Aceeaş Moarte —
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Amil »VI. ARAD, Duminecă 27|I4 Februarie 19H). N r . 34. B lD A O fiü ABONAMENTUL: «1 ADMINISTRATIF Pe tm *n . 28.— Cor. Strada Zrinyi Nr.î/a Pe jumătate au 14.— s. i Pe 3 luni . , . 7.— « Pe c lună . 2.40 » INSEBTIUNILS se Brime s a la «cheiaj* Pentru Riîinânîa şl straţie. străinătates Mulţumite publice fi Los P» un au . 40.— fruv> deschis costă şirul 20 iii. T e 1 e ! o æ Manuscriptele nu *e Sjs» pentru ora? şi interurbs. aapoiâsA Nr. 780. înaintarea în cultură, nu se poate să nu se irs faţa tunului, şi mâna ei de fier va opri în loc vadă în urma răsboiului de azi că-i un j^ăcat la întâiul pas pe toţi cei cari ar mai cuteza Aceeaş moarte — .. să dai cu tunul în aceasta să-şi ajungă scopul prin mijloace cari re solidaritate. In vremi de pace era salutată pugnă adânc şi fundamental judecăţii, sim iceeaş soarta. cu entusiasm orice pornire bună, era prea ţirii şi vieţii adevărat omeneşti. Aceeaş moarte, aceeaş distrugere zadar Arad, 26 Februarie. mărit orice pas întru desăvârşirea vieţii o- meneşti, în orice ţară s’ar fi arătat, orice nică, va învăţa popoarele cari formează Cei mai mulţi dintre optimiştii cari aş popor ar fi făcut acest pas, şi popoarele se omenimea să se îngrijească de-a asigura a- teaptă mari prefaceri în relaţiunile politice sileau să iee pilde unele delà altele. E cu ceeaş soarte pentru toţi. dintre ţări, în relaţiunile sociale dintre po neputinţă să nu se vadă că ruperea acestei Aşa dar chiar relaţiile dintre ţări şi po poare, mai ales în aranjarea relaţiunilor de solidarităţi de gândire, de simţire şi apre- poare le văd într’o lumină trandafirie opti drept între popoarele deosebite cari for ciare e pe o formă de desastruoasă pentru miştii zilelor noastre.. mează acelaş regat sau împărăţie, îşi razimă înşişi învingătorii, şi mai ales pe o formă convingerea lor pe adevărul imperativ cu Pe baza principiului: aceeaş moarte — a- de dureroasă şi să nu se simtă că vrândjşă ceeaş soarte ei văd apoi în viitorul apropiat prins în aserţiunea din fruntea acestor şire. pedepseşti pe alţii prin răsboiu, te pedepseşti Ei ne spun: E cu neputinţă să nu între în su o străfonnare de-adreptul radicală când se în rândul cel dintâi pe tine însuţi. Se va ve gândesc la relaţiile dintre popoarele ce con- fletul tuturor popoarelor credinţa şi covin- dea, mai pe scurt, că aceeaş moarte ame gerea că moartea şi distrugerea pe care le stitue acelaş regat, aceeaş împărăţie. ninţă pe toţi cei cari prin tun vor să reguleze In caşul acesta, pe lângă constată seamănă atât de îmbelşugat răsboiul de azi, relaţiunile dintre ţări şi popoare. sunt pe o formă de dezastruoase pentru rile de mai sus, ei mai ajung şi la altele, in toate popoarele şi ţerile, prietene acum sau Se va vedea mai ales că moartea prin terpretând şi sub alt punct de vedere princi dujmane. E cu neputinţă să nu se vadă că fer şi glonţ e pe o formă de nefirească, piul: aceeaş moarte — aceeaş soarte. Ei ne înfrângerea dujmanului prin arme, este în de dureroasă pentru toţi oamenii, spun: In vremi de pace — în trecut — au sine o pierdere enormă chiar pentru birui şi că nime nu se poate bucura de moartea putut fi şi au chiar fost neînţelegeri, con tori: floarea poporului biruitor, averea, insti altuia. traste, oprimări, dujmănii între popoarele tuţiile, comorile lui de artă, o bună parte din Ajunsă la aceste constatări în cursul răs- aceleiaşi ţări. Nu e numai decât necesar să tot ceeace au muncit generaţii în curs de boiului şi după el, omenimea — mai spun ne gândim la egoismul omenesc sau naţional veacuri chiar, se prăbuşeşte aproape în a- cei optimişti — va avea o singură ţintă, o ca să aflăm originea acestor neînţelegeri, ceeaş măsură ca şi tot ceeace a constituit tă singură dorinţă: să facă imposibile răsboaiele chiar numai emularea dintre ele a putut da ria şi fala dujmanului răpus. E cu neputinţă viitorului, pregătind aceeaş soartă — a- naştere la nemulţumiri. Mai ales când această să nu se vadă nebunia omenească de-a di ceeaş vieaţă răzimată pe principiile dreptăţii emulare a fost apreciată greşit şi un popor struge ceeace a avut mai scump, pentu câş pentru toţi oamenii. Omenimea se va îngriji suspiţiona pe celălalt cu privire la adevărata tigarea cărei comori au pus cu toţii silinţi ca conflictele ce se vor mai ivi cu siguranţă iui iubire de ţară. In cursul şi în urma ace nobile, silinţi îndelungate în curs de lungi între ţări şi popoare să fie aplanate prin mij stui răsboiu e însă cu neputinţă să nu se decenii de muncă necurmată. Dacă în vremi loace omeneşti, pe calea minţii şi a inimei, vadă că emularea, pe