REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII in gov De la 1 septembrie 2014, este pus în aplicare provizorie Acordulfo de Asociere dintre Moldova și UE Iurie Leancă, Prim-ministru al Republicii Moldova

UN MĂR PENTRU SĂNĂTATE Campania Guvernului pentru susținerea fermierilor Nr.10/ august 2014 2 MĂSURI PENTRU FERMIERI: 3 Producătorii de fructe și legume, ajutați de Guvern

Cabinetul de ACȚIUNILE GUVERNULUI: miniștri s-a Cabinetul de miniștri s-a alăturat campaniei de alăturat 6 solidarizare cu producătorii agricoli campaniei de solidarizare cu producătorii agricoli INOVAȚIE: 15 „Livada Moldovei”, un proiect de finanţare avantajoasă a agricultorilor

REPORTAJ: 16 Plantația de nuci, o adevărată fabrică de bani Miezul de nucă de la Soroca, folosit în dulciurile INTERVIU: irakiene şi Octavian Calmâc, viceministru al Economiei: spaniole 19 „Din 1 septembrie 2014 are loc cea mai mare deschidere a pieţei europene pentru produsele din Republica Moldova”

REUNIUNE ISTORICĂ: Octavian Calmâc: Comisarul European Štefan Füle: „Denunțarea „Avem un scop comun - să construim o Moldovă Acordului de 23 independentă, prosperă şi unită, Asociere ar un partener puternic pentru UE” însemna consecinţe grave, pentru că SECURITATE ENERGETICĂ: va afecta cel Iurie Leancă a inaugurat gazoductul Iași-Ungheni, puţin 50 la sută 25 alături de omologul său român și de din comerţul REVISTA ONLINE A ONLINE REVISTA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA nostru extern” Comisarul European pentru Energie

INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ: În a doua jumătate 27 Prima stație de sortare a deșeurilor din țară, deschisă în a lunii septembrie raionul Fălești va fi dat în exploatare sistemul de irigare Criuleni, primul reconstruit MODERNIZARE: și modernizat în 29 Va fi lansat primul, din Moldova, cadrul Programului sistem reconstruit și modernizat de irigare Compact

DIASPORA: 30 Zilele Diasporei, o suită de manifestări VOX POP: De ce dedicate conaționalilor din străinătate este atât de costisitoare perfectarea EVENIMENT DE EXCEPȚIE: documentelor de 33 Show aviatic de seară cu efecte pirotehnice la sol stare civilă?

VOX POP: 34 Cinci întrebări pentru Prim-ministru MĂSURI PENTRU FERMIERI 3

Producătorii de fructe și legume, ajutați de Guvern EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A

Pentru compensarea În august, la scurt timp pierderilor suportate de după ce Federația Rusă a introdus agricultori, statul va restricții la importul de fructe și legume acorda câte 1,5 lei pentru moldovenești pe piața sa internă, Guvernul a elabo- fiecare kilogram de mere rat o listă cu opt măsuri pentru susținerea fermie- comercializat și câte 1,2 lei rilor. Acestea au fost făcute publice de Premierul pentru kilogramul de prune. Iurie Leancă, după întrevederile avute cu Suma totală alocata de Guvern producătorii de fructe și legume și cu procesatorii. în acest scop este de 146 de La 13 august, Cabinetul de miniștri a aprobat milioane de lei. De sprijin vor două proiecte care să îi ajute de legumicultori și beneficia producătorii agricoli, pomicultori, iar peste câteva săptămâni - și persoane fizice sau juridice, care Regulamentul privind modul de acordare a spri- activează legal şi care vor prezenta jinului financiar pentru acești producători. acte confirmative privind comer- cializarea producţiei către unităţile de procesare. Se vor oferi compensații pentru prunele comercializare până la Cum va fi oferit sprijinul financiar 15 septembrie și pentru merele vândute până la 30 septembrie. Ajutorul financiar La 3 septembrie, Executivul a aprobat Regulamen- va fi acordat prin intermediul Agenţiei tul privind modul de acordare a sprijinului finan- pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. ciar producătorilor de fructe şi legume, prin care se stabilesc cerinţele faţă de persoanele ce pot Minivacanță fiscală pentru fermieri solicita sprijinul financiar, categoriile de pro- duse pentru care se alocă acesta şi proce- O altă măsură aprobată de Cabinetul de miniștri dura de repartizare a resurselor financiare. vizează o serie de completări la Codul Fiscal, Astfel, statul va oferi compensaţii pentru potrivit cărora, până pe 30 noiembrie anul curent, comercializarea prunelor şi a merelor producătorilor și procesatorilor nu le vor fi aplicate (soiuri de vară). Volumul de producţie măsuri de executare silită a obligațiunilor fiscale. pentru care se va acorda ajutorul finan- Acestea sunt două dintre cele opt măsuri ale ciar constituie circa 100 de mii de tone, Guvernului pentru susţinerea sectorului agricol, dintre care 60 de mii de tone de mere anunțate de Iurie Leancă după discuțiile cu și 40 de mii de tone de prune. producătorii de fructe și legume. 4 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA a e ar lă a ic n if o rt ți e a c N e d a ți r lo en ri g u A d MĂSURI PENTRU FERMIERI PENTRU MĂSURI re ce ăt ; ro c rt p e o d a p , r, x e lo ea u ir te tr in n en ft e m ie p li i le A ş ta a ța e n re a eg ra u v liz a ig ei n ţi S o c u ţi u a tr d 8. Elaborarea unui mecanism compensatoriu pentru producătorii de struguri. ro en . R p p 7 6. Identificarea unor noi oportunităţi de piaţă, inclusiv pentru producția de struguri, în țările din Orientul Mijlociu; 5. Valorificarea oportunităţilor Zonei de Liber Schimb cu oportunităţilor Zonei de Liber 5. Valorificarea 80 de mii de tone de mere și Uniunea Europeană - până la prune pot fi exportate fără taxe; 4. Modificarea, de către Banca Națională, a Regulamentului 4. Modificarea, de către Banca să prin care băncile comerciale privind clasificarea creditelor, a creditelor acordate aibă posibilitatea de restructurare presiunilor financiare; fermierilor şi de reducere a 3. Dialogul cu partenerii externi - Banca Mondială, Banca 3. Dialogul cu partenerii externi Poloniei - pentru a orienta Europeană de Investiţii, Guvernul ale acestora spre investiții programele de sprijinire a agriculturii a fructelor şi legumelor; în infrastructura de depozitare 2. Completări la Codul Fiscal, astfel încât producătorii la Codul Fiscal, astfel încât 2. Completări a.c. de măsurile de scutiți până pe 30 noiembrie afectați să fie a obligațiunilor fiscale; executare silită 1. Stabilirea unui plafon de compensare pentru fermierii de compensare unui plafon 1. Stabilirea timpurii; în scădere la fructele afectați de prețurile CELE OPT MĂSURI: MĂSURIMĂSURI PENTRU PENTRU FERMIERI FERMIERI 5

În dialog cu partenerii externi EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A Executivul se află în dialog cu partenerii externi - Banca Mondiala, BEI, Guvernul Poloniei etc. - pentru a orienta programele de suport al agriculturii, oferite Republicii Moldova de aceste țări, spre investiții în infrastructura de depozitare a fructelor şi legumelor. „Acum obiectivul cel mai important este să fie depășită actuala criză, dar ne gândim și la anul viitor, ca să nu se repete problema”, a subliniat Iurie Leancă.

Băncile comerciale, gata să ajute fermierii

În cadrul unei întâlniri cu Premierul Iurie Leancă, reprezentanţii sistemului bancar și-au manifestat deschiderea pentru conlucrare şi disponibilitatea de a sprijini eforturile statului în vederea redresării situaţiei în care s-au pomenit agenţii economici auto- htoni ca urmare a sancţiunilor impuse de Federaţia Rusă. În aceeași ordine de idei, Banca Națională a Moldovei a modificat regulamentul privind clasificarea creditelor, oferindu-le băncilor posibilitatea de restructurare a creditelor acordate fermierilor şi de reducere a presiunilor financiare. „Datorită deciziei Băncii Naționale, băncile vor putea să vină cu politici mult mai flexibile - reeșalonarea, ba chiar sper și diminuarea dobânzilor, mai ales atunci când este vorba de creditarea fermierilor mici, unde nu a fost gaj, dar dobânzile sunt în continuare foarte mari”, a precizat șeful Executivului.

