Amil »VI. ARAD, Duminecă 27|I4 Februarie 19H). N r . 34. B lD A O fiü ABONAMENTUL: «1 ADMINISTRATIF Pe tm *n . 28.— Cor. Strada Zrinyi Nr.î/a Pe jumătate au 14.— s. i Pe 3 luni . , . 7.— « Pe c lună . . 2.40 » INSEBTIUNILS se Brime s a la «cheiaj* Pentru Riîinânîa şl straţie. străinătates Mulţumite publice fi Los P» un au . . 40.— fruv> deschis costă şirul 20 iii. T e 1 e ! o æ Manuscriptele nu *e Sjs» pentru ora? şi interurbs. aapoiâsA Nr. 780.

înaintarea în cultură, nu se poate să nu se irs faţa tunului, şi mâna ei de fier va opri în loc vadă în urma răsboiului de azi că-i un j^ăcat la întâiul pas pe toţi cei cari ar mai cuteza Aceeaş moarte — .. să dai cu tunul în aceasta să-şi ajungă scopul prin mijloace cari re­ solidaritate. In vremi de pace era salutată pugnă adânc şi fundamental judecăţii, sim­ iceeaş soarta. cu entusiasm orice pornire bună, era prea­ ţirii şi vieţii adevărat omeneşti. Aceeaş moarte, aceeaş distrugere zadar­ Arad, 26 Februarie. mărit orice pas întru desăvârşirea vieţii o- meneşti, în orice ţară s’ar fi arătat, orice nică, va învăţa popoarele cari formează Cei mai mulţi dintre optimiştii cari aş­ popor ar fi făcut acest pas, şi popoarele se omenimea să se îngrijească de-a asigura a- teaptă mari prefaceri în relaţiunile politice sileau să iee pilde unele delà altele. E cu ceeaş soarte pentru toţi. dintre ţări, în relaţiunile sociale dintre po­ neputinţă să nu se vadă că ruperea acestei Aşa dar chiar relaţiile dintre ţări şi po­ poare, mai ales în aranjarea relaţiunilor de solidarităţi de gândire, de simţire şi apre- poare le văd într’o lumină trandafirie opti­ drept între popoarele deosebite cari for­ ciare e pe o formă de desastruoasă pentru miştii zilelor noastre.. mează acelaş regat sau împărăţie, îşi razimă înşişi învingătorii, şi mai ales pe o formă convingerea lor pe adevărul imperativ cu­ Pe baza principiului: aceeaş moarte — a- de dureroasă şi să nu se simtă că vrândjşă ceeaş soarte ei văd apoi în viitorul apropiat prins în aserţiunea din fruntea acestor şire. pedepseşti pe alţii prin răsboiu, te pedepseşti Ei ne spun: E cu neputinţă să nu între în su­ o străfonnare de-adreptul radicală când se în rândul cel dintâi pe tine însuţi. Se va ve­ gândesc la relaţiile dintre popoarele ce con- fletul tuturor popoarelor credinţa şi covin- dea, mai pe scurt, că aceeaş moarte ame­ gerea că moartea şi distrugerea pe care le stitue acelaş regat, aceeaş împărăţie. ninţă pe toţi cei cari prin tun vor să reguleze In caşul acesta, pe lângă constată­ seamănă atât de îmbelşugat răsboiul de azi, relaţiunile dintre ţări şi popoare. sunt pe o formă de dezastruoase pentru rile de mai sus, ei mai ajung şi la altele, in­ toate popoarele şi ţerile, prietene acum sau Se va vedea mai ales că moartea prin terpretând şi sub alt punct de vedere princi­ dujmane. E cu neputinţă să nu se vadă că fer şi glonţ e pe o formă de nefirească, piul: aceeaş moarte — aceeaş soarte. Ei ne înfrângerea dujmanului prin arme, este în de dureroasă pentru toţi oamenii, spun: In vremi de pace — în trecut — au sine o pierdere enormă chiar pentru birui­ şi că nime nu se poate bucura de moartea putut fi şi au chiar fost neînţelegeri, con­ tori: floarea poporului biruitor, averea, insti­ altuia. traste, oprimări, dujmănii între popoarele tuţiile, comorile lui de artă, o bună parte din Ajunsă la aceste constatări în cursul răs- aceleiaşi ţări. Nu e numai decât necesar să tot ceeace au muncit generaţii în curs de boiului şi după el, omenimea — mai spun ne gândim la egoismul omenesc sau naţional veacuri chiar, se prăbuşeşte aproape în a- cei optimişti — va avea o singură ţintă, o ca să aflăm originea acestor neînţelegeri, ceeaş măsură ca şi tot ceeace a constituit tă­ singură dorinţă: să facă imposibile răsboaiele chiar numai emularea dintre ele a putut da ria şi fala dujmanului răpus. E cu neputinţă viitorului, pregătind aceeaş soartă — a- naştere la nemulţumiri. Mai ales când această să nu se vadă nebunia omenească de-a di­ ceeaş vieaţă răzimată pe principiile dreptăţii emulare a fost apreciată greşit şi un popor struge ceeace a avut mai scump, pentu câş­ pentru toţi oamenii. Omenimea se va îngriji suspiţiona pe celălalt cu privire la adevărata tigarea cărei comori au pus cu toţii silinţi ca conflictele ce se vor mai ivi cu siguranţă iui iubire de ţară. In cursul şi în urma ace­ nobile, silinţi îndelungate în curs de lungi între ţări şi popoare să fie aplanate prin mij­ stui răsboiu e însă cu neputinţă să nu se decenii de muncă necurmată. Dacă în vremi loace omeneşti, pe calea minţii şi a inimei, vadă că emularea, pe orice teren al vieţii, de pace a fost solidaritate între popoare şi îngrozită de moartea pe care ştie c’o aduce între popoarele din o ţară a fost spre folo­ ţări întru a aprecia toate silinţele spre bine, răsboiul, şi care nu cruţă chiar în caz de sul şi întărirea ţării, şi să nu se admită ca spre apărarea şi întărirea vieţii omeneşti, biruinţă. Omenimea va supraveghia necur­ pe viitor să se dea toate posibilităţile acesta spre îndulcirea traiului fiecărui individ, spre mat pe toţi aceia cari ar vrea s’o mai pună emulări. E cu neputinţă ca, apărându-şi ţara

fi ajuns din pricina numărului mare al copiilor Din străini, Contribuţii la istoria şcoalelor săraci, restul se complecta din vistieria biseri- cei. Ca locuinţă i s’a destinat casa de lângă ...Imbrătişându-mi mama, sora, fraţii noastre. Şi crucea tatii-acum dărăpănată, şcoală, pentru a cărei încălzire se făcea arunc I-am zis pădurii, Someşului, luncii — Dascălul Simion Jinariu. — pe elevi, si banii incassafi se predau lui Jinariu De Dr. Ion Mateiu. spre a-şi cumpăra combustibilul de lipsă. Pen­ Un bun rămas — cu inima ’mpăcată... tru a-şi acoperi cheltuielile de strămutare la IV. Braşov, obştea bisericii i-a anticipat competinta Dar ele toate tn’au privit cu jale (Sfârşit). de cantor în sumă de 200 fl. socotită în salarul Şi îmi şoptiră: s,Să te ’ntorci cu bine”,.. La 18Î7 Simion Jinariu pleacă la Braşov de de 600 fl. sigur cu acea părere de rău în suflet, pe care O lacrimă n’am plâns — ci parc’o Umbră îndatoririle şcolare nu sunt specificate în Şi-o caldă Rază s’au pornit cu mine... ti-o dă sentimentul părăsirei unui loc îti care ai lăsat o parte frumoasă din munca ta, din fiinţa contract. Se spunea în general, că pentru con­ ta întreagă. Dar se va fi gândit, că omul, un biet statarea sporului învăţăturii fiecărui „scolastic" Vezi, veşnic raze am dorit — şi uite călător în pustiu® acestei vieţi pământeşti, nu să se facă examen la tot sfârşitul cursului, la Azi soarele ’n întreaga lui îrumsete poate rămânea tintuit într’un anumit colt după care să fie de fată protopopul cu preoţii pa­ Risipitor îmi încunună tâmpla dorinţa inimei sale, ci trebuie să se supună rohiei locului, curatorii bisericei, un domn se­ Cu razele lui cele mai măreţe... voinţei de sus, care cârmuieşte toate după a- nator şi dintre fetele obştii care vor voi, fă- dânci si nepătrunse sfaturi eterne. 1 recerea sa cându-se aceasta mai înainte şi din vreame cu Şi clipele cum trec... ca fulgerate... la Braşov, este privită de altfel şi ca o meri­ opt zile în Biserică publicaţie. Despre înche­ La orice pas o nouă ’nfiorare— tată înaintare, cel puţin sub raport material. ierea contractului avea să fie înştiinţat atât O, Umbră neagră, du-te şi mă lasă... In 6 Noemvrie 1817 Simion Jinariu încheie cu scaunul arhieresc cât şi direcţia şcoalelor13). Spre Asfinţit e ’nourat — îmi pare... Istoria şcoalei din Scheiu, la care avea sa obştea din Schei contractul, în baza căruia se funcţioneze Simion Jinariu, este destul de sbu- angajează ca dascăl al şcoalei normale de acolo ciumată. Ointr’o jalbă a Braşovenilor către ge­ ...De-abia păşii în nou-mi cuib şi iată.mi pe lângă o leafă anuală de 600 fi. Pe lângă a- neralul Buccow rezultă, că şcoala ar fi fost Privirile de-un Iac de lacrimi pline — ceastă însemnată plată mai avea venite laterale i înfiinţată la anul 1495. Fireşte, că ea nu putea Tot mi-a rămas acasă t— numai lira dela parastase, cu icoana la Crăciun şi dela avea atribuţiile unei scoale organizate sistema­ Şi suferinţa au venit cu mine... Bobotează. In schimbul acestora era obligat, tic, ci se mărginea să dea cunoştinţe sirrm1- din Budapesta, Februarie 1916. afară de dăscălie, să tie si slujba cantoriei în strana a doua precum şi săptămâna în rândul cetit, scriere si cântări bisericeşti, cum făceau LIVIA REBREANU. al doilea după obiceiul acelei biserici. Leafa se acoperea din taxele dela copii şi întrucât n ar ,3) A. Bârseanu o. c. Anexa XXXII. Numărul poporal pe V2 au 2 coroane, Numărul poporal pe 1 an 4 cor. Preţul unui exemplar 10 îlleri. Pag. 2. i ROMÂNUL! Duminecă, 27 Februarie 1916. prin aceeaş moarte cumplită, să nu aibă po­ minţi şi prea învârtoşaţi ia inimă în hotă- trecutului, timpuri pe cari le credeam de mult sibilitatea aceleiaşi sorti aici acasă cei cari rîrea de a merge mereu înainte, decât să la spatele nostru. se vor întoarce şi copiii lor. ne poată înfrânge nerealizarea unei posibili­ Mânate de acelaş instinct, căruia sunt su­ In această ordine de idei ei sunt în stare tăţi, dorită de altfel de întreg sufletul no­ puse atacurile şi emigrările animalelor, cu pof­ să arete în culorile cele mai luminoase vii­ stru. tă sălbatecă şi violentă inconştientă inundară torul statelor poliglote, soarta popoarelor odinioară masse de popoare, constătătoare din deosebite de sub cârma aceloraşi imperii. bărbaţi, cai şi cară, femei şi copii continentele. Trebue să mărturisim că aşa văd viito­ Işi schimbară necontenit lacul de întreţinere, fără să fi dorit vre-odată reîntoarcerea pe ace­ rul cei mai buni dintre oameni. Fiecare om Ruinele. leaşi plaiuri. Hainele lor n’au fost stropite de judecă, simţeşte, face planuri pentru viitor praful de tară, căci cuvântul „patrie” pentru de sine însuş: cât îl ajută judecata şi sim­ Progresele mari pe cari le-a făcut tehnica de răs­ acele vremuri era o noţiune vagă. Singurul avut ţirea, cum îi porunceşte felul lui de-a pricepe torn în timpul din urmă se resimt mai ales în deva­ pe care-l aduseseră cu sine emu pielrile neşli- lumea şi vieata. Fără ca să ne dăm califica­ starea regiunilor în cari decurg luptele grozave. Oraşe fuite ale sălbaticei lor vieţi familiare. întregi «unt măturate de pe fata pământului, pe în­ Azi, după 20 de secoli, ne paşte aceeaş vi­ tivul de cei mai buni, mărturisim şi noi Ro­ treaga rn-tindere deasupra căreia a fâlfâit aripa morţii, mânii din Ardeal şi Ungaria convingerile de ziune a regiunilor inundate de valurile barbariei, nu vezi altceva decât ruini fuimegânde, unicele măr­ cu deosebirea însă, că azi trebuie să deplângem mai sus, poate nu fiindcă am fi dintre cei turii ale vieţii care a pulsat odinioară în aceste părţi devastarea opurilor de artă, edificiilor şi pala­ mai buni, ci pentrucă simţim într’un grad ale luimii. Pe lângă toată intenţia bună a belige­ telor, muzeelor şi bibliotecelor, cari nu se pot deosebit de înalt dreptatea acestor convin­ ranţilor, nici monumentele de artă n’au putut fi scu­ înlocui cu altele, şi a căror ruine se înaltă pro­ geri. tite de făcui mistuitor şi puterea distrugătoare a ex­ vocatoare spre cer ca o mărturie despre cri­ plozivelor inamilee, aişa că fată de trecut pierderile mele săvârşite. Delà mărturisirea unor convingeri până la putinţa realizării lor este însă o distantă enorme pricinuite pe calea aceasta sunt incalculabil Nu pot ii înlocuite? O problemă serioasă ni de mări. enormă. In urma frământărilor noastre de se impune deja acum. Societatea „Société de veacuri poporul nostru e dotat într’o măsură Revistele de specialitaite din Germania aduie ade­ protection des paysages de France” îşi pune în­ trebarea astfel: Să reconstruim sau să modi­ deosebită şi cu simţul realităţii. Veacurile seori articole cbilometrice, în cari se discută până în cele mai mici amănunte felul cum va avea .statul să ficăm din temelii catedrala din Reims, casa trecute ne-au cuminţit, ne-au făcut prevăză­ sfatului din Arras şi toate celelalte monumente tori. Noi ştim că lumea nu-i plină de oameni rezideasică teritoriile cari au suferit în urma răs'boiului. nationale cari au căzut jertfă furiei de distru­ buni şi pentru aceea nădejdea nu ne-o pu­ Toţi cei preocupaţi de această problemă însemnată gere? Sau să lăsăm edifiliile acestea aşa cum nem niciodată toată pe o singură carte. Noi sunt în fond de părerea, că în locul ruinelor proas­ sunt, în starea lor de azi, ca ruine. ştim că pe cuvânt numai pe Dumnezeu poţi pete trebuie ridicate edificii moderne, oraşele şi sa­ Ruinele trebuie restaurate, trebuie reedifi- şi trebue să-l crezi, noi am experiat că de tele azi amorţite de glasul lugubru al tunurilor trebuie cate, fireşte cu cea mai mare conştientiositate şi respectul cuvenit — spun unii. Ruinele nu se multe ori e primejdios să te însufleţeşti prea rezidite în mod practic, în conglăsuire cu recerintale vieţii şi artei moderne, după planuri bine chibzuite, potrivesc decât numai în lacurile solitare, sau tare pentru cutare frumoasă lozincă. Tot cel mult in regiunile al căror aspect, le reclamă. aşa suntem şi cu principiul: aceeaş moarte tinamdu-se seamă mai ales de dezvoltarea vieţii co­ Privirea ruinelor, într’un oraş, în mijlocul edifi- aceeaş soarte. Adevărul lui îl mărturisim, merciale şi economice. In locul morţii care s’a sălăş­ ciilar }ychi şi nom, în toiul circulaţiei purtând realizarea lui o dorim, nu ne-ar părea chiar luit între zidurile dărîmate trebuie adusă vieată nouă, în înfăţişarea lor sinistră stigmatul dezastre­ nici imposibilă, dar pentru aceea simţim că iar ruinele din aspectul căror'a glăsuesic înfrângerile lor suferite odinioară trezeşte în trecători un nu putem face atârnătoare existenta noastră suferite, trebuie curăţite de pe fata pământului german. sentiment de repulziune şi totodată de groază. ca popor de realizarea lui. Ştim şi simţim, că Mai mult decât Gemmaina a suferit în privinţa Pietrile neregulate, înegrite vor forma un vieata nu se sfârşeşte eu vijelia de acum, că aceasta Frânta, unde ruinele ascund sub dărîmă/tuxile obstacol pentru vieata care pulsează în oraşele lor monumente de artă, capo d’opere create de ge­ mari (cum simt de pildă în Paris ruinile Tuil- noi vom trăi şi mai departe, săpându-ne o lierie-lar). Cu un cuvânt pentru mândria gem alvie tot mai adâncă fiinfii noastre nationale, niul vracurilor trecute: De ce păreri sunt călăuziţi fran­ mană ele vor fi un semn etern de învingere, ori cum se va rezolvi pentru noi principiul: cezii în privinţa aicestori devastări se vede lămurit vătămănd în acelaş timp sentimentele noastre aceeaş moarte — aceeaş soarte. dm articolul apărut în revista „La Revue” eşit din nationale. Deci cicatrizaţi ranele. Un model e peania lui Anselm Champgeur, sécrétaire general de suficient pentru a păstra amintirea veănică a Bine ar fi să se întâmple acum minunea operilor distruse. care a întârziat multe veacuri grele, căci la société de protection des paysages de France. doar nu pentru întâia oară murim aceeaş Arti­ Nu vă atingeţi 'de ruine — spun cei de păre­ colul e următorul: rea contrară. Cine se va face vinovat de o lipsă moarte cu *i cte popame din tară. De ne de pietate atât de mare? va îneunjura însă şi acum, noi tot nu vom Ruinele! Iată problema ,Arzătoare’’ a pre­ zentului. Zilnic noi pustiiri şi devastări. Timpuri Putea-vom oare noi peteci capod’operile evu­ desnădăjdui. Suntem prea păţiţi, prea cu­ dispărute de veacuri sunt evocate din umbra lui mediu sau ale renaissance-ului? Nu, aşa

