akademos CUPRINS Acad. Gheorghe Duca, Preşedinte al A.Ş.M. Revistă de Ştiinţă, Ştiinţa şi dezvoltarea naţională ...... 3 Inovare, Cultură şi Artă Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Academia de Ştiinţe în lumea modernă: rolul şi structura ..... 8 25.05.2005, nr. 189. În premieră, Academia de Ştiinţe a Moldovei, un nou tip de academie ...... 13

Acad. Andrei Eşanu, Valentina Eşanu Universul cărţii la Dimitrie Cantemir ...... 14

Dr. Lidia Troianowski Mircea Eliade: Pledoarie pentru tezaurul eminescian ...... 20

Grigore Vieru Limba română, oastea noastră naţională ...... 23

Dr. Ana Bantoş Doi poeţi mărturisitori: Alexei Mateevici şi Grigore Vieru sau tranziţia de la memorie la istorie ...... 32

Dr.Vasile Cujbă Limba română: probleme şi exigenţe ...... 38 Fondator: Academia de Ştiinţe a Moldovei Acad. Alexandru Roşca Omul ca agent şi obiectiv social în contextul tranziţiei ...... 42

Colegiu de redacţie: M.c. Andrei Timuş Acad. Gheorghe DUCA Dr. hab. Ion Rusandu Acad. Teodor FURDUI Reformarea ştiinţei – la nivelul cerinţelor societăţii ...... 45 Dr.hab. Ion TIGHINEANU M.c. Boris GAINA M.c. Gh. Mişcoi Acad. Alexandru ROŞCA Activitatea Secţiei Ştiinţe Economice şi Matematice în prima jumătate a anului 2007 ...... 46 M.c. Ion TODERAŞ Acad. Valeriu CANŢER M.c. Ion Tighineanu M.c. Gheorghe MIŞCOI Nanotehnologii: de la cercetări ştiinţifi ce la afaceri ...... 50 Acad. Gheorghe GHIDIRIM Acad. Simion TOMA Dr.hab. Elena Zubcov Влияние гидростроительства на экологическое состояние реки Днестр ...... 53 Redactor-şef: Viorica CUCEREANU M.c. Grigore Belostecinic Cunoaşterea şi inovarea – calea spre competitivitate ...... 58

Foto: Membri titulari ai A.Ş.M. aleşi la 3 aprilie 2007 ...... 61 Vladimir Colos, Iurie Foca, Nicolae Raileanu Membri corespondenţi ai A.Ş.M. aleşi la 3 aprilie 2007 ...... 69

Dr. hab. Dumitru Batîr Ion Vatamanu, necunoscutul ...... 77 Adresa Redacţiei: MD 2001 Dr. hab. Tudor Lupaşcu Mun. Chişinău, Ion Vatamanu, chimist de certă valoare...... 79 Bd. Ştefan cel Mare 1, Et. 3, birou 320, Cristofor Simionescu ...... 81 Tel.: (+373 22) 212381 Aniversări ...... 82 Acad. Gheorghe Şişcanu la 75 de ani ISSN 1857-0461 M. cor. Andrei Negru la 70 de ani Machetat şi editat la Tipografi a A.Ş.M. Acad. Silviu Berejan la 80 de ani Acad. Boris Gaina la 60 de ani Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Acad. Gheorghe Cozub la 70 de ani opiniile exprimate de autori Prof. Evghenii Pocatilov la 80 de ani

Kronos „Akademos” ...... 88 Akademos

Foto: Vladimir Colos

SUPREME COUNCIL ON CONSILIUL SUPREM PENTRU SCIENCE AND TECHNOLOGICAL ŞTIINŢĂ ŞI DEZVOLTARE DEVELOPMENT OF THE TEHNOLOGICĂ AL ACADEMIEI ACADEMY OF SCIENCES OF DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI MOLDOVA

HOTĂRÎRE “02” august 2007 Nr. 165

Cu privire la conferirea titlului onorifi c de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei domnului Grigore VIERU Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei HOTĂRĂŞTE: Se conferă titlul onorifi c de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei domnului Grigore VIERU, poet proeminent, membru corespondent al Academiei Române, scriitor al poporului din Republica Moldova, pentru contribuţie substanţială la dezvoltarea literaturii naţionale şi completarea tezaurului literar cu opere remarcabile.

Preşedinte al A.Ş.M. academician Gheorghe DUCA

Secretar ştiinţifi c general al A.Ş.M. academician Boris GAINA

2 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est

efectuate de către Science Citation Index (SCI), ŞTIINŢA ŞI aproximativ 30 la sută din volumul total de contribuţii la dezvoltarea ştiinţei aparţine cercetătorilor din DEZVOLTAREA SUA, lider în dezvoltarea domeniilor economice, militare şi informaţionale, iar 90% din acest aport le NAŢIONALĂ revine doar la 20 de state ale lumii. Sub alt aspect, 70% din acest volum aparţine statelor puternic Acad. Gheorghe DUCA, industrializate G8. Această discrepanţă dintre ţările Preşedinte al A.Ş.M. participante la dezvoltarea ştiinţei globale şi cele care nu au posibilitatea de a se încadra în acest proces din diferite moti ve, inclusiv cel de ordin economic, creşte în permanenţă. Situaţia creată denotă prezenţa unor contradicţii profunde în procesul de dez voltare a lumii contemporane “... deoarece există circa 120 de ţări în curs de dezvoltare, populaţia cărora constituie aproximativ 3/4 din numărul total al locuitorilor. Atâta timp cât aceste ţări nu vor parti cipa activ la dezvoltarea ştiinţei, există temei ca să nu vorbim despre existenţa “ştiinţei glo bale”. (Declaraţia despre ştiinţă şi utili zarea cunoştinţelor ştiinţifi ce. Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţa pentru se- colul XXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999). Etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei umane poate fi caracterizată pornind de la trăsăturile ei specifi ce. Prima şi cea mai reprezentativă trăsătură o con stituie globalizarea. Acest fenomen denotă edifi carea unui spaţiu fi nanciar-informaţional Stimată asistenţă! unic, bazat pe noile tehno logii, în special pe cele Secolul XXI poate fi considerat, pe bună computerizate. dreptate, secolul în care ştiinţa este prioritară, Procesul se dezvoltă pe spirală de la High-Tech strategică şi determină dezvoltarea economică şi la High-Hume. Drept consecinţă a acestui proces de umană. Edifi ca rea societăţilor gnoseologice, altfel creare a spaţiului unic fi nanciar-informaţional este spus, a socie tăţilor bazate pe cunoaştere, constituie neomogenizarea accentuată în dezvoltarea socio- o realitate a zilei de azi. Istoria civilizaţiei umane ne economică a diverselor state şi regiuni, pro ces ce demonstrează elocvent că rolul cercetărilor, precum conduce la apariţia aşa-numitului “miliard de aur”, şi al ştiinţei în ansam blu, a crescut concomitent cu pe de o parte, şi la o sărăcie zdrobitoare, pe de altă dezvoltarea civilizaţiei umane şi a atins în prezent parte, di ferenţierea agravându-se în timp. cota cea mai inaltă. O latură specifi că a globalizării reprezintă Totodată, vom specifi ca că cercetarea reprezintă interacţiunea dintre dezvoltarea socio-economică şi un sistem de cunoştinţe comune, şi, din punct de cea ştiinţifi că a societăţii. Este evident că diferen- vedere al dezvoltării ştiinţei, este absolut indiferent ţierea dezvoltării socio-economice, care creşte în locul unde aceste cunoştinţe au fost acumulate: în permanenţă, va contribui la degradarea, dispariţia, Europa, America sau în Asia. In acest context, cu în special, a ştiinţei regionale şi naţionale, îndeosebi mulţi ani în urmă, A. P. Cehov a enunţat următorul în ţările mici şi cu o economie slab dezvoltată. O gând: “Ştiinţa nu poate avea naţionalitate, precum consecinţă de o importanţă majoră a acestui proces, n-are na ţionalitate nici tabla înmulţirii”. Iată de care amplifi că şi mai mult gradul de diferenţiere, ce savanţii se întrunesc periodic în diferite ţări, pe este “exodul de creiere”, al cărui vector are direcţia diferite continente pentru a dis cuta diverse probleme bine cunoscută de toţi. ale evoluţiei cer cetării în contextul dezvoltării De menţionat că globalizarea proceselor durabile a societăţii umane. de dezvoltare a lumii, cu toate consecinţele ei Însă dezvoltarea cercetării în lume de curge de diferenţiere a nivelului de dezvoltare socio- neomogen. Conform unor evaluări scientometrice, economic şi ştiinţifi c a ţărilor şi regiunilor, are un

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 3 Akademos caracter absolut obiectiv. Este un proces fi resc ce sunt răspândite neuniform şi generează o structur ă decurge în mod spontan şi care reprezintă, de fapt, o asimetrică între ţări, regiuni şi gru puri sociale... consecinţă a dezvoltării inten sive. Cunoştinţele ştiinţifi ce s-au transformat într-un Dar fl uxurile intensive (fi nanciare, materiale factor-cheie de producere a valorilor materiale, iar şi ale produselor industriale, migraţioniste repartizarea acestora a devenit şi mai nedreaptă etc.) întotdeauna generează gradiente, adică (non-echitabilă). diferenţieri, care, la rândul lor, pot condiţiona Săracii (oameni sau ţări) se deosebesc de cei “explozii” şi instabilitate. Procesele ce decurg bogaţi nu doar prin faptul că au mai puţină avere, în mod spontan duc la creşterea entropiei, de ci şi că sunt îndepărtaţi (respinşi) de la procesul aceea trebuie de făcut tot posibilul pentru a evita de utilizare a rezultatelor ştiinţifi ce... “ (Declaraţia riscurile şi dezechilibrul. despre ştiinţă şi utiliza rea cunoştinţelor ştiinţifi ce. La Conferinţa ONU cu genericul “Mediul Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţa pentru se- ambiant şi dezvoltarea” (Rio de Janeiro, 1992) colul XXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999). au fost lansate ideile ce ţin de dezvoltarea stabilă Există o serie de factori care au generat în şi care urmează a fi implementate în sistemul prezent asimetria în dezvoltarea ştiinţei în diferite “dezvoltarea civilizaţiei globale”, dat fi ind faptul state şi regiuni ale lumii. Un prim factor, foarte că per sistă riscul de declanşare a stării de haos, important, poate fi considerat cel economic, adică explozii, război etc. In cadrul acestei manifest ări fi nanţarea ştiinţei. Republica Moldova, de exemplu, s-au remarcat următoarele: “... procesele de conform rating-lui, se afl ă pe locul 53, iar potrivit

Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor

În perioada 4-5 mai 2007, Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor”. Manifestarea a fost organizată de UNESCO (Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa – BRESCE, Biroul UNESCO cu sediul la Moscova, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO), ICSU (Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă) şi Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu MRDA (Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Republica Moldova). La Conferinţă au luat parte savanţi din 23 de state: Republica Moldova, Ucraina, România, Republica Belarus, Federaţia Rusă, Turcia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Albania, Croaţia, Armenia, Cehia, Georgia, Azerbaigean, precum şi reprezentanţi ai unor fundaţii, organizaţii, institute şi universităţi din Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Italia, Suedia. Programul de lucru a inclus 6 sesiuni cu tema: ştiinţa şi dezvoltarea durabilă; eradicarea daunelor mediului provocat de factorul uman şi natural; femeia şi rolul ei în ştiinţă; cercetarea şi educaţia; ştiinţa şi dezvoltarea naţională; rolul academiilor în statele din Estul şi Sud-Estul Europei. Unul din subiectele incitante a vizat rolul şi structura academiilor în epoca modernă, precum şi tipurile de academii existente astăzi în lume. În deschiderea Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est a rostit o alocuţiune Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova. creştere economică, care condiţionează un nivel indexului de fi nanţare acesta este mai scăzut decât de bogăţie fără precedent la o minoritate, vor media ţărilor CSI din partea europeană. contribui concomitent la apariţia riscurilor şi deze- Orice ştiinţă, fundamentală sau aplicată, chilibrului, care în egală măsură va afecta bogaţii îndeplineşte mai multe funcţii: socio-culturală, şi săracii. Acest model de dezvol tare economică, cognitivă (gnoseologică) şi de asi gurare a cu propria caracteristică de producere-consum, unei dezvoltări economice a societ ăţii. Dacă nu este stabil nici pentru cei bogaţi, nici pentru cei pentru ştiinţă este alocat mai puţin de 0,4% săraci. Urmarea acestei căi poate duce omenirea la din PIB, atunci ea poate îndeplini doar funcţia autodistrugere”. Morris Strong (Cana da). socioculturală. O reală infl uenţă asupra economiei În egală măsură, această situaţie este valabilă şi este posibilă numai în cazul în care volumul în cazul dezvoltării ştiinţei. “Cea mai mare parte fi nanţării constituie mai mult de 1% din PIB. Prin a “produselor” ştiinţei de care benefi ciază lumea urmare, rezultatele activităţii ştiinţifi ce cantitativ 4 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est

şi calitativ sunt direct determinate de volumul istoria, fl ora, fauna şi solul plaiului natal decât mijloacelor alocate. cercetătorii care au crescut pe aceste meleaguri, În cazul în care mijloacele fi nanciare în societate pentru care aceste noţiuni, în afara obligaţiilor sunt insufi ciente pentru o dezvoltare durabilă a profesionale, constituie un element al propriei ştiinţei, care, la rândul ei, determină dezvoltarea culturi. Chiar şi avansarea industrială prin prisma economică a ţării, acesta nu-i un motiv pentru dezvoltării ştiinţei regionale capătă o altă nuanţă, blocarea cercetă rilor. Ştiinţa şi în această situaţie îşi atunci când e vorba de dezvoltarea economică a ţării va îndeplini funcţia socio-culturală şi cogni tivă, va natale. juca un rol foarte important în dezvoltarea regiunii, Problemele regionale au ca priorităţi dezvoltarea societăţii sau a sta tului în ansamblu. atât a cercetărilor fundamentale, cât şi a celor După cum am menţionat, trăsătura specifi că a aplicate, cum ar fi sursele energetice alternative, dezvoltării contempo rane o reprezintă globalizarea, problemele supravieţuirii în condiţiile ecologice ale care a pătruns intr-o măsură mai mare sau mai mică mediului ambiant al regiunii şi multe altele care sunt în toate sferele societăţii. În afară de consecinţele determinante în dezvoltarea stabilă a acestei regiuni ce infl uenţează pozitiv socie tatea (mărirea vitezei sau societăţi. de răspândire a in formaţiei, lărgirea posibilităţilor “... Fiecare ţară trebuie să dezvolte cu noştinţele comercia le, a comunicaţiilor dintre societate şi ştiinţifi ce în acele domenii care în mare măsură duc membrii ei, posibilităţi enorme de dezvoltare a la soluţionarea problemelor prioritare”. (Declaraţia ştiinţei eţc.), sunt şi unele cu conţ inut negativ, care despre ştiinţă şi utilizarea cunoştinţelor ştiinţifi ce.

Foto: Vladimir Colos Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est, Chişinău, 4 mai 2007 au fost descrise mai sus. Unul dintre factorii negativi Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţ a pentru este pierderea identităţii (culturii, etniilor, statelor). secolul XXI. Noi obligaţii. Bu dapesta, 1999). “Râşniţa” globalizării striveşte, omogenizând Este evident că “conlucrarea întru crearea culturile şi popoarele, nu din voia cuiva, dar prin masei critice a cercetărilor naţionale în diferite însăşi esenţa sa, prin defi niţie. domenii ştiinţifi ce cu ajutorul colaborării regionale Impedimentul de bază din calea suprimării şi internaţionale are o importanţă majoră mai ales lumii “multicolore” trebuie să-l repre zinte ştiinţa în cazul statelor mici şi slab dezvoltate. De facto, din şi cultura, mai bine zis, ştiinţa ca parte a culturii. aceasta are de câştigat întreaga Lume.” (Declaraţia În acest sens, ne refe rim, în special, la rolul ştiinţei despre ştiinţă şi utilizarea cuno ştinţelor ştiinţifi ce. regionale. Materialele Confe rinţei Mondiale Ştiinţa pentru Nimeni niciodată nu va studia mai scru pulos secolul XXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999).”

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 5 Akademos

Alocarea mijloacelor în ştiinţa regională a ţărilor binevenită implicarea UNESCO în găsirea soluţiilor mici şi mijlocii, a regiunilor separate din unele state acestui fe nomen. Forma dată de dezvoltare a ştiin- mari ş.a., conţine un grad înalt de risc, condiţionat ţei rămâne a fi una importantă, dar cu consecinţe de însăşi natura ştiinţei care este parte a sistemului nefaste. comun de cunoştinţe. În acest context, nu este nimic Şi totuşi, susţinerea din partea statu lui este una mai important în dezvoltarea ştiinţei regionale de bază. Asistenţa acordată de stat se poate realiza şi naţionale decât siguranţa de a nu alune ca spre sub diferite for me: prin ministere, departa mente, “provincialismul ştiinţifi c”. Condiţ iile fi nanciare, diverse fonduri de susţinere a ştiinţei, precum şi prin sociale şi în special poli tice, constituie mediul în care Academiile de Ştiinţ e, care sunt specifi ce îndeosebi poate înfl ori “provincialismul ştiinţifi c”. Un exemplu statelor din Europa de Est şi Sud-Est. Desigur, sunt concludent în acest sens îl oferă dezvoltarea ştiinţei posibile şi forme mixte. Bunăoară, pentru A.Ş.M. biologice în ex-URSS după sesiunea din august fi nanţarea de la buget este efectuată prin diferite 1948 a ВАСХНИЛ, în urma căreia s-au declanşţat programe de granturi şi din proiecte internaţionale, represalii împotriva genetecii. Acest exemplu poate de trans fer tehnologic şi acorduri economice. fi examinat ca fi ind unul al ştiinţei regionale, din Conform opiniei prof. Albert Koers, academiile motiv că doar în această regiune (URSS) şi în pot fi clasate în trei tipuri: această perioadă, în pofi da datelor obţinute în ştiinţa 1. Societate ştiinţifi că (The Learned biologică din întreaga lume, ştiinţa era dominată de Association) dogmele determinate de directivele ideologice. Este 2. Consultant al societăţii (The Adviser of un exemplu elocvent, dar departe de a fi singurul. Society) J. Ferro, academician francez, în legă tură cu 3. Manager al ştiinţei (The manager of aceasta, a scris următoarele: “Felul în care istoria Science) este predată copiilor din diferite ţări ale lumii Noi considerăm că poate fi şi al patrulea tip - presupune că is toria regională nu este ştiinţă, ci Partener strategic al guvernu lui, care permite doar “sluje şte” intereselor elitelor de la putere sau academiilor să participe mai activ la dezvoltarea creează nişte mituri istorice care au scopuri benefi ce societăţii. întru unifi carea naţionalităţilor, ţărilor, dar de fapt Pare a fi evident că în condiţiile actua le orice având foarte puţin în comun cu istoria propriei ţări stat, inclusiv din Europa de Est şi de Sud-Est, este ca ştiinţă.” extrem de interesat în dezvoltarea ştiinţei şi inovării În “ştiinţa globală”, care este parte a sistemului propriei economii, iar pentru aceasta trebuie să comun de cunoştinţe, există multe bariere în calea găsească forme optime pentru susţine rea ştiinţei, acestor tipuri de activităţi anti- şi pseudoştiintifi ce. care reprezintă şi obiectul discuţiei noastre la Ştiinţa regională este neputincioasă în faţa unor Conferinţă. astfel de “coroziuni ale propriului fundament”. Se În acest context, apar un şir de probleme care pare că singura soluţie pentru pro blema respectivă pot servi drept subiecte de discuţie la conferinţa ar fi lichidarea “pietrelor subacvatice” ale ştiinţei noastră: regionale, adică crearea situaţiei în care ştiinţa • Academiile Naţionale, care există deja în ţările regională devine parte com ponentă a celei globale, noastre sub diferite forme, tre buie să se transforme a sistemului general de cunoştinţe. în “cluburi ale savan ţilor”, sau să rămână organizaţii Formele organizaţionale de includere a ştiinţei de stat? ţărilor mici şi mijlocii în ştiinţa globală sunt variate. • Cum urmează să se realizeze fi nanţ area de stat De exemplu, A.Ş.M. are acorduri de colaborare a ştiinţei? bilaterală cu alte academii, cu diferite fonduri de De exemplu, în 2020 China va fi nanţa ştiinţa cu susţinere a ştiinţei în diverse state şi programe, 11 mlrd dolari SUA, ceea ce va constitui 2,5% din cum ar fi PC7 etc. Astfel de activităţi trebuie să se PIB – record pentru ţările în curs de dezvoltare. extindă, deoarece, pe de o parte, este vorba de o • Cum să se menţină un echilibru raţ ional între divizare reală a muncii în cadrul ştiinţei, iar pe de ştiinţă ca un sistem comun de cunoştinţe globale, alta – de posibilitatea unei dezvoltări a ştiinţei în cercetătorul chemat să soluţioneze proble mele de ţările mici şi mijlocii. ordin ştiinţifi c în limitele divizării muncii pe plan Un alt aspect al problemei ţine de descreş terea global şi faptul că trebuie soluţionate problemele intensităţii fenomenului “exod de creiere”. Este economiei naţio nale?

6 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est

• Cum să se realizeze interconexiunea dintre Soluţionarea acestei contradicţii a fost posibilă ştiinţă şi industrie, ştiinţă şi sectorul agrar, ştiinţă în urma semnării unui Act juridic numit Acordul de şi afaceri? Cum să facem ştiinţa mai atractivă Parteneriat între Guvernul Republicii Moldova şi pentru business, ca ulterior să fi e fi nanţată; cum A.Ş.M. pentru o perioadă de 4 ani. să atenţionăm cercetătorii asupra soluţionării La baza acestui acord stau următoare le condiţii: probleme lor dezvoltării economiei? ♦ Recunoaşterea ştiinţei în calitate de strategie Acestea nu sunt unicele probleme în domeniul naţională prioritară. respectiv. Se crede că, acolo unde Academiile de ♦ Considerarea ştiinţei drept forţă motrice a Ştiinţe deja s-au afi r mat prin activitatea sa, este dezvoltării durabile a ţării. alogic de a nu le permite participarea activă în ♦ Acordarea asistenţei fi nanciare sfe relor organizarea ştiinţei şi a procesului inovaţional în cercetărilor ştiinţifi ce, stimularea procesului ţări concrete. inovaţional şi de transfer teh nologic ca fi ind Drept exemplu de soluţionare a acestei probleme fundamentale în soluţionarea problemelor ţării. poate servi cazul Republicii Moldova. In condiţiile Acordul prevede drepturile şi obligaţii le economiei de piaţă, care este bazată pe societatea părţilor în susţinerea şi realizarea politicii de stat în civilă, problema prioritară este modalitatea de a domeniul ştiinţei şi inovării, precum şi obligaţiile combina elementele de autoorganizare şi gestionare părţilor şi condiţiile de fi nanţare a sferei ştiinţifi ce de către stat a sistemului de orga nizare a cercetărilor şi inovaţionale. şi elaborărilor. După destrămarea Uniunii Sovietice, Exemplul Republicii Moldova este unul concret ştiinţa moldovenească a suferit multe consecinţ e şi de o ţară mică, dar în alte ţări pot şi trebuie să negative. In anul 2001, fi nanţarea ştiinţei a scăzut existe propriile forme şi metode de soluţionare până la un nivel de 0,18% din PIB. Existen ţa ei în domeniul organizării şi fi nanţării ştiinţei şi a de mai departe era în pericol. In colaborare cu procesului inovaţional. conducerea Republicii Moldova, cu Parla mentul s-a Astfel, formele de organizare a cercet ărilor realizat reforma ştiinţei. şi a elaborărilor în ţările noastre şi, respectiv, în In conformitate cu Codul Ştiinţei şi Inovării, politica ştiinţifi că naţională, trebuie să se bazeze pe adoptat în 2004, organ suprem al A.Ş.M., care următoarele principii: include toate structurile (departamentele) ştiinţifi ce • perfecţionarea permanentă a rolului Academiei şi ştiinţifi co-producătoare din Republica Moldova, de Ştiinţe atât în gestionarea politicii ştiinţifi ce de este Adunarea Gene rală a Academiei de Ştiinţe, stat, cât şi în cercetările şi elaborările ştiinţifi ce în componenţ a căreia intră nu doar academicieni concrete; şi membri corespondenţi, dar şi reprezentan ţi ai • utilizarea optimă a diverselor forme de societăţii ştiinţifi ce. Important e să menţionăm divizare a muncii, inclusiv în cercetările proprii şi caracte rul independent al acestui organ, deoare ce expertiza acestora, pre cum şi în transferul tehnologic A.Ş.M. nu se subordonează vreunui organ al puterii şi procesele inovaţionale; legislative sau executive. • maximizarea atragerii reprezentanţi lor Astfel, acest sistem este de tip deschis, deoarece, mediului de afaceri, ai organizaţiilor industriale şi conform regulamentelor noi adoptate privind ai fi rmelor în procesul inovaţional; acreditarea organizaţiilor ştiinţifi ce, structurile • elaborarea formelor optime de conlucrare în respective (ştiinţifi ce şi ştiinţifi co-producătoare) interiorul sistemului stat-ştiinţă-producere. pot atât să obţină statutul aca demic (instituţionale Doamnelor şi Domnilor! Subiectele discutate şi afi liate) pentru o perioadă anume, precum şi să-l sunt extrem de importante nu doar pentru ţările piardă. Caracterul acesta al sistemului este o condiţie noastre, dar şi la nivel global. De aceea, sper că pentru autoorganizarea sistemului în genere. discutarea acestora în cadrul Conferinţei noastre va În afară de aceasta, trebuia soluţionată contribui la soluţionarea lor. contradicţia principială din A.Ş.M., în a cărei Vă mulţumesc pentru atenţie! componenţă intră toate structurile ştiinţifi ce şi ştiinţifi co-producătoare din Republica Moldova, care au trecut acreditarea în calitate de element Alocuţiune rostită în deschiderea Conferinţei al societăţii civile, gestionate prin reprezentanţii Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est cu societăţii ştiinţifi ce, pe de o parte, şi în calitate de genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: organizaţii de stat, fi nanţate de la buget, pe de alta. rolul academiilor”, 4 mai 2007

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 7 Akademos

noi şi la realităţi economice principial diferite, ACADEMIA DE ŞTIINŢE precum şi aşteptări exagerate din partea societăţii. Acest articol nu-şi propune să concretizeze ÎN LUMEA MODERNĂ: schimbările cu bătaie lungă de ordin politic, juridic, economic şi social în ţările Europei de Est ROLUL şi Sud-Est. Articolul conţine doar realizarea clară a faptului că schimbările nominalizate infl uenţează ŞI STRUCTURA esenţial academiile. Dar, oricât de mare ar fi impactul noilor realităţi, în orice discuţie despre rolul academiilor NOILE PROVOCĂRI în ţările Europei de Est şi Sud-Est trebuie să se ia în consideraţie chestiuni de dezvoltare şi Rolul ştiinţei tendinţe globale, în special la o conferinţă menită Ţările industrial dezvoltate îşi datorează în mare să contribuie la stabilirea legăturilor între ştiinţa măsură prosperitatea realizărilor ştiinţifi ce ale sec. mondială şi politica naţională. XX în domeniul sănătăţii, agriculturii, tehnicii etc. Populaţia Pământului, în special a ţărilor în curs de Cinci schimbări de bază dezvoltare, se afl ă în aşteptarea unor realizări pe Raportul recent al Consiliului Internaţional potrivă şi în secolul XXI. Dar secolul actual, spre pentru Ştiinţă a identifi cat 5 grupuri de schimbări, deosebire de cel precedent, a adus provocări noi care s-au produs în domeniul ştiinţei şi în cel al ştiinţei, cercetătorilor şi organizaţiilor ştiinţifi ce. cooperării ştiinţifi ce internaţionale. Academiile de Ştiinţe din întreaga lume, în dorinţa − Schimbări privind mobilitatea şi fl uxurile de a rămâne efi ciente, trebuie să se adapteze la noile globale ale ştiinţei şi ale cercetătorilor cauzate provocări. de procesele de globalizare şi utilizare a noilor Aceasta se referă în special la Academiile de tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, precum Ştiinţe din ţările Europei de Est şi Sud-Est. Pe şi de frica în faţa terorismului. lângă tendinţele mondiale ale dezvoltării, ele se − Schimbări în producerea cunoştinţelor confruntă, fi ecare în felul său, cu schimbări esenţiale ştiinţifi ce, cu preponderenţă în urma implicării în societăţile în care activează. Schimbările includ sporite a sectorului corporativ şi a unor legături trecerea la structuri şi proceduri guvernamentale mai strânse între ştiinţă şi priorităţile politice,

Foto: Vladimir Colos

Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est, Chişinău, 4-5 mai 2007 8 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est determinate de guverne sau organizaţiile fi nan- segmente mari ale populaţiei sunt foarte dependente ţatoare. de infl uenţa (şi aplicarea) ştiinţei şi a tehnologiilor − Schimbări în viteza şi-n proporţiile asupra societăţii şi mediului ambiant. Prin aceasta inovaţiilor, care conduc la noi riscuri şi incertitudini se explică şi faptul că într-un şir de ţări ştiinţa nu-i cu posibile consecinţe fi zice, sociale şi etice capabilă să atragă generaţia tânără, cum era în trecut. ireversibile. Înţelegerea şi dirijarea judicioasă a Academiile de Ştiinţe pot face multe pentru a preveni riscurilor şi incertitudinilor cer noi abordări. percepţia negativă a ştiinţei şi carierei ştiinţifi ce − Schimbări în dirijarea ştiinţei şi tehnicii ca prin explicarea faptului că ştiinţa este importantă rezultat al extinderii acestora, apariţia noilor cerinţe în soluţionarea problemelor cruciale cu care se faţă de evidenţa contabilă şi comportamentul etic. confruntă omenirea astăzi, inclusiv: aprovizionarea − Schimbări în substanţa relaţiilor dintre ştiinţă durabilă cu energie, cu apă potabilă curată, reducerea şi societate, între organizaţiile nonguvernamentale mortalităţii infantile, tratarea bolilor transmisibile şi, şi cele academice. Această experienţă nouă, deseori în linii generale, lichidarea sărăciei. Pentru a lucra nesolicitată, oferă noi posibilităţi pentru dialogul efi cient, academiile trebuie să fi e o călăuză nu doar între ştiinţă şi societate. în cuvinte, ci în fapte. Dacă, bunăoară, Academiile Mai sunt şi alte schimbări. De exemplu, doresc să infl uenţeze mai mult tânăra generaţie, ele necesitatea sporită de a rezolva mai rapid problemele pot începe cu atragerea în rândurile lor a tinerilor ştiinţifi ce urgente. Nu trebuie să neglijăm faptul că savanţi. Dar dacă se doreşte ca mai multe femei să pentru prima oară au apărut ţări în curs de dezvoltare se ocupe de ştiinţă, academiile trebuie să atragă în cu posibilităţi reale în ştiinţă. Cele spuse mai sus rândurile lor un număr mai mare de femei. sunt sufi ciente ca să conchidem că lumea ştiinţei 3. Caracterul inter- şi multidisciplinar şi a cooperării ştiinţifi ce internaţionale a suferit Consultarea societăţii şi a responsabililor pentru schimbări decisive în ultimul timp. luarea deciziilor într-o serie de probleme globale impune combinarea diferitor domenii ale ştiinţei. Cinci provocări principale Dar realitatea dovedeşte că, deseori, o asemenea Pornind de la schimbările enumerate, vom colaborare nu apare “de jos”, în special în cazul nominaliza cinci provocări principale care stau în ştiinţelor naturii şi ale celor sociale. Deşi unele faţa academiilor în anii apropiaţi. Academii de Ştiinţe includ studierea ştiinţelor sociale, în multe academii din lume prevalează 1. Aşteptări sporite ştiinţele naturii. Corespunzător, un număr destul Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului de mic de academii dispun de un spectru larg (ODM), formulate de ONU, continuă să fi e forţa de discipline, bazate pe studierea multilaterală a motrice în crearea unui parteneriat global pentru obiectului, care cu adevărat răspund necesităţilor depăşirea sărăciei şi foametei. Ele, de asemenea, factorilor de decizie de diferite niveluri. De aceea, refl ectă aşteptările sporite faţă de ştiinţă în sec. XXI. academiile trebuie să elaboreze mecanisme noi ODM indică clar, că în obţinerea acestor obiective pentru a lărgi spectrul disciplinelor şi experienţei de ştiinţa este chemată să joace un rol primordial. care dispun. O asemenea experienţă poate include Din opt Obiective ale Mileniului, cel puţin cinci antrenarea unor noi membri, care ar reprezenta pot fi atinse prin aplicarea cunoştinţelor ştiinţifi ce: discipline anterior neglijate, sau elaborarea formelor (a) depăşirea sărăciei şi foametei; (b) reducerea noi de colaborare cu alte Academii. mortalităţii copiilor; (c) îmbunătăţirea sănătăţii 4. Glas unic mamelor; (d) lupta cu SIDA, malaria şi alte maladii; Cert e că fi ecare organizaţie ştiinţifi că – naţională (e) asigurarea stabilităţii ecologice. Altfel spus, sau internaţională – s-a creat cu cele mai bune dezvoltarea economică şi socială în baza ştiinţei intenţii. Dar, în special la nivel internaţional sau este tratată ca oportunitatea unui progres mai rapid regional, se atestă creşterea numărului de organizaţii pentru ţările în curs de dezvoltare, în timp ce ţările ştiinţifi ce, astfel că poate să apară un număr mare dezvoltate speră ca ştiinţa să rezolve probleme de organizaţii fragmentate, divizate pe părţi ca precum schimbarea climei şi aprovizionarea şi însăşi ştiinţa. Se observă multe coincidenţe de durabilă cu energie. ambiţii şi mandate şi nu întotdeauna devine posibilă 2. Perceperea publică coordonarea şi colaborarea. Această situaţie poate Recunoaşterea faptului că ştiinţa este chemată infl uenţa negativ dorinţa factorilor de decizie de a să rezolve probleme globale, după cum se arată solicita consultări în chestiuni legate de ştiinţă: pe în ODM, nu exclude că, totodată, în multe ţări lângă difi cultatea de a determina cea mai potrivită

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 9 Akademos organizaţie în acest scop, apar probleme privind idealului: ceea ce este ideal pentru o academie, poate obiectivitatea şi calitatea. De aceea, infl uenţa fi departe de ideal pentru alta şi niciun model nu-i în ştiinţei şi oamenilor de ştiinţă pe arena politică stare să prevadă unicitatea fi ecărei organizaţii. poate fi sporită esenţial în cazul în care se va acţiona în comun. La nivel naţional, academiile trebuie să Tipul 1: Societate Ştiinţifi că joace un rol primordial în această privinţă. În 1603 italianul Federico Cesi, împreună cu 5. Rolul în societate trei prieteni au fondat “Accademia dei Lincei”, în În principiu, Academiile de Ştiinţe dispun de un traducere mot-a-mot „Academia linxului”, acest potenţial enorm în ceea ce priveşte infl uenţa asupra animal, linxul, simbolizând valoarea observaţiilor unor decizii fundamentate ştiinţifi c ale guvernelor în ştiinţă. Cesi şi colegii lui au creat Academia sau societăţilor. Academiile au un avantaj – ele ca un loc unde savanţii s-ar putea întâlni şi face sunt organizaţii relativ stabile cu o perspectivă de un schimb amical de idei şi experienţă. În 1611 lungă durată; în principiu ele sunt independente şi membru al Academiei a devenit Galilei şi cu venirea nepărtinitoare. În realitate, însă, multe Academii sa ea şi-a asumat un rol nou: de a-i apăra pe savanţi de Ştiinţe sunt destul de slabe ca infl uenţă asupra de clevetitori, în cazul dat de biserica romano- factorilor discreţionari în ce priveşte susţinerea catolică, care se opunea concepţiilor heliocentrice ştiinţei şi savanţilor, precum şi pe planul activităţii ale lui Galilei asupra sistemului planetar. Academia şi structurii organizatorice. În unele cazuri, Linxului a fost închisă în 1630, când fondatorul ei conducerea politică a ţării poate nici să nu ştie Federico Cesi a murit la vârsta de 45 de ani. despre existenţa academiei. O asemenea situaţie Scurtul excurs istoric este interesant nu doar nu se poate îmbunătăţi de la sine – dimpotrivă, în pentru faptul că Academia Linxului se constituise unele ţări ea se poate înrăutăţi. Aceasta înseamnă, într-o primă Academie de Ştiinţe contemporană, ci că multe academii se confruntă cu o mare problemă că a devenit premărgătorul primului tip, discutat în cazul în care doresc să joace rolul de consultant aici: Societate Ştiinţifi că. pentru guvern şi societate. O problemă serioasă este Societatea Ştiinţifi că este cu precădere o cea a eticii în ştiinţă, nu doar în privinţa factorilor de asociaţie a savanţilor pentru ştiinţă. Ca şi Academia decizie, ci şi a relaţiilor între savanţi. Academiile, Linxului, Societatea Ştiinţifi că propune o platformă, incontestabil, trebuie să asigure conducerea etică. pe care savanţii se pot întâlni pentru a face un schimb de experienţă şi de păreri asupra ştiinţei şi TIPOLOGIA ACADEMIILOR cercetărilor. Ca un asemenea schimb să fi e productiv, Societatea Ştiinţifi că deseori se limitează la un set Trei tipuri specifi c de discipline, cu precădere din domeniul Evident, fi ecare academie este unică sub aspectul ştiinţelor naturii. Dacă ea cuprinde un domeniu istoriei sale, a tradiţiilor, misiunii, activităţii, structurii mare al ştiinţelor, Societatea Ştiinţifi că, de regulă, organizatorice etc. Cu toate acestea, analiza a mai se împarte în secţii sau compartimente, în aşa fel mult de 90 de academii existente în lume arată că încât în interiorul acestora să fi e o bază generală ele au multe în comun, în special în ceea ce priveşte sufi cientă pentru discuţii productive. atitudinea faţă de rolul său în ştiinţă şi societate şi Astfel, Societatea Ştiinţifi că iniţial era destinată faţă de organizaţiile lor interne. Se presupune că sunt pentru a servi ştiinţa, savanţii şi comunitatea trei tipuri ce reies din rolul şi structura organizatorică, ştiinţifi că, în special într-o ţară aparte, dar, posibil, adică trei modele generale, care descriu la modul la nivel de regiune şi chiar de continent. Posibil general rolul şi structurile tuturor academiilor lumii. că funcţia ei principală era să activeze ca o În realitate, majoritatea academiilor nu subscriu societate onorifi că, menită să demonstreze meritele la unul din tipuri, deoarece dispun de un şir de savantului prin includerea lui în rândurile sale. Într- caracteristici. Mai mult decât atât, după felul cum adevăr, selectarea şi alegerea noilor membri este o trei tipuri examinează rolul academiilor în ştiinţă procedură administrativă dintre cele mai importante şi societate, ele pot fi considerate drept modele ale Societăţii Ştiinţifi ce. O altă funcţie a academiilor principale. Aceste tipuri sunt prezentate aici, pentru de acest tip este să apere ştiinţa şi savanţii de atacuri a da prilej de meditaţii asupra experienţei trecute, ilegale, deşi Societatea Ştiinţifi că realizează acest viitoarele sarcini şi structura unei academii aparte fapt într-un mod îndeosebi re-activ şi nu pro-activ. sau grupuri de academii – precum Academiile Şi, în sfârşit, majoritatea Societăţilor Ştiinţifi ce se ţărilor Europei de Est şi Sud-Est. Corespunzător, trei ocupă de editarea şi difuzarea publicaţiilor ştiinţifi ce, tipuri nu pot fi considerate modele pentru atingerea deseori în formă de Lucrări ale Academiei.

10 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est

Faptul că Societatea Ştiinţifi că se concentrează într-adevăr, se ocupă până în ziua de azi Academia la ştiinţă şi savanţi se refl ectă, de asemenea, în Naţională de Ştiinţe a SUA. relaţiile internaţionale. Deseori aceste relaţii sunt Cel de-al doilea tip al Academiilor de Ştiinţe se minime, dovedind astfel nu doar existenţa unor numeşte Consultant pentru Societate. Academia alte canale de comunicare pe teme ştiinţifi ce între Naţională de Stiinţe a SUA reprezintă un exemplu savanţi, ci şi resursele fi nanciare limitate de care strălucit al acestui tip. dispun majoritatea Societăţilor Ştiinţifi ce. Şi dacă Aidoma Societăţii Ştiinţifi ce, Consultantul Societatea ştiinţifi că este atrasă într-un dialog pentru Societate este o asociaţie a savanţilor, aleşi internaţional, acesta este consacrat, de regulă, în calitate de membri ai Academiei pentru merite problemelor de ştiinţă, şi nu de politică. ştiinţifi ce. Însă, spre deosebire de Societatea Conducerea Societăţii Ştiinţifi ce se afl ă în Ştiinţifi că, Consultantul pentru Societate nu exclusivitate în mâinile savantului ales graţie reprezintă o asociaţie doar pentru savanţi şi ştiinţă: reputaţiei şi prestigiului său ştiinţifi c. Aceasta auditoriul lui ţintă este mai larg şi include guvernul este deosebit de justifi cat în cazul Preşedintelui: şi societatea în toată amplitudinea sa. În esenţă, primul printre egali - colegii săi întru ştiinţă. Consultantul pentru Societate este o Societate Toate chestiunile ce ţin de politică şi conţinut se Ştiinţifi că, dar pe lângă aceasta, misiunea ei este rezolvă de un cerc relativ restrâns de membri ai mai largă şi presupune, de asemenea, slujirea conducerii alese. De regulă, există un personal guvernului şi societăţii. Ca urmare, selectarea şi permanent nu prea numeros care se ocupă în alegerea noilor membri sunt la fel de importante ca exclusivitate de susţinerea conducerii academiei în şi în cazul Societăţii Ştiinţifi ce, la fel de importante probleme administrative şi material-tehnice şi nu sunt apărarea ştiinţei şi savanţilor de clevetitori; joacă vreun rol (sau foarte limitat) în ce priveşte precum şi publicarea articolelor şi documentelor politica şi conţinutul. Venitul Societăţii Ştiinţifi ce, ştiinţifi ce. Dar funcţia consultativă atestă în cazul de obicei, nu este mare şi se constituie din cotizaţii dat o deosebire fundamentală între Consultantul şi subvenţii mici de la guvern şi/sau donatori pentru Societate şi Societatea Ştiinţifi că, nu doar din particulari. punctul de vedere al rolului lor, dar şi al structurii Una din calităţile principale ale Societăţii organizatorice. Ştiinţifi ce este independenţa ei. Fiind o asociaţie a În general, rapoartele consultative se împart în savanţilor pentru savanţi, ea nu deserveşte interese două categorii: politica pentru ştiinţă („Ce oferă externe, în timp ce activitatea ei solicită resurse politica (de stat) ştiinţei şi folosirii ei practice?”) fi nanciare limitate, ceea ce înseamnă că ea nu cere o şi ştiinţa pentru politică („Ce poate spune ştiinţa fi nanţare externă mare de la donatori. O problemă a despre problemele care stau în faţa societăţii?”). Societăţii Ştiinţifi ce este vârsta medie a membrilor În cadrul acestor două categorii iniţiativa ei sau, mai bine zis, faptul că aceasta continue să pentru pregătirea raportului poate veni de la crească. Problema respectivă apare, de cele mai însăşi academia, dar interpelarea o poate face şi multe ori, întrucât membrii se aleg pe viaţă, în o altă parte, o structură de stat.. Faptul presupune timp ce în multe Academii acest fapt este corelat cu deţinerea de către Consultantul pentru Societate numărul general fi xat de membri. a unor mecanisme şi proceduri pentru rezolvarea problemelor respective, chiar dacă ele sunt de Tipul II: Consultant pentru Societate natură socială, şi nu pur ştiinţifi că. Aceasta solicită Deviza pe web-site-ul Academiei Americane de experienţă şi perspective, care depăşesc limitele Ştiinţe exprimă destul de clar menirea academiilor: ştiinţei pure. „Consultantul poporului pentru ştiinţă, tehnică şi Pe lângă aceasta, atunci când o structură medicină”. Aceasta nu e o simplă deviză: zilnic web- externă, precum departamentul de stat, cere un site-ul publică două sau trei rapoarte noi nu doar în sfat-consultaţie, Consultantul pentru Societate este probleme de ştiinţă, ci şi în probleme mai generale capabil să mobilizeze specialişti adecvaţi dintre cu care se confruntă societatea sau/şi guvernul. membrii săi, are personal şi bază tehnico-materială În 1863, când a fost fondată Academia Naţională pentru realizarea sarcinii în corespundere cu de Stiinţe a SUA, una dintre cele mai vechi academii condiţiile puse de organizaţia comanditară. naţionale, în legea ei fundamentală se menţiona ca Pentru ca să-şi joace rolul său consultativ, ea va „cerceta, studia, experimenta şi comunica Consultantul pentru Societate întreţine legături despre oricare obiect al ştiinţei sau artei”, oricând ar strânse cu guvernul, alte organizaţii corespunzătoare ruga-o vreun departament sau guvern. Şi de aceasta, şi societatea în ansamblu. Şi cum multe, dacă nu

