11.2.2010 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 34/3

V

(Anunțuri)

ALTE ACTE

COMISIA EUROPEANĂ

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2010/C 34/03)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regu­ lamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI „ΦΑΒΑ ΣΑΝΤΟΡΙΝΗΣ” (FAVA SANTORINIS) NR. CE: EL-PDO-0005-0520-09.01.2006 IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire: „Φάβα Σαντορίνης” (Fava Santorinis)

2. Statul membru sau țara terță: Grecia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar: 3.1. Tip de produs: Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1: Cotiledoanele plantei clymenum L. (familia Papilionaceae sau ), uscate, decorticate și concasate, de culoare galben deschis, în formă de disc plat cu un diametru de aproximativ 2 mm și un conținut de apă de maximum 13 %. Compoziția produsului se caracterizează prin conținutul foarte mare de proteine și prin conținutul ridicat de glucide. Datorită caracteristicilor sale fizico-chimice, Fava Santorinis se pregătește cu deosebită ușurință (timpul de fierbere este foarte scurt), boabele fierte și mâncărurile preparate din boabe având calități organoleptice unice, spre exemplu o consistență vaporoasă și un gust ușor dulce.

3.3. Materii prime: —

3.4. Hrană (numai pentru produsele de origine animală): — C 34/4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 11.2.2010

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată: Etapele de producție a Fava Santorinis, care își pun amprenta pe obținerea caracteristicilor speciale ale produsului, sunt cultivarea Lathyrus clymenum L. (αρακάς), maturarea (uscarea) boabelor, decorticarea și ambalarea acestora. Este necesar ca aceste etape să aibă loc în aria delimitată, pentru că la originea calităților speciale ale produsului stau tocmai parametrii distinctivi ai mediului, ai cultivării și ai procesului de uscare (folosirea solului din ), astfel încât schimbarea acestor parametri constituie cel mai mare risc de modificare a calităților Fava Santorinis.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.: Ambalarea trebuie să se efectueze în aria geografică delimitată pentru a garanta calitatea și controlul eficient al originii produsului finit. Având în vedere că produsul finit este sensibil și riscă să absoarbă umiditate, ambalarea adecvată trebuie să aibă loc cu rapiditate, imediat după decorticare și separarea cotiledoanelor. Ambalarea în afara insulei ar presupune în mod obligatoriu folosirea transportului maritim în vrac, procedură care prezintă riscuri majore de absorbție a umidității și de contaminare cu dăunători și cu boli și, în consecință, riscuri de diminuare a calității produsului.

3.7. Norme specifice privind etichetarea: —

4. Delimitare concisă a ariei geografice: Aria geografică de producție a Fava Santorinis este formată din insulele grecești Santorini, Thirasia, Palea, Nea Kameni, Aspronisi, Christiana și Askania, situate în departamentul Cicladelor (regiune din sudul Mării Egee).

Toate aceste insule se caracterizează printr-un sol vulcanic și un microclimat foarte specific. Mai precis, climatul regiunii, descris în detaliu la punctul 5.1.a, este cald și uscat, puternic însorit, cu vânturi puternice din nord (meltemia) și o umiditate relativă medie anuală de 71 %.

5. Legătura cu aria geografică: 5.1. Specificitatea ariei geografice: (a) Climat: Datele prezentate în continuare sunt considerate a fi factori climatici specifici esențiali pentru calitatea Fava Santorinis.

1. umiditate relativă a atmosferei are media anuală de 71 %

2. precipitații anuale maxime de 370 mm

3. vânturi din nord pe toată durata anului

4. temperatura medie anuală de 17,5 °C

5. 202 zile/an puternic însorite

6. înghețul practic absent.