de altfel toate şcoalele bisericeşti ale timpului. s’au reluat si şcoala a putut fi terminată spre sa bogată. Astfel dascălii luau lumea ’n cap şi Succesiv însă, prin oamenii de inimă ce i-a a- marea mângâiere a celor ce au luptat pentru şcoala rămânea pustie. vut, s a ridicat la o desvoltare tot mai însem­ înălţarea ei. Edificiul se păstrează şi astăzi, ca nată, asa încât conducătorii dela sf. Nicolae o mărturie a sbuciumărilor din trecut, servind S’a încercat în câteva rânduri să se facă văzând foloasele cele mari ale învăţăturii, s’au ca local de întrunire pentru comitetul parohial rânduială, dar hotărîrile luate au rămas numai hotărît pe la 1760 să ridice altă scoală mai co­ al bisericei sf. Nicolae. pe hârtie, revăzând şcoala iarăş în vechea stare respunzătoare numărului de elevi, ce creştea de mizerie. Moise Fulea într’o scrisoare adresată din zi în zi. Noua scoală avea să fie zidită din Venind deci Simion Jinariu la Braşov, nu la 1820 Scheienilor susţine, că şcoala s’a „stâr­ piatră, pe locul celei vechi, lângă biserica sf. s’a bucurat numai de-o leafă frumoasă, ci şi de pit” din cauza directorului Radu Tem^ea, care Nicolae. Lucrările de zidire se si începură, când nişte săli de învăţământ higienice, cari i-au dat n’au avut grije^ cum s’au căzut de scoale14). deodată se văd opriţi de către magistratul bra­ Posibilitatea să-şi desfăşure activitatea peda­ Noi credem însă, că această acuză nu este în­ şovean sub cuvânt că pe de-o parte n’au cerut gogică în cele mai bune condiţii. Şcoala din temeiată, mai ales dupăce cunoaştem vredni­ voie de clădire pe de alta, că nici vecinii nu Schei luase un avânt îmbucurător, mai ales în cia de director a lui R. Tempea din documente s’au învoit ca în imediata lor apropie^ să se ultimele decenii ale veacului XVlII-lea. Ea se contimporane autentice. Din monografia dlui ridice un astfel de „aedificium rnagnum et di- desvoltase într’o şcoală capitală cu 3 învăţă­ A. Bârseanu vedem ce-i drept, că Fulea s’a si­ gestum, sive duarum contignationum”. In rea­ tori, predându-se elevilor cunoştinţe variate şi lit prin numeroase scrisori adresate Braşove­ litate însă vecinii au dorit numai atâta, ca în dandu-se atenţie limbilor nemţeşti, ungureşti şi nilor să-i îndemne la susţinerea şi reorgani­ partea dinspre ei, edificiul să nu fie înzestrat greceşti. înflorirea şcoalei are să se atribuie zarea şcoalei, atât de vestită odinioară. Stăruin­ cu ferestri. Inzadar au încercat Scheienii să stăruinţelor neobosite ale directorului D. Eu- ţele acestea se vede, că au avut un rezultat îm­ convingă magistratul despre dreptatea cauzei statievici, care venind cu multă ştiinţă de carte, bucurător, prin angajarea în 1817 a lui Simion lor, căci Saşii voiau cu orice preţ să împie­ agonisită în vestitele academii din Rusia, înţe­ Jinariu. Dar acest succes, a fost, durere, nu­ dece luminarea Românilor, şi astfel nu se lă­ legea nemăsuratul folos pentru Români al şcoa- mai de scurtă durtă. In sânul Braşovenilor s’a sau convinşi de nici un argument. Braşovenii lelor de învăţătură. După moartea lui, şcoala a încuibat germenele dihoniei, care a dăinuit se văd siliţi să apeleze la ajutorul generalului început să tânjească nu numai din lwsa de in­ multă vreme şi în urma căreia a suferit nespus Buccow, arătând că toată împotrivirea magistra teres a celor chemaţi să vegheze asupra ei, de mult şi şcoala normală. Ea nu s’a mai putut tului derivă „ex odip Religionis”. Se vede însă, dar şi prin uneltirile magistratului, căruia dela reculege, ci vegeta spre enorma pagubă a cul- că nici Buccow nu i-a putut îndupleca pe jupânii început i-a fost un spine în ochi. Elevii cerce­ turei populare. Probabil că aceste stări regre­ senatori la pace, căci Braşovenii s’au îndreptat tau şcoala neregulat şi în număr tot mai redus, tabile, l-au determinat şi pe Simion Jinariu, ca cu plânsorile lor către împărăteasa Maria Te­ probabil fiindcă părinţii nu prea erau bucuroşi abia după o activitate de 2 ani şi două luni să rezia.; Aceasta câştigându-şi informaţiile ne­ să jertfească bani, din cari să se -^ W sc ă părăsească Braşovul şi cu el deodată şi ca­ cesare, prin rezolutiunea sa din 13 Aprilie 1761 leafa dascălilor. Biserica pe de altă parte se riera dăscălească. dă voie să se zidească şcoala cea nouă. După vede a fi fost stăpânită de prea mare spirit de sosirea preaînaltei hotărîri, lucrările sistate sgârcenie, căci nu plătia pe dascăli din vistieria 14) A. Bârseanu o. c. Anexa XXXIII. Duminecă, 27 Februarie 1916. ROMÂNUL1 Pag. 3.

ceva e cu neputinţă. In secolul al XX-lea nu se jos pe pământ era un fricos şi un încăpăţînat; poate renova o catedrală, în cane trăieşte su­ Principele Oarei sus în văzduh devenea un viteaz şi un geniu. fletul secolului al XllI-lea. După primul atentat Pieca după multă şovăire, adesea lua ce nu vom comite noi un al doilea ci vom respecta despre Viaicu şi Negel numea el „coraj” înainte de a se urca, şi a- reticviile relicniilor noastre. Aceste ruine var Amintisem' într’o informaţie după L’Indépendance tunci nimeni nu putea să-l oprească de a face vorbi inimilor noastre, iar noi nu le vom păstra Roumaine că A. S. R. principele Carol al României a cele mai nevăzute nebunii. Pleca fără a şti numai o amintire sfântă ci ele vor însemna toto­ publicat în „Convorbiri Literare” un înduioşător arti­ unde se duce, sau ce are să facă, şi deci de dată pentru noi un etern memento glăsuitor des­ col de amintiri despre Aurel Viaicu şi sublocot. Negel. cele mai multe ori, când pornea într’un sbor mai pre invaziunea duşmanului. lung, pierdea drumul, îi era mai teamă, de Nu avem intenţia să combatem una saju alta Dăm aci câteva părţi din articolul principelui Ca­ rol, întitulat Doui prieteni: aparat decât de moarte, şi de aceea, n’a voit din părerile expuse, totuş desigur respectarea în ruptul capului să lase un pilot mai învăţat ondinei publice de zidire va fi în cazul de faţă să-i încerce pasărea. hotărâtoare, iar rezoane de natură sentimentală Pe câmpul ars de soare, se vede aşezată una din acele pasări măestre făurite de mâna L’am văzut într’o zi plângând, fiindcă ae­ nu vor, putea veni în considerare. roplanului i se rupsese o roată. Cu nedreptul li se aduc iubitorilor de ruine omului. imputarea că prea se adâncesc într’un cult bol­ Indreptându-se spre ea văd doi tineri, înalt! N’avea încredere decât în prietenul său Ne­ nav al trecutului. Nu, acest cult e scuzabil. Con­ şi subţiri, duşi de focul aceluiaş ideal. gel, dar acestuia timpul neîngăduindu-i să în­ templaţiile morţii dau cu timpul naştere la ast­ veţe, nu-I putea ajuta. Mal pe urmă, când de­ Parcă-i aud vorbind împreună de visurile veni şi el aviator, a fost prea târzîu, căci ne­ fel de cugetări cari surit capabile de cele mai lor îndepărtate, când vor cuceri văzduhul, du­ înalte şi curate sentimente şi se ridică deasu­ miloasa moarte i-a răpit pe amândoi, înainte când cea mai mare descoperire a omenirei de a îi putut iucra cot la cot. pra tuturor lucrurilor comune şi de toate zilele. peste ţări şi mări, făcând prin ea să se întinza Dar în cazul de faţă lucrul stă altfel. Dacă iu­ şi mai departe strămoşeasca fală a neamului. Succesele cele mai mari din ţară şi străină­ bim noi ruinele ou pasiune, o facem aceasta — Mă apropiu şi mă întind la vorbă cu ei. tate le avusese Bleriot. Viaicu se hotârîse să poate inconştient —- numai din motivul fiindcă se măsoare cu el şi plecă ia Viena. Aci a tre­ ele, sub dărîmăturile lor, ne făgăduesc vieaţa Nici o şovăire în glasul făuritorului, nici o buit să simţă el mare mândrie: „La mouche adevărată. licărire de îndoială în vocea prietenului său. foile”, cum îi porecliseră aviatorii francezi, îă- In privinţa pietrUor diforme sunt hotănîtoare li cunoşteam bine pe amândoi: unul, inventa­ cea minuni. vorbele lui Pythagom: „Totul simte”. Toate torul, e Aurel Viaicu, celălalt, prietenul său sublocotenentul Negel. Vinajurile lui nebune, atât de cunoscute tnu esc la f el cu noi, numai că noi abia acum nouă, înspăimântase lumea de acoîo. Isbânda ajungem să le înţelegem. Natura le insuflă viea(a Făcusem cunoştinţa lui Viaicu în toamna iui fu desăvârşită, în ziua în care reuşi să-şi şi le învălue într’o haină care se premeneşte anului 1909, chiar în ziua în care Bleriot tre­ bată rivalul. Bucuria Iui era de nespus şi, cât mereu dela sine. Uneori câte un arbore care buia să sboare la Băneasa. a mai trăit, a fos veşnic legănat de amintirea ascunde cu milă goliciunea Iodurilor stâncaase Om modest, dar foarte convins de superio­ acestei biruinţe. Când îl auzeai de concursul din juriul lui, cerne crescând şi aducând an de ritatea invenţiei sale, Viaicu venise cu modele dela Viena, ochii-i sclipeau şi expresia lui, de an roduri îmbelşugate parc că toată puterea de făcute de el. obiceiu sceptică, se schimba într’un zimbet vieuţă şi-o soarbe din vinele pietrM, e o minune de bucurie şi de mândrie. întors în tară, după a vitalităţii. Triumfător flutură el stindardul Aeroplanul lui arăta o imaginaţie cât se mai multe sboruri făcute în Ardeal, mai ales vieţii pe care e scrisă deviza: „Ex morte vita”. poate de rodnică, era de o ingeniositaie fără acela dela Blaj rămânând vestit, ne arăta în pereche. Experienţa de care se fălea el mai fiece zi ce ştia. Toate acestea se potrivesc şi la ruinele ţării ales, era următoarea: Dădea drumul modelu­ noastre. Ele sunt documentele nefalşifloate lui cu capul în jos, iar aparatul se întorcea în Sburând pe deasupra oraşului, ne uimea scrise de mâna se cotii or. I ni f insele evenimen­ sbor şi se aşeza uşurel pe roate. cu nebuniile sale, nebunii ce erau cu atât mai tele mari ale istorici noastre naţionale sunt ade­ mari cu cât doza de „coraj’’ era mai însemnată, seori gravate cu litere de aur. E glasul puternic Trecu vreme şi faima Iui Viaicu creştea, căci teama lui de a porni în sbor nu-1 părăsise. dar creştea şi râvna împrejurul său. al trecutului_ care glâsueşte din zidurile dârî- Ultima dată când l’am văzut pe Viaicu a mate. Uneori nu se aude decât murmurul cân­ L’am văzut adesea în acea vreme. De câte fost în timpul campaniei din 1913. Venise la tecelor de jale. dar adeseori imne de glorie se ori, în zarea pătată par’că de sângele unui u- Corabia ca să sboare peste trupele ce treceau desprind din tăcerea lor sepulcrală. riaş, n’am văzut pasărea măiastră străbătând Dunărea. Monumentul istoric rămas intact în liniile văzduhul! Părea de departe o albină uriaşă sale externe şi credincios destinaţiunei contem­ şi zumzetul motorului întărea şi mai mult a- Sosise dimineaţa, iar seara, pe când zarea plate dc ziditorii săi decedaţi, pe lângă tot ex- ceastă iluzie. era însângerată de astrul zilei, porni din mi­ rişte şi se înălţă peste bătrânul fluviu. Ajsins teritorul desfigurat şi Portalele evenimentelor II văd, par’că ar fi fost ieri, urcându-se in istorice prin cane a trecut. Iar generaţiile vii­ deauspra podului, începu o serie de nemai po- şubreda lui maşină cu spaimă, dar cu încăpăţi- a mulţumi pe flăcăii crai duceau departe toare ale Franţei privind minele vor înţelege narea ce-i dădea nădejdea biruinţei. mai bine destinul patriei lor decât din paginile menite virajuri, parcă’şi dădea maximul pentru scrise ale istoriei. Plecă cu teamă, dar îndată ce se simţea renumele neamului. Pe urmă se întoarse la plutind pe aripele-i de pânză, par’că toată spai­ Ruinele sunt documente. cuib şi de atunci nu l’am mai văzut S’a stins i : ma îl părăsea. Acolo sus, sorbind aerul curat, pentru veşnicie din ochii mei, dar în mintea Arcan. departe de răutatea lumeî, devenea un alt om: mea şt între acele nimicuri din care e făcută