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 11 Akademos toate, problemele sociale au proporţii internaţionale, Şi iarăşi, Societatea Ştiinţifi că stă la baza Consultantul pentru Societate de asemenea participă Managerului Ştiinţei, şi acest tip de academii de activ în colaborarea ştiinţifi că internaţională. asemenea joacă rolul de Consultant pentru Societate. De aici rezultă, că organizarea internă a După cum Consultantul pentru Societate reprezintă Consultantului pentru Societate se deosebeşte radical o Societate Ştiinţifi că cu sarcini consultative de cea a Societăţii Ştiinţifi ce. Conducerea la fel se afl ă suplimentare, Managerul Ştiinţei este Consultantul în mâinile membrilor aleşi, dar persoanele ofi ciale Societăţii cu funcţii suplimentare de conducere alese, în special Preşedintele, se aleg în funcţie de a instituţiilor de cercetare. Repetând cele spuse abilităţile lor de conducător, de capacitatea lor de a mai înainte, vom menţiona: în timp ce Societatea coopera efi cient cu politicieni, structuri şi persoane Ştiinţifi că este o asociaţie a savanţilor pentru ştiinţă, care iau decizii, precum şi cu publicul larg. iar Consultantul pentru Societate este o asociaţie a Rolul personalului este unul cheie, şi nu doar savanţilor pentru ştiinţă, stat, societate, Managerul în ce priveşte aspectele administrative şi material- Ştiinţei reprezintă o asociaţie a savanţilor pentru tehnice, dar şi chestiunile politice, aşa ca pregătirea ştiinţă, stat, societate şi pentru desfăşurarea şi realizarea deciziilor Preşedintelui şi altor cercetărilor curente. conducători aleşi. Este absolut clar, că resursele Evident că Managerul Ştiinţei trebuie să fi e o fi nanciare ale Consultantului pentru Societate sunt cu totul altă organizaţie decât Consultantul pentru considerabil mai mari decât cele ale Societăţii Societate şi Societatea Ştiinţifi că. În principiu, Ştiinţifi ce. ultimele două tipuri de organizaţii s-ar putea să nu fi e Cea mai importantă calitate a Consultantului mari, dar Managerul Ştiinţei poate fi la necesitate o pentru Societate constă în faptul, că el poate fi un structură destul de extinsă. Dar aceasta nu înseamnă apărător extrem de efi cient al ştiinţei şi savanţilor că toţi Managerii Ştiinţei au mii de colaboratori ca în faţa guvernului şi societăţii. Consultantul pentru în cazul Academiei Chineze. E posibil că Managerul Societate deţine perspectivele şi mecanismele Ştiinţei conduce un număr nu prea mare de instituţii necesare pentru ca să r ăspundă operativ la necesităţile de cercetare cu personal limitat. guvernului şi societăţii, mai mult chiar, să prevadă O particularitate importantă a Managerului aceste necesităţi şi să le dirijeze. Ştiinţei este necesitatea descentralizării. Fiind un Consultantul pentru Societate riscă, însă, să organ central, academia poate infl uenţa stabilirea intre atât de adânc în rolul de Consultant, încât să-şi priorităţilor generale pentru cercetări şi repartizarea piardă rădăcinile şi funcţiile de Societate Ştiinţifi că. bugetului comun, dar cercetările reale se desfăşoară Într-o situaţie excepţională, aceasta se poate solda la nivelul unui institut separat. Aceasta înseamnă, cu pierderea unuia din avantajele Consultantului că Managerul Ştiinţei întotdeauna se confruntă cu pentru societate – independenţa. necesitatea de a menţine o balanţă judicioasă între Tipul III: Managerul Ştiinţei controlul centralizat şi libertatea locală. Raportul anual al Academiei de Ştiinţe Chineze Conducerea Managerului Ştiinţei este substanţial conţine un indicator de şase pagini cu enumerarea mai complicată decât în alte tipuri de Academii. denumirilor şi adreselor tuturor organizaţiilor Conducerea supremă a academiei centrale se afl ă în implicate/cooperate. Informaţia ce se conţine pe mâinile membrilor aleşi (deşi termenul afl ării lor în web-site-ul Academiei anunţă că Academia Chineză funcţia dată poate fi destul de lung), dar difi cultatea întruneşte 108 institute de cercetări ştiinţifi ce şi, în de a conduce institutele de cercetare, diferite şi plus, 200 de întreprinderi ştiinţifi co-tehnice, mai mult deseori afl ate în concurenţă constă în faptul, de 20 structuri auxiliare, inclusiv universitatea, clasele că conducerea supremă se cere să ai încredere în mari ale şcolii medii şi cinci centre de documentare conducători profesionişti, nealeşi. Respectiv, aici şi informare. În întregime, statele Academiei numără activează nu doar un personal numeros, dar şi 58 000 de persoane, dintre care 39 000 – cercetători, responsabil pentru luarea deciziilor, în special în şi aceştia doar în domeniul ştiinţelor naturii, pentru că chestiuni curente. Într-adevăr, cea mai mare parte a în completarea Academiei de Ştiinţe Chineze există, activităţii Managerului Ştiinţei poate fi realizată de de asemenea, Academia Chineză de Tehnologii şi personal; în timp ce conducătorii aleşi se ocupă de Academia Chineză de Ştiinţe Sociale. Acesta-i cel chestiuni strategice şi cele mai importante chestiuni de-al treilea tip de academii, care va fi descris succint: de politică. Un avantaj important al Managerului Managerul Ştiinţei, adică academia care conduce Ştiinţei este capacitatea lui de a concentra şi orienta un şir de institute de cercetare, de regulă din partea cercetările în ţară, în special în domeniile priorităţilor guvernului. de stat. Din această cauză, Managerul Ştiinţei în 12 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est multe ţări este privit ca un institut important în Managerul Ştiinţei se poate pomeni într-o situaţie procesul dezvoltării naţionale. difi cilă când încetează să primească fi nanţare Unul din riscurile cu care se confruntă Managerul adecvată de la stat şi în acelaşi timp nu-i capabil să Ştiinţei, este dependenţa lui de fi nanţarea de stat. se adapteze la noua realitate fără a distruge ceea ce Crearea şi activitatea institutelor de cercetare de s-a creat de-a lungul anilor. nivel superior cere nu doar cheltuieli fi nanciare enorme, dar şi obligaţii şi investiţii de lungă durată, Din materialele suplimentare ale Conferinţei în timp ce fi nanţarea de la stat deseori depinde de Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul interesele politice de moment. Aceasta înseamnă, că academiilor. Chișinău, 4-5 mai 2007

În premieră, Academia de Ştiinţe a Moldovei, un nou tip de academie

Cel de-al patrulea tip de academii – Partener strategic al Guvernului – reprezintă o simbioză reformată a două tipuri nominalizate de academii: Consultant pentru Societate şi Managerul Ştiinţei. Acest tip de academii poate servi drept un model de reformare şi stimulare a domeniului ştiinţei şi inovaţiilor, unul care se aplică cu succes în Republica Moldova şi este nu doar nou, dar, după mulţi parametri, şi cel mai potrivit pentru ţară. El creează un cadru juridic atât pentru dezvoltarea strategică a climatului inovaţional, cât şi pentru apariţia pârghiilor de stimulare a cercetărilor ştiinţifi ce şi transferului de tehnologii într-o perspectivă de scurtă durată. Modelul propus sporeşte responsabilitatea comunităţii ştiinţifi ce în faţa guvernului şi a societăţii civile, iar pe de altă parte, condiţionează puterea să-şi asume obligaţia de a investi în domeniul ştiinţei şi inovării. În conformitate cu tipul dat, modernizarea domeniului ştiinţei şi inovării conduce la trei efecte esenţiale: Unu. Formarea climatului inovaţional confortabil în ţară ce ar crea stimulente juridice, fi scale şi organizatorice deosebite pentru ştiinţa fundamentală şi aplicată; încurajarea inovaţiilor şi transferului de tehnologii. Instituirea unui asemenea climat este condiţia principală pentru formarea şi durabilitatea ulterioară a climatului investiţional, determinându-i stabilitatea în perioadele înrăutăţirii provizorii a conjuncturii economice. Doi. Formarea unui climat social confortabil şi dinamic, care să creeze o atmosferă a prestigiului cunoaşterii ştiinţifi ce, învăţământului şi inovaţiilor, transformând resursele profesionale difuze într- un capital intelectual mereu în creştere. Doar un nivel înalt şi intens al elaborărilor ştiinţifi ce creează premise pentru păstrarea unor standarde înalte. Trei. Formarea unei culturi democratice noi a conducerii, bazată pe cunoştinţe, deschidere şi competenţă. Circumscrisă la un asemenea tip, Academia devine unica instituţie publică în domeniul ştiinţei şi inovării, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifi ce, de învăţământ şi inovaţional, for ştiinţifi c suprem al puterii publice al Republicii Moldova. Aceasta înseamnă, că întreaga fi nanţare de la buget a cercetărilor ştiinţifi ce în Republica Moldova se realizează prin intermediul Academiei de Ştiinţe în bază de concurs şi-n temeiul Acordului de parteneriat încheiat între Academia de Ştiinţe şi Guvernul Republicii Moldova

Foto: Vladimir Colos Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est, Chişinău, 4-5 mai 2007 nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 13 Akademos

Cacavela, Iacomis, Alexandru Mavrocordato, Meletie UNIVERSUL CĂRŢII LA de Arta, Hrisant Notara viitorul savant a dobândit o bună şi temeinică ştiinţă de carte. Către mijlocul DIMITRIE CANTEMIR sec. al XVII-lea în Moldova devenise fi rească starea de lucruri ca de rând cu limbile slavă şi română să Acad. Andrei Eşanu, fi e predate latina, greaca veche şi neogreaca, limbi Valentina Eşanu cunoscute de multe secole în întreaga Europă ca purtătoare a unor bogate şi vechi culturi, ca limbi de Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Ţării instruire în universităţile europene2. Moldovei (1710-1711), personalitate marcantă a Până la plecarea sa la Constantinopol Dimitrie, ştiinţei şi culturii europene, a trăit şi a creat într-o datorită dragostei sale faţă de carte, altoite în familie perioadă deosebit de grea pentru patria sa, pentru de părinţi, dar mai ales de către dascălii băştinaşi şi întreg poporul român, când o bună parte a Europei greci, a manifestat un mare interes faţă de carte, care Centrale şi de Sud - Est se afl a sub stăpânirea circula pe atunci în ţările române, în Ţara Moldovei, otomană. în special, atât în forma lor manuscrisă, cât şi tipărită. Cu toate că pe parcursul vieţii i-a fost dat să În afară de manualele puse la dispoziţie de dascălii săi se confrunte cu multe difi cultăţi, el a reuşit să lase (despre unele aminteşte în „Descriptio Moldaviae”, posterităţii o impresionantă moştenire ştiinţifi că fi ind vorba de o „Gramatică slavonească” şi de o şi cărturărească, care numără mii de pagini în „Gramatică a altei limbi”3 alcătuită de Maxim Grec, domeniul istoriei, fi losofi ei, literaturii, muzicii, cât şi de Ceaslov, Octoih, Psaltire, Penticostar, geografi ei, cartografi ei, etnologiei, teologiei şi alte Evanghelia, Vechiul Testament4 ş.a.), se vede că domenii. Studierea şi editarea operelor sale în pofi da încă de pe acele timpuri, de rând cu cartea religioasă, eforturilor mai multor generaţii de cantemirologi Cantemir a cunoscut multe din cronicile şi pravilele este încă departe de a fi dusă la bun sfârşit1. ţării întocmite până la el, apoi diferite cărţi populare Deşi s-a format într-un mediu mai mult de înţelepciune (dintre care unele erau deja traduse medieval, decât în unul pătruns de spiritul modern, în limba română) „Alexandria”, „Esopia” ş.a. Toate datorită efortului şi insistenţei tatălui său Constantin aceste cărţi i-au format gustul pentru lectură şi Cantemir, care a manifestat o mare grijă faţă de cunoaştere. După câte se pare, familia lui Constantin instruirea feciorilor, dar în acelaşi timp şi datorită Cantemir, chiar dacă acesta era analfabet, şi a soţiei virtuţilor personale, Dimitrie s-a ales cu o deosebit sale Ana Bantoş, mama lui Antioh şi Dimitrie, avea de elevată educaţie. Mai mult timp, în literatura de o mică bibliotecă, care era completată cu manuscrise specialitate erau subestimate nivelul şi calitatea şi ediţii româneşti. Aşa de exemplu, dacă examinăm instruirii obţinute de Dimitrie la vârsta copilăriei textul lucrărilor fundamentale ale lui Dimitrie şi adolescenţei în mediul intelectual din Iaşi. Cantemir „Descriptio Moldaviae” şi „Hronicul Investigaţiile tot mai profunde a moştenirii sale au vechimei a romano-moldo-vlahilor” observăm că arătat ca datorită prezenţei în Colegiul din capitala autorul destul de frecvent face referinţe la cronicile Moldovei, dar şi în familia sa, a mai multor profesori româneşti prin formulele: cu studii universitare europene, între care Ieremia 2 Despre instruirea în casa părintească Dimitrie Cantemir va 1 Drept exemplu în această privinţă poate servi programul scrie mai târziu în „Descriptio Moldovaiae”: „Părintele nostru, iniţiat în Principatul Moldovei, în anii 30-40 ai sec. al XIX- Constantin Cantemir, l-a chemat în Moldova pe un preaînvăţat lea, de către clasicii literaturii noastre Mihail Kogălniceanu, ieromonah, Ieremia Cacavela Cretanul, şi i-a încredinţat grijii Constantin Negruzzi, Alexandru Donici, care şi-au pus sarcina şi învăţării sale pe fi ii săi şi a altor boieri de pe vremea aceea, de a aduna şi a publica operele complete ale lui Dimitrie mai mulţi dintre moldoveni au început să-şi îndrepte străduinţa Cantemir, şi care, din anumite cauze, nu a fost dus la bun sfârşit. asupra scrierilor greceşti, italieneşti şi latineşti” (Demetrii Alte încercări similare au fost întreprinse în România în anii Cantemirii Principis Moldaviae. Descriptio antiqui et hodierni 70-80 ai sec. al XIX-lea. În 1973, când comunitatea ştiinţifi că status Moldaviae, Ediţie de Dan Sluşanschi, Bucureşti, 2006, mondială a consemnat jubileul de 300 de ani de la naşterea lui p. 365). Dimitrie Cantemir, la Academia Română a fost iniţiată editarea 3 operelor complete ale celebrului cărturar, care până astăzi nu Subiectul este analizat de Năsturel Petre Ş., À propos de la a fost încheiată. Oamenii de ştiinţă din România în frunte cu Descriptio Moldoviae de Dimitrie Canremir, în „ Cahiers du remarcabilul cantemirolog acad. Virgil Cândea au reuşit să Monde russe et sovietic”, Paris, XV(I) janv.-mars, 1975, p. 119- editeze doar 5 din cele 9 volume preconizate. Din păcate, trei 121. Буланин Д.М. Максим Грек, в кн.: Словарь книжников dintre cele mai importante scrieri cantemiriene („Descrierea и книжности Древней Руси вторая половина XIV-XVI в, stării din vechime şi de astăzi a Moldovei”, „Hronicul часть 2, Ленинград, 1989. с. 89-98. vechimei a romano-moldo-vlahilor”, şi „Istoria Imperiului 4 Demetrii Cantemirii Principis Moldaviae. Descriptio antiqui Otoman”), până în prezent nu au văzut lumina tiparului în et hodierni status Moldaviae, Ediţie de Dan Sluşanschi, această prestigioasă serie. Bucureşti, 2006, p. 365. 14 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Patrimoniu

„toţi istoricii neamului nostru”, „analele noastre”, „Miron, logofătul, cel mai de luare aminte istoric al moldovenilor”, „Nicolae Costin, cel mai recent istoric moldovean” ş.a. Precum se ştie, lucrarea lui Miron Costin „De neamul moldovenilor …”, păstrată azi la Biblioteca Publică a Rusiei din Sankt Petersburg, se admite că a făcut parte din biblioteca lui Dimitrie Cantemir şi că notele marginale de pe acest codice sunt autografe ale acestui din urmă cărturar. Acum mai mulţi ani, în Arhiva Centrală de Acte vechi a Rusiei din Moscova am descoperit un registru de cărţi tipărite al lui Constantin Cantemir (1705-1747), fi ul lui Dimitrie Cantemir, între care sunt menţionate o „Pravilă în limba volohă”, adică în limba română („Уложенье на волоском языке печатное россиiскими литерами”), care presupunem a fi „Pravila lui Vasile Lupu” apărută la Iaşi în 1646 şi o „Biblie în limba volohă”5 („Библия печатная россиiскими литерами на волоском языке”), care admitem a fi „Biblia” editată la Bucureşti în 1688 ş.a. Presupunem că aceste două din urmă cărţi au ajuns în biblioteca lui Constantin Cantemir din cea a tatălui său şi pe care, la rândul său, Dimitrie le-a avut din casa părintească6. Orizontul cărturăresc şi ştiinţifi c al tânărului Dimitrie Cantemir s-a lărgit şi mai mult în timpul şederii sale îndelungate la Constantinopol, fi e în Portretul unui tânăr valah considerat de Nicolae Iorga timpul studiilor la Academia Patriarhiei din partea că ar fi Dimitrie Cantemir locului, fi e prin multiplele legături care le-a unice, cărţi rare, cu cópii după portretele sultanior, întreţinut cu intelectualitatea de la curtea otomană, executate după originalele păstrate în seraiul cât şi cu diplomaţii europeni la Poartă. Cunoaşterea sultanilor de la Topkapî, de către vestitul Levni în profunzime în afară de limba maternă, a limbilor Celebi, care era „pictorul” sultanului Axmed II-lea vechi clasice (latină, elină şi slavonă) şi a celor – copii „pe care şi acum (1716) le am la mine” (fi ind moderne atât europene (neogreaca, franceza, reproduse apoi în ediţiile engleză şi germană ale rusa ş.a.) cât şi orientale (turcă, arabă, persană şi lucrării sale)”8. De altfel, se admite că şi în capitala probabil tătara) au deschis pentru cărturarul nostru Moldovei D. Cantemir acumulase de asemenea un larg acces spre comorile cărturăreşti atât ale o bogată bibliotecă9, pe care doar parţial a reuşit Occidentului, cât şi ale Orientului. Drept dovadă în s-o ia cu sine în Rusia. Astfel, având la dispoziţie această privinţă este şi bogata sa bibliotecă acumulată o bogată bibliotecă10, prin muncă asiduă el a în capitala otomană, despre care mărturiseşte însuşi devenit un intelectual de o aleasă cultură ştiinţifi că D. Cantemir” că a avut cu sine la Constantinopol, cu largi interese în cele mai diverse domenii ale unde au şi rămas, cronici vechi ale Moldovei, ca şi cunoaşterii. ale Ţării Româneşti”7. Refl ectând asupra aceluiaşi subiect, Aurel Decei arăta: „Dumitraşcu beizadea 8 Decei Aurel. Cantemir la Istambul, în Magazin istoric, 1973, şi-a umplut palatul cu manuscrise orientale, uneori nr. 9, p. 44. 9 Bodinger F. Izvoarele turceşti ale lui D. Cantemir, în Arhiva 5 Российский Государственный Архив Древних Актов românească, t. VII, Bucureşti, 1941, p. 111-112. (Москва). Фонд 11, ед. хр. 279, л. 51-52 об, care conţine o listă 10 Din nefericire, o bună parte din această colecţie de carte, de cărţi din data de 30 iulie 1739 a lui “ Гвардии порутчика între care şi manuscrisul unicat al „Istoriei otomane” a lui Ali князя Константина Кантемира”. Efendi din Filipopol, precum arata mai târziu (după 1711) D. 6 Demeny Lajos. Adnotări făcute de Dimitrie Cantemir pe Cantemir „ a lăsat-o la Istanbul, când m-am mutat de acolo Biblia din 1688, în Basarabia, 1993, nr. 8, p. 10-15. şi aud că dinpreună cu alte mai multe colecţii ale meledespre treburile turcilor au căzut în mâinile lui ioan Mavrocordat, în 7 Cantemir D. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. prezent dragoman la Înalta Poartă” (Decei Aurel. Cantemir la Ed. De Gr. Ticilescu, Bucureşti, 1901, p. 462. Istambul, în Magazin istoric, 1973, nr. 9, p. 44). nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 15 Akademos

Manifestând un mare interes faţă de carte şi înţelepciune, în general, faţă de operele marilor gânditori ai antichităţii şi evului mediu, faţă de realităţile de atunci din ţările române, din Imperiul Otoman, din alte ţări europene, treptat prin carte a ieşit la iveală talentul său neordinar de strălucit savant şi om politic, de profund cunoscător al istoriei, culturii şi civilizaţiei poporului său. Calităţile sale deosebite au început să se manifeste din plin, îndată ce Cantemir a purces la elaborarea primelor sale scrieri fi losofi ce, literare şi moralizatoare. Vom aminti doar în treacăt lucrările scrise până la 1700 sub îndrumarea învăţătorului său Ieremia Cacavela, în care predomină tematica fi losofi că11 şi teologică, „Compendiolum universae logices institutiones” (Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii)12, „Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago” (Icoana de nezugrăvit a ştiinţei sacre), „Metaphisica” şi «Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufl etului cu trupul». Această din urmă scriere, de exemplu, este fondată pe un vast cerc de izvoare nu numai creştine (ortodoxe, romano-catolice şi protestante) dar şi surse cărturăreşti precreştine şi mahomedane, inclusiv un divers cerc de lucrări fi losofi ce antice, medievale, precum şi contemporane cărturarului Pagină din originalul “Hronicul vechimei a romano– nostru, care aparţin atât autorilor din Orient cât moldo–vlahilor”. 1717 şi din Occident. În scopul identifi cării surselor folosite de gânditorul moldovean în elaborarea „Divanului…”, cunoscutul cantemirolog român Cantemir îi citează pe gânditorii moldoveni, acad. Virgil Cândea arăta că a reuşit să delimiteze, pravoslavnici prin convingerile lor, Miron Costin în afară de „Biblie”, prezenţa unor idei şi refl ecţii şi Dosoftei, care împărtăşeau aceleaşi convingeri din operele lui Homer şi Hesiod, ale Sfi nţilor Părinţi fi losofi ce ca şi preotul şiit Al-Saadi. Precum observă ai Bisericii creştine, ideile fi losofi ce ale marilor acelaşi cercetător, D. Cantemir cu aceeaşi pasiune înţelepţi ai antichităţii Platon, Aristotel şi Epictet, a face referinţe la autori cu atât de diverse orizonturi teologului romano-catolic Pierre Bersiur, precum culturale, convingeri fi losofi ce şi religioase, reuşind şi a reprezentantului Reformei religioase Giacomo să găsească propriile abordări ale veşnicei probleme Aconcio, a uniaţilor Johannes Crelius şi Andrei ale existenţei umane despre „gâlceava înţeleptului Wissowatius13 şi a umanistului renascentist olandez cu lumea sau giudeţul sufl etului cu trupul”. Erasm din Rotterdam14. În aceeaşi lucrare, În Rusia au fost întocmite asemenea lucrări ca „Descriptio Moldaviae”15 (Descrierea Moldovei), „Historia Moldo-Vlahica” (Istoria 11 Bădărău Dan, Filozofi a lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti, moldo-vlahică), „Hronicul vechimei a romano- 1964, 412 с.; Димитрий Кантемир. Избранные философские произведения, Кишинев, 2003, 360 с. 12 Cantemir Dimitrie, Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii. Rad. de Dan Sluşanschi, Bucureşti, 1995. 15 Cantemir Dimitrie, Descriptio Moldaviae/Descrierea 13 Vaida Petru, Umanistul Andrei Wissowatius tradus de Moldovei, Bucureşti, 1973, 402 p.; Demetrii Cantemirii, Dimitrie Cantemir, în Gazeta Literară, 11, 1964, nr. 37; Vaida principis Moldovaie, Descriptio antiqui et hodierni status Petru, Dimitrie Cantemir şi Andrei Wissowatius. Contribuţii la Moldaviae / Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, în Revista de de astăzi a Moldovei. Studiu introductiv, notă asupra ediţiei şi fi lozofi e, 12, 1965, p. 37-48. note de Valentina şi Andrei Eşanu. Traducere din limba latină 14 Vezi Studiul Introductiv semnat de Coroban Vasile la ediţia şi indici de Dan Sluşanschi, Vol. I-II, Ed. Institutul Cultural Erasm din Rotterdam „Laudă prostiei”, Chişinău, 1989, p. 6. Român, Bucureşti, 2006. 16 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Patrimoniu moldo-vlahilor”16, la acestea trebuie să mai изкоренении Бранковановой и Кантакузиных adăugăm că în „Hronicul…” Cantemir face фамилий” (Scurtă povestire despre stârpirea referinţă încă la o lucrare a sa „Liber moldavicae familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor)19, în nobilitatis genealogiae” (Cartea genealogiei care sunt refl ectate o serie de aspecte fundamentale nobilimii moldovene), care este de asemenea parte ale destinelor istorice ale românilor. componentă a acestui ciclu şi care mai curând a Altă serie de lucrări scrise în Rusia sunt fost pierdută17, „Vita Constantini Cantemirii, dedicate istoriei, culturii şi civilizaţiei otomane. cognomento senis, Moldoviae principis”18 (Viaţa Dintre aceastea trebuie menţionată în primul lui Constantin Cantemir), „Краткое сказание об rând „Incrementorum et decrementorum aulae Othmannicae” (Creşterea şi descreşterea Curţii 16 Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei a romano-moldo- Otomane)20. Precum au arătat investigaţiile, la vlahilor, Ed. de Stela Toma. Vol. I-II, Bucureşti, 1999-2000. temelia acestei „Istorii …” este pus un larg spectru „Hronicul” în bună parte în varianta sa mai mult sau mai puţin de izvoare narative, inclusiv dintre cele necunoscute defi nitivă a fost alcătuită în urma unor îndelungate căutări şi acumulări de materiale din domeniul istoriei întregului ştiinţei contemporane, între care se evidenţiază areal românesc. Aceste căutări au fost însoţite pe parcurs de „Coroana istoriilor”, opera cronicarului turc întocmirea unor scrieri cu caracter incipient de lucru, între Sa’Adeddin Mehmed Hodja21 (1536-1599), care care „Historia Moldo-Vlahica” (Cantemir Dimitrie. Historia descrie consecutiv evenimentele după anii de Moldo-Vlahica, în Dimitrie Cantemir. Opere complete, vol. IX, partea I, Bucureşti, 1983, p. 126-427), de la care Cantemir domnie a sultanilor din sec. al XIII-lea până în 1520, 22 a pornit în procesul de elaborare a unui tratat mult mai amplu şi „Istoria Otomană” a lui Ali Efendi din Filipopol mult mai vast de astă dată în limba română „Hronicul vechimei ş.a. D. Cantemir traduce în latină şi pe alţi cronişti a romano-moldo-vlahilor”. otomani şi prelucrează din temelii materia 17 Gorovei Ştefan S., Dimitrie Cantemir – o scriere pierdută, în expusă, completând-o cu vaste note şi comentarii, Cronica, Iaşi, 1983, an. 18, nr. 44 (927), p. 7. 18 Cantemir Dimitrie. Vita Constantini Cantemirii, cognomento cu propriile observaţii şi aprecieri privind senis, Moldoviae principis, în Dimitrie Cantemir. Opere multiplele evenimente şi fapte politice, activităţile complete, vol. VI, tomul I, Bucureşti, 1996, 330 p. numeroaselor instituţii, cultura, moravurile şi personalităţile din trecut şi contemporane cu autorul. Ţinem să subliniem că, dacă istoria

19 Cantemir Dimitrie. Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor, în Dimitrie Cantemir. Opere complete, vol. VI, tomul II, Bucureşti, 1996, p.11-208. 20 Dimitrii Cantemirii, Incrementorum et decrementorum aulae Othmannicae. Libri tres/ Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin în formă fi nală revizuită de autor. Facsimil al manuscrisului latin – 124 din Biblioteca Houghton Harvard University, Cambridge, Mass., Ed. de Virgil Cândea, Bucureşti, Ed. Roza Vânturilor, 1999, VII-CIV + 1064 p.; Cantemirii Demetrii, Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae Libri tres, Ed. de Dan Sluşanschi, Timişoara, 2002, 550 p. 21 Simota Algeria, Cantemir Dimitrie, în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 152; Dicţionar Enciclopedic, vol. VI, Bucureşti, 2006, p. 239. 22 Decei Aurel. Cantemir la Istambul, în Magazin istoric, 1973, nr. 9, p. 45

Istoria Imperiului Otoman. Pagină din originalul latin nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 17 Akademos otomană propriu-zisă în expunerea originală latină În aceeaşi lucrare Cantemir de asemenea a lui D. Cantemir după izvoarele turceşti numără preia numeroase informaţii din operele istorice şi 579 pagini, apoi comentariile, notele şi refl ecţiile geografi ce ale cronicarilor şi istoricilor polonezi lui Cantemir, indiscutabil mult mai interesante şi din epoca Renaşterii, între care un loc de vază îl mai erudite, alcătuiesc 485 pagini şi trezesc cel mai ocupă „Historia Poloniae” de Joannes Dlugossius mare interes din punct de vedere ştiinţifi c. Aceste (Jan Długosz), „Annales sive de origine et rebus din urmă pagini, de asemenea, vorbesc despre un gestis Polonorum et Lituanorum” de Stanislaus vast orizont cărturăresc al lui Dimitrie Cantemir Sarnicius şi cele ale lui Annales ab exceptu sprijinit pe literatura istorică orientală şi naţională. O altă lucrare elaborată în Rusia din seria mai Divi Sigismundi primi,1554” de Stanislaus sus arătată „Cartea sistemei religiei mahomedane” Orichovius (Stanisław Orzechowski), cele ale (Книга систима махоммеданския pелигии”)23, lui Marcin Bielski şi ale fi ului său Ioachim este dedicată unor aspecte ce ţin de istoria Imperiului Bielski cu operele lor „Cronica Universală” Otoman, de religia, moravurile şi tradiţiile şi „Cronica Polonă”, „Chronica Gestorum in poporului turcesc. Judecând după numeroasele Europa singulariorum ab Anno 1571 ad Annum referinţe ale autorului din „Cartea sistemei …” 1645”25 de Paolo Piaseccio, Episcopo Premislieni ar reieşi că Dimitrie Cantemir fi e că mai lucra, fi e (Paul Piasecki). Superba lucrare a geografului şi că fi nisase încă o lucrare „De regimine Othmani istoricului polonez Marcin Cromer „Sive de situ, Imperir” („Despre orânduirea de stat şi ocârmuirea populis, móribus, magistratibus et respublica regni Imperiului Otoman”), scriere care fi e că s-a pierdut, Poloniae”, apărută pentru prima dată la Frankfurt fi e că nu a fost încă descoperită. pe Main în 1575 şi care a cunoscut ulterior zece Treptat, odată cu valorifi carea şi editarea în ediţii, precum şi Descrierea Ţărilor de Jos de mai multe ţări ale Europei a zestrei cărturăreşti a 26 lui Dimitrie Cantemir pe parcursul sec. al XVIII – Luigi Guicciardini (Antwerpen, 1567) care încep. sec. al XXI-lea, în mare măsură s-a profi lat a cunoscut 35 de ediţii, i-au servit, după opinia talentul multilateral al principelui moldovean de noastră, lui D. Cantemir drept modele pentru excelent cunoscător al fi losofi ei şi religiei, ale „Descrierea Moldovei”. Presupunerile noastre se tradiţiilor populare şi creaţiei folclorice a multor ţări sprijină pe faptul că lucrarea principelui moldovean şi popoare din Europa şi Asia. după conţinut şi problemele refl ectate au multe Cercetările efectuate până în prezent cu similitudini cu cele din tratatul lui Marcin Cromer privire la cea mai cunoscută scriere cantemiriană şi al lui Luigi Guicciardini. „Descriptio Moldoviae”, au scos în evidenţă În elaborarea „Descrierii…”, Cantemir a utilizat un şir de autori şi scrieri la care se referă sau se şi surse est-slave pe care le-a putut avea la dispoziţie sprijină autorul în formularea datelor, refl ecţiilor, în Rusia, dintre care menţionăm „Sinopsisul argumentelor şi concluziilor sale. Astfel, când istoriilor de la Kiev”27 ieşit de sub tipar în 1674, învăţatul principe încearcă să prezinte realităţile folosit la elaborarea capitolului ”Despre religia din vechime în spaţiul istoric al viitoarei Moldove, moldovenilor” fi ind preluate informaţiile despre să profi leze moştenirea daco-romană în acest zeităţile Perun, Volos, Lado, Kupalo, ş.a. În aceeaşi teritoriu, ca factori determinanţi în devenirea etnică operă Dimitrie Cantemir de asemenea face referinţe a românilor, el culege informaţii din „Istoriile” lui la lucrările istoricilor, geografi lor şi cartografi lor Herodot, din „Geografi a” lui Glaudiu Ptolemeu, unguri, germani, italieni, olandezi ş. a., între care şi din creaţia poetică a lui Publius Ovidius Naso, din Wolfgangus Covaciocius (Farkas Kovacsoczy), 24 „Istoria romană” a lui Ammianus Marcellinus , care descrie Transilvania, Antonius Bonfi nius, din „Antichităţile romane” a lui Dionysios din Halicarnas, din „Istoria” autorului bizantin Nicetas Choniates Acominatus, din „Istoria ecleziastică” a 25 Editată la Cracovia, 1645, 627 p. lui Sozomen şi a multor altora. 26 Luigi Guicciardini (1521-1589), italian din Florenţa, stabilit în Belgia, prieten cu alt mare geograf al vremii – Ortelius (Bagrow Leo, History of Cartography, Harvard-Cambridge, 23 Cantemir Dimitrie. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, în Dimitrie Cantemir. Opere complete, vol. 1964, p. 247). 27 VIII, tomul II, Bucureşti, 1987, 710 p. Синопсис. О началъ древняго славенскаго народа и о 24 În acelaşi timp „Dionysie” menţionat de D.Cantemir în наръчiи или прозвищи его. Киев, 1674. Vezi şi Ionescu Anca- „Descriptio …” (Partea I, Cap. IV) drept izvor ar putea fi şi Irina, Date noi cu privire la Circulaţia traducerilor româneşti cu Petavius Dionisius cu lucrarea sa Ratianarium temporum, ale „Sinopsisului kievean”, în Romanoslavica, vol. XIX, Mainz, 1646. Bucureşti, 1980, p. 77-82. 18 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Patrimoniu

Rerum Hungaricarum... Basileae (Bazel), 1568 P.P.Panaitescu, Dan Sluşanschi, Paul Cernovodeanu şi o altă ediţie din 1606 la Hanovra28, precum şi ş.a., arată că un număr considerabil de autori la Historia Pannonica29 (editată la Köln, 1690), apoi care face referinţă Cantemir, nicidecum nu pot fi Joahannes Leunclavius cu lucrarea sa Historiae identifi caţi ori sunt identifi caţi cu mare difi cultate. Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum Aducem în această privinţă un singur exemplu. În exscriptae libri XVIII30 (editată la Frankfurt, 1591), procesul de pregătire pentru tipar a „Descrierii…” după care amintim pe Mattheus Praetorius cu am încercat să identifi căm sursa din care s-a inspirat lucrarea sa Orbis gothicus, Philippus Cluverius, cu D. Cantemir comparându-l pe domnul moldovean lucrarea sa Introductio in universam geographiam31 Iancu Sasul cu regele asirian Sardanapal33, care în (editată la Leyda, 1641), precum şi unele scrieri ale literatura universală simbolizează culmea desfrâului lui Enea Silvio Piccolomini, Historia rerum ibique şi a risipei. Dintru început am fost înclinaţi să gestarum locorumque descriptio şi Commentarium credem că principele a preluat informaţia din rerum memorabili s.a. „Istoriile” lui Herodot, dar această din urmă lucrare, De asemenea, au fost identifi cate numeroase deşi aminteşte de regele mai sus numit, nu conţine surse cărturăreşti, pe care Cantemir le-a utilizat nici cele mai sumare informaţii despre acesta, fapt la întocmirea „Hronicului …”. Astfel, în paralel care ne-a determinat să ne continuăm căutările în cu diferiţi autori, la care face referinţe principele literatura antică greacă şi cea Orientală. Deoarece, învăţat, cercetătorii au izbutit să stabilească că deocamdată, nu avem un răspuns cât de cât plauzibil cercul de izvoare şi opere cărturăreşti care stau la la această întrebare, ne limităm la cele spuse. Or, temelia acestui tratat este mult mai larg decât reiese acest exemplu ne arată că cercul de surse sau de direct din paginile acestuia. În afară de scrierile lecturi ale lui Cantemir este mai mare decât cel cronicarilor români, precum arată însăşi Cantemir cunoscut până în prezent. în elaborarea „Hronicului …”, el a apelat la date Se poate spune cu siguranţă că pe lângă şi informaţii culese din peste 150 de autori, care numeroasele tratate ştinţifi ce arătate mai sus D. reprezentau bogatele culturi cărturăreşti ale Cantemir a avut în biblioteca sa şi un număr anumit antichităţii greco-romane, bizantine, precum şi de dicţionare, dintre care şi unul „Greco-latin”, diverşi autori, reprezentând cultura şi literatura care are imprimat ex libris-ul voievodului „Et ego Orientală şi Occidentală medievală şi din epoca ex libris Ioannis Demetrii Kantemirii voivodae Renaşterii. Principis terrarum Moldaviae..., 1696”, păstrat Astfel, încercând să profi leze cercul de surse astăzi la Biblioteca Universitară din Iaşi34. narative istorice la care face referinţe Cantemir Informaţiile prezentate ne duc spre concluzia în operele sale, Ecaterina Ţarălungă ridică că Dimitrie Cantemir pe parcursul vieţii sale a această enumerare până la 230 de autori32. Alţi avut acces sau a acumulat o bogată bibliotecă cercetători români, care s-au ocupat de studierea renascentistă, care în cele aproape trei secole de moştenirii cărturăreşti a lui D. Cantemir, între care la moartea sa a fost risipită în întreaga Europă. Astăzi doar foarte puţine exemplare de carte din biblioteca sa au fost identifi cate, însă cercetările 28 Antonius Bonfi nius. Rerum Hungaricarum Decades Quator continuă şi nu excludem faptul că pe undeva vor fi cum dimidia : his Joan Sambici … tertium omnia recognita, emendata et austa per Ioonn. Sambucum, Caesar, Maiest. descoperite alte cărţi, care i-au aparţinut odinioară Consiliarium et historicum Cum indice copiosissima, Honoviae lui D. Cantemir. (Hanau), Typis Wechelianis, apud Claudium Marnium et haeredes Ioannis Aubrii. MDCVI (1606), un exemplar se păstrează în Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. 33 Dan Sluşanschi consideră că ar fi vorba de numele deformat 29 Antonius Bonfi nius. Historia Pannonica. Sive Hungaricarum al regelui Assurbanipal, model legendar de desfrînare în rerum decades IV et dimidia libris XLV comprehensae... tradiţia grecească (Demetrii Cantemirii Principis Moldaviae. Accedunt tractatus aliquot, seu appendices variorum … auctore Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, Ediţie de Dan Ioanne Sambuco. Editio haes postrema …Coloniae Agrippinae, Sluşanschi, Bucureşti, 2006, p. 265, 402). sumptibus Haeredes Joannes Widenfeldt &Godefridi de Berges. 34 Bianu Ion, Notă despre „ex libris”-ul lui D. Cantemir din Ana MDCLXXXX (1690), 16+702+4+79+8 p.; un exemplar 1696, în Analele Academiei Române, Seria II, 1909, tom. se păstrează în Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” din XXX, partea administrativă, p. 38-39; Gheorghiţă I. Semnătura Iaşi. voievodului D. Cantemir pe o carte din Biblioteca Centrală a 30 Editată la Frankfurt, 1591. Universităţii din Iaşi, în Studii şi cercetări ştiinţifi ce. Istorie, 31 Editată la Leyda, 1641. 32 Vezi anexa „Surse ştiinţifi ce folosite de Dimitrie Cantemir” an.VII, fasc. 2, 1957, p. 346-349. (Ţarălungă Ecaterina, Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 1989, p. 322-329. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 19 Akademos MIRCEA ELIADE: PLEDOARIE PENTRU TEZAURUL EMINESCIAN

Dr. în fi lozofi e, Lidia Troianowski

De obicei, când se pune în dezbatere problema raportului dintre om şi valori, tradiţional se consideră că cine excelează în direcţia unei valori nu are înţelegere pentru celelalte. Experienţa, însă, ne demonstrează că există şi excepţii. În acest sens, drept exemplu elocvent ne poate servi opera vieţii lui Mircea Eliade, personalitate marcantă a secolului al XX-lea, care pe parcursul prodigioasei sale activităţi a demonstrat ataşament şi, indubitabil, talent materializat într-un impresionant număr de opusuri ce numai la o singură trecere în revistă te lasă umil în faţa erudiţiei etalate, profunzimii şi complexităţii tematicii abordate şi, bineînţeles, a diversităţii domeniilor. Istoria religiilor, sociologia, folcloristica, orientalistica, etnologia, eseistica, nuvelistica, dramaturgia – acestea-s doar cele mai Mircea Eliade importante domenii în cadrul cărora s-a manifestat savantul şi scriitorul Mircea Eliade care prin opera pe acest temei, îl plasează alături de Dimitrie sa, mai mult ca oricine din perioada dată, a ştiut să Cantemir, Heliade Rădulescu, Nicolae Iorga, altoiască generaţiilor respect faţă de spiritual şi, de Constantin Noica şi Emil Cioran. Menţionăm ce nu – de sentimental. că una dintre primele lucrări consacrate autorului Din pluridimensionala activitate a lui Mircea „Luceafărului”, Eliade o publică în ziarul Eliade vom încerca să dăm apreciere unui segment, „Cuvîntul”, la 1933, cu ocazia editării volumului care de multe ori se pare că este lăsat în umbră de Poezii, îngrijit de Constantin Botez. Pe lângă un cercetători – eseistica. Pornind de la premisa că şi şir de aprecieri la superlativ adresate nu numai acest domeniu este prea vast, deoarece pe parcursul talentului, genialităţii eminesciene, dar şi efortului vieţii Eliade scrie peste o mie de eseuri, ne vom depus de C. Botez pentru scoaterea din anonimat rezuma la un subiect concret – geniul creator a celei mai mari părţi de poezii care văd lumina Mihai Eminescu. Eseurile, studiile consacrate zilei în această „monumentală ediţie” (expresia lui celui dintâi artist şi tehnician al versului românesc Eliade) cercetătorul, eseistul opinează că datorită - Eminescu care, în opinia lui Eliade, a vădit nu acestui volum (600 pagini) Eminescu începe să fi e numai o structură enciclopedică, dar şi tendinţe cunoscut cu adevărat. spre poligrafi e, autorul le publică în cele mai Abundând în estimări irevocabile, Eliade, în prestigioase reviste şi ziare ale timpului: „Viaţa articolul Ediţia Eminescu demonstrează că volumul Literară”, „Revista Fundaţiilor regale”, „Revista Poezii reprezintă nu numai o redescoperire revolută de istorie şi teorie literară”,”Cuvîntul” ,”Vremea”, a creaţiei poetului, dar şi a alchimiei operei lui, a „Universul” ş.a. instrumentelor de lucru, substanţei creatoare şi, Refl ectând temeinic asupra excepţionalităţii sinedubio, a genialei lui forţe verbale. Fără a deroga lui Eminescu care, în aserţiunea eseistului, de la subiect, exegetul pune în valoare şi ponderabila deşi n-a avut timp să-şi defi nească toate codurile contribuţie a lui C. Botez datorită căruia cele 46 personalităţii, totuşi rezistă vremii, Mircea Eliade, de caiete de poezii eminesciene devin familiare 20 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Mircea Eliade: 100 de ani de la naştere

nu este una apologetică sau elegiacă, Eliade consemnează că interesul pe care îl suscită valoroasa operă eminesciană determină cercetătorii să ajungă la concluzia că viaţa sa e mai preţioasă decât legenda, iar geniul său e mai presus de mitologie. Plasându-l alături de Goethe, Eliade opinează că poetul a fost românul care a pătruns pretutindeni în cultura universală fără să se teamă de infl uenţe şi sterilitate. El a escaladat fi lozofi a lui Schopenhauer şi budismul, poezia romanticilor francezi şi cea clasică. De fapt, aserţiuni tangenţiale depistăm şi la G. Călinescu care în volumul consacrat vieţii şi operei lui Eminescu nuanţează că aceste vaste cunoştinţe, implicări au avut un impact deosebit asupra spiritului naţional, or, el a îmbogăţit geniul latin prin poezia sa. Un alt text în care Eliade insistă asupra lui Eminescu - Omul, şi mai puţin Creatorul, este Asta-i o teorie greu de înţeles, publicat în Universul. În acest articol Eliade susţine că Eminescu era devastat psihologic de faptul că era puţin înţeles de publicul larg cu care avea sumare contacte, precum şi de opacitatea intelectualilor şi camarazilor de breaslă pe care aceştia o demonstrau vizavi de opera lui poetică. Simultan, Eliade nuanţează că Eminescu cunoştea destulă istorie a literaturilor pentru a-şi da seama că într-o zi nu poţi deveni idol. Mihai Eminescu Conştient de geniul său şi de mediocritatea criticilor şi publicului larg, fapt de pe urma căruia, contemporanilor săi, Eminescu s-a zbătut în opina Eliade, au de câştigat toţi: pe de o parte cercul intelectualilor fără a intenţiona să lupte genialul creator, deoarece acest volum îl face mai pentru izbânda, promovarea operei sale literare, cunoscut şi mai apreciat, pe de alta cititorul care, în îndreptându-şi impetuoasa forţă spirituală cu sfârşit, are reala posibilitate de a se apleca asupra preponderenţă spre înaintarea ideilor naţionaliste, poeticii lui Eminescu, a o cunoaşte în întreaga avansarea unui sistem de valori politice şi istorice. ei consubstanţialitate şi complexitate. În acelaşi În năzuinţa descifrării resorturilor profunde ale context, M. Eliade consemnează interesul orientat personalităţii poetului Eminescu, Eliade speculează spre opera lui Eminescu oglindit de creaţiile a aşa cu maximum de efecte că cel desemnat nu era personalităţi de valoare a spiritualităţii româneşti înţeles şi acceptat mai ales pentru faptul că factura ca G. Ibrăileanu, A. Rosetti, T. Vianu, G.Călinescu, operei sale se deosebea esenţialmente de ceea ce E. Lovinescu şi C. Petrescu, realizările cărora la se scria şi, bineînţeles, se aprecia în România în a acest capitol elucidează redutabilitatea, durabilitatea doua jumătate a secolului al XIX-lea. Captiv al unei şi viabilitatea creaţiei eminesciene capabilă să epoci în care excepţionalitatea şi originalitatea nu animeze, să încurajeze orice punct nou de vedere numai că nu erau în vogă, dar mai trezeau şi invidia, sau interpretare argumentată. Eminescu, în aserţiunea lui Eliade, îşi dădea perfect Un alt text, nu mai puţin important, consacrat seama de efectul pe care-l provoca opera sa asupra valenţelor creaţiei lui Eminescu, Eliade îl publică elitei intelectuale, criticilor. Chiar cei mai de seamă, în Viaţa Literară, articol în care consemnează scrie Eliade, au rămas tacit impasibili faţă de soarta caracterul sorginte, notorietatea şi redutabilitatea lui, placiditatea cu care-şi mascau incapacitatea, creaţiei eminesciene care trece proba aspră a incompetenţa de a-i pătrunde opera era evidentă: timpului, valoarea căreia creşte odată cu scurgerea „Haşdeu era prea orgolios să-i recunoască talentul anilor, astfel devenind mai scumpă cu cât se excepţional”; „Slavici îl înţelegea cu greu”; împuţinează amintirile inedite. Simţindu-se obligat „Caragiale se amuza să-l întărâte la discuţii şi să-i să informeze cititorul că revenirea la Eminescu încerce nervii” ş.a. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 21 Akademos

De-a dreptul impresionant ca esenţă ideatică şi exegetul, cu naturaleţe, trece în revistă un şir de analitică se prezintă eseul Insula lui Eutanasius în personalităţi de prestigiu universal aşa ca Virgiliu, care Eliade, după investigarea mai multor fragmente Balzac, Dostoevski, Goethe, Shakespeare, Camoens din creaţia artistică a lui Eminescu şi cea teoretică a şi alţii care au îmbogăţit cultura universală cu opere lui G. Călinescu, subliniază că în procesul cercetării inegalabile. şi interpretării creaţiei poetului trebuie să se acorde Atenţia faţă de creaţia lui Camoens este în special atenţie simbolismului şi metafi zicii, alimentată în concepţia lui Eliade prin faptul că deoarece Eminescu a fost un autor de vocaţie acesta a introdus în cultura universală „geografi a” fi lozofi că şi descendenţă romantică. transformată în valori spirituale, experienţă, Simbolul a fost unul dintre mijloacele pe care considerată până atunci „barbară”, adică a justifi cat marele poet îl utilizează cu dezinvoltură şi abilitate, pe planul estetic descoperirile maritime şi cuceririle manifestându-se consecvent ca un maestru portughezilor, astfel operele lui Camoens au sporit desăvârşit al acestui element. Semnifi cativ, că alături universul estetic nu numai al poporului său de de simbolurile folclorice ce-şi au originea în istoria origine, dar şi al celui european. şi tradiţia neamului, se înscriu în opera lui Eminescu Un creator demn de a fi comparat cu Camoens şi cele cu un pronunţat substrat mistic, inspirate şi catalogat în pleiada celor mai de seamă din vedele şi ezoterismul indian, de asemenea se poeţi, prozatori, dramaturgi universali, Eliade îl reliefează ineluctabil şi cele de esenţă cosmologică. desemnează pe Eminescu care, prin genialitatea Oportună menţiunea în acest sens că orizontul creaţiei sale, a contribuit în mod covârşitor la lărgirea fi lozofi c al simbolicii eminesciene constituie un orizontului spiritual european sub aspectul de serios teren de investigare, iar adâncirea opticii de „cuceritor de lumi noi” şi pentru faptul că, asemeni radiografi ere a esenţei simbolice a viziunilor lui ne artistului portughez, Eminescu a transformat în va permite să înţelegem într-o formă magistrală valori spirituale experienţe considerate până la aspiraţiile, sentimentele, idealurile lui Eminescu. dânsul lipsite de semnifi caţie, a îmbogăţit lumea cu Fără a aluneca în patetism şi a-şi edulcorna noi mituri şi cu o noutate geografi că – Dacia. observaţiile în sentimentalism, Eliade în eseul Geniul latin, consemnează Eliade, a câştigat Latina gintă e regină. Camoens şi Eminescu. mult prin poemul Luceafărul care poate fi atestat grefează că misiunea istorică a unui popor se judecă ca unul dintre cele mai proeminente din cultura după realizările sale culturale, numai ele justifi că universală. De aceeaşi apreciere se bucură şi existenţa şi misiunea lui, or, istoria nu ţine seama de lucrările – Melancolie, Scrisorile, Mortua est, naţiunile sterile. Doina, Glossa, prin intermediul cărora Eminescu Adoptând un ton polemic, Eliade în eseul descoperă şi introduce în patrimoniul spiritual o menţionat constată că cultura latină se autorefl ectă lume absolut nouă şi inedită. în momentele ei importante şi respiră predilect Cu emoţie şi acuitate critică, Eliade sesizează în prin personalităţi aparte sau prin creaţii colective materialul Eminescu – poetul neamului românesc – tezaurul folcloric. O veritabilă operă, creaţie e caracterul polar al poetului, trăsătură, de altfel, în capabilă, în concepţia lui Eliade, să transforme aserţiunea sa, ireductibilă la o singură determinată. lumea „spiritual” prin apariţia sa. Pe acest temei, Conform lui Eliade, Eminescu a iubit viaţa şi a evitat-o în acelaşi timp; a adorat şi, la fel, a evitat femeia; a trăit în mijlocul unei lumi mizerabile, visând la pacea eternă. În concluzie fi nală, menţionăm următoarele, Mircea Eliade a consacrat un considerabil spaţiu al cercetărilor sale operei vieţii lui Eminescu, durabile raţionamente despre creaţia marelui poet, concepţia sa fi lozofi că, misticismul său putând fi depistate nu numai în publicistică, dar şi în opera sa fundamentală. Viziunile integratoare ale lui Eliade, alimentate din remarcabila preocupare pentru opera poetului-nepereche, deschid orizonturi pluridimensionale nu numai în cunoaşterea vastei moşteniri literare eminesciene, dar şi a erudiţiei, talentului, inteligenţei şi spiritului critic eliadian.

