DOSAR TEHNIC „VINARS ”

Data primirii: ______Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 9 pagini Limba utilizată pentru depunerea cererii: română Numărul dosarului: ______

Indicaţia geografică de înregistrat: VINARS VASLUI Categoria de băuturi spirtoase: RACHIU DIN VIN Categoria 4 din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008)]

Coordonatele autorităţilor de control competente: Autortitatea de control competentă: Ministerul Agiculturii şi Dezvoltării Rurale Adresă: B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal 37, Bucuresti Ţară: România Telefon: +4-021-307-24-46 E-mail(uri): [email protected]

Descrierea băuturii spirtoase:

Caracteristicile fizice, chimice şi/sau organoleptice A. Caracteristici fizico- chimice: ‐ Taria alcoolica a distilatelor de vin, sau de vin alcoolizat sau a distilatelor obtinute prin redistilarea vinurilor sa fie de maxim 86 % Alc. Vol. ‐ taria alcoolica dobandita la data punerii in consum a produsului – minim alc. 37.5% vol., ‐ Substante volatile intr-o cantitate egala sau mai mare de 125 grame/ hectolitrul de alcool pur (cu 100 % Vol. Alc. ); ‐ Metanol intr-o cantitate maxima de 200 grame/ hectolitrul de alcool pur (cu 100 % Vol. Alc. );

B. Caracteristici organoleptice: a) Examinarea vizuala: vinarsul trebuie sa fie limpede, fara suspensii, culoare specifica anilor de invechire si maturare- pornind de la incolor pana la rosu foc. b) Aprecierea olfactiva directa si retronazala: vinarsul trebuie sa aiba o aroma complexa, fructata de stafide, roscove, smochine completata de note condimentate de: vanilie, scortisoara, cuisoare si nucusoara in care regasim si nuantele aromatice de cafea, ciocolata, tutun, piele. Acesta nu trebuie sa prezinte defecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si intensitatea coloranta a produsului, depind de reteta utilizata, perioada de invechire si maturare, calitatea recipientelor in care se face maturarea si invechirea, si nu in ultimul rand, de persoanlitatea fiecarui produs in parte. c) Senzatia gustativa: intensitate, persistenta, savoare, astringenta, catifelare, corpolenta, extractivitate, onctuozitate, rancho.

1

‐ Absenta adaosurilor de alcool de alta origine decat cea viticola si a adosurilor de arome;

Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumerati anterior trebuie sa respecte limitele descrise in legislatia comunitara in vigoare in materie, raspunderea pentru eventualele neconformitati fiind in sarcina producatorului.

Caracteristici specifice (în comparaţie cu băuturile spirtoase din aceeaşi categorie) Specificitatea distilatelor de vin utilizate la fabricarea Vinarsului in aceasta regiune este data de complexitatea aromatica si persistenta acesteia, consecinta a metodelor de productie si a specificitatii soiurilor de struguri.

Aria geografică în cauză Arealul delimitat pentru Indicatia Geografica VASLUI, cuprinde arealul delimitat al Podgoriei HUSI, astfel:

1. Podgoria Husi este situata in partea sud-estica a Podisului Central Moldovenesc, intre valea Crasnei la vest si valea Prutului la est, respectiv intre paralea de 45º 51’ la nord si cea de 46º 31’ la sud.

In teritoriul delimitat al acestei denumiri de origine regasim urmatoarele localitati:

a) Centrul Viticol Husi Localitatile: Duda, , Bobesti, Valea Grecului, Padureni, Valeni, Leosti, Ivanesti, Rusca, , Condrea, Otetoaia, Lunca Veche, Raducani, Tatarani, Stroiesti, Mantu, Stanilesti, Poganesti b) Centrul viticol Averesti Localitatile: , Pahnesti, Fundatura;, Botesti, Gugesti, Averesti, Bunesti, Tabalaesti, Armaseni, Plopi, Dranceni, Ghermanesti, Rasesti c) Centrul viticol Localitatile: Albesti, Crasna, Corni-Albesti, Cretesti, Satu Nou, Budesti, Hurdugi, Urlati, Gusitei, Grumezoaia, Plotonesti, Tarzii, Oltenesti, Zgura, Curteni, Rosiesti, Valea lui Darie, Gara Rosiesti, Vutcani, Malaiesti, , Deleni, Oteleni, Siscani d) Centrul viticol Localitatile: , Ranceni, Musata, Blageni, Igesti, Sipeni, Epureni, Horga, Falciu, Bozia, RanzestiLocalitatile: Grivita, Trestiana, Odaia Bursucani, Malusteni, Manzatesti, Tutcani, Lupesti, Ghireasca, Murgeni, Carja, Schineni, Suletea, Rascani, Fedesti, Vetrisoaia, Bumbata, Viisoara, Valeni, Viltotesti, Banca, Strisesti, Tifu, Sarbi, , Docani, Obarseni, Valea Lunga, Gagesti, Peicani, Giurcani, , Simila, Popeni e) Centrul viticol Bohotin Localitatile: Raducaneni, Isaiia, Bohotin, 2

Rosu, Mosna, Cozmesti, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos, Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului, Dolhesti, Pietris, Bradicesti, Ciortesti, Coropceni, Deleni, Serbesti

f) Centrul viticol Vaslui Localitatile: Vaslui, Moara Grecilor, Viisoara, Bahnari, Balteni – Deal, Codaesti, Pribesti, Costesti, Delesti, Cozmesti, Harsova, Dumesti, Miclesti, Popesti, , Manjesti, Toporasti, , , Satu Nou, , Lipovat, Corbu, Sauca, Ivanesti, Cosesti, Valea Oanei, Stefan cel Mare, Calugareni, Zapodeni, Valeni, Feresti, Solesti, Serbotesti, Bousori, Valea Silistei, Danesti, Emil Racovita g) Centrul viticol Bozieni Localitatile: Bozieni, Cuci

Zona NUTS: RO 216 Vaslui

Metoda de obţinere a băuturii spirtoase Vinarsul, este bautura alcoolica obtinuta exclusiv din distilate de vin invechite in contact cu lemnul de stejar, care are o tarie minima la comercializare de 37.50% vol., ce nu poate fi supusa indulcirii sau aromatizarii. In fabricarea acestuia este permisa doar adaugarea de extracte naturale din fructe (stafide, smochine, roscove, etc.) si a caramelului in scopul corectarii culorii produsului finit.

Strugurii din care se pot obtine vinurile ce vor face obiectul distilarii, pot fi din soiurile: Aligote, Galbena de Odobesti, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Francusa, Mustoasa, Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Riesling varietal, Plavaie, Iordana, Cramposie, Creteasca, Miorita, Traminer, Furmint, Gewurtztraminer, Zghihara de Husi, Rkatiteli, Cadarca, Babeasca Gri, Pinot Griș, s.a. Randamentul maximal de productie pentru distilatele de vin, poate fi de 22 HL/Ha, acesta putad fi depasit cu maxim 10% in anii de recolta exceptionali.

In egala masura, pentru obtinerea distilatelor de vin se pot utiliza ca materie prima, vinurile ce nu ating parametrii minimali necesari pentru a putea fi puse in consum direct sub denumirea de „vin”, precum si lichidul obtinut din filtrarea si centrifugarea drojdiei de vin, precum si a altor materii prime special desemnate pentru aceasta directie de productie de catre legislatia viti-vinicola nationala.

Distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării, numit in continuare “distilatul de vin”, să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv. Distilarea vinurilor se poate face prin urmatoarele metode:

‐ metoda “distilarii discontinue” sau a dublei distilari la foc direct, in instalatii din cupru ‐ metoda “distilarii continue” sau a distilarii in coloana.

