Sunetul Viorii Este Ceva Foarte Apropiat De Iubirea Sau Emo]Ia Unei Femei“

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO CRONIC| DE CARTE

Tempus Fabulosum

Codrin Liviu Cu]itaru

De[i integrat, m\car din punct de vedere intelectual, civiliza]iei 1,5 apusene, Pamuk r\m`ne, psihologic vorbind, anexat culturii de origine, LEI pe care o reactualizeaz\ fic]ional. ~N » PAGINILE 10-11 ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Vadim Repin: „Sunetul viorii este ceva foarte apropiat de iubirea sau emo]ia unei femei“

Cronica unui eveniment la care nu am mai ajuns Olti]a C`ntec

~n euforia mea de iubitor al artelor spectacolului, uit fatal c\ tr\iesc `n România, iar cei 400 km ce despart Ia[ul de Bucure[ti (o distan]\ navetabil\ zilnic `n lumea civilizat\) pot deveni impracticabili la prima c\dere de z\pad\ [i cod de ger! ~N » PAGINA 3

Anii de métal Drago[ Cojocaru

Fiind la origine o form\ de divertisment dedicat\ exclusiv micilor cititori, Vadim Repin nu este doar un superstar al viorii, ci [i un interlocutor extrem de pl\cut. Exigen]ele unei vie]i tr\ite BD-ul a fost silit s\ se maturizeze la cele mai ame]itoare altitudini ale notoriet\]ii fac `ns\ ca pu]ini noroco[i s\ fie martori ai simplit\]ii [i atunci c`nd cititorii ei au crescut [i, bun\voin]ei artistului. Drumul p`n\ la el este pavat, vorba... vorbei, cu agen]i, publici[ti, asisten]i, care, fiecare la culmea, n-au vrut s\ renun]e la frumoasele obiceiuri din copil\rie. r`ndul s\u, mu[c\ un pic din timp [i `l transform\ pe Repin `ntr-o ]int\ aproape mi[c\toare [i mereu `ndep\rtat\. ~N » PAGINILE 4-5 Citi]i interviul realizat de Marius Constantinescu ~N » PAGINILE 8-9 » 2 INTRARE ~N Lucian Dan Teodorovici: „Nu-mi pot imagina c\ [eful P.S.D. va intra `n campania electoral\ doar cu un discurs antipreziden]ial CAMPANIE editorial [i cu un dialog neted, amical cu Guvernul“.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: `n care „strada“ c`[tigase multe b\- reparat\. Pentru c\, f\c`nd un sprijinul sub`n]eles pe care toc- t\lii `mpotriva actualei conduceri mic salt `n viitor, p`n\ spre perioa- mai i l-a oferit lui Mihai-R\zvan politice, mai multe dec`t a reu[it da electoral\, s\ observ\m c\, `n Ungureanu `n Parlament. Pornind sau dec`t ar fi visat s\ reu[easc\ actuala configura]ie, nefiind `nc\ de-aici, e de urm\rit cum se poa- De ce a gre[it totu[i opozi]ia `n actuala legislatur\. vorba despre alegeri preziden]ia- te implica `n aceast\ b\t\lie Vic- {i, mai cu seam\, a venit cu acest le, lupta cea mare se va da, prac- tor Ponta, scopul principal al ei discurs `ntr-un moment de apogeu tic, pentru cine va ob]ine noul Gu- fiind acela de a [terge p\guboa- Victor Ponta? al unei idei: to]i s`nte]i la fel. vern prin c`[tigarea majorit\]ii sa idee: „To]i s`nte]i la fel“. Spun O idee pe care liderii U.S.L. parlamentare. Redus\ fiind aceas- asta `ntruc`t nu-mi pot imagina s-au tot str\duit `n ultimii ani s-o t\ lupt\ la nume, cele mai preg- c\ [eful P.S.D. va intra `n campa- Lucian Dan Teodorovici {i-atunci, ce i-a f\cut pe libe- cazul `n care acest jurnalist ar fi rali s\ str`mbe din nas, ce i-a f\cut fost picat cam din lun\, adic\ lip- combat\, iar `n ultima vreme [i nante vor fi, pe pozi]ii obligato- nia electoral\ doar cu un discurs P`n\ la urm\, nu asta ne-aam do- pe ziari[tii „anti“ s\ spumege de sit de mai toate reperele impor- mai abitir. O metod\ de a o com- riu opuse, chiar Victor Ponta, care antipreziden]ial [i cu un dialog rit cu to]ii? Mai pu]ine scandaluri, furie, de ce subiectul Victor Pon- tante din contextul politic al Ro- bate, cea mai important\ chiar, se dore[te viitor prim-ministru, neted, amical cu Guvernul. Fie numai multe solu]ii. ~n discursul s\u ta a reu[it s\ acapareze aten]ia mâniei de azi. nu putea fi alta dec`t aceea de a [i R\zvan-Mihai Ungureanu, ac- mai [i g`ndul la a[a ceva i-ar pro- din Parlament, cu prilejul `nve- mediei `n ziua `n care numele de C\ci dac\ a gre[it cu ceva Vic- face evident\ linia de demarca]ie tualul prim-ministru. Iar soarta voca oric\rui om c`t de c`t intere- stirii Cabinetului Ungureanu, pe buzele tuturor ar fi trebuit s\ tor Ponta, iar p\rerea mea este dintre opozi]ie [i putere. Acolo s`nt multor puncte electorale va de- sat de politic\ un hohot de r`s. Victor Ponta a l\sat scandalul deo- fie, `nainte de oricine altcineva, c\ a gre[it chiar foarte grav da- ei, aici s`ntem noi. Din punctul pinde de care dintre ei va fi mai ~nchei `ntreb`ndu-m\, f\r\ a parte, a mai [i formulat, pe un Mihai-R\zvan Ungureanu? A gre- c\ privim din perspectiva opo- \sta de vedere, `ntr-un asemenea bun `n aceast\ b\t\lie de imagine. avea vreun r\spuns, dac\ Traian ton extrem de politicos, chiar a- [it [eful P.S.D. pentru c\ a dat zi]iei, este c\ a venit cu acest dis- context, discursul lui Victor Pon- Or, pre[edintele P.S.D. tocmai B\sescu l-a ales pe Mihai-R\zvan mical, vreo cincisprezece puncte dovad\ de calm, de modera]ie, curs nu doar tolerant, dar aproa- ta e egal nu doar cu o for]are a le-a oferit oamenilor din P.D.-L. Ungureanu baz`ndu-se pe o ase- `n care inten]iile U.S.L. s-ar pu- de pozitivism? Eu cred c\ unui pe prietenesc `ntr-un moment `n acestei frontiere, nu doar cu o tre- o arm\ important\ `n viitoarea menea reac]ie din partea lui Victor tea `nt`lni cu cele ale Guvernului, ziarist str\in, picat joi `n Parla- care, timp de vreo lun\, uneori `n cere ilegal\ a ei, ci chiar cu `ncer- lupt\. Deja aveau c`teva: `ncep`nd Ponta. C\ci ceva m\ face s\ cred idei ce seam\n\ totodat\ a solu- mentul României din `nt`mplare, geruri cumplite, sute sau mii de carea de desfiin]are a acesteia, un de la afirma]ia c\, dup\ alegeri, c\ s`ntem abia la `nceputul aces- ]ii pentru ]ar\. Un discurs care se f\r\ a [ti `ns\ prea multe despre oameni s-au radicalizat ie[ind `n „Schengen“ autohton `n care nu-i va schimba pe [efii servicii- tor efecte, la cap\tul lor put`nd s\ pliaz\ perfect sub sintagma „opo- atmosfera din politica româneas- pie]e, iar ac]iunile lor au radica- liderul P.S.D. l-a invitat f\r\ ezi- lor secrete, actualul premier fiind, se decid\ inclusiv soarta U.S.L. zi]ie constructiv\“. Iar unii comen- c\, discursul i-ar fi st`rni admira- lizat la r`ndu-le sute de mii, mi- t\ri pe mai vechiul s\u prieten la ora aceea, unul dintre ei, conti- Dac\ le-a luat `n calcul, atunci, ori- tatori au [i salutat asta – chiar ]ie [i constatarea c\ democra]ia lioane de oameni care, din diverse Mihai-R\zvan Ungureanu. nu`nd cu imaginile de la eveni- c`te resentimente ai fi adunat `m- dac\ cei mai mul]i dintre ei s`nt de la noi e una solid\, echilibra- motive, n-au ajuns `n acele pie]e, Eroarea e mare din punct de ve- mente private (cum ar fi aceea de la potriva pre[edintelui, tot nu te-ai mai degrab\ comentatori cu t\, demn\ de a fi dat\ oriunde de[i mul]i ar fi vrut s-o fac\. A vedere politic, dar grav pentru U.S.L. propria nunt\) care sus]in prietenia putea ab]ine s\ nu-i admiri in- simpatii democrat-liberale. ca model. ~ns\, subliniez, doar `n nit cu acest discurs `n momentul este c\ ea nu prea mai poate fi dintre cei doi [i culmin`nd cu stinctul politic.

TEO GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I Abia& apoi mi-am dat seama care ar putea fi problema: ce vrea [oferul obi[- SUPLIMENTUL LUI JUP nuit, [oferul de ora[, nu e un loc de O mare parc\rie parcare. El vrea cel pu]in dou\ locuri de parcare: unul c`t mai aproape de serviciu, unul `n fa]a casei, eventual Radu Pavel Gheo dreptul s\ `[i pun\ [i ei ma[inu]a pe un unul `n centru dac\ trece mai des pe petic de teren despre care s\ poat\ zice acolo, plus locurile de parcare obliga- c\-i locul lor de parcare. {i a[a, auzind Una dintre marile nemul]umiri ale ce- torii de la malluri [i supermarketuri. Cu jeluirile [oferilor coco]a]i pe trotuare, `n- t\]enilor din ora[ele române[ti fa]\ de toat\ `ng\duin]a inimii mele de pieton, ]epeni]i `n sta]ii de autobuz [i strecura]i edilii lor este, de c`]iva ani `ncoace, lipsa mi se pare cam mult. Iar f\r\ `ng\duin- `n pie]e cu accesul interzis dup\ ce au parc\rilor. S`nt ei nemul]umi]i [i de al- ]\, mi se pare o obr\znicie s\ tai copaci tele, c\ci ce soi de român ar mai fi acela rupt c`te un st`lpi[or de metal ce `nchidea [i s\ retezi spa]ii verzi pentru ca s\ `n- care ar fi mul]umit de cei care `l con- zona, m-am `ntrebat ce fac s\rmanii du- mul]e[ti parc\rile – ve[nic prea pu]ine –, duc? – ar r`de to]i de el –, dar parc\rile p\ ce s`nt alunga]i de acolo. Unde `[i duc c`nd e evident c\ asta nu face dec`t s\ s`nt mereu pe primele locuri `n sondajele ei ma[inile? Unde le las\, de vreme ce sporeasc\ num\rul ma[inilor nes\]ioa- ce evalueaz\ insatisfac]iile [i dolean]ele locurile de parcare s`nt at`t de pu]ine? se, ce vor alte [i alte parc\ri. E cel mai locuitorului urban. Nici un primar nu a A[a se face c\ `n perioada asta de sigur mod de a distruge armonia unui fost `n stare s\ satisfac\ marele dezide- iarn\ grea, c`nd mai toate str\zile au ora[ [i echilibrul lui urbanistic. E o gre- rat al momentului `n România urbani- fost o vreme `nz\pezite [i ma[inile nu [eal\ pe care marile ora[e occidentale au zat\: parc\ri, c`t mai multe parc\ri. prea mai circulau, am studiat cu aten- f\cut-o prin anii 1960-1970 [i acum `n- Dac\ or\[enii de azi ar trebui s\ re- ]ie str\zile. De[i am fost foarte atent, scrie `n cheie contemporan\ Hora nu am v\zut nic\ieri vreun nefericit cearc\ s\ o repare, `ncerc`nd s\ redea Unirii, a[a cum a f\cut-o, de exemplu, care s\-[i fi urcat ma[ina pe scara blo- spa]iul urban locuitorilor [i nu ma[inilor. Nicolae Ceau[escu – omul care a mo- cului, s-o fi `ngropat undeva `ntr-un {i mi-am mai amintit ceva: `n unele delat de fapt con[tiin]a civic\ a româ- bunc\r sau s-o fi pus `ntr-o dung\, de-a ora[e (`n Timi[oara cel pu]in) exist\ zeci nilor, at`ta c`t o avem azi –, presupun curmezi[ul, rezemat\ de vreun copac. de blocuri la al c\ror parter au fost c\ una din strofe ar suna cam a[a: Am v\zut doar ma[ini oprite l`ng\ bor- construite c`teva garaje. Pu]ine, prea „Vin’ la Milcov cu gr\bire,/ S\-l sec\m dur\, `n parc\rile care erau – c`te erau – pu]ine, dar s-au construit. Am trecut dintr-o sorbire/ {i s\ facem o parcare/ [i `n cur]ile caselor. Acum, c`t st\teau pe recent pe l`ng\ unele dintre ele. ~n Din hotare `n hotare”. Ba chiar ar fi `n loc, p\reau s\ `ncap\ foarte bine `n ora[. zonele cu vad comercial toate, dar ab- stare s\ treac\ la ac]iune – adic\, `n vir- Ba mai mult, c`teva parc\ri din zona solut toate au fost transformate `n buti- tutea spiritului civic despre care vor- central\ a ora[ului erau pe jum\tate curi, centre de copiat acte, magazine beam mai `nainte, s\ le cear\ primari- goale. Ciudat, nu? de haine second hand, birtule]e [i tot lor s\ treac\ la ac]iune. Mi-am amintit apoi c\ de fapt `n ce vre]i... `n afar\ de destina]ia ini]ial\. Eu nu am ma[in\ (probabil c\ s-a ob- toate weekendurile parc\rile din centru B\nuiesc c\, atunci c`nd s`nt `ntreba]i, servat deja `n text). Dar am sim]it c\ e de [i din zonele de birouri s`nt `n general proprietarii lor s`nt la fel de porni]i pe datoria mea s\ fiu cu inima [i sufletul pustii [i nu se repede nimeni s\ le ocupe. municipalitate, care nu construie[te al\turi de bie]ii posesori de autovehi- P\i atunci cum? S`nt sau nu s`nt des- parc\ri, parc\ri, c`t mai multe parc\ri. cule particulare. Oamenii pl\tesc taxe tule locuri de parcare pentru ma[inile P`n\ c`nd facem ]ara toat\ o mare [i impozite locale, deci au, nu-i a[a, bie]ilor oameni? Greu de zis. parc\rie.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro ~n loc s\ relatez acum despre atmosfera de la Romexpo, unde ar fi trebuit s\ m\ simt cet\]ean european pentru dou\ ore, 3 « DE ACAS| scriu din patria noastr\ subdezvoltat\ despre ce am v\zut cu alte ocazii, prin alte locuri legat de fenomenul Cirque du Soleil. ordinea de zi Cronica unui eveniment la care nu am mai ajuns

Mare bucurie pe capul Informa]ii, de unde aflu, la 4.30 AM, c\ trenurile s`nt anulate, cele plecate meu s\ aflu c\ România au `nt`rzieri astronomice, se [tie vag pe se `nscrie sincron `n via]a unde sta]ioneaz\, iar drumurile na]ionale s`nt `nchise `n Vrancea [i Buz\u! cultural\ a Europei [i c\ ~njur pe un ton re]inut ceva cu B\ses- nu mai e nevoie s\ facem cu, cu to]i politicienii din ultimii 22 efortul de a merge la Pa- de ani [i cu mine, care nu am emigrat c`nd am avut ocazia! ris, Londra ori Budapesta ~n loc s\ relatez acum despre atmos- pentru a viziona specta- fera de la Romexpo, unde ar fi trebuit s\ m\ simt cet\]ean european pentru cole [i companii de renu- dou\ ore, scriu din patria noastr\ sub- me. Cirque du Soleil pre- dezvoltat\ despre ce am v\zut cu alte o- cazii, prin alte locuri legat de fenome- zint\ la Bucure[ti o serie nul Cirque du Soleil. de cinci zile de reprezenta]ii cu o produc]ie de 4.000 de angaja]i din 40 curs\ lung\, Saltimbanco. de ]\ri [i 22 de spectacole Cump\r bilet, la premiera ~n 1984, c`nd fonda la Montreal-Québéc, al\turi de Daniel Gauthier, Cirque du de miercuri, nivel premium, Soleil, Guy Laliberté nu intuia evolu]ia [i num\r zilele p`n\ c`nd ulterioar\ a proiectului. Desigur, `m- urma s\ iau calea Capi- preun\ cu colaboratorii doreau s\ fac\ le meilleur, dar niciunul nu putea an- talei. ~n euforia mea de ticipa transformarea `ntr-un fenomen iubitor al artelor specta- mondial. Pilonii pe care s-a structurat aceast\ afacere din artele spectacolului colului, uit fatal c\ tr\- au fost multiculturalismul, combina- iesc `n România, iar cei rea elementelor tipice circului cu cele ale artelor, `ntr-o formul\ de sincretism 400 km ce despart Ia[ul superior. ~ncadrabil\ `n „noul circ“, `n- de Bucure[ti (o distan]\ treprinderea s-a bucurat `nc\ de la `n- ceput de sprijinul lui National Circus navetabil\ zilnic `n lumea School din Canada, extinz`ndu-[i rapid civilizat\) pot deveni im- re]eaua de colaboratori interna]ionali, practicabili la prima c\de- atr\g`nd arti[ti de top din Rusia, Fran- operei [i al musical-ului, efectele arte- a teatralit\]ii prin sublinierea sincre- ]a, Belgia, ]\rile nordice, Asia, acolo lor vizuale. Tema e `ntotdeauna neo- tismului [i na[terea esteticii impurului, re de z\pad\ [i cod de ger! unde circul este studiat `n institu]ii de bi[nuit\. ~n Ovo, sursa de inspira]ie e a unor genuri de grani]\, canadianul `nv\]\m`nt superior [i practicat la nivel regnul insectelor; `n Varekai, lumea p\- Robert Lepage a devenit unul dintre stu- Olti]a C`ntec de crea]ie artistic\. Profesioni[tilor din durii; `n O, universul acvatic; `n Iris, cel diile mele de caz. Profilul s\u artistic circ li s-au ad\ugat invita]i din sfera tea- al filmului; `n Amaluna, cea mai nou\ (practician complex al interferen]ei spi- trului, cinematografiei, muzicii, core- montare, o insul\ misterioas\ aflat\ sub Cu legitima]iile de c\l\torie [i biletele rituale, str\dania de a rupe orice limi- grafiei, design-ului vestimentar, machia- influen]a Lunii e st\p`nit\ de Prospera, te [i a `nnoi continuu) se potrivea per- `n buzunar, cu un orizont de a[teptare jului, sceno-tehnicii etc., `ntr-un mix de varianta feminin\ a shakespearianului fect pe modelul concitadinilor de la c`t cifra de afaceri a lui Cirque du So- superlative estetice. Aproximativ 4.000 Prospero. Cit\rile culturale s`nt frecven- Soleil, care l-au invitat `n echip\ de do- leil, m\ duc la gar\. Totul se n\ruie la de angaja]i, dintre cei mai buni `n bran- te, `n Corteo, de pild\, recuno[ti influ- u\ ori: pentru Ka [i Totem. ~n acesta [a lor, din 40 de ]\ri, `ntre]in un afi[ en]ele filmelor lui Fellini [i ale picturi- din urm\, mijloacele artistice s`nt uti- permanent de 22 de spectacole, la se- lor lui Degas. Targetul este foarte larg, lizate pentru a `nf\]i[a evolu]ia forme- diul québécois, dar [i la Las Vegas [i `n a[a `nc`t `n portofoliul du Soleil se afl\ lor vie]ii, de la stadiul amfibiu la omul turnee simultane pe toate continente- [i Viva Elvis, The Beatles Love, Michael actual. E, dac\ vre]i, un cocteil de dar- le. Cifra de afaceri e uria[\, la nivelul Jackson The Immortal, evident pentru winism, legende [i mituri, `n care crea- sutelor de milioane de dolari, neafec- amatorii de muzic\ [i biografii ale ge- torii au a[ezat personaje, evenimente tat\ de criz\ prin finan]\ri substan]iale nului. Apropo de muzic\, `ntotdeauna istorice str\vechi, semne ale unor lumi din ]\rile arabe. coloana sonor\ e compus\ special [i are disp\rute, oferind publicului [ansa de Exist\ c`teva caracteristici care defi- c`teva hituri. Mont\rile s`nt superpro- a se proiecta `ntr-o fic]iune ce ac]ionea- precis, o omogenitate [i o bog\]ie vi- nesc stilul Cirque du Soleil. Toate spec- duc]ii, cu bugete invidiate [i de Broad- z\ hipnotic. Ceea ce individualizeaz\ zual\ acaparatoare. Fiecare minut e o tacolele pornesc de la o idee [i o poves- way. Crea]ia este rezultatul unei specia- spectacolul s`nt fluiditatea [i partea mul- nou\ surpriz\ oferit\ de performeri te, de la o linie narativ\, ca `n literatu- liz\ri stricte, fiecare [tie precis de care timedia, caracteristici pe care i le dato- ce-[i st\p`nesc perfect corpul, `ndr\z- r\ ori teatru, pe care interpre]ii o redau buc\]ic\ trebuie s\ se ocupe, iar cola- reaz\ lui Lepage. nind s\ contrazic\ legi ale fizicii, de fapt printr-o bog\]ie de mijloace provenind boratorii provin din top ten-ul dome- supun`ndu-le `n folosul presta]iilor pro- din toate artele. Scenariul ini]ial cap\- niului. Povestea, scenografia, eclerajul, Saltimbanco, v\zut pe DVD prii. Cu umor, tensiune emo]ional\ [i t\ via]\ prin intermediul numerelor din ambientul sonor, machiajul, numerele lirism, spectacolul hr\ne[te nevoia de circul tradi]ional, minus dresurile de incluse `n scenariu pentru a sprijini na- Saltimbanco `l v\zusem cu mai mul]i n\scociri a privitorului, `l conduce c\- animale, adic\ muzica live, acroba]ii – la ra]iunea, executarea denot\ o imagi- ani `n urm\ pe DVD, prin bun\voin]a tre un imaginar care prinde via]\ chiar sol, `n\l]ime, plas\ elastic\, pe ro]i –, mo- na]ie eliberat\ de orice m\rginiri. unei românce care tr\ie[te `n Cana- acolo, `n fa]a ochilor. La Cirque du mente cu clovni, jonglerii, contorsionism, ~n documentarea pentru teza de doc- da. E mai apropiat de entertainment Soleil visul devine realitate, imposibi- for]\, pirotehnie etc., are glamour-ul torat, legat\ de extinderea contemporan\ dec`t altele, dar are un desen scenic lul devine posibil!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro » 4 Alex Savitescu: „«MRU» pare, `n acest joc al ielelor, o specie pe SPERAN}| cale de dispari]ie. Eu sper – [i, probabil, nu s`nt singurul – c\ e dosar una pe cale de apari]ie“.

