Colegiul Ministerului Sănătăţii Al Republicii Moldova Notă
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Colegiul Ministerului Sntii al Republicii Moldova Not informativ privind nivelul morbiditii cu incapacitate temporar de munc i invaliditate primar în republic i organizarea expertizei incapacitii temporare de munc, trimiterii la expertizare i calitatea efecturii expertizei vitalitii Profilaxia i micorarea morbiditii cu incapacitate temporar de munc i invaliditate primar este o problem nu numai a sistemului sntii dar i a economiei naionale. La soluionarea ei de rînd cu sistemul sntii i sistemul de asigurri sociale trebuie s-i aduc aportul toate sferele economiei naionale, sindicatele, structurile nonguvernamentale. Studierea cauzelor incapacitii temporare de munc dup profiluri i nosologii, pe întreprinderi, instituii, organizaii, ministere i departamente, inclusiv cu analiza factorilor medico-sociali i de producie, constituie un aport deosebit în îmbuntirea acestor indicatori. Organizarea expertizei incapacitii temporare de munc este una din problemele prioritare, aflate permanent în atenia Ministerului Sntii. În urma examinrii a situaiei privind nivelul morbiditii cu incapacitate temporar de munc i invaliditate primar în republic, inclusiv comisionale, cu deplasare în teren, în raionul Orhei (IMSP Centrul Medicilor de Familie i Spitalul raional Orhei; IMSP Centrele de Sntate Peresecina, Teleeu, Pelivan i Morozeni) i mun. Chiinu (IMSP Asociaia Medical Teritorial Ciocana) s-au constatat urmtoarele. Evaluarea nivelului morbiditii cu incapacitate temporar de munc denot, c pe parcursul ultimilor ani, numrul unitilor conform crora se efectueaz studiul indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc a salariailor este în permanent cretere de la 961 uniti economice în anul 2001 la 1284 uniti economice în anul 2007, fapt ce contribuie la evaluarea mai real a situaiei la compartimentul dat. Concomitent, este în cretere i numrul de salariai dup care au fost evaluai indicatorii morbiditii cu incapacitate temporar de munc de la 239701 angajai, inclusiv 131557 femei în anul 2001 pîn la 300125 angajai, inclusiv 159938 femei în anul 2007. Remarcm, c în raionul Orhei evaluarea nivelului morbiditii cu incapacitate temporar de munc s-a efectuat dup numai 29 uniti economice, comparativ cu 96 i 61 în raioanele Soroca i Ungheni (similare dup numrul de populaie), morbiditatea fiind calculat la un numr de 6726 salariai, ce constituie numai 24,1% din numrul total al salariailor din raion. De asemenea, conform datelor de la un numr mic de întreprinderi i anume 23, la un numr de 7086 salariai se evalueaz nivelul morbiditii cu incapacitate temporar de munc în sect. Ciocana a mun. Chilinu. Totodat menionm, c pentru o evaluare mai real a situaiei la compartimentul dat se cere ca Centrele Medicin Preventiv din republic, în special mun. Chiinu, unde funcioneaz i activeaz un numr mare de uniti 1 economice i salariai, s efectueze studiul indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar dup un numr mai mare de uniti economice i angajai. Concomitent se cere perfectarea modului de eviden i raportare a eliberrii certificatelor de concediu medical i evaluare a morbiditii cu incapacitate temporar de munc. Începînd cu anul 2001 se atest majorarea indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc de la 48,3 cazuri la 100 salariai în anul 2001 la 58,9 cazuri la 100 salariai în anul 2007. Este în permanent cretere i numrul zilelor cu incapacitate temporar de munc de la 687,7 zile la 100 salariai în anul 2001 la 903,2 zile la 100 salariai în anul 2007. În ansamblu pe ar în anul 2007 se atest o majorare a indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc a salariailor pîn la 58,9 cazuri i 903,2 zile cu incapacitate temporar de munc la 100 salariai, comparativ cu 56,5 i 843,7 zile în anul 2006. Tendine de majorare continu a nivelului morbiditii cu incapacitate temporar de munc pe parcursul ultimilor ani se înregistreaz practic în toate raioanele. Analiza comparativ a indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc pentru anul 2007 demonstreaz, c în unele teritorii administrative nivelul acestor indicatori cu mult depete media pe ar constituind: r-nul Ceadîr- Lunga – 86,4 cazuri i 1275,2 zile; mun.Chiinu – 82,0 cazuri i 1166,1 zile (sect. Ciocana – 98,1 i 1141,8 zile); mun.Bli – 78,8 cazuri i 1284,1 zile; r-nul Cahul – 64,9 cazuri i 1002,2 zile; r-nul Ungheni – 64,4 cazuri i 973,8 zile cu incapacitate temporar de munc la 100 salariai. Analizînd indicatorii morbiditii cu incapacitate temporal de munc a salariailor din raionul Orhei constatm c numrul de cazuri cu incapacitate temporal de munc s-a micorat de la 51,8 în anul 2006 la 43,9 în anul 2007, iar numrul de zile s-a micorat de la 712,9 la 597,5. De asemenea se constat o ameliorare neesenial a indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc i în sectorul Ciocana a mun. Chiinu, unde numrul de cazuri cu incapacitate temporal de munc s-a