3

Indiferent de metoda de distilare utilizata, producatorii au obligatia de a elimina fracţiunile de lichid de la începutul şi sfârşitul distilării – fractiuni supranumite frunti si cozi;

Prin „Productie” se inteleg toate operatiunile realizate de catre producatorul de vinars, de la selectionarea strugurilor, vinificarea acestora, obtinerea distilatelor de vin, maturarea si invechirea acestora, prepararea loturilor de vinars si pana la imbutelierea si ambalarea produsului finit, cu exceptia oricaror procese ulterioare productiei1. Strugurii de vin din care se obtin vinarsurile cu denumirea VASLUI, pot fi procesati/vinificati in arealul delimitat aferent unitatii administrativ teritoriale2 sau in vecinatatea acesteia3. Pentru a fi admisa mentionarea Denumirii VASLUI, strugurii, musturile si/sau vinurile din care se obtine acest produs vinicol, trebuie sa provina in proportie de minim 85% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine. Conditionarea si imbutelierea vinarsurilor cu denumirea VASLUI se poate face in unitatile administrativ teritoriale din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poarta sau in unitatile administrativ teritoriale invecinate acesteia. Este admisa conditionarea si imbutelierea vinarsurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate, daca pentru aceasta se respecta normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini. Exceptie – situatia in care centrele de vinificatie si sau unitatile din imbuteliere apartin aceluiasi agent economic si se afla pe raza unitatii teritorial administrative din care face parte denumirea de origine sau judetele limitrofe acestuia(agent care are in proprietate sau exploatare plantatie de vita de vie, centrele de vinificatie si unitatile de imbuteliere). Distilatele de vin – materie prima pentru obtinerea vinarsurilor, trebuie invechite minim un an in butoaie de stejar. In functie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor si respectiv a vinurilor precum si de insusirile lor organoleptice si de compozitie, dar in principal în funcţie de durata de învechire, vinarsurile cu denumirea VASLUI pot fi incadrate in urmatoarele trepte de calitate, purtand mentiunile traditionale corespunzatoare fiecarei categorii – categorie ce se va specifica in mod obligatoriu in etichetarea produsului astfel:

- V "vinars", obţinut din distilate de vin învechite minimum un an; - V.S. "vinars superior", obţinut din distilate de vin învechite minimum 3 ani; - V.S.O.P. "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate de vin învechite minimum 5 ani; - X.O. "Extra Old", obţinut din distillate de vin învechite minimum 7 ani.

Vinarsurile ce poarta Indicatia Geografica VASLUI, pot indica suplimentar in etichetare, pe langa una dintre denumirile categoriei de calitate, asa cum au fost aceastea descrise mai sus, si durata efectiva a perioadei de invechire.

Pentru depozitare si invechire, distilatele se vor pastra in butoaie de lemn de stejar cu capacitati intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate in crame de invechire unde se va asigura climatul necesar pentru derularea acestui proces. Utilizarea stelelor sau a altor

1 In interpretarea “per a contrario” a acestei prevederi, se intelege ca orice alta operatiune, orice alt proces care are loc dupa finalizarea vinificatiei primare (ex. Cupajare/Blending, conditionare, imbuteliere, etc), se pot derula in alte locatii decat cele in care se realizeaza productia de vin. 2 Prin unitate teritorial administrativa se intelege Judet. 3 Este admisa si procesarea strugurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate, daca pentru aceasta se respecta normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini.

4 insemne grafice pentru a se arata vechimea distilatelor, este permisa doar in situatia in care acestea arata prin numarare – vechimea minima ceruta de lege pentru fiecare treapta descrisa anterior.

Pe durata invechirii si maturarii distilatelor de vin, pentru accelerarea extractiei de tanini si a restului de componente, este admisa utilizarea suplimentara a bucatilor de lemn de stejar, sub conditia imersarii acestora in distilatele de vin pe durata invechirii acestora in butoaiele de stejar descrise mai sus. Invechirea se poate face in butoaie de stejar noi, sau in butoaie de stejar ce au fost in prealabil utilizate pentru depozitarea sau invechirea vinurilor, sub rezerva asigurarii conditiilor de igiena a vaselor astfel utilizate.