22 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Testament LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ

Grigore Vieru

Stimate domnule preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca! Onorat Consiliu suprem pentru ştiinţă! Stimate domnule preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion! Stimaţi colegi academicieni! Iubiţi fraţi! O tulburătoare parabolă biblică, pe care o desprindem din comoara înţelepciunii regelui Solomon, sună astfel: „…atunci au venit două femei desfrânate la rege şi au stat înaintea lui. Şi a zis una dintre femei: „Rogu-mă, domnul Foto: Vladimir Colos meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut Poetul academician Grigore Vieru, Doctor Honoris eu, a născut şi această femeie şi eram împreună Causa al A.Ş.M. şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de tot el, care este aceeaşi Limbă Română, murise nu amândouă. Însă noaptea a murit fi ul acestei pentru că Basarabia adormise peste el, ci pentru că femei, căci a adormit peste el. Şi s-a sculat ea pe peste fi inţa lui se lăsase giganticul trup ţarist. Singura la miezul nopţii şi mi-a luat pe fi ul meu de lângă neasemănare între pilda biblică şi dramaticele mine, când eu, roaba ta, dormeam, şi l-a pus pe- noastre realităţi lingvistice este aceea că şi România, al ei la pieptul meu. Dimineaţa când m-am sculat şi Basarabia n-au născut în desfrânare cei doi copii, ca să-mi alăptez fi ul, iată, el era mort; iar când care, de fapt, era şi este unul singur şi se numeşte m-am uitat la el mai bine dimineaţa, acesta nu Limba Română. „Tot ce este frumos poartă era fi ul meu, pe care-l născusem”. Iar cealaltă ponos!”, zicea Anton Pann. Cu alte cuvinte, tot ce femeie a zis: „Ba nu, fi ul meu e viu, iar fi ul tău e este frumos poartă în sine sămânţa suferinţei şi a mort!”. Iar aceasta îi zicea: „Ba nu, fi ul tău este jertfei. Exemplul cel mai potrivit în această privinţă mort şi al meu este viu!”. îl reprezintă Brâncoveanu, Eminescu, Avram Iancu, (…) Apoi a zis Solomon: „Daţi-mi o sabie”, Iorga… şi i s-a adus regelui o sabie. Şi a zis regele: „Tăiaţi Din păcate, în strivitorul întuneric ţarist ce copilul cel viu în două şi daţi o jumătate din el acoperise Basarabia lipsea un Solomon al nostru. uneia şi o jumătate din el celeilalte!”. Ţarul nu putea fi Solomon. De altfel, el însuşi tăiase Şi a răspuns femeia al cărui fi u era viu în două miraculoasa fi inţă, care, din vrerea şi mila regelui – căci i se rupea inima de milă pentru fi ul Lui Dumnezeu, se numeşte Limba Română. Tot ţarul ei: „Rogu-mă, domnul meu, daţi-i ei acest prunc a dat istoricei noastre Limbi un alt nume: „limba viu şi nu-l omorâţi!”. Iar cealaltă a zis: „Ca să moldovenească”. Cred că nu este cazul să explicăm nu fi e nici al meu, nici al ei, tăiaţi-l!”. Şi regele a de ce s-a recurs la acest criminal procedeu. Motivul zis (arătând spre prima femeie): „Daţi-i acesteia este arhicunoscut. copilul cel viu, căci aceasta este mama lui!”. Noul nume al Limbii Române în Basarabia Conotaţia acestei geniale metafore biblice de sub ocupaţia ţaristă, apoi de sub cea sovietică pare să izvorască din tragismul Limbii Române de jigneşte un popor ce a trudit la zidirea Limbii pe teritoriul Republicii Moldova. Ca şi în Sfânta noastre istorice, dar şi memoria celor care, prin Scriptură, la noi, în Basarabia, copilul viu, care este har şi jertfă, au remodelat-o, dându-i o desăvârşire Limba Română, fusese furat tot pe întuneric. Şi nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 23 Akademos deplină, aşezând-o în rândul celor mai civilizate 1936); „Teza existenţei unei limbi moldoveneşti limbi ale lumii. Să pomenim numele doar a câţiva diferite de limba română este, atunci când e de ctitori: Varlaam, Dosoftei, Neculce, Miron Costin, bună credinţă, o iluzie şi o greşeală, cel puţin Cantemir, Eminescu, Alecsandri, Creangă, B.P. extrem de naivă; iar când e de rea credinţă, e o Hasdeu, Alecu Russo, Sadoveanu, Coşbuc, Arghezi, fraudă ştiinţifi că” (Eugeniu Coşeriu, 1921-2002); Blaga, Bacovia, Goga, Rebreanu, Cezar Petrescu, „Adevărul e că nu sunt două limbi identice cu Călinescu, Perpessicius, Preda, Eugen Barbu, numiri diferite, ci o singură limbă de cultură şi că Zaharia Stancu, Ştefan Bănulescu, Labiş, Stănescu, ea are o singură denumire – LIMBA ROMÂNĂ” Sorescu, Ioan Alexandru, ca să ne referim numai la (Silviu Berejan, n. 1927). Să cităm şi afi rmaţiile unui clasicii plecaţi la strămoşi. clasic în viaţă care este Ion Druţă (n. 1928) inserate Aceeaşi jignire apărătorii falsului glotonim în eseul Domniei sale Răscrucea celor proşti: aduc şi savanţilor străini, care, prin competenţa „Cum o numim până la urmă? Fireşte, limba şi cinstea lor, ştiu mai bine decât căţeluşii noştri română. După ce am călătorit prin mai multe „teoreticieni” cum se numeşte corect Limba lăsată imperii, ne folosim de limba fi artă şi cizelată de nouă moştenire. fraţii de peste Prut în cazanele naţionale”. Iată Se pune fi reasca şi logica întrebare: cum şi de ce zice un alt scriitor, academician, Mihai Cimpoi, unde s-a iscat în Basarabia o altă Limbă decât cea atins şi el, ca şi Druţă, de aripa geniului: „Limba Română?! Au declarat oare cândva Stamati, Donici, română este rostirea esenţială a fi inţei poporului Stere, Mateevici că scrisul lor este altul decât cel nostru, din care putem deduce modul său de a românesc?! Aţi găsit undeva nişte mărturisiri în gândi, de a simţi şi de a exista în şi întru istorie” care Eminescu, Alecsandri, Creangă, B.P. Hasdeu, (Mihai Cimpoi, n. 1942); „Cetatea care ne-a Alecu Russo, Sadoveanu, Bacovia vorbesc de limba ţinut mereu trează conştiinţa de apartenenţă moldovenească? Este adevărat că există un grai moldovenesc, care mi-e atât de drag, aşa cum există unul transilvănean, muntenesc, bănăţean sau oltenesc. Dar Limba este una singură, şi ea se numeşte Română. Să lăsăm mai bine să vorbească ctitorii şi şlefuitorii Limbii Române, care sunt marii cărturari, scriitori clasici şi moderni, lingviştii notorii: „Dragoş a adus în Ţara Moldovei româneasca limbă” (Dosoftei, 1642-1693); „…măcară că ne răspundem acum moldoveni; iar nu întrebăm: ştii moldoveneşte? Ce: ştii româneşte?” (Miron Costin, 1633-1691); „…moldovenii, ardelenii şi muntenii alcătuiesc un popor întreg şi aceeaşi limbă” (Alecu Russo, 1819-1859); „…simplul fapt că noi, românii, câţi ne afl ăm pe pământ, vorbim o singură limbă, „una singură”, ca nealte popoare şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim să fi m şi nu altfel” (Eminescu, 1850-1889); „Cugetarea românească / Are portul românesc. / Nu lăsaţi dar s-o ciuntească / Cei ce limba ne-o pocesc” (Bogdan- Petriceicu Hasdeu, 1838-1907); „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi ca cea de peste Prut” (Mateevici, 1888-1917); „Pe vremea aceea, în şcolile din Basarabia, nu numai că dispăruse predarea limbii româneşti, dar nu Icoana Împărăteasca Maica Domnului Hodighitria era iertată elevilor întrebuinţarea limbii materne (Indrumatoare). XVII. Din colecţiile Muzeului nici chiar între ei” (Constantin Stere, 1865- Naţional de Arte Plastice

24 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Testament la un neam eroic, bimilenar, cetatea care ne-a (al limbii moldoveneşti), clar şi pentru un copil din făcut să rezistăm în faţa tuturor puhoaielor clasele primare. Ştiu că harul pe care mi l-a dăruit nivelatoare, din orice parte ar fi pornit spre Dumnezeu este atât cât îl am. Dar limba şi literatura noi, a fost limba noastră – cetate de neînvins a română, şi nu cea „moldovenească”, mi-au dat totul. românului.” (Nicolae Mătcaş, n. 1940); “Se fac Am răsărit ca poet din frumuseţea, bogăţia şi tainele referiri la argumente, dar argumentele se iau Limbii Române, căreia îi voi rămâne îndatorat până din diferite sfere, şi ele, formal, parcă permit să la capătul vieţii. tragem concluzii de diferită natură. Însă, până la Prima victimă în şirul de jertfe în lupta pentru urmă, formula şi concluzia defi nitivă trebuie să Limba Română a fost poetul Nicolai Costenco. fi e una - cea care se bazează pe tradiţia istorică, Numai pentru faptul că, în 1940, a declarat că nu cea care se sprijină pe argumentul ştiinţifi c. De există nicio diferenţă între limba moldovenească aceea, denumirea limbii literare, a limbii în care şi cea română fusese condamnat la 25 de ani de au scris toţi clasicii noştri, toţi oamenii de cultură surghiun siberian. Dându-şi duhul Stalin, poetul a fost şi rămâne una: limba română” (Haralambie îndurase urgiile infernului numai 15 ani din cei 25. Corbu, n. 1930); „Limba fi ecărei etnii este creaţia Teroarea împotriva limbii noastre a continuat sa cea mai profundă, cea mai semnifi cativă, cea multă vreme după moartea lui Stalin. Prin anii mai bogată şi cea mai dăruită de harul frumuseţii ’70 ai secolului trecut, una dintre cele mai bune şi al binelui” (Valeriu Rusu, n. 1935); „Există o profesoare de limba şi literatura „moldovenească”, singură limbă vorbită de la Nistru până la Tisa şi Elena Vasilache, de la Şcoala-Internat din Chişinău, până hăt peste Nistru – Limba cea Maternă care umilită şi scuipată în sufl et, a fost transferată la e Româna” (Ion Dumeniuk); „Fără îndoială, nu o şcoală auxiliară pentru „păcatul” că elevii îi e absolut nimic condamnabil în faptul că cineva adresaseră la 8 Martie o felicitare scrisă cu caractere foloseşte expresiile „vorbire moldovenească”, latine. O altă eminentă profesoară, doamna Popescu „a vorbi moldoveneşte”, căci ele corespund unei de la o şcoală din Poşta Veche, avusese tot prin acei realităţi incontestabile. Ba din contra, avem tot ani o frumoasă idee: profesorii care făceau greşeli temeiul să ne mândrim că suntem moldoveni, că de limbă în exprimare erau obligaţi să arunce într-o avem un fel al nostru de a fi şi de a vorbi. Dar puşculiţă specială, afl ată în cancelaria şcolii, câte când e vorba de denumirea ofi cială (...) trebuie 10 copeici. Aprobaseră cu toţii această idee. Jocul a folosit doar termenul de limbă română” (Ion Eţcu, mers bine şi cu folos până ofi cialităţile sancţionaseră n. 1935; Alexandru Dârul, n. 1929); „Cuvintele, profesoara pentru nevinovata idee. ca tot ce e viu, au nevoie de mediul favorabil de Regretatul actor Gheorghe Siminel fusese viaţă, exprimând o stare spirituală, o gândire” scos din pâine pentru „vina” de a-şi exprima cu (Ion Vatamanu, 1937-1993). litere latine admiraţia pentru Georgia într-un caiet de Va rămâne în istoria naţională şi aderarea la impresii. A rămas multă vreme muritor de foame. Limba Română a primului preşedinte al Republicii Gheorghe Cincilei, director al Muzeului de Moldova, Mircea Snegur: „Este lesne de înţeles Literatură de pe lângă Uniunea Scriitorilor - pentru că noţiunea de „limbă maternă” din art. 13 al „păcatul” de a completa fondurile Muzeului cu Constituţiei ţine nu atât de un termen ştiinţifi c, literatură de dincolo de Prut. cât de unul politic… Limba Română este numele Acestea nu erau cazuri izolate. Am alcătuit corect al limbii noastre istorice, literare, de un volum masiv adunându-le la un loc pe toate. cultură şi scriere”. Cităm un fragment din consistentele note pentru un Am vizionat spectacolul Oltea montat la portret intitulate „Omul potrivit la locul potrivit” Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău de Alexandru Bantoş, în care strălucitul publicist şi la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din desenează chipul spiritual al unuia dintre cei mai Bălţi după piesa lui Andrei Strâmbeanu cu acelaşi de seamă lingvişti români, Silviu Berejan, care în nume, piesă care, după mine, va intra în Fondul curând va păşi pragul celui de-al nouălea deceniu de aur al dramaturgiei româneşti. Mă întreb în ce de viaţă. Să ne trăiţi, maestre! „În RSSM, în special limbă vorbea mama lui Ştefan cel Mare, Oltea, care după cunoscutele evenimente din 1968, sunt olteancă era, cu tatăl lui, moldovean, trăgându-se interzise sau trecute la fondurile secrete speciale din viţă ardelenească: olteneşte, moldoveneşte, ale bibliotecilor cărţile româneşti, inclusiv sau mai ardeleneşte?! Ni-e jenă să mai discutăm acest subiect ales cele din domeniul lingvisticii, dicţionarele

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 25 Akademos explicative sau bilingve (ruso-româneşti), editate la basarabean, în 1956, o parte din clasicii literaturii Bucureşti. La Universitatea de Stat din Moldova, de române - Eminescu, Alecsandri, Creangă, B.P. exemplu, studenţii puteau consulta cărţi româneşti Hasdeu, Cantemir, Alecu Russo, Negruzzi, Stamati, doar cu permisiunea conducerii facultăţii şi Alexandru Donici, pe care generaţia din care fac chiar a rectoratului. În căminele instituţiilor de parte i-a cunoscut abia la facultate. Prin acest gest învăţământ, în redacţiile mass-media, în special ale naţional, generaţia Lupan se spală de păcatele Radioteleviziunii de la Chişinău, principală şi foarte ideologice. Mai tinerii scriitori de azi, dar şi unii mai infl uentă maşină ideologică – se organizau periodic vârstnici se tot împiedică de Lupan. Or, dacă activau razii având drept scop depistarea „diversioniştilor şi ei în aceleaşi condiţii draconice, cu siguranţă că antisovietici”, adică a posesorilor de carte se alegeau cu aceleaşi păcate. românească, şi, ulterior, pedepsirea celor care Un coleg de generaţie afi rmă că eu l-am citeau sau scriau cu alfabet latin. Studenţii „prinşi „secerat” pe Lupan la Adunarea Generală a în fl agrant delict” erau, de regulă, exmatriculaţi, Scriitorilor din 1987 în luarea mea de cuvânt. Chiar jurnaliştii şi funcţionarii concediaţi. Cu toţii fi ind aşa?! Iată adevărul, iată ce am spus la acea adunare: califi caţi „naţionalişti”, intrau în vizorul K.G.B-ului. „Andrei Pavlovici, mi-a întunecat adolescenţa piesa Cu sau fără motiv, persoanele „cu vederi româneşti” dumitale Lumina. Acum întunecă şi adolescenţa aveau viitorul compromis (aşa s-a întâmplat cu copiilor mei. Scoateţi, vă rog, din manuale această G.R., student la universitate, care, surprins că la lucrare, scoateţi şi versifi cările dogmatice şi puneţi ore conspecta în română, a fost exmatriculat, fapt în locul lor poemele dumitale frumoase şi curate, ce i-a marcat întregul destin). Califi cativul de că aveţi de unde alege”. Să se cheme oare asta naţionalist român putea fi atribuit oricui, indiferent „secerare”?! de apartenenţa etnică. Semnifi cativ în acest sens este Un pamfl et plin de vervă satirică publicase cazul evreilor M.M. şi S.Ş. din secţia de traduceri Vasile Coroban pe la sfârşitul anilor ’50 ai secolului a redacţiei Actualităţi a Radioteleviziunii, cărora li s-a aplicat stigmatul de „naţionalist român”, pentru că în urma unui control s-a stabilit că utilizau „clandestin” dicţionare... româneşti. De asemenea, jurnaliştii erau avertizaţi permanent că vor fi pedepsiţi, inclusiv disponibilizaţi , dacă vor folosi în texte sau emisiuni cuvinte româneşti, în categoria acestora intrând neologismele, sinonimele, precum şi cuvinte din lexicul românesc al limbajelor de specialitate, dându-se preferinţă, evident, echivalentelor „moldoveneşti”, de fapt, calchierilor după limba rusă incluse cu forţa în uzul cotidian. ...Ziarul Moldova suverană publicase o variantă a Legislaţiei lingvistice în redacţia Institutului de Lingvistică, în care se preciza că numele corect al limbii noastre este româna, fapt ce a condus la demiterea redactorului-şef, Tudor Ţopa, urmată de o „rebeliune” a ziariştilor de la Casa Presei, care obţinuseră repunerea în funcţie a „nedisciplinatului” şef. În cadrul dureroaselor consemnări de mai sus se înscrie perfect următorul exemplu: Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Aurelian Silvestru, Ion Vicol fuseseră exmatriculaţi de la facultate din acelaşi motiv de „naţionalism”. Ei nu erau singurii tineri care avuseseră de suferit. Un mare curaj bărbătesc a demonstrat generaţia lui Andrei Lupan readucând în spaţiul Grigore Vieru: “Am răsărit ca poet din frumuseţea, bogăţiile, şi tainele Limbii Române” 26 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Testament trecut în săptămânalul Cultura (redactor-şef regizori Vlad Ioviţă şi Gheorghe Vodă), telefi lmul Petrea Cruceniuc). Distinsul critic îl ironiza pe dedicat lui Eminescu de Emil Loteanu şi cele două pseudosavantul lingvist care se numea Borşci. documentare dedicate şi ele lui Eminescu şi Creangă Pamfl etul era semnat Zamă. Vasile Coroban de Anatol Codru. fusese, bineînţeles, luat la ochi, dar, în spatele lui În 1988, când încă nu se prăbuşise imperiul Petrea Cruceniuc, scăpase de neplăceri sau chiar sovietic, apăruseră trei istorice studii: Veşmântul de surghiun. Sărmanul Ion Vasilenco! După ce fi inţei noastre de Valentin Mândâcanu, publicat în îndrăznise prin anii de dezmăţ totalitar sovietic revista Nistru (redactor-şef Dumitru Matcovschi), să aducă în mijlocul nostru numele lui Constantin O limbă maternă – un alfabet de doctorul habilitat Stere, fusese nevoit să se arunce sub roţile trenului, în istorie Ion Buga, studiu inserat în săptămânalul unde şi-a găsit moartea! Învăţământul public (redactor-şef regretatul Anton O minunată şcoală de Limbă Română au fost Grăjdieru) şi Devaluări parţiale în istoria limbii superbele traduceri din literatura universală semnate de Constantin Tănase şi Vasile Bahnaru, lucrare de Igor Creţu, Alexandru Cosmescu şi Aureliu publicată în aceeaşi revistă Nistru. O pagină de Busuioc, toţi cu veche şi serioasă şcoală românească aur în istoria marii bătălii este Frontul Popular. Un din perioada interbelică. model de carte a istoriei noastre, scrisă pe înţelesul De o covârşitoare importanţă nu numai copiilor, este manualul În căutarea identităţii artistică, ci şi documentară au fost romanele scrise pe de Nicolae Dabija – o lucrare fundamentală şi teme istorice Biserica Albă (1975-1981, 1986-1981) atractivă pentru lumea elevilor. Model de Limba de Ion Druţă şi Sânge pe zăpadă (1985) de Vladimir Română sunt poeziile pentru cei mici ale lui Liviu Beşleagă, primul roman din trilogia despre Miron Deleanu, prozele pentru copii ale lui Spiridon Costin. În acelaşi plan istoric se înscriu şi piesele Vangheli, poveştile moldoveneşti în prelucrarea Doina (1968) şi Horia (1973) semnate de acelaşi lui Grigore Botezatu. Frumoasă cartea „Greutatea Ion Druţă, apoi Ioan-Vodă cel Cumplit aparţinând limbii materne” de Agnesa Roşca. Elevii din lui Dumitru Matcovschi. clasele superioare şi studenţimea au primit în dar O satiră vehementă este piesa lui Aureliu două manuale de importanţă naţională: Literatura Busuioc Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul adresată română pentru clasa a XII-a, autori Mihai Cimpoi falsifi catorilor istoriei noastre, piesă care fusese şi Constantin Şchiopu, şi Literatura română pentru montată la Teatrul pentru Tineret Luceafărul în regia şcoala universitară şi preuniversitară, autor de bază eminentului regizor Ion Ungureanu. Se jucase o Mihail Dolgan. singură dată, pentru că fusese interzisă de autorităţi Jertfă stau la temelia luptei noastre pentru din start. Vorbim şi de istorie deoarece ea este strâns Limba Română şi grafi a latină Doina şi Ion Aldea- legată de Limba Română. Teodorovici, care scriseseră cu sângele lor pe faţa Lumea la Chişinău descoperea arta dramatică cerului numele Limbii Materne şi al grafi ei latine. prin Teatrul Luceafărul, afl at atunci sub oblăduirea Murise, în mod misterios, Gheorghe Ghimpu, un lui Ion Ungureanu. Frecventam Luceafărul şi de om de o frumuseţe sufl etească rară, inimos luptător dragul Limbii Române, pe care o cultiva în mijlocul pentru eliberarea naţională, care făcuse ani grei actorilor tineri acelaşi Ungureanu. Mulţi ani la rând, de puşcărie alături de Alexandru Usatiuc, Valeriu în vremuri de îngheţ totalitar, ne-am încălzit visele Graur, Alexandru Şoltoianu. la fl acăra spectacolului Eminescu de la Teatrul Podul de Flori, ironizat de unii care se Puşkin (azi Mihai Eminescu), spectacol regizat de hrănesc viaţa întreagă din ironii balcanice, a fost actorul Valeriu Cupcea, tot el jucând rolul poetului un pod de aur pe care pentru prima oară după nepereche. război românii de pe ambele maluri ale Prutului În aceleaşi vremuri tinerii basarabeni îşi s-au reîntâlnit şi s-au bucurat vorbind într-o limbă încălzeau inima în respiraţia curată a cenaclului comună şi intonând cântece comune. Podul fusese Flacăra al cărui ctitor era Adrian Păunescu. Atunci, aprobat de Petru Lucinschi. Este un adevăr istoric şi la emisiunile radio ale cenaclului, auzeam pentru nu-l putem ocoli. Asta dincolo de pretenţiile noastre prima oară Doina lui Eminescu. faţă de greşelile şi chiar faţă de păcatele domnului La toate acestea, la greutatea valorii naţionale Petru Lucinschi. Tot dânsul propusese mai târziu se adaugă şi frumuseţea fi lmului artistic Se caută un ca, alături de glotonimul limba moldovenească, paznic după Ivan Turbincă de Creangă (scenarişti şi să fi xăm între paranteze la art. 13 din Constituţie

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 27 Akademos limba română ca limbă de stat. Ne-am grăbit atunci rostite în cuşca de fi er ale lui Ilie Ilaşcu „Vă iubesc, să râdem ca proştii de acele paranteze – azi ne-ar fi popor român” dacă nu aceeaşi dorinţă de a-şi prins bine. vedea libere Limba Română, scrisul latin şi istoria Lucrurile bune nu trebuie uitate chiar dacă le- neamului?! au săvârşit unii oameni de stat care au, după cum Toate aceste victime şi suferinţe se uniseră spuneam, şi greşeli şi păcate. Nu trebuie să uităm, într-un singur şuvoi spiritual, care începuse să rupă bunăoară, afi rmaţia istorică a ex-preşedintelui zăgazul antinaţional. Republicii Moldova, Mircea Snegur, rostită în Pe la sfârşitul anilor 1980, apare în ilegalitate vremuri încă destul de complicate, precum că numele la Riga primul nostru ziar cu caractere latine, corect al limbii noastre este limba română. Glasul, fondat de Ion Druţă, redactor-şef Leonida Să revenim la Podul de Flori. Îmi amintesc Lari. Săptămânalul Literatura şi Arta (redactor- de o întâmplare nemaipomenită. În calitatea mea şef Nicolae Dabija) publică primele texte cu litere de deputat al Poporului din URSS vorbisem cu latine. Poţi oare să uiţi aşa ceva?! autorităţile din raion să se întindă un pod plutitor E un noroc că în elucidarea problemelor de (ponton) între satul meu şi Miorcanii lui Ion Pilat, limbă şi istorie, alături de scriitori, s-au afl at şi se sat afl at pe malul drept al Prutului. N-au reuşit să-l afl ă mereu cei mai distinşi istorici. Un noroc avusese facă. Lumea din sat şi din împrejurimi afl ase de Pod Parlamentul Moldovei şi cel unional de personalităţi şi venise cât frunză şi iarbă la Pererita mea. Tot atâta scriitoriceşti ca Mihai Cimpoi, Vladimir Beşleagă, lume şi în satul de pe celălalt mal. Rudele se strigau Ion Druţă, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Lidia pe nume de pe ambele maluri. La un moment dat Istrati, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Valeriu românii din partea dreaptă a Prutului se aruncaseră Matei, Mihai Poiată-Ştefan, Andrei Strâmbeanu, îmbrăcaţi în apă, înotând spre noi. Gestul îl imitaseră Constantin Tănase, Andrei Vartic, Ion Vatamanu, la consătenii mei, înotând şi ei îmbrăcaţi către malul fel – de preoţii Petru Buburuz şi Ioan Ciuntu, de opus. De fapt, nu înotau, ci mergeau, pentru că medicii Eugen Popuşoi, Pavel Gusac, ambii stinşi Prutul era foarte scăzut. Cânta muzica şi pe un mal, din viaţă, Gheorghe Ghidirim, Timotei Moşneaga, şi pe altul. La mijlocul râului care ne despărţise amar Ion Prisăcaru, Victor Uncuţă, Anton Spânu, Ion de vreme, se încinse o horă. Lacrimi de bucurie se Reniţă, Valeriu Javerdan - în total peste 20 de amestecaseră cu apele Prutului. Aşa ceva cred că nu medici. s-a mai întâmplat pe faţa pământului. Paznici de nădejde la curăţenia Limbii Îmi amintesc şi de o întâmplare cu totul noastre sunt scriitorii Valentin Mândâcanu, Ion nostimă, dar plină de duioşie, legată de acelaşi Ciocanu, Ion Melniciuc, Valentin Guţu. Neuitat este eveniment istoric. La Pod, în satul meu, venise şi un regretatul Boris Cotlear. Un remarcabil lingvist, medic din Chişinău cu băieţelul său care să fi avut dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a vreo patru anişori, căruia tatăl său îi promisese încă ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnite la noi. la Chişinău că va vedea români. Cei de pe malul S-a pierdut în politică un subtil îngrijitor al Limbii drept erau uzi leoarcă. Oamenii din Pererita mea Române, Dinu Mihail. aduseseră în fugă haine uscate pentru oaspeţii doriţi. Un rol important în apropierea Limbii noastre Se vorbea într-o limbă comună – în română. După de ofi cializarea ei ca limbă de stat l-a jucat Comisia două-trei păhăruţe de ţuică începuseră să cânte – interparlamentară a Prezidiului Sovietului Suprem intonau aceleaşi cântece comune. La vârsta când al R.S.S.M. pentru studierea istoriei şi dezvoltării încă nu era atins de minciunile noastre lingvistice, limbii moldoveneşti, avându-l ca preşedinte pe băieţelul medicului întrebase cu o naivitate Alexandru Mocanu, Preşedintele Prezidiului cuceritoare pe tatăl său: „Tată, mi-ai promis să-mi Sovietului Suprem al R.S.S.M., iar ca locţiitor pe arăţi români. Care-s ei?...”. Haralambie Corbu, academician, secretar al Secţiei Din cauza aceleiaşi dragoste pentru Limba şi de Ştiinţe Sociale a A.Ş.M. Membri – Andrei Lupan, pentru istoria neamului fuseseră aruncaţi în temniţa Silviu Berejan, Ion Borşevici, Anatol Eremia, bolşevică transnistreană Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Anatol Ciobanu, Mihai Ciobanu, Nicolae Dabija şi, Tudor Popa, Alexandru Leşco. Se ştie că la baza cu îngăduinţa dumneavoastră, Grigore Vieru. bătăliei pentru eliberarea naţională a stat şi vrerea În momentele de răscruce a dat dovadă de noastră pentru descătuşarea Limbii şi a scrisului mult curaj şi demnitate Academia noastră. Cităm latin. Ce vor fi însemnat oare istoricele cuvinte Declaraţia ei:

28 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Testament

„Declaraţia Adunării Generale Anuale prezidenţiale, deşi, cu modestie, dânsul declara că, a Academiei de Ştiinţe a Moldovei”. Cităm: pur şi simplu, este acolo un om de porăială. Dincolo „Adunarea Generală Anuală (din 28.02.96 – n. de greşelile forului parlamentar, fără îndoială că n.) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei confi rmă avusesem atunci cel mai serios şi cel mai inteligent opinia ştiinţifi că argumentată a specialiştilor parlament, al cărui Preşedinte era Alexandru fi lologi din Republică şi de peste hotare (aprobată Moşanu, iar vicepreşedinte Ion Hadârcă. Dar şi cel prin Hotărârea Prezidiului AŞM din 9.09.94), mai operativ şi luminat guvern, avându-l ca premier potrivit căreia denumirea corectă a limbii de pe Mircea Druc, ca ministru al Învăţământului pe stat (ofi ciale) a Republicii Moldova este Limba Nicolae Mătcaş, ca ministru al Culturii şi Cultelor Română”. Sărut mâna tuturor academicienilor şi pe Ion Ungureanu, ca ministru al Apărării pe Ion specialiştilor fi lologi care au semnat o asemenea Costaş. Totodată, aduc adânci mulţumiri Academiei declaraţie. Ea îmi adâncise mândria că fac parte şi Române, în special ex-preşedintelui Academiei, eu din neamul care vorbeşte şi scrie româneşte. Eugen Simion, care împreună cu savanţii lingvişti Greul cel mare căzuse însă pe umerii de dincolo de Prut ne-au dat o mână de ajutor în Institutului de Lingvistică, al cărui director era unul limpezirea unor difi cile şi controversate probleme dintre cei mai de seamă savanţi lingvişti, Silviu legate de numele autentic al limbii noastre. Din Berejan, care a împlinit recent 80 de ani. Primiţi, păcate, partizanii „limbii moldoveneşti” nu au mai vă rog, fl oarea inimii tuturor intelectualilor noştri, fost şi nu sunt limpeziţi... Poate că vor fi ... Dar maestre. Alăturăm aceste cuvinte pe care le meritaţi numai atunci când li se va porunci ofi cial. din plin mesajului venit din partea doctorului şi S-au aplecat mereu şi se apleacă asupra profesorului universitar Dan Mănucă, director al literaturii basarabene lingviştii din Bucureşti, Iaşi, Institutului de Filologie „Al. Philippide” din Iaşi: Cluj, la fel scriitorii Adrian Păunescu şi Victor „Model de demnitate naţională, care de-a lungul Crăciun din Bucureşti, Theodor Codreanu din întregii vieţi „şi-a urmărit mereu obiectivul Huşi, Adrian Dinu Rachieru din Timişoara, Viorel ştiinţifi c în ciuda numeroaselor obstacole Dinescu din Galaţi, Tudor Nedelcea din Craiova. materiale şi politice, încadrând cercetările Aceleaşi mulţumiri trebuie să le aducem şi savanţilor sale în contextul socio-cultural al ţării sale ruşi, a căror opinie privind numele corect al Limbii frământate…, Silviu Berejan, avându-i alături noastre era greu de respins şi sub aspect ştiinţifi c, pe colegii de Institut Ion Eţcu, Alexandru Dârul, şi în plan politic. Ne face plăcere să cităm numele Vasile Pavel, Anatol Eremia, Nicolae Raievschi, şi afi rmaţiile câtorva dintre ei, afi rmaţii cu totul în Maria Cosniceanu ş.a., pe academicienii-fi lologi dezacord cu poziţia unor falşi lingvişti şi istorici Nicolae Corlăteanu, Mihai Cimpoi, Haralambie de la noi: „Numai pentru faptul că I. V. Stalin Corbu, Anatol Ciobanu, Nicolae Bileţchi, pe aminteşte de „limba moldovenească”, a apărut titularii AŞM reprezentând alte domenii, între problema limbii moldoveneşti de sine stătătoare, care Andrei Andrieş, preşedintele AŞM, Vasile deşi majoritatea lingviştilor consideraseră până Anestiade, Dumitru Ghiţiu, Gheorghe Ghidirim, acum că românii şi moldovenii vorbesc aceeaşi Mihai Lupaşcu, Vsevolod Moscalenco, Sergiu limbă”. Aceste afi rmaţii le făcea reputatul lingvist Rădăuţanu, Ilie Untilă, Gheorghe Şişcanu, a rus Ruben Budagov (1910-2001) încă în 1957. reuşit să dea expresie argumentată unui concept Răspicate, clare, întemeiate pe studiul ştiinţifi c sunt ştiinţifi c ce înnobilează imaginea Academiei şi afi rmaţiile unuia dintre cei mai autoritari lingvişti noastre”. „Post-factum, va concluziona din Federaţia Rusă, Rajmund Piotrowski (n. 1922): academicianul, parlamentul a găsit de cuviinţă să „…Ocrotirea şi susţinerea limbii române în solicite şi părerea Academiei în această privinţă. Basarabia presupune aplicarea, utilizarea ei Drept răspuns, a urmat declaraţia Institutului de intensă în toate domeniile de activitate, dar mai Lingvistică, apoi cea a Prezidiului AŞM, prin care întâi la nivel statal şi administrativ”. Iată şi opinia s-a pus punctul pe „i”. Sub aspect legal, lucrurile unui alt celebru savant din Rusia, Serghei Kapiţa, au rămas în continuare neschimbate, deşi, în născut în 1930: „…Academicianul Piotrowski, fapt, întoarcerea înapoi a devenit imposibilă”. un mare romanist şi un foarte bun prieten al Un rol important în rezolvarea unor familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia probleme naţionale avusese în parlament domnul lingvistică din Basarabia, inclusiv despre felul profesor doctor Ion Borşevici, şeful Cancelariei acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni de

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 29 Akademos circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele moldovenească ne pot replica: „Să vedem ce ei cel adevărat. Dar ea este limba română şi zice poporul”. După ce i s-a băgat în cap, amar n-ai ce-i face. (…). Eu, fi ind departe de locurile de vreme, ideea că vorbim o altă limbă decât cea de baştină ale străbunicilor mei, ţin la această română, e clar ce poate zice poporul, mai exact o limbă tocmai din acest sentiment de demnitate parte a poporului. Savanţii ihtiologi ruşi au făcut care include pentru un intelectual şi datoria de a un experiment interesant. Cităm dintr-o publicaţie cunoaşte şi de a vorbi limba mamei care i-a dat rezultatele experimentului: „…studiind, vreme de viaţă şi l-a crescut”. Profunda noastră recunoştinţă câţiva ani, comportamentul crapilor din bazinele acestor mari savanţi ruşi de viţă nobilă. crescătoriilor şi făcând diverse experienţe de Nu am confundat niciodată politica imperială laborator, ei au remarcat că peştii – în principal ţaristă şi sovietică cu marea cultură rusă: cu Tolstoi, crapii – crescuţi în captivitate (subl. n.) sunt mult Dostoievski, Gogol, Puşkin, Lermontov, Ceaikovski, mai uşor de prins decât cei crescuţi în libertate. Esenin, Pasternak, Ahmatova, Ţvetaeva, Bulgakov, Spre deosebire de aceştia din urmă, crapii de Soljeniţin…, cu nobilimea rusă în general… crescătorie înoată mai aproape de suprafaţă, se Am citit de curând o zguduitoare carte deplasează în cârduri, se împotrivesc curenţilor documentară intitulată Cât costă un om, apărută sub de apă şi constituie astfel o pradă uşoară chiar şi îngrijirea lui Valeriu Pasat, doctor în ştiinţe istorice, pentru pescarii mai puţin experimentaţi”. academician, în care o rusoaică basarabeană de viţă Crescuţi în nelibertate, o bună parte a nobilă, Evrosinia Kersnovskaia, îşi povesteşte viaţa oamenilor noştri, mai ales cei vârstnici, plutesc în tragică trăită în GULAG, fi ind urmărită şi umilită şi cârduri la suprafaţa Limbii Române şi a istoriei după ieşirea din infern, dar continuând să-şi trăiască neamului, prinzând grabnic şi orbeşte momeala. restul vieţii cu aceeaşi demnitate umană. Mărturisesc Suntem învinuiţi de către aceiaşi „patrioţi” că, după lectura unor lucrări semnate de Soljeniţin, ai „limbii moldoveneşti” că, pentru opinia noastră, nimic mai tulburător nu am citit despre crimele din opusă fanteziei lor, primim de la străini, în special, GULAG. Iată că au avut de suferi şi ruşii în cea mai de peste Prut, premii şi granturi. Să fi primit oare „fericită” ţară din perioada stalinistă, ţară care era nişte granturi şi Marx, Budagov, Piotrowski, împânzită de închisori, de GULAG-uri, de spitale Kapiţa, Mateevici, Coşeriu, Druţă pentru aceleaşi de psihiatrie unde erau aruncaţi oameni nevinovaţi convingeri ştiinţifi ce?! Să primească oare granturi şi şi oameni sănătoşi. Suferinţelor noastre însă li se Nicolae Corlăteanu acolo, în ceruri, pentru istoricul adaugă cele ale Limbii, ale istoriei neamului şi ale său Testament, despre care vom vorbi mai jos?! credinţei strămoşeşti – comori falsifi cate ori şterse Un proaspăt „erou” al zilelor noastre afi rma în general de pe faţa pământului. nu demult că sunt „penibile” pomelnicele mele. Cu totul neaşteptat este şi faptul că jalnicii Adevărul e că pomelnicele mele sunt istorie. Îi „patrioţi” şi argaţi ai inventatei limbi moldoveneşti promit respectivului „erou” că-l voi introduce şi pe au cenzurat şi falsifi cat nu numai pe cronicarii, pe el într-un pomelnic special – în unul de lepădături. clasicii literaturii române, pe marii lingvişti şi istorici, Sunt cu totul caraghioşi unii inchizitori care dar şi pe „dumnezeul” religiei comuniste, Karl Marx. aduc mucegăite acuzaţii lingviştilor, scriitorilor Or, iată ce zice creatorul ideologiei comuniste, care, noştri: „Parcă mai ieri îi ziceaţi limba moldovenească, teoretic, pare creştinească, dar, aplicată în viaţa de iar azi aţi rebotezat-o limba română. Când aţi toate zilele, a devenit contrariul ei şi şi-a dat duhul fost sinceri: ieri sau azi?! Îi întrebăm şi noi: „De odată cu imperiul sovietic: „Limba română, zice ce şi-a intitulat Mateevici Limba noastră celebrul Marx, e un fel de italiană orientală. Băştinaşii său poem, iar nu Limba română? Credeţi că dacă-i din Moldo-Valahia se numesc ei înşişi români; spunea direct pe nume, putea oare să vadă lumina vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. tiparului, să fi e inclus în manuale şi, mai ales, să „Există oare o limbă moldovenească?!”, devină Imn de Stat?! Domnilor inchizitori, dacă se întreba mirat reputatul romanist din Germania nu sunteţi sinceri faţă de voi, atunci jucaţi rolul Klaus Heitmann, lucru pentru care a fost batjocorit sincerităţii măcar faţă de Mateevici! pe vremuri de presa totalitară din RSSM, ca şi Chiar patriarhul ştiinţei lingvistice din regretatul Michael Bruchis din Israel, care ne Republica Moldova, Nicolae Corlăteanu, om de cunoştea profund istoria şi-o apăra. bun-simţ, fusese nevoit pe vremuri să aibă opţiuni Slujitorii falsului glotonim limba „moldoveneşti” în privinţa limbii noastre. Nu cu

30 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Testament mult înainte de moarte acel bun-simţ i-a dictat un Prisăcarul a anunţat poliţia despre dispariţia cutremurător Testament, lăsat posterităţii, pe care-l roiului, iar slujitorii ordinii publice au purces în cităm aproape integral: „...Am recunoscut, în anii căutarea fugarelor aurii. Fericiţi oamenii care trăiesc din urmă, că eu, fi ind constrâns de regimul sovietic, într-o ţară în care poliţia caută nu criminali, ci un roi am vorbit şi am scris despre „limba moldovenească”, de albine! Mă întreb cine şi cum va întoarce înapoi deşi aveam în inimă (o ştiau mulţi dintre voi!), şi roiul de moldoveni împrăştiaţi prin Canada, Italia, Ţara, şi limba, şi istoria întregului nostru neam Franţa, Spania, Grecia, Portugalia, America?! Am românesc. Eram, dragii mei, „supt vremi”, sub vizitat în ultimii ani majoritatea acestor ţări. Am stat crunte vremi, eram – mai ales fi lologii – copii de vorbă cu moldovenii de acolo, mulţi câştigând nedoriţi ai unei realităţi istorice vitrege şi nu aveam bine, este adevărat, dar muncind pe rupte, despărţiţi voie să rostim răspicat întregul adevăr. de familie, de copii, de baştină. Mulţi dintre ei, mai Le doresc învăţăceilor mei, cărora m-am ales cei tineri, nu mai vor să revină acasă. Iată că străduit să le menţin trează conştiinţa de neam şi azi nu mai suntem deportaţi în Siberii de gheaţă - care muncesc acum în aşezămintele ştiinţifi ce, de suntem aruncaţi în ţări bogate, de unde mulţi nu se învăţământ, de cultură, în justiţie şi în instituţiile vor mai întoarce acasă. statului, să contribuie permanent la extinderea şi Mă puteţi întreba ce legătură are Limba consolidarea adevărului că limba noastră literară, Română cu moldovenii pierduţi în furnicarul global. limba exemplară pe care o folosim şi o vor folosi Are, şi încă una foarte strânsă! generaţiile viitoare, limba lucrărilor literare şi Dacă vom fi nevoiţi să părăsim pământul natal ştiinţifi ce, limba din documentele administrative cu acelaşi ritm, peste vreo 50 de ani s-ar putea să nu etc., etc. este, precum susţine şi Academia de se mai vorbească româneşte pe la noi. Or, tocmai Ştiinţe a Republicii Moldova, una singură, şi Limba şi religia au ţinut vie fi inţa noastră naţională se numeşte Limba Română, aceeaşi pentru toţi de-a lungul veacurilor. Gândindu-mă la asta, am românii (moldoveni, munteni, ardeleni, bucovineni, uneori clipe de prăbuşire sufl etească. Mă ridic însă. transnistrieni, cei din Banatul Sârbesc, din Ungaria, Altfel, n-aş mai putea scrie. Ştiu că Limba Română Bulgaria, Ucraina, Rusia, SUA etc., etc.). la noi nu este altceva decât o candelă plăpândă. Sunt la o vârstă înaintată şi mulţumesc Celui Dar marele Shakespeare zicea: „Nu este destul de Sus că mă are în pază şi că mă pot bucura de întuneric în tot universul ca să stingă lumina lumina Lui. Sunt recunoscător destinului că am unei plăpânde candele”. ajuns a fi contemporan ideii de integrare europeană Am spus-o de nenumărate ori: sârma ghimpată a Republicii Moldova, ţară ai cărei reprezentanţi din fundul grădinii noastre mi-a zgâriat şi îmi zgârie ofi ciali benefi ciază (subl. n.), în cadrul lucrărilor inima. O suport, însă, cu îngăduinţă ştiind că, aidoma Consiliului Europei, ale altor foruri internaţionale, Zidului Berlinului, va cădea şi ea atunci când vor de traduceri nu în pretinsa (art. 13 al Constituţiei) dori organismele internaţionale, marile puteri şi, limba „moldovenească”, ci în limba literară bineînţeles, atunci când va vroi poporul să o dărâme. română, limbă aptă să exprime în chip civilizat Oare nu este destul de clar că, în parametrii acestor această opţiune strategică, creând premise optime împrejurări, nu mă ating de statalitatea Republicii de comunicare dintre diferite naţiuni şi culturi”. Moldova?! Zidul, însă, dintre noi şi Limba Română Credem în sinceritatea desculpării regretatului trebuie să cadă azi. Nu am nicio îndoială că va nostru savant şi mai credem că mâine-poimâine cădea în curând. Lacrimi aşteaptă la rând, aşteaptă Limba Română va fi repusă ofi cial în drepturile ei. la coadă, să strălucească de bucurie în ochii noştri în Înfocaţii apărători de azi ai „limbii moldoveneşti” acea măreaţă zi, când vom fi şi noi în rând cu lumea, nu vor putea scrie un asemenea Testament, iar cu alte cuvinte, în Europa. Nu poţi intra în Europa dacă-l vor şi scrie, nimeni nu va crede în el, pentru cu minciuna şi graniţa în spate. că numai rău au făcut nefericitului nostru pământ în Aşa să ne ajute Dumnezeu! nişte vremuri totuşi nesiberiene... Am citit, nu demult, în ziarul bucureştean 7 Discursul poetului academician Grigore plus, din 28 iulie a.c., o informaţie despre un caz Vieru rostit cu prilejul acordării titlului real, cu totul neobişnuit, din Canada. În urma unei Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. neînţelegeri cu regina, un roi de albine a evadat din 30 august 2007 stup, luându-şi zborul într-o direcţie necunoscută.