În lunile iulie-august, Iurie Leancă a avut mai multe întrevederi cu producătorii de fructe și legume, precum și cu procesatorii, cu scopul de a veni cu măsuri în sprijinul fermierilor afectați de sancțiunile impuse de Rusia, începând cu 21 iulie 2014. 6 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE de solidarizare cu producătorii agricoli producătorii cu de solidarizare

Cabinetul de miniștri s-a alăturat campaniei alăturat s-a miniștri de Cabinetul La 12 august, Iurie Leancă a lansat mai multe Prim-ministrul acțiuni naţională, care vin să încura- de jeze consumul de legume, fructe solidarizare şi și să Vă moldovenească. producţia popularizeze invităm, în urmăriți continuare, un reportaj săfoto cu membrii miniştri Cabinetului care s-au alăturatcampaniei de de solidarizare cu producătorii transmițându-le agricoli, un mesaj special. sănătate” pentru „Un măr 7 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE . sănătate” acțiunii „Un măr pentru Guvernul a cumpărat mere în valoare de 20 de milioane de de milioane de 20 în valoare mere a cumpărat Guvernul lei, care sunt împărţite în grădinițe, şcoli şi armată, în cadrul în şcoli şi armată, grădinițe, în sunt împărţite lei, care astăzi”. moldoveneşti de La fel ca merele spuneau înaintaşii noştri. spuneau înaintaşii „Fructele educaţiei sînt dulci, „Fructele educaţiei , ministrul Educaţiei: Maia Sandu, 8 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA , Vasile ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE „Un măr moldovenesc pentru fiecare pasager de la un prieten adevărat” Drumurilor: ministrul Transporturilor şi Infrastructurii ministrul Transporturilor prune achiziționate de la producătorii autohtoni. de la producătorii prune achiziționate Moldova” va oferi pasagerilor mere, struguri şi struguri mere, pasagerilor va oferi Moldova” În cadrul acestei acţiuni, Compania „AIR Compania acţiuni, acestei În cadrul „Un măr pentru fiecare pasager” fiecare pentru „Un măr 9 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Andrei Usatîi, ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE ministrul Sănătăţii: „Un măr în fiecare zi, sănătatea îţi va întări!” un măr moldovenesc”. un măr moldovenesc”. ostăşească este loc pentru ostăşească „În fiecare raniţă „În fiecare Apărării: Valeriu Troenco, ministrul Troenco, Valeriu 10 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE „Plăcinta care ne uneşte” ne care „Plăcinta cutivului. Dacă reușim să Recordurilor intrăm - și în cred că, Carteadupă o asemenea miniştri au decis care drept inedit, mod într-un agricultori să-i încurajeze pe „Ceea ce facem noi astăzi este expresia unității și unității expresia este astăzi noi facem ce „Ceea solidarizării cu fermierii care acum trec printr-o perioadă dificilă”, a spus, în Exe- șeful timp plăcintei, coacerea la ajutor ce de mână dădea o plăcintă, suntem în drept să ajungem acolo - Învârtita cu mere - numită „Plăcinta care ne unește” - unește” ne care „Plăcinta numită - mere cu Învârtita coaptă fost a și metri de 50 peste de lungime o avut a pe o tavă cu diametrul de doi metri. Câte o felie din ea a fost împărțită tuturor vizitatorilor. La 30 august, la Complexul etno-cultural „Vatra” din învârtită plăcintă mare mai cea pregătită fost a istoria Republicii Moldova. Alături de brutari, această în activitate inedită s-au implicat Premierul Iurie Leancă, membrii Cabinetului de miniştri, pre- . cum şi Președintele Parlamentului, La fel, Premierul Iurie Leancă şi mai mulţi mai şi Leancă Iurie Premierul fel, La le-au transmit un mesaj special. vă promit că banii pe care-i vom încasă cei Moldova, din agricultorii cu împărți vom îi care acum se confruntă cu probleme”, a subliniat Prim-ministrul Iurie Leancă. 11 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA „Trecem politice”. tereselor asupra in- prevala lucru va cred că acest noastre - și și legumelor tatea fructelor gustul și cali- îndoiește de nu se facto, nimeni renunțăm. De să nu perseverenți și buie doar să fim comunitar - tre- sumatorul bil pentru con- producător credi- ne impune ca un oferă șansa de a moldovenești ne pentru mărfurile Uniunii Europene tembrie, a pieței cepând cu 1 sep- fără precedent, în- Vest. Deschiderea Vest. cuceri și pe cea din din Est și o vom Vom reveni pe piața reveni Vom depăși problemele. tate și unitate, vom tate și unitate, dovadă de solidari- vins că, dând dificilă, dar sunt con- dificilă, dar sunt printr-o perioadă ministru: Iurie Leancă, Prim- Iurie Leancă, ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE ACȚIUNILE GUVERNULUI 12 EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare: „Pentru noi pomicultura rămâne activi- tate de bază, de valoare înaltă. Şi de acum înainte vom fi alături de agricultori şi îi vom sprijini prin toate mijloacele”.

Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei: „Mereu alături de cei care muncesc din greu”. 13 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE „Fructele moldovenești nu se moldovenești „Fructele data de 21 iulie 2014. moldovenești pe piața rusă, Campania naţională de soli- darizare cu agricultorii a fost anunțate de Federația Rusă la la importul de fructe și legume lansată în contextul interdicției Octavian Bodişteanu, şi ministrul Tineretului Sportului:: „Într-un corp sănătos, o minte sănătoasă, cu produse autohtone la masă!”. , ministrul Culturii: Babuc, ministrul Monica discută...dar se savurează!”. „De fructus non est disputandum”. fructus non „De se savurează!”. discută...dar 14 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA ACȚIUNILE GUVERNULUI ACȚIUNILE Valentina Ţapiş, ministrul Mediului: „Eu prefer produsele autohtone, Valentina pure”. pentru că ele sunt ecologic , ministrul Justiţiei: „Merele moldovenești, ca și reformele din la justa valoare!”. justiție, trebuie promovate intens pentru a fi apreciate INOVAȚIE 15 EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A

„Livada Moldovei”, un proiect de finanţare avantajoasă a agricultorilor

Guvernul a aprobat pentru ratificare Contractul de finanţare pentru Proiectul „Livada Moldovei”, încheiat între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Proiectul își propune modernizarea şi restructurarea lanţului valoric al sectorului horticol al Republicii Moldova, prin facilitarea accesului beneficiarilor potenţiali ce activează în domeniu - în special, al întreprinderilor mici şi mijlocii - la resursele financiare oferite, în condiţii avantajoase, de BEI.

Proiectul „Livada Moldovei” își propune promovarea metodelor intensive de creștere a fructelor, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină a livezilor, tehnologizarea proce- selor post-recoltare şi procesare a fructelor, dezvoltarea infrastructurii post-recoltă pentru produsele în stare proaspătă, crearea pepinierelor pentru producerea materialului săditor autohton, dar şi pentru îmbunătăţirea controlului fitosanitar asupra fructelor, în scopul asigurării calităţii şi standardelor UE, şi al diversificării pieţelor de desfacere, prin

asigurarea autenticităţii produselor horticole fabricate în Moldova.

Bugetul total al proiectului este de 120 de milioane de euro, bani ce vor fi oferiți fermie- rilor din Moldova prin intermediul Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Moni- torizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, în parteneriat cu băncile comerciale şi instituţiile financiare specializate din țara noastră. Contractul a fost negociat şi semnat la 31 iulie 2014, și urmează să fie ratificat în Parlament. 16 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA REPORTAJ

