Patrimoniului Cultural În Folosul Comunitatii A

FEJLODÉSÉHEZ

oktatási, kulturális, társadalmi és gazdasági és társadalmi kulturális, oktatási,

A HELYI KÖZÖSSÉG HELYI A

hozzájárulása A KULTURÁLIS ÖRÖKSÉG KULTURÁLIS A

Valorificarea PATRIMONIULUI CULTURAL ca factor de dezvoltare educational, cultural, social si economic ÎN FOLOSUL COMUNITATII Az épített örökség hozzájárulása a társadalom fejlodéséhez

A projekt vezetoje: Transylvania Trust Alapítvány

Partnerek: Bonchidai Általános Iskola Válaszúti Általános Iskola Bonchidai Polgármesteri Hivatal Folkeuniversitetet – Fjellregionen, Norvégia

Védnök: Ofelsége Margaréta királyi hercegno

Támogató:

Európai Gazdasági Tér – Finanszírozási Mechanizmus (SEE)

A program támogatója: Izland, Liechtenstein Hercegség és Norvégia kormánya az Európai Gazdasági Tér – Finanszírozási Mechanizmus (SEE) keretében.

Jelen kiadvány nem feltétlen az Európai Gazdasági Tér – Finanszírozási Mechanizmus (SEE) álláspontját jeleníti meg.

Impresszum: Szerkeszto: Transylvania Trust Alapítvány Készítették: David Baxter, Hegedüs Csilla, Ilyés Szabolcs, Eugen Pãnescu Publikálás ideje: 2010 május

Elérhetoség: Transylvania Trust Alapítvány 400253 Kolozsvár (Cuj) Brétfu (Breaza) u. 14. A. Telefon: 0040 264 439858 [email protected] www.transylvaniatrust.ro www.heritagetraining-banffycastle.org Valorificarea patrimoniului construit în folosul comunitãtii – Bontida, Castelul Bánffy

Coordonatorul proiectului: Fundatia Transylvania Trust

Parteneri: Þcoala Generalã Bontida Þcoala Generalã Rãscruci Primãria Bontida Folkeuniversitetet – Fjellregionen, Norvegia

Patron spiritual: Alteta Sa Regalã Principesa Margareta a României

Finant ator:

Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE)

Proiect finantat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein þi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE)

Continutul acestui material nu reprezintã în mod necesar pozitia oficialã a Mecanismului Financiar (SEE)

Credite: Editor: Fundatia Transylvania Trust Autori: David Baxter, Hegedüs Csilla, Ilyés Szabolcs, Eugen Pãnescu Data publicãrii: mai 2010

Contact: Fundatia Transylvania Trust 400253 Cluj Str. Breaza, nr. 14. A. Telefon: 0040 264 439858 [email protected] www.transylvaniatrust.ro www.heritagetraining-banffycastle.org Introducere

Una dintre cele mai importante pietre de Dezvoltarea infrastructurii culturale temelie ale dezvoltării regionale o constitu- legate de obiectivul proiectului de dezvol- ie valorile locale, mediul construit şi natu- tare urmăreşte în esenţă fundamentarea ral deosebit de bogat. În cursul planificării serviciilor socio-culturale, asigurarea po- proiectelor de dezvoltare, acestea trebuie sibilităţii participării sociale, dezvoltarea luate în considerare drept factori de creşte- mediului fizic care asigură accesul la vare a competitivităţii. Din păcate, însă, sta- lori. Din aceasta fac parte şi investiţiile rea mediului nostru construit arată o ten- culturale legate de sarcinile de politică dinţă de degradare, de parcă nu am şti să urbană, vizând întărirea identităţii şi coe- ne preţuim şi să ne valorificăm moştenirea. ziunii comunităţilor, inclusiv dezvoltările Au existat iniţiative în vederea conser- infrastructurale legate de polii de dezvolta- vării şi valorificării patrimoniului cultural re care îmbunătăţesc şi şansele de dezvol- construit, însă acestea nu pot fi considera- tare ale împrejurimilor. În vederea atingerii te a fi generalizate, deşi servesc foarte bine scopului urmărit trebuie exploatate posi- protejarea şi dezvoltarea caracterului spe- bilităţile de dezvoltare ale turismului cul- cific al unor aşezări şi regiuni. În cursul de- tural bazat pe elementele de atracţie din ciziilor legate de dezvoltarea regională, de regiune, în vederea reducerii decalajului obicei nu sunt luate în considerare aspec- economic, a creşterii gradului de ocupare a tele conservării valorilor şi cele ale calităţii forţei de muncă şi a creării de noi locuri de mediului construit. muncă, precum şi pentru întărirea identi- tăţii colective a comunităţii. Politica dezvoltării sustenabile a patrimoniului cultural are un efect pozitiv asu- Acest ghid vă prezintă pe scurt câteva pra relansării economice a regiunii şi nu iniţiative din ţară, respectiv exemple din este neglijabil nici efectul acestuia asupra Anglia pentru a ilustra posibilităţile de dez- îmbunătăţirii calităţii vieţii. voltare bazate pe patrimoniul construit.

1 Scurt istoric al castelului Bánffy, Bonţida

În toamna anului 1944, trupele germane în retragere incendiază şi jefuiesc castelul, nimicind mobilierul, biblioteca, vestita galerie de portrete, doar câteva fotografii de epocă păstrează imaginea interioarelor fastuoase. Ultimul proprietar a fost Miklós Bánffy, moştenitoarea este fiica lui, Katalin Bán- ffy, care trăieşte în Maroc. Naţionalizarea, funcţiunile neadecvate, lipsa de întreţinere au condus la degradarea rapidă a ansamblului de clădiri. În anii ’60 Direcţia Monumentelor Isto- rice intervine în vederea consolidării clădi- rii principale, dar din lipsă de fonduri, după puţin timp, lucrările de restaurare sunt în- Considerat cândva Versailles-ul Tran- trerupte. silvaniei, castelul Bánffy de la Bonţida este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de clădiri istorice din Bazinul Carpatin. Deşi probabil a existat o reşedinţă nobilia- ră în secolele XIV. şi XV., documentele scrise datează doar din secolul XVI. Potrivit unui raport militar din 1680, existau fortificaţii ce înconjurau conacul, alcătuite din clă- dirile renascentiste şi bastioanele de colţ. Dénes Bánffy (1638 - 1674), comite de Dă- bâca şi Cluj, consilierul principelui Mihály Apafi I. a avut capacitatea de a construi un asemenea castel renascentist impunător. Dénes Bánffy II. a moştenit proprietatea în 1735, la vârsta de 12 ani, şi-a petrecut tine- reţea la Viena, având importante funcţii în curtea împărătesei Maria Tereza. El a înce- put reconstrucţia în stil baroc a castelului în 1747. Prima fază a construcţiilor (1745 - 1751) s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii. Noile clădiri au fost compuse din manej, grajd, remiză, lo- cuinţele servitorilor, inspirate din arhitec- tura barocă vieneză. József Bánffy a ordo- nat demolarea clădirii porţii, în jurul anilor 1820, deschizând curtea barocă cu cea re- nascentistă. Din materialul de construcţii obţinut din turnul porţii s-a construit moara pe apă de lângă castel. Parcul a fost şi el transformat. József Bánffy a creat în locul parcului franţuzesc unul romantic, conţinând toate elementele corespunzătoare unui parc englezesc.