FILE DIN ISTORIA BD Anii de métal ~n ultimele episoade am de avangard\), iar `n 1972, paradisul „Pilote“ se fisureaz\: o parte din redac- trecut `n revist\ felul `n ]ie (Claire Bretcher, Nikita Mandryka [i care banda desenat\ eu- Gotlib) pleac\ pentru a fonda „L’Echo des Savanes“, primul jurnal de BD pe ropean\ a ajuns, odat\ care era trecut avertismentul explicit cu cititorii ei, la v`rsta „pentru adul]i“. adult\, proces ce avea s\ Acesta a fost un prim „val“ de rebeli. Al doilea urma s\ plece `ntr-o direc]ie Cele 68 de pagini, dintre care 18 color, marcheze profund cea nou\... con]in `n special lucr\ri ale fondato- de a noua art\ europea- rilor Druilet [i Moebius. Acesta din ur- Asocia]ia umanoizilor m\ debuteaz\ aici dou\ dintre perso- n\ [i nu numai. najele lui marcante: Maiorul Grubert ~mpins de la spate de Nikita Mandryka [i Arzach ale c\rui aventuri fac senza- Drago[ Cojocaru (tat\l lui Concombre Masque), un t`n\r ]ie `n lumea BD, fiindc\ seria care `i es- critic [i scenarist de BD pentru fanzine te dedicat\ este complet lipsit\ de text. Fiind la origine o form\ de divertisment [i „Pilote“, Jean-Pierre Dionnet, `[i an- Al\turi de ei, debuteaz\ un t`n\r au- treneaz\ doi colegi `ntr-o aventur\ ex- dedicat\ exclusiv micilor cititori, BD-uul tor, Jean Claude Gal, cu o serie hero- traordinar\ `n decembrie 1974. a fost silit s\ se maturizeze atunci c`nd ic-fantasy, Les Armées du Conquerant. Cei doi s`nt deja ni[te nume. Primul, cititorii ei au crescut [i, culmea, n-aau Noutatea o reprezint\ alt\ serie fan- Phillipe Druillet, se remarcase la „Pi- vrut s\ renun]e la frumoasele obiceiuri tasy, Den, a unui autor american, Ri- lote“ drept „autorul BD care a explodat din copil\rie. ~n Europa, unul dintre re- chard Corben, vedet\ `n underground- limitele cadrajului“ cu aventurile fan- perele acestei maturiz\ri este, a[a cum ul american. tastice ale lui Lone Sloane, BD fantas- spune Marcel Gotlib, apari]ia revistei „Era ceva ce nu mai existase p`n\ tic inspirat `n egal\ m\sur\ de space o- atunci. Punea benzile desenate `ntr-o „Pilote“, la sf`r[itul anilor ’50. „~nainte pera [i Lovecraft. Al doilea se nume[te perspectiv\ cu totul nou\“, avea s\ spu- de «Pilote», fiindc\ banda desenat\ era Jean Giraud [i este desenatorul unei n\ Corben, ani mai t`rziu. f\cut\ numai pentru copii, autorii tre- serii de mare succes, western-ul Blue- buiau permanent s\ se `ntrebe dac\ un berry, realizat pe scenariile lui Jean Soclul de „Métal“ gag era sau nu la nivelul publicului, Michel Charlier. De c`]iva ani `ns\, Gi- erau sili]i permanent s\ se cenzureze. raud `[i dezvolt\ o a doua personali- „Métal Hurlant“ este un succes. Revis- Publicul lui «Pilote» era deja un public tate care, sub pseudonimul Moebius, ta trece `n numai un an de la apari]ia mult mai v`rstnic, adolescen]i, studen]i exploreaz\ limitele fantasticului [i trimestrial\ la cea lunar\, cu un num\r etc.“, aminte[te tat\l lui Gai-Luron. „De- subcon[tientului. sporit de pagini. Sumarul r\m`ne de- senatorii aveau o mai mare libertate de Cei trei, plus un al patrulea, omul de dicat „programului“ ini]ial, privilegi- ac]iune, puteau s\ fie mai creativi...“ afaceri Benoit Farkas, fondeaz\ o mic\ ind banda desenat\ fantastic\, reali- Dar `n anii ’60 nici aceast\ doz\ su- editur\ numit\ Les Humanoïdes As- zat\ `ntr-o diversitate de stiluri. plimentar\ de libertate nu va mai fi su- sociés, cu scopul de a publica trimestri- Pe l`ng\ autorii-editori, se formea- ficient\, pe m\sur\ ce publicul [i `n- al o revist\ de BD dedicat\ `n `ntregi- z\ foarte repede o echip\ extrem de treaga societate se schimb\. Presa se me SF-ului [i fantasticului. O revist\ al divers\ care adun\ laolalt\ at`t nume schimb\ [i ea. ~n 1960 se na[te provo- c\rei prim num\r, legendar azi, apare mari (Alexis, Marcel Gotlib, Nikita Man- catorul jurnal de umor „Hara-Kiri“, `n `n ianuarie 1975 [i care poart\ titlul dryka, Jacques Tardi, Enki Bilal, Caza, 1969 Wolinski scoate pe pia]\ „Char- „Métal Hurlant“. F’Murr, Jean-Claude Forest, Jacques Aventurile „mute“ ale lui Arzach, c\lare pe pterodactilul s\u alb, au reprezentat o lie Mensuel“ (revist\ de BD care se Acest prim num\r arat\ direc]ia `n ca- Lob, Paul Gillon etc.), c`t [i autori din adev\rat\ revolu]ie `n epoc\ voia `n acela[i timp [i nostalgic\, [i re autorii lui „Métal“ vor s\ se `ndrepte. alte ]\ri (Vaughn Bodé, Alain Voss,

poate, pre[edintele chiar la asta se g`nde[te. Nu vreau nici LA LOC teleCOMANDA O declara]ie de simpatie s\ `i laud cabinetul de mini[tri, din care fac parte c`teva figuri Alex SAVITESCU [i una de antipatie ce nu-mi dau senza]ii gastrice tocmai pl\cute. Vreau s\ cred c\ domnia sa va fi, ca premier, *** actuala putere; c\ politica Acesta nu este un text de sus- cei care s-au g\sit `n prima serie lunar\ de satir\ [i omor. Da, a[a cum a fost, p`n\ acum, ca d`n[ilor se face la televizor [i ]inere a lui Traian B\sescu, pe de Jurnalism de la „Cuza“ mi-au colegul meu avea [i are ochi profesor sau ca diplomat: un c\, de fapt, este orice, nu- care nu-ll mai simpatizez defel povestit, aproape cu patos, de- alba[tri. La propriu! Este cel om cu o prezen]\ public\ re- Dinozaurii au disp\rut `n mai politic\ nu. Oric`t de de vreo [ase ani. Nu este nici spre c`t de mi[to le-a fost, la ca- care [i ast\zi regret\, din c`te-l volt\tor de decent\ pentru urma unui cataclism, zic mare ar fi frustrarea noastr\, unul de pactizare cu opozi]ia tedr\, Mihai R\zvan Ungureanu. [tiu, c\ a fost autorul unei an- spa]iul nostru, care cunoa[te speciali[tii. Nu le doresc tot cred c\ exist\ un prag mi- noastr\ vesel\ [i guraliv\: „use- Dup\ un an, el a plecat la Bu- chete `n urma c\reia „MRU“ limba român\ ([i-nc\ vreo pa- r\ul din lume oamenilor lui nim de decen]\ [i de onesti- leul“ se comport\ ca o ]a]\ ca- cure[ti, ca secretar de stat `n [i-a dat demisia din func]ia de tru pe l`ng\), un individ apre- Dan Voiculescu, la fel cum re a b\ut prima gur\ de vi[ina- Ministerul de Externe. Nu, nu ministru de Externe. ciat `n cancelariile occidentale nu visez lucrul \sta nici pen- tate, pe care nu-l putem t\ din via]a dumneaei. Este o ne-am `nt`lnit niciodat\; nicio- Textul de fa]\ nu este o [i unul care poate aduce echili- tru B\sescu, Boc, Ponta sau trece dac\ ne mai respect\m simpl\ declara]ie de simpatie [i dat\, fa]\ `n fa]\. S\ fi fost prin od\ pentru noul premier, ci bru `n nebunia noastr\ cotidia- Antonescu. Nu pot `ns\ s\ m\car oleac\. Partidele TV de `ncredere fa]\ de un om pe 2002 c`nd mi-a transmis, prin- doar un vot de `ncredere pe n\. „MRU“ pare, `n acest joc al nu constat c\ opozi]ia noastr\, ale lui Antonescu, Voiculescu care l-am ratat ca profesor. tr-un coleg de genera]ie, mul- care vreau s\ i-l dau lui Un- ielelor, o specie pe cale de dis- pe care [i eu a[ vota-o `n con- [i Dan Diaconescu nu aduc Fac parte din a doua pro- ]umiri pentru c\ i-am luat ap\ra- gureanu. Nu cad prad\ ten- pari]ie. Eu sper – [i, probabil, di]ii politice normale [i dac\ solu]ii, ci provoac\ false re- mo]ie de jurnali[ti cu acte `n rea `n fa]a unei tentative de exe- ta]iei de a-l considera marione- nu s`nt singurul – c\ e una pe ea ar exista de-adev\ratelea, volu]ii [i coboar\ opozi]ia la regul\, de la Ia[i. Mul]i dintre cu]ie public\, dintr-o revist\ ta lui B\sescu, chiar dac\, cale de apari]ie. se comport\ mai r\u dec`t nivel de flegm\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Drago[ Cojocaru: „Seriile extraordinar desenate s`nt cele care „MÉTAL fascineaz\ publicul [i care fac ca «Métal Hurlant» s\ devin\, `n 5 « HURLANT“ scurt\ vreme, `n `ntreaga lume, `ntruchiparea benzii desenate «adulte»“. dosar

Sergio Macedo, Daniel Ceppi) sau tine- re talente, precum Serge Clerc, Frank CUM A SCHIMBAT Margerin, Dominique Hé, Chantal Mont- „MÉTALUL“ ellier, Michel Crespin, François Schui- ten. „Métal“ se dovede[te astfel un ma- (~N PARTE) LUMEA re descoperitor de talente. Tot `n „Métal Hurlant“ avea s\ de- Benzile desenate publicate de buteze un personaj insolit, devenit a- „Métal Hurlant“ au avut un impact proape peste noapte unul dintre cei mai uria[ care a reu[it s\ treac\ de importan]i scenari[ti BD din Fran]a. grani]ile universului BD. ~n mare Imediat dup\ primul num\r al revis- parte, aceasta se datoreaz\ faptului tei, Jean Moebius Giraud avea s\ fie c\, prin edi]ia american\, universu- implicat `ntr-un proiect uria[ de adap- rile create de autori precum Moe- tare a romanului Dune de Frank Her- bius sau Druillet au ajuns cunoscu- bert de c\tre cineastul chilian Alessan- te de mul]i dintre tinerii cinea[ti dro Jodorowsky, foarte cunoscut prin americani, autori ai unor filme cu filmele sale El Topo sau Muntele sacru. mare impact la public. De aseme- Dar proiectul faraonic al lui Jodorow- nea, Moebius [i al]i autori asocia]i sky este dobor`t sub povara unor am- Humanoizilor au lucrat la filme, bi]ii mult prea mari [i a unui buget ex- accentu`nd aceast\ influen]\. S`nt travagant pentru epoca respectiv\. Prin de notorietate declara]iile unor „ruinele“ lui, cea mai mare parte din- George Lucas sau James Cameron tre arti[ti s`nt recupera]i c`]iva ani mai (chiar Spielberg sau David Ficher), t`rziu de Ridley Scott pentru Alien. Jo- care recunosc influen]a pe care dorowsky ajunge s\ se reconverteasc\ aceast\ revist\ a avut-o asupra lor. `ns\ la BD [i, `mpreun\ cu Moebius, Cazul cel mai explicit este cel al s\ lanseze `n 1980 `n paginile lui „Mé- lui Ridley Scott. Acesta lucrase cu tal“ celebrul ciclu SF esoteric Incal, care, Moebius [i Giger la Alien, dup\ ca- de-a lungul vremii, avea s\ devin\ un uria[ bestseller [i s\ nasc\ alte cinci ci- re s-a lansat `n realizarea celebrului cluri, realizate cu desenatori diferi]i. Blade Runner. Plan[e din „Métal Al\turi de plan[e de BD, revista con- Hurlant“ `mpodobeau pere]ii biro- ]ine [i multe cronici de carte [i film (SF), ului s\u din Londra. C`nd a fost pus de muzic\ („metalul“ din titlu nu e chiar `n situa]ia de a-[i imagina un Los degeaba, de[i autorii s`nt mai degrab\ „Métal Hurlant“ – o mare familie pasional\, specializat\ `n explorarea limitelor creativit\]ii Angeles din anul 2019, regizorul influen]a]i de jazz [i rock progresiv), britanic [i-a ales ca punct de `ns\ seriile extraordinar desenate s`nt care men]in ani la r`nd dificult\]ile fi- sonor\ realizat\ de nume grele ale dovedeasc\ definitiv\. Les Humano- plecare banda desenat\ The Long cele care fascineaz\ publicul [i care nanciare ale editurii. stilului muzical omonim (Black Sab- ïdes Associés exist\ `nc\ [i este una Tomorrow, realizat\ de Moebius pe scenariul lui Dan O’Bannon. fac ca „Métal Hurlant“ s\ devin\, `n scur- bath, Blue Oyster Cult etc.). dintre cele mai mari edituri de gen din De la aceast\ s\m`n]\ ini]ial\, t\ vreme, `n `ntreaga lume, `ntruchipa- ~n acela[i timp `ns\, edi]ia ameri- Fran]a, cu „exporturi“ `n toat\ lumea, „Métal“ american universul futurist din Blade Runner rea benzii desenate „adulte“. Formula can\ `nlocuie[te treptat mare parte multe dintre acestea fiind zecile de a fost creat de Scott cu ajutorul u- `ncepe s\ fie copiat\ cur`nd [i de alte Tot `n 1975, editorul american al revis- din autorii europeni cu talente locale, reedit\ri dup\ operele „clasice“ din nor arti[ti precum „futuristul vizual“ reviste. tei de umor „National Lampoon“, Le- spre triste]ea lui Dionnet care `[i d\ portofoliu. Syd Mead, cu o grij\ maniacal\ ~n acest timp, Editura Les Humano- onard Mogel, descoper\ „Métal Hur- seama c\, odat\ ce a v`ndut drepturi- La o conferin]\ ]inut\ anul trecut fa]\ de autentic, posibil [i realism. ïdes Associés (cunoscut\ [i ca Humanos) lant“ `n timpul unei vizite la Paris [i le, nu are nici un control editorial a- `n cadrul Festivalului Comic-Con de Blade Runner nu a fost un mare continu\ s\ creasc\ [i s\ prospere, sco- cump\r\ imediat drepturile pentru o supra acestui frate „metalic“ de peste la Paris, Jean-Pierre Dionnet [i Frank succes `n sal\ `n anul apari]iei sale, ]`nd `n album parte dintre seriile ap\- edi]ie american\. Aceasta apare `n a- Atlantic. Cel mai mult rezist\ `n suma- Margerin, doi dintre realizatorii re- 1982. Capodoper\ a genului SF, el rute ini]ial `n revist\, dar [i opere ale prilie 1977, sub titlul „Heavy Metal“ [i rul SUA autori uria[i, precum Moe- vistei, au tras concluzia c\, f\r\ s\ `[i s-a dovedit `n timp un film cult cu altor autori, cum ar fi Hugo Pratt, serii are un mare succes – `n doar c`teva luni bius sau Phillipe Caza. fi propus asta, „Métal Hurlant“ a des- o influen]\ extraordinar\ `n afara clasice americane sau autori erotici. tirajul dep\[e[te suta de mii de exem- ~ns\ „Métal Hurlant“ continu\ s\ chis poarta [i „a balizat“ drumul unei genului: arhitectur\, design, mod\ Humanoizii s`nt cei care, `n 1975, pu- plare. Trei ani mai t`rziu, era lansat fil- fie un succes fiindc\ apar [i alte edi]ii mi[c\ri contra-culturale care a deve- etc. Ast\zi, `n 2011, Los Angeles-ul blic\ Necronomicon, primul album de mul de anima]ie Heavy Metal care a- interna]ionale – `n Germania `n 1980, nit, `n timp, „cultura“ [i c\ moartea ([i multe dintre marile metropole art\ al celebrului suprarealist elve- dapta mai multe pove[ti scurte ap\- `n Spania [i Italia `n 1981, `n Olanda `n revistei „a generat Big-Bang-ul care a ale lumii) seam\n\ izbitor cu me- ]ian, H.R. Giger. Exist\ `ns\ [i e[ecuri rute `n paginile revistei, pe o coloan\ 1982, `n Suedia [i Danemarca `n 1984. lovit apoi `ntreaga band\ desenat\ mo- galopolisul sc\pat de sub control ~n 2012, edi]ia american\ reu[e[te dern\“. R\m`n `n urm\ o list\ lung\ de din Blade Runner. „Probabil sin- `nc\ s\ fie pe pia]\, dar cu un tiraj de- autori clasici, un catalog de capodo- gurul lucru care apare `n film [i pe cimat. Ea a fost „r\scump\rat\“ `n 1992 pere ale genului [i un impact formi- care nu `l avem `nc\ s`nt ma[inile de Kevin Eastman (autorul }estoaselor dabil asupra artei secven]iale. zbur\toare“, remarca, la 20 de ani Ninja) care a ajustat-o conform gus- O posibil\ concluzie este formu- de la premier\, actorul Edward turilor sale [i care a `ncercat s\ [i pro- lat\ de Christian Marmonnier, coau- James Olmos. duc\ un nou film, Heavy Metal 2000. tor al volumului „Métal Hurlant“ – la machine a rever, ap\rut `n 2005: Finalul „«Métal» a fost leag\nul unei culturi ast\zi banalizate. Genurile literare [i La fel ca majoritatea marilor reviste artistice descoperite `n paginile revis- de BD ap\rute la `nceputul anilor ’70, tei, majoritatea lor arte minore al c\- `n ciuda succesului [i statutului legen- ror pap\ era Dionnet, s`nt ast\zi cele- dar c\p\tat `n ochii publicului, [i bre, asimilate `n marea cultur\. Teme- „Métal Hurlant“ avea s\ fie sortit dis- le [i ideile dezvoltate `n revist\ au pre- pari]iei. Deja `n anii ’80 `ncepuse s\ cedat cam toate tendin]ele ulterioare. piard\ vitez\ printr-o direc]ie editori- ~n ciuda certurilor deseori virulente al\ care s-a `nstr\inat `ncet [i sigur de din cadrul redac]iei, revista a f\cut mul- inten]ia ini]ial\. Mare parte din auto- t\ vreme dovada unui eclectism nebun rii de baz\, inclusiv fondatorii, se `n- [i aberant pentru majoritatea editori- dep\rtaser\, atra[i de alte orizonturi. lor contemporani. Un eclectism pasio- Avea s\ dispar\ `n 1987, pentru a fi nal care urla «Noi form\m o mare fa- resuscitat\ de Humanos `n 2002 `ntr-o milie!». Din p\cate, aceast\ mare fa- formul\ al c\rei scop era mai degrab\ milie improbabil\ s-a dizlocat, l\s`nd lansarea tinerilor autori sub contract `n urm\ doar urmele unui editor ie[it cu editura. A doua moarte avea s\ sur- din tipare [i umbra unei deschideri Patru umanoizi asocia]i: Beno`t Farkas, Jean Pierre Dionnet, Phillipe Druillet [i Moebius vin\ foarte repede, `n 2006, [i s\ se de spirit care nu mai este“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro » 6 O SUBTILITATE „Un roman de o minunat\ subtilitate, ce o a[az\ pe Sofi Oksanen `ntre cei mai buni scriitori ai momentului.“ MINUNAT| avanpremier\ („Kirkus Reviews“) Sofi Oksanen – Purificare

