MEMORIU PREZENTARE-Doljchim

IPROCHIM S.A.

Str. Mihai Eminescu Nr.19-21, Sector 1, Bucure şti cod 010512 Tel.: 021/211.76.54; Fax: 021/210.27.01; E-mail: [email protected]; web: www.iprochim.ro

Client: OMV PETROM – DOLJCHIM SA Faza: DAA Contract: 9BR/8452189651-RZ01-RO/23.05.2019

MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR OBŢINERII ACORDULUI DE MEDIU

PENTRU DEMOLARE / DEZAFECTARE CONSTRUC ȚII /

INSTALA ȚII PENTRU OPT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA

Proiect nr. MD 192.150

DIRECTOR GENERAL

Dan George T ĂBĂCARU

Acest document poate fi folosit în exclusivitate numai în scopul pentru care este în mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale şi nu poate fi reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuin ţat integral sau par ţial, direct sau indirect în alt scop.

Iulie 2019

IPROCHIM S.A.

Str. Mihai Eminescu Nr.19-21, Sector 1, Bucure şti cod 010512 Tel.: 021/211.76.54; Fax: 021/210.27.01; E-mail: [email protected]; web: www.iprochim.ro

CERTIFICAT DE CALITATE

1. PA ŞAPORTUL DOCUMENTA ŢIEI Denumire lucrare (Investi ţie, Obiect, Reper, Etap ă): MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR OB ŢINERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU DEMOLARE / DEZAFECTARE CONSTRUC ȚII / INSTALA ȚII PENTRU OPT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA

Beneficiar/Client: OMV PETROM – DOLJCHIM SA Contract nr.: 9BR/8452189651-RZ01-RO/23.05.2019 Termen contract: 22.07.2019 Fi şa de programare: 9-020 Faza de proiectare: DAA Num ăr proiect: MD 192.150

2. COMISIA DE CERTIFICARE

RMSI: Ing. Mariana GEORGESCU Control calitate: 1. Ing. Doina –Coca CALOT Ă …………. 5. ……………………………

2. Ing. …………... …...... 6. …......

3. Ing. …………… …...... 7. …......

4. Ing. …………… …...... 8. …......

Nr.: 48 Data: 10.07.2019

3. CONSTAT ĂRI

În urma analiz ării documenta ţiei se confirm ă: - coresponden ţa documenta ţiei cu cerin ţele clientului; - respectarea prevederilor avizelor şi acordurilor din etapele anterioare de proiectare; - respectarea actelor normative in vigoare; - îndeplinirea cerin ţelor de asigurare a calit ăţ ii;

4. CONCLUZII

Documenta ţia poate fi prezentat ă pentru recep ţie la beneficiar / client. F.PSMI-23.03.1 Proiect nr. Client: OMV PETROM - DOLJCHIM 192.150 Lucrare: DEMOLARE / DEZAFECTARE Document nr. Rev. /Data CONSTRUC ȚII / INSTALA ȚII PENTRU OPT COMPARTIMENT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL IGINERIE I PROTEC IA MD 192.150 - Ş Ţ PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA 0 / 30.05.2019 MEDIULUI - MEMORIU DE PREZENTARE - DAA

FOAIE DE SEMN ĂTURI

PROIECT NR.: 192.150

CLIENT: OMV PETROM - DOLJCHIM

FAZA DE PROIECTARE: DAA

ȘEF DEPARTAMENT Ing. Doina – Coca CALOT Ă INGINERIE TEHNOLOGIC Ă ȘI PROIECTARE

ELABORAT VERIFICAT APROBAT Compartimente

elaboratoare Data Revizia Nume Nume Nume Semn ătur ă Semn ătur ă Semn ătur ă prenume prenume prenume

Ing. Ing. Inginerie şi Ing. Stoian Calot ă Calot ă Protec ia 0 Alina ţ Doina - Doina - Mediului Diana Coca Coca 22.07.2019 22.07.2019

Proiect nr. Client: OMV PETROM - DOLJCHIM 192.150 Lucrare: DEMOLARE / DEZAFECTARE Document nr. Rev. /Data CONSTRUC ȚII / INSTALA ȚII PENTRU OPT COMPARTIMENT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL IGINERIE I PROTEC IA MD 192.150 - Ş Ţ PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA 0 / 30.05.2019 MEDIULUI - MEMORIU DE PREZENTARE - DAA

CUPRINS

INTRODUCERE ...... 3 I. DENUMIREA PROIECTULUI ...... 4 II. TITULAR ...... 4 III. DESCRIEREA PROIECTULUI ...... 4 III.1. Rezumatul proiectului ...... 5 III.2. Justificarea necesit ăţ ii proiectului ...... 5 III.3. Limitele amplasamentului proiectului ...... 5 III.4. Formele fizice ale proiectului ...... 8 III.5. Descrierea func ţionalit ăţ ii anterioare a construc țiilor/instala țiilor ce urmeaz ă a fi dezafectate /demolate ...... 9 III.6. Lucr ări de dezafectare / demolare ...... 11 III.7. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zonele afectate de demolarea cl ădirilor / instala ţiilor...... 19 III.8. C ăi noi de acces sau schimb ări a celor existente ...... 20 III.9. Rela ţia cu alte proiecte existente sau planificate ...... 20 III.10. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ...... 20 III.11. Detalii privind orice variant ă de amplasament care a fost luat ă în considerare ...... 21 III.12. Caracteristicile impactului poten ţial ...... 21 IV. SURSE DE POLUAN ŢI ŞI INSTALA ŢII PENTRU RE ŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUAN ŢILOR ÎN MEDIU ...... 21 IV.1. Protec ţia calit ăţ ii apelor ...... 21 IV.1.1. Condi ţii hidrogeologice ale amplasamentului ...... 21 IV.1.2. Alimentarea cu ap ă ...... 23 IV.1.3. Evacuarea apelor uzate ...... 24 IV.1.4. Instala ţii de epurare ...... 24 IV.1.5. Influen ţa proiectului asupra regimului apelor ...... 24 IV.2. Protec ţia aerului ...... 25 IV.2.1. Date generale privind condi ţiile meteorologice...... 25 IV.2.2. Surse de poluare existente în zon ă ...... 27 IV.2.3. Surse şi poluan ţi genera ţi ...... 28 IV.2.4. Prognoza polu ării aerului ...... 29 IV.2.5. Instala ţii pentru re ţinerea şi dispersia poluan ţilor în atmosfer ă ...... 30 IV.3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor ...... 31 IV.4. Protec ţia împotriva radia ţiilor ...... 33 IV.5. Protec ţia solului şi a subsolului ...... 33 IV.5.1. Date generale ...... 33 IV.5.2. Structura litologic ă a solului din zona platformei DOLJCHIM ...... 34 IV.5.3. Surse de poluan ţi pentru sol, subsol şi ape freatice ...... 35 IV.5.4. M ăsuri pentru protec ţia solului, subsolului şi apelor subterane ...... 35 IV.6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice ...... 35 IV.6.1. Identificarea arealurilor sensibile ce pot fi afectate de proiect ...... 35 IV.6.2. Lucr ările, dot ările şi m ăsurile pentru protec ţia biodiversit ăţ ii, monumentelor naturii şi ariilor protejate ...... 44 1

IV.7. Protec ţia a şez ărilor umane şi a altor obiective de interes public ...... 44 IV.8. Gospod ărirea de şeurilor generate pe amplasament ...... 46 IV.8.1. Tipurile, sursele de generare şi cantit ăţ ile de de şeuri de orice natur ă rezultate ...... 46 IV.8.2. Managementul de şeurilor ...... 50 VI.8.3. Impact prognozat ...... 60 IV.9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase ...... 61 IV.9.1. M ăsuri pentru prevenirea şi reducerea situa ţiilor de risc ...... 68 V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ...... 71 VI. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLA ŢIA COMUNITAR Ă ...... 71 VII. LUCR ĂRI NECESARE ORGANIZ ĂRII DE ŞANTIER ...... 72 VII.1. Descrierea lucr ărilor necesare organiz ării de şantier ...... 72 VII.2. Localizarea organiz ării de şantier ...... 72 VII.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor de şantier ...... 73 VII.4. Surse de poluan ţi şi instala ţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia poluan ţilor în mediu în timpul organiz ării de şantier. Dot ări şi m ăsuri prev ăzute pentru controlul emisiilor de poluan ţi în mediu ...... 73 VIII. LUCR ĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA DEZAFECT ĂRII, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ...... 74 VIII.1. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de r ăspuns pentru cazuri de polu ări accidentale ...... 74 VIII.2. Modalit ăţ i de refacere a st ării ini ţiale / reabilitare în vederea utiliz ării ulterioare a terenului ...... 74 ANEXA ...... 75

ANEXE - Plan de Situa ţie –anex ă la Certificatul de urbanism nr. 61/ 17.05.2019, emis de Prim ăria Comunei I şalni ţa;

- -Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr. 3506/ 01.07.1997

- “Programul de Prevenire şi Reducere a gener ării de şeurilor”, pentru anul 2019, elaborat în temeiul art. 43 din Legea 211/2011”, nr. 252/ 18.04.2019, înregistrat la APM Dolj cu nr. 6532/ 18.04.2019.

INTRODUCERE

MEMORIUL DE PREZENTARE are drept scop solicitarea de la Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Dolj, a ACORDULUI DE MEDIU pentru dezafectare /demolare, de c ătre societatea OMV PETROM – Punct de lucru Doljchim Craiova, în calitate de titular al proiectului "DEMOLARE / DEZAFECTARE CONSTRUC ȚII / INSTALA ȚII PENTRU OPT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA”.

Prezentarea activit ăţ ilor care se vor desf ăşura în cadrul acestui proiect, va eviden ţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot induce asupra factorilor de mediu, pe baza cărora se va men ţiona necesitatea lu ării de m ăsuri care s ă contracareze eventualele efecte negative.

Memoriul de prezentare se elaboreaz ă în conformitate cu prevederile urm ătoarelor acte normative:

 Ordonan ţa de Urgen ţă nr. 195/2005 - privind protec ţia mediului, cu modific ările şi complet ările ulterioare;  Legea nr. 292/ 2018 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;  Ordinul nr. 19/2010 - pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea adecvat ă a efectelor poten ţiale ale planurilor şi proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, şi toate normativele colaterale acestora.

Proiectul analizat se încadreaz ă, conform Legii nr. 292/ 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în Anexa Nr. 2 (Lista proiectelor pentru care trebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării impactului asupra mediului), la punctul 13. a) ”Orice modific ări sau extinderi, altele decât cele prev ăzute la pct. 24 din anexa nr. 1, ale proiectelor prev ăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anex ă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.”

I. DENUMIREA PROIECTULUI

"DEMOLARE / DEZAFECTARE CONSTRUC ȚII / INSTALA ȚII PENTRU OPT CL ĂDIRI AFLATE PE TERITORIUL PUNCTULUI DE LUCRU DOLJCHIM CRAIOVA”

II. TITULAR

Numele companiei: OMV PETROM S.A.- Punct de lucru DOLJCHIM CRAIOVA Adresa po ştal ă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 105, Comuna I şalni ţa, Jud. Dolj, Cod po ştal 207340 Telefon: 0728/ 850476 Director: Frunz ă Florin; Responsabil protec ţia mediului: Golopen ţa Stela.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

În contextul continu ării eliber ării terenului fostei platforme industriale a Combinatului DOLJCHIM Craiova de cl ădirile r ămase pe amplasament şi crearea de noi oportunit ăţ i de utilizare a terenului, proiectul are ca obiectiv dezafectarea/demolarea urm ătoarelor opt construc ții existente pe amplasamentul Doljchim:

1. C128/C3 Instalatie de bariera 2. C129/C4 Instalatie de bariera 3. C434 Birou gestiune laminate 4. C424/C7 Birou 5. C433/C8 Vestiar 6. C73 Laborator central 7. C21 Cladire instalatie Poliacetat de vinil 8. C20 Cladire instalatie Fosfotox

Observa ții: Identificarea unei construc ții cu dou ă numere cadastrale este datorat ă folosirii atât a numerelor cadastrale noi, cât și a numerelor cadastrale vechi. S-au folosit acelea şi coduri ca în documenta ţia care a stat la baza ob ţinerii certificatului de urbanism.

III.1. Rezumatul proiectului

Lucr ările de dezafectare/ demolare a construc țiilor /instala țiilor de pe platforma DOLJCHIM constau în efectuarea unor opera ţii de cur ăţ ire, dezafectare şi demolare a construc țiilor și instala țiilor.

Executantul lucr ărilor de dezafectare/ demolare va trebui s ă aib ă în vedere respectarea principiilor şi regulilor tehnice generale şi a m ăsurilor specifice privind securitatea şi s ănătatea în munc ă şi de ap ărare împotriva incendiilor.

Lucr ările de dezafectare/ demolare a construc țiilor care fac obiectul prezentului proiect se vor face cu respectarea tuturor prevederilor de protec ţie a mediului în vigoare. Dezafectarea/ demolarea construc țiilor /instala țiilor implic ă activit ăţ i ce vor fi realizate în trei etape:

Etapa I - preg ătitoare , de gestionare a de șeurilor prezente în cl ădirile ce urmeaz ă a fi demolate prin: colectare, ambalare, etichetare, stocare temporar ă, precum și transportul în vederea elimin ării/ valorific ării de șeurilor periculoase și nepericuloase existente în cl ădirile ce fac obiectul prezentului proiect. Etapa II-a – dezafectare , prin t ăierea şi segmentarea reperelor metalice, acolo unde este cazul. Etapa III-a – demolare propriu-zis ă, prin demolarea cl ădirilor şi eliminarea de şeurilor rezultate de pe amplasament.

III.2. Justificarea necesit ăţ ii proiectului

Necesitatea şi oportunitatea activit ăţ ilor de dezafectare /demolare a construc țiilor /instala țiilor ce face obiectul proiectului, este impus ă de urm ătoarele considerente:

 Inutilitatea construc ţiilor ce urmeaz ă a fi demolate, în contextul în care instala ţiile şi activit ăţ ile pe care le deserveau nu mai exist ă;  Gradul ridicat de uzur ă fizic ă şi moral ă al construc ţiilor;  Valorificarea, structurilor metalice, ca de şeuri metalice, în contextul sc ăderii în timp a valorii prin degradare, ruginire, etc.;  Eliberarea terenului ocupat în prezent şi crearea de noi oportunit ăţ i de utilizare a terenului.

III.3. Limitele amplasamentului proiectului

Constructiile propuse spre dezafectare/dezmembrare, se afl ă pe terenul din incinta platformei industriale chimice DOLJCHIM Craiova, teren ce este în proprietatea OMV PETROM S.A. în conformitate cu Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, Seria M03, nr. 3506/ 01.07.1997, ata șat în xerocopie la prezenta documenta ție.

Platforma chimic ă DOLJCHIM este amplasat ă în zona râului Jiu, la nord de confluen ţa acestuia cu râul Amaradia, la circa 7 km nord-vest de Municipiul Craiova.

Accesul în zona platformei chimice DOLJCHIM este posibil atât pe calea ferat ă, cât şi rutier pe DE 70.

Amplasarea în zon ă a Combinatul DOLJCHIM Craiova este prezentat ă în Figura 1 . Vecin ătăţ ile platformei chimice DOLJCHIM Craiova sunt urm ătoarele:

- la Nord: Unit ăţ i industriale; - la Sud: Unit ăţ i industriale, Teren agricol; - la Est: Drumul European 70, Unit ăţ i industriale; - la Vest: Teren agricol, Râul Jiu.

Constructiile ce urmeaz ă a fi dezafectate/dezmembrate sunt dispuse r ăspândit pe întreaga suprafa ță a incintei industriale. Din punct de vedere seismic, conform Normativului P100-1/2006 - „Cod de proiectare seismic ă” - partea 1, platforma Doljchim este situat ă în zona de hazard seismic pentru care valoarea de vârf a accelera ţiei terenului pentru proiectare, având intervalul mediu de recuren ţă IMR = 100 ani, este ag = 0,16 g, cu o perioad ă de control (col ţ) a spectrului de r ăspuns de TC = 1,0 sec.

Figura 1. Amplasarea în zon ă a Combinatului DOLJCHIM Craiova

III.4. Formele fizice ale proiectului

Construc țiile ce urmeaz ă a fi dezafectate/dezmembrate sunt dispuse r ăspândit pe întreaga suprafa ța a incintei. Obiectele ce urmeaz ă a fi demolate ocup ă o suprafa ţă de teren de 1602,2 mp. Obiectele ce urmeaz ă a fi demolate şi suprafe ţele de teren ocupate de acestea sunt prezentate în continuare. În Anex ă este prezentat Planul de situa ție – anex ă la Certificatul de urbanism nr. 61/ 17.05.2019, cu pozi ționarea obiectelor ce vor fi dezafectate/demolate.

1. C128/C3 Instala ție de barier ă Obiectul este o construc ție parter cu Sc=Sd=26,0 mp. Pere ții sunt din zid ărie iar la acoperi ș este plac ă din beton armat cu hidroizola ție bituminoas ă.

2. C129/C4 Instala ție de bariera Obiectul este o construc ție parter cu Sc=Sd=9,0 mp. Pere ții sunt din zid ărie iar la acoperi ș este șarpant ă de lemn și învelitoare din tabl ă.

3. C434 Birou gestiune laminate Biroul este alc ătuit din doua corpuri de cl ădire învecinate parter. Spa țiul dintre cele doua cl ădiri are închiderea și învelitoarea din table lisa. Biroul are Sc=Sd= 84 mp. Structura de rezisten ță este alcatuit ă din pere ți portan ți de rezisten ță din caramid ă. La acoperi ș sunt plan șee din beton armat monolit cu hidroizola ție.

4. C424/C7 Birou Biroul este o construc ție parter cu Sc=Sd=15,0 mp. Pere ții la închideri sunt din zidarie. La acoperi ș este plac ă din beton armat monolit cu termo și hidroizola ție. Tâmpl ăria este metalic ă.

5. C433/C8 Vestiar Vestiarul este o construc ție parter cu Sc=Sd=28,0 mp. Pere ții la închideri și compartiment ări sunt din zidarie. La acoperi ș este placă din beton armat monolit cu termo și hidroizola ție. Tâmplaria este metalic ă.

6. C73 Laborator central Cl ădirea este cu S+P+3E, ultimul etaj fiind retras. Clădirea are Sc=1131,0 mp, Sd=4900 mp și Hmax=+16,50 m. La subsol cota pardoselii este la -1,80 m. Structura de rezisten ță este realizat ă din cadre și plan șee din beton armat monolit. Închiderile și compartimentarile sunt din pere ți de zid ărie. În fa țade sunt dispuse registre de tâmplarie metalic ă. Având des țina ția pricipal ă laborator, pardoselile în majoritate sunt din gresie.

7. C21 Cladire Instala ţie Poliacetat de vinil Cladirea are o zona cu P+3 nivele și doua zone numai parter (cota +3,60 și cota +3,00). Cl ădirea are Sc=187,0 mp și Sd=582,0 mp. Structura de rezisten ță esta alc ătuit ă din stâlpi și grinzi de cadru din beton armat prefabricat, precum și plan şee din beton armat monolit. La acoperi ș sunt zone cu plan șeu din chesoane prefabricate din beton armat prefabricate și zone monolite din beton armat. La parter și în diverse zone la etaje sunt dispuse socluri de beton armat și por țuni cu plac ări din caramizi antiacide. În zona casei sc ării și pe o travee din fatada halei sunt pere ți de zid ărie. În rest par țial închiderile sunt din panouri prefabricate din beton armat. În zonele parter (cota +3,60 și cota +3,00) nu sunt închideri. La acoperi ș sunt prev ăzute termo și hidroizola ții.

8. C20 Cladire Instala ţie Fosfotox Instala ția Fosfotox este alc ătuit ă din doua corpuri de cl ădiri separate prin rost și o platforma betonat ă în aer liber Corpul mai înalt este o cl ădire cu P+4 nivele și are Sc=122,2 mp, Sd=611,0 mp. Structura de rezisten ță este alc ătuit ă din cadre de beton armat și plan șeu de beton armat la cota +3,70 m. La parter sunt socluri de beton armat care sus țineau utilaje. Celalalt corp este o cl ădire cu P+1 nivel și are Sc=145,20 mp, Sd=290,40 mp. Structura de rezisten ță este alc ătuit ă din cadre de beton armat și plansee de beton armat. Închiderile și compartiment ările sunt din zidarie. La acoperi ș este prevazut ă termo și hidroizola ție.

III.5. Descrierea func ţionalit ăţ ii anterioare a construc țiilor/instala țiilor ce urmeaz ă a fi dezafectate /demolate

1. Construc ția C128/ C3 a fost aferent ă instala ției de barier ă pe calea ferat ă uzinal ă, şi a fost folosit ă de c ătre personalul de la CFU (c ăi ferate uzinale) Doljchim pentru desf ăş urarea activit ăţ ii.

2. Construc ția C 129/ C4 , al ăturat ă construc ţiei C128/C3, a fost aferent ă instala ției de barier ă pe calea ferat ă uzinal ă, şi a fost folosit ă de c ătre personalul de la CFU (c ăi ferate uzinale) Doljchim pentru desf ăş urarea activit ăţ ii.

3. Construc ția C434 a fost folosit ă ca birou pentru personalul depozitului de laminate.

4. Construc ția C424/ C7 a fost folosit ă ca birou de c ătre personalul de la CFU Doljchim

5. Construc ția C433/ C8 a fost folosit ă ca vestiar de c ătre personalul de la CFU Doljchim.

6. În construc ția C73 Laborator Central și-au desf ășurat activitatea, ca proprietari, 3 societ ăți: - OMV Petrom – Punct de lucru Doljchim, care a desf ășurat activit ăți specifice în laboratoarele sec ției CTC și biblioteca tehnic ă; - S.C.Chimenerg, care a desf ășurat activit ăți de cercetare; - Applied Systems, fostul Centru de Cercet ări pentru Îngr ășăminte Chimice Craiova, care a desf ășurat activit ăți de cercetare. S.C.Chimenerg şi Applied Systems au de ţinut fiecare câte o cot ă parte din cl ădire, dar terenul aferent construc ţiei a fost doar al OMV Petrom. OMV Petrom a cump ărat şi p ărţile de proprietate ale celorlalte societ ăţ i, S.C.Chimenerg şi Applied Systems în vederea demol ării construc ţiei C73 Laborator central.