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 31 Akademos DOI POEŢI Textul Limbii noastre este conceput, deci, ca: a) mărturisire şi b) ca îndemn adresat cititorului de a acorda atenţie unui subiect precum ni se prezintă MĂRTURISITORI: memoria care în viziunea lui Mateevici coincide cu graiul, cu limba poporului său, mult timp ALEXEI MATEEVICI neglijată. Menţionăm că încă la începutul Evului Mediu Alcuin, într-o adresare a sa către împăratul ŞI GRIGORE VIERU Carol cel Mare, spunea că memoria „este comoara oricărui lucru”. Anume către această comoară a SAU TRANZIŢIA DE LA sufl etului se îndreaptă tânărul şcolit la Chişinău şi Kiev. Vom mai adăuga că Paul Ricoeur consideră MEMORIE LA ISTORIE memoria ca fi ind „o parte din virtutea prudenţei, care fi gurează printre virtuţile majore, alături de Doctor în fi lologie, Ana Bantoş curaj, dreptate şi cumpătare”. Atragem atenţia, de Director interimar, Institutul asemenea, asupra faptului că această poezie a lui de Filologie, A.Ş.M. Alexei Mateevici are la bază un potenţial raport între memoria individuală şi memoria colectivă. Şi Poeţii nu pot fi niciodată cunoscuţi izolat Alexei Mateevici a fost preocupat într-o anumită (A. E.Baconsky). Ei trebuie văzuţi în contextul măsură de problema raportului dintre individual vecinătăţilor şi înrudirilor spirituale. Iar în ceea şi colectiv într-un studiu întitulat Mîsli L. N. ce-l priveşte pe Grigore Vieru, este clar că vine Tolstogo o relighii i ih oţenca. La scriitorul rus din Limba noastră, căci domnia sa mizează, ca şi raportul dintre individual şi colectiv ia forma Alexei Mateevici, pe cuvântul ca loc de întâlnire dezbaterii despre personal - impersonal, despre cu memoria, cu istoria, cu viitorul. Textul celebrei individual şi universal, despre sentimentul religios poezii a fost conceput, în primul rând, ca o depunere conceput ca iubire universală, îndreptată spre tot a mărturiei despre starea limbii române, de acum 90 ce există în univers. Mateevici a fost fără doar şi de ani, în spaţiul dintre Prut şi Nistru, şi, în al doilea poate infl uenţat de concepţiile lui Tolstoi şi lucrul rând, ca un îndemn adresat fraţilor de sânge de a acesta transpare chiar în poezia Limba noastră. schimba starea lucrurilor, sau, cu alte cuvinte, ca Dragostea sa faţă de limba maternă ia forma o îndrumare morală. Grigore Vieru, la rândul său, sentimentului religios faţă de o valoare ce nu trebuie construindu-şi universul poetic în Cântece despre să dispară. Limba este mai presus de cei care fac pământ, Cântece de iubire şi Cântece despre uz de ea. Este o valoare morală şi este privită din mama, alege pentru ele aceeaşi axă, grija pentru perspectiva iubirii creştine bazată pe luarea aminte graiul matern, astfel încât opera sa se conturează la factorul supraindividual. Or, caracterul originar ca o mărturie a acestui sentiment. Anume din şi primordial al memoriei individuale are rădăcini acest motiv poetul Ioan Alexandru îl consideră în utilizarea limbajului comun şi în psihologia pe Grigore Vieru “un poet care şi-a asumat greul sumară ce permit aceste utilizări - ne atrage atenţia unui grai trecându-l prin inima sa şi, încărcat de hermeneutul francez: „...în memorie pare să rezide răbdare, înţelepciune şi nouă frumuseţe, îl întoarce legătura originară a conştiinţei cu trecutul”. semenilor săi care-i deschid de bună voie inima De reţinut faptul că tradiţia privirii interioare de să-l primească, pentru a duce mai demn pe mai care este strâns legată arta modernă, dar şi memoria, departe viaţa în spiritul dreptăţii şi iubirii”. Vom duce spre Antichitate şi spre tradiţia creştină. Paul aminti că Aristotel, în Metafi zica, printre multiplele Ricoeur consideră că anume Sfântul Augustin „a feluri în care se spune fi inţa distinge şi mărturia, inventat interioritatea pe fondul experienţei creştine iar Paul Ricoeur este de părere că „mărturia a convertirii” (Paul Ricoeur Memoria, istoria, constituie structura fundamentală a tranziţiei de la uitarea, Timişoara, 2004; p.120). Nu în zadar memorie la istorie”. Vom aborda în cele ce urmează Sfântul Augustin, cea mai citită carte a căruia este scrisul celor doi poeţi înrudiţi prin grija faţă de întitulată Confesiunile e considerat precursorul graiul matern, aplicând această grilă, precizând că modernilor, care, la începutul secolului al XX-lea vom ţine cont de perspectiva contextului în care a se revendicau de la el. Am amintit aceste lucruri trăit, a activat Mateevici şi în care a scris această deoarece discursul lui Alexei Mateevici, venind din capodoperă, precum şi a celui din timpurile noastre, sfera vieţii religioase, este orientat să convertească în care creează Grigore Vieru. adresatul spre interiorizarea viziunii. În mod similar 32 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Laudatio lui Grigore Vieru procedează şi poetul Vieru care din perspectiva Coşeriu, care considera că într-un cuvânt poate fi timpului în care se lansa, un timp ideologizat excesiv, citită istoria întreagă a unui popor. impune un alt punct de vedere asupra artei. El se Deci, pentru a-i vorbi celui căruia i se adresează, detaşează de ideologia devoratoare, deplasându-se atât Mateevici, cât şi Vieru îl pregătesc, montându-l spre universul plin de graţie divină a celor mici, pe unda comunicării liturgice, a interiorităţii, sau spre universul celor îndrăgostiţi: Cea mai dulce încercând, ca şi cum, să anihileze divizarea politică / Pe care o salutăm, / E această duminică, / subiectului uman în transcedental şi empiric. Însă În care ne sărutăm - scria poetul în anii 80. limbajul este unul comun, fapt ce denotă intenţia Unitatea interioară a poeziei lui Grigore Vieru autorilor de a-l îndrepta pe cel căruia i se adresează se menţine datorită substratului religios revelat prin spre făgaşul memoriei colective. Când Vieru a fost omniprezenţa forţei maternităţii care adună în ea, învinuit că e prea simplu, a dat replica următoare: Eu ca într-un centru al sacralităţii, satul, copilăria, casa nu a fi simplu râvnesc, ci a fi înţeles, pentru el fi ind părintească, iubita, izvorul, lacrima, ploaia. Dacă esenţială accederea la inima cititorului de rând. „duminica” este cea care pivotează timpul sacru, Provocându-l pe cititor să-şi caute interioritatea, atunci ludicul marchează, din acelaşi punct de Alexei Mateevici îl conduce pe drumul căutării vedere, spaţiul, iar cântecul şi magia, la rândul lor, propriei identităţi, căci limba se identifi că, în fapt, contribuie la desfăşurarea universului liric vierean cu persoana. Pledoaria în favoarea limbii ia aspectul sub semnul liturgicului spre care e orientată lupta cu meditaţiei grave, patetice, înălţătoare. Este vorba de singurătatea, cu înstrăinarea şi ieşirea dintr-un timp căutarea îndumnezeirii prin cuvânt, motivaţia afl ându- a-religios, a-ciclic al totalitarismului, al neamului se chiar în Cartea Cărţilor, cum e numită Biblia, său adunat în versurile poetului nostru ca într-o în care scrie că întru început a fost cuvântul. Toate icoană: O, neamule, tu, / adunat grămăjoară, / ai acestea se explică prin faptul că Mateevici vine către putea să încapi / într-o singură icoană. cititor din sfera religiei. Prin urmare, şi mijloacele Tradusă în limbajul lui Mateevici, această de transportare a mesajului artistic şi ideatic sunt icoană este Limba noastră. În acest punct cei doi corespunzătoare, printre acestea evidenţiindu-se, în poeţi se întâlnesc cu un alt basarabean, cu lingvistul primul rând, tonul persuasiv, forţa de convingere pe supranumit „al secolului al XXI-lea”, Eugen care mizează autorul. Poetul Mateevici, dedublat de

Foto: Vladimir Colos

Şedinţa festivă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. 30 august 2007 nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 33 Akademos preotul Mateevici, îşi construieşte discurul la modul fi orului, a vibraţiei sufl eteşti, a cercurilor, despre liturgic şi în cheia predicilor. Substratul religios, care scriitoarea franceză Nathalie Sarraute consideră frecvent analizat, în versurile lui Alexei Mateevici că există în fi ecare dintre noi şi care fi e se amplifi că, funcţionează inclusiv datorită unui mecanism fi e se prăbuşesc în fi ecare din noi, în funcţie de cum subtil, care constă în subordonarea subiectului faţă ştim să ne apărăm demnitatea, independenţa. Anume de cuvântul creator, înainte de a se subordona faţă în acest sens Mateevici este deschizătorul drumului de cuvântul uzual. Alexei Mateevici face un fel de spre demnitatea şi independenţa pe care basarabeanul “fenomenologie” a memoriei pe care o descoperă în şi le-a manifestat plenar în anii 80-90 ai secolului adâncuri înfundată. Memoria conjugată cu timpul (cu trecut, proces la care a participat din plin generaţia durata) pune în evidenţă un fapt deosebit de important: lui Grigore Vieru, Liviu Damian, Ion Vatamanu, poetul limbii noastre nu pur şi simplu evocă un caz Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Anatol Codru, de neglijenţă, el atrage atenţia asupra legăturii dintre lor revenindu-le o misiune deosebit de grea: să fi e timpuri şi pune accentul pe valorile spirituale care fac călăuză poporului avântat în lupta de emancipare. posibilă funcţionarea acestei legături. Poate anume Mateevici investighează un teren la care s-ar din această cauză cele mai importante valori la care părea că accesul lipseşte cu desăvârşire. Slinul, se referă Mateevici în creaţia sa ţin de stratul arhaic colbul, mucegaiul sunt metafore elocvente în şi cel religios. această situaţie. Personajul liric este amplasat în Aşadar, Mateevici întreprinde o expediţie în interioritatea sufocantă a unor realităţi lingvistice în adâncuri pentru a descoperi începuturile şi pentru care comunicarea este aproape sau în totalitate nulă, a pune în ordine memoria cititorului, memorie al cuvintele uitate fi ind mai slabe decât sensul lor. cărui punct incipient îl afl ă în grai, în limba vechilor Cu certitudine, este vorba aici despre intuirea unei cazanii. Poetul se angajează într-o acţiune de crize a valorilor, cum defi nim noi astăzi fenomenul anihilare a unui imens lapsus al memoriei, de punere neglijării reperelor spirituale. Anume această în ordine a unui domeniu acoperit de paragina criză pune problema originii sentimentelor morale uitării: colbul, slinul, mucegaiul trebuiesc anihilate care transpare şi la Mateevici, iar mai târziu şi la pentru ca graiul să-şi recapete strălucirea, iar omul scriitorii de după cel de al doilea război mondial, – încrederea în propriul eu. generaţie care şi-a conceput creaţia la confl uenţa Scoaterea din inerţia uitării ia forma provocării valenţelor etice şi ale celor estetice. Şi totuşi,

Foto: Vladimir Colos

Înmânarea accesoriilor de Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. lui Grigore Vieru. 30 august 2007 34 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Laudatio lui Grigore Vieru

Alexei Mateevici a activat într-un timp defi nit, în de accente romantice, foarte potrivite scopului. Europa, drept al modernităţii, căci, precum se ştie, Este ca şi cum eu-l ar vorbi cu sine însuşi: Înviaţi- acum nouăzeci de ani, când a fost plăsmuită poezia vă dar graiul, sau: Strângeţi piatra lucitoare este Limba noastră, în cultura occidentală aveau loc adresarea celui care vorbeşte în numele comunităţii spectaculoase schimbări de formule artistice. Aşa unite, prin doina dorurilor noastre, prin limba stând lucrurile, chiar dacă poetul nostru se afl a într- noastră care e numai cântec, adică prin tot ceea un anumit context socio-cultural, marcat de legătura ce uneşte. Adresându-se celor care sunt, de fapt, ai strânsă cu valorile autohtone, tradiţionale, era, fără săi, Mateevici pune accentul pe nevoia omului de a doar şi poate, contaminat de atmosfera care domina dialoga cu sine însuşi. Dialogul acesta nu e altceva în Europa la acea vreme. Acest lucru transpare chiar decât comunicarea internă care e foarte necesară în analiza concepţiilor religioase ale lui Tolstoi din omului. Poate că anume din această cauză în perioada studiul amintit, precum şi în lucrarea sa de licenţă postbelică Limba noastră nu a fost prea mult consacrată fi lozofului german Fehner. Cu atât mai difuzată, căci comunismul, totalitarismul „a distrus interesantă ni se pare atenţia sa concentrată asupra tocmai comunicarea internă: conştiinţa, dialogul stării de fapte în problema limbii şi asupra valorilor cu sine ca Altul”. (Bogdan Ghiu, Comunicarea folclorice, asupra tradiţiilor. Exemplul acesta e internă, comunicare externă. Revista „Cuvântul”, comparabil cu cel al lingvistului Eugen Coşeriu care serie nouă, nr.3, 2007, p. 23). Mateevici exprimă, întors la baştină în ultimii ani ai vieţii, nu va conteni de fapt, necesitatea accederii la conştiinţa de sine. să sublinieze miracolul păstrării limbii române în La fel a procedat şi Grigore Vieru care, împreună cu Moldova la Răsărit de Prut. De fi ecare dată când confraţii săi de generaţie au purces la exprimarea cineva se avânta în complimente la adresa-i, el sensibilităţii autohtone aprofundate. Lirismul mult spunea: „Nu eu merit laudele, ci voi, căci aţi rezistat căutat în anii 60, nu numai în poezie, dar şi în proză în condiţii extrem de difi cile”. Rezistenţa la care se şi chiar şi în teatru, anume în felul acesta se explică. referă Coşeriu s-a reperat pe imboldul dat de către El se înrudeşte cu refl exivitatea şi cu introspecţia Mateevici, precum şi pe creaţia lui Grigore Vieru. melancolică eminesciană. Cât priveşte Legământul Tonul poeziei lui Mateevici este unul vierean cu Eminescu este unul special şi se explică mobilizator, adresat confraţilor săi pentru a-i trezi prin necesitatea schimbării perspectivei asupra artei, din somnul nepăsării, viziunea fi ind una contaminată a deideologizării ei.

Foto: Vladimir Colos

Omagiu lui Grigore Vieru. Ex-preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion. 30 august 2007 nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 35 Akademos

Mateevici trece peste condiţiile în care s-a participanţilor la eveniment că francezii nu au un afl at graiul său, discursul autorului fi ind concentrat scriitor contemporan care să se bucure de atâţia asupra tonului mobilizator şi asupra miracolului cititori câţi are Grigore Vieru. Fenomenul acesta se reînvierii limbii. Reînvierea graiului face parte explică prin faptul că în spaţiul nostru, în perioada dintr-un „proiect”, ca să-i spunem aşa, al efortului postbelică, relaţia scriitor-cititor a fost una specială. de păstrare a valorilor morale şi presupune punerea Scriitorii au fost puşi în situaţia de a se orienta spre în mişcare a unor resorturi pierdute în uitare. Anume cititor pentru a-i da curajul regăsirii propriului eu. asupra acestora se va concentra cea mai bună parte a Anume aşa se explică interiorizarea, care în peisajul literaturii de la noi în perioada postbelică. Vârful de nostru literar este diferită de fenomenul similar lance în proză va fi Ion Druţă, iar în poezie Grigore caracteristic literaturii moderne de la începutul Vieru. Într-un timp prin excelenţă ateist ei au pus, secolului al XX-lea. Spre deosebire de scriitorul de asemenea lui Mateevici, accentul pe valoarea atunci, captat de diversifi carea formulelor artistice, religioasă a vieţii. Intuiţia lor artistică i-a condus favorizat fi ind şi de psihanaliza lui Freud care făcea către această zonă unica a spiritualităţii autohtone, carieră în epocă, scriitorii de la noi, în perioada capabilă, în viziunea lor, să facă posibilă redresarea postbelică, vor căuta interioritatea pentru a-şi regăsi situaţiei de criză a valorilor spirituale. sine-le. Ceea ce îl preocupă pe Grigore Vieru este Cărţile lui Grigore Vieru, cele dedicate micuţilor sentimentul libertăţii interioare şi revenirea la nişte Alarma (1957), Muzicuţe (1958), La fereastra cu modele existenţiale verifi cate de multe generaţii. De minuni (1960), Făt-Frumos curcubeul şi Bună aceea, imaginea de sine include: ziua de duminică ziua, fulgilor! (1961), Poezii de seama voastră „la alba-ne căsuţă curată ca un ou” şi „casa văduvă (1967), Trei iezi, Abecedarul (1970) (elaborat şi tristă de la margine de Prut”, „azima”, dimineţile împreună cu S. Vangheli şi pictorul Igor Vieru), reci de toamnă în care personajul liric, învelit cu Albinuţa (1980) sunt, de fapt, ferestre deschise, în greul colorat al lăicerelor, aude rudele vorbind în primul rând, spre minunea graiului matern. Mai şoaptă. Imaginea în care descoperim o copilărie târziu se va orienta spre cititorul matur pentru care plină de singurătate, cum este cea din poezia Melcul va scrie numeroase volume de versuri: Versuri (Pleacă soarele cel bun, / Eu mă culc poveşti-mi (1965), Numele tău (1968), Un verde ne vede spun. / Dar nici una nu-i frumoasă. / Greu e singurel (1976), Taina care mă apără (1983), Cel care sunt în casă), precum şi a copilăriei în general, imaginea (1987), Fiindcă iubesc (1980), Steaua de vineri fi ului pierdut în război (vezi poezia Cămăşile) sau a (1978), Rădăcina de foc (1988), Hristos nu are tatălui (vezi poezia Formular) completează universul nici o vină (1991), Rugăciune pentru mama (1994) exilului interior din poezia lui Grigore Vieru, care Strigat-am către tine (1999), volume antologice: motivează întru totul implicarea sa ulterioară în Scrieri alese, Acum şi în veac (patru ediţii: 1997, lupta de emancipare a conaţionalilor săi, scriind 1999, 2000, 2001) ş. a., însă într-o profesiune de numeroase poezii mobilizatoare consacrate revenirii credinţă va susţine: Poezia mea de acolo porneşte, la scrisul latin şi punerii limbii române în drepturile din copilărie. Ferice de copii care au descoperit şi ei fi reşti, texte pentru cântece la fel de înfl ăcărate mai descoperă încă miracolele limbii materne prin ca ale lui Mateevici. Se desprinde din toate acestea intermediul versurilor lui Grigore Vieru: Pe ramul verde tace/ O pasăre măiastră. /Cu drag şi cu mirare/ confi guraţia unui itinerar identitar vechi, aproape Ascultă limba noastră/ De-ar spune şi cuvinte,/ biblic. Dar nu lipsesc nici accentele modernităţii Când cântă la fereastră,/ Ea le-ar lua, ştiu bine,/ Din specifi ce insului acaparat de viteze. Mai exact, este limba sfântă a noastră! Chiar şi un singur exemplu, vorba de imaginea omului care presimte criza unei cum e acesta, este o dovadă că Vieru şi-a conceput modernităţi ce culminează, astăzi, cu generaţia creaţia în spiritul lui Mateevici. Probabil anume din omului „furat” de calculator. această cauză autorul verdelui ce ne vede, apreciat, De acolo, din sfera aprofundată a trăirii simple, de exemplu, de către criticul literar Alex. Ştefănescu aproape arhaice, din sfera exilului interior, poetul, pentru „conştiinţa valorii imense a limbii”, a ajuns să afl at în căutarea rădăcinilor strămoşeşti, optează fi e, după cum observă şi criticul Theodor Codreanu, în favoarea marginalizării limbajului de lemn. În cel mai citit scriitor român din toate timpurile. Dar locul acestuia el propune limbajul simţurilor, al lucrul acesta s-a întâmplat, deoarece însuşi poetul simplităţii concepute ca un fi r al Ariadnei, capabil şi-a crescut cititorii. Fiind în Franţa în componenţa de a ne redescoperi calea pierdută către strămoşi, unei delegaţii care a participat la lansarea antologiei către rădăcini. Simplitatea versului lui Grigore Echos poetiques bessarabienne, le spuneam Vieru se explică prin vizionarismul său care pune 36 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Laudatio lui Grigore Vieru pe seama poeziei o dinamică colectivă capabilă bine cunoscută şi îndrăgită, îşi dezvăluie pe deplin să stimuleze atât redescoperirea rădăcinilor, cât sensurile anume în acest context. Grigore Vieru s-a şi a resorturilor sentimentelor adevărate. Iată un impus şi se impune prin curajul de a crede până la exemplu: Ca un copil aştept dimineaţa/ Până capăt, căci, precum spune Domnia sa Cine crede la lacrimi mi-e dragă viaţa! Acesta e un mesaj până la capăt, se dezleagă de spaimă. Este vorba, incredibil de optimist, lansat din întunericul nopţii în primul rând, de credinţa în puterea cuvântului. despicate cu fulgerul marii iubiri de viaţă. Este Prin creaţia sa Grigore Vieru a cultivat şi cultivă curioasă depăşirea stării exilului interior din poezia caracterul, iar caracterul, precum se ştie, nu poate lui Vieru, prin optimismul dătător de libertate fi înlocuit de inteligenţă, oricât de multă ar avea-o interioară, numai astfel fi ind posibilă armonia intelectualitatea ştiinţifi că şi artistică. Abia privită originară spre care tinde autorul, nutrind o vagă din perspectiva poemului Limba noastră întreaga nostalgie a limbajului primordial. Vizionarismul lui creaţie a lui Grigore Vieru, ni se prezintă în lumina ei Vieru, ca şi al tuturor autorilor şase- şi şaptezecişti, adevărată. Căci Vieru a vibrat şi vibrează ca nimeni s-a născut din reticenţa faţă de realitatea ideologică. altul la chemarea înaintaşului său dedicându-se De aceea ei vor pleda pentru redarea vigorii limbii graiului matern, poemele sale fi ind neîntrecute în materne, aceasta constituindu-se ca o ultimă redută frumuseţe în tot peisajul limbii române. Societatea a celui care scrie. Mama, graiul (este şi titlul unei întreagă de la noi îi este recunoscătoare lui Grigore antologii de poezie alcătuit de către Grigore Vieru), Vieru pentru întreaga sa creaţie iar Academia de numele (să nu uităm că Numele tău [1968] este Ştiinţe a Moldovei, conferindu-i astăzi titlul onorifi c un volum de versuri de mare rezonanţă în epocă), de Doctor Honoris Causa, confi rmă acest lucru. Îl plaiul constituie punctele de reper ale creaţiei felicităm pe poetul şi cetăţeanul Grigore Vieru cu lui Grigore Vieru. Explicaţia frecvenţei acestor acest prilej, dorindu-i multă sănătate, pentru că motive prezente şi în poezia altor scriitori din acum are nevoie mai mult ca oricând de ea, putere aceeaşi generaţie ţine de criza identitară pe care de muncă şi inspiraţie pe tărâmul creaţiei. personajul literar basarabean o resimte. Rupt de Vivat, crescat, fl oreat! albia fi rească a culturii româneşti, care devenise Discurs rostit cu prilejul conferirii lui Grigore un tabu, scriitorului îi revine soarta de a se referi Vieru a titlului Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. la sine-le său, la un sine sau un eu care are nevoie 30 august 2007. de identifi care. Aşa se explică refl exivitatea de care literatura basarabeană abundă, eu-l refl exiv al autorului operând prin grila unui sine colectiv. La Grigore Vieru conştiinţa refl exivă ia forma cântecului, cântecul fi ind, precum se ştie, o formă de exteriorizare a asupritului, autorul convertind suferinţa într-o formă primară a refl exivităţii, în cântec. Retragerea în sine o citim şi în titlul Numele tău, acesta semnifi când sine-le nominal, legătura cu familia, cu neamul. De precizat în acest context că termeni precum sunt „străvechi”, „primar”, „primordial” şi „arhaic” au o altă semnifi caţie, comportă mai curând sensul de „profund”, „autentic”. Relaţia cea mai „profundă”, mai „veche” rămâne a fi relaţia cu mama, care pentru Grigore Vieru semnifi că relaţia sacră cu Dumnezeu. Mai multe titluri de poezii sunt relevante în acest sens: Făptura mamei, Mâinile mamei, Ochii mamei, Părul mamei etc. Procedând astfel, autorul umple golul generat de pierderea Sine-lui, sursele Eu-lui regăsindu-le şi într-un Noi comunitar care este neamul sau într-un timp al copilăriei. Creaţia Foto: Vladimir Colos lui Grigore Vieru destinată micilor cititori, atât de Expoziţie în sediul A.Ş.M. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 37 Akademos

trăsătură aparte. Istoriceşte, limba noastră a fost LIMBA ROMÂNĂ: întotdeauna o rană şi o lacrimă. Aşa a fost să fi e, noi am privit lumea prin această rană şi prin această PROBLEME ŞI lacrimă. În anul de graţie al mişcării de renaştere EXIGENŢE naţională 1989 August 31, am trăit momentul adevărului Limbii Române, am trăit momentul credinţei Limbii române şi am trăit momentul Dr. conf. Vasile Cujbă, acţiunii Limbii române. Cu alte cuvinte, după atâta Decan facultatea Relaţii Internaţionale, amar de vreme, „pe al nostru picior de plai” s-a Ştiinţe Politice şi Administrative, USM reafi rmat convergenţa limbii române în ipostaza ei de Logos, Ethos, Pathos şi Praxis. Ziua de 31 August este pentru noi mai mult decât Toate acestea ne-au fortifi cat speranţa, că o zi importantă, ea este un simbol care nu numai că limba română în cele din urmă va deveni „Stăpâna ne prezintă, ci şi ne re-prezintă. Calitatea simbolică Noastră”, ceea ce înseamnă, în perspectiva a Zilei de 31 August, consecinţă a energiei spirituale eminesciană, instituirea unui mod de a fi , în primul totalizatoare, transcende locurile şi vremurile, rând prin limbă. Altfel spus, era indispensabil ca situaţiile individuale şi circumstanţele contingente, limba română să devină nu numai un mijloc de reuneşte şi exprimă comuniunea. comunicare, dar şi un spaţiu de expresie a unui mod Fireşte, tot ce este simbol impune nu doar de a fi . respect, ci şi pietate, fapt care ne ancorează, în Într-adevăr, era vorba de o acţiune anunţătoare ultimă instanţă, în lumea sacralităţii unde, cum ar şi ambiţioasă! Altfel nici nu putea fi ! spune poetul Ion Hadârcă, „umblăm smeriţi pe la În orice creaţie umană, inclusiv cea lingvistică, tainele cuvintelor limbii române, cum am umbla pe spunea poetul Vasile Voiculescu, primează acţiunea la icoane”. şi nu intenţia. Ceea ce s-a realizat în ţara Moldovei Afl ată în ipostaza de simbol naţional, Ziua de 31 începând cu 1989 - revenirea la alfabetul latin, August trebuie să se bucure de un tratament special conferirea limbii noastre a statutului de limbă de în memoria colectivă şi în conştiinţa publică actuală. stat, nu a fost decât o acţiune politică şi culturală de Precum alte simboluri naţionale, Limba Noastră cea mare anvergură. Din acel moment, ritmul fi inţării Română dezvăluie „punctul fi x”, axul central al noastre ca naţiune nu putea să nu coreleze cu ritmul orientării viitoare, punând capăt, astfel, relativităţii Limbii Române. şi confuziei care pe ici-colo încă mai persistă. În aşa Şi iată că s-a adeverit; ne poate salva ca neam mod, Limba română prin imanenţa sa dobândeşte nu numai „pâinea noastră cea de toate zilele”, ci şi un statut ontologic unic, graţie căruia ea nu poate să cuvântul matern, iar cuvântul matern era cuvântul apară şi să dispară funcţie de dorinţele şi/sau nevoile lui Dumnezeu. noastre zilnice. Fără a fi negativist, voi spune că întronarea În raport cu acest simbol unii, bineînţeles, limbii române în Cetate este departe de a fi o reuşită şochează socotind esenţiale alte lucruri. Pesemne incontestabilă. Da, am avut bucurii, dar am avut şi că în societatea noastră blasfemia, ignoranţa şi dureri. Oare de ce? Ce am putea obiecta în defi nitiv? incultura nu numai că sunt la modă, dar sunt şi Nu cumva, în cazul nostru, avem de a face cu rentabile. fenomenul luptei cu morile de vânt? Sărbătorirea acestei zile istorice ne oferă ocazia, Sunt întrebări care nu numai că te îmbie la un a câta oară, să refl ectăm cu gratitudine la trecutul exerciţiu intelectual, dar şi te pune pe gânduri. nostru recent şi să privim cu mai temeinică speranţă Se ştie că, în societăţile tradiţionale (de acest în viitor. tip este şi societatea noastră), minunea ţine doar trei Trebuie să amintim şi să ne amintim de cei (iar în zile, în rest e la modă „lasă că merge şi aşa”. Astfel această privinţă Universitatea de Stat din Moldova s-a întâmplat şi cu acţiunile noastre de promovare are motive de a se prezenta cu fruntea sus) care, şi apărare a Limbii române. În această privinţă propriu zis, au „Zidit Casa Limbii Române”. constatăm că nu este interesant decât ceea ce rămâne Aceasta a fost misiunea la care am fost chemaţi şi în stil, în expresie, nu numai în fapt, în eveniment. căreia trebuie să ne dedicăm cu toată fi inţa noastră. Noi, negreşit, am obţinut evenimentul 31 August Este o axiomă, limba oricărui popor este o mare 1989, dar am irosit stilul pe care evenimentul valoare reprezentativă. La noi, însă, limba are o respectiv l-a provocat. Or, stilul e evaluare de

38 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorLimba din român Europaă de Est şi Sud-Est cunoaştere convertită în valoare de expresie, în Dacă este aşa, atunci politicul nu poate să nu-şi caz contrar valoarea de cunoaştere inexpresivă este prezerve valoarea sa supraordonată în raport cu alte aspidă şi demobilizatoare iar valoarea de expresie determinisme. strict formală e caducă, vanitoasă, vicioasă. Ameliorarea situaţiei lingvistice din Moldova Regretăm faptul că astăzi, încă, le avem pe ambele. ţine de şansa limbii române de a-şi exercita exhaustiv În această perspectivă evaluarea acţiunilor de funcţiile. În acest context, limba de stat trebuie să-şi revigorare a Limbii Române este departe de a fi exercite dominaţia nu numai în sensul necesarului, doar pozitivă. Iar argumentele, cum s-ar spune, nu ci şi a sufi cienţei. Astăzi, oare, nu este ridicol ca se lasă cu una, cu două. limba de stat, în unele domenii, să fi e, încă, o limbă Este de constatat, afi rmă marele poet Grigore dominată? Vieru, că limba română nu este încă toată prin părţile Evident, disfuncţionalitatea limbii române în noastre. Iar savantul lingvist de talie europeană Republica Moldova nu se reduce doar la precaritatea Eugen Coşeriu menţiona, că în Republica Moldova politicii lingvistice, ci şi la calitatea vorbitorilor de cu limba română încă nu poţi ajunge pretutindeni. limbă română. Cu alte cuvinte, promovarea limbii Deşi de-a lungul anilor s-a efectuat o activitate române depinde de fi ecare dintre noi, indiferent de susţinută, organizată şi coordonată cu eforturi statut şi rol, iar în această privinţă nimeni nu poate substanţiale privind funcţionarea limbii române, fi mai presus de gramatică. uneori sau de multe ori am fost cu borşul la foc şi cu Viaţa şi cu siguranţă istoria noastră peştele în iaz. contemporană, din păcate, ne educă să relativizăm În contextul situaţiei lingvistice actuale marea totul, inclusiv, fenomenul limbii, să ne instalăm „în noastră problemă este cea a determinismelor sau, posibil”, în „se poate şi aşa”, formule care exprimă cum ar spune R. Aron, a ordinii imuabile şi constante la noi aproape o fi losofi e de viaţă. în relaţiile dintre fenomene. Oare nu ne aduc necazuri şi frustrări fl uctuaţiile determinismului politic? Vizavi de situaţia lingvistică indigenă, determinismul economic mai rămâne încă o variabilă dominantă? În această ordine de idei, de ce pe la noi este în vogă următorul raţionament: contează nu atât limba, cât ce este pe limbă? De ce n-am admite, că uneori o ia razna şi determinismul cultural care, după idee, ar trebui să fi e funcţional până în pânzele albe? Evident, între determinismele menţionate există o relaţie inextricabilă. Nu se cere să fi e subestimată valoarea unui sau altui determinism. Consider, însă, că primatul, deci, şi calitatea supraordonată, musai trebuie să revină determinismului politic. Sau, politicul este cel în cadrul căruia sunt aleşi cei care conduc sau domină. E o platitudine desigur, dar simt nevoia s-o spun: a conduce înseamnă a lua decizia şi respectiv a exercita decizia, iar a domina înseamnă a se impune, a stăpâni. Astfel acţiune politică nu poate să nu aibă iniţialitate, generalitate şi obligativitate. Din perspectiva teleologică determinismul politic fi e facilitează, fi e stânjeneşte, fi e zădărniceşte atingerea stării fi nale. Cât priveşte determinismul politic al societăţii noastre, acesta, printr-o politică lingvistică ştiinţifi că, trebuie să faciliteze nu doar schimbarea atitudinii faţă de limba română, dar şi garantarea securităţii lingvistice a statului care, nu în ultimul rând, trebuie să presupună nu doar Naşterea Fecioarei, 1808. Gherasim-Zugrav, loialitatea lingvistică a alogenilor, ci şi integrarea D. Stefan-sculpto. Din colecţiile Muzeului Naţional de lor lingvistică. Arte Plastice

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 39 Akademos

De ce unii moldoveni şi-au alungat limba este arhicunoscut - suntem ceea ce voim să fi m. română, au părăsit-o şi culmea, chiar au vândut-o? În acest sens, conaţionalii noştri sunt mai greu de Se explică toate acestea prin „întâmplări”, prin urnit, chiar dacă este inginer, agronom, economist oportunisme sau poate şi prin metehnele noastre sau funcţionar de stat. Ce să mai vorbim de celelalte naţionale? Sau poate aceste deviaţionisme pot fi categorii sociale? În această ordine de idei, nu pot explicate prin nenumăratele variante de cultură să nu-l invoc pe ilustrul fi losof C. Noica, care afi rma politică ce ne caracterizează, precum cultura politică că noi îl sărbătorim în fi ecare an pe Eminescu, de supunere „capul plecat sabia nu-l taie”, sau poate dar continuăm să fi m vinovaţi în două privinţe: cultura politică fatalistă „nu sunt vremurile sub întâi nu-l cunoaştem încă în întregime, apoi nu-l cârma omului, ci bietul om sub vremi”. facem cunoscuţi altora. Această evaluare poate fi Nu cumva mai important decât ce a făcut istoria extrapolată şi asupra situaţiei limbii române din din noi e ceea ce am făcut noi cu ceea ce a făcut Republica Moldova, adică, primo, n-o cunoaştem istoria din noi? încă în întregime, secundo, n-o facem cunoscută Da, vorba lui Eminescu „omul e o întrebare”. altora. Referitor la ultima evaluare, că nu o „facem Se întreba Eminescu: este omul o competenţă, o cunoscută altora”, reproşul minorităţilor etnice este inteligenţă, sau un caracter? cât se poate de justifi cat. Se pare că în raport cu lingvistica practică mulţi Fi-vom în stare să recuperăm aceste restanţe? moldoveni sunt o „întrebare în primul rând de Vom fi , iar în această privinţă un rol important caracter”. revine formării modelelor de vorbire corectă, care Nu putem să invocăm aici obsesia multor adesea pentru alolingvi sunt mai convingătoare şi moldoveni faţă de uz, fapt care generează complexe mai efi ciente. şi obstrucţionează însuşirea normelor. Mai mult, unii chiar îl speculează politic. Este regretabil faptul că unii sau chiar mulţi moldoveni se afl ă în chingile gândirii modelelor, sintagmelor şi expresiilor altor limbi. Drept urmare ne-am ales cu macaronizarea limbajului, ne-am ales cu schizoglosia şi în niciun caz cu mult trâmbiţatul bilingvism armonios. Nu glumă, societatea noastră continuă şi astăzi să rămână o societate a „ghiaghilor”, a „ghiochilor”, a „culioacelor” etc. Straniu de tot, ca şi cum cineva dintre concetăţenii noştri, de exemplu, ar fi citit povestea „Culiocul cu doi bani”. Cineva ar putea să-mi reproşeze că este vorba doar de o simplă deprindere. Într- adevăr, deprinderea este a doua natură a omului, dar ce facem cu prima natură a omului care, după cum afi rma M. Şora, caută armonia între orizontalitate şi verticalitate, între a fi şi a face. Noi trebuie să facem efortul intelectual sufi cient pentru depăşirea acestei situaţii or, Maica Domnului Îndurerata. XVIII, s. Sănătăuca, Soroca. Din fondurile Muzeului Naţional de Arte Plastice. 40 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorLimba din român Europaă de Est şi Sud-Est

În acest sens nu încape nicio îndoială că exempla ceva de învăţat. Or, nu e o ruşine să nu ştii, e o ruşine docent, adică exemplele instruiesc. Apropo, despre să nu vrei să ştii. N. Stănescu în acest context era modele. Se poate spune că şansa redresării noastre destul de tranşant afi rmând că trebuie să cunoaştem stă în raport direct cu posibilitatea de a dispune de limba română astfel încât să ajungem poligloţi de modele, stâlpi ai societăţii, cum le-a numit Ibsen. limbă română, ceea ce înseamnă, după N. Stănescu, Azi nu ne putem mişca aşteptând să avem şcoală de să ştim de 7 ori limba română ca instrument de calitate fără învăţători şi profesori pe măsură, stat comunicare. Vasăzică, cu cât mai mulţi vom de drept fără judecători dispuşi să-l asigure, viaţă înţelege că avem mereu de învăţat, dezvoltându-ne morală şi spirituală fără preoţi care să o întruchipeze astfel conştiinţa lingvistică, cu atât mai repede vom persuasiv, sănătate biologică fără medici devotaţi. progresa şi vom asigura, cum ar fi spus Ienăchiţă Prin urmare, este important ca societatea Văcărescu, „creşterea limbii româneşti”. moldovenească să genereze şi să valorifi ce modele Pentru aceasta avem nevoie de mai multă superioare de civilizaţie. O frecventă căutare şi conştiinţă naţională, „care ne ţine pe verticală, când formare de modele lingvistice, aşa cum am spus, se e foc pe pământ, când e jale în cuvânt” (Vasile realizează şi în domeniul limbii române. Romanciuc). În această perspectivă, avem nevoie de Eventualul model de vorbire corectă a limbii mai mult sine, căci sine-le ca expresie a conştiinţei române care ar trebui să existe, fi e în familie, fi e în profunde vine să proiecteze lumina în întunericul biserică, fi e în şcoală, fi e în administraţia publică, eu-lui. Adică tot zbuciumul nostru este şi trebuie să nu face decât să te modeleze. Şi nu te poate modela fi e, pe plan formal sau informal, ridicarea eu-lui la decât ceea ce te depăşeşte, ceea ce te umple de sine. Numai aşa sine-le ne aduce conştiinţa noastră admiraţie, cuvântul frumos al mamei, al preotului, mai bună. Avem nevoie, în ultimă instanţă, de mai al învăţătorului, al conducătorului etc. multă dragoste de sine fără teamă de a fi acuzaţi de A avea un model al limbii literare înseamnă a narcisism. Or, puţin narcisism în plus, nu strică. călca pe o urmă, a urma, a intra în comunitatea unei În drama Meşterul Manole prăbuşirea zidurilor tradiţii. Contează, deci, în ce realitate ne mişcăm şi durează timp de 7 ani. Ce simbolizare biblică! cu ce modele lucrăm. De aceea nimic nu justifi că În Republica Moldova prăbuşirea indolenţei şi abandonarea lor de plano. dezinteresului faţă de limba română durează, spre Astăzi, ce poate fi mai stringent decât străduinţa regret, prea mult timp. Păcatele Noastre! Şi totuşi, fi ecărui moldovean de a fi un model de exprimare revigorarea limbii române, asemenea Păsării corectă, confi rmând, astfel, conştiinţa lingvistică, Phoenix, este de nestăvilit. Nouă nu ne rămâne adică cunoştinţe de lexic, morfologie, sintaxă etc., decât să o ajutăm cu munca pasionată în primul fapt care i-ar permite să facă distincţia dintre limba rând, pentru că restul, spunea L. Blaga, e destin, exemplară sau literară şi dialect sau graiul local. În numai destin. Numai aşa vom fi în pas cu timpul această privinţă profesorii universitari, de exemplu, şi/sau poate îl vom devansa. Urmând îndemnul lui trebuie să fi e la înălţimea aşteptărilor, făcând M. Eliade din „Invitaţie la bărbăţie” vom spune concurenţă oricui. Şi, dacă unii profesori universitari şi noi cu referire la situaţia limbii române din „petrec perechea”, „precaută întrebările”, „apără Republica Moldova: haideţi, domnilor, mai domol disertaţia”, „citesc lecţia” etc., atunci ce mai rămâne cu tânguirile, mai domol cu disperarea. Într-adevăr, din modelul pe care studenţii trebuie să-l urmeze?! astăzi momentul nu este atât al discuţiilor, „unii ar De aceea, orice cadru didactic, indiferent de spune chiar al gargarei pietiste şi lemnăriei retorice”, profesie, trebuie să subscrie la următorul deziderat cât în primul rând al acţiunilor. În acest sens, cu – Limba română este şi profesia mea. Este de siguranţă contează res, non verba. datoria noastră, a profesorilor universitari, să-i Limba română este un domeniu pentru care conducem pe studenţi prin labirintul limbii române, trebuie să luptăm mereu. Aceasta e premisa. Iar indicându-le ieşirea din impas. Cât mai incitant, cât concluzia? Concluzia trebuie să o tragem fi ecare mai accesibil, cât mai antrenant, neplictisitor. dintre noi. A urma, însă, modelul limbii române, fi e vorbite, fi e scrise presupune, în primul rând, răspunderea Discurs rostit în senatul USM de Ziua decisivă pentru cultivarea ei în sens că mereu avem Naţională a Limbii, 31 august 2007

