Colegiul Ministerului S
n
t
ii al Republicii Moldova

Not
informativ

privind nivelul morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
în republic
İi organizarea expertizei incapacit
ii temporare de munc
, trimiterii la expertizare İi calitatea efectu
rii expertizei vitalit
ii

Profilaxia İi micİorarea morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
este o problem
nu numai a sistemului s
n
t
ii dar İi a economiei naionale. La soluionarea ei de rînd cu sistemul s
n
t
ii İi sistemul de asigur
ri sociale trebuie s
-İi aduc
aportul toate sferele economiei naionale, sindicatele, structurile nonguvernamentale. Studierea cauzelor incapacit
ii temporare de munc
dup
profiluri İi nosologii, pe întreprinderi, instituii, organizaii, ministere İi departamente, inclusiv cu analiza factorilor medico-sociali İi de producie, constituie un aport deosebit în îmbun
t
irea acestor indicatori. Organizarea expertizei incapacit
ii temporare de munc
este una din problemele prioritare, aflate permanent în atenia Ministerului S
n
t
ii. În urma examin
rii a situaiei privind nivelul morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
în republic
, inclusiv comisionale, cu deplasare în teren, în raionul Orhei (IMSP Centrul Medicilor de Familie İi Spitalul raional Orhei; IMSP Centrele de S
n
tate Peresecina, Teleİeu, Pelivan İi Morozeni) İi mun. Chiİin
u (IMSP Asociaia Medical
Teritorial
Ciocana) s-au constatat urm
toarele. Evaluarea nivelului morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
denot
, c
pe parcursul ultimilor ani, num
rul unit
ilor conform c
rora se efectueaz
studiul indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor este în permanent
creİtere de la 961 unit
i economice în anul 2001 la 1284 unit
i economice în anul 2007, fapt ce contribuie la evaluarea mai real
a situaiei la compartimentul dat. Concomitent, este în creİtere İi num
rul de salariai dup
care au fost evaluai indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
de la 239701 angajai, inclusiv 131557 femei în anul 2001 pîn
la 300125 angajai, inclusiv 159938 femei în anul 2007. Remarc
m, c
în raionul Orhei evaluarea nivelului morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
s-a efectuat dup
numai 29 unit
i economice, comparativ cu 96 İi 61 în raioanele Soroca İi Ungheni (similare dup
num
rul de populaie), morbiditatea fiind calculat
la un num
r de 6726 salariai, ce constituie numai 24,1% din num
rul total al salariailor din raion. De asemenea, conform datelor de la un num
r mic de întreprinderi İi anume 23, la un num
r de 7086 salariai se evalueaz
nivelul morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
în sect. Ciocana a mun. Chilin
u. Totodat
menion
m, c
pentru o evaluare mai real
a situaiei la compartimentul dat se cere ca Centrele Medicin
Preventiv
din republic
, în special mun. Chiİin
u, unde funcioneaz
İi activeaz
un num
r mare de unit
i

