Ţara Bârsei Revistă De Cultură 2019
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2019 Braşov, 2019 ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu-Constantin Savu Bianca-Luminiţa Micu ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. DTP: DESIGN 2 PREPRESS S.R.L. Braşov, Str. Zaharia Stancu, nr. 8B Tel: 0723 000 899 CUPRINS Valer RUS Lucia Bunaciu ............................................................................................................................ 7 Thomas ȘINDILARIU Necrolog Gernot Nussbächer .................................................................................................. 10 Sesiunea de Comunicări „Țara Bârsei” – 23-24 mai 2019 Războiul și Moștenirile sale. Secolele xix-xx Emil PĂUNESCU, Florentin BREAZU Războaiele moderne la Dunărea de Jos și consecințele lor. Studiu de caz: orașul Giurgiu (1828-1958) ............................................................................................................... 15 Ciprian GLĂVAN Viața cotidiană în Timișoara în timpul asediului din anul 1849 ........................................... 21 Teodora MOŢ Urmările războiului franco-austro-piemontez din anul 1859 asupra Banatului .................... 27 Cristina SEITZ „Țara piere de tătari, ei joacă cu lăutari?” – petreceri publice reflectate în Gazeta Transilvaniei (1877-1878) ........................................................................................... 37 Lavinia MOLDOVAN Iuliu Moisil în slujba unității culturale a tuturor românilor ................................................. 46 3 Elisabeta SAVU Al Doilea Război Balcanic și moștenirea sa politică reflectată în emisiuni medalistice .......... 53 Ovidiu MUNTEAN Ofițerul ardelean Marian Popu. De la Imperiul Austro-Ungar la România Mare (1918-1920) .............................................................................................................................. 58 Livia PITULAN Frontul de la Stoenești în Primul Război Mondial ................................................................. 72 Emese VERES Documente românești în colecția Marelui Război a Bibliotecii Naționale Maghiare .............. 82 Marinela-Loredana BARNA Serviciile poștale în timpul și după Marele Război ................................................................. 88 Constantin MĂNESCU-HUREZI Consecințele ocupației germano-austro-ungare (1916-1918) în localitatea Horezu, județul Vâlcea ......................................................................................................................... 94 Ioana COȘEREANU, Monica NĂNESCU Petru Poni, C.V. Gheorghiu – Amintiri de război ................................................................ 101 Lelia ZAMANI Consecințele războiului pentru un diplomat român acuzat de spionaj în favoarea dușmanului spre sfârșitul Primului Război Mondial .......................................................... 111 Marin POP Reorganizarea Partidului Național Român în județul Brașov și participarea la primele alegeri parlamentare de după Marea Unire – noiembrie 1919 ................................. 120 Ion TUDOR Scurt istoric al Școlii de subofiţeri de infanterie nr. 1 Braşov (1919-1939) .......................... 129 Dumitra BULEI, Agata-Elena BULEI Târgoviştea după război şi intrarea în normalitate ............................................................... 138 Dana-Roxana NICULA Corespondența diplomatului Vasile Stoica cu privire la prizonierii transilvăneni din Siberia .............................................................................................................................. 142 Cătălina-Mariana CREŢU România după război – principiul autodeterminării ............................................................ 152 Nicolae TEȘCULĂ Atmosfera din Sighișoara la începutul anului 1919 reflectată în paginile lui Schässburger Zeitung ........................................................................................................... 156 4 Dragoş CURELEA, Daniela-Ștefania CURELEA Contribuții cu privire la constituirea, organizarea și activitatea cultural-națională a Regionalei „Astra Dobrogeană” între 1927-1935: schiță pentru o posibilă monografie ..... 163 Gabriel-Stelian CONSTANTIN Războiul ca factor de modernizare a României (1878-1940) ................................................ 181 Rozalinda POSEA, Adriana MINCĂ In memoriam colonel Pantelimonescu Ştefan ....................................................................... 191 Lavinia DUMITRAȘCU Unul dintre primii aviatori români morți pe Frontul de Est al celui de-al Doilea Război Mondial: Petre Ṣt. Monciu .................................................................... 