povesteşte Victor Guţu. Victor povesteşte calitatea calitatea lor. Recoltarea se produce mecanizat”, dacă acestea cad pe pământul umed, are de suferit de are umed, pământul pe cad acestea dacă Adesea, în perioada de recoltare a nucilor, plouă şi, plouă nucilor, a recoltare de perioada în Adesea, Astfel, Astfel, se mai păstrează bine miezului. calitatea de nuci de pe hectar. Terenul este acoperit cu iarbă. cu acoperit este Terenul hectar. pe de nuci de șaptelea an. În 2013 am recoltat 700 de kilograme de 700 recoltat am 2013 În an. șaptelea soiurile soiurile obişnuite de nuci rodesc în cel de-al după după ce am sădit prima deşi, livada, de regulă, „Am început „Am să început roada strângem peste cinci ani vom putea exporta şi mai mult”, spune agricultorul. spune mult”, mai şi exporta putea vom obţine mai multă roadă de pe această plantaţie, de pe această roadă multă mai obţine producție. producție. „Sperăm că în cinci ani, când vom Anul trecut livezile au dat prima roadă. Miezul a Miezul roadă. prima dat au livezile trecut Anul fost exportat în Spania şi Irak. de Kilogramul iar că euro, cu doi-tei a în nucă vândut coajă fost afirmă Victor euro. zece la cinci la de - miezul pro- solicitărilor vândă să-și ajunge când nu probleme are numărul moment pe dimpotrivă, dusul, depășește de câteva ori capacitățile sale de Victor Victor Guţu ce Soroca AMG din este Kernel raionul Asociaţiei agricultor în deţine Fermierul şi membri. de 270 întrunește cultivă directorul care pe teren de hectare de mii opt total hectare. de 750 cereale, pe fructe şi legume, dar întinde şi se o care frumoasă nuci de livadă Dulciurile irakiene şi spaniole, preparate cu preparate spaniole, şi irakiene Dulciurile Soroca la de nucă de miez Unul dintre cele mai căutate produse din lume, miezul de nucă, în Moldova crește până şi pe marginea drumului. Este un produs, al cărui deficit anual pe piaţa mondială se estimează la 100 de mii de tone. Până în prezent nicio gol. acest acopere să reușind a nu ţară Condiţiile climaterice cultivarea pentru dinperfecte sunt Moldova Republica nucului şi, dacă noastră acum se situa trei pe locul ani opt printre în exportatorii ţarade miezlume de nucă, în curând, sta- moldoveni şi cu ajutorul politicilor cu insistenţatului, putem fi printre primii. fermierilor Plantația de nuci, o adevărată fabrică de bani fabrică o adevărată nuci, de Plantația 17 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA REPORTAJ Nucul moldovenesc ce rodeşte ca un smochin ce rodeşte Când și-a pornit afacerea, agricultorul a studiat experienţa internaţională, în special, cea franceză şi italiană. Inițial i-a fost dificil să hotărască ce fel de soiuri de nuci să planteze. Într-un final, a înţeles că trebuie să cultive şi să promoveze soiurile autohtone, deoarece ele sunt ele deoarece autohtone, soiurile promoveze apreciate de străini. Astfel, a optat pentru soiurile pentru optat a Astfel, străini. de apreciate rezistente la capriciile vremii de la noi, dar și care și dar noi, la de vremii capriciile la rezistente sunt dulci la gust: Cazacu, Costiujeni, Kogâl- niceanu, Corjeuţi, Schinoasa şi Călăraşi. Totuși, cel mai mare potenţial îl are soiul Kogâlniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu până la şapte la până cu smochin, un precum rodeşte care nuci în „ciorchine”. În comparaţie, un soi obişnuit are cel mult trei Acesta nuci rezistă în „ciorchine”. la îngheţ şi are o productivitate medie de la două la patru tone. „Miezul de nucă de la noi este mai dulce, are o calitate gustativă mai bună şi un as- pect mai frumos”, spune Victor Guțu. pect mai frumos”, spune Victor Arborele care aduce profit de la rădăcină până la coajă Tot ce Tot creşte pe nuc aduce profit: frunzele, coaja, crengile şi, mai ales lemnul, care este foarte preţios. foarte este care lemnul, ales mai şi, crengile Coaja de nucă e utilizată la brichete, dar şi la pro- ducerea materialelor abrazive, necesare la şlefuirea la necesare abrazive, materialelor ducerea motoarelor. motoarelor. Lemnul de nuc este folosit în industria mobilei, cea a avioanelor şi a automobilelor. Preţul lemnului de nuc poate ajunge până la 1500 de euro de 1500 la până ajunge poate nuc de lemnului metrul cub. Pe termen lung, numai lemnul de nuc poate aduce venituri de aproximativ 450 de mii de euro per hectar. Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuinţări multiple: alimentare, fabricarea cernelii tipografice, a lacurilor şi în vopselelor, pictură. Uleiul de nucă este un produs apreciat de doctori şi nutriţionişti, fiind o sursă extrem de bogată în antioxidanţi şi acid elagic, care împiedică multiplicarea împiedică care elagic, acid şi antioxidanţi şi dezvoltarea celulelor canceroase. Din nucile verzi, recoltate înainte de întărirea endocarpului, se prepară se endocarpului, întărirea de înainte recoltate dulceaţă sau lichior. „Cei care vor să se cultive nuci trebuie să ştie că merită s-o facă. Evident, există şi dificultăţi. La noi lumea crede ca, dacă azi a investit un investit a azi dacă ca, crede lumea noi La dificultăţi. leu, a doua zi acesta trebuie să-ți aducă deja profit… Nucul este o investiţie de lungă durată. Dar prima roadă îţi acoperă toate cheltuielile, începând chiar cu procurarea puietului”, spune Victor Guţu. procurarea puietului”, spune Victor 18 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA REPORTAJ VEZI VIDEO AICI VEZI VIDEO http://youtu.be/TCcp4Sfl1s0 Acum câţiva ani, locurile Moldovaşase şi opt în lume la exportul oscila de între miez de nucă, dar creștere ritmurilene pot apropia, în următorii zece actuale de ani, de locul trei-patru. În prezent, în Republica Moldova exportă anual mii 11-13 de tone de nuci, ceea ce constituie două la sută din volumul exporturilor. În anul 2012, In- și Agriculturii Ministerului datelor conform doar reprezentau nucile Alimentare, dustriei patru la sută din totalul exporturilor de pro- financiară lor contribuţia însă horticole, duse totul Aproape exporturi. din sută la 44 de era se vinde în Uniunea Europeană. Centrului Potrivit de Comerţ InternaţionalGeneva, țara noastră de este unul la dintre cei mai mari exportatori de nuci după Statele în Unite Europa, ale Americii, Mexic şi China. Cultivarea nucilor, în ascensiune Cultivarea nucilor, Asociaţia deţine o pepinieră - una dintre cele de 300 de potenţial un cu Europa, din mari mai mii de altoiuri anual. În prezent, în pepinieră poți care cu nuc, de puieţi de mii de 150 cresc planta 1500 de hectare de livadă. Sunt soiuri autohtone care cuceresc lumea. Puieții suntGeor- în chiar şi Ucraina România, în exportați puieţi de mii de 56 trecut Anul caucaziană. gia 15 şi Georgia în mii de 20 Ucraina, în mers au mii - în România, prețul oscilând euro bucata. între 6-9 Puieţii de nuci din Moldova, Puieţii şi în Caucaz plantaţi Moldova sunt plantate circamulte mai luat a Guvernul nuc. de hectare 14 mii de din agricultorilor stimularea pentru măsuri domeniul nucifer. Astfel, fermierii cultivă nuci beneficiază care de subvenții. Iar în februarie 2014 Executivul a decis elimi- decis a Executivul 2014 februarie în narea taxei de 1,5% la exportul nucilor, care constituia o barieră în calea expor- turilor şi condiționa costul exporturilor. MODERNIZAREINTERVIU 19 „Din 1 septembrie 2014 are loc cea mai mare deschidere a pieţei europene pentru produsele R E V din Republica Moldova” IS

Octavian Calmâc, viceministru al Economiei TA O

- De Calmâc, de la 1 septembrie a început să funcţioneze Zona de Liber Schimb (ZLS) cu N L

Uniunea Europeană. Prin ce s-a remarcat respectiva zi? IN E

- Eu aş prefera să vorbesc mai curând de continuitate, legat de această zi de 1 septembrie A

2014, şi asta pentru că Republica Moldova beneficiază încă din 2008 de preferinţe comerciale G

autonome la exportul pe piaţa comunitară. Doar că, de acum încolo, deschiderea din partea UE U V

va fi mult mai largă şi va cuprinde grupuri noi de mărfuri pentru care taxele vamale nu doar că E

vor fi reduse - esenţa acestui Acord este eliminarea tuturor taxelor vamale la import şi a taxelor R cu efect echivalent. Deci, pentru anumite sectoare, domenii şi produse, punerea în aplicare a N U

Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb va fi mult mai atractivă. Agenţii economici, L care efectuează comerţ cu Uniunea Europeană, îşi vor prelungi contractele, având în vedere U R I aranjamentele anterioare. E

Avantajul Acordului de Asociere este că, spre deosebire de preferinţele comerciale autonome - P

convenite, iniţial, pentru un termen de trei ani, extinse ulterior pentru alţi doi ani -, oferă un U B

regim de comerţ liber cu UE, pe o perioadă nedeterminată de timp, şi le dă L

agenţilor economici posibilitatea de a-şi gândi proiectele de IC

business, inclusiv cele investiţionale sau de II creştere a producţiei, în perspectivă. Acel M O

regim comercial precedent, aplicabil şi acum, L era bun pentru perioade medii de planificare, D O

lucru destul de neatractiv pentru investiţii de V

proporţii. A

Pentru malul stâng, preferinţele comerciale autonome vor fi extinse până în anul 2016

- Ce se întâmplă cu Transnistria? Cum evoluează dialogul privind punerea în apli- care şi de către autorităţile de la Tiraspol a Zonei de Liber Schimb?