1 economice İi salariai, s
efectueze studiul indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
dup
un num
r mai mare de unit
i economice İi angajai. Concomitent se cere perfectarea modului de eviden
İi raportare a eliber
rii certificatelor de concediu medical İi evaluare a morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
. Începînd cu anul 2001 se atest
majorarea indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
de la 48,3 cazuri la 100 salariai în anul 2001 la 58,9 cazuri la 100 salariai în anul 2007. Este în permanent
creİtere İi num
rul zilelor cu incapacitate temporar
de munc
de la 687,7 zile la 100 salariai în anul 2001 la 903,2 zile la 100 salariai în anul 2007. În ansamblu pe ar
în anul 2007 se atest
o majorare a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor pîn
la 58,9 cazuri İi 903,2 zile cu incapacitate temporar
de munc
la 100 salariai, comparativ cu 56,5 İi 843,7 zile în anul 2006. Tendine de majorare continu
a nivelului morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
pe parcursul ultimilor ani se înregistreaz
practic în toate raioanele. Analiza comparativ
a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
pentru anul 2007 demonstreaz
, c
în unele teritorii administrative nivelul acestor indicatori cu mult dep
İeİte media pe ar
constituind: r-nul Ceadîr- Lunga – 86,4 cazuri İi 1275,2 zile; mun.Chiİin
u – 82,0 cazuri İi 1166,1 zile (sect. Ciocana – 98,1 İi 1141,8 zile); mun.B
li – 78,8 cazuri İi 1284,1 zile; r-nul Cahul – 64,9 cazuri İi 1002,2 zile; r-nul Ungheni – 64,4 cazuri İi 973,8 zile cu incapacitate temporar
de munc
la 100 salariai. Analizînd indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporal
de munc
a salariailor din raionul Orhei constat
m c
num
rul de cazuri cu incapacitate temporal
de munc
s-a micİorat de la 51,8 în anul 2006 la 43,9 în anul 2007, iar num
rul de zile s-a micİorat de la 712,9 la 597,5. De asemenea se constat
o ameliorare neesenial
a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi în sectorul Ciocana a mun. Chiİin
u, unde num
rul de cazuri cu incapacitate temporal
de munc
s-a micİorat de la 104,5 la 98,1 cazuri la 100 salariai, iar num
rul de zile – de la 1405,6 la 1141,8. Totodat
menion
m, c
în unele raioane indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
în anul 2007 au fost mult mai mici comparativ cu media pe republic
İi anume: r-nul Dub
sari – 19,7 cazuri İi 371,8 zile (23,8 cazuri İi 305,6 zile în anul 2006); r-nul Leova – 21,1 cazuri İi 361,0 zile (33,7 cazuri İi 618,5 zile în anul 2006); r-nul Sîngerei – 23,9 cazuri İi 437,9 zile (38,4 cazuri İi 330,0 zile în anul 2006); r-nul Teleneİti – 24,0 cazuri İi 593,6 zile (14,8 cazuri İi 581,8 zile în anul 2006); r-nul Briceni – 29,0 cazuri İi 555,3 zile (30,1 cazuri İi 531,5 zile în anul 2006) cu incapacitate temporar
de munc
la 100 salariai. De remarcat, c
indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor pe unele ramuri ale economiei naionale sînt în permanent
creİtere İi dep
İesc media acestora pe ar
İi constituie: transportul auto, staii de deservire tehnic
– 85,2 cazuri İi 1132,5 zile (an.2006 – 93,9 cazuri İi 1307,8 zile); industria uİoar
– 85,0 cazuri İi 1283,0 zile (an.2006 – 85,0 cazuri İi 1233,8 zile); industria constructoare de maİini, aparate, utilaje tehnologice – 83,6 cazuri İi 1255,4 zile 2 (an.2006 – 79,5 cazuri İi 1195,6 zile); industria de prelucrare a produselor agricole – 81,2 cazuri İi 1145,4 zile (an.2006 – 76,6 cazuri İi 1214,6 zile); transportul feroviar – 75,4 cazuri İi 1123,5 zile (an.2006 – 72,5 cazuri İi 1059,4 zile) cu incapacitate temporar
de munc
la 100 salariai. Analizînd indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor pe unele ramuri ale economiei naionale în sectorul Ciocana a mun. Chiİin
u s-a constatat c
aceİtea sînt mai înali decît media pe ar
, inclusiv raionul Orhei İi constituie: transportul auto, staii de deservire tehnic
– 160, 57 cazuri İi 2043,02 zile (mun. Chiİin
u - 130,12 cazuri İi 1832,81 zile; raionul Orhei - 23,8 cazuri İi 275,2 zile); industria uİoar
– lipsesc datele (mun. Chiİin
u - 107, 39 cazuri İi 1517,78 zile; raionul Orhei - 71,1 cazuri İi 780,9 zile); industria constructoare de maİini, aparate, utilaje tehnologice – 85,13 cazuri İi 1375,09 zile (mun. Chiİin
u - 88,25 cazuri İi 1285,06 zile; raionul Orhei - 66,3 caz İi 765,52 zile); industria de prelucrare a produselor agricole – 97,18 cazuri İi 1367,14 zile (mun. Chiİin
u - 95, 5 cazuri İi 1363,8 zile; raionul Orhei – 71,2 cazuri İi 956,6 zile); tutun
rit - 124,1 cazuri İi 1925,9 zile (mun. Chiİin
u – 124,1 cazuri İi 1925,9; raionul Orhei – 3,5 cazuri İi 56,8 zile); lucr
tori medicali 49,6 cazuri İi 613,6 zile (mun. Chiİin
u – 52,4 cazuri İi 735,0 zile; raionul Orhei – 41,8 cazuri İi 715,1 zile). În anul 2007 fa
de anul 2006, a crescut num
rul cazurilor de boal
cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor pe aİa nozologii, ca: bolile sistemului nervos periferic - de la 3,9 pîn
la 4,1; infeciile acute ale c
ilor respiratorii İi grip
- de la 14,0 pîn
la 16,2; bolile ficatului, vezicei biliare İi a pancreasului - de la 2,9 pîn
la 3,2; bolile sistemului osteoarticular, muİchilor İi esutului conjunctiv - de la 6,1 pîn
la 6,5; alte boli – de la 6,4 pîn
la 7,2 la 100 angajai. Formele nozologice cu cea mai mare pondere sînt: infeciile acute ale c
ilor respiratorii – 13,1% (an.2006 –12,5%); bolile sistemului osteoarticular – 11,1% (an.2006 –11,2%); bolile sistemului nervos periferic – 7,0% (an.2006 –7,0%); boala hipertensiv
– 6,9% (an.2006 –6,9%); leziuni traumatice İi otr
viri în condiii casnice – 6,6% (an.2006 –7,3%); etc. Tendina de creİtere a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
în ultimii ani ne vorbeİte despre faptul, c
crearea condiiilor optimale de munc
, odihna, alimentaie, asisten
medical
İi asigurarea muncitorilor cu înc
peri social-sanitare İi c
ldur
în timp de iarn
, la majoritatea întreprinderilor de producere İi prestare a serviciilor, se realizeaz
destul de anevoios. Cauzele, care au condiionat direct sau indirect indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
în aceast
perioad
r
mîn aceleaİi: lipsa sistemelor de înc
lzire în înc
perile de producere İi auxiliare în perioada rece a anului, parametrii microclimatici nefavorabili, prezena curenilor de aer rece, lipsa sau funcionarea neefectiv
a sistemelor de ventilaie, prezena unor substane chimice toxice în aerul zonei de munc
, factorilor fizici, biologici, nivelul c
rora deseori dep
İesc limitele maximal admisibile; lucrul fizic greu, nemecanizat, imperfecia locurilor de munc
, nerespectarea regimelor de munc
İi odihn
, cerinelor tehnicii securit
ii İi igienei muncii, etc. Cele expuse mai sus confirm
leg
tura dintre starea real
a condiiilor de munc
, la majoritatea obiectivelor în funciune, aciunea asupra organismului a 3 factorilor de origine chimic
, fizic
, bilogic
, psiho-social
, asigurarea insuficient
a angajailor cu echipament İi mijloace individuale de protecie, lipsa în multe cazuri a alimentaiei calde, lipsa asistenei medicale la locul de munc
İi nivelul indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor unit
ilor economice din majoritatea ramurilor economiei naionale. Pe parcursul anului 2007 cu investigaii de laborator İi m
sur
ri instrumentale s-au examinat 462 de obiective, din care la vapori İi gaze, pulberi İi aerozoli 390 locuri de munc
din ele sau depistat dep
İiri a CMA numai la pulberi. Procentul investigaiilor nestandarde de laborator în aerul zonei de munc
în anul 2007 constituie 1,2% comparativ cu 2006 - 1,9% an.2005 – 12,5%. Cota locurilor de munc
, ce nu corespund normativelor igienice la întreprinderile industriale, constituie: 1. Dup
microclim
2007–6,5%, 2006- 7,2% (an.2005 – 9,5%). 2. Dup
iluminare 2007-6,8%, 2006 – 8,6% (an.2005 – 7,5%). 3. Dup
zgomot 2007– 15,4%, 2006 -13,5% (an.2005 – 12,1%). Un impact negativ asupra s
n
t
ii angajailor la întreprinderile industriale İi de producere a materialelor de construcie este lucrul sezonier, ca regul
îndeplinit sub cer liber, sau în hale ce nu dispun de înc
lzire. Temperatura atinge nivelul de +10, +120C (norma +17, +230C) în halele de producere de la SRL „Panlisior”, SRL „Stroius”, SRL „Dimex Impex”, SRL „Lina Fier”, SRL „Proalex Mob”, SA „Mecon”, SA „Beton Armat”, SRL „ibicons” etc . Nivelul necorespunz
tor al iluminatului la locurile de munc
a fost depistat la SRL „Valena”, SRL „Moldexclusiv”, ÎI „Harabagiu”, SA „Monolit”, SA „Colas”. Conform rezultatelor m
sur
rilor instrumentale a nivelului de zgomot s-au depistat dep
İiri cu 3-7 dBA la SRL „Novadesign”, SRL „Coveliciana”, SRL „Recons Civil”, SA „Stejaur”, SA „Lemnar”. Conform planului stabilit în anul 2007 pe mun. Chiİin
u s-a preconizat examinarea medical
periodic
la 18058 de angajai care activeaz
în condiii nocive, sau examinat 17387 persoane (96,3%). În anul 2006 au fost supuİi examenului medical periodic 21140 angajai, examinai 20991 persoane (99,3%) de la obiectivele industriale İi agricole. Pe sectorul Ciocana s-a preconizat examinarea medical
periodic
la 4821 angajai care activeaz
în condiii nocive, s-au examinat 4765 persoane (98,9%); în anul 2006 supuİi examenului medical periodic 5011 angajai, examinai 4943 persoane (98,6%) de la obiectivele industriale İi agricole. În planul de lucru al Centrului Medicin
Preventiv
sînt incluse m
suri de evaluare a st
rii sanitaro-epidemiologice la obiectivelor industriale de îmbun
t
ire a condiiilor de munc
, inclusiv analiza morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
, cu informarea administraiei publice locale. Pe parcursul anului 2007 în mun. Chiİin
u au fost întocmite 52 procese verbale cu privire la contravenia administrativ
İi a fost sistat
exploatarea a 17 obiective industriale. O situaie similar
se înregistreaz
İi în raionul Orhei. Astfel, procentul investigaiilor nestandarte de laborator în aerul zonei de munc
în anul 2007 constituie 25,6% dup
vapori İi gaze (inclusiv obiectele din gospod
ria agricol
6,0%; obiecte industriale 21,2%; întreprinderi de transport 0,0%) İi 25,6% dup
aerosoli İi pulberi, inclusiv (obiecte industriale 27,8%: întreprinderi de transport 0,0%: obiecte din gospod
rie s
teasc
17,3%).