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 41 Akademos

Orientarea spre individ ca entitate era califi cată OMUL CA AGENT ŞI prin anii ’20,’30 drept umanism îngust. Ba chiar şi mai apoi unii ideologi sovietici continuau să OBIECTIV SOCIAL considere că totul trebuie să fi e realizat de către mase şi pentru mase. Într-o aşa accepţiune societatea este ÎN CONTEXTUL personalizată, iar individul este depersonalizat, omul evoluează mai mult ca obiect al acţiunii exterioare, TRANZIŢIEI ca produs al dezvoltării sociale şi mai puţin ca subiect activ, ca sursă a dezvoltării societăţii. Din Acad. Alexandru Roşca această stare de lucruri mai derivă o ipostază a omului: el este solicitat mai mult ca mijloc şi mai Din anul 1990 sub egida ONU a început puţin ca scop. Chiar şi prin anii ’70,’80 societatea elaborarea “Rapoartelor naţionale cu privire la se asemăna în mare măsură cu o echipă teatrală, în dezvoltarea umană”, prezentate anual opinii publice care nu existau actori înzestraţi fi ecare cu caracter şi locale şi internaţionale. Din acelaşi an, în baza creativitate proprie, iar rolurile lor părând contopite rapoartelor naţionale sunt elaborate rapoartele într-o operă a cărei autor era în primul rând considerat globale asupra dezvoltării umane, în care fi ecărei partidul de guvernământ. ţări îi revine locul său în lume conform indicilor Factorii şi mecanismele care, pe de o parte, stabiliţi. contribuiau la hipertrofi erea societăţii, la defi nirea Este de menţionat că Republica Moldova ei ca subiect autonom, iar, pe de altă parte, favorizau a aderat la acest proces ceva mai târziu şi primul “procrustrarea” masivă a indivizilor, devenise la raport naţional a fost lansat în 1995 în cadrul unei un moment dat frâne ale dezvoltării normale atât conferinţe care a avut loc în incinta A.Ş.M. Însăşi a societăţii, cât şi a omului. S-a impus necesitatea sintagma “dezvoltare umană” reclamă orientarea modernizării structurilor politice, economice şi dezvoltării spre om, spre îndestularea necesităţilor sociale. Chiar din start scopul transformărilor sale de viaţă şi spre facilitarea afi rmării sale plenare iniţiate era crearea condiţiilor obiective pentru o în domeniul de activitate pe care l-a ales. manifestare mai amplă şi mai reală a omului ca agent La elaborarea conceptului de dezvoltare umană al acţiunii sociale, pentru trecerea de la o societate, şi-au adus contribuţia analişti notorii din diferite în care prea multe lucruri erau fatal predeterminate, ţări. Ca atare, acesta nu este un concept cu totul nou, la o societate mai deschisă, cu posibilităţi mai largi diverse aspecte ale sale au fost preluate din diferite pentru individ de a opta şi de a decide fără imixtiuni doctrine social-fi losofi ce şi politice de inspiraţie permanente din exterior. social-democratică. Deci, supunerea peste măsură a individului Unul din obiectivele majore ale acestui gen circumstanţelor exterioare urma să fi e înlocuită prin de dezvoltare prevede sporirea responsabilităţii ridicarea acestuia la condiţia de făuritor al propriului oamenilor pentru propriul destin, evitând destin. În ultima instanţă anume aceasta era ipoteza transformarea lor în executori mecanici ai unor de lucru şi ţinta fi nală a demolării instituţiilor şi dispoziţii venite din exterior, cum ar fi şi cele impuse structurilor precedente, considerate de mai mulţi de organele centrale de conducere. reformatori ca total neefective şi incorigibile. Pentru spaţiul ex-sovietic această prioritate În văzul şi, într-o anumită măsură, cu aportul a avut să însemne ceva foarte important. Aici, nostru, se instituie o nouă situaţie social-istorică. pe parcursul mai multor decenii, în rezolvarea Pare să fi e înregistrate şi unele succese în crearea problemelor (atât teoretice cât şi practice) se reieşea condiţiilor obiective de transformare a omului de regulă din întâietatea societăţii faţă de individ, în agent activ al dezvoltării. Este vorba despre accentul principal era pus pe mase, pe comunitate legalizarea şi implementarea pluralismului şi colectivism. Realizarea unor grandioase proiecte economic, politic, cultural-ideologic. Libertatea şi programe de dezvoltare se făcea în mare măsură antreprenoriatului privat, democratizarea, prin sacrifi carea intereselor vitale ale generaţiilor concurenţa economică şi politică etc, au menirea de existente în numele celor viitoare. În condiţiile de a crea un spaţiu, un mediu, un climat în care omului atunci omului îi revenea preponderent postura de i se va oferi mai multe variante (subliniez “variante” şurub în imensul agregat social, ale cărui principii de şi nu “posibilităţi”) de a alege, de a se manifesta, de funcţionare obiectiv îl predeterminau pe individ să a se afi rma. acţioneze în limitele înguste ale normelor stabilite. Nu întâmplător am atras atenţia asupra

42 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorFiloso din fiEuropa e de Est şi Sud-Est inadmisibilităţii confundării termenului “variantă” modernizări edifi catoare. Sub aspect uman avem, ca cu termenul “posibilitate”, deşi chiar şi în cele urmare, prea mulţi agenţi sociali care activează fără mai riguroase, la prima vedere, studii aceste niciun fel de scrupule, de simţ elementar al măsurii, noţiuni sunt sinonimizate. Ţinând să introduc în lipsiţi totalmente de responsabilitate, de modestie, această problemă o notă de claritate, menţionez că abuzând din plin de situaţii incerte, de posturi şi liberalizarea economică şi politică prin sine însăşi funcţii care le revin chiar şi în instituţiile de stat şi oferă numai variante de alegere, dar nu şi posibilităţi de menire publică. Corupţia, degradarea morală, reale de a decide, de a acţiona şi de a realiza varianta criminalitatea căpătase proporţii fără precedent îndrăgită. Cu alte cuvinte liberalizarea economică şi chiar din pragul reformării. Acestea fusese efectele politică prin sine însăşi, adică fără a fi însoţită de o perverse ale bunelor intenţii (dar rău realizate) politică socială democratică şi echitabilă, nu poate de a liberaliza viaţa socială în scopul activizării crea condiţii obiective pentru manifestarea liberă a potenţialului creator al omului. Am putea spune că omului. Xerţin avea multă dreptate când afi rma că un popor Însă, în primele etape ale perioadei de trecere, nu poate fi eliberat mai mult decât el este liber din astfel de completare a liberalizării printr-o politică interior, decât el este în stare (adăugăm noi) să socială, adecvată scopului activizării omului ca suporte povara responsabilităţilor pentru libertăţile agent social, nu a avut loc. Mai mult ca atât, au fost obţinute. În lipsa rigorilor juridice, criteriilor, comise erori grave în însăşi strategiile şi procedeele normelor şi tradiţiilor civilizate prea mulţi s-au tactice de liberalizare, la care nu ne vom opri aici. desfrânat şi au intrat în altă extremă, care sfi dează Anume erorile privind privatizarea şi alte modalităţi orice principii de convieţuire în societatea umană. de reformare au condus în cea mai mare măsură la Intrarea efectivă în normalitate presupune colapsul economic, iar acesta din urmă – la frustrarea realizarea mai multor schimbări sistemice, care politicilor sociale de suport fi nanciar necesar pentru nu se vor produce de la sine. Nu trebuie să credem a obţine în urma transformărilor rezultate pozitive că mecanismele relaţiilor de piaţă vor transpune sub aspectul dezvoltării umane. lucrurile pe o bază mai rezonabilă fără intervenţia În felul acesta, societatea a intrat într-un cerc statului. Or, anume slăbiciunea statului, cauzată vicios, în cadrul căruia a fost puternic viciat însăşi de orientările prea liberaliste ale reformatorilor omul cu toate dimensiunile sale existenţiale. din prima tranşă, a zădărnicit crearea condiţiilor Profi tând de imperfecţiunile legislaţiei şi de obiective necesare activizării factorului uman, invaliditatea puterii, neavând un mediu obiectiv lărgirii spaţiului şi posibilităţilor afi rmării omului ca sufi cient pentru o afi rmare pozitivă, prea mulţi s-au agent al dezvoltării sociale. Reformele, concepute hazardat din start în activităţi distructive, iar o parte ca mijloc de propulsare a indivizilor spre noi orbite şi mai mare, cu un înalt capital uman au plecat pe ale creativităţii, prin nişte manipulări ciudate şi parcurs în căutarea mijloacelor de existenţă peste deturnări de sensuri au devenit scop în sine, iar omul hotare, unii din ei poate pentru totdeauna. În urma a fost aruncat peste bord şi lăsat exclusiv în paza migraţiei forţei de muncă deosebit de afectat a cerului. Eliberarea omului de presiunea exercitată devenit satul. Marea majoritate a celor rămaşi în din exterior nu trebuie să însemne excluderea lui din ţară s-au transformat în ostatici ai unor condiţii de sfera preocupărilor statului. Chiar şi în condiţiile viaţă şi de activitate extrem de nefavorabile, mulţi relaţiilor de piaţă avansate şi pe deplin mature au rămas fără de lucru, şi numai o cotă foarte mică a omul rămâne un obiectiv primordial al politicilor agenţilor sociali activează în conformitate cu rigorile şi acţiunilor sociale elaborate şi întreprinse de stat. economiei şi relaţiilor de piaţă, în măsura în care Această ipostază a omului de obiectiv al dezvoltării acestea au început să funcţioneze mai mult sau mai trebuie ţinută în vizor mai ales în procesul tranziţiei, puţin normal. În acest cadru de idei vom remarca ceea ce la noi nu a avut loc în fazele incipiente ale că câştigurile acelora plecaţi la muncă neagră peste perioadei de trecere. hotare sunt implementate în producţie în proporţii În legătură cu ipostaza omului ca obiectiv cu totul nesemnifi cative (în jurul la 1%). al politicilor sociale ar putea să apară reproşuri Prin urmare, avem la activ demolarea vechilor din partea unor oponenţi, adepţi efervescenţi ai condiţii de activitate, dar nu le avem în măsura liberalismului, cum că fi ecare îşi croieşte destinul sufi cientă pe cele preconizate. Schimbarea în felul său, fără susţinere din partea statului. Însă, paradigmelor de dezvoltare s-a împotmolit în în aşa caz, cum rămâne cu dictonul că “nu individul difi cultăţi anume din cauza că reformele au demarat există pentru stat, ci statul pentru individ”? Dacă acum 15-16 ani prin distrugeri din temelie şi nu prin dăm crezare acestui dicton, atunci suntem în drept

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 43 Akademos să aşteptăm anumite implicaţii ale statului în viaţa schimbe lucrurile spre mai bine în această sferă, individului, acţiuni concrete în vederea protejării, utilizând metodologii şi sisteme doctrinare adecvate asigurării securităţii sociale a acestuia. Prin aceasta modelului social european, axat pe principiile, este catalogată calitatea omului de obiectiv major al normele şi obiectivele statului bunăstării / statului politicilor sociale ale statului. social. În repetate rânduri actualele ofi cialităţi Din cele expuse putem deduce că sporirea de cel mai înalt rang menţionează că una din potenţialului creator al omului reprezintă un priorităţile de bază ale guvernării este elaborarea şi deziderat ce poate fi realizat nu numai prin eforturile implementarea politicilor privind instituirea treptată individuale ale fi ecăruia, dar şi prin activităţi ale a statului social. Realizarea acestui scop presupune: subiecţilor colectivi, cum sunt, în primul rând, asigurarea nu numai a drepturilor politice, dar şi organele conducerii statale de toate nivelurile. În sociale ale omului; încadrarea maximal posibilă în acest sens se va urmări atât evitarea practicilor câmpul muncii; depăşirea excluderii sociale; accesul de tutelare peste măsură a individului, ceea ce liber la educaţie şi ocrotirea sănătăţii; asigurarea conducea odinioară la aşa-zisul “paternalism socială în caz de boală, invaliditate şi bătrâneţe etc. social” şi la pierderea persoanei orientate spre sine, În fond este vorba, pe de o parte, despre stoparea cât şi stoparea strangulării insului prin circumstanţe şi chiar depăşirea degradării potenţialului uman, nocive pe care el nu le-a ales benevol. Omul nu poate stimularea spiritului civic al fi ecăruia, tendinţelor să se afi rme plenar ca agent social fără a fi totodată de agregare socială, iar pe de altă parte, despre un obiectiv ferm al acţiunilor întreprinse de factorii sporirea responsabilităţii ce îi revine statului faţă de şi structurile guvernamentale. Este inadmisibilă prezentul şi viitorul acestui popor. încorporarea totală a individului în viaţa grupului, însă nu este mai acceptabilă nici lăsarea lui exclusiv în voia soartei. Chiar având la start şanse aproximativ egale de afi rmare, indivizii umani nu le valorifi că în aceeaşi măsură, cauzele fi ind foarte diferite, inclusiv diferenţele înnăscute dintre oameni. Dar când la aceste diferenţe naturale se mai adaugă cele social-economice startuale, o anumită parte a populaţiei devine marginalizată, este exclusă din cursa competitivă pentru un statut social pe potriva capacităţilor de care dispune. Reformarea frauduloasă a societăţii moldave din ultimul deceniu al secolului trecut a împins spre periferiile societăţii categorii numeroase de oameni, care în trecut muncise fără preget, dar pe care “comuniştii” de odinioară, pervertiţi de urgenţă în “democraţi”, i-au sacrifi cat unui “nou viitor luminos”, lipsindu-i de mijloace de existenţă cât de cât satisfăcătoare. Prin aceasta a fost încălcat încă un principiu general recunoscut al dezvoltării umane: neadmiterea creării unor condiţii mai bune de viaţă pentru o generaţie din contul alteia. Am creionat în linii generale doar câteva momente privind situaţia puţin agreabilă din domeniul dezvoltării umane. Viziunea de sinteză asupra omului ca agent social şi ca obiectiv de protecţie al politicilor guvernamentale pune în evidenţă afectarea ambelor ipostaze ale acestuia, fapt care rezultă nemijlocit din defi cienţele pretinsei modernizări din primele etape ale perioadei de tranziţie. Conducerea Republicii Moldova, Molenie Ioan Teologul (fragment din Rastignire). indiferent de coloratura sa politică, va trebui să XVIII. Din colecţiile Muzeului Naţional de Arte Plastice 44 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCercetare din sociologic Europa deă Est şi Sud-Est

întreprins pentru a îmbunătăţi mersul reformei în REFORMAREA ştiinţă? - 82 procente sunt de părere că e necesar de a asigura o fi nanţare satisfăcătoare a cercetărilor ŞTIINŢEI – LA ştiinţifi ce şi inovării la direcţiile prioritare, 28 la sută se pronunţă pentru crearea posibilităţilor adecvate NIVELUL CERINŢELOR privind aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifi ce în practică, înfi inţarea în cadrul Academiei a unor SOCIETĂŢII subdiviziuni care ar fi preocupate de aplicarea rezultatelor ştiinţifi ce în toate sferele activităţii. Andrei Timuş, Şi totuşi, peste 26 procente din numărul celor Membru corespondent al A.Ş.M. chestionaţi au declarat că le vine greu să aprecieze Ion Rusandu, reformele ştiinţei, întrucât nu sunt bine informaţi. Materialele cercetării atestă că peste 65 la Doctor habilitat în ştiinţe economice sută consideră drept satisfăcătoare activitatea ştiinţifi că a instituţiilor în care lucrează, însă 33%, Recent colaboratorii ştiinţifi ci ai Secţiei de adică o treime, consideră activitatea ştiinţifi că a Sociologie a Institutului de Filosofi e, Sociologie instituţiilor puţin sau chiar deloc satisfăcătoare. şi Ştiinţe Politice al A.Ş.M. au efectuat o cercetare Cauzele principale sunt: lipsa fi nanţării adecvate a sociologică privind mersul reformei ştiinţei în cercetărilor, lipsa utilajului, instalaţiilor, reactivelor corespundere cu Codul ştiinţei şi inovării şi afi rmarea necesare, 9% afi rmă că şi lipsa de iniţiativă a acesteia ca bază a dezvoltării social-economice a organelor de conducere. Republicii Moldova. Ţinem să remarcăm atitudinea critică a Scopul cercetării: relevarea atitudinii savanţilor faţă savanţilor. Circa 32% dintre ei consideră activitatea de reformele care se înfăptuiesc în instituţiile ştiinţei; sa ştiinţifi că ca fi ind puţin satisfăcătoare. Aproape estimarea direcţiei în care evoluează reforma; în ce fi ecare al doilea din numărul celor chestionaţi au măsură aceasta contribuie la activizarea, stimularea caracterizat condiţiile lor de muncă drept puţin muncii creatoare a savanţilor; relevarea opiniilor, sau deloc satisfăcătoare, mai ales din cauza lipsei evaluărilor savanţilor privind direcţiile strategice, fi nanţării la timp a cercetărilor, precum şi lipsa rezultatele investigaţiilor, corespunderea acestora din formelor permanente de creştere a califi cării urmă cerinţelor social-economice ale republicii. specialiştilor (stagiere în centrele ştiinţifi ce de Eşantionul cercetării a fost elaborat prin metoda prestigiu, deplasări ştiinţifi ce). de cote, alegerea proporţională în dependenţă de Analizând rezultatele investigaţiilor ştiinţifi ce, 63 domeniile ştiinţifi ce, serviciile, funcţiile şi titlurile, la sută din respondenţi sunt de părere că ele corespund gradele ştiinţifi ce ale colaboratorilor ştiinţifi ci. Acest integral cerinţelor socio-economice a republicii, eşantion a constituit 639 respondenţi. Cercetarea fi ecare al treilea consideră că ele corespund doar sociologică este reprezentativă în concordanţă cu parţial. Aşadar, din rezultatele cercetării sociologice variabilele studiate. reiese că principalele condiţii privind organizarea Din rezultatele cercetării sociologice rezultă că în linii mari reformarea ştiinţei evoluează şi sporirea efi cienţei rezultatelor ştiinţifi ce sunt: într-o direcţie bună şi contribuie la creşterea fi nanţarea adecvată a cercetărilor ştiinţifi ce (78%); efi cienţei investigaţiilor şi inovării ştiinţei. 54 la ridicarea nivelului de trai al colaboratorilor sută consideră că direcţia reformelor în domeniul ştiinţifi ci (56%); accesul la utilajul necesar, reactive, ştiinţei şi inovării este corectă. Două treimi din computere performante etc. (48%); consolidarea numărul doctorilor habilitaţi, precum şi a savanţilor colectivelor ştiinţifi ce, crearea motivaţiei adecvate care colaborează în domeniul ştiinţelor biologice, în mijlocul savanţilor (38%); perfecţionarea sistemei chimice şi ecologice au menţionat că direcţia de informare tehnico-ştiinţifi că (35%); comenzile realizării reformelor este bună şi rezultativă. O concrete ale ministerelor şi guvernului (28%); asemenea apreciere demonstrează aproape 78 la ameliorarea activităţii de editare a rezultatelor sută din numărul membrilor Asambleei Academiei cercetărilor efectuate (24%). de Ştiinţe care au participat la cercetarea prezentă. E de menţionat, că 67 la sută din savanţii În comparaţie cu rezultatele cercetării efectuate în anchetaţi au declarat că ei posedă rezultate ştiinţifi ce anul 2006, aprecierile sunt într-o anumită creştere, de valoare care pot fi implementate în practică, mai ales din partea reprezentanţilor ştiinţelor exacte conştientizând că actualmente Academia de Ştiinţe - chimice, biologice, matematice. a Moldovei a devenit prin Codul de ştiinţă şi inovare La întrebarea: Cum credeţi, ce ar trebui de cel mai înalt for al ştiinţei şi inovării ţării. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 45 Akademos

a economiei inovaţionale. Potenţialul Secţiei este ACTIVITATEA SECŢIEI axat pe 3 domenii largi: Matematică, Economie şi Informatică. Deci, şi din aceste considerente, crearea ŞTIINŢE ECONOMICE unui institut de informatică este justifi cată. În perioada activităţii mele în funcţie de ŞI MATEMATICE ÎN Coordonator al SŞEM, din ianuarie 2005 până în prezent, am trecut împreună cu Secţia şi cu colegii PRIMA JUMĂTATE A din alte secţii prin două evenimente de amploare: optimizarea structurală şi alegerile noilor membri ai ANULUI 2007 A.Ş.M. Am avut destule şedinţe la Birou, în institute, în comisii, etc., cum am avut şi multe momente de Gh. Mişcoi, disconfort, neplăcute. Membru corespondent al A.Ş.M. Una din problemele care trezeşte îngrijorare şi Academician Coordonator al Secţiei Ştiinţe care rămâne în vizorul Secţiei este interacţiunea Economice şi Matematice dintre domeniile de cercetare matematică şi economică. În această direcţie s-a acumulat o Secţia Ştiinţe Economice şi Matematice experienţă bogată care pe parcursul anilor 1990 gestionează activitatea ştiinţifi că în domeniile – 2000, din nefericire, a fost pierdută. În IMI economie, matematică şi informatică a membrilor până la 1990 au activat 2 laboratoare de modelare instituţionali ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei: matematică a proceselor economice şi un sector Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), teoretico – aplicativ de Teorie a Probabilităţilor Institutul de Matematică şi Informatică (IMI) şi care, în afară de cercetarea fundamentală în Centrul de Resurse şi Reţele Informaţionale (CRRI), domeniu, se ocupau şi cu realizări aplicative. Însă, precum şi a membrilor de profi l – Academia de în urma unor reorganizări în cadrul IMI, precum şi a Studii Economice din Moldova (ASEM), facultăţile salarizării insufi ciente, aceste structuri au dispărut, corespunzătoare ale Universităţii de Stat din persoanele cu experienţă şi titlu au plecat (care la Moldova (USM), Universităţii Tehnice din Moldova Universităţi, care peste hotare). Acum SŞEM depune (UTM) şi Universităţii de Stat din Tiraspol cu eforturi pentru a restabili experienţa pierdută. S-a sediul la Chişinău (UST). Sperăm să ni se alăture întocmit o listă a persoanelor cu experienţă în în curând facultăţile respective ale Universităţii de aplicarea metodelor matematice în economie. A Stat „Al. Russo” şi Universităţii Pedagogice de Stat început activitatea un seminar ştiinţifi c republican „I.Creangă”, precum şi, în calitate de membru afi liat, “Probleme actuale ale economiei naţionale”, care a Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. pus în discuţie şi a aprobat metodologia de evaluare Cum din Secţia Ştiinţe Economice şi a proiectelor investiţionale în condiţii de certitudine Matematice fac parte la ora actuală doar două şi incertitudine în cadrul unui proiect comun. Asta, organizaţii instituţionale – IMI şi IEFS, Institutul însă, nu-i sufi cient. de Management şi Dezvoltare Rurală fi ind, din Am avut ocazia nu o dată să afi rm că ştiinţa păcate, recent desfi inţat, uneori se fac reproşuri matematică dispune de resurse şi realizări destul de genul „aveţi numai 2 (3) institute academice şi de efi ciente care pot fi aplicate în economie. Dar vă plângeţi de probleme”. În opinia mea, SŞEM, matematica are şi limbajul ei specifi c, de aceea multe potrivit cerinţelor actuale, ar trebui să cuprindă 4-5 rezultate rămân necunoscute şi nevalorifi cate. institute. În acest caz probleme ar fi mai puţine. Este, În continuare o să mă refer la o problemă însă, bine ştiut, că pentru crearea de noi structuri stringentă care permanent se afl ă în vizorul conduce- se cer anumite premise. Evenimentele din ultimul rii Academiei. Ea poate fi formulată astfel: care este timp arată că există astfel de premise pentru crearea impactul procesului de cercetare şi inovare asupra unui institut în domeniul informaticii. Într-adevăr, economiei naţionale? Recent Preşedintele A.Ş.M., Moldova a păşit pe calea economiei inovaţionale, acad. Gh. Duca a aprobat un proiect de cercetare deci este absolut necesară susţinerea informatică şi destinat IFES pentru elaborarea indicatorilor informaţională a proceselor economiei inovaţionale. statistici ce ar putea formaliza acest impact. Una din Vectorul economiei inovaţionale este de lungă durată, căi în soluţionarea acestei probleme ar consta într-o de o importanţă majoră pentru economia naţională. nouă modifi care a cunoscutei formule De aceea este necesară o structură competitivă şi Cobb–Douglas Q = A · Lα K(1–α) experimentată pentru promovarea informaţională În prezent sunt cunoscute mai multe modifi cări 46 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 ConferinţŞatiin Academiilorţe economice din Europaşi matematice de Est şi Sud-Est ale acestei funcţii, inclusiv modifi carea propusă de Cu toate acestea, putem menţiona şi unele savantul R. Solow, Laureat al Premiului Nobel, de rezultate îmbucurătoare. În anul curent se fi nisează a considera parametrul A funcţie dependentă de cercetările pe 6 teme instituţionale din cadrul IEFS timp şi factorul de creştere. S-ar putea de analizat şi 5 în cadrul IMI. Numărul de proiecte noi câştigate un caz mai general, considerând acest parametru de către colectivele de cercetare a suportat un salt A o variabilă aliatoare sau un proces stochastic, ce cantitativ (tab.1). La IMI proiectele internaţionale ne-ar permite să luăm în consideraţie şi infl uenţa s-au dublat, IEFS s-a încadrat activ în procesul de factorilor aleatori. cercetare după perioada de reforme drastice prin În domeniul ştiinţelor economice s-au făcut care a trecut. încercări de a reconfi gura şi reactualiza tematica Direcţiile de cercetare în matematică şi de cercetare. Am avut şi şedinţe cu specialiştii din informatică cuprind cercetări fundamentale în domeniu, şi câteva mese rotunde. O masă rotundă algebră, logica matematică, geometrie, topologie şi a fost prezidată de prim-viceprim-ministru d-na ecuaţii diferenţiale, studierea problemelor actuale Zinaida Greceanâi. Cu toate acestea, cercetarea ale matematicii aplicate, modelarea matematică şi în domeniul ştiinţelor economice rămâne a avea optimizarea de cercetări în domeniul informaticii, predominant un caracter descriptiv, şi nu unul analitic tehnologiilor informaţionale. deductiv cum ar trebui să fi e. Nu s-a încununat cu succes nici înaintarea unui nou Program de Stat, el Cercetările economice sunt orientate spre nu a trecut nici măcar prima etapă a expertizei. investigarea şi implementarea modelelor şi Multă îngrijorare trezeşte Centrul de Statistică al mecanismelor de creştere economică; perfecţionarea IEFS. Este vorba despre lipsa specialiştilor califi caţi. sistemului informaţional statistic în vederea integrării Completarea centrului cu specialişti în domeniu este europene; economie agroalimentară şi dezvoltare o cerinţă pe care nu o putem ignora cel puţin din rurală; perfecţionarea sistemului fi nanciar-monetar următoarele considerente. Se ştie că astăzi se fac şi orientarea lui spre economia reală; reformarea diferite sondaje, testări, în baza cărora se operează sferei sociale: mecanismele realizării, consecinţele cu date statistice. Nimeni, însă, nu are grijă să economice, sociale, umanitare ale acesteia; impactul verifi ce, dacă datele cu care se operează satisfac aşa asupra populaţiei Republicii Moldova; integrarea numitul principiu al stabilităţii statistice. Daca datele Republicii Moldova în circuitul economic mondial. nu îndestulează acest principiu, atunci nu poate fi S-au încadrat activ în cercetare şi membrii de garantată veridicitatea concluziilor. Bănuiesc, însă, că profi l ai Secţiei (tab.2), cu toate că fi nanţarea nu a mulţi specialişti din aşa numita „statistică economică” nici nu au auzit despre aşa ceva. Iată de unde şi fraza suportat modifi cări esenţiale faţă de anul precedent binecunoscută „statistica minte”. (tab.3).

Tabelul 1 Tabelul 2 Activitatea în prima jumătate a a.2007 Cercetări ştiinţifi ce ale membrilor de profi l în raport cu a.2006 IMI IEFS CRRI US ASEM USM UTM 2007/ 2007/ 2007/ Tiraspol 2006 2006 2006 Proiecte 1751 Proiecte în cadrul 4 / 3 2 / - - / - instituţionale Programelor de Stat Proiecte din cadrul Proiecte pentru tineret 2 / 2 3 / - - / - 12- - programului de Proiecte internaţionale în 8/4 - /2 - / - stat derulare Proiecte 131- Publicaţii 32/144 34/79 4/30 internaţionale Publicaţii, Nr. de conferinţe la care 4 / 3 7 / 8 2/5 17 5 4 4 s-a participat monografi i Participarea Participări la seminare, -811la conferinţe - 9 13 - mese rotunde internaţionale

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 47 Akademos

Tabelul 3 În prima jumătate a anului 2007 cercetările din Finanţarea cercetărilor ştiinţifi ce în cadrul Institutului de Matematică şi Informatică domeniile Economie, Matematică şi Informatică s-au soldat cu următoarele rezultate: Instituţii Finanţa- Finan- Nr.proiecte Volumul de Secţia Matematică Teoretică. Pentru sistemul re total, ţare din instituţiona- fi nanţare n-dimensional diferenţial de tip Darboux cu a.2006, surse le/ volumul din mijloa- neliniarităţi de gradul 2 au fost găsite formulele mii lei bugetare, de fi nanţa- ce speciale a.2006, re, a. 2007, de la buget, recurente au GL(n,R) – integralele invariante mii lei mii lei a.2007, mii particulare şi obţinute integralele prime de tip lei Darboux. Aceasta permite utilizarea mai efi cientă a Membri instituţionali metodelor analitice în studiul complet al sistemelor IMI 3060,6 2511,9 5 / 2115,6 550 examinate (dr.h. M.Popa, O.Diaconescu). Secţia Matematică Aplicată. S-au elaborat şi IEFS 7482,5 7062,1 11 / 6024 70 s-au argumentat algoritmi de afl are a strategiilor IMDRP 889,1 806,4 2 / 1129,1 60 optime în sensul Stackelberg pentru jocuri dinamice CRRI 1446,9 1220,0 0/1670,9 260 ierarhice. S-au elaborat algoritmi bazaţi pe metoda Total 14 420 12 813 18 / 10 939 940 reţelei extinse de afl are a fl uxului de cost minim şi fl uxului maximal în reţele dinamice (dr.hab. Membri de profi l D.Lozovanu, M.Fonoberova). UTM 207,4 207,4 5 / 215 - Secţia Informatică. Sunt cercetate P tissue USM 367,4 367,4 7 / 216,4 - sisteme (care se bazează pe grafuri de structură UST 70 70 1 / 363,4 - aleatoare) cu reguli simport/antiport şi cooperare minimală, în care pot interacţiona numai două ASEM 135 135 1 / 200 - obiecte. A fost demonstrat faptul că două celule sunt Total 779,8 779,8 14 / 994,8 sufi ciente pentru a genera orice mulţime de numere TOTAL 13 753,2 12 373,4 10 263 940 recursiv enumerabilă. Mai mult ca atât, sistemele construite emulează activitatea maşinilor cu registre În anul 2007 structura cantitativă a proiectelor şi au un comportament completamente determinist. din cadrul SŞEM nu a suportat o modifi care De asemenea, sunt cercetate sistemele cu o singură considerabilă, întâietatea fi ind deţinută de proiectele celulă, pentru care s-a demonstrat că ele pot genera instituţionale (diagramele 1 şi 2). numai mulţimi fi nite de numere (dr.A.Alhazov, dr.h.Yu.Rogozhin, dr.S.Verlan). În cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Diagrama 1. Structura proiectelor în Statistică vom menţiona: cadrul SSEM pentru 2006 • elaborarea primei variante a unui nou model  4 de reformare a dezvoltării resurselor umane, care va 8 contribui la diminuarea sărăciei şi crearea unui nivel de trai decent (cond. dr. G. Savelieva); • elaborarea unei metode principial noi de calculare 735a două standarde a minimului de existenţă în sfera bunăstării populaţiei – minimurilor de existenţă fi ziologic Proiecte instituĠionale şi social (cond. dr.conf. A. Rojco); Proiecte din cadrul programelor de stat • elaborarea prognozei volumelor de producţie Proiecte internationale pentru anii 2008-2010 atât pe teritoriul integru, cât şi Nanotehnologii exlusiv Transnistria (cond. dr.V. Ganciucov); • elaborarea pronosticului dezvoltării social - economice pe termen scurt 2008, mediu 2008-2009 Diagrama 2. Structura proiectelor în (parţial) (cond. dr. I. Maxim); cadrul SSEM pentru 2007  4 • elaborarea modelului econometric de simulare a 8 dezvoltării economiei naţionale (parţial) şi altele (cond. dr. I. Maxim). 8 32 În primul semestru al anului Centrul Resurse Proiecte instituĠionale şi Reţele Informaţionale a proiectat reţelele de Proiecte din cadrul programelor de stat Proiecte internationale calculatoare în incinta a 8 blocuri academice la Nanotehnologii 18 (din 21) institute. Se implementează sistemul contabil în cadrul a 16 din institutele A.Ş.M. Se 48 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 ConferinţŞatiin Academiilorţe economice din Europaşi matematice de Est şi Sud-Est elaborează sistemul informaţional de asistenţă a bazat pe RL. A fost elaborat un sistem de instruire procesului de expertizare on-line a proiectelor din asistată de calculator pentru studierea morfologiei. sfera ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic. „Calcul celular – calcul Biomolecular la nivelul Membrii de profi l de asemenea au încheiat celulelor vii” (2006-2007) dr.h. Iu. Rogojin. S-au primul semestru cu rezultate semnifi cative. La USM demonstrat relaţii de echivalenţă, universalitate şi a fost elaborat prototipul unui sistem informatic efi cacitate a modelelor formale de calcul cu operaţii pentru automatizarea evaluării Produselor Software symport/antyport. Au fost descrise problemele ling- (PS) complex şi a Proiectelor PS. A fost elaborată vis ticii mate matice care pot fi efectiv soluţionate arhitectura unui sistem instrumental pentru auto- utilizând tehnicile calculului celular. matizarea construirii algoritmilor structuraţi şi pen- Programul de Stat “Elaborarea mecanismelor tru convertirea lor în schema de program într-un şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de Limbaj Simbolic de Programare. Cercetătorii de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii la Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul vieţii în contextul SCERS, Programului Naţional la Chişinău au determinat diverse familii de ”Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni mulţimi metrizabile şi complet metrizabile în spaţii „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, topologice şi în spaţii topologice liniare; au defi nit conducător dr. Alexandru Muravschi, cuprinde principiul de reducţie în teoria selecţiilor aplicaţiilor proiectele: „Modernizarea sistemului de asistenţă multivoce; au defi nit nucleul non-zerodimensional socială în conformitate cu principiile de stat social al spaţiului paracompact; au demonstrat unele de tip european” (2007), conducător dr.V. Fetiniuc; proprietăţi ale noţiunelor introduse; au cercetat clase „Bazele metodologice ale reglementării stării de concrete de algebre universale cu topologii şi au echilibru a economiei naţionale ca premise ale creşterii cercetat clasa de compactifi cări perfecte ale spaţiilor ei durabile” (2007), conducător dr.hab. Gh. Iliadi; topologice arbitrare. Cercetările efectuate în cadrul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare ASEM s-au soldat cu propuneri concrete cu privire a creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de la următoarele probleme cercetate: rolul oraşelor îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, mici în dezvoltarea complexului agroindustrial şi conducător dr.hab. A.Caraganciu; „Ridicarea rolului localităţilor rurale din Republica Moldova; viaţa şi efi cienţei investiţiilor de stat în creşterea economică cotidiană la frontiera răsăriteană a Uniunii Europene; durabilă”, conducător dr. E.Naval. abordarea spaţiului de către populaţia din regiunea În cadrul acestora au fost studiate modelele de graniţă România / Republica Moldova; situaţia politicii sociale din ţările europene şi elaborată persoanelor defavorizate pe piaţa muncii; nivelul sinteza abordărilor sistemelor de asistenţă socială în de dezvoltare a Republicii Moldova şi criteriile diferite ţări europene; a fost generalizată experienţa de aderare la Uniunea Europeană; dezvoltarea în domeniul asistenţei sociale europene şi elaborate sistemului trezorerial al RM etc. propuneri de aplicare a ei în RM; s-a propus Cercetări importante se desfăşoară şi în cadrul modelul macroeconomic dinamic constituit din programelor de stat care prevăd o perioadă de sectoarele: de producere, monetar, extern şi de stat; realizare de cinci ani 2006-2010. Programul de Stat: s-a sistematizat clasifi carea investiţiilor după clase “Elaborarea suportului ştiinţifi c şi tehnologic în de active şi multe alte criterii; s-a analizat modelul edifi carea societăţii informaţionale în RM” este de creştere economică a lui Harrod, modelul condus de către m.c., prof.univ. Constantin Gaindric neoclasic al lui Solow, modelul neokeynesist de şi cuprinde următoarele proiecte: la Cambridge, a fost analizat studiul corelaţiei „Sistem informatic pentru diagnosticul ultra- dintre investiţiile de stat şi creşterea economică; sonografi c” (2006-2007), conducător m.c. C. sunt formulate propuneri de aplicare a experienţei Gaindric. În cadrul proiectului a fost elaborată internaţionale în domeniul cercetat; va fi elaborat interfaţa, generatorul de rapoarte, designul tuturor modelul programării fi nanciare şi modelul de control componentelor sistemului. A fost elaborat sistemul optimal cu investiţii de stat în calitate de politică şi testate în complex interfaţa, generatorul de instrumentală; se va elabora metodologia aprecierii rapoarte, bazele de imagini şi cunoştinţe. Cu rolului investiţiilor de stat în creşterea economică; ajutorul prototipului creat au fost efectuate primele se vor elabora scenarii de simulare a politicilor examinări medicale. guvernamentale în domeniul investiţiilor de stat. „Aplicaţii ale Resurselor Reutilizabile pentru După cum putem observa, SŞEM se confruntă cu Tehnologia Limbajului Natural” (2006-2007), diverse probleme, însă putem menţiona şi realizări conducător dr. C. Ciubotaru. S-au modernizat, testat semnifi cative. Sperăm spre fi nele anului să sporim şi plasat în Internet resursele lingvistice reutilizabile realizările şi să soluţionăm cele mai stringente (RL). A fost elaborat un generator de dicţionare probleme. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 49 Akademos

etc. Un program impunător de cca 15 mlrd Euro este NANOTEHNOLOGII: în curs de lansare în Germania. Potrivit strategiei europene pentru nanotehno- DE LA CERCETĂRI lo gii (Spre o Strategie Europeană pentru Nanotehnologii, Comunicare de la Comisia ŞTIINŢIFICE LA Europeana, 12 mai 2004), sunt preconizate aplicaţii epocale în mai multe domenii, şi anume: AFACERI nanomagnetism: nanotranzistoare foarte rapide, de foarte mică putere, bazate pe “electronica Ion Tighineanu, de spin”, pot fi sursa unor tehnologii noi de stocare Membru corespondent al A.Ş.M. de capacitate imensă; biomimetica: structuri care imită natura prin Deşi termenul “Nanotehnologii” a fost propus reproducerea unor mecanisme precum motoarele încă în anul 1974 de către profesorul Norio moleculare, maşini şi componente structurale; Taniguchi de la Universitatea de Ştiinţe din Tokyo afi saje: noi materiale semiconductoare pentru a descrie precizia creării materialelor cu organice, emiţătoare de lumină, vor fi utilizate toleranţă de nanometri (un nanometru echivalează pentru a fabrica afi saje cu performanţe îmbunătăţite, cu o milionime de milimetru), o adevărată explozie foarte subţiri şi fl exibile; a explorării şi utilizării nanotehnologiilor s-a nanofotonica: va creşte în continuare viteza produs abia pe parcursul ultimului deceniu. În şi va scădea preţul transmisiei de date; vor apărea prezent, nanotehnologiile sunt utilizate pentru aplicaţii importante în domeniul senzorilor; fabricarea nanodotelor, nanofi relor, nanotuburilor, electronica moleculară: funcţii precum cea nanopeliculelor, nanopulberelor, nanocompoziţilor a unui tranzistor vor putea fi încorporate într-o în baza materialelor organice şi anorganice, moleculă; va oferi noi posibilităţi pentru o tehnică precum şi a dispozitivelor electronice în baza de calcul cu performanţe mult mai înalte; lor. De menţionat, că majoritatea materialelor la instrumente nano-mecanice: sisteme pentru dimensiuni de nanometri manifestă proprietăţi noi controlul nanofl uidelor, nano fi ltre, nano bare, nano faţă de aceleaşi materiale în volum. În prezent, pensete, balanţe la scară moleculară; practic, nu există domeniu neacoperit de explorarea nanosenzori şi nanoactuatori: senzori si nanotehnologiilor, exemple fi ind produsele actuatori mai sensibili şi mai selectivi vor regla alimentare, medicina, echipamentul industrial, vocea, vederea, simţul tactil şi stimularea; vor construcţiile, telecomunicaţiile, sursele regenerabile oferi noi aplicaţii în biomăsurări şi monitorizarea de energie etc. mediului. Actualmente, procesele nanotehnologice De mentionat, că deja sunt în curs de elaborare de asamblare a atomilor şi moleculelor dau şi testare nanodispozitive compatibile cu ţesuturile posibilitatea de a crea dispozitive nanoelectronice corpului uman. Un aşa nanodispozitiv va fi implantat cu dimensiuni mai mici de 100 nm. Ca rezultat, sub piele, el urmând a veghea starea sănătăţii densităţi foarte mari de integrare ale componentelor individului şi a transmite on-line datele necesare electronice în circuite pot fi atinse. Spre exemplu, printr-un receptor special medicului de familie care de-a lungul diametrului unui fi r de păr este posibil poate să se găsească departe de pacient. În viitor de plasat cca 1000 dispozitive nanoelectronice cu vor fi elaboraţi nanoroboţi care se vor deplasa prin dimensiuni de 80 nm. Nanotehnologiile permit a ţesuturile corpului uman pentru a depista şi “repara” economisi considerabil materia primă, a majora celulele afectate. densitatea de înscriere a informaţiei, a soluţiona Companiile NanoSolar şi Konarka au iniţiat probleme de protecţie ale mediului înconjurător elaborări de nano-celule solare fl exibile pe etc. SUA are meritul de a fi lansat, în ianuarie 2000, substraturi din polimeri. Se aşteaptă, că prima primul program de cercetare-dezvoltare în domeniul uzină NanoSolar va produce anual cca 430 MWt de nanotehnologiilor, întitulat Iniţiativa Naţională în energie electrică, ceea ce constituie aproximativ o Nanotehnologii (NNI). De menţionat, că NNI a pătrime din capacitatea de producere a unei staţii stimulat apariţia pe plan mondial a unor programe atomice obişnuite. şi investiţii de miliarde de dolari SUA în domeniul Este elaborată nanotehnologia de autocurăţare a nanotehnologiilor, care au fost ulterior anunţate de îmbrăcămintei care se bazează pe acoperirea fi relor Japonia, Coreea, Uniunea Europeană, China, Rusia de ţesătură cu un strat ultrasubţire format din nano-

50 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorFizic din ăEuropa de Est şi Sud-Est particule de bioxid de titan. Sub acţiunea razelor de CRDF, MRDA, INTAS, STCU, UE sau prin solare aceste nanoparticule discompun şi înlătură intermediul programelor bilaterale cu alte ţări. murdăria şi microorganismele. Actualmente sunt Actualmente, în legătură cu necesitatea elaborate diverse costume sportive cu proprietatea implementării tehnologiilor optice superioare celor de autocurăţire. electronice, în lume se dezvoltă o direcţie nouă Datorită nanotehnologiilor, computerele vor a nanotehnologiilor ce ţine de elaborarea aşa deveni tot mai mici şi mai uşoare, iar performanţele numitor cristale fotonice, formate din nanostructuri lor vor creşte exponenţial. În curând, un PC se va plasate periodic în spaţiu. Republica Moldova are asemăna foarte mult cu o foaie de hârtie... o contribuţie importantă la dezvoltarea acestei Piaţa domeniilor nano a început să se dezvolte direcţii noi. În particular, colaboratorii Centrului rapid şi, după estimările experţilor, către anul 2015 Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor din ea va atinge cifra de 350 mlrd USD. cadrul UTM, în colaborare cu colegii lor de la Reformele din sfera ştiinţei şi inovării au un Institutul de Fizică Aplicată al A.Ş.M., au elaborat impact pozitiv asupra dezvoltării nanoştiinţei şi nanotehnologii pentru structurarea spaţială a nanotehnologiilor în Republica Moldova. În acest context, putem menţiona lansarea a trei programe compuşilor semiconductori, au inventat sitele de stat cu tangenţe nanotehnologice, care în semiconductoare şi au demonstrat efi cienţa lor ca prezent sunt în curs de realizare sub conducerea materiale pentru optica neliniară şi emiţătoare de acad. Valeriu Canţer, acad. Dumitru Ghiţu şi unde Terahertz. Sitele menţionate au fost folosite subsemnatului. Rezultate importante în domeniu ca matrice pentru fabricarea reţelelor ordonate au fost obţinute de colaboratorii Institutului de de nanotuburi metalice pentru diverse aplicaţii. Fizică Aplicată, Institutului de Inginerie Electronică A fost realizată o nanotehnologie nouă şi anume şi Tehnologii Industriale, Institutului de Chimie, Litografi a Sarcinii de Suprafaţă, menţionată cu Institutului ELIRI, Universităţii Tehnice a Moldovei, Medalie de Aur la Expoziţia de Invenţii şi Produse Universităţii de Stat din Moldova etc. O serie de Noi din Pittsburg, SUA. Nanopiramidele din nitrură proiecte legate de nanotehnologii sunt fi nanţate de galiu, elaborate de colectivul susnumit, au fost

Colaboratorii Centrului Naţional de Studii şi Testare a Materialelor, dr. Veaceslav Popa şi Eduard Monaico nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 51 Akademos testate la Centrul Unifi cat de Cercetări Nucleare din Dubna şi identifi cate ca nanostructuri cu o rezistenţă record la radiaţie, ceea ce deschide oportunităţi de a fi utilizate în cosmos, la centrale atomice, acceleratoare de particule etc. Succesul echipei de cercetători a fost menţionat de site-ul internaţional în domeniul nanotehnologiilor Nanotechweb (http:// nanotechweb.org/articles/news/6/5/19/1). În colaborare cu parteneri de la centre ştiinţifi ce şi universităţi din Germania şi SUA, echipa susnumită Imaginea 1 a elaborat lentile neobişnuite, create din materiale ştiinţifi ce în domeniul nanotehnologiilor. Având nanostructurate cu indicele de refracţie negativ. Recent, în vedere situaţia economică a ţării la moment, revista ştiinţifi că europeană “Physica Status Solidi” o schemă simplă, dar sper şi efi cientă, ar fi ca cu sediul la Berlin a evidenţiat rezultatele originale reprezentanţii sferei ştiinţei şi inovării din Moldova ale cercetătorilor din Republica Moldova, plasând să vină cu elaborări noi, cu proprietatea intelectuală, în scopuri publicitare pe prima pagină imaginea iar partenerii străini cu investiţii fi nanciare - pentru ce ilustrează focalizarea luminii de o lentilă plată crearea fi rmelor inovative mixte. Cooperarea formată din nanocoloane dielectrice cu un gradient internaţională ar fi benefi că pentru ţara noastră, bine determinat al indicelui de refracţie (Imaginea 1). contribuind, prin exploatarea posibilităţilor şi chiar Adoptarea de către Parlamentul Republicii a imaginii partenerilor străini, nu numai la atragerea Moldova a legii cu privire la parcurile ştiinţifi co- investiţiilor de peste hotare, ci şi la promovarea tehnologice şi incubatoarele de inovare deschide produselor pe pieţe străine, exploatând posibilităţile posibilităţi reale de a promova pe piaţă realizările şi chiar imaginea partenerilor străini.

