor (75/50/22 m) ºi un sistem de au descoperit 2 sãli situate foarte aproa- 2001 galerii totalizând aprox. 3000 m lungime. pe de Sala Giganþilor. August – în cursul unei tabere cu 42 Un nou bivuac de 6 zile a dus la desco- Noiembrie – J.C. London de la clubul participanþi s-a început recartarea siste- perirea Sãlii Giganþilor (530/111/25 m) ºi Continent 7 din Liege-Belgia, susþinut mului în sistem TopoRobot, s-a conti- a încã 2000 m de noi galerii. de F. Papiu ºi R. Schmelz, s-a scufundat nuat explorarea sifonului 2 din P. cu Septembrie – echipa: G. Frãþilã, O. Pop, în sifonul aval al activului, explorând ºi Apã, s-au escaladat 5 hornuri din activul S. Pãtraº ºi C. Baciu (toþi de la S.P.) au cartând 45 m. principal, între Sãlile Grenoble ºi Sala descoperit Sala cu Ferestre (40/30/ 1992 Bivuacului, descoperind circa 200 m de 18 m), Sala „89” (110/30/22 m) ºi în Martie – o echipã de speologi belgieni mici galerii (F. Papiu, T. Marin). plus circa 1000 m de galerii. de la clubul Continent 7, susþinuþi de F. Septembrie – F. Papiu, C. Vodã, G. Papiu, V. Bocîrnea ºi R.Schmelz au Frãþilã, T. Guerin continuã explorãrile în Bibliografie plonjat în Sifonul ’88, din amonte, par- Sala G. Halasi, descoperind câteva curgând 30 m, în Sifonul Aval s-au galerii fosile, situate la un nivel inferior DOMªA M., POPA C., (1988): Noi explorat ºi cartat 60 m, iar în sifonul sãlii, iar printr-o escaladã de circa 20 m resturi de urside descoperite în amonte din Peºtera cu Apã din Valea descoperã un diverticul care mãreºte peºterile României, Buletin CSER Firei s-au cartat 90 m. lungimea sãlii cu 50 m, astfel dimen- Cluj-Peºtera nr.2, Tipo Agronomia, 1993 siunile devin: 490/103/35 m. Cluj-Napoca. Februarie – V. Bocîrnea, G. Frãþilã GHERGARI L., MARZA I., BODO- (S.P.) ºi T. Guerin (G.S.M. Fontaine) au Istoricul explorãrii Avenului LEA A., ªCHIAU ª., (1992): Obser- recartat în totalitate Galeria Activului vations cristallographiques et gene- principal. din Poieniþã tiques sur les megascalenoedres de Noiembrie – F. Papiu, B. Onac, R. 1978 calcite de la grotte de Valea Firei Schmelz au cartat Sãlile „A”, iar M. O echipã condusã de L. Vãlenaº (Z) (Monts de Bihor, Roumamie). Kars- Ioana, G. Frãþilã (S.P.) ºi S. Dumitraº descoperã ºi carteazã avenul pânã la cota tologia nr.20, Cluj-Napoca. (S.P.) au cartat Sãlile Charonte. de -48 m. GHERGARI L., ONAC B. P., 1994 1984-1987 SÂNTÃMÃRIAN A., (1994): Min- Mai – F. Papiu, V. Bocîrnea ºi S. Bobiº Membrii C.S. „Politehnica” Cluj (S.P.) eralogy of the moonmilk from some au cartat Sãlile Grenoble. au efectuat mai multe ture de dezob- Romanian and Norvegian caves, 1995 strucþie la cota -48 m. Trav.Inst. Spéol. „E. Racoviþã”, nr. August – F. Papiu împreunã cu 4 speo- 1988 XXXIII, Bucureºti. logi elveþieni de la clubul S.G.H. Berna Iulie – I. Barbu, R. Ghiþulescu, A. GUERIN T., (1991): Roumanie ’91, (Elveþia) au explorat o micã reþea de Munteanu, O. Pop, S. Pãtraº (toþi de la Scialet 20, Grenoble, Franþa.

28 SPEOMOND • 6• 2001 Sistemul HumplueHumpleu

LONDON J.C., (1993): Continent 7 en Roumanie, Regards nr.12, Buletin UBS, Liége, Belgia. MANTEA GH., (1985): Geological stud- ies in the upper basin of the Somesul Cald Valley and the Valea Seacã re- gion (Bihor-Vlãdeasa Mountains). MÂRZA I., SELIªCAN D., (1987): Phénomènes d’éboulements massifs dans la Grotte de Valea Firei (Bas- sin du Someºul Cald), dus a la néo- tectonique épisodiquement réacti- Foto Cristian LASCU. vée, Studia Universitãþii Babeº-Bo- lyai, nr. XXXII, Cluj-Napoca. 8.ONAC B.P., (1986): Die grosse Hohle vom Fadental, Reflektor, nr.4. ONAC B.P., (1992): Mineralogy of the Apuseni Mountains Caves, Theoret- ical and Applied Karstology, nr. 5, Inst. de Speologie „E. Racoviþã”, Bucureºti. ONAC B.P., PAPIU F., (1995): Peºtera Mare din Dealul Humpleu, Guide for the Excursions of the XIII Sym- posium on Theoretical and Applied Kartology, Cluj-Napoca. ONAC B.P., PAPIU F., AANEI M., BUJOR O., IRIMIE D., FILOTIE O. (1998): Neotectonic features in the Humpleu cave system (Bihor Moun- tains, Romania), Spéléchronos hors- série. ONAC B.P., GHERGARI L., (1993): Moonmilk mineralogy in some Ro- manian and Norvegian caves, Cave Science vol. 20, 3, 107-111. ORAªANU I., GAªPAR E., POP I., TANASE T., (1991): Tracers experi- ments in the karst area of Bihor Mountains (Roumanie), Theoretical and Applied Karstology, nr.4, Inst. de Spelogie „E. Racoviþã”, Bucu- reºti. PAPIU F., (1988): Notã asupra Ponoru- lui din Valea Ponorului, Buletin CSER Cluj-Peºtera nr. 2, Tipo Agro- nomia, Cluj-Napoca. PAPIU F., LONDON J.C., (1993): La Peºtera Mare din Valea Firei, Re- gards nr.12, Bulletin trimestrial L’Union Belge de Spéleologie, Liége, Belgia. POPA C., (1990): Peºtera Mare din Valea Firei (notã preliminarã), Buletin CSER Cluj-Peºtera nr.1, supliment, Tipo Agronomia, Cluj- Napoca. POPA C., (1990): Studiu topoclimatic din Peºtera Mare din Valea Firei.

Sintezã: Felix PAPIU

SPEOMOND • 6• 2001 29 Avenul cu Gheaþã din Piciorul Babelor Radu Dumitru • „Focul Viu” Bucureºti

eavînd un interes speologic, vedere tehnic. Dupã coborîrea unui puþ ce ramificã în douã, intercalîndu-se un bloc Masivul Bucegi, munþii se terminã într-o diaclazã, am aterizat pe gigantic, ce te face sã crezi cã diaclaza Ncopilãriei turismului ºi alpi- un troian de zãpadã cu o grosime de apro- principalã continuã cu douã diaclaze nismului din þara noastrã, au fost lãsaþi la ximativ 2 m ce bloca accesul în lungul paralele. Dupã cîþiva metri, cele douã se urmã de cãtre cercetãrile speologice de la diaclazei. Primul lucru pe care l-am reîntîlnesc pentru a continua într-o fisurã, noi. Descoperirea unei noi cavitãþi, deloc remarcat a fost faptul cã pãtrundea lumi- din pãcate impenetrabilã. neînsemnatã, într-un munte poluat pînã la na naturalã printr-o fereastrã pe care din Înainte de bifurcaþie, diaclaza face un limitele superioare de suportabilitate, atît poziþia respectivã nu o zãream. Dupã o „S”, iar înainte de acesta, în stînga – pe ale naturii, cît ºi a noastrã, cei ce o îndrã- sãpare destul de enervantã, cu mîinile direcþia de înaintare – se aflã un prag ce gim, este un lucru, dacã nu interesant, cel goale a zãpezii ce ne bloca înaintarea, am duce pe un tobogan de pietre extrem de puþin surprinzãtor, avînd în vedere cã mers în lungul diaclazei ajungînd la baza instabile. Dupã curãþarea atentã a locului, Munþii Bucegi au suferit cel mai mult de puþului pe care îl coborîsem anul anterior, am coborît pînã în tavanul altei diaclaze pe urma activitãþilor antropice negative rezultînd automat cã ne aflam într-un de 5 m înãlþime. Tot acest pasaj, denumit ale celor certaþi cu regulile bunului simþ. aven cu douã intrãri. Temperatura, cu de noi „la Y” reprezintã porþiunea în care În iulie, 1993, într-o turã de prospec- siguranþã de 0°C, gheaþa de pe pereþi ºi trebuie sã calci cît mai puþin cu putinþã pe þiune în Piciorul Babelor, am descoperit zãpada de pe podea ne-au fãcut sã nu mai acele pietre, mai ales cînd sub noi se aflã prima intrare (care ulterior s-a dovedit a zãbovim, nefiind echipaþi de iarnã (firesc un coechipier. fi cea secundarã) ce este de fapt un con de dealtfel în luna iulie). Podeaua diaclazei de 5 m este forma- dejecþie, accesul pînã la ea fiind vizibil Explorarea serioasã ºi amãnunþitã s-a tã din plãci ºi bolovani ce ne-au condus datoritã rigolei de ºiroire ce dreneazã o desfãºurat în douã ture cu Focul Viu în la o sãritoare de 2 m, continuînd apoi încã parte a apelor meteorice ce se acumulea- perioada iulie-august 1998, adicã dupã cîþiva metri într-o fisurã inabordabilã. zã în Platoul Piciorul Babelor. Explorarea patru ani de la ultima explorare. Aici se aflã un bun loc de regrupare, fãrã de atunci s-a rezumat la numai un puþ, Primul lucru care mi-a sãrit în ochi a riscul cãderilor de pietre de la „Y”, loc în datoritã unor factori obiectivi, pitoanele fost apariþia unei a treia intrãri care s-a care existã o intrare lateralã într-un alt lipsind din bagajul nostru. Cea de-a doua format prin prãbuºirea unei pãrþi din puþ. Dupã coborîre spaþiul se lãrgeºte. intrare am crezut atunci ca aparþinea unui puþul celei de-a doua intrãri. Am folosit- Constatãm cã acest puþ este tot o diaclazã, cu totul alt aven ce s-ar fi format în para- o pe aceasta, echiparea ei fiind mai al cãrei tavan reprezintã podeaua diacla- lel, cavitatea fiind de tracþiune gravita- comodã. zei precedente. Dupã aproximativ 10 m þionalã. Dupã coborîrea puþului de 11 m al in- de coborîre ºi trecerea unei fracþionãri Revenind un an mai tîrziu, am abor- trãrii, ne-am angajat în lungul unei comode, ajungem pe o platformã relativ dat ºi cea de-a doua deschidere, ce s-a diaclaze al cãrei tavan este foarte aproape bunã pentru o nouã regrupare. Pentru a dovedit a fi mai comodã din punct de de suprafaþa terenului de la exterior ºi se coborî mai departe, putem alege o „gaurã

30 SPEOMOND • 6• 2001 Avenul cu Gheaþã de ºoarece” aflatã în podeaua platformei Diaclaza are aproximativ 14 metri adicã exact cît ne trebuia sã continuam (ce este de fapt un bloc încleºtat foarte înãlþime ºi 3 lãþime, detaºîndu-se clar de explorarea în diaclaza descoperitã cu doi bine între pereþii diaclazei) sau ocolind- celelalte, am numit-o „Diaclaza Mare”, ani înainte. o, pentru aceasta fiind necesarã ceva mai parcurgerea ei fiind îngreunatã de o Aceastã diaclazã este aproape per- multã coardã ºi o atenþie deosebitã la sãritoare de 4 metri destul de expusã, dar pendicularã pe „Diaclaza Mare”, în pietre. Coborîrea prin strîmtoare ºi urca- cu suficiente prize pentru a o depãºi ºi a stînga oprindu-se într-un bloc desprins de rea la liber pe cealaltã variantã mi s-a mai continuã 7 m, dupã care se terminã, undeva de sus, probabil foarte aproape de pãrut cea mai bunã soluþie în ciuda aceastã diaclazã, cãci urmeazã una nouã linia terenului, iar în dreapta coborînd sub pietrelor ce servesc drept prize. ce ne-a semnalat cã ne-am grãbit în a-i cota diaclazei Mari. Aici am observat ce Coborîrea prin strîmtoare nu repre- atribui adjectivul de „mare” celei prece- înseamnã forþele de tracþiune ale pãmîn- zintã o problemã în sine pentru cã ori- dente. Aceastã nouã descoperire a surve- tului, pentru cã ãsta este adevãrul, acolo cum, atracþia gravitaþionalã ajutã, însã nit la finalul celei de-a doua ture cu s-a rupt muntele în douã. dupã ce am trecut cu umerii de porþiunea „Focul Viu” organizatã în zonã, explo- Angajarea în coborîre este deosebit cea mai strîmtã, a trebuit sã-mi salut rarea contramandîndu-se încã un an. de periculoasã, podeaua fiind de fapt un respectuos reuºita demnã de „jos pãlã- Lucrurile nu se terminã aici însã, morman de pietre care s-au înþepenit în ria”, în acest caz fiind vorba de casca ce aveam de aºteptat încã un an, altitudinea cãdere formînd o platformã. La cea mai se înþepenise foarte bine între pereþi, la care se aflã cavitatea (2040 m) neper- micã atingere se aud pietrele care se precum o nucã. miþîndu-ne o turã pe perioada de toamnã, desprind din aceastã platformã ºi care cad Dupã o coborîre de încã 4 m, ajun- dacã în august în aven se afla zãpadã ºi 20 de metri pînã în fundul diaclazei. Am gem din nou cu picioarele pe pãmînt. gheaþã, era clar cã iarna am fi riscat sã trecut pe o mînã curentã peste platformã Mergînd atenþi pentru a nu „deranja” nici nu gãsim intrarea sau în cel mai bun ºi am coborît pînã la o nouã astfel de podeaua, ne fixãm pe corp corsetul de caz avenul sã fie colmatat în mare mã- platformã formatã din prãbuºiri. Aici piatrã al unei noi diaclaze ce ne conduce surã. trebuie plantatã o fracþionare dublã la cea mai scãzutã cotã a cavitãþii, -47. Aºadar, în iulie 1999 pornim doi oa- pentru a evita acest nou prag de pietre sau Aici se deschid douã hornuri pe care nu meni spre aven. Ideea mea era sã arun- refãcutã mîna curentã de sus pentru a le-am putut aborda datoritã rocii friabile cãm o privire înainte de a veni cu mai coborî direct, fãrã a ne mai opri pe cea ºi a blocurilor încleºtate instabil între mulþi oameni. Nerezistînd tentaþiei de a de-a doua platformã. pereþi, care nu pot spune cã ne-au dat încerca sã mergem mai departe, luãm cu Din punct de vedere tehnic, acest impulsul necesar escaladãrii, poate altã noi echipament care probabil ar fi pus aven reprezintã un bun exemplu cã datã o sã le sfidãm… probleme de cãrat ºi unei tabere, darãmite pitoanele nu trebuie sã lipseascã din Aºadar, aici pãreau încheiate soco- la doi oameni. echipamentul de explorare. Spiturile pot telile. Urma sã aruncãm o privire într-o Printre obiective se aflã ºi escaladarea fi bãtute acolo unde fisurile pentru galerie ce începea ceva mai înainte de celor douã puþuri din finalul de la -47, pitoane lipsesc cu desãvîrºire, însã, doar „Y”, în dreapta diaclazei principale. astfel încît pe lîngã echipamentul TSA ne dacã gãsim o bucatã de calcar încastratã Revenind dupã cîteva zile de relaxare luaserãm ºi cel de alpinism, hamuri în conglomerat, în caz contrar folosim cu un traseu pînã la Vf. Omu ºi o plim- separate, corzi dinamice, bucle etc. spituri cu dublã expansiune, ori vom bate bare ce ne-a lãsat un gust amar în Peºtera Ideea de a face o turã înainte de a douã pe care le vom încãrca simultan, Ialomiþa, probabil cel mai bun exemplu organiza o tabãrã mai mare, a fost foarte însã pitoanele rãmîn primordiale. de distrugere a unei peºteri prin turism bunã, din avenul de -47 m, mai rãmãsese- Se pare ca aici a luat sfîrºit Avenul cu necontrolat, am reluat explorarea în ga- rã doar primele puþuri ale celor douã Gheaþã; ar mai exista douã locuri în care leria cu pricina. intrãri, restul era… îngropat. Ne uitam ºi ar mai trebui sã „aruncãm cu pietre” ºi Dupã cîþiva metri de la intrarea în nu ne venea sã credem cîte tone de probabil cã o vom face în curînd. Voi galerie, existã o sãritoare în trepte, care ne zãpadã puteau exista în aceastã cavitate. încerca abordarea acestei cavitãþi într-o poate conduce fie în continuare, fie în sus Era mult mai frig, iar puþul de 11 de la in- iarnã pentru a-mi rãspunde la întrebarea de unde putem observa dimensiunea noii trarea principalã mai avea doar vreo 7 m, dacã zãpada se acumuleazã în mijlocul diaclaze ce se deschide. Urmînd direcþia pitonul care îl plantasem pentru montarea iernii sau spre primãvarã, cînd se topesc de înaintare, dupã trecerea sãritorii for- unei devieri undeva la jumãtatea puþului, zãpezile. Putem încerca protejarea intrãrii mate din blocuri prãbuºite, în stînga se se afla imediat deasupra troianului de cu bîrne de lemn pentru a evita colmata- afla o strîmtoare ce ne-a condus spre un zãpadã. Mi-au venit imediat în minte rea avenului, însã poate tocmai acest fe- puþ pe care l-am lãsat neexplorat. În imagini de la primele explorãri, cînd nomen a fãcut din acest aven o cavitate cu dreapta, diaclaza se mãreºte cãpãtînd efectiv nu credeam cã acest aven putea totul specialã în care nu ºtii de fapt care aspectul unei sãli. Gheaþa este prezentã continua. Atunci probabil coborîsem vreo e podeaua, care e tavanul, care e galerie aproape pe toatã porþiunea. Þurþuri ºi 15 m. În concluzie, plecam acasã deza- ºi care e diaclazã, care e salã, ori care e draperii de gheaþã ne mai desfatã ochii mãgiþi dar ºi mai ambiþionaþi parcã de a horn sau puþ. Totul e o îngrãmãdire hao- într-o lume a prãvãlirilor ºi a bolovanilor mai avea rãbdare un an. ticã de plãci, blocuri, bolovani ºi pietre, aflaþi într-un echilibru instabil, ce se Vine ºi anul 2000, în august plecãm de nisip, pãmînt ºi rãdãcini de jnepeni, gãsesc la tot pasul în acest aven. Undeva, sã încercãm „marea cu degetul”. Intrãm printre care au mai apãrut totuºi niºte la 10 metri s-a oprit din cãdere un bloc de cum am ajuns, curiozitatea fiind foarte formaþiuni care îþi motiveazã îndrãzneala impresionant ca volum, cînd am trecut pe puternicã. De data aceasta avem ceva de a fi deranjat întunericul. sub el mi-am zorit instinctual paºii. noroc. Avenul era deschis pînã „la Y”,