4 Cota locurilor de munc
ce nu corespund normativelor igienice pe raion constituie: 1. Dup
zgomot :18,2% în gospod
ria agricol
– 55,5% la obiecte industriale. 2. Dup
iluminarea locurilor de munc
: 49,0 în gospod
ria s
teasc
İi 19,8% în industrie. 3. Dup
microclim
: 29,4% în gospod
ria s
teasc
İi 4,9% în industrie. În anul 2007 integral pe raion cota obiectelor ce nu corespund normelor igienice a constituit 20,1% obiecte industriale İi 35,7% obiecte agricole. În perioada anilor 2001-2007 în raion au fost înregistrate 6 cazuri de boal
profesional
. În anul 2007 trebuiau s
treac
examenul medical periodic 883 angajai, au fost cuprinİi 876 persoane (99,2%), în agricultur
trebuiau examinai 830 persoane, au fost examinai 827 angajai (99,6%), inclusiv lucr
tori cu pesticide - 27 s-au examinat 27. În planul de lucru al CMP sînt incluse m
suri de evaluare a st
rii sanitaro- igienice la obiecte, de îmbun
t
ire a condiiilor de munc
, inclusiv elaborarea İi analiza morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
, cu informarea organelor autoadministr
rii locale. Specialiİtii anual analizeaz
morbiditatea cu incapacitate temporar
de munc
cu descriere dup
formele nozologice la întreprinderi İi organizaii, rezultatele analizei morbidit
ii sînt incluse în actul de evaluare a st
rii sanitaro-igienice a obiectelor supuse supravegherii sanitare de Stat. Pe perioada anului 2007 au fost întocmite 6 procese verbale İi a fost sistat
exploatarea a 5 obiective industriale. Majorarea continu
a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a influenat dinamica cheltuielilor pentru plata indemnizaiilor în urma incapacit
ii temporare de munc
. Conform datelor Casei Naionale de Asigur
ri Sociale, cheltuielile pentru plata indemnizaİiilor de incapacitate temporar
de munc
pe parcursul ultimilor ani sînt în permanent
creİtere de la 78893,8 mii lei la 382717,0 mii lei în anul 2007 (298781,2 mii lei în anul 2006). Cheltuielile au crescut fa
de anul 2006 cu 19%. De menionat c
num
rul beneficiarilor de indemnizaii pentru incapacitate temporar
de munc
s-a majorat de la 261358 în anul 2001 la 361462 în anul 2007. A crescut de asemenea İi num
rul zilelor conform c
rora a fost achitat
indemnizaia de la 4 046 662 în anul 2001 la 9 966 980 în anul 2007. Durata medie a unui caz de boal
achitat din fondurile asigur
rii sociale de stat a variat pe parcursul anilor între 15,5 zile în anul 2001 İi 18,9 zile în anul 2007. Costul mediu al unei zile cu incapacitate temporar
de munc
s-a majorat de la 19,5 lei în anul 2001 pîn
la 55,3 lei în anul 2007. Remarc
m, c
majorarea num
rului de zile, pentru care s-a efectuat plata indemnizaiilor poate fi explicat
prin faptul, c
începînd cu anul 2005, conform legislaiei în vigoare, plata indemnizaiei se efectueaz
pentru zilele calendaristice İi nu pentru zilele lucr
toare. De asemenea, creİterea cheltuielilor ar putea fi explicat
prin majorarea salariului, modificarea modalit
ii de plat
a indemnizaiilor (s-a majorat cuantumul pl
ii, inclusiv plata se efectueaz
din venitul asigurat total). În acest sens, se cere o analiz
ampl
a situaiei, inînd cont de toate momentele importante la acest capitol.