Iisus Pantocrator (Invatator). XIX. Din colecţiile Muzeului Naţional de Arte Plastice 52 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorEcologie din Europa de Est şi Sud-Est

ВЛИЯНИЕ объемом водохранилища 70,0 млн. м3, максимальным напором 12,7 м, мощностью ГИДРОСТРОИТЕЛЬСТВА 40,80 тыс. кВт (этот узел был предназначен НА ЭКОЛОГИЧЕСКОЕ выполнять роль буфера, сглаживающего резкие перепады уровня воды в нижнем бьефе реки, но СОСТОЯНИЕ РЕКИ де-факто на нем получают лишь дополнительную ДНЕСТР электроэнергию); Дубоссарская ГЭС, с полным объемом водохранилища 254,80 млн.м3, максимальным Доктор хабилитат биол. наук напором 14,45 м, мощностью 48 тыс. кВт (водоем Eлена Зубков сильно заилен и практически все дно покрыто мощным слоем водной растительности). Днестр - основная водная артерия Респуб- Под влиянием эксплуатации Днестровского лики Молдова, более половины территории комплекса (ГЭС-1 и ГЭС-2) с односторонним которой расположена в бассейне реки. Вопросы учетом лишь энергетических потребностей, рационального использования Днестра явля- без соблюдения надлежащего экологически ются общегосударственными и включают в обоснованного попуска воды в нижний бьеф себя законодательные, экономические и эколо- реки, Днестр превращается в водоем озерного гические аспекты. Все эти три направления типа со всеми вытекающими последствиями. взаимосвязаны и взаимообусловлены. Существенно уменьшился расход воды в период В настоящее время антропогенное паводков и половодий, практически сгладились воздействие на экосистему Днестра и, в характерные для них пики. Изменились первую очередь, гидростроительство на реке, физические свойства воды и особенно может привести к необратимым процессам и термический, газовый режимы, прозрачность деградации реки в целом. На первый взгляд воды, состав взвешенных веществ. процессы, протекающие в реке, являются чисто Температура воды весной и осенью, экологической проблемой, на самом же деле как правило, на 5-6 градусов выше проблема имеет более глубокую значимость, среднемноголетней, а летом - наоборот ниже, в так как включает в себя и экономические, и связи с тем, что в нижний бьеф реки поступает правовые нормы. вода из придонных горизонтов водохранилища, Комплексные гидрохимические, гидробиоло- глубина которого у плотины достигает 54 метров гические и эко-токсикологические исследования (рис.1). В последние годы на участке реки последних лет, в сопоставлении с нашими Наславчя-Атаки температура воды практически материалами более чем 30-летнего периода варьирует в интервале 11-14оС и не превышает позволяют дать детальную оценку современного 15оС. К примеру, в июле 2007 года на этом состояния реки Днестр. участке температура воды в Днестре составляла Общеизвестно, что состояние водных 14,2 - 14.4о С при температуре воздуха 36- экосистем в целом и качества воды в частности 37о С. зависит от комплекса природных (горные 2 5 породы, почвы, рельеф, климат, гидрология) и антропогенных (сброс сточных вод и отходов, гидростроительство, химизация и др.) факторов. 2 0

Если с неким запасом оптимизма считать, что 1 5 состав горных пород, почв, климат более или менее постоянны, то рельеф водосборной 1 0 площади и гидрология реки уже далеко не природные факторы - настолько они изменены 5 под воздействием деятельности человека. 0 Сегодня на Днестре функционируют: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 Днестровский гидроузел ГЭС-1, с полным 3 объемом водохранилища 3 км , максимальным Рис. 1. Температурный режим воды реки Днестр напором 54,0 м, мощностью в 702 тыс. кВт; до и после ввода в эксплуатацию Днестровского Гидроузел ГЭС-2 (с. Наславчя), с полным гидроузла

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 53 Akademos

Неестественные колебания уровня воды около 120 мг/л, с преобладанием минеральных в реке и температурный режим негативно взвесей над органическими формами. После сказались на размножении рыб - практически ввода в эксплуатацию Днестровского гидроузла исчезли в уловах промыслово-ценные виды количество взвешенных веществ уменьшилось рыб. Прослеживается вытеснение ценных видов в десятки раз и на участке Наславчя-Атаки ихтиофауны Днестра так называемыми сорными не превышало в последние годы 3-8 мг/л, а видами рыб и тугорослыми формами карася и на участке Сороки-Паланка – 28-36 мг/л. окуня. Прозрачность воды естественно повысилась. Русло реки и акватория Дубоссарского Природным взвешенным веществам в речных водохранилища в настоящее время интенсивно водах принадлежит огромная роль в процессах зарастают высшей водной растительностью. самоочищения водной толщи. Так, относительно Поступление холодной воды в летнее время высокая буферная емкость воды Днестра к и резкие перепады уровня воды приводят тяжелым металлам во многом определялась к усилению процессов гниения водной именно сорбцией их на взвешенных веществах. растительности и перифитона, что в конечном Ранее в воде реки преобладали взвешенные итоге ведет к вторичному загрязнению воды формы миграции металлов, в настоящее время, органическими веществами и понижению наоборот - растворенные, что не характерно для количества в ней растворенного кислорода. речных экосистем (рис.2.3). Реофильные или типичные речные виды

гидробионтов вытесняются типичными 30 Cu -вода лимнофильными (Cricotopus algarum, Cricotopus 25 Cu -взвешенные вещества silvestris, Chaetogammarus warpachowskyi, 20 Limnomysis benedeni, Physella integra, Lymnaea 15 peregra, Eudiaptomus gracilis and E.graciloides). 10 Согласно многолетней динамике, в прошлые 5 0 годы уровень содержания растворенного Атаки Сорока Дубэсарь Ваду-луй- Суклея Маяки кислорода не опускался ниже 78-80% насыщения, Вода кроме отдельных зон непосредственного сброса сточных вод. В настоящее время в реке, где нет Рис.2. Динамика содержания меди (мкг/л) в воде и взвешенных веществах Днестра 1981-1984 гг. никаких сбросов, но есть интенсивное развитие макрофитов (выше с. Волчинец), нами отмечены 18 Cu -вода случаи понижения содержания кислорода до 56- 16 Cu -взвешенные вещества 14 64% насыщения в дневное время (11-14 часов 12 10 дня), когда процессы фотосинтеза преобладают 8 6 и уровень растворенного кислорода в воде 4 2 должен быть высоким. В предутренние часы 0 концентрации растворенного кислорода здесь Атаки Сорока Дубэсарь Ваду-луй- Суклея Маяки Вода могут быть критическими для развития водных животных и растений. Об этом свидетельствует Рис.3. Динамика содержания меди (мкг/л) в воде и и динамика продукционно - деструкционных взвешенных веществах Днестра в 2004-2007 гг. процессов в реке, которая показывает, что величины деструкции органического вещества При этом во взвешенных веществах зачастую преобладают над величиной первичной преобладали поверхностно-сорбированные продукции фитопланктона. формы миграции металлов, ныне – органно- Эксплуатация Днестровской ГЭС-1 и ГЭС-2 минеральные. Четно прослеживается уже привели к нарушению разнообразия фито нарушение динамики миграции химических - зоопланктона и зообентоса. Достаточно отме- веществ в системе «вода-взвешенные вещества- тить, что только за последние 5 лет биомасса гидробионты-илы». донных беспозвоночных гидробионтов, служа- Величина минерализации варьирует в более щих кормовой базой для рыб, снизилась в 5-6 раз. чем 90 % случаев в интервале от 305 до 495 мг/л. Днестр - это горно-равнинная река, и Что касается динамики главных ионов, то можно уровень содержания взвешенных веществ в ней констатировать факт, что воды Днестра, как и до гидростроительства составлял в среднем ранее, согласно классификации О.А. Алекина

54 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorEcologie din Europa de Est şi Sud-Est

Генеральная схема ГАЕС

(1970) относятся к гидрокарбонатному классу в связи с новым строительством на реке. группы кальция чаще II типа. Однако следует На территории Украины, в 10 км выше отметить относительный рост концентрации с. Наславчя, между ГЭС 1 и ГЭС 2, начиная сульфатных, хлоридных анионов и катионов с 2005 г. идет интенсивное строительство магния, натрия и калия по всей длине реки и в Гидроаккумулирующей станции и комплекса особенности в ее нижнем течение. Нарушена ГАЭС, работающие в турбинно-насосном классическая для рек корреляция между режиме с установкой самого мощного в мире динамикой минерализации воды и величиной генератора - 973 МВт. Для функционирования расхода воды. В 80-е годы в Днестре наблюдалась станции на правом берегу Днестра сооружается отрицательная линейная зависимость между аккумулирующий верхний водоем объемом величинами минерализации и расхода воды около 40 млн.м3. Сооружение выполняется и коэффициент корреляции составлял - 0,96, в карстовой зоне, поэтому водохранилище в последние годы весной в период половодья будет выложено бетоном. Вода Днестра будет наблюдаются более высокие концентрации закачиваться в этот водоем и сбрасываться из главных ионов, особенно сульфатных и натрий- него на подземные турбины по 7 трубопроводам калиевых. с диаметром около 7,5 м. На левом берегу Негативные процессы могут усилиться проводится «выравнивание» Днестра, для чего

Днестр, выше села Атаки, лето 2003, эти заросли - бывшее дно реки nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 55 Akademos

делается расширение его русла в 4 раза, т.е. окружающую среду в трансграничном фактически строится еще одно водохранилище. контексте, принятой в Эспо, 25 февраля 1991 Функционирование этого комплекса приведет года (п.3,6); к катастрофическим изменениям в экосистеме • Межправительственное соглашение между реки. Достаточно отметить, что кроме изменений Украиной и Молдовой о трансграничных водах гидрологического режима реки, в процессе (ст.2); закачивания и сброса воды по трубопроводам • Конвенция Экономической Комиссии ООН более 90% планктонных организмов погибнут. об охране и использовании трансграничных Общеизвестны и негативные последствия для водотоков и международных озер бассейна реки в связи с «выравниванием» ее (Ст.2.6.10.14); русла, которое неизбежно приведет к нарушению • Рамсарская Конвенция; баланса между подземными грунтовыми и • Международная Комиссия по Дамбам; поверхностными водами. • Протокол «Вода и здоровье…» и др. Украинские геофизики опасаются, что Украина не уведомила Молдову о решении строящаяся ГАЭС находится в сейсмической по завершению строительства ГАЭС и не зоне, и она может усилить локальную получила согласия Молдовы до начала работ, сейсмическую активность от 6 до 7 баллов. Они не предоставила возможность населению указывают, что уже наблюдается напряженность нашей республики, проживающему в районах склона в зоне трубопроводов и верхнего возможного негативного воздействия, принять водохранилища, а также усиление эрозионных и участие в консультациях общественности по оползневых процессов. Они делают заключение проекту. о необходимости детального мониторинга Укргидроэнерго отрицает возможность и дополнительных изысканий для оценки трансграничных воздействий на Молдову, экстремальных и аварийных ситуаций. несмотря на то, что ее граница проходит Следовательно, водохранилища (а их строит- по территории ГАЭС. Между тем, в 1997 ся де факто еще 2) усилят негативное воздействие году Всемирный Банк пришел к выводу о практически на все составляющие литосферы, необходимости мер по снижению влияния ГАЭС гидросферы и биосферы прилегающих терри- на нижележащие экосистемы. торий – на геодинамические условия и рельеф, Сегодня для сохранения и рационального режим подземных вод, климат, грунты, расти- использования бассейна реки Днестр актуально тельный, животный мир и ландшафт в целом и целесообразно: (усиление сейсмичности, оползневых, эрозион- Вернуть процесс в правовое русло но-суффузионных процессов, затоплений терри- – предоставить молдавской Стороне торий). экологическое обоснование строительства. Фактически Днестровская ГАЕС сооружается Учитывая глубокое воздействие с нарушением целого ряда международных гидрокомплекса на нижележащие экосистемы, соглашений и стандартов, таких как: водно-болотные угодья и социально- • Конвенция по оценке воздействия на экономические последствия, инициировать

Зарастание и обмеление реки, Днестр выше села Атаки, летом «Выравнивание» Днестра 56 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorEcologie din Europa de Est şi Sud-Est

международную ОВОС с участием профильных Таким образом, сегодня проблемы охраны и международных организаций (секретариаты рационального использования водных и биоло- конвенций Эспо, Хельсинки, Рамсар). гических ресурсов реки Днестр зависят в пер- Очевидна необходимость разработки и внед- вую очередь от согласованности природоохран- рения модели попусков воды в средний и нижний ных действий со стороны Молдовы и Украины. Днестр для обеспечения нормального функцио- Список использованных источников нирования нижележащих экосистем, включая 4 рамсарских сайта (водно-болотные угодья меж- Алекин О.А. Основы гидрохимии. Ленинград, дународного значения) и сохранения реки; 1970. 444с. Экосистема Нижнего Днестра в условиях Учитывая, что между Республикой Молдова усиленного антропогенного воздействия/ Отв. ред. и Украиной ведутся интенсивные переговоры И.М.Ганя. Кишинев, «Штиинца», 1990.- 260 с. по разработке и заключению бассейнового Elena Zubcov. Monitoringul metalelor în ecosistemul соглашения по Днестру в рамках ОБСЕ, следует fl uviului Nistru. “Tiras-96”, Chişinău, 1996. P.100-108. интенсифицировать этот процесс, подписать Elena Zubcov. Legităţile migraţiei biogeochimice şi соглашение как можно быстрее и ввести все rolul metalelor în funcţionarea ecosistemelor acvatice ale Moldovei. Autoreferat al tezei de doctor habilitat în ştiinţe вопросы, касающиеся Днестра, в рамки процедур biologice. Chisinău,1999.- 36 p. этого соглашения, Днестровська ГАЕС. Проект – Оцiнка впливу Весь процесс должен быть транспарентным будiвництва та експлуатацii ГАЕС на навколошне с участием общественности. середовище,7828-Т 128, Харькiв, 1996.

В рамках АН Молдовы был организован круглый стол, посвещенный сложившейся ситуации, с участием ученых, представителей Парламента, Правительства Республики Молдова, общественных организаций. Участники обратились с открытым письмом к руководителям страны и международных организаций. Данный вопрос обсуждался в Парламентских комиссиях, на заседаниях комиссий Правительства Молдовы, в Министерстве Иностранных Дел, Министерстве Экологии и Природных ресурсов; материалы были широко освещены в печати, на радио и телевидении. Нужно отметить, что Всемирный Банк приостановил финансирование строительства Днестровской ГАЕС.

Увы это тоже Днестр. Лето 2004 года nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 57 Akademos CUNOAŞTEREA ŞI INOVAREA – CALEA SPRE COMPETITIVITATE

Grigore Belostecinic, membu corespondent al A.Ş.M.

Este evident că apariţia cărţii academicianului Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, întitulată Contribuţii la societatea bazată pe cunoaştere (Knowledge society),* nu poate să rămână în afara atenţiei mediului academic şi universitar din Republica Moldova. Or, chiar dacă reprezintă o culegere de articole, rapoarte, comunicări, alocuţiuni, pe care Domnia sa le-a rostit sau le-a publicat pe parcursul ultimilor ani, perioadă în care a deţinut înalte funcţii publice şi de conducere în Parlament, Guvern, iar din 2004 încoace a preluat conducerea Academiei de Ştiinţe, perioadă în care niciodată nu s-a îndepărtat de cercetare, prin carte trece ca un fi r roşu pledoaria autorului pentru societatea bazată pe cunoaştere şi intensivă a cunoaşterii este apreciată ca principalul promovarea ei în Republica Moldova, dezvoltarea factor de progres. Anume din aceste considerente ştiinţei şi inovării, dezvoltarea durabilă a economiei economia cunoaşterii se identifi că cu un nou stadiu ţării, modernizarea învăţământului superior etc. Iar de dezvoltare a economiei contemporane. În acest pentru noi, cei de la Academia de Studii Economice, context, era şi fi resc, ca Consiliile Europene de la este semnifi cativ faptul, că această lucrare începe cu Lisabona (a.2000) şi Barcelona (a.2002) să fi xeze, alocuţiunea Domniei sale, întitulată „Avem nevoie după cum se ştie, ca obiectiv ţintă, transformarea de o economie scientointensivă”, rostită în şedinţa Europei (Uniunii Europene) în cea mai competitivă Senatului ASEM cu prilejul acordării titlului onorifi c şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din de Doctor Honoris Causa al instituţiei noastre. lume, capabilă să producă o creştere economică Este binecunoscut faptul că ştiinţa, tehnica, sustenabilă şi o mai mare coeziune socială. inovarea, utilizarea cunoştinţelor, şi până acum, de-a La fel, producerea de cunoştinţe poate fi tratată lungul timpurilor, au avut un rol important şi şi-au ca un nou domeniu (subdomeniu) de activitate, or, adus contribuţia lor la dezvoltarea social-economică, fi ind rezultatul unei activităţi umane, de cercetare şi în susţinerea progresului economic la general. inovare, şi având o valoare de piaţă, cunoştinţele, ca Totodată, societatea contemporană devine tot mai orice bun economic, pot fi comercializate în cadrul mult o societate bazată pe cunoaştere şi informaţie, o pieţei. În calitate de cumpărători pot fi atât fi rmele societate a civilizaţiei globale, informaţia devenind, private, cât şi statul, ca reprezentant al intereselor de fapt, o resursă strategică şi fundamentală, şi necesităţilor sociale. Evident că acesta va aborda asemănător capitalului în societatea industrială, problema accesului liber şi gratuit la cunoştinţe, şi cu un impact hotărâtor asupra dezvoltării şi va solicita elaborarea unor noi teorii economice, prosperităţii oricărei naţiuni. În societăţile cele mai modifi cări substanţiale ale dreptului proprietăţii dezvoltate din punct de vedere economic folosirea intelectuale şi, posibil, modul de fi nanţare a ______cercetării: de la fi nanţarea intenţiilor de cercetare spre procurarea (vânzarea) rezultatelor cercetării. * Gheorghe Duca. Contribuţii la societatea bazată În acest context, acad. Gheorghe Duca consideră pe cunoaştere (knowledge society). Colecţia Strategia că promovarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, schimbării. Chişinău, editura „Ştiinţa”, 2007 58 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorKnowledge din Europa society de Est şi Sud-Est de rând cu integrarea europeană şi reintegrarea a acestora pot avea un impact negativ direct asupra ţării prin dezvoltare durabilă, democratizarea ţării poziţiei întreprinderilor pe piaţă şi competitivităţii şi dezvoltarea economiei inovaţionale bazate pe acestora. implementarea tehnologiilor avansate, a unui În acest context, acad. Gheorghe Duca management şi marketing performant, constituie consideră că obiectivul major al edifi cării societăţii un obiectiv prioritar pentru viitorul ţării noastre. informaţionale în ţara noastră pentru perioada Totodată, autorul menţionează că „orientarea următoare constă în reducerea decalajului între Republicii Moldova către „noua economie” şi nivelul de informatizare în Moldova faţă de către „societatea cunoaşterii” va rămâne o dorinţă nivelul ţărilor dezvoltate ale lumii şi asigurarea nerealizată atâta timp, cât nu se iau măsuri hotărâte dezvoltării durabile în contextul noii economii, pentru promovarea unei politici de stat în domeniul a proceselor şi activităţilor intelectual intensive ştiinţei” (p.107), or, „domeniul ştiinţei şi tehnologiei (p. 25). Drept soluţii mai importante sunt considerate reprezintă sursa principală de progres în toate creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor şi domeniile de activitate umană” (p.91). Aceasta serviciilor informaţionale în economie, dezvoltarea este foarte important pentru Republica Moldova, infrastructurii de telecomunicaţii, realizarea sectorul industrial al ţării fi ind caracterizat prin de investiţii în capitalul uman, în educaţie, în „orientarea spre modernizare tehnologică, bazată pe dezvoltarea abilităţilor de activitate a cetăţenilor în importuri de tehnologie, substituirea surselor interne condiţiile economiei cunoaşterii şi a informaţiei etc. de tehnologii şi echipamente cu cele din import; (p.25-26). reducerea numărului specialiştilor şi „învechirea” Apreciind utilizarea cunoştinţelor ca mijloc de cunoştinţelor acestora” (p.92). În această ordine producţie drept o trăsătură defi nitorie a societăţii de idei, nu putem să nu fi m de acord cu Domnia informaţionale şi societăţii bazate pe cunoaştere sa referitor la problemele-cheie care se cer a fi (p.85), autorul menţionează că aceasta nu se va soluţionate în vederea restructurării sistemului putea realiza dacă nu se vor asigura resurse umane naţional de cercetare şi transfer tehnologic, acestea foarte califi cate. Investiţia în educaţie şi în formarea fi ind (p.104-106): oamenilor este privită ca cea mai rentabilă pentru 1. Valorifi carea cercetării în economie. dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, 2. Integrarea efectivă a cercetării din Republica instituţiile de învăţământ şi educaţie, precum şi cele Moldova în cercetare pe plan internaţional. de cercetare ştiinţifi că trebuie privite de guvernarea 3. Menţinerea şi dezvoltarea resurselor umane. actuală ca instituţii strategice pentru destinul Trebuie să recunoaştem, că măsurile concrete naţional, ca „forţa motrice a societăţii cunoaşterii” de rezolvare a acestor probleme, menţionate încă (p.85). în anul 2005, au constituit temelia programului vast Trebuie să menţionăm aici, că noua economie de modernizare a sferei ştiinţei în ţara noastră în acordă o importanţă deosebită lucrătorilor ultimii ani, făcând ca ştiinţa să exercite funcţii mult competitivi, iar educaţia şi instruirea devin o sursă mai diverse şi ample în societatea noastră, precum certă a avantajului competitiv pentru orice persoană. cea cultural-socială (fi ind parte integrantă a culturii Iată de ce, constituirea unei societăţi bazate pe societăţii), educaţională (infl uenţând decisiv nivelul cunoaştere impune formarea de noi aptitudini, de educaţie – de la cel superior la cel primar), competenţe, capacităţi. economică (asigurând un nivel avansat al dezvoltării În acest sens, şi universităţile trebuie să economice) (p.84). conştientizeze, că studentul din secolul XXI este Evoluţia Republicii Moldova spre societatea diferit de studentul din generaţiile anterioare. informaţională este tot mai mult însoţită de El solicită relaţii de parteneriat cu profesorii, pătrunderea virtualităţii în toate domeniile de metode interactive de instruire, sisteme on-line activitate umană şi în ţara noastră, inclusiv educaţie de comunicare student-profesor. El trebuie să- şi cercetare, apar şi noi forme de desfăşurare a şi formeze abilitatea de a înţelege şi de a accepta afacerilor. Drept factor principal de stimulare diferenţele culturale, de a gândi critic, de a aborda a utilizării noilor tehnologii informaţionale şi problemele dintr-o perspectivă globală, de a lucra comunicaţionale poate fi considerată concurenţa tot în cooperare, de a fi capabil să-şi schimbe stilul de mai acerbă pe piaţă între întreprinderi şi statele lumii, viaţă şi obiceiurile de consum, astfel încât să asigure situaţie în care informaţia devine o sursă importantă şi protecţia mediului ambiant etc. de avantaje concurenţiale. În acelaşi timp, lipsa unor Universităţile trebuie să realizeze şi faptul, resurse informaţionale adecvate, calitatea proastă că educaţia nu mai are frontiere. Ea devine una

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 59 Akademos transnaţională. Iată de ce, se impune necesitatea alimentară, prelucrătoare şi uşoară, în industria promovării unei universităţi inovative globale, a farmaceutică şi în sfera energetică”. În acest context, cărei misiune să vizeze asigurarea calităţii educaţiei preşedintele A.Ş.M. consideră ca ceva axiomatic şi numeroase oportunităţi pentru studenţi. În acest faptul că „fără o dezvoltare economică durabilă nu context, „învăţământul nu poate exista fără ştiinţă, poate fi vorba despre prosperarea societăţii” (p.74). iar ştiinţa nu are sorţi de izbândă fără învăţământ”, În încheiere, doresc să constat următoarele: chiar menţionează preşedintele Academiei (p.85). dacă obiectivele stabilite la Lisabona în anul 2000 Considerând că integrarea europeană este o s-au dovedit a fi prea ambiţioase până şi pentru statele prioritate externă, dar mai cu seamă o strategie internă dezvoltate ale Uniunii Europene, este clar tuturor, care presupune modernizarea ţării în toate domeniile că promovarea cercetării – dezvoltării – inovării şi a (p.33), autorul lucrării de referinţă menţionează, că fundamentelor unei societăţi informaţionale bazate dezvoltarea economiei inovaţionale trebuie să fi e pe cunoaştere, alături de educaţie, rămâne o condiţie partea dominantă a strategiei de integrare europeană. obligatorie şi pentru Republica Moldova. „O economie de piaţă funcţională – iată ce trebuie Să-i dorim D-lui preşedinte Gheorghe Duca să constituie scopul fi nal al dezvoltării economice. inspiraţie şi noi succese pe viitor, astfel ca Aceasta presupune, în primul rând, armonizarea Academia de Ştiinţe să devină cu adevărat acel legislaţiei naţionale cu cea europeană, liberalizarea „...arc în stare să ridice din genunchi economia ţării economiei autohtone, diversifi carea pieţelor de şi să-i readucă populaţiei încredere într-un viitor mai desfacere, utilizarea realizărilor ştiinţifi ce ale fericit”, precum a menţionat Domnia sa în unul din savanţilor moldoveni în agricultură, în industria interviurile inserate într-un capitol aparte în carte.

Icoana Imparateasca Maica Domnului cu pruncul. Icoana de Tampla. Arhanghelul Mihail călcând 1813. Din colecţiile Muzeului Naţional diavolul în picioare. XVII. Din colecţiile Muzeului de Arte Plastice Naţional de Arte Plastice

60 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est Membri titulari ai A.Ş.M. numerelor reale a câmpului numerelor р-adice. Aceasta a condus la crearea analizei р-adice, aleşi la 3 aprilie 2007 una dintre cele mai intensiv dezvoltate ramuri a matematicii moderne. VladimirArnautov a realizat cercetări valoroase în următoarele trei direcţii: 1. Teoria radicalilor în inele topologice; 2. Probleme privind prelungirea topologiei unui inel la unele suprainele ale sale (inele de câturi, inele semigrupale, etc.); 3. Studiul proprietăţilor laticelor de topologii de grup şi de inel şi aplicarea acestor latici la studiul proprietăţilor grupurilor şi inelelor. Este unul din fondatorii şcolii autohtone a inelelor topologice. Autor a peste 150 de articole ştiinţifi ce şi teze la conferinţe ştiinţifi ce internaţionale. Autor a 3 monografi i. Unele dintre rezultatele sale au fost incluse în monografi i despre inele şi câmpuri topologice N.Shel (SUA), S.Worner (SUA), VLADIMIR ARNAUTOV W.Wieslaw (Polonia) etc. A pregătit 13 doctori în ştiinţe. Doctor habilitat în ştiinţe matematice, profesor universitar Data şi locul naşterii: 30 iulie 1939, or. Bolgrad, reg. Odesa Funcţia: Şeful secţiei matematică teoretică, Institutul de Matematică şi Informatică, A.Ş.M. Direcţia de cercetare: Algebra topologică Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Cercetările sale ţin de algebra topologică – ramură a matematicii teoretice, situată la confl uenţa a două mari domenii ale matematicii contemporane, şi anume a topologiei set-teoretice şi a algebrei moderne. Astfel de obiecte ale algebrei topologice, precum grupurile abeliene local compacte (în particular, grupurile Lie), corpurile local compacte MIHAIL DOLGAN (în particular, câmpul numerelor р-adice) îşi găsesc o vastă aplicare nu numai în domenii adiacente Doctor habilitat, profesor universitar, cercetător ale matematicii (ecuaţii diferenţiale, geometrie, ştiinţifi c principal etc), dar şi în fi zica teoretică. Inelele normate, pe Data şi locul naşterii: 5 februarie 1939, satul care le-a studiat Vladimir Arnautov, fi ind un caz Rediu Mare, r. Donduşeni particular de inele topologice, se aplică pe larg în Funcţia: Şeful sectorului literatura analiza matematică şi analiza funcţională. În a contemporană, Institutul de fi lologie, A.Ş.M.; doua jumătate a secolului trecut, pentru rezolvarea şeful Catedrei literatură română şi teorie literară, facultatea litere, USM unor probleme ale fi zicii teoretice (în particular, ale Direcţia de cercetare: Tendinţele şi legităţile de mecanicii cuantice şi teoriei cuantice a câmpului) dezvoltare ale literaturii contemporane şi ale criticii a apărut necesitatea folosirii în locul câmpului literare

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 61 Akademos

Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: A investigat orientările artistice şi stilistice ale procesului literar contemporan. Studierea integrală a unor mari scriitori naţionali – Ion Druţă şi Grigore Vieru (Monografi a colectivă Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritual, fi lozofi c. Monografi a Grigore Vieru, adevăratul). Unul din autorii lucrării academice fundamentale – Dicţionarul general al literaturii române în 7 volume. In centrul preocupărilor sale după 1989 s-a afl at studierea literaturii postbelice din Republica Moldova şi din România din perspectiva integrării, valorifi cării şi reconsiderării. Prin contribuţia sa nemijlocită, în circuitul valorilor naţionale din ANDREI EŞANU republică, în şcoala universitară şi preuniversitară, au fost incluşi cei mai reprezentativi scriitori postbelici Doctor habilitat în istorie, profesor cercetător Funcţia: Şeful secţiei Istoria Universală, din România şi Republica Moldova, precum şi o bună Institutul de Istorie, Stat şi Drept, A.Ş.M. parte din scriitorii afl aţi la indice sau marginalizaţi. Data şi locul naşterii: 16 iulie 1948, satul Criteriul de bază a fost cel generaţionist: de la Sculeni, r. Ungheni scriitorii-veterani până la postmodernişti inclusiv. Direcţia de cercetare: Cultură şi civilizaţie Autor circa a 900 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 50 medievală şi modernă, inclusiv învăţământ şi monografi i, culegeri, materiale didactice. Printre educaţie în Moldova medievală; carte şi tipar acestea, antologia în 2 volume Iubire de Metaforă (sec.XVII-XIX); cronici şi cronicari (sec.XV- (2001, 956p.) – o panoramă multilaterală a poeziei XVIII); istorie ecleziastică şi monumente istorice, moldave postbelice. Pentru prima dată se încearcă mănăstiri, cetăţi şi centre de cultură medievală; mari o înglobare a tuturor generaţiilor de poeţi care s-au personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale (Bogdan perindat prin aulele Universităţii de Stat din Moldova al II-lea, Ştefan cel Mare, Dimitrie Cantemir ş.a.); – adevărată forjerie de talente în domeniu. ediţii academice de documente şi cronici istorice, de A ajuns la a şasea ediţie antologia de versuri ale opere ale marilor gânditori moldoveni; genealogie; structuri militare şi administrative medievale ş.a. studenţilor universitari de la toate facultăţile Nu e Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: om să nu fi scris o poezie (2000-2006). Lansarea Autor al concepţiei privind Constituirea anuală a acestei cărţi, ce include versuri a 40-50 de culturii şi civilizaţiei medievale ca sinteză a unor studenţi, poze alese, note bibliografi ce şi indicarea civilizaţii de tip sedentare ancorată în substratul dascălilor de limbă şi literatură română ai autorilor autohton geto-dac şi cel roman cu a celor de tip s-a transformat într-o adevărată sărbătoare /cinstire nomad, luând drept model cristalizarea culturii şi a Poeziei în rândul tineretului studios. civilizaţiei medievale româneşti în arealul balcano- Cartea de-o viaţă, monografi a Polemici literare carpato-nord-pontic. Concepţia a fost formulată şi sau pledoarii întru apărarea poeziei autentice publicată sub formă de sinteză în lucrarea Eşanu A., (2005), a luat Premiul Academiei la Salonul Cultură şi civilizaţie medievală românească. (Din Internaţional de Carte Românească de la Iaşi, în evul mediu timpuriu până în secolul al XVII-lea). 2006. Chişinău, Ed. ARC, 1996, 271 p. Timp de 30 de ani, începând cu 1966, Mihail Autor al concepţiei de Studiu monografi c model Istoria mănăstirilor ca centre de cultură şi Dolgan este coautor la mai multe manuale de spiritualitate naţională aplicată în volumul Andrei literatură pentru învăţământul preuniversitar, precum Eşanu, ş.a. Mănăstirea Căpriana (sec. XV-XX). şi de materiale suplimentare – 9 micromonografi i în Studiu istoric, documente, cărţi, inscripţii şi alte colecţia „Scriitorii moldoveni în şcoală”. materiale. Coordonator Andrei Eşanu. Edit. Pontos, A pregătit 15 doctori în ştiinţe, inclusiv 6 doctori Chişinău, 2003, 564 p. habilitaţi. A elaborat o nouă direcţie în istoriografi a

62 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est moldavă - Istoria culturii scrise şi a spiritualităţii Pentru prima dată a fost formulat principiul medievale - formulată şi publicată în mai multe fundamental al sinergizmului dintre enzimele lucrări. β-glicozidazice cu produsele decuplării terpenolilor Autor a 250 de lucrări ştiinţifi ce: monografi i, din precursorii de arome – glicozidelor şi a bacteriilor culegeri de studii, lucrări de sinteză, valorifi cări de malo-lactice de transformare a acidului malic în cel izvoare istorice, articole şi compartimente în reviste lactic. şi lucrări colective. Investigaţiile sale au contribuit la includerea în A pregătit 5 doctori şi un doctor habilitat în sortimentul de viţă de vie a ţării de noi clone europene istorie. şi autohtone, de noi soiuri cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici a mediului; înfi inţarea de noi plantaţii înalt productive; organizarea producerii vinurilor de calitate superioară şi competitive în baza varietăţilor Chardonnay, Muscat, Pinot noi ş. a., precum şi a vinurilor ecologice noi; excluderea importului de vase şi materiale din stejar, relansarea exportului de materiale şi vase din Querqus crescut în Moldova în ţările Uniunii Europene. Un loc deosebit în palmaresul realizărilor academicianului Boris Gaina îl ocupă studiul compuşilor biologici activi din struguri, suc şi vinuri şi recomandările ştiinţifi c argumentate de utilizare a acestor produse curative în revoterapie şi oenoterapie. Autor şi/sau coautor a 335 publicaţii ştiinţifi ce, dintre care 30 în Franţa, Italia, Cehia, Germania, BORIS GAINA România, Bulgaria etc. Autor a 9 monografi i, coautor de lucrări didactice. Coautor a 33 brevete Doctor habilitat în tehnică, profesor cercetător de invenţii, a 35 mărci de vin, a 11 acte normative, a Data şi locul naşterii: 17 august 1947, Legii Viei şi Vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006 din s. Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti Republica Moldova. Funcţia: Secretar Ştiinţifi c General al A.Ş.M. A pregătit 7 doctori în ştiinţe. (de bază); Colaborator ştiinţifi c principal Oenologie Institutul Naţional al Viei şi Vinului (cumul); profesor Biotehnologie alimentară Universitatea Tehnică a Moldovei Direcţia de cercetare: Oenologie, uvologie şi biotehnologie vitivinicolă; tehnologia băuturilor alcoolice şi nealcoolice Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: A formulat şi promovat conceptul, conform căruia asigurarea şi garantarea unei calităţi înalte, competitive a produselor viti-vinicole este posibilă nu numai prin ameliorarea calităţii strugurilor de viţă de vie cu utilizarea efi cientă a biopreparatelor botriticide în lupta cu mucegaiul cenuşiu Botrytis cinerea, dar şi a levurilor, bacteriilor şi enzimilor în procedeele de prelucrare a materiei prime viticole cu utilaj nou performant. EVA GUDUMAC Direcţia ştiinţifi că în aspect fundamental, realizată în baza acestui Concept, ţine de imobilizarea Doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor proteinazelor şi pectinazelor în scopul degradării universitar biopolimerilor din suc şi vinuri, precum şi de utilizarea levurilor Saccharomyces şi Schizosacckaramyces Data şi locul naşterii: 6 mai 1941, comuna pentru realizarea controlată şi dirijată a procesului Tătărăuca Veche, judeţul Soroca fermentării glucido-alcoolice a mustului. Funcţia: Şefa Catedrei chirurgie, ortopedie, nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 63 Akademos traumatologie şi anestiziologie pediatrică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu” Directia stiintifi ca: Chirurgie, ortopedie, traumatologie si anestiziologie pediatrică Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Autoare a noi mijloace tehnice de diagnostic şi chirurgie, bazate pe mecanismele etative şi fi zio-patologice, care au contribuit substanţial la dezvoltarea chirurgiei pediatrice din tară. Pentru prima data, în baza investigaţiilor fi zio-patologice şi morfo-funcţionale a fost elaborat algoritmul de diagnostic strict diferenţiat în malformaţiile bronho-pulmonare, digestive, hepatice, renale, osteoarticulare, etc. la copii. JACOTĂ ANATOL A elaborat în premieră noi tehnici chirurgicale, efi cacitatea cărora este confi rmată de peste 5 000 Doctor habilitat în biologie, profesor intervenţii chirurgicale – operaţii reconstructive universitar Data şi locul naşterii: 21 iunie 1941, comuna în afecţiunile malformative, precum hernia Bădrajii Noi, jud.Edineţ diafragmatică, anomaliile intestinului, fi catului, Funcţia: Director, Institutul de genetică şi căilor biliare, vasculare, mediastinale, a glandelor fi ziologie a plantelor, A.Ş.M. suprarenale etc. Direcţia de cercetare: Genetica şi fi ziologia Implementarea tehnicilor elaborate în practica rezistenţei plantelor chirurgiei pediatrice din ţară au redus esenţial Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: numărul de decese şi complicaţii. Tehnicile Contribuţii valoroase la cercetarea mecanismelor respective se utilizează în Rusia, România, moleculare, celulare şi organismice ale stresului Ucraina. la plante; identifi carea şi localizarea în genom а În elaborarea schemei de patogenie, în factorilor genetici ce controlează rezistenţa plantelor rezultatul studiului său personal a 25 000 de copii la condiţii nefavorabile de mediu. cu procese septice purulente au fost utilizate, de A identifi cat markeri morfologici, biochimici rând cu evaluarea clinică, imagistică, şi studiile şi moleculari ai caracterelor cantitative la culturi mediatorilor infl amatori, sistemelor umorale, agricole. cascada coagulării, enzimele protiolitice, A elaborat biotehnologii vegetale avansate; a citokinele, tumor necoizis factor. argumentat rolul bioreglatorilor naturali în reglajul Împreună cu echipa sa a fondat şcoala expresiei genelor şi-n agricultură. ştiinţifi că de chirurgie pediatrică din Republica Autor şi coautor a circa 400 lucrări ştiinţifi ce în Moldova. Este fondatoarea unei direcţii noi în diferite ţări, inclusiv 5 monografi i (3 în colaborare) chirurgia pediatrică autohtonă – chirurgia etativă şi 6 lucrări metodice. şi fi ziologică. Autor, împreună cu profesorul ieşean Ion Bâra, Autoare a peste 260 de articole ştiinţifi ce. a unei lucrări în premieră – Dicţionar explicativ de A editat 2 manuale, 3 monografi i, 12 genetică (2006). recomandări metodice. Coautor a unui Ghid Autor а 24 brevete de invenţii, 4 recomandări practic. pentru aplicare în Agricultură. A pregătit 24 de doctori şi 5 doctori habilitaţi Coautor а 20 soiuri de plante: triticale, grâu, în medicină. arahide, tomate, plante aromatice, implementate pe întreg teriroriul Republicii Moldova. A fost menţionat cu circa 20 medalii de aur, argint, bronz pentru merite de inventică. A pregătit 16 doctori în ştiinţă.

64 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est

VICTOR LACUSTA MIHAIL POPOVICI

Doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor Doctor habilitat, profesor universitar universitar Data şi locul naşterii: 29.10.1942, s. Podoima, Data şi locul naşterii: 5 iunie 1951, or. Bălţi r. Camenca Functia: Şeful catedrei Medicină Tradiţională, Funcţia: Director al Instituţiei Medico-Sanitare Kinetoterapie şi Fizioterapie a USMF Publice Institutul de Cardiologie al Ministerului “N. Testemiţanu” Sănătăţii din Republica Moldova Direcţia de cercetare: Fiziologia sistemului Direcţia de cercetare: Studiul fundamental somato-visceral reglator-energetic al proceselor metabolice ce specifi că miocardul Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: afectat prin diferite tipuri de cardiomiopatii şi A elaborat o concepţie nouă: sistemul somato- visceral reglator-energetic, care reprezintă un sistem miocardite. fi ziologic de reglare a homeostaziei informaţional- Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: energetice a organismului uman. Într-un termen relativ scurt Mihail Popovici În baza acupuncturii tradiţionale şi a împreună cu echipa sa a constituit o Şcoală sanocreatologiei în colaborare cu academicianul ştiinţifi că care s-a impus prin investigaţii novatoare, T. Furdui a fost fondată o nouă direcţie în unele din ele efectuate în colaborare cu mari biomedicină: acupunctura sanocreatologică, care centre europene şi americane, asupra diferitor are ca scop menţinerea dirijată a sănătăţii prin aspecte de etiopatogenie, diagnostic şi tratament al acupunctură. În baza acestei concepţii au fost miocarditelor şi cardiomiopatiilor. elaborate şi implementate metode noi de electro- Printre elaborările ştiinţifi ce ale profesorului şi termodiagnostic, profi laxie şi tratament ale Mihail Popovici şi Şcolii sale se pot cita: afecţiunilor sistemului nervos, organelor interne şi - conceptul instalării cardiomiopatiei ale aparatului locomotor. care estimează alterarea primară a membranelor Fondator al şcolii ştiinţifi ce în domeniul fi ziologiei clinice şi medicinei tradiţionale. mitocondriale cardiomiocitare drept un factor Autor şi coautor a 371 publicaţii ştiinţifi ce, ce determină afectarea sintezei compuşilor inclusiv 18 monografi i şi 3 manuale, printre care fosfatomacroergici şi funcţionarea pompelor de “Чжень-цзютерапия болевых синдромов и calciu, efecte ce vor conduce în timp la insufi cienţă неотложных состояний”, “Традиционные cardiacă; основы акупунктуры”, “Традиционная - conceptul propagării impulsului cardiac клиническая акупунктура”, “Анатомо- dependent de conexiune în miocardul normal, în физиологические и биоэнергетические основы miocardite şi cardiomiopatii; санокреатологи ческой акупунктуры” , “Tratat - conceptul utilizării remediilor naturale de acupunctură clinică”. (pectina de măr), cât şi a substanţelor biologic active A pregatit 9 doctori şi 1 doctor habilitat în ştiinţe de origine algică (BIOR) în calitate de antiaterogene medicale şi biologice. polifuncţionale; nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 65 Akademos

- coautor al concepţiei de combatere a elaborate prezintă o noutate în plan ştiinţifi c şi au maladiilor cronice noncontagioase prin diminuarea valoare practică. factorilor de risc. Este coautor al programului de dezvoltare Autor a 430 de lucrări ştiinţifi ce. Deţinător a 19 a energeticii republicii pentru perioada până în brevete de autor. A pregătit 7 doctori în ştiinţe. 2010 (materiale de bază), concepţiei de dezvoltare a energeticii pentru perioada de până în 2020, Strategiei şi Programului de valorifi care a surselor regenerabile de energie până în 2010 şi pentru o perioadă mai îndelungată, în perspectivă, a Programului de descentralizare a termofi cării organelor şi localităţilor RM şi concepţiei de dezvoltare a sistemului de termofi care a municipiului Chişinău. Autor a 28 brevete de invenţii şi 21 patente de peste hotare (inclusiv din SUA, Anglia, Franţa, Canada, Germania, Suedia şi Japonia). Autor a 248 de publicaţii ştiinţifi ce. Redactor- şef al revistei electronice “Problemele Energeticii Regionale”, Chişinău, Institutul de Energetică al A.Ş.M., din 2005. Membru al redacţiei revistei internaţionale “Economia regiunilor” (Rusia), din POSTOLATI VITALIE 2004. A pregătit 6 doctori în ştiinţe. Doctor habilitat Data şi locul naşterii: 19 iulie 1937, s. Techinovca, r. Iampol, regiunea Viniţa, Ucraina Funcţia: Director al Institutului de Energetică, A.Ş.M. Direcţia de cercetare: Energetică Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Autor al unui nou tip de linii de transport al energiei electrice de curent alternativ (LEA). Acestea, în comparaţie cu tipul obişnuit de linii electrice, posedă capacitate de transmitere mai majorată cu 20-40%, parametri de regim îmbunătăţiţi, exercită un impact ecologic mai redus şi permit de a economisi cu 10-30% investiţiile capitale în construcţie, reieşind din calcul pentru o unitate de putere indusă. A elaborat teoria unor astfel de linii electrice, GHEORGHE RUSNAC creat modele matematice, executat modelare fi zică, în baza cărora pentru prima dată au fost Doctor habilitat, profesor universitar construite şi încercate LEA experimentale şi Data şi locul naşterii: 23 noiembrie 1942, industriale de 10-110 kW. A propus noi principii s. Ocniţa, r. Edineţ ale executării constructive şi în formă de scheme Functia: Rector al Universităţii de Stat din a LEA, de asemenea şi procedee de reglare a Moldova (din 1993 până în prezent) fazelor parametrilor regimurilor liniilor electrice şi Directia de cercetare: Ştiinţe politice; formarea sistemelor care le conţin. partidelor şi mişcărilor social-politice în Republica A formulat concepţiile formării şi dezvoltării Moldova; mass-media şi politica; sistemul electoral sistemelor electroenergetice în baza liniilor electrice în Republica Moldova; evoluţia învăţământului de tip nou. Liniile electrice propuse, cercetate şi superior în Republica Moldova.