V. că ziua de Vineri trebuie să fie zi de recreaţie sale n’au avut totdeauna răsunetul dorit la a- ca şi dascălul să poată veni să-şi cumpere din Pe lângă motivele acestea au putut să mai ceia pe cari ii privea. Făgăraş ce-i trebuie pe seama casei sale şi Astfel îl vedem, că în acelaş an trimite cu intervină şi altele, cari l’au îndemnat pe S. Ji­ hârtie pe seama pruncilor, iară Sâmbăta să nariu, să renunţe la slujba de educator şi să data de 17 Martie o nouă poruncă, în care a- înveţe copiii. „Iară care copil pofteaşte şi vara a vertizează pe dascăli să nu umble „pustii”, ci primească în 1820 pe aceea de protopop al Fă­ învăţa la cântări şi la scrisoare rumânească şi găraşului. La vârsta de 53 ani, orice învăţător, să înveţe pruncii după instrucţie, să-i înveţe latinească, ca să poată fi şi notarăş sau scriitor cu slove latineşti şi ungureşti „a cetii şi a scrie care a avut să lupte cu nesfârşite greutăţi, simte la sat, şi aritmetica şi rînduiala sfintei biserici şi în sufletul lui oboseala muncii îndeplinite şi do­ rumăneşte, şi să-i înveate catehismul pe de alţii care pofteşte a primi darul preoţiei — a - rost tot, şi să-l tâlcuiască ucenicilor, spre a-1 reşte să se retragă în singurătatea odăiei, unde cela va veni în şcoala Făgăraşului la mine, ca pluteşte atmosfera de linişte bătrânească. Si- putea înţelege, să trimită scrisorile pruncilor să le arăt eu ceale trebuincioase, întru care să despre toată luna, împreună cu extractul carele mion Jinariu însă nu ştia ce-i odihna. Sufletul se poată întru aceia învăţătură răzima înaintea lui era plămădit din aluatul aspru al muncii tebuie fieştecarele dascăl să-l facă cu slove la­ Scaonului Episcopiei la Sibiiu, şi să poată intra tineşti şi să-l aducă iscălit de cei ce au fost de care-ti făureşte nervi de otel şi-ti dă sfinte în­ şi la cursul candidaţilor de preoţie mai cu în- demnuri pentru lucrurile cele mari omeneşti. fată la ecsamen negreşit, pre Dumineca Tho- drăznire, — nu să să tragă îndărăpt la uşe ca mei, ca să să poată vedea aici ce spori au făcut Dar alegerea lui de protopop, trebuie conside­ proşti; precum am văzut cu ochii miei, fiindcă rată şi ca o îndreptăţită înaintare şi recunoa­ fieştecarele prunc în învăţătură şi în scri­ am fost vr’o opt ani diacon arhieresc: şi cei soare”16). Jinariu fixa deci obligamentele învă­ ştere a lungei şi folositoarei sale activităţi şco­ învăţaţi au indrăznire, iar cei neînvătati bine se lare. Cu toată povara anilor săi, nu s’a sfiit să ţătorilor foarte categoric şi cât se poate de trag la uşe cînd intră arhiereul în şcoală, în lămurit, aşa încât umilii educatori trebuiau să-şi primească distincţia atât de onorifică dar şi tot capelă, la slujbă. Va veni diacul acela care atât de grea a protopopiei. Fireşte că în noua dea seama, că protopopul lor are nu numai o doreaste a primi darul preoţii, mai întâi să vie concepţie clară asupra rostului adevărat al sa sferă de activitate, preocupările sale se în­ să înveate să se tragă la masă înainte, nu la dreptau în mod statornic si precumpănitor, că­ şcoalei, dar că el interpretează şi foarte sever uşe”15). Circulara aceasta confirmă destul de îndatoririle oficioase ale subalternilor săi. Jina­ tre şcoală pe care o cunoştea amănunţit sub limpede îngrijirea părintească a lui Jinariu, de toate raporturile. Avem motive să credem, că riu nu va fi întârziat să aplice şi sancţiunea cu­ a-şi creşte o preoţime şi dăscălime conştientă venită a ordinelor sale, în cazuri de negiigenţă sub conducerea sa şcoalele din protopiatul Fă­ de chemarea ei şi de rolul însemnat pe care găraşului au ajuns nu numai într’un stadiu de culpabilă. Numai aşa putea introduce ordinea să-l îndeplinească în mijlocul poporului, lipsit şi disciplina muncii, condiţii elementare pentru frumoasă developare, dab numărul lor se va fi de poveţele unei îndrumări sincere şi cuminte. şi sporit simţitor, spre bucuria autorităţii bise­ desvoltarea sănătoasă a oricărei instituţii cu Oricât de mare ar fi fost solicitudinea sa pen­ atribuţii de educaţie şi de cultură sistematică. riceşti şi folosul de obşte al naţiei noastre din tru creiarea unui curent de înviorare şi de pre­ tara lui Radu vodă. Chiar la începutul păsto- facere a spiritului românesc adormit, silinţele Trăind în atmosfera intelectuală a unor ast- rirei sale, deci în 1820, îl vedem îndreptându-se către preoţii săi cu o circulară, în care ia mă­ suri de ordin şcolar şi bisericesc. Arată acolo 15) N, lorga.Studii şi documente, vol. XII. p, 208, “ ) No lorga o. ç. pag. 209 Pag. 4f. ROMANCE Duminecă, 27 Februarie 1916,

vieata de toate zilele a lăsat un gol de ne­ cene pe toate fronturile, lupte cari desigur nu dintre popoare nu i se supune. Din toate păr­ umplut. vor determina răsboiul, în tot cazul însă îi vor ţile, cel puţin din ţările ailate avem aceleaşi S’a stins visul atât de frumos. Vlaicu nu da un pas de înaintare. Cari vor fi rezultatele informaţiuni: vor să continue si pot să ur­ mai e! Biata jucărie atât de şubredă, lucrată nouilicir ciocniri, nimeni nu le poate şti, nici meze răsboiul până la distrugerea militaris­ cu atâta trudă, zăcea ca o grămadă de bete prevedea. E de netăgăduit că vom azista la mului prusiac. Dispun de toate mijloacele ma­ şi pânza, stropită de însuşi sângele clădito- cele mai crâncene lupte, din cari — chiar şi teriale şi de încrederea de care niciodată, în rului orbii pot să-şi dea seama — că ne putem aş­ nici o epocă istorică n’a dispus nimenea. In con­ întinsele aripi cari eu o clipă înainte îl pur­ tepta la toate afa'ră de două lucruri: pace apro­ diţiile date, nu se poate pierde partia. Este es- tau înspre înfăptuirea idealului, său, îl acope­ piată şi învingere germană. chis s’o poată pierde; orice are să vie: suni reau ca un giulgiu. Zdrobit e visul, zdrobit e Pacea prematură e imposibilă. Nici unul învingători. îşi au să fie învingători. şi visătorul. Ce se întâmplase? Se rupsese o sârmă dela cârma de adâncime. Dacă firul a- cesta ar fi ţinut încă un ceas măcar, visul cei mare al lui Viaicu ar îi fost înfăptuit. El ne-ar fi arătat că se pot trece Carpaţil. In acest timp Negel se pregătea să ducă Bulgarii doresc o apropriere de România. mai departe visul prietenului. Intr’o bună di­ mineaţă bătuse recordul de înălţime, iar seara Ce propuneri au făcut puterile centrale României. — Un articol al lui Elannotaux. — D. Bră- căzuse şl el jertfă. tianu ar fi asigurat puterile centrale că România rămâne neutrală Până la sfârşit. — La Rou- Si-a dat totul pentru un vis, iar visul l’a maine despre evenimentele ce vor avea ioc la primăvară. — Tratative între puterile centrale răpit, tocmai la început. şi guvernul român. — C0mandele României Ia firma KruPp pentru culine de câmp. — înrola­ Astfel s’au stins cei doi prieteni care, In rea naturalizaţilor. — O comlsiime austro-germană va vizita România. — Consulul general scuritd lor sbor spre ideal, au stat neclintiţi român din Bitolia în Bucureşti. — Aataşacul militar rus din România rechemat. — Un curier unul lângă altul. belgian In Bucureşti, — Austria cumpără vin din România, Prin moarta lui Vlaicu şi a iui Negel am pierdut doi eroi, cari trebuiau să ducă departe peste hotare falnicul nume de Român. Arad, 26 Februarie. La Roumanie se gândeşte la intrarea în Au trăit ei clipa de fală, am trăit ş! noi clipa Ziarul Mir, inspirat de fostul prim mini­ răsboiu pentru care va sosi momentul potri­ de nespusă mândrie, privindu-1. stru Gheşoif, publică un lung articol pentru vit din nou la primăvară, când se va începe Amintirea lor va rămânea veşnic neştirbită o apropiere între România şi Bulgaria. marea ofensivă a Ententei. din mintea noastră. Cu sângele lor curat au scris cele mai glorioase pagini ale Istoriei avia­ Autorul articolului scrie, între altele: La primăvară — scrie La Roumanie —• ţiei române. va putea satisface datoriei cu care e datoare ,N’ar fi oare posibil să se înlăture ră­ Caroi, principe al României. civilizaţiei. Bulgaria nu poate fi mai mare ceala intervenită în 1913 în relatiimile ro- decât România. România nu poate să ajungă mâno-bulgare şi s'o înlocuim cu o apropiere în raport subordonat faţă de Bulgaria. La a ambelor ţări? Noi nu vedem de loc motivele primăvară vor avea loc mari evenimente, cari le-ar împinge să se depărteze una de alta primăvara va aduce României învierea. Evenimente importante în per­ şi să-şi facă concurenţă. Realizarea acestei * dorinţe depinde mai mult de România decât spectivă. de Bulgaria. Aceasta din urmă a şi luat loc Ziarul bulgar Baianska Posta scrie: Arad, 26 Februarie. în una din combinaţiunile europene, şi nu După informaţiuni din Bucureşti, între gu­ Din L'Indépendance Roumaine traducem aceste rân­ poate da înapoi. Rămâne de văzut care va vernul român şi cabinetele centrale are loc un duri, numai pentru ca să se cunoască atitudinea orga­ fi conduita care va fi adoptată de România viu schimb de vederi, cu un caracter decisiv şi definitiv. nului dlui Tache ionescu în fata evenimentelor zilei: înt'un viitor apropiat.” * La Roumanie, Organul dlui Tache Ionescu, I * Se anunţă din Bucureşti: Ministerul de comentând evenimentele răsboiului constată răsboiu face cunoscut că tot» bărbaţii în etate că marile preparative generale cari sunt în Ziarul oficios conservator „laşul!” scrie: de 21 până la 46 ani, cari au primit cetăţenia curgere pe toate fronturile, indică foarte evi­ „Afirmăm aci în mod precis şi desîidem orice sau au renunţai de a mai avea scutul altui stat, dent că în viitor ne putem aştepta la eveni­ sunt obligaţi să se prezinte la serviciul rniitar la mente foarte importante in fasele răsboiului. desminţire că m ziua de 15 Maia 1915 Au­ terminul fixat pentru contingentul 1918 indi­ Dacă Germanii şi slugarnicii lor,Bulgarii intre- stria a insistat pe lângă România ca aceasta ferent că au făcut serviciu militar în tară sau prind în peninsula balcanică faimosul '■ atac să-şi formuleze preienţiuniie sale nu. Exceptiune fac numai aceia, cari suni luaţi contra Salonicului, se va naşte un nou carnaj in schimb ni se cerea: Trecerea muni­ Iri listele celor obligaţi !a serviciu militar. asemuitor celui din bătălia delà Iser. Porţile £ mării nu favorisează ofensiva germană. Nici ţiilor în baza convenţiei dela îiaga şi neutra­ Calais, nici Salonicul nu se vor putea răpi cu litatea binevoitoare”. Ziarul rusesc „Deni” anunţă: „Cercurile uşurinţă din manile Angilo-prancezilor. noastre diplomatice sunt informate că la în­ Isfârşit fi-vorGefmano-Austriecii cari pornesc ceputul lui Martie, va pleca în România un iniţiativa, ceeace 'pare foarte probabil, sau grup de oameni politici austro-gennani şi bul­ da-vor aliaţii semnalul, — negreşit în primă­ gari cu misiune oficială pentru rezolvarea mai vara aceasta ne putem aştepta la lupte orân- multor chestiuni de ordin economic financiar. Această vizită oficială va fi făcută cu mare pompă şi i se atribuie o mare importanţă. Prin­ tre vizitatori vor face parte şi mai mulţi mem­ fel de idei şi preocupat statornic de problema * 1 brii dela Curtea împăratului Wilhelm.” înălţării bisericei şi şcoalei sale, singurele a- * dăposturi sigure ale neamului său, protopopul Ziarul „Dimineaţa” anunţă din Paris că Simion Jinariu a purtat cu vrednicie brâul roşu fostui ministru Gavril Haunotaux ocupân- La atacul Epocei făcute în legătură cu o interpelaţie a senatorului Orescu, Viitorul dă 21 de ani încheiaţi. In liniştea zilei dela 7 Nov. du-se într’un articol publicat al lui Figaro, 1841, trupul său uşurat de povara celor 74 de lămuriri privitor la comanda făcută la firma ierni aspre, a fost coborît în mormânt în vuie­ cu vizita lui Briand la Roma, se întreabă că Krupp pentru caline de câmp. tul jalnic al clopotelor brâncoveneşti şi în re­ ce hotărîre va lua România, deoarece ati­ Chiar când se făceau încercări de a prove- gretele duioase ale poporului din Ţara Oltului. tudinea ei şi azi e o enigmă. Etiienta — scrie dea armata cu culine de câmp, cari s’au do­ S’a văzut atunci din înmormântarea arhierească Haunotaux — ar trebui să se hoărască odată, vedit de bune în campania din 1913, a isbuc- ce i s’a făcut, că mai presus de deşertăciunile ce paşi are de gând să ia faţă de România. nit răsboiul european. Pentru a provedea cu lumeşti, se ridică strălucitoare munca pozitivă * repeziciune armata cu culine de câmp, s’a în­ şi roadele ei binecuvântate pentru poporul ce-a Ziarul „Naţionalul” scrie: cheiat în 15 O c tom vrie 1914 un contract, care avut noroc de ea. Ca o mărturie nemincinoasă cuprindea şi liferarea a 7000 culine. Liferantul a acestui adevăr etern, a stat la groapa lui, pro­ Ir, cercurile politice se mărturiseşte că pri­ a obţinut în înţelesul contractului, afară de topopul Braşovului şi însufletitul episcop de mai preţ, şi un permis pentru a exporta cereale în târziu al Caransebeşului Ioan Popasu încunju- mul ministru d. Brătianu ar îi asigurat pe miniştrii puterilor centrale că România va preţ de 2000 lei pentru un vagon, adecă cu 200 rat de 16 preoţi în haine cernite. Şi cuvântul de —300 lei mai scump decum erau în acel timp mişcătoare apoteoză ce sbura din gura înţe­ rămâne neuiraîă până îa sfârşiţii! răsboiului. preturile. Culinele au fost comandate la Krupp leaptă a lui Popasu, a făcut să se înfiripeze în * marea de ochi umezi, icoana de apostol a lup­ în Berndorf (Austria de jos), deoarece inten­ denţa a găsit cele liferate de aceasta firmă de tătorului pentru binele de obşte: Simian Ji­ La Roumanie, organul francez al dlui nariu. bune. Preţul celor dintâi 1000 culine a fost Tache Ionescu, publică un articol stabilit de piesă cu 310 llei şi 85 bani, ia!r pen­ Prin cultul conştient al înaintaşilor de merit, întitulat ,,,La primăvară” în care se dă ex- se creiază siguranţa viitorului si iubirea către tru celelalte 6000!, deoarece valoarea îricke- sufletul colectiv al neamului nostru. presiune speranţei că momentul care lului se schimbă mereu preţul avea să se sta­ România l’a scăpat până azi, va veni la pri­ bilească mai târziu. măvară. In Aprilie Krupp a cerut o urcare a PfB* Duminecă, 27 Februarie 1916. ROMÂNUL ______Pag. 5.