SPEOMOND • 6• 2001 31 DomnescAvenul

Mihai SURU • „Exploratorii” Reºiþa

Miercuri, 17 octombrie Sâmbãtã, 20 octombrie sãritoare de 2 m, dupã care galeria, formatã de-a lungul unei diaclaze, Voi avea în sfârºit un week-end liniºtit, În jurul orei 10 ajung la sediul clubului continuã tot descendentã aºa cã imediat dupã ce ajung acasa dupã unde încerc sã mã fac util servind o Mai coborâm pe un plan uºor încli- îndelectnicirile cotidiene, sun la sediul cafea. În scurt timp Lucky mã infor- nat câþiva metri ºi ajungem pe buza unui clubului Exploratorii Reºiþa pentru a meazã telefonic despre componenþa plan înclinat în pantã foarte mare ºi cu vedea dacã „s-a pus la cale” vreo ieºire echipei: suntem doar noi doi. Poate trei, zone destul de expuse ce coboarã aproa- pentru sãptãmâna aceasta. La club dar Florin e lefter ºi slab dotat din punct pe 40 m. De data asta trebuie sã echi- domneºte însã o totalã lipsã de inspi- de vedere tehnic. „Sponsorizarea” lui, pãm. Mã întorc câþiva metri ºi fac raþie, motivatã de unii cu defectarea cel puþin cu drumul, având în vedere amarajul pe dupã un bolovan imens microbuzului asociaþiei. În disperare de obiectivele acþiunii, nu poate constitui foarte zdravãn înþepenit într-o zonã mai cauzã îl sun acasã pe Bogdan, care îmi un subiect de discuþie, aºa cã pe la ora îngustã a galeriei. Pun coarda, primul recomandã Peºtera cu apã din Cheile prânzului ne instalãm confortabil în coboarã Florin. Apoi e rândul meu, mã Gârliºtei. fotoliile autobusului. Plãcerea cãlãtoriei apropii de marginea planului înclinat – a fost oarecum diminuatã de anumite de aici pe partea stângã a galeriei se Joi 18, octombrie aspecte inconfortabile: oprire de cca. 1 vede o brânã expusã ce urcã câþiva metri orã la Valea Domanului din cauza unui pânã la o salã suspendatã continuatã cu Bogdan mã anunþã cã „s-a schimbat concurs de automobilism, cea mai un mic diverticol ascendent – ºi cobor modificarea”, adicã în jargon Explora- proaspãt muzicã de tip „manele” emana- pânã la baza puþului unde îl aºteptãm ºi torii, lucrurile au scãpat de sub control. tã de toþi porii vehiculului ºi faptul cã pe Lucky pentru a porni mai departe. În Lucky, potenþialul meu coleg de turã îmi ne-am dat seama cam târziu de lipsa din continuare galeria continuã scãzând în sugereazã prin intermediul interlocu- dotarea lui Florin a unui sac de dormit! înãlþime, iar firicelul de apã se pierde torului meu o turã la un aven-ponor Ajunºi în dreptul barajului scãpãm printre pietre. Începe o zonã de aproape parþial explorat, situat în zona cheilor de torturã, descãrcându-ne bagajele din 100m de mers în patru labe ºi târ⺠pe o Miniºului. Din punctul meu de vedere autocar ºi privind uºuraþi cum dihania galerie pe care apar câteva ponoare mai este O.K. zbierãtoare dispare dupã prima curbã. mari sau mai mici, toate pe partea Încet-încet ne revenim ºi începem sã stângã, galeria prezintã urmele clare ale Vineri, 19 octombrie împãrþim conþinutul bananei cu echipa- unei sifonãri recente. Continuãm mai ment, fiecare cu gândul la ce a adus Dupã ora prânzului, peste care am sãrit, departe pe o galerie în formã de dia- celãlalt dintre noi de mâncare. Pornim clazã, destul de comod abordabilã, mã îndrept liniºtit cu rucsacul în spate voioºi la drum, ºi spre surprinderea cãtre locul de autostop cãtre Reºiþa, întreruptã de câteva îngrãmãdiri de generalã nimerim avenul „din prima”! bolovani ºi câteva gâtuituri ce ne obligã ajuns la locul faptei vântur de douã trei E aproximativ ora 4 dupã-amiazã ºi ori din „degeþelul fermecat” ºi mã aflu sã facem mici schimbãri de nivel sau sã suntem destul de mulþumiþi de cum au ne aplecãm puþin. În medie galeria are deja într-o maºinã în drum cãtre oraºul mers treburile, iar masa luatã pe sãturate de lângã zona gãunoasã. Ajuns la sediu înãlþime de 4–5 m ºi lãþimi ce rareori ºi conversaþia în loc de siestã fac prelu- scad sub un metru. În finalul acesteia îl gãsesc pe Bogdan foarte ocupat cu diul începerii acþiunii. strunitul „personalului auxiliar” – adicã ajungem la puþul la care ne-am oprit în Avenul, în realitate un ponor, este tura trecutã. Pânã aici e cartat. Laura, nou venitã ºi cu mare poftã de situat într-o depresiune de captare car- muncã când e vorba de adunat ºi sinte- Obiºnuit deja cu zgârcenia în amara- sticã cu o suprafaþã de maxim 1000 mp je la locul potrivit, mã întorc vreo trei tizat date despre te miri ce chestii. ºi dreneazã cele câteva viniºoare de apã Dupã câteva telefoane aflu cã nu metri pe galerie ºi încep sã caut. Gãsesc care se adunã de pe versanþi. Cavitatea cu greu o micã ºi destul de fragilã putem pleca de dimineaþã deoarece are trei intrãri (una impenetrabilã) deni- singurul autobuz care circulã pe Valea „clepsidrã” prind coarda de ea fãrã prea velate între ele, pârâiaºul menþionat multã convingere. Iau de la Lucky trusa Miniºului pleacã abia la ora 12.30 ºi cã pãtrunzând pe cea inferioarã dintre ele, echipa iniþialã de patru speologi hotãrâþi, de spituri ºi mã îndrept spre intrarea în motiv pentru care optãm sã o alegem pe puþ, mã uit puþin ºi observ deasupra tocmai dã semne cã s-ar destrãma. Nu cea-a de-a doua, mai strâmtã, dar care ne îmi prea fac mari probleme pentru cã puþului un colþ de stâncã numa’ bun sã- oferã un parcurs „uscat” al corzii. Puþul mi proptesc un picior pe el. Ajung cu ºtiu cã pânã la urmã tot ieºim noi pe de acces are 14 m ºi este urmat de o teren cumva, undeva, cândva… greu cu un picior pe el, mã proptesc cu

32 SPEOMOND • 6• 2001 Avenul Domnesc spatele în perete ºi mã las pe prizele de bine continuarea. Mã reped grãbit sã vãd sãpând dupã care renunþã ºi se întoarce picior – de stat stau, dar mult prea ce-i mai departe, cu gândul sã nu-i fac pe cu încã câþiva metri cartaþi. Terminãm crãcãnat dupã standardele mele. Deºi am ceilalþi sã mã aºtepte, iau curba la viteza cartarea ºi aici, iar dupã ce trecem peste bãtut destule spituri pânã acum, de data maximã admisã ºi cât pe ce sã mã fac puþ ºi dezechipãm, începem o retragere asta sunt destul de neliniºtit fiindcã e afiº pe perete… e gata! Nu-mi vine sã în mare vitezã. Toate merg bine pânã la prima oarã când voi folosi un tamponor cred! E stupid! La picioarele mele un planul înclinat pe care am pus coarda de tip „SPE”; la club l-am sucit pe toate minuscul sifon, stânga, dreapta, sus, 40 m. Urcãm fãrã probleme, dar când sã pãrþile ºi mi s-a pãrut o invenþie diabo- …nimic! Mã întorc în salã ºi mã mai uit recuperãm, coarda se agaþã ºi se încãpã- licã – are corpul mai scurt, nu are odatã, dar tot nimic. E gata! Mã întorc sã þâneazã sã rãmânã aºa. Cobor iarãºi manºon ºi nici protecþia de cauciuc de le dau vestea, terminãm cartarea, ºi se puþul deblochez coarda ºi urc. De data deasupra mâinii. Mã apuc de treabã cu mai uitã ºi ei nãuci cãtre finalul stupid al asta a mers bine. Ajungem afarã aproape gândul cã o sã mã prind eu de figurã ºi galeriei. Facem cale întoarsã ºi ne de ora unu noaptea. aºa cum era de aºteptat mã trosnesc apucãm de diverticolul pe care l-a Dupã ce ne schimbãm ºi mâncãm pe temeinic peste mânã cu o frecvenþã reperat Lucky. Terminãm cartarea. sãturate, mai rãmâne de rezolvat pro- îngrijorãtoare, dar perseverez cu stoi- Lucky ºi Florin urcã primii, iar eu încep blema cu sacul de dormit …lipsã, a lui cism ºi încet, încet, încep sã gãsesc o niºte „inginerii” acrobatico-alpinistice Lucky. Acum îºi dovedeºte utilitatea oarecare logicã în designul ciudat al asigurat de sus de Florin, cu gândul sã obiceiul meu de a nu scoate nimic din tamponorului. ajung cumva la micul diverticol pe unde rucsac atâta timp cât mai încape peste. Am terminat cu foratul, expandez vine apa. Ajung fãrã mari probleme, pun Am o grãmadã de haine disponibile, am spitul, pun plãcuþa, amarez coarda ºi coarda atent sã nu cumva s-o pierd, ºi umplut depresiunea cu ele! plec în rapel grãbit înainte de a mã între- încep sã înaintez. Galeria e joasã ºi Îl „înþolim” pe Lucky cu tot ce e ba iarãºi cineva, ceva. Dincolo de puþ se podeaua e plinã de gururi pline de apã, disponibil, îl punem sã intre în rucsacul mai vede o galerie de unde vine un firi- ale cãror margini se rup sub greutatea meu cãruia i-am desfãcut fermoarul în cel de apã, pe care o vom carta la întoar- mea. Mã simt ca un elefant într-un sat de partea de jos, iar picioarele ºi le va bãga cere. Puþul are douã trepte de 4-5 m pe pigmei; nu fac nici un pas fãrã sã stri- în rucsacul lui. Ne uitãm la ce-am fãcut care le cobor dintr-o bucatã. Ajuns jos, vesc ceva ºi mi se rupe sufletul, dar ºi ne culcãm sub cerul liber râzând pe dau liber pentru urmãtorul ºi o zbughesc galeria merge clar înainte. Dupã câþiva înfundate. Dimineaþa ne-a gãsit pe toþi sã vãd cum merge în continuare. Mai metri ajung la o gâtuiturã de unde vii ºi mai mult sau mai puþin odihniþi. merg niºte zeci de metri ºi ajung la un galeria o coteºte foarte brusc la stânga se mic lac, care nu poate fi depãºit decât mai îngusteazã puþin, dar totuºi pare sã Duminicã, 21 octombrie prin apa a cãrei adâncime este exact cât continue. Mã uit cu lehamite la configu- sã treacã peste cizme, dupã care galeria raþia galeriei ºi mã hotãrãsc cã n-ar fi Dupã ce ne trezim începem sã strângem continuã. Mã gândesc cã n-are rost sã bine sã mã bag pe acolo cu tot echipa- din sculele ºi þoalele ude împrãºtiate în stau cu apa în cizme mai mult decât mentul atârnat de mine. Îi expun situaþia jurul nostru, tragem coarda de pe primul ceilalþi ºi mã întorc sã-mi ocup locul în lui Lucky în culori cât mai sumbre cu puþ, ºi începem sã ne târguim care, ce echipa de cartare. Primesc un capãt de putinþã, dar nu am nici o ºansã, omul carã. Uitându-mã la corzi, care sunt ruletã ºi un clinometru ºi începem treaba ãsta pur ºi simplu are cu totul alt stan- toate curate fãrã urmã de argilã pe ele, cu Lucky la crochiu ºi Florin la busolã dard pentru termenul de strâmtoare exclam: ºi ruletã. Dupã câteva vize mai ºovãi- decât am eu. Mai încerc totuºi odatã — Mãi ce domnesc e avenul ãsta! toare maºinãria de cartare intrã în adãugând de data asta la dimensiunile — Aºa sã-i rãmânã numele, „Ave- parametri ºi înaintãm destul de repede, strâmtorii ºi alte douã ingrediente nul Domnesc”! exclamã Lucky ºi Florin. trecem bombãnind prin micul lac dupã esenþiale în viziunea mea: apã ºi argilã. La ºosea am avut încã odatã ocazia care galeria continuã ceva mai strâmtã ºi Nu þine nici aºa, omul insistã sã mã bag. sã-mi pun la încercare puterile mele mai joasã, dar încã foarte lejerã. Lucky, Îi rãspund într-un mod total dezonorant paranormale de „autostopist bãtrân”, ºi care merge primul fãcând crochiul, ne pentru mine: la a doua maºinã eram deja porniþi cãtre anunþã cã deja se poate merge în picio- — Bagã-te tu! Reºiþa, dar din pãcate doar pânã în are ºi avem ºi un diverticol pe un nivel — Bine! Fã-mi o balustradã sã Anina. Dupã un mic marº ºi o plimbare superior. Dupã ce aruncã o privire pe el, ajung acolo! gratuitã cu autobuzul prin Anina, eram vine bodogãnind cã e un mic labirint ºi „Bine cã-s bun ºi eu la ceva!” îmi din nou pe marginea ºoselei în exerciþiul mai bine am face sã continuãm pe spun în gând. Improvizez ceva în lipsã funcþiunii arãtând degetul (potrivit) la principal. Nu avem nimic de obiectat, de amaraje ca lumea ºi în lipsã de idei maºini. De data asta a mers chiar din aºa cã hotãrâm sã-i dãm înainte. Pânã „normale” mã leg ºi eu de coardã, asta prima ºi pe la ora prânzului eram deja în când Lucky se extrage din diverticolul ca sã fie clar cã „nu scapã nimeni!”. Îi Reºiþa. cu pricina, mã duc într-un mic raid în spun lui Florin sã testeze „istalaþia”, dar Deºi puteam sã plec imediat, nu m- faþã sã vãd cum se mai prezintã situaþia. asigurat de altceva. Þine destul de bine am putut abþine ºi am mers cu Lucky la Dupã câþiva zeci de metri de galerie ºi amândoi trec fãrã probleme. Lucky se club sã ne bucurãm împreunã cu ceilalþi largã de 2-2,5 m ºi înaltã 3-4 m, între- înfige în strâmtoare cu tot echipamentul de reuºita ieºirii. Dupã ce am terminat ruptã de mici ochiuri de apã, ajung într- pe el, se zbate un pic, dupã care îl aud poveºtile ºi toatã cafeaua clubului am o sãliþã de circa 4-5 m diametru de unde bombãnind cã-i larg dar n-are rost sã plecat spre casã … bineînþeles tot la galeria pare sã o coteascã, aºa cã nu vãd mai venim ºi noi; îl mai aud o vreme autostop. A mers ºi de data asta!