2 Starea sa precară a fost recunoscută ofi- Ungaria. Restaurarea de înaltă calitate şi cial, fiind inclusă în anul 2000 de WMW pe protecţia pe termen lung sunt asigurate de Lista celor 100 Cele Mai Periclitate Situri Transilvania Trust şi partenerii săi, prin din Lume. Valoarea arhitecturală şi istori- organizarea Centrului de Specializare în că, precum şi starea de degradare a caste- Reabilitarea Patrimoniului Construit. An- lului determină ca restaurarea şi exploata- samblul va cuprinde si unităţi comerciale, rea sa să devină o sarcină complexă, care cum ar fi restaurant, magazin de suveni- va avea succes doar cu o strategie pe ter- ruri, cafenea, precum şi un centru de con- men lung şi prin colaborare internaţională. ferinţe. Castelul este compus din: clădirea Lucrările de restaurare sunt lansate principală, clădirea Miklós, clădirea fostei în 1999, în urma acordului cultural sem- bucătării, grajdul, clădirea porţii şi moara. nat între Ministerul Culturii din România Ritmul restaurării şi refuncţionalizării de- şi Ministerul Patrimoniului Cultural din pinde de finanţările obţinute.

3 4 David Baxter

Regenerare prin patrimoniu: Exemplul Marii Britanii

Schimbarea iniţiată de conservarea va- locale, comunităţi ale oamenilor de afaceri, lorilor patrimoniului construit poate juca localnicii, grupuri de interese, precum şi un rol vital în regenerarea socio-economi- organizaţii naţionale şi internaţionale. că a oraşelor mici şi mari, precum şi crea- Finanţarea acestora a fost realizată din rea unor comunităţi sigure, stabile şi sus- mai multe surse, publice şi private, cele mai tenabile. importante fiind: Heritage Lottery Fund, Rolul patrimoniului construit în revita- English Heritage, English Partnerships, lizarea comunităţilor este astăzi larg recu- Architectural Heritage Fund, asociaţii de noscut în Marea Britanie, în jurul acestuia conservare a clădirilor, cooperative de con- dezvoltându-se o vastă şi complexă indus- strucţie, consilii locale şi judeţene, fonduri trie de conservare. europene. Numai în Anglia se găsesc cca. 500.000 Cel mai mare finanţator este Heritage de clădiri-monument, 20.000 de monu- Lottery Fund care alocă peste 200 mili- mente istorice şi 9.000 zone de conservare. oane euro în fiecare an în acest scop. A Acestea reprezintă o proporţie însemnată a finanţat deja peste 34.000 de proiecte, mediului construit. Clădiri/zone istorice se cu o sumă totală de 4,4 miliarde euro. găsesc în aproape fiecare oraş şi sat. Există un puternic curent de opinie pu- Unul dintre cele mai de succes proiecte blică împotriva demolării clădirilor-monu- de regenerare din Marea Britanie este cel ment şi o mişcare puternică în favoarea re- din Grainger Town, Newcastle-upon-Tyne, staurării şi reutilizării/reabilitării acestora. unde un parteneriat de succes între Con- English Heritage, principala autoritate siliul Oraşului Newcastle, English Heritage, responsabilă pentru protecţia mediului is- English Partnerships, forumul oamenilor toric, afirmă că: de afaceri, forumul localnicilor şi comisii de n Reutilizarea clădirilor existente este afaceri/urbanism/artă, în decurs de şase un mod simplu de realizare a suste- ani, a realizat următoarele: nabilităţii. n spaţii comerciale noi pe suprafaţă de n Reutilizarea clădirilor şi adaptarea 40.000 mp peisajelor ajută la definirea individu- n 121 de clădiri au fost redate în folosinţă alităţii locului. n Valoarea vânzărilor cu amănuntul a n Dezvoltările imobiliare de mari pro- crescut cu 60% porţii riscă să distrugă aspectul ca- n 1500 de noi locuri de muncă şi progra- racteristic al zonelor istorice. me de instruire n Restaurarea mediului istoric creează n 280 apartamente de locuit noi locuri de muncă şi sprijină dezvolta- n Renovarea parcurilor/pieţelor/drumuri- rea economiei locale. lor publice n Un mediu atractiv contribuie la atra- n 40 milioane euro finanţări din fon- gerea investiţiilor din afară şi la spri- duri publice au generat investiţii de jinirea afacerilor existente din orice 183 milioane euro domeniu, nu numai a celor din secto- rul turismului. Sunt numeroase cazuri pe scară mai re- n Locurile istorice focalizează iniţiati- dusă, pe întregul teritoriu al ţării, unde o in- va comunitară. vestiţie iniţială din bani publici şi privaţi a n Mediul istoric joacă un rol important atras multiplul acesteia în investiţii private în activităţile culturale locale. şi a avut ca rezultat regenerarea şi îmbună- tăţirea mediului istoric. Mediul îmbunătăţit Au fost implementate cu succes multe este acum un factor important de atragere a proiecte de regenerare, cheia succesului fi- turiştilor, turismul (bazat pe patrimoniu) fiind parteneriatul; parteneriate implicând ind astăzi recunoscut drept una dintre prin- autorităţile locale: consilii judeţene, consilii cipalele surse de venituri ale ţării. 5 Grainger Town Helmsley Castle

Rezultate n spaţii comerciale noi în suprafaţă de 40.000 mp n 121 de clădiri au fost redate în folosinţă n Valoarea vânzărilor cu amănuntul a crescut cu 60% n 1500 de noi locuri de muncă şi programe de instruire Rezultate n 280 apartamente de locuit noi n Un nou şi modern centru pentru vizita- n Renovarea parcurilor/pieţelor/drumuri- tori lor publice n Expoziţii, tururi cu ghid audio, exponate n 40 milioane euro finanţări din fonduri interactive publice au generat investiţii de 183 mili- n Manifestări/festivale English Heritage oane euro Special n Un imbold puternic dat turismului sustenabil într-un mediu rural n La un cost de 1 milion euro, a atras in- vestiţii de 2 milioane euro în economia locală şi a generat 20 de noi locuri de muncă.