„Suplimentul de cultur\“ de cas\. Fata nu se mi[c\, doar se ghe- rochia de cas\ a lui Aliide [i, `nainte ca mui pe scaun mu[c`ndu-[i buza infe- Aliide s\ o poat\ opri, `[i arunc\ cio- CARTEA public\ un fragment din rioar\. Expresia fe]ei sale lu\ `nf\]i[a- rapii [i rochia `n sob\. Harta ì zbur\ romanul Purificare de rea pe care o avusese la `nceput. Ali- pe covor. Fata o lu\ degrab\ [i o azv`r- Ac]iunea romanului Purificare Sofi Oksanen, care a fost ide sim]i repulsie. Fata avea s\ plece li `n foc, dup\ haine. are loc `n anii 90’; una degrab\, dar nu `nainte de a stabili un- — Zara, n-ai de ce s\-]i fie team\. dintre protagoniste, Aliide tradus `n peste 40 de de s\ o trimit\ [i de a-i da ni[te medi- Fata st\tea pav\z\ `n fa]a cuptoru- Truu, o femeie `n v`rst\ ]\ri, este `n curs de camente. N-o s\ stea acolo [i s\ a[tep- lui `n care ardeau hainele. Rochia de care a supravie]uit oro- te s\ apar\ so]ul fetei ca musafir. Sau pe ea era `ncheiat\ str`mb. rilor ocupa]iei sovietice `n ecranizare [i a c`[tigat cine era pe urmele ei. Dac\ fata nu era — Ce zici de o baie? ~nc\lzesc acum Estonia de dup\ cel de-al numeroase premii trimis\ de ho]i, atunci cine o trimise- ni[te ap\, spuse Aliide. N-ai de ce s\ Doilea R\zboi Mondial, se? B\ie]ii din sat? Ar putea pune ei te temi. tr\ie[te izolat\ de socie- literare, printre care [i la cale ceva at`t de complex [i de ce ar Aliide se apropie `ncet de foc. Fata tatea prezentului. ~ntr-o prestigiosul Femina face-o? Doar ca s-o nec\jeasc\ sau a- nu se mi[c\. Ochii panica]i ì str\lu- zi, Aliide o descoper\ pe veau un alt motiv? Dar b\ie]ii din sat ceau. Aliide umplu ceainicul, lu\ m`- Ètranger (2010). Cartea Zara, nepoata surorii ei, nu s-ar folosi de o rusoaic\, n-ar face na fetei [i o `ndrum\ c\tre scaun, s\ Ingel. Zara se ascunde de va ap\rea `n cur`nd `n asta niciodat\. se a[eze, l\s\ un pahar de ceai fierbin- mafia ruseasc\, `ncerc`nd C`nd Aliide se `ntoarse `n buc\t\rie, te pe masa din fa]a ei [i se duse l`ng\ colec]ia „Biblioteca s\ scape de via]a de pros- fata `[i s\lt\ umerii [i capul [i `[i `n- sob\. Fata se `ntoarse s\ ì priveasc\ tituat\ pe care fusese Polirom“, `n traducerea toarse fa]a spre ea. Nu o privi. Refuz\ mi[c\rile. for]at\ s\ o duc\. ~nt`l- din limba finlandez\ a hainele, spun`nd c\ nu dorea dec`t ni[- — N-au dec`t s\ ard\, spuse Aliide. nirea dintre cele dou\ te pantaloni. Spr`ncenele fetei nu mai zv`cneau. prilejuie[te o serie de ~ncepu s\ `[i cure]e oja de pe unghii, Adelei Victoria Korshin. — Pantaloni? Nu am dec`t panta- amintiri dureroase ce concentr`ndu-se pe r`nd asupra unui loni de trening [i ar trebui sp\la]i. `ndrept\ aten]ia spre singur deget. Oare se lini[tise? Aliide — Nu-i nimic. trecut, cuprinz`nd ororile lu\ din c\mar\ un vas cu ro[ii [i `l a- – Fragment – — Au fost purta]i la munc\, afar\. suferite de femei `n tim- duse pe mas\, privi la capcana de [oa- — Nu-i nimic. pul conflictelor militare 1992 reci de l`ng\ mormanul de castrave]i — Bine atunci! din Estonia [i `n acela[i Läänemaa, Estonia de Vest [i studie cu aten]ie cartea de bucate [i Aliide plec\ s\ caute pantalonii Ma- timp explor`nd scena borcanele pline cu diverse legume, pe rat din cuierul de la intrare, aranj`n- contemporan\ a comer]ului Aliide preg\te[te baia care le l\sase pe dulapul de vase, ca du-[i propria lenjerie intim\. Ca de cu carne vie. Treptat se `nfirip\ o obicei, purta dou\ perechi de chilo]i, s\ se r\ceasc\. tragic\ istorie de familie, cu pove[ti `nfior\toare ale Aliide ì spuse fetei s\ ia loc pe scaunul cum `ncepuse s\ fac\ dup\ acea sear\ — Va trebui s\ fac ro[ii la borcan. trecutului `mpletite cu momente de uluitoare tandre]e. [ubred din buc\t\rie. Fata ascult\, pri- de la prim\rie. ~ncercase s\ poarte chiar {i zmeur\. Vrei s\ vezi ce e la radio? virea plimb`ndu-i-se prin camer\ [i [i izmene. ~i d\duser\ de `ndat\ un sen- Fata apuc\ un ziar [i `l fo[ni zgo- oprindu-se asupra solni]ei r\mase pes- timent de siguran]\. Era mai proteja- motos pe mu[amaua mesei. Paharul te iarn\ `ntre geamuri, de parc\ ar fi t\. Dar, `n acele vremuri, femeile nu de ceai se v\rs\ peste ziar, fata se spe- fost o minune. purtau pantaloni. Mai t`rziu, femeile rie [i s\ri de la mas\, se uit\ lung c`nd uscate [i s\ bea ceva. Poate un pahar pe trepte, `n fa]a casei, c`nd ma[ina o- — Sarea absoarbe umezeala. Ast- au `nceput s\ apar\ `n pantaloni chiar la pahar, c`nd la Aliide, [i `ncepu repede ap\ cu zah\r, rece [i tare. Sau mai pri `n fa]a ei, portiera Volg\i se des- fel, ferestrele nu se aburesc la frig. [i prin sat, dar ea deja se obi[nuise at`t de s\ `[i cear\ scuze pentru mizerie, bine Aliide l-ar preg\ti chiar acum. chise [i din ea ap\ru un picior `nvelit Aliide vorbea rar. Nu putea [ti dac\ de mult s\ poarte dou\ perechi de chi- `ncurc`nd `ns\ cuvintele, apoi `ncerc\ Degetele fetei se relaxar\. Spaima `n- `ntr-un ciorap lucios. La `nceput, Zara mintea fetei func]iona pe de-a-ntregul. lo]i, `nc`t nu mai t`njea dup\ panta- s\ cure]e, c\ut`nd tensionat\ o c`rp\ cepuse s\ i se domoleasc\, iar corpul se temu – de ce venise o Volg\ neagr\ la De[i `[i revenise pu]in c`nd era afar\, de buc\t\rie, [terg`nd repede podeaua, loni. Dar oare de ce ar vrea o fat\ cu s\ i se lini[teasc\. casa lor? Dar frica ì disp\ru de `ndat\ papucul ì p\[i `n\untru cu at`ta nesi- paharul, picioarele mesei, [i ap\s\ c`r- o rochie occidental\ o pereche de pan- Aliide d\du drumul mìnii [i ames- ce soarele `nv\lui piciorul Oksank\i. guran]\, de parc\ podeaua ar fi fost o pa pe pre[ul zdren]uit, `ncerc`nd s\ `l taloni Marat? tec\ ni[te ap\ cu zah\r. Fata o b\u, pa- B\b\tiile r\m\seser\ t\cute pe prispa pojghi]\ de ghea]\, care s-ar fi putut usuce. — Au fost fabrica]i dup\ ce Marat harul frem\t\ `ntr-o furtun\ rotitoare casei [i priveau lung la caroseria str\- rupe sub ea, iar c`nd se `ndrept\ spre — Nu-i nimic. a cump\rat ma[inile alea de tricotat de cristale de zah\r. Aliide o `ndemn\ lucitoare a ma[inii [i la piciorul lu- scaun era [i mai confuz\ dec`t `n gr\- Panica fetei nu se potoli, a[a c\ Ali- japoneze, spuse Aliide r`z`nd c`nd se s\ se bage `n albie, dar fata nu se clin- cios. Zara nu mai v\zuse p`n\ atunci a[a din\. Instinctul ì spunea lui Aliide s\ nu ide trebui s\ o calmeze din nou: „Nu-i `ntoarse `n buc\t\rie. ti p`n\ ce Aliide nu promise s\ a[tepte ceva, ciorapul era de culoarea pielii, nici lase fata `n cas\, dar p\rea s\ fie `n a[a nimic, lini[te[te-te, at`ta deranj pen- Dup\ o mic\ pauz\, fata chicoti. Chi- `n camera de la intrare. L\s\ u[a `n- m\car nu ar\ta a ciorap, poate c\ nici hal, `nc`t nu avea de ales. Fata [ov\i tru un pahar de ceai, d\-i pace“, mai cotitul fusese scurt, sf`r[indu-se brusc, tredeschis\ [i auzi clipocitul apei [i nu era. Dar lumina se reflecta pe su- din nou c`nd se l\s\ pe spate `n scaun bine fata s\ se duc\ s\ ia albia din c\- precum r`sul oamenilor care nu `n]e- din c`nd `n c`nd c`te un mic suspin ca prafa]a piciorului, a[a c\ nu se putea [i perdeaua ì m`ngìe bra]ul. Tres\- mar\, precis avea destul\ ap\ cald\ a- leg o glum\, dar nu vor s\ recunoasc\, de copil. s\ nu fie ceva acolo [i s\ fie doar pi- rind, se aplec\ din nou `n fa]\, iar sca- cum. Fata disp\ru repede, cu aceea[i a[a c\ r`d de complezen]\. Sau poate Fata nu [tia s\ citeasc\ `n estonian\. ciorul gol. Ar\ta ca [i cum ar fi fost `n- unul se balans\, la un pas de a-[i pierde expresie umil\, aduse albia din zinc z\n- c\ nici nu putea fi o glum\ pentru ea. Putea vorbi, dar nu putea citi. De-asta conjurat de o aur\, precum Fecioara echilibrul. Papucul ì alunec\ pe po- Poate c\ fata era prea t`n\r\ ca s\-[i g\nind `n buc\t\rie [i se gr\bi s\ aduc\ r\sfoise at`t de agitat\ ziarul [i r\stur- Maria, Maica Domnului, care radia o dea cu zgomot. C`nd scaunul deveni din aminteasc\ cum erau Marat `nainte apa fierbinte, f\c`nd mai multe dru- nase paharul, poate cu premeditare, lumin\ aurie. Piciorul se termina cu nou stabil, piciorul `ncet\ s\ i se balan- de ma[inile japoneze. Sau poate c\ muri `ntre covat\ [i cuptor, turn`nd a- pentru a evita ca Aliide s\-[i dea sea- glezna [i un pantof cu toc, [i `nc\ ce seze [i fata se apuc\ de margine. Aliide avea dreptate b\nuind c\ fata poi ap\ rece. ~[i ]inea tot timpul prima c\ era analfabet\. pantof! Tocul era mai `ngust `ncep`nd ~[i ghemui apoi picioarele sub ea nu avea nici o leg\tur\ cu Estonia. virea `n podea, obrajii i se `nro[iser\, Aliide tr\gea cu ochiul prin u[a `n- de la mijloc, ca o clepsidr\ sub]ire. O [i `[i `ncruci[\ mìnile pe piept `ncovo- — O s\-]i sp\l\m mai t`rziu rochia mi[c\rile ì erau gra]ioase. Aliide ì ur- tredeschis\. Corpul plin de v`n\t\i al v\zuse `n c\r]i vechi de istorie a artei indu-[i umerii. [i o s-o c`rpim. m\ri fiecare pas. O fat\ neobi[nuit de fetei se ivi din albie. P\rul `ncurcat la pe Madame de Pompadour purt`nd pan- — Stai o clip\ s\-]i aduc ni[te ]oa- — Nu! bine educat\. O educa]ie a[a bun\ ce- t`mple ì st\tea i]it `n aer precum o tofi asem\n\tori, dar pantoful care cole uscate s\ pui pe tine. — De ce nu? E o rochie scump\. rea o anumit\ doz\ de fric\. Lui Ali- ureche `n plus, `ntotdeauna `n alert\. bor`se din ma[in\ era mai `nalt [i mai Aliide l\s\ u[a vestibulului deschis\ Fata `n[f\c\ pantalonii de la Aliide, ide ì p\rea r\u de ea [i c`nd ì `ntinse delicat, cu un v`rf pu]in conic. C`nd pan- [i `ncepu s\ scormoneasc\ prin dulapul se dezbr\c\ de ciorapi, puse pe ea Ma- un prosop cu decora]ii din Lihula, ì toful atinse drumul pr\fuit [i tocul se de haine dup\ c`teva rochii [i halate ra]ii, trase rochia de pe ea [i `mbr\c\ str`nse mìnile, o clip\, `n propriile sale palme. Fata [ov\i din nou, degetele i 1991 l\s\ pe o piatr\, scr`[netul se f\cu auzit se crispar\ [i `ncerc\ s\-[i retrag\ mì- Vladivostok, Federa]ia Rus\ p`n\ la poart\. Apoi restul femeii ap\- » „Diversitatea abord\rilor romanului Purificare este nile, dar Aliide nu ì d\du drumul. I-ar ru din ma[in\: Oksanka. [ocant\. Romanul traverseaz\ marile teme ale fi m`ngìat p\rul, dar fata p\rea s\ de- Zara admir\ ni[te ciorapi Din partea din fa]\ a ma[inii cobo- umanit\]ii – ru[inea, tr\darea, vina, isp\[irea – cu o teste atingerile, a[a c\ Aliide doar ì lucio[i [i gust\ gin r`r\ doi b\rba]i `mbr\ca]i `n haine ne- repet\ c\ totul era `n regul\. Fata nu gre de piele [i cu lan]uri groase de aur seriozitate [i o complexitate a interpret\rii demne trebuia dec`t s\ se `ntind\ lini[tit\ `n ~ntr-o zi, Oksanka opri `n fa]a casei la g`t. Nu spuser\ nimic, st\teau doar de marea literatur\.“ – „Sanomat“ (Finlanda) albie, apoi s\ pun\ pe ea ni[te haine Zarei `ntr-o Volg\ neagr\. Zara st\tea l`ng\ ma[in\, uit`ndu-se la Oksanka.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Declarat\ „Personalitatea Anului 2009“ `n Finlanda, Sofi Oksanen este cunoscut\ at`t ca prozatoare [i dramaturg, c`t [i 7 « SOFI OKSANEN ca una dintre vocile lucide ale Finlandei de ast\zi, fiind implicat\ activ `n dezbaterile politice contemporane. avanpremier\