tului de 400 mii lei. Cererea a fost acceptată îl preamăreşte astfel: „Din gura Ta ca o lu­ şi ministerul de finanţe a schimbat aceasta ur­ în spitale militare şi când fiii lor sunt avizaţi mină de foc strălucind darul, lumea o-ai lumi­ să locuiască târâş pe la case private şi să se care în un permis de a exporta 480 vagoane nat... înălţimea gândului smerit nouă ne-ai a- cereale, şi adecă atunci când prohibirea expor­ întreţină cu spese îndoite, faţă cu taxele ce le rătat”. „Din ceriu ai luat darul cel dumnezeesc plăteau solvenţii alumnişti şi seminarişti. tului va fi ridicată. Cele 700 cuiine au sosit în şi prin buzele Talie pe toţi înveţi a se închina stare neexceptionabilă, contra cărora s’a ex­ unui Dumnezeu în Treime”. (Troparul şi con- Deşi astfel neuitatul nostru episcop şi mi­ portat 1130 vagoane cereale, iar a căror taxă dacul sfântului). tropolit loan Meţianu a purtat o deosebită grije de export s’a plătit în aur. Culinele aceste de Când astfel am dat urmare poruncii de mai de buna creştere a candidaţilor de preoţi şi în­ câmp sunt pentru o armată de 300,00 oameni. sus şi nenarn adus şi noi aminte de acest câr­ văţători, întocmai ca şi de cultura şi buoăsta- Intendanta armatei a comandat în tară 1000 cu­ macii! destoinic al năii bisericii noastre, ar urma iea clerului şi a poporului său; deşi în cursul iine din aluminiu, cari deasemenea sunt bune. în mod firesc, să aruncăm o privire asupra vieţii păstoririi şi arhipăstoririi sale pururea a urmat Cât de necesară a fost comanda în străinătate, şi activităţii şi apoi privind şi la sfârştul vieţii sfatului apostolului neamurilor din cartea către reiese şi din împrejurarea că armata română lui, să-i urmăm credinţa. iimotei (o. 4. v. 12), deşi adecă „s’a făcut pildă a fost prevăzută din tară numai cu 500 caline, Duipăce însă acestea simt cunoscute din alte bună credincioşiilor cu cuvântul, cu fapta, cu în loc de 7500, de câte dispune azi. dragostea, cu duhul, cu credinţa şi cu oureţenin * isvoară şi chiar şi din panegiricul delà înmor­ vieţii, totuşi nu a fost cruţat de anumite impu­ D. Pitesteanu, consulul general al Româ­ mântare, ţin să mai accentuez numai atâta, că tări, precum n’a fost ferit de critică nici nemu­ niei la Monastir — după cum se anunţă — a îăposatui, înzestrat delia provedinţă cu un spirit ritorul marele Andreiu şi nici marii ierarhi loan sosit la Bucureşti. de iniţiativă, iubitor de ordine şi curăţenie, ener­ Popasu, Miron Romanul şi Nicolae Popea. * gic şi punctuali în toate afacerile sale, a ştiut Stidslavische Correspondenz anunţă din chivernisi talianţii primiţi delà ziditorul şi ocâr- Dar deşi aceasta critică a fost de muilteori Bucureşti că ataşatul militar rus din Bucu­ muitorul său cu un aşa câştig, care puţini mu­ cât se poate de aspră, ea totuş n’a împiedecat reşti a fost rechemat deoarece trimitea ra­ ritori 1-a-u putut realiza. pe răposatul în mersul cugetării şi acţiunei poarte neadevărate despre situaţia şi dispo­ sale, din contră a 'Continuat pe calea apucată Fericitul întru pomenire arhiepiscop şi me- în convingerea firmă, că precum soarele şi ge­ ziţia fată de Rusia a opiniei publice din Ro­ tropolit loan ajungând paroh în comuna Râş­ mânia. rul curăţă atmosfera de miasmele nesănătoase, $ nov (Rosnyô), comună amestecată eu Saşi, şi ' astfel şi roadele muncii sale, purcese din inimă văzând puterea de viată ia care s’a vântat acel curată şi cu cea mai bună intenţiune în scopul Se anunţă din Bucureşti', că d. d’Andrimont, popor prin şcolile sale bine organizate şi curier diplomatic belgian, a sosit acolo şi va binelui obştesc, vor amuţi graiurile criticilor sta în capitala română câteva zile. bine conduse; văzând bunăstarea La care nesocotiţi. * a ajuns acel- popor iprin muncă şi cru­ ţare, prin vieaţa cumpătată, prin cu­ Răposaitul a avut şi convingerea, că critica Banca dîn iaşi a încheiat cu un consorţiu răţenie, bună rândiuială şi prin punctua­ purcede mai mult din necunoştinţa adevăratei austriac un contract pentru vânzarea a 130 stări a lucrurilor decât din anumite intentiuni mii decalitri de vin. litate în toate afacerile sale, încă la începutul funcţiunii sale de preot-protopop şi-a luat de condamnabile, şi mai presus de toate a avut Consorţiul a depus un acont de 200 mii Iei. convingerea, că acei critici, devenind la de­ program al vieţii şi activităţii sale: ridicarea plina cunoştinţă a împrejurărilor, între cari a la gradul posibil de cultură şi bunăstare a cle­ trăit şi a muncit, îşi vor schimba înşişi păre­ rului şi a poporului pe care l-a păstorit. rea, dar şi dacă nu o ar schimba din îndemnul Şi pururea constant în propusul său a şi propriu, ea de sine se va reduce la adevărata ei Forbirea P, S Episcopului loan urmat acestui program in toate poziţiile oe le-a valoare deci la gradul la ca~e se reduce umbra oricărui obiect, când soarele zilei de vară a- ocupat in cursul vieţii sale publice astfel: ea junge la zenit. I. Papp, meritele câştigate prin stăruinţele nepuse în­ rostită în catedrala din Arad, Duminecă în 7 tru ridicarea şcolilor şi a bisericilor — ca mij­ Când acum ne cugetăm la faptul, că răposa­ (20) Februarie 1916, cu ocaziunea parastasului loace sigure la promovarea culturel intelectuale, tul a fost dintre acei rari pământeni, pe cari tmut pentru odihna sunetului răposatului arhi­ religioase — morale şi a bunei stări materiale Domnul i-a binecuvântat cu ani şi zile, cari pe­ episcop şi mitropolit loan Meţianu. a cierului şi a poporului păstorit, vor rămânea tre c zilele şi anii stabiliţi de psalmistul ca ho­ tar extrern al vieţii omeneşti, când adecă ne pentru toate timpurile, tot atâtea dovezi grăi­ Iubiţi creştini şi fii sufleteşti! dăm seamă, că pe când psalmistuil zice: „Anii toare despre vieaţa şi activitatea lui rodnică noştri ca un paingen sau socotit, zilele anilor Prin actul delia 22 1. tr, Nr. 310 aducând la in fapte creştineşti, în fapte mari şi de trăinicie, noştri întru 70 de ani, şi de vor fi cu puteri 80 cunoştinţa iubitului nostru cler şi popor epar- cari ca atari îi vor păstra eu pietate amintirea de ani, iar ce este mai mult decât aceasta, o- hiul, ştirea pe cât de trista, pe atât de adevă­ atât în inimile clerului şi a poporului din mi­ stăneală şi durere”. (Ps. 89. 10, 11), pe atunci rată, că Excelenta Sa, inaltpreasfintitul loan tropolia noastră, cât şi în inimile neamului no­ bunul Dumnezeu, stăpânul vieţii şi al morţii Meţianu, nemuritorul arhiepiscoD al Transil­ stru românesc, oare nu va putea uita, că răpo­ a dat nemuritorului nostru ierarh nu numai ani vaniei şi mitropolit al bisericei noastre române şi zile mai muite decât atâtea, dar i-a susţinut ortodoxe din statul ungar, nu mai este între cei satul a fost ca şi „Pomul răsădit lângă isvoa- rele apelor, care rodul său l-a dat la vremea sa şi facultăţile corporale şi spirituale astfel: că vii, am dispus între altele şi aceea, ca în toate deşi în timpul din urmă i-a fost risipită vocea, bisericile din această eparhie să se tină para­ şi a cărui frunze nu vor cădea, că toate câte a dar memoria si conştiinţa nu l’au părăsit, care stas pentru odihna sufletului acestui ierarh al făcut a sporit”. (Ps. 1. v. 2.) fapt nu-1 putem socoti decât de un deosebit dar bisericei noastre naţionale şi destoinic ocrotitor Cât de mult i-a plăcut ordinea şi curăţenia al provedinţei divine, ca răsplată pentru viata şi apărător al tuturor institutiunilor ei religioa- şi cât die mult a ţinut lia sfinţenia zidurilor bi­ lui cumpătată şi pentru munca luii intensivă se-moraile şi cuflturale-.economioe. spre binele obştesc. Acestea dispoziţii însă nu le-am luat numai sericii, puteţi mărturisi voi parohienii mai în cu respect la uzul introdus în asemenea cazuri vrâstă ai acestei comunităţi' bisericeşti, pentrucă De aceea, când ne dăm seama, că numai în de mare doliu, ci le-am făcut şi sub impresiu- voi ştiţi bine, că între lucrurile de căpetenie, cu ajunul si în ziua morţii s’a dispenzat dela masa nea, că fiind martor ocular la apunerea soa­ cari reposatuil loan Meţianu şi-a început acti­ comună -cu fiii şi eu cei mai deaproape ai săi, relui vieţii pământene a acestui mare arhiereu vitatea sa de aici, a fost şi îngrădirea acestei când ne cugetăm că chiar şi în ziua morţii a şi binevestitor al cuvântului lui Dumnezeu, în- sfinte biserici, aflată desgrădită de toate la­ dorit să se ridice din pat, şi ridicat a şezut pe naintea ochilor sufletului meu s’a deschis acea turile. un fotei; şi când în fine ne mai dăm seama, că pagină a sfintei scripturi, în care apostolul nea­ cel ce a făcut soarele spre stăpânirea zilei, luna murilor, voind să înfrunte firea îndărătnică a Şi se ştie şi are să se ştie şi aceea, că atunci şi stelele spre stăpânirea nopţii, acela a pus şi poporului evreesc şi să-l îndemne la recuno­ când fericitul întru pomenire s’a ocupat cu hotar vieţii tuturor şi astfel zilelor răposatului, ştinţa şi mulţumită datorită povătuitorilor şi ideea, ca institutul pedagogic-teologie să-l stră­ vom înţelege, că acesta, dupăce şi-a regulat binefăcătorilor săi, le grăia astfel: „Aduceti-vă mute pe alt ioc, şi când pentru câştigarea locu­ toate afacerile şi s’a pregătit de plecare pe ca­ aminte de mai marii voştri, cari v’au învătat lui a intervenit la fericita baroneasă Ifigenia lea vieţii de veci, a putut zice, precum a şi zis cuvântul lui Dumnezeu şi privind la sfârşitul Siria, n’a făcut aceasta pentrucă încăperile edi­ sufletului său cu toată liniştea: „întoarce su­ vieţii lor, să le urmaţi credinţa’ (Evrei 13. v. 1). ficiului ridicat in 1875 în nemijlocită apropiere flete al meu întru odihnă ta, că Domnul bine- Această poruncă potrivită şi pentru lumea a acestei sfinte biserici .n’ar fi fost corespunză­ a făcut tie”. (Ps. 114. v. 7). de acum, deci potrivită şi pentru o parte în­ toare contingentului de frecventau ti, ci între semnată a fiilor bisericei şi a neamului nostru Iată dară sfârşitul vieţii pământ'’”* a ace­ alte motive de ordine superioară a avut in ve­ stui patriarh al bisericii noastre. sună la urechile mele, şi acest graiu vibrează dere îngrijirea de sănătatea elevilor, de prove- înaintea ochilor inimii mele şi acum, când cu derea lor cu posibila hrană bună şi suficientă, Si acum cunoscând munca şi osteneala, ajutorul lui Dumnezeu ne-arn învrednicit a ne ide dedarea la ordine, punctualitate şi curăţenie, viaţa şi activitatea precum şi sfârşitul creşti­ aduce şi noi aminte şi a depune şi în această de îndemnai ea lor la închegarea legăturilor nesc al acestui îndreptător al credinţei şi chip formă obolul şl a da tributul profundei noastre prieteneşti şi frăţeşti ca şi unii, cari chemaţi al blândeţilor ,să-i urmăm credinţa prin aseme- veneratiuni memoriei acestui mare păstor şi ar- vor fi să stele la timpul său în serviciul unui rea fapte creştineşti; memoria lui binecuvântată hipăstor al bisericii noastre, care conştiu de şi acelui scop: al bisericei şi al şcolii noastre, să o păstrăm cu pietate în inimile si cugetele chemarea şi datorinta sa, n’a încetat a bine- si nu mai puţin s’a avut în vedere şi dispen- noastre, să-l pomenim în rugăciunile noastre vesti cu putere multă: lumina, adevărul şi zarea părinţilor de anumite griji, de cari erau si să-i zicem: Vecinică pomenire, vrednică de dreptatea şi n’a pregetat a învăţa: credinţa, amintire, în veci pomenirea lui. Amin. dragostea şi nădejdea creştinească astfel: că cuprinşi în tir pul. vând dieceza noastră nu avea pe terenul vestirii cuvântului lui Dumnezeu, fe­ internat pentru elevii acelui institut îmbinat. ricitul întru pomenire arhiepiscop si mitropolit Cât de necesara şi de părintească a fost loan, a umblat pe calea marelui ierarh loan aceasta îngrijire, c înţeleg părinţii numai acum, Qură de aur, pe care sf. noastră maică biserică când sen inarul şi alumneele sunt prefăcute Pag. 6. ROMÂNUL1 Duminecă, 27 Februarie 1916.