7. Cl ădirea C21 a fost aferent ă instala ției pilot Poliacetat de vinil și a apar ținut societ ății Applied Systems. În prezent exist ă doar cl ădirea, par țial dezafectat ă, nu și instala ția pilot, care a fost dezafectat ă de Applied Systems. Terenul aferent construc ţiei a fost de ţinut întotdeauna de OMV Petrom. OMV Petrom a cump ărat cl ădirea C21 Poliacetat de vinil în vederea demol ării construc ţiei.

8. Cl ădirea C20 a fost aferent ă instala ției pilot Fosfotox și a apar ținut societ ății Applied Systems. În prezent exist ă doar cl ădirea, par țial dezafectat ă, nu și instala ția pilot, care a fost dezafectat ă de Applied Systems. Terenul aferent construc ţiei a fost de ţinut întotdeauna de OMV Petrom. OMV Petrom a cump ărat cl ădirea C20 – cl ădire instala ţie Fosfotox - în vederea demol ării construc ţiei.

Observa ţii privind starea actual ă a construc ţiilor ce urmeaz ă a fi demolate : Construc țiile ce urmeaz ă a fi dezafectate/demolate sunt în stare avansat ă de degradare, unele dintre acestea fiind par țial demolate sau pr ăbu șite. Instala ţiile sanitare interioare sunt dezafectate/ distruse în cea mai mare parte, nemaiexistând obiecte sanitare, conducte de alimentare cu ap ă, coloane de scurgere, hidran ţi ineriori de stins incendiu, etc. La majoritatea construc ţiilor racordurile exterioare de ap ă şi canalizare nu mai pot fi identificate în teren din cauza molozului şi a vegeta ţiei din jurul cl ădirilor.

III.6. Lucr ări de dezafectare / demolare

Construc țiile ce urmeaz ă a fi dezafectate/demolate sunt în stare avansat ă de degradare, unele dintre acestea fiind par țial demolate sau pr ăbu șite.

Lucr ările de dezafectare / demolare a cl ădirilor constau în efectuarea unor opera ţii de demontare, desfacere, t ăiere (cu foarfec ă mecanic ă, cu flac ără oxi-gaz) în vederea scoaterii din cl ădirile respective a construc ţiilor metalice (platforme, sc ări, supor ţi, etc.), a instala ţiilor electrice şi hidrotehnice şi în ultima faz ă de demolare a cl ădirilor.

Executantul lucr ărilor de dezafectare / demolare va trebui s ă aib ă în vedere respectarea principiilor şi regulilor tehnice generale şi a m ăsurilor specifice privind securitatea şi s ănătatea în munc ă şi de ap ărare împotriva incendiilor.

Lucr ările de dezafectare / demolare a obiectelor din cadrul platformei DOLJCHIM se vor face cu respectarea tuturor prevederilor de protec ţie a mediului în vigoare. Înainte de începerea lucr ărilor se vor lua m ăsuri pentru a se preveni eventuale accidente, ţinând seama de starea real ă de degradare a construc ţiilor şi anume:

 asigurarea stabilit ăţ ii elementelor de construc ţie (sisteme de sus ţinere şi sprijinire, balustrade şi plase de protec ţie);  asigurarea p ărţilor de construc ţie (inclusiv metalic ă) care prezint ă pericol de pr ăbu şire;  măsuri de protec ţie pentru asigurarea vecin ătăţ ilor (transmitere de vibra ţii puternice sau şocuri);  pentru a se putea interveni în spa ţiile de lucru este obligatoriu ca toate plan şeele s ă fie sprijinite corespunz ător înc ărc ărilor ce vor ap ărea cu ocazia dezmembr ărilor şi dezechip ărilor.

Etapa I - preg ătitoare de gestionare a de șeurilor prezente în cl ădirile ce urmeaz ă a fi demolate prin: colectare, ambalare, etichetare, stocare temporar ă, precum și transportul în vederea elimin ării/ valorific ării de șeurilor periculoase și nepericuloase existente în cl ădirile ce fac obiectul prezentului proiect.

Preg ătirea pentru dezafectarea/demolarea fiec ărei cl ădiri care nu se mai utilizeaz ă presupune urm ătoarele etape, executate în scopul evit ării oric ăror riscuri de poluare sau de accidente în timpul lucr ărilor:

 verificarea întreruperii aliment ării cu utilit ăţ i, blindarea traseelor, acolo unde este cazul;  cur ăţ area şi degajarea spa ţiilor de munc ă şi a c ăilor de acces;  echiparea personalului muncitor cu echipament de lucru şi protec ţie corespunz ător;  dotarea personalului muncitor cu scule şi dispozitive corespunz ătoare lucr ărilor ce le va executa;  marcarea zonelor de lucru, cu pl ăcu ţe şi band ă avertizoare şi evitarea lucr ărilor suprapuse.

Observa ții: Construc țiile prezentului proiect de dezafectare/demolare nu mai con țin materiale și de șeuri, cu excep ția urm ătoarelor obiecte: C73 - Laborator central; C21 - Cl ădire instala ţie Poliacetat de vinil; C20 - Cl ădire instala ţie Fosfotox. În celelalte construc ții care urmeaz ă a fi demolate în cadrul acestui proiect nu au fost identificate deșeuri care s ă necesite a fi colectate/ valorificate/ eliminate înainte de începerea procesului de dezafectare/ demolare.

Pentru cele trei obiecte, C73 - Laborator central , C21 - Cl ădire instala ţie Poliacetat de vinil şi C20 - Cl ădire instala ţie Fosfotox, se va proceda la lucr ări legate de prezen ța de șeurilor, lucr ări ce vor fi efectuate de c ătre firme specializate, autorizate pentru activit ățile de colectare/ valorificare/ eliminare de șeuri:  Colectarea de şeurilor: - Aducerea pe platforma Doljchim de ambalaje pentru colectarea diferitelor tipuri de de şeuri care se g ăsesc în cl ădirile ce fac obiectul prezentului proiect– obligație a firmei autorizate ce execut ă lucr ările; - De şeurile se vor colecta în ambalaje adecvate care s ă asigure condi ţiile de etan şeitate necesare fiec ărui tip de de şeu;  Etichetarea de șeurilor;  Stocarea temporar ă - Se va folosi pentru stocarea temporar ă a de șeurilor colectate platforma betonat ă din zona fostei instala ții Acetilen ă din gaz I, platform ă ce a fost folosit ă în acest sens și la proiectele de demolare cl ădiri/ instala ții anterioare acestui proiect;  Transportul de șeurilor nepericuloase și periculoase de pe platforma Doljchim, în vederea valorific ării/ elimin ării, întocmindu-se documentele de transport în conformitate cu cerin țele legislative în vigoare;  Valorificarea/ Eliminarea de şeurilor prin firme specializate, autorizate pentru activitatea de valorificare/ eliminare de şeuri. Se va ţine o eviden ţă strict ă a de șeurilor eliminate/ valorificate rezultate în această etap ă preg ătitoare, atât de c ătre benefiaciar cât și de firma specializat ă ce execut ă lucr ările.

În Tabelul nr. 1 se prezint ă de şeurile existente în cl ădirea Laborator Central, cl ădirea Instala ţiei Poliacetat de Vinil şi cl ădirea Instala ţiei Fosfotox ce urmeaz ă a fi dezafectete/demolate şi ac ţiunile de gestionare a de şeurilor rezultate. În celelalte cl ădiri care urmeaz ă a fi demolate în cadrul acestui proiect nu au fost identificate de şeuri care s ă necesite a fi colectate/valorificate/eliminate înainte de începerea procesului de demolare.

Tabelul nr. 1. De șeuri existente în construc țiile care fac obiectul prezentului proiect şi ac ţiunile de gestionare De șeuri existente în construc țiile care fac obiectul acestui proiect Denumire Nr. cantitat Ac ţiuni construc ți Denumire de șeu conf. crt. e de gestionare de șeuri e HG nr. 856/ 2002 estimat ă t -se colecteaz ă în ambalaje adecvate, se eticheteaz ă,se depoziteaz ă temporar pe o 1. platforma betonat ă, se valorific ă prin firme autorizate. Hârtie și carton 1 Cod 20 01 01 -se colecteaz ă în ambalaje adecvate, se eticheteaz ă,se depoziteaz temporar pe o 2. ă platforma betonat ă, se elimin ă prin firme autorizate. Textile (covoare, perdele) 0,5 Cod 20 01 11 -se depoziteaz ă temporar pe Materiale plastice (tuburi platform betonat , în 3. ă ă PVC, îmbr ăcămin ţi vederea valorific ării prin firm ă cabluri) 0,6 specializat ă. Cod 17 02 03 - se colecteaz ă în ambalaje Cl ădire adecvate, se eticheteaz ă,se Laborator depoziteaz ă temporar pe o 4. Central Tuburi fluorescente şi alte platforma betonat ă, se de şeuri cu con ţinut de valorific ă prin firme autorizate. mercur (tuburi neon) 0,03 Cod 20 01 21*

Absorban ţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei f ără alta specifica ţie), - se colecteaz ă și se materiale de lustruire, ambaleaz în saci, se 5. ă îmbr ăcăminte de protec ţie eticheteaz ă, se depoziteaz ă contaminata cu substan ţe temporar pe platform ă periculoase betonat ă şi se elimin ă prin (îmbr ăcăminte firme autorizate. contaminat ă) 0,1 Cod 15 02 02* -se depoziteaz ă temporar pe platform ă betonat ă, în 6. Lemn cu con ţinut de vederea valorific ării prin firm ă substan ţe periculoase specializat ă. (mobilier) 2 Cod 20 01 37*

De șeuri existente în construc țiile care fac obiectul acestui proiect Denumire Nr. cantitat Ac ţiuni construc ți Denumire de șeu conf. crt. e de gestionare de șeuri e HG nr. 856/ 2002 estimat ă

t - se colecteaz ă, se depoziteaz ă temporar pe o 7. platform betonat ă ,se elimin ă De şeuri voluminoase prin firme autorizate. (canapea) 0,2 Cod 20 03 07 - se colecteaz ă și se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz ă temporar pe platform ă 8. betonat ă şi se elimin ă prin Materiale izolante, altele firmă specializat ă la un decât cele specificate la depozit de de şeuri 17 06 01 și 17 06 03 nepericuloase. (Vat ă mineral ă) 1 Cod 17 06 04 - se colecteaz ă și se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz ă 9. temporar pe platform ă Materiale de construc ţie betonat ă şi se elimin ă la cu con ţinut de azbest 0,2 depozit autorizat 17 06 05* - se colecteaz ă în ambalaje adecvate, se eticheteaz ă,se depoziteaz ă temporar pe o 10. platforma betonat ă, se valorific ă prin firme autorizate. Reactivi 0,05 Cod 16 05 06* -se depoziteaz ă temporar pe platform ă betonat ă, în Cl ădire 11. vederea valorific ării prin firm ă Instala ţie specializat . Poliacetat ă Lemn contaminat 0,2 Cod 20 01 37* de vinil - se colecteaz ă și se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz ă temporar pe platform 12. ă Materiale izolante, altele betonat ă şi se elimin ă prin decât cele specificate la firm ă specializat ă la un 17 06 01 și 17 06 03 depozit de de şeuri (Spum ă poliuretanic ă) 0,2 nepericuloase.

t Cod 17 06 04 - se depoziteaz ă temporar pe o platform ă betonat ă, în 13. vederea elimin ării prin firm ă specializat ă. De şeu COSORB 2,5 Cod 16 03 05* - se depoziteaz ă temporar pe o platform ă betonat ă, în 14. vederea elimin ării prin firm ă specializat ă. Ambalaje contaminate 1,2 Cod 15 01 10* -se colecteaz ă în ambalaje adecvate, se eticheteaz ă,se depoziteaz temporar pe o 15. ă platforma betonat ă, se valorific ă prin firme autorizate. Hârtie și carton 0,1 Cod 20 01 01 - se depoziteaz ă temporar pe o platform ă betonat ă, în Cl ădire 16. vederea valorific ării prin firm ă Instala ţie specializat . Fosfotox ă Cauciuc (benzi) 0,2 Cod 19 12 04 - se colecteaz ă și se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz ă 17. temporar pe platform ă betonat ă şi se elimin ă la Materiale de construc ție depozit autorizat cu con ținut de azbest 0,3 Cod 17 06 05* - se depoziteaz ă temporar pe o platform ă betonat ă, în 18. vederea valorific ării prin firm ă specializat ă. Folie Aluminiu (role) 0,5 Cod 17 04 02 - se colecteaz ă și se Materiale izolante, altele ambaleaz ă în saci, se 19. decât cele specificate la eticheteaz ă, se depoziteaz ă 17 06 01 și 17 06 03 temporar pe platform ă (Vat ă mineral ă) 0,2 betonat ă şi se elimin ă prin 15

t firm ă specializat ă. Cod 17 06 04 - se colecteaz ă și se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz ă 20. temporar pe platform ă betonat ă şi se valorific ă/ Materiale plastice elimin ă prin firm ă specializat ă. (îmbr ăcămin ţi cabluri) 0,2 Cod 17 02 03 -se depoziteaz ă temporar pe platform ă betonat ă, în 21. vederea valorific ării prin firm ă Lemn contaminat (pale ţi, specializat ă. mobilier) 0,4 Cod 20 01 37* - se depoziteaz ă temporar pe platform ă betonat ă, în Materiale izolante, altele vederea prelu rii de firme 22. ă decât cele specificate la autorizate pentru eliminarea 17 06 01 și 17 06 03 acestui tip de de șeu. (Carton bituminat) 0,5 Cod 17 06 04 - se colecteaz ă, se ambaleaz ă în saci, se eticheteaz ă, se depoziteaz temporar pe 23. ă platform ă betonat ă şi se De şeuri municipale elimin ă prin firm ă specializat ă. amestecate 3 Cod 20 03 01

Etapa a II-a – dezafectare , prin t ăierea şi segmentarea reperelor metalice, acolo unde este cazul. Nu se va începe dezafectarea pân ă nu se încheie lucr ările de eliminare a de şeurilor din cl ădirile care fac obiectul prezentului proiect. Etapa de dezafectare const ă în demontarea, t ăierea şi segmentarea repereor metalice precum şi colectarea selectiv ă a de şeurilor pentru: - Dezafectare instala ţii electrice acolo unde este cazul; - Dezafectare instala ţii hidroelectrice acolo unde este cazul;

Ca aspect general se precizeaz ă c ă demolarea construc țiilor, funda ților utilajelor din interiorul cladirilor si a celor de pe platformele exterioare se va face la adâncimea de 0,50 m de la nivelul cotei ±0,00 m a construc ţiilor. Gropile rezultate în urma dezafect ării funda țiilor se vor umple cu p ământ de umplutur ă. La construc ţiile cu subsol, demolarea se va face inclusiv în zona subsolului. Gropile rezultate în urma opera ţiunilor de demolare se vor umple cu material de umplutur ă, respectiv de şeuri din construc ţii şi desfiin ţă ri care s ă îndeplineasc ă condi ţiile de calitate pentru de şeu inert/nepericulos, conform reglement ărilor şi codurilor de practic ă în vigoare, iar ultimul strat va fi p ământ curat. În situa ţia în care de şeurile din construc ţii şi desfiin ţă ri nu vor corespunde condi ţiilor de calitate prev ăzute de legisla ţia în vigoare, gropile se vor umple cu p ământ curat.

Dup ă terminarea lucr ărilor, toate de șeurile rezultate din dezafectare vor fi sortate, ambalate corespunz ător şi depozitate temporar pe platforma betonat ă din zona fostei instala ții Acetilen ă din gaz I.

Dezafectare instala ţii electrice acolo unde este cazul.

Măsuri organizatorice pentru instala ţii electrice: Lucr ările la instala ţiile electrice vor fi efectuate de personal specializat şi se vor realiza în baza unei conven ţii de lucr ări încheiat ă cu titularul activit ăţ ii, în care se va specifica delimitarea instala ţiei la care se lucreaz ă, delimitarea responsabilit ăţ ilor şi m ăsurile organizatorice care se iau pe perioada dezafect ării.

Măsurile tehnice pentru realizarea dezafect ării instala ţiei electrice sunt:

1. verificarea lipsei tensiunii 2. delimitarea material ă a zonei de lucru; 3. asigurarea împotriva accidentelor de natur ă neelectric ă.

Dezafectarea echipamentelor și a tablourilor electrice, precum şi manipularea, depozitarea și transportarea acestora, se va face de c ătre personalul specializat.

Instala ţii electrice de iluminat

Ordinea dezafect ării instala ţiilor electrice de iluminat va fi urm ătoarea: corpuri de iluminat, întrerup ătoare, doze, cabluri, construc ţia metalic ă a podurilor de cabluri, tablouri electrice de iluminat.

Instala ţii electrice de for ţă

Ordinea dezafect ării instala ţiilor electrice de for ţă va fi urm ătoarea: motoare electrice, butoane pornit-oprit, cabluri circuite secundare, cabluri circuite de for ţă , construc ţia metalic ă de sus ţinere a cablurilor, tablouri electrice de for ţă . În procesul de dezafectare a instala ţiilor electrice se vor respecta obligatoriu standardele şi normativele specifice

Dezafectare instala ţii hidrotehnice acolo unde e cazul

Instala ţiile sanitare interioare sunt dezafectate/distruse în cea mai mare parte, nemaiexistând obiecte sanitare, conducte de alimentare cu ap ă, coloane de scurgere, hidran ți interiori de stins incendiu, etc. La majoritatea construc țiilor racordurile exterioare de ap ă și canalizare nu mai pot fi identificate în teren din cauza molozului, a resturilor (metal, p ământ, etc.) și a vegeta ției din jurul cl ădirilor. Se prezint ă în continuare obiectele care urmeaz ă a fi demolate și la care au fost identificate pe teren elemente ale instala țiilor sanitare interioare și ale racordurilor exterioare ap ă-canal.

C73 – Cl ădire laborator central - Obiectele sanitare de la grupurile sanitare: lavoare, wc-uri și cca. 90% din conductele aferente instala ției interioare de alimentare cu ap ă și de canalizare nu mai exist ă; - Instala ția de stins incendiu cu hidran ți interiori nu mai exist ă; - Racorduri exterioare de ap ă şi canalizare: s-a putut identifica un num ăr de 4 c ămine de canalizare, care se vor dezafecta.

C21 – Cl ădire instala ţie Poliacetat de vinil - Instala ţii sanitare interioare nu mai exist ă - În exteriorul construcției s-a identificat un num ăr de 6 c ămine de canalizare care se vor dezafecta

C20 – Cl ădire Instala ție Fosfotox - Obiecte sanitare și instala ţiile sanitare interioare nu mai exist ă. Vor fi dezafectate coloanele de scurgere din font ă r ămase. - În exteriorul construc țiilor s-a identificat un num ăr de 4 c ămine de canalizare care se vor dezafecta

Etapa III-a – demolare propriu-zis ă, prin demolarea cl ădirilor şi eliminarea de şeurilor rezultate de pe amplasament.

Demolarea propriu-zis ă a cl ădirilor se va efectua respectând urm ătoarele reguli: - la structurile etajate demolarea se va face respectând ordinea logic ă a opera ţiilor pornind de la acoperi ş la parter. - la fiecare nivel se va proceda astfel : - desfacerea placajelor şi pardoselilor (la terasa acoperi şului desfacerea termo şi hidroizola ţiei); - desfacerea compartiment ărilor şi a închiderilor de zid ărie autoportante; - desfacerea structurii de rezisten ţă din beton, în ordinea: pl ăci, grinzi, rampe şi podeste, sc ări pe în ălţimea nivelului, stâlpi.

Întrucât zona de lucru este izolat ă fa ţă de zonele de locuit iar obiectele sunt la distan ţă unele de altele nu sunt restric ţii la folosirea utilajelor şi tehnologiilor de demolare acestea fiind dictate de posibilit ăţ ile executantului. Func ţie de dotarea executantului, procedeele tehnologice de demolare la toate construc ţiile, cu exceptia por ţiunilor de funda ţii masive mari, se pot realiza folosind : - unelte manuale; - aparate şi utilaje mecanice. Structurile metalice vor fi colectate în totalitate și transportate la firme de valorificare.

 Stocarea temporar ă, transportul, valorificarea/eliminarea de șeurilor de la etapele de dezafectare – demolare

Activit ățile de valorificare/eliminare a de șeurilor rezultate de la etapele de dezafectare- demolare presupun urm ătoarele:

- toate de șeurile rezultate din dezafectare, incluzând structurile metalice și nemetalice, vor fi colectate pe platforma betonat ă din zona fostei instala ții Acetilen ă I, și ulterior preluate de firme autorizate în vederea valorific ării; - de șeurile de materiale de construc ție ( amestecuri de beton, țigle și materiale ceramice) vor fi înc ărcate În mijlocele de transport de la loca ția respectiv ă, dup ă finalizarea opera țiunii de demolare, nefiind necesar ă depozitarea lor temporar ă pe o platform ă betonat ă; - înc ărcarea și transportul în mijloace auto de transport; - valorificarea/ eliminarea de șeurilor rezultate.

Toate de șeurile rezultate din activit ățile de dezafectare/demolare, sortate pe fiecare tip de de șeu, vor fi înc ărcate în mijloace de transport, utilizând înc ărc ătoare frontale și vor fi livrate la firme specializate în valorificarea/eliminarea acestora. Se va ţine eviden ţa acestora în conformitate ci HG 856/ 2002.

Pe tot parcursul desf ăş ur ării procesului de dezafectare/demolare, muncitorii vor fi supraveghea ţi şi îndruma ţi de personal calificat în domeniu, care va coordona activitatea. Pe toat ă perioada lucr ărilor de dezafectare a obiectivului de pe platforma DOLJCHIM, care fac obiectul prezentului proiect, pentru a interveni în cazul unor eventuale incidente, se va apela la num ărul de urgen ţă 112.

III.7. Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zonele afectate de demolarea cl ădirilor / instala ţiilor.

Activit ăţ ile de dezafectare / demontare nu vor afecta terenurile pe care sunt amplasate obiecte ce urmeaz ă a fi dezafectate / demolate.

De asemenea, activit ăţ ile de demolare, dac ă se respect ă m ăsurile de stocare a de şeurilor pe spa ţii betonate, şi dac ă transportul spre eliminarea de pe amplasament se va face

cu mijloace auto acoperite, nu va conduce la poluarea solului / apei subterane şi în consecin ţă nu va necesita lucr ări ample de refacere a amplasamentului.

