Planul De Dezvoltare Durabila Bacau Est Si Slanic Moldova
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
2014 UB “STRATEGIE PENTRU GENERATIA DE MAINE” PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI SLANIC MOLDOVA PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI 2014 SLANIC MOLDOVA CADRU GENERAL Dezvoltarea durabila a comunitatilor, eficientizarea utilizarii energiei si producerea acesteia din surse nepoluante, alaturi de reducerea emisiilor de CO2 constituie preocupari esentiale la nivelul Uniunii Europene. In acest sens, după adoptarea pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat proiectul ”Convenţia primarilor”, organism creat pentru susţinerea eforturilor autorităţilor locale pentru punerea în aplicare a politicilor globale privind energia durabilă Aderarea la Convenţia Primarilor reprezinta asumarea dezideratului de atingere a obiectivelor politicii energetice ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2. In acest sens, o parte importanta a comunitatilor din judetul Bacau sunt semnatare a Conventiei Primarilor si totodata active in demersul de realizare a inventarului de referinta pentru emisiile de CO2 si realizare a unui Plan de Acţiune privind Energia Durabilă. Acest Plan ce defineste politicile energetice ale administratilor publice locale pentru urmatorii ani, in scopul reducerii emisiilor de CO2, inglobeaza masuri pe termen scurt si mediu care vizeaza cresterea eficientei energetice a cladirilor publice, utilizarea rationala a energiei, modernizarea si eficientizarea sistemului public de iluminat, si producerea unei parti din energia necesara din surse regenerabile. I. PREZENTAREA JUDETULUI BACAU 1.1. Informatii generale Judetul Bacau este situat in partea de est a tarii, ocupand o suprafata de 6621 kmp, aproximativ 2,8 % din suprafata Romaniei. Populatia judetului este de 616.168 locuitori (cf. Recensamantului din 2011), din care 267.141 locuitori in mediul urban si 349.027 locuitori in mediul rural. Județul Bacau se invecineaza cu judetele Covasna si Harghita la vest, judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Relieful este variat, scazand in altitudine de la 1 664 m in vest (Muntii Tarcaului) la 100 m in Culoarul Siretului. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata prin raurile Siret, Bistrita, Trotus, Tazlau si afluentii acestora, precum si prin lacurile de acumulare realizate pe cursurile raurilor Siret, Bistrita, Tazlau si Uz. Resedinta judetului este municipiul Bacau. BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI 2014 SLANIC MOLDOVA Numărul oraşelor şi municipiilor 8 Numărul comunelor 85 Numărul satelor 491 1.2. Valori istorice si culturale Marturiile arheologice dateaza din paleolitic, conservarea urmelor confirmand existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Vestigii deosebit de importante au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei, prima atestare documentara a orasului Bacau datand din anul 1408. Astfel, pe teritoriul judetului Bacau, se remarca: - ruinele cetatii Rakoczi datand din sec. XVII, in localitatea Ghimes Faget, - podul de piatra de la Negresti com. Stefan cel Mare, datand din vremea domnitorului Stefan cel Mare, - asezarea preistorica fortificata de la Bogdanesti, - Hanul fortificat de la Gura Orbicului datand din sec. XVIII, - Conacul de la Carligi din sec. XVIII, - Muzeele etnografice din localitatile Dofteana, Darmanesti, Prajesti, - Bisericile datand din secolele XVII – XIX, din localitatile Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna, Darmanesti, Tg. Trotus, Radeana, Bogdanesti, Casin, Fantanele, Gura Vaii, Buhusi, Magura, Tisa Silvestri, Marasti, Sohodol, Borzesti, BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI 2014 SLANIC MOLDOVA - Manastiri – Manastirea Raducanu (sec. XVIII) din Tg. Ocna, Manastirile Bogdana (sec. XVII) si Radeana (sec.XVII) din com. Stefan cel Mare, Manastirea Casin (sec. XVII), Manastirea Runcu (sec. XVIII) din Buhusi, Manastirea Sohodol (sec. XVII), - Casele memoriale – Casa memoriala Rosetti din localitatea Caiuti, Casa memoriala Rosetti – Tescanu din Tescani, Casa memoriala Ion Borcea din Racova, - obiecte din lemn si tesaturi populare din localitatile Izvoru Berheciului, Glavanesti, Prajesti, Berzunti, Balcani, Slanic Moldova, - Centrul de olarit de la Oituz. Principalul monument istoric al municipiului Bacău este Biserica "Precista" (foto) , care alãturi de Fundaţia Casei Domneşti şi a Turnului locuinţã, face parte din Ansamblul medieval. Biserica dateazã din 1491 fiind ctitorită de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare". De asemenea, Casa Memorială George Bacovia, Casa Memoriala Nicu Enea, Observatorul Astronomic, . teatrele, Filarmonica "Mihail Jora", Centrul de Cultură și Artă "George Apostu" , muzeele, Biblioteca judeţeană, sunt tot atâtea repere pe care le oferă municipiul Bacău din punct de vedere cultural. 