SPEOMOND • 6• 2001 33 Avenul Domnesc Intrãri

Plan înclinat 30 m

.

a

þ

i

º

e

R

”

i

i

r

o

t

a

r

o

l

p

x

E

„

S

A

e

r

a

t

r

a

c

,

a

þ

.

i

3

v

3

a

r

2

2

O

”

n

i

º

z

a

r

a

a

b

c

,

t

o

p

e

c

e

p

r

s

S d

0 10 20 30 m

„ l

30 m

e

u

S

t

n

n

A

t

a

0

s

a

2

r

m

r

e

o

m

m

l

o

v

p

0

0

i

x

9

5

D 0

u

l

-

e

1

4

u

i

l

: :

º

º

i

e e

t

r r

u

n

i

i

r

a a

l

t

0

n e

l

M

e

p

o

v

e

a

i

o v

Puþ 10 m Puþ

e

n z c

l

v

e e

e

a

D

A D D V Final -90 m Final

34 SPEOMOND • 6• 2001 Liliecii între mit ºi adevãr

Tatiana DONE, Andrei GIURGINCÃ, Oana CHACHULA • „Bucovina” Suceava

iliecii sau „animale cu aripi la rabia, ei constituind, fãrã îndoialã, rezer- 40 g ºi 20 cm anvergura) ºi Nyctalus mâini”, „ºoareci zburãtori”, vorul pentru virusul rabiei din America lasiopterus de 76g ºi cu anvergura de 41- Lreprezintã pentru mamifere o de Sud. 46 cm. caricaturã a formei perfecte de zbor la În Trinidad, între anii 1925 ºi 1935 au Cu o singurã excepþie, toþi liliecii sunt pãsãri. pierit mii de capete de vite ºi aproape 100 nocturni. Majoritatea familiilor includ Aspectul lor ciudat a generat de-a de oameni, iar în Venezuela dupã cel de- specii care se adãpostesc regulat sau lungul vremii mai multe prejudecãþi. al doilea rãzboi mondial, ºeptelul bovin ocazional în peºteri. Zburând noaptea, ca o ºoaptã a firii, de la 20 milioane capete a scãzut la 10 – Liliecii dispun de aceleaºi simþuri ca de când e omul, liliacul este socotit duh 12 milioane ºi totul din cauza unei ºi celelalte mamifere. Mirosul ºi gustul necurat, suflet fãrã odihnã al copiilor epidemii de rabie rãspânditã în special de sunt bine dezvoltate. nebotezaþi. Îl regãsim de asemeni în vampiri. Mirosul joacã un rol foarte important peºtera vrãjitoarelor din Faust unde nu Experienþele fãcute, au arãtat cã ver- în recunoaºterea dintre mamã ºi pui ca ºi lipseºte liliacul alãturi de bufniþã. tebratele pot contracta rabia numai stând în paradele nupþiale ale vulpilor-zburã- În Evul Mediu se credea cã liliecii în apropierea chiropterelor bolnave. toare; la numeroase specii serveºte la sunt legaþi de diavol, care le dãdea Vectorii în acest caz nu sunt nici dejecþiile localizarea florilor sau fructelor dar ºi a acestora puteri magice. Þãranii îi agãþau ºi nici paraziþii ci doar agenþii atmosferici. prãzilor (insectele cu gust/miros neplãcut de vii de poarta ºopronului pentru a În Europa, chiropterele nu sunt purtã- sunt evitate în general). Vespertilionidae- alunga nenorocul ºi spiritele din casã ºi toare a unor viruºi particulari. Cu toate cã le ºi Rhinolophidae-le prezintã o serie de din curte. Oasele ºi inimile uscate de dupã 1955 chiroptere purtãtoare a viru- mari peri senzoriali (vibrize) în apro- lilieci erau purtate ca amulete în jurul sului rabiei au fost întâlnite în Germania, pierea gurii, peri gãsiþi ºi pe picioare la gâtului ca sã alunge boala ºi nenorocirea. Iugoslavia ºi Turcia, la noi în þarã nu a majoritatea liliecilor. Aceºti peri au rol Pânã în zilele noastre se pãstreazã fost consemnat aºa ceva. tactil, chiropterele percepând astfel cu- legende conform cãrora „Liliecii sunt Liliecii sunt un ordin de mamifere renþii de aer ceea ce le ajutã în cãutarea animale îngrozitoare, aduc necaz ºi foarte vechi ºi foarte specializat. Proba- unui adãpost. De asemenea, percep dife- cuibãresc în pãr”. bil cã evoluþia lor sã fii pornit de la renþele de temperaturã - capacitate foarte Atitudinea asiaticilor este cu totul insectivorele primitive ºi arboricole. Cea importantã în alegerea adãpostului alta. Astfel chinezii au fãcut din ele un mai veche fosilã dateazã din Eocenul hibernal. simbol al fericirii deoarece, apariþia lor – timpuriu (50 de milioane de ani) ceea ce Toþi liliecii au ochi ºi percep diferen- în zborul crepuscular, coincide cu reuni- ne duce la concluzia ca liliecii au apãrut þele de intensitate a luminii ºi formele rea familiei dupã o zi de lucru, fiind în Cretacicul târziu (70-65 milioane de dar nu ºi culorile. Megachiropterele au consideraþi aducãtor de noroc. ani). Ca o concluzie, remarcãm cã „mo- ochi mari ºi folosesc o orientare vizualã Singurele chiroptere cu adevãrat delul” liliac s-a dovedit, ecologic vor- (ºi olfactivã). În schimb, Microchirop- dãunãtoare sunt liliecii vampiri. bind, plin de succes astfel încât pentru 50 terele au ochi în general mici ºi de Adevãratul pericol al prezenþei aces- de milioane de ani, anatomia acestor culoare închisã. Ochii speciilor din tor chiroptere constã în aceea cã sunt animale nu a suferit nici o schimbare genul Plecotus sunt destul de mari în vectorii unor maladii contagioase cum esenþialã. Astfel, ecolocaþia ºi abilitatea timp ce Barbastella barbastellus are ochi este tripanosomiaza equinã ºi mai ales de a captura prada în întuneric au fost, mici. Pleoapele au mici gene. probabil, cheile succesului evolutiv al Urechile au forme ºi dimensiuni liliecilor. variabile : în cadrul speciilor europene, Cele 950 de specii de lilieci sunt sin- lungimea lor variazã de la 9-13 mm la gurele mamifere adaptate la zbor activ Pipistrellus pipistrellus la 42 mm la (batant) ºi reprezintã un sfert din speciile Plecotus auritus. de mamifere. Sunt rãspândiþi în întreaga Liliecii emit sunete care pot fi auzite lume (cu excepþia regiunilor polare) fiind de om (cu frecvenþe sub 20 Khz) ºi depãºiþi doar de rozãtoare ºi de cãtre om. ultrasunete inaudibile pentru noi Prime- Liliecii prezintã o variabilitate foarte le sunt foarte variabile ºi au o funcþie mare la nivelul aspectului general, socialã, servind la comunicarea dintre dentiþie ºi blanã. Cea mai micã specie mama ºi pui, în agresivitate, apare ºi, nu europeanã este Pipistrellus pipistrellus (3- în ultimul rând, în paradele nupþiale. 8 g ºi 20 cm anvergurã), cele mai mari Ultrasunetele depind de specie, vârstã, specii din Europa sunt Myotis myotis (20- activitatea desfãºuratã. În primele zile,

SPEOMOND • 6• 2001 35 Liliecii puii emit sunete destul de grave ºi puþin re consuma insecte, reprezentând mem- - temperatura corporalã scade, apropi- diferenþiate. Pânã la vârsta de 18 zile, brii a toate familiile cu excepþia vulpilor indu-se de aceea a adãpostului. În frecvenþa lor variazã între 20 ºi 30 Khz, zburãtoare. Cel mai frecvent sunt consu- timpul hibernãrii temperatura corpo- dupã care creºte lent pânã la 70 Khz. mate urmãtoarele grupe de insecte: gân- rala variazã de la 12 la 0°C. În funcþie Juvenilii învaþã sã se serveascã de siste- dacii (Coleoptera), fluturii de noapte (Le- de specie, temperatura este invers mul lor de ecolocaþie. Frecventa ultrasu- pidoptera), muºtele ºi þanþarii (Diptera), proporþionalã cu talia animalului. netelor variazã de la mai puþin de 1 Khz gândacii de bucãtarie (Blattoidea), Hibernarea este aºadar rezultatul unui la 215 Khz. Cu excepþia celor douã specii termitele (Isoptera), Neuroptera, greierii ansamblu de fenomene fiziologice care de Plecotus, Vespertilionidae-le europene ºi cosaºii (Orthoptera), cicadele (Homo- încep sã se manifeste înaintea venirii emit ultrasunete pe gurã. În schimb, ptera) ºi Hymenopterele. iernii printr-o creºtere a greutãþii corpo- Rhinolophidae-le emit pe narine, pãrþile 6. Frugivori - specii care se hrãnesc cu rale de pânã la 30%. Liliecii acumuleazã mobile ale frunzei nazale servind la fructe. douã tipuri de grãsimi. Grãsimea albã concentrarea fascicolului de orientat ca 7. Nectarivori (specii care consuma prezintã numeroase vase sangvine ºi un proiector prin miºcãrile capului. flori, nectar ºi polen). Ambele moduri de serveºte ca rezervã ºi ca izolator. Adaptãrile la zbor sunt prezente la hrãnire sunt larg rãspândite în regiunile Grãsimea brunã serveºte nu numai ca nivelul scheletului, al tegumentului ºi al tropicale ºi subtropicale rezervã energeticã dar ca ºi „încãlzitor” organelor interne. Majoritatea liliecilor îºi cautã hrana întrucât are o deosebita capacitate de a Legatã de aptitudinea de a zbura, noaptea. conduce cãldura. inima liliecilor prezintã o serie de adap- Începutul ºi sfârºitul acestei activitãþi Liliecii hiberneazã izolat sau în grup. tãri: este de trei ori mai mare decât inima variazã cu apusul ºi rãsãritul pe tot În cursul acestor treziri, o cantitate mamiferelor terestre de talie echivalentã. parcursul anului / sezonului estival. importanta de grãsime este utilizatã. De Sângele prezintã ºi el o particularitate în Ciclurile reproductive a numeroase aceea, deranjarea provocatã de o prezenþã privinþa capacitãþii de a retine oxigenul: specii de lilieci sunt strâns legate de umanã în preajma unui liliac îi provoacã la numeroase mamifere, ea se apropie de anotimp ºi disponibilitatea insectelor. trezirea care, repetatã de mai multe ori în 18% pe când la lilieci atinge 27% (in În general, acuplarea are loc de la cursul unei ierni poate duce la epuizarea volum). sfârºitul verii pânã la începutul iernii, rezervelor ºi la moarte. Trebuie subliniat cã fecalele ºi cor- perioada în care femelele sunt în activi- Liliecii sunt benefici oamenilor în purile liliecilor morþi au o deosebitã tate sexualã. Liliecii nu sunt selectivi în mai multe moduri. Majoritatea speciilor importanþã în ecosistemele cavernicole privinþa partenerului ºi nu formeazã de insecte consumate de lilieci sunt unde guano-ul de liliac este sursa prima- perechi durabile. Spermatozoizii sunt dãunãtoare atât pentru sãnãtatea oame- rã de hranã pentru un numãr mare de stocaþi în vagin ºi fecundaþia survine nilor (muºtele ºi þânþarii) sau pentru organisme. primãvara. agriculturã. La tropice activitãþile de Din punct de vedere trofic, se disting Femelele gestante se reunesc în co- polenizare ºi de împrãºtiere a seminþelor în cadrul liliecilor urmãtoarele categorii: lonii din care masculii sunt, în general, de cãtre liliecii consumatori de nectar ºi/ 1. Carnivori (hrãnindu-se cu tetrapode) excluºi. Puii se nasc goi ºi foarte puþin sau fructe sunt vitale pentru supravie- – existã cel puþin 15 specii de lilieci dezvoltaþi. La majoritatea speciilor rãmân þuirea pãdurilor ºi pentru reîmpãdurire. carnivori care se hrãnesc cu alþi lilieci, „legaþi” de mamã ºi sunt transportaþi Liliecii „planteazã” 95% din seminþele pãsãri, mamifere mici, broaºte ºi ºopârle. agãþaþi de abdomenul mamei când aceas- care vor produce primele plante din 2. Piscivori (hrãnindu-se cu peºti) – ta vâneazã, apoi sunt lãsaþi în colonie. zonele defriºate. Numeroase plante dintre zece specii de lilieci pescuiesc folosindu- Majoritatea speciilor europene nasc cele mai importante economic depind de se de ecolocaþie, capturând prada cu un singur pui. lilieci pentru supravieþuire: bananul, ghearele lungi de la membrele poste- Slaba fecunditate a liliecilor este, în avocado, smochinul, curmalul, piersicile, rioare. parte, compensatã de o longevitate care mango ºi lemnul de balsa. Peste 300 de 3. Sanguinivori (hrãnindu-se cu sânge) atinge aproximativ 20 de ani. specii de plante de la tropicele Lumii – trei genuri care sa hrãnesc cu sânge de Abilitatea de a hiberna a fost rãspun- Vechi depind de lilieci pentru polenizare la gãini, vaci, mãgari, cai, cerbi ºi rareori sul adaptativ primar al liliecilor din ºi dispersarea seminþelor. oameni. zonele temperate. 4. Insectivori tereºtrii – specii care Numai trei din cele 18 familii de captureazã insecte de pe frunziºul arbori- Microchiroptere au arii de rãspândire în lor sau de pe sol. În primul caz, liliecii zona temperatã : cautã insecte aºezate pe frunze sau Vespertilionidae, Rhinolophidae ºi ramuri. Când acestea sunt detectate, Molossidae. Primele doua include adevã- liliacul aterizeazã ºi captureazã prada. raþi hibernatori; Genul Plecotus este un exemplu în acest Intrarea în hibernare este caracterizatã sens. În al doilea caz, prada este colectatã printr-o stare de toropealã: de pe sol – Myotis myotis de exemplu. - numãrul de bãtãi cardiace trece de la 5. Insectivori aerieni – specii care cap- 400/minut la 15-20/minut (!); tureazã insecte în zbor fie cu gura, cu una - fiind asociat cu o vasoconstricþie din aripi sau cu uropatagiul. Unii lilieci perifericã; sunt capabili sã captureze peste 12 insec- - respiraþia devine neregulatã ºi poate fi te/minut. Peste 650 de specii de chiropte- întreruptã timp de 90 de minute;