5 O situaie deosebit de alarmant
, se constat
la evaluarea indicatorilor invalidit
ii primare înregistrai pe parcursul ultimilor ani în republic
. Pe parcursul ultimilor ani nivelul morbidit
ii cu invaliditate primar este în permanent
creİtere. Astfel, num
rul invalizilor încadrai primar în grad de invaliditate primar s-a majorat de la 11042 persoane în anul 2002 pîn
la 13779 persoane în anul 2007. (2003 – 10802; 2004 – 11524; 2005 - 13377) De asemenea în creİtere este num
rul persoanelor încadrate primar în grad de invaliditate în sect. Ciocana mun. Chiİin
u, unde în anul 2007 au fost înregistrate 375 cazuri sau cu 66 persoane mai mult fa
de anul 2006. Incidena invalidit
ii primare s-a majorat de la 340,3 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2004 la 384 cazuri în anul 2007 (2005- 395cazuri; 2006 – 381 cazuri). Cei mai înali indicatori ai invalidit
ii primare se atest
pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Ceadîr-Lunga (586), B
li (580), ğold
neİti (554), Sîngerei (459), Comrat (458). O creİtere considerabil
a invalidit
ii primare s-a constatat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Comrat (de la 197 cazuri în anul 2006 la 458 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2006), Hînceİti (de la 149 cazuri în anul 2006 la 259 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2007), Cimiİlia (de la 288 cazuri în anul 2006 la 341 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2007), Ceadîr-Lunga (de la 454 cazuri în anul 2006 la 586 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2007). Tendinele de majorare continu
a nivelului invalidit
ii primare în republic
se înregistreaz
İi în anul 2009. Pe parcursul a 9 luni 2007 au fost încadrai în grad de invaliditate 10047 persoane sau cu 3% mai mult comparativ cu aceiaİi perioad
a anului 2007 (9755 persoane), dintre care 1287 gradul I, 5739 – gradul II, 2729 persoane – gradul III. În în sect. Ciocana mun. Chiİin
u, de asemenea persist
tendina de majorare continu
a nivelului invalidit
ii primare. În 9 luni ale anului 2008 a fost apreciat grad de invaliditate la 247 persoane, sau cu 34 mai mult ca în perioada respectiv
a anului 2007. Incidena invalidit
ii primare la 100 mii locuitori pe 9 luni ale anului 2008 constituie 281 cazuri comparativ cu 271 cazuri în aceiaİi perioad
a anului 2007. Cota invalizilor primari, cu gradele I, II İi III de invaliditate r
mîne constant
pe parcursul ultimilor 3 ani İi constituie 14,1% gradul I İi 58,8 İi 27,2% gradele II İi III. Din num
rul total de persoane încadrate primar în grad de invaliditate 72,9% sînt de vîrst
40 – 59 ani. Pe parcursul ultimilor ani se menine la nivel mai înalt ponderea locuitorilor rurali încadrai primar în grad de invaliditate, constituind 62% în anul 2007 fa
de 60% în anul 2006. Ponderea invalizilor primari de sex masculin în anul 2008 a constituit 52,3% comparativ cu 54% în anul 2007. Conform formelor nosologice în structura invalidit
ii primare a locuitorilor rurali İi urbani predomin
urm
toarele maladii: • Bolile aparatului circulator - 19,9% (anul 2006 –21,5%); • Tumorile maligne – 18,5% (anul 2006 – 16,5%); • Bolile sistemului nervos - 10,1% (anul 2006 – 9,2%); • Bolile sistemului osteoarticular 8,3% (anul 2006 – 8,5%); 6 • Bolile aparatului digestiv – 7,8% (anul 2006 – 6,9%); • Tulbur
rile mentale İi de comportament – 7,2% (anul 2006 – 7,5%); • Bolile ochilor İi anexelor sale – 6,6% (anul 2006 – 6,9%); • Leziuni traumatice – 6,6% (anul 2006 – 7,1%); • Diabetul zaharat – 4,1% (anul 2006 – 4,6%); • Tuberculoza - 3,2% (anul 2006-3,6%); • Bolile aparatului respirator – 2,3% (anul 2006 – 2,3%).

Ca İi în anii precedeni, în anul 2007, în structura bolilor aparatului circulator prevaleaz
hipertensiunea arterial
, bolile cerebrovasculare, boala ischemic
a inimii, cardiopatia reumatismal
cronic
. Invaliditate primar
înalt
cu maladii ale aparatului circulator se atest
pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii ğold
neİti - 25,0%, Soroca – 22,9%, F
leİri – 22,0%. Indicatorii menionai în majoritatea cazurilor depind de nivelul acord
rii asistenei medicale, nemijlocit de conduita în perioada incapacit
ii temporare de munc
. Se cere o responsabilitate mai înalt
din partea medicilor de familie cît İi a medicilor specialiİti de profil. Meninerea la un nivel înalt a indicatorilor invalidit
ii primare cu maladii a aparatului circulator denot
supravegherea insuficient
de c
tre medicul de familie a pacienilor cu maladii cardiovasculare, utilizarea ineficient
a medicamentelor compensate, cît İi implicarea insuficient
a medicilor specialiİti de profil pe parcursul prelungirii certificatelor de concediu medical, trimiterii la CMEV İi desf
İurarea activit
ilor de tratament İi reabilitare a pacienilor cardiologici. Concomitent, pe parcursul anului 2007, tumorile maligne au înregistrat o majorare de la 16,5% în anul 2006 la 18,6%. Conform localiz
rii, ca İi în anii precedeni tumorile maligne se claseaz
(anul 2007) în modul urm
tor: I. Cancer mamar – 23,4% II. Cancerul tractului digestiv – 17,4% III. Cancer pulmonar - 16,2% IV. Cancerul localizat cap-gît - 12,1% V. Cancerul sistemului reproductiv – 11,6% Invaliditate primar
înalt
prin tumori maligne se atest
pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii sect. Ciocana – 24,7%; Cimiİlia – 22,5%; Orhei 22%; sect. Botanica – 20,9%; ğtefan-vod
– 20,8%; sect. Rîİcani – 20,5%;Comrat – 19,6%. Locul III în structura invalidit
ii primare î-l ocup
maladiile sistemului nervos (10,1%). Invaliditate primar
înalt
prin maladii ale sistemului nervos se atest
pe Consilile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii sect. Botanica – 18,0%; sect. Rîİcani – 14,9%; B
li – 14,6%; Drochia – 13,5%. Bolile sistemului osteoarticular ocup
locul IV în structura invalidit
ii primare cu 8,3%. Invaliditate primar
înalt
prin boli ale sistemului osteoarticular se atest
pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii C
l
raİi – 13,6%; Ungheni – 12,7%;Soroca – 11,2%. Bolile aparatului digestiv ocup
poziia a V cu 7,8% în anul 2007, comparativ cu 6,9% în anul 2006. Invaliditate primar
înalt
prin boli ale sistemului digestiv se