orice teren al vieţii, de pace a fost solidaritate între popoare şi îngrozită de moartea pe care ştie c’o aduce între popoarele din o ţară a fost spre folo ţări întru a aprecia toate silinţele spre bine, răsboiul, şi care nu cruţă chiar în caz de sul şi întărirea ţării, şi să nu se admită ca spre apărarea şi întărirea vieţii omeneşti, biruinţă. Omenimea va supraveghia necur pe viitor să se dea toate posibilităţile acesta spre îndulcirea traiului fiecărui individ, spre mat pe toţi aceia cari ar vrea s’o mai pună emulări. E cu neputinţă ca, apărându-şi ţara fi ajuns din pricina numărului mare al copiilor Din străini, Contribuţii la istoria şcoalelor săraci, restul se complecta din vistieria biseri- cei. Ca locuinţă i s’a destinat casa de lângă ...Imbrătişându-mi mama, sora, fraţii noastre. Şi crucea tatii-acum dărăpănată, şcoală, pentru a cărei încălzire se făcea arunc I-am zis pădurii, Someşului, luncii — Dascălul Simion Jinariu. — pe elevi, si banii incassafi se predau lui Jinariu De Dr. Ion Mateiu. spre a-şi cumpăra combustibilul de lipsă. Pen Un bun rămas — cu inima ’mpăcată... tru a-şi acoperi cheltuielile de strămutare la IV. Braşov, obştea bisericii i-a anticipat competinta Dar ele toate tn’au privit cu jale (Sfârşit). de cantor în sumă de 200 fl. socotită în salarul Şi îmi şoptiră: s,Să te ’ntorci cu bine”,.. La 18Î7 Simion Jinariu pleacă la Braşov de de 600 fl. sigur cu acea părere de rău în suflet, pe care O lacrimă n’am plâns — ci parc’o Umbră îndatoririle şcolare nu sunt specificate în Şi-o caldă Rază s’au pornit cu mine... ti-o dă sentimentul părăsirei unui loc îti care ai lăsat o parte frumoasă din munca ta, din fiinţa contract. Se spunea în general, că pentru con ta întreagă. Dar se va fi gândit, că omul, un biet statarea sporului învăţăturii fiecărui „scolastic" Vezi, veşnic raze am dorit — şi uite călător în pustiu® acestei vieţi pământeşti, nu să se facă examen la tot sfârşitul cursului, la Azi soarele ’n întreaga lui îrumsete poate rămânea tintuit într’un anumit colt după care să fie de fată protopopul cu preoţii pa Risipitor îmi încunună tâmpla dorinţa inimei sale, ci trebuie să se supună rohiei locului, curatorii bisericei, un domn se Cu razele lui cele mai măreţe... voinţei de sus, care cârmuieşte toate după a- nator şi dintre fetele obştii care vor voi, fă- dânci si nepătrunse sfaturi eterne. 1 recerea sa cându-se aceasta mai înainte şi din vreame cu Şi clipele cum trec... ca fulgerate... la Braşov, este privită de altfel şi ca o meri opt zile în Biserică publicaţie. Despre înche La orice pas o nouă ’nfiorare— tată înaintare, cel puţin sub raport material. ierea contractului avea să fie înştiinţat atât O, Umbră neagră, du-te şi mă lasă... In 6 Noemvrie 1817 Simion Jinariu încheie cu scaunul arhieresc cât şi direcţia şcoalelor13). Spre Asfinţit e ’nourat — îmi pare... Istoria şcoalei din Scheiu, la care avea sa obştea din Schei contractul, în baza căruia se funcţioneze Simion Jinariu, este destul de sbu- angajează ca dascăl al şcoalei normale de acolo ciumată. Ointr’o jalbă a Braşovenilor către ge ...De-abia păşii în nou-mi cuib şi iată.mi pe lângă o leafă anuală de 600 fi. Pe lângă a- neralul Buccow rezultă, că şcoala ar fi fost Privirile de-un Iac de lacrimi pline — ceastă însemnată plată mai avea venite laterale i înfiinţată la anul 1495. Fireşte, că ea nu putea Tot mi-a rămas acasă t— numai lira dela parastase, cu icoana la Crăciun şi dela avea atribuţiile unei scoale organizate sistema Şi suferinţa au venit cu mine... Bobotează. In schimbul acestora era obligat, tic, ci se mărginea să dea cunoştinţe sirrm1- din Budapesta, Februarie 1916. afară de dăscălie, să tie si slujba cantoriei în strana a doua precum şi săptămâna în rândul cetit, scriere si cântări bisericeşti, cum făceau LIVIA REBREANU. al doilea după obiceiul acelei biserici. Leafa se acoperea din taxele dela copii şi întrucât n ar ,3) A. Bârseanu o. c. Anexa XXXII. Numărul poporal pe V2 au 2 coroane, Numărul poporal pe 1 an 4 cor. Preţul unui exemplar 10 îlleri. Pag. 2. i ROMÂNUL! Duminecă, 27 Februarie 1916. prin aceeaş moarte cumplită, să nu aibă po minţi şi prea învârtoşaţi ia inimă în hotă- trecutului, timpuri pe cari le credeam de mult sibilitatea aceleiaşi sorti aici acasă cei cari rîrea de a merge mereu înainte, decât să la spatele nostru. se vor întoarce şi copiii lor. ne poată înfrânge nerealizarea unei posibili Mânate de acelaş instinct, căruia sunt su In această ordine de idei ei sunt în stare tăţi, dorită de altfel de întreg sufletul no puse atacurile şi emigrările animalelor, cu pof să arete în culorile cele mai luminoase vii stru.