- Agenţii economici din regiunea transnistreană vor beneficia în continuare de preferinţe comerciale autonome, care pentru ei sunt extinse până la 1 ianuarie 2016. Dacă, între timp, autorităţile de la Tiraspol nu-şi vor schimba poziţia faţă de Zona de Liber Schimb, după aceasta dată oamenii de afaceri din regiune nu vor putea beneficia pe deplin de avan- tajele ZLS şi vor efectua exporturile în regim obişnuit, cu achitarea ta-xelor vamale la introducerea mărfurilor în spaţiul european. E o situaţie ce va afecta fluxurile comerciale ale agenţilor economici de peste Nistru. Nu în zadar, mai mulţi oficiali de la Bruxelles au mers la Tiraspol pentru a informa autorităţile de acolo despre posi- bilele riscuri, ca urmare a neaplicării acestor norme. Dar dialogul cu Tiraspolul continuă, fiind menţinut în cadrul unui grup de lucru pentru consolidarea încrederii pe blocul economic. Avem două platforme de discuţii - cu autorităţile politice, dar şi cu oamenii de faceri de peste Nistru. 20 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA INTERVIU duse - atât fructe, cât şi legume -, venite de venite -, legume şi cât fructe, atât - duse Avem multe cereri de cantităţi mari de pro- de mari cantităţi de cereri multe Avem lucrare, garantarea tranzacţiilor la export. mari de producere, păstrare, stocare, pre- investească, pornind de la capacităţi mai acceptă o astfel de abordare trebuie să alternative de desfacere. Toţi cei care doresc să aibă un business durabil cu pieţe cu durabil business un aibă să doresc - Este un lucru inevitabil pentru toţi cei care cei toţi pentru inevitabil lucru un Este - torului, fermierii, să se modernizeze? - Cât de dispuşi sunt reprezentanţii sec- inevitabil Modernizarea agriculturii este un proces internaţionale. tui sector pentru a ne conforma la cerinţele îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a aces- a tehnico-materiale bazei îmbunătăţirea finanţate de donatori, vor fi canalizate spre subvenţionare alocate de Guvern sau cele fluxurile financiare, inclusiv programele de în plus pentru a moderniza acest sector. Toate sector. acest moderniza a pentru plus în port, impuse de Federaţia Rusă, sunt un motiv - De fapt, chiar asta are loc. Restricţiile de ex- după 2008? legumele, trece prin ceea ce au trecut vinurile trecut au ce ceea prin trece legumele, Republica Moldova, în special, fructele şi - Putem spune că, astăzi, sectorul agricol din tehnologiilor la standardele europene. europene. la standardele tehnologiilor piaţa UE şi care sunt în proces de ajustare a scoase toate restricţiile cantitative la exportul pe vinificatorii, pentru care din 1 ianuarie 2014 au fost au 2014 ianuarie 1 din care pentru vinificatorii, sector. Nu în ultimul rând vor resimţi beneficiile ZLS beneficiile resimţi vor rând ultimul în Nu sector. - Cred că fructele şi legumele, deoarece pentru aceste produse are loc cea mai mare, din câte a În europene. pieţei a deschidere vreodată, existat cadrul preferinţelor comerciale autonome am se vor înregistra în industrie vor fi exportate pe piaţa europeană. Acesta este colacul de salvare pentru - Ce sectoare ale economiei vor resimţi mai întâi de toate instituirea ZLS? beneficiat doar de o uşoară reducere a taxelor va- taxelor a reducere uşoară o de doar beneficiat male, ceea ce nu era atractiv pentru producătorii punerea cu odată Acum, legume. şi fructe de noştri în aplicare a Acordului de Asociere,aşteptări din partea avemmediului investiţional. Sperăm mari să putem atrage investiţii şi proiecte de anvergură, şi cred că trebuie să pornim de la sere, de la care zahăr de surplusurile toate fapt, de şi, preferenţial producţia ecologică şi de la asigurarea unor cantităţi unor asigurarea la de şi ecologică producţia de fructe şi legume în stare proaspătă. Un alt sector cotele. majorat s-au care pentru zahărului, al cel este regim în rămâne ce singura este piaţă această Astăzi, Avem mari aşteptări din partea mediului investiţional - Rezerve există şi de o parte, şi de alta. Dar scopul nostru şi, estenorme aceste funcţiona să vor care în le felul explicăm mai ales, faptul că este necesar să le ac- cepte, în situaţia în care 40 la sută din ex- portul regiunii transnistrene merge către Uniunea Europeană. Iar dacă mai luăm în considerare faptul că alte 40 la sută merg circa că rezultă Nistrului, al drept malul spre 80 la sută din exporturile regiunii de Est a merg spre Vest. Republicii Moldova - Sunt la fel de la fel de reticenţi? contră, receptivi sau, din INTERVIU 21 la reţelele de comerţ, şi nu avem oferte corespunzătoare, din simplu motiv că parce- larea care a avut loc în Moldova nu permite pro-

EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A ducerea unor cantităţi mari. Asta pe de o parte. De cealaltă parte, lipsesc capacităţile de asigu- rare a calităţii. Dar viaţa nu stă în loc. Astfel, 2014 e primul an când în ţară au fost introduse peste 15 linii de calibrare si sortare a fructelor, care permit ca circa 40% din toate fructele să fie trecute prin procedura de calibrare şi marcare a produselor la export. Modernizarea agriculturii este un proces strict necesar.

- Totuşi, înţelegem că eliminarea taxelor nu este suficientă. Şi foarte multă lume pare să aştepte ca statul să le asigure parteneriatele comerciale…

- Există cerinţe cărora trebuie să ne conformăm - şi aşa e în toată lumea. Cât priveşte legăturile comerciale, statul nu asigură şi nu garantează partenerii. Parteneriatele se fac pe riscul propriu şi cu propriul efort. Ceea ce poate face statul este să pună la dispoziţie undiţa pentru a prinde peştele. Astfel, noi facem deja înţelegeri preven- tive cu marile reţele de comerţ atât din ţară, cât şi de peste hotare, precum Metro, Tesco sau Carrefour. Bunăoară, recent au fost purtate a determina ţara de origine. În Republica discuţii cu partea germană despre posibilitatea Moldova, instituţia responsabilă de determinarea de a comercializa fructe - în special, mere - în ţării de origine este Serviciul Vamal, pe când în reţeaua Metro. Ulterior, am luat legătura cu toate ţările CSI acestea sunt Camerele de reprezentantul Metro din Moldova, care Comerţ şi Industrie - organizaţii neguvernamen- stabileşte cantitatea şi posibilul preţ ce poate fi tale, care se mai întâmplă că mai dea şi certifi- plătit de acest cumpărător pentru fructele cate cu erori … Noi, din 2008, când am trecut noastre. După care ele sunt distribuite prin aceste responsabilităţi în atribuţia Serviciului reţeaua Metro în toată Europa… Dar, voi reitera: Vamal, nu am avut nicio reclamaţie vizavi de responsabilitatea contractuală le revine în tota- corectitudinea eliberării certificatelor de origine. litate producătorilor şi exportatorilor. Tocmai de Pentru fructe şi legume nu poate fi schimbată aceea, îi încurajăm pe producători şi exportatori ţara de origine, în acte fiind indicată doar ţara să se unească în asociaţii, ca să poată asigura unde ele au fost crescute. În cazul produselor cantitatea şi calitatea la export. mai complexe - în special, al celor industriale -, există noţiunea de criteriul transformării sufi- În ultimii şase ani, nu am avut nicio ciente a materiei prime. Aceasta înseamnă că reclamaţie vizavi de corectitudinea eliberării trebuie să fie creată o supra-valoare de peste 35 certificatelor de origine la sută faţă de costul materiei prime importate, pentru ca să se considere că acest produs a fost - În contextul sancţiunilor Rusiei, ce faceţi ca fabricat în ţara transformării - de exemplu, în să spulberaţi temerile privind eventualele re- Republica Moldova. Este un întreg sistem exporturi - unul dintre argumentele-cheie ale internaţional de monitorizare, foarte complex şi, oficialilor de la Moscova, legat de Acordul de de facto, este imposibil să introduci mărfuri Asociere şi de Zona de Liber Schimb? dintr-o ţară, să schimbi documentaţia tehnică şi să-l vinzi sub brandul altei ţări, de exemplu, ca - În comerţul internaţional există o procedură „produs în Moldova”. bazată pe un set de reguli foarte stricte pentru 22 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA INTERVIU - Vă mulţumim pentru interviu! acumuleze capital politic. cărora cineva încearcă, în disperare, să Sunt, mai curând, declaraţie pe baza teoretic - nu poate fi o decizie corectă. denunţarea Acordului - posibilă la modul pentru sfera socială. De aceea, toate ramurile economiei naţionale şi Acordul prevede linii de finanţare pentru dar şi la nivel macroeconomic. În plus, destabilizare va fi nu numai pe exporturi, ţările lor de origine, astfel impactul de europene, a căror producţie e preluată de Avem mai mulţi investitori din ţările nente pentru industria autovehiculelor. zahărul, textilele, producerea de compo- sunt deja dependente de piaţa europeană: noastre, în situaţia în care multe industrii introducerea taxelor vamale la produsele nostru extern. Ar mai însemna, automat, afecta cel puţin 50 la sută din comerţul - Ar însemna consecinţe grave, pentru că va că pentru grave, consecinţe însemna Ar - însemne acest lucru? Acordul de Asociere. Ce ar putea să dacă vor veni la putere, vor denunţa - Mai multe partide politice au declarat că ca să intensificăm contactele cu această ţară. această cu contactele intensificăm să ca moldo-belarus al oamenilor de afaceri, pentru afaceri, de oamenilor al moldo-belarus noastre. Încercăm să organizăm şi un Forum erciale bilaterale şi multilaterale dintre ţările când se va discuta şi despre schimburile com- schimburile despre şi discuta va se când Aleksandr Lukaşenco, din 24-25 septembrie, vizita oficială a preşedintelui Belarusiei, În acest context, avem aşteptări mari de la angajat să nu facă reexporturi pe piaţa rusă… de destinaţie. Bineînţeles că aceste ţări s-au al Federaţiei Ruse, pentru a ajunge la pieţele de dificultăţile de tranzit pe teritoriul Ucrainei şi doar semnale din partea transportatorilor, legate transportatorilor, partea din semnale doar sancţiuni faţă de produsele moldoveneşti. Există moldoveneşti. produsele de faţă sancţiuni partea acestor ţări vizavi de aplicarea anumitor - Pe moment, nu avem niciun mesaj oficial din siv Belarus şi Kazahstan? siv Belarus - Care este situaţia cu alte ţări din CSI, inclu- sunt decât speculaţii politice speculaţii sunt decât Declaraţiile despre denunţarea Acordului nu - Noi muncim în douăresetăm dialogul direcţii: bilateral încercămcu Federaţia să Rusă, inoportunitatea de vizavi argumente prezentând aplicării acestor sancţiuni şi lipsajuridic adecvat, de vreme unui ce Acordul de comerţ cadru liber în cadrul CSI nu a fost denunţat de niciuna dintre părţi. Iar, în paralel cu de Zona de aceasta, oferit potenţialului valorificarea pentru muncim pe pătrundem să încercăm şi UE cu Schimb Liber alte pieţe, mai puţin tradiţionale pentru produsele moldoveneşti, cum ar fi direcţia curând o să sudică.semnăm Acord un de comerţ liber cu Foarte Turcia, care acoperă inclusiv produsele agricole,avem Deja Egipt. sau Qatar spre şi orientăm ne dar primele semnale pozitive. Nu excludem America şi de Nord: Canada, SUA. Pe termen imediat, având în vedere faptul că fructele şi legumele sunt alte- rabile şi nu pot fi păstrate o perioadă îndelungată, comercializare ulterioara şi lor procesarea asigurăm a concentratelor pe pieţele adiţionale. - Ce şanse sunt ca să fie depăşită problema depăşită fie să ca sunt şanse Ce - sancţiunilor ruseşti şi când? - De fapt, Moscova le acceptă. Doar că, fiind că, Doar acceptă. le Moscova fapt, De - un subiect destul de tehnic, vamal pe domeniul care din îl potspecialiştii numai discuta şi cel al comerţului internaţional, pentru unii politicieni este re- de mult riscuri unor existenţa despre declaraţii mai simplu să export de mărfuri etc. În realitate, orice reex- facă are Moldova, Republica din duce se care port indicată în documentele vamale ţara lor de origine. Noi avem reexporturinu niciodată dar europene, ţări alte din Turcia, în Rusă din origine. s-a încercat schimbarea ţării de - De ce Moscova argumente? nu acceptă aceste 23 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA REUNIUNE ISTORICĂ REUNIUNE Reuniune în sprijinul Moldovei Moldova”. tui parteneriat e de a asigura stabilitate şi securitate pentru securitate şi stabilitate asigura a de e parteneriat tui vigoare în beneficiul cetăţenilor, deoarece obiectivul aces- obiectivul deoarece cetăţenilor, beneficiul în vigoare Harlem Désir, a precizat că „Acordul de Asociere intră în Afaceri Europene al Franţei şi copreşedintele Reuniunii, preşedinte al reuniunii. La fel, Secretarul de Stat pentru Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe al României, co- dintre cetăţenii acestei ţări”, a menționat la rândul său Titus mice ale Uniunii Europene şi o viaţă mai bună pentru fiecare pentru bună mai viaţă o şi Europene Uniunii ale mice racordare la sistemul de valori politice, democratice, econo- intern de reforme, care vizează o modernizare a societăţii, o „UE susţine traseul european al Republicii Moldova şi procesul şi Moldova Republicii al european traseul susţine „UE tru cetăţeni”, a declarat Federica Mogherini. împreună pentru ca acest proces să fie un adevărat succes pen- succes adevărat un fie să proces acest ca pentru împreună europeană a Republicii Moldova şi suntem pregătiţi să muncim în țara noastră. „Reconfirmăm deplina susţinere pentru alegerea pentru susţinere deplina „Reconfirmăm noastră. țara în Securitate, funcție în care a fost desemnată la doar o zi de a veni a de zi o doar la desemnată fost a care în funcție Securitate, de Înalt Afaceri Reprezentant Externe al şi UE Politică pentru de că aceasta a fost prima sa vizită efectuată în străinătate în calitate în străinătate în efectuată vizită sa prima fost a aceasta că ţara care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a spus a Europene, Uniunii a semestrială preşedinţia deţine care ţara La rândul său, ministrul de Externe al Italiei, Federica Mogherini, Štefan Füle. unită, un partener puternic pentru Uniunea Europeană”, a menţionat menţionat a Europeană”, Uniunea pentru puternic partener un unită, scop comun - să construim o Moldovă independentă, prosperă şi dovadă de solidaritate cu Moldova în contextul regional. „Avem un parcursul său european şi au apreciat această reuniune drept o Oficialii europeni au reiterat că țara noastră nu este singură în partener puternic pentru UE” puternic pentru partener