La finalizarea lucr ărilor se vor îndep ărta toate materialele rezultate din dezafectarea cl ădirii , care se va efectua, ca aspect general, pe o adâncime de 0,50 m de la nivelul cotei ±0,00 a acesteia. Gropile rezultate în urma dezafect ării funda țiilor se vor umple cu p ământ de umplutur ă. La construc ţiile cu subsol (cl ădirea C73 – Laborator Central), demolarea se va face inclusiv în zona subsolului. Gropile rezultate în urma opera ţiunilor de demolare se vor umple cu material de umplutur ă, respectiv de şeuri din construc ţii şi desfiin ţă ri care s ă îndeplineasc ă condi ţiile de calitate pentru de şeu inert/nepericulos, conform reglement ărilor şi codurilor de practic ă în vigoare, iar ultimul strat va fi p ământ curat. În situa ţia în care de şeurile din construc ţii şi desfiin ţă ri nu vor corespunde condi ţiilor de calitate prev ăzute de legisla ţia în vigoare, gropile se vor umple cu p ământ curat.

Ecologizarea amplasamentelor va cuprinde urm ătoarele activit ăţ i:  aducerea de p ământ (p ământ pentru umplutur ă, dup ă caz şi p ământ vegetal);  umplerea gropilor rezultate în urma dezafect ării funda țiilor cu p ământ de umplutur ă. La construc ţiile cu subsol gropile rezultate se vor umple cu deşeuri din construc ţii şi desfiin ţă ri care s ă îndeplineasc ă condi ţiile de calitate pentru de şeu inert/nepericulos sau cu p ământ curat, dup ă caz;  împr ăş tierea p ământului vegetal pe suprafa ţa terenului;  nivelarea şi compactarea p ământului.

Observa ție: Se vor efectua analize de sol, atât pentru sol proasp ăt ce urmeaz ă a fi folosit, precum și analize de sol, dup ă finalizarea lucr ărilor de dezafectare/ demolare a construc ției. Pentru fiecare punct de prelevare se vor face prelev ări de la adâncime de 5 și 30 cm, iar indicatorii monitoriza ți vor fi aceia și ca în cazul monitoriz ării anuale a solului pentru platforma Doljchim.

III.8. C ăi noi de acces sau schimb ări a celor existente În vederea desf ăş ur ării activit ăţ ii de dezafectare/demolare s-a prev ăzut accesul auto care se va face pe drumurile existente în zona de amplasare a fiec ărui obiect.

III.9. Rela ţia cu alte proiecte existente sau planificate Prezentul proiect se înscrie în seria mai ampl ă a proiectelor de dezafectare/demolare desf ăş urate în ultimii ani pe platforma industrial ă DOLJCHIM Craiova. Proiectul vizeaz ă valorificarea materialelor rezultate din dezafectare /demolare şi eliberarea terenului ocupat în prezent de construc ții.

III.10. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Titularul proiectului, a luat în considerare alternativa optim ă în ceea ce prive ște solu țiile de dezafectare demolare a obiectului analizat.

III.11. Detalii privind orice variant ă de amplasament care a fost luat ă în considerare

Nu este cazul. Proiectul analizat este un proiect de dezafectare/demolare a unui obiect existent.

III.12. Caracteristicile impactului poten ţial

Impactul poten ţial al proiectului de dezafectare/demolare a construc țiilor /instala țiilor, asupra popula ţiei, s ănătăţ ii umane, faunei şi florei, solului, calit ăţ ii şi regimului cantitativ al apei, calit ăţ ii aerului, climei, zgomotelor şi vibra ţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţiunilor dintre aceste elemente, a şa cum va fi prezentat în Capitolul IV, va fi redus, deoarece în procesul de dezafectare / demolare a construc țiilor /instala țiilor vor fi luate m ăsuri pentru reducerea la minim a posibilit ăţ ilor de apari ţie a unui accident de poluare.

Dezafectarea/demolarea construc țiilor/instala țiilor care fac obiectul prezentei lucr ări, datorit ă m ăsurilor de protec ţie avute în vedere, va produce un impact zonal asupra factorilor de mediu aer, sol şi ap ă, care se va încadra în prevederile legislaţiei de mediu în vigoare. Este posibil ca nivelul de zgomot s ă dep ăş easc ă pe perioade scurte de timp limita impus ă prin legisla ţia în domeniu .

IV. SURSE DE POLUAN ŢI ŞI INSTALA ŢII PENTRU RE ŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUAN ŢILOR ÎN MEDIU

IV.1. Protecţia calit ăţ ii apelor

IV.1.1. Condi ţii hidrogeologice ale amplasamentului

Caracterizare hidrografic ă

Bazinul hidrografic ce corespunde zonei de amplasament a Combinatului DOLJCHIM Craiova este Bazinul JIU , caracterizat prin urm ătoarele date generale:  suprafa ţă total ă în România: 18.975 km 2;  lungimea hidrografic ă: 5.884 km;  lungime râu Jiu: 339 km;  popula ţie: 1.638.944 locuitori;  resurse ap ă: - suprafa ţă : 2.109,5 mil. m 3; - subterane: 400 mil. m 3. Râurile care prezint ă interes pentru zona de amplasament studiat ă sunt râurile Jiu şi Amaradia . Râul Jiu se afl ă amplasat în partea de sud - sud-vest a României şi este afluent al Dun ării pe teritoriul comunei Gighera, jude ţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafa ţă a bazinului de 10.080 km 2.

Se formeaz ă prin unirea, la Iscroni, în aval de Petro şani, a Jiului de Vest care izvor ăş te din sud-vestul Mun ţilor Retezat, din c ăldarea glaciar ă Scorota, de la 1760 m altitudine şi este considerat izvor principal al Jiului, cu Jiul de Est care izvor ăş te din sudul Mun ţilor Şureanu, de la 1430 m altitudine. În zona de confluen ţă , Jiul de Vest are un debit de 10,6 m 3/s, iar Jiul de Est - 7,6 m 3/s. Râul Jiu str ăbate Jude ţul Dolj, f ără a primi afluen ţi importan ţi şi având aici cel mai îngust sector al întregului său bazin hidrografic. Afluen ţi principali sunt: Tismana, Motru, Gilort şi Amaradia. În zona studiat ă, Jiul are aspect de râu de câmpie cu vale larg ă, meandr ări foarte accentuate în condi ţiile unor pante de 0,33 m/km pân ă la confluen ţa cu Amaradia. Debitul râului Jiu înregistreaz ă varia ţii foarte mari de la un an la altul, reflectând caracteristicile mediului de alimentare. Debitul mediu multianual este de 86 m 3/s. Folosin ţele de ap ă existente nu influen ţeaz ă în mod substan ţial regimul hidrologic al sistemului Jiu, exceptând calitatea apelor, care din cauza polu ărilor industriale sufer ă modific ări. Apa râului Jiu se încadreaz ă în categoria I-a de calitate în sec ţiunea cuprins ă între Răcari şi I şalni ţa, şi în categoria a II-a de calitate, în sec ţiunea Podari - Zaval.

Râul Amaradia are un debit cu varia ţii extreme. Este secat în timpul verilor secetoase, dar debitul îi cre şte brusc în timpul ploilor toren ţiale. Râul Amaradia este afluent al Jiului în arealul comunei Cernele, jude ţul Dolj. Are o lungime de 99 km şi o suprafa ţă a bazinului de 870 km 2. Izvor ăş te din estul Dealului C ărbune şti, de la 490 m altitudine şi are o direc ţie predominant ă de curgere nord - sud, drenând partea de vest a Piemontului Olte ţului, respectiv Dealurile Amaradiei. Debitul mediu multianual al Amaradiei, în zona de vărsare este de 3,2 m 3/s. Afluen ţi principali sunt: Pârâul Gâlce şti, Pârâul Negreni, Sl ăvu ţa, Am ărăzuia, Plosca. Apa râului Amaradia se încadreaz ă în categoriile a II-a şi a III-a de calitate, ajungând uneori pân ă la "degradat", datorit ă faptului c ă apele pluviale antreneaz ă mari cantit ăţ i de cloruri de pe versan ţii adiacen ţi.

Caracterizare hidrogeologic ă

În zona studiat ă, apa subteran ă este cantonat ă în dou ă straturi aluvionare, care alc ătuiesc împreun ă un complex acvifer freatic cu nivel liber. Principalele surse de alimentare a acviferului sunt Jiul şi Amaradia, care şi-au s ăpat albiile în straturile aluvionare. Adâncimea nivelului piezometric variaz ă între 0,7 m şi 2,77 m fa ţă de nivelul terenului, func ţie de distan ţa forajului fa ţă de dou ă cursuri de ap ă. Direc ţia predominant ă de curgere a stratului freatic, în zon ă, este S – S-E. Apa freatic ă din zona platformei este caracterizat ă de o puternic ă mineralizare, de un con ţinut deosebit de mare de azota ţi, amoniu, potasiu şi calciu. De asemenea, are un con ţinut mare de substan ţe organice, duritate mare şi are un caracter agresiv fa ţă de metale. a) Nivelul şi adâncimea pânzei freatice Forajele executate în zon ă au pus în eviden ţă succesiunea litologic ă pân ă în jurul adâncimii de 15 m. Existen ţa unui strat cu permeabilitate ridicat ă şi leg ătura lui cu apa de suprafa ţă , a f ăcut posibil ă intercep ţia apei freatice în toate forajele executate în zonă.

Apa freatic ă, care prezint ă în general un nivel liber, a fost întâlnit ă între 5 - 7,5 m în teras ă şi 0,6 - 2,6 m în lunc ă. Apa freatic ă a zonei este în leg ătur ă cu apa râului Jiu, care la nivele ridicate alimenteaz ă zona de lunc ă, iar la nivele sc ăzute dreneaz ă stratul freatic. Râul Amaradia joac ă un rol secundar din cauza colmat ării talvegului s ău. b) Varia ţii sezoniere ale nivelului pânzei freatice Pentru stabilirea varia ţiilor nivelelor apei freatice din zon ă au fost folosite observa ţiile efectuate la postul hidrogeologic I şalni ţa (din re ţeaua) pentru apa subterană şi m ăsur ătorile de nivel de la postul hidrometric Podari pentru apa de suprafa ţă . Aceste observa ţii au fost admise cu aceea şi valabilitate şi pentru zona combinatului, deoarece postul I şalni ţa este executat în acelea şi forma ţiuni geologice şi hidrologice ca şi în zona combinatului. La postul hidrometric Podari varia ţiile de nivel ale râului Jiu au fost admise şi pentru zona din amonte, râul neprimind în acest parcurs nici un afluent mai important. Din analiza observa ţiilor efectuate la aceste posturi rezult ă: - leg ătura nivelului apei freatice cu nivelul apei din râul Jiu; - varia ţii mari ale nivelului apei râului Jiu (amplitudine 2,61 m); - influen ţa precipita ţiilor asupra pânzei freatice; - varia ţiile de nivel ale pânzei freatice în zona de lunc ă sunt relativ mici, cu amplitudini maxime între 1,11 m - 1,7 m, şi ceva mai mari în zona terasei, cu amplitudini cuprinse între 2,2 m-3,9 m. Factorul principal care influen ţeaz ă varia ţia nivelului pânzei freatice este râul Jiu, urmând apoi precipita ţiile. Ţinând seama de nivelul local destul de ridicat al apei subterane în zona de lunc ă, este posibil ă o ridicare a acestuia chiar deasupra cotei naturale a terenului. În zona de teras ă nivelurile apei subterane se pot ridica pân ă la circa 3,0 m adâncime de la nivelul terenului.

IV.1.2. Alimentarea cu ap ă

Alimentarea cu ap ă existent ă a platformei DOLJCHIM

Combinatul DOLJCHIM Craiova dispunea de sisteme distincte de alimentare cu ap ă potabil ă şi ap ă industrial ă. În prezent societatea dispune numai de sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă.

 Ap ă potabil ă

Apa potabil ă este utilizat ă pentru nevoi igienico-sanitare. Serviciului de alimentare cu ap ă potabil ă este prestat de societatea Pikanore SRL, în baza contractului nr. 390/ 20.06.2019. Pikanore SRL de ţine autoriza ţia de gospod ărire a apelor nr. 109/ 01.07.2019, AGA emis ă de ABA Jiu prin transferul AGA nr. 289/ 14.11.2018 de la OMV Petrom – Punct de lucru Combinat Doljchim.

Procesul de dezafectare/demolare construc ții/instala ții necesit ă ap ă doar în scop igienico-sanitar, pentru personalul implicat în activit ăţ ile de demolare.

Conform Normelor de s ănătate şi securitate în munc ă, pentru personalul ce lucreaz ă în domenii de activitate cu degajare de praf şi murd ărirea mâinilor este necesar un consum de 60 l / om / zi. Necesarul de ap ă potabil ă pentru personalul angajat pe platform ă pentru lucr ările de dezafectare/demolare , cca. 15 persoane, este de max. 900 l/zi.

IV.1.3. Evacuarea apelor uzate

 Tipuri de ape uzate generate

Apele menajere , cu un debit maxim de Qmax. = 0,9 m 3/zi, rezultate din activit ăţ ile igienico- sanitare ale personalului implicat în activit ăţ ile de dezafectare /demolare vor fi preluate de toaletele ecologice puse la dispozi ţia personalului prin organizarea de şantier, şi apoi eliminate la Instala ţia de Epurare Ape Reziduale a platformei.

IV.1.4. Instala ţii de epurare

Toate apele uzate evacuate discontinuu din activit ăţ ile igienico-sanitare ale personalului implicat în activit ățile de dezafectare-demolare vor fi evacuate cu vidanja la Instala ţia de Epurare Ape Reziduale de pe platforma Doljchim, unde vor fi tratate înainte de evacuare în emisar - râul Jiu. Epurarea apelor uzate provenite de la OMV Petrom –Combinat Doljchim în Instala ţia de Epurare Ape Reziduale de pe platforma Doljchim se face în baza contractului nr. 99007068/ 24.04.2019 între Pikanore SRL şi OMV Petrom. Pikanore SRL, proprietarul instala ţiei Epurare Ape Reziduale, de ţine autoriza ţie de mediu prin Decizia de transfer nr. 7908/ 28.06.2019 de la OMV Petrom – Combinat Doljchim a autoriza ţiei de mediu nr. 61/ 08.03.2011, revizuit ă în 03.12.2014 şi vizat ă pentru anul 2019.

IV.1.5. Influen ţa proiectului asupra regimului apelor

Activitatea de dezafectare/demolare a construc țiilor/instala ții se apreciaz ă c ă nu influen ţeaz ă regimul apelor şi nici activitatea altor obiecte de pe amplasament.

Concluzii:

Din procesul de dezafectare/demolare a construc țiilor/instala țiilor rezult ă doar ape uzate menajere, care sunt evacuate la Instala ţia de Epurare Ape Reziduale de pe platformai DOLJCHIM, în baza contractului nr. 99007068/ 24.04.2019 între Pikanore SRL şi OMV Petrom şi apoi deversate în emisar - râul Jiu. Se apreciaz ă c ă impactul produs de apele reziduale evacuate din activit ăţ ile de dezafectare /demolare desf ășurate, asupra ecosistemului râului Jiu, va fi nesemnificativ.

IV.2. Protec ţia aerului

IV.2.1. Date generale privind condi ţiile meteorologice

Din punct de vedere climatic zona se caracterizeaz ă printr-o neuniformitate a elementelor şi proceselor climatice în timp şi spa ţiu, situându-se în zona climatului temperat - continental. Eviden ţierea particularit ăţ ilor climatice ale zonei s-a realizat pe baza analizei datelor statistice ale m ăsur ătorilor de parametri meteorologici din zona studiată. Principalele date meteorologice luate în considerare pentru caracterizarea meteorologic ă a zonei sunt prezentate în cele ce urmeaz ă.

Vântul

Viteza vântului în zon ă se caracterizeaz ă prin mari fluctua ţii în timp, intensific ările bru şte şi de scurt ă durat ă ale acestuia alternând cu perioadele de calm total. Viteza vântului înregistreaz ă în medie un minim diurn în orele de diminea ţă şi un maxim în orele de la amiaz ă. Diminea ţa viteza vântului cre şte brusc cu în ălţimea, pe m ăsura destr ămării inversiunii termice, iar în cursul nop ţii viteza vântului r ămâne relativ redus ă, dar se mic şoreaz ă apreciabil înainte de răsăritul soarelui. Varia ţia medie lunar ă şi anual ă a vitezei vântului, pentru zona I şalni ţa, conform măsur ătorilor statistice, este prezentat ă în Tabelul 2 :

Tabelul 2

În ceea ce prive şte frecven ţa lunar ă şi anual ă a vitezelor de vânt, pentru zona I şalni ţa, se constat ă: - viteze de vânt cuprinse între 0 - 1 m/s, frecven ţa de apari ţie este mare - 40 %; - viteze mari de vânt, peste 5 m/s, frecven ţa de apari ţie este redus ă - 8,5 %.

Circula ţia atmosferic ă general ă pentru întreaga zon ă Craiova - Işalni ţa, pune în eviden ţă aportul de 24,6 % al curen ţilor din est şi 18,7 % al curen ţilor din vest. Topografia zonei, la care se adaug ă influen ţa platformei chimice şi a centralei termice I şalni ţa, creeaz ă o circula ţie local ă specific ă redat ă în Tabelul nr. 3:

Tabelul 3

Stratificarea atmosferic ă este în func ţie de vizibilitatea orizontal ă, nebulozitatea total ă a norilor inferiori, viteza vântului, starea solului şi un indice de bilan ţ radiativ.

Conform observa ţiilor meteorologice din zona I şalni ţa, pentru stratificarea atmosferic ă se constat ă urm ătoarea frecven ţă de apari ţie, redat ă în Tabelul nr. 4 :

Tabelul 4

Cel mai frecvent apare clasa de stratificare Neutru: 44,2 %. Stratificarea Instabil ă are un procent de 31,3 %; (Foarte Instabil - 2,18 %; Instabil - 6,42 % şi Pu ţin Instabil - 22,7 %) şi Stratificarea Stabil ă are un procent de 24,5 % (Pu ţin Stabil - 8,58 %; Stabil - 9,65 % şi Foarte Stabil - 6,27 %). Distribu ţia stabilit ăţ ii pe clase de vitez ă de vânt, conform INMH, este urm ătoarea :

Tabelul 5

Temperatura aerului

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului reprezint ă un parametru sintetic care exprim ă poten ţialul termic global al diferitelor regiuni naturale şi care are un rol important în difuzia poluan ţilor. Temperatura medie anual ă în zon ă este cuprins ă între 10 ÷ 11,5 °C. Valorile termice medii lunare înregistreaz ă o cre ştere din februarie pân ă în iulie, urmat ă de o descre ştere din august pân ă în ianuarie. Diferen ţele dintre mediile lunare nu sunt îns ă egale pe toat ă durata anului, ci sunt mult mai mari între lunile anotimpurilor de tranzi ţie decât între cele ale verii şi iernii.

Umiditatea atmosferic ă

Valorile medii anuale ale umidit ăţ ii relative pentru municipiul Craiova sunt de cca. 71 %, iar pentru zona platformei chimice de 78 - 80 %. Umiditatea relativ ă prezint ă valori mari în lunile de iarn ă - medii lunare cuprinse între 86 - 92 %, şi valori care scad în lunile de var ă: 66 - 74 %. Umiditatea relativ ridicat ă în zon ă favorizeaz ă o serie de reac ţii secundare între substan ţele din norul toxic (ex. NH 3(g) + H 2O → NH 4+ + OH - (1); echilibrul reac ţiei este influen ţat de temperatur ă).

Din punct de vedere pluviometric , zona studiat ă se caracterizeaz ă prin cantit ăţ i medii anuale de precipita ţii relativ mici, prin variabilitatea lor mare de la un an la altul şi prin predominarea caracterului de avers ă în semestrul cald. Perioadele cu cele mai pu ţine precipita ţii corespund lunilor februarie - martie şi august - septembrie, iar luna cu cele mai mari cantit ăţ i de precipita ţii este iunie, când valorile medii sunt de 50 - 60 l/m 2. La Craiova, cantitatea medie anual ă însumeaz ă 569,9 mm (sau l/m 2). Luna cea mai umed ă este iunie, cu o medie de 68,8 mm, iar cea mai s ărac ă în precipita ţii este februarie, cu media de 33,3 mm. Dac ă se are în vedere întreg arealul periurban al Craiovei, valorile se înscriu într-un ecart pu ţin mai larg, dar diferen ţele nu sunt marcante. Cele mai mari cantit ăţ i medii lunare au dep ăş it 100 mm în fiecare lun ă (cu excep ţia lunii martie, 99,3 mm). Este de remarcat faptul c ă valorile lunare cele mai mari nu s-au înregistrat în lunile cu cele mai mari cantit ăţ ii medii lunare. Astfel, extrema absolut ă lunar ă pozitiv ă cea mai mare apar ţine lunii octombrie și are o valoare de 6 ori mai mare decât cantitatea medie lunar ă pentru luna respectiv ă (238,3 mm, fa ţă de 37,6 mm).

Cantit ăţ ile minime absolute lunare de precipita ţii nu au dep ăş it 10 mm în nici o lun ă din cursul anului. Au existat luni ianuarie, septembrie şi octombrie în care nu s-au înregistrat deloc precipita ţii.

IV.2.2. Surse de poluare existente în zon ă Instala ţia de Epurare Ape Reziduale (care doar deserve şte platforma Doljchim, dar nu apar ține de aceasta) va func ţiona pe întreg parcursul lucr ărilor de dezafectare /demolare, asigurând preluarea debitelor de ape uzate rezultate. 27

În incinta platformei DOLJCHIM şi limitrof acesteia î şi desf ăş oar ă activitatea diver şi operatori economici, dintre care cei cu profil industrial sunt:

- COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - SUCURSALA ELECTROCENTRALE Işalni ţa - profil: energetic (limitrof nord); - S.N. G.N. TRANS GAZ Media ş - SUCURSALA TRANS GAZ Media ş - REGIONALA TRANSPORT GAZ Craiova; STA ŢIA REGLARE GAZE - profil: transport gaz metan (limitrof est); - Depozit carburan ţi OMV I şalni ţa; - S.C. ADIDANA S.R.L. - pe amplasamentul Doljchim. Profil: Comer ț cu ridicata al produselor chimice; Depozit ări. - S.C. Borealis L.A.T ROMANIA SRL – pe amplasamentul Doljchim. Profil: Comer ț cu ridicata al produselor chimice; Depozit ări.