6 Hegedüs Csilla

Managementul patrimoniului construit – punctul de vedere al economistului

Reabilitarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit este un câmp de activitate multidisciplinar. Pentru a-i asigura “funcţionarea“ este nevoie nu doar de o echipă de specialişti (architecţi, ingineri constructori, istorici de artă, arheologi, in- spectori de specialitate), dar şi de manageri, jurişti, societatea civilă, care fac această activitate să fie integrată în dezvoltarea ge- nerală a societăţii. Din punct de vedere economic, desfăşu- rarea oricărei activităţi în domeniul reabili- tării se poate descrie cu următoarea schemă:

Resurse Resurse financiare financiare

Turism Patrimoniu Rezultat construit Regenerare prin reabilitare

Resurse Resurse umane umane

Practic, investim resursele financiare şi rândul lui, trebuie să creeze atât resurse fi- umane, în patrimoniul construit pentru a nanciare cât şi umane. obţine un rezultat, un beneficiu. Resursele financiare create provin din Ce este, deci, rezultatul? O documenta- turism şi din procesul de regenerare prin ţie de reabilitate întocmită, o bază de date, reabilitare – un proces nu foarte cunoscut o clădire istorică reabilitată, o localitate in- în Europa de Est. Turismul, în acest caz, nu clusă în lista UNESCO? Acesta ar fi scopul? înseamnă comercializarea unor bilete de Dacă activitatea se opreşte aici, protecţia intrare: înseamnă toată industria implica- patrimoniului construit nu are nici o şansă tă în această activitate: veriga implicată în de supravieţuire din punct de vedere eco- reabilitarea şi întreţinerea patrimoniului nomic, pentru că, din aceasta nu rezultă construit, industria hotelieră, alimentară, nici un beneficiu. Cuvântul beneficiu nu transporturi, etc. Prin impozitele directe şi trebuie să ne sperie: el este folosit cu bună indirecte, acestea devin o pârghie econo- ştiinţă, implicând totodată şi un beneficiar. mică importantă a procesului. Beneficiarul trebuie să fie societatea, care a Procesul de regenerare prin reabilitare creat patrimoniul construit şi care îl susţi- „heritage dividend” rezultă din efectul mul- ne şi astăzi. tiplicator al investiţiilor în reabilitare. Rea- Beneficiul primar poate fi valoarea adă- bilitarea unei clădiri încurajează investiţii ugată patrimoniului construit, creată de în reabilitarea clădirilor învecinate, ducând consumul resurselor, dar beneficiul pro- la redarea circuitului economic al unui în- priu-zis trebuie să fie mai mult decât atât, treg ansamblu de clădiri, al unui cartier pentru a face activitatea viabilă din punct sau oraş, creând importante resurse finan- de vedere economic. Deci, rezultatul, la ciare. 7 Resursele umane create vor fi diferite de cele investite: ele se vor materializa sub for- ma “entuziasmului” societăţii, demonstrat nu doar prin interesul pasiv acordat protec- ţiei monumentelor istorice (vizitatori), dar şi printr-un interes activ, dorinţa de a “face ceva”, - fie prin donaţie de muncă voluntară sau financiară, fie prin alte forme de sprijin, creându-se astfel mult doritul suport social, necesar pentru această activitate. Pe lângă aceste aspecte, trebuie menţionat efectul psihologic pe care un mediu construit de calitate îl are asupra omului, asupra forţei de producţie a acestuia. Astfel, resursele create pot fi reinvestite în proces. Acesta trebuie să fie scopul final. Doar astfel putem vorbi de protecţia inte- grată a patrimoniului construit, în procesul general al dezvoltării societăţii. Un caz concret este Programul de Pro- tecţie a Patrimoniului construit de la Rime- baza legală, facilităţi fiscale, etc) este vitală tea, implementat de către FTT cu ajutorul în acest sens. Este de competenţa Guvernu- Districtului al V-lea din Budapesta, care lui să elaboreze această strategie la scară oferă donaţii directe proprietarilor imobi- naţională deoarece el nu-şi va putea permi- lelor de valoare. Proprietarii dublează sau te să finanţeze o activitate, oricât de prio- triplează de obicei această sumă prin con- ritară ar fi ea, fără să aibă un rezultat care tribuţii personale, pentru a menţine în sta- contribuie la procesul de dezvoltare al so- re corespunzătoare aceste case. Aspectul cietăţii. Odată ce strategia este elaborată la plăcut al ansamblului dobândit pe această scară naţională, urmează dezvoltarea şi im- cale atrage turişti, care asigură atât venit plementarea ei la scară locală, în colaborare locuitorilor, piaţă de desfacere pentru pro- cu autorităţile locale. Ei vor fi factori decisivi duse locale cât şi un beneficiu psihologic, în succesul acţiunii, cunoscând patrimoniul materializat prin entuziasmul societăţii, construit, şi nevoile de pe teren, guvernul dornice să doneze mai departe (ore de mun- având rol de coordonator în acest proces. că voluntară sau bani). Unde este locul organizaţiilor non-pro- La noi în ţară, în momentul de faţă, s-a fit în acest domeniu? Cum arată ecuaţia de ajuns doar la faza de a finanţa reabilita- mai sus în cazul FTT? rea câtorva monumente istorice. Problema Rolul ONG-urilor în acest proces va fi este, că procesul de management al patri- ilustrat prin activitatea FTT, care este acti- moniului construit, care include o foarte vă în procesul de management al patrimo- puternică latură de marketing, nu a de- niului construit, încă de la înfiinţarea sa, în butat în paralel cu procesul de reabilitare. 1996. Activitatea de marketing în acest caz are o complexitate deosebită – începând cu rolul Resurse de a crea “nevoia, setea de consum” pentru financiare produsul denumit ”patrimoniu construit”, până la a produce reclamă şi publicitate diverselor produse şi servicii oferite. Beneficiu Nu trebuie să aşteptăm cu implemen- Transylvania Patrimoniu Rezultat Trust construit moral tarea unei strategii marketing până când vom avea rezultate “finale” (există rezultat final în acest proces?). Ea trebuie să înceapă imediat, pentru a Resurse umane asigura resursele necesare procesului! Exis- tenţa unei strategii naţionale (care cuprinde 8 Resursele: Fundaţia nu are venituri Resurse I. Ar trebui creat un TT entert- proprii. Ea primeşte donaţii, cu un anume prises (după modelul oferit de The National scop, care sunt folosite pentru îndeplinirea Trust Entreprises): firme satelit care ar sus- acestuia. ţine financiar fundaţia prin: Resursele umane sunt date de activitatea 1. activitate comercială, legată (ex: publi- membrilor FTT respectiv de colaboratorii caţii de specialitate) sau nu (ex: magazin din toată lumea, care, adeseori, îşi oferă ser- de suveniruri) de protecţia monumente- viciile gratuit pentru a sprijini activitatea sa. lor istorice. Rezultatele primare ale activităţii sunt 2. prestarea de servicii turistice (alimenta- sate protejate, muncitori specializaţi, in- ţie publică, pensiuni, etc) ventare şi baze de date privind patrimoniul 3. statutul de acţionar al firmelor producă- arhitectural, etc. toare de materiale de construcţii tradiţi- Beneficiul este, în acest caz, mai puţin onale crearea de resurse financiare sau umane (o 4. statutul de acţionar al antreprizelor de documentaţie, o bază de date, un sat prote- reabilitare jat nu are cum să aducă resurse financiare Fundaţiei, decât eventual pe termen foarte lung), este mai degrabă unul spiritual, materializat prin renumele organizaţiei, care va duce la obţinerea fondurilor necesare con- tinuării activităţii, sau a începerii unor ac- tivităţi noi, (Co-finanţări guvernamentale, necesare pentru susţinerea programelor de importanţă naţională, cum ar fi cele de cer- cetare, inventariere, educaţie, Co-finanţări ale diverselor organisme şi organizaţii inter- naţionale), respectiv la sprijin social. Obţine- rea acestui sprijin poate să ducă la resurse financiare, prin donaţii directe de la persoane fizice, apariţia unui grup de susţinători ai ac- tivităţii Fundaţiei, dar şi la crearea de resurse umane, materializate prin muncă voluntară, contribuind la atingerea scopurilor FTT. Activitatea FTT trebuie să fie integrată şi ea în procesul de dezvoltare a societăţii, pentru a-i asigura supravieţuirea şi dezvoltarea. Activitatea de marketing trebuie să fie şi mai dominantă în cazul FTT. Trebuie să meargă pe două linii paralele: să creeze nevoia de serviciile oferite de fundaţie, şi totodată, trebuie să găsească resursele necesare pentru producerea lor, să dezvolte un sistem de finanţare care să asigure fonduri suplimentare faţă de cele enumerate, din surse multiple pentru susţinerea activităţii:

Resurse Resurse financiare financiare

Transylvania Trust Patrimoniu Resurse Rezultat Transylvania construit umane Trust Enterprises

Resurse Beneficiu umane moral 9 Resurse II. Utilizarea inventarului pro- legislativ şi financiar, atât prin reducerea priu pentru a produce resurse financiare. taxelor (ex. posibilitatea reinvestirii integra- le a profitului în reabilitare a acestor firme În concluzie, statul trebuie să recunoas- satelit create, fără a plăti impozit pe profit), că rolul de catalizator al organizaţiilor non- cât şi prin sprijin direct, pentru a susţine profit în acest domeniu, prin a le oferi suport programele de importanţă naţională.

10 Eugen Pănescu

Proiecte pentru valorificarea patrimoniului construit Sprijinirea dezvoltării urbane locale şi metode pentru asigurarea calităţii – experienţe din studii de caz (proiecte proprii)

Ultimii 5 ani sunt marcaţi de câteva mo- ţionale şi publice a proiectelor, urmărind dificări vizibile prin realizările multor oraşe avantajele unei atitudini profesioniste şi din România. Premisele momentului arată transparente: că interesul societăţii civile a crescut rapid Studiile de caz cu rezultate pozitive, la pentru calitatea vieţii oferită de spaţiul pu- care biroul nostru de proiectare a partici- blic, care devine un scop al promovării dar pat în calitate proiectant sau consultant, şi câteodată al protestului. relevă o serie de avantaje ale planificării in- Prin programe de investiţii bugetare, tegrate a investiţiilor: interesului administraţiilor locale pentru Definirea viziunii oraşului prin for- calitatea spaţiului a crescut de asemenea, mularea mai facilă a scopurilor dezvoltării depăşind momentul reabilitărilor rare şi locale, cu efecte pozitive asupra structu- superficiale, cu durată scurtă de viaţă şi ca- rării proiectelor mai importante, cum ar fi lităţi estetice limitate. Planurile Urbanistice Generale sau a Planu- În multe realizări reuşite de sporire a rilor Integrate de Dezvoltare Urbană. calităţii spaţiilor publice s-a obţinut accep- Stabilirea coordonată a zonelor de in- tanţa socială şi politică, ceea ce conduce în tervenţie permite etapizarea intervenţiilor mod direct la continuarea investiţiilor în şi legarea lor prin proiecte la scara oraşului. reabilitarea spaţiilor publice şi asigurarea Astfel, planificarea bugetelor anuale este sistemului care poate genera calitate. uşurată, de asemenea etapizarea şi coordo- Scopul general al acestor investiţii şi narea investiţiilor publice şi private. proiecte este bineînţeles creşterea calită- Corelarea planificării tehnice cu ţii vieţii prin promovarea calităţii spa- platformele politice locale cuprinse în ţiilor publice, însă ce înseamnă aceasta şi platformele şi programele de guvernare cum se poate obţine, în perioada actuală? locală, este rezultatul unei abordări inte- O dată cu modificarea spaţiului public grate, care asigură dezvoltarea echilibrată prin proiecte realizate şi experienţe diferite, a tuturor intereselor administraţiei şi ale apar bineînţeles avantaje şi efecte, pentru societăţii civile. Astfel, rezultatele unei le- cumularea efectelor dezvoltării urbane şi a gislaturi pot cuprinde proiecte realizate şi planificării spaţiilor publice. anunţarea proiectelor viitoare, în cadrul Administraţiile locale pot profita în re- aceleiaşi direcţii de lucru ale unei adminis- modelarea spaţiului public de rolul pla- traţii locale. nificării urbane şi al comunicării institu- 11 Planificarea integrată a spaţiilor pu- Dezvoltarea turismului urban prin blice are efecte concrete şi cuantificabile asigurarea confortului vizitatorilor şi inte- pe planuri multiple: grarea în “viaţa” oraşului. Creşterea numă- Coordonarea cu viziunea de ansam- rului de vizitatori şi a timpului de vizitare, blu a oraşului prin armonizarea priorităţi- la fel ca şi încurajarea atracţiilor specifice lor şi intereselor cu efect direct asupra sus- ale turismului local. ţinerii politicilor şi programelor publice ale Promovarea economiei locale, prin administraţiei locale. motivarea investiţiilor private prin măsuri Întărirea centrului oraşului din punct cu efect sinergic, în completarea investiţii- de vedere economic prin atragerea şi păs- lor publice. Scopul este combinarea efectu- trarea comerţului şi serviciilor mici de ca- lui pozitiv, chiar şi fără o coordonare direc- litate, a locuirii şi a simbiozei funcţionale tă, dar cu stabilirea şi mai ales anunţarea între acestea, şi a investiţiilor publice şi pri- publică a demarării investiţiilor în zonele vate în renovarea şi reabilitarea fondului de intervenţie. construit existent. Cum se pot obţine spaţii publice de ca- Susţinerea investiţiilor private pen- litate? tru reabilitarea clădirilor prin aport de Componentele calităţii sunt asigurate cunoştinţe (know-how) şi facilităţi financi- doar de coordonarea intereselor şi sarcini- are promovate la nivel local în cadrul legal lor publice şi private care funcţionează îm- existent. preună şi nu separat:

12 + conceptul de dezvoltare urbană: sta- Atitudinea noastră după realizarea în bilirea de zone de intervenţie prioritară ultimii ani a unor proiecte de anvergură şi încadrarea lor într-un program de in- dar şi de mici dimensiuni, în diferite oraşe, vestiţii multianual ne permite să ne poziţionăm într-o zonă a + proiectul pentru spaţiul public: asigu- optimismului, văzând că din ce în ce mai rarea procedurilor de achiziţie publică a multe investiţii reuşesc să producă elemen- serviciilor de proiectare care garantea- te de calitate a spaţiilor publice. ză cea mai bună calitate a proiectelor, De asemenea, corelarea cu experienţa inclusiv prin promovarea concursurilor internaţională confirmă etapele şi factorii profesionale care contribuie la creşterea calităţii vieţii + integrarea locuitorilor şi întreprinză- în localităţile noastre prin proiecte remar- torilor locali – comunicarea publică cabile în spaţiul public. a intenţiilor de reabilitare şi atragerea sprijinului public, a necesităţilor popu- laţiei, inclusiv declanşarea investiţiilor Text redactat de private în viitoarele zone de intervenţie Eugen PĂNESCU + integrarea actorilor publici care con- Arhitect OAR tribuie la realizarea spaţiilor publice, prin departamente ale administraţiei Planwerk SRL sau instituţii responsabile. Exemplul cel birou de arhitectură şi urbanism mai cunoscut este reprezentat de efortu- Cluj Napoca rile de coordonare a reabilitării spaţiilor publice cu programele de modernizare a reţelelor de infrastructură edilitară + alegerea elementelor amenajării prin structurarea precisă a caietelor de sarcini şi a controlului respectării acestora la achiziţii şi punere în operă + controlul calităţii execuţiei prin atragerea proiectanţilor în condiţii reciproc avantajoase pentru asigurarea asisten- ţei tehnice de şantier, având în vedere adaptările necesare în cursul realizării obiectului investiţiei + promovarea unui regulament de utili- zare a spaţiului public în urma dării în folosinţă, cu precizarea de permisiuni şi restricţii care să asigure buna funcţi- onare şi, de asemenea, întreţinerea spa- ţiilor publice realizate.

13 Ilyés Szabolcs Programe de finanţare din fonduri europene şi din fonduri naţionale în 2010, în vederea reabilitării patrimoniului cultural

Cuprins n Finanţări nerambursabile în România n Stadiul absorbţiei fondurilor nerambursabile în România n Oportunităţi de finanţare pentru ocrotirea patrimoniului cultural n Prezentare PNO -Modelul organizaţional PNO pentru accesarea finanţărilor

Finanţări nerambursabile în România Peste 32 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013: • Fonduri Structurale (Programe Operaţionale) (24.262,2 mil. Euro) • Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (8.022 mil Euro) • Finanţări locale – în funcţie de nivelul creşterii economice • Fonduri locale (guvernamentale şi regionale)

Stadiul absorbţiei fondurilor nerambursabile în România Peste 32 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 n Programe Operaţionale: alocat pentru perioada 2007-2009: 5.642.733.423 euro proiecte aprobate (decembrie 2009): 3.373.297.470 euro POR 5.1 Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest: Alocare financiară: 28.459.486 euro Total încărcare domeniu: 43.413.063 euro (153%) n Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) Măsura 322 - la sfârşitul anului 2009 au fost contractate 291 de proiecte cu valoare de 797,89 de milioane de euro.

Oportunităţi de finanţare pentru ocrotirea patrimoniului cultural

1. POR 5.1 2. PNDR 322 3. Ministerul Culturii prin Administraţia Fondului Cultural Naţional

5. Fondul ONG - 4. Fonduri Finanţare din partea 6. Fondul Japonez Europene statelor membre Directe EEA – CEFTA: Islanda, Norvegia şi Lichtenstein

14 1. Programul Operaţional Regional – Domeniul de Intervenţie 5.1 “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”

SOLICITANŢI ELIGIBILI: n Autorităţi ale administraţiei publice locale; n Autoritate a administraţiei publice centrale; n Unităţi de cult; n Organizaţii neguvernamentale;

VALOAREA PROIECTULUI ŞI A FINANŢĂRII: n Valoarea totală a proiectului: între 1.700.000 RON şi 85.000.000 RON. n Valoarea maximă a finanţării nerambursabile este de 98% a cheltuielilor eligibile. n Cerere deschisă de proiecte, cu termen de depunere continuă până la contractarea integrală a fondurilor publice alocate.

2. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală - măsura 322:

“Îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

SOLICITANŢI ELIGIBILI: n Comune, prin reprezentantul legal; n Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară din localităţile rurale; n ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult; n Persoane fizice şi juridice sub administraţia cărora se află monumentul de categoria B sau obiectivul natural.

VOLUMUL FINANŢĂRII: n 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, valoarea totală eligibilă a proiectului nedepăşind: • 2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un consiliu local; • 6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară; • până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. n Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 322 este de 5.000 de Euro.

Alte oportunităţi de finanţare pentru ocrotirea patrimoniului cultural

Fonduri europene (direct) - Cultura: „EU programmes for education and training, youth, culture and citizenship in 2007-2013” n 1) Programul de învăţare de-a lungul vieţii – Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig (6,970 milioane euro) n 2) Tineret in acţiune – Tineri pentru Europa, Serviciul European de Voluntariat (885 milioane euro) 15 n 3) Europa pentru Cetăţeni – încurajarea cooperării dintre cetăţeni şi a organizaţiilor din diferite regiuni pentru promovarea schimburilor culturale n 4) Cultura (408 milioane euro)

Fondul ONG - Finanţare din partea statelor membre EEA – CEFTA : Islanda, Norvegia şi Lichtenstein (aprox. 600.000 euro)

Fondul Japonez –”Cultural Grant Aid” (2 mil. Euro)

Fonduri disponibile la Ministerul Culturii prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN)

Aplicanţi eligibili: instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, persoanele juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale. Fonduri disponibile: aproximativ 2 mil RON Finanţare nerambursabilă: maxim 90% din totalul costurilor eligibile pe proiect.

Proiect de succes n Proiectul: “REABILITAREA BISERICII REFORMATE CJ-II-M-A-07380 STR. KOGĂLNICEANU NR. 16 DIN CLUJ-N, JUDEŢUL CLUJ” n Obiectivul proiectului: diversificarea ofertei turistice şi culturale a Municipiului Cluj-Napoca prin reabilitarea Bisericii Reformate str. Kogălniceanu din Cluj-Napoca n Valoarea totală a proiectului: 17.358.556 RON n Asistenţa financiară nerambursabilă solicitată: 13.669.195 RON n Linia de finanţare: POR 5.1

Modelul organizaţional PNO pentru accesarea finanţărilor

Iniţiere: n Identificarea şi prezentarea structurată a oportunităţilor de finanţare 1 n Verificarea condiţiilor de finanţare n Adoptarea deciziei ‘go / no go’ Iniţiere

Aplicare: n Proces de aplicare eficient n Aplicaţii de calitate Proces de management n Optimizarea şanselor de succes

Implementare: 3 2 n Suport pentru managementul proiectului n Asigurarea respectării graficului de Implementare Aplicare implementare n Maximizarea valorii grantului

16 Durata estimativă a unui proiect finanţat prin fonduri nerambursabile

Contact Elaborarea Evaluare şi Contractare Aplicaţiei de iniţial asistenţă în şi asistenţă în Implementare Finanţare evaluare contractare

Luna 9- Luna 1 Luna 2-3 Luna 3-7 Luna 7-9 finalizare proiect

PNO – Prezenţa în Europa

17 Despre PNO Lider european în consultanţă pentru obţinerea de fonduri PNO în România n Companie de consultanţă internaţională, specializată în domeniul accesării de fonduri nerambursabile n 2008: PNO & Regio Consult au fuzionat: acoperire naţională - Biroul Central din Bucureşti - Biroul Regional din Cluj - Puncte de lucru în judeţele Harghita şi Covasna www.pnoconsultants.com