Unsprezece miniștri de Externe din țările UE, dar și viceminiștri sau secretari sau viceminiștri și dar UE, țările din Externe de miniștri Unsprezece de stat din cele 28 de state comunitare, s-au reunit la Chișinău la 1 septem- brie, exact Acordul în ziua în care a început să fie pus provizoriu în aplicare

de Asociere la Uniunea Europeană. La cea de-a IX-a Reuniune a Grupului „Avem un scop comun - să construim o să construim - scop comun un „Avem pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, desfăşurată la nivelul

miniştrilor de Externe ai țărilor UE, a participat și Comisarul European pen- European Comisarul și participat a UE, țărilor ai Externe de miniştrilor tru Extindere şi Politica de Vecinătate, Štefan Füle. Štefan tru Extindere şi Politica de Vecinătate, Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica de Vecinătate: şi Politica pentru Extindere european Füle, Comisarul Štefan Moldovă independentă, prosperă şi unită, un prosperă şi independentă, Moldovă 24 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA REUNIUNE ISTORICĂ REUNIUNE Următorii ani, decisivi pentru ani, decisivi Următorii perspectiva europeană a Moldovei europeană perspectiva În deschiderea reuniunii, viceprim-mi- nistrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, , a adus mulţumiri partenerilor europeni pen- tru susţinerea acordată parcursului euro- pean al Republicii Moldova atât sub aspect sub atât Moldova Republicii al pean politic, cât şi operaţional, prin imple- mentarea diverselor programe de asistenţă. de programe diverselor mentarea „Următorii ani, dar în mod special 2015, va fi va 2015, special mod în dar ani, „Următorii decisiv pentru viteza cu care ne vom apropia vom ne care cu viteza pentru decisiv de realizarea perspectivei europene a Moldovei, din partea țărilor Uniunii Europene existând suficientă înțelegere, dar și încurajare și dar înțelegere, suficientă existând pentru continuarea parcursului nostru euro- pean. Or, aceasta este logica Acordului de Asociere și, respectiv, schema după care ne vom construi și mai departe dialogul nostru cu UE. Aceasta este și viziunea unei Moldove eu- ropene, stabile și prospere, membră a marii familii marii a membră prospere, și stabile ropene, europene, pe care o împărtășesc și partenerii noștri europeni”, a declarat Natalia Gherman în noștri europeni”, a declarat Natalia deschiderea reuniunii. noastre este viitorul european” este viitorul noastre Iurie Leancă: „Cel mai important proiect al țării important proiect „Cel mai Iurie Leancă: Reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM) reprezintă un Reuniunea Grupului pentru şi Franţei, pentru promovarea intere- mecanism lansat în luna ianuarie 2010 la iniţiativa României Premierul Premierul Iurie Leancă a menționat, în cadrul reuni- unii, Acordul că Asociere de și, în special, Zona de Liber Schimb va integra treptat Republica Moldova consolida va și Europene Uniunii a internă piața în legăturile politice între cele două părți. „Cred că vizita dumneavoastră va contribui la ajuta vor sprijinul ne care concrete, șiacțiuni în solidaritatea să accelerăm provocările Am cu demon- care ne confruntăm. reformele strat șicetățenilor noștri că UE este să aduce va le ce ceea oMoldova, pentru credibilă alegere depășim beneficii considerabile”, a spus Iurie Leancă. im- mai cel și viziune despre este „Reuniunea portant proiect al țării noastre - viitorul euro- să merită îndrăzneață viziune Această pean. fie abordată la Summitul Estic de Parteneriatuluila Riga, care va avea loc pro- în animă anul viziune această Totodată, viitor. ne europeană, integrare de nostru gramul ajută să mobilizăm resursele noastre in- poporului încrederea stimulează și terne nostru în viitorul său”, a subliniat Prim- ministrul. selor şi vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană. Prima reuniune a fost organizată la selor şi vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană. Chişinău, în luna septembrie 2010.

25 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

st

mai participat că, a Premierului a că, unea pe plan energetic cu România în România cu energetic plan pe unea SECURITATE ENERGETICĂ SECURITATE europeană”, a declarat Iurie Leancă. europeană”, a Victor Ponta: „Împreună putem face ca oamenii să trăiască o viață mai bună” oamenii să trăiască o viață „În aceste clipe, mă conving încă odată că împreună suntem mai puternici și că putem face lucruri bune pentru ca oamenii să trăiască să oamenii ca pentru bune lucruri face o viață mai bună. Exact acum un an eram aici și porneam, în sfârșit, proiectul Gazoductului. Cred că, prin inaugurarea de astăzi, dăm un mesaj pentru toată lumea și aș vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte fie să mesajul dar lumea, toată cu prieteni clar: Moldova și România, ca să fie cu adevărat independente, au nevoie și de energie. Împreună energie. de și nevoie au independente, putem să fim cu adevărat independenți și împreună putem să fim respectați pentru asta - acesta e mesajul pe care-l dăm astăzi Europei și tuturor. În rest, vreau tuturor. să vă spun că, pentru Româ- nia, nimic nu este mai important decât să fiți alături de noi în Europa”, a precizat Prim-ministrul român, Victor Ponta. Victor Günther Oettinger: „Vom moderniza rețelele, pentru a asigura cel mai înalt nivel al independenței în domeniul energetic” „Acest proiect este pentru partea economică și pentru cei care activează în industrie, dar mai ales e pentru cetățenii Moldovei. Prin proiectele pe care UE le susține le UE care pe proiectele Prin Moldovei. cetățenii în țara dumneavoas-tră, vrem să asigurăm o viață mai bună pentru oamenii de aici. Integrarea Republicii