Distilatele de vin pentru care s-a realizat procesul de maturare si invechire, intr-o masura necesara si suficienta pentru realizarea produsului finit, se pot extrage din butoaiele de stejar si depozita in cisterne etanse, ce vor asigura pastrarea caracteristicilor produsului astfel obtinut.

Vinarsurile cu Denumirea Indicatiei Geografice VASLUI pot fi imbuteliate in recipiente din butelii de sticla si/sau alte materiale admise in comertul international de bauturi spirtoase, avand capacitati de minim 5 CL, sigilate cu dopuri din materialele si de tipul celor ce sunt utilizate pe piata la data imbutelierii. Toate materialele ce intra in contact cu produsul finit, trebuie sa respecte normele europene de igiena si siguranta alimentara, pentru a nu prejudicia calitatea produsului si nici sanatatea consumatorului. Ambalarea colectiva se va face dupa caz, in cutii de carton si/sau prin infoliere/baxare sau prin orice alta metoda utilizata in practica internationala.

Legătura cu mediul geografic sau originea

1. Detalii privind aria geografică sau originea, relevante pentru legătură:

Calitatea vinarsurilor ce poarta aceasta denumire de origine, se datoreaza in special conditiilor pedo-climatice din acest areal si implicit practicilor din viticultura si vinificatie cizelate prin sutele de ani de experienta ale locuitorilor care au aceasta indeletnicire, asa cum este descrise succint in cele ce urmeaza:

Substratul litologic: este constituit din sedimente ale sarmatiului mijlociu(basarabian) si superior (chersonian), alcatuite din marno-argile, argile nisipoase si nisipuri, cu intercalari de gresii calcaroase si calcare oolitice, iar pe dealurile din vestul si sudul podgoriei, sarmatianul este acoperit de faciesul nisipos al meoliticului. La aceste sedimente se adauga si cuvertura continua a depozitelor cuaternare, respectiv deluvio-coluviala pe versanti si aluviala pe terasele fluviale. Relieful: In aceast areal viticol se pun in contact subunitati distincte: una deluroasa in jur de 300 m alt. abs. si una colinara depresionara cu o. medie altitudinala de 150 m, albia Prutului din sectorul la care ne referim coborand insesizabil de la 29 m la 22 m alt. abs. Dealurile au orientari, caracteristici morfologice si pante diferite ca fundal pentru unele dintre plaiurile podgoriei. Dealurile mentionate ne intereseaza in special prin declivitatea lor care variaza sectorial intre 5° si 25°, in special pe Coasta Lohanului si Coasta Crasnei. Depresiunea Husiului, limitata de rama inalta a dealurilor din S, V si N, respectiv de valea Prutului la E, adappoasteste peste 70% din plantatiile viticole ale Podgoriei. Vaile de separatie ale colinelor din aceasta regiune cu versanti usor asimetrici, isi 5 imping obarsiile in planul costier al coronamentului deluros, modeland inlantuirea de golfuri depresionare (Voloseni, Husi, Epureni, Novaci, Diuca, Fundatura, Arsura, ghermanesti), care impreuna cu colinele mai inalte ale depresiunii, detin cele mai valoroase suprafete viticole.Hidrografic: Regiunea este tributara raului Barlad prin Crasna si Lohan din zona deluroasa vestica – vai cu scurgere permanenta dar cu debite modeste si oscilante in timpul anului – si Prutului prin totalitatea paraurilor care dreneaza Depresiunea Husiului, intre care cele mai mari si aproape permanente sunt Valea Grecului – Gura Vailor, ce colecteaza toate paraurile semipermanente( Voloseni, Husi unit cu Recea si Valea lui Ivan) din sud- vestul depresiunii, paraul Soparleni(cu Ruginosu si Barahoi) care impreuna cu micile parauri temporare Barbosi, Luncani si Valea Lupului dreneaza partea de nord-est a acesteia. De remarcat sunt debitele reduse, variabile sezonier si chiar episodice, fapt ce a condus la necesitatea amenajarii a numeroase iazuri din care prea putine se mai pastreaza in prezent. Climatul: este de tip temperat continental, cu nuanta moderat continentala la nivelul dealurilor inalte si excesiv-continentala la nivelul Depresiunii Husi. Radiatia solara globala este in jur de 120kcal/cmp/an, cu variatii intre 110 pe versantii slab insoriti si 130 pe versantii cu o buna expozitie solara Aceleasi variatii se constata si in ceea ce priveste durata medie de stralucire a soarelui: sub 2000 de ore pe dealurile inalte si peste 2100 de ore in Depresiunea Husiului si in Valea Prutului. Urmarind regimul mediu anual al valorilor radiative si heliotermice, constatam ca ele se mentin ridicate pe toata perioada de vegetatie, fapt ce permite o buna dezvoltare vegetativa, fructificarea si maturarea strugurilor. Frecventa, intensitatea si durata gerurilor din aceasta regiune(temeperaturi mai mici de - 20°C), avertizeaza asupra riscului de reducere drastica a numarului de ochi la viile neingropate.Vanturile predominante sunt cele din V, NV si N, care insumeaza anual peste 60% din frecventa si care la coborarea pe versantii dealurilor spre depresiune manifesta caractere foehnice. Solurile: formeaza un invelis destul de variat tipologic. In distributia lor se poate urmari o zonalitate altitudinala de la molisolurile stepei si silvostepei(cernoziomuri, cernoziomuri levigate, solurile cenusii) la argiluvisolurile etajului forestier(soluri brune, brune podzolite si insular podzolice). Cernoziomurile levigate si solurile cenusii – cele mai raspandite in Depresiunea Husiului sunt si cele mai valoroase pentru plantatiile viticole, textura lor nisipo-lutoasa care imbunatateste proprietatile fizice prin caracteristicile lor bio- chimice de baza: intensa activitate biologica, continut apreciabil de humus, capacitate marita de schimb cationic, reactie neutrala slab-acida, grad ridicat de saturatie in baze si elemente nutritive.