1.3. Descrierea judetului 1.3.1. Caracteristici fizice si geografice Relieful Relieful judeţului Bacău este variat şi complex, reprezentat prin munţi de altitudine mijlocie cu înălţimi cuprinse între 1100 şi 1664 m, dealuri subcarpatice şi coline, fiind mai înalt în vest şi din ce în ce mai coborât spre est. Treapta montanǎ reprezintǎ 34% din suprafaţa vesticǎ a judeţului, fiind reprezentatǎ de formaţiunile sedimentare ale Munţilor Goşmanu, Tarcǎu (Vf. Grinduş -1664 m), Ciuc, Nemira (Vf. Nemira Mare–1.649 m) din grupa Munţilor Trotuşului, subregiunea Carpaţilor Moldo - Transilvani şi culmi ale Munţilor Vrancei în sud, subregiunea Carpaţilor de Curbură. Principalele altitudini muntoase din judeţul Bacău sunt prezentate în tabelul următor: BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI 2014 SLANIC MOLDOVA Denumirea masivului Altitudinea Comuna muntos vârfului (m) Tarcăului Ghimeş Făget 1664 Nemira Dofteana 1648 Ciucului Comăneşti 1565 Gămanului Asău 1447 Măgura Caşin Mănăstirea Caşin 1364 Tarcăului Asău 1349 Goşmanului Brusturoasa 1343 Măgura Caşin Mănăstirea Caşin 1167 Munţii Berzunţi 990 În ansamblu, munţii de pe teritoriul judeţului Bacău prezintă o fragmentare puternică datorită eroziunii şi tectonicii, explicându-se astfel existenţa multor văi largi bine populate (Trotuş, Oituz, Caşin), pasuri de trecere spre Transilvania (Ghimeş - Făget şi Oituz), precum şi a unor depresiuni (Agăş, Dărmăneşti, Hârja). Zona subcarpaticǎ este reprezentatǎ prin Subcarpaţii Trotuşului şi un sector al Depresiunii Cracǎu - Bistriţa din cadrul Subcarpaţilor Neamţului. Subcarpaţii Trotuşului sunt reprezentaţi printr-un uluc depresionar (cu altitudini de 500 - 600 m), prin Culmea Pietricica Bacǎului şi Piemontul Pânceştilor (cu altitudini de 1165 m Mǎgura Caşinului, 957 m, Culmea Rǎzboiului, 784 m dealul Coşna), care despart ulucul subcarpatic de Culoarul Siretului. La sud-est, depresiunea Oituz-Caşin este închisǎ de Masivul Ouşoru şi Piemontul Zǎbrǎuţului. Zona de podiş este reprezentatǎ prin Podişul Bârladului, cu două subunitǎţi - Colinele Tutovei în sud şi Podişul Central Moldovenesc în nord, cu altitudini de 400–500 m. Culoarul Siretului, strǎbǎtut de râul cu acelaşi nume, se caracterizeazǎ prin lǎţime variabilǎ şi prin asimetrie, cu versanţii de pe stânga întotdeauna abrupţi şi înalţi, însoţit de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o largǎ desfǎşurare a teraselor, impresionant dezvoltate la confluenţele cu Bistriţa şi Trotuşul. Altitudinile medii ale principalelor localităţi ale judeţului Bacău sunt: Bacău -165 m, Oneşti - 210 m, Moineşti - 460 m, Buhuşi - 135 m, Comăneşti - 400 m, Tg. Ocna - 270 m, Slănic Moldova - 500 m. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile Siret, Bistrita, Trotus si afluentii acestora. Râul Siret străbate judeţul Bacău de la nord (în dreptul localităţii Lereşti), la sud (în dreptul localităţii Costişa), constituie colectorul principal al reţelei hidrografice ce se desfăşoară pe o lungime de 125 km. Râul Siret are ca principali afluenţi râurile Trotuş şi Bistriţa. Râul Trotuş are o lungime totală de 158 km, din care 125 km, în judeţul Bacău, între localităţile Făgetu de Sus şi Slobozia, având un bazin cu o suprafaţă de 4.440 kmp, (90 % în judeţul Bacău). Principalii săi afluenţi sunt: pe stânga: Asăul şi Tazlăul, ambele cu izvoarele în munţii Goşmanu - jud. Neamţ; pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciobănuş, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf. Alb jud. Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare şi Vf. şandru Mare), Slănicul (izv. Vf. Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltat BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA BACAU EST SI 2014 SLANIC MOLDOVA staţiunea Slănic Moldova), Oituz (izv. Vf. Muşat jud. Vrancea), Caşinul (izv. Vf. Clăbuc şi Zboina Neagră), Bogdana, Căiuţi şi Bâlca (care datorită debitului mic şi a rocilor permeabile seacă destul de frecvent). Râul Bistriţa străbate judeţul Bacău de la Nord (în aval de Buhuşi) la sud pe o lungime de cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Siretului (în aval de Bacău). Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25