(b) Solul: Materialul de bază al solului vulcanic care acoperă aproape în întregime insula Santorini constă în depozite terțiare de pământ, piatră ponce și de lavă. Solul este profund, cu pantă slabă, iar ravenele de eroziune sunt medii sau absente. În general, solul insulei are o structură fină și nu conține elemente anorganice esențiale, precum potasiul și azotul. De asemenea, acesta este extrem de sărac în materii organice. Și, pentru a încheia, resursele de apă sunt minime sau chiar inexistente. 11.2.2010 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 34/5

5.2. Specificitatea produsului: Caracterul specific al Fava Santorinis este dat în principal de faptul că este produs de un tip anume de plantă, Lathyrus clymenum L., din familia leguminoaselor (Papilionaceae sau Fabaceae). Această plantă este cultivată numai în aria delimitată, iar cultura ei are drept scop unic producția de Fava Santorinis.

Această origine deosebită este responsabilă de calitățile speciale ale produsului și îl distinge de alte produse similare. Principalele sale caracteristici sunt următoarele:

Caracteristici fizice: Fava Santorinis conține fragmente de cotiledoane de boabe, are o culoare galben deschis și forma de disc plat cu un diametru de aproximativ 2 mm. Are un conținut de apă de maximum 13 %, iar procentajul de cotiledoane concasate variază, în funcție de procesul de producție, între 1 % și 5 %.

Caracteristici chimice: datorită condițiilor pedologice și climatice și varietății de plante, Fava Santorinis are un conținut foarte mare de glucide (63 %) și de proteine (20 %).

Trebuie de asemenea subliniat că folosirea Fava Santorinis la pregătirea mâncărurilor le dă acestora anumite caracteristici organoleptice specifice, ceea ce deosebește acest produs de alte boabe similare și contribuie la buna sa reputație. Caracteristicile sale cele mai tipice sunt:

Consistența vaporoasă: se datorează atât dimensiunii mici a cotiledoanelor și omogenității acestora, cât și conținutului ridicat de glucide.

Capacitatea de conservare a produsului: este datorată deshidratării ridicate, dar și lipsei contaminării boabelor.

Fierberea ușoară: fierberea produsului se face repede și folosind foarte puțină apă, grație dimensiunii mici și omogenității cotiledoanelor, dar și datorită conținutului mare de glucide.

Gustul: prezența zahărului în țesutul vegetal explică gustul final ușor dulce al produsului, spre deosebire de alte produse similare, caracterizate printr-un ușor gust amar.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului: Atât caracteristicile fizice și chimice ale Fava Santorinis, cât și calitățile organoleptice ale mâncărurilor preparate cu acest ingredient sunt rezultatul combinației dintre o serie de factori care includ mediul, iscusința locală și patrimoniul genetic unic.

Aceste caracteristici sunt cunoscute din antichitate, epocă din care datează cultura Lathyrus clymenum L. (familia Papilionaceae sau Fabaceae), vechimea acesteia contribuind la reputația Fava Santorinis, prin comparație cu alte produse similare.

(a) Calitatea: după cum se precizează mai sus, calitățile speciale ale Fava Santorinis sunt date de influența combinată a trei factori. Efectele fiecăruia sunt descrise pe scurt în cele ce urmează:

Materialul genetic: din antichitate, specia care produce Fava Santorinis (Lathyrus clymenum L. din familia Papilionaceae sau Fabaceae) este cultivată în exclusivitate pe insula Santorini și pe insulele vecine. Condițiile pedologice și climatice din aceste insule fac dificilă, dacă nu chiar imposibilă, cultura altor specii producătoare de boabe. Ultimele boabe culese de pe aria de treierat sunt păstrate separat pentru a fi folosite la semănat în anul următor. Această tehnică este singura explicație a perpetuării timp de peste 3 500 de ani a culturii acestei plante, o varietate locală specifică de Papilionaceae folosită în exclusivitate pentru producția renumitei Fava Santorinis.

Lathyrus clymenum L. este responsabilă de caracteristicile fizice ale Fava Santorinis, legate de expresia fenotipică specifică a unor caracteristici taxonomice majore, precum dimensiunile și culoarea cotiledoanelor. De asemenea, compoziția chimică specială a cotiledoanelor constituie o caracte­ ristică calitativă determinată în mod genetic. C 34/6 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 11.2.2010

Iscusința locală: ține atât de cultura exclusivă a Lathyrus clymenum L., cât și de tratarea boabelor, prin care se explică procentajul scăzut de cotiledoane concasate.