{i chiar aveau la ce se uita. Era frumoa- de dincolo de geam. Bunica nu se mi[ca Mergeau acas\ de la film, iar drumul atunci c`nd mama o lu\ `n bra]e [i o Zara se g`ndi c\ mama ei o s\ vin\ s\. Zara nu `[i mai v\zuse prietena de niciodat\ de pe scaunul ei, privea doar era pustiu. Zara rotea `n buzunar o ra- culc\ `napoi sub p\tur\. {i nici un cu- cur`nd acas\ [i o s\ vad\ o Volg\ neagr\ mult, de c`nd se mutase la Moscova ca t\cut\ pe fereastr\, zile [i nop]i `n [ir. dier\ veche, `nt\rit\, devenit\ gri-alb\- v`nt nu fusese rostit. `n fa]a casei. s\ mearg\ la facultate. Primise c`teva Toat\ lumea se temea pu]in de ea, chiar struie, pe care numele companiei pro- Zara auzise de asemenea pove[ti de- Bunica nu v\zuse ma[ina, fiindc\ st\- vederi de la ea, apoi o scrisoare `n ca- [i tat\l Zarei, de[i el era tot timpul beat. duc\toare disp\ruse cu c`teva zile `n ur- spre Beriia. Auzise [i despre ma[inile tea la locul ei obi[nuit [i de la acea fere ì spunea c\ se ducea s\ munceasc\ Apoi puterile `l l\sar\ [i muri, iar mama m\. Atunci a ap\rut. Auzir\ un zgomot, negre `n c\utare de fete, cutreier`nd reastr\ nu se putea vedea strada. Nu `n Germania. Dup\ aceea, nu a mai pri- Zarei se mut\ `napoi cu ea `n casa bu- dar nu v\zur\ ma[ina, care veni drept str\zile noaptea, urm\rindu-le [i o- era chiar at`t de interesat\ de via]a de mit nici o veste de la ea, p`n\ `n acel nicii. Bunica nu `l pl\cuse niciodat\ [i spre ele de dup\ un col] de strad\, iar prind l`ng\ ele. De acele fete nu se mai pe strad\ ca b\b\tiile care st\teau pe moment. Transformarea era uimitoa- `l numea `ntotdeauna tibla. apoi disp\ru `ntr-o clip\. Trecuse la un [tia nimic apoi. O ma[in\ neagr\ a gu- prisp\. Bunicii ì ajungea cerul. re. Buzele Oksank\i str\luceau pre- ~ns\ Oksanka era obi[nuit\ cu bu- deget de ele. C`nd ajunser\ acas\, Za- vernului r\m`ne `ntotdeauna o ma[in\ C`nd Zara o conduse pe Oksanka `na- cum ale vedetelor din ziarele occiden- nica Zarei [i se gr\bi de `ndat\ s\ o sa- ra trebui s\ `[i pileasc\ unghia de la a- neagr\ a guvernului. poi la Volg\, Oksanka ì spuse c\ acope- tale [i purta un guler din blan\ de vul- lute, ì lu\ m`na [i vorbi prietenoas\ r\t\tor. Aceasta se rupsese c`nd ma[i- {i acum Oksanka – o vedet\ de cine- ri[ul casei p\rin]ilor ei nu mai l\sa ploa- pe maro deschis, nu de culoarea vulpii, cu ea. Uneori, se `nt`mpla ca b\tr`na na atinsese radiera `n trecere razant\ ma venit\ de departe – ì f\cuse cu m`na ia s\ p\trund\ `n cas\, ea `l reparase. ci mai degrab\ culoarea cafelei cu s\ [i r`d\. C`nd Zara `ncepu s\ cure]e pe l`ng\ ele, iar o alt\ unghie i se rup- ei cu unghii lungi, ro[ii, nerupte cobo- — Ai pl\tit tu? — ~n dolari. lapte – sau existau oare vulpi de cu- masa, Oksanka scormoni prin geant\ sese din carne. Aceea s`ngera. r`nd dintr-o Volg\ neagr\, zg`riase ae- ~nainte s\ se urce `n ma[in\, Oksan- loarea aceea? [i ì d\du bunicii un baton de ciocola- ~n acela[i apartament comunal mai rul [i z`mbise larg [i cu elegan]a unei ka ì d\du Zarei un pliant lunguie]. Oksanka veni c\tre u[a de la intra- t\, care str\lucea la fel de puternic ca ea. tr\ia o familie a c\rei fiic\ fusese c\l- aristocrate care coboar\ de pe un vas — E despre hotelul unde lucrez. de croazier\ care a traversat oceanul. re, iar c`nd o v\zu pe Zara, se opri [i ì Zara puse fierb\torul `n ap\. Oksan- cat\ de o Volg\ neagr\. Mili]ia d\du- Zara `l r\suci `n mìni. H`rtia groa- — Este Volga ta? `ntreb\ Zara. f\cu cu m`na. De fapt, ar\ta de parc\ ka veni l`ng\ ea [i ì d\du o pung\. se din umeri [i se r\]oise c\ ei nu puteau s\ era lucioas\ [i pe ea era o femeie — Ma[ina mea este `n Germania, ar fi zg`riat aerul cu unghiile sale ro- — Ai aici tot felul de m\run]i[uri. face nimic `n acel caz. C\ pur [i simplu z`mbitoare, ai c\rei din]i str\luceau r`se Oksanka. [ii. Degetele ì erau pu]in `ndoite, ca Zara ezit\. Punga p\rea grea. se mai `nt`mpl\. O ma[in\ guvernamen- de un alb ireal. [i cum ar fi fost gata s\ zg`rie. B\b\ti- — Haide, ia-o. Sau stai o clip\ – tal\, ce po]i face? Pe deasupra, familia — Adic\ ai o ma[in\ a ta? — Este o bro[ur\. ile se `ntoarser\ s\ o priveasc\ pe Zara. Oksanka scoase o sticl\ din pung\. E primise o mustrare [i fusese apoi tri- — Bine`n]eles! ~n Occident toat\ — O bro[ur\? Una dintre ele `[i str`nse mai bine ba- gin. Bunica ta a mai b\ut vreodat\ a[a mis\ acas\. lumea are ma[in\. — S`nt at`t de multe hoteluri, `nc`t e ticul `n jurul capului. Alta `[i trase bas- ceva? Poate va fi o nou\ experien]\ pen- Zara nu avusese de g`nd s\ ì spu- Oksanka se a[ez\ gra]ioas\ picior nevoie de a[a ceva. Ai aici mai multe. La tonul `ntre picioare. O a treia `[i apuc\ tru ea. n\ mamei sale ce se petrecuse, dar a- peste picior. Zara `[i str`nse picioarele alea nu am fost, dar [i acolo primesc cu bastonul cu ambele mìni. Lu\ ni[te pahare de t\rie de pe eta- ceasta observ\ unghia rupt\ [i degetul sub scaunul pe care st\tea. C\ptu[eala pl\cere ru[i. ~]i pot face rost de un pa[a- Claxonul Volg\i se f\cu auzit. jer\, le umplu [i ì duse bunicii un pa- `ns`ngerat [i nu-i crezu explica]ia, ve- papucilor s\i era umed\ ca `ntotdea- port, dac\ vrei. Oksanka se apropie de Zara. Urc\ har. Bunica mirosi b\utura, se `ncrun- dea c\ era o minciun\. C`nd Zara ì spu- una, la fel cum fusese c`ndva c\ptu[ea- B\rba]ii care o a[teptau pornir\ ma- treptele z`mbind, soarele juca pe supra- t\, r`se [i o d\du pe g`t. Zara ì urm\ se c\ o Volg\ neagr\ d\duse peste ele, la de un roz monoton a papucilor Ok- [ina [i Oksanka se urc\ pe bancheta fa]a din]ilor s\i albi [i cura]i, iar ea `[i exemplul. Licoarea ì arse g`tlejul. mama o lovi. Apoi mama voi s\ [tie sank\i, pe c`nd purta [i ea a[a ceva [i din spate. `ntinse mìnile cu unghii lungi, `mbr\- — Din gin se face ginul tonic. Fa- dac\ cei din ma[in\ le v\zuser\. scriau `mpreun\ `n oracolele lor de — Acolo, `n pung\, ai ciorapi ca \[tia, ]i[`nd-o. Gulerul de vulpe atinse obra- cem o groaz\ pentru clien]ii no[tri. Ok- — Nu cred. Au trecut foarte repede. eleve, st`nd la aceea[i mas\ ca acum, ad\ug\ Oksanka, ar\t`ndu-[i picioarele jii Zarei. Ochii de sticl\ ai animalului sanka se pref\cu c\ a[az\ pahare pe o — Nu au oprit? cu degetele p\tate cu negru. [i sco]`nd unul `n afara ma[inii. Atinge-i. o priveau, iar ea ì privi la r`ndul ei. Pri- mas\ [i serve[te cu o tav\. Would You — Bine`n]eles c\ nu. — Pe mine nu m\ intereseaz\ ma- Zara `[i `ntinse m`na [i m`ngìe pi- virea i se p\rea cunoscut\. Se g`ndi o like to have something else, Sir? An- — ~n via]a vie]ilor tale s\ nu te duci [inile, spuse Zara. ciorul Oksank\i. clip\, apoi realiz\ c\ ochii bunicii ei other gin tonic, Sir? Noch einen? l`ng\ o astfel de ma[in\. Dac\ vezi una, — Dar cu ele te po]i duce unde vrei! — Incredibil, nu? r`se Oksanka. Mai ar\tau uneori astfel. Exuberan]a Oksank\i se transmise fugi c`t te ]in picioarele. Nici nu con- G`nde[te-te la asta! vin [i mìne. Vorbim mai mult atunci. — Mi-a fost at`t de dor de tine, Zarei, care se pref\cu c\ ì pune piedi- teaz\ unde o vezi. Fugi direct acas\. [opti Oksanka. c\ chelneri]ei, `ncuviin]\ din cap spre Zara r\mase `nm\rmurit\. At`tea cu- Pe buzele ei era `ntins un luciu li- b\uturile servite [i chicoti la jocul lor, vinte rostite deodat\ din gura mamei AUTOAREA picios [i p\rea s\ ì fie greu s\ le des- `ntocmai cum f\ceau mai demult. ei. A[a ceva nu se `nt`mpla des. Nu lo- part\, ca [i c`nd trebuia s\ se chinuie — Te-am f\cut s\ r`zi, spuse Ok- vitura o tulbur\, c`t mai degrab\ scli- s\ `[i dezlipeasc\ buzele de fiecare sanka a[ez`ndu-se f\r\ suflu dup\ ce pirea din ochii ei. Era foarte puternic\. Sofi Oksanen s-a n\scut `n 1977 la Jyväskylä, `n Finlanda. A studiat literatura dat\ c`nd voia s\ deschid\ gura. `[i `ncheie num\rul. Ce mai r`deam pe Pe fa]a mamei se a[ternuse o expresie [i dramaturgia la Helsinki [i a devenit cunoscut\ odat\ cu romanele Stalinin V`ntul ì flutur\ Oksank\i o bucl\ vremuri, `]i aminte[ti? clar\, iar fa]a ei nu avea nici o expresie lehmät (Vacile lui Stalin, 2003) [i Baby Jane (2005). ~n 2007 scrie piesa de peste buze, ea o d\du u[or `ntr-o parte, Zara `ncuviin]\ din cap. Apa bol- niciodat\. teatru Puhdistus (Purificare), care se bucur\ de real succes pe scena iar bucla ì alunec\ peste obraz, l\s`nd borosea `n jurul fierb\torului. Zara a[- ~n acea noapte, mama ei st\tu la Teatrului Na]ional Finlandez, [i apoi romanul cu acela[i titlu, `n 2008, care o dung\ ro[ie `n urma ei. Asemenea ur- tept\ s\ dea `n clocot, lu\ fierb\torul, masa din buc\t\rie f\r\ s\ poat\ dor- ajunge `n topul bestseller-urilor finlandeze [i prime[te numeroase premii de me i se z\reau [i pe g`tul ei. Ar\ta de lu\ borcanul de ceai de pe raft, turn\ mi, uit`ndu-se lung `naintea sa. Iar du- prestigiu, printre care Finlandia (2008), Runenberg (2009), Fnac (2010), parc\ ar fi fost lovit\ cu biciul. Sau ap\ fierbinte peste frunzele de ceai [i p\ acea noapte tr\gea `n fiecare sear\ Nordic Council Literature Prize (2010) [i Prix Femina (2010). zg`riat\. ~n timp ce Oksanka ì str`nse duse c\nile la mas\. Oksanka ar fi pu- cu ochiul de dup\ draperii, de parc\ ar m`na, Zara ì sim]i unghiile, mici `m- tut s\ anun]e din timp c\ venea `n vi- fi a[teptat ca o Volg\ neagr\ s\ apar\ puns\turi `n piele. zit\. Putea s\ trimit\ m\car o vedere. `n fa]a casei observ`nd, a[tept`nd `n li- — Drag\, ar trebui s\ te duci la un Astfel, Zara ar fi avut timp s\ fac\ rost ni[te. Dup\ un timp, `ncepuse s\ se tre- salon, r`se Oksanka `n timp ce se juc\ cu de ceva cu care s\ o serveasc\ [i s\ o im- zeasc\ `n miez de noapte, o privea pe p\rul Zarei. O culoare nou\ [i o coa- presioneze [i ar fi putut s\ o `nt`mpine Zara, care se pref\cea c\ doarme, se du- fur\ ca lumea! `n altceva dec`t `ntr-un halat de cas\ [i cea la fereastr\ [i se uita pe furi[ afar\, Zara nu spuse nimic. o pereche de papuci vechi. apoi se `ntorcea `n pat [i st\tea `ncor- — Ei, de fapt `mi amintesc cum s`nt Oksanka se a[ez\ la mas\ [i `[i a- dat\ acolo p`n\ ce adormea, dac\ ador- coafezele pe aici. Poate c\ mai bine s\ [ez\ gulerul pe sp\tarul scaunului, mea. Uneori st\tea [i cerceta strada nu le la[i s\ se ating\ de p\rul t\u, astfel `nc`t capul de vulpe era pe um\- de dup\ perdea p`n\ diminea]a. r`se din nou Oksanka. Haide s\ bem rul ei, iar restul gulerului se `ntindea O dat\, Zara s-a ridicat din pat, s-a un ceai. pe bra]ul scaunului. dus `n spatele mamei ei [i a tras-o de Zara o conduse pe Oksanka `n\un- — S`nt adev\rate, spuse ea, lovind tivul c\m\[ii de noapte din flanel\. tru. Buc\t\ria comunal\ se cufund\ `n cu unghia cerceii. S`nt diamante ade- — Nu vine nimeni. t\cere `n timp ce treceau. Podeaua scr`[- v\rate. Vezi, Zara, ce bine `mi merge Mama nu ì r\spunse, doar `[i eli- ni – alte femei veniser\ la u[\ s\ le pri- `n Occident? {i mi-ai v\zut din]ii? ber\ c\ma[a de noapte din str`nsoarea veasc\. Papucii f\r\ toc ai Zarei sc`r]`- Oksanka ì ar\t\ un z`mbet. Zarei. iau c`nd p\[ea pe nisip [i coji de se- Abia atunci Zara realiz\ c\ spa]iile — Mam\, Lenin o s\ ne apere, nu min]e. Privirile femeilor erau ca ni[te dintre din]ii din fa]\ ai Oksank\i nu avem de ce s\ ne temem. ghimpi `n spatele ei. mai erau vizibile. Mama r\mase t\cut\; se `ntoarse [i O conduse pe Oksanka `n camera Zara `[i amintea de ma[inile Volga, o privi lung pe Zara [i apoi dincolo de ei [i `nchise u[a. ~n camera `ntunecoa- erau `ntotdeauna at`t de rapide [i te ea, a[a cum ì era obiceiul. Era ca [i cum s\, Oksanka str\lucea precum o stea dep\[eau `ntr-o clip\ cu toate farurile `n spatele Zarei era o alt\ Zara, iar ma- c\z\toare. Cerceii ì sclipeau ca ochii stinse. Acum Oksanka avea [i ea una. ma ei `[i `ndrepta privirea c\tre cea unei pisici. Zara `[i trase m`necile ha- {i propriul [ofer. {i g\rzi de corp. {i de-a doua. ~ntunericul st\ruia `n con- latului peste mìnile `nro[ite. cercei de aur cu diamante mari `n ei. tinuare, iar ceasul trosni. T\lpile li se Capul bunicii nu se mi[c\. St\tea la Din]i albi. scufundaser\ `n stinghiile vechi de locul ei obi[nuit, privind pe fereastr\. C`nd erau copii, Oksanka [i Zara a- lemn ale podelei, `n spa]iile dintre Capul ì p\rea negru pe fundalul luminos proape c\ fuseser\ c\lcate de o Volg\. ele, lipite cu un clei care ced\ doar

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro » 8 INTERVIU CU „C`teodat\ cu to]ii uit\m c\ maximum de bog\]ie pentru un muzician este muzica `ns\[i. Odat\ ce ]i-ai ales acest drum, VADIM REPIN interviu muzica nu mai poate fi ceva separat de tine.“ Vadim Repin: „Sunetul viorii este ceva foarte apropiat de iubirea sau emo]ia unei femei“

Vadim Repin nu este doar un superstar al cel mai mult, al publicului s\u, care `l urm\- viorii, ci [i un interlocutor extrem de pl\- re[te, posedat aproape, `n repertoriul ro- cut. Exigen]ele unei vie]i tr\ite la cele mai mantic, pe care `l sluje[te m\iestrit. Marile ame]itoare altitudini ale notoriet\]ii fac `ns\ concerte de vioar\ de Ceaikovski, Brahms, ca pu]ini noroco[i s\ fie martori ai simplit\]ii Beethoven, Bruch, Glazunov, Lalo au, `n [i bun\voin]ei artistului. Drumul p`n\ la el Vadim Repin, un tehnician irepro[abil, se- este pavat, vorba... vorbei, cu agen]i, publi- condat de un temperament `ndr\cit, p\ti- ci[ti, asisten]i, care, fiecare la r`ndul s\u, mu[- ma[ p`n\ la ardere [i capabil de sonorit\]i c\ un pic din timp [i `l transform\ pe Repin noi `ntr-o partitur\ auzit\ de o mie de ori. `ntr-o ]int\ aproape mi[c\toare [i mereu `n- Au fost mul]i copii-minune care au suscitat dep\rtat\. Minutele cu el s`nt tot mai pu]ine, entuziasmul juriilor `n competi]ii interna]io- num\rul celor care vor s\ se bucure de ele nale, dup\ care s-au risipit `n aburii unei e tot mai mare. Pe scen\ `ns\, Vadim Repin celebrit\]i prea u[or dob`ndite [i prea lesne este al tuturor. Al dirijorilor, fie c\ se numesc de pierdut. Vadim Repin a `nceput studiul Zubin Mehta, Emmanuel Krivine, Simon viorii la 5 ani, la 11 a c`[tigat medalia de Rattle, Riccardo Chailly, Valery Gergiev sau aur la toate categoriile concursului Mariss Jansons. Al orchestrelor: Concertge- Wieniawski, iar de atunci [i p`n\ azi a bouw, Berliner [i Wiener Philarmoniker, Or- continuat s\ fie un copil mare, o minune a chestre National de France, Israel Symphony solisticii instrumentale, de care, iat\, ne-am Orchestra. Al s\lilor prestigioase, precum bucurat [i noi la cea mai recent\ edi]ie a Carnegie Hall, Musikverein, Pleyel, Santa Festivalului Interna]ional „George Enescu“. Cecilia sau chiar Sala Palatului. Al viorii

Guarneri del Gesù din 1743, Bonjour, Interviu realizat de strunit\ pe vremuri de Isaac Stern. {i, Marius Constantinescu, TVR Cultural