18 Restaurarea şi revitalizarea Morii Castelului Bánffy, Bonţida prin înfiinţarea Muzeului vieţii satului

LOCALIZAREA PROIECTULUI dacă este integrat în dezvoltarea generală JUDEŢUL: Cluj a societăţii. Dezvoltarea sustenabilă a pa- LOCALITATEA: Bonţida, trimoniului cultural necesită investiţii de Moara Castelului Bánffy, resurse. În urma “utilizării” patrimoniului str. Principală fn. acesta generează resurse financiare. Procesul de regenerare prin reabilitare „heritage dividend” este dat de efectul DESCRIEREA PROIECTULUI multiplicator al acestui tip de investiţii în reabilitare. Reabilitarea unui monument România dispune de un patrimoniu istoric încurajează investiţii în reabilita- construit deosebit de valoros, dar care nu rea clădirilor învecinate, ducând la rein- este nici recunoscut, nici utilizat la valoa- troducerea în circuitul economic al unui rea lui reală. Mai mult, în general, percep- întreg ansamblu de clădiri, a unui carti- ţia societăţii este că monumentele istorice er, oraş, creând astfel importante resur- sunt doar consumatoare de fonduri, fără se financiare. Modele de bună practică beneficii vizibile în urma investiţiei. Patri- în acest sens se constituie: Sibiu capitală moniul cultural al unei ţări este un bun europeană, proiectul de regenerare a cen- comun al tuturor, însă dezvoltarea suste- trului istoric de la Baia Mare, etc. Aici se nabilă a acestuia poate fi asigurată doar poate observa efectul multiplicator al in- 19 vestiţiilor în reabilitarea patrimoniului locuri de muncă, respectând principiile construit. dezvoltării durabile. Programul de faţă, însă, pornind de la Preconizăm că acest proiect poate con- un monument istoric de importanţă naţio- tribui decisiv la îndeplinirea obiectivului nală, situat în mediu rural, prin restaurarea general, cu efecte directe asupra dezvoltă- lui stimulează dezvoltarea regiunii în care rii economice a microregiunii Bonţida-Ju- acesta se află, în beneficiul comunităţii. cu, asupra creării de noi locuri de muncă Turismul creează oportunităţi de creş- inclusiv categoriile defavorizate (femei, mi- tere economică regională şi locală şi contri- norităţi etnice, etc.), dezvoltării firmelor lo- buie la crearea de noi locuri de muncă prin cale producătoare de bunuri şi prestatoare valorificarea patrimoniului cultural include servicii turistice sau conexe. siv din zonele rurale, dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De ase- Obiectivele specifice ale proiectului menea, o parte importantă din noile locuri 1. Restaurarea şi punerea în valoare a de muncă create constituie o oportunitate unui monument istoric de categoria A, regională pentru ocuparea forţei de muncă Moara Castelului Bánffy din Bonţida, defavorizate (feminine). cod monument: CJ-II-m-A-07534.04 2. Înfiinţarea unui muzeu al vieţii satului, pârghie economică a dez- voltării durabile a microregiunii Bonţida-Jucu.

Din punct de vedere cultural şi istoric, Moara Castelului Bánffy este o clădire uni- că: este cea mai mare moară pe apă monument istoric de categoria A din România. Datorită faptului că o parte a echipamen- telor originale de morărit sunt încă de re- găsit în incintă, şi clădirea, deşi a fost grav degradată în timp se poate încă restaura, considerăm că reabilitarea şi revitalizarea acesteia, prin deschiderea Muzeului vie- ţii satului este o prioritate maximă pentru Valorificarea atracţiilor turistice din potenţialul de dezvoltare al microregiunii diferitele zone ale ţării poate contribui la Bonţida–Jucu. creşterea economică a zonelor rurale peri- Această funcţiune este propusă de către ferice, prin favorizarea apariţiei şi dezvol- Fundaţia Transylvania Trust – organizaţie tării firmelor locale, transformarea acesto- care este concesionara morii, după consul- ra din areal cu competitivitate economică tări cu factorii de decizie locali, populaţia, scăzută în zone atractive pentru investitori. cât şi cu specialişti ai Ministerului Culturii Activitatea turistică creează cerere pen- şi Patrimoniului Naţional, şi specialişti în tru o gamă largă de bunuri şi servicii, achi- restaurarea monumentelor istorice, în tu- ziţionate ulterior de turişti şi companii de rism cultural şi marketingul patrimoniului turism, inclusiv bunuri şi servicii produse construit atât din România, cât şi de peste de alte sectoare economice (comerţ, con- hotare. strucţii, transporturi, industria alimentară, Acest Muzeu al vieţii satului va însemna confecţii şi încălţăminte, industria mică şi nu doar renaşterea unei clădiri istorice de- de artizanat). osebit de importante din România, dar va Obiectivul general al proiectului fi o locaţie unică pentru a atrage un număr este valorificarea şi promovarea durabi- impresionant de vizitatori, iar prezenţa lă a patrimoniului cultural cu potenţial acestora va contribui la revigorarea econo- turistic, în vederea creşterii atractivită- mică a satului şi a microregiunii Bonţida- ţii microregiunii Bonţida-Jucu, dezvolta- Juc. Creşterea numărului de turişti va con- rea economiilor locale şi crearea de noi duce în mod direct la apariţia de noi mici întreprinzători, conducând către o diversi- 20 ficare a serviciilor publice şi turistice, pen- agricultura: cultura plantelor şi creşterea siuni turistice rurale, magazine de suveni- animalelor. Legumicultura are o pondere ruri, etc. Toate acestea vor însemna piaţă însemnată. de desfacere pentru produsele agriculturii Pe raza microregiunii îşi desfăşoară acti- locale, precum şi locuri de muncă într-o vitatea asociaţii familiale şi persoane fizice regiune unde rata şomajului este mult mai autorizate în condiţiile Legii nr. 300/2004, mare decât media pe ţară, oportunităţi de şi două mori de grâu moderne (în Gădălin şi angajare pentru femei şi alte categorii soci- în Jucu de Mijloc). Sunt mai multe firme cu ale marginalizate din zona rurală. investiţii străine. Firmele, fabricile din zonă se ocupă de: Se estimează că acest proiect va pro- producerea utilajelor agricole, prelucrarea duce următoarele beneficii: lemnului, prelucrarea fructelor şi legume- – un număr de 20000 de turişti anual lor, producerea materialelor de termo- şi fo- în Bonţida la nivelul anului 2018 noizolare şi de comercializarea produselor. – 15 noi iniţiative locale În microregiune se află Nokia, respectiv – 45 de locuri de muncă alte firme cum sunt Hirsh Porozell, Riela, dar aceste firme nu angajează personal din rândul locuitorilor cu slabă pregătire profe- Microregiunea Bonţida–Jucu, din sională, sau aparţinând minorităţii rromi- cadrul Regiunii Nord-Vest lor sau femei aflate la vârsta cuprinsă între 40-50 de ani. Caracteristici fizice Microregiunea este alcătuită din două Infrastructura de transport în regiune comune: Bonţida şi Jucu, şi este situată în Axe rutiere partea de est a judeţului Cluj, la interferen- Comunele Bonţida şi Jucu sunt străbă- ţa a două mari unităţi de relief: Podişul So- tute în direcţia Nord-Sud de drumul naţio- meşan, în vest şi Câmpia Transilvană, în nal 1 C, a cărui traseu în lungime de 11,3 est, fiind traversat de la sud la nord de râul km trece prin localităţile Răscruci, Jucu de Someşul Mic. Mijloc şi Jucu-Herghelie, făcând legătura cu Teritoriul este alcătuit din 9 sate: Bon- municipiul Cluj-Napoca (situat la o distanţă ţida, Coasta, Răscruci, Tăuşeni, Jucu de de 25 de km) şi Gherla (situat la 30 km) Sus, Jucu de Mijloc, Gădălin, Vişea şi Juc- În fiecare comună există staţie de cale Herghelie, cu o suprafaţă de aproximativ ferată, magistrala feroviară 401 asigurând 16 188 ha, 161,88 km.p., cu o populaţie de legătura între Cluj-Napoca şi nodul feroviar aproximativ 9 000 locuitori, densitatea po- Dej. pulaţiei fiind de 56 locuitori pe km.p. Clima are un caracter continental cu variaţii mari de temperatură cu ierni şi veri mai puţin călduroase, temperatura medie este 8,2 °C.

