Pagina Goala
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XXI https://biblioteca-digitala.ro Pagina goala https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XXI Coordonator : Horia Dumitrescu Editura PALLAS Focşani 2016 https://biblioteca-digitala.ro Consilier editorial: Horia Dumitrescu Culegere text: Aurora - Emilia Apostu Niculina Hapău Corectura: Aurora - Emilia Apostu Coperta şi tehnoredactare: Paul Oprea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Cronica Vrancei, vol. 21 Coordonator: Horia Dumitrescu Editura Pallas, Focşani, 2016 ISBN 978-973-7815-75-0 Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Argument ……………………..………………………………………7 Al. Gavrilescu Patimile culturii româneşti. Cazul Foucault versus Cantemir ! …….9 Horia Dumitrescu Marilena Sima Documente privind unificarea administrativă a oraşului Focşani – 1862 ……………………..………………………………50 Horia Dumitrescu Înfiinţarea Liceului „Unirea” din Focşani …………………………81 Horia Dumitrescu Excursia în Transilvania a elevilor Liceului „Unirea” din Focşani (26 iunie – 7 iulie 1908) …………………………………………….94 Ionuţ Iliescu Judeţul Putna în timpul neutralităţii (III). Anul 1916. Contribuţii ..108 Ionuţ Iliescu Mihaela Boldeanu Spitalul „Regina Maria” din comuna Coţofăneşti – Putna …….146 Ionuţ Iliescu Aurora – Emilia Apostu Spitalele de campanie din Adjud şi Sascut ………………………..172 Ionuţ Iliescu Aurora – Emilia Apostu Contribuţii privind activitatea spitalelor din Panciu în perioada Primului Război Mondial (1916 – 1918) ………………………….183 https://biblioteca-digitala.ro Ionuţ Iliescu Marilena Sima Contribuţii privind activitatea spitalelor militare din Pănceşti – Putna, în anii Primului Război Mondial (1916 – 1918) ………………..210 Ionuţ Iliescu Oraşul Odobeşti în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial. Contribuţii ……………………………………………….224 Horia Dumitrescu Foşti profesori ai Liceului „Unirea” Focşani: Atanase T. Marosin (1873 – 1923) ……………………………………………………...255 Ionuţ Iliescu Aurora – Emilia Apostu Inundaţiile din judeţul Putna din perioada 1921 – 1929 …………263 Ionuţ Iliescu Marilena Sima Inundaţiile din judeţul Putna din 1940 …………………………….282 Mihail Adafini Ultima cazemată din „Poarta Focşanilor” ………………………..310 Angel Tîlvăr Scriitorul Camil Baltazar şi judeţul Putna …………………………325 Valerică A. Tomulescu Învăţământul în comuna Poiana Cristei (1864 – 2016) ……………340 6 https://biblioteca-digitala.ro Argument Apari\ia unei publica\ii ştiin\ifice cu un con\inut diversificat a devenit o necesitate reclamat` tot mai insistent de realitate. O necesitate impus` de multitudinea şi valoarea intrinsec` şi semantic` a patrimoniului cultural vrâncean. O necesitate impus` de num`rul din ce în ce mai mare de intelectuali vrânceni implica\i în cercetarea şi eviden\ierea acestuia. O necesitate resim\it` acut de procesul instructiv – educativ din şcolile vrâncene. O necesitate pentru reg`sirea în conştiin\a oamenilor locului a raportului trecut – prezent – viitor, ca temelie a permanen\ei şi progresului civiliza\iei româneşti. 7 https://biblioteca-digitala.ro Acestor necesit`\i încearc` s` le r`spund` noua publica\ie a institu\iei noastre, „Cronica Vrancei”. În concep\ia noastr`, publica\ia se doreşte a fi o fresc` sugestiv` a trecutului şi prezentului cultural – istoric al jude\ului. În paginile sale se vor reg`si evenimente, oameni de seam` din toate domeniile, informa\ii legate de istoria institu\iilor administrative, juridice, de înv`\`mânt, de cultur`, de monumentele de cult şi laice. O edit`m şi cu speran\a ca, în timp, „Cronica Vrancei” s` devin` o adev`rat` reflectare a poten\ialului uman vrâncean, implicat în via\a cultural – ştiin\ific` a acestui spa\iu geografic românesc. 8 https://biblioteca-digitala.ro PATIMILE CULTURII ROMÂNEŞTI CAZUL FOUCAULT VERSUS CANTEMIR ! Al. Gavrilescu Perspectiva tributară unui „motor” ideologic unic, localizat în Vest, superior Orientului captiv în bezna veacurilor, beneficiar tardiv al relaţiilor de temporalitate cauză - efect, impuse de centrele civilizate din secolul al XVII-lea, un anacronism generator de concluzii paradoxale. Lipsa de originalitate reproșată primei lucrări a lui Dimitrie Cantemir, certat pentru glosări și împrumuturi în formă continuată, mai puțin cercetat ca inventivitate și raportat la standardul autorului definit de Michel Foucault, matrice teoretică basculând conotații pentru mutilări analitice, produce aserţiuni sucite. Laboratorul său conceptual 1 pare suficient ca Dimitrie Cantemir să fie aservit tabelelor cu renegați, copiști și improvizatori cu existență zecimală în cultura europeană, ostenind să producă opere sucombate. Virgil Cândea anticipase asemenea judecăţi agricole 2, accentuând 1 Michel Foucault, Dits et écrits, 1994, volume I (1954 - 1975), Gallimard, coll. Quarto, Paris, p. 817 - 849. 