Se spune c\ muzica este limba dvs. Cum bine spune]i, viorile au personali- Poate cel mai notabil [i str\lucitor epi- natal\. ~n acest caz, ce cuv`nt v\ t\]ile lor. Pot fi gentile, pot fi capricioa- sod din via]a acestei viori a fost `n pe- place s\ spune]i cel mai des? se... ~n orice caz, trebuie s\ devii priete- rioada c`nd a fost m`nuit\ de marele nul lor, pentru c\ ele s`nt, cumva, exten- Isaac Stern. El a folosit-o cam pe c`nd „Dulce“ [i „iubire“. ~mi vine `n sii ale m`inilor noastre. C`teodat\ poate era de v`rsta mea, iar eu pre]uiesc foar- minte Brahms. De fiecare dat\ fi o provocare s\ descoperi de ce e `n te mult aceast\ experien]\ din trecutul c`nd `i c`nt crea]ia cameral\, stare instrumentul t\u, ce `]i poate ofe- instrumentului meu. Isaac Stern a fost simt aceast\ dulcea]\. De fapt, ri cu adev\rat. E un drum lung p`n\ a- unul dintre idolii mei [i o figur\ major\ cred c\ sonoritatea viorii m\ con- jungi s\ sim]i `n sintonie cu instrumen- din istoria universal\ a violoni[tilor. duce spre acest r\spuns. Dac\ m-a]i tul t\u, s\ `l faci s\ fie sensibil la fante- `ntreba direct cum simt sunetul viorii, ziile [i dorin]ele tale. A]i sosit la Bucure[ti cu doar c`teva v-a[ spune c\ este ceva foarte apropiat de ore `n urm\, acum acorda]i acest in- iubirea sau emo]ia unei femei. Cred c\ Instrumentul pe care c`nta]i acum, terviu, imediat va urma repeti]ia, a- vioara este o entitate spiritual\ feminin\. un Guarneri del Gesù din 1743, este poi direct concertul – faimosul Con- supranumit „Bonjour“. Care este cert pentru vioar\ [i orchestr\ de Ceai- Am s\ preiau aceast\ imagine femi- povestea viorii dvs.? kovski. Muzica poate s\ v\ ofere at`t de nin\ pe care o sugera]i [i am s\ com- mult\ energie, combustibil imediat? par viorile cu so]iile. ~n aceast\ pri- Nu prea [tiu multe despre destinul ei. vin]\, a[ spune c\ s`nte]i... regal de-a Mult\ vreme a fost p\strat\ de colec]io- Fire[te. C`teodat\, `n via]\, poate c\ `]i dreptul! Henric al VIII-lea al Angliei nari, o familie de intelectuali foarte ra- cau]i inspira]ia `n alt\ parte. O fac inclu- a avut [ase so]ii, dvs. a]i avut deja fina]i, dar care nu au folosit-o. Apoi a tre- siv mul]i colegi ai mei. C`teodat\ cu to]ii [apte viori. cut pe la mai mul]i arti[ti importan]i. uit\m c\ maximum de bog\]ie pentru un muzician este muzica `ns\[i. Odat\ ce ]i-ai ales acest drum, muzica nu mai poa- „Orice concert reprezint\ un risc, pentru c\ reprezint\ un te fi ceva separat de tine. Nu te mai po]i drum cu sens unic. Nu te po]i `ntoarce, ca `n studioul rupe de ea. G`ndi]i-v\ [i la altceva: `n- de `nregistr\ri, nu po]i relua nimic. ~n concert, totul tr-o sal\ mare, cei care stau pe r`ndul 20 sau 30 s`nt, prin pozi]ia lor, mai pu]in ex- trebuie s\ fie nu neap\rat perfect, ci conectat `n mod pu[i la actul foarte intim de a face [i de logic [i inspirant `n cel mai... electric mod cu putin]\.“ a `mp\r]i muzic\. Trebuie s\ ne g`ndim

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 „Toat\ via]a mi-a pl\cut la nebunie s\ c`nt, s\ primesc aplauze, 9 « APLAUZE s\ v\d mereu alte locuri din lume, alte publicuri, al]i muzicieni.“ interviu

[i la ei. E mai complicat de explicat, pentru c\ e ceva legat de instinct [i de „IUBESC RADIOUL {I ~MI PLAC SURPRIZELE!“ experien]\. Mai am doar dou\ Am [i CD-uri pe care le `n „Victorious“ pentru Am o `ntrebare feti[ pentru muzi- `ntreb\ri [i termin\m: ascult mereu, inclusiv cu seara aceasta? C`nd este cel mai bun cienii clasici: Cum e acel moment, muzic\ nou\, pe care o E un pic devreme acum! dup\ ultimele m\suri ale concertu- moment pentru a glu- mi pe scen\? V-am v\- pun frecvent. ~n timpul Sper c\ vom avea sufi- lui (poate s\ fie Ceaikovski sau ori- zut z`mbind [i glumind liber, `mi place mult ciente stele pentru a cine altcineva), cu publicul `nc`ntat destul de des. s\ butonez radioul. crea mica noastr\ con- `n fa]a dvs. [i cu sunetul aplauze- stela]ie. ~nc\ o dat\, am lor furtunoase? Cred c\ la momentul bis-urilor, dac\ ajun- Al doilea nume al dvs. es- emo]ii foarte mari, dar ~n timp ce c`nt, `n mintea se `nt`mpl\ gem la ele! Atunci ne te Victorovich, nu? ~mi a[teptarea ner\bd\toa- o gr\mad\ de lucruri. Unul dintre ele putem distra, putem fi da]i voie s\ `l schimb re e [i mai puternic\. este tendin]a permanent\ de a m\ cri- fresh [i zglobii! Au fost tica. S\n\tos este s\ `ncerc s\ anihilez momente, recitaluri, aceast\ parte a creierului meu. Chiar `n care am fost primit [i a[a, unele impresii pot r\m`ne cu mi- at`t de c\lduros, `nc`t ne p`n\ la sf`r[itul concertului. C`teo- am dat bis-uri `nc\ de dat\ s`nt, pur [i simplu, recunosc\tor la sf`r[itul primei p\r]i! c\ s-a terminat. Alteori [tiu c\ tocmai Sim]i imediat c`nd pu- am `nf\ptuit un act muzical [i emo]io- blicul respir\ l`ng\ tine nal care va r\m`ne `n amintirea mea [i `]i transmite disponi- mult\ vreme. A[a a fost ieri, de pild\, bilitatea de a te urm\- c`nd am c`ntat Concertul pentru vioa- ri. E un fel de lumin\ r\ [i orchestr\ de Bruch, tot cu Israel pe care o percepi `n Philarmonic Orchestra [i cu maestrul permanen]\, dac\ stau Zubin Mehta, la Paris. La sf`r[it am fost, s\ m\ g`ndesc la Con- pur [i simplu, fericit. Eram gata s\ o certul lui Ceaikovski. iau de la `nceput, chiar dac\ ar fi fost Te ajut\ s\ fii din ce `n un concert diferit. ce mai expresiv. ~n timp ce preg\team interviul \sta, Ce face ca o zi s\ fie bu- v\ ascultam pe YouTube `n Con- n\, `n afar\ de muzic\? certul pentru vioar\ de Ceaikovski cu Emmanuel Krivine. V\ spun sin- Radioul! Iubesc radioul cer, mi s-a f\cut pielea de g\in\... [i `mi plac surprizele! Mul]umesc!

V\ pute]i pierde `n splendoarea mu- Pe de-o parte, s`nt m`ndru de asta, pe S\ fii un copil-minune, a[a cum a]i zicii chiar `n timp ce c`nta]i? de alt\ parte, emo]ia mea este [i mai fost dvs., `nseamn\ s\ fii un copil mare. Oare cum va merge `n seara asta? f\r\ copil\rie? Absolut! Pe de-o parte, e improviza]ie, Orice concert reprezint\ un risc, pentru pe de alt\ parte e vorba de concep]ie, N-a[ spune asta. Toata via]a mi-a pl\- c\ reprezint\ un drum cu sens unic. viziune [i emo]ia momentului. Fiecare cut la nebunie s\ c`nt, s\ primesc apla- concert este diferit. Ast\zi, de exemplu, Nu te po]i `ntoarce, ca `n studioul de `n- uzele despre care vorbea]i, s\ v\d me- trebuie s\ uit [i s\ m\ cur\] de expe- registr\ri, nu po]i relua nimic. ~n con- reu alte locuri din lume, alte publicuri, rien]ele zilelor trecute, pentru a fi, trup cert, totul trebuie s\ fie nu neap\rat al]i muzicieni. Dimpotriv\, chiar am a- [i suflet, al\turi de muzica acestei seri. perfect, ci conectat `n mod logic [i in- vut o copil\rie foarte fericit\. Mama m\ Concertul de ast\zi, de la Bucure[ti, a- spirant `n cel mai... electric mod cu pu- l\sa s\ joc fotbal, hochei pe ghea]\, s\ duce o mare tensiune, pentru c\ e par- tin]\. Asta cere concentrare perma- merg cu bicicleta, dar dup\ studiu sau te a unuia dintre cele mai importante nent\, dar [i o cantitate incredibil\ de concert, iar dac\ ie[ea cu adev\rat bine, festivaluri ale lume. Aici, publicul es- informa]ie. ~n acela[i timp, publicul aveam voie s\ nu studiez a doua zi! te extrem de educat [i a v\zut tot ce nu trebuie s\ simt\ dec`t muzic\, ni- Asta `mi amintesc de la 8, 9, 10 ani. lumea clasicii are mai bun de oferit. cidecum trud\, efort. S`nte]i Cavaler al Artelor [i Litere- lor. Virtuozitatea, tehnica, instinctul sau entuziasmul nedisimulat fa]\ de muzic\ v\ fac s\ fi]i iubit de public [i critici deopotriv\? ~ntrebarea e prea ampl\ ca s\ r\spund simplu la ea. Eu fac mereu analogia cu o constela]ie. Pentru a o avea, e nevoie de at`t de multe lucruri, de at`t de multe fa]ete care s\ completeze o imagine unitar\... Trebuie s\ spun c\ s`nt mereu foarte sincer. Sincer fa]\ de muzica mea, fa]\ de compozitor, c\ruia vreau s\ `i restitui toat\ valoarea. Vir- tuozitatea [i tehnica s`nt legate [i reprezint\ o `nsu[ire pe care eu vreau s-o ascund. Adev\rata virtuozitate este tocmai asta, de a nu face parad\ de ea.

Da, pentru a fi expresiv nu trebuie s\ v\ demonstra]i cu orice pre] tehnica! Tehnica ajut\... E ca o limb\ str\in\. Odat\ ce [tii expresiile [i locu]iunile, treci la un alt nivel, iar concertul poate fi mult mai interesant.

www.suplimentuldecultura.ro Codrin Liviu Cu]itaru: „Nostalgia textului trece dincolo de » 10 regretul strict personal, devenind un suspin sublimat dup\ ISTANBUL Turcia Mare, dup\ Marele Imperiu, a c\rui cenu[\ mocne[te printre r`nduri `nc\ stins `n semnele paginii de carte“. Tempus Fabulosum

Acordarea, `n 2006, a Codrin Liviu Cu]itaru necesar\ `n acest punct. Prozatorul a (al\turi de o avere conside- apelat frecvent, `n romane, la astfel de rabil\) r\mas\ de la Premiului Nobel pentru Totu[i, Pamuk nu s-aa separat nicioda- „reconfigur\ri“ ale „culorii locale“, bunicul Pamuk (dis- Literatur\ lui Orhan t\ integral de r\d\cinile culturale tur- baz`ndu-se pe vechi scrieri turce[ti. p\rut la o v`rst\ ce[ti. Continu\ s\ scrie `n limba mater- Acuza]ia de plagiat – din partea unor timpurie), „bloc“ Pamuk a avut – dincolo n\, plas`ndu-[i temele epice, invaria- cona]ionali – nu a `nt`rziat s\ apar\, pe care `l trans- de semnifica]ia estetic\ – bil, `n contextul Turciei moderne sau – duc`nd, `n ultimii ani, la veritabile po- form\ `ntr-un spa- poate chiar mai des – al celei tradi]io- lemici `n presa mondial\. Orhan Pamuk ]iu sacru, axis mun- [i o oarecare `nc\rc\tur\ nale. De[i integrat, m\car din punct de a tratat problema destul de deta[at, di [i imago mundi mentalist-cultural\. vedere intelectual, civiliza]iei apusene, spun`nd c\, `n Turcia, tehnicile inter- `n acela[i timp. A- el r\m`ne, psihologic vorbind, anexat textualit\]ii postmoderne s`nt, deocam- cum, copilul Orhan Pamuk este primul culturii de origine, pe care o reactua- dat\, neclare. Reac]ia sa superficial\ tr\ie[te `nt`ile ex- nu a rezolvat `ns\ controversa, discur- perien]e estetice, scriitor turc r\spl\tit cu lizeaz\ fic]ional. Alocu]iunea rostit\ de autor `n fa]a Academiei Suedeze (la sul despre posibilele fragmente pla- `mbin`nd, prin in- `nalta distinc]ie, dar decernarea Nobelului) [i intitulat\, giate din c\r]ile sale continu`nd s\ se termediul imagi- dezvolte mediatic!) ~n perfect\ manie- na]iei sale boga- constituie, totodat\, [i simbolic, Babamin Bavulu/Valiza tat\- lui meu, `ncearc\ s\ fac\ o radiogra- r\ romantic\, autorul alunec\ `n pa- te, realul cu fic]io- un caz atipic `n interiorul fie – `n plan alegoric – a disjunc]iilor seism, Istanbulul trecutului („de aur“) nalul. mentalitare existente `ntre Orient [i cople[ind, prin str\lucirea lui, palida Evocarea mito- procesului de interna- Occident. Pamuk `nsu[i pare s\ se re- imagine a prezentului. logizant\ (sacra- ]ionalizare a literaturii cepteze, prin urmare, `n postura unui Substratul acestei mitologiz\ri ire- lizant\, p`n\ la ur- liant `ntre cele dou\ spa]ii, asum`n- presibile trebuie c\utat `n biografia lui m\!) a locului na[- otomane. Din 1982, el du-[i ambivalen]a identitar\ ca pe o Pamuk. Scriitorul m\rturise[te, `ntr-un terii reprezint\, misiune istoric\. interviu, c\ a scris Istanbul `ntr-o pe- pentru Orhan Pa- tr\ie[te practic (fie [i cu rioad\ de derut\ personal\. Proasp\t muk, un factor de intermiten]e – datorate divor]at (dup\ un mariaj de dou\zeci poetic\ epic\ im- O carte scris\ `ntr-o de ani), indezirabil `n Turcia (renegat, plicit\. ~n aminti- nostalgiei sale ireduc- perioad\ de derut\ pe de o parte, de familie, din cauza ta serie de prele- tibile pentru Istanbulul personal\ dezv\luirilor intime, f\cute `n diverse geri ]inute la Har- opere – fratele lui Orhan, {evket Pa- vard, denumit\ copil\riei!) `n Statele Cartea de memorii publicat\ `n 2003 muk, profesor de economie la Univer- (suficient de trans- Unite, unde a fost, pe de Orhan Pamuk, Ístanbul: Hatiralar ve sitatea din Istanbul, specialist cu recu- parent) The Naive {ehir/Istanbul: amintirile [i ora[ul (tra- noa[tere [tiin]ific\ interna]ional\, a a- and Sentimental r`nd, cercet\tor, profesor dus\ recent la Polirom), d\ o direc]ie juns chiar `n pozi]ia de a nu-i mai vor- Novelist/Romancie- de literatur\ comparat\ clar\ acestui efort al scriitorului (de a bi! –, iar, pe de alta, de sistem –, Pamuk rul naiv [i sentimen- pune `n interac]iune lumile diferite, a fost judecat [i, ulterior, dup\ o con- tal, autorul atribuie scrisului [i conferen]iar invitat (`n c\rora a ajuns s\ le apar]in\ `n egal\ damnare revocat\, achitat, pentru de- mnemotehnic (scris cu puternice im- at- mosfera unei Turcii celebra serie de prele- m\sur\), mut`nd discu]ia din zona a- f\imare, `ntr-un proces pornit de la de- plica]ii emo]ionale) virtu]i estetice de luziv-abstract\ (specific\ romanelor) clara]ia sa c\ `n Turcia a existat geno- prim rang. Nimic nu exist\ cu adev\rat, tradi]ionale, expuse brutal invaziei mo- geri, de la Universitatea `n dimensiunea ceva mai concret\ a cid `mpotriva armenilor [i kurzilor!) `n literatur\, `n afara memoriei afecti- dernit\]ii. Confruntarea genera]iilor propriei existen]e. ~n acest volum, urm\- [i, cu o situa]ie social\ nesigur\ `n Ame- ve – singura capabil\ de a investi rea- joac\, `n epic, un rol esen]ial: primul ro- Harvard, „Charles Eliot rim reconstruc]ia unui Istanbul mitic, rica, el [i-a g\sit echilibrul `n recon- litatea (trecutului) cu sensuri artistice. man urm\re[te evolu]ia a trei etape cro- Norton Lecturer“). Aici colorat feeric de multiplele perspec- struc]ia sentimental\ a ora[ului copi- Stricto sensu, ca prozator, Pamuk de- nologice ale aceleia[i familii bogate (ce tive `ndreptate asupra sa: cea melan- l\riei lui. Provenit dintr-o familie aris- monstrase acest lucru `nc\ de la pri- locuie[te, asemenea clanului Pamuk, s-a familiarizat treptat cu colic\, a intelectualului adult, expatri- tocratic\ (aflat\ totu[i `n declin!), Pa- mele lui romane, redactate [i publica- `n cartierul istanbulez, aristocratic, Ni- poeticile postmoder- at, cea optimist\, a copilului care des- muk a avut o via]\ privilegiat\ `n primii te `n anii ’80. Karanlik ve I[ik/~ntuneric [anta[i), al doilea investigheaz\ com- coper\ primele mistere existen]iale [i s\i ani. A locuit (element de prestigiu [i lumin\, din 1982 (tip\rit `ns\ cu titlul plexul identitar ivit la vizita f\cut\ de nit\]ii, devenind, `n cele ale numero[ilor scriitori [i zia- [i stabilitate `n societatea otoman\!) Cevdet Bey ve Ogullan/Domnul Cevdet trei fra]i bunicii lor conservatoare. Ar- haismul [i modernitatea constituie ce- timp, un prozator ri[ti turci, inclu[i de Pamuk `n textul `ntr-un a[a-zis „Bloc Pamuk“ (o cl\di- [i fiii s\i), al\turi de Sessiz Ev/Casa t\- lui cu ample eseuri despre metropo- re impozant\ unde locatari erau doar cerii, din 1984, refac, `n not\ nostalgic\ le dou\ dimensiuni ale Turciei asia- occidental genuin. l\. (O men]iune suplimentar\ devine membrii familiei l\rgite), mo[tenire (precum volumul de memorii Istanbul!), tic-europene [i, totodat\, segmentul