36 SPEOMOND • 6• 2001 Liliecii

Sunt regiuni ale globului unde chirop- În 1995, Prima Sesiune a Pãrþilor Eurobats, din 1995. El este în Bonn, terelor ocupã un anumit loc în far- Acordului au elaborat un plan de acþiune. Germania, din 1996 ºi se aflã în acelaºi macopeea populaþiei respective. În Aceasta stabilea un Comitet de Acþiune loc cu secretariatul Convenþiei de la Bonn Maroc pudra de Pipistrellus este reco- care sã rãspundã de transmiterea acestui asupra mediului ºi dezvoltãrii, al Naþiu- mandatã în meningite ºi în durerile de plan cãtre pãrþile semnatare. nilor Unite din Bonn. cap. În Bombay (India) exemplare de Cele mai importante sarcini a Comi- Scopul sãu, în particular ar fi: Pteropus se vând vii. Pielea lor este tetului sunt monitorizarea ºi activitãþile - un punct de adunare a informaþiilor ºi folositã de oameni în combaterea reuma- internaþionale. Studiul pan-European a de coordonare, cercetare ºi monito- tismului prin aplicarea acestora în locu- fost sã identifice populaþiile. rizare internaþionalã a iniþiativelor; rile dureroase de pe membre. În ce Studiul se bazeazã pe specii semnifi- - stabilirea unor întâlniri între pãrþi ºi mãsurã aceste practici sunt justificate n- cative ºi pe consistenþa metodelor de Comitetul de Conducere; am putea sã ne pronunþãm. observare folosite. - stimularea unor propuneri de îmbunã- Liliecii nu sunt numai cei mai buni Mãsurile de protecþie internaþionalã tãþire a activitãþii acordului ºi atrage- insectivori dar sunt cei mai buni indicatori pentru lilieci au fost concentrate spre ace- rea a mai multor þãri sã participe la naturali privind calitatea mediului. Aceas- le specii care migreazã de-a lungul Euro- acest acord; ta deoarece liliecii se dezvoltã bine unde pei, pentru ai identifica posibile pericole - stimularea publicului prin mass-me- ecosistemele sunt sãnãtoase ºi stabile! dea lungul rutelor de migrare. De aseme- dia despre ameninþarea populaþiilor Fãrã sã aducã un aport semnificativ în nea Comitetul va examina datele dispo- de lilieci din Europa ºi ce trebuie alimentaþia omului, pentru cã au masa nibile despre comportarea în timpul mi- fãcut pentru a preveni aceastã scãdere muscularã relativ micã ºi pentru cã sunt grãrii a speciilor reprezentative de lilieci. în viitor. greu de prins, chiropterele constituie un Rezultatele acestor studii sunt desti- vânat cãutat pentru unele regiuni din Asia nate printr-un program internaþional de Cum se poate lua legãtura cu secreta- ºi Africa. conservare a celor mai periclitate specii riatul Eurobats Chiropterele troglofile constituite de lilieci din Europa. EUROBATS Secretariat adesea în colonii mari, populând timpuri În Europa este un numãr surprinzãtor Martin-Luther-King-Str. 8 îndelungate acelaºi adãpost au dat naºtere de mare de organizaþii locale ºi naþionale D-53175 Bonn Germany la adevãrate depozite de guano, care în total sau parþial cu scopul protecþiei lilie- Tel: +49-228-815 2420/1 unele cazuri, ar putea fi folosite în vede- cilor ºi mediului lor. Multe organizeazã Fax: +49-228-815 2445 rea fertilizãrii solului. manifestãri pentru îmbunãtãþirea imaginii E-mail: [email protected] Guano-ul a fost folosit de oameni liliecilor în publicul larg ºi a prezentãrii Din octombrie 2000, România este uneori ºi în alte scopuri. În timpul celui problemelor lor. De asemenea, sunt vizitaþi semnatarã al Acordului asupra de-al doilea rãzboi mondial, germanii au cetãþenii ce au în clãdirile lor lilieci, pentru Conservãrii Liliecilor din Europa. instalat pod peste pârâul Vîrghiºului a îndepãrta pãrerile proaste despre ei ºi de (EUROBAT) pentru exploatarea guano-ului din Peºtera a determina un statut de protecþie a lor. Populaþiile de chiroptere din care Mereºti (Harghita), folosit probabil Se gãsesc numeroase scheme de fac parte familiile Rhinolophide ºi pentru extragerea fosforului. „cãsuþe” care sunt instalate de cãtre Vespertilonidae din România sunt Cele mai importante ameninþãri pe grupuri locale, multe din ele sprijinite de protejate prin legea nr. 90/10 mai care omul le pune liliecilor sunt urmã- autoritãþi naþionale sau locale de protecþie 2000 (Monitorul Oficial nr.228/23 mai toarele: a naturii. De asemenea urmãresc distribu- 2000) a). Pierderea habitatului. þia ºi schimbarea de populaþie ºi îngrijesc Anul 2001 a fost declarat de b). Pierderea/reducerea surselor de hranã. liliecii bolnavi, loviþi sau orfani, pentru a EUROBAT Anul INTERNAÞIONAL c). Distrugerea mediului fi redaþi înapoi în libertate. al Liliecilor. d). Deranjarea animalelor. Nu trebuie sã fii cercetãtor sau biolog pentru a te implica în protecþia liliecilor. EUROBAT Dar poþi sã faci parte dintr-o organizaþie cu acest scop, în care activitãþile se În 1994 s-a încheiat Acordul asupra desfãºoarã în aer liber, adesea noaptea! Conservãrii Liliecilor din Europa, în Pentru a face acestea, contacteazã prezent numãrând 21 de state Europene. grupul local sau naþional de protecþie a Acordul a þinut cont de Convenþia privind liliecilor. Dacã nu cunoºti nici un grup în Conservarea Speciilor Migratoare ºi zona ta, iar autoritãþile locale nu te pot Animalelor Sãlbatice, care recunoaºte cã ajuta, ne poþi contacta la secretariatul speciile migratoare periclitate pot fi Eurobats, iar noi vom încerca sã cãutãm corect protejate numai prin activitãþi pe cel mai apropiat grup sau sã te punem în întreaga suprafaþã de migrare a speciilor. contact cu unele grupuri experimentate ºi Acordul ajutã la protecþia tuturor de ce nu… sã ai posibilitatea de a crea celor 37 de specii identificate în Europa, propriul grup local! prin legislaþie, educaþie, mãsuri de conservare ºi cooperare internaþionalã cu Despre secretariatul EUROBATS membrii acordului dar ºi cu cei care nu l- Secretariatul a fost stabilit la prima au semnat. sesiune a întâlnirii de constituire a

SPEOMOND • 6• 2001 37 Simona BÃLTÃREÞU • „Politehnica” Cluj Napoca

istoplasmoza este o boala de altã parte excrementele proaspete ale muºcãturã fie prin aerosolii produºi de infecþioasã cauzatã de inhala- pasãrilor nu prezintã risc infecþios pentru liliac atunci când chiþãie. În contact cu H rea sporilor unei ciuperci nu- cã pasãrile nu s-au dovedit a fii infectate. mucoasele, rãnile deschise, zgârieturile, mitã Histoplasma capsulatum. Nu e o Spre deosebire de pasãri, liliecii pot fi virusul din aerosoli poate deveni infecþios, boalã contagioasã (nu poate fi transmisã infectaþi Histoplasma capsulatum ºi pot sã deci nu este necesar un contact direct cu de la o persoanã infectatã la alta sau de la elimine ciuperca în excremente. liliacul infectat pentru a dezvolta rabia. În un animal infectat la om). Cele mai frecvente expuneri la acest general se considerã cã speologii au un risc Histoplasmoza afecteazã în primul microorganism le au muncitorii din crescut de a dezvolta rabia din consideren- rând aparatul respirator iar simptoamele ei construcþii, din demolãri, fermierii, cei ce tele de mai sus, iar în SUA s-au relatat sunt foarte variate depinzând în mare se ocupa de grãdinãrit, cei ce restaureazã douã cazuri fatale de rabie apãrute la om, mãsurã de cantitatea de spori inhalatã dar clãdiri istorice sau abandonate, speologii. asociate cu probabila expunere la virusul ºi de vârsta persoanei (mai expuºi sunt Dacã cineva angajat în astfel de acti- rabic conþinut în saliva aerosolizatã a copii ºi bãtrânii), de susceptibilitatea la vitãþi dezvoltã simptoame asemãnãtoare milioane de lilieci dintr-o peºterã umedã. boalã, de starea sistemului imun al gazdei. gripei la zile sau chiar sãptãmâni dupã Contactul cu urina, sângele sau excremen- Marea majoritate a persoanelor infec- deranjarea materialului ce poate fi conta- tele animalelor ce suferã de rabie nu este tate sunt asimptomatice. Cei ce dezvoltã minat cu Histoplasma capsulatum ºi boala factor de risc pentru contactarea rabiei. boala au o simptomatologie uºoarã, de se înrãutãþeºte în loc sã se amelioreze dupã Procentul liliecilor ce suferã de rabie boalã respiratorie asemãnãtoare gripei, cu câteva zile trebuie cãutat medicul ºi într-o colonie este probabil redus (0,5% debut la 3-17 zile (medie de0 10 zile) dupã trebuie informat despre expunere. sau mai puþin). Oricum un liliac mort nu expunere prin indispoziþie, stare generalã În excrementele pasãrilor ºi liliecilor s- trebuie niciodatã ridicat de jos cu mâinile de rãu, febrã, frisoane, dureri toracice, tuse au mai identificat ºi alþi agenþi infecþioºi goale ci doar cu mãnuºi groase de cauciuc, uscatã neproductivã, respiraþii scurte ºi (Cryptococcus neoformans – ciuperca, deoarece moartea sa poate fii cauzatã de frecvente, dureri de cap, dureri musculare Chlamydia psittaci – bacterie) potenþiali un agent infecþios. ºi articulare, pierderea poftei de mâncare. patogeni când aceste excremente sunt Dacã aveþi cel mai mic dubiu în legã- Forma cea mai severã ºi mai rarã de rãscolite. turã cu starea sãnãtãþii dumneavoastrã în histoplasmozã este forma diseminata în Liliecii pot fii infectaþi cu virusul rabic contextul celor prezentate mai sus adre- care ciuperca se rãspândeºte ºi în alte or- pe care îl excretã în salivã. Din salivã saþi-vã celui mai apropiat spital de boli gane în afara plãmânului. Cei mai predis- virusul poate fi transmis omului fie prin infecþioase pentru lãmurirea problemei. puºi pentru aceastã formã de boalã sunt persoanele cu AIDS, cu cancer, cei ce pri- Avenul lui Adam mesc chimioterapie pentru cancer, cei tra- taþi cu doze mari pe timp lung de cortico- Colindând prin Oltenia ºi Banat în cãu- de vizitare ºi documentare în faimosul steroizi, alte droguri imunosupresive. tarea ascunselor taine ale peºterilor, am aven, ba chiar au fost realizate aici Diagnosticul de certitudine al bolii este poposit adesea în Bãile Herculane, pen- aplicaþii practice pentru ºcolile de tehnicã cel mai adesea serologic (teste de imuno- tru o baie relaxantã în bazinele termale. speologicã ºi salvaspeo în anii ’90. difuzie, radioimunoabsorbþie ºi test de Câþi dintre voi n-aþi fãcut-o de atâtea ori? Toþi cei care au trecut cu bine prin fixare a complementului), dar se poate Dupã atâta apã rece, umezealã, efort, testul „Avenul lui Adam” se pot conside- face ºi testare cutanatã la histoplasminã reumatismul speologului meritã un ra norocoºi, deoarece este singurul loc (asemãnãtoare cu intradermoreacþia la repaus în apa de 40°C a bazinelor din România pentru care existã cu certi- tuberculinã) care este disponibilã în mai romane. Deºi relativ sãrac în peºteri tudine dovezi cã aici se dezvoltã ciuperca multe centre medicale, dar care nu poate maiestuoase, endocarstul Vãii Cernei ne denumitã Histoplasma capsulatum. preciza cu certitudine dacã este vorba de dezvãluie în zona apropiatã staþiunii Vã întrebaþi desigur de ce mi-am o primoinfecþie sau a mai existat o infec- peºteri deosebite prin temperatura neo- propus sã vã înfricoºez. Avenul lui Adam þie cu Histoplasmã în antecedentele mai biºnuit de ridicatã a aerului 20-40°C. de lângã Bãile Herculane a produs în ul- mult sau puþin îndepãrtate ale pacientului, Cea mai valoroasã cavitate din punct timii ani cel puþin douã cazuri severe de sau daca e vorba de o reinfecþie. de vedere ºtiinþific – ºi spectaculoasã prin histoplasmozã ce au necesitat tratamente Sporii de Histoplasmã cresc în sol în puþul de la intrare ºi micul labirint de specialitate. Unul dintre cazuri a fost lumea întreagã. Anumite zone sunt en- dezvoltat mai apoi – este Avenul lui al unui speolog amator austriac, care demice pentru Histoplasmã ºi în general Adam. Adãpostind o permanentã ºi fiind de profesie medic a intuit diagnosti- sunt cunoscute epidemiologic. Cel mai numeroasã colonie de lilieci ºi bogate cul ºi s-a tratat în timp. Al doilea, un tânãr bine ciuperca creºte în solurile ce conþin depozite de guano, avenul a fost intens speolog amator român, a avut marea cantitãþi crescute de nitrogen ºi în special studiat de cercetãtorii Institutului de ºansã de a fi diagnosticat în timp util ºi a în cele bogate în excremente de pasãri, Speologie „Emil Racoviþã” în a doua supravieþuit datoritã unor costisitoare lilieci, pinguini. De pe solul infectat jumãtate a secolului trecut (anii ’70-’80). tratamente efectuate în strãinãtate. ciuperca poate fi transportatã la distanþã Dupã ce cercetãrile au scãzut în intensi- sau în cuiburi pe aripi, picioare ºi cioc. Pe tate, speologii amatori au întreprins ture Cristina CAPAC 38 SPEOMOND • 6• 2001 Raport asupra chestionarului Partea întunecatã a Pãmântului