7 atest
pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Hînceİti – 13,4%; C
l
raİi – 12,9%; C-Lunga – 10,4%. Tulburrile mentale İi de comportament (7,2%) se plaseaz
ca cauz
a invalidit
ii primare pe locul VI. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii B
li – 11,4%; Sîngerei – 9,7%; Cimiİlia – 9,1%. Bolile ochiului İi anexelor ca cauz
a invalidit
ii primare s-a constatat în 6,6% cazuri comparativ cu 6,9% în anul 2006. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Cahul – 11,0%; Orhei – 10,6%; Comrat – 8,8%. Leziunile traumatice ca cauz
a invalidit
ii primare s-a constatat în 6,6% cazuri comparativ cu 7,1% în anul 2006. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Sîngerei – 10,7%; Hînceİti – 9,8%; sect. Centru – 8,8%. Diabetul zaharat ca cauz
a invalidit
ii primare s-a constatat în 4,1% cazuri comparativ cu 4,6% în anul 2006. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii ğtefan-Vod
– 5,3% ; Edine – 5,1% ; Orhei – 5,0%. Tuberculoza ca cauz
a invalidit
ii primare s-a constatat în 3,2% cazuri comparativ cu 3,6% în anul 2006. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii B
li – 5,0%; Soroca, ğold
neİti – 4,6%; Comrat – 4,4%. Bolile aparatului respirator ca cauz
a invalidit
ii primare se menine la nivelul anului 2006 – 2,3%. Peste media pe ar
aceste patologii s-au înregistrat pe Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii Ceadîr-Lunga – 5,0%; ğold
neİti – 3,5%; Soroca – 3,0%. Concomitent menion
m, c
nivelul invalidit
ii primare înregistrat în republic
este mai jos fa
de 
rile vecine. Reieİind din cele menionate, concluzion
m, c
situaia privind nivelul morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
în republic
, inclusiv în raionul Orhei İi sectorul Ciocana al mun. Chiİin
u necesit
întreprinderea m
surilor urgente İi efective întru redresarea situaiei. De menionat, c
pe parcursul ultimilor ani, de c
tre Ministerul S
n
t
ii s-au întreprins un İir de m
suri concrete întru îmbun
t
irea indicatorilor nominalizai İi anume: În conformitate cu Hot
rîrea Guvernului nr. 1124 din 14 octombrie 2004 Cu privire la eficientizarea m
surilor de profilaxie İi micİorare a morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor a fost aprobat un plan de aciuni concrete, privind redresarea situaiei İi reducerea cazurilor de morbiditate cu incapacitate temporar
de munc
. A fost perfectat cadrul normativ İi legislativ cu referire la efectuarea expertizei incapacit
ii temporare de munc
. În programele de instruire a Universit
ii de Stat İi Medicin
“Nicolae Testemianu” este inclus capitolul, privind expertiza incapacit
ii temporare de munc
. Permanent sînt organizate seminare de instruire İi în cadrul instituiilor medico-sanitare la capitolul dat.

8 Pe parcursul ultimilor ani nivelul morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
este examinat anual în cadrul İedinelor Colegiului Ministerului S
n
t
ii İi trimestrial în cadrul İedinelor Consiliilor medicale din instituiile medico-sanitare teritoriale. În conformitate cu rezultatele evalu
rii se d
apreciere strict
activit
ii instituiilor medico-sanitare la compartimentul dat, sînt trasate m
suri concrete în vederea amelior
rii calit
ii efectu
rii expertizei incapacit
ii temporare de munc
, în scopul micİor
rii nivelului morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi neadmiterii înc
lc
rii actelor normative în vigoare la eliberarea certificatelor de concediu medical. Concomitent, în scopul micİor
rii nivelului invalidit
ii primare în republic
İi ameliorarea posibilit
ilor de tratament İi reabilitare a invalizilor, anual se majoreaz
volumul serviciilor medicale prestate din fondurile asigur
rii obligatorii de asisten
medical
, cu majorarea posibilit
ilor de diagnosticare, tratament İi reabilitare, inclusiv efectuarea tratamentului de susinere continuu cu medicamente compensate. Nec
tînd la m
surile întreprinse, de c
tre administraia instituiilor medico- sanitare publice nu se asigur
controlul asupra corectitudinii eliber
rii certificatelor de concediu medical, atestîndu-se cazuri de înc
lc
ri a actelor normative privind eliberarea certificatelor de concediu medical. Pe parcursul a 9 luni ale anului 2008 Ministerul S
n
t
ii a examinat, conform demersurilor parvenite de la diverse întreprinderi İi instituii, corectitudinea İi legalitatea eliber
rii a 29 certificate de concediu medical. În 10 cazuri au fost stabilite înc
lc
ri ale actelor normative în vigoare, ce in în majoritatea cazurilor de completarea incorect
İi argumentarea insuficient
a prelungirii certificatelor de concediu medical, pentru ce persoanele responsabile au fost sancionate disciplinar. În urma examin
rii situaiei privind eliberarea certificatelor de concediu medical cu deplasare în teren, în raionul Orhei (IMSP Centrul Medicilor de Familie İi Spitalul raional Orhei; IMSP Centrele de Sntate Peresecina, Teleİeu, Pelivan İi Morozeni) İi mun. Chiİin
u (IMSP Asociaia Medical Teritorial Ciocana) s-au constatat urm
toarele. Instituiile medico-sanitare publice menionate dispun de documentele directive în vigoare, care reglementeaz
modul de organizare a expertizei incapacit
ii temporare de munc
. În temeiul lor au fost emise ordine interne cu desemnarea persoanelor responsabile de organizarea İi efectuarea expertizei incapacit
ii temporare de munc
, p
strarea İi evidena formularelor certificatelor de concediu medical. Este stabilit programul de activitate a Consiliilor Medicale Consultative. Medicii de familie din IMSP supuse evalu
rii, pe parcursul anului 2008 au fost familiarizai repetat cu prevederile actelor normative în vigoare la compartimentul dat. Formularele certificatelor de concediu medical İi cotoarele se p
streaz
în safeu, conform cerinelor în vigoare. Certificatele de concediu medical se elibereaz
numai de c
tre medicul de familie. Evidena lor se efectueaz
separat pentru fiecare medic de familie, conform teritoriului deservit (cu excepia Centrului de S
n
tate Morozeni).