micorat de la 104,5 la 98,1 cazuri la 100 salariai, iar numrul de zile – de la 1405,6 la 1141,8. Totodat menionm, c în unele raioane indicatorii morbiditii cu incapacitate temporar de munc în anul 2007 au fost mult mai mici comparativ cu media pe republic i anume: r-nul Dubsari – 19,7 cazuri i 371,8 zile (23,8 cazuri i 305,6 zile în anul 2006); r-nul Leova – 21,1 cazuri i 361,0 zile (33,7 cazuri i 618,5 zile în anul 2006); r-nul Sîngerei – 23,9 cazuri i 437,9 zile (38,4 cazuri i 330,0 zile în anul 2006); r-nul Teleneti – 24,0 cazuri i 593,6 zile (14,8 cazuri i 581,8 zile în anul 2006); r-nul Briceni – 29,0 cazuri i 555,3 zile (30,1 cazuri i 531,5 zile în anul 2006) cu incapacitate temporar de munc la 100 salariai. De remarcat, c indicatorii morbiditii cu incapacitate temporar de munc a salariailor pe unele ramuri ale economiei naionale sînt în permanent cretere i depesc media acestora pe ar i constituie: transportul auto, staii de deservire tehnic – 85,2 cazuri i 1132,5 zile (an.2006 – 93,9 cazuri i 1307,8 zile); industria uoar – 85,0 cazuri i 1283,0 zile (an.2006 – 85,0 cazuri i 1233,8 zile); industria constructoare de maini, aparate, utilaje tehnologice – 83,6 cazuri i 1255,4 zile 2 (an.2006 – 79,5 cazuri i 1195,6 zile); industria de prelucrare a produselor agricole – 81,2 cazuri i 1145,4 zile (an.2006 – 76,6 cazuri i 1214,6 zile); transportul feroviar – 75,4 cazuri i 1123,5 zile (an.2006 – 72,5 cazuri i 1059,4 zile) cu incapacitate temporar de munc la 100 salariai. Analizînd indicatorii morbiditii cu incapacitate temporar de munc a salariailor pe unele ramuri ale economiei naionale în sectorul Ciocana a mun. Chiinu s-a constatat c acetea sînt mai înali decît media pe ar, inclusiv raionul Orhei i constituie: transportul auto, staii de deservire tehnic – 160, 57 cazuri i 2043,02 zile (mun. Chiinu - 130,12 cazuri i 1832,81 zile; raionul Orhei - 23,8 cazuri i 275,2 zile); industria uoar – lipsesc datele (mun. Chiinu - 107, 39 cazuri i 1517,78 zile; raionul Orhei - 71,1 cazuri i 780,9 zile); industria constructoare de maini, aparate, utilaje tehnologice – 85,13 cazuri i 1375,09 zile (mun. Chiinu - 88,25 cazuri i 1285,06 zile; raionul Orhei - 66,3 caz i 765,52 zile); industria de prelucrare a produselor agricole – 97,18 cazuri i 1367,14 zile (mun. Chiinu - 95, 5 cazuri i 1363,8 zile; raionul Orhei – 71,2 cazuri i 956,6 zile); tutunrit - 124,1 cazuri i 1925,9 zile (mun. Chiinu – 124,1 cazuri i 1925,9; raionul Orhei – 3,5 cazuri i 56,8 zile); lucrtori medicali 49,6 cazuri i 613,6 zile (mun. Chiinu – 52,4 cazuri i 735,0 zile; raionul Orhei – 41,8 cazuri i 715,1 zile). În anul 2007 fa de anul 2006, a crescut numrul cazurilor de boal cu incapacitate temporar de munc a salariailor pe aa nozologii, ca: bolile sistemului nervos periferic - de la 3,9 pîn la 4,1; infeciile acute ale cilor respiratorii i grip - de la 14,0 pîn la 16,2; bolile ficatului, vezicei biliare i a pancreasului - de la 2,9 pîn la 3,2; bolile sistemului osteoarticular, muchilor i esutului conjunctiv - de la 6,1 pîn la 6,5; alte boli – de la 6,4 pîn la 7,2 la 100 angajai. Formele nozologice cu cea mai mare pondere sînt: infeciile acute ale cilor respiratorii – 13,1% (an.2006 –12,5%); bolile sistemului osteoarticular – 11,1% (an.2006 –11,2%); bolile sistemului nervos periferic – 7,0% (an.2006 –7,0%); boala hipertensiv – 6,9% (an.2006 –6,9%); leziuni traumatice i otrviri în condiii casnice – 6,6% (an.2006 –7,3%); etc. Tendina de cretere a indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc în ultimii ani ne vorbete despre faptul, c crearea condiiilor optimale de munc, odihna, alimentaie, asisten medical i asigurarea muncitorilor cu încperi social-sanitare i cldur în timp de iarn, la majoritatea întreprinderilor de producere i prestare a serviciilor, se realizeaz destul de anevoios. Cauzele, care au condiionat direct sau indirect indicatorii morbiditii cu incapacitate temporar de munc în aceast perioad rmîn aceleai: lipsa sistemelor de înclzire în încperile de producere i auxiliare în perioada rece a anului, parametrii microclimatici nefavorabili, prezena curenilor de aer rece, lipsa sau funcionarea neefectiv a sistemelor de ventilaie, prezena unor substane chimice toxice în aerul zonei de munc, factorilor fizici, biologici, nivelul crora deseori depesc limitele maximal admisibile; lucrul fizic greu, nemecanizat, imperfecia locurilor de munc, nerespectarea regimelor de munc i odihn, cerinelor tehnicii securitii i igienei muncii, etc. Cele expuse mai sus confirm legtura dintre starea real a condiiilor de munc, la majoritatea obiectivelor în funciune, aciunea asupra organismului a 3 factorilor de origine chimic, fizic, bilogic, psiho-social, asigurarea insuficient a angajailor cu echipament i mijloace individuale de protecie, lipsa în multe cazuri a alimentaiei calde, lipsa asistenei medicale la locul de munc i nivelul indicatorilor morbiditii cu incapacitate temporar de munc a salariailor unitilor economice din majoritatea ramurilor economiei naionale.