In concluzie, Podgoria Husi nu este o creatie intamplatoare ci este in esenta o suma de conditii favorizante pentru cultivarea vitei de vie in vederea obtinerii unor vinarsuri de foarte buna calitate. Caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase care se pot datora ariei geografice - complexitate aromatica ce va genera un buchet distinct prin maturare si invechire – consecinta a tipicitatii soiurilor romanesti din aceasta regiune a tarii( Busuioaca de Bohotin, Rkatiteli, Zghihara de Husi, etc); - aciditatea echilibrata si un plus de alcalinitate si mineralitate ce imprima vinului materie prima si implicit vinarsului rezultat un caracter aparte fata de alte vinarsuri obtinute in alte reguni ale tarii; - persistenta si intensitatea gusto-olfactiva

6

Legătura cauzala dintre aria grografică şi produs:

- Elementele pedo-climatice distincte de cele din alte regiuni viticole ale tarii- soluri de tipul cernoziomurile levigate si solurile cenusii, climat de tip temperat continental – moderat, un regim hidric distinct cu debite reduse, variabile sezonier si chiar episodice ( favorizant pentru concentrarea aromatica); - specificitatea soiurilor regionale (ex. Busuioaca de Bohotin, Rkatiteli, Zghihara de Husi, Tamaioasa Romaneasca, etc.); - existenta unei forte de munca calificate in domensiu si a traditiei in vinificate si in obtinerea distilatelor de vin - a vinarsurilor – fapt ce a adus notorietatea acestei regiuni

Dispoziţiile Uniunii Europene sau dispoziţiile naţionale/regionale

Ordin nr. 147 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile geografice protejate si recunoscute in pentru bauturi spirtoase.

ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti

Descrierea cerinţei (cerinţelor):

Vinarsul este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.: a) distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv; b) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; e)folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în scopul de a adapta culoarea; f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante; g) folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisă; h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă; i) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

7 j) în funcţie de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează: - V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an; - VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani; - VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani; - XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.

Solicitantul - Stat membru, ţară terţă sau persoană fizică/juridică – ROMANIA - VINCON VRANCEA S.A. - Adresa completă (strada şi numărul, localitatea/oraşul şi codul poştal, ţara)- FOCSANI, STR. AVANTULUI, NR.12, JUDETUL VRANCEA, 620075. - Statutul juridic (în cazul persoanelor juridice) – SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUNI. Supliment la indicaţia geografică ‐

Norme specifice privind etichetarea Dupa caz, producatorul poate indica suplimentar numele podgoriei din care provine materia prima: respectiv sintagma HUSI, asociat denumirii Indicatiei Geografice VASLUI.

Functie de practicile utilizate in realizarea vinarsurilor ce poarta Denumirea Indicatiei Geografice VASLUI producatorul poate insera in descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee si practici permise.

In etichetare, mentionarea denumirii de origine se poate face un una dintre urmatoarele modalitati:

 Mentionarea treptei de calitate/mentiunea traditionala a vinarsului - insotita exclusiv de numele Indicatiei Geografice VASLUI. Prin categoria de calitate se intelege: Categoria V- Vinars, Categoria V.S. – Vinars Superior, Categoria V.S.O.P. – Very Superior Old Pale sau categoria X.O.- Extra Old – se va mentiona sub conditia ca distilatele de vin utilizate in realizarea produsului finit ce este supus comercializarii sa fi fost supuse invechirii pe durata minima si in conditiile descrise in caietul de sarcini. Producatorul poate opta pentru completarea informatiilor oferite consumatorului, precizand cu exectitate perioada de invechire a distilatelor de vin din componenta produsului oferit spre comercializare.  Denumire soiurilor de struguri – este admisa precizarea in etichetare a denumirii soiurilor de struguri din care au fost obtinute distilatele de vin pe baza carora s-a obtinut produsul finit supus comercializarii, sub conditia ca aceastea sa fie mentionate in ordinea descrescatoare a ponderii lor in obtinerea distilatelor de vin. Aceasta insa este o indicatie facultativa de etichetare;  Elemente obligatorii si facultative pentru etichetare sunt cele din tabelul de mai jos:

8

Elemente/ Mentiuni obligatorii Elemente facultative

Acestea trebuie sa apara in acelasi camp vizual Acestea pot fi mentionate in orice loc in etichetare, functie de alegerea producatorului in cazul in care opteaza pentru utilizarea acestora

Vinars cu Indicatia Geografica VASLUI – cu Culoarea indicarea treptei de calitate din aceasta categorie, respectiv a mentiunii traditionale V., V.S., V.S.O.P. sau X.O. in forma abreviata sau nu.

Volumul nominal al recipientului in care este Anul de productie, sau perioada de invechire si imbuteliat produsul maturare

Taria alcoolica dobandita in volume Numele soiurilor de struguri din care s-au obtinut distilatele de vin si eventuala pondere a acestora in produs.

Numarul lotului sau data de imbuteliere Mentiunea „maturat in butoi de stejar”

„ Maturat si invechit in Crama XXXX”

Distinctii acordate – numai pentru lotul in cauza

Marca comerciala

Numele si adresa imbuteliatorului/Numele si Indicatii privind metode sau mijloace utilizate la adresa importatorului elaborarea produsului ( ex. dubla distilare sau distilare continua, s.a.); indicarea simbolurilor comunitare; mentiuni traditionale, alte mentiuni pe care producatorul le considera necesare

Sintagma „ Produs in Romania”, pentru Codul de bare al produsului vinarsurile destinate livrarilor instracomunitare si exportului- la cererea clientului

Alte mentiuni pe care producatorul le considera utile in diferentierea produsului finit pus in consum direct.

9