2 Vezi, Corneliu Bîlbă, Divanul lui Cantemir. O arheologie a exegezei mistificatoare, în vol. „Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Institutul European, Iaşi, 2012, „publicarea, în 1698, la Iaşi, a primei cărţi de filosofie în limba română, Divanul de Dimitrie Cantemir” constituind un „eveniment … suprainterpretat de către istoriografia „dialectică”, „în sensul nivelării pragurilor epistemice care l-au ţinut la distanţă de circuitul european”. Ipoteza de la care se porneşte este cea a inactualităţii formulată de Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Editura Univers, Bucureşti, 1988, pp. 34 - 35: „Un simptom major al inactualităţii (sau o formă a ei) este paradoxul simultaneităţii („marile curente succesive ale https://biblioteca-digitala.ro Al. Gavrilescu importanța atitudinii scriitorului definitorie pentru autenticitatea operei 3. Problema capitală a hermeneuticii cantemiriene nu se restrânge la împrumuturi și influențe, vizibile și fertile, intertextualități tolerate altfel de poftăreții ditirambici la industriașii de palimpseste, unde estetica rescrierii se leapădă de orice amendamente morale, ci în individualitatea motrică a gândirii sale. Inocularea insidioasă a minimalității creative, echivalată cu o cutie ce atenuează rezonanțele datorită abuzului de „tonifiante” confiscate pentru uz propriu, delapidează primul text metareflexiv al Prințului de reacția față de dominanta epocii: sleirea unei societăți barbarizată de războaie și amăgită de suzeranități geopolitice. Absurda „inițiere” în opera cantemiriană, supusă carnajului cu instrumentele secolului al XX -lea, din perspectiva noțiunilor de proprietate literară și a unui eu creator unic, înfundă discursul critic în judecăţi friabile, în ciuda eşafodajului culturii europene sunt proiectate în cultura română în planul simultaneităţii”), văzut ca expresie a „efortului disperat de a recupera timpul pierdut”. Concluzia lui Corneliu Bîlbă: […] „opera lui Cantemir este complet străină de acel „spirit al epocii” pe care îl credem anunţat în scrierile unor filosofi şi savanţi precum Galilei, Bacon, Descartes, Hobbes, Spinoza, Locke sau Leibniz” (p. 25). La p. 41, concesie: „Până la un punct, interpretarea Divanului prin postulatul continuităţii întruneşte anumite condiţii de validitate, dovedind un randament pozitiv în folosirea conceptelor de tradiţie şi influenţă” ! Vezi şi Corneliu Bîlbă, Herméneutique et symptomatologie, „ARCHES, Revue Internationale des Sciences Humaines” éditée par l’Association Roumaine des Chercheurs Francophones en Sciences Humaines, tome 3, Bucureşti – Cluj - Iaşi, 2002. 3 Dimitrie Cantemir, Divanul, Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Virgil Cândea, Bucureşti,1969, p. XXXV: „Dacă am aplica scrierilor literaturii medievale criteriile de astăzi, puţine dintre ele n-ar păcătui prin împrumuturi largi de motive, comparaţii sau pasaje mai mari, luate cu seninătate din alţi autori”; Andrei Pippidi, Regner saintement. Exemples et contre exemples dans les principautés roumaines, în vol. The Biblical Models of Power and Law / Les modèles bibliques du pouvoir et du droit, Actes Du Colloque International, Bucarest, New Europe College, 2005, ed. Ivan Biliarsky, Radu G. Păun, Bucarest, New Europe College 2005, Volume 366 of Rechtshistorische Reihe, p. 46 : „Tout peuple chrétien a son propre contrat avec Dieu”. 10 https://biblioteca-digitala.ro Patimile culturii româneşti. Cazul Foucault versus Cantemir ! doct. Rafinat culegător de flori din gândirea umaniștilor, Cantemir deține știința de a combina „moleculele” într-o „farmacopee” a meditației despre om, „ascunsul inimii”, cum definește el conștiința, măsurându-se după valoarea morală a ființei. Demersurile intelectuale trec pragul enunțurilor livrești în comentarii fecunde, lexicul filosofic încorporând facultatea de gândire, socotiala (raționamentul), chiteala, priceperea, ceința (calitatea), câtința (cantitatea) spre a susține o operă definit etică, religioasă și de cugetare filosofică. Erudiția princiară face posibilă partenogeneza 4 tânărului cultivat la izvoarele anticilor, trepte de aur în tentativa de a preface în roade noi ideile și idealurile celor vechi, prin inversarea raportului model - autor, datorită investirii primului element cu proprietăți ce particularizează meditația. Condiţia originalităţii, în ambianța și procedeele de creație ale veacului al XVII -lea, supusă radicalității ateiste, devine un standard iluzoriu în cazul acestui „manifest de conştiinţă” 5. Episcopul d’Avranches (Pierre - Daniel Huet, 1630 – 172, elenist și latinist, bibliofil) numise goana junimii ahtiată după micile globuri ale lui Descartes numai pentru a avea subiect de discuție și pentru a-și da dreptul de a-i disprețui pe antici, neglijând