Aceste societ ăţ i, prin activit ăţ ile desf ăş urate, î şi aduc aportul la poluarea atmosferic ă a zonei. O alt ă surs ă de poluare a mediului în zon ă o reprezint ă traficul auto, iar poluan ţii specifici emi şi în aerul ambiental sunt SO 2, NO x şi CO, rezulta ţi din arderea combustibilului în motoarele cu ardere intern ă ale autovehiculelor, precum şi zgomotul generat de acestea. Alte societ ăţ i sunt amplasate la distan ţe mai mari de 5 km fa ţă de platforma DOLJCHIM Craiova.

IV.2.3. Surse şi poluan ţi genera ţi

Din activit ăţ ile care se vor desf ăş ura în perioada lucr ărilor de dezafectare / demolare a construc ților/instala țiilor nu se emit punctiform poluan ţi în atmosfer ă.

Surse de poluare

Activit ăţ ile in etapa I-a preliminar ă de eliminare a de șeurilor din construc țiile care fac obiectul prezentului proiect nu sunt generatoare de pulberi/praf.

Sursele de poluare a atmosferei în perioada lucr ărilor de dezafectare/demolare a obiectivelor, în principal în timpul demol ării construc ţiilor, vor fi reprezentate de: - activit ăţ ile de demolare cl ădiri și funda ții; - manevrarea materialelor rezultate din demolarea construc ţiilor (beton, moloz, c ărămizi); - traficul auto. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafa ţă .

Poluan ţi

Demolarea cl ădirii constituie, pe de o parte, o surs ă de emisii de pulberi/praf , iar pe de alt ă parte, o surs ă de emisie a poluan ţilor specifici arderii combustibililor în motoarele utilajelor necesare efectu ării lucr ărilor specifice şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de pulberi/praf care apar în timpul execu ţiei lucr ărilor de demolare sunt asociate lucr ărilor de demolare propriu-zis ă şi de manevrare a de şeurilor de materiale de construc ţie rezultate din demol ări, de înc ărcare a acestor de şeuri în mijloace de transport spre a fi eliminate de pe amplasament. Degaj ările de praf în atmosfer ă variaz ă adesea substan ţial de la o zi la alta, depinzând de specificul opera ţiilor şi de condi ţiile meteorologice.

Pulberile/praful generat provin din manevrarea de şeurilor de materiale rezultate din demolare şi ac ţiunea vântului.

Al ături de aceste surse de poluare a atmosferei, în zona de desf ăş urare a lucr ărilor de demolare a construc țiilor exist ă a doua categorie de surse, şi anume utilajele cu care se efectueaz ă lucr ările de demolare, precum şi mijloacele de transport folosite pentru eliminarea de şeurilor de pe amplasament. Utilajele, indiferent de tipul lor, func ţioneaz ă cu motoare Diesel, gazele de e şapament evacuate în atmosfer ă con ţinând poluan ţi specifici arderii interne a motorinei: NO x, SO 2, CO, CO 2 ş.a. Pe lâng ă sursele enumerate mai sus, în amplasamentul lucr ărilor vor mai apare şi gaze rezultate de la opera ţii de t ăiere utilaje cu oxi-gaz - CO, NOx . Sursele de emisie a poluan ţilor atmosferici specifice proiectului sunt surse la sol sau în apropierea solului (în ălţimi efective de emisie de pân ă la 6 m fa ţă de nivelul solului), deschise (din t ăiere utilaje cu oxi-gaz şi demolare cl ădiri) şi mobile (utilaje şi autocamioane). Emisiile de poluan ţi în atmosfer ă au o durat ă egal ă cu durata zilnic ă a programului de lucru (în principiu 8 - 10 ore/zi), putând prezenta unele varia ţii de la o or ă la alta şi de la o zi la alta. Procesul de dezafectare / demolare cl ădire se estimează la aproximativ 60 zile calendaristice, cea mai mare parte a timpului fiind ocupat de activit ăţ ile de înc ărcare şi transport de şeuri de materiale de construc ţie la societatea are le va prelua în vederea valorific ării.

IV.2.4. Prognoza polu ării aerului

Aprecierea gradului de poluare, datorat emisiilor difuze, rezultate în perioada de realizare a proiectului de demolare, s-a f ăcut prin raportarea la: ► Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 - pentru aprobarea reglement ării privind evaluarea polu ării mediului; ► H.G. nr. 1218/2006 - privind cerin ţele minime de securitate şi s ănătate pentru asigurarea protec ţiei lucr ătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agen ţi chimici în munc ă, modificat ă şi completat ă de H.G. nr. 1/2012 și H.G. nr. 359/2015.

Principalul poluant va fi constituit de particulele în suspensie. Nivelul emisiilor depinde în foarte mare m ăsur ă de proiectul de organizare de şantier şi de buna supraveghere a acestuia în perioada afectată de activit ățile de demolare. Se estimeaz ă c ă valorile concentra ţiei poluan ţilor specifici - NO x, SO 2, CO, pulberi - nu vor dep ăş i valorile limit ă impuse de legisla ţia în vigoare, respectiv H.G. nr. 1218/2006 privind

stabilirea cerin ţelor minime de securitate şi s ănătate în munc ă pentru asigurarea protec ţiei lucr ătorilor împotriva riscurilor legate de prezen ţa agen ţilor chimici,cu modific ările şi complet ările ulterioare, prezentate în Tabelul 6. Tabelul 6

Ținând seama c ă în etapa de denocivizare/ demolare cl ădiri rezult ă de șeuri cu con ținut de azbest se vor respecta urm ătoarele acte normative:

- HOT ĂRÂRE Nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul polu ării mediului cu azbest, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - HOT ĂRÂRE Nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protec ţia s ănătăţ ii şi securit ăţ ii lucr ătorilor fa ţă de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modific ările şi complet ările ulterioare.

Pentru limitarea surselor de poluare a atmosferei în perioada lucr ărilor de dezafectare / demolare a construc țiilor care fac obiectul prezentului proiect se vor lua urm ătoarele m ăsuri: - transportul de șeurilor de materiale de constructie de la amplasamentul Doljchim la firma autorizat ă pentru valorificarea/eliminarea s ă se fac ă pe o distan șă cât mai scurt ă; - amplasamentul alocat lucr ărilor de dezafectare va fi delimitat cu banda pentru delimitare și semnalizare; - vehiculele de transport vor avea traseu bine stabilit în cadrul incintei, asigurând un nivel minim al emisiei de gaze de e șapament; - vor fi acceptate pe șantier numai vehiculele de transport verificate, în stare bun ă de func ționare.

Impactul generat de activit ăţ ile de dezafectare /demolare a construc ţiilor/ instala ţiilor prezentului proiect de demolare asupra aerului ambiental, în condi ţii de respectare a normelor specifice de s ănătate şi securitate în munc ă, se consider ă că va fi redus.

IV.2.5. Instala ţii pentru re ţinerea şi dispersia poluan ţilor în atmosfer ă

Dezafectarea / demolarea instala ţiilor / cl ădirilor nu prezint ă surse de poluare dirijat ă a atmosferei şi prin urmare nu sunt necesare instala ţii pentru re ţinerea sau dispersia poluan ţilor. În atmosfera zonei de munc ă pot ap ărea emisii fugitive discontinue, de scurt ă durat ă, de poluan ţi - în principal praf, dar şi oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, ş.a.

Impactul asupra aerului ambiental va fi numai în zona de lucru şi nu va influen ţa calitatea aerului în zonele învecinate. Se estimeaz ă c ă valorile concentra ţiilor poluan ţilor specifici activit ăţ ilor de dezafectare / demolare se vor încadra în limitele acceptabile, prev ăzute de legisla ţia de securitate şi s ănătate în munc ă.

Concluzii:

Se estimeaz ă c ă impactul asupra aerului ambiental pe durata dezafect ării demol ării construc țiilor /instala țiilor care fac obiectul prezentului proiect va fi nesemnificativ, datorit ă m ăsurilor de reducere a polu ării factorului de mediu aer cu poluan ţi specifici activit ăţ ilor ce se vor desf ăş ura. Impactul va fi local, în incinta societ ăţ ii, în zona de operare şi nu va afecta zonele învecinate amplasamentului.

IV.3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor

► Date generale

Poluarea fonic ă se manifest ă prin zgomote definite ca amestecuri dizarmonice de vibra ţii cu intensit ăţ i şi frecven ţe diferite sau emisii de sunete cu vibra ţii neperiodice, de o anumit ă intensitate, ce produc o senza ţie dezagreabil ă, jenant ă şi chiar agresiv ă. Consecin ţele negative ale polu ării fonice, în func ţie de durata expunerii şi nivelul zgomotului, sunt: degradarea auzului; contrac ţia arterelor; accelerarea pulsului şi a ritmului respira ţiei; diminuarea reflexelor, etc. Urmare a efectelor men ţionate, se m ăre şte riscul accidentelor de munc ă şi al accidentelor de traseu. Zgomotul industrial se datoreaz ă în principal urm ătoarelor cauze: - func ţionarea agregatelor, motoarelor echipamentelor dinamice, în procesul de produc ţie; - eventualele defec ţiuni, reglaje necorespunz ătoare ale agregatelor, etc.; - func ţionarea unor instala ţii auxiliare, ca de exemplu instala ţii de aer comprimat şi de abur, sisteme de r ăcire industriale, instala ţii de înc ălzire şi ventila ţie etc. Amplificarea zgomotului industrial apare datorit ă dispunerii nera ţionale a agregatelor, ma şinilor şi utilajelor industriale în interiorul înc ăperilor, halelor de produc ţie. Zgomotul intens în produc ţie este d ăun ător nu numai ca un factor igienic; zgomotul cu niveluri ridicate dezorganizeaz ă procesele de produc ţie, se exclude posibilitatea aplic ării semnaliz ării acustice, nu se aud semnalele avertizoare şi de avarie, personalul de conducere nu poate s ă dea muncitorilor indica ţii verbale. În unele cazuri, tocmai zgomotul excesiv limiteaz ă cre şterea în continuare a puterii utilajului. Astfel, zgomotul intens în produc ţie este extrem de nedorit atât din punct de vedere igienic cât şi economic. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor func ţionale din mediul urban, conform STAS 10009-88 – Acustica în construc ţii. Acustica urban ă sunt de 65 dB (A) pentru incint ă industrial ă. Valoarea limit ă de expunere la locurile de munc ă (media ponderat ă în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominal ă de 8 ore), conform H.G. nr. 493/2006 - 31

privind cerin ţele minime de securitate şi s ănătate referitoare la expunerea lucr ătorilor la riscurile generate de zgomot , cu modific ările şi cmplet ările ulterioare, este de 87 dB (A). Vibra ţiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca şi zgomotele. Ele sunt caracterizate prin m ărimi precum amplitudinea, frecven ţa, viteza şi accelera ţia. Analog ca la nivelele de intensitate şi t ărie ale zgomotelor, s-au introdus şi pentru vibra ţii, nivele de intensitate şi t ărie, numite “pali”. Corpul uman poate fi supus la vibra ţii mecanice, nocivitatea vibra ţiilor depinzând de caracteristicile lor, de zona de contact cu obiectul în vibra ţie (mâini, picioare, etc.) şi de durata de expunere. Boala de vibra ţii este provocat ă de vibra ţii cu o gam ă de frecven ţe cuprins ă între 17- 250 Hz .

Limita maxim ă admis ă la locurile de munc ă pentru nivelul vibra ţiilor este, conform H.G. 1876/2005 - privind cerin ţele minime de securitate şi s ănătate referitoare la expunerea lucr ătorilor la riscurile generate de vibra ţii , cu modific ările şi complet ările ulterioare, de:

● Pentru vibra ţiile transmise întregului corp: a) valoarea limit ă de expunere zilnic ă profesional ă, calculată la o perioad ă de referin ţă de 8 ore, trebuie s ă fie de 1,15 m/s2. b) valoarea expunerii zilnice de la care se declan şeaz ă ac ţiunea, calculat ă la o perioad ă de referin ţă de 8 ore, trebuie s ă fie de 0,5 m/s2. ● Pentru vibra ţiile transmise sistemului mân ă-bra ţ: a) valoarea limit ă de expunere zilnic ă profesional ă, calculat ă pentru o perioad ă de referin ţă de 8 ore, este de 5 m/s2; b) valoarea expunerii zilnice de la care se declan şeaz ă ac ţiunea, calculat ă pentru o perioad ă de referin ţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2. Efectele vibra ţiilor determin ă afec ţiuni ale s ănătăţ ii oamenilor, boala de vibra ţii, func ţie de energia şi direc ţia lor de ac ţiune. Boala de vibra ţii este provocat ă de vibra ţii cu o gam ă de frecven ţe cuprinse între 17-250 Hz. Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor, al articula ţiilor.

► Sursele de zgomot şi vibra ţii

Sursele de zgomot şi vibra ţii care apar în procesul de dezafectare/demolare, supus analizei de mediu sunt reprezentate de motoarele şi piesele în mi şcare ale utilajelor şi mijloacelor auto ce vor interveni în activitate. Specificul activit ăţ ii de dezafectare / demolare implic ă zgomote care pot dep ăş i în anumite perioade de lucru limita admis ă de legisla ţie. Nivelul de zgomot emis de echipamentele de transport rutiere utilizate pentru realizarea proiectului vor respecta condi ţiile tehnice privind zgomotul exterior şi zgomotul la urechea conduc ătorului, prev ăzute la pct. 8.12 din Ordinul M.T.C.T. nr. 1356/2004 pentru modificarea şi completarea Reglement ărilor privind condi ţiile tehnice pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă vehiculele rutiere în vederea admiterii în circula ţie pe drumurile publice din România RNTR-2, aprobate prin Ordinul M.L.P.T.L. nr. 211/2003 , cu modific ările ulterioare.

Având în vedere c ă amplasamentul platformei DOLJCHIM Craiova este situat la distan ţă de zone locuite, se apreciaz ă c ă impactul activit ăţ ii va fi în limite de acceptabilitate.

► Amenaj ările şi dot ările pentru protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor Pentru ca nivelul de zgomot să fie cât mai mic, se vor utiliza la dezafectare utilaje şi mijloace de transport specifice. Pentru ca nivelul vibra ţiilor s ă se situeze sub limita admis ă de legisla ţia în vigoare este necesar ca utilajele dinamice s ă aib ă trepida ţii cât mai mici, s ă fie bine centrate. Pentru reducerea vibra ţiilor este necesar ă aplicarea urm ătoarelor solu ţii: - limitarea propag ării vibra ţiilor; - limitarea timpului de expunere; - utilizarea mijloacelor individuale de protec ţie.

Concluzii:

Având în vedere specificul activit ăţ ii, se estimeaz ă c ă, la limita amplasamentului nivelul zgomotului generat de echipamentele utilizate pentru dezafectarea obiectelor proeictului se va încadra în limitele admise pentru zonele func ţionale din mediul industrial.

IV.4. Protec ţia împotriva radia ţiilor

La dezafectarea / demolarea obiectivului nu se utilizeaz ă surse de radia ţii.

IV.5. Protec ţia solului şi a subsolului

IV.5.1. Date generale Solul ca un bogat, îns ă fragil, ecosistem, este definit ca fiind “stratul afânat, moale şi friabil care se g ăse şte la suprafa ţa scoar ţei P ământului şi care împreun ă cu atmosfera învecinat ă, constituie mediul de via ţă al plantelor”. Solul este caracterizat prin dou ă straturi de baz ă: sol şi subsol. Primul corespunde aproximativ stratului de dezvoltare maxim ă a r ădăcinilor (aprox. 60 - 80 cm). Al doilea corespunde adâncimii cuprinse între 80 - 140 cm în care se execut ă lucr ări pedoameliorative durabile (desecare, sp ălarea s ărurilor, etc.). Solul este unul din factorii de mediu care trebuie protejat. În general, un kg de sol con ţine: substan ţe minerale - circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; aer - circa 0,015 kg, 25% ca volum; ap ă (inclusiv substan ţe dizolvate) - 0,15 kg, 18 % ca volum. Între factorii de mediu, solul are o importan ţă major ă, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alt ă parte, un mijloc de r ăspuns dinamic la procesul de acumulare. Modific ările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluan ţilor, se reflect ă asupra celorlalte verigi ale lan ţului trofic, vegeta ţie - ap ă - animale - om. În func ţie de natura şi intensitatea impactului şi de însu şirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modific ărilor este diferit ă.

IV.5.2. Structura litologic ă a solului din zona platformei DOLJCHIM În zona amplasamentului studiat, combinarea ac ţiunilor specifice ale climei şi ale vegeta ţiei asupra depozitelor de suprafa ţă ale scoar ţei terestre de un relief de diverse vârste, predominant plan, a determinat formarea unui sol variat. Pe lâng ă solurile zonale şi intrazonale se g ăsesc, mai ales în zona de lunc ă, şi soluri neevoluate sau slab evoluate. Solurile de lunc ă se întâlnesc pe terasele joase ale râurilor, fiind formate pe forma ţiunile aluvionare de vârst ă recent ă. În condi ţiile naturale specifice luncilor unde microrelieful variaz ă foarte mult pe distan ţe mici, având şi un regim hidrologic complex, apare o structur ă vegetal ă şi un sol variat. Un aport la structura complex ă a acestor soluri îl are procesul de inundabilitate şi de stagnare a apelor pe ele.

Solurile de lunc ă sunt în majoritatea cazurilor soluri cu fertilitate ridicat ă din cauza aportului de substan ţe nutritive aduse de apele care le genereaz ă de pe versan ţii interfluviilor. Sunt soluri cu importan ţă economic ă mare pentru c ă favorizeaz ă dezvoltarea agriculturii şi a zootehniei. Profilul solurilor de lunc ă p ăstreaz ă caracterul de stratifica ţie al aluviunilor pe care s-a format. Bioacumularea şi implicit consolidarea primului orizont se realizeaz ă numai în urma unui calm de aport aluvionar, perioad ă care indic ă vârsta relativ ă a solului. Alc ătuirea granulometric ă a solurilor aluvionare este foarte variat ă, mergând de la o structur ă nisipo-lutoas ă, pân ă la o structur ă argiloas ă, în func ţie de materialele transportate şi depuse de ap ă în albia râului. Solurile din luncile râurilor de şes sunt, cu mici excep ţii, soluri carbonatice, cu un pH slab alcalin şi cu grad de satura ţie maxim. Capacitatea de schimb est mare şi foarte mare, iar dintre cationi predomin ă calciul - în propor ţie de peste 60 %. Din cercetarea geotehnic ă a terenului pe care este amplasat ă platforma DOLJCHIM, au reie şit urm ătoarele structuri litologice ale solului:  În partea de nord a platformei - sol caracteristic zonei de teras ă: - sol vegetal - grosime de 0,4 - 1,2 m; - complex pr ăfos - argilos, uneori loessoid - grosime de 1,6 - 3,5 m; - complex nisipos - pr ăfos, rare ori şi cu pietri ş - grosime de 6 - 8 m; - pietri ş şi bolov ăni ş în mas ă de nisipuri - grosime de 6 - 8 m; - argil ă marnoas ă sau nisip marnos care constituie forma ţiunea levantin ă de baz ă, şi se întâlne şte la 15 - 20 m adâncime.  În partea de sud a platformei - sol caracteristic zonei de lunc ă: - sol vegetal - grosime pân ă la 1 m; - complex pr ăfos - nisipos cu grosime de 1 - 2,5 m; - complex nisipos - pr ăfos, rare ori şi cu pietri ş - grosime de 6 - 8 m; - pietri ş şi bolov ăni ş în mas ă de nisipuri - grosime de 3,9 -8,6 m; - depozite levantine se întâlnesc la 12 - 15 m adâncime.

În urma studiilor geotehnice efectuate au rezultat urm ătoarele: - stratul de pietri şuri şi bolov ăni ş este continuu pe suprafa ţă , având leg ătur ă direct ă cu râurile Jiu şi Amaradia;

- principalele straturi ce apar în structura litologic ă au o constitu ţie relativ uniform ă de la solul vegetal pân ă la depozitele levantine de baz ă, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical.

IV.5.3. Surse de poluan ţi pentru sol, subsol şi ape freatice Activitatea de dezafectare ar putea avea impact asupra solului, subsolului şi apei freatice, prin: - depozitarea diverselor produse rezultate din demolare în locuri neamenajate; - evacuarea necontrolat ă a de şeurilor rezultate.

IV.5.4. M ăsuri pentru protec ţia solului, subsolului şi apelor subterane Evacu ările c ătre mediul înconjur ător, din activit ăţ ile de dezafectare / demolare a construcțiilor/ instala ţiilor care fac obiectul prezentului proiect se estimeaz ă c ă nu vor genera un risc de poluare a solului şi subsolului din zon ă, deoarece:  titularul OMV PETROM S.A Punct de lucru Doljchim, va pune la dispozi ţia executantului dezafect ării spaţii de depozitare temporar ă a de şeurilor metalice şi a celorlalte de şeuri ce vor rezulta din dezafectare, precum și a de șeurilor care vor fi eliminate din cl ădirile care fac obiectul prezentului proiect la etapa I-a preg ătitoare, anterioar ă dezafect ării;  platformele pe care se vor stoca de şeurile sunt protejate împotriva polu ărilor accidentale, fiind betonate;  vor fi valorificate/eliminate toate de șeurile aferente prezentului proiect, corespunz ătoare celor trei etape prezentate anterior: etapa I- preg ătitoare, etapa a II-a – dezafectare; etapa a III-a – demolare. Toate de șeurile vor fi valorificate/ eliminate prin firme specializate, pe baz ă de contract.

Concluzii: Prin m ăsurile avute în vedere, evacu ările c ătre mediul înconjur ător din activit ăţ ile de dezafectare / demolare nu vor genera un impact poluator asupra solului, subsolului şi apei freatice din zona de amplasare a obiectelor proiectului.

IV.6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice

IV.6.1. Identificarea arealurilor sensibile ce pot fi afectate de proiect Zonele de impact ale amplasamentului sunt caracterizate de vegeta ţia şi fauna specifice Câmpiei Olteniei, în partea de sud a jude ţului Dolj, dar şi a dealurilor componente Podi şului Getic, situat în partea de nord a jude ţului.