Demografie, populaţie Microregiunea Bonţida–Jucu este multiculturală: români, maghiari şi rromi. Majoritatea populaţiei este îmbătrânită, iar natalitatea scăzută. Confesiunile sunt: ortodoxă, reformată, penticostală, greco- catolică, baptistă, adventistă şi romano-ca- tolică.

Caracteristici economice Rata de ocupare a forţei de muncă este mică. Producţia industrială este slab dez- voltată. Activitatea principală în zonă este

21 De la aeroportul internaţional Cluj, pe n reducerea şomajului drumul naţional 1C, Bonţida se află la o dis- n valorificarea culturii regionale tanţă de 21 de km, aproximativ 30 de minu- te cu maşina. Castelul Bánffy din Bonţida este unul Între planurile de viitor legate de pro- dintre cele mai importante monumente is- iectul Metropola Cluj, se află şi dezvoltarea torice din România. reţelelor de transport public, prelungirea li- Cunoscut odinioară ca Versailles-ul niei de tramvai B-dul. Muncii până la Jucu. Transilvaniei, Castelul Bánffy din Bonţida s-a construit, în etape succesive, începând Caracteristici culturale din secolul al XVI-lea. Aşezat pe malul So- Atracţia regiunii din punct de vedere al meşului, turnurile i se pot vedea imediat turismului este Castelul Bánffy de la Bonţi- ce treci de satul Răscruci, pe drumul ce da, care este parţial reabilitat. duce de la Cluj spre Dej. Primele clădiri au fost construite începând cu 1581. Dénes Bánffy a început reconstrucţia castelului în 1747. Noile clădiri, concepute în spiritul barocului imperial vienez, au fost compuse din: manej, grajd şi locuinţele servitorilor. Curtea de onoare a fost decorată cu peste 30 de statui baroce, reprezentând personaje din Metamorfozele lui Ovidiu. József Bánffy a demolat în 1820 clădirea porţii, mărind curtea, şi a construit o moa- ră de apă lângă castel. Tot lui i se datorea- ză amenajarea în împrejurimi, a unui parc în stil englezesc. Domeniul a fost distrus în toamna anului 1944 când trupele germane, în retragere, au incendiat şi jefuit proprietatea. Mobilierul, biblioteca, vestita galerie de portrete şi cea de sculpturi au dispărut. Imaginea interioarelor luxoase se păs- trează acum în doar câteva fotografii de epocă. Starea precară a castelului de la Bonţida a fost confirmată oficial în anul 2000, când această clădire, monument arhitectonic, a fost inclusă pe lista Celor Mai Periclitate 100 de Situri din Lume. Proprietatea se află acum, într-un am- plu proces de restaurare şi reconstrucţie, menit să-i redea strălucirea de altădată. Potenţialul turistic al teritoriului este În 2005 s-a deschis într-una din clădi- însemnat, dar neexploatat. rile castelului Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, Priorităţile identificate la nivel de micro- sub egida Fundaţiei Transylvania Trust regiune menţionează cu preponderenţă ur- şi Institute of Historic Building Conser- mătoarele: vation, UK. Acest centru a obţinut în anul n menţinerea caracterului multietnic al 2008 marele premiu al Uniunii Europene teritoriului şi al Europa Nostra pentru activitatea edu- n dezvoltarea IMM-urilor caţională desfăşurată. Anual se desfăşoară n dezvoltarea infrastructurii (canalizare, Zilele Culturale Bonţidene şi alte activităţi drumuri din comune, etc.) culturale. n dezvoltarea potenţialului turistic al zonei 22 Restaurarea şi revitalizarea morii pe Activitatea de morărit are o tradiţie de apă este parte integrantă a strategiei de 700 de ani la Bonţida. Datorită faptului că restaurare a Castelului Bánffy, dar este satul este situat pe malul Someşului, în un proiect de sine stătător, care se de- Câmpia Transilvană, au existat condiţii ex- limitează firesc de restaurarea ansam- celente pentru dezvoltarea agriculturii. blului, atât prin poziţia geografică (în Familia Bánffy, proprietarii Castelului afara zidurilor Castelului) cât şi prin au construit o moară probabil în acelaşi funcţiunea aleasă de Muzeu al vieţii sa- timp cu construirea castelului, dar aceas- tului. tă moară nu era suficient de mare pentru a deservi nevoile crescânde ale familiei şi a populaţiei locale şi regionale. Din acest mo- tiv, în anul 1820, odată cu demolarea vechii clădiri de poartă, a fost construită, în ime- diata vecinătate a castelului, dar în afara zidurilor acestuia moara pe apă cu 6 axe. Această moară era una din punctele importante ale vieţii sociale ale comunităţii, aici lucrând sau venind să beneficieze de serviciile de morărit toată microregiunea Bonţi- da-Juc. Prin proiectul propus dorim să recreăm acest spaţiu extraordinar, şi să prezentăm turiştilor din România şi străinătate modul tradiţional de viaţă rurală din Transilva- nia secolului XIX. Considerăm că aderarea la Uniunea Europeană, mecanizarea agriculturii şi pericolul crescând al dispariţiei meşteşugurilor, uneltelor, obiceiurilor tra- Justificarea necesităţii implementă- diţionale legate de morărit şi în general de rii proiectului agricultură impun deschiderea unui asemenea muzeu. Necesitatea din punct de vedere al rege- Muzeul vieţii satului vine ca o ofertă nerării economice a microregiunii – stimu- culturală, turistică şi educaţională, drept larea IMM-urilor, şi crearea unor noi locuri răspuns la aceste nevoi. Clădirea, cu com- de muncă. partimentarea istorică, necesară pentru Conform strategiei Europene de Ocu- derularea în condiţii optime a procesului pare a forţei de muncă, investiţiile publice de morărit va fi restaurată în întregime, trebuie să se concentreze pentru a asigura împreună cu echipamentele existente, accesul adecvat la locuri de muncă a celor vechi de 190 de ani. Acestea vor fi prezen- care au cea mai mare nevoie, în principal tate vizitatorilor. Printre aceste echipa- persoane cu abilităţi scăzute, grupuri dez- mente se numără: axele echipamentului avantajate şi persoane angajate în compa- cu roţi şi roţile dinţate aferente, pietrele nii mici. Microregiunea Bonţida-Jucu, unde de moară, lăzile de colectare, laiul, cana- populaţia, în procent de 40% realizează ve- lul de aducţiune, etc. Pe lângă clădirea şi nituri doar din agricultură, iar nivelul de echipamentele restaurate, spaţiul va ofe- trai este mult inferior faţă de cel din oraşele ri şi o experienţă modernă multimedia, învecinate (Cluj, Gherla, Dej etc), este pri- prin care vor fi prezentate filme, scenete, vată de posibilităţi de dezvoltare a firmelor legate de viaţa de odinioară a satului. Va mici şi mijlocii datorită lipsei de fonduri şi fi accesibil vizitatorului modul de culti- de cerere pe piaţă. Înfiinţarea Muzeului vie- vare a cerealelor, culegerea şi prelucrarea ţii satului, ca urmarea restaurării celei mai acestora, de la bobul de grâu semănat la mari mori monument istoric din România, pâinea proaspătă scoasă din vatră, mo- va atrage un număr semnificativ de turişti, dul de creştere tradiţional al animalelor, care implicit, vor deveni consumatorii ser- prelucrarea produselor agricole (in, lână, viciilor turistice oferite de localnici. etc.). Vizitatorii vor putea participa activ 23 la actul muzeal prin acces la unele din- dare, dar acest lucru se va schimba odată tre echipamentele şi uneltele tradiţionale, cu înfiinţarea Muzeului. aducând astfel experienţa vieţii tradiţio- Acest proiect poate deveni un model de nale mult mai aproape decât în cazul unui bună practică la nivel naţional. Este foarte muzeu clasic. rar, ca într-o regiune rurală să fie restaurat