SEMNALE

Jack Kerouac, Oceanul e fratele meu, traducere din limba englez\ [i note de Ciprian {iulea, edi]ie `nso]it\ de fotografii N.V. Gogol, Mantaua • Nasul • ~nsemn\rile inedite din arhiva scriitorului, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX”, Editura Polirom, 552 de pagini, 34.95 lei unui nebun, traducere din limba rus\ [i note de Emil Iordache, colec]ia „TOP 10+“, Un nou titlu de Jack Kerouac, scriitorul-emblem\ al „Genera]iei Beat“. 156 de pagini, 14.95 lei Oceanul e fratele meu este o antologie de texte inedite, care con]ine, printre altele, a[a-numitul „roman pierdut“ al lui Jack Kerouac, prima sa scriere de anvergur\, descoperit\ recent printre h`rtiile personale ale autorului. Vo- Fie c\ este un frizer tic\it, cic\lit de nevast\, lumul mai include primele texte `n proz\ [i dramatice ale lui Kerouac, un jurnal inedit din anii de colegiu, precum pe care `l love[te nenorocirea din pricina unui [i coresponden]a sa cu un prieten din adolescen]\, Sebastian Sampas, ce dezv\luie istoria unui grup literar nu- nas g\sit `n p`ine, sau un func]ionar a c\rui mit Prometeicii [i aduce informa]ii inedite despre perioada de formare [i maturizare intelectual\ a prozatorului pasiune pentru litere e pe at`t de mare, pe c`t american. de mic\-i este averea pe care [i-o cheltuie pe-o Din paginile c\r]ii se degaj\ un idealism [i un av`nt adolescentin cuceritor, ce cap\t\ o not\ tragic\ `n anii manta, eroul povestirilor lui Gogol este `n celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Iar pentru cititorii pasiona]i ai autorului beat [i pentru cei interesa]i de toate numai excese: simte enorm, vede mon- evolu]ia sa acest volum este un instrument indispensabil, c\ci dezv\luie `nceputurile carierei scriitorice[ti a lui struos [i totul `i este peste poate. Veselia pe Jack Kerouac. care o nasc `nt`mpl\rile lui este, cum o spune „~n aceast\ carte, Oceanul e fratele meu, voi ]ese toat\ pasiunea [i splendoarea vie]ii, nelini[tea [i tihna ei, fe- chiar Gogol, rodul unor accese „inexplicabile bra [i plictiseala ei, dimine]ile, amiezile [i nop]ile de dorin]\, enervare, fric\, triumf [i moarte...“ (Jack Kerouac) chiar pentru mine `nsumi, care proveneau „Adev\rata valoare a Oceanului st\ `n a ar\ta c\ autorul lui n-a r\s\rit, precum iepurele din p\l\rie, `n per- probabil chiar din starea mea boln\vicioas\. soana regelui beatnicilor, ci a evoluat, a crescut, s-a maturizat [i, a[a cum se `nt`mpl\ oric\rui scriitor adev\rat, Ca s\ m\ distrez, n\scoceam toate lucrurile a p\c\tuit `n fa]a muzei sale.“ („The Independent“) comice de care eram `n stare“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Codrin Liviu Cu]itaru: „De[i integrat, m\car din punct de vedere intelectual, civiliza]iei apusene, el r\m`ne, psihologic 11 « ORHAN PAMUK vorbind, anexat culturii de origine, pe care o reactualizeaz\ fic]ional“. printre r`nduri

s\u de derapaj `n procesul integr\rii priu. La fel, Yeni Hayat/Via]a cea no- turcoaice. Hermeneutica sa mentalist\ (complete) a vechiului imperiu `n ci- u\ (1995) ne confrunt\ cu experien]a gliseaz\ `ns\ permanent `ntre coduri de BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU viliza]ia Apusului. Pamuk folose[te paranormal\ a unui student la Politeh- interpretare (cultural\) fundamental mereu individualitatea (personajul) nic\, c\ruia lectura c\r]ii cu acest titlu opuse. pentru a sonda generalit\]i cu miz\ (Via]a cea nou\!) `i modific\ sistemul cultural-mentalitar\ (istoria). de valori [i chiar comportamentul. Ca Istanbul, un volum foarte [i al]i cititori ai volumului respectiv, complex Problema identit\]ii eroul intr\ `ntr-o dimensiune postmodern\, a melanjului dintre real [i fic- Istanbul r\m`ne de aceea, prin compa- Romanele sale istorice merg, ca atare, ]ional, numit\ c`ndva, plastic, de Mir- ra]ie, un volum foarte complex. Nefiind `n aceea[i direc]ie. ~n Beyaz Kale/Cas- cea C\rt\rescu, „texisten]\“. Problema un excurs fic]ional autentic (precum ro- telul alb, din 1985, un c\rturar italian, identit\]ii reprezint\, se `n]elege, par- manele men]ionate mai sus), ci, mai de- luat prizonier `n Imperiul Otoman, su- titura estetic\ principal\ a romanului. grab\, o incursiune biografic\ (u[or ro- fer\ – sub impactul noii culturi – muta]ii Prin p\trunderea `n literatur\, indi- man]at\), tomul redactat de prozator, identitare majore, iar `n capodopera Be- vidul se „depersonalizeaz\“, evident, a[a cum m\rturise[te, `ntr-un interval nim Adim Kirmizi/M\ numesc Ro[u, `ntr-un mod superior, nemaireu[ind de criz\ intim\ reia, pe de o parte, tema plasat\ `n secolul al XVI-lea, filosofia s\ disting\ `ntre eul lui „fizic“ [i cel liantului cultural `ntre lumi, iar, pe de lumii orientale vechi se ciocne[te de „metafizic“. Similar, `n Kar/Z\pada alta, schi]eaz\ liniile de esen]\ ale unui stereotipurile culturale, caracteristice (2002), tradi]ia [i modernitatea (A- timp sacru pentru Pamuk. Nostalgia universului european. ~n sf`r[it, proble- sia [i Europa) interac]ioneaz\, para- textului trece dincolo de regretul strict ma identit\]ii se pune p`n\ [i `n roma- bolic, `n existen]ele personajelor. Ka personal, devenind un suspin sublimat nele cu tematic\ modern\, unde misterul (naratorul textului) e un poet (care, dup\ Turcia Mare, dup\ Marele Imperiu, [i poezia se `mbin\ adesea pe un fundal `n decorul oniric al pove[tii, `[i spune, a c\rui cenu[\ mocne[te `nc\ stins `n postmodern foarte clar trasat. ~n Kara la un moment dat, [i „romancierul semnele paginii de carte. Kitap/Cartea neagr\ (1990), un avocat Orhan“) revenit `n Turcia dup\ un exil Orhan Pamuk, Istanbul, traducere din istanbulez `[i caut\ so]ia disp\rut\, dar, european (`n Germania). Ajuns acas\, limba turc\ [i note de Lumini]a de fapt, el se afl\, metaforic, `ntr-un el se implic\ `n elucidarea enigmei sinu- Munteanu, „Seria de autor «Orhan efort (e[uat) de reg\sire a sinelui pro- ciderilor `n serie ale unor adolescente Pamuk»“, Editura Polirom, 2011

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer! SUPLIMENTUL DE CULTUR| SE AUDE LA

`n fiecare vineri, de la 20.00 Cu George Onofrei

Proiectul V`rstele Ultimul bestseller al lui peliculei al lui Tudor Thomas L. Friedman a Caranfil a ajuns la final ap\rut la Polirom

~n aceast\ s\pt\m`n\, `n colec]ia independent, cu sprijinul Fede- Cel de-al [aselea bestseller al lui Thomas L. trai invidiat de celelalte na]iuni, par s\ bat\ „CINEMA“ a Editurii Polirom, a ra]iei Interna]ionale a Criticilor Friedman, Ce am fost: cum au pierdut Statele pasul pe loc. ap\rut al V-lea volum, [i ulti- de Film (FIPRESCI). Unite suprema]ia `n lumea pe care au inven- Thomas L. Friedman [i Michael Mandel- mul, al proiectului editorial Isto- Cel de-al cincilea volum tat-o [i cum o pot redob`ndi, ap\rut `n Statele baum sus]in c\ America, ]ara considerat\ ria cinematografiei `n capodo- cuprinde comentariile detaliate Unite ale Americii `n septembrie 2011 [i semnat vreme `ndelungat\ cea mai mare putere a lu- pere. V`rstele peliculei, semnat (al\turi de nesf`r[itele serii de `mpreun\ cu Michael Mandelbaum, profesor mii, este bolnav\, iar na]iunea este orbit\ de de renumitul critic de film Tu- anecdote) ale lui Tudor Caranfil expert `n politica extern\, a ap\rut `n aceast\ sf`r[itul R\zboiului Rece [i de catastrofa din s\pt\m`n\ `n traducere la Editura Polirom. dor Caranfil: De la „Cet\]eanul asupra c`torva filme reprezenta- 9/11. Boala Americii este determinat\ de Volumul analizeaz\ cele patru mari Kane“ la „Tr\iasc\ Mexicul!“ tive pentru perioada 1939- rigiditatea sistemului politic, nivelul tot mai provoc\ri cu care America se confrunt\ la (1939-1979). 1979: Cet\]eanul Kane (1941, momentul actual: globalizarea, revolu]ionarea sc\zut al educa]iei, legile ineficiente, liderii V`rstele peliculei este primul Orson Welles), Speran]a (1945, tehnologiei informa]iei, deficitele bugetare slabi [i datoriile uria[e. proiect editorial ce apar]ine unui André Malraux), Domnul Ver- cronice [i consumul energetic excesiv. {i totu[i, afirm\ autorii, Statele Unite `[i autor român [i care a fost inclus doux (1947, Charlie Chaplin), Ast\zi, ]\ri precum China s`nt `ntr-o con- pot redob`ndi suprema]ia mondial\ dac\ `[i `n lista celor mai bune c\r]i de Al 41-lea (1956, Grigori tinu\ ascensiune, `n timp ce Statele Unite, rezolv\ problemele politice [i economice. Iar film, propus\ editorilor eu- Ciuhrai), Tr\iasc\ Mexicul! care p`n\ recent de]ineau suprema]ia `n solu]iile la aceste probleme trebuie c\utate, ropeni de un juriu interna]ional (Serghei Eisenstein). aproape toate domeniile [i aveau un nivel de ca `ntotdeauna, chiar `n istoria american\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro McEwan ne ofer\ prima sa mostr\ de scriitur\ cu adev\rat comic\. S`nt » 12 multe situa]ii `n acest roman de o gravitate `nsp\im`nt\toare, iar SOLAR documentarea [tiin]ific\ este la fel de meticuloas\ precum cea din printre r`nduri S`mb\t\. ~ns\, pe ansamblu, romanul mizeaz\ pe umorul s\u excep]ional. Un om `ntunecat, atras de lumin\ Am citit [i recenzat Solar din ce `n ce mai mari a guvernului Blair at`ta abnega]ie. ~n decursul existen]ei care acesta a trebuit s\ le fa]\ de noua „cium\ neagr\“ a omenirii, sale de b\rbat `nsurat, a avut cinci so]ii `ndure din partea bruta- imediat dup\ apari]ia sa `nc\lzirea global\. Concret, la propu- [i inumerabile rela]ii extra-maritale, un- lului Tarpin, vor fi acum `n original, acum doi ani nerea lui Beard, cei [ase fizicieni docto- sprezece doar `n ultimii cinci ani de r\zbunate. de zile, dar re`nt`lnirea ranzi afla]i sub conducerea sa, `mpreu- c`nd e c\s\torit cu Patrice. Ce `l deran- n\ cu un grup din ce `n ce mai numeros jeaz\ `ns\ pe Beard, mai mult dec`t pro- A doua parte cu protagoni[tii roma- de ingineri coopta]i din alte domenii, pria indiferen]\ fa]\ de noile cuceriri nului, acum parcurs `n `ncep s\ lucreze la Turbina Eolian\ pen- ale [tiin]ei sau de a fi luat Nobelul, fie Partea a II-a a romanului tru Uz Domestic, „un expedient pe care datorit\ unei confuzii de nume, fie ni-l prezint\ pe Beard mai traducerea excelent\ a gospodarul putea s\ [i-l instaleze pe a- pentru c\, „violent dezbinat de trei con- b\tr`n cu cinci ani, mai gras Anei-Maria Li[man, mi-a coperi[ [i s\ genereze suficient curent curen]i merituo[i, comitetul se decise- chiar dec`t era la-nceput, `nc`t s\-[i reduc\ semnificativ costuri- se pentru o a patra alegere“, este faptul burlac, dar nelipsit de com- reconfirmat valoarea le facturii la electricitate“. Asta `n teo- c\ [i femeile pot s\-n[ele, Patrice fiind panie feminin\, acum `n postura Mellissei Brown, o scrierii lui McEwan, dar rie. ~n practic\, proiectul se dovede[- prima care s\-i aplice un astfel de tra- femeie t`n\r\, av`nd deja te nimic altceva dec`t o gaur\ neagr\, tament. Drept pentru care, atunci c`nd [i clarificat anumite un copil dintr-o rela]ie an- m`nc\toare de fonduri [i energie. ~n i se ofer\ ocazia s\ plece la Polul Nord, terioar\ (ceea ce-i sur`de aspecte tehnice, nese- acest context, Tom Aldous, unul din dup\ ce anterior el, fizicianul de renume mondial, primise o palm\ ustur\toa- lui Beard care n-a dorit nici- sizate ini]ial. tinerii fizicieni afla]i sub comanda lui odat\ s\ fie tat\), femeie de a- Beard, care, `ntre altele, este singurul re peste fa]\ de la semi-analfabetul, dar robustul Tarpin, Beard nu refuz\, prilej faceri, dar [i femeie sensibil\, care se din echip\ ce reu[e[te s\ proiecteze poart\ cu Michael ca [i cum ar fi un Florin Irimia corect monstruozitatea, `i expune Pro- pentru autor de a crea dou\ momente savuroase de comic de situa]ie pe care prin], iar prin]ul, pe deplin con[tient fesorului propria viziune asupra a de tratamentul primit, nu reu[e[te to- ceea ce ar trebui Centrul s\ fac\, [i a- prefer\m s\ nu le dezv\luim aici. Ceea d\ `n judecat\ pentru furt de proprie- ce vom dezv\lui este c\ la `ntoarcere, tu[i s-o aprecieze la adev\rata valoare. tate intelectual\. Demascat ca impos- Prima parte nume identificarea unei modalit\]i de Tocmai s-a `ntors `napoi `n Anglia de Beard va constata c\ Patrice, so]ia sa tor (nu doar de avoca]ii Centrului, dar a capta, re]ine [i distribui energia ve- la Berlin, dar `n ultimul timp a zburat adulter\, [i-a schimbat amantul, ceea [i de Melissa care ajunge s\ fac\ cu- ~n esen]a ei, intriga se prezint\ `n fe- nit\ de la Soare, altfel spus, crearea mai peste tot `n lume, Japonia, Orien- ce n-ar fi neap\rat o problem\ dac\ a- no[tin]\ cu Darlene), somat s\ anu- lul acesta: la `nceputul anului 2000, unei fotosinteze artificiale pe baza ener- tul Mijlociu, Lordsburg, New Mexico cesta nu s-ar numi Tom Aldous, t`n\rul leze inaugurarea centralei, urm\rit [i Michael Beard, fizician de renume in- giei fotovoltaice. Ini]ial, Beard nu pare (unde, printre altele, a devenit amantul geniu de la Centru, promotorul utiliz\- de Tarpin care, `ntre timp, a fost elibe- terna]ional, laureat al Premiului No- interesat. Mai degrab\, interesul s\u e unei neverosimile chelneri]e, Darlene, rii energiei solare drept combustibil rat din `nchisoare [i vrea s\ se r\z- bel, autor al Fuziunii Beard-EEinstein, captat de rela]ia amoroas\ dintre Pa- la fel de gras\ ca [i el) `n c\utarea unei `ntru salvarea Planetei de la moarte. bune, Beard trebuie s\ pl\teasc\ pen- gras, scund, chel, `ncornorat, istovit in- trice, so]ia sa de numai treizeci [i pa- loca]ii adecvate pentru amplasarea no- Se pare c\ `n absen]a lui Beard, Tom tru gre[elile din trecut, dar, ne suge- telectual [i dep\[it profesional, este tru de ani (Beard are cincizeci [i trei), ului s\u proiect, o central\ solar\, ge- n-a stat degeaba, nici din punct de ve- reaz\ mai mult sau mai pu]in subtil numit director al Centrului Na]ional [i Rodney Tarpin, un b\rbat masiv, neratoare de curent. De-acum [i-a fon- dere sexual, nici... cerebral, c\ci `n timp autorul, pl\tind el, ajunge s\ pl\teasc\ de Energie Regenerabil\, amplasat la care ini]ial le intrase `n cas\ nu `n cali- dat propria companie, lucreaz\ cu un ce nop]ile [i le petrecea `n compania `ntreaga omenire. Finalul, de-a drep- periferia ora[ului Reading. Misiunea tate de amant, ci de constructor, el fi- partener american, dar este angajat [i frumoasei Patrice, zilele [i le dedica tul apoteotic, r\m`ne deschis, at`t de Centrului, [i implicit a sa `nsu[i, este g\- ind cel care se ocupase de reamenaja- al Colegiului Imperial din Marea Bri- studiului. {i studiind, [i-a dat seama deschis `nc`t ne `ntreb\m dac\ nu cum- sirea unei solu]ii pentru producerea rea casei celor doi. Dar Beard n-ar trebui tanie care-i cofinan]eaz\ costurile cer- c\ `ns\[i teoria lui Beard, Fuziunea va McEwan ne preg\te[te o continuare. „energiei verzi“, `n contextul spaimei s\-[i pl`ng\ de mil\, a[a cum o face cu cet\rii. De la Centru a trebuit s\ fie Beard-Einstein, ar putea fi util\, foar- concediat dup\ o serie de gafe involun- Cu Solar, McEwan ne ofer\ prima te util\ chiar `n coeren]a cuantic\ ne- tare care, pentru o scurt\ perioad\ de sa mostr\ de scriitur\ cu adev\rat co- cesar\ cre\rii fotosintezei artificiale. timp, i-au adus lui Beard reputa]ia, ne- mic\. S`nt multe situa]ii `n acest ro- De aceea, `[i sus]ine el mai departe meritat\, de profesor neonazist, se- man de o gravitate `nsp\im`nt\toare, argumentul, `n fa]a unui Beard uluit, xist [i eugenist, lucru care l-a f\cut s\ iar documentarea [tiin]ific\ este la fel dep\[it [i resemnat `n acela[i timp, o se ad`nceasc\ [i mai mult `n studiul de meticuloas\ precum cea din S`mb\- simpl\ leg\tur\ amoroas\ cu so]ia sa, descompunerii moleculelor de ap\ `n t\. ~ns\, pe ansamblu, romanul mizea- care oricum `l `n[ela dinainte cu Tarpin oxigen [i hidrogen. z\ pe umorul s\u excep]ional, `n cre- [i care cur`nd nu-i va mai fi oricum area unor scene memorabile, cum ar fi de exemplu discursul lui Beard de- so]ie, nu ar trebui s\ devin\ un impe- A treia parte diment pentru un parteneriat care ar spre `nc\lzirea global\ [i suferin]a pla- putea avea drept rezultat salvarea ome- ~n partea a III-a [i ultim\ a romanului, netei, rostit pe fundalul unor tulbu- nirii de la o dispari]ie lent\, dar sigur\. evenimentele se precipit\. Beard plea- r\ri intestinale care-i provoac\ vorbi- Iar Beard cel fraier, cel dep\[it [i obosit c\ `n America pentru a inaugura, du- torului o suferin]\ pe m\sura celei este c`t pe ce s\ spun\: „Bine, ai drep- p\ succesive am`n\ri, centrala solar\ experimentate de planet\. ~ns\ chiar tate“. Sau dac\ nu s\ spun\, cel pu]in care, dac\ va func]iona, ar trebui s\ a- dac\ mizeaz\ pe comic, McEwan este s\-l aprobe tacit. Doar c\ s\rmanul nu limenteze ecologic [i ieftin `ntreg atent s\ nu-[i transforme personajul mai are c`nd [i implicit cui, c\ci, pedeap- ora[ul Lordsburg. Melissa, care la sf`r- `ntr-o caricatur\. Dimpotriv\. Michael s\ divin\ sau rodul celei mai banale [itul p\r]ii a doua `l anun]ase c\ a r\- Beard, `n pofida contradic]iilor ce-l `nt`mpl\ri, Tom Aldous alunec\ pe ori- mas `ns\rcinat\ [i, indiferent de ce va caracterizeaz\, sau poate tocmai da- bila blan\ de urs polar din sufrageria spune el, va p\stra copilul, `ntre timp torit\ lor, este cu siguran]\ unul dintre cele mai credibile [i conving\toa- lui Beard (cadou oferit de tat\l lui Pa- a n\scut [i acum `l `n[tiin]eaz\ c\ ur- re personaje ale scriitorului englez, trice cuplului), execut\ un scurt dans meaz\ s\ soseasc\ `n State cu feti]a, un om `ntunecat, atras permanent de prin aer, dup\ care `[i `ncheie subit e- s\ fie cu to]ii de fa]\ la marele eveni- lumin\. xisten]a lovindu-se cu ceafa de col]ul ment. Pentru Beard `ns\, asta nu-i o unei m\su]e de cafea. Din nou, prefer\m veste bun\. Ea se adaug\ celorlalte, s\ nu dezv\luim cititorului ce va face la fel de rele, una care-i aducea la cu- Ian McEwan, Solar, traducere Beard ca urmare a acestui deus ex-ma- no[tin]\ c\ e pasibil de cancer de pie- de Ana-Maria Li[man, colec]ia china introdus `n roman, suficient `n- le, cealalt\ c\ Centrul de Energie Re- „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, s\ s\ preciz\m c\ toate umilin]ele pe generabil\ al c\rui director a fost, `l Editura Polirom, 2011

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Dumitru Ungureanu: „Succesul nu s-a l\sat prea mult a[teptat. NIGHTWISH Ingrediente? Prezen]\ agreabil\ pe scen\ (`n care vocalista nu 13 « {I SUCCESUL face doar figura]ie), virtuozitate f\r\ de cusur la instrumentele folosite, muzicalitate cuceritoare tip [lag\r pop-corn…“. muzic\