Katalin KOCSIS-DAMM, Paul-Erik DAMM • „Z” Oradea

Scop Sexul MOTIVELE ACTUALE ALE PRACTICÃRII Masculin = 81,66% ; Feminin = 18,33% SPEOLOGIEI Prezentul chestionar a fost redactat în urma Naþionalitatea Iubirea naturii = 23,33%; Curiozitatea = solicitãrii FRS, cu urmãtoarele scopuri: 21,66%; Prietenii = 18,33%; Pasiunea = • obþinerea unei imagini globale asupra Român = 80,83 %; Maghiar = 15 %; German = 4,16 % 15%; Formã de viaþã = 10%; Profesie = subculturii speologice din România. 8,33%; Nevoia de efort fizic ºi miºcare Starea civilã • obþinerea unei imagini globale asupra = 8,33%; Plãcerea = 8,33%; Plãcerea cãsãtorit = 45%; necãsãtorit = 51,66%; socio-psihologiei speologilor. cunoaºterii = 5% • îmbunãtãþirea situaþiei speologilor în divorþat = 1,66%; altele = 1,66% urma cunoaºterii problemelor cu care Numãrul copiilor CALITÃÞILE UNUI BUN SPEOLOG aceºtia se confruntã. 25 familii: 1 copil : 18,33% / total ; 2 1. Spirit de echipã ...... 35,00% • îmbunãtãþirea activitãþii FRS. copii: 23,33% / total 2. Curiozitate ...... 25,00% Chestionarul a fost distribuit cu TOTAL: 39 copii = 19 fete : 48,7%; 20 3. Condiþia fizicã ...... 15,00% ocazia Congresului Naþional de Speo- bãieþi: 51,28% 4. Încrederea de sine ...... 15,00% logie „Stâna de Vale – 2000” într-un Venit mediu lunar 5. Pasiunea ...... 13,33% numãr de 100 exemplare. 3,83 mil.lei / familie de speolog 6. Cunoºtinþele tehnice ...... 13,33% Din totalul acestor formulare, au fost 7. Inteligenþa ...... 10,00% Cãrþi completate ºi restituite 60. 8. Simþul umorului ...... 10,00% 1250 buc / persoanã ; 22,59 % cu profil La întrebãrile evaluative am folosit 9. Perseverenþa ...... 8,33% speologic, geologic, geografic etc. scãri de la 1 la 5, unde 1 reprezintã 10. Cunoºtinþe în domeniu ...... 8,33% minimul, iar 5 maximul punctajului Alte bunuri 11. Iubirea de munte / naturã..... 8,33% acordat la întrebarea respectivã. casã de vacanþã = 13,33%; autoturism = 55 %; maºini utilitare = 11,66%; conge- AUTOEVALUAREA INTERVIEVAÞILOR lator = 60 %; cuptor cu microunde = 20 (Note de la 1 la 5) Date personale %; maºinã de spãlat automatã = 65 %; Trãsãtura de caracter Media Vârsta calculator = 56,66%; aparat video = Majoritatea speologilor (30 %) au vârsta 45%; TV color = 91,66%; TV alb-negru 1 Curiozitate 4,07 cuprinsã între 31-35 de ani; în ordine = 21,66%; TV-cablu / antenã parabolicã 2 Simþul umorului 3,78 descrescãtoare urmeazã categoriile: 21-25 = 75% 3 Amabilitate 3,75 ani = 23,3%; sub 20 ani ºi 26-30 ani = Limbi vorbite 4 Inteligenþã 3,69 10%; 36-40 ani = 8,33%; peste 51 ani = NIVEL DE LIMBÃ MATERNÃ: 6,66%; 41-45 ani = 3,33% 5 Încredere de sine 3,58 româna = 75%; maghiara = 18,33%; 6 Toleranþã 3,21 Studii engleza = 16,33%; franceza = 5%; 73,68% dintre speologi au studii superi- germana = 3,33% 7 Spiritul de competiþie 3,19 oare; colegii sau ºcoli profesionale au NIVEL MEDIU: 8 Comoditate 2,57 absolvit 5,26%; liceul 14,03% ºi doar englezã = 55%; francezã = 28,33%; FRECVENÞA ÎN PEªTERI 1,75% ºcoala primarã. germanã = 6,66%; maghiarã = 5%; Ocupaþia Þãri vizitate Intervalul Procent Procent Profesii conexe cu speologia 20%; restul 1 þarã = 36,66% ; 2 þãri = 11,66%; 3 de timp rãspunsuri ocazii/pers. profesiilor = 51,41%; elevi = 10%; þãri = 6,66%; 4 ÞÃRI = 1,66%; 5 Anual 18,33 1,90 studenþi =13,33%; pensionari = 5,26% ÞÃRI = 3,33%; 6 ÞÃRI = 1,66% ; Nu Semestrial 6,66 1,75 Localitatea de domiciliu au fost plecaþi în strãinãtate / nu Trimestrial 23,33 2,21 Oradea = 18,33%; Cluj-Napoca = 16,66%; rãspund = 38,33% Lunar 41,66 1,72 Bucureºti = 15%; Alte localitãþi = 48,01% CE V-A DETERMINAT SÃ DEVENIÞI Judeþul de domiciliu Sãptãmânal 10 1 SPEOLOG? Bihor = 28,33%; Cluj = 16,66%; Mun. PEªTERI DESCOPERITE Iubirea Naturii = 3,98; Provocarea Bucureºti = 15%; Hunedoara = 8,33%; - 51,66% dintre cei intervievaþi conside- situaþiilor extreme = 3,23; Prietenii = Maramureº = 5%; Timiº = 5%; alte rã cã au rezultate semnificative privind 3,06; Altele = 2,25 ; Profesia = 1,76 judeþe = 21,68%. descoperirile speologice;

SPEOMOND • 6• 2001 39 Partea întunecatã…

- Rãspunsuri evazive ºi / sau neconclu- SPEOLOGI EXPLORATORI dente 10%; Liviu VÃLENAª = 11,66%; Paul Mult stimate speolog! - Cele 2 peºteri „descoperite” cu ocazia DAMM = 6,66%; Viorel LASCU, Dan Ne adresãm þie, anonimului curios, Speosportului 2000 au fost cunoscute cu PITIC = 5 % Tudor MARIN = 3,33% amabil, inteligent, tolerant, cu un dez- mult înainte de respectiva manifestare… SPEOLOGI ORGANIZATORICI voltat simþ al umorului, încrezãtor în EVALUAREA PROPRIEI ACTIVITÃÞI Viorel LASCU = 18,33%; Cãlin VODà sine ºi având spiritul competiþiei, dar SPEOLOGICE DESFêURATà ÎN ULTIMUL = 10%; Mihai BOTEZ= 5%; Adrian ºi o anumitã comoditate fireascã. AN SPEOLOGIC LASCU = 3,33% Pregãtirea ta este multilateralã: eºti un tehnician desãvârºit, ai anumite Activitãþi Nota SPEOLOGI SPORTIVI „cunoºtinþe în domeniu”, eºti un speologice medie T. MARIN = 16,66%; L. BUªU, G. desãvârºit cunoscãtor al spiritului 1 Activitãþi organizatorice 2,52 FRÃÞILÃ, F. PAPIU, A. TONÞU, Cãlin uman; bun coechipier, rãbdãtor faþã 2 Explorãri 2,38 VODà =3,33% de cei mai puþin pregãtiþi ca tine. Eºti 3 Publicaþii / propagandã 2,02 SPEOLOGI DE CHEF: inteligent ºi sociabil, cât se poate de tenace, îþi plac provocãrile extreme ºi 4 Activitãþi ºtiinþifice 1,72 Lucian BUªU = 20%; Iosif RIST = 5%; Tudor MARIN, Felix PAPIU = 3,33% aventura, dar în acelaºi timp eºti un 5 Prospecþiuni 1,72 nostalgic care respectã tradiþiile. 6 Activitãþi sportive 1,62 APRECIEREA ACTIVITÃÞII FRS Frecvenþa ta în peºteri este, dacã toate 7 Activitãþi artistice 1,44 Edu- Pro- Publi- Dez- merg bine, lunarã, dar clasele noii caþie tecþie caþii voltare orânduiri speologice sunt pentru tine 8 Alte activitãþi 1,06 (%) (%) (%) (%) un mister: nu prea ºtii sã deosebeºti CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT DIN foarte un speolog profesionist de unul 25 16,66 8,33 5 ULTIMUL AN : bunã profesional, ºi poate ar merita sã îþi Karst 2000 = 16,66% ; Speosport 2000 clarifici dilema… bunã 38,33 30 36,66 25 = 15%; Joncþiunea Þiclu - Stan = 6,66% relativ Am aflat multe despre tine, dar sã ºti 18,33 30 33,33 38,33 CEL MAI TRAGIC EVENIMENT DIN bunã cã nu te vom ºantaja cu astea… ULTIMUL AN rea 3,33 8,33 3,33 11,66 ªtim (deja) cã iubeºti Natura, chiar Moartea lui Ugron Gabor = 41,66% foarte dacã mai uiþi din când în când sã 1,66 1,66 5 3,33 CEL MAI PLÃCUT EVENIMENT DIN rea ridici flacoanele de plastic care þi-se ULTIMUL AN : ivesc în cale; eºti prietenos cu toþi nu Speosport = 16,66%; Karst 2000 ºi 13,33 13,33 13,33 16,66 colegii dar poziþiile lor sunt bine rãspund Tabãra „Z” - Vãrãºoaia 2000 = 5%; definite în clasificãrile tale. Eºti Speoarta = 3,33% TOTAL harnic ºi modest, eºti mare explo- rator: „nu încape spaþiul alocat”, care PERSOANELE CARE AU INFLUENÞAT CEL % uneori mai „descoperã” cele mai mari MAI MULT SPEOLOGIA (1970 - 2000) foarte bunã 13,75 sau cele mai puþin cunoscute peºteri 1. Marcian Bleahu ...... 58,33% bunã 32,5 din România. Colaborezi cu toatã 2. Viorel Lascu ...... 58,33% relativ bunã 30 lumea, dar nu pregeþi sã mai „sapi” 3. Cristian Lascu ...... 40,00% prin jur; sau poate cã doar glumele 4. Emilian Cristea ...... 23,33% rea 6,66 tale sunt uneori greºit înþelese? 5. Liviu Vãlenaº ...... 18,33% foarte rea 2,91 Cunoºti persoanele influente, chiar ºi 6. Iosif Viehmann ...... 18,33% nu rãspund 14,16 cele care ne-au pus pe ºine acum 30 7. Cristian Goran...... 16,66% de ani sau chiar înainte de asta, însã 8. Icã Giurgiu ...... 10,00% nu prea eºti la curent cu cine a fost 9. Walter Gutt...... 8,33% Emil Racoviþã… (dar tu, chestionatul 10. Tiberiu Tulucan...... 6,66% nr. 37 eºti singur cu asta!). Observaþii: Emil Racoviþã a obþinut 2 (douã) voturi = 3,33%, pentru anii 1971- Ne-ai spus cã „este urât de a face o 1980!!! clasificare atunci când avem prea mulþi colegi la acelaºi nivel de pregã- SPEOLOGI PROFESIONIªTI tire ºi experienþã” dar „pânã acum Cristian LASCU, Bogdan ONAC = nimeni nu ne-a cerut pãrerea” ºi la ce 13,33%; Iosif VIEHMANN = 6,66%; sã te aºtepþi când „nu avem o eviden- Cristian GORAN =5%; Viorel LASCU þã clarã a cluburilor, ca sã nu mai = 3,33% povestim de cea a membrilor”. Dar în SPEOLOGI PROFESIONALI final, atunci când am povestit despre Icã GIURGIU, Liviu VÃLENAª = calitãþile tale, tu mi-ai rãspuns cu o 8,33%; Cristian GORAN, Bogdan întrebare: „vrei sã mã laud pe mine?” ONAC, Angajaþii ISER = 5%; Viorel Mulþumim. LASCU = 3,33%

40 SPEOMOND • 6• 2001 Hubert TRIMMEL, Austria nr.5/2000), scurtând cu 2-3 Brazilia Ucraina Membri onorifici ai zile accesul spre tabãra înain- În perioada 15-22 iulie 2001 biroului: tatã. Deºi conexiunea, imi- Crimeea - Krimskaya a avut loc al 13-lea Congres Maurice AUDÉTAT, Elveþia nentã de altfel, nu va aduce Jajla Internaþional de Speologie. Reno BERNASCONI, îmbunãtãþiri la capitolul deni- În luna mai a avut loc a doua Tema a fost „Speologia în Elveþia velare, dezvoltarea reþelei va expediþie CSA în munþii din mileniul III: dezvoltarea du- Arrigo CIGNA, Italia depãºi 50 km. Crimeea. În afarã de prospec- rabilã a mediului carstic”. Adolfo ERASO ROMERO, þiuni de suprafaþã în Platoul Peste 500 de speologi, sca- Spania Înalt Chatirdag, unde s-au fandri, oameni de ºtiinþã au Paolo FORTI, Italia Slovenia descoperit douã avene noi, participat la congres. Cuvîn- Julia JAMES, Australia În platoul carstic Canin, din s-a efectuat o prospecþiune tul de deschidere a fost rostit Vladimír PANOS, Cehia Alpii Giulieni, speologii slo- preliminarã ºi în zona Vãii de Paulo Forti care, printre (decedat) veni au atins cota -1071 m în Balsoy Kanyon, în care s-a altele, a avansat ideea interzi- Hubert TRIMMEL, Austria avenul Renetovo Brezno, investigat un izbuc carstic cu cerii folosirii carbidului în care devine astfel al cincilea debit foarte mare (peste 500 Urmãtorul Congres va ava loc peºteri, atîta timp cît existã minus o mie sloven. Lungi- l/s). Deºi exurgenþa nu poate în Atrena, Grecia, în 2005, alte surse de luminã mai ief- mea avenului este de 2257 m. fi abordatã direct, deasupra, cînd se împlinesc 40 de ani de tine ºi mai durabile! la cca. 20 m denivelare s-a la înfiinþarea UIS. Cu ocazia adunãrii generale a Intrarea în Renetovo descoperit un punct de acces UIS (Uniunea Internaþionalã Brezno. Foto Marko Simic. spre subteran, sub forma unui de Speologie) a fost aleasã Franþa puþ de cca. 15 m (parþial ob- turat cu buºteni ºi bolovani). noua conducere, pentru ur- Speologii francezi de la clu- Curentul de aer foarte puter- mãtorii patru ani: bul Ursus, dupã o decolmata- nic, cât ºi zgomotul râului Preºedinþi de onoare: re ºi cîteva strîmtori au reuºit subteran motiveazã conti- Paolo FORTI, Italia joncþionarea avenului Gouf- nuarea explorãrilor (în acel Hubert TRIMMEL, Austria fre des Jokers (1400 m lungi- moment întrerupt din cauza me ºi 330 m denivealre) cu Preºedinte: lipsei de timp). Se pare cã sistemul Mirolda / Lucien José Ayrton LABEGALINI, acest sistem dreneazã pierde- Bouclier. În urma joncþiunii Brazilia rile din zona Platoului Ai- Mirolda totalizeazã 1616 m Vicepreºedinþi: Petri, situat la o distanþã aeri- denivelare, dar rãmîne în Andy EAVIS, Marea Britanie anã de aproximativ 15 km, comtinuare pe locul 3 în topul Alexander KLIMCHOUK, denivelarea potenþialã fiind mondial. Ucraina de peste 800 m. S-au con- Secretar general: tinuat investigaþiile Paleon- Pavel BOSÁK, Cehia Italia tologice din peºtera Emine Secretari adjuncþi: „Gortani Team” - Ungaria în Roman HAPKA, Elveþia colaborare cu speologi din Villach George HUPPERT, USA (de- Italia ºi România (József ZIH AUSTRIA cedat) – CS „Z” Oradea), a continuat Andrej MIHEVC, Slovenia investigaþiile asupra sistemu- Claude MOURET, Franþa lui Col delle Erbe (Michelle Fadi NADER, Liban Gortani) din regiunea Monte Tarvisio Armstrong OSBORNE, Canin - Italia. În Avenul Gor- Australia tani au fost topografiaþi peste Kranjska Gora SONG Linhua, China 3 km de noi galerii, relansân- ITALIA Abel VALE, Puerto Rico du-se astfel posibilitatea unei Foºti preºedinþi: joncþiuni cu sistemul „vecin” Foran Arrigo CIGNA, Italia Foran del Muss (cca. -1100). del Muss Triglaw Adolfo ERASO ROMERO, Oportunitatea se datoreazã Monte Canin 2863 Spania descoperirii unei noi intrãri a Derek FORD, Canada avenului, care debuºeazã în Monti SLOVENIA Paolo FORTI, Italia Sala Simon Béla din Galeria Musi Julia JAMES, Australia Australia (vezi ºi Speomond