9 Registrele de eviden
a acestor certificate sînt sigilate, numerotate İi semnate de conduc
torul IMSP. Completarea registrelor se efectueaz
corect, cu indicarea codului maladiei la închiderea certificatului. Evidena activit
ii Consiliilor Medicale Consultative se duce în registre de form
aprobat
, care sînt întocmite İi completate corect. Activitatea Consiliilor Medicale Consultative se efectueaz
separat la nivel de İef secie medicin
de familie İi vicedirector CMF/ vicedirector AMT. Indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
sînt monitorizai İi se analizeaz
trimestrial, au fost analizai în İedina Consiliilor medicale (IMSP Asociaia Medical
Teritorial
Ciocana, IMSP Centrul Medicilor de Familie Orhei). Evaluarea fiİelor medicale de ambulator (cîte 50) în fiecare instituie, în cadrul IMSP Asociaia Medical
Teritorial
Ciocana, IMSP Centrul Medicilor de Familie Orhei İi IMSP Centrele de S
n
tate Teleİeu denot
un control riguros İi responsabilitate a Consiliilor Medicale Consultative vis a vis de eliberarea İi prelungirea certificatelor de concediu medical. În toate fiİele de ambulator evaluate eliberarea certificatelor de concediu medical este argumentat
prin examenul clinic, investigaii İi consultaiile specialiİtilor de profil dup
caz. Consiliile Medicale Consultative din aceste instituii nu numai prelungesc certificatele, dar se implic
la necesitate cu recomand
ri concrete, privind efectuarea investigaiilor İi consultaiilor suplimentare. De menionat, c
în cazuri justificate de c
tre Consiliile Medicale Consultative din instituiile nominalizate recomand
închidrea certificatelor de concediu medical, sau accept
prelungirea certificatelor pentruo perioad
mai mic
decît cea solicitat
de medicul de familie. Erorile înregistrate de c
tre membrii comisiei în instituiile date la evaluarea documentaiei medicale primare au fost stabilirea la a 2 vizit
a pacientului (a 3 zi) a diagnosticului „Acelaİi” sau „Precedent”. De menionat c
la evaluarea documentaiei medicale primare în Centrul de S
n
tate Teleİeu nu au fost înregistrate careva deficiene. Toi pacienii sînt investigai în volum deplin, eliberarea certificatelor de concediu medical este argumentat
prin înscrierile respective. Remarc
m, c
la prima vizit
este efectuat examenul medical profilactic cu determinarea riscului la diabet zaharat, la toate persoanele dup
40 ani este efectuat
tonometria ocular
, electrocardiografia. Totodat
, evaluarea fiİelor medicale de ambulator (cîte 50) în fiecare instituie, în cadrul IMSP Centrele de S
n
tate Peresecina, Morozeni İi Pelivan; Spitalul raional Orhei denot
control insuficient din partea administraiei İi responsabilitate insuficient
a Consiliilor Medicale Consultative la eliberarea İi prelungirea certificatelor de concediu medical. Registrul de eviden
a eliber
rii certificatelor de concediu medical se completeaz
în IMSP Centrul de S
n
tate Morozeni cu multiple erori, efectuîndu-se deseori corecii a datelor. Nu se efectueaz
analiza morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
lunar – la nivel de medic de familie, trimestrial la nivel de Centru de S
n
tate. La İedina Consiliului medical organizat de c
tre Centrul Medicilor de Familie Orhei Centrele de S
n
tate Peresecina İi Morozeni nu au participat. La completarea certificatelor de concediu medical nu de fiecare dat
se scrie vîrsta pacientului İi codul.

10 Consiliul Medical Consultativ nu monitorizeaz
corectitudinea eliber
rii İi argumentarea prelungirii certificatelor de concediu medical. La prezentarea pacientului la Consiliul Medical Consultativ, membrii Consiliului în cauz
nu argumenteaz
în scris în fiİa medical
de ambulator a pacientului, İi nici în registrul concluziilor Consiliului Medical Consultativ, necesitatea prelungirii certificatelor, nu indic
careva recomandaii suplimentare privind necesitatea efectu
rii investigaiilor de laborator İi instrumentale, consultaiile medicilor specialiİti de profil, internare etc. În multe cazuri prelungirea certificatului de concediu medical dup
30 zile, 60 zile İi respectiv 90 zile nu se înregistreaz
în registrul Consiliului Medical Consultativ. Au fost evaluate mai mult de 100 fiİe medicale de ambulator a pacienilor, în care s-au constatat abateri frecvente de la prevederile actelor normative în vigoare. De exemplu: Centrul de S
n
tate Peresecina - Pacientului Ion Gorcea, anul naİterii 1961 se elibereaz
certificat de concediu medical din 26.06.08 pîn
la 24. 08.08. Nici un zilnic al medicului de familie nu reflect
incapacitatea temporar
de munc
, fiind extrem de succinte. Consiliul Medical Consultativ nu a intervenit cu careva recomand
ri sau obiecii. În registrul CMC lipseİte prelungirea certificatului de concediu medical din 06.07.08 pîn
în 15.07.08; - Pacientei Elvira Danilova (medic de familie Iurcu) se elibereaz
certificat de concediu medical din 03.07.08 pîn
la 11.07.08. Zilnicele medicului de familie sînt insuficiente, nu se reflect
acuzele, examenul obiectiv, diagnosticul, recomendaii de tratament, ci se limiteaz
la inscripia „Face tratament. Dz: precedent. C/m 6- 8.07.08, İi 9-11.07.08”. Prelungind certificatul de concediu medical (la 09.11.08) Consiliul Medical Consultativ nu intervine cu nici o obiecie; - Pacientul Constantin Belinschi (medic de familie Bîrl
deanu), a.n. 1953, certificat de concediu medical deschis cu diagnosticul: „Fractur
închis
a osului calcaneu stîng”. În fiİa medical
de ambulatoriu, concediu medical este prelungit prin CMC de la 04.11.08 pîn
la 13.11.08 f
r
a efectua inscrierea respectiv
İi în certificatul de concediu medical; - Pacientei Ecaterina Grosu (medic de familie Levin
), anul naİterii 1962, se elibereaz
certificat de concediu medical din data de 30.10.08, f
r
careva inscrieri ale medicului de familie în fiİa medical
de ambulator; - Pacientului Ion Busuioc (medic de familie Levin
), anul naİterii 1976, se elibereaz
certificat de concediu medical cu diagnosticul: „Fractur
a osului trapezoid cu deplasarea fragmentelor”. În fiİa medical
de ambulatoriu, concediu medical este prelungit prin CMC de la 29.10.08 pîn
la 7.11.08, iar în certificatul de concediu medical nu se efectueaz
înscrierea respectiv
. Zilnicele medicului de familie sînt succinte, nu reflect
datele obiective, f
r
recomandaii. Se indic
diagnosticul: „Precedent”; - Pacientei Ana Roİca, anul naİterii 1985, se elibereaz
certificat de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav cu diagnosticul: „Angin
cataral
” din 03.11.08. Nu se indic
pîn
la ce dat
se elibereaz
certificatul (05.11.08). Cazuri similare, celor de mai sus, au fost constatate în circa 15% din fiİele medicale de ambulator examinate.