Moldova în infrastructura noastră energetică, prin conexi-

Gazoductul Iași-Ungheni a fost lansat oficial la 27 augu

2014, în prezența Prim-ministrului Iurie Lean Iurie Prim-ministrului prezența în 2014,

României, Victor Ponta și a Comisarului European pentru

Energie, Günther Oettinger. La eveniment au

membri ai Guvernului de la Chișinău și București,

reprezentanţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în Moldova,

ai autorităţilor publice locale, locuitori din zonă. din locuitori locale, publice autorităţilor ai

nostru de integrare de nostru

omologul său român și de Comisarul European pentru Energie European Comisarul și de său român omologul Iurie Leancă a inaugurat gazoductul Iași-Ungheni, alături de alături Iași-Ungheni, gazoductul a inaugurat Leancă Iurie mentul de azi se încadrează în obiectivul consumatorilor din țară. Totodată, eveni- ci sunt în interesul Republicii Moldova și al proiecte nu sunt îndreptate împotriva cuiva, conectare de energie electrică. Aceste doi ani, sunt convins că vom avea și o inter- energia este mai ieftină cu circa 40 la sută. În sută. la 40 circa cu ieftină mai este energia vor fi condițiile mai bune. Astăzi, în România, vor fi condițiile mai bune. gaze sau din Est, sau din Vest - acolo unde interconectat și atunci vom putea cumpăra maximum doi ani, vom avea un sistem perfect Vorbim despre faptul Vorbim că într-un an și jumătate, Prutul, asigurând astfel o sursă de alternativă. „De la 1 septembrie, gazul românesc va trece vor fi condițiile mai bune” Iurie Leancă: „Vom cumpăra gaz Iurie acolo, Leancă: unde „Vom mulțimii adunate la eveniment. aceasta, cei trei oficiali au făcut declarații în fața pentru Energie, Günther Oettinger. Înainte de Leancă și Victor Leancă Ponta, și și Victor de Comisarul European premierii Republicii Moldova și României, Iurie românesc ce a trecut Prutul a fost aprinsă de către lansare - la 27 august 2014. Prima flacără din gazul din flacără Prima 2014. august 27 la - lansare Proiectul a fost inaugurat exact peste un an de la un volum de până la 50 de milioane de metri cubi. de gaze din care, iniţial, din România va fi livrat anual livrat fi va România din iniţial, care, din gaze de kilometri și o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi Gazoductul Iași-Ungheni are o lungime totală de 43,2 de totală lungime o are Iași-Ungheni Gazoductul ACORDUL DE ASOCIERE SECURITATE ENERGETICĂ 26

Republicii Moldova, și Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale a României, EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A „Transgaz”, au semnat Acordul de operare pentru punctul de interconectare transfontalieră. Documentul pune bazele unei colaborări pentru operarea în comun a gazoductului Iaşi - Ungheni a c e a s t ă cu lungimea totală de circa 44 km. regiune - Acordul stabileşte un set de reguli, este foarte proceduri şi condiții tehnice de importantă. operare a predării şi primirii de Vom continua și gaze naturale din sistemul cu alți pași, ne vom românesc către cel al Re- extinde și pe dome- publicii Moldova. niul energiei electrice Gaz la un preț mai și al gazului. Vom mic asigura modernizarea rețelelor pentru a asigura Gazoductul Iaşi - cel mai înalt nivel al Ungheni e gân- independenței țării noastre în dit să acopere domeniul energetic”, a menționat Comisarul Günther Oettinger. Interconectare la sistemul euro- pean Gazoductul Iaşi - Ungheni este un proiect de interconectare a sistemelor de transport întreg consumul Republicii Moldova. În prezent, al gazelor naturale dintre Republica Moldova există limitări tehnice în rețelele de gaze de am- şi România. Costul total al proiectului este de bele părți, ceea ce permite furnizarea de gaze 26 de milioane de euro, dintre care șapte mi- doar în zona Ungheni, acest volum reprezen- lioane constituie un grant oferit de Uniunea tând doar 1,1 la sută din consumul total pe Europeană. Proiectul își propune să asigure un țară. Sunt programate lucrări ce vor elimina nivel înalt de securitate energetică a Republicii limitările, respectiv Gazoductul Ungheni - Moldova şi a părţii de nord-est a României, prin Chişinău în Republica Moldova şi Gazoduc- diversificarea surselor de livrare a gazelor. tul Oneşti - Iaşi, şi două staţii de compri- Următoarea etapă a proiectului prevede construirea mare în România. Lucrările s-ar putea conductei Ungheni-Chişinău pe teritoriul Republicii finaliza în anul 2016. Moldova şi a gazoductului Oneşti-Leţcani cu Staţia La prima etapă, Republica Moldova va de Comprimare a gazelor pe teritoriul României. putea importa gaz în volum de circa 12,5 La 14 august, la București, ÎS „Vestmoldtransgaz”, mln. de metri cubi pe an, aproximativ operatorul sistemului de transport de gaze naturale al 1,1% din tot consumul pe țară, la un preț de până la 314 dolari/1000 de metri cubi, adică mai mic decât cel importat din Rusia (380 de dolari/1000 metri cubi). Odată cu punerea în funcțiune a etapei a doua, în anul 2016, țara noastră va putea importa deja volume mai mari de gaze, până la 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce va permite micșorarea tari- fului pentru consumatorii casnici. INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ 27 EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A Prima stație de sortare a deșeurilor din țară, deschisă în raionul Fălești

Un exemplu pozitiv, care trebuie multiplicat În luna august, în satul Călugăr din Stația de sortare a deșeurilor din comuna raionul Fălești a fost inaugurată Călugăr va deservi 11 sate din zonă, dar și prima, din Republica Moldova, stație orașul Fălești. Prezent la eveniment, Premierul de sortare a deșeurilor. Banii pentru Iurie Leancă a subliniat că astfel de proiecte construirea acestei stații au venit din contribuie la modernizarea și dezvoltarea proiectul „Îmbunătățirea durabilă a țării noastre. „Problema colectării transfrontalieră a gestionării deșeurilor, ca și problema aprovizionării cu apă deşeurilor municipale solide din de calitate și cea a edificării sistemelor de Republica Moldova, România şi canalizare în toate localitățile republicii sunt Ucraina”, finanțat de UE. prioritățile nu doar pentru Guvern, ci și pentru întreaga societate. Acest proiect de sortare a deșeurilor este abia primul în Moldova. Dar este foarte important să le lăsăm urmașilor noștri un mediu ambiant curat. Cu cât mai multe proiecte de acest gen vom realiza în localitățile noastre, cu atât mai mult ne vom apropia de o viață mai sănătoasă. Fără canalizare și fără apă nu vom avea sate eu- ropene”, a declarat Iurie Leancă. El a subliniat că acesta este un exemplu pozitiv și speră că el va fi multiplicat și preluat în alte raioane. 28 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ INFRASTRUCTURĂ management îmbunătățit al mediului și ajustarea acestuia la standardele internaționale este un angajament pe care Republica Moldova și l-a asumat și în pro-

cesul de integrare europeană a țării. cesul de integrare europeană Proiectul de la Fălești a costat cinci milioane de lei. Suma a fost utilizată pentru 30 de plat- de 30 pentru utilizată fost a Suma lei. de forme, două autospeciale şi o rampă de sortare a deşeurilor. Proiectul european „Îmbunătăţirea transfrontalieră a gestionării deşeurilor municipale solide din Republica Moldova, Ucraina şi România”a început în anul 2012. La realizarea lui a participat şi GIZ - structură a Agenției pentru Cooperare Internațională a Germaniei. Până în anul 2027, autorităţile îşi propun să creeze un sistem european de colectare şi prelu- crare a gunoiului şi să reducă numărul rampelor de rampelor numărul reducă să şi gunoiului a crare depozitare a deşeurilor. prim-ministrul a menționat că un

Construită pe bani europeni, va sorta plasticul, sticla și hârtia Construită pe bani europeni, grădinițe”, a afirmat Iurie Leancă. Totodată, centre comunitare și centre de sănătate, școli și școli sănătate, de centre și comunitare centre de la UE au fost reabilitate drumuri și apeducte, și drumuri reabilitate fost au UE la de unde se folosesc banii europeni. Din banii veniți banii Din europeni. banii folosesc se unde de Uniunea Europeană. „Acest proiect ne arată publica Moldova, România şi Ucraina”, finanțat a gestionării deşeurilor municipale solide din Re- din solide municipale deşeurilor gestionării a cadrul proiectului „Îmbunătățirea transfrontalieră Stația de sortare a deșeurilor a fost construită în munale Făleşti.” explică Ion Rotaru, inginer-şef al Î.M. „Servicii Co- depozita, în containere speciale, plasticul și sticla”, și plasticul speciale, containere în depozita, transportarea deşeurilor, iar personalul va separa și separa va personalul iar deşeurilor, transportarea ţară. „În cadrul stației, va fi montată o bandă pentru bandă o montată fi va stației, cadrul „În ţară. urmează să ajungă la întreprinderile specializate din specializate întreprinderile la ajungă să urmează cu această toamnă. Plasticul, sticla şi hârtia distanță de orașul Fălești și va funcționa începând Stația de sortare a deșeurilor se află la trei kilometri MODERNIZARE MODERNIZARE 29 EIT NIEAGVRUU EULCIMOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A Va fi lansat primul, din Moldova, sistem MOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A reconstruit și modernizat de irigare

În a doua jumătate a lunii septembrie va fi dat în exploatare sistemul de irigare Criuleni, primul reconstruit și moder- nizat în cadrul Programului Compact al Guvernului SUA. Sistemul - pentru a cărui reabilitare au fost cheltuite peste 8,3 milioane USD - acoperă o suprafață de 760 de hectare, lucrate de aproape 500 de agricultori. Acesta le va permite fermierilor să irige terenurile agricole fără pierderi de apă în rețea și cu cheltu- ieli minime pentru energia electrică.