66 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est

Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante:

Este fondatorul şcolii de politologie în Republica Moldova, în cadrul căreia se efectuează cercetări în următoarele domenii: formarea partidelor şi mişcărilor social-politice în Republica Moldova; mass-media şi politica; sistemul politic din Republica Moldova; alegeri prezidenţiale, parlamentare şi locale în Republica Moldova. Este fondator al Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova. A elaborat conceptul ştiinţifi c de stasiologie – ştiinţa despre geneza şi activitatea partidelor politice, GHEORGHE ŢÎBÎRNĂ unitatea şi diversitatea programelor şi doctrinelor Doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor acestora în societatea contemporană în Republica universitar Moldova. Procesul de constituire a sistemului Data şi locul naşterii: 16 februarie 1944, pluripartidist în Moldova; comportamentul politic or. Sângerei, Republica Moldova al electoratului; cultura şi conştiinţa clasei politice; Funcţia: Şeful Departamentului de Chirurgie relaţiile dintre securitatea ecologică, mass-media şi oncologică a tumorilor capului şi gâtului; politică, sistemele politice, migraţie. vicedirector pe problemele ştiinţei al Institutului Oncologic din Moldova, Secretar ştiinţifi c al secţiei Autor şi coautor a peste 240 lucrări ştiinţifi ce, medicale a A.Ş.M. inclusiv 9 monografi i, 10 manuale şi 2 dicţionare. Direcţia de cercetare: Oncologia. Diagnosticul, Lucrările ştiinţifi ce, suporturile de curs, programele tratamentul chirurgical şi reabilitarea bolnavilor analitice şi alte lucrări metodico-didactice ale cu tumori a regiunii capului şi gâtului. Profi laxia lui Gheorghe Rusnac sunt utilizate în procesul cancerului (stresul). instructiv-didactic şi de cercetare ştiinţifi că Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Fondator al şcolii ştiinţifi ce de chirurgie a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor Oncologia capului şi gâtului. Autor al unor noi Universităţii (Gheorghe Rusnac ş.a. Republica tehnologii de diagnostic şi tratament chirurgical Moldova: istoria politică.1989-2000. Chişinău, al cancerului. Din cele mai importante se pot 2000. 2 vol.; Gheorghe Rusnac ş.a. Globalistica. menţiona: suturarea mecanică a defectului faringelui Globalizaţia i integraţia, globalinâe problemî după laringectomie; elaborarea noilor intervenţii sovremennosti, antiglobalism. Chişinău: CEP chirurgicale în tratamentul tumorilor maligne local- USM,2006; Gheorghe Rusnac ş.a. Mî stroim Evropu. avansate în regiunea capului şi gâtului; metoda nouă de criochirurgie în tratamentul formelor localizate ale I ne tolico. Chişinău: CEP USM, 2005; Gheorghe cancerului capului şi gâtului; elaborarea metodelor Rusnac ş.a. Istoria Universităţii de Stat din Moldova plastice cu lambourile pediculate (cervical, delto- în 2 volume. Chişinău: CEP USM, 2006; Gheorghe pectoral, toraco-dorzal, cervico-humural) în Rusnac. Trudovaia migraţia v liţah: liudi i sudibî. tratamentul chirurgical al tumorilor capului şi gâtului; Chişinău, 2000; Stasiologia: Ghid metodic la cursul elaborarea metodei microchirurgicale în tratamentul universitar. Chişinău, 2003 etc.) şi reabilitarea bolnavilor oncologici; perfecţionarea metodei combinate de tratament ale tumorilor A pregătit 10 doctori habilitaţi şi 9 doctori în regiunii capului şi gâtului cu aplicarea factorilor ştiinţe politice. fi zici (crioterapia, hipertermia, lazeroterapia); metoda nouă de tratament al cancerului laringian cu insufi cienţa respiratorie. Implementarea acestor noi metodici de tratament au permis îmbunătăţirea rezultatelor de tratament cu 15%. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 67 Akademos

Autor a 310 publicaţii (48 în reviste străine), unor principii necunoscute în cuantifi carea 11 monografi i, 7 recomandări metodice. Autor a 11 funcţionării populaţiilor animalelor poichiloterme brevete de invenţie. în ecosistemele acvatice şi cele terestre. Din 1995 până în prezent – Preşedinte, Societatea În cadrul acestei direcţii prioritare, pentru prima „Profi laxia Cancerului”. dată a fost: A pregătit 9 doctori şi doctori habilitaţi. demonstrată integritatea funcţională a tuturor organismelor coloniale unicelulare şi pluricelulare poichiloterme; neacceptată doctrina lui Dolnik privitor la dependenţa intensităţii metabolismului energetic de nivelul de organizare biologică a animalelor; revizuită concepţia „adaptării metabolice” la diferite temperaturi, demonstrându-se universalismul valorii coefi cientului Vant Hof (egală a 2,00-2,25) pentru metabolismul energetic şi plastic la animalele poichiloterme; elaborată baza metodologică de estimare a travaliului geochimic cuplat cu intensitatea metabolismului energetic ş.a.; elaborat conceptul privind universalismul ION TODERAŞ conexiunii fl uxului de materie şi energie în formarea productivităţii animalelor poichiloterme cu tipul de Doctor habilitat, profesor universitar creştere exponenţial, parabolic şi sigmoidal. Data şi locul naşterii: satul Logăneşti, Validitatea şi probitatea noii direcţii ştiinţifi ce jud. Hânceşti, 17 august 1948 este confi rmată de şcoala ştiinţifi că care a obţinut Funcţia: Academician coordonator al Secţiei de pe parcurs 15 brevete de invenţie, editat 14 Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice a A.Ş.M. monografi i, cărţi şi comunicări. Sunt recunoscute Direcţia de cercetare: Zoologie, Ecologie monografi ile Общие основы изучения водных funcţională, Ecofi ziologie, Evoluţia, structura şi экосистем, Мотыль Chironomus plumosus L. funcţionarea ecosistemelor naturale şi antropizate. editată în cadrul programului UNESCO „Omul şi Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Biosfera”, Функциональное значение хирономид в Fondator al noii direcţii ştiinţifi ce – биологических процессах водных экосистем ş.a. Biogeochimia Ecofi ziologică a Animalelor care În acest domeniu au fost susţinute 19 teze de a deschis noi frontiere vizând fundamentarea doctor şi 4 teze de doctor habilitat în ştiinţe.

“Cine caută adevărul “Savanţii, boieri ai inteligenţei” găseşte pentru sine şi (A. Camus) binele, şi frumosul” (M. Dolgan)

68 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est

Membri corespondenţi ai şi interdependenţei „competitivitate naţională – investiţii străine directe.” A.Ş.M. aleşi la 3 aprilie 2007 Autor a peste 70 de lucrări ştiinţifi ce şi metodice, apărute în Republica Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina şi alte state. A pregătit 8 doctori în ştiinţe economice la specialitatea „Marketing şi logistică”.

GRIGORE BELOSTECINIC

Doctor habilitat, profesor universitar Anul şi locul naşterii: 7 ianuarie, 1960, s. Voinova, raionul Străseni, Republica Moldova Funcţia: Rector ASEM GHEORGHE CIMPOIEŞ Directia de cercetare: Marketing, logistică, competitivitate economică Doctor habilitat în ştiinţe, profesor universitar Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Funcţia: Rector al Universităţii Agrare de Stat Fiind, din 1991 încoace, primul decan al din Moldova, profesor universitar la catedra de primei facultăţi de Marketing din Republica Pomicultură (prin cumul) Moldova, profesor, iar ulterior şi şef al primei Data şi locul naşterii: 17 februarie 1950, catedre de Marketing, la care activează şi până s. Meneailovca, r-nul Sarata, regiunea Odesa în prezent, prof. Gr. Belostecinic, şi-a dedicat Direcţia de cercetare: Optimizarea structurii întreaga activitate, inclusiv cea de cercetare, acestui plantaţiilor pomicole domeniu. Cercetările efectuate au fost şi continuă să Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: fi e axate pe elaborarea şi fundamentarea teoretică A fondat concepţia despre structura plantaţiilor a conceptului de evaluare, asigurare şi dezvoltare pomicole. a competitivităţii economice în baza conceptelor A iniţiat cercetări ştiinţifi ce într-o direcţie de moderne de marketing şi logistică, şi în contextul perspectivă – înfi inţarea plantaţiilor intensive de măr proceselor de globalizare şi integrare, care au loc în cu pomi de vigoare slabă fără sistem de susţinere. prezent în Europa şi în lume. Pentru prima dată a formulat defi niţia de Având drept punct de pornire argumentarea structură a plantelor pomicole. A argumentat, că conceptului de „piramidă a competitivităţii”, care elementele principale, care caracterizează esenţa presupune o interdependenţă dintre competitivitatea structurii plantaţiilor pomicole sunt modul de naţională, cea a ramurii, a întreprinderii şi produselor, amplasare a rândurilor de pomi pe teritoriul livezii, au fost elaborate un şir de demersuri metodologice forma de coroană şi felul de repartizare spaţială a şi modele de evaluare a competitivităţii economice ei. A desăvârşit caracteristicile fi lometrice de bază la nivel de bunuri economice şi întreprinderi, iar ale structurii plantaţiei pomicole, introducând o cu referinţă la competitivitatea naţională, până în modalitate nouă de exprimare a indicelui foliar, prezent au fost efectuate unele investigaţii care ţin de legată de particularităţile amplasării frunzişului analiza comparativă şi poziţia Republicii Moldova în plantaţia pomicolă. A fost desăvârşită metoda în clasamentele internaţionale de competitivitate, aprecierii plantaţiilor pomicole din punct de vedere abordarea categoriei de competitivitate energetic care se foloseşte pe larg în cercetările economică prin prisma performanţelor la export ştiinţifi ce legate de detrminarea energiei solare nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 69 Akademos acumulată în fi tomasă. A fost argumentată o la intercalarea lor în structura cvasi-bidimensională clasifi care nouă a coroanelor pomilor fructiferi, a acestor materiale semiconductoare, actuale pentru ca unul din elementele principale ale structurii aplicaţii fotovoltaice şi nanotehnologice (inorganic plantelor pomicole, în baza proiecţiei coroanei pe fullerene-like structures). sol, prezenţa sau absenţa axului şi poziţia şerpantelor Elaborarea de noi metode optic-neliniare de sau a axului (în lipsa lor) în spaţiu. cercetare şi caracterizare a suprafeţelor şi interfeţelor A stabilit, că mai raţională din punct de vedere materialelor şi structurilor semiconductoare, inclusiv agrobiologic şi economic este structura solitară cu celor cu destinaţie industrială. coronamentul într-un plan vertical şi în două planuri A elaborat cursurile speciale “Optica oblice. semiconductorilor”, “Fizica laserelor şi Optica Au fost elaborate 3 metode noi de formare a neliniară” ţinute la Universitatea de Stat din Moldova coroanei în primii ani după plantare, de întreţinere a şi la Universitatea de Vest din Timişoara. În calitate coroanei şi de tăiere a pomilor. de cercetător şi profesor invitat a ţinut prelegeri Autor a 150 lucrări ştiinţifi ce şi metodice, şi a efectuat cercetări în centre ştiinţifi ce de peste inclusiv a 2 monografi i şi 9 brevete de invenţie hotarele ţării: Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate A pregătit 5 doctori şi 1 doctor habilitat în ştiinţe. din Toulouse, Universităţile din Lyon, Strasbourg (Franţa), Institutul de Fizică al Universităţii din Ottawa, Centrul de Lasere al Universităţii din Toronto, Universitatea din Sherbrook (Canada), Institutul de Spectroscopie Ultrarapidă şi Lasere din New York (SUA), Universităţile din Konstanz şi Goetingen (Germania), Universitatea din Saitama (Japonia). Autor şi coautor a peste 200 de publicaţii ştiinţifi ce, dintre care circa 100 articole în reviste internaţionale de specialitate recenzate. A pregătit 8 doctori în ştiinţe.

LEONID CULIUC

Doctor habilitat, profesor universitar Data şi locul naşterii: 11 august a.1950, s. Drăgăneşti, r. Sângerei Funcţia: Directorul Institutului de Fizică Aplicată al A.Ş.M. Direcţia de cercetare: Spectroscopia laser şi optica neliniară a materialelor semiconductoare şi dielectrice ALEXANDR DIKUSAR Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Rezultate originale în domeniul spectroscopiei Doctor habilitat, profesor universitar laser a semiconductorilor binari de tip II-V şi a Data şi locul naşterii: 28 august 1942, s.Verhnee compuşilor calcogenici de tip spinel, dopaţi cu ioni Ableazovo, r.Kuzneţk, reg. Penza, Rusia ai metalelor de tranziţie. Elaboraea de noi medii Funcţia: Şeful Laboratorului de prelucrare active laser cu bandă de amplifi care optică largă în electrochimică a materialelor domeniul IR în baza acestor materiale. Direcţia de cercetare: Electrochimia aplicată Descoperirea capacitatăţii moleculelor de Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: halogeni de a atribui proprietăţi radiative cristalelor Contribuţii valoroase la dezvoltarea şcolii de lamelare de dicalcogenizi ai metalelor de tranziţie, electrochimie din Republica Moldova. Lucrările 70 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est principale sunt consacrate cercetării proceselor Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: electrochimice intensive ce se produc la depăşirea Cercetările sistemului ASC-Rf la fl oarea- considerabilă a stării de echilibru electrodinamic, soarelui, efectuate pe parcursul a mai bine de 25 ani, precum şi a proceselor de prelucrare electrochimică s-au axat pe trei aspecte de bază: dimensională a materialelor, inclusiv a micro- şi • relevarea mecanismelor de inducere şi nano- prelucrării electrochimice. Aceste cercetări exteriorizare a genelor citoplasmatice (orf H522); permit obţinerea unor materiale principial noi prin • constatarea conexiunii dintre factorii ereditari metode de nano-electrochimie. nucleari (Rf); Împreună cu membrii echipei sale a realizat • expresia ambelor tipuri de gene la diverse lucrări de pionierat în domeniul teoriei şi aplicrării niveluri, precum şi elucidarea bazelor moleculare ale efectelor infl uenţei reciproce a proceselor de fenomenului de heterozis în scopul evidenţierii unor transfer pentru reacţii electrochimice cu viteză marcheri asociaţi cu indicii economici valoroşi. înaltă (fenomene termochinetice). Studiile realizate aduc o contribuţie importantă Autor a 3 monografi i şi a peste 250 de lucrări în explicarea mecanismelor care stau la baza ştiinţifi ce şi patente. Cunoscut autor de lucrări gametogenezei şi deschid posibilităţi de dirijare a în domeniul scienticii, scientometriei şi a rolului proceselor de dezvoltare la plante. ştiinţei şi a gândirii ştiinţifi ce în societate. Rezultatele obţinute au contribuit la crearea Redactor-şef adjunct al revistei ştiinţifi ce unei noi direcţii de cercetare care ţine de studiul Prelucrarea electronică a materialelor (Surface fundamental şi aplicativ al Mecanismelor genetico- Engineering and Applied Electrochemistry, USA). moleculare şi fi ziologo-biochimice ale sistemului Din 2007 varianta engleză a acestei reviste este ASC-Rf, cercetări ce îmbogăţesc substanţial domeniul Genetica fi ziologică. lansată pe Internet. Autoare a peste 180 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv A pregătit 12 doctori în ştiinţe. 3 monografi i, 2 manuale, peste 20 lucrări metodice etc. A fondat Laboratorul de Securitate Biologică care este parte componentă a Centrului de Cercetare „Ştiinţe ale Vieţii”. A elaborat şi a fondat conceptul instruirii prin masterat la specialitatea „Biologia moleculară”. Este autor a 8 brevete de invenţii şi patru hibrizi de fl oarea-soarelui, omologaţi în Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Belarusi. A pregătit 5 doctori în ştiinţe.

MARIA DUCA

Doctor habilitat, profesor universitar Data şi locul naşterii: 19 iunie 1956, or. Sângerei Funcţia: Decan, facultatea Biologie şi Pedologie, USM Direcţia de cercetare: • Interacţiunea sistemului genetic şi fi tohormonal în expresia genelor şi transgenelor şi CONSTANTIN GAINDRIC testarea organismelor modifi cate genetic. • Reglarea şi autoreglarea creşterii şi dezvoltării Doctor habilitat în informatică, profesor plantelor in vitro şi in vivo şi cercetarea mecanismelor universitar fi ziologice ale rezistenţei plantelor la factorii de Data şi locul naşterii: 11 septembrie 1941, stres – pesticide, nitrozocompuşi, saraturare. s. Zăicani, r. Râşcani nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 71 Akademos

Functia: Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Cercetător ştiinţifi c principal la Institutul de Matematică şi Informatică, A.Ş.M. Direcţia de cercetare: Sisteme suport pentru decizii; edifi carea Societăţii Informaţionale Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: A efectuat cercetări în domeniul modelării matematice a proceselor economice (în special a transportului auto), elaborând algoritmi de soluţionare a unor probleme cu aplicaţii practice. A promovat în Republica Moldova conceptul de sisteme suport pentru decizii (SSD). A propus o structură a SSD ce permite o abordare unică, indiferent de domeniu şi de natura problemei. STANISLAV GROPPA A promovat în Republica Moldova conceptul de Societate Informaţională. Rezultatul studiilor Profesor, doctor habilitat în ştiinţe medicale Anul şi locul naşterii: 15 mai 1956, efectuate în acest domeniu au contribuit la elaborarea s. Verejeni, r.Ocniţa Strategiei Naţionale de edifi care a Societăţii Funcţia: Şeful Catedrei de Neurologie, Informaţionale în Moldova. Facultatea de Perfecţionare a medicilor, USMF A promovat includerea în Nomenclatorul „N. Testemiţanu” Şef al Laboratorului de specialităţilor ştiinţifi ce a domeniului Informatica. Neurobiologie şi Genetică Medicală, Decan al A elaborat şi implementat un şir de proiecte Facultăţii de Perfecţionare Continuă a Medicilor, naţionale şi internaţionale privind edifi carea USMF „N. Testemiţanu”; Cercetător ştiinţifi c Societăţii Informaţionale. principal la Centrul Naţional de Reproducere Autor a 102 de lucrări, inclusiv 2 monografi i. Umană şi Genetică Medicală Direcţia de cercetare: Biomedicina, Coeditor al culegerii de articole Symposium on Farmaceutica, Menţinerea şi Fortifi carea Sănătăţii. Intelligent Systems and applications, 2003, Iaşi, Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: România, CD, ISBN 973-97737-2-9. Autor a 2 Cercetările sale sunt axate pe o nouă direcţie capitole din monografi a Information communication ştiinţifi că consacrată studiului factorilor ce and technologies human development: Opportunities determină apariţia degenerescenţelor cerebrale şi and challenges, Idea Group Inc., Hershey, London, mecanismelor patogenice de neurocitoprotecţie Melbourne, Singapore, 2006. A editat, în Republica şi plasticitate cerebrală, elaborarea metodelor de Moldova, monografi ile: Luarea deciziilor. Metode şi tratament şi profi laxie. tehnologii, Chişinău, “Ştiinţa”. 1998; Considerente Activitatea de cercetare a avut ca bază conceptul, conform căruia degenerescenţele cerebrale în mare asupra edifi cării societăţii informaţionale în măsură sunt determinate de dereglările barierei Moldova, Institutul de Matematică şi Informatică, hematoencefalice şi iniţierii proceselor autoimune Chişinău, 2003, (coautor S.Cojocaru). Coautor a de neurocitotoxicitate. unui capitol în Развитие науки в Молдавской Prof. Stanislav Groppa propune un concept nou ССР, Chişinău, Ştiinţa , 1984, 27 pag. (coautori de abordare terapeutică în corecţia medicamentoasă a V.Andrunachievici, C.Sibirschi, B.Şcerbacov). bolii Alzheimer cu utilizarea Sol. Dimethyl sulfoxide A fondat, fi ind şi redactor şef, seria de broşuri de (invenţie AC Nr.4950438), concept recunoscut popularizare a ştiinţei Mica bibliotecă a elevului. internaţional şi apreciat ca o direcţie extrem de Matematică. Informatică, în cadrul căreia au fost promiţătoare în procesele de neurocitoprotecţie şi plasticitate cerebrală. editate 15 volume. A lansat o ipoteză nouă privind procesul Este membru al colegiilor de redacţie a multor miodistrofi c în Distrofi a Musculară Progresivă reviste ştiinţifi ce din Moldova, Ucraina, Bulgaria, Duchenne. Cercetările sale au contribuit la crearea Romania, Rusia, Registrului Naţional şi a băncii cu mostre ADN a A pregătit 5 doctori în ştiinţe. distrofi ilor musculare progresive, fenilcetonurie,

72 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est epilepsie, Accidentului Vascular Cerebral (AVC); vice-academician coordonator al secţiei de Ştiinţe la implementarea în Republica Moldova a strategiei Biologice, Chimice şi Ecologice, A.Ş.M. moderne şi conceptului nou de diagnostic preclinic Direcţia de cercetare: Stereochimia şi şi prenatal al Distrofi ilor Musculare Progresive, stereodinamica reacţiilor de asamblare a fenilcetonuriei, bolilor degenerative ale sistemului combinaţiilor coordinative cu proprietăţi nervos, cu importanţă majoră în strategiile de performante utile în biotehnologie, medicină şi profi laxie şi sanocreatologie. tehnică Abordarea interdisciplinară a AVC a permis Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: de a implementa noul concept de asistenţă de A dezvoltat şi îmbogăţit conceptul de asamblare urgenţă a AVC, inclusiv crearea unităţii unice de a speciilor labile paramagnetice şi studiul lor stroke. Pentru prima dată, a fost evidenţiată paleta structural în soluţii, important îndeosebi în factorilor majori de risc a AVC la populaţia RM, sistemele biomedicale şi biotehnologice. inclusiv a hiperhomocisteinemiei, direcţie prioritară Soluţionarea problemelor legate de studiul a cercetărilor internaţionale. S-a implementat, stereochimic şi stereodinamic al complecşilor în colaborare cu specialiştii din Germania, în paramagnetici labili s-a realizat în corespundere cu practica stărilor de urgenţă, conceptul tratamentului conceptul, conform căruia cercetarea şi aplicarea trombolitic – nouă eră de asistenţă a AVC acut. spectrelor RMN transformate în prezenţa speciilor Rezultatele cercetărilor efectuate sunt paramagnetice în condiţiile de schimb rapid, lent implementate în practica medicală a instituţiilor şi intermediar inter şi intra-molecular s-a efectuat medico-sanitare din republică şi de peste hotare, în în baza mecanismului transformărilor izomerice procesul didactic al rezidenţilor, medicilor. şi conformaţionale în complecşii octaedrici ai Cercetările efectuate de comun acord cu un cobaltului şi a capacităţii de reactivitate a liganzilor grup de medici pe parcursul anilor a permis prof. (dinamica conformaţională, transformări tautomere, S. Groppa să fondeze şcoala ştiinţifi că: Neurologia localizarea centrelor active). stărilor acute şi Neurogenetică. În baza conceptului susmenţionat au fost Fondator şi Preşedinte al Ligii de Combatere a demarate investigaţii experimentale care au Epilepsiei din Republica Moldova. extins posibilităţile de cercetare ale sistemelor Autor a 310 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 5 paramagnetice labile în soluţii deschizând posibilităţi monografi i, 5 manuale, 19 elaborări metodice. de a descrie noi legităţi şi de a crea noi substanţe cu Deţinător a 17 brevete de inovaţie, 1 brevet de proprietăţi specifi ce. invenţie. Cercetările au rezultat cu elaborarea în A pregătit 10 doctori în ştiinţe. premieră: A noi metode de obţinere a informaţiei adecvate despre structura şi labilitatea complecşilor de cobalt cu ajutorul spectroscopiei RMN a cobaltului-59 şi a spectrelor transformate a ligandului coordinat în sistemele paramagnetice şi a unei noi direcţii de cercetare spectrală situată între Spectroscopia de rezonanţă magnetică nucleară şi Spectroscopia de rezonanţă paramagnetică clasică. A metodelor de sinteză orientată şi de asamblare a noilor clase de substanţe cu proprietăţi performante cu aplicări în calitate de: • substanţe biologic active utilizate în biotehnologia creşterii cianobacteriilor; • biostimulatori pentru sporirea cantităţii şi calităţii cărnii şi ouălelor la păsări; • inhibitori de proliferare a celulelor AURELIAN GULEA canceroase; • catalizatori de descompunere radiolitică a Profesor universitar, doctor habilitat în chimie apei şi obţinerea combustibilului ecologic; Data şi locul naşterii: 28 mai 1946, s.Baraboi, • senzori de temperatură. r. Donduşeni Concomitent au fost evidenţiate mecanisme Funcţia: Şeful Catedrei Chimie Anorganică de reacţie ce determină infl uenţa mediului de şi Fizică a Universităţii de Stat din Moldova; reacţie, capacităţii de coordonare a liganzilor nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 73 Akademos

şi stereoactivitatea lor asupra proceselor de globalizării şi tranziţiei şi trei manuale universitare: transformare cis-trans, fac-mer şi abilitatea de Doctrine economice, care a cunoscut din anul 1992 formare a izomerilor de legătură N,O; N,S; O,S; până în 2003 mai multe ediţii, atât în limba română, N,C, în combinaţiile coordinative octaedrice. cât şi în rusă, Economia politică (a. 2001), Curs Fondarea şi dezvoltarea acestei direcţii, de teorie economică (a.2006). Prin lucrările sale viabilitatea ei se refl ectă în susţinerea a 7 teze de doctor, 15 teze de magistru, obţinerea a 75 brevete profesorul Dumitru Moldovan a trasat o nouă direcţie de invenţie, publicarea unei monografi i, a 12 de cercetare în ştiinţa economică moldovenească – manuale şi a 122 articole în reviste prestigioase de analiza relaţiilor economice externe ale unei ţări în peste hotare. interdependenţa acestora cu dezvoltarea economiei Efectul economic al implementărilor constituie naţionale. În lucrările sale a demonstrat că politica circa 3 mln. dolari SUA. comercială şi investiţiile străine directe pot fi folosite ca instrumente de trecere a economiei moldoveneşti la o treaptă superioară a specializării internaţionale. Cu lucrarea „Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei” profesorul Dumitru Moldovan devine în anul 2006 Laureat al premiului „Petre S. Aurelian” al Academiei Române. A pregătit 5 doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe economice.

DUMITRU MOLDOVAN

Doctor habilitat, profesor universitar Data şi locul naşterii: 2 noiembrie 1946, s. Piatra, r. Orhei Funcţia: Decanul facultăţii Relaţii Economice Internaţionale, ASEM (din 1994) Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Aria preocupărilor ştiinţifi ce ale profesorului GHEORGHE MUSTEA Dumitru Moldovan (problemele teoretice ale tranziţiei la economia de piaţă, integrarea economiei Artist al Poporului din Republica Moldova, Republicii Moldova în economia mondială, profesor universitar comerţul exterior, investiţiile străine directe, Data şi locul naşterii: 1 mai 1951, s.Mândreşti, specializarea economiei moldoveneşti) se plasează r. Teleneşti la frontiera între „Economia politică” şi „Economia Funcţia: Director artistic şi Prim-dirijor al mondială”. Orchestrei Naţionale Simfonice a Companiei Profesorul Dumitru Moldovan a publicat peste Publice Teleradio-Moldova 120 lucrări ştiinţifi ce şi didactice, în Moldova, Direcţia de activitate: Artă dirijorala, Franţa, România, Rusia, Grecia, dintre care compoziţie, activitate didactică patru monografi i: Relaţiile economice externe Realizări importante: Afl at pe parcursul a mai bine de două decenii ale Republicii Moldova: afi rmare şi perspective; în fruntea Orchestrei Simfonice Naţionale a Tranziţia: interdependenţa transformărilor sistemice Companiei Teleradio-Moldova, Gheorghe Mustea şi a integrării în economia mondială; Economia a contribuit la constituirea unui colectiv performant relaţiilor externe; Economia Moldovei în capcana de o autentică valoare artistică, remarcabil prin 74 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarte dinde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est pregătirea sa academică, repertoriul vast şi variat Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: sub aspect stilistic, maniera interpretativă selectă. A dezvoltat concepţia cu privire la imensa Numeroasele imprimări realizate de această diversitate genetică a speciei Zea mays, care oferă Orchestră au îmbogăţit Fondul de Aur al Companiei, mari posibilităţi de a găsi valoroase surse genetice făcând parte din patrimoniul muzical naţional. şi noi combinaţii de gene în vederea îmbunătăţirii Compozitor prolifi c şi polivalent. Autor de: calităţii bobului. Pentru prima dată: - Muzică simfonică; operă; muzică pentru solist, • A fost pusă în evidenţă o genă nouă cfl 2 cor şi orchestră; muzică instrumentală de cameră; (complementary fl oury – 2), au fost depistate 5 surse muzică vocală de cameră; muzică corală; muzică în genetice ce cuprind mutaţia o2 şi 2 surse mutaţia stil popular (pentru orchestră de muzică populară; fl 2; voce şi orchestră de instrumente populare); • A fost creată o colecţie ce cuprinde 270 linii transcripţii; muzică de estradă; muzică pentru – analogi în baza mutaţiilor endospermului (o2,fl 2, copii (instrumentală, vocală şi corală); prelucrări; wx,su2 şi a.); romanţe; muzică de fi lm; muzică de teatru. • A fost creată o serie de hibrizi cu un conţinut Un şir de creaţii ale sale abordează aprofundat sporit de proteină, lizină, amilopectină în bob. şi complex materialul folcloric ca pe unul care A contribuit substanţial la dezvoltarea exprimă esenţa spirituală a poporului. Printre cele ascendentă a şcolii de Ameliorare şi Genetica mai reprezentative lucrări sunt opera Alexandru plantelor fondată de Academicianul A. E. Kovarski. Lăpuşneanu, Concertul nr.1 şi nr.2 pentru orchestră, Prin utilizarea metodelor tradiţionale şi elaborarea poemul simfonic Evocare etc. unor metode noi a fost fondată şi dezvoltată o Ampla activitate didactică desfăşurată la nouă direcţie de cercetare în domeniul geneticii şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, unde ameliorării porumbului pentru calitatea bobului. predă cursurile de compoziţie, aranjament, lectura Rezultatele cercetărilor individuale şi în echipă au fost publicate în 180 lucrări ştiinţifi ce, partiturilor şi dirijarea, s-a soldat cu instruirea unei inclusiv o monografi e. Este coautor a 4 hibrizi de pleade de valoroşi dirijori şi compozitori. porumb cu un conţinut înalt de lizină, proteină şi

amilopectină, a 2 soiuri de grâu durum de toamnă şi 2 soiuri de soia, omologate în republică. A editat în anul 1998 primul manual de Genetică, în limba română, pentru studenţii facultăţilor de biologie din Republica Moldova. A pregătit 9 doctori şi 2 doctori habilitaţi în ştiinţe.

ANDREI PALII

Doctor habilitat în biologie, profesor universitar Data şi locul naşterii: 1 mai 1940, comuna Scorţeni, judeţul Orhei, actualmente raionul Teleneşti Funcţia: Şef al catedrei de Ameliorare, Genetică ION TIGHINEANU şi Biotehnologie a culturilor agricole a Universităţii Profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe Agrare de Stat din Moldova (1989-2000, 2006- până fi zico-matematice în prezent) Data şi locul naşterii: 22 martie 1955, Direcţia de cercetare: Genetica şi ameliorarea com. Sofi a, r. Drochia plantelor nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 75 Akademos

Funcţia: Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe • Metoda nanostructurării ordonate a a Moldovei; Director al Centrului Naţional de Studiu compuşilor semiconductori prin crearea condiţiilor şi Testare a Materialelor din cadrul Universităţii de auto-organizare spaţială a nanoporilor; Tehnice a Moldovei • Metoda litografi ei sarcinii de suprafaţă, Direcţia de cercetare: Nanotehnologii realizată prin inducerea cu ajutorul razei focalizate nelitografi ce de ioni la energii mici a unei sarcini negative la Cercetări şi realizări ştiinţifi ce importante: Investigaţiile sale în domeniul nanotehnologiilor suprafaţa semiconductorului care îl protejează de s-au bazat pe conceptul conform căruia corodare electrochimică; nanostructurarea dirijată a compuşilor semiconductori • Metoda creării metamaterialelor în baza este posibilă prin tratarea electrochimică a nanocompoziţilor semiconductor-metal cu reţele materialelor preliminar iradiate cu ioni care modifi că ordonate de nanotuburi metalice. localizat proprietăţile lor, şi prin crearea condiţiilor Utilizarea acestor metode a dat posibilitatea de autoorganizare a nanostructurilor. de a dezvălui şi explica procesele de formare şi În urma acestor cercetări au fost elaborate interacţiune a porilor în compuşi semiconductori, metode noi de nanostructurare spaţială a materialelor semiconductoare, în particular: de a elabora nanomateriale noi, elemente fotonice şi • Metoda nanostructurării bidimensionale optoelectronice originale pentru diverse aplicaţii şi uniforme prin implantarea ionilor grei la energii de a studia proprietăţile lor fi zice. mari în materiale semiconductoare în scopul creării Fondator al direcţiei şi al şcolii ştiinţifi ce unor nanocanale cu o dezordine pronunţată a reţelei Nanotehnologii nelitografi ce în baza tratării cu ioni cristaline; dizolvarea selectivă a acestor regiuni prin şi creării condiţiilor de auto-organizare. metode electrochimice; Este autor a cca 450 lucrări ştiinţifi ce şi a 40 • Metoda nanostructurării tridimensionale a compuşilor semiconductori prin utilizarea brevete de invenţie. anizotropiei reţelei cristaline şi fenomenului de A pregătit 10 doctori in ştiinţe, inclusiv 1 doctor intersecţie spaţială a porilor; habilitat.

Noi membri titulari şi membri corespondenţi ai A.Ş.M., 3 aprilie 2007

76 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorComemor din Europaări de Est şi Sud-Est ION VATAMANU, lumină în orice problemă abordată, îndrăzneala lui neogoită de a interveni cu orice preţ în discuţiile pe NECUNOSCUTUL cele mai diverse teme, poate chiar într-un climat ostil majorităţii, fac din fi gura lui Ion Vatamanu exemplul unei personalităţi ieşite din comun, care Doctor habilitat în chimie, avea privirea aţintită departe, dincolo de mizeriile profesor universitar, existenţiale comune, şi forţa de a-i îndemna să Dumitru BATÎR meargă într-acolo pe cei mulţi, adeseori rătăciţi şi obidiţi. Întotdeauna am avut sentimentul că în cazul Am scris în câteva rânduri despre poetul şi omul lui Ion Vatamanu şi cutezanţa e mai cutezătoare, de ştiinţă Ion Vatamanu şi trebuie să recunosc că şi emotivitatea mai emotivă, şi profunzimea mai atunci când am încercat să aştern pe hârtie gândurile profundă, şi patima mai pătimaşă, şi nobleţea mai şi sentimentele mele, am făcut-o fi ind dominat de nobilă, şi sacrifi ciul mai sacramental, şi disperarea durere, mereu afl ându-mă sub semnul acesteia. Când mai disperată, şi exagerarea mai exagerată, şi am încercat să-i rechem imaginea, un sentiment blestemul mai blestem. Alături de Ion Vatamanu neobişnuit m-a cutremurat şi m-a străluminat: Ion simţeai cu adevărat umărul de frate, nu în zadar Vatamanu nu este o amintire propriu-zisă, o simplă cea mai îndrăgită adresare către el a colegilor săi, şi ordinară amintire, ci o prezenţă permanentă, şi nu numai, era „frate Ioane” etc. Lumea nicicând spirituală şi morală, alături de noi. Mi-am zis înfi orat n-a întârziat să-şi manifeste ataşamentul faţă de că nimic nu umbreşte fi inţa luminoasă a celui drag şi valorile promovate de el în viaţă, în preocupările preţuit, nici chiar întunecimea morţii. Bucuria mea sale ştiinţifi ce şi în poezie. ar fi acum să pot face ca acest sentiment, scump şi Şi dacă ar fi să surprindem fi gura lui Ion netrecător, să respire în rândurile noastre, răzleţite şi Vatamanu, aşa cum apare ea azi la 70 de ani de la împuţinate, cât mai din plin. Acesta e motivul pentru naştere şi la 14 ani de la trecerea în nemurire (ce-a care nu pot vorbi la trecut despre Ion Vatamanu. pierdut şi ce-a câştigat opera sa), apoi ar trebui să Ion Vatamanu face parte din familia de spirite spunem că ne frapează în primul rând Ion Vatamanu rare, care a fost mereu pasionată profund şi marcată inepuizabilul, prin tot ceea ce a fost el, prin tot de întrebările fundamentale ale existenţei omeneşti, ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a lăsat în urma pe care a încercat să le rezolve, dominat fi ind sa. Când însăilasem un prim eseu despre poetul necruţător de ele. Îmi iau îndrăzneala să afi rm cu şi chimistul Ion Vatamanu, aveam certitudinea că toată certitudinea că dispariţia lui nedreaptă face ca am spus tot ce se putea spune, însă pe parcurs a zeci de generaţii de tineri să piardă în persoana-i urmat cel de-al doilea, de-al treilea, apoi altele şi, un exemplu imens şi irecuperabil; acela că orice pare-mi-se, descoperirea noului şi ineditului va ai face în viaţa aceasta, fi e poezie, fi e chimie, fi e creşte, şi această creştere va spori, sunt sigur, mai deputăţie etc., la toate se asociază demnitatea de ales când prestigioasa sa operă va cuceri spiritele om şi bun patriot. Ion Vatamanu a pus preţ suprem celor ce vor urma după noi. Căci Ion Vatamanu în viaţă pe talent, inspiraţie şi adevăr – dimensiuni inepuizabilul, în scara anilor, devine şi Ion Vatamanu defi nitorii ale existenţei omeneşti. El era pe deplin cel de nepătruns, viaţa-i trecând în legendă, iar convins că „dintre multele nedreptăţi cele mai grele legenda înseamnă istorie a vieţii, curăţire de toate şi nejustifi cate le îndură talentul”. De aici porneşte cele mărunte până la suprema puritate, până la blestemul său pentru acei care au dăunat creaţiei, supremul adevăr. substituind valorile cu nonvalorile, dezorientând Într-o perioadă când viaţa noastră culturală şi omul, decretând limbi, cuvinte şi dictând teme. artistică era prinsă în meandrele dogmatismului, Poetul şi savantul era conştient de necesitatea a minciunii, nedreptăţii şi ignoranţei, confratele ruperii măştilor de tot felul de pe faţă pentru ca Ion Vatamanu a făcut dovada unui creator fl exibil, „să ne cunoaştem rănile din casă şi din lume” şi ne asemenea argintului viu, căutând căi şi mijloace îndemna „să nu tăinuim durerile şi cauza durerilor, de manifestare şi afi rmare a adevăratelor calităţi greşeala şi cauza greşelii, destinul şi albia lui pentru omeneşti. Când scrierile lui, manuscrisele lui, erau a revendica demnitatea de om”, toate trecându-le pândite de cuţitul ghilotinei, a trecut la mult prea prin lumina şi „măsura adevărului”. difi cila trudă şi osândă de traducător. Grea i-a fost Superioritatea răbdării şi a forţei de convingere, şi truda lui Ion Vatamanu de chimist analist, mai care s-au manifestat din plin în situaţiile de criză, în exact de chimist instrumentalist. Parcă-l văd la situaţiile-limită, admirabila lui capacitate de a face masa de laborator cu privirile aţintite spre ecranul

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 77 Akademos

întâmple ca într-o scrisoare adresată distinsei sale soţii, când se afl a într-o Casă de Creaţie la Suzdal, poetul mărturiseşte prin anii ‘90 că a avut revelaţia descoperirii unei noi ramuri a chimiei zisă Ecometrie şi, dacă ar şti câţi ani mai are, s-ar consacra totalmente acestei ştiinţe care ar fi în stare să-i potolească setea de chimie şi poezie, de cognitiv şi emotiv, de obiectiv şi subiectiv. Dar puţini i-au fost anii şi mult prea complicată era problema. Obiectivele Ecometriei au rămas neidentifi cate. Sunt tentat să cred că Ion Vatamanu chimistul vroia să pătrundă în designul molecular al substanţelor utilizând ultrasunetele spre a pronostica starea mediului şi a restabili echilibrul ecologic dacă acesta este afectat, tot aşa precum medicii cu ajutorul ecoscopului determină poziţia copilului, sexul şi sănătatea lui înainte de naştere prin imaginea obţinută prin utilizarea ultrasunetelor. Adică Ion Vatamanu intuia trecerea de la nivelul celular la cel molecular, de la Ion Vatamanu, “atât de mult al pământului...” ecoscopie la ecometrie. Acesta-i chimistul şi poetul (dacă vreţi poetul oscilopolarografului, savurând scăpărările produse şi chimistul) Ion Vatamanu: polivalent, purtător al de reacţiile chimice rapide de pe picăturile de valorilor universalităţii, un vulcan de idei pentru cei mercur din soluţia de analizat, scăpărări care au din jur, atribute fără de care Ion Vatamanu n-ar fi imprimat specifi cul sclipitorului lui vers. fost Ion Vatamanu. Ion Vatamanu a demonstrat pe viu că numai poezia îi poate da chimiei analitice o extraordinară supleţe, condiţionându-i şi asigurându-i trecerea la metode noi de investigare, extrem de sensibile, precise şi rapide, ajungându-se la detectarea infi nitezimalelor urme de pesticide în produsele tratate (sol, apă, frunze, fructe, legume). Dintre elaborările protejate de brevete de invenţie vom menţiona un nou aliaj pe bază de nichel, a unei soluţii pentru cuprarea dielectricilor, a unor procedee de determinare a ionilor de halogenuri, de determinarea indirectă a calciului şi magneziului concomitent prezenţi în proba de analizat, de determinare a indiului în semiconductoare. A publicat studii înalt apreciate precum „Cinetica şi mecanismul proceselor chimice eterogene şi omogene” şi „Termodinamica hidrolizei ionilor metalici” pentru studenţi şi cercetători, cărţile „Aventurile lui Atomică” şi „O sută de probleme de chimie” pentru copii şi adolescenţi. Orice am zice, totuşi, pe Ion Vatamanu nu-l satisfăcea starea de lucruri în chimia analitică, şi, de ar fi avut ani şi bani, adică echipament performant, ar fi schimbat faţa chimiei analitice. Intersectarea preocupărilor sale de cercetător chimist cu starea lui permanentă de poezie, i-a răscolit mereu mintea şi inspiraţia, predispunându-l la profunde meditaţii cu scânteieri neordinare de Tu – o frunză / Eu – o frunză / Două frunze împreună, / precursor în ambele domenii. Astfel, a fost să se Când se adună, / Ştii ce fac? / – Un copac. / Ţie ţi-i drag, / Mie mi-i drag (I. Vatamanu) 78 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorComemor din Europaări de Est şi Sud-Est

valenţă mixtă în diverse obiecte ale mediului ION VATAMANU ambiant. Utilizarea efectelor de cataliză şi de absorbţie, CHIMIST DE CERTĂ care se produceau în soluţii şi pe electrod, au permis mărirea de 200 – 300 ori a sensibilităţii metodelor VALOARE propuse. In calitate de liganzi în aceste procese au fost utilizaţi diverşi compuşi bidentaţi care conţin Dr. habilitat, prof., Tudor Lupaşcu, grupări O, O- şi N, O-. Director, Institutul de Chimie, A.Ş.M. Rezultatele cercetărilor vizând procesele de formare a compuşilor complecşi au demonstrat Ion Vatamanu a început a „intra” în tainele că reacţiile chimice care decurg sunt complexe şi ştiinţei chimice prin anii 50, pe când Domnia Sa era depind de mulţi factori. Pentru elucidarea acestor student la Facultatea de chimie a Universităţii de Stat fenomene au fost deduse formulele matematice din RSS Moldovenească. Cercetările ştiinţifi ce au care descriu relaţiile dintre curentul de schimb şi luat amploare după anul 1960, când Ion Vatamanu, potenţialul de echilibru în procesele de oxidare- absolvind facultatea, este repartizat la Institutul de reducere care se realizează în soluţie şi pe suprafaţa Chimie al A.Ş.M. şi angajat în calitate de laborant electrodului. în laboratorul Chimie Analitică prin ordinul nr. 40 Studiile privind infl uenţa substanţelor din 12.IX.1960, semnat de reputatul savant Antonie tensioactive asupra proceselor de oxidare-reducere Ablov. Sub conducerea academicianului Iurie a complecşilor ionilor metalelor cu valenţă mixtă Lealicov, pe atunci şeful laboratorului de Chimie au permis de a stabili posibilitatea deplasării Analitică, tânărul laborant Ion Vatamanu începe potenţialelor redox în sistemul ion/metal. Acest cercetările în domeniul evidenţierii proceselor şi a fenomen a permis elaborarea metodelor de detectare mecanismelor de formare a compuşilor complecşi a ionilor metalelor care au potenţiale redox apropiate în soluţie şi pe suprafaţa electrodului picurător din amestecul acestora. de mercur prin metoda polarografi că. Rezultatele Rezultatele pe care le obţinea tânărul laborant ştiinţifi ce au permis elaborarea a noi metode n-a lăsat indiferentă conducerea institutului. Astfel, electrochimice de detectare a unui şir de ioni cu în 1964, prin ordinul directorului Institutului de

Chimia, mereu în reacţie cu poezia nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 79 Akademos

Chimie, Ion Vatamanu este transferat în funcţie de de chimie, se ocupa de poezie. Astfel, în pereţii cercetător ştiinţifi c inferior. laboratorului de Metode Electrochimice de analiză În anul 1971 Ion Vatamanu susţine cu succes al Institutului de Chimie au fost scrise, cred, sute, dar teza de doctor în chimie la Consiliul Specializat de poate şi mii de poezii. Se întâmpla că seara târziu, pe lângă Universitatea „Ivan Franco” din Lvov cu după orele de program, Ion Vatamanu ne invita în tema „Studiul oscilopolarografi c al complecşilor de biroul său şi noi, chimiştii, eram primii ascultători bismut(III), zinc(II) şi stibiu(III) cu liganzi adecvaţi şi cititori ai poeziilor Domniei sale, de pe care încă şi aplicarea acestor complecşi în analiză”. cerneala nu reuşea să se usuce. În 1973 este ales prin concurs şef al laboratorului Pe timpul când Ion Vatamanu era şef de laborator, de Metode Electrochimice de cercetare. În calitate de orice activitate ştiinţifi că era planifi cată. Era şef de laborator Ion Vatamanu a depus multe eforturi planifi cată şi susţinerea tezelor de doctor habilitat. pentru a lărgi domeniul de cercetare. Astfel, au În această listă fi gura şi numele dlui Ion Vatamanu. început cercetări în domeniul elaborării metodelor Ţin minte, la o şedinţă a Consiliului ştiinţifi c al de determinare a pesticidelor în apele naturale, Institutului de Chimie Ion Vatamanu făcea bancuri produsele alimentare etc. Cercetările realizate au zicând că el este de acord să susţină teza de doctor permis elaborarea unor metode performante de habilitat, dar cu o singură condiţie – să fi e într-o zi determinare a poluanţilor de natură organică şi de joi, iar regretatul Valeriu Ropot să susţină vinerea anorganică în diverse componente ale mediului imediată, ca să se organizeze un singur banchet. Au ambiant. trecut anii dar, din păcate, nu am avut norocul să Pe parcursul activităţii sale ştiinţifi ce Ion apucăm acele joi şi vineri pentru că prea tânăr a Vatamanu a publicat mai mult de 100 lucrări ştiinţifi ce plecat dintre noi în lumea celor drepţi. în reviste prestigioase din ţară şi străinătate, printre Lucrările ştiinţifi ce ale dlui Ion Vatamanu care trei monografi i, a obţinut trei brevete de autor. sunt şi astăzi opere de certă valoare în domeniul În timpul activităţii sale în cadrul Institutului electrochimiei şi fac parte din patrimoniul ştiinţifi c de Chimie al A.Ş.M. Ion Vatamanu, când obosea internaţional.