Vegetaţia

Vegeta ţia spontan ă a suferit în ultimele dou ă secole modific ări însemnate, ca urmare a interven ţiei omului care a defri şat p ădurile de pe suprafe ţe întinse, determinând desp ădurirea câmpiei şi a unei bune p ărţi din Piemontul Getic în scopul transformării lor în vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de ţinuturi cu ierburi pentru p ăş unarea animalelor.

În jude ţul Dolj, în special în jum ătatea sudic ă a acestuia, vegeta ţia natural ă a fost înlocuit ă în propor ţie de peste 90 % cu terenuri agricole, intercalate pe alocuri, de pâlcuri de pădure cu specii de stejar pufos (Quercus pubescens) sau din stejar brum ăriu (Quercus pedunculiflora). Paji ştile din aceast ă zon ă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secet ă. Aceea şi situa ţie se remarc ă şi în jum ătatea nordic ă, colinar ă, a jude ţului. În partea de nord a jude ţului , cu ţinuturi deluroase mai înalte apar p ăduri de cer (Quercus cerris) şi gârni ţa (Quercus frainetto), iar în Dealurile Amaradiei, cu altitudini mai mari se afl ă păduri de gorun (Quercus petraea), a c ărui arie de r ăspândire se afla pe întreaga jum ătate nordic ă a Podi şului Getic, pân ă la limita cu Subcarpa ţii Getici. Al ături de acestea se întâlnesc şi alte specii de foioase care apar în dealurile mai joase şi chiar în câmpie cum sunt: teiul, ulmul, frasinul, carpenul. În partea de mijloc a jude ţului , pân ă la limita localit ăţ ilor Pleni ţa - Segarcea - Apele Vii, se afl ă p ăduri de cer şi gârni ţă . Frecvent, apar specii de stejar pufos şi brum ăriu, care fac trecerea spre silvostepa, cu specii de ierburi din familia gramineelor: p ăiu şul, pirul, b ărboasa, coada vulpii, golom ăţ ul etc. Excep ţie face sectorul din vestul şi nord-vestul ora şului Craiova, în aria localit ăţ ilor: Breasta, Leamna, Bucov ăţ , unde apare o grupare de arbori „favorizat ă” de cadrul natural oferit de Valea Jiului, cum sunt: gârni ţa, gorunul, frasinul, stejarul pufos şi fagul. Câmpia din sudul jude ţului , ca domeniu al silvostepei, prezint ă numai câteva petice de pădure poieni ţă , alc ătuit ă fie din stejar pufos, fie stejar brum ăriu, care coboar ă pân ă aproape de Lunca Dun ării. Vegeta ţia Luncii Dun ării şi Jiului este influen ţat ă de terenurile nisipoase, nivelul apei freatice aproape de suprafa ţa solului, precum şi de prezenta mâlurilor umede. De-a lungul acestora apar grup ări de s ălcii, plopi, r ăchit ă, care formeaz ă coridoare de z ăvoaie în plina câmpie arid ă din vecin ătate. De asemenea, apar şi specii de stejar în asocia ţie cu subarboret de alun, m ăce ş, c ătin ă etc. În perimetrul b ălţilor şi zonelor umede (mla ştini) apare o vegeta ţie hidrofil ă format ă de specii de trestie, papur ă, nuf ăr, rogoz, pipirig, piciorul coco şului, linti ţa etc. În sectoarele amenajate ale Luncii Dun ării (Ghidici - Rast - Bistre ţ, Jiu - Bechet - Dăbuleni), vechile asocia ţii vegetale de plop şi salcie au fost defri şate r ămânând solitare în unele ostroave, iar în locul lor au ap ărut planta ţii noi din specii de arbori repede cresc ători, plopul negru hibrid şi salcia selec ţionat ă.

Fauna

În linii generale reparti ţia faunei urm ăre şte mediul propriu de via ţă , respectiv, p ădurea, silvostepa şi câmpul cultivat, luncile cu zonele sale umede până în domeniul acvatic propriu-zis. În zona pădurilor de foioase şi subarboretelor tr ăiesc mamifere mari, c ăpriorul, mistre ţul, iepurele, vulpea ş.a. Dintre p ăsări sunt specifice cele mici, cânt ătoare, privighetoarea, cucul, mierla, turtureaua, pi ţigoiul, sticletele, care sunt frecvente şi în z ăvoaiele de pe lâng ă ape, dar şi fazani (la Segarcea - Corabia, Bratovoe şti şi Plop şor). În câmpie tr ăiesc mamifere roz ătoare ( şoarecele de câmp, şobolanul cenu şiu, popând ăul) şi r ăpitoare mici (dihorul, nev ăstuica, iar dintre mamiferele mai mari, vulpea şi iepurele) dar şi p ăsări: prepeli ţa, potârnichea, ciocârlia, graurul, iar prigoria şi l ăstunul cuib ăresc deseori în malurile lutoase sau nisipoase ale treptelor de relief. În lunci şi pe lâng ă ape , tr ăiesc, ra ţe şi gâ şte s ălbatice sau alte p ăsări mari, (barza, pescăru şul, corcodelul, fluierarul, bâtlanul, cufundacul, iar ca specii rare: egreta). 36

În domeniul acvatic domin ă lumea pe ştilor care tr ăiesc în lacurile amenajate de la Bistre ţ, Cetate, Fântânele, Vârtop, Cornu, Caraula şi Preajba dar şi în cadrul celor cu regim natural în bălţile mai mari care au r ămas în lunca neamenajata a Dun ării şi Jiului şi chiar în râurile mai mici. Speciile de pe şti reprezentative pentru apele jude ţului Dolj sunt: crapul, pl ătica, babu şca, sabi ţa, v ăduvi ţa, şal ăul, ro şioara, ştiuca, somnul, carasul, caracuda, linul ş.a.

Vegeta ţia din zona de impact a Combinatului DOLJCHIM

Vegeta ţia din zon ă este caracteristic ă terenurilor cultivate şi paji ştilor în lunci. Culturile agricole specifice zonei sunt cerealele : grâu, porumb, secar ă, orz, orzoaic ă; plante tehnice : in, cânep ă, floarea soarelui; legume: leguminoase pentru boabe, cartof, etc. Jude ţul Dolj de ţine 3,9 % din suprafa ţa agricol ă a ţă rii. Agricultura ofer ă cele mai multe locuri de munc ă şi conteaz ă ca parte major ă a produsului intern brut din jude ţ. Suprafa ţa agricol ă este de 585.469 ha (79 %). Faptul c ă 40 % din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbe şte de la sine despre marile posibilit ăţ i pe care le are agricultura în jude ţul Dolj. Livezi. O bog ăţ ie important ă a zonei o constituie fructele recoltate de pe cele aproape 8.000 ha destinate pomiculturii. Se valorific ă prin cultivarea livezilor, dealurile improprii altor culturi, dar mai ales nisipurile irigate din sudul jude ţului care astfel î şi schimb ă în mod miraculos înf ăţ işarea. Dintre soiurile de pomi fructiferi planta ţi se remarc ă livezile de piersici de pe nisipuri, cele de cire şi, de meri şi pruni. Viticultura. Al ături de pomicultur ă, viticultura din jude ţul Dolj, având acelea şi principii de valorificare superioar ă a terenurilor slab productive, se dezvolt ă din ce în ce mai pregnant. Suprafa ţa destinat ă viilor şi pepinierelor viticole este de 17.334 ha. Păduri. În zona doljean ă, suprafa ţa fondului forestier, inclusiv planta ţiile de salcâm, s-a redus considerabil în ultimii ani. Suprafa ţa total ă a p ădurilor ce formeaz ă fondul forestier na ţional al jude ţului Dolj este de 87.600 ha. Din aceasta suprafa ţă , în proprietatea statului şi administrarea Direc ţiei Silvice Craiova se afla 62.884 ha, restul de 24.716 ha fiind atribuite diver şilor proprietari (persoane fizice sau juridice) în baza legilor fondului funciar.

RE ŢEAUA NATURA 2000

În jude ţul Dolj au fost desemnate 10 situri Natura 2000 (6 situri SPA şi 4 situri SCI ), a căror suprafa ţă total ă este 196.787 ha, reprezentând 26,54 % din suprafa ţa total ă a jude ţului Dolj (741.401 ha), şi anume.

 6 Arii de Protec ţie Special ă Avifaunistic ă (SPA) - desemnate prin H.G. nr. 1284 / 31.10.2007 - privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat ă şi completat ă prin H.G. nr. 971/2011 , a c ăror suprafa ţă total ă este de 66.851 ha, reprezentând 9,016 % din suprafa ţa jude ţului:

 ROSPA0010 Bistre ţ - suprafa ţa de 1.916 ha;

 ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dun ăre - suprafa ţa de 29.206 ha;  ROSPA0023 Confluen ţa Jiu - Dun ăre - suprafa ţa de 19.800 ha;  ROSPA0074 Maglavit - suprafa ţa de 3.661 ha;  ROSPA0135 Nisipurile de la D ăbuleni - suprafa ţa de 11.035 ha;  ROSPA0137 P ădurea Radomir - suprafa ţa de 1.233 ha.

  4 Situri de Importan ţă Comunitar ă (SCI ) - desemnate prin Ordinul M.M.D.D. nr. 1964 / 13.12.2007 - privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat şi completat prin Ordinul nr. 2387/2011 , a c ăror suprafa ţă total ă este de 129.936 ha, reprezentând 17,52 % din suprafa ţa jude ţului Dolj:  ROSCI0039 Ciuperceni Desa - suprafa ţa de 39.765 ha;  ROSCI0045 Coridorul Jiului - suprafa ţa de 71.452 ha;  ROSCI0202 Silvostepa Olteniei - suprafa ţa de 9.297 ha;  ROSCI0299 Dun ărea la Gârla Mare - Maglavit - suprafa ţa de 9.422 ha. În vecin ătatea platformei Combinatului DOLJCHIM Craiova se găse şte situl de importan ţă comunitar ă “ROSCI0045 - Coridorul Jiului” , la circa 3,5 km distan ţă de amplasament spre nord-vest şi la circa 4,5 km distan ţă spre sud-vest.

Distribu ţia acestui sit în cadrul jude ţului Dolj este prezentat ă în continuare: Alm ăj (4 %) , Bechet (28 %), Bistre ţ (43 %), Br ăde şti (6 %), Bralo şti ţa (13 %), Bratovoe şti (23 %), Breasta (6 %) , Bucov ăţ (42 %), C ălăra şi (11 %), Calop ăr (21 %), Cârna (79 %), Catane (<1 %), Co ţofenii din Dos (10 %) , Co ţofenii din Fa ţă (13 %) , Craiova (3 %) , D ăbuleni (8 %), Dobre şti (47 %), Dr ănic (17 %), Filia şi (7 %), Gângiova (27 %), Ghindeni (4 %), Gighera (40 %), Goicea (<1 %), Işalni ţa (<1 %) , M ăce şu de Jos (41 %), Malu Mare (4 %), Mâr şani (1 %), Ostroveni (62 %), Podari (9 %), Roji şte (3 %), Sadova (29 %), Sc ăeşti (4 %), Segarcea (<1 %), Teasc (16 %), Ţuglui (13 %), Valea Stanciului (19 %), Vârvoru de Jos (14 %).

Amplasarea sitului „ Coridorul Jiului ” se prezint ă în Figura 3 şi Figura 4 . Amplasarea Combinatului DOLJCHIM Craiova fa ţă de situl de importan ţă comunitară ROSCI0045 - Coridorul Jiului este prezentat ă în Figura 5 .

Figura 3. Amplasare sit ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Figura 5. Amplasare DOLJCHIM Craiova fa ţă de situl ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Tipurile de habitate întâlnite în cadrul sitului sunt :

1530* - Paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegeta ţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ţie bentonic ă de specii de Chara; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3260 Cursuri de ap ă din zonele de câmpie, pân ă la cele montane, cu vegeta ţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri n ămoloase cu vegeta ţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6120* Paji şti xerice pe substrat calcaros; 6430 Comunit ăţ i de lizier ă cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân ă la cel montan şi alpin; 6440 - Paji şti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Paji şti de altitudine joas ă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegeta ţie de silvostep ă eurosiberian ă cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.

Specii de mamifere:

1335 - Spermophilus citellus (Popândâu, Şui ţă ); 1355 - Lutra lutra (Vidr ă, Lutră). Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de balt ă cu burta ro şie); 1220 - Emys orbicularis (Broasc ă ţestoas ă de ap ă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creast ă).

Specii de pe şti:

1124 - Gobio albipinnatus (Porcu şor de şes); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunari ţă ); 4125 - Alosa immaculata (Scrumbie de Dun ăre); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlug ă); 1157 - Gymnocephalus schraetzer (R ăsp ăr); 1145 - Misgurnus fossilis ( Ţipar); 1130 - Aspius aspius (Avat); 2522 - Pelecus cultratus (Sabi ţă ); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boar ţă ); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar); 2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor ţ de râu).

Specii de nevertebrate:

4013 - Carabus hungaricus (Carab); 1044 - Coenagrion mercuriale ( Ţă răncu ţă ); 4045 - Coenagrion ornatum ( Ţă răncu ţă ); 1042 - Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului); 4048 - Isophya costata (Cosa ş de munte); 1083 - Lucanus cervus (R ăda şcă, R ăgacea); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosa şul transilv ănean).

Specii de plante:

1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoia ş de balt ă).

Calitate şi importan ţă

Cercet ările în derulare relev ă apartenen ţa arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversit ăţ ii continentale cu o valoare foarte înalt ă a acestuia. Astfel, de şi ocup ă abia 0,5 % din suprafa ţa p ădurilor ţă rii şi 0,6 % din suprafa ţa na ţional ă, totu şi concentreaz ă 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legisla ţia român ă şi comunitar ă, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţă rii (Etajul deluros de cvercete - gorunete, cerete, gârni ţete, amestecuri dintre acestea - şi şleauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar - şi cu cer, gârni ţă , gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestier ă Silvostep ă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de sta ţiune forestier ă identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 forma ţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de p ădure eviden ţiate în ţar ă. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migra ţie a p ăsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un num ăr impresionat de p ăsări. Împreun ă cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţă rii, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confer ă teritoriului o specificitate remarcabil ă, eviden ţiat ă prin: - concentrarea unor asocia ţii vegetale de mare valoare bioistoric ă ce reflect ă interferen ţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucov ăţ ) sau insularizate antropic (stejarul brum ăriu din P ădurea Brani ştea Bistre ţului etc.); - ad ăpostirea unor popula ţii durabile de specii animale şi vegetale a c ăror conservare necesit ă, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă şi o protec ţie strict ă etc.

ARIILE NATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul jude ţului Dolj exist ă un num ăr de 37 arii naturale protejate cu o suprafa ţă de 3687,3 ha. Din cele 37 arii naturale protejate: – 18 sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a III-a - zone protejate , ocupând o suprafa ţă de 661 ha: 42

 Poiana Bujorului din p ădurea Pleni ţa - Comuna Pleni ţa, 50 ha;  Valea Rea - Radovan - Ora şul Şegarcea şi comuna Radovan, 20 ha;  Dunele D ăbuleni ("La Cetate") - Comuna D ăbuleni, 8 ha;  Paji ştea halofil ă Gighera - Comuna Gighera, 4 ha;  Paji ştea Cetate (din Lunca Dun ării) - Comuna Cetate, 6 ha;  Paji ştea Gogo şu-Ştef ănel - Comuna Gogo şu, 10 ha;  Locul fosilifer Bucov ăţ - Comuna Bucov ăţ , 4 ha;  Locul fosilifer Dr ănic - Comuna Dr ănic, 6 ha;  Ciuperceni-Desa (Rezerva ţie ornitologic ă) - Comuna Ciupercenii Noi, 200 ha;  Lacul Aduna ţii de Geormana - Comuna Bratovoe şti, 102 ha;  Complexul lacustru Preajba-Făcăi - Municipiul Craiova, localitatea F ăcăi şi Comuna Malu Mare, satul Preajba, 28 ha;  Balta Cilieni-Băile şti - Ora şul B ăile şti, 47 ha;  Lacul Ionele - Comuna Desa, 3,2 ha;  Balta Neagr ă - Comuna Desa, 1,2 ha;  Balta Lat ă - Comuna Ciupercenii Noi, 28 ha;  Râurile Desn ăţ ui şi Terpezi ţa amonte de Fântânele - Comuna Teslui, satul Fântânele, 80 km;  Râul B ălăş an amonte de B ăile şti - Comuna Teslui, satul Fântânele, 36 km;  Lacul Caraula - Comuna Caraula, 28 ha.

– 1 este declarat ă prin H.G. nr. 2151/2004 - privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă pentru noi zone , ocupând o suprafa ţă de 351,3 ha:

 Pădurea Z ăval.

– 18 sunt declarate prin Hot ărârea Consiliului Jude ţean nr. 26/1994 , ocupând o suprafa ţă de 2.675 ha.

 Pădurea din Lunca Jiului - Bratovoe şti, S-E comunei Bratovoe şti, 300 ha;  Pădurea de gârni ţă Co şoveni - Luma şu, S-E comunei Bratovoe şti, 220 ha;  Pădurea de salcâm tardiflor - Malu Mare, S-E comunei Malu Mare, 110 ha;  Pădurea de arborete de stejar brum ăriu - Brani ştea - Bistre ţ, N comunei Bistre ţ, 200 ha;  Pădurea de cereto-garni ţete cu stejar brum ăriu - Izvoare, N-E comunei Izvoare, 100 ha;  Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejar brum ăriu, stejar pufos şi cer, V comunei Valea Stanciului, 160 ha;  Pădurea Rebegi, S-V sat Horezu - Poienari, comuna Valea Stanciului, 180 ha;  Pădurea Valea Stanului - Fărca şu - Meline şti, intrare localit ăţ ile F ărca şu şi Meline şti, 40 ha;  Pădurea de cer si gârni ţă Ştiubei - Vela, N-V sat Bucovicior - comuna Vela, 150 ha;  Pădurea "Galben ă" Gogo şu - Ştef ănel, S-E sat Ştef ănel - comuna Gogo şu, 60 ha;  Pădurea "Ciurumela" Tunari - Piscu Vechi, localit ăţ ile Piscu Vechi şi Tunarii Vechi, 80 ha;  Pădurea "Nisipeni" - Ciuperceni, S-E comunei Ciupercenii Noi, 150 ha; 43

 Pădurea de salcâm cu rezerve de stejar "Nisipuri" - Băile şti, S-E ora ş B ăile şti, 50 ha;  Pădurea "Cioace"- Desa cu specii xerofite, S comunei Desa, 210 ha;  Pădurea de arborete de cereto-garni ţete din zona Pleni ţa - Verbi ţa, N-V comunei Pleni ţa şi S comunei Verbi ţa, 15 ha;  Pădurea cu arborete de stejar şi frasin - Radovan, E comunei Radovan, 350 ha;  Pădurea Bascov - Calafat, N-E ora ş Calafat, 40 ha;  Pădurea Bucov ăţ -Leamna, N-V comunei Bucov ăţ , 250 ha.

Dezafectarea / demolarea construc țiilor de pe platforma DOLJCHIM Craiova nu va afecta arealurile sensible, deoarece impactul indus de activit ăţ ile specifice care se vor desf ăş ura nu vor dep ăş i limitele amplasamentului.

IV.6.2. Lucr ările, dot ările şi m ăsurile pentru protec ţia biodiversit ăţ ii, monumentelor naturii şi ariilor protejate Prin limitarea polu ării factorilor de mediu ap ă, aer, sol, în domeniul nesemnificativ, este de a şteptat ca impactul indus prin dezafectarea / demolarea construc țiilor asupra biodiversit ăţ ii zonei s ă fie redus. Se men ționeaz ă, de asemenea, dimensiunile reduse ale obiectivului și perioada scurt ă de timp aferent ă activit ăților. Se apreciaz ă c ă nu sunt necesare lucr ări și m ăsuri pentru protec ția biodiversit ății.

Concluzii: Activit ăţ ile de dezafectare /demolare construc ții/instala ții de pe platforma DOLJCHIM Craiova nu vor influen ţa negativ biodiversitatea din zona de impact, datorit ă con ţinutului nesemnificativ de poluan ţi evacua ţi c ătre mediul înconjur ător.

IV.7. Protec ţia a şez ărilor umane şi a altor obiective de interes public

Vecin ătăţ ile platformei DOLJCHIM Craiova, reprezentând a şez ări umane, obiective industriale, obiective turistice, terenuri agricole, precum şi distan ţele pân ă la acestea, sunt prezentate în Tabelul 7 . Tabelul 7

Cele mai apropiate obiective turistice, amplasate la cca. 7 - 8 km fa ţă de combinat, sunt:

→ Municipiul Craiova, re şedin ţă a jude ţului Dolj, a şezat pe terasele Jiului, la ie şirea acestuia dintre dealuri şi la intersec ţia unor importante drumuri, puternic centru industrial, economic, social şi cultural. Vechea denumire a Craiovei - Pelendava (târg), denot ă obâr şia îndep ărtat ă a unei puternice a şez ări dacice, continuat ă în epoca st ăpânirii romane. Este atestat ă documentar în anul 1475, iar ca centru urban în anul 1582.

→ Edificiul religios - Mănăstirea Bucov ăţ - este amplasat la 5 km vest de Craiova pe DN 55 şi este un interesant monument de art ă medieval ă construit între 1506 - 1512, cu refaceri ulterioare. De ţine o cronic ă mural ă care este un unicat în ţara Româneasc ă.

Dezafectarea ce urmeaz ă a fi efectuat ă nu modific ă starea actual ă a împrejmuirilor şi nu perturb ă activit ăţ ile a şez ărilor umane învecinate.

Starea de s ănătate a locuitorilor din zona de influen ţă nu va fi afectat ă. Prin m ăsurile privind organizarea de şantier ce vor fi adoptate în desf ăş urarea procesului de dezafectare / demolare se asigur ă ca impactul asupra popula ţiei a şez ărilor umane învecinate platformei să se situeze la un nivel minim.

Concluzii: Procesul de dezafectare a construc țiilor/instala țiilor care fac obiectul prezentului proiect nu va induce un impact negativ asupra a şez ărilor umane şi a altor obiective de interes public din apropiere.