Sistemul de irigare de la Criuleni este unul dintre cele zece de acest fel reconstruite și moder- nizate în Moldova în cadrul Programului Compact al Guvernului Statelor Unite ale Americii și pentru care au fost alocate circa 80 de milioane de dolari. Reabilitarea sistemelor de irigare prevede înlocuirea tuturor pompelor deteriorate, substituirea majorității țevilor vechi cu țevi de inox și polietilenă de densitate înaltă cu termen de utilizare de peste 50 de ani, reconstrucția clădirilor pentru stațiile de pom- pare și dotarea acestora cu echipament automatizat de operare etc. După reconstrucția celor zece sisteme de irigare, un număr de aproximativ 9000 de fermieri care lucrează circa 15.000 de hectare de teren agricol vor avea acces la apă pentru irigare. Sistemele noi vor fi mult mai ușor de operat datorită echipamentului modern; pierderilor minime de apă care sunt asigurate de rețelele de țevi noi; pompelor moderne care se adaptează rapid la necesitățile fermierilor și costurilor reduse pentru livrarea apei ca urmare a consumului mic de energie electrică. În Republica Moldova există 78 de sis- teme de irigare, însă acestea permit irigarea a doar opt la sută din terenurile irigabile. Sistemele de irigare au fost construite încă în anii 1960-1980, iar de atunci nu au mai fost reabilitate și modernizate. DIASPORADIASPORA 30

Zilele Diasporei, o suită de manifestări MOLDOVA REPUBLICII GUVERNULUI REVISTA ONLINE A dedicate conaționalilor din străinătate

Au stat departe de casă ani buni, dar în această vară Biroul pentru Relaţii cu Di- aspora a reușit să-i aducă în Republica Moldova și să dis- cute cu ei, de la egal la egal. În perioada 20 august - 4 sep- tembrie 2014, conaționali de- ai noștri din toate colțurile lumii au venit la Chișinău pen- tru a arăta că le pasă de ceea ce se întâmplă în patrie. Împreună cu reprezentanții Gu- vernului, ei au elaborat un Plan de acțiuni pentru diasporă, împreună au cântat imnul Repub- licii Moldova, împreună au orga- nizat expoziții și târguri, convingându-se că pot fi utili țării O premieră pentru Republica Moldova lor. Desfășurate sub înaltul patronaj al Prim-ministrului Iurie Leancă, Zilele Diasporei s-au ținut pentru prima Un nou portal pentru moldovenii dată în Republica Moldova, în perioada în care în- din afară treaga țară își sărbătorea Ziua Independenţei şi Ziua Limbii. Între 28-30 august, în mai multe localități au Startul evenimentelor dedicate diasporei fost organizate ateliere de instruire, expoziții, târguri moldovenești a fost dat încă la începutul şi evenimente cultural-artistice. Scopul acestora a lunii august, prin lansarea unui nou portal fost promovarea dialogului cultural, turistic, eco- www.din.md, menit să reunească cetăţenii nomic la nivel de diasporă-țară/ țară-diasporă, mo- moldoveni plecaţi peste hotare într-o comu- bilizarea asociațiilor diasporei și a societății civile nitate virtuală şi să le ofere informaţii privind pentru ca, prin acțiuni comune, să contribuie la dez- serviciile din ţara lor de baștină. Portalul voltarea durabilă și la promovarea pe plan asigură conexiunea între comunităţile de internațional a Moldovei, inclusiv a turismului aici, moldoveni din diverse ţări, cât şi cu Republica precum și schimbarea anumitor stereotipuri Moldova. despre țara noastră. În cadrul Zilelor Diasporei, peste 20 de instituţii publice, ministere şi agenţii și-au deschis ușile pentru cetăţenii care au revenit acasă ca să par- ticipe la eveni- mentele anunţate. 31 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA DIASPORA Plăcinta care ne unește, gătită la Festivalul Diasporei fi propusă pentru Cartea Recordurilor. Cartea pentru propusă fi taliu, a precizat că învârtita cu mere va mere cu învârtita că precizat a taliu, învârtite, punând la punct fiecare de- care s-a ocupat de pregătirea acestei Industriei Alimentare, , ghidați de brutari. Ministrul Agriculturii și ghidați de brutari. Ministrul Parlamentului, Igor Corman, care au fost au care Corman, Igor Parlamentului, brii Cabinetului de miniștri, Președintele umărul Prim-ministrul Iurie Leancă, mem- moldovenești. La coacerea plăcintei au pus au plăcintei coacerea La moldovenești. puse de Rusia la importul fructelor fermierii autohtoni, afectați de restricțiile im- solidaritate națională - de a-i susține astfel pe astfel susține a-i de - națională solidaritate metri. Acțiunea metri. a avut un mesaj simbolic, de și a fost coaptă pe o tavă cu diametrul de doi unește”, a avut o lungime de peste 50 de metri de 50 peste de lungime o avut a unește”, Învârtita cu mere, numită „Plăcinta care ne Cartea Recordurilor. plăcinte cu mere, care va fi propusă pentru eveniment inedit - prepararea unei imense mierul Iurie Leancă. Sărbătoarea a culminat cu un cu culminat a Sărbătoarea Leancă. Iurie mierul precum şi Hora diasporei, la care a participat și Pre- și participat a care la diasporei, Hora şi precum artizanat, teatrul gastronomic „Bucătar fără hotar”, multe evenimente sportive, un târg al obiectelor de „Vatra”. „Vatra”. În cadrul festivalului au fost organizate mai valul Diasporei, desfăşurat la Complexul etno-cultural Complexul la desfăşurat Diasporei, valul Zilele Diasporei s-au încheiat pe 30 august cu Festi-