Ion Vatamanu, cel care a turnat poezia în chimie 80 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorIn memoriam din Europa de Est şi Sud-Est CRISTOFOR SIMIONESCU (17. 07.1920 – 06. 08. 2007)

Comunitatea ştiinţifi - cu dăruire şi pasiune în difi cila muncă de sporire a că din Republica Moldova prestigiului şcolii româneşti în general, modernizând-o, a afl at cu adâncă îndurerare adăugându-i noi nume de savanţi-cercetători şi profesori, despre trecerea în eternitate pregătiţi de el. la 6 august curent a acade- Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, Tratat micianului Cristofor Simio- de chimie a compuşilor macromoleculari (în 4 volume) nescu, fi gură proeminentă a reuneşte într-un tot întreg problemele de fi zică, fi zico- lumii ştiinţifi ce şi culturale chimia polimerilor cu cele de sinteză şi cu proprietăţile româneşti din ultimii 60 de compuşilor macromoleculari. Cristofor Simionescu este ani, ctitorul şcolii moderne autorul a aproape o mie de lucrări ştiinţifi ce originale, de chimia polimerilor natu- publicate în reviste de prestigiu din ţară şi de peste rali şi sintetici, conducător hotare, pe lângă altele peste o mie de articole şi eseuri excepţional de instituţii despre învăţământ, ştiinţă, fi lozofi e, istoriografi e, risipite academice, creator de asemenea instituţii. Profesorul de în diverse periodice ale timpului respectiv etc. A mai scris chimie organică şi macromoleculară Cristofor Simio- peste 30 de cărţi de factură didactică sau monografi că. nescu este membru corespondent (din 1955), titular (din Activitatea multiplă a profesorului Cristofor 1963) al Academiei Române şi membru de onoare al Simionescu se axează pe cele trei componente defi nitorii multor Academii şi Societăţi ştiinţifi ce de pe mapamond, ale unei cercetări ştiinţifi ce angajate plenar în opera de inclusiv al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 1991), prosperare a societăţii româneşti: cercetarea funda- a condus Filiala din Iaşi a Academiei Române (din 1963) mentală-cercetarea aplicativă-inovarea şi dez vol tarea şi Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” tehnologică. În cadrul Şcolii de Chimie Macromoleculară, (din 1970). Este unul din pilonii chimiei româneşti şi a ilustrată de Cristofor Simionescu, cercetarea fundamental ă celei universale. şi cercetarea aplicativă se afl ă într-un echilibru dinamic Academicianul Cristofor Simionescu este ultima cu oscilaţii spre dreapta sau stânga în funcţie de vârsta mare personalitate a unei generaţii care a cunoscut ciclului de lucrări în domeniul fundamental sau aplicativ, ilustra pleiadă de profesori chimişti, ctitori de catedre, exigenţele strategice ale statului, comenzile sociale laboratoare, direcţii de cercetare, şcoli de chimie etc. etc. Înalta competenţă ştiinţifi că şi profesionalismul Fără îndoială, de la ei a preluat profesorul Cristofor performant al liderului păstrează neafectat echilibrul între Simionescu marea pasiune a cercetării, excelentul spirit componentele principale din sfera cercetare-dezvoltare de organizare a vieţii ştiinţifi ce, optimismul sănătos şi şi inovare. Având anvergura imaginaţiei adevăratului permanenta încredere în forţa binelui, conştiinţa mereu creator în ştiinţă, precum şi o solidă predispoziţie pentru trează şi tendinţa de a descoperi şi a pune în adevărata lui fi lozofi e, Cristofor Simionescu a formulat şi fundamentat valoare talentul, înzestrarea deosebită, spiritul tânăr etc. o nouă concepţie despre originea vieţii pe pământ, Cristofor Simionescu a trăit vremuri difi cile, izbutind să înscriindu-şi astfel numele în rândul enciclopediştilor adune o operă impresionantă prin dimensiuni, polivalentă lumii. prin preocupările sale şi să-şi manifeste rarele calităţi de Cristofor Simionescu a fost un bun cunoscător organizator şi diriguitor al complexei vieţi ştiinţifi ce. şi susţinător al cercetărilor academice de la noi, Printre multiplele şi febrilele pasiuni ale acestui om de întreţinând relaţii de prietenie şi colaborare cu savanţii un uimitor dinamism şi neobişnuită voinţă şi-au găsit loc de la Chişinău. Toţi cei care l-au cunoscut personal sau istoria chimiei şi munca de propagare şi popularizare a opera şi activitatea sa de nepreţuit, au ţinut să constate ştiinţei. Diferite aspecte ale activităţii acestui savant de că academicianul Cristofor Simionescu a fost un om cu notorietate mondială confi rmă încă odată cât de multe se chip frumos, un adevărat mag al ştiinţei, un spirit vizionar pot face totuşi într-o singură viaţă de om. universal, un exemplu de personalitate, care s-a risipit cu Născut pe 17 iulie 1920 la Dumbrăveni judeţul dăruire într-o muncă difi cilă de cercetare şi organizare a Suceava, a avut parte de o temeinică pregătire, fi indu-i ştiinţei, manifestându-şi din plin calităţile deosebite de primă învăţătoare mama sa. După absolvirea Liceului om de cultură, tactul nobil, predispoziţia pentru un dialog Naţional din Iaşi, urmează studiile universitare la constructiv, atrăgând prin toate aceste calităţi generoase Facultatea de Chimie Industrială de la Şcoala Politehnică simpatia şi adeziunea tuturor celor din jur. (azi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”) din Iaşi, pe care Dumnezeu să-l ierte şi să-l aşeze la locul ce i se o absolveşte în 1944 cu menţiunea „magna cum laudae”. cuvine pe bună dreptate în împărăţia Sa. Sufl etele noastre După susţinerea strălucită a tezei de doctorat (1948), se îndurerate îi vor păstra mereu memoria. încadrează în învăţământul tehnic superior, ajungând în scurt timp profesor şi şef al Catedrei de Celuloză şi Hârtie Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele A.Ş.M., acad. (1949), prorector (1951) şi rector (1954) al prestigiosului Pavel VLAD, m.c. Aurelian GULEA, m.c. Constantin Institut Politehnic din Iaşi. Din acest moment începe TURTĂ, dr.hab., Dumitru BATÎR, dr.hab. Tudor ascensiunea unei strălucite cariere de profesor, angajat LUPAŞCU, dr.hab. Mihai REVENCO nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 81 Akademos

GHEORGHE ŞISCANU de activitate fotosintetică a frunzelor în funcţie de poziţia lor în coroană şi de constituţia acesteia, la 75 DE ANI precum şi a legităţilor de infl uenţă a speciei şi portaltoiului asupra intensităţii proceselor privind schimbarea lor sub acţiunea factorilor exogeni şi endogeni. O parte din investigaţii ţin de studierea particularităţilor de interconexiune a activităţii fotosintetice a aparatului de asimilare şi a funcţiei metabolice a sistemului radicular al plantelor fructifere. Cercetările efectuate şi-au găsit aplicare practică în pomicultură. Astfel, s-a elaborat o metodă de îmbunătăţire a calităţii butaşilor de specii fructifere în baza reglării condiţiilor de nutriţie minerală, a fost propusă o metodă de selectare a celor mai bune forme de portaltoi şi a combinaţiilor de altoi-portaltoi cu o capacitate mai mare de productivitate la piersic. Este autorul a peste 200 de publicaţii ştiinţifi ce, inclusiv 7 monografi i. A pregătit 15 doctori în ştiinţe biologice. A participat la diferite expoziţii naţionale şi internaţionale, fi ind menţionat cu o medalie de aur şi cu 2 de bronz, cu diplome şi premii. Este membru al Federaţiei Biolog, domeniul ştiinţifi c: fi ziologia plantelor, Europene a Societăţilor de Fiziologie a Plantelor. fotosinteza. Doctor habilitat în ştiinţe biologice A fost decorat cu „Ordinul Republicii”, Medalia (1974), profesor universitar (1983). Membru A.Ş.M. „D.Cantemir”. I s-a conferit titlul onorifi c corespondent (1989) şi membru titular (1992) al de „Om Emerit“. Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Născut la 5 iulie 1932 în s. Măcăreşti ANDREI NEGRU r. Ungheni. În anul 1952 a absolvit Şcoala Pedagogică din la 70 DE ANI Călăraşi, iar în 1957 Facultatea de biologie şi chimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol. În perioada 1958–1961 face studii la doctorantură în A.Ş.M. Din 1961 activează la Institutul de Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M.: cercetător ştiinţifi c (1961–1965), fondator şi şef al Laboratorului de fotosinteză (din 1975 până în prezent), director adjunct (1988–1990). În perioada 1990–2000 a fost secretar ştiinţifi c general al A.Ş.M. Acad. Gh.Şişcanu este fondatorul unei direcţii noi în fotosinteză: studierea activităţii fotosintetice la plantele pomicole. Cercetează particularităţile funcţionării aparatului fotosintetic la plantele agricole. Este preocupat de evidenţierea legităţilor relaţiei donator–acceptor ca bază de reglare a procesului de productivitate a plantelor, de stabilire a căilor de sporire a productivităţii plantaţiilor prin dirijarea reacţiilor de adaptare şi optimizarea condiţiilor de creştere. A determinat posibilitatea pronosticării şi evaluării combinaţiilor de altoi- Biolog, domeniul ştiinţifi c: fl ora actuală şi portaltoi conform indicilor fi ziologici şi biochimici. fosilă. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1986), În cercetările sale un loc aparte îi revine studierii profesor universitar (1996). Membru corespondent coroanei pomului fructifer, care este comparată cu (1988) şi membru titular (1992) al A.Ş.M. Născut la 28 iulie 1937 în s. Stoicani, azi un sistem optic complicat. Evidenţierea legităţilor 82 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarteAnivers dinde vizitEuropaări ă de Est şi Sud-Est r. Soroca. A absolvit Facultatea de biologie şi şi frecvent citate de savanţi cu renume din SUA, chimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1960), Marea Britanie, Japonia, Polonia, Cehia, Germania, după care activează ca profesor de biologie la şcoala Finlanda, Danemarca, Bulgaria, România, Ungaria, medie din s. Pragila, r-nul Floreşti (1960–1961), Franţa, Rusia, Belarus etc. apoi asistent la Catedra de botanică a Institutului A fost preşedinte al Consiliului ştiinţifi c Pedagogic din Tiraspol (1963–1966). Face studii specializat pentru susţinerea tezelor de doctor la doctorantură la Institutul de Botanică „V. L. şi de doctor habilitat în biologie la specialitatea Komarov” (Sankt-Petersburg, 1966–1969), fi ind „Botanică” (1988–1996). Sub conducerea lui au fost discipol al ilustrului paleobotanist P. Dorofeev. susţinute 2 teze de doctor habilitat, 7 teze de doctor Deţine funcţiile de cercetător ştiinţifi c inferior în biologie la specialitatea „Botanica” şi 1 teză în Laboratorul de Floră şi Geobotanică al Grădinii de doctor la specialitatea „Ecologie”. Desfăşoară Botanice a A.Ş.M. (1969–1974), cercetător ştiinţifi c diverse activităţi în calitate de membru al Colegiului superior (1974–1976), şef de laborator (1976– Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”. Este 1981), director adjunct pentru problemele de ştiinţă redactor ştiinţifi c coordonator şi coa utor al ediţiilor (1981–1987), director al Institutului de Botanică Cartea Roşie a Republicii Moldova (2001); al A.Ş.M. (1988–1996). Între 1996 şi 2003 a fost Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova profesor universitar la Catedra de ecologie şi ştiinţe (2002); al seriei Lumea vegetală a Republicii ale solului a Universităţii de Stat din Moldova. Din Moldova (în 4 vol., 2004–2006), coautor al ediţiilor 2003 este şef al Catedrei silvicultură şi a Grădinii colective „Primul Raport Naţional cu privire la Publice a Universităţii Agrare de Stat din Moldova. Diversitatea Biologică” (2000, în limbile română şi Este fondator al şcolii paleobotaniştilor din engleză) şi „Strategia naţională şi Planul de Acţiune Republica Moldova. A descoperit peste 120 de taxoni în domeniul Diversităţii Biologice” (2001, în limbile fosili noi pentru ştiinţă, evidenţiind etapele şi fazele română şi engleză), redactor-şef al seriei „Cercetări evolutive ale regnului vegetal pe parcursul ultimilor botanice”, preşedinte al Societăţii de Botanică din 13 mil. de ani, a elaborat concepţia „Cronofl ora- Republica Moldova (din 1992). Cleome” şi a argumentat-o ştiinţifi c ca geotip Este decorat cu Medalia „Meritul civic”. fl oristic nou în evoluţia lumii vegetale a Eurasiei, a elucidat documentar procesul de fl orogeneză a fl orei şi vegetaţiei actuale europene. A contribuit SILVIU BEREJAN la organizarea cercetărilor ce ţin de domeniul la 80 DE ANI conservării biodiversităţii forestiere, de elaborarea şi implementarea Strategiei dezvoltării durabile a fondului forestier naţional. În calitate de organizator şi conducător al Institutului de Botanică al A.Ş.M., a creat Laboratoarele de Biotehnologie, Arhitectură peisageră, Protecţia plantelor, de asemenea, un şir de sectoare expoziţionale din cadrul Grădinii Botanice (Alpinariu, Iridariu, Peonariu, Pinariu, Siringariu, Sectorul ornamental, Grădina de Iarnă etc.). A publicat peste 200 de articole ştiinţifi ce şi 10 monografi i ce abordează domeniul fl oristicii evolutive, ecologiei, biodiversităţii şi protecţiei lumii vegetale: Раннесарматская флора северо- востока Молдавии (1973); Понтическая флора Днестровско-Прутского Междуречья (1982); Меотическая флора Северо-Западного Причерноморья (1986); Растения лесных полян и опушек (1986); Растения луговые, прибрежные и водные (1988, în colab.); Plante rare din fl ora spontană a Republicii Moldova (2002); Taxoni rari din fl ora Republicii Moldova (2002); Lumea vegetală Lingvist, domeniul ştiinţifi c: lingvistică a Republicii Moldova (vol. 2, 2005; vol. 3, 2006, romanică (în special română) şi slavă (în special în colab.). Deţine 1 brevet de invenţie. Rezultatele rusă). Doctor habilitat în fi lologie (1972), profesor cercetărilor cu caracter teoretic sunt recunoscute universitar (1979). Membru corespondent (1989) şi membru titular (1992) al A.Ş.M.. nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 83 Akademos

Născut 30 iulie 1927 în satul Bălăbăneşti, azi 40 de cărţi de lingvistică; traducător, redactor şi r-nul Criuleni. A studiat la Liceul „B. P. Hasdeu” din editor al operelor unor somităţi ale lingvisticii ca Chişinău (1938–1944), la Liceul „C. D. Loga” din V. F. Şişmariov (Limbile romanice din sud-estul Timişoara (1944–1945), la şcoala rusă din Comrat Europei şi limba naţională a R.S.S.M., 1960); Iorgu (1945–1946), la şcoala nr. 4 din Chişinău (1946– Iordan (Романское языкознание: Историческое 1947) şi la Facultatea de Filologie a Universităţii развитие, течения, методы. Moscova, 1971, în de Stat din Moldova (1947–1952), după care au colab.); Eugeniu Coşeriu (Structurile lexematice // urmat studiile de doctorat la aceeaşi universitate Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară, 1992, nr. 5; (1952–1955). A activat în calitate de lector la Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică: Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954–1955) şi Trei studii / Cu o prefaţă de Silviu Berejan şi un la Universitatea de Stat din Moldova (1955–1956), punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, cercetător ştiinţifi c superior la Institutul de Istorie, 1994); Raymund Piotrowski (Sinergetica şi Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. ocrotirea limbii române în Republica Moldova // a U.R.S.S. (1956–1958), secretar ştiinţifi c (1958– Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară, 1997, nr. 3); 1961), şef de sector (1961–1978), şef de secţie coordonator al volumului Limba română este Patria (1978–1987), director al Institutului de Limbă şi mea. Studii. Comunicări. Documente (1996). În Literatură al A.Ş.M. (1987–1991), academician perioada 1988–2006 semnează cca 100 de articole coordonator al Secţiei de Ştiinţe Socioumane de publicistică lingvistică privind statutul limbii (1991–1995), director (1995–2000) al Institutului române din Republica Moldova. de Lingvistică al A.Ş.M. Din 2000 este cercetător Este preşedinte al Consiliului ştiinţifi c ştiinţifi c principal la Institutul de Filologie. A ţinut specializat pentru conferirea gradelor ştiinţifi ce de prelegeri la Institutul Pedagogic din Bălţi (1973– doctor şi doctor habilitat în fi lologie (1988–1991), 1983). preşedinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Este fondator al şcolii naţionale de lexicologie şi Naţional de Acreditare şi Atestare al Republicii semantică lingvistică. Aria preocupărilor ştiinţifi ce Moldova (din 1992). A pregătit 16 doctori şi 5 o constituie gramatica, lexicologia, lexicografi a, doctori habilitaţi în ştiinţe fi lologice. A participat stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii cu rapoarte şi comunicări la cca 200 de conferinţe române, semantica generală, lingvistica teoretică, şi simpozioane ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale romanistica, slavistica, lingvistica comparată, (în Rusia, România, Ucraina, Georgia, Germania, sociolingvistica. A contribuit la dezvoltarea teoriei Ungaria, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Cehia, lexicografi ce în direcţia implementării noţiunii de Slovacia, Austria, Canada ş.a.). A exercitat sistem lexico-semantic şi a aplicării unor metode funcţiile de secretar de redacţie (1958–1988) şi de noi de cercetare în studiul lexicului. A elaborat redactor-şef (din 1989) al Revistei de lingvistică şi teoria echivalenţei semantice a cuvintelor. ştiinţă literară, membru (din 1992) al Comitetului Este autor a peste 400 de lucrări ştiinţifi ce şi Internaţional de patronaj al Atlasului Lingvistic ştiinţifi co-didactice publicate atât în ţară, cât şi Romanic (ALir) (Grenoble, Franţa), membru al în străinătate, inclusiv 3 monografi i, între care: Comitetului Internaţional al Slaviştilor, membru al Contribuţii la studiul infi nitivului moldovenesc Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat (1962); Семантическая эквивалентность şi grafi a latină. лексических единиц (1973); autor şi redactor a 4 Doctor Honoris Causa al Universităţii de dicţionare, inclusiv Dicţionar explicativ şcolar Stat „Alecu Russo” din Bălţi, membru de onoare (1960, 1969, 1976, 1979, 1984, în colab.); Dicţionar al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al explicativ al limbii moldoveneşti (în 2 vol., 1977; Academiei Române. A fost distins cu titlurile de 1985); Dicţionar explicativ uzual al limbii române laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului (1999, coord. al lucrării) etc.; 6 manuale: Limba Prezidiului A.Ş.M., „Eminent al Învăţământului moldovenească literară contemporană. Morfologia Public”, premiant al Academiei Româno- (1983, în colab.); Lingvistica generală (1985, în Americane. A fost decorat cu „Ordinul Republicii” colab.); Curs de gramatică istorică a limbii române şi cu Medalia A.Ş.M. „D. Cantemir”. (1991, în colab.) ş.a. Este redactor ştiinţifi c a cca

84 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarteAnivers dinde vizitEuropaări ă de Est şi Sud-Est

BORIS GAINA ecologice/biologice în baza substituirii pesticidelor sistematice cu biopreparate inofensive. Conlucrarea la 60 DE ANI cu toxicologii din Franţa şi Rusia s-a încununat cu elaborarea unor metode noi de detoxicare a mustului şi vinurilor de patulină, de amini biogenetici, de metale toxice. Studiile biochimice ale soiurilor noi cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici au contribuit la explicarea rolului compuşilor cu C6 în catenă (hexenal, hexanal, cis- şi transderivate) la formarea amelor erbacee ale sucului şi vinurilor. Rezultatul studiului comun cu oenologii din Franţa asupra stejarului din speciile Quercus robur şi Quercus petrae cultivat în Moldova au demonstrat perspectiva utilizării lui în industria vinurilor şi distilatelor (coniac, calvados, brandy etc.). Un studiu aparte al soiurilor apirene din selecţia nouă intraspecifi că a permis obţinerea vinurilor originale şi a produselor curative: stafi de, gem, confi turi, marinate, bobiţe în suc, bobiţe în alcool pentru bomboane, suc omogenizat etc., care prezintă o reală perspectivă în alimentarea şi tratarea copiilor, Oenolog, domeniul ştiinţifi c: biotehnologia bătrânilor, bolnavilor, a persoanelor cu regim alimentară şi tehnologia viti-vinicolă. Doctor alimentar special. A fost selectată suşa de levuri habilitat în ştiinţe tehnice (1992). Membru Schizosaccharomyces acidodevoratus „Vierul corespondent (1995) şi membru titular (2007) al Y-282” şi elaborată instalaţia de dezacidulare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. vinurilor. Rezultatul colaborării cu savanţii de la Institutul de Biochimie „A. Bach” din Moscova Nascut la 17 august 1947 în s. Chiţcanii Vechi, s-a soldat cu elaborarea unei metode originale de r. Teleneşti. A absolvit Universitatea Tehnică a determinare spectrofotometrică a gradului de atac al Moldovei (1965–1970), doctorantura la Institutul bobiţelor de către Bafritys cinerea (nobil şi vulgar). Unional de Cercetări Ştiinţifi ce în domeniul Studiul comparativ al utilajului tehnologic vinicol Vinifi caţiei şi Viticulturii „Magaraci” (IUCŞVV) produs în ţările Uniunii Europene şi ale CSI a facilitat din or. Yalta (Crimeea) (1973–1975), stagiere la argumentarea ştiinţifi că a renovării fabricilor de Institutul de Oenologie din or. Bordeaux (Franţa) vinifi caţie primară din Moldova pentru perioada (1981–1982). Este asistent la Universitatea Tehnică a 2000–2020. În baza hidrolazelor β-glicozidazice a Moldovei (1970–1972), cercetător ştiinţifi c superior fost implementat procesul de amplifi care a aromelor şi şef adjunct al Secţiei Vinuri Speciale la IUCŞVV în vinurile seci „Muscat” şi „Traminer”. „Magaraci” (1973–1979), şef al Secţiei Oenologie a A publicat peste 350 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifi ce în 11 monografi i, 3 manuale, coautor a 31 de brevete Viticultură şi Vinifi caţie al A.Ş.P. „Vierul” (1979– de invenţie, 35 de mărci de vinuri şi 11 documente 1990), director ştiinţifi c Oenologie al Institutului normative în tehnologia vitivinicolă. Este preşedinte Naţional al Viei şi Vinului (1990–2004), secretar al Consiliului ştiinţifi c specializat pentru susţinerea ştiinţifi c general al A.Ş.M. (din 2004). tezelor de doctor şi doctor habilitat în ştiinţe tehnice A elaborat noi metode de imobilizare a (specialitatea „oenologie”) la Institutul Naţional proteinazelor şi pectinazelor, de determinare a pentru Viticultură şi Vinifi caţie. A pregătit 6 doctori activităţii p-difenoloxidazei în oenologie, a creat în ştiinţe tehnice. Este membru al Consiliului tehnico- primele bioreactoare în fl ux continuu pentru ştiinţifi c al Agenţiei Agroindustriale „Moldova- stabilizarea proteolitică a sucurilor şi vinurilor, a Vin”, membru al Consiliului Alianţei Francofone aplicat în practică tehnologia complexă de cules din Republica Moldova, membru al consiliilor mecanizat a strugurilor şi de procesare a materiei internaţionale de degustaţii ale produselor viti- prime la vinuri tari şi distilate. În colaborare vinicole (Bordeaux, Paris, Verona, Miculov, Yalta, cu savanţii francezi a studiat şi a recomandat Chişinău). A reprezentat Moldova în Organizaţia producerea sucurilor, concentratelor şi vinurilor nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 85 Akademos

Internaţională a Viei şi Vinului (1988–2002) în 1983), viceministru al viticulturii şi vinifi caţiei calitate de expert oenolog, a prezentat rapoarte (1983–1986). Este conferenţiar la Universitatea ştiinţifi ce la UNESCO, în Franţa, Germania, Tehnică din Moldova (1986–1989). În anul 1997 a Bulgaria, Luxemburg, China etc. urmat un curs de stagiere la Universitatea California A fost desemnat „Personalitate a Anului 1993 De vis, SUA, preşedinte al Filialei Germane „Giulting în domeniul oenologiei” – distincţie internaţională Korken” în Moldova (specializată în producerea şi a Marelui Juriu din Paris; este Cavaler al Uniunii realizarea dopurilor de plută) (1998–2001), director Rabelais a Vinifi catorilor din Chinon, Franţa, deţine general al Fabricii de Vinuri S.A. „Imperial Vin” Diploma de Onoare a Asociaţiei Viticultorilor şi din r-nul Cantemir (din 2001), preşedinte al Uniunii Vinifi catorilor din Dijon, Franţa, Diploma de Onoare Producă torilor şi Exportatorilor de Vinuri din a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare Moldova (din 2004). al Republicii Moldova. Efectuează cercetări ştiinţifi ce în domeniul tehnologiei şi utilajului pentru industria vinului. Este fondator al tehnologiei com plexe de producere GHEORGHE COZUB a vinului de tip „Heres”, implementată în Moldova, Ucraina, Rusia şi Bulgaria, autor al tehnologiei la 70 DE ANI de pro ducere a 50 de vinuri şi coniacuri, inclusiv vinurile „Heres” (sec, tare şi desert), „Nobil”, „Dionis”, „Struguraş”, „Sănătate” (unicul care es- te destinat pentru consum în spaţiul cosmic şi în cel submarin), co niacul „Belîi aist”, coautor al coniacului „Ambasador” ş.a. Este autorul Legii viei şi vinului, adoptată de Parlamentul Republicii Mol- dova în 1994. Sub conducerea sa a fost elaborată Concepţia dezvoltării complexului vitivinicol al Moldova până în anul 2020. Autor a peste 200 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 12 monografi i, între care: Мускатные вина (1967); Вина Молдаvии (1978); Новое в технологии производства вина Хереса (1980); Марочные и иг ристые вина Молдавии (1983); Винодельческая Молдова (2005). Deţinător a 70 de brevete de invenţie. A fost preşedinte al Consiliului ştiinţifi c specializat de pe lângă Institutul Naţional al Viei şi Vinului pentru conferirea gradelor ştiinţifi ce de doctor şi doctor Inginer, domeniul ştiinţifi c: oenologie. Doctor habilitat la specialitatea „Tehnologia produselor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru alimentare, alcoolice şi nealcoolice” (2000–2005). corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Participant la numeroase conferinţe, simpo zioane şi (1993). expoziţii republicane şi internaţionale organizate în Născut la 30 august 1937 în satul Cuhureştii de Mol dova, Ucraina, Rusia, România, Franţa, Italia, Sus, azi r. Floreşti. A absolvit Şcoala de Vinifi caţie şi SUA, Germania, Mexic, Portugalia, Bulgaria, Viticultură din Chişinău (1956), Institutul Industriei Polonia. Este membru al colegiilor de re dacţie ale Alimentare din or. Odesa, Ucraina (1961) şi revistelor Виноделие и виноградарство СССР doctorantura la aceeaşi instituţie (1970). A activat în (1980–1986), Pomicultura, viticultura şi vinifi caţia calitate de inginer-tehnolog la fabrica de vinuri din Moldovei (1981–1986) şi Viticultura şi vinifi caţia în s. Cazaclia, r-nul Cea dâr-Lunga (1961–1963), şef Moldova (2006), al Enciclopediei Виноградарство adjunct al secţiei de producere a Direcţ iei generale (vol. 1, 1986). pentru viticultură şi vinifi caţie a Ministerului Indus- Este inginer emerit al Republicii Moldova, triei Alimentare a Moldovei (1963–1966), director al vinifi cator emerit al Franţei, de 2 ori laureat al Fabricii experimentale de producere a vinului de tip Premiului de Stat, decorat cu ordinele „Insigna „Heres”, director adjunct pentru probleme de ştiinţă de Onoare”, „Drapelul Roşu de Muncă”, „Gloria al Asociaţiei de Producere „Ialoveni” (1973–1978), Muncii”, cu Medalia „60 de ani ai Republicii vicepreşedinte al Asociaţiei „Moldvinprom” (1978– Populare Mongole”.

86 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorCarteAnivers dinde vizitEuropaări ă de Est şi Sud-Est

EВГЕНИЙ ПОКАТИЛОВ, был увенчан признанием в 1999 году научным открытием цикла работ Евгения Петровича, 80 ЛЕТ проф. С. И. Берила и автора этих строк, ярко проявился незаурядный дар провидения Евгения Петровича. Евгений Петрович пользуется заслуженным высоким авторитетом и признанием в международных научных кругах. В частности, ему принадлежит принципиальный творческий вклад в становлении нового направления в современной физике полупроводников − неадиабатической теории оптических эффектов с участием фононов в квантовых точках, развиваемой в рамках творческого сотрудничества с проф. Й. Т. Деврейзе и его лабораторией TFVS в Университете Антверпена, Бельгия, где Евгений Петрович неоднократно бывал с рабочими визитами. Эта теория позволила объяснить с единых позиций аномально высокую интенсивность СЛОВО ОБ УЧИТЕЛЕ двухфононных процессов в квантовых точках С профессором Евгением Петровичем разного типа, наблюдавшуюся в ряде ведущих Покатиловым мне посчастливилось экспериментальных лабораторий мира. И сейчас, познакомиться в 1973 году, будучи студентом, перешагнув 80-летний рубеж, Евгений Петрович и эта встреча стала для меня судьбоносной. работает над проблемами оптического отклика и Евгений Петрович, как научный руководитель переноса энергии между квантовыми точками моих курсовой и дипломной работ, ввел в рамках международного INTAS-проекта с меня в прекрасный и полный тайн мир творческим задором и горячим энтузиазмом, теоретической физики твердого тела и сыграл которому могут и должны учиться молодые! На решающую роль в формировании моих научных всем 33-летнем протяжении нашего знакомства и интересов. Хорошо помню первую тему, научного сотрудничества, которые превратились предложенную мне Евгением Петровичем, − в крепкую дружбу, меня притягивает к себе расчет нелинейного коэффициента поглощения уникальная личность Евгения Петровича, электроном, взаимодействующим с фононами и в которой сочетаются глубокая физическая примесями, с помощью метода интегрирования интуиция, широчайшая эрудиция, филигранная по траекториям. Эта задача, относящаяся математическая техника, безукоризненная к передовому рубежу нелинейной оптики, логика с неповторимой харизмой, искренней переросла в тему одной из глав кандидатской доброжелательностью, заботой об учениках и диссертации, над которой я работал под научным неисчерпаемой душевной щедростью. руководством Евгения Петровича. В этот Передаю глубокую благодарность период становления я отчетливо и с искренней супруге юбиляра Ларисе Владимировне, чья благодарностью осознал его благотворное неоценимая и неустанная поддержка, а также влияние − как выдающегося фи зика, вдохно- тепло и внимание дочерей Иры и Наташи и, венного педагога, мудрого наставника и конечно, внуков Игоря и Дмитрия, играют прекрасного человека. исключительно важную роль в творческих После защиты кандидатской диссертации успехах Евгения Петровича. От всего сердца я включился в начатые Евгением Петровичем желаю Евгению Петровичу в связи с 80-летием исследования колебательных возбуждений, доброго здоровья, новых блестящих творческих поляронов и экситонов в многослойных достижений, плодотворных проектов и научных структурах и сверхрешетках, которые контактов, семейного благополучия и счастья! ознаменовали расширение тематики его школы в новую область, только возникшую в тот период В. М. Фомин, доктор хабилитат, − нанофизику. В этом выборе, успех которого профессор, Почетный академик АН Молдовы

nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 87 Akademos

ACADEMIA DE ŞTIINŢE şi a torsiunilor în categoria de module, o direcţie A MOLDOVEI A DEVENIT de cercetare foarte actuală în algebra modernă, cu multiple aplicaţii în diverse domenii (inele de MEMBRU CORESPONDENT AL câturi, localizări, echivalenţe etc.). Rezultatele UNIUNII INTERNAŢIONALE A principale pot fi formulate astfel: descrierea unor tipuri de preradicali prin diverse metode (clase de ACADEMIILOR module, fi ltre de ideale etc.); clarifi carea comportării radicalilor şi a torsiunilor la aplicarea functorilor Despre acest lucru s-a anunţat la cea de-a 81-a principali; acţiunea unor functori asupra laticelor sesiune a Uniunii Internaţionale a Academiilor, de submodule; radicali şi torsiuni în construcţii întrunită la Oslo în prima decadă a lunii iunie speciale (situaţia de adjuncţie, Morita contexte 2007. A.Ş.M. a fost reprezentată la sesiune de etc.); obţinerea unor echivalenţe de subcategorii vicepreşedintele Academiei Mariana Şlapac care cu ajutorul torsiunilor; aplicarea teoriei radicalilor a identifi cat cu această ocazie noi oportunităţi de la studierea unor clase remarcabile de module. colaborare dintre savanţii moldoveni şi cei afi liaţi Aceste rezultate au fost comunicate la diverse foruri UIA. Uniunea Internaţională a Academiilor a fost ştiinţifi ce internaţionale de specialitate şi incluse în fondată în 1919, având drept scop realizarea unele monografi i importante din domeniu. Toate proiectelor comune în domeniul ştiinţelor lucrările acestui ciclu poartă semnătura unui singur umanistice cu participarea celor mai prestigioase autor - Alexei Caşu. foruri ştiinţifi ce europene. Calitatea de membru Premiul „Academicianul C. Sibirschi”, în corespondent al UIA presupune atât oportunităţi, valoare de 1000 de dolari SUA, a fost instituit cât şi responsabilităţi. Astfel, în următorii 4 ani în 1999 de Organizaţia nonguvernamentală cu Academia de Ştiinţe a Moldovei va trebui să acelaşi nume, condusă de nepotul mult regretatului demonstreze înaltului for ştiinţifi c internaţional că savant matematician, Val Sibirsky, fi zician de merită să devină membru cu drepturi depline. specialitate, în prezent om de afaceri şi cetăţean al În mesajul său de felicitare, adresat preşedintelui SUA. Organizaţia „Academicianul C. Sibirschi” A.Ş.M, academicianului Gheorghe Duca, secretarul şi-a propus drept scop de a stimula cercetările în general adjunct al UIA, Jean Luc De Paepe, domeniul matematicii şi de a încuraja tineretul şi-a exprimat speranţa că Academia de Ştiinţe a studios şi cercetătorii prin acordarea unor burse şi Moldovei va participa la acţiunile desfăşurate sub stagii. În acest sens este de menţionat şi olimpiada egida acestei organizaţii şi va lansa noi proiecte la matematică pentru elevi ce se organizează anual inter-academice. în incinta Liceului „C. Sibirschi” din capitală. Anterior laureaţi ai premiului „Academicianul C. Sibirschi” au devenit matematicienii – profesorii ALEXEI CAŞU, CEL DE-AL Boris Şcerbacov, Nicolae Vulpe, Nicolae Jităraşu, 8-lea LAUREAT AL PREMIULUI academicianul Vladimir Arnautov, membrul corespondent Mefodie Raţă, profesorii Dumitru „ACADEMICIANUL Lozovanu, Mihai Popa, actualul director al C. SIBIRSCHI” Institutului de Matematică şi Informatică al A.Ş.M., academicianul Mitrofan Ciobanu, rectorul Premiul „Academicianul C. Sibirschi” - cea Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la mai înaltă distincţie pentru cercetările ştiinţifi ce din Chişinău. domeniul matematicii în Republica Moldova – a Premiul „Academicianul C. Sibirschi” i-a fost decernat pentru anul de activitate 2007 (ediţia a fost înmânat lui Alexei Caşu de către sponsorul VIII-a) profesorului universitar, doctorului habilitat permanent al tuturor acţiunilor nominalizate, dl Val Alexei Caşu, cercetător ştiinţifi c principal al Sibirsky care vine special în acest scop din SUA la Institutului de Matematică şi Informatică, A.Ş.M., Chişinău. pentru ciclul de lucrări „Radicali şi torsiuni în Val Sibirschi a organizat în SUA Fundaţia categoria modulelor”, connstituit din 3 cărţi şi 11 Internaţională „Sybirsky Brothers” („Fraţii articole ştiinţifi ce. Sibirschi”). Ciclul de lucrări se referă la teoria radicalilor

88 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa AcademiilorKronosCarte dinAkademosde vizitEuropaă de Est şi Sud-Est

CENTRUL ŞTIINŢIFICO- tratamentului în cazul diferitelor patologii şi anume: sindromul algic; diverse afecţiuni neurologice; TEHNOLOGIC DIN UCRAINA etilism cronic şi narcomanii; corecţia sistemului DESCHIDE UŞILE PENTRU imun.

ŞTIINŢA DIN REPUBLICA Proiectul mixt 3745 Republica Moldova. – MOLDOVA Ucraina, întitulat „Modifi cări structurale post- tehnologice a semiconductorilor calcogenici vitroşi pentru aplicaţii în dispozitive În cadrul Săptămânii cu acest generic (28 mai – multifuncţionale”, în sumă de 199 867 USD, pentru 2 iunie 2007) ce-a avut loc la Chişinău, Consiliul 36 luni, fi nanţat de Canada. Costul investigaţiilor, de administrare al STCU (Science and Technology programate în Republica Moldova, constituie 61 Center in Ucraine – STCU) a anunţat primii trei 185 USD. Autori de proiect Prof. Oleg Shpotyuk, câştigători ai concursului de proiecte, la care au fost Întreprinderea Ştiinţifi că de Cercetare „CARAT” invitaţi să participe cercetătorii din Moldova: din Lvov, Ucraina, dr. hab. Mihail Iovu, Centrul de Optoelectronică al Institutului de Fizică Aplicată al Proiectul 4032 “Puterea şi efi cienţa calculului A.Ş.M., şi membrul corespondent Ivan Blonskyy, natural: P sisteme (cu membrane) de tip Institutul de Fizică al Academiei Naţionale de Ştiinţe neuronal”, în sumă de 193 699 Euro, pentru 36 din Ucraina, Kiev. Proiectul îşi propune crearea luni, fi nanţat de către UE. Autorul proiectului Dr. cu eforturi comune de materiale noi prin metode hab. Iurie Rogojin, Instututul de Matematică şi moderne netradiţionale şi elaborarea în baza lor a Informatică al A.Ş.M. În cadrul acestui proiect vor dispozitivelor optoelectronice multifuncţionale. fi analizate aspectele calculului natural, evoluţionist Aceasta înseamnă, că unul şi acelaşi aparat va fi sau genetic, precum şi cel biomolecular - calculul utilizat pentru a detecta şi măsura câţiva parametri cu molecule biologice. Aceste abordări neordinare fi zici: temperatura, umiditatea, prezenţa gazelor promit atingerea unor perspective de performanţă în toxice etc. Pentru îndeplinirea obiectivelor domeniul evaluării şi soluţionării în viitorul apropiat proiectului vor fi utilizate potenţialul ştiinţifi c şi a problemelor difi cile în aspect computaţional. bazele tehnico-materiale ale trei colective ştiinţifi ce Proiectul întruneşte cercetători din diferite domenii nominalizate, recunoscute pe larg nu numai în spaţiul ale ştiinţei: informatica teoretică, matematica, ex-sovietic, dar şi în plan mondial. Realizarea acestui biologia. Majoritatea modelelor matematice, proiect, fi nanţat de Canada, prezintă un mare interes elaborate în cadrul proiectului, sunt preconizate pentru 30 de universităţi, 16 instituţii de cercetare şi de a fi realizate şi prin modele computaţionale. 9 întreprinderi industriale din Canada, SUA, Franţa, Rezultatele obţinute vor putea fi implementate în Germania, Japonia, Polonia, România ş.a., care vor teoria calculului paralel, algebra computaţională, putea benefi cia de aceste rezultate. lingvistică, sisteme biologice etc. Amintim, că Centrul Ştiinţifi co-Tehnologic din Proiectul 4066 ”Elaborarea unui aparat Ucraina (Science and Technology Center in Ucraine medical multifuncţional şi a metodelor noi de – STCU) este o organizaţie interguvernamentală, electroterapie cu utilizare în diverse domenii creată de către ţările Uniunii Europene, SUA, ale medicinii”, în valoare de 142 627 Euro, este Canada şi Ucraina la 25 octombrie 1993. În anul planifi cat pentru 36 luni, fi nanţat de către UE. Autor 2003 Republica Moldova a aderat la Acordul de de proiect Dr. Oleg Rejep, Întreprinderea Ştiinţifi că Constituire a acestui Centru, fi ind a cincea la Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de număr, după Azerbaigean, Georgia, Ucraina şi Dirijare (Î.Ş. CESID), în comun cu Universitatea de Uzbekistan. Activitatea STCU este orientată spre Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”. Conform susţinerea cercetătorilor, în special, a celor care acestui proiect va fi elaborat un aparat medical au efectuat investigaţii cu tangenţă în problemele multifuncţional în baza unui prototip existent şi complexului militar sovietic, la redirecţionarea a metodelor noi de electroterapie cu utilizare în şi valorifi carea potenţialului ştiinţifi c în scopuri diverse domenii ale medicinii. În cadrul lucrării vor paşnice, la dezvoltarea durabilă a economiei. fi efectuate cercetări clinice şi paraclinice pentru Cooperarea cu STCU oferă cercetătorilor autohtoni evaluarea efi cienţei tratamentului, vor fi elaborate o nouă posibilitate de extindere a fi nanţării sferei metode concrete în acest sens. Aplicarea aparatului ştiinţei şi inovării din Republica Moldova. propus va permite de a ameliora esenţial calitatea nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 89 Akademos

SIMPOZION corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al INTERNAŢIONAL A.Ş.M., codirector al Comitetului de organizare al Simpozionului nominalizat, a prezentat un raport cu „NANO – 2007” privire la reforma ştiinţei şi inovării în Republica Moldova. El s-a referit la etapele realizării reformei, Între 20-22 septembrie curent, în incinta rezultatele obţinute, la problemele cu care se Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-a desfăşurat confruntă comunitatea ştiinţifi că din ţară şi soluţiile lucrările Simpozionul internaţional cu genericul pentru depăşirea acestora. „Fenomene la scară nanometrică – aspecte Oaspetele de onoare al Simpozionului, acad. fundamentale şi aplicative”. Manifestarea a întrunit Alexei Sissakian, director al Institutului Unifi cat de personalităţi notorii din Germania, Rusia, Italia, Cercetări Nucleare din Dubna, Rusia, personalitate Australia, Ucraina, Belarusi, România, Slovenia şi ştiinţifi că de primă mărime în lume, a prezentat Republica Moldova. raportul „Nanotehnologii în zona economică liberă În cuvântul de salut adresat participanţilor la de la Dubna”. La cercetările desfăşurate de acest Simpozion acad. Gheorghe Duca, preşedintele institut cu statut european participă în prezent 18 Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a subliniat state membre, inclusiv Republica Moldova, şi 5 importanţa evenimentului pentru cooperarea membri asociaţi. Activitatea ştiinţifi că se axează ştiinţifi că internaţională în domeniul nominalizat. pe trei direcţii: studii fundamentale, inovaţii „Nanotehnologiile în prezent, - a menţionat tehnologice şi programe educaţionale. vorbitorul, - uneşte savanţi din diferite domenii ale Acad. Alexei Sissakian a informat asistenţa fi zicii, chimiei, biologiei, matematicii, medicinii, despre cercetările de performanţă care se realizează creând condiţii de soluţionare în comun a în institut. Bunăoară, cel de-al 105-lea element din problemelor ştiinţifi ce de importanţă majoră pentru Tabelul lui Mendeleev a fost numit Dubnium, în viitorul umanităţii”. onoarea oraşului în care a fost descoperit. De altfel, Preşedintele A.Ş.M. a specifi cat că în prezent cu sprijinul specialiştilor de la Dubna, vor fi deschise nanotehnologiile, create în laboratoarele ştiinţifi ce, centre aplicative cu accelerator în statele membre la sunt tot mai solicitate. Actualmente volumul solicitarea acestora. produselor nano se evaluează la circa 10 mln. dolari Acad. Alexei Sissakian s-a referit şi la extinderea SUA. Conform pronosticurilor experţilor, în timpul programelor educaţionale, dat fi ind faptul că apropiat se va produce o explozie adevărată în ce pregătirea cadrelor ştiinţifi ce cu profi l real rămâne a priveşte implementarea nanotehnologiilor, astfel fi o problemă foarte acută în mai multe ţări, inclusiv încât către anul 2015 volumul produselor nano de pe în Republica Moldova. Mulţi fi zicieni moldoveni au piaţă se va cifra la circa 350 mln. dolari. „Este foarte făcut şcoala ştiinţifi că de la Dubna, renumită prin important să menţinem un nivel înalt al cercetărilor baza-i experimentală excelentă, acolo afl ându-se în domeniul nanotehnologiilor, integrându-ne permanent 4-6 cercetători din republica noastră. cu mai multă fermitate în cooperarea ştiinţifi că De studii alese, de aparatele şi utilajul modern al internaţională” - a conchis acad. Gheorghe Duca. acestui centru remarcabil ar putea benefi cia mai Prezent la şedinţa plenară dl Nikolaus von der mulţi tineri din Moldova, precum o fac, bunăoară, Wenge Graf Lambsdorf, Ambasador Extraordinar şi cei din Georgia şi Armenia. La noi în ţară, însă, din Plenipotenţiar al Germaniei în Republica Moldova, păcate, interesul faţă de fi zică şi alte domenii ale a salutat înaltul for ştiinţifi c, menţionând că ţara ştiinţelor reale rămâne redus. gazdă a acestui Simpozion dispune de un potenţial Tot în prima zi de lucru a Simpozionului, ştiinţifi c valoros şi că e important să se ştie în lume reprezentanţi ai Consiliului de Cercetare din despre existenţa în Republica Moldova a unor Germania au informat despre programele de proiecte savanţi de bună calitate ştiinţifi ce în domeniul nanotehnologiilor, oferite de În continuarea şedinţei plenare membrul ţara lor.

90 - nr.2-3 (7), septembrie 2007 Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-Est

Bun de tipar 26.09.2007 Format 60x84/8 Coli de tipar 11,5 Comanda nr. 66 Tiraj 500

Tipografi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, mun. Chişinău, str. Petru Movilă, 8 nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 91