IV.8. Gospod ărirea de şeurilor generate pe amplasament

Societatea OMV PETROM S.A. are implementat managementul de şeurilor în conformitate cu legisla ţia în vigoare, aliniat ă la Directivele Comunit ăţ ii Europene.

De şeurile care vor rezulta ca urmare a derul ării actualului proiect vor fi colectate separat, pe categorii și depozitate temporar pe platforme betonate.

IV.8.1. Tipurile, sursele de generare şi cantit ăţ ile de de şeuri de orice natur ă rezultate

 Sursele generatoare de de şeuri sunt reprezentate de: lucr ările din etapa I- preg ătitoare, de gestionare a de șeurilor din construc țiile care fac obiectul prezentului proiect de demolare , lucr ările de dezafectare- demolare, precum și activit ăţ ile igienico- sanitare ale personalului executant.   Tipuri de de şeuri care vor fi generate şi cantit ăţ i estimate Tipurile şi cantit ăţ ile estimate de de şeuri ce vor rezulta din etapa I- preg ătitoare, de gestionare a de șeurilor din construc țiile care fac obiectul prezentului proiect sunt prezentate în Tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8 Cod Managementul Cantitate de şeurilor estimat ă de şeu - cantitate prev ăzut ă Denumire Provenien ţă a fi Stare a fi generat - de şeu de şeu fizic ă conf. ă generat ă HG 856/ [ t ] [ t ] valorificat eliminat 2002 ă ă Ambalaje care con țin reziduuri de substan țe periculoase sau sunt cl dire Fosfotox 1,2 S 15 01 10* - 1,2 contaminate cu ă substan țe periculoase (PVC, PE, PP) Absorban ţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei f ără alta specifica ţie), materiale de lustruire, cl ădire îmbr ăcăminte de Laborator 0,1 S 15 02 02* - 0,1 protec ţie contaminata central cu substan ţe periculoase (îmbr ăcăminte contaminat ă) 46

Cod Managementul Cantitate de şeurilor estimat ă de şeu - cantitate prev ăzut ă Denumire Provenien ţă a fi Stare a fi generat - de şeu de şeu fizic ă conf. ă generat ă HG 856/ [ t ] [ t ] valorificat eliminat 2002 ă ă Substan ţe chimice de laborator constând din sau con ţinând substan e periculoase ţ cl dire PAV 0,05 S 16 05 06* - 0,05 inclusiv amestecurile ă de substan ţe chimice de laborator (de şeuri reactivi) De şeuri organice cu con ţinut de substan ţe cl ădire Fosfotox 2,5 S 16 03 05* - 2,5 periculoase (de şeu Cosorb) Materiale de cl ădire construc ție cu con ținut Laborator 0,5 S 17 06 05* - 0,5 de azbest central, cl ădire Fosfotox Tuburi fluorescente i ş cl dire alte de euri cu ă ş Laborator 0,03 S 20 01 21* - 0,03 con inut de mercur ţ central (tuburi fluorescente) cl ădire De șeuri din lemn cu Laborator con inut de substan e central, ț ț 2,6 S 20 01 37* - 2,6 periculoase (mobilier cl ădire lemn, pale ţi) Fosfotox, cl ădire PAV cl dire Materiale plastice ă Laborator (îmbr ăcămin ţi cabluri, 0,8 S 17 02 03 - 0,8 central, tuburi PVC) cl ădire Fosfotox

Aluminiu (folie Al) cl ădire Fosfotox 0,5 S 17 04 02 0,5 -

Materiale izolante, cl ădire altele decât cele Laborator specificate la 17 06 01 central, 1,2 S 17 06 04 - 1,2 și 17 06 03 cl ădire Fosfotox (Vat ă mineral ă)

Cod Managementul Cantitate de şeurilor estimat ă de şeu - cantitate prev ăzut ă Denumire Provenien ţă a fi Stare a fi generat - de şeu de şeu fizic ă conf. ă generat ă HG 856/ [ t ] [ t ] valorificat eliminat 2002 ă ă Materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 cl ădire PAV 0,2 S 17 06 04 - 0,2 și 17 06 03 (Spum ă poliuretanic ă) Materiale izolante, altele decât cele cl ădire Fosfotox specificate la 17 06 01 0,5 S 17 06 04 - 0,5

și 17 06 03 (Carton bituminat) Materiale plastice şi de cauciuc (cauciuc cl ădire Fosfotox 0,2 S 19 12 04 0,2 - benzi) cl ădire Laborator Hârtie și carton 1,1 S 20 01 01 1,1 - central, cl ădire Fosfotox cl ădire Textile Laborator 0,5 S 20 01 11 - 0,5 central cl ădire Fosfotox, De euri municipale ș cl dire 3 S 20 03 01 - 3 amestecate ă Laborator central cl dire De euri voluminoase ă ş Laborator 0,2 S 20 03 07 - 0,2 (canapea) central

Tipurile şi cantit ăţ ile estimate de de șeuri ce vor rezulta la dezafectarea/ demolarea construc țiilor care fac obiectul prezentului proiect sunt prezentate în tabelul nr.9.

Tabelul nr.9 Managementul Cantitate Cod de şeu de şeurilor Denumire Provenien ţă estimat ă a fi Stare - cantitate prev ăzut ă a De şeu de şeu generat ă fizic ă conf. HG fi generat ă - [ t ] 856/ 2002 [ t ] valorificat ă eliminat ă Demolari tablouri electrice și poduri de cabluri, Fier și o țel instala ții 90 S 17 04 05 90 - hidrotehnice, panouri de tabl ă sub țire, tâmpl ărie cornier s.a. Demontare cabluri Aluminiu 7,8 S 17 04 02 7,8 - electrice, bare, contacte, etc. Cupru, bronz, Motoare 0,05 S 17 04 01 0,05 - alam ă electrice Tuburi fluorescente și Dezafectare alte de șeuri cu instala ții con ţinut de 21 buc. S 20 01 21* - 21 buc. electrice de mercur iluminat (Corpuri iluminat) Materiale izolante, altele decât cele Dezafectare specificate la - S 17 06 04 - - utilaje 17 06 01 și 17 06 03 (Vat ă minerala Materiale de construc ție cu Dezafectare con ţinut de 0,22 S 17 06 05* - 0,22 cl diri azbest ă (Azbociment) 49

Managementul Cantitate Cod de şeu de şeurilor Denumire Provenien ţă estimat ă a fi Stare - cantitate prev ăzut ă a De şeu de şeu generat ă fizic ă conf. HG fi generat ă - [ t ] 856/ 2002 [ t ] valorificat ă eliminat ă Dezafectare cabluri de

automatizare,

conducte din

PVC, panouri,

Materiale gr ătare, manta 17 S 17 02 03 - 17 plastice cabluri

electrice,

carcase

aparataj

electric, contacte, etc Sticl ă Folii geam 0,01 S 17 02 02 0,01 - Amesctecuri de beton, cărămizi, țigle și materiale Demolare ceramice, construc ții 2800 S 17 01 07 2800 - altele decât cele specificate la 17 01 06 Demolare Beton construc ţii 700 S 17 01 01 700 -

IV.8.2. Managementul de şeurilor

Obiectivul principal al managementului de şeurilor este de a proteja s ănătatea oamenilor şi mediul înconjur ător de efectele nedorite, pe care le pot produce neconformit ăţ ile privind colectarea, stocarea temporar ă, transportul şi depozitarea definitiv ă a de şeurilor. Gestionarea tuturor de şeurilor rezultate din activit ăţ ile premerg ătoare dezafect ării și din activit ățile de dezafectare/demolare se vor face cu respectarea legisla ţiei actuale în domeniu, respectiv:  Legea nr. 211/2011 - privind regimul de şeurilor,cu modific ările și complet ările ulterioare ;  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind de șeurile;  HG nr. 856/ 2002 privind eviden ţa gestiunii de şeurilor pentru aprobarea listei cuprinzând de şeurile, inclusiv de şeurile periculoase;

 HG nr. 1061/ 2008 privind transportul de şeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;  Regulamentul (UE) nr. 1357/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de înlocuire a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind de șeurile și de abrogare a anumitor directive  Decizia Comisiei 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de de șeuri și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deseuri periculoase;  Decizia Comisiei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului.  H.G. nr. 349/2005 - privind depozitarea de şeurilor, cu modific ările şi complet ările ulterioare ;  Ordinului nr. 95/2005 - privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a de şeurilor la depozitare şi lista na ţional ă de de şeuri acceptate în fiecare clas ă de depozit de de şeuri, cu modific ările şi complet ările ulterioare; De șeurile rezultate din activit ățile premerg ătoare dezafect ării, respectiv de: colectare, ambalare, etichete, stocare temporar ă, precum și transportul în vederea elimin ării/valorific ării de șeurilor periculoase și nepericuloase existente în cl ădirile ce urmeaz ă a fi demolate sunt de șeuri r ămase în construc țile care fac obiectul prezentului proiect, majoritatea nepericuloase sau periculoase (de şeu COSORB, ambalaje contaminate cu substan țe periculoase, materiale de construc ție cu con ținut de azbest, de şeuri din lemn cu con ţinut de substan ţe periculoase, îmbr ăcăminte contaminat ă, tuburi fluorescente). De șeurile eliminate din construc țiile ce fac obiectul prezentului proiect vor fi depozitate pe platforma betonat ă din zona fostei instala ții Acetilen ă din gaz I, platform ă ce a fost folosit ă în acest sens și la proiectele de demolare cl ădiri/ instala ții anterioare. Toate aceste de șeuri vor fi preluate spre valorificare sau eliminare de firme autorizate. Toate de șeurile rezultate din dezafectare, vor fi colectate pe platforma betonat ă din zona fostei instala ții Acetilena I, si ulterior preluate de firme autoriate în vederea valorific ării/eliminarii. De șeurile metalice se vor valorifica în totalitate. De șeurile periculoase formate din corpuri de iluminat cu con ținut de mercur vor fi eliminate prin firme autorizate. De șeurile de sticl ă rezultate din foliile de geam vor fi valorificate. De șeurile de materiale de construc ție (beton, amestecuri de beton, țigle și materiale ceramice) vor fi utilizate ca material de umplutura, dac ă îndeplinesc condi ţiile de calitate pentru de şeu inert/nepericulos, eventual dup ă efectuarea anumitor opera ţiuni de preg ătire prealabil ă, dac ă va fi cazul, de exemplu concasare sau vor fi înc ărcate în mijlocul de transport direct de la loca ția respectiv ă, dup ă finalizarea opera țiunii de demolare, nefiind necesar ă depozitarea lor temporar ă pe o platform ă betonat ă şi fie vor fi valorificate în alt mod, prin societ ăţ i autorizate, fie vor fi eliminate în loca ţii autorizate. De șeurile periculoase formate din pl ăcile de azbociment vor fi eliminate la un depozit autorizat. 51

Valorificarea / eliminarea de şeurilor generate din activit ăţ ile de dezafectare / demolare se va realiza în condi ţii de eficien ţă şi securitate pentru factorul uman şi factorii de mediu, în conformitate cu legisla ţia în vigoare.

Titularul și executantul dezafect ării vor ține eviden ța strict ă a de șeurilor produse și valorificate/eliminate din obiectiv. De şeurile rezultate fie vor fi valorificate prin utilizare ca material de umplutura, fie vor fi valorificate în alt mod/eliminate, prin firme specializate, astfel încât pe amplasament s ă nu rămân ă de şeuri. La finalizarea lucr ărilor de dezafectare/demolare a obiectivului, terenul ocupat anterior de construc ţii va fi cur ăţ at de orice fel de de şeu şi nivelat.

OMV PETROM - şi executantul dezafect ării / demol ării, ca produc ători de de şeuri, vor respecta prevederile Legii nr. 211/2011 cu toate modific ările și complet ările ulterioare , care pentru „ orice persoan ă fizic ă, persoan ă fizic ă autorizat ă s ă desf ăş oare activit ăţ i independente sau persoan ă juridic ă din a c ărei activitate rezult ă de şeuri (produc ător ini ţial) şi/sau care a efectuat opera ţiuni de pretratare, de amestecare sau alte opera ţiuni care genereaz ă schimbarea naturii ori a compozi ţiei acestor de şeuri ”, impune:

- să nu amestece diferitele categorii sau de şeuri periculoase cu de şeuri nepericuloase; - să asigure echipamente de protec ţie şi de lucru adecvate opera ţiunilor aferente gestion ării de şeurilor în condi ţii de securitate a muncii; - să nu genereze fenomene de poluare prin desc ărc ări necontrolate de de şeuri în mediu; - să ia m ăsurile necesare astfel încât eliminarea de şeurilor s ă se fac ă în condi ţii de respectare a reglement ărilor privind protec ţia popula ţiei şi a mediului; - să nu abandoneze de şeurile şi s ă nu le depoziteze în locuri neautorizate; - să separe de şeurile înainte de colectare, în vederea valorific ării sau elimin ării acestora; - să desemneze o persoan ă, din rândul angaja ţilor proprii, care s ă urm ăreasc ă şi s ă asigure îndeplinirea obliga ţiilor prev ăzute de lege în sarcina produc ătorilor de de şeuri .

Produc ătorii şi de ţin ătorii de de şeuri au obliga ţia s ă asigure valorificarea sau eliminarea de şeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea de şeurilor proprii unor unit ăţ i autorizate, în vederea valorific ării sau elimin ării acestora.

Legea nr. 211/2011 privind regimul de şeurilor impune ca produc ătorii şi de ţin ătorii de de şeuri, persoane juridice, sunt obliga ţi s ă efectueze şi s ă de ţin ă o caracterizare a de şeurilor periculoase generate din propria activitate şi a de şeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozi ţiei, în scopul determin ării posibilit ăţ ilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora. Se prezint ă fi şa de caracterizare a de şeului periculos solvent COSORB degradat, fi şă eleborat ă în temeiul art. 8, alin. 4 din Legea nr. 211/ 2011.

FI ȘĂ DE CARACTERIZARE A DE ȘEURILOR PERICULOASE SAU POTEN ȚIAL PERICULOASE

Denumire de şeu periculoas: Solvent COSORB degradat

Fişă elaborat ă în temeiul art.8 alin 4 din Legea 211/ 2011 privind regimul de şeurilor

1. DATE DE IDENTIFICARE A DE ȘEULUI 1.1 Denumire: Solvent COSORB degradat 1.2 Sursa și originea: De șeul provine din activitatea de eliminare a de şeurilor din cl ădirea instala ţiei FOSFOTOX, de pe platforma Doljchim, instala ţie ce a apar ţinut societ ăţ ii APPLIED SYSTEMS. OMV Petrom a cump ărat cl ădirea C20 – cl ădire instala ţie Fosfotox - în vederea demol ării construc ţiei. 1.3 Date referitoare la procesul care genereaz ă de șeul respectiv: Activit ăți de eliminare a de şeurilor, premerg ătoare activit ăţ ii de demolare.

2. CLASIFIC ĂRI DE ȘEU 2.1 Clasificare conform HG 856/ 2002: cod 16 03 05* - De şeuri organice cu con ţinut de substan ţe periculoase De șeu periculos 2.2 Clasificare dup ă surs ă: De şeu care nu este generat în mod curent din procesul de produc ţie („one time”): - De şeu istoric (nu se mai genereaz ă, provine din activit ăţ i din trecut). 2.3 Clasificare dup ă modul de generare: material r ămas în urma neutraliz ării ecologice a solventului Cosorb, activitate desf ăş urat ă de APPLIED SYSEMS pe baz ă unui contract cu OMV PETROM – Combinat DOLJCHIM.

3. INFORMA ȚII PRIVIND STAREA FIZIC Ă A DE ȘEULUI Starea fizic ă: şlam.

4. INFORMA ȚII PRIVIND PRODUSUL DIN CARE PROVINE DE ȘEUL Denumirea produsului din care provine de șeul: Solvent COSORB, ce era utilizat în procesul tehnologic al instala ţiei SEPARARE CO, de pe platforma Doljchim, instala ţie care a fost dezafectat ă/ demolat ă în anul 2013. Solventul COSORB este o solu ţie omogen ă a complexului CuCl. AlCl3. C6H5-CH3, dizolvat în toluen în care componen ţii din complex erau în raport echimolecular. Având în vedere vechimea de şeului, e foarte probabil ca o parte din toluen s ă se fi evaporat.

5. INFORMA ȚII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICO CHIMICE ALE DE ȘEULUI Nu sunt disponibile informa ţii. Nu au fost f ăcute determin ări fizico chimice ale de șeului.

6. INFORMA ȚII PRIVIND COMPONEN ȚII DE ȘEULUI 6.1 Informa ții generale

Substan țele din componen ța solventului COSORB, ce sunt clasificate și etichetate ca substan țe periculoase, sunt urm ătoarele: TOLUEN, CLORUR Ă CUPROAS Ă şi CLORUR Ă DE ALUMINIU.

6.2 COMPONEN ŢI CE CONFER Ă DE ŞEULUI PROPRIET ĂŢ I PERICULOASE

Produs periculos: TOLUEN, C6H5-CH3 Clasificare conform Directivei 1272/ 2008 Clasa de pericol şi categoria Cod(uri): Flam. Liq. 2 Repr. 2 Asp. Tox. 1 STOT RE 2 Skin Irrit. 2 STOT SE 3 Aquatic Acute 3

Fraza de pericol Cod(uri) H225 H361 H304 H373 H 315 H336 H402

Produs periculos: CLORURA CUPROAS Ă , CuCl Clasificare conform Directivei 1272/ 2008 Clasa de pericol şi categoria Cod(uri): Acute Tox. 4 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1

Skin irritation 2 Serious eze damage 1

Fraza de pericol Cod(uri): H302 H400 H410 H315 H318 Produs periculos: CLORURA DE ALUMINIU, AlC3 Clasificare conform Directivei 1272/ 2008 Clasa de pericol şi categoria Cod(uri): Skin Corr. 1B 54

STOT RE 1 STOT RE 2

Fraza de pericol Cod(uri): H314 H372 H373

7. CLASIFICAREA CA DE ŞEU PERICULOS ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIRECTIVEI 2008/ 98/ CE. Tip de şeu periculos Codul (codurile) claselor şi categoriilor de pericol Codul (codurile) frazelor de pericol Denumire compus din de şeul COSORB Limita de concentra ţie HP3 Flam. Liq.2 H225 toluen HP5 STOT RE 1 H372 clorura de aluminiu 1% HP5 STOT RE 2 H373 clorura de aluminiu 10% HP5 STOT RE 2 H373 toluen 10% HP5 Asp. Tox. 1 H304 toluen 10% HP6 Acute Tox. 4 (oral) H302 clorura cuproas ă 25% HP8 Skin corr. 1B H314 clorura de aluminiu 1%

8. MANIPULARE ȘI STOCARE TEMPORAR Ă

8.1 Manipulare și stocare temporar ă – informa ții generale

La manipularea de șeului, incluzând înc ărcarea, desc ărcarea, transportul și stocarea temporar ă, se vor lua m ăsuri pentru a preveni r ăspândirea în mediu și expunerea personalului. La manipularea de șeului vor fi respectate cerin țele privind mediul, securitatea și s ănătatea în munc ă cuprinse atât în legisla ție, cât și reglement ările interne Petrom și Doljchim. Purtarea echipamentului individual de protec ție este obligatorie. De șeul nu se va amesteca cu alte de șeuri periculoase sau nepericuloase, cu alte materiale/ substan țe. Se vor asigura condi țiile necesare pentru stocare separat ă de alte categorii de de șeuri. Pe durata efectu ării opera țiunilor de colectare și stocare temporar ă a de șeurilor periculoase, acestea vor fi ambalate și etichetate potrivit reglement ărilor privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substan țelor și preparatelor periculoase. (Regulamentul (CE) nr. 1272/ 2008).

8.2 Precau ții speciale

Activit ăţ ile din etapa I - preg ătitoare, de gestionare a de șeurilor prezente în cl ădirile ce urmeaz ă a fi demolate prin: colectare, ambalare, etichetare, stocare temporar ă, precum și transportul în vederea elimin ării/ valorific ării de șeurilor periculoase și nepericuloase existente în cl ădirile ce fac obiectul prezentului proiect de demolare, se vor face conform documenta ţiei tehnice elaborate de IPROCHIM S.A. Bucure şti.

Mijloace individuale de protec ţie:

Protec ţie corporal ă: Costum de protec ţie rezistent la contactul cu agen ţi chimici Protec ţia mâinilor: M ănu şi de protec ţie rezistente la contactul cu agen ţi chimici Protec ția c ăilor respiratorii: Masc ă de protec ţie contra gazelor cu cartu ş specific de vapori organici. Protec ţia ochilor: Ochelari de protec ţie etan şi şi rezisten ţi la contactul cu agen ţi chimici Protec ţia picioarelor: Bocanci de protec ţie rezisten ţi la produse chimice.

Norme generale de protec ţie şi de igien ă în timpul lucrului: - Este Interzis fumatul; - Este interzis consumul de alimente sau b ăuturi; - A se evita contactul cu ochii şi pielea. - A se îndep ărta imediat hainele contaminate; - A se sp ăla mîinile înaintea pauzelor şi la terminarea lucrului;

Acordarea primului ajutor: Inhalare: Trebuie asigurat aer curat. Este necesar ă îngrijirea medical ă. Contactul cu pielea: Sp ăla ţi cu mult ă ap ă. A se îndep ărta imediat hainele atinse de produs. Solicita ți imediat asisten ță medical ă. Contactul cu ochii: Este necesar ă sp ălarea ochilor cu ap ă timp de cîteva minute. Trebuie chemat imediat medicul.

9. ELEMENTE PENTRU ETICHET Ă PENTRU PERIOADA DE STOCARE TEMPORAR Ă – PICTOGRAME DE PERICOL, FRAZE DE PERICOL, FRAZE DE PRECAU ŢIE PICTOGRAME DE PERICOL GHS (pericol; aten ție, avertisment, pericol):

În temeiul Legii 211/ 2011, etichetarea de șeurilor se realizeaz ă conform Regulamentului (CE) nr. 1272/ 2008. Regulile generale privind con ținutul etichetei sunt descrise la articolul 17 al Regulamentului. La stabilirea pictogramelor de pericol GHS, frazelor de pericol (H) și a frazelor de precau ție (P) au fost lua ți în considerare componen ții principali al de șeului: toluen, clorur ă cuproas ă și clorur ă de aluminiu.