http://youtu.be/jU2GebH68J0

Video DOR, destinată copiilor din diasporă. Moldova, alături de cei 101 de participanţi la Tabăra la participanţi de 101 cei de alături Moldova, poezia „Limba Noastră”, care e și imnul Republicii de un filmuleț în care șeful Executivului recită Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră”. Este vorba parte şi la o felicitare inedită, lansată cu ocazia lor de baştină. Prim-ministrul Iurie Leancă a luat a Leancă Iurie Prim-ministrul baştină. de lor mereu să revină - măcar o dată în an - în ţara etenii puternice, astfel încât să-şi dorească Moldova, să se cunoască între ei şi să lege pri- lege să şi ei între cunoască se să Moldova, avut posibilitatea să cunoască mai bine diasporei, reîntorşi în patria părinţilor lor, au ei din afara ţării încă din copilăria Copiii lor. construi relaţiile dintre Moldova şi cetăţenii DOR este programul ce oferă şansă de a 13 țări, dar şi ai celor rămaşi în Moldova. moldovenilor de peste hotare, stabiliți în DOR, care a reunit 101 copii ai copii 101 reunit a care DOR, ediţie a Taberei de vară avut loc cea de-a doua Tot Tot în luna august a Tabăra DOR Tabăra 32 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA DIASPORA Forum de afaceri al diasporei al afaceri de Forum Interacţiunea Guvern - Diasporă - Guvern Interacţiunea va continua la începutul lunii oc- tombrie, la primul Forum de Afa- tombrie, la primul Forum de ceri al Diasporei, care va reuni la Chişinău peste 120 de reprezentanți ai mediului de afaceri de mediului ai reprezentanți din țară și din străinătate, originari din Republica Moldova. Evenimentele menţionate sunt orga- sunt menţionate Evenimentele nizate de Biroul pentru Relaţii cu Di- cu Relaţii pentru Biroul de nizate aspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, cu sprijinul Ofi- ciului Uniunii Europene, al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dez- voltare, al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Congresul Diasporei: Diasporei: Congresul un prim plan comun de dezvoltare a Republicii Moldova de dezvoltare plan comun un prim Şirul evenimentelor dedicate concetățenilor de peste hotare a con- a hotare peste de concetățenilor dedicate evenimentelor Şirul participat au care la Diasporei, al Congres VI-lea de-al cel cu tinuat peste 145 de delegaţi din 28 de ţări, între care Canada, Grecia, Austria, Belgia, Ucraina, Estonia, Germania, Irlanda, Marea Bri- tanie, Spania, Elveția, Lituania, SUA, Bulgaria, Suedia, Ungaria, ai Lideri Turcia. Letonia, Olanda, Kazahstan, Cehia, Danemarca, asociațiilor diasporei, reprezentanți ai grupurilor de iniţiativă ale diasporei, delegaţi independenți, cetățeni reîntorşi, precum şi reprezentanți ai instituțiilor publice, responsabili de diasporă şi discuţii purta a pentru reunit s-au internaționale organizațiilor ai multilaterale Guvern - Diasporă în ceea ce privește politicile pentru diasporă, impactul migrațieiimpactul și dar asupra țară, din proceselor politice și academice eco- sociale, nomice, asupra diasporei. politicilor elaborate de Guvern Ediția ani. doi la dată o organizează se Diasporei Congresul din prim 2014 un obţinut: rezultatul prin și dar agendă, participanților, a fost plan comun de dezvoltare a Republicii Moldova, unaelaborat în ținut s-au inovativăCongresului Lucrările Guvern. și Diasporă de prin trei sesiuni, diversificareaa câte trei ateliere de lucru acelașidesfășurate timp, în pe următoarele teme: protecția socială și sănătatea; cultura; acțiunile Ministerului Afacerilor Ex- terne şi Integrării Europene pe plan extern; politicile de reintegrare; educația; votul în capitalul diasporă; și fonduri de accesarea economiatransportul; investițiile; și uman. La Sesiunea plenară a raportorilor bilanţul s-a făcut dezbaterilor și s-au acțiuni ce au reieșit din discuții, fiind incluse în Planul prezentat principaleleasemenea, De Diasporă”. - „Guvern comun acțiuni de la Congres a avut loc pre-consultareaStrategiei Guvernului Republicii proiectuluiMoldova cu privire la diasporă „Diaspora 2025”. 33 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA EVENIMENT DE EXCEPȚIE DE EVENIMENT pirotehnice la sol pirotehnice Show aviatic de seară cu efecte cu de seară aviatic Show La spectacolul aerian vor evolua „Baltic Bees”, formația lituaniană cu un stil de pilotaj unic în lume, executând manevre artistice complicate. O altă demonstrație va fi efectuată de Jurgis aeriană. Kairys, campion mondial la acrobație Doritorii sunt aşteptaţi să viziteze platforma Aeroportului aerian cu efecte pirotehnice la sol. urmărească, în premieră, un spectacol unde, spre seară, vor putea să septembrie, începând cu ora 13.00. Evenimentul va avea loc la 20 Chișinăul va găzdui un eveniment de excepție în septembrie curent excepție în septembrie găzdui un eveniment de Chișinăul va În acest an, organizatorii au pregătit un show aviatic în care vor fi antrenate diverse tipuri aeronave și expoziții tehnice specializate. La fel, devizitatorii pasionați de aviație vor avea ocazia din și proiecții elaborate și executate de către profesioniști să admire și diferite demonstrații și alte țări. Republica Moldova, România 34 REVISTAREVISTA ONLINE ONLINE A A GUVERNULUI GUVERNULUI REPUBLICII REPUBLICII MOLDOVA MOLDOVA VOX POP VOX De ce este atât de costisitoare perfectarea documentelor de stare civilă? 64 pensionară, Ialoveni, Boldurat, Olga de ani solidate și vor deveni mai transparente și mai eficiente, livrând mai operativ serviciile publice. solidate și vor deveni mai transparente și mai eficiente, livrând Moldovei în cadrul programelor europene. Instituțiile cu care interacționează businessul vor fi con- fi vor businessul interacționează care cu Instituțiile europene. programelor cadrul în Moldovei financiare care provin atât din sursele private ale băncilor europene, cât și din fondurile oferite stare civilă. și serviciilor prestate cetățenilor. Pentru dezvoltarea afacerilor vor fi puse la dispoziție mijloace ciale vulnerabile beneficiază de înlesniri sau chiar de gratuitate la obținerea documentelor de moldovenească, la creșterea salariilor și la o diversitate mai largă și o calitate mai înaltă a bunurilor a înaltă mai calitate o și largă mai diversitate o la și salariilor creșterea la moldovenească, nivelul necesar pentru acoperirea costurilor de producție. Totodată, o gamă largă de categorii so- categorii de largă gamă o Totodată, producție. de costurilor acoperirea pentru necesar nivelul mai strânsă cu UE va conduce la creșterea investițiilor publice și private în economia pașaportului - 700 de lei pentru aceeași perioadă. Aceste tarife sunt aprobate de Guvern strict la strict Guvern de aprobate sunt tarife Aceste perioadă. aceeași pentru lei de 700 - pașaportului a asigura dezvoltarea și modernizarea economică pe termen lung a țării. Integrarea economică cetățeanului Republicii Moldova costă 130 de lei pentru 30 de zile calendaristice, iar eliberarea

Vectorul de integrare europeană a Republicii Moldova este o alegere conștientă, necesară pentru necesară conștientă, alegere o este Moldova Republicii a europeană integrare de Vectorul Cinci întrebări pentru Prim-ministru pentru întrebări Cinci tarifară în funcție de termenele de prestare. De exemplu, eliberarea buletinului de identitate al Ion Cojocari, 26 de ani, muncitor, Italia Ion Cojocari, 26 de ani, muncitor, Locuiesc de câţiva ani în Italia, dar am de am dar Italia, în ani câţiva de Locuiesc gând să revin acasă. Acum Moldova a ales vectorul european de dezvoltare. Care vor fi schimbările palpabile pentru un cetăţean de aşteptăm? Mă refer rând, la salarii, la servicii,afaceri… ce să ne Pentru perfectarea documentelor de stare civilă , inclusiv a pașaportului, e prevăzută o grilă Această rubrică este rubrică este Această o platformă de discuții dintre cetăţeni şi Premierul cinci fi vor revistei al număr fiecare În Leancă. Iurie întrebări întâm- la adunate lasunt întrebările Toate răspunsuri. care șeful plare pe stradă de către un consultant al Biroului Guvernului relații cu presa al Executivului. comunicare și va oferi 35 REVISTA ONLINE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA VOX POP VOX www.gov.md E-mail: [email protected] Adresa: MD-2033, mun. Chişinău, Adunări Naţionale 1, Piaţa Marii str. Guvernul Republicii Moldova +373 (0) 22 25 04 61 Telefon: Web: Ce măsuri ia ramură o Guvernulaceasta Rămâne sate? la pentru agriculturii dezvoltarea Moldova? Republicii în economia de bază 37 de ani, jurist, Călăraşi Vladimir Diaconu, fonduri de finanţare pentru micul business? Olga Muntean, studentă, 21 de ani, Anenii Noi Olga Muntean, studentă, 21 de ani, Ştiu că credite. fonduri, la acces avea vom acum, UE, la Asociere după semnarea unde ştiu să vrea aş şi Economie la studentă Sunt Acordului proiecte, la referitor de informaţii obține putem cum şi Guvernul Republicii Moldova Biroul comunicare și relații cu presa prioritară. concureze între ei pentru atragerea specialiștilor calificați prin salarii mai mari. concureze între ei pentru atragerea specialiștilor calificați prin Dezvoltare „Moldova 2020”, prin care agricultura a fost oficial recunoscută ca ramură economică ramură ca recunoscută oficial fost a agricultura care prin 2020”, „Moldova Dezvoltare asigură condițiile necesare pentru apariția mai multor firme private, astfel încât angajatorii să alocate circa 540 de milioane de lei. Recent a fost modificată și Strategia Națională pentru pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii www.odimm.md. pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii www.odimm.md. negocierilor dintre angajator și angajat. Pentru a majora salariile în sectorul privat, Guvernul Subvenționare a Producătorilor Agricoli. Agricoli. În 2014, bunăoară, prin intermediul acestui fond vor Subvenționare fi a Producătorilor salariul mediu în sfera bugetară era de 3505 lei. În sectorul privat, salariile sunt stabilite în urma în stabilite sunt salariile privat, sectorul În lei. 3505 de era bugetară sfera în mediu salariul mult decât atât, în fiecare an Guvernul alocă tot mai multe resurse pentru Fondul de majorări oscilând în funcție de resursele disponibile, inflație etc. Spre exemplu, în mai 2014 Băncii Europene pentru Investiții și 100 de milioane de euro din partea Guvernului Poloniei. Mai Poloniei. Guvernului partea din euro de milioane de 100 și Investiții pentru Europene Băncii Informația despre finanțarea oferită pentru micul business poate fi găsită pe site-ul Organizației jator, ci sectorul privat. În sectorul bugetar, Guvernul asigură creșterea anuală a salariilor, aceste salariilor, a anuală creșterea asigură Guvernul bugetar, sectorul În privat. sectorul ci jator, reușit să atragă linii de finanțare dedicate agriculturii, inclusiv 75 de milioane de euro din partea din euro de milioane de 75 inclusiv agriculturii, dedicate finanțare de linii atragă să reușit Dacă analizăm datele statistice, observăm că Guvernul nu este nici pe departe principalul anga- principalul departe pe nici este nu Guvernul că observăm statistice, datele analizăm Dacă Guvernul întreprinde mai multe măsuri pentru dezvoltare agriculturii. În particular, Guvernul a Maria Trupca, 18 ani, cofetar, Străşeni 18 ani, cofetar, Maria Trupca, Sunt cofetar, am depășește o mie de lei. unPlătesc chiria, ser- salariu care viciile şi abia să rămân nevoită fi voi şi astfel lucrez cu să motivație nimic. Nu am plec nicio din ţară. Ce face Guvernul pentru decente? asigura populaţia cu salarii a Revista online a Guvernului Republicii Moldova este elaborată de Biroul comunicare și relații cu presa și apare în fiecare lună.