Staion 1 cor., Ion Stoian 1 cor., Ana Stoian 2 Culegătorii de medalii... cor.. Alexandra Adam 1 cor., îosif Nicolaevici 2 cor., Vasile Ianăş 2 cor., Măria Adam 1 cor., Eroii regimentului 33 arădan. 2 cor., Vasilie Ianăş 2 cor., Măria Adac 1 cor., Eva Ianeş 1 cor., Adam Gaiţa 2 cor., Maria Arad, 26 Februarie. Blagoe 1 cor., îosif Ogrin 1 cor., Persa Ion 2 cor., Irina Miclău 4 cor., Persa Lazar 2 cor., Avem sub ochii noştri o statistică a de­ îosif Blagoie 1 cor., Blagoie Adam 1 cor., loa- coraţilor, cu diferite medalii, din toate regi­ novici Milán 1 cor., Catinca Ogrin 1 cor.. Reu­ mentele de infanterie din patrie. Statistica niunea de cetire şi muzică 30 cor., Ioachiin este publicată de revista săptămânală Kii- Pentru orfelinatul românesc Giuca 2 cor. — Suma totală 86 cor. liigy-hadugy în numărul din urmă. Voinicii 4. Colecta domnului Petru Ciocan din Po- cărui regiment credeţi că au obţinut cele mai din Sibiiu. iana-sărată „dela lucrătorii români, cari cară multe medalii de aur şi argint mari? Ei sunt cu spinarea saci cu cereale dela vama româ­ Arad, 26 Februarie. nească, cari trăiesc în creerii munţilor” : tocmai voinicii regimentului nostru aradan Petru Ciocan 15 cor., Ştefan Ardeleanu 5 33 constituit în covârşitoare majoritate de La „Românul” au mai contribuit pentru or­ felinatul din Sibiiu următorii: cor., Ioan Dumitru Ciurea 1 cor., Niculai Fulga Români. i â 1 cor., Ioan Verdesi 1.40 cor., Ioan Furcian 1. Colecta stegarului Vasile Moisil dela sol­ 2.20 cor., Andrei Borber 2 cor., George Bălcan Cu diferite prilejuri am stăruit asupra daţii spitalului de câmp 5/12: 1 cor., Ioan Cînpurear 1.20 cor., Constantin :>etru 1.40 cor., Constantin Rusu 1 cor., Vasile strălucitelor fapte de arme săvârşite de eroii Fahnrich Vasile Moisil Năsăud 20 cor. Ser­ regimentului aradan, cari luptă pe diferite genţii: Thomas Hann, Turnişor 5 cor., Bene­ Bitir 2 cor., loan Drágán 1 cor.. Andrei Por- puncte ale frontului rusesc, la graniţa italiană czel 1 cor., George Sámson 1.20 cor., Niculai dek Béla Bánffyhunyad 5 cor. Plutonierii: Du­ Drăgan 2 cor., George Stănică 1 cor.. Constan­ şi în Balcani, — pe serpetinele prăpăstiosului mitru Enache Braşov 15 cor. Aurel Mesaroşi tin Bălăjoi 1 cor., Orbán ígnácz 1 cor., Toader Lovcen luptaseră cu succes nu de mult. Iată Frhatvan 10 cor., Weisz József Csucea 2 cor. Radu 1.20 cor., Niculai Grosu 1 cor., Niculai Caporalii: Qeorge Tomoroga Borgo-Murăşeni acum şi aclatanta dovadă oficială a vitejiei Ionel 1 cor., George Apostol 3 cor., Sárcsán 3 cor., Ion Gruiau Hapria 2 cor., Marosán Jenő Imbre 1 cor., George Grosu 1 cor., George Gli- ei, ei au cules cele mai numeroase medalii Körtekapu 2 cor., Krausz Mihály Buza 1 cor., de aur şi mari de argint, prin conferirea a- gore Oltean 1 cor., George Chitiu 2 cor., Ni­ Johann Scholler Petele 2 cor., îosif Ciuzboian culai Manea 2 cor., George Muntean jun. 1 cor., cestor medalii comandamentul suprem al ar­ Vulcan 6 cor., Sebestyén János Kendilona 2 Ioan Manole 2.40 cor., Ioan Muntean jun. 2.20 matei recunoaşte serviciile de preţ realizate cor., Georg Köbér Turnişor 2 cor., Dominic cor., Dumitru Bunghez 2 cor., Dumitru Furcian Furhman Pfaffstătten 2 cor. Fruntaşii: Aron de aceşti eroi. 1.20 cor., Radu Anghel 1 cor., Pavel Bălar 1 Pop Bretea-română 2 cor., Grigorie Costinea cor., Niculai Drăgoi 2 cor., Vasiie Coltofeauu Ne exprimaserăm nădejdea şi până aci că Ardau 2 cor., Vasile Oniga Ilva-mică 2 cor., Po- 1.20 cor., Ioan Boholtian 1 cor., Ioan Măgurean povits Gyula Braşov 2 cor., Hirsch Aron Nagy- 1 cor., Niculai Zmâdu 1 cor., Niculai Ilié 1 cor., conducerea militară a monarhiei îşi va spu­ Teremi 1 cor., Jozsa Sándor tiodgya 2 cor., ne cuvântul atunci când va fi nevoie I. Chiriac 1 cor., Micloşi J. 1 cor., Ioan Sielaru Varga Venczel Simonfalva 1 cor., Kravaszki Z. 1 cor., Ioan Bîrlă 1 cor.Nictilai Cioban 1 cor., Conducerea militară va şti să in­ Alibunar 10 cor., San. soldaţii: Macedón Huciu Niculai Radu 1 cor., George Irimia 1 cor., Va­ tervină pentru cei ce au ştiut să-şi verse din Poiană 2 cor., Zsigó István A-Szerdahely 1 sile Drăgoi 1 cor., Alexe Haicu 1 cor.. Petru cor.,George Ranta Nadaştia le sus 4 cor., Va­ Ciurea 1 cor., Vasile Vrănoianu 1 cor., Niculai abundenţă sângele pentru împlinirea scopu­ sile Hulpoi Ardis 2 cor., Lica Coroi Giriş 4 cor., rilor militare fixate de ea. Nădejdea aceasta Ionel tânăr 1 cor., Petru Lupu tânăr 1 cor., Flore Blaga Gimelcsi 2 cor., Sztankovics Sava Radu Rusandu 1 cor., Bortog L. 40 fik, Geor­ ni se întăreşte, cu această ocaziune, când Vârşet 5 cor., Mihail Gottschling Omlaş 2 cor., ge Băcescu 1 cor.. Petru Moisii 1 cor., George rigidele date ale unei statistici constată că Szigeti Sándor Czegötelke 4 cor., Bihary Zs. Lazar Cotigă tânăr 1 cor., Niculai Feraru 1 regimentul aradan 33, a primit 30 medalii Bagomer 40 fik, Reck Albert Cluj 40 fii., Ion cor., Ioan Teacă 1 cor., Constantin Hârjan 1 Tărnaş Recitova 2 cor., Leopold Schuster Ru- de aur şi 216 de argint mari. natez 2 cor., Ion Sándor Hodac 7 cor., Franz cor., Gál Lajos 10 fik Kahling Litschel 2 cor., Bálint Tamás Múlom 2 Aceşti „lucrători români cate cară cu spina­ Alt regiment din Ungaria care a primit rea saci” ca să poată trăi în creerii munţilor, îndată după regimentul aradan cele mai nu­ cor., Ernst Bősei Weiskirchen 2 cor., Borovka András, Jablonka 2 cor., Adolf Dreschler Os- să fie de exemplu demnilor noştri, cari se co­ meroase medalii de aur este regimentul din ikau 1 cor., Josef Winkler Barzdorf 2 cor., desc şi acum de a oferi dania lor pentru orfeli­ Cinei-Biseriei, constituit în majoritate iarăş loan Sándor Gilău 2 cor., Niculae Aldea Boju- nat. Să trăit!, bravi lucrători români! din naţionalităţi (26 med.), iar în locul al trei­ mic 2 cor., Traian Bidian Sirtioana 2 cor., Ion 5. Colecta cadetului Onoriu Giurgiu dela sol­ lea regimentul nostru din Sibiiu 31, care a Mărcuş Habic 1 cor., Klein Mathias Şura-mare daţii români din plutonul IV, compania 14 a re­ cor., Ion Crişan Ţigani 2 cor., Blaga Lázár obţinut 19 medalii de aur. gimentului de infanterie No. 51: Răteag 2 cor., Orbán Domokos Sz.-Hodos 2 Kadett Onoriu Giurgiu 20 cor., caporalii: Din punct de vedere al armatei evident cor., Aloldovan Vian, M.-Rognut 1 cor., Banov- Ioan Stan 10 cor., lacob Bota 4 cor., Ioan Tul­ că mulţimea decoraţiunilor oferă criteriul si­ csin Péter Gerebes 1 cor.. Brun András Ihris- cse 2 cor., Teodor Vintilă Sáncéi 2 cor., Gavrilă bure 4 cor. Fruntaşul Teodor Pop 4 cor. Infan­ gur de judecată asupra destoiniciei, calităţii teriştii: Vasiliu xMoldovan 10 cor., Ioan Pâlfi Fărcaş 2 cor., militare ă voinicilor. îndeosebi când este 10 cor., Alexandru Pop 10 cor., loan Lung 4 Tren-soldatii: Petru Rus liidiş 2 cor., Ion cor., Alexandru Gira 4 cor., Ioan Cri*'”- 4 cor., vorba de armate naţionale. Coste Gurasada 2 cor., Ignat Barb Cib 1 cor., Nicolae Culceriu 4 cor., Petru Flueraş 4 cor., Şi dacă totuş reuşesc re­ Szöcs András LI.-Lövöte 1 cov„ Sirovicza Ist­ Alexandru Morariu 4 cor., Ioan Ţinea 4 cor., gimente de naţionalităţi să stoarcă cele mai ván Tótkomlós 1 cor., George Stan Mocsa 1 Vasiliu Oltean 4 cor., George Brie 9 cor., Va­ numeroase medalii, în chip logic faci con­ cor., Orbán Gáspár Törpény 40 fik, Ion Lázár siliu Fiscutean 2 cor., Ioan Leu 2 cor., Teodor cluzia că prestaţiunile militare au trebuit să Sánmárgita 1 cor., Mihai Beres Ercávaci 2 cor., Păpuc 1 cor., Ioan Murăşan 1 cor., Isae Gonea George Fogaşi Tăşnad-Santo 2 cor.. Vasile O- 2 cor., George Gonea 2 cor., Ioan Szabó 2 cor., fie deosebit de valoroase, şi să fi fost plătite şan Tăşnad-Santo 2 cor., Thomas Friihm Iáad Gavrilă Bandea 2 cor., Gligor Chiorean 2 cor., cu abundentă vărsare de sânge. í cor., losef Weber Wien 2 cor., George Du- Petru Noruţiu 1 cor. — Laolaltă 123 cor. mitrean Rebrişoara 2 cor., Ioani Ordean Lan- Indiferent de cine poartă pe piept deco­ crăm 2 cor., George Tăilă Arad 1 cor., Ion Bo- 6. Colecta stegarului Octavian Secarea dela raţiile conferite regimentului aradan, ele gră­ dia Draga-Vilma 2 cor., Costar Moidovan S.- regimentul de infanterie 64 compania 13: iesc în chipul cel mai eclatant despre esce- Măgeruş 2 cor., Todor Coltor T. Gyertyámos 1 Stevarul George J9etca 30 cor., cadetul Oc­ lentnl material de oameni ce-l dă grosul sol­ cor., îosif Peteu Cârneşti 1 cor., Foris Márton tavian Secărea 30 cor., sergentul major Mihaiu daţilor noştri din acest regiment, de sângele Zajzon 20 fik, Bartha János .-Sz.-György 1 Ianc 20 cor., sergentul major Adam Lup 10 cor. cor., Georg Wasko Fényes-Litke 1 cor., Sza­ plutonier George Tomodan 20 cor., plutonier românesc împrăştiat din ambundenţă pe în­ bó Sámuel Rattó 60 fik, Péntek Márton Körösfö Ioan Oprean 20 cor., plutonier Roman Pogan depărtatele fronturi de luptă. 1 cor.. Bűnei Peter Wien 1 cor., Ioan Velle 2 20 cor. — Suma: 150 cor. Când deci vorbim despre culegătorii de cor., Matei Frătilă 2 cor., Ács István Niregy- Reasumare: háza 1 cor. Suma: 211 cor. medalii în chip firesc atenţiunea noastre se Golecta No. 1 cor. 211.— concentrează şi mai mult asupra măsurei cu 2. Colecta domunului I. Nandiş din Gmünd: Colecta No. 2 34.- care ni se va măsura de cei dela putere, asu­ Zeno de Rusyn (Colomea) 5 cor., inginer Colecta No. 3 86.- pra răsplătirei acestei glorii militare ce-o A. Kramrich (Londra) 5 cor., N. Meisels 2 cor., Golecta No. 4 „ 95.— dau monarhiei soldaţii noştri, A. Şlaiher 2 cor., Rapaport-Lupan 4 cor., dşoara Colecta No. 5 „ 123.- Berta Schlifka 2 cor., dşoara Erna Lempert Colecta No. 6 150.- 2 cor., Dr. Starkl 2 cor., cadet I. Nandriş 10 c. Suma cor. 699.— Suma: 34 cor. Transport din Nr. 33 cor. 13.135.97 3. Colecta doamnei Paula Superceanu, so­ In total cor. 13.834.97 ţie de învăţător în Marcoveţ: Paula Supercean 5 cor., Viorel Popa 1 cor., Emilia Moise 2 cor., Iulian Moise 6 cor., Mi­ hail Moise 1 cor., Maria Crăciun 2 cor., Ştefan Crăciun 2 cor., Măria Stoian 1 cor., Lucretia * Pag. 7. Duminecă. 27 Februarie 1916. ROMÂNUL europene. Aliaţii trebuie să tse mulţumească Scrisoare din Viena. cu transportul ide anme şi numiţii de răsboiu. Răsboiul european. După răsfoim Kiaociautl va fi redat Chinei. — Februarie. Comunicate oficiale. * Cetitorii Românului vor avea de aci înainte cam la Budapesta, 25 Februarie. — Se comunică dela car­ Zürich. — Lui Schweizerische Telegrafen două -săptămâni icâte o scrisoare della noi, în icare vor tierul general: Information i se anunţă din Marseille. In trece­ afla schiţată vieaţa 'Capitalei în zilele aceste de grea Pe frontul rus: In unele puncte lupte artileristiee. rea pe aici Rushiro Matsu noul ambasador ja­ încercare îşi mari 'prefaceri. Ca uai .popor tânăr care ponez la Paris a declarat unui ziarist, că Japo­ are atât de multe 'lipsuri ide împlinit cât se poate smai Pe frontul italian: Nici uin eveniment de importanţă. nia continuă transportul de arme şi muniţii pen­ grabnic, trebuie să fim >ciu ochii in patru pretutindeni. Pe frontul sud-ostlc: Trupele noastre idin Albania tru Rusia. Aproape în întregime, fabricile Japo­ Trebuie să urmărim cu interes tot 'Ceeace ise pune ia au respins Italienii bătuţi ia ost şi isud-o.st dela Du- niei sunt cuprinse cu aceste fabricaţii. La în­ oale în jurul nostru ri isă căutăm să profităm din toate razzo .şi i-au iagoniit până la fâşia de pământ situată trebarea dacă Japonia va face transporturi de experienţele popoarelor, cari favorizate de isoar.te au la vest dela lacurile din aceste ţinuturi. Portul din trupe în Europa, ambasadorul a ocolit să dea timpul, mijloacele îşi ialte circumistanţe cari le asigură Durazzo este bombardat de tunurile noastre. Reuşim răspuns hotărît şi-a spus că opinia japoneză eo iipso ideisvolbarea. să tulburăm îmbarcarea trupelor şi muniţiilor. Apariţia urmăreşte ou atenţiune desfăşurarea evenimen­ Noi m’avem nici timp, nici forţe, nici bani, de pier­ unor vase italiene n’au nici o .influinţă asupra evem- telor de răisboiu, tal cărui rezultat final nu se dut -şi de aceea trebuie bine isă chibzuim tot pasul ce-1 roelitelor. In aceste lupte am făcut pradă de Tăsiboiu poate trage la îndoială. facem, folosind învăţăturile idetrase din păţania ve­ 11 ofiţeri italieni, peste 200 isoldaţi, 5 tunuri şi o mi­ cinului. tralieră. ______Essad paşa în Italia. Viena a foist totdeauna un centru ,cultural al monar­ # Brindisi. — Pe bordul unui torpilor italian, hiei, ideflia începutul răsboiuflui ia crescut tot mai mult Essad-paşa a sosit aici. importam fa, astfel 'Că itivolunitar iţi pui întrebarea, ce Berlin, 25 Februarie. — Se iconmnică dela marele cartier general: i - * i J «S i i au făcut oamenii din Budapesta atâta vreme, dacă nu Moştenitorul de tron sârb la Atena. s’uu putut eimianicipa cultural cu toate că tiveau toate Pe frontul occidental: învingerile obţinute la ţăr­ mijloacele? Opera poporală care era să .fie focar ai mul drept al râului Maiais le-am sporit şi în .cursul zilei Bucureşti. — Journal des Bakans anunţă cult u t ei naţionale va deveni m scuirt scenă germană, de ieri. Am ocupat următoarele .cantonamente şi 'lo­ din Atena: Alexandru moştenitorul de tron a unei trupe din Framkfur.t. In şcoiâlele medii se aran­ calităţi întărite de lângă Maas: Champneuvillc, Ga- sârb a exprimat guvernului grec profundele jează 'serbări cu invitări ungureşti şi nemiţeşti, tipă­ teleteis, Marmont, Boamnont, Chambrette şi Ornes. sale mulţumiri pentru bunăvoinţa manifestată rite şi ise joacă piese teatrale nemţeşti, iar publicul AfaTă de acestea, «m ocupat cu asalt toate poziţiile de Grecia fată de Sârbi, şi a pus în vedere că mare unde-1 întâlneşti tot nemţeşte. duşmana până la ©oa-sta de munte Louvenont. Pierde­ în drumuil său ilia Paris se va abate la Atena Viena îu scbiimb caută cu angajarea tuturor forţelor rile .sângeroase a duşmanului au fost .din nou foarte unde va petrece timp mai îndelungat. nu numai isă .se întărească cultural, ci să ise impună mari. Numărul prisionierilor isporind cu 7 mii, întrece chiar Germaniei. O face aceasta mai cu iseaima pe te­ cel de 10.000. Despre prada de răisboiu în muniţii, nu renul artistic literar. O iserie de evenimente culturale avem încă amănunte. s'au desfăşurat .mai nou, tot în Viena astfel că tuturor Pe frontul orienta! şl din Balcan: Nici un eveniment Luptele dela Verdum, revistelor li se impune necontenit a se oicupa de vieaţa de importanţă. artistică Vieneză. Comunicatul oficial francez -datat la 24 Fe­ „AlpensimphOttiie” a lui Strauss a provocat adevă­ 59,000 Sârbi spre Salonic. bruarie despre luptele deda Verdun spune ur­ rată revoluţie între muziiciani. Nici azi nu isla încheiat mătoarele: In Artois spre ost dela Sonchez s’au discuţia înverşunată pro et contra plasată în caiete în­ Roma. — „Figaro” anunţă că înainte de dat lupte de granate de mână. In ţinutul nordic tregi ale revistelor „Merker” şi „Schaubiihne”. Strauss sfârşitul lui Februarie st. n., 50 mii Sârbi înar­ ■delà Verdun, luptele s’au continuat cu aceiaş încearcă în simfonia aceasta să descrie Alpii în muzică, maţi, echipaţi şi complect restabiliţi de obo­ vehemenţă şi au ţinut toată noaptea îndeosebi întreagă .splendoarea peisajului muntos, cu văi înflo­ seala răsboiului vor părăsi Coriu îndreptân- dela malul drept ai râului Meuse până în ţinu­ rite, ou piscuri pustii, cu vifor şi apusuri de soare li­ du-se spre Salonic. tul -sudic delà Ornes. Din cauza vehementei niştite este prinsă în tonuri. Şi este interesant că pe bombardări -a poziţiilor noastre dela Brabout când Strauss ise apropie latât de muilt, este isă zic aşa Consiliul superior dc răsboiu sur Meuse, trupele noastre, scutite de întune- îmbătat de natură, vin tinerii pictori de nuare speranţă ai aliaţilor. recull ncptii au evacuat satul ajutaţi fiind de dintre cari avem aici pe Kokoschka şi zic ică pictura focurile ipoziţiiilor noastre dela malul stâug al Paris. — La consiliul superior al aliaţilor râullui. Un atac îndreptat împotriva pădurei şi iscuilptuira nu trebuie numai decât să copieze natura. convocat la Paris vor lua parte: Arta zic dânşii c’ar fi ceva cu totul abstract. Poate Coures re-a răpit o pante din aceasta pădure, pleca şi deda natură, dar nu trebuie numai decât să se Asquith, Sir Grey, iord Derby, Lloyd Mak dar partea sudică o ţinem încă. Atacurile în­ inspire de natură. In consecinţă desenează şi pictează Geo'rge, Kerma, lord Kitchener din partea An­ treprinse împotriva Boaumontului n’au reuşit tablouri pe dări le numesc: ^compoziţia Nr. 36” etc. gliei; Bark, ministrul de finanţe, generalul Po- să n-e scoată din această localitate, în fata că­ Tablourile astea-s un adevărat haos de linii; un virvar livanov, ministrul de răsboi, Şebeeo, secreta­ reia se găsesc poziţiile noastre. Spre ost de teribil. Pictorul îmi explică şi zice: „Tabloul nu su- rul general al ministerului de externe şi gene­ aici stăpânim ambele părţi dela Ornes şi tran­ peartă nici o linie, nici un punct mai mult, căci ime­ ralul Gifensky, din partea Rusiei; Salandra, şeele Ha isud dela Herbebois. diat este distrusă armonia”! Dumnezeu să mă ierte dar Zupeli, Danco şi Barzilai din partea Italiei; Retragerile orânduite, pentru evitarea pier­ eu n’am putut descoperi nicăiri armonia de care îmi Passici din partea Serbiei; Broqueville şiVan- derilor zadarnice, le-am săvârşit în deplină or­ vorbea .artistul. dervelde din partea Belgiei şi Miniscovici din dine, fără oa duşmanul, care înaintează sufe­ Zilele trecute am cetit un foileton într’o foaie ro­ partea Miintienegrului. Consiliul se va tine sub rind mari pierderi, să fi reuşit spargerea fron­ mânească deiia noi. Zicea scriitorul foiletonului care preşidentia lui Poincare, preşedintele Repu- tului nostru. Pe sectorele dela Ormes-Frome- era în trecere prin Viena .că la noi aici ar fi la modă blicei franceze. zey canonadele continuă. In Lorena, duşmanul haina şi pălăria de doliu. Generalul Rusky la ţar. a intrat într’o poziţie înaintată a noastră situată Am cetit foiletonul şi mi-am zis: „Doamne ce-ţi lângă pădurea Shenumt, i-am alungat însă este omul. Zilnic ies pe cursorii nostru către .seară şi StGckholm. — Generalul Rusky, deplin în­ imediat de aci. n’am putut eu observa lucrul ăsta. Repede m’,am îm­ sănătoşit, s’a reîntors la Petrograd, venind din 'Spre ost dela Reillon s’au dat lupte intre brăcat şi mi-am propus „să fac o călătorie de studiu”. C au caz. De aici generalul Rusky a plecat la patrule. Noaptea trecută, o escadră din aero­ A.m pornit din Tberesianum Gaase şi am c.roit-o peste cartierul general, unde a fost primit de ţar. E planele noastre au aruncat 45 bombe între cari Ring şi Kaertner şi înapoi, tot numărînd pălăriile pen­ va relua în curând comanda armatei de nord- mai multe de mare calibru peste stabilimentele tru .compunerea unei statistice. Iată ce am întâlnit: est şi va începe o ofensivă viguroasă^ contra căii ferate dala Metz-Şablon, provocând mari Pălării de doliu două, pălării roşii .s’au roşu dominant armatei generalului Hindenburg. Odată cu a- incendii. 