SPEOMOND • 5 • 2000 41 ªtiri externe

Bair Khosa (s-au descoperit egale cu zero scafandrii echi- 18 Zsolt Szilágyi este adus la înãlþime ºi 1,8 m lãþime. Deºi noi situri cu un potenþial ºti- pei de intervenþie doar „pi- suprafaþã ºi transportat la spi- nu sînt la fel de frumoase ca inþific foarte ridicat). S-a ex- pãie” pereþii sifonului. Este talul de la Miskolc. cele din Lechuguilla, cu sigu- plorat un nou sit archeo-pale- începutã derocarea manualã a Cazul accidentului subacvatic ranþã cã sînt cele mai mari din ontologic deosebit de intere- unei fisuri despre care se pre- din Peºtera Esztramos relevã lume. sant (Peºtera Krapivina). Într- supune cã ar reprezenta pasa- o serie de aspecte care trebuie unul din oraºele-peºteri din jul de legãturã cu clopotul de luate în considerare ºi de cã- zona Bachcysaray (Chufut aer. Seara au loc primele tre echipele specializate de la Serbia Kale) am avut ºansa sã inves- transmisiuni în direct la tv ºi noi din þarã. Spaþiul nu ne În vestul Munþilor Miroc, la tigãm în premierã (împreunã radio de la locul accidentului. permite sã intrãm în detalii, 20 km depãrtare de oraºul cu un arheolog ucrainean) o Luni, 28.01.2002. Echipa de dar trebuie totuºi sã remar- Donji Milanovac se aflã ave- reþea de galerii ºi tunele artifi- salvare depãºeºte numeric ci- cãm douã aspecte caracteristi- nul Rakin ponor. Intrarea se ciale sãpate în calcare cre- fra de 100 de persoane; so- ce acestei operaþiuni. În pri- aflã la capãtul unei vãii oarbe, toase. Pe baza artefactelor ºi sesc grupuri specializate din mul rând este vorba despre ce dreneazã un pîrîu tem- inscripþiilor (unele acoperite Cehia ºi Slovacia. Se trece la incredibila mediatizare; ima- porar, la 380 m altitudine. cu cruste de calcit) descope- derocare mecanizatã prin pu- ginile transmise începând cu Avenul se terminã cu un pasaj rite, perioada de folosire înce- nerea în funcþiune a rotoper- ziua de luni, aveau aspectul freatic al cãrui nivel se aflã cu pe probabil cu sec. VI e.n., cutoarelor electrice ºi a cap- caracteristic tradiþionalelor 54 m mai sus decît nivelul continuându-se cel puþin pânã selor „Hilti”. Aerajul frontu- „baluri ale minerilor” ºi nu al unui lac de acumulare aflat la în sec. XV (datare pe baza lui de înaintare este asigurat unei operaþiuni de salvare. 7 km depãrtare. În septembrie unor monede de aur ºi argint prin golirea conþinutului unor Declaraþii contradictorii, 2000, dupã o scufundare de descoperite foarte recent). butelii cu aer comprimat. Este „smulse” de reporteri la „gura 29 m a unui speolog sîrb, încercat, fãrã succes, tratarea peºterii”, supoziþii ºi iarãºi avenul, cu cei 285 m denive- apei din sifon cu un coagulant declaraþii, transmisii în direct, lare, devine cel mai adînc din Ungaria (sulfat de aluminiu); scafan- interviuri cu asistenta de pe Serbia. Accidentul subacvatic din drii continuã cercetarea pasa- salvare, badea gurã-cascã, Peºtera Rákóczi, Esztrtamos. jelor inundate. Comunicarea gardianul public sau paznicul Sâmbãtã, 26,01,2002. PM, cu accidentatul se reduce în de la carierã, indiferent cine, Franþa Zsolt Szilágyi scufundãtor mod alarmant. doar senzaþie sã fie. Sub pre- Al II-lea festival internaþional de speologie, Spéléovision, brevetat, împreunã cu mai Marþi, 29,01,2002. Echipa de siunea „blocadei mediatice” va avea loc în aceeaºi locali- mulþi colegi intreprinde o derocare avanseazã în total 7 nimeni nu îºi asumã funcþia tate, La Chapelle-en-Vercors, acþiune de filmare (autoriza- m, punct în care fisura coteºte de „comandant suprem” al între 22 ºi 25 august 2002. tã) în Peºtera Esztramos (P. în mod brusc. La ora localã operaþiunii, fapt care întârzie Rákóczi), o cavitate parþial 11 AM, scufundãtorul veteran eliberarea sechestratului cu Documentare, ficþiuni, clipu- inundatã, interceptatã de cãtre László CZAKÓ identificã cel puþin o zi. Cel de-al doilea ri, reportaje, emisiuni televi- o lucrare minierã. Pe parcur- pasajul de acces spre locul de aspect va rãmâne însã în ex- zate, toate filmele ce au ca sul operaþiunilor, ca urmare a refugiu a lui Zsolt Szilágyi. pectativã: peste 100 de salva- subiect lumea subteranã sau ruperii firului ghid în condiþii Accidentatul este gãsit într-o tori (speologi, scafandri, alpi- canioningul sînt binevenite. incomplet elucidate pânã în profundã stare de epuizare, niºti, salvamontiºti, poliþia, http://www.speleovision.com prezent, la cota -15, Zsolt dupã aproap 3 zile de stat în jandarmeria, salvarea, pom- este adresa la care se gãsesc Szilágyi pierde contactul cu ramonaj deasupra apei. Se pierii, protecþia civilã, arma- informaþii suplimentare ºi coechipierii sãi. Scafadrul, constatã imposibilitatea sal- ta, ministrul mediului etc.), formulare de înscriere. având aerul comprimat pe care activi, care figuranþi. vãrii acestuia prin parcurge- Un juriu internaþional va ale- sfârºite, în condiþii de vizibi- Realitatea este reprezentatã rea în sens invers a sifonului. ge cele mai bune filme care litate zero, gãseºte un pasaj însã de cele aproape 300 de Miercuri, 30,01,2002. Sca- vor fi recompensate cu premii ascendent care se terminã cu imersiuni, 12 m derocaþi ºi o fandrii din echipa de salvare în bani. un clopot de aer. Echipa de viaþã salvatã. În rest doar (inclusiv un medic) asigurã salvare soseºte la faþa locului comentarii. Un premiu special va fi de- permanenþa lângã victimã. I cernat de un juriu alcãtuit din sâmbãtã seara. Luni, 3 februarie 2002, Zsolt se administreazã lichide calde copii. Este stabilit contactul auditiv (supe, ceaiuri etc) ºi se impro- Szilágyi pãrãseºte spitalul. cu accidentatul, aflat într-un vizeazã un pat pentru evitarea punct imposibil de localizat statului în ramonaj. Pasajul Informaþii primite de la: datoritã morfologiei extrem derocat depãºeºte lungimea Mexic Paul DAMM de labirintice a peºterii. ªtirea de 10 m. Într-o minã din provincia Matei VREMIR este difuzatã de mass-media. Chihuahua, minerii au inter- Joi, 31,01,2002. În jurul orei ceptat o cavitate naturalã. József ZIH Duminicã, 27,01,2002 . Au 9 AM echipele de derocare Temperatura în acest loc de- loc primele acþuni de scufun- ajung la clopotul de aer. La ora pãºeºte 50°C. Mai mult decît dare în vederea identificãrii 17 pasajul devine suficient de atît, aici se gãsesc enorme pasajului în care a pãtruns larg pentru a permite trecerea Revistã francezã de speologie cristale de selenit, de 7 m Zsolt. Datoritã vizibilitãþii tãrgii de salvare. În jurul orei

42 SPEOMOND • 5 • 2000 form informaþiilor primite de „Z” Oradea) ºi Mircea Petres- 800 m de galerii ºi descoperiþi Munþii Aninei la Bogdan Bãdescu, preºedin- cu (C.S. „Speodava” ªtei) a în urma unor dezobstrucþii, Valea Miniºului tele Asociaþiei speologice demarat acþiunea de cercetare peste 150 m de galerii. Lu- Într-o turã comunã cu speolo- „Exploratorii” Reºiþa, un grup a P. din Galeria Tony. Cavita- crãrile sunt finalizate în pro- gii de la AS Speocaraº Oraviþa de necunoscuþi a tãiat grilajul tea a fost parcursã pe o lungi- porþie de 80%. sunt identificate ºi marcate ce închidea intrarea în peºtera me de cca. 0,5 km, explorãri- Prospecþiunile efectuate au patru avene descoperite de ºi a efectuat sãpãturi sistema- le fiind oprite din lipsã de timp condus la descoperirea a 3 ca- aceºtia în urmã cu câþiva ani. tice în podeaua peºterii. Nu s- ºi materiale pe nu mai puþin de vitãþi situate în bazinul Pârâu- Este cartat Avenul Domnesc a distrus practic nici o stalac- 5 direcþii de înaintare diferite. lui Cuciulat (Peºtera Mea nr. 1 (descoperit ºi explorat de AS titã, ci numai podeaua. Au fost Zona Valea Rea - Cornu ºi 2 = Alcatraz, respectiv Peº- Speocaraº Oraviþa); avenul are sustrase din partea finalã a Munþilor tera Croaþilor) aparþinãtoare la o denivelare de -90 m ºi o peºterii cranii pietrificate de În Peºtera din Valea Rea au fost douã sisteme hidrocarstice ne- dezvoltare de 439,5 m. Ursus spelaeus ºi Capra Ibex topografiate noi galerii în zo- cunoscute pânã în prezent. În precum ºi alte fosile. Mai Valea Oraviþa ºi Jitin nele Sala Giganþilor ºi „Dinco- bazinul Pârâului Vacii au fost mult, într-o porþiune a peºterii În zona Brãdet din apropierea lo de capãtul Lumii”, dezvol- descoperite 2 cavitãþi cumu- a fost „decupat” planºeul sta- localitãþii Anina au fost desco- tarea reþelei depãºeºte cifra de lând peste 150 m dezvoltare. lagmitic ca un capac de canal perite ºi cartate douã noi cavi- 18 km. Cercetãrile minera- Au fost recartate peste 20 de ºi pus alãturi. tãþi: P. nr 1 din Brãdet (D logice au condus la desco- cavitãþi, în unele dintre ele (ex. 24,4 m, d 5,2 m) ºi P. nr. 2 din Valea Comarnic, Topliþa perirea a numeroase specii de cavitãþi din zona Mãgura Vâ- Brãdet (D 8,8 m, d 4,0 m). Dupã forþarea unei strâmtori noi minerale, dintre care se nãtã), realizându-se ºi anumi- în Avenul lui George se reali- remarcã metatyuyamunitul te progresii. Sistematizarea re- Valea Buhui ºi Luca zeazã o continuare de 30 m, Ca(UO ) (VO ) ×3÷5H O giunii este aproape încheiatã. Au fost recartate Peºtera Sala- 2 2 4 2 2 dezvoltarea acestuia fiind ast- descris pentru prima oarã de pe mandrei (D 53 m, d -4,5 m), Zona Vãrãºoaia - Padiº fel de 203 m. teritoriul României. Cu aceste Peºtera din Valea Seacã (D Au fost continuate pe scarã descoperiri numãrul minera- 500 m, d 16 m), Peºtera nr. 2 Valea Mare largã lucrãrile de dezobstrucþie lelor descrise în Valea Rea de la Cârnealã (D 40 m, d - Au fost descoperite ºi cartate la diferite obiective din peri- atinge 35, cavitatea situându-se 8 m. Peºtera Cârnealã a fost douã mici avene, având o dez- metru. Eforturile au fost con- astfel printre primele 10 de pe recartatã ºi prelungitã cu încã voltare cumulatã de 22 m ºi o centrate spre Av. „V3” ºi Gau- Terra din punctul de vedere al 30 m (D 130 m, d -36 m). denivelare cumulatã de -25 m. ra Roºie (V 18), din care au varietãþii mineralogice. fost evacuate mai mulþi mc de Cheile Caraºului Valea Bârzavei Bazinul Superior al material detritic. Terminusul a În Peºtera Þolosu, în urma unei A fost sistematizat întreg bazi- Someºului Cald fost depãºit momentan doar în perioade de secetã prelungitã, nul Vãi Bârzavei, toate peºte- Cluburile de speologie „Z” ºi „V3” , unde s-a pãtruns într-un se reuºeºte depãºirea sifonului rile fiind localizate ºi recarta- „Cristal” din Oradea au conti- nou puþ, colmatat definitiv în final ºi explorarea a peste te. Dezvoltarea totalã a celor nuat lucrãrile de explorare-sis- sãliþa de la bazã, punct în care 3500 m de galerii noi. Urmea- opt peºteri identificate în acest tematizare a bazinului supe- a fost identificat un intresant zã câteva ture succesive în care bazin este de 99,5 m. rior al Someºului Cald. În Po- sit paleontologic holocen cu au fost cartaþi doar 2030 m, norul Cuciulat au fost recartaþi erbivore de talie mare. dupã care sifonul s-a închis din nou. În urma acestei continuãri Munþii Bihor V3. Foto Adi Tonþ 0 Peºtera Þolosu a ajuns la o Bazinul Vãii Gârdiºoara dezvoltare de 3781 m. Cluburile de speologie Z ºi În Peºtera Sub-Cetate 2, au Cristal din Oradea au conti- nuat derocãrile în Av. nr. 3 din fost depãºite sifoanele termi- 10 m nale de pe ambele ramuri ale Hoanca Mãguranului cu utili- galeriei Emilian Cristea, au zarea capselor Hilti. Lucrãrile fost exploraþi 400 m de noi sunt destinate depãºirii unei galerii, din care au fost cartaþi strîmtori care împiedicã acce- doar 300 m înainte ca sifoa- sul într-un puþ de cca. 25 m. nele sã se închidã. Peºtera Bazinul Superior al Avenul V3 Sub-Cetate 2 având acum o Criºului Negru D: -19 m L: 38 m dezvoltare de 856 m. B O echipã formatã din Bogdan r ec ie Peºtera „2 Mai” din Cheile - Petroniu Onac (ISER - C.S. Cartare: o so Caraºului a fost obiectul unei „Omega” Cluj), Paul Erik J. Zih as B. Horvath ã devastãri sistematice. Con- Damm (Oficiul „Life” - C.S. D. Pitic