FRAZE DE PERICOL (H):

Pentru toluen: H225: Lichid și vapori foarte inflamabili. H361: Susceptibil a d ăuna f ătului. H304: Poate fi mortal în caz de înghi țire și e p ătrundere în c ăile respiratorii. H373: Poate provoca leziuni ale organelor în caz de expunere prelungit ă sau repetat ă. H315: Provoac ă iritarea pielii. H336: Poate provoca somnolen ță și ame țeal ă 56

H402: Periculos pentru via ţa acvatic ă.

Pentru clorura cuproas ă: H302: Nociv în caz de înghi țire. H400: Foarte toxic pentru via ța acvatic ă. H410: Foarte toxic pentru via ța acvatic ă, având efecte de lung ă durat ă. H315: Provoac ă iritarea pielii. H318: Afecteaz ă serios vederea.

Pentru clorura de aluminiu: H314: Provoac ă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor. H372: Afecteaz ă organele interne, dac ă este inhalat, prin expuneri prelungite sau repetate. H373: Poate cauza afectarea organelor sistemului nervos central prin expuneri prelungite sau repetate.

FRAZE DE PRECAU ŢIE – PREVENIRE (P):

Pentru toluen: Fraze de precau ție: P201 - Procura ți instruc țiuni speciale înainte de utilizare; P202 - A nu se manipula decât dup ă ce au fost citite și în țelese toate m ăsurile de securitate; P210 - A se p ăstra departe de surse de c ăldur ă/scântei/fl ăcări deschise sau suprafe țe încinse. – Fumatul interzis; P233 - Păstra ți recipientul închis etan ș; P240 - Leg ătur ă la p ământ/ conexiune echipoten țial ă cu recipientul și cu echipamentul de recep ție; P241 - Utiliza ți echipamente electrice/de ventilare/de iluminat/…/antideflagrante; P242 - Nu utiliza ți unelte care produc scântei; P243 - Lua ți m ăsuri de precau ție împotriva desc ărc ărilor electrostatice; P260 - Nu inspira ți praful/fumul/ gazul/cea ța/ vaporii/spray- ul; P264 - Sp ăla ți-vă … bine dup ă utilizare; P271 - A se utiliza numai în aer liber sau în spa ții bine ventilate; P273 - Evita ți dispersarea în mediu; P280 - Purta ți m ănu și de protec ție/ îmbr ăcăminte de protec ție/ echipament de protec ție a ochilor/echipament de protec ție a fe ței; P301 + P310 - ÎN CAZ DE ÎNGHI ȚIRE: suna ți imediat la un medic; P303 + P361 + P353 - ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau p ărul): scoate ți imediat toat ă îmbr ăcămintea contaminat ă. Cl ăti ți pielea cu ap ă/face ți du ș; P304 + P340 - ÎN CAZ DE INHALARE: transporta ți victima la aer liber și men ține ți-o în stare de repaus, într-o pozi ție confortabil ă pentru respira ție; P308 + P313 - ÎN CAZ DE expunere sau de posibil ă expunere: consulta ți medicul; P312 - Suna ți la un medic, dac ă nu v ă sim țiți bine; P314 - Consulta ți medicul, dac ă nu v ă sim țiți bine; P331 - NU provoca ți voma; 57

P332 + P313 – Dac ă se produce iritarea pielii, consulta ţi medicul; P363 - Sp ăla ți îmbr ăcămintea contaminat ă înainte de reutilizare; P370 + P378 - În caz de incendiu: utiliza ți pentru stingere sting ătoarte cu pulbere şi CO2; P403 +P 235 - A se depozita într-un spa țiu bine ventilat. A se p ăstra la rece.

Pentru clorura cuproas ă: P264 - Sp ăla ți-vă bine dup ă utilizare; P270 - A nu mânca, bea sau fuma în timpul utiliz ării produsului; P273 - Evita ți dispersarea în mediu; P280 - Purta ți m ănu și de protec ție/ îmbr ăcăminte de protec ție/ echipament de protec ție a ochilor/echipament de protec ție a fe ței; P301 + P312 + P330 - ÎN CAZ DE ÎNGHI ȚIRE: chema ţi medicul dac ă nu v ă sim ţiţi bine; cl ăti ți gura; P302 +P352 - ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA: sp ăla ți cu mult s ăpun și ap ă; P305 + P351 + P338 - ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: clăti ți cu aten ție cu ap ă timp de mai multe minute. Scoate ți lentilele de contact, dac ă este cazul și dac ă acest lucru se poate face cu u șurin ță. Continua ți s ă cl ăti ți; P310 - Suna ți imediat la un medic; P332 + P313 - În caz de iritare a pielii: consulta ți medicul; P362 - Scoate ți îmbr ăcămintea contaminat ă și sp ăla ți-o înainte de reutilizare; P391 - Colecta ți scurgerile de produs; P501 - Elimina ți con ținutul/recipientul la un depozit autorizat.

Pentru clorura de aluminiu: P280 - Purta ți m ănu și de protec ție/ îmbr ăcăminte de protec ție/ echipament de protec ție a ochilor/echipament de protec ție a fe ței; P305 + P351 + P338 - ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: clăti ți cu aten ție cu ap ă timp de mai multe minute. Scoate ți lentilele de contact, dac ă este cazul și dac ă acest lucru se poate face cu u șurin ță. Continua ți s ă cl ăti ți; P310 - Suna ți imediat la un medic.

10. VALORIFICAREA, ELIMINAREA ȘI TRANSPORTUL DE ȘEULUI

De șeurile de COSORB degradat, de șeu periculos – cod 16 03 05* - De şeuri organice cu con ţinut de substan ţe periculoase, se gestioneaz ă conform Legii 211/ 2011. Transportul, colectarea și valorificarea/ eliminarea de șeurilor se realizeaz ă pe baz ă de contract, cu contractori autoriza ți, conform reglement ărilor în vigoare. Conform Legii 211/ 2011, contractorii vor asigura trasabilitatea de șeului de la locul de generare la destina ția final ă. Generatorul de de șeuri va primi de la contractor documentele justificative conform c ărora opera țiile de gestionare (eliminare) au fost efectuate.La transportul de șeului va fi respectat ă legisla ția privind transportul de șeurilor periculoase (HG 1061/ 2008) și transportul m ărfurilor periculoase (normele ADR/ RID). Transportul de șeurilor trebuie s ă fie înso țit de documentele și aprob ările prev ăzute de reglement ări.

OBSERVA ŢII:

Prezenta Fi şă de caracterizare a de şeurilor se bazeaz ă pe cuno ştin ţele existente şi informa ţiile accesibile la momentul elabor ării şi sunt destinate descrierii de şeului din perspectiva naturii sale, sursei şi modalit ăţ ilor de gestionare. Cerin țele men ționate la sec ţiunea 10 „Valorificarea, eliminarea şi transportul de şeului” sunt indicative. Pentru asigurarea conformit ăţ ii cu legisla ţia în domeniu trebuie consultate reglement ările în vigoare. Termenii contractuali şi/sau din caietele de sarcini nu scutesc contractorii OMV Petrom de respectarea obliga ţiilor care le revin conform prevederilor legale în domeniu, inclusiv ale Legii 211/2011 privind regimul de şeurilor.

În elaborarea prezentei fi şe de caracterizare a de şeului periculos COSORB s-au folosit, din literatura de specialitate, fi şele tehice de securitate ale componen ţilor: • Fi şă tehnic ă de securitate (FTS) Toluen; • Fi şă tehnic ă de securitate (FTS) Clorur ă cuproas ă; • Fi şă tehnic ă de securitate (FTS) Clorur ă de aluminiu, precum şi urm ătoarele referin ţe legislative:

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substan ţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; Directiva (CE) 98/ 2008 privind de şeurile şi de abrogare a anumitor directive; Legea nr. 211/ 2011 privind regimul de şeurilor; Hot ărârea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden ţa gestiunii de şeurilor şi lista de şeurilor, incluzând de şeurile periculoase; Hot ărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul de şeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României; Hot ărârea Guvernului nr. 539/ 2016 pentru abrogarea HG nr. 1408/ 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substan ţelor periculoase şi a HG nr. 937/ 2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe pia ţă a preparatelor periculoase.

Conform Legii nr. 211/2011 cu toate modific ările și complet ările ulterioare, produc ătorii de de şeuri periculoase, precum şi operatorii economici autoriza ţi din punctul de vedere al protec ţiei mediului s ă desf ăş oare activit ăţ i de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a de şeurilor periculoase sunt obliga ţi s ă colecteze, s ă transporte şi s ă stocheze separat diferitele categorii de de şeuri periculoase, în func ţie de propriet ăţ ile fizico-chimice, de compatibilit ăţ i şi de natura substan ţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de de şeuri în caz de incendiu, astfel încât s ă se poat ă asigura un grad ridicat de protec ţie a mediului si a s ănătăţ ii popula ţiei. Controlul privind generarea, colectarea, opera ţiunile de transport, stocarea temporar ă şi tratarea în cazul de şeurilor periculoase are în vedere, în mod deosebit, originea, destina ţia, precum şi m ăsurile luate de produc ătorul de de şeuri pentru ambalarea şi etichetarea unor astfel de deşeuri.

Produc ătorii de de şeuri sunt obliga ţi s ă se asigure c ă pe durata efectu ării opera ţiunilor de colectare, transport şi stocare a de şeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substan ţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.

Obliga ţiile transportatorului de de şeuri, conform Legii nr. 211/2011 cu toate modific ările și complet ările ulterioare sunt:

- să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii de şeurilor transportate, care s ă nu permit ă împr ăş tierea de şeurilor şi emana ţii de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind s ănătatea popula ţiei şi a mediului înconjur ător; - să asigure instruirea personalului pentru înc ărcarea, transportul şi desc ărcarea de şeurilor în condi ţii de siguran ţă şi pentru interven ţie în cazul unor defec ţiuni sau accidente; - să de ţin ă toate documentele necesare de înso ţire a de şeurilor transportate, din care s ă rezulte de ţin ătorul, destinatarul, tipurile de de şeuri, locul de înc ărcare, locul de destina ţie şi, dup ă caz, cantitatea de de şeuri transportate şi codificarea acestora conform legii; - să nu abandoneze de şeurile pe traseu; - să respecte pentru transportul de şeurilor periculoase reglement ările specifice transportului de m ărfuri periculoase cu acelea şi caracteristici; - să foloseasc ă traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru s ănătatea popula ţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorit ăţ ile competente; - să posede dotarea tehnic ă necesar ă pentru interven ţie în cazul unor accidente sau defec ţiuni ap ărute în timpul transport ării de şeurilor periculoase sau, în cazul în care nu de ţin dotarea tehnic ă şi de personal corespunz ătoare, s ă asigure acest lucru prin unit ăţ i specializate; - să anun ţe autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului despre orice transport de de şeuri periculoase, înaintea efectu ării acestuia, precum şi unit ăţ ile de pompieri, în cazul transportului de şeurilor cu pericol de incendiu sau explozie.

VI.8.3. Impact prognozat

Colectarea de şeurilor rezultate se va face selectiv, iar stocarea va fi temporar ă, pe o durat ă scurt ă şi se va realiza în conformitate cu legisla ţia specific ă, pe spa ţii betonate, puse la dispozi ţie de beneficiar. Impactul indus de depozitarea temporar ă a de şeurilor, în condi ţiile respect ării legisla ţiei de mediu, este estimat a fi nesemnificativ. Concluzii: De şeurile rezultate din activit ăţ ile de dezafectare / demolare vor fi colectate selectiv şi vor fi stocate temporar pe amplasament, pe platforme betonate sau eliminate. Activit ăţ ile de valorificare sau eliminare a de şeurilor se vor realiza în func ţie de tipul de de şeu rezultat, prin predarea c ătre firme specializate, pe baz ă de contracte de prest ări servicii.

Se estimeaz ă c ă impactul generat de de şeurile rezultate din dezafectarea / demolarea construc țiilor /instala țiilor prezentului proiect se va încadra în domeniul nesemnificativ.

IV.9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase

Gradul de periculozitate pentru mediul înconjur ător, ca m ăsur ă a gradului de poluare, poate fi definit ca efect asupra omului, animalelor, plantelor şi materialelor produs de ad ăugarea unor produ şi chimici la constituen ţii obi şnui ţi ai ecosistemului.

Se consider ă substan ţă cu efect poluant numai acea substan ţă care produce un efect măsurabil asupra subiec ţilor ecosistemului, iar concentra ţia maxim ă admisibil ă este limita de la care prezen ţa acesteia ar produce efecte ireversibile în lan ţul trofic. Conform Art. 2 din Ordonan ţa de Urgen ţă nr. 195/2005 privind protec ţia mediului, aprobat ă cu modific ări de Legea nr. 265/2006 şi modificat ă de O.U.G. nr.114/2007 şi O.U.G. nr.164/2008 , substan ţa periculoas ă este definit ă ca “ Orice substan ţă clasificat ă ca periculoas ă de legisla ţia specific ă în vigoare din domeniul chimicalelor ”.

În „Conven ţia privind accidentele industriale cu efecte transfrontiere” (Helsinki 1992), s-au stabilit, preluându-se şi practicile uzuale din abord ările de toxicologie, cantit ăţ ile prag limit ă pentru substan ţele care prezint ă grad ridicat de periculozitate. Se consider ă: → substan ţe foarte toxice: LC50 ≤ 0,5 mg/l → substan ţe toxice: 0,5 mg/l < LC50 ≤ 2 mg/l unde: LC50 = doza letal ă pentru a produce moartea a 50% din subiec ţii expu şi.

Substan ţele periculoase ce vor fi utilizate în procesul de dezafectare , pentru t ăierea cu flac ără oxi-gaz a p ăților metalice sunt Oxigenul şi Acetilena .

De asemenea, func ţionarea motoarelor utilajelor dinamice utilizate pentru dezafectare şi ale autovehiculelor ce vor transporta de şeurile rezultate din dezafectare, va conduce la apari ţia în atmosfera locurilor de munc ă a unor poluan ţi periculo şi, precum Monoxidul de carbon şi Oxizii de azot .

Caracteristicile acestor substan ţe periculoase se prezint ă în continuare:

 OXIGENUL GAZ : Identificare oxigen: Nr.index: 008-001-8 Nr. CE: 231-956-9 Nr. CAS: 7782-44-7

Clasificare oxigen Identificarea riscurilor- fraze de pericol: H270 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant;

H280 - Con ține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de înc ălzire;

Fraze de precau ție: P220 - A se p ăstra/depozita departe de îmbr ăcăminte şi alte materiale combustibile; P244 - Proteja ți supapele reductoare de gr ăsimi și ulei; P370 + P376 - În caz de incendiu: opri ți scurgerea, dac ă acest lucru se poate face în siguran ță; P403 - A se depozita într-un spa țiu bine ventilat;

Propriet ăţ i fizice: - starea fizic ă la 20 o C/ 101,3 kPa gaz - greutate molecular ă: 32 g/ mol - densitate relativ ă, gaz (aer=1): 1,1 - densitate relativ ă, lichid (ap ă=1) 1,1 - punct de topire: - 219 °C - punct de fierbere: - 183 °C - solubilitate în ap ă: 39 mg/ l

Propriet ăţ i chimice: Stabilitate chimic ă: stabil ă în condi ţii normale; Posibile reac ţii periculoase: oxideaz ă violent materialele organice; Materiale incompatibile: Poate reac ţiona violent cu materialele combustibile; Poate reacţiona violent cu agen ţii reduc ători; Păstra ţi echipamentul f ără urme de uleiuri sau gr ăsimi.

Măsuri de prim ajutor: În cazul inhal ării: Scoate ţi victima din zona contaminat ă. Dac ă sunt probleme respiratorii chema ţi medicul; În caz de contact cu pielea : Nu sunt cunoscute efecte adverse ale acestui produs; În caz de afectare a ochilor : Nu sunt cunoscute efecte adverse ale acestui produs.

 ACETILENA Identificare acetilena: Nr.index: 601-015-00-0 Nr. CE: 200-816-9 Nr. CAS: 000074-86-2

Clasificare acetilen ă

Identificarea riscurilor- fraze de pericol : H220 - Gaz extrem de inflamabil; 62

H280 - Con ține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de înc ălzire; Informa ţii suplimentare privind periculozitatea: exploziv în prezen ţa sau absen ţa aerului.

Fraze de precau ție : P210 - A se p ăstra departe de surse de c ăldur ă/scântei/fl ăcări deschise sau suprafe țe încinse – Fumatul interzis; P377 - Incendiu cauzat de o scurgere de gaz: nu încerca ți s ă stinge ți, decât dac ă scurgerea poate fi oprit ă în siguran ță; P381 - Elimina ți toate sursele de aprindere, dac ă acest lucru se poate face în siguran ță; P403 - A se depozita într-un spa țiu bine ventilat;

Propriet ăţ i fizice acetilen ă: - starea fizic ă la 20 o C/ 101,3 kPa gaz - greutate molecular ă: 26 g/ mol - densitate relativ ă, gaz (aer=1): 0,9 - temperatur ă de autoaprindere: 325 °C - domeniul de inflamabilitate (% vol în aer): 2,3 - 100 - solubilitate în ap ă: 1185 mg/ l Propriet ăţ i chimice: Stabilitate chimic ă: stabil ă în stare dizolvat ă pe un suport poros; Materiale incompatibile : aer; oxidan ţii Poate forma amestecuri explozive cu aerul; Formeaz ă acetiluri explozive cu cuprul, argintul şi mercurul; Nu folosi ţi aliaje cu un con ţinut de cupru mai mare de 70%; Poate reacţiona violent cu oxidan ţii Condi ţii de evitat : A se p ăstra departe de surse de c ăldur ă/scântei/fl ăcări deschise sau suprafe țe încinse. Fumatul interzis; Acetilena este un compus termodinamic instabil . Se poate descompune violent la temperaturi înalte şi/ sau presiune în prezen ţa unui catalizator, cu degajare de hidrogen. Din aceast ă cauz ă, lucrul cu acetilena sub presiune impune precau ţii speciale. Buteliile în care se încarc ă acetilen ă (cilindrii de o ţel) sunt umplute f ără spa ţii libere, cu o mas ă poroas ă care împiedic ă propagarea exploziei; aceast ă mas ă este îmbibat ă cu aceton ă, în care acetilena se dizolv ă sub presiune.

Măsuri de prim ajutor: În cazul inhal ării: În concentra ţii ridicate poate provoca asfixierea. Simptomele pot include pierderea cuno ştin ţei. În concentra ţii reduse simptomele pot include ame ţeal ă, dureri de cap, grea ţă şi reducerea coordin ării.

Scoate ţi victima din zona contaminat ă. Dac ă sunt probleme respiratorii chema ţi medicul.

 MONOXID DE CARBON : Identificare Monoxid de Carbon: Nr. Index: 006-001-002-2 Nr. CE: 211-128-3 Nr. CAS: 630-08-0

Clasificare Monoxid de Carbon :

Identificarea riscurilor- fraze de pericol: H331 : Toxic în caz de inhalare H220 : Gaz extrem de inflamabil H360 : Poate dauna fertilitatii sau fatului H372 : Provoaca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau repetata H280 : Contine un gaz sub presiune; pericol de explozie in caz de incalzire

Fraze de precau ție:

P260 : Nu inspirati gazul/vaporii P210 : A se pastra departe de surse de caldura/scantei/flacari deschise sau suprafete incinse – Fumatul interzis P202 : A nu se manipula decat dupa ce au fost citite si intelese toate masurile de securitate

Propriet ăţ i fizice : - aspect gaz - greutate molecular ă: 28,01 g/ mol - densitate relativ ă, gaz (aer=1): 0,96 - punct de aprindere: 620 - solubilitate în ap ă: 30 mg/ l - Inflamabilitatea (solid, gaz) Extrem de inflamabil

Propriet ăţ i chimice: Stabilitate chimic ă: Este stabil chimic in toate conditiile de depozitare Materiale incompatibile: Aerul. Gaze oxidante sau alte substante oxidante Condi ţii de evitat : A se feri de surse de caldura/scantei/flacari deschise sau suprafete incinse. Fumatul interzis.

Măsuri de prim ajutor: Inhalare Toxic in caz de inhalare. Simptomele pot include ameteala, dureri de cap, greata si pierderi de coordonare. Mutati accidentatul intr-o zona necontaminata utilizand un aparat de respirat autonom sau cu aductiune de aer. Accidentatul va fi tinut la cald, i se va administra oxigen si va fi lasat in repaus. Se cheama medicul. In cazul unui stop respiratoriu se va efectua respiratie artificiala. Inghitire Nu este considerata ca posibil contact.

OXIZII DE AZOT (NO, NO 2)

 Oxid de azot Identificare NO: Nr. CAS:10102 - 43 - 9

Clasificare Oxid de azot:

Identificarea riscurilor- fraze de pericol: H270 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant; H280 - Con ține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de înc ălzire; H314 - Provoac ă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor; H330 - Mortal în caz de inhalare; H371 - Poate provoca leziuni ale organelor (plamâni) (Inhalare); GCA – HG11 - Simptomele pot fi întârziate

Fraze de precau ție: P202 : A nu se manipula decat dupa ce au fost citite si intelese toate masurile de Securitate; P220 - Pastrati distanta fata de materialele combustibile; P244 - Feri ți valvele și racordurile de ulei și gr ăsime; P260 - Nu inspira ţi pulberi, fum, gaz, particule lichide pulverizate, vapori, spray; P262 - A nu intra în ochi, pe piele sau pe haine; P271+P403 - Utiliza ți și depozita ți numai în aer liber sau într-un loc bine ventilat; P280 +P284 - Purta ți m ănu și de protec ție, îmbr ăcăminte de protec ție, protec ție pentru ochi, protec ție respiratorie și / sau protec ție pentru fa ță. P370+P376 - În caz de incendiu: Opri ți scurgerea dac ă este în siguran ță; P405 - A se depozita sub cheie. P501-Arunca ţi con ţinutul/recipientul în conformitate cu reglement ările locale/regionale/na ţionale/interna ţionale.

Propriet ăţ i fizice: - starea fizic ă la 20 o C/ 101,3 kPa gaz - greutate molecular ă: 30 g/ mol - densitate relativ ă, gaz (aer=1): 1,4 - solubilitate in apa: 67 mg/l - Temperatura de autoaprindere: Nu se aplic ă.