Mai precis, în cadrul practicilor care au permis adaptarea culturii la mediul local sunt determinante perioada însămânțării și cea a treierării; în plus, modul de alegere a materialului de reproducere pentru culturile anului următor este specific și explică perpetuarea culturii acestei plante.

Maturarea boabelor implică la rândul ei o tehnică specială, care include două elemente importate, factori de legătură între Fava Santorinis și mediul local. Este vorba despre utilizarea pământului din Santorini și de îngroparea depozitelor destinate conservării și stocării boabelor. Această procedură protejează boabele împotriva atacurilor insectelor și contribuie la obținerea durității optimale, care le permite să reziste fără a se sfărâma în timpul fazelor ulterioare de tratare.

Mediul: influența mediului este importantă pentru cultura Lathyrus clymenum L., pentru formarea caracteristicilor cantitative precum compoziția chimică a cotiledoanelor și pentru existența unor factori de producție unici precum pământul din Santorini.

Condițiile particulare de mediu care au contribuit la alegerea și la adaptarea culturii Lathyrus clymenum L. sunt vânturile puternice, resursele reduse de apă și sărăcia solului. Plantă agățătoare, Lathyrus clymenum L. este protejată de vânturile violente; caracterul xerofil îi permite să supravie­ țuiască în condiții semideșertice, iar prin capacitatea de reținere a azotului atmosferic depășește absența elementelor nutritive fundamentale. Dovada cea mai clară a adaptării acestei culturi la mediul de pe insula Santorini este faptul că a supraviețuit exploziei vulcanului.

În sfârșit, resursele reduse de apă sunt la originea conținutului ridicat de zahăr al plantei, care îi permite să asimileze mai bine apa grație fenomenului de osmoză.

(b) Reputația: Fava Santorinis este atestată în aria delimitată încă din secolul XVI î.Ch. conform descoperirilor arheologice din epoca bronzului târziu efectuate cu prilejul săpăturilor la casa de vest din Akrotiri. Resturile de recoltă stocată au fost identificate ca fiind boabe de Lathyrus clymenum L.

Mai mult, termenul de bob este atestat pentru prima oară în scris în secolul VI sau V î.Ch., într-un fragment de tragedie a lui Eschil, astăzi dispărută, în care desemna o mâncare a oamenilor săraci.

Prima legătură între termenul „fava” și mâncarea binecunoscută este făcută de Dioscoride în secolul II d.Ch., care se referă la acest termen ca fiind denumirea latină a cuvântului grec κουκιά ( L.), planta din familia Papilionaceae cel mai frecvent utilizată pentru producția de boabe.

În secolul VI d.Ch., Chiril din Scythopolis menționează utilizarea πισαρίων, o leguminoasă de dimensiuni mici denumită αρακάς în Santorini, pentru producția de boabe, făcând astfel, pentru prima oară într-un text literar, legătura dintre termenul αρακίσκο al vechilor greci și producția de „fava”.

Produs tradițional în Santorini, „fava” este menționată în registrele unui inventar din 1850 ca fiind a patra producție a insulei în ordinea importanței, iar în 1914 Gennadios evocă în mod special excelenta calitate a Fava Santorinis și recunoaște αρακάς ca fiind planta care stă la baza producerii sale. Numeroase surse din secolul XX fac această corelație, dar numai în 1943 Rechinger menționează legătura dintre cultura locală și Lathyrus clymenum L. 11.2.2010 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 34/7

Abia în secolul XXI se stabilește corespondența dintre denumirea locală tradițională αρακάς și Lathyrus clymenum L. În scopul elaborării prezentului dosar, au fost trimise eșantioane din această plantă la laboratorul de botanică sistematică de pe lângă Universitatea de Agronomie din Atena, care a identificat Lathyrus clymenum L.

În consecință, acestea dovedesc că Fava Santorinis este cultivată fără întrerupere de mai mult de 3 600 de ani în această regiune.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini http://www.minagric.gr/greek/data/Fava%20Santorinis%20-%20specifications.pdf