11 Centrul de S
n
tate Pelivan În unele cazuri se indic
diagnosticul „acelaİi”, lipseİte zilnicul medicului în ziua închiderii certificatului de concediu medical, de exemplu pacientul Mihail Guja, anul naİterii 1965, Daria Caraman, anul naİterii 1949, Svetlana Carauİ, anul naİterii 1952. Centrul de S
n
tate Morozeni Registrul de eviden
a certificatelor de concediu medical este sigilat, numerotat. În acest registru sunt înscrise certificatele medicale eliberate de c
tre cei 3 medici de familie al CS. S-a depistat foarte multe corect
ri a înscrierilor, practic pe fiecare pagina, în special au fost corectate numerele certificatelor de concediu medical. În CS se duce 2 registre: 1 pentru înregistrarea İedinelor privind prelungirea certificatelor medicale; altul pentur înregistrarea certificatelor privind starea de s
n
tate. Concluziile CMC sunt foarte succinte, se înscrie doar termenul prelungirii certificatelor medicale. În registrul analizat nu s-a întîlnit nici un caz de închidere a certificatului medical, alte recomand
ri privind examin
ri suplimentare, consultaii specialiİtilor, spitalizare, etc. Astfel rolul CMC se limiteaz
doar în permisiunea de prelungire a certificatului medical pe toat
perioada solicitat
de medicul curant. În unele fiİe medicale nu se înregistreaz
num
rul certificatului de concediu medical eliberat (P. Gudima). Dup
externare din staionar, certificatul de concediu medical în condiiile de ambulator se deschide f
r
permisiunea CMC (E. Valua). În unele fiİe lipseİte informaia privind închiderea certificatului de concediu medical (M. Cuhni, 1951), lipseİte argumentarea prelungirii certificatului de concediu medical (pac. Zghibara - d-cul acelaİ). Nu se respect
periodicitatea de examinare clinic
a pacientului aflat în concediu medical: pacientei P. Gudina a fost deschis certificat de concediu medical de pe 29.10 - 31.10.2008 - ziua de vineri, dar este invitat
de medicul de familie pentru ziua de luni, 03.11.2008, certificatul a fost prelungit cu ziua din urm
(01- 03.11.2008). În fiİa de ambulator a pacientei la data de 05.11.2008 n-a fost nici o înscriere despre prelungirea certificatului medical İi starea pacientei. În unele cazuri medicul de familie nu ine cont de rezultatele investigaiilor: la pacienta A. Negara, 1951, care se afl
în concediu medical cu Encefalopatie. Padiculopatie cervical
cu sindrom algic s-a înregistrat nivelul înalt a glucidelor - 8,9 mmol/l. Medicul de familie nu atrage atenie la maladiile cronice severe de care sufer
pacientul. Pacientului Zghibara a fost deschis concediu medical cu Radiculopatie, dar nu s-a menionat despre Valvulopatia reumatismal
. Insuficiena mitral
, gr. III. În unele cazuri certificatul medical peste 6 zile se prelungeİte de un singur medic: (A. Codrean 18-23.08.2008). Pacientului Iacob Dohocheri, anul naİterii 1950, se elibereaz
certificat de concediu medical cu diagnosticul: „Radiculopatie cu sm algic” de la 20.05.08 pîn
la 30.05.08. Pe parcursul întregului concediu medical lipsesc careva investigaii medicale.

12 Pacientei Ala Comorschi, anul naİterii 1975, se elibereaz
certificat de concediu medical cu diagnosticul: „Fibroadenomatoz
a glandei mamare” neargumentat din 09.07.08 pîn
la 14.07.08. Pacienta Stru Elena, anul naİterii 1952, diagnosticul: „Hepatit
cronic
cronic
etiologie neprecizat
, forma activ
, activitate moderat
. Hipertensiune portal
”, fiind în concediu medical de la 04.02.08, în perioada 04.03.08-21.03.08 nu este supravegheat
, fiind prelungit f
r
acordul Consiliului Medical Consultativ Spitalul raional Orhei La evaluarea documentaiei medicale primare în cadrul Spitalului raional Orhei s-au constatat c
certificatele de concediu medical în toate cazurile se prelungesc la externarea din spital pe 3 zile, ne inînd cont de necesitatea prelungirii, indeferent de diagnosticul stabilit. S-au constatat cazuri de prelungire a certificatului de concediu medical dup
externare din spital pentru 4 zile, de exemplu pacienii Semion Mîndru, Alexei Golban certificatul a fost prelungit de la 06.11.08 pîn
la 09.11.08. Concomitent, în urma evalu
rii situaiei privind organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii pentru expertizare de c
tre IMSP Centrul Medicilor de Familie İi Spitalul raional Orhei; IMSP Centrele de S
n
tate Peresecina, Teleİeu, Pelivan İi Morozeni İi IMSP Asociaia Medical
Teritorial
Ciocana , s-au constatat urm
toarele: Controlul argument
rii trimiterii la Consiliul de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii pentru expertizare se efectueaz
de c
tre Consiliul Medical Consultativ. Pacienii trimiİi la expertizare de c
tre medicii de familie din IMSP Centrele de S
n
tate Peresecina, Teleİeu, Pelivan İi Morozeni sînt examinai în cadrul Consilului Medical Consultativ al Centrului Medicilor de Familie Orhei, care este responsabil de verificarea corectitudinii İi argument
rii trimiterii İi pentru instituiile date. Fiİele de trimitere la CEMV (F-088/e) pentru expertizare se completeaz
conform cerinelor în vigoare, Consiliul Medical Consultativ intervenind la necesitate cu recomand
ri de rectific
ri a înscrierilor, efectuarea consultaiilor İi investigaiilor suplimentare. La evaluarea fiİelor medicale de ambulator s-a constatat, c
pacienii au fost trimiİi la expertizare argumentat, diagnosticul fiid confirmat prin investigaiile İi consultaiile necesare. Totodat
, s-a constatat c
în 15% cazuri lipsesc date despre supravegherea invalizilor în dinamic
, consultaiile specialiİtilor, rezultatele investigaiilor de laborator İi instrumentale, planuri de tratament İi reabilitare (Mihail Caraman, Vasile Macovei, Valeriu Ignat – Peresecina). De menionat, c
pe parcursul ultimilor 3 ani s-a îmbun
t
it cu mult conlucrarea între Consiliile Medicale Consultative İi Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii, care consult
la solicitare pacienii dificili în plan de expertiz
a vitalit
ii, se informeaz
reciproc despre deficienele înregistrate, particip
la İedinele Consiliilor medicale organizate de c
tre instituiile medico- sanitare publice la tematica dat
. În contextul celor expuse, se poate de concluzionat c
situaia în republic
, inclusiv în IMSP Centrul Medicilor de Familie İi Spitalul raional Orhei; IMSP Centrele de S
n
tate Peresecina, Teleİeu, Pelivan İi Morozeni İi IMSP Asociaia

13 Medical
Teritorial
Ciocana, privind nivelul morbidit
ii incapacit
ii temporare de munc
İi invalidit
ii primare este alarmant
. Evaluarea documentaiei medicale primare atest
rezerve neutilizate în activitatea Consiliilor Medicale Consultative, în special în cadrul IMSP Centrelor de S
n
tate Peresecina İi Morozeni.