Propriet ăţ i chimice:

Stabilitate chimic ă: Se descompune la temperatura camerei în oxizi de azot și azot. Oxideaz ă în aer pentru a forma dioxid de azot extrem de reactiv. Stabil în condi ții normale.

Materiale incompatibile : Aer. Poate reac ționa violent cu agen ții reduc ători. Poate reac ționa violent cu materiale combustibile.

Condi ţii de evitat : Căldur ă.

Măsuri de prim ajutor: - inhalare : Indepartati victima intr-o zona necontaminata, purtand aparat de respirat autonom. Mentineti victima la caldura si in repaus. Chemati un doctor. Aplicati respiratie artificiala daca inceteaza sa respire. - contact cu pielea : Indepartati imbracamintea contaminata. Spalati zona afectata cu apa cel putin 15 minute. Apela ți la un medic. Sp ăla ți hainele înainte de reutilizare. Arunca ți pantofii contamina ți. - contact cu ochii : Spalati imediat temeinic ochii cu jet de apa timp de cel putin 15 minute. Contacta ți oftalmologul imediat. - ingerare : Ingerarea nu este considerata un mod potential de expunere.

 Dioxid de Azot Identificare NO 2 :

Nr. Index: 007-002-00-0 Nr. UE: 233-272-6 Nr. CAS:10 102-44-0

Clasificare Dioxid de azot: Identificarea riscurilor- fraze de pericol: H270 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant. H280 - Con ţine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de înc ălzire. 66

H314 - Provoac ă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H330 - Mortal în caz de inhalare. EUH071 - Corosiv pentru c ăile respiratorii

Fraze de precau ție: Prevenire : P220 - Pastrati distanta fata de materialele combustibile.. P244 - Feri ți valvele și racordurile de ulei și gr ăsime. P260 - Nu inspira ţi pulberi, fum, gaz, particule lichide pulverizate, vapori, spray. P280 - Purta ţi m ănuşi de protec ţie, îmbr ăcăminte de protec ţie, echipament de protec ţie a ochilor, echipament de protec ţie a fe ţei. Interven ţie : P303+P361+P353+P315 - ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau p ărul): scoate ți imediat toat ă îmbr ăcămintea contaminat ă. Cl ăti ți pielea cu ap ă/face ți du ș. Consulta ţi imediat medicul. P304+P340+P315 - ÎN CAZ DE INHALARE: transporta ţi victima la aer liber şi men ţine ţi-o în stare de repaus, într-o pozi ţie confortabil ă pentru respira ţie. Consulta ţi imediat medicul. P305+P351+P338+P315 - ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: cl ăti ţi cu aten ţie cu ap ă timp de mai multe minute. Scoate ţi lentilele de contact, dac ă este cazul şi dac ă acest lucru se poate face cu u şurin ţă . Continua ţi s ă cl ăti ţi. Consulta ţi imediat medicul. P370+P376 - În caz de incendiu: opri ţi scurgerea, dac ă acest lucru se poate face în siguran ţă . Depozitare : P403 - A se depozita într-un spa ţiu bine ventilat. P405 - A se depozita sub cheie .

Propriet ăţ i fizice: - starea fizic ă la 20 o C/ 101,3 kPa gaz - greutate molecular ă: 46 g/ mol - densitate relativ ă, gaz (aer=1): 2,8 - domeniul de inflamabilitate (% vol în aer): Nu este inflamabil

Propriet ăţ i chimice: Stabilitate chimic ă: Stabil în condi ţii normale. Materiale incompatibile : Poate reac ționa violent cu materiale inflamabile. Poate reac ționa violent cu agen ți reduc ători. Pastra ți echipamentul ferit de ulei și gr ăsime. Reac ționeaz ă cu apa pentru a forma acizi corozivi.

Poate reac ționa violent cu alcali. În prezenta apei cauzeaz ă rapid coroziunea unor metale. Umiditate. Pentru informa ții suplimentare despre compatibilitate uita ți-vă la ISO 11114.

Condi ţii de evitat : A se evita umezeala în sistemele instala ției. Măsuri de prim ajutor: - inhalare : Îndeparta ți victima într-o zona necontaminat ă, purtând aparat de respirat autonom. Mentine ți victima la c ăldura și în repaus. Chema ți un doctor. Aplica ți respira ție artificial ă dac ă înceteaz ă s ă respire. - contact cu pielea : Îndep ărtați îmbr ăcămintea contaminata. Spala ți zona afectata cu apa cel pu țin 15 minute. - contact cu ochii : Spalați imediat temeinic ochii cu jet de apa timp de cel pu țin 15 minute. - ingerare : Ingerarea nu este considerat ă un mod poten țial de expunere.

IV.9.1. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea situa ţiilor de risc

Principalele activit ăţ i derulate în procesul de dezafectare/demolare a construc țiilor care fac obiectul prezentului proiect constau în:

- aprovizionarea cu materiale necesare în procesul de dezafectare: butelii de oxigen şi acetilen ă, diverse scule, etc.; - demontarea acoperi șului; - desfacerea compartiment ărilor - desfacerea închiderilor exterioare autoportante - desfacerea elementelor portante ale parterului (stâlpi, grinzi sau pere ţi portanţi, dup ă caz) - transportul de şeurilor provenite din demolarea cl ădirilor, înc ărcarea în mijloace auto şi valorificarea/eliminarea prin firme specializate în preluarea de şeurilor de acest tip.

Aceste activit ăţ i de dezafectare implic ă pentru personalul ce le va desf ăş ura: - lucrul la în ălţime, - manipulare de sarcini, - lucrul în condi ţii de zgomot, activit ăţ i ce implic ă riscuri pentru s ănătatea angaja ţilor.

În general, pericolele poten ţiale de accidentare a personalului implicat în dezafectare sunt: - loviri, t ăieri şi striviri mecanice datorit ă nerespect ării instruc ţiunilor specifice de securitatea muncii;

- alunec ări şi c ăderi pe c ăile de acces, c ăderi în golurile de montaj, de pe schele şi platforme, datorit ă nerespect ării instruc ţiunilor de securitatea muncii pentru lucrul la în ălţime; - explozii şi incendii ce pot apare datorit ă prezen ţei unor substan ţe / amestecuri combustibile (oxigen); - electrocutare / arsuri electrice, provocate de utilizarea de conductori defec ți pentru alimentare aparate cu energie electric ă, sau utilizarea de prize şi întrerup ătoare defecte.

În scopul evit ării accidentelor de munc ă, a incendiilor şi exploziilor, a îmboln ăvirilor profesionale, a asigur ării securit ăţ ii şi s ănătăţ ii personalului ce va efectua activit ăţile de dezafectare, precum şi pentru aplicarea corespunz ătoare a prevederilor actelor normative în vigoare, se vor derula urm ătoarele activit ăţ i: Se va efectua un instructaj introductiv general, pe problemele specifice de pe platform ă, întregului personal implicat în dezafectare / demolare, la intrarea pe platform ă, înainte de începerea activit ăţ ii de dezafectare, în conformitate cu procedura de instruire SSM-SU Doljchim. Instructajul se va înregistra pe fi şa colectiv ă și se va p ăstra la biroul responsabilului HSSE Doljchim. În cadrul instructajului introductiv general, se vor prezenta: - factori de risc pe platforma Doljchim – substan țe periculoase; - mijloacele de protec ție și m ăsurile de prim ajutor; - posibilit ățile de apari ție a incendiilor și mijloacele de interven ție în caz de incendiu; - reguli de aur HSSE; - schema de raportare a incidentelor pe platforma Doljchim; - politica OMV Petrom de S ănătate, Siguran ță ocupa țional ă, Securitate şi Protec ția mediului (HSSE). Instructajul introductive general la intrarea pe amplasament va fi urmat de instruirea la locul de munc ă, respective instruirea periodic ă, efectuate conform Legii 319/2006 și a Normelor de aplicare, HG 1425/2006, de c ătre conduc ătorul direct al locului de munc ă.

Executarea lucr ărilor ce fac obiectul prezentului proiect va începe numai dup ă: - prezentarea de c ătre furnizor a Evalu ării de risc pentru fiecare post de lucru/ loc de munc ă și a Planului de Prevenire și Protec ție; - delimitarea de c ătre executan ți a ariei pe care se execute lucrarea, inclusiv a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a de șeurilor,a echipamentelor, zone de organizare şantier stabilite pe baz ă de process verbal de predare - primire amplasament, încheiat între beneficiar și executant, în care se va preciza c ă r ăspunderea pentru asigurarea măsurilor de securitate a muncii, protec ția mediului și ap ărarea împotriva incendilor în zonele respective revine furnizorului. Zona delimitat ă predat ă furnizorului și consemnat ă în procesul verbal/protocol de primire – predare amplasament va fi marcat ă corespunz ător pr teren prin inscriptii vizilile și prin împrejmuiri. - semnalizarea riscurilor în perimetrul de lucru ți marcarea corespunz ătoare a zonelor periculoase – ambele în sarcina executantului.

Personalul care va executa dezafectarea/demolarea nu are voie s ă p ărăsesc ă locul de munc ă delimitat, s ă se abat ă de la traseele de acces indicate, s ă intre în alte zone de pe platforma Doljchim, s ă efectueze manevre în instala țiile beneficiarului f ără autoriza ție scris ă.

Traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circula ţia mijloacelor de transport şi a utilajelor executantului la locurile de munc ă preluate de acesta, se vor stabili de către societatea OMV PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova împreun ă cu executantul lucr ărilor. Pe aceste trasee se vor respecta de c ătre personalul unit ăţ ii executante m ăsurile de securitate a muncii, igiena muncii, precum şi regulile de circula ţie interioar ă.

Controlul respect ării ordinii şi disciplinei, a m ăsurilor de securitate a muncii, a m ăsurilor pentru asigurarea securit ăţ ii personalului şi instala ţiilor se va face atât de persoanele cu aceste atribu ţii, ale executantului, cât şi de personalul desemnat în acest scop de c ătre societatea beneficiar ă OMV PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova. Lucr ările de dezafectare/demolare vor fi supravegheate în permanen ţă , atât de titular, cât şi de executant, în vederea evit ării accidentelor de munc ă; Echipamentul de protec ţie specific, precum şi mijloacele de protec ţie necesare personalului unit ăţ ii executante vor fi asigurate de c ătre beneficiar, avându-se în vedere evaluarea riscurilor de accidente și/sau îmboln ăviri profesionale pentru fiecare loc de munc ă.

Executantul este obligat s ă anun țe imediat orice incident aferent activit ății. Prin incident se în țelege orice eveniment neplanificat care are leg ătur ă cu munca, orice abatere cu relevan ța SSM de la procesul standard, care are sau ar putea avea drept consecin țe accidentarea/afectarea s ănătății persoanelor, provocarea de pagube materiale, impactul negativ asupra mediului înconjur ător sau impact nefavorabil asupra reputa ției companiei. Schema de raportare a incidentelor va fi pus ă la dispozi ția executantului de c ătre responsabilul HSSE Doljchim.

În cazul producerii unui accident de munc ă sau a unei îmboln ăviri profesionale, acestea vor fi cercetate şi înregistrate în conformitate cu prevederile " Normelor tehnice cu caracter metodologic, privind cercetarea şi eviden ţa accidentelor de munc ă şi a bolilor profesionale ". Accidentul de munc ă se va înregistra la unitatea executant ă a lucr ărilor de dezafectare / demolare.

Impactul ce poate fi generat de activit ăţ ile de dezafectare demolare cl ădire asupra factorilor de mediu şi st ării de s ănătate a factorului uman este redus, în limita unui risc acceptabil, dac ă se respect ă prevederile actelor normative în vigoare privind protec ţia factorilor de mediu, prevenirea incendiilor şi exploziilor, a îmboln ăvirilor profesionale, a asigur ării securit ăţ ii personalului.

Concluzii:

Procesul de demolare a construc țiilor cât și t ăierea cu flac ără oxi-gaz a construc țiilor metalice aferente cl ădiriilor se va realiza cu respectarea strict ă a m ăsurilor de s ănătate şi securitate în munc ă şi a normelor de siguran ţă specifice.

Măsurile adoptate în procesul de demolare precum şi respectarea şi aplicarea corespunz ătoare a prevederilor actelor normative în vigoare, asigur ă reducerea riscului pentru factorul uman şi mediu, la un nivel minim, acceptabil.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Ordonan ţa de Urgen ţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ţia mediului, cu modific ările şi complet ările ulterioare impune cerin ţe şi obliga ţii pentru realizarea unui sistem de asigurare a protec ţiei şi siguran ţei mediului şi popula ţiei. În perioada de dezafectare nu este necesar un plan de monitorizare a mediului, deoarece activit ăţ ile nu prezint ă surse dirijate de poluare a aerului. Activit ăţ ile de demontare/t ăiere a utilajului şi conductelor şi apoi cele de demolare funda ție vor respecta cerin ţele legisla ţiei de protec ţie a mediului men ţionate în prezenta lucrare.

Prin organizarea de şantier se vor lua m ăsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot şi vibra ţii în zona de lucru în limitele maxim admise precizate de:  Legea nr. 319/2006 – legea securit ăţ ii şi s ănătăţ ii în munc ă, cu modific ările şi complet ările ulterioare;  H.G. nr. 493/2006 – privind cerin ţele minime de securitate şi s ănătate referitoare la expunerea lucr ătorilor la riscurile generate de zgomot cu modific ările şi complet ările ulterioare;  H.G. nr. 1876/2005 – privind cerin ţele minime de securitate şi s ănătate referitoare la expunerea lucr ătorilor la riscurile generate de vibra ţii, cu modific ările şi complet ările ulterioare .

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLA ŢIA COMUNITAR Ă

Activit ăţ ile specifice desf ăş urate pentru dezafectarea / demolarea construc țiilor /instala țiilor r ămase pe platforma DOLCHIM Craiova sunt activit ăţ i generatoare de de şeuri, astfel încât proiectul se încadreaz ă în prevederile Directivei-cadru a de şeurilor . În cadrul platformei OMV Petrom Doljchim exist ă un ”Program de Prevenire și Reducere a Gener ării De şeurilor” întocmit în baza Legii 211/2019, anexat. Programul (pentru anul 2019) mai sus men ționat cuprinde cerin țele/m ăsurile care pot afecta cadrul de baz ă referitor la generarea de de șeuri, reglement ările în vigoare în acest sens precum și responsabilul cu gestiunea de șeurilor pentru fiecare reper în parte.

VII. LUCR ĂRI NECESARE ORGANIZ ĂRII DE ŞANTIER

VII.1. Descrierea lucr ărilor necesare organiz ării de şantier

În general, lucr ările necesare organiz ării de şantier includ: - organizarea locului de munc ă a forma ţiunii (echipei) care realizeaz ă activitatea de dezafectare/demolare; - instructajul de securitate în munc ă a personalului muncitor care execut ă lucr ările de dezafectare/demolare; - delimitarea şi aten ţionarea zonei în care se lucreaz ă; - dotarea personalului cu echipament individual de protec ţie şi de lucru; - preg ătirea şi folosirea utilajelor şi dispozitivelor necesare pentru lucr ările de dezafectare.

VII.2. Localizarea organiz ării de şantier

Organizarea locului de munc ă a forma ţiunii ce va executa lucr ările de dezafectare/demolare presupune alocarea unui teren pentru parcarea utilajelor folosite la dezafectare/demolare, precum și pozi ționarea containerelor pentru personal, dotate cu toalete ecologice şi conectate la utilit ăți (ap ă, energie electric ă).

Loca ţia pentru parcarea utilajelor folosite la dezafectare/demolare va fi platforma betonat ă a fostei instala ții Acetilena din gaz I, care se va organiza corespunz ător, având în vedere c ă se va folosi și ca platform ă pentru depozitarea temporar ă a de șeurilor colectate din etapa I (preg ătitoare) și etapa a II-a (dezafectare). Containerele pentru personalul care va efectua dezafectarea/demolarea construc ților care fac obiectul prezentului proiect vor fi amplasate pe platforma betonat ă a din imediata vecin ătate a sediului administrative Doljchim, pe locul fostei cl ădiri Cabinet medical şi Remiza PCI Doljchim.

Pe tot parcursul desf ăş ur ării lucr ărilor de dezafectare/demolare, personalul va fi supravegheat şi îndrumat de personal calificat în domeniu, care va coordona activitatea. Prescrip ţiile generale privind utilizarea temporar ă a terenurilor necesare organiz ării de şantier pentru care sunt necesare suprafe ţe de teren din incinta sau din afara incintei obiectivelor de investi ţii sunt men ţionate de STAS 7469/80 şi alte reglement ări în vigoare.

Regimul de lucru în activitatea de dezafectare va fi de 8 - 10 ore/zi, timp de 5 zile pe săpt ămân ă.

Num ărul de personal implicat în procesul de dezafectare va fi de max. 15 persoane , incluzând: şef de şantier,responsabil SSM, mecanici (ma șini ști), șoferi, sudori t ăietori, l ăcătu și mecanici, muncitori necalifica ți.

VII.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor de organizare şantier

În condi ţiile respect ării prevederilor STAS 7469/80 şi a reglement ărilor în vigoare privind utilizarea temporar ă a unor suprafe ţe de teren din incinta platformei Combinatului DOLJCHIM Craiova pentru organizarea de şantier, respectând prevederile din legisla ţia de mediu privind în special protec ţia solului/subsolului şi apei freatice, se estimeaz ă c ă impactul indus de lucr ările de organizare de şantier se va încadra în limitele unui risc acceptabil asupra mediului.

VII.4. Surse de poluan ţi şi instala ţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia poluan ţilor în mediu în timpul organiz ării de şantier. Dot ări şi m ăsuri prev ăzute pentru controlul emisiilor de poluan ţi în mediu

Obiectivul principal al managementului de mediu este de a proteja s ănătatea oamenilor şi mediul înconjur ător de efectele nedorite pe care le cauzeaz ă evacuarea poluan ţilor în mediul înconjur ător. Conceptul de control integrat al polu ării prevede un mecanism prin care poluan ţii emi şi în aer, ap ă şi sol pot fi controla ţi. Procesul de dezafectare/demolare nu prezint ă surse sta ţionare dirijate de emisii poluante în atmosfer ă. Evacu ările de poluan ţi sunt datorate surselor de emisii difuze care apar în opera ţiile de dezafectare şi de transport cu mijloace auto. Poluantul caracteristic activit ăţ ilor care se va desf ăş ura pentru dezafectarea/demolarea cl ădirii sunt pulberile . La acesta se adaug ă poluan ţii din gazele de e şapament ale mijloacelor de transport al materialelor rezultate din dezafectare/demolare. Lucr ările necesare organiz ării de şantier şi cele de dezafectare vor induce un impact nesemnificativ asupra mediului, dac ă se respect ă prevederile STAS 7469/80 şi reglement ările în vigoare privind luarea tuturor m ăsurilor pentru protec ţia factorilor de mediu. În aceast ă situa ţie nu sunt necesare instala ţiile pentru re ţinerea, evacuarea poluan ţilor în mediu în timpul organiz ării de şantier.

Concluzii:

Lucr ările necesare organiz ării de şantier şi cele de dezafectare / demolare vor induce un impact nesemnificativ asupra mediului, dac ă se vor respecta prevederile STAS 7469/80 şi reglement ările în vigoare privind luarea tuturor m ăsurilor pentru protec ţia factorilor de mediu şi a factorului uman.

VIII. LUCR ĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA DEZAFECT ĂRII, ÎN CAZ DE ACCIDENTE

VIII.1. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de r ăspuns pentru cazuri de polu ări accidentale

Pe tot parcursul procesului de dezafectare / demolare se vor respecta prevederile legisla ţiei de mediu în vigoare. Pe perioada derul ării activit ăţ ilor, în condi ţiile în care va exista o bun ă organizare de şantier şi vor fi respectate locurile de stocare a de şeurilor rezultate din dezafectare / demolare, se va preveni poluarea accidental ă a mediului. Cazuri posibile de poluare accidental ă pot ap ărea mai ales în timpul demol ării construc ţiilor şi a transportului de şeurilor spre valorificare/eliminare, ca urmare a riscului de împr ăş tiere a de şeurilor pe sol. De aceea, terenul de pe care au fost demolate construc țiile va fi cur ăţ at de orice fel de de şeuri şi nivelat la cota +0,00 m. Pentru prevenirea polu ării solului, drumurile ce vor fi folosite la transportul de şeurilor provenite din dezafectare sunt betonate, iar în cazul în care se vor produce pierderi, se va interveni pentru cur ăţ area imediat ă a solului.

VIII.2. Modalit ăţ i de refacere a st ării ini ţiale / reabilitare în vederea utiliz ării ulterioare a terenului

Emisiile de poluan ţi din procesul de dezafectare / demolare sunt reduse, şi se estimeaz ă că nu vor afecta factorii de mediu prin poluare. La finalizarea lucr ărilor proiectului se vor îndep ărta materialele rezultate din dezafect ări / demol ări, care s-au efectuat, ca aspect general, pân ă la o adâncime de 0,50 m de la nivelul cotei ±0,00 m a funda ției. Ecologizarea amplasamentului în zona fostului amplasament va cuprinde urm ătoarele activit ăţ i: - aducerea de p ământ (p ământ pentru umplutur ă, dup ă caz şi p ământ vegetal); - umplerea gropilor rezultate în urma dezafect ării funda țiilor cu p ământ de umplutur ă. La construc ţiile cu subsol gropile rezultate se vor umple cu deşeuri din costruc ţii şi desfiin ţă ri care s ă îndeplineasc ă condi ţiile de calitate pentru de şeu inert/nepericulos sau cu p ământ curat, dup ă caz; împr ăş tierea p ământului vegetal pe suprafa ţa terenului; - nivelarea şi compactarea p ământului.

Observa ție : Se vor efectua analize de sol, atât pentru sol proasp ăt ce urmeaz ă a fi folosit, precum și analize de sol, dup ă finalizarea lucr ărilor de dezafectare/ demolare a construc ției. Pentru fiecare punct de prelevare se vor face prelev ări de la adâncime de 5 și 30 cm, iar indicatorii monitoriza ți vor fi aceia și ca în cazul monitoriz ării anuale a solului pentru platforma Doljchim.

ANEXE

- Plan de Situa ţie – anex ă la Certificatul de urbanism nr. 61/ 17.05.2019, emis de Prim ăria Comunei I şalni ţa;

- Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr. 3506/ 01.07.1997