Ainsi va l’Histoire... – C`teva ROCKIN’ BY MYSELF note `n jurul istoriei muzicale Dumitru UNGUREANU

Dezbatere mare s\p- t\m`na aceasta printre SCRISOARE PENTRU MELOMANI Imaginareum „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) amatorii muzicii lui Victor ESKENASY, Praga Rar mi s-aa `nt`mplat ca un album unui om pe moarte, care `[i amin- Mahler `nscri[i pe o list\ s\-mmi plac\ de la prima audi]ie, te[te... Ce poate el s\-[i amin- de discu]ii online, do- cu excep]ia unor mult-aa[teptate teasc\ pe patul de moarte [i s\ Pink Floyd-uuri. Despre trupa fin- nu semene cu alte opere, literare minat\ de melomani normelor [tiin]ifice, deoarece nu ar fi ci- landez\ Nightwish nu-mi f\ceam sau muzicale, scrise [i executate la tat exegeza de c\p\tì a vie]ii lui Mahler, americani, mul]i cu opi- iluzii c\ ar putea edita altceva fel de remarcabil cum o fac finlan- mai precis volumul al 3-lea al monografiei dec`t acela[i metal-simfonic, melo- dezii, plus solista vocal\, Anette nii conservatoare. Pro- `n care Henri Louis de La Grange descrie dios p`n\ la confuzie cu pop-rock- Olzon, suedez\ de origine? V\ las blema, dac\ poate fi nu- cu lux de am\nunte `ntreaga istorie. ul orientat spre adul]i. C`nd era pl\cerea descoperirii, [i poate su- Numai c\, a[a cum semnala `n schim- vocalist\ Tarja Turunen, ceva din feri]i revela]ia ce mi-a bruscat mie mit\ a[a, a constituit-o o bul nesf`r[it de mail-uri un mahlerian de personalitatea sopranei cu apuc\- sensibilitatea, prin decembrie, afirma]ie de pe blogul profesie cercet\tor [tiin]ific, volumul cu turi de rockeri]\ trecea dincolo c`nd am pus `n player acest disc... pricina a ap\rut `n limba englez\ abia lui Alex Ross, unul din de scen\, `n felul particular ce Dar trupa de finlandezi, ca `n anul 2000, Alex Ross f\c`ndu-[i do- constituie farmecul muzicii desti- multe dintre forma]iile rock din cumentarea – [i mica descoperire – `n... cei mai interesan]i [i nate poporului, nu elitelor [i acea ]ar\ ce putea constitui un 1998. Un exemplu, rar, mi-am spus, a ceea c(l)aselor `nalte. Op]iunea pentru model pentru noi, românii, m-a cultiva]i ziari[ti muzicali ce se petrece c`nd c\r]ile nu s`nt scrise... rock a fostei soprane schi]eaz\ o trimis la un pasaj de Virgil Ierun- din c\r]i, cum s`nt mul]i obi[nui]i. Cer- din Statele Unite. Discu- idee despre convergen]a genuri- ca, scris `n 1966: „...libertatea are cet\torul ce intervenea `n ap\rarea lui t`nd recente [i abun- lor muzicale `n ultimele decenii. ~n alt chip dec`t cel servit sub eti- Alex Ross punea punctul pe „i“, subli- fapt, ea demonstreaz\ „banalita- cheta – confuz\, b\tut\ de toate dente relat\ri din presa niind c\ muzicologul a citat sursa de tea“ c\ muzica este doar de dou\ v`nturile – a liberaliz\rii. Libera- informa]ie „primar\“, adres`ndu-se di- german\ despre feluri: sau bun\, sau proast\. Or, lizarea e `n func]ie de un trecut. rect arhivelor Operei din Viena. cu al]i termeni: muzic\ plin\ de Libertatea n-are nici trecut, nici reprogramarea la C`]i folosesc sursa istoric\ „primar\“ un „ceva“ ce se simte f\r\ s\-l prezent, nici viitor: ea este un fel `n scrierea unei relat\ri de pres\ sau a Deutsche Oper a cau]i; [i muzic\ absolut goal\. (Se de respira]ie a timpului, o moda- unei c\r]i este o `ntrebare pe care, de mul- poate folosi [i termenul consacrat litate de a-l feri de o istoricizare mont\rii operei lui te ori, este mai bine s\ nu o pui; `n special ob]inea, un an mai t`rziu, de la autori- din blues – feeling.) abuziv\“. Parc\ am avut alt\ Wagner, Rienzi, calificat\ `n lumea muzical\ româneasc\. Cert este t\]ile Berlinului comunist, „garan]ia c\ Nightwish mi s-a p\rut, de revela]ie: anume, de ce Finlanda, c\ apelul la/sau controlul cu sursa „pri- drept „opera wagnerian\ Opera de Stat Unter den Linden va fi re- c`nd ì ascult, o trup\ care ]in- cu un popor mai mic dec`t Româ- mar\“ a unei informa]ii fere[te de erori construit\, piatr\ cu piatr\, a[a cum o te[te succesul. Au [i participat la nia, este o ]ar\ unde p`n\ [i preferat\ a lui Hitler“, uneori fatale pentru cursul cercet\rii `n- un Eurovision, concurs despre `n\l]ase Frederic cel Mare“. ~n aceea[i rockul a c`[tigat respectul `ntre- treprinse, alteori de tot hazul [i capabile care lumea showbiz [tie c\ e o `ntr-o alt\ zi dec`t cea scrisoare amintea c\ nu inten]iona s\ ac- gului mapamond, `n timp ce ]ara s\-l descalifice pe autor. {i nu mi-a[ dori mondenitate, nu o valorificare de cepte nici o „intruziune de interese, po- noastr\... coinciz`nd cu na[terea s\ v\d lucr\rile de doctorat ale unor mu- poten]ial artistic. Succesul nu s-a litice sau de alt fel, ostile artei...“. Talentul [i valorile individuale dictatorului, Alex Ross zicieni români scrise cu „colaborarea“ l\sat prea mult a[teptat. Ingredi- Opera de Stat urma s\ se redeschid\ n-au lipsit [i nu lipsesc din Româ- unor ghost-writers [i cu „m`na de ajutor“ ente? Prezen]\ agreabil\ pe scen\ punea `n eviden]\ `n `n ianuarie 1954, dar oficialit\]ile est-ber- nia. Lipse[te libertatea de a-]i binevoitoare a unor conduc\tori de te- (`n care vocalista nu face doar lineze i-au propus s\ am`ne evenimentul manifesta talentul, de a-]i afirma treac\t [i un principiu z\ cu interese extra-[tiin]ifice... figura]ie), virtuozitate f\r\ de pentru septembrie, `nceputul stagiunii. valoarea. Condi]ion\rile politice A[ min]i s\ nu recunosc c\, `n incapa- cusur la instrumentele folosite, elementar al cercet\rii, Kleiber ì r\spundea ministrului de re- din vremea „liberaliz\rii“, la care citatea de a merge `ntr-o bibliotec\ sau muzicalitate cuceritoare tip [lag\r sort c\ `ntre `ncheierea lucr\rilor de trimitea Virgil Ierunca, s`nt `nlo- anume c\ `n cazul unor sub presiunea timpului, nu mi s-a `nt`m- pop-corn, „r\utate“ `n dialogul restaurare [i deschiderea stagiunii nu a- cuite azi de cele economice. De plat s\ dau informa]ii ce s-au dovedit nu chit\rilor cu tobele, ca-n heavy- evenimente istorice „nu vea timpul s\ repete cu ansamblul operei parc\ promovarea rockului de numai de m`na a doua, dar [i par]ial ero- metalul pentru camionagii, armo- pentru a-l aduce `n form\ maxim\, c\ factur\ simfonic-metal prin tele- ar trebui s\ ne asum\m nate, prelu`ndu-le din prezentarea, alt- nii sofisticate, etajate ca `n exer- trebuiau numi]i un intendent [i un diri- viziunile particulare, de ni[\ ori un grad mai mare de fel cu preten]ii, a unui disc, de exemplu. jor secund [i propunea ca dat\ a reve- ci]iile de org\ din perioada pre- de garsonier\, n-ar fi adus `nca- Cu o s\pt\m`n\ `n urm\, scriind despre a- nirii sale definitive ianuarie 1955. clasic\. Totul executat rapid, cunoa[tere dec`t avem“. s\ri mari din partea consumato- titudinea moral\ adoptat\ de dirijorul Or, interferen]ele autorit\]ilor comu- `nregistrat impecabil, finisat la rilor obi[nui]i s\ ia de-a gata, Erich Kleiber constant pe parcursul vie- niste s-au f\cut sim]ite, culmin`nd cu pre- detaliu, cu accente puse exact mur\-n gur\, ce li se livreaz\ prin ~n cazul particular al operei care, `n cel ]ii, fa]\ de sfera politicului, notam gr\bit siunile desf\[ur\rii unei ceremonii ofi- acolo unde a[teptarea incipient\, micul ecran! mai bun caz, ar putea contribui la c\ s-ar fi `ntors la Berlin, `n cel r\s\ritean, ciale comuniste de inaugurare a Operei, antrenat\ `n alte sesiuni, a Nightwish exemplific\ succesul creionarea unui profil psihologic al per- `n 1951, de unde [i-ar fi dat demisia ra- `n ciuda dorin]ei lui Kleiber de a se limita rockerului „cu/de firm\“ atinge comercial liber, ~MPOTRIVA do- sonajului istoric Hitler, criticul semna- pid, excedat de presiunile autorit\]ilor la un spectacol cu Fidelio. „Le pot avea punctul culminant. {i cu pasaje leaz\ c\ dictatorul pare s\ fi fost cel mai de ocupa]ie ruse [i ale oficialit\]ilor est- cu o zi mai devreme sau mai t`rziu – de-acum „clasice“, bogate `n pi- mina]iei [i dictaturii gigan]ilor profund mi[cat de Tristan [i Isolda, la a germane. Preluasem informa]ia din scria el –, dar eu voi sta acas\, `n pat.“ an, saturate de viori, violon- anglo-saxoni... c\rei reprezenta]ie asistase pentru pri- booklet-ul unui CD memorial... ~n cele din urm\, Erich Kleiber [i-a `na- cele, al\muri simfonice, ma oar\ `n 1906, la Opera regal\ din ~ntre timp, am reu[it s\ ob]in [i s\ ci- intat demisia de la Opera de Stat din Ber- `ntr-un aranjament orche- Viena. {i adaug\ el, „`n 1998, `n timp ce tesc singura biografie a dirijorului, pu- lin la 16 martie 1955. ~n scrisoarea tri- stral ce rivalizeaz\ cu orice lucram la un articol pentru «The New blicat\ `n 1957 [i scris\, `ntre altele, pe mis\ de la Köln, Kleiber observa c\ „este opus semnat Bruckner, Yorker», despre Wagner [i antisemitism, baza arhivei l\sate de Erich Kleiber, de o ru[ine c\ de pe un monument istoric Brahms, Berlioz sau Richard am constatat cu mirare c\ descrierile epi- John Russell (Erich Kleiber, A Memoir. reconstruit recent, este dat\ jos inscrip]ia Strauss, `n cele mai celeste sodului `n literatura de specialitate, de[i Andre Deutsch Ltd., Londra). A[a am a- «Fredericus Rex Apollini et Musis» [...] momente ale lor!... Scrisele numeroase, nu `l numesc pe dirijor. A[a flat c\ tentativa de revenire a dirijorului Acest incident, ce urmeaz\ altora notorii de mai sus se potrivesc `n c\ am trimis un fax la Opera de Stat, `n- la Opera de la a c\rei conducere demi- petrecute `n ultimele luni, constituie pen- egal\ m\sur\ majorit\]ii al- treb`nd cine a dirijat la 8 mai 1906 Tris- sionase sub nazi[ti a avut `n fundal o tru mine un semn, trist, dar cert, c\, la fel bumelor Nightwish, [i mai tan. Fusese, deloc surprinz\tor [i totu[i `ntreag\ concep]ie umanist\ de a uni arta ca `n 1934, politica [i propaganda [i-au cu seam\ celui recent – cumva [ocant, Gustav Mahler“. muzical\ din cele dou\ sectoare opuse f\cut cale `n acest templu. Mai devreme Imaginareum, 2011, Nucle- Totul ar fi r\mas doar un episod anec- ale Berlinului, care, `n condi]iile r\zbo- sau mai t`rziu trebuie s\ spun un al ar Blast. Cu precizarea c\ dotic dac\ puri[tii de pe Lista Mahler nu iului rece cultural, s-a dovedit utopic\. doilea adio teatrului la care am visat acest album este construit l-ar fi acuzat imediat pe muzicologul a- Revenit `ntr-adev\r la Berlin, `n 1951, peste 20 de ani“. ca un fel de oper\-concept, merican de neglijen]\ [i de `nc\lcarea dar pentru un spectacol de oper\, Kleiber Ainsi va l’Histoire... av`nd `n centru povestea

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Cel mai bun film caracteristic pentru aceast\ „80’s nostalgia“ este » 14 Super 8, scris [i regizat de b\iatul-minune J.J. Abrams, dar care PE PRIMUL LOC pare ie[it direct din fabrica de fantasme a lui Steven Spielberg, nu slow/fast food `nt`mpl\tor prezent pe generic pe post de produc\tor executiv. Privind `napoi, Fright Night spre anii ’80

Una dintre caracteristicile anului Drago[ Cojocaru prime exemple de slashere John Carpenter `n versiunea din E.T. , Gremlins, The Goonies cinematografic trecut a fost [i o oarecare cr`ncene [i foarte serioase, 1984. Noul The Thing nu aduce sau Explorers, filme care au multe dintre filmele horror din nimic nou [i, mai grav, noile teh- marcat o `ntreag\ genera]ie. nostalgie pentru anii ‘80 manifestat\ prin nologii prin care este `nsufle]it Con]ine toate ingredientele de Drive epoc\ deveniser\ serii teribil de m\car trei filme, `n forme diferite. agreabile care amestecau f\r\ monstrul extraterestru s`nt mult baz\ ale acestora (grupul de Unul dintre aceste filme de pro- probleme horror [i comedie. ~n mai pu]in eficace dec`t trucajele copii dintr-un or\[el american venien]\ american\ este, evident, Noapte de groaz\, personajul animatronice ale lui Rob Bottin confruntat cu un element Drive-uul ce i-aa adus lui Nicolas principal este un adolescent ca- de acum peste 20 de ani. miraculos, eroii principali care Winding Refn un premiu impor- re `[i d\ seama c\ noul vecin, provin din familii cu probleme tant la Cannes. Este un thriller ca- aristocraticul Jerry Dandrige, Super 8 etc.), mai mult\ poveste [i mai re se inspir\ din mai multe locuri este, de fapt, un vampir pus pe pu]in\ ac]iune f\r\ noim\, (regizorul l-a prezentat drept un v`n\toare. Cu ajutorul unei Cel mai bun film caracteristic acela[i melanj de inocen]\ [i tribut adus „existen]ialismului vedete TV (Roddy McDowell) pentru aceast\ „80’s nostalgia“ efecte speciale, aduse, `n cazul lui Alessandro Jodorowky“), ac- care se pretinde specialist `n este, f\r\ `ndoial\, Super 8, scris de fa]\, la nivelul tehnic al zilei. ]iunea se petrece `n prezent, dar paranormal, t`n\rul `ncearc\ s\ [i regizat de b\iatul-minune J.J. Al\turi de omagiul evident nu po]i s\ nu remarci atmosfera scape de periculosul vecin. Abrams, dar care pare ie[it di- fa]\ de acel tip de filme ale deliberat „The Eighties“, sublinia- Noul film este o un remake rect din fabrica de fantasme a anilor ‘80 este [i omagiul adus t\ de alegerea coloanei sonore, a destul de reu[it al originalului, lui Steven Spielberg, nu `nt`m- unui anume fel de a face filme: ma[inilor folosite, a hainelor [i fa]\ de alte produc]ii de gen ra- pl\tor prezent pe generic pe cele ale amatorilor epocii care 210 titluri chiar a arhitecturii (mai ales pentru tate din ultima vreme (noul Co[- post de produc\tor executiv. lucrau pe pelicula Super 8 [i disponibile americanii din Los Angeles care mar de pe Elm Street, noul Au- Ac]iunea se petrece `n 1979, care visau s\ ajung\, c`ndva, [i-au putut da seama cel mai bi- tostopistul etc.). Dar Colin Farrel c`nd JJ, un b\iat `n v`rst\ de 13 ani, mari regizori `n Cetatea Viselor. ne de felul `n care orice cl\dire `n rol de vampir este cam prea orfan de mam\ [i cu un tat\ po- Nu `nt`mpl\tor ac]iunea este mai nou\ de anii ‘90 a fost brutal fa]\ de elegantul Chris Sa- li]ist mult prea ocupat, viseaz\ aruncat\ la sf`r[itul anilor ’70; scoas\ din cadru la montaj). randon, vampirii s`nt monstru- s\ dea lovitura cu un film cu chiar Spielberg a explicat `ntr-un o[i `n linia ultimilor produc]ii de zombie, de amatori, filmat cu interviu c\, de[i tehnologia digi- Fright Night gen, iar David Tennant, pe post populara camer\ Super 8 a epo- tal\ actual\ este un lucru extra- de v`n\tor TV de creaturi supra- cii. ~ntr-o noapte de „film\ri“ ordinar pentru tinerii cinea[ti de Unul dintre filmele „’80“ de anul naturale, pare cam r\t\cit `n clandestine, copiii asist\ la de- azi, `n epoc\, pentru a face un trecut [i proasp\t ap\rut pe DVD aceast\ prim\ venire a lui la raierea unui tren militar din ale film, era nevoie de mult mai este Noapte de groaz\ care este, Hollywood. De unde [i regretul c\rui r\m\[i]e pare s\ scape o mult\ pasiune [i efort. `n acela[i timp, relevant pentru c\ filmul original nu este la noi creatur\ misterioas\. ~n zilele ca- Este „[coala“ prin care au tendin]a hollywoodian\ din ulti- pe DVD, pentru compara]ie. re urmeaz\ militarii ocup\ mica trecut to]i regizorii care s-au ma vreme de a reface pe gustul localitate, `ncep s\ se petreac\ afirmat `n epoc\, de la Spiel- zilei marile hit-uri horror de The Thing lucruri bizare, iar mai multe per- berg la Joe Dante [i Peter Jack- acum dou\, trei decenii. soane dispar r`nd pe r`nd. R\- son al c\ror urma[ este, f\r\ Fright Night a fost un film ti- Un alt remake dup\ un clasic al m`ne doar ca grupul de mici `ndoial\, J.J. Abrams. Care pic pentru cinema-ul horror din anilor ’80 este [i `ncercarea de „cinea[ti“ s\ elucideze misterul reu[e[te unul dintre cele mai anii ’80, c`nd genul `[i c\uta noi „reboot“ a lui The Thing care [i s\ salveze situa]ia. bune filme de var\ ale anului francize, de mare priz\ la public, poate fi clasat\ cu u[urin]\ la Super 8 este frate bun cu trecut, mult peste mon[trii zgo- care s\ `nlocuiasc\ vechii mon[tri categoria „`ncerc\ri inutile“. Un blockbusterele de var\ de la `n- moto[i gen Transformers cu clasici gen Dracula sau Franken- film care se dore[te un prequel ceputul anilor ‘80, regizate sau care Hollywood-ul a umplut se- stein. Prin urmare, dup\ c`teva al pove[tii spuse at`t de bine de produse de Spielberg, precum zonul de var\.