86, pălării vinete şi întunecate 92, pălării verde domi­ ceasta, se va începe o ofensivă generală pe -La orele 11 seara statul major francez a nant şi ailte pălării fanteziste pe cari nu ştiu unde 9ă întreg frontul. dat următorul comunicat: Am diracţionat reu- le înşir paste o sută — -şi era către scară când după ştie canonade împotriva construcţiunilor de înţelepciunea Românului ,toată viaca-i neagră”. Armata sârbă va lupta în Albania. forticiicare la vast dala Maison de Champagne Cor. şi spre sud delà St. Marie a Py. In Argone am Geneva. — Din cercurile oficioase sârbeşti dat groaznice focuri împotriva tranşeellor ger­ se anunţă că armata sârbă reorganizată în in­ mane delà Fille Morte. sula Corfu, va fi adusă la Valona, pentru a con­ Spre nord dela Verdrn, duşmanul continuă tinua lupta cu austro^germano-bulgarii în Al­ cu aceiaş vehementă bombardarea împotriva bania. Detaşamentele italiene vor fi debarcate liniei noastre de foc dela Maus până la hota­ la Satlbnic. Numărul Italienilor debarcaţi la rul sudic, spre sud dela Fromezoy. Intre malul j QE1ÏRU „CEHEI DE j Valona sunt 80,000 şi împreună cu armata drept -al Metisei şi Orhes, duşmanul luptă cu sârbă, armata de apărare a Valonei va avea înverşunarea de ieri. A diat reipeţite furioase un efectiv de 200,000 combatanţi. atacuri împotriva frontului nostru fără ca să 1 1 IU I ROMÂNEASCĂ“ | reuşească spargerea lui. Ne-am retras ambele Japonia este prea îndepărtată. aripi dincolo de Samogneux şi spre sud dela nu uitaţi să trimiteţi redacţiei „Ho- f Cristiania. — Ambasadorul japonez la Paris, ; Ornes. Artileria noastră a răspuns cu vehementă mftBului“ oncs set, dovadă de vitejie | sosit de curând la postull său a spus următoa- irelle: ! turnurilor duşmane. In Lorena am is-gonit un / . săvârşită de ersîl noştri. | Din icauza In depărtării, Japonia nu^ poate detaşament de recunoaştere când încerca să transporta soldaţi pe câmpurile de răsboaie se apropie de St. Martin. Pag. 8. ROMÂNUL Duminecă, 27 Februarie 1916. împărţire de săminte de nutreţuri măestrite Pe luna Februarie ofer cu preţul de zi: INTORMATIUNI Primim dela comitetul central al „Reuniun-ei No. io romane de agricultură din comitatul Sibiiu ur­ Cafea Cuba fină 1 kgr. . 6 00 7-00 cor. « 14 » » foarte fină 1 kgr. Arad, 26 Februarie 1916, mătoarele: » 15 6 60-7-50 » - « mărgele 1 kgr. . 6- 60-7-50 » » 16 » » specialitate 1 kgr. 7- 00-8-00 » Cu scop dte a- sări în ajutorul membrilor » *1 » Tava aurie 1 kgr. . . Reuniunii noastre la cultivarea nutreţurilor » 106 6 60-7-50 » Muntenegrul în Franţa. » Mixtură «Victoria« 1 kgr! 700-800 » măestrite, subscrisul .comitet va împărţi în pri­ 1 kgr. Tea «Mixtură rusească« 20 coroane. Regele Nicolae al Muntenegrului, însoţit de al săi măvara anului curent, în mod gratuit, câte o — cu excepţia prinţului Mirco, fiul său cel mai mic, 5 kgr. se expedează francat si vămuit prin modestă cantitate -de sămân-ţe de trifoiu, de rambursă poştală. rămas ca să facă suprema rezistentă şi să reuşiască luţernă şi ide napi de nut-ret. retragerea micei armate — din calea invaziei furtunoase Aflând puţină cafea, neguţătorilor şi în Ro­ mânia nu pot trimite! - arăbiţi până se mai află iafta irezistibile a Austro-Qermanilor, a venit să ceară adă­ . Cererile în acest scop să se înainteze co­ a-i aviza şi pe cunoscuţi. post Franţei şi să nădăjduiască sosirea ceasului de mitetului cel mai târzia până ,1a 7 Ma-rtie n. c. revanşe legitime. Cu tontă stima se roagă de sprijin: Cei împărtăşiţi în trecut, sunt rugaţi a ne F. A. DEGAN. comerciant în Fiumc (Postafiok Nr. 163), Familia regală în exil s’a învrednicit pe pământul tace raport amănunţit despre rezultatul recol­ nostru ospitalier de o primire călduroasă, de simpatie tei- cum şi despre felul de urmat la cultura ace­ profundă la care avea tot dreptul. Regele Nicolae are stor plante. Sibiiu, 22 Februarie 1916. Pont. Dm No 10 şi 15 se va afla puţină, deci cu care se pot înlocui ? 65 de ani, regina Milena 70. Insă nici bătrâneţea au­ Lutuţa, prezident. Victor Tordăşianu, secretar. gustă, nici împrejurarea că erau învinşi n’au oprit pe învingători, totdeauna să-i urmă­ Cununie. D. Andreiu Blaga, când. de preot rească pe drumul exilului, delà PodgorRa la San-Gio- anunţa căsătoria sa cu d-şoara Vet aţa Vaşca, vani di Medua unde au îmbarcat, să atace din aeroplane ce va avea ioc Joi în 2 Martie n. în biserica Cronica femenină. tristul cortegiu cu bombe( mitraliere, apoi, pe mare, cu gr.-or. din Homorog. submarinele căutând să facă obstacole vaporului lor. Noulle submarine germane. „Daily Tele­ Acum sunt oaspeţii noştri. Regele, la Lyon de abia-şi Scrisoare de modă. putu stăpâni emoţiunea când trupele noastre îl salutară graph dă detalii asupra tipului- cel mai recent cu sunet de fanfară, pe când cobora pe cheiul gării. de submarine germane. Ele au forma unei ţi­ Deodată cu cea dintâi adiere de primăvară bă­ Să nu neglijăm nimic a face ca aceşti exilaţi să uite gări şi deschizătura este la mijlocul vasului. nuită mai mult decât simţită în aer, -apar gi variaţiile capitala lor şi palatul familiar.... gi de multe ori prea puţin schimbatele şilhuate din Năvile de comerţ cu greu le vor putea vedea, paginile jurnalelor de imo-dă. Toată lumea e împodobită (Din L’Illustration, No. 5, din 1916). şi cu greu le vor lovi-: noile .submarine au de­ încă în blănării, catifea gi moda iernii .se menţine încă sigur tunuri mai perfecţionate. - vrând nevrând — din clauza frigului, jurnalele de Regele României Ia Floreşti. Se anunţă din moda însă, ne aduc vremelnicele prevsetiri ale toi- Bucureşti : M. Sa regele îinsotit de A. S. R. prin­ f Dr. Ion Erdélyi, când. de advocat în Arad, letteioT de primăvară. -originar .din Nădlac, a încetat din vieaţă la 21 cipele Ca rol, mareşalul palatului d. Henry Ga- Februarie. A fost răpos de o aprindere de du­ Nu de imult, întâmplarea mi-a dat în mână un jur­ targi, din ii Prooopiu, Lahovary, Grecianu, Ro- mám. nal de modă francez, sosit din Paris. 11 iau în mână setti, Aiextandrescu şi Metiamu, a plecat Luni gi-i văd coperta pe care era imprimat datul „L'hiver Odihnească în pace! 1916”. Răsfoiesc jurnalul, troc peste două, trei pagini seara la Floreşti, domeniul -dlui M. Cantacu- O nouă expediţie pacifistă americană. Se rar mă întorc pentru ca ,o& mă conving dacă am văzut zino, unde a participat Marţi înainte de ameazi bine. Si rară« cetesc L’hiver 1916 ,gi răsfoiesc din nou ia o vânătoare organizată în onoarea M. S. re­ anunţă din New-York: In urma propagandei jurnalul. Şi iată mi -se înfăţişează cea mai frumoasă gelui şi A. S. R. principelui Garoi. După vână­ pacifiste a lui Ford, s’ia hotărît să se formeze moda, in senzul cel mai larg al cuvântului. toare a avut loc un dejun în palatul dlui Can- o nouă expediţie pacifistă, -sub conducerea lui Costume tailleur cu jachetele mai lungi decât mai Bryan şi 1 aft, cari vor verii în Europa. Noua tacuziino. M. S. regele împreună cu A. S. R. scurte, lărgite în măsură deplin armonică, fustele de principele Garoi şi suita împreună cu A. S. R. expediţie pacifistă îşi va începe activitatea în troteur-uj purtat de anf de-a rândul, şi de Anglia. o lărgime contra căreia n’ar avea de oblec- orele 11 cu un tren special la Bucureşti. ţionat nici cea mai încăpăţînată aderentă a fuste­ t Căpitanul Alexandru Candrea. In arti­ rv '^aro'nul Hazai proprietarul unui regiment. lor de^ un pas. Şi am răsfoit bogatul conţinut al jur- colul despre regretatul căpitan Alex. Gandrea, Om Viena se anunţă: Ministrului apărării ţării naiului de modă pe care era imprimat datul din 1916, baronului Samuil Hazai general de infanterie, vrând cu orice preţ să găsesc originalul al cărui imi­ publicat în numărul 29 al acestui ziar s’a zis regele i-a dăruit proprietatea regimentului 46 taţie a prins rădăcini cu atâta lipsă de rezon în moda că numitul -căpitan în timpul din urmă, înainte de infanterie care staţionează acum în Bra­ de toate zilele deda noi. şov. de răsboiu, s’ar fi retras în statuii de p en zi une. N’am găsit nici urmă de rochii până la genunchi, Această aserţiune a iost urmarea unei imforma- Cheltuielile răsboiidui sunt 300 miliarde. Din cu rostul de a întrebuinţa abundanţa de stofă în lăr­ ţiuni greşite, căci căpitanul Candrea niciodată gime, dacă nu-i dăm lungimea cuvenită, nici -crinolină, Zürich se anunţă: Ziarul „Pall Mall Qazette” n’a (fost pensionat, ci ca ofiţer activ a luat mei co/sme, nici luxul ghetelor gi a ciorapilor de mă- socoteşte cheltuielile răsboiului cari până la se cari acoper PuCpile descoperite până aproape de parte în rasboiul mondial, în oare a murit moar­ sfârşitul anului 1916 au să fie pentru ţările beli­ te de erou. genunchi, nici pălăriile fantesiste în cari lipsa de gust gerante 300 miliarde. Din această sumă An­ sa Le dătătoare de ton, gi în sfârşit nimic nimic Concertul dnei Lucia Cosma pentru orfeli­ glia este părtaşe cu 75 miliarde ceeace este din euageraţiilLe ridicole din moda adaptată la noi. natul din Sibiiu. Cetim în „L’indépendance un mare dezastru deoarece datoria de stat în . Ml s’a dat losica explicaţie. Moda porneşte din Pa­ Roumaine”, 9 Februarie st. v.: Anglia este o concepţie necunoscută. ris, o gtam doar cu -toţii. Chiar şi în timpuri normale, Valoroasa aristă doamna Lucia Cos- abea după un an gi mai bine stabilirea creaţiilor acolo, ma va da în seara de 11 Februarie în sala Ate- La Librăria „Concordia” din Arad se află au sa ajungă la noi. De sigur mult mai mari dificul- neului un mare concert în profitul orfelinatului tou întiimpiină aceist transport în zilele de azi. Astfel din Sibiiu. Bogatul program cuprinde un ciclu de vânzare următoarele calendare: Calendarul Săteanului. Cu ilustraţiuni şi jurnalul de modă care ne indică şi redă Parisul cu moda de 7 melodii compuse de artistul Q. Enescu pe iernn anului 1916, la noi are să răs-ară şi să fie adaptată versurile lui Clément Marót cari au să fie in­ mape din răsboiu (Sibiiu), 30 fii. cu încetul abea la anul viitor. Iarna trecută d. e. în terpretate de dna L. Cosma cu acompaniarea Calendarul dda Cluj 20 fii. Budapesta cele dintâi magazine confecţionau costume autorului. îşi vor mai da concursul la acest Calendarul diecezan (Arad) 50 fii cu fustele strimte, atunci când la Viena toate erau concert escelenta pianistă dşoara Aurelia Cion- Cucu. Calendar umoristic 30 fii. deja in clopot. ca, eminentul violoncelist Papazoglu, tenorul Livezianu şi neîntrecutul acompaniator Fuchs. Calendarul poporului (Sibiiu) 40 fii. Ori cum ar fi, pe lângă surpriza ce mi-a dat moda Aceasta interesantă manifestaţie artistică de franceză, am simţit o sinceră mulţumire pentru prea -Banii să se trimită înainte adăugând pentru slaba trăinicie a modei impusă prin variaţia bruscă binefacere va da desigur rezultate escelente porto de fiecare calendar 10 fii. Pentru cele scopului nobil pentru care se face. ce ni s’a oferit. O revistă din Berlin, .sosită zilele tre­ trimise în chipul acesta Librăria nu ia asupra cute, ne prezintă şi ea câteva creaţii foarte armonioase Istoria Românilor din Ungaria şi Transil­ sa nici o răspundere. Pentru recomandare să gi pare a ise fi abandonat cu desăvârşire ludeosebi vania. Cetim în „Indépendance Roumaine”: A se trimită separat 25 fii. până la greutatea de caracteristica şi foarte mesimpatica modă actuală, re­ apărut al doilea şi ultimul volum în traducere un chilogram. dată în fustele «curte şi largi atât de neestetice. franţuzească — în româneşte în 1915 _ al . . îs^gre§1,t> oril(:-e modă îşi are cărarea ei mijlocie Şi in fiecare, ori cât de exagerată şi ridicolă ni s'ar pre­ Istoriei Românilor din Transilvania şi Unga­ zintă, pentru primul moment, îi putem găisd notele ar­ ria de N. larga profesor la universitatea din monioase şi frumuseţile. Tot aşa şi în inovaţiile de Bucureşti. <* Orez (rizskâsa] şi Caisa! -m astăzi cari nu sunt decât imitaţii şi copieri. Crinolina Cutremurele de pământ din România. Se cu care s’a încercat şi înainte .cu 5—6 ani, gi pe oare o Cu orezul o păţirăm, că nu se mai află, deci vedem deja reprezentată pe scenă, va rămânea de si­ anunţă din Bucureşti: Corn isiun ea de arheologi acuma n vine rîndul la cafea, cu toate că am gur numai moda teatrelor şi -scenelor moderne. Nu va care a făcut cercetări la Câineni, a asigurat că îost dat alarmă în această foaie. Anglia ne îm­ ocupa însă^teren general şi va rămâne şi mai departe e vorba numai -de mici oscilări trecătoare, şi că piedecă importul de cafea şi cu greu mai aflu o simpatică reminiscenţă ia modei bunicelor noastre, nici într’un caz nu poate fi teamă de o erupţie deci nu e mirare că în toată săptămâna se fără .ca -n-oi ,s’o adaptăm. vulcanică. urca preţul şi că va trece de 10 Cor. la 1 kgr Mătasa, şi în deosebi mâtasa tafta este la modă devenind cafa o mâncare de lux. astăzi mai mult decât ori când. In primăvară, Ia cea ’ jQuminecă, 27 Februarie 1916. „ROMANUL* Fag. 9. dintâi rază (domoală a .soarelui, rochiile de mătăsii — Bibliografie. Rugăm ştim. noştri abonaţi de stradă chiar — îşi vot face apariţia bogată. Putem cari îşi schimbă, domiciliul să bi­ uşor isă ne imaginăm icostul unei rochii de tafta astăzi Recomandăm următoarele publicaţii ce le pri­ nevoi ască pe lângă noua adresă în Txreturide atât de ridicate şi bogăţia încreţiturilor mim la redacţie: a, ne comunica şi pe cea veche. cerute de modă! Ce are a face. Este moda, deci se va Axente Banciu: Dr. Alexandru Bogdan, o bro­ şi purta, fără consideraţia [preturilor enorme. Ţinând seamă de această mică şură despre viata şi activitatea distinsului pro­ rugare a noastră le vom putea întotdeauna, schimbul bxuisc al modei aduce con- fesor al liceului din Braşov, căzut în luptele deia trairui iceled ce a fost. Ajsitfel şi -cu jachetele strânse lumina. Costă 1 cor., plus porto poştal şi se vinde trimite zairul fără întrerupere pe talie până Ia brâu, clari încep să disipară cu încetul, în folosul bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bog­ şi fără întârziere. pentru ea să fie înlocuite de cele largi, fioarte fru­ E consult, ca nu numai la moase şi priactice, cari ne amintesc jachetele engle­ dan” din Braşov. Se poate cumpăra delà libră­ schimbări de adrese, dar şi la zeşti întotdeauna elagiamte. FăTă cordonul care mar­ riile româneşti. reclamări de orice natură, pre­ chează talia, fără cusătura în spate, aceste jachete lungi sau mai acurte chiar se lărgesc deja din isus de A. Cotruş: Sărbătoarea Morţii, un volum de cum şi lai trimiterea banilor să brâu prin croiala care precum se lungeşte,să şi lărgeşte fă­ poezii dintre cele mai energice şi valoroase ce s’au se alăture banda (faşia) sub care ră ca întregul de jos însă să dea o lărgime exagerată.Ani scris în româneşte, cu motive din răsboiul actual. s’a expediat ziarul. Se poate ataşa văzut câteva din aceste modele de o elegantă şi fi­ şi pe dosul cuponului deia man­ neţe extraordinară. Gfuleirul montant îşi mânecile de o Costă 1.50 cor. plus porto şi se poate comanda lărgime foarte modenată complectează aceste fru­ delà librăriile româneşti. datul poştal. moase şi elegante creaţii. Pălăriile de transitie sunt de cea mai variată Redactor responsabil: Constantin Savu. formă. Mari şi mici, se va susţine încă — cu prea pu­ tină variaţie — moda din iarnă. Nici prea mari mici AVIZ, prea mici şi de multe ori foarte simpatice îndeosebi cele cu imitaţia pălăriilor bărbăteşti, eu bordul dreipt Rugăm onoraţii noştri muşterii, că în ca­ de mărime mijlocie şi capul înalt. in atenţiunea celor ce ne trimit bani. zuri de comenzi să se adreseze direct nouă, trimiţând iot la adresa noastră şi banii, iar nici­ Să sperăm că moda de vară are să ne aducă siluete Persoanele, cari trimit sume de bani prin mandat mai distinse şi elegante idecât sezonul trecut de iarnă. poştal, sunt cu inzistentă rugate a scrie pe dosul manda­ decum la administraţia foii. Astfel, ni se va da O schimbare putem regreta însă: se abandonează tului (partea liberă a cuponului) în ce scop anume se posibilitatea de a rezolva toate comenzile ur­ aproape cu desăvârşire mânecile scurte şi decolteul trimite suma. Când aceasta nu este posibil — iie din gent şi punctual. de până acum al bluzelor, oeeiaee ne-a fost atât de orice motiv — să ni se arate prin o scrisoare (recoman­ Cu stimă: simpatic tuturora. T. B. dată) destinaţia banilor. — Scrisoarea e bine să se tri­ Librăria „Concordia”, mită înainte de expediarea banilor, aşa ca pe când ne strada Deák Ferencz Nr. 20. soseşte suma, să avem deja avizul în chestie. Adeseori ni se trimit bani fără nici o lămurire, chiar şi din ţinuturi unde este permis a uza de cuponul man­ datului poştal. In astfel de cazuri, prin cereri de lămu­ Ultima oră. riri, depozitări şi contări ni se face lucru degeaba. Pentru evitarea astorfel de cazuri, cel puţin pentru MARI LUPTE PENTRU FORTĂREAŢA viitor, ne adresăm cu această ocaziune mai vârtos că­ ■&?©€slrti •.««stai d im ■srfl.ii.dUat» VERDUN. tre abonaţii noştri de pe câmpul de luptă (Feldpost), dar în acelaş timp şi celor de acasă, cari ne trimit bani Âdresaţivă ou toată încrederea ia proprie­ Berlin. — Ieri după amiazi, regimentul de colectaţi pentru anumite scopuri de binefacere. Colectele tarul de vii din Şina (Világos) Petru Bmet, infanterie din Brandenburg a hiat cu asalt trebuiesc trimise, totdeauna înainte de expediarea ba­ oâoi Vă trimite numai vinuri bun», curate şi pe fortul panterat Douamont, punctul extrem deia nilor, cu câteva zile. lângă preţurile cale mai moderate. nordost al liniei de fortificaţii permanente aie Ţinându-se seamă de rugăminţile noastre, pe lângă - 1914 Verdimuiui. Germanii menţin puternic acest că se vor putea evita multiplele neînţelegeri, cari ob- Vinuri vecfc! din anii 1913 - vin în atari cazuri — ni se va uşura şi munca noastră, Tin alb — — — 160 1 35 port. fiindcă nu va trebui să cerem lămuriri şi să ţinem me­ 1*40 * I ' • ' . Eizlïng — — — 165 reu lucrurile în evidentă. Roşu de Miniş — 1*80 150 Lugano. — „Corriere della Sera” anunţă Atât colectele, cât şi sumele de bani se vor adresa Garbenet — — 1*70 din Paris: Atacul german contra Vordumdui a Adm. ziarului „Românul" şi nu la adresa persoanelor private. Librăriile ne socot anumite taxe pentru astfel Tiuurt noul din anal 1915. început cu o grabă şi violentă ce a întrecut de serviciu Tîs alb — — — — — 1.15 orice aşteptare. Germanii au făcut pregătiri Administraţia ziarului. RMing — — — — — 1*20 colosale, şi au îngrămădit enorme cantităţi de ŞSIîer ~~ — — — — 1-30 munitiuni. Focul artileriei a întrecut memora­ Vinul se espdiază ou rambursă dels 50 bilul atac de artilerie deia Dunajetz. Criticii litri In sus sub îngrijirea rasa proprio. militari francezi spun, că eventuala cădere a Vase dau împrumut pa timp da două luai Verdumilui nu ar influinta în mod decisiv sfâr­ ÎN ATENŢIUNEA INSTITUTELOR DE şitul răsbolului; în consecinţă Germnaii nu vor CREDIT ŞI ECONOMII. Din cauză că nu­ Pentru calitatea rinului garantez. putea impune pacea. a* asia tPm&TA'm. JBUnirea” i se anunţă din Re­ trograd : Prăjituri excelente. Local de — Tratativele ruso-române în chestia Ba­ ===: primul ran/g. =«== sarabiei au eşuat complect 1