199 Marius-Gabriel NECULAE Soldatul Cocoș Bucur – scrisori și documente din al Doilea Război Mondial ..................... 205 Dan RAMF Ani de război în secolulul al XX-lea: veteranul Ionaş Ioan (1920-2002) ............................. 218 Ioan-Gheorghe RAŢIU Povestea de viață a ostașului Nicolae Mihai (Traian) Rațiu, supraviețuitor al celui de-al Doilea Război Mondial și al comunismului românesc de tip bolșevic ......................... 226 Iulia MALCOCI, Ion-Valer XENOFONTOV, Vitalie ŢURCANU Academicianul Ion Dicusar (1897-1973). Repere din itinerarul vieții ................................ 242 Rodica NIŢU, Sanda SAFTA Moștenirea culturală și arhitecturală a comunității italiene din Câmpulung Muscel și împrejurimi – secolele XIX-XX .......................................................................................... 252 Ana-Giulia DELCEA Atacul naziștilor asupra artei moderne – Arta „degenerată” .............................................. 265 Ṣtefan Baciu – Poet Universal Mihaela ALBU Exilul – o temă recurentă în poezia lui Ștefan Baciu ............................................................ 273 Dan ANGHELESCU Ștefan Baciu – o voce poetică distinctă în contextul generației sale ...................................... 279 Luminiţa CORNEA Ștefan Baciu și revista „Universul literar” ............................................................................ 284 5 Steluţa PESTREA-SUCIU Brașovul lui Ștefan Baciu ...................................................................................................... 289 Roxana-Maria CORNEA „Poezia curioasă” – modalități de receptare a poeziei lui Ștefan Baciu prin muzică și mișcare corporală ............................................................................................................... 295 Miscellanea Alin BURLEC Recenzie: THE ROMANIAN CINEMA OF NATIONALISM: HISTORICAL FILMS AS PROPAGANDA AND SPECTACLE, HISTORY OF COMMUNISM ....................... 301 Autorii din acest volum ..................................................................................................... 303 6 Ţara Bârsei Valer RUS LUCIA BUNACIU Am cunoscut-o pe Lucia Bunaciu în vara anului 2000. Mă angajasem muzeograf la Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov în 1 iunie 2000, şi doamna Sanda-Maria Buta, directoarea muzeului, mi-a spus că este foarte important să o cunosc pe doamna Bunaciu, ultima urmaşă în viaţă din Braşov a familiei care dăduse nume muzeului nostru. M-a prevenit că doamna şi-a pierdut mobilitatea din anii trecuţi, dar, cu toate acestea, vine cât poate de des la activităţile muzeului, mai ales la cele mai importante. Aşa se face că la puţin timp după angajare, am avut onoarea să o cunosc personal pe doamna Bunaciu, cu ocazia participării domniei sale la una din conferinţele tradiţionale ale muzeului. Directoarea onorifică a muzeului nostru era impresionantă prin ţinuta şi eleganţa pe care le degaja, de la prima vedere puteai să îţi dai seama că era diferită de „omul nou”, produs al sistemului comunist. Născută înainte de Al Doilea Război Mondial, doamna Bunaciu se îmbrăca doar în rochie sau cămăşi cu fustă asortate, la care întotdeauna asocia o mică bijuterie, broşă sau agrafă, cercei sau coliere, care îi dădeau o notă de feminitate asumată şi studiată. Cu părul (încă blond!, ulterior vopsit în nuanţe blonde) strâns în cocuri înalte, atrăgea atenţia imediat prin ochelarii cu dioptrie mare, cu sticlă groasă, care preveneau interlocutorul despre dificultăţile de vedere care i-au însoţit toată viaţa de adult, şi de care făcea adesea pomenire în conversaţiile care i-au adus notorietatea şi recunoaşterea tuturor celor care au avut onoarea şi ocazia să o cunoască. Ceea ce este foarte dificil de exprimat în cuvinte atunci când încerci să recompui portretul unui om este ceea ce exprima acesta prin conversaţiile purtate. Acolo unde un interlocutor nou se putea aştepta de la o discuţie politicoasă şi rece, aveai şocul să descoperi un partener de dezbatere extrem de viu, inteligent, cult şi spiritual. Păstrez o vie amintire a discuţiilor de neuitat cu doamna Bunaciu, pe indiferent ce subiect, fie că aveau loc faţă în faţă, fie că erau telefonice, în care uitai din primele secunde că vorbeşti cu o octogenară/nonagenară. Ancorarea în realitatea imediată (alimentată zilnic prin lectura ziarelor şi ascultarea cu sfinţenie a postului de radio România Cultural), dublată de o bogată cultură generală, iniţiată în şcolile făcute pe 7 Valer RUS vremea când în sistemul nostru educaţional se făcea şcoală serioasă, şi întreţinută ulterior