Super 8

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro ATITUDINE Olti]a C`ntec: „Atitudinea scrobit\ ata[at\ incintelor de 15 « concerte e p\r\sit\ de arti[ti pentru care spectacolul a ajuns SCROBIT| la acela[i nivel de importan]\ precum calitatea interpret\rii“. slow/fast food

VOI N-A}I ~NTREBAT C`nd concertul f\r\ zah\r V| R|SPUNDE BOBO

mult `n cadre str`nse, la gros plan. Ta]ii La film\ri `[i reprim\ emo]ia, ca s\ nu arate c\ devine spectacol s`nt slabi. Oric`t se va chinui s\ ascun- d\, dac\-l lu\m la gros plan o s\-i ve- — Salut. Scuze, am `nt`rziat? Hahn Bin este un enfant dem lacrima din g`t garantat. Preotul, DATUL ~N SPECTACOL — Nu, stai lini[tit, e `n regul\. Am iar\[i, foarte important. O s\ te dai prin terrible al violonisticii zis oricum tuturor s\ fie cu 40 de spatele lui, de jos cumva, [i s\ tragi ni[- clasice: a debutat spec- Olti]a C~NTEC minute `nainte de ora real\, ca s\ te planuri `ntregi de dup\ fust\. Fusta evit `nt`rzierile. s\-]i [tearg\ cadrul. {i amorse de pre- taculos la 14 ani, impu- — Aaaa... Corect, da, uitasem... ot. O s\ insist\m [i pe m`inile lui. Tipul n`ndu-se `n scurt timp N-am mai lucrat de mult `mpreun\. e foarte ok, am vorbit cu el, po]i s\-i pionierat ca nonconformist al concer- [coli din lume, afirm`ndu-[i rapid stilul Am uitat c\ a[a faci tu. |ia de la HBO faci semne s\ se dea mai `n dreapta, tisticii. N\scut `ntr-o familie de muzi- `ndr\zne] [i eviden]iindu-se deopotriv\ drept unul dintre cei mai nu ]i-au schimbat tabieturile. mai `n st`nga, cum vrei. Colaborea- cieni, Nigel a studiat la cele mai pre- prin talent [i prin dorin]a de a se abate — Ba le-am schimbat eu pe ale lor. z\. Chiar, s\ nu uit: te urci sus la valoro[i soli[ti ai lumii, ten]ioase de la linia canonic\. O face deliberat, Voiam s\ mai vorbim un pic despre balcon [i-mi tragi un plonje cu masa nu numai prin frizura adolescenti- dar a decis, `nc\ de a- cum film\m. P`n\ termin\ b\ie]ii de [i cazanul. Asta acum, rapid, p`n\ n\, accent – zic unii, inventat – [i tunci, c\ sobrietatea s\- pus luminile [i trav-ul. `ncepe filmarea. Bun! vestimenta]ie – mult mai cuminte — Cum vrei tu film\m. Tu e[ti regi- — Ok. S-a notat. lilor de concerte nu i se dec`t a lui Hahn Bin, dar la fel de neo- zorul. Eu ]in camera. Tu zici [i eu execut. — Bun... Din momentul scufun- bi[nuit\ –, ci [i prin abord\rile reper- potrive[te [i a pigmen- — {tii c\ lucr\m `n regim de teatru, d\rii... sau chiar p`n\ atunci, cumva, toriale, sus]in`nd remixat `n registru cla- c\ nu pot s\ dau stop. O s\ trebuias- s\ trecem `ntr-un fel de Lars von tat-o prin dress codes [i sic suite din compozi]iile lui Jimmy c\ s\ fii cu un ochi la mine, un ochi Trier kind of shit, `n]elegi? Bagi Hendrix [i ale forma]iei The Doors. apari]ii neobi[nuite. la personaje [i un ochi `n obiectiv. ~n exemplele de mai sus, pe l`ng\ ta- camer\ din m`n\ c`t `ncape. Tremu- — Trei ochi. Specialitatea mea. lentul, creativitatea [i histrionismul ratul imaginii s\ fie asemenea fioru- — O s\-]i mai dau indica]ii din Coreanul stabilit `n Lumea Nou\ a lep\- instrumenti[ti- lui de emo]ie de pe [ira spin\rii. mers. Tre s\ te prinzi rapid. dat smokingul ]inutelor obligatorii din lor, ceea ce mai Cumva, ca `n Breaking the Waves. {i — Hai c\ nu-i prima oar\. marile filarmonici ale mapamondului conteaz\ e ca- p\str\m un pic din contra-plonje- — Da, dar la \sta s`nt foarte [i a adoptat un stil vestimentar perso- risma. Ima- urile de la `nceput, ca s\ nu rupem mul]i bani `n joc. nalizat, mai degrab\ potrivit pentru ginea [i atitu- stilul. S\ fie din acela[i film. Coeren- petrecerile private cu tineri rebeli: dinea scenic\ — Bine, [tiu. Stai lini[tit, c\-l ]\. Mama [i iar mama. Un pic de kimonouri, tricouri multicolore, pe care [i le-au facem s\ ias\ bine. tat\. {i na[a. {i gata. Figura]ia mai pantaloni trei sferturi, cizme de creat, nu la sfatul agen]i- — Ok. M-am mai g`ndit un pic la pu]in. ~i tragem separat. motard, e[arfe [i multe alte ac- lor de pres\, ci pentru c\ a[a cum ar trebui s\ fie... — Super. {i copilul? cesorii. Inclusiv m\nu[i din m\- simt, devin elemente de mar- — P\i ziceai ceva de Tarkovsky. — Copilul o s\ fie `nfofolit tot tase, teoretic contraindicate, dar keting personal. {i tot talen- — Da... o s\ `ncepem totul `n timpul [i mascat de oameni. N-ai `n cazul lui potrivite, c\ci nu-i a- tul, creativitatea, histrionismul cheia lui Tarkovsky... Dar, dup\... De acces la el. Uit\-l. Dac\ ceva nu fecteaz\ dexteritatea `n ap\satul [i carisma trebuie aduse `n dis- fapt, o s\ avem c`teva travlinguri lungi merge bine, la final mai ]inem oa- corzilor [i m`nuitul arcu[ului la Guarni- cu]ie [i c`nd, `n fa]a unei orche- la `nceput. De deschidere. Ca `n menii pe loc [i relu\m c`teva cadre. erul personal. Tunsoarea e punk, t`mple stre, la pupitru urc\ personalit\]i pu- Nostalgia. Monteaz\ b\ie]ii [ina acu- — Perfect! rase, creast\ colorat\ viu `n acord cro- ternice care nu ezit\ s\ utilizeze noi ma, [i va trece liniar prin fa]a mul]imii. matic cu hainele, machiajul e gothic, mijloace de a conduce ansamblul. Exis- Apoi cadre statice, un contra plonje pe Dumneavoastr\ s`nte]i cu filmatul? emo ori de clovn. Pe pagina web per- t\ dirijori care aproape danseaz\ `n tim- chipul na[ei, s\-i d\m o valoare din Haide]i mai repejor c\ am vorbit cu sonal\, se afl\ motto-ul lui Hahn Bin: pul concertului, al]ii la care mimica este asta simbolic\, falic\, de ce nu? C\ a[a doamna procuror\ [i s`nt pe drum. The world´s a circus. Own your inner la fel de important\ precum gestica, al- e, e cam bitchy tipa. Eventual, dac\ Trebuie s-ajung\. Hai mai repede ca s\ clown!, explicit`nd oarecum tipul a- ]ii care nu se sfiesc s\ se `ntoarc\ [i `n- o prinzi [i `ntr-un contre-jour pe una prinde]i [i intrarea ma[inilor `n curtea cesta de revolt\ la regulile sociale. Cre- spre public, indic`ndu-i c`nd [i `n ce tem- din ferestre, e perfect. O g\se[ti tu, c\ bisericii. Fugu]a, fugu]a! C\ trece bote- doul s\u artistic mai cuprinde convin- po s\ aplaude, de pild\. Herbert von e[ti bun. Mama s\ fie gen Madonna zul [i dac\ n-a]i prins toate momente- gerea `n rena[terea muzicii clasice, con- Karajan dirija mai tot timpul cu ochii renascentist\, iar pe tat\ s\-l avem le v\ m\n`nc\ doamna procuror\. cretizat\ `n efortul de a o apropia `n `nchi[i, semn c\ `n muzic\ ascultarea e orice chip de orice public. Printre alte- esen]ial\, iar imaginile pe care le na[te le, printr-o `nf\]i[are scenic\ precum s`nt interioare. Au fost situa]ii `n cursul Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. cea descris\ mai sus. Dar [i prin relo- c\rora maestrul nu mi[ca deloc baghe- Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu care din spa]iile tradi]ionale, conser- ta, c`nd ghida partidele de instrumen- „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ vatoare [i `mpr\[tierea `n muzee, gale- te exclusiv prin intermediul mimicii. cu „Ziarul de Ia[i“. rii de art\, show-uri de mod\. Virtuo- Karl Kleibert dirija `ns\ cu tot corpul, zitatea interpretativ\ e asezonat\ cu prin mi[c\ri ample, inclusiv ale picioa- Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. un mic spectacol care asociaz\ elemen- 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec. relor, maniera determin`nd presa s\-i 0232/ 214111 te vizuale superbelor acorduri din par- asocieze atributul „haios“. Nu mai pu- Caricatur\: Senior editor: Lucian Amarii (Jup). tituri, transform`nd concertul `ntr-un ]in inedit\ `n acest club, ce pare ex- Lucian Dan Teodorovici Grafic\: performance. Nimic neobi[nuit pentru clusiv al b\rba]ilor, e o dirijoare! Aus- Redactor-[[ef: Ion Barbu. George Onofrei un artist care se reclam\ de la Maria tralianca Simone Young este singura TV: Callas, Andy Warhol, Robert Wilson [i Redactor-[[ef adjunct: Alex Savitescu. prezen]\ feminin\ dintr-un clasament Anca Baraboi Laurie Anderson. La numai 23 de ani, scurt al genului. Young e prima doam- Secretar general de redac]ie: Actualitate: Hahn Bin a cucerit globul, `mprumu- n\ din istoria `ndelungat\ a Filarmoni- Florin Iorga R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu. t`ndu-[i chipul pentru copertele publi- cii din Viena, care a supus orchestra `n Rubrici permanente: Publicitate: tel. 0232/ 252294 ca]iilor glossy [i `mpr\[tiind emo]ie noiembrie 2005. Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), pe toate continentele! Atitudinea scrobit\ ata[at\ incin- Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Gheo, Veronica D. Niculescu, Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 telor de concerte e p\r\sit\, iat\, de ar- Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Abonamente: tel. 0232/214100 Imaginea [i atitudinea ti[ti pentru care spectacolul a ajuns la Carte: Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru acela[i nivel de importan]\ precum ca- Doris Mironescu, C. Rogozanu, 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei scenic\, elemente de Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu marketing personal litatea interpret\rii. Nu de dragul ie- Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia, (690.000) pentru 12 luni [irii din r`nd, ci pentru a se apropia c`t Bogdan Romaniuc. Tipar: Print Multicolor Dintr-o alt\ genera]ie, mai matur\, Ni- mai mult de public, destinatarul final Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » gel Kennedy e tot un excentric, f\c`nd Hahn Bin al oric\rei manifest\ri spirituale. Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro Iulia Blaga: „Filmul lui Tomas Alfredson, pe care probabil c\ cele 11 no- » 16 minaliz\ri la Premiile BAFTA l-au f\cut s\ primeasc\ trei nominaliz\ri [i MUZICA la Oscar dup\ ce fusese ignorat la Globurile de Aur, e unul din pu]inele fast food filme de azi `n care muzica re]ine `ntreaga esen]\ a ansamblului“.

EN}ICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Spionul care [tia multe Aproape [i spunea pu]ine Istoria urm\toare ar fi putut fi scri- s\ de Ilf&Petrov. Aproape. Un or\[el filmul, asculta]i-i coloana sonor\ (e pe YouTube) [i `n minte o s\ v\ apar\ ca oricare altul. Acoperit de z\pad\, FILM cu ma[inile `nghe]ate, cu oameni amprenta exact\ a atmosferei filmului – atmosfer\ care pe ecran nu a pinguini c\rora de-abia li se mai v\d Iulia BLAGA fost, normal, creat\ doar de muzic\, ci ochii, cu viscol care intr\ pe sub gea- [i de imaginea afumat\ a interioare- muri [i-]i ame]e[te rafturile cu c\r]i lor, de eficacitatea uscat\ a exterioa- [i cutiile cu ceai. Dou\ libr\rii. Pri- relor de R\zboi Rece, de personajele ma dintre ele, Libr\ria 1, deschis\ de Tinker Tailor Soldier cu tr\s\turi [terse p`n\ la a le face in- vreo 11 ani, monolit de nezdrunci- Spy, al c\rui titlu a fost ter[anjabile, de singur\tatea [i eficien- nat care mo]\ia mul]umit pe laurii ]a t\cut\ a spionilor [.a.m.d. propriului monopol. Lini[te [i adaptat la noi prin Un pace, toate celelalte pr\v\lii cu spion care [tia prea c\r]i erau prea mici ca s\-i O dram\ care nu se provoace vreun fior al concuren]ei. multe, trebuie v\zut consum\ dec`t `n interior P`n\ c`nd a ap\rut al doilea per- pentru simplul motiv c\ sonaj principal al pove[tii. Tot `n Una dintre imaginile care `]i r\m`n `n centrul ora[ului, tot `ntr-o cas\ de e din alt\ paradigm\ cu cap e cea a lui George Smiley, scos la pensie dup\ e[ecul opera]iunii de la patrimoniu foarte frumoas\, ce vedem de obicei la Budapesta c`nd un agent al Circului v`nz`nd, stupoare [i cutremur, tot cinema. E semnat de (MI6) fusese `mpu[cat [i care merge `n c\r]i, muzic\, filme, ceai. {i vin. Li- mod regulat s\ `noate. Dar nu se duce br\ria 1 a intrat `n panic\ [i a stri- suedezul Tomas la o piscin\ cu ap\ curat\, ci `ntr-un gat: „|[tia ne-au copiat toate Alfredson [i ecranizeaz\ lac unde apropierea altor b\rba]i cu ideile!“. (Poate pentru unii dintre c\rnuri la fel de albe [i de triste adu- `n economia de mijloace. El trebuie s\ c`nd dorm. Pu]ine filme le deslu[esc dvs. e surprinz\tor c\ ni[te libr\rii romanul omonim al lui ce acelui mic loc de recreere un aer joace pe din\untru, s\ fie o persoan\ masca tragic\ `n spatele ac]iunii an- pot vorbi, dar v\ asigur c\ `n John Le Carré, schi]`nd promiscuu [i deprimant. Pe George inteligent\ [i alert\ pe din\untru, dar trenante ([i seduc\toare pentru cine- En]iclopedie totul e posibil.) Ca s\ Smiley l-a l\sat [i nevasta – o s\ afl\m pe dinafar\ trebuie s\ par\ lipsit de ma) a[a cum o face Tinker Tailor... scape de b\nuieli, Libr\ria 2 ar fi original nu doar atmo- la un moment dat [i pen- culoare, palid, lent, inert. Nota filmu- pentru care via]a spionilor nu are ni- trebuit probabil s\ se mute `ntr-un sfera anilor ’70, ci [i tru cine –, lucru care lui vine din chiar stilul de joc al lui mic glamour. Nu [tiu `n ce m\sur\ cartier de la marginea ora[ului, la atmosfera pe care o face din perso- Oldman, astfel c\ Tinker Tailor Sol- Gary Oldman a f\cut din interpreta- etajul trei al unui bloc comunist, [i najul interpretat dier Spy se creeaz\ din rela]ia rea sa un fel de ars poetica. Regizorii s\ v`nd\ benti]e de prins p\rul, visam `ntr-un film de de Gary Old- pe care omisiunile o stabilesc Carlos Saura [i Claude Lelouch spu- agrafe de h`rtie [i Pepsi Cola. Dar spionaj. man recipien- cu ceea ce se spune. Dac\ r\- neau la Bucure[ti c\ actorii s`nt fi- nu, Libr\ria 2 s-a `nc\p\]`nat s\ se tul unei drame mì cu muzica lui Alberto Igle- in]e foarte fragile care folosesc arm\- instaleze chiar pe bulevardul prin- care nu se con- sias `n cap, pe limb\ `]i r\m`- tura unui personaj pentru a c\p\ta ei cipal. ~ntr-o zi (din aceea[i iarn\), Aproape c\ nu subiectul conteaz\ – oricum scenariul e destul de `nc\rcat sum\ dec`t `n ne un anume aer de singur\- `n[i[i consisten]\ [i fermitate. ~n fil- un institut cultural decide s\ aduc\ interior. Meri- tate ce `nso]e[te via]a spio- mul biografic The Life and Death of `n or\[elul cu pricina un autor de [i de confuz –, ci sosul pe care Alfred- son `l prepar\, ajutat de colegi cu care tul actorului st\ nilor [i, pardon de expresie, Peter Sellers, Peter Sellers-ul (sic) in- talie interna]ional\, o vedet\ lite- nu doar condi]ia lor uman\. Nu at`t terpretat de Geoffrey Rush prelua `n rar\ la care se-nghesuie numai a mai lucrat (directorul de imagine Hoyte van Hoytema, monteurul Dino mister, c`t triste]e. Spionii nu via]a de zi cu zi fiecare personaj pe ca- lumea bun\. {i ì propune Libr\riei s`nt niciodat\ ei `n[i[i, ci in- re `l juca la momentul respectiv. Nu 2 s\ pun\ la cale o `nt`lnire cu citi- Jonsäter) sau de colegi noi, printre care Alberto Iglesias, autorul mu- terpreteaz\ ni[te ro- putea fi niciodat\ el `nsu[i pentru c\ torii. Se fac afi[e, se anun]\ eveni- luri din care nu avea consisten]\. Acest conflict mentul, lumea e entuziasmat\, se zicii nelini[titoare, pline, solitare care `nso]e[te `n oglind\ mi[c\- nu ies nici dintre aparen]\ [i realitate, dintre ce stabilesc ultimele detalii. P`n\ c`nd, se vede [i ce se ascunde, dintre ce nu cu c`teva zile `nainte de Ziua Z, Li- rile v\tuite din povestea imagi- nat\ de John Le Carré. Filmul se spune [i ce se realizeaz\ `n t\cere br\ria 1 anun]\ c\ organizeaz\ [i ne [i seduce la meseria de spion, iar ea fix acela[i lucru, dar cu vreo 18 lui Tomas Alfredson, pe care probabil c\ cele 11 nominali- cinematograful a fost interesat din- ore mai devreme. „Prima sesiune totdeauna s\ speculeze aceste lucruri de autografe cu M.S. `n România.“ z\ri la Premiile BAFTA l-au f\cut s\ primeasc\ trei nomi- [i pentru c\ aceste lucruri ì sun\ teri- Libr\ria 2 e c`t pe ce s\ le[ine, ì bil de familiare. cre[te pulsul, simte c\ cineva ì naliz\ri [i la Oscar – pentru trage covorul de sub picioare. rol principal masculin (Gary Un spion care [tia prea multe/Tinker Tailor Soldier Spy, de Tomas Alfredson. Cu: Gary ~ncep telefoane, mailuri, insinu\ri, Oldman), scenariu adaptare (Peter Straughan [i Bridget Oldman, Colin Firth, atacuri, mi[touri, conflictul diplo- Tom Hardy, John Hurt matic se transform\ `n avalan[\. O’Connor), coloan\ sonor\ – Spre sear\, se afl\ c\ marele autor dup\ ce fusese ignorat la Glo- `[i anuleaz\ vizita. A[a, pur [i sim- burile de Aur, e unul din pu- plu. Libr\ria 2 izbucne[te `ntr-un ]inele filme de azi `n care mu- hohot de r`s care a durat vreo zica re]ine `ntreaga esen]\ dou\ s\pt\m`ni [i care a modificat a ansamblului. Dup\ ce geografia bulevardului. Aceast\ is- a]i v\zut torie s-a petrecut `n Bucure[ti, `n primele zile ale lui februarie 2012. Aproape.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 343 » 11 – 17 februarie 2011 www.suplimentuldecultura.ro