Astfel, beneficiarii proiectului (turiştii un monument istoric care să fie redeschis autohtoni şi străini, unităţile de învăţă- publicului într-o manieră interactivă şi sus- mânt din România – şcoli, licee, universi- tenabilă. Credem, că acest Muzeu va fi un tăţi, colegii) vor retrăi, atât prin demon- exemplu pentru alte comunităţi, care, la straţii practice, cât şi cu ajutorul imaginilor rândul lor vor dori să restaureze lăcaşurile virtuale, prin module expoziţionale şi prin importante pentru ei, şi să le utilizeze în fo- participare directă – influenţa unei clădiri losul comunităţii, pentru dezvoltarea sus- de acest gen în viaţa comunităţii, impac- tenabilă a regiunii. tul ei în dezvoltarea socială şi economică a acestuia. Acest Muzeu al vieţii satului va însemna Potenţialii beneficiari ai proiectului/ nu doar renaşterea unei clădiri istorice de- grupul ţintă osebit de importante din România, dar va fi o locaţie unică pentru a atrage un număr Beneficiari direcţi: impresionant de public, iar prezenţa aces- a.) Turiştii autohtoni şi străini: Atrac- tora va contribui la revigorarea economică ţia regiunii din punct de vedere al turismu- a satului şi a microregiunii Bonţida-Jucu. lui este Castelul Bánffy de la Bonţida, care Acest monument istoric nu a fost deschis este parţial reablitat. La castel în momen- publicului, fiind în stare avansată de degra- tul de faţă vin anual cca. 15 000 de turişti. 24 Ca potenţial turistic mai putem să menţio- riţia unor noi microintreprinderi, societăţi năm Conacul Bánffy din Răscruci, Castelul comerciale. Domeniile ca: transport, caza- Teleki din Jucu de Sus, biserica reformată re, servire masă, diferite servicii turistice din Bonţida, din sec. XI, precum şi valorile vor cunoaşte o relansare, prin dezvoltarea arhitecturale vernaculare ale zonei. Consi- lor se creează locuri de muncă adiţionale, derăm că potenţialul turistic al teritoriului se diversifică paleta serviciilor din zonă. este însemnat, dar neexploatat. Beneficiind De asemenea, se vor dezvolta atelierele de şi de vecinătatea castelului, moara şi Muze- meşteşuguri tradiţionale şi vor apărea ma- ul Vieţii Satului, este din start o ţintă turis- gazine de suveniruri. tică. Caracterul inedit de muzeu interactiv, unde obiectele expuse sunt palpabile, spaţi- ile sunt accesibile şi utilizabile pentru toată lumea, va contribui şi mai mult la intensificarea fluxului de turişti. b.) Unităţile de învăţământ din Ro- mânia – şcoli, licee, universităţi, colegii, etc.: Clădirea restaurată va cuprinde diferite spaţii destinate activiţăţilor educa- ţionale, cu sală de lectură de 35 de locuri amenajată pe una dintre platformele inter- mediare, acest muzeu va fi cadrul perfect pentru ore inedite de istorie, de geografie, de artă, de desen, ştiinţele naturii, etc. Spa- ţiul de joacă special amenajat va atrage mai mult şcolarii şi copii, în timp ce spaţi- ile de proiecţie, de vernisaje şi expoziţii se vor adresa studenţilor, elevilor din colegii şi şcoli profesionale. c.) Localnicii din cadrul cărora se va recruta forţa de muncă necesară: Deri- vând din natura proiectului, necesarul de Rezultate anticipate forţă de muncă poate fi divizat în două sub- categorii: număr locuri de muncă în faza Rezultatul cel mai important va fi rege- de execuţie a lucrărilor de restaurare şi nu- nerarea economică a microregiunii Bon- măr locuri de muncă legate de utilizarea ţida-Juc şi crearea de noi locuri de muncă obiectivului. În ambele categorii, un aspect datorită restaurării şi revitalizării Morii important este folosirea resurselor umane monument istoric, prin înfiinţarea Muze- locale. În cursul executării lucrărilor de re- ului vieţii satului. Astfel va renaşte cea mai staurare se vor angaja aproximativ 20 de impresionantă moară monument isto- persoane, zidari, dulgheri, pietrari, etc. ur- ric din România, contribuind la creşterea mând ca după darea în folosinţă a obiecti- atractivităţii regiunii, care va rezulta în vului să se creeze încă 6 locuri de muncă dezvoltarea durabilă a acestuia, bazată pe pentru personalul de primire, ghizi, perso- valorile, resursele umane şi materiale loca- nal auxiliar. le. Datorită unicităţii acestuia, va atrage un număr impresionant de vizitatori, iar acest Beneficiari indirecţi: fapt va contribui la revigorarea economică Întreprinzătorii din zonă, microintre- a satului şi a microregiunii Bonţida-Juc. prinderile lor: Cu intensificarea activităţii turistice în zonă vor apărea noi nevoi şi cele existente se vor amplifica, atrăgând apa-

25 Managementul patrimoniului construit – Castelul Bánffy, Bonţida