Punctele forte determinate la compartimentul expertizei incapacitii temporare de munc İi expertizei vitalitii

- Num
rul unit
ilor İi salariailor conform c
rora se efectueaz
studiul indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
este în permanent
creİtere;

- Eliberarea İi prelungirea certificatelor de concediu medical în instituiile medico-sanitare evaluate este organizat
prin intermediul medicului de familie, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

- P
strarea, evidena certificatelor de concediu medical se efectueaz
în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

- Analiza indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
se efectueaz
trimestrial;

- Fiİele de trimitere la CEMV (F-088/e) pentru expertizare în instituiile medico-sanitare evaluate se completeaz
conform cerinelor în vigoare;

- S-a îmbun
t
it conlucrarea între instituiile medico-sanitare İi Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii.

Punctele slabe determinate la compartimentul expertizei incapacitii temporare de munc İi expertizei vitalitii

- Se atest
tendine de majorare continu
a indicatorilor morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
;

- Indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
a salariailor pe unele ramuri ale economiei naionale sînt în permanent
creİtere İi dep
İesc media acestora pe ar
;

- Indicatorii morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
sînt influenai de condiiile insuficiente de munc
, alimentaie, examene medicale insuficiente la locul de munc
etc. a salariailor;

- Controlul asupra eliber
rii İi prelungirii certificatelor de concediu medical în unele instituii medico-sanitare este insuficient;

- Se constat
cazuri de înc
lcare a prevederilor actelor normative în vigoare privind eliberarea, prelungirea İi completarea certificatelor de concediu medical; 14

- Consiliile Medicale Consultative din cadrul Centrelor de S
n
tate Morozeni, Peresecina nu-İi îndeplinesc rolul de influen
asupra calit
ii İi nivelului morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
;

- Participarea Centrelor de S
n
tate autonome (Morozeni, Peresecina) la Consiliile medicale organizate de c
tre Centrul Medicilor de Familie Orhei este insuficient
;

- Insuficient se utilizeaz
posibilit
ile de tratament İi reabilitare a invalizilor din fondurile asigur
rii obligatorii de asisten
medical
, cu utilizarea posibilit
ilor de diagnosticare, tratament İi reabilitare, inclusiv efectuarea tratamentului de susinere continuu cu medicamente compensate.

- Este insuficient nivelul de instruire a lucr
torilor medicali în domeniul expertizei incapacit
ii temporare de munc
İi vitalit
ii.

În contextul celor menionate, în scopul îmbun
t
irii situaiei privind nivelul morbidit
ii incapacit
ii temporare de munc
İi invalidit
ii primare se cere o atitudine responsabil
din partea conduc
torilor instituiilor medico-sanitare İi întreprinderea m
surilor concrete İi urgente întru redresarea situaiei İi anume:

- revizuirea İi perfectarea actelor normative ce reglementeaz
eliberarea İi prelungirea certificatelor de concediu medical cu includerea unor prevederi mai exigente la capitolul dat; - elaborarea unui mecanism de sancionare pentru eliberarea İi prelungirea neconform
actelor normative în vigoare a certificatelor de concediu medical; - perfectarea modului de eviden
İi raportare a eliber
rii certificatelor de concediu medical İi evaluare a morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
.

- perfectarea modului de eviden
İi raportare a eliber
rii certificatelor de concediu medical İi evaluare a morbidit
ii cu incapacitate temporar
de munc
;

- definitivarea proiectului Concepiei privind crearea Serviciului Medicina Muncii İi prezentarea pentru examinare İi aprobare;

- întreprinderea m
surilor eficiente în vederea instruirii continue a medicilor în domeniul expertizei incapacit
ii temporare de munc
İi expertizei vitalit
ii.

- sporirea exigenei İi efectuarea controlului permanent a situaiei privind eliberarea, prelungirea, completarea certificatelor de concediu medical İi trimiterea pentru expertiz
la Consiliul de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii;

- numirea responsabililor de controlul corectitudinii efectu
rii expertizei incapacit
ii temporare de munc
în instituiile medico-sanitare subordonate

15 (preİedintele Consiliului Medical Consultativ), stabilindu-i un spor la salariu în proporie de pîn
la 50%;

- evaluarea situaiei în teritoriu privind morbiditatea cu incapacitate temporar
de munc
İi invaliditate primar
, cu prezentarea informaiei în İedina Consiliului medical comun İi elaborarea unui plan comun de redresare a situaiei la compartimentul dat, cu numirea persoanelor responsabile İi termenilor concrei de executare;

- elaborarea unui plan comun de m
suri de ameliorare a asistenei medicale acordate populaiei întru prevenirea invalidit
ii primare İi organizarea evidenei, supravegherii, tratamentului İi reabilit
rii invalizilor;

- organizarea evidenei, supravegherii, tratamentului de recuperare a invalizilor utilizînd posibilit
ile de diagnosticare, tratament İi reabilitare din fondurile asigur
rii obligatorii de asisten
medical
, cu efectuarea tratamentului de susinere continuu cu medicamente compensate;

- organizarea İi asigurarea examenelor medicale calitative, cu efectuarea investigaiilor de rigoare în volum deplin, salariailor care activeaz
în condiii nocive;

- asigurarea conlucr
rii eficiente cu Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii în vederea perfect
rii modului de trimitere la expertizare İi excluderii divergenelor de diagnostic între Consiliile Medicale Consultative İi Consiliile de Expertiz
Medical
a Vitalit
ii;

- sporirea controlului asupra execut
rii de c
tre agenii economici a prescripiilor sanitare, privind înl
turarea factorilor nocivi İi nefavorabili în mediul ocupaional, respectarea strict
a periodicit
ii efectu
rii examenelor periodice a salariailor;

- întreprinderea m
surilor eficiente de conlucrare cu Casele Teritoriale de Asigur
ri Sociale İi administraia public
local
, în scopul lichid
rii obieciilor stipulate în prescripiile sanitare fa
de agenii economici conform rezultatelor evalu
rilor efectuate.

ğef Direcie Servicii Medicale Individuale Liviu Vovc

Ex. T. Zatîc Tel. 268823

16