P»r. Tü. .ROMÁNUL’* Duminecă, 27 Februarie 1916.

De vânzare. ANUNŢ. Se caută Moară cu vapori, locomobil 8Va, aranjată Un comis tânăr, posede limba română complect şi oloier în stare bună, din cauză o domnişoară română, familiară se vinde ieftin cu (8U00 Cor.) opt mii şi maghiară coroane. Adresa la administraţie. (Ca 26os—i) caută îoc tânără, din casă bună, care vorbeşte perfect limba maghiară, la doi băieţi de 7 şi 8 ani. la o prăvălie de manufactură sau şpeţerie. Ofertele să se adreseze la administraţia Peşte sărat Adresa la administraţia ziarului. (Mo 2616- 3) ziarului. ţco 2 6 1 4 - 5) calitate superioară, crap, se vinde en gros şi detail Ko. Cor. 3. Doritorii a se adresa la Dl FARMACIA OPREA C1ACONEA Nagyszeben, (Si 2613-3) Str. Rosenanger Nr. 7. ÁRPÁTI JÁNOS, O lucrare de mare actualitate: APAD ÎN COLŢUL PIEŢEI BO- ROS b é n i ş i c ă l e i t i CARTEA DURERII SZA ISTVÁN, »is-â-v s de gara trenului electric. de episcopul Bongaud, traducere de lacob Nicolescu. — Cel mai potrivit cadou! — Preţul Cor. 150, SSa«£xte ele w a* i * d legată de lux Cor. 3 50. pardesiuri, haine pentru bărbaţi, haine pentru baluri, articli de toaletă, umbrele, per­ dele de dantele şi de pănură se curăţesc şi vopsesc cu multă grijă şi specialitate în A se procura dela stabilimentul industrial do vopsitori© ADMINISTRAŢIA »CALEA VIEŢII« Vulkán, Hunyad megye (Ungaria) d o panuri şi ci&răţit©ri© chimica, aranjate eu cele mai noui maşini din străinătate. — Despărţământ specia! pentr- curăţitul, vopsitul pălăriilor pentru bărbaţi şi femei. — In cazuri de moarte hui nele de pănură şi de mătasă, hainele pentru bărbaţi etc, se vopsesc grabnic în Oiţei de viie negru. — Hainele de bărbaţi date spre curăţire se şi reparează cu specialitate în soiu american neted şi cu croitoria mea specială. — Scrisori de recunoştinţă din toate părţile ţării. rădăcini, diferite soiuri, garantând pentru ventabi- vopsitor de p&nari litatea lor, furnizează în Lncza József, şi earâţitor chimic S z e g e d . asortimentul cel mai bogat TELEFON: TELEFO N : cunoscuta şi încrezuta firmă. Prăvălia şl stabiliment principal: 904. 99 4 . „KiskiikiiHăntenîi első str. Iiaudcn, nrul 9., colţul pisţss Valéria. (Lu 2106) szőlöo'ívány telep“ Eă- awaBaaaa» nwbhbss Proprietar: F rileric Caspari ŞTEFAN SLADEK jtrn . fabrică de mobile Mediaş, (Merigyes) V Â R Ş E Ţ. strada Ku^Htzer numărul 44—4b. cernit. Târnava-mare [Hagy KîIkiHle m.) «uşa m a i r e n u m ita Cereţi preţ curent Ilustrat! Arest preţ curent cuprinde toate scrisorile de recunoştinţă sosite din diferite regiuni ale ţării, în consecinţă înainte de •nare fabrică se moliile a face comanda ori care proprietar de vie poate cere in­ formaţii verbale sau îa scris dela persoane cunoscute din sndnl Ungariei (Versecz). reiaţi t la încrederea de care se bucură numita pepinieră. Jregăteste mobilele cele mai modeme d luxoase cu preţuri foarte moderate. CROITORIE Vlare depozit de piane excelente, co­ voare, perdele, ţesături foarte fine şi DOMNEASCĂ ÎN maşini de cusut. — (Sa 113 DEVA. : • •

