SEAP Bacau County For
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
2014 “STRATEGIE PENTRU GENERATIA DE MAINE” PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ BACĂU EST ȘI SLANIC MOLDOVA PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ BACĂU EST ȘI SLANIC MOLDOVA Elaborat de Universitatea „Vasile Alecsandri din Bacău” cu sprijinul Consiliului Județean Bacău în cadrul proiectului 100% RES COMMUNITIES http://www.100-res-communities.eu BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA CADRU GENERAL Dezvoltarea durabil ă a comunit ăților, eficientizarea utiliz ării energiei și producerea acesteia din surse nepoluante, al ături de reducerea emisiilor de CO 2 constituie preocup ări esen țiale la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, dup ă adoptarea pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia European ă a lansat proiectul ”Conven ţia Primarilor”, organism creatcu scopul de a sus ține eforturile autorit ăţ ilor locale pentru punerea în aplicare a politicilor globale privind energia durabil ă. Aderarea la Conven ţia Primarilor reprezint ă asumarea dezideratului de atingere a obiectivelor politicii energetice a Uniunii Europene în ceea ce prive şte reducerea emisiilor de CO2. În acest sens, o parte important ă a comunit ăților din judetul Bacau sunt semnatare a Conventiei Primarilor și totodata active în demersul de realizare a inventarului de referin ță pentru emisiile de CO 2și realizare a unui Plan de Ac ţiune privind Energia Durabil ă. Acest Plan ce definește politicile energetice ale administra ților publice locale pentru urmatorii ani, în scopul reducerii emisiilor de CO2, înglobeaz ă m ăsuri pe termen scurt și mediu care vizeaz ă cre șterea eficien ței energetice a cl ădirilor publice, utilizarea ra țional ă a energiei, modernizarea și eficientizarea sistemului public de iluminat, și producerea unei p ărți din energia necesar ă din surse regenerabile. I. PREZENTAREA JUDETULUI BACAU 1.1. Informatii generale Jude țul Bacau este situat în partea de est a ță rii, ocupând o suprafa ță de 6621 kmp, aproximativ2,8 % din suprafa ța Romaniei. Popula ția judetului este de 616.168 locuitori (cf. Recensamantului din 2011), din care267.141locuitori în mediul urban și 349.027 locuitori în mediul rural. Jude țul Bacau se invecineaz ă cu jude țele Covasna și Harghita la vest, jude țul Vaslui la est, judetul Neam ț la nord și judetul Vrancea la sud. Relieful este variat, scazând în altitudine de la 1 664 m în vest (Muntii Tarcaului) la 100 m în Culoarul Siretului. Re țeaua hidrografic ă este bine dezvoltat ă, fiind reprezentat ă prin râurile Siret, Bistri ța, Trotu ș, Tazl ău și afluen ții acestora, precum și prin lacurile de acumulare realizate pe cursurile râurilor Siret, Bistri ța, Tazl ău și Uz. Resedin ța judetului este municipiul Bac ău. BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA Num ărul ora şelor şi municipiilor 8 Num ărul comunelor 85 Num ărul satelor 491 1.2. Valori istorice și culturale Mărturiile arheologice dateaz ă din paleolitic, conservarea urmelor confirmând existen ța omului pe teritoriul judetului Bac ău înainte de anul 10.000 i.Hr. Vestigii deosebit de importante au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt a șez ările care dateaz ă din timpul Epocii de Bronz. Pân ă la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea a șezari, unde s-au gasit numeroase și semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori și mesageri ai culturii bronzului. În cateva a șez ări datând din Epoca Fierului s-au descoperit monede și vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis și Histria. Au fost aduse la lumin ăfrecvente vestigii ale civiliza ției romane. Existen ța unor așez ări bine organizate și intens populate în zona este atestata în documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei, prima atestare documentara a orasului Bacau datand din anul 1408. Astfel, pe teritoriul judetului Bacau, se remarca: - ruinele cetatii Rakoczi datand din sec. XVII, în localitatea Ghimes Faget, - podul de piatra de la Negresti com. Stefan cel Mare, datand din vremea domnitorului Stefan cel Mare, - asezarea preistorica fortificata de la Bogdanesti, - Hanul fortificat de la Gura Orbicului datand din sec. XVIII, - Conacul de la Carligi din sec. XVIII, - Muzeele etnografice din localitatile Dofteana, Darmanesti, Prajesti, - Bisericile datand din secolele XVII – XIX, din localitatile Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna, Darmanesti, Tg. Trotus, Radeana, Bogdanesti, Casin, Fantanele, Gura Vaii, Buhusi, Magura, Tisa Silvestri, Marasti, Sohodol, Borzesti, BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA - Manastiri – Manastirea Raducanu (sec. XVIII) din Tg. Ocna, Manastirile Bogdana (sec. XVII) și Radeana (sec.XVII) din com. Stefan cel Mare, Manastirea Casin (sec. XVII), Manastirea