SPEOMOND • 5 • 2000 43 ªtiri interne

Derocarea cu mijloace „Hi- de atunci al peºterii, porþiune pozii, albe ºi de dimensiuni ce nul de deasupra sifonului ter- tech” a unui pasaj din sectorul descoperitã în 1998, în urma ajungeau pânã la 3 cm. minal pe o diferenþã de nivel cunoscut (cca. 25 m) al Pono- eforturilor deosebite ale unor M-am oprit în ultima sãliþã. Pe de + 40 m, unde pasajul se în- rului Vãii Cuþilor, a condus la speologi orãdeni. Cu o orã mai fundul lacului din aceasta sãliþã chide în fund de sac. La cca. penetrarea unei cavitãþi active târziu, o altã echipã micã a se deschide sifonul 5, totodatã 10 m sub terminus a fost des- de mari dimensiuni. Echipa de pornit sã exploreze spaþiile ultimul. Existã practic douã in- coperit pe un planºeu un sit explorare, formatã din J.Zih, J. deschise în adâncul muntelui. trãri formate de un pilier. Este paleontologic cu piese schele- Dezsö ºi Katalin Zih-Perényi, Dând dovadã de un spirit de dezvoltat pe o fatã de strat su- tice (inclusiv cranii) aparþinã- a parcurs pânã în prezent cca. echipã deosebit, Alexandru borizontalã (laminor). Coboarã toare lui Ursus spelaeus. 8-900 m de galerii, blocate în Fekete, Laurenþiu Sarcinã, cel puþin pânã la -8 m ºi are o O echipã de scufundãtori din mare parte de prãbuºiri masi- Bálint Horváth, Adrian Tonþ, lãþime de minim 5 m. Ca sedi- Cehia a continuat explorarea ve, care sunt dispuse pe o Tamás Bruncsak, István Rostás ment are acelaºi tip de pietriº.” subacvaticã a sifonului termi- diferenþã de nivel de cca. -65- au reuºit sã transporte echipa- Acþiunea mai sus-amintitã nu nal din Sistemul Coiba Micã - 70 m. Descoperirea relanseazã mentul de scufundare pe un putea fi una cu succes fãrã Coiba Mare. A fost atinsã cota posibilitatea penetrãrii siste- parcurs de cca. 2000 m în con- sprijinul: membri ai cluburilor -40 în dreptul unui puþ sub- mului Vãrãºoaia - Boga. diþii foarte dificile: trecând Crysis ºi Cristal din Oradea, mers spaþios. prãpãstii ºi strâmtori, lacuri, Bazinul Vãii Cetãþilor CSA (participant la tentativa râuri ºi cascade subterane, pânã Bazinul Vãii Gârda În cadrul unor lucrãri de siste- de primãvarã), Politehnica ºi la sifonul terminal. Ajuns la O echipã de scafandri din matizare a zonei Valea Cetã- Omega din Cluj, Focul Viu - sifon, colegul ªtefan Milotã, Wroczlaw - Polonia, sprijiniþi þilor, Paul Damm ºi József Bucureºti, Silex - Braºov, Pru- îmbrãcat în echipament de de membri CS „Sfinx” Gârda a Dezsö au recartat Avenul de la sik - Timiºoara, precum ºi scafandru autonom, a trecut o atins cota de -84 în sifonul 2 al Vraniþã. Cavitatea (137 m reprezentanþii clujeni ai Insti- succesiune de 4 sifoane. Reali- Izbucului Tãuz, punct în care dezv. ºi -53 m denivelare) este tutului de Speologie „Emil zând o performanþã deosebitã, galeria submersã devine ori- în conexiune cu sistemul hi- Racoviþã”. el a reuºit prelungirea porþiunii zontalã ºi prezintã unele acu- ±0 Bazinul ªesul Gârzii mulãri de nisip. Izbucul Tãuz 0 Avenul de la cunoscutã a peºterii cu încã 120 m. O echipã a CS „Sfinx” Gârda „recucereºte” astfel statutul de Vraniþã cel mai adânc sifon de pe teri- P12 El relateazã astfel: în colaborare cu speologi din 10 m L: 137 m toriul României, continuând D: -53 m „Porþiunea exploratã este de Marea Britanie a descoperit în mai departe fãrã probleme. fapt un mare lac, format pe seg- zona Groapa Gârzii Avenul mente de galerii dezvoltate pe Fragilor, cartat pânã în prezent Bazinul închis Ocoale diaclaze verticale, având direc- pe o lungime de 200 m ºi CS „Sfinx” Gârda a reluat ac- þii aproape perpendiculare. -40 m denivelare. Cavitatea þiunile de explorare în Avenul Adâncimea medie a lacului ar este parcursã de un curs activ din ªesuri. Au fost efectuate P10,5 putea fi de aprox. 3 m. Roca temporar, tributar Izbucului decolmatãri în Sala Lacului, este foarte închisã la culoare, ca din Valea Bãtrânei. unde existã perspective încura- de altfel pe tot activul. Sedi- Bazinul Vãii Gârdiºoara jatoare, respectiv a fost desco- P6 mentul de planºeu este prezent peritã o galerie de cca. 200 m Cartare: În Sistemul Coiba Micã - Coi- Paul Damm -53 pe toatã porþiunea exploratã ºi ba Mare a fost escaladat hor- lungime în zona sifonului ter- József Dezsö Lac este sub forma de pietriº fin. Pe minal. drocarstic Poiana Ponor - poliþele formate pe pereþii gale- Cetãþile Ponorului. riei se aflã un sediment mai fin, de culoare alb gãlbui, ce con- Micula PS4 Bazinul Vãii Crãiasa trasteazã foarte puternic cu Sifoanele din finalul peºterii În noiembrie 2001, la invitaþia roca. Pe toatã porþiunea explo- S5 C.S. Crysis din Oradea, un ratã nu sunt probleme cu spa- 0 10 m S3 numãr considerabil de speo- þiile strâmte. Apa este foarte logi (cca. 50 pers.), din aproa- limpede, vizibilitatea fiind re- pe toatã þara, au participat la o dusã practic numai de lungi- S2 expediþie de explorare speolo- mea segmentelor de galerie. gicã, la Peºtera lui Micula, Sedimentul fin nefiind în can- aflatã în apropierea satelor titãþi mari nu pune probleme Chiºcãu ºi Giuleºti, la poalele deosebite de tulburare a apei. Munþilor Bihor. Firul ghid este întrerupt dupã S1 Prima echipã a acestei expedi- primul sifon ºi dupã al patrulea þii a intrat în peºterã pe la ora sifon. S-a folosit 95 m fir. Lun- Explorare 03.11.2001 12, sâmbãtã. Rolul lor era de a gimea galeriei explorate este de Lac terminus Cartare : ªtefan Milota transporta echipamentele gre- aproximativ 120 m. În mai oaie necesare scufundãrii, sco- multe locuri în apã am observat pul fiind forþarea terminusului vietãþi asemãnãtoare cu miria- 0 20 m

44 SPEOMOND • 5 • 2000 ªtiri interne

Bazinul Vãii Ordâncuºa strãpungerea Sifonului Negru Speologie „Z” Oradea condusã din care pornesc mai multe Au fost continuate investiga- din Peºtera Izverna. Dupã cum de József ZIH, în colaborare cu galerii laterale, de asemenea þiile în Peºtera Zgurãºti. În ca- se ºtie, Sifonul Negru a fost gruparea interclub „ANUBIS” inundate. Au fost exploraþi 50/ vitatea menþionatã a fost ex- timp de mai mulþi ani un ob- din Ungaria, a reuºit penetrarea -20 m, fãrã a se atinge capãtul ploratã o galerie de cca. 200 m stacol de nedepãºit nu numai sistemului Întorsuri - Pârâul sãlii. lungime care evolueazã dins- pentru speologii scafandrii din Caprei - Izbucul Bulbuci. În paralel a fost plonjat ºi sifo- pre Infernul Nãmolos spre România, dar ºi din alte þãri. Lucrãrile de dezobstrucþie nul din Izbucul Topliþa (Gau- Lacul Mare, a fost parcursã pe Dupã ce timp de aproape do- executate în perimetrul Întor- ra Ursului) unde dupã 6 m cca. 20 m o galerie inundatã în uãzeci de ani expediþii româ- suri s-au concretizat prin des- parcurºi o septã submersã îm- mod normal de cãtre apele neºti în colaborare cu cehi, coperirea Peºterii cu Ferigi, o piedicã împiedicã ieºirea din Lacului mare ºi au fost desco- maghiari, elveþieni, englezi au reþea activã, dendriticã, cu ramura remontantã. periþi cca. 50 m de galerii sus- avansat în diferite etape, pînã anumite zone labirintice, care Zona Aºtileu - Pusta pendate între Sala Templului la 375 m, renumitul scufun- dreneazã o parte din apele Cãlãþea Prãbuºit ºi Lacul Styx. dãtor elveþian Bolanz s-a oprit Pârâului Runcºor. Lucrãrile Au fost reluate pe scarã largã într-un cot al sifonului la 40 m topografice au relevat o reþea explorãrile în Peºtera lui Potri- adîncime ºi peste 400 m ril complexã, polietajatã, cu o va de cãtre o echipã interna- Munþii Buila-Vînturariþa desfãºurat. Dupã trei antrena- dezvoltare cartatã de peste 1,5 þionalã formatã din membri În cursul primãverii, perioada mente succesive pentru aco- km ºi -100 m denivelare. În cluburilor „Z” ºi „Cristal” aprilie-mai 2000, membrii modare ºi echipare a sifonului, extensie reþeaua de galerii Oradea, „Plózer István” Buda- GESS au explorat o cavitate Mihai ºi Gabor au reuºit strã- avanseazã destul de puþin în pesta ºi KKTJ Cracovia. Au nouã. Peºtera a fost semnalatã baterea integralã a sifonului, direcþia resurgenþei (Izbucul fost escaladate 2 hornuri largi de cãlugãrii de la Cãlugãrii de ieºind într-o galerie dupã circa Bulbuci - bazinul Lazuri) ºi din zona finalã, dintre care la Mãnãstirea Arnota. 475 m de imersie. Deoarece reprezintã probabil un afluent unul cu pornire din barcã. Ac- Este vorba de un aven de 85 m nu efectuaserã o compresie al sistemului. prealabilã au fost nevoiþi sã se þiunea de scufundare a repre- denivelare dezvoltat pe o dia- Concomitent au fost reexplo- scufunde imediat ºi sã facã zentat însã un eºec total dato- clazã de distensie mecanicã, rate o serie de cavitãþi din zona cale întoarsã. Au apucat sã va- ritã „dispariþiei” lacului-sifon fenomen relativ rãspîndit în izbucului Bulbuci unde în dã un pasaj stîncos, argilos ºi în urma acumulãrii a unui vo- masivul Buila-Vînturariþa. Peºtera cu Puþ din Pârâul Ca- accidentat, necesitînd probabil lum de material detritic care În partea inferioarã se aflã o prei o dezobstrucþie elemen- o escaladã. depãºeºte capacitatea unui va- salã de dimensiuni relativ tarã a permis interceptarea gon de cale feratã. În Galeria Reveniþi în ianuarie 2002, mari, bogat concreþionatã. marelui râu subteran ce reapa- Lacului au fost depãºite 2 si- dupã escaladarea respectivului Este, fãrã îndoialã, cea mai re la zi în izbucul menþionat. foane stagnante, negãsindu-se pasaj, acesta se dovedeºte a fi frumos împodobitã cavitate Peºtera a fost exploratã pe o apoi nici o continuare. din acest masiv. nu finalul sifonului, ci doar un lungime de peste 2 km, inclu- clopot de aer. Continuarea de +35 Echipa de explorare a fost for- siv cu trecerea unui sifon des- Peºtera 70 m, la o adâncime medie de matã din: Cristian Lascu, Paul chis. Galeriile parcurse au Potriva 10 m duce la o lungime explo- Pupezan, Viorel Nistor, Dumi- secþiuni transversale remarca- ratã ºi cartatã a Sifonului Ne- tru Pegulescu. bile, 15-20 m lãþime ºi 30- gru de 520 m. Explorarea sifo- 35 m înãlþime, sunt bogat or- nului nu este nici pe departe nate cu speleoteme din calcit, Munþii Cãliman ºi finalizatã, dezvãluind în conti- aragonit ºi gips. Râul subteran nuare spectaculozitatea simi- Gurghiu are un debit apreciat la cca. larã primei pãrþi. Echipa de 100 l/sec, parcurge longitudi- În cadrul lucrãrilor de sistema- explorare subacvaticã, forma- nal cavitatea ºi recepþioneazã tizare a peºterilor din Munþii tã din Mihai Baciu ºi Gabor în sectorul aval un afluent im- Spre Cãliman ºi Gurghiu, în perioa- Maghiarasi a fost sprijinitã de portant (Q= cca. 30 l/s). În intrare da 2000-2001, GS Exus Tg. 0 o echipã GESS condusã de zona finalã a fost descoperitã Mureº (K. Moréh, E. Gombos, Lacul final Ludovic Marc. Tot în ianuarie o succesiune de sãli interco- I. Gergely) a descoperit ºi car- acelaºi Ludovic a descoperit nectate, dintre care cea mai În Avenul din Tãutiteu ca ur- tat 54 de noi cavitãþi, cu o lun- prin forþarea unei strâmtori mare atinge cca. 100/50/35 m. mare a trei acþiuni de derocare gime ºi denivelare totalã de verticale o galerie fosilã de „Hi-tech”, coordonate de cãtre Noi explorãri, alãturi de stu- 1140 m, respectiv 206 m. În 100 m, dar care oferã cele mai Ioan Czibulak „Foka”, a fost diul geospeologic al sistemu- urma acestor acþiuni numãrul spaþioase ºi frumos concre- depãºitã strâmtoarea finalã, si- lui sunt în plinã desfãºurare. cavitãþilor naturale din regiune þionate pasaje ale Peºterii tuatã la -35. S-a reuºit pãtrun- ajunge la 120. Izverna. Bazinul Vãii Vida derea într-o sãliþã din care por- O echipã a Clubului „Plózer neºte un puþ de cel puþin 15 m István” Budapesta susþinutã de adâncime, acesta necesitând Munþii Mehedinþi Munþii Pãdurea Craiului membrii CS „Z” a plonjat si- însã noi lucrãri de dezobstruc- În decembrie 2000 echipa Zona Damiº - Valea Lazuri fonul terminal al Peºterii Tau- þie. Acþiunile au drept scop pã- formatã din Mihai Baciu ºi Pe parcursul a mai multor rului. A fost interceptatã o salã trunderea în sectorul postsifon Gabor Maghiarassi a reuºit acþiuni, o echipã a Clubului de submersã de mari dimensiuni al Peºterii de la Aºtileu. SPEOMOND • 5 • 2000 45 ªtiri interne

Clubul de Speologie „Z” prin Chivadarului, care la rîndul ei indicã existenþa unui sistem de nia (diferite cluburi). S-au L. Pusztai ºi P. Damm a reali- este afluent de stînga al Vãii mari dimensiuni din care face efectuat numeroase prospec- zat ridicarea topograficã cu Brãtcuþei, imediat amonte de parte ºi peºtera descrisã aici. þiuni de suprafaþã (rezultat: teodolitul, a Peºterii Piºniþa, Izbucul Dãmiºenilor se gãseº- Posibilitatea de joncþionare cu douã mici peºteri noi), vizite pânã în dreptul sifonului nr.1. te Peºtera-aven din Valea Si- Izbucul Dãmiºenilor, undeva în peºteri cunoscute cât ºi liei sau Peºtera cu Vonder. între sifoanele peºterii din spa- acþiuni de ecologizare în Peº- Zona Cãrmãzan - Zece Atît Valea Siliei, cît ºi cea a tele acestuia, face din conti- tera Stanu Ciuþii, Moanei ºi Hotare Chivadarului sînt seci. nuarea decolmatãrii ºi ex- Cotuna. S-a terminat aproape Clubul de Speologie „Z” în plorãrii peºterii un obiectiv de în totalitate cartarea peºterii colaborare cu CS „Cristal” Intrarea se gãseºte la o altitu- primã importanþã. Ponoraº, care ajunge la o lun- Oradea ºi diferite cluburi din dine de 110 m relativ la Izbu- gime de 6150 m cu o denive- Ungaria, a organizat douã noi cul Dãmiºenilor, la 800 m Actualul punct de lucru este lare de -224 m. ªansele de tabere în vederea continuãrii distanþã aerianã de acesta, ºi la deosebit de îngust. Curentul depãºire (din subteran) a sifo- lucrãrilor de derocare din me- cca. 1 m faþã de vale, vis-a-vis puternic de aer rece limiteazã nului terminal, sunt foarte re- andrul final al Avenului Gaura faþã de Peºtera din Valea Siliei. drastic durata posibilã a repri- duse. cu Vânt. În cavitatea, care pro- Peºtera a fost gãsitã în vara zelor de decolmatare. Materia- mite pãtrunderea din amonte în anului 2001 de Rãzvan Lar, lul sedimentar, nisip ºi pietriº, este uºor de sãpat dar dificil de sistemul hidrocarstic al Izbucu- membru al clubului „Cristal” Muntele Mare lui Izbândiº, existã o echipare Oradea. Dupã cîteva ture de îndepãrtat ºi de depozitat, ga- Zona Scãriþa-Belioara fixã cu cabluri electrice, fapt ce decolmatare a intrãrii, efectuate leria fiind pe zeci de metri de În luna noiembrie, câþiva permite utilizarea unor mijloa- de Ovidiu, Georgeta ºi Rãzvan mici dimensiuni. O soluþie membrii CSA Cluj au efectu- ce de derocare performante. Cu Lar, împreunã cu Adi Kondacs, posibilã, folositã ºi de cãtre at o prospecþiune de suprafaþã ocazia taberelor menþionate, cu s-a continuat decolmatarea la noi, este depozitarea materia- în zona rezervaþiei geobotani- eforturi umane maxime, s-a intrarea galeriei tîrîºului de cã- lului sãpat în saci de rafie, ce Scãriþa-Belioara. S-au in- reuºit o avansare liniarã de pes- tre o echipã lãrgitã a clubului aceºtia fiind stivuiþi în puþinele vestigat câteva peºteri de mici te 5 m, punct din care se între- Cristal (Dan ºi Alina Pitic, Ba- puncte de lãrgire a galeriei. dimensiuni (peºteri relicte vede un spaþiu mai larg, traver- lint Horvath, Tamas Bruncsak, În actualul terminus, se pare situate la mare altitudine) ºi sat de un curs activ permanent. Dorin Lazãr, Vlad Cornea, cã galeria se lãrgeºte dupã indicatori de peºteri, cu ajuto- Lucrãrile continuã. Ionuþ Purdea, Ramona Mihiº, cîþiva metri, fapt sugerat de rul cãrora s-a încercat apreci- Diana Ardelean, Emil Todo- ecoul care se constatã în acel 31.03.2002 erea potenþialului endocarstic rean ºi cei de mai sus), ca ºi la punct. Ca urmare a unei noi tabere a al masivului. În aceste calcare actualul terminus (doar de cã- CS „Z” a fost derocat terminu- Peºtera Vântului metamorfozate ºi intens tec- tre cei supli!). sul din meandrul final din În luna februarie a avut loc ta- tonizate, se pare cã nu prea Gaura cu Vânt. A fost explorat Au mai participat la lucrãri: bãra de iarnã a clubului CSA sunt ºanse sã se gãseascã cca.1 km/-50, în cadrul unei Ionuþ Laþcu, Attila Farkas, Pis- Cluj, organizat în peºtera Vân- peºteri de mari dimensiuni, reþele active dendritice. Ex- ti Csoki, Laci Hermann. tului (Hippodrom ºi Sanato- deºi existenta unor „avene” plorãrile au fost oprite din lip- Galeriile cartate pînã în pre- riu). La acþiune au participat de tracþiune gravitaþionalã (pe sã de timp într-o galerie de 5/ zent mãsoarã o lungime de peste 20 de speologi din Cluj, fisuri de decompresie) nu este 10 m, parcursã de un activ cu 124 m, -30 m denivelare ºi o Oradea ºi Budapesta. S-a reu- exclusã (denivelare potenþialã debit apreciat la 10-15 l/s. Ca- extensie de 35 m. ºit cartarea a peste 3 km de în jur de 600 m). vitatea ajunge la 1,5 km dez- Cel mai probabil peºtera face galerii pânã în punctul numit voltare ºi -160 m denivelare. legãtura cu drenajul Ponorul Tabãra Înaintatã, cât ºi în labi- rintul din zona Faliei Mãguran Sebeº-Vinþu de jos Valea Brãtcuþei Munãu - Izbucul Dãmiºenilor. (galeria Roºie Noua, Miku- În depozitele continentale Pe versantul stîng al Vãii Si- Curentul violent de aer, foarte las). Lungimea galeriilor nou roºii (gresii, conglomerate, liei, afluent de dreapta al Vãii rece chiar în mijlocul verii, descoperite este nesemnifica- argile) din zona Râpa Roºie- ±0 tivã (sub 100 m). Sebeº, respectiv Câmpuþ, s- Peºtera-aven din Valea Siliei au investigat doua „peºteri” Zona Ponoraº (Peºtera cu Vonder) clastocarstice cu lungimi de În luna august a avut loc ta- P3 D = -30 m 16, respectiv 70 m. Ambele L = 124 m bãra de varã a clubului CSA S4 reprezintã pasaje subterane E = 35 m Cluj, care s-a organizat în Pla- înclinate dezvoltate între po- toul Ponoraº. Aceastã acþiune noarele (doline de sufoziune) a reunit în jur de 100 speologi S2 ºi „exurgenþele” (puncte de din Ungaria, Ucraina ºi Româ- debuºeu) unor mici cursuri Dan Pitic temporare de versant. Deºi Diana Ardelean Ramona Mihiº P11 parcurgerea lor integralã este 27 VII 2001 posibilã, existã pericolul de surpare (tavan ºi pereþi insta- Ta mas Bruncsak Necartat, sãpat 11 XI 2001 bili), în general viaþa acestor peºteri fiind foarte scurtã.