* ţ j y ® PnrftiMt ea «aedalta cea *«r# ia expoziţia »UenarA din Saflapesis, ta i£9Q. fISI ii Turnătoria A olepsls. - Faürlca ds stas» ds fler pentru c u p a aiui Cu onoare aduc la cunoştinţa on. public, că am deschis croitorie domnească în Tialşoara- clădirea »ORIENT“ vis-âvis |de otelul Fiul lui Antaiia Nowtmi Fabric, „Crucea albă“ în Deva.— In urma exce­ Se recomandă spre pregătirea clopotelor nonă, precum la turnarea de nou a clo­ lentelor mele legături sunt în situaţia de potelor stricate, spre facereţ. de clopote întregi, armonioase pe garanţie de mai’ a mulţumi şi cele mai delicate pretenţiuni. mulţi arii provăzute cu adjnstări de fier bătut, construite spre a întoarce cu uşu­ rinţă în ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătuta de o lăture fiind astfel scu­ — Pentru S—4 comenzi în provincie merg tite de crepare. — Suet recomandata cn deosebire CLOPOTELE GĂURITE, de personal la faţa locului. — Rugând bine­ dânsul inventate şi premiate în mai mu te rânduri, cari sunt provăzute în partea superioară — ca violina — cu găuri ci figura S şi au un ton mai intesiv mai voitorul sprijin al on. public, adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vribrarea mai voluminoasă decât cel de sistem vechin, astfel că un clopot patentat de 327 kgr. este egal în ton cu un sunt cu stimă clopot de 461 kgr. patentat după sistemul vechi. — Se mai recomandă spre fa­ cerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare, — spre preadjnstarea clopotelor vechi cu adjnstarGa de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace da metal. — croitor pentru KINDA S. domni. Freţuri-curente ilustrate trimit gratuit. I

L Duminecă, 27 Februarie 1916. ROMÂNUL1 Pag. 11.

Aduc la cunoştinţa onoratului public, că marele depozit de scânduri, — lemn cioplit şi tăiat în firez pentru edificat, ţîgîă, Eternit, ţernent, Kollarit, petri de moară de Königsberg şi altele a socrului meu dl Constan­ tin Baicu director şcolar în Orăştie — a cărui conducător am fost, cu datul de 15 Decemvrie 1915 st. n. cu toate p^etenziunile (datoraşii) firmei a trecut în proprietatea mea, şi de atunci înce­ üli« iit z r e în-tM t-cas. şi ploiere pentru dame şi bărbaţi In executare perfectă iş pând îi conduc sub propria mea firmă. Deci şi pe aceasta cale avizez onor. cumpă­ estetică, de calitatea cea mai bună şi cele mai moderne rători ai acestui depozit şi îndeosebi pe cei din Orăştie şi jur, cercul Geoagiului, P ski, Devei, Ziatna, Vinţ şi Szászsebes cari nu şi-au achitat albituri pentru bărbaţi încă pe deplin datoriile ce le au la acest magazin în executare recunoscută de cea mai bună,, pentru materialul cumpărat, ca dela datul de mai sus iPÜHIQOii m0£^ a^ e ş> colorate J i p S S S » începând să le plătească !a firma subsemnară. U a illllf l GULERE şi MANGETE J Rugând şi pe mai departe preţiosul şi bine­ voitorul sprijin al acestui mare public cumpărător, albe şi colorate; BATISTE de buzunar; j care şi până acum cu atâta căldură şi conştien- BRAŢELE; CRAVATE pentru gulere ţiozitate a sprijinit aceasta prima întreprindere simple şi duple; CĂMEŞI din păr de românească de aceasta branşă de comerci, semnez cămilă; CIORAPI şi alţi artidii de modă cu toată stima p. bărbaţi în sortiment bogat şi cu pre­ TEODOR VULPE ţurile cele mai ieftine se pot cumpăra dela proprietarul depozitului. (Vu 2593-3) ORĂŞTIE—SZÁSZVÁROS. GUSTA ¥ SCHMIDT fabrică de parapiee şi prăvălie de ariiciii de modă pentru bărbat? SIBIIU (Nagyszeben), Piaţa mare, palatul „Bodenkredit“ 8 8 « B BSBEBBKHaSH^SaSSaMBEi "

ATELIERATELIER! DE CUREEARiE,ŞELĂRIE şt COFERÂRiE | ÍREM ODINIOARĂn n i M i n SOCIETATEA CURELARIROR Strada Glsuădiei 45« S I B ! S U s Halíausr-gisse 45.

Magazin bogat în articole pentru curăţat, călărit vânat, sport şi voiaj, poclăzit şi procovă{uri, port- monee şi bretele solide şi alte articole de ga­ lanterie pe lângă preţurile cele mai moderate. CURELE DE MAŞINI, CURELE DE CU­ SUT ŞI LEGAT SKY (vârzobi), permanent în depozit. Toate articolele din branşele numite şl reparatnra lor se execută prompt şi ieftin. Liste de preţuri la cerere se trimite franco. ( 0 —9 Comandele prin poştă se efep- tuesc prompt şi conştisnţios.

utas«»iBiiniiiMiMirmiwiiiiiBWBBiriaMMi i iiiiiiiTiw im irssgMBaBSS.'. mmmxt& æ a t&siaau m \ SZLANNÁR ÉS RÓTH întreprindere de pictură de sticlă, altare, biserici şi sticlărie decorativă Oradea-mare (Nagyvárad), Arany-János-ü. Î4.

■k sx^.HarnMFWssmii: tn *11 .o,, Ort 'oî Z l ÚGixs&osr:Ut) »Aânçâfcmsa nőt®*#12MÊÎW Execută foarte frumos pictarea de sticlă, biserici, altare, icoane şi fresce, totfelui de lucrări de marmorâ. Execută decoraţiuni de sticlă, lucrări de mozaic italiene şi americane. Aurituri şi pictarea tablourilor staţionare,

ütege Pag. 12. „R O M Ă N U L” Duminecă, 27 Februarie 1916.

TELEFON I CEL MAI MODERN INSTITUT | TELEFON NRUL. 750. I TIPOGRAFIC ROMÂNE C DIN 1 N R U L . 7 5 0 , UNGARIA SI TRANSILVANIA CONCORDIA

SOCIETATE PE ACŢII. : ARAD STRADA ZRINYI. NRUL. l|a. Q

Fiind aprovizionat cit ceie mai mo­ derne maşini dirt străinătate şi patrie ea: maşini de cules, maşini de tipar? maşini de tăiat şî maşini de vărsat clişee, precum şl cu cele mai moderne litere primeşte spre executare tot felul de opun, reviste, foi, placate, registre, ti­ părituri pentru bănci şi societăţi, pre­ cum şi tipărituri advocaţiale, invitări de logodnă, cununie şl pentru petre­ ceri* Anunţuri lunebraîe se execută m cea mal mare urgenţă. Se execută tot E z e o n ta r t felul de lucrări în această branşă dela P reţu ri s

p r o m p t a . î cele mal simple până la cele mal fine. m o d e r a t e s

Tiparul tipografiei »Concordia’’ societate pe actil în Arad. — Editor responsabil: LAURENŢ1U LUCA.