Runcu (sec. XVIII) din Buhusi, Manastirea Sohodol (sec. XVII), - Casele memoriale – Casa memoriala Rosetti din localitatea Caiuti, Casa memoriala Rosetti – Tescanu din Tescani, Casa memoriala Ion Borcea din Racova, - obiecte din lemn și tesaturi populare din localitatile Izvoru Berheciului, Glavanesti, Prajesti, Berzunti, Balcani, Slanic Moldova, - Centrul de olarit de la Oituz. Principalul monument istoric al municipiului Bac ău este Biserica "Precista" (foto), care alãturi de Funda ţia Casei Domne şti şi a Turnului locuin ţã, face parte din Ansamblul medieval. Biserica dateazã din 1491 fiind ctitorit ă de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare". De asemenea, Casa Memorial ă George Bacovia, Casa Memoriala Nicu Enea, Observatorul Astronomic, .teatrele, Filarmonica "Mihail Jora", Centrul de Cultur ă și Art ă "George Apostu" , muzeele, Biblioteca jude ţean ă, sunt tot atâtea repere pe care le ofer ă municipiul Bac ău din punct de vedere cultural. 1.3. Descrierea jude țului 1.3.1. Caracteristici fizice și geografice Relieful Relieful jude ţului Bac ău este variat şi complex, reprezentat prin mun ţi de altitudine mijlocie cu în ălţimi cuprinse între 1100 şi 1664 m, dealuri subcarpatice şi coline, fiind mai înalt în vest şi din ce în ce mai coborât spre est. Treapta montan ǎ reprezint ǎ 34% din suprafa ţa vestic ǎ a jude ţului, fiind reprezentat ǎ de forma ţiunile sedimentare ale Mun ţilor Go şmanu, Tarc ǎu (Vf. Grindu ş -1664 m), Ciuc, Nemira (Vf. Nemira Mare–1.649 m) din grupa Mun ţilor Trotu şului, subregiunea Carpa ţilor Moldo - Transilvani şi culmi ale Mun ţilor Vrancei în sud, subregiunea Carpa ţilor de Curbur ă. Principalele altitudini muntoase din jude ţul Bac ău sunt prezentate în tabelul urm ător: BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA Denumirea masivului Altitudinea Comuna muntos vârfului (m) Tarc ăului Ghime ş F ăget 1664 Nemira Dofteana 1648 Ciucului Com ăne şti 1565 Gămanului As ău 1447 Măgura Ca şin Mănăstirea Ca şin 1364 Tarc ăului As ău 1349 Go şmanului Brusturoasa 1343 Măgura Ca şin Mănăstirea Ca şin 1167 Mun ţii Berzun ţi 990 În ansamblu, mun ţii de pe teritoriul jude ţului Bac ău prezint ă o fragmentare puternic ă datorit ă eroziunii şi tectonicii, explicându-se astfel existen ţa multor v ăi largi bine populate (Trotu ş, Oituz, Ca şin), pasuri de trecere spre Transilvania (Ghime ş - Făget şi Oituz), precum şi a unor depresiuni (Ag ăş , D ărm ăne şti, Hârja). Zona subcarpatic ǎ este reprezentat ǎ prin Subcarpa ţii Trotu şului şi un sector al Depresiunii Crac ǎu - Bistri ţa din cadrul Subcarpa ţilor Neam ţului. Subcarpa ţii Trotu şului sunt reprezenta ţi printr-un uluc depresionar (cu altitudini de 500 - 600 m), prin Culmea Pietricica Bac ǎului şi Piemontul Pânce ştilor (cu altitudini de 1165 m M ǎgura Ca şinului, 957 m, Culmea Rǎzboiului, 784 m dealul Co şna), care despart ulucul subcarpatic de Culoarul Siretului. La sud-est, depresiunea Oituz-Ca şin este închis ǎ de Masivul Ou şoru şi Piemontul Z ǎbr ǎuţului. Zona de podi ş este reprezentat ǎ prin Podi şul Bârladului, cu dou ă subunit ǎţ i - Colinele Tutovei în sud şi Podi şul Central Moldovenesc în nord, cu altitudini de 400–500 m. Culoarul Siretului, str ǎbǎtut de râul cu acela şi nume, se caracterizeaz ǎ prin l ǎţ ime variabil ǎ şi prin asimetrie, cu versan ţii de pe stânga întotdeauna abrup ţi şi înal ţi, înso ţit de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o larg ǎ desf ǎş urare a teraselor, impresionant dezvoltate la confluen ţele cu Bistri ţa şi Trotu şul. Altitudinile medii ale principalelor localit ăţ i ale jude ţului Bac ău sunt: Bac ău -165 m, One şti - 210 m, Moine şti - 460 m, Buhu şi - 135 m, Com ăne şti - 400 m, Tg. Ocna - 270 m, Sl ănic Moldova - 500 m. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile Siret, Bistrita, Trotus și afluentii acestora. Râul Siret str ăbate jude ţul Bac ău de la nord (în dreptul localit ăţ ii Lere şti), la sud (în dreptul localit ăţ ii Costi şa), constituie colectorul principal al re ţelei hidrografice ce se desf ăş oar ă pe o lungime de 125 km. Râul Siret are ca principali afluen ţi râurile Trotu ş şi Bistri ţa. Râul Trotu ş are o lungime total ă de 158 km, din care 125 km, în jude ţul Bac ău, între localit ăţ ile F ăgetu de Sus şi Slobozia, având un bazin cu o suprafa ţă de 4.440 kmp, (90 % în jude ţul Bac ău). Principalii s ăi afluen ţi sunt: • pe stânga: As ăul şi Tazl ăul, ambele cu izvoarele în mun ţii Go şmanu - jud. Neam ţ; • pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciob ănu ş, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf. Alb jud. Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare şi Vf. şandru Mare), Sl ănicul (izv. Vf. Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltat BACAU PLANUL DE DEZVOLTARE DURABIL Ă BAC ĂU EST ȘI 2014 SLANIC MOLDOVA sta ţiunea Sl ănic Moldova), Oituz (izv.