46 SPEOMOND • 5 • 2000 România sã respecte regula- Munþii ªureanu mentele de desfãºurare a acti- Numeroaselor ture ºi tabere vitãþilor speologice în peºteri ale clubului Proteus din Hu- protejate. De asemenea, orice nedoara din ultimii doi ani s- speolog român care doreºte sã au concretizat astfel: viziteze aceastã peºterã, este Bazinul 2060, Roºia-Taia: au rugat sã ne contacteze pentru a Cristian LASCU putea participa la una din ture- fost descoperite 19 cavitãþi noi Peºteri de dincolo de ºi au fost recartate 21. le de vizitare periodice care se timp Bazinul 2063, Ciclovina: au organizeazã, sau sã fie însoþit 176 pp, publicaþie editatã de fost fãcute scufundãri în Peºte- de unul din reprezentanþii clu- Grupul de Explorãri Subac- ra Ciclovina Uscatã ºi în Peºte- bului care cunosc peºtera. Ori- vatice Subterane, Bucureºti, ra Ciclovina cu Apã; s-a înce- ce turã explorativã, acþiune 2001 put recartarea întregului Com- speo-turisticã sau de ghidare, plex Carstic Ciclovina (pentru bivuac subteran etc. organiza- Albumul este mai mult decât o programul Compas), ce va fi tã cu speologi români sau strãi- culegere de imagini de mare prezentatã Congres 2002. ni, neanunþatã sau care se des- valoare artisticã. Este o carte fãºoarã fãrã una dintre persoa- în care spiritualitatea „transpi- Bazinul 2064, Ponor: scufun- nele care cunosc peºtera, este rã” prin peºteri ºi carst. Textul dare în P. Cocolbea; s-a început interzisã ºi vã rugãm a binevoi însoþeºte în mod fericit foto- sistematizarea acestui bazin (au sã ne-o comunicaþi în timp util. grafiile, desconspirând realita- fost recartate mai multe cavitãþi tea din spatele imaginii. Deter- ºi deocamdatã a fost descope- Având în vedere cei 26 de ani minarea om-naturã-spirituali- ritã doar o peºterã nouã. de explorãri ºi protecþie ai A.S. Marinaº „Nex” „Focul Viu”, în una dintre cele tate este prezentã scoþând Bazinul 2066, Tecuri: au fost BÃICOANÃ, Radu- mai frumoase peºteri din Ro- speologul din percepþia clasi- descoperite 11 cavitãþi noi ºi Ciprian BREBAN mânia, sperãm ca situaþii, pre- cã a sportivului explorator. au fost recartate 7 (printre care Pseudocarstul, cum cele de mai sus, sã nu se Avenul Rãchiþeaua, Peºtera mai repete, mai ales în contex- Fenomene endo ºi din Valea Clenjii). S-a conti- tul politicii de deschidere ºi Pompei COCEAN exopseudocarstice nuat cãþãrarea unui horn (a- colaborare pe care am abor- Munþii Apuseni. Procese 45 pp. , publicaþie editatã de proape finalizat) din Avenul dat-o în ultimii ani. CS Proteus, Hunedoara, 2000. Rãchiþeaua, care pânã acum ºi forme carstice este cel mai mare (peste 45m). Este pãcat ca o astfel de fru- 253 pp., ed Academiei Româ- Pseudocarstul, în ciuda nu- museþe a naturii, sã o dete- ne, Bucureºti, 2000. meroaselor materiale dedica- Scufundãrile au fost realizate riorãm prin neglijenþa sau te subiectului, continuã sã sã cu sprijinul Federaþiei Elve- Domnul Pompei Cocean, prin ambiþia noastrã! rãmânã „copilul orfan” al þiene de Speologie. intermediul editurii Acade- miei Române, ne oferã o va- speologiei. Acest curent de Avertizare!!! loroasã lucrare dedicatã pro- opinie se datoreazã pe de-o A.S. „Focul Viu”, a organizat Congresul FRS ceselor ºi formelor carstice parte potenþialului explorativ în perioada 01-04.03.2002 o A 8-a ediþie a Congresului Na- ale celei mai intens carstifica- mult mai redus, iar pe de altã turã periodicã de vizitare ºi þional al FRS va avea loc în pe- te unitãþi montane a Româ- parte numeroaselor erori de supraveghere în Peºtera ªura rioada 17-22.09.2002 la Com- niei, Munþii Apuseni. Structu- determinare a petrografiei Mare. Cu aceastã ocazie au plexul Turistic Cerbu, Munþii ratã pe patru pãrþi majore: „rocilor gazdã”. fost constatate urmãtoarele: Leaota, jud. Dâmboviþa. Orga- Consideraþii cu caracter gene- Prin editarea acestei lucrãri 1. În mai multe sectoare ale nizator Hades Ploieºti. ral, Exocarstul, Endocarstul ºi autorii încearcã o reabilitare a peºterii se aflã reziduuri de Corelaþii morfogenetice între domeniului în rândul speolo- carbid, borcane de sticlã, deºe- Informaþii primite de la: exo- ºi endocarst, lucrarea gilor amatori, prin prezenta- uri de plastic ºi baterii. Cristina CAPAC oferã numeroase modele teo- rea unui numãr de 30 de cavi- 2. A fost gãsit într-o zonã Christian CIUBOTÃRESCU retice cu o largã aplicabilita- tãþi naturale, situate în 8 re- protejatã echipament T.S.A. Paul DAMM te. Exemplele sunt prezentate giuni diferite ale þãrii. Peºte- abandonat. Tibor LÁZÁR de pe întreg teritoriul investi- rile sunt grupate pe baza cri- 3. Au fost identificate rezidu- teriului litologic, iar descrie- Tudor MARIN gat, relevând particularitãþile uri de carbid în zone deosebite Tudor MARIN carstului din fiecare masiv rile sunt însoþite acolo unde din punct de vedere peisagistic Iosif MORAC muntos component. Datoritã este cazul de informaþii pri- ºi ºtiinþific. Károly MORÉH limbajului accesibil, materia- vind pseudoexocarstul afe- 4. Degradarea peisajului sub- Cristian OºAN lul este de un real folos celor rent. În final autorii dezmint teran. Mihai SURU care în urma parcurgerii unei idea cã materialul publicat ar fi o lucrare ºtiinþificã, fapt Având în vedere cele de mai Bogdan TOMUº peºteri sau vizitãrii unei zone Bogdan TOMUº carstice din Apuseni ºi nu nu- pentru care le recomandãm sã sus, Asociaþia Speologicã „Fo- Matei VREMIR cul Viu”, face un apel la toate Matei VREMIR mai, îºi pun întrebarea „de aibe în viitor mai mult curaj ºi organizaþiile speologice din József ZIH ce?”. mai puþinã modestie.

SPEOMOND • 5 • 2000 47 Speomedia

cunoscute. Un loc aparte este mirajul relatãrilor „de aven- Raul - Bogdan TOMUª, rezervat Avenului din Hoanca turã”, adsea adoptate în astfel Bazinul 2067 Urzicarului ºi Peºterii Corni- de situaþii. Sistemul carstic Cheile lor (inclusiv hãrþile), cele Autorii materialelor sunt, Munceilor - Canionul douã cavitãþi care încununea- predominant, reprezentanþii zã activitatea clubului. Mate- „noii generaþii”. Aceºtia sem- Jgheabului rialul nu putea fi complet fãrã 44 pp + 1 planºã., publicaþie neazã 9 materiale dedicate lista membrilor ºi a unor foto- principalelor ºi/sau mai puþin editatã de CS Proteus, Hu- grafii, dedicate momentelor nedoara, 2000. cunoscutelor peºteri descope- importante care au marcat is- rite de cãtre CSA. Blocul de Cea de-a doua sistematizare toria clubului. geospeologie este completat de zonã publicatã de clubul de un material aniversar, unul hunedorean, apare sensibil ecologic ºi un raport de acti- îmbunãtãþitã în comparaþie cu EcoCarst, nr.1/2000; vitate pe anul în curs. prima (vezi ºi Speomond nr.2/2001 Solemnitatea evenimentului nr.5/2000). Remarcãm astfel Periodic al Societãþii Române aniversar, este din nefericire terii din lumea tãtarilor, în apariþia bibliografiei, din pã- de Speologie - Carstologie, umbritã de dispariþia celui care, într-o colaborare multi- cate nu ºi în cadrul textului, ed. SRSC, Bucureºti. respectiv renunþarea la anu- care a fost primul speleoci- naþionalã s-au explorat mã- Revista lansatã de SRSC toc- mite aspecte nerelevante din neast profesionist din þarã: runtaiele platoului Chatyrdag mai la 10 ani de la înfiinþare, „background”. Lucrarea de- UGRON Gábor. ºi ale masivului Ai-Petri. este destinatã prezentãrii buteazã cu o scurtã descrire- Ca un laitmotiv, imaginea activitãþii organizaþiei precum re geograficã ºi geologicã a stâncilor prãvãlite în apele ºi relizãrii unei „punþi de le- Lucian BUªU zonei Valea Munceilor - Che- Mãrii Negre ilustreazã nu gãturã” între speologia ºtiin- ile Crivadiei, urmatã de pre- Crimeea – prin peºterile doar peisajul de vis al unor þificã ºi cea sportiv-explorati- zentarea succintã a celor 41 din nordul Mãrii Negre expediþii speologice, ci poate vã. În consecinþã, conþinutul de cavitãþi naturale cunoscu- Ca ºi în prima sa carte „Gan- mai mult decât atât, confrun- revistei este deosebit de di- te pânã în prezent în regiune. bei, China”, Lucian Buºu de- tare pe diverse planuri dintre vers, acoperind întreg spec- Descrierile peºterilor, adesea monstreazã încã o datã intere- apã ºi piatrã, om ºi munte, trul problematicii ridicate de nu tocmai relevante, sunt sul sãu pentru lumi mai rar luminã ºi întuneric, ºi nu în carst din punct de vedere însoþite de ridicãrile topogra- explorate. „Crimeea – prin ultimul rând, curiozitate ºi geospeologic, biospeologic ºi fice, ºi pentru marea majorita- peºterile din nordul Mãrii necunoscut. Cãci ce este în ecologic. Rãsfoind publicaþia, te de fotografii ale intrãrilor. Negre” nu este doar o carte ce ultimã instanþã aceastã pasiu- vom putea remarca alãturi de Ultimele pagini ale materialu- surprinde douã expediþii spe- ne decât o permanentã provo- materiale care prezintã într- lui sunt dedicate remedierii ologice în sensul strict al care în faþa întunericului ab- un limbaj accesibil cele mai unor omisiuni „realizate” în desfãºurãrii lor ºi descrise în solut. noi realizãri ºtiinþifice, studii primul numãr al publicaþiei termeni de specialitate. Este dedicate unor mari cavitãþi ºi mai degrabã un ochi atent regiuni carstice, probleme le- asupra a ceea ce înseamnã Revista Clubului de gate de protecþia peºterilor, Petru BRIJAN Ucraina ºi implicit Crimeea, rapoarte , ºtiri, informaþii di- Speologie Hades prin prisma oamenilor, a isto- Clubul de Speologie verse, recenzii. 18 pp. Ploieºti 2001 riei ºi a aºezãrii geografice. Speodava la 25 de ani Apariþie aniversarã, prilejiutã de activitate De la cãlãtoria de 28 de ore în de împlinirea a 25 de ani de 7 pp. Publicaþie editatã de Meandre rapidul de Moscova, la fru- activitate. Sunt rememorate Clubul de Speologie Speoda- C.S.A. 35 de ani de moasa capitalã Kiev, de la câteva amintiri despre douã va, ªtei, 2000. oamenii zidiþi de vii în mãnã- din peºterile ce au marcat ac- activitate stirea Pecerska-Lavra, la ur- Dupã o mult prea îndelunga- tivitatea speologicã a clubu- 32 pp. Publicaþie editatã de cuºul infernal spre platoul tã pauzã, Clubul de Speologie lui: Peºtera Muierilor ºi Ave- Clubul Speologilor Amatori Babugan, prima parte a cãrþii Speodava din ªtei a rupt tãce- nul de sub Vârful Grind. din Cluj - Napoca, Cluj - Na- descrie cu minuþiozitate ex- rea, editând cu ocazia împli- poca, 2001. pediþia din 1997. 11 avene nirii a 25 de ani de activitate La împlinirea vârstei de 35 descoperite de români într-o un scurt material aniversar. Video ani, primul club de speologie tabãrã în care relaþiile ruºi, Autorul prezintã istoria clu- Douã noi apariþii video ale înfiinþat în România a scos pe ucraineni, români ºi bulgari bului prin prisma rezultatelor Comisiei Audio-Vizual a FRS piaþã o publicaþie aniversarã au fost puse la grea încercare obþinute, menþionând printre despre prima ediþie a compe- remarcabilã. Deºi linia direc- de condiþiile dificile de acolo. altele peºterile: Secãtura, Fa- tiþiei de anduranþã „Challen- toare a volumului este ghida- Cea de a doua parte este dedi- ge 2000” (speologie, escala- gului, Urºilor-Chiºcãu, Cetã- tã de prezentarea istoriei gru- þile Ponorului, Ferice sau Po- catã expediþiei din 1999, „un dã, caiac, cros) – casetã video pului, semnatarii articolelor Woodstock al exploratorilor ºi „Speologie în Vaucluse” – norul Vacii, ca sã amintim nu s-au lãsat ademeniþi de doar câteva dintre cele mai de peºteri”, presãrat cu pican- CD.

48 SPEOMOND • 5 • 2000